Lucrarea Mea La Avram

Cuprins pag. Introducere.

3

Aspecte istorice ale aparitiei sistemului AMPS.

4

1. Partea Teoretica 1.1 Sistemul de telefonie mobila AMPS. Caracterizarea generala.

5

1.2 Caracteristicile de baza ale sistemului AMPS.

6

1.3 Planul de frecvenţe.

6

1.4 Structura sistemului AMPS.

7

1.5 Modul de functionare al sistemului AMPS.

12

1.6 Supervizarea şi controlul reţelei AMPS.

14

1.7 Avantajele si neajunsurie sistemului AMPS.

15

2. PARTEA PRACTICA 2.1 Calculam numarul canalelor de trafic in retea.

16

2.2 Calculam numarul de celule intr-un cluster

16

2.3 Calculam numarul canalelor de trafic pentru fiecare celula a clusterului 17 2.4 Repartizarea canalelor in seturi pe celule.

17

2.5 Repartizarea celulelor in cluster si in afara lui. (Planul de coperire )

18

2.6 Determinarea distanţei de reutilizare a frecvenţei.

20

2.7 Reprezentarea planului de frecvenţe.

21

Concluzii

22

Bibliogarfie

23

2

Introducere

Dupa cum stim, de la aparitia comunicarii vocale si vizuale trecusera decenii greu decuprins documentar,

insa aceaste forme de interactiune au fost si sunt

irevocabil elementele de baza in dezvoltarea omului ca fiinta inteligenta elementul care ne-a permis sa aducem la un nivel ridicat viata, tehnologiile si altele pe care le posedam la moment si le vom dezvolta pe viitor. La randul sau comunicatiile au fost mereu un privelegiu si necesitate de a fi dezvoltare, actualemente permitindu-ne sa acoperim distanta de mii de kilometri in timp real fiind chiar in deplasare comtinua, astfel putem intelege simplu conceptul de comunicare mobila. In prezenta lurcare, se va prezenta unul dintre primele sisteme de comunicatii mobile care a folosit o retea mobila formata din celule hexagonale cunoscut ca sistem celular, este vorba despre sistemul AMPS. AMPS este o tehnologie celulara de prima generatie care utilizează frecvențe distincte, sau "canale", pentru fiecare conversație. Mai exista si versiunea modernizata care a aparut in 1990, sitemul digital D-APMS. Lucrarea este formata din 2 capitole,

in primul capitol se va prezenta

materialul teoretic, un scurt istoric, parametrele de baza, structura si functionarea retelei in sistemul AMPS, avantaje si dezavantaele fata de alte sisteme analogice. In cel a al doilea capitol voim proiecta folosind valorile obtinute prin calcul, o retea celulara in sistemul AMPSclasic, folosind date initiale pentru calcul, primite de la profesor.

3

Aspecte istorice ale aparitiei sistemului AMPS. Vom relata pe scurt evenimentele esentiale ce au favorizat aparitia sistemului AMPS. Totodata tinem sa mentionam ca este un sistem invechit si depasit capacitativ sicalitativ, fiind inlocuit de retele de comuicare de generatii superioare cum ar fi 2G(GSM), 3G(UMTS), 4G(LTE). Ultima sa incetare de folosire fiind documentata la 1 octombrie 2012 in Rusia.  În 1947 se naște conceptul de bază de telefonie celulară , când cercetătorii își dau seama că, prin introducerea unor zone celulare pot îmbunătăți substanțial eficacitatea convorbirilor. In decembrie 1947, Douglas H. și W.Rae Young, ingineri la firma americană de cercetare Bell Laboratories, propun construcția unor celule hexagonale ca relee pentru telefoanele mobile. Philip T. Porter (tot de la Bell Labs) propune ca turnurile celulare să fie plasa te în vârfurile unor hexagoane imaginare, astfel ca emisia recepția să se desfășoare în trei direcții.  Primul telefon mobil complet automat, numit MTA (Mobile Telephone System A) a fost dezvoltat de Ericsson și lansat pe piață în Suedia în 1956. Avem dea face cu primul sistem care nu necesită control manual, dar avea dezavantajul greutății (cântărea 40 kg!). MTB Produce o versiune mai evoluată, cântărea “doar” 9 kg și a fost introdus în 1965 și ajunsese până la 600 la desființare.  În 1970, Amos E. Joel, Jr. de la Bell Labs inventează un sistem care să permită telefoanelor să treacă dintr-o “arie celulară" în alta fără întreruperea convorbirii telefonice, iar in decembrie 1971, AT&T își prezintă oferta pentru serviciul de telefonie celulară către Comisia Federală de Comunicații (FCC). După ani de dezbateri și audiențe, oferta este acceptabilă abia în 1982 ca Serviciu Avansat de Telefonie Mobilă (Advanced Mobile Phone Service - AMPS),fiind dat in explotare comerciala, alocându-i-se frecvențe din gama 824-894 MHz. Serviciul analogic AMPS este depășit și înlocuit de D-AMPS (digital) în 1990.

