Lucrare de Licenta

UNIVERSITATEA TIBISCUS TIMIŞOARA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SPECIALIZAREA RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

LUCRARE DE LICENŢĂ PIAŢA VINULUI ÎN ROMÂNIA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

TIMIŞOARA 2013 1

CUPRINS INTRODUCERE-sc!" #s"$!#c %& '#("(# )#*&#............................4-6 CAPITOLUL I C%!%c"(!#s"#c#&( '#(+(# )#*&#

7

1.1 1.1

Vin Vinul – prod rodus agro agroal alim imen enta tarr

8-9

1.1. 1.1.

Piaţa Piaţa vinul vinului ui în ansamb ansamblul lul pieţe pieţelo lorr agroal agroalime imenta ntare re

10-18 10-18

1.. 1..

!on" !on"un un#t #tur uraa pieţ pieţei ei inte intern rnaţ aţio iona nale le a vinu vinulu luii

19

1.$. 1.$.

%vol %voluţ uţia ia viti viti-v -vin ini# i#ul ultu turi riii euro europe pene ne

0

CAPITOLUL II P#%+% !$,*(%sc. % )#*&# .1.

Politi#a viti-vini#ol& viti-vini#ol& rom'neas#&

1-

..

Potenţialul Potenţialu l produ#tiv auto(ton

$-)

.$. .$.

*+er *+erta ta de vin vin din din ,om' ,om'ni niaa

6- 6-77

.4.

!onsum #omerţ intern i internaţional

8-9

.).

Politi#a +is#al& apli#at& în se#torul viti-vini#ol viti-vini#ol

$0-$4

.6

/ntegrarea viti#ulturii viti#ulturii rom'neti în #erinţele %...................$)-$6

CAPITOLUL III P!#*c#'%&(&( /%#*( )#"#c$&( #* R$,*#% $.1.

onele viti#ole din !riana-2anat

$7-$8

$.. $..

Pre3 Pre3en enta tare reaa !ram !ramel elor or ,e#a ,e#a. .

$9-4 $9-400

$.$

Pre3entarea Podgoriei ini-&derat...................................41-4 ini-&derat...................................41-4

$.4.

5nali3a diagnosti# diagnosti# a a#tivit&ţii +inan#iare

4$-4)

$.).

!on#lu3ii pe ba3a diagnosti#ului diagnosti#ului +inan#iar

4)



CAPITOLUL IV A*%&#% %c"#)#".+## ( ,%!("#* % C!%,(&$! R(c%4 4.1. 4.1.

enera enerali lit&ţ t&ţii privi privind nd maret mareting ingul ul vinul vinului ui

46-48 46-48

4..

umar anagerial

49

4.$.

Politi#a de produs

)0-)1

4.4.

Politi#a de preţ i promoţional& promoţional&

)-)$

4.). 4.).

Poli Politi ti#a #a de dist distri ribu buţi ţiee a prod produs usel elor or

)4-) )4-)))

4.6

5nali3a situaţiei:*;n#eputurile viti#ulturii în a#east& parte a lumii datea3& de #el puţin 4000 de ani. ?egenda spune #a @ionAsos 3eul vinului s-a n&s#ut în ;(ra#ia pe meleagurile #e ast&3i repre3int& teritoriul ,om'niei. ,om'nia sau @a#ia #um era ea #unos#ut& de romani a avut o #ultur& #onsolidat& a vinului.5bundenta  bu#atelor i +aima vinului produs de @a#i erau at't de #unos#ute si tentante în#'t 2urebista regele  primului stat @a# #entrali3at se#. / 2!n epo#a +eudal&eCist& m&rturii despre #ontinuitatea #ulturii viţei de vie mai ales în leg&tur& #u  propriet&ţile biseri#eti i m&n&stiretiFîn a#east& perioad& nu se +oloseau mi"loa#e de susţinere a viţei de vieviţele se t&iau s#urt iar l&starii se legau snop deasupra butu#ului.

4

?a în#eputul #apitalismuluise# EV//-EV///< pe m&sura de3volt&rii e#onomi#e a Prin#ipatelor ,om'neare lo# pro#esulde #on#entrare a plantaţiilor de vii în areale +avorabilepodgorii< i #onstituirea sortimentelor de soiuri despre #are pro+esorul /.!.;eodoreanu spunea în 194$ G.....erau at't de inţelept #on#epute în#'t se poate a+irma #& este aproape imposibil a le re+a#e.5st+el în podgoria @r&g&sani sortimentul era +ormat din !r'mpoie2rag(in& si ordom-despre #alitatea a#estor soiuri vorbete +&r& egal +ol#lorulD!r'mpoia #u t&ria2rog(ina #u stra#(ina iar ordanul umple buteaH.

?a !otnari sortimentul #uprindea ras&Beteas#& i Br'n#u&.>n podgoriile din ;ransilvania sortimentul era +ormat din soiuri lo#alealbena sau Beteas#a de 5rdeal/ordana sau /ordovanala #are sau mai ad&ugat mai t'r3iu soiuri adunate din ngaria de eCemplu Burmint. !ele mai mari supra+eţe de vii se a+lau în proprietatea m&n&stirilor p'n& în anul 1864 #'nd prin se#ulari3area averilor m&n&stirilor au tre#ut în posesia ţ&ranilor. >n ;ransilvaniaunde +eudalismul s-a destr&mat mai devremeviile au a"uns în proprietatea nobililor#are în urma de3volt&rii #omerţului #u vin #u ţ&rile ve#inei-au eCtins propriet&ţile. Viti#ultura în a#east& perioad& avea o te(nologie simpl&înmulţirea reali3'ndu-se în eC#lusivitate  prin butai neînr&d&#inaţiplantaţi #'te doi la groap&.;e(nologia de #ultur& în#epe s& se moderni3e3e  prin introdu#erea anumitor distanţe de plantaresusţinerea butu#iloradoptarea unor sisteme de t&iere i +orme de #ondu#ere #a i #ara#ter auto(tonumbrela moldoveneas#&#er#ul ardelenes#et#< /ntervenţia de #oordonare din partea statului în a#east& perioad&a +ost pra#ti# absent&.

P(!#$%% '$s"8#&$9(!#c. BiloCera a +ost semnalat& în ţ&rile viti#ole din restul %uropei în anul 186$ #'nd entomologul :estIood din 5nglia observ& pe +run3ele i r&d&#inile unor struguri de mas& de provenienţ& ameri#an&#ultivate în serele din Jammesmit( de l'ng& ?ondra.>n a#elai an ata#ul este semnalat în Branţa.>n 1869 inse#ta #are provoa#& ata#ul este des#ris& de Plan#(on sub denumireadevenit& o+i#ial& de P(AllCera vastatriC. >n ,om'nia apariţia +iloCerei a +ost semnalat& în#ep'nd #u anul 1880 în 3ona 5radapoi in 1884 în podgoria @ealu areeCtin3'ndu-se #u repe3i#iune în toat& ţara.;ot în a#east& perioad& i-a +&#ut apariţia i o boal& devastatoare pentru viţa de vie-mana provo#'nd un de3astru total #ulturilor de viţ& de vie. 5#este #alamit&ţi au surprins viti#ultura rom'neas#& #omplet nepreg&tit&supra+aţa #ultivat& #u viţ& devie în a#east& perioad& +iind de aproCimativ 140 mii de (a. >n a#este #ondiţii satul a instituit !omisia BiloCeri#&1884< trans+ormat& în anul 1891 în servi#iu viti#ol#are avea sar#ina de a stabili mi"loa#e de lupt& împotriva d&un&torului i de prote#ţie a viilor ne+iloCerate. Pentru re+a#erea viilor s-a re#urs la importul de (ibriAi din Branţa i totodat& de viţe ameri#aneVitis berlandieriVitis riparaVitis rupentris< #are s& +ie +olosite #a portaltoi.>n perioada 1889189 statul de3volt& se#torul pepinieriti# #u 1 pepiniere viti#ole amplasate în prin#ipalele podgorii. aterialul s&ditor produs pe plan intern în etapa de s+'rit a se#.al-/E-lea i in#eputul se#olului EE era #u totul ine+i#ient #eea #e a determinat autori3area importului de viţe altoite din alte ţ&ri.!u a#east& o#a3ie aveau s& +ie aduse în ,om'nia peste o sut& #in#i3e#i de soiuri str&ine din #are multe ne#orespun3&toare pentru #ondiţiile naturale de la noi. >n a#elai timp au +ost dislo#ate din amplasamentele lor tradiţionale soiuri rom'netimulte +iind înlo#uite #(iar #u (ibri3i dire#t produ#&tori.

