Libero

 

Studiu constatativ privind eficienţa jucatorului libero din echpa reprezentativă a Școlii  Generale Nr. ... din ...

xxxxxxxxx

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

CUPRINS INTRODUCERE 1. Scurt istoric al jocului de volei 2. Evoluţia jocului de volei 3. Motivul alegerii temei 4. Ipoteză, sarcini, scop

CAPITOLUL I FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII 1. specte generale !i speci"ice 2. #aracterizarea jocului de volei 3. #aracteristici mor"o$"uncţionale 4. Selecţia %n jocul de volei &. Modelul jucătorului li'ero (. )rincipalele elemente !i procedee te*nice utilizate de +IE-

CAPITOLUL II ORGANIZAREA CERCETĂRII 1. /ata, locul !i su'iecţii cercetării 2. parate, instalaţii !i materiale 3. Metode de cercetare !i de investigaţie 4. )rocedura de des"ă!urare a cercetării

CAPITOLUL III PREZENTAREA,

PRELUCRAREA

ŞI

INTERPRETAREA

STATISTICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE

2

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

CAPITOLUL III

INTRODUCERE 0ocul de volei cunoa!te %n ultima perioadă perioadă o evoluţie evoluţie att de dinamică dinamică,, %nct, pentru a se menţine %n vr"ul piramidei, ec*ipele ec*ipele tre'uie să prezinte de "iecare dată valenţe noi %n toate componentele jocului "izic, te*nico$tactic,  psi*ologic, etc. ceastăă manieră de prezentare ceast prezentare dinamică a ec*ipelor, cu un joc nou de la o competiţie la alta, cu un joc nou de la un an la altul sau c*iar %n cadrul acel ac elui uia! a!ii an, an, es este te prem premis isaa de la care care tre' tre'ui uiee să se plec plecee %n inst instru ruir irea ea  jucătorilor !i ec*ipelor de per"ormanţă de la toate toat e nivelurile. )osi'ilitatea a'ordării dinamice a conţinutului jocului de volei este determinată de cunoa!terea !i %nţelegerea corectă a aspectelor c*eie ale  jocului competiţional de volei la nivelul mondial, pentru ca acestea să "ie trans"erate !i prezentate permanent %n preocupările de zi cu zi ale antrenorilor !i jucătorilor de la toate nivelurile din ţara noastră. spectele c*eie %n jocul competiţional de  volei reies din situaţiile concrete cu care se con"runtă permanent ec*ipele !i jucătorii %n timpul unui  joc o"icial, al cărui scop este c!tigarea seturilor. #!tigarea unui set  presupune c!tigarea punctelor prin intermediul unor acţiuni de joc care %ncep stereotip cu serviciul pentru ca!tigarea punctului. cţiunea de joc tre'uie %nţeleasă ca unitate "uncţională de 'ază a  jocului de volei sistematizată după necesitatea necesi tatea acoperirii sau a rezolvării unei 3

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

sa sarci rcini ni parţi parţial alee !i spec speci" i"ice ice de joc, joc, la care care jucăt jucătoru orull parti particip cipăă cu toate toate capacităţile sale psi*o$"izice native !i do'ndite. n esenţă, acţiunea de joc este c*emată să rezolve lovirea mingii %n concordanţă cu cerinţele "iecărei situaţii !i să rezolve practic jucarea mingii %n concordanţă cu aspectele c*eie ale acţiunii de joc respectiv.

1. SCUR SCURT T IST ISTORIC ORIC AL AL JO JOCULU CULUII DE VO VOLEI LEI

oleiul, ca joc sportiv, "ace parte din "amilia jocurilor inventate !i de la apariţia sa %n anul 156&, pnă astăzi, a avut o evoluţie cu multe momente decisive !i de"initorii. Iniţiatorul !i părintele jocului este considerat 7illiam Morgan, director pentru educaţie "izică la un colegiu din oră!elul 8ol9o:e statu sta tull Massa Massac* c*us usett ettss ;S ;S.< ..I...=, "or validat %n anul următor ;164F= la )aris. )rintre ţările "ondatoare ale >.I... au "ost elgia, razilia, #e*oslovacia, Egipt, >ranţa, Italia, Iugoslavia, landa, )olonia, )ortugalia, -omnia, ig. 1 ? Aerenul de volei dimensiuni, linii !i zone.

ntenele sunt vopsite %n segmente alternative %n culorile al' $ ro!u. Mingea de "ormă s"erică, este compusă din anvelopa con"ecţionată din  piele sau %nlocuitori, % nlocuitori, ce are ar e la interior o cameră de cauciuc. cauci uc. re dimensiunile circum"erinţei cuprinse %ntre (& !i (F cm !i o greutate ce poate varia %ntre 2(B !i 25B g. )resiunea interioară tre'uie să "ie de B,3B$B,32& :gPcm$patrat. )oate să "ie de culoare uni"ormă sau poate să "ie %n trei culori. 0ucătorii 0ucător ii unei ec*ipe sunt %n număr de 12, dar intră %n teren pentru joc numai ( dintre ace!tia . 0ocul nu poate %ncepe dacă una dintre ec*ipe ec*ipe nu este %n "ormaţie completă completă ;respectiv ? ( jucători jucători la jocuril jocurilee clasice !i 2 jucători la  jocul 'eac*$volle9=. E+#(% -!'*)*i -!'*)*i constă %n trimiterea ei peste plasă, după ce %n terenul  propriu s$au epuizat numărul regulamentar regul amentar de lovituri admise ;3 $ pent pentru ru "aza de atac !i 4 ? pentru "aza de apărare %n care mingea a atins 'locajul=, %n a!a "el %nct mingea să atingă supra"aţa de joc adversă, sau să nu poată "i jucată regulamentar de către jucătorii ec*ipei adverse.

2. CARACTERIZAREA JOCULUI DE VOLEI oleiulineste unterenuri joc sportiv care opune două ec*ipe pe oECistă supra"aţă de  joc %mpărţita două egale despărţite printr$un "ileu. di"erite 14

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

versiuni speci"ice ale acestui joc in "uncţie de circumstanţe, o"eră "iecăruia  posi'ilitatea să se 'ucure de multilateralitatea multilateral itatea lui. Scopul jocului este de a "ace să cadă mingea in terenul de joc advers, trimiţnd pe deasupra "ileului si de a o %mpiedica să atingă solul propriului teren. >iecare ec*ipă dispune de trei atingeri pentru a retrimite mingea ;%n  plus "aţă de contactul 'locajului, ce nu este numarat=. Mingea este pusă in joc printr$un serviciujucatorul serviciujucatorul la serviciu love!te mingea pentru a o trimite pe deasupra "ileului %n terenul advers. advers. >aza de joc continuă pnă cnd mingea atinge solul in terenul de joc, este trimisă a"ară sau pna cnd o ec*ipă reu!e!te să o retrimită corect. n jocul de volei, ec*ipa care c!tigă "aza de joc prime!te un punct ;sitemul punct la "iecare "ază de joc c!tigată=. #nd ec*ipa la servici c!tigă "aza, ea va c!tiga un punct !i dreptul de a servi, iar jucătorii acestei ec*ipe e"ectuează o rotaţie deplasndu$se cu o poziţie %n sensul acelor de ceasornic. #onsultnd pe această temă lucrările de volei apărute la noi %n ţară, constatăm că aproape %n toate aceste lucrări, jocul de volei este caracterizat ca "iind accesi'il, u!or de practicat, puţin costisitor. +a o analiză mai atentă !i mai detaliată vom vedea că lucrurile nu stau c*iar a!a !i că a"irmaţiile de mai sus se Este con"irmă doar %ncăparte adevărat jocul. de volei are reguli simple, că necesită un inventar de joc sumar, sumar, că nu necesită ec*ipament ec*ipament prea so"isticat so"isticat !i costisitor, costisitor, că poate "i jucat de am'ele seCe !i, "ără eCigenţe prea mari este accesi'il !i vrstelor mai %naintate. ceste lucruri nu sunt speci"ice numai jocului de volei, "iind vala'ile !i %n cazul altor jocuri sportive sau discipline, atunci cnd nu ne raportăm raportăm la %nalta %nalta per"orman per"ormanţă. ţă. Modelul Modelul de re"erinţă re"erinţă %nsă, %nsă, pentru a  putea caracteriza o disciplină sportivă , rămne %ntodeauna modelul de  per"ormanţă. >ăc >ă cnd nd o cara caract cter eriz izar aree a jocu joculu luii de vole voleii pe anum anumit itee pa pali lier ere, e, constatăm că %n momentul %n care depă!im nivelul minimal de practicare multe dintre lucrurile catalogate ca simple la %nceput, nu mai au acela!i statut.

