Lucrare de Diploma Ingrijirea Pacientului Cu Insuficienta Cardiaca Brut

 

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ F.E.G.,,Fundatia Ecologica Green” BACAU

LUCRARE DE DIPLOMĂ ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ

COORDONATORI: MEDIC PRIMAR BOLI INTERNE GHIULA EUENIA MAISTRU INSTRUCTOR  NANTU GABRIELA

ABSOLVENT:BIRGAUANU MIHAELA CRISTIANA ABSOLVENT:BIRGAUANU PROFIL: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

2013 1

 

ARGUMENT Setea de cunostinte a oamenilor in domeniul medical este nepotolita. Este vorba despre o necesitate pe deplin justificata, a carei satisfacere trebuie cat mai mult sprijinita, rezultand din dreptul la sanatate al fiecaruia. De altfel, preocupari pentru a dobandi cat mai multe cunostinte medicale,  pentru prelungirea vietii, aparutcultura din cele mai vechiintimpuri. Sfaturi pastrarea si retete sanatatii in acest si sens se intalnesc in au vechea egipteana, cartile hipocratice ale Greciei antice, precum si in cartile medicilor arabi. Unele din acestea isi pastreaza, nestirbita, valoarea si in zilele noastre. Pe de alta parte, multe din sfaturile si retetele de alta data, lipsite de orice fundament stiintific, au cazut in uitare si au fost parasite. Intre timp, medicina moderna a progresat enorm, omenirea imbogatindu-se cu o cantitate considerabila de cunostinte despre sanatate si boala, cu noi descoperiri, remedii si perfectionari tehnice. Am ales pentru a trata „Insuficienta cardiaca globala” , deoarece este o afectiune des intalnita, care afecteaza sanatatea si implicit viata cotidiana a celor   bolnavi. Oferind Oferi nd cu cuno nosti stinte nte ca care re se serve rvesc sc la pa past strar rarea ea sa sana natat tatii, ii, la rec recun unoa oast stere ereaa timpurie a bolii si la tratarea in bune conditii a insuficientei cardiace, constituie un  principal obiectiv.

Motto: 2

 

Invinge:Greutatile profesiunii tale;

Stapaneste:Supararea si nerabdarea ta;

Ca cel sisuferind Gandeste-te: este:”dezarmat ,fara putere are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta!”

CUPRINS CAPITOLUL I I.1 Prezentarea Prezentarea noţiunilor noţiu nilora de anatomie anatomie şi fiziologie a aparatului aparatului afectat.... afectat........ .... ……. 54 I.2 teoretică bolii……………………………………………………. I.2.1 Definiţie……………… Definiţie……………………………… ………………………………… …………………………………. ………………..... 5 3

 

I.2.2 Etiologie…………………………………………………………………...6 I.2.3 Patogenie…………………………………………………………………..6 I.2.4 Simptomatologie………………………………………………………….. 7 I.2.5 Tratament…………… Tratament…………………………… ………………………………… …………………………………… ………………….. 9 CAPITOLUL II 2.1Internarea 2.1In ternarea pacientului pacientului în spital……………………… spital………………………………………… …………………………. ………. 12 2.2 Asigurarea condiţiilor de spitalizare……………………………………………12 2.3 Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi……………………..……..13   ♥Pregăti Pregătirea rea patului şi a acceso accesoriilor riilor lui………………………………… lui………………………………………... ……... 13   ♥Schimb Schimbarea area lenjeriei de pat…………………………… pat……………………………………………… ……………………... …... 13   ♥Asigura Asigurarea rea igienei personale,corpora personale,corporale le şi vestimentare vestimentare a pacientului………. pacientului………... 13   ♥Efectua Efectuarea rea toaletei generale generale şi pe regiuni a pacientului pacientului imobilizat………… imobilizat………….... 14   ♥Observarea poziţiei pacientului în pat………………………………………...14   ♥Schimbarea poziţiei şi mobilizarea pacientului……………………………….15   ♥Captarea eliminărilor………………………………………………………….15 2.4 Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative………………………………….. 16 2.5 Alimentaţia pacientului…………………………………………………........... 19 2.6 Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului…………………….20 2.7 Recolta Recoltarea rea produse produselor lor biologice biologice şi patologic patologice…… e…………… ………………… ………………… ……….... 20 2.8 Pregătirea Pregătirea pacientu pacientului lui şi efectuarea efectuarea tehnicilor tehnicilor speciale speciale impuse impuse de afecţiune afecţiune… … 21 2.9 Pregătirea preoperatorie preoperatorie şi îngrijirile îngrijirile postoperatorii………………… postoperatorii………………………….. ……….... 23 2.10 Educaţie pentru sănătate………………………………………………………24   ♥Profilaxia bolii………………………………………………………………..24 2.11 Externarea pacientului………………………………………………………...24 CAPITOLUL III 3.1 PREZENTAREA CAZURILOR……………………………………………….27 Cazul NR.1…………………………………………………………………………27 Cazul NR.2…………………………………………………………………………32 Cazul NR.3…………………………………………………………………………38. 3.2 Concluzii asupra lucrării………………………………………………………..43 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………44

4

 

CAPITOLUL I

I.1.PREZ REZENTA NTARE REA A NOŢIUN UNIILOR DE ANAT NATOMI MIE E ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR  NOŢIUNI DE ANATOMIE 5

 

