Leacuri Din Farfurie - Vol II - Searchable

Biblioteca “Formula AS”

LEACURI MN FARFURIE

V o lu m u l î î

Retete desănătate cualimente

în seria Biblioteca ‘‘Formula AS” au apărut: ® Străbunica ştie tot 3

®Leacuri de sănătate (volumele 1 - 5 ) ®Leacuri dmfatfitrie Reţete desănătate cufructe şi legume © Leacuri dinfatfarie Reţete desănătate cu alimente (M ulţum iri colegilor, colaboratorilor şi citiîorilor noştri, care au p a rticip a t p rin inform aţii si texte, la alcătuirea acestor publicaţii din “Biblioteca Form ula A S ”)

Publicaţie editată de

SC Cosânzeana Edit Pres SRL D T P : Carm en M urgăşanu Ilu s tra ţie : A rhiva “Form ula A S” , Dream stim e R e d a c ţia : tel. 021/666.52.83,0740/11.20.30 (orele 10-14) T ip a r: G rupul de presă şi tipografie RO M PRIN T P iaţa Presei Libere nr. 1, B ucureşti, sector 1, Rom ânia Tel.: +4 021 317 9788 Fax.: +4 021 224 5574 w ww.tiporomprint.ro

fVjgfţH i iMGROMPRINT rupul da presă şl tipografie © Bucureşti, 2013

-J» -—

Editura Formula AS Bucureşti 2013

*3

D escrierea CEP a Bibliotecii N aţionale a Rom âniei LEA C U R I D IN FA R FU RIE —R eţete cu alim ente Bucureşti Formula A S , 2013 ISBN 978-606-93419-0-2 615.322 641.55

f

-p ^ iip ă ce în primul volum al Leacurilor din farfurie L ^ v -am propus reţete de sănătate cu legume şi fructe, acum, în cel de al doilea volum, vă punem pe masă reţete cu alimente care nu cresc nici prin copaci, nici prin iarbă, dar au, totuşi, însuşiri de medicament: lapte, ouă, brânză, iaurt, muştar, cereale, vinuri, miere, cafea şi multe alte condimente şi plante aromate, ne care când le punem în farfurie, habar n-avem că, de fapt, luăm un prânz copios de medicamente curate, puternice şi fără efecte colaterale dezastruoase. Motiv temeinic ca să vi le propunem drept leacuri de sănătate, care să vă vindece suferinţele dar, mai ales, să pună piciorul în uşă, când bolile vor să vă ia cu asalt. Spor la citit şi poftă buna la sănătate!

Sânziana Pop

Leacuri din farfurie ©3

CUPRINS Leacuri cu alimente

| | |

Apa ........... ....................... . . ................ .6 A g h ea sm a ............................................ 7 Bicarbonatul de s o d iu .............................. 9 B orsu * . fl.............................................. .. .13 Brânza de v a c i........................................15 Cacao ................................................... 18 C afeau a............................. .................... 19 Ceaiurile ch in e ze şti............................... 21 Drojdia de b e re ....................................... 23 iaurtul! .................................................... 24 Laptele ............................... .................. 26 Mierea de a lb in e ........... ......................... 30 Remedii cu miere şi scorţişoară.......... 34 Oţetu! de m e re ....................................... 36 OuăBe...................... ...................... .. .40 Coaja de o u ......................................... 42 Terapia cu ouă de prepeliţă..................44 S a re a ...................................................... 46 Sarea de lămâie ............. ....................48 Uleiul ............................ ..49 Cura de detoxifiere............................ .50 Cura pentru vindecarea tumorilor .. . .50 UntuB clarificat (G hee)............. ..51 Seul de vită sau oaie ....... ................. 54 Untura de p o r c ............. ...................... 54 Urzicifle ................................................... 55 Varza murată ..........................................58 Moare a de v a rză .................................. 59 Vinul ...................................................... 61 Vinurile medicinale ................ ...........63 Ţ u ic a ...................... ........... ........... .65 ZeruB de Bapte......... .......................... . .66

Leacuri din farfurie © 4

| | j j

|

Ir

cereaie G râ u !................ .....................- ............ Hrişcă .................................................... 70 M e i u l ................ ..................................... 71 O rzuS......... . .......................................... 72 O rezul!....... .................................. . .73 Ovăzul!.....................................................74 Porumbul ................................................76 Secara ........................ ............................... .... .78 S o ia ......... .;........................................... 79 TărâţeDe de girau...................................... 81

Leacuri cu plante aromate Âsmăţuiul ............................................... 84 Busuiocul ..............................................85 Cărdâmomui .................. 87 C im b ru l...................................................88 Cfaimenul ...................................... . .90 Corîandrul...................................... . .91 CuişoareBe ....... ............................................. .92 D afinul......... .......................................... 93 Feniculul ....................... ........................... .... .98 Ghimbirul .............................................. 99 Leurda___^............................. ..........101 Leuşteanui ...................... ........... .104 MăcrişuB .............................................. 106 Mărarul ................................................. 107 SVlustarul ............................................... 108 Nucşoara ............................... « ........... 110 P ip e ru l...................................................111 R ozm arinul....... ........... .....................'.112 Scorţişoara ...................„..................... 114 Tarhonul .. i .........................................116 9

Indexul alfabetic aD b o lilo r..................... 117 Leacuri din farfurie ® 5

H w&M

fHk ® IpM 1 iC il i i f e l

Apa

-Sai i'~

r-^r?Şk',-

# -

t »< ±_1_

T ra ta m e n te UZ INTERN Arsori §a stomac De la primele semne (râgâieli şi senzaţii de fierbin­ ţeală în esofag) beţi un pahar cu apă re­ ce, înghiţitură de în­ ghiţitură, pentru a dilua acidul gastric din sto­ mac. A s tm fororaşic # în timpul crizelor de astm, se pot înghiţi bucăţele mici de gheaţă. Metoda trebuie folosită în cazul când persoana afectată nu are la dispoziţie nici un alt reme­ diu. Poate fi salvatoare. Leacuri din farfurie ® 6

@ înainte de criza de astm, adesea apare o tuse uscată. Se beau, cât se poate de repede, 1-2 pahare de apă şi se pune pe limbă un praf de sare. D ig e s tie © Un pahar de apă rece băut dimineaţa, pe stomacul gol, provoacă scaunul. @ Un pahar de apă cât mai fierbin­ te, băut după masă, ajută la mistuirea alimentelor.

de la ora 8 dimineaţa, până la 8 seara, @ De cu seară, se pune pe masă un pahar cu apă. Dimineaţa, după trezire, se masează uşor pielea capului cu vârfurile degetelor şi se întinde bine tot corpul cu câteva mişcări de braţe, Apoi se ia într-o mână pa­ harul cu apă, iar în cealaltă mână, un pahar gol. Mâi­ nile se ridică sus, deasupra capului şi se toarnă atent apa dintr-un pahar în altul, de 30 ori. Apa rămasă (ca­ re nu s-a vărsat) se bea în­ cet, cu înghiţituri mici. La început, o sa vă tremure mâinile, dar cu timpul, în F e b ră pahar o să rămâ­ Când aveţi nă tot mai multă temperatură, apă, tensiunea beţi între 8 şi scade treptat, 12 pahare de apă pe zi (până observaţi că dispar durerile de cap şi alte manifestări specifice. se limpezeşte urina). Palpitaţii cardiace Hăperterssiyrae Se beau unu-două pa® Se bea câte o lingură x hare de apă (în funcţie de de apă rece, la fiecare oră,

greutatea corporală) şi se pune o cantitate naică de sare pe limbă. Palpitaţiile se calmează, pulsul se re­ glează şi dispare senzaţia de sufocare. UZ EXTERN

H e m o ro iz i Umpleţi o pungă groasă din plastic cu cuburi de gheaţă, vârâţi-o într-o faţa de pernă uzată şi aşezaţi-vă cu şezutul deasupra ei. Com­ primând vasele de sânge, frigul produce o ameliorare a durerilor. Rămâneţi aşe­ zaţi pe sacul cu gheaţă (sfă­ râmaţi-o puţin înainte, ca să ia mai uşor forma corpului) vreme de 20 de minute. Re­ petaţi procedeul de mai

multe ori pe zi, lăsând o pauză de 10 minute între şedinţe, î > S-iijpertesssnMflţe Se face un duş cu apă caldă (nu fierbinte!) cu pre­ siunea dată la maximum, cu jeturi de apă subţiri, care dau impresia de în­ ţepături de ace. Duşul se face pe gât şi pe umeri. Procedura favorizează re­ fluxul venos şi tensiunea sca­ de. Cu aceeaşi metodă se di­ minuează şi durerile provo­ cate de spondiloza cervicală. Dacă sub jetul de apă

Âgheasma y n medicina tradiţio.inală românească, agheasma este un remediu de prim ordin pentru alun­ garea duhurilor rele, de orice natură, de unde si o listă, practic nesfârşită, cu utilizările ei terapeutice. Cea mai preţuită agheasmă este cea făcută în locurile în care slujesc preoţii cu har, mai ales la mănăstiri şi în sihăstrii. Puterea cea mai mare o are cea făcută în două ocazii ale anului: 7

7

de Bobotează si * de Izvorul Tămăduirii (vineri, după Paşte). Agheasma cu pute­ re mare se cunoaşte după faptul ca nu îngheaţă, ori­ cât ar fi de frig, şi după faptul că are o mireasmă foarte fină. Dată fiind sfinţenia acestui remediu, lista sa de utilizări, mai mult sau mai puţin medicale, ar putea al­ cătui un mic tratat. Din acest motiv, vom da în continuare doar câteva tra­

se ţine şi capul, putem să rezolvăm şi problemele de migrenă. O b o s e a lă Se ţin mâinile vreme de 5 minute sub jet puternic de apă cât mai rece. întoarceţi-le cu palme­ le în sus, lă­ sând apa să ca­ dă pe încheie­ turi.

Ocini Spălatul pe fată, în fiecare dimineaţă, de 30 de ori, cu apă cât mai fierbinte şi de 30 de ori cu apă rece, ţine ochii sănătoşi şi ne scapă de ochelari. diţii despre folosirea agheasmei, specifice mai multor zone ale ţării: ® Contra epilepsiei

(numită populai- “ducă-sc pe pustii”) - în Apuseni şi Năsăud, se stropea bol­ navul gata să intre în criză cu agheasmă sau era frecat cu ea pe frunte, gât şi pe piept. • Pentru a se feri de deochi (afecţiune mani­

festată prin dureri de cap, apatie ori exacerbarea emotivităţii, indigestie etc.) —în zilele de sărbătoare, fetele se priveau în oglindă Leacuri din farfurie ® 7

3 rrsrrs.

gheasm ă, se şterge cana din

numai după ce o ştergeau de 20 de ori cu agheasmă. care bea apă cu agheasmă © Copiii deocheaţi ori se stropeşte cu agheasmă sunt unşi pe tot corpul cu a- camera în care doarme. gheasmă lăsată să picure pe © Crizele paroxistice o icoană a de furie, inclu­ Maicii Dom­ siv cu manifes­ nului pictată tări isterice, se pe sticlă potolesc prin credinţă din stropirea cu aRăşinari. gheasmă din • Contra abundenţă. Cel frigurilor (în care face aceas­ judeţul Gorj) tă operaţie tre­ - li se dă co­ buie însă să ai­ piilor să bea bă foarte multă agheasmă. Acredinţă în ceeaşi prescripţie este va­ Dumnezeu şi să păstreze în labilă şi pentru guturai şi minte şi în inimă mereu nu­ gripă. mele lui Dumnezeu, până la © Contra bolilor de trecerea momentului critic. ochi şi a oboselii ochilor ® Paralizia (poceala) suferindul se spală pe faţă se tratează tot prin stropire cu agheasmă sau cu apa în sau ungere cu agheasmă, care şi-a clătit un duhovnic de două ori pe zi - la răsă­ cu har mâinile, după săvâr­ ritul şi la asfin­ şirea sfintei liturghii. ţitul soarelui. ® Pentru a scăpa de Pentru ca trata­ insomnii ori de coşm a­ mentul “să prin­ ruri, oamenii posteau şapte dă” , trebuie fă­ vineri la rând, în fiecare vi­ cut 7 sau 9 săp­ neri făcând curat şi lăsând tămâni la rând, aerul şi soarele să intre în iar bolnavul tre­ camera de dormit. în fieca­ buie să posteas­ re vineri chemau un preot că şi să se roage. © Cu apa să stropească cu agheasmă în toate ungherele camerei. sfinţită, picurată pe creş­ ® Beţia “se tratează” cu tetul capului, este prevenită post negru şi rugăciuni de şi se tratează insolaţia (leac ajutor ale rudelor celui îm­ utilizat de cei care aveau pătimit de alcool. Apoi se mult de lucru la câmp), pre­ stropeşte zilnic perna cu a­ cum şi durerile de cap. 9

Leacuri din farfurie ® 8

Practic, orice boală ori tulburare produsă de “du­ hurile cele rele” (în termeni moderni - orice afecţiune psihică sau psihosomatică) poate fi tratată cu agheas­ mă. însă folosirea agheasmei are şi ea rosturile ei. Pentru a fi eficientă, trebuie ca cel care o foloseşte să ai­ bă multă credinţă în Dum­ nezeu şi să fie curat la su­ flet. Dacă agheasma “nu prinde”, atunci cel suferind trebuie să postească şi să se roage la Dumnezeu, deoa­ rece cugetul lui este umbrit de păcate şi nu se poate bu­ cura de sfinţenia remediului. Apoi, dobândirea unei ape sfinţite cu mare har de vindecare nu e un lucru chiar uşor. în lumea satului românesc există multe po­ vestiri despre oameni sufe­ rinzi care s-au rugat la Maica Domnului până ce, dintr-o icoa­ nă, ea a vărsat o lacrimă, aceasta fiind cea mai de preţ agheasmă, cu puteri tămă­ duitoare nemă­ surate. Aceasta este “reţeta” tuturor mira­ colelor în tratamentul cu agheasmă: apă, credinţă şi dragoste nesfârşită de Dum­ nezeu... restul venind de la sine.

Bicarbonatul de sodiu umit, simplu, bicar­ bonat, el nu lipseşte din nici o casă, fiind un multitalent înnăscut: detergent în bucătărie, ingredient ne­ lipsit în patiserie şi în gră­ dinărit. Dar bicarbonatul are şi numeroase virtuţi me­ dicale, ce pot fi folosite ca prim ajutor. Trata mente UZ INTERN .Aritmie 'cardiacă Palpitaţiile se pot opri administrând 1/2 linguriţă de bicarbonat diluat în apă. Arsuri Ba stomac Se ia o linguriţă de bicar­ bonat cu un pahar de apă şi câteva picături de suc de lă­ mâie. Efectul durează doar 30 de minute, dar este in­ stantaneu. Artrită încercaţi să luaţi 1/2 lin­ guriţă bicarbonat în 300 ml apă, din două în două ore. Repetaţi procedeul de 4 ori pe zi, vreme de 3 zile. Deranjamente stomacale Puneţi un vârf de cuţit de bicarbonat şi un vârf de cu­ ţit de sare într-o cană cu in­

N

fuzie de mentă. N-are gust prea bun, dar vă vindecă stomacul. Deshidratare Se prepară o soluţie de bicarbonat de sodiu si sare. Reţeta este simplă: 1/2 lin­ guriţă de bicarbonat şi o linguriţă de sare se dizolvă într-un litru de apă foarte caldă. Se ia câte o lingură la fiecare 5 minute. Diabet Se dizolvă o linguriţă de bicarbonat de sodiu în 250 g iaurt. Se consumă dimi­ neaţa, pe nemâncate. G u tu r a l Bicarbonatul de sodiu dizolvat în apă distilată se foloseşte la prepararea pi­ căturilor pentru nas. Se pu­ ne un vârf de cuţit într-un pahar cu apă. Picuraţi in nari câteva pipete de solu­ ţie şi peste un minut cură­ ţaţi nasul. Procedura se re­ petă de 2-3 ori pe zi. Hspertopfe Datorită faptului că acti­ vează eliminarea intensivă a lichidului şi sărurilor din organism, bicarbonatul sca­ de tensiunea arterială. 1/2

linguriţă de bicarbonat ad­ ministrată împreuna cu me­ dicamentele dă posibilita­ tea micşorării dozei aces­ tora. Se ia dizolvat în apă. infecţii urinare Bicarbonatul de sodiu poate fi de ajutor în cazul unor infecţii urinare uşoare. Bând suficientă apă în care adăugaţi bicarbonat (1/2 lin­ guriţă la 300 ml apa), vreme de 2-3 zile. vă veţi echilibra pH-ul organismului. Beţi 8 pahare în 24 de ore.

IRăceaiă La un pahar de lapte şe pune o linguriţă de bicar­ bonat de sodiu. Laptele se bea fierbinte, înainte de culcare.

lin se Mscată O linguriţă de unt de vacă se amestecă bine cu 1 lingură de miere şi 2 lingu­ riţe de bicarbonat. Se ia câ­ Leacuri din farfurie ® 9

s x s r s a s s s is ttg ;

te o lingură dimineaţa, pe nemâncate. Hău de maşină Dacă suferiţi de greaţă şi aveţi stări de vomă când vă deplasaţi pe distanţe lungi cu maşina, luaţi la drum o sticlută cu soluţie de bicarbonat (1/2 linguriţă diluată în 25 ml apă). Este foarte eficient. Ulcer stomacal Care bolnav de ulcer nu a apelat măcar o dată la bi­ carbonatul de sodiu, ca să scape de dureri? Bicarbo­ natul neutralizează surplu­ sul de acid din stomac, dar folosirea lui prea frecventă dă cu timpul un efect in­ vers: se măreşte cantitatea r acidului secretat în stomac, se degajă bioxid de carbon, care bombardează pereţii subţiaţi 9 i ai stomacului,’ ducând la alte ulceraţii. 9

»

7

1

9

Contrain d ica ţii

© E de dorit să utilizaţi bicarbonatul de sodiu pe ca­ le interna cât mai rar, doar când nu aveţi alte medica­ mente la dispoziţie. © Remediul nu trebuie folosit prea des, căci poate creşte tensiunea arterială. © Nu luaţi remediul dacă ţineţi un regim fără sare. ® Nu este recomandat fe­ meilor însărcinate. © Consultaţi farmacistul pentru a vedea interacţiunea bicarbonatului cu celelalte medicamente pe care le luaţi. Leacuri din farfurie © 10

UZ EXTERN A cnee Se stoarce o jumătate de tub de pastă de dinţi şi se amestecă cu sucul unei lă­ mâi. Se adaugă 1 linguriţă de bicarbonat. Se amestecă până se obţine o pastă omo­ genă. Se ung seara coşurile de pe faţă cu el şi se lasă să acţioneze peste noapte. Afffte Potoliţi durerea aftelor aplicând pe ele o pastă groa­ să de bicarbonat de sodiu şi apă, lăsând să acţioneze cât mai mult. Arsuri cu acid de baterie Dacă vă atinge pe piele lichid de baterie de la maşini sau un alt produs acid, puneţi imediat lo­ cul atins sub un jet de apă rece, apoi pudraţi din abundenţă cu bi­ carbonat. A rsp ri u ş o a r e Trebuie tratate rapid. Umpleţi un vas cu apă de la gheaţă şi puneţi bicarbonat. înmuiaţi un tifon în lichid şi aplicaţi-1 pe zona afectată Acţionaţi cât mai rapid, ca să diminuaţi riscul formării de băşici. Ceară araurectli împiedicaţi formarea dopurilor de ceară în urechi, 9

spălându-vă - din când în când - cu bicarbonat şi apă caldă. Folosiţi o pipetă. C^junctivită Se spală ochii cu o so­ luţie slabă de bicarbonat de sodiu. Nu folosiţi acelaşi tampon de vată de două ori. Dureri articulare Se amestecă o lingură de untură de porc cu o lingură de bicarbonat şi o lingură de var nestins. Se lasă 24 de ore. Mai întâi se face o baie caldă a locurilor dure­ roase, după care se ung cu alifia obţinută şi se acoperă cu o foaie de varză crudă, bătută uşor ca să zemuiască. Se înveleşte totul într-un sal de lână. Se lasă şi peste noapte. Dureri de dM i într-o cană de 0,51 umplu­ tă până la ju­ mătate cu flori de muşeţel, se toarnă apă clocotită până se acoperă florile. Se pune pe foc, aşteptând să dea în fiert. Se lasă să clocotească 5 minute. Se adaugă şi o lingură de bicarbonat de sodiu. Lichidul se lasă puţin s£ se răcească, atât cât să poată fi suportat a fi ţinut în gură. După prima clătire, 9

9

durerile sporesc în inten­ sitate, dar după următoarele încep să se liniştească. Dureri de gât Nimic nu ajută mai bine la tratarea durerilor de gât decât gargara cu soluţie de bicarbonat de sodiu, 2 lin­ guriţe la un pahar de apă caldă. Clătirile se efectuea­ ză de 5-6 ori pe zi. 0Ing§i d u r e r o a s e înmuiaţi degetul în apă, apoi în bicarbonat. Frecţionaţi uşor zonele dureroase. Guşă adetioraatoasă Mestecaţi pâine de se­ cară astfel ca ea să fie bine înmuiată cu salivă. Faceţi din ea o turtită, presăraţi-o cu bicarbonat de sodiu si puneţi-o pe gât, apoi apli­ caţi un bandaj. în comple­ tare, se bea infuzie din boabe de boz: o linguriţă de boabe la un pahar de apă fierbinte. Se bea câte 1/3 pahar de trei ori pe zi. Se urmează tratamentul până când se obţine rezultatul dorit. (Din boabe de boz se poate prepara şi o dulceaţă, ce se poate folosi supli­ mentar la tratament.) H e m o ro iz i Se iau 4-5 rădăcini de hrean, se taie şi se pun întrun vas cu 1,5 litri de apă. Se pun pe foc şi se fierb 45 minute. Se trage vasul

deoparte şi se adaugă, puţin câte puţin, 5 linguri de bi­ carbonat de sodiu. Se aco­ peră cu un carton şi în centru se face o gaură. Se pune vasul pe un scăunel. Bolnavul se aşează deasupra găurii, astfel ca locul bolnav să se încălzească cu vaporii de apă de­ gajaţi. Se poate înveli bolnavul şi vasul cu o pătură, astfel ca apa din el să se răcească mai greu. Se face tratamentul 7 seri la rând. Este foarte eficient, is «fetiţii yriifBăr«r O baie de şezut cu bicar­ bonat de sodiu (1/2 pahar la 5 1 apă) atenuează durerea infecţiilor urinare, întinderi de (ligamente Se prepară o fiertură din coajă de soc. în care se di­ zolvă o lingură de bicar­ bonat. Se aplică pe locul bolnav. înţepături de insecte Folosiţi soluţie de bicar­ bonat de sodiu (1/2 lingu­ riţă la un pahar de apă), un­ gând locul înţepat de câte­ va ori pe zi. Inflamaţia dis­ pare. Mai mult, bicarbona­ tul nu dă voie microbilor să pătrundă în rană.

l$Sâff3Găria™ Bicarbonatul de sodiu este un remediu excelent contra probleme­ lor epidermei: ec­ zeme, mâncărimi. Dacă copilul dvs. are varicelă, de pildă, adăugaţi 80 grame bicarbonat pentru o baie mai puţin adâncă, şi 150 g pentru o baie adâncă.

M âncărimi vaginale Apar adesea în pragul menstrelor. Pot fi atenuate cu o baie călduţă, în care se pune 1/2 pahar de bicarbo­ nat.

SVIscoză Faceţi o pastă dintr-o lin­ gură de bicarbonat ameste­ cat cu apă. Aplicaţi-o, ma­ sând, pe locurile bolnave, apoi clătiţi şi ştergeţi bine picioarele A ’ . . . . Piidrati-le. ... y ‘ *«noi x ■'

cu puţină făină fină de po­ rumb.

SVfiros y rât a§ picioarelor Se face o baie caldă la picioare, cu apă în care se pune bicarbonat. Neutrali­ zează bacteriile respon­ sabile de miros. O pastă ob­ ţinută din bicarbonat ames­ tecat cu apă vindecă sufe­ rinţa numită “piciorul de atlet”. Leacuri din farfurie @ 11

Negi Preparaţi o pastă din bi­ carbonat de sodiu şi ulei de ricin. Ungeţi-vă de 2-3 ori pe zi sau aplicaţi un pansa­ ment. Pa^ariftiia începeţi tratamentul ime­ diat ce simţiţi că locul du­ reros pulsează. Pregătiţi o soluţie de 2 linguri de bi­ carbonat la 1/2 litru de apă fierbinte, în care ţineţi de­ getul timp de 20 minute. Repetaţi procedura de trei ori pe zi, şi infecţia va dis­ părea repede. PecSrogiBieg dermatite Se usucă prin presare lo­ cul afectat cu un şerveţel steril până devine uscat, apoi se acoperă cu un strat gros de bicarbonat de so­ diu. Picioare umflate După o zi de lucru, pi­ cioarele obosite si umflate, pot fi tratate cu o soluţie din 10 litri de apă şi 5 lin­ guri de bicarbonat de sodiu. După 15 minute cu picioa­ rele ţinute în soluţia caldă, veţi putea dansa toată noaptea. Protejarea smalţului deatâar Acizii prezenţi în ali­ mentele pe care le consu­ măm atacă, în timp, smal­ 9

9

Leacuri din farfurie $ 12

ţul dinţilor. Ei pot fi neu­ tralizaţi, dacă ne frecăm dinţii regulat cu o periuţă înmuiată întâi în apă şi apoi în bicarbonat. HadicuSItă si toii ale arSâeiglatâiiior într-o cana de apă fier­ binte se dizolvă o linguriţă de bicarbonat de sodiu. Se înmoaie în această soluţie un şerveţel de bumbac, de mărimea locului bolnav, şi se scurge puţin. O parte a şerveţelului se săpuneşte cu săpun de rufe şi se stropeş­ te cu petrol lampant (gaz). Locul bolnav se unge cu grăsime şi se acoperă cu şerveţelul. Se aplică un pansament, apoi un fular gros, ca să stea cald. Se stă aşa cât se poate de mult. Se repetă de câteva ori, în funcţie de starea bolnavu­ lui. Hăeeală9tuse Se unge o fâşie de pânză cu miere, se presară cu bicarbonat amestecat cu făină de muştar în părţi egale şi se aplică pe piept. Se păstrează şi peste noap­ te. © Se pun la topit o lin­ guriţă de seu de oaie, o lingură de miere, o lingu­ riţă de propolis şi o lingu­ riţă de bicarbonat. Ameste­ cul se întinde pe o fâşie de 9

9

9

pânză şi se aplică pe piep­ tul bolnavului, cât este cald. Se acoperă cu o hârtie de pergament, peste care se îmbracă un tricou. Se lasă şi peste noapte, până a doua zi. © Se înţeapă mărunt cu acul o hârtie, se unge cu untură de porc, se presară cu bicarbonat de sodiu şi se aplică pe pieptul bolnavu­ lui. Se îndepărtează după 4-5 ore. S im y zită Se pune apă fierbinte într-un vas, adăugându-se o linguriţă de bicarbonat de sodiu, .un.fir.de busuioc şi un fir de mentă. Bolnavul se apleacă deasupra vasului şi inspiră aburii, vreme de 2-3 minute. Procedeul le este interzis alergicilor. R e u m a ti s m , d u r e r i de picioare Se dizolvă 4 pachete de bicarbonat în 5 litri de apă şi se pun la încălzit până ce lichidul fumegă. Apa se fo­ loseşte pentru băi de pi­ cioare cât se suportă de fierbinţi, efectuate seară de seară, vreme de o lună, fiind de fiecare dată reîn­ călzite. După uscare, pi­ cioarele se încalţă cu cio­ rapi de lână. (Băile fierbinţi le sunt interzise bolnavilor de varice.)

