Lucrare de Licenta Turism Hotelier

 

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ  FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL 

LUCRARE DE LICENŢĂ 

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:  LECTOR UNIV. DR. PATRICIA DODU ABSOLVENT:

MORARU ALEXANDRU 

BUCUREŞTI  2011 2

 

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ 

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL 

IMPLEMENTAREA “ GREEN CONCEPT ” IN CADRUL C.O.R.

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:  LECTOR UNIV. DR. PATRICIA DODU

ABSOLVENT: MORARU ALEXANDRU

BUCUREŞTI 

2011  3

 

CUPRINS IMPLEMENTAREA IMPLEMENTAR EA GREEN CONCEPTULUI ÎN CADRUL C.O.R. CAPITOLUL I Prezentarea generală a complexului hotelier ----------------------------------------2 1.1Date de referinţa---------------------------------------------------------------------------------- 2 1.2 Organizarea şi funcţionarea------------------------------------------------------------------- 3 1.3 Oferta de servicii--------------------------------------------------------------------------------- 4 Capitolul II Analiza indicatorilor specifici--------------------------------------------------------------- 8 2.1 Cererea turistică---------------------------------------------------------------------------------- 8

2.2 Analiza economico financiari--------------------------------------------------11 11 2.2 - indicatorilor 1 Cifra de afaceri---------------------------------------------------------------------2. 2  - 2 Venitul-----------------------------------------------------------------Venitul------------------------------------------------------------------ 12 2.2 - 3 Cheltuieli------------------------------------------------------------------------------ 13 2.2 - 4 Profitul--------------------------------------------------------------------------------- 13 Capitolul III ANALIZA ACTIVITATILOR ACTIVITATILOR GREEN HOTEL-----------------------HOTEL--------------------------------------------------- 14 14 3.1 Conceptul hotelier green------------------------------------------------------------------------ 14 3.2 Demersurile Complexului hotelier „Sidney 2000” pentru adaptarea politicilor durabile----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 17 3.3  Programul POL România----------------------------------------------------------------------- 18 3.4 Provocări şi obstacole înregistrate de complexul  hotelier „Sidney 2000” în integrarea „tendinţei green"---------------------------------------------------------------------------------- 19 Capitolul IV Analiza SWOT---------------------------------------------------------------------------------- 20 4.1 Analiza S.W.O.T a complexului Olimpic "Sidney 2000"---------------------------------- 20 4.2 Perspectivele sectorului green în România--------------------------------------------------- 22 4.3 Soluţii privind elaborarea procedeelor procedeelor green------------------------------------------------ 24 CONCLUZII----------------------------------------------------------------------------------------------------- 29 BIBLIOGRAFIE------------------------------------------------------------------------------------------------ 31 ANEXE------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 33

4

 

CAPITOLUL I Prezentarea generală a complexului hotelier 1.1 Date de referinţă  Prezentare Complex Olimpic “Sidney 2000” –  IZVORANI Prezentare  IZVORANI Pornind de la un complex de recreere, intrat în anul 2000 în patrimoniul COSR, Complexul Olimpic Sidney 2000 Izvorani s-a dezvoltat enorm, ajungând astăzi un mare complex integrat destinat

antrenamentului pentru aproape toate tipurile de sport. Gândit la un nivel superior de dotări şi confort, complexul asigură condiţiile de cantonament, antrenamente, refacere, în primul rând, pentru echipele olimpice şi naţionale din România, dar şi din străinătate, ca şi pentru echipele de club, şcolare etc.  O prezentare succintă a dotărilor amplasamentelor Complexului confirmă din plin cele afirmate mai sus: Hotelul are în dotare:   54 de locuri de cazare;   Restaurant de 150 de locuri;   Terasă cu 40 de locuri;    Sală de protocol cu 32 de locuri;    Bucătărie, capacitate de gătire pentru 300 de persoane;    Birouri administrative;   Spaţii tehnice;  

 









Piscină descoperită 550 mc;  Internet wireless. Centrul de conferinţe cu:    Sală şedinţe 150 de persoane;   Sală şedinţe 60 de persoane;    Sală şedinţe 25 persoane;    31 de locuri de cazare;   Jacuzzi;   Club biliard;   Saună.  Vilă de protocol:    6 locuri de cazare;   Living capacitate 24 de persoane;



  





















Terasă, bar 30 persoane;  Debarcader şi şalupa 8 persoane.  Sală de gimnastică:    Sală de forţă;    4 vestiare;   Cabinet medical;   2 saune;   Terasă.  Sala polivalentă:    2 Săli de forţă;    10 vestiare;   Mese de tenis de masă;     Tribune 122 locuri;   Saună. 



   





   

    

2

 

Bazin olimpic de înot:   Bazin olimpic de înot 50 x 25 x 2 m;   Tribune cu 240 de locuri şi posibilitate de extindere până la 550;    6 vestiare;   Saună;    Sală protocol.  Sala de tenis:   2 terenuri de tenis –  suprafaţă rapidă de joc;  











 



2 vestiare cu saună.  cu pistă de atletism:   Stadion de fotbal/rugby   Suprafaţă sintetică omologată teren propriu -zis;   Pistă atletism cu 6 culoare;    Tribună cu 185 de locuri.   Terenuri descoperite descoperite de tenis:   2 terenuri cu suprafaţă de plastic;  Hotel sportivi:   Capacitate cazare 92 locuri;   Restaurant 150 de persoane;   Sală de conferinţă 80 de persoane;     6 cabinete medicale refacere;   Terasă etaj superior;  

 













   

 

Bucătărie capacitate 300 de persoane;  Jacuzzi

1.2 Organizarea şi funcţionarea  Ca orice hotel, respectiv complex olimpic,   Sidney 2000, are o ierarhie şi un sistem de funcţionare bine organizat şi calculat. În tabelul ce urmează vă voi prezenta organigrama funcţionării acestui complex:

3

 

După cum puteţi observa, sub Directorul General sunt trei Directori care au grijă de toate  părţile şi treburile care trebuie realizate pentru o desfăşurare a activităţii în cele mai bune condiţii şi totodată cu un grad ridicat de eficacitate.  Directorul Adjunct Economic, are în subordine tot personalul care asigură utilizarea util izarea fondurilor, înregistrarea lor şi gestionarea, spre a asigura siguranţa economică, respectiv desfăşurarea optimă a activităţilor în celelalte departamente.  Directorul de programe sportive asigură desfăşurarea optimă şi utilizarea bazei sportive la cele mai ridicate standarde, asigură toate facilităţile, respectiv aparate, electricitate, reamenajarea şi îmbunătăţirea  sălilor de antrenament, pentru a asigura sportivilor şi turiştilor o şedere lipsită de  probleme, dar dar nu în ultimul rând plină de activitate fizică.  Directorul Cazare şi Restaurant are în subordine două hoteluri, respectiv două restaurante, acesta se ocupă atât de cazare, amenajarea camerelor, dar şi de stabilirea orelor de masă, meniurilor, organizarea evenimentelor. În subordinea sa se afla o echipă de oameni bine pregătiţi care lucrează împreună pentru a oferii servicii de cea mai înaltă calitate şi o şedere cât mai plăcută clienţilor.   Directorul General mai are în subordine merceologul, cel care se ocupă cu gestionarea mărfurilor, şoferii care asigură transportul personalului şi al clienţilor, iar în anumite situaţii angajaţi temporari care se ocupă de un eveniment anume.  Programul personalului diferă, se lucrează în ture, de exemplu recepţionerii lucrează în ture 24h/48h, restaurantul lucrează de la 8 la 22, cameristele sunt chemate zilnic 3 ore de dimineaţa pentru a aranja şi curata camerele în timp ce clienţii servesc masa, partea economică lucrează zilnic de la 10 22, iar bază sportivă este deschisă la fel că restaurantul, deşi există angajaţi care asigură folosirea sălilor de exerciţii şi în afara programului, desigur contra unei anumite sume. Organizarea şi funcţionarea complexului complexului este bine calculată pentru a asigura şi îndeplinii nevoile tuturor clienţilor. 

1.3 Oferta de servicii Complexul sidney 2000’ oferă o gamă variată de servicii, pentru toate componentele sale, atât sportive, cât şi hoteliere, toate fiind dotate cu echipamente şi aparatură de ultimă generaţie, în cele ce vor urma vă voi prezenta componentele aces acestui tui complex : A.  Patru spaţii de cazare, respectiv; 2 hoteluri, “vaporul” şi vila. Cel mai nou hotel a fost inaugurat în decembrie 2009 şi are o capacitate de 92 de locuri. Hotelul existent anterior, moştenire de la Bancorex, are o capacitate totală de 54 de locuri repartizate în 18 camere duble, apartamente duplex cu 2 şi 3 dormitoare, garsoniere cu living şi cameră cu pat matrimonial. Lângă piscină hotelului (cu o suprafaţă de 550mp şi luminată pe timpul nopţii) se află o vilă modernă cu 3 dormitoare separate, living şi bucătărie, toate fiind orientate spre luciul lacului Snagov.  “Vaporul”, aşa cum îi spune şi numele, dispune de o arhitectură mai “specială” dar şi de 36 de locuri de cazare, dispuse în camere duble, triple, cu patru sau şase paturi.  B.  Restaurant (ambele hoteluri deţin restaurant cu o capacitate de 100 de locuri, pentru hotelul nou şi şi respectiv 80.). De asemenea complexul dispune şi de o terasă acoperită în apropierea piscinei, iar curtea interioară oferă şi loc de barbecue sau alte activităţi în aer liber.   C.  Sală de Gimnastică, construcţie finalizată în anul 2005 şi proiectată să corespundă celor mai  pretenţioase cerinţe de pregătire, dotată cu aparate moderne, similare celor utilizate la Jocurile Olimpice din Beijing, din anul 2008. D.  Amfiteatru (cu 54 de locuri) şi Sală de Curs (cu ( cu 20 de locuri);  E.  Sală Polivalentă ce poate primi până la 300 de invitaţi;  F.  Bazin Olimpic (inaugurat în august 2009); G.  Terenuri de tenis (2 acoperite şi 2 în aer liber);   H.  Terenul sintetic de fotbal (dotat cu nocturnă dar şi cu pistă de atletism);  I.  Alte dotări: sală de forţă –   cu aparatură modernă, saună, jacuzzi, aparatură audio -video, retroproiectoare, ecrane mobile şi altele.  4

 

Toate aceste componente au preţuri diferite în funcţie de grupuri, vârstă şi tipul clientului, clienţii care vin cu lotul unei echipe sau club, au un preţ special doare ce statul suportă o parte din cheltuieli, pentru spor tivii tivii români, iar pentru cei străini statul de care aparţin, în cele ce vor urma vă voi prezenta preţurile practicate de acest complex : TABELUL 1.3 -  1 TARIFELE DE UTILIZARE A BAZELOR SPORTIVE DIN INCINTA COMPLEXULUI OLIMPIC SYDNEY 2000 NR DENUMIREA CRT SPORTIVE

BAZEI TARIFE PENTRU:

TARIFE PENTRU:

Acţiuni organizate de : Terţe persoane  - Federaţii olimpice naţionale penau loturile olimpice şi naţionale ; - Structuri sportive solare şi universitare  pentru pers. Juridice Juridice ; - Alte structuri sportive recunoscute în condiţiile legii ; - Federaţii sportive naţionale. 