4

2. Partea Teoretica 1.1 Sistemul de telefonie mobila AMPS. Caracterizarea generala. AMPS (Advanced Mobile Phone System) – este una dintre primele rețelele bazate pe principiul FDMA (Frequency Division Multiple Access – acces multiplu cu diviziune in frecvență ). Iniţial AMPS a fost proiectat pentru un număr nu prea mare de utilizatori de aceea clusterul pentru sistemul AMPS era preconizat să fie format din 7 celule, din aceste considerente şi din perspectiva dezvoltării sistemului seturile de canale pentru fiecare celulă au fost formate după următorul principiu: a) au fost formate 7 grupe de seturi b) au fost formate 3 tipuri de seturi pentru fiecare celulă, de aceea repartizarea seturilor de canale pentru fiecare celulă se efectuează conform tabelului de mai jos. c) În fiecare celulă iniţial se utilizau seturile de canale ale grupeiA, iar în continuare în aceeaşi celulă puteu fi utilizate seturile de canale corespunzătoare grupelor B şi C. Tab. 1.1 Repartizarea seturilor de canale pe celule. 1A

2A

3A

4A

5A

6A

7A

1B

2B

3B

4B

5B

6B

7B

1C

2C

3C

4C

5C

6C

7C

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

.....

653

654

655

656

657

658

659

660

661

662

663

664

665

666

43 ..... 631 652

5

1.2 Caracteristicile de baza ale sistemului AMPS Sistemul AMPS are urmatoarele parametri de baza :  banda de frecvenţe utilizată: ΔF1= 825-845 MHz (SM – SB) ΔF2= 870-890 MHz (SB – SM)  numărul de canale în fiecare subbandă: N = 666;  lătimea de bandă a unui canal: Δfc = 30 kHz;  distanţa dintre două purtătoare consecutive: 30 kHz.  Comunicaţia - sistem duplex folosind două canale;  cele două canale sunt plasate în cele două subbenzi;  distanţa dintre canale duplex - 45 MHz.

1.3 Planul de frecvenţe. Planul de frecvente al sistemului AMPS este prezentat in Figura 1.

Fig. 1 Planul de frecvente in sistemul AMPS.

6

1.4 Structura sistemului AMPS Sistemul AMPS conţine (figura 2):

- centrala telefonică proprie abonaţilor mobili: MTX; - echipamente de celulă sau staţii de bază: BS; - echipamente mobile (staţii mobile): MS.

F F Fig. 2 Sistemul AMPS: configuraţie generală. Legătura cu PSTN (reţeaua telefonică publică comutată) este realizată la nivelul centralelor locale (LE) dar se poate stabili şi la niveluri ierarhice superioare (ex. TE) a) Centrala telefonică a sistemului (MTX=Mobile Telephonic Exchange) (figura 2) este contectată cu fiecare staţie de bază (grup de staţii) printr-un fascicul de linii telefonice (o pereche pentru fiecare canal radio duplex) şi prin una sau două linii de date. Prin acestea din urmă se realizează semnalizarea între cele două unităţi pentru desfăşurarea unui apel. Centrala este în legătură, prin linii telefonice, cu o centrală din reţeaua telefonică publică comutată.

7

Fig. 3 Structura centralei telefonice pentru abonaţii mobili şi staţiei de bază AMPS 

Reţeaua de comutaţie - Blocul care realizează legăturile între canale

provenind de la staţii debază şi canale provenind de la centrale din reţeaua terestră sau alte staţii de bază. 

