Lucrari Practice -- Histologie (Marius Raica)

Coloranţi şi coloraţii Clasificare: • număr de coloranţi: doi coloranţi (acid/ bazic) – bicrome; trei coloranţi (de obicei unul bazic/doi acizi) - tricrome • tipul coloraţiei: colorare propriu-zisă (hematoxilină-eozină), reacţie chimică (histochimică), reacţie imunologică (imunohistochimică)

Tipuri de coloraţii • • • • •

morfologice histochimice histoenzimologice imunohistochimice citologice

Tipuri de reacţii • bazofilia: caracterizează substraturile care se colorează cu reactivi bazici (e.g. hematoxilina); exemple de structuri bazofile: nucleii (cromatina) şi corpii Nissl (reticul endoplasmic rugos) • acidofilia: caracterizează substraturile care se colorează cu reactivi acizi (e.g. eozina, verdele lumină); structuri acidofile: citoplasma, fibrele de colagen • metacromazia: caracterizează substraturi care modifică culoarea colorantului; exemplu: albastru de toluidină colorează mucusul în violet

Coloraţii morfologice • hematoxilină–eozină: nucleul colorat în violetalbastru, citoplasma în roz • tricromă Masson: nucleul violet intens, citoplasma nuanţe de gri sau albastru palid, fibrele musculare în roşu, fibrele colagene în albastru • tricromă Gömöri: nucleul violet, citoplasma colorată diferit, dependent de momentul funcţional al celulei, fibrele musculare în roşu, fibrele colagene în verde

Coloraţii histochimice • reacţia PAS: identifică gupări aldehidice libere (glicogen, glicoproteine) • albastru de toluidină: mucine nesulfatate şi sialomucine, metacromatic; nucleii, ortocromatic • albastru alcian: glicozaminoglicani sulfataţi (heparină, condroitin sulfat) • mucicarmin: mucus • impregnări argentice: fibre de reticulină, neurofibrile • orceină: fibre elastice

Reacţii histoenzimologice • evidenţiază prezenţa enzimelor prin reacţie de culoare • cele mai utile în practică: – fosfataza alcalină – fosfataza acidă – adenozintrifosfataza – acetilcolinesteraza

Reacţii imunohistochimice • se bazează pe afinitatea dintre antigen şi anticorp; produsul final de reacţie se vizualizează cu diaminobenzidină (DAB) şi este colorat în brun • citokeratina: exprimată de celulele epiteliale • actina: exprimată de celulele musculare şi mioepiteliale • cromogranina A: exprimată de celulele sistemului neuroendocrin difuz • colagenul IV: membranele bazale • antigenul specific prostatic: exprimat de celulele glandulare prostatice

Coloraţii citologice • coloraţiile citologice se efectuează pe frotiuri • Papanicolaou: nucleii coloraţi în albastru-violet, citoplasmele în nuanţe de orange - verde - roşu • albastru policrom tanin-Drăgan: nucleii sunt coloraţi în albastru-violet, citoplasmele în albastru (ortocromatic) sau violet (metacromatic) • May Grünwald Giemsa: nucleii coloraţi în nuanţe de violet intens, citoplasmele în violet deschis, identifică granulaţiile din citoplasma elementelor figurate sanguine şi a precursorilor medulari

ŢESUTURILE EPITELIALE Definiţie Ţesuturile epiteliale sunt formate din celule dispuse ordonat, strâns apoziţionate, solidarizate prin joncţiuni Celulele individuale prezintă în citoplasmă filamente de citokeratină (markerul imunohistochimic al epiteliilor)

Caractere generale • acoperă suprafeţele şi delimitează cavităţile, formează glandele • celulele sunt solidarizate prin joncţiuni şi prezintă microdomenii distincte de membrană • prin microdomeniul bazal celulele sunt solidarizate la membrana bazală

Clasificare generală • de acoperire: acoperă suprafeţe şi delimitează cavităţi şi organe cavitare • glandulare: glandele exocrine şi endocrine • senzoriale: celule specializate în recepţia stimulilor • mioepitelii: specilizate în contracţie