1 2 3

Bazin înot acoperit/50*25 (un 25lei culoar) Sală tenis acoperit  70lei Terenuri tenis descoperite Pe timp de zi –  20lei  20lei Pe timp de noapte 25lei Stadion rugby/fotbal Pe timp de zi –  300  300 Pe timp de noapte –  600  600

35lei

5

Sală de sport polivalentă 

75lei

85lei Pe timp de zi –  40  40 lei Pe timp de noapte 50lei Pe timp de zi –  300lei  300lei Pe timp de noapte  –   600 lei 90lei

6 7 8 9 10

Saună  Jacuzzi Sală forţa  Sală gimnastică  Pistă de atletism 

40lei/oră/persoană  20lei/oră/persoană  20lei/oră/persoană  30lei 15lei/oră/pers 

55lei/oră/persoană  35lei/oră/persoană  25lei/oră/persoană  40lei 15lei/oră/pers 

4

5

 

 Nr. Crt.

Denumirea bazei sportive

Tarife pentru:

Tarife pentru:

Terţe persoane : Acţiuni organizate de : - Federaţii olimpice naţionale  penau loturile olimpice şi naţionale ; - Structuri sportive şcolare şi universitare pentru pers. Juridice ; - Alte structuri sportive recunoscute în condiţiile legii  ; 1 2 3 4 5 6

Vilă Protocol Sală de conferinţă (200 locuri)   Sală amfiteatru (54 locuri)  Sală de şedinţă  Sală magazin  Sala conferinţa (150 locuri) 

X 70 lei/oră  50 lei/oră  40 lei/oră  20 lei/oră  70 lei/oră 

1.500 lei/zi 200 lei/oră  100 lei/oră  50 lei/oră  30 lei/oră  100 lei/oră 

TABELUL 1.3 - 2 Tarifuri de cazare în hoteluri şi spaţii de cazare   Nr. Crt.

Denumirea bazei sportive

Tarife pentru :

Tarife pentru :

Acţiuni organizate de : Terţe persoane  - Federaţii olimpice naţionale  penauloturile olimpice şi naţionale ; - Structuri sportive şcolare şi universitare pentru pers. Juridice ; - Alte structuri sportive recunoscute în condiţiile legii  ; - Federaţii sportive naţionale.  1 Hotel olimpic, Hotel baza veche, 50 lei 100 lei Spaţii de cazare, Centrul de conferinţe  NOTĂ : Camerele duble se închiriază în regim single la un tarif de 80% din tariful integral al camerei.   Pentru loturile sportive naţionale străine cazate în Complex, ale căror cheltuieli de cazare sunt suportate de partea Română, tarifele sunt prevăzute pentru loturile naţionale romane. 

6

 

TABELUL 1.3 - 3 Tarife pentru servicii auxiliare  Nr. Crt.

Denumirea bazei sportive

Tarife pentru:

Tarife pentru:

15 16 17 18 19 20 21

Terţe persoane  Acţiuni organizate de : - Federaţii olimpice naţionale  penau loturile olimpice şi naţionale ; - Structuri sportive şcolare şi universitare pentru pers. Juridice ; - Alte structuri sportive recunoscute în condiţiile legii ; Maşină spălat şi uscat rufe  5 lei/fisa 7 lei/fisa Utilizare instalaţie de traducere 1000 lei/zi 1000 lei/zi simultană  pt. Maxim 25  persoane Utilizare instalaţie de traducere 1500 lei/zi 1500 lei/zi simultană între 25 şi 75  persoane Utilizare instalaţie de traducere 2000 lei/zi 2000 lei/zi simultană între 75 şi 100  persoane Instalaţie de amplificare a 330 lei/zi sunetului (200W putere) cu  pupitru mixaj –  BUC./zi  BUC./zi Putere suplimentară la 100 lei/zi amplificare –  100W/zi  100W/zi Microfon cu fir –  BUC/zi 35 lei/zi Microfon de conferinţa –   80 lei/zi BUC/zi Microfon fără fir   100 lei/zi CD player 50 lei/zi TV color 100 lei/zi Flip chart cu hârtie 50 lei/zi Ecran de protecţie (mobil)  60 lei/zi Ecran de protecţie 300x400cm 150 lei/zi (mobil) Video-proiector 250 lei/zi Tabelă afişaj pentru POLO  300 lei/meci Tabelă afişaj pentru ÎNOT  500 lei/competiţie  Tabelă Sală Polivalentă  200 lei/meci Salută  400 lei/oră  Caiac 50 lei/oră  Barcă cu vâsle  20 lei/oră 

22

DVD Player

1 2 3

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

50 lei/zi 7

 

 Nr. Crt.

1

Denumirea bazei sportive

Tarife pentru:

Tarife pentru:

Adaos comercial alimente

Terţe persoane  Acţiuni organizate de : - Federaţii olimpice naţionale  penau loturile olimpice şi naţionale ; - Structuri sportive şcolare şi universitare pentru pers. Juridice ; - Alte structuri sportive recunoscute în condiţiile legii ; Maxim 35% Între 35% - 150%

Masa pe zi este 70lei/persoană şi este împărţită astfel  : mic dejun 20% - 14lei, prânz 40% - 28lei, cină 40% - 28lei. Copii şi juniorii au reducere 20lei la întregul meniu zilnic.  

Capitolul II Analiza indicatorilor specifici 2.1 

Cererea turistică 

Pentru anul 2008, Complexul Olimpic «Sidney 2000 » dispunea de 89 locuri de cazare, nefiind construit al doilea hotel.  Numărul înnoptărilor fiind de 10720   Numărul turiştilor fiind de 2190 2190  Gradul mediu de ocupare fiind de 33% din capacitatea totală a hotelului  Gradul scăzut de ocupare şi numărul mic de turişti se datorează probabil faptului că promovarea acestui complex nu este diversificată, el fiind promovat doar pe site -ul oficial al Comitetului Olimpic Român şi prin sportivii care îl recomandă prietenilor din străinătate care doresc să se relaxeze într -un

mediu familiar cu cel al sportului pe care îl practică.  În anul 2009 complexul dispunea tot de 89 locuri de cazare.  Numărul înnoptărilor fiind de 11695  Numărul turiştilor fiind de 2200 2200  Gradul mediu de ocupare fiind de 36% din capacitatea totală a hotelului   Faptul că gradul de ocupare nu a crescut se datorează performanţelor slabe ale loturilor naţionale, lucru care aduce şi pierderea loturilor străine care ar fi venit în ţara şi ar fi trebuit să se cazeze în cadrul complexului, dar tot odată şi faptului că cel de -al doilea hotel nu a fost construit, desigur şi lipsa promovării acestui complex turiştilor, a fost un dezavantaj care a influenţat acest grad   scăzut de ocupare.  În anul 2010 a fost construi şi cel de -al doilea hotel din cadrul Complexului Olimpic «Sidney 2000 » lucru care a dus la creşterea capacităţii hotelului de la 89 de locuri la 181.    Numărul înnoptărilor fiind de 25458   Numărul turiştilor  fiind de 4381 din care 4259 români şi 122 străini  8

 

Gradul mediu de ocupare fiind de 39% din capacitatea totală a hotelului   Gradul de ocupare deşi scăzut, este mai mare decât în anii precedenţi, acest fapt datorându -se creşterii numărului de locuri de cazare. Numărul turiştilor să dublat, la fel şi numărul înnoptărilor, lucru care se datorează unei promovări mai bune a complexului, din partea oficialilor, dar şi unor  performanţe bune ale sportivilor Români, care au adus loturi din străinătate, dar şi din alte regiuni ale tării. Cu o promovare bună a complexului, dar şi cu dăruire din partea sportivilor Români, gradul de ocupare, dar şi numărul turiştilor din acest complex va fi unul mai ridicat.   Fiind un complex sportiv „sidney 2000” nu are un management de  promovare dezvoltat, acesta  bazându-se în special pe turismul sportiv care este compus din cantonamente ale echipelor, cluburilor şi a altor formaţiuni şcolare universitare şi particulare atât din ţara cât şi din afară. Cererea turistica  pentru acest complex depinde în special de rezultatele sportive ale ţării noastre, lucru care implica deplasarea echipelor străine în ţara noastră. În cele ce urmează va voi prezenta, pe rând, numărul de înnoptări, numărul de turişti, durata medie a sejurului şi gradul de ocupare al acestui complex între anii 2008-2010. În anii 2008-2009 hotelul dispunea doar de 89 locuri cazare, hotelul nou fiind gata la sfârşitul anului 2009, lucru care a adus anului 2010 un plus de 92 locuri, capacitatea totală a hotelului ajungând la 181 locuri.  Numărul înnoptărilor şi numărul turiştilor între anii 2008-2010 este în creştere, lucru datorat strategiilor de dezvoltare durabilă aplicate de COSR (Comitetul Olimpic şi Sportiv Român), aceştia au întărit relaţiile internaţionale şi au început să redeschidă ochii statului cu privire la importanţa sportului românesc şi la avantajele pe care le va avea ţara noastră în urma protejării sportului, care în urmă cu mai bine de 20 de ani era foarte bine cotat şi recunoscut la nivel internaţional.  TABELUL 2.1 - 1 EVOLUTIA GRADULUI DE INNOPTARE IN PERIOADA 2008 - 2010 30000  25000  20000  15000 

Numar innoptari 

10000  5000  0  2008 

2009 

2010 

Strategiile aplicate de către COSR au început să se facă simţite lucru care a dus la creşterea numărului înnoptărilor, din 2008 (10720), în 2009 (11695) această creştere relativ mică de sub 1000 de nopţi este datorată politicilor aplicate şi tot odată performanţelor sportivilor noştri, în anul 2010, odată cu deschiderea celuiadeal doilea hotel numărul să area dublat ajungând la fapt datorat  promovării intense complexului de către stat,înnoptărilor dar şi particip COSR-ului în (25458), diverse campanii de  promovare a sportului sportului şi a sportivilor dorn dornici ici de performantă.  Ca în orice lucru investiţia, munca şi dăruirea îşi spune cuvântul, munca şi dăruirea COSR -ului au dus la o creştere majoră a numărului înnoptărilor din 2008 pană în 2010.   Numărul turiştilor, iarăşi variază între anii 2008-2010, aceştia fiind atraşi de activităţile sportive naţionale, de dotările acestui complex şi de promovarea lui atât pe plan naţional cât şi internaţional. 

TABELUL 2.1 - 2 EVOLUTIA GRADULUI DE OCUPARE IN PERIOADA 2008 - 2010

9

 

5000  4000  3000  Numar turisti 

2000  1000  0  2008 

2009 

2010 

În anul 2008 număr turiştilor a fost de 2190, un număr relativ scăzut, lipsa de promovare şi interes faţa de performanţă este un factor principal la care a contribuit şi acest lucru, odată cu aplicarea  politicilor dez voltărilor durabile numărul turiştilor a crescut în 2009, ajungând la 2200, creşterea forte mică a numărului turiştilor este un lucru care a determinat COSR -ul să promoveze şi să se implice în diverse activităţi sportive şi de promovare a complexului, lucru care a dus la creşterea numărului de turişti în 2010, odată cu deschiderea celui de -al doilea hotel. Numărul turiştilor în 2010 ajungând la 4381, aproape cât în anii 2008-2009 la un loc, modernizarea şi mărirea listei de oferte ale complexului este un factor foarte important în creşterea cerinţei turistice.  TABELUL 2.1 - 3 Durata medie a sejurului este calculată împărţind numărul  înnoptărilor la numărul numărul turiştilor.  6  5  4  3 

Durata medie a sejurului(zile) 