)

>n a#est +el avea sa se produ#& un mare ameste# de soiuri#u impli#aţii ne+avorabile asupra #alit&ţilor vinurilor rom'neti #are i-au pierdut po3iţia de #are se bu#urau anterior pe pieţele %uropei. >n anul 191)se poate apre#ia #& plantaţiile viti#ole au +ost re+&#ute dup& de3astrul +iloCereidar datorit& #ara#terului par#elar al plantaţiilor nou în+iinţate i în a+ara 3onelor #onsa#ratea +olosirii (ibri3ilor produ#&tori dire#ţi în de+avoarea soiurilor nobile#a urmare a posibilit&ţilor +inan#iare reduse si a de+i#itului de material s&ditor re#omandat#u toate #& supra+eţele de vii au #res#ut#alitatea re#oltei a s#&3ut #onsiderabil. @a#& la situaţia pre3entat& ad&ug&m pagubele provo#ate de primul r&3boi mondial1916-1918< #ri3a e#onomi#& din 199-19$$ avem o imagine #lar& a #au3elor #are au generat de#&derea viti#ulturii rom'neti la s+'ritul se#olului al-E/E-lea i în#eputul se#olului EE. Perioada interbeli#& a +ost #ara#teri3at& prin leg&turi mai str'nse #u ermania si 5ustria interval în #are se remar#& o utili3are #res#'nd& a spriţului vin ameste#at #u ap& mineral& ga3oas& o alt& bogaţie lo#al&n perioada #omunist& 1948-1989n ţ&rile tradiţional produ#&toare i #onsumatoare de vin #onsumul de vin ordinar se diminuea3& rapid în timp #e #onsumul vinului de #alitate #rete lent. !omportamentul pieţei pare s& +ie determinat de devi3a Nsa bei mai puţin dar s& bei mai bineH. @ei vinul este #omer#iali3at internaţional nu eCist& o piaţ& internaţional& a vinului în sensul #urent al pieţei internaţionale. 5#easta deoare#e ţ&rile #onsumatoare sunt în a#elai timp produ#&toare asigur'ndu-si aprovi3ion3rea in proporţie de 100O. Piaţa vinului #uprinde mai multe segmente. egmental #el mai important este #el al vinurilor stabili3ate #are poate +i divi3at în mai multe grupeD vinuri de #alitate medie #&tre medio#re i vinuri de #alitate superioar& supus& unor reglement&ri si spe#i+i#aţii stri#te. Piaţa vinului în general dar în parti#ular #ea european& se #ara#teri3ea3& prin eC#edente stru#turale.Produ#ţia de vin depaete potenţialul de #onsum naţional i eventualele #antit&ţi destinate  pieţelor internaţionale. >n +inal sistemul de distribuţie a vinului reprodu#e a#eeai s#(em& peste tot în lume i anume el este +oarte +ragmentat #u un num&r +oarte mare de detailiti r&sp'ndiţi peste tot în teritoriu. e #onstat& în ultimii ani o evoluţie dis#ret& #onst'nd în deplasarea #antit&ţilor distribuite prin #analele de v'n3are en-gross (oteluri restaurante< #&tre #analele de distribuţie en-detail destinate #onsumatorului intern lanţuri de supermaret-urin timp #e o #restere a venitului vinului determin& o redu#ere a #onsumului de vin de mas& i #resterea ponderii vinului de #alitate o s#&dere a venitului nu determin& o redu#ere a #onsumului #i mai degrab& substituirea vinului de #alitate #u #el de mas&. 

1:1V#*& ; '!$s %!$%&#,(*"%! rm'nd eCemplul produ#&torilor de bere *rgani3aţia Kaţional& /nterpro+esional& Vitivini#ol& *K/V< soli#it& autorit&ţilor s& a##epte #lasi+i#area vinurilor #a produs agroalimentar. !u toate #& în legislaţia ţ&rilor % vinurile au un statut aparte +iind #onsiderate a +i un produs obţinut în urma a#tivit&ţilor în agri#ultur& în ,om'nia a#este b&uturi sunt #lasi+i#ate în a#eeai #ategorie #u b&uturile al#ooli#e spirtoase. Prin urmare produ#&torii de vinuri sunt obligati s& a#(ite taCele de timbru i a##i3e la +el #a produ#&torii de al#ool i b&uturi al#ooli#e. ParadoCal este +aptul #& dei vinul are o a#ţiune  preventiv& asupra bolilor #ardio-vas#ulare vitivini#ultorii sunt nevoiţi s& plateas#& i o taC& spe#ial& a+erent& produselor d&unatoare san&t&tii #e se #al#ulea3a în +un#ţie de #i+ra de a+a#eri a +ie#&rei so#ietaţi. Vinul este tratat #a bautur& spirtoas&. igur #& nu este aliment sut& la sut& dar trebuie ins& s& se inţeleaga #& este un produs obţinut în urma unor mun#i agri#ole. Prin urmare trebuie taCat #a atare i nu #a un produs de luC pre#um ţig&rile #a+eaua i al#oolulQ !u toate #& repre3entanţii inisterului 5gri#ulturii sunt de a#ord #u soli#it&rile *K/V  produ#&torii de vinuri se loves# în permanenţ& de re+u3ul o+i#ialilor inisterului Binantelor. 5#etia îi  "usti+i#& atitudinea motiv'nd #& anul a#esta #atalogarea vinurilor drept produs agroalimentar este imposibil& din #au3a +aptului #& taCele pe #are le in#asea3& de la produ#atorii de b&uturi al#ooli#e au +ost de"a #al#ulate #a venituri la bugetul de stat. T%9(&( !('!(#*". 10< #* '!(+& )#*&# >n pre3ent din #au3& #& vinurile sunt #lasi+i#ate #a b&uturi al#ooli#e taCele pe #are vitivini#ultorii le pl&tes# statului repre3int& aproCimativ 10O din preţul de v'n3are a vinurilor. ;aCele sunt di+erite în +un#ţie de tipul vinului. 5st+el în #a3ul în #are vinul se îns#rie în #ategoria #elui de mas& respe#tiv vin ie+tin a##i3a i taCa pentru timbru repre3int& #ir#a 10O din preţ. @a#& vinurile obţinute sunt mai s#umpe atun#i taCele pe #are le pl&tim statului #umulea3& peste )O din preţul +inal. Ţ.!#&( c%*#%"( !(**+. &% %cc#( !erinţa patronatelor din vitivini#ultur& este argumentat& i de +aptul #& in ţ&rile % #unos#ute #a  produ#&toare de vinuri a#este taCe nu se pl&tes#. tatele #omunitare #e sunt #unos#ute #a produ#&toare de vin sunt s#utite de la plata a##i3elor. 5st+el #& /talia pania ermania 5ustria i re#ia nu pl&tes# 

oisa @umitruF a(iu ?etitia #ond. t.. Piaţa vinului D te3& de do#torat.2u#ureti D 5% 1999

8

a#este taCe. 5+irmaţiile a#estuia sunt #on+irmate si de o+i#ialii 55P #are au ad&ugat #a în#epand de la 1 ianuarie 00$ a##i3a pentru vinuri a +ost eliminat& #(iar si de #&tre 2ulgaria. P&%*"%+##&( ( )#+.= $ %,#*"#!(> >ns& pentru vitivini#ultori #ea mai mare problem& o repre3int& lipsa banilor ne#esari pentru reînnoirea plantaţiilor. !u toate #& durata de viaţ& a unei plantaţii este de ) de ani din #au3a nivelului ridi#at al taCelor pe #are trebuie sa le plateas#& statului ma"oritatea produ#atorilor nu au mai avut bani  pentru a investi in plantaţii. !osturile sunt uriae numai reînnoirea unui (e#tar de vit& #ost& #ir#a 10.000 euro. >n urma unei anali3e s-a #onstatat #& anual este ne#esar& reînnoirea a #ir#a $O din supra+ata #u viţ&-de-vie. >ns& în ultimii ani nu s-a reuit de#'t reînnoierea unei supra+eţe de 01OH 2asil arnoveanuvi#epreedinte *K/V.$ %l a ad&ugat #a prin eliminarea a##i3elor viti#ultorii vor putea asigura reînnoirea plantaţiilor. !u tot #u suportarea #(eltuielilor pana la intrarea pe rod numai din a##i3a i timbrul +is#al un viti#ultor poate asigura un ritm de innoire anual de #ir#a 18-O.