Epiteliile de acoperire • Criterii de clasificare: numărul de straturi celulare şi forma celulelor din stratul superficial • Număr de straturi celulare: simple (un singur rând), stratificate (mai multe rânduri) • Variantă: pseudostratificate • Forma celulelor din stratul superficial: scuamoase, cubice, columnare

Epitelii pseudostratificate • un singur rând de celule, nuclei la diferite înălţimi • epiteliu respirator • uroteliu • căi genitale masculine

Epitelii stratificate • zone: bazală , intermediară, superficială • stratificate scuamoase: cu şi fără keratinizare • stratificate scuamoase keratinizate: epiderm • stratificate scuamoase nekeratinizate: cavitate bucală, faringe, esofag, col uterin, vagin

Membrana bazală • • • •

structură acelulară , omogenă acidofilă PAS +, argirofilă imunohistochimic: colagen IV, laminină

Epiteliile glandulare Definiţie Ţesuturile epiteliale glandulare sunt formate din celule înalt specializate în sinteza unor produşi specifici

Epiteliile exocrine • •

•

unicelulare: celula caliciformă multicelulare: epiteliul gastric de acoperire, secretor de mucine şi glandele tubulare glande tubulare: simple, ramificate şi tubulo-acinare

Acinii • seros: cel mai mic, rotund, format numai din celule seroase, lumen îngust; parotidă, pancreas

• mucos: ovalar, format numai din celule mucoase, lumen larg şi neregulat, celule mioepiteliale în jur; sublinguală, esofag

• mixt: ovalar, cel mai mare, celulele mucoase dispuse central delimitează lumen larg, celulele seroase dispuse la periferie sub formă de semilună, celule mioepiteliale în jur; submandibulară

Miofibroblastul • caractere intermediare între fibroblast şi celula musculară netedă • nucleu cu contur sinuos • citoplasmă acidofilă, conţine filamente contractile de actină • produce colagen şi se contractă • identificare: anti-actină, anti-vimentină • localizare: vilozităţi intestinale, plăgi în curs de vindecare

Mastocitul • nu se evidenţiază la coloraţia HE • identificare: albastru de toluidină, albastru alcian-safranină • morfologie: celulă cu formă rotundă, ovalară sau poligonală, care conţine în citoplasmă granulaţii alcianofile, metacromatice • localizare: în toate ţesuturile conjunctive, concentrate perivascular şi perinervos

Pericitul • localizare: în jurul vaselor sanguine mici (capilare şi venule postcapilare) • formă stelată, prelungiri citoplasmatice ramificate care înconjură vasul sanguin • nucleu ovalar, eucromatic • citoplasma palid acidofilă la HE, colorată intens cu anti-actină

Macrofagul derivă din monocitul circulant formă poligonală sau neregulată nucleu rotund, hipercrom, fără nucleol citoplasmă acidofilă omogen sau conţine particule endocitate (resturi celulare, pigmenţi, particule inerte) • totalitatea macrofagelor din organism: sistemul mononuclear-macrofagic • • • •

Fibrele de colagen • ATENŢIE! fibrele sunt un produs de secreţie al celulelor. Nu au nuclei • acidofile, grosimi diferite, organizate în fascicule, neramificate • se colorează în roz cu eozină, în verde sau albastru cu metodele tricrome • localizare: în toate ţesuturile conjunctive

Fibrele de reticulină • nu se evidenţiază cu metoda HE, ci numai prin impregnare argentică • subţiri, relativ egale ca grosime, ramificate şi anastomozate, formând reţele • localizare: plămân, rinichi, glande exocrine şi endocrine, ficat (schimburi rapide de substanţe)

Ţesutul mezenchimal • • • •

celule: mezenchimale substanţă fundamentală bogată fibre: absente localizare: embrion, făt; la adult, insule mici în jurul capilarelor • formează: toate ţesuturile conjunctive, musculare şi unele epitelii

Ţesutul reticular • • • •

celule: reticulare fibre: de reticulină substanţă fundamentală: bogată localizare: stroma organelor hematolimfopoetice (excepţie timusul)

Ţesutul conjunctiv lax • celularitate: polimorfă (fixe şi mobile) • fibre: subţiri de colagen, dispuse dezordonat, rare elastice • substanţă fundamentală: bogată • localizare: dermul superficial, lamina propria a organelor tubulare (întotdeauna în vecinătatea epiteliilor)

