MAGAZIN ISTORIC 2 1968

ANUL

11

Nr. 2 (11) FEBRUARIE 1968

1----.J" •

-

-

SUMA

..

ALMAŞ

1

B uzeş tii

DUMITRU

6

1933

D. SORESCU

Răd ăuţi,

necropole primilor voievozi oi Moldovei

NICOLAE

Ecouri internationale. Un more eveniment : partid unic muncito resc în România

GHEORGHE TUTUI

En igme ale istoriei : moartea lui Dog crimă, sinucidere Hommorsk jold sau greşeală de pilotaj ?

JACQ UES DE LA UNA Y

27

Manifestul comunist in România

MAR/AN

28

Jurnal

N. O. COCEA

34

Vîrste motusolemice la români

ŞTEFAN MATEŞ

36

Buchenwold

/. MICU

42

"Minunea" de la Moglovit

GH. 1. ION IT A

46

O viaţă intru luminarea neamului : Gheorghe Asochi

GH. UNGUREANU

53

" N eoiobăgio " in co respondenţă

58

Imperiul comercial Kilwo

63

Microorhivo ,.Magazin istoric" : Ho henzollernii, Coburg ii şi Romonovii intre ei

66

Descifrarea vechilor scrieri : glifele

70

Bătăl ia

76

Memorii

C. ARGETOIANU

87

Un duel ... radiofonic

1.

89

Panoramic editorial

91

Poşta

14

18

21

ine-

dită

Stolingrodului

redactiei

GRIGORAŞ

ŞTEFAN

DAM/AN HUREZEANU BASIL DAVJDSON

Hiero-

ŞERBAN

ION

ANDRONESCU

CUPŞA

ŞERBANESCU

-

DUMITRU

ALMAŞ

Poate ar trebui să pornim de la pisanio mănăst irii din Căluiu. Or de la lespedea de mormînt din biserica de la Stăne şti, unde-i sculptat Stroe Buzescu în apriga luptă cu tătarul, o luptă si ngulară, intre doi cavaleri care vor să hotărască o victorie, cu cît mai putine jertfe de sînge uman. Poate ar trebui să porn im de la baladele populare care cîntă isprăvile celor 11trei Buzeşti şi trei Că­ pleşti ", strălucită treime de viteji, chibzuiti şi avîntati totodată : zmeii Ţă ri i Româneşti ". Dar bunele reguli ale unui studiu cer să începem cu naşterea eroilor, cu aparitia lor în istorie, urmînd legea cronologiei. De bună seamă că genealogii se vor mai sfă di multă vreme, pe tulpina şi î ncrengătu­ rile familiei Buzescu. Vor mai discuta încă, în con tradictoriu, originea fratilor Buzeşti Preda, Radu, Stroe. Pentru că istoricii descoperă şi vor descoperi mereu documente care relevă fapte mari sau mărunte din viata acestor tre i stîlpi ai corducerii Ţării Româ neşti, la sfîrşitul secolul ui al XVI-lea şi în prima de cadă a celui de al XVII-lea. Dar oricîte ştiri noi vor mai apărea de a ici încolo, ele nu vor face decît să amplifice, să învie şi să lumineze isto ria pas i onantă şi dramatică a unei familii feudale româneşti, d intre cele mai puternice, mai rîvnitoare si mai pătimaşe de averi, dar şi mai dornice de fapte neob iş­ nuite, mai însetate de libertate şi de g lorie, glorie înaltă , cavalerească, specifică în toată Europa acelei vremi. Legenda şi balada popula ră i-a îm brătişat ca pe nişte personagii deosebite. Le-au cîntat isprăvile în cadenţă eroică. Le-au hiperbolizat puterea cu metafore împrumutate din basmele cu feţi frumoşi şi smei fioroşi. Şi nu se putea altfel. Tntre viata acestei remarcabi le f amil ii feuda le româneşti ş i poporul român de pretutindeni s-a realizat, în 1600, o comuni tate de gînd şi de faptă : scuturarea jugului otoman şi unificarea Ţărilor române, in scopul menţi nerii libertăţii. Căci Buzeşt i i : Preda, Radu, Stroe, tustrei fruntea taberei războinice o " boierilor cei noi", cum îi apreciază N . Iorga, au fost nu numai stîlpi de nă­ dejde ai domniei lui Mihai vodă Viteazul, ci şi, într-un anume fel, continuatorii lui. Tn l inie bărbătească, descindeau, se pare, dintr-un oarecare Duduc, apoi din Vlad, banu l de pe vremea lui Neagoe Basarab, tată l lor fiind Radu Buzea vei armas. Locul de , baştină a fost satul Cepturoaia, iar necropolă a familiei, mănăstirea Căluiu, zidită de Radu mare clucer, împreu n ă cu fraţii lui, Preda spătarul şi Stroe postelnicul. E şi azi o foarte interesantă zidi re, operă a unor mesteri transi lvăneni, care vor fi ridicat şi casefe şi zidut de incintă, puternic ca o cetate. Şi au pus Buzeştii pe Mina zugravul să înveşnicească pe zidurile acestei mănăstiri nu numai chipu• lor de ctitori, ci ş i pe al lui Petru Cercei şi, mai ales, pe al lui Mihai vodă Viteazul, semn că se considerau rude ş i că în vecie s-au vrut legaţi de zodia lui, cum sînt legate stelele Carului mare de Steaua polară.