1:2 P#%+% )#*&# 7* %*s%,/&& '#(+(&$! %!$%&#,(*"%!( Vinul repre3int& o b&utur& al#ooli#& #e se #onsum& pe întreg teritoriul ,om'niei. Ku putem delimita un anumit teritoriu sau spaţiu geogra+i# unde eCist& numai non-#onsumatori absoluţi sau numai non-#onsumatori relativi. ;eritoriul unde sunt #omer#iali3ate vinurile repre3int& întreaga ,om'nie in#lusiv i pentru anul 007. !omer#iali3area vinului desigur are lo# în 3onele mai intens populate at't în mediul rural #'t i urban. ediul rural #are în ,om'nia repre3int& aproCimativ 40 O din totalul  populaţiei în general e #ara#teri3at prin e#onomia natural& produ#&torii +iind i ei însui #onsumatorii adi#& auto#onsumul. 5i#i se are în vedere de vinul produs în #ondiţii #asni#e vinul vra# sau de masa #are la #alitate gust arom& nu r&m'ne în urm& +aţ& de #el numit de #alitate. >n mediul urban  îns& e #omer#iali3at vinul îmbuteliat în sti#le av'nd o preponderenţ& mai mare de#'t #el v'ndut în vra#. tru#tura de v'n3&ri a vinului pe "udeţe în anul 007 litri de vin  Alba  Arad  Argeş Bacău Bihor Bistriţa- Năsăud Botoşai Braşo" Brăila Bu$ău %araş &e"eri %ălăraşi %lu' %ostaţa %o"asa ()*bo"iţa (ol' $

10.161.200 12.528.600 17.875.200 18.806.200 15.960.000 8.299.200 12.02!.200 15.696.660 9.9#8.#00 1!.220.200 8.857.800 8.6#5.000 18.699.800 19.0#5.600 5.9!1.800 1#.#17.200 19.551.000

2asil arnoveanuvi#epreedinte *K/V III.neIs#(annel.ro

9

+alaţi +iurigu +or' ,arghita ,uedoara aşi lo" /ara*ureş /ehediţi /ureş Nea*ţ lt raho"a &atu /are &ăla' &ibiu &ucea"a eleor*a i*iş ulcea 3aslui 3)lcea 3racea Municipiul Bucureşti

16.#9#.660 7.982.660 10.!7#.000 8.671.600 12.901.000 21.705.600 7.982.660 1!.568.660 8.1!9.600 15.#!0.660 1#.6!2.660 12.770.660 22.051.#00 9.762.200 6.596.800 11.198.600 18.!00.800 11.597.600 18.008.200 6.8!6.200 12.10!.000 10.985.800 10.29#.200 53.226.600

S"!c"!% '#(+(#  @a#& +a#em o anali3& empiri#& v'n3&ri ridi#ate sunt în 3onele geogra+i#o-istori#e de produ#ere a vinului în apropierea 3onelor viti#ole unde putem +a#e rost într-un timp mai util i e+i#ient de materia  prim& D strugurii. ai "os pre3ent&m (arta viti#ol& a ,om'niei D

10

,egiunile geogra+i#o-istori#e sunt D oldova untenia i *ltenia ona de Vest ;ransilvania @obrogea. !ultura viţei de vie poate +i pra#ti#at& în ,om'nia pe aproape întreg teritoriul ţ&rii în#ep'nd de la @un&re în sud p'n& în "udeţele 2otoani i aramure în nord. Kumai #'teva "udeţe situate în 3one de mai mare altitudine 2raov !ovasna Jarg(ita< i un singur "udeţ din eCtrema nordi#a a ţ&rii u#eava< nu o+er& #ondiţi prielni#e pentru viti#ultur&. Potrivit unei re#ente lu#r&ri de 3onare a produ#ţiei viti#ole în ,om'nia eCist& un numar de $7  podgorii din #are +a# parte 1$ de #entre viti#ole la #are se mai adaug& 40 de #entre viti#ole independente situate în a+ara podgoriilor. Kum&rul plaiurilor viti#ole este +oarte mare prin  plai  înţeleg'ndu-se o supra+aţ& oare#um restr'ns& de vii ae3ate pe a#eeai +orm& de relie+ pe #are se produ# vinuri de o #alitate distin#t& i omogen&. Vinurile oldovei. Viile o#up& în oldova o întindere de peste 90.000 (e#tare #eea #e înseamn& a treia parte din supra+aţa viti#ol& a ţ&rii. Plantaţiile de vii se iniruie pe toata lungimea  provin#ieiîn#ep'nd din 2otoani în nord p'n& în Vran#ea în sud i pe toat& l&ţimea ei din 3ona deluroas& a sub#arpaţilor r&s&riteni i p'n& în apa Prutului. rm&rind (arta viti#ol& a oldovei i #obor'nd pe ea din nord #&tre sud ne înt'lnim #u #'teva #elebre podgorii. >n "udeţul /ai se a+l& în primul r'nd podgoria !otnari. ;ot ai#i se a+l& podgoria /ailor #u #entrele sale viti#ole !opou 2u#ium ri#ani si !omama pre#um i #entrele viti#ole independente Plugari i Probota. >n#epand din sudul a#estui "udeţ si travers'nd apoi "udeţul Vaslui pe toat& lungimea sa este o întins& podgorie a Juilor în #uprinsul #&reia se a+l& #entrele viti#ole 2o(otin 5vereti Jui Vut#ani i urgeni. ;ot in Vaslui eCist& podgoria !olinele ;utovei al#atuit& din #entrele /ana ;utova i 2alab&nesti ultimul situat in "udetul alatin "udeţul 2a#&u ne int'lnim #u podgoria eletin #u viile sale din #entrele eletin @ealul orii Pari#ea ;&n&soaia i o(or. Rudeţul alaţi în sud-estul oldovei a devenit o mare 3ona viti#ol& în #are eCist& patru podgoriiD @ealul 2u"orului #u #entrele viti#ole 2u"oru mulţi *an#ea i 2eretin nord pe malul @unarii ne înt'mpin& ve#(ea podgorie de la ari#a Ki#uliţel #are-i adun& viile în trei #entre viti#oleD ;ul#ea Ki#uliţel i a#in. >n eCtremitatea sudvesti#& a regiunii în imediata apropiere a batr'nului @anubiu se a+la viile de la *strov *ltina i 5liman. Ku  pot +i omise din a#easta enumerare ni#i viile de la @&ieni i Jarova #ele de la 5dam#lisi i 2aneasa i ni#i #ele de la ongalia i !(irnogeni toate intrate în peisa"ul viti#ol dobrogean. Produsele #are preiau în #ea mai mare masur& amprenta +a#torilor +avorabili de #ultura sunt vinurile. >n @obrogea se produ# vinuri #are au insuiri #alitative distin#te purt'nd bla3oane de mare nobleţe. Podgoria ur+atlar se îns#rie al&turi de !otnari i Pietroasa în grupa arealelor viti#ole rom'neti în #are pot +i obţinute vinuri dul#i naturale din struguri #ulei la sta+idirea boabelor. Peste tot în a#east& regiune pot +i produse vinuri roii de mare mar#& bogate i intens #olorate pre#um i vinuri albe se#i sau demise#i #are se disting prin putemi#a lor personalitate. >n general vinul se adresea3& urmatoarelor #ategorii D persoanele +i3i#e #u v'rsta peste 18 ani a#torilor de pe piaţa (ore#a #are Nserves#H #onsumatorul +inal. Piaţa vinului e în prag de aderare. @e3voltarea segmentului (ore#a are #a i #onse#inţ& #reterea semni+i#ativ& a #onsumului de vin din a#est se#tor. @in perspe#tiva unui produ#&tor sau distribuitor

1$

 piaţa (ore#a rom'neas#& are în#& multe nea"unsuri D lipsa unui personal spe#iali3at #are s& asigure depo3itarea vinului în #ondiţii optime lipsa unei metode de servire pro+esional& i a unei re#omand&ri #ore#te pre#um i administrarea de+e#tuoas& a unui sto# de mar+&. ;oate a#estea se ras+r'ng în mod negativ asupra #alit&ţii vinului i impli#it asupra #redibilit&ţii produ#&torului.  Keîn#rederea dintre #onsumatori i produ#&tori repre3int& in#& o barier& de netre#ut. !u toate #& piaţa (ore#a e departe de a +i per+e#t& în #eea #e privete #unotinţele despre vin produ#&torii iLsau distribuitorii a#estei b&uturi au reali3at #a nu pot +i puterni#i pe piaţa vinului da#a nu sunt puterni#i în se#torul (ore#a. !a o #onse#inţ& v'n3&rile au #res#ut pe a#est se#tor mai ales în partea superpremium iar potenţialul este în #ontinuare unul important. Proprietarii i managerii ii mani+est& interesul pentru vin i mai ales pentru #alitatea a#estuia #ontienti3'nd +aptul #& satis+a#erea eCigenţei #lientului +inal #ontribuie #onsiderabil la pro+it. * alt& parti#ularitate a #onsumului de vin este #& oamenii atun#i #'nd ies în ora s& #onsume alt#eva de#'t #eea #e #onsum& a#as&. Pe piaţa (ore#a #lienţii dores# #eea #e nu este pe ra+t în maga3ine supermaret-uri. 5#est lu#ru se mani+est& #u at't mai pregnant #u #'t lo#aţiile se a+l& mai sus. >n #eea #e privete vinurile nou intrate pe piaţ& #onsumatorii rom'ni sunt mai reti#enţi barier& evitat& prin #omuni#area dire#t& d'ndu-i-se r&ga3 #onsumatorului de a se in+orma despre a#est produs. * alt& strategie repre3int& Gvinul la pa(arH. Per#epţia #onsumatorului depinde în mare m&sur& de #apa#itatea brandului de a-i o+eri #eea #e ateapt&. * alt& #ara#teristi#& repre3int& m&r#ile de vin. 5par tot mai multe ediţii limitate +ie#are sti#l& +iind înseriat& i poart& semn&tura #elui #are a produs vinul. @e eCemplu ?a Putere #onţine  sortimente de vinuri albe bariTue D !(ardonaA i Beteas#& a#estea +iind i ediţie limitat&  #'te 1.000 de sti#le +ie#are seria +iind menţionat& pe eti#(et&n momentul de +aţ& în 1) ţ&ri europene eCist& propuneri pentru re+orma se#torului vitivini#ol. Potrivit repre3entanţilor % a#east& re+orm& este important& deoare#e niunea %uropean& este  prin#ipalul produ#t&tor de vinuri din lume prin#ipalul #onsumator prin#ipalul eCportator i importator #u pieţe de des+a#ere pre#um ,usia Raponia %lveţia !(ina !oreea. >n 006 niunea %uropean& a bene+i#iat de o #retere a eCportului i din #au3a +aptului #& pieţele din a#este ţ&ri erau în#(ise pentru de +urni3orii tradiţionali. Vinul "oa#& un rol important în angrena"ul e#onomi# european. >n ultimii ani a eCistat o #urb& as#endent& în #eea #e privete produ#tia de vin iar #onsumul a s#&3ut. >n +ie#are an vinul nu poate +i #onsumat în întregime #antitatea eC#edent& +iind sto#at& sau trans+ormat& prin distilare în bioetanol. @in a#east& #au3& spe#i+i#& repre3entanţii % este ne#esar& adoptarea unor m&suri de distilare de #ri3& a vinului în #arburanţi. !on+orm datelor !omisiei %uropene da#& ritmul de produ#ţie a vinului se menţine la +el de ridi#at în 01 va eCista un eC#edent de vin de 1$ miliarde de (e#tolitri. Prin m&surile #e urmea3& a +i luate se dorete sporirea #ompetitivit&ţii re#u#erirea unor segmente de piaţ& si presupune nite reguli simple i #lare pentru a e#(ilibra raportul dintre #erere i o+ert&. 5#east& re+orm& intervine la aproape un an de la în#(eierea dis#uţiilor organi3ate de niunea %uropean& la #are au parti#ipat prin#ipalii +a#tori anga"aţi în a#est sistem la nivel european. 7

