Linda Howard Straini in Noapte

Lind a How a r d Str ăi n i în noa p t e

Trad u c e r e a : Dag m a r H. Pop e s c u Edit ur a Miro n

Stra n g e r s in the Ni g h t by Lind a How ar d Toat e drep t u r i l e rez e rv a t e ac e s t u i titl u apar ţi n Edit uri i MIRO N

Lun ă Plin ă

1 Ajunge a o lun ă plin ă pe lun ă, î şi spus e ama r şeriful Jackson Brody; dou ă, ar treb ui s ă fie scoas e în afar a legii. Lege a natu rii, de supr avi e ţui r e a celui mai ada p t a t , fuses e total neg a t ă de oam e ni, cu prog r e s e l e medicinii şi cu p ăr e r e a gen e r a l ă c ă orice via ţă merit a s ă fie salvat ă, avân d drep t rezult a t existe n ţa atât o r oam e ni foart e ciuda ţi sau pro şti, care p ăre a u s ă ias ă cu to ţii la supr af a ţă pe lun ă plin ă. Dup ă ce se ocup a s e de un accide n t rutie r, nu era într- o dispozi ţie prea bun ă. În atribu ţiile lui de şerif nu intra şi ace e a de a se ocup a de ma şinile avari a t e, dar al naibii s ă fie el dac ă fiecar e lun ă plin ă nu- l g ăs e a f ăcân d exact ast a. District ul era mic şi s ăra c, în special rur al şi nuşi pute a per mi t e num ăr u l nece s a r de ajutori de şerif de care avea el nevoie, a şa c ă întot d e a u n a jongla cu prog r a m u l. Dac ă mai ad ău g a i neb u ni a lunii pline, la un depa r t a m e n t subdi m e n si o n a t , proble m e l e se multiplica u. Accide n t ul de care se ocup a s e îl înfuria s e atât de tar e încât treb ui s e s ă fac ă efort u ri supr a n a t u r a l e ca s ă nu- i înjure pe particip a n ţi. Nu le put e a spun e victi m e , de vrem e ce totul se pet r e c u s e din cauz a prop ri ei lor prostii. Singu r a victim ă era b ăie ţel ul acela care, s ăr m a n u l, st ăt u s e în ma şin ă pe locul din dre a p t a şofer ul ui.

Totul a încep u t când şofer ul prim ul ui vehicul, o camion e t ă, s-a trezit şi a const a t a t c ă- şi rat a s e ie şire a din dru m ul princip al, cu vreu n sfert de mil ă. În loc s ă- şi contin u e dru m ul şi s ă g ăse a s c ă un loc unde s ă întoa r c ă, idiotul a încep u t s ă mea r g ă în mar şa ri e r , intr â n d gre şit pe o por ţiu n e de asfalt mai îngus t ă, în jurul unei curb e f ăr ă vizibilitat e. Nu f ăcea decâ t s ă a şte p t e un accid e n t şi nu treb ui s ă a şt e p t e pre a mult. Din curb ă ap ăr u o femeie cond u c â n d cu pest e nou ăz e ci de kilom e t ri la or ă, când indicat o r ul ar ăt a o limit ă de cincizeci şi intr ă direct în fund ul camion e t e i. Nu purt a cent u r a . Şi nici b ăie ţel ul de pat r u ani car e st ăt e a pe banc h e t a din fa ţă. Şi nici şofer ul camion e t e i. Nu a fost decâ t un miracol faptul c ă to ţi trei au supr avi e ţui t, de şi b ăie ţel ul a fost grav r ănit şi Jackson v ăzus e dest ul e accid e n t e ca s ă ştie c ă şans el e aces t ui a era u de cel mult cincizeci la cincizeci. Bine m ăca r c ă ma şin a avea airb a g u r i, care- i împiedic a s e pe cei doi s ă ias ă prin par b riz. Când i-a f ăcut femeii proce s verb al pent r u cond u c e r e impr u d e n t ă, pent r u nepu r t a r e a cent u rii şi pent r u c ă nu- şi asigu r a s e copilul, femei a a încep u t s ă ţipe la el. Înce r c a s e el vreod a t ă s ă fac ă un b ăie ţel de pat r u ani s ă stea frumos şi s ă acce p t e cent u r a ? Toate rah a t u r il e ast e a îi sufoca u neno r o cit ul ei de gât şi stat ul nu avea drep t ul s ă le spun ă oam e nilor ce s ă fac ă pe

prop ri e t a t e a lor, aces t a fiind şi cazul ma şinii ei, care avea oricu m airb a g u r i, deci nu avea nevoie de cent u r ă, bla, bla, bla. Şi st ăt e a acolo, cu ochi bulbu c a ţi şi p ărul nepie p t ăn a t , un test a m e n t viu al pute rii distr u c tive a gen elo r rece sive, isterizâ n d u- se împot riva cum p ăr ăr ii de tiche t e de trafic, în timp ce b ăie ţel ul ei car e plân g e a , pleca cu amb ul a n ţa . În sinea lui, Jackso n î şi spus e c ă astfel de oam e ni nu ar treb ui s ă aib ă copii în grij ă, dar f ăcu un efort eroic s ă- şi p ăst r e z e rem a r c a pent r u el. Apoi şofer ul camion e t ei, cu un burdi h a n de b ăuto r de ber e şi cu o respir a ţi e care put e a doborî un elan de la cincizeci de pa şi, î şi spus e p ăr e r e a c ă ar treb ui s ă- i retr a g ă femeii per mis ul de cond u c e r e , pent r u c ă num ai ea era de vin ă c ă intr a s e în camion e t ă. Şi când Jackso n îi f ăcu şi lui proce s verb al pent r u cond u c e r e impr u d e n t ă şi pent r u intra r e a pe o ban d ă gre şit ă, îl apuc ă furia. Acciden t ul ăst a nu era din vina lui, urla el şi al naibii s ă fie dac ă nu o s ă fie desp ăg u b i t de Asigur ări din cauz a unui ţăr ăn oi prost de şerif care nu ştia c ă vina într- un astfel de accid e n t era întotd e a u n a a celui care vene a din spat e. Orice prost pute a vede a und e fuses e lovit ă camion e t a lui şi put e a spun e cine era vinovat ul. Jackson nu se obosi s ă- i explice difer e n ţa dintr e pozi ţion a r e a în direc ţie corec t ă a camion e t e i şi fapt ul c ă ace a s t a mer g e a în sens

invers. Scrise doar tiche t el e şi în rapo r t ul accide n t ul ui men ţio n ă c ă vinova ţi era u amâ n d oi cond u c ăt o r ii auto, cânt ări n d serios dac ă cei doi nu ar treb ui închi şi undev a, pent r u sigur a n ţa unive r s ul ui. Prostia ter mi n al ă nu era men ţio n a t ă nic ăie ri ca un delict exigibil de şi, dup ă p ăr e r e a lui, ar fi treb ui t s ă fie. Dar se ab ţin u şi se ocup ă de tran s p o r t a r e a celor doi şoferi furio şi la spitalul din localita t e pent r u un cons ult şi de îndep ăr t a r e a vehiculelo r avaria t e . Când în sfâr şit se urc ă înapoi în Jeepul Cherok e e , se f ăcus e deja de pat r u, mult dup ă ora prâ nz ul ui. Era obosit, fl ăm â n d , furios şi desc u r aj a t . În gen e r a l îi pl ăce a munc a lui. Era o mes e ri e în care pute a face difere n ţa dintr e modul de via ţă al oam e nilor, în societ a t e . Sigur, era de obicei o munc ă mur d a r ă; avea de a face cu ce era mai r ău în societ a t e , în timp ce treb ui a s ă se desc u r c e , mer g â n d pe vârfuri, într- un h ăţi ş de legi şi de regle m e n t ăr i . Dar când totul mer g e a bine şi un trafica n t de drog u ri era prins şi b ăg a t la mititica pent r u câ ţiva ani, sau un asasi n era pus deop a r t e pent r u totde a u n a , sau era prins ă o ban d ă de sp ăr g ăt o r i şi o b ătr â n ă doam n ă asista t ă social î şi prime a înapoi televizor ul ei cu diago n al a de 39 de centi m e t ri, atun ci toat e ast e a f ăcea u s ă merit e osten e al a lui. Era un şerif bun, de şi ura part e a politic ă a

mese ri ei, ura s ă treb ui a s c ă s ă fac ă uneo ri cam p a ni e electo r a l ă pent r u birou. Nu avea decâ t treizeci şi cinci de ani, tân ăr pent r u birou, dar regiu n e a era atât de s ăra c ă încât nu- şi pute a per mi t e pe cineva care s ă fie şi bun şi s ă aib ă şi mult ă expe ri e n ţă , pent r u c ă astfel de oam e ni se duce a u acolo unde era u pl ăti ţi mai bine. Cet ăţ e nii î şi încer c a s e r ă noroc ul cu el în urm ă cu doi ani şi el se str ăd ui a s ă fac ă totul bine, într- o mese ri e pe care o iubea. Nu mul ţi oam e ni avea u o ase m e n e a şans ă. Totu şi, când era lun ă plin ă, se îndoia de prop ri a lui s ăn ăt a t e mint al ă. Prob a bil c ă era nebu n sau idiot, sau amâ n d o u ă, s ă- şi dore a s c ă o slujb ă car e s ă- l aduc ă în prim a linie în perioa d el e de pand e m i c ă bizar e ri e. Poli ţi ştii şi perso n al ul de la Urge n ţă put e a u cu to ţii confirm a nebu ni a car e se decla n şa în perioa d el e cu lun ă plin ă. O sor ă de la spitalul local, dup ă ce citise un rapo r t în care se afirm a c ă pove ştile cu lun ă plin ă era u doar legen d e , c ă rat a accide n t e l o r nu cre şt e a cu adev ăr a t în aces t e perioa d e , a ţinut o evide n ţă timp de un an. Nu num ai c ă num ăr ul accide n t e l o r cre şt e a , dar în aces t e perioa d e avea u loc cele mai ciuda t e dintr e ele, cum ar fi tipul care şi- a pus priet e n u l s ă- i ţintui a s c ă mâinile împr e u n ă, în cuie, pent r u ca nevas t ă- sa s ă nu- l pun ă la tre a b ă în ziua lui liber ă. Pent r u amâ n d oi era un lucr u evide n t: un om nu poat e

lucra foart e bine cu mâinile b ăt u t e una de alta în cuie, nu? Iar lucr ul cel mai însp ăi m â n t ăt o r în povest e a ast a era c ă niciun ul dintr e ei nu fuses e b ăut. Prin urm a r e , o singu r ă lun ă plin ă pe lun ă era tot ce consid e r a Jackso n c ă pute a supor t a un om. O a doua lun ă plin ă într- o singu r ă lun ă era ca o pede a p s ă crud ă, neobi şn ui t ă. Şi pent r u c ă se aflau acu m în cea de a doua lun ă plin ă, nu fu deloc surp ri n s când, în timp ce anu n ţa prin radio c ă ter mi n a s e cu accide n t ul şi se duce a und ev a s ă bage ceva în gur ă, dispe c e r a îi spus e: — Poate c-ai vrea s ă mai a şte p ţi cu protocolul şi s ă intri pe o linie secu riz a t ă. Jackson î şi re ţin u un mâr âi t. În ţele s e s e perfec t c ă într- adev ăr n- ar fi vrut s ă ştie desp r e ce era vorb a. În prim ul rând, de şi traficul radio era de obicei strict de serviciu, pent r u beneficiul bunilor cet ăţ e ni car e îl ascult a u la scan e r e l e lor, dispec e r a folosise un ton mai perso n a l. Şi ei nu se obos e a u s ă folose a s c ă linia secu riz a t ă decâ t dac ă era vorb a de ceva ce nu vroiau s ă ştie cei care- i ascult a u , ceea ce înse m n a c ă era ceva fie foart e delicat, legat poat e de vreu n ul dintr e edilii ora şul ui, fie ceva perso n al. Sper a c ă era vorba desp r e ceva delicat, pent r u c ă era al naibii de sigur c ă nu sim ţe a nevoia s ă se ocup e de ceva perso n al, cum ar fi ma m a lui, car e s ă o fi luat

razn a la obi şnuit ul ei joc de bingo, de mier c u r i. Î şi lu ă mobilul lui digital şi verific ă dac ă avea conexiu n e în acea s t ă zon ă; avea, de şi sem n al ul nu era cel mai pute r ni c. Îl desc his e şi sun ă dispec e r a t u l. — Sunt Brody. Ce se întâ m pl ă? Jo Vaugh n era dispec e r ă deja de zece ani şi el nu se put e a gân di la altcin ev a care ar fi put u t face munc a ast a. Nu num ai c ă ea ştia totul desp r e apro a p e fieca r e locuito r din micu ţul district din Alaba m a , lucru car e îi fuses e de un extra o r di n a r ajuto r, dar avea şi un instinct ciuda t de precis pent r u ceea ce era urge n t şi ce nu. Poate c ă cet ăţ e nii implica ţi put e a u s ă nu fie de acor d, dar Jackso n era întotd e a u n a . — Am un senti m e n t ciuda t, îl anun ţă ea. Shirley Wate r s l-a v ăzut pe Thaniel Varga s târâ n d u- şi fundul ăla plat al şalup ei lui, pe Old Boggy Road. N- ar fi nimic deos e bi t în ast a, excep t â n d faptul c ă acolo locuie şt e Jones şi tu ştii bine cine este Thaniel. Jackson se gân di o clip ă. Aceast a era una din acele d ăţ i când a fi cres c u t în vestul Texas ul ui în loc de sudul Alaba m ei era un handic a p clar. Ştia unde se afla Old Boggy Road, dar asta doar pent r u c ă- şi pet r e c u s e multe zile studiin d h ăr ţile district ul ui şi mem o riz â n d dru m u ril e. Dar perso n al nu fuses e nicioda t ă pe Old Boggy. Şi ştia cine era Thaniel Varga s; un scan d al a gi u cam

prost ăn a c , tipul pe care- l g ăse şti în orice comu nit a t e . Thaniel avea un tem p e r a m e n t aprin s, era dest ul de m ăt ăh ăl o s şi îi pl ăce a cam pre a mult ber e a . Avuses e câtev a proble m e cu lege a, dar nimic dest ul de serios ca s ă prim e a s c ă ceva mai mult decâ t câtev a ame nzi şi aver tis m e n t e . Altceva, Jackson nu ştia. — Lumin e a z ă- m ă. — P ăi ştii cât de supe r s ti ţios este. Jackson ridic ă din spr â n c e n e . Nu se a şt e p t a s e la asta. Spus e sec: — Nu, nu ştia m. Ce leg ăt u r ă are ast a cu faptul c ă- şi plimb ă fundul plat pe Old Boggy Road şi cine mai sunt şi Jone şii ăia? — Jones, îl corec t ă Jo. Nu este decâ t una singu r ă, de vrem e ce b ăt r â n u l Jones a murit de pat r u – nu, stai pu ţin, a fost exact imedia t dup ă moa r t e a so ţului Beat ric ei Mar b u t , în traile r ul iubitei lui, cee a ce înse a m n ă c ă a fost acu m cinci ani… Jackson închis e ochii şi se ab ţinu s ă com e n t e z e desp r e cât cont a sau nu, când anu m e a murit b ătr â n u l Jones. A gr ăbi pe cineva din sud într- o conve r s a ţi e era ca şi cum ai încerc a s ă împingi o funie întins ă, de şi uneo ri nu se put e a opri s ă nu încerc e. — … şi de atun ci Delilah este tot singu r ă. Jackson f ăcu o încer c a r e dispe r a t ă s ă price a p ă

îngrijor a r e a lui Jo. — Şi Thaniel Varga s nu o place pe Doam n a Jones? — Domni şo a r a . Nu a fost nicioda t ă m ărit a t ă. Încer c a r e a dispe r a t ă nu func ţion a s e . — Deci b ătr â n u l Jones a fost… — Tat ăl ei. — În reg ul ă. Şi de ce o displac e Thaniel pe domni şo a r a Jones? încer c ă el din nou. — Ah, eu nu a ş spun e c ă o displac e. Mai curâ n d îi este o fric ă de moar t e , de ea. Jackson inspir ă adâ n c. — Din cauz a…? — Din cauz a vr ăjitoriilor, fire şt e. Asta era. Sunt lucru ri pent r u care nici m ăc a r nu merit ă s ă te lup ţi. Jackson capitul ă şi se l ăs ă dus de val. — Vr ăjitorii, rep e t ă el. Într- un singu r minut, Jo îl surp ri n s e s e de dou ă ori. — Vrei s ă spui c ă n- ai auzit niciod a t ă de asta? Jo p ăr e a sur p ri n s ă. — Absolut nimic. Şi- ar fi dorit s ă nu fi ştiut nimic nici acu m. — Da, oam e nii spun c ă este vr ăjitoa r e . Nu c ă eu a ş cred e a şa ceva, dar pot în ţele g e multe. — Adic ă? — Ah, nu prim e şt e pe nime ni, rar eo ri iese în ora ş. Şi b ătr â n u l Jones era ciuda t, nu l ăsa pe nime ni s ă se apro pi e de casa lor. Chiar şi po şta

le este livrat ă cu barc a , pent r u c ă nu exist ă niciun dru m car e s ă duc ă la casa lor. Singu r ul mod de a ajun g e acolo este s ă mer gi pe jos, sau pe râu. Odat ă stabilit fund al ul, Jo trec u la explica ţi a ei: — Deci, dac ă Thaniel s-ar fi dus la pesc uit, ei bine, cel mai bun loc de pesc uit este în avalul râului, nu în amon t e . Nu avea niciun motiv s ă se urce în şalup ă de la ram p a Old Boggy decâ t dac ă vroia s ă mea r g ă pe râu în sus, ori altcev a acolo decâ t casa lui Jones, nu exist ă. Nu ar fi avut aces t cur aj decâ t dac ă ar fi fost b ăut, pent r u c ă îi este atât de fric ă de Delilah, a şa încât eu cred c ă ar fi bine s ă te duci acolo, s ă te asigu ri c ă nu face cine ştie ce prostie. Jackson se între b ă câ ţi şerifi era u cond u şi de dispec e r ii lor. Se într e b ă ce naiba treb ui a s ă fac ă, de vrem e ce Jo îi spus e s e tocm ai c ă singu r ul mod de a ajung e la Jones era cu barc a. Şi se mai între b ă, nu pent r u prim a oar ă, dac ă va supr avi e ţui aces t ei blest e m a t e de lun ă plin ă. Dar pân ă când ace a s t ă a doua lun ă plin ă s ă- l omoa r e , el avea o tre a b ă de f ăcut. Aprecie situa ţi a şi încep u prin a rezolva primii pa şi. — Sun ă- l pe Fra nk de la Inte rv e n ţii şi spun e- i s ă vin ă la deb a r c a d e r u l de la Old Boggy… — N- ai ce face cu o barc ă de la Interv e n ţii, îl într e r u p s e Jo. Sunt pre a încet e şi oricu m, tipii se afl ă acu m pe autos t r a d ă, s ă îndep ăr t e z e traile r ul

accide n t a t acolo. Am sun a t- o eu pe Charlot t e Watkins. So ţul ei este pesc uito r de bibani – îl ştii pe Jerry Watkins, nu? — I-am cunosc u t pe amâ n d oi, spus e Jackso n. — El are o şalup ă dint r- alea foart e rapid e. Este pleca t cu treb u r i în Chat t a n o o g a , dar se ocup ă Charlot t e s ă duc ă barc a la deb a r c a d e r . Pân ă ajungi tu, ea o s ă fie deja acolo. — În regul ă, am pleca t. Jackson î şi strâ n s e nasul în part e a de sus, între sprâ n c e n e , sim ţin d un încep u t de migr e n ă. Î şi dori s ă poat ă ignor a intui ţia lui Jo, dar femeia fuses e pre a precis ă ca s ă se îndoiasc ă de ea. — Trimite ni şte înt ăriri de îndat ă ce se eliber e a z ă carev a. Şi cum naiba g ăs e s c eu casa lui Jones? — Mer gi doar în susul râului, nu po ţi s-o rat ezi. Casa se vede greu, se pierd e în decor, dar este dre p t în fa ţă şi crezi c ă o s ă intri direc t în ea, dar apoi râul cote şt e brus c la dre a p t a şi devine pre a îngus t ca s ă po ţi mer g e mai dep a r t e pe el. Ah şi fii ate n t la bu şt e ni. R ăm âi pe mijlocul râului. Jo se opri, apoi spus e: — Ştii s ă cond u ci o şalup ă, da? — O s ă m ă descu r c , spus e el şi trân ti la loc cap a c ul mobilului, ca s ă ter mi n e convor bi r e a . Las- o s ă fiarb ă o vrem e, într e b â n d u- se dac ă nu f ăcus e o gre şe a l ă cum plit ă trimi ţâ n d u- şi şeriful de unul singu r într- o situa ţi e posibil periculo a s ă,

pe un râu pe car e nu- l cuno şt e a şi într- o şalup ă cu un moto r pute r ni c, pe care nu ştia cum s ă o man ev r e z e . Ori el cond u s e s e pent r u prim a oar ă o barc ă cu motor la unsp r e z e c e ani, dar Jo nu ştia asta şi nu- i strica s ă- şi dea sea m a c ă nu era chiar omnipot e n t ă. Nu- şi folosi girofa r u rile şi nici siren a , dar ap ăs ă pe accele r a ţi e pân ă în fund şi acolo r ăm a s e . Dup ă apr e ci e r e a lui, se afla la mai pu ţin de cincisp r e z e c e minut e de Old Boggy Road şi nu ştia cât de depa r t e de acolo se afla deb a r c a d e r u l . O barc ă pute r ni c ă put e a ating e u şor şaizeci de mile la or ă, dep u n â n d u- l la casa Jones în circa cinci minut e, odat ă ce se afla pe ap ă. Asta înse m n a c ă- i vor treb ui cel pu ţin dou ăz e ci de minut e, dac ă nu mai mult. Dac ă Thaniel Varga s pun e a la cale ceva necu r a t , Jackso n se tem e a că va avea suficien t timp s ă- şi duc ă planul la înde plinir e. Sim ţi o înc ăr c ăt u r ă de adr e n ali n ă, înc ăr c ăt u r ă pe care o simt e orice poli ţist car e pleac ă într- o misiun e posibil periculo a s ă. Sper a totu şi c ă nu va g ăsi nimic deos e bi t. Al naibii ce sper a ast a, pent r u c ă dac ă va g ăsi, asta ar înse m n a c ă domni şo a r a Jones – oare chiar îi spus e s e Jo c ă num el e ei era Delilah? - era ori r ănit ă, ori moa r t ă. Vr ăjitoare? De ce nu mai auzise vreod a t ă asta? Tr ăia aici de trei ani, de doi ani era şerif, timp în

care crezu s e c ă auzise desp r e to ţi cet ăţ e nii bizari din district. Şi totu şi, nici adjunc ţii lui şi nici prim ări ţa sau secr e t a r a ei, care era cea mai bârfito a r e perso a n ă pe care o întâlnis e Jackso n vreod a t ă, nu suflas e r ă o vorbuli ţă desp r e Delilah Jones. Nici mul ţim e a de la bar, nici femeile cu care se întâln e a , nici cucoa n el e cu p ăr ul alb ăs t ri t, de la bingo, nici m ăca r Jo. Nu- i sc ăp a s e fapt ul c ă Jo era foart e bine infor m a t ă desp r e cum se ajung e a acas ă la Jones. Cum s ă ştie, dac ă nu a fost acolo? Şi de ce s ă se duc ă acolo, avân d în vede r e tot ce spus e s e desp r e femeia Jones, cum c ă era ret r a s ă şi c ă tat ăl ei fuses e un om ciuda t ? Dac ă cineva practic a vr ăjitori a în district ul lui, el ar fi treb ui t s ă ştie. Totul era o prosti e, dup ă p ăr e r e a lui, dar dac ă cineva o lua în serios, atun ci put e a u ap ăr e a proble m e . Iar dup ă cum st ăt e a u lucru rile, exact asta se şi întâ m pl a . Mai întâi, neb u ni a pe car e o decla n şa în gene r al luna plin ă, apoi ciocnir e a de pe şose a dintr e doi idio ţi iar acu m, asta. Îi era foam e, era obosit şi sim ţe a un încep u t de migr e n ă. Chiar c ă încep e a s ă se ene rv ez e cu adev ăr a t .

2 Jackson ajuns e în timp reco r d la Old Boggy Road şi acu m se rep ez e a de- a lungul lui, r ăscolind nisipul cu cauciuc u r il e. Râul se afla în

part e a dre a p t ă şi se uita mer e u într- acolo, c ăut â n d deba r c a d e r u l . Vechiul dru m se îngus t ă, deveni n d tere n desfun d a t , cu stejari masivi de o part e şi de alta, împletin d u- şi ram u ril e ca s ă form ez e apro a p e un polog solid. Umb r a deas ă îl feri de c ăldu r ă pe o dista n ţă de apro a p e o sut ă de met ri, dup ă car e ie şi din nou afar ă, în lumina soar el ui şi iat ă deba r c a d e r u l , în josul unei pant e u şoa r e car e cote a înapoi spre dre a p t a , ascu n s ă pân ă atun ci vede rii de copa cii gro şi. Jackson roti brusc volanul şi coborî pant a, cu spat el e Jeepului der a p â n d în stân g a şi în dre a p t a , pân ă când reu şi s ă- l corec t e z e . Se afla acolo o camion e t ă Toyota albas t r ă, cu o remo r c ă goal ă, pent r u tran s p o r t a t şalup e, prins ă de el. O alt ă camion e t ă, un Chevrol e t ro şu, se afla cu spat el e la ram p ă şi Charlot t e Watkins st ăt e a pe mal, ţinân d cu o mân ă odgon ul unei şalup e de pesc uit lungi, elans a t e , în ro şu şi argintiu şi cu cealalt ă gonind ţân ţa rii car e roiau în jurul bra ţelo r şi picioa r elo r ei goale. Jackson î şi lu ă arm a şi vesta Kevlar şi coborî din Cherok e e . — Mul ţu m e s c , doam n ă Watkins, spus e el luând odgon ul din mân a ei. Î şi puse piciorul drep t pe botul şalup ei şi se împins e cu stân g ul, tra n sf e r â n d u- şi agil gre u t a t e a înapoi pe dre p t ul şi urcâ n d în şalup a care încep e a deja s ă se înde p ăr t e z e de mal.

— Cu pl ăce r e , dom n ul e Şerif, spus e ea ridicâ n d u- şi mân a ca s ă se fere a s c ă de soar e. Fi ţi aten t la bu şt e ni. Dac ă v ă apro pi a ţi pre a mult de stân g a , sunt acolo ni şte but uci uria şi, imedia t sub ap ă, care pot smulg e fundul b ărcii. — O s ă fiu, promis e el ara nj â n d u- şi grijuliu arm a ca s ă nu i se balan s e z e , apoi se strec u r ă pe locul cond u c ăt o r u l ui şi- şi prins e de c ăm a şă într e r u p ăt o r u l de sigur a n ţă . Dup ă ce se gân di pu ţin, îi arun c ă femeii cheile de la Jeep. — Întoa r c e ți- v ă acas ă cu Cherok e e- ul. Aduc eu camion e t a şi şalup a, de îndat ă ce o s ă pot. Fem ei a prins e cu înde m â n a r e cheile, dar scut u r ă cu mân a orice preoc u p a r e pent r u barc ă. — Ave ţi grij ă când ajung e ţi sus. Sper c ă totul este în reg ul ă. Pe chipul ei îns ă, se citea îngrijor a r e a . Jackson r ăs uci cont a c t ul şi motor ul mar e tu şi, trezin d u- se hur ui n d la via ţă. B ăg ă în mar şa r i e r şi se înde p ăr t ă cu spat el e de deb a r c a d e r , întorc â n d şalup a cu fa ţa spre amon t e. Apoi accel e r ă pute r ni c şi botul b ărcii se ridic ă afar ă din ap ă pe m ăs u r ă ce prind e a vitez ă, pent r u ca apoi s ă coboa r e şi s ă se a şez e, alune c â n d pe supr af a ţa apei. Râul era lent şi mâlos, plin de bu şt e ni, de banc u ri de nisip şi de l ăst ări ş, gat a s ă împot m ol e a s c ă pe cineva care nu- i cuno şt e a obst a c ol el e. Ţinâ n d cont de sfatu rile Charlot t ei

Watkins – o alt ă femeie care p ăre a s ă ştie o groaz ă de lucru ri desp r e casa Jones – Jackson ţinu barc a num ai pe mijlocul râului, rug â n d u- se când încerc a s ă pun ă urge n ţa în balan ţă cu prud e n ţa , dar urge n ţa contin u a s ă fie mai pute r ni c ă. Poat e c ă dom ni şo a r a Jones avea o lini ştit ă dup ă- amiaz ă de var ă, dar poat e c ă nu. Cure n t ul de aer îl r ăcori, uscâ n d u- i sudo a r e a de pe corp şi f ăcân d apro a p e pl ăcut ă c ăldu r a ap ăs ăt o a r e , de var ă. Când se stre c u r a prin dre p t ul micilor smâ r c u ri şi intr â n d u r i, le scrut a cu aten ţi e, sper â n d s ă- l vad ă pe Thaniel nef ăc â n d altcev a mai sinist r u decâ t s ă hr ăn e a s c ă pe ştii cu vier mi. De und e ase m e n e a noroc? Înaint ă apoi pe o cotitu r ă a râului şi v ăzu o barc ă cu fundul plat tras ă la mal şi legat ă de un pilon. Thaniel îns ă, nu se vede a nic ăie ri. Jackson nu încetini. Casa Jones nu put e a fi depa r t e de aici, pent r u c ă altfel n- ar fi ales Thaniel s ă fac ă rest ul dru m ul ui pe jos, ca s ă se poat ă apro pi a neobs e r v a t . Asta îi mai acor d a lui Jakcso n ceva timp, poat e suficien t ca s ă preînt â m p i n e orice necaz. Chiar în clipa în care se gân d e a la ast a auzi împu şc ăt u r a , o rever b e r a ţi e put e r ni c ă bubui n d deas u p r a apei, u şor de auzit pest e zgomo t ul motor ul ui pute r ni c. Un foc de arm ă, î şi spus e el. Încetini accel e r a ţi a şi se întins e dup ă vesta Kevlar, pun â n d u- şi- o şi prinzâ n d închiz ăt o rile cu

arici. Apoi accele r ă din nou. Pest e cincisp r e z e c e secu n d e ap ăr u casa, drep t în fa ţa lui, exact cum îi spus e s e Jo. Râul p ăr e a s ă se ter mi n e chiar aici. Casa era const r ui t ă din lemn b ăt r â n , uzat de vrem e, car e o f ăcea s ă se piard ă print r e copacii înal ţi care o înconju r a u , dar în fa ţa ei se afla un mic chei cu o şalup ă veche, cu fundul plat, legat ă de el şi aces t a a fost prim ul lucru pe car e l-a v ăzut el. Încetini ca s ă aduc ă şalup a la chei, întinzâ n d use în acela şi timp dup ă arm ă, ţinân d- o în mân a stân g ă în timp ce man ev r a şalup a. — Sunt şeriful Brody! tun ă el. Thaniel, încet e a z ă orice naiba faci acu m şi adu- ţi fundul aici. Nu era cel mai profesio n al mod de a vorbi, î şi spus e el, dar îi serve a scopul de a se face anu n ţa t şi de a- i spun e lui Thaniel c ă identit a t e a lui nu era un secr e t . Dar nu se a şt e p t a ca lucr u rile s ă se ara nj ez e prin simpla lui preze n ţă acolo şi nici nu se ara nj a r ă. Se auzi o alt ă bubuit u r ă, c ărei a îi r ăs p u n s e pocn e t ul mai slab al unei pu şti. Împu şc ăt u r il e vene a u din spat el e casei. Jackson orien t ă şalup a cu botul spre chei şi opri motor ul. S ări afar ă din ea când se mai afla înc ă la vreo jum ăt a t e de met r u de chei, înf ășu r â n d auto m a t odgon ul în jurul unui pilon, antr e n a m e n t car e- i intra s e în sâng e, asigu r â n d ul c ă f ăcea totul bine în timp ce se afla în mi şca r e .

Alerg ă de- a lung ul cheiului mic, zgomo t ul cizmelo r pe lemn auzind u- se în ritm ul b ăt ăilor pute r ni c e ale inimii. Veche a, familiar a clarit a t e a gân di rii se rev ăr s ă asup r a lui ca un prod u s adiac e n t al adre n a li n ei şi expe ri e n ţe i. Sim ţe a acela şi lucru ori de câte ori s ăre a dint r- un avion, în timpul unui ant r e n a m e n t de zbor. Creie r ul lui proc e s a cu viteza fulge r ul ui det aliile pe car e le vede a. U şa de la intra r e a b ătr â n e i case de lemn era desc his ă, o u şă din plas ă, frumo s cârpit ă, ţinân d insect el e afar ă. Pute a vede a direc t pân ă la u şa din spat e, doar c ă nu se vede a nime ni. Veran d a ar ăt a ca o jungl ă, cu plant e uria şe în ghivec e şi co şu ri car e atâr n a u pest e tot, doar c ă nu se vede a u vechit u ri pe nic ăie ri, a şa cum vede ai pe la toat e casel e, inclusiv a lui. Urc ă dintr- un salt cele trei trep t e spr e vera n d ă şi se lipi de per e t e . Ultimul lucr u pe car e şi-l dore a era s ă fie împu şc a t chiar de perso a n a pe care venise s ă o salveze, a şa încât î şi rep e t ă identit a t e a . — Aici şeriful Brody! Domni şo a r ă Jones, sunt e ţi bine? Urm ă un mom e n t de t ăce r e , în car e pân ă şi insect el e se oprir ă parc ă din bâzâit. Apoi, de undev a din spat e, se auzi glasul unei femei. — Eu sunt bine. Şi voi fi şi mai bine când o s ă mi- l sco ţi de pe prop ri e t a t e a mea pe cretin ul ăsta.

P ăre a rem a r c a b il de calm ă pent r u cineva aflat sub atac, ca şi cum Thaniel nu ar fi cont a t mai mult decâ t țân ța rii. Jackson ocoli ter a s a mar e, umb rit ă, care se desf ăş u r a de- a lung ul a trei laturi ale casei. Se afla acu m în part e a dre a p t ă, cu copaci gro şi în dre a p t a şi deas u p r a lui. Nu put e a vede a nimic deose bi t, nicio pat ă de culoa r e sau un fo şnet prin tufe. — Thaniel! strig ă el. Pune arm a jos înaint e s ă te împu şc în fund ul t ău prost, m ă auzi? Urm ă un alt mom e n t de t ăce r e . Apoi se auzi un trist: — Eu n- am f ăcut nimic, şerifule. Ea a tras prim a. Tot nu- l pute a vede a pe Thaniel, dar vocea vene a din direc ţi a unui pin uria ş din spat el e casei, prac tic chiar deas u p r a . — Eu decid a cui este vina. Se apro pi e mai mult de spat el e casei, cu arm a preg ăti t ă. Pent r u mom e n t se afla în sigur a n ţă fa ţă de tirul domni şo a r e i Jones, în schim b pent r u Thaniel era o ţint ă perfec t ă dac ă el ar fi ales acest lucru. — Acum f ă ce ţi-am spus şi aru n c ă- ţi arm a. — Tic ăloas a aia nebu n ă o s ă trag ă în mine dac ă fac asta. — Nu, nu o s ă trag ă. — A ş pute a , se auzi vocea calm ă a dom ni şo a r e i Jones, f ăr ă s ă u şur e z e deloc situa ţi a.

— Vezi, ce ţi-am spus eu?! Vocea lui Thaniel era acut ă, din cauz a îngrijor ării. Indifer e n t car e fuses e plan ul lui, func ţion a s e jalnic de gre şit. Jackson înjur ă în bar b ă şi încer c ă s ă vorbe a s c ă pe un ton cât mai calm şi mai auto rit a r . — Domni şo a r ă Jones, unde exact sunt e ţi? — Sunt pe vera n d a din spat e, dup ă ma şin a de sp ălat. — Las ă arm a jos şi intr ă în cas ă, s ă pot avea o mic ă discu ţi e cu Thaniel. Urm ă din nou o mic ă pauz ă, ca şi cum ace a s t a s-ar fi gân dit dac ă s ă- i dea sau nu ascult a r e . Obi şnuit cu r ăs p u n s u r i insta n t a n e e , pozitive sau neg a tive, acea s t ă revelat o a r e mic ă ezita r e reu şi s ă- l ene rv e z e pe Jackso n. — O s ă intru în cas ă, r ăsp u n s e ea într- un târziu. Dar nu- mi las arm a jos pân ă când neb u n ul ăsta nu pleac ă de pe prop rie t a t e a mea. Lui Jackson îi ajuns e s e . — F ă cum î ţi spun, sau v ă ares t e z pe amâ n d oi, spus e el t ăios. Urm a r ă alte câtev a mom e n t e de înneb u ni t o a r e t ăce r e , apoi u şa din spat e se auzi trâ n ti n d u- se. Jakcso n inspir ă adâ n c. Dinspr e pini plut e a vocea plâng ăcio a s ă a lui Thaniel. — Nu şi- a l ăsat arm a jos a şa cum i-ai spus s ă fac ă, şerifule. — Nici tu, îi aminti Jackso n pe un ton grav. Şi eu am o arm ă şi am de gân d s ă o folosesc dac ă

nu- ţi arun ci pu şc a şi nu ie şi de acolo, spus e Jakcso n îndr e p t â n d u - se spre col ţul casei. Dup ă star e a în care se afla, nu era o vorb ă în vânt. — Unu… doi… tr… Din spat el e pinului uria ş zbur ă o pu şc ă gre a, care ate riz ă cu o bufnitu r ă pe patul de ace de pin care acop e r e a u ter e n ul. Dup ă câtev a secu n d e , urm ă încet şi Thaniel, înde p ăr t â n d u - se de copac, cu mâinile ridicat e şi cu fa ţa îmbufn a t ă. De- a lung ul obraz ul ui dre p t se prelu n g e a un fir sub ţir e de sâng e. Rana nu p ăr e a s ă fi fost f ăcut ă de o arm ă şi Jakcso n î şi imagin ă c ă prove n e a de la vreo a şchi e. Trunc hi ul copac ul ui preze n t a o gau r ă mar e, la nivelul b ărbi ei lui. Domni şo a r a Jones nu tr ăs e s e deas u p r a capului lui Thaniel; ţintis e drep t în el. Şi dup ă cum ar ăt a copac ul, nu tr ăs e s e cu alice. Insta n t a n e u , u şa cu plas ă se desc his e brus c şi Delilah Jones p ăşi afar ă, cu arm a în pozi ţie şi Thaniel se aru n c ă la p ăm â n t , urlân d de panic ă. Î şi acop e ri capul cu mâinile, ca şi cum ast a l-ar fi ajut a t cu ceva. Doam n e , d ă- mi pute r e , se rug ă Jackson. Dar rug ăci u n e a nu- l ajut ă deloc. St ăp â ni r e a lui de sine se duse naibii şi ac ţion ă rep e d e , atât de rep e d e încât ea abia avu timp s ă- i arun c e o privire, f ăr ă s ă apuc e s ă reac ţio n e z e . În doi pa şi lungi ajuns e la ea, mân a dre a p t ă închizâ n d u- i-se pe butoiul pu ştii, smulg â n d u- i-o din mân ă.

— Intr ă în cas ă! Acu m ! url ă el. Domni şo a r a Jones r ăm a s e fix ă ca un stâlp, uitân d u- se la Thaniel, uitân d de Jackson, ca şi cum nu ar mai fi fost acolo. — E şti mort, îi spus e ea lui Thaniel cu o voce calm ă, f ăr ă inflexiuni. Thaniel s ări în sus, ca şi cum ar fi fost împu şc a t . — Ai auzit- o! M- a ame ni n ţa t , şerifule! Arest e a zo! îi strig ă el lui Jackson. — Chiar ast a o s ă şi fac, spus e Jackso n print r e din ţii strâ n şi. La fel de plat, f ăr ă inflexiuni, dom ni oara Jones spus e: — Nu treb ui e s ă- l omor eu. O s ă moar ă f ăr ă ca eu s ă mi şc un deg e t. Şi atun ci î şi ridic ă privire a spre Jackso n care se v ăzu prins de ni şte ochi de un verd e închis ca p ădu r e a , ate n ţi, aler ţi, cunos c ăt o ri. Jackson se sim ţi dintr- o dat ă ame ţit şi scut u r ă scur t, tar e, din cap. Prob a bil c ă- l dobor â s e c ăldu r a . Totul p ăre a s ă se esto m p e z e , cu excep ţi a chipului ei, în cent r ul imaginii. Era mai tân ăr ă decâ t ar fi crezu t, î şi spus e el, prob a bil spr e treizeci de ani, când el se a şte p t a s e la o femeie între dou ă vârst e, retr a s ă, dep ăşi t ă de inven ţiile mode r n e . Pielea ei era catifelat ă, bronz a t ă şi f ăr ă riduri. P ărul ei era o mas ă de bucle şi şort ul i se opre a la jum ăt a t e a coaps elo r,

ar ăt â n d ni şte picioa r e frumo s form a t e . Inspir ă adâ n c, lupt â n d împot riva ame ţelii şi în timp ce capul i se limpez e a , obse rv ă c ă ea devenis e cum plit de alb ă. Şi se uita la el ca şi cum ar fi avut dou ă cape t e. Brusc se întoa r s e şi intr ă în cas ă, trâ n ti n d în urm a ei u şa cu plas ă. Jackson inspir ă adâ n c, adun â n d u- se înaint e de a se întoa r c e la ce avea de rezolvat. Îi propti pu şc a de pere t e iar pe a lui şi- o puse pe bra ţ, întorc â n d u- şi în sfâr şit aten ţi a înapoi spre Thaniel. — Tic ălos ul! Thaniel profita s e de lipsa lui de ate n ţi e. Locul unde st ăt u s e era gol şi o privire scur t ă îi spus e lui Jackso n c ă nici pu şc a lui nu mai era acolo. S ări de pe vera n d ă, ateriz â n d cu genu n c hii pe jum ăt a t e îndoi ţi, cu pu şc a acu m în amb el e mâini. Î şi întoa r s e capul în toat e direc ţiile, dar cu excep ţi a agita ţi ei câtorv a tufe, nici urm ă de Thaniel. Jackso n intr ă t ăcut în p ăd u r e , apro a p e de tufele mi şc ăt o a r e , apoi se opri, ascult â n d . Thaniel, în ciuda defect elo r lui, era bun în p ădu r e . Trecu r ă vreo treizeci de secu n d e când Jackson auzi în dep ăr t a r e zgomot ul f ăcut de o crac ă rupt ă sub un picior neat e n t . D ădu s ă plece dup ă el, dar se r ăzg â n di. Nu avea rost s ă- l urm ăr e a s c ă prin p ădu r e ; ştia und e locuia Thaniel, în cazul în car e dom ni şo a r a Jones ar fi

vrut s ă fac ă plâng e r e împot riva lui pent r u înc ălca r e a prop rie t ăţ ii şi orice alte plâng e ri pe care Jackso n le consid e r a justificat e. Se întoa r s e şi se uit ă la casa cuib ărit ă într e copaci şi într- o simbioz ă atât de perfec t ă încât p ăr e a s ă fac ă part e din p ăd u r e . În mod ciuda t, nu- i vene a s ă intre şi s ă stea de vorb ă cu domni şo a r a Jones, ceva fiind subtil alter a t , ie şit de sub cont r ol. Nu vroia s ă ştie nimic mai mult desp r e ea, nu vroia decâ t s ă se urce înapoi în barc a lui Jerry Watkins şi s ă coboa r e râul, depa r t e şi în sigur a n ţă fa ţă de femei a ciuda t ă, cu ochii ei stra nii. Dar mes e ri a lui îi cere a s ă stea de vorb ă cu ea şi Jackso n era un şerif bun. De acee a se şi afla aici şi de acee a nu pute a pleca f ăr ă s ă o vad ă. Senti m e n t u l acela de tulbu r a r e îl înso ţi îns ă tot dru m ul înapoi spre vera n d ă.

3 Ma şin a de sp ălat în spat el e c ărei a se ascu n s e s e ea era una de tip vechi, cu ac ţion a r e man u al ă, cu storc ăt o r u l anex a t, obse rv ă el u şor mira t, oprin d u- se în fa ţa u şii cu plas ă. Nu pute a vede a în cas ă; luminile nu era u aprins e şi copacii asigu r a u suficien t ă umb r ă ca s ă p ăst r e z e inte rior ul r ăcor o s şi întun e c a t . Ridic ă pum n ul, se opri, apoi cioc ăni de dou ă

ori, ferm. — Domni şo a r ă Jones? — Chiar aici. Era apro a p e , chiar de part e a cealalt ă a u şii. În vocea ei se sim ţe a o ciuda t ă re ţin e r e , pe care nu i-o mai sim ţis e înaint e. Nu l-a invitat s ă intre. Îi p ăr e a bine, pent r u c-ar fi prefe r a t s ă nu pun ă nicioda t ă picior ul în casa ast a. Apoi, îns ă, în mod ira ţion al, îl der a nj ă fapt ul c ă nu îl invitas e. F ăr ă s ă mai a şte p t e o invita ţie, desc his e u şa cu plas ă şi p ăşi în ăun t r u . Domni şo a r a Jones era o siluet ă palid ă în înc ăp e r e a întun e c a t ă, stân d nemi şc a t ă şi uitân d u- se la el. Poat e c ă vede r e a lui treb ui a s ă se acom o d e z e pu ţin, dar avea senz a ţi a c ă ea era efectiv îngrozit ă de el. Se d ăd u s e chiar doi pa şi înapoi. Nu put e a spun e de ce îl ene rv a s e ast a, dar era clar c ă- l enerv a s e şi înc ă cum. Adren alin a pom p a din nou în el, încord â n d u- i mu şc hii şi cer â n d ac ţiun e , dar al naibii s ă fie el dac ă ştia ce s ă fac ă. O s ă- i ia decla r a ţi a, o s ă- i trag ă o s ăpu n e a l ă pent r u faptul c ă tr ăg e a în oam e ni şi o s ă plece. Atâta tot. Nimic car e s ă- l fac ă s ă se simt ă încor d a t şi furios. Dar asta era exact ce sim ţe a el, cu sau f ăr ă motiva ţie. T ăcer e a se prelu n g e a între ei, t ăce r e în care fiecar e îl m ăs u r a pe cel ălalt. Nu ştia la ce

concluzii ajuns e s e ea privind înf ăţi şa r e a lui, dar el era poli ţist, obi şn ui t s ă înre gis t r e z e fieca r e det aliu legat de o perso a n ă şi s ă fac ă judec ăţ i rapid e. Treb ui a s ă fac ă ast a şi treb ui a s ă fie cât mai corec t. Pent r u c ă via ţa lui şi a altor a depin d e a de felul în care citea el oam e nii. Ceea ce vede a în semiînt u n e r i c ul din înc ăp e r e era o femeie tân ăr ă, zvelt ă, îngrijit ă, într- o bluz ă f ăr ă mân e ci, galbe n desc his, vârâ t ă într- un şort kaki, bine strâ n s cu cordo n ul, în jurul unei talii mici. Bra ţele goale era u frumos bronz a t e şi u şor, feminin mu şc hi ulo a s e , cee a ce- i spus e c ă era mai pute r ni c ă decâ t ar ăt a şi obi şn uit ă cu munc a. Era cura t ă, chiar şi pe picioa r el e ei goale – ale c ăror unghii de la dege t e , obse rv ă el, era u date cu oj ă rozalie: deg e t e care se îndoia u, s ăpâ n d în du şu m e a , ca şi cum s-ar fi for ţat s ă r ăm â n ă locului. P ărul ei era cast a ni u, o mas ă de bucle u şor decolor a t e de soar e. Nu- ţi r ăn e a privire a, de şi nu era chiar o frum u s e ţe de regin ă. Avea o înf ăţ i şa r e pl ăcu t ă, s ăn ăt o a s ă, cu o curb ă dulce a b ăr biei. Dar ochii ei… ochii aceia era vr ăji ţi. Nu mai vroia s ă se uite din nou în ei, dar pân ă la urm ă o f ăcu. Erau ce avea ea mai frumo s, mari şi limpezi, umb ri ţi de gen e des e, întun e c a t e . Şi îl privea acu m cu… res e m n a r e ? Pent r u num el e lui Dumn ez e u , ce- şi închipui a ea c ă o s ă- i fac ă?

Nu ştia cât timp st ăt u s e uitâ n d u- se la ea. Acela şi lucru i se întâ m pl a s e şi pe vera n d ă, doar c ă acu m nu se mai sim ţe a ame ţit. Trebui a s ă se ocup e de cee a ce avea de f ăcut şi s ă se care de aici. Zilele de var ă era u lungi, dar vroia s ă ias ă de pe râu înaint e de asfin ţit. — Thaniel a fugit, spus e el cu o voce uluitor de r ăg u şi t ă. Ea d ădu scurt, brusc, din cap. — Ţi- ai f ăcut un obicei din a trag e în vizitato ri? Ochii verzi se îngus t a r ă. — Când î şi opre s c şalup a mai dep a r t e şi rest ul dru m ul ui se furi şe a z ă pe jos, da, ast a m ă face pu ţin b ănuito a r e în ce prive şt e motivul vizitei. — De unde ştii ce a f ăcut? — Sune t el e sunt purt a t e dep a r t e , pe ap ă. Iar eu nu aud mult e b ărci venind pân ă aici, excep t â n d u- l pe Harley Whise n a n t , care- mi aduc e po şt a. Iar cum Harley a fost aici în dimine a ţa asta, ştiam c ă nu era el. — Tu ai tras prim a. — Intr a s e pe prop ri e t a t e a mea. Am tras în aer prim a dat ă, ca s ă- l previn şi am strig a t la el s ă se care rep e d e . Atunci a tras în mine. În ma şin a mea de sp ăla t este o gau r ă de glon ţ, fir- ar el s ă fie. A doua oar ă am tras în ap ăr a r e . — Poate c ă şi el cred e a c ă se ap ăr ă, avân d în vede r e c ă tu ai tras prim a. Domni şo a r a Jones îi arun c ă o privire

neînc r e z ăt o a r e . — A intr a t ho ţe şt e pe prop ri e t a t e a mea, pân ă la casa mea, purt â n d o pu şc ă de vânat c ăprio a r e şi când am strig a t la el s ă se care, a tras ascu n s dup ă un copac şi asta ca s ă se apere? Nu ştia de ce îi f ăcea zile fripte, poat e doar din cauza încord ăr ii car e- l f ăcea ţepos ca un cact u s. — Ai drep t a t e , spus e el brus c. — Bine, mul ţu m e s c foart e mult. Jackson ignor ă sarc a s m u l. — Trebui e s ă- ţi iau o decla r a ţi e. — Nu am de gân d s ă fac plân g e r e . Nu put e a alege s ă spun ă ceva car e s ă- l irite mai mult. Dup ă p ăr e r e a lui, foart e mult din r ăul suplim e n t a r era cauz a t de fapt ul c ă oam e nii refuza u s ă fac ă plân g e r e împot riva unor fapte pen al e. Indifer e n t ce gân d e a u ei, nu vroiau să „cre ez e necaz u ri” sau vroiau s ă- i mai acor d e „o şans ă” r ăuf ăc ăt o r u l ui. Din expe rie n ţa lui, nu f ăcea u decâ t s ă lase în libert a t e un r ăuf ăc ăt o r , ca s ă comit ă un alt delict. Sigur, exista u circu m s t a n ţe care cere a u oarec a r e îndu r a r e , dar nu era cazul, acu m. Thaniel Varga s nu era un adoles c e n t prins asup r a prim ei lui fapte rele; era un tic ălos car e avuse s e de gân d s ă fac ă un r ău serios unei alte perso a n e . — Poftim? O spus e s e blând, înfrâ n â n d u- şi pornir e a de a tun a, acor d â n d u- i şans a de a se r ăzg â n d i. Pe vrem e a când era serg e n t în arm a t ă,

recr u ţii recu n o şt e a u imedia t în ace a s t ă blând e ţe sem n el e pericolului. Dar Delilah Jones ori nu era la fel de acor d a t ă la st ările lui cum era u solda ţii, ori nu era impr e sio n a t ă de autorit a t e a lui. Indifer e n t de motiv, ea ridic ă din ume ri. — Nu are rost s ă fac asta. — Nu are rost? Delilah d ăd u s ă spun ă ceva, apoi se opri şi scut u r ă u şor din cap. — Nu cont e a z ă, spus e mai mult pent r u ea. Î şi mu şc ă buza şi Jakcson avu senz a ţi a c ă avea o dispu t ă cu ea îns ăşi. Apoi Delilah oft ă. — Ia loc, şerif Brody. O s ă te sim ţi mai bine dup ă ce o s ă m ăn â n ci ceva. Nu vroia s ă se a şez e, nu vroia decâ t s ă plece de aici. Dac ă ea nu avea de gând s ă depu n ă plâng e r e , tre a b a ei. Nu era de acor d cu ast a, dar decizia îi apa r ţi n e a . Nu mai avea niciun motiv s ă mai întârzi e aici. Dar ea încep u s ă se mi şte repe d e şi eficien t prin buc ăt ăr i a demo d a t ă, t ăind cee a ce p ăr e a a fi pâine f ăcut ă în cas ă, apoi felii de şunc ă şi o buca t ă mar e de brâ nz ă. Lu ă cu un pah a r ap ă dintr- o g ăle a t ă şi a şez ă pe mas ă gust a r e a simpl ă. Jackson o prive a cu ochi miji ţi. Împot riva lui, admi r a înde m â n a r e a feminin ă cu care f ăcea lucru rile, f ăr ă tam- tam sau afect a r e . Î şi f ăcu şi ei un sandvi ş, de şi nu la fel de gros ca al lui şi f ăr ă

brâ nz ă. Se a şez ă pe scau n, vizavi de locul pe care i-l pre g ăti s e lui şi- şi ridic ă spr â n c e n e l e într e b ăt o r , v ăzân d u- i ezita r e a . Veder e a sandvi şul ui îi f ăcu gur a s ă- i lase ap ă. Era atât de fl ăm â n d încât îi ghior ăi a burt a . Acest a era motivul pent r u care î şi scoas e vest a Kevlar şi- şi puse pu şc a deop a r t e , apoi se a şez ă la mas ă. Încep u r ă s ă m ăn â n c e f ăr ă s ă scoat ă o vorb ă. Şu n c a era sucule n t ă, brâ nz ă, moale. Î şi ter mi n ă sandvi şul înaint e ca ea s ă fi mu şc a t de câtev a ori dintr- al ei. Delilah se ridic ă şi încep u s ă- i fac ă înc ă unul. — Nu, unul a fost suficien t… min ţi el, nevr â n d s ă o mai pun ă la trea b ă, nevr â n d s ă mai stea aici. — Trebui a s ă m ă fi gândit, spus e ea încet. Nu sunt obi şn uit ă s ă hr ăn e s c un b ărb a t ca tine. Tata era ceva mic şi num ai piele şi os; nu mânc a mai mult ca mine. În treizeci de secu n d e un alt sandvi ş gros se afla în fa ţa lui. Ea se a şez ă la loc, la prop ri ul sendvi ş. De dat a acea s t a mânc ă mai încet, savur â n d gust u ril e. În timp ce mest e c a , se uita în jur. Avea ceva casa ast a, ceva car e îl preoc u p a şi acu m în ţeles e ce anu m e: t ăce r e a . Nu se auze a zumze t ul vreu n ui frigide r , nici g ăl ăgia vreu n ui televizor în fund al, nici bolboro sit ul şi sâsâit ul

vreu n ui boiler. Se uit ă în jurul lui. Nu exist a frigide r, punct. Nici l ămpi. Nici lumini, deas u p r a . Ea luase apa dintr- o g ălea t ă. Se uit ă la sp ăl ăto r; nu avea robin e ţi. Eviden ţa era acolo, dar el între b ă, totu şi: — Nu ai cure n t elect ric? într e b ă pent r u c ă i se p ăr e a de necr ez u t . — Nu. — Nici telefon, nimic s ă ceri ajuto r, la nevoie? — Nu. Nu am avut nicioda t ă nevoie. — Pân ă ast ăzi. — M- a ş fi put u t desc u r c a şi singu r ă cu Thaniel. Înce a r c ă s ă se dea la mine înc ă din gimn aziu. — Dar a mai venit vreod a t ă la tine cu pu şc a? — Nu- mi amint e s c , dar oricu m nu i-am acor d a t pre a mult ă ate n ţi e. Era înne b u ni t o a r e . Vroia s- o scut u r e , vroia s ăşi pun ă mâinile pe bra ţel e acele a goale şi s-o scut u r e pân ă- i cl ăn ţă n e a u din ţii în gur ă. — Ai avut noroc c ă nu ai fost violat ă şi omor â t ă, izbuc ni el. Delilah îl corec t ă. — Nu a fost noroc, a fost preg ăti r e . În pofida lui, Jackson se trezi între b â n d : — Ce fel de preg ăti r e ? Ea se l ăs ă în spat e pe scau n, uitân d u- se în jur, la casa t ăcut ă. Îl izbi faptul c ă ea se sim ţe a atât de bine aici, singu r ă în p ădu r e , f ăr ă nimic din

toat e avan t aj el e mode r n e pe care fieca r e cre d e a c ă treb ui a s ă le aib ă. — Ca s ă încep cu încep u t ul, acea s t a este casa mea. Cunosc fiecar e centi m e t r u din p ăd u r e , fiecar e mea n d r ă a râului. Dac ă ar treb ui s ă m ă ascu n d, Thaniel nu m- ar g ăsi în vecii vecilor. Privind- o aten t, Jackson v ăzu zâmb e t ul acela mist e rio s din ochii ei verzi şi ştiu, a şa cum î şi ştia num el e, c ă ea se îndoia c ă ar fi vreod a t ă obligat ă s ă se ascu n d ă. — Şi celelalt e ches tii? într e b ă el pe un ton de conve r s a ţi e. Delilah îi zâm bi încet şi avu senza ţi a c ă îi pl ăce a pers pic a ci t a t e a lui. — Ah, doar câtev a chestii m ăr u n t e , de aver tiz a r e . Nu e nimic letal în ele, doar dac ă nu calci pe o viper ă sau dac ă nu cazi în ap ă şi te îneci. Se uita la gur a ei şi sim ţi o mic ă tres ări r e , ca un alt atac de adre n a li n ă. În ciuda r ăcorii din cas ă, sim ţi că tran s pi r ă. Dumn e z e ul e Atotpu t e r n i c, f ă- o s ă nu zâmb e a s c ă din nou. Zâm b e t ul ei era alun e c o s şi senzu al, feminin, zâm b e t ul pe care o femeie i-l ofer ă unui b ărb a t dup ă ce au f ăcut dra go s t e , z ăcâ n d apro a p e ador mi t ă pe a ște r n u t u r il e r ăscolite, în timp ce ploaia b ăte a dar a b a n a afar ă şi nu exista u dec â t ei doi, corcoli ţi în lume a lor privat ă. Aten ţion a r e a sexual ă nu era bineve nit ă.

Trebui a s ă fie aten t la situa ţii de genul aces t a. Era un b ărb a t într- o pozi ţie autorit a r ă, singu r cu o femeie, într- o cas ă und e se duse s e cu o misiun e oficial ă. Nu era nici locul şi nici timpul s ă se apro pi e de ea. T ăcer e a se a şte r n u din nou, o t ăce r e în care se privea u unul pe cel ălalt, pest e mas ă. Ea inspir ă adâ n c şi sânii i se ridica r ă sub bum b a c ul fin al bluzei. Sfârc u ril e se delimit a u perfec t, înt ărit e, aur e ol a lor întun e c a t ă u şor vizibil ă în locul und e se ap ăs a u pe mat e ri al. Îi era frig, sau era excita t ă? Piele a de pe bra ţel e ei era catifelat ă; f ăr ă bum bi de r ăcoa r e . — O s ă plec acu m, spus e el luptâ n d u- se cu r ăg u şe a l a brusc ă din voce şi cu t ăria din pant alo ni. Mul ţu m e s c pent r u sandvi şu ri. Chiar mur e a m de foam e. Delilah p ăr e a u şur a t ă şi totod a t ă plin ă de reg r e t . — Cu pl ăce r e . Aveai aer ul acela înfome t a t , a şa c ă eu… Se opri, f ăcân d un gest larg cu mân a. — Nu cont e a z ă. Mi- a f ăcut pl ăce r e comp a ni a ta. Şi ai drep t a t e , treb ui e s ă pleci; tocm ai am auzit c ă tun ă. Se ridic ă şi strâ n s e pah a r el e, ducâ n d u- le la sp ăl ăt o r. Se ridic ă şi el. Era ceva în propozi ţia ei net e r m i n a t ă, car e- l intrig a. Da, treb ui a s ă uite,

treb ui a s ă- şi ia la reved e r e şi s ă se urce în barc ă. El nu auzise niciun tune t, de şi avea auzul foart e bun, dar oricu m , era o scuz ă perfec t ă s ă plece naibii de aici. Ştia asta, dar spus e totu şi: — A şa c ă tu… ce? Delilah î şi lu ă privire a de la el ca şi cum s-ar fi sim ţit stânje nit ă. — A şa c ă eu… m- am gân dit c ă ai rat a t prâ nz ul. De unde pute a ea s ă ştie? De ce se gân dis e m ăc a r la asta? De obicei el nu rat a mas a de prâ nz şi cum naiba ştius e ea c ă era fl ăm â n d , când nu- l mai v ăzus e niciod a t ă? Din cât îl v ăzus e ea, nervozit a t e a era star e a lui nor m al ă. Vr ăjitoare. Cuvânt ul îi şopti în mint e, de şi ştia c ă era o prostie. Chiar dac ă ar fi crez u t în vr ăjitorii, dar nu cred e a , din câte citise el, vr ăjitoria nu- ţi spun e a dac ă cineva rat a s e sau nu mas a de prânz. Obse rv a s e c ă era iritabil şi d ădu s e asta pe sea m a stom a c ul ui lui gol. Nu c ă fuses e el pre a aten t, dar o v ăzus e ades e a pe ma m a lui ade m e n i n d u- l cu mânc a r e pe tat ăl lui, ca s ă- l ajute s ă tre a c ă pest e o star e proa s t ă. Era o ches ti e legat ă de femeie, nu de vr ăjitorie. Miaau u… Aproap e c ă- şi s ălt ă un picior în sus. Nu era mom e n t ul, tocm ai acu m , s ă desco p e r e c ă avea o pisic ă. — Ai ap ăr u t şi tu! spus e ea pe un ton cald, uitân d u- se în jos la picioa r el e lui. Se uit ă şi el şi

v ăzu o pisic ă mar e, alb ă, pufoas ă, cu urec hi negr e şi coad ă nea g r ă, frecâ n d u- se de cizma lui dre a p t ă. — Biata pisicu ţă . Delilah vorbe a în contin u a r e blând, aplec â n d u- se şi luând crea t u r a , ţinân d- o în bra ţe ca pe un beb el u ş. Pisica st ăt e a perfec t relaxa t ă, cu burt a în sus, cu ochii pe jum ăt a t e închi şi într- o expr e si e de beatit u di n e , în timp ce Delilah o sc ăr pi n a pe piept. — Te- a speri a t zgomo t ul? Omul r ău a pleca t şi nu o s ă ne mai supe r e , î ţi promit. Delilah î şi ridic ă ochii spre Jackso n. — Elea no r este îns ăr ci n a t ă. Trebui e s ă nasc ă dintr- o clip ă într- alta, cred. A ap ăr u t acu m vreo s ăpt ăm â n ă, dar se vede c ă este dom e s ticit ă şi c ă a fost bine îngrijit ă, a şa încât îmi închip ui c ă cineva a l ăsat- o pe aici, ca s ă nu se obos e a s c ă cu strâ n s ul mizeri ei. Pisica ar ăt a ca un Buda felin, gra s ă şi mul ţu mi t ă. De obicei pisicile vr ăjitoa r el o r sunt negr e, nu? Sau rolul poat e fi jucat de orice alt ă pisic ă, fie ea alb ă, gras ă şi îns ăr ci n a t ă? Nu putu rezist a s ă nu întind ă mân a şi s ă mân g âi e burtic a acee a gras ă, rotu n d ă. Ochii pisicii se închis e r ă compl e t şi încep u s ă toarc ă tare, ca un motor în ralan ti. Delilah zâm bi. — Fii aten t, altfel o s ă ai un sclav pe via ţă. Nu vrei s-o iei cu tine?

— Nu, mul ţu m e s c , spus e el sec. Totu şi, poat e c ă mam a mea ar vrea un pui. Mota n ul ei a murit anul trec u t şi nu mai are niciun anim al de comp a ni e. — Atunci revino pest e şase sau şapt e s ăpt ăm â n i. Nu era exact o invita ţi e s ă mai tre a c ă oricâ n d pe aici, î şi spus e el. Î şi lu ă arm a şi vest a. — Plec acu m, dom ni şo a r ă Jones. Mul ţu m e s c pent r u sandvi şu ri. — Lilah. — Poftim? — Te rog, spun e- mi Lilah. To ţi priet e nii îmi spun a şa. Nu Delilah, te rog, ad ău g ă ea arun c â n d u- i o privire clar ă de avertiza r e . Jackson chicoti. — Am înregis t r a t mes ajul. Pres u p u n c ă ai fost dest ul de tachin a t ă în şcoal ă, cu num el e ăsta. — Ce ştii tu, spus e ea cu n ăduf. — Num el e meu e Jackson. — Ştiu. Te- am votat. Jackson este un num e dr ăg u ţ, cu rezon a n ţă texa n ă. — Eu sunt un texa n dr ăg u ţ. Lilah scoas e un sune t nea n g aj a n t , ca şi cum nu ar fi fost de acord cu el dar nici n- ar fi vrut s ă i-o spun ă în fa ţă. Jackson zâmbi, întorc â n d u- se spr e u şă. Nu ştia dac ă era bine, dar în mod clar era ceva inter e s a n t . Magia lunii pline era ast ăzi la for ţa ei maxim ă. Când lucr u rile se vor ara nj a şi

când o s ă aib ă timp s ă se gând e a s c ă, atun ci când va fi compl e t ra ţion al în ce prive şt e ira ţion al ul şi supr a n a t u r a l u l şi când va g ăsi o explica ţie logic ă, poat e c ă va reve ni într- o vizit ă – dar nu în calitat e oficial ă. — Ie şi prin fa ţă. E mai apro a p e . O urm ă prin c ăsu ţa mic ă. Dup ă pres u p u n e r e a lui, avea doar patr u înc ăp e ri; într- o part e buc ăt ăr i a şi livingul, fiecar e dintr e ele avân d câte o alt ă cam e r ă care se desc hi d e a din ea. Pres u p u s e c ă celelalt e dou ă era u dor mito a r e . Livingul era mobilat simplu, cu o cana p e a şi un fotoliu, ara nj a t e în jurul unui covor din cârp e , întins în fa ţa şemin e ul ui. Pe plint a acest ui a se aflau l ămpi cu pet rol, ca şi pe cele dou ă m ăs u ţe de lâng ă fotoliu şi can a p e a . Într- un col ţ se afla o ma şin ă de cusu t cu pedal ă. Pe unul dintr e per e ţi atâr n a un quilt lucra t man u al, preze n t â n d o scen ă viu colora t ă, cu copaci şi ap ă, a c ăr ei execu t a r e prob a bil c ă dur a s e o ve şnicie. Pe un alt per e t e se afla o bibliot ec ă – tot lucr a t ă de mân ă, dup ă cum ar ăt a – car e se întind e a de jos pân ă la tava n şi era ticsit ă cu c ăr ţi, legat e sau carto n a t e . Într e a g a cas ă îl f ăcea s ă se simt ă ca şi cum ar fi p ăşit înapoi cu un secol, sau cel pu ţin cu jum ăt a t e . Singu r ul apa r a t mode r n pe care- l v ăzu, era un apa r a t de radio pent r u ştirile met e o, ac ţion a t cu bat e rii, a şez a t lâng ă una dint r e

l ămpile cu gaz de pe poli ţă. Îi p ăr u bine c ă- l avea; în zona ace a s t a era u posibile şi ura g a n e l e şi torn a d e l e. Ie şi afar ă pe vera n d ă, cu Lilah imedia t în spat el e lui, cu pisica tot în bra ţe. Jackson îngh e ţă în loc, uitân d u- se la cheu. — Tic ălos ul, spus e el încet. — Ce este? Îl împins e în um ăr şi- şi d ădu sea m a c ă îi bloca vede r e a . — Au disp ăr u t b ărcile, spus e el dân d u- se într- o part e ca s ă vad ă şi ea. Lilah se uita la cheul pustiu, cu ochii ei verzi, mari de const e r n a r e . Disp ăr u s e şi barc a ei cu fund ul lat şi barc a pent r u biba ni, a lui Jerry Watkins. — Prob a bil c ă s-a întors şi a desp ri n s b ărcile cât timp noi mânc a m . Nu au putu t pluti pre a depa r t e . Dac ă mer g de- a lung ul malului, prob a bil c ă le g ăse s c. — Barc a mea are vâsle, spus e ea. Întot d e a u n a le ţin acolo, în cazul în care îmi face motor ul figuri. Deci pe a mea o pute a scoat e vâslind, rem o r c â n d- o pe a ta. Asta l-a scutit s ă mai mea r g ă pe jos pân ă la a lui şi odat ă urca t într- a lui, pe ale noast r e le put e a l ăsa în voia cure n t u l ui. Cred c ă sunt la cel pu ţin o mil ă mai jos, poat e chiar mai mult. Sigur, în cazul în care nu a decis s ă le scufu n d e . — O s ă sun la po… încep u el din auto m a t i s m , pân ă s ă- şi dea sea m a c ă nu avea radioul cu el.

