Manual Activitati Prescolari

 

Manual de activită󰈛i pentru preșcolari ca unealtă de  învă󰈛are în în domeniul protec󰈛iei protec󰈛iei și regenerării mediului mediului

— dedicat cadrelor didactice pentru ciclul preșcolar —

 

Manual de activități pentru preșcolari ce vizează grădinăritul ca unealtă de învățare  în domeniul domeniul protecției și regeneră regenerării rii mediului elaborat în ccadrul adrul proiectului proiectului "Educație pentru sustenabilitate: Grădina ca o resursă pedagogică pentru o dezvoltare durabilă" Proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România și derulat în perioada aprilie 2015– aprilie 2016. Conținutul acestui manual nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2015.  Întreaga răspundere răspundere asupra asupra corectitudinii corectitudinii și și coerenței informațiilo informațiilorr prezentate revine autorilor manualului. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org. Pentru informații oficiale despre Fondul ONG accesați www.fondong.fdsc.ro. © martie 2016, Asociația Română de Permacultură Str. Septimiu Albini, Nr 135-137, Cluj Napoca, Cluj www.scoaladingradina.ro Toate drepturile rezervate. Autori: Adina SZTAHURA Cătălina BACI Tudor PETRUȚIU Radu CRĂCIUN Florin BACI Grafică și design: Andreea JURJ Fotografii: Dan Fotografii:  Dan TĂUȚAN

ISBN 978-973-0978-973-0-21241-9 21241-9

 

 

CUPRINS Introducere

1. DE CE „ȘCOALA DIN GRĂDINĂ”?   Despre natura 2. ACTIVITĂțI ACTIVITĂțI DESPRE NATURĂ PENTRU PREȘCOLARI  

1. Re󰈛eaua vie󰈛ii

       

SISTEMUL SOLAR 2. Jocul Planetelor 3. Construc󰈛ia sistemului solar 4. Importan󰈛a Soarelui

 

AER 5. Vânători de nori

      

6. 7. 8. 9.

5

7

10

12

12

14 16 18

20

  13. 14. 15. 16.

 

SOL Mâncare pentru pentru pământ Solul - din ce este format? format? Solul - eroziunea eroziunea Importan󰈛a solului

  PLANTELE ÎN GRĂDINĂ 17. Designul grădinii 18. Căsu󰈛ele semin󰈛elor semin󰈛elor 19. Diversitatea semin󰈛elor semin󰈛elor 20. Cum se trezesc semin󰈛ele din somn? 21. Ce mâncăm? Rădăcina, Rădăcina, tulpina, frunza? 22. Cum semănăm/plantăm? 23. Bombe de verdea󰈛ă 24. Grădina de mirodenii: mirodenii: ating și miros 25. Diversitatea soiurilor 26. Locul meu 27. Strângem comori din grădină 28. Bingo în grădină grădină 29. Vasele conducătoare 30. Fotosinteza 31. Grădina piticilor

24

       

Jurnalul Ne jucămmeteo cu vântul Mâneci de vânt Zmeu

APA 10. Norul de vată 11. Importan󰈛a apei 12. Apă, pământ, aer

28 32 34

36 38 40

42

41. Ziua Recolta Recolta 2 42. Vitaminele iarna

100

44 46 48

  INSECTELE ÎN GRĂDINĂ 43. Hotel insecte 44. Hrănitori pentru pentru păsări 45. Pâinea transformată transformată în SOL

102 106 108

50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78

  46. 47. 48. 49.

CREATIVITATEA ÎN GRĂDINĂ CREATIVITATEA Casa ajutorelor ajutorelor grădinii Etichete haioase Decorăm grădina Ciocolată cu mentă - atelier de gătit

50. 51. 52. 53. 54. 55.

Ghivece inedite Grădina alfabet Matematică în grădină Ștampile colorate colorate cu ajutorul plantelor Colaje din semin󰈛e M-am rătăcit! Ce sunt eu? De unde am venit? 56. Curiosul cu lupa 57.. Musafiri în grădină . 57

80

32. Primul floarea meu ierbar ierba r desenat 33. Crește soarelui 34. Amprente naturale 35. Texturi de frunze 36. Șirag de frunze 37.. Scoar󰈛a de copac 37 38. Plantăm pomi 39. Fructele 40. Ziua Recolta 1

98

82 84 86 88 90

110 112 114 116 118 120 122 124 126

128 130

132

58. 59. 60. 61. 62.

Cine vine îndin vizită în grădina noastră? Personaje din frunze Jocul cu 󰈛inta Xilofonul Orchestra din grădină Sperietoarea de de ciori

134 136 138 140 142

92 94 96

Anexe

147

 

MULȚUMIRI

Manualul de față a fost conceput și tipărit în cadrul proiectulului ”Educație pentru sustenabilitate: Grădina ca o resursă pedagogică pentru o dezvoltare durabilă”, proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România și derulat în perioada aprilie 2015 - aprilie 2016. Mulțumim finanțatorilor pentru că au făcut posibilă realizarea acestui manual și a proiectului. Mulțumim echipei de voluntari: Irma Băloi, Oana Mic, Adela Fofiu, Daiana Colceriu, Anca Stan și Raluca Crișan pentru răbdarea cu care au creat și corectat o parte a activităților din acest manual. Mulțumim colaboratorilor: Asociației Mai Bine, Verde Bun, Melcul Verde, Școlii PREMS, SOS Satele Copiilor București și Cisnădie, Gușterița Verde - Centrul de Educație Nonformală pentru Mediu, Liceului Waldorf Timișoara, Programului de Artă Creativă HOPE, Asociaței Életfa, Școlii Elf Cluj Napoca, domnului Székely Jenö pentru materialul săditor donat. Mulțumim cadrelor didactice care au avut încredere în grădina educațională și copiilor care ne-au molipsit cu entuziasmul lor. “Copiii se nasc cu un sentiment de uimire și o afinitate pentru natură. Cultivate în mod corespunzător, aceste valori se pot transforma în educație ecologică și în cele din urmă în modele durabile de trai” Zenobia Barlow (co-fondatoare “Center for Ecoliteracy”, educație pentru o viață sustenabilă).

 

Introducere

Manualul de față este o colecție de activități, destinată cu precădere copiilor preșcolari. Sunt activități simple, pe care le poate coordona atât un cadru didactic, cât și un părinte sau orice adult implicat în educație.

Fie că suntem în grădina de legume din curte, fie că ne jucăm în clasă sau ieșim în parc cu copiii, activitățile propuse în prezentul volum sunt variate și interactive. De exemplu, activitatea “Vânători de nori”  nori” se poate face de mai multe ori pe an, în anotimpuri diferite, cu ceruri diferite: vara înainte de furtună norii sunt negri, primăvara și toamna putem vedea alt tip de nori care nu aduc neapărat ploaie, iar iarna când este frig, un cer curat ca lacrima.

Tema preponderentă preponderentă este natura: ce putem învăța de la natură și cum

Dacă am planificat o activitate de cunoaștere a naturii pentru o anumită zi și chiar atunci se întâmplă să plouă, alegeți una dintre activitățile de interior, cum sunt : ”Ce mâncăm? Rădăcina? Tulpina? Frunza?” Frunza?” sau  sau

putem învăța cu ajutorul ei.

“Colaje din semințe”, semințe”, “Ștampile” “Ștampile”..

 Încă de mic, în primii șapte ani, grija și respectul față de pământ se pot  înrădăcina foarte bine în sufletul copilului. Este vârsta experimentelor, experimentelor, a curiozății, el explorează mediul cu toate simțurile. Hai să îl sprijinim și să îl coordonăm astfel încât el să descopere prin joc natura, să o cerceteze cu mânuțele lui, cu ochii, cu nasul și cu urechile lui. Un copil care va crește în mijlocul naturii va deveni protectorul ei, atunci când va fi mare.

Activitățile se încadrează în mai multe domenii de învățare: ultimele două amintite sunt potrivite Domeniului estetic și creativ, creativ, lăsând mână liberă imaginației copiilor. copiilor. La acestea se adaugă activități care vin din Domeniul Științelor: Științelor: ”Matematica în grădină”, grădină”, când adunăm, ordonăm facem grupuri sau Înțelegerea sau Înțelegerea naturii în naturii în “Curiosul cu lupa” sau lupa” sau “Locul meu”. meu”. “Jocul cu ținta în grădină”  grădină”  se poate încadra încadra în Domeniul psiho-motric.

Bucuriile spontane pe care natura le oferă copilului care se joacă afară nu pot fi obținute prin jocul în sala de clasă sau în camera lui. Suntem conștienți că evoluția tehnologiei a făcut ca activitățile din casă să pară mai interesante decât cele de afară. Există însă tot mai multe studii care arată legături între boli ( rahitism, obezitate) și lipsa libertății copilului de a se desfășura în natură. Alte studii arată că jocurile copiilor  în zone verzi sunt mai creative decât cele de pe beton. Jocul în natură dezvoltă fantezia și atenția, încurajând observarea, îi face pe copii atenți și prezenți.

Aceste activități sunt auxiliare unei grădini de legume făcute împreună cu copiii. Manualul de față nu este destinat înfințării grădinilor cu copiii. Dacă doriți să începeți o grădină, ne bucurăm și vă încurajăm să o faceți; iar pentru suport tehnic vă rugăm să consultați manualul intitulat “Manual despre grădinăritul în școli ca unealtă de învățare în domeniul protecției și regenerării mediului. Colecția de activități o puteți regăsi și pe siteul: www.scoaladingradina.ro, alături de activități noi pe care le vom desfășura împreună copiii, expe5

 

riențele altora și multe alte informații suport pentru grădinăritul cu scop educațional. Accesând site-ul vă puteți alătura comunității micilor învățăcei grădinari din toată țara, iar dacă alegeți al egeți să folosiți o parte dintre activități cu elevii dumneavoastră, am fi curioși să ne scrieți pe site experiența dumneavoatră . Autorii manualului speră că acesta este doar un început timid al grădinăritului cu copiii în grădinițe și școli și le urează copiilor distracție plăcută în cadrul activităților din manual.

6

 

1.

DE CE ”ȘCOALA DIN GRĂDINĂ”?

Grădinile educaționale sunt instrumente unice în procesele de învățare și dezvoltare ale copiilor. La nivel mondial, grădinăritul în școli este larg promovat și considerat o modalitate prin care copiii pot învăța despre hrana sănătoasă, natură și lucru în echipă. În ultimii ani, pe teritoriul țării noastre au fost înființate tot mai multe grădini în curtea școlii, ideile pornind din mai multe direcții: de la asociații, părinți sau ca inițiative ale profesorilor. Deși este o inițiativă tânără, credem că este binevenită și utilă în procesul educațional. Echipa Asociației Române de Permacultură a început să desfășoare activități în natură cu copiii încă din anul anu l 2010. Am susținut ateliere pe teme ecologice, ne-am jucat și am grădinărit împreună cu copiii. De-a lungul anilor ne-am dat seama că este nevoie de o bază scrisă ca suport pentru activitățile legate de grădinile grădinile educaționale, care să ofere cunoștințe adecvate climei și structurii anului școlar din România. Dorim ca manualul de față să furnizeze informațiile necesare pentru folosirea grădinilor în procesul de învățare, precum și pentru implementarea și menținerea lor. Alături de manual vă stă la dispoziție și site-ul www.scoaladingradina.ro, unde împărtășim experiențe din grădinile educaționale și putem urmări evoluția acestora. Considerăm că metodele de învățare aplicate de sistemul de învățământ actual pot fi îmbogățite cu metode practice prin intermediul conceptului Școala ceptului  Școala din grădină. grădină. Modul de învățare și experiențele unice

obținute prin intermediul lucrului în aceste grădini sunt foarte valoroase, iar cunoștințele specifice se pot transmite mai ușor în mijlocul naturii și al grădinii decât în sala de clasă. Grădina este un instrument folositor în educația copiilor. Cu ajutorul ei se pot dezvolta o multitudine de aptitudini și valori, dar mai ales grija față de mediu, mediu, prin înțelegerea, respectarea și conștientizarea importanței naturii în viețile noastre, ale tuturor. Materiile școlare sunt aplicate interactiv și interdisciplinar prin intermediul unor experiențe practice. Copiii dobândesc deprinderi utile de viață, viață, precum luarea deciziilor, întocmirea unui plan, urmărirea unui scop, colaborarea, responsabilitatea, managementul resurselor naturale, deprinderi antreprenoriale etc.

Îmi oferă ceea ce nicio altă sursă de informare n-o poate face…. adică CEEA CE POT ATINGE ÎN TIMP CE ÎNVĂȚ.

Natura în sine este un profesor și grădina este o sursă de sănătate. Nouă ne rămâne numai curiozitatea și pasiunea.

În grădină se poate face ”formarea„ pentru care de multe ori nu este timp, datorită curriculei bazate pe ”informare„.

Pentru a învăța practic, integrat despre natură și hrană. Pentru a înțelege/trăi RITMUL real al naturii/ vieții și a înțelege că PROCESELE iau timp.

Școala din grădină oferă grădină oferă un cadru integrat de învățare. În primul rând,  învățăm despre natură: procesele, ciclurile și elementele elementele ei, dar și rolul lor. Cunoscând natura, devenim mai responsabili față de mediu, protejându-l.

Despre Școala din grădină, de la cursurile de formare Grădina ca o resursă pedagogică.

 În al doilea rând, învățăm despre hrană, nutriție și sănătate: împreună cu copiii, creștem legume, fructe, ierburi comestibile, ajungem să le recunoaștem, să știm cum cresc și care sunt cele potrivite climei noastre, ca apoi să ne bucurăm de roadele grădinii și să învățăm să le 7

 

gătim. Avem câteva rețete simple după care ne preparăm gustări din ce a crescut în grădină. Un copil care a crescut o ceapă cu mâna lui, o va mânca cu plăcere! Prin intermediul educației ecologice evidente din grădină se însușesc și elemente ale multor alte discipline, cum ar fi: matematica, fizica, chimia, artele, limbile străine și limba română, istoria, geografia și altele. Grădinile educaționale au și un rol social, căci că ci datorită lor se construiesc comunități de mici grădinari, prin lucrul în echipă, copiii experimentând anumite roluri în grup (de exemplu, să fie responsabili pe rând cu udatul, spre un beneficiu final comun). c omun). Grădinărind, copiii învață să aibă răbdare, văzând cu ochii lor cum dintr-o sămânță obținem o ridiche pe care o mâncăm. Un lucru inedit sunt lecțiile interdisciplinare care interdisciplinare care se pot aplica în Școala din grădină. grădină. De exemplu, cu ocazia unei activități de semănare a semințelor de roșii pentru a face răsaduri, vom povesti despre originea roșiilor, de unde și când au fost aduse în Europa (istorie, geografie); despre faptul că în clima de la noi le protejăm întâi de frigul din primăvară, semănându-le la început în interior (biologie); vom măsura măs ura pH-ul solului în care le plantăm și vom vorbi despre nutrienții necesari dezvoltării (chimie); și nu în ultimul rândde vom face unde calcul matematic:plantelor de câte plante avem nevoie (în funcție suprafața plantare disponibilă, de distanța de plantare, adăugând inclusiv un procentaj de plante suplimetar). Se poate face chiar și o mică lecție de economie: dacă achiziționăm cu 5 lei semințele, cu 10 lei pământul și estimăm că vom produce la fiecare plantă 2 kg de roșii, ce profit am putea obține dacă le-am vinde cu 5 lei/kg? Așadar, echipa Asociației Române de Permacultură vă încurajează să  învățați împreună cu noi în „Școala din Grădină”! Grădină”! 8

 

9

 

2. ACTIVITĂ ACTIVITĂțI țI DESPRE NATURĂ NATURĂ PENTRU PREȘCOLARI

 

1. Re󰈛eaua vie󰈛ii

Cuvinte cheie: lanțul cheie: lanțul trofic, ecosistem, apă, soare, pământ, animale, animal e, insecte, oameni, plante. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: mediu dificultate: mediu Descriere activitate:  activitate:  Prin pasarea unui ghem de funie de la un copil la altul, fiecare prinzându-se de el cel puțin o dată, vor ajunge să formeze o rețea complexă de legături între ei. Fiecare copil va reprezenta o componentă a naturii, fie vie sau elementară. Când sfoara va fi întinsă și fiecare copil (componentă a naturii) implicat vor ajunge să înțeleagă că în natură și în viață totul este conectat, fiecare element influențează în mod direct sau indirect alt element.

 însemnat un element din natură. Desfășurare activitate: • Se pregătesc foițe/post-turi cu câte un element element din natură. Fiecare copil trebuie să aibă un element. • Un pas premergător premergător activității poate să fie alegerea elementului elementului de către fiecare copil și desenarea acestuia pe foiță. • Se așează toată lumea în cerc, cerc, cu foița agățată la piept să o vadă cu toții. • Se ia ghemul de sfoară și un prim copil, sau coordonatorul coordonatorul activităactivității, spune ce reprezintă, își face un mic nod la deget și aruncă ghemul mai departe cuiva care are o legătură în natură cu acesta. DE EXEMPLU:

Acest exercițiu îi ajută pe copii să înțeleagă conceptul de ecosistem și complexitatea relațiilor care se desfășoară în interiorul acestuia. Este recomandat ca în acest exercițiu să participe și dascălii, aceștia fiind, de asemenea, parte din ecosistem. Durată activitate: 30-45 activitate: 30-45 minute; Avem nevoie de: • Un ghem de sfoară; • câte o hârtiuță sau un post-it pentru fiecare copil care să aibă 12

Cireșul face prima legătură de sfoară pe deget și pe urmă aruncă la Soare sfoara și spune: „Sunt cireș și am nevoie de lumina soarelui pentru a crește”. Apoi Soarele face o legătură pe deget și aruncă mai departe sfoara la Vrăbiuță și spune „Sunt soarele și fac lumină pentru ca Vrăbiuța să vadă unde zboară”, Vrăbiuța face un nod și aruncă mai departe la Râu și spune „Sunt vrăbuiță și mă duc la râu să beau apă”, și așa mai departe pentru fiecare copil și fiecare element. • Sfoara poate să revină la același element de de mai multe multe ori, dar tre tre-buie implicate toate elementele.

 

• Spre finalul exercițiului se va ajunge ca toată lumea să aibă o parte din sfoară legată de cel puțin o persoană, iar per ansamblu va fi o mare rețea de legături între cei mici. Aici se poate discuta despre felul în care toateacestea lucrurile în natură, indiferent cât de îndepăr-un tate sunt facsunt partelegate din aceeași rețea și formează împreună  întreg ecosistem. • La final i se spune unui element să își dea jos sfoara de pe pe degete. În acest moment rețeaua va deveni slăbită și se poate discuta despre ce se  întâmplă dacă dispar elementele din ecosisteme și de ce este imporimportant să avem grijă de ele. Se continuă cu 2-3 elemente pentru a face mai clar importanța legăturilor și elementelor.

13

 

 

SISITEMUL SOLAR

 

2. Jocul Planetelor

Cuvinte cheie: soare, cheie: soare, planete. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara, toamna, iarna Grad dificultate: mediu Descriere activitate: Deoarece multe dintre simțurile noastre nu sunt adecvate pentru a explora natura în cele mai ascunse mistere ale ei, avem nevoie de unelte speciale pentru a le explora. În cadrul acestei activități avem ocazia să explorăm sistemul nostru solar. Ocazie minunată de a povesti povesti puțin de istoria astrologiei și de faptul că în trecut oamenii considerau cons iderau că Pământul este plat și că soarele se s e învârtea în jurul Pământului și Galileo inventând telescopul a deslușit o pare din mistere. Durată activitate: 30 activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră. Avem nevoie de • Cretă; • Hartă sistem solar – vezi Planșa 1; 1; • Planetele din sistemul solar – vezi Planșa 2; 2; • Caracteristiciile planetelor - vezi Fișa 1; 1; • voie bună. Desfășurare: • Activitatea este recomandat să o desfășurăm în aer aer liber. liber. Care sunt cele mai cunoascute planete din sistemul nostru solar? Care este cea 14

mai mare, dar cea mai mică? Oare cum se mișcă acestea? • Începem activitatea activitatea cu o mică parte introductivă introductivă despre numărul de planete cunoscute și denumirea lor. • Copiii vor fi împărțiți în echipe de 10. Fiecare va reprezenta un eleelement al sistemului solar, al cărui cartonaș il așezăm la gât împreună cu principala caracteristică a acestuia. • Recapitulăm cine ce planetă/stea este și cu ajutorul hărții sistemusistemului solar, ne așezăm în ordine în funcție de soare. • Fiecare primește primește o bucată de cretă cu care vor desena cercuri în ju jurul soarelui, acestea reprezentând traiectoriile planetelor. planetelor. Începem desenul nostru pe asfalt cu cerul din mijloc, cel ce va reprezenta Soarele, apoi continuăm cu ordinea planetelor. • După ce fiecare fiecare își termină termină de desenat traictoria cu creta, se așează pe ea și așteaptă pănă ce toți copiii și-au desenat traictoriile. • Nu toate planetele planetele se învârt în aceeași direcție, direcție, astfel după după ce au completat cercurile copiii vor reprezenta oarecum mișcările de rotație ale planetelor în jurul stelei noastre. Pentru a înțelege mai bine de ce există zi și noapte n oapte le putem explica faptul că planetele au două mișcării de rotație, una în jurul propriei axe ceea ce determină ziua și noaptea și una în jurul stelei la finalul căreia  încheiem un an. ȘTIAȚI CĂ: • Venus și Uranus Uranus se rotesc invers decât celelalte planete, restul

 

planetelor se rotesc în jurul soarelui în sensul invers acelor de ceasornic (de la dreapta la stânga) • Pluto parcurge un tur complet al soarelui în 248 de ani • mișcarea completă completă în jurul jurul soarelui este de aproximativ 365 de zile și 6 ore, de aceea odată la 4 ani avem un an bisect, de 366 de zile.

15

 

 

3. Construc󰈛ia sistemului solar

Cuvinte cheie: soare, planete. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: complex. Descriere activitate: Copiii observă și învață ordinea în care sunt așezate planetele, dimensiunile acestora față de Pământ, culoarea fiecăreia și cât de mare este de fapt Soarele. Fiecare planetă are particularitățile ei care sunt date de compoziția acestora. În funcție de materialele pe care le aveți la dispoziție puteți aborba aceasta activitate în cel puțin două moduri. Pentru a face cât mai realistă reprezentarea puteți improviza 10 sfere de diferite dimensiuni, pe care să le colorați. O altă posibilitate ar fi să le faceți din plastelină sau să utilizați sfere din polistiren pe care le puteți achiziționa de la magazinele de papetărie. Durată activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră. Avem nevoie de: • Hartă sistem solar - vezi Planșa 1; 1; • Planetele din sistemul solar – vezi Planșa 2; 2; • Planșe din polistiren; • Hârtie sau carton/plastelină/sfere polistiren; • Creioane colorate/pensule cu culori. • opțional: bețe mai mai lungi sau sfoară pentru a le agăța apoi prin clasă. Desfășurare: • În funcție de materialele folosite folosite pregătiți în prima fază sferele. 16

• Identificați ordinea ordinea planetelor în sistemul solar și culorile specifice fiecărei planete. • Pe urmă colorați planetele în funcție de particularitățile fiecăre fiecăre-ia - având ca sursă de inspirație Harta sistemului solar și planșa cu planetele. • La final le puteți aranja pe planșa de polistiren în ordinea ordinea lor de la Soare la Pluto sau le puteți agăța. ȘTIAȚI CĂ: Lumina de la Soare ajunge la Pământ în 8 minute. Mercur face o tură completă în jurul soarelui în 88 de zile, deci atât este un an dacă am trăi pe pe acea planetă, iar un an pe Uranus ar fi 84 de ani pământeni!

 

17

 

 

4. Importan󰈛a Soarelui

Cuvinte cheie: soare, planete. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Un experiment ușor de implementat și foarte sugestiv care demonstrează importanța deosebită a soarelui pentru plante. Constă în observarea dezvoltării în paralel a două plante, una ampalsată la soare și alta în întuneric. Durată activitate: 30 min. prima etapă și câte 5-10 minute în următoarele câteva zile. Avem nevoie de: • minim două ghivece cu farfurie; • pământ de flori; • minim două răsaduri de plante tinere de aceeași dimensiune (roșie, busuioc, ardei, cimbru); • hârtie și creioane colorate. Desfășurare activitate: Etapa 1:  Întrebăm copiii ce rol are soarele în crește creșterea rea plantelor și de ce cred ei că este importantă prezența lui. Vom planta răsadurile în ghivece împreună cu copiii. Împărțim copiii în 18

grupe de lucru, sau vom lucra toți în cerc, în aceeași grupă. Udăm plantele, dar nu le înecăm în apă. O parte dintre ghivece le vom amplasa pe pervazul ferestrei la soare, dacă avem posibilitatea o altă parte afară într-un loc însorit înso rit și cel puțin un ghiveci va fi pus într-un dulap în sala de clasă, unde nu va primi lumină. Cel mai simplu este să avem doar câte un ghiveci ghiveci cu câte o plantă în fiecare dintre aceste trei locuri, fiindcă va exista diferență de creștere și între plantele amplasate în aceleași condiții de lumină. Etapa 2: Zilnic le vom vizita și le vom studia. Vom nota observațiile și vom discuta despre ele. Vom uda plantele, atunci când pământul este mai uscat. Vom compara culorile frunzelor, ținuta plantei, vom măsura cu rigla cât a mai crescut, vom număra zilele până când planta din dulap va muri (dacă nu li se va face milă de ea după câteva zile și o vor scoate copiii afară). Opțional: puteți organiza această activitate urmărind exemplul din foOpțional: puteți tografia 1.