l

După mamă, Buzeştii descindeau dintr-un vei ban Mogoş, ctitorul m ănăsti rii Stă neşti. Maria, soţia lui Radu armaşul, era un fel de vară cu Stanca, sotia lui Mihai Viteazul. Radu Buzescu, mare cl ucer, s-a căsătorit întîi cu o Stanca din Boldeşti şi apoi cu Preda. fiica banului Mihalcea, şi el unul din oamenii de nădejde ai voievoaului întregilor. Stroe Buzescu şi-a luat sotie pe Sima, pro-

babil din familia boieri lor Rudeni, sora lui Teodosie Rudeanu, cărturar ales, cronicar şi vestit logofă t al lui Mihai Vodă. Rudenii erau de asemenea neam cu doamna Stanca. Tn fremătătoarea lor viaţă, "strîngători" de toate cîte sînt ale acestei lumi, Buzeştii au adunat zeci de sate, în vremea domniei lui Petru Cercei, a lui Mihai Viteazul şi a l ui Radu Şerban. Asta a pricinuit mari dureri şi suferinte norodului de pe ogoare. Documen. tele con sem nează zeci de procese împotriva cumpărărilor cu bani sau si lite săvîrşite de Buzeşti . Căci " Buzeştii erau şi ei n işte oamen i cu inimă caldă pentru lucruri le înalte, nişte buni luptători în războaie drepte - îi descrie Nicolae Iorga. Fără să fie ma i lacom i decît al tii, Mihai trebuia să-i urmeze : pă­ mîntu rile multe ridicau sus pe acela care le aduna în mîna sa ... " Au strîns Buzeşti i , ca şi Stoichită din Strimba, ca şi Udrea Băleanu banul, ca şi Rud eni i, ca şi M ihai Vodă însuşi, multe averi. Dar nu le-au r isip it pe desfătări şi lucru ri deşarte, cum au făcut atîţia. Ci pe arme şi oşti, pe solii spre multe părţi ale pămîntului româ nesc si ale Europei, ca să împlinească marele ~is of independentei şi Unirii român eşti. Cînd Alexandru cel Rău 1-a surghiunit pe M ihai, Stroe Buzescu 1-a insotit în Transilva nia şi la Constantinopol. Apo i, îndată după obtinerea domniei, Mihai Vod ă 1-a trimis repede în tară ca l ocţiitor. Preda şi Radu Buzescu i-au pregătit înscăunarea la Bucureşti, spre sfîrşitul lui octombrie 1593. De aici încolo nu -i eveniment desfăşurat în vijelioasa domn ie o Viteazului, în care să nu intervin ă numele, gîndul şi fapta Buzeştilor. L-ou slujit cu vrednicie, cu ambi ti e, cu fidelitate şi cu eroism în toată măreata şi mişcătoarea lui epopee, din clipa cînd a tras spada, în noiembrie 1594, şi pînă la prăbuşirea de la Turda, în augus t 1601 . De remarca t că faptele Buzeşti l or se presară, cu dărn icie, nu numa i în per imetrul celor opt ani ai l ui Mihai Vodă, ci şi în cei zece a i lui Radu Vodă Şerban, din multe privinte continuatorul luptei pentru independentă şi un ire. Războiul antiotoman " o fost hotărît i n Tara Ro m ânească de o adunare de boieri şi însemnat izbînda politicii boieri1or olteni " , scria P. P. Panai tescu. Tn fruntea acestora se aflau, desi gur, Buzeşti i. Tem erara pornire la luptă din 1594 nu se poate înţelege fără B uzeşti. I n noiembrie ·1594, stolnicul Stroe poartă, cu pricepere şi putere de convingere, solia la l aş i la A ron Vodă , atrăgînd M oldova în sfera p oli ticii antiotomane, iniţiată de M ihai Vodă .

