Luule Viilma - Alunga Raul Din Tine

ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE Luule Viilma Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~

'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

©£uu(e

1/ii{ma 1997

rJransUrtion Copyrigfit

© 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l

rJoate drepturi[e asupraversiunii

in EimGaromanii apartin CEdi-

turii (j)J(jIc.R..1L:N/l. 1?,fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c.R..1L:Nfi.

f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. sfanta

CEcaterina nr.15, sect.4, O.P. 53 rJe{; 021-3372424

e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei:

Descrierea

:M.ifiai :Marinescu

CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei

VHLMA, LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma ; trad.: Georgeta Timcu. - Blleure~ti : Dharana, 2007 ISBN 978-973-8975- j 3-2 I. Timeu, Georgeta (trad.) 159.961

Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga

Binecuvantarea sufletului

Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar, atunci, fleee minm din vlara lui de aeum ineolo, fleee treaba de zi ell zi, fieee gand iscat, fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii, acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. Bo In Ra

AlZinga raul din tine

tertia , civilizatiei , De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. Va voi raspunde pe scurt. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie, ~i se poate, sa-ti indrepti trecutul. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii, deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. Haideti sa ne lamurim impreuna. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata, dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat, omenirea ar inceta sa mai existe. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Un om care se respecta pe sine, i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\.de locul ~i atributiile celuilalt. In acela~i timp, aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Daca familia dispare, va disparea ~i omenirea. Acesta este nivelul actual al civilizatiei. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. Materialism insearnna puterea femeii. dar ~i puterea efeminata. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat, noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. 7

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga '-' inainte. Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul. Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastra§i urmariti-va sentimentele. Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

o

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui. Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi. sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut. 11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: reprezentati-1 in minte pe 30t •.11 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun. ~

12

.!!

••••••

AT,ungav

v I am ,.. tme rau.

I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. 11 ura/i pe acest om. Daea aCUln,chiar aiei, va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului, chiar dadi sunte{i divortati, copilul va trai. Daca nu puteti, eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele, nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Dupa cateva are, COlT'vl1lsiile au incetat $i a doua zi am inceput sa analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta, a recunoscut ca este 0 negativista. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile, toate defectele ~i insuccesele lor, gre~esc. Gre~iti, dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei, dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui, dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin, el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Fiul unei femei depravate, tara nici un rost, nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mama lui, ale carei defecte Ie ura~te. Pentru a-~i imbunatati viata, el va dori sa-~i imp una propria randuiala. De regula, un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i, treptat, se va na~te A

.,

1

•

m e1 gelOZla.

Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. eu cat illfidelitatea este mai mare, eu atat Acest sentiment este totdeauna ~gelozia este mai putemica. > reciproc, de~i, de regula, eel putin una dintre pani nu re-

1" -a? Iru.iijerent Clan Q,; Jfi ell., tu e~'ti mat rau dedt mine' CopiluI vea:; ~i el ca mama are dreptate ;>1, se amara~.e mtr-aevar, d ~ este mal. rau -. d eea~t ea, '11 ". - ~ t ea, - ~ daca ea face mer-eu acest repro~, copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama, Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet, necare generatie va 1'1mai nego.tiva decat precedenta ca apoi, dupa trecerea crizei, sa devina mai inte1eapta, adica mai buna. Daca anit marna cat ~i copilul l:;;i'lor corecta gre~eala, boaIa va trece mai repede. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei, va fi nevoie de mai mult timp. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa.

ii

ii

-"'-"

43

Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite - generozitate, inflexibilitate ~i falsitate - ~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric, 0 sa spuneti di generozitatea este buna, la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu..i!i parti1e bune ~i partile rele, iar falsitatea 0 veti numi la unison rea. Prima mama, dupa toate seITLDdeexterioare, este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea, in esenta, este buna. Foarte rar este zgarcita, ceea ce e de rapt spre bine1e familiei, ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. Alte persoane, complet straine, vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama, dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei, la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid, gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei - partea nevaZ"uta a mamei, pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator:

44

Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei

GENEROASA

Partee

invizibila

AVARA

a mamel

Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e,! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra.. Atunci, prin avaritie, el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau. De regula, lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad, adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. Partea mare buna, vizibila a mamei, adica partea mare rea, nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. grava. A doua mama este in aparenta. inflexibila. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei, in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te, apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare, mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. bunatate. Un astfel de copil i~i prime~te 45

Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate, dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit

Partea vizibila a rnTeasa invete, iar invatatorul este rau, el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune, ea va daroade la nepo!i. A§adar, dragi parinri §i parinti ai parinrilor, lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. La eel care iarta, cicatricile 'lor disparea. Daca nu dispar, 48

Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort.

Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: - Frica - nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. - Sentimentul de vinovatie il face pe om slab, ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. . - Frica atrage rauI. - Rautatea distruge. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om, nu exista om tara ele. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor, fiindca viseaza sa devina ideal de buni. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea are dnd sem..Tledupa care poate fi recunoscuta: 1. Durere 2. Temperatura 3. Ro~eala 4. Marire excesiva 5. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor. Daca apar impreuna, corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. Daca nu stingeti focul, veti pierde cate ceva pentru totdeauna.

49

Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand, toate sau toate odata. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata, bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor.

Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate:

Durere acuta - rautate acuta Durere surda - rautate surda

Duren~ ascutWi ,

Cineva tocmai te-a suparat. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra.utatii. A9 vrea sa ma razbun dar nu pot.

rautate ascutita

Durere

cronidi

rautate de lunga durata. Durere brusca - rautate brusca.

i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate.

~i a~a mai departe. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50

chi pul

Alungo.. ro..ul din tine

Durere de cap

Duren~ in stomac

Durere cioare

In getot Durere

in pi-

"in

-

rautate din cauza ca nimeni nu mo.. il{be~te, ca sunt neglijat. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. rautate legata de dorin!a de a domina - pe tine ~i pe altii. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. Invinovatirea altuia este tot a di~tate. rautate legata de terminarea unei activitati, obtinerea sau cheltuirea banilor, intr-un cuvant, probleme economlce. rautate ce impiedica mersulinainte

Durere rautate contra a tot ce exista, fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu

Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra.

Temperatura mare

rautate puternica, crunta

Temperatura cronica

rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca. Dupa cum se ~tie, peste 41 grade Celsius omul moare.

Temperatura

septidi

..':::' ;1

Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te, pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza, ne-am imbolnavi eu totii. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei, acela se cale~te. Cine vecle in el cloar partea rea, aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL

in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara. Pentru ca rautatea sa incapa, vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi.Noi vedem ro§ea!a la exterior, dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. Oamenii care urIS.de furie se J:mo§esc de rs.utate. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. Cine nu ~tie sa evite acest lucru, va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te, zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Acesta nu-§i elibereaza rautatea, ci 0 tine in el ~i se distruge. eel care urla, varsa cauza furiei, iar cd care tace, sufera ~i 0 tine in el. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. Rfulile care s-au vindecat urat, au 0 nuanla ro§iatica.

52

Alunga raul din tine Sau, de exemplu, ro§eala de la inlepaturile de msecte. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun.

in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di..'1tr-oturn. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata. Eu ~tiu sa inteleg viata, dar de la mine se cere mai mult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica, pentru mine gre§eala este mare. A apamt 0 viespe bazaind sup arata, ca sa ma convinga. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. De data asta n-am mai auzit bazaitul, dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Pentru ca nu rezolvasem situatia, frica a crescut §i a devenit rautate. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i, evident, am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand, de dragul meu, viespea s-a sacrmcat. I-am cerut 9i ei iertare. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. Nici 0 r0geata, nici 0 umflatura, nici o reactie Ia veninul de viespe. Ba prin veninul ei, viespea mi-a facut mai bine. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta, jenanta 9i umilitoare, rautate ce a fost inabu9ita. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53

Luule Viilma noastra. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare, acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie, acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Umflatura (edem) 2. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe, in eaviHili, in artieulatiL Aderente 4. Tumora 5. Cancer 6. Litiaza (pietre) 7. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime, excesul este 0 cre~tere. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Rautate mica - cre~tere mica Rautate mare - cre~tere mare Rautate ascunsa - cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila - cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare, eu atat boaia este mai toxica. Cu cat rautatea este mai du~manoasa, eu atat mai haina este boala. Cu cat rautatea este mai conereta, eu atat boala este mai clara. 54

Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata, eu atat mai dur este focarul de infectie, de exemplu, ea1culii. Daca pe om 11irita totul, atat situatiile personale cat ~i cele generale, ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze, apare obezitatea.

Distrugere 1. Raniri: - prin taiere - prin lovitura - prin strangere - prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa, de la un ciob, de la cutitul de bucaHirie, bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal, rana este atrasa de rautatea din noi. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee - eu cat rautatea este mai Inver~unata, cu atat rana este mai mare. Rautatea arzatoare, razbunatoare duce la raniri prin arsura. 2. TesuturHe nu se pot reface complet - Rani care se vindeea urat. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca, ranile nu se VOl' vindeca. Daca copilul nu se insanato~e~te, la asta contribuie rautatea parintilor. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. - Boli de pie Ie

55

Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. Cand viata este tot mai suparatoare, pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult, altfel corpul ar pieri. - Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. Leziuni la oase: - Ruperea oaselor - Subtierea, inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. - Strambarea oaselor - Luxatii, intinderi de artieulatii. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Cu cat rautatea este mai putemiea, eu atat distruetia este mai mare. Rilutatea paterna - supararea pe tine lnsuti, pe altii ~i pe mama, rautatea materna - supilrarea pe tata, supanlrea copHlor pe tata, supararea pe tot sexul maseulin, totul se depune in oase. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu, el poate sa te pacaleasca, sa te triideze. eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. Cu cat rautatea este mai concreta, eu atat fractura este mai curaI8.. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0.1 rauta!ii corLfuze 10. un om eu un mod de gandire eonfuz. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele, eel ce se infurie pe altul. Rautatea navalnica duce 10. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patologica a oaselor - osteoporozii, osteomielita.

