Lucrare Grad i

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE BIOLOGIE ȘI GEOLOGIE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

 pentru obţinerea gradului didactic I

temati zare ar ea  Dezvoltări metodice pentru recapitularea şi si stematiz cunoştinţelor la biologie: organizato organizatorr i grafi ci 

Coordonator ştiinţific,

Candidat,  prof. Laura Adela Bratu

conf. univ. dr. Irina Pop-Păcurar

Seria 2015-2017

CUPRINS INTRODUCERE 1. Motivaţia alegerii temei 2. Actualitatea şi importanţa ştiinţifică a temei pentru învăţământului biologic

Cap.I REPERE TEORETICE GENERALE PRIVIND RECAPITULAREA SISTEMATIZAREA CUNOȘTINȚELOR LA BIOLOGIE ÎN Î N CONTEXTUL ACTUAL

ȘI

I.1. Principiile recapitulării şi sistematizării la biologie I.1.1. Locul şi rolul recapitulării şi sistematizării cunoştinţelor la biologie în proiectarea şi desfăşurarea activitaţii didactice I.1.2. Formele fixării şi sistematizării în lecţiile de predare-învăţare la biologie I.2. Principiile lecţiilor de recapitulare şi sistematizare la biologie I.2.1. Tipuri şi variante de lecţii de recapitulare şi sistematizare I.2.2. Particularităţile lecţiilor de recapitulare şi siste matizare I.2.3. Metode specifice lecţiilor de recapitulare şi sistematizare r ecapitulare şi sistematizare I.2.4. Proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor de recapitulare

Cap.II

ASPECTE

TEORETICE

ALE

ORGANIZATORILOR GRAFICI RECAPITULAREA ȘI SISTEMATIZAREA CUNOȘTINȚELOR LA BIOLOGIE

PENTRU

II.1. Formarea şi dezvoltarea proceselor cognitive la elevii de gimnaziu prin intermediul organizatorilor grafici II.2. Locul şi rolul organizatorilor grafici în activitatea de predare -învaţare la biolo gie II.3. Caracteristicile organizatorilor grafici II.4. Tipuri şi variante de organizatori grafici utili pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie in ciclul gimnazial II.5. Eficientizarea învăţării biologiei în gimnaziu prin utilizarea orga nizatorilor grafici

DEZVOLTĂRI METODICE PENTRU RECAPITULAREA ȘI SISTEMATIZAREA CUNOȘTINȚELOR LA BIOLOGIE: STUDIU APLICATIV LA CLASELE A VI -A ȘI A VII-A

Cap.III

III.1. Ipoteza şi a obiectivele cercetării III.2. Coordonatele cercetării didactice III.2.1. Eșantionare și instrumente de  cercetare. III.2.1.1. Eșantionare de elevi și de conținut III.2.1.2. Met ode și instrumente de cercetare (chestionarul, observare sistematică , probele de evaluare) III.2.2. Proiectarea și realizarea intervenției didactice formative III.2.3. Prelucrarea și interpretarea datelor chestionarelor  III.2.3.1. Rezultatele a plicării chestionarelor  III.2.3.2. Rezultatele probelor de evaluare III.2.3.3. Reflecții pe baza observării sistematice a activității

Concluzii. Posibilități de valorificare a cercetării didactice Bibliografie

2

INTRODUCERE MOTTO ,,Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi

departe.”  (Constantin Brâncuși)

1.

MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

“ Dezvoltări metodice pentru recapitularea recapitularea şi sistematizarea sistematizarea la biologie: organizatori grafici  ” datorită faptului că de-a lungul experienței pe care o am până în momentul de față  la cated ră, am observat că orele de biologie destinate rec apitulării şi sistematizării cunoştinţelor pe parcursul unui an şcolar sunt prea puţine în comparaţie cu ore le de predare-învăţare prevăzute de programa şcolară, şi consider că fixarea şi consolidarea cunoştinţelor inclusă nu doar în lecţiile propriu -zise de recapitulare dar şi în momente ale lecţiilor mixte, sunt foarte importante pentru o mai bună însuşire a noţiunilor de biologie, mai ales dacă se aplică tehnica Am ales tema

organizatorilor organizatorilor grafici. grafici.

Tema de cercetare aleasă sper să îmbogăţească bagajul de cunoştinţe al celor interesaţi de predarea biologiei la ciclul gimnazial, şi nu numai, prin aplicarea în cadrul lecţiilor de recapitulare şi sistematizare a unor metode şi tehnici eficiente care, să fixeze şi să consolideze temeinic cunoştinţele elevilor la biologie, în vederea dezvoltării la elevi a spiritului de observaţie, observaţie, obţinând astfel creşterea atenţiei, memoriei, imaginaţiei, imaginaţiei, c reşterea capacităţii de investigaţie, organizarea în gândire dar şi în fapte, gâ ndirea liberă, creativă, a competenţelor specifice  biologiei.

Fără o fixare şi consolidare a cunoştinţelor la biologie în orice treaptă de şcolarizare, elevii nu sunt capabili de conexiuni cognitive care să permită îndeajuns dezvoltarea intelectului. Copiii, încă de la cele mai fragede vârste, intră în contact direct cu lumea înconjurătoare, o văd, o ascultă, o simt, o cercetează prin toate simţurile lor şi o înteleg   prin conexiunile realizate la nivel mintal, ceea ce le va  permite mai târziu să îşi formeze imagini clare, reale despre tot ceea ce îi înconjoară:  forme, culoare, dimensiune şi relații spaț iale. 2. ACTUALITATEA ŞI IMPORTANŢA ŞTIINŢIFICĂ A TEMEI

“Dezvoltări metodice pentru recapitularea şi sistematizarea la biologie: organizatori grafici” consider că este o temă importantă şi de actualitate deoarece organizatorii grafici aplicaţi în studierea unui material informativ la orice ciclu şcolar, şcolar, au urmatoarele roluri: roluri:  Modelează personalitatea elevilor facându -i mai creativi, mai ordonaţi;  Dezvoltă spiritul de observaţie şi atenţia ;  pacitatea de exprimare liberă, creativă  Cultivă ca pacitate cr eativă;  Stimulează imaginaţia constructivă, intuiţia ; organizatori gr afici  ,  Dezvoltă deprinderea de a descifra, citi sau de a construi modele sub formă de organizatori stimulându astfel creativitatea ştiinţifică ;  Formează şi dezvoltă ca pacitatea  pacitatea de a inve stiga realitatea înconjurătoare  Asimilează temeinic cunoştinţele de biologie prin reconstrucţia noţiunilor în jurul unui concept cheie în acele momente pentru fixarea şi consolidarea c onsolidarea unor cunoştinţe; interdependenţele între noţiuni ;  Sesizează interdependenţele  Dezvoltă modul de analiză, sinteză, gândire a elevilor prin aplicarea noțiunilor în operații mentale Condiţia esenţială pentru o fixare şi sistematizare temeinică a informaţiilor , nu doar cele privitoare la  biologie, ci şi pentru orice alt dome domeniu de activitate, este acela că elevii să ia contact cu aceşti organizatori grafici, să-i recunoască şi să lucreze concret cu aceştia. Prin proiectarea riguroasă a lecțiilor de recapitulare și sistematizare, prin alegerea metodel or potrivite situațiilor de învățare, prin introducerea unor tehnici și metode noi și diversificate în funcție de niv elul de  pregătire ale elevilor, se poate eficientaliza învățarea la biologie, se evită rutina și se stimulează motivația elevilor în ceea ce privește învățarea.

3

EPERE TEORETICE GENERALE PRIVIND RECAPITULAREA ŞI CAP .I R EPERE SISTEMATIZAREA SISTEMATIZAREA CUNOŞTINŢELOR LA BIOLOGIE ÎN CONTEXTUL ACTUAL

I.1. Principiile recapitulării şi sistematizării la biologie

Sistemul de învăţământ românesc trece în ziua de astăzi prin transformări rapid e, ce determină pe cadrul didactic să evolueze, să se perfecţioneze, să fie inovativ, să se alinieze cerinţelor unui învăţământ modern, care situează elevul în centrul activităţii educative în scopul dezvoltării personalităţii, creativităţii şi gândirii ac etuia. Pornind de la noţiunea de ,, recapitulare ” care, în dicţionarul român înseamnă a revedea, a trece în revistă, a readuce în memorie, nu înseamnă a repeta identic identic materialul însuşit anterior, ci înseamnă înseamnă a reorganiza informaţiile într -un de -un sistem nou as tfel încât să fie mai uşor de aplicat în contexte noi, de asimilat, de conştientizat. În etapa actuală a învăţământului, ţinând seama de cerinţele tot mai mari pe care le ridică societatea românească, obiectivul fundamental al oricărei activităţi instruct iv-educative este acela de a dezvolta  personalitatea  personalitatea elevilor. elevilor.

Studiul sistematic al biologiei în şcoala gimnazială, după cum arată programa şcolară, contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor urmărind astfel:  dezvoltarea capacităţilor de investigaţie ştiinţifică;   folosirea unor metode şi tehnici de lucru specifice biologiei;  integrarea cunoştinţelor în experienţa de viaţă a elevilor;  aplicarea cunoştinţelor însuşite în rezolvarea unor situaţii - problemă  problemă şi luarea unor decizii;   formarea unor deprinderi de muncă intelectuală şi productivă;   stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi valorizarea acesteia în formarea unor convingeri şi competenţe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activităţi de ocrotire a mediului înconjurător;   utilizarea cunoştinţelor însuşite în sensul păstrării sănătăţii individuale şi colective. Contribuţia ştiinţelor biologice, ca şi a celorlate discipline de învăţământ , la dezvoltarea personalităţii elevilor, este condiţionată de respectarea unor reguli, numite  principii didactice , ce trebuie avute în vedere în cadrul desfăşurării activităţilor de predare -invăţare. Principiile didactice ce trebuie respectate în predarea-învăţarea biologiei în orice ciclu de învățământ , după cum arată diverşi autori de specialitate, sunt următoarele:   principiul participării participării active şi conştiente conştiente a elevilor în activitatea activitatea didactică;   principiul intuiţiei; intuiţiei; teoriei cu practica;   principiul legării teoriei sistematizării şi continuităţiiîn continuităţiiîn invăţare ;   principiul sistematizării   principiul acc accesibilităţii şi individualizării în predare -învăţare;   principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi deprinderilor (Cucoş, C., 1998, p. 59-66)  Noţiuni ca ,,mamifer”, ,,ecosistem”, ,,parazit”, ,,sensibilitate” pot fi înţelese de elevi numai atunci când în  procesul de predare-învăţare se respectă  principiul sistematizării  şi continuităţii cunoştinţelor . Însuşirea temeinică a particularităţilor or ganismelor ganismelor vii se realizeaz ă numai după organizarea sistematică şi continuă continuă a noţiunilor, după efec tuarea organizată a observaţiilor, după după recunoaşterea şi redescoperirea redescoperirea concretă a acestora, elevii pot astfel să înţeleagă noţiuni mai generale, mai abstracte. ,,Sistematizarea cunoştinţelor presupune predarea integrată a informaţiilor, asigurarea unor coordonări şi conexări fireşti ale acestora. Tot ceea ce se predă la un moment dat trebu ie să aibă legătură cu ceea ce s-a însuşit  până în momentul respectiv” respectiv” (Cucoş, C., 1998, p. 62). În organizarea, structurarea structurarea şi sistematizarea conţinuturilor conţinuturilor la biologie biologie profesorul trebuie să ţină seama de  principiile didactice didactice astfel: astfel:   

asigurarea participării active şi conştiente a elevilor  la activităţile instructiv -educative , în sensul că doar acţiunea îl face pe elev părtaş la propria lui formare;  perceperea directă  sau indirect ă  a organismelor vii sau a fenomenelor naturii cu ajuto rul simţurilor (vizual, auditiv, tactil) face ca elevii să cunoască şi să sesizese mai intens lumea înconjurătoare; conştientizarea legăturii strânse dintre teorie şi practică şi aplicaţiile posibile d uce la dezvoltarea deprinderilor, aptitudinilor şi atitudinilor elevilor; 4

asigurarea sistematizării şi continuităţii conţinuturilor  la biologie , ierarhizarea învăţării de la simplu la complex, de la particular la general, în sensul că însuşirea temeinică a noilor conoştinţe se face pe baza celor acumulate anterior, iar aprofundarea şi corelarea lor duce la integralitate;  asigurarea accesilbilităţii şi individualizării conţinuturilor la biologie, prin adaptarea acestora la  particularităţile de vârstă vârstă ale elevilor;  însuşirea temeinică a cunoştinţelor şi deprinderilor duce la dezvoltarea gândirii elevilor, la dezvoltarea  personalităţii, a spiritului spiritului de independenţă independenţă şi iniţiativă. Profesorul de biologie nu poate să nu ţină cont de toate aceste principii didactice între care există o strînsă legătură, fără de care nu se poată realiza activităţi de predare -învăţare eficiente. 

I.1.1. Locul şi rolul recapitulării şi sistematizării cunoştinţelor la biologie în proiectarea şi desfăşurarea activitaţii didactice Proiectarea este un ,,demers de anticipare a activității didactice”   (Pop-Păcurar, I., 2012, p. 57) care se realizează ținînd seama de respectarea programei școlare, de competențele generale ce pot fi atinse prin realizarea comp etențelor specifice. Activitățile didactice trebuie să dezvo lte la elevi  pe lângă însușirea de cunoștințe, o serie de priceperi, abilități și capacități așa cum sunt descrise de Pop -Păcurar, I., (2012): utilizarea surselor de informație; ,,citirea unei scheme; realizarea unui desen de obse rvație;  interpretarea graficelor, imaginilor, diagramelor; prezentarea

rezultatelor sub formă de imagini sau grafice; citirea activă a unui text științific simplu; formulare de ipoteze care să conducă la rezolvarea unor probleme; observarea unei situații experimentale și analizarea semnificațiilor acesteia; conceperea unei experiențe; conducerea unui experiment simplu; observarea continuă a unui fenomen,  proces; stabilirea de corespondențe corespondențe și identificarea relațiilor relațiilor de cauzalitate; diferențier  diferențier ea esențialului de secundar, comunicarea orală a ideilor, rezultatelor; redactarea (sinteză, rezumat, eseu) (Pop-Păcurar, I., 2012, p. 58). Dacă privim cu atenție aceste priceperi, capacități descrise de autoarea mai sus menționată, observăm că lecțiile de recapitulare și sistematizare sistematizare a cunoștințelor la biologie biologie pot forma și dezvolta aceste capacități dacă se organizează activități specifice acestor lecții prin folosirea unor metode și tehnici didactice diversificate și adaptate nivelului nivelului de cunoștințe ele elevilor. Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie nu se realizează doar la finalul unor capitole, teme, sfârşit de semestru sau an şcolar, ci se poate realiza şi în timpul lecţiilor de predare -învăţare, în momente de reactualizare a lecţiei anterior învăţate, în momentul conexiunii - inverse, în perioada de început de an şcolar când se face recapitularea materiei din anii anteriori. sistematizării şi continuităţii continuităţii în învăţare Constantin Cucoş arată că ,,sistematizarea Conform  principiului sistematizării cunoştinţelor presupune predarea integrată a informaţiilor, asigurarea unor coordonări şi conexări fireşti ale acestora. Tot ceea ce se predă la un moment dat trebuie să aibă legătură cu ceea ce s -a însuşit până în momentul respectiv ”(Cucoş, C., 2006, p. 354). Temele alese pentru recapitularea și sistematizarea la biologie trebuie să aibă un caracter sintetic, să red ea esența și în același timp să aducă elemente de noutate pentru a evita plictiseala elevilor. Eficientizarea lecțiilor de recapitulare și sistematizare la biologie este dată de  ,,redimensionarea  ,,redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete și de aplicații relevante în contexte din ce în ce mai largi ale cunoașterii” (Cucoș, C.,(coord.), 2005, p. 204). I.1.2. Formele fixării şi sistematizării în lecţiile de predare- învăţare la biologie Fixarea şi sistematizarea la biologie se realizează ţinând cont de   strategiile pe care profesorul le alege  pentru a atinge obiectivele operaţionale propuse la începutul activităţii de predare -învăţare, pentru a realiza o

consolidare a noţiunilor cât mai eficientă. Obiectivele sistematizării fiind de ordin formativ, ,,elevii sunt puşi în situaţia să facă generalizări, să-şi argumenteze un punct de vedere şi să accepte diversitatea unor puncte de vedere referitoare la aceeaşi problemă, să găsească noi aplicaţii ale cunoştinţelor însuşite, să -şi dezvolte deprinderile de muncă independentă, să lucreze în grupuri mici şi să prezinte rezultatele muncii în grup, să -şi prezinte o lucrare redactată anterior” (Sălăvăstru, D., 1999, p. 162).

5

Fixarea şi sistematizarea se face sub o nouă formă decât s -a predat anterior, se aduc materiale noi,  se redimensionează conţinuturile în jurul unor idei cu valoare cognitivă maximă, se stabilesc noi conexiuni, se elimină eventuale confuzii pe care profesorul le constată la elevi, se construiesc scheme , desene, diagrame sau organizatori, organizatori , care să esenţializeze noţiunile însuşite, se lucrează pe grupe, individual sau frontal în funcţie  forma de activitate propusă.  Profesorul are libertatea de a folosi acele strategii pe care consideră a fi cele mai eficiente  pentru realizarea realizarea obiectivel obiectivelor or propuse.

Activităţile frontale  pentru fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor cunoştinţelor la biologie pot pot avea loc în sala de clasă, în laboratorul de biologie, vizite la muzee, excursii didactice. ,,Activitatea frontală are efecte formative  pozitive în planul dezvoltării morale a elevilor şi al integrării lor soc iale. Acestea contribuie la realizarea educaţiei intelectuale a elevilor. Există o corelaţie foarte strânsă între activitatea frontală şi activitatea grupată şi individuală” (Marinescu, M., 2010, p. 44). Activităţile individuale pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor de biologie ,,promovează autonomia elevului şi încurajează efortul personal de descoperire a cunoştinţelor ştiinţifice” (Pop-Pacurar, I., 2012, p. 86). În cadrul activităţilor independente independente se pot efectua proiecte personale, personale, experiente de laborator, referate, materiale didactice, lecturi pentru consolidarea noţiunilor, fişe de activitate individuală. Activităţile pe grupe pentru fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie sunt necesare în măsura în care acestea ajută la o consolidare temeinică a noţiunilor însuşite noţiunilor  însuşite anterior, dezvoltând astfel la elevi şi spiritul de cooperare, competiţie. Modalităţile de lucru  pe grupe sunt avantajoase pentru instruirea diferenţiată, dând astfel  posibilitatea tuturor tuturor elevilor să atingă atingă performanţe personale pe măsura capacităţilor capacităţilor lor intelectuale. În r ealizarea lecţiilor de recapitulare şi sistematizare la biologie trebuie respectate principiile didacticii ca la oricare altă activitate instructiv -educativă. ofesorilor să apeleze la  ,,strategii coerente de  punere în formă a Constantin Cucoş recomandă pr ofesorilor informaţiilor [ ....]  pentru că numai un ansamblu coerent c oerent de informaţii are şansa de a fi înţeles şi stocat în spiritul elevului ” (Cucoş, C., 2006, p. 355). I.2. Principiile lecţiilor de recapitula re şi sistematizare la biologie Lecţia de biologie este principala form ă a activit ăţii didactice, o verig ă in cadrul sistemului disciplinelor  biologice. Proiectarea Proiectarea unei lec ţii de biologie este opera ţia de identificare a secven ţelor instrucţionale ce se deruleaz ă  in cadrul unui timp determinat, de obicei o or ă şcolar ă. O pregătire serioasă  a lecţiei de biologie, începe cu un act de proiectare, de gâ ndire, de imaginare şi fundamentare a acesteia din toate punctele de vedere, o lecţie bună fiind rezultatul, în primul rand, al unui proiect didactic bine gâ ndit. Improvizaţia poate s ă  aducă surprize chiar profesorilor cu “har pedagogic”(Cerghit, I., 2002, p. 79).

I.2.1. Tipuri şi variante de lecţii de recapitulare şi sistematizare

În literatura de specialitate lecţiile de recapitulare şi sistematizare sunt clasificate la rândul lor în funcţie de  factori variabili: ,, nivelul de pregătire al elevilor, complexitatea cunoştinţelor ce urmează a fi însuşite de elevi, strategiile de lucru de care dispune profe sorul, mijloacele de învăţământ utilizate, locul lecţiei în sistem” (Ionescu, M.; Radu, I., 1995, p. 237). -o varietate mare de moduri, din mai multe Lecţia este definită şi clasificată în literatura de specialitate într -o  puncte de vedere: din punct de veder e organizatoric, din punct de vedere al activităţii profesorului, din punct de vedere al activităţii elevilor. Cele mai multe clasificări se fac după obiectivul general urmărit.  Fiecare categorie de lecţie are o structură propie , dar flexibilă, ceea ce permite profesorului de biologie să adapteze şi să diversifice lecţia, în funcţie de  factorii variabili întâlniţi, luând naştere astfel mai multe variante ale fiecărui tip

de lecţie. În funcție de acest criteriu, ne-am oprit asupra clasificării realizată de Marinescu, M., (2010 ) redată  sub Fig.I.1.) organizator grafi c  forma unui organizator .( Fig.I.1.

6

 I.1: Tipuri de lecții  Fig. I.1:

Lecţia de recapitulare şi sistematizare are şi ea , la rândul ei, mai multe variante, în funcţie  factorii variabili on Ionescu Ionescu (1982) dintre care, amintim câteva exemple care se pretează  bine şi întâlniţi, după cum arată Mir on  pentru disciplina disciplina biologie biologie la clasele gimnaziale: gimnaziale: lecţia recapitulativă introductivă; 

lecţia pe baza planului alcătuit de profesor şi prezentat elevilor în lecţia anterioară; lecţia pe baza planului alcătuit de profesor împreună cu c u elevii; lecţii bazate pe scheme recapitulative, activităţi practice, exerciţii, monografii, referate, clasificări; lecţia de recapitulare -sistematizare prin instruire programată; lecţii recapitulative prin alcătuirea unor probleme de către elevi, prin efectuarea unor vizite la expoziţii, muzee; lecţia tip ,,proces”, analiză de caz; lecţia bazată pe proiecte; lecţia de sinteză la sfârşit de capitol, trimestru sau an şcolar . (Ionescu, M., 1982, p. 119) Metodologia de dezvoltare a acestor lecţii pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie în şcoala gimnazială este la îndemâna profesorului, el având astfel posibilitatea să fie cât mai creativ, inovativ, să găsească strategii de predare -învăţare cât mai diversificate şi adecvate pentru a determina progresul progresul elevilor prin atingerea obiectivelor urmărite. Unii autori (Marinescu, M., 2010; Ionescu, M., 1982) încadrează lecţiile de recapitulare şi sistematizare separat de lecţiile de fixare şi consolidare, având însă variante de lecţii comune celor două tipuri de lecţii, deşi se constată că scopul lecţiilor de recapitulare este tocmai consolidarea cunoştinţelor insuşite  şi aprofundarea lor şi     

  

completarea unor lacune.

Punctul de plecare în organizarea lecţiilor pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie în învăţământul gimnazial trebuie să -l constitue faptul că biologia este o ştiinţă de sinteză care adună într -un -un tot unitar noţiuni din din domeniul botanicii, botanicii, zoologiei, an atomiei umane, ecologiei, geneticii, microbiologiei. Stabilirea clară a obiectivelor recapitulării cunoştinţelor la biologie şi a finalităţilor lecţiei are o mare importanţă pentru ca lecţia lecţia să fie eficientă şi pentru obţinerea obţinerea rezultatele aşteptate. Ast Astfel, profesorul de biologie 7

trebuie să-şi stabilească o structură clară şi concretă a recapitulărilor pe care şi le propune. Lecţiile de recapitulare şi sistematizare la biologie au o structură relativ diferită faţă alte tipuri de lecţii. În organizarea lecţiilor pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie, profesorul trebuie să  plece de la i deea că aceasta nu este o lecţie obişnuită, de însuşire de cunoştinţe, cunoştinţe, nu se repetă materia predată anterior, ci se scot în evidenţă relaţiile şi conexiunile dintre noţiuni şi anume: structură-funcţie, mediul de viaţă comportament- relaţiile organismelor vii. ,,O atenție cu totul deosebită se cuvine a se acorda reactivării așa -numitelor idei-ancoră și a deprinderilor intelectuale implicate în studi erea noului material, indispensabile constituirii unor noi structuri cognitive, (Cerghit, I., 1983, p. formării unor deprinderi de muncă intelectuală mai complexe, unor strategii cognitive”   (Cerghit, 133-134).

Particularitățile de vârstă ale elevilor sunt  un criter iu iu de alegere a variantei de lecție de recapitulare datorită capacităţilor intelectuale capacităţilor intelectuale şi al potenţialului lor de învăţare. La clasele mai mici, datorită faptului că elevii nu pot recepta un volum mare de cunoștințe și nu -și pot concentra atenția un timp îndelungat , este necesar ă  folosirea acelor variante de lecții de recapitulare care să le capteze și să le atragă atenția, să le stimuleze capacitățile intelectuale și creativitatea, și nu în ultimul rând folosirea acelor metode/tehnici specifice vârstei lor. În ceea ce privește alegerea modul de organizare a activităților în cadrul cadrul lecțiilor de recapitulare trebuie avut avut în vedere faptul că elevii într -o sală de clasă sunt foarte diferiți ca temperament, personalitate, mod de gândire, mediul social din care provin.