a

2

Poar ta de intrare a

mdnăstir H

Cdtutu,

cr tt () ria f 1·a ţito1· B u -

z eşti

Ace laşi lucru îl face Radu Buzescu, trimis

la Alba Iul ia, la Sigismund Bathory, ca sol al libertăţii : " ... şi Ba tir Jicmon craiul încă legă jurămînt cu M ihai-vodă, ca să fie nedespărţiţi unii cu alţii ", scrie cronica . Şi abia sosit de la laşi, Stroe joacă rolu l prim în pornirea efectivă a luptei : partici pă la nimicirea cămătar i lor si , ieniceri lor încasatari de biruri, adunaţi în Bu cureşti, în casa vistiern icului Dan, la 13 noiem brie 1594. Tn aceeaşi zi, Stroe Buzescu "se şi răni la mîna stingă". A fost o rană prevestitoare. Tn ia nuar ie 1595, cînd tătarii porneau să jefuiască tara, M ihai ş i -a instalat tabăra !o Hulubeşti . De aici, tr.mise pe Radu, Preda ş i Stroe Buzescu să-i întîmpine cu cetele lor. Şi, la 8 ianuarie, B uzeştii cucer i ră la Putinei întîia lor vi ctorie. Peste o săptămî nă , tot Buzeştii cu oşt i le lor îi zdrobiră pe tă ta ri la Stăneşt i. " Atunci au pierit şi nepotul hanulu · cu mul ţi me de tă ta r i ", semna la cronica . Pen tru Stroe altă prevestire. Tn aceea şi lu nă. Preda şi Radu Buzescu spulbera ră peste Dunăre turcii ieş iţi d in Hîrşova în tr-ajutorul tă­ tarilor, trecură Dunărea pe pod de g hea tă "şi aprinseră ş i H îrşova " .

Preda ş i Radu Buzescu au fă cut apoi parte din acea mare sol ie de "boiari bătrîn i sfetnici", care a mers la Alba Iulia si o încheiat un trata t de alianţă cu Sigismund Ba thory, în 20 mai 1595. Deduc că Buzesti i n-ou fost de acord cu clauzele acestui tratat. Da r n-ou avut încotro : o puternică armată otomană se îndrepta spre Dunăre si român ii a veau mare nevoie de aliati. Cronica, scrisă probabil d in îndemn buzesc, sublinia că boierii