.

CAPITOLUL II P#%+% !$,*(%sc. % )#*&# 2:1 P$&#"#c% )#"#-)#*#c$&. !$,*(%sc. P!#*c#'##&( ( /%. %&( '$&#"#c## )#"#-)#*#c$&( ;rebuie pus& în pra#ti#& i spri"init& #ole#tiv o strategie dubl&D -o strategie #omer#ial& de #u#erire a segmentele de piaţ& pentru vinul @*! i vinul de mas& #u /F -o strategie de restru#turare i re#onversie #alitativ& a viei nobile în +un#ţie de obie#tivele de piaţ&D 5#east& strategie dubl& este #ondiţia de ba3& a de3volt&rii se#torului vitivini#ol. 5##elerarea restru#tur&rii plantaţiilor de vie nobil& +&r& stabilirea obie#tivelor de piaţ& #orespunde unei #onduite +&r& perspe#tiv& în #ontradi#ţie #u de3voltarea unei strategii puterni#e de #omer#iali3are #are nu este posibil& +&r& a adapta plantaţiile viti#ole #onduita produ#&torilor vini+i#area  #omer#iali3area i reali3area veniturilor. !ondiţia prioritar& a reuitei unei ast+el de strategii #onst& în transpunerea ei în realitate i prin m&suri pra#ti#e. * strategie #omer#ial& de #u#erire a segmentelor de piaţ& ba3at& pe urm&toarele 7

%manuel RaTuim repre3entantul @ire#ţiei enerale pentru 5gri#ultur& din #adrul !omisiei %uropene

0

ne#esit&ţiD - înt&rirea rolului organi3aţiilor interpro+esionale i a #oordon&rii a#estora pentru stabilirea obie#tivelor  pe segmentul de piaţ& administrarea i a#tuali3area registrelor înto#mite evoluţia tipi#it&ţii vinurilor i a #ondiţiilor de autori3areF - punerea în apli#are a strategiilor de parteneriat prin #ontra#tarea în amonte i în aval de produ#erea vinuluiF - +avori3area emergenţei grupurilor de produ#&tori i a instrumentelor #omer#iale stru#turateF - în#ura"area restru#tur&rii produ#&torilor pe ba3a unui proie#t strategi# în aval pentru segmentul de  piaţ& i a unui proie#t de re#onversie -restru#turare a plantaţiilor viti#oleF - +avori3area regrup&rii aso#iaţiilor pro+esionalelor regionale în #adrul unei organi3aţii interpro+esionale #are permite #onsolidarea mi"loa#elor de promovare #ole#tive pe pieţele ţint& interne i eCterne< a vinuluiF - de3voltarea #onsolidarea promov&rii vinului #omuni#area pe teritoriul naţional asupra ţintelor  publi#e i +orm&rii #ompetitorilor în spe#ial din r'ndul tinerilor i studenţilor de3voltarea edu#aţiei #onsumatorului pentru relansarea #onsumului i re+a#erea ?egii Viei i Vinului nr. 44L00F - modi+i#area i #ompletarea ?egii viei i vinului în sistemul organi3&rii #omune a pieţei produselor vitivini#ole nr. 44L00F - în #adrul #onvenţiilor dintre autoritatea de reglementare - 5P@, i *rgani3aţia Kaţional& /nterpro+esional& Vitivini#ol& *K/V la nivel #entral i lo#al s& se prevad& instrumente #omer#iale s#(eme de +inanţare i me#anisme de piaţ& programe de re#onversie i restru#turare a plantaţiilor viti#ole adaptate pentru piaţa #omun& a vinului stabilite prin parteneriat nego#iat. -  proie#tele de restru#turare re#onversie s& bene+i#ie3e de susţinere +inan#iar& at't din partea autorit&ţilor de reglementare #'t i din +onduri proprii. - în #adrul Proie#telor de restru#turare re#onversie agenţii e#onomi#i trebuie s& elabore3e în mod simultanD - planul de #u#erire #omer#ial& a segmentului de piaţ&F - planul de de3voltare i adaptare a plantaţiilor viti#oleF - #riterii e+e#tive de prioritateF - urm&rirea i evoluţia proie#tului F - re#rutarea de #adre #omer#iale iLsau de eCportF - +avori3area e+e#tu&rii unui plan de in+ormare pentru administratori podgoreni salariaţi din eCploataţiile viti#ole sau grupuri de produ#&tori privind ne#esitatea elabor&rii i de3volt&rii unui ast+el de  proie#t. * strategie dinami#& de restru#turare re#onversie #alitativ& a plantaţiilor de vii nobile în +un#ţie de obie#tivele de piaţ& #are se ba3ea3& pe urm&toarele prin#ipiiD - segmentarea o+ertei de vinD o par#el&  un produs #are presupuneD - un segment de piaţ&F - un management optimal F - un randamentL(a maCimalF - o politi#& de venituri di+erenţiateF !ramele produ#&torilor s& de+initive3e o strategieD Produsul i evoluţia a#estoraHF - s& se rede+ineas#& obie#tivele pieţei #orelate #u produ#ţia multianual& a  produ#&torilorF - #onsolidarea m&surilor de susţinere a viti#ultorilor pornind de la preg&tirea #adrelor te(ni#e pentru #ultura viţei de vie - stabilirea regulilor de produ#ţie p'n& la s+'ritul lunii de#embrie a anului de piaţ& pentru reali3areaD

1

- randament anual maCimD a< 90 (l vinL(a pentru vin de mas& i vin de mas& #u /F  b< 6) (l vin L(a pentru vin @*!F - îns#rierea par#elor #ultivate #u viţ& de vie în ,egistrul Plantaţiilor  Viti#oleF - reguli de produ#ţie spe#i+i#eF - evaluarea #ore#t& a potenţialului de produ#ţie #antitativ& i #alitativ& în leg&tur& #u #erinţele pieţei.