 

1. Sursa poza: poza: www.babble.com

1 19

 

 

AER

 

5. Vânători de nori

Cuvinte cheie: aer, cheie: aer, apă, vânt. Când: primăvara,vara, toamna Grad dificultate: mediu. Descriere activitate:  activitate:  Se poate desfășura într-o zi cu cer parțial noros. Cu ajutorul unui cadran pe care sunt reprezentați diferite tipuri de nori, ficare copil va “vâna” norii de pe cer. Scopul activității este de a învăța practic cum se formează norii și despre ciclul apei în natură. Durată pregătire activitate: 15-20 activitate: 15-20 minute. Durată desfășurare activitate : 30 : 30 – 45 minute. Avem nevoie de: • Chenare de identificare nori - vezi Planșa 3; 3; • • • •

foarfecă și cutter; carton subțire; coli albe de hârtie pentru desen; creioane colorate.

Desfășurare activitate : Pregătire: chenarele, câte unul pentru fiecare Cadrul didactic pregătește inițial chenarele, copil care va participa. Găsiți atașată planșa cu chenarele în ANEXE.

20

Se printează color pe hârtie mai groasă, câte 2 chenare pe o coală A4, apoi se decupează și i se atașează optional un băț (pot fi bețe recuperate de la înghețată pe care le pot aduce copiii de acasă). Această pregătire se face o singură dată, astfel că dacă chenarele sunt păstrate după activitate, se pot folosi de mai multe ori. Puteți folosi un cutter pentru pentru decuparea centrului. E mai ușor decât cu foarfeca. Cumulonimbus – este un nor de mari dimensiuni ce se dezvoltă pe Cumulonimbus – verticală și poate ajunge pănâ la 15 – 17 km. Se formează mai mult în anotimpul cald și din el cad ca d precipitații sub formă de averse asociate cu descărcări electrice. Cumulus – nori sub forma unor grămăjoare de vată cu dezvoltare pe Cumulus – verticală. Ei sunt cei din care se vor forma cumulonimbus. Cirrus – nori de mare altitudine cu aspect fibros formați din particule Cirrus – de gheață și din ei nu cad ca d precipitații. Cirrostratus – nori de mare altitudine cu aspect fibros ca un văl transCirrostratus – parent și albicios, ce acoperă total sau parțial cerul. Cirrocumulus - nori de mare altitudine ce au un aspect de pătură Cirrocumulus format din granule. Formați din particule de gheață și din ei nu cad precipitații.

 

Stratus – nori de joasă altitudine – sub Stratus – s ub 2000 m – de culoare cenușie sub aspect de pânză ce acoperă total cerul. Din ei cade burnița.

- Am căzut din cer. Se pare că picătura era magică și știa să vorbească. - Și nu te-a durut, nu te-ai lovit când ai căzut?

Stratocumulus Stratocumulus – nori formă pătură, de culoa culoare re gri-albicios. Din ei cade burnița, –ploi și sub zăpadă de de intensitate scăzută.

-ajungem Nuuu, noi de ploaie ușoare și nu ne lovim când pepicăturile pământ. Acolo sus,suntem casa noastră noastr ă este norul. - Dar cum ai ajuns tu acolo sus? întreabă fetița - Am zburat. Eram jos pe pământ, a venit soarele și m-a încălzit astfel că am devenit așa de ușoară încât am început să zbor spre văzduh. Știi cum e ceaiul în cană când e fierbinte? Deasupra lui vezi cum se înalță apa care e foarte caldă. Se transformă în vapori, așa se numește. - Norii din ce sunt? continuă Eliza cu întrebările. - În drumul meu spre nor am întâlnit un pic de praf și m-am lipit de el. Alături de mine au venit și alte picături de apă. De fapt ne-am întâlnit foarte multe picături și ne-am grupat astfel că am format un nor. - Și atunci de ce ai venit înapoi pe pământ, dacă aveai colegi de joacă acolo sus? - Când ne strângem foarte, foarte multe picături la un loc norul devine foarte greu și la un moment dat începem să cădem înapoi pe pământ. Dacă suntem multe formăm ploaia. Noi nu vrem neapărat, dar nu-i nimic, căci aici găsim alte picături de apă cu care să ne jucăm. Apa este peste tot: în mare, în lac, lac , în râu, în bălți, în pământ. - Și pe mingea mea, spune Eliza râzănd. Dar de ce unii nori sunt albi,

Nimbostratus – nori cu întindere mare ce la bază par fibroși. Din ei cad Nimbostratus – precipitații de intensitate mare și de lungă durată. Altostratus – nori de altitudine medie, ce se prezintă sub forma unei pături de întindere mare și pot avea o grosime de sute sau mii de metri. Din ei cad precipitații care se evaporă până ating solul. Altocumulus – nori sub formă de grămăjoare de altitudine medie, medie, cu o culoare albă sau gri din care nu cad precipitații. Desfășurare: Alegem o zi cu cer variabil și ieșim afară. Fiecare copil primește câte un chenar și i se lansează provocarea de a privi spre s pre cer prin chenar și de a vâna norii care seamănă cu cei reprezentați pe chenar. chenar. Ulterior, copiii vor fi îndemnați să deseneze ce tipuri de nori au descoperit. Pentru a explica copiilor simplu ciclul apei în natură am pregătit o poveste: POVESTEA APEI A fost o dată ca niciodată o fetiță pe care o chema Eliza. Fetiței Fetiței îi plăcea foarte mult să se joace cu mingea în curte. Eliza era micuță, de-abia vorbea, dar punea multe întrebări și era foarte curioasă .  Într-o zi, fetița și-a uitat mingea afară, iar cănd a ieșit în curte a observat pe mingea ei o picătură mare de apă. - De unde ai apărut? a întrebat-o fetița pe picătura de ploaie. ploaie.

alții sunt gri și alții negri? - Norii albi sunt cei mai sus și sunt de gheață, acolo este așa de frig încât toate picăturile de apă îngheață. Norii negrii sunt cei care aduc ploaia, sunt mai aproape de pământ si au mai multă apă decât gheață în ei. - Da? Oau, ce interesant. - După cum ai văzut și tu, Eliza, norii sunt de mai multe feluri și se numesc diferit, uite, îți dau un cartonaș pe care poți vedea câteva poze de nori diferiți. - Hai sa ne jucam un joc: tu te vei uita prin chenar spre s pre cer și vei căuta nori care seamănă cu cei de pe planșă. Iar eu îți voi spune cum 21

 

se numesc, căci tu încă nu știi să citești. - Da, vreau!!! strigă Eliza.  În timp ce picătura de ploaie îi povestea povestea Elizei despre călătoriile ei și de nori prin care atot trecut, soarele a început să ardă totmultitudinea mai tare iar picătura devenea mai mică. Încet încet, învăța să zboare din nou, astfel că la un moment dat fetița nu o mai vedea ci îi auzea doar vocea, tot mai departe. - Rămâi cu bine, Eliza, strigă din văzduh picătura de ploaie. - Rămâi cu bine, draga mea, ne vedem la următoarea ploaie, eu o să te vânez cu chenarul meu, spunea Eliza încântată, uitând că a ieșit afară să se joace cu mingea. Acum îndrumătorul activității împarte chenarele și îi îndeamnă pe copii să inceapă vânătoarea de nori.

22

 

14 23

 

 

6. Jurnalul Meteo

Cuvinte cheie: apă, aer, meteo, calendar. Când: primăvara,vara, Când:  primăvara,vara, toamna, iarna. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Timp de o săptămână îi învățăm pe micuți cum să fie meteorolologi de serviciu, adică cum să descrie vremea de afară după anumite fenomene meteo: soare, înnorat, ploaie, lapoviță, zăpadă, vânt,cer senin, etc. Observând și apoi desenând într-un calendar starea vremii, copiii vor reuși să învețe și să țină minte mult mai bine aceste lucruri, iar noi vom avea ocazia să le explicăm de de ce apar unele fenomene, le vom explica cum să le recunoască, iar la sfârșitul săptămânii putem face o recapitulare și număra zilele cu soare, zilele în care a plouat, exersându-ne matematica. Pentru școlari este o activitate excelentă și pentru dezvoltarea orientării în timp, prilejuieste discuții legate de ieri, azi, mâine, săptămâna aceasta. Durată activitate: Se desfășoară pe parcursul unei săptămâni Pregătire, în prima zi: 30 minute : făcut nori, soare, etc. și desenat pe flipchart săptămâna și cadranele. Zilnic: 10 minute observarea și notarea în calendar.

24

Avem nevoie de: • foaie de flipchart; • riglă; • creioane colorate; • foi colorate colorate – galben, bleu, albastru, alb, gri; • foarfece de hârtie; • lipici de hârtie; • opțional vezi Planșa 4 – Jurnal meteo Desfășurare activitate : De preferat să alegem o săptămână care se anunță cu diferite fenomene meteorologice. Activitatea se poate repeta de 2-3 ori pe parcursul anului, alegând sezoane diferite, pentru a vedea cât mai multe variații ale vremii. Vara de exemplu alegem o săptămână ploioasă, cu descărcări electrice și poate vom avea noroc de un curcubeu. Pregătim la fiecare masă de lucru foi colorate, hârtie albă, creioane și foarfece de hârtie. Pe aceste foi fie îi rugăm pe copii să deseneze soare (pe foaia galbenă), nori (pe cele albe), fulger (gri inchis) nori din care cade ploaie (pe cele bleu sau gri) și cercuri (pe cele albastre), ceața (foaia albă), curcubeu (pe fond alb, cu creioane colorate) sau le desenăm noi dinainte și ei doar le decupează (în funcție de vârstă) La grupele mici coordonatorul activității pregătește simbolurile și le pune într-un coșuleț, el doar va arăta copiilor simbolurile gata decupate și îi va îndemna să le recunoască.

 

Următorul pas este să mimăm respectivul fenomen meteo (de ex. Pentru ploaie – bat cu degetelele sau palmele în masă, când suflă vântul fluturăm brațele deasupra capului iar când e soare râdem ) și îl confruntăm cu v remea de afară , întrebând copiii : Așa e acum afară?

plantelor care primesc apa ca să crească mari, un cer înnorat este o umbră bună pentru flori, ca să nu se usuce de la prea mult soare (așa cum stăm și noi la umbra unui copac când ne este prea cald) și frigul iernii permite arborilor să doarmă somn adânc până primăvara, când vor înmuguri.

Apoi, lipim pe caledar simbolurile alese pentru prima zi care corespund vremii de afară (foaia de flipchart împărțită în pătrate ce corespund cu numărul de zile, ziua și data) și le povestim ce avem de făcut  în următoarele zile: să observăm starea vremii și să lipim în pătratul ce corespunde zilei în care observăm, soarele, norii cu ploaie sau cerul senin pe care le-am decupat. Dacă copiii sunt mai mari putem fi meteorologi adevărați adevărați și să facem previziuni meteo pentru următoarea zi, lipind o prognoză meteo. În acest fel , copiii vor fi curioși în fiecare zi să urmărească vremea și să vadă dacă au “ghicit”. Observarea se poate face o dată pe zi sau de două ori, dimineață dar și  înainte de plecarea acasă. Pentru dezvoltarea limbajului, copiii vor descrie cu cât mai variat vremea de afară. Dacă sunt școlari, descrierile se pot nota pe flipchart. Este de datoria noastră să le explicăm copiilor necesitatea tuturor fenomenelor naturii și să ne bucurăm de fiecare zi, indiferent de vreme: astfel că “un timp ploios” se poate asocia cu bucuria

25

 

26

 

27

 

 

7. Ne jucăm cu vântul

Cuvinte cheie: aer, vânt, fenomene ale naturii. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: De unde vine vântul? Unde se duce? Cât este de puternic? Sunt întrebări pe care ni le pun copiii. Cu ajutorul moriștilor și a săgeților confecționte de copiii, aceștia, prin joacă, experimenează cum putem folosi puterea vântului.

Desfășurare: Morișca • Pentru activitate este indicat să alegem o zi zi în care bate vântul; • Decupăm pătrate de de diferite diferite mărimi, mărimi, din hârtia colorată și îi ajutăm pe copii să confecționeze moriștile (vezi pozele), câte o morișcă pentru fiecare copil; • Experimentăm moriștile afară afară și apoi le explicăm cum funcționează: vântrul este barat de elice , iar el își face drum , învârtind morișca; Se poate ca unele moriști să nu funcționeze de la început. Va trebui să le verificăm să nu fie prea fix prinse cu acul de gămălie.

Durată activitate: 1 activitate: 1 oră Avem nevoie de: Pentru morișcă: • Bețe de frigărui frigărui sau marocco marocco sau de crenguțe (aprox. aprox. 20 cm)/creioane; cm)/creioane; • riglă; • creioane colorate; • foi colorate; • foarfece de hârtie; • ace cu gămălie colorată/piuneze. Pentru săgeți de vânt: • lipici sau scotch; • creioane (sau pari, bețe de diferite diferite mărimi mărimi , între 20 cm- 1 m); • paie de plastic; • ace cu gămălie; • foi colorate. 28

Săgeți de vânt • Pentru a ne fi mai ușor să aflăm de unde bate vântul vom face săgeți de vânt: decupăm carton colorat (vezi Planșa 5 – 5 – Schița săgeații de vânt) vânt) și îi ajutăm pe micuți să asambleze piesele: bucățiile decupate de carton, creionul, paiul, precum este în schită. Săgeata își va mișca poziția indicând direcția vântului, doar să aveți grijă să lăsați flexibilă fixarea săgeții ca să se poată mișca în bătaia vântului. Cu cât săgeata este mai aproape de sol, cu atât se va mișca mai greu, deoarece vântul la nivelul solului este mai domol, fiind filtrat de plante. Putem monta săgețile la o înălțme mai mare decât cea din imagine, folosind un băț mai lung ca suport. • Vom fixa săgețile în grădină, în pământ. Astfel copiii vor putea vedea didirecția vântului, de mai multe ori. Activitatea se poate asocia și cu ativitatea “Meteorolog de serviciu”, copiii putând observa și nota zilnic direcția vântului. Săgețile de vânt făcute din hârtie vor rezista până la prima ploaie. Putem face și conuri de vânt din material textil (de steag), de mai lungă durată.

 

1

3

2

4 29

 

30

 

31

 

 

8. Mâneci de vânt

Cuvinte cheie: aer, vânt, fenomene naturale. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: complex. dificultate: complex. Descriere activitate: Activitatea constă în confecționarea unei mâneci de vânt care să indice direcția și puterea vântului. Ea va fi montată în grădina de legume și o vom folosi pe parcursul anului pentru a observa vântul. Este o activitate ajutătoare pentru “Jurnalul meteo” și vine în completarea activității “Ne jucăm cu vântul”. Durată activitate: 1 activitate: 1 oră Avem nevoie de: • o mânecă lungă de la o cămașă cămașă confecționată dintr-un material material subsubțire sau alt material textile; • ac și ață; • • • •   • • • •

sârmă; patent sau clește; sfoară; un băț SAU cotorul de la roala roala de de servețele; hărtie colorată; lipici; foarfecă hârtie;

• sfoară. 32

Desfășurare activitate: Cum vom construi mâneca de vânt? Tăiem mâneca de la subsuoară. Tăiem subs uoară. Pentru a funcționa diametrele capetelor trebuie să fie diferite și anume diametrul prin care pătrunde aerul  în mânecă trebuie să fie mai mare de aproximativ două - trei ori decât decât orificiul pe unde aerul va ieși din mânecă. Vom calcula diametrul mânecii la capătul mai mare cu ajutorul sforii pentru a determina mărimea cercului de sârmă care ne va folosi ca sprijin pentru mânecă. După ce am determinat diametrul mânecii tăiem sârma cu aproximativ 5 cm mai mare pentru a putea să-i facem un nod și facem un cerc. Se introduce mâneca pe buclă și se coase. Tot pe cercul de sârmă se i-au 4 puncte care să facă legătura între mânecă și bățul pe care va fi amplasată mâneca. Punctele vor fi așezate în puncte diametral opuse (în cruce). Se pregătesc 4 bucăți de sfori cu lungimi egale, cu un capăt se fixează de cercul de sârmă, iar celălalte capete se prind toate într-un singur punct cât mai pe mijlocul cercului, care se va lega de băț. Bățul poate fi de exemplu o coadă de mătură m ătură sau o creangă. Pentru a-l  înfige mai ușor în pământ îl vom ascuți la un capăt. Când vântul va sufla, mâneca se va extinde în direcția opusă.

 

33

 

9. Zmeul

Cuvinte cheie: aer, vânt, fenomene ale naturii. Când: primăvară, vară, toamna. Grad dificultate: complex. dificultate: complex. Descriere activitate: Oare ce este vântul și cum putem noi să arătăm direcția în care se deplasează? Vântul este o mișcare a aerului ce se datorează diferențelor de presiune de la o zonă la alta, a diferenței de temperatură sau de climă de la o regiune la alta, a poziței noastre față de Soare. Lucrând la construirea unui zmeu, pe care mai apoi îl vor înălța, copiii observă efectul vântului și direcțiile în care acesta suflă/bate.

Apoi, folosind un cuter sau un cuțit, creează câteva scărite pe marginea celor 4 vârfuri ale celor două bețe și înfășoară cu sfoară unul dintre cele 4 vârfuri. Leagă toate vârfurile cu sfoară între ele astfel încât să obținem un romb. Prinderea hârtiei pe schelet. Hârtia pentru zmeu trebuie sa fie puțin mai mare decât dimensiunea scheletului. Hârtia va depăși marginile scheletului cu aproximativ 4-5 cm pentru a putea îndoi marginile  înspre interior in terior peste pes te sfoară și a le lipi pe urmă. urm ă. În cazul în care coala de hârtie este prea mică se mai poate adauga o coală, iar pe urmă aceasta se poate decupa. Se va lăsa câteva minute pentru ca lipiciul să se usuce.

Durată activitate : 1 : 1 oră. Avem nevoie de: • 2 bețe de de bambus de preferat, deoarece deoarece sunt mai ușoare și mai rezis rezis-tente sau tulpini de trestie; • • • • • •

sfoară; cutter sau cuțit (de folosit doar de adulți); foarfecă; hârtie creponată; lipici de hârtie; creioane colorate.

Desfășurare activitate: Așează în formă de plus sau X cele 2 bețe de lemn și leagă-le cu sfoară la mijloc. 34

Pentru înfrumușețarea zmeului se pot lipi franjuri pe marginile zmeului, se poate desena zmeul cu diverse teme și cel mai important nu uitați că orice zmeu are nevoie de o coadă care va fi atașată de un colț al zmeului. Odată înfrumusețat ne mai rămâne doar să-l pregătim de lansare. lans are. Așadar vom lega un fir pe diagonala zmeului, astfel încât să unească două colțuri. Jumătatea acestui fir se va afla în centrul zmeului. De această zonă, cu ajutorul altei bucăți de sfoară, mai trebuie unită și capătul rămas liber (cel din față). Se vor lega cele 3 bucăți de sfoară cu firul de ață de care urmează a fi ținut zmeul.

 

1

2

3

4

5

6

7 35

 

APĂ

 

10. Norul de vată

Cuvinte cheie: apă, aer, fenomene ale naturii Când: primăvara,vara, Când:  primăvara,vara, toamna, iarna Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Este recomandat ca activtatea să se desfășoare într-o zi parțial noroasă, în care norii se pot identifica pe cer și în care știm sigur că va ploua sau va ninge. În acest fel efectul activității este mult mai impresionant, scopul ei fiind acela de a-i învăța practic cum se formează norii și despre ciclul apei în natură. Durată activitate: 15 minute pregătirea norului și lucrul cu copiii 20 - 30. Avem nevoie de: • Frigărui; • Ghemotoace de vată • Ață • Pulverizator/pulverizatoare • planșă pentru a cărei confecționare aveți nevoie de: carton, hârtie colorată, creioane, piuneză și o bucată mică de gumă de șters (vezi poza de mai jos).

ghemotoacelor pe bățul de frigărui. Dacă doriți ca norul să fie mai pufos și mai mare, cu ajutorul unei ațe a țe și al unui ac, formați șiruri de vată pe care le legați de frigărui. Legați norul cu ața la capete ca să-l puteți agața sau pentru a fi ținut. Puteți face echipe de câte 2 copii și fiecărei echipe îi confecționați câte un nor. Cum confecționați planșa: Aceasta este formată din 2 cadrane ovale/rotunde, unul mai mare și altul mai mic. Dimensiunea cadranelor o stabiliți dumneavostră. Pe cadranul mare desenați direcția apei cu ajutorul săgeților și picături/fulgi de nea. Iar pe al doilea cadran un peisaj ca cel din imagine și decupați acolo unde pe cadranul 1 ați desenat picăturile/norii. Le uniți cu ajutorul piunezei și pentru a se învârti, în spate acoperiți piciorul piunezei cu o bucată de gumă de șters.

Desfășurare activitate : Pregătire:

Desfășurare: • De ce plouă? De unde cade ploaia? Cum a ajuns apa în nor? - putem  începe cu aceste întrebări pentru a vedea ce răsăunsuri primim și pentru a le stârni curiozitatea. • Cu ajutorul planșei pe care o găsiți în Anexe, Anexe, le puteți povesti despre despre circuitul apei în natură sau povestindu-le povestea de la activitatea Vânătorii de nori. • Le arătăm copiilor cum cade ploaia din nori. Rugăm un voluntar pentru a ne ține norul sus și noi pulverizăm apă către el din jos, imi-

Cadrul didactic pregătește inițial norul de vată prin înșiruirea

tând picăturile de apă ce se evaporă de la suprafața solului și urcă

36

 

formând nori și apoi ploaia / ninsoarea. • După 30 sec de pulverizat o să observăm că norul se umple umple cu apă și va începe să plouă. • Apoi, pe echipe echipe pot repeta repeta experimentul. experimentul. Va fi o încântare să se joace cu apa și să vadă că din nor cade ploaia!

37

 

 

11. Importan󰈛a apei

Cuvinte cheie: apă, cheie: apă, plante. Când: primăvara,vara, toamna. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Un experiment care demonstrează practic importanța apei în creșterea plantelor. Constă în compararea dezvoltării a două plante, dintre care doar una va fi udată. Durată activitate:  activitate:  30 min. prima etapă și câte 5-10 minute în următoarele câteva zile. Avem nevoie de: • 2 ghivece cu farfurie; • pământ de flori; • 2 răsaduri de de plante tinere de aceeași dimensiune dimensiune ( roșie, roșie, busuioc, ardei, cimbru). Desfășurare activitate: Etapa 1: • Începem o conversație despre importanța apei apei în grădină, întrebăn întrebăn-du-i pe copii dacă știu rolul apei pentru creșterea creșterea plantelor. • Vom planta răsadurile în ghivece ghivece împreună cu copiii. Împărțim Împărțim cocopiii în două grupe de lucru sau vom lucra toți în cerc, în aceeași grupă. Varianta a doua va fi mai bună pentru a evita discuțiile a cui plantă va primi apă și a cui nu. Udăm moderat una dintre plante și lipim pe 38

ghiveci un semn care să o deosebească de cealaltă. Amplasăm ghivecele pe pervazul clasei. • Planta însemnată va primi în următoarele zile apă, iar cealaltă nu va fi udată deloc. Etapa 2: • Zilnic le vom vizita și le vom studia. Vom nota observațiile și vom discuta despre ele. Vom uda doar una dintre plante atunci când câ nd pământul este mai uscat. Vom compara culorile frunzelor, ținuta plantei, vom măsura cu rigla cât a mai crescut, vom număra zilele până când planta neudată va muri. Dacă copiii între timp vor dori să ude și a doua plantă deoarece au înțeles că va muri fără apă, atunci vom încheia experimentul. Activitatea a fost un succes deoarece au înțeles importața apei și nu ne vom împotrivi la udarea plantei.