56

Alungii riiul din tine

~mp{u

ain viatd

TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. Ru§inea, ascunsa fata de ceilalti, se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat, chiar dad el §i-a recunoscut vina. In spateie stapanirii de sine, in spatele unei vieti aparent frumoase, se ascunde neputinta de a ierta. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala, pe care ei I-au ascuns. Pentru ceilaIti, relatiile dintre soli erau exemplare. $i pe copill-au educat in mod exemplar, dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau, oasele lui nu se vor lecui. Ne§tiinta, nedorinta de a scoate 10. lu.."'Ilinaratacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. Suferinta delicata, politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. In primul rand, omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. In 0.1 doilea rand, odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata, mai ales copiilor Iui, §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti, ci :;;1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli, dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de i

::''7

J

Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca, totu~i, nu au gandit corect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nu se insanato~e~te, inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. Forta lui sufleteasdl este slabita. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea, pre cum un vulcan, copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi, pe fondul parintesc, a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. Ca totdeauna, aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. Fara exceptie, toate traumele, inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila, se produc din rautate. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. Pentru persoana care, din economie de timp, alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina, acest drum s-ar putea sa fie ultimul. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau, iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine - iubirea dumneavoastra cordiala. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. Cine nu are rautate in d, nu va avea accident de ma~ina. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire, dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau, act58

Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede, raniIe se 'lor vindeca fmmos. Dar, daca victima accidentului ~i apropiatii lui, mai ales parintii, 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare, Insanato~irea va intarzia mult, iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. viala. Tot eei se intampla unui am matur este, inainte de arice, propria Iui gre~eala. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi, eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. rubi!i, nu diutati vinovatL Averi griji, nu va alarmati. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3.-1 recuceriti . -, ae re,La 1- va Ioare. ~ R estu.1 18-sa11 '-' pentm 0 '/lata pe mana mey, tineti, 111.indicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "i te, bolnavul are nevoie de lini~te, sa fie singur eu el insu~i pentru a g§,ndi. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se

i

A

.,

..I

:;,

,

faca biller

~mp{u

cfin viata

De curand au avut l.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. In prima ma~ina se aflau tatal, mama, fiul ~i fiica lor. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. Fiica avea 1'animari pe fata. Mama - fracturi la oasele bazinului. FiuI - nid 0 zgarietura. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice. 59

Luule f7Wma Fetele, Intelepte fiind, §i-au tacut lectia de iertare, s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. S-au eliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale, fiicele - cateva vanatai. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. Ambele au negat ca sunt stresate. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali. 4. Secretii: - Lacrimi - Transpirarie - Saliva - Mucozitati din nas

-Flegma -Voma -Puroi - Secretii ale organelor sexuale - Sange - Urina - Fecale. De illdaHl.ce au aparut, secretine trebuie 5i;;' iasa din corp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii, corpul se irnbolnave~te. Ganditi-va la fiecare fel de secretie, de care .dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa, eu atat mai sangeroasa este secreria. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult, ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. 60

Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. ~i el dore~te lucruri, oa:neni ~i atatea altele. Dore~te sa fie sanatos, dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. Cateodata omul ajunge la extreme cand, de exemplu, dore~te ca martul sa invie. Am avut astfel de. cereri, mai bine spus, obligatii, pentru ca, dupE\.parerea solicitantului, eu, ca medic, trebuia sa repar gre~eala altor medici, care cici macar nu fusese gre§eala. Persoana nu era nici pe departe proasta, in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. Dar, daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului, celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. Pentru ca.inainte acela facea totul. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga..'1direcorecta, trebuie sa aiba. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. In caz contrar, lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL.'TIulari de liehid. Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism, 1ntr-o mai mare cantitate, cele mai diferite feluri de rautate .. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. Nici n-ar trebui, in general, sa folosim deodorante. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate, nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. Echilibrul constituie norma.

61

Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i, aeela va avea rezultate bune. Dar claca omul nu depune eforturi, dar \Tea reznltate btme, considerand Cft se envine, ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. Niei nu poti vorbi. Dar, dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale, atunci, corespunzator eu graba sa ilogicil, poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i, desigur, cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. rautatea provocata de ciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine, se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit, la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. Cel care l§i ascunde insa umilinra, din maudrie, pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau, ceilalti sa-l considere a§a, la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora.

i

Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane, apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. Daca copilul nu este inteles, dadi alam1a data de el nu este ascultata, daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la-

62

Alunga raul din tine 2rimile de tristete, vor aparea vegetatiile adenoide. Ele pot =lscoase, dar vor apfu'ea din nou. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca, deoarece canalele lui energetice sunt infundate. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. Sa nu va relineti niciodata, din poHtete, pornirea de a stranuta. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara, lasati-o. Altfel, veti face guturai. Flegma este rautatea plangaretilor, a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc, supararea pe cei care te acuza ~i deei, supararea pe tine insutl ea aeuzator. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. Tratamentul in staliuni Ie ajuta, dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare, fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. Voma arata 0 rautate provocata de sila, rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas, ca nu poate face fa~a situatiei, fie ea nu are forta necesara, fie ca nu are posibilitati, atunci incepe sa vomeze. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata - fie ea mancare, fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. Regretul dupa

ii

63

Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea, revalta fata de ceva anurne, Iipsa dorintei de a merge inainte - in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna, chiar daca trebuIe. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc, care merg inainte in vlata, pentru ei viata insemnand viitoml. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta - rautatea din urnilinta. Dadi un am mic Ia suflet, 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau, rautatea lui va fi imprevizibila. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme, mergand pana la distrugerea tuturor, indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. De aeeea a umili, ca ~i a inchide ochii la umilinta, este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Ea poate rnocni veacuri in ~ir, ca focul sub cenu~a. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole, tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii, indiferent in ce situatie. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. La un om eamia nimie nui este pe plac, 11ieibinele, niei raul, ciar care eu toate aeestea trebuie 58,traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare, la el, niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. Rautate mica inseamna 0 buba mica, rautate mare un buboi mare. A~a este ~i caracterullui - un mic du~man 64

Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. Du~mania irationala fata de -iata, pe care omul 0 ascunde, deoareee vrea sa fie bun, :zbucne~te in afara sub forma de puroi. Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta, chiar daea :--imeninu-l observa. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Indiferent de jiagnostic, indiferent de mierobul care a produs imbolna'.-irea, cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra, eu atat vindecarea va fi mai grea, pentru ca, prin gandurile dumneavoastra, sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt, acela va suferi de infectii sexuale. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: - trichomoniaza - rautatea disperata a unei persoane u~uratice, - gonoree - rautatea posaca a celui umilit, - chiamidioza - rautate autoritara, - sifilis - rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta, de a se razbuna. Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange, asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65

LUllIe ViiIma

dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca, cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva, rautatea se scurge sub forma de sange. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. Uterul fiind organul chalaei sexuale, acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat, intr-un acces de razbunare, so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el - sa-lin~ele, in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta ... In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii, ci sfin!enie. Pentru cele care considera ca. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata, leqia va fi ~i mai aspra. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta, cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. eu cat mama este mai nervoasa, cu ata.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale, apare amenoreea - lipsa menstrua!iei. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare, eu atat mai rau mirositoare este rautatea. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare, cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau, fecalele lui vor fi inchise la culoare. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66

Alunga raul din tine maxima, corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca, totu~i, rautatea sa fie scoasa afara. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale, asta se vede in fecalele deschise Ia culoare, in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile, urina Iui devine acida. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina, corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie, eorpul a atins punetul critic. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a, corpul se distruge, ori direct ~i repede, ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop, dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate, fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice, caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza, toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult, corpul, conform acestor ganduri, va incerca, printr-o osardie ~i mai mare, sa-l ajute. Rezultatul 67

LlIuie Viilma

va fi sdipari de urina ~i de fecale, La copii, aceasta problema are legatura cu parinrii. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii, blocati de frica, pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn. Copilul va avea enurezis de noapte. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau, el va seapa urina In timpul zilei. eu timpul, frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. 5. Fenomene de disfunctie: - avem oehi, dar nu vedem, - avem mechi, dar nu auzim, - avem cap, dar nu judeciim, - avem coarde vocale, dar nu vorbim, - avem organe sexuale, dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll, - avem maini-picioare, dar ele nu se mi~ea, - avem organe, dar ele nu-~i fac treaba, - avem pide pe cap, dar nu avem par, - ~i a~a mai departe. Despre ciiderea piirului. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire, dar vor acest lueru. Pentru a merge Inainte, oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc ... Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. lata ea in tot raul este ~i un bine. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68

Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu, in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. Evident, corpulsimte ca nu este iubit, ca este urat, dar continua sa-l invete pe am. eei care vor intelege acest lucru, vor evita caderea. parului. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade, asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. In caz contrar, rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie - a te afla in postura de uciga~ - nu este necesara in aceasta viata.

6. SHibirea, extenuarea, uscarea, mortificarea. Se spune despre cineva ca s-a uscat. Aceasta inseamna distructie. La inceput, insesizabil. pentru ochi, se mortifica organele, de exemplu ficatul in cazul cirozei. Totdeauna, aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Din pUllet de vedere medical, ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare, pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. 0 astfel de persoana 69

Lllule v'iilma

este victima caracterului sau inchis. In lupta lui cu viata sau depus, pe parcurs, straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai, i~i exprima doar revolta, dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. Pielea ascunde viata sufleteasca. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Un fesut gras este camara rautatii. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a, nu trebuie sa disperati. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate, ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. 70

Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate; pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Cu cat pie1ea este mai grasa, cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea, rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa, la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret, dar 0 tine in el. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime.

o piele

normalii fnseamnii un om echilibrat. Pigmentul este "luminita" vietii, temperamentul. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi, acela are pielea alba. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora, mai putin educati, Ie merg bine treburile, pigmenrnl va erupe, ca un mic vulcan, 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. Nu ca cei eu piele alba nu au pigment, au, dar el este pur ~i simplu ascuns. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele, nu se poate afirma, demnitatea lui este afectata. Petele innascute - alunitele - provin de la stresurile similare ale mamei. Aparitia lor in timpul vietii, fie ca sunt mai mari sau mai mici, este manifestarea propriilor stresuri. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71

Luule 'Viilma afirme, ehiar daea este extrem de necesar. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei, karmei din vietile anterioare. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate.