Ţesuturile conjunctive dense dezordonate şi ordonate • celule reduse numeric (fibrocite, fibroblaste) • numeroase fibre de colagen, în fascicule; dispuse dezordonat sau ordonat • puţină substanţă fundamentală

Ţesutul conjunctiv dens dezordonat • fibre groase de colagen organizate în fascicule dispuse dezordonat • rare fibrocite şi fibroblaste • puţină substanţă fundamentală • localizare: dermul profund, submucoasa organelor tubulare

Ţesutul conjunctiv ordonat • celule relativ numeroase • fibre de colagen groase, dispuse paralel, în fascicule • substanţă fundamentală redusă • tendon, ligament, aponevroză, ţesut lamelar

Tendonul • celulele: tenocite • secţiune longitudinală: fibre colagene paralele, nuclei bigeminaţi sau cvadrigeminaţi ai tenocitelor • secţiune transversală: arii acidofile, nucleii tenocitelor sunt între fibre; tenocitele au formă stelată (prelungiri citoplasmatice printre fibre) • învelişuri: endo-. peri- şi epitenonium

Ţesutul conjunctiv lamelar • fibre de colagen groase, dispuse concentric • rare celule de tip fibroblastic – fibrocitar • substanţă fundamentală redusă • localizare: cornee, capsula corpusculilor senzitivi, perinerv

Matricea cartilaginoasă • • • • • • •

între celulele cartilaginoase omogenă, moderat acidofilă (colagen) teritorială şi interteritorială metacromatică PAS pozitivă (glicoproteine) alcianofilă (glicozaminoglicani) forme particulare: la elastic şi fibros

Ţesutul osos şi osul ca organ Ţesut conjunctiv dur, format din celule şi matrice extracelulară mineralizată

Celulele ţesutului osos • osteoprogenitoare: celule dormante care se pot transforma în osteoblaste; localizare: în imediata vecinătate a ţesutului osos • osteoblaste: situate la periferia ţesutului osos; sintetizează matricea extracelulară • osteocite: celule mature localizate în lacunele ţesutului osos, interconectate prin prelungiri citoplasmatice fine, incluse în canaliculi osoşi • osteoclaste: celule multinucleate, macrofage ale tesutului osos; celula cu origine medulară, rol în resorbţie şi remodelare

Tipuri de tesut osos • unitatea structurală de bază: lamela osoasă, formată din osteocite dispuse în acelaşi plan şi matricea mineralizată dintre ele • în funcţie de aranjamentul lamelelor se disting: – ţesut osos compact – tesut osos spongios

Tesutul osos compact • format din lamele osoase dispuse sub formă de: – sisteme haversiene (osteoane) centrate de canal Havers – sisteme interstiţiale (solidarizează osteoanele vecine) – sisteme circumferenţiale extern şi intern

• prezent în diafiza oaselor mari şi late corticala oaselor scurte şi late

Ţesutul osos spongios • lamelele osoase nu sunt organizate de obicei sub formă de osteoane • prezent în epifiza oaselor mari şi zona centrală a oaselor scurte şi late • format din trabeculi osoşi de forme şi mărimi diferite; nu prezintă canale Havers • prezintă spaţii ovalare (lacune) în care se găsesc celule osoase (osteocite)

Osul ca organ • periostul: ţesut conjuctiv dens situat la periferia osului, format din două zone: internă cu celule osteoprogenitoare, şi externă formată din ţesut conjuctiv dens • ţesutul osos • endostul: ţesut conjunctiv care delimitează cavităţile osului,asemănător zonei interne a periostului; conţine celule osteoprogenitoare • măduvă hematogenă • extremităţile articulare ale oaselor lungi: acoperite de cartilaj hialin

Osificarea • intramembranoasă: se desfăşoară pe model de ţesut conjunctiv cu transformarea celulelor mezenchimale în osteoblaste, prin intermediul ţesutului condroid; prezentă la oasele cutiei craniene şi viscerocraniului • endocondrală: pe model de ţesut cartilaginos (hialin); prezentă la majoritatea oaselor organismului • mixtă: mandibulă, omoplat