I.2.2. Particularităţile lecţiilor de recapitulare şi sistematizare

Lecțiile de recapitulare și sistematizare sunt lecții deosebite față de lecțiile obișnuite datorită nu numai structurii lor ci și datorită faptului că ele sunt prezentate elevilor în ainte de lecția propriu -zisă. În ceea ce priveşte structura orientativă a lecţiilor de recapitulare şi sistematizare , C. Cucoş (2006) arată următoarele elemente structurale ale acestor tipuri de lecţie care, nu reprezintă o regulă fixă de care profesorul chiar  este bine venită orice adaptare pozitivă, în funcţie de starea de spirit a profesorului, trebuie să ţină seama, chiar este de starea de spirit a elevilor, de locul unde se realizează recapitularea, de mijloacele de care dispune profesorul, în funcţie de abilitatea abilitatea profesorului de a fi cât mai creativ pentru pentru a ajunge la performaţele elevilor. conţinutului, a obiectivelor şi a unui plan de recapitulare; această etapă se recomandă a fi   precizarea conţinutului, făcută un doi timpi, timpi, adică în lecţia anterioară anterioară desfăşurării lecţiei propriu propriu-zise de recapitulare şi apoi la începutul lecţiei de recapitulare;  recapitularea conţinutului pe baza planului stabilit; în această etapă se clarifică eventualele confuzii pe care le constată profesorul la elevi, se fac conparaţii pentru a conduce elevii la o înţelegere mai temeinică, mai clară a noţiunilor, se fac generalizări, completări, se realizează scheme grafice pentru a conştientiza elevii mai bine coneziunile coneziunile dintre noţiuni; se sintetizează noţiunile esenţiale; esenţiale;  realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoştinţelor recapitulate; este etapa în care elevii lucrează efectiv cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie de către profesor, fişe de lucru, reviste, texte, atlase, alte surse de informare, pe baza cărora elevii sintetizează, clasifică, esenţializează conţinuturile care trebuiesc recapitulate, cu ajutorul sau fără ajutorul profesorului;  aprecierea activităţii elevilor; etapă în care profesorul de biologie adună materialele realizate de elevi, le face cunoscute întregii cl ase, se fac aprecieri cu privire la aceste rezultate a muncii lor şi se trag concluzii cu privire la desfăşurarea lecţiei;   precizarea şi explicarea temei; în această etapă se reaminteşte eventual scopul recapitulării în vederea obţinerii unor performaţe mai bune într -o evaluare viitoare eficientă. Lecţiile  pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie trebuie să ajungă la sinteze şi generalizări astfel încât simplificând conţinuturile şi înlăturând ceea ce nu este esenţial, ,,elevii să fi e capabili de conexiuni care să permită explicaţii din ce în ce mai complete şi de aplicaţii optime şi operative în contexte din ce în ce mai largi ale cunoaşterii” (Cucoş, C., 2006, p. 309). Aceste lecții au ca particularitate faptul că momentele lecției sunt mai puține și că predomină ca etapă momentul de lecție în care se recapitulează conținutul pe baza planului stabilit în ora anterioară. Practic în aceste lecții se reactualizează noțiuni importante de biologie care să întărească convingerile elevilor depre lumea vie. Asfel ,,ușurința și rapiditatea reactualizării sunt condiționate de factori ce țin de personalitatea elevilor, de capacitatea acestora de a distinge noțiunile, noțiunile, de a face asociații, de a ajunge la generalizări, de fluența ipotezelor, de trăinicia cunoștințelor și deprinderilor învățate etc’’ (Cerghit, I., 1983, p. 134-135). 8

I.2.3. Metode specifice pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie

În lecţiile pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor l a biologie se formulează aceleaşi unitate de învăţare. obiective /competenţe care s-au stabilit  pentru întreaga temă sau unitate Conform Programei de biologie emisă MEC în anul 2009 competenţele specifice sunt:  identificarea unor grupe şi speci i din regnul Plante sau Animale;  identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor funcţiilor organelor şi sistemelor de organe ale corpului uman;  stabilirea relaţiilor dintre mediu şi plante sau animale, explicarea alcătuirii generale ale unei plante sau a 

unui animal; utilizarea unor metode şi mijloace adec vate de investigare a lumii vii;



realizarea de activităţi experimentale şi interpretarea rezultatelor; reprezentarea structurii şi funcţiilor sisteme lor biologice pe baza modelelor; utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii  de comunicare;  prezentarea informaţiilor folosi folosind diverse metode de comunicare; utilizarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor de biologie vegetală sau biologie animală; rezolvarea situaţiilor problemă în relaţia dintre om şi regnul an imal; stabilirea relaţiilor între funcţiile organelor, ale sistemelor de organe din corpul uman şi influenţa



factorilor de mediu; elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare, experimentare şi rezolvare a unor

     

situaţii problemă. Pentru a atinge aceste competenţe specifice biologiei  pentru recapitularea și sistematizarea cunoștințelor, ebuie să planifice cu mare atenţie întreaga strategie de predare-învăţare şi tot ceea ce  profesorul de biologie tr ebuie  presupune activitatea activitatea de predarepredare-învăţare-evaluare la clasă, combinând metodele tradiționale (clasice) cu metode cu rol în învățarea constructivistă , așa cum propune Joița, E.,(coord.) (2007, p. 128), pentru o eficientizare și valorizare conștientă a conținuturilor. conținuturilor. Sunt numeroase definiţiile oferite de diverşi autori în domeniu în ceea ce priveşte metoda didactică , dintre care reţinem următoarele: ,,Metodele de învăţământ sunt modalităţi de organizare şi conducere a procesului de predare -învăţare şi evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor în funcţie de obiectivele didactice. Metoda didactică este constituită din mai multe procese , care în anumite condiţii poartă numele de tehnici…” (Stoica, M., 1995, p. 102). ,,În accepţiune modernă, metodele de învăţământ reprezintă modalităţi de acţiune , instrumente cu ajutorul cărora elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi însuşesc cunoştinţele, îşi formează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi practice, aptitudini, atitudini” (Ionescu, M., Bocoş, M., 2009, p. 224). memoria  elevilor, fie prin solicitarea Reactualizarea achiziţiilor anterioare se poate face fie apelându-se la memoria  efortului de  gândire  al al acestora (Cerghit, I., 1983, p.134). La  gândirea elevilor se poate apela prin metode sau  procedee de activizare, activizare, de pa rticipare a elevilor la activitatea didactică, metode care solicită efort intelectual. Metodele şi procedeele care considerăm că se pretează cel mai bine pentru recapitularea și sistematizarea la învățământul gimnazial sunt diverse, și sunt de preferat combinarea combinarea a două - trei metode pentru o la biologie în învățământul fixare și consolidare cât mai eficientă dar, indiferent de metodele alese , profesorul trebuie să aducă ceva nou față de o lecție obișnuită, că altfel se ajunge la rutină iar elevii nu sunt atrași, motivați spre activitatea didactică. conversaţia pentru fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor; observația dirijată pentru consolidarea cunoștințelor; demonstraţia cu ajutorul fişelor de activitate, cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale; comparaţia cu ajutorul desenelor, graficelor, schemelor;      

metoda/tehnica organizatorilor grafici grafici;;  problematizarea;  problematizarea;

experimentul de laborator pentru sistematizarea cunoştinţelor ; vizite la muzee, grădini botanice, grădini zoologice, drumeții, excursii temetice; Profesorul de biologie trebuie să aleagă metodele cele mai potrivite în lecțiile pentru recapitularea și sistematizarea la biologie,  pentru a trezi interesul elevilor, să sistematizeze informaţiile, să generalizeze şi să esenţializeze astfel încât elevii să acumuleze competențe specifice biologiei, practic să asimileze competențe  pentru viață.  

9

În Tabelul I.1. este redată o selecție a acestor metode constructiviste care considerăm că sunt importante și necesare în lecțiile pentru recapitularea și sistematizarea cunoștințelor la biologie: Tabelul I.1.

Metode inductive cu rol în  învățarea constructivistă

Procedee, tehnici, instrumente inductive

 prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare si fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoastere; - prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio- perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie  procedurală, memorie de lungă durată; Eliminarea detaliilor, -  prin organizare si procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive si semantice î ntre  punctelor slabe; Sugerarea de noi abordări, acestea, alcătuire de scheme mentale, rețele interactive, scenarii cognitive; - prin regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, explorări;

Metode de organizare a

-

experienței cognitive, a informațiilor în memorie Esențializarea; Sistematizarea logică;   



restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare; - cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale,  puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afecti v-cognitive, spații de

Metode pentru formarea imaginilor mentale: 

Experiența directă;



Modelarea;



Exercițiile de procesare și

reprezentare.

referință precizate. i ntegrare relaționare; - prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare - prin selectare, asociere, corelare, comparare; - prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare,scanare; - prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare,

modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare; -  prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte,

soluții, rețele, configurații, puncte de sprijin. Tabelul I.1.: Metode constructiviste

Însușirea cunoștințelor de biologie în învățământul gimnazial se poate realiza folosindu -se pe lângă metodele și tehnicile de lucru specifice biologiei biologiei (observații (observații microscopice, observații macroscopice macroscopice asupra  plantelor și animalelor, observații de lungă durată privind acțiunea factorilor de mediu asupra plantelor și s istemtizarea acestor cunoștințe, în scopul unei fixări animalelor, etc.) și metode specifice pentru recapitularea și sistemtizarea și consolidări temeinice și eficiente a acestora. ea (2006) descrie metodele și tehnicile de fixare și sistemetizare a cunoștințelor printre care și Opr ea organizatori organizatori graf ici sub formă de: hărți conceptuale, diagrama cauzelor și efectului, pânza de păianjen, lanțuri cognitive, matrici, tehnica florii de nufăr, în timp ce brainstorming -ul îl situează ca metodă de rezolvare de  probleme prin stimularea stimularea creativității. I.2.4. Proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor de recapitulare şi sistematizare

Proiectarea lecțiilor de recapitulare și sistematizare   la biologie trebu ie să țină seama de obiectivele stabilite conform acestuit tip de lecție. În literatura de specialitate se regăsesc multe forme de definire a proiectării d idactice dintre care una care ne-a reținut atenția este: proiectarea didactică reprezintă ,,ansamblul de procese și operații deliberative de anticipare a acesteia, de fixare mentală a pașilor ce vor fii parcurși în realizarea instrucției și educației și a relațiilor dintre aceștia...’’  (Ionescu, M., Bucoș, M., 2009, p. 316). Profesorul trebuie să gândească gândească activitatea de proiectare proiectare a lecțiilor de recapitulare recapitulare ca pe a oricărei alte lecții, ținînd cont de obiectivele specifice acestor lecții, să aleagă strategii, modalități și tehnici de lucru eficiente care să reflecte scopul urmărit și anume acela de recapitulare r ecapitulare și sistematizare a cunoștințelor. Ca în orice proiect de lecție și în proiectarea lecților de recapitulare și sistematizare la biologie trebu ie să se regăsească: obiective operaționale (competențe specifice); noțiuni științifice vizate; resurse procedurale și materiale; diferitele faze de activitate în ordinea desfășurării lor în lecție; metodele și mijloacele necesare; 10

formele de organizare a activității (frontal, individual, pe grupe); formele de evaluare a achizițiilor/performanțelor  (Pop (Pop-Păcurar,I., 2012, p. 57). Activitatea didactică într -o lecție de biologie pentru recapitulare și sistematizare trebuie să vizeze în special formarea unor atitudini și capacități de sistematizare, aprofundarea conceptelor (noțiunilor) biologice însușite, generalizarea conceptelor învățate.  Astfel, pentru aceasta este necesar ca elevii să participe activ la aceste lecții, dezvoltându -și astfel capacitățile intelectuale și creat ivitatea,  profesorul să-i îndrume pe elevi  pentru evidențierea noțiunilor noțiunilor esențiale, să facă legătura dintre ele transpunându-le în scheme, tabele schematice, desene schematice. Pentru activitățile didactice specifice acestor lecții de recapitulare ,,profesorul trebuie să aleagă cu grijă materialul didactic tipic cel mai convingător. Cunoștințele însușite anterior de elevi trebuie  prezentate sub formă nouă, într -o sistematizare nouă, alegîndu -se ceea ce este esențial. Trebuie avute în vedere și ea în practică a celor învățate (Cerghit, I., 2002, p. 63). aplicar ea Elevii trebuie să vină pregătiți la această lecție de recapitulare deoarece în caz contrar lecția va părea obișnuită, plictisitoare, iar elevii nu vor prezenta interes în desfășurarea acestui tip de lecție. A stfel se pregătește un plan de recapitulare dinainte stabilit de profesor sau de profesor împreună cu elevii, plan care va fi dat dinainte elevilor de către cadrul didactic  pentru a studia acasă. În lecție se vor puncta acele noțiuni esențiale, importante sau acele nelămuriri pe care ei le-au întâmpinat în lecțiile anterioare. sugestii propuse propuse de Sălăvăstru, D. (2004) în vederea ușurinței cu Prezentăm în cele ce urmează câteva sugestii care informațiile noi pot fi introduse printre informațiile deja stocate în memorie: recurgerea la scheme, îndeosebi la acelea care sunt fundamentate pe o reprezentare relațională sau ierarhizată a conceptelor; recurgerea la analogii, adică referirea la conținuturi deja cunoscute, care prezintă similitudini cu conținuturi noi; utilizarea sistematică a ceea ce Ausubel a numit ,,advance organizers”, adică organizatori prealabili, care sunt ansambluri de idei mai complexe, pregătite în mod deliberat de profesor și prezentate elevului înaintea sistemului de cunoștințe ce urmează a fi însușite, cu scopul de a oferi o orientare prealabilă și a asigura accesibilitatea ideilor noi ( Sălăvăstru, D., 2004, p.  63). În ceea ce privește locul de desfășurare a lecțiilor de re capitulare la biologie, se pot realiza atât în sala de clasă cât și în laboratorul de biologie sau laboratorul de informatică, în funcție de strategia didactică gândită de profesor. În laboratorul laboratorul de biologie prin metode atât independente independente cât și pe grupe se pot esențializa și sistematiza caracterele caracterele generale ale plantelor înferioare, ale plantelor superioare, caracterele generale ale nevertebratelor, caracterele generale ale vertebratelor, se po t compara unități sistematice a   diferitelor reprezentanți,  prin observație directă pe materialele disponibile în laborator. În laboratorul de informatică se pot sistematiza cunoștințele la biologie prin vizualizarea unor filmulețe didactice de sinteză prezentate de profesor întregii clase sau vizualizate independent de către elevi în funcție de disponibilitatea numărului de calculatoare organizatori graf ici    sau tabele, se pot vizualiza acei  sau din laborator, se pot realiza diferite scheme sub formă de organizatori reprezentanți ale unităților sistematice  de plante, animale sau organe ale corpului uman care nu pot fi observate în laboratorul de biologie. Indiferent de locul de desfășurare a lecțiilor de recapitulare și sistem atizare la biologie, profesorul trebuie să se preocupe de cunoașterea de către elevi a aparaturii, a materialelor utilizate, a calculatoarelor,  precum și modul de folosire a acestora. Asfel,  prin folosirea frecventă   a materialelor didactice disponibile, se realizează competențele generale prevăzute generale prevăzute în Programa de biologie:  receptarea informaţiilor despre lumea vie; 







explorarea sistemelor biologice;

utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii;  comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei;  transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi. Indifernt de forma sub care este realizat proiectul de lecție pentru recapitularea și si stematizarea cunoștințelor la biologie, trebuie să conțină, ca în orice tip de lecție, următoarele: obiectivele fixate; noțiuni științifice vizate; resurse procedurale și materiale; diferite faze de activitate în ordinea desfășurării lor în lecție; metode și mijloace necesare; formele de organizare a activ ității; formele de evaluare.  (Pop-Păcurar, I., 2012, p. 

57). Exemple de proiecte didactic e pentru lecții  de recapitulare și sistematizare introduse în cercetarea didactică se regăsesc în capitolul III a lucrării.

11

Cap.II ASPECTE TEORETICE ALE ORGANIZATORILOR ORGANIZATORILOR GRAFICI PENTRU

RECAPITULAREA ȘI SISTEMATIZAREA CUNOȘTINȚELOR LA BIOLOGIE II.1. Formarea şi dezvoltarea proceselor cognitive la elevii de gimnaziu prin intermediul organizatorilor grafici

Există, așa cum regăsim în literat ura de specialitate, o serie de procese cognitive care sunt implicate în organizatori gr afici în  procesul învățării, iar organizarea grafică a cunoștințelor, a informațiilor, sub formă de organizatori  procesul învâțării școlare  participă la formarea și dezvoltarea dezvoltarea acestor procese cognitive. cognitive. Procesele cognitive superioare cum sunt gândirea, limbajul, memoria și imaginația,   sunt descrise de o serie de specialiști în domeniu. Astfel s unt redate mai jos câteva caracterizări  care ne-au reținut atenția,   ale organizatoril or grafi grafi ci ca metodă sau tehnică de acestor procese cognitive tocmai pentru a reliefa importanța organizatoril  predare-învățare la biologie în formarea și dezvoltarea acestor  proceselor cognitive cognitive și în dezvoltarea spiritului spiritului de observație. ,,Gândirea constă într -o succesiune de operații care duc la dezvăluirea unor aspecte importante ale realității și la rezolvarea anumitor probleme”  (Cucoș, C., 2005, p. 57). ,,Gândirea se definește ca procesul cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale, extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale categoriale și determinative determinative în forma conceptelor, conceptelor, judecăților raționamentelor”(Popescu raționamentelor”(Popescu-Neveanu, P.; Zlate, M.; Crețu, T., 1993, p. 56). Din punctul de vedere al psihologiei ,, limbajul  ca activitate de comunicare interumană, realizat prin intermediul limbii și al tuturor resurselor ei” , este strâns legat de gîndire fiind considerat un ,,mesaj”  prin care se transmit inf ormații (Popescu-Nevean u, P.; Zlate, M.; Crețu, T., 1993, p. 70). ormații (Popescu-Neveanu, Dacă ne referim la memorie, ea este definită ca ,, funcția psihică ce face posibile fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice”  (Cucoș, C., 2005, p. 52). ,, Ima  Ima ginația este un proces de construcție a unor imagini sau idei noi prin combinarea experienței anterioare. Ea are un rol deosebit nu numai în formarea noțiunilor prin învățare creativă, ci și în eleborarea de  produse noi, originale, sub diferite forme, materiale materiale sau ideale ” (Stoica, M., 1995, p. 81-82). Privind cu atenție aceste definiții, oferite de specialiști, constatăm că prin construirea organizatorilor grafici    (cognitivi) elevii participă tocmai la formarea și dezvol tarea acestor procese cognitive superioare, iar trecerea la procesele cogn itive superioare se face stimulând și dezvoltând   procesele psihice senzoriale  percepțiile, senzațiile, senzațiile, reprezentările). ( percepțiile, f ormării și dezvoltării proceselor  Nu putem ignora ignora procesele procesele psihice senzoriale, senzoriale, deoarece ele stau la baza formării  proceselor organizatoril or graf graf ici fiecare elev are moduri diferite de percepție, reprezentare. cognitive, iar prin construirea organizatoril ,,  senzațiile În ceea ce privește sunt procese psihice elementare prin care se semnalizează, separat, în forma imaginilor simpl e și primare, primare, însușirile concrete concrete ale obiectelor obiectelor și fenomenelor, fenomenelor, în condițiile condițiile acțiunii directe a stimulilor asupra organelor de simț” ( Popescu-Neveanu, P.; Zlate, M.; Crețu, T.,1993, p. 28).  Percepția fiecărui copil  este cu atât mai bogată cu cât imagi nile anterioare memorate de-a lungul experienței lui sunt mai intense, iar prin solicitarea efectuării de organizatori mai viu colorați.  Percepția este cunoașterea obiectelor și fenomenelor în integritatea lor și în momentul când ele ,, Percepția acționează asupra organelor senzoriale ” (Cucoș, C., 2005, p. 50).  Reprezentările sunt ,,imagini ale obiectelor și fenomenelor, în absența acestora, claritatea și precizia lor ,, Reprezentările depinde de percepții. Reprezentările sunt importante în procesul învățării, întrucât oferă materialul necesar gîndirii pentru generalizări sub formă de noțiuni, legi, reguli, principii, precum și memoriei pentru a fi folo sit mai tîrziu prin actualizare. În procesul formării reprezentărilor, un rol important îl are perceperea în același timp a unor obiecte, fenomene sau idei, precum și percepere prin asemănare sau contrast, iar aceste forme de asociații contribuie la creșterea eficienței învîțării” (Stoica, M., 1995, p. 81 - 82). Este, deci, necesar ca în procesul învățării profesorul să aibă în vedere dezvoltarea la elevi a diferitelor tipuri de percepție și mai ales a celor vizuale, întrucât aproximativ 90% din informații ne vin pe această cale.  De asemenea, pe baza percepției se dezvoltă și spiritul de observare, ca formă de organizare a acesteia  (Stoica, M., 1995, p. 81).

12

organizatorii gr afici  Dacă elevii vin în contact direct cu organizatorii  , adică participă efectiv la construirea lor, la nivel mental au loc procese ca analiza și sinteza urmată de acțiune , ceea ce înseamnă formarea și dezvoltarea

 proceselor cognitive superioare. Dezvoltare a gândirii, a creativității descrisă de C. Cucoș  (2005) care afirmă că cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității este brainstorming-ul (asaltul de idei) ,, când un grup de 10 -12 persoane își exprimă pe rând și în mod liber tot ce le vine în minte în relație cu o anume problemă propusă” (Cucoș , C., 2005, p. 54-57). Lumea specialiștilor acceptă ideea că repre   zentările grafice și chiar limbajul grafic sunt mai accesibile decât orice formă de scriere, cu efecte de fe edback sintetic. sintetic. Nevoia Nevoia de sinteză, rigoare și și rapiditate rapiditate în

transmiterea informațiilor a determinat extinderea comunicării și învățării prin simboluri și semne grafice. Avantajele țin nu numai de o receptare mai rapidă ci, mai ales, de faptul că perceper ea ea sensului este aproape simultană cu imaginea redată, iar prelucrarea textului solicită mai puțin efort și timp decât textul vorbit vorbit sau scris, reacțiile psihice, în general, general, fiind mai rapide rapide ( Neacșu, I., 2015, p. 274).

II.2. Locul şi rolul organizatorilor grafici în activitatea de predare - învaţare  învaţare la biologie Organizatorii Organizatorii grafi ci sunt intrumente importante pentru o învățare eficientă, ei pot fi folosiți în orice  tip

de lecție și în orice moment al lecției, fie la începutul lecției în etapa de evocare, fie în etapele de realizare a sensului sau reflecției, dacă lecția este realizată din perspectiva cadrului de învățare ERR (evocare/realizarea sensului/reflexie). Denumiți în lucrările mai vechi ca reprezentări grafice, pot fi intrumente, metode sau eficiente în orice tip de lecție: lecție de transmitere și însușire de cunoștințe, lecție de  procedee didactice eficiente recapitul are și sistematizare sau în lecțiile de evaluare a cunoștințelor, lecție mixtă. Organizatorii Organizatorii grafi ci dezvoltă capacitățile elevilor de a refleta asupra elementelor recent învățate, vin în -un rezumat logic, sprijinul gândirii intuitive deoarece redau esența procesului pr ocesului complex de învățare desfășurat într -un sub forma unei diagrame. Asemenea abilități nu sunt inerente –  elevii trebuie ajutați să vadă cât de utili sunt oraganizatorii și cât de clar le indică ceea ce au învățat ș i ceea ce mai trebuie să învețe (Pop – Păcurar,  – Păcurar, I., 2012,  p. 132). organizatoril or grafi ci  , a reprezentărilor grafice, în învățarea școlară  este evide nțiată foarte Valorizarea organizatoril clar de Neacșu, I.  (20015) subliniind că ,,învățarea  prin reprezentări grafice asigură asimilarea, prelucrarea,

reținerea și exprimarea sintetică a unui conținut, conținut, accesibilă sub formă cantitativă și calitativă calitativă (Neacșu, I., 2015,

 p. 275). organizatorii grafi ci în activitatea de  predare-învățare la Din punct de vedere al rolului pe care îl au organizatorii  biologie în școala gimnazială enumerăm: dezvoltă spiritul creativ, dezvoltă gândirea critică, dezvoltă spiritul de observație, descoperă soluții personale la dife rite probleme, creează produse intelectuale și materiale originale, dezvoltă imaginaţia, originalitatea, inventivitate a, fantezia, creativitatea, contribuie prin forţe proprii la atingerea obiectivelor . obiectivelor . Organizatorii Organizatorii grafi ci    sunt instrumente eficiente pent ru elevii care au un stil de învățare predominant vizual  sunt

deoarece aceștia ,, dispun de două subcanale: lingvistic și spațial. Primii învață pe baza meterialului scris și  preferă sarcinile de citire și scriere. Își amintesc cu ușurință, chiar și la intervale mai mari de timp, ceea ce au scris/citit, acordă o mai mare atenție lecției dacă simultan notează ceea ce este prezentat. Categoria elevilor vizual-spațiali are abilități în lucrul cu diagrame, demonstrații, materiale video. Vizualizează cu ușurință chi puri și locuri, își folossesc imaginația, au o bună orientare (Grigore, E.; Macri., C., 2011, p. 84). Organizatorii grafici în avans ,, introduși înaintea materialului de învățat, sunt prezentați la un nivel superior de abstracție, generalitate și sferă de cuprindere; ei pot fi comparați cu rezumatele care oferă elevului o  privire generală asupra materialului de învățat înainte de confruntarea efectivă cu acesta “ (Sălăvăstru, D., 2004,  p. 63). organizatori i grafi ci în activitățile de predare -învățare la Ca să înțelegem calitățile și rolurile pe care le au organizatori  biologie, trebuie să înțelegem foarte bine locul pe care aceștia îl au în activitatea mentală. Odată construiți organizatorii organizatorii graf ici  rămân ca imagine mentală și pot fi redați integral toate informațiile   despre un organism  biologic sau nebiologic, nebiologic, organ sau sistem de organe. De exemplu, reprezentarea reprezentarea grafică printr -un -un organizator grafic a sistemului circulator la om se poate reda toate organele componente ale sistemului circulator și legăturile interdepe ndente dintre acesta, ajutănd astfel la înțelegerea noțiunii de structură și funcție a sistemului.

13

organizatorului torului grafic  Dacă la construirea organiza   se folosesc imagini, desene sugestive cu atât mai mult imaginea mentală va fi mai accentuată și de lungă durată și ajută la înțelegerea mai ușoară a conceptelor biologice. organizatorul torul grafic ca metodă de învățare activă, el are rolul de a ușura esențializarea unui Dacă privim organiza conținut biologic și care poate fi exprimat printr -o reprezentare grafică, vizuală, schematizând ideile.

II.3. Caracteristicile organizatorilor grafici Organizatorii grafici observați

în multe lucrări științifice pot fi găsiți sub denumirea de   diagrame, scheme, reprezentări vizuale, modele și sunt considerați de cei mai mulți autori instrum ente ale metodei demonstrației (demonstrația figurativă), ale modelării ( modele figurative) în activitatea de predare pr edare-învățare, care ajută la esențializarea și sistematizarea unui conținut în vederea unei învățări eficiente și temeinice. organizatoril or graf graf ici nu este folosită izolat, ci în În practica școlară de cele mai multe ori tehnica organizatoril combinație cu alte metode specifice biologiei: metoda observației, metoda experiment, metoda conversației euristice, metoda demonstrației, modelare, instruirea programată , și poate fi folosită atât individual, cât și pe organizatoril or graf graf ici oferă grupe de elevi. Experimentele realizate în activitatea didactică au arătat că metoda organizatoril elevi, astfel astfel dezvoltâ spiritul de observație, încurajează mai bune rezultate când se lucrează pe grupe de câte 3-4 elevi, cooperarea, competiția. (Fig.II.1.)

Fig.II.1  .: Învățarea prin cooperare

Învățarea prin cooperare  ,,creează premisele construirii unei adevărate comunități de învățare.de cercetare/educaționale, în care ambianța este constructivă, de încredere reciprocă; elevii se simt respectați, valorizați și utili și dobândesc încredere în forțele proprii pentru că toți participă la luarea deciziilor; membrii grupului conștientizează că performanțele bune ale acestuia se datorează contribuțiilor lor individuale și invers,  performanțele individuale bune pot fi evidențiate numai dacă performanțele grupului ca întreg sunt bune (Pop –  Păcurar, I., 2012, p.137). 14

Organizatorii Organizatorii graf ici au caracteristicile limbajului iconic- simbolic

(vizual) descriși de Neacșu (201 5) care ,,au cea mai largă utilizare și cea mai înaltă rată de eficiență eficiență”. Se apreciază, cu deplin temei, că cca 80-90% din totalul informațiilor ce ajung la scoarța cerebrală sunt de natură vizuală. Pentru optimimizarea transmiterii și asimlilării lor, se impune cunoașterea și respectarea câtorva principii, norme și reguli de organizare, procesare și icare a substratului material și  limbajului iconic (Neacșu, I., 2015, p.262). valorif icare În continuare sunt selectate câteva dintre aceste reguli, norme și principii descrise de Neacșu I.  (2015, p. 263), care afirmă că pentru procesarea și valorizarea valorizarea optimă a materialului acestea trebuie respectate: 

modul de grupare a elementelor;

cel mai ușor și repede sunt percepute și identificate figurile simple, cum sunt pătratul, cercul;  poziția optimă a plasării unui material grafic este cea situată la nivelul ohiului; cea mai bună vizualizare este cea pe orizontală și centrală, apoi cea din colțuri; câmpul cromatic al materialelor utilizate influențează sensibil procesul dezvoltării și învățării; câmpul cromatic influențează capacitatea de învățare, starea de confort psihic, calitatea atenției, starea de oboseală intelectuală, ritmul asimilării, nivelurile percepției vizuale, capacitatea de retenție, nivelul operativității specifice. Organizatorii Organizatorii grafi ci    din punct de vedere structural, sunt formațí din figuri geometrice simple ( cercuri,  din  pătrate, ovale, dreptunghiuri, romburi, triunghiuri), simboluri sugestive, imagini, legate între ele prin linii, săgeți și ordonate logic astfel încît să producă la nivel mental o reprezentare vizuală sugestivă cu o anumită organizator grafi c  semnificație. Același tip de figură geometrică reprezintă într -un -un organizator  concepte, noțiuni, informații, de aceeași valoare din punct de vedere structural al temei centrale (de bază) și se pot colora cu aceeași culoare. -o Săgețile care leagă conceptele arată sensul relației. Cuvintele de legătură scrise pe săgeți, de exemplu într -o hartă conceptuală, pot fi de dimensiuni mai mici. Cu cât organizatorul grafic este mai colorat cu atât este mai atractiv, are un impact impresiunant din punct de vedre vizual, pentru elevii de gimnaziu și produc o imagine mentală eficientă și de durată. Denumiți în numeroase lucrări științifice reprezentări grafice, sunt instrumente sau tehnici prin care un text poate fi schematizat în enunțuri esențiale pentru a fi reținut, memorat într -o perioadă scurtă de timp, atâta timp cât au o stuctură logică, pe logică, pe înțelesul celui care învață învață indiferent de nivelul de școlarizare. Organizatorii grafici scot în evidență moduri de prezentare a diferitelor relații între termeni, idei,  probleme,  probleme, factori, cauze - efecte într -o problemă care trebuie cunoscută rațional, cum se vizualizează procesarea informațiilor (cognitivism). Iar reprezentarea grafică este imaginea globală, de ansamblu a problemei, ca produs final al construcției înțelegerii  respectivei sarcini, probleme ( Joița, E., 2007, p. 21) Organizatorii Organizatorii graf ici descr iși iși în literatura de specialitate (Dogaru-Ulieru,V.; Drăghicescu, L., 2011; Bernat, S., 2003, ; ALSDGC, 2012; Joița, E., 2007; Oprea, C.L., 2006; Nicu, A., 2007) sunt încadrați în diverse categorii de metode sau tehnici în funcție de rolul pe care aceștia îl au în activitatea didactică. Sunt folosiți ca instrumente de învățare activă, activă, instrumente de de învățare centrată centrată pe elev, instrumente instrumente de învățare creativă, creativă, instrumente de învățare vizuală, ca metode de evaluare, metode activ -  participativă, metode interactive de grup, metode de rezolvare de probleme, metode de dezvoltarea gândirii critice, instrumente în învățarea congnitivconstructivistă. Ca intermediar între scris și desen (desenele au impact vizual deosebit la elevii de gimnaziu), organizatorii organizatorii gr afici  pot fi utilizați atât în activitățile individuale, cât și în activitățile pe grupe oferind astfel elevilor posibilitatea posibilitatea dezvoltării spiritului spiritului de observație, atenției, imaginației. imaginației. Neacșu  Neacșu, I. (2015, p. 263) afirmă că ,,cu cât densitatea semnelor și semnalelor într -un material vizual crește, cu atât crește și probabilitatea erorilor de  percepție, recunoaștere și înțelegere” înțelegere” organizatori i grafi ci  În funcție de nivelul de dezvoltare și de experiența elevilor, organizatori  pot  pot fi adaptați pentru a fi utilizați în lecțiile de biologie, astfel permite instruirea individualizată și diferențiată a elevilor, activitatea de devenind activitate de dirijare dirijare a elevilor în procesul învățării învățării școlare.  predare-învățare a profesorul devenind  

 

II.4. Tipuri şi variante de organizatori grafici utili pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie in ciclul gimnazial Abordarea cognitivistă și apoi constructivistă au dezvoltat progresiv numeroase variante de reprezentări grafice pentru organizarea mentală a cunoașterii și pentru sugerarea construcției înțelegerii, subliniind rolul structurării mentale, indicând indicând moduri de ordonare si aranjare, apoi de prezentare a unui concept, concept, temă, sarcină, organizatorii gr afici    (Graphic Organizers  –  GO),   GO), care exprimă esența,  punctul  problemă. Astfel s-au conturat ,, organizatorii 15

de plecare și finalizare, vizualizare în reprezentări grafice.   Subliniidu-se funcționalitatea lor în raport cu construcția cunoașterii, acești organizatori devin instrumente utile construirii înțelegerii, învățării indepentente sau în grup a studentului/elevului studentului/elevului (Joița, E., 2007,  p. 22). Majoritatea informațiilor primite de elevi sunt prezente într -un mod liniar, elevii trebuie să studieze ei însuși și să construiască noțiuni holistice, ceea ce este dificil de realizat dacă nu stăpânesc s tăpânesc tehnica eleborării unei scheme. Elevii trebuie învățați cum să relaționeze cunoștințele prealabile cu noile informații înt r-un mod semnificativ pentru ei (Nicu, A., 2007, p. 72). organizatori grafi ci  promovează învățarea creativă, Profesorii care folosesc în activitatea didactică organizatori activă, cognitivă deoarece prin construirea lor  participă conștient la dezvoltarea spiritului de observație, a atenției, a memoriei și a gândirii.