3. CARACTERISTICI MORFOFUNCŢIONALE Indicii mor"o$"uncţionali se re"eră la gradul de dezvoltare a individului  prin prisma dimensiunilor sale eCterioare ;mor"ologice= %nălţime, greutate, anvergură, diametre, perimetre etc., ct !i la gradul de "uncţionalitate sau Gper"or Gpe r"orma manţel nţele e de care care sunt sunt capa'ile capa'ile aparate aparatele, le, org organe anele le sau sisteme sistemele le respectivului individ ;aparatul cardio$vascular, respirator, sistemul nervos, sistemul muscular=. Indicii mor"o$"uncţionali tre'nuie urmăriţi mai ales %n procesul de  pregătire copii lor !i juniorilor junieste orilor a căror evoluţie evoluţiantrenamentul. e 'iologică 'iologic ă este in"luenţată de e"ort !ialdecopiilor modul %n al care condus !i dirijat 1&

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

•

•

•

•

Di( *('" /# 0#/#&# !"&i'  jocul are următoarele caracteristici structurile structuri le motrice ce intră %n componentele componentele te*nico$tactice te*nico$tactice ale jocului sunt relativ numeroase !i di"erite unele "aţă de altele ;serviciul de sus din "aţă di"eră evident de 'locaj, preluarea cu două mini de jos di"eră evident de lovitura de atac ? procedeu %ntors, pasa cu două mini de sus are altă structură "aţă de serviciul de jos din lateral, etc.=. structuri structurile motricenaturale, ce intră procesul %n componentele componentele te*nico$tactice te*nico$t actice ale jocului nu sunt lemi!cări de %nvăţare a acestora "iind mai %ndelungat. modalităţile speci"ice de jucare a mingii prin lovire, respingere cu orice parte a corpului con"orm "acilităţilor regulamentare, dar mai ales  prin intermediul degetelor !i al palmelor sau a primei treimi a ante'raţelor, con"orm rigorilor te*nicii, nu con"eră jocului un grad  prea mare de accesi'ilitate. "aptul că o'iectul de joc nu poate "i ţinut, manevrat prin dri'ling sau  protejat %n a!teptarea unui moment propice declan!ării atacului, con"eră jocului un %nalt grad de di"icultate.

•

%ncadrarea %n sistemele de joc rare, %n cadrul "azelor de atac"apt !i de solicită un %nalt grad de cola'orare, cola'o anticipare, anticipar e, decizie, ce apărare solicită %n des"ă!urarea jocului, mai ales la nivelul %ncepătorilor !i a jucătorilor ce nu se cunosc, pro'leme deose'ite de integrare. Di( *('" /# 0#/#&# %) #!&"*)*i. #a %n toate jocurile sportive, e"ortul din jocul de volei este de tip miCt, cu ponderi anaero'e, predominnd mi! i!că cări rile le eCpl eCploz oziv ive, e, pe spaţ spaţii ii re redu duse se ;2 $ 3 m= !i cu dura durată tă redu redusă să.. #aracteristic jocurilor cu adiţionare de puncte, durata jocului de volei nu este sta'ilită %n timp din punct de vedere regulamentar. ceasta poate varia %ntre limite destul de largi, practica semnalnd durate cuprinse %ntre 4B de minute !i 3 ore !i 1& minute ;ultimele ci"re indică durata unui joc de & seturi %n condiţiile vec*iului regulament cnd se juca după regula Gsc*im'ului de serviciu=. /ensitatea e"ortului este determinată de numărul "azelor ce se succed %n atac !i %n apărare, "iecare dintre acestea "iind delimitată de regulament la 3 sau 4 lovituri. Marea majoritate a "azelor durează 3$& secunde, mult mai rare "iind acelea cu durată mai mare de 1&$3B secunde. Di(( *(' Di *('"" /# 0#/# 0#/#&# &# i$i i$i!) !)! !i' i'..  pa paratu ratull card cardio$r io$resp espirat irator or este este solicitat pe un "ond de intensitate medie !i su'medie ;1BB$13B pulsaţiiPminut= cu vr"uri de sarcină ;1FB$15B pulsaţiiPminut= %n unele momente ale jocului. #orespunzător urcă !i valorile tensiunii arteriale !i ale ritmului respirator, acesta din urmă %nregistrnd %nregistrnd valori de 2&$3B respiraţii pe minut %n unele "aze ale jocului. /in punct de vedere al activităţii nervoase superioare, caracteristică este alternanţa la intervale relativ relativ mici de timp ;3$& secunde= secunde= a proces proceselor elor de 1(