 

39

 

 

12. Apă, pământ, aer

Cuvinte cheie: apă, pământ, aer. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: ușor. Descriere activitate: Această activitate este una de înțelegere a lumii în care trăim și felul  în care apa, pământul și ș i aerul sunt nu doar simple s imple elemente ci medii

Avem nevoie de: • 3 poze diferite/grup diferite/grup - una cu apă (poate să fie specific: ocean, râu, lac), una cu pământ și una un a cu aer (cerul este cel mai potrivit); • sau în loc de poze 3 borcănele/grup - unu cu apă, unu cu pământ și unu gol (cu aer); • diferite alte (măcar 9, cu 3 pentru fiecare fiecare mediu) poze sau figurine figurine dacă dispuneți de ele cu animale de toate felurile/grup, de ex: știucă,

 în care îșianimale duc traiul. acest văța să diferite asociezevietăți diferite sauPrin plante cu exercițiu mediul decopii viațăvor în încare acestea trăiesc.

caracatiță, leu, lup,înurs, șoim,forme/grup: rândunică, porumbel •păstrăv, sau poze cu apă, zebră, aer, pământ aer, diferite for me/grup: nisip, nori,ș.a.; gheagheață, ploaie ș.a..

Apa este elementul predominant pe glob, ocupând 71% din suprafața acestuia, adică aproape 3 sferturi. Apa este vitală pentru toate formele de viață de pe pământ, unele doar o consumă, dar o mare parte din acestea trăiesc în apă. Peștii, țestoasele, broaștele, caracatițele și mii de alte viețuitoare își petrec întreaga viață în apă.

Desfășurare activitate: • Acestă activitate se poate face individual sau pe grupe. • Fiecare copil copil sau grup primește primește cele 3 poze sau 3 borcane borcane și un set de minim 9 poze cu animale sau diferitele forme ale apei, aerului, pământului. • Povestim despre ce reprezină reprezină pozele și de de cele 3 elemente elemente și imporimportanța lor, apoi îi rugăm pe copiii să așeze pozele primite în dreptul apei, aerului sau pământului.

Pământul este casa majorității animalelor, plantelor și a insectelor pe care le cunoaștem. Unele din acestea, precum râmele și cârtițlele își petrec aproape toată viața în sol. Iar la suprafața acestuia viețuiesc iepurii, cerbii, lupii, urșii și oamenii.  În aer întâlnim viețuitoarele înaripate: berzele, berzele, bufnițele, porumbeii, ulii și mii și mii de insecte. Durată activitate: 1 oră, 30 minute pregătire activitate.

40

DE EXEMPLU: La borcanul cu apă se pun imaginile cu păstrăv, pește spadă și caracatiță; la borcanul cu sol se pune cârtița, râma și iepurele; la borcanul cu aer se pune: rândunica, porumbelul și bufnița. • Discutați despre fiecare mediu în parte, de de ce este important și felul felul  în care animalele s-au adaptat să trăiască în acele condiții.

 

Pentru a arăta intersecția dintre medii se pot adăuga animale precum pinguinul, care-și duc traiul pe uscat sau gheață și vânează în apă, deci sunt foarte buni înotători. Sau găina - aceasta are aripi, dar zboară foarte puțin, ducând o viață la sol.

41

 

 

SOLUL

 

13. Mâncare pentru pământ

Cuvinte cheie: sol, frunze, circuitul naturii, reciclare. Când: toamna. Când:  toamna. Grad dificultate: mediu.

• greble pentru copii sau mături mici • găletușe, coșulețe, pungi • etichete sau bucăți de material pentru pentru împărțirea împărțirea pe echipe.

Descriere activitate:

Desfășurare activitate:

Frunzele, crenguțele căzutecetoamna sunt sursă bună de hrană pentru viețuitoarele trăiescpe subpământ pământ. Cu oajutorul lor putem crea înapoi pământ/sol cu care se vor hrăni plantele din viitoarea noastră grădină de legume și flori.

•sămAlegem unde locfrunze lângă gard sau mai feritcopii undelevom intenționa intenționa să lălă-le grămada și crengi pe care vor strânge și unde vom lăsa să se s e descompună (împreună și cu alte materiale organice – vezi Ghid compost www.scoaladingradina.ro compost www.scoaladingradina.ro Resurse). • Împărțim copiii pe echipe (4 sau 6 echipe, numar par), fiecărui grup de 2 echipe îi atribuim o zonă. Una din cele două echipe va strange frunzele și crenguțele, iar cealaltă echipa le încarca în găletușe și le va duce la locul unde va fi marea grămadă. Echipe: Strângătorii și Transportatorii. • Le explicam ce au de făcut și cum să dea cu grebla, unde trebutrebuie duse materialele etc., cât de important este ca fiecare echipă să fie implicată. • Dăm startul strânsului strânsului de frunze și crenguțe, iar la sfârșit facem o mare horă în jurul grămezii și ne bucurăm de munca noastră.

Copii vor învăța că tot ce e viu se degradează și se încorporează din nou în pământ, hrănindu-l. Și că natura are un ciclu al ei, plantele, animalele, copacii – mor, se descompun și reintră din nou în sol. Bacteriile si ciuperciile, acele mici organisme pe care nu le putem vedea cu ochiul liber sunt cei care mănâncă plantele, animalele, frunzele după ce acestea mor/cad pe pământ. Le putem arăta copiilor frunze in diferite etape de descompunere. Și putem să desfășurăm cu ei această activitate toamna sau iarna după ce se topește zăpada. (atunci se vor murdări mai mult). Durată activitate: 30 activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră. Avem nevoie de: • Mănuși pentru lucru în grădină 42

Opțional, la sfârșit fiecare copil își alege un număr de 10 frunze Opțional, la care-i plac mai mult pentru a confecționa din ele o coroniță conform pozei alăturate.

 

43

 

 

14. Solul - Din ce este format?

Cuvinte cheie: sol, suport rădăcinii, hrană pentru plante. Când: primăvara,vara, toamna, iarna. Grad dificultate: mediu.

• Închideți cu capacul și agitați energic timp de 1-2 minute; minute; • Puneți borcanul într-un loc unde poate să rămână nederanjat timp de 3 zile, preferabil un loc luminos pentru o mai bună observare; • După o oră faceți observații în legătură cu ce se vede în bocan.

Descriere activitate: Solul este format dintr-un amestec de nisip, lut, argilă și materie organică descompusă. Diferite tipuri de sol s ol au diferite procente din fiecare.

După o oră se pot observa diferite etaje ale solului. Particulele de nisip, care sunt cele mai mari și mai grele, se vor așeza pe fundul bor-

Experimentul de față vă ajută să înțelegeți care sunt proporțiile acestora în solul cu care lucrați. Ar trebui să încercați acest experiment cu soluri din diferite zone și să comparați rezultatele pentru a vedea cum variază compoziția solurilor de la un loc la altul.

canului, tot care aici se așeza șide pietricelele. nisipului se va așeza lutul, arevor particule dimensiuniDeasupra medii. Următorul nivel este reprezentat de argilă, care este cea mai fină și mai ușoară particulă. Iar în apă veți vedea plutind diferite elemente. Acestea sunt materia organică din sol.

 Încercați acest experiment cu sol de la magazin și comparați rezultaterezultatele cu solul luat din grădină.

Cel mai probabil apa va fi tulbure. Acest lucru se datorează argilei care  încă este în suspensie. Pentru a vedea cantitatea totală de argilă este bină să așteptați 2-3 zile. După aceasta perioadă apa va fi limpede iar argila va fi așezată în totalitate. Dacă mai există impurități în apă, acestea se datorează materiei organice.

Durată activitate: 1 oră Avem nevoie de: • un borcan transparent transparent cu capac pentru fiecare probă pe care doriți să o faceți; • apă; • sol; Desfășurare activitate: • Luați un borcan curat și umpleți umpleți o treime treime din acesta cu pământ; • Adăugați apă până când borcanul este aproape plin; 44

 

45

 

 

15. Solul - eroziunea

Descriere activitate: Copii vor avea ocazia să observe cum solul sol ul acționează ca un filtru natural care înlătură impuritățile din apă. Acest fapt duce la înțelegerea

• pământ 3l; • mulci (frunze uscate, fân, paie, carton, crenguțe, hârtie - oricare din acestea sau o combinație dintre ele); • sfoară; • semințe de grâu sau orice altă plantă care are o germinare rapidă; • apă; • 3 pahare de plastic;

importanței solului dar și a faptului de a fi vegetat.

• răbdare.

Unde terenurile arabile au fost au fost prea exploatate, pădurile tăiate și pajiștile suprapășunate solul își pierde atât din calitate cât și din capacitatea acestuia de a filtra apa de ploaie, de aici ajungându-se la eroziunea solului, spălarea nutrienților și apa care ajunge în izvoare sau în râuri ajunge mâloasă, nepotrivită pentru a fi băută. De asemenea, solul s olul care nu este dezgolit funcționează ca un burete, nelăsând ca apa să se scurgă imediat după ploaie, astfel evitându-se inundațiile.

Desfășurare activitate: • Tăiați 3 PET-uri PET-uri longitudinal, mai mai sus de jumătate, astfel încât să rărămână precum niște ghivece. Păstrați locul pentru dop; • Puneți sol în mod egal în PET-uri, astfel încât să fie puțin mai mai sus de  jumătatea sticlei; • Semănați grâu des în primul PET; • Acoperiți solul din cel de-al doilea PET cu frunze, frunze, crengi, ace de brad sau altele; • Lăsați solul din cel de-al 3-lea 3-lea PET dezgolit; • Tăiați fundurile a 3 alte PET-uri PET-uri și puneți-le sau legați-le sub gura primelor peturi, asigurați-vă că PET-urile au o mică înclinare spre gura acestora pentru ca apa să poată ieși când se udă abundent; • Așezați PET-urile PET-urile astfel încât să aibă o mică mică înclinație înspre înspre gura sticlei; • Luați un filtru de cafea și turnați niște apă neagră (combinată (combinată cu păpământ) prin acesta și observați rezultatele, discutați despre filtrare; • Udați ușor PET-urile PET-urile în partea partea opusă gurii pentru a vedea vedea primele

Cuvinte cheie: sol, eroziune, plante. Când: primăvara,vara, Când:  primăvara,vara, toamna, iarna. Grad dificultate: mediu.

 Întrebări la care veți putea obține răspunsuri: • Ce este un filtru? • Poate solul funcționa precum un filtru? • Toate solurile funcționează la fel? fel? Durată activitate: 1-1,5 activitate: 1-1,5 ore; Avem nevoie de: • Filtru de cafea; • 6 peturi de 2l; 46

46

 

rezultate și discutați-le; • Repetați udarea când semințele au germinat și au 5-6 centimetri și observați diferența; Eventual se poate pregăti PET-ul cu semințe mai repede și se face experiementul când au apărut plăntuțele. Se va putea observa solul rezultat cu plante și celde cu mulci este mult mai că limpede decât dindin celPET-ul fără nimic, iar viteza scurgere e mai mică la primele două.

47

 

 

16. Importan󰈛a solului

Cuvinte cheie: plante, sol. Când: primăvara,vara, toamna. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Un experiment simpu cu ajutorul căruia copiii pot înțelege importanța solului pentru creșterea plantelor. Constă în observarea dezvoltării  în s ol și alta doar într-un recipientparalel cu apă.a două plante, una plantată în sol Durată activitate: 30 minute prima etapă și câte 5-10 minute în următoarele câteva zile. Avem nevoie de: • un pahar; • un ghiveci cu farfurie; • pământ; • minim două răsaduri de plante tinere de aceeași dimensiune (roșie, busuioc, ardei, cimbru). Desfășurare activitate: Etapa 1: • La început vorbim despre despre importanța solului pentru plante. Îi in in-trebăm care cred ei că este rolul solului. El conține nutrienți, hrănind planta și permite rădăcinilor să se ancoreze în el, astfel ca planta să poată crește vertical.

• Vom plasa plasa un răsad într-un pahar cu apă și vom plata celălalt răsad în ghiveci, adăugând pământ și apă. Le vom amplasa pe pervazul clasei sau în grădina de legume, în aceleași condiții de lumină și umiditate. Etapa 2: • Zilnic le vom vizita și le vom studia. Vom nota observațiile și vom discuta despre ele. Vom atunci când mai uscat și vom completa apa uda din planta, pahar. Nu dorim ca pământul acestea să este se usuce din cauza lipsei de apă. Vom vedea ținutele plantelor, plantelor, ritmul de creștere, vom măsura cu rigla fiecare plantă. Când diferența dintre cele două va fi evident vizibilă, vom încheia experimentul.

48

 

49

 

 

PLANTELE IN GRĂDINĂ

 

17.. Designul grădinii 17

Cuvinte cheie: plante, cheie: plante, semințe, grădina, planificare. Când: iarna, primăvara. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Am hotărât că ne să avem o grădină, una Care micăeste formată din ghivece în sala dedorim clasă, fie una mai mare înfie curte. următorul pas? Cum ne dorim să fie grădina și plante vrem să crească acolo? O activitate care îi ajută pe copii să proiecteze pe hârtie o parte din imaginație.Astfel, având ocazia de a se implica încă de la început, vor fi mândri de contribuția lor și de viitoarea grădină. Totodată le explicăm că orice proiect are nevoie de un plan scris/desenat, asemenea a semenea clădirilor desenate de către arhitecți. Durată desfășurare activitate: 45 minute. Avem nevoie de: • Imagini printate/desenate cu diferite diferite plante (salată, spanac, ceapă, usturoi, tomate, flori, fasole, mazăre, ridichi, morcovi etc.); • Creioane colorate/acuarele/carioci; • Coli de flipchart/A3; • Rigle; • Lipici și foarfece foarfece de hârtie.

Desfășurare activitate : • Ne împărțim pe pe echipe de 4 - 5 copii la masa de de lucru, iar pe fiecare fiecare va trebui să avem imagini cu plante, lipici, carioci, foarfece de hârtie. • Începem o discuție despre grădină, despre despre ce plante cresc într-o grădină, ce ne-am dori noi să avem etc. Apoi îi încurajăm să-și imagineze că foaia hărtie estear grădina să așeze în ea sau să deseneze ce plante și-ardedori și cum vrea săloc fieșiașezate. • După minutele alocate creației, fiecare echipă echipă și va prezenta planul și îl vom discuta împreună. Toate schițele vor fi lipite în sala de clasă și vor aștepta pasul următor, cel al semănării grădinii!

50

 

51

 

 

18. Căsu󰈛ele semin󰈛elor

Cuvinte cheie: semințe, creativitate. Când: iarna, Când:  iarna, primăvara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Scopul acestei activități este de a-i învăța pe copii importanța păstrării semințelor și rolul pe care l-au avut acestea de-a lungul omenirii. Dacă oamenii nu păstrau semințe de la anCelaforme? an, maiCum aveau ce mânca? mânca ? Ce ies din semințe? Ce culori au acestea? miros? Pregătim semințele punându-le la păstrat în “pachețele” personalizate. Fiecare copil își va confecționa propriul “pachețel”, își va alege tipul de semințe pe care vrea să îl păstreze și mai târziu să îl planteze în grădină. Astfel copiii vor învăța din experiență directă cum arată diferite tipuri de semințe (formă, culoare, miros etc), vor învăța să fie responsabili pentru bunul mers al pregătirilor pentru grădină, să dobândească încredere în sine pentru că reușesc prin forțe proprii să creeze. Durată activitate : 30 : 30 - 45 min. Avem nevoie de: • Semințe (flori, roșii, roșii, castraveți, fasole, dovleac dovleac etc); • Imagini despre despre cum arată diferite plante odată crescute; • Bucăți de hârtie 20x20 cm; • Lipici.

Desfășurare activitate : • Pregătim mese mese și scaune pentru activitate și le explicăm copiilor că vom pregăti semințele pentru plantat în grădină, motiv pentru care trebuie să le confecționăm “căsuțe”; • Ii dăm fiecărui fiecărui copil bucata de hârtie și îi arătăm secvențial cum se indoaie hârtia: 1. 2. 3. 4. 5.

Hârtia poziționată poziționată cu peste colțurile înspre copil (romb), (romb), Colțul de jos se pune pe ste cel de sus (se obține un triunghi), Colțul stâng se îndoaie îndoaie înspre înspre cel cel drept, drept, Colțul stâng se îndoaie înspre cel cel stâng, Colțul de sus se îndoaie îndoaie în jos și apoi este lipit.

• Copiii că pot desena și colora ceea ce doresc, doresc, dar se pot folosi și de ajutorul imaginilor cu diverse plante, iar după ce au terminat de colorat, îi rugăm să își aleagă ce fel se semințe vor să păstreze pentru plantat; • Așezăm semințele semințele de diferite diferite forme și culori în cutiuțe pe mese mese și îi lăsăm să le atingă, miroasă m iroasă etc. Îi încurajăm să-și exprime părerea și să descrie semințele; • Aleg semințele pe care dorim să le păstrăm pentru grădină grădină și îi rurugăm să le pună în “pachețele”; • La final “pachețelul” se închide lipind lipind colțul de sus și așteptăm mo mo-mentul în care le vom semăna s emăna în grădină sau în ghivece.

52

 

53

 

19. Diversitatea semin󰈛elor

Cuvinte cheie: semințe, diversitate, creativitate. Când: primăvara, toamnă. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Semințele sunt părțile plantelor responsabile cu reproducerea acestora și sunt rezultate în urma polenizării florilor. O sămânță tipică este formată din 3 componente: embrion embrion (plăntuța),  (plăntuța), endosperm endosperm (rezerva  (rezerva de nutrienți) și teaca teaca (stratul  (stratul de protecție). Ele au forme, texturi și mărimi variate. Activitatea pune accentul pe diversitatea acestora și pe importanța lor de-a lungul timpului. Practic oamenii au avut hrană păstrând semințe an de an. Durată activitate: 45 minute.

embrion teaca endosperm

• • • •

caserole sau farfurii în care să le așezăm; așezăm; etichete cu denumirea lor; mojar; opțional: lupe.

Desfășurare activitate : • Ne așezăm în cerc, iar în mijloc vor sta recipientele cu semințe. • Ce sunt semințele? semințele? Ce rol rol au? Cum sau unde se formează? (amin (amin-tim părțile plantei). Cum călătoresc semințele? Cu ajutorul vântului, al insectelor, al păsărilor, al oamenilor. Iar cel mai simplu de a le arăta practic sunt păpădiile. • De ce culegem și păstrăm semințele? (despre om, hrană, sănătate, alimentație)) alimentație • Ce fac semințele (despre anotimpuri): anotimpuri): – primăvara încolțesc, – vara devin plante și fructe, chiar semințe, – unele plante toamna formează formează semințe, – iarna hibernează, unele afară, afară, altele în cămară. De De ce? Unele sunt aduse din alte părți ale globului – vezi Tabelul cu regiunea de origine Anexe.. a plantelor din plantelor din Anexe

Avem nevoie de: • semințe de flori, legume și verdețuri (boabe de mazăre, fasole și năut), dovlecel, dovleci, floarea soarelui, salată, rucola, creson, morcov, m orcov, pătrunjel, mărar, busuioc, cimbru, gălbenele, mac, m ac, semințe de măr, păr,

• Miros: cu ajutorul mojarului, sau chiar doar frecate frecate în mâini mâini seminsemințele emană mirosul lor aparte. Încercați cu cele de verdețuri cum sunt pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, lavandă, busuioc, cimbru, dar și cu cele de morcov, ceapă, usturoi.

piersic, nuci, castane, alune;

• Văz: Cu ajutorul lupelor le observăm, le descriem, descriem, formele, formele, culorile.

54

 

• Tactil: Care sunt tari, netede, fine, cu perișori,etc. • Gust: unele semințe sunt comestibile, altele altele nu: astfel putem încheia activitatea prin a pune semințele comestibile într-un bol, a le amesteca cu miere și fiecare primește desert.

55

 

20. Cum se trezesc semin󰈛ele din somn

Cuvinte cheie: semințe, rădăcină, germinare. Când: primăvara. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Tema principală este încolțirea semințelor. De ce au nevoie plantele de rădăcini? De ce cresc rădăcinile în jos? Cum arată rădăcinile diferitelor plante? Ce formă au? Cât de mare este rădăcina unui copac? Activitate este potrivită lunilor de primăvară înainte de amenajarea grădinii în aer liber. În afară de posibilitatea de a pregăti răsaduri pentru grădina din curte, creșterea plantelor din semințe în recipiente transparente, oferă micuților ocazia de a vedea zilnic cum se trezește din somn o sămânță atunci când are ce-i trebuie: pământ, apă și lumină. Acesta este un experiment accesibil prin care le stimulăm copiilor imaginația în ceea ce privește dinamica naturii. Durată activitate: 20 activitate: 20 - 30 minute. Avem nevoie de: • borcane transparente de sticlă • pământ de de flori sau șervețel alb/vată din bumbac • semințe de fasole/mazăre/dovleac/castravete fasole/mazăre/dovleac/castravete..

pune la geminat mai multe semințe. O vom uda și observa zi de zi cum se trezește sămânța din somn: în ce direcție crește rădăcina, în ce direcție crește tulpina, cum arată rădăcinile, ce se întâmplă cu sămânța, etc. • Pregătim mese mese de lucru și le explicăm explicăm copiilor exemplificând exemplificând cum să pună hârtia în borcan și cum să pună sămânța sau semințele astfel  încât acestea să se vadă ca în imagine. În borcan așezăm șervețele pe exteriorul lui și la mijloc ghemotoace de hârtie h ârtie ca să țină șervetul în loc. Între șervet și peretele borcanului, pe interior se pun semințele. • Așezăm borcanele pe pervazul pervazul clasei, la lumină. • În zilele următoare punem apă în borcan, iar șervețelul se va uda absorabsorbind apa. Dacă am optat pentru a pune pământ în borcan, udăm încet pe sus. • Când planta a crescut crescut destul de mare, o mutăm mutăm într-o căsuță mai mare, afară în grădină și avem în continuare grijă de ea. De ce cresc rădăcinile în jos? Rădăcinile cresc în jos astfel încât să poată explora solul și pentru a maximiza absorbția lor de apă și substanțe ce le asigură creșterea. Pe scurt în pământ găsesc mâncare. Cresc în jos și ca răspuns la forța de gravitație, adică a geotropismului. Pe lângă creșterea în jos, cele mai multe rădăcini de copaci cresc și spre exterior față de trunchi formând o rețea de rădăcini - care ancorează copacul în pământ.

Desfășurare:

ȘTIAȚI CĂ? Rădăcina unui copac este la fel de mare ca și coroana acestuia? Deși nu o vedem, este în sol și are multe ramificații, ca și coroana. Altfel, copacul s-ar răsturna. Ea fixează copacul în sol , iar prin extremită-

• Se formează grupuri de 22- copii la un borcan și în fiecare borcan se vor

țile rădăcinii, copacul se hrănește cu nutrienții din sol.

56

 

57

 

 

21. Ce mâncăm? Rădăcina, tulpina, frunza?

Cuvinte cheie: plante, cheie: plante, hrană, rădăcină, tulpină, frunze. Când: primăvara,vara, toamna. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Scopul activității este pe de o parte să recunoaștem legumele , iar pe de altă parte să învățăm părțile plantei: rădăcina, tulpina, frunza, floaflo area, fructul, semințele și ce anume mâncăm de la fiecare plantă. Durată desfășurare activitate : 15-20 : 15-20 minute. Avem nevoie de: • un coș cu capac sau un săculeț textil (netransparent) pentru pentru a pune legumele în el • legume și fructe variate și o plantă cu rădăcină, tulpină, floare, frunze. Desfășurare activitate : • Activitatea se poate desfășura foarte bine la începutul primăverii, primăverii, când ne pregătim să semănăm grădina. Acum putem vorbi despre câteva legume pe care le vom crește în grădina de la l a școală, copiii le pot vedea și recunoaște, le vor gusta, învățând și părțile plantei. Coordonatorul activității pregătește un coș cu legume și verdețuri variate: ridichi, ceapă verde și uscată, salată, ruccola, usturoi verde și căpățână, morcovi , frunze și rădăcină de pătrunjel, frunze de salată, boabe de mazăre, tije de rubarbă și alte legume pe care le găsim în piață, dar și fructe: măr, pară, etc.

• Coordonatorul activității va lua drept drept exemplu exemplu o plantă care are rărădăcină, tulpină, frunze, eventual floare, (separat semințe) și le va arăta copiilor , prin exemplificare pe aceasta aceasta părțile plantei. Se poate folosi și o planșă desenată. • Apoi, așezăm copiii în cerc cerc și punem legumele într-un coș cu capac sau într-un săculeț textil și alegem pe rând câte un copil care să vină să extragă din sac câte o legumă. După ce a ales-o va trebui sa o ghicească înainte de a o extrage din sac. Apoi îi întrebăm pe copii ce parte a plantei o mâncăm de la l a respectiva legumă. • De exemplu am tras ceapă verde: de la ceapă mâncăm frunzele si tulpina (cea alba, care va deveni bulb). bulb ). “Mustățile” (rădăcina) nu o mâncăm. Pasul următor este ca copiii să primească leguma , să o dea din mână în mână și cei care vor, să o guste. Între timp jocul continuă cu alți copii care vor veni să ghicească leguma pe care o aleg din săculeț. • Ca material suport – vă rugăm să parcurgeți capitolul Anexe din acest manual unde de găsesc atât planșa cu părțile plantei, cât și tabetab elul cu ce părți mâncăm de la fiecare plantă.