2  1  0  2008 

2009 

2010 

În anul 2008 durata medie a sejurului a fost de 4,9 zile, lucru care este normal pentru o bază sportivă, grupările venind în cantonament sau în sesiuni de pregătire, înaintea unui turneu sau a unei competiţii interne sau internaţionale. Anul 2009 aduce o creşte în durata sejurului, acesta ajungând la 5,4 zile, lucru datorat perioadelor mai lungi de cantonament dar şi echipelor naţionale de gimnastică şi de rugby care au participat în competiţii internaţionale şi au avut nevoie de sesiuni lungi de pregătire şi întărire a echipelor şi a lucrului în echipă. Anul 2010, fiind anul în care să deschis cel de -al doilea hotel, acesta a indicat o creştere a duratei medii a sejurului, aceasta ajungând la 5,9 zile, fapt datorat  promovării şi îmbunătăţirii gamei de oferte, a condiţiilor, dar şi echipelor naţionale care au ales să îşi desfăşoare cantonamentele cantonamentele în cadrul acestui complex.  Din 2008 până în 2010 fiecare an a înregistrat o creştere a duratei medii a sejurului cu 0,5 zile, lucru care este o realizare pentru acest complex care se finanţează în proporţie de 60% din venituri  proprii, restul fiind subvenţii subvenţii de la stat.  Gradul de ocupare al Bazei sportive « Sidney 2000 » este relativ scăzut, cererea turistica ne

fiind sezonieră,sportivilor   ea depinzând în  mod direct de competiţiile interne şi internaţionale, dar tot odată şi de  performanţele sp ortivilor noştrii. 10

 

TABELUL 2.1 - 3 Gradul de ocupare al Bazei sportive in perioada 2008 - 2010 40%  38%  36%  Grad ocupare 

34%  32%  30% 

2008 

2009 

2010 

În anul 2008 gradul de ocupare al bazei sportive a fost de 33%, un nivel foarte scăzut, lucru care a determinat promovarea şi îmbunătăţirea condiţiilor, lucruri care au dus la o creştere a gradului de ocupare în 2009, acesta ajungând la 36%, un grad scăzut, dar se observă creşterea lucru care a determinat conducerea complexului să continue aplicarea strategiilor de dezvoltare durabilă, aceste strategii, împreună cu deschiderea noului hotel în anul 2010, au dus la o creştere a gradului de ocupare, acesta ajungând la 39%. Politicile folosite au dus la o creştere constantă de 3% pe an lucru care este încurajator pentru complexul olimpic « Sidney 2000 » şi îi determină conducerea să continue cu promovarea şi  practicarea politicilor politicilor durabile alese. După cum puteţi observa în fiecare an se înregistrează creşteri, în numărul înnoptărilor, în numărul turiştilor, în numărul duratei medii a sejurului şi în numărul gradului de ocupare, lucru care se datorează promovării sportului,  îmbunătăţirea condiţiilor, extinderea gamei de oferte, dar şi orientarea către obţinerea performanţelor şi întreţinerea relaţiilor internaţionale.  2.2 Analiza indicatorilor economico financiari În acest capitol vom prezenta şi analiza principalii indicatori economico-financiari ai grupuri hotelier: Cifra de afaceri, Profitul, Veniturile, Cheltuieli. Se vor aduce argumente pentru a clarifica modificarea valorilor anuale ale acestor indicatori şi vor fi expuse reprezentări grafice pentru a se observa mai clar tendințele acestor indicatori principali serviciilor într-o perioadă de timp.  2.2 -  1 Cifra de afaceri  cuprinde suma totală a veniturilor din opera țiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepţionale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai pu țin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților. Noţiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii: cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidențiind câte un aspect referitor la activitatea firmei Cifra de afaceri totală (CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la pre țurile pieței, respectiv încasările totale. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și  prestarea serviciilor serviciilor într-o perioadă de timp. 

11

 

Anul

Cifră de afaceri 

2008

1722259 ron

2009

1348351 ron

2010

2413159 ron

Tabelul 2.2 - 1 Modificarea cifrei de afaceri in decursul anilor 2008  –   2010 ca urmare a efectelor crizei economice  

2500000 2000000 1500000 cifra de afaceri

1000000 500000 0 2008

2009

2010

Putem observa o scădere din anul 2008 până în anul 2009, cu 373908 ron datorită apariţiei crizei economice şi a scăderii prestării de servicii, dar o creştere majoră în anul 2010 cu 1064808 ron fata de 2009, datorită deschiderii noului hotel şi a promovării complexului.  2.2 -   2 Venitul reprezintă o sumă de bani pe care o  companie o ca ș tigă din activită ț ile sale normale de afaceri, de obicei, din vânzarea de bunuri ș i servicii. În multe ț ări, cum ar fi Regatul Unit, venitul este men ț ionat că cifra de afaceri.   Anul

Venitul

2008 20 08

2051703 2051703 ron

2009 20 09

1570305 1570305 ron

2010 20 10

2781460 2781460 ron

Tabelul 2.2 - 2 Modificarea veniturilor in decursul anilor 2008 –  2010  2010 ca urmare a efectelor crizei economice

3000000  2500000  2000000  1500000 

Venituri 

1000000  500000  0  2008 

2009 

010 

Privind tabelul putem observa o scădere a veniturilor din anul 2008 faţă de 2009 cu 481398 ron. Lucru datorat crizei economice şi a slabei promovări a complexului, în anul 2010 se poate observa 12

 

o creştere semnificativă a veniturilor fata de anul 2009 cu 12 11155 ron, fapt datorat deschiderii noului hotel din cadrul complexului şi a promovării mai bune a complexului.   2.2 - 3 Cheltuieli Anul

Cheltuieli

2008

1970566 ron

2009 2010

1466163 ron 3935488 ron

Tabelul 2.2 -  3 Modificarea cheltuielilor pe parcursul anilor 2008  –   2010 ca urmare a efectelor crizei economice  

4000000  3500000  3000000  2500000  2000000 

Cheltuieli 

1500000  1000000  500000  0  2008 

2009 

2010 

Din tabelul prezentat mai sus putem observa o scădere a cheltuielilor din anul 2009 faţă de anul 2008 cu 504403 ron, fapt datorat şi consumul redus, respectiv a clienţilor care au vizitat complexul în număr mai redus fata de anul 2008. În anul 2010 putem observa o creştere substanţială a cheltuielilor fata de anul 2009 cu 2469325 ron, fapt datorat în special deschiderii noului hotel din cadrul complexului. 2.2 - 4 Profitul Profitul reprezintă un venit legitim ce răsplată ște întreprinzătorul pentru activitatea depusă,  pentru rezultatele pozitive ob ținute. În sens larg putem spune că profitul reprezintă caștigul sub formă monetară realizat de persoane care inițiază și organizează o activitate economică.  Tabelul 2.2 - 1 Evolutia profitului in decursul anilor 2008  –  2010   2010 Anul Profitul ca urmare a efectelor crizei economice  2008 81137 ron 2009 104142 ron 2010 - 1154029 ron

13

 

200000  0  -200000  -400000  Profit 

-600000  -800000  -1000000  -1200000  2008 

2009 

2010 

După cum puteţi observa din tabelul de mai sus complexul a înregistrat un profit mai mare în 2009 faţă de anul 2008 cu 23005 ron, un lucru foarte bun datorită faptului ca anul 2009 a fost un an cu cheltuieli şi cifra de afaceri mai mici faţă de anul 2009, în anul 2010 s -au înregistrat pierderi enorme suferite de complex fata de anul 2009, acestea însumându-se la 1049887 ron, fapt datorat deschiderii noului hotel, acest lucru nu semnalizează un lucru rău, deoarece orice investiţie se recuperează în timp, iar în 2010 complexul a suferit un "boom" al veniturilor, lucru care promite mult.

Capitolul III ANALIZA ACTIVITATILOR GREEN HOTEL 3.1 Conceptul hotelier green În România, Green hotelul este încă privit ca o specie de hotel aparte care presupune un întreg hocus- pocus  pocus de măsuri care mai de care mai inutile şi mai încărcate de mesaje de marketing. Cine urmăreşte însă tendinţele la nivel mondial, observa că marile lanţuri internaţionale sunt preocupate foarte serios de acest aspect şi anunţă o serie întreagă de măsuri care limitează efectele poluante ale existenţei hotelurilor lor. Măsurile despre care vom vorbi au început să devină parte integrantă din  bunele practici practici ale industriei. În cadrul serviciilor de asistentă în elaborarea conceptului hotelier şi de asistenţa a arhitectului  beneficiarului în realizarea proiectului, Fivestar Hospitality a dezvoltat ghiduri de bune practici în dezvoltare, adaptate clasificării hotelului, care să vină în întâmpinarea inclusiv a tematicii ecologice ce ţine de dezvoltarea durabilă.   Aşadar, să intre în scena generaţia următoare de hoteluri   A.  Alegerea locaţiei  Sunt destul de rare ocaziile când beneficiarul are de ales în privinţa locaţiei. În general el deţine un teren şi ia în considerare cea mai bună utilizare a acestuia. Însă pentru investitorii care pornesc de la zero, exista un pas important în lipsa căruia întregul obiectiv „verde” poate avea de suferit. Totul începe cu analiza caracteristicilor unice naturale şi culturale ale locului, caracteristici care prin procesul de dezvoltare nu trebuie puse în pericol ci chiar puse mai bine în valoare. Pentru spaţiile exclusiv naturale este foarte importantă realizarea unui studiu de impact asupra mediului care să identifice soluţiile şi modul în care dezvoltarea se va integra în locaţie. Un studiu realizat corect cu scopul de a identifica măsurile cele mai potrivite înseamnă cu totul altceva decât obţinerea unui aviz formal de mediu. B.  Arhitectura Volumetria clădirii precum şi elementele de peisagistică utilizate în exteriorul acesteia trebuie să se alinieze caracteristicilor culturale şi istorice regiunii, cu tradiţiile locale în aşa fel încât ansamblul să facă parte integrantă din împrejurimi şi să ale reflecte identitatea culturală a locului. O atenţie deosebită 14

 