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

concent conce ntrar raree !i de re rela laCa Care re a atenţi atenţiei, ei, o deos deose' e'ită ită im impo porta rtanţ nţăă reven revenin indd  promptitudinii cu care se realizează concentrarea, calitate ce se diminuează mult pe "ond de o'oseală. /atorită duratei scurte a "azelor !i a caracteristicilor de organizare a  jocului, %n volei, mai mult dect %n alte jocuri sportive ;cu eCcepţia pro'a'il pro' a'il a tenisului de cmp !i a celui de masă=, acţiunile se des"ă!oară, %n marea lor majoritate Di(( pe*(' Di *stereotipuri ('"" /# 0#/# 0#dinamice. /#&# &# i! i!#' #'%( %(i' i'. ctivit ctivitate ateaa mus muscula culară ră relativ relativ statică, caracteristică unor poziţii de a!teptare la primirea serviciului sau %n "azele de apărare, se %m'ină cu activitatea dinamică, eCplozivă, caracteristică acţiunilor e"ectuate din săritură, plonjon sau deplasare pe spaţii reduse. Sunt prezente toate tipurile de activitate musculară ? de %nvingere, de cedare sau de menţinere. E"ort E" ortul ul princ princip ipal al re revi vine ne la ni nivel velul ul tr tren enulu uluii in"e in"erio rior, r, lanţu lanţull tr tripl iplei ei eCte eC tens nsii ii "i "iin indd soli solici cita tatt al alte tern rnat ativ iv dinamic  %n acţi acţiun unil ilee ce pr pres esup upun un desprin des prinder deree de sol, deplasa deplasare re de orice "el, "el, inte interve rvenţii nţii la min minge, ge, !i  static  %n acţiu acţiuni nile le de a! a!tep tepta tare, re, totul totul des" des"ă! ă!ur urn ndu$ du$se se %n cond condiţi iţiii de ec*il ec*ili'r i'ruu !i sta'ilitate. ctivitatea ctivita dinamică 'raţelor 'raţelo presupune presupune lucrul eCploziv mi!cările de eCtensie a tea cotului !i de a"leCie a rarticulaţiei pumnului !i de %nmi!cări de "ineţe !i coordonare a degetelor, totul %n condiţii varia'ile de ec*ili'ru !i sta'ilitate. n s"r!it, s"r!it, musculatura musculatura centurii scapulo$*ume scapulo$*umerale, rale, mu!c*ii a'dominali a'dominali !i cei cei ai !a !anţ nţur uril ilor or vert verte' e'ra rale le,, tre' tre'ui uiee să cons consti titu tuie ie un supo suport rt soli solidd %n multitudinea de acţiuni dinamice sau statice la care este solicitat jucătorul. Di(( *(' Di *('"" /# 0#/# 0#/#&# &# +i5 +i5!) !)! !i' i'. Se ev evid iden enţia ţiază ză cte cteva va calit calităţ ăţii necesaree oricărui jucător de volei , indi"erent necesar indi"erent de postul pe care acesta %l joacă %n ec*ipă. pă. )ri rinntre acestea sunt in inddispensa nsa'ile pent ntru ru o prestaţ taţie corespunzătoare !i ca garanţie a viitorului salt valoric următoarele valenţe cu caracter  intelectual   intelectual  atenţie !i capacitate de distri'uţie !i sta'ilitate a acesteia, capacitate capacita te crescută crescută de concentrare, gndire operativă, imaginaţieK imaginaţieK valenţe cu caracter volitiv tenacitate, perseverenţă !i drzenie, spirit de sacri"iciu !i mai ales al es vale valenţ nţee de ordin rdin afectiv  K luciditate, clarviziune, stăpnire de sine, toleranţă la stres, promptitudine !i decizie %n acţiune. Di( *('" /# 0#/#&# +!'i!)!i'. oleiul, mai mult ca oricare joc de ec*ipă, ec*i pă, datorită datorită speci"i speci"iculu culuii "azelor "azelor %n care număru numărull acţiunil acţiunilor or de joc !i modul de intervenţie intervenţie la minge, minge, este limitat limitat prin regulamen regulament,t, necesită o 'ună coeziune de grup, sincronizare a acţiunilor !i promptitudine, dar !i %nţelegere, ar arm monie onie !i tole tolera ranţ nţăă /e cele cele mai multe ulte or ori, i, el re recl clam amăă !i impu impune ne un conducător de grup ;de joc !i de ec*ipă=, care la cele mai multe ec*ipe se identi"ică %n persoana jucătorului ridicător ;"ără ca această soluţie să "ie general vala'ilă=. /e asemenea, jocul "avorizează "ormarea unor cupluri 1F

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

;jucători vecini, atacant ? ridicător, etc.=, sau "avorizează relaţii de joc speciale %ntre jucătorii aceleia!i linii. /esigur, această eCpunere nu !i$a propus !i nici nu poate epuiza toate  pro'lemele legate de caracteristicile jocului, !i de care specialistul se love!te la tot pasul %n procesul de instruire. ECpunerea a căutat să atingă unele  pro'leme de esenţă care, cu siguranţă vor "i %m'ogăţite de eCperienţa  practică a celui interesat de domeniu.

4. SELECŢIA 6N JOCUL DE VOLEI 4.1. #@SI/E-HII LE@E-+E Selecţia este cunoscută ca acţiune de triere a participanţilor %ncă de la  prima ediţie a 0ocurilor limpice ntice ;FF(  .8.= .8 .=.. /reptul de participare la unica pro'ă %nscrisă %n programul 0.. antice, pro'a de dromos ;alergare pe ni nisip sip pe o di dista stanţ nţăă de 162, 16 2,2F 2F m.= %l avea aveauu numa numaii acei acei atleţ atleţii care care "ă "ăce ceau au dovada dov ada unei pregăti pregătiri ri ;%n ;% n canton cantoname ament= nt= timp timp de minimum minimum 1B luni. /upă /upă con"irmare, ace!tia intrau %ntr$un stagiu de 3B zile unde su' conducerea *elanodicilor ;antrenorii de astăzi=, se "ăcea pregătirea !i selecţia acelora care  primeau mandatul să participe la %ntrecerea olimpică. /eci, %n mod simplu deducem că au eCistat trei etape de selecţie. )rima selecţia %n patrie care %i tria pe cei care intrau %n cantonamentul )rima cantonamentul de 1B luni.  doua, selecţia la Elis, care permite participarea concurenţilor la %ntrecerile olimpice. Ji a treia, selecţie la limpia, *otărtă de rezultatele din seriile !i "inala ediţiei antice. #u mici deose'iri, normale dacă socotim timpul parcur!, %n zilele noastre lucrurile se petrec la "el. )rima pro'lemă care se pune %n legătură cu selecţia este, desigur, sta'i sta 'ilir lirea ea vrs vrstei tei ce cele leii mai mai potri potrivi vite te pent pentru ru e" e"ec ectu tuare areaa aces acestei teia. a. )e plan plan mondial se mani"estă tendinţa de realizare a selecţiei la vrsta copilăriei.  analiză a sistemului sistem uluiteste actual selecţie sportivă sportiv ă conduce la concluzia conclu zia că acesta este alcătuit din caredeidenti"ică pe cele ludice ;de joc= care  prognozează %nsu!iri "avorizante pentru practicarea jocurilor sportive. >ără a su'mina importanţa calităţilor "izice pentru o'ţinerea de per"ormanţe %nalte, tre'uie luat %n considerare !i punctul de vedere con"orm căruia alături de aces ac este teaa es este te nece necesa sarr să iden identi ti"i "ică căm m !i pr pred edis ispo pozi ziţi ţiil ilee ca care re %nle %nlesn snes escc  practicarea cu succes a jocurilor sportive.  @ivelul te*nic din ce %n ce mai ridicat al jocului de volei la scară mondi mo ndială ală impu impune ne detec detecta tarea rea ca calit lităţi ăţilo lorr de per"o per"orm rman anţă ţă la v vrs rste te "o "oar arte te "ragede, pentru a asigura un timp ct mai %ndelungat de pregătire !i a "olosi din plin vrsta optimă pentru dezvoltarea calităţilor necesare atingerii marii  per"orrnante.

15

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

/in analiza eCtrem de sumară a cerinţelor "aţă de jucătorul de volei rezu rezultă ltă că la se selec lecţia ţia copi copiilo ilorr cu talen talentt urm urmăr ărim im %ndeo %ndeose se'i 'i depi depista stare reaa calităţilor motrice !i a celor psi*ice cerute.  altă pro'lemă rămne cea a vrstei celei mai indicate pentru selecţia tinerelo tine relorr talente talente pentru pentru volei. volei. )ărerile )ărerile special speciali!t i!tilor ilor nu sunt sunt unitar unitare. e. aptul că !coala acţionează asupracontinuă elevuluia timp de 12deani, permite asigurarea unui proces instructiv$educativ continuu, deose'it de important  pentru modelarea viitorului sportiv su' toate aspectele, asigurndu$se totodată o consolidare temeinică !i corectă a tuturor deprinderilor motrice. /epistarea elevilor cu calităţi pentru sportul de per"ormanţă reprezintă o sarcina o'ligatorie !i permanentă a tuturor pro"esorilor de educaţie "izică, elevii selecţionaţi "iind orientaţi către unităţile %n care %!i au activitatea grupe de pregătire sportivă. n acţiunea de selecţie, personalitatea antrenorului are o mare pondere. Modul lui de comportament %n relaţiile cu copiii, precum !i metodele !i mijloacele pe care le va utiliza %n pregătire pot decide realizarea unei selecţii  'une !i atragerii copiilor %ntr$o activitate activi tate organizată. 22