58

 

1. Sursa foto: www.teachjunkie.com

1

59

 

 

22. Cum semănăm/plantă semănăm/plantăm? m?

Cuvinte cheie: semințe, a semăna, a planta. Când: primăvara, toamnă Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Semințele sunt precum oamenii, au și ele nevoie de anumite a numite lucruri pentru a crește, iar în căsuța lor vor trebui să stea bine. Semănate sau plantate prea adânc nu vor germina sau prea superficial se vor usca. Semințele se vor semăna la o adâncime de 3 ori mai mare decât dimensiunea lor, iar răsadurile se vor planta atât de adânc, încât să le acoperim toată rădăcina. O activitate în care se vor murdări pe mâini de pământ și le va plăcea foarte mult! Durata desfășurare activitate: 45 activitate: 45 minute. Avem nevoie de: • semințe de flori, legume legume și verdețuri; • ghivece mici individuale sau jardiniere; • pământ; • etichete cu denumirea plantelor; • saci de gunoi pentru a pune pe mese; mese; • opțional: lopățele. Desfășurare activitate : • Ne așezăm la mesele de de lucru și povestim despre despre ce vom face azi.

A mai plantat cineva? Cum a facut? De ce este important să semănăm sau să plantăm corect? • Pe fiecare masă vor fi ghivecele, un castron castron sau o pungă de pământ și diverse semințe, pe care înainte de a începe le trecem în revistă. • Copiii pot avea ghivece individuale individuale sau pot forma echipe de câte 2-3 2-3 pentru un ghiveci mai mare. • Se umplu ghivecele ghivecele cu sol, după după care cu degetul arătător se vor face orificii/găuri cu o adâncitură de aproximativ 2 cm. • Se pun semințele semințele în orificii, iar pe urmă urmă se astupă și se udă cu apă. Recomandăm să alegeți pentru fiecare ghiveci 2-3 tipuri de semințe astfel încât pe perioada proiectului copiii să poată observa diferențele de creștere dintre acestea sau diferitele forme ale plăntuțelor.

60

 

61

 

 

23. Bombe de verdeaţă

Cuvinte cheie: sol, semințe, germinare. Când: primăvara. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Să modelezi bile din semințe de plante poate fi o activitate simplă și distractivă pentru copii, ca să nu menționăm că rezultatele finale vor fi unele surprinzătoare și colorate pentru toată lumea. Dintr-o mică bilă din pământ și semințe, grădina va prinde culoare, iar copiii vor avea șansa să-și murdărească mânuțele și să intre în contact cu elementul Pământ. Bombele cu semințe pot fi folosite, cu succes pentru a repopula zonele unde flora naturală a fost distrusă sau pentru a introduce într-un areal/zonă plante care nu ar putea crește fără a fi plantate, compoziția lor făcându-le mai rezistente în fața vântului, ploilor și a animalelor care le-ar putea mânca inainte de a avea șansa să încolțească. Activitatea e potrivită atât în aer liber, cât și în sala de clasă când afară plouă (deși poate produce mizerie). Durată activitate: 1 oră Avem nevoie de: • Semințe de plante; • pământ de flori;

• • • •

argilă (pământ argilos, se poate lua din natură); apă; castroane în care se vor amesteca ingredientele; tăvi sau farfurii de hârtie pentru pentru uscarea bombelor

Desfășurare în 2 etape : Etapa 1- Prepararea bombelor de semințe părți de argilă și 1 • Se amestecă: 2 părți de pământ pentru flori cu 5 părți parte de apă. Se mai adaugă apă la nevoie, până când consistența amestecului este precum a plastilinei. Se adaugă semințele, se amestecă bine și se mai adaugă apă dacă mai este necesară. Și apoi se iau bucățele din amestec și se formează biluțe de mărimea unei nuci, așezându-se apoi pe o tăviță, la uscat pentru apoximativ o săptămână, într-un loc umbros. Etapa 2 - “Plantarea” bombelor • Se vor “lansa” prin aruncare în locurile care se doresc a fi plantate, de către copii. Nu se vor îngropa și nici uda. • Se pot vizita din când în când pentru a vedea evoluția bombelor. bombelor. Când am ținut noi atelierul în care am făcut aceste bombe, copiii au fost foarte încântați și s-au implicat cu entuziasm. Este o activitate foarte plăcută, chiar distractivă care îmbină joaca cu învățarea.

62

 

63

 

24. Grădina de mirodenii: ating și miros

Cuvinte cheie: plante, cheie: plante, grădină. Când: primăvara, vara,toamna. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Scopul activității este pe de o parte să recunoaștem mirodenile , iar pe de altă parte să stimulăm simțurile vizual, tactil, olfactiv și gustativ. Durată activitate: ~1 oră. Avem nevoie de: • semințe de pătrunjel de frunze (cel creț), creț), semințe de mărar, mărar, semințe de ceapă perenă și de usturoi peren, peren, răsaduri sau semințe de busuioc, cimbru, rozmarin, salvie, mentă, iar dacă avem un pic de loc afară pentru plantat- rădăcină de leuștean și de de tarhon, • câte o legătură legătură din verdețurile verdețurile pe care urmăm să le semănăm din semințe (pentru a le exemplifica, să le învețe copiii să le recunoască) • ghivece și pământ pentru pentru plantare în interior. interior. Desfășurare activitate :  Înainte de plantare copiii se vor grupa în cerc cerc și vom vorbi cu ei despre verdețuri. Ce rol au? Se folosesc în mâncăruri pentru a da gust bun. Ne ajută să ne vindecăm de anumite boli, sau să le prevenim; conțin multe vitamine.   Ce miros și gust au? Fiecare copil, frecând în mână pe rând câte un fir

de verdeață va putea mirosi și gusta dacă va vrea. Observăm că salvia este și puțin uleioasă, unele pătează degetele și că toate au un miros puternic, specific. Atunci când miros pătrunjelul, îi rostim numele pentru a fi asociat mai târziu cu el.  În ce mâncăruri le folosim? În folosim? În ce mâncare pune mama pătrunjel? Dar mărar? Ce preparăm din mentă? Apoi semănăm și plantăm. Pentru plantarea în ghivece pe un pervaz: semințele se vor semăna împreună cu copiii, nu foarte des, la o adâncime de 1 cm și se vor acoperi cu pământ. Într-un ghiveci se plantează 1-2 fire de busuioc, într-altul 1-2 fire de cimbru, salvia și rozmarinul vor crește singular în recipiente de minim 15 cm diametru deoarece au nevoie de mai mult spațiu. Vom avea grijă să le udăm zilnic sau tot a doua zi în funcție de cât de uscat us cat este în interior. Pătrunjelul Pătrunjelul va răsari destul de greu, după 3 săptămâni. E mai bine să s ă folosiți pentru o parte dintre ele răsaduri sau plante gata mari, căci căc i semințele de busuioc, cimbru, mentă sunt foarte mici și poate copiii le vor semăna foarte des sau prea adânc. Tufele de tarhon și leuștean se vor planta doar afară, vor fi utile și la bucătăria grădiniței. Activitatea se poate repeta atunci când plantele semănate au crescut.

64

 

65

 

 

25. Diversitate Diversitatea a soiurilor

Cuvinte cheie: plante, diversitate, grădină. Când: primăvara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Plantele au și ele frați și surori, provin din aceeași specie dar sunt soiuri diferite. Fiecare dintre ele sunt gustoase și frumoase dar au propietăți diferite, la fel ca noi, oamenii. O activitate prin care le putem arăta copiilor multitudinea de soiuri ale aceeași specii, introduce cuvântul ”diversitate” în vocabularul lor și arăta similitudinea dintre oameni și plante, cu toții suntem diferiți și totuși toți suntem importanți.

• Așezăm fiecare fiecare soi într-o farfurie separată și începem o discuție despre ce avem în aceste farfurii, despre frați și importanța fiecăruia. Unde cresc aceste plante, de unde vin ele? Găsiți tabelul cu originea plantelor în ANEXE ANEXE.. De exemplu, alegeți spre exemplificare: tomate, salată, dovlecei sau ardei (sunt mai ușor de găsit). • Pregătim farfurii cu aceste legume legume tăiate și îi servim pe pe copii pen pen-tru a ne spune dacă ”frații” au gust diferit, îi lăsăm lăs ăm să le miroasă și să le atingă și să ne spună prin ce sunt diferite. • Din restul legumelor legumelor putem pregăti o salată sau pur și simplu le tătăiem și le mâncăm așa. Vor fi uimiți să observe ”diversitatea”!

Durată activitate: 30 activitate: 30 - 45 minute. Avem nevoie de: • cartofi: albi, roșii, roșii, movi, negrii; sau toamte: toamte: roșii mari, mari, mici, galbene, galbene,  negre; fasole; verde, galbenă, tărcată; dovlecei: verzi, foarte verzi, cu dungi; salată: verde, roșie, creață, iceberg, chinezească; ardei: gras verde, galben, roșu, kapia; • caserole sau farfurii în care să le așezăm; • etichete cu denumirea lor. Desfășurare activitate : • Fie avem aceste legume în grădină pentru pentru că le-am semănat/plantat primăvara sau le cumpărăm de la piață. Dacă le l e avem în grădină, prima parte a activității este ocupată de culegerea lor.

66

 

67

 

 

26. Locul meu

Cuvinte cheie: plante, experimente. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Este o activitate de urmărire a unui loc din grădină de la școală sau de la grădiniță de la sfârșitul iernii până la l a sfârșitul toamnei, adică pe parcursul unui sezon de grădinărit. Activitatea permite observarea diferitelor stadii de evoluție a vegetației pe parcursul unui an, copiii  învățând despre ciclicitatea naturii, cum se dezvoltă plantele și ce se  întâmplă cu ele în fiecare anotimp. Durată activitate: 15 activitate: 15 minute/sesiune observare. Avem nevoie de: • Rigle; • o ruletă de un metru; • un caiet care devine devine jurnalul jurnalul grădinii; grădinii; • creioane colorate; • opțional: lupă. Desfășurare activitate: • Activitatea se realizează de mai multe ori pe parcursul parcursul unui an, și se face în grădina de legume din curtea grădiniței sau a școlii. Prima dată, la sfârșitul iernii, când zapada se topește sau când cân d se dezgheată pământul fiecare copil își va alege un loc al lui.

• Acolo copilul va merge de fiecare dată de câte ori se iese în grădi grădi-nă, pentru a-l observa. Pe parcurs ce vegetația crește putem măsura de fiecare dată cu o riglă cu cât a mai crescut față de data trecută, dacă a mai apărut ceva în sol, dacă nu se usucă, când înflorește, dacă va înflori, iar toamna până când rezistă. Este util ca fiecare copil să aibe o riglă. Sunt locuri în care plantele vor crește mai mari decât copiii (floarea soarelui sau o tufă de leuștean), acolo va fi nevoie de o ruletă și ajutorul coordonatorului activității. • După câteva minute minute de observare, observare, toți copiii se vor strânge într-un cerc și vor descrie pe rând ce au observat. Se poate apoi nota pe un  jurnal al grădinii, ținut de copii dacă sunt școlari sau de coordonatorul activității pe baza celor povestite de ei.

68

 

69

 

 

27.. Strângem comori din grădină 27

Cuvinte cheie: plante, cheie: plante, grădină. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara , toamna, iarna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Copiii împreună cu cadrul didactic vor cerceta grădina și vor căuta ce se ascunde în tainele ei. Este o activitate de sporire a atenției, a cunoștințelor și de descoperire. Se pot realiza dinainte planșe cu legumele și fructele cunoscute și așezați în cerc în grădină înainte de a începe căutarea comorilor, educatoarea împreună cu copiii vorbesc despre câteva trăsaturi ale plantelor pe care le pot găsi. Copiii le pot descoperi apoi mergând prin grădină. Recomandăm să se folosească toate simțurile  în această activitate: mai ales verdețurile se pot identifica identifica după miros și pipăit (frecând o frunză între degete), după gust (recomandabil ca gustarea să se facă sub supravegherea cadrului didactic). Dacă actvitatea are non-vegetale. loc primăvara sau iarna o putem aplica florei spontane sau comorilor Durată activitate: 30 minute - 1 oră. Avem nevoie de: • Un coșuleț în care se stâng la comun comorile găsite. Desfășurare activitate: • Ne plimbăm prin grădină pentru pentru a descoperi natura, a observa ce a

mai apărut nou sau ce s-a schimbat, pentru a găsi ceva special special ce ascunde grădina: pietre de forme diferite, frunze, crengi, semințe, f lori, legume sau fructe. Cadrul didactic poate să lanseze câteva întrebări după care copiii să se ghideze în căutarea lor: Cine găsește trei pietricele de culori diferite? Cine găsește o frunză galbenă? Cine găsește o legumă roșie, galbenă? • Această activitate se poate repeta la un interval de 2-3 săptămâni ocazie cu care observăm și cum s-a schimbat imaginea grădinii, cum au evoluat plantele. După ce am strâns comorile, ne n e așezăm în cerc și le studiem, le comparăm, grupăm pietrele într-o grămadă, crenguțele crenguțele în alta, plantele comestibile într-una, plantele necomestibile în alta, etc. • Copiii ulterior vor putea gusta plantele comestibile, se poate chiar face o salată.

70

 

1

1. Sursa poză: www.skolehaver.com

71

 

 

28. Bingo în grădină (natură)

Cuvinte cheie: plante, grădină, joc. Când: vara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Este un joc prin care copiii pot explora divesitatea naturii și minunățiile pe care grădina ni le oferă și pot învăța să recunoască plantele. Îmbină armonios curiozitatea copiilor cu învățarea în natură. Îl putem pune  în practică atăt în curtea grădiniței cât și la țară, în parc/în drumeții. drumeții. Vom învăța legumele, le vom gusta și ne vom bucura de grădina noastră și de roadele ei. O dată ce grădina a crecscut și legumele sunt destul de mari pentru a fi recunoscute ușor, adică pe la începutul verii putem face această activitate. Durată activitate: pregătire: 30 minute Activitatea propriu-zisă: 30 - 40 minute Avem nevoie de: • Planșa 7 Bingo în grădină; • cofraje de 10 ouă; • creioane, câte unul pentru fiecare copil; • scotch; • un carton pe care să-l punem dedesubtul planșei și pe care o putem lipi de acesta; • coșulețe, câte unul pentru fiecare copil.

Desfășurare activitate : • Alegem una din din planșele din Anexe, fie cea cu legume dacă suntem  în grădină, fie cu elemente din natură dacă suntem în parc sau într-o drumeție. Planșele sunt A4 și se poate multiplica la xerox, fiecare copil primind câte un exemplar. Ne asigurăm că avem toate legumele de pe planșe în grădină. • Înmânăm fiecărui copil o planșă cu legumele legumele desenate/printate desenate/printate și le lansăm provocarea de a merge prin grădină și a căuta legumele identice cu cele de pe planșă. Odată găsită leguma o vor încercui cu creionul pe planșă, o vor culege și o vor pune în coșuleț. • Când au găsit toate legumele se întorc de la vânătoarea de legume și strigă BINGOOOOO. Așteptăm ca toți copiii să își termine vânătoarea, nu este un concurs, cadrul didactic poate urmări copiii și ajuta pe cei care nu recunosc anumite legume. • Ne așezăm în cerc pe pe iarbă în grădină și vedem vedem ce are fiecare în coș, iar cu această ocazie repetăm numele legumelor sau învățăm unele noi, pe care nu le-am mai Activitatea se poate încheia o gustare a legumelor. După cevăzut. le-am spălat îndemnăm copiii să lecu guste, miroase și să descrie ceea ce observă. Astfel, învățarea se completează și prin stimularea celorlalte simțuri. NOTĂ: dacă avem în grădină flori putem face acest joc și cu planșe de flori sau cu cele de frunze. Anexa atașată conține con ține mai multe legume dintre care fiecare cadru didactic poate alege, alege, în funcție de ce legume există în grădină . Desenele se pot decupa și lipi pe alte planșe, putând face astfel combinația dorită.

72

 

73

 

 

29. Vasele conducătoare

Cuvinte cheie: apă, plante, experiment. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: ușor. Descriere activitate: Apa și nutrienții necesari plantelor sunt absorbiți prin rădăcini și direcționați prin plantă cu ajutorul unor vase asemănătoare a semănătoare cu venele. Aceste vase care conduc apa dinspre rădăcini spre restul plantei se nun umesc xilem. Plantele, spre deosebire de oameni, nu au o inimă care să pompeze lichidul prin corp, în schimb au aceste vase care leagă rădăciniile de frunze, iar în momentul în care transpiră (prin frunze) apa este trasă dinspre rădăcină. Acest experiment îi va ajuta pe copii să învețe cum se hrănesc plantele și cum acestea beau apă. De asemenea, vor înțelege de ce este important să fie udat solul de la baza plantelor și nu frunzele acestora. Durată activitate: 15 min - prima zi, 15 min a doua zi. Avem nevoie de: • 1-2 recipiente recipiente transparente de 50 – 100 ml sau mai mare/echipă; mare/echipă; • Colorant alimentar sau cerneală; • Pipetă/seringă; • Frunze de salată chinezească, garoafe, garoafe, zambile zambile – 2 bucăți/echipă.   Desfășurare activitate: • Ne grupăm pe echipe și fiecare echipă echipă va conduce un experiment

(pot diferi culorile sau plantele). Începem prin a explica experimentul pe care vrem să-l facem și faptul că pentru câteva zile vom fi cercetători. • Ce se va întâmpla cu plantele noastre dacă le dăm să bea cerneală colorată? Oare va ajunge cerneala până sus? Și daca da, cum? • Cu ajutorul pipetei pipetei sau al unei seringi (așa nu riscăm să murdărim mesele cu cerneală/colorant) punem cerneala sau colorantul în recipientele transparente până la jumătatea lor. Alegem câte 2 culori/echipă ca experimentul să fie mai interesant. • Introducem plantele în recipient și așteptăm să vedem ce se va  întâmpla cu ele. La garoafe în 30 minute se vor vedea petalele puțin puțin colorate. • A doua zi se va vedea foarte bine cum s-au colorat plantele și cum cerneala/colorantul a circulat prin vasele conducătoare până sus la petale. SFAT! Nu amestecați cerneala/colorantul cu apă, este posibil ca experimentul să dureze mai multe zile. Plantele să le tăiați atunci înainte de experiment ca să nu se usuce locul unde s-a tăiat.

74

 

75

 

 

30. Fotosinteza

Cuvinte cheie: fotosinteză, soare, oxigen. Când: primăvara, Când:  primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Fotosintezaa este un proces prin care plantele, algele și unele bacterii Fotosintez transformă energia solară și dioxidul de carbon în glucoză și oxigen. o xigen. Este un proces esențial al ciclului vieții pe Pământ, și motivul pentru care plantele se află la baza lanțului trofic.

• Tăiați o frunză de pe o plantă aflată la îndemână (să nu fie mai mare decât gura paharului); • Puneți frunza în paharul cu apă; • Puneți paharul într-un loc însorit; • După o oră observați paharul și ce se întâmplă întâmplă cu frunza și apa din pahar; • Dacă nu este nici o schimbare vizibilă cu ochiul liber folosiți-vă de lupă.

Aerul pe care îl respirăm conține 21% Oxigen. După inhalarea aerului, expirăm dioxid de carbon, care la rândul lui este folosit de plante pentru a se hrăni. În acest experiment copii vor putea vedea cum o frunză creează oxigenul.

  La o observație mai atentă ar trebui să se vadă bulbuci de aer care se se formează pe marginea frunzei sau pe marginea paharului. Pentru a oferi o variabilitate mai mare experimentului puteți să inițiați în același timp un al doilea pahar cu apă cu o frunză în acesta pe care să îl poziționați la umbră. Lasați-le pe ambele timp de 2 ore după care obo bservați cât oxigen a produs fiecare.

Avem nevoie de:

SAU

•• • • • • •

• Pe echipe ne alegem o plantă și o frunză frunză a acesteia și o acoperim cu o folie de aluminiu cu ajutorul unei agrafe. • Planta și frunza pe care am ales-o, va trebui să stea la soare pentru o săptămână și jumătate, când vom da folia de aluminiu jos. • Atunci vom observa că aceasta s-a îngălbenit….nu a mai avut lumină…. nu a mai produs clorofilă/hrană și s-a ofilit.

O Unfrunză pahar verde; cu apă; Soare; o bucată folie aluminiu; agrafă birou; o plantă cu frunza mai subțire; Opțional: Lupă.

Desfășurare: • Umpleți un pahar cu apă;

76

 

77

 

 

31. Grădina piticilor (Terrarium)

Cuvinte cheie: plante, ecosistem, creativitate. Când: primăvară, Când:  primăvară, vară, toamnă, iarnă Grad dificultate: complex. dificultate: complex. Descriere activitate: Grădina piticilor va fi o grădinuță în miniatură într-un borcan. Copiii vor experimenta scara lucrurilor (mic, mare) și vor învăța cum să facă și cum să îngrijească o grădină de interior. Terrariile sunt grădini micuțe (microecosisteme) în recipiente de sticlă. Cu ajutorul acestora vor  învăța elementele de care au nevoie plantele să crească sau anumite insecte să supraviețuiască. Durată activitate: 1 oră Avem nevoie de: • Câte o jucărie mică mică de maxim 5 cm pe care o aduce fiecare copil de acasă și căreia îi va face o grădină. va locui • Borcane de sticlă de 800 grameEa recupe recuperate ratein(cugradinia; gâtul normal, nu îngâtul îngust, ca să încapă mâna) mâ na) se pot cere părinților pentru fiecare copil un borcan, sau recipiente de sticla care au forma cat mai aproape a proape de sferă; • Pietricele (pentru (pentru drenajul de la fundul borcanului sunt bune cele de 5-6 mm) iar pentru partea superioară se pot folosi orice mărime, având rol decorativ; • Pământ - preferabil unul ușor și care nu se îmbibă cu multă apă; • Mușchi - se găsesc și pe anumite anumite suprafețe suprafețe de pământ cu iarbă sau pe copaci (îl folosim pentru ca să nu se înfunde drenul); • Bucățele de cărbune (nu sunt obligatorii, obligatorii, dar sunt utile); utile);

• Plante mici de ghiveci iubitoare de apă sau semințe din care vor rărăsări plante; • Folii pe care se pot pune materialele pentru terrarium ca să nu murdărim sala de clasa, dar noi recomandam să faceti atelierul în aer liber, căci va fi mai simplu. Desfasurare: • Copiii vor pregăti fiecare fiecare câte o grădină a piticilor. piticilor. Activitatea poate  începe cu o zi înainte, când cu ocazia unei plimbări prin curte fiecare copil găsește câte o mică comoară (pietricică, crenguță, con de brad, cochilie de melc) cu care va decora și personaliza borcanul lui; l ui; • Ordinea în care se adaugă materialele în borcan (punem straturi straturi ca și când facem un tort), începand de la baza în sus: – pietricele pentru dren (are (are rolul de a evita evita ca rădăcinile să stea stea tot timpul în apă și să putrezească. În acest strat se adună surplusul de apă; – cărbune (cu rolul de a menține solul în condiții optime, optime, absoarbe excesul de umditate și de mirosurile – mușchi (are rolul a separaneplăcute); pământul să nu se scurgă scurgă la fund și să  înfunde drenul); – pământ (substrat de crește al plantelor); – plante sau semințe de plante; – jucărioara pentru care am făcut grădina și decorațiile: decorațiile: scoici, crencrenguțe, pietricele, biluțe, etc. SFATURI: • Coordonatorul activitații va trebui să cunoască plantele pe care le va folosi și va explica copiilor cât de des trebuie udate. udate. În terarrium

Bucățele de cărbune (nu sunt obligatorii, obligatorii, dar sunt utile); utile); 78

 

nivelul de umiditate se menține singur destul de ridicat, datorită sticlei. Le udăm cu apa prin sprayere, folosind un recipient cu pulverizator. • Vă recomandăm recomandăm să folosiți plante care nu sunt foarte preten preten-țioase (de obicei sunt mai ieftine) și care la maturitate rămân de dimensiuni reduse cum ar fi: Soleirolia soleirolii (salteluța). (salteluța). Dacă bugetul este restrâns, se pot planta semințe (trifoi, iarbă). • Grosimea stratului stratului de pământ va fi atât cât să acopere rădăcinile. • Terrarii Terrariile le astfel pregătite se vor ține ține în interior, la lumină, dar dar nu  în soare direct și nici foarte aproape de de o sursă de căldură: variațiile mari de temperatură nu sunt benefice. • După înființarea terariilor, ficare copil îl poate duce acasă și înîngriji iar dupa câteva săptămâni, se mai poate organiza un atelier de studiu a evoluției terrariului, la școală cand copiii vor veni cu terrariile de acasă și vom studia cum a crescut plantele. Unele vor muri  între timp, altele vor crește. •terrariilor Cadrul didactic pune accentul pe studiul evoluției și nu va va face diferența de reușita copiilor întretuturor cele care au murit sau care au evoluat. Nu doar copilul este factorul de succes  în îngrijire, ci și calitatea plantei, a solului, a semințelor, locul în care este ținut terrariul, etc. Este normal să ne așteptăm ca o parte dintre terrari să nu supraviețuiască, dar cadrul didactic va evidenția clasei că există în natură o lege, nescrisă după care unele vietăți (plantele,  în cazul nostru) trăiesc mai mult, altele mai puțin (în funcție de mult mai mulți factori).

va folosi și va explica copiilor cât de des trebuie udate. udate. În terarrium

79

 

 

32. Primul meu ierbar desenat

Cuvinte cheie: plante, flori, grădină. Când: primăvara, vara , toamna.  În funcție de vârstă se va alege complexitatea activității. După ce sunt uscate, cei de la grădiniță le vor folosi pentru colaje, col aje, cei mai mari le pot colecționa în ierbare. Grad dificultate: complex.