Despre ,cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea, ea este sensul vietii mele pentru di, prin ea, eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire, pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale, eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii, a oamenilor ~i a sa proprie. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute, dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit, fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. Va ajuta celodalti, daea ajutorul este primit, ~i nu va ajuta, daca. ajutorul este refuzat. Nu va avea emotii. Nu va simti nici tristete, nici bucurie, nici rautate, nid iubire. Celeare iarta, simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l.Esenta este in afara emotiilor. Va fi el insu~i. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. 72

Alunga raul din tine Atingand acest nivel, la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat, dar poate sa ~i ramana, daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Dupa un timp reapare nevoia de a fi, pur ~i simplu, ~i de a nu mai reactiona la nimic. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie, cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. Este un adevarat chin sufletesc. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra, Calea vietii unui om duce in viitor. Ca sa fii om trebuie sa alegi, Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ", Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta", Nu clarviziunea este importanta. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune, Fiecare nOlla zi, ca ~i noua via!a, se va 73

Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii. Cine nu are lini§te sufleteasca, poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. De exemplu, daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire, dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a.;a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi, pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat, dar eu merg mat departe pe drumul meu". Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate, dar 0 sa vezt. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante. Mulsa merg inainte pe calea mea". fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. Din pacate, pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre. "De fie care data iert, ma simt u.;urat, apoi 0 iau de la capat. Unde gre.;esc? Poate ca ce fac, nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. Emotiile sunt ca valul, se involbureaza repede, dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. Dupa ce ati iertat, va culcati pe 0 ureche. Ce sa va mai osteniti, daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul... Fiind un om bun, din compatimire, (adica din sentimentu1 de vinovatie), yeti lua imediat asupra dUl11.1leaVOastra 0 parte din povara, :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor. Dupa aceea veti incepe sa va

0

74

Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati, dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. Atunci veri gandi speriat: ,.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Nu-i, oare, a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang, acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i, ca rezultat, se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine, ba dimpotriva, ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Prin unnare, fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire - care duee la boala - ~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie, deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume - saindrepte gre~eli1e mamei ei. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. "Nu am 0 inima de caine, sa ml-mi pese de lata mea" - spune 0 astfel de mama. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine, bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. Dar noi, dragi oameni, am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe, frica ~i rautatea, daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. Va rog sa ma crede!i, cu cat veri 1nV8.tamai repede lectia iertarii, eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care

75

Luule Viilma nu va face placere, puneti-va imediat intrebarea:., De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? .,Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. Ca nu pot sa sufar balfde. Sau, mai bine zis, fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i, dar nu+mi dau seama , ell cei/altt, salt ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ca starea mea de sanatate se altereaza. Pur .;i simplu, te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. Iertarea

este 0 mundi sfanta. Ea nu. va cia rezultate,

dadi nu ne intelegem gre~eme. Repetarea monotona este buna 1a ineeput, pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Bolile mai u~oare tree mai repede. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. Haideti impreuna ell mine. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~, am iertat pe bunice - bunici, am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara, ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. Copilul se reface repede, dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. La care mama va zambi ironic: "Pai cum, dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului, dar am invatat sa fac ~i acest luem, fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse.

76

Alunga raul din tine "Am gre$it. Barbatul acesta nu e pe gustul meu, asta nu e dragoste" - declara femeile care au copii, tmeori chiar multi copii. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. Sigur, nu-m! spun ei chiar tot. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta, provenita din neintelegere. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu, nu poate. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic, nici pentru ele insele, nici pentru copii, atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. Si intr-adevar, cu cat copilul este mai mic, cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. Draga copiie, chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. Iarm-ti sentimentul de vinovatie, spaimele, rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. Inima ei se va lini9ti. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama, mama visurilor tale, in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Crede-mat Vreau sa va previn - munca este grea 9i de lunga durata, dar bine:Ia.ca.toare. Sa nu fiti naivi, yeti primi, ca raspuns, 9i lovituri, deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri, invatati continutul acestei cfu1:i.In caz contrar, discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase. 99

Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul. Puteti avea frisoane, varsaturi, diaree, urinare frecventa, transpiratii. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate, de deceptii. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor.

P.xJ;mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. Dupa cum se ~tie, inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect, Ie vine in ajutor, pe masura posibiIWitilor, vezica urinara. Ca 0 teava de evacuare, ea elimina in permanenta deceptiile in exces, altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e, de insuccesele meIe. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori, am descoperit cu uimire ca am un stres - nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres, altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii, de aceea am destul de suferit. Cum se obi~nuie~te 100

Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum, ~tiu sa-mi tin gura. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Dimpotriva, ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata, macar exterior. Aceasta este parte a mea tare. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul - asta mai invat deocamdata. Daca mi-a aparut un astfel de stres, trebuie sa-1 eliberez. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i, daca stau sa ma gandesc, se intampla intradevar, sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul, pentru ca vad cat este de rau. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. A~tept sa ma apere aitul, ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. Asta duce la deceptie §i la indarjire. Acum ~tiu ca propriul meu stres - oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Daca ar sari, eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres.

Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara, pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. , Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor, dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. Din fericire, am invatat deja sa 101

LlIlIie Viilma gandesc mai bine, dar nu-mi neg negativitatea. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu, pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa, putemica, de~teapta. Cine ~tie, poate ~i frumoasa. o 'lad deodata in locul meu pe mama. Da, exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez, prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. Fiind imagine a mamei mele, simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. Repet iara~i ~i iara~i, indiferent de ordinea cuvintelor. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. Incapatanarea mea m-a ajutat, prin partea ei buna, sa ies din unele situatii delicate, iar prin partea rea - peste masura de mare - a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. larta-ma, Doamne! Dar aceasta este adevarul. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba, ca ma predau. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. Sotul ~i copiii au vazut, desigur, dar in prezenta Frica - nimeni nu ma iu, altara Hi , domini ematiile. , be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane.

102

Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. N-am '.-anat gre~elile altora, dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare. Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Si pe cei care imi sunt apropiati. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu .Jtiu ce-mi place mie. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" . Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Cine te

iube~te mai mult, acela te invata mai mult ... Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului - asta n-am 9tiut in copilarie. Acum imi vine sa rad. Omul este totu9i un prost. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Altfel, cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. Daca exista durere, exista 9i rautate - trebuie sa fim cinstiti. Cer iertare corpului meu. Durerea din vezica urinara a trecut demult, dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine, dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca.t ar fi trebuit, acum Ie-am spus direct: " Cum a.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId, dar inca n-a{i taiat copacul. Doar I-afi crestat nitelu.J.Jipe deasupra .Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede, tocmai bine ca urmele sa ramdna". 103

Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.

Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune, dar prin spaimele noastre atragem contrariul. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele, infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. Asta inseamna minciuna. Exista minciuni mici, mari ~i foarte mari. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul, a clevenit un sti1 de viata. eu cat omul ~tie sa minta mai bine, ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti, mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o.ltii. De exemplu, cineva vede gafa f8.cuta de altul, dar claca ii ceri parerea, nu ti-o spune verde in fata. De bine - poate sa spuna, dar de rau nu vrea sau, mai degraba, nu are curajul. Si atunci d, omul bun, 11va statu.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva, ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. In final, toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca, dorind sa fie 104

Alunga raul din tine un om bun, care nu face niciodata rau altuia, el de fapt a facut cel mai mare rau. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale. Este greu sa auzi adevarul. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel, pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer, teatral ~i fals. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul, a~a-numitii oameni hipercivilizati, vad i..'1safoarte rau. De exemplu, vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave, dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea, ce sot bun are, ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele .;i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca, .;i sa traiasca corect, nu sa se autoamageasca". Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau, important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. Doamne, tu care e~ti drept, invata-ma cum sa-i explic eu acestui om, mult prea bun, ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate - lui ii place adeviiruL El ~tie ea, daca eu ii spun adevarul, sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. Sentimentul de vinovatie, spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte, ca §i.la serviciu ii merge rau, chiar din cauza ei, dar nu vrea sa recunoasca. Pentm ca se considera buna. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau, dar ca sa-i spui unuia bun, in 105

'"

Luule Viilma fara, care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude, este 0 mare arta. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea, dar nu ~tia sa gandeasca. Se plangea ca nu-i ajung banii, dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. Doamne milostiv, ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri, indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. Odata, tratand pe un strain, am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. In sfanta mea naivitate, tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi, i-am spus cauza, ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta .}i dumneavaastra nu va e ru.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. Ru~ine mi-a fost, dar doar pentru ca, din delicatete, a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca, chipurile, sanatatea lui se va indrepta. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui, eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna, pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca, poate, atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. Daea vreti sa ma contraziceti, sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. Un om in aparenta cinstit care, candva, n-a putut sa 106

Alunga raul din tine fme, de fridi, a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. EI a venit pe lume sa invete cru;n cuvintele se transforma in fapte. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. Extrema este totdeauna periculoasa. Vorbind despre cinste, daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie, cand va cre~te mare, ne avand experienta , s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. EI nu va mai ere de in nimeni, nici in parinti, pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~a lumil paditoase, au respectat cinstea atat de mult, indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. De aceea, copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. Poate fi de~tept, putemic, sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare, va temeri de ei sau Ii urali. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i, fala de premcatorie, neeinste, hotie, combinali107

Luule Viilma uni, ma~inatiuni ~i mita, fata de toate lucrurile tulburi. Dar ~i fata de tacere, tainuire, ~i fata de minciu..'la salvatoare. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul, daca durnneavoastra, om inteligent, va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. Cu cat va dezvoltati ideea, ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca, dindorinta de a fi bun (adidi, din spaima ea dadi spun lucrurilor pe,nume, n-o sa mat fiu iubit), ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i, din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru, dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere, mai mare, in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca, in pacato~enia lui, e cinstit fata de ellnsu~i. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. Cereti iertare corpului ca, prin aceasta, I-ati condamnat la 108

Alunga raul din tine chinuri. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea, ca 0 ur,lti, ca 0 cre~teti, lle~tiind sa 0 eliberati. Spre uimirea dmnneavoastra, yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori, ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. Prill aceasta, a!i invatat sa va aparati de ei. Evident, minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. Cum sa clispara daca oamenii, prin ele, trebuie inca sa mai illvete.