Fig.II.2. Exemplu de organizator grafic cu tipurile de organizato ri în funcție de modul de structurare a

informației Organizatorii grafici sunt diferite (Fig. II.2.)     

clasificați în funcție de modul de structurare a informației în cinc i tipuri

organizator grafic de tip comparativ (diagrama Venn, matricea comparativ ă, tabele, diagrame); organizator graficde tip descriptiv (ciorchinele, harta conceptuală); organizator grafic de tip secvențial (al etapelor); organizator grafic de tip cauză - efect; organizator grafic de tip problemă - soluție.

organizatori graf ici (denumiți de unii autori Vom prezenta în continuare câţiva dintre cei mai utilizaţi organizatori cognitivi) care pot fi folosiţi pentru structurarea notiţelor în lecțiile de  biologie la ciclul gimnazial. Ciorchinele   (organizator  (organizator grafic cu structură de tip

descriptiv) simplă, preferată de elevi, poate fi folosi tă cu succes în orele de recapitulare și sistematizare Eficientă și simplă, preferată la biologie , este o tehnică eficientă de predare -învățare care încurajează elevii să gîndească liber și deschis.  Este un tip de ,,brainstorming  ” prin care se stimulează evidențierea legăturilor dintre idei. Prin această metodă este stimulat spiritul de observație, de competiție, colaborarea, întrucât se poate realiza foarte bine pe grupe de elevi. Pentru ei  pare un joc în care trebuie să unească săgeți într e cercuri, sau alte 16

forme geometrice, geometrice, să deseneze, deseneze, să coloreze, să potrivească conceptele, informațile informațile și să le ordoneze logic, logic, având astfel astfel un rol esențial esențial în învățarea interactivă, interactivă, creativă. În Fig.II.3. și Fig.II.4. se poate observa organizatoril or grafi grafi ci  colaborarea elevilor la realizarea organizatoril  , fiecare elev având un rol   bine stabilit de grup: elevi care caută informațiile în materialele oferite de profesor, elevi care   desenează, elevi care potrivesc l ogic conceptele, alții notează informații.

Fi g. I I .3. .3. : Învățarea prin cooperare

Fig.II.4.: Învățarea prin ccooperare

 Nu necesită materiale didactice deosebite, putâ ndu-se realiza fie la tablă, fie în caiete sau pe foi de flip chart. Este posibil, și chiar le place elevilor , să realizeze această metodă și la calculator , având astfel posibilitatea să îmbogățească ciorchinele cu imagini,   forme și simboluri   deosebite, acest lucru demonstrând încă odată că imaginația și creativitatea elevilor poate fi îmbunătățită utilizînd aceste tehnici/metode de recapitulare și sistematizare la biologie. Mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s- a studiat, ca modalitate de a construi asociaţii noi sau de a reprezenta noi sensuri. Este o activitate de scri ere care poate servi drept instrument eficient în

dezvoltarea deprinderilor de scriere, mai ales la cei care sunt recalcitranţi la scris. Este, însă, înainte de toate, o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe, înţelegeri sau convingeri legate de o anume temă. Fiind o activitate de scriere, mai serveşte şi la a-l informa pe scriitor despre anumite cunoştinţe sau conexiuni pe care acesta nu era conştient că le are în minte (ASLGC, 2012, p. 30). organizator grafi c  ,, a cărui construcție exprimă o rețea semantică și cuprinde următoarele etape” Este un organizator (Nicu, A., 2007, p. 71):

selectarea conceptului principal, cuvântul sau problema cu care va începe schema; identificarea conceptelor conexe, termeni care por fi asociați conceptului principal; principal; organizarea schemei, prin plasarea conceptului principal în centrul paginii/tablei, aranjând conceptele conexe în jurul lui sau așezarea conceptului principal în punctul cel mai înalt al schemei, dispunând celelalte elemente într -o structură ierarhică; asarea liniilor, mergând de la conceptul principal spre alte cadre pentru a identifica și indica în mod tr asarea clar relațiile și conexiunile. Există câteva reguli de respectat în utilizarea tehnicii ciorchinelui (Glava, A., p. 35): renunțarea la orice evaluare/judecare a ideilor produse; notarea ideilor în forma și în ordinea în care apar; insistarea pe procesul cre ării până la final;  permiterea celor mai mai variante variante și numeroase conexiuni dintre idei. Prin respectarea acestor pa și, va rezulta o structur ă grafică. folosită în special în faza de evocare, dar și în celelalte dou ă faze ale cadrului ERR. Această tehnică poate fi folosită În etapa de reflecție se utilizeaz ăadesea „ciorchinele revizuit” în care elevii sunt ghidaț i , prin intermediul intermediul unor   



   

17

întrebări, în gruparea inf ormațiilor ormațiilor în funcție de anumite criterii, f iind iind asigurată fixarea ideilor și structurarea lor cu soclul retenție (Glava, A., p. 35). organizator grafi c  Un exemplu de organizator  , de  , de tip ciorchine   , realizat de elevi la lecția de recapitulare și sistematizare -a, ,,Recapitularee - Mamifere” este prezentat în figura de mai jos (Fig.II.5.). a cunoștințelor la clasa a VI-a, ,,Recapitular

Fig.II.5.: Exemplu de organizator grafic de tip descriptiv - Ciorchine: ,,Recapitulare  –  Mamifere  Mamifere” D iagrama iagrama cauzelor și efectelor (organizator grafic cu structură de tip cauză  - efect)

Metodă interactivă de predare  ce oferă posibilitatea elevilor elevilor de a evidenția cauza cauza și efectul unor procese procese sau fenomene din lumea vie. Metoda poate fi aplicată cu succes în lecțiile de igienă, poluare, etc. Etapele a plicării metodei sunt (Lazăr, V., Căprărin, D., 2008, p. 251-212): 1. Formarea grupelor de elevi; 2. Prezentarea problemei; 3. Dezbaterea în grup ; 4. Construirea diagramei; 5. Prezentarea muncii în grup; 6. Stabilirea concluziilor. Momentul construirii diagramei se bazeaz ă pe o serie de întrebări pe care elevi i trebuie să le puncteze în care  profesorul dirijează practic elevii în găsirea răspunsurilor: cine? unde? când? cum? diagramă, întrebări prin care profesorul de ce? Un exemplu de organizator grafic de tip cauză  - efect    simplificat din punct te vedere al construcției, combinat cu organizator grafic de tip problemă–soluție problemă–soluție , poate  , poate fi redat la lecția ,, Defectele  Defectele ochiului”. organizator grafi c (Fig.II.6.) realizat la clasă, se poate observa în același timp cauz a, Astfel, în acest organizator efectul,  problema și soluția.

18

Fig.II.6.: Exemplu de organizator grafic - Diagrama cauzelor  și a efectelor: ,,Defectele ochiului ”

Avantajele construirii diagramei cauzelor și a efectului  sunt multiple:  arată legăturile dintre cauza și efectul unei probl eme (de exemplu la lecțiile de biologie se pretează   

foarte bine la temele de igienă, poluare, procese fiziologice, relații trofice); activizează o mare parte din elevi stimulând competiția între grupele de elevi; stimulează capacitatea elevilor de a răspunde la întrebări legate de anumite probleme; exersează abilitatea elevilor în construcția diagramei, imaginația, creativitatea.

organizator grafic H arta mentală (organizator

cu structură descriptivă ) Denumită și hartă congnitivă   sau conceptuală, este un ,,instrument g rafic care utilizează linii și cercuri  pentru a organiza informațiile pe categorii, precum cuvinte și expresii care denumesc conceptele”  (ALSDG, 2012, p. 33).

Descrise pentru prima dată de psihopedagogul Joseph Novak în 1977, hărtile conceptuale  se prezintă ca o tehnică de reprezentare vizuală a structurii informaționale ce descrie modul în care conceptele dintr -un domeniu interrelaționează. Dezvoltarea acestor practici se bazează pe teoria lui Ausubel conform căreia învățarea temeinică a noilor concepte depinde de conceptele deja existente în mintea elevului și de relațiile care se stabilesc întrea acestea (Oprea, C.L., 2006, p. 256). Este o altă metodă care poate fi aplicată în lecțile de recapitulare și sistematizare la biologie ce ,,reprezintă o unitate funcțională de imagine mentală - o schemă generativă, un model formal pe care îl putem învăța și forma  prin studiu, prin interiorizare sau internalizare și care, prin evocare, se (re)construiește, se îmbogățește, se rafinează, devenind mai eficient, mai inovativ, mai apt de a produce noi asociații mentale sistematice”  ( Neacșu, I., 2006, p. 42).

În învățarea școlară pot fi utilizate mai multe tipuri de hărți conceptuale , diferențiate prin modul de organizare a conceptelor conceptelor (Oprea, 2006, p. 260-262): 1. Hărți conceptuale de tip ,,pânză de paianjen”.

Se plasează în centrul hărții un concept important (tema centrală), de la care prin săgeți, sunt marcate legăturile către celelalte noțiuni secundare.  Un astfel de exemplu se poate ob serva în figura de mai jos (Fig.II.7.) circulator”. realizat pentru lecția de recapitulare și sistematizare  ,,Sistemul circulator”.

19

Fig.II.7.: Exemplu de

hartă conceptuală: ,,Pânza conceptuală:  ,,Pânza de paianjen”: paianjen”:  ,,Recapitulare  ,,Recapitulare - Sistemul Sistemul circulator  circulator ”

2. Hartă conceptuală ierarhică (Fig.II.8.)

Plasează conceptele în ordinea importanței, obținîndu -se astfel o clasificare a acestora. ,,Această aranjare în termenii unei clasificări începând de la ceea ce este mai important și coborând prin divizări progresive către elementele secundare se mai numește și hartă conceptuală sub formă de copac”(Oprea, 2006, p.  261).

Fig.II.8.: Exemplu de hartă conceptuală ierarhică: ,,Sistemul osos” 3. Hartă conceptuală lineară  (Fig.II.9.) Plasează conceptele într -un mod linear. linear. Se

pretează foarte bine la lecțiile de de biologie cu teme de fiziologie (de exemplu modul de formare a imaginii pe retină, modul de formare a senzațiilor). În figura de mai  jos se poate observa o astfel astfel de hartă conceptuală lineară: lineară: 20

 Formarea senzației senzației de miros” Fig.II.9.: Exemplu d e hartă conceptuală lineară:  ,, Formarea 4. Sisteme de hărți conceptuale (Fig.II.10.)

Conceptele sunt plasate asemănător hărților conceptuale lineare în plus adăugându -se intrări și ieșiri. Un exemplu de sistem de hartă conceptuală la biologie este redat în figura de mai jos:

Fig.II.10.: Exemplu Exemplu de sistem de hartă

conceptuală: ,, Drumul  Drumul parcurs de stimuli (intrări) (intrări) și formarea  senzațiilor (ieșiri)” (ieșiri)”

in Oprea, Principalele avantaje în construirea hărțílor conceptuale  sunt sintetizate în cele ce urmează (cit in Oprea, 2006, p. 262; Dogaru-Ulieru, V., 2011, p. 184; Joița, E., 2007, p. 265): Poate fi utilizată în organizarea cunoștințelor deja existente; Facilitează evaluarea cunoștințelor elevilor; Provoacă elevii să gândească, să -și organizeze și să -și ordoneze cunoștințele; Permite cadrului didactic să constate capacitățile de sinteză, analiză ale elevilor; Pot fi utilizate în activități in dividuale sau pe grupe de elevi, încurajând cooperarea (Fig.II.11.) Stimulează elevii elevii să caute, să găsească relații între între concepte; Avantajează elevii care nu au capacitate de exprimare bogată; Dezvoltă le elevi încrederea în forțele proprii; Oferă profesorului o conexiune inversă ( feed - back)  back) eficientă;  , hărțile conceptuale conceptuale Ca instrumente de bază în cunoaștere și organizarea informațiilor la nivel mental , (prin alcătuire, expunere și analiză) sprijină următoarele demersuri ale celor care celor  care învață: reflecția referitoare la strategiile cognitive și metacognitive ; înțelegerea logicii conținuturilor; conținuturilor; conștientizarea demersului euristic și implicarea în acesta; conștientizarea, monitorizarea monitorizarea și reglarea formativă a proceselor cognitive și metacognitive;         

     

memorarea;

lărgirea experienței individuale de învățare, precum și experiențelor de învățare prin cooperare/interactivă. (Bocoș, M; Chiș, V., 2013, p. 190) 21

Fig.II.11  .: .: Cooperare etapelor ) Organizatori grafici de tip secvențiali  (al etapelor Pot fi folositi în diverse teme de biologie și într -o -o multitudine de variante de structurare a organizatorului: sub formă de tabel, sub formă de schiță, sub formă lineară,etc. Asemănători hărților conceptuale  lineare presupun evidențierea etapelor unor procese, raportate la timp, spațiu, loc. Exemple de teme de biologie la care pot fi aplicați acești organiztori organiztori de tip secvențiali sunt: creșterea și dezvoltarea organismelor, formarea unor procese fiziologice, rețele trofice, evoluție,   transformarea substanțelor, etc.). Redăm în figura de mai jos (Fig.II.12.) un astfel de organizator grafic secvențial  relizat la lecția ,,Fiziologia  ,,Fiziologia ochiului ”, în care se poate evidețía drumul parcurs de razele luminoase  prin globul ocular și formarea senzațíei de văz.

secvențial:,,Drumul parcurs de razele Fig.II.12.: Exemplu de organizator grafic secvențial:,,Drumul  formarea senzațíei senzațíei de văz” 22

luminoase prin globul ocular și

Brainstorming-ul   (organizator  (organizator grafic cu structur ă descriptivă)

Este o metodă de stimulare a activității creative, de formare la elevi a unor calități creative, ce poate fi folosită în recapitularea și sistematizarea cunoștințelor la biologie. Termenul este preluat din limba engleză (brain - creier, storm - furtună, asalt) și înseamnă înteligența în asalt sau asaltul ideilor. Inițiatorul acestei metode este psihologul american A.F. Osborn (1938), profesor de psihologie la Universitatea din Buffalo S.U.A., ea fiind dezvoltată în lucrarea ,,Applied Imagination”( Imaginație aplicată) ( Palicica, M., 2002, p. 116).  Brainstorming-ul   Brainstorming-ul  oferă posibilitatea manifestării libere, spontane a gândirii și imaginației membrilor -o grupului, precum și creșterea productivității creativității individuale ca urmare a interacțiun ii membrilor într -o situație de grup ( Sălăvăstru, D., 2004, p. 119) . Această metodă poate fi folosită cu succes ca metodă  pentru rezolvarea de probleme după cum sugerează Dogaru-Ulieru, Drăghicescu (2011), după Oprea ( 2006), ca metodă creativă după Iucu,   I. (2005), Palicica M. (2002). Denumită și  ,,metoda asaltului de idei” se desfășoară în mai multe etape   sintetizate astfel ( Palicica, M., 2002, p. 117):

Se anunță tema, importanța ei și obiectivele; Se dezbat cât mai multe soluții, idei; nu se critică, nu se ironizează, se acceptă orice idee; Se analizează lista de idei; Se evaluează ,, la rece” ideile emise; se compară , se analizează, se selectează, se ierarhizează și se elimină ideile nevaloroase; Principalul scop al acestei metode metode este emiterea emiterea de id ei care cu cât sunt mai multe cu atât este mai bine. Animatorul grupului trebuie trebuie să noteze toate ideile emise, chiar și cele mai vagi sau confuze. Selecționarea ideilor se face în mai multe runde pentru ca în final să rămână 5 -6 idei importante (Iucu, R., 2005, p. 68). Avantajele utilizării brainstorming -ului sunt evidențiate de Oprea, C.L. (2006, p. 204) în lucrarea ,,S trategii didactice interactive”: o bținerea rapidă și ușoară a ideilor noi și a soluțiilor rezolvitoare;    

 

costurile reduse necesare folosirii metodei;

aplicatibilitatea aplicatibilitatea largă, aproape în toate domeniile; stimulează participarea activă și crează c rează posibilitate contagiunii ideilor; dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine, prin procesul evaluării amânate; dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă. La disciplina biologie această metodă poate fi folosită cu succes la începutul anului școlar în lecțiile de recapitulare inițială, la sfârșitul unui capitol sau temă mai amplă, la le cțiile de recapitulare și sistematizare finală, în momentele de evocare (reactualizare) a lecției, în momente de reflexie (feed - back,  back, conexiune inversă), la lecțiile de evaluare,  pentru a evidenția modul în care elevii rezolvă probleme, situații, cum emit idei, soluții, modul în care combină noțiunile.    

Di agrama Venn  Venn   (oragnizator  (oragnizator grafic de tip comprativ) comprativ) (  (Fig.II.13.)

,,Este construită din două sau mai multe cercuri care se intersectează cu un spațiu în mijloc. Poate fi folosită  pentru a evidenția ideile ideile contrastante sau a arăta ceea ce le unește unește (Temple, Steel, Meredith, 2002, p. 47).

Prin construirea diagramei Venn elevul este obligat să se implice activ și să depună efort intelectual, pentru a redescoperii caracteristicile unui concept prin comparație/analogie/opoziție cu un alt concept. Diagrama este utilă pentru comparații și contraste, indică interreleția dintre două elemente. Elevii utilizează diagrama Venn pentru a rearanja informațiile astfel încât să îi ajute să distingă cu mai mare claritate similitudinile și diferențele. Plasând informațiile -cheie în diagramă, există mai multe șanse ca elevul să înțeleagă tiparul propriului proces de învâțare (Pop – Păcurar,  – Păcurar, I., 2012, p. 133). Fig.II.13.  Diagrama Venn

23

În lecțiile de biologie diagrama Venn  poate fi aplicată la o multitudine de teme, dintre care exemplificăm: evidențierea asemănărilor și deosebirilor  dintre celula vegetală și animală, asemănările și deosebirile dintre două animale/plante sau grupe de animale/plante, asemănările și deosebirile dintre procese fiziologie la plante sau animale (respirație –  (respirație  – fotosinteza, fotosinteza, respirație – transpirație, – transpirație, etc.) (Fig.II.14.)

relizat la clasă de copii copii Fig.II1.14  : Exemplu de organizator grafic: grafic: Diagrama Venn relizat

O sinteză a avantajelor utiliză avantajelor  utiliză rii diagramei Venn sunt (Joița, E.2007, p. 96): stimulează gândirea critică, analitică; favorizează cunoașterea directă a realității, prin stabilirea diferențelor specifice între două  

concepte;     

facilitează cercetarea, cunoașterea proprie; invită la sintetizare, asociere, analogie, realizarea de distincții; implică funcțiile superioare ale gâ ndirii; favorizează formularea de reflecții, observații, constatări; favorizează implicarea activă și chiar interactivă .

II.5. Eficientizarea învăţării biologiei în gimnaziu prin utilizarea organizatorilor grafici

cu atât mai eficienți în învățarea la biologie cu cât în activitatea de predareînvățare se țime seama nu numai de avantajele avantajele folosirii lor, de regulile de construire a acestora dar și de  limitele și dezavantajele care implică utilizarea lor. Din acest punct de vedere profesorul trebuie să îndrume elevii în construirea și aranjarea organizatorilor  până când aceștia învață tehnica, iar timpul alocat pentru realizarea organizatorilor, dacă este posibil, posibil, să fie prelungit prelungit la două ore. organizatori i grafi ci utilizați în activitatea Ca o sinteză a avantejelor și rolurile pe care îi au organizatori activitatea didactică la biologie este redată ma jos, printr -o -o hartă conceptuală . (Fig.II.15.) Organizatorii Organizatorii graf ici sunt

24

Fig.II.15.: Exemplu de h artă conceptuală: Rolurile organizatorilor grafici în

25

învățarea școlară

DEZVOLTĂRI METODICE PENTRU RECAPITULAREA ȘI SISTEMATIZAREA CUNOȘTINȚELORLA BIOLOGIE:  STUDIU APLICATIV LA CLASELE A VI- A ȘI A VII -A Cap.III

III.1. Ipoteza şi a obiectivele cercetării

Ipoteza cercetării Presupunem că: Dacă pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie profesorul aplică  sistematic tehnica , atunci se constată un progres considerabil în dezvoltarea spir itului de construirii de organizatori grafici  observaţie a elevilor, adică dezvoltarea abilității de a reține detalii esențiale și eliminarea celor n esemnificative, fapt ce permite dezvoltarea proceselor cognitive superioare. organizatori lor grafici  Dezvoltarea spiritului de observație ca urmare a implementării construirii organizatori  poate   poate avea ca efecte benefice asupra copiilor , și anume: creşterea atenţiei, memoriei, imaginaţiei; creşterea capacităţii de investigaţie ; organizarea acțiunii de gândire; manifestarea, gândirea liberă și creativă.

Obiectivele cercetării Obiectiv principal organizatoril or graf graf ici   este   este Dacă fixăm și consolidăm noțiunile importante la biologie  prin intermediul organizatoril  posibil să creștem și să dezvoltăm la elevi spiritul e observație .  Noțíunea de spirit de observa țíe poate fi tradusă căutând definiția celor două cuvinte  spirit  și observație care, după dicționarul dicționarul limbii limbii române sunt următoare următoarele: spirit înseamnă gîndire, judecată, iar observație înseamnă înseamnă remarcă, constatare. Astfel prin spirit de observație, observație, se relevant, important. înțelege aptitudinea de a remarca rapid și conștient ceea ce este relevant,

Obiective secundare    

Creșterea acțiunilor de organizare și gândirii libere; Creșterea capacițății de cunoaștere; Dezvoltarea atenției și memoriei; Dezvoltarea creativității și capacității de investigare III.2. Coordonatele cercetării didactice

 Locul de desfășurare a cercetării Cercetarea s-a desfășur at at la Școala Gimnazială Axente Sever, ca unitate, și școala Gimnazială Agîrbiciu, ca structură, unde îmi desfășor activitatea de profesor profesor pe catedra de biologie.  Perioada de cercetare Intervenția didactică formativă s-a derulat pe parcursul anului școlar  2015-2016.  2015-2016. III.2.1. Eșantionare și instrumente de cercetare

Cercetarea didactică realizată și desfășurată pentru verificarea ipotezei a ipotezei a constat într -o -o serie de o rganizatorii graf ici  activități didactice în care s-au introdus variabilele independente ( organizatorii  ),  ), pentru care sau stabilit eșantionul de elevi și eșantionul de conținut. În alegerea eșantionului de elevi am ținut cont de vârsta elevilor la care am considerat că se poate acționa prin noi metode/tehnici care să demonstreze ipoteza cercetării didactice , de posibilitățile de aplicare a variabilelor independente, de nivelul de pregătire a alevilor. III.2.1.1. Eșantionare de elevi și de conținut

26

Având în vedere că  cercetarea științifică realizată a fost de tip ameliorativ calitativ longitudinal ă, s-a realizat un eșantion unic de elevi asupra cărora s -a acționat cu aceleași metode de cercetare   pe tot parcursul intervenției didactice formative. Eșantionul de elevi

Școala Gimnazială Axente Sever este o unitate școlară de tip rural, l a care sunt arondate mai multe realizăm cercetarea științifică. științifică. Școala se află la 40 de km km de Sibiu și este Structuri școlare inclusiv cea la care realizăm într -o zonă geografică și cu istoric deosebit. În vederea urmaririi obiectivelor si a verificarii ipotezei ipotezei specifice formulate, am cup rins în cercetare un numar de 67 de elevi cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani care au frecventat în anul școlar 2015-2016 ciclul gimnazial. Cei 67 de copii provin din medii sociale diverse în mare parte cu condiții optime de educare și anume: majoritatea copiilor provin din familii biparentale, biparentale, la care părinții au servici, aproape toți copiii au calculator și conexiune la internet acasă, ceea ce oferă posibilitatea informării și documentării nelimitate, dar există și  copii cu cerințe educaționale speciale (CES) cu care trebuie să lucrăm diferențiat. Există copii cu  părinți  plecați în străinătate, copii dați la familii în plasament, copii cu părinți care au situație financiară pr ecară și pregătire educațională minimă, în special la Axente Sever, dar există și copii cu condiții bune și foarte bune de trai. La Școala Gimnazială Axente Sever sunt cuprinși în cercetare 37 de elevi de la clasele a VI-a și a VII-a, iar la Structura Agîrbiciu sunt cuprinși 30 de elevi de la clasele a VI-a și a VIIÎn Tabelul III.1. se poate observa că la Școala Gimnazială  Axente Sever predomină fetele iar la Structura Agîrbiciu predomină băieții , asta datorită faptului că în localitatea Agîrbiciu există un Centru de P lasament  pentru băieți, acest lucru nefiind nefiind un obstacol în r ea ealizarea cercetării didactice. Tabel III.1.

Eșantionul de elevi Clasa VI - Agîrbiciu VI - Axente Sever VII - Agîrbiciu VII - Axente Sever Total elevi

Eantiontionul

Nr. elevi 16 20 14 17 67

Fete 6 13 5 10 34

Baieți 10 7 9 7 33

de conținut

Lecțiile de  biologie alese pentru desfășurarea cercetării didactice conside r că sunt relevante pentru aplicarea metodei/tehnicii organizatoril organizatoril or graf graf ici în vederea demonstrării ipotezei de lucru. Considerăm că în lecțiile de organizatoril or grafi ci asta  biologie alese pentru cercetare cercetare este p osibilă aplicarea metodei/tehnicii construirii organizatoril datorându-se și diversității pe care le prezintă biologia, în cazul cercetării noastre zoologia și anatomia. În Tabelul III.2. sunt temele de biologie pe care le-am selectat pent ru intervenția didactică ce fac parte din eșantionul de conținut la clasele a VI -a și la clasele a VII-a. Tabel III.2.