Nici celula r ul. Amând o u ă era u în Cherok e e , iar Charlot t e Watkins se întors e s e acas ă cu ma şin a lui. Iar Lilah Jones nu avea telefon. Se uit ă în jos la ea. — Pres u p u n c ă nu ai un radio cu unde scur t e ? — M ă tem c ă nu. Se uita încru n t a t ă la râul în avalul c ărui a îi disp ăr u s e şalup a, ca şi cum i-ar fi putu t poru n ci s ă se întoa r c ă aici. — E şti blocat aici. Amând oi sunt e m . — Nu pent r u mult ă vrem e. Dispec e r a… — Jo? — Jo. Se între b ă cât de bine o cuno şt e a ea pe Jo. Jo vorbise desp r e ea ca şi cum ar fi fost doar ni şte cuno şti n ţe îndep ăr t a t e , dar Lilah nu doar c ă ştia cine era dispe c e r u l lui, dar îi spus e s e Jo şi nu Jolene, car e era num el e ei între g. — Ea ştie unde sunt şi urm a s ă- mi trimit ă înt ărit u ri de îndat ă ce se va elibe r a carev a. Oricân d ar pute a ap ăr e a un adjun c t de- al meu. — Num ai dac ă se afl ă deja pe dru m. Uit ă- te acolo, spus e ea ar ăt â n d u- i spre sud- vest. Jackson se uit ă şi înjur ă în barb ă. Nori uria şi, de furtu n ă, neg ri- purp u ri u acop e r e a u cerul dup ă- amiezii târzii. Îi pute a deja sim ţi respir a ţi a, în vânt ul proa s p ăt care- l ventila. Îi auze a vocea în uruit ul gros al tune t ul ui, în timp ce vene a spre ei. — O furt u n ă cu tune t e nu va dura mult, pres u p u n . Cel pu ţin a şa sper a el. A şa cum

decu r s e s e r ă lucru rile ast ăzi, dru m ul înaint e al furt u nii se va opri exact când se va afla dea s u p r a lor. Lilah se uita îngrijor a t ă la nori. — Cred c-ar fi bine s ă porn e s c radioul, spus e ea şi intr ă înapoi în cas ă, cu Elea no r culcu şit ă în bra ţel e ei. Jackson mai aru n c ă o privire frust r a t ă spr e râul pustiu. Aerul era înc ăr c a t cu elect ricit a t e , ridicâ n d u- i p ăr ul de pe bra ţe. Lama fulger ul ui t ăie în jos, luminâ n d şi scân t ei n d şi imedia t se auzi tune t ul. Era blocat aici cel pu ţin pent r u câtev a ore, dac ă nu pent r u toat ă noap t e a . Dac ă tot treb ui a s ă r ăm â n ă blocat und ev a, de ce nu pute a r ăm â n e blocat în prop ri a lui cas ă. În nop ţile cu furtu n ă, num ăr u l accide n t e l o r era întotd e a u n a mai mar e şi adjun c ţii lui vor avea nevoie de el. Dar el se afla aici, într- o cas ă de niciun d e , ţinân d u- i comp a ni e unei vr ăjitoa r e şi pisicii ei gest a n t e .

4 Lilah o l ăs ă pe Elea no r jos şi porni radioul, apoi se duse în dor mito r ul ei în care se intr a din living şi coborî fere a s t r a late r al ă. Fer e a s t r a din fa ţă era prot ej a t ă de vera n d a larg ă şi ploaia nu put e a p ătr u n d e prin ea. Apoi, cu urec h e a a ţintit ă spr e

radio, f ăcu acela şi lucru şi în dor mit o r ul din spat e. Ştia c ă şeriful Brody intra s e şi el în cas ă, dar îl ignor a în mod delibe r a t , f ăcân d ceea ce treb ui a f ăcut. El era mult pre a mar e pent r u c ăsu ţa ei mic ă, pre a sobr u, pre a auto rit a r , pre a… pre a b ărbat. Îi distr u s e s e via ţa ei atât lini ştit ă, mult mai mult dec â t visas e vreod a t ă Thaniel Varga s s ă o fac ă. La ce naiba se gândis e Jo trimi ţâ n d u- i-l aici? Dar sigur, Jo fuses e îngrijor a t ă din cauz a lui Thaniel, ce s ă ştie ea? Ei bine, biet ul Thaniel nu o s-o mai der a nj ez e vreod a t ă iar ea nu pute a face nimic aici. Dac ă nu ar fi fugit, poat e c ă ar fi putu t – m ă rog, c ă l-ar fi putu t sau nu ajuta, era discut a bil, pent r u c ă era deja pre a târziu. Totu şi, o cuprin s e regr e t ul. Indifer e n t car e era u vinele lui Thaniel – şi era u mult e – nu- i doris e vreod a t ă r ăul. Şi de şi ar fi încer c a t dac ă… dac ă el nu ar fi fugit, anii de dur e r o a s ă expe ri e n ţă o înv ăţ a s e r ă c ă pute a face foart e pu ţin ca s ă schim b e soar t a . Acest a era motivul pent r u care intr a s e în panic ă la apa ri ţi a şerifului. Ştius e, din clipa în care l-a v ăzut, c ă el era menit s ă- i distr u g ă via ţa ei sigur ă, confort a bil ă, pl ăcu t ă, de aici. Vroia s ă plece cât mai dep a r t e de el, vroia s ă- l dea afar ă din casa ei şi s ă încuie u şa, vroia… vroia s ă se arcui a s c ă în bra ţel e lui şi s ă- şi odihn e a s c ă alen e

capul pe um ăr ul lui larg, s ă- l lase s ă o ţin ă în bra ţe şi s ă o s ăru t e şi s ă- i fac ă tot ce ar fi vrut el. În toat ă via ţa ei nu cunos c u s e niciod a t ă pe cineva, b ăiat sau b ăr b a t , car e s ă- i treze a s c ă cel mai vag r ăsp u n s sexual. Se sim ţis e întot d e a u n a izolat ă de rest ul lumii, pent r u totd e a u n a singu r ă, tocm ai din cauz ă c ă era ceea ce era. Gând ul de a- şi petr e c e via ţa singu r ă nu o der a nj a s e ; dimpo t riv ă. Ei îi pl ăce a singu r ăt a t e a , via ţa ei, senza ţi a c ă se împline a prin ea îns ăşi. Sunt atâ ţi a oam e ni care nu ajun g niciod a t ă la totala împlinir e şi- şi petr e c via ţa c ăut â n d pe cineva sau ceva care s ă- i fac ă s ă se simt ă împlini ţi, neîn ţel e g â n d c ă r ăs p u n s u l se afla în interio r ul lor. Ei îi pl ăce a prop ri a ei comp a ni e, avea încre d e r e în prop riile ei decizii şi îi pl ăce a munc a pe care o f ăcea. Nu exista nimic – nimic – în via ţa ei, ce ar fi vrut s ă schim b e . Dar Jackso n Brody schim b a acu m totul, fie c ă vroia sau nu. Nu era doar aur a care o atr ăg e a la el, de şi aur a lui era atât de boga t ă încât apro a p e c ă era vr ăjit ă de ea. Toate culorile lui era u clar e: ro şul întun e c a t al senzu alit ăţ ii, albas t r u l calm ul ui, turco a z ul unei perso n alit ăţ i pute r ni c e, portoc aliul pute rii, cu spice fluctu a n t e de purp u r i u spiritu al şi galbe n, cu verd el e vindec ăt o r . Nimic la el nu era tulbu r e . Era un b ăr b a t dintr- o buca t ă, de încr e d e r e , s ăn ăt o s.

Totu şi, cee a ce o uluise, era brus c a str ăful g e r a r e pre m o ni t o ri e. Nu avea des a şa ceva; talen t ul ei special era abilitat e a de a vede a aur el e. Dar uneo ri avea str ăfulg e r ăr i de intui ţie şi cunoa şt e r e şi niciod a t ă nu se în şela s e . Niciod a t ă. Exact a şa cum se uitas e la Thaniel şi ştius e c ă aces t a va muri în cur â n d , prim a oar ă când s-a conce n t r a t asup r a lui Jackso n Brody, valul pre m o ni ţi ei fuses e atât de pute r ni c încât fuses e gat a s ă se pr ăb u şe a s c ă sub el. B ărb a t ul aces t a avea s ă fie iubitul ei. B ărb a t ul acest a avea s ă fie iubire a ei. Singu r a , din toat ă via ţa ei. Ea nu vroia un iubit! Ea nu vroia un b ărb a t în pre aj m a ei, stân d u- i în cale, interf e r â n d u- se cu treb u r ile ei. Dar o va face; ştia c ă o va face. O izbise ca un b ăr b a t ner ăb d ăt o r , obi şn uit s ă dea ordin e, u şor domin a n t şi ah, ah, sexi cât cupri n d e . Cu sigur a n ţă c ă el nu o s ă vrea s ă tr ăias c ă aici, f ăr ă niciun apa n aj al tehnicii mode r n e , cu car e era obi şnuit, în vrem e ce ea prefe r a via ţa ei simpl ă. Ea se sim ţe a mai bine f ăr ă toat ă nebu ni a aia, f ăr ă apa r a t u r ă elect ric ă zumz ăi n d într- una în fund al. Sigur, el se va a şt e p t a ca ea s ă se mut e la ora ş, sau cel pu ţin într- un loc mai pu ţin izolat şi mai accesi bil. Odat ă ce- şi va da sea m a c ă ea nu poat e fi reloca t ă, va ceda, dar cu eleg a n ţă . Va arg u m e n t a c ă nu o va put e a vede a atât de des ca atun ci

când ar fi mai apro a p e . O va vizita ori de câte ori îi va fi lui conve n a bil şi se va a şte p t a de la ea s ă lase balt ă indifer e n t ce f ăcea, când îi va vede a şalup a tras ă la mal. Pe scur t, va fi foart e incom o d pent r u ea, dar nu pute a face nimic. Cu tot succ e s ul pe care- l avus e s e ea în a evita sau schim b a soart a , pute a foart e bine s ă se dezbr a c e chiar acu m şi s ă- l duc ă în dor mito r. Asta era o alt ă grij ă a ei. Nu pre a avea expe ri e n ţă în cee a ce prive a dor mito r ul. Pân ă acu m nu- şi f ăcus e griji cu asta, pent r u c ă nu sim ţise nici cea mai mic ă urm ă de dorin ţă ca s ă cape t e ace a s t ă expe ri e n ţă . Dar acu m o avea. Uitân d u- se doar la el, sim ţe a cum o cupri n d valuri de c ăldu r ă şi i se taie respi r a ţi a; sânii o furnica u şi treb ui a s ă- şi strâ n g ă coaps el e ca s ă- şi lini şt e a s c ă dur e r e a încins ă dint r e picioa r e . Deci ast a înse m n a pl ăce r e a . Nicio mira r e c ă oam e nii se purt a u ca neb u nii când era u atin şi de ea. Dac ă Thaniel nu ar fi furat şalup el e, şeriful ar fi fost deja pleca t şi prob a bil c ă nu l-ar mai fi v ăzut o vrem e bunicic ă, dac ă nu nicioda t ă. Iar ea şi- ar fi contin u a t via ţa ei lini ştit ă, mul ţu mi t o a r e . Dar ar fi treb ui t s ă se a şte p t e la acea s t ă fars ă cu şalup el e; cum altfel ar fi putu t ara nj a Soar t a ca Jackson s ă r ăm â n ă aici? Şi fire şt e, treb ui a s ă vin ă şi o furtu n ă, car e s ă le împiedic e pe ajutoa r el e lui s ă vin ă dup ă el. Totul era inevita bil. Indifer e n t cât de never o si mile p ăre a u

viziunile ei, decla n şa u apro a p e imedia t o suit ă de eveni m e n t e care aduc e a u concluzia pe care o prev ăz u s e ea. Nu pent r u prim a oar ă î şi dori s ă fi fost altfel. Î şi dori s ă nu ştie lucru ri car e avea u s ă se pet r e a c ă, înaint e de a se pet r e c e ; era pre a mult pent r u un singu r om. Nu pute a regr e t a c ă vede a aur e, totu şi; via ţa ei ar fi lipsit ă de culoa r e şi mai pu ţin inter e s a n t ă dac ă nu le- ar mai vede a. Ea nu treb ui a s ă vorbe a s c ă neap ăr a t cu cineva ca s ă ştie cum se sim ţe a perso a n a resp e c tiv ă; ea put e a vede a când cineva era fericit, sau sup ăr a t , sau dac ă era bolnav. Ea put e a vede a relele inten ţii, lipsa de onestit a t e , micim e a, dar put e a vede a şi bucu ri a şi dra go s t e a şi bun ăt a t e a . — S- a întâ m pl a t ceva? El st ăt e a chiar în spat el e ei şi tonul acut îi spun e a c ă r ăm ăs e s e cam de multicel locului, uitân d u- se în gol. Nu era mar e lucru dac ă r ăm â n e a pe gân d u r i când era singu r ă, dar altor a poat e c ă li se p ăr e a ciuda t. Clipi des, reve ni n d la realit a t e . — Scuze, visam cu ochii deschi şi, spus e f ăr ă s ă se întoa r c ă spre el. — Visai cu ochii desc hi şi? P ăre a neînc r e z ăt o r şi nu- l blam ă pent r u asta. Un b ăr b a t încer c a s e s ă o omoa r e acu m mai pu ţin de o or ă, era u bloca ţi aici şi o furtu n ă uria şă se ab ăt e a asup r a lor; ar fi treb ui t s ă fie suficien t s ă- i ţin ă gând u r il e

anco r a t e în realit a t e . Ar fi treb ui t s ă spun ă c ă se gân d e a , nu c ă visa cu ochii desc hi şi; ar fi sun a t mai prod u c tiv. — Nu cont e a z ă. Au fost buletin e met e o sau aten ţio n ări, la radio? — Aten ţion ări de furtu n ă pute r ni c ă pân ă la ora zece noap t e a . Vântu ri pute r ni c e şi grindin ă distr u g ăt o a r e . Ore. Vor fi ore între gi singu ri. Prob a bil c ă va r ăm â n e aici pân ă dimin e a ţa . Ce treb ui a s ă fac ă acu m cu aces t b ăr b a t pe care îl va iubi, dar nu înc ă? Abia îl cunosc u s e , nu ştia nimic desp r e el, pe plan perso n al. Era atr a s ă de el, da, dar dra go s t e ? Nu chiar. Oricu m, nu înc ă. O rafal ă de vânt mirosin d a ploaie p ătr u n s e prin u şa cu plas ă. — Vine, spus e el şi ea î şi întoa r s e capul şi v ăzu per d el el e de ploaie car e m ăt u r a u râul, îndr e p t â n d u- se spre cas ă. Fulge r ă chiar în fa ţa lor şi zgomot ul tune t ul ui f ăcu s ă z ăng ăn e feres t r e l e . Elea no r mieu n ă şi- şi c ăut ă ad ăpo s t în cutia de carto n în car e Lilah puse s e proso a p e vechi, s ă- i încrop e a s c ă un culcu ş. Jackson f ăcea pa şi ner ăb d ăt o r i prin înc ăp e r e a mic ă. Lilah se uita exas p e r a t ă la el, între b â n d use dac ă omul ăsta se put e a ada p t a şi el vreod a t ă. Era ene rv a n t pent r u el c ă nu pute a influe n ţa în vreu n fel vrem e a , fie amâ n â n d furtu n a , fie

trimi ţâ n d- o rapid în alt ă part e, pent r u ca unul dintr e ajutoa r el e de şerif s ă poat ă urca râul, dup ă el. Lilah ridic ă din ume ri, în gân d. Las ă- l s ă se agite; ea avea tre a b ă de f ăcut. Prim a rafal ă de ploaie lovi casa, r ăp ăi n d pe acop e ri ş. Soar el e dup ă- amiezii târzii fuses e apro a p e compl e t acop e ri t, întun e c â n d înc ăp e ril e. Lilah se duse prin bezn ă dup ă l ămpile cu gaz de pe poli ţa c ămin ul ui, mân a a şez â n d u- se ştiuto a r e exact pe cutia cu chibrit u ri. Zgomo t ul chibrit ul ui nu se auzi în dar a b a n a ploii, dar Jackson se întoa r s e chiar la prim a floare de lumin ă şi o privi ridicâ n d sticlele l ămpilor şi ating â n d chibrit ul de fitil, pun â n d apoi sticla la loc. Sufl ă în chibrit s ă îl sting ă şi îl aru n c ă în c ămin. Se duse apoi în buc ăt ăr i e f ăr ă un cuvân t, rep e t â n d ritu alul şi acu m se aflau acolo patr u l ămpi, pent r u c ă ei îi pl ăce a s ă aib ă mai mult ă lumin ă când lucra. În sob ă, focul era ţinut mocnit, sub cenu şă , Lilah desc his e u şi ţa, agit ă c ărb u nii fierbin ţi şi mai ad ău g ă lemn e. — Ce faci? o între b ă el din u şă. Lilah î şi d ădu ochii pest e cap, dar num ai în mint e. — G ătes c. Prob a bil c ă el nu mai v ăzus e aces t proc e s, înaint e. — Dar abia am mânc a t . — A şa este, dar sandvi şu rile alea nu or s ă te

ţin ă pre a mult, dup ă mine. Se uit ă la el, m ăs u r â n d u - l în rapo r t cu prag ul u şii. Ceva mai mult de unu optzeci şi doi, pres u p u s e ea şi pe pu ţin o sut ă de kilogr a m e . P ăre a mu şc hi ulos, dup ă cum i se profilau ume rii prin c ăm a şă , a şa c ă ar put e a cânt ări şi mai mult. Omul ăst a m ăn â n c ă de sting e. Jackson intr ă în buc ăt ăr i e şi se a şez ă la mas ă, întorc â n d scau n ul ca s ă stea cu fa ţa la ea, întinzâ n d u- şi picioa r el e şi încruci şâ n d u- şi- le la glezn e. Cu deg e t el e b ăt e a dar a b a n a pe mas ă. — Ches tia asta m ă enerv e a z ă la culm e, se confes ă el. — Am obse rv a t , spus e ea pe un ton sec. Lu ă pu ţin ă ap ă într- un bol şi se sp ăl ă pe mâini. — De obicei, mai pot face câte ceva. De obicei, pe vrem e rea, treb ui e s ă fac ceva, fie c ă e vorb a de o ma şin ă accid e n t a t ă sau de scos oam e nii de pe şoselel e inund a t e . Acum ar treb ui s ă fiu afar ă, pent r u c ă ajutoa r el e mele vor fi pest e cap de ocup a t e . Deci acea s t a era cauza st ării lui de nelini şt e şi de iritabilita t e; ştia c ă era nevoie de ajuto r ul lui, dar nu pute a pleca de aici. Îi pl ăce a sim ţul lui de res po n s a b ilit a t e . R ăm a s e apoi t ăcu t, urm ări n d- o cum î şi pre g ăt e a tava, stropin d- o cu ulei. Î şi lu ă bolul şi puse fain ă în el, ad ău g ă smâ n t â n ă şi ceva gr ăsi m e solid ă şi- şi vârî mâinile în bol.

— De ani de zile n- am mai v ăzut pe cineva f ăcân d ast a. Zâm bi, r ăm â n â n d cu ochii pe mâinile ei, care ames t e c a u şi fr ăm â n t a u cu price p e r e . — Bunica mea f ăcea ast a, dar pe ma m a nu mi- o amint e s c f ăcân d turti ţe în cas ă. — Eu nu am frigide r, deci nu am turti ţe cong el a t e , spus e ea prac tic. — Tu chiar nu vrei s ă ai lucru ri ca frigide r e sau sobe elect ric e ? Nu te der a nj e a z ă faptul c ă nu ai cure n t elect ric? — De ce m- ar der a nj a? Eu nu depin d de un fir, ca s ă am c ăldu r ă sau lumin ă. Dac ă a ş avea elect ricit a t e , s-ar pute a într e r u p e chiar în clipa ast a şi n- a ş mai pute a g ăti. Jackson î şi frec ă b ărbi a, cu frunt e a încru n t a t ă, gân dito r. Îi pl ăce a priveli şt e a , î şi spus e ea, privind u- l în timp ce contin u a s ă fr ăm â n t e aluat ul. Spr â n c e n e l e lui era u dre p t e şi negr e, frumos form a t e . Totul la el era frumos form a t. Pute a pune pariu c ă toat e femeile singu r e din or ăş el şi o part e din cele m ărit a t e era u nebu n e dup ă el. P ăr negr u, tuns scurt, ochi alba şt ri mari, b ăr bie pute r ni c ă, buze moi – nu ştia de und e ştia c ă buzele lui era u moi, dar ştia. Ah, da, sigur c ă era u neb u n e dup ă el. Şi ea se înfierb â n t a s e pu ţin. Se gân di s ă se duc ă la el, s ă i se a şez e în poal ă şi brus c, corp ul îi fu cuprin s de un val de

c ăldu r ă. C ăldu r ă, pe naiba; când era tran s pi r a t ă toat ă! Mai avea pu ţin şi se pom e n e a lac de sudo a r e . — O cond u c t ă de gaz ar fi chiar mai greu de mont a t decâ t o linie de cure n t elect ric, medit ă el, cu minte a tot la comodit ăţ ile mode r n e . Dar cred c ă n- ar fi o proble m ă s ă ai un reze rvo r de gaz aici, de şi umple r e a lui ar fi dificil ă, de vrem e ce nu exist ă dru m u ri în zona asta. — Soba cu lemn e îmi convine de minu n e . N- are mai mult de câ ţiva ani, a şa c ă este cât se poat e de eficien t ă. Înc ălze şt e toat ă casa şi este u şor de reglat. Încep u s ă ia buc ăţ el e de aluat şi s ă le ruleze în mâini, dând u- le form ă de turti ţe şi pun â n d u- le în tav ă. Dac ă o s ă se uite la aluat şi nu la el, o s ă- i dispa r ă senza ţi a ast a de fierbin ţe a l ă, î şi spus e ea. — De unde î ţi procu ri lemn el e? N- avea ce face. Treb ui a s ă se uite la el, cu o expr e si e incre d ul ă. — Mi le tai singu r ă. De und e î şi imagin a el c ă şi le lua? Poat e cred e a c ă i le t ăiau şi i le stivuia u zânele p ădu rii. Spr e surp riz a ei, Jackson s ări de pe scau n, aplec â n d u- se asup r a ei, încru n t a t . — E pre a greu pent r u tine s ă tai lemn e. — Ca s ă vezi, m ă bucu r c ă ţi-am spus, altfel a ş fi contin u a t s ă tai lemn e f ăr ă s ă ştiu c ă nu e bine.

Se întoa r s e spre sp ăl ăt o r, mai depa r t e de el, ca s ă- şi cure ţe aluat ul de pe mâini. — Nu am spus c ă nu po ţi face asta, am spus c ă nu ar treb ui, mor m ăi el. Vocea lui era chiar în spat el e ei. El era chiar în spat el e ei. F ăr ă s ă o previn ă, se întins e şi î şi petr e c u dege t el e în jurul închei e t u rii de la mân a ei dre a p t ă. Mân a lui o înghi ţi comple t pe a ei. — Uit ă- te aici. Închei e t u r a mea este de dou ă ori mai groas ă decâ t a ta. Poat e c ă e şti tu pute r ni c ă pent r u dime n si u nile tale, dar nu- mi po ţi spun e c ă nu este un efort imens s ă tai lemn e. — M ă desc u r c. Şi- ar fi dorit s ă nu o fi atins. Şiar fi dorit s ă nu stea atât de apro a p e încât s ă- i poat ă sim ţi c ăldu r a trup ul ui, s ă- i poat ă adul m e c a miros ul încins, de b ăr b a t . — Şi este şi periculos. Dac ă- ţi scap ă topor ul, sau fer ăs t r ău l, sau mai ştiu eu ce? E şti singu r ă aici, depa r t e de orice ajuto r medic al. — Sunt atât e a lucru ri periculo a s e . Se lupt ă s ăşi p ăst r e z e vocea calm ă, egal ă. Dar oam e nii fac ce treb ui e s ă fac ă, iar mie îmi treb ui e lemn e. De ce nu- i d ăde a dru m ul la mân ă? De ce nu şi- o ret r ăs e s e ea? Nu put e a, de şi nu o ţine a tare. Dar îi pl ăce a senz a ţi a mâinii lui cupri nz â n d- o pe a ei, îi pl ăce a c ăldu r a şi for ţa, aspri m e a b ăt ăt u r ilo r din palm a lui. — O s ă ţi le tai eu, spus e el brusc.

— Ce?! Aproa p e c ă se r ăsu ci în loc; dar bunul sim ţ o opri în ultim a clip ă. Dac ă se întorc e a , va fi fa ţă în fa ţă, piept în piept cu el. Nu avea curajul aces t a. Înghi ţi greu. — Nu- mi po ţi t ăia lemn el e. — De ce nu? — Pent r u c ă… Chiar, pent r u c ă ce? — Pent r u c ă nu o s ă fii aici. — Acum sunt aici. Se opri şi tonul lui deveni mai sc ăzu t. Şi pot s ă mai fiu. Lilah amu ţi. Singu r ul sune t era cel al furtu nii, bub uit ul tun e t ul ui, vânt ul car e sp ăla copacii, ploaia care b ăte a în acop e ri ş. Sau poat e c ă era inima ei, b ătâ n d u- i în co şul piept ul ui. — Trebui e s ă fiu ate n t, aici, spus e el calm. Acum m ă port ca un b ăr b a t , nu ca şerif. Dac ă- mi spui nu, o s ă m ă întorc înapoi la mas ă şi o s ă m ă a şez. O s ă p ăst r e z dista n ţa fa ţă de tine tot rest ul serii şi nu te voi mai der a nj a vreod a t ă. Dar dac ă nu- mi spui nu, o s ă te s ăru t. Lilah inhal ă, lupt â n d u- se pent r u oxigen. Nu pute a scoat e un cuvân t, nu se pute a gândi la nimic ce s ă spun ă, chiar dac ă ar fi avut aer. Se sim ţe a din nou fierbin t e şi slab ă, gat a s ă le şine pe el. — O s ă iau ast a dre p t un da, spus e el şi o întoa r s e în bra ţel e lui.

5 Buzele lui era u moi, exact a şa cum ştius e c ă vor fi. Iar el era blând, nu i le r ăn e a pe ale ei ap ăs â n d u- i-le pre a tar e. Nu încer c a s ă o cople şe a s c ă cu o brus c ă desc ăr c a r e de pasiu n e . O s ăr u t a pur şi simplu, f ăcân d u- și timp pent r u ast a, gust â n d- o şi înv ăţ â n d u- i form a şi textu r a buzelor. Iar ritm ul aces t a lene ş era mai seduc ăt o r decâ t orice altcev a ar fi put ut el face. Lilah oft ă apro a p e nea uzit, de pl ăce r e şi se l ăs ă s ă se destin d ă pe el. El o cuprin s e, pet r e c â n d u- şi bra ţel e pe dup ă ea şi ridicâ n d- o pe vârfuri, ca s ă se potrive a s c ă mai intim. Ap ăsa r e a într e g ul ui lui trup de al ei o f ăcu s ă- şi ţin ă res pi r a ţi a şi acel acu m cunosc u t val de c ăldu r ă o cupri n s e din nou. Î şi petr e c u bra ţel e pe dup ă gâtul lui, ap ăs â n d u- l mai apro a p e , cutr e m u r â n d u - se pu ţin când limba lui încep u s ă se mi şte încet în gur a ei, acor d â n d u- i timp s ă se retr a g ă, dac ă nu vroia un s ăru t atât de profun d. Dar ea îl vroia, mai mult decâ t ar fi crez u t vreod a t ă c ă pute a dori s ăru t ul unui b ăr b a t . Inima îi bubui a s ălba tic în piept. Pl ăce r e a era ca o siren ă care o ade m e n e a s ă expe ri m e n t e z e mai mult, s ă ia tot ce pute a el d ăr ui. Erec ţia lui era tar e; vroia s ă se frece de ea, s ă se desc hi d ă pent r u ea. Ştiind c ă era gat a s ă- şi piar d ă cont rol ul, se for ţă s ă se retr a g ă din s ăru t u r il e lui

lent e, intoxica n t e , îngro p â n d u- şi în schim b fa ţa în coloan a cald ă a gâtului lui. Şi el era afect a t . Pulsul îi dudui a prin vene; i-l sim ţe a şi ea acolo, în gât, exact unde se a şeza s e r ă buzele ei. Pl ăm â nii lui pom p a u , tr ăg â n d aer în piept. Pielea lui era fierbint e şi ume d ă şi el se mi şca înconti n u u , ca şi cum ar fi vrut s ă- şi frece coaps el e de ea. Jackson nu spun e a nimic şi îi era recu n o s c ăt o a r e pent r u ast a. Preve d e r e a înn ăs c u t ă îi spun e a s ă se opre a s c ă, în timp ce instinc t ul strig a în ea, gr ăbi n d- o s ă se împe r e c h e z e cu el; în fond a şa îi era sortit, nu, atun ci de ce s ă mai a şt e p t e ? Ce ar fi ob ţinu t a şte p t â n d ? Finalul era acela şi, indifer e n t de mom e n t . Sfâ şiat ă între acest e dou ă porni ri, ezit ă, nedo ri n d totu şi s ă fac ă acu m aces t uria ş pas, indifer e n t de ce- i spus e s e soar t a. — Este însp ăi m â n t ăt o r , mor m ăi ea în gâtul lui. — Nu este o glum ă. Jackson î şi îngrop ă fa ţa în p ăr ul ei. Prob a bil c ă tot a şa te sim ţi când e şti lovit de o ton ă de c ăr ămizi. Sim ţe a c ă şi el era la fel de zdru n ci n a t ca şi ea, dar ast a nu o lini şte a deloc, pent r u c ă ar fi prefe r a t ca m ăca r unul dintr e ei s ă st ăp â n e a s c ă situa ţi a. — Nu ne cuno a şt e m … De fapt, nici nu ştia cui îi spus e s e ea asta, lui sau ei. Nu ştia decâ t c ă nu era sigur ă pe ea, lucru care nu i se întâ m pl a s e

de multe ori în via ţă. Nu- i pl ăce a senti m e n t u l aces t a. Una dintr e c ăr ămizile de la tem elia vie ţii ei, a eului ei, era autoc u n o a şt e r e a şi cuno a şt e r e a celorlal ţi; a nu şti, înse m n a c ă ace a s t ă tem elie încep e a s ă se clatin e. — O s ă ne ocup ăm şi de ast a. Nu treb ui e s ă ne gr ăbi m cu nimic. Buzele lui îi eflora r ă tâm pl a. Dar când o s- o ştie, o va mai dori oar e? O cupri n s e îngrijor a r e a , sim ţin d, nu pent r u prim a oar ă, greu t a t e a faptul ui c ă era diferit ă. Într- o rela ţie, ea aduc e a cu sine un exced e n t atât de mar e de bag aj e încât majorit a t e a b ăr b a ţilo r ar spun e c ă le- ar crea mai mult e proble m e decâ t merit a. Acest gân d îi d ăd u for ţa s ă se împing ă u şor în ume rii lui. El îi d ădu imedia t dru m ul, ret r ăg â n d u - se mai în spat e. Lilah inspir ă adâ n c şi- şi îndep ăr t ă p ărul de pe fa ţă, încer c â n d s ă nu se uite la el, dar ro şul acela întun e c a t , clar, al pasiu nii care ema n a din el nu era de ignor a t . — Mai bine pun turti ţel e ast e a în cupto r, spus e ea ocolind u- l. Tu a şe az ă- te ca s ă nu- mi stai în dru m , iar eu o s ă pre g ăt e s c cina cât ai bate din palm e. — Prefe r s ă r ăm â n în picioa r e, mul ţu m e s c , spus e el sar do nic. Nu se put u opri; treb ui a s ă se uite, întâlnin d u- i privire a ace e a albas t r ă, plin ă de regr e t , dar în ţele g ăt o a r e . Ro şul închis al aur ei lui contin u a

s ă str ălu c e a s c ă fierbint e şi clar, mai ales în zona coap s elo r , de şi prin aur a din jurul capului încep e a s ă se întrev a d ă mai mult albas t r u . Dar se d ăd u din dru m ul ei, sprijinind u- se de per e t el e u şii. Ea b ăg ă tava în cupto r şi desc his e o conse r v ă mar e de tocan ă de vac ă, r ăst u r n â n d con ţin u t ul într- o crati ţă pe car e o a şez ă pe sob ă. Mas a asta simpl ă va treb ui s ă fie suficien t ă, pent r u c ă nu avea de gând s ă ias ă în furtu n ă, dup ă o g ăin ă. Turti ţele vor avea timp s ă se r ăce a s c ă iar toc ăni ţa va put e a fierb e, pân ă când el o s ă se simt ă din nou fl ămâ n d . Jackson o urm ăr e a . Îi sim ţe a privire a de masc ul îndr e p t a t ă asup r a ei. Fapt ul c ă era femeie nu o preoc u p a s e pre a mult, dar sub aces t studiu inten s, deve ni brus c con şti e n t ă de trup ul ei, de felul în car e sânii i se ridica u cu fiecar e inspir a ţi e. De faldu rile dintr e picioa r el e ei, acolo unde ar intr a el. Nu treb ui a s ă se uite în jos ca s ă ştie c ă c ă sfârc u ril e îi era u înt ărit e, sau la pant alo nii lui, ca s ă ştie c ă erec ţi a înc ă nu îi trec u s e . Erec ţia lui neas c u n s ă o excita mai mult decâ t orice dulce g ăr i e i-ar fi putu t el şopti. Ceva treb ui a f ăcut ca s ă mai sl ăbe a s c ă ace a s t ă tensiu n e senzu al ă, altfel nu va mai dur a mult şi se va pom e ni întinzâ n d u- se pe spat e, î şi dres e glasul, c ăut â n d o topic ă neut r ă. — Cum a ajuns în Alaba m a un texa n dr ăg u ţ ca

tine? Ea ştia deja; îi spus e s e Jo. Dar era singu r ul lucru care- i trec u s e prin mint e şi între b a r e a îl va face m ăc a r s ă vorbe a s c ă. — Mam a mea era din Dotha n. Nu mai urm a r ă şi alte explica ţii. Decizâ n d c ă era cazul s ă- l mai stim ul ez e, Lilah îl într e b ă: — De ce s-a mut a t în Texas? — L-a cunosc u t pe tata. El era din vest ul Texas ul ui. Dup ă grad u a r e , ma m a şi câtev a priet e n e de colegiu au pornit- o spre California şi pe dru m au avut proble m e cu ma şin a. Tata, care pe vrem e a acee a era ajutor de şerif, s-a oprit s ă le ajut e. Iar mam a nu a mai ajuns nicioda t ă în Californi a. Era mai bine acu m; vorbe a . Lilah inspir ă de u şu r a r e , în sinea ei. — Şi atunci de ce s- a mai întors în Alaba m a ? Jackson î şi sprijini mai bine ume rii de per e t e . — Tata a murit, acu m câ ţiva ani. Vestul Texas ul ui nu este pent r u oricine; poat e fi al naibii de cald acolo şi al naibii de pustiu. Nu s-a plâns niciod a t ă, cât ă vrem e a tr ăit tata, dar dup ă moa r t e a lui a ajuns- o singu r ăt a t e a . Şi a vrut s ă se mut e înapoi în Alaba m a , apro a p e de sora ei şi de priet e n e l e ei din colegiu. — Iar tu ai venit împr e u n ă cu ea. Jackson spus e simplu: — Este ma m a mea. Iar eu pot fi la fel de bine poli ţist aici, ca şi în Texas. Nu locuim împr e u n ă,

nu am mai locuit împr e u n ă de când am împlinit optsp r e z e c e ani, dar ştie c ă sunt prin apro pi e r e dac ă are nevoie de ceva. — Nu ţi-a p ăr u t deloc r ău s ă pleci din Texas? Lilah nu- şi put e a imagin a a şa ceva. Ea î şi iube a casa, o cuno şt e a intim, a şa cum se cuno şt e a pe ea îns ăş i. Iube a miros ul râului dimine a ţa devre m e , felul în care deven e a auriu sub soar el e r ăs ări t ul ui, iube a furt u nile violent e şi tore n t el e de ploaie în tot dra m a t i s m u l lor, iubea zilele încins e, ume d e , când pân ă şi p ăs ările deven e a u leta r gic e şi iube a zilele cenu şii de iarn ă, când un foc în c ămin şi o can ă cu sup ă fierbint e era u cel mai bun lucru pe car e- l pute a cere de la via ţă. Jackson ridic ă din ume ri. — Acas ă însea m n ă o familie, nu un loc. Eu am ceva unchi şi m ăt u şi în Texas, o între a g ă hoar d ă de veri şo ri, dar nime ni nu îmi este mai apro pi a t ca mam a . Dac ă simt nevoia, pot oricâ n d vizita Texas ul. Î şi iube a ma m a şi nu se ru şin a s ă recu n o a s c ă ast a. Lilah înghi ţi greu. Mam a ei muris e când ea avea cinci ani, dar pre ţui a pu ţinel e aminti ri pe care le avea cu femei a car e fuses e cent r ul vie ţii din c ăsu ţa izolat ă. — Dar tu? Tu e şti de aici? între b ă el. — M- am n ăsc u t în casa ast a. Am tr ăit aici toat ă via ţa. Jackson îi aru n c ă o privire curioa s ă şi ea ştiu la

ce se gând e a . Majorita t e a copiilor se n ăşt e a u la spital, cel pu ţin în ultimii cincizeci de ani. Sigur, ea era mai tân ăr ă decâ t atât, dar pre a b ăt r â n ă totu şi ca s ă fi f ăcut par t e din noua tendi n ţă a na şt e rii acas ă, car e se par e c ă încep e a s ă câ ştig e ade p ţi. — Tat ăl t ău nu a avut timp s ă o duc ă la spital? — Ea nu a vrut la spital. Era oare mom e n t u l s ăi spun ă c ă ma m a ei fuses e o vindec ăt o a r e , a şa cum era şi ea? C ă şi ea v ăzus e aur el e de culori care înconju r a u oam e nii şi c ă- şi înv ăţ a s e fiica ce înse m n a u aces t e a , cum s ă le cite a s c ă? C ă ea ştius e c ă totul va fi bine şi deci nu avea rost s ă chelt ui a s c ă banii câ ştig a ţi cu gre u, pe spital şi pe un docto r de care nu avea nevoie? Jackson scut u r ă din cap şi un zâm b e t îi curb ă gur a. — A fost o femeie put e r ni c ă. Şi eu am ajuta t o femeie la na şt e r e , pe vrem e a când era m boboc. Mi- a fost al naibii de fric ă şi nici mam a nu era pre a fericit ă. Dar împr e u n ă am reu şit şi amâ n d oi au fost bine. Zâm b e t ul i se tran sfo r m ă în râs. — Dar prob a bil c ă rolul meu de moa şă nu a fost pe m ăsu r a a şte p t ăr ilo r, pent r u c ă nu şi- a numit copilul dup ă mine. Dac ă- mi amint e s c bine, mi- a spus cam a şa: „s ă nu mi- o iei în num e de r ău, dar a ş vrea s ă nu te mai v ăd cât tr ăies c.” Lilah î şi d ădu capul pe spat e, râzâ n d cu poft ă.

Parc ă şi vede a un recr u t de ajuto r de şerif, tân ăr şi neexp e ri m e n t a t , tran s pi r â n d şi panic â n d u- se, ajut â n d la aduc e r e a pe lume a unui copil. — Ce s-a întâ m pl a t ? Copilul s-a n ăsc u t pre m a t u r sau doar pre a repe d e ? — Niciun a, nici alta. În vestul Texas ul ui, când ning e, ninge şi atun ci a şa a fost. Drum u ril e era u impr a c tic a bil e. Ea şi so ţul ei se aflau în dru m spr e spital. Dar ma şin a lor a der a p a t la nicio mil ă de cas ă, a şa c ă s-au întor s din dru m şi au suna t dup ă ajutor. Eu m ă aflam în zon ă şi avea m un 4x4, dar când am ajuns la ei acas ă, vrem e a se înr ău t ăţ i s e într- atât încât nu am riscat s ă- i duc la spital. Fem ei a m- a înjur a t , m- a f ăcut în toat e felurile pe care le- am auzit vreod a t ă şi pot spun e c ă auzise m ceva înjur ăt u r i pân ă atun ci. Vroia ceva împot riva dur e rilor şi cum eu era m cel car e o împiedic a s ă cape t e a şa ceva, s-a asigu r a t c ă voi suferi împr e u n ă cu ea. Zâm b e t ul lui o invit ă s ă râd ă la imaginile suge r a t e de el. Uitân d u- se în cupto r la biscui ţi, Lilah îl între b ă: — Dar so ţul ei? — De niciun folos. De fieca r e dat ă când trec e a pe acolo, era înjur a t chiar mai r ău decâ t mine, a şa c ă a prefe r a t s ă nu se mai arat e . Cred e- m ă, era o femeie nefericit ă. — Cât au dur a t dure rile facerii? — Nou ăs p r e z e c e ore şi dou ăz e ci şi pat r u de

minut e, r ăsp u n s e el prom p t . Cele mai lungi nou ăs p r e z e c e ore şi dou ăz e ci şi patr u de minut e din istoria lumii, potrivit spus elo r ei. Jura c ă se afla în dur e ri de cel pu ţin trei zile. Dincolo de amuz a m e n t u l din vocea lui, se sim ţe a şi un firicel de… bucu ri e. Ea î şi l ăs ă capul într- o part e, între b â n d u- se dac ă- l citise corec t. — Ţi- a pl ăcut. Cuvintel e nu era u chiar o într e b a r e . El râse. — Da, mi- a pl ăcut. Era incita n t şi amuz a n t şi al naibii de uimitor. Am v ăzut n ăsc â n d u- se c ăţ elu şi şi vi ţelu şi şi cai, dar nicioda t ă nu am sim ţit ce am sim ţit când bebel u şul acela mi- a alun e c a t în mâini. Apropo, era o feti ţă. Num el e de Jackso n chiar c ă nu i s-ar fi potrivit. Aura lui str ălu c e a acu m cu mai mult verd e în mixtur ă şi cu galbe n ul bucu ri ei. Lilah nu treb ui s ă se mai într e b e când se va îndr ăg o s ti de el. Se îndr ăg o s ti s e în clipa acee a, ceva în ea topind use, înfierb â n t â n d u - se. Ştia c ă prop ri a ei aur ă treb ui a s ă fie roz şi se înro şi, de şi el nu i-o pute a vede a. Încep u s ă tre m u r e u şor şi se a şez ă. Era un lucru mem o r a b il. Niciod a t ă nu crezu s e c ă va iubi a şa cum iube a u ceilal ţi, nu rom a n ti c. Ea iube a mul ţi oam e ni şi mult e lucru ri, dar nu a şa. Întotd e a u n a , ame s t e c a t ă cu senti m e n t e l e ei, era cuno a șt e r e a c ă ea era altfel decâ t ei, un purt ăt o r

de grij ă, nu un part e n e r . Chiar şi cu tat ăl ei, ea fuses e stânc a de care se sprijinis e el. Dar Jackson era un b ăr b a t pute r ni c, atât men t al cât şi fizic. El nu avea nevoie de cineva car e s ă aib ă grij ă de el, el era cel car e ofere a grija. Chiar şi dac ă nu i-ar fi v ăzut aur a, pân ă la urm ă tot s-ar fi îndr ăg o s ti t de el. Dar o pute a vede a şi ştia care era esen ţa aces t ui b ăr b a t . Acest lucru, ca şi pre m o ni ţi a care îl recu n o şt e a ca pere c h e a ei, îi distr u g e a u sim ţul ei de preve d e r e . Îi vene a s ă i se aru n c e în bra ţe şi s ă- l lase s ă- i fac ă ce vroia el. Dar se ridic ă şi se duse la turt el e ei. St ăt e a acolo, în fa ţa cupto r ul ui desc his, l ăsân d c ăldu r a s ă ias ă, uitân d u- se orbe şt e la turt e. Jackson veni în spat el e ei. — Sunt perfec t e, o apro b ă el. Lilah clipi. Turti ţel e era u de un maro ni u auriu, perfec t cresc u t e . Avea mân ă bun ă la turt e, tat ăl ei îi spun e a şi el mer e u asta. Inspir ă adâ n c şi luân d o cârp ă, scoas e tava fierbin t e din cupto r şi o puse pe un supor t de r ăcit. — De ce cred e Varga s c ă e şti vr ăjitoa r e ? Asta o adus e, cu o bufnit u r ă, înapoi pe p ăm â n t . Schim b a r e a din tonul lui era subtil ă, dar era acolo: el era şeriful şi vroia s ă ştie dac ă cineva din comit a t ul lui practic a vr ăjitori a. — Din câteva motive, spus e ea. Se întoa r s e apoi cu fa ţa la el, cu o expr e si e de nede s cifr a t şi

contin u ă: — Eu locuies c singu r ă, în p ăd u r e . Rareo ri m ă duc la ora ş, nu socializez. Cred c ă zvonu rile desp r e vr ăjitori e au încep u t cam pe când era m în clasa a pat r a. — În clas a a patr a ? Jackso n se sprijini de bufet, privind- o inte n s cu ochii lui atât de alba şt ri. Pres u p u n c ă Varga s se uita la pre a multe relu ări cu Vr ăjitoar el e. Lilah ridic ă o spr â n c e a n ă şi a şte p t ă. — Deci nu spui incan t a ţii şi nu dans ezi goal ă sub lumina lunii, sau ches tii dintr- aste a ? — Eu nu sunt vr ăjitoa r e , spus e ea simplu. Niciod a t ă nu am spus incan t a ţii, de şi a ş pute a dans a goal ă sub lumina lunii, dac ă î ţi place idee a ast a. — Mie- mi spui. Chea m ă- m ă, dac ă ai nevoie de un part e n e r de dans. Privire a lui Jackso n se înc ălzi, cobor â n d încet în jos, de- a lung ul corp ul ui ei. — O s-o fac. Jackson î şi ridic ă privire a şi o întâlni pe ai ei şi dintr- o dat ă nu mai era nevoie de nicio preve d e r e . — Ţi- e foam e? între b ă el apro piin d u- se, plimb â n d u- şi un dege t pe bra ţul ei gol. — Nu. — Atunci turti ţel e şi toc ăni ţa de vac ă mai pot a şte p t a ?

— Mai pot a şte p t a . Jackson lu ă cârp a şi înde p ăr t ă crati ţa cu toc ăni ţă de pe ochiul sobei. — Atunci vrei s ă te culci cu mine, Lilah Jones? — Vreau.

6 Lilah aprins e lamp a din dor mito r ul ei şi f ăcu flac ăr a mic ă. Furt u n a şi ploaia gre a f ăcea u înc ăp e r e a întun e c a t ă, ca noapt e a . Jackson p ăr e a s ă umple cam e r a micu ţă, ume rii lui l ăsân d o umb r ă uria şă pe per e t e . Aura lui, vizibil ă chiar şi în lumin a slab ă, pulsa din nou de acel ro şu inte n s, clar, culoa r e a pasiu nii şi a senzu alit ăţ ii. El încep u s ă- şi desch ei e c ăm a şa şi ea scoas e cuver t u r a de pe pat, împ ăt u ri n d frumo s quiltul şi b ătâ n d pern el e. Patul p ăr e a mic, î şi spus e ea, de şi era un pat dublu. Cu sigur a n ţă era pre a mic pent r u el. Poat e c-ar treb ui s ă se gând e a s c ă s ă ia unul mai mar e, de şi nu era sigur ă cât ă vrem e îl va folosi el. Asta era proble m a cu str ăfulg e r ăr il e pre m o ni t o rii; ele î ţi spun e a u fapt el e, dar nu circu m s t a n ţe l e . Ea ştia doar c ă Jackson va fi iubitul ei şi iubire a ei. Nu ştia dac ă şi el o va iubi la rând ul lui, dac ă vor fi împr e u n ă pent r u totde a u n a sau doar de dat a acea s t a . — Pari nervoa s ă. În ciuda inten sit ăţ ii dorin ţei lui, pe care ea o put e a vede a cât se poat e de

bine, vocea lui era calm ă. Î şi desc h ei a s e c ăm a şa dar nu şi- o scose s e. În schim b se uita la ea, cu ochii lui de poli ţist car e vede a u pre a multe. — Sunt, recu n o s c u ea. — Dac ă nu vrei s ă faci asta, spun e. F ăr ă res e n ti m e n t e , spus e el crisp a t. — Vreau s ă fac asta. De acee a sunt nervoa s ă. Privind u- l în ochi, î şi desf ăc u şort ul şi- l l ăs ă s ă pice, apoi încep u s ă- şi desc h ei e c ăm a şa . — Niciod a t ă nu am fost atât de… de atr a s ă de cineva, înaint e. Eu sunt întotd e a u n a pru d e n t ă, dar – cl ătin ă din cap – dar cu tine nu vrea u s ă fiu prud e n t ă. Jackson î şi scut u r ă cu ume rii c ăm a şa de pe el şi o l ăs ă s ă cad ă pe jos. Lumina l ămpii str ălu c e a pe ume rii lui, cont u r â n d mu şc hii put e r ni ci şi piept ul larg, umb rit de p ăr neg r u . Lilah inspir ă adâ n c, prin nas, sim ţin d cum se difuze a z ă în ea c ăldu r a excita ţi ei. Uit ă ce f ăcea, r ăm â n â n d acolo şi uitân d u- se la el, bând setoa s ă priveli şt e a b ăr b a t ul ui ei dezbr ăc â n d u- se. Jackson se a şez ă pe mar gi n e a patului şi se aplec ă în fa ţă, s ă- şi scoat ă cizmel e. Îi put e a admi r a acu m şan ţul adâ n c al şirei spin ării, mu şc hii spin ării, tres ălt â n d . Inima încep u s ă- i bat ă şi mai tar e şi c ăldu r a deveni şi mai mar e. Cizmele c ăzu r ă cu zgomo t pe pode a u a de lemn. Jackson se ridic ă şi î şi desc h ei e pant alo nii, îi l ăs ă s ă cad ă şi- şi l ăs ă jos chilo ţii. Comple t gol, f ăcu

un pas ca s ă ias ă din cerc ul de haine şi se întoa r s e cu fa ţa spre ea. Ah, nu. Prob a bil c ă rostis e cuvint el e cu voce tar e, cu foam e şi poft ă şi poat e chiar cu pu ţin ă tea m ă, pent r u c ă el râse apropiin d u- se de ea, mân g âi n d u- i later al el e bra ţelo r şi ter mi n â n d desc h ei a t ul nast u rilor. Î şi b ăg ă mâinile pe sub bluz ă, plimb â n d u- şi- le pest e ume rii ei şi în jos, de- a lung ul bra ţelo r, sco ţâ n d u- i bluza atât de u şor încât Lilah apro a p e c ă nu ştiu când r ăm a s e f ăr ă ea. Oricu m, ea nu era ate n t ă la hainele ei ci doar la penis ul proe mi n e n t care îi mân g âi a pânt e c ul când se mi şca. Îl cupri n s e în mâini, strâ n g â n d u - l u şor, explor â n d , delect â n d u- se cu fierbin ţe al a şi durit a t e a lui şi cu textu r a lui, atât de diferit ă de prop ri ul ei trup. Acum fu el cel care î şi ţinu res pi r a ţi a, închizâ n d ochii şi r ăm â n â n d o clip ă imobil. Apoi se apropi e mai mult de ea, vârâ n d uşi mâinile în chilo ţii ei şi apuc â n d globul fund ul e ţul ui ei, tr ăg â n d- o spre el. Treb ui s ă- i dea dru m ul penis ul ui şi scoas e un sune t de… deza m ăgi r e ? Ner ăb d a r e ? Ambele. Dar exist a o reco m p e n s ă în presi u n e a piept ul ui lui p ăros pe sânii ei, în senz a ţi a aspr ă pe sfârc u rile ei. Trup ul parc ă îi r ăm ăs e s e f ăr ă oase, topind u- se într- al lui, curb â n d u- se s ă se potrive a s c ă cu cont u r u r il e lui.

Respir a ţi a lui era ner e g ul a t ă. — Haide s ă te dezbr a c, s ă m ă pot uita la tine, spus e el înfund a t , elibe r â n d u- i fundul e ţul cât s ă- i coboa r e chilo ţii în jos pe coaps e. Lilah f ăcu u şoa r e mi şc ări circul a r e , pân ă când chilo ţii c ăzur ă la picioa r el e ei şi respir a ţi a lui deveni gem u t ă. — Dumn e z e ul e! E şti o sedu c ăt o a r e înn ăs c u t ă, ştiai asta? — Oare? Nicioda t ă pân ă atun ci nu se gândis e s ă sedu c ă un b ărb a t , niciod a t ă nu vroise ast a; dar dac ă ce f ăcea ea înse m n a c ă îl seduc e a , atun ci era cât se poat e de corec t, pent r u c ă şi pe ea îns ăş i se aduc e a într- o sta r e de nebu ni e. Senza ţi a trup u r ilor lor goale frecâ n d u- se unul de cel ălalt era atât de pl ăcu t ă încât îi veni s ă gea m ă. Contin u ă s ă se frece de el, s ă- şi frece sfârc u rile de piept ul lui, tran sfo r m â n d u - le în bum bi tari, dur e r o şi. El î şi plimb ă mâinile pest e fundul şi spina r e a ei, mâini atât de fierbin ţi şi de aspr e încât îi veni s ă toarc ă. Apoi una dintr e mâini coborî mai mult, curb â n d u- se sub fundul ei şi dege t el e p ăt r u n s e r ă într e picioar el e ei. Ea oft ă, arcuin d u- se în bra ţel e lui, în timp ce o senza ţi e apro a p e elect ric ă scân t ei e prin ea. Unul dintr e deg e t e explor ă mai adâ n c, alun e c â n d pu ţin mai mult în ea. Un sune t încet, s ălba tic erup s e din gâtul ei şi apro a p e c ă se c ăţă r ă pe el, petr e c â n d u- şi un picior pe dup ă

el, ridicâ n d u- se pent r u ca el s ă poat ă p ătr u n d e mai mult. Gâfâind, î şi îngrop ă fa ţa în gâtul lui, ag ăţ â n d use de via ţă, în timp ce a şt e p t a în agoni e ca el s ăşi adâ n c e a s c ă mân g âi e r e a . Încet, cum plit de încet, deg e t ul acela mar e ap ăs a mai adâ n c şi ea se rote a sub impac t. Acel sune t mic, s ălba tic, se auzi din nou şi coaps el e i se ridica r ă, încer c â n d s ă ia cât mai mult din dege t ul lui. Pl ăce r e a şi tensiu n e a se înf ăș u r a u în ea, mai strâ n s şi mai strâ n s , pân ă când nu mai sim ţi decâ t dure r e şi ceva mai mult, ceva dincolo de ce şi- ar fi imagin a t vreod a t ă. — Nu înc ă. Nu ter mi n a acu m, îi cer u el. Apoi se întoa r s e şi c ăzu apro a p e cu ea pe pat, ţinân d- o ca s ă o fere a s c ă de impac t ul comple t al gre u t ăţ ii lui, când ate riz ă pest e ea. Cu o mi şc a r e a coap s elo r , se instal ă între pulpel e ei şi erec ţi a i se orient ă spr e faldurile ei, c ăut â n d rep e d e intr a r e a , g ăsin d- o şi ap ăs â n d înaint e. Tot trup ul ei se cont r a c t ă, strâ n g â n d u - se în jurul acelei intr uziu ni groa s e , de şi nu pute a spun e dac ă reac ţi a trup ul ui ei era de bun venit, sau încerc a r e a de a limita profunzi m e a p ăt r u n d e r ii. Coaps el e lui s ălta r ă înapoi, fesele i se strâ n s e r ă şi el ap ăs ă mai adâ n c, mai adâ n c, pân ă când rezist e n ţa ei interio a r ă disp ăr u şi dintr- o singu r ă, lung ă alune c a r e , se afla acu m compl e t în ea.

Ar fi strig a t, dar pl ăm â nii îi era u comp r e s a ţi de şoc şi abia mai put e a respir a , dar mit e s ă strig e. Veder e a i se înce ţo şă şi întun e c ă. Nu- şi d ăd u s e sea m a… Îi sim ţe a penis ul apro a p e insupo r t a b il de fierbint e în ea, arzâ n d parc ă. Jackson se ridic ă în coat e, gâfâind, cu o expr e si e în ochii lui alba şt ri deopo t riv ă incre d ul ă şi cum plit de inten s ă. — Lilah… Dumn e z e ul e, nu- mi vine s ă cred… E şti virgin ă? — Acum nu mai sunt. Lilah se strâ n s e dispe r a t ă de fesele lui, spina r e a arcui n d u- i-se, în încerc a r e a de a- l primi mai adâ n c. — Te rog. Ah, Jackson, te rog! Î şi izbi coap s el e de ale lui, în timp ce capul i se aru n c ă spr e spat e, în pl ăce r e a apro a p e s ălba tic ă ce o ţinea pe culme a elibe r ării. El înc ă îi mai prod u c e a dure r e , dar trup ul îi pulsa de o nevoie care dep ăş e a orice alt ă senz a ţi e. Îl vroia adâ n c, îl vroia tar e, îl vroia s ă loveasc ă în ea şi s ă o trimit ă pest e culme. El ced ă implor ării ei senzu al e. — Şşt, o lini şti el, de şi voce a îi era aspr ă de prop ri a lui nevoie. U şur el, dra g a mea. Las ă- m ă s ă te ajut… Şi î şi vârî mân a între trup u rile lor, dege t ul lui b ăt ăt o ri t g ăsind mug u r u l clitoris ul ui ei şi încep â n d s ă- l strâ n g ă u şor. U şor, u şor, ţinân d u- l între dou ă dege t e şi atun ci ea explod ă cu un strig ăt ascu ţit, trup ul zvârcolin d u- i-se şi

ridicâ n d u- i-se în paroxis m ul orgas m u l ui. Din gâtlejul lui ie şi un sune t hâr şâi t. Îi apuc ă imedia t coaps el e, înfigâ n d u- şi dege t el e în fesele ei şi împing â n d adâ n c, intrâ n d în ea atât de violent încât patul se izbi de per e t e . Termin ă convulsiv, frecâ n d u- se de ea câtev a secu n d e lungi, înaint e de a c ăde a, tre m u r â n d , pest e ea. Lilah î şi pet r e c u bra ţel e pe dup ă ume rii lui tra n s pi r a ţi şi îi strâ n s e tar e, în par t e ca s ă- l lini şt e a s c ă pe el şi în part e ca s ă se ancor e z e de el. Avea senza ţi a c ă dac ă i-ar da dru m ul, s-ar desco m p u n e şi ar zbur a în sute de buc ăţ el e. Lacrimile îi ard e a u pleoa p el e, de şi nu ştia de ce. Inima contin u a s ă- i galop ez e într- un ritm nebu n , spr e nic ăie ri şi gând u rile încep u r ă s ă- i alerg e, un caleidos co p de impr e sii şi de dorin ţe şi de uimir e. Nu ştius e c ă a face dra go s t e era ceva atât de formid a bil, atât de necon t r ol a t . Se a şte p t a s e la ceva încet şi dulce, care s ă se const r ui a s c ă spre extaz, nu la acea s t ă arun c a r e cu capul înaint e, în foc. Inima lui b ăte a pute r ni c de piept ul ei, lini ştin d u- se trep t a t , pe m ăs u r ă ce- şi rec ăp ăt a res pi r a ţi a nor m al ă. Greu t a t e a lui o strive a în salte a. Coaps el e ei era u înc ă desf ăc u t e pent r u el şi el era înc ă în ea, de şi mai mic şi mai moale, acu m. Acum c ă furtu n a din ău n t r u trec u s e , red ev e ni

con şti e n t ă de furtu n a de afar ă. Un fulger c ăzu atât de apro a p e încât tun e t ul zgud ui toat ă casa şi ploaia r ăp ăi a pe acop e ri ş, dar ast a era nimic fa ţă de ce se pet r e c u s e tocm ai în patul ei. Furt u nile vene a u şi pleca u, dar toat ă via ţa ei fuses e tocm ai schim b a t ă. În sfâr şit, el î şi în ăl ţă capul. P ărul lui neg r u era încâlcit de sudo a r e , expr e si a lui era goal ă, epuizat ă, expr e si a u şur ăr ii. — Da… Vocea lui sun a hâr şâi t, ca şi cum coar d el e lui vocale nu vroiau s ă func ţion e z e . Când ai spus „nu acu m”, înse m n a c ă nu vroiai s ă vorbe şti sau c ă ai fost virgin ă pân ă atun ci, dar nu mai erai în clipa aia? Lilah î şi dres e glas ul. — A doua varia n t ă. Şi vocea ei suna hâr şâi t. — Dumn e z e ul e Mar e. N- a ş fi crezu t niciod a t ă… La naiba, Lilah, asta este ceva ce ar treb ui s ă- i spui unui b ărb a t . Şi Jackso n î şi l ăs ă din nou capul s ă- i cad ă. Ea î şi plimb ă mâinile pest e ume rii lui, închizâ n d ochii şi savur â n d senz a ţi a de pl ăce r e a pielii lui calde, fine, sub palm el e ei. — S- a întâ m pl a t totul atât de rep e d e . Nu am avut pre a mult timp s ă m ă gând e s c la ce- ar treb ui şi ce n- ar treb ui. — În cazul ăsta nu exist ă „ce n- ar treb ui.” — Ce altcev a ai fi f ăcut tu, dac ă ai fi ştiut? El se gândi şi oft ă în um ăr ul ei.

— La naiba, prob a bil c ă nimic. Nu avea m cum s ă m ă mai opres c. Dar dac ă a ş fi ştiut, a ş fi încerc a t s ă încetin e s c pu ţin lucru rile, ca s ă- ţi acor d mai mult timp. — Nu a ş fi put u t supo r t a . Niciun minut în plus, spus e ea cu since rit a t e . — Ba da, po ţi. O s ă po ţi. Şi o s ă- ţi plac ă. Dac ă ast a era o ame ni n ţa r e , nu o nime ri s e. O str ăb ăt u un fior de excita r e , trimi țâ n d o scân t ei e de via ță în mu şc hii ei epuiza ţi. Se mi şc ă pu ţin. — Când? — Dumn e z e ul e, bom b ăni el. Nu chiar acu m. Acord ă- mi o or ă. — Bine, pest e or ă. Jackson î şi ridic ă pu ţin capul şi se uit ă lung la ea. — Înaint e s ă ne l ăs ăm du şi din nou, cred c-ar treb ui s ă vorbi m desp r e cont r ol ul nat alit ăţ ii. Mai exact, desp r e lipsa lui, în cazul nost r u . M ă îndoiesc c ă e şti pe pilul ă iar de regul ă, eu nu port preze r v a tive la mine. — Nu, fire şt e c ă nu sunt pe pilul ă, dar nu o s ă r ăm â n îns ărci n a t ă. — Nu po ţi fi sigur ă. — Am ie şit din ciclu acu m dou ă zile. Sunt e m în sigur a n ţă . — Grozave, ultim el e cuvint e. Lilah oft ă. Ea ştia c ă nu o s ă r ăm â n ă îns ăr ci n a t ă, de şi nu ştia cum s ă- i explice lui de

ce ştia. Nu era nici ea sigur ă. Nu era o scân t ei e r e pre m o ni t o ri e, cel pu ţin nu ca de obicei. Era mai mult o senz a ţi e dec â t o cuno a şt e r e , dar în viitorul ei apropi a t nu exist a nicio sarcin ă. Luna viitoar e, poat e, dar nu acu m. Oft ă. — Dac ă e şti atât de îngrijor a t, atun ci n- o mai face m, da? Jackson o privi o clip ă, apoi zâm bi şi spus e, aplec â n d u- se s ă o s ăru t e: — Exist ă unele riscu ri pe care treb ui e s ă ţi le asu mi.

