Limba Germana

LIMBA GERMANA

ALFABETUL IN GERMANA PENTRU INCEPATORI Daca esti incepator este foarte important sa inveti alfabetul german si regulile de pronuntie, astfel iti va fi mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul alfabet in germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile. Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se adauga vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei 's', care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü, ß ( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip acolada. Alfabetul German: A a {a} P p {pe} Ä ä {e} Q q {ku} B b {be} R r {er} C c {ţe} S s {es} D d {de} ( la inceputul cuv se pronunta ' ș ' ) E e {e} ß {s} F f {ef} G g {ghi}

( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ß' )

H h {ha}

T t {te}

I i {i}

U u {u}

J j {iot}

Ü ü {iu}

( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )

V v {fau}

K k {ka}

( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )

L l {el}

W w {vi}

M m {em}

X x {iks}

N n {en}

Y y {iepsilon}

O o {o}

( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )

Ö ö {o - lung}

Z z {ţet} 2

In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori. Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) : - äu se pronunta [oi] - ei se pronunta [ai] - ie se pronunta lung [i] - sch se pronunta [ș] - eu se pronunta [oi] În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ä respectiv ö siü. Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta în pozitie finala [p], [t], [c], [f] → Ex: ab [ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergatoare → Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera 'c' apare în cuvintele germane numai împreunã cu 'k', marcand faptul ca vocala premergatoare se pronuntã scurt → Ex: Sack, Deck, Bock, .... Litera 'h' precedatã de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de o vocala lunga → Ex: Bahn, sehr, Huhn,..... La începutul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] → Ex:Chor, Charakter,… Litera 'e' în terminatiile –el, -em, -en se pronunta ca un 'ă' romanesc, atunci cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest 'ă' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] → Ex: Mittel, fragen Litera 'r' se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunta terminatia '–er' ca un fel de 'ă' romanesc, schitand doar un 'r' foarte scurt → Ex: Mutter, Kinder, .... Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

3

NUMERELE

IN

GERMANA PENTRU INCEPATORI

Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul tau in diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un miliard deci vei sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii. Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 : 0 - null {nul} 6 - sechs {secs} 1 - eins {ainţ} 7 - sieben {ziben} 2 - zwei {ţvai} 8 - acht {aht} 3 - drei {drai} 9 - neun {noin} 4 - vier {fie} 10 - zehn {ţen} 5 - fünf {fiunf} Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 110 mult mai usor si mai repede decat te asteptai. Poezie despre numere in germana: Eins, zwei, Polizei, Drei, vier, Grenadier Fünf, sechs, alte Hex Sieben, acht, Gute Nacht ! Neun, zehn, schlafen geh'n . Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge; Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 : 11 - elf {elf} 15 - fünfzehn {fiunfţen} 12 - zwölf {ţvolf} 16 - sechzehn {zehţen} 13 - dreizehn {draiţen} 17 - siebzehn {zibţen} 14 - vierzehn {firţen} 4

18 - achtzehn {ahtţen} 20 - zwanzig {ţvanţig} 19 - neunzehn {noinţen} Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele16 si 17! Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - zwanzig 60 - sechzig 21 - einundzwanzig 61 - einundsechzig 22 - zweiundzwanzig ................................ 23 - dreiundzwanzig 70 - siebzig ............................... 71 - einundsiebzig 30 - dreißig ................................ 31 - einunddreißig 80 - achtzig 32 - zweiunddreißig 81 - einundachtzig 33 - dreiunddreißig ................................. ............................... 90 - neunzig 40 - vierzig 91 - einundneunzig 41 - einundvierzig ................................. 42 - zweiundvierzig 100 - hundert 43 - dreiundvierzig 101 - hunderteins ................................ 102 - hundertzwei 50 - fünfzig 110 - hundertzehn 51 - einundfünfzig 131 - hunderteinunddreißig 52 - zweiundfünfzig ................................. 53 - dreiundfünfzig 1000 - tausend ................................ 5

2000 - zweitausend 1.500.000 - anderthalb Millionen 100.000 - hunderttausend 2.000.000 - zwei Millionen ................................. 1.000.000.000 -eine Milliarde 1.000.000 - eine Million Observatii: Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca acestea se citesc de la sfarsit spre inceput → Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein(1) + und (si) + neunzig (90) -ig se citeste ca -ih; Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade intodeauna pe prima silaba. SALUTURI IN GERMANA In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de situatie a spune 'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual si politicos din orice tara. FORME DE SALUT IN LIMBA GERMANA : Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutăn morgăn} Buna ziua ! = Guten tag ! {gutăn tag} Buna seara ! = Guten Abend ! {gutăn abănd} Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gută naht} Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie. Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Grüß Gott ! {grius got} Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului. Buna ! (informal) = Hi ! {hai} Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo'romanesc) Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc) 6

Salutare ! = Grüß dich! {Grius dih} Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomăn} Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei. La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen} La revedere ! = Auf Wiederhören ! {Auf viderhiorăn} (Aceasta exprimare se foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim') Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie. Pa ! = Tschüss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in germana) pe curand = Bis bald {bis bald} pe mai tarziu = Bis später {bis șpeta} pana atunci = Bis dann {bis dan} Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune 'Bis später' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea. Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!! VOCABULAR DESPRE BANI IN GERMANA | EXPRESII UZUALE FOLOSITE

LA BANCA

Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist cu siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea banilor in germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie. Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile euro in limba germana. Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriile simboluri. Moneda = Die Münze {di miunțe} Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze {di ain oiro ţent miunţe} Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze {di ţvai oiro ţent miunţe} Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze {di fiunf oiro ţent miunţe} Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze {di ţen oiro ţent miunţe} Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze {di ţvanţig oiro ţent miunţe} Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze {di fiunfţih oiro ţent miunţe} Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze {di ain oiro miunţe} Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze {di ţvai oiro miunţe} Bancnota = Die Banknote {di banknote} 7

Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro şain} Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der ţen oiro şain} Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der ţvanţig oiro şain} Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfţih oiro şain} Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro şain} Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der ţvei hundart oiro şain} Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro şain} Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar numit in germana 'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator: DIALOG 1: - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta? - Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani. - Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ? - Ich habe Dollars. Könnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi? - Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi? - Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb? - Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici? - Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi. - Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra. - Danke sehr. = Multumesc mult. Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