2:2: P$"(*+#%&& '!$c"#) %"$H"$* ,om'nia este ţar& viti#ol& membr& din anul 198 a *+i#iului /nternaţional al Viei i Vinului. Uara noastr& este eCportator tradiţional de vinuri re#unos#ute i apre#iate pe pieţele eCterne. Prin m&rimea supra+eţelor viti#ole i a produ#ţiilor reali3ate ,om'nia se situea3& printre primele 10 ţ&ri viti#ole din lume.>n ,om'nia sunt opt 3one viti#oleD ,egiunea viti#ol& a Podiului ;ransilvaniei podgoriile ;'rnave 5lba 5iud n #eea #e privete produ#ţia de struguri la nivel naţional putem observa #& a#easta a s#&3ut întrun ritm +oarte alert. @a#& în 00) aveam o produ#ţie de 1078 mii tone în 007 s-a a"uns la o produ#ţie de )0)8 mii tone. @in a#east& s#&dere de )$08O observ&m #& )179O s-a înregistrat în se#torul privat. @a#& anali3am pe tipuri de vii putem observa #a în #a3ul viilor altoite produ#ţia a s#&3ut mai mult de#at în #a3ul #elor (ibride. 5v'nd supra+eţele #ultivate i produ#ţia putem evidenţia produ#ţia medie la (e#tar. %voluţia  produ#ţiei medii este pre3entat& în tabelul $ 9

%voluţia produ#ţiei medii la (e#tar în perioada 00)- 007 ;abel nr.$

mii tone 5nii 00)

Vii pe rod d# D -altoite pe rod -(ibride pe rod

;otal 4)91 4711 447$

006 Privat 46$4 48) 447)

;otal )991 6)99 491

@i+erenta

007 Privat 60$7 6706 4894

;otal 60$ $44 880

Privat 61 $6$ 88

007-00) O< ;otal Privat -4$0 -4$44 -)04 -)10$ -$661 -$)60

5nali3'nd tabelul evoluţiei produ#ţiei medii la (e#tar observ&m #a dei în anul 006 s-a înregistrat o produ#ţie medie mare de peste 4)00 tone în 007 a avut o s#&dere brus#& a"ung'ndu-se la 600 tone. * s#&dere +oarte mare de peste )0O au înregistrat-o viile altoite mai ales în se#torul privat. 9

 5nuarul tatisti# al ,om'niei 006

4

 Produ#ţia de struguri în 007 ;abel nr.4 Vii pe rod ;otal 8047

Privat 71)$

mii tone Vii altoite pe rod ;otal Privat 696 )40

Vii (ibride pe rod ;otal Privat 17$0 17$0

10

Produ#&torii mari de vinuriD D$/!$(%D ur+atlar ,om'nia Xarom @rins Vinvi#o !onstanţa Bruvimed Viti#ola ari#a  Ki#uliţel*vidius er#ado F M$&$)% D 2u#ium /ai !otnariVinia!@VV /aiVin#on Vran#eaVeritas Pan#iuVinuri  Ki#oretiProIine /nternaţional!@VV *dobeti,ameC2a#(us F B%*%" D !ramele ,e#a !@VV ini F T!%*s#&)%*#% D Ridvei !asa Vinului urePres#on ures F O&"(*#% D !arl ,e( :inerA Vie Vin Van"u are Vinarte@ 2anu ara#ine F M*"(*#% D Provinum .%.,.V.%.Vinterra /nternational!ramele JaleIood!arpat(ian :inerAVidelmar@VB,/!@VV Valea !alugareas#&!@VV Ste+&neti – 5rge;o(ani ,ovit

2:3: O8(!"% ( )#* #* R$,*#% Produ#ţia de vin #are a#oper& în totalitate #onsumul intern s-a ridi#at la )1 milioane (l in 001 6.1 milioane (l in 007. Vinurile superioare #u indi#aţie geogra+i#& prote"at& deţineau în a#elai an 188O restul revenind vinurilor de mas& 716O. ub aspe#tul #ulorii vinurile albe deţin în #ontinuare po3iţia dominant& #u aproape 80O +iind urmate de vinurile roii #u #ir#a 0O. tru#tura varietal& a podgoriilor din ,om'nia  pre3int& o mare diversitate o+erind ast+el industriei ansa în mare parte ne+ru#ti+i#at&< de a produ#e o gam& +oarte larg& de vinuri de #alitate. pe#ialitii apre#ia3& #& ,om'nia poate produ#e pana la 40 sortimente di+erite de vinuri din #are 11 pentru #onsumul #urent 4 de #ategorii de vinuri superioare V< i $49 #u denumiri de origine #ontrolat& in#lusiv #u grade de #alitate. !onsumul pe #ap de lo#uitor pentru anul 007 a repre3entat 66 litri L lo#uitor ,ata medie anual& de #retere a #onsumului a +ost de 4 O. Preţul unui litru de vin de mas& pentru anul 007 a +ost de ) lei iar #el de #alitate de 70 lei. Pre3ent&m #ele mai apre#iate vinuri auto(tone în raport de #alitate-preţ de pe piaţa rom'neas#& D % Jidvei / Cotnari c Murfatlar   P#("!$%s.

% Jidvei 10

 5nuarul tatisti# al ,om'niei 006

)

T!%,#*(!- ;raminer se obţine într-o larg& palet& de la se# p'n& la dul#e. 5re o #uloare galbenver3uie p'n& la galben-aurie sau #(iar galben-ros#at& dup& mai mulţi ani de înve#(ire. 5roma spe#i+i#& i distin#t& este asem&n&toare #u #ea a dul#eţii de tranda+iri. ustul este uor pi#ant l&s'nd uneori impresia #elui de mirodenii on#tuos i #ati+elat. Vinul este apre#iat #a un eliCir pentru 3ilele b&tr'neţii un înt&ritor #are lungeste i în+rumusetea3& viaţa. Prin maturare i inve#(ire apare mai #orpolent puţin am&rui i #u gust de alune. D!J Msc%"- us#at *tonnel este vinul #are i-a g&sit a doua patrie în #adrul pogdoriei #u o #uloare de la galben pai p'n& la galben auriu de la se# demise# p'n& la dul#e. Par+umul i aroma amintes# de #ele ale strugurelui #opt #u gust atr&g&tor pl&#ut av'nd savoarea unui ne#tar aromati3at #u esenţa de salvie p'n& la mirosul pl&#ut al +lorilor de lam'i. F("(%sc% R(%&.- Beteas#a ,egala este un soi auto(ton dominant între vinurile albe se#i pentru  prospeţimea vinuo3itatea i +ru#tuo3itatea sa #u un par+um mai puţin pronunţat dar #u o arom& #are îl di+erenţia3&. Vinul se impune prin e#(ilibrul s&u în #omponente. 5#iditatea deseori mai ridi#at& de#'t la #elelalte vinuri din podgorie îi imprim& o not& de vioi#iune +oarte atra#tiv& pentru mulţi #onsumatori.5#este însuiri au +&#ut #a a#est vin s& +ie #autat din ,om'nia p'n& în îndep&rtata Raponie. S%)#*$* B&%*c- auvignon 2lan# este un vin se# demise# sau demidul#e #are a #ontribuit i #ontribuie la menţinerea +aimei Ridveiului în ţar& i str&in&tate.!'nd vinul este t'n&r +ru#tuo3itatea  par+umul i aroma ierboas& amintes# de #ele de amnar s#aparat. %ste un vin #u mult&viaţ& pl&#ut a#id #u o inegalabil& savoare +ru#tuos i armoni#. @up& #'ţiva ani de p&strare în butoi i butelii bu#(etul i gustul se apropie de ale pepenului galben. V#*%!s T!*%)(- Vinars este un produs obţinut prin înve#(irea peste 8 ani a distilatelor de vin din butoaie de ste"ar.5#iditatea ridi#at& a vinurilor din Podgoria ;'rnave #are se distila tinere separarea #ore#t& pe +ra#ţiuni a distilatelor înve#(irea de durat& du# la obţinerea unui vinars de #alitate #u o +ineţe deosebit& i #u o personalitate spe#i+i#& Ridveiului. / Cotnari 5!%s% ( C$"*%!#- ustul #ompleC pare +&#ut din #el al mie3ului de nu#& împletit #u dul#eaţa sta+idelor i #u o nuanţ& plin& de migdale dul#i. trugurii din #are se obţine a#est vin poart& denumirea de rasa de !otnari F a#est soi de struguri a#umulea3& +re#vent $00 grame de 3a(&rLlitru de must din #are re3ult& un vin de minim 100O al#ool i aproCimativ 80 grame. F("(%sc% %&/..trugurii din #are se obţine a#est vin sunt #ei de Beteas#a alb& #ulei la maturitate de înnobilare #'nd mustul re3ultat din vini+i#area lor are o #on#entrentraţie în 3a(aruri de minim 40 grLlt. din #are re3ult& un vin de 11.)O al#ool i aproCimativ 40 gr. 3a(&r. c Murfatlar  CH%!$**%J- oi de ba3& în #adrul podgoriei ur+atlar reali3at în urma supra#oa#erii avansate. deţine re#ordul distin#ţiilor internaţionale +iind #onsiderat un #ampion al a#estora. P#*$" 5!#s-%ste repre3entantul +idel al vinurilor naturale dul#i deţin'nd re#ordul a#umul&rilor de 3a(&r. !ulorile galben pai nuanţele spre #(i(limbariu în urma înve#(irii avansate gustul #ara#teristi# armonia în asamblu a #omponentelor #e-i #on+er& nuanţe #ati+elate i on#tuase îl +a# s& rivali3e3e #u #ele mai renumute vinuri ale lumii din a#east& #ategorie.