Despre aju.torul acordat celor care fipa

dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru, dupa ce i-ali cunoscut mai bine, veti putea anticipa ce explozie urmeaza. Odata trecut momentul, omul redevine deschis §i placut. Iertati-i rautatea, inainte ca ea sa se declall~eze, iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el - restiti dunmeavoastra eu voce tare, in locullui, acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. In felul acesta, el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea, dar pentrl,l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. Daca yeti rezolva eoreet situatia, to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. 109

Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala, a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. Iertati-l di va irita cu neintelegerea, neghiobia, neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. Poate sa va spuna arice ~i oricand, yeti fi surd. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra, pentru ca ati invatat aceasta lectie. Dar, daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul, candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. La batrani, contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar, dar ei l1U-~ivad gre~elile, ca ~i dumneavoastra de altfei. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. umilitoare, dar in realitate ele va ina1ta. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te, dupa ce ati cerut sincer iertare. Dar, dadi ati cerut iertare, fiind silit de 0 situa!ie, sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa, va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. In realitate, triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. Umilindu-va, atrageti umilin!a din partea celuilalt. Daca va e foarte mila de un batran, pentru ca acela va este mama., tata, sora sau frate, cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra, ci de rauI propriu. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata - prin suferinta. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri

~i

110

Alunga raul din tine du~miLnoase- nu-i mai pasa nimanui de mine, tofi a~teapta sa mar, fmi doresc raul, nimeni nu face ceva de dragul meu etc. La batrani, autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului - nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti.

Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. De obicei, nu asculta sfaturile, prefera medicarnentele. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor, pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. Nu-l considerati rau pe el, ci faptele lui. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete, dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. Batnlnetea este 0 notiune relativa. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor, dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori, dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati, celor dragi, care ins a nu accepta invatamintele bune, ba dimpotriva se imaiesc. La randul sau, aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente - se da la 0 parte. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. Cu timpul vor aparea probleme. 111

Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii, iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii, dar distanta nu permite. Justificarea este convingatoare. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i, in aparent a, eel care vorbe~te are dreptate. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. Adevarul e ea nici parintii, nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. " - Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. Dar, orice bine in exces se intoarce in rau. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini, copacul se poate inalta pana Ia cer, dar nu mai e copac. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe, nu mai are viata. El zice: })La ce-mi trebuie radacini} ma descurc ~ifara ele. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata, bunica sau bunic, chiar daca mai tipa Ia VOl.

Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete, nu numai din experienta proprie, ci ~i dintr-a altora, chiar ~i rnai mult, dad este posibil. Dar, fugim de lectiile de viata ca, apoi, candva, sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112

Alunga raul din tine urma, dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. Omul modern, inteligent, a ajuns pana acolo ineat, Cll cat se considera mai de~tept, ell atat mai putin vrea sa moara. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. Orice durata are candva un sfar~it al ei. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a, acela ~tie ~i el sa moara. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund, aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. De dite ori nu ar fi trebuit, ca in loc sa menrinem viara in om, sa-I ajutam sa pIece din lumea o.ceasta, pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au, practic, pricepereo. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. celui ce se pregate~te sa pIece. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. putere ca s3.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. ~i pe mama. Dadi va aflo.ti langa un muribund, puteti S8.i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo.voo.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs .. Intelegereo. lectii10r de viara va impra~tia panico.. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Veti simri ca raul mo.tern s-o. transformat in bine ~i chiar eo., mama, va deveni neobi~nuit de insufletita. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta . tvlata. 10. capataiul tatalui dumneavoastra, Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare, veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra. Luminarea spiritului 113

Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Va disparea sentimentul de regret, va va ram€me Intelepeiunea vietii. Moartea nu va va mai ingrozi. Ea a devenit un mentor. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata, In timp ce gradinitele, casele de cop ii, azilele de batrani ~i inchisorile sunt, eu diferente nesemnifieative, martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii.

Orice om este captivul gandurilor sale. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. Pentru un om eu judeeata, batranetea nu este 0 boala, iar tineretea nu inseamna absenta bolii. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. De regula, fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta, ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea, acela va fi umilit. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii, parintii ~i bunicii. Cel mai mult sufera generatia de mijloe, pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei, fiica ineepe sa tu~easca a oftica, iar nepotiea fuge de acasa, minora fiind. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114

Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie - adica minciuna - devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent, spre marea lor nemultmnire, ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Oamenii nu-~i vad superficialitatea, nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i, dezamagiti, trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. Nu ajunge insa numai iertarea. Dadi veri invata sa gs.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul, totuI va fi in ordine. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara, pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau, spuneti-i in fata ee a faeut, ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Prin tacere, eel care sufera, mare~te raul pentru ca suferind, se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda ..g. De cand e lumea, cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. Omul are nevoie de aceasta inva!atura, dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze, va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui, nu poate deveni mai de~tept. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga.

115

Luule Viilma

Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J - declara, subliniind fiecare cuvant, femeile de tip Iuptator autentic. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei, evident masculina, include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. eu siguranta, feministele vor protesta imediat. Barbatoase, ell 0 podoaba capilara bogata, femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama, folosind un ton rastit, insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii, £iica ei ar putea sa decida ca, pentru lini§tea familiei, este mai bine sa fii barb at. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna - setea de ca~tig. Aceste fete slLnt derutate, deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. Dar, dadi mama renunta de buna voie la demn.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei, aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. Nu ~tie sa fie femeie, pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa, dar din toata fiinta ei emana ceva masculin, dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi, in locul ei, va fi preferat un barbat. Nu o intereseaza lucrurile marunte, feminine, ordinea ~i curatenia, ea are scopuri mari, barbate~ti. 116

Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru, dar eu 0 singura eondifie - sa-.Ji iubeasca mat intdi so!ul, chiar dadi acesta este un simplu muncitor. Din momentul dind va fncepe sa-.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru, ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru, pentru ca va inceta sa fie femeie ". Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala, care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3.. In lac sa se compare, ca forta, cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti, numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere, fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. Atunci barbat .... tl va fi mai masculin, iar femeia - mai feminina. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla, ce sa mai vorbim de femei. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul, mai devrerne sau mai tarziu, ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. De exemplu, Ia organele femeie~ti, Ia bueuria de a fi mama ... In treaeat fie spus, s-ar putea sa mai aiba copii, dar fericirea materna va fi eu atat mai mica, eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Fetele acestor femei nu vor fi fericite, pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. La ele totul este impins la extrem. Pretind foarte mult, dar toate pretentiile lor se reduc 117

Luule Viilma in fond la una singura - sa fii a~a cum spun ell. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta, pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. De obicei, acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. De fiecare data, ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital, corpul lor tot mai incearca sa intervina. Se imbolnavesc, de exempIu, de radiculita lombaro-sacrala, care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici, picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus - de ani buni, corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune, dar nu l-ati ascultat. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex, pentru ca altceva nu .;tie este parerea unei femei autoritare. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca, daca nu vrei sa fact sex, pori sa ramai flira unul din organele respective, dar n-ati inteles. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult, acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. Pas cu pas, corpul v-a directionat gandurile in matca necesara, dar n-ati avu.t niciodata timp sa-l ascultati. Doar i-ati acuzat pe barbati. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra, v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. Dar, intruca.t va este tot mai rau, asta inseamna di nu ati procedat bine. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra.

118

Alunga raul din tine Dorinla neabatuta, invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea, se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. Forla femeii este iubirea. Iubirea femeii poate face totul, mergand pana acolo incat te poate apara de moarte.

P,~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta, dar viguros ~i energic, care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. Bra}lil ii atarna ca un vrej. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. Durerea venea de la cea:fa..I-am vorbit despre stresurile lui. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata, ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Barbatul a dat din cap afirmativ, deci a inteles totul. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet, ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei, cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/".$i, intr-adevar, ~a a fost. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. M-am uitat la el - era numai iubire. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui - ma iubea ~i pe mine. Nu ca femeie, ca om. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme, dar care este confundata cu politetea :fa.tarnica. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. Probabil, tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119

Luule Viilma "A.;a a fost, - mi-a raspuns barbatul. - tata a fticut tot razboiul. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. Se mira §i el. De fiecare data. cand ne a§ezam la masa, acasa la noi, mama mai punea 0 ft17:filrie.ji pentru el .;i pe locul lui nu se a.Jeza nimeni. Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce. Mama .jtia ca se va fntoarce .Ji s-a fntoys. Au trait pana la 90 de ani .Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei, tata s-a dus dupa ea ". Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. Orbirea omeneasca ma doare. Primesc 0 scrisoare - ce sa fae, copiii ma urasc, sorul m-a parasit .si nu se mai fntoarce, eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .}i acum sa fac .}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i, sa vedeti, in familie a mai aparut un copil ~i, ca sa puna capac, acesta este eel mai eapricios dintre toti. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii, pentru ca traia numai de dragullucrurilor. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina. Pentru majoritate, ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. Incercati sa intelegeti, doamnelor, ci'iviata vi se complica nu de altceva, ci din cauza seeei de a ca~tiga. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine, a poseda, aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii, bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile. Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia. Eliberati-l, adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120

Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre, di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Cand veti dobandi starea de eehilibru, vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia.eute. Tineti minte ca, dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire, ei se vor imai ~i mai tare. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat, nu milllit. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te.

Meditatia , sau 0 discutie , cu gandurile noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva, n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. Orice clipa. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea, a 0 contempla ~i a 0 admira. Veti inva!a sa fiti ferieit. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila, voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti.

Prima meditatie ; Respir 0 data, inca a data, imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am, eu altul, care a venit sa ma invete. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau, aparut de undeva, in tot cazul din mine. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. sa nu ne deranjeze nimemo

121

Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, te iert ca ai intrat in mine. larta-ma ca te-am primit, ca nu te-am lasat sa pleci, ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin capriciile mele, neexprimate prin cuvinte, prin istericale, prin tacerea mea incapatanata, prin deceptiile mele nenumite, prin provocarea de certuri, prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele, prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu - prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez, am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile, am a~teptat ca, in sfar~it, cineva sa ma bage in seama §i, inghitindu-mi lacrimile de rautate, cand s-a ivit ocazia, inadins nu am facut nimic, pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. larta-ma, rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca, rara sa vreau, am mers pe aceea§i carare batuta, fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii, fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. Stii, rautate ca nimic numi iese cum vreau ..eu, ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului, fericirea mea nu ar fi avllt margini. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu, iartama ca te-am crescut atat de mare, incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi, fiindca pana acum nu am vazut, n-am auzit, n-am simtit §i n-am inte1es, de~i ma consideram atot~tiutoare. 122

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet. .'