trebuie acordată spaţiilor verzi cu suprafeţe mari (ex. Circuite de golf), realizării piscin elor, bazinelor decorative pentru că acestea ridică probleme legate de irigaţii, tratamentul t ratamentul apei, etc.  C.  Energia Energia este utilizată în procesele de încălzire, răcire, iluminare, circulaţia apelor în cadrul clădirii şi  pentru asigurarea asigurarea confortului în spaţiul interior. Utilizarea ei are însă impact asupra mediului.  Proiectantul responsabil, sau proiectantul care a primit un caiet de sarcini cu cerinţe „verzi”, trebuie să ia în consideraţie orice posibilitate de a utiliza surse de energie alternativă cum ar fi: sistemele solare fotovoltaice sau pasive pentru încălzirea apei, biogazul, sistemele de transformare a deşeurilor în energie, energia geotermală, energia eoliană sau energia marină. Dacă aceste surse alternative nu sunt o opţiune, este de dorit alegerea unui furnizor care are o politică activă în creşterea producţiei sale de energie alternativă. Desigur aici aşteptam cu interes în România evoluţia sistemului energetic, momentul când consumatorii vor putea să vândă înapoi energie furnizorului şi aşa mai departe.  Gazele naturale, sunt preferabile oricărui alt tip de resursă fosilă datorită emisiilor mai reduse de CO2 şi pentru lipsa altor emanaţii toxice ce apar din arderea altor combustibili.  De câte ori este fezabil din punct de vedere financiar (începând cu unităţile de patru stele) trebuie utilizat un sistem de managemen managementt al clădirii BMS (Building Management System).  Un alt element important în eficienţa energetică a clădirii este sistemul de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat (HVAC –   Heating Ventilation and Air Conditioning). Prin proiectarea atentă a acestuia se  pot obţine eficienţe sporite. Este Este cunoscut costu costull de operare al sistemului care reprezintă reprezintă peste 20% din costul total cu utilităţile. De ce să permitem o ineficienţă la un capitol atât de important, cu impact în  profitabilitatea hotelului, în recuperarea investiţiei?  Proiectantul de instalaţii trebuie să ia în calcul întotdeauna soluţii cum ar fi: diferitele sisteme de  pompe de termice căldură,deoarece sistemeleproduc CHP (Co mbined Heat and suntşimult eficiente decât centralele energie electrică şi înPower) paralelcare produc acelmai reziduu termic ce asigură necesarul necesarul de încălzire al clădirii (energia electrică neutilizată poate fi vândută înapoi în reţeaua electrică; în plus, se elimină nevoia de a avea un generator de siguranţa). Iluminatul în cadrul complexului hotelier este responsabil cu 20-25% din consumul energetic al clădirii. Arhitectul trebuie să utilizeze la maxim lumina naturală exterioară. Proiectantul nu trebuie să uite să folosească peste tot corpuri de iluminat eficiente energetic (în interior, lămpi fluorescente cu lumină rece sau caldă, iar în exterior lămpi cu sodiu cu presiune redusă), să instaleze detectoare de mişcare, temporizatoare, potenţiometre. Designer -ul trebuie să utilizeze la maxim lumina generată de corpurile de iluminat, să nu împiedice răspândirea acesteia prin alegeri neinspirate ale culorilor interioare şi să facă diferenţa între zonele de lucru şi spaţiile generale. D.  Apa Apa este o resursă esenţială în dezvoltările hoteliere. O utilizează oaspeţii în camere, este folosită la  bucătărie şi în spălătorie, în piscine, în întreţinerea peisagistica etc. Utilizarea ei cu atenţie poate aduce economii importante. În locurile unde apa este o resursă scumpă, se poate recurge la sisteme de reciclare a apelor uzate, aşa numitele ape gri (Grey -Water). Pe scară largă se pot amplasa dispozitive de diminuare a debitului apei în locuri de consum, cum ar fi capetele de dus, dispozitivele de aerare a debitului de apă la bateriile de chiuvete, rezervoarele toaletelor, bateriile şi urinalurile cu senzori în  băile publice, sistemele de colectare a apelor pluviale, senzorii de umiditate pentru sistemele de irigaţie.  Să nu  uităm totuşi şi de clasicul anunţ în ce priveşte înlocuirea lenjeriei din baie, măsură care în  prezent cred că că linişteşte pe 99 99% % dintre hotelierii din Român România ia în privinţa respe respectării ctării mediului.  E.  Deşeurile  Apele uzate produse în hotel pot fi deversate în sistemul de canalizare al localităţii sau tratate în cadrul complexului într-o staţie de tratament al apelor. Orice hotel de dimensiuni mari –  peste   peste 400 de camere  –   ar trebui să ia în considerare efectul verde al realizării unei staţii proprii de tratam ent al apelor uzate chiar dacă are la dispoziţie un sistem de canalizare. Acolo unde nu există sistem de 15

 

canalizare, apele uzate trebuie tratate primar, secundar şi uneori chiar a treia oară pentru realizarea de irigaţii.  În afară de apele uzate, pe parcursul vieţii unui hotel se nasc deşeuri în timpul procesului de construcţie, în timpul renovărilor, la sfârşitul vieţii acestuia sau la schimbarea utilizării clădirii.   Desigur deşeurile ce provin din operare au o pondere foarte mare. Pentru manageme ntul eficient, „verde”, al acestora este nevoie de instruirea angajaţilor şi de implementarea unor bune practici cum ar fi colectarea pe categorii a acestora şi utilizarea la maxim a potenţialului de vânzare către sistemele de reciclare disponibile în zonă. Categoriile cele mai întâlnite sunt: sticla albă, sticlă colorată, metalele, hârtia de birou şi ziarele, cartonul, plasticul, uleiurile de gătit şi alte deşeuri organice.   F.  Materialele utilizate Alegerea materialelor de construcţie este un subiect va st în sine. Pe scurt acest lucru are un impact major în mediul înconjurător. În alegerea unor materiale durabile este important să fie luate în calcul aspecte de pe întreg traseul respectivelor materiale de construcţie. Trebuie redusă utilizarea materialelor ce nu mai pot fi refolosite (ex.: marmură), trebuie promovaţi producătorii cu politici ecologice, trebuie ţinut cont de opţiunile în privinţa utilizării principalelor materiale de construcţii (adezivi, aluminiu, ciment, beton, pardoseli, sticlă, izolaţii, zidărie, metale, rigips, zugrăveli, oţel, finisaje, lemn, cablaje), trebuie eliminate substanţele toxice (acrilat, azbest, răşini epoxidice, plumb, etc). G.  Poluarea fonică  Zgomotul este un element care trebuie controlat în interiorul hotelului pentr u a permite oaspeţilor confortul căutat. Arhitectul, proiectantul de instalaţii şi constructorul trebuie să conlucreze pentru a se încadra în baienormele admise în regimul r egimul hotelier în general în următoarelebucătărie zone: ferestre, camerăbucătărie -cameră, baie-baie, cameră, cameră -coridor, ventilatoare, compartimentări, -restaurant, săli, partiţii săli, echipamen echipamente. te.  H.  Calitatea aerului şi emisiile   Nivelurile de emisie recomanda recomandabile bile şi soluţiile se stabilesc în urma studiului de impact asupra mediului. Un alt aspect ce trebuie luat în considerare în hotelul verde este legat de utilizarea substanţelor ce pun în pericol stratul de ozon. Nu mai sunt acceptate substanţele CFC (cloroflorocarbonii) şi HCFC (clorodiflorometanul). HFC (hidroflorocarbonii) nu sunt un pericol pentru ozon, dar contribuie la efectul de încălzire globală. Aceştia sunt în plin proces de înlocuire cu refrigeraţi ecologici (amoniac,  propan, butan, butan, etc). Calitatea aerului din interior este iarăşi un subiect ce ţine de o proiectare de calitate a clădirii. În ceea ce priveşte fumatul, trebuie să ştim că hotelurile „verzi” sunt întotdeauna non-smoking. I.  Designul interior Felul în care sunt alese materialele pentru design-ul interior poate avea un impact semnificativ în experienţa oaspeţilor. Alegerea greşită a acestor materiale (ex: anumiţi solvenţi organici) poate duce la situaţii în care anumiţi oaspeţi se plâng de dureri de cap, stări de vertij sau senzaţii de vomă. În alegerea soluţiilor de finisaje pentru pereţi, pardoseli şi   tavane, sunt de preferat soluţii moderne ce implică materiale reciclabile. În consecinţă o proiectare a unei camere „verzi” trebuie ţină cont de detectoarele de mişcare pentru iluminat de pe coridor şi de economizorul de la intrare, corpurile de iluminat economice, culorile adecvate, un sistem de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat eficient, materialele ecologice. Televizorul şi minibarul trebuie să fie şi ele adecvate la acest capitol, în baie trebuie să avem dispensere de cosmetice şi sisteme de control al consumului de apă şi, de ce nu, să îi învăţăm pe oaspeţi să sorteze ei înşişi î nşişi gunoaiele pe categorii.  J.  Măsurare Măsurareaa performanţei  Un capitol foarte important nu numai în privinţa subiectului tratat astăzi este măsurarea  performanţei. De cele mai multe ori luăm anumite măsuri dar uitam să urmărim dacă acele măsuri au 16

 

fost duse până la capăt, dacă ele îşi produc efectele în continuare. Ţine de sistemul de management să  planifici, să dispui punerea în aplicare, dar să şi controlezi ulterior felul în care acele dispoziţii au fost concretizate. În cazul nostru, încă din faza de proiectare trebuie realizate sisteme de măsurare a consumurilor de utilităţi pe fiecare departament în parte, pe spaţii în cadrul aceluiaşi departament etc.  Permanent trebuie utilizaţi indicatori la care să ne raportăm (benchmarks), cum ar fi: kWh/m2, tone CO2/an, litri apa/m2, tone deşeuri/an, cantitate deşeuri reciclată, etc.   În plus, faţă de toate cele expuse, exista la nivel internaţional o tendinţă de a contracara li psa de atenţie acordată anumitor capitole din diferite motive (vechimea hotelului, lipsa opţiunilor pe piaţă, etc) prin plata unor taxe de tip „carbon -offsetting”. Există în statele dezvoltate companii specializate în evaluarea emisiilor de carbon eliberate în atmosferă de fiecare agent economic. Un hotel care din diferite motive nu mai poate lua măsurile de prevenire a ineficientelor de mai sus sau care doreşte să devină „carbon neutral” poate plăti taxe acestor companii care se implica în realizarea de pr oiecte „verzi” (energie alternativă, regenerare de păduri etc.). Carbon offesetting -ul are deja şi adversari care susţin că această posibilitate generează lene în adoptarea tuturor măsurilor despre care am vorbit mai devreme. În România, luarea în considerare a tuturor acestor capitole descrise mai sus revine consultantului, al cărui rol este să ştie să ceară arhitectului şi proiectanţilor ceea ce trebuie în locul beneficiarului. Lucrurile expuse mai sus reprezintă o abordare populară a subiectelor disc utate. În realitate, fiecare dintre aspectele menţionate capătă o tentă tehnică ce necesită un anumit grad de înţelegere a sistemelor tehnice ce concură la funcţionarea unui hotel.  Laolaltă cu planificarea corectă a spaţiilor unui hotel, rezolvarea eficientă a problemelor legate de construcţie şi a sistemelor tehnice hoteliere contribuie la bunul mers al acestui ceas elveţian, hotelul, cum îmi place consider. Mulţi proprietari de hoteluri dinOdată România sunt expuşi pericolului de a cumpăra sau desăa îlrealiza ceasuri frumoase dar nefuncţionale. finalizată construcţia şi dotarea, odată pus pe picioare sistemul de management şi odată însufleţit cu personal, hotelul trebuie să meargă ceas. În timp protecţia mediului şi convieţuirea noastră cu el începe să devină din ce în ce mai importantă şi tot odată un mod de viaţă pentru tineri, dar şi pentru toţi cei care realizează, că fără mediu înconjurător nu putem exista.  3.2 Demersurile Complexului hotelier „Sidney 2000” pentru adaptarea politicilor durabile "Pentru interesul general al sportului romanesc şi al tuturor membrilor Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, sunt hotărât să continui procesul de dezvoltare a acestei organizaţii prin sprijinirea evoluţiei independente a fiecărei federaţii sportive naţionale şi sunt hotărât să fac toate demersurile necesare pentru a transforma în realitate reformularea pozitivă a poziţiei şi situaţiei sportului românesc, în conformitate cu realităţile naţionale şi internaţionale care ne afectează dinmenită ce în cesămai mult astăzi. Comitetul Olimpic Sportiv Român trebuie să rămână aceeaşi construcţie puternică protejeze stabilitatea proceselor deşipregătire sportivă şi să le asigure evoluţia corectă pe toate planurile, inclusiv în perspectiva Jocurilor Olimpice de la  ) Vancouver şi Londra"  -- ( Octavian Morariu Preşedinte COSR  )

1)  Principii de funcţionare internă a C.O.S.R   -  Principiul independenţei decizionale asupra asupra propriei activităţi a fiecăreia dintre federaţiile sportive naţionale membre.  -  Principiul colaborării COSR cu fiecare dintre federaţiile sportive naţionale membre şi al colaborării între acestea.  -  Principiul luării deciziilor în mod democratic şi colegial.  -  Principiul transparenţei deciziilor şi a actelor administrative interne i nterne ale COSR..  -  Principiul delegării de competenţe şi al responsab responsabilizării ilizării asupra deciziilor luate.   -  Principiul responsabilizării şi respectării deciziilor luate la toate nivelurile organizaţiei.  -membre.   Principiul eficienţei actului administrativ intern al COSR şi al federaţiilor   sportive naţionale 17

 