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

)rezentăm )rezen tăm cteva cteva sugest sugestii ii pentru pentru compor comportare tareaa antreno antrenorulu ruluii ;Mogo ;Mogo!! .1663= $ să "ie primul la sală !i să plece ultimulK $ programul să se sta'ilească %n "uncţie de timpul li'er al elevilo elevilorr !i nu al pro"esorului ;antrenorului=K $ să ai'ă un comportament %ngăduitor, dar %n acela!i timp "ermK se joac joace co pii, să să !tie !tide e să le %nle %n lesne sneas ască că acţ acţiuni iunile le $ să nu$i puenăcu%ntr pună %ncopii, tr$o $o stare in"eriori in"erioritateK tateK $ să co'oare la nivelul de %nţelegere al copiilor.R n des"ă!urarea selecţiei, concomitent cu rezultatele o'ţinute de copii la testele somatice somatice !i motrice, tre'uie avut av utee %n vedere !i situaţia la %nvăţătu %nvăţătură, ră, comportarea acestora %n activitatea !colară, ca prime indicii ale nivelului de intelige inte ligenţă nţă !i a trăsătur trăsă turilo ilorr caracte cara cteris ristic ticee ale viito viitorilo rilorr per"o per"orm rmeri eri.. -itm -i tmici icitat tatea ea trec treceri eriii pro'e pro'elo lorr de cont contro roll !i trans trans"o "orm rmare areaa lor lor in adevărate adevăra te concursuri cu clasamente clasamente pe pro'e crează emulaţie emulaţie deose'ită %nt % ntre re copii, %n procesul de pregătire. )aralel cu asigurarea unei selecţii corespunzătoare, a unei pregătiri supe su peri rioa oare re prin prin antr antren enam amen ente te,, se impu impune ne,, cu nece necesi sita tate te,, de dezv zvol olta tare reaa motivaţiei pentru depunerea unui e"ort sporit precum !i intelectualizarea activităţil activi tăţilor or sport sportive ive ca care re determ determin inăă mărir mărirea ea e" e"ici icienţ enţei, ei, av avn ndd ca e" e"ec ectt con!tientizarea !i activizarea sportivilor, pe 'aza unui consum redus de energie nervoasă !i motrică, din punct de vedere calitativ, asigurndu$se temeinicia !i dura'ilitatea %nvăţării. dmiter dm iterea ea tinerilo tinerilorr talentaţ talentaţii %n grupele grupele de %ncepăt %nc epători ori ale unităţilo unităţilorr spor sp orti tive ve tre' tre'ui uiee rezo rezolv lvat atăă %n cond condiţ iţii ii de or orga gani niza zare re irep irepro ro!a !a'i 'ile le cu  participarea antrenorilor !i medicilor sportivi care pot contri'ui decisiv la ela'orarea deciziei de selecţie. )r )rom omov ovare areaa spor sportiv tivilo ilorr ar aree un cara caracte cterr pe perm rman anent ent,, avnd avnd la 'ază 'ază criterii o'iective, dar nu se  %ncredinţează aceluia!i te*nician att sarcina depistării !i pregătirii multilaterale a tinerilor, ct !i aceea a conducerii  procesului de instruire la toate nivelurile niveluri le de per"ormanţă. Arecerea periodică a pro'elor !i normelor de control, %n procesul de antren ant rename ament nt sau pentru pentru admiter admiterea ea partici participăr pării ii la sistem sistemul ul competi competiţion ţional, al, reprezintă reprez intă o o'ligativitate o'ligativitate de prim ordin att %n activita activitatea tea antrenorilo antrenorilorr ct !i a conducătorilor unităţilor sportive. )rintre măsurile măsurile adoptate adoptate %n ultimii ultimii ani pentru %nviorarea activităţii pe  plan intern, %n 'aza unor rezultate de certă valoare, constante pe plan internaţional, o menţiune specială merită acelea care se re"eră la consolidarea activ activită ităţii ţii copii copiilor lor,, spera speranţ nţelo elor, r, ca cade deţil ţilor or !i ju junio nioril rilor or.. Se cuno cunoa! a!te te că >ede >e dera raţi ţiaa -om -omnă nă de ole oleii %n cola cola'o 'ora rare re cu Mini Minist ster erul ul Educ Educaţ aţie ieii !i #ercet #er cetării ării militea militează ză pentru pentru adoptar adoptarea ea unui unui sistem sistem com compet petiţio iţional nal care să   ta'erelor de cuprindă !i toate de vrstă, cu regularitate  pregătire cantgrupele cantonamentelor onamentelor pentruorganizarea loturile lotur ile de cadeţi !i juniori a;>.-.olei= !i 23

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

ta'ere !colare ale Ministerului Educaţiei !i #ercetării. Are'uie să   menţionăm cuvintele cuvinte le de apreciere apreciere ale te*nicienilor te*nicienilor de la juniori cu privire la sistemul sistemul de  promovare %n etapele "inale ale campionatului, sistem care aduce %n prim  plan valoarea colectivelor de sportivi !i nu numai participarea. partici parea.  @oul cadru organizatoric eCprimat prin lărgirea ariei competiţionale, a  juniorilor, du'lată de campionatele de volei pe plajă ;volle9$'eac*=, la care se adaugă carnpionatele copii, speranţe !i cadeţi,peorganizate nivelul de "inală pe ţară, situează de activitatea volei'alistică o treaptălasuperioară, deoarece asigură angrenarea %n competiţii o"iciale de durată a celor mai 'une ec*ipe de juniori, contri'uie la lărgirea caracterului de masă al voleiului, la at atra rage gere reaa unui unui num număr %nse %nsem mnat nat de el elev evii ? pe %ntr %ntrea eaga ga sc scar arăă a vrs vrste teii  junioratului ? %n activitatea competiţională !i constituie un mijloc sigur de descoperire a unor noi talente, de pregătire metodică a unor sportivi care să  poată "i promovaţi sistematic %n loturile loturil e naţionale. Intreaga activitate a juniorilor tre'uie să se integreze %n activitatea volei'alistică din ţara noastră, să servească interesele voleiului romnesc, avnd la 'ază o concepţie unitară de pregătire !i joc. Scopul !i o'iectivele diviziei naţionale a !colarilor !i juniorilor sunt sta'ilite %n concordanţă cu o'iectivele de per"ormanţă ale %ntregii activităţi $ pregătirea unor individualităţi de %naltă valoare care să "ie  promovate %n ec*ipele divizionare !i %n loturile loturi le naţionaleK $ des"ă!urarea unui joc modern, dinamic, variat, 'azat pe o  pregătire metodică, multilaterală, a'ordnd toţi "actorii antrenamentului, %n care sportivii să prezinte o 'ună pregătire "izică, un 'aga 'agajj la larg rg de depr deprin inde deri ri motr motric ice, e, cu pr proc oced edee ee te*n te*nic icee 'ine 'ine cons co nsol olid idat ate, e, cu orie orient ntar aree !i gnd gndir iree tact tactic ică, ă, o 'ună 'ună pregă regăti tire re  psi*ologică, 'azată %ndeose'i pe com'ativitate !i analizarea situaţiilor de jocK $ as asig igur urar area ea unei unei cont contin inui uită tăţi ţi pe di di"e "eri rite te trep trepte te,, nive nivele le de  pregătire a sportivilor %n cadrul "iecărei unităţi sportive, ceea ce va determina crearea unei tradiţii att de mult dorite !i un nivel de  pregătire corespunzătoare corespunzătoare a volei'ali!tilor. #redem că, procesul de instruire %n primii doi ani de pregătire tre'uie structurat %n a!a "el ca mijloacele !i metodele de antrenament să servească, %nainte de toate, /#i+"7 /#i+"7&ii &ii &#$#&0#)!& &#$#&0#)!& *('i!(%)# %)# +!&"i0i)!& +!&"i0i)!&  pentru ca la s"r!itul etapei de pregătire sportivă sportivă iniţială să "ie clar ? cu cine tre'uie să continuăm lucrul. nseamnă că !i aprecierea muncii antrenorului %n etapa de pregătire iniţ iniţia ială lă ter' ter'ui uiee să depi depind ndăă nu num numai de pr preg egăt ătir irea ea "i "izi zică că !i te*n te*nic icăă a sportivilor, ci !i de numărul copiilor capa'ili pe care$i recomandă să "ie admi!i la o etapă superioară. %n cazul voleiului la copii !i juniori cadrul organizatoric organiza toric este 'ine sta'ilit !i o"eră garanţia că %n următorii ani activitatea 24