Inima este un organ musculo-cavitar situat în mediastin,orientat cu vîrful spre stînga în jos şi înainte şi cu baza spre dreapta în sus spre posterior. Din punct de vedere anatomic şi fiziologic se deosebesc un cord stîng şi unul drept.Inima stîngă este alcătuit din atriul şi ventriculul stîng separate prin orificiul atrioventricular sau mitral prevăzut cu o valvă bicuspidă care-l închide în timpul sistolei şi îl lasă deschis în timpul diastolei. Atriul stîng primeşte sînge arterial care vine din plămîni prin cele patru vene  pulmonare. Ventriculul stîng primeşte în diastolă sînge din atriul stîng iar în sistolă îl evacuează în aortă prin orificiul aortic,prevăzut cu o valvă cu trei cuspizi semilunarevalvă sigmoidă aortică. Inima dreaptă este alcătuit din atriul şi ventriculul ventriculul drept separate prin orificiul orificiul atrioventricular drept.Atriul drept primeşte sînge venos din marea circulaţie prin orificiul venei cave superioare şi al venei cave inferioare.Orificiul atrioventricular  sau orificiul tricuspid este prevăzut cu o valvă cu trei cuspizi care închide orificiul în sistolă şi îl deschide în diastolă. Ventriculul drept primeşte în diastolă sîngele din atriul drept şi îl evacuează în timpul sistolei în artera pulmonară prin orificiul pulmonar prevăzut,ca şi cel aortic,cu o valvă cu trei cuspizi cu aspect semilunar. Structura histologică a inimii Inima este învelită într-un sac fibro-seros,numit pericard,şi este alcătuită din trei straturi: 1.Endocardul sau stratul intern,înveleşte toate cavităţiile inimii şi se continuă cu endoteliul arterelor şi venelor.El conţine fibre nervoase şi limfatice,dar nu conţine vase sanguine,hrănirea făcîndu-se prin îmbibiţie. 2.Miocardul sau stratul mijlociu este peretele muscular al inimii fiind partea cea mai groasă a peretelui cardiac.Ţesuturile care intră în miocard sunt. a.ţesut muscular striat de tip cardiac care formează cea mai mare parte a miocardului şi este alcătuit din fibre musculare cardiace striate. b.ţesut nodal sau de conducere care se grupează în fibre de conducere noduli. -nodulul -nodulul sino-atrial atrio-ventricular  Ţesutul nodal se continuă cu fascicolul His care la rîndul său se continuă cu reţeaua Purkinje.Aceşti noduli îndeplinesc funcţia de elaborare şi transmitere a excitaţiilor nervoase realizînd automatismul cardiac. 3.Epicardul sau stratul extern care reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros.

Vascularizaţia inimii Datorită metabolismului crescut şi a efortului pe care-l depune inima, ea nece ne cesi sită tă un apor aportt cres crescu cutt de sî sîng ngee care care să să-i -i as asig igur uree nutr nutriţ iţia ia prin rin trei trei vase vase sanguine:arterele coronare,venele coronare,vasele limfatice. Inervaţia inimii 6

 

Această inervaţie este intrinsecă,asigurată de două plexuri nervoase,cel nervos atrial şi plexul nervos atrio-ventricular.Inervaţia extrinsecă este asigurat de fibrele vegetative simpatice şi parasimpatice. Ţesutul excito-conductor nodal al inimii Inima este menţinută în condiţii fiziologice în afara organismului,îşi continuă  prin funcţionare spontană,repititivă,cu caracter ritmic,numită r itmic,numită automatism. Suportul morfologic al automatismului este sistemul excitoconductor al inimii sau ţesutul nodal. Proprietăţile muşchiului cardiac 1.Ritmicitatea- frecvenţa normală a excitaţiilor ritmice cardiace în repaus este în medie 72-75 bătăi/minut şi este determinată de excitaţii care pornesc de la nodulul sino-atrial. 2.Conductibilitatea- asigur gură răs răspîndire irea excita itaţie ţiei în înt între reaaga masă miocardică.Ca şi automatismul,conductibilitatea este asigurată de ţesutul cardiac specific. 3.Excitabilitatea -este o funcţie a membranei fibrelor musculare miocardice şi este condiţionată de polarizarea electrică a membranei.În stare de repaus interiorul celulei este negativ,iar exteriorul predominant pozitiv. 4.Contractibilitatea -unda de depolarizare determină undă de contracţie în miocard. 5.Tonicitatea-este starea de semiconstrucţie a muşchiului cardiac care se menţine şi în diastolă.

I.2 PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII I.2.1.DEFINIŢIE Insuficienţa cardiacă este un sindrom clinic care rezultă din imposibilitatea de a expulza întreaga cantitate de sînge primită şi de a menţine astfel un debit sanguin corespunzător nevoilor organismului,în condiţiile unei umpleri venoase corespunzătoare. Scăd Sc ăder erea ea debi debitu tulu luii card cardia iac, c,co cons nsec ecut utiv iv sc scăd ăder erii ii fo forţ rţei ei de cont contra racţ cţie ie a mioc mi ocar ardu dulu lui, i,du duce ce la lipsa lipsa oxig oxigen enulu uluii în ţesut ţesuturi uri şi organ organe, e,în în sp spec ecia iall la nivel nivelul ul rinichiului,a glandelor suprarenale şi a hipofizei posterioare,determinînd scăderea filtraţi filt raţiei ei glomeru glomerulare lare,cre ,creşte şterea rea reabso reabsorbţi rbţiei ei tubular tubulare,h e,hiper ipersec secreţi reţiaa de aldoste aldosteron ron-fenomene ce explică retenţia de apă şi sare şi apariţia edemelor. Prin scăderea forţei de contracţie a miocardului,inima fiind în imposibilitatea de a expulza întreaga cantitate de sînge primită,rezultă o acumulare de sînge în spat sp atel elee inim inimii ii,c ,cuu staz stazăă şi hipe hipert rten ensi siun unee pulm pulmon onar arăă ce se re real aliz izea ează ză în cazu cazull insufic ins uficienţ ienţei ei ventricu ventricululu luluii stîng stîng şi cu stază, stază,hip hiperte ertensiu nsiune ne venoas venoasăă şi înfiltra înfiltrarea rea ţesuturilor cu apă şi sare în cazul insuficienţei ventriculului drept. I.2.2.ETIOLOGIE Cauzele determinante sunt: 7

 

a.cauze mecanice-care afectează la început dinamica cardiacă şi ulterior  mioc mi ocar ardu dul:v l:val alvu vulop lopati atiii dobîn dobîndi dite te sa sauu cong congen enita itale, le,hip hiper erten tensi siun unea ea ar arter teria ială lă sa sauu  pulmonară. b.procese metabolice şi inflamatorii-care afectează de la început miocardul: -cardiopatia ischemică -cardita reumatică sau difterică -hipertiroidism -anemii grave -alterări metabolice -avitaminoze Facto torrii care mai pot favoriz riza ins insufici icienţ nţaa card rdiiacă sunt fa facctor torii  precipitanţi,dintre care cel mai important este efortul fizic,în al doilea rînd fiind aportul mare de sodiu.Mai intervin:absenţa tratamentului digitalic,aritmiile cu ritm rapid, rap id,div diverse erse infecţii infecţii(inf (infecţi ecţiaa reumat reumatică ică,en ,endoc docardi ardita ta lent lentă,g ă,gripa ripa)em )emboli boliile ile sau trom rombozele pulmo lmonare, re,căl căldura sau umidita itatea tea exc xceesivă,hemora raggiile ile şi anemiile,sarcina şi naşterea,cardiopatia ischemică acută sau cronică.