,-

.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm! "

.J.

,

126

~

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

Luule Viilma cu oftaturile tale, cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Nu pot sa spun totul, eu insumi nu ma inteleg, invat doar. Cum iti spun ceva, tu te superi. Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine, dar oricum te superi. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora, dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse, asta nu recuno~ti. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. La drept vorbind, eu procedez ca # tine - de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea, nu m-ai fnteies bine. Urasc minciuna. Dupa parerea mea, e mai bine cand un hot sustrage un lucru, decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Atunci ma simt foarte riiu. Te iubesc mai mult decat orice pe lume, dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. Ma simteam ofens ata, cand aflam ca el cere un sfat altcuiva, temandu-se sa VIDa la mine. Eram mahnita ~i plangeam, a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil, iar el raspunde binelui eu rau. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Le condamnam pe mamele care, in schimbul grijii lor, pretindeau de la copi! sa fie ascultator. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. II invinovateam canu are incredere in mine, de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza, dar pana acum nu i-am cerut iertare. Considerandu-ma infailibila, am acumulat inver~unare in suf1etul meu. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca, lasandu-te sa cre~ti, nu mi-am dat seama ca in mine se

128

AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia, n-are importanta pentru ce, numai sa se umileasca in fata mea. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. Acum inteleg de ce, cateodata, l'n loc sa ierte, oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu - dragostea copiluZui meu. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare, de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Cerule, acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui, bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea, ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator - pentru ea de regula nu ne analizam gandurile. Draga rautate copi- '" ZuZmeu nu ma iube§te, ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. Corpule drag, iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te, ti-am mcut atata rau. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine, copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine, cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez, pentru ca aveam nevoie de leetia el.

129

Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Toata fiin!a mea se revolta. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos, cum se lasa sacul de pe umeri, ~i sa-mi spuna la revedere. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta, pentru mine, dar simt, draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara, dar acum ~tiu ca tu, draga corpule, in permanen!a m-ai inva!at spiritual, dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. Draga rautate, i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o!

9vleditatia , a treia Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa, mra sa sta!i 0 secunda, uitand de picioare. Cateodata, de~i nu a!i mers mult, deja va ard talpile ~i degetele de la picioare, de parca a!i avea bataturi. Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a.Ja cum vreau eu. Sa 0 iertam. Draga rautate nimic nu este a.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta, am strans in mine multe rauta!i de "de ee", rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele, ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i, sup arata, incep sa caut vinova!i. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130

Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Pe urma, ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. eu ma~ina cutreieri lumea, ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina, dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate, Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate, nici ca ma mai gandesc. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. Imi aduc aminte ca de fiecare data, cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus, sotul meu ia el ma~ina. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul - la asta nu ma mai gandesc. In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Eu vreau sa fac bine, nu? Si am de facut lueruri bune. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie, dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost - asta nu. Eu vreau ca totuI sa fie bine, drumurile sa fie bune, cizmarii sa faca numai incaltaminte buna, ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina, sa 0 poata face imediat. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari, nu ganduri, ele n-au mare importanta, aproape deloc. Abia acum am inteles toate acestea, datorita tie, rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. Datorita durerii care imi arde talpile, prin care tu m-ai facut sa gandesc, pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste, deeM sa plee dupa treburi. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate, dar eu a~ prefera sa se 131

Luule Viilma rezolve singure. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea, dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine, nici nu gandese logic. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei, di de necaz am Inceput sa va insult. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. Drase barbatii slabi. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea, tot n-am inte1es. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. N-arn ~tiut ca, pre cum boala de gat, ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care, dupa parerea mea, sunt u~or de rezolvat. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai, ce buna sunt, n-am ce spune. Ba o iau la fuga ca la incendiu, ba stau degeaba, dar defectele Ie vad doar la altii. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda, rni-am pus pantofi eu toe, fiindea am vrut sa arat mai bine. Vreau sa fiu respeetata. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica - nimeni nu ma iube.;te. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii,care pardi e facuta contra mea. De ce azi, inadins nu bate vantul, de ee chiar azi arde soarele? leri, nu ~tiu de ce, pardi a batut vantul... Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura, 132

Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. ~i daca imi aduc, nu e, dupa parerea mea, pentru di eu sunt posadi. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. Tot rasucindu-ma, in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul, dar nu ma gandese la asta. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule ,Ji ia forma biitaturiZor, pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci ,Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. COl:uul tau te ajuta, in limitele posibilitafilor lui, sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. 1ft dCiposibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te concluzii. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva, znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate, corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". Se pare ca Slma rational, dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu, nu altceva. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut, ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo, incat nu vad ill IUIne dedt rau1. ~i chiar daca vad bine1e, din cauza rautatii mele, in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este, de fapt, in realitate. Acum ~tiu ca, cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil, acela 1ivede frumuse!ea. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor, pantofii nu 133

Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos, de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. Simt pe nea~teptate ca, daca inainte bombaneam cu placere, provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va, acum, cu aceea~i placere, a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum, cu aceea~i saco~a grea. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. $i imi face placere faptul ca, daca inainte eram agresiva in dorinta mea, acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Cand am terminat, a ridicat ochii. Privirea ii scanteia. lncet, mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Atat de mult a acaparat-o discursul meu, incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. Daca ati remarcat, in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare, libertate ~i bucurie. Acum, Iuati de exemplu, un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. Urmariti-va gandurile ~i reactia. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere - mai calm ~i mai cuminte. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge, cand se duce undeva.

134

Alunga raul din tine

Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. e de la caldura ~i de la sedentarism. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Picioarele se umfla ritmic - seara ~i dirnineata. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva, dar noi nu intelegem. Nou nascutii au in corp 70% apa. Maturii - 62%. in sange exista 84% apa. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. Pe masura ce stresurile se adancesc, in organism se acumuleaza un reziduu - zgura, iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. A~a se produce imbatriillirea. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Un copU se poate extenua atat de tare, incat sa para un b~Hrandecrepit. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos, compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3.ri mari. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou; apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. Acesta este semnalul pe care 11da corpul. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. 135

Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara, el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura, aceasta se intare9te, formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. Cand trombul astupa vasul de sange, celula ramane mra hrana 9i moare. Acest lucru este periculos pentru viata. Ciind se infunda un vas limfatic, substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni, care, prin marirea lor 9i prin durere, dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. Sangele hrane9te, iar limfa curata. Atllandoua sunt vital de necesare.

Sangele simbolizeaza femeia. Limfa simbolizeaza barbatul. Sanatatea simbolizeaza iubirea, Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate, deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale, nu ar mai avea stresuri. Din pikate, pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Pentru a evita acest lucru, trebuie sdipat de lacomie. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. EI ar realiza mult mai mult, dacii ar avea forta , vointei. , Forta , vointei, fiind sensul vietii, adicii iubire, se afla in inima femell.

136

Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da, femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. Aceasta situatie . este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie, ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. In final sufera sotul, dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. Edemul ineepe de regula de la picioare, ceea ce demonstreaza 0 ra.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie, ea se va umfla la fata ~i la maini. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru, umflaturile vcr fi la trunchi. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres, veti intelege d.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte, in loe sa se oeupe de treburi impOltante, barbate~ti, ea apoi, tot dumneavoastra, sa-1 criticati. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama, mangaindu-l pe cap, ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. ill suflet dezamagirea, 11stingheriti ~i mai tare.

137

Luule Viilma Prin gandurile sale rele, solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai, ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara, agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate, treeand peste durerea din artieulatii, il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Tu e~ti sanatos. A~ fi alergat ~i eu, ca doar munca nu te omoara, dar eu sunt bolnava" . . Uitati-va la oamenii batrani, atat femei cat ~i barbali, cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave, rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta, la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor - pe care 0 are de la mama sa -, va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el, 'lor aparea nu edeme, ci direct cancerul vaselor limfatice. Pentru ca cine este diu eu sine, i~i dore~te rauI. Dispretul tanarului fata de el insu~i, provocat de neputinla, va avea aceea~i influen!a. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala, se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata.. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. 138

Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. Daca dumneavoastra, stimata colega, veti descoperi acest lucru, sa-mi spunefi $i mie". Aeum a$ putea sa-i spun, dar dansul nu mai este printre noi. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati, iar veneIe la femei. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic, ci doar comandrc, dau ordine, deranjeaza ~i strica totul, femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :,;isa se ocarasea pentru prostia lui, pentru la~itate ~i neputinta, se va alege $i eu 0 cangrena. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa, dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial, venele lui se vcr dilata. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi, de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui, de a-~i demonstra esenta 1ui masculina, punand-o pe femeie la locuI ei, pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139

Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. Dadi rautatea nu este eliberata, ulceratia nu se vindeca. Daea se trece la regim vegetarian, se va vindeca, dar pentm scurta vreme. Dar, daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice, rautatea va intrece regimul vegetarian. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. Daca, in plus, se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Qgeneral, venele ei se 'lor $i , - illiflama. Daca TIU trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te, se 'lor irrflama ~i venele profunde. Cu cat rautatea este mai mare, cu atiit inflama!ia este mai puternica. Daca, din motive economice, femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin, va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. Cangrena apare mai rar la fenlei, deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de, ci pe barbati. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect, arterele lor se vor imbolnavi. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Rautatea - niciodata. Daca femeia va cere iertare sincer, din tf)t sufletul, rautatii sale pe neputinta sexului masculin, ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare - in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina-

i

140

Alunga diul din tine reo Apoi, acela~i val se va urea in sus pe oase. Ele vor incepe sa doara. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin, pentm a se putea elibera. Daca barbatul V8. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin, corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale, din cauza setei lui de a ca~tiga, va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora, avand sediul in inima, provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. De~i, de cand e lumea, aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om, ea, in contrapondere, ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac, ia utte fa altif ". Daca el nu §tiemaiintiisa.dea.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime, dar datul trebuie sa preceadii primitnl. In feInl acesta omul devine, inainte de toate, bogat spiritual ~i abia apoi - material. Oriee om se vede pe el in celalalt. eu cat defectul tau este mai mare, ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. La un om care ili seamana, niei nu ob-

141

Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici, pentru ca e~ti inteIegator. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor, chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. Scapati de orice gand rau despre aitu1 - e1 se refera 1a dumneavoastra. Scapati ~i de refuzu1, de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper, trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8.zuta cre~te pana la stare a de explozie. Cum se va manifesta explozia - printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului - asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara, acest lucru se va exprima, precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui, sub forma unor calamita.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o, incat uitam complet de rau. $i daca, dintr-odata, ceva san cineva vrea sa se elibereze, va fi ca un tunet pe cer senin. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse, c§,nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit, iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8.car nu banuieste deom-ece ei se rasfata, in , ca ar exista un pericol ~ razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1..'1 ansamblu1 sau.