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

va %nre %nregi gist stra ra un prog progre ress cert cert,, avn avndd %n vede vedere re e! e!al alon onar area ea si sist stem emul ului ui cornpetiţional pe mai multe nivele $ campionatul naţional de juniori, pnă la 16 aniK $ campionatul naţional de cadeţi, pnă la 1F aniK $ campionatul naţional de speranţe, pnă la 1& aniK $ campionatul naţional de copii ;mini$volei=, pnă la 13 aniK campionatul naţionalade!colară junioriprevede de voleipredarea pe plajă voleiului ;volle9$'eac*=. /upă$ cum se !tie, programa program att %n lecţiile de clasă, ct !i %n orele de cercuri sportive. +a aceasta se adaugă multiplele ta'ere de pregătire sportivă organizate de >.-.olei, Ministerul Educaţiei @aţionale sau c*iar la nivelul unităţilor !colare. #lu' #l u'ur urile ile sport sportive ive !c !cola olare re,, liceel liceelee cu progra program m sp sport ortiv iv pr prec ecum um !i secţiile de volei de pe lngă liceele teoretice, 'ene"iciază de "onduri de la inspectoratele !colare, precum !i din sponsorizări. +a acestea se adaugă !i %ndemnizaţiile de e"ort pentru sportivi nominalizaţi. Di(( *(' Di *('"" /# 0#/# 0#/#&# &# #"!/ #"!/i' i'  ? ceea ce sta'ile!te orientarea este '!('#i% *(i"%&7 /# &#7"i&# 8i -!' care are %n vedere introducerea unei cantităţi %nsemnate de e"ort %n pregătire !i su'ordonarea pregătirii te*nice conceptului, conţinutului tactic. )unctul de vedere al speciali!tilor este că imaginea jocului ec*ipelor de juniori tre'uie să "ie imaginea jocului ec*ipelor naţionale de seniori. ECperienţa ne arată că progresul juniorilor este rapid dacă de la %nceput vor "i supu!i unui regim de pregătire pentru un joc compleC, cu toate  procedeele de pase, atac pe orice pas, jos sau %nalt, %ntins sau scurt, aproape sau departe de "ileuK %ncă din primele primele jocuri juniorii tre'uie să ai'ă orientare tactică. zi, mai mult ca oricnd, este recunoscută necesitatea pregătirii %n condiţii ct rnai apropiate de concurs. Se impune, deci, eCistenţa unor concordanţe %ntre conţinutul antrenamentelor !i cerinţele de concurs. ceastă concepţie %nseamnă, de "apt, asigurarea unei 'une pregătiri "izice generale, %n care acccent acccentul ul tre'uie tre 'uie pus %n primul primul rnd rnd pe dezvoltar dezvoltarea ea "iecăr "iecărei ei calităţi calităţi "izice de 'ază, %n ordine pre"erenţială viteză, %ndemnare, "orţă, rezistenţă, ca !i pe dezvoltarea lor in compleCe de calităţi "izice speci"ice viteza %n re regi gim m de re rezi zist sten enţă ţă,, rezi rezist sten enţa ţa %n regi regim m de să sări ritu tură ră etc. etc.,, pr prec ecum um !i pe dezvoltarea unui 'agaj larg de deprinderi motrice cu accent pe mnuirea mingii. n orice caz, nivelul de per"ormanţă %n jocul de volei ne cere să a'andon a'an donăm ăm ideea ideea că pregăt pregătire ireaa "izică "izică este este o pro'le pro'lemă mă secund secundară ară,, care care se realizează %n procesul de joc sau odată cu pregătirea te*nică. n contradicţie cu această concepţie, eCistă ideea că "iCarea unor sarcini de pregătire "izică generală individuală, %n lecţii de clasă, de antrenament ori acasă, ca mijloc de dezv de zvol olta tare re "izi "izică că gene genera rală lă cons consti titu tuie ie elem elemen ente te ca care re trez trezes escc inte intere resu sull sportivilor, constituie un stimulent %n pregătire, speci"ic vrstei la care ne 2&

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

re"erim re"er im.. /e al alt"e t"el, l, ec ec*ip *ipel elee ce cele le mai mai 'ine 'ine pregă pregătit tite, e, jun junior iorii ii de valo valoar aree urmează un ast"el de regim de pregătire. n ceea ce prive!te pregătirea te*nică, atenţia tre'uie %ndreptată asupra '!&# '! &#'" '"i" i"*/ */i( i(ii ii !i '! '!(+ (+"% "%( (#i #i eC eCec ecuţi uţiei ei pr proc ocede edeel elor or te*ni te*nice ce,, %n condi condiţii ţii apropiate de joc !i a #i'%'i"7ii %n joc. #a o concluzie la o'servaţiile "ăcute %n jocurile din campionatele de  juniori anterioare, accentul %n pregătire tre'uie pus!ineapărat %m'unătăţirea su'stanţială a mi!cării %n teren, %n poziţie medie joasă, !ipe a pasării mingii cu două mini de sus, mai ales %n condiţiile %n care prima lovitură nu este  penalizată de regulament. n ceea ce prive!te metodica %nvăţării mi!cării %n teren !i a pasării mingii, a raportului dintre acestea, a ordinii %n care tre'uie să se a'ordeze %nvăţarea, se poate accepta opinia acelora care susţin că %nvăţarea pasării mingii tre'uie să preceadă %nvăţarea mi!cării %n teren, deoarece această met etod odăă gră' gră'e! e!te te proc proces esul ul de %nvă %nvăţa ţare re.. n nsă să se apre apreci ciaz azăă c %nvă %nvăţa ţare reaa concomitentă a celor două elemente este totu!i mai indicată. ECecutarea pasării mingii din deplasare, %n poziţie medie, contri'uie la cre!terea corectitudinii !i a e"icienţei eCecuţiei, la des"ă!urarea unui joc modern, dinamic, acro'atic %n apărare, %n care mingea este menţinută %n joc. n condiţiile %n care ar'itrii %nţeleg rolul pe care %l au %n asigurarea  progresului voleiului !i %n care car e serviciul ser viciul de sus din "aţă nu constituie co nstituie de cele cel e mai multe ori o di"icultate, este a'solut necesar ca atenţia %n pregătire să "ie %ndreptată către preluarea serviciului %n degete, ceea ce dă posi'ilitatea unei mai 'une organizări a jocului, a realizării unor com'inaţii tactice variate. n orice caz, tre'uie com'ătută sever tendinţa unor antrenori care eCagerează "olosind %n joc pasa cu două mini de jos, c*iar !i la a două lovitură. /e asemenea, puţine ec*ipe "olosesc plonjonul atunci cnd mi!carea %n teren este insu"icientă. n ceea ceea ce priv prive! e!te te se serv rvic iciu iul, l, in indi di"e "ere rent nt de pr proc oced edeu eull te*n te*nic ic de realizare, accentul tre'uie să cadă pe constanţa eCecuţiei, pe orientarea lui tactică, pe pregătirea individuală a unui procedeu te*nic pre"erat !i 'ine %nsu!it. -evenirea la ideea că serviciul constituie prima acţiune o"ensivă a unei ec*ipe, ar constitui un stimulent de seamă %n cre!terea interesului pentru  per"ecţionarea acestuia !i 'ine%nţeles 'ine%nţ eles a preluării din serviciu. #u privire la lovitura de atac la vrsta junioratului, prima atenţie nu tre'uie acordată "orţei de lovire a mingii ;a!a cum se %ntmplă de o'icei=, ci următoarelor aspecte mult mai importante   dezvoltării "orţei %n picioare !i implicit a detentei, %n scopul dominării "ileuluiK  corectitudinea eCecuţieiK  constanţei %n eCecuţie pe orice pasă ;de venire a mingii=K  cunoa!terea mai multor procedee de lovire a mingii ;de atac=K 2(