7 Auzir ă motor ul nu mult dup ă r ăs ărit, când soar el e tra n sfo r m a s e tocm ai cerul estic într- un auriu str ăl ucito r. Furt u nil e din noap t e a trec u t ă dur a s e r ă mai mult decâ t se a şte p t a u , pân ă spre ora trei dimin e a ţa , dar cerul era acu m f ăr ă pic de nor. — Sun ă de parc ă ar sosi cavale ri a, spus e Lilah înclinâ n d u- şi capul ca s ă aud ă mai bine. — Tic ălo şii, spe r a m c ă salvar e a o s ă dur ez e ceva mai mult, spus e Jackso n încet, mai bând o gur ă de cafea. — Ar ăt ca un şerif furios, frust r a t , care a fost l ăsat blocat de un tic ălos de doi bani, cu un creie r de nap, sau ca un b ărb a t dup ă o noap t e de

orgie şi ale c ărui picioa r e sunt moi ca maca r o a n e l e ? Lilah se pref ăc u c ă- l studiaz ă, apoi scut u r ă din cap. — Ai mai pute a lucra pu ţin la expr e si a furioas ă şi frust r a t ă. — Exact la ast a m- am gândit şi eu. Punâ n d u- şi can a înapoi pe mas ă, î şi întins e bra ţel e pe dup ă cap şi- i oferi un zâmb e t gale ş, mul ţu mi t. — În loc s ă- l ares t e z pe Thaniel, poat e c ă o s ă- i dau o reco m p e n s ă. — Pent r u ce s ă- l ares t e zi? Ţi- am spus c ă nu depu n plân g e r e , spus e ea sur p ri n s ă. — Indifer e n t c ă depui sau nu, a furat dou ă şalup e, nu doar pe a ta. Ceea ce se va întâ m pl a, depin d e de ce a f ăcut cu şalup a lui Jerry Watkins şi ce inten ţii are Jerry. Dac ă Thaniel a fost de şt e p t , a l ăsat şalup el e la ram p ă, dar înc ă o dat ă, dac ă ar fi fost de şt e p t nu le- ar fi luat. — Dac ă le- a l ăsat liber e, cantit a t e a de ploaie din noap t e a trec u t ă le- a scufun d a t , prob a bil, sublinie Lilah. Treb ui e ceva ploaie s ă scufu n d e o şalup ă, dar eu cred c ă noi am avut dest ul ă ca s ăşi fac ă tre a b a , nu? — Posibil. Ridicân d u- se de la mas ă, se duse în living şi se uit ă afar ă pe fere a s t r ă. — Da, e cavale ri a. Lilah veni lâng ă el şi se uit ă la şalup a care se apro pi a de micul cheu, cu dou ă ajuto a r e de şerif

la bord. Râul era umflat şi mâlos dup ă furtu nile din noapt e a trec u t ă, atât de umflat încât mai lipsea u doar câ ţiva centi m e t r i ca ponto n ul s ă fie sub ap ă. Cei doi lega r ă cu grij ă şalup a de pilon și cobor â r ă, amâ n d oi cu veste anti- glon ţ şi pu şti. Privir ă pru d e n ţi înjur. Jackson se aplec ă şi o s ăru t ă repe d e , cu gur a moale şi z ăbavnic ă. Privire a pe car e i-o aru n c ă era plin ă de regr e t . — M ă întorc cât pot de rep e d e . Nu cred c ă o s ă fie ast ăzi, iar dac ă o s ă fie sau nu, mâin e, depin d e de ce rava gii a f ăcut furtu n a şi dac ă exist ă c ăde ri de cure n t sau dac ă treb ui e f ăcut ă cur ăţ e n i e . — O s ă fiu aici. Oricu m , f ăr ă şalup ă nu am cum pleca undev a, spus e ea cu voce calm ă. — Fie ţi-o aduc înapoi, fie o s ă- l fac pe Thaniel s ă- ţi cum p e r e una nou ă, îi promis e el s ăru t â n d- o din nou. Î şi lu ă apoi vest a şi pu şc a pe car e le puse s e în fa ţa u şii, în a şt e p t a r e a „salv ării” lui şi ie şi afar ă pe vera n d ă. Amândo u ă ajutoa r el e de şerif se relaxa r ă vizibil când îl v ăzur ă. — E şti în regul ă, şerif? îi strig ă cel mai în vârst ă dint r e ei. — Sunt bine, Lowell. Dar Thaniel Varga s nu o s ă fie, când o s ă pun mân a pe el. A furat şalup a pe care o folose a m eu şi şalup a dom ni şo a r e i Jones. Dar el mai poat e a şte p t a ; ce dezas t r e s-au

prod u s azi- noap t e ? Lilah ie şi în vera n d ă în spat el e lui, pent r u c ă ar fi p ăr u t ciuda t dac ă nu o f ăce a. — Bun ă dimin e a ţa , Lowell, spus e ea, salut â n d u- l din cap pe cel ălalt ajutor de şerif. Alvin, tocm ai i-am f ăcut şerifului o cafea; vre ţi şi voi? Lilah v ăzu sprâ n c e n e l e lui Jackso n ridicâ n d u- se a mira r e c ă- i cuno şt e a pe cei doi, dar f ăr ă s ă come n t e z e . — Nu, Lilah, mul ţu m e s c , r ăs p u n s e Lowell. Trebui e s ă ne întoa r c e m . Mul ţu mi m pent r u invita ţie, dar azi- noap t e am b ăut atât a cafea încât vreo dou ă zile nu cred c ă o s ă mai dorm. — Daun el e ? interv e ni Jackson, prelu â n d din nou conve r s a ţi a. — A c ăzut cure n t u l apro a p e în tot district ul, dar excep t â n d Pine Flats, a repo r ni t pest e tot. Au fost dobor â ţi foart e mul ţi copaci şi la câtev a case au fost distr u s e acop e ri şu ril e, dar num ai la una dintr e ele acop e ri şul a c ăzut în cas ă. La LeCroy, lâng ă Liceul Washin g t o n . LeCroy a fost r ănit ă dest ul de r ău; a fost dus ă la spitalul din Mobile. — Şi ma şini? Lowell îi aru n c ă o privire îngrijor a t ă. — Mai mult e decâ t po ţi num ăr a . — În regul ă. Îmi par e r ău c ă nu v-am putu t ajut a. — Mie îmi par e r ău c ă a dur a t atât ca s ă ajung e m aici, dar pe furtu n a aia num ai un nebu n

s-ar fi avent u r a t pe ap ă. — Nu m- am gân dit s ă- şi ri şte cineva via ţa ca s ă vin ă dup ă mine. Oricu m, am fost bine, doar c ă mam sim ţit blocat. — Nu pre a am în ţeles ce- a spus Jo, de ce te- a trimis aici dup ă Thaniel Varga s. Thaniel p ăre a în reg ul ă, nu era nervos, nu era agitat şi când l-am într e b a t , a r ăm a s masc ă, a spus c ă nu a fost aici şi c ă nu te- a v ăzut. — L-ai v ăzut? îl între b ă Jackson mirat. — Ne- a ajuta t s ă îndep ăr t ăm un copac c ăzut pe autost r a d ă. Oricu m , ne- am închip uit c ă furt u n a te- a prins aici. Dar gândi n d u- ne c ă poat e ai dat de alte proble m e , n- am vrut s ă risc ăm , a şa c ă am venit s ă vede m . Jackson scut u r ă din cap. Niciod a t ă nu şi-ar fi imagin a t c ă Thaniel pute a avea atât a sâng e rece; poat e c ă era totu şi ceva în capul ăla tare al lui. Dac ă a şa era, va treb ui s ă se ocup e mai serios de Thaniel. Cobor â n d spre deba r c a d e r , îi d ăd u pu şc a lui Alvin şi urc ă în barc ă. — Da, la tre a b ă deci, spus e el, apoi se întoa r s e şi salut ă cu mân a. — Mul ţu m e s c c ă m- a ţi hr ănit, domni şo a r ă Jones. — Cu pl ăce r e , strig ă ea înapoi, zâm bi n d în timp ce se strâ n g e a cu bra ţel e, împot riva frigului dimine ţii. Le f ăcu la reved e r e cu mân a, salut pe care i-l întoa r s e r ă amâ n d oi ajutorii de şerif, apoi

intr ă în cas ă. Jackson se a şez ă pe o banc h e t ă. — P ăre ţi cu to ţii s ă o cuno a şt e ţi foart e bine pe domni şo a r a Jones, spus e el mân a t de curiozit a t e . — Fire şt e . Am mer s împr e u n ă la şcoal ă, spus e Lowell din spat el e man e t ei. Fus e s e un r ăsp u n s atât de prozaic, încât Jackson avea senz a ţi a c ă se izbise singu r în cap. Fire şt e c ă mer s e s e şi ea la şcoal ă; doar nu- şi pet r e c u s e toat ă via ţă ascu n s ă în s ălb ăticia asta. V ăzu în mint e o Lilah feti ță, solem n ă, stân d în şalup a mic ă, cu fund lat, ţinân d u- şi str â n s c ăr ţile de şcoal ă, fiind purt a t ă înaint e şi înapoi, indifer e n t de vrem e. Pent r u c ă vroia s ă ştie, într e b ă: — Cum se duce a şi se întorc e a de la şcoal ă? — Cu şalup a, spus e Alvin. O aduc e a tat ăl ei. O duce a la ram p a cea mai apro pi a t ă de şcoal ă. Dac ă vrem e a era bun ă, o cond u c e a pe jos tot rest ul dru m ul ui. Dac ă ploua, vene a un profeso r acolo şi o lua mai dep a r t e la şcoal ă, cu ma şin a. Cel pu ţin nu tre b ui a s ă- şi fac ă griji pent r u micu ţa Lilah l ăsat ă singu r ă pe cheiu ri, î şi spus e Jackson; tat ăl ei fuses e preoc u p a t de sigur a n ţa ei. Dar de ce s ă- şi fac ă el griji pent r u ceva care se petr e c u s e cu atât a timp în urm ă? C ăl ăto ri a în aval era cu mult mai lini ştit ă decâ t goan a lui risca n t ă, în susul râului, de ieri. Râul umflat era plin de guno ai e, f ăcân d nece s a r ă

prud e n ţa . Când ajuns e r ă la ram p ă, Jackson sper a s ă vad ă cele dou ă şalup e lega t e la mal, dar nici gân d de un ase m e n e a noroc. — M ă între b ce a f ăcut Thaniel cu şalup a lui Jerry Watkins? mâr âi el. — Hab a r n- am, spus e Lowell. Idiotul i-o fi dat prob a bil dru m ul; îmi închip ui ce furios o s ă fie Jerry; cont a mult pe şalup a asta. Cel pu ţin Jerry Watkins avea asigu r a r e pent r u şalup ă; dar Jackson se îndoia c ă avea şi Lilah pent r u a ei. Cum o va înlocui? F ăcu repe d e în mint e invent a r u l cont ul ui lui în banc ă; într- un fel sau altul, Lilah va avea o alt ă şalup ă – mâin e, dac ă nu i-o poat e g ăsi pe a ei. Nu put e a supo r t a gân d ul s ă o ştie compl e t blocat ă acolo, de şi ea era atât de al naibii de mul ţu mi t ă, încât o pute a vede a mer g â n d pe jos pân ă în or ăş el, dac ă era nevoie; dar chiar şi a şa, treb ui a u s ă fie cel pu ţin pat r uz e ci, cincizeci de kilome t ri, dus- întor s. Dar dac ă se îmboln ăv e a sau p ăţ e a ceva? Î şi t ăia singu r ă lemn el e, Dumn ez e u l e Mar e. Îngh e ţă, gân din d u- se la ea cu un topor poticnit în picior ul ei. Devenis e mai impor t a n t ă pent r u el, mai repe d e decâ t pe oricine cunosc u s e el pân ă atun ci. În urm ă cu dou ăz e ci şi pat r u de ore nici m ăca r nu ştia de existe n ţa ei. La dou ă ore dup ă ce o cunos c u s e , se culca cu ea şi pet r e c u s e în bra ţel e ei cea mai erotic ă şi mai excita n t ă noapt e din

via ţa lui. Termi n a s e de atât e a ori încât se îndoia c ă i se va mai scula zile între gi, de acu m încolo. Apoi se gân di la Lilah a şte p t â n d u - l şi o brusc ă tres ări r e între picioa r e îi spus e c ă se în şelas e. Î şi smuls e gând u ril e înapoi la treb u ril e zilei, înaint e de a se pun e într- o situa ţi e stânj e ni to a r e . Camion e t a Watkins se afla înc ă în locul unde o parc a s e Charlot t e , cu remo r c a pent r u barc ă anco r a t ă de ea. Bine cel pu ţin c ă nu c ăzus e vreu n copac pe camion e t ă, în timpul furtu nii; ast a ar fi fost ultim a insult ă adus ă unei inten ţii frumo a s e . Se uit ă în jur; câtev a cren gi împr ăş ti a t e în parc a r e , dar nimic impor t a n t . Lowell încetini şalup a, o adus e la mal şi Jackson şi Alvin cobor â r ă din ea. În timp ce Alvin se duse la camion e t ă ca s ă coboa r e remo r c a în ap ă, Jackson studie zona. Ieri fuses e pre a gr ăbit ca s ă se gând e a s c ă la det alii, dar ochii lui de poli ţist m ăt u r a u acu m zona deba r c a d e r u l u i, nesc ăp â n d u- le nimic. Parc a r e a era sur p ri nz ăt o r de spa ţio a s ă, avân d în vede r e cât de izolat ă şi cât de pu ţin folosit ă era ram p a . Dar… era oar e atât de pu ţin folosit ă? Spa ţiul era defri şa t de burui e ni, ar ăt â n d c ă traficul era aici dest ul de subs t a n ţi al. Se vede a u urm e de divers e form e de cauciuc u ri, impri m a t e în p ăm â n t u l nisipos, mai multe decâ t s- ar fi a şt e p t a t el. Ciuda t, avân d în vede r e c ă cele mai bun e zone de pesc uit era u în aval, dup ă cum îi spus e s e Jo.

Lowell şi Alvin scoas e r ă cu price p e r e şalup a din ap ă. Venise r ă cu dou ă ma şini, una, ma şin a poli ţiei, alta, camion e t a cu rem o r c a pent r u şalup ă, pe care Jackso n pres u p u n e a c ă o împr u m u t a s e r ă de la Unitat e a de Salva r e. Asta înse m n a cinci vehicul e, pe care le num ăr a s e de ieri dup ă- amiaz ă: al lui, al lui Thaniel, al Charlot t ei Watkins şi acu m aces t e a dou ă. Ploaia sp ălas e tot, l ăsân d doar urm el e mai adâ n ci ale camion e t e l o r, dar pute a disting e totu şi cel pu ţin înc ă trei setu ri de urm e, în plus fa ţă de cele cunos c u t e lui. De ce aces t trafic inten s pe por ţiu n e a ace a s t a de râu? Pesc uit ul nu era bun şi imedia t dup ă Lilah, râul se îngus t a pre a mult ca s ă per mit ă trec e r e a şalup elo r, încer c ă s ă g ăse a s c ă o explica ţie logic ă a urm elo r. Fiind în poli ţie, prim ul lui gân d se îndr e p t ă spre trafica n ţii de drog u ri care prob a bil se întâln e a u aici, dar ren u n ţă repe d e la idee. Era un loc pre a desc his şi de şi Old Boggy Road nu era cel mai circula t dru m pe lume a asta, exista totu şi un trafic ocazion al, pe el. Ca pent r u a- i demo n s t r a idee a, pe lâng ă ei trec u un fermie r în camion e t a lui, întorc â n d u- şi gâtul ca s ă vad ă ce se petr e c e a aici. Nu, trafica n ţii de drog u ri ar g ăsi un loc unde s ă atr a g ă mai pu ţin aten ţi a asup r a lor. Deci… cine vene a aici şi de ce?

Se duse la Lowell şi la Alvin. — Ram p a ast a mic ă este dest ul de folosit ă, nu? — Dest ul de, încuviin ţă Lowell. — De ce? Se zgâir ă amâ n d oi la el. — De ce? r ăsp u n s e Alvin ca un ecou. — Da. De ce este atât de folosit ă? Num ai cineva care nu cunoa şt e râul ar veni aici la pesc uit. Spr e surp ri n d e r e a lui, cei doi se foir ă stânje ni ţi. Lowell î şi dres e glasul. — Pres u p u n c ă oam e nii vin în vizit ă la Lilah. — La domni şo a r a Jones? clarific ă Jackso n, vrân d s ă se asigu r e c ă nu mai exist a o alt ă Lilah în zon ă. Lowell încuviin ţă din cap. Privind înjur, Jackso n spus e: — Dup ă toat e urm el e aste a de cauciuc u r i, a ş zice c ă are o comp a ni e dest ul de num e r o a s ă. Jackson încer c ă s ă- şi imagin ez e un val contin u u de vizitato ri la Lilah, la c ăsu ţa izolat ă din amon t el e râului, dar nu reu şi. — Dest ul ă, încuviin ţă Lowell. Multe femei mer g s-o vad ă. Şi – Lowell tu şi – chiar şi vreo câ ţiva b ăr b a ţi, cred. — Şi pent r u ce? O diversit a t e de varian t e încep u s ă- i alerg e prin mint e. Mariju a n a ? Nu o pute a vede a pe Lilah cultivâ n d mariju a n a , de şi locul era suficien t de izolat pent r u ast a. Nu î şi

per mi s e s ă se gân d e a s c ă serios la ast a. Fem eile nu se mai duce a u la moa şe izolat e în p ăd u r e ca s ă avort e z e, deci şi asta c ăde a. Sigur, nimic ilegal, pent r u c ă era clar c ă ajuto a r el e lui ştiau ce se petr e c e a acolo sus, dar nu f ăcus e r ă nimic ca s ă pun ă un stop. Singu r ul lucru la care se pute a gândi şi car e pute a avea o logic ă era atât de ridicol, încât nu- i vene a s ă- i acor d e credit. — S ă nu- mi spui c ă este vr ăjitoa r e ! Da, acu m pute a vede a şalup ă dup ă şalup ă urcâ n d râul, pent r u farm e c e şi po ţiuni. Ea neg a s e ches ti a cu vr ăjitoria, spus e s e c ă hab a r n- avea de farm e c e , dar din expe ri e n ţa lui, oam e nii min ţe a u tot timp ul. Lucr a zilnic cu mincino şi în serie. — Nimic de gen ul ăst a, spus e Alvin rep e d e . Este un fel de vindec ăt o a r e de pe vrem u ri. Ştii, face cata pl a s m e şi ches tii dintr- aste a. Cata pl a s m e şi ches tii. Vindec ăt o a r e . Fire şt e . Era atât de eviden t, încât Jackson se între b a cum de nu se gân dis e la asta. Imagin a ţi a i-o luase razn a, o senz a ţi e ciuda t ă coag ul â n d u- se în m ăr u n t a i el e lui. Abia o g ăsise, o femeie car e îl atr ăg e a pe toat e plan u rile şi nu put e a supo r t a gân d ul s ă o ştie implicat ă în ceva nep e r m i s. Nu ştia und e avea s ă duc ă ches ti a ast a dint r e el şi Lilah, dar inten ţio n a s ă mea r g ă pân ă la cap ăt. — A şa î şi câ ştig ă existe n ţa , spus e Lowell. Oam e nii cum p ăr ă de la ea ierb u ri şi alte chestii. Mult ă lume prefe r ă s ă mea r g ă la ea decâ t la

docto r, pent r u c ă este atât de bun ă în a- ţi spun e exact ce anu m e nu mer g e . Îi veni s ă zâmb e a s c ă. În schim b, î şi lu ă vesta şi pu şc a din barc ă şi spus e: — Bine, haide ţi s ă face m ocol pe la Thaniel Varga s. Chiar dac ă aduc e şalup el e înapoi şi Jerry Watkins nu face plân g e r e , vrea u s ă bag pu ţin frica în tic ălos ul ăst a.

8 Thaniel Varga s nu era de g ăsit. Prob a bil c ă se ascu n s e s e pe und ev a, î şi imagin ă Jackson, a şte p t â n d sting e r e a scan d al ul ui. Dar cum mai era înc ă mult de lucru în district, cu pan a de cure n t din Pine Flats înc ă ner e p a r a t ă şi cu şter g e r e a urm elo r furtu nii, Jackso n nu pute a pierd e nici timpul lui şi nici pe al celorlal ţi, cu c ăut a r e a lui Thaniel. Mai mult ca orice, vroia s ă se întoa r c ă acas ă la Lilah, dar azi nu era posibil. Pe lâng ă proble m e l e provoc a t e de furtu n ă, nebu ni a cauza t ă de luna plin ă era înc ă în plin ă for ţă. Ast ăzi, la tribu n al, o femeie î şi pier d u s e comple t min ţile şi încer c a s e s ă scap e de ame n d a pent r u dep ăş i r e de vitez ă luân d u- l ostatic pe judec ăt o r . Cum pute a cineva s ă- şi înlocuia s c ă o ame n d ă de cincizeci de dolari cu o ped e a p s ă pen al ă, era ceva ce- l dep ăş e a pe Jackson. Rest a bilire a ordinii la tribu n al îi luase

câtev a ore din zi, când el ar fi treb uit s ă fie în cu totul alt ă part e. Ajunse acas ă la miezul nop ţii, obosit şi nefericit şi frust r a t . O dore a pe Lilah. Avea nevoie de Lilah, avea nevoie de senin ăt a t e a ei, de lini şt e a casei ei, care îi ofere a un cont r a s t atât de pute r ni c cu zilele lui neb u n e şt i. Se cunos c u s e r ă de atât de pu ţin timp, nici nu era convins c ă singu r a lor noap t e împr e u n ă, dator a t ă circu m s t a n ţe l o r dar şi atra c ţi ei recipr o c e , va mai fi urm a t ă şi de o alta. Dar el fuses e prim ul ei iubit, singu r ul ei iubit; Lilah nu era femei a unei avent u ri de o noapt e . Pent r u ea, a face dra go s t e înse m n a ceva. Înse m n a s e şi pent r u el, ceva mai mult dec â t înse m n a s e r ă toat e celelalt e avent u ri ale lui. Lilah era special ă; ones t ă, intelige n t ă, curajo a s ă şi cu ironia acee a care- l amuz a. Era şi al naibii de sexy, cu trup ul ei bine form a t , cu mu şc hii ei feminini şi cu norul acela de p ăr buclat care te implor a s ă- ţi bagi mâinile în el. De şi el fuses e prim ul ei ama n t , ea nu se d ăd u s e în l ături de la nimic din ce dorise el s ă- i fac ă. Îl întâln e a la jum ăt a t e a dru m ul ui, savur â n d ce- i f ăcea, la fel de mult ca şi el şi întorc â n d u- i favoru rile. Nu- şi put e a imagin a ca o bucu ri e atât de neco m plic a t ă s ă te plictise a s c ă vreod a t ă. Pân ă acu m casa lui i se potrivise perfec t. Era o cas ă veche, cu tavan e înalte şi cond u c t e care

f ăcea u zgomot, dar ref ăc u s e compl e t baia princip al ă şi buc ăt ăr i a , de şi nu g ăte a cine ştie ce. I se p ăr u s e doar un lucru bine de f ăcut. Patul era suficien t de mar e pent r u el, nu ca al lui Lilah, pre a scur t. Pre a îngus t. Au treb uit s ă doar m ă unul pest e altul când au dor mit – sigur, nu a fost un sacrificiu pre a mar e. I-a pl ăcut s ă o aib ă întins ă toat ă pest e el, ast a când nu era el întins pest e ea. Dar casa lui p ăre a… pustie. Şi zgomot o a s ă. Nuşi d ădu s e sea m a pân ă acu m cât zgomo t f ăcea u frigide r ul sau boiler ul. Instal a ţi a de aer condi ţion a t f ăcea s ă nu se mai aud ă ţâr âit ul greie rilor sau ciripitul p ăs ăr el elo r. O dore a pe Lilah. Dar se mul ţu mi cu un du ş şi se vârî în pat ul lui mar e, gol, und e r ăm a s e tre az, cu mu şc hii dur â n d u- l, cu ochii arzâ n d u- i de obose al ă şi se gân di la acel mom e n t elect riz a n t , arz ăt o r, când p ătr u n s e s e pent r u prim a oar ă în trup ul lui Lilah. Asta- l f ăcu atât de tar e încât gem u şi încer c ă s ă nu se mai gând e a s c ă la sex. Dar apoi îi venir ă în mint e sânii ei şi- şi aminti sfârc u ril e ei în gur a lui când i-i ciugule a şi- şi aminti cum gem e a şi se zvârcol e a ea, când o pose d a. În ciuda aer ul ui condi ţion a t , îl inund ă un val de sudo a r e . Înjur â n d , se d ădu jos din pat şi mai f ăcu un du ş rece. Pe la dou ă noap t e a reu şi şi el s ă adoa r m ă, doar ca s ă aib ă visuri erotice şi s ă se

treze a s c ă dorind- o, dorin d- o pe Lilah mai mult ca înaint e. LA ORA OPT ŞI DOU ĂZ E CI ŞI ŞAPTE de minut e în dimine a ţa acee a , trup ul lui Thaniel Varga s a fost g ăsit plutind pe râu. A fost u şor de identificat, pent r u c ă mai avea portofelul în buzun a r u l de la jean şi, împr e u n ă cu o cutiu ţă cu tutu n de mest e c a t . Dac ă nu ar fi fost portofelul, nici ma m a lui nu l-ar fi put u t identifica decâ t cu gre u, pent r u c ă fuses e împu şc a t în fa ţă cu o pu şc ă. În timp ce cadav r ul era învelit şi urca t într- o ma şin ă de tran s p o r t a t carn e, medic ul legist care st ăt e a lâng ă Jackson spus e: — Nu cred c ă e mort de mult ă vre m e . Broa şt el e ţesto a s e şi pe ştii nu s- au înfrup t a t pre a mult din el. La viteza râului, cure n t u l l-a ţinut la supr af a ţă , iar crac a asta moa r t ă în car e s- a împot m olit i-a mai ad ău g a t flotabilita t e. — De cât ă vrem e ? — E doar o pres u p u n e r e , Jackson. A ş zice… de vreo dou ăs p r e z e c e ore. Este greu de spus, când îi g ăs e şti în ap ă. Dar ultim a oar ă a fost v ăzut alalt ăi e ri sea r a , deci nu poat e fi mai mult de o jum ăt a t e de zi. Jackson se uit ă la râu şi o senz a ţi e boln ăvicioa s ă îi strâ n s e m ăr u n t a i el e când încep u s ă se gân d e a s c ă mai bine. Î şi amint e a perfec t de

Lilah uitân d u- se la Thaniel şi spun â n d „e şti un om mort”, cu tonul acela plat, f ăr ă emo ţie, care îi d ădu s e mai mul ţi fiori decâ t dac ă ar fi striga t la el. Iar acu m Thaniel era mort, ucis de un foc de arm ă. Se întor s e s e oare Thaniel înapoi la ea, ieri sau chiar în noapt e a trec u t ă? Î şi pus e s e ea ame ni n ţa r e a în prac tic ă dac ă, fire şt e, fuses e una? Acest a era scen a ri ul cel mai bun, anu m e că Lilah a fost obligat ă s ă se aper e , chiar dac ă l-a împu şc a t de cum l-a v ăzut. Nu îi pl ăce a asta, dar pute a în ţeleg e dac ă o femeie singu r ă tr ăg e a prim a şi pune a într e b ăr i dup ă ace e a , când un tic ălos car e tr ăs e s e în ea cu o zi înaint e reve n e a ca s ă mai exers e z e trag e r e a la ţint ă. Se îndoia c ă proc u r o r ul district u al o va acuz a în aces t e circu m s t a n ţe . Cel mai r ău scen a r i u, totu şi, era posibilita t e a ca Lilah s ă zac ă într- o balt ă de sâng e, la ea acas ă. R ănit ă sau chiar moar t ă. Gând ul îl galvaniz ă, f ăcân d panic a s ă- i aler g e prin trup. — Hall, am nevoie de şalup ă! tun ă el c ătr e c ăpit a n ul Unit ăţ ii de Salvar e , referi n d u- se la şalup a de care se folosise r ă ca s ă scoat ă din râu cad av r ul lui Thaniel. Se şi îndr e p t a deja spr e şalup ă, în timp ce strig a. Hall se uit ă în sus, fa ţa lui ban al ă ar ăt â n d doar o u şoa r ă surp riz ă. — Bine, dom n ul e Şe rif. V ă pot ajut a cu ceva?

spus e el. — M ă duc sus la Lilah Jones. Daca Thaniel s- a întor s la ea cu gân d u r i necu r a t e , ar put e a fi r ănit ă. Sau moart ă. Dar nu se l ăs ă obse d a t de aces t gân d. Nu- şi put e a per mit e, el treb ui a s ă func ţion ez e. — Dac ă este r ănit ă, o s ă aib ă nevoie de asiste n ţă medic al ă şi tra n s p o r t . O s ă sun dup ă o alt ă şalup ă şi vin dup ă tine. Spun â n d acest e a , Hall î şi scoas e radioul de la cent u r ă şi încep u s ăşi r ăp ăi e instr u c ţi u nil e. Şalu p el e Unit ăţii de Salvar e era u const r ui t e pent r u solidita t e , nu pent r u stabilita t e , ceea ce era un lucru bun în apa furioas ă, cu toat e cren gile şi guno ai el e care plut e a u acu m pe ea, dar Jackso n înjur a totu şi c ă nu avea dest ul ă vitez ă. Treb ui a s ă ajung ă la Lilah. Dispe r a r e a îl m ăcin a, sfâ şiind u- l, ştiind c ă în cazul în car e ar fi fost împu şc a t ă, dac ă mai tr ăia, fieca r e clip ă de întârzi e r e a ajutor ul ui pute a înse m n a moa r t e a . Ştia ce însea m n ă r ănile provoc a t e de glon ţ; al naibii de pu ţine era u imedia t fatale. Un glon ţ în cap sau în inim ă era u apro a p e singu r el e care pute a u ucide insta n t a n e u , dar el nu avea de und e s ă ştie. Nu se put e a gân di la ea z ăcân d f ăr ă ajuto r, pierzâ n d sâng e, cu via ţa sting â n d u- i-se încet. Nu pute a . Şi totu şi nu se pute a opri s ă n- o fac ă,

pent r u c ă expe ri e n ţa îi confer e a cunoa şt e r e grafic ă. Imaginile i se der ul a u în mint e, o band ă nesfâ r şi t ă, car e- i f ăcea tot mai r ău. — Te rog. Doam n e , te rog. Se auzi el rug â n d use cu glas tare, spun â n d u- şi cuvint ele în b ătai a vânt ului. Dur ă o ve şnicie s ă ajun g ă la casa lui Lilah. Pornis e mult mai de jos fa ţă de ram p a de la Old Boggy Road. Treb uis e s ă ocolea s c ă guno ai ele şi şalup a se dezec hilibr a s e de dou ă ori, trec â n d pest e cren gi imers a t e . Ultima oar ă moto r ul i se opris e, dar repo r ni s e la prim a încerc a r e . Dac ă nu ar fi pornit, prob a bil c ă ar fi s ărit în râu şi ar fi contin u a t rest ul dru m ul ui înot. În sfâr şit ap ăr u casa, cuib ări t ă într e copaci. C ăut a, cu inima bub uin d, un sem n de via ţă, dar dimine a ţa era lini ştit ă şi t ăcut ă. Sigur, dac ă ar fi fost acolo, Lilah ar fi ie şit pe vera n d ă la auzul motor ul ui. Dar und e pute a fi? Nu avea mijloac e de tra n s p o r t . — Lilah! strig ă el. Lilah! Treb ui a s ă fie acolo, dar se pom e ni sper â n d s ă nu fie, spe r â n d c ă pleca s e s ă se plimb e prin p ădu r e , sau c ă împr u m u t a s e o barc ă de la mul ţim e a celor care vene a u la ea pent r u rem e dii popul a r e . Sper a, Doam n e , sper a apro a p e în orice ar fi putu t- o duce dep a r t e din cas ă, decâ t s ă fie acolo şi s ă nu fi ie şit pe vera n d ă pent r u c ă z ăce a undev a moa r t ă, sau pe moa r t e .

Aduse şalup a la chei şi o fix ă cu odgon ul de pilon. — Lilah! Duduin d cu cizmele, aler g ă de- a lungul cheiului exact cum f ăcus e în urm ă cu dou ă zile, dar adr e n ali n a pe care o sim ţise atun ci arzâ n d în el era nimic în comp a r a ţi e cu infern ul pe car e- l sim ţe a acu m, de parc ă i-ar fi ţâ şnit sâng el e prin piele. S ări pe vera n d ă, ignor â n d trep t el e. Fer e s t r e l e de pe part e a asta era u intact e , obse rv ă el. Deschis e smulg â n d u şa cu plas ă şi întoa r s e clan ţa u şii princip al e; era desc ui a t ă. P ăşi în casa întun e c a t ă, r ăcor o a s ă, adulm e c â n d înne b u ni t miros u ril e. Casa miros e a ca înaint e: aro m a t ă şi primito a r e , se mai sim ţe a înc ă miros ul turti ţelo r, prob a bil de la cina de alalt ăi e ri sear a. Fer e s t r e l e era u ridica t e şi per d el e albe, imacul a t e , flutur a u în briza u şoa r ă a dimine ţii. Nu sim ţe a miros ul mor ţii plutin d ca o mias m ă, nici miros ul met alic al sâng el ui. Ea nu era în cas ă. O cerc e t ă totu şi, intr â n d în toat e cam e r e l e. Casa p ăr e a ned e r a n j a t ă. Ie şi, ocolind casa, c ăut â n d orice urm ă de violen ţă . Nimic. G ăinile cotcod ăc e a u mul ţu mi t e, ciugulin d dup ă insect e. P ăs ările cânt a u , Elea no r ap ăr u de sub vera n d ă, înc ă gras ă de pui. Se opri s ă o mân g âi e, întorc â n d u- şi capul pest e tot ca s ă verifice fieca r e detaliu al împr ej u ri milor.

— Unde este, Elean o r ? şopti el. Elean o r toar s e şi- şi frec ă trup ul de mân a lui. — Lilah! tun ă el. Elean o r se opri şi se retr a s e înapoi sub vera n d ă. — Vin acu m. Vocea era slab ă şi se auze a venind din spat el e casei. Se întoa r s e în loc dintr- o smucit u r ă, uitân d u- se la copaci. P ădu r e a era apro a p e impe n e t r a b il ă; poat e c ă se uita direc t la ea, de şi nu reu şe a s ă o vad ă. — Unde e şti? strig ă el rep ezin d u- se în spat el e casei. — Aproap e am ajuns. Dou ă secu n d e mai târziu ap ăr u dintr e copaci, c ăr â n d un co ş – şi pu şc a. — Am auzit motor ul, spus e ea apropiin d u- se, dar era m la vreo dou ă sute de met ri şi… ah. Restul cuvint elo r se pier d u r ă în asalt ul înver şu n a t al gurii lui. O ridic ă la piept ul lui, nepu t â n d s ă o lipeas c ă mai mult de el. Vroia s ă o tope a s c ă în car n e a lui şi s ă nu- i mai dea nicioda t ă dru m ul. Era bine. Tr ăia, nu era r ănit ă, era cald ă şi vibra n t ă în bra ţel e lui. Vântul îi sufl ă în fa ţă buclele m ăt ăs o a s e . Îi b ău miros ul, proas p ăt şi delicat, feminin. Gustul ei era la fel, gur a ei r ăsp u n z â n d gurii lui. Auzi co şul c ăzân d la p ăm â n t , apoi pu şc a, apoi bra ţel e ei se pet r e c u r ă pe dup ă el şi ea se ag ăţ a strâ n s de el. Nevoia uruia în el ca un infer n, n ăsc u t ă din

dispe r a t a lui spai m ă şi u şur a r e . Îi smuls e hainel e de pe ea, tr ăg â n d u- i în jos jean şii şi chilo ţii şi ridicâ n d- o dint r e ele. — Jackson? Capul ei se l ăs ă pe spat e, respi r a ţi a ei era saca d a t ă. S ă mer g e m în ăun t r u… — Nu pot a şte p t a , mor m ăi el s ălba tic, ridicâ n do şi sprijinin d- o cu spina r e a de un copac. Picioa r el e ei se ridica r ă şi se închise r ă în jurul coap s elo r lui, în timp ce, în mod auto m a t , încerc a s ă se echilibr e z e. Jackso n se desc h ei e la pant alo ni, se eliber ă şi intr ă în ea. Era fierbint e şi ume d ă şi strâ n s ă, car n e a ei interio a r ă înv ăluind u- l şi cuprinz â n d u- l. Nu era pre g ăti t ă pent r u el; o auzi oftân d, dar nu se pute a opri. Se ret r a s e şi împins e din nou şi de dat a ace a s t a intr ă tot dru m ul. La a cince a împing e r e încep u s ă ter mi n e, trup ul l ăsân d u- i-se gre u pe al ei în timp ce se elibe r a, eliber a r e car e p ăr e a s ă nu se mai ter mi n e , pân ă când capul încep u s ă- i plute a s c ă şi vede r e a i se înce ţo şă , de şi spas m el e contin u a u , mici zvâcniri de senz a ţii f ăcân d u- l înc ă s ă tres a r ă. Se l ăs ă gre u pe ea, lipind- o de copac. Picioar el e îi tre m u r a u şi pl ăm â nii îl ap ăs a u . — Te iubes c, se auzi el spun â n d . Ah, Dumn e z e ul e, mi- a fost atât de fric ă. Mâinile ei îi ţine a u capul, mân g âi n d u- l, încerc â n d s ă- l lini şt e a s c ă. — Jackson? Ce este? Ce s-a întâ m pl a t ?

Înc ă şocat de ce spus e s e , vrem e de un minut Jackson nu reu şi s ă vorbe a s c ă. Cuvint el e îi ţâ şnis e r ă din gur ă f ăr ă s ă se gând e a s c ă. Nu mai spus e s e aces t e cuvint e nici unei femei, de pe vrem e a liceului, când se îndr ăg o s t e a în mod const a n t . Dar î şi d ădu sea m a c ă era u adev ăr a t e , iar asta îl şoc ă apro a p e la fel de mult ca şi mom e n t ul în care le rostis e. El, Jackson Brody, era îndr ăg o s ti t. Se întâ m pl a s e pre a rep e d e ca s ă se obi şn ui a s c ă cu idee a, ca s ă se gân d e a s c ă la ast a pe m ăs u r ă ce deven e a u tot mai implica ţi. Logica îi spun e a c ă era imposibil s ă se îndr ăg o s t e a s c ă de ea într- un interv al de timp atât de scur t; emo ţia îi spun e a la naiba cu logica, o iube a. — Jackson? Încer c ă s ă se smulg ă din acest mom e n t emo ţion al critic, s ă func ţion e z e ca şerif, nu ca om. Venise aici pent r u c ă fuses e ucis un om şi undev a pe parc u r s uitas e de asta, focus â n d u- se în schim b asup r a femeii din cent r ul situa ţi ei. Dar înc ă mai era în ea, înc ă mai era ame ţit de for ţa orga s m u l ui s ău şi nu put e a decâ t s ă se scufu n d e mai mult în ea, s ă o pres e z e mai mult de copac. În jurul lui cânt a u p ăs ările, insect el e bâzâi a u, râul şopot e a . Soar el e pute r ni c al dimin e ţii î şi croia dru m prin pologul des al frunz elor, p ătâ n d u- le pielea. — Îmi par e r ău, reu şi el s ă spun ă. Te- a dur u t ?

Ştia c ă p ăt r u n s e s e în ea mult pre a brut al, iar ea nu fuses e excitat ă şi pre g ăti t ă. — Pu ţin. La încep u t . Dar mi- a pl ăcu t. Cuvint el e suna s e r ă rem a r c a b il de calm. Jackson pufni. — Nu put e a s ă- ţi plac ă prea mult. Cred c ă nu mi- au treb uit mai mult de cinci secu n d e . Şe riful înc ă nu- şi f ăcus e apa ri ţi a; tot b ărb a t ul vorbise. — Mi- a pl ăcu t pl ăce r e a ta. A fost efectiv… înne b u ni t o r . Şi Lilah îl s ăru t ă pe gât. — Mi- a fost o fric ă de moa r t e , recu n o s c u el. — Fric ă? De ce? În sfâr şit, cu mult ă întârzie r e , şeriful î şi în ăl ţă capul. Jackson desco p e r i c ă nu o put e a ches tio n a , c ă nici m ăca r nu pute a vorbi desp r e Thaniel, în pozi ţia lui actu al ă. Se ret r a s e înceti şo r din ea şi se îndep ăr t ă pu ţin, ţinân d- o bine în timp ce picioar el e îi alun e c a u în jos de- a lung ul coaps elo r lui şi Lilah reveni din nou pe prop riile ei picioar e. — Ar fi bine s ă ne gr ăbi m, spus e el ridicâ n d u- i hainel e şi dân d u- i-le, tr ăg â n d u- şi apoi pant alo nii şi pun â n d totul la loc, în ordin e. — Unita t e a de Salvar e ar pute a fi aici dintr- un minut într- altul. — Unita t e a de Salvar e ? r ăsp u n s e ea ca un ecou, ridicâ n d u- şi spr â n c e n e l e a surp riz ă. Jackson a şt e p t ă s ă se îmbr a c e . — Mi- a fost tea m ă c ă ai fost r ănit ă.

— De ce s ă fi fost r ănit ă? Lilah p ăre a în contin u a r e const e r n a t ă. Ca b ăr b a t , ura obliga ţia de a o chestion a . Ca şerif, ştia c ă treb ui a fie s-o fac ă, fie s ă- şi dea chiar ast ăzi demisia. — În dimine a ţa ast a a fost g ăsit trup ul lui Thaniel Varga s. Lilah r ăm a s e nemi şc a t ă, uitân d u- se la el parc ă f ăr ă s ă- l vad ă, cu privire a întoa r s ă spre ea. — Am ştiut c ă o s ă moar ă, spus e ea într- un târziu. — Nu a murit , o corec t ă Jackso n. A fost omor â t. Împu şc a t în fa ţă cu o pu şc ă de vân ăt o a r e . Lilah se întoa r s e de unde o fi fost plec a t ă şi ochii ei verzi îl privir ă cu inten si t a t e . — Tu crezi c ă eu am f ăcut- o, spus e ea.

9 — Mi- a fost tea m ă c ă s-a întors aici şi c ă a ţi încep u t din nou s ă trag e ţi unul în altul. Mi- a fost tea m ă c ă o s ă te g ăse s c moa r t ă sau pe moa r t e . Vocea lui era rem a r c a b il de calm ă, avân d în vede r e cât de zdru n ci n a t se sim ţe a . Lilah scut u r ă din cap. — Nu l-am mai v ăzut pe Thaniel de alalt ăi e ri, dar nu am cum s ă doved e s c asta. O apuc ă de ume ri, scut u r â n d- o pu ţin ca s ă- i atra g ă ate n ţi a asup r a lui.

— Lilah. Tu crezi c ă o s ă te acuz de crim ă. Scum p o, chiar dac ă l-ai fi ucis, dup ă cele întâ m pl a t e , niciun procu r o r nu te va pun e sub acuza r e , cel pu ţin nu proc u r o r ul district u al de aici. Dar eu nu cred c ă tu ai pute a ucide pe cineva, nici m ăc a r pe un tic ălos f ăr ă valoar e ca Thaniel. Vorbe a din nou b ăr b a t ul din el. Şeriful se lupt ă s ă- şi reca p e t e deta şa r e a , de şi cred e a c ă era un caz pierd u t . Nicioda t ă nu va fi det a şa t , când va fi vorb a de Lilah. Lilah se uita la el, mira r e a încep â n d s ă i se citea s c ă în ochi. Într- o sc ăp ăr a r e de intui ţie, Jackson în ţeles e c ă ea nu îl crezu s e când i-a spus, a şa dint r- o dat ă, c ă o iube şt e . De ce ar fi crezu t ? Când sunt aprin şi, b ăr b a ţii spun mer e u „te iubesc”. Doar c ă ei se cuno şt e a u de mai pu ţin de dou ă zile. Şi el era acut de con şti e n t c ă nu- i vorbise şi ea desp r e iubire, ca r ăsp u n s la cuvint el e lui, dar ast a mai put e a a şt e p t a . — Dar sunt câtev a lucru ri car e contin u ă s ă m ă fr ăm â n t e . Te- ai uitat alalt ăie ri la el şi ai spus, „e şti un om mort” şi la naiba, m- ai speri a t de moa r t e . Jackso n nu o între b ă nimic, nu încerc ă s ă- i influen ţe z e în vreu n fel r ăs p u n s u l. El vroia ca r ăs p u n s u l ei s ă vin ă din prop ri a ei gândi r e . Spr e surp riz a lui, Lilah p ăli şi î şi mut ă privire a spr e râu. — Eu doar… am ştiut, spus e ea într- un târziu,

cu vocea înfund a t ă. — Ai ştiut? — Jackson, eu… Nu ştiu cum s ă- ţi explic. Spun â n d asta, se întors e s e pe jum ăt a t e de la el, apoi reveni, ridicâ n d u- şi mâinile într- un gest de neajut o r a r e . — În englez ă. Asta este singu r a mea pret e n ţi e. — Eu pur şi simplu ştiu lucru ri. Am str ăful g e r ăr i . — Str ăfulg e r ăr i ? Din nou acela şi gest de neajut o r a r e . — Nu este o viziune, nu chiar. De fapt, eu nu v ăd nimic, eu doar ştiu. Cum ar fi o intui ţie, doar c ă e ceva mai mult decâ t atât. — Deci ai avut o astfel de str ăfulg e r a r e când te- ai uitat la Thaniel? Ea încuviin ţă din cap. — M- am uitat la el când am ie şit pe vera n d ă şi dintr- o dat ă am ştiut c ă va muri. Nu ştiam c ă va fi ucis. Doar… doar c ă nu va mai veni niciod a t ă pe aici. Jackson î şi frec ă ceafa. Auzea în dep ăr t a r e zgomo t ul unui motor. Unitat e a de Salvar e se apro pi a tot mai mult. — Nu m- am în şela t niciod a t ă, spus e ea apro a p e scuzâ n d u- se. — Nime ni altcinev a nu ştie ce ai spus. Doar eu. Vocea lui era la fel de sum b r ă prec u m se sim ţe a şi el.

Lilah î şi în ăl ţă capul şi o v ăzu mu şc â n d u- şi buza de jos. Deci Lilah îi în ţeles e s e dilem a. Î şi ridic ă apoi capul şi î şi îndr e p t ă ume rii. — Tu treb ui e s ă- ţi faci tre a b a . Nu po ţi p ăst r a ast a pent r u tine şi s ă contin ui s ă fii un bun şerif. Dac ă nu ar fi ştiut deja c ă o iube a, aces t mom e n t ar fi f ăcut ast a pent r u el. Şi brusc, mai ştiu ceva. — Acest e „str ăfulg e r ăr i” sunt motivul pent r u care Thaniel cred e a c ă e şti o vr ăjitoa r e ? Lilah îi zâm bi jalnic. — Când era m mic ă, nu m ă price p e a m pre a bine s ă m ă prefac. M ă d ăde a m de gol singu r ă. — Şi l-ai speri a t, da? Şi to ţi oam e nii ăştia car e vin la tine s ă- i trat e zi – tu doar te ui ţi la ei şi ai str ăful g e r ăr i care- ţi spun ce e r ău cu ei? Lilah se uit ă uluit ă la el şi se înro şi. — Fire şt e c ă nu. Asta este altcev a. Ro şe a ţa îl intrig ă şi îl alar m ă totod a t ă. — Ce fel de altcev a? — Î ţi închip ui poat e c ă sunt un mons t r u ? spus e ea îngrozit ă. — Dar un mons t r u sexy. Povest e şt e- mi. În tonul lui u şor autorit a r se sim ţe a o urm ă de şerif. — Eu v ăd aur e. Ştii, culorile pe care le are oricine în jurul lui. Ştiu ce sem nific ă fiecar e culoar e şi dac ă cineva este bolnav, eu pot s ă v ăd unde şi ştiu ce s ă fac, dac ă îl pot ajuta eu sau dac ă treb ui e s ă mea r g ă la doctor.

Aure. Jackson sim ţi nevoia s ă se a şeze. Auzise el desp r e toat e aces t e prostii venind din evul mediu, dar cât desp r e el, îl l ăsau rece. El nu v ăzus e niciod a t ă vreu n nimb de culori în jurul nim ăn ui, nicioda t ă nu avuse s e dovad a că ase m e n e a lucru ri ar exista cu adev ăr a t . Lilah contin u ă, cu glas tre m u r a t : — Nu am spus nim ăn ui desp r e aces t e aur e. Ei cred desp r e mine c ă sunt doar… o vindec ăt o a r e , ca ma m a mea. Şi ea vede a aur e. Mi- amint e s c c ămi spun e a , când era m mic ă, ce sem nifica ţi e avea fiecar e culoa r e. A şa mi- am înv ăţ a t eu culorile. Lilah se uit ă repe d e spre râu, und e încep u s e s ă se vad ă şalup a. Lacrimi îi umplu r ă ochii. — Tu ai cea mai frumo a s ă aur ă, şopti ea. Atât de cur a t ă şi de boga t ă şi de s ăn ăt o a s ă. Din clipa în care am v ăzut- o am ştiut c ă… Se între r u p s e , iar el nu insist ă. Şalu p a Unit ăţ ii de Salvar e ajuns e s e la cheiul ei şi cei doi b ărb a ţi din ea încep e a u s ă coboa r e . Unul dintr e ei era Hall, care venise s ă intervin ă chiar el, în cazul în care era nevoie de Echipa de Salvar e, iar cel ălalt era un b ăr b a t înalt, slab, al c ăr ui num e Jackso n nu- l ştia, dar ştia c ă este medic. Lilah îns ă i-l ştia. Îl p ăr ăsi pe Jackso n şi ie şi dintr e copaci, în spa ţiu liber, ridicâ n d u- şi mân a s ă- i salut e. Amândoi b ărb a ţii o salut a r ă la rând ul lor. — M ă bucu r s ă v ăd c ă e şti bine, strig ă Hal, în

timp ce înaint a u amâ n d oi pe ponto n. — Foa rt e bine, mul ţu m e s c . Dar Thaniel nu a trec u t pe aici. — Da, ştim. Hall se uit ă pest e Lilah, la Jackso n. — Şerifule, ai pleca t cu un minut pre a devre m e , înc ă nu- mi vine s ă cred. — S ă crezi ce? — Imedia t dup ă ce ai pleca t, a ap ăr u t Jerry Watkins cu ma şin a lui. Noi tocm ai b ăg ăm şalup a în ap ă. Cred e- m ă, Jerry ar ăt a ca naiba, ca dup ă o s ăpt ăm â n ă de chefuit. S-a uitat la sacul din ma şin a de carn e , în car e se afla Thaniel şi a clacat, încep â n d s ă plân g ă ca un copil. El l-a omor â t pe Thaniel, şerifule. I-a cer u t lui Thaniel socot e al ă pent r u şalup a lui şi ştii cum era Thaniel, pre a prost ca s ă ştie când s-o lase mai moale. I-a spus lui Jerry c ă i-a scufu n d a t târfa aia de şalup ă. Scuz ă- m ă, Lilah. Ori pent r u Jerry, şalup a era via ţa lui. Dup ă cum ne- a spus, şi- a pierd u t cont r ol ul, a în şf ăc a t pu şc a din camion e t ă şi l-a împu şc a t pe Thaniel. Dup ă atâ ţi a ani în poli ţie, pu ţin e lucru ri îl mai pute a u impr e sio n a pe Jackson. Nu era deloc sur p ri n s acu m, pent r u c ă v ăzus e prostii şi mai mari. Şi cu toat e c ă luna plin ă era în sc ăd e r e , înc ă vreo dou ă zile tot avea u s ă se mai petr e a c ă ciud ăţ e nii. Dar avea totu şi senz a ţi a c ă lucr u rile îi sc ăp a s e r ă din mân ă. Ar fi treb uit s ă se gân d e a s c ă la Jerry. Oricine îl cuno şt e a pe Jerry,

ştia cât de mult î şi iube a şalup a. El îns ă fuses e atât de conce n t r a t pe Lilah, încât nu fuses e în star e s ă vad ă mai depa r t e . — S- a a şez a t pe jos şi şi- a ridica t mâinile pe cap, s ă se lase ares t a t . Pres u p u n c ă a şa v ăzus e el la televizor, ter mi n ă Hall. Deci asta a fost. Ucide r e a lui Thaniel se rezolvas e înaint e de a fi avut timp s ă se constit ui e într- un mist e r . Totu şi, un mic det aliu îl izbi prin ciud ăţ e ni a lui. Jackson se uit ă la medic. — Dac ă ai ştiut c ă Lilah era bine, c ă Thaniel nu fuses e omor â t într- o lupt ă aici, de ce ai mai venit? — A venit s ă m ă vad ă pe mine, spus e Lilah scut u r â n d din cap. Cory, îmi par e r ău, dar nu te pot ajuta. Ai pietr e la fiere. O s ă treb ui a s c ă s ă mer gi la docto r. — Ah, la naiba, Lilah, nici m ăca r nu ţi-am spus simpto m e l e! — Nu treb ui e s ă mi le spui mie, v ăd foart e bine cum ar ăţ i. Te doar e al naibii de câte ori m ăn â n ci, nu? Te- ai tem u t c ă ai proble m e cu inima, nu? Cory r ăm a s e masc ă. — De unde ştii? — Am pres u p u s . Du- te s ă te vad ă un docto r. Exist ă un specialist bun de gast r o- intes ti n al e în Mont g o m e r y . O s ă- ți dau num el e lui. — Bine, spus e el moroc ăn o s . Sper a s e m c ă era doar un ulcer, pent r u care îmi pute ai da tu ceva.

— Nu, cu ţitul. — La naiba. — Bine, o s ă ne ocup ăm şi de asta, spus e Hall. Dar acu m mai bine ne- am întoa r c e , pent r u că mai avem ceva trea b ă în Pine Flats. Vii şi tu curâ n d , Jackso n? — Foa rt e cur â n d , spus e Jackso n. Din felul în care îi f ăcus e Hall cu ochiul, î şi imagin ă c ă b ăr b a t ul mai în vârst ă mirosis e c ă era ceva între el şi Lilah. Since r, lui Jackso n nu- i p ăs a nici dac ă ştia tot district ul. Împr e u n ă cu Lilah, îi petr e c u r ă din priviri pe cei doi care se întorc e a u la şalup ă şi o luar ă înapoi, în jos pe râu. Jackso n î şi strâ n g e a ochii în soar el e str ălu cito r. — Aure, zici? La naiba, dac ă o cred e a c ă avea pre m o ni ţii, de ce s ă n- o cre a d ă c ă vede a şi aur e? Când iube şti pe cineva, î şi spus e el, acce p ţi multe lucru ri la car e nici m ăca r nu te- ai fi gân dit înaint e. Discr e t, va verifica diagn o s tic ul docto r ul ui în ce- l privea pe Cory, a şa ca s ă fie el sigur, de şi în sinea lui era convins c ă Lilah avuse s e dre p t a t e . În fond, de ce nu şi aur e? Lilah îi c ăut ă mân a. — Ţi- am spus c ă tu ai o aur ă frumo a s ă. Prob a bil c ă te- a ş fi iubit şi num ai pent r u ce am v ăzut în ea. Dar am mai avut o str ăfulg e r a r e , când te- am v ăzut prim a oar ă. Jackson î şi închise mân a cu c ăldu r ă, în jurul

mâinii ei. — Şi m ă rog, ast a ce ţi-a mai spus? Lilah îi arun c ă o privire sum b r ă. — C ă o s ă devii iubir e a vie ţii mele. Jackson se sim ţi u şor ame ţit. Poat e c ă era doar rezult a t ul unei dimine ţi foart e stre s a n t e , dar î şi aminti c ă avus e s e acee a şi senz a ţi e de ame ţe al ă prim a dat ă când a v ăzut- o pe ea. — N- ai spus cumva c ă aces t e str ăfulg e r ăr i nu au dat niciod a t ă gre ş? — Întoc m ai. Sunt sut ă la sut ă adev ăr a t e . Şi Lilah se ridic ă în vârful picioa r elo r şi îl s ăru t ă. Trebui a s ă se întoa r c ă înapoi la munc ă. Trebui a s ă fac ă atât e a şi atât e a lucru ri. Dar nu sim ţe a nevoia s ă le fac ă, atât de mult cât sim ţe a nevoia s ă o str â n g ă pe ea, s ă- şi pet r e a c ă bra ţel e în jurul ei şi s ă o ţin ă lipit ă de el, a şa încât î şi pet r e c u bra ţel e în jurul ei şi o ţinu lipit ă de el, inspir â n d parfu m ul iubirii vie ţii lui, atât de fericit încât cred e a c ă o s ă plesn e a s c ă de atât a fericire. — O s-o face m cum treb ui e, spus e el tar e. Cu tot tacâ m ul. C ăs ăt o ri e. Copii. — Cu tot tacâ m u l, încuviin ţă ea şi o porni r ă spr e cas ă, mân ă în mân ă.

Visc o l u l 1

O s ă ning ă. Cerul era jos şi plat, de un cenu şi u pur p u ri u ame ni n ţă t o r , car e se contop e a cu piscu rile mun ţilor, întun e c â n d u- le, astfel încât era gre u de spus und e se ter mi n a p ăm â n t u l şi und e încep e a cerul. Aerul avea un miros ascu ţit, de amoni a c şi vânt ul îngh e ţa t p ătr u n d e a prin jean şii lui Hope Brads h a w ca şi cum ar fi fost f ăcu ţi din voal şi nu din deni m gros. Copacii gem e a u sub palele de vânt, cren gile trosni n d şi şfichiuin d, sune t ul lugub r u instalâ n d u- se în oasele ei. Era pre a ocup a t ă s ă stea şi s ă prive a s c ă norii, dar era con ştie n t ă de ap ăs a r e a lor tot mai apro pi a t ă. Intui ţia urg e n ţe i o ţine a în mi şca r e , verificâ n d gene r a t o r u l ca s ă se asigu r e c ă mai avea dest ul carb u r a n t , c ărâ n d în caba n a ei lemn e cât mai multe şi stivuind şi mai mult e pe vera n d a mar e, larg ă, din spat el e buc ăt ăr i ei. Poate c ă instinc t el e ei se în şela u şi z ăpa d a nu se va depu n e mai mult de zece, cincisp r e z e c e centi m e t ri, a şa cum spun e a u previziunile met e o. Totu şi, avea încre d e r e în instinct el e ei. Aceas t a era cea de a şapt e a iarn ă a ei în Idaho şi de fiecar e dat ă când c ăzus e foart e mult ă z ăpa d ă, avuse s e înaint e acee a şi senza ţi e de furnic ăt u r ă. Atmosfe r a era înc ăr c a t ă de elect ricit a t e , Mam a Nat u r ă pre g ăti n d u- se pent r u un adev ăr a t viscol. C ă era din cauz a elect ricit ăţ ii static e sau din cauza vechii, simplei ei nelini şti, şira spin ării îi

zbâr n âi a de o star e de anxiet a t e car e nu o l ăsa s ă se odihn e a s c ă. Nu- şi f ăcea griji c ă nu va supr avi e ţui: avea mânc a r e , ap ă, un ad ăpo s t . Totu şi, era pent r u prim a oar ă când Hope avea s ă tre a c ă singu r ă pest e un ase m e n e a viscol. În primii doi ani, fuses e Dylan aici; dup ă moa r t e a lui, tat ăl ei se mut a s e în Idaho ca s ă aib ă grij ă de pensiu n e . Dar unchiul ei Pete suferis e un atac de cord în urm ă cu trei zile şi tat ăl ei a treb uit s ă zboa r e la Indian a p olis ca s ă fie al ăt u ri de fratele lui mai mar e. Prog noz a unchiului se ar ăt a bun ă: atac ul de cord fuses e relativ u şor şi ajuns e s e la spital suficien t de rep e d e ca s ă minim alizez e rava giile. Iar tat ăl ei pl ănuis e s ă mai r ăm â n ă o s ăpt ăm â n ă, pent r u c ă tot nu- şi v ăzus e fra ţii şi surorile de mai bine de un an. Nu- i p ăs a c ă era singur ă, dar pre g ăti r e a cab a n el o r pres u p u n e a mult ă munc ă pent r u un singu r om. Erau opt în total, cu un singu r nivel, unele cu un singu r dormito r, altele, cu dou ă, ad ăpo s ti t e sub copaci uria şi. Patr u se aflau de o part e a caba n ei ei cu acop e ri ş în form ă de A, de sus pân ă jos la p ăm â n t , şi patr u de cealalt ă part e, cele nou ă const r u c ţii form â n d un arc în jurul unui lac pitor e s c, plin cu pe şt e. Treb ui a s ă se asigu r e c ă u şile şi ferest r e l e era u bine fixate împot riva a ceea ce pute a fi un vânt violent, iar robin e ţii treb ui a u desc hi şi şi cond u c t el e dre n a t e ,

ca s ă nu înghe ţe şi s ă crap e când se va într e r u p e cure n t u l, lucru care era absolut sigur ă c ă se va întâ m pl a. C ăde r e a cure n t u l ui nu era o ches ti u n e de dacă ci de când. De fapt vrem e a fuses e blând ă, anul aces t a; de şi era dece m b r i e, nu ninse s e decâ t o singu r ă dat ă, doar câ ţiva centi m e t r i nese m nific a tivi, ultim el e urm e de z ăpa d ă mai v ăzân d u- se înc ă în zonele umb r o a s e , scâr țâi n d sub boca n cii ei. Sta ţiu nile de ski sufer e a u ; prop ri e t a r ii lor ar fi binec uv â n t a t chiar şi o furtu n ă zdrav ăn ă de z ăpa d ă, dac ă acea s t a ar fi l ăsat în urm ă o baz ă bun ă, groa s ă. Pân ă şi b ălosul şi scan d a l a gi ul lor câine de vân ăt o a r e , un ret ri ev e r auriu, altfel cunos c u t sub num el e de Tinke r b ell, de şi nu era nici femel ă şi nici zân ă, p ăre a s ă fie îngrijor a t de vrem e. O urm a lipit în spat el e ei, în timp ce se târ a de la o cab a n ă la alta, a şte p t â n d- o apoi a şez a t pe vera n d ă, cât ă vrem e ea avea de lucru în cas ă, b ătâ n d scân d u r il e cu coad a lui stufoas ă, salut â n d- o u şur a t când î şi f ăcea din nou apa ri ţia. Dup ă ce apro a p e c ă se împiedic ă de el când ie şi din penulti m a caba n ă, îi spus e „Du- te, vâne az ă şi tu un iepur e sau ceva”, dar de şi ochii lui cafenii se aprin s e r ă de entuzia s m la acea s t ă idee, declin ă invita ţi a. Ochii aceia cafenii era u irezistibili, uitân d u- se în sus la ea cu dra go s t e şi încre d e r e ne ţăr m u r i t ă.

Hope se aplec ă şi- l sc ăr pi n ă dup ă urec hi, aduc â n d u- l într- un extaz de zvârcoliri şi puf ăit u ri. — Urât ul e, îi spus e ea dr ăg ăs t o s şi el r ăs p u n s e tonului lingâ n d u- i mân a. Tink avea cinci ani; îl primise la o lun ă dup ă moa r t e a lui Dylan, înaint e ca tat ăl ei s ă vin ă s ă locuias c ă aici, cu ea. Stân g a c e a , ador a bil a, iubitoa r e a ming e de blan ă p ăr e a s ă- i simt ă trist e ţe a şi se dedica s e preoc u p ăr ii de a o face s ă râd ă de gium b u şl u c u r il e lui. O sufoca cu afec ţiu n e a lui, lingâ n d orice part e din ea care îi era la înde m â n ă, plâng â n d noapt e a pân ă când ea capitul a şi ridica pui şor ul de c ăţ elu ş în pat ul ei, unde se instala fericit lipit de ea şi c ăldu r a trup şo r ul ui mic îi f ăcea într- un fel mai supor t a bil ă singu r ăt a t e a nop ţilor. Trept a t , dur e r e a deve ni mai pu ţin acut ă, ap ăr u tat ăl ei şi era acu m mai pu ţin singu r ă şi pe m ăs u r ă ce cre şt e a , Tink se dista n ţa de la sine, mut â n d u- se din patul ei pe covor a şul al ăt u r a t , pent r u ca în final s ă se auto exileze în living, ca şi cum ar fi „în ţăr c a t- o” de prez e n ţa lui. Acum, locul lui obi şn uit, de dor mit era pe covora şul din fa ţa şemin e ul ui, de şi în timp ul nop ţii f ăcea turu ri periodic e prin cas ă, ca s ă se asigu r e c ă în lume a lui câine a s c ă totul era în ordin e. Hope se uit ă la Tink şi pl ăm â nii i se cont r a c t a r ă dint r- o dat ă, ap ăs a ţi de un imens

senti m e n t de panic ă. Tink avea cinci ani. Dylan era mort de cinci ani! Imposibilita t e a gând ul ui o şoc ă. Hope se uita la câine f ăr ă s ă- l vad ă, cu ochii mari şi fic şi, cu mân a înc ă pe capul lui. Cinci ani. Avea treizeci şi unu de ani, o v ăduv ă care tr ăia cu tat ăl ei şi cu un câine, car e nu mai avuse s e o întâlnir e de… Dumn ez e ul e, de apro a p e doi ani deja şi fuses e r ă în total trei întâlniri. Nu exist a u vecini în împr eju ri mi, pensiu n e a o ţinea ocup a t ă vara, când se c ăl ăto r e a mai u şor şi- şi f ăcus e un principiu din a nu se încurc a cu oasp e ţii, nu c ă ar fi cunos c u t pe vreu n ul cu care ar fi vrut s ă se încurc e. Uluit ă, se uit ă înjur ca şi cum nu ar fi recu n o s c u t împr ej u ri mil e. Exista s e r ă mom e n t e , înaint e, când realit a t e a mor ţii lui Dylan o lovea cum plit, dar acu m era altfel. Acum era ca şi cum ar fi primit o lovitur ă în piept. Cinci ani. Treizeci şi unu de ani. Cifrele contin u a u s ă- i r ăsu n e în mint e, f ăcân d u- le s ă se plimb e în cerc, ca ni şte veveri ţe înneb u ni t e . Ce c ăuta ea aici? Î şi tr ăia via ţa retr a s ă în mun ţi, atât de obi şn uit ă s ă fie v ăduva lui Dylan Brads h o w încât uitas e s ă fie ea îns ăşi, cond u c â n d micu ţul, exclusivist ul compl ex care fuses e visul lui Dylan. Visul lui Dylan, nu al ei. Niciod a t ă nu fuses e al ei. Ah, fuses e suficien t

de fericit ă ca s ă vin ă cu el aici, în Idaho, s ă- l ajut e s ă- şi const r ui a s c ă visul în par a di s ul s ălb ătici ei, dar visul ei era mult mai simplu: o c ăs ăt o ri e reu şit ă, copii, gen ul de via ţă de care se bucu r a s e r ă p ărin ţii ei, atât de de dulce în norm alit a t e a ei. Dar Dylan pleca s e , cu visul pent r u totd e a u n a neîm plinit iar acu m şi al ei era în pericol. Nu se rec ăs ăt o ri s e , nu avea copii şi avea treizeci şi unu de ani. — Ah, Tink, şopti ea. Pent r u prim a oar ă se gân di c ă s- ar put e a s ă nu se mai rec ăs ăt o r e a s c ă nicioda t ă, s ă nu aib ă nicioda t ă o familie a ei. Unde disp ăr u s e timpul? Cum se stre c u r a s e a şa, neob s e r v a t , pe lâng ă ea? Ca întotd e a u n a , Tinker b ell îi sim ţi dispozi ţia şi se tras e mai apro a p e de ea, lingâ n d u- i mâinile, obrajii, urec h e a , apro a p e dobor â n d- o în frenezi a simp a ti ei lui. Hope se ţinu de el ca s ă- şi reca p e t e echilibr ul, râzâ n d chiar pu ţin, în ciuda ei, în timp ce se şter g e a de ultim a ofert ă a b ălosului el ret ri ev e r . Coad a lui stufoa s ă se mi şca într- una, limba îi atâ r n a afar ă din gur ă şi el î şi râse râsul lui câines c, care spun e a c ă era de acord cu viteza ei în a- şi da sea m a ce- ar treb ui s ă fac ă. Şi în timp ce cobor a pe potec ă spre ultim a caba n ă, spus e: — Fire şt e , am la cine s ă m ă gân d e s c . Nu- l pot uita pe tata. La urm a urm ei şi- a vând u t casa şi a

venit aici din cauz a mea. Nu ar fi corec t s ă- l dezr ăd ăci n e z din nou, s ă- i spun, „Mul ţu m e s c pent r u ajuto r, dar acu m e timpul s ă o iei din loc.” Şi apoi, cum r ăm â n e cu tine, n ăt ăfle a ţă? Tu e şti obi şn uit cu mult spa ţiu şi haide s ă privim adev ăr ul în fa ţă, nici pre a frumos nu e şti. Tink se ţine a dup ă ea, ţop ăin d la c ălcâiul ei ca un c ăţ elu ş supr a di m e n s i o n a t , cu urec hile ciulite, în timp ce- i ascult a tonul. Era conve r s a ţio n al, nu mai era trist, a şa c ă î şi mi şc ă fericit coad a dint ro part e într- alta. — Poate c-ar treb ui s ă fac un efort s ă ies mai mult. Fapt ul c ă nu am avut decâ t trei întâlniri în cinci ani ar put ea fi vina mea. Haide s ă judec ăm dre p t, part e a proa s t ă în a tr ăi într- o zon ă înde p ăr t a t ă este c ă nu prea ai oam e ni în jur. La naiba! Tink încr e m e n i locului, ochii lui aprin şi oprin d u- se pe o veveri ţă car e s ălta juc ău ş în fa ţa lor, pe potec ă. F ăr ă m ăc a r o privire de scuze pent r u c ă o aba n d o n a , o porni dup ă veveri ţă, într- o urm ări r e furioas ă, l ătrâ n d înne b u ni t. Ambi ţia de o via ţă a lui Tink era s ă cure ţe Idaho de odioas el e alea de veveri ţe; de şi nu prins e s e înc ă niciun a, nu ren u n ţa niciod a t ă s ă mai încerc e. Dup ă ce lupta s e zada r ni c s ă- l fac ă s ă ren u n ţe la obicei, de tea m ă s ă nu dea cumva pest e o veveri ţă turb a t ă, Hope se consola s e, avân d în schim b grij ă s ă- l vaccin ez e periodic

cont r a turb ării. Veveri ţa se c ăţă r ă în cel mai apro pi a t copac şi se opri imedia t în afar a saltu rilor lui Tink, vorbin d cu el şi incitâ n d u- l s ă latr e şi s ă sare mai mult, ca şi cum ar fi b ănuit c ă scan d al a gi o aic a î şi b ăte a joc de el. L ăsâ n d câinele la distr a c ţi a lui, Hope urc ă trep t el e spre vera n d a lung ă a ultim ei caba n e . De şi micu ţul compl ex fuses e idee a lui Dylan, visul lui, de câte ori intr a într- o caba n ă, Hope avea întot d e a u n a un senti m e n t de mân d ri e. El le proiec t a s e , dar ea fuses e cea car e le mobilas e şi le deco r a s e , cea care le între ţi n e a . Mobilier ul era diferit în fieca r e dintr e ele, dar similar prin simplit a t e a şi confort ul lui. Pere ţii era u decor a ţi cu pictu ri de calitat e şi nu cu cape t e de c ăprio a r e , mânc a t e de şoar e ci, cum p ăr a t e de la vechit u ri. Mobilier ul era suficien t de confort a bil pent r u o lun ă de mier e şi suficien t de solid pent r u o partid ă de vân ăto a r e . Dorise ca fieca r e caba n ă s ă arat e ca acas ă, nu ca o cab a n ă închiria t ă, avân d covoar e şi lamp a d a r e şi c ăr ţi şi buc ăt ăr ii perfec t echip a t e . Exista u apa r a t e de radio dar nu televizoa r e , pent r u c ă rece p ţi a în mun ţi era tot timp ul într e r u p t ă şi pent r u c ă majorit a t e a oasp e ţilor spun e a u cât de lini ştit ă era şede r e a lor, f ăr ă televizor. Exista un televizor în cab a n a lui Hope, dar prind e a un singu r post pe vrem e bun ă şi

niciun ul, pe vrem e rea. Se gân d e a s ă invest e a s c ă într- o farfurie de satelit, pent r u c ă iernile era u cum plit de lungi şi ade s e a plictisito a r e şi nu pute a juca la infinit şah cu tat ăl ei. Dac ă o s ă fac ă asta, î şi spus e ea, poat e c ă o s ă pun ă receive r e suplim e n t a r e în vreo dou ă caba n e , ca o op ţiun e suplim e n t a r ă pe care s ă o ofere oasp e ţilor. Lucr u rile nu put e a u r ăm â n e pe loc; dac ă p ăst r a compl ex ul, va treb ui s ă fac ă per m a n e n t schim b ări şi îmbu n ăt ăţ i ri. Luân d o cheie din buzu n a r , deschis e robin e t ul care închide a aduc ţi a de ap ă în caba n ă, ca s ă golea s c ă instala ţi a. Caba n el e avea u înc ălzir e elect ric ă, ceea ce înse m n a c ă în cazul unei pane de cure n t , se r ăce a u imedia t. Fieca r e caba n ă avea un şemin e u , dar pe viscol, cu sigur a n ţă c ă nu va reu şi s ă alerg e de la o caba n ă la alta, s ă fac ă focuri şi s ă le între ţi n ă. Odat ă tre a b a ter mi n a t ă, asigu r ă obloa n el e de la feres t r e şi încuie u şa. Tink renu n ţa s e la veveri ţă şi o a şt e p t a deja pe vera n d ă. — Gata, îi spus e ea. Am ter mi n a t cu toat e. La timp, ad ău g ă Hope când un fulg de z ăpa d ă îi trec u prin fa ţa nasului. Haide, s ă mer g e m acas ă. El în ţeles e cuvân t ul „acas ă” şi s ări în picioar e, puf ăin d ner ăb d ăt o r . Un fulg de z ăpa d ă trec u pe lâng ă nasul lui şi se rep ezi la el, dup ă car e îl apuc ă o alt ă nebu ni e de saltu ri şi încep u s ă aler g e încolo şi încoac e, s ărin d dup ă fulgii de

z ăpa d ă şi încerc â n d s ă- i prind ă. Expr e si a lui o invita pe Hope s ă râd ă, ceea ce şi f ăcu, apoi îl înso ţi în goan a dup ă fulgii de z ăpa d ă, care se tra n sfo r m ă într- un joc de- a prins el e a şi se sfâr şi cu aler g a t ul şi s ăritul prin z ăpa d a care c ăde a, ea îns ăş i ca un copil de cinci ani. La vre m e a când ajuns e la cab a n a ei mar e, era epuiza t ă, gâfâind mai r ău ca Tink şi chicotin d la ghidu şiile lui. Bineîn ţel e s c ă Tink ajuns e s e la u şă înaint e a ei şi ca întotd e a u n a , era ner ăb d ăt o r s ă intr e. Î şi întoa r s e capul s ă latr e la ea, cerâ n d u- i s ă se gr ăb e a s c ă. — E şti mai r ău ca un copil, spus e ea aplec â n d use pest e el ca s ă desc hi d ă u şa. Abia a şte p ţi s ă ie şi afar ă şi odat ă afar ă, abia a şt e p ţi s ă intri înapoi în cas ă. Bucur ăt e mai bine cât mai po ţi de stat ul afar ă, pent r u c ă dac ă z ăpa d a ast a o s ă fie a şa de rea pe cât presi m t eu, o s ă trea c ă zile bun e pân ă o s ă te mai po ţi zben g ui. Logica nu- l impr e sio n ă pe Tink, car e încep u s ă dea şi mai tare din coad ă şi când u şa se desc his e, se lans ă prin desc hiz ăt u r a tot mai mar e, schel ăl ăi n d pu ţin în timp ce cutr ei e r a înc ăp e r e a spa ţioa s ă, din car e se urca la nivelul supe rio r, inspec t â n d toat e miros u ril e familiar e înaint e de a se repezi în buc ăt ăr i e şi înapoi din nou, venind la Hope ca şi cum i-ar fi spus „Am verificat, totul este în ordin e.” Hope îl mân g âi e, apoi î şi scoas e haina grea din piele întoa r s ă, de

oaie şi şi-o ag ăţă pe cuier ul pom de la intra r e , oftân d la imedia t a senza ţi e de u şur a r e , eliber a r e şi r ăco a r e . Casa ei era frumo a s ă, î şi spus e Hope privind în jur. Nu era uria şă , nu era luxoas ă, dar în mod clar, era frumo a s ă. Por ţiu n e a din fa ţă, încad r a t ă într e cele dou ă p ăr ţi ale acop e ri şul ui în form ă de A era un per e t e de gea m u r i, oferind o priveli şt e minu n a t ă spre lac şi spr e mun ţi. Un şemin e u mar e, din piat r ă, se în ăl ţa pe cele dou ă nivele şi din tava n ul din bâr n e expus e atâr n a u dou ă evant ai e gem e n e , f ăcân d s ă circule aer ul cald care se str â n g e a sus, înapoi la par t e r . Hope iube a florile şi ferigi luxuria n t e şi alte plant e de inte rior confer e a u înc ăp e rii o pros p e ţi m e str ălu cito a r e . Du şu m e a u a era din scân d u ri de lemn late, finisat e într- un auriu palid şi acop e ri t e cu covoa r e groa s e, în nua n ţe boga t e de albas t r u şi verd e. O scar ă gra ţioa s ă, curb a t ă, se desf ăş u r a . În sus spr e cel de al doilea nivel şi balus t r a d a alb ă se contin u a de- a lung ul balcon ul ui. De Cr ăciu n împlet e a întot d e a u n a ghirla n d e de lumini şi de verd e a ţă pe toat ă lungi m e a balust r a d e i şi efect ul î ţi t ăia respir a ţi a. Sus se aflau dou ă dor mito a r e – dor mito r ul princip al, cu baia lui şi un dor mito r mai mic, care ar fi treb ui t s ă fie cam e r a copilului. Jos, dincolo de buc ăt ări e , se mai afla un dor mito r spa ţios. Tat ăl ei folose a dor mito r ul de jos,

spun â n d c ă trep t el e era u greu de urca t cu genu n c hii lui, dar adev ăr ul era c ă ara nj a m e n t u l le confer e a amâ n d u r o r a mai mult ă intimit a t e . Buc ăt ări a era spa ţioa s ă şi eficient ă, cu un spa ţiu pent r u bufet e mai mar e decâ t ar fi avut nevoie, cu o insul ă pent r u g ătit, în mijloc, pe care o ador a şi cu un frigide r- cong el a t o r enor m , care ar fi putu t p ăst r a alime n t e suficien t e pent r u o arm a t ă. Se afla acolo şi o c ăm a r ă la fel de bine dota t ă, o mic ă sp ăl ăt o ri e şi un mic veceu de serviciu şi dup ă mut a r e a tat ăl ui ei aici, Hope a mai ad ău g a t o baie comple t ă, legat ă de dormito r ul lui. Efect ul total era incont e s t a b il frumo s şi confort a bil, dar de câte ori se între r u p e a cure n t u l, Hope î şi dore a s ă se fi gân dit mai bine, împr e u n ă cu Dylan, la ce avea şi la ce nu avea s ă fie conec t a t la gen e r a t o r . Frigid e r ul, plita de g ătit şi boiler ul era u conec t a t e . Ca să econo mi s e a s c ă bani şi s ă nu cum p e r e un gene r a t o r mai mic, decise s e r ă s ă nu conec t e z e instala ţi a de înc ălzire, ilumin a t ul şi prizele din per e ţi, excep t â n d u- le pe cele din buc ăt ăr i e . Se gân dis e r ă c ă, în cazul unei c ăde ri de tensiu n e , şemin e ul din living le va gar a n t a suficien t ă c ăldu r ă. Din nefericir e, f ăr ă ventilato a r e l e din tava n care s ă circule aer ul, apro a p e toat ă c ăldu r a şemin e ul ui urca sus, und e era înn ăb u şi t o r de cald, în timp ce jos era rece. Se

pute a tr ăi, dar nu confort a bil, mai ales pe ter m e n lung. Uit ă de satelit, î şi spus e ea. Banii ar fi mai bine chelt ui ţi cu un gene r a t o r mai mar e şi cu câtev a modific ări la instala ţi a elect ric ă. Se uit ă afar ă pe fere a s t r ă; de şi era abia ora trei dup ă- amiaz a, norii era u atât de grei încât ziceai c ă venise înser a r e a . Z ăpa d a c ăde a mai repe d e acu m, cu fulgi grei care pudr a s e r ă deja p ăm â n t u l în alb, doar în scurt ul interv al de când intr a s e ea în cas ă. Se înfior ă brus c, de şi în cas ă era cât se poat e de pl ăcut. Prob a bil c ă o oal ă mar e cu tocan ă de vac ă va fi lucrul cel mai potrivit, î şi spus e ea. Iar în cazul în care cure n t ul se va între r u p e pent r u mai mult timp, o s ă se plictise a s c ă al naibii de tocan a de vac ă, dar înc ălzitul unui bol cu tocan ă în microu n d e va folosi mult mai pu ţin cure n t de la gen e r a t o r , decâ t dac ă şi- ar g ăti câte pu ţin ă mânc a r e de fieca r e dat ă când i-ar fi foam e. Dar poat e c ă se în şela. Poat e c ă nu o s ă ning ă atât de r ău.