••

noasă N , ori să-I slăbănog crai al

ar fi trebuit să încheie altfel de tratat : să nu fie Mihai Vodă "ascultă tor de Batîr Jicmon, iar de tară să n-aibă scădere, ci să şi-o tie deplin ; şi să se ajute unii cu al tii, cum le-au fost jurămîntul dintîi" . «Ei, nevrînd să poarte vina re lei credinti comentează istoricul Ion Sîrbu - mărturisesc în letopiset cum "se nevoia să slujească domnul -său în dreptate", dar că "de neprieteni fură b iruiţi", în mijlocul cărora "învrăjbitorul diavolul umblase" ». Tn august 1595, cînd Sigismund Craiul îşi celebra căsătoria cu Maria-Christina, Mihai i-a trimis, cu daruri bogate, pe Stroe Buzescu şi Ra d u Calomfirescu, să-I reprezinte. Numele Buzeştilo r stră luceşte ş i în epopeea de la Călugăreni , în bă tălia de la Tîrgovişte, ca şi în cea f i nală de la G iurgiu, cînd româ nii au aruncat în Dun ăre răm ăsita ostilor lui , , , Sinan-paşa. Cum însem na şi cronica : "Tăind Mihai multime de turci îi înecară în Dună re şi sparseră şi cetatea, fiind atîta perire în turci. De abia au scăpat Sinon - paşa cu p utinea oaste, şi cu multă ruşine fură scoşi din tară. Si . , secaseră de la mîi nile lor robi multi . fără număr. Şi de acolo să întoarseră cu vesel ie si , cu multă dobîndă ... " Cu averile lor, cu priceperea lor diplomatică şi militară, ca şi cu vitejia lor personală, fratii Buzeşti au contribuit la marele act de cucerire a independentei ţării. Apoi au stat i n spri jinul pol iticii lui M ihai Vodă, în toti ani i următori. Cînd trebu i să se ducă la Alba Iulia, să închege sfat cu Sigismund Bathory, ca să spulbere o "pîră minei-

îndem ne la luptă pe acel Transilvaniei, Mihai Vodă se însoţea de Radu Buzescu şi de banul Mihalcea, de Stroe şi Preda Buzescu. Tn a semenea călătorii peste Carpaţi, cum a fost cea din d ecembrie 1596, M ihai Vodă declara cu geniu politic şi militar şi cu uimitor spirit de sacrificiu, că " a venit cu d eosebire pentru a îm bărbăta şi a ruga pe alteta sa (pe Sigismund), să mîne înainte războiul propu nînd ca loc al lui Tara Românească , ca una care e mai aproape de inima împărăţiei turceşti ; de unde, învingîndu-se, s-ar putea face cele mai mari cîştiguri, iar la întîmplare de nenorocire creştinătatea ar suferi mai puţină pagubă decît altundeva". Iar în 1598, cînd " turcii începură a se semeţi şi înc epură iar a prăda şi a robi tara ", Buzeştii se aflau în ofensiva pornită de M ihai peste Dunăre pînă în Balcani. La asediu! Vid inului, temerar şi vulcanic cum era, M ihai Vodă s-a avîntat prea mult în rîndul du ş man ilor. Şi cît pe ce era să fie străpu ns de suliţe otomane. Dar "Preda Buzescul şi cu frate-su Stroe stolni cul. .. grăbiră ş i tă ia ră capul turcului ş i pre celelalte sotii ale lui şi izbăviră pre M iha ivodă d i n mînile turcilor. Şi multă bărbăţie arătară buzeşt ii înaintea lui M ihai-vodă, căci se l uptară cu vrăjmaşii ş i izbăviră p re domnul lor den peire". Tn scurta dar energica pregătire pentru unirea cu Transilva nia, B uzeştii au fost, de asemeni, bărbaţii poritici aderenti întru totul la mărea ta faptă. Tn planul mil ita r al acestor actiuni Radu Buzescu a condus, împreu nă cu Udrea banul, aripa stîngă, alcă tu1tă din oştile Jiului şi a le Mehed inti lor. Trecînd pe la Turnu Roşu, această oaste a lovit în clipa cea mai potrivită armata lui Andrei Bathory, şi a determinat victoria de la Şelimbăr, d i n 18 octombrie 1599. Apoi, alături de Mihai, au intrat în Alba Iulia cu acel im punător şi popular alai. Documentele ni-l prezintă pe Radu Buzescu ca pe unul care a co laborat intens la adm inistrarea si ocîrmuirea Transil van iei. După alipirea Transilvaniei, Mihai îl trimite în grabă pe Stroe Buzescu în Polonia, insotit de Gheorghe Rat, să trateze al ia nţă de pace şi bună vecinătate. Cînd ş i-a pregătit M iha i Vodă uluitoarea expeditie în M oldova, s-a folosit, în primul ri nd, de Buzeşti. Din l aşi, M ihai îl trimite pe Radu Buzescu la Tîrgovişte, să-I aducă pe Nicolae-Pătraşcu, fec iorul său mult prea crud ca să poată conduce singur. Dacă s-ar fi întîmplat asta, de bună seamă că Radu Buzescu ar fi stat ca un tutore în ocîrmuirea Moldovei, aşa după cum a stat Preda Buzescu ca mento r lui Marcu Vodă, trimis la l aşi, în toamna anului 1600. Tn vara anului 1600, tot din Alba Iulia, M ihai a pregătit "o solie solemnă " către regele şi dieta Poloniei, cu scopul de a explica pri cinile pentru care clipise Moldova şi-1 alungase pe Ieremia Movilă. A încredinţat solia asta importantă tot lui Stroe Buzescu şi lui