Trar j

Bicarbonatul de sodiu nu opreşte eliminarea transpi­ raţiei, dar neutralizează acizii ei. Dupa cum se ştie, in unii acizi din sudoare se dezvoltă bacterii care dau transpiraţiei un miros ne­ plăcut. înainte de efort fizic sau antrenamente sportive e bine să ştergeţi regiunea axilară cu un tampon de vată înmuiat în soluţie de bicarbonat de sodiu şi mi­ rosul neplăcut nu va mai apărea toată ziua.

uţin cunoscut în ţările occidentaie, Ia români (ru­ sii sunt si ei maeştri ai terapiei cu borş) exis­ tă o sumedenie de tra­ diţii legate de virtuţile purificatoare şi energizante ale acestei li­ cori, considerată în multe acum şi deja ne dăm seama zone ale ţării drept magică, că merită să avem la înde­ în Bucovina, de pildă, îna­ mână acest “remediu”. Frumuseţe inte de intrarea în post şi ® Bicarbonatul de înainte de mesele de sărbă­ sodiu este şi o substanţă j tori, toate vasele si tacâcosmetică. Daţi săpu­ murile erau clătite în bors nul de faţă prin râză­ şi apoi erau binecuvântate O doză-soc de doi litri toare si 9 amestecati-l > cu cu semnul crucii, ca să fie de borş, băută pe parcursul bicarbonat. Spălaţi faţa “spălate toate relele”. în a una-două ore, redă acui­ cu un tampon de vată, Oltenia, se spunea că bor­ tatea simţurilor, ajută Ia înmuiat în amestec, de şul cel mai bun este cel fă­ redobândirea echilibrului, două ori pe săptămână. cut de oamenii iuti si har- duce la recăpătarea în bună Curăţă pielea de acncc nici. In Moldova, borşul măsură a capacităţii de a si i de. celulele moarte,7 era remediu pentru copiii judeca. deschizând porii. deocheaţi, care nu mâncau Bs'caîşităg a s t e , ® Bicarbonatul poa­ şi plângeau des, dar şi pen­ te înlocui şi pasta de tru oamenii “leneşi Ia mân­ Două căni de bors9 băute dinţi, înălbind dinţii. în­ care si la muncă”. în fine, zilnic ajută la vindecarea * 7 muiaţi un tampon de faima cea mai mare şi-a acestor boli şi, mai ales, vată în bicarbonat de câştigat-o borşul prin aceea preîntâmpină agravările şi sodiu şi ştergeţi dinţii că are capacitatea, încă recidivele. Se fac cure de până ce petele galbene neexplicată de ştiinţă, că câte trei săptămâni cu borş, vor dispărea. Rezultatul se vede chiar şi după o trezeşte omul din beţie şi care se bea de obicei cu un înlătură mahmureala. Fie şi sfert de oră înainte de singură spălare. oJ numai din cele spuse până masă.

P

9

9

9

9

9

9

9

9

9

9

7

9

9

1

Leacuri din farfurie © 13

P&sreirs d e fic a t şo d e ieşiţi neapărat câte două sul unei zile. Efectele curei Mă Se bea pe stomacul gol, cu un sfert de oră înainte de fiecare masă, câte o cană de borş. în medicina populară românească, pentru o mai mare eficienţă, se punea în cana de borş şi puţin praf de pelin.

IHIjpoterasiMBfie

ore pe zi la aer curat, ©ibezîfeate Se face un tratament pe cât de puţin complicat, pe atât de eficient: zilnic, vre­ me de o săptămână, consu­ maţi un preparat obţinut din jumătate de litru de borş proaspăt, doi litri de apă plată, zeama de la o lămâie şi trei linguri de miere. Toate componentele se pun într-un vas şi se amestecă bine, până la tota­ la omogenizare, după care se trage în sticle care însă nu se vor păstra la rece, ci la temperatura camerei. Se consumă cei aproape trei litri de preparat pe parcur­

le veţi putea constata în scurt timp. Oboseală eroaileă Se beau 250-500 ml de borş, dintr-o dată, pentru revigorarea rapidă a orga­ nismului şi a sistemului nervos. T y fee s'cy lo ză în lumea satului, este leacul bolilor de plămâni şi, mai ales, al tuberculozei. Se bea în fiecare zi o jumă­ tate de litru de borş, pe sto­ macul gol, înainte de me­ sele principale. Se pare că anumite substanţe active din borş blochează dezvol­ tarea bacililor care provoa­ că aceasta maladie.

Borşul proaspăt, din tărâţe de grâu, se bea zilnic, în loc de apă. După douătrei luni, tensiunea va de­ veni normală. Mahmureală Se consumă dimineaţa un litru de borş şi apoi, pe parcursul zilei, se bea borş în loc de apă. Pentru o mai mare eficienţă a tratamen­ Reteta strătsMmiicii t tului, se va mânca pe par­ Cura de slăbit cu bors cursul zilei respective ceva ° Dieta durează 7 zile • Se slăbesc 4-5 kg. * mai des, însă în porţii mici, Z iu a 1 :1 cana de borş şi fructe. iar înainte de fiecare masă, | Z iu a 2: 2 căni de borş şi legume. se va consuma \ obligatoriu borş. \ 1 Z iu a 3: 5 căni de borş , legume şi fructe. stâ ig re ^ â Ziua 4: 4 căni de borş şi 3 banane. Durerile de cap Ziua 5: 5 căni de bors şi c însoţite de greaţă sau (fiartă sau grătar). vertij cedează dacă Ziua 6: 6 căni de borş, came de vită bem pe parcursul | şi legume. unei zile un litru de * Ziua 7: 7 căni de borş, orez (decorborş. Asociaţi ticat), legume şi suc natural acestei terapii, de fructe. şi câteva fric- ' Obligatoriu: ţionări uşoare cu - Se beau 2 litri de apă pe zi. oţet de mere pe tâmple şi - Se exclud din alimentaţie zahărul, pâinea şi sarea. Leacuri din farfurie © 14

!

?J155S5r«î3BS3ES»aî?82K5

Bronza de vaci yiWtar»iBCia;

T ratam en te UZ INTERN Diaree Este primul aliment ce se dă bolnavilor de diaree, du­ pă cura cu apă fiartă şi ră­ cită, care se ţine o zi. N e r v o z it a te Faceţi o cură de brânză de vaci, amestecată cu pul­ bere de nucşoară. Călugă­ riţa vindecătoare Hildegard van Bingen spunea că nu există “potriveală” mai bună pentru calmatul nervilor.

UZ EXTERN ASergâi,

arsuri solare Unul din cele mai eficiente pro­ cedee de calmare a arsurilor provo­ cate de soare este brânza rece de vaci, care se aplică pe locurile înroşite. Se lasă până ce se încăl­ zeşte, apoi se aplică un strat de brânză proaspăt. A m igdaSâtă © La primele semne ale unei infecţii a amigdalelor

se recomandă brân­ za de vaci. Ames­ tecaţi 4-5 linguri de brânză cu puţină apă caldă, întindeţi amestecul pe o faşă de tifon şi aplicaţi-o direct pe gât. Dea­ supra legaţi-vă cu un fular din lână. Lăsaţi brânza să acţioneze două ore. Apelaţi neapărat şi la medic. Numai el poate să decidă dacă afecţiunea poa­ te fi tratată cu un leac aflat la îndemână ...... -gr— în casă, sau * trebuie să se ~ recurgă la me­ dicamente. 0 Se ames­ tecă 250 g brânză cu 200 g ceapă pi­ sată sau tocată mărunt, în­ călzită la aburi (30-35°). Se unge mai întâi gâtul cu o cremă, apoi se întinde brân­ za pe un prosop şi se înfă­ şoară în jurul gâtului. După 25-35 minute, brânza se

schimbă şi se mai aplică o dată. in caz cis răcsală, amestecul se aplică pe frun­ te şi pe partea de sus a plă­ mânilor, pe tălpi şi pe ri­ nichi (mai ales la copii).

Brcssişităg răceală, gsraeaamorsie Când persoana bolnavă nu foloseşte antibiotice, se i încălzeşte brânza ameste- Jj ’ cată cu mierea de albine, se j aplică pe piept, se acoperă cu celofan şi se leagă cu un. prosop sau un fular de lână, înainte de culcare. Dimi­ neaţa, se înlătură cataplasma cu brânză şi corpul se şterge cu un prosop uscat. Dacă pe brânză apar pete de culoare galben-verzuie, omul este bolnav de pneu­ monie. Leacuri din farfurie ® 15

mi

©aareri m artic&aBafii neţi deasupra un prosop şi

ii m c s a m

Fmmusete

Mască de brânză de vaci cu pătrunjel

Se amestecă 500 g brân­ ză cu 200 g ceapă tocată şi 4-5 linguri de hrean ras. Se încălzeşte puţin compozi­ ţia, apoi se aplică pe locul bolnav, întinsă pe o faşă de pânză, vreme de 2 ore. Da­ că pielea se irită, se unge cu ulei sau cremă de gălbe­ nele. Se repetă de 3-4 ori pe săptămână.

Ingrediente: 5 linguri de pătrunjel verde tocat, 3 lin­ guri de brânză de vaci. Mod de preparare şi fo ­ losire: amestecaţi brânza cu tocătura de pătrunjel, întin­ deri compoziţia pe faţă, gât şi decolteu şi aplicaţi deasu­ pra un tifon umezit. Lăsaţi să acţioneze 30 de minute, Owreri e§@gât apoi clătiţi-vă. Se recoman­ Se ia un şervet de in, se dă pentru toate tipurile de întinde pe el un strat gros ten. de brânză de vaci, se stro­ Mască de brânză de peşte cu puţin vaci cu banane oţet şi se apli­ Ingrediente: 1 banană că pe gât cu coaptă, 1-2 linguri de brân­ stratul de brân­ ză de vaci. ză în jos. Se Mod de preparare şi fo ­ losire: curăţaţi banana de leagă deasupra coajă, zdrobiţi-o cu o furcu­ un fular şi se liţă şi amestecaţi-o cu brân­ ţine —de pre­ za, astfel ca să obţineţi o ferat — toată pastă moale. întindeţi-o pe noaptea sau, faţă, gât şi decolteu şi lăsaţi dacă nu, cel să acţioneze 20 de minute. puţin până ce se usucă Ciătiţi-vă cu apă minerală. brânza. în paralel, se bea Se recomandă pentru tenul ceai de patlagină, cu înghi­ uscat. ţituri mici. Brânza răcoresContra cearcănelor te şi dezumflă, iar patlagina Brânza rece de vaci este calmează mucoasa. un prim ajutor ideal împo­ Febră triva cearcănelor. Scoateti Amestecaţi puţină brân­ brânza din frigider, întinde­ ţi-o în strat subţire sub ochi ză de vaci cu lapte şi câteva şi aşteptaţi efectul 20-30 de picături de oţet, până ce ob­ minute. Cele mai încăpă­ ţineţi o pastă groasă. întin­ deţi-o pe o bucată de tifon ţânate cearcăne dispar. şi aplicaţi-o pe frunte. Pu­ 3

E

Leacuri din farfurie ® 16

1

lăsaţi să acţioneze o jumă­ tate de oră.

flnflamaţiS al© căSUor n a z a le întindeţi pe o faşă de pânză un strat de brânză de vaci proaspătă, amestecată cu o lingură de hrean ras. Se aplică vreme de 10-15 minute, pe frunte sau pe adânciturile cefei. Ins©Iaţie9 şoc folfîeirteBTOic Un strat de brânză rece se aplică pe frunte. Lom U nn, entorse ....O frunză de varză se bate cu ciocanul de bucătărie, se acoperă cu un strat gros de brânză de vaci şi se aplică pe locul bolnav. Proces «nrirflamatoir

(ffwrMiiciaSoză, gonartroză etc«) Se acoperă locul bolnav cu un strat gros de brânză caldă (35-40°). R e u m a tis m Amestecaţi 100 grame de brânză de vaci cu două linguriţe de sare grunjoasă. întindeţi-o pe locul bolnav şi puneţi deasupra o faşă.

Sarea extrage lichidul din membru şi produce dezum­ flarea locului dureros. Brân­ za calmează durerea. Lăsaţi să acţioneze 30-40 de mi­ nute, apoi spălaţi lociil cu apă caldă. Procedeul se re­ petă de mai multe ori pe zi. si Se amestecă 500 g brân­ ză de vaci cu 200 g ceapă pisată sau rasă pe răzătoarea mică. Câteva linguri de amestec se întind pe un şer­ veţel de bumbac, se aplică pe sâni şi se ţine locul legat cu un fular de lână, 2-3 ore. Se repetă de 2-3 ori pe zi, până sânul bolnav devine moale. (Li se recomandă şi mamelor care alăptează şi răcesc.) 9

»

250 g brânză se ames­ tecă cu 4 căţei de usturoi pisaţi şi se încălzeşte pe aburi. Se împarte în trei şi se aplică pe frunte, sub omoplaţi şi pe partea de sus a plămânilor. Dacă răceala a atacat plămânii copilului, aşterneţi pe o pernă un batic cald, o bucată de muşama şi deasupra întindeţi un strat de brânză încălzită. Spatele copilului se unge cu ulei în zona plămânilor. Culcaţi copilul cu partea

R eteta

Brânză terapeutică Se prepară din 3 1 de lapte încălzit, în care se adaugă suc din 5-6 lămâi mari. Când laptele se prin­ de, brânza se cres­ tează cu un cuţit, în crăpături se introduc frunze de mărar, pă­ trunjel, ştevie, păpă­ die, cozi de ceapă, leurdă etc. tocate mă­ runt. Vasul se acoperă şi se consumă brânză de se laşa 2-3 ore. Brânza se vaci, pâine neagră si apă stoarce în tifon. înainte la orele 9,13, 16 şi 19. © Brânză - 300 g, apă de consum, se adaugă o lingură de pulbere obţi­ -2 5 0 ml. nută din coji de ou. Zerul © Brânză ~ 500 g, pâi­ rămas în vas se bea în loc ne neagră - 30 g, apă de apă în cazuri de osteo­ 250 ml. poroză, coxartroză, lipsă © Brânză - 100 g, pâide calciu, anemie, avita­ ho —ju g ysj icticj, apa — minoză. 250 ml. Pentru curăţarea va­ © Brânză - 300 -500 g, selor sanguine, elimina­ apă - 250 ml. rea durerilor în articulaţii, După terminarea trata­ îmbunătăţirea circulaţiei mentului, se consumă zil­ sanguine, întărirea siste­ nic câte 250-300 g de mului osos, a părului şi a brânză. unghiilor, timp de o lună unsă pe brânza caldă. Aceeaşi procedură se repetă şi cu pieptul. Copilul se înfaşoară cu muşama, deasu-

pra se leagă strâns cu baticui şi se ţine aşa 2 ore. Procedura se repetă 3-4 zile sau până la vindecare. Leacuri din farfurie % 17

sacsweaBsassaa!»;

Cacao x.±j*s.*xat^xivtMBzvczeBKXS!*--.

T ratam en te UZ INTERN A stm

buri de gheaţă se dau la II blender. Se beau două ceşti pe săptămână.

O lingură de cacao UZ EXTERN Bronşită se opăreşte cu 250 ml Puneţi într-un castronel de apă. Se bea cât mai patru linguri de cacao şi fierbinte. adăugaţi ulei de măsline înF eferă Infuzie de cacao - călzit, până obţineţi o pastă se opăresc 2 linguriţe groasă. întindeţi-o pe o de pulbere de câcao cu pânză şi aplicaţi cataplas250 ml lapte fierbinte, ma caldă pe piept. ste fructul unui ar­ Se amestecă şi se bea. IBsiaz© C0"ăp«ate bore originar din ţă­ HSp©0*GOlesteroieBinîie încălziţi, pe baie de aburi, rile calde din America de © Două linguri de cioco- 25 g unt de cacao (se găSud. în sălbăticie, ajunge şi lată neagră ne- seşte la farmaciile naturisla 10 metri înălîndulcită (cu te). Când s-a topit, adăugaţi ţime. Fructele sale 80% conţinut de o lingură de germeni de sunt bogate în cacao, scrie pe grâu şi amestecaţi întruna magneziu, vita­ ambalaj), o ca- până ce obţineţi o pastă mina B l, acid fo­ nă de lapte, 1 fină. Lăsaţi-o sa se răcească lie, fosfor şi po­ şi păstraţi-o întasiu, dar conţin ti-un borcan în­ aB@ Luaţi jumătate de lin­ guriţă de frunze uscate de ceai negru sau verde, mestecaţi-le mult timp, apoi

J Leacuri din farfurie © 21

UZ EXTERN Arsuri Sa iimtoă

InfSamaţie 8a ©eBii Faceţi o infuzie tare de ceai negru şi verde şi adău­ gaţi o linguriţă de vin sec. Infuzia răcită se toarnă într-un vas larg, se apleacă capul deasupra lui, astfel încât ochiul să atingă lichi­ dul, se clipeşte de cel puţin 10 ori, apoi se roteşte glo­ bul ocular, pentru ca infu­ zia să-l spele bine.

Dacă v-aţi fript limba gustând din mâncarea prea fierbinte, luaţi în gură infuzie rece de ceai şi ţineţi-o x^3w* pe limbă. Când se înghiţiţi-le cu puţină apă va încălzi, luaţi din nou o După 1-2 astfel de proce­ gură de infuzie rece, proce­ dee, diareea va trece. în tărirea dinţilor dând astfel până când vă [Dureri d e c ap trece durerea. şi gingiilor Este suficient să beţi o Acţiunea ceaiului este Conjunctivită, ceaşcă de ceai tare şi dulce. p leo ap e inflamat® asemănătoare cu aceea a Ea conţine 0,05 g de cofei­ Atunci când pătrund cor­ gumei de mestecat, dar el nă, exact atât cât se află în- puri străine în ochi, spă- este mult mai folositor, de­ tr-o pastilă antinevralgică. lati-i cu infuzie răcită de oarece este un produs na­ * FragSBitatea ceai verde, în amestec cu tural. Faceţi gargară de mai multe ori pe zi. capBBeiirsiiiîir ceai negru. Bătrânii au capilarele fra­ D ezinfectarea C ontraindicata gile, şi pentru întărirea lor am igdalelor Dacă aveţi febră, nu se re­ trebuie să bea ceai verde. Se clăteşte gura cu infu­ comandă să beţi ceai fierbin­ Hipeirtoroie zie tare de ceai, după fie­ Dimineaţa, pe nemânca­ care masă. Persoanele care te, deoarece temperatura poa­ te, beţi o cană de ceai fier­ consumă ceai verde suportă te să crească. De asemenea, binte cu lămâie şi o lingură mai bine tot felul de ira­ nu se recomandă să luaţi me­ dicamente cu ceai, deoarece de miere de albine. dieri. acesta le scade eficacitatea. asraihmi'Uîiări d a Dureri d e dinţi Ceaiul trebuie preparat proas­ 3S3i ifăîsHflSCsîiîifeâ^vS Luaţi în gură infuzie tare păt, în fiecare zi. Păstrat prea Se bea ceai foarte con­ de ceai verde, în care adă­ centrat şi dulce, amestecat ugaţi câţiva căţei de usturoi mult, în ceai se formează substanţe ce pot duce la de­ cu lapte. pisaţi. Se ţine în gură câte­ reglarea stomacului. Răceatiă la piămârai va minute. Beti ceai cald de tărie medie, combinat cu lapte. R e ţe ta străbunicii Ca să nu vă îmbătaţi în timpul petrecerilor, beţi o Are efect diuretic şi sudocană de ceai verde, amestecat cu mentă, cu o jumătate rific. de oră înainte de a vă aşeza la masă. încă un pahar R ău d e trarasport Ajută mestecatul frunze­ trebuie băut la două ore după petrecere. Dacă totuşi vă simţiţi ameţiţi, dizolvaţi într-un pahar de ceai rece sau lor de ceai verde. apă fiartă, 5-6 picături de amoniac şi beţi fără a respira. 9

Leacuri din farfurie © 22

Drojdia de bere ute de studii făcute O cură cu drojdie dureaîn ultimele decenii ză minimum 10 zile şi maarată faptul că substanţele ximum 30 de zile (pentru a secretate de drojdia de bere nu afecta flora intestinală), joacă un rol esenţial în urmate de o săptămână de întreţinerea sănătăţii şi în pauză, după care tratamenvindecarea unor boli, de la tul se poate relua. T ratam en te cele mai uşoare la cele mai grave. UZ INTERN Cum se administrează Âcraee Se fac cure de o lună cu drojdia de bere Drojdia proaspătă sedrojdie de bere (4 linguriţe consumă în combinaţie cu pe zi), cu o săptămână de miere: la o linguriţă de droj­ pauză. în plus, se fac măşti die se adaugă două lingu­ cosmetice din: 2 linguriţe riţe de miere de albine, fre- de drojdie de bere, 2 linguri cându-se până când se ob- de ulei de măsline şi 2 ţine o pastă omogenă. Doza linguri de miere lichidă. Azilnică pentru un adult este mestecul se omogenizează de 3 linguriţe de şi apoi se în­ drojdie, care se tinde pe ten, unde se lasă administrează pe stomacul gol, 30 de minu­ dimineaţa, la te, după care se spală cu prânz şi seara. apă călduţă. — Drojdia uscată: în jumătate de litru Se face o cură de 21 de de suc de morcovi (proas­ păt stors) se pun 2 linguriţe zile cu drojdie de bere. Este de praf de drojdie uscată, se un remediu, nu doar foarte amestecă bine şi se păstrea­ bogat în minerale şi vitami­ ză la frigider. Se bea întrea­ ne, dar care şi ajută la mega cantitate de preparat în­ tabolizarea acestora. tr-o zi, fracţionată în 3 re­ Bolg cardiovasculare Consumul de drojdie de prize. bere reglează nivelul coles­ - Tabletele de drojdie se terolului în sânge, aduce la găsesc în magazinele natu­ valorile normale tensiunea riste şi se administrează con­ şi favorizează activitatea form prospectului. miocardului.

S

Obezitate Tratamentele de 20 de zile cu drojdie de bere, re­ petate de mai multe ori la rând, ajută la scăderea în greutate. Paralizie, Paritinson,

M zhelmer Se face în fiecare lună o cură de câte două săptă­ mâni, în care se consumă zilnic 3-4 linguriţe de droj­ die de bere. Psoriazis, seferodermie Se fac cure de o lună cu drojdie de bere (4 linguriţe pe zi), cu o săptămână de p UUiiUi

boii isrtfecţsoase Se administrează vreme de 2-3 săptămâni câte trei linguriţe de drojdie proas­ pătă pe zi. UZ EXTERN

Zoraa Zosier Se face o pastă groasă din pulbere de drojdie de bere amestecată cu apă şi se aplică în strat gros pe vezicule. Potoleşte mâncărimile. Leacuri din farfurie

23

Iaurtul

unteţi mereu răciţi? Aveţi sistemul imunitar slăbit? Digestie proas­ tă, ulcer la stomac? Neca­ zuri cu micozele? Există o singură soluţie: mâncaţi iaurt! Căci mâncarea favo­ rită a bulgarilor (de mai bi­ ne de o sută de ani încoace) conţine cu mult mai mult decât albumina uşor dige­ rabilă. Ea conţine indispen­ sabilul calciu şi vitamine. Secretul iaurtului? Bac­ teriile acidului lactic. Ele nu acţionează doar ca un antibiotic puternic, ci în­ tăresc şi sistemul imunitar. Ba, foarte important, mai ales pentru femei, asigură menţinerea siluetei. Cu o condiţie: culturile de bacte­ rii trebuie să trăiască, să fîe vii, nu distruse prin prepa­

S

Leacuri din farfurie ©24

rarea industrială a iaurtului, bazată pe pasteurizare. O precauţie nece­ sară: la cumpărarea iaurtului din comerţ, cititi ce 5 cu âtentie 1 scrie pe etichetă sau, şi mai bine, preparaţivă singuri iaurtul. De asemenea: ulti­ mele studii arată că un consum sporit de iaurt, dublat de badijonări frecvente şi instilaţii, reduce puternic agenţii pa­ togeni existenţi în vagin şi deci micozele atât de su­ părătoare. Şi încă: multitalentatul iaurt sti­ mulează orga­ nismul pentru a produce anti­ corpi şi celule ucigaşe care lupta împotriva bolilor. Iată de ce, fanii iaurtu­ lui sunt mai re­ zistenţi la gripe şi chiar la dife­ rite forme de cancere. Doza obligatorie: ar trebui mân­ cat zilnic un borcan mare (220 g) de “doping alb” , pentru că bacteriile acidu­ lui lactic nu se stabilesc de­ finitiv în intestin.

Cura cu iaurt prelungeş­ te viaţa. Copiilor li se poate da o cănuţă de iaurt chiar de la 8 luni.

T rata m e n te UZ INTERN Creşterea Imunităţii Se fac cure cu iaurt vre­ me de o lună, timp în care se consumă câte jumătate de litru pe zi, de preferinţă pe stomacul gol. ..CapdSdoşa.......... Se recomandă cura in­ ternă de 15-30 de zile, timp în care se consumă jumăta­ te de litru de iaurt pe zi. Extern, îm­ potriva candidozei vaginale, se foloseste acelaşi iaurt, cu care se va umezi un tam­ pon de vată care va fi introdus în vagin, unde se lasă vreme de 2 ore. CoBistipaţle* fbaloraare Se administrează câte o cană de chefir (tot o formă de iaurt), de 2-3 ori pe zi, pe stomacul gol. Foarte bu­ nă este combinaţia de che*

fir cu fulgi de cereale şi miere de mană, fibrele aiimentare şi enzimele pe care acestea le conţin fiind o adevărată mătură pentru tubul digestiv.

=uşor asimilabil, ajută la o ardere accelerată a caloriilor depozitate în ţesutu­ rile grase. ; UZ EXTERN gVlicoză Haleală • Mâncaţi iaurt. Distruge ! Aplicaţi puţin iaurt pe bacteriile provocate de ali­ zona bolnavă, lăsaţi să se usuce, apoi spă­ mentele nedige­ laţi. rate din stomac, Fiferosira care cauzează mi­ rosul. uterin O b ezitate Se pun 10 Se bea o ml de iaurt în ceaşcă de iaurt vagin, o dată la de capră pe zi. 7 zile, seara. Se Acest iaurt are efecte de ; pune apoi un tampon de reglare hormonală, ceea ce ; vată. Bolnavele care nu-1 explică şi o reglare conexă 1suportă vor ţine doar pentru a apetitului. Apoi, aportul 20 de minute un tampon masiv de calciu organic, îmbibat cu iaurt.

F ru m u s e ţe Mască pentru ten 9

împrospătează pielea obo­ sită şi face să dispară rapid ridurile mici. Este vorba de o mască în două faze, cu iaurt şi lapte. Mai întâi, apli­ caţi pe faţă 1/2 borcan de iaurt nepasteurizat şi lăsaţi-l să se usuce. Apoi spălaţi-vă cu 100 ml de lapte călduţ şi clătiţi cu apă multă.