2 Nu se în şelas e. Vântul încep u s ă urle, biciuin d în jos, de pe mun ţii îngh e ţa ţi şi ning e a din ce în ce mai tar e. Hope nu mai pute a vede a nimic prin feres t r e ,

a şa c ă desc his e u şa de la intr a r e ca s ă se uite afar ă şi vânt ul s ălbatic izbi u şa înapoi în ea, apro a p e dobor â n d- o la p ăm â n t . Z ăpa d a explod ă în înc ăp e r e a mar e. Nu mai pute a vede a nimic altcev a decâ t un zid alb. Gâfâind, în şf ăc ă u şa şi se for ţă din toat e pute rile, ap ăs â n d u- şi toat ă greu t a t e a pe ea, s ă o închid ă. Vântul se stre c u r a pe la col ţuri, într- un gea m ăt ascu ţit. Tink adul m e c ă la picioar el e ei, asigu r â n d u - se c ă Hope era bine, apoi l ătr ă la u şă. Hope î şi înde p ăr t ă p ăr ul de pe fa ţă şi inspir ă adâ n c. Ăst a era un viscol în toat ă reg ul a, o ninso a r e total ă, în care vânt ul biciuie şt e z ăpa d a , învârtin d- o şi obtu r â n d orice vizibilitat e. O dure a um ăr ul acolo und e o izbise u şa şi z ăpa d a încep e a s ă se tope a s c ă pe du şu m e a u a ei lustr uit ă. — N- o s ă mai fac asta, mor m ăi ea ducâ n d u- se dup ă un mop ca s ă ştea r g ă şi s ă usuc e pode a u a . În timp ce şter g e a apa, luminile se stinse r ă, apoi se reap ri n s e r ă, pent r u ca nici pest e zece secu n d e s ă se sting ă definitiv. Cum se a şte p t a s e la ast a, avea o lante r n ă la înde m â n ă şi o aprin s e . O clip ă, casa r ăm a s e stra ni u de t ăcut ă, apoi gen e r a t o r u l se porni auto m a t şi frigide r ul din buc ăt ăr i e zumz ăi înapoi la via ţă. Doar acest mic zgomo t a fost suficien t ca s ă- i alung e senza ţia alar m a n t ă de nepu ti n ţă. Anticipâ n d , Hope scose s e şi pre g ăti s e l ămpile cu gaz. Aprins e lamp a de pe poli ţa şemin e ul ui,

apoi a şez ă chibrit ul pe spirt ul solid şi vârî ziar e sub bu şt e nii pe car e- i a şez a s e deja. Fl ăc ări mici, albas t r e- galbe n e , se în ăl ţa r ă din hârti e, apoi se ridica r ă spr e be ţel e de spirt solid. Urm ări o clip ă focul, s ă se asigu r e c ă pornis e, apoi se dus e s ă aprin d ă şi celelalt e l ămpi, f ăcân d fitilele mici, ca s ă nu scoat ă fum. În mod obi şn uit nu ar fi aprin s atât e a l ămpi, dar nici singu r ă nu era, în mod obi şn uit. Nicioda t ă nu crezu s e desp r e ea c ă era timid ă sau c ă îi era fric ă de întun e ri c, dar senza ţi a de a fi singu r ă într- o furtu n ă de z ăpa d ă era pu ţin stre s a n t ă. Tink se instal ă pe covorul lui, cu trufa botului odihnin d u- se pe labele din fa ţă. Perfec t mul ţu mi t, închis e ochii. — Nu ar treb ui s ă te exten u e zi în halul ăsta, îl sf ătui Hope pe câinele care îi r ăsp u n s e rostog olin d u- se pe o part e şi întinzâ n d u- se. Nu exist a s e sem n al la televizor toat ă dup ăamiaz a, iar radioul doar hurui a. Îl oprise mai devre m e dar acu m îl rep u s e pe bat e rii şi-l repo r ni, sper â n d ca rece p ţi a s ă fie mai bun ă. Nu era. Oftân d, îl închise la loc. La rat a asta de rece p ţi e, vor trec e dou ă zile bune pân ă când s ă afle c ă era vorba de o furtu n ă de z ăpa d ă. Era pre a devr e m e s ă se duc ă la culca r e ; sim ţe a c ă ar treb ui s ă fac ă ceva, dar nu ştia ce anu m e . Se învârt e a f ăr ă star e prin jur, fluier a t ul ascu ţit al vânt ului c ălcâ n d- o pe nervi. Poat e c ă i-ar

prind e bine o baie. Urc ă sc ările, sco ţâ n d u- şi hainel e pe dru m . C ăldu r a era deja mai mar e sus şi pent r u c ă u şa de la baia ei era desc his ă, în ăun t r u era bine cald. În loc de du ş, î şi umplu cada cu ap ă şi se întins e în ea, cu p ăr ul blond prins în ace în cre şt e t u l capul ui şi cu lumina blând ă a l ămpii cu gaz, lic ărin d pest e ea. Carn e a ei alb ă lucea în ap ă, în lumin a l ămpii cu gaz, curb el e era u pute r ni c lumina t e şi umb r el e se adâ n c e a u , astfel încât sânii p ăr e a u mai volupt u o şi, p ăr ul dintr e picioar e mai închis şi mai miste rio s. Corp ul ei nu ar ăt a r ău pent r u treizeci şi unu de ani, î şi spus e Hope, inspe c t â n d u- se. De fapt, avea un corp al naibii de bine. Munc a gre a i-l p ăst r a s e zvelt şi mu şc hi ulos. Sânii nu era u mari, dar era u sus şi bine form a ţi; burt a era plat ă şi avea un fund dr ăg ăl a ş. Era un trup car e nu mai f ăcus e sex de cinci ani. Alung ă imedia t gând ul. Oricât de mult îi pl ăcus e s ă fac ă drag o s t e cu Dylan, în gen e r a l nu era înne b u ni t ă s ă aib ă o via ţă sexu al ă. Vreo doi ani dup ă moa r t e a lui Dylan nu sim ţise nici cea mai vag ă nevoie sexu al ă. Situa ţi a se schim b a s e trep t a t , dar nu într- atât încât s ă se simt ă suficien t de frust r a t ă ca s ă fac ă ceva s ă schim b e situa ţi a. Acum totu şi, ceva se strâ n g e a în ea, de che m a r e a nevoii. Poat e nu f ăcus e bine c ă f ăcus e baie în cad ă, apa cald ă înv ăluind u- i trup ul gol ca

o ating e r e , ca o mân g âi e r e . Lacrimile îi ard e a u ochii şi şi- i închise l ăsân d use mai mult pe spat e şi scufun d â n d u- se şi mai adâ n c în ap ă, l ăsân d- o s ă o împr e s o a r e . Vroia sex. Un sex pute r ni c, dulce, care s ă- i fac ă s ă- i bub uie inima. Şi vroia s ă iube a s c ă din nou, vroia s ă fie din nou iubit ă. Dore a ace a s t ă apro pi e r e , acea s t ă c ăldu r ă, vroia s ă întind ă mân a, noapt e a şi s ă ştie c ă nu era singu r ă. Vroia un copil. Vroia s ă se plimb e în jur cu sânii umfla ţi şi cu burt a mar e, cu rinichii sub o const a n t ă ap ăs a r e , sim ţin d copilul lor mi şcâ n d u- se în ea. Ah, cât de mult dore a asta. Î şi per mi s e cinci minut e de comp a si u n e , apoi puf ăi şi se ridic ă rep e d e din ap ă, desc hiz â n d scur g e r e a cu deg e t el e de la picioa r e . În picioa r e , tras e per d el el e şi porni du şul, îndep ăr t â n d s ăpu n ul şi am ăr ăci u n e a . Poate c ă nu avea ea un b ăr b a t , dar avea pijam al e frumo a s e , din flanel gros şi se îmbr ăc ă într- una, savur â n d c ăldu r a şi confort ul. Pijam al ele din flanel avea u ace e a şi pute r e de reco nfo r t a r e ca şi un bol fierbin t e cu sup ă într- o zi friguro a s ă, un sublimin al „haid e, haide.” Dup ă ce se sp ăl ă pe din ţi şi- şi perie p ărul, cre m ui n d u- se şi pun â n d u- şi înc ă o per e c h e de şoset e groa s e , se sim ţi consid e r a b il mai bine. O baie fierbin t e în cad ă, câtev a smiorc ăit u ri şi o şedin ţă de autoco m p ăt i mi r e era u lucru ri pe care

nu le mai f ăcus e de mult şi era timpul. Acum c ă ritual ul era în spat el e ei, se sim ţe a gat a s ă fac ă fa ţă furtu nii de z ăpa d ă. Tink st ăt e a întins la picioar el e sc ării, a şte p t â n d- o. D ădu din coad ă salut â n d- o, apoi se întins e în fa ţa ultimei trep t e , a şa încât Hope treb ui s ă sar ă pest e el. — Ai pute a s ă te mi şti şi tu, îl infor m ă ea, ca de fiecar e dat ă. Doar c ă Tink nu vroia s ă price a p ă suge s ti a, pres u p u n â n d c ă era dre p t ul lui s ă se întind ă und e avea el chef. Dup ă c ăldu r a de sus, la part e r era r ăco a r e . Înte ţi focul, apoi î şi înc ălzi o can ă de cacao, la micro u n d e . Se instal ă pe can a p e a cu o cart e, cu caca u a şi cu o mic ă veioz ă ac ţion a t ă cu bate rii. Pern el e de la spat e şi p ătu r a pest e picioa r e într e g e a u perfec ţi u n e a . R ăsf ăţ a t ă, confort a bil ă, se pier d u în lectu r ă. Orele serii se scur g e a u pe nesim ţit e. Hope a ţipi, se trezi, se uit ă la ceas ul de pe poli ţă: zece şi cincizeci. Ar treb ui s ă se duc ă la culca r e, î şi spus e ea, dar s ă se ridice doar ca s ă se întind ă la loc, i se p ăr e a ridicol. Pe de alt ă part e, treb ui a oricu m s ă între ţi n ă focul, care se mic şo r a s e deja. C ăsc â n d , mai b ăg ă câ ţiva bu şt e ni în şemin e u . Tink veni şi el s ă se uite şi Hope îl sc ăr pi n ă dup ă urec hi. Dintr- o dat ă, Tink încre m e n i, cu urec hile ciulite şi un mâr âit în gâtlej. Alerg ă la u şă şi r ăm a s e

acolo, l ătr â n d furios. Era ceva afar ă. Nu ştia cum put e a Tink s ă aud ă ceva pest e şuie r a t u l vânt ului, dar cred e a în acuit a t e a sim ţu rilor lui. Avea un pistol în sert a r u l noptie r ei, dar era sus, pe când pu şc a tat ălui ei era mai apro a p e . Alerg â n d în dormito r, cu şoset el e alune c â n d pe du şu m e a u a lustr uit ă, în şfac ă pu şc a din stativul ei şi cutia cu gloan ţe de pe etaje r a de dede s u b t . Întorc â n d u- se cu ele în cam e r a mar e und e avea vizibilitat e, vârî cinci gloan ţe în f ăga şul lor. Într e şuier a t ul vânt ului şi l ătr ăt u ril e lui Tink, Hope nu pute a auzi nimic. — Tink, potole şt e- te! îi poru n ci ea. Vino aici, b ăiet e. Îl b ătu u şor pe coaps ă şi cu o privire îngrijor a t ă spr e u şă, Tink veni s ă se a şez e lâng ă ea. Îl mân g âi e pe cap, şoptin d u- i vorbe de laud ă. Tink mâr âi din nou, cu to ţi mu şc hii tension a ţi, în timp ce se mut ă în fa ţa ei, împing â n d u- se în picioar e. S- a auzit o bufnitu r ă pe vera n d ă? Ciulind u- şi urec hile, mân g âi n d u- l pe Tink ca s ă- l potole a s c ă, î şi înclin ă capul şi ascult ă. Auzi vânt ul urlân d. Minte a îi aler g a , evaluâ n d posibilit ăţ ile. Un urs? De obicei treb ui a u s ă fie deja în bârlog ul lor, dar cum vrem e a fuses e blân d ă… Un lup, o pum ă… dar aces t e a , dac ă pute a u , evita u oam e nii şi casel e; put e a oare o furt u n ă de z ăpa d ă s ă le

fac ă s ă caut e cu atât a dispe r a r e un ad ăpo s t încât aces t e anim al e ru şino a s e , sperio a s e , s ă fac ă abst r a c ţi e de prop riile lor instinct e ? Ceva bu şi în u şă, tar e. Tink se smuls e de lâng ă ea, rep ezi n d u- se spr e u şă, l ătr â n d din nou din r ăs p u t e r i. Lui Hope îi bub ui a inima în piept, mâinile îi tra n s pi r a u . Î şi şter s e palm el e de pijam a şi strâ n s e mai bine pu şc a. — Tink, potole şt e- te! Tink o ignor ă, l ătr â n d şi mai tar e când se auzi o alt ă lovitur ă în u şă, de dat a ace a s t a suficien t de pute r ni c ă încât s ă fac ă u şa s ă z ăng ăn e . Ah, Dumn e z e ul e, s ă fie un urs? Prob a bil c ă u şa o s ă rezist e, dar nu şi feres t r el e, nu, dac ă anim al ul era hot ăr â t s ă intre. — Ajutor! Hope îngh e ţă , nesigu r ă c ă auzise cuvân t ul înfund a t . — Tink, gur a! strig ă ea şi tonul vocii ei amu ţi scur t câinel e. Hope se repezi la u şă, cu pu şc a preg ăti t ă în mâini. — Este cineva acolo? strig ă ea. O alt ă bufnit u r ă, mai slab ă şi ceva ce sem ăn a cu un gea m ăt . — Dumn e z e ul e Mar e, şopti ea mut â n d u- şi pu şc a într- o singu r ă mân ă şi întinzâ n d u- se s ă desc ui e u şa. Afar ă era un om, pe vrem e a asta.

Nici m ăca r nu se gân dis e la o astfel de posibilita t e , fiind atât de dep a r t e de dru m ul princip al. Oricine şi-ar fi p ăr ăsit prot e c ţi a ma şinii, nu ar fi reu şit s ă ajun g ă la casa ei, nu în aces t e condi ţii. Deschis e u şa şi ceva alb şi gre u se pr ăb u şi la picioar el e ei. Hope ţip ă, dân d u- se înapoi. U şa se bu şi de pere t e şi vânt ul sufl ă z ăpa d a pest e toat ă du şu m e a u a , apoi aspir ă c ăldu r a cab a n ei cu r ăs ufla r e a lui rece. Obiect ul acela alb de pe jos era un b ăr b a t . Hope puse deop a r t e pu şc a şi îl apuc ă de sub bra ţe, î şi înt ări picioar el e şi icnind, încer c ă s ă- l trag ă pest e pra g ca s ă poat ă închid e u şa, reu şin d s ă- l mi şte doar câ ţiva centi m e t r i. La naiba, ce gre u era! A şchii de ghe a ţă îi pi şca u fa ţa ca albinel e şi vânt ul era incre di bil de rece. Închis e ochii în fa ţa asalt ul ui şi se adu n ă pent r u un nou efort. Dispe r a r e a îi d ăde a pute ri; se d ăd u spr e spat e, tr ăg â n d b ăr b a t ul cu ea. C ăzu, sub gre u t a t e a trup ul ui care o ţintui la p ăm â n t , dar picioar el e lui era u înc ă afar ă, pe prag. Tink era lâng ă el, preoc u p a t , l ătr â n d şi s ărind, apoi sche u n â n d . Î şi împins e botul în fa ţa ei, lini ştito r, pent r u el sau pent r u ea, Hope nu put e a şti; apoi adulm e c ă str ăin ul şi î şi relu ă l ătra t ul. Hope se înt ări pent r u un nou efort şi tras e b ăr b a t ul compl e t în ău n t r u . Gâfâind, se târî spre u şă şi se lupt ă s ă o

închid ă. Vântul b ăt e a în ea, ca şi cum ar fi fost furios c ă fuses e l ăsat afar ă. Hope sim ţe a u şa gre a tre m u r â n d sub atac ul lui. Puse z ăvor ul, apoi î şi întoa r s e ate n ţi a spr e b ărb a t . Era într- o star e foart e rea. Înge n u n c h e înne b u ni t ă lâng ă el, înde p ăr t â n d z ăpa d a şi ghe a ţa care f ăcus e r ă o crust ă pe hainel e şi pe prosop ul cu car e- şi înf ăș u r a s e fata. — M ă po ţi auzi? E şti tre az? într e b ă ea insist e n t . Omul r ăm a s e t ăcut, moale, f ăr ă m ăc a r s ă tre m u r e . Ceea ce nu era un sem n bun. Îi d ădu pe spat e glug a scurt ei lui grele şi îi scoas e prosop ul de pe fa ţă, apoi se folosi de el ca s ă- i ştea r g ă z ăpa d a de pe ochi. Pielea lui era alb ă de frig, buzele, vinet e. De la talie în jos, hainele îi era u ude şi acop e ri t e cu un stra t de ghe a ţă. Cât de rep e d e put u, avân d în vede r e dime n si u nile lui şi dificult a t e a de a se lupta cu un om incon şti e n t , îi smuls e hainel e ţepe n e , înghe ţa t e , încep â n d s ă- l dezb r a c e . Mai întâi m ăn u şil e groa s e , apoi scur t a. Nu pier d u timp ul s ă- i inspec t e z e deg e t e l e de dege r ăt u r i, dar se mut ă la picioa r el e lui şi încep u s ă- i desfac ă şiret u ril e de la ghet e, apoi i le scoas e. Avea dou ă per e c hi de şoset e şi i le scoas e pe rân d. Picioa r el e îi era u reci ca ghe a ţa . Revenin d în part e a de sus, încep u s ă- i desfac ă nast u rii de la c ăm a şă şi obse rv ă c ă era îmbr ăc a t în unifor m ă

de ajuto r de şerif, cu c ăm a şa întins ă strâ n s pest e piept şi ume ri. Sub c ăm a şă avea un pulove r ter mic şi sub aces t a, un T-shirt. Fuse s e preg ăti t pent r u vrem e rea, dar nu ca s ă fie prins afar ă, în viscol. Prob a bil c ă- i patin a s e ma şin a, ie şind din dru m , de şi nu vede a cum ar fi putu t parc u r g e dista n ţa ast a, în condi ţii atât de dras tic e. Nu put e a fi nimic altcev a decâ t un mirac ol sau pur a şans ă c ă a ajuns s ă se împiedic e de casa ei. Orice logic ă îi spun e a c ă ar fi treb uit s ă fie mort, în z ăpa d ă. Iar dac ă nu va reu şi s ă- l înc ălze a s c ă, chiar ar pute a muri. Arunc ă cele trei c ăm ăş i într- un mor m a n şi-i atac ă apoi cata r a m a cent u rii. Cata r a m a era acop e ri t ă cu ghe a ţă şi cent u r a era şi ea rigid ă. Pân ă şi fermo a r u l şli ţului era îngh e ţa t . Nepu t â n d vede a în furtu n a de z ăpa d ă, c ăzus e cu sigur a n ţă în lac; fuses e o minu n e c ă reu şis e s ă r ăm â n ă în picioar e şi s ă nu se scufun d e comple t. Dac ă ar fi intr a t sub ap ă şi şi- ar fi udat capul, nu ar mai fi reu şit s ă ajung ă la casa ei; cea mai mar e part e a c ăldu rii trup ul ui se pier d e prin supr af a ţa scalp ul ui. Se lupt ă cu mat e ri al ul îngh e ţa t , folosind u- se de for ţă ca s ă- i scoat ă pant alo nii. Şi mai greu i-a fost s ă- i scoat ă leg ării ter m ali de ded e s u b t , pent r u c ă se lipea u de el. În sfâr şit, iat ă- l z ăcâ n d pe pode a, într- o balt ă de z ăpa d ă şi de ghe a ţă

care se tope a u , îmbr ăc a t num ai în chilo ţi. Se gân di s ă i-i lase pe el, dar şi ei era u uzi şi era mai impor t a n t s ă- l înc ălze a s c ă decâ t s ă- i aper e dece n ţa . I-i tras e în jos, de- a lung ul picioar elo r şi- i aru n c ă pest e gr ăm a d a de haine ude. Trebui a acu m s ă- l usuc e şi s ă- l învele a s c ă. Alerg ă la baia de jos, lu ă câteva proso a p e şi apoi smuls e p ătu r a de pe patul tat ăl ui ei. Alerg ă înapoi. Omul nu se mi şca s e din pozi ţia lui întins ă, pe jos. Îl tras e afar ă din balt ă, uscâ n d u- l rep e d e , apoi întins e o p ătu r ă pe jos şi îl rostog oli pe ea. Înf ăș u r â n d p ătu r a în jurul lui, îl tras e apoi în dre p t ul focului. Tink îl adulm e c ă, sche u n ă şi se întins e lâng ă el. — A şa, b ăiet e, strâ n g e- te mai apro a p e , îi şopti Hope. Mu şc hii îi tre m u r a u de efort, dar aler g ă la buc ăt ăr i e şi vârî unul din proso a p e în microu n d e . Când îl scoas e, era atât de fierbint e încât abia îl pute a ţine în mâini. Alerg ă înapoi în cam e r a mar e şi înf ăşu r ă prosop ul fierbin t e în jurul capul ui b ăr b a t u l ui. Apoi, hot ăr â t ă, se dezb r ăc ă şi ea. Nu avea nimic sub pijam a, dar când via ţa omului aces t ui a depin d e a de cât de rep e d e reu şe a ea s ă- l înc ălze a s c ă, nu avea de gând s ă aler g e sus şi s ăşi ia ni şte desu u ri. În șf ăc â n d cealalt ă p ătu r ă, o ţinu în fa ţa focului pân ă când o înc ălzi. Desf ăc â n d apoi p ăt u r a din jurul b ărb a t ul ui, o întins e pe cea înc ălzit ă pest e el, strâ n g â n d u- i-o

în jurul picioa r elo r reci; apoi se stre c u r ă şi ea sub p ătu r ă, lâng ă el. Cel mai bun mod de a comb a t e hipot e r m i a era împ ăr t ăş i r e a c ăldu rii trup ul ui. Hope se strâ n s e cât mai apro a p e de corp ul lui rece, for ţâ n d u- se s ă nu se retr a g ă la ating e r e a de piele a lui ca ghe a ţa . Ah, Dum n e z e ul e, cât era de rece. Se ridic ă pest e el, î şi puse bra ţel e în jurul lui, ap ăs â n d u- şi fa ţa cald ă de a lui. Îi mas ă bra ţel e şi ume rii, îi vârî mâinile sub burt a ei, î şi lipi mâinile de urec hile lui pân ă când aces t e a se înc ălzir ă. Î şi plimb a picioa r el e în sus şi în jos pe picioar el e lui, înl ăt u r â n d frigul, mas â n d u- i sâng el e din vene. B ărb a t ul gem u, un sun e t slab, şoptit, print r e buzele între d e s c h i s e . — Este bine, şopti ea. Treze şt e- te, dra g ul e. Îi mân g âi e fa ţa, bar b a lui frecâ n d u- i palm a. Parc ă buzele lui nu mai era u atât de vinet e. Proso p ul din jurul capul ui lui se r ăci. Hope îl scoas e şi se strec u r ă afar ă de sub p ăt u r ă, aler g ă la buc ăt ăr i e şi- l reînc ălzi la microu n d e . Înapoi în cam e r ă, îi înf ăş u r ă din nou proso p ul în jurul capului şi se strec u r ă înapoi sub p ăt u r ă, lâng ă el. Era înalt, dar ea nu era; nu- l put e a ajung e dintr- o dat ă. Se prelins e în jos, înc ălzind u- i picioa r el e cu ale ei, împletin d u- şi dege t el e picioar elo r cu ale lui, pân ă când carn e a lui prelu ă pu ţin din c ăldu r a ei. Tr ăg â n d u- se înapoi în part e a de sus, se întins e

din nou pe el. Era num ai mu şc hi şi ast a era bine, pent r u c ă mu şc hii gen e r e a z ă c ăldu r ă. B ărb a t ul încep u s ă dâr d âi e.

3 Hope îl ţinu, mur m u r â n d u - i într- una, încer c â n d s ă- l fac ă s ă vorb e a s c ă cu ea. Dac ă l-ar pute a trezi suficien t ca s ă poat ă bea pu ţin ă cafea, c ăldu r a şi cafein a vor reu şi s ă- l revigor e z e , dar s ă încer c e s ă toar n e cafea în gur a unui om incon şti e n t , era cea mai bun ă meto d ă de a- l frige şi de a- l sufoca. B ărb a t ul gem u din nou şi inspir ă scur t. F ăcu o mi şca r e viguro a s ă cu capul, înde p ăr t â n d u - şi prosop ul. C ăldu r a îi uscas e p ăr ul; era negr u, cu iriza ţii ar ămii în lumin a fl ăc ărilor. Hope îi a şez ă înapoi prosop ul în jurul capului, împiedic â n d u- l s ă piar d ă ceva din pre ţio a s a c ăldu r ă pe care o acu m ul a s e şi îi mân g âi e frunt e a , obrajii. — Treze şt e- te, scum p ul e. Deschid e ochii şi vorbe şt e cu mine. Îi şopt e a într- una, folosind incon şti e n t cuvint e de alint, ca s ă- l lini şt e a s c ă şi s ă- l fac ă s ă- i vorbe a s c ă. Tink î şi ciuli urec hile, pent r u c ă de obicei aces t e cuvint e şi aces t ton blând îi era u adr e s a t e lui. Se dus e la picioar el e b ăr b a t ul ui, întinzâ n d u- se pest e ele. Prob a bil c ă le pute a sim ţi r ăce al a, prin p ătu r ă; cu blan a lui deas ă, poat e c ă r ăcoa r e a îi f ăce a

bine. Sau poat e c ă era instinc t ul car e îi spun e a s ă înc ălze a s c ă b ăr b a t ul. Hope vorbi şi cu Tink, spun â n d u- i ce câine bun era. Dârd âit ul slab, ocazion al, încep u s ă se înte ţe a s c ă, îi zgud ui a trup ul, asprin d u- i pielea, conto r sio n â n d u- i mu şc hii. Din ţii i se str â n s e r ă şi încep u s ă cl ăn ţă n e . Hope îl ţinu în timpul acest ui tre m u r a t convulsiv. Avea dur e ri, era doar vag con şti e n t , gem â n d şi respir â n d greu. Înce r c ă s ă se ghe m ui a s c ă într- o ming e, dar ea îl ţinea pre a strâ n s . — E şti bine, contin u a ea s ă- i spun ă. Treze şt ete, te rog. Deschid e ochii. Incr e di bil, el o ascult ă. Pleoa p el e i se desc his e r ă pe jum ăt a t e . Ochii lui era u sticlo şi, nefocu s a ţi. Apoi îi închise la loc, genel e negr e odihnin d u- i-se pe obr aji. Bra ţel e i se ridica r ă şi se închis e r ă pest e ea, ag ăţ â n d u- se dispe r a t e de c ăldu r a ei, în timp ce era str ăb ăt u t de un nou atac necon t r ol a t de dârd âi t. Tot trup ul lui era tensio n a t , tre m u r â n d îngrozito r. Era put e r ni c ca un bivol; bra ţel e lui era u ca ni şte benzi de o ţel în jurul ei şi Hope îi mur m u r a lini ştito r, frecâ n d u- i ume rii, ap ăs â n d u- se cât mai mult pe el. Da, pielea lui era în mod cate g o ri c mai cald ă, acu m. Ea era încins ă, tran s pi r â n d de efort şi înf ăş u r a t ă în p ătu r a cald ă. Era epuizat ă de efort ul de a- l fi târ â t în ău n t r u şi de lupt a cu

hainel e lui, dar şi de stres ul de a şti c ă va muri dac ă nu reu şe a s ă- l înc ălze a s c ă. B ărb a t ul se relax ă sub ea, sc ăp a t de atac ul de tre m u r a t . Respir a adâ n c. Se mi şc a f ăr ă încet a r e , agitâ n d u- şi picioar el e, smulg â n d u- şi proso p ul de pe cap. Proso p ul p ăr e a s ă- l ene rv ez e, a şa c ă Hope nu i-l mai puse la loc. Îl împ ăt u r i îns ă şi i-l puse sub cap, ca s ă aib ă ceva moale între el şi du şu m e a . La încep u t , el fuses e pre a rece şi situa ţi a pre a urge n t ă pent r u ca Hope s ă- şi dea sea m a , dar de câtev a clipe încep u s e s ă devin ă con ştie n t ă de trup ul lui gol, lipit de al ei. Era un b ăr b a t înalt, bine cl ădit, cu un piept p ăros frumos şi cu mu şc hi tari şi mai frumo şi. Ar ăta şi dest ul de bine, acu m c ă tr ăs ăt u r il e lui nu mai era vine ţii. Sfârc u rile i se excitas e r ă de freca r e a de p ăr ul lui de pe piept şi Hope ştiu c ă era timpul s ă ias ă de sub p ătu r ă. Se împins e înceti şo r în el, încerc â n d s ă se ridice, dar el gem u şi î şi înt ări strâ n g e r e a bra ţelo r în jurul ei, tre m u r â n d din nou, a şa c ă Hope se relax ă la loc. Trem u r a t u l nu mai era la fel de violent de dat a ast a. B ărb a t ul înghi ţi şi î şi linse buzele şi ochii i se desc his e r ă din nou, doar pent r u o secu n d ă. Apoi p ăr u c ă a ţipe şt e , dar fiind cald acu m, Hope nu se mai alar m ă. Şi mu şc hii ei tre m u r a u de epuiza r e . Închise şi ea ochii, odihnin d u- se un minut.

Timpul se scur g e a . Pe jum ăt a t e ador mi t ă, parc ă f ăr ă oase din cauz a oboselii, nu ştia dac ă trec u s e un minut sau o or ă. Mân a lui se mi şc ă în jos pe fundul ei, curb â n d u- se pest e una din fesele ei rotu n d e . Se foi sub ea, picioa r el e mu şc hi ulo a s e i se mi şca r ă, alune c â n d într e coap s el e ei. Penis ul lui sculat se îndre p t a spre desc hi d e r e a ei expus ă. Se întâ m pl ă atât de rep e d e încât el fu în ăun t r u l ei înaint e ca ea s ă se fi trezit comple t. B ărb a t ul se rostog oli, imobilizân d- o într e el şi p ătu r ă, c ăl ărin d- o, împing â n d u- şi penis ul în ea şi mi şcâ n d u- se adâ n c şi rep e d e , cu lovituri pute r ni c e. Dup ă cinci ani de castit a t e , pene t r a r e a o dur u, croind dru m ul pent r u tija lui groas ă, dar îi pl ăce a. Dezorie n t a t ă, incr e di bil de excita t ă, Hope î şi arcui coaps el e şi- l sim ţi înfigâ n d u- se mai adâ n c, împing â n d pân ă în cervix. Strig ă, gâfâin d, gât ul arcuin d u- i-se spre spat e, pe m ăs u r ă ce senz a ţi a îi invad a ter mi n a ţiile nervoa s e . Nu exist a s e fine ţe, nu exista s e un pre a m b u l prelu n gi t. El încep u s e pur şi simplu s ă loveasc ă în ea, gre u t a t e a lui ţintuin d- o jos şi ea î şi petr e c u bra ţel e şi picioar el e pe dup ă el, r ăsp u n z â n d împing e rilo r lui, cu ale ei. În lumina blân d ă a focului şi a l ămpii cu gaz, îi v ăzu fa ţa, ochii acu m desc hi şi, foart e alba şt ri şi înc ă tulbu ri, cu expr e si a conce n t r a t ă asup r a actului fizic.

Ac ţiona din pur instinc t anim alic, trup ul lui era excita t de simpla apro pi e r e de al ei, de intimit a t e a goal ă care fuses e nece s a r ă ca s ă- i salveze via ţa. El era con şti e n t doar de faptul c ă era cald şi viu, de trup ul ei gol în bra ţel e lui. Pe un plan pur fizic, pl ăce r e a era mai inten s ă decâ t orice sim ţise ea vreod a t ă. Nicioda t ă nu se sim ţise mai femeie, nicioda t ă nu fuses e atât de con şti e n t ă de trup ul ei sau de masc ulinit a t e a dur ă a unui b ăr b a t . Îi sim ţe a fieca r e centi m e t r u din tar e a şi catifelat a lui tij ă, în timp ce se mi şca înaint e şi înapoi în ea, sim ţe a bineve ni t a strâ n g e r e a c ăr nii ei inter n e , în timp ce fiecar e lovitur ă o purt a mai apro a p e , tot mai apro a p e de orga s m . Era insupo r t a b il de fierbint e, pielea parc ă i se scoroje a, pl ăce r e a tre m u r â n d ă prelu n gi n d u- se pân ă dincolo de insupo r t a b il. Îi apuc ă fesele, ţinân d u- l strâ n s şi împing â n d u- se cât mai adâ n c în el, ţipân d când pl ăce r e a deja inte n s ă, deveni şi mai mar e. El scoas e un strig ăt r ăg u şi t, se convulsion ă, lovind, coaps el e lui pomp â n d , împr ăş tiin d s ăm â n ţa fierbint e şi Hope se topi într- un puls agoniza n t de senz a ţii. B ărb a t ul se pr ăb u şi pest e ea, tre m u r â n d din fiecar e mu şc hi, cu inima b ătâ n d u- i violent, cu res pi r a ţi a tar e şi rapid ă. La fel de tulbu r a t ă şi de ame ţit ă, Hope î şi pet r e c u bra ţel e pe dup ă el şi- l strâ n s e tar e. Incr e di bil, ador mi r ă. Sfâr şit ă, goal ă, golit ă pe

din ău n t r u , sim ţe a cum se coboa r ă întun e ri c ul pest e ea şi nu pute a face nimic ca s ă i se împot rive a s c ă. Reu şi s ă- i ating ă obraz ul, s ă- i înde p ăr t e z e cu o mân g âi e r e p ăr ul negr u de pe frunt e şi apoi capitul ă nevoii cople şito a r e de odihn ă. O TREZI UN BU ŞTEAN. Tres ări, crisp â n d u- se când corp ul ei prot e s t ă fa ţă de du şu m e a u a tar e de sub ea, de car e o ap ăs a trup ul gre u. Confuz ă, crezu la încep u t c ă visa. Nu pute a fi adev ăr a t , nu pute a sta a şa goal ă, întins ă pe pode a cu un b ăr b a t str ăi n, şi el comple t gol, pest e ea. Dar sfor ăit ul lui Tink, dor mi n d în locul lui obi şn uit şi vânt ul care şuier a, lic ăririle blând e ale luminii de lamp ă îi amintir ă de furtu n a de z ăpa d ă. Şi totul se rea şe z ă la loc. Şi tot atât de brus c î şi d ăd u sea m a c ă şi el se trezis e. St ăt e a întins foart e lini ştit, dar fieca r e mu şc hi îi era tension a t , iar penis ul i se mai cuib ăr e a înc ă în ea, deveni n d tot mai gros, secu n d ă dup ă secu n d ă. Dac ă ea era confuz ă, î şi put e a u şor imagin a cât de dezorie n t a t era el. Îi atins e delicat spina r e a , plimb â n d u- şi palm a în sus, pe mu şc hii lui. — M- am trezit, spus e ea încet, ating â n d u- l ca el s ă ştie c ă ea era acolo pent r u c ă a vrut şi c ă totul era în regul ă. El î şi în ăl ţă capul şi privirile li se întâlnir ă.

Sim ţi apro a p e un şoc palpa bil când se uit ă în ochii aceia alba şt ri, ochi comple t con ştie n ţi, care tr ăd a u ascu ţi m e a pers o n alit ăţ ii din spat el e lor, ca şi fapt ul c ă el în ţele g e a acu m situa ți a. Hope se înro şi. Obrajii încep u r ă s ă- i ard ă şi apro a p e c ă gem u tar e. Ce ar treb ui s ă- i spun ă unui b ăr b a t pe care acu m îl vede a pent r u prim a oar ă, când z ăce a goal ă sub el şi când erec ţi a lui se afla bine ad ăpo s ti t ă în ea. El î şi plimb ă un vârf de deg e t pest e buzele ei, apoi îi mân g âi e u şor obraz ul aprin s. — Vrei s ă m ă opre s c ? şopti el. Prim a dat ă o luase prin surp ri n d e r e , dar Hope era întot d e a u n a brut al de since r ă cu ea şi nu- şi per mi t e a s ă pretin d ă c ă nu fuses e dornic ă. De dat a ace a s t a totu şi, era u amâ n d oi cât se poat e de con şti e n ţi de ceea ce f ăcea u. Ea nu se opri s ăşi studiez e sau s ă- şi între b e r ăsp u n s u l; ced ă, efectiv. — Nu, şopti ea. Nu te opri. Atunci el o s ăr u t ă, un s ăru t blân d şi cerc e t ăt o r , de parc ă nu s-ar fi pet r e c u t nimic într e ei, ca şi cum nu ar fi fost deja în ea. O seduc e a ca şi cum ar fi fost prim a oar ă, s ăr u t â n d- o îndelu n g, pân ă când gur a ei se înclin ă sub a lui, pân ă când limbile li se împletir ă. Mâinile lui se plimb a u tand r e pe sânii ei, înv ăţ â n d cum îi pl ăce a s ă fie atins ă, f ăcân d u- i sfârc u rile s ă i se înt ăr e a s c ă. Îi mân g âi e pânt e c ul, coap s el e, o mân g âi e între

picioar e. Î şi linse vârfurile dege t el o r şi îi mân g âi e mug u r ul extr e m de sensibil al clitoris ului, f ăcân d u- l s ă se umfle, f ăcân d- o pe ea s ă ofteze şi s ă- şi arcuia s c ă imedia t coaps el e în sus. El gem u la senza ţi a ob ţinu t ă, fiind astfel mai adâ n c primit în ea. Hope cred e a c ă o s ă moar ă de atât a agonie senzu al ă înaint e ca el s ă încea p ă în sfâr şit s ă se mi şt e, dar savur a atât de mult pl ăce r e a , încât nul for ţă s ă se gr ăb e a s c ă. Nu î şi d ădu s e sea m a cât de foam e îi fuses e de a şa ceva, de ate n ţi a unui b ăr b a t , de eliber a r e a acea s t a minu n a t ă, spre care duce a actul sexual. Nici frust r a r e a ei de mai devre m e , în baie, nu o pre g ăti s e pent r u ace a s t ă total ă capit ul a r e în fa ţa senz u alit ăţ ii. Savur a fiecar e s ăru t, fieca r e ating e r e , fieca r e mân g âi e r e . Se ag ăţ a de el şi- i întorc e a s ăru t u r il e, încer c â n d s ă- i întoa r c ă o part e din pl ăce r e a pe car e i-o ofer e a el şi judec â n d dup ă cum gem e a , reu şis e. Veni mom e n t u l când nu mai avea u nevoie de ating e ri delicat e, când nu mai cont a nimic altcev a decâ t c ăl ărit ul ap ăs a t , spre orga s m . Hope se l ăs ă s ă se piard ă în urge n ţa mom e n t ul ui, î şi l ăs ă trup ul s ă se scufun d e în pl ăce r e a pur ă… apoi el o excit ă din nou, şoptin d u- i: — Las ă- m ă s ă te mai simt o dat ă, las ă- m ă s ă te simt când ter mi ni.

Şi el abia se mai pute a cont r ol a. Când încep u r ă pulsa ţiile celui de al treilea orga s m , el scoas e un sune t adâ n c, neajut o r a t şi se cutr e m u r ă pest e ea. De dat a acea s t a nu- şi mai per mis e luxul somn ul ui. De dat a ace a s t a el se retr a s e încet şi se pr ăb u şi pe p ătu r ă, lâng ă ea. Îi c ăut ă mân a şi- i strâ n s e dege t el e în palm a lui b ăt ăt o ri t ă. Într- un târziu, o între b ă cu voce calm ă: — Spun e- mi ce s-a întâ m pl a t . Cine e şti tu? O prez e n t a r e în ace a s t ă situa ţi e p ăr e a insupo r t a b il de stânje nit o a r e . Hope se înro şi, dre g â n d u- şi glasul. — Hope Brads h a w . Ochii alba şt ri îi cerc e t a r ă fa ţa. — Tann e r . Price Tann e r . Focul se mic şor a s e pre a mult. Treb ui a s ă mai bag e câtev a lemn e, dar s ă se scoale şi s ă stea goal ă în fa ţa lui îi era imposibil. Se uit ă în jur dup ă pijam a u a ei, într- o jen ă agoniza n t ă, dând uşi sea m a c ă treb ui a mai întâi s ă fac ă o baie. El în ţeles e, doar c ă el nu avea ase m e n e a jene. Se ridic ă în picioa r e , se duse la stiva de lemn e şi ref ăc u focul. L ăsâ n d u- l, Hope îl studi e din cap pân ă în picioa r e , îi pl ăce a ce vede a, îi pl ăce a fiecar e centi m e t r u din el. Mu şc hii i se delimit a u în lumina focului, revelâ n d u- i pant a şi curb a ume rilor largi, piept ul larg, mu şc hii lungi ai coap s elo r . Chiar placid, penis ul lui p ăr e a

intrig a n t de gros şi testic ul el e îi tres ăr e a u greu, sub el. Price Tann er. Îi repe t ă num el e în gân d, silabisin d clar, scurt. Tink p ăr e a pu ţin moroc ăn o s c ă îi fuses e într e r u p t somn ul. Se ridic ă şi- l adul m e c ă pe str ăin şi d ăd u din coad ă când b ărb a t u l se aplec ă şi- l mân g âi e. — Mi- amint e s c l ătr a t ul câinel ui, spus e Price Tann e r . — Te- a auzit înaint e a mea. Îl chea m ă Tinker b ell. Tink, presc u r t a t . — Tinker b ell? Este Homo? o între b ă el cu o privire albas t r ă incre d ul ă. Hope izbuc ni în râs. — Nu, doar c ă este eter n ul optimis t, un c ăţel cara g hi o s. Î şi imagin e a z ă c ă lume a nu exist ă decâ t ca s ă- l r ăsfe ţe pe el. — Poate c ă are dre p t a t e . De cât ă vrem e m ă aflu aici? într e b ă el, studiind tean c ul de haine ude, balta de pe du şu m e a . Hope se uit ă la ceas. Era dou ă şi treizeci. — De trei ore şi jum ăt a t e . Pre a mult e se întâ m pl a s e r ă în acest interv al atât de scur t de timp şi totu şi ea avea senza ţi a c ă nu trec u s e mai mult de or ă. — Te- am târâ t în ăun t r u şi ţi-am scos hainele. Prob a bil c ă ai intr a t în lac, pent r u c ă erai ud de la brâ u în jos. Te- am şter s şi te- am înf ăşu r a t în p ătu r ă.

— Da, mi- amint e s c când am intr a t în ap ă. Ştia m de locul ăst a, ştia m c ă treb ui a s ă fie pe aici, dar nu pute a m vede a nimic. — Nu ştiu cum ai ajuns pân ă aici. De ce erai pe jos? Ai avut un accid e n t ? Şi de ce ai ie şit, pe vrem e a ast a? — Încer c a m s ă ajung jos, la Boise. Blazer- ul meu a patin a t , a ie şit din dru m, par b riz ul s-a spar t, a şa c ă nu pute a m r ăm â n e în el. Cum am spus, ştia m de locul ăsta şi avea m busol ă. Nu avea m alt ă alege r e decâ t s ă încer c s ă ajung aici. — E şti un miracol umbl ăt o r . Since r, treb ui a s ă fii mort, în z ăpa d ă. — Dar nu sunt, datorit ă ţie. Se întoa r s e la p ătu r ă şi se întins e lâng ă ea, cu privire a îngân d u r a t ă. Îi lu ă o bucl ă de p ăr blond, o frec ă între dege t e şi apoi i-o a şez ă frumo s dup ă urec h e . — Când ai intr a t sub p ătu r ă ca s ă m ă înc ălze şti, nu te- ai a şt e p t a t s ă sar pe tine cum îmi reca p ăt con ştiin ţa. Spun e- mi since r, Hope: ai vrut şi tu? Hope î şi dres e glasul. — Am – am fost surprin s ă. Nu c ă nu vroiam. Nu ți-ai dat sea m a ? Închis e ochii, u şur a t . — Nu am o me mo ri e pre a clar ă a tot ce s-a întâ m pl a t pân ă când m- am trezit din somn, c ălar e pe tine. Sau mai exact, mi- amint e s c ce am

f ăcut şi ce am sim ţit, dar nu am fost sigur c ă ai sim ţit şi tu la fel. Î şi întins e mân a pe pânt e c ul ei şi o mân g âi e încet în sus, acop e ri n d u- i sânul. — Când m- am trezit cu o blond ă atât de dr ăg u ţă , cu ochi cast a nii, goal ă pu şc ă, lâng ă mine, am crezu t c ă poat e îmi pier d u s e m min ţile. — Ca s ă vorbim precis, nu era m lâng ă tine. Era m pe tine. Mi s-a p ăr u t cel mai bun mod de a te înc ălzi, spus e ea înro şin d u- se din nou. La naiba cu înro şirile aste a! — A func ţion a t , spus e el şi pent r u prim a oar ă, un zâm b e t îi arcui gur a. Hope î şi pierd u apro a p e respi r a ţi a. Era înne b u ni t o r de atr ăg ăt o r , mai cur â n d decâ t frumos, iar când zâmb e a , inima ei o lua razn a. Prob a bil c ă era vorb a de chimie, î şi spus e ea u şor ame ţit ă. V ăzus e ea b ăr b a ţi mult mai bine; Dylan ar ăt a mai bine, în stil clasic. Dar ce vede a u ochii ei şi ce sim ţe a trup ul ei era u dou ă lucru ri diferit e iar ea nu avus e s e nicioda t ă o reac ţi e sexu al ă atât de put e r ni c ă, pent r u vreu n alt b ăr b a t . Vroia s ă fac ă din nou dra g o s t e , dar înaint e de a ceda nevoii, se for ţă s ă nu uite c ă el trec u s e print r- un chin înfior ăt o r , care- l epuizas e fizic. — Vrei o cafea? îl între b ă ea repe d e , ridicâ n d use în picioa r e. Evit ă s ă se uite la el, în timp ce- şi lua pijam a u a .

— Sau poat e ceva de mânc a r e ? Am f ăcut ieri o crati ţă mar e cu toc ăni ţă . Sau ce- ai zice de o baie fierbin t e ? Boiler ul este legat la gen e r a t o r , a şa c ă avem dest ul ă ap ă cald ă. — Sun ă bine. Totul, spus e el ridicâ n d u- se. Se întins e şi îi lu ă bra ţel e, întorc â n d- o cu fa ţa spr e el. Aplecâ n d u- şi capul, încep u din nou s ă o s ăru t e tand r u , dulce. — Şi vrea u s ă mai fac dra go s t e cu tine, dac ă m ă la şi. Niciod a t ă nu i se mai întâ m pl a s e a şa ceva. Hope se uit ă la el. Inima i se opri din nou o clip ă şi ştiu c ă nu va pun e stop. Cât ă vrem e dur a viscolul, ea şi Prince Tann e r era u împr e u n ă şi poat e c ă nu va mai avea niciod a t ă o ase m e n e a şans ă. — Şi eu a ş vrea, reu şi ea s ă spun ă. — Poate într- un pat, nu pe jos? Îi încerc ui sfârc ul cu deg e t ul mar e, înt ărin d u- i-l. Hope înghi ţi. — Sus. Este cald acolo, pent r u c ă toat ă c ăldu r a urc ă. Dar cum eu nu te- am putu t urca pe sc ări, te- am adus în fa ţa focului. — Nu m ă plâng. Îi lu ă pijam a u a din mân ă şi i-o aru n c ă pe jos. — Dac ă ar fi dup ă mine, haide s ă uit ăm de cafea şi de toc ăni ţă . Şi de baie, dac ă nu te gân d e şti s ă intri în cad ă cu mine. Nu se gândis e, de şi era o idee a naibii de bun ă.

Se l ăs ă în bra ţel e lui, uitân d totul, excep t â n d magi a p ăm â n t e a n ă pe car e o f ăcea u împr e u n ă trup u ril e lor.

4 Hope se trezi a doua zi dimine a ţa al ăt u ri de el şi r ăm a s e acolo, privind u- l dor mi n d, cu trup ul mai profun d mul ţu mit decâ t î şi put e a aminti c ă mai fuses e vreod a t ă. Nu se între b a cum şi de ce îi r ăsp u n s e s e atât de put e r ni c unui b ăr b a t c ărui a nu- i ştia decâ t num el e; acce p t a s e pur şi simplu bucu ri a pe car e i-o adus e s e acea s t ă întâlnir e întâ m pl ăt o a r e . C ăldu r a trup ul ui s ău f ăcea din pat un cuib pl ăcu t, mai ales c ă r ăco a r e a din înc ăp e r e îi spun e a c ă focul se stins e s e în c ămin. Trecu s e atât de mult de când nu mai avuse s e ocazia s ă se bucu r e de acea s t ă simpl ă pl ăce r e de a sta întins ă lâng ă un b ărb a t car e dorm e a , ascult â n d u- i ritm ul calm, profun d al respi r a ţi ei. Vroia s ă se ghe m ui a s c ă apro a p e de el, dar se tem e a s ă nu- l treze a s c ă. Dorm e a adâ n c, dovad ă a epuiz ării lui. Dup ă ce apro a p e c ă înghe ţa s e de frig, nici nu pet r e c u s e o noapt e pre a lini ştit ă. Un bra ţ mu şc hi ulos st ăt e a ridicat pe per n ă şi- i pute a vede a vân ăt ăil e întun e c a t e de la închei e t u r a mâinii. Pest e toat e, avuse s e şi un accide n t de ma şin ă. Minun e a nu era c ă acu m dorm e a , ci c ă d ăd u s e dovad ă de atât a ener gi e în

timp ul nop ţii. Studie şi celelalt e detalii la vede r e. Avea un p ăr frumos, brun e t şi des, cu me şe ar ămii, ca şi cum şi-ar fi pet r e c u t mult timp în soar e. Fa ţa îi era întoa r s ă spre ea şi Hope zâm bi, dorind s ă- şi plimb e dege t ul pe şau a nasul ui, car e era înalt ă şi u şor coroiat ă. Poat e ca rezult a t al unei b ăt ăi. Gura era mar e şi frumo s form a t ă, cu buze moi. Avea un maxilar unghi ul a r şi o b ărbi e cât se poat e de înc ăp ăţ â n a t ă. Ar ătos, robu s t, atr ăg ăt o r ; cate g o ri c nu frumos, a şa cum rem a r c a s e şi mai devre m e . Doar uitân d u- se la el, sânii i se înt ări r ă. Se sim ţe a apro a p e ame ţit ă de for ţa atr a c ţi ei fa ţă de el. Uitas e cât de intoxica n t ă pute a fi pasiu n e a şi cât de put e r ni c ă. Dac ă l-ar fi cunos c u t în circu m s t a n ţe obi şn uit e, fire şt e c ă tot ar fi fost atr a s ă de el; dar f ăr ă acea s t ă cople şito a r e intimit a t e fizic ă for ţat ă, poat e c ă nici m ăc a r nu l-ar fi încur aj a t . Cont a c t ul neces a r dintr e trup u rile lor goale stabilise îns ă o leg ăt u r ă într e ei chiar înaint e ca el s ă- şi fi rec ăp ăt a t con ştiin ţa . Îl mân g âi a s e , îi cuno şt e a textu r a pielii, de la obrajii aspri ţi de bar b a cresc u t ă, la fine ţe a ume rilor lui mu şc hi ulo şi. Sfârc u rile i se înt ăris e r ă frecâ n d u- se de piept ul lui, picioa r el e i se împletis e r ă cu ale lui şi cu toat e c ă nu- l atins e s e sexual, îi sim ţise, inevita bil, orga n el e genit al e, sub ale ei. Nu se l ăsas e furat ă de aces t

gân d. Dar totu şi fuses e apro a p e insupo r t a b il de excita t ă. Atrac ţi a ei sexu al ă nu era cauz a t ă doar de simpla priva ţiu n e . Dac ă se gân dis e înaint e la ast a, acu m ştia c ă era altceva, pent r u c ă în mod cert nu mai duce a lips ă şi totu şi sim ţe a la fel. Potrivire a lor sexu al ă era devas t a t o a r e în perfec ţi u n e a ei. Ca şi cum el s-ar fi n ăsc u t ştiind exact cum s ă o ating ă, ca şi cum trup ul lui fuses e antr e n a t special ca s ă îi aduc ă ei pl ăce r e a maxim ă. Î şi spus e c ă şi pent r u el treb ui a s ă fie la fel, cel pu ţin pe plan sexual. Oricât de epuizat şi de stors fuses e, contin u a s e s ă se excite pent r u ea, mâinile tre m u r â n d u - i efectiv de dorin ţă când o tr ăg e a sub el. Oft ă u şor, repe d e , print r e buze. Vântul contin u a s ă sufle, z ăng ăni n d feres t r el e. Nu put e a vede a nimic altcev a dincolo de gea m decâ t o perd e a alb ă, impe n e t r a b il ă. Cât timp viscole a, lume a nu se pute a interfe r a şi el era al ei. Ce difer e n ţă put e a aduc e o singu r ă zi! Ieri fuses e panica t ă de senza ţi a timpul ui car e trec e a pest e ea, gân din d u- se c ă pierd u s e ocazia de a ob ţine de la via ţă cee a ce î şi dorise dintot d e a u n a cel mai mult – o familie. Ap ăru s e apoi Price Tann e r , adus de viscol şi brus c, viitorul ei devenis e str ăl ucito r de pro misiu ni.

Era ajuto r de şerif. Spus e s e c ă se îndr e p t a spre Boise, deci poat e c ă era de acolo, dar ştia de pensi u n e a de aici, ceea ce înse m n a c ă zona îi era cunos c u t ă, pute a fi localnic. O s ă- l între b e , când se va trezi. În ciuda faptului c ă f ăcus e r ă drag o s t e cu atât a înver şu n a r e toat ă noap t e a şi a faptului c ă sper a s ă se mai bucu r e cât va fi el aici, se tem e a în mod auto m a t s ă se gân d e a s c ă la ei ca la un cuplu. Circu m s t a n ţe l e car e- i adus e s e r ă împr e u n ă era u extr e m e şi odat ă ce vrem e a se va limpezi, el ar put e a pleca pe dru m ul lui f ăr ă s ă se mai uite în urm ă. Ştius e asta de la bun încep u t şi acce p t a s e riscul. Ea, car e nu avus e s e niciod a t ă un iubit, în afar ă de so ţul ei, intra s e în asta cu ochii desc hi şi. Dac ă star e a acea s t a dint r e ei avea s ă se tra n sfo r m e în ceva per m a n e n t , ea ar fi fost cea mai fericit ă. Nu- şi put e a per mi t e s ă se gân d e a s c ă la cuvâ n t ul „iubir e”, cum put e a s ă iube a s c ă pe cineva pe car e nici m ăca r nu- l cuno şt e a ? Era un ama n t tand r u , gen e r o s şi în timp ul nop ţii î şi d ădu s e sea m a c ă avea şi un ascu ţit sim ţ al umor ul ui, calit ăţ i car e- i pl ăce a u , dar era pre a prud e n t ă s ă- şi imagin ez e c ă vreu n ul dintr e ei se îndr ăg o s ti s e . Adev ăr ul era c ă întrez ări s e oport u ni t a t e a de a avea un copil. Dincolo de put e r ni c a atr a c ţi e pent r u el, de

pl ăce r e a fizic ă pe care i-o oferise el, fuses e acut con şti e n t ă de abse n ţa oric ăr ui cont rol al nat alit ăţ ii. Nu mai luase pilula de cinci ani. Şi nu exist a niciun prez e rv a tiv în toat ă casa. Era o femeie s ăn ăt o a s ă, fertil ă, prob a bil c ă şi el era fertil şi mom e n t ul era cât se poat e de potrivit. El ter mi n a s e în ea de cinci ori în timpul nop ţii, f ăr ă nicio barie r ă – chimic ă, hor m o n a l ă sau de orice fel – într e ea şi sper m a lui şi gând ul aces t a era atât de erotic încât tre m u r a de dorin ţă. În dimin e a ţa ace a s t a , cu capul limpe d e şi cu stre s ul urge n ţei în spat el e ei, se sim ţe a vinovat ă de ce f ăcus e. Nici m ăca r nu ştia dac ă era c ăs ăt o ri t! Nu avea verigh e t ă şi nu se gân dis e deloc la asta, toat ă noapt e a . Se strâ n s e în ea la gân d ul c ă se culcas e cu un b ăr b a t însur a t şi nu vroia s ă se gân d e a s c ă la cât de mult o va dur e a s ă desco p e r e c ă era un tic ălos necr e di n cio s. Dar pres u p u n â n d chiar c ă nu era însur a t , adev ăr ul dur era c ă ea nu avus e s e niciun drep t s ă fac ă un pas atât de uria ş f ăr ă consim ţă m â n t u l lui. Nu o într e b a s e nimic, dar el trec u s e tocm ai print r- un chin cum plit şi pute a fi scuza t c ă avea alte lucru ri în minte, cum ar fi c ă se afla înc ă în via ță. Se sim ţe a ca şi cum îi r ăpis e voin ţa liber consi m ţit ă. Dac ă r ăm â n e a îns ăr ci n a t ă, era cât se poat e de norm al ca el s ă se înfurie. Dac ă ar exist a, s ă zicem, delict ul de folosire nea u t o riz a t ă de sper m ă, atun ci ea ar fi g ăsit ă vinovat ă.

Nu- i va fi u şor s ă fie o ma m ă singu r ă, pres u p u n â n d c ă r ăm ăs e s e îns ărci n a t ă. Dac ă şi-ar fi acor d a t timp s ă se gân d e a s c ă la ast a, atun ci prud e n ţa l-ar fi împiedic a t s ă ri şte. Dar ea nu- şi acor d a s e timpul aces t a şi nici Price nu i-l acor d a s e şi tot ce put e a sim ţi acu m era o bucu ri e vinovat ă c ă rezult a t ul aces t ei întâlniri ar put e a fi un copil. Tat ălui ei nu o s ă- i plac ă asta, dar o iube a şi ea nu era o adolesc e n t ă car e nu- şi pute a cre şt e singu r ă un copil. Sigur, ar fi prefe r a t s ă fie m ărit a t ă. Dar a şa cum const a t a s e atât de acut ieri, timp ul trec e a . Şi ea î şi acor d a s e acea s t ă şans ă. Hope se stre c u r ă afar ă din pat, ate n t ă s ă nu- l treze a s c ă. Coaps el e îi tre m u r a u şi o dur e a adâ n c în ea. Primii pa şi au fost mai mult decâ t împletici ţi, carn e a şi mu şc hii ei atât a vrem e nefolosi ţi prot e s t â n d dup ă trat a m e n t u l din timp ul nop ţii. Î şi lu ă hainel e în lini şt e şi ie şi din cam e r ă în vârful picioar elo r. Când coborî, Tink veni spre ea, din buc ăt ăr i e , ner ăb d a r e a lui spun â n d u- i c ă întârzi a s e, c ă era fl ămâ n d , dar c ă iert a orice, bucu r o s de comp a ni e. Îi tur n ă mânc a r e în bolul lui şi se duse apoi s ă fac ă focul. În c ămin nu mai r ăm ăs e s e decâ t cenu şă incan d e s c e n t ă şi casa era rece. A şter n u din nou focul, care se aprin s e imedia t de la cenu şa înc ă arzâ n d ă şi Hope mai ad ău g ă trei lemn e pe gr ăt a r . Apoi puse de cafea şi într e timp

se dus e în dormito r ul tat ăl ui ei şi intr ă sub du ş. Doam n e , î ţi mul ţu m e s c pent r u apa cald ă, spus e ea în gân d, pent r u c ă nu ar fi putu t supor t a apa rece! Du şul dur ă mult, pân ă îi u şur ă dure ril e. Sim ţind u- se acu m mult mai bine, î şi tras e pe ea un treni n g şi un flanel supr a di m e n s i o n a t , î şi pus e dou ă per e c hi de şoset e şi ie şi afar ă, pent r u prim a can ă de cafea. Cu cea şc a în mân ă, intr ă în cam e r a mar e ca s ă ştea r g ă apa b ăltit ă de pe du şu m e a , de asea r ă şi ara nj ă lucru rile lui Price. Cel mai eficient mod de a le usca era s ă le atâr n e pest e balust r a d a balcon ul ui, und e se în ăl ţa c ăldu r a . Îi atâ r n ă haina de spet e a z a unui scau n şi- i puse cizmele în drep t ul focului, pent r u c ă ele treb ui a u s ă se usuc e mai încet, dar duse rest ul hainelor sus. Pân ă când i se vor usca hainel e, pres u p u s e c ă Price va treb ui s ă stea în pielea goal ă. Era pre a înalt pent r u hainel e tat ălui ei şi tot ce- i r ăm ăs e s e de la Dylan era u doar vreo dou ă c ăm ăş i pe care le purt a ea. Nu, dac ă se gân d e a mai bine, tat ăl lui cum p ăr a s e ni şte pant alo ni de treni n g car e avuse s e r ă, în mod clar, o etich e t ă gre şit ă, pent r u c ă era u cu câ ţiva centi m e t ri pre a lungi. Retu r n a r e a lor ar fi cost a t mai mult ă benzin ă decâ t f ăcea u, a şa c ă îi împ ăt u ri s e şi-i vârâ s e în fund ul deb a r al ei. Cum cum p ăr a t u l dup ă m ăsu r ă

era întotd e a u n a risca n t, era sigur ă c ă va g ăsi şi o c ăm a şă pre a mar e. Întins e bine unifor m a , ca s ă nu se usuc e chiar atât de şifona t ă şi când f ăcu asta, obse rv ă o rupt u r ă în crac ul stân g al pant alo nilor. Ridicâ n d pant alo n ul s ă se uite mai bine, v ăzu o pat ă ro şie, decolor a t ă, în jurul g ăurii, ca şi cum ce provoc a s e rupt u r a , provoc a s e şi sâng e r a r e . Dar ea îl dezb r ăc a s e pe Price şi ştia foart e bine c ă nu avea nicio ran ă, nic ăie ri. Se încru n t ă la pat ă, ridic ă în gân d din ume ri şi a şez ă pant alo nii pest e balus t r a d ă. Lipse a ceva. Se uit ă o clip ă la unifor m ă, pân ă când îi pic ă fisa: und e era pistolul lui? Dar nu avea nici tocul pent r u pistol. S ă înse m n e ast a c ăşi scos e s e arm a şi… o l ăsas e în Chevrol e t ul Blazer? Dar a şa ceva nu avea logic ă. Nu avea nici portofel, ceea ce îns ă era mai u şor de în ţeles. Portofelul îi putu s e oricâ n d c ăde a din buzun a r în timp ul c ăl ăto ri ei lui la întâ m pl a r e , prin viscol. Poat e c ă îi c ăzus e chiar în lac. Chiar dac ă şi- ar fi pier d u t pistolul, şi- ar fi scos oare cent u r a şi tocul, aru n c â n d u- le pe dru m ? Doar f ăcea u part e din unifor m ă. Sigur, cine ştia în ce star e se afla când p ăr ăsis e Blazer ul? Poat e c ă se lovise la cap şi nu mai ştia bine ce f ăcea, de şi, dac ă era într- adev ăr confuz, înse a m n ă c ă fuses e nevoie de un miracol şi mai mar e ca s ă- şi g ăse a s c ă dru m ul aici.

