Lernen Sie Deutsch Sprechen

LIMBA GERMANĂ Reguli gramaticale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

a Comparativul se formează adăugând er la er  la pozitiv. La majoritatea a, o , u devin ä, ö, ü a Din adjective se formează substantive adăugând -e; -e ; a, o , u devin ä, ö , ü; fiind de genul feminin a După wenig , viel, viel, nichts, nichts , etwas adjectivele se substantivizează de genul neutru a los sau frei la sfârşitul unui adjectiv înseamnă fără  Adve rbele de d e timp se s e pun inaintea inainte a celorlalte celor lalte ad  Adverbele f  O vocală urmată de două consoane se pronunţă scurt s Toate substantivele se scriu cu literă mare s Toate verbele devin substantive punând das şi scrise cu literă mare s Starea pe loc se redă în vorbire cu cazul dativ, dativ , iar mişcarea cu acuzativul s Intrarea în toate spaţiile foloseşte in s Referința la un spațiu vertical folosește an s Referința la un spațiu orizontal folosește auf  s Femininul se formează punând - in la masculin s La plural toate substantivele au die s La plural majoritatea femininelor primesc -en s La plural majoritatea masculinelor primesc -e. -e . A, o, u devin ä, ö, ü s La plural majoritatea neutrelor primesc -er . A, o , u devin ä, ö , ü s Dacă substantivele au formă de plural ramân n eschimbate s La dativ plural toate substantivele primesc -en s Pentru localități , țări, țări , continente starea pe loc se redă cu in, in , iar mișcarea cu nach s După haben se pune întotdeauna acuzativ s După sein se pune întotdeauna nominativ s După verbul mögen se folosește acuzativul și nu se pune zu s Kein neagă numai substantivele care n-au articol sau sunt însoțite de ein, ein , eine, eine , ein s Diminutivele se formează adăugând -chen sau -lein la substantivul de bază si sunt de genul neutru s Diminutivele au umlaut dacă substantivul de bază are a, o, u s Substantivele provenite din adjective sau participii păstrează declinarea avută iniţial p Pentru persoane starea pe loc se redă cu bei, bei , iar mișcarea cu zu. zu . Ambele cer  dativul p Pentru oră se folosește um, um , iar pentru dată se folosește am do ilea verb ve rb din propoziţie propo ziţie se pune la sfârşit sfârş it precedat prece dat de zu v  Al doilea  În propoziţia pro poziţia enunţiativă enun ţiativă predica p redicatul tul stă întotdea în totdeauna una pe p e locul locu l doi v pro poziţia secundară secun dară predica p redicatul tul stă pe p e ultimul ultim ul loc v  În propoziţia v Verbul können exprimă posibilitatea fizică și intelectuală și permisiunea . Nu permite zu v Verbele care încep cu be- nu primesc ge- la participiu v Verbele care se termină în -ieren nu primesc ge- la participiu v Verbul la participiu respecta regula celui de-al doilea verb din propoziție v La perfectul compus se conjugă doar verbul haben , participiul având aceeași forma la toate persoanele v La imperfect conjugarea se face ținând cont de persoana I sg v La imperfect persoanele I si a III-a au aceeași conjugare sein v Toate verbele de mișcare și de trecere dintr-o stare în alta se conjugă la perfectul compus cu v particula be- înaintea unor verbe le transformă în verbe tranzitive  În propoziția pro poziția principală princip ală (la prezent preze nt și imperfect) imp erfect) particula p articula separabilă separ abilă a verbelor verbe lor trece trec e la sfârșitul sfâ rșitul propozi p ropoziției; ției; în v propoziția secundară particula nu se desparte de verb v Wessen nu este urmat de verb ci de obiectul la care se face referință v La imperativ verbele păstrează umlaut doar dacă-l au în rădăcină v Majoritatea verbelor la persoanele II și III sg. sg . primesc umlaut v Expresia bitten um substituie verbul din propoziţie v de la participiul verbului se formează substantive v perfectul compus al verbelor de mişcare cu complement direct se face întotdeauna cu haben v după verbele senzoriale nu se pune zu, zu , iar al doilea verb stă la infinitiv, infinitiv , nu la gerunziu