2)  Întărirea Rolului de Lider al COSR în Coordonarea Sportului de performanţă din România în special prin asumarea de către COSR a rolului de promotor principal al unei strategii generale de evoluţie care să conecteze sportul românesc la realităţile naţionale şi internaţionale curente şi care să facă o corespondenţă coerentă între sportul de performanţă, cel şcolar şi cel de masă, pe fondul unei infrastructuri moderne, solide şi uşor accesibile, şi al unei administrări transparente,   responsabile şi, în aceeaşi măsură, eficiente.  3)  Reînceperea, reaşezarea şi monitorizarea atentă a programului Pol România, în vederea susţinerii evoluţiei sportivilor cu potenţial de obţinere de rezultate bune la Jocurile Olimpice de Iarnă Vancouve Vancouverr 2010 şi la Jocurile Olimpice de Vară Londra 2012.  4)  Înfiinţarea în cadrul Complexului Sportiv Olimpic „Sidney 2000” –   Izvorani a unei Academii  Naţionale Olimpice de Excelenţă, cu competenţe în domeniul ştiinţei sportului şi al pregătirii sportive de înaltă performanţă.  5)  Continuarea demersurilor pentru lărgirea bazei de selecţie pentru sportul de performanţă şi încurajarea practicării sportului la nivel de masă prin pr in continuarea organizării de manifestări sportive de masă sub sigla olimpică, în parteneriat cu toate structurile administraţiei centrale (cu accent pe Agenţia  Naţională pentru Sport) şi locale care deţin filiale teritoriale şi infrastructuri ce pot servi în orice fel la organizarea unor astfel de evenimente; Sprijinirea Cluburilor Sportive Şcolare prin mijl oace multiple, inclusiv prin donaţii de echipament sportiv.  6)  Continuarea campaniei campaniei de atragere de fonduri în vederea: - Asigurării condiţiilor optime de prezentare şi reprezentare r eprezentare a României la Jocurile Olimpice;  - Susţinerii financiare a activităţii sportive româneşti de nivel internaţional, naţional, regional şi local;   - Dezvoltării în continuare  şi întreţinerii obiectivelor Complexului Olimpic Sidney 2000 Izvorani, ca  bază de pregătire pregătire pentru perfo performanţă rmanţă (Pol România);   

- Finalizării construcţiei Casei Olimpice, edificiu care va găzdui, pe lângă sediul COSR, Muzeul Sportului; 7)  Mărirea volumului veniturilor proprii ale COSR prin: -  Implicarea COSR, prin propuneri concrete şi susţinerea acestora în faţa autorităţilor cu iniţiativă legislativă, pentru promovarea de modificări legislative (ex. Cod Fiscal) care să conducă la optimizarea atragerii de parteneri şi sponsori din domeniul privat de activitate;   -  Atragerea unui număr cât mai mare de parteneri şi/sau sponsori principali (strategici) ai COSR,  pentru cât mai mai multe programe şi/sau proiecte dezvoltate de către COSR sau federaţiile membre; -  Continuarea rentabilizării Complexului Olimpic Sidney 2000 –   Izvorani, şi sprijinirea acestui departament prin identificarea de noi mijloace eficiente de exploatare a bazei; -  Atragerea de fonduri din partea CIO, EOC, a Fundaţiei „Solidaritatea Olimpică”, precum şi din  partea Uniunii Europene, pentru participări la competiţii internaţionale, pentru programele sportive şi de pregătire profesională a tehnicienilor şi a managerilor sportivi, ca şi pentru orice alte programe cu orientare sportivă. 

3.3 Programul POL România Programul „Pol România” sau „Strategia generală de organizare şi dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România” a fost elaborat iniţial pentru perioada 2005 –  2008,  2008, dar s-a decis extinderea lui pentru o perioadă mai lungă..” Pol România”   face parte şi din strategia de dezvoltare a COSR. Scopul strategiei este asigurarea cadrului dezvoltării continue, a organizării şi funcţionării  performante a sistemului naţional de educaţie fizică şi sport din România. În vederea realizării acestui scop se va urmări îndeplinirea următoarelor obiective:  - Dezvoltarea şi armonizarea relaţiilor de colaborare şi parteneriat pe baza unor ordine comune între Agenţia Naţionala pentru Sport, instituţie a administraţiei publice centrale pentru sport şi instituţiile administraţiei publice centrale cu atribuţii în activitatea de educaţie fizică şi sport (ministere)

18

 

- Creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate a tuturor cetăţenilor (copii, tineri, adulţi, vârstnici şi persoane cu handicap) prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului în cadrul activităţilor de educaţie fizică şi sport.  - Dezvoltarea şi perfecţionarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport.  - Dezvoltarea activităţilor sportive şcolare şi universitare, în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare, precum şi în unităţile şi instituţiile în care este or organizat ganizat învăţământu învăţământull sportiv integrat şi suplimentar. - Dezvoltarea activităţilor din cadrul programului „Sportul pentru toţi” la nivel naţional, regional şi local. - Elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală.  - Dezvoltarea sportului de performanţă în concordanţă cu exigenţele privind reprezentarea României la competiţiile internaţionale.  - Formarea şi perfecţionarea resurselor umane din domeniu  - Creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi medicinii sportive în susţinerea domeniului.  - Creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice în finanţarea programelor sportive.  - Modernizarea bazei materiale sportive existente, construirea unor baze sportive pentru agrement şi a unor noi baze sportive în scopul asigurării condiţiilor pentru pregătirea sportivilor şi organizarea de competiţii naţionale şi internaţionale i nternaţionale oficiale.  - Organizarea Registrului Bazelor Sportive. - Promovarea valenţelor cultural-educative ale sportului şi educaţiei fizice, a spiritului de toleranţă şi fair -play. -play. - Promovarea prevenire şi sancţionare a actelor de dopaj şi violenţă în sport. fizice, Dezvoltarea măsurilor relaţiilor şideschimburilor internaţionale în domeniul sportului şi educaţiei în concordanţă cu politica externă a României.  - Promovarea şi susţinerea reprezentanţilor romani în organismele sportive internaţionale. 

3.4 Provocări şi obstacole înregistrate de complexul hotelier „Sidney 2000” în integrarea „tendinţei green"  În acest capitol este vorba despre obstacolele înregistrate de complexul olimpic "Sidney 2000" în încercarea sa de a integra tendinţa "green" în cadrul hotelurilor sale.  Fiind un complex care aparţine Comitetului Olimpic şi Sportiv Roman, încearcă să depindă cât mai puţin de factorii externi, aceştia fiind apa urenta, electricitatea, gazele şi alte facilităţi ca re pot fi oferite de către marii furnizori particulari ai ţării noastre. În această privinţă complexul, are hidrofoare de mare adâncime direct în pânza freatica şi în izvoarele subterane, cisterne subterane cu gaz, centru de colectare a deşeurilor.  În privinţa integrării în mediu, complexul încearcă să aibă cât mai multe spaţii veri, respectiv copaci şi gazon, amplasarea lângă lac şi pădure o determina să încerce să fie în armonie cu natura.  Complexul a încercat în nenumărate rânduri şi a aplicat pentru diverse proiecte de dezvoltare durabilă, respectiv de ecologizare a hotelului, printre aceste proiecte se număra următoarele proiecte: "Montarea de panouri solare pentru apa caldă şi căldura", "Montarea unui centru de reciclare a deşeurilor hotelului", "Montarea unui centru de purificare a apei de ploaie pentru apă curentă", "Împădurirea acoperişurilor pentru a diminua pierderea de căldura". Cu toate acestea nu a primit nici măcar un răspuns clar din partea Statului Român, complexul fiind în aşteptare de apr oximativ 1 an  pentru fiecare proiect în parte. Problema de fiecare dată fiind legislaţia statului Român, aceasta incluzând nenumăratele departamente la care trebuie să depui câte un act, câte un proiect, sau orice cerere sau fisa de care este nevoie, fiind multe departamente, până ajung toate actele complexului la cabinetul care furnizează fondurile europene şi ale statului se pierde extraordinar de mult timp, pe lângă acest timp se mai adaugă timpul pe care îl aştepţi ca proiectul să îţi fie confirmat ca fiind complet şi pus în lista de aşteptare.  19

 

Soluţia acestor probleme ar fi reglementarea unui pachet de legi şi hotărâri guvernamentale care uşurează şi îmbunătăţesc procesul de administrare al fondurilor pentru dezvoltare.  Din punctul meu de vedere, ar trebui desfiinţate toate departamentele care sunt în plus şi îngreunează situaţia, ar trebui create departamente specializate unde poţi să depui dosarul complet, fără  probleme, iar persoanele persoanele juridice ccare are doresc să îşi dezvolte aface afacerea rea în paralel cu ssănă ănătatea mediului ar trebui să fie prioritare, deoarece fără mediu nu am mai exista. 

Capitolul IV Analiza SWOT 4.1 Analiza S.W.O.T a complexului Olimpic "Sidney 2000" Analiza SWOT este de fapt o tehnică prin care se pot identifica punctele tari şi slabe şi se pot examina oportunităţile şi ameninţările unui proiect, ale unei acţiuni sau ale unei persoane. Metoda de analiză SWOT este una dintre cele mai frecvent utilizate metode de analiză a nivelului de performanţă al unei organizaţii. Este o metodă extrem   de simplă de aplicare şi poate fi adaptată la cerinţele diverselor organizaţii, ceea ce reprezintă un mare avantaj de aplicabilitate pe scară largă.  Analiza SWOT cuprinde, pe de o parte, analiza activităţii proprii a întreprinderii, iar pe de altă  parte, analiza mediului extern. Analiza activităţii proprii are drept scop identificarea punctelor tari şi  punctelor slabe ale acesteia. Analiza mediului extern al întreprinderii scoate în evidenţă tendinţele pe  plan macroecono macroeconomic, mic, oportunităţile şi riscurile ce se întrevăd, precum şi impactul acestora asupra rentabilităţii societăţii.  1. Punctele ţări: “Punctele tari” sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care o întreprindere le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. Punctele tari presupun definirea şi măsurarea domeniilor în care organizaţia excelează. Punctele forte sunt de fapt resurse sau capacitaţi pe care le are organizaţia şi care pot fi folosite efectiv pentru a-şi atinge obiectivele în ceea ce priveşte performanţa.