Procesorul centralei telefonice (Figura 3 ) controlează echipa-mentul

de conectare propriu, care:

- permite racordarea abonatului mobil la reţeaua telefonică publică, comutată (RTPC, PSTN) care:

- controlează activitatea staţiilor de bază şi controlează majoritatea activităţilor staţiilor mobile.

- dirijeaza comenzile către staţiile mobile se transmit prin intermediul staţiilor de bază. Rezultă că elementul vital al sistemului AMPS este procesorul MTx; activitatea în cadrul sistemului este foarte centralizată.

9

b) Staţia de bază (Base Station) (figura 3) este compusă din :

•

perechi de echipamente emiţător - receptor, câte o pereche pentru fiecare canal radio .

• pentru recepţie se folosesc două antene pentru a realiza recepţia cu diversitate spaţială de ordinul doi.

• fiecare emiţător are, în principiu, propria antenă de emisie dar este posibil să se adopte şi soluţii cu antenă comună, care utilizează multiplexoare şi filtre de separare corespunzătoare.

• module pentru urmărirea nivelului semnalului (cadre supervizare linii), • module pentru canalele radio de comandă/control şi semnalizare cum ar fi: - unitatea centrală, - echipamente transmisiuni de date şi poziţionare) - cadre pentru întreţinere şi testare. BS utilizează 2 antene de recepţie pentru înlăturarea efectului fading şi n antene de emisie. În sistem de telefonie mobilă se observă fenomenul de scădere a nivelului recepţionat a ME, care se numeşte efectul fading. Există 2 tipuri de efect fading:  fading rapid – se datorează faptului că semnalul sumar în antena ME este format semnale ce parcurg diverse căi  fading lent – este legat de fptul că ME nimereşte în „umbre” unui obstacol. Echipamentul mobil Echipamentul mobil (ME) in AMPS conţine următoarele părţi componente: Ae-r

Ar UL

IU E/R

Fig. 5 Structura staţiei mobile în sistemul AMPS. IU – interfaţa utilizatorului (tastatura, LED-uri, ecran, etc.) UL – unitatea logică E/R – emiţător/receptor 10

Schema de structură a unui echipament mobil în forma mai detaliată este data in figura 6. Ae-r

Ar

FTBR

SD2

FTBR

ARF SF1

C

FTBE

ARF MF M6

CP MX

M6 SC/6 (666)

45MHz AFI1 SF2 34,3MHz

MNS UL

OL Ext

Mute AFI2

DMx

DMF

Rx date

10,7MH z

Fig. 6 Schema structurală a unui echipament mobil. Unde: FTBR – filtru trece bandă de recepţie SD 2 – selector de diversitate 2 C – circulator ARF – amplificator de radiofrecvenţă SF 1,2 – Mixer de frecvenţă AFI 1,2 – amplificator de frecvenţă OL – oscilator local DMF – demultiplexor de fază MNS – măsurător nivelului de semnal DMx – demultiplexor Ext – extensor M6 – multiplicator de frecvenţă la 6

FTBE – filtru trece bandp de emisie ARFP – amplificator de radiofrecvenţă de putere MF – multiplexor de fază SC/6 – sintezator de canale CP – copmresor Mx – multiplexor UL – unitatea logică Mute – acordarea fără zgomot la canal Rx date linia de transmisiune de date