Desfășurare în 2 etape: Etapa 1 - Culegerea și presarea plantelor • Activitatea se va desfășura în grădină, unde copiii copiii vor explora pri pri-mele lor specii de flori și frunze și vor afla numele lor. • După cules, plantele vor fi puse la presat între colile de hârtie și apoi  între paginile unei cărți groase.

Descriere activitate: Adunăm flori și frunze din grădină, le descoperim numele împreună și  învățăm să le presăm ca să-și păstreze frumusețea și culoarea.

Etapa 2 - Crearea Crearea Ierbarului sau a colajelor artistice • După ce plantele au fost presate presate și uscate (au nevoie de aproxima aproxima-tiv 2 săptămâni de presă) se poate începe lucrul propriu zis la ierbar. Se lipesc florile/frunzele presate pe o foaie, iar pe cealaltă se lasă foaie liberă pentru desenul reproductiv. • Pentru colajele artistice se vor pune la dispoziție copiilor materia materia-lele listate mai sus și se va lăsa la latitudinea acestora să realizeze modelul după imaginația fiecăruia. Copiii cu cât sunt mai mici cu atât vor avea nevoie de mai mult ajutor la lipirea plantelor uscate.

Plantele odată presate și uscate, pot fi colecționate în "Primul meu ierbar desenat" unde se pot reproduce prin desen pe coala alăturată (pentru școlarii mai mari) sau se pot folosi în creația de desene colaj cu flori și frunze presate, felicitari pentru cei dragi, tablouri, jocuri cu personaje create din frunze (pentru toate vârstele). Durată activitate: 30 min - cules, 30-45 min ierbar. Avem nevoie de: • o carte groasă - pentru a presa florile/frunzele florile/frunzele din Ierbar, • coli de hârtie hârtie albă - pentru pentru a absorbi excesul de umezeală umezeală din flori, • caiet cu coperți tari - pentru a așeza florile gata presate, • lipici alb - pentru a lipi floarea/frunza în în ierbar, ierbar, • creioane colorate - pentru a reproduce reproduce floarea/frunza prin desen, • foi colorate, semințe, șnururi, ață și alte accesorii pentru a face

•cunoscând Planteledexteritatea uscate sunt sunt foarte desăi delicate licate și se pot ușor. Cadrul ușor. didac tic, elevilor va alege cumrupe să aplice aceastădidactic, activitate. Dacă copiii sunt mai mici, presați mai mult material de același fel ca să se poată înlocui dacă unele vor fi distruse neintenționat în timpul mânuirii. Mic ghid de presare a plantelor/florilor și frunzelor: Culegeți plantele/florile când sunt uscate adică pe la jumătatea zilei, nicidecum dimineața când pământul este umed și ele sunt pline de rouă. Aranjați-le cu grijă, între 2 coli de hârtie curată, iar apoi puneți-le la presat  în cartea cartea groa groasă să pentru pentru câte câteva va zile. zile. Flori Florile le și frun frunzele zele gata uscat uscatee și pres presate ate

felicitări. 80

 

pot fi acum lipite cu grijă în ierbar sau pot fi folosite pentre colaje artistice.

81

 

 

33. Crește floarea soarelui

Cuvinte cheie: plante, flori, grădină. Când: primăvara, vara. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: O activitate cât un proiect pe care îl putem dezvolta pe parcursul mai multor luni. Pornind de la cum încolțește o sămânța, care sunt părțile unei plante și ce rol are fiecare, observare și măsurare/comparare, până la stadiul la care planta noastră are semințe și a crescut cât vrejul de fasole….mult mai înaltă decât noi. Viața unei plante de la sămânță la sămânță.

cu numele fiecăruia. Calculăm să facem acest atelier astfel încât după semănare în 2-3 săptămâni răsadurile vor trebui plantate afară în grădină, iar temperatura pentru floarea soarelui va trebui sa fie de 10-12 grade, deci undeva la începutul lui martie sau la jumătatea lui martie. - vezi activitatea Cum semănăm/plantăm? în-• Apoi vor urma săptămâni în care observăm planta, o măsurăm, în vățăm elementele de care ea are nevoie pentru a crește: apă, lumină,

Durată activitate: 20 - 30 minute (pregătire), în fiecare săptămână 10 minute de observare. Semănăm in martie/aprilie - avem floarea soare-

căldură, pământ; părțile unei plante, etc. • Confecționăm etichete etichete pentru când le vom planta afară afară cu numele pe care i l-am dat sau cu numele nostru ca să o recunoaștem.- vezi activitatea Etichete tivitatea  Etichete haioase. • Când plantele noastre vor avea 10-15 10-15 cm, le plantăm în grădina grădina de afară aproape de un gard mai înalt. • Vor urma din nou săptămâni în care vom avea grijă de planta noasnoastră, o vom măsura, o vom v om observa (opțional cu lupa), vedem ce insecte o vizitează etc.

lui mare în iulie/august.

•semințe Apoi în august floarea noastră câtcules. o sămânță va face ea alte și iulie va fi -mare mare, numai bună de

Este un proiect pe care îl puteți face dacă știti că copiii vor veni și în lunile de vară la grădiniță.

Avem nevoie de: • semințe de floarea soarelui; • recipiente (pahare/ghivece/borcane) în care să semănăm semințele; • pământ; • etichete cu numele fiecăruia; • un caiet pe care îl vom transforma în jurnalul proiectului nostru. nostru. Desfășurare activitate:

• Începem prin a semăna semineșe semineșe în recipiente recipiente și a pune etichetele 82

 

83

 

 

34. Amprente naturale

Cuvinte cheie: plante, frunze. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Oare ce formă lasă o ghindă pe o bucată de lut, dar un con de brad, dar semințele de gălbenele, dar degetul meu? Lucrând cu materiale naturale, învățăm să creem forme, să le distingem, să descoperim curioși ce modelator frumos este Natura și cât sunt de frumoase elementele naturale. Durată activitate: 30 - 45 minute. Avem nevoie de: • lut/pastă modelatoare; • bucăți de lemn/tocătoare pe care să lucrăm și să modelăm; •• ghinde, semințe; șnururi.conuri de brad, frunze, flori, semințe; Desfășurare activitate: • Cu o zi înainte când ne jucăm prin curte, putem aduna în coșulețe: frunze, conuri de brad, ghinde, crenguțe, flori, pietricele etc. • Ne așezăm la mesele de lucru și povestim ce vom face azi, amprenamprente alte lucrurilor pe care ieri le-am strâns din grădină, pe care apoi ni le putem pune la gât ca medalioane, la mână ca brățări sau le putem face cadou.

elemnte culese de ei la fiecare masă. • Putem face înainte câteva modele modele pentru a le arăta cum va ieși me me-dalionul lor. • Întindem lutul pe pe bucata de lemn și îl modelăm sub formă formă de chifte chifteluțe plate, pe care apoi apăsăm fie o frunză, fie o ghindă. Le desprindem de pe lut și vedem ce formă ne-a rămas. Putem face câte medalioane vrem, cu ce dimensiuni vrem. • La sfărșit cu ajutorul unui creion medalioanelor le facem găuri în partea de sus și punem toate amprentele la uscat us cat câteva ore sau cel mai sigur până a doua zi. • Opțional după ce se vor urca le putem picta. Le putem confecționa pentru Mărțișor, cadouri pentru frați și bunici sau pur și simplu ca o activitate prin care descoperim natura.

• Împărțim pasta pasta de modelaj la fiecare și câte un coșuleț cu diferite 84

 

85

 

 

35. Texturi din frunze

Cuvinte cheie: plante, cheie: plante, frunze. Când: primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: ușor. Descriere activitate: Frunzele sunt bucătăria plantelor, transformând energia de la Soare în hrană pentru aceastea. Au diferite forme și mărimi, iar cel mai potrivit pentru a organiza această activitate este primăvara când toate plantele  înverzesc sau toamna când acestea își schimbă culoarea și cad. O activitate prin care descoperim formele frunzelor și frumoasele desene ale lor formate din nervurile ce le alcătuiesc. Durată activitate: 30 - 45 minute; 15 minute plimbare prin grădină. Avem nevoie de: • • • •

frunze de diferite forme și mărimi; mărimi; hârtie colorată; creioane colorate; opțional: lupe.

Desfășurare activitate: • Inițiem o mică primbare prin grădină cu scopul de a observa frunzefrunzele plantelor și formele lor. l or. Unele vor avea foarte multe frunze: iedera, altele mai puține, vom observa iarba și cum este ea alcătuită din multe, multe frunze, unele au perișori pe care îi putem simți la atingere sau

• La sfârșitul plimbării plimbării nostre fiecare fiecare culege 2-3 2-3 frunze diferite diferite și mergem în sala de clasă pentru a începe activitatea. Frunzele se pot culege cu o zi înainte pe durata timpului petrcut afară la joacă. • Ne așezăm la mesele de lucru, punem una din frunze între două foi și apoi hașurăm cu creionul. Vor ieși în evidență forma și nervurile frunzelor. • Putem face schimb de ”frunze” ”frunze” cu colegii de lucru, iar foile le putem transforma în adevărate opere de artă ce vor sta pe peretele cu picturi sau în felicitări.

observa cu ajutorul lupei. 86

 

87

 

 

36. Șirag de frunze

Cuvinte cheie: frunze, culori. Când: toamna. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Frunzele sunt un element decorativ foarte plăcut, șiragurile pe care le facem cu copiii pot decora pe de o parte sala de clasă, iar pe de altă parte se pot purta la gât. Activitatea poate permite cadrului didactic să explice nuanțele de culori (roșu, bordo, vișiniu) și intensitățile acestora (verde închis, verde deschis). Deasemenea se pot vedea culorile așa cum le desenează natura și putem recunoaște câteva tipuri de arbori după frunză și cum se colorează aceștia toamna. Putem spune Bun venit, toamnei! Durată activitate: ½ activitate: ½ oră - 1 oră Avem nevoie de: • coș pentru adunarea frunzelor; • sfoară subțire sau ață mai rezistentă, rezistentă, poate fi și colorată; • bețe lungi; • un panou/carton (dacă dorim să facem o colecție la sfârșit, astfel  încât copii să vadă cât de diferite pot fi frunzele). frunzele). Desfășurare activitate : • Cele mai potrivite pentru pentru această activitate sunt frunzele de copaci.

 încât atunci când se usucă toamna să poată fi înșirate pe sfoară. • Frunzele vor fi adunate împreună împreună cu copiii, copiii, cu ocazia unei plimbări  în natură, poate fi în parcul din zonă, în curtea școlii dacă aceasta are arbori sau o plimbare de weekend, împreună cu părinții într-o pădure din apropiere. • După ce sunt adunate le vom înșira, legându-le câte un nod de codicodiță, am putea încerca să le înșirăm cu acul dar frunzele uscate sunt casante și se vor rupe ușor sau se vor strânge toate la un loc, lărgindu-se ușor orificiul prin care intră acul. Recomandăm să faceți o încercare și să alegeți. • Dacă lucrăm cu copii mai mari, înșirarea pe sfoară se poate face după o regulă de exemplu de la mic la mare sau în degrade, pornind de la roșu spre portocaliu , galben, verde, verde închis, maro. • Şiragurile astfel făcute se pot purta la gâtul copiilor, copiilor, adunăndu-i adunăndu-i în cerc, și cântând un cântec de toamnă, apoi pot fi duse acasă sau rămân decorații în clasă. NOTĂ :  În oraș sunt câțiva arbori ornamentali mai des întâlniți care au frunze de forme și mărimi variate și se colorează diferit: arțarul, frasinul, prunul ornamental cu frunze vișinii, dar și pomi fructiferi precum: nucul, vișinul, dudul, prunul.

Puține plante din grădina de legume au frunze destul de mari astfel 88

 

89

 

 

37.. Scoar󰈛a de copac 37

Cuvinte cheie: plante, copac, experiment. Când: primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Am observat oare că arborii/copacii/pomii au textura scoarței diferită? Haideți să-i descoperim și să recunoaștem fagul și stejarul după scoarță. Durată activitate: 30 - 45 minute plimbare prin parc, grădină. Avem nevoie de: • bilă de plastelină/copil, mare cât cea de golf. golf.

Fagul - Recunoaștem fagul după scoarța lui netedă, gri-deschis și după frunzele ovale și lucioase. Stejarul - Scoarța este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, iar fructul - bine cunoscuta ghindă. Mesteacănul - Îl recunoaștem după scoarța albă și netedă, care se cojește. Arinul - Îl recunoaștem după frunzele rotunde și boante, de un verde Arinul intens și lucios, de parcă ar fi lustruite. După florile acestuia: masculine niște mâțișori lunguieți și feminine niste mici conuri ovale. Arțarul - frunzele mari, adânc crestate.

Desfășurare activitate: • Inițiem o mică primbare prin grădină sau parc cu scopul de a obobserva copacii și scoarța lor. Oare îi vom putea recunoaște după forma scoarței? • Ocazie cu care putem recapitula importanța importanța copacilor pentru pentru natunatură, observa atât frunzele, cât și frunctele lor. • Alegem un fag și îi rugăm pe copii să se aproprie de acesta, să transtransforme bila de plastelină într-o turtiță, să o lipească de scoarța copacului și să apese pentru a-i lua amprenta. • Dezlipim atent plastilina și observăm ce urme urme a lăsat scoarța de fag. Apoi îi rugăm să pipăie scoarța și să-i țină minte textura. • Repetăm jocul când ajungem la un stejar….oare stejar….oare va mai avea aceeași textură. Apoi cu un castan, arțar, brad etc..

Bradul - acele acestuia sunt dispuse de o parte și de alta, iar conurile stau pe ramuri în sus. Molidul - acelea acestuia sunt dispuse de jur împrejurul axei, iar conurile lui stau orientate în jos.

90

 

91

 

38. Plantăm pomi

Cuvinte cheie: pom, fructe. Când: primăvara, toamna. Grad dificultate: complex. Descriere activitate: Copii vor învăța să planteze corect pomii, de ce au aceștia nevoie pentru a crește sănătoși, de ce este bine să se planteze toamna sau primăvara și cum ceva atât de mic și fragil precum este puietul crește  într-un timp relativ scurt într-un pom mare care dă roade. Pomul dacă este cu rădăcină nudă va putea fi analizat și observat din ce este compus: rădăcină, tulpină și ramuri (coroană). Pentru buna prindere a rădăcinilor se va adăuga la l a plantare și micoriză, astfel copii având ocazia să învețe despre simbioză, fiind o bună lecție despre cooperare. Cu această ocazie se poate vorbi despre mugurii și scoarța pomilor, care sunt criterii de distingere a pomilor. Cum arată mugurii sau scoarța la măr, la păr, la cireș ș.a., astfel vor putea recunoaște pomii și când aceștia nu au frunze. Plantarea pomilor se face toamna târziu (octombrie-noiembrie), după ce pomii s-au scuturat de frunze, dar înainte ca solul sol ul să înghețe, sau primăvara devreme înainte de dezmugurire. Astfel se poate vorbi despre perioada de repaus a pomilor, sau hibernarea acestora, și importan-

Durată activitate: 45 activitate: 45 minute - 1 oră. Avem nevoie de: • Material săditor (pomi/arbuști fructiferi, arbori); • mănuși pentru lucru în grădină • hârlețe pentru copii • o găleată mare pentru mocirlire, găletușe • apă • foarfecă de pom • etichete pentru pentru a marca marca ce fel de pom este • opțional, dar recomandat: Micoriză pentru pomi. Desfășurare activitate: • Alegeți locurile în care vor fi plantați pomii. Aceste locuri trebu trebu-ie să fie în soare direct. Recomandăm să fie săpate gropile înainte de  începerea activităților cu copii, deoarece acesta acesta ar putea fi un proces prea greu pentru cei mici. Gropile trebuie făcute la dimensiunea de 60/60/60cm pentru pomi fructiferi și de 40/40/40 pentru arbuști fructiferi. • Primul pas este pregătirea mocirlei. mocirlei. Pentru mocirlă mocirlă va fi nevoie de o găleată mare (20l) în care se va pune pământ din groapa de la pomi - jumătate de găleată, și apă. Dacă aveți la dispoziție adăugați micoriză. Se amestecă până se obține o pastă relativ uniformă. Pentru această activitate se poate forma echipa Mocirlă. • Urmează plantatul efectiv efectiv al pomilor. pomilor. Acest Acest proces este este bine să se facă în echipe a câte 2 copii. Un copil va pune pomul în găleata cu mo-

ța somnului atât la plante cât și la oameni. 92

 

poziție verticală în groapă iar cel de-al doilea va acoperi rădăciniile cu pământ. Pentru buna prindere a pomilor trebuie avute în vedere următoarele aspecte: – să nu fie pus prea adânc pomul. Punctul de altoire - ușor de observat, este ca o gâlmă la baza tulpinii - trebuie să fie la suprafața pământului. De obicei pentru a asigura această înălțime se face o movilă la baza gropii pe care va fi așezat pomul; – când se umple groapa pământul pământul se pune în straturi după după care se tasează, astfel nu vor rămâne goluri cu aer în sol (acestea pot duce la la putrezirea rădăcinii); – Urmează udarea. Pentru fiecare pom trebuie 10-20l de apă. Aici s-ar putea face un lanț uman și ș i să se paseze găletușele cu apă din mână în mână, de la robinet până la pom. Sau în grupe de 2 se vor face drumuri de la sursa de apă la pom. – La final recomandăm să mulciți pomul (vezi (vezi Ghid mulcire). În funcție de materialele pe care le aveți puteți să mai formați echipa Mulcitorilor care să pună la baza pomilor un strat de mulci format fie din paie, frunze sau scoarță. Atenție să nu atingă mulciul mul ciul trunchiul pomilor deoarece riscă să ducă la putrezire. – Dacă ați pregătit pregătit etichete legați-le de pomi. – Priviți-i cum cresc! Opțional: Să pregătiți în clasă etichete cu denumirea pomilor, pomilor, a soiurilor alese și anul plantării. Eventual puteți să dați nume acestora.

cirlă până ce aceasta îi va acoperi rădăcinile, după care va ține pomul în

93

 

 

39. Fructele

Cuvinte cheie: pom, cheie: pom, fructe, hrană. Când: primăvara,vara, toamnă. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Pentru copii lumea este plină de întrebări și curiozități, iar una dintrele ele poate fi: De unde provin fructele pe care le mâncăm în fiecare zi? Primăvara este un moment potrivit de a începe povestea fructelor. O plimbare prin grădina grădiniței sau în parc cu ocazia căreia le arătăm copiilor mugurii vegetativi (din care cresc frunze și ramuri) și pe cei floriferi ( din care ies flori și apoi fructe), poate fi o experiență foarte foarte interesantă. *îi puteți deosebi prin faptul că cei floriferi sunt puțin mai ”grăsuți” decât cei vegetativi. La fiecare specie de pom ei sunt poziționați diferit: fie in vârgul ramurilor, fie la mijloc sau la baza ramurii. Ideal este să avem o un pom fructifer în curte curte (cireș, vișin), pe care îl vom vizita periodic, o dată pe săptămână, săptămână, să îl observăm și să vedem cum evoluează de-a lungul primăverii și verii, de când înmugurește până se coc fructele. Dacă nu avem pomi fructiferi, acum e momentul să plantăm măcar unul, dar nu renunțăm la activitate, ci o vom aplica cu ocazia plimbării în parc sau vom alege un alt copac din curtea școlii/ grădiniței. Și restul copacilor fac fructe, însă nu sunt atât de evidente. De ce fac pomii fructe? Ca să se poată înmulți. Mugurii floriferi cresc și se transformă în flori, apoi în fruct, unde se formează semințele,

ajunge în pământ și vor încolți primăvara viitoare. Cum ajung în pământ? Prin ploaie puternică, îi calcă animalele (sau (s au chiar oamenii), dar foarte puține semințe ajung în felul acesta să încolțească, să crească și să devină pomi. Toți copacii fac fructe, ca să se poată înmulți. Să facem distincția între fructe pe care obișnuim să le mâncăm (se numesc comestibile) și fructe pe care nu le mâncăm, fiind rele la gust, tari, amare, astringente sau otrăvitoare, (necomestibile). Astfel, se îmbogățește și vocabularul copiilor. Durată activitate: 10 activitate: 10 – 20 min./ vizită de observare. obs ervare. Avem nevoie de: • creioane colorate; • foi albe; • opțional – Planșa 8 – Cum cresc merele? Desfășurare: • În grădină îi întrebăm pe copii dacă știu de unde provin provin fructele, iar răspunsurile lor creative probabil ne vor uimi, iar printre răspunsuri vor fi și pomii. Pornim de la acest lucru, spunându-le că pomii sunt vii și cresc și le povestim evoluția de de la mugur la sămânță. • Le aratăm pe diferite crenguțe mugurii din care vor ieși frunze și/ sau flori. Mugurii floriferi pot fi recunoscuți ușor : sunt ceva mai rotunjori și un pic mai mari decât cei vegetativi și se află situați pe ramuri de un an, cele mai tinere.

acestea cad pe pământ și după ce fructele putrezesc, unele semințe vor 94

 

desenăm 4 -5 crenguțe în funcție de numărul vizitelor în grădină • După prima vizită fiecare copil pe planșa planșa lui va desena pe prima crenguță cum sunt mugurii dein pegrădină crenguța care de noiale-am arătat-o • Iar apoi, după fiecare ieșire cupe scopul observa pomul,, copiii vor desena ceea ce observă pe crenguță: mugurii, apoi frunze și flori, iar în final fructele, • Vara sau toamna când mergem să culegem fructele, ne aducem aminte cu ajutorul planșelor de cât de mici erau mugurii și cât de mari au crescut. • Sărbătorim cu un bol mare de fructe, poate unele fiind chiar din popomul cu care ne-am împrietenit. Cu această ocazie putem vorbi despre sănătatea noastră și cât de bune sunt fructele pentru corp, fiind pline de vitamine. În engleză există un proverb care spune “An apple a day keeps the doctor away” - îl ptem învăța împreună cu copiii. NOTĂ: Putem să includem și întrebarea De ce stau copacii drepți? și le povestim despre sistemul rădăcinilor.

• Pentru școlari, pentru fiecare ieșire le putem pregăti pregăti planșe pe care

95

 

 

40. Ziua Recoltei – varianta 1

Cuvinte cheie: plante, cheie: plante, hrană, grădină. Când: vara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Grădina ne răsplătește cu bunătăți dacă am avut grijă de ea! După aproximativ 40 - 60 de zile de când am a m semănat, grădina noastră din jardiniere sau din curte ne bucură cu roadele ei, motiv de sărbătoare și de delactat papilele gustative cu o mare salată.

• O așezăm pe toată într-un mare castron și mergem cu ea la bucătăbucătărie pentru a fi spălată. • Apoi în sala de clasă fiecare participă participă la pregătirea salatei, tăiănd pe tocător legumele și verdețurile. • Așezăm totul într-un mare castron și asezonăm salata cu ulei, lămâ lămâ-ie, sare, piper, semințe dacă vrem. • Împărțim salata și ne bucurăm de gustul verdețurilor verdețurilor și de munca noastră. Va fi cea mai bună salată!