Da, pistolul lips ă era doar un mist e r mai mic, unul care va treb ui s ă a şt e p t e pân ă se va scula el. Casa era cald ă, cafea u a gata şi ei îi era foam e. Cobor â n d din nou, lu ă telefon ul doar ca s ă- l verifice, dar linia era moar t ă, nu se auze a nici m ăc a r un bâzâit. Porni radioul und e, iar ăşi, nu auzi decâ t acela şi hâr âit. Având în vede r e vrem e a de afar ă nu se a şt e p t a s e la altcev a, dar întotd e a u n a , în timp ul c ăde rilor de tensiu n e , f ăcea acest e verific ări, pent r u orice event u alit a t e . Pu şc a era acolo unde o l ăsas e, proptit ă de u şă. O lu ă şi o puse înapoi în rast el, în dor mito r ul tat ălui ei, înaint e ca Tink s ă o dobo a r e cu o lovitur ă exub e r a n t ă de coad ă. În mân ă cu o cea şc ă de cafea fierbin t e , f ăcu ordin e în cam e r a mar e, ducâ n d în sp ăl ăto ri e p ătu rile şi proso a p e l e pe care le folosise, ca s ă le spele când va reve ni cur e n t ul. Cur ăţă b ăl ţile de z ăpa d ă şi ghe a ţă topit e. Tink trec u s e înaint e şi înapoi prin ap ă de mai multe ori, l ăsâ n d urm e ude de labe pest e tot în cas ă. Mers e dup ă ele, aplec â n d u- se şi şter g â n d amp r e n t e l e . — Mi s-a p ăr u t mie c ă miroa s e a cafea. Hope î şi ridic ă brus c capul. Price st ăt e a la balus t r a d a de la balcon, cu maxilar ul neg r u de la bar b a cresc u t ă, cu p ăr ul ciufulit, cu ochii cu pleoa p e grele, de somn. Vocea îi era r ăg u şi t ă şi

se într e b ă dac ă nu cumva îi era r ău. — Î ţi aduc o can ă sus. Este pre a frig aici jos pent r u tine, s ă umbli dezbr ăc a t . — Atunci o s ă stau chiar aici, nu sunt pre g ăti t s ă înghe ţ din nou. Nu înc ă. Îi arun c ă un zâm b e t şmec h e r o s şi se întoa r s e s ă- l mân g â i e pe Tink care se urc a s e la el de cum îi auzise vocea. Hope intr ă în dor mito r ul tat ălui ei şi c ăut ă pân ă când g ăsi pant alo nii. Lu ă apoi o per e c h e de boxeri şi ni şte şoset e groa s e, de vân ăt o a r e , dar oricât se str ăd ui a, nu pute a da de bluza supr a di m e n s i o n a t ă. De şi ştia c ă se afla acolo, undev a. Era o c ăm a şă cenu şi e pe car e o purt a s e ea o dat ă, cu leggin şi, dar era atât de mar e încât p ăr e a c ă se pier d e în ea. Ce f ăcus e cu ea? Poate c ă era în deb a r a u a dor mito r ul ui suplim e n t a r , de sus. F ăcu s e ea schim b ul de haine var ă- iarn ă, între deba r a u a acee a şi cea din dormito r ul ei, dar prob a bil c ă nu- i trec u s e r ă chiar toat e prin mân ă. Cu micul tea n c de haine în mân ă, f ăcu o oprir e la buc ăt ăr i e şi tur n ă cafea într- o can ă, ducâ n d apoi totul, sus. Focul înc ălzise repe d e part e a de sus. U şa de la baie era desc his ă şi Price era sub du ş. Hope puse can a pe comod ă. — Ți- am adus cafea u a . El tras e pu ţin per d e a u a şi- şi scoas e capul afar ă.

— Nu vrei s ă mi- o dai? Mul ţu m e s c . B ău cu poft ă, oftân d când cafein a încep u s ă se plimb e prin el. — Ţi- am adus ni şte haine. Sper c ă nu te der a nj e a z ă dac ă por ţi chilo ţii tatii. — Dac ă nu- l der a nj e a z ă pe el, pe mine nici atât. Ochi alba şt ri o prive a u pest e cea şc ă. — M ă bucu r s ă te aud c ă sunt ai tat ăl ui t ău şi nu ai so ţului t ău. Nu te- am între b a t , azi- noap t e. Dar eu nu obi şn ui e s c s ă m ă încur c cu femei m ărit a t e şi precis c ă a ş vrea s ă m ă mai încurc ceva cu tine. — Sunt v ăduv ă. Şi eu m- am gân dit la fel desp r e tine, azi- dimine a ţă , vrea u s ă spun c ă nu mi- a trec u t prin mint e s ă te între b dac ă e şti însur a t . — Nu sunt. Sunt divor ţa t, f ăr ă copii. Şi unde e tat ăl tau? între b ă el pe un ton conve r s a t iv, dup ă ce mai lu ă o gur ă de cafea. — Î şi viziteaz ă frat el e, în Indian o p olis. Unchiul Pete a avut un atac de cord şi tata a zbur a t acolo. Prob a bil c ă o s ă mai stea o s ăpt ăm â n ă. Price îi d ăd u can a înapoi, zâmbin d. — Ce crezi, o s ă mai ţin ă o s ăpt ăm â n ă viscolul ăsta? Hope râse. — Mă îndoiesc. Obse rv ă că amâ n d o u ă închei e t u ril e lui avea u vân ăt ăi. — La naiba. Bine m ăc a r c ă nu se pun e proble m a s ă plec ast ăzi, de şi pres u p u n c ă ar

treb ui s ă anun ţ pe vreo câ ţiva, unde m ă aflu. — Nu po ţi. Au c ăzut şi liniile telefonic e. Tocm ai am verificat. — Al naibii noroc. Auzi, s ă fiu blocat cu o blond ă sexy. Ochii alba şt ri sclipir ă când tras e la loc per d e a u a du şului. Şi din du ş se auzi sune t ul unui fluier a t vesel. Şi lui Hope îi veni s ă fluier e o melodie. Ascult ă vânt ul şuier â n d şi sper ă c ă vor trec e zile pân ă când va reu şi el s ă plece. Î şi aminti ceva. — Ah, am vrut s ă te între b, e şti r ănit pe undev a? Nu am v ăzut deloc sâng e azi- noap t e, dar unifor m a ta este rupt ă şi are sâng e pe ea, sau cel pu ţin a şa cred eu, c ă e sâng e. Trecu r ă câteva secu n d e pân ă sosi r ăsp u n s u l. — Nu, nu sunt r ănit. Nu ştiu desp r e ce pete vorbe şti. — Şi î ţi lipse şt e pistolul, cu toc cu tot. Ţiamint e şti ce s-a întâ m pl a t cu ele? Din nou o pauz ă, apoi Price vorbi, p ărâ n d , dup ă sune t, c ă avea fa ţa întoa r s ă în sus, spre du ş. — Prob a bil c ă le- am l ăsat în Blazer. — Dar de ce s ă- ţi fi scos cent u r a pistolului? — Al naibii s ă fiu dac ă ştiu. Ah… ai cumva vreo arm ă pe aici? Alta, pe lâng ă pu şc a pe care am v ăzut- o asea r ă, vrea u s ă spun. — Un pistol. — Unde îl tii?

— În noptie r ă. De ce? — S- ar put e a ca eu s ă nu fiu singu r ul car e s ă m ă fi pier d u t în viscol şi s ă caut ad ăpo s t. Pu ţin ă prud e n ţă nu stric ă.

5 Când coborî, era proas p ăt b ăr bi e ri t, cu apa r a t u l de ras al tat ăl ui ei şi ar ăt a aler t şi plin de via ţă, în treni n g ul oferit de ea. G ăsise totu şi în cealalt ă deba r a bluza supr a di m e n s i o n a t ă, car e i se potrive a la perfec ţi e. Suficien t de larg ă s ă fie confort a bil ă. În mod obi şn uit ar fi mânc a t num ai cere al e, dar cu el acolo f ăcu un mic dejun cu ou ă şi şunc ă. El veni în spat el e ei, în timp ce se afla la sob ă, întorc â n d şunc a cu furculi ţa şi î şi petr e c u mâinile pe dup ă talia ei. O s ăru t ă în cre şt e t , apoi î şi odihni b ăr bi a acolo. — Nu ştiu ce miroa s e mai bine, cafea u a , şunc a sau tu. — Ei, sunt impr e sio n a t ă. Chiar treb ui e s ă miros bine, dac ă m ă pui pe acela şi nivel cu şunc a şi cafea u a . Îl sim ţi zâmbin d, b ăr bi a mi şcâ n d u- i-se pe cre şt e t u l capului ei. Tonul lui era şi glum e ţ şi serios, senzu al şi o cuprin s e un val de c ăldu r ă care nu avea nicio leg ăt u r ă cu stânj e n e a l a . Se l ăs ă pe spat e, pe el, cu gen u n c hii slabi. Îi sim ţe a

o umfl ăt u r ă serioa s ă în pant alo ni şi î şi frec ă fund ul de ea. — Cred c-ar treb ui s ă ne întoa r c e m înapoi în pat. De dat a acea s t a , nici urm ă de glum ă în vocea lui. — Acum? — Acum. Întins e mân a pe lâng ă ea şi stins e ochiul plitei. Zece minut e mai târziu era goal ă. F ăr ă suflu, tre m u r â n d pe culm e a orga s m u l ui. Coaps el e ei era u pet r e c u t e pest e ume rii lui şi el o cond u c e a , cu limba, spr e totala neb u ni e. Înce r c ă s ă- l împing ă ca s ă se ridice pest e ea, dar el îi imobiliz ă încheie t u r il e mâinilor de pat şi- şi contin u ă tre a b a . Capitul ă, cu coap s el e ridica t e , trup ul convulsion â n d u- se în împlinir e. Doar când se lini şti, se sui pest e ea, strec u r â n d u - şi erec ţi a în ea cu o lovitur ă u şoa r ă car e îl împins e de tot în ăun t r u . Hope inspir ă adâ n c, pent r u c ă uitas e deja cât de total o umple a el. Price încep u o mi şca r e blân d ă înaint e- înapoi, apuc â n d- o de ume ri, urm ăr i n d u- i fa ţa. În ea se lupta u vinov ăţ ia şi onestit a t e a înn ăs c u t ă. — Eu nu iau pilula, izbucni ea, ştiind c ă lipsa ei de prot e c ţi e nu era chiar cel mai potrivit lucru de spus, acu m.

El nu se opri. — Nici eu nu am preze r v a tiv. M- a ş pute a opri, dar asta ar fi ca şi cum ai închide u şa grajd ul ui dup ă ce ai scos calul din el, nu? Dup ă ace e a , cât timp se afla ea în baie, el se îmbr ăc ă la loc şi îi strig ă: — Eu cobor, s ă dau din nou dru m ul la micul dejun. — Vin şi eu într- un minut. Încep e a se sim ţe a incre di bil de slab ă şi de u şur a t ă. Se uit ă în oglind ă la fa ţa ei, la ochii ei cafenii, uria şi. O s ă fie îns ăr ci n a t ă. Ştia ast a, sim ţe a asta. Pers p e c tiv a o terifie şi o înne b u ni totod a t ă de bucu ri e. De acu m înaint e, via ţa ei se va schim b a . Ie şi din baie şi- şi str â n s e hainel e împr ăş ti a t e , tr ăg â n d u- le din nou pe ea. Dup ă o via ţă de prud e n ţă şi de compo r t a m e n t aten t, a- şi asu m a în mod delibe r a t un ase m e n e a risc era ca şi cum s-ar fi urca t la bord ul unei navet e spa ţial e f ăr ă antr e n a m e n t u l neces a r . Price spus e s e c ă pu ţin ă pru d e n ţă nu strica, dar uneo ri nu strica şi s ă fii pu ţin nep ăs ăt o r . Şi oricu m, ea f ăcea ast a în mod delibe r a t , nu cu prud e n ţă . Una dintr e şoset e sfâr şis e între pat şi noptie r ă. Se aplec ă în genu n c hi s ă o scoat ă şi pent r u c ă tot era acolo, pent r u c ă tocm ai î şi amintis e ce- i spus e s e Price, desc his e sert a r ul noptie r ei s ă se asigu r e c ă pistolul era la locul lui.

Nu era. Se ridic ă încet, uitân d u- se la sert a r ul gol. Ştia c ă pistolul fuses e acolo. Când pleca s e tat ăl ei, îl verificas e s ă se asigu r e c ă era înc ăr c a t şi- l puse s e înapoi în noptie r ă. Tr ăind într- un loc atât de pustiu, unde auto a p ăr a r e a era nece s a r ă uneo ri, înv ăţ a s e cum s ă folose a s c ă arm a. Idaho avea mai mult decâ t part e a lui de via ţă s ălba tic ă, atât anim alie r ă cât şi uma n ă. Asprim e a mun ţilor, izolar e a , p ăr e a u s ă fie ca un mag n e t pent r u grup u r i ciuda t e , de la neo- nazi şti la trafica n ţi de drog u ri. Pute a s ă dea pest e un urs sau o pum ă, dar cel mai îngrijor a t ă era s ă nu dea pest e un pr ăd ăt o r uma n. Pistolul fuses e acolo şi acu m nu mai era. Price o într e b a s e und e îl ţine a, nu c ă i-ar fi fost gre u s ă- l g ăse a s c ă. Dar de ce nu- i spus e s e simplu c ă îl vroia la înde m â n ă? Era poli ţist; în ţele g e a c ă se sim ţe a mai confort a bil înar m a t decâ t neîna r m a t , mai ales când nu se afla pe dom e ni ul lui. Coborî gân dito a r e . El st ăt e a la sob ă, ocup â n d use de şunc ă. — Price, mi- ai luat cumv a pistolul? El îi arun c ă o privire rapid ă, evalu â n d- o şi se întoa r s e la şunc a lui. — Da. — De ce nu mi- ai spus c ă mi- l iei? — Nu am vrut s ă te îngrijor ez. — De ce s ă m ă fi îngrijor a t ?

— De al ţi oam e ni desp r e care ţi-am spus c ă ar pute a ap ăr e a aici. — Eu nu am fost îngrijor a t ă, dar se par e c ă tu e şti, spus e ea ap ăs a t . — Mese ri a mea este s ă- mi fac griji. M ă simt mult mai confor t a bil înar m a t . O s ă pun pistolul înapoi, dac ă ast a te sup ăr ă. Hope se uit ă în jur. Nu v ăzu arm a pe bufet. — Unde este? — La brâu. Se sim ţe a nelini ştit ă, dar nu ştia de ce. Şi ea se gân dis e c ă el s-ar sim ţi mai bine înar m a t , ceea ce îi şi confir m a s e . Era doar – pent r u o clip ă, expr e si a lui fuses e… dur ă. Dista n t ă. Asta poat e pent r u c ă lucr a în poli ţie şi vede a atât e a lucru ri pe care un om obi şnuit nici nu s-ar gân di vreod a t ă c ă le- ar pute a vede a, de acee a se a şte p t a el la ce era mai r ău. Dar o clip ă, doar o clip ă, p ăr u s e la fel de periculos ca orica r e dintr e tic ălo şii cu care avea de a face. Fuse s e pân ă atun ci atât de degaj a t şi de accesibil, încât aces t cont r a s t o zdru n ci n ă. Î şi alun g ă star e a de nelini şt e şi nu mai spus e nimic desp r e pistol. În timp ul mesei, într e b ă: — În ce district lucr ezi? — În aces t a. Dar nu am mai fost de mult pe aici. Cum am spus, ştiam c ă exist ă locul ăsta, dar nu am avut timp s ă urc şi s ă v ă cunos c, pe tine şi

pe tat ăl t ău – şi pe Tinker b ell, fire şt e. Câinel e care st ăt e a întins pe jos, într e scau n el e lor, în evide n t a sper a n ţă de a- şi dubla şans el e de a prind e câte o buc ăţ ic ă r ăt ăcit ă, î şi ciuli urec hile auzind u- şi num el e. — Restu rile de la mas ă nu sunt bune pent r u tine, îi spus e Hope. În plus, tu ai mânc a t deja. Tink nu p ăr u desc u r aj a t şi Price râs e. — De când lucrezi în poli ţie? — De unsp r e z e c e ani. Înaint e am lucra t în Boise, spus e el amuz a t . Pent r u ştiin ţă, am treizeci şi patr u de ani, sunt divor ţa t de opt ani, sunt cunos c u t c ă- mi place s ă mai bea u câte o ber e, dou ă, savur e z ocazion al câte un trab u c , dar f ăr ă s ă fiu un fum ăt o r înr ăit. Nu mer g la nicio biseric ă, dar cred în Dumn e z e u . Hope î şi l ăs ă furculi ţa jos. Sim ţe a cum se înro şe şt e . — Nu era m… — Ba da, erai şi nu te cond a m n pent r u asta. Când o femeie îi per mit e unui b ăr b a t s ă fac ă dra go s t e cu ea, are drep t ul s ă se asigu r e în ce- l prive şt e, s ă afle orice detaliu, pân ă la m ări m e a pe care o poar t ă la chilo ţii lui „Fruit of the Looms.” — „Jockeys”, îl corec t ă ea înro şin d u- se şi mai tare. El ridic ă din ume ri. — Eu m ă uit doar la m ări m e, nu la mar c ă.

Amuza m e n t u l i se tra n sfo r m ă în zâmb e t . — Încet e a z ă s ă mai ro şe şti. Deci te- ai uitat la marc a chilo ţilor mei; şi eu m- am uitat la chilo ţeii t ăi în dimine a ţa asta, nu? Pariez îns ă c ă tu doar mi i-ai întins pe ai mei pe balust r a d ă, la usca t, f ăr ă s ă- i adulm e ci, a şa cum am f ăcut eu cu ai t ăi. Îi adul m e c a s e , inspir â n d exag e r a t de profun d, dân d u- şi ochii pest e cap, simulâ n d extaz ul, f ăcân d- o s ă râd ă, înaint e de a- i fi arun c a t pest e um ăr. — Tu adul m e c a i totul, mor m ăi ea. — Oare? Poat e c ă era m excitat. Ia zi, cât de tare era instr u m e n t u l meu? — Era el tar e înaint e de a fi urca t noi sus, deci nu po ţi folosi acest argu m e n t . — Mi se înt ăris e când m- am gân dit s ă- ţi adulm e c desu u ril e. Ea încep u s ă râd ă, bucu r â n d u- se de umor ul lui. Încep e a s ă susp e c t e z e c ă a se cert a cu el ar fi ca şi cum ar vrea s ă prind ă fumul cu mân a . — Dar s ă ştii, eu chiar am un obicei prost, spus e el. — Ah? — Sunt depe n d e n t de cont r o al el e la dista n ţă . — Tu şi cam vreo sut ă de milioan e de oam e ni, în Americ a. Noi put e m prind e aici un post – unul – şi când tat a se uit ă la televizor, st ă cu teleco m a n d a în mân ă. — Eu nu cred c ă sunt chiar atât de r ău.

Price zâmbi şi se întins e spre mân a ei. — Deci, Hope Brads h a w , când situa ţi a va reveni la nor m al, o s ă vrei s ă ie şim împr e u n ă undev a? — P ăi, nu ştiu. O întâlnir e, deci? Nu ştiu dac ă sunt preg ăti t ă pent r u a şa ceva. El chicoti şi d ăd u s ă r ăsp u n d ă, dar o raz ă de soar e c ăzu pe mâinile lor. Ului ţi, se uitar ă amâ n d oi la lumin a razei, apoi afar ă, pe fere a s t r ă. Vântul încet a s e s ă sufle şi se vede a u petice de cer albas t r u . — Fir- ar s ă fie. Cred e a m c ă viscolul o s ă dur ez e mai mult. Spun â n d ast a, se ridic ă şi se duse la fere a s t r ă s ă se uite afar ă. — Şi eu, spus e Hope, deza m ăg i r e a fiind mai mar e decâ t ar fi vrut ea s ă arat e. Totu şi, o invitas e s ă ias ă und ev a. Vrem e a car e î şi reven e a înse m n a c ă el o s ă plece mai curâ n d decâ t anticip a s e ea, dar nu era ca şi cum nu l-ar mai vede a vreod a t ă. Se duse şi ea la fere a s t r ă şi scoas e un oftat când v ăzu cantit a t e a de z ăpa d ă. — Dumn e z e ul e Mar e! Tere n ul familiar era compl e t tran sfo r m a t , ascu n s sub z ăpa d a c ăzut ă, care p ăr e a s ă unifor miz ez e peisajul. Vântul strâ n s e s e om ăt ul pân ă la nivelul feres t r ei dinsp r e vera n d ă. — Pare s ă fie de cel pu ţin un met r u. Oper a t o rii hotelului de schi or s ă fie încân t a ţi, doar c ă le va

treb ui ceva plugu rilo r s ă cure ţe dru m u r il e. Price se duse la u şă şi o desc hi s e şi r ăce al a aer ul ui p ăr u s ă aspir e c ăldu r a din înc ăp e r e . Şi Price trâ n ti u şa la loc. — Iisuse! Cred c ă sunt sub zero grad e. Nicio şans ă s ă se tope a s c ă în curâ n d . În mod ciuda t, vrem e a care se îmbu n ăt ăţ e a p ăr e a s ă- l nelini şt e a s c ă pe Price. De- a lung ul zilei, Hope obse rv ă c ă de câteva ori se dus e s e de la o fere a s t r ă la alta, uitân d u- se afar ă, iar când f ăcea ast a, st ăt e a într- o part e a feres t r e i. Ea era ocup a t ă, pent r u c ă fiind conse m n a t ă în cas ă nu înse m n a c ă nu avea treb u ri de f ăcut, cum era sp ălat ul rufelor, de şi f ăr ă cure n t elect ric îi era de dou ă ori mai gre u şi dur a de dou ă ori mai mult. Price o ajut ă s ă stoa r c ă rufele pe car e le sp ălas e ea de mân ă, apoi supor t ă cu suficien t stoicism frigul ca s ă mai aduc ă lemn e de foc, în timp ce ea atâr n a rufele pe balust r a d ă, la usca t. Îi verific ă unifor m a , luând u- i c ăm a şa şi pip ăin d- o la cus ăt u ri, ultim el e car e se usca u. O s ă- i mai treb ui a s c ă o or ă, î şi spus e ea, indifer e n t cât de fierbin t e o s ă într e ţi n ă Price focul. Temp e r a t u r a la etaj treb ui a s ă fie apro a p e de treizeci şi dou ă de gra d e , încep u s ă întind ă la loc c ăm a şa pe balus t r a d ă, când ate n ţi a îi fu atr a s ă de etich e t ă. Dimen si u n e a c ăm ăş ii era de treizeci şi nou ă. Ciuda t. Ştia c ă Price era mai mar e ca atât. De

fapt, c ăm a şa fuses e strâ m t ă pe el; î şi aminti cât de tension a ţi era u nast u rii, asea r ă. Sigur, purt a un maieu ter mic pe ded e s u b t , care f ăce a ca unifor m a s ă par ă mai str â m t ă decâ t era. Dar dac ă ea i-ar fi cum p ăr a t o c ăm a şă lui Price, nu sar fi uitat la ceva mai mic de pat r uz e ci şi unu. Price intr ă cu bra ţul plin de lemn e, pe care le a şez ă lâng ă şemin e u . — M ă duc s ă cur ăţ scar a, îi strig ă el. — Asta mai poat e a şte p t a pân ă când se mai înc ălze şt e vrem e a . — Acum c ă nu bat e vânt ul, este supor t a b il câtev a minut e, mai mult nici nu- mi treb ui e. Î şi închis e nast u rii de la scur t a lui gre a şi ie şi. Bine m ăca r c ă- şi puse s e ni şte m ăn u şi de- ale tat ălui ei, pent r u munci grele, iar dac ă ghet el e nu i se usca s e r ă comple t, avea trei per e c hi de şoset e, în picioar e. Tink ie şi cu el, fericit c ă- şi pute a face treb u ril e afar ă şi nu pe o buca t ă de cârp ă. Cu vrem e a tot mai bun ă, poat e c ă o s ă prind ă ceva la radio, acu m. Cobor â n d , îl porni; muzica umplu aer ul, o u şur a r e bineve nit ă dup ă bâzâit ul acela şi ascult ă cânt e c ul, în timp ce scot e a toc ăni ţa din carn e de vac ă din frigide r, s ă o înc ălze a s c ă pent r u mas a de prâ nz. Fire şt e , star e a vremii era prim a ştire şi cum se ter mi n ă cânt e c ul, spich e r ul încep u s ă în şire lista împr ej u ri milor. Drum ul ei era impr a c tic a bil, auzi

ea anu n ţul, iar depa r t a m e n t u l de desz ăp e zi r e estim a c ă va fi nevoie de cel pu ţin trei zile pent r u cur ăţ a r e a tutu r o r dru m u r ilo r din district. Serviciul po şt al func ţion a frag m e n t a t , dar echip el e de desz ăp e zi r e lucra u din gre u pent r u rest a u r a r e a lui. În contin u a r e , spich e r ul anu n ţă : — În timp ul furtu nii, un autob u z car e tra n s p o r t a şas e prizonie ri a der a p a t şi a ie şit din dru m , pe County Road 12. Trei oam e ni au fost uci şi, inclusiv dou ă ajutoa r e de şerif. Cinci prizonie ri au evad a t; doi au fost prin şi, dar trei se mai afl ă înc ă în libert a t e . Nu se ştie dac ă au supr avi e ţui t viscolului. Fi ţi aten ţi la str ăi nii pe care- i vede ţi în zon ă. Deoa r e c e unul dint r e prizonie ri este desc ris ca fiind foart e periculos. Hope încre m e n i. I se f ăcu r ău. County Road 12 era la doar câtev a mile de ea. Se întoa r s e şi închis e radioul, vocea spich e r ul ui zgâriind u- i dintr- o dat ă nervii. Trebui a s ă se gând e a s c ă. Din nefericir e, la cee a ce se gând e a ea era apro a p e pre a însp ăi m â n t ăt o r ca s ă insist e. C ăm a şa lui Price era pre a mic ă pent r u el. Nu avea portofel. Îl aru n c a s e , dar acu m era sigur ă c ă pat a de pe pant alo nii lui era de sâng e – iar el nu avea o ran ă care s ă- i core s p u n d ă. Avea vân ăt ăi la încheie t u r i – de la c ătu şe ? Şi nu avea arm ă.

Dar acu m, avea. Pe a ei.

6 Dar mai avea pu şc a. Hope l ăs ă toc ăni ţa pe bufet şi se duse în dor mito r ul tat ăl ui ei. Lu ă pu şc a din rast el, r ăsuflâ n d u şur a t ă când gre u t a t e a ei lini ştito a r e i se instala în mâini. De şi o înc ărc a s e abia în sea r a trec u t ă, lec ţia „verific ă întotd e a u n a arm a” îi intr a s e bine în sâng e, încât desc his e perc u t o r u l – şi se uit ă la mag azi a goal ă. I-o desc ăr c a s e el. C ăut ă repe d e gloan ţel e; precis le ascu n s e s e pe undev a. Erau prea grele ca s ă le car e cu el pest e tot şi oricu m nu avea buzun a r e la pant alo ni. Dar pân ă s ă mai apuc e s ă se uite şi în alte locuri, auzi desc hiz â n d u- se u şa şi se îndr e p t ă, ate n t ă. Dumn e z e ul e, ce treb ui a s ă fac ă? Trei prizonie ri se mai aflau înc ă în libert a t e , dar unul dintr e ei era consid e r a t extr e m de periculos. Avea şans a de doi la unu ca nu el s ă fie cel periculos. Dar îi luas e pistolul şi- i desc ăr c a s e pu şc a – de fiecar e dat ă, f ăr ă s ă- i spun ă. Era clar c ă unifor m a o scose s e de pe unul dintr e poli ţi ştii mor ţi. La naiba, de ce nu- i preve nis e spich e r u l pe oam e ni c ă unul dintr e de ţinu ţii evad a ţi era îmbr ăc a t în unifor m ă de poli ţist? Price era pre a intelige n t ca s ă fac ă pâr n ai e

pent r u un delict de dou ă par al e şi dac ă totu şi i sar fi întâ m pl a t ast a, nu şi- ar fi cresc u t singu r pede a p s a , print r- o evad a r e . Un delincve n t obi şn uit era, în gen e r a l, un om prost. Ori Price nu era câtu şi de pu ţin un prost. Bazân d u- se pe obse rv a ţiile f ăcut e de ea în curs ul dimine ţii, î şi spus e c ă tocm ai i se confir m a s e ne şa n s a de a fi r ăm a s înz ăp ezit ă împr e u n ă cu un evad a t extr e m de periculos. Ce pute a înse m n a „extr e m de periculos” altcev a decâ t c ă era un crimin al? Un delincve n t oare c a r e nu era etich e t a t astfel, dac ă fura televizor ul cuiva. — Hope? o strig ă el. Hope puse rep e d e pu şc a la loc în rast el, încerc â n d s ă par ă cât mai calm ă. — Sunt la tat a în cam e r ă, îi ara nj ez lucru rile, r ăs p u n s e ea. Deschis e şi închis e un sert a r pent r u efect sonor, apoi î şi lipi un zâmb e t pe fa ţă şi se duse la u şă. — Ai îngh e ţa t ? — Suficien t, spus e el sco ţâ n d u- şi hain a şi atâr n â n d- o. Tink î şi scut u r ă de pe el cinci kilogr a m e de z ăpa d ă, apoi veni s ărind spre Hope ca s ă o salut e, dup ă îndelu n g a t a lui abse n ţă de zece minut e. Îl cert ă din auto m a t i s m pent r u c ă udas e din nou du şu m e a u a , de şi rat ă efect ul, aplec â n d u- se s ă- l mân g âi e. Se duse dup ă m ăt u r ă şi mop,

sper â n d c ă expr e si a ei nu o va tr ăd a. Î şi sim ţe a fa ţa încor d a t ă de tensiu n e ; orice zâm b e t pe carel încer c a , ar ăt a prob a bil ca o grim a s ă. Ce pute a face? Ce op ţiuni avea? Pe mom e n t nu era în pericol, nu cred e a ast a. Price nu ştia c ă ascult a s e radioul, a şa c ă nu se sim ţe a ame ni n ţa t ă. Nu avea motive s ă o ucid ă; ea îi asigu r a mânc a r e , ad ăpo s t şi sex. P ăli. Nu pute a supo r t a s ă mai fie atins ă de el. Pur şi simplu nu put e a. Îl auzi în buc ăt ăr i e, luân d u- şi şi înc ălzind u- şi o can ă cu cafea. Încep u r ă s ă- i tre m u r e mâinile. Ah, Dumn e z e ul e, cât suferis e gân din d u- se c ă el o s ă plece. Nicioda t ă nu fuses e atât de atra s ă de un b ăr b a t , nici m ăc a r de Dylan. Îl înc ălzise cu trup ul ei, îi salvas e via ţa; într- un fel primitiv, prim a r , era al ei acu m. În doar dou ăs p r e z e c e scur t e ore, el devenis e cent r ul gân di rii şi emo ţiilor ei, iar dac ă nu îndr ăz n e a înc ă s ă num e a s c ă ast a dra go s t e , era doar din efort ul de autop r o t ej a r e – pre a târziu. O part e din ea fuses e sfâ şiat ă şi nu ştia dac ă va pute a supr avie ţui aces t ei agonii. Ar pute a – Doam n e , Dumn ez e u l e – ar pute a chiar s ă- i poart e copilul. Râses e cu ea, glumis e cu ea, f ăcus e dra go s t e cu ea. Fuse s e atât de tand r u şi de ate n t fa ţă de ea încât nici acu m nu pute a desc ri e ast a altfel decâ t c ă f ăcus e r ă cu adev ăr a t drag o s t e . Sigur, Ted Bundy fuses e şi el un b ăr b a t extre m de

atr ăg ăt o r , doar c ă avea prost ul obicei de a viola şi a ucide femei. Hope se consid e r a s e întotd e a u n a un foart e bun judec ăt o r al cara c t e r e l o r şi tot ce îi ar ăt a s e Price pân ă acu m spun e a desp r e el c ă era o perso a n ă dece n t ă, pl ăcut ă, gen ul de b ăr b a t car e s ă antr e n e z e echip el e din Liga mic ă şi car e s ă dans ez e un jalnic doi pa şi. Îi preze n t a s e chiar, într- un mod amuz a n t , star e a lui civil ă şi o invitas e la o întâlnir e undev a, ca şi cum ar fi urm a t s ă se afle mult ă vrem e în pre aj m a ei, s ă fac ă part e din via ţa ei. Ori juca el tar e, ori era compl e t delira n t . Î şi aminti clipa în care brusc, expr e si a lui se schim b a s e compl e t în ceva dur şi înfrico şăt o r şi ştiu c ă nu delira. Era periculos. Trebui a s ă- l pred e a . Ştia asta, acce p t a nece sit a t e a , dar dur e r e a era atât de mar e încât apro a p e c ă gem u cu glas tar e. Întot d e a u n a se într e b a s e de ce î şi ajuta u femeile b ăr b a ţii sau iubi ţii s ă elud ez e lege a, iar acu m în ţele g e a ; gân d ul la Price în pu şc ări e pent r u apro a p e tot rest ul vie ţii, riscâ n d poat e chiar ped e a p s a capit al ă, era devas t a t o r . Şi totu şi nu va reu şi s ă tr ăias c ă cu ea îns ăş i dac ă nu f ăcea nimic şi altcinev a ar muri din cauz ă c ă ea l-a l ăsat s ă plece. Poate c ă se în şela. Poat e c ă ajuns e s e la cea mai

absu r d ă concluzie din via ţa ei. Spich e r u l nu spus e s e c ă to ţi poli ţi ştii din autob u z muris e r ă, ci doar doi dintr e ei. Pe de alt ă part e, nici nu spus e s e c ă unul dintr e poli ţi şti era dat lips ă, cee a ce cu sigur a n ţă s-ar fi anun ţa t , dac ă ar fi fost a şa. Şi acu m ea se ag ăţa de un fir de a ţă şi ştia ast a. Unifor m a car e se usca pe balust r a d ă era pre a mic ă pent r u Price şi nu exist a nicio explica ţie logic ă s ă- şi fi schim b a t prop ri a unifor m ă cu alta care nu i se potrive a. Price era unul dintr e prizonie rii evad a ţi, nu un poli ţist. Trebui a s ă fie aten t ă s ă nu se tr ăd e z e c ă auzise desp r e accid e n t u l autob u z ul ui. Nu treb ui a s ă- şi fac ă griji pent r u orice ar fi ap ăr u t la televizor, cât ă vrem e nu repo r n e a cure n t u l şi prim a oar ă când se va duce la baie, va scoat e bat e riile radioului şi le va ascu n d e . Şi va treb ui s ă verifice periodic telefon ul, s ă vad ă dac ă s-au ref ăc u t leg ăt u rile şi s ă a şte p t e ocazia s ă sune la poli ţie. Dac ă va reu şi s ă- şi p ăst r e z e st ăp â ni r e a de sine, totul va fi în reg ul ă. — Hope? Tres ări, cu inima b ăt â n d u- i rep e d e , în panic ă. Price st ăt e a în u şă, privind- o inten s. Se foi cu m ăt u r a şi mopul şi apro a p e c ă le sc ăp ă din mân ă. — M- ai speri a t !

— V ăd. Price se apro pi e calm şi i le lu ă din mâini. Hope f ăcu un involun t a r pas înapoi, lupt â n d u- se cu o senza ţi e de sufoca r e . Price i se p ăr e a şi mai mar e în sp ăl ăt o ri a mic ă, blocâ n d total u şa cu ume rii lui. Când f ăcea u dra go s t e , m ări m e a şi for ţa lui îi f ăcus e r ă pl ăce r e , dar acu m era cople şit ă la gân d ul totalei ei neajuto r ăr i, întro event u a l ă lupt ă fizic ă cu el. Nu c ă s-ar fi gân dit la idee a de a se lupta cu el şi de a- l supu n e . Dar treb ui a s ă fie pre g ăti t ă s ă se lupt e cu el, indifer e n t cum, dac ă va fi nece s a r . S ă fug ă ar fi cel mai de şt e p t lucru, dac ă ar avea ocazia asta. — Ce s-a întâ m pl a t ? o între b ă el. Expr e si a lui era indes cifr a bil ă şi nu o sc ăp a din ochi. St ăt e a în fa ţa ei şi nu avea cum s ă tre a c ă de el, nu, în spa ţiul minus c ul al sp ăl ăto ri ei. — Ar ăţ i speri a t ă de moar t e . Gândin d u- se cum treb ui a s ă arat e, Hope ştiu c ă nu pute a neg a ast a; ar fi în ţeles c ă îl min ţe a . — Sunt, m ăr t u ri si ea, cu voce tre m u r â n d ă. Nu ştia ce o s ă- i spun ă, pân ă când cuvint el e i se rostog olir ă singu r e afar ă din gur ă. — Vreau s ă spun c ă sunt v ăduv ă de cinci ani şi nu am… abia te- am întâlnit pe tine şi noi – eu – ah, la naiba, spus e ea neajut o r a t ă, bâlbâi n d u- şi sfâr şit ul vorbelo r. Fa ţa lui se relax ă şi un zâm b e t vag îi arcui gur a. — Cu alte cuvint e, tocm ai ai avut unul dintr e

acele mom e n t e în car e realit a t e a te mu şc ă de fund, când prive şti în jur şi totul te izbe şt e dintro dat ă şi te gând e şt i, fir- ar s ă fie, ce naiba m- a apucat? Ea reu şi s ă încuviin ţez e din cap. — Cam a şa ceva, spus e înghi ţind gre u. — Bine, haide s ă vede m. E şti blocat ă singu r ă în viscol şi un str ăin apro a p e mort se pr ăb u şe şt e în fa ţa u şii tale, tu îi salvezi via ţa şi cu toat e c ă nu ai mai avut un ama n t de cinci ani, nu se ştie cum el sfâr şe şt e deas u p r a ta, cea mai mar e part e din noapt e . Îmi dau sea m a cât de decon c e r t a n t poat e s ă fie totul. Mai ales c ă nu ai folosit niciun fel de cont rol şi ai put e a r ăm â n e îns ăr ci n a t ă. Hope avu senz a ţi a c ă tot sâng el e i se scur s e s e din fa ţă. — Ah, drag a mea. Price puse u şor m ăt u r a şi mopul deop a r t e şi o cuprin s e în bra ţe, mâinile lui mari frecâ n d- o în sus şi în jos. — Ce s-a întâ m pl a t , te- ai uitat pe calen d a r şi ai desco p e r i t c ă mai curâ n d ai r ăm a s , decâ t nu ai r ăm a s îns ăr ci n a t ă? Ah, Doam n e , î şi spus e c ă ar put e a le şina la ating e r e a lui, spaim a şi dorin ţa fiind atât de inte n s e încât nu mai put e a supor t a . Cum put e a fi atât de tand r u , lini ştin d- o, când era un crimin al, un de ţinu t evad a t ? Şi cum put e a ca senza ţi a trup ul ui lui pute r ni c lipit de al ei s ă i se par ă atât de firea s c ă? Vroia s ă fie în star e s ă- şi pun ă capul

pe um ăr ul lui şi s ă uite de rest ul lumii. Doar s ă stea cu el aici, în mun ţii ace şti a înde p ăr t a ţi, unde nimic nu- i pute a ating e. — Hope? Îi ridic ă fa ţa, s ă o poat ă vede a mai bine. Hope gâfâi dup ă aer, pent r u c ă sim ţe a c ă nu are suficien t oxigen. — Mome n t ul gre şit – este acu m, izbuc ni ea. Price inspir ă şi el adâ n c, ca şi cum realita t e a tocm ai l-ar fi mu şc a t şi pe el de fund. — Chiar a şa? — Întoc m ai. Vocea ei era mai relaxa t ă şi îi era recu n o s c ăt o a r e . Culm e a ascu ţit ă a panicii se esto m p a . Decises e deja c ă nu se afla într- un pericol imedia t, deci nu treb ui a decâ t s ă se calm ez e, în loc s ă tres a r ă de fieca r e dat ă când el se apro pi a de ea. Asta l-ar face în mod clar b ănuito r, avân d în vede r e cât de dornic ă fuses e s ă fac ă dra go s t e cu el. Avuses e noroc c ă în ţele g e r e a lui îi oferis e un motiv plauzibil pent r u star e a ei de spirit, dar în acela şi timp nu treb ui a s ă uite cât de pers pic a c e era el. Dac ă ar şti c ă ascult a s e la radio, nu i-ar treb ui mai mult de cinci secu n d e ca s ă pun ă totul cap la coad ă şi s ă ştie c ă îl b ăn ui a. Price r ăsufl ă pute r ni c. — În reg ul ă. Mai devr e m e , când mi- ai spus c ă nu e şti pe pilul ă, nu pre a mi- am dat sea m a . Deci ce ai de gân d s ă faci? S ă încet ezi s ă mai ri şti, sau

s ă risc ăm în contin u a r e ? Brusc, imposibil, îl sim ţi c ă tre m u r ă. — Iisuse, spus e el cu voce tre m u r ăt o a r e , întotd e a u n a am fost al naibii de ate n t. — A încep u t şi pe tine s ă te mu şt e de fund realit a t e a ? într e b ă încet Hope, la piept ul lui. — M ă mu şc ă, pe naiba. Fund ul meu e plin de ghe a r e . Neb u ni a este c ă… Hope – îmi place idee a. Şi îl sim ţi din nou tre m u r â n d . Ah, Doam n e . În dispe r a r e , Hope î şi ap ăs ă fa ţa de piept ul lui. Nu pute a fi un uciga ş, pur şi simplu nu put e a fi şi s ă se poar t e atât de dulce cu ea, şi s ă tre m u r e la gân d ul c ă va fi tat ă. Prob a bil c ă avea o perso n a lit a t e dedu bl a t ă, fiind atât omul pe care- l ştia ea, cât şi omul car e se tem e a c ă ar put e a fi. — Este aleg e r e a ta, spus e el. Era excita t. Pute a sim ţi umfl ăt u r a tar e a erec ţi ei lui. Spun â n d c ă posibilitat e a sarcinii nu îl speri a s e , se excita s e, exact a şa cum sim ţis e şi ea înaint e, ştiind c ă f ăce a u dra go s t e f ăr ă prot e c ţi e. Iar trup ul ei era deja atât de acor d a t cu al lui, atât de rece p tiv la sexualit a t e a lui, încât sim ţi cum se strâ n g e în interior, de prop ri a ei dorin ţă . Era şocat ă, dar nep u ti n cio a s ă s ă- şi înfrâ n e z e dorin ţa. Tot ce put e a face era s ă refuze s ă- i satisfac ă dorin ţa. Gura îi era usca t ă de tensiu n e şi încer c ă s ă- şi provoa c e salivar e a .

— Ar… ar treb ui s ă fim aten ţi, reu şi ea s ă spun ă, recu n o s c ăt o a r e c ă îi l ăsas e ei decizia. Chiar dac ă era unul dintr e ceilal ţi de ţinu ţi evad a ţi şi nu cel consid e r a t atât de periculos, ar fi crimin al de irespo n s a b il din part e a ei s ă contin u e s ă se culce cu el. Fuse s e deja suficien t de irespo n s a b il ă. Pute a tr ăi cu ce f ăcus e deja, dar asta nu put e a contin u a . Price îi d ăd u dru m ul. Fata lui era tension a t ă. — În reg ul ă. Chea m ă- m ă când e gat a mas a. M ă duc s ă mai dau la z ăpa d ă. Hope r ăm a s e locului pân ă când auzi u şa trâ n ti n d u- se în urm a lui; apoi î şi acop e ri fa ţa cu mâinile şi se l ăs ă pe ma şin a de sp ălat vase. Te rog, te rog, se rug ă ea, f ă s ă se rest a bile a s c ă mai rep e d e circuit ul telefonic. Nu ştia dac ă mai pute a supor t a înc ă o or ă ca acea s t a , dar mit e zile. Vroia s ă plân g ă. Vroia s ă urle. Vroia s ă- l în şfac e şi s ă- l trân t e a s c ă de per e t e şi s ă ţipe la el c ă fuses e atât de prost s ă se vâre în necaz u ri, în prim ul rând. Dar mai ales, vroia ca nimic din toat e acest e a s ă nu fie adev ăr a t e . Vroia s ă se fi în şelat cu des ăv â r şi r e , în toat e concluziile la care ajuns e s e , îl vroia pe Price.

7 În timp ce friptu r a se înc ălze a la microu n d e , Hope scoas e bat e riile din radiou şi le ascu n s e

într- una din tig ăile ei cu cap a c. Verific ă telefon ul, dar nu fu surp ri n s ă când nu auzi tonul. Vântul încet a s e doar cu câteva ceas u ri înaint e, deci echip el e de interv e n ţii nu avea u cum s ă ajung ă în zona ei. Ele treb ui a u s ă lucrez e în urm a echipelo r de desz ăp e zi r e . Accide n t ul autob u z ul ui, î şi spus e ea, treb ui e s ă fi avut loc înaint e ca vrem e a s ă se fi înr ău t ăţ i t foart e mult, altfel nime ni nu ar fi ştiut de el. Autorit ăţ ile avus e s e r ă timp s ă ajung ă la fa ţa locului şi s ă confir m e moa r t e a celor doi poli ţi şti şi s ă îi prind ă pe doi dintr e de ţinu ţii evad a ţi. Dac ă nu ar fi încep u t viforni ţa, prob a bil c ă Price nu le- ar fi sc ăp a t . La radio se spus e s e c ă accide n t ul avuse s e loc în timpul furtu nii, dar nu întotd e a u n a ce se relat a era scru p ulo s de exact şi desf ăşu r a r e a eveni m e n t e l o r nu cont a cu adev ăr a t . Microu n d e l e ţâr âir ă. Hope se uit ă la toc ăni ţă, apoi le mai prog r a m ă pent r u alte dou ă minut e. Auzea loviturile de lopat ă pe du şu m e a u a vera n d e i, dar Price lucra într- o zon ă care nu se vede a prin fere a s t r ă. Dac ă ea put e a auzi lopat a, putu s e şi el auzi radioul, mai devr e m e ? Trans pi r a ţi a îi erup s e pe frunt e şi se l ăs ă moale pe un scau n. S ă fie un actor chiar atât de bun? Asta o înne b u n e a . Singu r a modalit a t e de a reu şi s ă dep ăş e a s c ă situa ţi a era s ă încet ez e s ă

mai fac ă pres u p u n e r i . Nu cont a dac ă Price era un asasin sau un delincve n t obi şn uit, oricu m ea treb ui a s ă- l pre d e a . Nu se pute a chinui singu r ă, într e b â n d u- se ce ştia el sau ce b ănui a el, ea treb ui a s ă proce d e z e cât mai în ţelep t cu putin ţă. Se gân di din nou la pu şc ă şi se ridic ă rep e d e , ducâ n d u- se în dormito r ul tat ăl ui ei ca s ă caut e mai insist e n t gloan ţel e. Nu- şi pute a per mit e s ă irose a s c ă aces t e pre ţioa s e minut e de singu r ăt a t e . Cutia cu gloan ţe nu era în niciun ul din sert a r e l e biroului. Hope se uit ă prin cam e r ă, sper â n d c ă instinc t ul o va îndr u m a spre locul cel mai prob a bil în care pute a u fi ascu n s e – sau i-l va spun e pe cel mai pu ţin prob a bil. Dar cam e r a era o cam e r ă obi şn uit ă, f ăr ă pano u ri secr e t e ori sert a r e ascu n s e , sau orice altceva de aces t gen. Se duse la pat şi- şi plimb ă mâinile pe sub per n e şi salte a, dar le scoas e din nou goale. Î şi for ţa noroc ul dac ă mai r ăm â n e a aici, a şa c ă se rep ezi înapoi în buc ăt ări e şi încep u s ă a şez e mas a. Tocm ai ter mi n a , când îl auzi pe Price scut u r â n d u - şi z ăpa d a de pe ghet e şi desc hizâ n d u şa. — La naiba, e frig! spus e el dâr d âi n d , în timp ce- şi atâr n a haina în cuier şi se a şez a s ă- şi scoat ă ghet el e grele. Fa ţa lui era ro şie de la ger. În ciuda frigului, tra n s pi r a s e munci n d şi frunt e a îi era acop e ri t ă de o crust ă de ghe a ţă care se

topi imedia t la tem p e r a t u r a cam e r e i, încep â n d s ă i se preling ă pe la tâm pl e. Price î şi şter s e umez e al a cu mân e c a şi apoi mai b ăg ă un bu şt e a n în şemin e u , ţinân d u- şi mâinile în b ătaia focului, frecâ n d u- şi- le repe d e ca s ă- şi rep u n ă sâng el e în circul a ţie. În timp ce pune a pe mas ă un bol mar e cu toc ăni ţă , Hope îi strig ă: — Mai fac o cafe a, dac ă vrei. Altfel ai de ales într e lapte şi ap ă. — Apa e perfec t ă, spus e Price a şez â n d u- se pe acela şi scau n dinaint e. Tink, car e a doua oar ă nu mai fuses e l ăsat afar ă cu Price, î şi p ăr ăsi locul de lâng ă foc şi veni s ă se a şez e lâng ă scau n ul lui. Cu o expr e si e plin ă de sper a n ţă , î şi lipi botul de coap s a lui Price. Price îngh e ţă în timp ce- şi pune a în bol, cu lingur a de servit, o mar e cantit a t e de toc ăni ţă. Se uit ă în jos la ochii aceia cafenii, plini de suflet şi- i aru n c ă o privire rapid ă lui Hope. — M ăn â n c cumva din bolul lui? — Nu, el î ţi cree a z ă doar un compl ex de vinov ăţ ie. — Şi reu şe şt e . — Are suficien t ă prac tic ă. Tink, vino aici. Hope b ătu cu palm a în prop ri a ei coap s ă. Dar Tink o ignor ă, tr ăg â n d , în mod eviden t, concluzia c ă Price era mai u şor de impr e sio n a t . Price învârti pu ţin în bol, dar nu dus e lingu r a la

gur ă. Se uit ă în jos la Tink. Tink se uita la el. Price pus e înapoi lingu r a în bol. — Pent r u Dum n e z e u , f ă ceva, bomb ăni el spre Hope. — Tink, vino aici, repe t ă ea întinzâ n d u- se spre câinele înc ăp ăţ â n a t . Brusc, Tink se întoa r s e de la Price, cu urec hile ciulite, cu fa ţa spre u şa de la buc ăt ăr i e. Nu l ătr ă, dar fieca r e mu şc hi îi tre m u r a de conce n t r a r e . Price se ridic ă atât de repe d e de pe scau n încât Hope nici m ăca r nu avu timp s ă clipe a s c ă. Cu mân a stân g ă o tras e şi pe ea de pe scau n şi o întoa r s e în spat el e lui, sco ţâ n d u- şi totod a t ă pistolul de la brâ u. Hope r ăm a s e par aliza t ă o secu n d ă, o secu n d ă în care Price p ăre a s ă ascult e la fel de inten s ca şi Tink. Apoi îi puse o mân ă pe um ăr şi o împins e spr e du şu m e a , lâng ă bufet ul cu vesel ă şi cu o mi şca r e a mâinii îi f ăcu sem n s ă r ăm â n ă acolo. F ăr ă s ă fac ă zgomo t, doar cu şoset el e în picioar e, se duse la fere a s t r ă, lipindu- şi spat el e de per e t el e din drep t ul aces t ei a. Hope îl privi sco ţâ n d u- şi capul spr e mar gi n e a feres t r e i, doar atât cât s ă poat ă vede a afar ă cu un singu r ochi. Se retr a s e imedia t, apoi, dup ă o clip ă, rep e t ă mi şca r e a , s ă mai aru n c e o privire. Din gâtlejul lui Tink se auzi un mâr âi t prelu n g. Price îi mai f ăcu un sem n cu mân a şi f ăr ă s ă se gân d e a s c ă, Hope se întins e şi tras e câinele mai

apro a p e de ea, pet r e c â n d u - şi bra ţel e în jurul lui, de şi nu ştia ce ar fi putu t face ca s ă- l împiedic e s ă latre. S ă- l ţin ă de bot, poat e, doar c ă el era suficien t de pute r ni c ca s ă se elibe r e z e , dac ă vroia. Ce f ăcea? se între b ă ea fren e tic. Dac ă afar ă era u poli ţi şti? Era clar c ă nu l-au putu t urm ări pe Price prin viforni ţă, dar pute a u verifica toat e locurile în car e şi-ar fi putu t g ăsi el ad ăp o s t . Erau pe jos, sau folose a u snow m o bil e? Nu auzise zgomot ul distinct al moto a r el o r şi oricu m, frigul era cu sigur a n ţă pre a periculos pent r u oricine, s ă se avent u r e z e atât de dep a r t e . Şi mai exist a u înc ă doi de ţinu ţi evad a ţi; oare Price ar fi fost la fel de alar m a t dac ă unul sau amâ n d oi ar fi fost acu m afar ă? V ăzus e el ceva? Poate c ă nu era altcev a decâ t un con de pin c ăzut, sau o veveri ţă avent u r â n d u- se afar ă din cuibul ei şi f ăcân d z ăpa d a s ă cad ă de pe o cre a n g ă de copac. — Nu am verificat caba n el e , mor m ăi Price furios pe el. La naiba, nu am verificat caba n el e ! — Le- am încuiat ieri, spus e Hope cu voce joas ă. — Încuieto rile nu înse a m n ă nimic. Price î şi înclin ă capul, ascult â n d , apoi îi f ăcu din nou sem n s ă nu se mi şt e. Sub mân a ei, Tink tre m u r a . Hope tre m u r a şi ea, cu gând u ril e roind u- i în mint e. Dac ă cineva ar fi stat pest e noapt e într- una dintr e cab a n e ,

înse a m n ă c ă nu era un poli ţist, pent r u c ă un poli ţist şi-ar fi f ăcut deja apa ri ţia la ea. Înse a m n ă c ă era un alt evad a t . Rugâ n d u- se s ă aib ă dre p t a t e , î şi strâ n s e mân a în jurul botului câinelui, tr ăg â n d u- l apro a p e de ea, şoptin d u- i s ă o iert e. Tink încep u imediat s ă se lupte, s ă se eliber e z e. — Ţine- l, îi spus e Price încet, îndr e p t â n d u - se spr e u şa buc ăt ăr i ei. Din locul ei de lâng ă bufet, Hope nu put e a vede a u şa, iar mâinile îi era u ocup a t e compl e t cu Tink. U şa explod ă spre interio r, izbind u- se de per e t e . Hope ţip ă şi s ări şi- l sc ăp ă pe Tink din mâini. El se smuls e de lâng ă ea, cu labele patin â n d pe du şu m e a u a de lemn, lans â n d u- se spr e intru s ul nev ăz u t. Zgomot ul împu şc ăt u r ii a fost asurzito r. Hope se întins e instinc tiv la pode a, în contin u a r e incap a bil ă s ă vad ă ce se pet r e c e a , cu urec hile sunâ n d u- i, miros ul ascu ţit de cordit ă ars ă în ţep â n d u- i n ările. O lovitur ă put e r ni c ă în buc ăt ăr i e fu urm a t ă de z ăng ăni t de sticl ă spar t ă. Urec hile i se limpezir ă suficien t ca s ă disting ă zgomo t ul s ălba tic f ăcut de doi b ăr b a ţi car e se lupt a u, mâr âit u ril e şi înjur ăt u r il e şi izbitu rile de pum ni în cam e. La toat e se ad ău g a u l ătr ăt u r il e lui Tink şi Hope întrez ări o pal ă de blan ă aurie n ăpu s ti n d u- se şi ea în lupt ă.

Hope se ridic ă în picioa r e şi aler g ă dup ă pu şc ă. Price ştia c ă pu şc a nu era înc ăr c a t ă, dar cealalt ă perso a n ă nu ştia asta. Cu arm a gre a în mân ă, se rep ezi şi ea spr e buc ăt ăr i e . În timp ce ocolea bufet el e, un trup gre u se izbi de ea, dobor â n d- o la p ăm â n t . Col ţul ascu ţit al unui bufet îi intr ă în um ăr, amor ţi n d u- i bra ţul şi pu şc a îi c ăzu din mân ă în timp ce ea se pr ăb u şe a greu pe spat e. Strig ă de dur e r e , furioas ă, în șf ăc â n d pu şc a şi chinuin d u- se s ă se ridice într- un gen u n c hi. Price şi str ăin ul se lupta u pe via ţă şi pe moa r t e , pe jum ăt a t e întin şi pe bufet e. Fieca r e dintr e ei avea un pistol şi fiecar e dintr e ei î şi avea mân a liber ă încle şt a t ă în jurul încheie t u r ii mâinii celuilalt, în lupt a lor pent r u a st ăp â ni situa ţi a. Se pr ăv ălir ă într- o part e, lovindu- se de setul ei de provizii şi trimi ţâ n d u- l pe jos. Un nor de fain ă se împr ăş ti e în buc ăt ăr i e, a şt e r n â n d u- se ca un v ăl de pudr ă, pe fiecar e supr af a ţă . Piciorul lui Price alune c ă pe fain ă şi î şi pier d u echilibr ul; str ăin ul se întoa r s e , împing â n d u- l pe Price într- o part e. În mi şca r e , dege t el e lui Price se desf ăc u r ă de pe încheie t u r a str ăin ul ui, elibe r â n d pistolul. Hope se pom e ni mi şcâ n d u- se, târ â n d u- se s ă- l în şfac e pe str ăi n de mân ă, dar se sim ţi par aliza t ă de groaz ă; totul era cu încetinito r ul şi ştiu c ă nu va ajun g e acolo, înaint e ca str ăin ul s ă- şi îndre p t e pistolul în jos şi s ă apes e pe tr ăg a ci.

Dar atun ci se lans ă Tink, târ â n d u- se la p ăm â n t şi î şi înfipse din ţii în piciorul str ăin ul ui. Str ăin ul url ă de dur e r e şi şoc şi cu cel ălalt picior îl izbi pe Tink în cap. Câinel e patin ă de- a lung ul pard o s elii, schel ăl ăin d. Price se adu n ă şi se aru n c ă asup r a omului, impa ct ul aru n c â n d u- i pe amâ n d oi în mas ă. Masa se r ăst u r n ă, scau n el e se rups e r ă şi buc ăţ i de carn e şi de cartofi şi de morcovi se împr ăş ti a r ă pe jos. Cei doi b ăr b a ţi ajuns e r ă şi ei tot acolo, cu Price deas u p r a . Capul celuilalt b ăr b a t bub ui pute r ni c de du şu m e a , încr e m e n i n d u- l o clip ă. Price profit ă rapid de avant aj, împing â n d u- şi cotul în plexul lui solar şi când omul încep u s ă se zbat ă dup ă aer, un pum n scur t, s ălba tic, sub b ăr bie îi f ăcu din ţii s ă- i cl ăn ţă n e . Pân ă s ă- şi revin ă omul, Price îi îndes ă pistolul sub urec h e . Omul îngh e ţă . — Arunc ă arm a, Clinton, spus e Price cu o voce foart e calm ă. Acu m , sau ap ăs pe tr ăg a ci. Clinton aru n c ă arm a. Price î şi întins e mân a stân g ă şi o tras e sub piciorul lui stân g. Vârân d uşi prop ri ul pistol la brâ u, îl apuc ă pe Clinton cu amâ n d o u ă mâinile şi efectiv îl ridic ă în sus, întorc â n d u- se şi trân ti n d u- l înapoi jos, pe burt ă. Hope îl v ăzu pe Clinton înt ărin d u- şi mâinile şi f ăcu un pas înaint e, plimb â n d u- şi ţeava pu ştii pest e fa ţa lui. — S ă nu cumva! îi spus e ea.

Încet, Clinton se relax ă. Price aru n c ă o privire spr e pu şc ă, dar nu spus e nimic. Doar nu avea de gân d s ă se tr ăd ez e c ă era neînc ăr c a t ă şi nici ea nu avea ace a s t ă inten ţi e. Las ă- l s ă crea d ă c ă nu ştia. Price îi dus e lui Clinton bra ţel e la spat e, apoi î şi scoas e pistolul de la brâ u, înfund â n d u- l în capul lui Clinton. — Mi şc ă- te un centi m e t r u şi- ţi zbor naibii creie rii. Hope, ai vreo sfoar ă? Dac ă nu, sunt bun e şi ni şte e şa rf e. — Am ni şte e şa rf e. — Adu- le. Hope urc ă şi c ăut ă în sert a r e pân ă când g ăsi e şarf el e. Genu n c hii îi tre m u r a u şi inima îi bubui a în piept. Sim ţe a c ă i se face r ău. Coborî tre m u r â n d , ţinân d u- se de balust r a d ă. Cei doi p ăr e a u nemi şc a ţi, Clinton z ăcâ n d pe burt ă, cu Price c ăl ărin d u- l. În jurul lor, num ai mobil ă rupt ă şi mânc a r e împr ăş ti a t ă. Tink st ăt e a în picioa r e , la capul lui Clinton, mâr âi n d, cu botul foart e apro a p e de fa ţa aces t ui a. Price lu ă una dintr e e şa rf e, o r ăsuci pe lungi m e a ei şi o înf ăşu r ă în jurul încheie t u r ilo r lui Clinton. Strâ n s e tare şi o leg ă într- un nod solid. Î şi vârî apoi pistolul înc ă o dat ă la brâu, lu ă de sub gen u n c hi pistolul lui Clinton şi-l împins e spr e picioar e. Aplecâ n d u- se, îl în şfac ă pe Clinton de guler ul can a di a n e i şi îl ridic ă în picioa r e, apoi

îl trân ti în singu r ul scau n care se mai afla în picioar e. Se aplec ă şi- i fix ă lui Clinton picioar el e de picioar el e scau n ul ui, folosind câte o e şarfa pent r u fiecar e . Lui Clinton îi c ăzu capul pe spat e. Respir a tare, cu un ochi umflat, închis, cu sâng el e preling â n d u- se pe la col ţurile gurii. Se uit ă la Hope care era alb ă ca varul, str â n g â n d înc ă pu şc a de care parc ă uitas e. — Împu şc ă- l, câr âi Clinton. Pent r u Dumn ez e u , împu şc ă- l. Este un asasin evad a t . Eu sunt poli ţist… Mi- a luat unifor m a… La naiba, împu şc ă- l pe tic ălos! — Fru m o a s ă încer c a r e , Clinton, spus e Price, îndr e p t â n d u- se. — Coni ţă, spun adev ăr ul. Te rog, ascult ă- m ă, contin u ă Clinton. Cu o mi şca r e blând ă, Price se întins e şi- i lu ă lui Hope pu şc a din mâinile nervo a s e . Ea i-o d ădu f ăr ă s ă prot e s t e z e , pent r u c ă acu m Clinton era legat fedele ş şi nu mai avea pe cine intimid a cu o arm ă desc ăr c a t ă. — La drac u’ spus e Clinton, cu dispe r a r e a citind u- i-se în ochiul lui bun. Se l ăs ă în scau n, contin u â n d s ă respi r e tar e. Hope se uita la el, lupt â n d cu ame ţe a l a care pun e a st ăp â ni r e pe ea. Clinton era apro a p e la fel de înalt ca Price, dar nu la fel de mu şc hi ulos. Dup ă apr e ci e r e a ei – şi dup ă ani de zile în care

ea îi cum p ăr a s e lui Dylan şi acu m tat ăl ui ei, toat e hainel e – Clinton ar pute a avea la c ăm a şă num ăr u l treizeci şi nou ă. Price purt a şi el urm el e lupt ei. Pe obr az ul dre p t i se form a o umfl ăt u r ă, spr â n c e a n a dre a p t ă avea sâng e înche g a t pe ea şi buzele îi era u spar t e în câteva locuri, î şi şter s e sâng el e de pe ochi şi se uit ă la Hope. — E şti bine? — Da, spus e ea, de şi um ăr ul o dur e a ca naiba acolo und e se lovise în col ţul bufet ul ui şi înc ă nu era sigur ă c ă nu o s ă le şine. — Nu ar ăţ i bine. Stai jos. Price se uit ă înjur, v ăzu un scau n între g şi îl ridic ă în picioa r e. Cu mân a pe um ăr ul lui Hope, o ap ăs ă în jos pe scau n. Spus e scur t: — Adren alin a. Întot d e a u n a te sim ţi al naibii de sl ăbit dup ă ce a trec u t spai m a. Apoi i se adr e s ă lui Clinton. — Ai intr a t într- una dintr e caba n e , da? Ai f ăcut focul şi ai stat frum u şel la c ăldu r ă. Pe viscolul ăla, noi nu pute a m vede a fumul ie şind pe co ş. Totu şi, când vrem e a s-a limpezit a treb uit s ă stingi focul. Şi s-a f ăcut al naibii de frig, nu? Dar nu pute ai pleca mai depa r t e în mun ţi f ăr ă mânc a r e şi haine mai groas e, a şa c ă ai venit aici. — Fru m o s scen a r i u, Tann e r , spus e Clinton. Asta ai fi f ăcut tu dac ă nu mi- ai fi furat unifor m a ? Unde e b ătr â n u l? L-ai omor â t şi pe el?

într e b ă Clinton dup ă ce se uit ă în jurul lui, cu ochiul bun. Hope îl sim ţi pe Price privind- o ca s ă- i vad ă reac ţi a la spus el e lui Clinton, dar ea se uita doar la b ărb a t u l legat, f ăr ă s ă- şi schim b e expr e si a. Nu- i era greu s ă- şi p ăst r e z e calm ul, pent r u c ă se sim ţe a amor ţit ă, stoa r s ă. De unde ştia Clinton de tat ăl ei? Era din zon ă? Î şi spus e c ă nu era f ăcut ă s ă aib ă sâng e de erou. — Hei! Price veni în fa ţa ei, ating â n d u- i obraz ul şi luând u- i mâinile într- ale lui. Hope clipi, uitân d u- se la el. Spr â n c e n e l e lui era u str â n s e într- o cut ă adâ n c ă, ochii lui alba şt ri o studi a u. — Nu- l l ăsa s ă se joace cu mint e a ta, drag a mea. Totul o s ă fie bine; relaxe az ă- te şi ai încre d e r e în mine. — Coni ţă, nu- l ascult a, câr âi Clinton. — Trem u ri toat ă, contin u ă Price ignor â n d u- l. Poate c-ar treb ui s ă te întinzi pu ţin. Vino, las ăm ă s ă te ajut s ă te duc la can a p e a . O ridic ă în picioar e, cu mân a sub cotul ei. Când Hope se întoa r s e , Price înjur ă cum plit şi o opri din mer s. — Ce e? între b ă ea, tre m u r â n d din cauz a bru şt ei lui schim b ăr i. — Ai spus c ă nu e şti r ănit ă. — Nu sunt. — Î ţi sâng e r e a z ă spina r e a . Furios, o tras e dup ă el, obligâ n d- o s ă intre în dor mito r ul tat ălui ei. Se

opri s ă pun ă pu şc a înapoi în rast el, apoi o împins e spr e baie. Dup ă ce tras e brut al perd el el e ca s ă aib ă mai mult ă lumin ă, încep u s ă- i desfac ă nast u rii de la bluz ă. — Ah, asta era. M- am zgâri a t de col ţul bufet ul ui, când am c ăzut. Se înfior ă, sfârc u rile înt ări n d u- i-se când aer ul rece îi mân g âi e sânii. Price înmuie o cârp ă şi îi tam po n ă spat el e cu ea, imediat sub omoplat. Hope se chirci de dure r e . — Ai o gau r ă în spina r e şi dup ă cum arat ă, o s ă ai şi o vân ăt ai e imens ă. Î ţi treb ui e o pung ă de ghe a ţă , dar mai întâi î ţi dezinfec t e z gau r a ast a şi o pans e z. Unde ai trus a medic al ă? — În u şa bufet ul ui de pe frigide r . — Întind e- te. Vin imedia t. O cond u s e la pat şi Hope se pr ăb u şi pe el, cu fa ţa în jos. Îi era frig f ăr ă bluz ă şi- şi tras e p ătu r a pest e ea. Price se întoa r s e imedia t cu trus a. Sâng el e îi picur a din nou în ochi şi se opri un minut s ă se spele pe fa ţă. Dar cum sâng el e încep u din nou s ă curg ă, smuls e un pans a m e n t adeziv şi şi-l lipi pest e sprâ n c e a n ă, înjur â n d . Apoi, cu trus a în poal ă, se a şez ă lâng ă Hope şi îi tam p o n ă delicat ran a cu un ungu e n t cu antibiotic. Dar oricât de delicat era, Hope sim ţe a dure r o s chiar şi cea mai mic ă ating e r e , dar supor t ă, refuzâ n d s ă tres a r ă din nou. Price îi

puse un pans a m e n t pest e ran ă, apoi o acop e ri cu un T-shirt al tat ălui ei. — Stai cumint e aici. M ă duc s ă aduc ghe a ţă , îi spus e el. Price improviz ă o pun g ă cu ghe a ţă umplâ n d cu cubu ri o pun g ă de plastic cu fermo a r . Hope s ări când el i-o pus e pe spat e. — Este pre a rece! — Bine, poat e c ă T-shirt ul este pre a sub ţir e. Î ţi aduc un proso p. Aduse un proso p din baie şi i-l puse în locul Tshirt ul ui. Pung a cu ghe a ţă era mai supor t a b il ă acu m. Tras e cuver t u r a pest e ea, pent r u c ă în cam e r ă era frig. — Ţi- e pre a frig aici? Nu vrei s ă te duc sus? o într e b ă el mân g âi n d- o pe p ăr. — Nu, mi- e bine a şa, cu p ătu r a . Doar c ă mi- e somn, spus e ea şoptit. Price se aplec ă şi o s ăru t ă pe tâm pl ă. — Reac ţia. Dormi pu ţin. Când o s ă te treze şti, o s ă te sim ţi mai bine. — Acum m ă simt ca o câr p ă. — Tu nu te- ai mai b ăt u t nicioda t ă? — Nu, acu m a fost pent r u prim a oar ă. Şi nu mia pl ăcut. M- am purt a t ca o feti ţă, nu? Price chicoti, mân g âi n d- o pe p ăr. — Cum se poa rt ă feti ţele? — Ştii tu, a şa cum le vezi mer e u în filme, ţip ă şi

î ţi stau în dru m. — Tu ai ţipat? — Da. Când a dat cu picior ul în u şă. M- am speri a t. — Îmi închipui. Dar în dru m, ne- ai stat? — Am încerc a t s ă nu. — Nu ne- ai stat, drag a mea. Tu ţi-ai p ăst r a t sâng el e rece, ai luat pu şc a şi ai a ţintit- o asup r a lui. Price o mai s ăru t ă o dat ă, cu buzele calde pe pielea ei rece. — În orice lupt ă, te- a ş alege s ă fii de part e a mea. Şi acu m culc ă- te şi nu- ţi face griji pent r u mizeri a din buc ăt ăr i e. O s ă face m noi cur a t, Tink şi cu mine. El s-a şi ocup a t deja de buc ăţile de carn e. Hope zâm bi, a şa cum inten ţio n a s e şi el şi Price se ridic ă de pe pat. Hope închise ochii şi în câtev a secu n d e auzi închizâ n d u- se încet u şa. Hope desc his e ochii. St ăt e a cumint e , pent r u c ă ghe a ţa îi u şur a dure r e a din um ăr. Dac ă- şi amint e a bine car e era trat a m e n t u l cu ghe a ţă , înse m n a c ă treb ui a s ă stea cu ea cincisp r e z e c e minut e, apoi alte cincisp r e z e c e , f ăr ă. Ar pute a s ă aib ă nevoie de toat ă flexibilitat e a um ăr ul ui şi apr e ci a c ă Price nu va mai intr a la ea cel pu ţin o or ă. Avea pu ţin timp s ă se ocup e de ea. Îl auzi mi şcâ n d u- se prin buc ăt ăr i e . Auzea ciobu rile de sticl ă, în timp ce el m ăt u r a şi auzi

zgomo t ul f ăcut de lemn ul sf ăr â m a t , când Price înde p ăr t ă rest u ril e scau n el o r. Nu auzi un sune t venind dinsp r e captivul Clinton. F ăina f ăcus e o mizeri e cum plit ă. Înde p ăr t a r e a ei pres u p u n e a aspir a r e a şi şter g e r e a cu mopul şi sp ăla r e a tutu r o r obiect elo r pe care se a şez a s e , ori asta nece sit a ceva timp. Hope înde p ăr t ă cuver t u r il e şi se ridic ă din pat. Deschis e încet u şa deba r a l ei şi lu ă un tricou deal tat ălui ei, tr ăg â n d u- şi- l cu greu pest e cap, chircin d u- se când um ăr ul şi mu şc hii spin ării prot e s t a r ă la ace a s t ă mi șca r e . Şi încep u s ă caut e gloan ţel e. Pest e o jum ăt a t e de or ă g ăsi cutia, într- unul din buzun a r e l e unei jache t e a tat ălui ei.

