Lectii Pian

GAMA Un_9ir 49 q?Pt" sunete care trmeazl. unul dupl altul,'ln urcare sau ln coborire, lncheindu-secu un al optulea; octava celui dintii, se numegte gamd. Am intirziat intenf-ionai stu-diul gamelor la pian pentru ca elevul sEfie mai intii stipin pe elementele tehnice de bazb de care are nevoie 1a r-ealizareacorecti a-gamilor: miScareqSi egalizareacelor cin'ci digete, mtgcarei titeriii a d.egetuluiunw si miscaread,ed,eplasarea miinii d,e.asupra acesiui digit, /recum 9i miscarea lairal,i tiberd a bratelor. Abia acum :otmeazl' s[. cunoasci uizual cLaviaturl notdle cire fiecare gamd ("u .pe "otritituiu sau negre), folosind in acelagi timp o digitafie justl "tap"'.t|. Sunetele care alcituiesc gama se fil:mesc lre?te. In cadrul gamei, Iiecare treaptl are un ro1 bine stabilit 9i poartL o denunrire speciall: Treapta I

Tonicd

Treapta II

:

Su|ratonicd.

Treapta III

:

Mediantd

Treapta IV

:

Subd,ominant,i

Treapta V

:

Dominantd

Treapta Vf

:

Su|rad,orninantd

Treapta VII Sensibild I, IV gi V se_numesctrepte principal,e |iindcL au funcliuni importante in ganri. Treptele Treptele ll. ftl, \|I gi VII se nimeJc treite secund,are. Gama care are cinci tonuri gi doud.semitonuri (intre treptele III-IV

9i VII-VI[)

se ntmegte garnd m,ajord.

GAMADO MAJOR

Gama d,o nrajor are toate sunetele naturale.

ra o re a

t

mrn a stin9a

miha siinga 1

dlt

e '

I|r

-

-"--

-

-

r

-;---.-..-.--.-.----..-

i

m4czre ooduletoare -lmiotim ci bsqr:i tfebuie si fzci o acestora peste degetul mare.

Ia trcccrcr d€GfiIri

'ra,rc F

sd' dtr|E

t

EXERCITIIPENTRUMI$CAREAPROGRESIVA

O mi;care progresiu,i.intewine atunci cind figurile tehnice sint asttel alcituite, incit mina este neroiti si-9i schimbe me'reri pozigia normali 1n Pl

L .;=>

a I ernpo

6"5

-==-__;

irtre-q pasajul c te

^te

deasupracifra 8, urmati. de o linie lunctatl, se r-a cinta c,t o oriat'i ry.ii ::::,

Joc bulgirest..

:{: -__-;

GAMAFA }IAJOR M

IV

V

VI \4I \4II

Studiu

153

-_-.--_,l tl

) a-

-.-l +

rJ

. ?entru a obline claritate gi egalitate in miyarea degetelor, se va exersa la inceput intr-un tempo mai rar. ,.umirindu-se precizia in articularea degetelor, apoi se'a trec-e treptat la tempoul inifia.i.

GAMELEITINORE

:

t

genteminore satt gam< relative Gamele care se formeaza pe treapta vI a ganrelor majore se n:u:rrresc nelo.dic.e armonice natufal,e, ' . .. 9i Gamele minore se preziniE sub irei aspecte: Gama minord. natrliala contine aceleagisunete ca 9i gama majori a cirei relativl este. fel un interval de securdl in acest (sensibiia) formindu-se , ii".pt VIi alteratl suiiorGama minori armo"i"a "i" Eeritl iltre treptele VI 9i \ltl. garla Gama minorI melodici are treptele VI gi VII alterate suitor, in urcare, iar ln coborire este identici cu ninor! uatura16. Din aceste trei variante ale gamelor minore, cea mai folosit[ este gama minorl armonici.

GAMALA MINOR Rela.tiva Eafrei. do major este gama ,4 mlnor'

Gama/a minorarmonic

sruDII $I PIESEIn CAUALA MIN0R Melodie

l5A

I

I

:----------

-

?t^? 7

it

TII.

r-l_l

u p-

^

??

3.

t

A'

4

h+

155

1

I?J\

-.---'-*

l-

-.-

4

il

27

-j'--*

AT

,r

z1

Johann Philipp Kirnlerger (I72r - tf83't zl -

5

GA}TAMI MINOR Rel.ativa gamei sol major este gama mi mitor.

Gamarni mrnararm0nic m Iv

v

tr

\T !1ll

S rl T

S

Ad" ,

P81

Amintiridin copil[rie

A. F. Goedicke (r87?- 195;)

.;;

GAMARE MINOR Relativa gamei fa major este gama re minor.