11

Calea de emisie – semnalul vocal nimereşte în microfon, unde este trasnsformat în semnalul electric după ce este compresat în blocul CP, multiplexat cu datele de la UL în Mx şi transferat în blocurile M6 şi MF, unde se efectuează o modulaţie în frecvenţă a purtătoarei canalului simplex de emisie, apoi semnalul se amplifică în ARFP, care are 4 trepte de reglare a semnalului. Acest semnal de reglare a puterii de emisie este generat de către UL în rezultatul analizei nivelului de semnal recepţionat de blocul MNS. Semnalul de emisie nimereşte în FTB emisie şi prin circulator trece în antena de emisie. Calea de recepţie – în ME pentru AMPS se utilizeazăpentru recepţie 2 antene diferite: una lucrează permanent la recepţie (cea din stînga) şi a doua lucrează şi la emisie şi la recepţie. Unul şi acelaşi semnal de recepţie nimereşte la antena de recepţie şi prin FTBR se aplică la selector de diversificare SD2. În SD2 se selectează semnalul cel mai puternic care este aplicat la ARF, care la rîndul său îl amplifică, iar apoi nimereşte în primul multiplexor, în rezultatul căruia se obţine prima frecvenţă intermediară egală cu 45MHz, care este amplificată de AFI 1 şi ca rezultat frecvenţa serveşte pentru măsurarea nivelului semnalului recepţionat. La SF2 se aplică un semnal al oscilatorului loca cu frecvenţa de 34,3MHz şi se obţine a doua frecvenţă intermediară egală cu 10,7MHz, care este amplificată de AFI 2. Frecvenţa intermediară se aplică la DMF, iar după ceea la DMx, unde se face separarea semnalului vocal de semnalul de date. Semnalul vocal prin EXT se aplică difuzorului, iar datele la UL. Pentru acordul fără zgomot pe un canal, cît şi pentru trecerea de pe un canal pe altul se utilizează legătura Mute, ce deconectează pe această perioadă semnalul sonor.

1.5 Modul de functionare al sistemului AMPS. Sistemul AMPS utilizează un număr de canale doar pentru efectuarea procesului de căutare şi acces, cît şi pentru semnalizarea, aceste canale se umesc S canale şi, de obicei, se utilizează ultimele 21 de canale din 666(cîte un canal S pentru fiecare set

12

de canale ca minimum), aceste canale se utilizează în ambele sensuri şi doar pe un timp foarte scurt pînă la atribuirea canalului de trafic liber. Pentru utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţe utilizarea canalelor S în ambele sensuri, şi anume în cazul iniţierii unui apel de către ME pe canalul S din calula dată, se transmite un semnal special. Această procedură se numeşte porcedură de acces. Şi la apariţia a două sau mai multe proceduri de acces de către abonaţii aceleeaşi BS se utilizează o procedură specială pentru evitarea apariţiei conflictelor la acăpărarea unui cana liber. Această procedură constă în următoarele: cînd ME transmite spre BS semnal de iniţiere a unei convorbiri pe canalul S iniţial BS nu eliberează mimental un canal liber de trafic, doar la apariţia peste un timp aleator de timp aceluiaşi semnal de la ME la BS, BS eliberează un canal de trafic şi în acest moment eliberează şi un canal S. Dacă doi sau cîţiva abonaţi iniţiază un apel în acelaşi moment de tmip, datorită faptului că fiecare ME repetă acest semnal peste un timp aleator primul va primi canalul de trafic ME care are timpul repetare mai mic. În AMPS procedura de acces şi căutare se efectuează pe acelaşi canal. Procedura de căutare este o procedură prin care o BS iniţiază o legătură cu unul din abonaţii mobili aflaţi pe teritoriul calulei pe durata legăturii BS şi MTx supraveghează calitatea comunicaţiei şi dacă este necesar se declanşează procedura de hand over intra sau inter celulară. La închierea convorbirii ME semnalizează acest lucru cu un semnal special şi BS consideră în continuare canalul de trafic utilizat în convorbire ca canali liber. Regimul de aşteptare (stand by) ME se află permanent pe un canal S deservit de altă BS. ME schimbă acest canal S. Există cazuri cînd ME recep-ţionează de la BS comenzi de a se transfera necondiţionat de pe un canal S pe altul, aceasta are loc cînd într-o celulă este depistat un număr mare de abonaţi, care dacă ar iniţia o convorbire sau ar fi apelaţi BS nu ar face faţă acestui trafic. Distanţa între BS ţi ME poate varia de la 0 la cîţiva zeci de km, de aici rezultă o variaţie în limitele foarte mari a nivelului semnalului recepţionat. La o scădere a cestui nivel sub nivelul limită BS şi ME întreprind măsuri legate de ridicarea calităţii prin mărirea în 4 trepte a puterii de emisie. Această procedură se utilizează pentru a 13

exclude posibilitatea apariţăei interfeţelor în cazul utilizării semnalului maxim de emisie.