Pentru decolteu

Gâtul şi decolteul - zone foarte sensibile —devin moi şi catifelate dacă aplicaţi o dată pe săptămână următorul preparat: 2 linguri de brânză de vaci, o lingură de iaurt, o banană mică b in e coapiă şi un gălbenuş. Amestecaţi in­ gredientele (eventual cu mi­ xerul) până ce obţineţi o cre­ fRtefcefa s tr ă b u n ic ii mă, aplicaţi crema pe gât şi decolteu şi lasaţi-o să acţio­ Iaurt de casă Avantaj: ştiţi exact ce se află înăuntru şi faptul ca neze 30 de minute. Apoi cu­ este igienic. Iaurtul de la ţărani are adesea gust de răţaţi bine. P en tru îngrijirea lapte de capră ori seu. m â i alt or Lăsaţi să dea in clocot 1 litru de lapte proaspăt, | Un ajutor imediat şi efi­ apoi răciţi-1 până la 40 de grade. Amestecaţi în lapte cient pentru mâinile mun­ un pahar de iaurt (nepasteu­ cite, mâncate de detergent şi rizat), apoi turnaţi laptele înroşite, ni-1 oferă următorul într-un castron, acoperiţii! preparat: se amestecă 2 lin­ şi lăsaţi-l 10-12 ore la tem­ guri de iaurt, o lingură de peratura camerei (de prefe­ brânză de vaci, un gălbenuş, rat, în apropierea unei surse un albuş bătut spumă, o lin­ de căldură). Apoi, puneţi-1 gură de zahăr pudră şi zeama câteva ore la rece. Iaurtul de la o lămâie. Emulsia obţi­ astfel preparat este delicios nută se întinde pe mâini şi se şi conţine sigur culturile de lasă să acţioneze 20 de mibacterii vii. nute. 7

9

9

Leacuri din farfurie & 25

rî5«nK3n2Zzav£3C25

Laptele rat aliment. Nici un alt pro­ dus natural nu conţine atâta calciu, un element esenţial pentru întărirea oaselor. Aliment ideal, laptele este contraindicat numai persoanelor cu intoleranţă la lactoză, pe care nu o pot prelucra, şi drept urmare apar proble­ me digestive. în cazul lor, din reţetele de sănătate pe care le oferim trebuie iferenţa dintre lap­ selectate numai cele pe cale tele integral, proas­ externă. păt muls, şi cel care ajunge T ratam en te să fie comercializat după ce au fost scoase din el majo­ UZ INTERN A fectări ritatea substanţelor nutriti­ ve, este imensă. Laptele deIpySmrBOircare gresat este supus unor pro­ Se administrează câte cese tehnologice, fiind ob­ 500 ml de lapte de capră pe ţinut un produs final ase­ zi, în cure de 60-90 de zile. mănător mai degrabă cu în medicina populară ro­ apa, decât cu laptele origi­ mânească, efectele tonice nal. Este evident că efectele ale laptelui de capră sunt terapeutice care apar în amplificate prin adminis­ cazul laptelui procesat in­ trarea sa împreună cu miere dustrial sunt diminuate şi cu gălbenuş de ou crud. foarte mult faţă de laptele A nem ie obţinut în gospodăriile ţă­ Se pun în mixer 1/2 litru răneşti. Acesta din urmă es- de lapte proaspăt, 4 linguri te un adevărat elixir de să­ drojdie de bere, o ceaşcă nătate, cu nenumărate în­ lapte praf degresat, o lin­ trebuinţări terapeutice. gură de miere. Se lasă să se Datorită conţinutului său amestece bine. Când mie­ ridicat în substanţe hrăni­ rea s-a dizolvat, se mai toare, laptele este conside- adaugă încă 1/2 litru lapte

D

!"' ; i: •; £ ' i!..:• ■ n;.' • :

7

11 V

4

u Oi.

ir.lr.WBg!

Leacuri din farfurie ® 2 6

proaspăt. Se bea un pahar între mese şi unul la cul­ care.

Aragină p e c to ra lă O lingură de fructe us­ cate de cătină se pisează puţin, se amestecă cu 0,5 litri lapte fierbinte, se infu­ zează 20 minute, se stre­ coară şi se amestecă cu 3 linguri miere de albine. Se beau câte 150 ml, de trei ori pe zi, după masă, timp de o lună. După o pauză de 7 zile, cura se repetă.

C en stip âţie ia c o p ii în 200 g lapte cald se pun 10 până la 60 g mană (după vârstă) şi se dă co­ pilului sa bea dimineaţa, pe stomacul gol.

C u ră ţa rea v a selo r sancg«jirae9 stfâamySarea Irsi^iă Două căpăţâni de usturoi se pisează, se amestecă cu 250-300 ml lapte, se fierb 30 de minute. După strecu­ rare, se bea încălzit, câte o linguriţă, de două ori pe zi.

G astrită © Se consumă câte un litru de lapte pe zi. Este un tratament care are efect pozitiv în aproape 90% din cazuri, deşi mecanismul de acţiune este parţial o enig-

şg sg a a sg a a a c ;? ? ? « a a g ra sa g :

mă pentru medicina mo­ dernă. © Două linguri de cai­ mac de lapte se bat bine cu două gălbenuşuri şi două linguriţe de miere, până se face un fel de unt-cremă. întreaga cantitate se ia de trei ori pe zi, înaintea me­ selor cu 1/2 oră. Prima por­ ţie » trebuie luată imediat după trezire, pe stomacul gol, la distanţă cât mai mare de micul dejun. Hipertensiurse Laptele proaspăt, de di­ mineaţă, se fierbe şi se lasă 30 minute să se răcească. în 0,5 1 de lapte se adaugă 50 g de seminţe de mărar si se fierbe din nou, amestecând permanent, până rămân 250 ml de lichid. Se stre­ coară şi se consumă câte o lingură de 3 ori pe zi, cu 20-30 minute înainte de masă. Se ţine neapărat în frigider. 5-6 monede de cupru sau câteva bucăţi de sârmă groasă de cupru se spală bine, se dezinfectează în alcool sau în apă clocotită, şi se fierb într-un litru de lapte, timp de 10 minute. După răcire, se beau câte 150 ml, de 2-3 ori pe zi, cu o oră înainte de masă. Infarct miocardic Două linguri de fructe uscate de scorus se infu­

zează în 250 ml lapte fier­ binte timp de o oră, în ter­ mos. Se bea câte 1/4 pahar o dată pe zi. în cazuri gra­ ve, doza se dublează (1/2 pahar). Se îndulceşte după dorinţă. Se bea timp de 7 zile. După o pauză de două săptămâni, tratamentul se repetă. Insomnie Se încălzesc, într-un ibric mare, 250 ml de lapte cu o priză de scorţişoară şi una de nucşoară şi se îndul­ cesc cu miere. Se bea cu 30 de minute înainte de culca­ re. Suplimentar: se masea­ ză, cu 10 minute înainte, tălpile,' CU ulei d e SUSâil

presat la rece. Câte 5 mi­ nute fiecare. Intoxicaţii cu metale grele Se ţin cure de lungă durată, cu lapte integral. Pe parcursul a 12-18 luni, se consumă zilnic, dimineaţa, pe stomacul gol, câte un litru - un litru şi jumătate de lapte, de prefe­ rinţă proaspăt muls. Lipsă de caScîm Pentru a furniza organis­ mului cantitatea necesară de calciu, se va consuma jumătate de litru - un litru de lapte integral pe zi. în

completare, pentru a deter­ mina organismul să asimi­ leze calciul, se vor face cât mai des băi de soare (este principalul mod de a ajuta organismul să sintetizeze vitamina D), se va renunţa ia tot ce conţine cofeină (inclusiv băuturile de tip Cola), se vor introduce în alimentaţie cerealele inte­ grale şi drojdia de bere. Otrăvire Contra otrăvurilor clasi­ ce (pe bază de săruri de cu­ pru sau de arsenic, de exemplu) se administrează imediat cantităţi mari (pes­ te doi litri) de lapte. Este un tratament dc urgenţa, care se aplică până Ia ajungerea într-o unitate sanitară spe­ cializată. ParaBPzie Străm oşii noştri dădeau bolnavultii ră­ dăcină de brus­ ture rasă şi fiartă în lapte. ia Pietre ia fiere Litiaza biliară se tratează cu rădăcini de măceş care se scot din pământ în luna martie sau în noiembrie, se spală bine şi se taie mărunt cu foarfeca de vie. Se fierb într-un litru de lapte 8 linguri de rădăcini, pe un foc foarte slab, vreme de 15 Leacuri din farfurie ® 27

minute. După primele clo­ cote se ia de pe foc şi se la­ să vasul acoperit sub o per­ nă sau în termos, timp de 2 ore. Se strecoară lichidul şi se beau câte 100-150 ml, de patru ori pe zi, timp de 40 zile. După o pauză de 30 zile, cura se repetă.

Sarclsuă Laptele şi produsele lac­ tate de capră fac parte din aşa-numitele alimente idea­ le pentru femeile însărci­ nate. Sunt bogate în calciu, nece­ sar formării ţesutului osos, dar şi în vita- \ mine din com­ plexul B şi în fos for, necesare dez­ voltării sistemu- : lui nervos al foetusului. Nu în ultimul rând, consumul de lapte de capră previne hipertensiunea, tulburările de ritm cardiac, deranja­ mentele biliare, frecvente la femeile gravide. S c l e r o z ă îbd p lă c i Rezultate neaşteptat de bune a dat folosirea înde­ lungată a laptelui de... iapă. Câte 400-600 ml băuţi zilnic, vreme de 6-12 luni, încetinesc procesul de evo­ luţie a bolii si, în unele cazuri, chiar ajută la redobân­ direa anumitor funcţii de coordonare a mişcărilor. Leacuri din farfurie © 28

şi o linguriţa rasă de ustu­ Se foloseşte o reţetă cu roi. 'Mbe.arăB'i d e lapte de capră. Vreme de 49 c re ş te re la copii de zile, se bea dimineaţa, la Zilnic se va consuma un răsăritul soarelui, şi seara, la apusul soarelui, câte o ca­ litru de lapte integral, într-o nă de lapte de capră proas­ formă cât mai uşor accep­ păt muls, în care se adaugă tată de copil (simplu, în­ două linguri de suc obţinut dulcit cu miere sau com­ prin stoarcerea tulpinilor binat cu fulgi de cereale şi proaspete de năprasnic fructe uscate etc.). O dată la (Geranium robertianum). două zile, se va consuma un amestec obţinut dintr-o tuberculoza © Laptele de capră crud cană de lapte, două gălbe­ este unul din com­ nuşuri de ou crud şi două ponentele obliga- linguriţe de miere. TiaSfeurări de ritm il torii în meniul bolnavului de cardiac, tuberculoză. Ca hipertesisiurae să obţinem un aliDoua cani de lapte său o m ent-m edicam ent cană de iaurt de capră asi­ adevărat, în fiecare pa­ gură mai mult de o treime har de lapte se adaugă o din necesarul zilnic de po­ linguriţă de cenuşă de tei. tasiu. Or, un aport masiv de O bucată de lemn se arde, potasiu ajută la scăderea se sfărâmă şi se cerne prin tensiunii arteriale şi la re­ sită. glarea ritmului cardiac, © O linguriţă de usturoi prevenind apariţia aritmiei zdrobit se amestecă cu un şi a tahicardiei. Iaurtul de pahar de lapte de capră capra este foarte eficient şi proaspăt muls. Se bea de în curele drastice de slăbi­ trei ori pe zi, timp de o lu­ re, unde are chiar rolul de a nă. Dacă nu se găseşte lapte feri sistemul cardiovascular de capră, se înlocuieşte cu de eventualele derapaje. frişcă nebătută din lapte de U lcer sto m a c a l vacă, cea mai grasă parte Un dovleac copt bine se din lapte, în care se adăugă curăţă de coajă şi seminţe câte o linguriţă de miere de si se taie cubulete mici. » * albine şi unt natural (în nici Peste 250 g dovleac se un caz margarină sau alte toarnă un litru de lapte, se produse ce pretind a fi unt) pune la cuptor şi se ţine pe

Sferiilitate

Z 2S3S 32£^S Z 333£2S e2

foc mic, până se înmoaie , un clocot, se presează cu o dovleacul. Se stinge focul furculiţă până ce se obţine şi se lasă dovleacul în cup­ un terci. Se face o cataplastor încă 15-20 minute. Apoi mă care se aplică pe piept se scoate, se pisează bine şi ‘ 20 de minute. se omogenizează. Se conDajreri d e dinţi sumă câte un pahar, zilnic, j Bătrânii le alinau cu un cu 30 minute înainte de ' pahar de lapte, în care se masă. fierb, timp de 1-2 minute, 2 Ulcer stomacal si linguri de ştevie. Fiertura, duodenal cu dyreri9 . foarte fierbinte, se ţine în serazaţie de vomă,' gura în partea dintelui bol­ nav şi se schimbă după ce slăbiciune O lingură de miere dese răceşte parţial. albine se topeşte prin încăl­ Dureri m m em bre într-o sticlă închisă la zire (dacă s-a zaharisit), se culoare se toarnă 200 ml de amestecă cu un pahar de ; lapte de casă şi o lingură de lapte cald (250 ml) şi se soluţie de amoniac. Se aco­ bea de trei ori pe zi, după ! peră şi se agită bine de 4-5 schema următoare: dimi­ ori, într-un interval de 24 neaţa, cu o oră înainte de de ore. înainte de culcare, masă, la prânz, cu o oră şi jumătate înainte de masă, sticla se încălzeşte în apă seara, la 2-3 ore după masă. fierbinte la 35-38°C, cu Viermi intestinali dopul deschis. Se toarnă re­ Se adaugă într-o cană de pede puţin lichid în palmă lapte fierbinte, patru căţei şi se unge - fără frecţie de usturoi zdrobiţi. Se a- locul bolnav. Preparatul ac­ mestecă bine întreaga com- i ţionează ca un analgezic. O c h i o b o s iţi poziţie şi se bea pe stoma­ încălziţi puţin lapte în­ cul gol, în fiecare diminea­ ţă. Tratamentul durează o tr-o ulcică, apoi înmuiaţi în lună şi dă rezultate bune în ' el două fâşii de tifon. Stoarcombaterea şi în prevenirea ceţi-le uşor şi aplicaţi-le pe teniei, oxiurilor, precum şi pleoapele închise. Varie© a infecţiilor cu giardia. Flori şi frunze proaspete UZ EXTERN de pelin se pisează sau se A s tm toacă bine şi se amestecă Se pune pe foc un sfert cu o cantitate egală de lapte de litru de lapte, împreună bătut. Compoziţia se întin­ două chifle. După ce dau 9

9

>

de pe o bucată de ţesătură de bumbac şi se aplică pe lo­ curile bolnave, timp de 3-4 zile. După o pauză de două zile, se repetă. în loc de pe­ lin, se foloseşte şi ferigă.

-JL

F ru m u s e ţe

Pentru tenul sensibil Demachierea se face printr-o spălare făcută vre­ me de 5 minute cu lapte in­ tegral, din belşug.

Pentru tenul ofilit sau încărcat Se recomandă aplicarea de miere prin masaj pe zo­ nele afectate, vreme de un sfert de oră, care apoi se spala bine cu mult lapte.

Pentru tenul iritabil Se recomandă comprese făcute cu o soluţie obtinută din zece linguri de lapte bine bătute cu un albuş de ou crud. 5

7

i

Leacuri din farfurie © 29

Mierea de albine cu zahă­ Inrul,comparaţie un aliment “mort”, produs pe cale industrială, mierea este o substantă hrănitoare şi vie, menită să hrănească puietul stupilor. Având la bază polenul pe care albinele îl culeg ^ de pe flori, ea este bo- y gata în glucoză şi levuloză,în săruri de calciu şi 4 vitamine, pe care organismul nostru le absoarbe imediat. Mierea este o hra­ nă totală. Ne dă putere şi energie, şi pe deasupra ser­ veşte drept leac într-o mul­ ţime de boli.

T ra ta m e n te UZ INTERN ASergie 3a fâra şi poleira Se manifestă printr-un strănut chinuitor, însoţit de lacrimi, mucozităţi lichide sau, dimpotrivă, nas în­ fundat, ochi roşii, înlăcri­ maţi etc. La venirea verii, când alergicii ştiu ce ur­ Leacuri din farfurie © 30

mează, sunt sfă­ tuiţi să mănânce zilnic una sau două linguriţe de miere. Cura tre­ buie începută cu şase săptămâni înainte de instalarea strănutului. După o perioadă îndelungată, de unu-doi ani, organismul de­ vine imun la polen. Mierea trebuie să provină de la un stup care să nu se afle la o distantă mai mare de zece kilometri de lo­ cuinţa dvs. Mierea fre­ Ş>buie să conţină polenul care provoaca provoacă alergia, Cui pe cui se scoate. Ace­ laşi principiu care funcţio­ nează şi în homeopatie, când acelaşi agent care pro­ voacă boala o şi vindecă atunci când este foarte di­ luat. AmsgdaBîfă Amestecati într-o cescuţă 2-3 linguriţe de miere cu 60 de picături de propolis lichid sau cu 3 lingu­ riţe de oţet. în primul caz, se ţine mierea în gură până ce se topeşte încet. în al doilea caz, se amestecă cu apă caldă şi se face gargară. *

»

9

Anilină pectorală © Mâncaţi zilnic mini­ mum un gram de miere polifloră pentru fiecare kg greutate corporală. © Mestecaţi zilnic 0,5 cm dintr-un baton de propolis natural, cu grosimea de 6-8 mm. © Beti zilnic 3 căni de ceai dintr-un amestec în părţi egale de coada-şoricelului, flori şi frunze de păducel, talpa-gâştei, frun­ ze de roiniţă, îndulcit cu miere polifloră. © După una din mese, mâncaţi două linguriţe de miere cu lăptişor de matcă. €> La flecare masă beti un pahar de apă de mări­ mea celui de vin, în care diluaţi două linguriţe de oţet din mere şi miere po­ lifloră după gust. Fără ţigări, cafea şi gră­ simi animale. Dacă perse­ veraţi, după 120 de zile veţi avea o inimă de 20 de ani. Extrem de important: timp de 120 de zile conse­ cutiv mâncaţi câte 5 pastile de păstură cu 1/4 h înainte de masa de dimineaţă (sau o lingură de polen). *

*

Artrită, artroză, dureri reumatice Luaţi cantităţi egale de miere şi oţet de mere. Pu­ neţi o lingură de amestec în 250 ml de apă plată. Apoi adăugaţi 8 părţi de apă pentru o parte de amestec. Are gust de suc de mere. Atenuează durerile din zonele bolnave, în plus, calmează adulţii nervoşi şi copiii hiperactivi. întreaga cantitate se bea de-a lungul unei zile.

şi, fără a-1 scobi, se toarnă deasupra miere. Se ia de 34 ori pe zi câte o lingură direct din dovleac. Boli d@ rinichi Când bolnavul nu mai urinează bine şi se umflă la corp, se iau 300 g ceapă tă­ iată mărunt sau rasă, care se lasă la macerat 8 zile într-un litru de vin alb. Se strecoară şi se adaugă 100 g miere. Se bea o ju­ mătate de pahar pe zi (cam 1 litru pe săptămână). IBraaişită Astm © Se amestecă bine 200 © Se ia în fiecare dimi­ neaţă câte o lingură de mie­ g miere curată, topită, 100 re amestecată cu 1 g clo- g susan, 100 g zahăr can­ del, 60 ml ţuică, 30 g faină rură de amoniu. © Se bea cu regularitate de muştar. Se ia câte o lin­ ceai de pătlagină cu miere. guriţă din acest amestec de €5 Se scobesc două ri­ trei ori pe zi, cu 30 minute dichi negre pentru a le um­ înainte de masă. © Se amestecă 250 g ple cu miere. După topire, lichidul se consumă în în­ miere cu o lingură de nuci tregime în cursul aceleiaşi pisate şi cu o linguriţă de zile. Tratamentul durează o clorură de amoniu. Se ia câte o linguriţă dimineaţa, săptămână. pe nemâncate, până la vin­ Astm branşic decare. 0 Se bea cu regularitate © într-un kilogram de ceai de pătlagină cu miere. © Se va face în fiecare miere se adaugă dimineaţă gargară cu o 70 g susan şi o lingură de ulei, timp de 10 linguriţă de sulf minute, după care uleiul va rafinat procurat fi eliminat, gura se va clăti de la farmacie. bine şi se va lua o lingură Se amestecă bine de miere curată. Ajută şi în şi se ia câte o lin­ caz de îmbolnăvire a fîerei, guriţă, de trei ori de aritmie si de nervozitate. pe zi, cu 20 mi­ © Se decupează un nute înainte de capac dintr-un dovleac mic masă. Tratamen­

tul durează cel puţin 20 de zile. Se pune o jumătate de linguriţă de seminţe de gu­ tui (fără a se pisa) în 500 ml apă. în decoctul obţinut, după ce se va fierbe timp de 20 minute la foc mic, se va adăuga o lingură de frunze sfărâmate de podbal. Lichidul se strecoară după o oră, adăugându-se 50 g miere. Din acest lichid se beau zilnic câte 4 porţii a 75 ml. Pentru expectora re

© Peste două linguri de nalbă de grădină medici­ nală se toarnă 500 ml de apă rece. Extractul se stre­ coară după 8 ore, dizoivându-se în el 3 linguri rase de miere. Se ia, zi şi noapte, câte o ceaşcă, la câte 3 ore. © Se topesc 500 g miere pe bain-marie. Se adaugă câte 50 g scorţişoară, nuc­ şoară răzuită si cuisoare pisate. Din amestecul bine omogenizat se ia câte o lin­ guriţă de trei ori pe zi, cu 20 minute înainte de masă.

>

Leacuri din farfurie O 31

C©rasti|paţi© Beţi dimineaţa pe stoma­ cul gol un pahar de apă căl­ duţă în care dizolvaţi o lin­ guriţă de miere. Curăţarea sârageliai5 araemle Sa copil Se iau două părţi unt proaspăt de vacă, o parte miere, se bat împreună şi se face o cremă din care li se dau copiilor 2-3 linguriţe, de 3 ori pe zi. Disrerii de gât Amestecaţi 2 linguri de miere cu sucul unei lămâi, puneţi-le pe foc să se încăl­ zească şi când devin supor­ tabil de fierbinţi, înghiţiţi amestecul încet, lăsându-1 să alunece pe gât.

©wreri ia îraeşjbăţit Amestecaţi părţi egale de miere şi suc proaspăt stors de cea­ pă. Luaţi de mai mul­ te ori pe zi câte o lin­ guriţă, lăsând ames­ tecul să se topească încet pe limbă.

Bnsomnie Puneţi să se încălzească până ce dă aproape în fiert, un sfert de litru de bere blondă. Lasaţi-o să se ră­ cească uşor, apoi dizolvaţi în ea o lingură de miere. Se bea înainte de a vă culca. Bsisufăcieiraţă circulatorie cerebralii © Beţi zilnic doi litri de infuzie (neîndulcită) din: Leacuri din farfurie ® 32

urzici 50%, rostopască 25%, gălbenele 25%. Dacă gus­ tul nu vă convine, condi­ mentaţi cu puţină mentă. © De două ori pe zi, înaintea a două mese prin­ cipale, beţi un amestec din 30 picături tinctură de propolis şi 50 picături de apă. © Mâncaţi zilnic, cu 15 minute înainte de masa de dimineaţă şi de seară, câte o linguriţă de polen (sau câte 3 pastile de păstură au grad dublu de eficienţă). © Mestecaţi zilnic, între două mese, câte 1 cm dintrun baton de propolis natu­ ral, gros de 6-8 mm. © După masa de dimi­ neaţă, mâncaţi două linguriţe de miere cu lăp­ tişor de matcă. © De 3 ori pe zi, la fiecare masă, beţi un

nat în 800 g miere curată. Se amestecă foarte bine. Se ia de trei ori pe zi câte un păhărel, cu 15-20 minute înainte de masă. © Se amestecă bine o lă­ mâie necojită, spălată şi răzuită, o linguriţă de se­ minţe de in măcinate, două linguri de untură de porc spălată în câteva ape şi 500 g miere topită în bain-marie. Se ia de trei ori pe zi câte o lingură, cu 20 minute înainte de masă. © Se amestecă cu 3 lin­ guri de miere sucul obţinut dintr-o lămâie. Amestecul se încălzeşte şi se bea din­ tr-o dată. ...."PM esitîJOimie

© Se amestecă bine 1 kg de miere cu 300 g mentă tăiată mărunt. Se ia de trei ori pe zi câte o lingură, cu 20 minute înainte de masă. © Se pisează o nucşoară, 20 g de piper şi 50 g seminţe de in şi se amestecă cu 200 pahar de g miere. Se ia apă, în care câte o linguriţă diluaţi o lin­ dimineaţa, pe gură de oţet nemâncate. din mere şi una de miere © Un căţel de usturoi pi­ polifloră. sat se amestecă cu o ceaşcă © Mâncaţi circa 2 g de miere. Se ia câte o linguri­ miere polifloră pentru fie­ ţă de 4 ori pe zi, după masă. care kg greutate corporală. Probleme legate Plenarită de circulaţia sângelui © Se pun 100 g de faină Celebra călugăriţă ger­ de in şi 20 g anason măci­ mană Hildegard van Bin-

gen îşi vindeca bolnavii cu probleme legate de circula­ ţie cu următoarea retetă: 400 grame de miere curată se amestecă în trei litri de vin, apoi se pun la fiert pe flacără mică. Când dă în clocot, se adaugă 150 ml suc de pelin. Se mai lasă 45 sec. pe foc, apoi se toarnă lichidul în sticle sterilizate. Se bea din două în două zi­ le, dimineaţa, pe stomacul gol, un păhărel cu vin. Răceală Se fierbe o cană de vin în care se pune miere. Sinuzită Se mestecă de şase ori pe zi, vreme de 15-20 de mi­ nute, bucăţi de fagure de miere de circa 2 cm grosi­ me. Tratamentul durează o săptămână. După aceea, se administrează miere curată, după mesele principale. Se ţine pe limbă cât mai mult. TkfiSîercuSoză ® Se amestecă bine 1 kg de miere, o lingură de se­ minţe de urzică şi un pahar cu sâmburi de nucă pisaţi. Se ia câte o linguriţă, de 4 ori pe zi. Tratamentul va fi folosit un timp mai înde­ lungat. © Se amestecă, după pisare, în părţi egale, flori de sunătoare, fierea pămân­ tului (ghinţură) şi podbal, toate uscate. După ce ames­ tecul se cerne, se adaugă 500 g miere topită pe bain7

9

marie. Se ia câte o lingură Arsoiri Mierea este un leac ex­ de trei ori pe zi. ® Se pun la fiert, în 800 celent în arsuri, potoleşte ml apă, 4 linguri de rădă- durerile, împiedică forma­ 1cini de pătlagină tăiate mă- rea băşicilor şi grăbeşte vindecarea: se a' runt. Se adaugă, plică pe arsură, i cu 7 minute înade mai multe :inte de a se lua ori pe zi. de pe foc, 4 lin­ Dinţii guri de frunze de pătlagină vercopliiior , de. După răcire, Când copi­ j decoctul se streilor mici nu le ; coară şi se înies dinţii şi-i !dulceşte cu 500 g miere cu­ dor gingiile, mama trebuie rată. Se ia de 4 ori pe zi să le frece uşor, cu un deget i câte o lingură, cu 20 minute înmuiat în miere. !înainte de masă. GVlicozâ Ba picioare © Un leac vestit, din băO reţetă scandinavă: aitrâni: în vechime, pentru mestecaţi miere cu polen tuberculoză se făcea un pisat şi ulei ele peşte, până leac din miere cu petale de ce obţineţi o emulsie omo­ genă. Apiicaţi-o pe locurile trandafiri de dulceaţă. bolnave de câteva ori pe zi. Ulcer Sa stomac 1 kg miere de albine, 1©lareri reaamatăce Se înfierbântă două lin­ kg lămâi trecute prin ma­ şina de tocat cu coajă cu tot guri de miere pe baie de (fără sâmburi), 1 kg de ulei abur, apoi se aplică pe locul de măsline sau fîoarea-soa- dureros. Deasupra se pune ; relui. Se amesteca bine toa- un bandaj gros. Se lasă ca!te cu o lingură de lemn. Se taplasma peste noapte. ERă&iă pun la răcoare şi întuneric Grecii antici ştiau deja 10 zile. Se iau câte trei lin: guri pe zi, cu 5 minute îna- că mierea vindecă specta­ !intea meselor principale. în culos orice răni. Răniţilor timpul tratamentului sunt în lupte li se dezinfectau mai oprite toate băuturile al­ întâi rănile cu apă caldă, apoi se aplicau deasupra ban­ coolice. daje de in unse cu un strat UZ EXTERNI gros de miere. Se aplică o Afle dată pe zi. Se vindecă repede dacă Zoraa Zoster sunt unse cu miere ameste­ Se ung erupţiile cu un acată cu puţin borax. mestec gros din miere şi oţet. 9

Leacuri din farfurie © 33

Urade-s doi, puterea ©r©şt© R

e m

e d i i

c u

m

i e r e

s i

02 INTERN

s c o r t î s o a r i

regularitate al produsului Arirată de mai sus reduce dispneea © Pacienţii cu artrită îşi si întăreşte ritmul cardiac. pot administra zilnic câte o Mierea şi scorţişoara îmbu­ cană de apă fierbinte cu nătăţesc circulaţia sanguină. două linguri de miere şi o Cautcer linguriţă de scorţişoară pu­ Pacienţii diagnosticaţi dră. Dacă remediul se ad­ cu cancer osos şi de stomac ministrează cu regularitate, ar trebui să ia zilnic o lin­ chiar şi artrita cronică poate gură de miere cu o linguri­ fi vindecată. ţă de scorţişoară pudră, © O lingură de miere, timp de o lună, de trei ori cu o jumătate de linguriţă pe zi, dar fără să întrerupă de scorţişoară pudră, lua­ te înainte de micul dejun, timp de o săptămână, în­ lătură complet durerile, în interval de o lună. Balopare Mierea în combi­ Wâ888Sae& naţie cu scorţişoara pu­ dră îndepărtează balonarea tratamentul prescris de on­ colog. si durerile de stomac. Dureri de stomac, Boli ulcer cardiovasculare Mierea cu scortisoară Faceţi o pastă din miere şi scorţişoară pudră. Unge­ pudră vindecă durerile de ţi-o pe pâine sau umpleţi stomac şi îndepărtează ul­ clătitele cu această pastă, în cerele stomacale de “la ră­ loc de dulceaţă sau gem. dăcină”. Mâncaţi-o cu regularitate la HspeircoSesferoSemie micul dejun. Reduce coles­ Două linguri de miere şi terolul din artere şi salvea­ trei linguriţe de scorţişoară ză pacientul de riscul unui pudră, amestecate cu 450 atac de cord. Cei care au ml de ceai, dacă sunt admi­ suferit deja un atac de cord nistrate unui pacient care să ia acest remediu zilnic, are colesterolul mare, vor pentru a preveni apariţia reduce nivelul acestuia cu unui alt atac. Consumul cu 10% în interval de 2 ore. 9

9

)

Leacuri din farfurie ® 34

9

Dacă remediul se adminis­ trează de trei ori pe zi, re­ duce nivelul colesterolului. IracilgestSe Scorţişoara pudră presă­ rată peste 2 linguri de mie­ re, administrate înainte de masă, înlătură aciditatea şi ajută la digestia celor mai grele mâncăruri. Infecţii urinare Luaţi două linguri de scorţişoară pudră şi o lin­ guriţă de miere, într-un pa­ har de apă călduţă şi beţi. Distruge toţi germenii din vezica urinară. Breferlilitate © Medicinile alterna­ tive Yunani şi Ayurvedică au utilizat mierea timp de mai multe secole, pentru a fortifica sperma bărbaţilor. Dacă bărbaţii impotenţi vor lua cu regu­ laritate două linguri de mie- j re cu o linguriţă de scurţi- j şoară înainte de culcare, | problema lor se va rezolva, j © în China, Japonia şi Orientul îndepărtat, fe-1 meile sterile, dar şi celej care doresc fortificarea ute­ rului, iau scorţişoară cu miere, în fiecare zi. ® Femeile sterile pot să ia un vârf de cuţit de scor­ ţişoară pudră, cu o jumătate de linguriţă de miere, şi să

îşi frece gingiile cu această com binaţie, în mod frec­ vent, pe toată durata zilei, astfel încât combinaţia să se amestece uşor cu salivă si să pătrundă în coip.