Osul reprezinta simboIic barbatuI. Tesutul moale - femeia.

142

Alunga raul din tine Ficatul, splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. El a fost creat pentm a proteja femeia. Cand barbatul este furios, rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. De~i, simbolic, sangele este femeie, el are doua parti - partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii, iar partea masculina - de leucocite. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui, tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau, copilul va avea anemie. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea, abligatoriu capilul va avea anemie. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca, nu da nimic altuia, in schimb 11invinuie~te. 143

Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi, a ob!ine. Ce anume dore~te sa obtina? Pai, acela~i lucru tara de care nimeni, nicaieri ~i nicicand nu poate trai - iubirea. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc - necesitatea de a da. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea, iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare, dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. De regula, el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el - omul de alaturi. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. Dar, daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare, ea va capata 0 asemenea putere, incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani, dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime, asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii - asta este tot sete de ca~tig. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit, respectat, sa vi se acorde atentie. Ati dori sa dati tot mai mult, dar pentru a da mai mult, trebuie sa primiti mai mull. Va in.furiati pe eel care nu da, ca-

144

Alunga raul din tine re nu permite, care nu rezolva, pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. Dar, dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. Cine cade in curs a - este hot, cine nu - e om cinstit. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot, inclusiv gandurile, ~i asta se exteriorizeaza pe corp. in popor se spune: "Dumnezeu vede .}i pedepse.}te ". Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat. Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. Dad. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica, apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete, ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra, va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. Atunci veti observa ca, oricat ar fi de ciudat, nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. in loc de un buchet de trandafiri, dati un buchet de flori de camp, in loc de cadou - un pupic din toaUi inima. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta, nici sentimentul de paguba. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate, inclusiv munca, relatiile familiale etc. Cui Ii place munca ~i i se dedica, va fi recompensat. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita, ace1a, din cupiditate, i~i condamna sufletulla suferinte. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea ,partii inferioare a corpului. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani, ci banii pentm noi, acelc va considera ...

145

Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze, dar inca nu au divortat. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi, pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva, inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere, pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta - va fi fericire. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt, atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. Cine a sperat sa primeasca iubire, va fi lipsit de iubire. Cine a sperat sa capete un sprijin, va fi lipsit de sprijin. Cine a sperat sa faca rost de bani, va fi lipsit de bani. Cine a sperat sa aiba de-a valma, va ramane :tara tot. Unii 'lor sa capete sanatate. Nimeni nu-i poate da omului sanatate, in afara de el insu~i. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Concepand cop ii, parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili, dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata.

Oferirea iubirii este baza vietH. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. 146

Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru, ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. Parintii strang bani - copiii ii arunca in vfmt. ParinW cumpara ma~ina - copiii 0 fac prafln accident. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i, daca iubirea lor era In~elata, incepeau sa se revolte pentru orice. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Copilul nu da doi bani pe ma~ina, ci dimpotriva, vrea sa 0 distruga, fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. Gandul se transforma in fapta ~i, devenind realitate, face ma~ina tandari. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala, leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor, lecria nu se termina. o pierdere materiala obliga. la recuperarea pagubei. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni, ci cat au aeumulat. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii, un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti, Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala - eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag, el- Cll rautate. Aitul s-a straduit din toate puterile, el - doar ca sa ia fata.

A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire, a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. 147

Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei, acum, incon9tient, se va comporta eu prudenta fata de ea. Avand-o, nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. Grice om are nevoie sa se acorde atentie, dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare, ea poate ucide. De exemplu, moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte, neimplinite in alte conditii, de a fi in centrul atentiei. Acum ea se realizeaza prin moarte. eu cat gloria este mai mare, ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. Astfel, din cauza unei critici, 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda, iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare, omul va in- . cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora, se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea, pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. Eliberali-va, prin iertare, de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode, iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor.

i

148

Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta, mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai, pentru acel~i lucru pentru care, In general, oamenii nu se Inteleg ffitre ei. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti.., ne ~i,mai mult, - din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie - sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. iube$te, in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice, ala e". Problema eiviliza!iei - setea de a ca~tiga - provoaca durere. Ori ca e mare, ori di e midi, ea va cre~te, dadi nu va elibera!i de ea. Ineepeti sa discutati euea. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic, dar n-ati Invatat. Cerep.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi..'ltei. Care credinta.? Indiferent care. Cand omului se intuneca mJlltea, SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu. Cellalli zei, mai d,:\Teme sau mai tarziu, mai mult sau mai putin, va. vor suci rnmtea. Daea. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani, el ~la fi chinuit de setea de bani. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa, e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea, depinde de cat de echilibrat este, daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori,

i

149

Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant, pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii, el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. e~ti eu noi, e~ti mai bun deca.t altii. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti - nu este foarte puternica, omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta, ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti, ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. In arice coltisor al globului pa..'11antesc,printre pacientii sanatoriilor psipjatrice pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri, ace~ti zei omene§ti, periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea.Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga, cine nu 0 tine in frau, poate, pe nesimtite, sa illtre intr-o astfel de criza. In acest caz, va ±1 greu sa fie ajutat, pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te, care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca, ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i, de~tep!i ~i putemici, dar noi respingem invalatLlra ei. Ideile rupte de viata, chiar dad1 pot fi minunate, dar daca ele trebuie traduse in viata , de altii. , ' autorul lor se va afla pc 0 cale gre~ita. Un om genial, con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti, - el percepandu-le Insa ca fiind reale, - va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in ,

3

150

;;

Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi, interdictii ~i amenintari de osanda, va spun unnatoarele. Sa ~titi, dragii mei, ca Dumnezeu nu ordona, nu interzice ~i nu ameninta. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta, tataJ ii da aceasta posibilitate. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele, sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate, denumite adesea necuratul. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi, acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele, de~i se teme de ele. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun, mai mult sau mai putin, la acelea~i incercari. Dati-Ie un raspuns raspicat. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta, eliberandu-va de gandurile rele. Eliberati-va ~i de frica, de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. Apoi, spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace, pentru ca acum sunteti mai de~tept, mai curajos ~i mai puternic ~i, de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. Multmniti ispititorului pentru ca, cu ajutorullui, ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. Altfel, ati fi fast in ne~tiinta. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea, pe care ati atras-o ca un magnet, tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu

151

Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia, setea de glorie, dorinta de putere, setea de ca~g etc.

Deprim.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah ... .urea provoeata de neintelegerea omeneasea, daca am pricepe importanta ei, ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri, lupta pentm denll1itatea umana, felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti, capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila - taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp, ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti, ea nu exista ni~te Ielatii simple, umane, ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie, disnieii etc. Un om aflat in impas, care dore~te sL.'1cersa inteleaga viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile, de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs. ~i-a subordonat trupe;;te ~i suflete~te partenerul de viati'i. N e mai vorbind de sclavia primitiva, eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui, despre orice oftat. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi, dar nu e eon~tient de asta. Nu e con§tient nki ca, din

152

Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente, spiritul omului se toce~te. Inainte de arice, are nevoie de odihna. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el.

Depresia este rautatea inabu~ita de frica. Ne pu...rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita, deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata, acela va arata drumul bun, de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. Starea de de prim are duce la gripa. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. Lustrul exterior, un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare, dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Manierele fandosite nu va vor mai mta. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i, dar mintea dumneavoastra, 153

Luule Viilma treaza ~i eritica, nu se va mai lasa imbrobodita. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura, dibace a eonloeutorului dumneavoastra, determinata de setea lui de a ca~tiga, nu vor mai putea sa faca jonctiune. Fieeare este liber sa aleaga. Cine alege iubirea, va avea mai tarziu ~i indestulare. Cine alege setea de ca~tig, va fi lipsit de iubire. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Sau, in deprimarea lui, ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Si intr-un eaz ~i in eelalalt, urmarea este di, atunci cand fae gripa, se plang eel mai tare de dureri de cap. Ii irita sporovaiala mra. rost, devin nelini~titi, daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. Cine i~i spune parerea, nu va avea dureri de gat ~i de laringe. Dar eine i~i spune parerea {ipand, va suferi de angina din eauza rauta!ii. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei, aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila, pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive, aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. Daea aeum zeee ani, de Craciun, pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie, acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe, care sa epateze, pe eare sa Ie cumparam din magazine, dar nu avem bani. In eoncluzie - val de gripa de Craciun. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta, eu atat mai grea va fi forma de gripa. Trebuie sa in154

Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Cine se va elibera de deprimare, nu se va teme nici de nevoi, nici de gripa. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti, vinovati suntem numai noi. In lac sa fim curajo~i, devenim rai ~i facem rau corpului nostru, dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei.

Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. Si daca ne gandim bine, in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Dar, la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere, eu eritem, eu frisoane, cu edem ~i eu secretii. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis; ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar, prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. Cauta in tine cauza. in cap sunt a§ezate gandurile. Prin urmare, tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. Durerea, eritemul, febra, edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". 155

Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte - judecata, ochi - claritate, urechi - importanta, nas - timiditate maxilar - maudrie, vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective. Excesul se transforma totdeauna in rautate.Cu cat ne anam mai departe de ratiune, eu atM egoismul devine mai mare. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte, 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. Intrucat gasesc vinovatul in altii, trebuie sa-i doara ceafa. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa, pe masma ce cre~te, ea se transforma ill cruzime.

Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi.itie. Boala incepe de la invinovatirea

altuia.

Fiecare simptom are importanta Iui: durere - rautatea de a cauta vinovap., eritem (inro~ire) - rautate din gasrrea vinova!ilor, febra - rautatea de a judeca pe v1novati edem - rautate din exagerare, secretii, - rautate din suferinta, Cand va descifrati in cuvinte, pentru dumneavoastra, fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele, veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii. Deosebit de importanta este transpiratia, deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci, odata ell transpiratia, se scurge ~i 0 cantitate enor156

A!ungii rau! din tine ma de rautate. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome.

