Lev Tolstoi - Furnica Si Porumbita

CUViNT INAINTE Marele scriitor rus Lev Nikolaievici Tolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.ait o bune parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n

Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a publica1 p€ntru prima datn Prin anii 1874-

l8?5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a inclus in ele o sumedenie de istorioare $ legende din lile.atura anica luate din viala diferitelor popoare ale lumii. Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei

u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz", ,.Leul

ii

ciinele"

ti

altel€.

Pe

ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului,

vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu, Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele nai simple, apol vin ahele mai .omplicare... Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atare iabulele scurie t simple iegie de sub pana inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli.

Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in

,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (ca .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.ans io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare

ii

zilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroducea actunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncil

clc deveneau basnc .u€tti, opere de sire siariioa.e ale naretui sc.iiror. Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care rorul este caprivanr ti plin de invnFninre. Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include

in ea iniordeauna o ironie

jnl€peroare sau

un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt

ti

pe inlelesul luturor, Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna

cu o soncluzie

eu .u o norala Lev Tolsto'

.enunF la acene finalizn.i. prstrjnd doar aclirnea ti caraclerele Fersonajelor, fiind incredif,lal ca loli copiii vor rrase nlvilAninEroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali. Sinr oaneni, sinl zei, sint dobitoace, dar oricare ar ii intili$rea lor, autornl povesteqre despre €i adr.sindu * in prinul rind copiilor- De aceea poate uneori aYen inpre sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $ felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba ici, ba colo. scapara de sub masca depldatd o privire poznalA, plin; de intelisenF Aceaste particularitale a labulelor se straduig$e si o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail

()-

V}

I

q,!7>

$f ,.,'

!u M

w cA|,uI- sr rAPA

,.

$i ziua Si noaptea iapa s€ ducea in cimp, la piscut. CiL; vreme calul se ind€sruia noaptea, iar ziua ara.

Odatd" iapa ii spuse calului: De ce ari? Sd fiu in locul tdu, nu m-a[ duce la arat. O da stdpinul cu biciul, dau $i eu cu copita. A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. V5zindu-l dintr-o dati adt de inderitnic, lSnnul inhdma

-

€pa la plug.

l/, VULPEA $I COCORUL Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le ram:| inrr-o farfuiie intins6. Geaba se stradui cocorul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse t0

torul intr-o clipiti. A doua zi, cocorul o pofri pe vulpe la el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt. Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior, dar ciocul lung al cocorului il goli la repezeaH-

Z. O maimuti avea doi pui. Pe unul il iubea, pe cePUTI MAIMUTEI

l;lalt nu. intr-o zi, nilte oameni luari urmele maimufei. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el, Ie-

p;dindu-l pe cel5lalt, Puiul neiubit de mami se ascunse in hnligul pidurii, oamenii nu didurd cu ochii de el si trecurd mai departe. Maimula sxri intr-un copac, dar, grdbid cum era, izbi odrasla cu capul de un ciot aceasta muri. Dupe ce oamenii plecare, maimula iiporni se-Si caute puiul n€iubit, dar nu-I mai putu gdsi si rimase fi fdre acesta. I3

LUPUL qI VEVERITA S;rind in joacd de pe o creange pe alta, veverila c;zu drcpt pe spirarea unui lup adormit. Lupul $ri in picioare $i vru s-o manince. veverila se rugi: La$-me, lupule, sA plec.

-Lupul ii spuse: am sd te las, dar numai cu condilia se-mi - deBine, spui ce voi, veverilele, sintefi atit de vesele. ln timp ce pe mine md incollette necontenit uritul, de cite ori md uit la voi, v; vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin crengile de sus ale copacilor.

Veverila ii rdspunse: Mai intii lasi-m; se me urc in copac, iar de acolo spune, c;ci aici mi-i fricA de fine. li-oi

Lupul o Ie$, iar veverila se cafiri in copac $i de acolo ii spuse: Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu. R;utatea i1i mistuie inima. Pe cind noi sintem vesele fiindcd siniem bune $i riu nu facem nimenui.