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

dezvol dezv oltă tări riii gnd gndir irii ii ta tact ctic icee priv privin indd dire direcţ cţii iile le de trim trimit iter eree sa sauu intensitatea lovirii mingii. +a copii, lovitura de atac tre'uie pregătită pentru a "i eCecutată de pe zonele 4 !i 2 din pase aproape, ct !i departe de plasă. )entru "ete, care joacă adesea "ără 'locaj, se va pregăti !i lovitura de atac din zona 3, care prezintă multiple avantaje. 

n privinţa atenţia 'locajului individual cu seamă la "ete= apărării, !i 'locajului %n tre'uie doi, ca oacordată primă armă de apărare, mult;mai mai "recvent "olosită %n prezent. -e"e -e "eri rito torr la preg pregăt ătir irea ea ta tact ctic ică, ă, o pr prim imăă aten atenţi ţiee tre' tre'ui uiee acor acorda dată tă  pregătirii individuale, eCperienţa arătnd că pregătirea pentru "olosirea tactică a procedeelor te*nice poate "i realizată cu 'une rezultate %ncă la nivelul %ncepătorilor. %ncepătorilor. >olosirea tactică a procedeelor procedeelor te*nice se adresează adresează cu  precădere serviciului !i  loviturii de atac, care pot "i eCecutate %n "uncţie de condiţiile condiţii le de joc, de valoarea unor adversari, de natura pasului, de momentu momentull  psi*ologic etc. n sporturile de ec*ipă, punerea %n valoare a posi'ilităţilor "iecărui sportiv crează premisele pentru "ormarea personalităţii acestuia !i cre!terea interesului %n pregătire. n ceea ceea ce prive rive!t !tee ta tact ctic icaa de atac atac,, ce cele le mai multe ulte ec*i ec*ipe pe i! i!ii construiesc construi esc %n prezent prezent acţiunile o"ensive numai prin trăgători din zona 4. /e  'ună$seamă că aceasta determină specializarea rapidă, prea timpurie, a  jucătorilor pe posturi !i %ngustează posi'ilităţile de des"ă!urare a unui joc variat var iat !i !i,, 'ine% 'ine%nte ntele les, s, ca o concl concluz uzie ie logic logică, ă, es este te nece necesa sarr ca antre antreno norii rii ec*ipelor de juniori să$!i %ndrepte atenţia către angajarea %n joc cu mai mult curaj a tuturor trăgătorilor din linia I, pentru sporirea aportului pe care ace!tia %l pot aduce la succesul ec*ipei, precum !i la organizarea unui joc mai variat, pe toată lungimea "ileului, "ileului, deci !i zonele 2 !i 3. tacul este elementul care determină atragerea jucătorilor %n pregătire, "ăcndu$i perseverenţi !i "ără %ndoială că un număr ct mai mare de trăgători valoro!i nu poate dect să servească toate planurile. Aacticainteresele %n apărarevoleiului cea maipee"icace, la nivelul de pregătire al juniorilor, este sistemul de"ensiv cu centrul II retras, 'azată pe o cunoa!tere teoretică temeinică a pro'lemelor ;ceea ce contri'uie la %ntărirea jocului= !i pe o  pregătire acro'atică corespunzătoare. iecărui nivel de pregătire %i corespunde un anumit model de instruire, cu o'iective, sarcini !i mijloace 'ine precizate precizate %n linia metodică a >.-.olei. )entru menţinerea %n continuare %n grupele de pregătire, semestrial !i anual sportivii vor tre'ui să realizeze 'aremurile !i cerinţele unor norme !i  pro'e de control "izice, te*nico$tactice !i c*iar teoretice !i psi*ologice. naliznd practica !i teoria cre!terii capacităţii de per"ormanţă pe plan mondi diaal se cantrenamentului onsta tattă o serie%n jocurile de prio riosportive. rită rităţţtive. i !i "actor tori "avoriza izanţi %n  per"ecţionarea spor 32

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

& 1 U masă masă muscula muscularăK răK •

1B,&U ţesutadipos.  +"%&# /# (*"&ii# optimă %n raport cu staturaK  i(/i'#)# /# (*"&ii# Wuetlet ;greutatea %n gramePstatura %n cm.= să ai'ă valori cuprinse %ntre 3&B !i 3FB la "emei ţi %ntre 35B !i 42B la  'ăr'aţi.  '%)i"7i)# !"&i'# necesare sunt următoarele detenta ;>= att la nivelul terenului in"erior ct !i la cel superior să atingă !i să se menţină la valori ridicat rid icate, e, %n condiţ condiţii ii de reziste rezistenţă nţăKK valoril valorilee medii medii se  prezintă ast"el de pe loc FB cm ;"emei= 5& cm ;'ăr'aţi= •

•

cu elan 5B cm ;"emei= 1 BB cm ;'ăr'aţi= viteza 'ună, su' toate "ormele ei de mani"estare, mani"estare, dar mai ales su' "orma vitezei de reacţie !i de angrenare %n lucru a di"eritelor segmente sau a corpului %n %ntregimeK timp de reacţie la un eCcitant optic 12$14 sutimi de secundăK %ndem %nd emna narea rea,, %n specia speciall su' aspect aspectul ul coordo coordonăr nării, ii, dezvolt ltaată la un nive ivel "oarte rid ridica icatK r- "orţa di dina nam mic ică, ă, cu o vite viteză ză de reac reacţi ţie$ e$an anti tici cipa pare re !i angr an gren enar aree %n lucr lucruu a se segm gmen ente telo lorr !i a corp corpul ului ui deose'iteK  '%%'i"%"#% %(%#&!7 glo'ală determinată prin testul de 1 minut la cicloergometru ;să ai'ă valori "oarte 'une=K •

•

34

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

 *"#& "#&#% %9i i77 %(%#&!7, test testat atăă pr prin in metod etodaa dr. Miro Mironn Leorgescu, Leorge scu, prin sărituri la plat"ormă plat"ormă cu contacte electrice, să prezinte valori de 3B$3& 7aţiP:g corp la "emei !i peste 4B 7aţiP:g corp la 'ăr'aţiK  *"#&#% %9i7 %#&!7, eCprimată prin 2 maCP:g corp, să ai'ă valori %n jur de &&$(B ml la "emei, iar la 'ăr'aţi de (B$(& mlK  '%)i"7i (#*&!+i5i'#> •

•

• •

•

•

•

ti tippapta' de il,si sist stem em nervos pute pu rnic ic,, păst ec*i ecstrez *ili li'r 'rat , *ili' mli'ru o' o'il il,,l ad adap ta'il, energ en ergic icnerv capa' caos pa'il il tern să să$!i $!i pă reze e at,ec*i ec rul emoţionalK capacitatea capacit atea mare de concentrare, sta'ilitate sta'ilitate !i distri'uţie distri'uţie a atenţieiK sensi'ilitate :inestezică !i orientare %n spaţiuK trăsături de temperament !i caracter deose'ite ? curaj, com'ativitate, drzenie ;greu per"ecti'ile=K respons onsa'i a'ilita litate, te, persev perseveren erenţă, ţă, discipl disciplină, ină, spirit spirit de   resp ec*ipă, dorinţă de de a %nvi %n ving ngee ;per"ecti'ile=K ;per"ecti'ile=K rapi rapidi dita tate te !i prom prompt ptit itud udin inee %n gnd gndir ire, e, im imag agin inaţ aţie ie creatoare !i memorie 'ine dezvoltateK  percepţii tactile, spaţiale, vizuale !i percepţia mi!cării ;simţul mingii= 'ine dezvoltate.