I.2.3. PATOGENIA Forţ Fo rţaa de cont contra racţ cţie ie a mioc miocar ardu dulu luii creş creşte te pa para rale lell cu alun alungi gire reaa fi fibr brel elor  or  miocardice,alungire determinată de umplerea cu sînge a inimii,deci de volumul diastolic.Alungirea fibrelor măreşte suprafaţa activă a miocardului,ceea ce permite elibe elibera rare reaa unei unei ca cant ntită ităţi ţi mai mai mari mari de ener energi gie, e,ca care re cr creş eşte te fo forţa rţa de cont contrac racţie ţie şi  bineînţeles şi debitul cardiac. Dacă este depăşită limita fiziologică a lungirii fibrelor miocardului,forţa de contracţie începe să scadă. În cond condiţ iţii ii norm normal alee inim inimaa are are pro ropr prie ieta tate teaa de as asee adap adapta ta dife diferi rite telo lor  r  solicitări,această proprietate numindu-se rezervă cardiacă şi scade în insuficienţa cardiacă. Patogeneza retenţiei hidrosaline din insuficienţele cardiace incriminează doi factori principali: -creşterea presiunii cardiac hidrostatice venulocapilare -scăderea debitului În patolog patologia ia cardiova cardiovascu sculară lară,în ,în afara afara retenţie retenţieii hidros hidrosalin alinee gen genera eraliza lizate, te,se se întîlnesc întîlne sc edemele edemele localizate.Ac localizate.Acestea estea apar în procesele tromboflebitice tromboflebitice şi în tulburări obstructive ale circulaţiei limfatice ale membrelor. În insu insufi fici cien enţa ţa card cardia iacă că prin prin supr supras asol olic icit ităr ării hemo hemodi dina nami mice ce(c (cau auze ze mecanic mec anice), e),com compen pensar sarea ea se menţin menţinee o vreme vreme îndelun îndelungată gată,da ,datori torită tă hipe hipertro rtrofiei fiei şi dila lattării to tonnogene.Cînd aceste mecanis ism me sunt depăş ăşit itee apare stadiul iul decompensat,caracterizat prin dilatare miogenă cu mărirea volumului inimii şi a creşterii creşter ii presiunii presiunii de umplere(presiu umplere(presiune ne venoasă).Nu venoasă).Nu există insuficienţă insuficienţă cardiacă fără  prezenţa concomitentă a acestor două semne. CLASIFICARE Dupăă localiz Dup localizare are se deoseb deosebesc esc:: insufic insuficien ienţă ţă ven ventric tricula ulară ră stîngă, stîngă,ins insufic uficienţ ienţăă ventriculară dreaptă şi o insuficienţă cardiacă globală. 8

 

După evoluţie se deosebesc:insuficienţă cardiacă acută(dreaptă şi stîngă)şi una cronică(dreaptă şi stîngă) Insuficienţa cardiacă este numită şi insuficienţă cardiacă congestivă,termen ce se bazează pe existenţa stazei circulatorii.

I.2.4. SIMPTOMATOLOGIE Simptomele insuficienţei cardiace sunt subiective şi obiective. SIMPTOME SUBIECTIVE a.Dispneea-est -estee cu cara caract cter er prog progre resi siv, v,ap apar aree la înce începu putt doar doar la efor efortu turi ri mari,apoi la eforturi din ce în ce mai mici,în cele din urmă fiind prezentă şi în repaus,obligînd pacientul la ortopnee,îmbrăcînd forme severe în: -astmu -as tmull cardiac cardiac(ins (insufic uficienţ ienţăă cardiac cardiacăă stîngă stîngă acută)cu acută)cu dispne dispneee cu respira respiraţie ţie superficială,paroxistică mai ales nocturnă,respiraţia fiind şi zgomotoasă. -edem pulmonar acut,cu dispnee intensă,cu respiraţie şuierătoare. Dispneea este diminuată în insuficienţa cardiacă dreaptă. b.Tusea-ap apar aree la ef efort ort sa sauu noapt noaptea ea,d ,dat atori orită tă sta staze zeii pu pulmo lmona nare re venoa venoase se,d ,dee obicei este uscată sau însoţită de cantitate mică de spută,uneori spute hemoptoice sau apare hemoptizia(infarct pulmonar,embolie pulmonară,stenoza mitrală) În forme formele le se seve vere re criza criza de as astm tm card cardiac iac evolu evoluea ează ză sp spre re edem edem pulm pulmon onar  ar  acut,pacientul este anxios,palid sau cianotic,dispnee cu respiraţie şuierătoare,e şuierăt oare,expectora xpectoraţie ţie rozată,spum rozată,spumoasă,a oasă,abundent bundentă,uneo ă,uneori ri se scurge în valuri pe gură şi pe nas.Criza poate ceda spontan sau se poate sfîrşi prin asfixie sau exitus. c.Palpitaţii

Palpitaţia este senzaţia subiectivă a pacientului,de pulsaţie,de zbatere a inimii,fenomen incomod,penibil de teamă,cu mare ecou psihizant. Palpitaţia datorită tulburărilor de frecvenţă: -tahicardie sinusală -tahicardie paroxistică Palpitaţia datorită tulburărilor de ritm: -extrasistolia -fibrilaţia atrială -flutterul atrial -blocul atroventricular  d.Hepatalgie-durere în hipocondrul drept datorită stazei hepatice. e.Astenia fizică şi intelectuală Astenia semnifică diminuarea patologică a capacităţii de efort fizic şi/sau intelectual.Este simptomul frecvent întîlnit,descris de către pacient ca o senzaţie de oboseală nejustificată de efort şi care nu dispare după repaus. Astenia trebuie diferenţiată de oboseala fiziologică care apare după activitatea zilnică obişnuită şi care dispare după repaus,ca şi de stările de surmenaj sau de solicitare în care se produce o epuizare a forţelor organismului. cardiovascula cardiov asculare(cardio patiiastenice,stări congenitale,in congenitale,insuficie suficienţă nţă cardiacă)apare cardiacă)apare asteniaÎncabolile substrat organic faţăre(cardiopatii de nevroze anxioase şi depresive unde apare astenia de origine psihogenă. 9

 