VULTURUL, CIOARA $I CIOBANUL

O turmi de oi p4tea pe petune. Pe nea eptate, apdru un !ulrur - se prav: i din inallul cerului. inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. O cioard vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlici

de carne proaspdld: I$i spuse: .,Nu-i mare scofatd. Am se incerc $i eu, ba am sd. fac trcabd mai bund. Vulturul e un prostdnac, a luat un mielut pirpiriu, pe cind eu am si iau berbecul acela gras, de colo." Zicind asta, cioara iqi infips€ ghearele in lina miloasd a berbecului $i dedu sd-l ridice, dar geaba strddanie. Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind Veni ciobanul, i le smulse el din fne, suci gitul ciorii gi o azvirli cit colo.

DOI COCOSI $I UN VULTUR Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi. Unul din ei fiind mai puternic, il betu pe ceHlalt;i il alunge de acolo. Gdinile s€ adunare in jurul inving;torului $i prinsere a-l l5uda. Dar coco$ul vroia ca cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima sa. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei, b5tu din aripi $i cinte cu glas risunetor: Privili-md, I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se

- alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine! afld Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. ce un vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare si il duse in cuibul siu.

R

DRUMETII

Un b;trin Si un tinar mergeau pe drum. Deodad, ce sd vadi: in mijlocul drumului z;cea un sac plin cu bani. Tin;rul il ridici qi spuse: Dumnezeu m-a procopsit. -B;trinul grei: S-ar cuveni, zic, pe din dou5.

Tinirul

spuse:

Nici vorb;, ce nu l-am e;sit impreune. Eu l-am

ridicat.

Belrinul nu-i r;spunse nimic. Au mai mers citva timp impreuni. Deoda6, aud in urma lor tropot de copite ti strigetele poterei: un sac cu bani?l - Cine sea furat sperie $i spuse: Tinirul Sd nu dem de vr€o belea, bunicule, peniru - s5sili. banii Batrinul rispunse: Banii i-ai gesit tu, nu noi; ti beleaua de ase-

-

Potera il intfic; pe fl;ceu ti il duse la tirg, pentru judecal;. iar berrinulse inloarse linistir acasd.

@Eq

$OARECELE,

coco$ul- $r MoTANUL Un toricel se duse sd se plimbe. Umbl; ce umbH el prin ogradd $i se intoane la mama. vizut, mam;, doue animale. Unul era tare - Am fioros, celdlalt tare blind. Mama il intrebe: Ia spune, cum ardtau acele fiare?

-

$oricelul r;spunse: Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogradd, avea picioarele negre, moJul ro$u, ochii bulbucali, clonlul ca un cirlig. Cind am trecut p€ lingi ea, a deschis clonlul, a ridicat un picior fi a prins a rdcni alil de lare. ca nu triam unde s, ma ascund. Acesia-i coco$ul, grdi bdtrina mam;. El nu face rau- nimenui, se nu te temi de dinsul. Da' cealaltd fiarA, cum ar;ra? Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea la -soare. Avea gitul alb $i pufos, libnlel€ cenu$;i, netede, iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea uSurel din coade cind se uita la mine. BAlrina mam; spuse: Prostulule, prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul!

clee$u!_pE_rugxl_E $I YTJLPEA Un coco$ sub copac $i

de munte

ii

$edea

in

copac. Vulpea veni

spuse:

Bun gesit, coco$el frumu$el $i prieten al meu. De- cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace la picior, ca se vEd cum o mai duci. Mullumesc pentru vorba bune, respunse coco$ul

-

Vulpea

se

prefecu ce nu aude, $i spuse:

ceva, d n-aud nimic? Ai face bine, co- Zis-ai co$el frumu$el $i prieten al meu, si cobod colo-n iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbSdoud impreune, ci a$a nu te prea aud din copacul Coco$ul de munte respunse:

mi-i sA cobor in iarba. Pentru noi. Dasd- eFricd rile, cu primejdie se umblEm pe p;minl. cumva fi-i frice de mine? intreba vulpea. - Nu DacA nu de line. de ahe fiare mi-e fricd. raspunse cocolul de munre. Sint ror felul de fiare. Se nu-Ii mai fie frici, cocotel frumuSel ti priet€n- al meu, ce, uite, a apArut de curind un ucaz, precum cd se face pace pe intreg pdmintul. De acum fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele. Asta e bine, spuse cocotul de munte, c; uite, - niqte ved ciini gribind incoace. Dacd em ca inainle vreme, ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a, dar daca-i aga cum sDui. n-ai de ce le reme. 22

Auzind de ciini, vulpea ciuli urechile s-o ia din loc.

ti

se preg5ti

Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte. Doar a aperut ucazul, ciinii n-or se se atingd de tine.

- Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de $i o tuli de indad.

ucaz.

se

Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $i intilni cu un ciine gras. Lupul il intrebe: Ia spune, ciine, de unde dobinditi voi denin-

care?

ciinele rispunsei ne hrdnesc. - Oamenii se rede rreaba cd la grea muncd vA pun oamenii. - Ba deloc, rdrpunse ciinele. Tot ce avem de fecut eslf si p;zim curtea pe vreme de noaple, pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de - Numai bine? se mir; lupul. M-at tocmi numaidecit intr-o

slujbd ca a voastri, cici noui, lupilor, ne vine tare greu sd dobindim demincare.

Pni atunci, haide, spuse ciinele. Stdpinul are sd -te hrineasce gi pe tine la fel.

Lupul se bucuri de propunere Si porni impreunie cu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni. Dar cind si intre pe poart;, numai ce bigd lupul de seame ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. Il

intreb;: rositura asta. ciinele. de unde o ai? - Da' O an a|a, rSspunse ciinele. - Adice, cum a$a? - PAi a$a, de la lanl, Ztua slau legat in lanl $i - ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz. uire Atunci, rlmii sdnetoq ciine, zise lupul. Nu me - duc mai se faesc printre oameni. Chiar de-oi fi mai pufin gras, da' voi trei nber.

NAUFRAGIU

Nitte pescari mergeau cu barca. Se stirni din senin

o fununA niprasnice. Pescarii se speriare. Lepidard vislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu, se-i scape

de Ia inec. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaf tot mai departe de mal. Atunci un pescar bdtrin le spuse:

De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali, din mina - n-o visla ldsati.

4*

I.

.

ri,-.

r

.*ri,!ji.rli

SOARECELE CARE S-A TNGRASAT

Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschidturA in ea. Trecu printr-insa d gasi mincare din beltug. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca pine se umflA. Cind se lumind de ziu5, ioareceb dedu si se intoarc; acasb, dar burta umflatd nul mai lds5 sd treaci prin deschizdturd.

.3

SOARECELE $I BROASCA

Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broasca il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu de sub ap5. $oarecele dete sA o urmeze, dar inghiti lz api. cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal Fi s5-ti scape zilele.

pdfitul, - cit vbi trdi, grii

ospelie la necunosculi.

nu m-oi mai duce in

BROASCA, SOARECELE SI ULIUL Broasca Si $oarecele se sf;diri intre ei. Urcindu-se pe un muuroi, se inceierare. Un uliu care zbura pe sus, vizind ca au^uirar de el. cizu asuprale gi-i inlfaia rn gneare pe amrndol.

$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$

Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie la un soarece de rind. Acesta locuia in cimp ti ili

ospeti musafirul cu ce-i era la indemine - nitte boab€ ronde griu $i de maz;re. $oarecele cel infumurat ldi ce ronldi la ele $i spuse: De asta si arili atit de jig;rit, fiindci triiesti in sdrScie. sd vii oe la mine. ca sd vezi cum trdim noi. gi toarecele de rind veni la el. A$teptard amindoi sub dulumele pind cdzu noaptea, Oamenii cinare ti se retrasere. $oarecele cel infumurat i$i introdus€ oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in sufragerie $i amindoi se urcare pe mase. $oarecele de rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bunetef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. El spuse:

traiul nostru este s&ecdcios. Am -vinAisn dreptate, locuiesc si eu la ora$. Abia de rosti aceste cuvinte, ci masa se cutremure un om cu o luminare in min; didu buzna in sufragerie ti se porni si prindi toarecii. Abia izbutire sX

cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din dutumea.