2. Punctele slabe: Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă. Punctele slabe reprezintă o limitare, o greşeală sau un defect în cadrul organizaţiei care o  împiedică să-şi atingă obiectivele. Punctele slabe reprezintă ceea ce nu face bine organizaţia sau punctele în care are capacitaţi sau resurse inferioare în comparaţie financiară. cu competiţia. Neglijarea acestora poate afecta grav evoluţia în viitor a firmei şi situaţia să economico3. Oportunităţile: Oportunităţile includ orice situaţie curentă sau viitoare favorabilă în mediul organizaţiei cum ar fi o tendinţă, schimbare sau o necesitate de care nu s-a ţinut cont, care sprijină cererea pentru un produs său serviciu şi permite organizaţiei să-şi îmbunătăţească poziţia sa competitivă. Reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus “şanse” oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute. 4. Ameninţările: Ameninţările reprezintă o primejdie ce poate apărea ca urmare a unei evoluţii, tendinţe nefavorabile sau schimbări iminente în mediul unei organizaţii care, în lipsa unei reacţii de

contracarare sau apărare, va provoca o daună în activitatea acesteia, concretizată, spre exemplu, în deteriorarea situaţiei financiare, reducerea vânzărilor, scăderea cotei de piaţă etc.   20

 

Puncte tari:   Este forte bine poziţionat raportat faţă de Bucureşti şi Ploieşti, fiind în apropierea căilor de acces către toate punctele de interes;    Amplasarea complexului între lac şi pădure, oferă o şedere relaxantă în perfectă armonie cu natura;   Sistemul de săli multifuncţionale echilibrat fără fenomene de hipertrofiere (toate sălile şi hotelurile sunt dispuse simetric şi au dimensiuni funcţionale nu sunt inutile);    Semnificaţia istorică a complexului denotă o mare importanţa pentru statul român;    Includerea copiilor din arealul judeţului Ilfov în numeroase programe sportive gratuite;   Forţa de muncă calificată;    Bună colaborare între complex şi comitetele olimpice internaţionale;     Singurul complex de dimensiuni mari, foarte bine dotat din România şi printre puţinele din Europa;   Aparatură de ultima generaţie pentru absolut toate sporturile;     Preţurile foarte bune pentru sportivi;     Calitatea produselor şi serviciilor oferite.   Puncte slabe:   Decalajele în privinţa accesibilităţii pentru sportivii din afara arealului Bucureşti - Ploieşti;    Stricta repartizare a unora dintre sălile multifuncţionale (un bun exemplu este sala de gimnastică unde nu se mai practică alte alt e sporturi decât exclusiv gimnastică);   

Lipsa implementării program (bucătăria să  folosească produse eco 100%, nu produse refrigerate, toate produseleunui folosite să fie eco să biodegrada biodegradabile); bile);   Lipsa procesului de reciclare atât de produse alimentare cât şi de celuloză;    Terţele persoane nu au acces oricând şi oriunde în baza, întotdeauna sportivii olimpici au  prioritate;    Numărul de locuri locuri redus pentru terţe pe persoane; rsoane;     Numărul redus de angajaţi comp comparativ arativ cu dimens dimensiunile iunile complexului;    Lipsa promovării complexului, atât naţional cât şi internaţional;     Poziţionarea înafara marilor oraşe, acest lucru face ca complexul să fie mai puţin cunoscut terţelor  persoane;   Lipsa fondurilor de dezvoltare şi implementare a diverselor proiecte.  Oportunităţi:    Poziţia complexului în zona Bucureşti - Ilfov;   Distanţa până la Aeroportul Internaţional Otopeni;    Încurajarea iniţiativelor locale şi a programelor de sport naţionale;    Complexul dispune de aparatură de ultimă generaţie pentru absolut orice sport;     Singurul complex foarte mare şi foarte bine dotat din România şi printre puţinele din Europa;     Relaţii de colaborare între comitetul Român şi comitetele Internaţionale;    Integrarea tinerilor/copiilor chiar de la vârste fragede în numeroase programe sportive (nataţie handbal etc.);   Amplasarea în natură, între lac şi pădure;    Posibilitatea de aprovizionare pe raza Bucureşti - Ploieşti;    Implementarea conceptului hotelier green;   Preţurile scăzute şi calitatea produselor şi serviciilor oferite.  Ameninţări:    Apariţia şi manifestarea unor hazarde naturale, în special furtuni şi inundaţii (specifice poziţiei cu deschidere la lac şi paratrăsnetelor instalate mai jos);     Lipsa promovării pe plan local, dar mai ales pe plan internaţional;  21

 

 

Creşterea numărului de sportivi care se retrag datorită condiţiilor financiare, dar şi din cauza  problemelor de sănătate;    Lipsa interesului din partea statului Român faţă de realizarea performanţelor sportive;    Li psa  psa surselor de finanţare;     Numărul redus al al personalului faţă de de dimensiunile ccomplexului; omplexului;     Numărul redus de locuri pentru terţe pe persoane; rsoane;    Axarea complexului în special pe organizaţii sportive;  Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că,   indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente: construieşte pe Punctele Tari, elimină Punctele Slabe, exploatează Oportunităţile, îndepărtează Ameninţările.  Având în vedere analiza S.W.O.T., Complexul Olimpic "Sidney 2000" ar trebui să profite de istoria şi de relaţiile cu comunitatea sportiva internaţionala, poziţionarea ei excelenta atât în natură cât şi pe raza Bucureşti- Ploieşti, dar şi mărimea complexului şi dotarea lui, pentru a reuşii să îşi val orifice  poziţia pe piaţă, pentru a -şi crea imaginea pe care o merita în ţară, dar şi în străinătate, toate acestea ar aduce fonduri complexului pentru implementarea conceptului green şi pentru eliminarea micilor obstacole cum ar fi lipsa personalului, numărul redus de locuri pentru terţe persoane şi apariţia hazardelor naturale. 4.2 Perspectivele sectorului green în România Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii.   Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tut uror ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.  “Mediul natural”, adică aerul, oceanele, mările, lacurile, apele curgătoare, solul şi subsolul şi formele de viaţa pe care aceste ecosisteme le creează şi le susţin este imaginea cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre mediul înconjurător. 

O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în parte un “ecosistem” care se intercondiţionează reciproc şi se readaptează continuu în căutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determină condiţiile de viaţă pentru regnurile vegetale, animale şi pentru exponentul său raţional –   omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale –  elemente abiotice: aer, apă, substr at at geologic, relief, sol. Componentele biotice reprezintă viaţa, organismele ce le dezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaţiei şi animalelor depinzând atât de factori tereştri, cât şi cosmici (radiaţia solară de exemplu) ceea ce ne ajută să înţelegem implicaţiile care pot urma unor modificări fie terestre, fie cosmice, sau ambele în acelaşi timp. Mediul înconjurător apare ca o realitate  pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de “component” al mediului şi de “consumator”, de beneficiar al mediului. Conceptul actual de “mediu înconjurător” are un caracter dinamic, care caută să cunoască, să analizeze şi să urmărească funcţionarea sistemelor protejate în toată complexitatea lor.   Prin “resurse naturale” se înţelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce  pot fi folosite în activitatea umană:    resurse neregenerabile –  minerale şi combustibili fosili;    resurse regenerabile –  apă, aer, sol, floră, faună sălbatică;    resurse permanente –  energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.   În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a tuturor aceste resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producţie cât mai puţin poluante şi echiparea instalaţiilor 22

 

tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să  prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile.  În ţara noastă această tendinţă de protejare a mediului şi de convieţuire în armonie cu natura începe să îşi facă simţită prezenţa. Această degradare a mediului a apărut în   special datorită dorinţei noastre de a evolua şi de a obţine cât mai mult profit din resursele planetei noastre, fără a realiza ce se  poate întâmpla dacă dacă continuăm să să exploatăm în ne neştire. ştire.   Numeroase proiecte pentru protejare mediului sunt în desfăşurare în ţara noastră, tinerii încep să iasă în păduri să culeagă gunoaiele, primăriile încep planteze flori, iarbă şi copaci în spaţiile libere din oraş, totul pentru a reduce poluarea şi pentru a ajuta planeta să îşi revină. În şcoli şi la nivel de  parlament sunt ţinute şedinţe pentru informare cu privire la importanţa protecţiei mediului.  Proiecte de ecologizare sunt în desfăşurare pentru toate ramurile industriale, agricole şi economice,, fiecare antreprenor încearcă să îşi îmbunătăţească propria afacer e, economice e, armonizând-o cu mediul înconjurător. Cei ce doresc să îşi implementeze această „tendinţa” green în afacerile lor, dar şi în viaţa lor de zi cu zi sunt ajutaţi de statul român şi de uniunea Europeană prin subvenţii, care nu sunt mari, dar motivează omul să lupte, ştiind că nu este singur în protecţia mediului în care trăieşte.  România a început să profite în special de potenţialul eolian al unor zone şi a demarat construirea unor câmpuri întregi, pline cu centrale eoliene, acestea ar putea aduce României titlul de cel mai mare centru eolian al Europei: „România ar putea îmbrăţişa o dezvoltare colosală cu energia  produsă de forţa eoliană de la 14MW din anul 2009 la valoarea prevăzută de 650MW până la sfârşitul anului 2010 şi cu o valoare estimată de a atinge 23TWh.” Cred că am putea stabili un nou record de dezvoltare în Europa”, spune Dana Duică, director executiv a Asociaţiei Române pentru energia Eoliană (AREE) şi preşedinte al conferinţei. Cu toate acestea, încă persistădemici dificultăţi, cum de ar fia con exiunea generatoarelor de energie şi înţelegerea procedurilor legislative către ţările dornice înveşti în România, toate acestea trebuiesc îmbunătăţite dacă România doreşte să fie o ţară competitivă.”  Au fost lansate programe de împădurire a spaţiilor defrişate excesiv, iar un exemplu de proiect de împădurire ar putea fi acesta: Programul se desfăşoară în perioada 16 august 1 octombrie şi se adreseazã autorităţilor locale, asociaţiilor de proprietari de terenuri, unităţilor sau instituţiilor de învãţãmânt şi unitãţilor de cult care au în administrare terenuri degradate. Finanţarea cheltuielilor eligibilã este asiguratã în proporţie de sutã la sutã. În prezent, la nivelul judeţului Vaslui existã peste 70.000 hectare de terenuri degradate. Grav est e cã, în fiecare an, suprafaţa aridã creşte, iar impactul direct asupra mediului înconjurãtor este dramatic. Nisipurile înghit suprafeţe arabile valoroase, microclimatul necesar precipitaţiilor dispare, în timp ce secetă şi procesul de deşertificare pun în    pericol comunitãţile locale. Mai mult, judeţul nostru duce în spate o povarã extrem de grea, care va fi fatalã pentru generaţiile viitoare. Dacã media pe ţarã este de 26,3%, din suprafaţa totalã a judeţului nostru doar un procent de 13% este acoperit de p ãduri. Sudul judeţului Vaslui este cel mai expus la  pericolul transformãrii într-un deşert autentic. Zone precum Bârlad şi Epureni sunt favorite sã fie acaparate de suprafeţe aride, fãrã viaţã. Ocolul Silvic Epureni mai administreazã în prezent doar 16.000 hectare de pãdure, în timp ce la Ocolul Silvic Bârlad vegetaţia forestierã se întinde pe o suprafaţã de numai 10.000 de hectare. Pentru a putea vorbi de vegetaţie din belşug, în respectivele areale pãdurea ar trebui sã reprezinte 35% din suprafaţa totalã.  Din pãcate, dupã retrocedãri succesive şi un jaf fãrã margini, în prezent, pãdurile mai sunt în picioare pe o suprafaţã de numai 7%. Şi alte  proiecte care ar putea fi puse în desfăşurare cum ar fi: „Potrivit unui proiect al Primăriei Capitalei,  bucureştenii vor trebui să planteze câte un copac dacă vor să se căsătoreasc căsătoreascăă sau să înregistreze o maşină. Locuitorii capitalei care vor planta copaci, copaci, se arată în proiectul de lege, vor primi certificate cu care vor putea să se căsătorească sau să înregistreze o maşină. Pomul va fi cumpărat de la primărie şi va fi plantat într-o zonă anume stabilită, în prezenţa unui funcţionar care răspunde de spaţiile verzi din municipiu. Iniţiatorul proiectului, viceprimarul Robert Ionescu, spera ca proiectul să intre în vigoare    până la începutul anului viitor, fiind soluţia pentru ca în Bucureşti să crească numărul pomilor la 100 150 de mii.”  23

 

Alt proiect lansat de către stat ar fi „Proiectul Casa Verde”, scopul acestui Program este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei  şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. 