1.6 Supervizarea şi controlul reţelei AMPS. Supervizarea reţelei AMPS urmăreşte următoarele: 1. controlul permanent al calităţii legăturii 2. efectuarea procedurii de căutare ME 3. accesul ME în reţea 4. rezolvarea conflictelor la acăpărarea unui canal Supervizarea calităţii legăturii: în PSTN sub noţiune de supervizarea calităţii lagăturii se subînţelege procesul de aflare a stării terminalului aparatului(dacă receptorul este în furcă sau nu). În AMPS noţiunea de supervizare cuprinde:  urmărirea stării abonatului  menţinerea cîmpului semnaluli de recepţie la un nivel corespunzător Pentru aceasta AMPS utilizează 2 tipuri de semnal: a) semnalul SAT – Supervisory Audio Tone b) semnalul ST – Signalization Tone Pentru semnalul SAT sunt alocate 3 frecvenţe indicate in Tab 1.2. Tab 1.2 Frecventele tonului audio de supervizare . SAT 1

SAT 2

SAT 3

5600Hz

6000Hz

6400Hz

Acest semnal este în afara benzii canalului tonal şi se separă uşor de această bandă printr-un filtru trece sus. Fiecare BS poate utiliza doar unul din aceste semnale SAT şi ME recepţionînd aceste semnale poate concluziona pe teritoriul a cărei BS se află şi care este următoarea BS cea mai apropiată. Fiecare ME recepţionaeză semnalul SAT corespunzător şi fără prelucrări suplimentare îl transmitespre BS, iar BS recepţionînd semnalul SAT de la ME efectuează următoarele: 14

 hotărăşte că legătura cu abonatul mobil are o buclă închisă (canalu este controlat)  apreciază distanţa relativă de la BS la ME

1.7 Avantajele si neajunsurie sistemului AMPS. Sistemul AMPS a fost primul sistem de telefonie celulară cu extinderea pe arii mari. În acest sistem s-au depistat nişte neajunsuri legată de dirijarea prea centralizată a funcţionării sistemului, aceasta a dus la: a) imposibilitatea utilizării celulelor cu raza mai mică de o milă, acesat s-a întîmplat din cauza că la deplasarea abonaţilor mobili era necesar de a efectua foarte des procedurile hand over, ce se primeau la nivelul MTx; b) neamplasarea BS în locul găsit conform calculului a condus la apariţia unor situaţii cînd o parte din abonaţi nu puteau efectua o legătură calitativă de la BS pe teritoriul căreia celule erau amplasaţi şi erau deserviţi de BS vecine, care nu întodeauna efectuau o comunicaţie calitativă. Însă în majoritate cazurilor BS era amplasată la o distanţă de 20÷25% de la cea care era calculată . Comparativ cu sitemul NMT-450 aparat cam in aceiasi perioade in Europa. capacitatea rețelei este mai mare decât. Nivelul de zgomot industrial și atmosferic mai redus. Conexiunea în incapere mai fiabile decât la NMT-450. Zonă de conexiune stabilă pentru o singură stație de bază este mai mica, forțând operatorii să plaseze statiile mai aproape una de ala.

15

2.

PARTEA PRACTICA

Date initiale: Tab 2.1 Raza i

j

Celula

Sistem

Banda frecvente,

Canal duplex, set

∆F1/∆F2, MHz

canale

827…840 /872…885

1,4

R,km 4

3

3,7

AMPSclasic

Proiectarea unei retele celulare de comunicatii mobile se efectueaza conform algoritmului urmator: 2.1 Calculam numarul canalelor de trafic in retea. Conform instructiunilor determinam daca F1  F2 : F1  840  827  13MHz F2  885  872  13MHz

 F1  F2

Calculam nr. total de canale de trafic N

F1 F2 13MHz    433,3 canale. f c f c 0.03MHz

 unde, ∆fc - lătimea de bandă a unui canal. Pentru sistemul AMPS clasic este 30kHz = 0,03MHz. Sistemul AMPS – foloseste un numar de canale de trafic egal cu numarul total de canale in retea , deoarece prima generatie a acestu isistem nu foloseste banda de protectie. Deaceia Ntr=N=433,3 canale de trefic Conform rezultatului avem un numar zecimal la care partea intreaga va reprezinta numarul total de canale de trafic iar partea fractionara se va utiliza in planul de frecvente. 2.2 Calculam numarul de celule intr-un cluster k  i 2  ij  j 2  42  4  3  32  16  12  9  37

celule.