Eșantionul de conținut Clasa a VI-a Axente +

Efectiv 16 + 20

Agîrbiciu

Țesuturile animale Peștii osoși Păsările înotăto are Mamiferele insectivore

Rolul animalelor în circuitul materiei în natură a VII-a Axente +

Agîrbiciu

14 + 17

Neuronul Fiziologia sistemului circulator Fiziologia ochiului Igiena sistemului respirator

Alcătuirea generală a sistemului

Lecția Recapitulare inițială Recapitulare - Funcțiile organismului animal

Nr. ore 5+5

Recapitulare - Animale nevertebrate Recapitulare - Pești, amfibieni , reptile și păsări Recapitulare - Mamifere Recapitulare - Organe de simț Recapitulare - Sistemul locomotor și mișcarea Recapitulare - Sistemul digestiv și digestia Recapitulare - Sistemul circulator și circulația

sângelui 27

5+5

Total clase, elevi și

4 clase 67de elevi

reproducător  10 lecții mixte

Recapitulare - Sistemul respirator și respirația 10 lecții de recapitulare și sistematizare

20

lecții

III.2.1.2. evaluare)

Metode și instrumente de cercetare (che stionarul,

observarea

sistematică,

probele de

Înainte de a începe cercetarea didactică s-au analizat următoarele întrebări și anume: Cu ce vom face? aceste întrebări ne-au Cum vom face? Cum vom ști dacă ceea ce trebuia realizat s-a realizat? Răspunsurile la aceste ajutat să stabilim metodele de cercetare și instrumentele de lucru. Privitor la prima întrebare Cu ce vom face? s-au analizat resursele disponibile, adi că mijloacele de instruire didactică (fișe de lucru, fișe de test, PC sau laptop, foi de flip- chart, atlase,etc.). Cum vom face? ne-a face? ne-a ajutat s ă determinăm metodele de activitate aplicate la clase,  prin care să dovedim ipoteza stabilită la începutul cercetării didactice (observația, modelarea, converația euristică,  lucru pe grupe, învățarea prin coperare, etc.). Stabil irea instrumentelor de evaluare (evaluare frontală, autoevaluarea, evaluarea scrisă)   ne-a ajutat să răspundem la a treia întrebare Cum vom ști dacă ceea ce trebuia  s-a realizat? realizat? Astfel, metodele utilizate în cercetarea didactică în anul școlar 2015 -2016 sunt:   

chestionarul; o bservarea sistematică;  probele de evaluare.

Chestionarul

Au fost administrate două chestionare, unul  preliminar  și unul  final , de-a lungul anu lui școlar 20152016, cu aceleași întrebări la clasele la care s-a intervenit formativ. La administrarea chestionarului au participat un număr de 61 de elevi de Școala Gimnazială Axente Sever și Școala Gimnazială Agîrbiciu. Chestionarul a cuprins 13 itemi cu alegere multiplă și întrebări deschise. Pentru chestionarul preliminar  (inițial) adresat elevilor au fost întocmite 13 întrebări cu privire la recapitulare și sitematizare la biologie. aspectele pozitive/negative a activităților în cadrul lecțiilor de recapitulare Chestionarul inițial  a avut drept scop obținerea unui feedback inițial pe activitatea anterioară a elevilor și anume: Cum receptează elevii lecțiile de biologie? Cum se raportează elevii la diferitele etape? Ce semnificație oragani zatorii gr afici  are pentru elevi recapitulare a și sitematizarea? Cât îi ajută oragani ? Pentru chestionarul final  adresat elevilor au fost întocmite același număr de întrebări ca la chestionarul organizatorii graf ici în lecțiile  preliminar, scopul urmărit a fost însă de a afla impactul pe care l -a avut lucrul cu organizatorii de recapitulare dar și în lecțiile propriu-zise la biologie. În prima parte a chestionarelor au fost adresate întrebări cu privire la lecțiile de recapitulare, apoi la identificarea și semnificația organizatoril  ca meto de/tehnici de lucru în lecțiile de biologie, iar la final, organizatoril or grafi grafi ci  la utilitatea acestora în învățarea la biologie. Înainte de  completarea chestionarelor , pentru a evita orice eroare datorată neînțelegerii sarcinilor de către elevi, li s -a oferit un instructaj minim și clar și li s -a dat posibilitatea de a adresa întrebări  pentru a-și lămuri eventualele confuzii. S- a specificat faptul că nu există limită de timp în completarea chestionarelor, la fel cum nu există răspunsuri corecte sau greşite, fiecare răspuns tre buie să să prezinte prezinte părerile personale personale asupra fiecărei fiecărei chestiuni. Elevii au fost informaţi despre faptul că răspunsurile sunt confidenţiale. aplicării chestionarelor  chestionarelor ”. ”. Interpretarea chestionarelor se regăsește în subcapitolul III.2.3.1 ,,Rezultatele aplicării

28

CHESTIONAR PRELIMINAR PRIVIND RECAPITULAREA ŞI SISTEMETIZAREA LA BIOLOGIE

Dragi elevi, vă rog să răspundeţi cu atenţie la întrebările de mai jos. Chestionarul serveşte unei cercetări didactice. Vă mulţumesc!(Chestionarul nu se semnează). sistematizării cunoştinţelor? cunoştinţelor? 1. Ai observat observat la or ele de biologie momente dedicate recapitulării şi sistematizării a.  Nu;  b. Da; c.  Nu ştiu. 2.

Consideri că fixarea şi consolidarea noţiunilor este folositoare pentru o învăţare eficientă? a. Foarte puţin folositoare;  b. Puţin folositoare; c. d.

3.

Folositoare; Foarte folositoare;

 Identifică metodele metodele care consideri consideri că te ajută în în organizarea cunoştinţelor cunoştinţelor la biologie? biologie?

a.

 b.

c.

d. e. f. g. h. i. 4.

Vizionarea de filme diactice; Lecturarea la clasa a tuturor lecţiilor şi fixarea noţiunilor mai importante;

Fişe de lucru; Combinarea acestor metode;

 Nu ştiu.  În ce mod te ajută ajută reprezentările reprezentările grafice pentru pentru sistematizare la biologie? a. Învăţ mai bine pentru test;  b. Se pune accent pe noţiunile mai importan te; c. Îmi organizez mai bine ideile, schematizez; d. Sunt interesante; e. Sunt folosite alte metode decât cele obişnuite; f. Rețin mai ușor noțiunile.

5.

6.

Consideri că organizarea grafică a informaţiilor pentru recapitulare şi sistematizare te ajută la înţelegerea noţiunil or im portante la biologie? a.  Nu mă ajută deloc;  b. Mă ajută puţin; c. Mă ajută mult. Ce obstacole întâmpini în momentele de sistematizare şi fixare la biologie? 29

a.  b. c. d.

7.

 Nu le inţeleg;  Nu sunt obişnuit cu aceşti organizatori; Sunt prea schematice;

 Nu întâmpin obstacol e.  Dacă ai răspuns la întrebarea anterioară, cum crezi că ai putea depăşi  aceste obstacole în fixarea şi consoli consoli darea la biol ogie? a. Să le colorez, poate;  b. Să încerc să le studiez mai bine; c. Să-i cer ajutorul profesorului putea modifica organizatorii, mi-aș construi propriile scheme. d. Aș putea

8.

 Există lecţii distincte de recapitulare recapitulare şi sistematizare sistematizare la biologie? biologie? a.  Nu  b. Da c.  Nu ştiu.

9.

Cum te pregăteşti pentru lecţiile de recapitulare şi sistematizare la biologie? a.  Numai din caiet;  b.  Numai din manual; c. Din manual și caiet caiet analizez organizatorii grafici d.  Nici din caiet, nici din manual; e. După un plan de recapitulare oferit de profesor; f. Îmi fac propriile mele scheme. g.  Nu mă pregătesc.

10.

din lecţiile predate de profesor.

Consideri că planul de recapitulare oferit de profesor îţi este

de f olos?

a. Da;  b.  Nu; 11.

Cum te pregăteşti pentru test (evaluare) în urma lecţiilor de recapitulare şi sistematizare sistematizare la biologie? a. Reiau în detalii toate lecţiile predate de profesor;  b. Memorez cât mai mult din manual şi din caiet; c. Studiez organizatorii grafici realizaţi de profesor; d. După un plan de idei realizat de mine sau oferit de profesor;

e.Altfel ....................................................................................................................................................................................... 12. Te simţi mai pregătit în urma lecţiilor de recapitulare la biologie? a.  Nu;  b. Da; c.  Nu ştiu; 13. Ce îmbunătăţiri poate face profesorul la aceste lecţii lecţii de recapitulare la biologie? a. Să ne aducă mai multe imagini;  b. Să schematizeze mai mult ; c.  Nu ştiu; d.  Notează tu cum ai dori să fie ora de recapitulare. .......................................................................................................................................................................... i e!  Mulţumesc pentru pentru atenţ ie!

Observarea sistematică Bineînțeles că aceste metode de cercetare nu ar fi fost posibile fără o observare directă și sistematică  a elevilor de-a lungul studiului aplicativ. În acest sens s-a observat la elevi: 

     

atitudinea lor generală privitoare la activitățile didactice, la sarcinile de lucru primite, schimbarea organizatori i grafi ci  modului de lucru prin implementarea și obișnuirea lucrului cu organizatori , ca nouă strategie didactică; organizatorilor torilor grafici;  formarea deprinderilor de construire a organiza modul de part icipare ale elevilor, capacitatea de achiziție, interesul, curiozitatea, ritmul de lucru ;

determinarea aptitudinilor, abilităților, nivelului de cunoștințe; c unoștințe; monitorizarea și evoluția în ceea ce privește noua strategie de lucru; înregistrarea reacțiilor ele vilor privitor la implementarea noii metode de lucru; consemnarea și inventarierea aspectelor reușite reușite și a celor mai puțin reușite din timpul activităților; activităților; 30

aprecierea elevilor referitor la activitățile și sarcinile pe care le-au avut de îndeplinit; varea sistematică s-a desfășurat pe toată perioada cercetării având rol în colectarea datelor pe tot Obser varea  parcursul cercetării didactice. 

Pr obel obel e de evalu evalu ar e

 Probele de evaluare inițială au fost administrate înaintea intervenției   didactice formative, pentru a determina nivelul cunoștințelor cunoștințelor și deprinderilor la biologie însușite prin studiul lecțiilor precedente celor incluse în eșantionul de conținut din cercetare. Astfel, proba Astfel, proba de evaluare evaluare inițială la clasele a VI-a ( Tabelul III.3.) a cuprins întrebări privitoare la alcătuirea generală a unui mamifer , noțiuni despre mediul de viață care influențează orice organism vegetal sau animal și noțiuni esențiale despre celula vegetală. Itemii probei inițiale verifică modul în care elevii au reținut noțiuni științifice importante din lumea vie. La clasele a VII-a,  proba de evaluare inițială (Tabelul III.4.) a inclus noțiuni generale despre topografia organelor corpului uman, noțiuni generale despre celule, sisteme și organe ale corpului uman, noțiuni absolut esențiale pentru înțelegerea conținuturilor din lecțiile cuprinse în eșantionul de conținut.  Probele de evaluare inițială au fost identice la ambele școli gimnaziale, la ambele clase pe nivel și au fost anunțate.  Probele de evaluare finală au fost administrate la fin alul intervenției  didactice formative, pentru a observa organizatori lor grafici  care au fost efectele introducerii organizatori  (v  (variabila independentă) ca metodă/tehnică în activitățile de predare-învățare la biologie, biologie, ce efecte au avut aceste activități activități asupra performanțelor elevilor. elevilor. Aceste probe de evaluare finală au fost identice la ambele școli gimnaziale și pe nivel de clase și au fost anunțate dinainte. Au fost evaluate cunoștințele elevilor în urma intervenției didactice formative prin studierea lecțiilor incluse în eșantionul de conținut. Conținuturile probelor de evaluare finală se pot observa în Tabelul III.5. și Tabelul III.6. Pentru a confirma ipoteza de ipoteza de lucru conform căruia dacă introducem în activitățile de predare -învățare organizatori gr afici  metoda/tehnica de lucru cu organizatori  atunci,   atunci, observăm o creștere a spiritului de observație a elevilor  ceea ce duce la creșterea performanțelor la învățătură învățătură și asta se poate ob observa în rezultatele la probele de evaluare finală. Rezultatele la aceste probe de evaluare inițiale și finale se regăsesc în subcapitolul III.2.3.2  ,,Rezultatele aplicării aplicării  probelor de evaluare evaluare”. Tabel III.3.

Proba de evaluare inițială administrată la începutul intervenției didactice formative Alcătuirea generală a unui mamifer Clasa a VI- a 1. 2.

tem  Întrebare / I tem  Explicați următoarele noțiuni noțiuni și dați câte 3 exemple de:  factori abiotici, factori biotici, mediul de viață:  Definește celula, arătă și arătă și denumește pe desen 3 elementele comune celulei vegetale cu celula animală.  

3.  Recunoaște organele din imaginile de mai jos și notează denumirea lor.

4.  Realizează următoarele conexiuni între cele două coloane unind prin săgeți  forma celulei cu

exemplelele corespunzătoare:  Forma celulei a)  sferică b) turtită, cubică

Exemple de celule

1. celulele roșii din sânge 2. celule nervoase

31

Barem 1,2p

1,8p

1p

1,8p

c)  fusiformă d)  stelată cu prelungiri e) discoidală  f) ovale

3. celule din piele (epiteliale)

4. celule musculare 5. ovulele 6. celule adipoase

5.  Explică următoarea relație: Celule- țesuturi-organe-sisteme de organe-organism  Notă : 3 p din oficiu

1,2p

Tabel III.4.

Proba de evaluare inițială administrată la începutul intervenției  didactice formative Noțiuni introductive de anatomia omului Clasa a VII- a 1.

 Întrebare / Item Item    Definește celula și celula și denumește cele trei componentele de bază: 

imaginile de mai jos și notează denumirea denumirea lor:   2.  Recunoaște organele din imaginile

3.

Sistemul care controlează și coordonează toate activităţile activităţile corpului se numeşte....................... .........

realizată de sistemele corespunzătoare din coloana alăturată : 4.  Denumește funcția realizată Sistem de organe  g) h) i)  j) k) 4.

Barem 1,5p

1,5p

1p 1p

Funcţia

Sistemul digestiv Sistemul locomotor Sistemul excretor Sistemul respirator

1.............. ................. ............ 2.............. ................. .......... 3............. ................. ............ 4. ................ ............... ...........

Sistemul reproducător 

Corpul omenesc este constituit pe principiul simetriei bilaterale,

2p

este un corp tridimensional, prezentând trei axe şi trei planuri  spaţiale principale. Privește Privește imaginea alăturată și denumește denumește cele

 Notă: 3p din oficiu Tabel III.5.

Proba de evaluare finală administrată la sfârșitul intervenției didactice formative Mamiferele Clasa a VI- a

Întrebare / Item  

Punctaj

specifice mamiferelor: 1.  Numește cinci caractere specifice

1,5p

2.  Recunoaște mamiferele din imaginile de mai jos și notați denumirea  grupei din care fac parte:

1,5p

32

organ/parte a corpului identifică identifică funcția/rolul funcția/rolul corespunzător: 3.  În dreptul fiecărui organ/parte

1p

Funcţia/rol

Organe

Înotătoarea codală la balenă Culoarea corpului Incisivii la iepure

Perinițele felinelor  Marsupiu 4. Completează următoarele enunţuri cu noţiunile corespunzătoare: a) Mamiferele sunt vertebrate care...................................................................................................................  b) Forma corpului hidrodinamică se întâlnește la............................................................................................. ................................. c) Singurul mamifer zburător es te.................................................................................................................... d) Cu ajutorul ultrasunetelor se orientează în mediul de viață……………………………………………… .. e) Singurul mamifer care face ouă este………………………………………………………………………. prin savană, observi un leu hrănindu hrănindu - se cu o antilopă. Precizează o adaptare adaptare a 5.  În timpul unei expediții prin

1p

2p

leului la tipul de hrănire carnivor.  Notă: 3p din oficiu Tabel III.6.

Proba de evaluare finală administrată la sfârșitul intervenției didactice formative Sistemul reproducător Clasa a VII- a

ntrebare / Item   imaginile de mai jos componentele sistemului sistemului reproducător femeiesc și bărbătesc și 1.  Identifică în imaginile completați legenda:

A..................................... B..................................... C.................................... D.................................... 2.

Punctaj 2p

A................................... B................................... C................................... D...................................

Celula bărbătească este o celulă mobilă, cu aspect de mormoloc, având o mărime de 0,06mm.  Denumește celula sexuală masculină și identifică cele tei componente ale sale:

1p

următoare sunt incorecte. Corectează Corectează -le! 3.  Afirmaţiile următoare a) Spermatozoizii sunt produşi în canale  ./…………………………..;  b) Hormonii sexuali femeiești sunt produși de testicule. /……………………….; c) Embrionul se dezvoltă în vagin. / ………………………….;

1p

Enumeră 5 carectere sexu ale femeiești și 5 caractere sexuale bărbătești.

1p

4.

adevărate cu următoarele noțiuni: noțiuni: 5.  Realizează enunțuri adevărate a) Fecundația .................................................................................................................................................. .............................................................................  b)  Nidația este............................ este........... ................................. ................................. .................................. ................................ ................................ .................... ................................... c) Cordonul ombilical..................................................................................................................................... d) Ovarele....................................................................................................................................................... e) Ovulația este.............................................................................................................................................. ..............................

 Notă: 3p din oficiu

33

2p

III.2.2. Proiectarea și realizarea intervenției didactice formative

În proiectarea În proiectarea și realizarea intervenției didactice formative formative un moment important îl constituie proiectarea proiectarea didactică a lecțiilor de biologie. Pentru aceasta s-a introdus variabila independentă : integrarea organizatorilor grafici în diferite momente ale le cțiilor de biologie inclusiv în lecțiile de recapitulare și sistematizare la biologie. Activitatea didactic ă şi elaborarea proiectului didactic au presupus parcurgerea unor etape ce se vor  prezenta in continuare: continuare: consultarea programe şcolare de biologie; consultarea manualelor de biologie şi a altor surse de documentare ştiinţifico –  metodic  metodică; stabilirea lecției în sistemul de cuno ştinţe al capitolului din care face parte; elaborarea conţinutului lecţiei;           

definirea obiectivelor/competențelor; obiectivelor/competențelor; alegerea noţiunilor vizate de î nvăţat şi priceperilor priceperilor şi deprinderilor de format sau dezvoltat; analiza resurselor materiale sau crearea de noi materiale; stabilirea strategiilor didactice; stabilirea metodelor de î nvăţămant şi procedeelor didactice; stabilirea for melor melor de organizare a lecției; fixarea modalit ăţilor de evaluare.

S-au gândit pentru lecțiile de biologie acele activități care să țină cont de realizarea în primul râ nd a ațional , acest lucru putând fi realizat prin îndeplinirea obiectivelor competențelor specifice Curriculumului N ațional 

operaționale. În proiectarea lecțiilor de biologie introduse în cercetarea științífică au fost prevăzute activități  didactice în concordanță cu obiectivele operaționale propuse. Fiecare lecție de biologie a ținut să fie cât mai interesantă, utilă și atractivă pentru elevi astfel încât la finalul lecției obi ectivele operaționale propuse să fie   atinse. Pentru fiecare din temele propuse pentru cercetare cuprinse în eșantionul de conținut s -a elaborat câte un proiect didactic cu o st ructură simplă, de tipul  fișelor de lucru ale profesorului. Structura proiectelor didactice se poate observa în cele ce urmează: 

Clasa;



Titlul lecției;



Scopul lectiei;



Obiective operaționale



Termeni cheie;



Metode și tehnici didactice ;



Material; Forme de organizare; Forme de evaluare;

  

Desfășurarea lecției ( etapele lecției conform cadrului ERR, activități  propuse elevilor, sarcini de lucru);

organizatori gr afici realizați de elevi sau de Anexe ( planuri de recapitulare, fișe de lucru, organizatori e de evaluare).  profesor la tablă, fiș S-a fixat cu mare atenție ce anume trebuie să știe și să știe să facă elevii (priceperi, deprinderi) în urma organizatoril or graf graf ici  organizatorii graf ici  sunt realizați într recapitulărilor prin intermediul organizatoril , indiferent dacă organizatorii un moment al lecției sau în lecțiile de recapitulare la sfârșitul unei teme , capitol sau semestru. Strategia didactică gândită  pentru fiecare lecție de biologie introdusă în cercetarea didactică, a avut drept scop, să instige curiozitatea copiilor, entuzismul, să dezvolte imaginația și creativitatea, să dezvolte spiritul de observație  cu ajutorul organizatorilor grafici . Pentru asta elevii trebuie să caute și să evidențieze prin organizator grafi c  colaborare noțiunile importante importante ale lecției și să le fixeze întru întru-un organizator . Elevii au capacitatea de a memora pe termen scurt multe informații, dar punctâ ndu-le, evidențiindu -le în organizatori gr afici  acești organizatori , ele sun t mai bine fixate în memorie. S-a ținut seama de răspunsurile la chestionare le inițiale ale elevilor de la începutul începutul acestei cercetări didactice, didactice, de sugestiile lor în ceea ce privește privește modul în care organizatori gr afici  . S-a observat astfel, că ei preferă combinarea acestor organizatori ei percep și înțeleg acești organizatori grafici cu imagini, desene sugestive și să aibă mode le de organizatori organizatori grafi ci   pe  pe care să-i îmbogățească prin culoare și forme diverse cum doresc ei. 

34

Mulți copii au dezvoltată inteligența vizuală astfel, ei înțeleg mai ușor, memorează vizual informații esențiale mai ales dacă aceste noțiuni sunt repetate l a anumite intervale de timp.  Nu toți copiii sunt la fel în ceea organizatori gr afici  ce capacitatea de memorare, de creare de organizatori , de aceea, s-au căutat metode diversificate de  predare-învățare adaptate capacităților lor, iar forma de organizare preferat ă s-a observat că este cea pe grupe de câte doi sau patru elevi, asta asta pentru că ei se simt probabil mai în siguranță când lucrează lucrează pe grupe, împărțind astfel responsabilitățile. responsabilitățile. Proiectarea activităților urmează cadrul de Evocare/Realizarea sensului/Reflecție sensului/Reflecție (ERR) (Temple, Steel,  ,ceea ce știm determină ceea ce putem învăța” Meredith, 2003) care este construit pornind de la premisa că , ,ceea (Temple, C., Steel, J., Meredith, K., 2003, p. 15). Este un cadru de învățare favorabil dezvoltării critice și integrării creative a conceptelor științifice și morale[…];  prin procese de interogare și descoperire elevul este ajutat să-și restructureze ideile, să înțeleagă și să interpreteze noile cunoștințe. Învățarea este explicită: elevii învață conținutul, dar sunt ajutați să vadă, să conștientizeze procesul de învățare a acelui conținut, să reconsidere modul în care învață (Pop-Păcurar, I., 2012, p.110). Evocarea  – este  –  este etapa în care elevii sunt stimulați, provocați să -și reamintească cunoștințele anterioare despe un anumit subiect (temă), ,,Învățarea presupune realizarea unor conexiuni între ceea ce știu, cred, înț eleg, simt elevii și conținutul ce trebuie asimilat de ei. Înț elegerea se cl ădește progresiv prin reconstruc ția cunoașterii și eliminarea punctelor neclare ”  (Glava, A., p. 29). În această etapă au are loc conștientizarea elevilor asupra  propriilor cunoștințe, implicarea activă a lor în activitatea didactică, stimularea curiozității și a interesului și legarea cunoștințelor anterioare de noile cunoștințe ce vor fi p redate. ,,Evocarea este faza învățării contextualizate și focalizate pe anumite sarcini și obiective, fapt care -i asigură eficiența. Elevii devin conștienți de propria lor gândire și își folosesc limbajul propriu în scris sau oral, filtrând o anumită orientare a explorării. (Glava, A., p. 29). Reali zar ea sensul ensul ui   – este  – este etapa în care elevii vin în contact direct cu noile informații prin intermediul a

numeroase situații de învățare și sarcini de lucru individuale sau pe grupe de elevi stimulând astfel cooperarea și

competiția. Pentru început elevii analizează sarcinile de lucru oferite de profesor (vizionează un filmuleț documentar, un power point, citesc un text, etc.). ,, Înțelegerea este activitatea fundamentală și permanentă a gândirii, semnul ei distinctiv. A realiza sensul unor idei înseamnă a le înțelege adecvat. Implicarea cognitivă a elevilor este esențială în realizarea înțelegerii. (Glava, A., p. 29). În această etapă ,,interacțiunile între elevi sunt frecvente, aceștia citesc, observă, rezolvă, întrebă, caută răspunsuri în mod activ, iar profesorul facilitează aceste acțiuni, este partener în învățare.[…] În locul cunoștințelor gata elaborate elevii învață strategii și metode de a ajunge la acestea, de unde și posibilitatea de a înțelege cum au învăț î nvățat” (Pop-Păcurar, I., 2012, p.111). Reflec   –  este etapa în care elevii își consolidează cunoștinele noi și își restructurează schema, elevii  țía  – este sunt provocați să -și exprime ideile, părerile prin propriile lor cuvinte. ,,Este un moment al schimbării și reconceptualizării în procesul de învățare” (Temple, C., Steel, J., Meredith, K., 2003, p. 19). Confruntând datele oferite de chestionarele inițiale și finale cu observațiile sistematice se conturează indicatorii de reușită a lecțiilor. Astfel, în momentul de realizare a sensului (predarea sensului  (predarea propri-zisă după lecția tradițională) se impun ca indicatori de reușită ai lecției: gradul de participare a elevilor, calitatea activității elevilor, calitatea răspunsurilor elevilor, dificultatea sarcinilor de lucru. Cu cât efectivul clasei este mai mic și mai omogen, cu atât șansele de reușită a lecției sunt mai evidente. Dimpotrivă, în clasele eterogene și cu număr mare de elevi șansele de reușită a lecției sunt mai relative. Printre indicii negativi a lecției putem enumer a: imposibilitatea de a surprinde esențialul, nesiguranța în exprimare, comunicare, lipsa de organizare în interiorul grupelor atunci când sarcinile de lucru se efectuează pe grupe, lipsa motivației. Indicii de reușită a lecției în etapa de reflecție  (etapa de fixare, conexiune- inversă) arată gradul de  participare a elevilor la momentul de realizare a sensului, modul în care elevii aplică noțiunile de biologie însușite în etapa anterioară, modul în care elevii reflectă asupra conținuturilor noi învățate. În concluzie, în cele trei faze (etape) ale cadrului cadrului de învățare ERR sunt incluse incluse o serie de activități de învățare care se regăsesc în proiectele de lecții din prezenta lucrare În continuare sunt prezentate 20 de proiecte de lecții de biologie la clasele a VI- a și a VII-a care fac parte din demersul didactic formativ.

35

Proiect de lecție Clasa: a VII-a

Titlul lecției: Recapitulare – Organele  – Organele de simț Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre organele de simț, în vederea înţelegerii relaţiilor dintre organele de simț şi dintre acestea şi rolul lor în sensibilitatea organismului. organismului. Obiective operaționale: O1: să observe alcătuirea și structura organelor de simț în diverse s urse materiale: atlase anatomice umane, mulaje, planse cu organele de simț; O2: să identifice relaţia dintre structura şi funcţia fiecărui organ de simț; O3: să recunoască factorii de risc şi efectele lor asupra sanătăţii organelor de simț; O4: să sintetizeze grafic modul de formare a senzațiilor și legătura dintre organele de simț și sistemul 

  

nervos; organizatori gr afi ci oferiţi de O5: să ordoneze grafic noţiunile elementare ale organelor de simț în organizatori  profesor sau creaţi de ei pe baza propriilor propriilor observaţii. Termeni cheie: organe de simț, senzații, receptori, r eceptori, influx nervos; Metode și tehnici didactice: conversație, observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafic  i, explicația, învățarea prin cooperare, eseu de 5 minute, munca pe grupe; Material: fișe de lucru, imagini, atlas uman, mulaj, foi de flip-chart, markere; 

Forme de organizare: frontal, grup, individual; Forme de evaluare: formativă; Categoria lecției : recapitularea și sistematizarea cunoștințelor.

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min Realizarea sensului F, G 30 min

Activități propuse elevilor

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare Termeni cheie: organe de simț, senzații, receptori, influx nervos Metode: observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizato organizatori ri lor grafici (OG   ), învățare prin coop erare. Schematizare în SL ( Anexa 3) Termeni cheie: organe de simț, senzații, receptori, influx nervos Material: fișe de lucru, imagini, atlas, foi de flip-chart, markere, carioci. Grupare cu sarcini diferențiate (Anexa 2)

Moment organizatoric  (2 min)

Pregătesc planul de recapi tulare (Anexa 1) Reactualizarea termenilor cheie /organe de simț,  , senzații, receptori, influx nervos  Descrieți organele de simț simț observînd imaginile  din materiale.

 În următoarele 20 minute, în grupe de câ te 4, identificați cât mai multe organe de simț și componentele acestora cu ajutorul materialelor pe care le- ț i primit.