50 v Infinitivul dublu - când participiul unui verb modal sau senzorial întâlneşte u n infinitiv se transformă şi el în infinitiv 51 52 53 54 55 56

v verbele poziţionale de mişcare sunt cu Ac şi răspund la întrebarea wohin v verbele poziţionale de stare sunt cu D şi răspund la întrebarea wo v verbele tranzitive (cu complement direct) au şi pasiv pr  Reflexivul la persoana a III-a sg. și pl. este sich pr  Cuvintele interogative când nu sunt într-o propoziție interogativă introduc propoziții secundare pr  Denn este singura prepoziţie care nu introduce secundară Abrevieri u .a u nd an dere z .B . zum Beispiel u.s.w. und so weiter  bzgw. bzgw. bezie beziehun hungs gswei weise se V gl. V e r g le ic h

Traducere şi altele de exemplu şi aşa mai departe respectiv comparaţie 1

Reguli fonetice. Sintaxa Acțiunea

N

G

D

Ak w er  wessen w em w en

cine? al.....ale al.....ale cui? cui?  pe cine? cin e? , ce ?

stare pe loc mișcare spre stare pe loc la spațiu vertical mișcare spre stare pe loc pe spațiu orizontal mișcare pe stare pe loc la persoane mișcare spre, de la stare pe loc la poștă, gară, piață, provincie mișcare spre, de la stare pe loc la ape ap e mișcare spre, de la stare pe loc la munte mișcare spre, de la stare pe loc în localități, țări, continente mișcare spre acum... de... perioade de timp  întreg  într egii spațiu

in an auf  bei be i zu auf  an in in nach vor  seit art. ganz(en/e)

prepoziţii verbe

expresii

bei be i an in in

Genitiv N G

D

Ak

s ta tt w ä re n d w ege n sich errinern sich freuen . . . w ü r d ig a n ... S te lle a u f G ru n d d a s G e füh l e in T e il im N a m e n s ic h e r

î n lo c u l î n t im p u l d in c a u za a-şi aminti de a se bucura de d emn de în lo c u l... p e /în b a za s e n tim e n tu l d e o p a rte d in î n n u m e le s ig u r d e a fi cel mai priceput (tobă)  în în o n o a re a

tüchtig und erfahren in allen Fragen... sein zu E h re n

Dativ Acțiunea

prepoziţii

ä ch ei eu ie ig (f(fin a l)  j ö s s ch sp ß s t (in iţ ) ts c h ü v w y z

C itit e h ae oi i~ ( i lu n g ) ih i eo z ş şp s şt ci iu f  v iu ţ 

 perio adă

părţi fenomene ale naturii naturii pentru cer  concediu, stare pe loc la vacanţă, mișcare serviciu pentru radio, TV

Acțiunea

S c r is

N

G

D

...g e g e n ü b e r a us a ußer b ei d an k m it n ach s e it

Ak v iza v i, fa ţă d e d in în a f a ră d e la d a to rită cu du pă d e , d in , d e l a

2

Prepoziții a n +d e m am in + d e m im zu +d e m zu m b e i+ d e m

b e im

Reguli fonetice. Sintaxa Acțiunea prepoziţii

N

G

D

vo n v o rb e i a n w eh zu a b h än g e n v o n a nkom me n b e e in d r u c k e n v o n b e s te h e n a u s b e w e g e n zu b lä t t e r n i n

d e , d e la p e lâ n g ă vai la a d e p in d e d e a a ju n g e , a s o s i a i m p r e s io n a d e a c o n s t a d in a d e te rm in a la a ră s f o i a aduce în stare să, a face să a in v ita la a s e sp e ria d e a p o v e s ti d e s p re a fla ta a u rm a , a u rm ă ri a în tre b a d e (s p re ) a p lă c e a a a p a rţin e a f a c e p a r t e d in a cre d e a fe licita a a ju ta a ajuta la a a u zi d e a lă m u ri

bringen zu e in la d e n z u e rs c h re c k e n v o r e r z ä h le n v o n f la t t i e r e n f o lg e n f ra g e n n a c h g e fa lle n g e h ö re n g e h ö re n zu g la u b e n g r a t u l ie r e n h e lfe n helfen bei h ö re n v o n k la r m a c h e n l e id e n a n m a n g e ln a n m iß fa lle n verbe