8 Când Hope ie şi din cam e r ă, de elastic ul treni n g ul ui îi atâr n a u câtev a crava t e pe car e tat ăl ei nu le mai purt a. În mâini avea pu şc a. Clinton st ăt e a t ăcut, exact cum îl l ăsas e, pent r u c ă oricu m nu avea alt ă aleg e r e . Când o auzi, î şi desc his e ochiul cel bun, care se m ări când v ăzu pu şc a. Zâmbi vag, mul ţu mi t şi d ădu încur aj a t o r din cap, c ătr e ea. Price st ăt e a la sp ăl ăt o r, cl ătind o cârp ă. Cur ăţ a s e apro a p e toat ă mizeria, de şi mobilier ul ei se redu s e s e cum plit şi câtev a supr af e ţe înc ă

mai era u pudr a t e cu fain ă. Price î şi ridic ă privire a şi când ea ridic ă pu şc a, cuvint el e pe care ar fi vrut s ă le spun ă îi murir ă pe buze. — Ţine- ţi mân a dre a p t ă acolo und e s-o pot eu vede a. Cu mân a stân g ă scoat e- ţi pistolul de la brâ u. Pune- l pe bufet şi f ă- i un vânt spre mine. Price nu se mi şc ă. Ochii lui alba şt ri deve nir ă duri, glaciali. — Ce naiba î ţi închipui c ă faci? — Preia u cont r ol ul. Şi f ă ce ţi-am spus. El nici m ăca r nu se uit ă la pu şc ă. Zâm bi n d, încep u s ă se apro pi e de ea. — Am g ăsit gloan ţel e, spus e Hope rep e d e , înaint e ca el s ă se apro pi e pre a mult de pu şc ă. În buzun a r u l unei jache t e , ad ău g ă ea, ca el s ă ştie c ă ea chiar le g ăsis e. Price se opri. Furia îi întun e c a s e fa ţa şi ar fi b ăga t spaim a în ea, dac ă nu ar fi avut pu şc a. — Pistolul! repe t ă ea. Încet, cu mân a dre a p t ă pe chiuve t ă, Price î şi scoas e pistolul de la spat e. Punâ n d u- l pe bufet, îl împins e spr e ea. — Nu- l uita pe al meu, spus e greoi Clinton, din spat el e ei. Gura şi maxilar ul încep u s e r ă s ă i se umfle şi s ă se învine ţe a s c ă. — Şi pe cel ălalt, spus e Hope f ăr ă s ă clipea s c ă la privire a ucig ăt o a r e pe care i-o aru n c ă Price care se supu s e, t ăcut. — Şi acu m d ă- te înapoi.

Price se d ădu. Hope î şi lu ă pistolul şi l ăs ă pu şc a jos, pent r u c ă îi era mai comod a şa. — Bine. Şi acu m, a şe az ă- te pe scau n şi du- ţi mâinile la spat e. — Nu face ast a, Hope, spus e el print r e din ţii încle şt a ţi. Este un asasin. Nu- l ascult a. De ce l-ai cred e, pent r u Dumn ez e u ? Uit ă- te la el, are salop e t ă de pu şc ări a ş. — Asta pent r u c ă mi- ai luat tu unifor m a . — Stai jos, rep e t ă Hope c ătr e Price. — Fir- ar, de ce nu vrei s ă m ă crezi? — Pent r u c ă am auzit la radio desp r e un accide n t de autob u z. Doi poli ţi şti au murit şi cinci prizonie ri au evad a t . În timp ce vorbe a , Hope nu- şi lua ochii de la Price. Pent r u c ă ai o c ăm a şă pre a mic ă pent r u tine. Pent r u c ă nu ai portofel şi pent r u c ă pant alo nii unifor m ei tale sunt rup ţi şi au urm e de sâng e, f ăr ă ca tu s ă fi fost r ănit. — Şi cum r ăm â n e cu pistolul de poli ţist? Dac ă i-am luat hainel e, de ce nu i-am luat şi pistolul? — Nu ştiu, recu n o s c u ea. Poat e c ă ai fost arun c a t la p ăm â n t în timp ul accid e n t u l ui şi când ţi-ai revenit, ceilal ţi prizonie ri fugise r ă deja, luân d arm el e cu ei. Nu cunos c toat e det aliile. Tot ce ştiu eu este c ă ţi-am pus foart e multe într e b ăr i. Iar r ăs p u n s u r il e tale nu se potrives c. De ce ai desc ăr c a t pu şc a şi ai ascu n s gloan ţel e ? Price nici nu clipi.

— Din motive de sigur a n ţă . Nici Hope nu clipi. — Raha t. Stai jos. Price se a şez ă. Nu- i pl ăce a asta, dar deg e t ul ei era pe tr ăg a ci şi privire a ei nu tre m u r a deloc. — Pune- ţi mâinile la spat e. Price şi le pus e la spat e. Din urec hi îi ţâ şn e a u abu ri. Stân d depa r t e de ating e r e a lui în cazul în care el s-ar fi rotit brus c şi ar fi încer c a t s ă- i arun c e arm a din mân ă, Hope scoas e una dintr e cravat e , f ăcân d u- i dou ă nodu ri. Apropiind u- se apoi repe d e , pet r e c u nodu rile în jurul închei e t u rilor lui şi tras e tar e de cape t e. El încep u s e deja s ă se mi şt e, dar îngh e ţă în loc când crava t a i se strâ n s e tar e în jurul închei e t u rilor. — Fru m o a s ă sche m ă. Ce ai f ăcut? spus e el calm. — Nodu ri, a şa cum a ş lega un vi ţel. Nu a treb ui t decâ t s ă trag. Apoi pet r e c u cape t el e într e închei e t u ril e lui, fixând fieca r e nod şi înnod ă cravat a . — A şa, acu m picioa r el e. Price nu se mi şc ă, l ăsâ n d- o s ă îi lege picioar el e. — Ascult ă- m ă, spus e el impe rios. Eu chiar sunt ajutor de şerif. Nu lucrez de mult ă vrem e aici şi nu m ă cuno a şt e mult ă lume. — Da, cum s ă nu, spus e Clinton. I-ai ucis pe cei

doi poli ţi şti şi prob a bil c ă ai fi omor â t- o şi pe ea, înaint e de a pleca. Dezlea g ă- m ă, coni ţă, mi- au amor ţit mâinile. — Nu! Ascult ă- m ă, Hope. Treb ui e s ă fi auzit de tipul ăsta. Este de pe aici. A şa a ştiut c ă locuie şti împr e u n ă cu tat ăl t ău. Clinton – şi Price î şi întoa r s e capul spr e cel ălalt b ăr b a t – a r ăpit- o pe fiica unui fermie r boga t din zon ă şi a ceru t un milion reco m p e n s ă. I-au dat banii. Dar el nu şi-a res p e c t a t part e a lui din târg. Fata nu se afla acolo unde spus e s e el c ă o l ăsas e. A fost prins când a încer c a t s ă- şi cheltui a s c ă banii şi nu a spus niciod a t ă und e a ascu n s trup ul fetei. S- a vorbit desp r e ast a la toat e emisiunile de ştiri. Era tra n sf e r a t la o închiso a r e mai sigur ă iar noi ne- am gân dit c ă merit a încer c a r e a de a m ă b ăg a împr e u n ă cu el, poat e aflam ceva. Poat e fi cond a m n a t pent r u crim ă, pe baza dovezilor circu m s t a n ţi al e, dar p ărin ţii vor s ă fie g ăsit trup ul fetei. Au acce p t a t gând ul c ă a murit, dar vor s ă- i ofere o înmor m â n t a r e dece n t ă. Avea şapt e s p r e z e c e ani, o feti ţă dr ăg u ţă pe care a îngrop a t- o undev a în mun ţi, sau a aru n c a t- o întro min ă p ăr ăsi t ă. — V ăd c ă ştii multe, aru n c ă Clinton cu o voce s ălba tic ă. Vorbe şt e , vorbe şt e ; spun e- mi und e ai ascu n s cad av r ul. Hope se dus e în cam e r a mar e şi mai puse lemn e pe foc. Apoi se opri lâng ă telefon, ridicâ n d

rece p t o r u l ca s ă verifice tonul. Nimic. — Ce faci? Dezlea g ă- m ă, îi ceru Clinton. — Nu, spus e Hope. — Ce?! Parc ă nu- i vene a s ă cre a d ă ce auzise. — Nu. Pân ă când nu se refac e leg ăt u r a telefonic ă şi nu- l pot sun a pe şerif ca s ă l ămu r e a s c ă totul, pres u p u n c ă cel mai bun lucru este s ă v ă ţin pe amâ n d oi a şa cum sunt e ţi. Urm ă un mom e n t de t ăce r e încre m e n i t ă; apoi Price î şi l ăs ă capul pe spat e într- un hohot de râs. Clinton se zgâi la el, cu gur a c ăsc a t ă; apoi se înro şi tot şi strig ă: — Târfa cretin ă şi idioat ă! — Bravo, feti ţo, îmi placi, spus e Price print r e hohot e de râs. Doam n e , cât te iubes c! Chiar o s ă te iert pent r u ast a, de şi pe mine tipii ăia n- o s ă m ă ierte ani de zile c ă am l ăsat o blond ă dulce şi micu ţă , cu ochi cafenii, s ă m ă lege fedele ş. Hope se uit ă în ochii aceia alba şt ri, râz ăt o ri, str ălu ci n d de lacrimi de amuz a m e n t şi nu se put u împiedic a s ă nu zâm b e a s c ă. — Prob a bil c ă te iubes c şi eu, dar ast a nu înse a m n ă c ă o s ă te dezleg. Clinton î şi reve ni suficien t ca s ă spun ă: — Î şi bate joc de tine, coni ţă. — Coni ţă? Parc ă nu a şa mi- ai spus acu m câtev a clipe. — Îmi par e r ău. M- am pier d u t cu firea. M ă doar e s ă te v ăd picat ă dup ă fundul ăst a car e

reg ul e a z ă orice femeie. — De ast a sunt sigur ă. — Ce treb ui e s ă fac s ă te conving c ă mint e? — Nu po ţi face nimic, a şa c ă f ă econo mi e de aer, îi spus e ea politicos. O jum ăt a t e de or ă mai târziu, Clinton spus e: — Trebui e s ă m ă duc la baie. — Du- te- n pant alo ni, îi replic ă Hope. Nu se gân dis e la complica ţi a asta, dar nici nu avea de gân d s ă- l dezleg e pe vreu n ul dintr e ei. Îi aru n c ă lui Price o privire de scuze şi el îi f ăcu cu ochiul. — Pân ă una, alta, eu n- am proble m e . Totu şi, dac ă pân ă disea r ă nu se refac e leg ăt u r a telefonic ă, prob a bil c ă o s ă te implor s ă- mi aduci un borc a n pent r u compo t. Lui i-ar aduc e unul, î şi spus e ea. Nu ar fi der a nj a t- o s ă- i fac ă lui aces t serviciu. Se uit ă la Clinton. În niciun caz; pe a lui nu i-ar ating e- o nici cu cle şt el e. Din jum ăt a t e în jum ăt a t e de or ă verifica telefon ul, privind cum soar el e dup ă- amiezii cobor a în spat el e mun ţilor. Clinton se foi şi Hope nu se îndoia c ă era în suferin ţă. Prob a bil c ă nici Price nu era mai bine, doar c ă el nu l ăsa s ă se vad ă. Îi zâmb e a de câte ori îi surp ri n d e a privire a, de şi cu fa ţa lui învine ţit ă zâm b e t ul sem ăn a mai mult cu o grim a s ă. Exact la asfin ţit, când ridic ă rece p t o r u l, Hope auzi tonul.

— Bingo! excla m ă ea triu mf ăt o r , ridicâ n d rece p t o r u l şi luân d cart e a de telefon ca s ă caut e num ăr u l şerifului. Price îi recit ă num ăr ul şi dac ă atun ci fuses e apro a p e sigur ă c ă el îi spus e s e adev ăr ul, în clipa acee a era absolut sigur ă. Fa ţa i se lumin ă şi îi arun c ă lui Price un zâmb e t radios, în timp ce form a num ăr u l. — Depa r t a m e n t u l Şerifului, se auzi o voce b ăr b ăt e a s c ă, alert ă. — Alo, sunt Hope Brads h a w , de la Complexul Cresc e n t Lake. Am aici doi b ărb a ţi. Unul este Price Tann e r şi num el e celuilalt este Clinton. Amândoi preti n d c ă sunt ajuto a r e de şerif şi c ă cel ălalt este un asasi n. Îmi pute ţi spun e dum n e a v o a s t r ă care, ce este? — Fir- ar s ă fie, tun ă vocea. La naiba! Fir- ar, scuze, nu am vrut s ă spun asta. Zice ţi c ă îi ave ţi şi pe Tann e r şi pe Clinton? — Da. Car e dint r e ei este ajuto r ul de şerif? — Tann e r . Cum i-a ţi…? Adic ă… — Ţin un pistol îndr e p t a t asup r a lor. Cum arat ă Tann e r ? Ce culoar e de ochi are? Ajutor ul de şerif de la cel ălalt cap ăt al firului nu p ăr u decon c e r t a t . — Culoa r e a ochilor? Ah… subiec t ul are în jur de un met r u optzeci şi pat r u, nou ăz e ci de kilogr a m e , este bru n e t cu ochi alba şt ri. — Mul ţu m e s c , spus e Hope, recu n o s c ăt o a r e c ă

poli ţi ştii era u ant r e n a ţi s ă ofere desc ri e ri succint e. — Vre ţi s ă vorbi ţi cu Ajutor ul de Şe rif Tann e r ? — Da, doa m n ă, a ş vrea! Luân d telefon ul, îl duse cât put u de depa r t e , dar firul nu era suficien t de lung. — O clip ă, spus e ea l ăsân d rece p t o r u l jos. Se repezi la buc ăt ăr i e şi lu ă cu ţitul de fruct e. Alergâ n d înapoi la Price, înge n u n c h e şi- i t ăie leg ăt u rile de la mâini cu mi şc ări de fier ăs t r ău , apoi se aplec ă asup r a glezn elo r, în timp ce el î şi freca mâinile s ă- şi repu n ă sâng el e în circula ţi e. — Ai nevoie de un telefon f ăr ă fir. Sau de unul cu un fir mai lung. — O s ă m ă ocup de asta prim a oar ă când m ă duc la târg ui eli, spus e ea elibe r â n d u- i glezn el e. Telefonul din buc ăt ări e era mai apro a p e , de şi nici firul lui nu era suficien t de lung. Price şchiop ăt ă spr e el, cu mu şc hii crisp a ţi dup ă atât a stat într- o pozi ţie for ţat ă. — Aici e Tann e r . Da, totul este sub cont r ol. Vă fac un rapo r t comple t când veni ţi. Drum u r ile au red ev e ni t circul a bile? În regul ă. Price pus e rece p t o r u l înapoi în furc ă şi se întoa r s e şchiop ăt â n d spre ea. — Drum ul este în contin u a r e blocat, dar fac rost de un plug. În dou ă ore ar treb ui s ă fie aici. Spun â n d asta, Price trec u de ea, şchiop ăt â n d . Hope clipi des.

— Price? — Nu m ă pot opri s ă vorbe s c, spus e el îndr e p t â n d u- se cât put e a de rep e d e , spre baie. Hope nu- şi putu st ăp â ni râs ul. Clinton se holb ă la ea în timp ce trec e a pe lâng ă el s ă duc ă telefon ul înapoi în cam e r a mar e. Mai avea înc ă în mân ă cu ţitul de fruct e. Se opri şi se uit ă la el gân dito a r e şi ceva treb ui e s ă i se fi citit pe fa ţă, pent r u c ă omul p ăli. — Nu, strig ă Clinton în timp ce ea se apro pi a, apoi încep u s ă urle. — L-AI CRESTAT, SPUSE Price, neve ni n d u- i s ă cre a d ă. Chiar l-ai cres t a t . — Trebui a s ă ştie c ă vorbe a m serios, spus e Hope. N- a fost decâ t o t ăiet u r ă minus c ul ă, nimic s ă merit e atât a scan d al. De fapt, a fost un accide n t; n- am vrut s ă m ă apro pii atât de mult de el, dar el a f ăcut un salt. Nu num ai asta f ăcus e Clinton; î şi pier d u s e şi cont rol ul asup r a rinichilor. Dup ă car e a încep u t s ă vorbe a s c ă, bâlbâin d u- se cât put e a el de rep e d e , strig â n d la Price, spun â n d orice ca s ă o împiedic e s ă- l mai taie. Price sun ă la depa r t a m e n t u l şerifului, f ăcân d schim b de infor m a ţii, pe care le sper a u reale. TRECUSE DE MIEZUL NOP ŢII. St ăt e a u întin şi în pat, îmbr ăţ i şa ţi. Hope îi ţine a pe obr az o

pun g ă cu ghe a ţă ; el îi ţine a una pe spat e. — Am vorbit serios, spus e Price s ăru t â n d- o pe frunt e, când am spus c ă te iubesc. Ştiu, totul s-a pet r e c u t foart e rep e d e , dar… ştiu ce simt. Din clipa în car e am desc his ochii şi te- am v ăzut, team dorit. Deci? ad ău g ă el dup ă o pauz ă. — Deci? repe t ă ea. — Deci, „poat e” c ă şi tu m ă iube şti, ei? — Poate. Şi Hope se ghe m ui şi mai comod, lâng ă el. Cate g o ri c, înt ări ea. — Spun e- o! îi poru n ci el strâ n g â n d- o mai mult în bra ţe. — Te iubes c. Dar eu cred c ă ar treb ui s ă ne acor d ăm timp, s ă ne cuno a şt e m unul pe cel ălalt… Price râse înceti şo r. — S ă ne acor d ăm timp? Nu crezi c ă e cam târzior pent r u a şa ceva? Ea nu avea r ăsp u n s . Pent r u c ă pre a multe se întâ m pl a s e r ă într- un timp atât de scur t. Avea senza ţi a c ă ziua de ieri se pet r e c u s e de fapt cu multe s ăpt ăm â n i în urm ă. Arunc a ţi împr e u n ă în circu m s t a n ţe extre m e , îl v ăzus e într- o multitu di n e de situa ţii şi ştia c ă prim a ei impr e si e desp r e el, înce ţo şa t ă, delira n t ă, fericit ă, fuses e cea adev ăr a t ă. Sim ţe a ca şi cum l-ar fi citit insta n t a n e u , instinc t ul primitiv recu n o s c â n d u - l dre p t par t e n e r u l ei. — M ărit ă- te cu mine, Hope. Cât mai rep e d e . Cu

riscu rile pe car e ni le- am asu m a t , prob a bil c ă am nime rit lozul cu copilul. Vocea lui era lene şă , plin ă de sedu c ţi e. Hope î şi în ăl ţă capul de pe um ăr ul lui, uitân d use, prin întun e ri c, la el. Îi v ăzu str ăl uci r e a din ţilor când zâmbi şi avu din nou acel senti m e n t de recu n o a şt e r e , de confir m a r e . — Bine. Dac ă vrei tu… — Dac ă vrea u ? Price îi lu ă mân a şi i-o duse într e picioa r el e lui. Era tar e ca piatr a . — Abia a şt e p t , drag a mea, şopti el cu o voce u şor tre m u r a t ă, cum o mai avus e s e mai devre m e , când discut a s e r ă desp r e ace a s t ă posibilitat e. — Tu nu treb ui e decâ t s ă rost e şti cuvân t ul şi eu m ă voi dedica proiec t ul ui. — Te iubes c, spus e ea, aba n d o n â n d u - se bucu r o a s ă inevita bilului.

Lacul Visel o r 1 Ochii lui erau ca nest e m a t e l e , acva m ari ni, adânci şi plini de via ţă ca marea, dogorind prin cea ţa care- l înv ăluia. Str ăluc e a u în jos spre ea, cu o expre si e atât de inten s ă încât se sperie şi se lupt ă în strâns oar e a lui. El o lini şti, cu vocea îngro şa t ă de pasiun e, în timp controla lupta, mân gâi n d- o şi îmbr ăţi şâ n d- o pân ă când ea

încep u din nou s ă tre m u r e de pl ăcer e, întinzâ n d u- se în sus spre el. Coaps el e lui o loveau ritmic. Trupul lui puter nic era gol, mu şc hii lui de fier mi şcâ n d u- se ca m ăta s e a uns ă, sub pielea asudat ă. Cea ţa venin d dinspr e lac era atât de groas ă în jurul lor, încât nu- l putea vedea clar, îl put ea doar sim ţi, intrân d şi ie şind, pose dâ n d- o atât de s ălbatic şi de total, încât ştiu c ă nu se va putea elibera niciodat ă de el. Tr ăs ăt u rile lui se pierd ea u în cea ţă oricât şi- ar fi for ţat ea ochii s ă- l vad ă, oricât ar fi strigat, frustrat ă. Doar nest e m a t e l e fierbin ţi ale ochilor lui str ăp u n g e a u cea ţa, ochi pe care- i mai v ăzu s e înaint e, prin alte… ce ţuri. Thea se trezi brus c, cu trup ul tre m u r â n d de ecoul pasiu nii… şi împlinirii. Pielea îi era ud ă de sudo a r e şi- şi pute a auzi prop ri a respir a ţi e, la încep u t rep e d e şi put e r ni c ă, încetinin d trep t a t , pe m ăs u r ă ce b ăt ăile inimii î şi reg ăs e a u ritm ul norm al. Visul o sleia întot d e a u n a de put e r e , l ăsân d- o stoar s ă şi f ăr ă oase, de epuiza r e . Se sim ţe a zgud uit ă, incap a bil ă s ă gân d e a s c ă, dep ăş it ă de panic ă şi de pasiu n e , totod a t ă. Vintr el e îi palpit a u, ca şi cum ar fi f ăcut dra go s t e ; se r ăsu ci în a șt e r n u t u r il e r ăv ăşit e, strâ n g â n d u - şi pulpele, încer c â n d s ă nege senza ţi a c ă îl mai avea înc ă în ea. Pe el. F ăr ă num e, f ăr ă chip, dar întotd e a u n a , el.

Se uit ă la lumina vag ă a dimine ţii timpu rii car e se pres a de fere a s t r ă, un cenu şi u atât de fragil încât abia reu şe a s ă p ăt r u n d ă prin gea m. Nu treb ui a s ă se uite la ceas; visul îi ap ăr e a întotd e a u n a în ora întun e c a t ă, t ăcu t ă, dinain t e a r ăs ări t ul ui şi se ter mi n a la prim a apro pi e r e a luminii. Este doar un vis, î şi spus e ea în încerc a r e a de a se lini şti. Doar un vis. Doar c ă era cu totul altfel decâ t orice vis pe care- l avus e s e vreod a t ă. Se gân d e a la el ca la un singu r vis, de şi episo a d el e era u diferit e. Ele – el – încep u s e r ă cu apro a p e o lun ă în urm ă. La încep u t se gândis e la el doar ca la un vis stra ni u, în mod singul a r viu şi însp ăi m â n t ăt o r , dar totu şi, doar un vis. Apoi visul a revenit în noap t e a urm ăt o a r e . Şi urm ăt o a r e a . Şi în fiecar e noapt e de atun ci, pân ă când încep u s e s ă- i fie fric ă s ă se mai culce. Încer c a s e s ă- şi potrive a s c ă alar m a ceas ul ui ca s ă se treze a s c ă mai devr e m e , dar subt e rf u gi ul nu func ţion a s e . Ah, da, alar m a suna s e; dar în timp ce st ăt e a întins ă în pat, deplâ n g â n d som n ul pierd u t şi o ţelind u- se s ă se scoale efectiv, visul îi revenis e. Sim ţise cum star e a de vegh e încep e a s ă dispa r ă, sim ţise cum alun e c a sub supr af a ţa con şti e n t ul ui, în lume a neag r ă a imaginilor vii, leg ăn ăt o a r e . Încer c a s e s ă lupte, s ă r ăm â n ă tre az ă, dar pur şi simplu îi fuses e imposibil.

Ochii grei i se închid e a u şi el era din nou acolo… Era furios pe ea, furios c ă încercas e s ă- l evite. P ărul lui lung, buclat, îi unduia pe um eri, cu şuvi ţele aproap e vii de for ţa furiei lui. Ochii lui… ah, Doam n e , ochii lui la fel de vii ca şi visul, de un albastr u- verd e aprins, strec urâ n d u- se prin plasa contra ţân ţarilor, care- i drapa patul. R ăm a s e întins ă acolo ne mi şca t ă, acut con ştie n t ă de a şter n u t u rile reci de sub ea, de miros urile grele ale nop ţii tropicale, de c ăldura care f ăcea chiar şi delicata ei c ăm a şă de noapt e s ă- i par ă ap ăs ăt o ar e … dar mai ales de carnea ei care tre m u r a de groaz ă, con şti e n t ă de b ărbat ul care st ăt e a acolo, în dor mit or ul um brit al nop ţii, uitând u- se la ea prin ţes ăt u r a plasei. Îngrozit ă, da, dar totoda t ă triu m f ăt o a r e. Ştius e c ă se va ajung e aici. Îl respin s e s e , îi ţinus e piept, îl incitas e, aducâ n d u- l în acest mo m e n t , la acest târg cu diavolul pe care- l va încheia cu el. Era du şm a n u l ei. Dar în noapt e a aceast a va deve ni aman t ul ei. Se apropie de ea, antre n a m e n t u l lui de lupt ăt or tr ădâ n d u- se în gra ţia şi for ţa fiec ăr ei mi şc ări. — Ai încercat s ă m ă evi ţi, spus e el cu vocea la fel de furioas ă ca un tune t în noapt e . Ţi- ai jucat jocurile, excitân d u- m ă în mod delibera t, ca pe un arm ăs a r urcat pe o iap ă… iar acu m îndr ăz n e şt i

s ă încerci s ă te ascu n zi de mine? Ar treb ui s ă te sugru m . Thea se ridic ă într- un cot. Inima îi bubuia în piept, izbind u- se durero s de coast e şi avu senza ţia c ă va le şina. Carnea ei îns ă se trez ea la apropier e a lui, desco n si d e r â n d pericolul. — Mi- a fost tea m ă, spus e ea simplu, dezar m â n d u- l cu acest adev ăr. El se opri, cu ochi arzând mai viu ca adinea uri. — Fii blest e m a t ă. Blest e m a ți s ă fim amân d oi, şopti el. Apoi mâinile lui puter nic e, de lupt ător, se întins er ă spre v ălul plasei, apucân d u- l şi drapâ n d u- l pest e partea superioar ă a trup ul ui ei. Ţes ăt u r a trans p ar e n t ă se a şez ă pest e ea ca un vis, contin uâ n d totu şi s ă- i înce ţo şe z e lui tr ăs ăt u rile, împie dicâ n d- o s ă îl vad ă clar. Ating er e a lui, când veni, îi smuls e un sun e t încet, de surpriz ă. Mâinile lui erau aspre şi fierbin ţi, alune câ n d în sus, pe picioarele ei goale, într- o mân gâie r e înceat ă, înde p ăr t â n d u- i c ăm a şa din cale. O foam e violent ă, cu atât mai feroce cu cât nu era dorit ă, ema n ă din el, la veder e a locului de împr e u n a r e al pulpelor ei. Deci a şa o s ă fie, î şi spus e ea şi încerc ă s ă se îmb ăr b ăt e z e . El inten ţio n a s ă- i r ăpeas c ă virginitat e a, f ăr ă s ă o preg ăt e a s c ă. A şa s ă fie. Dac ă el î şi imagina c ă o va face s ă strige de durer e şi de şoc, va fi deza m ăg i t . Era el un lupt ăt or, dar ea îi va ar ăta c ă era egala lui, în

curaj. Şi el o pose d ă astfel, împins ă pân ă la margin e a patului, doar cu partea de jos a trup ul ui, desco p e rit ă şi cu plasa contra țân țarilor, între ei. O pose d ă cu mânie şi cu tandr e ţe . O pose d ă cu o pasiun e care o ardea, cu o plenit u di n e care o înse m n ă pe vecie a lui. Şi la sfâr șit, ea, da, strig ă. Pân ă la urm ă, triu m f ul a fost al lui. Dar strig ăt el e ei nu erau de durer e ci de pl ăcer e şi de împlinire şi de o glorie despr e care nu ştius e c ă exista. Aceast a a fost pent r u prim a oar ă când a f ăcut dra go s t e cu ea, pent r u prim a oar ă când s-a trezit înc ă tre m u r â n d în urm a unui orga s m atât de dulce şi de inten s încât se pom e ni plân g â n d , ghe m ui t ă de una singu r ă în pat ul r ăv ăşit şi tânjind dup ă mai mult. Pent r u prim a oar ă, dar în mod cate g o ri c, nu pent r u ultim a. Thea se scul ă din pat şi se duse la fere a s t r ă, frecâ n d u- se într- una cu mâinile pe bra ţe, în timp ce se uita afar ă, în curt e a interio a r ă t ăcu t ă, a blocului cu apa r t a m e n t e şi a şt e p t â n d sosir e a adev ăr a t u l ui r ăs ărit, a ște p t â n d ca lumin a vesel ă s ă alun g e stra ni a senza ţi e de ireal, î şi pier d e a oare min ţile? Oar e a şa încep e a nebu ni a, cu acea s t ă trep t a t ă eroziun e a realit ăţ ii, pân ă când nu mai pute ai spun e ce este real şi ce nu? Pent r u c ă aici şi acu m , ei nu i se mai p ăr e a u reale, nu

atât de reale ca visele car e pleca u odat ă cu zorile. Munc a ei avea de suferit; pute r e a ei de conce n t r a r e disp ăr u s e . Dac ă ar fi lucr a t pent r u altcinev a şi nu doar pent r u ea, ar fi avut mari proble m e . Nimic nu o pre g ăti s e pent r u ceea ce i se întâ m pl a acu m. Totul fuses e atât de nor m al, atât de firesc. P ărin ţi minu n a ţi, o via ţă de familie lini ştit ă, doi fra ţi care, în ciuda indiciilor ini ţiale, devenis e r ă b ărb a ţi cum s e c a d e , inter e s a n ţi, pe care îi ador a. Nimic tra u m a t i c nu i se întâ m pl a s e în perioa d a de cre şt e r e ; monoto ni a şcolii, priet e niile apro a p e sufoca n t e de care par s ă aib ă nevoie tine rii, obi şnuit el e dispu t e şi cert u r i şi zilele lungi, lini ştit e, ale vacan ţei, pet r e c u t e la lac. În fiecar e var ă, cur ajo a s a ei mam ă înc ărc a minibuz ul şi o porn e a la dru m spre casa lor de vaca n ţă , unde î şi st ăp â n e a singu r ă cei trei copii plini de ener gi e, apro a p e toat ă vara. Tat ăl lor vene a la ei în fieca r e week e n d şi r ăm â n e a aici şi pent r u o par t e din conce di ul lui. Thea î şi amint e a de lungile, fierbin ţile zile de înot şi pesc uit, de albinel e bâzâin d prin iarb ă, de cânt e c el e p ăs ărilor, de insect el e sclipind în întun e r i c, de ţârâit ul greie rilor şi or ăc ăit ul broa şt elo r , de pleosc ăit ul unei broa şt e ţesto a s e care se lans a la ap ă, de miros ul îmbieto r al ham b u r g e r ilo r pe gr ăt a r u l cu c ărb u ni. Î şi amint e a cât de plictisit ă era şi cât de ner ăb d ăt o a r e s ă se întoa r c ă acas ă,

pent r u ca apoi, când se apro pi a din nou vara, s ă trepid e z e s ă se întoa r c ă la lac. Dac ă era ceva neobi şn ui t în via ţa ei, era ocup a ţi a aleas ă de ea, dar ei îi pl ăce a s ă zugr ăv e a s c ă frumos case. Era dornic ă s ă pun ă mân a pe orice ofert ă de zugr ăvit, în interio r sau exterio r, iar clien ţilor p ăre a s ă le fac ă pl ăce r e preoc u p a r e a ei pent r u detalii. Pe m ăs u r ă ce clien ţii aflau desp r e aces t talen t deos e bi t al ei, c ăp ăt a tot mai multe com e n zi, cer â n d u- i-se s ă tra n sfo r m e pere ţii. Picturile ei mur al e era vesele şi fire şti; nimic mistic sau ango a s a n t . Şi atun ci de ce a încep u t , dintr- o dat ă, s ă aib ă aces t e vise bizar e, în care îi ap ăr e a acela şi b ăr b a t f ăr ă chip, noapt e de noapt e ? Num el e lui varia în aces t e vise. Era Marc u s, îmbr ăc a t în cent u rio n rom a n. Era Luc, un invad a t o r nor m a n d . Era Neill, era Dunc a n… era atâ ţi a şi atâ ţi a b ăr b a ţi diferi ţi, încât nu ar fi treb uit s ă poat ă s ă- şi mai amint e a s c ă num el e lor. Dar totu şi şi le amint e a . Şi el îi spun e a de fieca r e dat ă altfel: Judith, Wila, Moira, Anice. Era toat e aces t e femei şi toat e aces t e femei era u la fel. Şi el era la fel, indifer e n t ce num e purt a. Îi ap ăr e a în vise şi când f ăcea drag o s t e cu ea îi pose d a mai mult decâ t trup ul. Îi invad a suflet ul şi o umple a de un dor car e nu o p ăr ăs e a nicioda t ă, de senti m e n t u l c ă într- un fel era incom pl e t ă f ăr ă el. Pl ăce r e a era atât de

zgud uito a r e , senz a ţi a atât de real ă, încât prim a oar ă când se trezise, plâng â n d încet, î şi dus e s e cu groaz ă mân a jos, ating â n d u- se, s ă simt ă umidit a t e a semin ţei lui. Nu era acolo, fire şt e. El nu exist a decâ t în mint e a ei. În mai pu ţin de o s ăpt ăm â n a era aniver s a r e a ei de treizeci de ani şi în to ţi ace şti ani nu sim ţise nicioda t ă ceva atât de inten s pent r u un b ăr b a t real, cum sim ţe a pent r u hime r a car e o bânt ui a în visele ei. Nu se put e a conce n t r a asup r a muncii ei. Pictu r a mur al ă pe care tocm ai o ter mi n a s e pent r u familia Kalma n nu se bucu r a s e de obi şn uit a ei ate n ţi e pent r u det alii, de şi doa m n a Kalma n fuses e fericit ă cu ea. Thea ştia c ă nu se ridica s e la stan d a r d e l e ei obi şnuit e, chiar dac ă doa m n a Kalma n nu ştia asta. Trebuia s ă încet ez e s ă mai viseze la el. Poat e c ă ar treb ui s ă mea r g ă la un tera p e u t , sau poat e chiar la un psihiat r u . Dar totul în ea se revolt a la acea s t ă idee, la gân d ul de a- i poves ti unui str ăin visele ei. Ar fi fost ca şi cum ar fi f ăcut drag o s t e în public. Dar treb ui a s ă fac ă ceva. Visele deve n e a u tot mai inte n s e, tot mai însp ăi m â n t ăt o a r e . C ăp ăt a s e o tea m ă atât de mar e de ap ă încât ieri, trave r s â n d podul cu ma şin a, fuses e apro a p e cupri n s ă de panic ă. Ea, care iubise atât de mult spor t u ril e de ap ă şi car e înota ca un pe şt e! Iar acu m treb ui a s ă- şi fac ă mult cur aj, s ă se uite

doar, la un râu sau un lac şi tea m a deve n e a tot mai mar e. În ultim el e trei vise, fuses e r ă la lac. La lacul ei, unde- şi pet r e c u s e minu n a t e l e vaca n ţe ale copil ări ei. El îi invad a s e ter e n ul prop ri u şi dintro dat ă i se f ăcu mai groaz ă ca oricâ n d. Era ca şi cum o urm ăr i s e pas cu pas, în visele ei, împing â n d- o în mod inexor a bil spre o concluzie pe care ea o ştia deja. Pent r u c ă în visele ei, el f ăcea doar uneo ri dra go s t e cu ea. Alteori, o omor a.

2 Casa de vaca n ţă era acee a şi, dar în mod ciuda t, diminu a t ă de trec e r e a timpul ui. V ăzut ă cu ochii unui copil, fuses e un loc u şor magic, spa ţios, un loc und e veselia şi râsul era u ceva obi şn uit, o cas ă f ăcut ă pent r u veri lungi, minu n a t e . Thea st ăt e a în ma şin ă şi se uita la ea, sim ţin d dra g o s t e şi o senza ţi e de pace care îi dep ăş e a u tea m a de a se afla efectiv aici, la locul unde se petr e c u s e r ă cele mai rece n t e vise. Cu locul aces t a nu put e a asocia nimic altcev a decâ t mom e n t e pl ăcu t e. La paisp r e z e c e ani fuses e s ăru t a t ă pent r u prim a oar ă, în umb r a s ălciei plâng ăt o a r e , de Sam my- Nu- Ştiu- Cum. Toat ă vara acee a sim ţis e o pasiu n e înne b u ni t o a r e pent r u Sam m y, al c ărui chip nici m ăca r nu şi- l mai

amint e a ! Ce mai dra go s t e ! Acum vede a micim e a casei şi nevoia de a fi zugr ăvit ă. Zâmbi, spun â n d u- şi c ă se va ocup a de ast a cât va sta aici. Iarb a cresc u s e pân ă la genu n c hi şi leag ăn ul, care atâ r n a de ram u r a groas ă a steja r ul ui uria ş, se desp ri n s e s e într- o part e. Se înt ări şi aru n c ă o privire rapid ă spre lac. Ponto n ul treb ui a repa r a t şi el şi încer c ă s ă se conc e n t r e z e asup r a aces t ui lucru, dar întind e r e a de ap ă albas t r ă din spat el e lui îi adus e tra n s pi r a ţi a pe frunt e. Sim ţi în stom a c o senza ţi e de gre a ţă şi înghi ţi convulsiv în timp ce- şi întorc e a privire a înapoi spre cas ă, conc e n t r â n d u se asup r a zugr ăv elii scorojite de pe vera n d a din fa ţă. Noap t e a trec u t ă o ucises e . Expr e si a ochilor aceia acva m a r i ni fuses e calm ă şi terifian t de înde p ăr t a t ă în timp pe o ţine a în apa rece a lacului, cu bra ţel e ca o ţelul, lupta ei panica t ă pierzâ n d trep t a t din inten si t a t e , pân ă când pl ăm â nii ei tort u r a ţi elibe r a r ă ultim a pre ţio a s ă f ărâ m ă de oxigen şi ea î şi inhala acu m prop ri a moa r t e . Se trezis e în zorii timp u rii, tran s pi r a t ă şi tre m u r â n d şi ştiu c ă nu mai pute a contin u a a şa, f ăr ă s ă aib ă o serioa s ă c ăde r e nervoa s ă. Se sculas e, î şi f ăcus e o oal ă cu cafea şi- şi petr e c u s e urm ăt o a r e l e câtev a ore f ăcân d u- şi planu ri şi supr aî n c ăr c â n d u - se cu cafein ă. Cum nu avea

nicio coma n d ă, îi era u şor s ă- şi planifice timp ul liber. Poat e c ă nu era mi şca r e a cea mai în ţele a p t ă, de vrem e ce vara era sezon ul în care prim e a cele mai mult e come nzi, dar ast a era. La o or ă la car e prob a bil c ă p ărin ţii ei se vor fi trezit deja, îi va suna şi le va cer e per mi si u n e a s ă- şi pet r e a c ă dou ă s ăpt ăm â n i la lac. A şa cum se a şte p t a s e , p ărin ţii ei au fost încân t a ţi s ă afle c ă în sfâr şit î şi lua şi ea o mic ă vacan ţă . Fra ţii ei î şi pet r e c e a u în mod reg ul a t vaca n ţel e la casa de var ă, împr e u n ă cu familiile lor, dar de la optsp r e z e c e ani, dint r- un motiv sau altul, Thea nu se mai întor s e s e la lac. Unsp r e z e c e ani înse m n a u mult, dar într- un fel sau altul, via ţa îi st ăt u s e în cale. Mai întâi colegiul şi nevoia de a lucra verile ca s ă- l finan ţez e, apoi vreo dou ă slujbe plictisito a r e în dom e ni ul ales de ea şi carei spus e s e r ă c ă dom e ni ul fuses e prost ales. Nime ri s e în carie r a ei de zugr av şi pictor de case accide n t a l, într- un mom e n t în car e r ăm ăs e s e f ăr ă slujb ă şi era dispe r a t ă s ă fac ă ceva, orice, ca s ă câ ştig e bani. Spr e sur p riz a ei, în ciuda muncii grele, îi pl ăcu s e s ă zugr ăv e a s c ă case. În timpul iernii ob ţine a câteva ofert e de zugr ăvit în interio r, dar verile era u cele în car e lucra ca un diavol şi efectiv nu reu şe a s ă- şi întâln e a s c ă familia, în timp ul ie şirii aces t ei a la lac. — Dar de ziua ta? Nu o s ă fii aici, atun ci? o

într e b ă ma m a ei, aminti n d u- şi brus c de eveni m e n t . Thea avu o ezita r e. Familia ei era minu n a t ă, cu prilejul aniver s ăr ilo r. Acum c ă fra ţii ei era u c ăs ăt o ri ţi şi avea u copii, nu exista o lun ă din an, f ăr ă aniver s ăr i. Spus e, într- un final: — Nu ştiu. Sunt obosit ă, ma m ă. Chiar am nevoie s ă m ă odihn e s c. Nu aces t a era motivul pent r u car e se duce a la lac, dar nici minciu n ă nu era. De apro a p e o lun ă nu mai dormis e bine şi obose al a încep e a s ă se resim t ă. — Ce- a ţi zice de o petr e c e r e cu întârzi e r e ? — Da, cred c ă o s ă fie în regul ă. O s ă treb ui a s c ă s ă- i anu n ţ pe b ăie ţi, spus e ma m a ei, îndoit ă. — Da, mi- ar p ăr e a r ău pent r u ei s ă pre g ăt e a s c ă vreo şotie în ziua gre şit ă. În cazul în care au coma n d a t deja s ă mi se livreze o înc ărc ăt u r ă de g ăina ţ de pas ăr e , vor treb ui s ă mai amâ n e livrar e a cu câtev a zile. Mam a ei chicoti. — Haide, c ă niciod a t ă n- au mer s atât de depa r t e . — Asta doar pent r u c ă ştiu bine c ă eu le- a ş face ceva de dou ă ori mai cum plit. — Bine, scum p a mea, s ă- ţi priasc ă vacan ţa ta la lac. Dar ai grij ă de tine. Nu cred c ă- mi place idee a s ă te ştiu singu r ă acolo.

— O s ă am grij ă. Exist ă ceva provizii acolo? — Cred c ă sunt câtev a cons e rv e de sup ă, în c ăm a r ă, dar altcev a, nimic. D ă- ne de veste când ajungi acolo, da? — „D ă- ne de veste” era codul pent r u cee a ce tat ăl lor num e a „Pun e- mân a- pe- telefon- şi- anu n ţo-pe- ma m a- ta- c ă- e şti- bine- ca- s ă- nu- sunelaPer s o a n e Di s p ăr u t e . ” De regul ă, doam n a Marlow î şi l ăsa copiii s ă- şi vad ă de via ţa lor, dar când spun e a „d ă- ne de vest e”, ştiau cu to ţii c ă era pu ţin îngrijor a t ă. — Te sun cum ajung la b ăc ăni e. Thea î şi resp e c t a s e promisiu n e a , sun â n d- o de îndat ă ce ajuns e s e la b ăc ăni a de unde î şi cum p ăr a u întotd e a u n a proviziile pent r u casa de vaca n ţă . St ăt e a acu m în ma şin ă, în fa ţa casei, înghe ţa t ă de tea m a de lac, în timp ce pungile cu peris a bile se tope a u pe banc h e t a din spat e. Î şi impus e s ă inspir e adâ n c, s ă- şi gone a s c ă tea m a . Foar t e bine, nu se put e a uita la lac. O s ă se uite în alt ă part e, în timp ce va desc ăr c a ma şin a. U şa cu plas ă scâr ţâi când o desc his e, un sune t familiar care îi relax ă pu ţin expr e si a. Veran d a cu plas ă se întind e a de- a lungul între gii fa ţad e şi în copil ări a ei era ocup a t ă de o colec ţie de scau n e şi şezlon g u ri din lemn de Adirond a c k sau din r ăchit ă, desp e r e c h e a t e . Mam a lor obi şn ui a s ă stea ore în şir pe ter a s ă, cosân d sau citind şi

urm ări n d u- i pe Thea şi pe b ăie ţi în timp ce se jucau în lac. Veran d a era goal ă, acu m: mobilier ul din lemn de Adiron d a c k şi din r ăchit ă disp ăr u s e de mult şi o auzise pe ma m a ei spun â n d c ă şezlon g u r il e fuses e r ă depozit a t e în mag a zi a din spat e. Thea nu ştia dac ă se va obosi s ă le scoat ă; în m ăs u r a în care va put e a, cu sigur a n ţă c ă nu se va uita la lac. Nu, nu aces t a era adev ăr ul. Ea venise aici s ă înfrun t e groaz a pe car e i-o inoculas e r ă visele ei. Dac ă aces t lucru înse m n a s ă ste a şi s ă se uite ore într e gi la ap ă, atun ci ast a va face. Nu va per mi t e aces t ui co şm a r noctu r n s ă- i r ăp e a s c ă bucu ri a de o via ţă. Când desc ui e u şa, o izbi în fa ţă c ăldu r a şi umidit a t e a unei case nea e ri sit e. Str â m b ă din nas şi se rep ezi s ă desc ui e şi s ă desc hi d ă toat e feres t r e l e , dân d dru m ul în ăun t r u aer ul ui proas p ăt . La vrem e a când ter mi n a de adus în cas ă proviziile şi de b ăg a t în frigide r carn e a , briza u şoa r ă îndulcise deja, mult, aer ul. Din obi şn ui n ţă , Thea porni s ă- şi duc ă hainele în vechiul ei dor mit o r , dar se opri în clipa în care desc his e u şa. Vechiul ei pat din fier fuses e înlocuit cu dou ă pat u ri gem e n e . Cam e r a era mult mai micu ţă decâ t î şi amint e a ea. Privind în jur, se încru n t ă u şor. Du şu m el el e f ăr ă covoar e era u acele a şi, dar per e ţii era u zugr ăvi ți în alt ă culoar e şi feres t r el e era u acop e ri t e cu jaluzele,

care înlocuis e r ă dra p e riile fo şnitoa r e pe car e le prefe r a s e ca feti ță. Cam e r a b ăie ţilor avus e s e întot d e a u n a patu ri gem e n e – trei, de fapt – şi se uit ă s ă vad ă dac ă r ăm ăs e s e la fel. R ăm ăs e s e , doar c ă num ăr u l pat u rilor sc ăzus e la dou ă. Thea oft ă. I-ar fi pl ăcu t s ă doar m ă în vech e a ei cam e r ă, dar prob a bil c ă acee a a p ărin ţilor era singu r a cu pat dublu şi ştia c ă va apr e ci a confort ul aces t ui a. În apa r t a m e n t u l ei avea un pat de regin ă. Deschizâ n d u şa celui de al treilea dor mito r, se sim ţi ca micu ţa şi curioa s a Goldilocks şi o pufni râsul. Da, în patul acest a o s ă doar m ă. Vechiul pat dublu nu mai era, în locul lui se afla un pat uria ş, care ocup a apro a p e tot spa ţiul, l ăsân d doar atât, de o part e şi de alta a lui, cât s ă te po ţi mi şca s ă ara nj ezi a șt e r n u t u r il e. Rest ul spa ţiului era ocup a t apro a p e în într e gi m e de o comod ă lung ă, dubl ă. Va treb ui s ă fie aten t ă s ă nu se loveas c ă la deg e t el e de la picioar e, umblâ n d pe aici, dar de dor mit, era clar c ă va dor mi în confort. În timp ce- şi atâr n a hainele în deba r a , auzi inconfu n d a b il ul scâr ţâi t al u şii cu plas ă, pa şi grei pe vera n d ă şi apoi dou ă cioc ănit u ri scur t e , pute r ni c e, în glaful u şii de la intra r e , r ăm a s ă desc his ă. Thea încr e m e n i, t ăcu t ă. În stom a c încep e a s ă i se form ez e un nod rece, de groaz ă. Nu ştia cine put e a fi la u şă. Nicioda t ă pân ă acu m

nu îi mai fuses e fric ă aici – rat a crim elor era atât de mic ă încât era apro a p e inexist e n t ă – dar dintro dat ă se sim ţi îngrozit ă. Dac ă o v ăzus e vreu n vaga b o n d desc ăr c â n d ma şin a şi ştia c ă era singu r ă aici? O suna s e deja pe ma m a ei, anu n ţâ n d- o c ă ajuns e s e cu bine, deci nime ni nu se mai a şte p t a s ă aud ă de ea cel pu ţin o s ăpt ăm â n ă. Îi spus e s e mam ei ei c ă inten ţio n a s ă stea vreo dou ă s ăpt ăm â n i . Pute a fi ucis ă sau r ăpit ă şi nime ni nu ar fi aflat ceva decâ t pest e cel pu ţin dou ă s ăpt ăm â n i . Sigur, mai era u şi alte case pe mar gi n e a lacului, dar niciun a la vede r e. Cea mai apro pi a t ă, o cas ă de închiriat, se afla la vreo jum ăt a t e de mil ă dep ăr t a r e , ascu n s ă în spat el e unei fâ şii de p ăm â n t care d ăde a direc t în lac. Î şi aminti c ă în vara în car e avea ea paisp r e z e c e ani, fuses e închiriat ă de familia lui Sam m y- Nu- Ştiu- Cum. Cine ştie cine o închirias e acu m, sau dac ă cineva se obosise s ă o închiriez e sau pur şi simplu o ocup a s e prin efrac ţi e. Nu mai auzise o alt ă ma şin ă sau o barc ă, deci cine se afla pe vera n d ă, venise pe jos. Num ai casa de închiria t era la o dista n ţă ce pute a fi str ăb ăt u t ă pe jos. Asta înse m n a c ă era un str ăi n, nu cineva apa r ţi n â n d familiilor cu care se v ăzus e r ă aici în fiecar e var ă. Imagin a ţi a ei o luase razn a, desig u r , dar nu- şi

pute a cont r ol a respir a ţi a scurt ă, supe rficial ă şi nici b ăt ăile put e r ni c e ale inimii. Nu pute a decâ t s ă stea acolo, în dor mito r, ca un anim ăl u ţ par aliza t de apropi e r e a unui pr ăd ăt o r . U şa de la intra r e era desc his ă. Se mai afla acolo înc ă o u şă cu plas ă, dar nu era încuiat ă. Nimic nu- l pute a opri, cine o fi fost el, s ă intre în cas ă. Dac ă se afla în pericol, înse m n a c ă era încol ţit ă. Nu avea nicio arm ă în afar a cu ţitelor din buc ăt ări e, dar nu pute a ajung e la ele f ăr ă s ă fie v ăzut ă. Arunc ă o privire agoniza n t ă spre fere a s t r ă. Ce şans e avea s ă o desc hi d ă şi s ă sar ă afar ă prin ea, f ăr ă s ă fie auzit ă? Având în vede r e t ăce r e a din cas ă, şans el e nu era u pre a mari. Cioc ănit ul acela dublu, pute r ni c, se auzi din nou. Cel pu ţin mai era înc ă pe vera n d ă. Poate c ă ea era nebu n ă. De unde ştia c ă era un b ăr b a t ? Dup ă pa şii ap ăs a ţi? Poat e c ă era o femeie volumino a s ă. Nu. Era un b ăr b a t . Era sigur ă de asta. Chiar şi cioc ănit ul lui suna masc ulin, pre a pute r ni c s ă fi fost f ăcut de mân a mai u şoa r ă a unei femei. — Alo? E cineva acas ă? Thea se cutr e m u r ă când vocea profu n d ă r ăs u n ă în cas ă, p ăt r u n z â n d u- i în oase. Era clar o voce b ărb ăt e a s c ă şi i se p ăr e a ciuda t de familiar ă, de şi ştia c ă nu o mai auzise niciod a t ă înaint e.

Dumn e z e ul e, î şi spus e ea, brus c dezg u s t a t ă de sine. Ce se pet r e c e a cu ea? Dac ă b ărb a t ul de pe vera n d ă îi vroia r ăul, nu- i folose a la nimic s ă se ascu n d ă aici, în dor mito r, ca o la şă. Şi în plus, un crimin al ar fi desc his simplu u şa şi ar intr a t aici, nu ar mai fi a şte p t a t . Prob a bil c ă era un b ăr b a t cât se poat e de cums e c a d e , car e f ăcea o plimb a r e şi const a t a s e sosire a unui nou vecin. Poate c ă el nici nu o v ăzu s e , obse rv a s e doar ma şin a de pe alee. Se f ăcea singu r ă de râs cu suspiciu nile, cu panic a ast a. Sigur, logica nu pute a decâ t s ă- i mai calm ez e spaim a. Îi treb ui mult autoco n t r ol ca s ă- şi îndr e p t e ume rii şi s ă- şi lini şte a s c ă respi r a ţi a şi chiar mai mult, ca s ă- şi oblige picioa r el e s ă se îndr e p t e spre u şa dor mito r ul ui. Se opri înc ă o dat ă aici, ca s ă- şi mai fac ă pu ţin curaj. Apoi ie şi din dor mito r în living şi în raza vizual ă a b ăr b a t ul ui de pe vera n d ă. Se uit ă la u şa desc his ă şi inima apro a p e c ă îi st ăt u în loc. Siluet a b ăr b a t ul ui se cont u r a în lumin a pute r ni c ă din spat el e lui şi nu- i pute a vede a tr ăs ăt u r il e, dar era, clar, un b ăr b a t înalt. Cel pu ţin un met r u optzeci şi trei, cu ume ri car e umple a u cadr ul u şii. Era doar imagin a ţi a ei, nu se put e a altfel, dar în pozi ţia acelor ume ri se citea o tensiu n e indes c ri p ti bil ă, pru d e n ţă şi ame ni n ţa r e , totod a t ă. Nu se put e a conving e s ă se apropi e mai mult.

Dac ă el va face o mi şca r e s ă desc hi d ă u şa cu plas ă, ea se va repezi în buc ăt ăr i e , spre u şa din spat e. Gean t a era în dor mito r şi nu va reu şi s ă şio ia, dar cheile de la ma şin ă era u în buzun a r u l de la jean şi, deci va reu şi s ă plonjeze în ma şin ă şi s ă încuie portie r el e pân ă o va ajun g e din urm ă, apoi s ă plece dup ă ajutor. Î şi dres e glas ul şi reu şi s ă spun ă: — Da? Cu ce v ă pot ajut a? În ciuda efort ul ui, vocea ei era joas ă şi r ăgu şit ă. Spr e deza m ăg i r e a ei, sun a s e apro a p e… ca o invita ţi e. Poat e c ă era mai bine decâ t s ă fi suna t îngrozit ă, de şi se îndoia. Ce decla n şa mai curâ n d apro pi e r e a unui pr ăd ăt o r , groaz a sau o perc e p u t ă invita ţi e sexu al ă? Încet e a z ă! î şi spus e ea hot ăr â t ă. Vizitato r ul ei nu spus e s e şi nu f ăcus e nimic care s ă- i justifice acea s t ă par a n oi a. — Sunt Richa r d Chanc e , spus e b ăr b a t u l şi înc ă o dat ă vocea lui îi p ăt r u n s e sub piele, pân ă în m ăd uv a oaselor. Am închiriat casa al ăt u r a t ă, pest e var ă. V-am v ăzut ma şin a în parc a r e şi am venit s ă m ă prezint. U şur a r e a era apro a p e la fel de debilita n t ă ca şi tero a r e a , î şi d ăd u sea m a Thea în timp ce mu şc hii i se decon t r a c t a u , ame ni n ţâ n d- o cu o pr ăb u şi r e . Întins e o mân ă nesig u r ă, s ă se sprijine de pere t e . — Sunt – sunt încân t a t ă s ă v ă cunosc. Sunt Thea Marlow.

— Thea, rep e t ă el înceti şo r. Era o subtil ă senzu alit a t e în felul în care- i pron u n ţa s e num el e, ca şi cum l-ar fi gust a t . Sunt încân t a t s ă te cunos c, Thea Marlow. Ştiu c ă prob a bil înc ă mai desp a c h e t e zi, a şa c ă nu o s ă te re ţin. Ne vede m mâin e. Se întoa r s e s ă plece şi Thea f ăcu un pas gr ăbit spr e u şă. Apoi un altul. Când el se întind e a s ă desc hi d ă u şa cu plas ă, ea se afla deja în prag. — De unde ştii c ă înc ă mai desp a c h e t e z ? izbuc ni ea, din nou tension a t ă. El se opri, dar nu se întoa r s e . — P ăi eu obi şn ui e s c s ă m ă plimb mult, dimine ţile, dar ma şin a ta nu era aici, în dimine a ţa asta. Când am pus adine a u r i mân a pe capot a ma şinii, era cald ă înc ă, cee a ce înse a m n ă c ă nu ai venit de mult ă vrem e. Cred c ă a fost o pres u p u n e r e rezon a bil ă. A fost. Rezon a bil ă, logic ă. Dar de ce- i verificas e capot a s ă vad ă cât era de cald ă? Suspiciu n e a o l ăs ă mut ă. Apoi, încet, î şi întoa r s e fa ţa spre ea. Soar el e pute r ni c str ăl uci în p ăr ul lui des şi lucios ca blan a de nurc ă şi îi scoas e în evide n ţă, cu clarit a t e , fieca r e linie put e r ni c ă a fe ţei. Prin plasa fin ă a u şii, ochii lui îi întâlnir ă pe ai ei şi un zâm b e t lent, de necitit, îi în ăl ţă col ţurile gurii. — Pe mâin e, Thea Marlow. Din nou nemi şc a t ă, Thea îl privi plecâ n d .

Sâng el e i se scur s e în picioar e şi crezu c ă o s ă le şine. Sim ţe a un zumze t în urec hi şi buzele îi amor ţis e r ă. Veder e a încep e a s ă i se întun e c e şi î şi d ădu sea m a c ă va le şina cu adev ăra t. Se l ăs ă stân g a c e în mâini şi gen u n c hi şi- şi l ăs ă capul s ă atâr n e în fa ţă, pân ă când ame ţe al a încep u s ă dispa r ă. Dumn e z e ul e Mar e. Era el ! Nu exist a nicio îndoial ă. De şi nu- i v ăzus e nicioda t ă chipul în visele ei, îl recu n o s c u s e . Când se întor s e s e s ă se uite la ea şi când ochii aceia vii, acva m a r i n, scânt ei a s e r ă spre ea, fieca r e celul ă din corp ul ei zbâr n âi s e , recu n o s c â n d u- l.

3 Thea era atât de zdru n ci n a t ă încât încep u s e efectiv s ă- şi reînc a r c e lucru rile în ma şin ă, gat a s ă zboar e înapoi în sigur a n ţa îndoielnic ă a apa r t a m e n t u l ui ei din White Plains. Pân ă la urm ă, de şi contin u a s ă tre m u r e , î şi adus e înapoi în cas ă hainele şi târ g ui elile, dup ă car e f ăcu apel la cafea, tradi ţion al ul ei rem e di u. La ce bun s ă se întoa r c ă acas ă? Proble m a era u visele ei, car e o adus e s e r ă într- o star e de tensiu n e atât de mar e încât intr a s e în panic ă la vede r e a unui vecin venit s ă o salut e, dup ă car e decise s e imediat, bazâ n d u- se pe culoar e a plin ă de via ţă a ochilor aces t ui a, c ă el era b ăr b a t u l din visele ei.

Perfect, î şi spus e ea cu seriozit a t e , în timp ce savur a a treia can ă cu cafea, sosise timp ul confru n t ăr ii cu realit a t e a . Niciod a t ă nu reu şis e s ă- i vad ă chipul lui Marc u s – Neill – Dunca n , din cauza acelei ce ţi afurisit e care p ăre a s ă se inte r p u n ă întot d e a u n a într e ei. Singu r ul lucru pe care- l pute a spun e desp r e el era c ă avea p ăr lung, negr u şi ochi acva m a r i n. Pe de alt ă part e, îi ştia miros ul, ating e r e a , fiecar e centi m e t r u din trup ul lui mu şc hi ulos, for ţa cu care f ăcea dra go s t e . Ce treb ui a oare s ă fac ă, s ă- l roag e pe Richa r d Chan c e s ă se dezbr a c e , ca s ă- i caut e similarit ăţ ile? Sunt mul ţi b ăr b a ţi bru n e ţi; de fapt, majorit a t e a . Mul ţi b ăr b a ţi brun e ţi au ochi plini de via ţă. Doar pur a întâ m pl a r e f ăcus e ca ea s ă- l cuno a s c ă pe Richa r d Chanc e într- o perioa d ă în care nu era foart e logic ă atun ci când vene a vorb a desp r e culoa r e a ochilor. Se scut u r ă şi se ridic ă s ă- şi toar n e cea de a patr a cafea. Ea venise aici cu un scop. Refuza s ă per mi t ă unui vis, indifer e n t cât de realist şi de tulbu r ăt o r era, s ă- i distr u g ă bucu ri a de a savur a ceva ce iubise dintot d e a u n a . Nu ura doar ace a s t ă rece n t ă tea m ă de ap ă, ura ce f ăcea u visele aces t e a cu aminti rile verilor copil ăriei ei. A pierd e ace a s t ă bucu ri e era ca şi cum şi- ar pierd e cent r ul eului ei. La naiba, va înv ăţ a s ă iube a s c ă din nou apa. Poat e c ă nu va reu şi s ă se uite la

ap ă imediat, dar la vrem e a când va pleca de aici, î şi jur ă c ă o s ă înoat e din nou în lac. Nu put e a per mi t e stupid ei ei par a n oi a fa ţă de Richa r d Chan c e s ă o gone a s c ă de aici. Fapt ul c ă el îi pron u n ţa s e num el e ca şi cum l-ar fi savur a t , nu înse m n a nimic. De fapt, înse m n a ceva, dar aces t ceva era legat de orga n el e lui sexual e, nu de visele ei. Thea ştia c ă nu era o frum u s e ţe r ăpito a r e , dar nici nu era oarb ă la atra c ţi a pe care o exercit a asup r a b ăr b a ţilo r. Era ades e a nem ul ţu m i t ă de mopul ei de p ăr cast a ni u, des, buclat, dispe r a t ă s ă- l îmblânz e a s c ă tot timp ul în ceva ce s ă sem e n e cât de cât a un stil, dar b ăr b a ţilor, din motive de ei ştiut e, le pl ăce a. Avea ochii verzi, tr ăs ăt u r il e ei era u propo r ţio n a t e şi frumos cizelat e, iar rigorile mese ri ei ei o men ţin e a u zvelt ă şi în form ă. Acum c ă nervii încep u s e r ă s ă i se calm ez e, î şi d ăd e a sea m a c ă sclipir e a ace e a din ochii lui mem o r a b ili fuses e mai curâ n d inter e s a t ă, decâ t ame ni n ţă t o a r e . Ches tia ast a pute a deveni dificil ă, avân d în vede r e c ă ea venise aici ca s ă- şi rezolve anu mi t e proble m e , nu ca s ă î şi per mit ă o leg ăt u r ă de o var ă cu un vecin. Nu se afla în dispozi ţie rom a n ti c ă, nici m ăc a r pent r u un divertis m e n t oarec a r e , de dou ă s ăpt ăm â n i. Se va ar ăt a rece şi neint e r e s a t ă fa ţă de invita ţiile pe care i le- ar pute a lansa el, el va în ţele g e mes aj ul şi cu ast a

se va ter mi n a totul. „VINO. ” Thea se întoars e şi îl v ăzu stând sub salcie, cu mâna întins ă. Nu vroia s ă se duc ă cu el, toate instinc t el e îi spun e a u s ă fug ă, dar pornirea de a asculta era ca o nevoie teribil ă în ea, o durer e şi o foam e pe care i-o putea satisfac e el. „Vino, spus e el din nou şi picioarele ei încep u r ă s ă înaint e z e , f ăr ă voia lor, de- a lungul ierbii reci, acoperit ă de rou ă. C ăma şa alb ă de noapt e i se încol ăc ea în jurul picioarelor şi- şi sim ţe a goliciun e a sub mat erial. Indifer e n t câte strat uri de haine ar fi acoperit- o, el o f ăcea întotd e a u n a să se simt ă dezbr ăc a t ă şi vulnera bil ă. Ştia c ă nu treb uia s ă se afle aici singur ă, mai ales cu el, dar nu reu şe a s ă se convin g ă s ă intre din nou în cas ă. Ştia c ă era un b ărbat periculos, dar nu conta. Tot ce conta era s ă fie cu el; buna cuviin ţă care îi dirijase via ţa înse m n a , brusc, mai pu ţin decât înse m n a iarba ud ă de sub picioarele ei goale. Când ajuns e la el, un lung mo m e n t r ăm a s e r ă s ă se înfrun t e din priviri ca doi adver sari, f ăr ă s ă se mi şt e sau s ă spun ă ceva, pân ă când î şi spus e c ă va încep e s ă urle de atâta tensiu n e . Ca un pr ăd ăt o r ce era, el o pândis e s ăpt ăm â n i în şir iar acu m ştia, instinctiv, c ă era în mâna lui. Î şi pus e mâna pe bra ţul ei, ating er e a arzând de vitalitat e

şi un zâm b e t vag îi flutur ă pe gura dur ă, când sim ţi fiorul ei tr ăd ăt or. — Crezi c ă o s ă- ţi fac r ău? o întreb ă el vizibil amu za t. Ea se înfior ă din nou şi spus e, uitând u- se în sus la el: — Da. Într- un fel sau altul… da. O atrase inexorabil mai aproap e de el, pân ă când trup ul ei su m ar îmbr ăc a t se lipi de el şi c ăldura animalic ă a c ărnii lui înde p ăr t ă r ăcoar ea aerului nop ţii. Auto m a t , î şi ridic ă mâinile s ă şi le odihn e a s c ă pe piept ul lui şi senza ţia mu şc hilor lui ca piatra îi opri respira ţia. Niciun alt b ărbat pe care- l atinse s e ea vreodat ă nu fuses e atât de dur şi de vital ca acest – acest lupt ăt or, a c ărui via ţă se baza pe moart e şi distru g e r e . Vroia s ă- l nege, să plece de lâng ă el, dar era la fel de neajutora t ă ca o frunz ă în vânt, ca s ă poat ă sfida cure n ţii care o aspirau spre el. Îi atins e p ărul cu buz el e, într- un gest ciudat de tandr u, nea şt e p t a t de la un astfel de b ărbat. — Atunci întind e- te jos, lâng ă mine şi î ţi voi ar ăta cea mai dulce durer e, şopti el. Thea se trezi, ecou rile prop riilor ei strig ăt e r ăs u n â n d înc ă în întun e ri c ul dor mito r ul ui. Îi ar ăt a s e ; ah, îi ar ăt a s e . Z ăce a acu m pe spat e, cu c ăm a şa de noap t e încol ăcit ă în jurul taliei, cu picioar el e desc his e şi genu n c hii ridica ţi. Mai

sim ţe a înc ă în ea ultim el e pulsa ţii ale împlinirii. Î şi acop e ri fa ţa cu mâinile şi izbucni în plâns. Era mai mult decâ t tulbu r ăt o r – era umilitor. B ărb a t ul acela blest e m a t nu îi domin a doar visele, îi domin a şi trup ul. Într e a g a ei perso n alit a t e se bazas e pe o înc ăp ăţ â n a t ă norm alit a t e , pe bun ul ei sim ţ. Thea crezu s e întotd e a u n a desp r e ea c ă era o perso a n ă onor a bil ă şi brus c, acea s t ă desc ri e r e p ăr e a s ă nu i se mai aplice. Din cauza viselor î şi luase ea dou ă s ăpt ăm â n i de vacan ţă , în toiul celui mai ocup a t sezon al ei, ori ast a nu era onor a bil. Ceea ce se întâ m pl a acu m cu ea sfida bun ul sim ţ, sfida toat e efort u ril e ei de a în ţeleg e ce anu m e se întâ m pl a. Şi în mod cert nu era nor m al s ă aib ă orga s m e însp ăi m â n t ăt o r de inten s e, noapt e de noapt e , în timp ce dor m e a singu r ă. Înghi ţin d u- şi lacri mile, se d ădu împleticin d u- se jos din pat şi se duse la baie, unde r ăm a s e îndelu n g sub du ş, încer c â n d s ă- şi scap e trup ul de senza ţi a de a fi fost atins de mâini invizibile. Când se sim ţi cât de cât mai calm ă, se usc ă şi se relax ă în buc ăt ăr i e, und e î şi pre g ăti cafea proas p ăt ă, dup ă care se a şez ă, bând- o şi urm ări n d trec e r e a zorilor spre o dimine a ţă radiind de soar e. Buc ăt ări a se afla în spat el e casei, deci lacul nu se vede a de la fere a s t r a ei şi Thea se relaxa încet, în timp ce urm ăr e a p ăs ăr el el e zben g ui n d u-

se din crac ă în crac ă, într- un pom din apro pi e r e , ciripind u- şi şi f ăcân d lucr u ri p ăs ăr e şt i. Trebui a s ă încet e z e s ă per mi t ă acest o r vise s ă o tulbu r e atât de mult. Oricât de tulbu r ăt o r era con ţin u t ul lor, era u totu şi doar ni şte vise. Când se gând e a ra ţion al, singu r ul lucru legat de aces t e vise, car e îi afect a cu adev ăr a t via ţa, era tea m a de ap ă pe care i-o cauza s e r ă. Ea venise la lac tocm ai pent r u a lucr a ca s ă scap e de acea s t ă tea m ă, s ă se for ţez e s ă- i fac ă fa ţă şi dac ă va reu şi s ă şi-o dep ăş e a s c ă, se va decla r a mul ţu mi t ă. Poat e c ă nu era nor m al s ă aib ă vise erotice atât de inten s e , sau ca acela şi b ărb a t care îi aduc e a o ase m e n e a pl ăce r e s ă o ucid ă în alte vise, dar se va descu r c a şi cu asta. Cine ştie ce anu m e decla n şa s e acest e vise? Pute a u fi decla n şa t e de lectu rile eclectic e, sau de cine ştie ce film pe car e- l v ăzus e, sau de o combin a ţi e într e cele dou ă. Poat e c ă vor disp ăr e a la fel de brus c prec u m ap ăr u s e r ă. Într e timp, î şi irosise deja una dintr e zilele pres c ri s e de ea îns ăşi, ca perioa d ă de recu p e r a r e . Excep t â n d ace a unic ă privire spre lac, imedia t dup ă sosire, care- i cauz a s e o star e de gre a ţă , reu şis e s ă ignor e cu des ăv â r şi r e lacul. În regul ă, Theadora, se must r ă ea în t ăce r e . Încet e a z ă s ă mai fii a şa o cârp ă. Revino- ţi şi f ă ce ai vrut s ă faci, venind aici. Într- un gest incon şti e n t de pre g ăti r e , î şi trec u

dege t el e prin p ăr ul care apro a p e i se usca s e cât timp î şi b ăus e cafea u a , amâ n â n d inevita bilul. Î şi sim ţe a buclele neas c ul t ăt o a r e , grele şi vibra n t e , form â n d u- se sub dege t el e ei. Prob a bil c ă ar ăt a ca naiba şi se bucu r ă c ă nu era nime ni s ă o vad ă. În aces t e dou ă s ăpt ăm â n i va put e a face abst r a c ţi e de felul în care ar ăt a , excep t â n d cur ăţ e n i a esen ţi al ă şi savur ă acea s t ă libert a t e . Î şi mai tur n ă o ultim ă can ă cu cafea, pent r u star e a ei de bine şi se dus e pe vera n d ă, uitân d use aten t ă în jos, ca nu cumva s ă verse lichidul fierbin t e . Da, î şi spus e ea sarc a s ti c, grozav ă scuz ă ca s ă evite s ă vad ă lacul, de cum avea s ă desc hi d ă u şa. Contin u ă s ă se uite în jos în timp ce desc hi d e a u şa de la intra r e şi sim ţi aer ul rece al dimin e ţii sp ălâ n d u- i picioa r el e. Dup ă ce ie şise de sub du ş, î şi tr ăs e s e din nou pe ea c ăm a şa de noapt e şi mat e ri al ul sub ţir e nu era potrivit pent r u r ăco a r e a pe car e soar el e înc ă nu o alun g a s e de tot. Perfect. Era timp ul s- o fac ă. Ţinâ n d u- se tare de can ă ca de un colac de salvar e, î şi ridic ă înceti şo r ochii, astfel încât privire a ei alune c ă mai întâi de- a lungul du şu m el ei vera n d ei, apoi spr e iarb a cresc u t ă pest e m ăs u r ă şi apoi în jos, de- a lung ul pant ei car e duce a spre lac. În mod delibe r a t se conce n t r a doar asup r a unui câm p vizual îngust, astfel încât orice altcev a era

înce ţo şa t . Iat ă, acolo, la stân g a , era salcia şi… El st ăt e a acolo, sub ram u rile plâng ăt o a r e , exact cum st ăt u s e în visul ei. Inima apro a p e c ă i se opri. Doam n e , Dumn e z e ul e, visele ei încep e a u acu m s ă se manifes t e şi în ceas u rile ei de trezie, sub form a halucin a ţiilor. Înce r c ă s ă clipea s c ă, încer c ă s ă alun g e viziune a , dar nu reu şi decâ t s ă se uite înghe ţa t ă, îngrozit ă, la b ăr b a t u l care st ăt e a nemi şc a t ca o stat ui e, ochii lui acva m a r i ni str ălu ci n d de la dista n ţă . Apoi el se mi şc ă şi ea tres ări reac ţio n â n d , în timp ce î şi d ăd e a sea m a de dou ă lucru ri, fiecar e la fel de tulbu r ăt o r , în felul lui. Unul, „viziune a” era Richa r d Chanc e. Siluet a de sub copac era o fiin ţă uma n ă real ă, nu un prod u s al imagin a ţi ei ei. Doi, nu î şi d ăd u s e sea m a mai devre m e , dar în noapt e a trec u t ă reu şis e pent r u prim a oar ă s ă vad ă chipul iubitului ei din vise şi aces t chip fuses e chipul lui Richa r d Chan c e. Î şi calm ă b ăt ăile s ălbatic e ale inimii. Fire şt e c ă subco n şti e n t u l ei ales e s e tr ăs ăt u r il e iubitului din vise. De fapt, fuses e uluit ă de ase m ăn a r e a dintr e ochii lor. Acest tertip al viselor ei era, în sfâr şit, logic. Se privir ă pest e întind e r e a de iarb ă ud ă de rou ă şi un zâmb e t lene ş flutu r ă pe linia dur ă a gurii lui, apro a p e f ăcân d u- i inima s ă o ia din nou

la galop. Pent r u sigur a n ţa circuit elo r ei, Thea sper ă ca el s ă nu zâm b e a s c ă pre a des. Apoi Richa r d Chan c e întins e mân a spre ea şi spus e: — Vino.