SIMPTOME OBIECTIVE a.Cianoza-este discretă insuficienţa cardiacă stîngă iar în insuficienţa cardiacă dreaptă este intensă,apare la extremităţi apoi se generalizează. b.Mărirea de volum a inimii- se evide evidenţ nţiaz iazăă cli clini nicc şi radiol radiolog ogic ic atît atît în insuficienţa cardiacă stîngă cît şi în insuficienţa cardiacă dreaptă. c.Tahicardia-apare mai ales în insuficienţa cardiacă stîngă iar în insuficienţa card cardiac iacăă dr drea eapt ptăă uneo uneori ri ritm ritm de galop galop şi su suflu flu si sisto stolic lic funcţ funcţion ional al în re regiu giune neaa xifoidiană. d.Semnele staze azei venoase perife ferrice-ac aces este te se semn mnee sunt sunt:j :jug ugul ular aree turgescente,hepatomegalie,valuri crepitante la bazele plămînilor cu extindere spre vîrf rfuuri, i,eedem deme loca ocaliz izaate maleola larri, i,ggambe,coapse pse,sacr acrale care duc la anasarcă,ascită,hidrotorax. COMPLICAŢII 1.Infarctul pulmonar Cînd apare constau în triada:junghi brutal,urmat de spute hemoptoice şi puseu febril;uneori scăderea tensiunii şi subictere în zilele următoare.Apar după 12-24 de ore şi constau în tuse,spute negricioase,vîscoase,aderente,sindrom de condensare  pulmonară,febră,uneori subicter exudat pleural şi opacitate pulmonară la examinare radiologică.Emboliile masive duc la exitus în cîteva minute sau ore. 2,Bronşite de stază 3.Tromboflebite periferice 4.Infecţii cronice ale gambelor prin edem cronic 5.Alterarea funcţiilor hepatice 6.Tulburări de ritm 7.Tulburări electrolitice Pe fondul unei insuficienţe cardiace apar uneori decompensări repetate,aparent nejustificate,uneori subfebrilitate,spute hemoptoice sau subicter. Exa xame menu null obie obiect ctiv iv depi depisste teaz azăă se sem mne de trom trombo bofl fleb ebit itee a mem embbrelo relor  r  inferioare,dureri la presiunea gambelor. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC În cazul insuficienţei cardiace drepte prognosticul depinde de pacientul masivitatea emboliei,de mărimea arterei obstruate şi de repetarea emboliei.Uneori se vindecă fără sechele,alteori apare un infarct pulmonar. Insu Insufi fici cien enţa ţa card cardia iacă că stîn stîngă gă în form formel elee se seve vere re evol evolue ueaz azăă că cătr tree edem edemul ul  pulmonar acut cînd criza poate ceda spontan sau sfîrşi prin asfixie şi moarte. Evoluţia şi prognosticul în cazul insuficienţei cardiace globale depinde de natu na tura ra bolii bolii ca cauz uzal ale(m e(mai ai bune bune în mioc miocard ardite itele le in infe fecţi cţioa oase se,m ,mai ai grave grave în bo bolil lilee valvulare valvula re şi în cordul pulmonar pulmonar cronic)de factorii precipitanţi precipitanţi şi de corectitudinea corectitudinea şi respectarea tratamentului. Dacă nu se intervine asupra cauzei,cu timpul,se ajunge la insuficienţă cardiacă ireductibilă în care orice tratament rămîne ineficace.

I.2.5.TRATAMENT 10

 

Tratam Trat amen entul tul in insu sufic ficien ienţei ţei ca card rdiac iacee ur urmă măre reşte şte re redu duce cerea rea ef efort ortulu uluii inim inimii ii  prin:repaus,controlul retenţiei hidrosaline(reducerea aportului de sare şi administrare de diuretice),creşterea eficienţei contracţiei cu preparate digitalice. REPAUSUL-trebuie individualizat în funcţie de gradul insuficienţei cardiace. Poziţ Po ziţia ia re reco coma mand ndată ată:s :sem emişe işezî zîndă ndă.Î .Înn perioa perioada da comp compen ensa sată tă se re reco coma mand ndăă resp re spec ecta tare reaa ore relo lorr de som somn. n.În În peri perioa oada da deco decom mpens pensat atăă repa repaus us la pat pat 11-33 săptămîni,apoi mobilizarea treptată. CONTROLUL RETENŢIEI HIDROSALINE-restricţia aportului de sare a.Regim a.R egimul ul aliment alimentarar-va fi boga bogatt în vita vitami mine ne,m ,mes esee fr frac acţi ţion onat ate; e;re regi gim m hipocaloric la obezi;alcoolul,cafeaua ceaiul tare permise în cantităţi mici,fumatul interzis;aportul de proteine 1gr/kg corp/zi.Esenţial reducerea clorurii de sodiu(46gr/zi În insuficienţa cardiacă compensată aportul de sare poate fi 3-5gr/zi. În insuficienţa cardiacă decompensată aportul de sare va fi de 1-1.5gr/zi,în formele severe va fi de 0,5gr/zi. Restr tric icţţia de lic ichhide în insufic ficien ienţa card rdiiacă este neraţio ţională şi dăunătoare,pacienţii au nevoie de lichide pentru a elimina sodiul din organism,1,5 L  pe zi iarna şi 2 L pe zi vara. b.Diureticele-este o medicaţie importantă prin care mărim eliminarea de sodiu şi apă din organism,ameliorînd astfel efortul inimii. Tipuri de diuretice: 1.Diuretice 1.Diure tice mercurialemercuriale- NOVURIT-administrat  NOVURIT-administrat intravenos la interval de 3-5 zile 2.Liazidice- NEFRIX,UFRIX,FUROSEMID  NEFRIX,UFRIX,FUROSEMID Diureticele pot spolia organismul,suplimentăm cu preparate de  potasiu:ASPACARDIN,PANANGHIN. 3.Antagoniştii aldosteronului-SPIRINOLACTONA,TRIANTEREN. Acţiunea lor diuretică este modestă,ele elimină sodiul şi apa,dar cruţă potasiul. Efectul lor diuretic creşte dacă se asociază cu liazidice. 4.Diuretice minore-xantinice:MIOFILIN,AMINOFILINA. PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI CONTRACŢIEI Sunt folosite medicamente tonicardiace care sunt o CARDIACE medicaţie de bază a insuficienţei cardiace. Se folosesc preparate digitalice care îmbunătăţesc metabolismul miocardic mărin mă rindd forţa forţa de cont contrac racţie ţie a in inim imii ii sc scăz ăzînd înd frecv frecven enţa ţa cardi cardiac acăă şi cond conduce ucere reaa stimulului la nivelul nodului atrio-ventricular. Digitalicele cresc debitul cardiac,cresc diureza,nu acţionează asupra inimii normale.Preparatul folosit este Digitala,extrasă din planta Digitalis purpurea.