Etapele osificării endocondrale modelul de cartilaj hialin osul periostal degenerarea cartilajului mugurii conjunctivo-vasculari diferenţierea osteoblastelor cu secreţia de matrice • centrii de osificare • resorbţie şi remodelare - osteoclaste

• • • • •

Creşterea oaselor în lungime • cartilajul de creştere de la limita epifiză – diafiză • zonele cartilajului de creştere: – – – – – – –

cartilajul de rezervă zona hiperplazică zona hipertrofică zona cartilajului degenerat frontul de proliferare conjunctivo-vasculară zona osului imatur, cu osteoclaste zona de ţesut osos matur

Ţesuturile musculare striate • prezintă striaţii longitudinale şi transversale (miofibrile) • scheletal • visceral • cardiac • celularitate specifică: celule musculare striate scheletale şi viscerale (fibre musculare) şi celule musculare striate cardiace

Fibra musculară striată • secţiune longitudinală: coloană acidofilă, cu striaţii transversale şi nuclei multipli, palid coloraţi, situaţi sub plasmalemă (sarcolemă); striaţiile transversale – prezenţa sarcomerelor • secţiune transversală: arie poligonală sau rotundă, cu aspect punctat acidofil, 1-2 nuclei la periferie

Învelişurile muşchiului striat scheletal • endomisium: ţesut conjunctiv lax subţire, cu fibre de reticulină, înveleşte fiecare fibră, rare vase capilare • perimisium: ţesutul conjunctiv care solidarizează mai multe fibre, formând fascicule, numeroase vase capilare • epimisium: înveleşte muşchiul în totalitate, conţine vase sanguine de dimensiuni mai mari

Ţesutul muscular striat visceral • structural asemănător celui scheletal • fibre mai groase şi mai scurte • localizare: limbă, faringe, treimea superioară a esofagului, sfincter uretral extern, sfincter anal

Placa motorie • formă particulară de sinapsă • componenta presinaptică: terminaţia axonală ramificată a neuronului motor • componenta postsinaptică: porţiune delimitată a fibrei musculare, fără striaţii, cu numeroase organite şi concentrare de nuclei

Ţesutul muscular cardiac • celule musculare striate cardiace: nucleu unic (rar dublu) situat central, ramificaţii prin care se solidarizează la celulele vecine (discurile intercalate) • între fasciculele de celule musculare cardiace: ţesut conjunctiv cu numeroase capilare • ţesutul nodal: celule grupate, dispuse în spaţiul subendocardic, poligonale, nucleu central, citoplasmă palid colorată, pot avea striaţii în zona periferică, filamentele contractile nu sunt organizate în sarcomere

Ţesutul muscular neted • celule musculare netede: fuziforme, nucleu unic, central, citoplasmă acidofilă, cu striaţii longitudinale; organizate în fascicule; între celulele individuale – cantitate minimă de ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină • localizare: tubul digestiv, arbore bronşic. organe cavitare (stomac, veziculă biliară, vezică urinară, uter) • marker: desmină şi actină de tip muşchi neted

Ţesutul nervos Celulele ţesutului nervos: • neuroni • celule de susţinere (glii în sistemul nervos central şi celule Schwann şi satelite în periferie)

Neuronul • corp celular şi prelungiri • corpul celular format din nucleu şi citoplasmă cu organite, filamente de citoschelet şi incluziuni • prelungirile neuronale: – dendritele: unice sau multiple, mai groase la bază, intens ramificate – axonul: unic, con de emergenţă, segment iniţial, segment de conducere, ramificaţie terminală

Tipuri de neuroni • multipolari: un axon, mai multe dendrite (neuroni motori, interneuroni) • bipolari: un axon şi o dendrită (olfactivi, retină) • unipolari: o singură prelungire (neuronii din ganglionii nervoşi spinali şi ataşaţi nervilor cranieni)

Celulele de susţinere Sistemul nervos central (celule gliale – marker: proteina glială fibrilară acidă): • astrocitele (protoplasmatice, fibroase, periventriculare şi Bergmann) • oligodendrocitele (formează mielina) • microglia Sistemul nervos periferic: • celula Schwann (formează mielina) • celulele satelite

Organele sistemului nervos central • Creier • Cerebel • Măduva spinării • Bariera hemato-encefalică • Plexurile coroide • Învelişurile sistemului nervos central