Clusterul obţinut este format din 37 celule. 16

2.3 Calculam numarul canalelor de trafic pentru fiecare celula a clusterului Ncan .cel 

Ntr 433   11.7 k 37

canale intr-o celula

In acest caz ,conform rezultatului zecimal, in unele celule ale clusterului se va utiliza un număr de canale egal cu partea intreaga a lui Ncan.cel. ,adica 11 canale, iar in altele se va utiliza partea intreaga +1 a lui Ncan.cel.,adica 11 1  12 canale . Astfel in celulele 1...32 se vor folosi cite 12 canale , iar in celulele 32...37 cite 11 canale . 2.4 Repartizarea canalelor in seturi pe celule Construim un tabel în prima linie a căruia în fiecare celulă, numerotăm celulele consecutive dintr-un cluster, consecutiv, din a doua linie, numerotăm fiecare celulă a tabelului cu un număr al canalului, formînd setul de canale al fiecărei celule a unui cluster, prezentată în Tabelul 2.

Tab. 2.2 Repartizarea canalelor in seturi pe celule 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

…

27

…

37

1 38

2 39

3 40

4 41 78

5 42

6 43

7 44

8 45

9 46

10 47

… …

27 64

… …

37 74 111

406 -

407 -

407 -

115

148

152

185

189

222

226

259

263

296

300

333

337

368

372 409 -

405 -

410 -

411 -

412 -

413 -

414 -

415 -

… -

433 -

-

Din tabel rezulta ca canalul duplex 4 contine setul canalelor de trafic: 4,41,78,115,152,189,226,263,300,337,372 si 409.

17

2.5 Repartizarea celulelor in cluster si in afara lui . Planul de acoperire.

Formarea clusterilor si repartizarea seturilor de canale in celulele clusterului constă în procedurile: 1 Se alege o celulă oarecare de pe teritoriul ce trebuie acoperit şi acestei celule iniţiale i se atribuie un oarecare set de canale. 2 Cele mai apropiate 6 celule care vor utiliza acelaşi set de canale se determină deplasîndu-se din centru celulei iniţiale perpendicular pe fiecare din laturile celulei iniţiale cu i unităţi (sub unitate se subînţelege distanţa dintre 2 celule vecine) in cazul nostru distanta = 4. 3 Sub un unghi pozitiv în sens geometric(de la o linie contra acelor de ceasornic) de 60º se deplasează cu j celule , unde distanta pentu reteauan data = 3. Celulei obţinute i se atribui setul iniţial de canale 1. 4 Se alege o oarecare celulă ce se află între celulele ce au primit deja un set de canale şi se repetă pasul 1,2,3. Procedura se termină atunci cînd toate celulele cuprinse între celulele cu setului. 5 Pe teritoriul acoperit se formează grupuri de celule numite clustere a căror hotare se indică cu o linie mai groasă. Notă: În celule vecine nu se permite utilizarea seturilor de canale vecine;între celulele cu setul iniţial de canale nu trebuie sa existe celule ce nu au primit un set de canale şi nu trebuie să existe celule ce au primit două sau mai multe seturi de canale.

18

Figura 2.3 Repartizarea celulelor în cluster şi în afara lui (Planul de acoperire al teritoriului )

19

2.6 Determinarea distanţei de reutilizare a frecvenţei. Distanţa minimă dintre centrele a 2 celule cu acelaşi set de canale din clustere vecine se numeşte distanţa de reutilizare a frecvenţei şi ea se calculează prin 2 metode: I metodă: Conform razei celulei din datele iniţiale şi numărului de celule într-un cluster avem distanţa de reutilizare a D  R 3k

frecvenţei:

D  3, 7 3  39  3, 7 111 (km)

II metodă: Utilizînd coordonatele punctelor P1 şi P2 din figura 2.3 obţinem: P1(x1,y1) = P1(5;11) P2(x2,y2) = P2(12;7) Folosim pentru calcul formula: D  R 3  [(x1  x2 ) 2  ( x1  x2 )( y1  y 2 )  ( y1  y 2 ) 2 ]