4 Orice urm ă de culoar e se şter s e de pe chipul ei. — Ce- ai spus? între b ă ea şoptit. Nu avea cum s ă o aud ă. Se aflau la cel pu ţin 30 de met ri dep ăr t a r e unul de cel ălalt; abia dac ă auzise ea singu r ul cuvân t pron u n ţa t de el, de şi într- un fel sune t ul fuses e perfec t clar, ca şi cum l-ar fi auzit atât în ea cât şi în afar a ei. Dar expr e si a de pe chipul lui se schim b ă subtil, spre ceva mai alert, cu ochii mai sfred elito ri. Mân a lui întins ă p ăru dintr- o dat ă mai impe rio a s ă, de şi tonul deveni seduc ăt o r . — Thea. Vino cu mine. Trem u r â n d , Thea se d ăd u înapoi, cu gân d ul s ă închid ă u şa. Sigur, nu put e a fi vorb a decâ t de o pur ă coincid e n ţă , dar o coincide n ţă str a ni e. — Nu fugi. Nu treb ui e s ă fugi. Nu o s ă- ţi fac r ău, spus e el cu blând e ţe . Thea nu se consid e r a s e nicioda t ă o la şă. Fra ţii ei ar fi desc ris- o o idee pre a impulsiv ă pent r u binele ei, înc ăp ăţ â n â n d u - se s ă se ca ţe r e în orice

copac în care se c ăţă r a u ei, sau s ă se lege n e pe o frâng hi e tot atât de înalt ă ca şi ei, pent r u ca de acolo s ă- şi ia avân t şi s ă- şi dea dru m ul în lac. În ciuda stra ni ei similitu dini între vis şi ce spus e s e el chiar acu m, spina r e a i se înt ări şi Thea se uit ă la Richa r d Chan c e stân d acolo, sub salcie, înconju r a t de o cea ţă u şoa r ă. O dat ă în plus, per mi s e s e unei ciuda t e coincid e n ţe s ă o speri e, ori ea era obosit ă s ă se tot tea m ă. Ştia instinc tiv c ă cel mai bun mod de a- ţi învinge o tem e r e era acela de a- i face fa ţă – de und e şi venir e a ei la lac – şi decise s ă se uite bine, ate n t, la dom n ul Chan c e , ca s ă cat alog h e z e toat e similitu dinile dintr e el şi iubitul ei din vis. Se uit ă şi apro a p e î şi dori s ă nu o fi f ăcut. Asem ăn a r e a nu era doar la ochi şi la culoa r e a p ăr ului. O put e a vede a acu m în liniile pute r ni c e ale trup ul ui s ău, înalt şi masiv. Purt a jean şi şi ghet e de dru m e ţi e şi o c ăm a şă din batist Cham b r a y , cu mân e ci scur t e, car e- i expu n e a mu şc hii bra ţelo r. Obse rv ă grosim e a închei e t u rilor mâinilor, încheie t u r il e unui b ăr b a t care face de obicei munc ă fizic ă gre a … închei e t u rile unui spadasin. Thea oft ă, zgud uit ă de aces t gân d. De und e- i venise? Ce ştia ea desp r e spad a si ni? Nu pre a se vede a u la tot pasul; ea nu întâlnis e nici m ăca r un singu r scrim e r . Şi chiar în timp ce- şi imagin a mi şc ările elega n t e pres u p u s e de scrim ă,

res pi n g e a comp a r a ţi a . Nu, un spadasin era un b ăr b a t care folose a într- o b ăt ălie o sabie lat ă, gre a, t ăind şi ciopâ r ţi n d . O amintir e îi trec u prin mint e şi îl v ăzu pe Richa r d Chanc e în mân ă cu o sabie sco ţian ă, doar c ă î şi spun e a Neill… şi apoi Marc u s, mân ui n d de dat a ast a o sabie rom a n ă, scur t ă… Nu. Nu avea voie s ă gând e a s c ă astfel. Visele era u o fantezie a subco n şti e n t u l ui, nimic mai mult. Nu recu n o şt e a , cu adev ăr a t , nimic la Richa r d Chan c e . Toate aste a se explica u prin fapt ul c ă îl cunos c u s e pur şi simplu într- un mom e n t când era vulne r a bil ă pe plan emo ţion al şi dezec hilibr a t ă, apro a p e ca şi cum ar fi ie şit tocm ai dintr- o povest e de dra go s t e cu final nefericit. Trebui a s ă- şi revin ă, pent r u c ă era imposibil ca aces t b ăr b a t s ă aib ă vreo leg ăt u r ă cu visele ei. El st ăt e a în contin u a r e acolo, cu mân a întins ă, ca şi cum ar fi trec u t doar o secu n d ă şi nu minut ul într e g pe care- l sim ţe a ea. Şi apoi el zâmbi din nou, ochii aceia vii încre ţi n d u- se la colturi. — Nu vrei s ă vezi puii de broas c ă ţesto a s ă? o într e b ă el. Pui de broa s c ă ţesto a s ă. Pers p e c t iv a era deza r m a n t ă şi în mod surp ri nz ăt o r încân t a t ă de idee, Thea se trezi înaint â n d câ ţiva pa şi, pân ă când se pom e ni în fa ţa u şii cu plas ă a vera n d e i.

Abia atun ci se opri şi se uit ă în jos, la c ăm a şa ei de noapt e . — Trebui e s ă m ă schim b. Privire a lui se plimb ă de- a lungul trup ul ui ei. — Pent r u mine e şti grozav ă, a şa. În plus, puii ar pute a disp ăr e a , dac ă nu vii acu m. Nu încer c a s e s ă- şi ascu n d ă tonul apr e ci a tiv, u şor r ăg u şi t. Thea î şi mu şc ă buza. În fond, c ăm a şa ei de noapt e nu era o pies ă nem ai po m e n i t ă; era din bum b a c alb, simplu, cu un decolt e u mode s t şi mân e c u ţe c ăzut e, lung ă pân ă la glezn e. Prud e n ţa se lupta cu dorin ţa de a vede a puii de broa s c ă ţesto a s ă. Dintr- o dat ă nu se mai pute a gândi la nimic altcev a mai dr ăg ăl a ş decâ t la ni şte pui şori de broa s c ă ţesto a s ă. Decizân d u- se repe d e , împins e u şa şi p ăşi afar ă, în iarb a înalt ă. Treb ui s ă- şi ridice c ăm a şa de noapt e pân ă la jum ăt a t e a gam b ei, ca s ă nu şi- o ude în rou ă. Î şi croi dru m cu grij ă, prin b ăl ăriile cresc u t e , c ătr e b ăr b a t ul înalt care o a şte p t a . Mai avea pu ţin s ă ajun g ă la el, când î şi d ădu sea m a cât de apro a p e se afla de ap ă. Încr e m e n i la jum ăt a t e a pasul ui, fiindu- i imposibil s ă arun c e m ăca r o privire în dre a p t a , unde lacul mur m u r a atât de apro a p e de piciorul ei. În schim b, privire a panica t ă i se încle şt ă de chipul lui, cer şin d u- i instinc tiv ajuto r ul. El se îndr e p t ă, fiecar e mu şc hi încord â n d u- i-se

când deveni alert, ca r ăs p u n s la reac ţi a ei. Ochii i se mic şor a r ă şi se uit ă ate n t dint r- o part e întralta, c ăut â n d ce anu m e o îngrozis e. — Ce este? o între b ă apuc â n d- o de bra ţ şi tr ăg â n d- o prot e c t o r mai apro a p e de el, în c ăldu r a şi ad ăp o s t ul trup ul ui s ău. Thea se înfior ă şi desc his e gura s ă- i spun ă, dar apro pi e r e a trup ul ui s ău, în acela şi timp lini ştito r şi alar m a n t , o der u t ă şi nu reu şi s ă se gând e a s c ă ce anu m e s ă- i spun ă. Nu ştia ce o alar m a s e mai mult, apropi e r e a de lac sau apro pi e r e a de el. Ea iubise întotd e a u n a lacul şi era foart e pru d e n t ă fa ţă de aces t b ărb a t , dar reac ţi a lui spont a n ă la tulbu r a r e a ei f ăcus e s ă tres a r ă ceva în ea şi brus c sim ţi dorin ţa de a se lipi de el. Miros ul cald al pielii lui îi umple a n ările, pl ăm â nii – o combi n a ţi e înne b u ni t o a r e de s ăpu n, de aer proas p ăt , de sudo a r e cura t ă şi de miros de b ăr b a t . O tr ăs e s e spr e stân g a lui, l ăsân d u- şi dre a p t a liber ă şi îi sim ţe a const a n ţa lini ştito a r e a b ăt ăilor inimii, prin per e t el e put e r ni c al piept ul ui. Dintr- o dat ă deveni acut con ştie n t ă de goliciun e a ei, sub c ăm a şa de noap t e . Sânii îi palpit a u acolo unde era u pres a ţi de late r al a lui şi vintr el e încep e a u s ă- i pulsez e. Doam n e , Dumn e z e ul e, ce c ăut a ea aici, îmbr ăc a t ă astfel? Ce se întâ m pl a s e cu mult trâ m bi ţa t u l ei bun sim ţ? De când încep u s e r ă visele, se p ăr e a c ă nu

mai avea niciun fel de bun sim ţ. Nu avea nicio scuz ă s ă se afle atât de apro a p e de un b ărb a t pe care îl cunos c u s e ieri, abia. Ştia c ă treb ui a s ă se ret r a g ă de lâng ă el, dar din clipa în care o atins e s e , avus e s e un ciuda t senti m e n t de intimit a t e , de juste ţe , ca şi cum s-ar fi întors întrun loc unde mai fuses e de nen u m ăr a t e ori înaint e. Mân a lui liber ă se plimb a prin buclele ei ume d e . Ceva din star e a de alert ă disp ăr u din mu şc hii lui. — Thea? Te- a speri a t ceva? Thea î şi dres e glas ul şi lupt ă împot riva unui val de ame ţe al ă. Mâna din p ăr ul ei p ăr e a atât de familiar ă, ca şi cum… î şi smuls e gân d u ril e neas c ul t ăt o a r e , din potec a imposibil ă. Spus e, într- un târziu, cu un glas înc ă stins, de tea m ă. — Apa. Mi- e… mi- e fric ă de ap ă şi mi- am dat tocm ai sea m a cât de apro a p e era m de mal. — Ah, spus e el cu un sune t încet, de con şti e n tiz a r e . Este de în ţeles. Dar cum o s ă vezi broa şt el e ţesto a s e , dac ă ţi-e fric ă de ap ă? Se uit ă uluit ă la el. — Nu m- am gân dit la asta. Cum s ă- i spun ă c ă tea m a ei de ap ă era atât de rece n t ă, încât nu se obi şn uis e înc ă s ă gân d e a s c ă în ter m e n i de ce ar pute a sau nu ar pute a, în func ţie de proximit a t e a apei. Aten ţia îi fu din nou distr a s ă de unghi ul maxila r ul ui lui, v ăzut de jos. Era un maxilar

foart e put e r ni c, cu o b ăr bi e înc ăp ăţ â n a t ă, obse rv ă ea. Avea o bar b ă foart e deas ă; de şi era clar c ă tocm ai se b ăr bi e ri s e , îi vede a firele întun e c a t e , ca la o bar b ă de ora cinci. Sim ţi din nou ace a enerv a n t ă senz a ţi e de familiarit a t e şi vru s ă- i pun ă mân a pe obr az. Se între b ă dac ă era suficien t de aten t ca s ă se b ăr bie r e a s c ă înaint e de a face drag o s t e şi avu brus c o imagin e pute r ni c ă a aces t ei b ăr bii ţepo a s e , frecâ n d u- se blând de curb a sânului ei. Tres ări brus c, o mic ă mi şca r e care fu cont rol a t ă apro a p e din prim a clip ă, bra ţul lui strâ n g â n d u - se mai tar e în jurul ei şi tr ăg â n d- o mai ferm spr e el. — Broscu ţel e sunt acolo, cam la vreo şaisp r e z e c e met ri, şopti el aplec â n d u- şi capul pent r u ca obraz ul lui s ă- i mân g âi e buclele. Te- ai pute a uita la ele dac ă eu o s ă m ă inter p u n între tine şi lac şi o s ă te ţin, ca s ă fii sigur ă c ă nu o s ă cazi în el? Ah, ce bun era. Obse rv ă acest lucru într- un mod perife ric. Ori de câte ori f ăcea ceva ce ea pute a consid e r a alar m a n t – ceva care treb uia să o alar m e z e , cum ar fi s ă o ia în bra ţel e lui – imedia t îi distr ăg e a ate n ţi a, com e n t â n d ceva. V ăzu tertip ul dar… puii de broa s c ă ţesto a s ă era u atât de dr ăg u ţi. Se gândi la prop u n e r e a lui. Poate c ă era o iluzie periculo a s ă, dar se sim ţe a în sigur a n ţă în bra ţel e lui, înc ălzit ă de c ăldu r a

lui şi înv ăluit ă în toat ă acea s t ă for ţă mu şc hi ula r ă. În clipa acee a încep u dorin ţa, delicat ă, delicioas ă, adâ n c în ea… sau poat e c ă încep u s e înaint e, la prim a lui ating e r e , dar abia acu m cresc u s e într- atât încât s ă o recu n o a s c ă. Cum altfel s-ar fi gân dit la aspri m e a b ărbii lui pe sânii ei? Ştia c ă ar fi treb uit s ă se întoa r c ă în cas ă. Doar decise s e deja c ă nu avea timp pent r u o avent u r ă oar ec a r e . Dar logica nu avea nimic de- a face cu ame s t e c ul s ălba tic de senz a ţii pe care le expe ri m e n t a s e din prim a clip ă în care- l v ăzus e pe omul ăsta, tea m ă, panic ă şi const r â n g e r e şi dorin ţă, toat e înv ălm ăş i n d u- se, împletin d u- se, astfel încât nu ştia de la un minut la altul cum va reac ţio n a . Nu- i pl ăce a ast a, nu- i pl ăce a nimic din asta. Vroia s ă fie din nou Thea cea de odinioa r ă, nu cre a t u r a asta nervoa s ă, ilogic ă, pe care nu o mai recu n o şt e a . Perfect, s ă aru n c ăm atun ci logica afar ă pe fere a s t r ă. Oricu m nu- i fuses e de cine ştie ce folos de când îi ap ăr u s e r ă visele. Se uit ă în sus, în ochii aceia acva m a r i ni şi arun c ă la câini şi prud e n ţa , decizâ n d în schim b s ă ac ţion ez e în baza instinct ul ui pur. — Poate c ă ast a o s ă func ţion ez e . Haide s ă încerc ăm . Crezu c ă întrez ăr i s e o scân t ei e de triu mf în ochii aceia crist alini, dar când se uit ă mai ate n t ă, nu v ăzu decâ t o oare c a r e pl ăce r e masc ulin ă.

— Haide s ă ne îndep ăr t ăm câ ţiva pa şi de ap ă, suge r ă el tr ăg â n d- o deja, cu bra ţul bine str â n s pe talia ei. Tot vom reu şi s ă vede m brosc u ţe l e . S ă- mi spui dac ă sunt e m înc ă pre a apro a p e , da? Nu vrea u s ă fii nervoa s ă. Thea chicoti, surp ri n s ă c ă mai era în star e s ă râd ă. Cum put e a s ă nu fie nervo a s ă? Era pre a apro a p e de ap ă şi mult pre a apro a p e de el. — Dac ă a ş fi fost înc ăl ţa t ă, a ş fi tre m u r a t în pant ofi, recu n o s c u ea. El se uit ă în jos la picioa r el e ei goale şi la felul în care- şi ţine a în sus c ăm a şa de noap t e, s ă o fere a s c ă de iarb a ud ă. — Ar put e a fi m ăr ăci ni, spus e el ca un fel de explica ţie, în timp ce se aplec a s ă o cupri n d ă cu bra ţul liber pe dup ă genu n c hi. Thea scoas e un ţip ăt slab de surp riz ă în timp ce el o ridica, apuc â n d u- se de c ăm a şa lui ca s ă se ţin ă. El zâm bi, în timp ce o instal a mai sus, pe piept ul lui. — Cum este? Însp ăi m â n t ăt o r . Excita n t. Inima îi bubui a s ălba tic şi ace a prim ă ap ăs a r e a dorin ţei deven e a tot mai inten s ă, î şi aru n c ă privire a spr e p ăm â n t şi spus e: — Sus. — Te temi şi de în ăl ţim e? — Nu, doar de ap ă. Şi de tine, uria şul e. Dar de fapt, era mai mult atra s ă decâ t tem ăt o a r e .

O purt ă în bra ţe de- a lungul malului, avân d grij ă s ă nu se apropi e mai mult de ap ă, în timp ce Thea se uita în orice alt ă part e, num ai la lac, nu. Punct ul cel mai atr ăg ăt o r era gât ul lui, pute r ni c şi bronz a t, cu o adâ n cit u r ă mic ă, vulne r a b il ă, sub solidul m ăr al lui Adam. Apropie r e a strâ n s ă de pielea lui goal ă îi f ăcu buzele s ă- i tre m u r e , ca şi cum şi le- ar fi ap ăs a t tocm ai de ace a mic ă adâ n ci t u r ă, und e pulsul îi b ăte a ade m e n i t o r . — Nu treb ui e s ă face m zgomo t, spus e el şoptit, încetinin d u- şi ultimii pa şi. P ăr ăsis e r ă relativa cur ăţ e n i e a ierbii pre a cresc u t e din gr ădin ă şi se aflau acu m într- o înv ălm ăş e a l ă de tufe şi burui e ni, unde precis se aflau şi m ăr ăci ni. Picioa r el e ei goale o f ăcea u la fel de fericit ă pe cât era el, c ă o c ăr a. Copacii era u mai de şi aici, limitâ n d mult vede r e a spre lac. — Sunt tot aici, pe un bu şt e a n c ăzut, la mar gi n e a apei. S ă nu faci mi şc ări bru şt e. O s ă te las acu m jos, foart e încet. Pune- ţi picioa r el e pe boca n cii mei. Pân ă s ă apuc e s ă îl între b e de ce, acu m când se sim ţe a atât de bine în bra ţel e lui, el î şi retr a s e bra ţul de sub picioa r el e ei şi îi l ăs ă part e a de jos a trup ul ui s ă alune c e . De şi el avus e s e grij ă s ă nu lase c ăm a şa de noap t e s ă r ăm â n ă prins ă între ei, fric ţiun e a trup ul ui ei de al lui nu put e a fi mai înne b u ni t o a r e . Thea î şi ţinu res pi r a ţi a, sânii şi

vintr el e îi zbâr n âi a u de c ăldu r ă, în timp ce- şi l ăsa picioar el e şi gre u t a t e a pe vârful cizmelo r lui. Nici el nu era mai pu ţin afect a t ; umfl ăt u r a ferm ă dintr e picioar el e lui o spun e a clar. Totu şi, el p ăr u mai capa bil decâ t ea, s ă o ignor e. Avea amâ n d o u ă bra ţel e în jurul ei, ţinân d- o confort a bil lipit ă de el, dar î şi întors e s e capul spr e lac. Îi pute a sim ţi ent uzi a s m u l zumz ăi n d în el, dar car e nu p ăr e a s ă fie de natu r ă sexu al ă, în ciuda semie r e c ţi ei lui. — Sunt şapt e brosc u ţe , spus e el în şoap t ă, cu glasul r ăgu şit al unui îndr ăg o s ti t. Sunt aliniat e pe bu şt e a n , ca ni şte turti ţe argin tii, cu picioar e. Întoa r c e- ţi doar capul şi aru n c ă- ţi o privire, iar eu o s ă te ţin ferm, ca s ă te sim ţi în sigur a n ţă . Thea ezit ă, sfâ şiat ă într e dorin ţa de a vede a brosc u ţel e ţesto a s e şi spaim a de ap ă. Mâinile se ag ăţ a u tar e de bra ţel e lui şi îi sim ţi bicep şii tari flexân d u- se, când o strâ n s e mai apro a p e de el. — Nu te gr ăbi, îi spus e el în şoapt ă şi Thea îi sim ţi buzele periind u- se de buclele ei. Inspir ă adâ n c şi se o ţeli. O jum ăt a t e de secu n d ă mai târziu î şi îngro p ă convulsiv fa ţa în piept ul lui, tre m u r â n d , încer c â n d s ă lupte cu gre a ţa car e urca în ea. El o leg ăn ă, lini ştind- o cu u şoa r a mi şca r e cl ătin ăt o a r e a trup ul ui s ău, în timp ce îi şopt e a sun e t e lini ştito a r e , car e nu era u chiar cuvint e. Pest e dou ă minut e încer c ă din nou, cu apro a p e

acela şi rezult a t. La a pat r a încer c a r e , din ochi îi curg e a u lacrimi de frust r a r e . Richa r d încer c ă s ă o duc ă înapoi în cas ă, dar înc ăp ăţ â n a r e a de care era u atât de con şti e n ţi fra ţii ei î şi spus e cuvân t ul şi Thea refuz ă s ă plece de acolo. Dumn e z e ul e, o s ă vad ă brosc u ţel e acele a ţesto a s e . Zece minut e mai târziu tot nu reu şis e s ă arun c e decâ t o singu r ă oche a d ă, înaint e ca panic a şi gre a ţa s ă o loveas c ă din nou şi Thea încep e a s ă devin ă furioas ă pe ea. Brosc u ţel e se însor e a u înc ă fericite, dar put e a u pleca de acolo în orice clip ă. — De dat a ast a o s ă reu şe s c , anu n ţă ea pe un ton de furioas ă dete r m i n a r e . Richa r d oft ă. — Bine. Era perfec t con şti e n t ă c ă el o put e a oricâ n d ridica înapoi în bra ţe şi s ă plece de acolo, dar sim ţe a pe undev a c ă era dispu s s ă stea a şa pân ă când ea va fi gata s ă renu n ţe . Se încur aj ă şi încep u s ă- şi întoa r c ă încet, încet, capul. — În vrem e ce tu te tort u r e zi singu r ă, eu o s ămi ocup timp ul aminti n d u- mi cum put e a m vede a prin c ăm a şa ta de noapt e , când înaint ai prin gr ădin ă, spus e el. Uluit ă, Thea se pom e ni clipind des, câtev a secu n d e , spre micu ţel e broa şt e ţesto a s e , în timp ce tre m u r a la impac t ul spus elo r lui. Când î şi

întoa r s e brus c capul, pe fa ţa ei se citea mai mult ă furie decâ t panic ă. — Ce?! — Am putu t vede a prin c ăm a şa ta de noap t e, rep e t ă el binevoito r. Un zâmb e t îi flutur ă pe buze şi ochii lui crist alini p ăr e a u şi mai amuz a ţi când se uit ă în jos, la ea. Soar el e str ăl uc e a dintr- un anu mi t unghi. Am v ăzut… Dar l ăs ă propozi ţia net e r m i n a t ă. Se împins e în bra ţel e lui, în dorin ţa de a se eliber a, dar f ăr ă rezult a t. — Şi m ă rog, ce anu m e ai v ăzut? — Totul. Ai ni şte sfârc u ri mici, formid a bil e. P ăre a c ă savur e a z ă aminti r e a . Scoas e un sune t mic, de pl ăce r e , din ber e g a t ă. Thea se înro şi pute r ni c, sim ţin d cum acele mai sus men ţion a t e sfârc u ri mici, formid a bil e, încep e a u s ă i se înt ăr e a s c ă. Reac ţia fu dubla t ă de una ase m ăn ăt o a r e , în pant alo nii lui. — Uit ă- te la brosc u ţe , spus e el. Tulbu r a t ă, f ăcu întoc m ai. În acela şi timp, el o mân g âi e cu mân a dre a p t ă în jos, spre fundul ei, ating e r e a arzâ n d u- i carn e a prin pânza sub ţir e, apoi o prins e şi o ridic ă astfel încât despic ăt u r a dintr e pulpele ei se a şez ă pest e umfl ăt u r a tare din spat el e şli ţului s ău. Lui Thea i se t ăie res pi r a ţi a. Se uita orbit ă la brosc u ţe , dar aten ţi a ei era îndr e p t a t ă asup r a apexului pulpelor ei. Î şi înghi ţi un gea m ăt , re ţin â n d u- şi cu gre u pornir e a

de a se frec a de umfl ăt u r ă. Sim ţe a cum se modific ă în interior, cum i se cont r a c t ă şi decon t r a c t ă mu şc hii, se sim ţe a tot mai ud ă, pe m ăs u r ă ce dorin ţa deve n e a din ce în ce mai mar e. Era un str ăin. Iar ea prob a bil c ă înneb u ni s e , de vrem e ce st ăt e a aici cu el, într- o pozi ţie atât de provoc a t o a r e . Dar cu toat e c ă mint e a ei ştia c ă el era un str ăin, trup ul îl acce p t a ca şi cum l-ar fi ştiut dintot d e a u n a . Conflictul o f ăcu incap a bil ă s ă ac ţion ez e . Broscu ţel e era u chiar ca ni şte turti ţe, cu minus c ul e c ăp şo a r e de reptil ă şi cu picior u şe boant e . St ăt e a u aliniat e pe bu şt e a n u l pe jum ăt a t e imers a t , apa pleosc ăi n d blân d chiar sub ele. Thea se uit ă câteva clipe la luciul apei pân ă s ă î şi dea sea m a ce f ăcea şi cu cât succ e s îi distr ăs e s e el aten ţi a. — Richa r d, spus e ea încet. — Hm m? Vocea lui era mai groa s ă, respir a ţi a u şor mai rapid ă. — M ă uit la brosc u ţe . — Ştiu, dra g a mea. Am ştiut c ă o s-o po ţi face. — Nu vrea u s ă m ă duc mai apro a p e , dar m ă uit la ap ă. — Asta e bine. Pe m ăs u r ă ce o s ă înve ţi s ă ai încre d e r e în mine, o s ă scapi, trep t a t , de frica ast a. Ce lucr u ciuda t a putu t el spun e. Ce leg ăt u r ă

avea el cu frica ei de ap ă? Care fuses e provoc a t ă de visele ei, nu de el. Vroia s ă- l între b e de ce spus e s e ast a, dar îi era gre u s ă gân d e a s c ă cum treb ui e, când el o ţine a atât de intim şi când erec ţi a lui se împing e a tot mai insist e n t în ea, cu fiecar e clip ă car e trec e a . Apoi ceva nev ăzu t le alar m ă pe brosc u ţel e ţesto a s e , sau poat e c ă una dint r e ele decise s e pur şi simplu c ă îi ajuns e s e atât a soar e şi celelalt e fuses e r ă de acor d, pent r u c ă încep u r ă s ă- şi dea dru m ul, de pe bu şt e a n , plonjâ n d în ap ă, una câte una, între a g a ac ţiu n e derul â n d u- se atât de rep e d e încât nu dur ă mai mult de o secu n d ă. Mici valuri încep u r ă s ă radiez e dinsp r e butu r u g ă, retr e zi n d un ecou de gre a ţă în stom a c ul ei. Thea înghi ţi şi se uit ă în alt ă part e şi vraja senzu al ă disp ăr u . Şi el în ţeles e. Înaint e ca ea s ă apuc e s ă spun ă ceva, o ridic ă în bra ţe şi o pur t ă înapoi în gr ădin ă. Amintind u- şi ce spus e s e el desp r e c ăm a şa ei de noapt e , Thea se înro şi din nou, de cum o instal ă înapoi pe picioa r el e ei. El se uit ă la obrajii încin şi şi în ochi i se citi amuz a m e n t u l. — Nu râde, mor m ăi ea înde p ăr t â n d u - se de el. De şi era, prob a bil, pre a târziu, încer c ă s ă fie dem n ă. — Mul ţu m e s c c ă mi- ai ar ăt a t brosc u ţel e ţesto a s e şi c ă ai avut r ăb d a r e cu mine.

— Cu cea mai mar e pl ăce r e , spus e el pe un ton grav, care îi tr ăd a totu şi râsul interio r. Thea se încru n t ă. Nu ştia dac ă s ă se înde p ăr t e z e mer g â n d de- a- nd ăr ăt el e a , sau s ă se întoa r c ă, per mi ţâ n d u- i s ă aib ă o priveli şt e perfec t ă şi asup r a spat el ui ei. Nu avea dest ul e mâini ca s ă- şi acop e r e punc t el e de inter e s şi oricu m, era prea târziu. F ăcu un comp r o m i s, înde p ăr t â n d u- se piezi ş. — Thea. Thea se opri, ridicâ n d u- şi între b ăt o r spr â n c e n e l e . — Vrei s ă vii cu mine la un picnic, în dup ăamiaz a asta? Un picnic? Se uita la el, minu n â n d u- se înc ă o dat ă de tulbu r ăt o r u l ames t e c de familiar şi de str ăin, pe care le reg ăs e a în de el. Ca şi puii de broas c ă ţesto a s ă, un picnic sun a apro a p e la fel de insupo r t a b il de tent a n t ; sim ţe a totul ca şi cum ar fi desc his o cart e atât de captiva n t ă încât nu se pute a opri din a întoa r c e pagin ă dup ă pagin ă. Totu şi, sim ţi cum d ă înapoi. — Eu nu… — Cam la o mil ă de aici, exist ă un pom, într- un câm p necultivat, o între r u p s e el şi orice urm ă de amuz a m e n t disp ăr u s e din ochii lui de culoa r e a ocea n ul ui. Este uria ş, cu cren gi mai groas e ca talia mea. Parc ă s-ar afla acolo dintot d e a u n a . Miar pl ăce a s ă stau întins pe o p ătu r ă, la umb r a lui,

s ă- mi pun capul în poala ta şi s ă- ţi povest e s c desp r e visele mele.

5 Thea ar fi vrut s ă o ia la fug ă. La naiba cu atât a curaj; discr e ţi a îi cer e a s ă dispa r ă. Vroia ea ast a, dar picioa r el e nu i se mi şca u. Parc ă îi amor ţis e tot trup ul. D ădu dru m ul tivului c ăm ăş ii de noapt e s ă cad ă în iarb a ud ă şi r ăm a s e uitân d u- se prost e şt e la el. — Cine e şti? şopti ea într- un târziu. El îi studi e subit a tero a r e din ochi şi o und ă de reg r e t îi trave r s ă fa ţa. Spus e într- un târziu, pe un ton blân d: — Ţi- am spus, sunt Richa r d Chanc e . Se opri şi privire a p ătr u n z ăt o a r e i se fix ă din nou asup r a ei, ca s ă nu- i scap e nici cea mai mic ă nua n ţă a expr e si ei. — Haide s ă intr ăm , spus e el apro piin d u- se şi luân d- o blând de mân ă şi ghidâ n d u- i pa şii stân g a ci spre cas ă. — O s ă vorbim acolo. Thea î şi înt ări picioar el e tre m u r â n d e şi- şi fix ă c ălcâiel e în p ăm â n t , tr ăg â n d u- l s ă se opre a s c ă. Ca şi cum ar fi putu t. Niciod a t ă pân ă atun ci nu fuses e atât de con ştie n t ă de for ţa unui b ăr b a t , cum era de a lui. Nu c ă era o gr ăm a d ă de mu şc hi, dar for ţa de o ţel a trup ul ui s ău era

evide n t ă. Îl între b ă impe rios: — Ce e cu visele tale? Ce vrei de la mine? El oft ă şi- i d ădu dru m ul, frecâ n d u- şi u şor dege t el e, în sus şi în jos, pe par t e a interio a r ă, catifelat ă a bra ţul ui ei. — Ceea ce nu vrea u eu, este s ă- ţi fie fric ă. Tocm ai te- am g ăsit, Thea. Ultim ul lucru pe car e- l vrea u este s ă te sperii şi s ă te pier d. Tonul lui era calm şi since r şi avu asup r a ei un ciuda t efect magic. Cum put e a o femeie s ă nu se simt ă, dac ă nu convins ă, cel pu ţin calm a t ă de acea s t ă lini şt e din cuvint el e lui? Î şi mai reve ni pu ţin şi se pom e ni mân a t ă înc ă o dat ă spre cas ă. De dat a acea s t a nu mai încerc ă s ă- l opre a s c ă. A şa m ăc a r se va put e a schim b a în ceva mai potrivit, înaint e de a avea ace a discu ţi e pe car e şi- o dore a el cu atât a insist e n ţă. Se smuls e de lâng ă el de îndat ă ce intra r ă şi- şi strâ n s e în jurul ei, ca pe o pelerin ă, s ăr m a n a , roas a ei st ăp â ni r e de sine. — Buc ăt ări a este acolo, spus e ea ar ăt â n d cu dege t ul. Dac ă pui la f ăcut o can ă proas p ăt ă cu cafea, vin şi eu imedia t ce m ă îmbr a c. El îi arun c ă din nou una din acele priviri direct e , de pur ă apr e ci e r e masc ulin ă, m ăsu r â n do din cap pân ă în picioar e. — Din punc t ul meu de vede r e , nu e cazul s ă- ţi faci proble m e , spus e el încet. — Tocm ai pent r u punct ul t ău de vede r e îmi fac

proble m e , r ăsp u n s e ea şi zâm b e t ul lui îi trimis e flutu ri în stom a c. În ciuda tutu r o r efort u rilor, se sim ţi înc ălzit ă de nedisim ul a t a lui atr a c ţi e pent r u ea. — Cafea u a este în bufet ul din stân g a chiuve t ei. — Da, doa m n ă. Îi f ăcu cu ochiul şi o porni spre buc ăt ăr i e . Thea intr ă în dor mito r, închis e u şa şi se l ăs ă pe ea, u şu r a t ă. Înc ă îi mai tre m u r a u picioar el e. Ce se petr e c e a ? Avea senza ţi a c ă se pr ăv ăle a într- un loc ciuda t, bizar. El era un str ăin, îl cunos c u s e abia ieri şi totu şi exist a u mom e n t e , tot mai mult e, când sim ţe a c ă îl ştia la fel de bine cum se ştia pe ea, când vocea lui rever b e r a adâ n c în ea ca un clopot inter n. Trupul ei r ăs p u n s e s e trup ul ui lui a şa cum nu i se mai întâ m pl a s e vreod a t ă cu altcin ev a, cu u şurin ţa unor vechi îndr ăg o s ti ţi. Spus e s e şi f ăcus e lucru ri care era u ca un ecou stra ni u al viselor ei. Dar cum putu s e ea visa desp r e un b ărb a t pe care nu- l cuno şt e a ? Era ceva cu totul în afar a expe ri e n ţe i ei; nu avea nicio explica ţi e pent r u ast a, doar dac ă nu ar fi devenit dintr- o dat ă, clarv ăz ăt o a r e . Da, desig u r . Thea scut u r ă din cap în timp ce î şi scot e a c ăm a şa de noapt e şi desc his e un sert a r de la comod ă, s ă- şi ia un sutien şi ni şte chilo ţi. Parc ă îi auze a pe fra ţii ei, dac ă ar fi îndr ăz nit m ăc a r s ă pom e n e a s c ă desp r e a şa ceva. „Uhu, uhu” ar fi pufnit ei, forn ăi n d de râs. „Are cineva

un tur b a n pent r u ea? Mad a m Thea d o r a o s ă ne ghice a s c ă acu m viitorul!” Î şi tras e pe ea jean şii şi un T-shirt şi- şi vârî picioar el e în ni şte teni şi. Reconfor t a t ă de arm u r a îmbr ăc ăm i n ţii, se sim ţe a mai bine pre g ăti t ă s ă- i fac ă fa ţă din nou lui Richa r d Chanc e . Era o idee bizar ă s ă se gând e a s c ă c ă îl întâlnise în visele ei, dar ştia un mod sigur de a afla. În fieca r e reînc a r n a r e , coaps a stân g ă a lupt ăt o r ul ui ei avea o cicat ric e, o linie ro şie lung ă, ner e g ul a t ă, care se ter mi n a exact la câ ţiva centi m e t r i deas u p r a genu n c hi ul ui. Nu treb ui a decâ t s ă- l roag e s ă- şi dea jos pant alo nii, ca s ă- i poat ă vede a picior ul şi o s ă deslu şe a s c ă aces t mist e r , odat ă pent r u totde a u n a . Corec t. Se şi vede a oferin d u- i o cea şc ă de cafea: – Cu zah ăr şi lapte? Vrei cumva o pr ăjitu ric ă cu chim e n ? Vrei te rog s ă- ţi dai jos pant alo nii? Sânii îi tres ări r ă şi mu şc hii stom a c ul ui i se încor d a r ă. Pers p e c tiv a de a- l vede a dezbr ăc a t era mai tent a n t ă decâ t ar fi treb uit. Era ceva periculos de tent a n t în gân d ul de a- l ruga s ă se dezb r a c e . Sigur, el ar face- o, cu ochii aceia inte n şi uitân d u- se la ea în tot acel timp. Iar el era la fel de con ştie n t ca şi ea c ă în cazul în care ar fi fost sur p ri n şi, ar fi fost omor â t… Thea se smuls e din ace a s t ă tulbu r ăt o a r e fantezie. Omorât? De ce, Dumn ez e u l e , se

gân dis e la a şa ceva? Prob a bil c ă era doar visul, din nou – dar nu visase niciod a t ă c ă el fuses e ucis, doar ea. Şi c ă el fuses e uciga şul. Mu şc hii stom a c ul ui i se strâ n s e r ă din nou, dar de dat a ace a s t a cu reve ni r e a acelei spai m e instinc tive pe car e o resim ţis e din prim a clip ă în care îi auzise pa şii pe vera n d ă. Se tem u s e de el chiar înaint e de a- l vede a. Era un b ăr b a t a c ăr ui rep u t a ţi e îl prec e d a… Încet e a z ă! se admo n e s t ă Thea furioas ă. Ce rep u t a ţi e ? Ea nu auzise nicioda t ă de Richa r d Chan c e . Se uit ă în jurul ei, în dormito r , sper â n d să reint r e în nor m alit a t e a mediului ei înconju r ăt o r . Avea senza ţi a că lucru rile deven e a u înce ţo şa t e , dar cont u r u r il e mobilelor era u reconfor t a n t de ascu ţit e. Nu, cea ţa se afla în ăun t r ul ei şi se îngrozi. Încep e a cu adev ăr a t s ă alun e c e pest e ace a s t ă linie delicat ă dintr e realit a t e şi lume a viselor. Poate c ă Richa r d Chanc e nu exista. Poat e c ă nu era decâ t prod u s ul imagin a ţi ei ei, trezit la via ţă de acele vise de trei ori blest e m a t e . Dar miros ul înneb u ni t o r de cafea nu era un vis. Thea ie şi din cam e r ă şi trave r s ă livingul, oprin d u- se neobs e r v a t ă în prag ul u şii buc ăt ări ei. Sau ar fi treb ui t s ă nu fie obse rv a t ă, pent r u c ă picioar el e ei în teni şi nu f ăcus e r ă niciun zgomot. Dar Richa r d Chanc e, stân d cu u şa frigide r ul ui desc his ă, studiin d u- i con ţin u t ul, se întoa r s e

imedia t s ă- i zâmb e a s c ă şi privire a ace e a acva m a r i n ă, ene rv a n t ă, se plimb ă de- a lung ul picioar elo r ei îmbr ăc a t e în jean şi, cu acee a şi apr e ci e r e ca şi atun ci când nu avus e s e pe ea decâ t c ăm a şa de noap t e . Pent r u el nu cont a cu ce era îmbr ăc a t ă; el vede a car n e a femeii, nu hainel e, în ţeles e Thea în timp ce trup ul îi pulsa din nou, într- un r ăsp u n s auto m a t la ace a s t ă cald ă examin a r e sexual ă. — E şti real? îl între b ă ea, cuvint el e abia auzite sc ăp â n d u- i f ăr ă niciun plan. Am înne b u ni t ?! Dege t el e i se strâ n s e r ă în pum ni, în a şt e p t a r e a r ăs p u n s u l ui lui. El închise u şa frigide r ul ui şi trave r s ă repe d e spr e ea, luân d u- i în mân a lui mult mai mar e unul din pum nii strâ n şi şi ridicâ n d u- l la buze. — Fire şt e c ă nu ai înne b u ni t, o lini şti el. Gura lui cald ă ap ăs ă cu delicat e ţe pe fieca r e oscior alb al pum n ul ui ei, u şur â n d u- i tensiu n e a din mân ă. — Lucru rile se întâ m pl ă pre a rep e d e şi tu e şti pu ţin der u t a t ă. Atâta tot. Explica ţi a, const a t ă ea, era înc ă una dintr e afirm a ţiile lui ambig u e , dar ciuda t de lini ştito a r e . Iar dac ă el era un prod u s al imagin a ţi ei ei, era unul foart e solid, num ai mu şc hi şi c ăldu r ă trup e a s c ă, cu parfu m ul subtil al pielii lui, cu tot. Se uit ă la el îndelu n g, gân dito a r e . — Dar dac ă sunt nebu n ă, spus e ea rezon a bil, atun ci tu nu exi şti şi atun ci de ce a ş cred e tot ce

spui? El î şi d ădu capul pe spat e, izbucni n d în râs. — Ai încre d e r e în mine, Thea. Nu e şti neb u n ă şi nici nu visezi. Ai încred e r e în mine. Cuvint el e îi r ăsu n a r ă în mint e şi fa ţa îi îngh e ţă , fiori aler g â n d u- i de- a lung ul spin ării, în timp ce se uita la el. Ai încre d e r e în mine. Îi mai spus e s e asta înaint e. Nu- şi amintis e pân ă acu m, dar îi mai spus e s e ast a în visele ei – visele în car e o omor a. El îi v ăzu schim b a r e a din expr e si e şi prop ri a lui expr e si e deveni cont r ol a t ă. Se întoa r s e şi se dus e s ă toar n e cafea în dou ă ce şti pe care le puse pe mas ă, înaint e de a o ghida spre unul dintr e scau n e . El se a şez ă vizavi de ea şi cuprin s e o can ă cu amâ n d o u ă mâinile, inhalâ n d aro m a boga t ă a abur ul ui. Nu o într e b a s e cum îi pl ăce a cafea u a , rem a r c ă Thea. Şi nici ea nu- i oferise lapte sau zah ăr. El bea cafea u a a şa cum bea şi ceaiul: f ăr ă nimic. Dar de unde ştia ea c ă îi pl ăce a ceaiul? Sim ţi cum o cuprin d e o u şoa r ă ame ţe a l ă şi se apuc ă de mar gi n e a mes ei, în timp ce se uita la el. Era senza ţi a cea mai ciuda t ă, ca şi cum ar fi perc e p u t imagini multiple, în timp ce ochii ei nu vede a u decâ t una singu r ă. Şi pent r u prim a oar ă con şti e n tiz ă o senz a ţi e de incom pl e t, ca şi cum ar fi lipsit o part e din ea. Î şi petr e c u mâinile în jurul ce ştii fierbin ţi din

fa ţa ei, dar nu b ău. Se uit ă în schim b la el, aten t ă. — În regul ă, domn ul e Chan c e, c ăr ţile pe mas ă. Ce vre ţi s ă- mi spun e ţi desp r e visele dum n e a v o a s t r ă? El zâmbi şi d ădu s ă desc hi d ă gur a, dar se r ăzg â n d i şi zâmb e t ul lui deveni trist. Într- un târziu ridic ă din ume ri, ca şi cum şi- ar fi dat sea m a c ă nu se mai pute a eschiva. — Te visez de apro a p e o lun ă. Thea se a şt e p t a s e la ast a, dar auzind u- l acu m, a fost totu şi un şoc pent r u ea. Mâinile îi tre m u r a r ă un pic, m ăr t u ri si n d: — Eu – şi eu te visez. Ce se întâ m pl ă? Avem cumva vreo leg ăt u r ă par a n o r m a l ă? Eu una nici m ăc a r nu cred în ches tii dintr- aste a! El sorbi din cafea, privind- o pest e cea şc ă. — În ce crezi tu, Thea? În soart ă? În şans ă? În coincide n t ă? — În toat e, pres u p u n . Eu cred c ă sunt lucr u ri care treb ui e s ă se întâ m pl e… şi unele car e pur şi simplu se întâ m pl ă. — Şi pe noi în ce cate g o ri e ne bagi? Lucr u rile ast e a doar s-au întâ m pl a t sau treb ui a u s ă se întâ m pl e a şa, cu noi? — Tu pres u p u i c ă exist ă un „noi”, sublinie ea. Noi avem ni şte vise ciuda t e , dar asta nu înse a m n ă c ă sunt e m … — Intimi? suge r ă el, privind- o inten s.

Da, visele fuses e r ă într- adev ăr a şa. Obrajii i se înro şir ă amintin d u- şi câtev a det alii sexual e. Spe r a s e c ă visele ei fuses e r ă doar ale ei… dar nu, în ţeles e ea, v ăzân d expr e si a din ochii lui. Se înro şi şi mai tar e. El izbuc ni în râs. — Dac ă ţi-ai put e a vede a expr e si a! — Încet e a z ă, spus e ea brus c, fixând u- şi privire a în cea şc a de cafea, pent r u c ă era pre a stânje nit ă s ă se uite la el. Nu ştia dac ă îl va mai pute a privi vreod a t ă în ochi. — Thea, dra g a mea. Tonul lui era r ăb d ăt o r şi dure r o s de tand r u când încer c ă s ă o lini şte a s c ă. — Am f ăcut drag o s t e cu tine în orice fel în care un b ărb a t poat e iubi o femeie… dar num ai în visele mele. Cum poat e un vis s ă egalez e realit a t e a ? Dac ă realit a t e a ar fi mai inten s ă decâ t visele, î şi spus e ea, precis c ă ar omorî- o. Mâzg ăli ceva cu dege t ul pe mas ă, încer c â n d s ă tergive r s e z e , pân ă când se va lini şti din nou. Oare cât de reale era u visele aces t e a ? Cum îi put e a spun e el cu atât a u şurin ţă „dra g a mea” şi cum de urec hilor ei li se p ăr e a atât de firesc aces t lucr u? Înce r c ă s ă- şi spun ă c ă nu trec u s e r ă nici dou ăz e ci şi pat r u de ore de când îl v ăzus e pent r u prim a oar ă, dar const a t ă c ă timpul nu avea nicio impor t a n ţă . Exista între ei o recu n o a şt e r e profun d ă, care nu avea nicio leg ăt u r ă cu num ăr u l r ăs ări t u r ilo r şi

apus u rilo r. Înc ă nu se put e a uita la el, dar nici nu treb ui a s ă- l vad ă, pent r u c ă fiecar e celul ă a trup ul ui ei era vibra n t con ştie n t ă de preze n ţa lui. Singu r el e alte d ăţ i când se sim ţis e atât de dur e r o s de vie şi de sensibil ă la prez e n ţa cuiva, fuses e în visele ei cu acest b ăr b a t . Nu ştia cum sau de ce visele lor ajuns e s e r ă s ă se înl ăn ţui a s c ă, dar evide n ţa era pre a cople şito a r e ca s ă neg e c ă aces t lucru se întâ m pl a s e . Dar totu şi, cât de apro a p e de realit a t e era u aces t e vise? Thea î şi dres e glas ul. — Ştiu c ă este o într e b a r e ciuda t ă… dar ai cumva o cicat ric e pe coap s a stân g ă? Richa r d r ăm a s e o vrem e t ăcu t, dar în final îl auzi oftân d. — Da. Thea închise ochii, în timp ce şocul r ăs p u n s u l ui lui pun e a st ăp â ni r e pe ea. Dac ă visele era u atât de precis e, atun ci mai avea o între b a r e pent r u el, una cu mult mai impor t a n t ă, chiar. Î şi f ăcu cur aj şi îl între b ă, cu vocea sugr u m a t ă: — În visele tale, m- ai ucis vreod a t ă? Richa r d r ăm a s e din nou t ăcu t o vrem e, atât de mult încât Thea nu mai putu supo r t a tensiu n e a şi- şi ridic ă privire a spre el. — Da, spus e el.

6

Thea se ridic ă de la mas ă şi se rep ezi spre u şa de la intra r e . El o prins e aici, pet r e c â n d u- şi bra ţel e pe dup ă ea, prin spat e şi ţinân d- o ferec a t ă de el. — Dumn e z e ul e, s ă nu- ţi fie fric ă de mine. Niciod a t ă nu ţi-a ş face vreu n r ău. Ai încre d e r e în mine. Îi şoptise cuvint el e în buclele ei încur c a t e , cu vocea aspr ă de emo ţie. — S ă am încre d e r e în tine! S ă am încr e d e r e în tine? Cum a ş pute a ? Cum a ş put e a vreod a t ă? r ăs p u n s e ea ca un ecou, în prag ul lacrimilor, încerc â n d s ă se smulg ă din str â n s o a r e a lui. — Cel pu ţin aici ai drep t a t e , spus e el cu oarec a r e aspri m e în glas. Te- ai cobor â t , l ăsân d um ă s ă te ating, s ă- ţi ofer pl ăce r e , dar nicioda t ă nu ai avut încre d e r e în mine, ca s ă te iubesc. Thea râse s ălba tic, în pra g ul isteriei. — Te- am cunosc u t abia ieri! E şti nebu n – amâ n d oi sunt e m neb u ni. Nimic din toat e aste a nu are logic ă. Şi Thea se apuc ă de mâinile lui, încerc â n d s ă se elibe r e z e din strâ n s o a r e . El î şi ajust ă doar strâ n g e r e a . Prinzâ n d u- i mâinile şi înl ăn ţui n d u- şi dege t el e cu ale ei, împiedic â n d- o s ă ac ţion ez e violent şi contin u â n d s ă o ţin ă în îmbr ăţ i şa r e a lui. Era atât de imobilizat ă încât ar fi putu t doar s ă- l loveasc ă în fluier ul piciorul ui, num ai c ă ea era în teni şi şi el în ghet e, deci se îndoia c ă i-ar fi pricinuit cine ştie ce disconfor t. Dar de şi ştia c ă era inutil, se r ăsu ci şi se lupt ă cu

for ţa lui supe rio a r ă, pân ă când obosi. Gâfâind, incap a bil ă s ă mai fac ă vreu n efort, ced ă, l ăsân d u- şi mu şc hii s ă se relaxez e. Insta n t a n e u el o str â n s e mai mult, aplec â n d u- şi capul s ă- şi frece gur a de tâm pl el e ei. R ăm a s e cu buzele acolo, sim ţind u- i pulsul prin pielea delicat ă. Îi şopti: — Nu ne- am cunos c u t abia ieri. Ne cunoa şt e m de o via ță – de mai mult e vie ţi. Eu am fost aici, a şte p t â n d u- te. Ştia m c ă o s ă vii. Atinge r e a lui avu un efect magic asup r a ei: ca întotd e a u n a . Preze n t ul se înce ţo şa, ames t e c â n d u- se cu trec u t ul, pân ă când nu mai era sigur ă ce anu m e se pet r e c e a acu m şi ce anu m e se petr e c u s e înaint e. Exact a şa o ţinus e şi în noapt e a ace e a când el se str ec u r a s e prin tab ăr a arm a t ei tat ălui ei şi se furi şa s e în cam e r a ei. Teroa r e a se agita în ea ca aripile unui vultur, dar era şi atun ci la fel de neajut o r a t ă ca acu m. Îi puse s e c ălu ş şi o purt a s e în t ăce r e , prin noap t e, spr e prop ri a lui tab ăr ă, und e o ţinus e ostat e c ă, împot riva atac ul ui tat ălui ei. Fuse s e virgin ă când o r ăpis e. Când o ret u r n a s e , o lun ă mai târziu, nu mai era neati n s ă. Şi se îndr ăg o s ti s e atât de prost e şt e de r ăpito r ul ei, încât min ţise ca s ă îl prot ejez e, tr ăd â n d u- şi astfel tat ăl. Thea î şi l ăs ă capul s ă- i cad ă pe spat e, pe um ăr ul lui. — Nu ştiu ce se întâ m pl ă, spus e ea în şoap t ă.

Cuvint el e sun a r ă gros, gâtuit. Scen el e pe care le avea ea în cap nu pute a u fi amintiri. Buzele lui îi atins e r ă adâ n ci t u r a mic ă de sub urec h e . — Ne- am reg ăsi t, Thea. Thea. Cât de mult îmi place num el e ăst a. Ca şi prim a oar ă, îi pron u n ţa s e num el e de parc ă l-ar fi deg u s t a t . — De fapt, este – este Thea do r a . O preoc u p a s e dintot d e a u n a de ce îi d ăd u s e r ă p ărin ţii ei un num e atât de demo d a t , de neobi şn ui t, dar când ia între b a t , ma m a ei i-a r ăsp u n s , u şor confuz ă, c ă pur şi simplu le pl ăcu s e. Fra ţii ei, pe de alt ă part e, avea u num e cât se poat e de nor m al e, Lee şi Jason. — Ah. Ăst a îmi place chiar mai mult. Îi ciuguli lobul urec hii, mu şc â n d u- l u şor cu din ţii lui ascu ţi ţi. — Cine ai fost înaint e? se auzi ea între b â n d , scut u r â n d apoi repe d e din cap. Nu cont e a z ă. Oricu m eu nu cred nimic din toat e aste a. — Ba, crezi, o cert ă el amu şi n â n d u- i delicat coar d a expus ă, vulne r a b il ă a gâtului ei arcuit. Se excita s e din nou, const a t ă ea, sau poat e c ă înc ă nici nu se relaxa s e, cine ştie. Lungim e a lui dur ă se arcuis e pe fundul ei îmbr ăc a t în jean şi. Niciun alt b ărb a t nu mai reac ţio n a s e la ea cu atât a dorin ţă eviden t ă, nu o mai dorise atât de pute r ni c şi de contin u u . Nu treb uia decât s ă- şi

frece coaps el e de el, în mi şcar e a aceea rotat ă care îl înneb u n e a întotd e a u n a şi el ar pose d a- o acolo, atunci, lipind- o de zidul castelului şi ridicân d u- i fust el e… Thea î şi smulse mint e a car e o luase razn a, de la visul cu ochii desc hi şi, dar realit a t e a nu era nici ea mai pu ţin provoc a t o a r e sau prec a r ă. — Nu mai ştiu ce este cu adev ăr a t real, strig ă ea. — Noi, Thea. Noi sunt e m reali. Ştiu c ă e şti confuz ă. De cum te- am v ăzut, am ştiut c ă o s ă începi s ă- ţi amint e şt i. Vroiam s ă te strâ n g în bra ţe, dar ştiam c ă era pre a devr e m e , ştiam c ă erai îngrozit ă de ce se petr e c e a . Haide s ă ne bem cafea u a şi- ţi voi r ăsp u n d e la toat e într e b ăr il e. Îi d ădu dru m ul prud e n t , l ăsân d- o cu un ciuda t senti m e n t de frig şi de aba n d o n a r e . Se întoa r s e s ă se uite la el, la oasele acele a put e r ni c e ale fe ţei lui, la privire a inten s ate n t ă a ochilor lui plini de via ţă. Îi sim ţi foam e a ema n â n d din el ca un câm p de for ţă, înv ăluin d- o într- o c ăldu r ă prim a r ă care cont r a c a r a r ăco a r e a faptului c ă nu se mai afla în bra ţel e lui. O alt ă amintir e o asalt ă. Dintr- un alt timp, când st ăt u s e şi se uitas e la chipul lui şi- i v ăzus e dorin ţa atât de clar ă, din ochi. Atunci fuses e şocat ă şi îngrozit ă, o tân ăr ă dom ni şo a r ă inoce n t ă, r ăsf ăţ a t ă, arun c a t ă brus c în condi ţii dur e, când nu mai

avea decâ t dubioa s a lui prot e c ţi e, împot riva pericolelor. Dubioas ă nu din cauza lipsei lui de comp e t e n ţă ci pent r u c ă era sigur ă c ă pericolul era mai mar e dinsp r e el, decâ t dinsp r e o ame ni n ţa r e exterio a r ă. Thea inspir ă încet, adâ n c, sim ţin d din nou cea ţa acee a interio a r ă, când trec u t ul se confun d a cu preze n t ul şi în ţeles e dint r- o dat ă cât de zada r ni c era s ă contin u e s ă lupt e cu adev ăr ul. Oricât ar fi fost de necr e z u t , treb ui a s ă acce p t e cee a ce se petr e c e a . Î şi tr ăis e între a g a ei via ţă – acea s t ă via ţă, oricu m – sigur ă, într- un cadr u îngus t, ne ştiind nimic altcev a, dar acu m obloa n el e fuses e r ă date de- o part e şi ea vede a mult pre a mult. Aceast ă enor mi t a t e o cople şe a , îi cere a s ă- şi dep ăş e a s c ă grani ţel e confort a bil e ale vie ţii ei şi s ă p ăş e a s c ă spre pericol, pent r u c ă ast a era ceea ce adus e s e cu el Richa r d Chanc e, când intr a s e din nou în via ţa ei. Îl iubise în toat e reînc a r n ăr il e lui, indifer e n t cât de mult se lupt a s e s ă- l respin g ă. Iar el o dorise şi el, violent, ignor â n d cu arog a n ţă pericolul de a se întoa r c e la ea, iar ă şi iar ă. Dar în ciuda acest ei dorin ţe, î şi spus e ea cu dure r e , pân ă la urm ă el sfâr şe a prin a o distr u g e de fiecar e dat ă. Visele ei fuses e r ă ni şte avertis m e n t e , f ăcân d u- i cuno şti n ţă cu trec u t ul. Pent r u c ă ea s ă ştie şi s ă îl evite în prez e n t . S ă plece. Asta era tot ce treb ui a ea s ă fac ă, s ă-

şi strâ n g ă lucru rile şi s ă plece. În schim b, îl l ăsas e s ă o cond u c ă înapoi în buc ăt ăr i e, unde cafea u a înc ă mai abu r e a în ce şti. R ăm a s e decon c e r t a t ă s ă const a t e cât de pu ţin timp trec u s e de când se ridicas e de la mas ă. — Cum ai ştiut unde s ă m ă g ăse şti? De când ştii de mine? îl într e b ă ea brusc, luân d o gur ă înt ărito a r e de cafea. El îi arun c ă o privire apr e ci a tiv ă, ca şi cum i-ar fi m ăsu r a t dorin ţa de a- i acce p t a r ăsp u n s u r il e şi se a şez ă pe scau n, vizavi de ea. — Ca s ă- ţi r ăsp u n d mai întâi la cea de a doua într e b a r e a ta, am ştiut de tine apro a p e toat ă via ţa mea. Eu am avut dintot d e a u n a vise ciuda t e, foart e am ăn u n ţi t e , din vie ţi şi timpu ri diferit e, a şa încât am acce p t a t toat e aces t e a cu mult înaint e de a deveni suficien t de mat u r ca s ă m ă gân d e s c c ă era u lucr u ri imposibile. Râse sarc a s ti c, apoi î şi c ăut ă şi el pute r e a în cafea. — Fapt ul c ă ştia m desp r e tine, c ă te a şte p t a m , m- a distr u s în rela ţia cu alte femei. Nu o s ă te mint spun â n d u- ţi c ă am fost ca un c ălug ăr , dar nu am avut niciod a t ă nici m ăc a r o pasiun e de adoles c e n t . Se uit ă în sus la ea, cu privire a inexp r e siv ă. — Cum poat e concu r a o adoles c e n t ă sprin ţa r ă, şopti el, cu amintirile mele, când eu ştia m ce înse m n a s ă fiu b ăr b a t şi s ă fac drag o s t e cu tine?

Ea nu avea ase m e n e a aminti ri decâ t de curâ n d , dar oricu m şi ea trec u s e prin via ţă nem a r c a t ă rom a n ti c, cea mai adâ n c ă part e din ea fiind incap a bil ă s ă r ăsp u n d ă b ăr b a ţilor inter e s a ţi. De la bun încep u t , nu reu şis e s ă- şi const r ui a s c ă nicio prot e c ţi e împot riva lui Richa r d . Atât men t al cât şi fizic, era dur e r o s con ştie n t ă de el. El cresc u s e cu ace a s t ă preve ni r e şi fire şt e, nu i-a fost u şor. Era greu de imagin a t , dar lui îi fuses e r ă r ăpit e, dintot d e a u n a , o copil ărie şi o adoles c e n ţă nor m al e, o viaţă norm al ă. — Cât desp r e felul în care te- am g ăsit, contin u ă el, visele m- au adus aici. Detaliile pe care le- am v ăzut m- au ajuta t s ă rest r â n g localizar e a . Visele au încep u t s ă fie tot mai inten s e şi am ştiut c ă nu pute ai fi depa r t e . Cum am v ăzut locul aces t a, am ştiut c ă aici este. A şa c ă am închiria t casa vecin ă şi am a şte p t a t . — Tu und e locuie şti? îl între b ă ea curioa s ă. Richa r d îi aru n c ă un zâmb e t ciuda t. — Am locuit în Carolin a de Nord, o bun ă buca t ă de vrem e. Era convins ă c ă nu- i spun e a adev ăr ul. Se l ăs ă pe spat e şi îl studie, gân din d u- se la urm ăt o a r e a într e b a r e . — Cu ce te ocupi, ca s ă- ţi câ ştigi existe n ţa ? El râse şi tonul era jalnic şi vesel în acela şi timp, ca şi cum s-ar fi a şt e p t a t la între b a r e a acea s t a .

— Dumn e z e ul e, unele lucr u ri nu se schim b ă nicioda t ă. Lucr ez în arm a t ă, ce altcev a s ă fac? Fire şt e . Doar era un r ăzboinic înn ăs c u t , indifer e n t în care dintr e vie ţile lui. Frâ n t u r i de infor m a ţii, aflate de la emisiu nile de ştiri, î şi g ăse a u acu m locul. Ştiind intuitiv c ă el o direc ţion a, se haza r d ă: — Fort Brag g? El încuviin ţă din cap. For ţel e Speciale, prin urm a r e . Hab a r n- ar fi avut und e se afla baza aces t o r a , dac ă nu ar fi fost toat e acele ştiri desp r e R ăzboiul din Golf. Fu cupri n s ă de o subit ă groaz ă. Particip a s e şi el la conflict? Dac ă ar fi fost ucis şi ea nu ar mai fi ştiut nicioda t ă desp r e el… Atunci ea nu ar mai fi treb ui t acu m s ă se tea m ă pent r u prop ri a ei via ţă. Într- un fel, ast a nu- i diminu ă frica pe care o resim ţe a pent r u el. Întot d e a u n a îi fuses e fric ă de el. El tr ăia cu pericolul f ăr ă s ă se gân d e a s c ă la el, dar ea nu fuses e niciod a t ă în sta r e s ă fac ă ast a. — Cum ai pleca t de acolo? — Am avut multe zile liber e. Înc ă o lun ă de acu m înaint e nu treb ui e s ă m ă întorc acolo, decâ t în cazul în car e s-ar întâ m pl ă ceva nea şt e p t a t . Dar în ochii lui citea, f ăr ă s ă o în ţele a g ă exact, o expr e si e de îngrijor a r e , de rese m n a r e .