 Lucrați în grupe pentru rezolvarea rezolvarea următoarelor  sarcini: Grupa I constuiește un OG de tip ,,pânză de  paianjen” cu ochiul; Grupa II construiește un OG de tip des descripti v   cu  cu urechea; Grupa III construiește un F ig.III.1.  și OG secvențial  cu nasul și limba;  ( Fig.III.1. Fig.III.2. )  )

Grupa IV construiește un OG de tip comprativ cu ruiește un OG de tip cauză -efect  pielea; Grupa V const ruiește cu igiena organelor de simț. Stabiliți importanța organelor de simț  pe baza componentelor acestora si completaț i organizatorii grafici .(Anexa 2) (Fig.III.3)

Reflecție

Metode: eseu de 5 minute, prezentare

I, F 10 min

 În următoarele 5 minute continuați continuați propoziția:  Drumul  parcurs de informații prin organele organele de simț până la encefal este.....................................

Anexe Anexa 1 - Plan de recapitulare;

36

Anexa 2 - Fișă de lucru cu sarcini diferențiate; Anexa 3 - Schița lecției. Anexa 1 PLAN DE RECAPITULARE - ORGANELE DE SIMŢ

Organele de simţ: ochii, urechile, nasul, limba, pielea. Alcătuire Rol

Igienă, boli şi factori de risc Anexa 2

Fișă de lucru cu sarcini diferențiate OG de tip pânză de painjen

OG de tip comparativ

OG de tip descriptiv

OG de tip secvențial

OG de tip cauză -efect

Anexa 3

Schița lecției ----receptori---- influxuri nervoase---- nervi---- encefal----arii encefal----arii senzitive---senzitive----senzații Informații----receptori---Anexa 4 Oragnizatori grafici

Fig.III.1.: Exemplu de organizator grafic de tip

37

secvențial: ,,Alcătuirea limbii”

organizator grafic de tip secvențial: ,,Drumul parcurs parcurs de vapori prin nas nas și formarea Fig.III.2.: Exemplu de organizator  senzației olfactive” olfactive”

Fig.III.3  : Exemplu de organizator grafic d e tip ,,pânză de pâianjen”:  ,,Alcătuirea, rolul și defectele ochiului

uman”

Proiect de lecție Clasa: a VII-a  Sistemul digestiv Titlul lecției: Recapitulare –  Sistemul Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre organele sistemului digestiv, în vederea înţelegerii relaţiilor dintre organele sistemului digestiv şi

dintre acestea şi rolul lor în realizarea digestiei alimentelor. Obiective operaționale: O1: să observe alcătuirea organelor sistemului digestiv în diverse s urse materiale: atlase anatomice umane, planșe, manual; O2: să identifice relaţia dintre structura şi funcţia fiecărui organ al sistemului digestiv; O3: să recunoască factorii de risc şi efectele lor asupra sănătăţii sistemului digestiv; 

 

38



O4: să ordoneze grafic noţiunile elementare ale organelor sistemului digestiv în organizatori grafici

oferiţi de profesor sau creaţi de ei pe baza propriilor observaţii. Termeni cheie: sistem digestiv, digestie, gastric, absorbție, substanțe nutritive ; Metode și tehnici didactice: conversație, observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor  grafici,  grafici, explicația, învățarea prin cooperare,  problematizare, munca pe grupe; Material: manual, fişe de lucru, planşa cu sistemul digestiv, atlase de anatomia omului, mulaje, foi de flip-chart, markere, cretă, tablă; Forme de organizare: frontal, grup, individual; Forme de evaluare: formativă; Categoria lecției : recapitularea și sistematizarea cunoștințelor.

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min

Realizarea sensului F, G 30 min

Activități propuse elevilor

Elementele ale strategiei didactice Metode: tehnica brainstorming  Termeni cheie: sistem digestiv,

Moment organizatoric (2 min)  În următoarele 5-6 minute găsește cât mai multe m ulte cuvinte sistemul digestiv. care le cunoa șteți despre sistemul Pregătesc planul de recapitulare ( Anexa 1) Reactualizarea termenilor cheie / sistem digestiv, digestie

digestie, substanțe nutritive

Metode: observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici (OG), învățarea prin cooperare, observare dirijată. Termeni cheie: sistem digestiv,

digestie, substanțe nutritive Material: fișe de lucru, imagini, atlas, manual, foi de flip-chart, markere, carioci, mulaj;

Grupare cu sarcini diferențiate (Anexa 2)

 Descrieți sistemul sistemul digestiv observînd imaginile din atlasele umane, manual.

 În următoarele 25 minute, în grupe de câte 4, identificați organele sistemului digestiv, substanțele hănitoare necesare pentru a trăi, cu ajutorul materialelor pe care le-a ț i primit.  Lucrați pe grupe pentru rezolvarea următoarelor sarcini completând organizatorii grafici ( Anexa A nexa 2   ) ( F i g I I I . 4 )  OG de tip ciorchi ne   cu  cu  Grupa I construiește un OG de  substanțele hrănitoare; hrănitoare;  Grupa II cons truiește un OG de tip ierar hic cu componentele tubului digestiv;  II construiește un OG descriptiv  cu  Grupa I   glandele anexe; 

Grupa IV construiește un OG de tip secvențial  cu digestia de-a lungul tubului digestiv;

Grupa V construiește un OG de tip cauză -efect cu igiena și afecțiunile s istemului. Stabiliți necesitatea transformării alimentelor de -a 

Reflecție

Schematizarea lecției (Anexa 3) Metode: eseu de 5 minute, prezentare

F 10 min

lungul tubului digestiv.

 Analizează sarcina de lucru din manual de la pg.123 și în următoarele 5 minute completează propoziția următoare: Cu atât ești mai sănătos cu cât eviți alimentele bogate în..................................................

Anexe Anexa 1- Plan de recapitulare Anexa 2 - Fișă de lucru cu sarcini diferențiate Anexa 3 - Schița lecției Anexa 1 PLAN DE RECAPITULARE- SISTEMUL DIGESTIV

Definiţie; Alcătuire (tub digestiv, organele anexe; Funcţia sistemului digestiv (d igestia în cavitatea bucală, digestia gastrică, digestia intestinală); Igiena şi factorii de risc. 39

Anexa 2

Fișă de lucru cu sarcini diferențiate OG de tip pânză de painjen

OG de tip ierarhic

OG de tip secvențial

OG de tip cauză -efect

OG de tip descriptic

Anexa 3

Schița lecției

Recapitulare –  Sistemul  Sistemul digestiv

Alcătuire  Tub digestiv

Cavitatea bucală Faringe Esofag Stomac

Glande anexe Glande salivare Ficat Pancreas

Digestia bucală Gură Salivă

Rol Digestia gastrică Stomac Acid gastric

Digestia intestinală Intestin

subțire Suc intestinal Suc pancreatic Fiere

Intestine subțire Intestine gros

Anexa 4 Organizator Organizator graf ic

organizator grafic:,,Alcătuirea grafic:,,Alcătuirea sistemului sistemului digestiv Fig.III.4.: Exemplu de organizator 40

Proiect de lecție Clasa: a VII-a   Sistemul circulator Titlul lecției: Recapitulare –  Sistemul Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja

însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre sistemul circulator, în vederea înţelegerii relaţiilor dintre organele sistemului circulator şi dintre acestea şi rolul lor în circulația sângelui în corpul uman. Obiective operaționale: O1: să observe alcătuirea organelor sistemului circulator în diverse surse materiale: atlase anatomice 

umane, planse, manual, mulajul inimii;

O2: să identifice relaţia dintre structura şi funcţia fiecărui organ al sistemului circulator; O3: să recunoască factorii de risc şi efectele lor asupra sănătăţii sistemului circulator; O4:să ordoneze grafic noţiunile elementare ale sistemului circulator în organizatori grafici oferiţi de  profesor sau creaţi de ei pe baza propriilor propriilor observaţii. Termeni cheie: sistem circulator, circulația sângelui, inimă, mediul intern, imunitate, globule Metode și tehnici didactice : conversație, observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor  grafici,  grafici, explicația, învățarea prin cooperare, problematizare, munca pe grupe . Material: manual, fişe de lucru, planşa cu sistemul circulator, atlase de anatomia omului, mulajul cu inima la om, foi de flip-chart, markere, cretă, tablă.   

Forme de organizare: frontal, grup, individual Forme de evaluare: formativă

Categoria lecției : recapitularea și sistematizarea lecției.

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de  reactualizare Termeni cheie: sistem circulator,

Activități propuse elevilor Moment organizatoric  (2 min)

Stabilesc că funcția de nutriție a organismului nu s -ar  putea realiza fără existența sistemului circulator. Pregătesc planul de recapitulare ( Anexa 1)

circulația sângelui, inimă, nutiție

Reactualizarea termenilor cheie / sistem circulator, Realizarea sensului F, G 30 min

circulația sângelui, inimă, mediul intern, imunitate ieți sistemul circulator observâ nd imaginile din  Descr ieți

Metode: observare dirijată, conversație euristică, tehnica organiza organizatorilor torilor grafici  atlasele umane, manual.  În următoarele 20 minute, în grupe de câte 4, identificați (OG), învățarea prin cooperare . cât mai multe componente ale sistemului circulator cu ajutorul materialelor pe care le- ț i primit. Termeni cheie: sistem circulator, rezolvarea următoarelor sarcini: circulația sângelui, inimă, mediul intern,  Lucrați în grupe pentru rezolvarea imunitate.  Grupa I construiește un OG de tip ,,pânză de  paianjen” cu alcătuireea inimii Material: fișe de lucru, imagini, atlas, descrr ipti v  manual, foi de flip-chart, markere,  Grupa II construiește un OG de tip desc cu vasele de sânge carioci comparati v cu Grupare cu sarcini diferențiate (Anexa 2)  Grupa III construiește un OG comparati circulația sângelui  Grupa IV construiește un OG de tip cauză -efect  cu igiena și afecțiunile sistemului circulator   cu  cu  Grupa V construiește un OG de tip ciorchi ne  Schematizarea lecției ( Anexa 3) activitatea inimii Stabiliți importanța sistemului circulator pe baza (Fig.III.5.) acestora și completați completați organizatorii componen telor acestora

 grafici.(  grafici.(Anexa 2) (Fig.III.6.)

Reflecție I, F 10 min

Metode: învățare prin cooperare, munca  pe grupe

41

 În următoarele 5 minute dezlegați dezlegați anagrama următoare:  NAIMI APZEMOPÂ ELEGNÂS 

Anexe Anexa 1- Plan de recapitulare; Anexa 2 - Fișă de lucru cu sarcini diferențiate; Anexa 3 - Schița lecției; Organizator grafi c. Anexa 4 - Organizator Anexa 1 PLAN DE RECAPITULARE-SISTEMUL CIRCULATOR Definiţie;  (mediul intern, inima, vasele de sânge); Alcătuirea sistemului circulator  ( Fiziologia sistemului circulator ( activitatea inimii, ritmul cardiac); Circulația sângelui  (circulaţia mică, circulaţia mare); Igiena,boli şi factorii d e risc. Anexa 2

Fișă de lucru cu sarcini diferențiate OG de tip pânză de painjen

OG de tip descriptiv ierarhic

OG de tip comparativ

OG de tip cauză-efect

OG de tip ciorchine

Anexa 3

Schița lecției Sistemul istemul circul ator ator

Fig.III.5:   Exemplu de organizator grafic descriptiv: ,,Sistemul circulator ”  Exemplu

42

Anexa 4 Organizator Organizator graf ic

Fig.III.6.: Exemplu de hartă hartă conceptuală: ,,Sistemul circulator ”

Proiect de lecție Clasa: a VII-a  Sistemul locomotor Titlul lecției: Recapitulare –  Sistemul Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja

însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre sistemul locomotor, în vederea înţelegerii relaţiilor dintre organele componente şi dintre acestea şi rolul lor în mişcarea orga nismului. Obiective operaționale: O1: să observe organele componente ale sistemului locomotor în diverse surse materiale: atlase anatomice umane, mulaje, planse; O2: să identifice relaţia dintre structura şi funcţia sistemului locomotor; O3: să recunoască defectele coloanei vertebrale, factorii de risc şi efectele lor asupra sanătăţii sistemului locomotor; organizatori graf ici oferiţi de profesor O4: să ordoneze grafic noţiunile elementare ale sistemului locomotor în organizatori

sau creaţi de ei pe baza propriilor observaţii; Termeni cheie: sistem locomotor, mișcare, articulații, tendoane, sistem osos, sistem muscular; organizatori lor grafi ci  Metode și tehnici didactice : observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatori , explicația, învățarea prin cooperare, eseu de 5 minute, problematizare, munca pe grupe; 43

Material:

manual, fişe de lucru, planşe cu sistemul locomotor, atlase de anatomia omului, mulaje, foi de flip chart, markere, cretă, tablă; Forme de organizare: frontal, grup, individual; Forme de evaluare: formativă;

Categoria lecției: recapitularea și sistematizarea cunoștințelor. Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min

Realizarea sensului F, G 30 min

Activități propuse elevilor

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare,  problematizare: Ce s-ar întâmpla dacă nu ne-am putea mișca? Termeni cheie: sistem locomotor,

Moment organizatoric  (2 min)

mișcare, articulații, tendoane, sistem osos,

Reactualizarea termenilor cheie/sistem locomotor,

sistem muscular. Metode: observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici (OG) (OG)

mișcare, articulații, tendoane, oase, mușchi  Descrieți sistemul locomotor locomotor observînd imaginile din

Termeni cheie: : sistem locomotor,

mișcare, articulații, tendoane, sistem osos, sistem muscular. Material: fișe de lucru, imagini, atlas, foi de flip-chart, markere Grupare cu sarcini diferențiate (Anexa 2)

Stabilesc că relația și integrarea organism -mediu nu sar putea realiza fără sistemul locomo tor Pregătesc planul de recapitulare ( Anexa 1)

materiale.

 În următoarele 20 minute, în grupe de câte 4, identificați cât mai multe componente ale sistemului locomotor cu ajutorul materialelor pe care le- ț i primit.  Lucrați în grupe pentru rezolvarea următoarelor  sarcini:    



OG de tip ,,pânză de F ig.III.8. )  )  paianjen” cu sistemul osos ( Fig.III.8. descri ptiv Grupa II construiește un OG de tip descri cu sistemul muscular comparati v cu Grupa III construiește un OG comparati  structura osului-structura mușchiului Grupa IV construiește un OG de tip cauză -  efect cu igiena și afecțiunile sistemului locomotor Grupa V construiește un OG de tip ciorchin e cu fiziologia sistemului locomotor

Grupa I construiește un

Stabiliți importanța sistemului locomotor pe baza componentelor acestora  si completați organizatorii

Reflecție

Schematizare in SL (Anexa 3) (Fig.III.7.) Metode: eseu de 5 minute, prezentare

I, F 10 min

Anexe Anexa 1- Plan de recapitulare Anexa 2 – Fișă  – Fișă de lucru cu sarcini Anexa 3 - Schița lecției Anexa 4 –  Organizatori   Organizatori grafici

grafici (Anexa 2).

 În următoarele 5 minute continuați continuați propoziția: Sistemul locomotor asigură...............................

diferențiate

Anexa 1 PLAN DE RECAPITULARE- SISTEMUL LOCOMOTOR ȘI LOCOMOȚIA Definiţia sistemului locomotor.

Alcătuirea sistemului locomotor. Rolul sistemului locomotor. Sistemul osos (alcatuirea scheletului; forma oaselor: lungi, late si scurte ; alcatuirea unui os lung) ; Articulaţiile (tipuri de articulatii) articulatii) ; Sistemul muscular ( tipuri de mușchi,alcătuirea unui mușchi lung, principalii mușchi mușchi striați) ; mușchilor , mușchi antagonisti); Fiziologia sistemului locomotor ( pârghii osoase, proprietățile mușchilor 

44

Igiena sistemului locomotor ( primul ajutor în caz de entorse, luxaţii, fracturi, factori cu potential vătămători , boli ale oaselor (rahitism), ale coloanei vertebrale (scolioza, cifoza, lordoza),  primul ajutor în caz de răniri, entorse,

luxații, fracturi). Anexa 2

Fișă de lucru cu sarcini diferențiate OG de tip pânză de painjen

OG de tip descriptiv ierarhic

OG de tip comparativ

OG de tip cauză -efect

OG de tip ciorchine

Anexa 3

Schița lecției Sistemul locomotor

Sistem osos

Articulații Pârghii

Sistem muscular Sistem locomotor

Igienă Mișcare

Factori de risc Boli,defecte

Deplasare

Fig.III.7  : Exemplu de organizator grafic: ,, Sistemul locomotor ”

45

Anexa 4 Organizator Organizator graf ic

Fig.III.8.: Exemplu de organizator grafic

de tip ,,pânză de paianjen” :  ,,Sistemul osos ”

Proiect de lecție Clasa: a VII-a Titlul lecției: Recapitulare –  Sistemul   Sistemul respirator Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja

însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre sistemul respirator, în vederea înţelegerii relaţiilor dintre organele sistemului respirator şi dintre acestea şi rolul lor în realizarea respirației celulare și pulmonare. Obiective operaționale: O1: să observe alcătuirea organelor sistemului sistemului respirator în diverse diverse surse materiale: atlase atlase anatomice 

umane, planse, manual;

O2: să identifice relaţia dintre structura şi funcţia fiecărui  organ al sistemului respirator; O3: să recunoască factorii de risc şi efectele lor asupra sănătăţii sistemului respirator; organizatori graf ici  O4:să ordoneze grafic noţiunile elementare ale organelor sistemului respirator în organizatori oferiţi de profesor sau creaţi de ei pe baza propriilor observaţii. Termeni cheie: sistem respirator, respiratie pulmonară, respirație celulară, gaze respiratorii . Metode și tehnici didactice: conversație, observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici  , explicația, învățarea prin cooperare, problematizare, munca pe grupe. Material: manual, fişe de lucru, planşa cu sistemul respirator, atlase de anatomia omului, mulajul cu plămânii, foi de flip-chart, markere, cretă, tablă.   

46

Forme de organizare: frontal, grup, individual Forme de evaluare: formativă Categoria lecției : recapitularea și sistematizare a cunoștințelor..

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min

Realizarea sensului F, G 30 min

Elementele ale strategiei didactice

Activități propuse elevilor

Metode: conversație d e reactualizare Termeni cheie: sistem respirator,

Moment organizatoric  (2 min)

Stabilesc importanța sistemului respirator în realizarea schimbului de gaze dintre organism și mediu. Pregătesc planul de recapitulare ( Anexa 1)

respirație celulară, respirație pulmonară, inspirație, expirație, gaze respiratori alveole pulmonare. Metode: observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici( OG), OG), învățarea prin cooperare, munca pe grupe

Reactualizarea termenilor cheie / sistem respirator, ieți sistemul respirator observâ nd imaginile din  Descr ieți atlasele umane, manual.

Termeni cheie: respirație celulară,

 În următoarele 20 minute, în grupe de câte 4, identificați cât mai multe componente ale sistemului respirator cu ajutorul materialelor pe care le- ț i primit.  Lucrați în grupe pentru rezolvarea rezolvarea următoarelor

respirație pulmonară, inspirație, expirație,

 sarcini:

gaze respiratorii, alveole pulmonare Material: fișe de lucru, imagini, atlas, manual, foi de flip-chart, markere, carioci Grupare cu sarcini diferențiate (Anexa 2)

Grupa I construiește un OG  de tip ,,pânză de  paianjen” cu alcătuireea sistemului respirator ; upa II construiește un OG de tip descriptiv cu Gr upa  fiziologia sistemului respirator;

Grupa III construiește un OG secvențial  cu alcătuirea  plămânului ( Fig.III.10  F ig.III.10   ); Grupa IV construiește un OG de tip li niar   cu drumul  parcurs de aerul inspirat prin sistemul respirator  până la sânge Grupa V construiește un OG de tip cauză -efect cu igiena și afecțiunile sistemului respirator . Stabiliți importanța sistemul respirator pe baza componentelor acestora acestora și completați completați organizatorii

Schematizarea lecției ( Anexa 3) (Fig.III.9.)

 grafici.(  grafici.(Anexa 6)

Reflecție

Metode: învățare prin cooperare

I, F 10 min Activitate de

 În următoarele 5 minute recunoaște și și identifică A nexa 5  notând pe imaginile din fișa de evaluare ( Anexa  )

Metode:conversația, problematizarea

Se citesc: Știați că....” extrase din cutie, aleator.

rezervă

Discutii prin problematizare. (Anexa 4)

Anexe Anexa 1- Plan de recapitulare; Anexa 2 - Fișă de lucru cu sarcini diferențiate; Anexa 3 - Schița lecției; Anexa 4 - Curiozități;  – Fișă de evaluare; Anexa 5 – Fișă Anexa 6 –  Organizatori   Organizatori grafici. Anexa 1 PLAN DE RECAPITULARE-SISTEMUL RESPIRATOR

Definiţie; Alcătuirea sistemului respirator  (  (căile aeriene, plămânii); Fiziologia sistemului respirator ( respiraţia celulară, respiraţia pulmonară);

Igiena, boli şi factorii de risc ale a le sisiemului respirator.

47

Anexa 2

Fișă de lucru cu sarcini diferențiate OG de tip pânză de painjen

OG de tip descriptiv ierarhic

OG de tip secvențial

OG de tip cauză-efect

OG de tip liniar

Anexa 3

Schița lecției Recapitulare sistemul respirator

: Exemplu de organizator grafic: ,, Sistemul respirator ” Fig.III.9 

Anexa 4

Știați că……..  La nivelul inimii se realizează cel mai mare consum consu m de oxigen din organism?  Persoanele care fumează un pachet de țigări pe zi beau, practic, o ceașcă de gudron pe an?  Un plămân uman conține peste 300.000 de milioane de vase capilare? Dacă aceasta ar fi puse cap la cap, s-ar întinde pe o distanța de 2400 de kilometri?  Plămânul drept reține, întotdeauna, mai mult aer decât cel din partea stângă?  Viteza cu care aerul este eliminat în timpul unui strănut este de cel putin 160 de kilometri pe oră?  Fumatorii sunt de 2 ori mai predispuși să își piardă dinții decat nefumătorii? 48

Anexa 5

Fișă de evaluare  Notează pe  Notează pe diagramă etapele respirației

Identifică componente ale sistemului respirator

Idendifică plămânii sănătoși și plămânii bolnavi?

Anexa 6 Oragnizator Oragnizator graf ic

Fig.III.10  .: Exemplu de organizator grafic: ,, Alcătuirea  Alcătuirea plămânilor” plămânilor”

49

Proiect de lecție Clasa: a VII-a Titlul lecției: Alcătuirea sistemului reproducător 

Obiective operaţionale: O1: să identifice organele sistemelor reproducătoare bărbătești și femeiești folosind manuale, planșe, 

atlase; O2: să explice corelația dintre structura și funcția organelor care alcătuiesc sistemul reproducător; Termeni cheie: ovare, ovule, hormoni, vagin, penis, trompe uterine, testicule, glande sexuale, spermatozoizi. 

Metode și tehnici didactice : observația dirijată, conversație euristică, tehnica Material: fișe de lucru, imagini, atlas uman, manual, video-proiector, laptop;

organizatori organizatori lor grafici  , explicația;

Forme de organizare: frontal, individual; Forme de evaluare: formativă. Categoria de lecție:  mixtă

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min Realizarea sensului F, I 30 min

Reflecție

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare Termeni cheie: metabolism,

Moment organizatoric (2 min) Reactualizarea termenilor cheie / metabolism,

termoreglare, asimilație, dezasimilație,

termoreglare, asimilație, dezasimilație, materie, energie,

materie, energie, mediu. mediu. Metode: observare dirijată, conversație Observați prezentarea în ppt. care vă ajută în  ficarea organelor sistemelor sistemelor reproducătoare euristică, braimstorming identi ficarea Termeni cheie: celula-ou (zigot) gameti  femeie ști și bărbătești;  Identificați organele organele bărbătești și femeiești femeiești ale florii și (spermatozoid, ovul) pubertate, realizați un OG ( braimstorming)  b raimstorming) ( 5 minute). fecundație; Observați și identificați în fișele de lucru, în l: fișe de lucru, imagini, atlas, Materia următoarele 20 minute, organele sistemul reproducător video-proiector, leptop; bărbătesc și femeiesc cu ajutorul materialelor pe care Schematizarea lecției ( Anexa 1 ) le-ați primi și introduceți -le într -un -un tabel (shematizarea lecției( Anexa A nexa 1   ). A nexa 2  Completați fișele de lucru  ( Anexa fiecare  ) și colorați fiecare componentă. organizatoril toril or grafici  Metode:tehnica organiza

F 5min

 Notați schița lecție lecție în caiete.  În următoarele 5 minute notați noțiunile noi învățate sub A nexa 3)(Fig.I I I .11. .11. )  forma unui OG  (   ( Anexa  )

F, I 10 min

Încheierea lecției

Activități propuse elevilor

Evaluare formativă : se fac corec tări, completări, se stabilesc concluzii;

Anexe Anaxa1: Schița lecției

Anexa 2: Fișa de lucru Organizator grafi c  Anexa 3: Organizator

Anexa 1

Schița lecției Alcătuire Glande sexuale

Alcătuirea sistemul reproducător uman Sistemul reproducător femeiesc

Sistemul reproducător mas culin Testicule- așezate la exteriorul corpului - produc celulele sexuale = spermatozoizi - produc hormoni sexuali bărbătești - învelite în scrot - au activitate toată viața

Ovare- produc celule sexuale = ovule - produc hormoni sexuali femeiești - se găsesc la interiorul corpului - au activitate limitată

50

Celulele sexuale

Ovule –  celule  celule mari (0,200mm) -trăiesc 24 ore

Căi de eliminare a

Uter - organ muscular cavitar - locul unde se dezvoltă viitorul copil Vagin = locul pe unde iese copilul - calea urinară este separată de calea

celulelor sexuale

 – celulă mobilă Spermatozoizi – celulă - formați din cap, gât, coadă - 0,05 mm - se deplasează cu 2 -3 mm/oră - trăiesc 48-72 ore Penisul = organ muscular puternic vascularizat - cale comună de eliminare a urinei și a spermatozoizilor -alte canale

genitală Trompe uterine = preiau ovulele

expulzate din ovare și le dirijează spre uter  = secretă lichidul spermatic- rol de hrănire și protecție

Glande anexe

a spermatozoizilor

Def. Fecundația = procesul de unire a spermatozoidului spermatozoidului cu ovulul în urma căruia se formează celula-ou. Def. Pubertatea = etapă în care se dezvoltă copilul în urma producerii de hormoni sexuali. Anexa 2

Fișa de lucru Completează fișa de lucru cu noțiunile următoare: următoare: scrot, uter, testicule, ovar, canale ,uretră, femeiesc, glandă, vezică urinară, vagin , penis, masculin. Sistemul reproducător......................... reproducător............. .................. ......

Sistemul reproducător ……………………......... …………… ……….........

Anexa 3 Organizator Organizator graf ic Sistemul

reproducător uman

Ovare

Sistemul

Sistemul

reproducător

reproducător

femeiesc

masculin

Uter

Trompe uterine

Hormoni

Hormoni

femeiești

 bărbătești

Ovule

Testicule

Scrot

Spermatozoizi

FigIII.11  : Exemplu de organizator grafic:,,Sistemul reproducător uman”

51

Penis

Proiect de lecție Clasa: a VII-a Titlul lecției: Fiziologia sistemului circulator

Obiective operaţionale: O1: să recunoască organele sistemului circulator folosind circulator folosind manuale, planșe, atlase, mulaje; O2: să recunoască zgomotele inimii și să le identifice; O3: să reprezinte schematic circulația mare și circulația mică a sângelui prin corpul uman; O4: să explice corelația dintre structura și funcția organelor care alcătuiesc sistem ul circulator; Termeni cheie: sistole, diastole, circulația mică (pulmonară), circul ația mare; organizatori lor grafici  Metode și tehnici dida ctice: observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatori , explicația; Material: fișe de lucru, imagini, atlas uman, mulajul inimii, manual, video-proiector, laptop;    

Forme de organizare: frontal, individual; Forme de evaluare: formativă.