1. DIGOXIN Preparatele digitalice se prezintă sub formă de tablete 0,25mg administrate per  os sau fiole de 0,4-0,5mg administrate intravenos. Tratamentul tonicardiac se începe urmărindu-se saturarea organismului. 11

 

Diferenţiem digitalizare rapidă 2-3 zile şi lentă 4-7 zile,folosinduDiferenţiem zile,folosindu-se se preparate preparate injectabile,apoi se trece la o doză de întreţinere de 1-2 tablete/zi. Intoxicaţia cu digitală se manifestă prin:tulburări de ritm şi conducere,tahicardii paroxistice,blocuri,tulburări gastrointestinale,greţuri,vărsături. Tra rata tame ment ntul ul supr suprad adoz ozăr ării ii di digi gita tali lice ce cons constă tă din: din:si sist star area ea digi digita tale leii şi diureticului,administrarea de săruri de potasiu,în caz de extrasistolă ventriculară se foloseşte Xilină injectabil sau Fenitoin 3X1 tablete/zi. Alte droguri cu forţă de contracţie a miocardului sunt:Xantinele,Teofilina,Aminofilina-efectul asupra inimii este de scurtă durată şi nu se foloseşte în practica clinică ca tonicardiace. 2.GLUCAGONUL Are acţiune favorabilă în blocul atrioventricular. 3.AMINE SIMPATO-MIMETICE Dopamina,Noradrenalina,Adrenalina,Izoproteneronul_în caz de şoc cu diverse grade de insuficienţă cardiacă. 4.DROGURI VASODILATATOARE Scad post sarcina,sunt indicate în insuficienţa cardiacă greu reductibilă. Exemplu:Nitriţi,Nitroglicerină,Izodinit 3X10mg/zi,3X20mg/zi,Fentolamina. ALTE TRATAMENTE -Oxigenoterapia în edem pulmonar acut,şoc cardiogen,insuficienţă cardiacă cu leziuni pulmonare,infarct miocardic acut etc. -Emisie de sînge 300-500 ml în insuficienţa cardiacă acută. -Eliminarea,evacuarea colecţiilor lichidiene-ascita,hidrotorax. -Administrare de Morfină în edem pulmonar acut,cord pulmonar acut. -Anticoagulante în insuficienţă cardiacă cu accidente tromb-embolice.

12

 

CAPITOLUL II

II.SU II.SUPRA PRAVEG VEGHE HEREA REA PACIE PACIENT NTUL ULUI UI DIN DIN MOMEN MOMENTUL TUL INTERNĂRII IMPUSE PÎNĂ DE LA AFECŢIUNE EXTERNARE TEHNICILOR 13

ŞI

EFECTUAREA

 

2.I.INTERNAREA PACIENTULUI ÎN SPITAL Internarea în spital se face pe baza biletelor de internare emise de policlinică. Spitalul primeşte pacienţi şi prin transfer de la alte unităţi spitaliceşti,dacă  pacientul aparţine profilului său.Cazurile de urgenţă vor fi primite şi fără bilet de internare. Pacienţii vor fi examinaţi la internare de medicul de gardă în cabinetul de consultaţii.Se stabileşte diagnosticul prezumtiv şi i se întocmeşte foaia de observaţie. Paci Pa cien entu tull va fi cond condus us să să-ş -şii sc schi himb mbee îmbr îmbrăc ăcăm ămin inte teaa în lenj lenjer erie ie de spital.Hainele vor fi depuse în magazie pe baza unui bon şi păstrate cu grijă,pe umeraşe indiferent de starea lor.Dacă este cazul pacientul va fi îmbăiat şi la nevoie deparatizat.Urmează conducerea pacienţilor pe secţie şi apoi în salon. Inte In tern rnar area ea paci pacien enţi ţilo lorr cu insu insufi fici cien enţă ţă card cardia iacă că se face face pe se secţ cţii iile le de Cardio Car diologi logie,C e,Chiru hirurgie rgie Cardiov Cardiovasc ascula ulară,C ră,Cardi ardiolog ologie ie Inte Interven rvenţion ţională ală în fun funcţie cţie de st stad adiul iul insuf insufici icien enţei ţei ca cardi rdiac acee şi de stare stareaa pacie pacient ntulu ului, i,da dacă că es este te co comp mpen ensa satt sa sauu decompensat. În vede vederea rea st stab abili iliri riii exac exacte te a ca cauz uzei ei in insu sufic ficien ienţei ţei car cardia diace ce în pr prim imaa fa fază ză internarea se face pe secţia de Cardiologie Intervenţională. Primireaa pacienţilor Primire pacienţilor trebuie făcută operativ,fără operativ,fără pierdere de timp cu probleme probleme administrative,în cazuri de urgenţă pacienţilor li se întocmeşte foaia de observaţie chiar pe secţie fără a mai fi nevoiţi să treacă prin policlinică.

2.2.ASIGURAREA CONDIŢIILR DE SPITALIZARE Este bine ca saloanele cu pacienţi cardiovasculari să fie amplasate în partea mai liniştită a spitalului.Zgomotele constituie o sursă de tensiune nervoasă cu consecinţe nefavorabile asupra aparatului cardiovascular. Pacienţilor internaţi atît în saloanele secţiei cît şi în terapie intensivă trebuie să li se asigure cele mai bune condiţii.Dacă internarea se face în salon,patul va trebui să aibă o sursă de oxigen,soneria oxigen,soneria de alarmă să fie la îndemînă îndemînă şi să fie cît mai accesibil accesibil  pentruÎn o intervenţie de urgenţă. terapie pacientul va fi monitorizat,sursa de oxigen şi de aspiraţie vor fi riguros verificate. Camera pacientului trebuie să fie bine aerisită,să aibă o temperatură de 1920°C şi luminoasă. Patu Pa turi rile le treb trebui uiee să fie fie înco înconj njur urat atee de spaţ spaţiu iu sufi sufici cien entt pe pent ntru ru apar aparat atee şi  personalul de îngrijire. Schimbarea Schimb area lenjeriei lenjeriei şi toaleta pacientului pacientului se face zilnic sau ori de cîte ori este nevoie. Asistenta are obligaţia să creeze în salon un climat de perfectă ordine şi linişte deoarece orice zgomot puternic poate agrava situaţia pacientului.