DIALOG 2: - Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs? - Ich möchte ein Giro-Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent. 8

- Für wieviel zeit? = Pentru cat timp? - Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni. - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie müssen es mit den genauen Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila. Vocabular: wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taușăn} = a schimba die Währung {di verung} = valuta amtlich {amtlih} = oficial der Kurs {der curs} = cursul die Münze {di miunțe} = moneda die Umtauschgebühr {di umtauș.ghebiur} = taxa de schimb, comision der Schein / Geldschein {de șain / gheld.șain} = bancnota eröffnen {e.ofnen} = a deschide einfach {ainfah} = simplu überweisen, überwiesen {iubewaizăn / iubewizăn} = a vira, virat das Formular {das formular} = formular genau {ghenau} = exact der Pass {der pas} = pasaport unterschreiben {untăr.șraibăn} = a semna ausfüllen {ausfiulăn} = a complete CUVINTE SI EXPRESII UZUALE FOLOSITE

LA CUMPARATURI IN

GERMANA

In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi. Indiferent care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana, inevitabil vei fi nevoit sa cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si expresiile in germana folosite in supermarket invatate in aceasta lectie. Vocabular la cumparaturi in germana : In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client sau le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket. Können Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati? Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ... Ich möchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ... Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din cadrul magazinului. Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis') Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas für Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs? 9

Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa? Das ist zu teuer. {Das ist țu toia} = Este prea scump Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit? Ich schau nur ein bisschen. {Ih șau nur ain bishen} = Doar ma uit un pic die Einkäufe {di aincoife} = cumparaturi der Verkäufer / die Verkäuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta das Obergeschoß {das obergheșos} = etaj die Kasse {di case} = casa de marcat das Angebot {das anghebot} = oferta die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin die Abteilung {di abtailung} = departament / raion das Regal {das regal} = raft der Preis {der prais} = pret der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal die Einkaufstasche {di aincaufs.tașe} = sacosa de cumparaturi die Tüte {di tiute} = sacosa teuer {toier} = scump billig {bilig} = ieftin bequem {becvem} = comod, confortabil zeigen {țaighen} = a arata ceva cuiva einpacken {ainpachen} = a impacheta bezahlen {bețalen} = a plati nehmen {nemen} = a lua gefallen {ghefallen} = a place ALIMENTE SI FELURI DE MANCARE IN GERMANA Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel{di lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul'leben' (a traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se folosc doar in anumite situatii. das Essen {das esăn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima atat'mancare' cat si procesul de a manca die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru animale si plante die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare Ex:Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa die Speise {di șpaize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise{forșpaize} = aperitiv

10

Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja lectia'Animalele' atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana deoarece acestea sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca (Schinken) die Schweinefleisch {di șvain.flaiș} = carne de porc die Rindfleisch {di rind.flaiș} = carne de vita die Putenfleisch {di puten.flaiș} = carne de curcan die Hähnchenfleisch {di henhen.flaiș} = carne de pui der Schinken {der șinchen} = sunca der Putenschinken {der puten.șinchen} = sunca de curcan der Hähnchenschinken {der henchen.șinchen} = sunca de pui Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt'Lactatele', poti face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}: der Käse {di cheze} = branza, cascaval die Milch {di milch} = lapte das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra das Joghurt {das iogurt} = iaurt die Butter {di butăr} = unt Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.: der Reis {der rais} = orez die Nudeln {di nudeln} = fideaua das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua die Leber {di leber} = ficat die Wurst {di vurst} = carnat das Würstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic das Brot {das brot} = paine das Brötchen {brot.hen} = chifla die Marmelade / Konfitüre {di marmelade / confiture} = gem Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi si 'Gericht' {gheriht} - ! atentie acest cuvant are sensul si de tribunal! das Sandwich {das send.vici} = senviș die Pizza {di pița} = pizza der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti das Schintzel {das șnițel} = snitel die Suppe {di supe} = supa der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati 11

Der Knödel / Kloß {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente ) das Steak {das ștec} = friptura FAMILIA MEA IN GERMANA | MEMBRI FAMILIEI IN GERMANA Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta. die Mutter (di mutăr) = mama der Vater (der fatăr) = tata der Bruder (der brudăr) = fratele die Schwester (di șvestăr) = sora die Eltern (di eltern) = parintii die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica der Großvater (der grosfatăr) = bunicul die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii der Sohn (der son) = fiul die Tochter (di tohter) = fiica der Onkel (der onchel) = unchiul die Tante (di tante) = matusa der Mann (der man) = sotul die Frau (di frau) = sotia der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica das Kind (das chind) = copilul der Schwager (der șvagher) = cumnatul die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata der Vetter (der fetăr) = verisor die Kusine (di cuzine) = verisoara der Neffe (der nefe) = nepot die Nichte (di nihte) = nepoata der Enkel (der enchel) = stranepot die Enkelin (di enchelin) = stranepoata der Verwandte (der fervandte) = ruda Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta: Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea .... Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu. Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister.(hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.

12

Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt. CORPUL OMENESC IN GERMANA | PARTILE CORPULUI IN GERMANA In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora, astfel, atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri. Partile capului (Die Kopfteile) der Kopf (der copf) = capul der Schädel (der ședăl) = craniu der Stirn (der știrn) = fruntea das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schläfen (di șlefăn) = tamplele die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; das Ohr (das or) = urechea die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba Partile corpului (Körperteile) der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc der Rücken (der riuchen) = spate die Hüfte (di hiufte) = sold das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul 13

die Beine (di baine) = picioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der șpan) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das șin.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di țee) = deget de la picior; der Zehennagel (der țeen.naghel) = unghia de la picior Organele interne (Innere Organe) der Magen (der maghen) = stomac die Leber (di leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (di lunghe) = plaman das Herz (das herț) = inima die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf) = nerv Exercitiu (Übung) : Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