Ak

a s u f e ri d e a d u c e lip să d e a d is p l ă c e a

m iß t r a u e n

a n u a v e a în c re d e re

n a c h s c h la g e n in passen zu r a te n re d e n v o n se hne n nach s ic h b e w a h r e n v o r

a că u ta în a se po trivi cu a s fă tu i a v o rb i d e a -i f i d o r d e a s e f e ri d e a se bucura de ceva

sich freuen an

 pre zen t 

s ic h h e r g e b e n z u s ic h n ä h e r n s ic h v o rs te lle n sich verabschieden von vo n s p re c h e n v o n s t e ig e n a u s

a s e p r e t a la a s e a p ro p ia d e a -ş i în c h ip u i a-şi lua rămas bun de la a v o rb i d e a co b o rî   a căuta ceva pentru

suchen nach

viitor 

te iln e h m e n a n

a lu a p a rte la a vorbi la telefon cu a a v e a în c re d e re în a v is a la a s e ră z g â n d i a c o n v in g e d e a c e re a s e r ă n i la a s e p r ic e p e la a a v e a în c re d e re în

telefonieren mit tra u e n trä u m e n v o n ü b e r le g e n ü b e rz e u g e n v o n v e r la n g e n v o n v e r le t z e n a n v e rs te h e n v o n v e rtra u e n

3

Reguli fonetice. Sintaxa Acțiunea

verbe

N

G

v o rb e if a h r e n a n v o rb e ig e h e n a n v o rb e ik o m m e n b e i w id e r s p r e c h e n wissen von zu se h e n zw e ife ln a n . . . z u l ie b e  Angs  An gstt vo r a rm a n

D

Ak a t r e c e p e lâ n g ă a t r e c e p e lâ n g ă a t r e c e p e la a c o n t r a z ic e a şti ceva despre a p riv i, a se u ita la a s e în d o i d e d e d ra g u l... frică fric ă de de să ra c în din dragoste pentru excurs exc ursie ie la o cu p a t c u în c re d e re a în

f ă ră a rt

aus Liebe zu

expresii

 Ausflu  Au sflu g nac n achh b e s c h äftig t m it d a s V e rtra u e n z u die Kritik üben an d ie R e d e s e in v o n d ie S e h n su ch t n a c h einen Vorteil ziehen aus au s E rfo lg b e i G e fa lle n fin d e n a n im s ta n d e z u L ust a n n ah e an r e ic h a n s c h u ld i /s c h u ld a n T e iln a h m e a n w e it vo n zu frie d e n m it

Acțiunea

a critica pe a fi v o rb a d e d o ru l d e a trage/avea un avantaj din s u c c e s în a g ă s i p lă c e r e î n în s ta re s ă p o f tă d e a p ro a p e d e b o g a t în v in o v a t d e p a rticip a re la d e p a rte d e m u lţu m it d e

f ă ră a rt

Acuzativ N G

D

Ak

b is

p ână prep de misc

bis prepoziţii

verbe

d u rc h f ür g eg en o hn e übe r um a c h te n a u f a n ru f e n a nseh en a n tw o rte n a u f a u fp a s se n a u f b e zw e ife ln b itte n u m d e n ke n a n e r r e ic h e n e rw a rte n g e h e n d u rc h

până p r in p e n tru îm p o triva f ă ră d e s p re în ju ru l a fi a te n t la a suna a p riv i, a se u ita la a r ă s p u n d e la a fi a te n t la a s e în d o i d e a ru g a s ă a g â n d i la a a ju n g e a a ş te p ta a tre c e p rin

prep de misc

gelangen g la u b e n a n h o ff e n a u f

a ajunge la a c r e d e în a s p e r a la / î n a lupta pentru a

kämpfen für 

menţine ceva existent 

4

Reguli fonetice. Sintaxa Acțiunea

N

G

D

Ak a lupta pentru a

kämpfen um

obţine ceva

kennenlernen

a face cunoştinţă cu

lossein loswerden missen reden über sich ärgern über

a scăpa de a scăpa de a duce lipsa a vorbi despre a se supăra pe

sich bemühen um

a-şi da silinţa pentru a candida, a concura, a solicita un post  a se referi la a-şi aminti de a se bucura de ceva viitor , a aştepta cu plăcere a se bucura de ceva

sich bewerben um sich beziehen auf sich erinnern an sich freuen auf  verbe

sich freuen über 

trecut, ceea ce deja ai 

sich gewöhnen an sich interessieren für 

a se obişnui cu a se interesa de a-şi face g riji din cauza a se îndrăgosti de a se adresa a se mira de a învinge pe a avea grijă de a vorbi despre a urca a renunţa la a îngriji a aştepta pe a se împotrivi a se îndrepta către a se îndrepta către poftă de