O, nu, spuse dupe asta Soarecele de rind, tot - bun mai este lraiul nostru. De$i n-am bucate alese, dar nici spaime dintr-astea nu cunosc. 3I

MAREA, RIURILE

QT

PIRAIELE

Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita. El spuse celor din jur: bea toatd marea. - Pot Ba n-ai sd poli. - Ba o beaul Batem palma pe o mie de ruble c; -o beau ioate? A doua zi in zori, venird Ia el: Ei, ce faci, ori te duci sA bei marea, ori scoate

- de rublel mia

M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau. Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd in ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill riurile $i piraiele, si nu mai dea intr-insa, $i atunci am s-o beau.

VULTURUL $I YTJLPEA Un vultur prinse un pui d€ vulpe

in cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu

ti vru sel ducd

sil

roage sa se indure de dinsa, Vulturul s€ gindi: ,,Ce riu imi poate face ea mi€? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului. 34

Nu ajunge ea pinn acolo." $i duse puiul de vulpe in cuib, Vulpea fugi in cimpie, fdcu rost de Ia oameni de un teciune aprins.la capet ti il aduse sub pin. Tocmai vroia si dea foc pinului, dar vulturul se rugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor.

PISICA SI YIJLPEA Pisica $i vulpea se luarA cu vorba, despre cum te poli feri de ciini. Pisica spuse: Nu ma tem de ciini. deoarece cunosc un tiretlic care nu dd gre$. Vulpea rdspunse: Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce

-

36

md priveqte, cunosc taptezeci

ti

Sapte

de Siretlicuri

picteli in privinF asta. ln timp ce tiifisuiau ele a$a, aperure nitte vinStori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui. Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un $ $-aprezeci $i $apte de

copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce; citd vreme r-ulpea puse ln aplicare toate tiretlicurile g picdletile $tiu-

iti

dat nu reusi colFt acestora, te,.

si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in 37

MAIMUTA SI VULPEA Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cApetenia lor. Vulpea veni la maimulS $i

li

spuse:

De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-ii fac- un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. Yin-o si li-o aret. Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe. Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse: E ascunsd aici, ia-o singure. N-am vrul s-o

- inaintea ta. ating

MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea. Vulpea fugi in pidure, aduni toate fiarele si le-o

ariti

pe maimuld. Privili, le spuse ea, ce fel de cipetenie v-aF - N-are alesl un dram de minte, de aceea a nimerit

in

capcand,

MOTANUL CU ZURGALAI

Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau in ghearele sale. Odati s-au adunat cu tolii s; hotemotanului.

rascd cum si scape de primejdie. Au vorbil ce-au vorbit, dar nu le venea nimic mai deosebit in minte. Dar iald ca un soric€l lui cuvintul: Am $ vA spun eu cum putem sc;pa de motan. M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cind acesta se apropie de noi. Trebuie s;-i legdm la sii nitte zurgelii, care se sune tare. De fiecare dati cind motanul se va apropia de noi, zurgdldii ne-or da de veste ;i vom putea fugi Ia timp. N-ar fi rdu, spuse un toarece b;trin, numai ci -cineva trebuie sA ;i Iege zurgdlaii h gilul motanului. le-ai ginJir bine. i; ru rreaba asra $i Ii-om r;mine recunoscdtori cu toiii.

-.p

i/

LEUL qI MAGARUL se duse leul la vindtoare, qi

ii

il lui

pe migar cu

el

spuse:

Ia-o inainte prin p;dure, m;garule, $i strig; cit poti de tare, cici ai un gitlej pe cinste. Fiarele care o vor lua la fuge, speimintate de strig;tul t5u,

vor cndea in ghearele mele. A$a ti fecur5. Magarul reg€a, fiarele o rupeau lia fuga care incotro, iar leul punea gheara pe ele. Dupe vinitoare, leul spuse mdgarului: 1ie, ai strigar cum nu se poate mai bine. - Bravo atunci, mdgarul rage mereu, Iot atteptind se De fie H'.rdat de careva.

LUPUL SI VULPEA Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund; intr-o vegduni sepafi de ape. Dar in vigeund $edea o vulpe, care-$i ardt; collii li-i spuse: Se pleci de aici, locul acesta este al meu! Lupul nu s€ ldsi atras in disputd, ci spuse doar arit:

nu eram cu cr^inii pe urmele rnele, iti - Dac; aratam eu al cui esle locul acesta! dar a|a! se prea poate sA ai dreptate.