Longevitate

Ceaiul cu miere şi scor­ ţişoară, consumat cu regu­ laritate, încetineşte îmbă­ trânirea. Pentru ceai, puneţi la fiert 1 lingură de scorţi­ şoară pudră şi 3 căni de apă. Strecuraţi ceaiul şi adăugaţi 4 linguri de miere. Beţi câte 1/4 de cană, de 3-4 ori pe zi. Vă păstrează pielea să­ nătoasă şi fină, şi înceti­ neşte efectele îmbătrânirii. De asemenea, creşte spe­ ranţa de viaţă. Vă veţi simţi mult mai tânăr(ă)! Obezitate în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de micul de­ jun, şi seara, înainte de cul­ care, beţi scorţişoară pudră fiartă într-o cană de apă, peste care adăugaţi o lingu­ riţă de miere. Dacă se ad­ ministrează în mod regulat, acest remediu duce la redu­ cerea greutăţii chiar şi a celor mai obeze persoane, prevenind depunerea de grăsimi în organism, chiar dacă persoana respectivă are o dietă hipercalorică. Oboseală Persoanele de vârsta a treia care consumă miere şi scorţişoară în părţi egale au

mai multă vitalitate şi fle­ xibilitate. Reţetă: o jumătate de lin­ gură de miere se pune într-un pahar cu apă, se pre­ sară cu pudră de scorţişoară si se consumă zilnic,7 dimineaţa, după ce ne spălăm pe dinţi, şi după-amiaza, în jurul orei 15, atunci când vioiciunea organismului este în scădere. Remediul duce la îmbunătăţirea vitalităţii organismului în interval de o săptămână. Pierderea atmsliGB Mierea şi scorţişoara pu­ dră, luate zilnic, în cantităţi egale, duc la refacerea au­ zului. Hăceii Cei care suferă de răceli ar trebui să ia o lingură de miere călduţă cu 1/4 lingu­ riţă de scorţişoară pudră, timp de 3 zile. Acest reme­ diu vindecă majoritatea ca­ zurilor de tuse cronică, ră­ ceală şi curăţă sinusurile. t

UZ EXTERN

Acsrssc» Formaţi o pastă din trei linguri de miere şi o lingu­ riţă de scorţişoară pudră. Aplicaţi această pastă peste coşuri, seara, înainte de culcare, şi spălaţi-o cu apă călduţă, în dimineaţa urmă­ toare. Dacă tratamentul se aplică timp de două săp­ tămâni, va înlătura co­ şurile de la rădă cină. 9

Artrită Amestecaţi o parte de miere în două părţi apă căl­ duţă şi apoi adăugaţi o lin­ guriţă de scorţişoară pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare. Durerea cedează în interval de 15 minute. Căderea părylui Persoanele care au pro­ bleme cu căderea părului sau au calviţie pot aplica pe cap o pastă alcătuită din ulei de măsline fierbinte, o lingură de miere, o lingu­ riţă de scorţişoară pudră, lăsând-o să acţioneze apro­ ximativ 15 minute, după care se spală părul. Oyreri de dimii Faceţi o pastă dintr-o linguriţă de scorţişoară pu­ dră şi cinci linguriţe de mie­ re şi aplicaţi-o pe dintele care doare. Remediul se poate folosi de trei ori pe zi (zilnic), până când dintele nu mai doare. Hiasesiă Primul lucru, dimineaţa, faceţi gargară cu o linguriţă de miere şi scorţişoară pu­ dră, amestecate în apă fier­ binte. Astfel, respiraţia îşi păstrează prospeţimea pe durata întregii zile. Saifecţoi ale pielii Toate tipurile de infecţii ale pielii se vindecă prin lî&sfc apl*carea unei combi­ naţii de miere şi scorţişoară. »

Leacuri din farfurie © 35

Otetul de mere

ţetul de mere conţi­ ne practic toate mi­ neralele esenţiale şi oligoelementele prezente în fructele din care a fost ob­ ţinut. El este bogat în pota­ siu, magneziu, calciu, fos­ for, sulf, siliciu şi fier. Cura cu oţet de mere este reco­ mandată mai ales celor care au lipsă de potasiu în orga­ nism. Tratamente uz intern A f e c ţiu n i c a r d i a c e Persoanelor cu inima bolnavă li se recomandă să bea oţet de mere fiert cu us­ turoi şi miere de albine. Această soluţie curăţă arte­ rele de grăsimile depuse şi întăreşte muşchiul cordului. Artrită Se bea de patru ori pe zi câte un pahar de apă cu o linguriţă de oţet de mere.

O

9

Tratamentul se face S u g h iţ timp de două săptă­ Sughiţul se opreşte cu o mâni, cu o pauză de o bucată de zahăr înmuiată în săptămână. Apoi pro­ oţet. Se sfărâmă repede în cedura se repetă. gură şi se înghite. D igestie dificilă T^flse Luaţi, înainte şi du­ Se amestecă 3 linguri de pă masă, câte un sfert oţet de mere cu o linguriţă de pahar de apă, în de suc de aloe şi 1/2 pahar care a fost diluată o de miere de albine. Se iau linguriţă de oţet. Oţe­ de 3-4 ori pe zi câte două tul stimulează secreţia linguriţe, înainte de masă. de sucuri gastrice şi Vierm i intestinali măreşte peristaltismul tu­ Se fierbe în oţet de mere bului digestiv. cu sare o urzică tânără tă­ W S sR stn saţie...iată mărunt şi "se mănâncă. afo&giiidentă Viermii intestinali mor şi în fiecare dimineaţă, pe ies din organism. parcursul ciclului menstru­ al, trebuie să se bea câte un UZ EXTERN Amigdalită pahar de apă, cu 1-2 linguri de oţet, îndulcite cu miere © Clătiţi gâtul la fiecare de albine. Consumarea re­ oră cu o linguriţă de oţet de gulată a oţetului poate mere pusă într-un pahar de schimba termenul de înce­ apă. pere a ciclului, de aceea, © O compresă cu oţet de înainte de ciclu cu 4 zile, mere potoleşte durerile de opriţi tratamentul. gât: înmuiaţi un ştergar de bucătărie într-un sfert de O bezitate în prima lună se bea în litru de otet de mere, stoartimpul fiecărei mese un ceţi-1 bine şi înfăşuraţi-i în pahar cu apă şi o linguriţă jurul gâtului. Puneţi dea­ de oţet de mere, apoi câte 2 supra un fular de lână şi linguriţe de oţet la un pahar staţi aşa 30 de minute. de apă (în a doua lună). Pe Arsuri de gradisS Sşi 19 zi, trebuie să se consume 3 (dar în nici un caz Hi şi IV) pahare. Nu se recomandă Spălaţi pielea cu oţet dulciurile şi pâinea albă. dizolvat în apă (dacă arsura *

{»l

Leacuri din farfurie ®36

f

x

v

'n i i t> T »i'

timpul nopţii, se aplică tur­ ta pe articulaţia bolnavă. Deasupra se pune celofan, se leagă cu un fular de lână, astfel încât să nu cadă peste noapte. Tratamentul durea­ ză 25-30 zile. Dacă pielea se înroşeşte, dimineaţa o clătiţi cu apă şi o ungeţi cu B ătături Puneţi în oţet coji de cremă. Dureri d e c a p ceapă, timp de două săptă­ mâni. Se scot apoi cojile, se Se fac fricţionări ale tâmpun pe bătături, se pansea­ iplelor şi ale bazei craniului ză şi se lasă peste noapte. (deasupra cefei) cu oţet de Se repetă procedura câteva mere. O metodă populară, nopţi la rând, apoi se scot care uneori dă rezultate bătăturile. surprinzător de rapide, este inspirarea vreme de cinci BoSi sie De 6 ori pe zi, comprese minute a vaporilor de oţet, din oţet de mere, până la ideasupra unui vas. Oweri de cap"' vindecarea completă. în plus, se consumă de trei ori provocate de răceală pe zi câte un pahar de apă Amestecaţi o lingură oţet fiartă cu 2 linguriţe de oţet de mere cu un terci obtinut şi 2 linguriţe de miere de din 2 cartofi raşi. Soluţia se albine. întinde pe Bronşită cronică pânză sau un Se înmoaie o bucată de tifon pus în ^ ţesătură din lână în soluţie patru, şi se din oţet, ulei vegetal şi cam­ ^aplică pe for. Se pune pe timpul nop­ frunte. Peste ţii pe piept. Pe spate se a- 2-3 ore, apli­ plică o compresă din hrean căm o com­ presă proaspătă. dat prin râzătoare. Dureri articulare Dureri d e g â t Amestecaţi o lingură de provocate de depuneri de săruri oţet de mere cu o linguriţă Se ia pâine neagră proas­ de miere. Diluati-le cu ceai pătă, se pune într-un vas, se de muşeţel şi faceţi gargară. Dureri Sa fraglhiţlt toarnă peste ea o lingură de Aplicaţi pe gât următoa­ oţet şi una de apă caldă. Se amestecă bine ingredien­ rea compresă: amestecaţi tele şi se face o turtă. Pe 1/2 de cană de oţet de mere [nu este prea mare, ea se poate spăla cu oţet curat). Această procedură amelio­ rează durerea şi dezinfec­ tează. Arsura de soare se spală cu oţet diluat cu apă si se acoperă cu un şerveţel înmuiat în aceeaşi soluţie.

I

7

j

fierbinte cu 1 linguriţă de ulei vegetal în care puneţi un vârf de cuţit de piper măcinat. Amestecati* bine,7 înmuiaţi o pânză de in în soluţia fierbinte şi aplicaţi-o pe gât 45 de minute. Dureri iarafoare 1 pahar de oţet, 1 pahar de apă, 2 linguriţe de mie­ re, 2 linguriţe de bicarbonat de sodiu se amestecă şi se lasă 5 zile. Se fac frectii seara, înainte de culcare, cu soluţia obţinută, apoi se freacă locul cu o bucată de j ţesătură din lână. j Edem Sa picioare Turnaţi în cadă apă (cir­ ca 30 cm) şi adăugaţi 3-4 pahare de oţet din mere. In­ traţi în ea cu picioarele şi călcaţi apa până veţi simţi că picioarele s-au odihnit. Nu le ştergeţi. Lăsaţi-le să se usuce de la sine. Dacă aveţi dureri pu­ ternice, îuve.......... i liţi picioarele cu şeiveiele înmuiate în oţet.' Febră O cană de oţet de mere se diluează cu 2 căni de apă. Din 15 în 15 minute, până la scăderea febrei, înmuiaţi o bucată de pânză în oţet, stoarceţi-o şi frecaţi cu ea picioarele, braţele şi trunchiul, apoi băgaţi-vă în pat, înveliţi-vă bine şi Leacuri din farfurie S>37

transpiraţi. Sau: înmuiaţi în oţet o pereche de şosete de bumbac, stoarceţi-le şi trageţi-le în picioare. Deasu­ pra lor, ca un al doilea strat, puneţi nişte şosete groase de lână. Felîră omscuBara Se fac masaje blânde şi prelungite cu oţet, a grupe­ lor musculare afectate. Ce­ le mai bune rezultate se ob­ ţin dacă amestecăm 4 lin­ guri de oţet cu 50 de pică­ turi de ulei volatil de mentă şi aplicăm acest preparat pe zonele afectate.

©repă ©ta tem jpeiraturcâ rasare Se fac 5 frecţii cu apă rece pe toi corpui, câte 2-3 minute la fiecare 30 de mi­ nute. După fiecare frecţie vă culcaţi în pat şi vă în­ veliţi cu ceva călduros. A şasea şi a şaptea frecţie se fac cu soluţie din apă şi oţet (1:1). în pauză, se bea ceai din lăstari de zmeur. Nu se recomandă să mâncaţi. Se consumă cât mai multe li­ chide. E bine să beţi apă cu lămâie sau ceai de coacăze. 7

Leacuri din farfurie © 38

Guturai înmuiaţi două de­ gete în oţet şi fre­ caţi puţin lateralele nasului de sus în jos. Când degetele se vor usca, înmu­ iaţi un deget în oţet şi ungeţi nările pe dinăuntru. Hemoragie nazală Sângele se poate opri cu tampoane de vată înmuiate în oţet şi puse în nas. Hemoroizi La fiecare două ore, se aplică pe umflături un tam­ pon de vată înmuiat în oţet de mere, iar dimineaţa, se bea apă cu oţet şi miere de albine.

de patlagină, se pun 50 g la 0,5 1 oţet şi 0,5 1 apă şi se fierb 30 de minute. Se ră­ ceşte lichidul si se strecoară. Se fricţionează pielea capului în fiecare seară, timp de câteva zile. întinderi musculare Puneţi comprese cu 100 g argilă lichidă şi 4 linguri de oţet, o dată pe zi. Acest remediu întăreşte şi oasele. 7

*

L eueoree în 2 litri de apă caldă se pun 3 linguri de oţet de me­ re şi se fac spălături în fie­ care zi, până la vindecare. Profilactic, se repetă proce­ deul o dată pe săptămână.

BVSerastre a b u n d e n te

Când femeile au pierderi mari de sânge, li se aplică [Hipertensiune comprese mari înmuiate în Se înmoaie un prosop otet rece de mere. flauşat în oţet de mere şi BVUaalgie Somfoairă bolnavul stă cu tălpile pe el © Se întoarce bolnavul timp de 8-10 minute. Sau pe partea stângă a corpului se înfăşoară tălpile cu câte şi se freacă rapid şi atent spa­ un prosop sub formă de tele, începând cu umărul compresă. La expirarea ce­ stâng, şi apoi în jos, până la lor 10 minute, se măsoară coapsă, cu un şervet înmu­ tensiunea. în acelaşi timp, iat în amestec în părţi egale o bucăţică de zahăr se în- de apă cu oţet. Şervetul se moaie în miere de albine umezeşte de câte ori este sau în dulceaţă, se pune pe necesar, se freacă apoi spa­ limbă şi se suge timp de 5 - tele, de la gât pe lungimea 7 minute. coloanei vertebrale, apoi de iritaţii p e pieile la umărul drept până la Faceţi o baie călduţă în coapsă. Apoi bolnavul este care adăugaţi două pahare culcat pe spate şi învelit. de oţet. Peste o oră, frecţiile se re­ loiîcăimraţire petă încălzind puţin soluţia. Restabilirea culorii pă­ © în loc de frecţii se pot rului cărunt se face astfel: aplica comprese din oţet cu se usucă frunze si rădăcini apă caldă, schimbate de trei 7

F *•

ori Ia fiecare oră. Procede­ ul: se aşterne pe pat un ce­ lofan, deasupra se pune o plapumă strânsă în două. Compresa se face dintr-un cearceaf împăturit în patru, ca să ajungă pe toată spina­ rea. Se înmoaie în soluţia caldă, se scurge uşor şi se pune pe plapumă. Bolnavul se culcă pe compresa ume­ dă şi se înveleşte cu o pă­ tură caldă.

SViicoză Ba p icioare Se tratează prin abluţiunea locurilor bolnave cu oţet de mere.

(Pinten o so s

î

-

într-un pahar de oţet se pun un ou crud, 100 g slă­ nină de porc tăiată mărunt (nesărată). Se amestecă bi­ ne şi se lasă timp de 10 zile la întuneric. Se opăreşte re­ pede locul bolnav şi se pu­ ne pe el un tampon de vată uns cu unguentul obţinut, timp de 4-5 ore, 4-5 zile la rând. Dacă frige, nu trebuie să continuaţi tratamentul. îeviâiuifne înveliţi timp de câteva minute laba piciorului cu o cârpă înmuiată în oţet. în acelaşi timp, apăsaţi cu de­ getul mijlociu al mâinii drepte pe lobul urechii, ast­ fel încât să auziţi pulsul. Nu­ măraţi până la 7. Tensiunea se normalizează.

T ran sp iraţie ab u n d en tă n o a p te a înainte de a vă culca, ştergeţi-vă tot corpul cu oţet de mere.

H as tnSundat

R e ţe ta străbunicii

© încălziţi oţet de mere Oţet de mere (o ceaşcă) şi inhalaţi abu­ Dacă v-aţi hotărât să ape rul . Alternativ, puteţi lua de trei ori pe zi câte oiinguriţă !la^ la ™ °Sf‘ de de otet de mere diluat în mere' V.a sfaţu™ 1/2 n’ahar de ană 1parELţl singuri. Oţetul cumpaP* . P wIrat din magazin este impur, © înmuiaţi o compresa "el fiind preparat pe cale rchi­ în apă fierbinte, stropiţi-o mică sau din coajă de mere şi cu oţet de mere şi aplicaţi-o deşeuri. După prelucrare, în pe piept, acoperită de o fo­ el rămân foarte puţine vi­ lie de plastic. Oţetul degajă tamine şi microelemente. căile respiratorii superioare Oţetul pentru tratarea bo- nas, gât, sinusuri, şi infe- [iilor trebuie să fie preparat rioare: bronhiile şi plămâ- | din mere întregi. Se dau fructele prin râzătoare, cu tot cu nn. coajă şi cu miezul lemnos, Waric©ză Se toarnă oţet de mere pe sau se taie mărunt, se pun în palme şi se freacă picioare­ borcane de sticlă (5-10 litri). le de jos în sus, dimineaţa La un kilogram de mere, se si seara. în fiecare zi, timp toarnă 11/4 litri de apă încăl­ de una-două luni, sau se zită până ia 60-65°C şi 100150 g zahăr. Dacă merele învelesc picioarele cu şer­ sunt foarte dulci, atunci pu­ veţele înmuiate în oţet, apoi nem numai 70-80 g zahăr la se leagă cu un ştergar şi se 1 kg de mere. Adăugăm 10 g stă în pat sau fotoliu, cu pi­ drojdie la fiecare litru de apă. cioarele ridicate, timp de 30 Borcanul se pune în loc cald de minute. în timpul aces­ şi întunecos, timp de 10-14 tui tratament, trebuie zile. De 2-3 ori pe zi, se să beţi de două ori pe zi amestecă cu o lingură de un pahar de apă cu 2 linlemn. După aceasta, guiiţc de oţel Je nicie. * \ merele sc strccoara V â v tâ tâ i s l J S î f e J . p r i n tifon împăturit O lingură de otet i *n patru, oţetul se se amestecă cu apă fiartă. | t? arnă într_un borcan curat’ Se înmoaie în această solu- I un sPaţ*u de 5-7 cm tie o bucată de tesătură albă până la gura vasului. Se aco şi se acoperă vânătaia, dea­ peră cu tifon şi se lasă încă supra punând celofan şi apoi două săptămâni. Când oţetul e gata, se toarnă în sticle, se pansând cu tifon. Când astupă cu dopuri sterile şi se compresa se usucă, se în- acoperă cu ceară. Se păstrea moaie din nou,_ repetând ză la loc rece si întunccos. procedura de cateva ori. prCparat astfel, otetul este un Procedeul este eficient, jeac unicat ’ chiar şi la vânătăi mari. ■ ■< “ »

*

7

A

j

Leacuri din farfurie 8 39

Ouăle

uăle sunt un depo­ zit adevărat de vi­ tamine: A, K, E, grupa B, niacină, biotină şi acid fo­ lie. După cantitatea de vita­ mină D, de care ducem lip­ să aproape toţi, ouăle sunt pe locul doi după uleiul de peşte. în ou se află combi­ naţia optimă de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan şi cobalt, iar în coajă - Ca şi Mg. Ouăle conţin şi nişte fermenţi cu efect antimicrobian, antiedemic şi antiinfîamator. Dar asta nu înseamnă că de acum înainte trebuie să în­ cepem ziua cu omletă, ou fiert sau ochiuri, ca să nu epuizăm pancreasul şi tractul digestiv, care încă nu s-au trezit” .

O

N utriţionîştii re co m a n d ă :

© Să mâncăm ouăle du­ pă ora 14, când organismul asimilează mai bine nutriLeacuri din farfurie ® 40

enţii din ou, mai ales în perioada septembrie-iunie, când orga­ nismul are ne­ voie crescută de vitamine. © Pentru întă­ rirea imunităţii şi îmbogăţirea organismului cu vitamine şi microelemente se prepa­ ră bucate în care ouăle se combină cu zarzavat, legu­ me şi frunze verzi de păpă­ die, trifoi, podbâl, tei, arţar dulce şi urzică. ® Pentru copii şi tineri este util consumul zilnic de ou, iar la vârsta a IlI-a, sunt de ajuns 2-3 ouă pe săptă­ mână. © Ca să păstrăm nutrienţii din ou şi să asigurăm asimilarea lor, ouăle de găi­ nă se ţin pe foc un timp scurt, până se întăresc puţin (om­ letă sau ouă fierte). ® Ouăle crude nu sunt sterile. Coaja lor are mulţi pori prin care respiră viitorul pui, dar şi prin care microbii pă­ trund înăuntru. De aceea, se recomandă să spălaţi bine ouăle, chiar şi înainte de fierbere, ca sa preveniţi salmoneloza.

T ratam en te UZ INTERN Creşterea imunităţii Se separă albuşul de la două ouă proaspete de găi­ nă (nu mai vechi de 36 de ore), se adaugă sucul de la o jumătate de lămâie şi se amestecă (nu se mixează!) timp de 10 minute. Se ada­ ugă 400 ml apă fiartă şi ră­ cită, se pune într-un vas emailat pe un foc mic şi se încălzeşte până la 51-52 de grade; amestecând perma­ nent, apoi se ia de pe foc şi se pune într-un vas cu apă rece. După răcire, ameste­ cul se strecoară prin 3-4 straturi de tifon, se mai adaugă sucul de la o jumă­ tate de lămâie, 2 linguri miere de albine. Se consu­ mă câte 1-2 linguri, la fie­ care 3 ore, dacă organismul este slăbit. Pentru profila­ xie, se consumă lunar, timp de 3-4 zile, câte 3 linguri pe zi, între mese, în

r

perioadele reci ale anului, pentru copiii până la 7 ani, se dă jumătate din doză, iar pentru cei peste 7 ani, se micşorează doza cu 1/3. Diaree Sa copii Apă albuminoasâ: ba­ tem două albuşuri de ou, în 50 ml de apă rece. Se dă din ceas în ceas, câte o lin­ gură, copiilor mici.

ta r e r i dle g â t Se sparg două ouă şi se aleg gălbenuşurile. Se frea­ că bine cu 4 linguri de za­ hăr sau miere, până când se formează o spumă albicioa­ să. Se mănâncă toată crema obţinută, după care se bea o cană de lapte fierbinte. Laptele se poate turna şi peste spuma de gălbenuşuri şi apoi se bea cât mai cald.

P ierd erea vocii Ou cu bere neagră: se încălzeşte puţină bere nea­ gră până devine foarte fier­ binte. Se sparge un ou de ţară sau 3 ouă de prepeliţă şi se bat bine în timp ce se adaugă berea. Se bea com­ poziţia cu înghiţituri mici, ţinând-o cât mai mult timp în gât. Dacă se răceşte, se mai încălzeşte o dată.

Tuberculoză Un borcan de 3 litri se înveleşte în hârtie sau pân­ ză de culoare neagră. • Se spală cu apă foarte fierbinte 5 lămâi mari şi 10 ouă de casă crude. Lămâile se dau prin maşina de tocat (fără

; seminţe) sau robotul de bu­ cătărie. Un sfert din masa obţinută se pune pe fundul borcanului, se aşează dea! supra ouăle şi se toarnă ; peste ele pulpa rămasă de l lămâie, amestecată cu 300 g de frunze de aloe tocate şi 500 g de miere de albine. Deasupra se toarnă coniac bun, de 5 stele, astfel încât : să fie cu două degete mai | sus de conţinutul din bor. can. • Se pune capacul şi se 1lasă 9 zile în­ tr-un loc fără . lumină; la ră! coare, dar nu 'în frigider. • 1Se leagă două straturi de ti­ fon pe gura borcanului, se strecoară lichidul, iar lămâile şi ouăle rămase pe el se mixează şi se amestecă apoi cu lichi­ dul. Se mai adaugă 300 g de usturoi zdrobit, se mace; rează 24 de ore, după care se consumă după urmă­ toarea schemă; prima zi câte o linguriţă, de trei ori ;pe zi, cu 30 minute înainte ' de masă; a doua zi câte o ‘lingură, de trei ori pe zi, din ziua a 3-a se bea câte un păhărel de 25 ml. Bolnavul trebuie sa consume 2-3 borcane fără pauză. O variantă mai simplă: olinguriţă de pulbere din coji de ouă de găină sau de

prepeliţă se amestecă cu sucul proaspăt stors din 3 lămâi mari, se lasă în frigi­ der 3 zile, apoi se bea câte 0 linguriţă de două ori pe zi, între mese, timp de 6 luni.