MODELUL RIDICĂTORULUI COORDONATOR, JUCĂTORULUI DE CENTRU, JUCĂTORULUI DE ATAC Ş) LIBEROULUI LIBEROULUI Aoate calităţile !i aptitudinile individului se a"lă %n relaţii compleCe att %ntre ele, ct !i %ntre acestea !i e"icienţa acţiunii de joc. Ele se sc*im'ă %n mod di"erit %n procesul pregătirii sportive !i ne orientează %n aprecierea  just  ju stăă a acestora ;aptitudinilor= %n selecţie. @ivelul cel mai important este atunci cnd sunt relevaţi relevaţi indicii care dau o cre!tere mai mare de la o etapă la alta, precum !i interconeCiunea interconeCiunea aceste acesteii cre!teri cu cea a e"icienţei %n joc. /in aces acestt punc punctt de vede vedere re se pot pot cl clas asi"i i"ica ca toate toate calit calităţi ăţile le !i ap aptit titud udin inile ile %n următoarele grupe $ cele direct legate de e"icacitatea acţiunilor de jocK $ cele neper"ecti'ile, sta'ileK $ cele neper"ecti'ile, la'ile, dar care se corelează %n di"erite etapeK $ per"ecti'ile, sta'ileK $ per"ecti'ile, corelativeK $ neper"ecti'ile, la'ileK $ per"ecti'ile, per"ecti'ile, la'ile.

M!/#)*) -*'7"!&*)*i /# %"%' 3&

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

/i"eritele tipuri de prezentare a modelelor sunt determinate de "aptul că %n prezent apare un nou tip al trăgătorilor. zi, ne uime!te cu ctă măiestrie !i %ndemnare sportivă ;volei'ali!ti de 2BB$21B cm=, prin sărituri acro'atice, preiau mingile %n apărare, cu ctă dezinvoltură atacă din di"erite  pase rapide, cu ctă precizie !i siguranţă preiau servicii di"icile. S$a %nrădăcinat părerea că sportivii "oarte %nalţi nu au coordonare !i nu sunt %ndemnatici. !itrenor cei deii 'locaj dezminţit deplin acea aceast stă ă părer părere. e. n0ucătorii ul ultim timul ul de timp timatac p antre an norii !i !i$au $au au per" per"ec ecţio ţiona natt pe me meto todic dicaa  pregătirii volei'ali!tilor "oarte "oar te %nalţi. Aotu!i "iecare "iecare antrenor di"eră prin aceea că %nţeleg %nţelegee cum ar "i modelul modelul trăgătorului prin concepţia proprie. iecare antrenor visează să ai'ă jucători %nalţi, %n apărare ;pentru a nu avea 3F

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

 're!e %n 'locaj=, care să  nu "ie mai prejos nici %n mo'ilitate, nici %n te*nică, nici %n gndire "aţă de jucătorii mai scunzi. -idicătorul coordonator este necesar să "ie priceput %n jocul colectiv. #a regulă, el activează "oarte 'ine %n apărare !i %n asigurarea acţiunilor motrice de joc ale coec*ipierilor ;du'laj=. El este rapid, prompt %n reacţii, are simţ tactic !i o capacitate 'ună de cooperare. El este mai scund dect  ju  jucă căto tor de atacla; 'locaj 1 5 5 $ 1 !i 6 Buneori $ 1 6 2 cm=, %nalt %nalt,, ca să acţioneze activ !ir ul e"icient c*iardar să su"icient atace cu de e"icienţă ;din mingea a doua=. /ar, desigur, principala sarcină a ridicătorului coordonator este pasa ;ridicarea= pentru lovitura de atac. n model mai "igurează !i alte calităţi spec sp eci" i"ic icee ri ridi dică căto toru rulu luii coor coordo dona nato torr cum cum ar "i mo'il o'ilit itat atea ea gnd gndir irii ii,, creativitatea !i stăpnirea procedeelor te*nice individuale. Mai la toate ec*ipe ec* ipele le ridicătoru ridicătorull coordo coordonato natorr are o poziţie poziţie de lider !i apti aptitud tudine ineaa de a susţ su sţin inee spir spirit itul ul de lupt luptăă al ec*i ec*ipe pei. i. Speci peci"i "icu cull acţi acţiun unil ilor or de joc ale ale ridicătorului necesită, "ără discuţie !i cerinţe speci"ice de selecţie. )ractica ne ar arat atăă că %ncercările de tran trans" s"or orm mar aree a trăgători"or trăgăt ori"or %n ri ridi dică căto torr re reu! u!es escc "oarte rar. @u degea'a volei'ali!tii a"irmă că, a "i ridicător tre'uie să te na!ti  pentru asta %n orice caz tre'uie să cauţi !i să pregăte!ti %n mod special un ridicător. In această privinţă părerea antrenorilor este unanimă. $ coordonareaK $ pregătirea te*nicăK $ simţ c*inestezicK $ gndirea operativăK $ di"erenţirea e"ortului muscularK $reacţiile compleCeK $ anticiparea acţiunilorK $ "orţa proceselor nervoaseK $ sta'ilitatea atenţieiK $ intensitatea atenţieiK 0ucă 0ucător torul ul de tip te*ni te*nico co$co $coor ordon donat ator or s$a deose deose'i 'itt totde totdeau auna na prin prin %nălţim %năl ţimee !i greuta greutate te mai mai mică, mică, e"ort e"ort constan constantt spre un anumit anumit sco scop, p, 'agaj 'agaj te*n te*nic ic 'oga 'ogat, t, coor coordo dona nare rea, a, anti antici cipa pare reaa "a "aze zelo lorr de joc, joc, ca capa paci cita tate teaa de coop co oper erar aree !i s sng ngel elee re rece ce %n "ina "inalu luri rile le de se setu turi ri !i jo joc. c. -id idic icăt ător orul ul coordonator are următoarele atri'uţii să paseze cu precizie din orice preluareK să %ntrep %ntreprin rindă dă ac acţiu ţiuni ni %n!el %n!elăto ătoare are care care să prece precead adăă pa pasa sarea rea mingii cu traiectorii joase, R%n urcare, scurte !i %ntinse, de pe loc, din săriturăK să$i pună pe coec*ipieri ;trăgători= %n situaţia de Runu la 'locajR • •

•

•

sau "ără 'locajK să găsească soluţii de "olosire a atacanţilor din linia a ll$a mai 35

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

•

ales atunci cnd preluarea este departe de "ileuK să !tie să joace "inalurile de seturi !i meci la cei capa'ili să rezolve rezo lve situaţ sit uaţia ia de d e joc jo c %n condiţi condiţiii da date. te.