VULPEA SI LUPUL

Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. A$a cd se gindi cum sd scape de ei. Veni deci pe malul riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or, din virf, tot mai adinc in riu. Din coade, purecii prinsere a-i sAri in spinare. Arunci lrulpea iti cufund; in ap; $i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai sus pe spinare, apoi pe grumaz, apoi pe cap. Vulpea s€ cutundd Si mai adinc in riu, a9a incit la suprafala apei ii remesese numai capul. Purecii se ingramadirA toli pe botul ei. Atunci vulpea se cufundi toata in apd. Purecii sirird pe uscat, iar vulpea ieii din riu in alt loc. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi sd fac; o treabi nai bun5. El seri dintru-nceput cu capul inainte, se scufundi adinc ti remase in a$teptare pe fundul apei. Trdgea nidejdea, vezi bine, cA purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Cind ie$i insd din riu, purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai

TARANUL $I NOROCUL

la cositul pi$unii, dar adormi. 15ran ^lnUn vremea asta Norocul se preumbla prin Iume. EI se apropie de leran fi spuse: purcese

In loc sn munceasca, el doarme, iar mai tirziu n-o- se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina pe mine. O $ zic* ,,N-am noroc".

FETITA O

ST

LIBELULA

fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioare-

Ie. Tata

ii

spuse:

sint libelulele care danseazd in zori. aminti de vibraliile lor $i didu drumul

Acesrea

Fetila libelulei,

ti

$ARPELE DE CASA SI ARICIUL

Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse: GAzduiette-m;, tarpe de cas5, pentru un timp

in cuibul

tau. $arpele de casA

il gnzdui. Dar de cum inre a ciul in cuibul. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur; trai. La o vreme, $arpele ii spuse: Te-am gazduil pentru un timp, dar acuma pleacd: - Inei puii se tot inleap5 dureros in ghimpii tii.

Ariciul

pting.

rAspunse:

SA plece cine se infeapi, 47

cd eu unul nu

me

STiNCUTA $I ULCIoRUL Sdnculei i se fecu sete. Gesi un ulcior in ogradi, cu ceva ap5 pe fund. Sttncula insd nu putu ajunge la ea. Atunci se apuci se arunce in ulcior pietricele, ti arunc; atitea, incit apa se ddice pine h gura ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea. 46

PAS,{RICA O p;serice sdtea pe o creanga

nryte seminie. Pdserica ifi spuse: ,,Sn ciugulesc $i eu citeva.,.

-Z-burb pasarr.

vazu jos, in iarbd,

in iarbe, dar nimeri inlr-o phse de

_,,De_ce trebuie sA pier? se

pdserele

ti

prjns

intreb; ea. Eretii omoarA vii $i nu p;lesc nimic, iar eu imi pierd zilele

pentru un bob de s;minl5.,,

Bb.

e .\

Un fldcdia$ past€a oile fi prinse a striga, chipurile, cA vazuse un lup: - Ajutor, lupull lupul! Teranii veni.d in fugn, dar se dumerird c; fuse sera pacaLli. Fliceia;ul mai facu de doue sau de rrei ori isprava asta, dar o dati se intimpld ca lupul si dea cu adevirat ialna in oi. Flacdia$u1 siriga iar: S5rili, seriu ce a dat lupul! T;ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti nu mai venire la chemarea lui. Cit despre lup, vSzind ca nu are de cine si se leam;, sfifie toat; lurma, dupn plac.