O lcer sto m a c a l sasis dtsodesial Se face un amestec din două albuşuri de ou crude, 1,5 linguri miere de albine şi 15 g de unt. Amestecul încălzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore înainte de ora obişnuită de trezire, după care se mai stă în pat 2 ore, întâi pe partea dreaptă, apoi pe spate şi pe partea stângă. Regimul du­ rează 6 luni.

UZ EXTERN M îc e s3fyruncui Se foloseste un “aluat” obţinut din două gălbenu­ şuri crude, o lingură miere j de albine. 1/2 linguriţă de sare şi puţină făină. Se obţine un amestec asemă­ nător cu argila umedă. Se modelează o turtiţă care se aplică pe furuncul şi se ţine până la spargerea lui.

Arsură Se amestecă două albu­ şuri cu o lingură de ulei şi o lingură de frişcă. Cu acest amestec se unge locul afec­ tat de câteva ori pe zi.' Leacuri din farfurie €>41

■rmXl£

Colici abdominal!® Ba copios mici Fierbeţi un ou, răciţi-1 puţin în palmă, ca să nu fri­ gă prea tare, şi puneţi-1 pe buricul copilului. Căldura oului linişteşte durerile.

Dureri articullare Se prepară un amestec dintr-un ou şi două linguri de sare. In­ gredientele se bat bine, se întind pe o bucată de tifon îm­ păturit sau pe un prosopel de bumbac şi se înfă­ şoară articulaţiile bolnave. Pe măsură ce pansamentul se usucă, se mai aplică din acelaşi amestec, de 3-4 ori pe zi. Dureri de disuţi Se fierbe un ou circa 15 minute, se scoate gălbenu­ şul şi se amestecă bine cu o linguriţă de zahăr şi o lin­ gură de unt. Se unge o bu­ căţică de tifon pus în trei şi se aplică pe locul bolnav o zi sau o noapte întreagă. H em © m lzâ Bateţi bine cu o furculiţă un albuş de ou cu puţin unt­ delemn de măsline şi vin alb, până ce obţineţi o cre­ mă destul de groasă. Apli­ caţi-o de mai multe ori pe zi pe zona dureroasă. Leacuri din farfurie ® 42

IPsoiniazis Se foloseşte o alifie care conţine albuş de ou. într-un vas de sticlă se amestecă 5 linguri de vaselină curată, 1 lingură cremă de corp pen­ tru copii, 1 lingură miere de albine şi un albuş de ou. Toate componentele se bat 20 minute cu furculiţa sau se amestecă cu mixerul, până se ob­ ţine un ungu­ ent solid, ca­ re se va păs­ tra în bor­ cane închise etanş, în frigider. Locurile afectate se freacă cu alifia obţinută, de 2 ori pe zi, un timp îndelungat. în primele două luni, efectul nu se observă, iar apoi pielea se curăţă repede. Pe locul afectat rămâne o pată pig­ mentată diferit de culoarea naturală, dar cu timpul pata dispare. Hăni Se scot gălbenuşurile din 5 ouă şi se prăjesc în 100 g de unt topit sau un­ tură, amestecând mereu, până se obţine o masă omo­ genă, de culoare maro, cu care se ung de două ori pe zi locurile bolnave, rănile, ulceraţiile etc. Alifia se păstrează la frigider, în sti­ cluţă de culoare închisă.

Tăieturi Se sparge un ou crud, se desprinde de coajă pieliţa alba şi se înfăşoară tăietura cu ea (pe partea umedă). Se pansează cu o faşă de tifon. Pieliţa se lipeşte strâns de deget după ce se usucă, protejează rana de infecţie şi favorizează procesul de granulare. în funcţie de gravitatea problemei, se lasă pe deget 7-10 zile. Tyse provocată de răceală Se amestecă bine două ouă crude, două căpăţâni de usturoi pisate şi 100 g de osânză topită. Se fricţionează cu alifia obţinută tăl­ pile, apoi gleznele şi în continuare până la ge­ nunchi, timp de 3 zile. U rc io r Fierbeţi un ou tare, apoi înveliţi-1 într-o cârpă cura­ tă. Aplicaţi~l pe pleoapa bolnavă. Căldura durează\] mai mult decât aceea a unei comprese.

Coaja de ou în natură există două feluri de calciu organic - în corali şi în coajă de ou. Atâta timp cât în România nu există corali, rămâne să ne îndreptăm atenţia asupra cojilor de ou, care conţin aproape 90% din elementul-minune calciu.

p rep a rate din coajă te şi se dă copiilor începând sumă câte o lingură, de 3 de la vârsta de 6 luni, ado­ ori pe zi, cu 30 minute îna­ d e ou ClTRATUL DE CALCIU lescenţilor şi neapărat fe­ inte de masă sau la 40-60 Cea mai simplă metodă de îmbogăţire a organismu­ lui cu microelementul cal­ ciu este prepararea titratu­ lui de calciu, obţinut din 2 g de coajă pisată, ameste­ cată cu o lingură de suc de lămâie proaspăt stors. în varianta asta, calciul se asi­ milează aproape în totali­ tate şi nu provoacă apariţia de pietre la rinichi şi în ve­ zica biliară sau depuneri în articulaţii şi în vasele san­ guine. Cea mai potrivită peri­ oadă pentru luarea titratu­ lui este între orele 19-20, deoarece calciul se asimi­ lează mai bi­ ne pe timpul nopţii. Este bine ca toţi

o a me n i i peste 40 de ani, mai ales femeile în perioada de premenopauză, să consume regulat, în mod deosebit iarna, citratul de calciu, nu neapărat pentru profilaxia osteoporozei, dar mai ales pentru întărirea tuturor sistemelor organis­ mului.

PULBEREA DE OU Se obţine prin pisarea şi cernerea cojilor bine spăla­

meilor însărcinate. O cură minute după masă. Balsa­ durează o lună, cu pauză de mul se foloseşte cu succes o lună. Curele se repetă. şi în caz de fractură, deoa­ rece ajută la formarea ra­ BALSAM DIN OU pidă a căluşului osos. Li se recomandă persoa­ Culoarea cojii nu are nelor cu boli ale aparatului importanţă, condiţia princi­ locomotor, cardio-vascular, pală este ca ouăle să fie astm bronşic, parodontoză, proaspete, de la găini sau exfolierea unghiilor, alopeprepeliţe sănătoase, cel mai cie (căderea părului), cram­ pe musculare nocturne şi bine să fie din gospodăria insomnie. Un borcan de 3 proprie. Efectul maxim se litri se umple cu ouă de obţine dacă se folosesc ouă casă, dar mai bine cu ouă de prepeliţă, care au o de prepeliţă bine spălate şi componenţă mai bogată de uscate. Peste ouă se toarnă microelemente. A r>■ r>«io1o rlo rotq suc de lămâie, ca să fie cu 2 gâscă sau de la păsările săl­ degete deasupra lor. Borca­ batice nu se folosesc pentru nul se închide cu capac şi tratamente. se lasă 2 T ratam en te săptămâni la răcoare. uz INTERN Diaree După di­ Beţi jumătate de lingu­ z o lv a re a c o j i l o r , riţă de praf de coajă de ou. amestecul cu vin sec. ©Satezâ alergică se agită energic cu o lingură de lemn, la ccpiii mici în aşa fel ca peliculele ouăSe curăţă coaja unui ou lor să se rupă. Amestecul se bine fiert, se pune într-un strecoară prin sită, pelicu­ vas şi se lasă să se usuce lele şi bucăţelele de coajă (nu se usucă în cuptor sau rămasă nedizolvată se a- la soare!). Coaja uscată se runcă, iar în lichid se ada­ pisează în mojar, până ce ugă 250 ml de coniac de devine pulbere. Pentru co­ calitate (în loc de conser- piii în vârstă de 6 luni este vant) şi, după dorinţă, 200 suficient un vârf de cuţit, g miere de albine. Se con­ pentru cei de 1 an până la 2 •

V ^ U U l V

M.V

Leacuri din farfurie © 43

ani, se administrează de două ori mai mult etc. îna­ inte de a da praful copilu­ lui, picuraţi în el câteva picături de suc de lămâie (sucul de lămâie nu poate fi înlocuit cu nimic!). Leacul se dă o dată pe zi. Treptat, diateza alergică va dispă­ rea. Dureri de stomac Prăjiţi coaja unui ou pâ­ nă devine galbenă. Pisaţi-o si luati-o înainte de masa principală, timp de 10 zile. Lipsă de calciu Pentru toti oamenii cu insuficienţă de calciu (in­ clusiv copii şi femei însăr­ i

î

*

cinate), se recomandă ur­ mătorul preparat: se spală bine cojile de la 2-3 ouă, se usucă, se fac pulbere (pu­ dră), se amestecă cu sucul de la 2-3 lămâi mari. După dizolvare, se adaugă în mâncare, câte 2-3 linguriţe. Calciul se asimilează mai bine în prezenţa acidului citric. Pietre 8a rinichi şi Bavezica Mrânarâ Pietrele se mărunţesc şi se elimină mai uşor, dacă luaţi zilnic câte 10 g de praf de coaja de ou, din care tocmai au ieşit puii, pusă în 150 ml de vin sec.

Reteta'străbunicii

Un medicament pentru toatăfamilia Coaja de ou spălată şi us­ cată poate fi păstrată ca un medicament pentru toată fa­ milia. în fiecare zi trebuie folosite 1,5-6 g, în funcţie de vârstă. Se poate adăuga şi în brânză de vaci sau pilaf. Ca să aflaţi dacă aveţi ne­ voie de calciu din coajă de ou, controlaţi pe care nară respiraţi mai uşor. Dacă res­ piraţi mai uşor pe nara stân­ gă, trebuie să luaţi neapărat coajă de ou ca adaos, sub formă de praf, în mâncare.

Terapia cu ouă de prepeliţă

y n miezul verii, spre Aseară, când toate pă­ sările retrase în cuiburi au amuţit, prin ceaţa amur­ gului care se lasă peste hol­ Leacuri din farfurie ® 44

dele pârguite ale câmpiei, încep să cânte, odată cu toaca bătută pentru vecer­ nie -prepeliţele: pit-pidic, pit-pidic! Una pe alta sengână, se cheamă. Locul lor de odihnă e în ogorul de grâu sau secară. Acolo, undeva, într-un căuş de pământ aşternut cu paie uscate, îşi depun ouăle lor mici şi pestriţe ca nişte pietre de apă, fără să ştie că în gălbenuşul lor cât bănuţul, zac leacuri-minune, vinde-

cătoare de multe boli. Cândva, ţăranii le culegeau chiar din cuiburi. Azi, când vânătorii de elită le îm­ puşcă cu miile, şi bietele prepeliţe, care străbat cale lungă ca să vină la noi din ţările calde, sunt pe cale de dispariţie, ouăle lor pot fi găsite doar în crescătorii. Oul de prepeliţă este un aliment-medicament folosit încă din antichitate, puţin cunoscut la noi. El are proprietăţi antialergice, stimu-

lente, afrodisiace, este die­ tetic, nu conţine colesterol. Oul de prepeliţă a fost folosit în scopuri terapeu­ tice, de către vechii chinezi şi japonezi. Medicina tradi­ ţională chineză afirmă că trei produse au efect tera­ peutic deosebit: veninul de viperă, gingseng-ul şi ouăle de prepeliţă. Aceste ouă au următoarele indi­ caţii: astm bronşic, diabet zaha­ rat, impotentă se­ xuală, rinită alergică, alergii, anemii, ulcer gastric, neuraste­ nii, hipertensiune arterială, eczeme (se folo­ sesc ouăle crude pentru a unge locul afectat), tuse spastică la copii, în bron­ şite astmatiforme.

SdhGST'G d e tra ta m e n t ® Ouăle se ingerează crude, dimineaţa, pe ne­ mâncate. Pot fi amestecate cu brânză de vacă sau su­ curi de fructe, dar cele mai bune rezultate se obţin cu ouăle simple, crude, proas­ pete. ® Pe toată perioada tra­ tamentului sunt interzise băuturile alcoolice si vor fi

evitate tratamentele cu cor­ tizon. # După ingerarea ouăjlor, nu se va mânca nimic 2-3 ore, iar la masa de prânz nu se vor consuma !alimente prea fierbinţi.

M e to d a 3

9 zile câte 6 ouă pe zi, pauză 10 zile. Schema se repetă de încă 3 ori la fel. Curele se repetă de două ori pe an, cu pauză de 5-6 luni între cure. Ouăle se păstrează în M e to d a 1 lada frigiderului, proaspete, în prima zi se consumă timp de o lună. un ou, după care zilnic se creste Frumuseţe cantitatea cu un Şi în cosmetică, acest ou, până se a“medicament” miraculos junge la 5-6 pe are o întrebuinţare din ce zi. Se continua în ce mai mare. astfel până se Iată o reţetă pentru te­ termină cura. nuri acneice, congestiona­ Copiii de la te, atinse de cuperoză: 10 5 luni în sus vor ouă de prepeliţă, o fiolă consuma 1 ou lăptişor de matcă, 1 lingu­ pe zi, copiii între 1-3 ani ră de miere de albine şi 2 ouă pe zi, adulţii 5-6 ouă drojdie de bere cât o nucă. pe zi. La copii, cura se face cu 100 de ouă, iar Ia adulţi Toate acestea se amestecă, se aplică pe faţă o dată pe cu 200-250 de ouă. Cura se zi (restul se păstrează în j repetă de două ori pe an, 5frigider), se tine 20-30 de * 6 luni pauză între cure. minute, apoi se spala faţa. *

*

H etoda 2

în primele 3 zile se iau câte 2 ouă pe zi, în urmă­ toarele 3 zile câte 3 ouă pe zi, în următoarele alte 3 zile câte 4 ouă pe zi, în următoarele 3 zile' & $ câte 5 ouă pe zi şi în ur­ mătoarele 10 zile câte 6 ouă pe zi.

£;37v Leacuri din farfurie @ 45

Sarea

ste la fel de impor­ tantă pentru viaţa omului ca şi apa. Corpul nostru le cuprinde pe amândcuă. De altfel, în ma­ joritatea tratamentelor, cele două materii se împletesc. Sarea se dizolvă în apă. Sa­ ramura care se obţine este producătoare de energie şi vindecătoare de boli. Dar atenţie! Nu folosiţi sarea de bucătărie, care n-are legă­ tură cu sarea naturală. Sa­ rea de bucătărie este o otra­ vă periculoasă pentru corp, în vreme ce sarea naturală întreţine funcţiile vitale ale organismului. Este vorba despre sarea grunjoasă, ca­ re se scoate din salinele atât de numeroase la noi.

E

T rata mem te UZ INTERN Coaistapaţie © înainte de masă, tre­ buie să beţi în mod regulat

un pahar de apă rece, cu beţi câte o lingură de solu­ 1/2 linguriţă de sare di­ ţie, la fiecare 10 minute, până când hemoragia se va zolvată în ea. © Dizolvaţi în 2/3 pa­ opri. har de apă caldă o lin­ Otrăvire guriţă de sare, adăugaţi Pentru a provoca rapid 1/3 pahar de lapte şi beţi voma, îi dăm celui în cauză amestecul dimineaţa, nia- un pahar de apă caldă în inte de masă. Dacă nu ob­ care se dizolvă 2 linguriţe ţineţi nici un efect, reluaţi de sare. procedura peste 2 ore. Stomac Besieş Luaţi 2 linguriţe de sare Curăţarea şi dizolvaţi-o într-un pahar orgganismuBui Dimineaţa, pe nemânca­ de zer sau moare de varză te, se trece o linguriţă, prin şi beţi soluţia dimineaţa, pe jet de apă, se scufundă în nemâncate. sare şi apoi se linge sarea UZ EXTERN care s-a lipit de ea. Arsurii Dacă, lucrând la bucătă­ Curăţarea ficatului rie, atingeţi cu mâna ceva şi a vezicii b ia re 5 g de sare şi 5 g de torţeifierbinte şi se produc ar­ (cuscută) se fierb într-un suri, puneţi mâna în sare şi pahar de apă 2 minute, se ţineţi-o aşa 30 de minute. strecoară şi se iau câte 3-4 Apoi luaţi sare în mână şi linguri pe zi, timp de 2 săp­ ţineţi-o aşa toată noaptea, legând mâna cu o faşă de tămâni. Greţuri provocate tifon sau basma. Cistită de Simbriei încălziţi un pachet de Beţi pe nemâncate un sare pe o tavă sau în cuptor, păhăruţ de apă cu o lingu­ răsturnaţi-1 într-un săculeţ riţă de sare. din pânză, înveliţi-1 într-un M-;^JW-^»‘r ^r,a=TJgge.^ ^ m ^ -3-.-cjccf«/g»»fjatw»a.a^.'a X{39CW?C»S3tî5^-WT6ia.,* «3

a noi, la români, cu­ vântul “post” e le­ gat de urzici: salată de ur­ zici, ciorbă de urzici, mân­ care de urzici cu mămăliguţă. în comparaţie cu spa­ nacul, urzicile pot să fie mâncate şi de artritici şi reumatici pentru că nu con­ ţin j oxalati. ? Dar virtuţile » culinare ale urzicilor sunt o nimica toată, în comparaţie cu valoarea lor de medi­ cament. Forţa vindecătoare a plantei este atât de pu­ ternică, încât oamenii ar trebui să cultive urzicile în grădină, pentru a le avea la îndemână oricând. Urzica poa­ te fi folosită de la rădăcină şi până la flori. în far­ macia medie­ vală, prin bu­ cătăriile cas­ telelor feudale şi-n mănăs­ tiri, era nelipsită: în ea senveleau cărnurile pentru a nu putrezi (frigiderul cu gheaţă nu fusese încă des­ coperit), cu ea se vopseau firele de lână si de bumbac, ea se punea în apa vitelor ca dezinfectant, se folosea ca remediu împotriva reu­ matismului, în fiecare pri-

L

*

mavara organizandu-se mari bătăi cu urzici. Chiar şi-un pictor celebru, Albrecht Dtirer, a ne­ murit-o într-un tablou de inspiraţie reli­ gioasă, în care un în­ ger care se înalţă spre ceruri poartă în mâna dreaptă un fir de ur­ zică.

Cura de primăvară Ţepoasa şi modesta ur­ zică este cel mai puternic remediu de curăţare a sân­ gelui şi de spălare a toxi­ nelor din rinichi. Cine su­ feră de boli de piele şi are infecţii ale traiec­ tului urinar sau, pur şi simplu, vrea sa facă o curăţenie de primăvară în organism, să practice o cu­ ră de patru săptămâni cu ceai de urzici (cât sunt mici şi proaspete). Prima ceaşcă se bea dimineaţa, pe sto­ macul gol, 7cu o jumătate de oră înainte de masă, alte două ceşti se beau peste zi. Pentru ca efectul să fie ac­ centuat, ceaiul trebuie băut

după metoda homeopatică, înghiţitură de înghiţitură. L simţi mai în formă ca niciodată, fiind capabili deun efort înzecit. (O linguri­ ţă cu vârf de plantă se opă­ reşte cu 1/41de apă în clo­ cot. Se lasă să se infuzeze două minute.) Tratamente U4 AII dCKI* o U

o n n n ţ n l V U p U v U i

v l U wi)

xro • w-

t roti »vţ*

® Din anumite motive, uneori legate de vârstă, cantitatea de fier din or­ ganism scade. O senzaţie de oboseală şi apăsare pune stăpânire pe noi. Şi în cazul acesta, o cură de ceai de ur­ zică poate îndrepta lucru­ rile. © Se face următorul si­ rop: 100 de grame de suc de urzică proaspătă (se ob­ Leacuri din farfurie © 55

sagaajcsaaBSgsc'SBsg;

ţine prin mixare) se ames­ tecă cu 100 g de miere. Se pun la fiert până ce lichidul devine siropos. Se iau 3 linguri de sirop pe zi. © Dimineaţa, la prânz şi seara se ia câte o lingură de suc proaspăt de urzică, obtinut în storcător. Se diluează cu puţină apă. Doza creşte zilnic, cu o lingură, până se ajunge la 10 linguri pe zi, după care doza­ jul coboară îna­ poi la trei linguri pe zi. Sucul tre­ buie ţinut la fri­ gider, dar nu mai mult de o zi, fiindcă îşi pierde puterile. în cazul că doza mărită duce la diaree, se revine la doza iniţială, de trei linguri pe zi. 9

Acnee, eczem e, H sfcle2psonasSs Pe cale bucală se face o cură de 10 zile cu ceai de urzic» (o linguriţă uc fi unze ! proaspete opărite cu un sfert de litru de apă), urma­ tă de 10 zile de pauză. Tratamentul se reia. E bine ca-n ceai să se pună câte o linguriţă de bitter suedez. Se beau 3 ceaiuri pe zi. Extern, se pun pe locurile bolnave comprese cu ceai de urzică (un pumn de frunze opărite şi infuzate 10 minute cu o cană de apă clocotită) seara, Ia culcare Leacuri din farfurie © 56

«■"••ssaaa

(peste comprese se pune un tuneric, într-un loc cald, plastic, apoi o basma), vre­ încă o săptămână. Se beau me de o lună. câte 2 linguri de tinctură, diluate cu 100 ml apă, de 3 ESiaibet © Beţi înaintea celor ori pe zi, după masă. Hipotenslmue trei mese principale o ceaş­ că de ceai de rădăcină de 200 ml de suc diminea­ urzică (2 linguri de plantă ţa, înainte de micul dejun. mărunţită la un litru de apă, Impoferaţă se lasă seara în apă rece, a Faceţi un aluat din 16 g doua zi se pune pe foc mic seminţe de urzică măcinate până dă în şi 60 g făină de secară, la clocot. Se la­ care adăugaţi 1/2 pahar de să să fiarbă 5 apă călduţă şi o lingură cu minute şi să vârf de miere. Formaţi 5 se infuzeze pateuri egale şi coaceţi-le 10 minute). în cuptor. Mâncaţi câte o Rădăcinile si plăcinţică în fiecare seară, după cină. Puteţi, de asemenea, frunzele de să luaţi în urzică fierte fiecare zi, mai puţin de pe stoma­ 5 minute con­ cul gol, ţin un hipocâte o lin­ g licem ian t guriţă de care face să scadă nivelul seminţe pisate amestecate zahărului din sânge. cu miere. Si > în uz extern. Se fac cure îndelun­ urzica poate fi un afrodigate de suc de urzica - 500 siac. Tratamentul medieval ml, în reprize, dimineaţa. constă în lovirea peste ri­ © Se consumă zilnic un nichi sau în frictionarea pahar de lapte prins, ames­ zonei rinichilor cu urzici tecat cu 2 linguri de frunze proaspete. în acest fel îşi uscate de urzică. impulsionau cavalerii me­ Tinctură de urzică. dievali bărbăţia. într-un borcan se pun 2/3 frunze de urzică (fără să fie prostatită îndesate) şi se toarnă până O lingură de urzici se la gură ţuică de 40°. Se ma­ opăreşte cu o cană de apă. cerează la soare timp de Se lasă să infuzeze 10 mi­ două săptămâni, apoi la în- nute, apoi se strecoară. O 7

7

lingură de rădăcină de ur­ zica se pune la fiert în 200 ml apă, vreme de 5 minute. §e strecoară. Ceaiul de frunze se combină cu cea­ iul de rădăcini şi se beau 34 căni pe zi.

UZ EXTERN Află, ggngâvâtă Faceţi spălături şi garga­ ră cu un decoct din 2 lin­ guri de flori de urzică la 11 de apă. Fierbeţi-le 2 minu­ te, apoi lăsaţi-le la infuzat.

CaSwiţie, c ă d e re a părului, m ăftreaţă © Pentru a întări rădă­ cina şi firul de păr, pentru a combate chelia şi mătreaţa, loţionaţi-vă zilnic cu 100 g rădăcină de urzică, lăsată să fiarbă 15 minute într-un litra de apă. © Acelaşi efect îl are clătitul părului cu ceai de urzică ori frecţia la rădă­ cină, cu tinctură de urzică (se umple o sticlă cu rădăcină de urzică, bine spălată cu pe­ ria şi dată pe râzătoare ori mărunţită, peste care se toarnă rachiu de 40%. Se lasă să stea la cald, 14 zile.)

Dureri sc ia tic e , iumlbag© Se ating uşor locurile dureroase cu o urzică vie. în caz de sciatică, se trece o urzică uşoară pe piele,

pornind de la gleznă în sus, mai întâi pe partea exteri­ oară a piciorului şi a coap­ sei, apoi de la zona inghi­ nală, se coboară în jos, pe picior, pe partea interioară, până la călcâi. în final, se trece cu urzica dintr-o parte în cealaltă a şezutului. Se repetă de două ori. Apoi, locurile urzicate se pudrea­ ză cu talc. ; FSebsfăg trom lsofaeisită Se fac băi de picioare cu rădăcină de urzică: doi pumni de rădăcini bine spă­ late şi tăiate mărunt, împre­ ună cu 5-10 tulpini şi frun­ ze de plantă, se pun seara într-o oală cu 5 litri de apă rece. A doua zi, lichidul si plantele se încălzesc până la punctul de fierbere. Cu acest lichid, cât se poate de fierbinte, se fac băi de pi­ cioare vre­ me de 20 de minute. în timpul băii, plantele ră­ mân înăun­ tru. Lichi­ dul poate fi refolosit de 2-3 ori. în g u s ta re a v a s e lo r

corotrnarâemîe într-un lighean mare se toarnă o infuzie de urzică călduţă. Aplecat cu trupul deasupra lui, bolnavul tre­ buie să se spele în zona inimii, masând locul uşor.

M em orie sla b ă Luaţi o sticlă de un sfert de litru cu ulei de măsline sau floarea-soarelui presat la rece. Puneţi cinci pumni de frunze tinere de urzici bine spălate, în centrifuga de stors fructele. Puneţi sucul într-o sticlă curată, turnaţi deasupra untdelemnul şi lăsaţi recipientul să stea la soare, în total 48 de ore. Se masează cu puţin ulei osul pieptului (sternul) şi tâmplele. întăreşte memoria. teiam at sm g

| j I j I f | f | f

J

a rtro z e Medicina populară folo­ sea urzicarea pentru trata­ rea artrozei şi viuacearca durerilor reumatice. Aceas­ tă metodă consta în lovirea cu un snop de urzici a părţii bolnave şi a întregului corp. Urmarea: o erupţie de băşicute, * deci o activare a circuIaţiei sângelui.Acest procedeu vechi e mai eficient decât multe alifii-minune dm farmacii.

j « j j j I f j § \ a

i F ru m u s e ţe I

i

I

|

Pentru păr strălucitor Doi pumni de frunze proaspete de urzică se pun | la fiert pe foc mic. vreme de 30 de minute, într-un litru I de apă amestecată în părţi egale cu oţet. Se strecoară şi se trage la sticle. Cu lichi­ dul obţinut se freacă rădă­ cina părului în fiecare seară. Leacuri din farfurie © 57

Varza murată Cercetătorii spun că varza murată nu-şi pierde calităţile în timpul prepa­ rării culinare. Mai mult .1 ■#« $M$m decât atât, preparată prin fierbere înăbuşită, poate fi consumată pentru vinde­ carea membranei mucoa­ %i& iÂl;c^k sei intestinale, la bolnavii m '•■*. care nu au voie să mănân­ ce celuloză. Varza murată îmbunătăţeşte digestia, scoate din organism rezi­ duurile şi activează enzi^ p e c ia liştii în dieto- mele care neutralizează sub­ K-^logîe consideră că stanţele cancerigene. pentru unii bolnavi, varza murată este mai folositoare Tratamente decât cea proaspătă, dato­ u z in tern rită faptului că bacilii aciA s t a t a s a i ş ic dolactici produşi în pro­ Persoanelor cu astm cesul de fermentare o îm­ bronşic li se recomandă bogăţesc cu vitaminele B 1, consumarea zilnică a sala­ n B2, R3, si BV. Varza telor din varză murată, ceamurată este unicul produs psl şi usturoi. alimentar vegetal care con­ ţine şi vitamina B l2, care De 6-8 ori pe zi se mes­ înlătură oboseala şi anemia, tecă bine câte ajută în lupta cu îmbătrâ­ 3-4 linguri de nirea. Carenţa de vitamina varză murată B12 se înregistrează cel tăiată mărunt, mai des la vegetarienii con­ iar între proce­ vinşi şi la persoanele vârst­ durile de mes­ nice. Ea generează pal­ tecat se clăteş­ pitaţii, slăbiciuni, pierdere te gura cu moa­ de memorie şi scăderea au­ re încălzită. zului.