CUVINTE SI EXPRESII UZUALE DESPRE TIMP IN GERMANA Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel vei putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator. Cuvinte si expresii uzuale despre timp: jetzt (ieț)= acum heute (hoite) = azi morgen (morgăn) = maine übermorgen (iubămorgăn) = poimaine 14

gestern (ghestărn)= ieri vorgestern (forghestărn) = alaltaieri nächstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata später (șpetăr) = mai tarziu sofort (zofort) = imediat täglich (teglih) = zilnic jeden Tag (jedăn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi? Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni. ANOTIMPURILE

IN

GERMANA

In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia acestora. Anotimp = die Jahreszeit (iares.țait) Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.țaităn) der FRÜHLING (Friulinc) / das FRÜHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului (!!! folosit tot cu sensul de Primavara ) der SOMMER (Somăr) = Vara der HERBST (Herbst) = Toamna der WINTER (Vintăr) = Iarna Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va primi"der" in fata, exceptie facand doar das Frühjahr. LUNILE ANULUI

IN

GERMANA

Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti va fi foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti. Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) der Januar (Ianuar) = Ianuarie der Februar (Februar) = Februarie der März (Merț) = Martie der April (April) = Aprilie der Mai (Mai) = Mai der Juni (Iuni) = Iunie der Juli (Iuli) = Iulie der August (August) = August der September (Septembăr) = Septembrie der Oktober (Oktobăr) = Octombrie der November (Novembăr) = Noiembrie der Dezember (Dețembăr) = Decembrie Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi intodeauna"der" in fata.

15

Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe) der Montag (Montac) = Luni der Dienstag (Dinstac) = Marti der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri der Donnerstag (Donărstac) = Joi der Freitag (Fraitac) = Vineri der Samstag (Samstac) = Sambata der Sonntag (Sontac) = Duminica Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va primi "der" in fata. ALTE CUVINTE UZUALE REFERITOARE

LA ZILELE SAPTAMANII IN GERMANA :

astazi = heute {hoite} maine = morgen {morgăn} poimaine = Übermorgen {iubermorgăn} ieri = gestern {chestărn} alaltaieri = vorgestern {vorchestărn} zi = tag {tag} zi lucratoare = arbeitstag {arbaitț.tag} saptamana = woche {vohe} PARTILE DIN ZI IN GERMANA In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna cu pronuntia acestora. Partile din zi = Tageszeit (taghez.țait) vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn) = dimineata mittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza abend (abănd) = seara nacht (naht) = noapte Ti-ar fi util sa inveti de asemenea si Saluturile formale folosite pentru fiecare parte a zilei. CULORILE

IN

GERMANA

In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germanaimpreuna cu pronuntia acestora. die Farben (di farbăn) = culorile Farbe (farbe) = culoare weiß (vais) = alb grau (grau) = gri schwarz (șvarț) = negru 16

braun (braun) = maro grün (griun) = verde gelb (ghelb) = galben orange (oranje) = portocaliu rot (rot) = rosu rosa (roza) = roz blau (blau) = albastru Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'hell-' in fata culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului 'dunkel-' in fata culorii dorite -> dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis ANIMALELE

IN

GERMANA

In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora. Tier (tiir) = animal Katze (cațe) = pisica Hund (hund) = caine Bär (ber) = urs Vogel (foghel) = pasare Ente (ente) = rata Fisch (fiș) = peste Kuh (cu) = vaca Rind (rind) = vita Schwein (șvain) = porc Schlange (șlanghe) = sarpe Pferd (ferd) = cal Wolf (volf) = lup Elefant (elefant) = elefant Löwe (liove) = leu

VREMEA IN GERMANA | FENOMENELE

NATURII IN

GERMANA

Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea auzi la meteo precum si toate fenomenele naturii in limba germana. Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite vremea = das Wetter (das vetăr) 17

der regen (der regăn) = ploaia der donner (der doonăr) = tunetul der blitz (der bliț) = fulger der hagel (der haghel) = grindina der schnee (der șnee) = ninsoarea der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun windig (vindic) = furtuna wind (vind) = vant sonne (sone) = soare sonnig (soonic) = insorit wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor bewölkt (bevolkt) = innorat, noros regen (regăn) = ploaie regnet (recnet) = a ploua kälte (chelte) = racoare kalt (kalt) = rece hitze (hitțe) = caldura heiß (hais) = fierbinte heiter (haităr) = senin Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme : Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari. Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata. Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ? Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua ! Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ? Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit ! Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. In Paris und München schneit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge. Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa. In Nürnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin. Wichtig = important Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Esist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant CEASUL IN GERMANA | CITIREA CEASULUI IN GERMANA

18

Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul tau sa o indici. Fie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut necesar sa inveti toate formele prin care poti citi ceasul in germana. Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari: Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ? Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site: 08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt. 08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt. 08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua. Wichtig = important Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40 Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie. Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: 1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?

19

1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica. 2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr unddreißig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30. 3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00 4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare? 4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare. Expresii folosite cand faci referire la timp in general: Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic. Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii? Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu. Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ. DIRECTII IN GERMANA | PUNCTE CARDINALE

IN GERMANA

In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord, sud etc.), cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa raspunzi la intrebari legate de directii. Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si'wohin'. - 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)

20

- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro' ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?) VOCABULAR PENTRU DIRECTII: directii = richtungen (rihtunghen) dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (rehtț / nah rehtț) stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs) in jos, mai departe pe = entlang (entlang) inapoi = zurück (țuruc) in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...) tot inainte = geradeaus (gherade.aus) pana la = bis zum (zur) (bis țum, țua) PUNCTELE

CARDINALE IN GERMANA :

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de .... nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de .... im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de .... südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de .... im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de .... westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de .... nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de .... im Osten von .... (im osten fon) = la Est de .... östlich von .... (ostlih fon) = la Est de .... nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de .... südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de .... Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta : Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg? Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la nord de München. Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Nürnberg ? Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ? Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart. GHID DE CONVERSATIE 21

IN

GERMANA

Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii uzuale in germana sub forma de intrebari si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o persoana. Un mic ghid de conversatie in germana care te va ajuta sa-ti faci prieteni mai usor. Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana. Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti? Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti? Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs? Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau? Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra ! Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra ! Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti? Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ? Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania. Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.? Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu? Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin. Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana? Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana? Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine ! Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti? Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana. Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania? Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana. Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna? Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este romana. Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid? Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid. Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid! Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta? Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii. Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ? 22