2.3. 2.3.AS ASIG IGUR URAR AREA EA INTERNAŢI

COND CONDIŢ IŢII IILO LOR R 14

IGIE IGIENI NIC CE

PACI PACIE ENŢIL NŢILOR  OR 

 

♥

PREGĂTIREA PATULUI ŞI A ACCESORIILOR LUI

Paturile pacienţilor vor fi cît mai comode pentru a evita poziţiile forţate şi  pentru a asigura confortul necesar pe o durată mai lungă de spitalizare. Este important ca paturile să fie cu somieră mobilă,trans mobilă,transformab formabile ile în fotolii şi  prevăzute cu rezemătoare de spate pentru a se putea aduce pacienţii în poziţii corespunzătoare necesităţilor lor de respiraţie în cursul dispneei. În acelaşi scop saloanele trebuie să fie prevăzute şi cu mese adaptabile de pat. Patul pacientului trebuie să aibă o saltea confecţionată dintr-o singură,din două sau trei bucăţi,din burete sau material plastic care se curăţă şi se dezinfectează mai uşor. Pernele trebuie să fie în număr de două,una umplută cu păr de cal sau iarbă de mare,alta cu burete sau puf,iar pătura să fie confecţionată din lînă moale. Lenjeria patului trebuie să conţină două cearceafuri sau una şi un plic,două feţe de pernă,o aleză sau traversă,muşama. ♥

SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT

Se va efectua zilnic sau ori de cîte ori este nevoie.Avem nevoie de lenjerie curată completă şi schimbarea se va face în funcţie de gravitatea stării pacientului. Dacă pacientul nu este dependent de aparate şi se poate mobiliza,shimbarea lenjeriei se va face fără pacient în pat.Dacă starea pacientului nu permite mobilizarea lui atunci schimbarea schimbarea lenjeriei se va face cu pacientul în pat.Cînd pacientul se poate întoarce în decubit lateral schimbarea lenjeriei se va face în lungimea patului,iar cînd  poate fi sprijinit în poziţie şezînd schimbarea se face în lăţime. lăţ ime. ♥ASIGURAREA

IGIENEI PERSONALE VESTIMENTARE A PACIENTULUI

,CORPORALE

ŞI

Pacienţi care se pot mobiliza vor fi instruiţi să folosească duşul şi să se spele  pe mîini după fiecare folosire a toaletei.Dacă medicul permite îmbăierea  pacientului,atunci acesta se va face la o temperatură indiferentă,plăcută pentru  pacient care se situează de obicei între 34-36 °C. La acea această stă tempe tempera ratur turăă se evită evită re reac acţii ţiile le va vaso somo motor torii ii şi cr creş eşter terea ea mase maseii circulante,cea ce la pacienţii cardiovasculari nu este de dorit. Băile să nu depăşească depăşească 10-25 cel mult 20 de minute.Toracel minute.Toracelee în timpul băii să rămînă liber,deasupra nivelului apei. Baia este importantă pentru menţinerea tegumentelor într-o stare perfectă de curăţenie în vederea prevenirii unor complicaţii cutanate,pentru stimularea funcţiilor   pielii care au un rol important i mportant în apărarea apăr area organismului şi pentru pe ntru a asigura starea de confortAsistenta necesară are pacientului. misiunea delicată de a controla în mod discret şi de a îndruma cînd este cazul ca pacientul neimobilizat să-şi facă zilnic toaleta de dimineaţă şi de 15

 

seară ce constă în spălarea feţei,a urechilor,a gîtului,a membrelor superioare,regiunii axilare,toaleta cavităţii bucale şi îngrijirea părului. După terminarea băii,pacientului i se va face o frecţie cu alcool pentru închiderea porilor şi stimularea circulaţiei,este ajutat să se îmbrace cu lenjerie de corp curată,halat şi papuci.

EFECTUAREA TOALETEI GENERALE ŞI PE REGIUNI A PACIENTULUI IMOBILIZAT ♥

Toaleta zilnică trebuie executată în aşa fel încît să pretindă cît mai puţine eforturi din partea pacientului,dar acest lucru nu poate fi un pretext de a neglija spălarea lui parţială.Se va face prin ştergerea tuturor regiunilor corpului cu mănuşă de baie umezit în apă călduţă.Trebuie să avem trei mănuşi de baie,una pentru faţă,una pentru corp iar una pentru extremităţi. Se vor proteja regiunile regiunile lezate sau escarele de decubit,Toale decubit,Toaleta ta cavităţii bucale es este te obli obliga gato tori rie. e.La La paci pacien enţi ţiii conş conşti tien enţi ţi cu ajut ajutor orul ul as asis iste tent ntei ei iar iar la pa paci cien enţi ţiii inconştienţi efectuată de asistentă cu tampon îmbibat în glicerină boraxată ştergînduse limba,bolta palatină,suprafaţa internă şi externă a arcadelor dentare cu mişcări dinăuntru în afară.Se şterg dinţii cu un alt tampon,iar la sfîrşit se ung buzele. ♥ OBSERVAREA POZIŢIEI PACIENTULUI ÎN PAT Asistenta trebuie să ţină sub supraveghere toţi pacienţii din salon.Numai astfel  poate sesiza orice schimbare în starea pacienţilor şi să facă o apreciere corectă în ceea ce priveşte evoluţia bolii. Pentru pacientul cu insuficienţă cardiacă trebuie asigurat maximum de confort. Întrucît aceşti pacienţi sunt dispneici,ei preferă poziţia de ortopnee.Staza în circulaţie pulmonară reduce capacitatea vitală a plămînilor,ceea ce se accentuează şi mai mult în poziţia culcat,iar diafragmul se ridică spre torace căruia îi scade amplitu amp litudin dinea ea mişcăr mişcărilor ilor,ce ,ceea ea ce contrib contribuie uie de asemen asemenea ea la reduce reducerea rea capacit capacităţii ăţii vitale a plămînilor. Din acest motiv pacienţii cu insuficienţă circulatorie vor fi ţinuţi în pat în  poziţie şezînd sau în fotolii. Patul Pa tul paci pacient entulu uluii va fi prevă prevăzu zutt cu un numă numărr su sufic ficie ient nt de pern perne, e,pe pent ntru ru asigurarea poziţiei şezînd. Dacă dispneea este foarte accentuată,în faţa pacientului se va aşeza o măsuţă acoperit acoper it cu o pernă,pe pernă,pe care să-şi poată sprijini sprijini braţe braţele.Ace le.Această astă poziţie asigură asigură un  punct de reazem fix pentru membrele superioare,a căror musculatură dimprejurul articul art iculaţie aţieii scapulo scapulo-hum -humeral erale,i e,inse nserată rată la cealalt cealaltăă extr extremi emitate tate pe torace torace,va ,va putea putea acţiona ca muşchi respiratori ajutători. Repaus Rep ausul ul fizic fizic îndelung îndelungat, at,pri prinn reducer reducerea ea vite vitezei zei de circula circulaţie, ţie,fav favoriz orizeaz eazăă formarea trombozelor nivelul inferioare,de unde pot porni embolii emb olii pulmon pul monare. are.Este Estevenoase indicat indicatlatratame trat ament ntmembrelor anticoa anticoagula gulant nt şi masaju masajul l gam gambel belor or şi  picioarelor. 16

 