Componentele straturilor cortexului cerebelos • molecular: fibrele aferente (agăţătoare şi muşchioase). dendritele neuronilor Purkinje, axonii neuronilor granulari, rari interneuroni mici, celule gliale şi vase sanguine • mijlociu: corpul celulelor Purkinje, interneuroni (celule Lugaro) şi celule gliale (Bergmann) • granular: corpul şi dendritele neuronilor granulari, segmentul iniţial al axonilor neuronilor Purkinje

Bariera hemato-encefalică • cea mai selectivă din organism • componente: – celulele endoteliale, cu puţine vacuole de transport şi margini suprapuse – membrana bazală a endoteliului – prelungirile dilatate terminal ale astrocitelor

Plexurile coroide şi celula ependimară • Plexurile coroide: la nivelul ventriculilor, formate din celule epiteliale şi piamater: filtrează plasma – lichidul cerebro-spinal • Celula ependimară: formează epiteliul care delimitează cavităţile SNC; în canalul spinal prezintă microvili la polul apical (resorbţia l.c.s.)

Învelişurile sistemului nervos central • duramater: ţesut conjunctiv fibros • arahnoida; ţesut conjunctiv lax acoperit de epiteliu de tip scuamos • piamater: ţesut conjunctiv lax subţire, în contact cu substanţa nervoasă • suport pentru vase sanguine

Sistemul nervos periferic • Ganglionii nervoşi spinali şi asociaţi nervilor cranieni • Fibrele nervoase • Nervul periferic • Învelişurile nervului periferic • Sistemul nervos autonom • Receptorii senzitivi

Ganglionii nervoşi spinali şi asociaţi nervilor cranieni • organe încapsulate • capsula: ţesut conjunctiv dens • neuroni unipolari care au corpul celular globulos în zona periferică a ganglionului, înconjurat de celule satelite • prelungirile neuronilor unipolari: concentrate în zona centrală, părăsesc ganglionul prin hil

Fibrele nervoase • fibra nervoasă: axonul, înconjurat de teaca de mielină, metode de identificare morfologice şi acid osmic (vizualizează mielina) • în imediata vecinătate a fibrei nervoase: stratul celulelor Schwann şi ţesut conjunctiv fin • între celulele Schwann consecutive: strangulaţiile Ranvier (conducerea saltatorie) • mai multe fibre nervoase formează nervul periferic

Nervul periferic • fascicule de fibre nervoase care transmit acelaşi tip de impuls nervos, grupate prin ţesut conjunctiv • secţiune longitudinală: aspect fibrilar, palid colorat cu metoda HE datorită dizolvării mielinei; între tecile de mielină ale fibrelor nervoase vecine – celule Schwann • secţiune transversală: fibra nervoasă cu axonul punctiform, central, înconjurat de un halou necolorat (teaca de mielină; în jur se dispune circular celula Schwann • învelişurile nervului periferic

Învelişurile nervului periferic • endonerv: ţesutul conjunctiv foarte fin care înveleşte fiecare fibră nervoasă; componentele sale sunt sintetizate de celulele Schwann şi nu este vascularizat • perinerv: ţesut conjunctiv lax, grupează mai multe fibre nervoase, vascularizat, cu fibroblaste şi mastocite • epinerv: înveleşte nervul periferic în totalitate, format din ţesut conjunctiv lamelar

Sistemul nervos autonom • ganglioni asociaţi sistemului nervos autonom: nu au capsulă proprie, neuroni multipolari, puţine celule satelite; localizare: în straturile submucos şi muscular ale organelor tubulare şi cavitare ale organismului

• • • •

fibre nervoase simpatic parasimpatic enteric

Corpusculii senzoriali • structuri specializate în preluarea informaţiilor din mediul extern şi intern, pe care le transformă în influx nervos • terminaţii nervoase libere • corpusculi senzoriali: fibră nervoasă dispusă central, adesea contorsionată, înconjurată de ţesur conjunctiv lamelar • exemple: corpusculii Vater-Paccini, corpusculii Meissner

Eritrocitele • anucleate, rotunde, 7 microni diametru • disc biconcav: centru palid, periferie intens colorată • coloraţia May Grunwald Giemsa: nuanţe de portocaliu