FURNICA SI PORUMBITA Furnica veni Ia malul piriului, cdci i se fecNe o lue pe sus Si era gata se o inece. O porumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc. Vezind furnica in primejdie, ii arunci crengula in ap5. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald. in attn zi, un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi de stoara. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii ciupi dureros de picior. Acesta scipe un striget de duiere. dar. odati cu el $i sfoara Porumbila isi desficu ariDile si zbura de acolo.

sete. Un val

52

STANCUTA $I PORUMBEII O stdnculd bdgi de seami

c;

porumbeii sint bine ti zbure in hulubirie. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un porumbel de-al lo., qi o l;sari in pace. Dar stencula uit; unde se afld ti prinse a striga in graiul sau. Porumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pe fugi. Sdncula se intoarse li ai s:i, dar-stdncul;le se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea.

hriniii. Atunci i9i vopsi penele in alb

BROASCA TESTOASA qt VULTURUL Broasca l€stoasd se tot ruga de vultur se o invele si zboare. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu ise DotrivesLe, dar broasca lesloase o linea una:i bun.i. Alunci !ullurul o lua in gheare. o ridice in v;?duh ti n dedu drumul de sus. Broasca lestoasa c;zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea.

-&-

MACARUL SI CALUL

Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal. lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum. Md-

garul

ii

spune calului:

grcu imi vine, n-am s5 pot c;ra pina h - Ta.e povara asta. la $i tu mdcar o mici pafie din ea. capet Calul nu se invoi. Peste pulin megarul se prebu$i 56

b

pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete duhul. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat de mdgar, ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c;ine de sufletul meu, ce-am p6lit! Dacd il - Ar;can ajutam nacar pulin pe nngar, .nu ceram acum singur toati povara purtati de el, ba chiar $i pielea lui pe deasupra.

Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI. Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acesta incepu si se roage de dinsul, sd-i dea drumul, spunind:

Dac; ai sd me eu-un bine cindva.

iati cu zilele, am s5-Ii fac ;i JE

Leul incepu se rida, adid-cum poate un |oricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rdgetele leului, Soticelul veni indat;, roas€ funia $i ii amintesti cum ai ris de mine, fiindca nu c; am si-li poi face un bine? Acum vezi chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori pr "ingur folos.

iti

credeai

$ry

BAXA SI GAINA

g;it" ."ug in fiecare zi cite un oLr. colpodina -r5r.O. ase cd dace o va hrani mai bine. gaina ii va oua oe ooua.ori mat mulre oue. Zis $i facut. Numai ca, Ingrasrndu-se. garna nu se mai oua delo(.

'fr

6* A,u/(,t

GAINA $I OUALE DE AUR

cdina unui gospodar oua oui de aur. Rivnind se ia mult aur dintr-o datd, gospodarul tdie gaina (credea'

vezi bine, ci poarte in ea un bulgere mare de aur); dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile.

CIINELE, COCO$UL $I VULPEA Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. pe seari, cocoful adorrni inrr-un copac, iar ciinele ifi ficu culcu$ la temelia copacului, prinrre redecinite acestuia. La ceasLrl sorocir, cocosul prinse a cinra. Vulpea il auzi, veni fuga sub copac qi incepu snJ imbie sd coboare pini la ea, ca sd i dea cinstirea cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. Coco-

intii s; lrezefii portaruL, care doarme dupi - Maj porfii. zdbrelele Se-mi deschidd et poarra, g arunci Vulpea il ciute pe porrar, cercind si-t picileasci cu aceeat' gogoril;. Dar ciinele snri din culcugut sAu ti-i fecu de petrecanie.

DIHORUL

inrra la..un

li apuc; s; linsa 9l!:l Din_ limba -aramar - !' acestuja_ pila incepu sii_i picure sing-e. u_rhorut se bu-curA :i Iinse mai depane, zicindu_ri ca srngereaTa rrerul pilei. pini jri zdreti limba de roi_ se

\.\

LEUL, URSUL

SMLPEA

Leul ii ursul dedur; peste o halc; de carne Si !e luari ia cearti pentru ea. Ursul nici gind se cedeze, leul de asemenea. Se b;tur; ei cam multi$or, pin; cind, sleiii de puteri, cezrirS cu boturile in lSrini. Vulpea zeri carnea care z;cea inire ei, iti infipse collii in ea $i, pe-aici fi-i drurnul!

LUPUL $I BATRiNA

Un lup fl;mind urnbla dupl pradi. La marginea satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul unei betrine care spunea: Dacn nu contenetli cu plinsul, am sd te dau la -lup.