Durată activitate: 1 oră. Avem nevoie de: • Coșulețe pentru cules; • Castroane mari pentru spălat și pregătit salata; • Tocătoare și cuțite de plastic pentru tăiat • Farfurioare/boluri pentru mâncat salata; • Ustensile pentru amestecat și mâncat; • Ulei, sare, alte ingrediente; Desfășurare activitate : • Formăm echipe de 2-3 copii cu un coșuleț și ne apucăm de cules. • Verdețurilor (salată, fetică, spanac, rucola, creson) le culegem frunfrunzele, iar ridichile, ceapa, usturoiul le smulgem, mazărea și tomatele le desprindem cu grijă. • O dată culeasă recolta, recapitulăm ce avem în în coș și vedem vedem ce recu recu--

O dată culeasă recolta, recapitulăm ce avem în în coș și vedem vedem ce recu recu noaștem și ce nu. 96

 

97

 

 

41. Ziua Recoltei – varianta 2

Cuvinte cheie: plante, cheie: plante, hrană, grădină. Când: toamna. Când:  toamna. Grad dificultate: complex. Descriere activitate: Toamna este anotimpul abundenței și un prijej excelent pentru a ne sărbători munca de peste an ca echipă și de a ne felicita. Putem organiza un eveniment de tip „porți deschise” prin care să arătăm părinților, părinților, cadrelor didactice din grădiniță/școală, fraților/surorilor fraților/surorilor noastre, bunicilor și prietenilor rezultatele muncii noastre. Putem decora grădina, prepara diverse salate din legumele și verdețur verdețurile ile grădinii, apă cu ierburi aromatice, fructe etc. Durată activitate: 2-3 ore pregătiri, 1 oră petrecerea Avem nevoie de: • Coșulețe pentru cules; • • • • • • • •

Castroane mari pentru spălat și pregătit salata; Tocătoare și cuțite de plastic pentru tăiat Farfurioare/boluri pentru mâncat salata; Ustensile pentru amestecat și mâncat; Ulei, sare, alte ingrediente; Carafe, pahare, servețele; Ghilande, elemente de decor; Masă pentru bunătăți etc.

organizăm vara sau 100 - 120 zile de la l a semănare dacă vrem să organizăm toamna. • Formăm echipe de 3-4 copii cu un coșuleț și ne apucăm de cules. • Verdețurilor (rucola, creson) le culegem frunzele, frunzele, iar ridichile, ceapa, usturoiul le smulgem, ardeii, tomatele, dolveceii, fructele le desprindesprindem cu grijă, varza, guliile le tăiem, plantelor armoatice le culegem frunzele. • O dată culeasă recolta, recapitulăm ce avem în coș și vedem vedem ce re recunoaștem și ce nu și stabilim ce vom pregăti cu ajutorul celor de la bucătărie. • O așezăm pe toată într-un mare castron și mergem cu ea la bucătăbucătărie pentru a fi spălată. • Apoi în sala de clasă fiecare participă la pregătirea salatelor, salatelor, tăiănd pe tocător legumele și verdețurile. • Așezăm salatele în castroane și le asezonăm cu ulei, lămâie, lămâie, sare, pipiper, semințe dacă vrem. • Aranjăm sala de clasă sau un spațiu din curte și ne pregătim de priprimirea oaspeților și de o masă sănătoasă. Copiii vor fi foarte mândri a le arăta oapseților grădina și bunătățile bu nătățile pregătite!

Desfășurare activitate : • După aproximativ aproximativ 40 - 60 60 de zile de când am semănat dacă vrem vrem să 98

 

1. Sursa poză: www.skolehagen.no 

1

99

 

 

42. Vitaminele iarna

Cuvinte cheie: semințe, cheie: semințe, germeni, încolțire. Când: iarna, primăvara. Grad dificultate: ușor. Descriere activitate: Cu ajutorul germenilor din diferite plante (linte, grâu, ridichi, floarea soarelui, fasole mung, broccoli, sfeclă roșie etc.) se poate exemplifica copiilor cum germinează semințele, după cât timp, cum arată plăntuțele când sunt mici, învățându-i în același timp despre cât de multe vitamine conțin aceștia. Germenii au proprietăți specifice, aceasta pentru că în starea de germen, mai exact atunci când sămânța se dezvoltă încercând să dea naștere plantei al cărui material genetic îl poartă, germenul înmagazinează o serie de substanțe cu potențial maxim pentru a suplini necesarul imens de energie de care ar avea nevoie ca să s ă devină plantă. Germenii sunt foarte bogați în minerale, vitamine, proteine și enzime. Ne vom asigura întotdeauna plusul de vitamine, minerale, proteine mai ales în perioada de iarnă, când sunt puține legume verzi.

• apă; • etichete. Desfășurare activitate : • Împărțim copiii copiii pe echipe, echipe, iar la fiecare măsuță punem câte un bol/ castron cu mixul din semințele pe care le avem sau boluri mici pentru fiecare tip de sămănță, astfel putem studia puțin forma, culoarea și textura acestora. • Împărțim caserole caserole și câte o bucată de vată și le explicăm pașii: vata o vom așeza pe fundul caserolei, ca serolei, udăm până ce tot stratul de vată este umed, apoi ne alegem semințele pe care ni le dorim, le așezăm și pe acestea pe stratul de vată…..cu cât mai multe, cu atât mai bine. • Ne scriem numele dacă știm pe o etichetă, etichetă, dacă nu desemnăm desemnăm ceva din imaginație astfel încât să ne recunoaștem caserola și ș i le așezăm într-un loc luminos în sală. După 3 -4 zile semințele vor germina, iar în funcție de ce plante am ales, în 7 - 10 zile vom putea tăia cu ajutorul unei foarfece germenii noștri și îi putem mânca fie pe sandviș, fie în salată, fie la gustare sau masa de prânz.

Durată activitate: 45 activitate: 45 min. Avem nevoie de: • Semințe de de cereale, floarea soarelui, fasole mung, năut, ridichi, etc.; • caserole de diferite diferite mărimi și dimensiuni; dimensiuni;

Vă încurajăm să repetați activitatea de cât mai multe ori! Copiii vor îndrăgi gustul germenilor.

• vată;

100

 

101

 

 

INSECTELE ÎN GRĂDINĂ

 

43. Hotelul de insecte

Cuvinte cheie: insect, ecosistem. Când: primăvară, toamnă. Grad dificultate: complex. Descriere activitate: Majoritatea plantelor au nevoie de polenizatori pentru a fructifica și a se putea înmulți. Construirea unui hotel de insecte în grădină ne va ajuta să menținem sănătatea ecosistemului, iar copiii vor avea ocazia de a observa și familiariza mai îndeaproape cu activitatea acestor mici vietăți.  Încercând să introducem zone diferite diferite de habitat vom atrage diferite tipuri de insecte. Datorită vârstei căruia ne adresăm în cadrul acestei activități, unele materiale vor fi utilizate de către adulți. Durată activitate: 30 – 45 minute/ 1 oră. Avem nevoie de: • Câteva sticle de plastic; • Bucăți de lemn • Cutter sau cuțit, cuie și ciocan; • Bețe de lemn, paie, frunze uscate, conuri de brad;

Pentru construcții mai complexe consultați Ghidul Hotelul de insecte de pe www.scoaladingradina.ro Resurse. Desfășurare: • Unde trăiesc insectele și ce insecte știm? Dacă le-am face o căsuță pentru a le putea vedea și observa? • Se taie de către un adult sticlele de plastic. De exemplu din sticlele de 2 litri se pot tăia două secțiuni care pot fi transformate în adăpost. Dacă se vor atârna de o crengă vom avea grijă să facem o gaură la mijloc pentru a prinde sfoara cu un nod cu care urmează să legăm hotelul. SAU se construiește din bucățile de lemn un cadru cu acoperiș ca în imagine, pe care copiii îl vor umple cu diferite materiale. • Vom verifica materialele pe care le avem la dispoziție și le sortăm pe mărimi. • Începem să introducem introducem materialele materialele în jumătățile jumătățile de sticlă sau în cacadrul de lemn. Vom avea grijă ca materialele să fie destul de bine îndesate pentru a nu cădea din jumătatea de sticlă sau din cadru. • La sfârșit putem să pictăm hotelul hotelul nostru și să-i dăm un nume. nume. La vară ne vom bucura de prezența lor în grădină!

•• Sfoară. Coajă de copac; 102

 

1

3

2

4 103

 

104

 

105

 

 

44. Hrănitori pentru păsări

Cuvinte cheie: păsări, hrană. Când: iarna, primăvara. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Această activitate îi încurajează pe copii să se gândească la modul în care trăiesc păsările și de ce anume au nevoie pentru a supraviețui și cu ce se hrănesc. Astfel, pe perioada anotimpului rece, le putem ajuta pregătindu-le hrănitori pentru păsări. Durată activitate: 30 - 45 minute. Avem nevoie de: • Conuri de de brad/suluri brad/suluri de la hărtia igienică • Semințe de mei, mei, in, grău, floarea floarea soarelui, mălai; • Miere sau sirop sirop de glucoză; • • • •

Sfoară/panglică; farfurii de plastic/hîrtie de copt; bol/boluri pentru semințe; pensulă.

Desfășurare activitate : • Pregătim pentru pentru fiecare copil copil o farfurie de plastic sau o bucată de hărtie de copt, acesta va fi spațiul pe care va lucra; conuri de brad sau sul de hârtie igienică. Iar la fiecare masă de lucru un bol cu mix m ix de se-

exemplificăm ce vor face: în farfurie punem 1 - 2 mâini de • Apoi, le exemplificăm semințe din bol, conul de brad îl vor acoperi cu ajutorul pensulei cu miere sau sirop de glucoză pentru a fi lipicios, îl așezăm în farfurie și îl rotim pe toate părțile, astfel încât să se lipească cât mai multe semințe pe el; conul îl legăm cu o sfoară și îl așezăm deoparte dacă mai avem conuri de făcut. • Puteți opta pentru pentru a unge dumneavoastră dumneavoastră conurile.

mințe din cele menționate. 106

 

107

 

 

45. Pâinea transformată în SOL

Cuvinte cheie: insecte, ecosistem, reciclare. Când: iarna, Când:  iarna, primăvara. Grad dificultate: complex. dificultate: complex. Descriere activitate: Magie? Nu, un experiment simplu și cu un mare impact aupra modului  în care le putem explica copiilor cum râmele cu ajutorul ajutorul microorganismelor transformă pâinea în sol, respectiv cum materia organică este reciclată. Râmele împreună cu microorganismele din sol desfășoară o activitate intensă în descompunerea materiei organice, transformând-o în sol sau mai potrivit spus în îngrășământ/hrană pentru plantele cu care noi ne hrănim. Un circuit al materiei organice pe care îl putem exemplifica copiilor, determinându-I să conștientizeze importanța deșeurilor și a beneficiilor pe care acestea le pot avea, precum și importanța organismelor ce trăiesc în pământ și pe care nu avem ocazia să le observăm cu ochiul liber. Toate elementele elementele naturale sunt interconectare, fiecare depinzând de activitatea sau existența celorlalte. Durată activitate: 30 activitate: 30 - 45 minute pregătirea, 10 minute /săptămână observare. Avem nevoie de: • borcan de 2-3 litri;

• • • • •

resturi vegetale; hârtie sau carton mărunțit; 2 felii de pâine; o cutie de râme de la magazinul magazinul de pescuit; apă - cât să se umezească umezească tot conținutul borcanului.

Pentru alte activități ce implică studiul râmelor și al micro organismelor consultați Ghidul vermicompost de vermicompost de pe www.scoaladingradina.ro Resurse. Desfășurare activitate: • Este suficient un borcan pentru acest experiment, iar împărțiți pe echipe își vor nota observațile, iar peste 3-4 săptămâni când experimentul va fi gata, pot povesti ce a observant fiecare echipă. • Așezăm materialele materialele în borcan în felul următor: nisipul, jumătate din pământ, apoi pe feliile de pâine lipite de marginea borcanului, astfel  încât copiii, să poată observa diferențele, resturile vegetale, vegetale, hârtia mărunțită, râmele și restul de pământ rămas. Adăugăm apă cât să umezim pământul, hărtia și să le l e asigurăm râmelor un mediu umed, dar nu foarte umed. • Pe parcursul procesului procesului de transformare transformare al feliilor de pâine în sol, copiii pot observa pe suprafața acestora, o acoperire gri - albă, semn s emn al prezenței ciupercilor și bacteriilor - primii descompunători ai materiei vii. Râmele nu pot funcționa singure, au nevoie de ajutor. • De asemenea cu ajutorul acestui proiect le putem povesti povesti copiilor despre reciclare, deșeuri, planetă, resurse și de ce este important să re-

•• nisip 1 - 12-căni; pământ 1,5 l; 108

 

ciclăm. perioadeleetc. de timp de care au nevoie diferite materiale pentru aDespre se descompune,

109

 

 

CREATIVITATE CREATIVIT ATE ÎN GRĂDINĂ

 

46. Casa ajutoarelor grădinii

Cuvinte cheie: unelte, grădină. Când: primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Dacă am hotărât că vom avea o grădină în curte sau în sala de clasă, o activitate creativă și de responsabilizare poate fi organizarea uneltelor necesare pentru grădină.

• • • • • •

Găleți/găletușe de plastic; Umeraș; Acuarele și persule; Markere; Unelte pentru copii (spăligă, lopețică, greblă); Unelte pentru adulți (hărleț, sapă, lopată, greblă) greblă) sau unelte de mână.

Se caută un loc în apropierea grădinii pentru a organiza uneltele de grădinărit. Poate fi amenajat și un dulap vechi (cu rafturi sau doar cu bară de umerașe). Se împart copiii pe grupuri (max. 4-5 copii) și  în funcție de resursele disponibile li se dau responsabilități: responsabilități: un grup spală/curăță ustensilele, pictează diferite recipiente pentru ustensile,

Desfășurare activitate : • Dacă intenționăm să avem o grădină grădină de legume legume și flori sau deja avem una, această activitate este potrivită fie primăvara devreme înainte de a începe grădinăritul, în acest fel recapitulăm ustensilele de care avem nevoie sau le învățăm. Apoi, curățarea și aranjarea lor, poate fi o activitate de câte ori terminăm cu lucrul în grădină. • Alegem un loc potrivit pentru a aranja casuța uneltelor și povestim povestim

desenează cartonașe cu locul unde trebuie așezate diferite ustensile. Astfel copiii vor învăța să fie ordonați, să aibă grijă de lucruri și faptul că fiecare este responsabil pentru ustensilele cu care lucrează. De asemenea, vor învăța la ce se folosește fiecare ustensilă și le vor cunoaște mai bine datorită mânuirii acestora în timpul organizării.

despre rolul acesteia. Uneltele ne vor ajuta sa avem o grădina frumoasă și roditoare. • Îi împărțim pe echipe de câte 4 - 5 copii și repartizăm lucrul în funcfuncție de cum ne dorim să arate căsuța. • Iar la final final de bucurăm și ne admirăm munca.

Durată activitate : 1 - 1 ½ ore. Avem nevoie de:

• Stropitoare; 110

 

1. Sursa poză: http://www.techspecifications.net 

1

111

 

 

47.. Etichete haioase 47

Cuvinte cheie: plante, grădină, creativitate. Când: primăvara. Când:  primăvara. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Fie că avem o grădină din ghivece și jardiniere în sala de clasă sau în curtea școlii sau a grădiniței, pentru a știi peste săptămâni ce am semănat/plantat sau pentru a descoperi cum arată plantele în diferite stadii ale creșterii lor, vom confecționa etichete haioase. Această activitatea va fi realizată după ce am hotărât ce plante plan te vrem să avem în grădină și înainte de atelierul efectiv de semănat/plantat. Astfel, la sfârșit sau pe parcurs, vom putea ”înfinge” etichetele în pământ sau a le agăța de crengile pomilor plantați. Durată activitate: 30 - 45 minute. Avem nevoie de: • bucăți subțiri de lemn de la lăzile de legume/ legume/ linguri de lemn/ bețe bețe din lemn de înghețată; • carioci, creioane, creioane colorate; • poze sau plicurile de semințe pentru pentru a vedea legumele; legumele; • opțional: laminator. Desfășurare activitate : • Stabilim sau recapitulăm ce plante ne dorim să avem în grădi grădi--

Coordonatorul activității le scrie pe un panou sau foaie mare ca sa nu le uitam. • Ne împărțim pe mese de lucru și fiecare va confecționa confecționa o etichetă, adică pe bucata de lemn sau pe lingură va desena leguma și denumirea ei dacă o știe. Putem desena 2-3 etichete dacă avem o grădină grădină mare. • Dacă vi se pare mai ușor, copiii copiii pot desena pe bucăți ovale/rotunde/ ovale/rotunde/ pătrate de hărtie de 5-6cm, iar apoi le trecem prin laminator și le lipim de un băț de înghețată. • Le strângem pe toate la sfârșit și așteptăm așteptăm ziua atelierului atelierului de semă semănat/plantat pentru a le pune în pământ.

nă. Poze ale legumelor și verdețurilor vor ajuta la luarea deciziei. 112

 

1. Sursa poză: http://www.thecrafty crow.net/

1

113

 

48. Decorăm grădina

Cuvinte cheie: grădină, cheie: grădină, artă, creativitate. Când: primăvara,vara. Grad dificultate: mediu-complex.

Pentru decorarea straturilor de legume: • creioane de ceară/vopsea pentru lemn; • pensule.

Descriere activitate: Prin această activitate, cei mici vor putea să decoreze curtea grădini-

Desfășurare activitate: • Activitatea se va desfășura într-o zi cu vreme vreme fără ploaie și tempetempe-

ței, făcând-oîmpletite mai veselă. Vom construi zonele borduriplantapictate din personalizând-o, cărămizi vechi, gărdulețe care delimitează te și obiecte decorative pentru grădină.

ratură plăcută. Poate fi primăvara vara. și le îndoim, înfingându-le • Testăm elasticitatea nuielelor, lesau nuielelor, arcuim  în pământ. Se pot face modele care se dublează sau se împletesc. Lăsăm copiii să fie creativi la alegerea modelului de montaj al gărdulețului. Lucrând mai mulți, ei vor folosi mai multe tehnici, iar gardul va fi unul mixt, organic. Crengile de mesteacăn, tăiate și amplasate vertical una lângă cealaltă vor forma un gărduleț mai ordonat. În acest caz este nevoie să ajute mai mult cadrul didcatic. • Dacă avem cărămizi vechi vechi din demolări, le așezăm una lângă cealalcealaltă, pe marginea straturilor și copiii le pictează. • Omida colorată va locui permanent permanent în grădina lor. Pictând omida omida  în culorile curcubeului, vom învăța cu această ocazie ordinea culorilor din curcubeu și denumirea lor. Fiecare piatră piatră se va picta într-o altă culoare (ROGVAIV) și pietrele se vor așeza pe jos, în șir, șerpuind , formând omida. • Putem colora și alte viețuitoare care vor locui în grădina noastră: șerpi, buburuze, broască țestoasă, sau obiecte abstracte. Dați mână liberă creativității copiilor.

Durată activitate: 1 oră. Avem nevoie de: Pentru borduri împletite:  împletite:  • nuiele de salcie, alun (verzi, cât de puțin uscate) sau crengi de mes mes-teacăn (cu coaja albă). Pentru borduri din cărămidă: • cărămizi recuperate • vopsea pe pe bază de apă apă pentru pentru exterior exterior • pensule. Pentru animale și gâze colorate: • pietre

vopsele pe bază de apă pentru pentru exterior (totae nuanțele din curcubeu ROGVAIV) • pensule. 114

 

O fotografie de grup cu operele de artă va încheia activitatea.

115

 

 

49. Ciocolată cu mentă - atelier de gătit

Cuvinte cheie: plante, aromatice. Când: iarna, primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Ce bucurie să ne putem găti singuri bomboane de ciocolată cu bunătăți

• Pe fiecare frunză de mentă pictăm cu ajutorul pensulelor, cicolată până nu se mai vede pic de verde, apoi le punem pe farfurie la uscat. • Vom face cât de multe frunze avem sau am cules din grădină. • Pe fiecare frunză dacă vrem putem pune: alune, nuci, fulgi de cocos, bobițe de rodie etc.

din grădină. mirosul O activitate de îndemânare și o ocazie foarte bună de a le exemplifica și gustul anumitor plante aromatice.

Opțional! dacă avem hârtiebunici, pentrupărinți brioșe,șifiecare sa 3 - 4 bomboane pentru frați. copil poate duce aca-

Durată activitate: 45 minute.

Va fi desertul cel mai așteptat după masa de prânz!

Avem nevoie de: • Cicolată 3-4 batoane; • Frunze de mentă; • Hârtie de copt; • Pensule; • Recipiente pentru pentru ciocolata caldă și farfurii pentru frunzele de mentă și bomboane; • opțional: alune, fulgi de migdale, nuci, fulgi de cocos, rodie etc. Desfășurare activitate : • Ne împărțim pe echipe de 4 - 5 copii la masa de lucru, iar pe fiecare fiecare masă va trebui să avem: un bol cu cicolată caldă, pensule, hârtie de copt  în fața fiecărui copil, farfurie cu frunze de mentă si o farfurie goală goală

pentru viitoarele bombonele. • ne topască cicocolata și să o împartă în N număr de boluri câte mese de lucru avem. 116

 

117

 

 

50. Ghivece inedite

Cuvinte cheie: plante, apă, creativitate. Când: primăvara, toamnă. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Primăvara este o perioadă ideală dacă nu avem spațiu în curte pentru o grădină,țasăpe sala unde ne desfășurăm Astfel, putem  învă  învăța pîncepem e cei cei mici miciuna cumînputem cum pu tem îngriji îngr iji semi semințel nțelee caactivitatea. să creasc creascăă din di n ele eleîipuiuți pu iuți de plante, iar ghivecele pot fi din cele mai diverse și haioase. Copii vor deprinde responsabilitatea pentru ghiveciul lor, a-l uda și îngriji. Totodată învățând că plantelor le trebuie apă, soare și pământ ca să crească mari. Durată activitate: 30 - 45 minute. Avem nevoie de: • ghivecele sau jardinierele jardinierele pot fi: cofraje de ouă dacă plantăm sesemințe de grâu pentru consumat iarba de grâu, cutii de lapte, lapte, cizme de gumă, conserve, borcane • semințe de flori, verdețuri: creson, rucola, salată • pământ • bețe sau crenguțe pentru semne • hârtie albă sau colorată pentru semne • creioane și/sau carioci • lipici.

țează spațiul în care trăim, produc oxigen de care oamenii au nevoie pentru a trăi. • Pregătim etichetele etichetele pentru pentru viitoarele noastre ghivece haioase din bețe/crenguțe, hărtie și lipici, desenând pe fiecare ceea ce vom vrea să semănăm în ghiveciul nostru. • Pictăm/înfrumusețăm ghiceciul cum știm noi mai bine: cu acuarele, carioci, hărtie colorată, fundițeînetc. • Cu mânuțele goale punem fiecare ghiveci pământ, îl umplem (lasând 1 cm gol ca atunci când vor uda ghiveciul, pământul să nu se reverse), apoi cu degetul arătător facem o mică gaură în mijloc, punem sămânța/semințele pe care le dorim și astupăm cu pământ. • Îl așezăm într-un loc însorit și avem grijă să-l udăm tot la 2 zile și să-i povestim lucruri frumoase pentru a crește. • Recapitulăm ce am facut și care sunt elementele necesare ca plan plan-tele să crească: apă, lumină, pământ, căldură.

Desfășurare activitate : • De ce plantăm? plantăm? Cu ce ne ajută plantele? - ne hrănesc, înfrumuseînfrumuse-   118

 

119

 

 

51. Grădina alfabet

Cuvinte cheie: plante, pomi, insecte, sol. Când: vara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Transformăm Transf ormăm învățatul și repetatul alfabetului într-un joc distractiv și

acel lucru să agațe litera dacă le-ați pus cu sfoară sau să o ”înfingă” ” înfingă” în pământ dacă le-ați pus bețisoare. • Jocul se termină termină când toți copiii au găsit acel element din natură care începe cu litera pe care o au. Coodonatorul activității îi va ajuta pe cei care găsesc mai greu elementele. • Repetăm jocul de de câte ori vrem. vrem.

dinamic Pregătirepetrecând activitate:astfel 1 oră.timp în grădină și bucurându-ne de ea.

•cartonașe. JOC 2: Putem pe echipe pe să le împărțim câte 5 - 6 Astfelsă-i vor împărțim învăța să lucreze în și echipă!