Calculam distanţa de reutilizare a frecvenţei pentru cazul variantei propuse: D  3, 7 3 (5  12) 2  (5  12)  (11  7)  (11  7) 2   3,7 3[37]  3,7 111 (km)

20

2.7 Reprezentarea planului de frecvenţe.

Prezentăm planul de frecvenţe în figura 2.4, si canalul duplex 4:

Fig. 2.4 Reprezentarea planului de frecvenţe, si a canalului duplex 4. Fp1ME=>BS = ∆F1+∆fc/2 = 827+ 0,03/2 = 827+0,015 = 827,015 MHz Fp433ME=>BS = ∆F433- ∆fc/2 = 840- 0,03/2 = 840-0,015 = 839,985 MHz Fp1BS=>ME = ∆F1+∆fc/2 = 872+ 0,03/2 = 872+0,015 = 872,015 MHz Fp433BS=>ME = ∆F433 - ∆fc/2 = 827+ 0,03/2 = 885 - 0,015 = 885,985 MHz Distanta dintre doua canale duplex va fi egala : ∆Fd = ∆Fp4BS=>ME - Fp4ME=>BS = 827,105 - 872,105= 45 MHz Nota. La calculul numarul canalelor de trafic am obtinut in rezultat un numar zecilal 433,3 partea intreaga a carui reprezinta numarul canalelr de trafic iar parta zecimala este reprezentata in planul de frecventa (0,3) asociat frecventei maxime a canalelor simplex, fiind multiplicata cu valoarea frecventei latimii unui canal si avand o valorea foarte mica nu se foloseste in trafic. 21

CONCLUZII Efectuarea lucrarii individuale mi-a oferit posibilitatea sa studiez mai detailat structura reţelei AMPS, mi-a permis sa efectuez poiectarea retelei celulare, sa elaborez un plan de frecvente de comunicatii şi sa efectuez o analiza generala asupra acesteia. În prima parte a lucrarii am dat o descrire detailată a reţelei AMPS,

in

capitolele ce au urmat am caractezizat: arhitectura reţelei, parametrii, caracteristicile, protocoalele, serviciile oferite, securitatea,

şi

performanţele acestei reţeli.

De

asemenea, am constatat diferenţa între reţeaua NMT450 care era folosita pe larg in Europa. Am realizat că serviciile oferite de acest sistem de telecomunicaţii este in mare dezavantaj fata de cele actuale insa a jucat un rol important si a fost o baza si o etapa necesara de trecere la nivelul urmator al serviciilor de comunicatii mobile , iar invenţiile ce au urmat acestuia, tind tot mai mult spre perfecţionarea calităţii serviciilor de comunicare. In partea a doua a proiectului , pe baza acestui sistem telefonic am proiectat o reţea celulară determinînd parametrii de bază: numărul de canale de trafic – 433canale, numărul de celule în cluster - 37, distanţa de reutilizare a frecvenţei fiind de 3, 7 111 km, am elaborat planul de acoperire al retelei si planul de frecventa. La prezentare planului de frecvenţe am evidenţiat canalului duplex 4, care include setul de canale 4, 41,78,115,152, 189, 226, 263, 300, 337, 372 si 409. Repartizarea celulelor în cluster este prezentată avînd în vedere repartizarea uniformă a abonaţilor – cu aceeaşi rază a celulelor.

22

BIBLIOGRAFIE 1. Îndrumar metodic „Comunicaţii Mobile”, editura UTM, 2008. 2. Ion Avram - Comunicatii mobile Ciclu de prelegeri Partea 1; Universitatea Tehnica a Moldovei, Facultatea Radioelectronica si Telecomunicatii, Catedra Radiocomunicatii. 3. http://celnet.ru/amps.php - „Advanced Mobile Phone Service (AMPS)” 4. http://www.comm.pub.ro/_curs/cmt/cursuri/CMT%2007%20Amps.pdf „SISTEMUL DE TELEFONIE CELULARĂ AMPS” 5. http://en.wikipedia.org/wiki/Advanced_Mobile_Phone_System 6. http://www.ixbt.com/mobile/amps-nets.html - “Сети AMPS: Bзгляд изнутри “

23