{ /

Lupul nu plece nai departe, ci se puse pe atteptat s(} dea plodul figiduit. Attepte pini cdzu intunericul, $; iar o auzi pe bitrini spunind: Nu mai plinge, pui$or, c; nu te dau la tup. Daca o veni lupul, ii punem pielea n b51' Lupul iti zise:,,Se vede lreaba c; pe arcr una se spune $i alla se face", Si pleca din acel sat.

s; i

LIBELULA $I FURNICILE

In toarnn;" griul adunat de furnici prinzind umeil scoaserd la uscat, O libeluld fldmindd le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe. Furnicile ii spuzea16, aceslea sere:

Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele? Libelula rdspunse: N-am avut timp: am cintat toat; vara. -Furnicile riserd qi greid ata: Dace vara ai cintat, iarna pun'te pe jucat!

-

BROASCA

qI LEUL

Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o fiard mare scoate asemenea recnete. Zebovi pulin pe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea. Leul o strivi cu laba $i

-

zis€:

Ce pocitanie micA, da' m-a bdgat in.speriefi!

ffa LUPUL $l COCORUL I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum din sirlei. Il chema pe cocor ti ij spuse: cocorule, ai gitul lung- vir;-mi ciocul in - ti[a,scoate gitlej osul de acolo. Am sd le rispldlesc. Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului, scoarse osul

li

spuse:

D5-mi resphta fngeduitd. -Lupul clanleni din colli $i-i rispunse:

Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am li l-ai virit intre collii mei?

scurrat de cap cind

LUCRATOARELE St COCO$UL Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap

le punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii de zi. Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari se se scoale a$a devrem€ ti se gindire s;-i ia viala cocotului, ca sd n-o trezeasce pe sldpina. Ficnr6 intocmai, numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se sa nu doarmi mai muh decit trebuie. st;Dina Ie Si

scula Si mai devreme D€ lucrdfoare.

CiINELE sI UMBRA sA Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat riu, cu o bucat; de carne in gurd. Vizindu-$i chipul oglindit in ape, crezu ce-i un alt ciine cu alrd bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul amegitor pieri, dar pieri dusi de valuri $i bucata de peste

Astfel, ramase

li f;r;

carnea ce-o avusese.

CERBUL $I PUIUL DE CERB

Puiul de c€rb il intrebi odaii pe p;rintele siu: T;icul;, egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii, ba mai ai ;i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi. De ce alunci li-e a$a frici de ciini? 74

.",,/ t -t

i{,*.st b w,

Cerbul se puse pe ris $i rdspunse: b:iele. Numai ca - Ai dreptate, inlinpl;: de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l;rrind. n-apuc sd mi gindesc la toate astea, fiindce me pomenesc zvinlind pdminlul in fugA. 75

VULPEA qI STRUGURII Vulpea v;zu nitte struguri frumo$i, dali in pirg $i tor chitea cum si s€ infrupte dinrr-intii. Multe vreme ppei ea sub butuc, dar nu izburi se ajungi la ei. Ca sA-ti inebule ciuda. zise: Sint inci acri.

-

GAINA $I NINDUNICA O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucri le cloceasctr. Vdzind-o ce face, o rindunicd ii

sA

spuse:

minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-or - N-ai crette mai miricei, pe tine te-or obijdui mai inrii.

MiGARUL iN PIELE DE LEU Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea crezu cA-i un leu adevdrat. Oamenii li vitele o luare b fugn. Dar prinse a bate vintul, pielea fluturn seliind intr-o parte si il dndu de gol pe megar. Oamenii se intoarsert si il ciomigire zdravin.

-,rgx,,. "_*F.

\.ITICULTORUL

$l

FECTOR

lt

SAI

Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu in vie. Cind ajunse pe patul mo4ii, ii chem; la el fi le spuse: Dupi ce o se mor, copii, sA ceutali in vie, ceci munca

am- ascuns ceva acolo.

Fe.iorii se gindira cr-r rorba de o .omoaji. dupi ce pdrinrele lor inchise ochii, se apucari sd)i sape in vie. Comoara n-o gdsir;, dar pAmintul l-au sapat atit de bine, incir via incepu sd dea rod mutl rnai bogat. gi se imbogifirA cu rolij.