Durată activitate: 20 - 30 minute (depinde de cum îi antrenăm pe copii în această activitate) Avem nevoie de: • imagini cu toate toate literele alfabetului, iar dacă vreți să-i ajutați lângă literă poate fi o imagine ajutătoare care începe cu acea literă; • bețe de înghețată sau sfoară; • imprimantă; • laminator. Desfășurare activitate: • Începem prin a face un scurt tur prin grădină să vedem vedem ce găsim, găsim, aceasta pentru a le împrospăta memoria sau a le face cunoștință cu diferite plante pe care poate nu le cunosc. • JOC 1: Împărțim literele, literele, câte una fiecărui copil. copil. Apoi le spunem că

au timp 5 minute pentru a găsi o legumă, un pom, un copac, c opac, orice din natură care începe cu litera pe care ei o au în mână. O dată ce au găsit 120

 

121

 

 

52. Matematică în grădină

Cuvinte cheie: grădină, cheie: grădină, matematică. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grupuri de vârstă: matematica vârstă: matematica în grădină se poate aplica pentru orice grup de vârstă, noi am descris mai jos câteva actvități potrivite pentru grădinițe. Grad dificultate: mediu.

păstrare pentru pimăvara următoare, ca să avem și la anul ce semăna. Alegem semințele mari pentru acest joc: boabe de fasole, semințe de castraveți, de dovleac, dovlecel,de floarea soarelui, porumb. Poate unele nu le avem în grădină, le putem aduce de acasă sau cumpăra. Fiecare copil primește cantități diferite din mai multe feluri de semințe. Ne așezăm în cerc. Coordonatorul activității face o scurtă recapitulare a ti-

Descriere activitate: Oricât de mici ar fi copiii, grădina ne oferă o mulțime de oportunități pentru a exersa bazele matematicii cum ar fi număratul, comparația, com parația, mulțimile, cifrele sau măsurarea. Culorile diferitelor flori, frunzele de diferite mărimi, semințele, pietrele din grădină sau simple bucăți de lemn/crenguțe pot fi unelte ajutătoare și plăcute pentru copii.

pului semințe pe care avemapoi și pe7 de rând îi rugăm pe copiii să plicune dea fiecaredecâte 5 semințe de le fasole, fl oarea-soarelui, floarea-soarelui, le dă lețe în care vor pune separat semințele, apoi le vom strânge pe toate  într-o cutie de carton și le vom pune la păstrare. Recomandăm să nu se păstreze în sala de grupă, ci coordonatorul activității să o ducă în cămara de acasă fiindcă semințele ținute la cald atrag gărgărițe, fluturi, și alți dăunători. Copiilor le vom explica că ducem semințele la păstrare într-un loc răcoros până la primăvară. • Mai simplu este să desenați pe asfalt o omidă/șarpe/castel în căsu căsu-țele căruia scrieți câte o cifră, iar copiii vor trebui să s ă pună în casetă numărul respectiv de semințe, frunze, flori, conuri de brad, pietre etc. • Comparație: Mai mic decât/mai mare decât, mai greu/mai usor decât. Educatoarele vor împărți fiecărui copil în coșulețul lui anumite fructe sau legume din grădină. Iar după ce fiecare copil are coșul lui adresează întrebările despre comparație. •  Învățăm să numărăm: Se numărăm: Se pot pune niște bețe gradate în pământ care să măsoare ritmul de creștere al unor legume (rosii, castraveti, ardei, floarea soarelui) și când ieșim în grădină verificăm .

 Învață jucându-se! Durată activitate: 45 minute. Avem nevoie de: • coșulețe pentru pentru culesul materialelor cu care vom lucre; • materiale: semințe, semințe, pietre, legume, fructe, frunze culese din grădina grădiniței ( se pot alege doar unele cu care să se lucreze); • creioane, coli de hârtie; • o cutie de carton carton (cutie de pantofi, pantofi, refolosită). refolosită).

•  Învățăm să numărăm: cu orice avem la îndemână în grădină, de la Desfășurare activitate: •  Cifrele: Toamna Toamna culegem  culegem semințele din grădină și le punem la la

frunze și flori până la legume și fructe.

122

 

1. Sursa poză: www.haikudeck.com

1

123

 

53. Ștampile colorate cu ajutorul plantelor

Cuvinte cheie: plante, creativitate, desen. Când: vara, Când:  vara, toamna. Grad dificultate: ușor. Descriere activitate: Copiii pot învăța culorile diferitelor legume, pot încerca să coloreze cu pigmenții din legume și fructele, cu formele pe care acestea le au în Nu secțiune. Aceasta este totodată o activitate creativă și foarte distractivă. numai că ne jucăm dar le și degustăm și spunem care ne place mai mult. Durată activitate: 45 minute. Avem nevoie de: • Legume proaspete proaspete care conțin pigment puternic cum ar fi sfeclă, varză roșie, spanac, • Diferite legume: legume: tije de țelină, frunze de spanac mănunchi, flori, ar ar-dei gras, mere, pere. • Coli de desen - sunt mai groase și absorb surplusul de apă, • Sucitoare sau sticle cu apă în ele sau sticle de sticlă, • Acuarele, apă, apă, creioane, pensule, foarfecă foarfecă de hârtie. Desfășurare activitate: Astăzi ne construim ștampile și ștampilăm! Putem folosi legume și ș i flori pentru a pregăti felicitări.

țelină sau baza frunzelor ce a rămas pe țelină, mere și pere în secțiune, ardei gras, morcovi, flori. • Pregătim coli de desen împăturite împăturite în jumătate pentru a face felici felici-tări din ele și colorăm cu acuarelă secțiunile legumelor, fructelor sau petalele florilor. • Apoi le imprimăm imprimăm pe coala de hârtie în ce formă formă dorim noi…..vom crea propriile noastre opere de artă! Felicitări/semne de carte cu ajutorul pigmenților: • Tăie Tăiem m în prealabil legumele care colorează (sfeclă, varză varză roșie), pe pe cele care au multă clororfilă (spanac, frunze de tomate) sau culegem petale de flori de culori diferite. • Copiii vor primi primi câte o foaie de hârtie și un sucitor și le vor zdrobi prin presare pe foaie. Vor rezulta desene abstracte a bstracte și colorate sau felicitări pentru familie. • Recapitulăm ce culoare am obținut de la fiecare plantă sau dacă le recunoaștem formele în desenele noastre. Opțional se poate organiza o degustare a legumelor și fructelor pe care Opțional se nu le folosim pentru ștampilat, iar copiii pot alege care este preferatul(a) lor.

Ștampile din secțiunile/formele plantelor și florilor: • Cele mai interesante forme forme se obțin din: mănunchi de frunze de 124

 

125

 

 

54. Colaje din semin󰈛e

Cuvinte cheie: semințe, creativitate, diversitate. Când: toamna, Când:  toamna, iarna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Oră artistică senzorială, foarte colorată de descoperire a semințelor de legume/fructe și crearea de colaje în diverse forme (animale, plante, fenomene ale naturii, sauartistice orice obiect ne imaginăm). Putem alege să folosim ca bază o coală de hârtie sau un carton pe care sunt forme gata conturate sau putem pleca de la foi simple și copiii vor desena inițial forma pe care ulterior să o umple cu semințe prin lipire. Copiii vor învăța/vedea mulțimea de culori mărimi, texturi pe care le pot avea semințele și pot înțelege cât de diversă este natura. Durată activitate: 1 oră Avem nevoie de: • semințe diferite, fire de iarbă, nisip sau alte materiale naturale ajutătoare; • coli de hârtie sau cartoane; • lipici alb sau transparent universal; • acuarele/tempera; • recipient/coșulețe pentru culegerea/așezarea materialelor naturale; • creioane colorate sau cerate.

• Culegerea materialelor materialelor naturale din grădină de către copii • Semințele pot fi aduse de către copii de acasă sau pot fi cumpărate  înainte de către cadrul didactic din fondul clasei • Ce semințe semințe se pot folosi: florea florea soarelui cu coajă neagră sau dungată, dodovleac, dovlecel, susan, in, mac, mărar, semințe de fasole, linte, mazăre sau • Putem și să adunăm semințe semințe de la fructele și legumele legumele mâncate (mere, pere, roșii, castraveți). Etapa 2: Colajul • Asamblarea colajelor în sala de clasă sau afară afară pe iarbă/băncuțe; • Pentru o mai mai bună integrare a speciilor de semințe se pot crea de exemplu colaje sub formă de fructe sau legume umplute cu însuși sămânța aferentă desenului; • Se poate alege și o tehnică mixtă, mixtă, o parte din formă să fie umplută cu creionul (acuarelă) și o parte să fie din semințe (de exemplu renul să aibă doar conele din semințe de floarea soarelui și ochii din mac), resul să fie colorat manual. NOTĂ: o grădină de legume de primăvară poate genera genera multe semințe: în primul an se pot culege cele de spanac, salată, ridichi, rucola, creson, iar daca lăsăm căteva legume peste iarnă în al doilea an putem culege semințe de ceapă, usturoi, us turoi, praz, morcovi, pătrunjel. Atenție la adezivul folosit. Nu orice lipici lipește orice sămânță. Mai

ales boabele mai mari și mai rotunde vor fi mai greu de lipit. RecoDesfășurare activitate: Etapa 1: Culegerea 126

 

mandăm cadrului didactic să facă încercări înainte de a începe activitatea cu copiii. Noi am folosit lipici universal.

127

 

 

55. M-am rătăcit! Ce sunt eu? De unde am venit?

Cuvinte cheie: creativitate, cheie: creativitate, natură. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Este o activitate în care creeam un colaj sau desen cu scopul de a recunoaște înțelege rolul elemente în natură.Vom De ce există acele elemente șiacolo? Cu ce alteunor elemente au legătură? sublinia rolul elementelor pe care le-am ales, în natură și îi ajutăm pe copii să-l vadă și să-l înțeleagă. Coordonatorul activității, va pregăti pentru fiecare copil câte o foaie de desen, pe care va lipi în prealabil un element din natură (frunză, crenguță, floare, scoarță de copac, sâmbure, semințe) sau se poate merge cu copii afară pentru a-și alege singuri un element. Ideea de bază este de a porni de la un element dat pe o foaie, de la care copiii vor desena o poveste cu titlul “M-am rătăcit! Ce sunt eu? De unde am venit?” Varianta 1 : Elementele pot fi culese din grădină cu o zi înainte de către copii și puse într-un coșuleț: semințe, frunze, flori, scoarță de copac, crenguțe, sâmburi. Foile cu elementele lipite vor fi pregătite înainte.

Durată activitate: 30 activitate: 30 minute. Avem nevoie de: • Coli pentru desen • creioane • reviste cu imagini din natură •• foarfecă lipici • coșuleț. Desfășurare: • În prima zi zi culegem ce găsim prin grădină. Căutăm în grădina ce s-a rătăcit, ce este și de unde? • Le strângem, le punem în coșuleț și ne gândim că le vom construi fiecăruia o poveste. • Coodonatorul activității pregătește foile cu elementele lipite pe ele. • Copiii vor primi primi câte o foaie cu elemente elemente diferite diferite pe ea ea și vor desena desena povestea, fiecare poate primi foaia cu exact elementul pe care l-a găsit, dacă ține minte care este acela.

Varianta 2 : Iarna, elementele pot fi decupate dintr-o revistă. Decupajul va reprezenta o parte dintr-un element recognoscibil din grădină. 128

 

129

 

 

56. Curiosul cu lupa

Cuvinte cheie: natură, cheie: natură, jocuri, plante. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: ușor. dificultate: ușor. Descriere activitate: Copiii vor descoperi cu ajutorul lupei detalii despre natură pe care care nu le-ar observa cu ochiul liber. Povestim și desenăm ce am observat. Durată activitate: 30 minute Avem nevoie de • lupe pentru copii, care măresc, măresc, ideal câte una pentru fiecare copil (la sfârșitul anului copiii pot lua lupele acasă), • Coli de hârtie și creioane colorate. Desfășurare activitate: • În grădină trăiesc trăiesc multe viețuitoare, pe unele nu le vedem cu ochiul ochiul liber. Hai să le căutăm cu lupa! – – – –

Unele mănâncă plante care ne plac și nouă, altele își fac casele în pământ. Hai să căutăm o furnică cu lupa! Câte Câte piciorușe are? Ce culoare are? Oare cine se ascunde pe dosul frunzei? Dar frunza de salată câte linii are? Prin ele ele trece mâncărica frunzei.

– Hai să vedem vedem o râmă. Unde este capul și unde este coada? E mai subțire coada decât capul? • Astfel se pot studia flori, frunze, tulpini, insecte, pământul și viețuitoarele. • Cadrul didactic conduce activitatea prin întrebări adresate copiilor. copiilor. Ce ai găsit, ce ai descoperit? Cum este? Câte picioare are? Ce culoare cu loare are? • După un anumit timp, se revine revine în sala de de grupă și fiecare desenează desenează câte un desen cu ce a descoperit în căutările lor cu lupa.

Hai să vedem tulpina tulpina de castraveți. Uitați Uitați vă la perișorii ei, dar cas travetele are țepi? Oare de ce? – Hai acum să căutăm un melc și să vedem carapacea lui. Când se târăște melcul lasă urmă? 130

 

131

 

57. Musafiri în grădină . Cine vine în vizită în grădina noastră?

Cuvinte cheie: povești, artă, creativitate. Când: primăvară, vară, toamnă, iarnă. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Vom da o nouă întrebuințare unor obiecte vechi, nefolositoare nefolositoare sau vom folosi forme simple pe care copiii le vor transforma în persona je care vor veni în vizită în grădină. Activitatea stârnește imaginația și spiritul creativ. Este potrivită copiilor mai mari, peste 5 ani, cei mai mici vor fi ajutați de către educatoare. Este o activitate care implică multă creativitate din partea copiiilor, dezvoltă limbajul, munca în echipe, etc. Durată activitate: 1 oră construcția, ½ oră de joacă cu personajele, pentru reconstituirea povestirii Avem nevoie de: • Orice obiect de dimensiuni mici care nu mai este folosit sau; • Calupuri de de lemn lemn de diferite dimensiuni; • Cartoane, foi colorate, farfurii de carton; • Pensule, culori de pictat, creioane groase groase de scris pe lemn; • Bețe sau pari mici;

poveste cu personaje pe care o citește copiilor . Povestea trebuie să se desfășoare în cadrul natural, pentru a face legătura cu grădina noastră. Apoi copiii vor alege câte un personaj și îl vor construi din obiecte sau bucăți de lemn pe care le au la îndemână (nu e nici o problemă daca mai mulți copii aleg același personaj, numărul personajelor din poveste nu trebuie să fie egal cu numărul num ărul copiilor din grupă, se pot face echipe, fiecare echipă construiește un personaj). • Copiii vor reprezenta personajul prin trăsătura lui definitorie: dacă e pisică va avea mustăți sau coadă lungă, dacă e vulpe e portocalie și are un sac, etc. - copiii aleg cum să reprezinte personajul. •  După ce am pregătit personajele, mergem afară și le găsim un loc potrivit unde le amplasăm. La final copiii vor spune povestea, folosindu-se de personaje. • O altă variantă ar fi de a construi personajele o dată cu povestea (fără să avem la bază o poveste inițială). Copiii pot alege fiecare un personaj sau un obiect pe care să îl facă și după ce ies cu ele în grădină vor inventa o mică istorioară despre el, cum a venit în vizită în grădină, cu cine se împrietenește, cum îl cheamă etc.

• Adeziv pentru lemn (aracet), lipici universal. Desfășurare: • Cadrul didactic care coordonează coordonează activitatea alege un basm sau o 132

 

133

 

 

58. Personaje din frunze

Cuvinte cheie: frunze, culori, creativitate. Când: toamna. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Toamna se întâmplă ”o magie” frunzele își schimbă culoarea. Oare de ce și cum se întâmplă acest lucru? Cu ajutorul rădăcinilor plantele primesc apă din sol, iar frunzele captează dioxidul de carbon. Cum frunzele sunt numite ”bucătăria plantelor” aici se pregătește hrana: cu ajutorul soarelui, apa și dioxidul de carbon sunt transformate în mâncare(glucoză). Fotosinteză Fotosinteză se numește acest lucru, iar un alt personaj important care dă culoarea verde a frunzelor și care este parte a acestui proces, se numește clorofilă. Toamna când ziua se micșorează și se răcește afară, plantele știu că iarna se apropie, lumina nu mai este suficientă iar frunzele nu vor mai produce clorofilă și încep să îngălbenească. Durată activitate: 30 - 45 minute; 15 minute plimbare prin grădină. Avem nevoie de: • frunze de diferite forme și mărimi; mărimi; • crenguțe, conuri mici;

• acuarele și pensule; • lipici. Desfășurare activitate: • Inițiem o mică primbare primbare prin grădină grădină cu scopul de a observa observa frunzele plantelor, formele, formele, culoarea lor. Unele vor fi mai verzi și altele mai galbene, le observăm pe toate și le alegem pe cele care ne plac mai mult. • Frunzele se pot culege cu o zi înainte înainte pe durata durata timpului petrecut petrecut afară la joacă. JOC 1: • Ne așezăm la mesele de lucru, punem frunzele frunzele pe masă masă și ne hotăhotărăm ce animal, insectă sau personaj din desene vrem să facem din ele. • Putem să le tăiem în diferite forme forme și să le decorăm cum vrem. Ies foarte frumoși fluturii, bufnițele, buburuzele, albinuțele etc. JOC 2: • Așezăm pe foile foile de hărtie frunze frunze diferite diferite și apoi le acoperim acoperim cu acuaacuarelă și avem grijă ca de această dată să trecem cu mult de marginea frunzei, astfel încât după ce le luăm, să ne rămână pictat conturul lor.

• foarfeci de hârtie; • ochișori mobili, pene etc.; • hârtie colorată; • creioane colorate; 134

 

1

1. Sursă poze: Asociația Kogayon

2

3 135

 

59. Jocul cu 󰈛inta

Cuvinte cheie: recreere, motricitate, matematica, jocuri. Când: primăvara, vara, toamna, iarna. Grad dificultate: mediu. dificultate: mediu. Descriere activitate: Este o activitate de recreere în care copiii își exersează prin joc motricitatea, dezvoltându-și dexteritatea de a nimeri o țintă. Astfel reușesc să își coordoneze tot mai bine mișcările, se concentrează asupra unui singur obiectiv și învață să numere. Pe de altă parte este un mod simplu de a construi un joc din obiecte reutilizate. Durată activitate: construcție 1 oră și joacă pe durată liberă (stabilită de cadrul didactic) în mai multe zile în timpul ieșirii în curte. Avem nevoie de: • Trei crengi de copaci, două cu despicătură în V, V, vezi în imaginea imaginea atașată, • recipiente de conserve metalice (cele de mazăre, mazăre, porumb de dimendimensiuni diferite ) cu marginea teșită (ne asigurăm că nu mai taie) • sfoară, ciocan și cuie, • ghemuri de ață de diferite diferite culori astfel legate încăt să nu se desfacă, • pietre care să asigure echilibrul echilibrul instalației instalației • markere de culori diferite

de la început. Împreună cu copiii construiesc structura în T și umplu cu pietre cele doua recipiente care fixează picioarele. • Recipientele în care se fixează fixează lemnele pot fi și sticle de plastic plastic de 5 litri, refolosite. Pentru ținte nu am vrea să folosim sticle de plastic, fiind prea ușoare și dacă adie puțin vântul s-ar putea mișca. • Jocul se poate desfășura nu ca și concurs ci ca o joacă în care pot  învăța să numere. De exemplu, se poate ca numărul total de reușite reuș ite adunate de la toți copiii să fie 20 și astfel sunt concentrați să țină minte și să adune. Deasemenea, putem colora diferit cutiile (cu marker se poate face câte o dungă sau un semn: cutia roșie, cutia verde, sau câte o figurină etc). Copiii vor număra separat aruncările reușite de la fiecare cutie.

Desfășurare activitate: • Pentru copiii de grădiniță, cadrul didactic pregătește pregătește cutiile , se asiasigură că au marginile netăioase și le fixează câte un cordon din sfoară. Dacă copiii sunt mai mari, pregătirile se pot face împreună cu ei, încă 136

 

1. Sursă poză: www. handmadecharlotte. com

1

137

 

60. Xilofonul

Cuvinte cheie: muzică, sunete, natură, grădină. Când: primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: complex. Descriere activitate: Un intrument muzical pe care îl putem construi în curtea grădiniței

crengile toate la aceeași dimensiune față de unul din capete. • le înșirăm pe fiecare pe o sfoară groasă, groasă, iar cu ajutorul a 2 noduri fifixăm creanga, astfel încât să nu se poată deplasa pe sfoară. • așezăm sfoara pe un suport făcut tot din lemn, iar dacă dacă dorim găgăurim crengile și la capătul celălalt, celăl alt, fixându-le pe o sfoară și în partea de jos. Crengile vor sta la o distnță mică față de sol de 5 - 7 cm, în felul

sau a școlii cu ajutorul căruia îi putem învăța pe copii notele muzicale, putem crea muzică și ne distra.

acesta vom evita ca ei să se lovească. • îl vopsim în diferite culori sau îl putem lăsa așa.

Durată construcție xilofon: 1 oră și 30 minute.

Etapa 2 - lecțiile de muzică • vom crea pe rând melodii cu ajutorul sunetelor pe care le scoate xixilofonul când îl atingem cu bețele. • ne putem ajuta și de alte instrumente muzicale din elemente natunaturale: bețe, pietre, frunze, tărtăcuțe.

Durată activitate: 15 activitate: 15 minute (depinde de cum îi antrenăm pe copii în această activitate) Avem nevoie de: • Crengi de diferite mărimi mărimi găruite în partea de sus/bucăți de lemn; • mașină de găurit și înfiletat/cuie, înfiletat/cuie, șuruburi; • un suport pe care să le putem atărna; • bețe mai mici; • vopsea pentru lemn și pensule; • eșarfe pentru legat la ochi. Desfășurare activitate:

Muzica va avea alt sunet în aer liber! *această activitate ne-a fost inspirată de colaboratorii noștrii www.skolehagen.no

Etapa 1 - construirea xilofonului • rugăm un părinte părinte priceput să ne ajute la această etapă. Alegem Alegem 8 - 9 bucăți de crengi mai groase de 5-7 cm diametru și de lungimi diferite. • le găurim pe pe toată lățimea în unul din capete. capete. Avem Avem grijă să găurim 138

 

1. Sursă poză: www.simplejoyfulliving.com 2. Sursă poză: poză: www.skolehagen.no 

1

2

139

 

 

61. Orchestra din Grădină

Cuvinte cheie: muzică, cheie: muzică, sunete, natură, grădină. Când: primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: mediu. Descriere activitate: Multe instrumente muzicale se pot face din materiale găsite în natură sau cu ajutorul acestora. Culegem și confecționăm diferite ”zornăitoare” și ne transformăm într-o orchestră în mijlocul naturii. Durată activitate: 15 minute (depinde de cum îi antrenăm pe copii în această activitate) Pentru orchestră avem nevoie de: • Bucurie; • clopoței de vânt; • castroane; • bețe de diferite mărimi; • găleți; • fluiere; • opțional set set de tobe pentru ritm; • capace metalice metalice sticle turtite și găurite; cartoane • eșarfe pentru legat la ochi

grădină care scoate sunete. Și se va alege un cântecel de cântat la unison cu versuri legate de Natură. • JOC 2: Se pot asculta pe rând rând păsărelele, insectele din iarbă, sunesunetul scos de copac în bătaia vântului, de susurul apei( dacă există și o mică fântână curgătoare în grădină), sunetul clopoțeilor de vânt prinți  în copaci cu sfoară(se poate poa te crea o activitate separată de construire cons truire a clopoțeilor de vânt și montarea lor în copaci), iar jocul constă în identificarea sunetelor. Și pentru a face totul mai distractiv, copii pot fi legați la ochi. • JOC 3: Îi împărțim împărțim pe copii copii în 2 – 3 grupe grupe fiecare grupă cu câte un ininstrument la fel pentru fiecare copil (de exemplu: 2 bețe). Iar noi suntem dirijorul, când ridicăm o mână scoate sunetul instrumentului pe care îl au o grupă, apoi alta și apoi le îmbinăm și scoatem un cântecel.

Desfășurare activitate: • JOC 1: Pentru orchestra orchestra din grădină se vor căuta plante sunătoa sunătoa-re, crengi, frunze, pietre, pietre, pastăi, ghivece, tărtăcuțe etc, orice obiect din 140

 

141

 

62. Sperietoare de ciori

Cuvinte cheie: motricitate, matematică, jocuri. Când: primăvara, vara, toamna. Grad dificultate: complex. *cadrul didactic va realiza o mare parte din sperietoare. Descriere activitate: Construirea unei sperietori de ciori pe care să o amplasați în locul unde s-au cultivat porumb, grâne sau unde este grădina. Copiii vor afla despre păsările care mănâncă grânele din câmp și vor ajuta la construirea sperietorii.

și de oameni pot fi mâncate de ciori, grauri, coțofane, stăncuțe, pitpapitpalaci, pițigoi, fazani, dropii, potârnichi. Aceste păsări își pot face cuibul  în lanuri, sau pot locui în arborii de la marginea lanurilor. Mai demult oamenii aveau obiceiul de a pune câte un par îmbrăcat, să le țină departe de recolte. • Dimensiunea sperietorii sperietorii de ciori va fi puțin mai înaltă decât statura omului, cam 200 cm . Ar fi indcat să fie o sperietoare drăguță, pentru a evita ca unii copii mai mici mic i să se sperie de ea. Pentru aceasta puteți alege haine colorate și vesele, iar fața se poate desena zâmbitoare.

Durată activitate: câte activitate: câte o jumătate de oră timp de mai multe zile, se pot construi pe rând corpul și capul, apoi se va asambla.