Alte programe, ar fi reabilitarea termică a blocurilor, aceştia izolează blocurile şi montează geamuri termopan pentru a menţine căldura în casă, lucru care limitează consumul de energie termică, acest lucru diminuează consumul de combustibili în centrale, diminuând poluarea şi exploatarea   lor excesiva: „Guvernul a aprobat, la sfârşitul lunii iunie, Ordonanţa de Urgentă privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală şi dobânda subvenţionată, care completează programul derulat   prin OUG nr. 18/2009 privind creşterea  performanţei energetice. energetice.  Finanţarea executării lucrărilor de reabilitare termică se realizează atât din surse proprii ale  beneficiarilor, reprezentând minimum 10% din valoarea lucrărilor, cât şi din credite bancare contractate de beneficiari şi garantate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SĂ - IFN în numele şi în contul statului, reprezentând maximum 90% din valoarea lucrărilor.” Sunt create centre ecologice pentru colectarea diverselor deşeuri care nu sunt  biodegradabile,  biodegrada bile, „Proiectul” EcoRampa” este primul de acest gen din ţară şi este o componentă a Campaniei Naţionale de Colectare Selectivă” Alungă fantomele electronicelor vechi”. În cadrul acestei campanii bucureştenii din Sectorul 1, instituţiile şi companiile private au înţeles cât de important este

să aibă lună, un oraş curat şi să -unnou mediu sănătos mari şi ausunt predat firmelor într la --oo singură peste 8 tone de trăiască deşeuri.”,într  mai magazinele încurajate să specializate, facă discounturi  becuri ecologice, care nu consumă decât un sfert din energia consumată de becul obişnuit, oferă mai multă lumină şi are o viaţa de 10 ori mai mare: „becurile fluorescente sunt economice deoarece consuma de 4-5 ori mai p uţina energie, au o viaţa de 7 ori mai lungă, în jur de 10.000 de ore în comparaţie cu un bec obişnuit care arde circa 1.200 de ore, sunt mai bune pentru că aproximativ 95% din energia consumată de un bec incandescent este emisă sub formă de căldură, doar 5% fiind emisă ca lumină vizibilă, deşi costă mai mult, datorită longevităţii sale, într -un -un an de zile se fac mai multe economii cu becurile fluorescente în comparaţie cu becurile incandescente, incandescente, nu se încălzesc atât de tare, nu explodează la contactul cu un strop de apă. Un alt proiect ar fi înverzirea acoperişurilor:” Acoperişurile verzi vor împânzi Bucureştiul, acestea acţionează ca un filtru al aerului şi menţin căldura în imobil: „Acoperişurile verzi au nenumărate avantaje, după cum arată Gabriela Ţicu, de la asociaţia ViitorPlus. Astfel, iarba, florile şi arbuştii de pe clădiri au rolul de a reduce cantitatea de apă din precipitaţii care ajunge în canalizare, ceea ce se traduce prin stabilizarea umidităţii în atmosferă, dar şi prin îmbunătăţirea cl imatului urban. Mai mult, grădinile de pe acoperişuri acţionează că adevărate filtre pentru aerul poluat şi produc o cantitate suplimentară de oxigen. Rolul lor este şi de creştere a duratei de viaţă a acoperişului, deoarece se reduce stresul la care este supus de de raze razele le ultravioleteşi ddee schimb schimbările ările de temperatură, spun specialiştii.” Acestea sunt unele dintre marile proiecte prin care ţara noastră îmbrăţişează natura şi face ce îi stă în putere pentru a repara ceea ce a stricat deja, în timp, cu multă muncă şi resurse financiare vom reuşii să „peticim” ceea ce fără interes şi cunoştinţă am stricat.  4.3 Soluţii privind elaborarea procedeelor procedeelor green 

Principala obligaţie a personalului hotelului, este de a oferi siguranţă turiştilor, confortul, curăţenia, liniştea în timpul nopţii şi servicii de înaltă calitate. Trebuie de asemenea să ţină cont de persoanele handicapate. Principiile de etică impun personalului angajat servirea oaspeţilor, şi nu exploatarea lor. Turistul trebuie să fie bine informa t. Pentru o astfel de 24

 

dezvoltare durabilă propun adoptarea conceptului de “green hotel” prin amenajarea corespunzătoare. Turismul ca orice altă activitate umană este un consumator de spaţiu şi r e s u r s e t u r i s t i c e ş i p a r t i c i p ă i m p l i c i t l a d e g r a d a r e a ş i p o l u a r  e a m e d i u l u i î n c o n j u r ă t o r ş i a   pote po te nţi nţ i al alul ul ui t u ri st i c, f i e p ri n pr es iu ne a di re ct ă a t uri ur i şt ştii l or as u pra pr a  peii s ajul  pe aj ului ui sa u obi ob i ect ec t i vel ve l o r t ur i st stii ce cu m ar fi pa r cu curr i l e na tu r al e al e or aş aşul ul ui p e ca r e l e  po at e d et er erio io r a  parţial sau total, fie prin prin concepţia greş greşită ită de valorificare a hotelului. Amenajarea turistică necorespunzătoare a mediului înconjurător reprezintă un factor de poluare atât fizică, dar şi economică, constituind cea mai gravă formă de degradare a resurselor turistice de către turismul  însuşi.  I.  Arhitectura Propun ca volumetria clădirii precum şi elementele de peisagistică utilizate în exteriorulacesteia să se alinieze cu caracteristicile culturale şi istorice ale regiunii, cu tradiţiile locale în aşa fel încât ansamblul să facă parte integrantă din împrejurimi şi să reflecte identitatea culturală a locului. O atenţie deosebită să fie acordată spaţiilor verzi,  pentru că acestea acestea ridică problem problemee legate de irigaţii.  II. 

Energia

Energia este utilizată în procesele de încălzire, răcire, iluminare, circulaţia apelor în cadrul clădirii, şi asigurarea confortului în spaţiul interior. Utilizarea ei are însă impact asupra mediului. Proiectantul responsabil, sau proiectantul care a primit un caiet de sarcini cu cerinţe “verzi”, trebuie să ia în consideraţie orice posibilitate de a utiliza surse de energie alternativă cumaardeşeurilor fi: sisteme în solare fotovoltaice saueoliană. pasive pentru apei, alternative biogaz, sisteme transformare energie, energie Dacăîncălzirea aceste surse nu suntdeo opţiune, este de dorit alegerea unui furnizor care are o politică activă în creşterea producţiei sale de energie alternativă. Un alt element important în eficienţa energetică a clădirii este sistemul de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat (HVAC –  Heating   Heating Ventilation and Air conditioning) deoarece în cadrul evenimentelor festive instalaţiile de aer condiţionat actuale nu fac faţă. Prin  proiectarea atentă a acestuia s - ar putea obţine eficienţe sporite. De ce să permitem o ineficienţă la un capitol atât de important cu impact în profitabilitatea hotelului, în recuperarea investiţiei. Proiectantul de instalaţii trebuie să ia în calcul întotdeauna soluţii cum ar fi diferitele sisteme de pompe de căldură, sistemele CHP (Combined Heat and Power) care sunt mult mai eficiente decât centralele termice deoarece produc energie electrică şi în   paralel paralel produc şi acel reziduu termic ce asigură necesarul de încălzire al clădirii (energia electrică neutilizată poate fi vândută înapoi în reţeaua electrică; în plus se elimină nevoia de a avea un generator de siguranţă). Iluminatul în cadrul complexului hotelier este responsabil cu 20-25% din consumul energetic al clădirii. Arhitectul trebuie să utilizeze la maxim lumina naturală exterioară. Proiectantul nu trebuie să uite să utilizeze peste tot corpuri de iluminat eficiente energetic (în interior lămpi fluorescente cu lumină rece sau caldă iar în exterior lămpi cu sodiu cu   pr pr es iu n e r ed eduu să să)) , să instaleze detectoare de mişcare, temporizatoare, potenţiometre. Designer-ul trebuie să utilize uti lizeze ze la m maxi axim m lum lumina ina gener generată ată ddee co corpu rpuril rilee de il ilumi umina nat,t, să nu îm împi piedi edi ce ră răsp spân ândi dire reaa ac aces este teia ia  prii n ale  pr al e ge ri ne in sp ir at e al e cul cu l or i lo r i nt eri er i oa oarr e şi s ă facă diferenţa între zonele de lucru şi spaţiile generale.  III. 

Apa

Consumul de apă calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat, atât în hotel, cât şi restaurant, înregistrându-se astfel un volum mai mare de ape uzate. Apa este o resursă esenţială în dezvoltările hoteliere. O utilizează oaspeţii în camere, este utilizată în restaurant la gătit, spălat alimente, zarzavaturi, veselă şi spălătorie, în întreţinerea peisagistică, dar ca agent de răcire în instalaţiile de condiţionare a aerului. Utilizarea ei cu atenţie poate aduce econ omii importante. Apa este o resursă la un preţ relativ ridicat, şi s-ar putea utiliza sisteme de reciclare a 25

 

apelor uzate, aşa numitele ape gri (Grey-Water). Astfel propun utilizarea unor dispozitive de diminuare a debitului apei în locuri de consum cum ar fi capetele de duş, dispozitive de aerare a debitului de apă la bateriile de chiuvete, volum redus al rezervoarelor WC, baterii şi urinaluri cu senzori în  băile restaurantului, sau senzori de umiditate pentru sistemele de irigaţie. În ceea ce priveşte înlocuirea lenjeriei din baie, care în prezent linişteşte pe 99% dintre hotelierii din România în privinţa respectării mediului. Poluarea apei este mult mai   prezentă prezentă deoarece hotelul nu şi-ar putea desfăşura activităţile în lipsa resurselor de apă, mai ales când este vorba de starea de igienă şi calitatea serviciilor turistice oferite.Cu privire la acestea propun constituirea unei staţii de epurare sau filtrare a apelor şi refolosirea acestora pentru irigarea spaţiilor verzi.   IV. 

Deşeurile 

În afară de apele uzate, pe parcursul vieţii unui hotel se nasc deşeuri în timpul procesului de construcţie, pe parcursul operării hotelului, în timpul renovărilor, la sfârşitul vieţii acestuia sau la schimbarea utilizării clădirii. Desigur deşeurile ce provin din operare a u o p o n d e r e f o a r t e m a r e . Pentru managementul eficient, “verde” al acestora propun instruirea angajaţilor şi implementarea unor bune practici cum ar fi colectarea pe categorii a acestora şi utilizarea la maxim a  potenţialului  potenţialului de vânzare către sistemele de reciclare disponibile în zonă. Categoriile cele mai întâlnite sunt: sticla albă, sticlă colorată, metale, hârtie birou şi ziare, carton,  plastic, uleiuri de gătit, deşeuri organice. Solul este afectat îndeosebi de cantităţile de deşeuri solide, care prin anumite  procese fizice şi chimice, pot afecta calitatea acestuia. acestuia. Modul de colectare colectare şi de depozitarea deşeurilor solide provenite din activităţile desfăşurate va asigura şi menţinerea curată asolurilor. Propun amenajarea a doua lăzi de gunoi atât pentru deşeurile organice cât şi pentru deşeurile nereciclabile, deoarece hotelul de deşeuri, atât apoi prin utilizarea resurselor, şi prin cele rezultate din resturile adusegenerează de clienţicantităţi şi personal şi aruncate la ladă de gunoi acât unităţii. Restul deşeurilor solide pot fi departajate în deşeuri organice, cele rezultate din  proo ce  pr cede de el e t ehno eh noll o gic gi c e di n bu că tă ri i şi cel ce l e di n of i ci ciii l e b uc ăt ătaa ri l or , cu resturi de alimente, şi în deşeuri nereciclabile, adică adevăratul gunoi.  V. 

Materialele utilizate

Alegerea materialelor de reformă este un subiect vast în sine. Pe scurt aceasta are un impact major în mediul înconjurător. În alegerea unor materiale durabile propun să fie luate în calcul aspecte de pe întreg parcursul respectivelor materiale de construcţie. Să fie redusă utilizarea materialelor ce numai pot fi reutilizate (ex. Marmură), să fie contactaţi numai producătorii cu politiciecologice, să se ţină cont de opţiunile în privinţa utilizării principalelor materiale deconstrucţii (adezivi, aluminiu, ciment, beton, pardoseli, sticlă, izolaţii, zidărie, metale, rigips, zugrăveli, oţel, finisaje, lemn, cablaje), să fie eliminate substanţele toxice (acrilat, azbest, răşini epoxidice, plumb, etc).  VI. 