IP t

'/:ţ Ş ţ â

Is

înainte de fiecare masa se mănâncă câte 2-3 linguri de varză murată tăiată mă­ runt.

U

Con train dicaţii

Pentru că are un conţinut mare de sare, varza murată nu trebuie consumată de bolnavii de rinichi, de inima sau de gută.

UZ EXTERN ...

Zilnic se aplică pe zo­ nele afectate frunze de var­ ză murată. Compresa se ţine 25 de minute, apoi se spală pielea cu apă rece. Cura durează 1,5-2 luni.

Ehareri dte eap Pot fi diminuate cu var­ ză murată învelită in tiion. Se aplică în zoneîe ue după pavilionul urechilor şi pe tâmple, apoi capul se leagă

P•,. .. -

Leacuri din farfurie © 58

o s

(arsuri fa stomac)

— i r r ^ n ^ i ^ r ^ T h T » .7 m a riT rTimnirrvir'in w w rt.11 V i~ru

cu un prosop. Dacă durerile sunt dese şi insuportabile, Se beau şi câte 100 ml de moare, de trei ori pe zi. F e b ra Dacă un copil mic are temperatură ridicată, se aplică pe tălpile lui câte 2 linguri de varză murată tă­ iată mărunt, iar peste varză se pune câte o punguţă de polietilenă. Se încalţă şose­ tele deasupra sau se pan­ sează cu bandaj şi se lasă 25-30 minute, după care se pune varză murată proas­ pătă.

Răni, arsuri, lovitoiiri Locurile afectate se pansează cu terci din varză murată (obţinut prin zdro­ bire), pus între 2 straturi de tifon, care se schimbă de 23 ori pe zi. Dacă apare o senzaţie de arsură insupor­ tabilă, varza se amestecă cu puţină apă fiartă şi răcită.

ardei iute, hrean) puse în murături. Din păcate, moarea de varză a fost destul de puţin studiată de către ştiin­ ţă, deşi cu siguranţă va veni vremea când şi ea va de­ clanşa o mică revoluţie în lumea medicamentelor na­ turale.

Coirsstâpaţi©

© Se dizolvă 2 linguriţe de sare grunjoasă în 250 ml de moare şi se bea dimi­ neaţa pe nemâncate. După necesitate, se repetă proce­ deul şi a doua zi, tot dimi­ neaţa. ® Un pahar de moare Tratamente (250 ml) se amestecă cu o UZ INTERN linguriţă de drojdie sau 4 g Afecţiuni [hepatice de cruşin şi se bea încălzit, Se face un amestec din dimineaţa, pe nemâncate. ’maihet părţi egale de suc de roşii proaspăt stors şi moare de De 3-4 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă, varză. Se beau câte . __ 100 ml, de trei se bea câte 1/3 pahar de ori pe zi, între \ moare, diluată cu apă, mese, timp de în proporţie de 1:1, 6-8 luni. | / timp de 2J de zile. fjifi După 7 zile de pau­ Apetit ză, cura se repetă, e x c e siv ■ până la îmbunătăţi­ Se beau îna­ rea situaţiei. inte de. fiecare / V. P a a re e masă câte 2 pa- •r T~ Se recomandă consuma­ hare de moare (nu mai pu­ rea amestecului din părţi ţin, deoarece în doze mici egale de suc tic roşii proas­ si medii, moarea de varza păt stors şi moare de varză. este, din contră, un stimu­ d i g e s t i e d ificilălent al apetitului). 7

de varza (zeama de varza acra) Este zeama rezultată du­ pă scurgerea verzei murate. Cu alte cuvinte, este un ex­ tract 100% natural din var­ ză, îmbogăţit cu fermenţi şi enzime (principii active) provenite de la plantele aromatice (ţelină, mărar,

Aşterni©,

s r s a jp e ie rs ţă

atwlt&mmoză Se amestecă câte un pahar de moare şi suc de roşii, se adaugă 150 ml de apă plată, o lingură de mie­ re de albine şi o lingură de suc de lămâie. Se bea câte un pahar de 1-2 ori pe zi, între mese, până la îmbu­ nătăţirea situatiei.

Se bea înainte de masă o. jumătate de pahar de moare de varză, apoi, în timpul mesei, se mai poate lua câte o înghiţitură din acest sti­ mulent digestiv, ori de câte ori simţim nevoia.

Febră Se bea câte un pahar de moare de varză pe stomaLeacuri din farfurie © 59

__

cui gol, de 3-4 ori pe zi. Moarea de varză în canti­ tăţi ceva mai mari reglează temperatura corpului, mă­ reşte rezistenţa organismu­ lui la febră şi, se pare, are şi efecte stimulente imunitare. Gastrită Se bea zilnic moare în­ călzită, înainte de mesele principale. Prima dată se beau 100 ml, apoi doza creşte treptat, până Ia 2 pa­ hare pe zi. H e m o r o iz i Se beau câte 100 ml de moare încălzită, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Atunci când hemoroizii se asocia­ ză cu hemoragie, se bea câte un pahar de 2-3 ori pe zi şi se mănâncă zilnic sala­ tă de varză proaspătă sau murată. Hspotensiune Se bea di­ mineaţa, la prânz şi seara, câte un pahar de moare de varză, mai ales în timpul sezonului rece. Litiaza biliară, giardloză Timp de 2-3 săptămâni se beau câte 150 ml de moare, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Apoi, dacă pietrele sunt mici (mai mici decât un Leacuri din farfurie @ 60

grăunte de porumb), după consultarea cu medicul spe­ cialist, puteţi să folosiţi metoda bunicilor. Se ames­ tecă un litru de moare cu 400 g de ulei nerafinat şi suc de la 4 lămâi. Cu 24 de ore înainte de procedură nu se mănâncă nimic. înce­ pând de dimineaţă, se beau câte 100 ml de preparat, la fiecare 25 de minute. Meto­ da poate provoca dureri, de aceea trebuie folosită o compresă caldă în zona ficatului, pe toată durata curăţării, sau se ia o pastilă de No-Spa. Timp de 4-5 ore, organismul răspunde cu diaree, în timpul acesta, colecistul se curăţă de pie­ tre. După procedură, timp de 2 săptămâni, se bea ceai din muşeţel şifenicul. Două linguri cu seminţe de feni­ cul râşnite se fierb 10 mi­ nute într-un litru de apă, se ' adaugă 2 linguri cu flori de m uşeţel, se acope­ ră cu ca­ pac şi se trag de pe foc. După 25 de minute se strecoară, iar peste plante se mai toarnă un litru de apă şi se aduce până la punctul de fierbere. După răcire, se strecoară şi se amestecă tot lichidul obţi­ nut. Se bea în timpul zilei în loc de apă. -

7

?

M Bfom m e& îm Se rade pe o râzătoare cu orificii foarte mici sau se toacă cu un robot de bucă­ tărie 3-4 cepe mari. Un pa­ har cu terci de ceapă se amestecă cu 3 pahare de moare, o lingură cu pastă de roşii, piper negru, sare şi zahăr după gust. Prima data se bea jumătate de pahar, apoi în timpul zilei se bea restul. Dacă vă pare foarte concentrat, se diluează cu puţină apă. Hăgiaşeală Se amestecă părţi egale de moaie şi apă plată. Se bea lichidul cald, de 2-3 ori pe zi. Sensibilitate ia frig Se consumă zilnic 1-2 pahare de moare de varză. Steatoză hepatică O jumătate de litru d moare de varză se bea di­ mineaţa pe stomacul gol. în plus, pe parcursul zilei se bea şi un litru de ceai de sunătoare. UZ EXTERN Hernie ombilicală Strămoşii noştri vinde­ cau hernia cu moare de var­ ză. O bucăţică de tifon îm­ păturit se îmbibă cu moare, se pune pe locul cu proble­ mă, deasupra se aşează o felie de cartof crud, se apa­ să puţin şi se pansează. Compresele se ţin câte 3 ore zilnic, iar tratamentul durează 1,5-3 luni,

raiawjjgssssss

Vinul Virtuţile terapeutice ale virsulaji @ Vinul roşu conţine tanin şi are o influenţă po­ zitivă asupra mucoaselor, are un efect euforizant, re­ laxant, acţionând asupra sistemului nervos central. Stimulează, de asemenea, producerea sucurilor gas­ trice, uşurând digestia, şi previne infecţiile intesti­ nale. Este cardiotonic. Se spune că nivelul scăzut al bolilor coronariene în FranţaseexpUcâpriricbhsumul de vin roşu. © Vinul alb ajută la eli­ minarea toxinelor din ficat, stimulează respiraţia în bolile respiratorii. De asemenea, consumul moderat de vin alb ameliorează bolile diabetice, are efect diuretic (pentru rinichi să­ nătoşi) şi ajută în situaţii de stres. în cazuri uşoare de gripă şi răceală, sporeşte capacitatea de apărare a organismului, având pro­ prietăţi antibiotice şi chiar ajută la scăderea febrei. Tratamente

UZ INTERN A n e m ie @ în 500 ml vin fier­ binte se toarnă o lin-

guriţă de rădăcini de valeriană. Se strecoară după o oră. Se bea de trei ori pe zi câte o ceşcuţă, cu 15 minute înainte de masă. ; @ 800 ml vin roşu, 400 g miere şi 200 g frunze de aloe tocate prin maşina de carne se fierb 20 minute pe baie de apa. După răcire, lichidul se strecoară, strivindu-1 într-un tifon. Se păstrează într-un loc răco­ ros şi întunecat. în primele 2 zile, se consumă câte o lingură numai dimineaţa, în următoarele 2 zile câte o linguriţă dimineaţa şi la prânz, apoi timp de 3 zile, de trei ori pe zi, câte o lin­ gură, cu 20 minute înainte de masă. © Pentru poftă de mân­ care şi anemie se beau

zilnic, cu 15-20 minute îna­ inte de masă, câte 2 linguri de vin roşu vechi. 0 în 3 litri de vin se pun 3 kg de miere. Amestecul se agită din când în când, timp de 3 zile. Se consumă de trei ori zilnic, câte o ceaşcă, cu 30 minute îna­ inte de masă. A r te r ite , a r t r o z e într-un litru de vin roşu de casă se introduc 20 g rădăcini de ulm date prin râzătoare. După 24 de ore, amestecul se stre­ coară. Se consumă câte un păhărel dimineaţa, pe stomacul gol. Boala Basedlow © într-un vas de 5 litri, se pun 70 sâmburi Leacuri din farfurie © 61

de nucă verde, peste care se toarnă 1 litru de ţuică tare. Se acoperă. După 7 zile, se adaugă 2 litri de vin de casă şi 2 kg de zahăr. Bine astu­ pat, vasul se ţine 40 de zile într-un loc rece si întunecos. După cele 40 de zile, medicamen­ tul poate fi f o lo s it. Se bea câte o lingură pe zi, după masă. © în 1,5 litri de vin alb se pun 60 de sâmburi de măsline şi 8 cepe curăţate, cărora li se lasă mustăţile. Se fierb la foc mic, până ce lichidul scade aproape la jumătate. Se strecoară. Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, câte un păhărel. Dureri de gât, s©mffa liniştit Se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de anason şi 400 ml de vin clocotit. Se răceşte o oră. Apoi se strecoară. Se con­ sumă zilnic câte o ceaşcă, de patru ori pe zi, cu câteva mi­ nute înainte de ma­ să. Infuzia poate fi folosită cu succes si în caz de bronşită, răceală, strănut. 7

Leacuri din farfurie -3>62

Inflamarea prestatei într-un litru de vin alb se înmoaie 10 căţei de usturoi pisat. Se lasă 3 ore să ma­ cereze. Doza este pentru două zile. fyiigrersă Se fierb timp de 3 mi­ nute, în 300 ml de vin alb, 3 frunze de pelargonie şi 3 frunze de muşcată sălba­ tică. După răcire, se bea de trei ori pe zi, câte un pă­ hărel. Twse într-un litru de vin alb vechi se dizolvă un pahar de miere. Sc ia de trei ori pe zi câte o lingură, înainte de masă.

din nou şi procedura se re­ petă. Dureri de cap Se pun flori de soc mărunţite în vin, şi după 15 minute, se aplică pe frunte. Haleiraă în 500 ml vin roşu se pun la înmuiat 2 linguri pli­ ne de mentă. După ce este ţinut într-un loc răcoros şi întunecos timp de o săptă­ mână, amestecul se stre­ coară şi se foloseşte de câ­ teva ori pe zi, pentru gar­ gară. Hipoacuzie Se toarnă o cană de vin de butuc într-un litru de apă. Se pune apa să fiarbă la foc moale şi când încep să iasă aburi, bolnavul îsi ţine capul deasupra vasului astfel ca aburii să intre în urechi, pe rând. Procedurile se fac pe parcursul a 15 seri. Medicul naturist elve­ ţian Johan Konzle susţine; că procedeul dă rezultate excelente. ©elai in f la m a ţi Se înmoaie un miez de pâine albă într-un vin curat de casă, aplicându-se apoi seara pe ochi. Se poate improviza şi un pansament uşor. 7

UZ EXTERN

A fe c e s e Se introduce în vin o fe­ lie de pâine albă, fără coajă. Se scurge uşor şi se pune pe locul dureros. După ce înce­ pe să se usuce, se înmoaie

mi

7

Vinuri medicinale entru prepararea lor se folosesc plante verzi sau uscate, rădăcini sau părţi aeriene. Dozele administrate vor fi stabilite în funcţie de afecţiunile tra­ tate.

P

Indicaţii generale de pregătire a vinurilor medicinale: © Se pregăteşte o infuzie sau decoct concentrat de plante (100-150 ml) care se toarnă într-un litru de vin încălzit 20 de minute la 40°C. Se lasă o ju­ mătate de oră, apoi se filtrează. © Se macerează 50-100 g plantă uscată sau 200 g plantă proaspătă sau amestec de mai multe plante, timp de 7-14 zile, într-un litru de vin, apoi se filtrează. în cazul folosirii rădăcinilor sau a fructelor dure, se adaugă 200 ml de alcool, înainte de a se pune la macerat.

pini proaspete de pă­ trunjel cu frunze, timp de 10 minute, la foc mic. Se înlătură spu­ ma, se adaugă 300 g miere de albine şi se mai lasă încă 4 mi­ nute la foc mic. Se ia de pe foc, se filtrează fierbinte şi se pune în sticle curate, sterili­ zate (eventual “clă­ tite” înainte cu alcool concentrat). Mierea se poate pune şi la sfârşit, fără a se mai fierbe. Mod de ad­ ministrare: se ia câte o lingură pe zi din acest vin (maximum 3), în orice situatie de tulburări cardia­ ce (înţepături, du­ reri, insuficienţă cardiacă ş.a.). © Vin de ciuboţica cucului - se iau 100 g

P e n tru în tă rire a n mn ifa n i s r n n l i l i .* a v ă z u lu i , a u z u lu i , îip s a p o fte i d e m â n c a re , a n e m ie , d e b i l i t a t e f iz ic ă , c o n v a S e s c e n ţă d u p ă b o !i î n d e l u n g a t e :

@ Vin de afine - 1 kg ds afine zdrobite se a m sstecă cu 100 ml alcool de 70°, lăsându-se la macerat 12 ore, după care se adaugă 1 litru de vin si se lasă la macerat încă 4 zile, agitân­ du-se sticla de mai multe ori pe zi. Mod de administrare: se bea câte o lingură de trei ori pe zi.

flori proaspete care se toa­ că mărunt şi se pun la ma­ cerat cu 11 de vin alb, timp de 14 zile, agitându-se zil­ nic. Mod de administrare: se P e n t r u in im ă : © Vin de pătrunjel - iau câte 3 linguri pe zi cu © Vin de coacăze ne­ se fierb într-un litru de vin 1/2 oră înaintea meselor gre — 1 kg de coacăze ne(de orice culoare) 10 tul­ principale. Leacuri din farfurie ® 63

gre zdrobite se pun într-un borcan de 5 1, iar peste ele se pun 2,5 1 apă, 1,5 leg miere şi 50 g drojdie. Se amestecă toate ingredientele bine şi se lasă la macerat timp de 18-21 zile. Este un foarte bun fortifiant pentru organism. Mod de ad­ ministrare: se bea câte un pa­ har zilnic.

cu seminţe se toacă, se macerează 8 zile cu 1 1vin roşu, agitându-se des. Mod de administrare: băut zilnic, câte 100 ml, dimineaţa, pe stomacul gol, tonifică organismul şi previne îmbătrâni­ rea.

Pentru reumatism, spondiloze, anchiloze:

© Vin de

- 50 g de pelin tocat mărunt (par­ tea aeriană) se pun la mace­ rat cu 11 vin timp de 10 zile. Mod de administrare: se iau câte 3 linguri, cu 1/2 oră înainte de mesele prin­ cipale. © Vin de salvie - 80 g de frunze uscate de salvie, mărunţite, se pun la mace­ rat într-un litru de vin na­ tural, timp de 10-14 zile. Mod de administrare: 13 linguri pe zi, după mese. Dă rezultate în sur­ menaj fizic, psi­ hic, intelectual, astenii, nevro­ ze.

© Vin de

peiin

@ Vin urzică -

de

150200 g vârfuri de urzică poaspete Leacuri din farfurie © 64

salcie albă -

15 g pulbere salcie albă se macerează într-un litra de must, 15 zile. Mod de administrare: Se beau câte 2 păhărele pe zi. Are efect şi în bronşită, gu­ tă, dizenterie. © Vin de varză - 10 frunze de varză tocate mă­ runt, frecate cu mâna pen­ tru a se înmuia, se lasă pu­ ţin deoparte. Se stoarce sucui obtinut într-o cană si se 9

9

completează cu vin. Varza rămasă se pune la fiert în restul de vin (1 1), timp de 10 minute. Focul trebuie să fie mic. Se lasă vasul aco­ perit 15 minute, se strecoa­ ră vinul călduţ, se amesteca cu sucul. Mod de administrare: se beau 3 păhărele pe zi. Cal­ mează durerile reumatice şi gutoase. © Vin de vâsc - 350 g vâsc mărunţit, 11 vin se la­ să la macerat 8 zile. Se agi­ tă zilnic. Mod de administrare: 150 ml zilnic, în trei repri­ ze. Tonic cardiac şi antican^ cerigen. A lte v in u ri m e d ic in a le : © Vin de moşmoane (scoruş nemţesc) - 200

g sâmburi bine mărunţiţi, 1 1 vin se lasă la macerat 24 de ore. Mod de administrare: se beau câte 50 ml dimineaţa, pe stomacul gol. Fo­ losit în litiaze urina­ re, gută. © Vin de pă­ trunjel cu m oş­ moane - 6 rădăcini

de pătrunjel, 10 g se­ minţe de pătrunjel măcinate, 1 linguriţă sâmburi de mosmoane zdrobiţi, 11 vin. 7

Mod de preparare: 3 ră­ dăcini de pătrunjel se toacă, Se pun la fiert cu 500 ml apa, 5-6 minute. Celelalte rădăcini se macerează în 500 ml vin, timp de o oră, punându-se şi pulberea de seminţe. După strecurare, ambele lichide se amestecă. Mod de administrare: se iau 50 ml pe zi, în litiază renală. © Vin de traista-cio banului - 100 g plantă tocată mărunt, 11 vin alb se macerează 10 zile. Mod de administrare: 23 linguriţe pe zi, în insu­ ficienţă. cardiacă, ateroscleroză, metroragii, hemora­ gii.

© Vin de ceapă - 200

g ceapă tăiată mărunt, 700 ml vin alb, 100 g miere se macerează 15 zile. Se agita zilnic. Mod de administrare: sc iau 4-5 linguri dimineaţa, pe stomacul gol, în litiaze biliare, deblocarea vezicii urinare. © Vin de usturoi - 4 căpăţâni mari de usturoi pisat, 500 ml vin alb se ma­ cerează timp de 7 zile. Mod de administrare: se ia în fiecare dimineaţă câte o linguriţă, pe stomacul gol, în litiază biliară.

Ţuica Tratamente

UZ INTERN Arsyri de stomac ! în 500 ml de ţuică tare se pun 150 g de afine, de preferat uscate. Se lasă 10 zile la soare. Se bea câte un păhărel, la nevoie. Ulcer © într-un litru de tes­ covină se pun 4 linguri de flori de sunătoare. După ce este ţinut o săptămână la soare, lichidul se filtrează. iSe bea de 3 ori pe zi, câte ,un păhărel, înainte de ma­ să. Se recomandă ca dimi­ neaţa, pe stomacul gol, să se bea câte o lingură de untdelemn. © într-un litru şi jumă­ tate de tes­ covină se la­ să pentru 2 săptăm âni, 50 g de turiţă mare şi 50 g sunătoare. Se strecoară apoi, completându-se cu 50 g de miere şi 250 g de untdelemn. Se bea de 3 ori pe zi, câte o lingură, îna­ inte de masă. © 1 litru ţuică de prune sau 1 litru drojdie de vin de 45-50° se amestecă cu un litru de ulei de măsline. Se scutură bine sticla pentru a se forma o emulsie. Se iau 9

50 de grame, cu 5 minute înaintea fiecărei mese. în 14 zile vom fi vindecaţi. O singură sticlă e de ajuns pentru tratament. în acelaşi timp, bem zilnic un. ceai de mentă şi unul de coada-şoricelului. Iar dacă avem o uşoară afec­ ţiune la ficat, vom bea un ceai de men­ tă şi unul de pojamira. 9

UZ EXTERN Hăceală Se dizolvă 30 g de cam­ for în 500 g de ţuică con­ centrată. Cu acest amestec se frecţionează corpul bol­ navului înainte de culcare, care va bea apoi o ceaşcă de ceai de tei sau de soc, fiind apoi bine învelit în pleduri de lână pentru a transpira. Leacuri din farfurie $ 65

•Ir—

Zerul de lapte 8 i# § !|

în ultimul timp, chiar me­ dicina ştiinţifică, după ex­ perimentări numeroase, a dovedit calităţile terapeu­ tice ale acestui zer. Tratamente UZ INTERN f c e îr îile Un tratament de o lună, în care se bea câte o jumă­ tate de litru de zer pe zi, elimină această afecţiune. A p afâe, © IsoseaSăj e p re a re Când vă simţiţi epuizaţi după un efort mare, intelec­ tual sau fizic, beţi un pahar de zer proaspăt, amestecat cu două linguriţe de miere.

ste un remediu mile­ nar, pe care vest-europenii l-au uitat de mult şi pe care tot mai puţini ro­ mâni îl cunosc. Pentru cine nu ştie, zerul este zeama aceea acră, gălbuie şi uşor tulbure, care rămâne după Creşterea ce caşul proaspăt e pus la imaiaBiglăftai scurs. Zerul cel mai bun şi Consumul zilnic de urdă, care se foloseşte în terapie care conţine zer, 100 de este cel nefiert. Din bătrâni grame minimum, creşte în se ştie că zerul întăreşte timp capacitatea naturală pJăiiutm i, u a v ig o a re trupu­ de apărare a organismului, lui şi alunga bolile, aşa că care devine mult mai rezis­ rareori era aruncat, fiind tent Ia infecţiile virale şi folosit atât ca supliment bacteriene. pentru hrana oamenilor, cât ©âgestâe dificila şi a animalelor. La foarte Se bea dimineaţa, pe ne­ multe popoare europene, mâncate, un pahar de zer. cu tradiţii în păstorit, exista Ajuns în stomac, el trece aceasta credinţă despre vir­ repede în intestin, unde îşi tuţile tămăduitoare ale ze­ exercită influenţa, ajutând rului, credinţă dată uitării, digestia. Atât sucurile in­ odată cu instaurarea epocii testinale,9cât si motricitatea medicamentelor de sinteză. intestinală (contracţiile) lu­

E

t

>

»

Leacuri din farfurie © 66

crează mai intens sub acţiu­ nea zerului ajuns în intes­ tin. în acelaşi timp, bacte­ riile periculoase sunt omo­ râte, în schimb, se dezvoltă microbii saprofiţi, care ajută la digestie. Acţiunea nu se limitează aici, chiar funcţiile ficatului se învio­ rează. Aportul de fiere din ficat este mai mare, având ca efect o bună digestie, ur­ mată de o bună purgaţie. Gută Se fac cure de 2-3 luni, în caie st beau 3 căni de zer pe zi, cu 30 de minute înainte de masă. H spercoleslerolesfB ie Două-trei pahare de zer consumate zilnic reduc va­ loarea colesterolului din sânge, scad procentul de colesterol din ficat şi prote­ jează sistemul caruiu-vas­ cular.

M eeţii Se consumă zilnic o ju­ mătate de litru de zer. infecţie cu HSW într-un studiu cu durata de două săptămâni, realizat de către cercetătorii ger­ mani, 30 de bolnavi seropozitivi cu HIV (5 femei şi 25 de bărbaţi) au luat echi­ valentul a 1,5 1 de zer sub forma unui concentrat de

-■W!r~£

proteine, administrat de trei ori pe zi. Rezultatul: nive­ lul de producere a celulelor imunitare, care sunt distru­ se la cei atinşi de această bo ală cumplită, a crescut cu 32%, un rezultat neegalat de nici un alt medicament natural sau de sinteză. ©Ifeezitate Se beau zilnic între 2 şi 3 litri de zer (100 ml au circa 24 kcal). în plus, se pot consuma: apă minerală pla­ ta şi ceaiuri de plante. Cura se ţine între 5 şi 7 zile. Se slăbesc cca 4-5 kilograme, fără efort. Tumori maligne şi iae^iprae în mai multe cazuri de cancer (de sân cu metasta­ ze, de pancreas şi de ficat), pacienţilor li s-a adminis­ trat o cantitate zilnică de 30 g de concentrat de proteine din zer (echivalentul a un litru - un litru şi jumătate de zer), timp de 6 luni. în total au fost 7 pacienţi, dintre ca­ re 2 au avut regresii ale tu­ morilor, normalizarea he­ moglobinei şi a numărului de limfocite. La alţi doi pa­ cienţi tumorile nu au regre­ sat, dar procesul lor de dez­ voltare a fost stopat. La cei­ lalţi trei boala a progresat într-un ritm mai lent.

Alte tratamente cu zer După opinia medicului francez Arthur Renaud, sunt trei moduri de a urma cura cu zer de lapte. © Cura severă şi exclu­ sivă cu zer de lapte. Această cură se aplică de obicei oamenilor bolnavi, graşi, cu uremie sau în bo­ lile infecţioase. într-o pe­ rioadă de timp relativ scurtă, aceşti bolnavi vor bea exclusiv - fără a mai mânca alte alimente - un litru până la un litru şi ju­ mătate de zer în 24 de ore. © Cura de 10 zile. De această cură trebuie să profite bolnavii de ficat, de rinichi, cei cu constipaţie, artriticii, cei cu arterioscleroză etc. Alimen­ taţia lor va Fi vegetariană. Dimineaţa, pe nemâncate, vor bea 500600 ml zer de lapte, iar la «prânz şi seara, fvor mânca ve§getale si fructe.

!