M!/#)*i -*'7"!&*)*i *(i0#&+%) ?&i/i'7"!&%"%'%("@ 0ucătorul 0ucător ul universa universall tre'uie tre'uie să posede posede att calităţi calităţile le unui unui jucător jucă tor de atac, ct !i a'ilitatea de a pasa %n anumite situaţii de joc. )e lngă acestea mai are următoarele sarcini să posede un "oarte 'un 'locaj %n N2K să atace din din pase R%n urcare urca reRR ? spate ? "aţăK să atace din din lina a II$aK II$ aK să realizez real izezee preluareaK preluareaK să "ie un 'un jucător de apărare %n linia a II$aK să apere corespunzător diagonală lungă sau mingile plasateK să paseze mingea %n cazul cnd ridicătorul coordonator s$a apărat !i este %n imposi'ilitatea de a pasa. • •

•

•

•

•

•

M!/#)*) )i#&!*)*i >iecare ec*ipă poate opta să %nregistreze, %ntre cei 12 jucători, unul ;1= specializat %n apărare !i numit +IE-. +IE-$ul tre'uie să "ie %nregistrat %n "oaia de ar'itraj %nainte de %nceperea meciului %ntr$o ru'rică specială pentru acesta. @umărul lui ;ei= tre'uie de asemenea pe "isa cu pozitia initială a jucătorilor din primul set. -egulile speci"ice pentru un +IE- sunt după cum urmează   a= Ec*ipamentul +I IEE-$ $ul ul tre' tre'ui uiee să poa poarte rte un trico ricouu de culo culoar aree di"e di"eri rită tă si contrastantă "aţă de coec*ipieri;c*iar si cu un design di"erit=  $ +IE-$ului '= cţiuni de ijoc se permite sa$i %nlocuiască pe oricare din jucătorii din linia a doua. $ El ;ea= poate acţiona numai ca jucător in linia a doua !i nu i se  permite să eCecute un atac e"ectiv din oricare parte a supra"eţei de joc dacă in momentul contactului cu mingea acesta este %n %ntregime mai sus decat marginea superioară a "ileului. $ El ;ea= nu poate servi,'loca sau e"ectua o tentativă de 'locaj. $ un jucator nu poate eCecuta un atac e"ectiv dacă in momentul contactului cu mingea aceasta este in %ntregime mai sus dect marginea superioară a "ileului !i mingea i$a "ost pasată de sus, in degete, de către un +IE- a"lat %n zona de atac. Mingea poate "i atacată "ără restricţii daca +IE- eCecuta acela!i procedeu dar el ;ea= se a"la %n spatele liniei de atac.  Înlocuirea jucătorilor: 36

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

a= nlocuirile care$l privesc pe +IE- nu sunt %nregistrate ca !i %nlocuirile o'ijnuite. Ele sunt nelimitate ca număr, dar tre'uie sa se dispute o "ază de joc intre două %nlocuiri ale +IE- nregistrările e"ectuate %n cele 5 meciuri ale "iecărui jucător +IE- arată că su'iecţii urmăriţi prezintă următoarele caracteristici de joc 1. )articipă la "az "aza de con construcţie a atacului, rev revenindu$le una una din dintre cele mai importante acţiuni de joc !i anume preluarea din serviciu. 2. )art )artic icip ipăă la "a "aza za de apăr apărar aree cu acţi acţiun unil ilee ddee pr prel elua uare re din din atac atac,, du du'l 'laj aj !i  plasament. 3. )onderea acţiu ţiunilo ilor sale de jo jocc este evide dennţiat iată ast"el  preluarea din serviciu .. ? 1B6 acţiuni S.A. ? 11B acţiuni •

A.8. ? 6F acţiuni +./. ? 5Facţiuni  preluarea din atac .. ? F5 acţiuni S.A. ? 5B acţiuni A.8. ? (& acţiuni +./. ? (F acţiuni /in aceste date rezultă că acţiunea cea mai "recventă este preluarea din serviciu. 4. )res )resta taţi ţiaa jucă jucăto toru rulu luii de de li lini niaa a II II$a $a ;+I ;+IEE- = est estee 'un 'ună, ă, pro roce cent ntaj ajel elee  #reluării reu'ite !i a min*ilor în joc putnd "i %m'unătăţite. •

&. (. •

•

F.

)regăti tire reaa ju jucăto tor rului +I +IE E-%nregistrările  tr tre'ui 'uie să săe"ectuate. "i "ie mo modelat lată %n %n "u "uncţie ţie de de datele concrete rezultate din n "u "uncţie ţie de de sp specializ lizare reaa ju jucătoru rullui lili'ero pentru "azele de de at atac !i !i de apărare se aleg mijloacele !i acţiunile speci"ice  pentru "aza de atac, dacă acoperă una sau mai multe zone pregătirea va "i racordată la situaţia concretă  pentru "aza de apărare, modelarea pregătirii tre'uie să ţină cont dacă +IE-$ul apără numai o anumită zonă sau are acţiuni de apărare %n toate cele trei zone ale liniei a doua ;N1, N&, N(=. -ezultatele %nregistrărilor, analiza acestora !i calculele statistice con"irmă că aria te*nică a unui jucător poate "i %m'unătăţită printr$o modelare a pregătirii 'azate pe o'servaţii ce aduc date concrete.

&&

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

PROPUNERI> nsă!i aceste date %naintate antrenorului impun alegerea mijloacelor necesare ameliorării prestaţiei jucătorului +IE-. +IE-$ul este o piesă de 'ază %n cadrul ec*ipei, el necesită o pregătire speci"ică !i o atenţie sporită pentru valori"icarea superioară a potenţialului de joc. Multe ec*ipe "olosesc conjunctural un jucător post de +IE- să$l specializeze, ori speci"icul acestui joc impune selecţiepe !i specializarea unor"ără jucători speciali ;cu calităţi, pregătire !i te*nică adecvate=.

&(

 

xxxxxxx – Studiu constatativ privind eficienţa jucătorului libero ....

BIBLIOGRAFIE 1. c:erman 0., Sc*inger )o[er . ? +olle, - ball , Editura izot, )aris, 1662. 2. ac*man E., ac*man M. ?  de eerciii 'i jocuri de volei, Editura izot, )aris, 1662. 3. c, . ? +olle, ball , Editura S, ucure!ti, 2BBB. &. /ragnea, /ragnea, ., Mate$Aeod Mate$Aeodores orescu, cu, S. ? /eoria s#ortului, Editura >ESA, ucure!ti, 2BB2. (. /răg /răgan an,, . ? +olei% noiuni de bază, Editura >undaţiei -omnia de Mine, ucure!ti, 2BB2. F. /răga /răgan, n, . !i cola cola'. '. ?  !e*ulamentul jocului de volei cu comentarii, ucure!ti, 2BB3. 5. >ntneanu, nu, E. ? +ol +olei. ei. 0ică 0ică encicl enciclo#e o#edie die, Editura Editura Sport$A Sport$Auris urism, m, ucure!ti, 1651.? -egulamentul jocului de volei, ucure!ti, 2BBB. 6. >.-.. 1B. L*enadi, . !i cola'. ? olei %n %nvăţămnt, Editura )lum', acău, 1665. 11. 8e'ert, M. ?  Insi*1ts and 2trate*ies for 3innin* +olle,ball , +eisure )ress, #*ampaign, Illinois, 1661. 12.. Mura"a 12 Mura"a I., Stroe Stroe Jt. ? +olei, Minister Ministerul ul Educaţi Educaţiei ei !i nvăţăm nvăţămnt ntului ului,, ucure!ti, 16(F. 13. @iculescu M. ? 0etodica #redării jocului de volei, Editura