6

C%/(!*(" S%)#*$*- Vin b&rb&tes# impresionant prin #ara#terul s&u +ru#tuos #e evoluea3& eC#elent în urma matur&rii în vase de ste"ar #e-i #on+er& un bu#(et original o armonie gustativ& #ompleC&rou rubiniu în +a3a tan&r& #u tente maronii în urma înve#(irii. M(!&$"- Vin rou aprins vioi viva#e #u bu#(etul +loral #ara#teristi# armoni# #onstituit #u o  bun& evoluţie în înve#(ire în spe#ial aso#iat #u vasul de ste"ar.5re o #ompo3iţie organolepti#& spe#i+i#& #u un #onţinut ponderat în tanin i evoluea3& bine în urma matur&rii #&p&t'nd un gust +ru#tuos de #oa#&3e.  P#("!$%s. Bs#$c ( P#("!$%s.- %ste un vin de #alitate superioar&. V demidul#e #u o #on#entraţie al#ooli#& de 11 O i 3a(&r re3idual ne+ermentat 40 gr.L l 5#est sortiment a re3ultat din #upa"area unei #antit&ţi de 0O vin soi. 2usuioa#& de 2o(otin #u 80O alte vinuri soiuri roii. 5re o #uloare rou rubiniu în#(is este un vin #ati+elat #u arom& dis#ret& de 2usuioa#& de 2o(otin un vin plin #u o uoar& astringenţ& i un bu#(et #e amintete de +ru#tele de p&dure. Poate +i aso#iat #u preparatele din #arne de  por# i vit& la gr&tar i #u preparatele de patiserie. ;emperatura de servire este de 16 – 18Y !. R#(s&#* I"%&#%*- %ste so#otit regele vinurilor albe se#i. 5re #uloare galben ver3ui un vin sobru  b&rb&tes# pl&#ut aromat suav i re#on+ortant. 2u#(etul de o +ineţe deosebit& amintete de mirosul +'nului #osit. %ste un vin #u @enumire de *rigine !ontrolat& @*!< #u t&ria al#ooli#& 11O. @atorit& a#idit&ţii ridi#ate #onsumat la temperatura de 8 – 10 Y ! poate însoţi preparatele din +ru#te de mare  pete în spe#ial gras i #arne de pas&re.

2:: C$*s,= c$,(!+ #*"(!* 4# #*"(!*%+#$*%& Vinurile de import în#ep s& aib& su##es printre #onsumatorii romZni. ,epre3entanţii pieţei estimea3a #& 10O din #antitatea de vin #onsumat& în pre3ent în ,om'nia provine din alte ţ&ri. Produ#&torii auto(toni de vinuri vor trebui sa str'ng& r'ndurile în +aţa #on#urenţei str&ine mai ales dupa perioada s&rb&torilor. ;ot mai mulţi #onsumatori #ump&r& vinuri de import provenite din ţ&ri europene dar i din 5meri#a ?atin& 5+ri#a sau 5ustralia. ?a un an de la integrarea ţ&rii noastre în niunea %uropean& repre3entanţii pieţei estimea3& #& aproCimativ 10O din vinurile v'ndute în ,om'nia sunt str&ine. G% drept #& prima oar&#ump&r&torii aleg sti#la din ra+tul maga3inului din pur& #urio3itate./ar perioada s&rb&torilor a +ost momentul #el mai bun pentru a degusta li#orile str&ine #are au i avanta"ul de a +i imbuteliate i eti#(etate +oarte atra#tiv K11.Ki#i preţul mi# nu este de negli"at iar  pentru #ei #are aleg #antitatea în detrimentul #alit&ţii o+erta de vinuri din alte ţ&ri ar putea #on#ura #u #ea auto(ton&.!(iar da#& vinurile de import nu deţin o pondere generoas& din totalul pieţei repre3entanţii Patronatului Kaţional al Viei i Vinului PKVV< sunt de p&rere #& produ#&torii rom'ni ar trebui sa-i revi3uias#& strategia de mareting. G!e se intampl& poate repre3enta un semnal de alarm&. Produ#&torii rom'ni trebuie s& #ontienti3e3e #& un mareting agresiv poate genera v'n3&ri pe masur&. 5sta #(iar da#& vinurile noastre au întrunit apre#ierile "uriilor internaţionaleN 12 !u toat& avalana de b&uturi spirtoase de import mult mai ie+tine odat& #u integrarea în % rom'nii #ontinu& sa pre+ere vinul. !onaţionalii notri #onsum& în "ur de 6 litri de vinLanîn timp #e 11

i(ai Pati# dire#torul general al *+i#iului Kaţional al Viei i Vinului *KVVn total rom'nii #onsum& în "ur de $) milioane de (e#tolitri de vin în +ie#are an da#a se ţine #ont i de #antit&ţile  produse în gospod&riile individuale. i(ai Pati# este de parere #& rom'nii sunt mai degrab& #onservatori în privinţa soiurilor îngurgitate. Ga"oritatea b&utorilor ram'n +ideli soiurilor auto(tone pentru #& au mai mult& în#redereN spune dire#torul *KVV. >n privinţa #ulorii li#orii #onsumatorii rom'ni au gusturi total di+erite de #ei din ţ&rile #u tradiţie în produ#ţia de vinuri pre#um Branţa pania Portugalia sau /talia G Koi bem vinuri albe din gama demidul#e-demise# în timp #e europenii #onsuma vin rou se# #are #onţine de 3e#e ori mai multe substanţe #u proprietaţi #urativeN 13. ingurul moment în #are vinurile roii se v'nd mai bine de#at #ele albe este perioada s&rb&torilor adaug& #unos#&torii.

I,'$!"!#&( 4# (9'$!"!#&( %Cportul de vin al ,om'niei este nesemni+i#ativ repre3ent'nd sub n se#olul E// satele podgoriei ar&dene  P'n#ota i _deratul au a"uns în urma unor donaţii regale în stap'nirea unor m_n_stiri i biseri#i de rit #atoli# benede#tin. @in datele re+eritoare la viti#ultorii din 3ona arandului reiese #_ mai multi viti#ultori se a+lau în (otarele ve#(ilor ase3&ri #a Siria P'n#otaalsa  _derat. @e-a lungul timpului viti#ultura a#estei podgorii se de3volta progresiv a"ungand #a în se#olele EV-EV/ #a vinul s& +ie #onsiderat un arti#ol de ne#esitate #are asigura 80O din veniturile domeniilor i ale #etaţenilor. >n +un#ţie de stap'nire otoman& sau austria#&nto#mirea a#estora s-a +&#ut în #on+ormitate #u ?egea !ontabilit&ţii nr.8L1991republi#at&i #u *rdinul 17)L00) pentru aprobarea reglement&rilor #ontabile #on+orme #u dire#tiva a-/V-a a !omunit&ţii %#onomi#e %uropene. ituaţiile +inan#iare #uprindD -2ilanţ pres#urtat -!ont de pro+it i pierdere -Kote eCpli#ative la situaţiile +inan#iare

T!%*%c+## 7* ,$*(. s"!.#*. ;ran3a#ţiile în moned& str&in& sunt înregistrate la #ursul de s#(imb de la data tran3a#ţiei.?a s+'ritul eCer#iţiului #reanţele i datoriile eCprimate în valut& sunt #onvertite la #ursul de s#(imb de la data bilanţului i di+erenţele de #urs sunt înregistrate în #ontul de pro+it i pierdere.

I,$/#&#.!# c$!'$!%&(

4

/mobili3&rile #orporale sunt evidenţiate la valoarea de #ump&raremai puţin amorti3area #umulat&.>mbun&t&ţirile semni+i#ative sunt #apitali3ateda#& a#estea eCtind durata de viaţ& a a#tivului sau m&res# semni+i#ativ #apa#itatea de generare a unor bene+i#ii viitoare. 5morti3area este #al#ulat& +olosind metoda liniar& de amorti3are din luna urm&toare #elei de  punere în +un#ţiunepe toat& durata de +un#ţionare a mi"loa#elor +iCe#on+orm ?egii 1)L1994. Pe par#ursul eCer#iţiului +inan#iar nu au +ost e+e#tuate reevalu&ri ale imobili3&rilor #orporale.

C!(%*+( 4# $/&#%+## c!(*"( !reanţele i obligaţiile #urente sunt înregistrate la valoarea lor nominal&.

S"$c!# to#urile de materii primemateriale i m&r+uri în depo3it sunt înregistrate la preţ de a#(i3iţie.

C%s% 4# c$*"!# &% /.*c# @isponibilul in#lude #asa i numerar în b&n#iîn lei i valut&.

P!$)##$*( o#ietatea nu a #onstruit provi3ioane pentru ris#uri i #(eltuieli.

R((!)( ,e3ervele de #apital sunt #reate #on+orm #erinţelor legale în vigoare.

R('%!"#%!(% '!$8#"&# >n anul 006so#ietatea a reali3at un pro+it net #ontabil de 8.)$8.47 ,*K reparti3at pe urm&toarele destinaţiiD -re3erve legale

96.$8 ,*K

-pro+it nereparti3at 8.4.$4 ,*K

A*%&#% !(&"%"&# #* (9'&$%"%!( >n eCer#iţiul +inan#iar 006 so#ietatea a reali3at o #i+r& de a+a#eri net& de 9.)06.67 ,*K. ,e3ultatul din eCploatare este de 10.490.$69 ,*K. 5v'nd în vedere #& obie#tivul de a#tivitate al so#iet&ţii este +abri#area vinurilor#od !5%K 1)9$ponderea #ea mai mare în totalul #(eltuielilor o au #(eltuielile #u materiile prime i materialele #onsumabile )46$ O.