3

Portretut Simei Stotniceasa, B uz eseu

soţia

tui

Stroe

Gheorghe Roţ. Trebuiou să străbată Moramureşul şi, prin Hust, să ajungă la Crocovia. Dor Zamoyski a pornit război ul înai nte ca solii să fi intrat în Cracovio. Şi cu greu Stroe s-a putut întoarce d in drum. Nu ştim precis dacă Buzeştii ou fost alături de Mihai în bătălia nefer icită de la Mirăslău . Sigur este că, în acel ceas greu, I-au întîmpinat în apropiere de Sibiu cu oştiri le venite din Ţara Românească . Şi ele puteau fi comandate doar de Radu sau Stroe Buzescu si , de Udrea Băleonu, aşa după cum rămăşiţa oştilo r sosite din Moldova putea să fie rî nduită de Preda Buzescu, care se retrăgea de la la şi . Mihai o stabilit ca locul de concentrare a acestor oşti să fie Ţora Bîrse i, in ima de totdeauna o pămîntului românesc. Tn momentul cind a aflat că Zamoyski vine cu armată mare prin Moldova şi deci îi loveşte p ieziş tot planul antiotoman, Mihai Vodă cearcă să reia legătura cu Bosto. Ş i nu află alt sol mai dibaci decît pe Radu Buzescu. TI trimite cu cererea leg itimă de a-i lăsa în stăpînire Făgăraşu l şi alte cetăţi. Şi chior dacă Basta nu s-a înduplecat, familia lui M iha i o rămas la Făgăraş. Buzeştii ou stat mai departe lîngă Mihai, în luptele din toamna şi iarna lui 1600-1601 , aşa cum au stat şi Ud rea Bă­ Iea nu şi Baba Nevoe. lor cînd sangeocul din Vid in şi din Nicopole, cu 4 000 de turci, o trecut Dunărea şi s-a îndreptat spre Cra iova, jefuind tara, M ihai 1-a numit pe Preda Bu-

4

zescu mare bon, cu însărcinarea de o apăra Olten ia de armata lui Zamoyski, ca şi de colaboratorii lui - turcii. Cu o oaste izvorîtă parcă din adîncur ile pămî ntului românesc, Preda Buzescu i-a înfrînt pe turci şi o ucis multe căpete n ii. Steagul songeoculu i de Vidin capturat în lupta de lîngă Craiova, 1-o purtat Mihai Vodă pînă la Praga, în pustia si omora iarn ă a lui 1601. Acol o 1-o asezat la picioarele tronului lui Rudolf al 11-lea, ca pe un trofeu şi ca pe cea din urmă slujbă adusă ţă r i i lu i, creştinătăţii şi Europei întregi. . Documentele nu ne spun dacă vreunul dmtre Buzeşti 1-o însoţit pe Miha i pe asprul drum a l Vienei şi Pragăi, da că o pa rticipat vreunul la lupta de la Gorăslă u , din 3 OU$)USt 1601. Dor logica faptelor dovedeşte că ş1-au asumat sarcina grea de o păstra puterea şi conducerea Ţării Româneşti, pînă la întoarcerea voievodulu i. Au strîns iară la Craiova oas tea de tară , a Mehedinti lor. Şi, la 1O iunie 1601 , îndată ce află că Mihai o păşit iar, cu oaste pe pămîn t românesc, răzvrătesc tara împotriva lui Simion Movilă si o turcilor. Răscoala o cupr ins repede toat,

• .,..,A.S.,.,..,,il ,.,,•.•_ ,~ 1

lW\~ ~

l

t-.#1~.,,

, ,.