Categoria de lecție: mixtă Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min

Realizarea sensului F, I 30 min

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de re actualizare Termeni cheie: sânge (plasmă,

globule albe, globule roșii), inimă (atrii, ventricule, perete celular), vase de sânge  (artere, vene, capilare), valve; Metode: observare dirijată,

conversație euristică Termeni cheie: zgomotele inimi, sistole, diastole, circulația pulmonară,

circulația mare, puls Material: fișe de lucru, imagini, atlas, video-proiector, leptop; Schematizarea lecției ( Anexa 1)

Reflecție F, I 10 min

Încheierea lecției F 5min

Metode:tehnica organizatorilor  grafici

Activități propuse elevilor Moment organizatoric  (2 min) Reactualizarea termenilor cheie / sânge (plasmă, globule albe, glo bule roșii), inimă (atrii, ventricule, perete

celular), vase de sânge (artere, vene, capilare), valve; Observați prezentarea în ppt. care vă ajută în icarea alcătuirii interne a inimi, a bătăilor inimii, a identif icarea  sensului de circulație a inimii prin tot corpul (5 minute); Grupați câte doi, sesizați în urma ascultării la stetoscop a bătăilor inimii iar cu ajutorul materialelor oferite identificați denumirea lor și c auzele care produc aceste A n exa 1  bătăi(10 minute)( An  ) Observați și identificați în fișele de lucru, manuale, atlase, în următoarele 10 minute sensul de circulație a organizatorul torul grafic  cu cele  sângelui și notați în caiete caiete organiza două circulații ;  Identificați în fișele fișele de lucru sensul lucru  sensul circulației sângelui A nexa 2   prin inimă ( Anexa  ) notați pe d esen esen camerele inim ii și vasele de sânge prin care circulă sângele și sângele  și colorați  fiecare sens cu culorile corespunzătoare;  Notați schița lecție lecție în caiete.  În următoarele 10 minute notați noțiunile noi învățate sub  subliniind noțiun noțiun ile cheie  forma unui OG  subliniind (Anexa 3)(Fig.I I I .12) .12)

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii;

Anexe Anaxa 1 - Schița lecției; Anexa 2 - Fișa de lucru; Organizatori grafici . Anexa 3 - Organizatori

52

Anexa 1

Schița lecției Fiziologia sistemului circulator

ACTIVITATEA INIMII

→ este ritmică şi involuntară ; → se desfăşoară desfăşoară în trei trei timpi →revoluţia cardiacă (ciclul cardiac); sistola atrială - contracţia celor două atrii; - ventriculele sunt relaxate; - sângele este împins în ventricule. sistola ventriculară  - contracţia celor două ventricule; - peretele atriilor se relaxează; - se inchid valvulele atrioventriculare; de rândunică” de la baza arterei aorte şi a arterei pulmonare . - se deschid valvulele “cuib de diastola generală - repausul atriilor şi a ventriculelor (sângele din vene curge în atrii) . Ritmul cardiac → numărul de contracţii ale muşchiului cardiac pe minut (60-70/min); zgomot - lung şi profund - datorită inchiderii valvulelor dintre atrii şi Zgomotele inimii→ primul zgomot 

ventricule şi pulsării sângelui din ventricule în artere; → al doilea zgomot - scurt şi acut- produs  produs de închiderea valvulelor valvulelor “cuib de rândunică” de la baza arterelor aortă şi pulmonară; Pulsul→ şocul transmis în artere de contracţia ventriculelor (în medie 70 pulsaţii/minut)

CIRCULAŢIA SÂNGELUI → este dublă, completă şi inchisă

 Mica circulaţie: circulaţie: inimă→plămâni inimă→plămâni Vd → arteră pulmonară → PLĂMÂNI → vene pulmonare → As  Marea circulaţie: circulaţie: inimă→ţesuturi  inimă→ţesuturi  Vs → artera aortă → ŢESUTURI → vene cave → Ad Anexa 2

Fișă de lucru –  Fiziologia   Fiziologia sistemului circulator  Identifică  pe desen, desen, cu ajutorul ajutorul materialelor materialelor oferite, oferite, camerele inimii și vasele de sînge prin care circulă  sângele și colorați colorați fiecare sens cu culorile culorile corespunzătoare corespunzătoare  Noțiuni cheie: As, Vs, Ad, Vd, Vd, artera aortă, artera pulmonră, pulmonră, vena cavă, venele pulmonare, pulmonare,  sânge cu oxigen,

 sânge cu dioxid de carbon.

53

Anexa 3 Organizator Organizator graf ic

Fig.III.12.: Exemplu de organizator grafic:,,Fiziologia sistemului circulator ”

Proiect de lecție Clasa: a VII-a Titlul lecție: Fiziologia ochiului

Obiective operaționale: O1: să recunoască și să identifice rolul fiecărui component al ochiului; O2: să descrie modul de formare a imaginii pe retină; O3: să recunoască relația dintre structura și funcția fiecărui component al ochiului; Noțiuni cheie: acomodare, formarea imaginii, senzația de văz; organizatori lor Metode și tehnici didactice: observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatori explicația, învățarea prin cooperare;   

grafi ci  ,

atlas anatomic, laptop, video-proiector; Material : imagini, atlas Forme de organizare : frontal, individual Forme de evaluare : formativă. Categoria lecţiei: mixtă

Desfășurarea lecției: Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare. Termeni cheie: glob ocular, retină,

Moment organizatoric  (2 min) Reactualizarea termenilor cheie: glob ocular ( retină,

coroidă, sclerotică, cristalin, medii

coroidă, sclerotică, cristalin, medii transparente, celule cu conuri, celule cu bastonașe), organe anexe,

transparente, celule cu conuri, celule cu Realizarea sensului F, I

Activități propuse elevilor

 bastonașe , organe anexe. Metode: observare dirijată, conversație euristică , învățare prin descoperire , demonstrarea cu ajutorul desenului la

54

Observaţi un filmuleț didactic cu formarea imaginii pe retină si rolul organelor anexe ale ochiului (10 minute);  Notați pe fișele de lucru și în în caiete rolul fiecărui

30 min

Reflecție F, I 10 min

Încheierea lecției F 5 min

tablă.

component în formrea imaginii și rolul organelor anexe

Termeni cheie: acomodare, senzația de văz, refracție, adaptare, stimulare Material:fișa de lucru, imagini, atlas Schematizarea lecției ( Anexa 2) Metode: muncă muncă individuală, tehnica organiza organizatorilor torilor grafici

cu ajutorul textului din manual (15 minute)( Anexa 1   ).

 Desenați în caiete imaginea din din manual (pag.33) cu  formarea imaginii pe retină; Schematizarea lecției ( Anexa 2)  În următoarele 10 minute notați în caiete un organizator grafic  A nexa 3)(Fig.II I .13  .13   (   ( Anexa  ) precizând denumirea și  funcția fiecărui component al ochiului.

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii;

Anexe: Anexa 1 - Fișa de lucru Anexa 2 - Schița lecției Organizatori gr afici  Anexa 3 - Organizatori Anexa 1

Fișa de lucru

 Notează pe imaginile imaginile de mai jos și în caiete rolul rolul fiecărui component component în formrea imaginii imaginii  și rolul organelor organelor anexe cu ajutorul textului din manual

Anexa 2

Schița lecției Fiziologia ochiului  refracție = lumina ce pătrunde în ochi se frânge 1. Mediile transparente  –  refrac 2. Cristalinul – acomodarea vederii la distanță = vedere clară - refracție  – reglează cantitatea de lumină ce pătrunde în ochi = 3. Irisul prin micșorarea și mărirea pupilei  – reglează adaptare 4. Retina = locul unde se formează imaginea, mică, clară, răsturnată;

= Receptori = Celule cu conuri = vedere diurnă ( colorată); = Celule cu batonașe = vedere ved ere seara și nocturnă (forma obiectelor); = transmit imaginile, sub formă de influx nervos, la creier în aria vizuală, unde se formează senzația de văz. 5. Coroida = hrănește globul ocular 6. Sclerotica = protecție

55

Anexa 3 Organizator Organizator graf ic

Fig.III.13.: Exemplu de organizator grafic: ,, Drumul  Drumul parcurs de de razele luminoase prin prin globul ocular și și

 formarea senzaíei de văz” văz”

Proiect de lecție Clasa: a VII-a Titlul lecție: Igiena sistemului respirator

Obiective operaționale:    

O1: să recunoască și să identifice factorii dăunători sistemului respirator; respirator; O2: să descrie bolile specifice sistemului respirator; O3: să identifice măsurile de prevenire a bolilor respiratorii; O4: să realizeze grafic relația dintre calitatea aerului mediului ambiant, respirație și starea de sănătate.

Noțiuni cheie: asfixie, viroză, intoxicație, infecție; organizatori lor Metode și tehnici didactice: observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatori explicația, învățar ea ea prin cooperare;

grafi ci  ,

Material : imagini, atlas anatomic, anatomic, manual; Forme de organizare : frontal, individual; Forme de evaluare : formativă. Categoria lecţiei: mixtă

Desfășurarea lecției: Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min Realizarea sensului F, I 30 min

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare. Termeni cheie: inspirație, expirație,

Activități propuse elevilor Moment organizatoric  (2 min) Reactualizarea termenilor cheie:

inspirație, expirație, respirație celulară, respirație pulmonară respirație celulară, respirație pulmonară  În următoarele 10 minute vă gândiți rapid la factori de : observare dirijată, conversație Metode euristică , învățare prin descoperire, risc care credeți că influențează negativ sistemul respirator. Îdeile trebuie să fie așa cum vă vin în minte, brainstorming  . Termeni cheie: acomodare, senzația de în enunțuri scurte, precise, nu se critică nimic, totul se văz, refracție, adaptare, stimulare acceptă;  Analizați ideile emise, grupați -le pe categorii de factori Material: imagini, atlas anatomic (mecanici, fizici, chimici și biologici) cu ajutorul Schematizarea lecției ( Anexa 1) materialelor și manualul ui ui (10 minute); 56

Stabiliți importanța evitării factorii de risc  și cu ajutorul ideilor emise și manualului identificați efectele  și măsurile de prevenire bolilor sistemului sistemului respirator (10 minute); Schematizarea

Reflecție

Metode: muncă muncă individuală, organiza organizatorilor torilor grafici

F, I 10 min

Încheierea lecției F 5 min

lecției ( Anexa 1).  Analizați schema din manual (pag.152) ce reprezintă o  sinteză a relațiilor dintre calitatea aerului din mediul ambiant, respirație și starea de sănătate și completați următorea propoziție: Cauzele determină………………..,   care pot fi prevenite  prin….................. ..............................................................  Realizați un organizator grafic cu aceste  )  noțiuni.( Fig.III.14 Fig.III.14 și Fig.III.15 )  Citiţi lecţia din manual de  la pagina 152- 153 și descoperiț i detalii nediscutate în clasă .

tehnica

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii; Indicarea temei din manual

Anexe Anexa 1: Schița lecției Anexa 2: Organizatori grafici 

Anexa 1

Schița lecției Igiena sistemului respirator Factori de risc Mecanici

- obiecte introduse pe căile respiratorii (alune,  bomboane, etc); - particule de praf.

Fizici - temperatura aerului

(prea scăzută, pre ridicată).

-amigdalită -laringită

-asfixie -hemoragie -intoxicație -silicoză

Chimici - vapori toxici; - nicotina; - gaze toxice; - acid cianhidric; - gudron.

Efectele acțiunii factorilor de risc -intoxicație -asfixie - bronșită  bronșită -cancer

Biologici

- microbi; -ciuperci microscopice;

-gripă -amigdalită -laringită  bronșită - bronșită -pneumonie -tuberculoză

Anexa 2 Organizator Organizator graf ic

Fig.III.14.:   Exemplu  Exemplu de o rganizator grafic secvențial: ,,Igiena sistemului respirator”

57

Fig.III.15.: Exemplu de o rganizator grafic secvențial: relația dintre calitatea

aerului -respirație-starea de

 sănătate

Proiect de lecție Clasa: a VII-a Titlul lecției: Neuronul Obiective operaţionale:   

O1: să recunoască și să identifice celula nervoasă folosind manuale, planșe, atlase; O2: să descrie alcătuirea neuronului; O3: să identifice proprietățile caracteristice neuronilor;

Termeni cheie : neuroni, impulsuri nervoase, sinapse; organizatori lor Metode și tehnici didactice: observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatori explicația; Material : fișe de lucru, imagini, atlas  uman, manual, video-proiector, laptop;

grafi ci  ,

Forme de organizare : frontal, individual; Forme de evaluare : formativă.

Categoria de lecție: mixtă Desfășurarea lecției: Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min Realizarea sensului F, I 30 min

Reflecție F, I 10 min

ncheierea lecției F 5min

Activități propuse elevilor

Elementele ale strategiei didactice

sație de reactualizare Metode: conver sație Termeni cheie: nervi, ganglioni

Moment organizatoric  (2 min) Reactualizarea termenilor cheie/

nervoși, sistem nervos central, sistem

nervoși, sistem nervos central, sistem nervos periferic.

nervi,

ganglioni

nervos periferic. Metode: observare

dirijată, învățarea Observați prezentarea în ppt. care vă ajută în identificarea (celule nervoase, celule gliale)(5 gliale)(5 minute);  prin descoperire, conversație euristică,  țesutului nervos (celule demonstrația, modelarea, explicația, Observați și identificați în următoarele 10 minute,  problematizarea; componentele celulei nervoase cu ajutorul materialelor pe neuron, sinpsă, care le-ați primit. Termeni cheie: F ig.III.16   ) și notați alcătuirea lui (5 mediator chimic, excitabilitate,  Desenați neuronul ( Fig.III.16  conductibilitate, impuls nervos; minute); Material: fișe de lucru, imagini, planșe,  Priviți imaginea din manual (pag.56) ce reprezintă atlas, video-proiector, laptop;  sinapsa axo- dentritică și determinați sensul de transmitere a impulsului nervos prin neuroni;  Notați în caiete ce ați descoperit descoperit (5 minute) Schematizarea lecției ( Anexa 1) noțiunile noi învățate sub Metode: tehnica organizatorilor grafici  În următoarele 5 minute notați noțiunile A nexa 2)(Fig.I I I .17)  .17)   forma unui OG ( Anexa

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii; Se notează tema.

Citiți lecția din manual de la pag.55 -56, descoperiți detalii nediscutate în clasă și rezolvați rebusurile de la pag.57.

58

Anexe:

Anexa 1: Schița lecției Organizatori grafi ci  Anexa 2: Organizatori

Anexa 1

Schița lecției Neuronul

Definiție: Neuronul = celulă specializată ce reprezintă unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos. Alcătuire: corp celular (membrană citoplasmă, citoplasmă, nucleu), formă stelată 

prelungiri - scurte, ramificate  = DENTRITE - lungă = AXON- teacă de mielină - butoni terminali cu mediator chimic - neuronii nu se ating, ci sunt separați printr -un spațiu mic = sinapse = leagă neuronii formând rețele de neuroni. - impulsul nervos circulă prin neuron într -un singur sens : dendrite - corp celular  –   axon - dendritele 

următorului neuron. Proprietăți: Trăiesc mult;  Nu se înmulțesc; Au nevoie de oxigen și glucoză; Excitabilitate = capacitate mare de a răspunde la stimuli; Conductibilitate = conduc excitațiile sub formă de impuls nervos (influx nervos = modul sub care sunt conduse excitațiile).  

  

Neuronul = celula nervoasă Fig.III.16.: Desenul la tablă: Neuronul

59

Anexa 2 Organizator Organizator graf ic

Fig.III.17  .: Exemplu de o rganizator grafic: ,,Neuronul”

Proiect de lecție Clasa: a VI-a Titlul lecției: Recapitularea cunoștințelor din clasa a V-a Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja însuşite  prin noţiuni despre alcătuirea generală a unei plante, în vederea înţelegerii relaţiilor

stabilirea de noi corelaţii între dintre organele componente ale

 plantei și dintre plante plante și mediul de viață.

Obiective operaţionale: 

O1: să explice noțiunile: biologie, botanică, mediul de viață, factori de mediu;

O1: să recunoască celule vegetale, țesuturi vegetale, ve getale, organe ale plantelor; O2: să evidențieze corelația structură-funcție dintre organele care alcătuiesc o plantă; O3: să exlice importanța plantelor pentru mediu, om, Termeni cheie : celule, țesuturi, organe, organism, fotosinteză, clorofilă, mediu de viață. Metode și tehnici didactice: observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatori organizatori lor explicația, învățarea prin cooperare, munca pe grupe;   

Material : imagini, atlas, laptop, foi de flip-chart, markere. Forme de organizare : frontal, grup, individual; Forme de evaluare : formativă. Categoria lecției: recapitularea și sistematizarea cunoștințelor 

Desfășurarea lecției: Etapa/

Elementele ale strategiei didactice

60

Activități propuse elevilor

grafi ci  ,

org. clasei/timp Evocare F 5 min Realizarea sensului F, G 30 min

Reflecție

Metode: conversație de reactualizare , brainstorming  Termeni cheie: celule vegetale, țesuturi,

F 5min

Pregătesc planul planul de recapitulare ( Anexa 1) Reactualizarea termenilor cheie / plante, celule,

 plante, botanică țesuturi, organe, organism, funcț ii.  În următoarele 20 minute, în grupe de câte 4. Metode: observare dirijată, conversație organizatorilor torilor grafici( OG), observați materialele puse la dispoziție care vă euristică, tehnica organiza ajută în identificarea celulelor, țesuturilor, învățare prin cooperare, munca pe grupe organelor unei plante și realizați un organizator Termeni cheie: celule, țesuturi, organe, organism, fotosinteză, clorofilă, mediu de  grafic;  Lucrați în grupe, ordonați grafic grafic noțiunile viață organizatori graf ici  Material, imagini, atlas, foi de flip-chart, descoperite și construiți organizatori A nexa 2)(Fig.II I .18  .18  markere, planșe ( Anexa  ., Fig.III.19 și Fig.20); importanța plantelor în mediu și relațiile relațiile Grupare cu sarcini diferențiate dar și Stabiliți importanța  posibilitatea de a crea proprii organizatori dintre mediul de viață –  plante  plante –  om.  om. grafici  (Anexa  (Anexa 2) Metode:

 În următoarele 5 minute completați completați următoarea  propoziție: Plantele sunt sunt importante pentru că

F 5 min

Încheierea lecției

Moment organizatoric (2 min)

.................................................................................

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii; -se fac aprecieri cu privire la corectitudinea și organizatoril ril or grafici realizați originalitatea organizato de elevi

Anexe: Anexa 1: Plan de recapitulare Organizatori gr afici  Anexa 2: Organizatori Anexa 1 PLAN DE RECAPITULARE

Mediu de viață  Noțiuni elementare: biologie, biologie, botanică, celule, fotosinteză, fotosinteză, fecundație Alcătuirea unei plante cu flori Importanța plantelor Relația plante -mediu de viață -om Anexa 2 Organizatori Organizatori grafi ci

61

 Alcătuirea generală generală a unei plante cu flori” Fig.III.18.:   Exemplu de organizator grafic: ,, Alcătuirea  Exemplu

 Alcătuirea unei unei plante cu flori” Fig.III.19.:   Exemplu de organizator grafic: ,, Alcătuirea  Exemplu

62

 De la celulă la organism” organism” Fig.III.20  : Exemplu de organizator grafic: ,, De

Proiect de lecție Clasa: a VI-a  Animale nevertebrate Titlul lecției: Recapitulare –  Animale : Scopul lectiei Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre caracterele gen erale ale principalelor grupe de nevertebrate și adaptările lor la mediul de viață.

Obiective operaționale: O1: să recunoască speciile de animale nevertebrate studiate în diverse surse materiale: atlase zologice, planșe cu animale nevertebrate; imagini power –point, manual, planșe O2: să identifice grupa din care fac parte speciile identificate, pe baza analizei a nalizei caracterelor acestora; O3: să evidențieze caracterele de asemănare pe care le prazintă speciile din grupele de nevertebrate 

 



studiate; organizatori gr afici oferiţi O4: să ordoneze grafic noţiunile elementare ale grupelor de nevertebrate în organizatori



de profesor sau creaţi de ei pe baza propriilor observaţii; O5: să evidențieze evoluția animalelor nevertebrate datorită complicării structurale și funcționale a

corpului. Termeni cheie: nevertebrate, adaptare, mediu de viață, evoluție; e voluție; organizatoril or graf graf ici  Metode și tehnici didactice : observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatoril , explicația, învățarea prin cooperare, eseu de 5 minute, munca pe grupe; Material: fișe de lucru, imagini, atlas zoologic, laptop, videoproiector, foi de flip-chart, markere;

Forme de organizare: frontal, grup, individual; Forme de evaluare: formativă.

Categoria lecției: recapitularea și sistematizarea cunoștințelor. Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare Termeni cheie: nevertebrate,

evoluție, adaptare, mediu de viață Realizarea sensului F, G 30 min

Metode: observare dirijată,

conversație euristică, tehnica organiza organizatorilor torilor grafici (OG),

învățare 63

Activități propuse elevilor Moment organizatoric (2 min) Pregătesc planul de  recapitulare (Anexa 1) Reactualizarea termenilor cheie/nevertebrate, mediu de

viață, adaptare, evoluție Observați prezentarea în ppt. care vă ajută în identificarea speciilor și grupelor de n evertebrate; Observați caracterele comune pe care le prezintă speciile

 prin cooperare Termeni cheie: nevertebrate,

de nevertebrate studiate.

evoluție, adaptare, mediu de viață

Material:videoproiector, laptop, fișe de lucru, imagini, atlas, foi de flipchart, markere

Grupare cu sarcini diferențiate

Schematizare in SL ( Anexa 3) Metode: munca pe grupe, învățarea  prin cooperare

F 5 min

ncheierea lecției F 5min

(Anexa 4)(Fig.I I I .21)  .21)  descri ptiv  Grupa I constuiește un OG de ti p des

Grupa II, III construiesc OG de tip ciorchi ne 

Grupa IV construiește un OG secvențial  comprati v  Grupa V construiește un OG de tip comprati Stabiliți cauza asemănărilor și deosebirilor dintre  grupele de nevertevrate și evidențiați evoluția.  În următoarele 5 minute fiecare fiecare grupă prezintă, printr -un -un

(Anexa 2)

Reflecție

 În următoarele 20 minute, în grupe de câte 4, identificați cât mai multe specii și grupe de nevertebr ate ate cu ajutorul materialelor pe care le-ați primit. (Anexa 3 )   Lucrați în grupe, ordonați grafic grafic nevertebratele în rezolvarea următoarelor sarcini și completați OG 

reprezentant, organizatorul grafic realizat.

Evaluare formativă: se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii;

Anexe Anexa 1- Plan de recapitulare; Anexa 2 - Fișa de lucru cu sarcini diferențiate; Anexa 3 - Schița lecției; Anexa 4 - Organizatori grafici. Anexa 2

Fișă de lucru cu sarcini diferențiate OG de tip spider map

OG de tip ciorchine

OG de tip comparativ

OG de tip secvențial

Anexa 3

Schița lecției

Recapitulare –  Animale  Animale nevertebrate

Grupa Protozoare

Specia Euglena verde Parameciul

Mediul de viață Acvatic

Unicelulare

Spongieri

 Buretele de apă

Acvatic

Pluricelulare, coloniale, fixate pe suport

Acvatic

Libere sau fixate, formă de sac Au tentacule, orificiu buco-anal

Celenterate

Viermi  

Paraziți Inelați

dulce  Meduza Coralii  Actinia Tenia  Limbricul

Asemănări

Cavitate digestivă Liberi sau paraziți

Medii variate

Corp moale, lat, cilindric, inelat  Nu au cap, picioare

 Râma

Viermii paraziți au sistem reproducător foarte bine 64

dezvoltat

 Melcul de livadă

Moluște

Scoica, Sepia Artropode * Arahnide * Crustacee * Insecte

Caracatița  Păianjen  Racul de râu  Buburuza  Musca, Albina  Fluturi

Corp nesegmentat, moale apărat de cochilie Pielea secretă mucus, au manta Organ de deplasare - un picior sau brațe Corp segmentat acoperit cu chitină sau crustă ce formează

Acvatic Terestru Terestu Acvati Aerian

scheletul extern,; picioare articulate;

Gura formatădin piese bucale; mușchi sub chitină Se înmulțesc prin ouă care la majoritatea se dezvoltă prin metamorfoză.

Anexa 4 Organizatori Organizatori grafi ci

Fig.III.21.: Exemplu de organizator grafic descriptiv: ,,Animale nevertebrate ”

Proiect de lecție Clasa: a VI-a Titlul lecției: Recapitulare – Funcțiile  – Funcțiile organismului ani mal Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja

însuşite despre sistemele care formează un organism animal, care funcționează ca un întreg, în strânsă legătură cu mediul înconjurător. Obiective operaţionale: O1: să identifice identifice sistemele unui organism animal animal și organele componente componente fiecărui sistem folosind manuale, planșe, atlase. O2: să identifice corelația structură -funcție dintre organele care alcătuiesc un sistem; O3: să evidențieze evidențieze unitatea dintre celule, celule, țesuturi, organe, sisteme de organe organe și funcțiile îndeplinite îndeplinite de 

 



acestea; organizatori gr afici oferiţi O4: să ordoneze grafic noţiunile noţiunile elementare elementare ale sistemelor organismului în organizatori

de profesor sau creaţi de ei pe baza propriilor observaţii. Termeni cheie: mamifer, celule, țesuturi, organe, sisteme de organe, organism, adaptare Metode și tehnici didactice: observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor explicația, învățarea prin cooperare, eseu de 5 minute, munca pe grupe; Material: f ișe ișe de lucru, imagini , atlas, laptop, videoproiector, foi de flip-chart, markere. Forme de organizare: frontal, grup, individual; Forme de evaluare: formativă.

65

grafici  ,

Categoria lecției: recapitularea și sistematizarea cunoștințelor. Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min Realizarea sensului F, G 30 min

Reflecție

Metode: conversație de reactualizare Termeni cheie: mamifer, celule, țesuturi, organe, sisteme de organe, organism, funcții Metode: observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici(OG   ), învățare prin coop erare, munca pe grupe Termeni cheie: sistem de organe, organe Material:videoproiector, leptop, fișe de lucru, imagini, atlas, foi de flipchart, markere Grupare cu sarcini diferențiate dar și  posibilitatea de a crea proprii orgaizatori orgaizatori graf ici  (Anexa 2) Schematizare in SL (Anexa 3) Metode: eseu de 5 minute, prezentare

F 5 min

Încheierea lecției F 5min

Activități propuse elevilor

Elementele ale strategiei didactice

Moment organizatoric (2 min)

Pregătesc planul de recapitulare ( Anexa 1) Reactualizarea termenilor cheie / mamifer, celule,

țesuturi, organe, sisteme de organe, organism , funcții Observați prezentarea în ppt. care vă ajută în identificarea organelor și sistemelor de organe ale unui organism;

Observați fiecare sistem de organe și iden tificați în următoarele 20 minute organele componente în grupe de câte 4, cu ajutorul materialelor pe care le -ați primit.  Lucrați în grupe, ordonați grafic grafic sistemele componente  prin rezolvarea următoarelor următoarelor sarcini și completați completați OG  (Anexa 2): OG de tip ,,s   pider map” , de ti p cior chi ne, de

tip secvențial, de tip comparativ, de tip arbore sau un OG creat de voi.( Fig.III.22.)  F ig.III.22.) 

Stabiliți integrarea generală a componentelor unui organism mamifer și relațiile care se stabilesc între ele.  În următoarele 5 minute completați completați următoarea  propoziție: Organismul animal este un organism viu care: se naște, se............................................

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii; -se fac aprecieri cu privire la

corectitudinea și originalitatea organizatorilor grafici realizați de elevi Anexe Anexa 1 - Plan de recapitulare organizatori grafi ci Anexa 2 - Fișa de lucru cu tipuri de organizatori Anexa 3 –  Schi  Schița lecției Anexa 2 organizatori Fișă de lucru cu tipuri de organizatori OG de tip spider map

OG de tip comparativ

grafi ci

OG de tip ciorchine

OG de tip secvențial 

66

OG de tip descriptiv

 Hartă conceptuală

Anaxa 3

Schița lecției

Funcțiile organismului animal Funcțiile organismului animal

Funcția de relație

Funcția de nutriție

Funcția de reproducere

Sistem nervos

Sistem digestiv

Sistem reproducător femeiesc

Oragne de simț

Sistem reproducător 

Sistem respirator

masculin

Sistem endocrin

Sistem circulator

Sistem locomotor

Sistem excretor

Fig.III.22  .: Exemplu de organizator grafic:  ,, Funcțiile organismului animal ”

Proiect de lecție Clasa: a VI-a Titlul lecției: Recapitulare - Mamifere Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea

cunoştinţelor   deja însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre caracterele generale ale mamiferelor și adaptările lor la mediul de viață. Obiective operaționale: O1: să recunoască speciile de mamifere studiate în diverse surse materiale: atlase zologice, imagini planșe cu animale nevertebrate;  power –point, manual, planșe O2: să identifice grupa din care fac parte speciile identificate, pe baza analizei a nalizei caracterelor acestora; O3: să evidențieze adaptările la mediul de viață pe care le prazintă speciile studiate; organizatori graf ici oferiţi de profesor O4: să ordoneze grafic noţiunile elementare ale mamiferelor în organizatori sau creaţi de ei pe baza propriilor observaţii; Termeni cheie: mamifere, adaptare, mediu de viață; Metode și tehnici didactice: conversație, observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici  , explicația, învățarea prin cooperare, eseu de 5 minute, munca pe grupe; Material: fișe de lucru, imagini, atlas zoologic, laptop, videoproiector, foi de flip-chart, markere 

  

Forme de organizare: frontal, grup, individual; Forme de evaluare: formativă.