C%&c&& 4# %*%&#% '!#*c#'%&#&$! #*#c%"$!# (c$*$,#c$-8#*%*c#%!# 1:I*#c%"$!# ( &#cH##"%"( /ndi#atorul li#(idit&ţii #urente 1= -5#tive #ir#ulante

19.)9.787

4$

-datorii pe termen s#urt

1.46.880

/ndi#atorul li#(idit&ţii imediate -5#tive #ir#ulante

19.)9.787

-sto#uri

9.7.91)

-datorii #urente

0=?3

1.46.880

2:I*#c%"$!# ( !#sc /ndi#atorul gradului de îndatorare -#apital împrumutat -#apital propriu

23=?1 <

.781.)9) 11.776.)$1

/ndi#atori de gestiuneD Vite3a de rotaţie a debitelor-#lienţi -sold mediu #lienţi -#i+ra de a+a#eri

@1=@

).80.411 9.)06.67

Vite3a de rotaţie a #reditelor-+urni3ori =01 -sold mediu +urni3ori -a#(i3iţii de bunuri

).976.7$1 4.78).1$9

I*8$!,%+## (s'!( s%&%!#%+#=%,#*#s"!%"$!# 4# #!(c"$!# 5dministratorul so#iet&ţii este d-nul /ova (eorg(e i(ai !ondu#erea eCe#utiv& este asigurat& de d-nul eorgiu /oanîn #alitate de @ire#tor  !ontabilitatea so#iet&ţii este organi3at& într-un #ompartiment distin#t #ondus de #&tre @ire#torul e#onomi#. >n anul 006 num&rul mediu de personal a +ost de )7 de salariaţi.

3:: C$*c&## '( /%% #%*$s"#c&# 8#*%*c#%! Pe ba3a indi#atorilor #al#ulaţi se poate spune #a so#ietatea se a+l& pe o pant& as#endent&este solvabil& se de3volt& #ontinuu i #el mai important obţine pro+it.@etaliile privind #ir#ulaţia a#tivelor i  pasivelor se relie+ea3& din bilanţul #ontabil pe anul 006iar #reanţele de #are dispune +irma #'t i a obligaţiilor a+erente se evidenţia3& prin intermediul balanţei lunare de veri+i#areat't bilanţul #ontabil a+erent anului 006 #'t i balanţa de veri+i#are a lunii de#embrie 006 se g&ses# aneCate la #apitolul aneCen anii pre#edenţi datorit& de3volt&rii intensive pieţei vinurilor din ,om'nia !ramele ,e#a a lansat game pre#um #(Iaben :ein – gama #are s-a impus #u su##es în retailul tradiţional i #el modern devenind #el mai bine v'ndut produs al #ompaniei dar i game destinate #onsumatorilor de vinuri #u un nivel ridi#at al astept&rilor pre#um V-@rins sau ,eserva. @i+erenţierea #alitativ& a noii game ,e#a anterior !astle ,o#< +aţ& de #(Iaben :ein #onst& în #upa"area vinului din re#olta 007 #u un pro#ent însemnat de vin maturat în butoaie de ste"ar din re#oltele mai ve#(i re3ultatul +iind unul #are #orespunde #elor mai eCigente astept&ri ale #onsumatorilor. Preţurile de des+a#ere ale vinurilor de ,e#a în a+ara ţ&rii varia3& între ))0 i 7)0 %uro per sti#l& iar vinul din gama ,eserva de ,e#a a"unge în medie la preţul de 10)0 de %uro pe sti#l&. Nenţinerea preţului relativ mi# repre3int& una dintre metodele de p&trundere pe pieţele internaţionale. n preţ mi# de penetrare a pieţei nu este o soluţie su+i#ient& pentru eCporturi. Ki#i un importator nu va dori s& #umpere un vin ie+tin da#& a#esta nu este situat la standarde internaţionale din  pun#t de vedere #alitativ. !onsider #& prima #erinţ& în p&trunderea i menţinerea pe piaţa internaţional& este s& o+eri #lienţilor vinuri de #ea mai bun& #alitate si s& p&stre3i în mod #onstant #alitateaH. 6 !ramele ,e#a pre#oni3ea3& #& în 008 va în#(eia #ontra#te de #olaborare #u distribuitori din ţ&ri  pre#um 5 tatele !ali+ornia i :is#onsinn restaurante #u eC#epţia nivelului eC#lusivist. -volum de v'n3areDde la 1$).000 sti#le în 007 la 00.000 sti#le în 008 V-L((* $8 T!%*s#&)%*J#% -distribuţie ponderat&Dde la nivel de maga3in mare #u autoservirep'n& la nivel de (Apermaret.>n restaurante de la nivel mediu spre lo#aţii eC#lusiviste. -volum de v'n3areDde la 19).000 sti#le în 007 la $00.000 sti#le în 008 L% P"(!( -distribuţie targetat&Ddoar în maga3ine spe#iali3ate de vinuri i în restaurante de top i lo#aţii eC#lusiviste.

)$

-volum de v'n3areDde la 7.)00 sti#le în 007 la 60.000 sti#le în 008 R(s(!)% 4# L% P"(!( B%!#( -distribuţie targetat&Ddoar în maga3ine spe#iali3ate de vinuri i în restaurante de top i lo#aţii eC#lusiviste. -volum de v'n3areDde la 1).000 sti#le în 007 la 70.000 sti#le în 008.

A*%&#% )*.!#&$! V*%!( 7* s"#c&( T$"%& R("%#& M$(!* D#s"!#/+#( C&%s#c. Bc!(4"# D#s"!#/+#( C&%s#c. P!$)#*c#( D#s"!#/+#( C&%s#c. T#,#4$%!% T$"%& R$,*#%

200? 697.490 19.44

200@ 1.9.14$ 78.146

c!(4"(!( 76O 4)O

$00.670

)99.)41

99O

4.918

101.0$1

$0)O

1:21:20

2:20@:?1

2<

>n anul 007datorit& investiţiilor în stru#tura de v'n3&ri i în logisti#& s-a înregistrat o #retere de 8O +aţ& de anul 006. !ea mai remar#abil& #retere pro#entual& a avut lo# în 3ona ;imioarei3on& în #are s-a +&#ut #ea mai intensiv& distribuţieast+el în#'t produsele au +ost disponibile într-un num&r maCim de pun#te de v'n3are.

S$#!# D:O:C 4# I:5 R#(s&#* 5!%s. C%/(!*(" Msc%" P#*$" N$#! T%,#$%s. R$,*(%sc. Bs#$%c. F("(%sc. R(%&. S%)#*$* B&%*c M(!&$" F("(%sc. A&/. CH%!$**%J F("(%sc. N(%!.

U*#".+# )*"(%* ?:23: :1:0 3:@3:@ 3:?: 3:113: 2:@@:@@ 2:@?:0@ 2:@:3@ 2:0: 2:113:32@ 1:@?:3 ?:0 22:@0

U*#".+# )*"( ( < (+#*" ( C!%,(&( R(c%4%* C!%,(&( R(c%4 3?2:1@ : < 331:@? :? < 10:23@ :@ < 2:313 :2 < ?1?:31 2:2 < ?:321 2:@ < 2:3 11: < 1:0@ 0:1 < 1:21 0:2<

T(*#*+% s$#&# c$*s"%*" sc.(!( c$*s"%*" c$*s"%*" sc.(!( sc.(!( sc.(!( c!(4"(!( c$*s"%*" sc.(!( c!(4"(!( sc.(!( c!(4"(!(

>n strategia a#tual& de maretingba3at& pe intensi+i#area pre3enţei pe piaţ&i pe promoţii la nivel de pun#t de v'n3are#are au avut rolul s& determine noi #onsumatori s& în#er#e produseles-a reali3at o #retere a volumului de v'n3are #u 8O. @e asemenea pro#entul repre3entat de v'n3area sortimentelor premiuîn raport #u întreaga v'n3are a #res#ut de la 8O la 17O. )4

5 #res#ut i s-a #onsolidat pe piaţ& imaginea de produ#&tor de vinuri de #alitate.    (      #     +          /      #    !     "    s      #      D

P*c"( T%!#

P*c"( S&%/(

O'$!"*#".+#

A,(*#*+.!#

Pre3enţ& în piaţ&

Pre3enţ& +oarte bun& în JApermareturi i marile maga3ine

Pre3enţ& slab& în maga3inele mi#i

/ntensi+i#area pre3enţei în segmentul de piaţ& 5limentaţie Publi#&

 Ku sunt ameninţ&ri relevante

%voluţie egment de Piaţ&

Pre3enţ& +oarte bun& în segmentele de piaţ& în #retere

Pre3enţ& slab& în  pun#tele de v'n3are de #onvenienţ&

@e3voltare de noi #anale de distribuţie i v'n3are.