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore. In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta? Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia. Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale: Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber? Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane? Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau. Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti? Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog! Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat? Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro. Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro. LA MULTI ANI IN GERMANA | URARI PENTRU ZI DE NASTERE SI ONOMASTICA Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare ai ajuns pe pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de nastere sau onomastica in germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora. Urari pentru zi de nastere = Wünsche zum Geburtstag {Viunșe țum gheburstag} Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare. Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute țum gheburstag} = La Multi Ani → varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere! Herzlichen Glückwunsch zum Geburtstag! {Herțlihen Gliuc.viunș țum Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nastere! Ich wünsche dir alles Gute! {Ih viunșe dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune! Alles Liebe und Gute für dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine! Alle guten Wünsche zum Geburtstag! {Ale gutăn viunșe țum Gheburstag} = Toate urarile de bine pentru ziua ta! Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirăn dia ganț herțlih} = Te felicitam din inima / 23

sincer / foarte mult! Zum Geburtstag wünsche ich dir alles Gute! {Țum gheburstag viunșe ih dia ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune! Mögen alle deine Wünsche in Erfüllung gehen! {Miogăn ale taine viunșe in efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate! Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" : Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial. Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glückwünsche. {Ih zende inen țu irem gheburstag maine herțlihen gliucviunșe} = Va trimit de ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase! Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {Țu irem gheburstag gratulirăn wiie inen herțlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer! Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wünsche! {Ih zende inen aus de fane maine bestăn viunșe} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine! Ich wünsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viunșe inen țu irem gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune! Möge dir das neue Lebensjahr Glück, Gesundheit sowie viele schöne Momente bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file șone momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sati aduca noroc, sanatate precum si multe momente frumoase! Dupa formularea de baza "Ich wünsche dir / Ihnen" poti sa adaugi: Glück {gliuc} = noroc Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros Freundschaft {friond.șaft} = prietenie Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine Liebe {libe} = dragoste, iubire Erfolg {erfolg} = succes Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate Spannende Erlebnisse {Șpanende erlebnise} = experiente interesante CV IN GERMANA | MODEL DE CV IN

GERMANA

Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana (Curriculum Vitae) in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti mai usor un loc de munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci un CV in germana pentru ce tip de job vrei sa aplici, daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt care sa cuprinda informatii esentiale insa daca aplicati pentru un loc de munca care necesita studii superioare sau o calificare anume atunci trebuie sai acordati mai multa atentie cv-ului dvs. 24

CUM SA REDACTEZI

UN

CV IN GERMANA (REGULI

GENERALE ):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini - trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a cv-ului - titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga - toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care acestea ar trebuie sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in germana. LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae - acesta este titlul cv-ului ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana - sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact Nachname {nah.name} = Nume Vorname {fo.name} = Prenume Adresse {adrese} = Adresa Straße {ștrase} = Strada Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei Postleitzahl {post.lait.țal} scris prescurtat - PLZ = Codul postal Ort {ort} = Oras, loc Staat {ștat} = Tara - este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs. Ex: Kalstraße , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail Persönliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog - completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul Geschlecht {gheșleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburtț.datum} = Data nasterii | Nationalität {Naționalitet} = Nationalitate Weiblich {vaiblih} = Feminin Männlich {menlih} = Masculin - este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalität: rumänisch 25

ANGESTREBTE STELLE {angheștrebte ștele} = Locul de munca pentru care aplicati (Punctul dorit) BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala - sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care le-ai avut pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca) - este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna) - cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca - date ale agajatorului - daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de experienta, voluntariatele SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {șul und berufs.bildung} = Scoala si Formare profesionala - incepi cu ultima scoala absolvita - scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce anume te-ai calificat PERSÖNLICHE FÄHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaităn} = Aptitudini Muttersprache(n) {mutăr.șprahe(n)} = Limba materna / Limbi materne Andere Sprache(n) {andere șprahe(ăn)} = Alte limba(i) Fremdsprachen {fremd.șprahăn} = Limbi straine Verstehen {feșteen} = Intelegere | Sprechen {șprehăn} = Vorbire | Schreiben{șraibăn} = Scriere - acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europäischer Referenzrahmen für Sprachen' = Cadrul european de referinta pentru limbi straine Kommunikative Fähigkeiten {comunicative feihgaităn} = Abilitati de comunicare Organisations- und Führungstalent {organizațions und fiurungs.talent} = Competente organizationale si manageriale Berufliche Fähigkeiten {beruflihe feihgaităn} = Competente profesionale Computerkenntnisse {compiutăr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului Sonstige Fähigkeiten {zonstige feihgaităn} = Alte abilitati Führerschein {fiurașain} = Permis de conducere ZUSÄTZLICHE INFORMATIONEN {țuzețlihe informaționen} = Informatii suplimentare Publikationen {publicaționăn} = Publicatii Präsentationen {prezentaționăn} = Prezentari Projekte {proiecte} = Proiecte Konferenzen {conferențăn} = Conferinte Auszeichnungen und Preise {aus.țaihnungăn und praiză} = Premii si distinctii Mitgliedschaften {mit.glid.șaftăn} = Locurile in care esti membru Referenzen {referențăn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori) - la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referențăn auf anfrage} = Referintele pot fi date la cerere 26

- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt relevante locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti ANLAGEN {anlagăn} = Anexe - acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati cv-ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie - mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a locului de munca pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea unui CV european in germana puteti vizita site-ul Europasscare contine formatul european aprobat de toate statele europene inclusiv Germania si Austria. DENUMIRI

DE MESERII IN

GERMANA (PROFESII )