© Cura de întreţinere. Se ia o cantitate mică di­ mineaţa, timp îndelungat; prevenim prin aceasta in­ toxicaţiile cronice ale organismului. Persoanele care vor să urmeze această cură vor lua zilnic, în fiecare dimi­ neaţă, pe nemâncate, 200250 ml de zer (un pahar obişnuit). Ca să se menţină şi va­ loarea nutritivă a laptelui, unii recomandă să se bea lapte obişnuit dulce, ames­ tecat cu zer de lapte. Can­ titatea zerului de lapte e după dorinţa fiecăruia. Cura cu zer de lapte este benefică mai ales pri­ măvara, când organismul trebuie curătat de toxine. Proprietăţile lui fiind de­ m onstrate, să profităm şi să-l con­ sumării pen­ tru păstrarea sănătăţii. j

dent în zer. Se pă care se în­ depărtează şi lasă astfel înve­ lite vreme de o se lasă zona oră, după care se tratată să se usuce. Trata­ spală cu apă. Se face zilnic această apli­ mentul se repetă zilnic, vreme de două săptămâni. caţie, până la vindecare. UZ EXTERN Lovituri, iraflamaţii Eczeme Se aplică comprese cu Se pun comprese cu zer Degerătwri Zonele afectate se înve­ pe zonele afectate, se lasă zer de lapte. lesc în tifon înmuiat abun- vreme de 60 de minute, duLeacuri din farfurie ® 67

\ -h:

jg | p

c

mm

u

Grâul tegral, grâul Contraindicaţie: hiper­ încolţit şi tâ­ tensiune. râtele de grâu, Gasîro-esi$erife9 trei “medica­ convalescentă mente de for­ în ambele cazuri, urmă­ ţă” din farma- toarea fiertură de cereale cia naturii. are un efect deosebit. Mă­ cinaţi grâu, ovăz şi orz în Tratamente cantităţi egale şi amesteUZ INTERN caţi-Ie bine. Puneţi să fiar­ Afecţiuni ale bă, la foc mic, 4 linguri din prostatei acest amestec, într-un litru Vărsaţi 250 g grâu curat şi jumătate de apă, până ce înţr-un litru de apă. Aco­ rămâne un litru de lichid. periţi vasul şi puTreceţi prin sită şi adăugaţi neţi-1 la fiert, pe foc eventual puţină miere. Con­ mic, 20 de minute. sumaţi cât mai des acest Vărsaţi conţinutul terci. într-un vas de sticlă a n e m ie ., sau de ceramică si t

7

eşi grâul reprezintă alimentul de bază al omenirii, pâinea e con­ siderată, în ultimul timp, mai mult duşman decât prieten, din cauza chimi­ zării excesive a culturilor de cereale cu în g răşăm in te nocive. Decorticarea grâului e un alt fenomen regretabil, pen­ tru că majori­ tatea substan­ ţelor preţioase pe care le are în conţinut nu se găsesc în miezul seminţei, ci în coaja ei. Dar asta nu înseamnă că grâul trebuie scos din ali­ mentaţie. Dimpotrivă. Me­ dicina alternativă a pus în valoare o variantă a lui ex­ trem de importantă pentru hrană şi sănătate: grâul in­

D

7

Leacuri din farfurie © 68

7

7

lăsaţi la macerat până a doua zi (acoperiţi vasul). Strecurări. în caz de retentie de urină, beti un pahar mare pe stomacul gol, vreme de 3 zile. Puteţi face o cură cu această bău­ tură de grâu, vreme de 3 săptămâni, de două ori pe an. în acest caz - măsura trebuie să fie un pahar de vin cu picior. 9

7

7

7

s a rc in ă Se face o cura de grâu încolţit. Se consumă 1-3 linguriţe pe zi, ca atare sau amestecat în mâncăruri. Nu trebuie conservat. Se pre­ pară în fiecare zi. Reţetă de preparare: se spală 100 g boabe curate (netratate) de grâu, cu apă rece. Boabele umezite se pun într-o farfurie adâncă şi

se adaugă apă curată, doar cât să le acopere. După 24 de ore (vara) şi două zile (iarna) seminţele încolţesc. Se spală cu apă şi se consu­ mă uşor pisate într-o piuliţă din lemn. Reymafeîiî 1 kg grâu cu­ rat, 1,100 kg za­ hăr, 50 g drojdie, se pun într-un vas mare, în 5 litri de apă curată. Se amestecă şi se lasă 21 de zile la covăsit. Se strecoară. Se beau câte 100 ml pe zi. "ftamori, boli d!e sânge, tuberculoză, boli intestinal® Se consumă zilnic boabe încolţite după procedeul prezentat mai sus. La fel de eficiente sunt boabele în­ colţite date prin maşina de tocat şi amestecate cu apă sau lapte în cantităţi egale. Se poate înduici cu puţină miere. Cura durează trei săptămâni. Se poate relua de mai multe ori, cu o pau­ ză de 10 zile.

-FuruncuS eg [panarifiu Pentru a grăbi coacerea furunculelor şi pentru ma­ turizarea antraxului si a panariţiului, ţăranii noştri kmestecau miez de pâine cu lapte şi două gălbenu11 suri de ou, obţinând o pastă pe care o aplicau pe locurile bol­ nave. Lovituri dureroase Se aplică o felie de pâine stropită bine cu oţet şi presă­ rată cu bicarbonat de sodiu. Ocini obosiţi Puneţi câteva felii de pâine albă în congelator. Scoateţi-le peste câteva ore şi aplicaţi-le pe pleoape, presând uşor. Repetaţi pro­ cedeul din două în două ore, folosind mereu felii reci de pâine scoasă din frigider. 9

,

9

BMMMMtaaaBIBaMBtHBqi

Frumuseţe

Mască cu germeni de grâu si suc de mere Ingrediente: 5 linguriţe de germeni de grâu, 5 lin­ guriţe de suc proaspăt de mere (sau pulpă de măr fă­ cută piure). Mod de preparare şi fo ­ losire: se amestecă bine in­ gredientele şi se aplică mas­ ca pe întreaga suprafaţă a tenului, evitând zona ochi­ lor. Se lasă până când se usucă, apoi se înlătură cu apă călduţă. Masca are pro­ prietăţi de regenerare a pie­ lii, redând luminozitatea si fermitatea tenului. în plus, germenii de grâu reprezintă un excelent exfoliat natural al pielii, contribuind la înlă­ turarea delicată a celulelor moarte. *

9

UZ EXTERN Dureri lombare Pe zona bolnavă se pune pâine fierbinte, proaspăt coaptă, şi tăiată pe orizon­ tală în două straturi (ca Ha­ turile de tort). Leacuri din farfurie ® 69

?;îa^s»saBsa3ssa^:^y,ViV3L^

Săpase

Hrisca y

itată şi neglijată o vreme, cercetările ştiinţifice recente reconfîrmă valoarea hrişcăi. Conţi­ ne amidon, proteine, zahăr, grăsimi, aminoacizi preţioşi, vitamine, minerale: calciu, fosfor, magneziu. Hrişcă este indispensabilă în meniul bolnavilor de diabet, cu afecţiuni cardia­ ce şi hepatice şi ale siste­ mului nervos. Ea le este re­ comandată, deopotrivă, persoanelor supraponderale şi celor care au suferit in­ tervenţii chirurgicale.

U

9

9

T ratam en te UZ ÎINTERINI AfectiuiETui ale t

glaradei tiroicSe Se râşneşte un pahar de boabe de hrişcă şi un pahar de miez de nucă şi se ames­ Leacuri din farfurie © 70

tecă bine. Se adaugă un pahar de miere de albi­ ne (cel mai bine obţinu­ tă din flori de hrişcă. Se găseşte în Ucraina şi în Basarabia.) O zi pe săp­ tămână, se mănâncă preparatul astfel obţinut (e foarte gustos) în loc de mic dejun, prânz şi cină. Se diluează cu apă sau ceai călduţ din plante. Amestecul se păs­ trează într-un borcan cu ca­ pac, în frigi­ der. Egaistaxis, fragilitate vasculară Se reco­ mandă cure cu o durată de 3 luni, timp în care se consumă câte 50 g pe zi de hrişcă, care este printre pu­ ţinele alimente care au acest efect benefic asupra vaselor de sânge. Hipertensiune Reţetă basarabea­ na: pulbere de hriş­ că. Se prăjesc doitrei pumni de boa­ be, vreme de 5 mi­ nute, într-o tigaie încinsă pe foc, dar

fără grăsime. Se lasă să se răcească, apoi se râşneşte ca să obţineţi o pulbere fi­ nă. Sunt mai multe variante de folosire a pulberii. © Se consumă de 2-3 ori pe zi câte o linguriţă de pul­ bere, administrată cu apă, 30 de minute înainte de masă. © O linguriţă de pulbere se amestecă seara cu 200 ml lapte bătut. Se consumă dimineaţa, pe nemân­ cate. © Se amestecă 3 linguri de pulbere cu 3 linguri de scorţişoară şi 5 linguri de zahăr brun sau un pahar de miere de albine. Se consumă câte 2-3 lin­ guriţe pe zi, după ma­ să, amestecate în 100-150 ml de lapte. ischemăe cardiacă Se recomandă consumul hrişcăi, crudă sau fiartă,

srg.cgg.TX3gss?i agwpsaa^y>8sagqr»Wi a a ^ ^ iT O g a g aaeBasa

precum şi al pâinii făcută cu făină de hrişcă, de măcar 4 ori pe săptămână.

Lipsă d e m agneziu O porţie de 120 g de n zilele noastre, biluhrişcă are suficient magne­ ţele aurii de mei se fo­ ziu cât să acopere necesarul unei zile întregi. In cazul losesc mai des ca hrană deficitului acestui mineral, pentru papagali. Dar cu se recomandă o cură de 30 sute de ani în urmă, stră­ de zile, timp în care să se moşii noştri foloseau meiul consume hrişcă la fiecare şi pentru hrană şi tratamen­ mic dejun şi cină, mini­ te. Din mei amestecat cu ovăz, vracii preparau apa mum 150 g zilnic. magică care le ajuta pe fe­ O b e z it a te Timp de 5 zile, se mă­ mei să nască fără dureri, iar nâncă de 4-5 ori pe zi hriş­ mamelor care alăptau li se că fiartă, fără sare, fără za­ dădea să mănânce mei, ca hăr şi fără grăsimi. Având să aibă lapte din abundenţă. T ratam en te în vedere că monodietele nu sunt bine văzute de spe­ UZ INTERN cialiştii în nutriţie, se poate BoSI d e rinichi alege o variantă mai blân­ cro n ic e dă: cura de slăbire cu mai Fiertura de mei sporeşte multe cereale. Sunt mai urina, spală rini“ multe combinaţii posibile. chii şi vezica, îl @ Prima zi: hrişcă; Ziua face pe bolnav 2: ovăz; Ziua 3: mei; Ziua să asude, elimi­ 4: grâu sau secară; Ziua 5: nând toxinele. hrişcă. C u ră ţa re a @ Zilele î, 3, 5: hrişcă; ; splinei Zilele 2 şi 4: grâu sau orez Se face o cură brun, si ovăz. de 10 zile cu mei înmuiat. Seara, UZ EXTERN se aleg şi se Lichen p e piele spală 2 linguri Un pahar de hrişcă se de mei, care se lasă la înmu­ aduce până la fierbere în 2 iat 24 de ore într-un pahar pahare de apă. Se fierb 5 cu apă. Se consumă câte o minute şi se infuzează o lingură, cu 30 de minute îna­ oră. Apa se strecoară şi se inte de mesele de prânz şi tamponează cu ea locurile cină. Pe toată perioada se ţi­ afectate. ne o dietă strict vegetariană.

I

y

i

7 >

D iaree Fiertura din seminţe de mei (2 linguri la 11 de apă) linişteşte durerile. Fierbinţeală Acelaşi preparat sporeşte sudoarea şi alină tuşea.

UZ EXTERN C onjunctivită Se fierb 2-3 linguri de mei în 500-600 ml apă. Se răceste lichidul şi se strecoară prin 3-4 stra­ turi de pan­ sament ste­ ril. înainte de culcare, ochii se spa­ lă cu fiertură A de mei. C odită Suferinzi­ lor de colită li abdomen un săculeţ cu mei fiert, fierbinte. Alină ime­ diat durerile. G&ityrai Se inhalează fum de mei pus să ardă pe o tavă de ta­ blă. Leacuri din farfurie © 71

se pu

Orzul UZ EXTERN A cnee, e c se m e , hemoroizi? Afeetlyni fistu le perianale, reraaîe dureri reu m atice, Se fierb 3-4 lin­ u lc e r varicos. guri de boabe de orz într-un ste cea mai veche Tratamente

UZ INTERN

E

plantă cerealieră cu­ noscută şi folosită pe pă­ mânt. Prima menţiune a orzului provine din Tibet, iar prima sa des­ criere ca plantă alimentară se află pe un hieroglif egiptean. Chinezii o con­ siderau plantă sfântă, grecii antici îşi fă­ ceau din orz pâine, iar în locuinţele dacilor, descope­ rite prin săpăturile arheolo­ gice, orzul se număra prin­ tre cele mai importante ali­ mente. împins în umbră de porumb şi de grâu, orzul le întrece pe acestea, când e vorba de sănătate, princi­ piile sale active, conţinute în boabe dar şi în tulpinile şi frunzele verzi, dovedind puteri vindecătoare miracu­ loase asupra celor mai gre­ le boli. Leacuri din farfurie ® 72

litru de apă, vreme de o ju­ mătate de oră. Se lasă să se răcească şi se strecoară. Se beau 3-4 căni de fiertură pe zi, îna­ inte de mesele principale.

Se aplică cataplasme cal­ de cu făină de orz ames­ tecată cu apă (până devine o pastă groasă). Se lasă să acţioneze cât mai mult.

Furuncule, e d e m e Cataplasme cu pastă de

E nteroeolităţ fmna.de orz .şi apă. d iaree Se consumă boa­ be fierte de orz.

T uberculoza Pentru bolnavii de tuberculoză se recomandă un decoct dintrun pahar de boabe spălate bine şi fierte 30 de minute în 4-5 pahare de apă. In medicina veche, populară, în apa cu orz se puneau şi 3-5 raci, care se fierbeau îm­ preună cu or­ zul, încă 1520 de minute. Decoctul se bea în timpul zilei, iar racii se mâncau.

Tratamente cu orz încolţit

Mod de preparare: se pun boabe de orz curate, netratate chimic, cumpărate de la ţărani, pe o farfurie adâncă şi se acoperă cu apă. Se ţin la cald, până ce încolţesc, apoi se consumă ca atare sau date prin ma­ şina de came.

Mod de administrare: 3 linguri pe zi, înainte de fie­ care masă.

Ce boli s e tratează cu orz încolţit:

Orezul

ereală înrudită cu €> afecţiuni ale aparatu­ alacul, orezul nu lui respirator: tuberculoză, conţine gluten şi este bogat bronşită cronică, tuse per­ în substanţe mucilaginoase, sistentă. care calmează mucoasa gas­ @ afecţiuni ale aparatu­ trică şi intestinală. El opreş­ lui digestiv, gastrită, ulcer, te diareea şi reduce inflama­ colită, pancreatită. bile tractului gastrointesti# afecţiuni ale ficatului'.nal. ciroză, dischinezie biliară, T ratam en te hepatită virală şi cronică. UZ INTERN © boli cardio-vasculare: : Hiaree cardiopatie ischemică, an- : © Fierberi, vreme gină pectorală, infarct. de o jumătate de .. ^5» boli ds piele: acncc, oră, 20-30 g orez, eczeme, ulcer varicos. într-un litru de apă. €> alte boli: anemie, can­ Scurgeţi zeama de cer, epilepsie, nevralgii, in­ orez şi adăugaţi-i somnie, impotenţă sexuală, câţiva stropi de suc de lă­ sterilitate, reumatism, he­ mâie. îndulciţi uşor cu mie­ moroizi. re. Vreme de două zile, beţi © convalescenţă, femei din trei în trei ore câte o ca­ care alăptează. nă de zeamă de orez, cu în­ ghiţituri mici. Reţeta străbyfBâciî @ Prăjiţi într-o tigaie Cafea de orz boabele de oDin orzul fără pleavă, prăjit pe o tablă în cuptor, rez, măcinaţi-le dat apoi prin râşniţa de ca­ şi preparaţi-le fea şi cernut, se obţine o ca pentru cafea. pulbere din care se face o Se poate bea ori­ cafea foarte bună, care li se cât, îndulcind poate da şi copiilor. Se pun eventual lichidul cu miere. Hiperferasiyra© 2 linguriţe la o ceaşcă de Urmaţi asiduu un regim apă cu zahăr. care să combine orezul şi

C

compotul de mere (permite o cură prelungită cu orez). UZ EXTERN B oli d e pl€?le5 iBiHamaţii o s ta s i& te Măcinaţi cu râsnita de cafea o ceaş­ că de boabe de orez si amestecaţi pul­ berea obţinu­ tă cu lapte călduţ, până ce obţineţi o pastă, pe care o folosiţi în cataplasme aplicate pe lo­ curile cu pricina. 9

Leacuri din farfurie © 73

^ î3 *2 a r3 2 S 5 3 5 V J 3 5 W T F re vS =

Ovăzul apă. Se aduce încet la punctul de fierbere, apoi se lasă pe foc mic, 10-12 minute. Se infuzează o oră. Se beau câte 125 ml de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Q asfsîiă cro n ică Seara, se amestecă o lin­ gură cu vârf de fulgi de ovăz şi o linguriţă de se­ minţe de in. Peste amestec se toarnă 300 ml apă rece şi se lasă până dimineaţa, când amestecul se aduce până la fierbere si se lasă pe foc numai un mi­ nut. Se mănuncape stomacul gol. Următoarea ma­ să o puteţi servi peste 3040 minute. HiperexcitaisâBitate nervo asă Se pune 1/2 lingură de ovăz la 2 pahare de apă pe timpul nopţii. Dimineaţa se pun pe foc mic şi se fierb 1 oră. Se beau în loc de ceai. Creşterea im unităţii © Se folosesc preparate din ovăz nedecorticat. Se .. _

C

ereală puternic energizantă, bogată în săruri minerale şi vitamine, ovăzul se consumă atât pe cale internă - boabe, fulgi, crupe, tocătură de tulpiniţe verzi —cât şi pe cale exter­ nă, în băi şi cataplasme cu paie uscate. Tratam ente UZ INTERN Corasftipaţie © Se bea apa în care s-a fiert ovăz (trebuie să fiarbă li timp mai îndelungat pe ftaCcîni mica). Sc pot adauga !ă. fiert si prunc uscate.

© Peste 3 linguri de fulgi de ovăz se toarnă 200 ml lapte rece sau apă cu suc de lămâie. Se lasă 20-25 de minute la temperatura ca­ merei. Se consumă toată cantitatea odată. Se poate îndulci cu câteva stafide sau miere de albine. Diaibet zaharat 100 g grăunţe de ovăz se pun la foc cu 5 pahare de

Leacuri din farfurie

©

74

râşneşte ovăzul bine spălat şi uscat, 2-3 linguri din pulberea obţinută se combină cu 2 linguri de tărâţe de grâu sau de secară, se infu­ zează în 500 ml apă, apoi se pune în termos sau într-o sticlă, învelită cu o pătură, timp de 4 ore. Se beau câte 150 ml, cu 30 minute îna­ inte de masă. © Jumătate de pahar de ovăz râşnit şi 3 pahare de apă rece se aduc până la punctul de fierbere, pe fla­ cără mică. Se ia spuma de trei ori. Se infuzează în termos 2-3 ore,*se răceşte, » ’ se strecoară prin sită. Ovăzul rămas se pisează bine, se amestecă cu lichidul în care a fost fiert, se agită bine şi se strecoară din nou. Se beau câte 150 ml, de trei ori, înainte de orice masă. © Un pahar de ovăz zdrobit se fierbe în 5 pa hare de apă, pe un foc foar­ te slab, până devine ca piureul. Se strecoară, se amestecă cu o cantitate egală de lapte de la ţărani (dacă se poate de capră) şi se mai ţine pe foc 5 minute

pupă răcire, când ajunge la 35-38 de grade, se adaugă 4-5 linguri miere de albine si se amestecă bine până se dizolvă mierea. Se bea cald , câte un pahar, de 3 ori pe zi, înainte de masă.

Pietre 9a riraidfoi

mic, până se evaporă 500 ml din lapte. Decoctul se strecoară, se stoarce prin tifon şi se bea împărţit în 3 doze, în timpul zilei, cu o oră înainte sau după ■ii*. ,v>' masă. Dacă orga­ nismul este slăbit, dar nu există hemo- ^ ragie pulmonară, în .. lapte se adăugă 1-2 linguriţe de coniac bun.

[Dureri articulare Un kilogram de paie de ovăz se fierb 30 minute în 5 1 de apă. Fiertura strecu­ rată se adaugă în apa caldă din cadă, împreună cu un pahar de sare grunjoasă. Băile se fac de 2-3 ori pe săptămână, timp de 1015 minute. R e u m a tis m Puternic anti-reumatice sunt băile de paie de ovăz adunate când dă spicul, dar şi mai târziu. Se fierb în apă, se fac băi de 20-25 de minute.

2 linguri de ovăz verde (tulpine) se taie mărunt, se fierbe 5-7 minute în 500 ml apă şi se lasă 2 ore în vasul învelit. După răcire şi stre­ curare, se administrează UZ EXTERN Afecţiunii câte 100 ml de 3-4 ori pe zi, puţin încălzit, cu 30 minute d erm atolog ice înainte de masă. (eczeme, dermatite) lySetafooiism 20 g paie se ovăz se taie Transpiraţia 50 g de ovăz râşnit se mărunt, se opăresc cu un ex cesiv ă macerează 24 ore în apă pahar de apă clocotită şi se rece, se strecoară şi se infuzează o oră. Soluţia Se amestecă în părţi * beau, de 2-3 ori pe zi, câte strecurată se foloseşte pen­ egale paie de ovăz, scoarţă 150 ml, cu 30 minute îna­ tru tamponarea locurilor de stejar şi de anin alb. Se inte de masă. afectate, de trei ori pe zi. fierb 4 linguri de amestec Pancreatită Arsuri solare, într-un litru de apă. Se infu­ Se râşneşte un pahar de erupţii cutanate zează 30 minute şi se fac ! ovăz, se pune într-un litru Pregătiţi o baie călduţă, băi de picioare, timp de 10de apă clocotită, apoi se în care adăugaţi câteva lin­ 15 minute, de 3-4 ori pe lasă la fiert 10 minute si se guri de făină de ovăz. Utili­ săptămână. infuzează 30 de minute. Se zaţi o pulbere care va bea câte 1/4 de pahar, cu 30 rămâne suspendată în minute înainte de fiecare apă (de ex. marca masă. Aveeno, care se gă­ Tuibercu8oză seşte în farmacii). Se foloseşte decoctul Dacă nu găsiţi, um­ din ovăz nedecorticat. Se pleţi un ciorap de nyspală bine, se pisează 200 g lon cu fulgi de ovăz, de ovăz împreună cu înve­ înnodaţi-1 la capăt şi lişul (pleava). Se pune pe lăsaţi-1 în apa din foc un litru de lapte cu ovă­ baie. Ovăzul face baia zul zdrobit, se aduce până să alunece. Fiţi î atenti > la fierbere şi se ţine pe foc când ieşiţi.

Leacuri din farfurie

©

75

Porumbul mălaiul fiert, transfor­ mat în istorica mămăli­ gă, este un aliment deli­ cios, fie pregătit ţără­ neşte, în ceaun, fie pre­ parat cu dichisuri, ca la oras. y

T ratam en te UZ INTERN

ur pentru privire, fotografiat şi pictat mai ales la vreme de toam­ nă, când arde mocnit în lanuri ori în grămezi adunate-n ogrăzile ţărăneşti, porumbul este aur şi pentru sănătate. Mătasea lui vin­ decă bolile de rinichi, co­ cenii trag reumatismul din oase, iar boabele măcinate şi transformate în mămă­ ligă sunt o binefacere pen­ tru durerile de orice fel. în sfârşit, cercetări recente au dovedit că porumbul ajută şi ochii, substanţa galbenaurie pe care o conţine pre­ vine degradarea maculei, locul de maximă acuitate a vederii de pe globul ocular. Şi ca şi când atâtea avan­ taje n-ar fi fost îndeajuns,

A

Leacuri din farfurie © 76

Această cantitate se bea pe parcursul zilei, timp de 21 de zile. D u re ri d© s t o m a c , stomac iesieş Douăzeci de coceni de porumb, foarte bine uscaţi şi curăţaţi de boabe, se ard la aer, pe o tavă inoxidabi­ lă. Cenuşa obţinută se pune într-o sticlă şi se toarnă peste ea 1 litru de ţuică. Se lasă la macerat 3 săptă­ mâni. Sticla se agita zilnic pentru omogenizarea conţi­ nutului. Cu 3 zile înainte de împlinirea termenului de macerare (21 de zile) se la­ să lichidul la decantat, fără sa se mai agi-1 I' ~ \ te. Se strecoară, se pune într-o sticlă de culoare închisă, prevăzută cu dop de plută. Se ia un păhărel pe zi, '• v^ pe stomacul " gol.

Mecţlaaaii renale Sirop de porumb: 4 linguri de mătase de po­ rumb se fierb în 400 ml sirop de zahăr, preparat din zahăr şi apă. Se lasă pe flacără mică, până ce scade la jumătate. Se strecoară şi se ţine la rece. Se iau câte 2 linguri, de trei ori pe zi, între mese. Cisiită, gută, jpsstre 8a riraschs O priză de mus tăţi de porumb us­ cate (cât iei cu trei /„ degete) se opă­ reşte cu 250 ■ ml apă. Se in­ fuzează 5 minute, se strecoa­ E dem e ră, se beau 2-3 căni pe zi. (d e o rig in e re n a lă s a u Diabet c a rd ia c ă ) Patru coceni roşii de Se pune o cană de apă la porumb se fierb în 2 litri de fiert, se adaugă o lingură de apă, până rămâne un litru. mătase de porumb uscata,

«3Pt!-

se da în clocot 2 minute. Se lasă lichidul acoperit 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2 căni pe zi. H§p@rt@psim@ Seara, într-un pahar în care s-a pus o lingură de faină de porumb, se toarnă apă fierbinte (dar nu cloco­ tită), se acoperă paharul şi se lasă toată noaptea. Dimi­ neaţa, imediat după trezire, se consumă doar apa. Pe­ riodic se măsoară tensiu­ nea. Taase Se fierbe porumb boa­ be, cam 300 g, în 3 1 apă, până când aceasta scade cam la 500 ml. Se strecoară zeama. Separat, se freacă bine 2 gălbenuşuri cu 2 lin­ guri zahăr, până se formea­ ză o spumă. Peste aceasta se toarnă treptat zeama stre­ curată în care a fiert po­ rumbul. Se amestecă până când se omogenizează bine compoziţia, care se bea cal­ dă, de mai multe ori pe zi.

strat de 2-3 cm. Se aplică cât mai caldă pe locul bol­ R e ţe ta străfouiniciQ Supă de cereale nav, apoi se înveleşte cu Se ia câte un pumn de ceva de lână şi se ţine până se răceşte. Se poate presăra boabe de grâu, ovăz, orz şi pe partea care se aplică pe porumb, care se pun la fiert £>iele tămâie sfărâmată fin. în 2 litri de apă. Să fie cum­ părate de la ţărani, netratate ID&areri,, răceSâ9 chimic! Se lasă la fiert până dureri d e §3©a£g rămâne lichidul la jumătate. amraigdlaSiită, ftyse Se strecoară si se beau 3 Se prepară o mămăligă ceşti pe zi. “Supa” este anideasă, din mălai nerafinat. ticancerigenă, anti-leuceSe aşează pe locurile bol­ nave, sub formă de cata- mie, purificatoare a între­ plasme fier­ gului organism. binţi. Vari­ antă: se face o flori' de fân (fân scutu­ rat) care se foloseşte ca apă pentru mămăligă. Se aplică pe locurile bolnave. Scuturătura nu se strecoară. SVBaaşcatyiirSg Sovâtiari9 pBăgi Se pun pe locurile afecitate cataplasme de mălai amestecat cu apă, până se obţine o pastă groasă.