Zgomotul

Zg o motul este şi el un factor de risc. “Hotelul Bulevard Prestige” nu este nici el Zgo diferit de acest aspect al dezvoltării societăţii de consum, dimpotrivă, este şi generator de surse de  po lu ar e fo ni că că.. Zg om ot ul est es t e un r is c nu n um umai ai p en entt ru cl clii en ţi , da r şi  pentru lucrătorii din acest hotel. Zgomotele sunt produse de motoarele de pompare a apelor reci şi calde, aparatele frigorifice, instalaţiile de aer condiţionat, rampele de aprovizionare cu materiile prime din structurile de alimentaţie publică şi evacuare a   deşeurilor, de staţiile de amplificare orchestrelor, de câinii vagabonzi din jurul hotelurilor, comportamentul necivilizat al multor turişti, funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor sanitare. Toate aceste surse de zgomot sunt puncte negative în funcţionarea hotelului care pot afecta liniştea şi care pot să determine scurtarea sejurului clienţilor fie ei de afaceri sau de tranzit. Pentru a fi controlat zgomotul în interiorul hotelului şi pentru a 26

 

 permite oaspeţilor  confortul căutat, aş sfătui că arhitectul, proiectantul de instalaţii şi constructorul să conlucreze pentru a se încadra în normele admise de regimul hotelier în general în următoarele zone: ferestre, cameră - cameră, baie -baie, baie- cameră, cameră coridor, v e n t i l a t o a r e , c o m p a r t i m e n t ă r i , b u c ă t ă r i e - r e s t a u r a n t , b u c ă t ă r i e - s ă l i ,  p a r t i ţ i i s ă l i , ec echi hipa pa m ent en t e, i ar p ent en t ru re st aur au r an antt s fă fătt ui es c s ă fi e r es espp ec ectt at î n f un cţ cţii on ar area ea spaţiilor de   pr pr od u cţ cţii e pri pr i n ci cipi piul ul v eci ec i nă nătt ăţ ăţii i i me di at atee sa u al dr um umur ur i lo r s cu curr t e pe ntr nt r u t o at e activităţile care au o relaţie r elaţie comună. 

VII. 

Calitatea aerului şi emisiile 

În legătură cu calitatea aerului şi a emisiilor recomandabile propun efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Un alt aspect ce sfătuiesc să fie luat în considerare în hotelul “verde” este legat de utilizarea substanţelor ce pun în pericol stratul de ozon. Nu mai sunt acceptate substanţele şi HCFC. HFC nu pun în pericol stratul de ozon dar contribuie la efectul de încălzire globală. Principalele astfel de emisii sunt: eliminarea apelor uzate netratate, în surse de ap ă  pro p ro as aspp ăt ă, emisiile de gaze de la cazanele încălzite cu combustibili fosili; eliminarea chimicalelor  periculoase în sistemul de canalizare; emisiile de gaze de la vehicule; CFC dela instalaţiile de refrigerare şi condiţionare a aerului; scurgerile de combustibili sau chimicale periculoase pe  pământ; mirosurile din bucătării sau spălătorii; zgomotul nocturn din restaurant sau al vehiculelor. Calitatea aerului din interior este iarăşi un subiect ce ţine de o proiectare de calitatea clădirii. În ce  priveşte nonfumatul, ştimîncătothotelurile “verzi”  politicii smoking arealul clădirii.   sunt întotdeauna non-smoking. Astfel propun aplicarea În multe părţi ale globului, eliminarea acestor substanţe este controlată strict delege. În caz contrar se pot primi amenzi sau chiar s- ar putea pierde chiar şi reputaţia. Chiar  şi când nu există forţa legii, trebuie micşorate emisiile şi eliminate sub control lichidele şi gazele. Deprecierea calităţii aerului este extrem de dăunătoare circulaţiei turistice. Marile oraşe sunt practic sufocate, prin emisiile nocive de substanţe reziduale în atmosferă, aerul este deseori irespirabil din cauza uzinei ce funcţionează la Slatina.  VIII. 

Design-ul interior

Hotelul devine atractiv nu numai prin prisma calităţii serviciilor oferite, dar şi prin ambianţa estetico- ambientală, care se traduce prin personalizarea arhitecturii şi artei  peisagistice.Pe  plan mondial arhitectura se manifestă printr -un -un curent post modern, prin care arhitecţii au ales soluţii noi, unde funcţionalul să se armonizeze cu cerinţele esteticii.   Acest curent se manifestă din punct de vedere conceptual prin pluralismul ideilor şi formelor de reprezentare. Aspectul exterior al hotelului sau restaurantului poate contribui la îmbogăţirea  peisajului  peisajului sau, din contră, la degradare ambientală ambientală.. Interioarele trebuie să beneficieze de un design deosebit, modern, luminos, atractiv,  per  p erso so n al alii za zatt , ca re să co nf er e o an anum um e i de nti nt i t at atee decorativă şi ornamentală structurii turistice. Recomand folosirea plantelor cu caracter ornamental, a micilor amenajări estetice  pri pr i n t abl ab l ou r i, des de s en e gr af afii ce , ca r e da u o no t ă ap ar artt e. În p l us ţinuta necorespunzătoare a  personalului,  personalului, lipsa unor uniforme atrăgătoare, aspectul fizic anost al  prestatorului constituie factori de poluare estetică în turism. Felul în care sunt alese materialele pentru design-ul interior poate avea un impact semnificativ în experienţa oaspeţilor. Propun înlăturarea din consum a materialelor greşite (ex. Diferiţi solvenţi organici) poate duce la situaţii în care anumiţi oaspeţi se plâng de dureri de cap, stări de vertij sau vomă sau folosirea substanţelor nocive cum ar fi CFC (cluorofluorcarbon) folosit pentru frigidere sau alţi înălbitori  pe bază de clor.  În alegerea soluţiilor de finisaje pentru pereţi, pardoseli şi tavane, recomand soluţii moderne ce implică materiale reciclabile.  27

 

În consecinţă o cameră verde în concepţia mea începe cu detectoarele de mişcare  pentru iluminat ilumin at de pe coridor/ec coridor/econom onomizoru izorull de la intrare, intrare, corpurile corpurile de iluminat iluminat economice economice,, cul c ulor orii adec ad ecva va te te,, un sistem de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat eficient, mate riale ecologice, televizorul şi minibarul trebuie să fie şi ele eficiente şi să respecte stratul de ozon, în baie trebuie să aibă dispensere de cosmetice şi sisteme de control al consumului de apă, nivelul de zgomot să fie controlat şi de ce educarea oaspeţilor cu privire la sortarea gunoaielor pe categorii.

IX. 

Măsurareaa performanţei  Măsurare

Un capitol foarte important nu numai în privinţa subiectului tratat în această lucrare este măsurarea performanţei. De cele mai multe ori se iau anumite măsuri dar se uită urmărirea acelor măsuri ce au fost duse până la capăt dacă ele şi -au produs efectele în continuare şi aşa mai departe. Planificarea ţine de sistemul de management , punerea în aplicare dar şi controlul ulterior, felul în care acele dispoziţii se pot pune în aplicare. În cazul nostru încă din faza de r e a m e n a j a r e p r o p u n r e a l i z a r e a s i s t e m e l o r de măsurare a consumurilor de utilităţi pe fiecare departament în parte, pe s pa  paţţ i i î n cadrul aceluiaşi departament, etc. Î n p l u s f a ţ ă d e tdoea taet ecneţliee eaxcpoursdea, t ăe xai sntuămliat onri vcealpiint ot el er n ad ţiino ndailf eor i t e n dmiontţiăv ed e( avechimea c o n t r a c ahotelului, ra lipsa lipsa opţiunilor pe piaţă, etc) pri n plata unor taxe de tip"carbon-offsetting”. Există în statele supradezvoltate supradezvo ltate companii specializate în evaluarea emisiilor de carbon în atmosfera oricărui agent economic. Un hotel care din diferite motive nu mai poate l u a m ă s u r i l e d e p r e v e n i r e a i n e f i c i e n ţelor de mai sus sau care doreşte să devină “carbon neutral” poate plăti taxe acestor companii care se implică în realizarea de proiecte   verzi (energie alternativă, regenerare de păduri, etc.). Carbon-offsetting-ul are deja şi adversari care susţin că această posibilitate generează “lene” în adoptarea tuturor măsurilor despre care am vorbit mai devreme. În România, luarea în considerare a tuturor acestor capitole descrise mai sus revine consultantului al cărui rol este să ştie să ceară arhitectului şi proiectanţilor “ce trebuie” în locul beneficiarului. Cele expuse mai sus reprezintă o abordare populară a subiectelor  discutate.   discutate. În realitate fiecare dintre aspectele menţionate capătă o tentă tehnică ce necesită un anumit grad de înţelegere al sistemelor tehni ce ce concurează la funcţionarea acestui hotel.

28

 

CONCLUZII

29

 

30

 

BIBLIOGRAFIE 1.Dodu,Patricia  –   Tehnici operaţionale în agenţia de turism ,Editura Pro Universitaria,Bucureşti,2007 

2. Firoiu,Daniela,Dridea,C. Firoiu,Daniela,Dridea,C.,Dodu,P.,Gheorghe,C ,Dodu,P.,Gheorghe,C.. –   –    Industria turismului şi şi a călătoriilor ,Editura ,Editura Pro Universitaria,Bucureşti,2006 

3. F. Vellas, L. Becherel The International Marketing of Travel and Tourism, Londra, MacMillan Press, 1999

4. Neagu,Vasile V.,Busuioc,Marian –  

Universitaria,Bucureşti,2007   Managementul calităţii serviciilor turistice,Editura Pro Universitaria,Bucureşti,2007 5. Nicolescu O.,Nicolescu,Luminița –   –    Managementul modern al al organizaţiei, Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2001 

6. Stănescu,Dorina,Nicoleta Ştefania,Mihai;Stan,Roxana-Elena –   Calitatea în serviciile turistice,Editura Universitară,Bucureşti,2009 

7. .Stănciulescu,Gabriela –   Tehnica operţiunilor de turism,Editura AllEducaţional,Bucureşti,1998 AllEducaţional,Bucureşti,1998 

8. Stănciulescu,Gabriela –    Managementul operaţiunilor operaţiunilor în turism ,Editura All Beck,Bucureşti,2003 

9. . Zaharia,Marian,Stan,Roxana-Elena, Zaharia,Marian,Stan,Roxana-Elena,Busuioc,Marian Busuioc,Marian –    Economia Serviciilor ,Editura ,Editura Universitară,Buc Universitară,Bucureşti,2005 ureşti,2005  10.Zaharia,Marian,Stan,Roxana-Elen 10.Zaharia, Marian,Stan,Roxana-Elena,Busuioc,Ma a,Busuioc,Marian rian –    Economia Serviciilor- Aplicații  Aplicații și studii de d e caz   ,Editura Universitară,Bucu Universitară,București,2004 rești,2004  11. www.anat.ro 11.  www.anat.ro 12.  www.amosnew 12. www.amosnews.ro s.ro 13 .www.amadeus.ro 14.www.amazingromania.ro 15 .www.economist.ro 16. www. 16.  www. greenhotels.com/grnideas.php 17. www.insse.ro 17.  www.insse.ro 18 .www.incdt.ro 31

 

19. www.mturism.ro 19.  www.mturism.ro 20. www.mfinanţe.ro  20.  21. www.greenlodgingn www.greenlodgingnews.com ews.com 22. www.ecomagazin.ro 

32

 

ANEXE

33

 

34

 

35

 

36

 

37

 

38

 

39

 

40

 

41

 

42

 

43

 

44

 

45

 

46

 

47

 

48

 

49

 

50

 

51

 

52

 

53

 

54

 

55

 

56

 

57