In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii sa scrii in CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de stiut ca in limba germana toate meseriile au atat o forma de masculin'der' cat si de feminin 'die' (Aflati mai multe despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de feminin are terminatia '-in' si uneori vocalele a, o, u se transforma in umlaute ä ö ü (diacritice). Acest articol poate fi considerat ca o continuare pentruCum sa redactezi un CV . profesii, ocupatii = Berufe {berufe} functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di angheștelte} Profesii care necesita scoli de meserii: asistent(ă) medical(ă) = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancăn.flega, di crancăn.șvesta} ajutor in productie (fabrică) = der Produktionshelfer {de producțions.helfa} brutar(ița) = der Bäcker, die Bäckerin {de beca, di becherin} bucătar(easă) = der Koch, die Köchin {de coh, di cohin} casier = der Kassierer {de casiera} chelner(iță) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin} coafeză = die Friseurin {di frizurin} croitor(easă) = der Schneider, die Schneiderin {de șnaida, di șnaidarin} electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica} femeie de servici = die Putzfrau {di puț.frau} frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor} grădinar = der Gärtner, die Gärtnerin {de ghertna, di ghertnerin} instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator} măcelar(ă) = der Metzger, die Metzgerin {de mețga, di mețgarin} mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica} muncitor in construcții = der Bauarbeiter {de bau.arbaita} pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man} sofer(iță) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin} sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara} 27

sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara} sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara} tamplar = der Schreiner {de șraina} vanzător(oare) = der Verkäufer, die Verkäuferin {de fercoifa, di fercoiferin} zidar = der Maurer {de maura} zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista} Meserii care necesita studii superioare: angajat(ă) la bancă = der, die Bankangestellte {de, di banc.angheștelte} avocat = der Rechtsanwalt {de rehț.anvalt} arhitect(ă) = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin} bibliotecar(ă) = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin} contabil(ă) = der, die Buchhalter {de, di buh.halta} dentist(ă) = der Zahnarzt, die Zahnärztin {de țan.arțt, di țan.erțtin} doctor(iță) = der Arzt, die Ärztin {de arțt, di erțtin} inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin} judecator = der Richter {de rihta} jurnalist(ă) = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin} polițist(ă) = der Polizist {de polițist} profesor, profesoară = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerărin} programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di programirin} secretară = die Sekretärin {di zecreterin} traducator = der Übersetzer, die Übersetzerin {de uba.zeța, di uba.zețerin} veterinar = der Tierarzt {de tir.arțt} Meserii mai speciale: actor = der Schauspieler {de șau.șpila} antrenor = der Trainer {de treina} artist = der Künstler, die Künstlerin {de cunstla, di cunstlarin} fotograf(ă) = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin} scriitor = der Schriftsteller {de șrift.ștela} Meserii pentru tineri :) elev(ă) = der Schüler, die Schülerin {de șula, di șularin} student(ă) = der Student, die Studentin {de ștudent, di ștudentăn}

GRAMATICA LIMBII GERMANE 28

Limba germana nu este foarte grea daca o invatati cu logica, iar eu am incercat sa impart gramatica limbii germane in lectii utile si explicite pe intelesul tuturor.

Capitolul 1 - Substantivul. Descriere generala SUBSTANTIVUL IN GERMANA - DESCRIERE GENERALA Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte(oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna dearticolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen = o fata). Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru. Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru. Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. (daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect). Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective) Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina; Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica; Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul; Substantive proprii: Peter, Monika, Wild; Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti indoua categorii: Dupa numar substantivele pot fi:  substantive care au forma de plural si singular;  substantive care au numai forma de singular;  substantive care au numai forma de plural; Dupa gen substantivele pot fi:  substantive feminine;  substantive masculine;  substantive neutre; Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:  articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);  articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel); !!!! In lectia urmatoare veti invata mai multe despre regulile de determinare a genului substantivului 29

Lectia 1 - Genul substantivului si reguli de determinare GENUL SUBSTANTIVULUI SI REGULI DE DETERMINARE IN LIMBA GERMANA Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora. Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului. Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia. Genul masculin foloseste articolul : DER 1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles: In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc. Categorii de substantive: anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;  denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die Frühe = la inceputul / urile;  fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;  denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;  denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul;=> exceptie face: die Kreide = creta;  denumirea muntilor ( nu toti ) ;  denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul;=> exceptie face: die Lira = lira  toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;  denumirea mobilierului;  denumirea instrumentelor de scris  marcile de automobile; 

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii: Terminatii pentru substantive de origine germana: -ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada; -el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc. 

-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc. -ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua; 30

-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul; -ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta; -ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina); -s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele; -en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc. * : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea; Terminatii pentru substantive de origine negermana: -al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul; -an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul; -än : der Kapitän = capitanul; -ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul; -ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul; -är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär = militarul; -bus : der Autobus = autobuzul; -end : der Dividend = dividentul; -ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment"; -et : der Planet = planeta; -eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer; -ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler; -iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul; -ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul; -ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul; -mom : der Agronom = agronomul; -er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul; -soph : der Philosoph = filozoful; - us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul; 

Genul feminin foloseste articolul : DIE 1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles: In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin; Categorii de substantive:  90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;  denumiri pentru avioane;  denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;  marci de motociclete;  denumiri de rauri;  denumiri de flori;  denumiri de arbori;

31

instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;  numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf; 

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii: -e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul; Terminatiile care indica 100% genul feminin: -schaft : die Freundschaft = prietenia; -keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza; -ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul; -ik : die Politik = politica; die Musik = muzica; -heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea; -de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana; -ei : die Bücherei = biblioteca; -in : die Lehrerin = profesoara;  Terminatii pentru substantive de origine negermana: -a : die Kamera = camera; -ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata; -age : die Garage = garajul; -aille : die Medaille = medalia; -äne : die Migräne = migrena; -enz : die Differenz = diferenta; -ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta; -ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul; -ille : die Kamille = musetelul; -ine : die Kabine = cabina; -isse : die Kulisse = culise; -ive : die Alternative = alternativa; -iz : die Notiz = nota; -ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul, navigatorul; -is : die Basis = baza; die Dosis = doza; -ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia; -tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea; -ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura; -üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura; 

Genul neutru foloseste articolul : DAS 1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:  In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm = mielul.  Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.  Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina; 32

Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:  Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea;  Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;  Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat;  Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;  Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen; 2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii: 

Terminatii pentru substantive de origine germana: -chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel; -lein : das Fräulein = fetita; -nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea; -sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc. -sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul; -tel : das Viertel = cartierul; -tum : das Altertum = antichitate, vechime; 

Terminatii pentru substantive de origine negermana: -em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema; -ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul; -id : das Oxid = oxidul; -in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina; -ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul; -ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama; -ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul; -ol : das Karbol = acid carbolic; -um : das Museum = muzeul; das Album = albumul; -ut : das Institut = institutul; 

Lectia 2 - Cazurile substantivului. Caracteristici 33

CAZURILE

SUBSTANTIVELOR IN

GERMANA. CARACTERISTICI .