Se va ţine seama întotdeauna de tendinţa la formarea edemelor de stază în  părţile declive ale corpului şi se va căuta,în măsura în care starea pacientului o  permite,să se ţină ridicate părţile edemaţiate. ♥SCHIMBAREA

POZIŢIEI ŞI MOBILIZAREA PACIENTULUI

În funcţie de evoluţia bolii poziţia pacientului trebuie schimbată în pat după indicaţiile medicului,dar fără indicaţie poziţia pacientului în pat trebuie lăsată la latitudinea lui.  Numeroşi pacienţi respiră mai uşor în poziţie semişezîndă sau şezîndă,alţii cu aceeaşi afecţiune preferă poziţia orizontală. Unii pacienţi în cursul acceselor de dispnee se aşează pe marginea patului,cu  picioarele atîrnate,alţii se apleacă pe genunchii ridicaţi r idicaţi sau pe marginea mesei. Asistenta nu trebuie să insiste pentru readucerea pacientului într-o poziţie standard.Scopul îngrijirii este reducerea cauzelor care îl obligă la luarea la luarea acestor poziţii neobişnuite. Mobilizarea pacienţilor în pat poate fi efectuată numai la stricta indicaţie a medicul med icului. ui.O O imobil imobilizar izaree prelung prelungită ită la pat predisp predispune une organi organismu smull la complic complicaţii aţii vasculare,flebotromboze saurespiraţie,precum flebite latente,generatoare de embolii.Din acest motiv se permit mişcări dirijate de şi ale membrelor. Asistenta se va îngriji de masajul extremităţilor pentru înviorarea moderată a circulaţiei. ♥

CAPTAREA ELIMINĂRILOR 

Asistenta trebuie să ţină evidenţa exactă a lichidelor consumate şi eliminate. Diureza trebuie determinată zilnic prin măsurarea volumetrică şi nu prin apre ap recie ciere re.R .Res estul tul pierde pierderil rilor or de li lich chide ide ca trans transpi piraţ raţia ia,s ,sca caun unul ul în sp spec ecia iall du după pă  purgative,vor fi de asemenea ţinute în evidenţă. Repausul Repaus ul la pat favorizează favorizează constipaţia.În constipaţia.În cazuri de insuficienţe insuficienţe uşoare,stările uşoare,stările de constipaţie vor fi ameliorate prin clisme,iar în cazuri mai grave cu purgative ca su sulfa lfatu tull de magn magnez eziu( iu(30 30g) g)ca care re prin prin cr crea earea rea unui unui medi mediuu hiper hiperton tonic ic în lu lume menu null intestinal realizează un aflux abundent de apă din vase spre intestin

2.4.SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE Supravegherea pacienţilor cardiaci prevede înregistrarea paralelă a pulsului central şi periferic,a tensiunii arteriale,a diurezei,a respiraţiei şi laedemelor,a dispoziţia greutăţii specială a medicului şi a expectoraţiei,urmărirea dispneei,a cianozei,a corporale,precum şi pulsaţiile venelor jugulare. 17

 

O importanţă deosebită o are supravegherea stării psihice a pacienţilor. PULSUL Poate fi luat pe orice arteră accesib accesibilă ilă palpării care poate fi comprimată comprimată pe un  plan osos(artera radială,temporală,carotidă,femurală,humerală,pedioasă radială,temporală,carotidă,femurală,humeral ă,pedioasă posterioară). Pacientul va fi în repaus fizic şi psihic timp de 10-15 minute înainte de numă nu măra rare. re.Se Se reper reperea ează ză şa şanţu nţull ra radia diall la extre extremi mita tatea tea dista distală lă a an anteb tebra raţul ţului ui în continuarea policelui. Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index,mediu şi inelar de la mîna dreaptă.Se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pînă la perceperea zvîcniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui care îmbrăţişează antebraţul la nivelul respectiv.Numărarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.  Notarea în foaia de temperatură se face cu creion roşu,pentru fiecare linie orizontală socotindu-se patru pulsaţii. Valorile normale la adult fiind între 60-80 pulsaţii/minut. Pulsul-derivaţiile lui pot fi prin frecvenţa şi calitatea lui:un puls rapid şi slab  bătut,uşor depresibil,adesea filiform sau incompatibil,pledează pentru o irigaţie insuficientă periferică. Un puls depresibil dar bradicardic uneori aritmic trădează tulburări în cadrul unei insuficienţe cardiace. Pulsul dispare prima dată la artera radială,apoi la femurală şi în final la carotidă. Prin presiunea sau tensiunea pulsului înţelegem forţa cu care unda pulsatilă izbeşte peretele arterial.Din acest punct de vedere se descrie un puls dur şi un puls moale,care este caracteristic insuficienţei cardiace globale,infarctului miocardic. În insu insufi fici cien enţa ţa card cardia iacă că cong conges esti tivă vă poat poatee să apar aparăă şi un puls puls sl slab ab,a ,abi biaa  perceptibil,denumit „parvus”. TENSIUNEA ARTERIALĂ Pentru măsurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregătit fizic şi psihic. Se aplic aplicăă manş manşet etaa sprij sprijini initt şi în exten extensi siee cu braţul braţul,s ,see fixea fixează ză me memb mbran ranaa stetoscopului pe artera humerală pompează sub marginea interioară manşetei.Se olivele stetoscopului în urechi,se aer în manşeta apneumatică cuintroduc ajutorul  parei de cauciuc pînă la dispariţia zgomotelor pulsatile.Se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei pînă cînd se percepe primul zgomot arte arteria riall care care repre reprezin zintă tă valoa valoarea rea tensi tensiun unii ii arter arterial ialee ma maxim xime. e.Se Se re reţin ţinee valo valoare areaa indicată de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnată.Se continuă decomprimarea,zgomotele arteriale devenind tot mai puternice,se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar,această valoare reprezintă tensiunea arterială minimă. Se în foaia de temperatură valorile obţinute cu linie orizontală de culoare roşie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de mercur.Se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat. Valorile normale la adult fiind de:tensiune arterială maximă 115-140 mmHg iar tensiunea arterială minimă 75-90 mmHg. 18

 