sich sorgen um

expresii

sich verlieben in sich wenden an sich wundern über siegen über sorgen für sprechen über steigen in verzichten auf warten warten auf widersetzen zufahren auf zugehen auf  Appetit auf/an auf der  Durchreise das Recht auf der Ärger über die Hoffnung auf es folgt es gibt Kenntnis an

prep de misc

dreptul la supărarea pe speranţa în urmează există cunoştinţă de prep de misc

mit Aussicht schade um wie komme ich

prepoziţii

Acțiunea hinter neben über unter vor zwischen

 în trecere spre

cu vedere la păcat de cum ajung la

Dativ + Acuzativ N G

D

Ak în spatele lângă

deasupra, peste sub în faţa între 5

Reguli fonetice. Sintaxa verbe

expresii

Acțiunea halten an halten an schmerzen an art. Stock

N

G

D

Ak a opri în a ţine la a durea la etajul

6

Substantivul    l   u   t    l    â   r   o   ă   c    t    i    t   r   o    A   h    l    t   u   â   r    l   o   ă    t   c   o    i    t   r    h    A   e   n

  n    i   e    K

N G D Ak N G D Ak N G D Ak

M der des dem den M ein eines einem einen M kein keines keinem keinen

Cazurile F die der der die F eine einer einer eine F keine keiner keiner keine

N das des dem das N ein eines einem ein N kein keines keinem kein

Plural die der   den die

Plural keine keiner keinen keine

Regulile declinării Regula Exemple sg. pl. sg. pl. - majoritatea masculinelor  die Freunde der Freund N der Freunde des Freund es G -(e)s -(e)n dem Freund den Freunde n D die Freunde den Freund Ak - masculine terminate in -e la sg sau -en la pl. die Jung en der Jung e -en M N der Mensch die Mensch en der Jung en des Jung en -en -en G des Mensch en der Mensch en den Jung en dem Jung en -en -en D dem Mensch en den Mensch en die Jung en den Jung en -en Ak -en den Mensch en die Mensch en die Frauen die Frau N der Frauen der Frau G F den Frauen -(e)n der Frau D die Frauen die Frau Ak die Kinder  das Kind N der Kinder  des Kind es G -(e)s N den Kinder n -(e)n dem Kind D die Kinder  das Kind Ak

  n   z   e   a    G    C

7

Adjectivul Declinările (adjectivul precede substantivul) M F N    l    t N   u -e    l    â   r   o   ă -en   c   t G    i    t   r   o D -en    A   h -e -en Ak M F N    l    t    â   u -er -e -es    l   r N   o   ă    t -en   c   o G    i    t   r    h -en D    A   e   n -en -e -es Ak    l M F N   o   c -er -e -es N    i    t   r -en -er -en G   a    ă   r -em -er -em D    ă    F Ak -en -e -es M F N -er -e -es N   n    i -en G   e    K -en D -en -e -es Ak M F N   e   v    i -er -e -es   m  s N   u   e -en   n   s G   o   o   r -en D    P   p -en -e -es Ak

Gradele de comparație Plural -en -en -en -en

Pozitivul Comparativul Superlativul

(~)-er  der/die/das (~)-(e)ste am (~)-(e)sten

Excepții gut

Plural -e -er   -en -e Plural -en -en -en -en Plural -en -en -en -en

8

gut Pozitivul Comparativul besser  Superlativul am besten viel viel Pozitivul Comparativul mehr  Superlativul am meisten gern gern Pozitivul Comparativul lieber  am liebsten Superlativul bald bald Pozitivul Comparativul eher  Superlativul am ehesten

Numeralul Numeralul cardinal 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 40 50 60 70 80 90 100 101 110 200 1000 1007 10000 100000 1000000

eins zwei drei vier  fünf  sechs sieben acht neun zehn elf  zwölf  dreizehn vierzehn fünfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig einundzwanzig zweiundzwanzig dreiundzwanzig vierundzwanzig fünfundzwanzig sechsundzwanzig siebenundzwanzig achtundzwanzig neunundzwanzig dreißig vierzig fünfzig sechzig siebzig achtzig neunzig hundert hunderteins hundertzehn zweihundert tausend tausendsieben zehntausend hunderttausend eine Milion

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 40. 50. 60. 70. 80. 90. 100. 101. 110. 200. 1000. 1007. 10000. 100000.

Numeralul ordinal (nc+ te, nc