Richa r d se întins e pest e mas ă şi- i lu ă mân a. Dege t el e lui lungi, b ăt ăt o ri t e, le acop e ri r ă pe ale ei mai sub ţiri, mai mici, înv ăluind u- le în c ăldu r ă. — Dar tu? Tu und e locuie şti, cu ce te ocupi? Cel mai sigur ar fi fost s ă nu- i spun ă, dar se îndoia c ă ar fi avut vreu n rost. În fond îi ştia num el e şi prob a bil c ă- şi nota s e şi num ăr u l ma şinii ei. Dac ă ar fi vrut, ar fi reu şit s ă o g ăse a s c ă. — Eu locuies c în White Plains. Acolo am cres c u t ; toat ă familia mea locuie şt e acolo. Se trezi sporov ăi n d desp r e ast a, ner ăb d ăt o a r e s ă- i ofere toat e det aliile vie ţii ei. — P ărin ţii mei tr ăies c înc ă şi am doi fra ţi, unul mai mar e decâ t mine şi altul, mai mic. Tu ai fra ţi şi surori? El scut u r ă din cap, zâmbin d u- i. — Am câ ţiva unchi şi m ăt u şi şi câ ţiva veri împr ăş ti a ţi prin ţar ă, dar nu am pe nime ni mai apro pi a t . El fuses e dintot d e a u n a un singu r a t i c, nepe r m i ţâ n d nim ăn ui s ă se apropi e de el – cu excep ţi a ei. Din punct ul aces t a de vede r e, fuses e la fel de neajut o r a t ca şi ea. — Eu zugr ăv e s c case, spus e ea sim ţind în contin u a r e nevoia de a umple toat e golurile dintr e ei. Case adev ăr a t e , nu imaginile lor. Şi fac pictu ri mur al e. Se sim ţi tension a t ă, dorin d ca el s ă o apro b e,

nu s ă- şi manifes t e îndoiala, a şa cum f ăcea u mul ţi al ţii. Dege t el e lui se strâ n s e r ă pest e ale ei, apoi se relaxa r ă. — Asta explic ă multe. Ţi- a pl ăcut întotd e a u n a s ă faci cât mai confor t a bil e şi mai frumo a s e locurile noast r e , fie c ă era vorba de o blan ă întins ă pe jos, în cort, sau de câtev a flori s ălba tic e, într- o cup ă de met al. Pân ă s ă- i fi spus asta, ea nu avus e s e nicio amintir e desp r e astfel de lucru ri, dar brus c v ăzu pieile pe care le folosise r ă ca s ă- şi fac ă priciul, în cort şi felul în care florile s ălba tic e pe car e le ara nj a în cupa met alic ă î şi pleca u cape t el e sub pala de aer rece, de fiecar e dat ă când se desc hi d e a per d e a u a cort ul ui. — Tu î ţi amint e şt i totul? între b ă ea în şoap t ă. — Fieca r e detaliu? Nu. Nu- mi pot aminti nici toat e detaliile pet r e c u t e în via ţa acea s t a ; nime ni nu poat e. Dar lucr u rile impor t a n t e , da. — Noi de câte ori…? Vocea i se stinse, lovit ă din nou de imposibilitat e a aces t ui lucru. — De câte ori am f ăcut dra go s t e ? suge r ă el, de şi ştia al naibii de bine c ă nu asta ar fi vrut ea s ă între b e . Totu şi, ochii lui arbo r a r ă o expr e si e fierbin t e , u şor gale şă şi spus e: — F ăr ă num ăr . Eu nu am reu şit nicioda t ă s ă m ă satu r de tine. Trup ul ei îi r ăsp u n s e , tres ări n d de dorin ţă.

Reu şi s ă se cont r ol ez e. În joc era via ţa ei, dac ă ar fi ceda t nevoii dure r o a s e de a se implica din nou într- o rela ţie cu el. — De câte ori am tr ăit, îl corec t ă ea. Îi sim ţi împot rivir e a de a- i r ăsp u n d e , dar juras e c ă îi va r ăsp u n d e la toat e între b ăr il e, iar el era un om de onoa r e . Şi el spus e, strâ n g â n d u - i din nou mai tar e, mân a. — De dou ăs p r e z e c e ori. Aceast a este cea de a dou ăs p r e z e c e a oar ă. Thea apro a p e c ă s ări de pe scau n. De dou ăs p r e z e c e ori! Cifra îi r ăs u n a în cap. Ea nu- şi amint e a decâ t de jum ăt a t e din aces t e d ăţi, dar şi aces t e amintiri era u par ţi al e. Cople şit ă, încerc ă s ă se smulg ă de lâng ă el. Nu- şi pute a p ăst r a s ăn ăt a t e a min ţii sub o ase m e n e a înc ăr c ăt u r ă. Într- un fel se pom e ni tras ă pe dup ă mas ă şi instala t ă în poala lui. Accept ă familiarit a t e a pozi ţiei, ştiind c ă o mai ţinus e a şa, de nen u m ăr a t e ori. Coaps el e lui era u dure sub fund ul ei, piept ul lui, un zid put e r ni c, care s ă îi ofer e prot e c ţi e, bra ţel e lui, vânjoas e bar e de sus ţin e r e , din o ţel viu. Nu avea logic ă s ă se simt ă în sigur a n ţă şi prot ej a t ă în îmbr ăţ i şa r e a unui b ăr b a t care înse m n a un pericol atât de mar e pent r u ea, dar cont a c t ul cu trup ul lui era infinit de reco nfo r t a n t . El spun e a ceva lini ştito r, dar Thea nu se pute a

conce n t r a supr a cuvint elo r. Î şi l ăs ă capul pe spat e, pe um ăr ul lui, ame ţit ă de tum ult ul emo ţiilor cont r a di c t o rii. El se uit ă în jos la ea şişi ţinu res pi r a ţi a, deveni n d t ăcut, în timp ce privire a i se fix ă pe gur a ei. Ştia c ă ar fi treb ui t s ă se întoa r c ă, dar nu o f ăcu, nu putu face asta. În schim b, bra ţul i se pet r e c u pe dup ă gâtul lui, ţinân d u- se tare de el, în timp ce el î şi coborî capul şi- i acop e ri gur a cu a lui.

7 Gust ul lui era ca o reînto a r c e r e acas ă, gurile lor potrivind u- se f ăr ă nicio stân g ăci e sau nesig u r a n ţă . Un gea m ăt fl ămâ n d hâr âi în gâtlejul lui şi între g trup ul i se tension ă în timp ce- i acap a r a gur a cu limba. Cu u şuri n ţa unei lungi familiarit ăţ i, î şi vârî mân a sub T-shirt ul ei şi şi- o închis e pest e un sân, f ăcân d u- şi loc cu dege t el e pe sub cupa sutien ul ui, pent r u ca mân a s ă i se a şeze acu m pe pielea goal ă, cu sfârc ul ca o m ăr gic ă, în palm a lui. Thea se înfior ă sub ating e r e a lui, într- un paroxis m de dorin ţă ames t e c a t ă cu u şur a r e , ca şi cum, dup ă ce suferis e din cauza abse n ţei lui, se pute a acu m relaxa. Pent r u ea nu exist a s e nicioda t ă un alt b ăr b a t , î şi spus e ea afun d â n d u- se în pl ăce r e a s ăru t ul ui lui şi nici nu va exist a vreod a t ă. De şi

p ăr e a u prin şi într- un infer n al dans al mor ţii, nu se mai pute a opri s ă nu- l iube a s c ă, a şa cum nu- şi pute a opri b ăt ăile inimii. Reac ţia lui la ea era la fel de profun d ă şi de neco n t r ol a bil ă ca şi a ei. O sim ţe a în tensiu n e a tre m u r â n d ă a trup ul ui lui, în respi r a ţi a lui ner e g ul a t ă, în nevoia atât de dispe r a t ă de a o ating e. De ce atun ci, în toat e vie ţile lor împr e u n ă, o distr u s e s e ? De sub pleoa p e încep u r ă s ă i se preling ă lacrimi, în timp ce se ag ăţ a de el. Oare din cauza for ţei dorin ţei lui? S ă nu fi supor t a t s ă fie atât de mult la discr e ţi a altei perso a n e , s ă fi consid e r a t intoler a bil ă acea s t ă vulne r a b ilit a t e şi într- un brus c acces de furie decise s e s ă pun ă cap ăt acest ei nevoi? Nu; Thea res pi n s e aces t scen a ri u, pent r u c ă una dint r e cele mai clare aminti ri ale ei era calm ul din ochii lui acva m a r i ni în timp ce o ap ăs a mai adâ n c şi mai adâ n c în ap ă, ţinân d- o acolo pân ă când orice urm ă de oxigen îi disp ăr u s e din pl ăm â ni şi imagin e a i se înce ţo şa s e . O lacrim ă îi alune c ă în col ţul gurii şi el îi gust ă sar e a. Gemu şi buzele îi p ăr ăsi r ă gur a ca s ă se plimb e de- a lungul obraz ul ui, sorbin d umez e al a. Nu o într e b ă de ce plâng e a , nu deve ni nelini ştit sau preoc u p a t . În loc de ast a, o strâ n s e mai tare la piept, lini ştin d- o cu preze n ţa lui. În timp ce scen e din trec u t îi alun e c a u prin mem o ri e ca ni şte e şarf e de m ăt a s e , fine dar det ec t a b il e, Thea

î şi aminti c ă el nu fuses e nicioda t ă tulbu r a t de lacrimile ei. Şi oricu m , nici ca ea s ă fi fost vreo plâng ăcio a s ă; iar când plâng e a totu şi , cel mai ades e a el era cauz a lacrimilor ei. Iar reac ţia lui era şi atun ci exact ca acea s t a de acu m: o strâ n g e a în bra ţe, l ăsân d- o s ă- şi fac ă plâns ul, rar e o ri deviind de la acest obicei, indifer e n t cât de mult ar fi sup ăr a t- o. — Tu nu ai f ăcut niciod a t ă comp r o m i s u ri, spus e Thea încet, întorc â n d u- şi fa ţa în um ăr ul lui, ca s ă- i folose a s c ă dre p t batist ă c ăm a şa alb ă. El reu şi cu greu s ă- i urm e z e firul gândi rii. Oft ă, în timp ce dege t el e îi fr ăm â n t a u u şor sânul, savur â n d moliciun e a de m ăt a s e a pielii, m ăr g e a u a sfârc ul ui. — Noi ne- am aflat întot d e a u n a pe pozi ţii opus e. Eu nu mi- am putu t tr ăd a ţar a, priet e nii. — Dar de la mine te- ai a şte p t a t s ă o fac, spus e ea cu am ăr ăci u n e . — Nu, niciod a t ă. Amintirile tale sunt înc ă înce ţo şa t e , nu- i a şa? Scum p a mea, tu ai luat unele decizii grele, dar ele s-au bazat pe prop ri ul t ău sim ţ justi ţiar şi nu le- ai luat pent r u c ă te- a ş fi const r â n s eu. — A şa spui tu. Îi apuc ă mân a şi i-o tras e afar ă de sub bluza ei. Pent r u c ă me mo ri a mea este înce ţo şa t ă, nu te pot cont r a zic e aici, nu- i a şa? — Ai pute a încerc a s ă ai încr e d e r e în mine. Spus e s e asta încet, cu privire a inten s ă.

Thea se foi în poala lui. — Spui într- una asta. Date fiind circu m s t a n ţe l e , îmi ceri pre a mult, nu crezi? Sau sunt în sigur a n ţă cu tine cât ă vrem e stau depa r t e de ap ă? Gura lui f ăcu o grim a s ă de am ăr ăci u n e . — Încr e d e r e a a fost întot d e a u n a proble m a noas t r ă. Ridicâ n d mân a, cea care abia adine a u r i îi mân g âi a s e sânul, se juc ă încet cu una din buclele ei încâlcit e. — Din part e a mea, m ăr t u ri s e s c . Nu am fost nicioda t ă sigur c ă nu o s ă te r ăzg â n d e şt i şi n- o s ă m ă tr ăd ezi, în schim b. — În schim b ul tat ălui meu, vrei s ă spui. Dintr- o dat ă furioas ă, încer c ă s ă se dea jos din poala lui. Dar el î şi înt ări doar mai mult bra ţel e, ţinân d- o în loc, a şa cum o f ăcus e de nen u m ăr a t e alte ori. — Temp e r a m e n t u l t ău nu s-a schim b a t nicioda t ă, rem a r c ă el, încân t a r e a str ăp u n g â n d stra t ul de am ăr ăci u n e a st ării lui. — Eu nu sunt tem p e r a m e n t a l ă, izbucni Thea, ştiind bine c ă fra ţii ei ar fi deza p r o b a t- o pe loc. Nu se aprin d e a repe d e , dar nici nu ren u n ţa u şor. — Sigur c ă nu, spus e el strâ n g â n d- o mai apro a p e şi dra go s t e a absolut ă din vocea lui apro a p e c ă- i topi inima. Cum put e a avea fa ţă de ea ni şte senti m e n t e atât de inten s e şi totu şi s ă fac ă cee a ce f ăcus e? Şi cum de mai put e a ea s ă- l

iube a s c ă atât de mult, la rân d ul ei? O ţinu o vrem e a şa, în t ăce r e , cu inima b ătâ n d u- i de late r al a piept ul ui ei. Senz a ţi a era cea pe care o sim ţise de mult e ori înaint e, stân d întins ă pe bra ţul lui stân g, astfel ca bra ţul dre p t, cel care mân ui a sabia, s ă fie liber. Î şi d ădu sea m a c ă vroia asta. Îl vroia pe el, pent r u tot rest ul vie ţii. Pent r u totd e a u n a . În toat e vie ţile lor ante rio a r e , timpul cât fuses e r ă împr e u n ă se num ăr a în luni sau chiar în s ăpt ăm â n i, drag o s t e a lor fiind atât de dur e r o s inte n s ă, încât uneo ri intr a în panic ă în fa ţa imposibilei for ţe a senti m e n t e l o r ei. Nu reu şis e r ă nicioda t ă s ă îmb ăt r â n e a s c ă împr e u n ă, s ă se iube a s c ă f ăr ă dispe r a r e sau tea m ă. Acum treb ui a s ă ia o decizie vital ă: s ă fug ă, ca s ă- şi prot ejez e via ţa… sau s ă r ăm â n ă şi s ă lupt e pent r u via ţa lor împr e u n ă? Bunul sim ţ car e o cond u s e s e pân ă acu m, cel pu ţin pân ă când visele distr u s e s e r ă totul, îi spun e a s ă fug ă. Inima îi spun e a s ă r ăm â n ă lipit ă de el cât mai strâ n s cu putin ţă. Poate, doar poat e, dac ă va fi foart e pru d e n t ă, de dat a acea s t a va reu şi s ă câ ştig e. Va tre b ui s ă fie extre m de prud e n t ă fa ţă de situa ţiile care implica u apa. Cu perfec ţi u n e a în ţelep ci u nii c ăp ăt a t e prin expe ri e n ţă , ştia acu m c ă fuses e o nebu ni e s ă se duc ă s ă vad ă brosc u ţe l e ţesto a s e împr e u n ă cu el; avus e s e noroc c ă nu se întâ m pl a s e nimic. Poat e c ă pur şi simplu nu

fuses e dest ul timp ca s ă se întâ m pl e cee a ce se mai întâ m pl a s e în trec u t. În ţeles e c ă de dat a acea s t a lucru rile era u altfel. Circu m s t a n ţe l e lor era u altele. O trec u un fior când î şi d ăd u sea m a c ă de dat a acea s t a putea fi altfel. Spus e în şoap t ă: — De dat a acea s t a nu sunt e m pe pozi ţii opus e. Tat ăl meu este un om minu n a t , un cap de familie cât se poat e de obi şn uit, f ăr ă o arm a t ă la dispozi ţia lui. Richa r d chicoti, dar red ev e ni rep e d e sobr u. Când Thea î şi ridic ă privire a, v ăzu trist e ţe în ochii lui. — Aceast a este cea de a dou ăs p r e z e c e a oar ă a noas t r ă. Nu cred c ă vom mai avea o alt ă şans ă. Thea se înde p ăr t ă pu ţin de el. — M- ar ajuta dac ă a ş şti de ce ai f ăcut… ce ai f ăcut. Niciod a t ă nu am ştiut. Spu n e- mi, Richa r d. În felul acest a m ă pot ap ăr a împot riva… Richa r d scut u r ă din cap. — Nu pot. Totul se rezu m ă la încr e d e r e . Ea este cheia pent r u totul. Eu treb ui e s ă am încre d e r e în tine. Tu treb ui e s ă ai încre d e r e în mine… chiar în fa ţa dove zii cople şitoar e a contrariului. — Îmi ceri pre a mult, spus e ea pe un ton sec. Şi tu treb ui e s ă ai încre d e r e în mine în acee a şi m ăs u r ă? — Eu deja am. Pent r u ultim a oar ă. Poat e c ă de

acee a s-au şi schim b a t circu m s t a n ţe l e noas t r e . În col ţul gurii îi ap ăr u un zâmb e t crisp a t. — Ce s-a întâ m pl a t ? — Nici asta nu- ţi pot spun e. Ar schim b a ordin e a lucr u rilor. Ori î ţi amint e şti singu r ă, ori nu. De dat a acea s t a ori o s-o face m a şa cum treb ui e, ori vom pier d e pent r u totd e a u n a . Ei nu îi pl ăce a u alege ril e. Vroia s ă strige la el, s ă- şi urle furia fa ţă de soar t a necr u ţă t o a r e . Dar ştia c ă nu i-ar folosi la nimic. Ea nu pute a decâ t s ă- şi duc ă mai dep a r t e prop ri a ei b ăt ălie, ştiind c ă o va cost a via ţa dac ă va pierd e . Poat e c ă asta şi era idee a, anu m e c ă fiecar e perso a n ă era în final respo n s a b il ă pent r u prop ri a- i via ţă. Dac ă a şa era, nu- i p ăsa pre a mult de lec ţie. El încep u s ă o s ăru t e din nou, ridicâ n d u- i capul şi bân d adâ n c din gur a ei. Thea i-ar fi putu t savur a ore între gi s ăru t u r il e, dar el se ret r a s e dintr- o dat ă, cu respir a ţi a gre a şi dorin ţa întun e c â n d u - i ochii. — Culc ă- te cu mine, şopti el, a trec u t atât de mult timp. Am nevoie de tine, Thea. Chiar avea. Îi sim ţe a erec ţi a tare ca fierul, lipit ă de fesele ei. Totu şi, cu toat e intimit ăţ ile din vie ţile lor trec u t e , în aceast ă via ţă abia îl întâlnis e şi nu- i vene a s ă lase lucru rile s ă ajung ă atât de dep a r t e , atât de repe d e . El îi v ăzu refuzul în expr e si e, înaint e ca ea s ă fi apuc a t s ă spun ă ceva şi mor m ăi o înjur ăt u r ă în bar b ă.

— De fiecar e dat ă faci asta, spus e el frust r a t . M ă înne b u n e şt i. Fie m ă faci s ă a şte p t , când eu mor s ă te am, fie m ă provoci s ă fac dra go s t e cu tine când ştii al naibii de bine c ă nu ar treb ui. — A şa s ă fie? Thea se d ăd u jos din poala lui şi- i arun c ă pest e um ăr o privire provoc a t o a r e . Niciod a t ă pân ă atun ci nu- i mai arun c a s e cuiva priviri provoc a t o a r e şi era oarec u m surp ri n s ă de ea îns ăş i c ă o f ăcea cum, dar gest ul îi venise cât se poat e de firesc. Poat e c ă în trec u t fuses e u şor seduc ăt o a r e . Îi pl ăce a idee a. O f ăce a s ă se simt ă bine. Perso n alit a t e a lui Richa r d era atât de pute r ni c ă încât ea avea nevoie de ceva care s ă o ajut e s ă- l ţin ă în frâu. El o privi furios şi- şi str â n s e mâinile în pum ni. Dac ă rela ţia lor ar fi fost mai avan s a t ă, se gândi ea, el nu ar fi luat nu- ul ca pe un r ăsp u n s , cel pu ţin nu înc ă. Mai întâi ar fi f ăcut toat e efort u rile ca s ă o seduc ă – efort u ri car e de obicei reu şe a u . Indifer e n t cum îl che m a şi indifer e n t de mom e n t , Richa r d fuses e întot d e a u n a un ama n t senzu al, devas t a t o r . Doar c ă şi el sim ţe a const r â n g e r il e noului, ştia c ă ea era înc ă pre a nervoa s ă pent r u cee a ce vroia el. Se ridic ă rigid în picioar e, cu o grim a s ă pe chip, din cauz a disconfor t ul ui. — În cazul acest a ar treb ui s ă plec ăm de aici, poat e s ă mer g e m în ora ş, pent r u prâ nz. Sau

poat e pent r u micul dejun, se core c t ă el uitân d use la ceas. Thea zâm bi, amuz a t ă şi impr e sio n a t ă de aten ţi a lui. A se afla undev a în public cu el i se p ăr e a într- adev ăr cu mult mai sigur decâ t s ă r ăm â n ă aici. — Asta este chiar ca o întâlnir e, spus e ea şi râse. Nicioda t ă n- am mai f ăcut- o, înaint e. ERA O ZI ÎNCÂNT ĂTOARE, plin ă de bucu ri a red e s c o p e r i rii. Dup ă micul dejun în singu r a cafen e a din micu ţul or ăş el din apropi e r e , o pornir ă cu ma şin a pe dru m u r il e l ătur al nic e, oprin d u- se ocazion al ca s ă coboa r e şi s ă explor ez e locurile pe jos. Richa r d evita cu grij ă orice fir de ap ă sau iaz, astfel încât Thea se sim ţe a relaxa t ă, putâ n d u- se conc e n t r a asup r a cuno a şt e r ii, înc ă o dat ă, a acest ui b ăr b a t pe care- l iubise dintot d e a u n a . Atâte a lucru ri pe care le f ăcea el îi decla n şa u aminti ri, unele delicioas e, altele, tulbu r ăt o a r e . A spun e c ă vie ţile lor trec u t e fuses e r ă tum ult o a s e , ar fi înse m n a t s ă ia totul în derizoriu. R ăm a s e şocat ă s ă î şi amint e a s c ă mom e n t ul când se folosise de un cu ţit ca s ă se ape r e de el, o confru n t a r e care se ter mi n a s e cu v ărs a r e de sâng e: a lui. Şi cu o pasion al ă scen ă de iubire. Dar cu fieca r e nou ă aminti r e se sim ţe a tot mai într e gi t ă, pe m ăs u r ă ce pies el e lips ă î şi g ăse a u

locul. Avea senz a ţi a c ă în to ţi ace şti dou ăz e ci şi nou ă de ani de via ţă a ei nu avus e s e decâ t o singu r ă dime n si u n e şi c ă abia acu m deve n e a o perso a n ă deplin ă, real ă. Şi era u lucru ri noi pe care le desco p e r e a la el. Nu r ăm ăs e s e câtu şi de pu ţin un învechit; era un b ăr b a t mode r n , cu amintiri şi expe ri e n ţe car e nu o includ e a u pe ea. E drep t, uneo ri mai folose a câte un ter m e n arh aic sau o fraza r e care o amuz a, ca pân ă la urm ă s ă se surp ri n d ă f ăcân d şi ea acela şi lucru. — M ă între b de ce de dat a ace a s t a ne aminti m, filosof ă ea în timp ce se plimb a u pe o c ăra r e pustie, cu copaci înal ţi, atât de de şi deas u p r a lor încât form a u un tun el întun e c a t , r ăco ro s. P ăr ăsis e r ă Jeep- ul lui vreo sut ă de met ri mai încolo, tras într- o mar gi n e ca s ă nu bloch ez e traficul inexist e n t . — Niciod a t ă nu am mai f ăcut ast a, contin u ă ea. — Poate pent r u c ă acu m este ulti ma oar ă. Îi ţine a mân a într- a lui. Vroia s ă se uite doar la el, s ă abso a r b ă det aliile ţinut ei lui drep t e , milit ăr e şt i, ung hiul arog a n t al capului lui brun e t , b ăr bi a înc ăp ăţ â n a t ă. O cuprin s e panic a la gând ul c ă acest a avea s ă fie sfâr şit ul, c ă îl va pier d e pent r u totd e a u n a dac ă nu va reu şi s ă fie mai de şt e a p t ă decâ t soar t a . Îl strâ n s e mai tar e de mân ă. Asta era ce treb ui a ea s ă fac ă: s ă se lupte cu soar t a. Dac ă va

câ ştig a, va avea o via ţă cu aces t b ăr b a t pe care- l iube a de dou ă milenii. Dac ă pierd e a , va muri. Nimic mai simplu.

8 A doua zi dimine a ţa , Thea st ăt e a întins ă, nemi şc a t ă, în ceas ul dinain t e a r ăs ărit ul ui, res pi r â n d în ritm ul profun d al somn ul ui. Visul încep u s ă se desf ăş o a r e , în timp ce scen e de dem ul t se perin d a u în subco n şti e n t u l ei. Lacul era t ăcut şi straniu de fru m o s, în zori. St ăt e a pe ponto n şi privea r ăs ărit ul soarelui auriu din spatel e copacilor înal ţi, întun e c a ţi, privea lacul deve ni n d din negr u, roz, în reflex el e str ălucitoar e. Iubea lacul în toate st ările lui, dar r ăs ărit ul era pref erat ul ei. A şte p t ă şi fu r ăspl ătit ă de strig ăt ul de vân ăt oar e al unui scufu n d a c, în tim p ce lacul se trez e a şi saluta ziua. Copilul se mi şc ă în ea, o fluturar e blând ă, în tim p ce- şi întind e a picioarele. Zâm bi şi î şi coborî mâna s ă se odihn ea s c ă pe delicata mi şcar e. Savur ă senza ţia pre ţioas ei vie ţi. Copilul ei – şi al lui. Îl g ăzd uia deja în ea de cinci luni, bucurâ n d u- se de fiecare zi, pe m ăs u r ă ce trup ul ei se schi m b a din ce în ce. U şoara umfl ăt u r ă a pânt e c ul ui încep e a abia acu m s ă devin ă vizibil ă.

St ăt u s e singur ă aici la lac, dar în curân d îi va fi imposibil s ă- şi mai ascu n d ă starea. Va treb ui s ă fac ă fa ţă situa ţiei şi furiei tat ălui ei, când va treb ui, dar nu va per mi t e ca nimic s ă- i fac ă r ău copilului. Înc ă se mai trez e a durân d- o dorul de iubitul ei, plângâ n d pentr u el, plângâ n d pentr u cu m ar fi fost dac ă el ar fi fost altcine v a şi ea, altcine va. S ă- i ia naiba pe b ărba ţi, cu r ăzboaiele lor. Dac ă el i-ar fi acordat o şans ă, l-ar fi ales, dar el nu i-a acordat- o. În schi m b, a disp ăr u t pur şi sim plu din via ţa ei, necre z â n d în suficien t a ei dragost e . El nu ştia despr e noua via ţă pe care o l ăsase în ea. Ponton ul încep u s ă vibrez e brusc sub ea, când picioare înc ăl ţat e în ciz m e se auzir ă pe scând u ri. Se întoars e speriat ă, ca s ă r ămâ n ă pironit ă locului de şoc, între bâ n d u- se dac ă visa sau dac ă dorul ei nu- l adus e s e cu m v a, odat ă cu r ăs ărit ul. În jurul lui se învârt ea u vagi rotocoale de cea ţă, în tim p ce se apropia de ea. Inima i se strâns e durero s. Chiar dac ă nu era aievea, îi mul ţu m i lui Dum n e z e u pentr u şansa de a-l mai vedea din nou clar – p ărul lui des, negr u, ochii lui vii, de culoarea m ării, perfe c ţi u n e a mu şc hi uloa s ă a trup ul ui s ău. Se opri la cinci picioare de ea, brusc, ca şi cum s-ar fi lovit de un zid. Privirea lui neîncr e z ăt o a r e se plim b ă de- a lung ul trup ul ui ei, clar cont ura t

de soarele din spate, sub c ăm a şa de noapt e, singur ul lucru pe care- l avea pe ea. El îi v ăzu mâna odihnin d u- se prot ec t or pe umfl ăt u r a pânt e c ul ui, în ating er e a instinc tiv ă a unei fem ei îns ărcinat e . Era aievea. Doam n e , Dum n e z e u l e , era aievea. Se întors e s e la ea. Îi v ăzu şocul oglindit în ochi, în tim p ce confru n t a realitat e a imine n t e i pater nit ăţ i. Se uit ă îndelu n g, t ăcu t, la pânt e c el e ei, înaint e de a- şi ridica din nou privirea spre ea. — De ce nu mi- ai spus? o între b ă el gutural. — Nu am ştiut decât dup ă plecarea ta. Se apropie de ea cu prud e n ţa cu care te- ai apropia de un animal s ălbatic şi întins e înceti şor mâna, punâ n d u- şi- o pe pânt e c ul ei. Se înfior ă la c ăldura şi vitalitat e a ating e rii lui şi aproap e c ă ge m u tare, când durer e a lunilor f ăr ă el încep u s ă- i ias ă prin carne. Nu put ea el sim ţi cât de mult o îndur era s e? Nu put ea el sim ţi c ă abse n ţa lui aproap e c ă o ucises e, c ă nu m ai faptul c ă- i purta copilul în pânt e c e îi mai d ăd u s e o ra ţiun e de a tr ăi? Şi apoi sim ţi fiorul care- l str ăb ăt u şi pe el, când mâinile i se închis er ă în jurul trupul ui ei. C ăldura pur ă sfârâi parc ă între ei. Inspir ă adânc, tre m u r a t de dorin ţă, trupul înc ălzin d u- i-se şi deve ni n d moale, um e d , în instinctiv ă preg ătir e pentr u el. — Las ă- m ă s ă te v ăd, ge m u el tr ăgâ n d deja în

sus de c ăm a şa de noapt e. Se pom e ni întins ă pe ponto n, cu trup ul gol sc ăldat de lumina perlat ă a dimin e ţii. C ăm a şa de noapt e tras ă în sus îi proteja pielea delicat ă de aspri m e a lem n ul ui de sub ea. Apa clipocea înceti şor în jurul ei, sub ea, dar f ăr ă s ă o ating ă. Avea senza ţia c ă plut ea, ancorat ă doar de mâinile acelea puter nic e. Închis e ochii, l ăsân d u- l s ă desco p e r e în lini şte toate schi m b ăril e din trup ul ei, schi m b ări pe care ea le ştia atât de bine. Mâinile lui aspre se plim ba u de- a lung ul ei u şor ca m ăt as e a, atingâ n d u- i sfârcurile umflat e, înne grit e, cânt ărin d greut a t e a mai plin ă a sânilor. Apoi coborâr ă spre pânt e c, cuprinz â n d în palm e micu ţa ridic ăt u r ă a copilului s ău. Nu desc his e ochii nici când îi înde p ăr t ă piciorele, ridicân d u- i gen u n c h ii şi desf ăcâ n d u- i larg, s ă se poat ă uita la ea. Î şi ţinu r ăsuflarea când aerul rece îi mân g âi e carnea cea mai inti m ă şi dorin ţa de el se inte n sific ă. Nu put ea el sim ţi cât ă nevoie avea de el, nu- i put ea sim ţi vibra ţia corpul ui sub mâinile lui? Sigur c ă put ea. Niciodat ă nu reu şis e s ă- şi ascun d ă dorin ţa pentr u el, nici când încercas e cu disperar e s-o fac ă. Îi auzi ritm ul neb u n al respira ţiei şi recun o s c â n d u- i dorin ţa, se înc ălzi şi mai mult. — E şti atât de fru m o a s ă încât m ă doare când te prives c, şopti el. Sim ţi un dege t lung, b ăt ăt orit, explorân d u- i locul delicat dintre

picioare, mân g âi n d şi frecân d, înaint e de a p ătru n d e înceti şor în ău n t r u . Sim ţu rile i se aprins e r ă la şocul acest ei mici invazii; spinar ea i se arcui în sus şi el o lini şti cu un mur m u r adânc. Şi apoi îl sim ţi apropiind u- se mai mult de ea, pozi ţionâ n d u- se între picioarel e ei, a şezâ n d u- şi îmbr ăc ăm i n t e a şi z ăcu acolo, în agonia anticip ării clipei în care vor fi din nou împre u n ă, înc ă o dat ă unul singur, din nou, un tot. O um pl u cu atâta ging ăş i e încât parc ă ar fi f ăcut parte din ea şi amân d oi ge m u r ă de perfec ţi u n e a senza ţi ei. Apoi tim p ul pentr u gând u ri ra ţionale trecu şi nu mai putea u decât s ă se mi şt e împre u n ă, s ă se aga ţe unul de cel ălalt, for ţa lui com pl e m e n t a t ă de delicat e ţe a ei, b ărbat şi fem ei e, împr e u n a ţi pentr u totd ea u n a. Thea gem e a în somn în timp ce iubitul ei din vis o aduc e a spre extaz, apoi redev e ni din nou t ăcu t ă, pe m ăsu r ă ce visul se modifica şi contin u a . Apa se închise deas u p ra capului ei, o spu m ă alb ă marcâ n d locul unde ea disp ăr u s e dede s u b t . Şocul, dup ă extaz ul pe care toc m ai îl cunosc u s e cu el, o paraliz ă mo m e n t e lungi, pre ţioas e. Apoi se gândi la copilul pe care- l purta în ea şi- şi strig ă în t ăcer e furia ca nu cu m v a acesta s ă p ăţ ea s c ă ceva. Încep u s ă se zbat ă s ălbatic

împotriva inexora bilei strâng e ri care o ap ăsa în jos, depar t e de aer, depart e de via ţă. Nu put ea per mi t e s ă i se întâ m pl e ceva copilului ei, indifer e n t ce f ăcus e tat ăl lui. În ciuda a orice, îl iubea pe el, îi iubea copilul. Dar nu se put ea elibera de ceea ce o împing e a în jos. C ăma şa de noapt e i se înf ăş ur ă între picioare, în loc s ă plutea s c ă deas u p r a. Pl ămâ nii i se îngre u n a u în agonie, încercâ n d s ă inspire aer. Se lupt ă împotriva impuls ul ui, ştiind c ă- şi va inhala moart e a. S ă lupte. Treb uia s ă lupte pentr u copil. Pe um erii ei, mâini put er nic e o împin g e a u mai adânc în ap ă. Disperat ă, cu veder e a înce ţo şa t ă, se uit ă prin apa verz ui e în ochii reci, înde p ăr t a ţi, ai b ărbat ul ui pe care- l iubea atât de mult încât lar fi urm a t oriun d e. El o împin g e a acu m în jos, în jos, depar t e de aerul d ăt ăt or de via ţă. — De ce? ge m u ea neau zi t ă. Apa uciga şă îi um pl u gura, n ările, i se repe zi în jos, pe gât. Nu mai pute a rezista. Doar copilul îi mai d ădea for ţa de a contin u a lupta, în timp ce se zb ăt e a împotriva mâinilor acelora put er nic e, încercâ n d s ă se eliber e z e . Copilul ei… treb uia s ă- şi salve z e copilul. Dar întun e ric ul cre şt e a tot mai mult, înnourâ n d u- i ochii şi ştiu c ă pierd u s e . Ultim ul ei gând în via ţa aceasta a fost un strig ăt de disperar e slab, interior: de ce?

Thea se trezi în hohot e neajut o r a t e de plâns. Se f ăcu covrig într- o part e, cople şit ă de dur e r e , dure r e pent r u copilul ei nen ăs c u t , dur e r e pent r u b ăr b a t ul pe care- l iubise atât de mult încât nici m ăc a r distr u g e r e a ei, venit ă din mâinile lui nu fuses e în star e s ă- i ucid ă senti m e n t e l e pent r u el. Nu avea nicio logic ă. F ăcu s e drag o s t e cu ea, apoi o îneca s e. Cum pute a un b ărb a t s ă- şi simt ă prop ri ul copil izbind în pânt e c ul mam ei şi apoi s ă distr u g ă acea s t ă via ţă nevinova t ă? Indifer e n t ce ar fi sim ţit pent r u ea, cum î şi put e a el omorî copilul? Dure r e a era zgud uit o a r e , deva st a t o a r e . Î şi auze a sune t el e încet e, dispe r a t e ale hohot elo r, în timp ce z ăce a ghe m ui t ă acolo, incap a bil ă s ă se mi şt e, incap a bil ă s ă gân d e a s c ă. Apoi auzi Jeep- ul oprind brus c pe alee, cauciuc u ril e mu şc â n d pietri şul. Îngh e ţă, tero a r e a aler g â n d u- i prin vene ca apa rece ca ghe a ţa . Era aici. Ar fi treb uit s ă nu uite c ă el avea acele a şi vise ca ea; el ştia c ă ea ştia desp r e aces t e ultim e mom e n t e de co şm a r , de sub ap ă. Nu pute a încep e s ă se gân d e a s c ă la ce încer c a el s ă fac ă, repe t â n d u- i moar t e a iar ă şi iar ă, de- a lung ul secolelor, dar brus c nu mai avu nicio îndoial ă c ă va avea în curâ n d acee a şi soar t ă dac ă va r ăm â n e aici. Dup ă ultim ul ei vis, el nu mai avea cum s ă o am ăg e a s c ă, f ăcân d- o s ă- i dispa r ă tea m a , a şa cum o f ăcus e înaint e.

S ări afar ă din pat, f ăr ă s ă mai piar d ă timp ul s ăşi adu n e hainel e. Picioar el e goale o scoas e r ă f ăr ă zgomo t afar ă din dor mit o r , trave r s a r ă livingul şi o duse r ă în buc ăt ări e . Ajunse la u şa din spat e în clipa în car e pum n ul lui greu lovea în u şa de la intr a r e . — Thea! Vocea lui profun d ă era pute r ni c ă dar re ţinu t ă, ca şi cum ar fi vrut s ă o fac ă s ă crea d ă c ă nu se afla în pericol. Umbr el e întun e c a t e ale r ăs ări t ul ui timp u ri u mai înv ăluia u înc ă înc ăp e ril e, lumina cenu şi e fiind înc ă pre a slab ă ca s ă p ăt r u n d ă prin feres t r e . Ca un anim ăl u ţ încer c â n d s ă scap e neob s e r v a t de pr ăd ăt o r , Thea st ăt e a nemi şc a t ă, cu capul ridica t, ascult â n d cel mai slab sune t al mi şc ărilor lui. Pute a s ă se stre co a r e afar ă prin u şa din spat e f ăr ă vreu n zgomo t tr ăd ăt o r ? Sau poat e c ă el încep u s e deja s ă dea ocol casei, s ă încer c e chiar u şa ast a? Gând ul de a desc hi d e u şa şi a se pome ni nas în nas cu el îi îngh e ţă mai mult sâng el e în vine. — Thea, ascult ă- m ă. Era tot pe vera n d a din fa ţă. Thea bâjbâi dup ă lan ţ, rug â n d u- se ca mâinile tre m u r â n d e s ă nu o tr ăd e z e . G ăsi despic ăt u r a şi înceti şo r, agoniza n t , alun e c ă lan ţul, elibe r â n d u- l, ţinân d u- i cap ăt ul în mân ă, s ă nu clinc ăn e a s c ă. Şi întins e mân a spre încuiet o a r e .

— Nu este ce crezi tu, scum p a mea. S ă nu- ţi fie fric ă de mine, te rog. Ai încre d e r e în mine. S ă am încre d e r e în el! Aproa p e c ă râse tar e, gâlgâi al a isteric ă urcâ n d în bere g a t a ei, în ciuda efort u rilor, riscâ n d s ă o tr ăd ez e. În sfâr șit, reu şi s ă esto m p e z e sune t ul. El repe t a s e atât de des cuvint el e acest e a încât devenis e r ă ca o litanie. De atât e a ori avus e s e încre d e r e în el – cu inima ei, cu trup ul ei, cu via ţa şi cu copilul ei – şi de fiecar e dat ă el se întors e s e împot riva ei. G ăsi încuiet o a r e a şi o r ăs uci f ăr ă zgomot. — Thea, ştiu c ă e şti treaz ă. Ştiu c ă m ă po ţi auzi. Deschis e u şa trep t a t , ţinân d u- şi r ăsufla r e a la orice scâr ţâi t care l-ar fi putu t alert a. Prin cr ăp ăt u r ă se strec u r ă lumina cenu şi e. R ăs ărit ul se apropi a cu fieca r e secu n d ă, aduc â n d cu el lumin a str ălu cito a r e car e i-ar fi f ăcut imposibil ă încerc a r e a de a se ascu n d e de el. Î şi d ădu sea m a c ă nu avea la ea cheile de la ma şin ă şi îngh e ţă în loc. Dar nu avea curaj s ă se întoa r c ă dup ă ele; va treb ui s ă scap e fugind pe jos. Oricu m, a şa poat e c ă era cel mai bine. Dac ă ar fi fugit cu ma şin a, el ar fi ajuns- o u şor din urm ă. Se sim ţe a mult mai vulne r a b il ă pe picioa r e , dar totu şi i-ar fi fost mult mai u şor s ă se ascu n d ă. În sfâr şit, u şa se desc his e suficient ca s ă se poat ă stre c u r a prin ea. Î şi ţinu r ăsufla r e a când p ăr ăsi sigur a n ţa prec a r ă a casei. Ar fi vrut s ă se

ascu n d ă în spat el e zidurilor, dar ştia c ă în curâ n d el o s ă spar g ă un gea m şi o s ă intr e, sau poat e va da un picior în u şă. În fond era un r ăzboinic, un uciga ş. Pute a intra. Nu era în sigur a n ţă acolo. Ie şir e a din spat e nu era împr ej m ui t ă, exista u doar câtev a trep t e şi o tend ă, cont r a ploii. Exista şi aici o u şă cu plas ă. O desc ui e înceti şo r şi încep u tort u r a n t u l proc e s al desc hi d e r ii ei, cu nervii tot mai tensio n a ţi. Se conce n t r a , uitân d use la arcu ri, poru n ci n d u- le s ă nu fac ă zgomo t. Se auzi un scâr ţâi t slab, care nu put e a fi auzit la mai mult de câtev a picioa r e , dar sudo a r e a îi umezi trup ul. Un centi m e t r u , doi centi m e t r i, şas e. Deschi d e r e a deven e a tot mai mar e. Opt centi m e t ri. Nou ă. Încep u s ă se stre co a r e prin ea. Şi pe dup ă col ţul casei ap ăr u Richa r d . O v ăzu şi se repezi la ea ca o bestie uria şă asup r a pr ăzii. Thea ţip ă şi s ări înapoi trân ti n d u şa de la buc ăt ăr i e şi bâjbâi n d dup ă încuiet o a r e . Pre a târziu! El tot o s ă intre prin u şă, încuiat ă sau nu. Îi sim ţi dete r m i n a r e a şi l ăs ă u şa neînc ui a t ă, prefe ri n d o secu n d ă în plus, în care s ă se rep e a d ă spre u şa din fa ţă. U şa din spat e se trâ n ti exact când ea ajung e a la cea din fa ţă. Î şi sim ţi piept ul gre u de panic ă, res pi r a ţi a refuz â n d s ă coboa r e mai jos de ster n. Dege t el e tre m u r â n d e , nesigu r e , încer c a u să man ev r e z e lac ăt ul, încuie to a r e a .

— Thea! dudui vocea lui, reve r b e r â n d de furie. Plâng â n d cu hohot e, desc his e u şa şi se rep ezi afar ă pe vera n d ă, izbind u- se de u şa exterio a r ă cu plas ă, lans â n d u- se prin ea, împleticin d u- se, c ăzâ n d în gen u n c h i în iarba înalt ă, ud ă. El ap ăr u alerg â n d prin u şă. Thea se chinui s ă se ridice în picioar e, î şi ridic ă pân ă la genu n c hi c ăm a şa de noap t e şi încep u s ă alerg e spre dru m . — Fir- ar s ă fie, ascult ă- m ă! url ă el rep ezi n d u- se s ă- i taie calea. Ea î şi schim b ă brus c direc ţi a când el ap ăr u în fa ţa ei, dar Richa r d reu şi înc ă o dat ă s ă se inter p u n ă într e ea şi dru m . Dispe r a r e a îi înce ţo şă privire a; hohot el e de plâns o sugr u m a u . Era încol ţit ă. O s-o omoa r e , şi înc ă o dat ă nu se put e a ap ăr a. D ădu dru m ul c ăm ăş ii de noap t e, faldu rile acop e ri n d u- i picioa r el e şi r ăm a s e uitân d u- se la el cu ochii înce ţo şa ţi de lacrimi. Lumin a cenu şi e era mai put e r ni c ă acu m; îi put e a vede a ferocit a t e a din ochi, încrâ n c e n a r e a maxilar ul ui, tra n s pi r a ţi a pe piele. Nu avea pe el decâ t jean şii. F ăr ă c ăm a şă , f ăr ă ghet e. Piept ul lui put e r ni c se ridica şi cobor a în ritm ul respir a ţi ei, doar c ă a lui nu era greo ai e, în timp ce ea era epuiza t ă. Nu avea nicio şans ă în fa ţa lui. Încep u încet s ă se îndep ăr t e z e cu spat el e de el, dure r e a din ea deve ni n d tot mai mar e, pân ă când nu mai putu decâ t s ă respir e, pent r u ca inima ei s ă contin u e s ă bat ă.

— Cum ai put u t? spus e ea print r e hohot e, sufocâ n d u- se. Copilul nost r u… Cum ai putu t ? — Thea, ascult ă- m ă. Î şi întins e mâinile într- un gest larg, ca s ă o lini şte a s c ă, doar c ă ea îl ştia acu m pre a bine ca s ă se mai lase prostit ă. El nu avea nevoie de nicio arm ă; pute a ucide cu mâinile goale. — Lini şte şt e- te, scum p a mea. Ştiu c ă e şti furioas ă, dar haide s ă intr ăm , s ă st ăm de vorb ă. Thea î şi şter s e furioas ă lacrimile de pe obraji. — S ă st ăm de vorb ă! La ce bun? Negi ce s-a întâ m pl a t ? Nu m- ai ucis doar pe mine. Ţi- ai ucis şi copilul! Strig â n d u- i toat e aces t e a , contin u a s ă dea cu spat el e, suferin ţa fiind pre a inten s ă ca s ă poat ă r ăm â n e apro a p e de el. Se sim ţe a ca sfâ şiat ă, dure r e a fiind atât de cople şito a r e încât pân ă şi moar t e a i se p ăre a acu m bineve nit ă, sc ăp â n d- o de ea. El privi dincolo de ea şi expr e si a i se schim b ă brus c. Ochii îi deve ni r ă ciuda t de inexpr e sivi şi trup ul i se încor d ă, ca şi cum s-ar fi preg ăti t s ă sar ă. — Te apropii pre a mult de ap ă, spus e el cu o voce plat ă, calm ă. Întoa r c e- te de la mal. Thea risc ă o privire rapid ă pest e um ăr şi v ăzu c ă se afla chiar la mar gi n e a malului, lacul rece, uciga ş, clipocind apro a p e de picioar el e ei goale. Lacrimile îi înce ţo şa u imagin e a , dar lacul era acolo, a şt e p t â n d- o t ăcu t.

O cuprin s e frica f ăr ă de mar gi ni fa ţă de lac, dar car e era nimic în comp a r a ţi e cu dur e r e a imens ă pent r u copilul pierd u t . Î şi schim b ă unghi ul ret r a g e r ii, îndr e p t â n d u- se spre ponto n. Richa r d ţinu ritm ul cu ea, f ăr ă s ă avan s e z e mai mult, dar nel ăs â n d u- i nicio porti ţă de sc ăp a r e . Thea în ţeles e inevita bilul. Crezu s e c ă put e a p ăc ăli soar t a, dar efort u ril e ei fuses e r ă inutile, de la bun încep u t . Picioa r el e goale atins e r ă lemn ul şi Thea se ret r a s e pe ponto n. Richa r d se opri, cu ochii lui acva m a r i ni lipi ţi de ea. — Nu te duce mai dep a r t e , spus e el aspr u. Ponto n ul nu este sigur. Unele scân d u r i sunt putr e zit e. Scu m p o, coboa r ă de pe ponto n. Jur c ă nu- ţi fac niciun r ău. Scu m p o . Dure r e a se împr ăş ti e în ea ca ni şte a şchii ascu ţit e şi Thea gem u tar e, ducâ n d u- şi mân a la pânt e c e , ca şi cum copilul ei ar mai fi fost acolo. Contin u ă s ă se îndep ăr t e z e dispe r a t ă de el, scut u r â n d din cap. Richa r d î şi puse un picior pe ponto n. — Nu- ţi pot aduc e înapoi copilul acela, spus e el r ăg u şi t. Dar o s ă- ţi dau altul. O s ă avem câ ţi copii o s ă vrei tu. Nu m ă p ăr ăsi de dat a ast a, Thea. Pent r u num el e Lui Dum n e z e u , haide să cobor â m de pe ponto n. Lacrimile contin u a u s ă- i înce ţo şe z e privire a, preling â n d u- i-se pe obraji. O fânt â n ă f ăr ă fund

de suferin ţă . — De ce? De ce s ă mai amâ ni? De ce s ă nu ter mi ni acu m ? Thea contin u ă s ă înaint ez e cu spat el e, sim ţind scân d u r il e scâr ţâi n d şi cedâ n d sub picioa r el e ei goale. Apa era dest ul de adâ n c ă la cap ăt ul ponto n ul ui; fuses e perfec t ă pent r u trei copii neas t â m p ăr a ţi s ă se scufun d e şi s ă se zben g ui a s c ă în ea, f ăr ă tea m a de a se lovi cu cape t el e de fundul ei. Dac ă îi era menit s ă moar ă aici, atun ci a şa s ă fie. Apa. Întot d e a u n a fuses e apa. Întot d e a u n a o iubise şi apa întotd e a u n a o reven di c a s e , în final. Richa r d mai înaint ă cu un pas ate n t, f ăr ă s ă- şi ia ochii de la ea, cu mân a întins ă. — Te rog. Ia- m ă doar de mân ă, drag a mea. Nu te duce mai dep a r t e . Nu este sigur. — Stai dep a r t e de mine! strig ă ea. — Nu pot. Nicioda t ă n- am put u t, spus e el print r e buzele abia între d e s c h i s e , f ăcân d înc ă un pas. Thea… Thea se d ădu rep e d e înapoi. Scân d u r a ced ă sub greu t a t e a ei, apoi încep u s ă se crap e. Sim ţi cum o part e din scân d u r ă se rup e sub ea, arun c â n d- o în ap ă. Nu v ăzu decâ t imagin e a înce ţo şa t ă, difuz ă a lui Richa r d repezin d u- se înaint e, cu fa ţa conto r sio n a t ă de furie neajut o r a t ă, înaint e ca apa s ă se închid ă deas u p r a capului ei.

Era rece, întun e c a t ă. Cobor a, împins ă de o mân ă nev ăzu t ă. Pe m ăsu r ă ce se scufu n d a şi se scufu n d a , în fa ţa ei vede a deplas â n d u- se pilonii ponto n ul ui. Dup ă atât a tero a r e şi dur e r e , apro a p e c ă sim ţe a acu m o u şur a r e şi o clip ă nesfâ r şi t ă se l ăs ă prad ă inevita bilului. Apoi inte rv e ni instinc t ul, pe cât de irezistibil, pe atât de inutil şi încep u s ă lupte, încer c â n d s ă- şi bat ă cu picioa r el e dru m ul înapoi la supr af a ţă . Dar c ăm a şa de noap t e i se r ăsu cis e într e picioa r e , strâ n g â n d u - se tot mai mult pe m ăs u r ă ce se lupt a şi î şi d ădu sea m a c ă se prins e s e într e scân d u r il e rupt e. Scân d u r il e o tr ăg e a u la fund şi cu picioar el e prins e de ele nu put e a gene r a suficien t ă ene r gi e ca s ă cont r a c a r e z e pute r e a lor. Dac ă ar fi putu t râd e, ar fi f ăcut- o. De dat a acea s t a Richa r d nu mai treb ui a s ă fac ă nimic. Reu şis e s ă duc ă totul la bun sfâr şit, de una singu r ă. Totu şi nu încet ă s ă lupte, încerc â n d s ă înoat e împot riva scân d u r ilo r care o tr ăg e a u . Supr af a ţa se învolbu r ă când se scufu n d ă el, t ăind apa şi ajung â n d la stân g a ei. Vizibilitat e a era slab ă, dar îi putu vede a str ălu ci r e a pielii, negr ul p ăr ul ui. El o v ăzu imedia t, albul c ăm ăşii de noap t e tr ăd â n d u- i pozi ţia şi î şi r ăs uci trup ul spr e ea. O cupri n s e mâni a. Prob a bil c ă el tocm ai în ţeles e s e : nu put e a l ăsa lacul s ă- şi fac ă tre a b a

f ăr ă ajutor ul lui. Prob a bil c ă vroia s ă se asigu r e c ă ea nu va reu şi totu şi s ă scap e . Î şi ridic ă mâinile s ă- l previn ă, dublâ n d u- şi efort u ril e de a ajun g e la supr af a ţă . Î şi cons u m a tot oxigen ul în zbat e r e a ei şi pl ăm â nii o arde a u , îngr e u n â n d u- se de nevoia de a inhala. Richa r d îi prins e mâinile care se agita u şi încep u s ă o împing ă în jos, în jos, tot mai dep a r t e de lumin ă, de via ţă. Thea îi v ăzu ochii, calmi şi dista n ţi, fiecar e atom din fiin ţa lui conc e n t r â n d u- se la ce f ăcea. Mai avea pu ţin timp, ah, atât de pu ţin. Sim ţe a dure r e şi sim ţe a mânie împot riva sor ţii ei, în ciuda efort u rilo r. Înce r c ă dispe r a t ă s ă se smulg ă din strâ n s o a r e a lui, folosind u- şi ultim el e r ăm ăş i ţe de for ţă într- un efort final… În ciuda a tot ce se întâ m pl a s e , îl iubise întotd e a u n a , dincolo de ra ţiun e, chiar şi dincolo de moa r t e . Aceast a era o dur e r e şi mai profun d ă: s ă ştie c ă îl va p ăr ăsi pent r u totde a u n a . Privirile li se întâlnir ă prin v ălul apei întun e c a t e , fa ţa lui atât de apro a p e de a ei încât l-ar fi put ut s ăru t a şi prin întun e ri c ul tot mai mar e, î şi v ăzu panic a oglindit ă în ochii lui. Ai încred e r e în mine, îi spus e s e el de atât e a ori. Ai încre d e r e în mine … chiar în fa ţa dovezii cople şitoar e, ai încred e r e în mine … S ă am încre d e r e în el.

Con ştie n tiz a r e a se r ăsp â n d i în ea ca razele soar el ui. Încre d e r e . Niciod a t ă nu reu şis e s ă aib ă încre d e r e în el sau în dra go s t e a lui pent r u ea. Fus e s e r ă ca dou ă anim al e circu m s p e c t e , tânjind s ă se apro pi e, dar neînd r ăz ni n d s ă- şi per mit ă s ă fie vulne r a bil e unul fa ţă de cel ălalt. Ei nu avuse s e r ă încre d e r e . Şi pl ătis e r ă pre ţul. S ă aib ă încred e r e în el. Încet ă s ă se mai lupt e, l ăsân d u- se moale, l ăsân d u- l s ă fac ă ce vroia el. Oricu m nu mai avea pute r e . Privirile le era u în contin u a r e înl ăn ţuit e şi prin ochi îi spus e c ă i se pre d a , cu toat ă dra go s t e a str ălu ci n d în ei. Chiar dac ă era pre a târziu, vroia ca el s ă ştie c ă indifer e n t de ce se întâ m pl a, ea îl iubise. Îi v ăzu pupilele aprinz â n d u- i-se, îi sim ţi efort ul reînnoit de a o împing e în jos, pân ă la fund. Apoi, f ăr ă gre u t a t e a scân d u r ilo r car e o târ a u, reu şi s ăi sfâ şie c ăm a şa de noapt e , smulg â n d- o dintr e lemn e. Ultima bul ă de aer îi sc ăp ă dintr e buze când, cupri nz â n d- o cu bra ţul pe dup ă talie şi folosind u- şi picioa r el e pute r ni c e, se prop uls ă cu ea în sus, spr e supr af a ţă şi spre minu n a t ul oxigen, spre via ţă. — DOAMNE, TE ROG, TE ROG, ah, Doam n e , te rog. Îi auze a rug ăm i n t e a dispe r a t ă, mor m ăi t ă, în timp ce o târ a afar ă din ap ă, dar nu- i put e a r ăs p u n d e , z ăcân d ca o p ăp u şă de câr p ă în

bra ţel e lui. Pl ăm â nii nu îi lucr a u cum treb ui e; nu pute a trag e aer în piept adâ n c, convulsiv, a şa cum ar fi avut nevoie. Richa r d o întins e pe iarb ă şi încep u s ă o apes e pe spina r e . Pl ăm â nii i se convulsion a r ă, apoi i se umflar ă şi tu şir ă afar ă o cantit a t e din apa lacului. El contin u ă s ă o loveasc ă în spina r e , pân ă când crez u c ă o s ă- i rup ă coast el e. — Sunt… bi… ne, reu şi ea s ă spun ă, încer c â n d s ă scap e de pum n ul greu. Mai tu şi ceva ap ă, înecâ n d u- se. El se pr ăb u şi lâng ă ea, în prop ri ul lui paroxis m de tuse, piept ul mu şc hi ulos în ăl ţâ n d u- i-se în lupt a pent r u aer. Thea se lupt ă s ă se întoa r c ă pe o part e, s ă ajung ă la el, sim ţind nevoia s ă îl ating ă. Z ăce a u întin şi pe iarb ă, tre m u r â n d şi tu şin d, când prim el e raze calde ale soar el ui se strec u r a r ă deas u p r a lacului, mân g âi n d u- i. O tras e convulsiv la el, cu lacrimile şiroind u- i pe obr aji, mor m ăi n d incoe r e n t în timp ce ap ăs a s ăr u t ări dispe r a t e pe fa ţa ei, pe gât. Trupul lui mar e era încor d a t , tre m u r â n d de o tensiu n e car e nu se mai domole a. O rostog oli sub el, ridicâ n d u- i în talie faldurile ude ale c ăm ăş ii de noap t e. Thea îi sim ţi dispe r a r e a , nevoia furioas ă şi r ăm a s e lini ştit ă, în timp ce el se lupt a cu jean şii lui uzi, înc ăp ăţ â n a ţi, reu şin d în sfâr şit s ă- i desc hi d ă şi s ă şi- i trag ă în jos. Îi desf ăc u picioa r el e şi se înfipse

în ea, mar e şi fierbin t e şi atât de tar e încât ea scoas e un ţip ăt, strâ n g â n d u- l îns ă cu toat ă pute r e a ei. O c ăl ări dur şi rep e d e , avân d nevoie de ace a s t ă confir m a r e c ă era u înc ă în via ţă, amâ n d oi, avân d nevoie de acea s t ă leg ăt u r ă cu ea. R ăspu n s ul ei a fost nea şt e p t a t , ter mi n â n d apro a p e imedia t, ţipâ n d u- şi bucu ri a de a a- l avea aici, cu ea, în timp ce se ag ăţ a de el cu bra ţel e şi cu picioa r el e. El se mi şc ă rep e d e , s ălba tic, se cutr e m u r ă şi îi sim ţi în ea fluidul cald al orga s m u l ui, apoi se pr ăb u şi al ăt u ri în iarb ă, lâng ă ea. R ăm a s e r ă întin şi a şa mult ă vrem e, el ţinân d- o strâ n s în bra ţe, ea cu capul pe um ăr ul lui, niciun ul dintr e ei nefiind în star e s ă încet ez e s ă îl mai ating ă pe cel ălalt. El îi netez e a spre spat e buclele încâlcit e; ea îl mân g âi a pe piept, pe bra ţe. El o s ăr u t a pe tâm pl ă; ea îi s ăru t a maxila r ul. El îi fr ăm â n t a şi-i mân g âi a sânii, în timp ce mâinile ei contin u a u s ă se plimb e în jos, spr e coap s el e lui goale. Thea se gân di ce spect a c ol era u, stân d întin şi în iarb ă, ea cu c ăm a şa de noap t e ridica t ă pân ă la brâ u şi el cu jean şii cobor â ţi la genu n c hi, dar soar el e era cald şi ea era somno r o a s ă şi trup ul ei era mul ţu mi t şi ei nici nu- i p ăsa. Într- un târziu el se mi şc ă, elibe r â n d u- şi picioar el e din jean şii uzi. Thea zâm bi când se întins e la loc, comple t gol. El nu fuses e nicioda t ă

blagoslovit cu pre a mult ă mode s ti e. Şi apoi, era o crim ă s ă ascu nzi un trup ca al lui. Oft ă de prop ri a- i beatit u di n e , gândi n d u- se la lucru rile ner u şi n a t e pe car e pl ăn ui a s ă le fac ă cu el, mai târziu, în patul acela mar e. Unele lucru ri cere a u totu şi o salte a, nu iarb ă. De şi bl ănu ril e acele a fuses e r ă minu n a t e… — De fieca r e dat ă, şopti ea s ăru t â n d u- i um ăr ul, tu încer c ai s ă m ă salvezi. Ochii lui vii se desc his e r ă u şor, în timp ce o strâ n g e a mai apro a p e de el. — Fire şt e . Nu pute a m tr ăi f ăr ă tine, spus e el simplu. Dar ai tr ăit. Come n t a r i ul îi muri pe buze când se uit ă la el, citind u- i expr e si a. Ochii lui era u calmi şi apro b a t o r i. Emo ţia o gâtui, gat a s ă o sufoce şi în ochi îi str ăl uc e a u lacrimi. — Du- te naibii, spus e ea tre m u r a t . El nu tr ăis e. De fiecar e dat ă când nu reu şis e s ă o salveze, r ăm ăs e s e acolo cu ea, aleg â n d s ă- i împ ăr t ăş e a s c ă moar t e a , în loc s ă tr ăias c ă f ăr ă ea. Aceast a fuses e ultim a lui şans ă, ca şi a ei şi a lor. — Du- te naibii, spus e ea din nou, izbind u- l cu pum n ul în piept. Cum ai putu t face ast a? De ce nu ai tr ăit ? Un zâm b e t lene ş îi atins e buzele, în timp ce se juca alen e cu una din buclele ei. — Tu ai fi tr ăit? o între b ă el şi zâm b e t ul îi

deveni mai larg când ea se bosu mfl ă la el. Nu, ea nu l-ar fi putu t l ăsa în ap ă şi s ă plece, s ă tr ăias c ă mai depa r t e . Ar fi r ăm a s cu el. — Afurisit ă mic ă ce e şti, spus e el mul ţu mi t, strâ n g â n d- o la piept. Ştiu c ă m- ai f ăcut s ă aler g ceva dup ă tine, dar acu m te- am prins. În sfâr şit am f ăcut- o cum treb ui a.

Epil o g Dou ă zile mai târziu, Thea şi Richa r d st ăt e a u afar ă, în leag ăn ul pe car e- l repa r a s e el, privind mul ţu mi ţi lacul. Picioa r el e ei goale st ăt e a u în poala lui iar el i le mas a, spun â n d c ă vroia s ă exers e z e pent r u când ea va fi atât de mar e din cauza sarcinii încât va avea nevoie de ase m e n e a servicii. Amândoi era u abs u r d de siguri c ă prim a lor contopi r e în dra go s t e fuses e fertil ă, iar fericir e a ei era atât de cople şito a r e încât o ame ţe a . Team a ei de ap ă disp ăr u s e la fel de repe d e prec u m ap ăr u s e . Înc ă nu încer c a s e s ă înnoa t e, dar ast a mai mult din cauz a tem e rii lui Richa r d , decâ t a ei. De câte ori se plimb a u , el contin u a s ă o pozi ţion ez e între el şi ap ă şi Thea se între b a dac ă o s ă scap e vreod a t ă şi Richa r d de obsesi a ast a. Planu ri. Î şi f ăcus e r ă nen u m ăr a t e plan u ri pent r u via ţa lor împr e u n ă. În prim ul rând, ea se

va mut a în Carolina de Nord. Lupt ăt o r ul ei nu era doar „în” For ţel e Speciale – era locote n e n t colonel. Cum nu avea decâ t treizeci şi cinci de ani, înse m n a c ă mai avea înc ă dest ul timp ca s ă ajung ă gen e r a l, cee a ce p ăre a c ă era inevita bil. Thea se gând e a c ă va treb ui s ă renu n ţe la zugr ăvit ul caselo r; efectiv nu era ceva ce put e a face o nevas t ă de gen e r a l. Pictu rile mur al e, totu şi, era u altcev a… Dar pân ă una alta, savur a u egoi şti faptul c ă încep e a u s ă se cuno a s c ă din nou unul pe cel ălalt, gust â n d fieca r e mom e n t de intimit a t e . Cur ăţ a s e r ă gr ădi n a, iar în dimine a ţa acea s t a încep u s e r ă s ă pre g ăt e a s c ă şi casa pent r u noul ei stra t de vopse a. Totu şi, cea mai mar e part e a timp ul ui o pet r e c e a u în pat. Thea î şi întoa r s e fa ţa în sus, spre soar e şi- şi împr e u n ă încet mâinile pe burt ă. Era acolo. Ştia ast a. Nu avea nevoie de niciun test de la farm a ci e sau de labor a t o r ca s ă- i confir m e ceea ce sim ţe a cu fieca r e celul ă a trup ul ui ei. Înc ă pre a mic chiar şi s ă fie v ăzut, dar indubit a bil acolo. Mâinile lui Richa r d le acop e ri r ă pe ale ei şi Thea deschis e ochii, surp ri nz â n d u- l zâmbin d c ătr e ea. — Fat ă sau b ăiat? o într e b ă el. Thea ezit ă. — Tu ce crezi?

— Eu am într e b a t prim ul. — Haide s-o spun e m împr e u n ă. Tu începi. Richa r d desc his e gur a, apoi se opri şi şi se uit ă la ea cu ochii mici. — Aproap e că te- am prins, spus e ea şmec h e r e şt e . — Ce s ă zic! Bine, fie, e b ăiat. Î şi împleti dege t el e cu ale lui, oftân d mul ţu mi t ă. — De acord. Un fiu. Fiul lui Richa r d . Copilul care a murit era o feti ţă. Î şi înghi ţi lacrimile pent r u acel copil, într e b â n d u- se dac ă era pier d u t pent r u totde a u n a sau dac ă i se d ăd u s e şi lui o a doua şans ă. — O s ă mai aib ă şi ea o şans ă, şopti Richa r d , strâ n g â n d- o mai apro a p e . Poat e dat a viitoar e. O s ă ştim asta. Da, o s ă ştie. În fiecar e noapt e , pe m ăs u r ă ce visele se derul a u, aminti r e a ei se într e g e a tot mai mult. Richa r d contin u a s ă le împ ăr t ăş e a s c ă odat ă cu ea şi se treze a u cu trup u rile înc ă înl ăn ţuit e, extaz ul contin u â n d s ă pulsez e în ei. Erau lega ţi trup şi suflet, trec u t ul revelâ n d u- li-se a şa cum li se întâ m pl ă doar câtorv a noroco şi. Auzir ă ma şinile înaint e de a le pute a vede a şi Thea se ridic ă, r ăsu ci n d u- şi picioar el e la p ăm â n t . Richa r d se ridic ă şi el, mi şcâ n d u- se auto m a t ca s ă se plasez e într e ea şi oricine s-ar fi apro pi a t. Thea îl tras e de cure a şi el se uit ă înapoi, o

expr e si e jalnic ă trave r s â n d u - i chipul când î şi d ădu sea m a ce f ăcus e. — Obiceiu ri vechi. Foarte vechi, spus e el ridicâ n d din ume ri. Apoi în raza lor vizual ă ap ăr u r ă trei ma şini şi Thea prive a uluit ă apro pi e r e a într e gii ei familii. Îi treb ui o clip ă ca s ă price a p ă. — Ast ăzi este ziua mea! Am uitat! — Ziua ta, da? Î şi pet r e c u un bra ţ pe dup ă ume rii ei. Ia s ă vede m… Asta însea m n ă c ă ai… treizeci, da? Treb ui e s ă- ţi spun c ă mai b ătr â n ă ca acu m n- ai fost niciod a t ă. Dar te ţii dest ul de bine. — Mul ţu m e s c foart e mult. Zâm bi n d, îl apuc ă de mân ă şi încep u s ă- l trag ă în fa ţă. O s ă vad ă dac ă o s ă se mai dea el a şa de mar e dup ă ce o s ă fie cople şit de familia ei. Nepo a t el e şi nepo ţii încep e a u s ă se reve r s e afar ă din ma şin ă, prin portie r el e desc his e, aler g â n d spre ei, în timp ce adul ţii se desf ăş u r a u afar ă din ma şini într- un ritm mai lent. Lee şi Cynthy, Jason şi June şi ma m a şi tat ăl ei, to ţi se apropi a u oarec u m îngrijor a ţi, ca şi cum s-ar fi tem u t s ă nu fi dat buzn a pest e o esca p a d ă rom a n ti c ă. — Nu mi- am dat sea m a c ă ai venit înso ţit ă, dra g a mea, spus e mam a ei uitân d u- se la Richa r d de sus pân ă jos, cu privire a critic ă a unei mam e. Richa r d râs e degaj a t, pe un ton sc ăzu t. — Nici nu a venit, spus e el întinzâ n d mân a spre

tat ăl ei. Num el e meu este Richa r d Chanc e. Am închiriat casa de al ătu ri. Tat ăl ei zâmbi. — Paul Marlow, tat ăl lui Thea. So ţia mea, Emily. Contin u a r ă prez e n t ăr il e politicoa s e şi Thea treb ui s ă- şi mu şt e limba ca s ă se ab ţin ă s ă nu râd ă tar e. De şi tat ăl ei era cât se poat e de relaxa t iar Cynthy şi June îi zâm b e a u fericite lui Richa r d, ma m a şi fra ţii ei se uitau întun e c a ţi la r ăzboinicul din mijlocul lor. Înaint e de a se spun e ceva stânje nit o r, Thea î şi pet r e c u un bra ţ pe dup ă bra ţul lui Richa r d . — Locot e n e n t Colonel Richa r d Chan c e , spus e ea cu c ăldu r ă. În per misi e de la Fort Bragg, Carolin a de Nord. Şi pent r u ştiin ţa voast r ă, viitorul meu so ţ. Cuvint el e avur ă ca efect o schim b a r e imedia t ă la rudel e ei mai belige r a n t e . Prin valul de felicit ări şi de sune t e de încân t a r e , plus lacrimile ma m ei ei, îl auzi pe tat ăl ei spun â n d gândito r: — Dar ştiu c ă a ţi lucra t rep e d e . V ă cuno a şt e ţi de când, de pat r u sau cinci zile? — Nu, spus e Richa r d cu un perfec t aplom b. Ne cuno a şt e m de ani şi ani de zile, dar nu ne- a fost dat s ă r ăm â n e m împr e u n ă. De dat a acea s t a îns ă, totul a mer s perfec t. Cred c ă a şa a treb ui t s ă fie.

Cu p r i n s :

Lun ă plin ă ................................................................ pg. 4 Viscolul .............................................................. ...... pg. 85 Lacul Viselor ............................................................ pg. 161 Epilog ................................................................. ...... pg. 234

Edit ur a MIRO N Co m e n z i tel e f o n i c e 02 1 . 3 3 7 . 1 4 . 4 3 (s e a r a )