Tensiunea arterială este important să se menţină în limite normale.Pot să apară modificări tensionale determinate de forţa de contracţie cardiacă,care vor fi notate şi va fi atenţionat medicul în privinţa lor. Dint Di ntre re medi medica came ment ntel elee diur diuret etic icee ca FURO FUROSE SEMI MIDU DUL, L,ac aces este teaa sp spol olia iază ză organismul de ionul de potasiu şi provoacă adesea hipotensiune. Hipert Hip ertensi ensiune uneaa venoas venoasăă în cazul cazul inefica ineficacită cităţii ţii diureti diureticel celor or se reduce reduce prin  puncţie venoasă. RESPIRAŢIA În timpul măsurării respiraţiei pacientul va fi aşezat în decubit dorsal fără a explica tehnica ce urmează să fie efectuată cu palma mîinii pe suprafaţa palmară pe torace.Se numără inspiraţiile timp de un minut.Aprecierea respiraţiei se poate face  prin simpla observare a mişcărilor mişcăr ilor respiratorii prin ridicarea şi revenirea toracelui la normal. Pe foaia de temperatură se notează cu verde,fiecare linie orizontală reprezentînd două respiraţii. Valorile norm ormale la adult:s t:seara 20 re resspira raţţii/m ii/min inuut,dimin imineeaţa 18 respiraţii/minut. Respiraţia va fi atent urmărită deoarece pacienţii cu insuficienţă cardiacă  prezintă în general dispnee care poate fi uneori intensă,cu respiraţii bruşte,rapide şi superficiale. Pacientul va fi educat să respire profund şi rar fără să se lase cuprins de  panică. În insuficienţa cardiacă stîngă dispneea poate apărea la efort sau în repaus mai ales noaptea,poate fi însoţită de tuse,nelinişte. Dispneea cardiacă este o tahipnee regulată,cu accentul pe inspir şi care are la  bază staza pulmonară. DIUREZA Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului şi conducerii tratamentului asistenta va urmării: 1.Tulburările de emisie urinară 2.Cantitatea urină emisă în 24 de ore 3.Caractereledecalitative ale urinii 1.Emisia urinii este declanşată de senzaţia de micţiune,în mod normal în decurs de 24 de ore este de 5-6 micţiuni la bărbaţi şi 4-5 micţiuni la femei. Asistenta urmăreşte următoarele tulburări de micţiune:polachiuria,ischiuria, nicturia,disuria,incontinenţa urinară. 2.Pentru determinarea cantităţii de urină emisă în 24 de ore se va instrui  pacientul să urineze numai în urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice cilindr ice gradate vor  fi bine acoperite şi ţinute la răcoare pentru a împiedica procesele de fermentaţie. Tot în acest scop se va adăuga la urina colectată cîteva cristale de timol care nu modifică reacţiile chimice ale urinii. Alături de înregistrarea valorii diurezei se va nota şi cantitatea de lichide ingera ing erate. te.Rap Raportu ortull dintre dintre cantita cantitatea tea de lichide lichide ingerat ingeratee şi cele elimina eliminate te reflectă reflectă  bilanţul circulaţiei apei în organism. 19

 

Valoarea normală este circa 1500 ml/24 de ore,la bărbaţi este ceva mai mare 12001800 ml/24 de ore,la femei 1000-1400 ml/24 de ore. 3.Asistenta trebuie să cunoască caracterele calitative ale urinei: -culoare-urina normală are o culoare galben deschis ca paiul pînă la brun închis. -aspect-urina normală la emisie este clară,transparentă,după un timp poate deveni tulbure. -miros-acizii bolatili din urină îi conferă un miros asemănător cu cel al  bulionului. -reacţie-în stare normală are o reacţie acidă PH=6,5 -densitate-trebuie determinată imediat după emisie cu urodensiometrul.Valoarea normală 1015-1020 în funcţie de cantitatea substanţei dizolvate. Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate,primite prin perfuzii şi cantitatea de urină emisă,făcîndu-se bilanţul pe fiecare 24 de ore.Acest bilanţ fiind foarte important deoarece de cele mai multe ori aceşti pacienţi prezintă edeme datorită reţinerilor de apă şi sare în organism. În insuficienţa cardiacă congestivă globală,in insuficienţa cordului drept,ca şi în insuficienţa hipodiastolică se produce o retenţie cronică de sare şi apă în ţesutul interstiţial. Iniţi Iniţial, al,re reten tenţia ţia hi hidro drosa salin linăă se mani manifes festă tă cu creşt creştere ere în gr greu euta tate( te(cir circa ca 77-99 kg),apoi prin apariţia edemelor periferice şi în fine prin generalizarea retenţiei cuprinzînd seroasele:apariţia ascitei şi a hidrotoraxului stare denumită anasarcă. Unii pacienţi cardiovasculari cu insuficienţă cardiacă globală pot prezenta un su subi bicte cterr conju conjunc nctiv tival al sa sauu chiar chiar icter icter tegum tegumen entar tar.D .Dee as asem emen enea ea,s ,staz tazaa he hepa patic ticăă continu con tinuă,p ă,prin rin hipoxia hipoxia ce o antrene antrenează ază,po ,poate ate genera genera colora coloraţie ţie icte icterică rică de natură natură hepato-celulară. Edem Ed emele ele peri perifer ferice ice apar apar in iniţi iţial al se sear araa şi cede cedeaz azăă în curs cursul ul nopţi nopţii, i,ap apoi oi se  permanentizează şi au tendinţa de a se extinde ocupînd progresiv gambele,apoi coap co apse sele le,s ,scr crotu otul, l,reg regiu iune neaa abdo abdomi mina nală lă şi chia chiarr to torac racală ală infe inferio rioar ară. ă.Pe Pe măsu măsura ra cronicizării supraiacente suferă tulburări troficeşiimportante:se îngroaşă,se edemelor,tegumentele descuamează,pot prezenta pigmentări,excoriaţii,ulceraţii chiar ulcere cronice distrofice. La inspecţi inspecţiaa segmen segmentară tară a pacient pacientului ului turgesc turgescenţ enţaa jugular jugularelo elorr în poz poziţie iţie şezîndă este un semn de creştere a presiunii venoase şi se întîlneşte în insuficienţa cardiacăă dreaptă,insu cardiac dreaptă,insuficienţa ficienţa cardiacă globală,în globală,în perica pericarditele rditele cronice adezive adezive sau în  pericarditele exudative care realizează o insuficienţă insufi cienţă lipodiastică. În comp compre resi siun unil ilee medi medias asti tina nale le prin prin tumo tumori ri sa sauu pr proc oces esee infl inflam amat ator orii ii şi cica cicatri trici ciale ale se comp comprim rimăă ca cava va supe superio rioară ară,s ,see re rema marcă rcă o turg turges esce cenţă nţă cons constan tantă tă a  jugularelor.Pulsabilitatea evidentă a jugularelor se obţine în insuficienţa tricuspidiană. Pulsabilitatea jugulară nu trebuie confundată cu pulsaţiile carotidiene ce pot fi imprimate jugularei.   2.5.ALIMENTAŢIA PACIENTULUI 20