Lucrare de Laborator Nr.4

Tema: Cercetarea zgomotului industrial Scopul lucrării: sa luati cunoştinţă de metodica cercetării zgomotului industrial, metodele de normare, aparatul şi metodele de măsurare, măsurările şi mijloacele de protecţie. 1. Acţiunea zgomotului asupra omului Acţiunea zgomotului asupra omului depinde de mai mulţi factori: caracteristicile zgomotului, durata acţiunii, calităţile individuale ale omulu (starea fizică şi psihică). Acţiunea negativă a zgomotului influenţiază mai întâi de toate asupra organelor auditive şi se manifestă în trei forme: obosirea auzului, traumă sonoră, hipoacuzie profesională. Zgomotul exercită acţiune nemijlocită asupra scoarţei cerebrale. 2. Caracteristicile zgomotului 2.1 Caracteristicile fizice Zgomotul – îmbinare haotică de sunete. Caracteristicile fizice: frecvenţa oscilaţiilor, intensitatea sunetului, presiunea sonoră. În dependenţă de frecvenţă sunetele se împart în:  infrasunete- frecvenţa mai mică de 16 Hz;  sunete auzite - de la 16 pînă la 20000 Hz;  ultrasunete – frecvenţa mai mare de 20000 Hz; Intensitatea (puterea) sunetului I, ( )- fluxul de energie sonoră ce trece într-o unitate de timp printr-o unitate de suprafaţă perpendiculară direcţiei de răspîndirii undei sonore. a. Caracteristicile psihofiziologice Zgomotul fenomen, ce provoacă senzaţii subiective neplăcute, care în anumite condiţii poate aduce la boală profesională. Caractersticile psihofiziologice: intervalul de frecvenţă, volumul sonor, nivelul volumului sonor. Analizatorul omenesc al sunetelor (urechea) deosebeşte sunetele în diapazonul de la 16 până la 2000 Hz. Sunetele de diferite frecvţe sunt percepute de organul auditiv în mod diferit. Intervalul de frecvenţă perceptibil- împărţirea diapazonului de frecvenţe ale sunetelor auzite în game de frecvenţă (octave). Diapazonul audtiv al omului este împărţit în opt octave cu valorile medii geometrice: 63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000 Hz. Nivelul presiunii sonore este folosit pentru măsurarea zgomotului şi aprecierea acţiunii lui asupra omului.

3. Clasificarea zgomtului După caracterul spectrului zgomotul se împarte în: zgomotul de bandă largă – cu spectrul continuu mai lat decât o octavă; tonal – cu spectrul discret în care compnentele de frecvenţă sunt despărţite una de alta prin intervale de frecvenţă destul de însemnate. După caracteristicile temporare zgomotul se împarte în: permanent nivelul căruia în timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă nu mai mult decât cu 5 dB; varialbil ( întrerupt, impulsiv, oscilator în timp ), nivelul sunetului căruia în timpul schimbului de lucru ( 8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de 5 dB A. 4. Normarea zgomotului Normarea zgomotului constă în calcularea şi alegerea valorilor admise, ce caracterizează zgomotul, care acţionând permanent asupra muncitorului în tot timpul activităţii de muncă nu provoacă boli. Normarea zgomotului se efectuiază conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) prin 2 procedee: după spectrul-limită şi după nivelul sunetului în dB A. Zgomotul la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelurile addmisibile, valorile cărora sunt indicate în tab. 1 (GOST 12.1.003-83) Zonele cu nivelul sunetului mai înalt de 85 dBA trebuie să fie marcate cu semne de pericol. 5. Mijloacele şi metodele de protecţie antizgomot Conform standardului de stat (GOST 12.1.003 – 83) micşorarea zgomotului poate fi obţinută prin proiectarea tehnicii nezgomotoase, folosirea mijloacelor şi metodelor de protecţie antizgomot. Conform standardului de stat (GOST 12.1.029 – 80) mijloacele de protecţie antizgomot se împart în:  

mijloacele individuale de protecţie; mijloace şi metode de protecţie colectivă.

Mijloacele de protecţie individuală antizgomot includ căşti-antizgomot; bucşe-antizgomot; coifuri-antizgomot; costume-antizgomot. 5.1 Determinarea micşorării necesare a zgomotului la locul de muncă Reducerea necesară a zgomotului la locurile de muncă în încăperea unde se află o singură sursă de zgomot se calculează după formula:

unde: L-nivelul de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul sunetului (dBA) provocat de sursa de zgomot la locul de muncă (se măsoară cu sonometrul). -nivelul admisibil de octavă a presiunii sonore (dB) sau nivelul admisibil al sunetului (după tab. 1).

5.2 Reducerea zgomotului cu ajutorul capotei fonoizolante Prin izolaţia acustică a capotei se subînţelege micşorarea puterii sonore a zgomotului, emis de sursa de zgomot în mediul încojurător, în rezultatul izolării sursei cu ajutorul capotei. În multe cazuri capota fonoizolantă este unicul mijloc efectiv de micşorare a zgomotului produs de instalaţiile tehnologice sau unele părţi ale lor. Capota permite de a micşora simţitor zgomotul în apropierea sursei, la cele mai apropiate locuri de muncă ceea ce nu permit a face alte mijloace. Tabelul 1 Nivelurile admise ale presiunii sonore la locurile de muncă Nr.

Locurile de muncă

Nivelurile presiunii sonore (dB) în octavele cu media

Nivel

geometrică a frecvenţei, Hz

sunet

crt.

125 250 500 1000 2000 4000

1

Încăperile birourilor de proiectare, laboratoarelor pentru lucrări teoretice şi experimentele

71

61

54

49

45

42

40

38

50

2

Încăperile administraţiei, camerele de lucru

79

70

68

63

55

52

50

49

60

94

87

82

78

75

73

71

70

80

83

74

68

63

60

57

55

54

65

4

Încăperile şi sectoarele de asamblare cu precizie, birourile de dactilografiere

83

74

68

63

60

57

55

54

65

5

Încăperile laboratoarelor pentru lucrări experimentale, pentru amplasarea agregatelor zgomotoase

94

87

82

78

75

73

72

70

80

6

Locurile permanente de lucru şi zonele de lucru în încăperile de producţie şi pe teritoriul întreprinderilor, locurile permanente de lucru ale maşinilor staţionare

99

92

86

83

80

78

76

74

85

Cabinele de supraveghere şi dirijare de la distanţă:

3

a) fără telefon b) cu telefon

8000

dBA

63

Concluzii: La lucrare de laborator nr. 4, am luat cunoştinţă cu metodica cercetării zgomotului industrial cît și metodele de normare. Am studiat aparatul şi metodele de măsurare, măsurările şi mijloacele de protecţie în cazurile date.

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea de Radioelectronică şi Telecomunicaţii Catedra Sisteme Optoelectronice

Lucrarea de laborator Nr.4 la disciplina

“Protecția muncii”

Tema: Cercetarea zgomotului industrial

A efectuat:

st.gr.IMTC-091 Gojinevschi Cristina

A verificat:

l.sup. Gorea Radislav

Chişinău 2012