@e3voltarea unui al--lea #entru logisti# în 2u#ureti.ast+el în#'t  prin #ele  #entre2u#ureti i ;imioaramar+a poate a"unge în s#urt timp la pun#etele de v'n3are

 Kivelul v'n3&rii a +&#ut #a spaţiile de depo3itare s& +ie insu+i#iente în  perioada de v'r+  laba re#unoatere în 3ona %st i ud

%Ctinderea #apa#it&ţii de depo3itare a  produselor 

Posibila tendinţ& a marilor reţele i a (Apermareturilor de a  promova produsele din import  Kivelul #osturilor #rete datorit& investiţiilor în logisti#&du#e la redu#erea marginii #omer#iale s#umpirea produselor 

?ogisti#a

   ( ,e#unoaterea    !    % 2randului    )    $    ,    $    !      P 5#tivitate

!on#urent&

 Kumele produ#&torului este tot mai des aso#iat #u #alitatea  produselor  >n segm. de #onsumatori #u #unotiinţe peste medie despre vinre#lam& ;V i în mass-media a #ompetitorilornu suplinete  problemele #alitative

egmentul #u un baga" de #unotiinţe redus despre vinuri rea#ţionea3& la re#lamele ;V

!reterea re#unoaterii 5pariţia unor noi de la nivel de  produ#&tori în 3ona ,e#a  produ#&tor la nivel de mar#& !omuni#area prin 5glomerarea #analelor de metode i pe #anale #omuni#are +a#e #a ade#vate despre valorile intensitatea mesa"elor  brandului #omuni#ate s& +ie redus& i s& ne#esite #osturi mari.

:? A*%&#% s#"%+#(#SOT-'*c"( 8$!"(=s&./#c#*#=$'$!"*#".+#=%,(*#*+.!#    s          1    $    !      P

    +    (    !      P

P*c"( T%!#

P*c"( S&%/(

O'$!"*#".+#

A,(*#*+.!#

C%&#"%"(

!alitatea i mai ales #onstanţa #alit&ţii produselor sunt #el mai  puterni# pun#t al #ompanieiprin#ipalul motiv al re#ump&r&rii produselor 

 Ku eCist& pun#te slabe legate de #alitatea  produsului

Posibile greeli ale dep.de #ontrol al #alit&ţii ar putea  produ#e o pierdere pe termen lung a în#rederii #onsumatorilor 

P$!"$8$&#

5pariţia produselor din import i a unor noi soiuri

P!((*"%!( P!$s

oiurile eCistente în  porto+oliuasigur& posibilitatea a#tivit&ţii în piaţa #u produse în soiurile #are întrunes# peste 68O din alegerile #onsumatorilor. %ti#(ete modernera+inateatra#tive

P!(+ C%&#"%"(

,aportul preţ #alitate este +oarte  bun

 Ku eCist& pun#te slabe

 Kivelul general de apre#iere a #alit&ţii de #&tre #onsumatori devine tot mai ridi#at @e3voltarea  porto+oliului prin des#(iderea unor operaţii de import i distribuţie. @i+erenţierea pe ra+t +aţ& de  produsele #on#urenţei enţinerea unei  politi#i de preţ  "uste

Probleme minore te(ni#e la apli#area eti#(etei pe produs

))

 Ku sunt ameninţ&ri relevante.

 Ku sunt ameninţ&ri relevante Posibila apariţie a unor  produse din import

,aportat la produsele #on#urenţei  Ku eCist& în porto+oliu /ntrodu#erea în P!(+  preţurile sunt +iCate #ore#t  produse în segmentul  porto+oliu a unor C$*c!(*+. e#onomi#

noi produse sau +orme de ambalare e#onomi#e

Posibila #obor're a  preţurilor de v'n3are de #&tre #on#urenţii interni

CAPITOLUL V P#%+% M$*#%&. % )#*&# :1 As'(c"( 5(*(!%&( niunea %uropean& a reali3at în perioada 1998-00 între 149 i 170 milioane de (e#tolitri de vin ea situ'ndu-se pe primul lo# #a produ#&tor deţin'nd în "ur de 60O din produ#ţia mondial&. Viti#ultura ţ&rilor niunii %uropene este deosebit de #ompleC& ea vari'nd +oarte mult nu numai de la o ţar& la alta dar i de la o regiune la alta în #adrul ţ&rilor respe#tive #eea #e determin& o mare varietate at't în #eea #e privete gradul de spe#iali3are al +ermelor viti#ole dar i în #eea #e privete dimensiunea +ermelor i tipul de vin produs. >n mod similar pra#ti#ile oenologi#e spe#i+i#e pra#ti#ate în +ie#are regiune i in+luenţa tipurilor de sol a #ontribuit la a##entuarea #ara#teristi#ilor regionale ale vinurilor i produ#ţiei vini#ole din %uropa. Produ#ţia de vin din ultimele dou& de#enii s-a #ara#teri3at prin +lu#tuaţii anuale +oarte pronunţate datorate at't e+e#telor #limati#e din a#east& perioad& dar i metodelor de #ultivare ast+el #& a#easta a avut un trend negativ ea s#a3'nd la 10 milioane (l. din prima "um&tate a anilor ]80 la ##a. 1)7 milioane (l. în intervalul 1999-001. ;endinţa de redu#ere a produ#ţiei a +ost în prin#ipal datorat& redu#erii supra+eţelor #ultivate i mai puţin randamentului #are la nivelul .% de la 46$ (lL(a iniţial a s#&3ut la 4)7 (lL(a 001n a#elai timp .%. este i primul importator mondial de vin în medie import'nd anual în intervalul 1997-000 peste )$ milioane de (l din ţ&ri #a 5ngertina !(ile 5 ngaria 2ulgaria 5+ri#a de ud pania i +osta /ugoslavie.Valoarea eCporturilor intra#omunitare între statele membre< a +ost aproape dubla +ata de eCporturile eCtra#omunitareiar în volum a#estea au repre3entat de trei ori volumul eCporturilor  Valori# eCporturile intra#omunitare în anul 000 au însumat 4886 milioane %uro în timp #e #ele eCtra#omunitare au repre3entat numai 811 milioane %uro dintr-o valoare total& de ))98 milioane %uro #'t a repre3entat valoarea total& a eCporturilor de vin intra i eCtra#omunitaren ultimul de#eniu prin#ipalii parteneri #omer#iali ai niunii %uropene la eCporturile de vin au +ost 5 i %lveţia #antit&ţi #onstante a importat i !anada iar în ultimii ani dupa 1994< o revelaţie a #onstituit-o spaţiul eCsovieti# #are a importat #antit&ţi din #e în #e mai mari. >n #retere s-a situat i eCportul #&tre 5sia îndeosebi #&tre Jong-Xong ;aiIan !oreea de ud i !(ina. /mportant este de remar#at #& între anii 1997 i 000 importurile în .%.de vin au provenit din ţ&rile #entral i est europene #are au #res#ut în mod semni+i#ativ ast+elD 2ulgaria de la 46) mii (l la 710 mii (l ngaria de la 80 la 410 mii (l si ,om'nia de la 1$0 la 180 mii (l importuri #e au +a#ut #a din #e în #e mai mult a#este state sa devin& prin#ipalul +urni3or de vin pentru .%.5#est +apt a +ost posibil #a urmare a adopt&rii de #&tre a#este state a a#ordurilor de aso#iere i apli#&rii a#ordului *rgani3&rii ondiale a !omerţului de la ,unda – ruguaA. 5#estor state le urmea3& 5rgentina 5ustralia 5+ri#a de ud!(ile i republi#ile din +osta `ugoslavie. Perspe#tivele pe termen mediu pentru se#torul vin sunt substanţial di+erite de #ele #e au  predominat p'n& în anul 1990 #'nd a#esta s-a #ara#teri3at prin surplusuri semni+i#ative persistente ale  produ#ţiei dupa 1990de3e#(ilibrele pieţei +iind posibil în limite mult mai mi#i i #a urmare i

)7

redu#erea supra+eţei viti#ole va +i mult mai mi#& asigur'ndu-se un e#(ilibru mai bun al pieţei pe ansamblu. C!("(!(% '!$cţ#(# % 8$s" 7* s'(c#%& '"(!*#c& 7* U*#*(% E!$'(%*a 12: - în a+ara %uropei 5ustralia a înregistrat #ea mai mare #restere – în "ur de $0OF -în % produ#ţia vini#ol& din 00) a +ost evaluat& la 167 mil (l în s#&dere #u 9O +aţ& de 004F - 5 i !(ile au înregistrat nivele de produ#ţie în #retererespe#tiv 1 mil (l i 67 mil (lF - 5rgentina a dat uor înapoi #u 1). mil (l la +el i 5ustralia în "ur de 14) mil (l dupa un an 004 eC#epţionalF - s#&derea #ea mai pronunţat& a +ost în 5+ri#a de ud 84 mil (l< în Koua eeland& 1 mil (l< i în 2ra3ilia 8) mil (l