Trombocitele • anucleate, fragmente din citoplasma megacariocitului • cele mai mici elemente figurate sanguine • poligonale • centru intens colorat: granulomer • periferie: palid colorată, hialomer

Granulocitul neutrofil • rotund, diamtru 10-12 microni • nucleu lobulat (2-5 lobi), punţi fine de cromatină, cromozom sexual • citoplasmă acidofilă • granulaţii specifice mici, punctifome, care se colorează cu reactivi neutri (granulaţii neutrofile)

Granulocitul eozinofil • • • •

rotund, 10-12 microni diametru nucleu lobulat (de obicei doi lobi) citoplasmă acidofilă în citoplasmă, granulaţii acidofile specifice, rotunde, egale, colorate în portocaliu

Granulocitul bazofil • rotund, 9-10 microni diametru • nucleu nelobulat, de formă neregulată, intens colorat • citoplasmă acidofilă • granulaţii inegale, cu formă variată, care pot masca nucleul şi se colorează cu reactivi bazici

Limfocitul • rotund, diametru variabil (mic, mijlociu, mare) • nucleu rotund, ovalar, rar reniform, heterocromatic, intens colorat • citoplasmă intens bazofilă, redusă cantitativ • limfocitele mijlocii şi mari pot conţine câteva granulaţii nespecifice, azurofile

Monocitul • cel mai mare element figurat sanguin • rotund sau ovalar, 12-20 microni diametru • nucleu reniform sau poligonal, cu nucleol, aspect striat al cromatinei • citoplasmă palid bazofilă (cenuşiualbăstruie), câteva granulaţii azurofile în concavitatea nucleului

Formula leucocitară Raportarea procentuală a leucocitelor • granulocite neutrofile segmentate: 50-65% • granulocite neutrofile nesegmentate: 1-3% • granulocite eozinofile: 2-4% • granulocite bazofile: 0 – 0.5% • limfocite: 25-35% • monocite: 3-8%

Hematopoeza • Definiţie: procesul de formare al elementelor figurate sanguine • La adult, toate elementele figurate sanguine se formează numai în măduva hematogenă • Metodologie de studiu: frotiul efectuat prin puncţie medulară • Raportarea procentuală a precursorilor elementelor figurate sanguine; medulogramă

Celula stem • 0.2% din populaţia celulară a măduvei hematogene • dimensiuni mici (8-10 microni), adesea fuziformă • nucleu rotund sau ovalar, eucromatic, cu nucleoli multipli • citoplasmă bazofilă, omogenă fără granulaţii sau incluziuni

Hematopoeza la adult • • • • • •

eritropoeză granulocitopoeză trombocitopoeză limfocitopoeză plasmocitopoeză monocitopoeză

Limfocitopoeza şi plasmocitopoeza • Limfocitopoeza: toate celulele au nucleu rotund şi citoplasmă bazofilă fără granulaţii specifice Filiaţie: limfoblast – prolimfocit – limfocit • Plasmocitopoeza: nucleu heterocromatic, excentric, citoplasmă bazofilă; are loc în măduva hematogenă, organe limfoide şi ţesutul conjunctiv Filiaţie: limfocit B activat de limfocit T helper – (proplasmocit) - plasmocit

Măduva hematogenă • localizare: cavităţile oaselor • forme: roşie, galbenă, cenuşie, fibroasă • capsulă: endost, dublat extern de ţesut osos • trabeculi osoşi acoperiţi de endost • organ nelobulat • stromă: ţesut reticular • parenchim: ţesut mieloid

Tipuri de ţesut limfoid Folicul limfoid Cordon limfoid Infiltrat limfoid difuz

Cordonul limfoid • aglomerare de limfocite dispuse în şiraguri • conţine predominant limfocite T • localizare: zona medulară a ganglionului limfatic şi tecile periarteriolare ale splinei

Infiltratul limfoid difuz • aglomerare masivă de limfocite, fără aranjament particular • conţine limfocite B şi T în proporţii aproximativ egale • localizare: ţesutul limfoid asociat mucoaselor, joncţiunea corticomedulară a ganglionului limfatic, amigdală

Organele limfopoetice •Timus •Ganglion limfatic •Splină •Amigdale •Ţesut limfoid asociat mucoaselor