Gamare frrinorarmonic r r ltr w v Y_-14vI[

Aria Andantino

158

d-

Henry Purcel ( 1659- l69s)

s -2 --1 -. . , . r1 , (1 6 5 9 -1 6 9 5

grazioso -.2

t ?2

I

fr.+ hz

.

id3

r-

.a 1X>

3

41.2

3

a l zs

-rt 4

I

2

\zg

5' 1

2

42tl

CU}IIINILEALTERTATNE EXERCITII llolto allegretto

dim. |

;

-'g43 g lblvll!r. \

I

\

I

i

\ ar, I

E\ERrlfiI RITIIICE Allegreilo

Georg Friedrich Haenoe. (16 8 5 , 1 ? 5 9 )

I

I

Carl Czerny ( 1791- 1857)'

(

161

I

\ I

I

I

PEDALA pedala se folosegte pentru prelungirea snnetelor clrora 1e impriml o cantabilitate sporitl 9i. o mai,mare bo.gttie -s[ sune chiar gi dupi ci degetele aa prrisit clapele prin folosirea pi a"r"i irot. siu acorclul cintat continul timbJa. atacate, atita vreme cit piciorul apasl pedala. ritmicI a,.gic-ier- d9r Pedalizarea soliciti rlin partea pianistului o atenfie 9i o pecizie deosebitl, independen]a modificirile tle precum 9i controlul auditiv ce1 mai concentrat, pertru ca eieiui sa-gi dea seama de-la inc6put de ii-bru ce apar prin Pedalizare. bozitia iustd a piciorului Exercitiile rle peaatrrar!'se vor incepe fdrl qian.. Elerrrl trebrrie s6-gi -insugeasci fti timpul execufiei pe pe?lall. ficiotutui iplicati oe oedal4. cd.lciiul trebuind .ai"i""ii"" .piiiiiti p" poi*, i";;G nu o apasl. qi at'nci cind ;i.{;i;;-ii tilut permanent in conta6t iu pedali, chiar a9a 9i la invifarea pedalei DuDA cum ln cintatul la pian se urmerette intlependenla miinilor 9i .a.d.eg9f9f9r,-toJ pe cla-

pi"iotitui fati de ;iiiarea degetelor

nariTiaiii'i'n;-J;;i.tti"'.4iorirr"r trebuie!6 se urmr"reascr

riaturl. --Deocamtlat6, vom invlla trei modtri de ped'li"are: 1. Peilala' simulfani,' care se aplicl codconiteat 'irr atacul sunetului'

fie unite o seriede acordurisar sunetea'l r"-""* 2. pedataaeuttrzterei'#re? f;i;;d.;-"pl;;i , .rt" "l "ria ilu1fr ce a fost luat acordulurmiimediat elib"ta s" ti"g"t"r"i 1,"a"rt ci:or leeatoru s-arputeat""l;;;r;;i;; tor. cari este consolidat cu o noul pedalizare' ' 3. Peitala sincopatd, ln care pedala se apase sincopat'

ln general,tr p.a.u.r.,"-Ti'"tr"i"ir9]#iGa"r"i

"".r"i1iil"

[J" t"t atit ) care_ilcaractetizeazipe adereraml al gindirii 9i al voingeicreatoateartistice(< kiinstleriscber ginditea gi simlirea pianistului, ca gi cind intreaga lui interpret. Migcitile miinii trebuie si fie in armonie cu tringi . at participa la cintat. Aotomatlzarear4igcirilor degetelot merge mai ugot daci elevul intte timp. a memotizat tttelodit pieseiDe aceea,memorizrtet notelot se iace intii auditiu gi abia in utmi se cintl la pia:t. Ea' se va face in mod cctit, \rmdrind. in mic tendin;ele de direQiea liniei nelodicesau mergind de Ia o pdvire de ansamblu a intregului inspte detaliu. '' Dripi ce elevul a reugit sA cinte din memorie piesa la pian, ptocedind merett frtzi. cu frazl, el r-e deschidedin cind in cind notele pentru a controla daci nu s-au strecurat inexactitlgi. In etapaa dala de lacra, cind pianistul estein stare si cinte curgitor gi cu o buni sonoritate, se poate miri 9i ' viteza (daci este cazul)Pentru o mai mare siuurangi a cintatului qi pentru obginerea vitezei, in cazul cind ar fi vorba de pasaie mai qrele din punct de vedere tehnic, se poate utiliza sr metoda translormdrilor ritmice. PL o'trEaptit suDerioa;I de dezvoltare pianisticl unii virtuozi folosesc in anumite cazuri transformlri meloilice si'chiar transformiri ale st]ucturii armottice (F. Busoni), ca mijloc de a-gi pro-oln" tehnica qi sigurangaexecu[iei. Nu trebuie insi uitat cI pe primul plan rdmine totdeauna . dezadluirea conlitlutului de idei Si serttimente. Pi.r" se va cinta apoi in diferite maniere tehnice (rtaccatl, Iegato,nan legato etc.) ot drfeite nun\e diultice, eventual transbinindu-seexercigiul, cu ajutorul imaginagieiauditive a elevului, gi in alte tznalit,iti. a doua etape, pianistul trece la faqa fnald a, strdierii. Tot ce a studiat minuOupL terminarea'acestei pinl acum in miqcarelentl, il va cinta in tempoul normal, aptofundind gi dezvoltind inagineamulicak. tios Este foatte irnportant sI nu lislm fi6i6d4ti. un copil si cinte piese pe cate nu le poate inlelege, nu l. po"t. inagina. 55,nu uitim insi c[ problemr- interprettirii flu se pune decit dupl ce pianistul este stlPin p. depdhdeiile motoare. Eliberarea congtiinlei de dificultlqile tehnice asiguri o mai bunl concentrarea acesteiaasupta conceptiei artistice. lnainie de e*^i-t.n sao de concert, pianistul vt evita si cinte mult, aceastapentru a-qi putea plstra in:reaga prospefime emolionall.