... ,."., ,...._.., ,, , ,.,., ,

~("

. , . ,_.,;;:..,,.

•

"' .."""'ICit E O& t/NOF "'Oill/1 ' PANr/t

ne. A telierele de reparat vagoane sîn t descoperite. Echipe de l ucrători lu crea ză iarna ca ş i vara la reparatul vagoa nelor ca rob ii, fără ca cineva să se întrebe dacă se poate munci în asemenea co nd i ţ i uni, fără să se în trebe dacă p rodusul acestei munci mai poa te fi rezultatu l intregi i sî rg u inţe a muncitorilor ce lucrează în acord. Tn timpul p loilor, di n

învăţa t

cum trebuie să co nd ucă greva, cum trebu ie s-o o rganizeze, d a că ei sînt aceia care au venit să lumineze ca lea noa stră , a ceferi ştilor, şi să arate drumul luptei, care si n gu ră ne-a dat cjştigul grevei de la 2 februarie 1933, apoi, d-le preşedi n te, şi noi subscriem în totul la ceea ce au făcut comuni ş ti i , ş i eu si nt comunist. "

cauza umezelii, lucrătorii de la vagoane da u un n umă r foarte mare d e bolnavi " .

Din cu v întul lui llie P intilie la procesul d e la Bucur eş ti

Din cu vintul tovarăş ului Ch ivu Stoica la p rocesul d e Ia Bu cu reş ti

" Dacă însă comunisti i sînt •

acei a care au deschis ochii muncitori lor, a rătî nd u - l e calea de urmat ş i ce trebuie

10

pe

muncitori

" N oi muncitorii conşti enţi ca re nu cunoastem deosebi• rea de ra să, naţio nal i tate, credem în proletariatul întregi i lu mi care este al ătu r i de noi" . Din cu vînt ul lu i Gheorghe Vasilichi la p r ocesul d e la Craiova

D()I>N IT

()F •

IAdQIC/

Pu,.,crt- v Nn' 4 ,, A""' tor c10r~+~t~' , ,,,. /l'q" , ,F,.,r S'rl St

' II. A J,I:'SFAIIfr' ' r, ",,..,,. 14ND A.O,.,..O, 1 '1

I> IC,.,FIF bE 1-"l•A

(!OrA

să facă, dacă comun i şti i au

4V

I'14JN •ITOI'hi011 0/N DtFE~IT~

IJ4UIYt, t

C lt tJ~

lu c rează la secti a de vagoa-

CEFîR I$n1

IN (jg, .,A

() 1 ""'U"'~r • l t # . lllOP li CONrJ ,-VhD t4Nt/UJI , .AÎJ

' 481/t.

" Eu nu vă cer eliberarea• d-le preşedi nte, nu vă rog să mă eliberati pen tru că acasă mă a ş te a ptă gospodă ria şi nevasta. N u. Eu cer numai d reptatea mea şi a cl asei pe care o reprezint". Din cu vin t ul lui Constantin Doncea la procesul d e la Craiova

" Lupta muncitorilor pentru pîi ne nu putea să se ducă cu ma i mult succes, decît ră mînînd în ateliere, iar pă ­ răsi rea fabricii a r fi fost o adevărată dezertare de la post" . Din d ep oziţia marto rului S tan , Gheorgh e l a procesul de la Bu c ur e şti

" M uncitorii lucrau în co nditi uni enormele. Şti u aceasta. De cei care lucrau mai a les la vagoane era ră u de tot pentru că lucrau sub 20· grade, în timpul i ernii a fa ră . Am văzut lucră to ri d egera ţii ş i faptul că trebuiau la acea

temperatură să lucreze afară

se cere sului ...