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ. Cazul NOMINATIV - caracteristici La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in dictionar. Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine? Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei) Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui ) Cazul ACUZATIV - caracteristici Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!! Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!! Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola) Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi ) Cazul DATIV - caracteristici Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea WEM? (Cui?) El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.  Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ) 

Cazul GENITIV - caracteristici Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia de atribut. Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi. Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s - terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch - terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocalasau in -h 34

Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul. Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul. Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

LECTIA 3 - DECLINAREA SUBSTANTIVULUI DECLINAREA SUBSTANTIVULUI IN GERMANA Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu explicatii utile si un exemplu. Declinarea I ( substantive feminine) In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e Singular N. die Frau = femeii

Plural N. die Frauen = femeile

G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor D. der Frau = femeii

N. den Frauen = femeilor

Akk. die Frau = femeia

Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine) Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile. Genul de substantive care se declina astfel sunt:  substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar = vecinul  masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec, der Hasse = iepure;  substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume  cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student  un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D, Akk singular. Singular

Plural

N. der Mensch = omul

N. die Menschen = oamenii

35

G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor D. dem Menschen = omului

N. den Menschen = oamenilor

Akk. den Menschen = omul

Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre) Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul va primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n. Singular

Plural

N. das Kind = copil

N. die Kinder = copii

G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor D. dem Kind = copilului

N. den Kindern = copiilor

Akk. das Kind = copilul

Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre) La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate cazurile primeste terminatia -en Singular Plural N. das Staat = statul

N. die Staaten = statele

G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor D. dem Staat = statulului

N. den Staaten = statelor

Akk. den Staat = statul

Akk. die Staaten = statele

Lectia 4 - Numarul substantivelor. Cand folosim singular si cand plural NUMARUL SUBSTANTIVELOR IN GERMANA. CAND FOLOSIM PLURAL.

36

SINGULAR SI CAND

Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural. Categoriile de substantive care apar la singular : Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie ) Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate => Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele. Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente (Milch = lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ). Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura,Ruhe = liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane. Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul, das Rot = rosul, das Gute = binele; Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces => das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor. Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru,Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte. Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien = vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni. Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular =>Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti; Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;

37

Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;

Capitolul 2 - Declinarea articolului pe langa substantiv DECLINAREA ARTICOLULUI PE LANGA SUBSTANTIV IN GERMANA | INTREBUINTARE SAU CADEREA ARTICOLULUI . Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv: Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural); Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / -(plural); Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / -(plural); Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / -(plural); Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural; Situatiile in care lipseste articolul din enunt:  In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat  Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.  Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)  Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumäniens. = Bucuresti este capitala Romaniei.  In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex:Feuer machen = a face focul.

Capitolul 3 - Pronumele personal. PRONUMELE PERSONAL IN GERMANA Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular: 38

persoana I : ich (ih) = eu persoana II: du (du) = tu persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este albastru. Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal. Plural: persoana I: wir (vir) = noi persoana II: ihr (ir) = voi persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs. *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)? CAND SI CUM

FOLOSESTI PRONUMELE PERSONALE ' DU' 'IHR'

'SIE' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana. Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii. Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa poti vorbi informal. Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune'tu' / 'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei' Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie) este la cazul Nominativ.

Capitolul 4 - Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor 39

" haben = a avea " si " sein = a fi " VERBUL IN GERMANA | CONJUGAREA LA PREZENT Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga. Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii sineregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii. Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein)sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal. Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN" HABEN = a avea

ich habe (ih habe) = eu am du hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (wir haben) = noi avem ihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

SEIN = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt du bist (du bist) = tu esti er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

wir sind (vir sind) = noi suntem ihr seid (ihr said) = voi sunteti sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

*nu are corespondent in limba romana Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii. Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu formele pronumelui personal. In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele neregulate.

40

Lectia 1 - Cele mai importante 50 de verbe din limba germana CELE MAI IMPORTANTE 50 DE VERBE DIN LIMBA GERMANA In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu pronuntia acestora. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33.

anrufen (an.rufăn) = a telefona arbeiten (arbaităn) = a munci backen (bachen) = a coace benutzen (benuțen) = a folosi bleiben (blaibăn) = a ramane brauchen (brauhăn) = a avea nevoie bringen (bringhen) = a aduce denken (denchen) = a gandi essen (esen) = a manca fahren (farăn) = a conduce finden (findăn) = a gasi, a considera fliegen (flighăn) = a zbura fragen (fragăn) = a intreba geben (ghebăn) = a da gehen (gheen) = a se duce haben (habăn) = a avea heißen (haisen) = a se numi helfen (helfăn) = a ajuta hören (hoorăn) = a auzi kaufen (caufăn) = a cumpara kennen (chenen) = a cunoaste kommen (comăn) = a veni können (chionăn) = a putea laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona leben (lebăn) = a trai leihen (laihen) = a imprumuta lernen (lernen) = a invata lesen (lezen) = a citi lieben (libăn) = a iubi machen (mahăn) = a face möchten (miohtăn) = a dori nehmen (nemăn) = a lua schreiben (șraibăn) = a scrie 41

34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

schlagen (șlaghen) = a lovi schneiden (șnaiden) = a taia schlafen (șlafăn) = a dormi sitzen (sițen) = a sta, a lua loc sehen (zeen) = a vedea sein (zain) = a fi sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi spielen (șpilen) = a te juca trinken (trinchen) = a bea vergessen (ferghesăn) = a uita versprechen (ferșprehen) = a promite verstehen (ferșteen) = a intelege waschen (vașăn) = a spala werden (verdăn) = a deveni wissen (vizăn) = a sti wollen (volen) = a vrea wohnen (vonen) = a locui