Categoria lecției: recapitularea și sistematizarea cunoștințelor.

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min

Elementele ale strategiei didactice

Activități propuse elevilor

Metode: tehnica ,,braimstorming” 

Moment organizatoric (2 min)

Se prezintă regulile construirii

 Lucrați individual timp de 5 minute. minute. Scrieți cuvîntul  MAMIFERE în mijlocul unei foi foi goale din caiet și

braimstormingului.

67

Termeni cheie: mamifer, evoluție, adaptare, mediu de viață

încercuiți-l. Scrieți toate cuvintele care vă vin în minte despre mamifere. Încercuiți -le și legați-le între ele prin linii de cuvâ ntul cheie sau de cuvintele scrise anterior  pentru a evidenția conexiunile conexiunile pe care le intuiți sau credeți credeți că există între ele. Pregătesc planul de recapitulare ( Anexa 1) Reactualizarea termenilor cheie /mamifer, adaptare,

Realizarea sensului F, G 30 min

Metode: observare dirijată,

conversație euristică, tehnica organizato organizatoril ril or grafici (OG), învățare  prin cooperare Termeni cheie: mamifer, evoluție,

adaptare, mediu de viață

Material: videoproiector, leptop, leptop, fișe de lucru, imagini, atlas, foi de flipchart, markere

Grupare cu sarcini diferențiate (Anexa 2)

Schematizarea lecției  (Anexa 3)

mediu de viață. Observați prezentarea în ppt. care vă ajută în identificarea mamiferelor și adaptările lor la mediul de viață; Observați caracterele comune și diferențele  pe care le  prezintă speciile de mamifere mamifere studiate.  În următoarele 20 minute, în grupe de câte 4, identificați cât mai multe specii și grupe de mamifere cu ajutorul materialelor pe care le-ați primit.  Lucrați în grupe în rezolvarea rezolvarea următoarelor sarcini, A nexa 2)  completați și ordonați grafic mamiferele OG  ( Anexa F ig.III.23.)  ( Fig.III.23.) 

Grupa I constuiește un OG ,,spider map”  Grupa II construiește un OG ciorchine  Grupa III construiește un OG descriptiv  Grupa IV construiește un OG secvențial  Grupa V construiește un OG compr ativ ativ ( diagrama Venn, tabelul tabelul T)

Stabiliți cauza asemănărilor și deosebirilor dintre grupele de mamifere.

Reflecție F 5 min

Încheierea lecție i F 5min

 În următoarele 5 minute completați completați fișa de evalure

Metode: munca pe grupe, învățarea  prin cooperare

A nexa 4)  ( Anexa

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii; -se fac aprecieri cu privire la

corectitudinea și originalitatea organizato organizatoril ril or grafici realizați de elevi

Anexe Anexa 1- Plan de recapitulare Anexa 2 - Fișa de lucru cu sarcini diferențiate Anexa 3 - Schița lecției Anexa 4 - Fișa de evaluare Oragnizator grafi c  Anexa 5 - Oragnizator Anexa 1 PLAN DE RECAPITULARE –  MAMIFERE  MAMIFERE Caractere generale (a lcătuirea corpului , dentiția, membre, înmulțirea);

Adaptări Reprezentanți Anexa 2

Fișă de lucru cu sarcini diferențiate

68

OG ,,spider map”

OG comparativ

OG ciorchine

OG descriptiv

OG de tip secvențial 

OG hartă conceptuală

Anexa 3

Schița lecției Reprezentanți Ornitorincul Cangurul Ariciul

Recapitulare –  Mamifere  Mamifere Grupa de mamifere Inferioare Insectivore

Cîrtița Liliacul Iepure

Rozătoare

Veverița Șoarece Calul Magarul Vaca Pisica

Ierbivore

Carnivore

Câinele Mistrețul, Hipopotamul Foca, Delfinul Balena Maimuțele 

Omnivore Acvatice

Primate

Caracteristici

- au caractere de reptile; - nasc pui incompletet dezvoltați. - dinți ascuțiți, numeroși, puțin diferențiați; - calcă pe toată talpa cu excepția liliacului; - bot alungit și mobil. -talie mică și mijlocie; - falca inferoară mai scurtă și se mișcă înainte si înapoi; - dentiția adaptată la ros, are creștere continuă; -nasc mulți pui; - dăunătoare. - au copite; - nerumegătoare - dentiție completă – dentiție incompletă; stomac cu 4 camere. - rumegătoare – dentiție - simțuri foarte bine dezvoltate; - carnasiere și canini puternici - sunt feroce. - hrană vegetală și animală; - dentiție completă. - corp hidrodinamic; - adaptate la mediul acvatic - au caractere comune cu omul; - sunt superioare celorlante mamifere; - nasc un pui.

Anexa 4

Fișa de evaluare Situație problemă:  Explicați într -o determină diversitatea mare mare a mamiferelor? -o propoziție ce determină

69

Anexa 5 Organizator Organizator graf ic

organizator grafic descriptiv: descriptiv: ,, Mamifere” Fig.III.23.: Exemplu de organizator

Proiect de lecție Clasa: a VI-a Titlul lecției: Recapitulare - Pești, amfibieni, reptile, păsări reptile, păsări Scopul lectiei: Reorganizarea şi consolidarea cunoştinţelor   deja

însuşite  prin stabilirea de noi corelaţii între noţiuni despre caracterele generale ale peștilor, amfibienilor, reptilelor și păsărilor și adaptările lor la mediul de viață. Obiective operaționale: O1: să recunoască speciile de pești, amfibieni, reptile, păsări studiate în diverse surse materiale: atlase zologice, imagini power  –point, manual, planșe planșe cu animale nevertebrate; O2: să identifice grupa din care fac parte speciile identifi cate, pe baza analizei caracterelor acestora; O3: să evidențieze adaptările la mediul de viață pe care le prazintă speciile studiate; organizatori graf ici oferiţi de profesor O4: să ordoneze grafic noţiunile elementare ale mamiferelor în organizatori sau creaţi de ei pe baza propriilor observaţii; Termeni cheie: mamifere, adaptare, mediu de viață; Metode și tehnici didactice: conversație, observare dirijată, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici  , explicația, învățarea prin cooperare, eseu de 5 minute, munca pe grupe; Material: fișe de lucru, imagini, atlas zoologic, laptop, videoproiector, foi de flip-chart, markere 

  

Forme de organizare: frontal, grup, individual; Forme de evaluare: formativă.

Categoria lecției: recapitularea și sistematizarea cunoștințelor. 70

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 10 min Realizarea sensului F, G 30 min

Elementele ale strategiei didactice

Activități propuse elevilor

Metode: conversație de reactualizare Termeni cheie: mamifer, evoluție,

Moment organizatoric  (2 min)

Pregătesc planul de recapitulare ( Anexa 1) Reactualizarea termenilor cheie/pești, amfibieni, reptile,  păsări, adaptare, mediu de viață.  Descrieți caracterele caracterele specifice peștilor, peștilor, amfibienilor, reptilelor și păsărilor observând imaginile din materialele

adaptare, mediu de viață Metode: observare dirijată,

conversație euristică, tehnica organizato organizatoril ril or grafici (OG), învățare  prin cooperare Termeni cheie: pești, amfibieni,

reptile, păsări, evoluție, adaptare, mediu de viață; Material: videoproiector, leptop, leptop, fișe de lucru, imagini, atlas, foi de flipchart, markere

Grupare cu sarcini diferențiate (Anexa 2) Schematizarea lecției (Anexa 3)

Reflecție F 5 min

Metode: munca pe gru pe, învățarea  prin cooperare

oferite;

Observați prezentarea în ppt. care vă ajută în identificarea grupelor de pești, amfibieni, reptile și păsări  și adaptările lor;  În următoarele 5 minute, în grupe de câte 4, identificați cât mai mulți reprezentanți reprezentanți a acestor acestor vertebrate cu ajutorul materialului pe care l- ați primit.  Lucrați în grupe în rezolvarea rezolvarea următoarelor sarcini, completați și ordonați g rafic grupele de vertebrate A nexa 2  învățate OG( Anexa  ) Grupa I constuiește un OG cu peștii Grupa II construiește un OG cu amfibienii  II construiește un OG reptilele reptilele  ( Fig.III.24  F ig.III.24  Grupa I   ) păsările Grupa  IV construiește un OG păsările  În următoarele 5 minute completați următoarele  propoziții: Corpul peștilor are formă.................................și trăiesc doar în mediul.............................  Amfibienii trăiesc atât atât în mediul.................. .........cât și în...............................................  Reptilele sunt........... .................. ................ ................. .....  Păsările sunt adaptate la............................ ......(Anexa4)

Încheierea lecției

Evaluare formati vă: se fac corectări,

F 5min

-se fac aprecieri cu privire la

completări, se stabilesc concluzii; corectitudinea și originalitatea organizato organizatoril ril or grafici realizați de elevi

Anexe Anexa 1- Plan de recapitulare  – Fișa de lucru cu sarcini Anexa 2 – Fișa Anexa 3 - Schița lecției

diferențiate

Anexa 1  – PEȘTI, AMFIBIENI, REPTILE, PĂSĂRI PLAN DE RECAPITULARE – PEȘTI,

Caractere generale (alcătuirea corpului, înmulțirea) Adaptări; Reprezentanți. Anexa 2

orgaanizatori ri Fișă de lucru cu sarcini diferențiate –  orgaanizato

grafi ci 

71

Organizatori de tip pânză de paianjen

Organizatori de tip ciorchine

Organizatori descriptivi

Organizatori de

tip fișă de lucru

 Hartă conceptuală

Organizator de tip comparativ

Anexa 3

Schița lecției Grupa de mamifere

 – Pești, amfibieni, reptile, păsări Recapitulare – Pești, Reprezentanți /

Caracteristici

categorii

Pești 

Crap, caras, știuca Morun , cega Rechin

Amfibieni

Broasca de lac Tritonul Salamandra

Reptile

Șerpi Șopârle Broaște țestoase Crocodili

Păsări

Scurmătoare Înotătoare Picioroange

Răpitoare Agățătoare Alergătoare

- mediul exclusiv acvatic - corp hidrodinamic acoperit cu solzi osoși; - apare pentru prima dată urechea (fără pavilioane); - respiră prin branhii; - linia laterală și vazica înotătoare există doar la pești. - se înmulțesc prin ouă (ic re). - au două medii de viață; - sunt vertebrate tetrapode; - respiră prin plămâni și piele; - insectivore; - temperatura corpului este variabilă; - se dezvoltă prin metamorfoză. - sunt vertebrate tetrapode (cu excepția excepția șerpilor); - adaptate la mediul terestru, secundar la mediul acvatic; - corp protejat de solzi cornoși sau plăci cornoase; - membre scurte așezate lateral; - respirație pulmonară; -ouăle su nt clocite la soare; - temperatura corpului este variabilă. .- vertebrate adaptate la zbor; - forma corpului este aerodinamică, acoperit cu pene, fulgi și puf; - membrale anterioare = aripi; - oase subțiri, pneumatice; - au carenă; - sistemul digestiv este modificat datorită modului de hrănire și tipului de

hrană; - respirație pulmonară ajutată de saci aerieni - oule sunt clocite de părinți; - temperatura corpului este constantă  (homeoterme).

72

Anexa 4 Organizatori Organizatori grafi ci

Fig.III.24.:Exempu de organizator grafic: ,,Reptile ”

Proiect de lecție Clasa: a VI-a

Titlul lecție: Ţesuturi animale Obiective operaționale: O1: să recunoască și să identifice țesuturile animale în diverse surse materiale; O2: să descrie fiecare tip de țesut animal; O3: să explice funcția fiecărui țesut animal. Noțiuni cheie: celule, țesuturi ( epitelial, conjunctiv, muscular, nervos) ; organizatoril or Metode și tehnici didactice: observația dirijată, conversație euristică, tehnica organizatoril învățarea prin cooperare, munca pe grupe; Material: fișe de lucru, imagini, atlas zoologic;   

, explicația, graf graf ici 

Forme de organizare: frontal, pe, grupe, individual; Forme de evaluare: formativă.

Categoria lecţiei : mixtă Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare. Termeni cheie: celule, organite.

Activități propuse elevilor Moment organizatoric  (2 min) Reactualizarea termenilor cheie: celule, organite, cu

ajutorul planşelor celulei animale comparativ cu celula 73

vegetală. Observaţi preparatele fixe la microscop cu ţesuturile

Metode: observare dirijată, conversație euristică , învățare prin descoperire , demonstrarea cu ajutorul desenului la

Realizarea sensului F, I 30 min

tablă Termeni cheie: celule, ţesuturi Material: microscop, lame, lamele, fișa de lucru, imagini, atlas

Schematizarea lecției ( Anexa 2) F, I 10 min

ncheierea lecției F 5 min

animal, evidențiind alcătuirea și rolul fiecăruia fiecăruia cu ajutorul manualului şi a atlaselor;  În următoarele 10 minute notați în caiete schema lecț iei organizator grafi c  An exa 2)  2)  iei sub forma unui organizator  (   ( An (Fig.III.25. ) precizând denumirea, alcătuirea, localizarea și funcția fiecărui țesut animal.

Metode:muncă individuală, tehnica organizatori organizatori lor grafi ci (ciorchi nele)  nele) 

Reflecție

animale (5 minute)  Deseneaz ă țesuturile observate  cu ajutorul imaginilor din manual, atlase ( 10 10 minute);  În următoarele 10-15 minute, identificaţi în fișele de An exa 1) cât mai multe ţesuturi animale cu lucru ( An ajutorul materialelor pe care le- ați primit, adnotați -le  și r ealizaţi ealizaţi schematic în caiete desenele fiecărui țesut

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii;

Anexe: Anexa 1 - Fișa de lucru Anexa 2 - Schița lecției Anexa 1

Fișă de lucru țesuturile animale din fișa fișa de lucru 1.  Identifică țesuturile 2.  Localizează și descrie fiecare tip de țesut animal.

Țesutul animal

Localizare

[4]

Anexa 2

Schița lecției

74

Alcătuire

Țesuturile animale

animale” Fig.III.25.:   Exemplu de organizator grafic:  ,, Țesuturile animale”  Exemplu

Proiect de lecție Clasa: a VI-a

Titlul lecție: Păsări înotătoare Obiective operaționale: O1: să recunoască și să identifice păsările înotătoare în mediul lor de viață; O2: să observe şi să identifice corect caracterele de pasăre înotătoare în diverse surse materiale; O4: să evidențieze adaptările păsărilor înotă toare la mediul acvatic O5: să realizeze un desen schematic cu o pasăre inotătoare evidențiind caracterele specifice mediului    

acvatic.

Noțiuni cheie: păsări, mediu de viață, adaptare,glandă cu grăsime, membrană interdigitală,hidrrodinamic; interdigitală,hidrrodinamic; Metode și tehnici didactice: observația, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici , explicația,  problematizarea, muncă individuală; individuală; Material: fișe de lucru, imagini, atlas zoologic, planșe, mulajul cu gâsca,la ptop, video-proiecto video-proiector; r; Forme de organizare: frontal, individual; individual; Forme de evaluare: formativă.

Categoria lecţiei : mixtă

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min Realizarea sensului F, I 30 min

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare. Termeni cheie: păsări, scurmătoare,

Moment organizatoric  (2 min) Reactualizarea termenilor cheie:  păsări, scurmătoare,

aerodinamic, mediul de viață, adaptare . Metode: observare dirijată, conversație euristică , învățare prin descoperire,

mulaj.

aerodinamic, mediul de viață, adaptare. Observaţi imaginile din power - point, identificați mediul de viață și caracteristicile specifice specifice acestor  păsări(10 minute) F ig.III.26   Desenați raț a ( Fig.III.26  .) cu ajutorul imaginilor din .) manual, atlase , mulaj, planșă ( 5 minute);  Pe baza imaginilor în următ oarele oarele 10 minute, identificaţi cât mai multe mu lte caractere specifice păsărilor înotătoare cu ajutorul materialelor pe care le- ați  , adnotați desenul făcut. Notaţi făcut.  Notaţi aspectele  primit 

Schematizarea lecției ( Anexa 1) muncă individuală, tehnica Metode: muncă

 În următoarele 10 minute notați noțiunile noi învățate

demonstrarea cu ajutorul desenului la tablă; Termeni cheie: păsări, mediu de viață,

adaptare, glandă cu grăsime, membrană interdigitală, hidrodinamic . Material: fișa de lucru, imagini, atlas ,

Reflecție

Activități propuse elevilor

discutate ( Anexa 1   )

75

F, I 10 min

organizatori organizatori lor gr afi ci de tip des descripti v 

Încheierea lecției

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii;

F 5 min

organizator grafi c  A nexa 2   sub forma unui organizator  (   ( Anexa  )

 precizând noțiunile noi învățate. învățate. ( Fig.III.27.)  F ig.III.27.)  Citiţi lecţia din manual de la pagina 97 si descoperiti detalii nediscutate in clasa.

Anexe:  – Schița lecției Anexa 1 – Schița Organizator grafi c  Anexa 2 – Organizator Anexa 1

Schița lecției (SL)

Păsările înotătoare

MEDIUL DE VIAȚĂ: - acvatic ALCĂTUIREA CORPULUI: Cap - rotund - cioc lățit, zimțat pe margini. Corp - ca o bărcuță = hidrodinamic   - glandă cu grăsime grăsime situată la baza cozii = nu se udă Picioare - scurte așezate spre partea posterioară a corpului și depărtate;  - degetele unite printr-o membrană interdigitală = rol în înot - pe uscat - mers greoi și legănat. HRANA: peștișori, viermi, insecte acvatice, mormoloci EXEMPLE: rața, gâsca, lebăda, pelicanul. 

Fig.III.26  : Desen la tablă: ,,Rața”

76

Anexa 2 Organizator Organizator gr afic

Fig.III.27  : Exemplu de o rganizator grafic de tip descriptiv: ,,Păsările înotătoare”

Proiect de lecție Clasa: a VI-a

Titlul lecție: Pești osoși Obiective operaționale: O1: să recunoască și să identifice peștii osoși în mediul lor de viață; O2: să observe şi să identifice corect caracterele peștilor osoși în diverse surse materiale; O3: să evidențieze adaptările peștilor la mediul acvatic; O4: să realizeze un desen schematic cu crapul evidențiind caracterele specifice mediului acvatic. Noțiuni cheie: pești, mediu de viață, adaptare, vezică înotătoare, linie laterală, hidrodinamic, pești osoși,    

opercule, icre, omnivor;

Metode și tehnici didactice : observația, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici , explicația,  problematizarea, muncă individuală; individuală; Material: fișe de lucru, imagini, atlas zoologic, planșe, mulajul cu gâsca,la ptop, video-proiecto video-proiector; r; Forme de organizare: frontal, individual; Forme de evaluare: formativă;

Categoria lecţiei : mixtă. Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min Realizarea sensului F, I 30 min

Desfășurarea lecției Activități propuse elevilor

Elementele ale strategiei didactice Metode: conversație de reactualizare. Termeni cheie: vertebrate, nevertebrate,

Moment organizatoric  (2 min) Reactualizarea termenilor

evoluție, adaptare; Metode: observare dirijată, conversație euristică , învățare prin descoperire,

adaptare, mediu de viață, vertebrate . Observaţi imaginile din power - point, identificați mediul mediul de viață și caracteristicile specifice peștilor osoși (10

demonstrarea cu ajutorul desenului la

minute);

tablă;

cheie:

nevertebrate,

ig.II I .28. .28. )  Desenați crapul ( F ig.II  ) cu ajutorul imaginilor din manual, atlase, mulaj, planșă ( 5 minute); Termeni cheie: pești, mediu de viață, adaptare, vezică înotătoare, linie laterală,  Pe baza imaginilor în următoarele 10 minute, hidrrodinamic, pești osoși , opercule, icre, identificaţi cât mai multe caractere specifice peș tilor osoși cu ajutorul materialelor pe care le- ați primit  , omnivor; Material: fișa de lucru, imagini, atlas , adnotați desenul făcut.  Notaţi aspectele discutate discutate (  Anexa 1)  mulaj. 77

Schematizarea lecției ( Anexa 1) Metode: muncă muncă individuală, tehnica

Reflecție

 În următoarele 10 minute notați noțiunile noi învățate organizator grafi c   sub forma unui organizator  (Anexa  (Anexa 2) p 2) precizând F ig.III.29). noțiunile noi învățate ( Fig.III.29). Citiţi lecţia din manual de la pagina 82 si descoperiț  descoperiț i

organiza organizatorilor torilor grafici 

F, I 10 min

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii;

ncheierea lecției F 5 min

detalii nediscutate in clasa.

Anexe:  – Schița lecției Anexa 1 – Schița Organizator grafi c  Anexa 2 – Organizator Anexa 1

Schița lecției Peștii osoși

MEDIUL DE VIAȚĂ: - acvatic ALCĂTUIREA CORPULUI: Cap – fără  – fără solzi;  – situată în vârful botului, cu mustăți; - gura – situată 



- ochii nu au pleoape; - urechile – apar  – apar pentru prima dată în seria animală - înapoia ochilor fără ochilor fără pavilioane - prezintă opercule care acoperă branhiile; Corp = hidrodinamic, turtit lateral; - schelet –  osos;  osos; - acoperit cu solzi; - linie laterală = organ de simț (presiunea, curenții de apă, temperatura);

vezica înotătoare = ridicarea și coborârea peștelui în apă; - piele secretă uun mucus cu rol de alunecare; - are înotătoare cu rol de deplasare = înot - inima –  2  2 camere; - respiră prin branhii; Coada –  lobi  lobi egali; -



HRANA: larve, viermi, insecte, plante acvatice (omnivor)

ÎNMULȚIREA –  prin  prin icre ALȚI PEȘTI OSOȘI: carasul, știuca, păstrăvul, scrumbia

Fig.III.28.:   Desen  Desen la tablă:,,Peștii osoși ”

78

Anexa 2 Organizator Organizator grafi c 

Fig.III.29  : Exemplu de o rganizator grafic: ,,Peștii osoși”

Proiect de lecție Clasa: a VI-a Titlul lecție: Rolul animalelor în circuitul materiei

Obiective operaționale: O1: să recunoască și să identifice rolul plantelor în natură; O2: să observe şi să identifice rolul animalelor în natură; O3: să evidențieze circuitul materiei în natură; Termeni cheie: producători, consumatori (ierbivore, carnivore, omnivore), descompunători,săruri minerale, substanțe organice; Metode și tehnici didactice : observația, conversație euristică, tehnica organizatorilor grafici , explicația,  problematizarea, muncă individuală; individuală; Material: fișe de lucru, imagini, atlas zoologic, planșe, la ptop, video-proiector; video-proiector;   

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe; Forme de evaluare: formativă;

Categoria lecţiei : mixtă.

Desfășurarea lecției Etapa/ org. clasei/timp Evocare F 5 min Realizarea sensului F, I 30 min

Activități propuse elevilor

Elementele ale strategiei didactice

Metode: conversație de reactualizare. Termeni cheie: plante, fotosinteză, săruri

Moment organizatoric (2 min) Reactualizarea termenilor cheie:plante,

minerale, oxigen, substanțe organice, clorofilă, floră, faună. Metode: observare dirijată, conversație euristică , învățare prin descoperire, demonstrarea cu ajutorul desenului la tablă ; Termeni cheie:  producători, consumatori (ierbivore, carnivore, omnivore),

79

fotosinteză, săruri minerale, oxigen, substanțe organice, clorofilă, floră, faună; Observaţi imaginea din din manual pag.159 și identificați relația dintre sol –  plantele verzi - aer(10 minute);  Pe baza imaginilor, în următoarele următoarele 10 minute, identificaţi cât mai multe animale și hrana consumată cu ajutorul materialelor pe care le- ați primit .

descompunători, săruri minerale, substanțe organice, clorofilă, oxigen, factori abiotici,

Reflecție F, G 10 min

Încheierea lecției

factori biotici Material: imagini, atlas, manual. Schematizarea lecției ( Anexa 1) Metode: munca pe grupe, tehnica organiza organizatorilor torilor grafici.

 Identificați relația relația dintre viețuitoare viețuitoare și mediul de viață evidențiind circulația materiei în natură (10 minute).  Notaţi aspectele discutate discutate (  Anexa 1)   În următoarele 10 minute, în grupe de câte 4, notați noțiunile noi învățate construind construind unui organizator entificând în fiș a de evaluare grafic  F ig.III.30)   (   ( Fig.III.30)   id   id entificând noțiunile noi învățate.  ( An An exa 3)  3)  Citiţi lecţia din manual de la pagina 159 și descoperiți detalii nediscutate în clasă .

Evaluare formativă : se fac corectări, completări, se stabilesc concluzii;

F 5 min

Anexe:  – Schița lecției Anexa 1 – Schița Anexa 2 – Organizator Organizator gr afic (OG)   – Fișă  –  Fișă de evaluare Anexa 3 Anexa 1

Schița lecției (SL)

Rolul animalelor în circuitul materiei

MATERIE = corpuri materiale - cu viață = factori biotici (ex: plante, animale, om) - fără viață = factori abiotici ( apă, aer, sol, lumină, temperatură) PRODUCĂTORI = plantele verzi  iebivore, carnivore, omnivore CONSUMATORI = animale –  iebivore, DESCOMPUNĂTORI = bacterii, ciuperci descompun[toare descompun[toare CIRCUITUL MATERIEI = circulația ciclică a materiei între mediul de viață –  organismele   organismele vii  –   mediul de

viață ,, În  În natură nimic nu se se pierde, totul se transformă”  Anexa 2 Organi zator grafi c 

Fig.III.30  .: Exemplu de organizator grafic: ,, Circuitul materiei în natură”

80

Anexa 3

Fișă de evaluare  – Identifică  – Identifică producătorii,  producătorii, consumatorii consumatorii și descompunătorii descompunătorii

III.2.3 Prelucrarea și interpretarea datelor III.2.3.1. Rezultatele 

și interpretarea aplicării chestionarelor

Etrapa inițială

Prin chestionarul preliminar (inițial) adresat elevilor la începutul cercetării didactice au fost întocmite 13

întrebări cu referire la recapitularea și sistematizarea cunoștințelor la biologie, la modul în care aceste recapitulări ajută pe elevi în fixarea și consolidarea noțiunnilor, dacă recunosc organizatorii grafici ca și metodă/tehnică de învățare, dacă aplică aceste tehnici de organizare grafică a informației în învățarea lecțiilor. În  partea finală a acestuia au fost administrate întrebări cu privire la cum se pregătesc elevii pentru recapitulare la  biologie, cum percep elevii aceste recapitulări, îmbunătățirile pe care le poate face profesorul în lecțiile de recapitulare și sistematizare la biologie. La administrarea chestionarului chestionarului au fost prezenți 61 de elevi de la la ciclurile gimnaziale de la Școala Axente Sever și de la Școala Agîrbiciu. Elevii au avut posibilitatea de a răspunde la întrebări prin alegerea uneia sau mai multe variante de răspuns. 1. Cu privire la prima întrebare:  Ai observat la orele de biologie momente dedicate recapitulării recapitulării şi sistematizării sistematizării cunoştinţelor? cunoştinţelor?  peste 97% dintre elevi au observat momente de recapitulare și sistematizare la  biologie.

Consideri că fixarea şi consolidarea noţiunilor este folositoare pentru o învăţare eficientă? 59% din elevii chestionați au considerat că fixarea și consolidarea noțiunilor la biologie este folositoare și foarte folositoare pentru o învățare eficientă, 2 elevi considerând că sunt puțin folositoare din punctul lor de vedere, datorită modului greșit de percepție a acestor lecții. 2.

81

 Întrebările 3-5 au făcut referire la identificarea organizatorilor grafici folosiți ca metodă/tehnică de învățare eficientă, cum și dacă îi aută în înțelegerea noțiunilor noțiunilor importante la biologie. biologie. Aici răspunsurile au fost organizatorii gr afici  variate, majoritatea identificâ nd organizatorii  , alături de alte metode, care să -i ajute la consolidarea și organizatorii graf ici îi ajută sistematizarea noțiunilor de biologie. Peste 78% dintre cei chestionați consideră că organizatorii foarte mult în înțelegerea noțiunilor la biologie. 3.

a.  b. c. d. e. f. g. h. i.

Diagrama Venn;

,,Pânza de paianjen”; Ciorchinele;

Hărțí conceptuale; Vizionarea de filme diactice;

Lecturarea la clasa a tuturor lecţiilor şi fixarea noţiunilor mai importante; Fişe de lucru; Combinarea acestor metode;

 Nu ştiu.