Etape de construcție: 1. Se fixează în T cei doi pari , se îmbracă hainele împreună cu copiii și se umplu. Poate primi și pantofi din material, sau șosete, dacă nu, pantalonii se leagă în partea de jos cu sfoară, la fel și mânecile.

Avem nevoie de… • haine vechi vechi (pantaloni, cămașă sau geacă, pălărie) • două șipci de lemn, una mai lunga, alta mai scurtă pentru structură, structură, • ciocan, cuie, • sfoară, • material de umplut (haine, paie), • o bucată de pânză pentru cap, • marker pentru desenat fața

2. Se construiește capul capul dintr-o bucată de de pânză de sac sau de in. Apoi va fi umplut și cadrul didactic îi va picta fața. Împreună cu copiii îi vom fixa capul pe stâlp și o ducem afară. Ideal ar fi să o amplasăm lângă un gard și să fie legată de acesta pentru a fi mai sigur ca nu va cădea. Dacă nu există această posibilitate, o vom fixa bine în pământ, asigurându-ne că vântul sau copiii nu o pot doborâ.

Desfășurare activitate: • Chiar dacă iarna le punem păsărilor mâncare în cutii cutii , fiindcă nu găgăsesc în natură, vara și toamna când se coc grânele și legumele vrem ca păsările să nu ne mănânce recoltele. Lanurile care sunt departe de casă 142

 

1. Sursă poză: http://  williamstownfair.ca

1 143

 

2. si 3. Sursă poze: http://williamstownfair.ca

2

3

144

 

1

2

3

4

5

6

7

8 1.-11. Sursă poze: poze: www.wikihow.com/  Make-a-Scarecrow 

9

10

11 145

 

146

 

Den num umir ire e De

Den enum umir ire e latină

Adâncimea de semănat - cm

Temp Perioada de Perioada de min. germinare vegeta󰈛ie - zile**  în sol pt. - zile germinare

Distan󰈛a  între  între plante pe rând - cm

Distan󰈛a Tip  între plantă rânduri - cm

Regiunea de origine

Ardei

Capsicum annuum

1-2/T

14°C

10

60-80 (după transplantare)

30

40-60

anuală

America Centrală și de Sud

Broccoli

Brassica ol. Italica

2

10-12°C

7 -8

50-60 (după transplantare)

15-20

25-30

anuală

Cipru

Busuioc

Ocimum basilicum

1-2

10-12°C

14-30

60-70

15-20

25-30

anuală

India și China

Castraveți

Cucumis sativus

1,5-2,5

12°C

3-6

50-70

20 - 25

60-80

anuală

India răsăriteană, Indonezia și sudul Chinei

Ceapă

Allium cepa

2-3

3-4°C

12

40-60

3-5

10-15

Cartofi timpurii

Solanum tuberosum

5-8

6-7°C

18-25

70-90

20-25

60-70

bianuală / Asia Centrală și de trianuală / Sud-Vest perenă America de Sud: Peru, anuală Columbia și Ecuator

Cimbru

Satureja hortensis

1-2

10-12°C

90-120

10-15

20-30

anuală

sudul Europei

Coriandru

Coriandrum 1-2 sativum

7-8°C

90-120

3-5

10-15

anuală

zona Iranului

Conopidă

Brassica ol. Botrytis

1-2

10-12°C

7 -8

60-100 (după transplantare)

30-40

40-50

anuală

Cipru

Cresonul de grădină

Lepidium sativum

0,5-1

3-7°C

2-3

21-30

3-5

10-15

anuală

Orientul Mijlociu

TABEL 1: Distan󰈛e semănare și plante anuale-bianuale

T = transplantat (transplantare = procesul prin care răsadul este mutat în grădină) * este de preferat să le cultivați fie prin despărțirea tufei, fie prin producerea de răsad ** prima valoare este pentru soiurile timpurii și cea de doua pentru cele tardive distanțele de plantare au fost puțin micșorate, ținând cont de faptul că semănarea în grădiniile noastre nu dispune de spațiul unei culturii mari 147

 

Denu mir ire e Denum

Denum Den umir ire e latină

Adâncimea de semănat - cm

Temp Perioada de Perioada de min. germinare vegeta󰈛ie - zile**  în sol pt. - zile germinare

Distan󰈛a  între  într e plante pe rând - cm

Distan󰈛a Tip  între plantă rânduri - cm

Regiunea de origine

Dovlecei

Cucurbita pepo

2,5-3

12°C

8-10

40-50

40-45

60-70

anuală

America Centrală și de Nord

Dovleac

Cucurbita maxima

3 -4

10-12°C

8-10

100-120

120-150

120-150 anuală

America de Nord

Phaseolus Fasole pitică vulgaris con- 3-4 var. nanus

10-12°C

8-12

70-80

4-5

30-40

anuală

America Centrală și de Sud

Fasole cățărătoare

Phaseolus vulgaris con- 3-4 var. vulgaris

10-12°C

8-12

70-80

20-25

50 - 60

anuală

America Centrală și de Sud

Fenicul de Florența

Foeniculum vulgare

1-1,5

10-12°C

10-12

70-90

20-25

40-50

anuală

sudul Europei

Fetică

Valerianela locusta

1-1,5

3-7°C

8-10

40-50

5-10

15-20

anuală

zona temperată a Europei

Floarea soarelui

Helianthus annuus

1,5-2

6-7°C

15-20

120-150

20-30

40-50

anuală

V - Americii de Nord

Gulie

Brassica ol. Gongylodes

1,5-2

7 - 8 °C

7 -8

50-60

20-30

20-30

bianuală

zona Mării Mediterane

Leuștean

Levisticum officinale

1-1,5

3-5°C

30-40

50-60

peren

sudul Europei

Lobodă

Atriplex hortensis

1,5-2

3-4°C

2-5

15-20

anuală

N-E Europei, Caucaz, centrul Asiei și Siberia

7-8

50-60

Mazăre

Pisum sativum

2,5-3

3-4°C

7 -8

50-70

3-5

25-30

anuală

Tucia de Est, Siria, Palestina, Iran / zona M. Mediteranee și a M. Negre

Morcovi

Daucus carota

0 ,5 - 2

3-5°C

20-25

110-130

3-5

20-25

bianuală

S-V Asiei și zona M. Mediteranee

148

 

Den num umir ire e De

Măcriș

Den enum umir ire e latină

Rumex acetosa

Mangold (sfe- Beta vulcla de pețiol) garis cicla Mărar Măghiran / Oregano

Anethum graveolens

Adâncimea de semănat - cm

Temp Perioada de Perioada de min. germinare vegeta󰈛ie - zile**  în sol pt. - zile germinare

Distan󰈛a  între  între plante pe rând - cm

Distan󰈛a Tip  între plantă rânduri - cm

Regiunea de origine

1-2

3-5°C

10-12

40-60

3-5

20-25

peren

zone umede și fânețe din majoritatea regiunilor de pe Glob

1-1,5

5-6°C

10-12

70-80

20-25

40-50

bianuală

E-Europei, N-E Italiei, M. Mediterană

1-2

3-4°C

10-12

70-80

3-5

15-20

anuală

S-Europei

7-8°C

10-12

90-120

3-5

15-20

anuală/ perenă

zona Mării Mediterane

30-40

perenă

zona Mării Mediterane

Origanum mar jor  jorana ana / Ori Origaga- 1-1,5 nul vulgare

Mentă*

Mentha piperita

10-12

7-8°C

Păstârnac

Pastinaca sativa

0,5-1,5

1-2°C

10-15

120-130

5-10

30-40

bianuală

baziunul Mediteraneean

Praz

Allium porrum

1-2

5-6°C

10-16

80-90

10-15

20-25

bianuală

zona Mării Mediterane

Porumb zaharat

Zea mays

4-5

8-10°C

12-15

100-120

20-25

60-70

anuală

Peru și Bolivia

Pătrunjel

Petroseli1-1,5 num crispum

3-5°C

18-20

70-80

2-4

30-40

bianuală

zona Mării Mediterane

Ridichi de lună

Raphanus sativum

1-2°C

4-5

22-30

2-3

20-30

anuală

zona M. Mediterane și Asia

1-2

 înmulțireaa se face prin solon  înmulțire solonii ce pro pro-- 7-10 vin de la alte plante, în luna octombrie

Rucola

Eruca sativa 0,5-1

3-7°C

10-12

Roiniță*

Melissa officinalis

8-10°C

se plantează răsaduri în luna mai

5-6

40-50

3-5

15-20

anuală

15-20

40-50

perenă

zona Mării Mediterane și Asia de Vest

149

 

Denum Denu mir ire e

Denum Den umir ire e latină

Adânci- Temp mea de min.

Perioada de Perioada de Distan󰈛a Distan󰈛a Tip germinare vegeta󰈛ie - zile**  în  într tre e  între plantă

semănat  în sol pt. - zile - cm germinare

Regiunea de origine

plante pe rânduri rând - cm - cm

Rozmarin*

Rosmarinus officinale

5-6

7 - 8 °C

se plantează răsaduri în luna aprilie

100

120

perenă

zona Mării Mediterane

Salată

Lactuca sativa

0,5-1

2-3°C

6-7

40-50

15-20

20-30

anuală

Egiptul An Antic

Sfeclă roșie

Beta vulg. Conditiva

1,5-2

10-12°C

7 -8

60-70

12-15

30-40

bienală

zona M. Mediterane și Oceanul Atlantic

Spanac

Spinacea oleracea

1,5-2

2-3°C

10-12

40-50

5-10

15-20

anuală

S-V Asiei

Salvie*

Salvia officinalis

5-6

7 - 8 °C

se plantează răsaduri în luna aprilie

10-15

40-50

perenă

zona Mării Mediterane și Asia Mică

Tomate

Lycopersicon lycop.

1-1,5/T

9-12°C

14-21

60-90(după transplantare)

30-40

50-60

anuală

America de Sud, Peru, Bolivia

Țelină

Apium graveolens

0,5/T

10-12°C

15-20

90 -100 (după transplantare)

25-30

30-40

bianuală

bazinul M. Mediterane și Oceanul Atlantic

Tarhon*

Artemisia dracunculus 0,3-0,4

3-7°C

 înmulțirea se faceeiprin prin despărțirea 10-15 despărțirea tufei și plantarea primăvara

50-60

peren

zona Rusiei și Mongolia

Usturoi

Allium sativum

3-4

2-3°C

7-8

20-30

3-4

20-30

bianuală

Centrul și S-V Asiei

Varză

Brassica ol. Alba

1,5-2

3-4°C

7-8

90-120

30-40

40-50

bianuală

zona Mării Mediterane

Varză de Burxelles

Brassica ol. Gemmifera

1,5-2

8-10°C

10-12

80-100

30-50

40-50

bianuală

bazinul M. Mediterane și Oceanul Atlantic

Vinete

Solanum melongena

1-1,5/T

12-14°C

12-14

60-80(după transplantare)

30-40

50-60

anuală

S-E Asiei: India, Birmania, S-Chinei

150

 

CE PARTE CONSUMĂM DE LA FIECARE PLANTĂ? Partea plantei

Legumele

Legumele de la care se consumă rădăcina

morcov, pătrunjel, păstârnac, țelina pentru rădăcină, etc. La aceste specii rădăcina crește în dimensiuni, se îngroașă și capătă forme diferite: cilindrice, ovale, sferice etc.

Legumele de la care se consumă tulpina

gulia, ceapa, usturoiul, prazul. Depunerea substanțelor de rezervă are loc fie în partea aeriană a acesteia, deasupra coletului (gulie), fie în partea subterană denumită și bulb (ceapă, usturoi etc.). La această ultimă grupă de plante, tulpina este comprimată și are forma unui disc pe care sunt prinși mugurii vegetativi.

Legumele de la care se consumă peţiolul

rubarbă, sfecla de pețiol (mangold), țelina de pețiol, fenicul, etc.

Legumele de la care se consumă frunzele verzi

salata de frunze, spanacul, ceapa și usturoiul, spanacul de Noua Zeelandă, varza de frunze, mărarul, pătrunjelul de frunze, leușteanul, măcrișul etc. Aceste legume mai poartă denumirea și de verdeţuri.

Legumele de la care se consumă  lăstarii

sparanghelul

Legumele de la care se consumă mugurii  sub formă de căpățână

varză albă, varză creață, varză roșie, varză de Bruxelles, salata de căpățână, andivele.

Legumele de la care se consumă inflorescenţa

anghinare, conopidă, broccoli.

TABEL 2: Ce parte mâncăm de la fiecare plantă?

Legumele de la care se consumă fructele

tomate, ardei, castraveți, pepeni verzi, pepeni galbeni, fasole pentru păstăi, mazăre pentru păstăi etc.

Legumele de la care se consumă seminţele

mazăre,chimen fasole, bobul fenicul, etc.). și majoritatea plantelor aromatice și condimentare (mărar, anason, coriandru,

151

 

TABEL 3: Tabel cu plante din grădină și denumirea lor în mai multe limbi străine

Denumire

Denumire latină

Regiunea de origine

eng.

fr.

germ.

it.

sp.

Ardei

Capsicum annuum

America Centrală și de Sud

Pepper

Paivron

Paprika

Peperoni

Pimiento

Broccoli

Brassica ol. Italica

Cipru

Brocooli

Chou brocoli

Brokkoli

Cavolo broccoli

Broculi

Busuioc

Ocimum basilicum

India și China

Basil

Basilic

Basilikum

Basilico

Albahaga

Cast Ca stra rave veți ți

Cucu Cu cumi miss sat sativ ivus us

India răsăriteană, Indo- Cucumber, nezia și sudul Chinei Gerkin

Concombre

Gurke

Citriolo

Cohombro

Ceapă

Allium cepa

Asia Centrală și de Sud-Vest

Onion

Oignon

Speisezwiebel

Cippola

Cebolla

Cartofi timpurii

Solanum tuberosum

America de Sud: Peru, Columbia și Ecuator

Potato

Pomme de terre

Früh ühka kart rtof offe fell

Pom omii de ter erra ra

Pat atat ataa

Cimbru

Satureja ho hortensis

sudul Eu Europei

Summer savory

Sariette

Behnenkraut

Santoreggia

Saborija

Coriandru

Coriandrum sativum zona Iranului

Coriander

Coriandre

Koriander

Coriandolo

Cilandro

Conopidă

Brassica ol. Botrytis

Cipru

Cauliflower

Chou fleur

Blumenkohl

Cavolfiore

Coliflor

Cresonul de grădină

Lepidium sativum

Orientul Mijlociu

Garden cress

Cresson alénois

Gartenkresse

Crescione di giardino

Berro de huerta

Dovlecei

Cucurbita pepo

America Centrală și de Nord

Gourd

Courge

Kürbis

Zucca

Calabaza

Dovleac

Cucurbita maxima

America de Nord

Pumpkin

Potiron

Reisenkürbis

Zucca

Calabaza

152

 

Denumire

Denumire latină

Regiunea de origine

eng.

fr.

germ.

it.

sp.

Fasole pitică Phaseolus vulgaris convar. nanus

America Centrală și de Sud

Dwar Dw arff be bean anss

Har aric icot otss na nain inss Bu Busc schb hboh ohne nen n

Fag agiiol olii na nani ni

Los frijoles enanos

Fasole cățărătoare

Phaseolus vulgaris convar. vulgaris

America Centrală și de Sud

Climbing beans

Haricots grimpants

Stangenbohnen

Arrampicata fagioli

Escalada frijoles

Fenicul de Florența

Foen oenicu iculum lum vul vulgar garee

sudul sud ul Eur Europe opeii

Florence fennel

Fenouil de Florence

Knollenfenchel Finocchini

Hinojo

Fetică

Valerianela locusta

zona temperată a Europei

Cornsalad

Mâche

Ackersalat

Lechuga de campo

Floarea soarelui

Helianthus annuus

V - Americii de Nord

Sunflower

Tournesols

Sonnenblumen Girasoli

Girasoles

Gulie

Brassica ol. Gongylodes

zona Mării Mediterane

Kohlrabi

Chou rave

Kohlrabi

Cavolo rapa

Col repano

Leuștean

Levisticum of officinale sudul Eu Europei

Lovage

Levistique

Liebestoch

Levistico

Levistico

Lobodă

Atriplex hortensis

N-E Europei, Caucaz, centrul Asiei și Siberia

Orache

Arroche épinard

Gartenmelde

Atriplice degli orti

Armuelle mole

Mazăre

Pisum sativum

Tucia de Est, Siria, Palestina, Iran / zona M. Medi- Pea teranee și a M. Negre

Pois

Gemuseerbse

Pisello

Guisantes

Morcovi

Daucus ca carota

S-V Asiei și zona M. Mediteranee

Carotte

Mohre

Carota

Zanahoria

Carrot

Lattughella

Măcriș

Rumex acetosa

zone umede și fânețe din majoritatea regiunilor de pe Glob

Sorrel

Sorrel

Oseille commune

Saurempfer

Alazán

(sfecla de Mangold pețiol)

Beta vulgaris cicla

E-Europei, N-E Italiei, M. Mediterană

Swiss chard

Feuille bette de

Mangold

Bielota costa da

Acelga cardo

153

 

Denumire

Denumire latină

Regiunea de origine

eng.

fr.

germ.

it.

sp.

Mărar

Anethum graveolens

S-Europei

Dill

Aneth

Dillfenchel

Aneto

Anis

Măghiran / Oregano

Origanum marjorana/Origanul vulgare

zona Mării Mediterane

Morjoran

Mojoran

Morjolaine

Maggiorana

Mejorana

Mentă*

Mentha piperita

zona Mării Mediterane

Mint

Menthe

Minze

Menta

Menta

Păs ăstâ târn rnac ac

Pas asti tina naca ca sa sati tiva va

baziunul Mediteraneean

Parsnip

Pastenaque

Pastinake

Postinaca

Postinaca

Praz

Allium porrum

zona Mării Mediterane

Leek

Porree

Poireau

Porro

Ajoporre

Porumb zaharat

Zea mays

Peru și Bolivia

Sweet corn

Gemuse mais

Zuckermains

Mais dolce

Maiz dulce

Pătrunjel

Petroselinum crispum

zona Mării Mediterane

Parsley

Petersilie

Persil

Porezzemolo

Perejil

Ridichi lună de

Raphanus sativum

zona Asia M. Mediterane și

Small radish

Radis

Radies

Radice

Rabanito

Rucola

Eruca sa sativa

zona Mării Mediterane și Asia de Vest

Aragula

Rucola

Rucola

Rucola

Rucola

Roiniță*

Melissa officinalis

Lemon balm

Mélisse officiale

Zitronenmelisse

Melissa

El bálsamo de limón

Rozmarin*

Rosmarinus officinale

zona Mă Mării Me Mediterane

Rosemary

Romarin

Rosmarin

Rosmarino

* - este de preferat să le cultivați fie prin despărțirea tufei, fie prin producerea de răsad 154

 

Denumire

Denumire latină

Regiunea de origine

eng.

fr.

germ.

it.

sp.

Salată

Lactuca sativa

Egiptul Antic

Leaf lettuce

Laitue a couper

Schnittsalat

Lattuga di taglio

Lechuguino

Sfeclă Sfe clă roș roșie ie

Betaa vulg. Bet vulg. Con Condit ditiva iva

zona M. Mediterane și Oceanul Atlantic

Red beet

Betterave rouge

Rote bete

Barba bietola

Romolacha hortela

Spanac

Spinacea oleracea

S-V Asiei

Spinach

Epinard

Spinat

Spinacio

Espinaca

Salvie*

Salvia of officinalis

zona Mării Mediterane și Asia Mică

Sage

Sauge

Salbei

Salvia

Salvia

Tomate

Lycopersicon lycop.

America de Sud, Peru, Bolivia

Tomato

Tomate

Tomate

Pomodoro

Tomate

Țelină

Apium graveolens

bazinul M. Mediterane și Oceanul Atlantic

Celeriac

Celery rave

Knollensellerie Sedano rapa

Apionabo

Tarhon*

Artemisia dracunculus

zona Ru Rusiei și Mongolia Tarragon

Estragon

Esdragon

Estragon

Estragon

Usturoi

Allium sativum

Centrul și S-V Asiei

Garlic

Ail blanc

Knoblauch

Aglio

Ajo

Varză

Brassica ol. Alba

zona Mării Mediterane

White cabbage

Chou blanc

Weisskohl

Cavolo bianco

Repollo blanco

Varză de Burxelles

Brassica ol. Gemmifera

bazinul M. Mediterane și Oceanul Atlantic

Brussels sprouts

Chou de Brouxelles

Rosenkohl

Cavolo de Bruxelles

Repollo de Bruxelles

Romero

Vinete

Solanum me melongena

S-E Asiei: India, Birmania, S-Chinei

Eggplant

Aubergine

Aubergine

Melanzana

Berenjena

* - este de preferat să le cultivați fie prin despărțirea tufei, fie prin producerea de răsad 155

 

156

 

PLANȘĂ CARACTERISTICI PLANETE SISTEM SOLAR

SOARLELE

JUPITER

stea în centrul sistemului solar

Greutate de 318 ori mai mare ca cea a pământului.

MERCUR   MERCUR este cea mai apropiată planetă de Soare 88 zile sa se invarta in jurul soarelui.

SATURN Are inele ce se pot vedea de pe Pământ.

VENUS

URANUS

atmosfera sa este de nouăzeci de ori mai densă decât a Pământului.

PĂMÂNTUL singurul loc din sistemul solar unde se cunoaște că există viață.

Uranus are 27 de sateliți cunoscuți

NEPTUN Neptun este însoțit pe orbita sa de o mulțime de planete minore, numite troienii lui Neptun

FIȘA 1: Caracteristiciile planetelor

     

MARTE

PLUTO

Culoarea sa roșiatică provine de la oxizii de fier (rugină) din sol.

 Îi ia 246 de ani să se învârtă în jurul soarelui.

www.scoaladingradina.ro

 

     

www.scoaladingradina.ro

 /

PLANȘA 1: Harta Harta planetelor planetelor sistemului solar

 

SOARE (stea)

JUPITER (planetă)

URANUS (planetă)

SATURN (planetă)

     

www.scoaladingradina.ro

 /

VENUS (planetă)

PLANȘA 2: Planetele Planetele sistemului solar solar

 

NEPTUN (stea)

PĂMÂNT (planetă)

MARTE (planetă)

MERCUR (planetă)

     

www.scoaladingradina.ro

 /

LUNA (planetă)

PLANȘA 2: Planetele Planetele sistemului solar solar

PLUTO (planetă)

 

PLANȘA 3: Rama de nori

     

 

PLANȘA 4:

JURNAL METEO

LUNI

VINERI

MARŢI

SÂMBĂTĂ

MIERCURI

DUMINICĂ

JOI

OBSERVAțII:

Jurnal meteo

     

www.scoaladingradina.ro

 

piuneză

PLANȘA 5: Schi󰈛a de vântsăge󰈛ii

plastic

scotch

băț

creion

     

www.scoaladingradina.ro

 

PLANȘA 6:

CE MÂNCĂM

?

Rădăcină

Ce parte mâncăm de la fiecare plantă?

Frunze

Floare

Tulpină

     

www.scoaladingradina.ro

Semin󰈛e

 

PLANȘA 7: BINGO în grădină

spanac

salata

ridiche

ceapa verde

usturoi verde

mazare

     

www.scoaladingradina.ro

tomate

ardei

castraveti

dovlecei

 

floare galbena

floare portocalie

floare rosie

floare mov

frunza verde

frunza maro-galbena

     

www.scoaladingradina.ro

crenguta

con de brad

piatra

ace de brad

 

Cum cresc merele?

PLANȘA 8:

Unele specii de măr au până la 12 metri înălțime și pot trăi peste 100 de ani.

Cum cresc merele?

Tăiații chenarele de mai jos și rugați-i pe copii să le așeze sau deseneze în locurile goale, în ordinea în care ei cred că pomul crește. Tăiaț

     

www.scoaladingradina.ro

 

Nume:

Nume: Păr󰈛ile unei plante:

Junalul meu de observare

      Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe www.scoaladingradina.ro

Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe ww www.scoaladingradina.ro

 

Nume:

Nume: Data:

De ce elemente are nevoie planta noastră pentru a crește?

Junalul plantei mele:  Azi, planta mea... m ea...

      Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe www.scoaladingradina.ro

Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe ww www.scoaladingradina.ro

 

Nume: Cât crește planta mea?

Nume: Cum crește planta noastră?

Introducere

Cuprins

Încheiere

      Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe www.scoaladingradina.ro

Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe ww www.scoaladingradina.ro

 

Nume:

Nume:

Junalul plantei mele

Ziua 1

Ziua 2

Junalul plantei mele

Ziua 3

Ziua 7

Ziua 8

Ziua 9

     

Ziua 4

Ziua 5

Ziua 6

Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe www.scoaladingradina.ro

Ziua 10

Ziua 11

Ziua 12

Pentru ma mai mu multe in informații in intrați pe pe ww www.scoaladingradina.ro

 

187