Durerea este sem..'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Daca durerea ar aparea la ace la, atunci intr-adevar vina ar fi a lul. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. Va doare, de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei, dar capul va spune: )}lata cauza - gandirea ta gre.;ia.

tV)}

Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Daca, insa, continuati sa merge!i inainte cu indrazneala, aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz. Victoria teorbe~te rapid, daca lupti cu raul impotriva raulul. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire, dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti. Dadi, de exemplu, ati observat di frigul nu va face bine, inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine, imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~.a.m.d. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am, chiar fara a-I repro~a, ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare, aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii, daca organismul vrea sa va ajute. EI insa este 157

Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute, Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu, dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. Daca, de exemplu, ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig, va va cre~te febra. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere, ceea ce va face ~i de acum incolo. Edemul va avertizeaza ca exagerand, puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. Daca, de exemplu, .sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui, in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima, dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara, pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. Daca, de exemplu, va curge nasul, aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Daca motivul ar fi frigul, frigului i-ar curge nasul.

158

Alunga raul din tine

o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra, el 0 ~i face. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica, focul s-ar intensifica, dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii, ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate, va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o, ea a venit sa va ajute. Boala este mentorul durnneavoastra. Daca ganditi corect, puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. De ce orice inflamatie, chiar ~i un guturai, dureaza eel putin 0 saptamana, adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. Indiferent unde se afla focarul bolii, inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp, iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. In acest caz, doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. De exemplu, gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. In realitate, in primul caz, omul nu a ~tiut, chiar in cursul bolii, sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime, iar in al doilea caz - nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. in ambele cazuri, boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga.n.deasca. 159

Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. In aeest eaz, 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Ea esteun ajutor. Alta data, aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Atunei febra, prin foeul ei purifieator, 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. Ar fi mai coreet: - nu sa curatam, ci sa ne curatam, adidi - nu sa schimbam, ci sa ne schimbiim. Indiferent de obiect, sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata, impusa, in timp ee schimbarea de sine este libertate. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i, nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" - Ie raspund eu, aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. In caz contrar, tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce, dar deja la un nivel mult, mult mai rau. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. Avem nevoie de libertate, dar in acela§i timp, obligandu-ne, ne transforrnam in proprii no§tri robi. Ne obligam sa ne sculam dimineata, sa mer gem la servieiu, sa ne intoarcem acasa. Ne obligam sa ne culcam 160

Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Ne obligam pe noi in~ine, ii obligam ~i pe altii. N-af} vrea, dal' ce sa-i faci, trebuie, nu se poate altfel, a§a se obi§nuiefjte. nu se poate altfel, n-ai ce face etc. Exista 0 multi-me de justificari. Pe seurt, ne obligam sa traim. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel, am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru, care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Cereti iertare eorpului pentru ca, in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber, singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna, lipsita de bucurii, ca ni~te robi .. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. Va disparea oboseala, starea de indobitocire, senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. Lumea va deveni minunata, iar munca ~i mai eficienta. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga, la cate chinuri v-ati supus, in loc sa fiti fericiti. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate, urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati, indreptati-va imediat aceasta scapare. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. Nu yeti mai fi adus de spate, spinarea se va mdrepta u~or. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica, pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. Veli avea spor la treaba. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161

Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala, la nivelul coastelor inferioare. Cand veti lncepe sa va eliberati, veti avea cele mai diferite senzatii de durere, senzatii de rupere a ceva, un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. In aceasta lume, coloana dumneavoastra va deveni elastica. Daca insa negati prezenta acestui stres, blocajul se va intensifica, 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo, incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. "N-am chef' este un stres foarte serios, el blocheaza partea volitiva a chakrei. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii, adica incepe sa se poarte samavolnic. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii, o va face cu sine sau va pieri. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. Intr-o dimineata stateam la geam, ma intindeam, salutam noua zi, irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare - care pentru mine este simbolullibertatii. In aceea~i clipa soarele, libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. Nu ma garrdeam la nimic, dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. Toti priveau undeva in jos. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva, aItul privea dezordinea din casa, altul cauta ceva, altul croia un plan de razbunare, altul punea la cale 0 infracriune, altul suferea ~i se tanguia, altul... Erau multi. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata, mai bine zis, se obligau ei 162

Alunga raul din tine in~i~i. Niciunul nu se simtea liber, de~i ne este tuturor la indemana. Trista priveli~te. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric.''' Nu, dragii mei. SOal'ele stralucea ~i atunci. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul, numai ca partea lui rea se vede mai bine, de aceea I-am botezat ea fiind rau. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cine 11 considera rau, va trai rau. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat, acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date, acolo este fixat tot ce exista in noi, chiar ~i gandurile. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. Putem sa danlmam un monument, dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua, eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe, nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/", atlli"'1ci,poate, am J:ntelege. Dar I-am daramat parra la temelie. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil, i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun, oricat de viteji ne-am considera. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet.

163

Luule Viilma

,

Dorinta de perfectiune , Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor, marea omeneasca ajunge sa in!eleaga, prin chinuri ~i suferin!a, cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. en cat furtuna este mai putemica, ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. Omul emopilor Lnvata ca un capil, prin durere tIzlea. S-a lovit la lli'1 pieior, a ~i capatat experien!a, ceea ce i-a adus mai multa millte. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele, pamant. Nu-i nimic, dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. A~a se lnvata - prin suferinta. 0 numim experienta. Din pacate, la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. tHci unul, mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti, ~tie doar sa actioneze. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. Dar ~a Invat~im. Omul are ~apte chakre. Durata medie de viata este de 70 de ani. In medie, un.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze, conform nivelului fiedirei chakre.

h

164

Alunga raul din tine

+

•••

Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica.

In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale

+

+

Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera. la madul de a domina.

Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii

165

Luule Viilma

'4tL ~

I}~j\-Ll +

Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea

.~

~\\\\\ -~

"

"

\.\ \ I

\ \ 1..+

Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei. Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior

166

Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea.

Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii.

Dupa ee a simtit forta iubirii, omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea

::;

'e

,~ 400*

m +

+

i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex.

in fine, ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. 167

Luule Viilma La fiecare om, atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata.

V orbitul este exprimarea emotiilor. Tacerea este exprimarea sennmentelor. Intr-un intreg unitar - in familie - intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile, mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. Omul emotiilor folose~te cuvantul, erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. Omul sentimentelor amute~te, procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te, familia se va destrama. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit, efectul va fi in~elator. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea, iar tensiunea interioara va dauna familiei. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba, adica sotia este putin vorbareata, iar sotTIl vorbaret, legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace. Daea el va invata sa gandeasea coreet, suferinlele vor ineeta - va avea parte de intelegere. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. In orice caz, un am pre a vorbaret sufera de frica - nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. 168

Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:;te, pentru di nu ma apreeiaza a.;a cum trebuie. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva, sa demonstreze, sa se justifice, tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni - unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut, vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. Cu singura conditie - sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande, se vor desparti foarte repede. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. Totdeauna aveam.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. Sotii eu caracter asemanator, care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe, sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. a vietii, capabiE sa strabata mari distante. Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata. Nu infeleg de ce 711-a parasit. Nici macar nu ,;tiu sa ma supar. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". Cam a~a suna a plangere traditionala. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. Prin urmare, ematiile sunt ~i ele neeesare. E1e due la certuri care curata atmosfera, pre cum 0 furtuna. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. Cine ~tie sa. se certe, ~tie sa. ~i iubeasca. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. Cine nu §tie acest lucru, seamana discardie §i pana la bataie nu 169

Luule Viilma mai e mult. Deosebirea COnSUlin ~tiinta sau ne~tiinta de ati administra rautatea. Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. Cine nu ~tie sa ierte, va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. Astfel, in oriee om exista un bine ~i un rau, dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare, mai devreme sau mai tarziu, peste el va veni l'aul. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau, mane area - mane are ~i eratita - eratita, dar sa se eompleteze reeiproe. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul, mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. Ei nu vor fugi de greutati, deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata , in toata varietatea ei. Vor cauta chiar ei '-greutati, pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Viata lor de familie va fi indiferent cum, dar nu va fi plietisitoare. I~i vor da libertate unul celuilalt, libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici, opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Partea buna a raului actual este faptul ea, inevitabil, ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul, ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei-

170

Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia, el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg, barbatul - in profunzime ~i ingust. Femeia este incetineala, bilrbatul este viteza. Femeia este flexibilitate, barbatul - inflexibilitate. Femeia invata din gre~elile aHora, barbatul - dintr-ale sale. Uniti prin iubire, ei vor forma perfectiunea. Dar, in aeeia~i timp, femeii i-a fost repartizat un rol feminin, barbatului - unul masculin. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol, dar dad sotii i~i schimba rolmile, cmand ar putea sa apara bolile. Barbatul ar putea, de exemplu, sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare, deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. Fermitatea masculina, atingand punctul critic, ar putea sa se transforme in cTUzime. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios, cicalitor ~i invidios, incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. Barbatul este creat sa fie stapan. Stapanul este un model, de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. Stapanul care are sentimentul propriei demnitati, nu se va

171

Luule Viilma pru1a arbitrar. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere, se va ajunge curand la sarnavolnicie. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc, femeia va sta alaturi de barbat, ca egala a sa, ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat, rarnanand totu~i femeie. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei, sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. Asta nu-l umile~te, pentm ca i~i ajuta ornul iubit. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el; daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele", eelalalt va avea aceea~i opime. Cei doi formeaza 0 familie solida.

SinguTidatea ca una din fonnele de existenta,

a o1l1enirii

Omenirea viseaza la perfectiune, dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte, altul ramane In urma, dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata, pentm di, ornene~te, eel din avangarda se va cu1ca pe laud. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri.