.

F ru m u s e ţe fiertură din cu mălai M ască si miere *

9

Se amestecă o lingură de mălai cu o lingură de miere polifloră până se obţine o pastă omogenă, care se apli­ că pe faţă. Se lasă până se usucă complet, apoi se spală obrazul cu apă călduţă. Mă­ laiul exfoliază uşor pielea, iar prin combinarea lui cu miere rezultă o mască de faţă care atenuează ridurile.

UZ EXTERN Airse^Ităş fib ro m W '~. oaferiîs Se face o mămăliguţă mai tare, care se va pune pe o pânză de mărimea nece­ sară (se măsoară înainte) în

~

Leacuri din farfurie ® 96

timp de 15 minute, în apă fierbinte. Se leagă capul cu un batic de lână sau de bumbac. Laurul poate înlo­ cui şi o dădacă pentru un copilaş mic. Puneţi câteva frunze în leagăn şi copilul se linişteşte şi adoarme. H a ie ^ ă Câte o lingură de frunze de dafin şi mentă tocate mărunt se fierb timp de 10 minute în 700 ml de apa.: Se strecoară şi se clăteşte; gura între mese, de 3-4 ori pe zi. H e m o ro iz i într-un litru de apă se| fierb, timp de 5 minute, 1012 frunze de dafin. Se in­ fuzează până ce tempera­ tura coboară la 38 de grade şi se strecoară. Se fac băi de şezut, până la răcirea decoctului. Procedura se re­ petă de 3-4 ori pe săptă­ mână. j

Nevralgie ds trsges^esTîa d u r e r i reumatice? răceală Câteva frunze mari de dafin se ţin în apă fier­ binte, timp de 1520 de minute. Se aplică pe locurile afectate, aşezându-Ie una lângă alta, sub formă de cataplasmă. Se a-

a^ggB9ggg»*«r?ş»AVB8£asiaansmtt*mB &53taxBS3

fi coperă cu o bucată de ţe­ sătură de lână şi se pansea­ ză pentru 40-60 de minute. Dacă răceala este asociată cu tuse puternică, frunzele se aplică pe piept şi pe spa­ te.

RăguşeaOă, pierderea vocii, irafecţii gingivale Se pun 10 frunze de da fin într-o cană de apă clocotită.

Leacuri din farfurie & 98

T ratam en te UZ INTERN A stm a lergic Se consumă zilnic ju­ mătate de litru de infuzie de seminţe de fenicul, în cure de 2 luni, cu 14 zile de pauză.

dafin), din care se iau câte 50 de picături de şase ori pe zi. Pentru efecte calmante asupra crampelor abdomi­ nale rapide, se recomandă infuzia fierbinte.

G astrită folperacldlă într-un pahar de lapte clocotit se pune o lingură de seminţe de fenicul şi se lasă să se infuzeze vreme de 30 de minute. Se consu­ mă pe stomacul gol. Cu condiţia să suportaţi lap­ tele, efectele calmante gas­ trice sunt rapide şi pe ter­ men lung.

SVUesiopaajză

Se beau zilnic câte 2 căni de infuzie de seminţe Baiosiare Se ia câte ju­ de fenicul, în cure de 3 luni mătate de lingu­ cu o lună de pauză. riţă de seminţe Important râsnite, înainte si Depăşirea dozei zilnice după fiecare ma­ admise de fenieul (0,09 g pc să. kg-corp), provoacă fenome­ CoSici aMorrairaale ne severe gastro-intestinale (iritaţii, colici) şi nervoase ia sugari şi copii (spasme, tulburări senzoriale). Se administrează zilnic infuzia obţinută din 15-20 de seminţe la cana, care se ia în 3 reprize. 9

9

*

79

iDismeasoree Se administrează sub formă de tinctură (se pre­ para la fel ca tinctură de

::î atsss^z

î.iiTKS$ss8£5£3aBisyj5

Ghimbirul ■.■z>£trj*-xt3set

ste o plantă prove­ nită din legendara Indie, regiune care de-a lungul mileniilor s-a dove­ dit a fi un adevărat rezervor de fructe şi de plante co­ mestibile pentru întreaga planetă. Se folosesc rădă­ cinile şi cu un gust puternic picant. Consumate proas­ pete (aceste rădăcini se gă­ sesc în supermarlceturi), ele au, pe lângă gustul picant, şi o aromă extrem de plă­ cută, care aduce oarecum cu cea a cojii de lămâie sau de grepfruit. Deşi e foarte folosit în alimentaţie, ghim­ birul este considerat o plan­ tă medicinală de primă mâ­ nă, sute de studii me dicale extrem de bi ne documentate fiinuu-i consa­ crate în ulti- :i mii ani. Pentru a bene­ ficia de gustul şi de aroma subtilă a ghimbirului, dar şi de forţa sa terapeutică deo­ sebită, vă recomandăm în continuare câteva forme de preparare tradiţionale:

E

prin răzătoarea mică, du­ pă care imediat (ca să nu se oxideze) se pun într-un borcan şi se adaugă dea­ supra miere de albine, în proporţia 1:2, adică la o lingură de ghimbir ras se pun 2 linguri de miere. Se lasă să stea 2 săptămâni, după care se filtrează, obţinându-se un sirop semilimpede, cu gust puternic picant şi foarte parfumat.

Dulceaţă naturală de ghimbir Se obţine din ghimbirul ras, rămas după extragerea siropului. Peste acest rezi­ duu se adaugă miere cât să îl cuprindă şi să rămână un strat de două de­ gete deasu­ pra. Rezultă o mixtură puternic picantă, care se ia ca tonic digestiv, ca antiseptic faringian şi ca stimulent nervos.

"*mgk.-aK -rf ’ ■......

ţit, trei linguri de miere, o lămâie tăiată în patru şi două mere mărunţite. Se mixează tot acest amestec bine, apoi sc filtrează, re­ zultând un suc extrem de parfumat, puternic picant şi cu efecte terapeutice extra­ ordinare. T ra ta m e n te tu?*. £,!« hebuxi

«sfestia aca ,; Preparaţi o infuzie dintr-o linguriţă de ghimbir proaspăt ras, opărit cu o cană de apă clocotită. Lă­ saţi să se infuzeze 10 minute, apoi beţi. Suc proaspăt de Arfrătăj poliartriftă ghimbir reiS E ^ato id ă Se obţine la mixer (blenSe consumă câte 5 g de Strop de ghimbir der), în vasul acestuia pu- rădăcină proaspătă de ghim­ Se spală bine rădăcinile nându-se un litru de apă, o de ghimbir şi apoi se dau lingură de ghimbir mărun- bir pe zi. Leacuri din farfurie © 99

remediu extrem de plăcut şi de eficient pe termen scurt. Frumuseţe C rem ă de g h im b ir {Hlăpercolesteralera®., Ingrediente: 10 cm de ră­ iD ifperferBsirae dăcină de ghimbir, 4 lingu­ Turnaţi apă clocotită riţe de ulei de jojoba, 4 lin­ peste patru rondele subţiri guriţe de ulei de migdale, 4 de ghimbir proaspăt, aco­ linguriţe de vitamina E ule­ periţi vasul şi lăsaţi să se ioasă, 1 cană unt de cacao. infuzeze 15 minute. Mod de preparare: daţi B aB oiiâfe" Rău die transport rădăcina de ghimbir pe razăDupă masă, se mestecă Se consumă o felie (2-3 toarea mică şi apoi stoarceţi îndelung o bucăţică (2-3 g) g) de rădăcină de ghimbir bine printr-un tifon. Puneţi de ghimbir proaspăt. îm­ proaspăt, care se mestecă sucul într-un vas şi adăugaţi piedică formarea gazelor îndelung, înainte de a fi celelalte ingrediente. Ames­ intestinale. înghiţită. Are un gust iute tecaţi totul bine. Crema for­ D is p e rs ie extrem de pronunţat şi este mată puneţi-o într-un borcan Cu 10 minute înainte de mai greu de suportat la în­ mic, la loc uscat şi răcoros. masă se bea un pahar de ceput, însă efectul antivo- Este o cremă potrivită pentru suc de ghimbir. Stimulează mitiv şi de înlăturare a stă­ toate tipurile de ten. secreţia de sucuri digestive rilor de ameţeală şi a dure­ Balsam pentru păr şi îmbunătăţeşte peristaltis- rii de cap este prompt. Două linguri de ghimbir mul digestiv. T V o m b o ză tocat mărunt se amestecă cu FarâgjStăg tuse Administrarea a 4 g de două linguri de ulei de măs­ Se ia din oră în oră câte ghimbir proaspăt, de 2-3 line. Se aplică pe scalp, ma­ o linguriţă de sirop de ghim­ ori pe zi, Ia pacienţii cu tul­ sând uşor. După 25 de mi­ bir, fără apă. burări cardiovasculare gra­ nute se clăteşte părul cu Greaţă provocată ve, vreme de 2-3 luni, are multă apă călduţă, se şamefecte spectaculoase asupra ponează, apoi se clăteşte din Se iau zilnic 5 g de trombozelor, încetinind vi­ nou. Ghimbirul stimulează ghimbir proaspăt sau 1 g de teza de coagulare a sânge­ creşterea părului şi elimină lui, împiedicând formarea mătreaţa. ghimbir uscat. cheagurilor de mari dimen­ Greaţă, wm ă Baie cu ghimbir Se consumă un pahar de siuni şi migrarea acestora. O bucată de ghimbir suc de ghimbir. Este un proaspăt se toacă mărunt şi se pune într-un săculeţ de Precauţii în consum ul ghimbirului Consumul de ghimbir se va face în cantităţi mici şi tifon sau de bumbac. Se aga­ pe perioade reduse (sub 7 zile), la persoanele cu risc ţă de robinet, lăsând apa de hemoragie, deoarece micşorează viteza de coa­ să curgă prin el. O baie cu gulare. Ghimbirul va fi consumat cu prudenţă şi de ghimbir vă va calma şi vă va relaxa. către persoanele cu colon iritabil şi gastrită. “ n m n r n iil(_i

L Leacuri din farfurie ® 100

Leurda e mai numeşte şi aiurdă, usturoiţă, usturoi sălbatic, usturoi de pădure ori usturoiul ursu­ lui. îi place în mod deosebit semiumbra din pădurile noastre, unde aşterne ade­ vărate covoare de un verde deschis în luna martie, ori la începutul lui aprilie. Descoperirile arheologice arată că celţii o foloseau în scopuri medicinale şi ri­ tuale de acum mai bine de 3000 de ani. Dacii numeau leurâa "aibută” (ăi = ustu­ roi) şi o foloseau pentru bo­ lile rinichilor şi ca depurativ. Medicul grec Dioscoride prescria acum două milenii leurda ca detoxifiant de primăvară, pentru curăţarea sângelui, a plă­ mânilor şi a tractului di­ gestiv. Din evul meuiu şi până în zilele noastre, “şta­ feta” studiului şi a folosirii leurdei în scopuri me­ dicinale au preluat-o aproape în exclusivi­ tate germanii, care au descris-o în tratatele lor încă din anul 1562, pentru ca după... 430 de ani să o declare “Planta anului” (în 1992) şi să o facă ast­ fel din nou cunoscută

S

în toată lumea, în prezent, leUrda este considerată de câte­ va ori mai p u tern ică % în terapie decât mult galonatul usturoi, că­ ruia numai în ultimele două decenii i-au fost consacrate câteva sute de studii, care îi obiectivează eficienţa în vindecare. Faţă de usturoi, leurda are o concentraţie de principii activc dc câtcva ori mai mare, iar efectele sale vindecătoare sunt vom vedea - pe măsură.

timetri). Se amestecă cu o linguriţă de ulei de măsline extravirgin, cu 1-2 linguriţe de oţet de mere şi puţin mărar tocat. De obicei, nu se pune sare. Se consumă două asemenea salate pe zi, ca aperitiv, la începutul me­ sei de prânz şi la începutul mesei de seară. O cură du­ rează minimum 3 săptă­ mâni. Frunzele de leurdă se pot păstra în frigider, puse Preparate cu în pungă de plastic, până la Beutrdiă 5 sau chiar 7 zile, dacă sunt Salata de leurda proaspete şi dacă nu au fost Se ia o mână de frunze spălate înainte de a fi puse proaspete, se spală cu apă la rece. rece şi apoi se taie nu foarte Tinctură feurclă mărunt (în fâşii de 3-4 cen­ Se pun într-un borcan 100 de grame frunze de leurdă fin tocate (eventual mixate), care se acoperă cu 300 ml de alcool ali­ mentar de 50 de gra­ de, amestecând în­ continuu. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de 12 zile. Se streLeacuri din farfurie ® 101

coară, iar extractul astfel obţinut se pune în sticluţe mici, închise la culoare. Se administrează de regulă două linguriţe de tinctură de 4 ori pe zi, în tratamente cu o durată de 1-3 luni.

Uleiul de leurdă în jumătate de litru de ulei de măsline extravirgin se pun 150 de grame de frunze de leurdă bine zvântate şi apoi tocate fin. Se lasă acest amestec să mace­ reze la soare vreme de două săptămâni, după care se filtrează, iar preparatul astfel obţinut se lasă sa stea nemişcat într-un vas vreme de şase ore, apoi se iau cu o lingură impuri­ tăţile care s-au ridicat la su­ prafaţă. Extractul limpede şi omogen rămas se trage într-o sticlă închisă Ia cu­ loare, care se pătrează în locuri întunecoase şi reci. Se administrează câte două linguriţe de ulei de leurdă, de 2-3 ori pe zi. Tratamente

uz mTBm a le rg ic , fo ro ^ s ita ctroETBlcâ Se recomandă cura cu salată de leurdă, câte 200 g pe zi, pe o perioadă de timp cât mai îndelungată. Sub­ stanţele volatile din leurdă sunt bronhodilatatoare, expectorante şi antiseptice. »

Leacuri din farfurie © 102

Atesroscfleroză, prevenirea arteritei ©Mteransie Se fac tratamente cu o durata de 3 luni, urmate de o lună de pauză, timp în care se administrează câte o linguriţă de tinctură şi câte o linguriţă de ulei de leurdă, de 4 ori pe zi. C a r d io p a tie iscBnesrciică Se ţin cure de câte 8 săptămâni, timp în care se iau câte r,r. -— 2 linguri de ulei de leurdă şi câte 4 lin­ guriţe de tinctură de leurdă pe zi. Flebită, tomfoofSebită Se recomandă curele cu leurdă proaspătă (minimum 150 g zilnic), făcute pe o perioadă de 3-6 săptămâni, pe timpul primăverii. în timpul anului, se adminis­ trează tinctura de leurdă, câte 2 linguriţe luate de 4 ori pe zi, în cuie de 4 săptă­ mâni, urmate de 10-14 zile de pauză. HipsrcolesterolejinSe Se consumă două porţii de salată de leurdă pe zi, minimum 3 săptămâni. Pe parcursul anului se reco­ mandă patru cure, cu o du­ rată de o lună fiecare, cu ulei de leurdă, din care se

iau câte 2 linguriţe, de 4 ori pe zi, înainte de masă. H ip e r te n s i u n e Se iau câte 2 linguriţe de tinctură de leurdă, de 3-4 ori pe zi. Tratamentul du­ rează 6 săptămâni, fiind ur­ mat de alte 3 săptămâni de pauză, după care se reia. Varice9hemoroizi Anual, se face o cură cu o durată de minimum 3 săptămâni, timp în care se mănâncă salată de leurdă, câte 200 g pe zi. Viermi IrBtestirsaSi Se iau câte 3 linguri de ulei de leurdă, dimineaţa, pe stomacul gol. Această doză unică se ia o dată la trei zile, pe o perioadă de o lună. SnfecţiS u r in a r e Se ia tinctură de leurdă, câte o linguriţă de 4 ori pe zi, în cure de o lună, urmate de 12 zile de pauză. în me­ dicina populară, rezultate foarte bune se obţin şi prin! aplicaţii externe cu frunze * de leurdă, zdrobite şi puse! pe zona vezicii urinare sub jj forma unor cataplasme, ca­ re se ţin vreme de patru ore zilnic. Răcealăg gripă., viroză Se administrează tinctu­ ră de leurdă, câte o lingu­ riţă de 4-6 ori pe zi. Are efect antiviral şi antibiotic, reduce febra, combate tu-

sea şi ajută la o vindecare a virozelor respira­ torii. Araes^i® feripriva, deficit de magpezsiLa Se face o cură de primă­ vară cu salată de leurdă, din care se consumă, vreme de minimum 3 săptămâni, câte două porţii zilnic. Două sute de grame de frunze proaspete de leurdă asigură mai mult decât necesarul zilnic de magneziu şi fier pentru un adult. îm b ă trâ n ire Curele cu tinctură de le­ urdă, câte 4 linguriţe luate zilnic, vreme de 60 de zile, încetinesc procesul îmbă­ trânirii, neutralizând radi­ calii liberi. Astenie de primăvară, [Mi de inimă ra p id ă

H e m a ty ră e ( s â n g e în u rin ă) Se beau zilnic trei pahare cu suc de leurdă sau trei căni cu ceai, cu 15 minute înainte de fiecare masă.

Insomnie, stări de raelifiiiste f

Se ia o linguriţă de ulei de leurdă, seara, înainte de cul­ care.

Candideze Tinctură de leurdă contri­ buie eficient la distrugerea candidei, indiferent de loca­ lizare. Doza optimă este de 20 ml (3 linguriţe) pe zi, după masă, timp de o lună. Dacă in­ fecţia se află la nivelul mucoa­ sei bucale, tinctură se aplică prin badijonare.

XSiZ EXTERN

Artrită, artrită re&amatoidă Frunzele proas­ pete de leurdă se zdrobesc pe o planPeste 10 g de frunze v şetă de lemn cu ajuto­ tocate mărunt se toarnă rul ciocanului pentru 250 ml (o cană) de apă jjfţ şniţele, apoi se înfăşoară clocotită. Amestecul este lăsat la infuzat 30 minute, 'jfiJ ilţ Pe articulaţia dureroasă după care se strecoară şi ~ - •- " şi sc lasă vreme de mi­ poate fi băut. Sunt recoman­ nimum o oră. în paralel se date 3 căni pe zi, înainte de face o cură cu leurdă con­ fiecare masă, vreme de 3 săp­ sumată intern, sub formă de tămâni. salată, câte 100 g pe zi. A m n e z ie Calmează durerea şi redă Primăvara este recoman­ dată o cură cu suc de plantă mobilitatea articulaţiilor proaspătă, 30 ml (un păhărel) afectate. €5y3ă de trei ori pe zi, cu 30 de mi­ nute înainte de masă. în restul Frunzele de leurdă se anului sucul poate fi înlocuit toacă mărunt şi se zdro­ cu tinctură, 20 de picături, besc apoi într-un mojar. diluate în 100 ml (jumătate de Pasta astfel obţinută se în­ pahar) de apă, de trei ori pe zi.

tinde pe o bucată de tifon j şi se bandajează zona a- j fectată. ifcoză vâginală Se dizolvă două linguri de tinctură de leurdă într-o jumătate de cană de apă, iar cu soluţia astfel obţinută se fac spălături vaginale. IVlIeoza tangluiiSor Pe zonele afectate se pun comprese cu tinctură de leurdă nediluată. Se aco­ peră cu folii de nylon (pen­ tru a nu se evapora al­ coolul), iar apoi se lasă vre­ me de 2-4 ore pe zi. Tinctura de leurdă astfel aplicată înmoaie unghiile şi permite îndepărtarea zonelor afec­ tate (se face cu ajutorul unei pile de manichiură), distru­ ge ciupercile parazite, fa­ vorizează creşterea unei unghii noi, neafectată de micoză.

Contraindicaţii Leurda este contraindicătăîn 2i^ptări* h#»oarece poate dăuna calităţii laptelui şi poate provoca co­ lici sugarului. La pacienţii cu gastriţă hipoacidă, cu dispepsie şi cu colită, leurda se va adminis­ tra cu prudenţă, în doze mici la început. Aceasta, deoarece poate produce, în cazuri par­ ticulare, ce ţin de o predis­ poziţie individuală, atonie, balonare, stări de greaţă, tul­ burări digestive. Leacuri din farfurie ® 103

Leusteanul sumat sistematic ca aliment, putând de­ veni la nevoie - atunci când este do­ zat corespunzător şi un remediu efi­ cient într-o multi­ tudine de boli.

Tratamente UZ INTERN edicii din Grecia Antică au fost pri­ mii care au lăsat însemnări despre efectele frunzelor verzi ale leuşteanului asu­ pra digestiei, asimilaţiei şi sistemului nervos. în me­ dicina populară româneas­ că, el era folosit ca plantă tămăduitoare pentru bolile de piept, digestive şi pentru diferitele plăgi, dar şi ca plantă magică pentru alun­ gat ielele, zburătorii şi alte spirite cu influenţe dău­ nătoare. Mai ales tinerii tre­ buia să consume leustean * verde, pentru a creşte pu­ ternici, pentru a fi feriţi de deochi, de ispite şi de toate relele. Este un excelent reme­ diu pentru prevenirea boli­ lor, atunci când este con­

M

Leacuri din farfurie © 104

J&peftit alimentar exagerat Se mestecă 4r5 frunze proaspete de leuştean cu jumătate de oră înainte de masă (nu mai devreme). Iniţial, administrarea leuş­ teanului generează o sen­ zaţie de foa­ me, însă la vreo zece mi­ nute, aceasta se calmează şi apare o reacţie opusă - de scădere a apetitului alimentar. Br©aişită, fuse remraaaraerstă Se face o cură în care se bea un pahar de suc de leuştean pe zi, în 2-3 porţii. Tratamentul durează mini­ mum două săptămâni şi se

reia ori de câte ori este ne­ voie. Colici â^f@sfgoiaBes spasme digestive Se bea o cană de ceai fierbinte de leustean, obtinut prin opărirea a 2 lingu­ riţe de frunze uscate cu 250 de ml de apă. Leusteanul conţine cinci substanţe vo­ latile care combat spasme­ le, fiind printre cele mai eficiente antispastice din flora mondială^ Consftipaţie, c o lită d e putrefacţie Se consumă suc de leuş­ tean - un pahar pe zi, de p referin ţă dimineaţa. Dacă sucul de frunze verzi de leuştean vi se pare prea tare, îl puteţi dilua cu puţin suc de morcov. M ă g e s tă e , dispersie,, gasfarită Se face o cură de 10 zile, timp în care se con­ sumă suc de leuştean, câte 2 linguriţe înaintea meselor principale. De asemenea, *

9

9

se consumă ciorbe acre, condimentate cu leuştean crud din belşug, adăugat după ce mâncarea a fost luată de pe foc. Paetre ia rinichi Sucul proaspăt de leuş­ tean (10 linguriţe la o cană de ~h-; suc de mor­ cov, cu care sebeacombi- j nat) ajută la di­ zolvarea pietrelor la rinichi şi previne formarea lor. Atunci când nu există leuş­ tean proaspăt la îndemână, efecte excelente se obţin si prin consumarea zilnică a 1-2 căni de infuzie, prepa­ rată din două linguriţe de plantă uscată la 250 ml de apă.

Precauţii ia tratamentul intern cu leuştean

Pete gse piele Se freacă pielea pe zona afectată cu frunze proas­ pete de leuştean, zdrobite în prealabil. Aplicaţia du­ rează cinci minute şi se re­ petă de două ori pe zi, vre­ me de o săptămâ­ nă. Efectele sunt | excepţionale, în ca­ zul petelor care apar în contact cu diver­ se substante chimice. ' R e a c ţii a l e r g i c e , dsBcesraţii pe piele Frunzele proaspete de leuştean se spală bine, se zdrobesc pe un fund de lemn, se învelesc în tifon curat şi se aplica pe locul afectat. Cataplasma astfel obţinută se ţine vreme de o oră, după care se îndepăr­ tează, iar porţiunea tratată se lasă să se zvânte în aer liber. {

9

Fr&sm&sseţe Picioare frumoase Se consumă zilnic o salată din frunze de leuştean tăiate foarte fin şi stropite cu suc de lă­ mâie. Cura stimulează circulaţia deficitară de la nivelul coapselor, ca­ re provoacă acele “vini­ şoare” inestetice.

Siluetă fină Decoctul de leuştean topeşte miraculos sur­ plusul de kilograme. Se prepară din 1 linguriţă de leuştean, 1 linguriţă de ceai verde (sau men­ tă) şi 300 ml de apă, care se fierb timp de 20 de minute. Se bea căl­ duţ, în fiecare seară, cel puţin 21 de zile pe lună.

9

w Nu So foloScStc îh perioada sarcinii.

® Poate fî uneori iritativ în infecţiile renale.

UZ EXTERN tareri de gât, amâgdiatiâfă Se face gargară cu in­ fuzie fierbinte de frunze us­ cate de leuştean (4 linguri la o jumătate de cană de apă). Leacuri din farfurie ® 105

SrcWWSSHSKWEtC

Măcrisul

încă din An­ Cunoscut tichitate, era folosit atât ca hrană, cât şi ca me­ dicament. Bogat în vita­ mina C, dar şi în acid oxalic, mâncat în cantităţi prea mari, reduce timpul de coa­ gulare a sângelui, provoacă leziuni renale şi hipocalcemie. în cantităti î moderate însă vindecă numeroase afecţiuni.

T ratam em te UZ HfiViTEIRIN! A c n e e , ftarusBie&aftaă €» Decoct din rădăcină de măcriş: 40 g la un litru de apă. Se fierb 4 minute, se infuzează 5 minute. Se beau trei căni pe zi. © Un alt remediu pen­ tru acnee: 4 linguriţe de pulbere de rădăcină de mă­ criş se combină cu 4 lingu­ riţe de miere. Se consumă acest preparat pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Cura durează minimum două luni. Leacuri din farfurie © 106

C----------------

Retenţie de urină............ .................... 107 . .12,16,47,56,57, Reumatism............ .. 69,75,95,97,111,113,116 ...................... 86 Sarcină........................... .................. 28,68 Scabie ........................... ...................... 96 Sciatică ......................... ...................... 110 Sclerodermie................. ...................... 23 Scleroză cerebrală ___ ...................... 113 Scleroză în p lă c i.......... ...................... 28 S corb u t......................... .................... 106 Sensibilitate la fr ig ........ ................ 60,111 Sinuzită ........................ . .12,13,33,48,86 Smalţ dentar (protejare) ........................ 12 Spasme digestive.......... .............. 104,115 Spasme la picioare___ ........................ 48 Spondiloză..................... Steatoză hepatică ........ .................. 60,95 Sterilitate....................... .................... 28,3, ............ 47,91,115 S u g h iţ............................. ................ 36,115 Surmenaj....................... .......................113 Tăieturi . . . . ................... Toxiinfectie alimentară . ........................ 86 Transpiraţie ................... ........ 13,39,75,97 Tromboflebită................. ................ 57,102 Tromboză....................... ...................... 100 Tuberculoză...............14,28,33,41,69,72,75 Tulburări de creştere la cop ii................ 28 Tulburări d ig e stiv e ___ .......... ............116 Tulburări de menopauză ...................80,98 Tulburări de metabolism .......................75 .9,12,17,36,42,54, 62,77,82,86,88,90,96,100,104,111 Ulcer gâstro-duodenal . ........2 9 ,5 3 ,6 5 Ulcer stomacal ............ .. .10,28,33,34,41 Ulcer varicos ............... .................. 72,106 Ulceraţii b u cale............. ...................... 106 ______ _____ 42 ............ 29,39,102 Varice................... Vânătăî . v:.--• ' . . . . . . . . . :..39 ....................... .54 Viermi intestinali . . . ;■v .....29,36,89,102 ............ r. .86,107 Zona Zoster . . . . . . . ............ ’. . . .23,33 .;

Leacuri din farfurie Q J1 9

6 0 00 31