31,14% 42,62% 55,73% 27,87% 31,14% 19,67% 40,98% 11,47%? 4,91%?

La întrebarea nr. 4 ,,În ce mod te ajută reprezentările reprezentările grafice grafice pentru sistematizar sistematizaree la biologie? a) Învăţ mai bine bine pentru test test 54,09%  b) Se pune accent pe noţiunile mai importante 32,78% c) Îmi organizez mai bine ideile, schematizez 34,42% d) Sunt interesante 19,67% alte metode decât cele cele obişnuite 4,91% e) Sunt folosite alte f) Rețin mai ușor noțiunile noțiunile 47,54%

Se poate observa că, în general, elevii apreciază lucrul cu organizatorii grafici , deoarece îi ajută în schematizarea noțiunilor importante ale lecțiilor, rețin mai ușor noțiunile, învață mai bine pentru testele de evaluare, le dezvoltă astfel spiritul de observație prin faptul că observă mai ușor ideile importante ale lecțiilor. Referitor la întrebarea nr.6 - Ce obstacole întâmpini în momentele de sistematizare şi fixare la biologie ? s-au oferit următoarele răspunsuri: a.  Nu le înțeleg;  b.  Nu sunt obişnuit cu aceşti organizatori; c. Sunt prea schematice; d.  Nu întâmpin obstacole. 

3,28% 19,67% 8,19% 68,85%

Din răspunsurile oferite reiese clar că majoritatea copiilor nu întîmpină obstacole în momentele de sistemetizare și fixare la biologie. Legat de întrebarea nr.6 este strîns strîns legată întrebarea nr.7 ce se referă la modul în care elevii ar putea depăși eventualele obstacole pe care ar putea să le întâmpine la fixarea și consolidarea noțiunilor de biologie cu organizatori graf ici  ajutorul acestor organizatori . Răspunsurile lor au fost următoarele: a.  b. c. d.

Să le colorez, poate;  Să încerc să le studiez mai bine; Să-i cer ajutorul profesorului; Aș putea modifica organizatorii, mi-aș construi propriile scheme,

26,22% 26,22% 44,26% 9,83%

organizatori graf ici  Din răspunsurile elevilor elevilor se observă că nu sunt sunt obișnuiți cu acești organizatori , ei au nevoie de îndrumările profesorului pentru pentru a aranja și ordona logic noțiunile noțiunile de biologie și pentru a extrage extrage esențialul din lecțiile de biologie. organizatorii gr afici dacă îi Celelalte răspunsuri fiind variate, se poate observa că elevii înțeleg mai ușor organizatorii colorează s-au dacă îi studiază mai bine. Un procent de aproape 10% consideră că ar putea modifica organizatorii grafici și și-ar construi proprii organizatori. Aceast lucru arată că organizatorii grafici    pot dezvolta la elevi spiritul de observație, că pot dezvolta gândirea și creativitatea. Întrebarea nr. 8  privitoare la faptul că dacă elevii recunosc lecțiile de recapitulare și sistematizare în Fig.III.31., se observă că o mare parte din elevi recunosc lecțiile de recapitulare și sistematizare, cei care nu recunosc aceste lecții distincte sunt acei elevi care probabil nu frecventează foarte des școala.

82

Fig.III.31.

Întrebarea nr.9 - Cum te pregăteşti pentru lecţiile de recapitulare şi sistematizare la biologie? arată modul în care elevii se pregătesc pentru lecțiile de recapitulare și sistematizare sistematizare la biologe. În Fig.III.32 este ilustrat modul de pregătire a elevilor , și după cum se observă , elevii au moduri variate de a se pregătii pentru recapitulare iar o parte pe care nu ar trebui s- o ignorăm este procentul de 19% care nu se pregătește deloc,  probabil din lipsa unei motivații solide solide pentru învățătură, implicarea implicarea insuficientă sau chiar deloc a familiei.

Fig.III.32

În ceea ce privește utilitatea planului de recapitulare oferit de profesor ( întrebarea nr.10) răspunsurile elevilor au fost concise, peste 96% dintre elevi consideră că planul de recapitulare oferit de profesor înaintea lecțiilor propriu -zise de recapitulare și sistematizare este folositor, ajutându -i pe elevi să puncteze cele mai importante noțiuni. 11. Cum t e p  regăteşti pentru test (evaluare) în urma lecţiilor de recapitulare şi sistematizare la biologie? regăteşti a. Reiau în detalii toate lecţiile predate de profesor - 35  b. Memorez cât mai mult din manual manual şi din caiet - 25 c. Studiez organizatorii grafici realizaţi de  profesor - 11 d. După un plan de idei realizat de mine sau oferit de profesor - 13 83

e. Altfel – 10 În Fig .III.33. se poate observa că o mare parte dintre elevi obișnuiesc să se pregătească pentru testul de evaluare reluând în detalii lecțiile predate de profesor și să memoreze conținuturile din caiet și din manual, asta

datorită faptului că nu au un stil propriu și logic de învățare care să ajute la reținerea noțiunilor esențiale de  biologie.

Fig.III.33. 12.

Te simţi mai  pregătit  pregătit în urma lecţiilor lecţiilor de recapitulare recapitulare la biologie? biologie? a)  Nu –  0  0  b) Da –  59  59 c)  Nu ştiu –  2  2

La această întrebare se poate observa în Fig.III.34., că elevii se simt mai pregătiți în urma unor consolidări a noțiunilor de biologie realizate în clasă împreună cu prof esorul. esorul.

Fig.III.34. 13.

(Fig.I I I .35.) 35.) Ce îmbunătăţiri îmbunătăţiri poate face profesorul la aceste lecţii de recapitulare recapitulare la biologie? (Fig.I a. Să ne aducă mai multe imagini - 38

84

 b. Să schematizeze mai mult - 17 c.  Nu ştiu -11 recapitular e –  15 d.  Notează tu cum ai dori să fie ora de recapitular   15

Fig.III.35.

Mai mult de jumătate din chestionați consideră că lecțiile de reacapitulare ar putea fi îmbunătățite prin aducerea de imagini sugestive pe baza cărora să fixeze vizual mai ușor noțiunile importante la biologie, 17 elevi consideră că lecțiile de recapitulare ar trebui să fie și mai mult schematizate, 11 copii nu -și pot face o părere despre cum ar trebui să se desfășoare aceste lecții. 

Etapa finală

Prin chestionarul final adresat elevilor la s fârșitul intervenției didactic e formative, s-a avut în vedere următorele: modul în care percep elevii, după aplicarea veriabilelor independente în cadrul activităților didactice, aceste recapitulări și sistematizări ale noțiunilor noțiunilor la biologie, biologie, dacă îi ajută pe elevi în fixarea și cons consolidarea organizatorii gr afici ca și metodă/tehnică de învățare, dacă aplică aceste tehnici de noțiunnilor, dacă recunosc organizatorii organizare grafică a informației în învățarea lecțiilor, cum se pregătesc elevii p entru recapitulare la biologie, îmbunătățirile pe care le poate face profesorul în lecțiile de recapitulare și sistematizare la biologie. Chestionarul a fost identic cu cel aplicat la începutul intervenției didactice   formative cu același număr de întrebări, anunțat dinainte și anonim. În continuare sunt redate o selecție a întrebărilor din chestionarul final, răspunsurile elevilor la aceste întrebări și interpretarea lor grafică , care demonstrează  astfel efectele introducerii organizatorilor grafici în activitatea didactică și rolul acestora în procesul de învățare. Astfel, la întrebarea Consideri că fixarea și consolidarea noiunilor este folositoare pentru o învățare eficientă? Răspunsurile sunt redate în Fig.III.36. Cei mai mulți elevi consideră că fixarea și consolidarea la biologie este folositoare și foarte folositoare  pentru o învățare eficientă, eficientă, așa cum au fost de acord și la chestionarul chestionarul inițial.

85

Fig.III.36.

O altă întrebare care arată că organizatorii grafici introduși în activitățile didactice ajută elevii în fixarea, organizarea și consolidar ea ea eficientă a noțiunilor noțiunilor de biologie, se referă la identificarea metodelor pe care elevii le consideră că îi ajută la organizarea informațiilor. Aceste răspunsuri ele elevilor sunt redate în Fig.III.37. Se observă că în comparație cu răspunsurile din chestionarul inițial, acum la sfârșitul intervenției didactice  formative,  f ormative, elevii apreciază într -un -un procent mai mare organizatorii grafi ci în fixarea noțiunilor la biologie prin dezvoltarea spiritului de observație rolul pe care îl au organizatorii și implicit a memoriei.

Fig.III.37.

Privitor la a următoarea înt rebare (Fig.III.38) 4.  În ce mod te ajută reprezentările grafice la organizatoril or graf graf ici în sistematizarea noțiunilor la biologie? se observă că elevii apreciază mai mult rolul organizatoril învățarea la biologie. O mare parte consideră ( 74%) că învață mai bine pe ntru testele de evaluare, mai mult de 86

chestionați consideră că se pune accent pe noțiunile noțiunile  importante din biologie, aproape 60% își 60% din elevii chestionați organizează mai bine ideile, schematizează și rețin mai ușor noțiunile de biologie.

Fig.III.38.

În opinia elevilor chestionați, organizarea grafică a informațiilor pentru fixare și sistematizare îi ajută la înțelegerea noțiunilor importante la biologie. Răspunsul elevilor la această întrebare  (Fig.III.39) arată că pentru o învățare eficientă și de durată este foarte important modul în care este e ste structurată informația de învățat. organizatori i grafi ci are loc în Schimbarea strategiei didactice, didactice, implementarea și obișnuirea obișnuirea elevior cu acești organizatori timp și doar prin folosirea constantă acesei metode/tehnici noi de lucru.

Fig.III.39

Strâns legată de întrebarea precedentă este întrebarea nr. 9 - Cum te pregăteşti pentru lecţiile de recapitulare şi sistematizare la biologie? 9.

a.  Numai din caiet;  b.  Numai din manual;

39,34 3,27 87

organizatorii grafici din lecţiile lecţiile predate de c. Din manual și caiet analizez organizatorii  profesor; d.  Nici din caiet, caiet, nici nici din manual; manual; e. După un plan de recapitulare rec apitulare oferit de profesor ; f. Îmi fac propriile mele scheme ; g.  Nu mă pregătesc.

79,88% 0%

59,01% 31,14% 4,91

ma lecțiilor de recapitulare și sistematizare la biologie este Pregătirea pentru testele de evaluare în ur ma ilustrată în fig.III.40. Ceea ce este îmbucurător, îmbucurător, urmărind răspunsurile date de elevi, este faptul faptul că se observă cum că elevii, în mare parte, și-au schimbat strategia de învățare, de pregătire pentru testul de evaluare și anume organizatorii gr afici realizați în clasă la lecțiile de recapitulare și sistematizare și țin cont de 61% învață studiind organizatorii  planul de recapitulare realizat și oferit de profesor sau realizat de ei , iar o bună parte 31% își fac propriile lor  scheme.

Fig.III.40.

III.2.3.2. Rezultatele probelor de evaluare

inițială lă ) și Prin analiza rezultatelor la probele de evaluare evaluare care  care au avut loc la începutul cercetării ( proba iniția spre sfârșitul intervenției (proba finală ) se poate observa că aplicând în mod constant și organizat tehnica construirii organizatoril organizatoril or gr gr afici  în diferite momente ale lecțiilor dar și în lecțiile de recapitulare și sistematizare  la biologie, se observă la elevi un progres considerabil în dezvoltarea spiritului de observație, deci și a performanțelor elevilor la învățătură. Compararea mediilor aritmetice ale elevilor dintre probele de evaluare inițială și probele de evaluare finală vor arăta în ce măsură introducerea variabilei independente în activitatea didactică a determinat schimbări pozitive și  performanțe elevi. Rezultatele elevilor la aceste probe de evaluare inițială și finală pentru anul școlar 2015 -2016 sunt  prezentate în Tabelul III.7. Tabelul III.7.

Probele de evaluare inițială și finală la toate clasele studiului aplicativ : Clasa VI-a Ax

Nr.elevi 20

88

Proba inițială

Proba finală

6,60

7,35

VI- a Ag VII AX VII Ag

16 17 14

7,62 6,12 7,35

8,72 6,98 8,41

Evoluția claselor a fost   pozitivă în urma intervenției  formative ceea ce demonstrează că introducerea variabilei independente a fost fav orabilă pentu o învățare eficientă și de durată (Fig.III.41.)

Fig.III.41.

Mediile anuale la biologie ( Tabelul III.8.)  pentru anul școlar 20 15-2016 la clasele la care s-a intervenit formativ, în comparație cu anul precedent (2014 -2015) sunt relativ comparabile (Fig.III.42.) având în vedere că  biologia, ca și știință și ca disciplină școlară, este foarte diferită în fiecare an de studiu (botanică l a clasa a V-a, zoologie la clasele a VI-a, anatomia omului la clasele a VII-a). Tabelul III.8.

Mediile aritmetice la biologie dintre anii școlari 2014 -2015 și 2015-2016 Clasa

Nr.elevi

Media aritmetică / an școlar

Media aritmetică / an școlar

VI-a Ax VI- a Ag VII AX VII Ag

20 16 17 14

2014-2015 7,15 7,81 6,64 8,28

2015-2016 7,52 8,67 7,11 8,62

Astfel, clasele a VI-a din anul școlar  2015 2015-2016 (când s-a introdus variabila independentă)  au avut ca și conținuturi școlare biologia animală (zoologie) în raport cu materia din anul școlar 2014-2015 care a fost  biologia plantelor plantelor ( botanica). botanica). Clasele a VII-a la care s- a realizat cercetarea didactică, au avut ca și conținuturi conținuturi școlare în anul intervenției didactice formative (2015- 2016) anatomia omului, în raport cu anul precedent precedent (2014-2015) când au studiat zoologia.

Aceste lucruri influențează mai mult sau mai puțin evoluția și performanțele elevilor la învățătură datorită următoarelor aspecte: 89

 preferința pentru o anumită materie, care poate fi mai mult sau mai puțin plăcută, mai mult sau mai mai puțin greoaie în funcție de cum o pecepe fiecare copil în parte; vârsta elevilor care influențează performanțele la învățătură datorită schimbărilor hormonale specifice, datorită caracterului și temperamentului care sunt în permanență formare și schimbare; influența mediului în care trăiesc (influența anturajului, influența familiei, influența societății ); motivația personală a elevilor pentru învățătură, care influențează și are un rol foarte important în realizare a performanțelor educaționale. După cum se poate observa privind Fig.III.42. la clasa a VII-a Axente Sever, mediile anuale dintre cei doi ani școlari nu sunt foarte semnificative, aici avem copii ce provin din familii cu educație precară, fără școlarizare liceală, elevi cu cerințe educaționale speciale ( 6 elevi) la care performanțele la învățătură sunt mai reduse, deși s-a lucrat diferențiat la orele de biologie. 



 

Fig.III.42.

În urma analizei rezultatelor la probele de evaluare aplica te în cercetarea didactică pentru toate clasele, arată că elevii au obținut rezultate superioare la probele de evaluare finală în comparație cu probele de evaluar e inițială.  Tehnica constuirii organizatorilor grafici a demonstrat efecte pozitive pozitive asupra calității cunoștințelor elevilor și asupra capacităților lor. În concluzie, rezultatele superioare înregistrate de elevi în urma intervenției didactice formative organizatori graf ici și confirmă ipoteza cercetării didactice. demostrează eficiența lucrului cu organizatori III.2.3.3. Reflecții pe baza observării sistematice a activității organizatori gr afici  Observațiile făcute asupra elevilor înaine de introducerea variabilei independente ( organizatori ) au condus la stabilirea temei cercetării didactice, întrucât de -a lungul experienței didactice la catedră am observat că elevii nu se pregătesc suficient pentru lecțiile de recapitulare și sistematizare   la biologie, implicit pentru

 probele de evaluare.

Astfel, am observat că elevii nu reușesc să sistematizeze sistematizeze și consolideze consolideze conținuturile la biologie biologie, nu înțeleg aspectele esențiale, învață mecanic detalii neimportante, iar rezultatele la probelede evaluare nu erau tocmai cele așteptate. Cum nivelul de aspirație a elevilor de gimnaziu se traduce în note, care devin o  ,,măsură a inteligenței” (Ionescu, M; Bocoș, M., 2009, p. 401) mi-am propus schimbarea strategiei didactice tocmai pentru 90

organizatoril or graf graf ici în ca să dezvolt la elevi spiritul de observație prin integrarea constantă și continuă a organizatoril activitatea didactică la clasă. Observațiile făcute în timpul cercetării didactice , în urma introducerii variabilei independente organizatori graf ici  (organizatori ) au demonstrat că acolo unde se utilizează în activitatea didactică tehnica organizatorilor grafici există o evoluție, o performanță a elevilor la învățătură. El evii sunt încântați că sunt puși practic să  participe activ la propria învățare, crește motivația spre învățare, realizează corelații între noțiuni, noțiuni, încep să se  pregătească pentru lecțiile de recapitulare și sistematizare iar rezultatele la probele de evaluare sunt superioare

celor anterior experimantului didactic.

Prelucrarea și analiza chestionarelor în tandem cu analiza observării sistematice și anali za produselor organizatori gr afici  realizate de elevi ( organizatori ) s-au relizat în manieră calitativă. Evocare/Realizarea Proiectele didactice au fost realizate într -o -o formă sintetică simplă , după cadrul Evocare/Realizarea sensului/ Reflecție, în care s-a folosit un limbaj uşor de descifrat care să permită o prezentare concretă a sarcinilor de lucru  bazate în special pe construirea de organizatori   individual sau pe grupe. Dacă  individual organizatori grafi ci  organizatoril or graf graf ici  activitățile de învățare bazate pe tehnica organizatoril   sunt folosite foarte rar sau deloc i ar lecțiile sunt  sunt  plictisitoare și lipsite de dinamism, nu provoacă la elevi o învățare activă, nu dezvoltă abilități de a reține detalii esențiale , învață greoi iar lecțiille devin o rutină. Chestionarele intreprinse în rândul elevilor a permis reflecția personală asupra metodologiei didactice la clasă, alegerea celor mai bune metode de predare-învățare adaptate la nivelul fiecărei clase. Constatarea frecventă în decursul anilor, că elevii nu se pregătesc pregătesc sau nu se pregătesc pregătesc suficient pentru lecțiile de recapitulare și sistematizare sau pentru probele de evaluare, ne -a determinat să propunem sarcini de organizatori gr afici  lucru cu organizatori  , întrucât,  prin forma lor de organizare grafică, îi mobilizează pe elevi, îi determină să caute soluții, idei, să reflecte asupra unor probleme, să caute raționamente, dezvoltând astfel spiritul de observație respectiv proce sele cognitive. organizatoril or grafi ci îi ajută pe elevi să înțeleagă mai bine Folosirea constantă în învățarea școlară a organizatoril aspectele esențiale corespunzătoare unei teme și să -și consolideze mai eficient capacități și deprinderi congnitive.

91

Concluzii. Posibilități de valorificare a cercetării didactice Dezvoltarea uimitoare și continuă pe care a u atins-o ştiinţele biologice (botanică, zoologie, biologie celulară, fiziologie, biologie marină, genetică, microbiologie) pătrundere a lor în toate domeniile de cercetare constituie argumente incontestabile privind necesitatea asimilării și dezvoltării competențelor specifice biologiei ale elevilor de gimnaziu.

În lucrarea de faţă am prezentat rezultatul unei cercetări privind preocuparea ce am avut-o în vederea dezvoltării metodice pentru recapitularea și sistematizarea la biologie, dezvoltarea unor abilității de a reține detalii esențiale și eliminarea celor nesemnificative, asigurând astfel dezvoltarea proceselor cognitive superioare ale elevilor. Lucrarea pune la dispoziţia profesorilor şi alte strategii de abordare a  actului didactic, în special pentru organizatori gr afici  lecțiile de recapitulare recapitulare și sistematizare la biologie biologie prin intermediul intermediul tehnicii de lucru cu organizatori ,  putând contribui la îmbogăţirea cunoștințelor  pedagogice  pedagogice care să permită obţinerea obţinerea de performanţe cu elevii. elevii. organizatori tori i grafi ci aplicați în activitățile Cercetarea didactică prezentată didactică  prezentată și-a propus să verifice dacă organiza de predare-învățare la biologie la elevii de gimnaziu dezvoltă spiritul de observație și implicit o învățare eficientă

și de durată. Scopul principal al cercetării didactice este cel al confirmării sau infirmării ipotezei de lucru, și anume ,, Dacă  Dacă pentru recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor la biologie profesorul aplică sistematic tehnica  , atunci se constată un progres considerabil în dezvoltarea spiritului de organizatori gr afici  construirii de organizatori observaţie a elevilor, adică dezvoltarea abilității de a reține detalii esențiale și eliminarea celor nesemnif  icative,  fapt ce permite permite dezvoltarea dezvoltarea proceselor proceselor cognitive cognitive superioare superioare .’’  Etapele cercetării pedagogice recomandate de literatura de specialitate (Bocoș, M.,  2007) au fost: 1. Delimitarea temei de cercetat  –  prin  prin identificarea și stabilirea domeniului domeniului în care se încadrează; 2. Realizarea design- ului cercetării –  prin  prin stabilirea obiectivelor obiectivelor cercetării și formularea ipotezei; 3. Oraganizarea și desfășurarea cercetării pedagogice –  prin   prin proiectarea și desfășurarea etapelor cercetării didactice pentru verificarea ipotezei și colectarea de date; interpretarea rezultatelor obținute; obținute; 4. Analizarea,  prelucrarea și interpretarea 5. Formularea concluziilor cercetării și valorificarea cercetării didactice. Predarea biologiei într -o manieră modernă la elevii de gimnaziu necesită o pregătire adecvată a cadrului didactic , atât în ceea ce priveşte conţinutul cât şi a strategiilor   de predare-învățare-evaluare. Numai într-un asemenea context școala reuşeşte să pregătească elevii pentru elevii pentru integrarea în activitatea activitatea şcolară şi în viaţa socială socială. organizatori gr afici  În toate proiectele de lecție din studiul aplicativ am introdus organizatori , care au menirea de a

face conținuturile biologice mai ușor de înțeles, de a esențializa aspecte importante ale lecțiilor. Rezultatele cantitative și calitative prezentate în lucrare, în  urma intervenției didactice formative , conduc la următoarele concluzii: organizatoril or graf graf ici în lecțiile de Elevii sunt încântați și interesați de folosirea și construirea organizatoril  biologie dacă profesorii adaptează noțiunile de biologie la nivelul lor de înțelegere și combină acestă metodă/tehnică cu alte metode atractive pentru ei (ex: imagini, filme documentare); Utilizarea constantă a organizatorilor grafici  în activitatea didactică exersează  abilităţile  practic-aplicative  practic-aplicative ale elevilor, asigur înd o mai bună esențializare  conceptual ă și integrare în sistemul cunoștinţelor asimilate, care astfel devin opera ţionale. Pentru recapitularea-fixarea unui material mai amplu oferă posibilitatea reorganizării informaţiilor după noi criterii; Elevii înțeleg mai bine conținuturile de biologie datorită aranjării și reorganizării informațiilor într -o manieră care să permită înțelegerea ralațiilor dintre noțiuni; Folosirea organizatorilor grafici    ca instrumente de predare- învățare permite modelarea unor  procese biologice biologice cu durata reală foarte mare sau foarte rapide, sau care au loc în condiţii dificil 









de realizat; 

îmbogățiți cu forme, simboluri, imagini atunci când sunt realizați la calculator în programe speciale de construire a lor;

Organizatorii Organizatorii grafi ci   pot  pot fi

92

organizatoril or graf graf ici în lecțiile de În urma cercetării didactice  efectuată  putem spune că utilizarea organizatoril recapitulare și sistematizare, și nu numai, dezvoltă spiritul de observație ale elevilor și implicit reținerea noțiunilor esențiale de biologie . Concluziile ac estei cercetări justifică tema aleasă, care dorește să vină în ajutorul celor interesați de abordarea și dezvoltarea unor strategii didactice formative pentru lecțiile de recapitulare și sistematizare la  biologie la nivelul nivelul învățământului preuniversitar. preuniversitar.

93

Bibliografie 1. ***Asociația Lectura și Scrierea pentru pentru Dezvoltarea Gândirii Critice R omânia, 2012, Ghid pentru mentori, Proiectul pentru Mentorat pentru dezvoltare complexă. 2. Bernat, S., 2003, Tehnica învățării e ficiente,  ficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca. 3. Bocoş, M., 2007, Teoria şi practica cercetării pedagogice , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. 4. Cerghit, I. 2002, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri, str  ategii, Editura 5. 6. 7. 8.

 Aramis, București. Cucoş, C., 1998, Pedagogie  1998, Pedagogie,, Editura Polorom, Ia şi. Cucoş, C., 2006, Pedagogie  2006, Pedagogie, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi. Dogaru-Ulieru, D., Drăghicescu , L., 2011,  Educaţie şi dezvoltare profesională , Scr isul isul Românesc Fundaţia- Editura, Craiova. Glava, A., Strategii de gândire critică, preluată la data de 10.07.2016, Curs opțional,

http://www.academia.edu/9848612/Dezvoltarea_gandirii_critice 9. Grigore, E., Macri., C., Stiluri de predare, Stiluri de învățare , modul 3, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –   2013,

Investeşte în oameni! 10. 11. 12. 13.

https://ro.scribd.com/doc/45191152/Suport-de-Curs-Metodologia-Cercetarii-Pedagogice-1 proiect şi realizare , Editura Dacia, Cluj-Napoca. Ionescu, M, 1982, Lecţia între proiect Ionescu, M., Bocoş, M., (coord.),  2009, Tratat de didactică modernă , Editura Paralela 45, Pitești. Ionescu, M., Radu, I., 1995, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Iucu, R.,  2005, Teoria și metodologia instruirii , Proiectul pentru Învățământul Rural, Min isterul

Educației și Cercetării. profesorului, Instrumente de 14. Joița, E.,( coord), Ilie, V., Frăsineanu, E.,  Formarea pedagogică a profesorului, învățare cognitiv - constructivistă, 2007, EDP, București. 15. Lazăr, V., Căprărin, D.,   2008,  Metode didactice utilizate în predare a biologiei, Editura Arves, Craiova. 16. Marinescu, M., 2010, Didactic  2010, Didactica a biologiei - teorie şi aplicaţii , Editura Paralela 45, București. Biologie, București. 17. MEC, 2009, Programe școlare, Biologie, 18. Neacșu, I.,  2006 , Învățarea academică independentă, Ghid metodologic , Universitatea din București

Facultatea de Psihologie și Științele Ș tiințele Educației, București. 19. Neacșu, I.,  2015,  Metode și tehnici de învâțare eficientă: fundamente și practici de succes,   Editura Polirom, București. 20. Nicu, A., 2007, Strategii de formare a gândirii c ritice, EDP, București. 21. Palicica, M., 2002, Prelegeri de psihopedagogie, Orizonturi Universitare, Timișoara. 22. Popescu-Neveanu P., Zlate M., Creţu T., 1995, Psihologie  1995,  Psihologie.. Manual pentru clasa a X- a şcoli normale  şi lice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; optimizarea 23. Pop-Păcurar, I.,  2012,  Dezvoltări în didactica biologiei: fundamente şi cercetări pentru optimizarea învăţării prin activităţi individuale şi de grup , Editura Paralela 45, Piteşti. 24. Sălăvăstru, D., 1999, Didactica psihologiei: psihologiei: perspective perspective teoretice și metodice, Editura Polirom, Iaşi. educației , Editura Polirom, Iași. 25. Sălăvăstru, D., 2004, Psihologia educației 26. Temple, C., Steele, J., Meredith, K ., ., 2002, Strategii de dezvoltare a gândirii critice pentru toate disciplinele școlare, Ghidul II,  Supliment al revistei ,,Didactica Pro... ”, Chișinău. metodologia gândirii critice , Ediția II, Supliment 27. Temple, C., Steele, J., Meredith, K ., ., 2003, Inițiere în metodologia al revistei ,,Didactica Pro... ”, Chișinău.

94

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnata, Bratu Laura Adela, înscrisă  pentru obținerea gradului didactic I seria 2015-2017, specializarea Biologie , prin prezenta certific faptul că lucrarea metodico-științifică cu titlul  ,,Dezvoltări metodice pentru recapitularea recapitularea și ”, coordonator științific sistematizarea cunoștințelor la biologie: biologie: organizato organizatorr i grafi ci  conf. dr. Pop-Păcurar Irina, este rezultatul propriilor mele activități de investigare

teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele personale obținute în activitatea mea didactică. În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista  bibliografică, iar preluările preluările din diferitele diferitele surse, inclusiv din alte lucrări lucrări personale, au fost citate în lucrare. Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative, examene sau concursuri.

95