Lectia 2 - Indicativul. Formarea prezentului la verbele regulate INDICATIVUL

IN GERMANA

| FORMAREA

PREZENTULUI LA VERBELE REGULATE

Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent. Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en. Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen, haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein". EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile specifice prezentate mai sus): ich mach+e = eu fac du mach+st = tu faci er / sie / es mach+t = el / ea / fac

wir mach+en = noi facem ihr mach+t = voi faceti sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale : Infinitiv : machen (mahăn) = a face; Imperfect : machte (mahte) = faceam; Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut; 42

Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce,fragen = a intreba, gehen = a merge, heißen = a se numi, kaufen = a cumpara,kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui; Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu ! Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t. EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc; du arbeit+e+st = tu muncesti; er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;

wir arbeit+en = noi muncim; ihr arbeit+e+t = voi munciti; sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi; Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu ! * Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbe care prezinta modificari vocalice. Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular: a => ä au => äu e => ie, i o => ö ü => a EX: geben = a da (geb-en) - verb tare; er / sie / es gibt = el / ea da ich gebe = eu dau du gibst = tu dai

wir geben = noi dam 43

ihr gebt = voi dati sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel : backen = a coace (a => ä)  brechen = a rupe (e => i) bergen = a salva (e => i)  dreschen = a strica, distruge (e => i) blasen = a sufla (a => ä)  dürfen = a fi permis (ü => a) braten = a praji (a => ä)  empfehlen = a recomanda (e => ie) Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !    

Lectia 3 - Formarea prezentului la verbele neregulate. Verbe mixte - slabe, tari VERBELE NEREGULATE IN GERMANA 1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este "SEIN". Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden siwissen. SEIN (zain) = a fi

ich bin (ih bin) = eu sunt du bist (du bist) = tu esti er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

wir sind (vir sind) = noi suntem ihr seid (ihr said) = voi sunteti sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

haben (habăn) = a avea

ich habe (ih habe) = eu am du hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir haben (vir haben) = noi avem ihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni

ich werde (ih verde) = eu devin du wirst (du virst) = tu devii er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine

wir werden (vir verden) = noi devenim ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti 44

sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti wissen (vizen) = a sti

ich weiß (ih vais) = eu stiu du weißt (du vaist) = tu stii er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie

wir wissen (vir wissen) = noi stim ihr wißt (ihr vist) = voi stiti sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

2. Verbele mixte Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice: nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;  brennen => brannte => gebrannt = a arde; Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!! 

Alte verbe asemanatoare sunt :  bringen => brachte => gebracht = a aduce;  denken => dachte => gedacht = a gandi; Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :  

gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce; stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este : Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen => machte => gemacht ; Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;

Lectia 4 - Conjugarea verbelor cu particula separabila CONJUGAREA VERBELOR CU PARTICULA SEPARABILA IN GERMANA Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur cuvant. In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica a limbii germane. 45

Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent: La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;  anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an. Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;  abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller zusammen mit meiner Großmutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei. Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;  Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal. Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei. Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi? abwaschen (ab.vașăn) = a spala ich wasche ab (ih vașe ab) = eu spal du wäschst ab (du veșst ab) = tu speli er / sie / es wäscht ab (er/zi/es veșt ab) = el/ea spala wir waschen ab (wir vașăn ab) = noi spalam ihr wascht ab (ihr vașt ab) = voi spalati sie / Sie waschen ab (zi vașăn ab) = ei spala / Dvs. spalati Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut): abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

Lectia 5 - Verbele modale VERBELE MODALE IN GERMANA Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate. Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten, wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul) Verbul modal können (a putea) poate exprima: faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa vorbeasca germana.  prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa plece la Viena in vara. 

46



presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:  necesitatea; => Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam. Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul este diferit si exprima:  o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa gatesc astazi ? Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:  permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.  interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.  intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?  folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte. Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima:  dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.  rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o sunati luni pe D-na Keller? Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:  dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.  cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea sa se construiasca aici o casa.  adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar un moment?

Lectia 6 - Timpul imperfect IMPERFECTUL IN GERMANA Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana. Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul. machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II) Conjugarea la imperfect a verbului machen: ich machte = eu faceam du machtest = tu faceai er / sie / es machte = el, ea facea

wir machten = noi faceam ihr machtet = voi faceati 47

sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet Alte verbe care se conjuga la fel sunt:       

bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi; brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie; decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi; fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba; lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata; lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade; spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi. brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe

Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen: ich brach = eu rupeam du brachst = tu rupeai er / sie / es brach = el / ea rupea

wir brachen = noi rupeam ihr bracht = voi rupeati sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel :  fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;  geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;  fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);  gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);  liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;  schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;  laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga; Verbele cu particula separabila: fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor

48

Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen: ich sah fern = eu ma uitam la televizor du sahst fern = tu te uitai la televizor er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor

wir sahen fern = noi ne uitam la televizor ihr saht fern = voi va uitati la televizor sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

Lectia 7 - Participiul I PARTICIPIUL 1 IN GERMANA Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang (infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ: Ex.: Ich höre die singenden vögel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud) Ich hörte die singenden vögel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut ) Ich werde die singenden vögel hören. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor) Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv: Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida. schnell fahrend = conducere rapida Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.