era foarte neplăcut. Faptul acesta m-a revoltat. Am cău­ tat să intervin. Am făcut tot • ce am putut, însă m1 s-a raspuns ca aşa se petrece in întreag:P lume". ~

stingerea

proce-

Din depoziţia martorului vasile Canarache, director al ziarului "Tempo", in procesul de la Craiova

~

" Muncitorimea franceză nu poate concepe ca actiunea viguroasă a muncitorimii române să poată îmbrăca ca ultim aspect un proces în care cei mai buni camarazi ai lor din România sint invinovătiti de infractiun i ordinare. Noi protestăm in numele muncitorimii pe care o reprezentăm contra acestui sistem. Noi cerem eliberarea camarazilor nostri ".

Din depoziţia lui Eduard :\tirto, fost ministru al Comunicaţiilor, la procesul de la Craiova

" Nimeni nu mai poate să . spuna ac1 ca greva e ceva ilegal şi cred că cel mai bun răspuns nu poate fi decit că, in urma grevei, muncitorii ~

şi-au

~

cîştigat

revendicările

'

lor, recunoscute ca juste." Din Iunian,

Din

de protest a delegaţiei franceze citită de Barbet Raymond Loucien in procesul de Ia Craiova

depozlţia lui Grigore şeful Partidului Radi-

cal -Ţ lrlne sc,

la Craiova

in procesul de

"Exprimăm

"Cauza (luptelor muncitoreşti n.n.) e jaful ş i dez1nteresarea . •

moţiunea

Din depoziţia dr. Nicolae Lupu, fruntaş naţional-ţlrlni st, în procesul de la Bucureşti

" Din toa tă tara primesc la gazetă delegaţii şi sute de petiţii de protestare prin ca re

Din cuvintul deputatului comunist Kopecky în comisia de politică externă a parlamentului cehoslovac.

Pl AN Ul

DE

S'l 0/.f PUNE,QEA

IA S I

~

"~~· llltJ',. ~

~

~ ~

::::::.:::

•

........

"Gudok", 1\loscova, februarie 1933

din

21

DIN

F E 8 ,Q UA .Q/E

1933

~

~ ~

~ ~

••

" Caracterul şi forma evenimentelor care s-au desfă­ şura t la Ploieşti, Bucureşt i, laşi, Galaţi, Cluj şi alte oraşe vădesc o uriaşă creş­ tere a oremiselor miscării re, ' volutionare din România ... " '

(NtrO LINA)

•• •

~

Din protestul muncitorilor din Indiana Harbor adresat lul Carol al D -lea

A TEUERELOR

.QEPRE.JiUNE

DE .

•

~ ~

Al

AN S AMBl U

C . F.R

cu indignare contra brutalei terori cu care guvernul, hoarda huzuristă şi tu v-ati năpustit asupra muncitorimii de la oraşe şi sate. Te tinem pe tin e ca factotum al ţării responsabil de sîngele fraţi­ lor şi surorilor noastre, văr­ sat pe străzile ş i cîmpiile României. Cerem imediata ridicare a stării de asediu. oprirea armatei de a mai ciurui corpurile muncitorilor cu gloanţe, eliberarea greviştilor arestati, dreptul muncitorilor la pîine şi viaţă, la organizare ş i întrunire ..."

hotărîrea po-

porului nostru şi salutăm cu sentimente de solidaritate frăţească pe muncitorii şi ţă­ ranii din România, care au început să se ridice la luptă pentru a pune capăt regimului burghezo-moşieres c".

11

"Protestăm

...

.• .

~··

~~·~

ECCND4 •.• :.•

•• •

•

• •

/j.AJIJ , (1[ AurOAPAIIAIIE

P '{H FIE

Dl

f;DEV Â

11

"ROMÂNIA A FOST ARENA UNOR GRANDIOASE LUPTE DE CLASA" "Preşedintele Consi liului de Mini ştri, Va ida, a declara t în mod expres că sta -

rea de asediu va f i introdusă pentru înăbuşirea m iş­