YULPEA $I TAPUL Tapului i se fecu sete. El cobori sub un mal abrupt,

la izvor, $i se addp, pine se ingreuie de tot. Dind sI iasi de sub mal, nici ce mai puiu. gi incepu s; behdie. Vulpea il vnzu +i spuse: A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r in -barbe, te-ai fi gindit inainte de-a cobori, cum ai st ieti de acolo.

8l

cocoR $r BARZA Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri, pentru a{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le c5lcau in picioare. In plasi nimerirh cilva coco , dar $i o barzA deolalt! cu ei. Barza ii spuse tdranului:

Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor, ci barz;. Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi, am cuibul chiar pe casa perintelui rau.'Pind ti dupe penele mel€ poli vedea cd nu sint cocor.

Tiranul respunse: Cu cocorii te-am prins, cu ei odati am sd-li

fac- de Detrecanie.

PESCARUL $I PEq'TI$ORUL Un pescar prinse un pe$titor. Acesta ii spuse: De-mi drumul inapoi in balt;, pescarule, doar vezi cit de pricijit sint. N-ai se tragi nici un folos de pe urma mea. Dac; imi dai drumul, am se cresc mare, iar cind m; vei prinde iar folosul va fi pe masura.

-

Pescarul rbspunse:

N-are minte acela care a$teapti numai folos

mare, pe cel mic sceptudu-l din min;.

4\, td t{ .*K

:,

I

IEPURII SI BROASTELE Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui care mai de care: Pierzania ni se trage $i de la om, ti de la ciini, de Ia \Llturi, ii de la felurite ahe fiare. Mai bine $i se termindm odatd cu viala, decir sA ne chinuim ti sA tor rriim cu frica-n \in. Haided sa ne inecam cu IoI t $i o pornird lopeind spre lac, hotirili sa-$i pune capAt zilelor. Auzindu-i pe iepuri venind, broa$rele se aruncare bildibic cu toatele in ape. Atunci unul din iepuri grei: Ia opriFva, frarilor! Sd mai zebovim cu inecarul.- Viata broattelor, dup; curn vedeli, e mal rea decil a noastra, de vreme ce se tem de noi.

TATAL $I FECIORII Un iali porunci feciorilor sai se tr;iascb in bune inlelegere, dar ei nu-i dedeau ascultare. Aiunci le cefu $-i aduce un lirn Si le spuse: RupelFll Se tot sraduird feciorii, dar nul puturd rupe. Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una Feciorii frinser; cu u$urinF nuielele. Arunci tata Ie spuse: Asa va fi ti cu voi: daci veli r;i in bunA intelegere, nimeni nu v; va putea fringe vreodatd. Daca insi v; veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF, oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.

VULPEA Vulpea nimeri intr-o capcan;, se smulse din ea $i rdmase fIr; coadd. V;zind una ca asta, incepu si se gindeasd cum se scape de ru$ine. Aduni loate suralele ti incerc; se le holerasce sa-Si taie $i ele Coada, le spuse ea, nu ne este de nici o trebuinF; e o greutate de prisos pe care o tot c;r;m dupa noi. Una dintre vulpi raspunse: Hm, n-ai spune tu asta dac; nu erai bearce! Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo.

\F

is1.,

,iiil:

ili ,.

inlli'

TINTARUL $T LEUL Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei crezi cu adeverat cd esri mai tare decit - oare mine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea asta fac se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii

-

90

muierele cind se iau in t;rbacd cu b;rbatul. Eu sint mai tare ca line vrei, iefi la lupte dreapt6,

fi

c;

le-a$tep(!

$i linlarul, trimbilind

vireje{te, se ndpusri asupra leului $i se po.ni sal intepe in nas Si in pdrlile descoperife ale felcilor. Leul se bitu cu labele peste bot, infipse ghea.ele in obraz, zdrelindu-l Si insingerindu-1, I'iIa cind (dzu la p;mrnr. sirr)ir de pureri. Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo. D"r. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen. care. sarind asupra-i, se apuci se I sugd de singe. Tinlarul

)i

Poftim, am biru;t o fiard cumplitS cum e leul acum m; di gara un licdlos de pnianjenl

CiINELE sI LUPUL Ciinele adormi in fala fortii c