Lectia 8 - Participiul II PARTICIPIUL II IN GERMANA La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia. a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in 49

radacina) + -en (terminatia / sufixul) Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II) b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul); Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II) Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete. Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II) c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ; Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II) d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-: Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen(infinitiv) => besuch + t = besucht (participiul II)

Lectia 9 - Perfect compus PERFECTUL COMPUS IN GERMANA Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein"conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane. Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni. - Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu. - Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila? Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe: - verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te imbraca; - verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a vedea; - o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen= a dormi; leben = a trai; - verbele modale; Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe: 50

- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen, fliegen; - verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari :einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri; - verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni; - verbul bleiben = a ramane; In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila. Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat; du bist gefahren = tu ai plecat; er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

wir sind gefahren = noi am plecat; ihr seid gefahren = voi ati plecat; sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;

Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat; du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat; er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;

wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat; ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat; sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat; du hast hereingekommen = tu ai intrat; er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;

wir sind hereingekommen = noi am intrat; ihr seid hereingekommen = voi ati intrat; sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect compus. Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben"insa in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stundengeschwommen = El a inotat trei ore. => Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal. 51

Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

Lectia 10 - Mai mult ca perfectul MAI MULT CA PERFECTUL IN GERMANA Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea perfectului compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul. Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurück, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul. Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:

ich hatte gearbeitet = eu muncisem; du hattest gearbeitet = tu muncisei; er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;

wir hatten gearbeitet = noi munciseram; ihr hattet gearbeitet = voi munciserati; sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;

Lectia 11 - Viitorul prezent si viitorul anterior VIITORUL IN GERMANA | VIITORUL PREZENT

SI ANTERIOR IN GERMANA

Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden"conjugat la timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei. Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent : ich werde machen = eu voi face; du wirst machen = tu vei face; er / sie / es wird machen = el / ea va face;

wir werden machen = noi vom face; ihr werdet machen = voi veti face; sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.

52

Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea. Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea adverbelor de timp ca : morgen = maine, übermorgen = poimaine,nächste = urmatorul etc. Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea. Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti. Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de conjugat + auxiliarul "haben" / "sein" Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior: ich werde gemacht haben = eu voi fi facut; du wirst gemacht haben = tu vei fi facut; er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;

wir werden gemacht haben = noi vom fi facut; ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut; sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;

Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte.

LECTIA 12 - CONJUNCTIVUL 1 (PREZENT) SI CONJUNCTIVUL 2 (IMPERFECT ) CONJUNCTIVUL 1 (PREZENT) SI CONJUNCTIVUL 2 (IMPERFECT ) IN GERMANA Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent. De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta. Ex.: Er hat mir gesagt, daß er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schlafe du schlafest

er / sie / es schlafe

53

wir schlafen ihr schlafet

sie / Sie schlafen

hoffen (a spera) - verb slab

ich hoffe du hoffest er / sie / es hoffe

wir hoffen ihr hoffet sie / Sie hoffen

Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se intampla la prezent. Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv. In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2: hoffen (a spera) - verb slab ich hoffte = eu as spera du hofftest = tu ai spera er / sie / es hoffte = el / ea ar spera

wir hofften = noi am spera ihr hofftet = voi ati spera sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schliefe = eu as dormi du schliefest = tu ai dormi er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi

wir schliefen = noi am dormi ihr schliefet = voi ati dormi sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut : Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er sänge = el ar canta; Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului : schlafen = a dormi du würdest schlafen = tu ai dormi; er / sie / es würde schlafen = el / ea ar dormi;

ich würde schlafen = eu as dormi; 54

sie / Sie würden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;

wir würden schlafen = noi am dormi; ihr würdet schlafen = voi ati dormi;

Capitolul 5 - Adverbul. Clasificare ADVERBUL IN GERMANA. CLASIFICARE . Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi : Dupa sens, adverbele pot fi :  de loc   de timp   de mod Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?). 

simple derivate compuse

Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo),oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links(la stanga), drinnen (inauntru), draußen (afara) etc. Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos),heraus (in afara), drüber (deasupra), vorwärts (inainte) etc. Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune: Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern(ieri), damals (atunci) , dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte),inzwischen (intre timp). Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana acum), weiterhin (mai departe); Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data),zweimal (de doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi); Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so(asa, astfel), irgendwie (cumva), hinterrücks (pe la spate, miseleste), blindlings(orbeste). Adverbele derivate: Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.

55

- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea: erstens, morgens, sonntags. - sufixul "-wärts" formeaza adverbe de directie: ostwärts (spre est), rückwärts(inapoi); Adverbele compuse: Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura. Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfür, worüber, womit;

Capitolul 6 - Prepozitii. Clasificare CLASIFICAREA PREPOZITIILOR

IN

GERMANA

Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens: Sens local: an; ex: an der Grenze = la granita. auf; ex: auf dem Tisch = pe masa. aus; ex: aus Frankreich = din Franta. in; ex: in dem Zimmer = in camera. neben; ex: neben dem Haus = langa casa. über; ex: über den Wolken = deasupra norilor. vor; ex: vor dem Haus = in fata casei. hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei. gegenüber; ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa. entlang (Genitiv); ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului. unter; ex: unter dem Tisch = sub masa. 

Sens temporal: an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi. in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile. seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani. um; ex: um 12 Uhr = la ora 12. während (Genitiv); ex: während des Krieges = in timpul razboiului. zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996. für; ex: für einige Monaten = pentru cateva luni. zu; ex: zum Abendessen = la cina. nach; ex: nach dem Essen = dupa masa. vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana. bis; ex: bis Morgen = pana maine. ab; ex: ab Morgen = de maine. 

56

Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul Genitiv.

Sens cauzal: wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie. dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau. aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila. durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri. zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs. 

Sens modal: ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea. mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs. gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor. gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu. 

Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV: durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina prin oras. für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt. ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc. um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea. bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fährt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV: aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina. bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil. mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui. nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa. 57

von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu. zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru. gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta. seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an. Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV: hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe perete. hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der Wand. = Imaginea atarnata pe perete. setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun. sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun. legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden. = Pun covorul pe podea. liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. = Covorul este intinsr pe podea. stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete. stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete. Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv sau adverb). Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul. Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ. Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal. Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul: in+dem = im; in+das = ins; an+das = ans; an+dem = am; zu+der = zur; zu+dem = zum; durch+das = durchs;

Capitolul 7 - Ordinea cuvintelor in propozitie. Reguli generale. ORDINEA CUVINTELOR IN PROPOZITIE

IN

GERMANA | REGULI GENERALE

W-intrebari: Wie heißen Sie? = Cum va numiti? Wo wohnen Sie? = Unde locuiti? Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative: 58

Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein, ich heiße Maria. Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris. Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie. Enunturi afirmative: Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica. Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris. Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa verb. Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa. Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat. Propozitia imperativa: Komm mit! = Vino cu mine! Ruf mich an! = Suna-ma! Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei. Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina. Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

59