172

Alunga raul din tine Necasatoritii, divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate, dar daca ne uitam la eei singuri, foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate, dupa ce a obtmut-o, nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita. In realitate, ace§ti oameni doreau sa aiba. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. Dcar sa-~i fi gasit un bu..f1 tovara~ de drum. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim, deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. Toti avem dorinta de a spori binele. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca, profunda a singuratatii. Noi apreciem doar partea aparenta. In fiecare ferode exista ~i un bfubat ;;i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie. Cine ;;tie sa-;;i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior, va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. Premisa 0 constituie iertarea. Nu e:te important Cill'll 0 veti face, dupa metodologia mea sau dt.pa oricare alta. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore, ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului, ~i asta este minunat. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare, este foarte bille. Numai nu 173

Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea, de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. Trebuie sa intelegem ea, prin natura no astra interioara, noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge. Sanatatea lor este in ordine. Merg pe drumul lor, folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea, ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Cine se va elibera de stresuri, va inva~a ~i va deveni un astfel de calator, ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Astazi, .se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati - aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu, lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo-

174

Alunga raul din tine toase. Este po sibil, day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. In orice societate, el se comporta la fel, dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. Esenta determina faptele. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i, care au intelepciunea vietii, dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. In general sunt barbati, dar sunt ~i femei. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti, ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl;ului, dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca, de spaima de a fi singur, de sentimentul de inutilitate, de indoieli, de neincredere, de neincredere in sine, de satietate fata de viata, de deziluziile pro vocate de oameni, de dorinta de a parasi lumea aceasta, de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit, de lipsa spiritului de intreprinzator, de negatie etc. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei, de ce ne trebuie ace.Jti barbali? J.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei, pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. Mama ei era atat de de.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: - 0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie; - un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat; 175

Luule Viilma - m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. Este dureros sa ti se spuna adevarul. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a;;a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt, mai simplu spus - mincino~i. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi.ne adevarul, a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie, necasatorita, care ~tie tot, a citit tot, care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara, a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum, dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate, ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu , ee medicament sa-i prescriu. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual, de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Sentimentul de singuratate, capabil sa provo ace bali, este privilegiul societatii de binefacere. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt, nu va fi niciodata singur. Omul care iubqte bogatia, este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. Reprezentarile, modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau, la inceput, la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii, ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. 176

Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:., Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om, atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale, omene~ti ~i nazuintele nenaturale, fantastice. Insu~iti-va acest adevar - di libertatea este inevitabilul con~tientizat. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei, el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. Afla!i ca, in realitate, omul este 0 fiinta singura ;;i acesta este un fapt incontestabil al vietil. In viata de zi cu zi, u..'1iivor sa fie singuri, altii se tem de sil1guratate, a1tii 0 urasc. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. Daca va place viata ~i va plac oamenii, singuratatea corpului fizic nu are importanta, el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea, care nu face decat sa creasca ;;i sa se transmita ~i celorlalti. Ati intalnit cu siguranta oameni, tineri ~i batrani, care se plang in permanenta ca sunt plietisiti, ca nimeni nu organizeaza ceva, ca nu sunt invitali, ca nu sunt distrali, ca nu primesc vizite, ca nu au cu cine sa vorbeasca, di. eel orlalti nu Ie pasa, ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti - vawl, auzul, mirosul, gustul, pipaitul, memoria ~i judecata. Toli ace~ti oameni au un defect comun - nu vor sa dea, ci vor sa prirneasdi. Vi s-a intamplat, probabi1, sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177

Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul, dar a ~i meritat. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in.• telepciunea vietii, ea va pune cartea de 0 parte, i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata, in bine. Doar un prost se va plictisi ascultand-o.

Viata , ca un

CUTem

altemativ

Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului, care incepe ~i se termina in acela~i loc, cu deosebirea ca totdeauna sf§.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. Aceasta inseamna ca, indiferent de mersul vietii, spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. In corp avem ~apte chakre. Traim ~i imbatranim. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi, pentru ca viata se schimba. Indiferent de sex, caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. 178

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

ffi-

• _\.."r 7 ~, \ "SPifp€itt,tal,a,',

~..•

00

Dezvoltare

I.1/ F••••elU,ei~_e*,-' "1\ , A

L"""""'Barbat " " "'"

~nHde

\.I via~a

~ ~

S Oq $::)(

"":

f1zict\

;:-$::)(

•....•

~

9" "'"

9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste, intmcat cei care sunt acum batnlni, nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. Acum, toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Fieeare are locul ei. Pragul noii varste se nume~te climax. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. Si tomi din cauza spaimelor. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema, dar Ii se mpe inima. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe, acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. Natura este ca un parinte grijuliu care, ehiar daca se preocupa de copil, ~tie ca nu-l poate oerati toata viata; altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. De regula, menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. In spate1e intremperii menstruatiei, nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri.

1 - Sentimentul de vinovatie - sleie~te inima de forte, incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. BataiIe de ir,ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. Prin greutatea lor, senti184

Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba, moale ~i lene~a. 2 - Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida, chiar albastrie. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult, apare spaima de moa.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. Ca urmare, in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar, din prostie, am putea da de bucluc. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. Pentru a compensa lipsa de oxigen, inima, de fricB.,l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. ceva nu este in ordine. Cine va invata sa se elibereze de stresuri, acela nu va suferi niciodata de aritmle. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau, sa-~i puna speranta in aitii, sa caute la aIti! cauza necazului lor, aritmiile pot sa dureze multa. vreme. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie, bataile de inim3. vor trece de la Sh'le9i foarte repede.

3 - Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge, provocand Inro~irea pielii. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. Astfel de accese apar ~i la tineri, ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Metaforic vorbind, odata ell varsta, din manunchiul de stresuri cresc ni~185

Luule Vii/ma te vulcani care, din cand in cand erup, ori pe rand, ori toti deodata. Din punet de vedere medical, climaxul dureaza dl.tiva ani. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. Mai demult, diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. Astazi, iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii, nazuinta spre perfectiune. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta, dar de sex opus. In schimb, acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta, dar de acela~i sex, lucrurile merg bine. Ei au acelea~i interese imediate. De obicei, un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus, trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar, dar de aeeIa~i sex. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier, va deveni un intreprinzator, mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Dar, prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. Aceasta duce la ingamfare, ironizarea ~i umilirea celor din jur. Coleetivul, bun pana atunei, se va destrama. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. Oamenii de sex opus, eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl, preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult, au aeelea~i seopuri in 186

Alunga raul din tine momentul respectiv. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit, nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta, de la care are ce sa invele. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran, e mai de~tept, dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. Cine va fi con~tient de aeest adevar, i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. Un om care se respecta, nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a, nu va fi niciodata multumit ~i vesel. Va incepe sa spuna care este varsta lui, subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea, deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. I~i va pennite sa critice, sa ironizeze, sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie, in func!ie de gradullui de educalie. Dadi este concediat, se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Daea omul s-ar elibera de spaime, spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. Daca nu s-a eliberat, spiri187

Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte, dar va intra singur, rara insotitor. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei, daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu.natatire a vietii, dar, eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres, nu §tie sa Cl§tepte,pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului, intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale, iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata, mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic, in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala.. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica, dar, fiind amandoua. femei, vor putea sa se inteleaga, daea vor dori. In schimb, 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine, pe cat este posibil, in general, ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat, ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. Pentru a intelege mai clar, va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. perioada favorabita pentru comurucare. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet, aceasta inseamna 0 mare fericire. 188

Alunga raul din tine

Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata, iar una de 28 de ani - un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra, ar fi fost un cu totul alt copil. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. Nu uitati, cine se aseamana se eauta. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui, va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata - sa devina contrariul negativitatii mateme. Acest copil va fi mai putemic L'1terior, mai determinat, va avea incredere in el, va spune mereu ea e rau, pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. In viata de zi cu zi, acest eopil §i mama lui nu seamana, ei au pareri diferite despre viata, conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. Nu se vor certa des pe fleacuri. Dar claca copilul are deja a varsta, parintii se vor lauda, mai mult decat cu placere, eu succesele lui, dandu-le drept ale lor. Din pacate, numiirul parintilor care nu iarta, care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator, ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. Mamele - in mai mare masura, tatii - in mai midi, dar eu cat vor trai mal mult impreUL.1, tatii vor incepe sa semene eu mamele. Aceasta este foqa puterii feminine. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare, eu atat mai mult vor suferi materi3.li§tii. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala.

ii

189-

Luule Viilma Conform legilor vietii, cel de pe urma va fi cel dintai. Indiferent de sex, cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. Cel care ramane acum in unna, adidi femeia, se pregate~te sa-l ajunga din u..rmape barb at. Dar, atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii, nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. Barbatul a fost, este ~i va fi un inaintemergato'r. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge. Daca spiritLll este capabil sa mearga, pentru ca 11hrane~te sufletul, corpulll va insoti categoric. Dad!. nu hrane~te spiritul, corpul se opre~te din mers. Si indiferent cum I-am numi pe om - comod, indiferent, apatic sau moale, el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te, dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. Daca barbatul merge singur, femeia nu va merge niciodata singura, pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. Femeia vrea sa traga dupa eo.pe sot ~i familia, dar ei nu vor sa mearga cu ea. Cu cat rezistenta este mai mare, cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. Foarte multi, sunt uimiti: , "Atunei trebuie sa-mi sehimb earacterul! Este imposibil! Nu, este po sibil. Si veti fi cu atat mai fericiti, pe cat ati fost de nefericiti. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent, va fi obligat sa invete prin suferinta.

190

Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Dar, nu se ~tie de ce, omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. Demnitatea umana vizibila, cea fixata in legislatie, este 0 autoamagire a omenirii, ca oricare aHa. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale, familia va putea fi pastrata. ~i familia trebuie pastrata. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie, a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Obligatoriu, subintelegem in primul rand patuI. Nu ne gandim la unirea sufletelor. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile, apoi sa-ti ieqi satia ~.a.m.d. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani, ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. In acest caz, lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat, daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta, omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. El este inca foarte slab. Femeile ~i barbatii sunt, in orice situatie, contrariile care forrneaza un tot unitar, echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. Celui care 0 realizeaza, i se va deschide calea catre ina1tare. 191

Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata, care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Oricine poate insa sa invete sa judeee. De asemenea, oricine poate sa invete sa iubeasea. Pentru inceput trebuie ~tiut ca, eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite, ell amt ~tim mai putin. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! - "Nu vi se pare ca nu este suficient?" - am Llltrebat eu. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-.Jifaca dataria". Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca, :tara 'larbe, a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare, eu at