Leacuri Din Batrani 333

Leacuri populare

Leacuri cu usturoi Elena Josan

Usturoiul se foloseste in alimentatie si in tratamente de peste 5000 de ani.

Alaturi de ceapa, este si azi pe masa taranilor, ca "insotitor" nelipsit in mancaruri, carora le da un gust deosebit, ca remedii terapeutice (cele mai raspandite sunt tinctura, sucul, siropul si maceratul de usturoi), cu rezultate deosebite in intarirea imunitatii, pentru tratarea bolilor aparatului respirator si prevenirea aterosclerozei. Nu numai ca previne tromboza, dar ajuta si la dizolvarea cheagurilor de sange. Sucul proaspat distruge virusul gripei, regleaza unctionarea inimii, previne inarctul miocardului si avorizeaza regenerarea tesuturilor. !sturoiul trebuie consumat crud, multe componente terapeutice ale sale disparand in timpul ierberii. !sturoiul se adauga in salate, in sucurile de legume (rosii, castraveti, telina etc.), in ciorbe racite (dar nu mai mult de # ml), sub orma de mujdei. $entru conservarea sucului de usturoi se amesteca cantitatea de suc cu o cantitate egala de alcool dublu rainat si cu # parti de apa distilata. $entru proila%ia unei game largi de aectiuni este suicienta consumarea zilnica a unui catel de usturoi, cu &# ml lapte prins, sau '& ml de tinctura de usturoi. Preparate din usturoi Tinctura 1. ntro sticla de &## ml cu gatul larg se toarna *+ tuica, se adauga ' capatani de usturoi  pisate si se lasa la macerat '- de ore, la intuneric. Se Se mai toarna apa iarta si racita,  pana se umple sticla. 2. $entru aectiunile pulmonare, se prepara tinctura din # g de usturoi si ## ml de tuica. in ambele remedii se beau cate # picaturi, de '+ ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. $entru curatirea vaselor de sange se beau cate & picaturi de tinctura, diluate cu o lingura de apa rece, de trei ori pe zi, inainte de masa. Uleiul de usturoi  1. Se curata doua capatani de usturoi, se toaca marunt si se piseaza in piulita de lemn. /erciul astel obtinut se amesteca cu &# ml ulei de loarea soarelui presat la rece. Se  pune intro sticla, se inchide bine si se e%pune la razele soarelui timp de # zile. Se Se agita sau se amesteca de '+ ori pe zi. Se iltreaza prin + straturi de tion. Se amesteca cu  jumatate lingurita de glicerina si se pastreaza la rece, intro intro sticluta de culoare inchisa astupata ermetic, timp de ' luni. nainte de consumare, uleiul se incalzeste pe baie de 

aburi, pana la temperatura de +& grade. Se bea cate o lingurita, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. 2. 0 alta varianta de preparare a uleiului. 0 capatana de usturoi de marime medie se  piseaza. /erciul /erciul astel obtinut se pune intrun borcan de sticla, se amesteca cu un pahar de ulei si se pune la rigider. Se administreaza o lingurita de ulei amestecata cu o lingurita suc de lamaie proaspat stors, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. 0 cura dureaza '+ luni, iar dupa o pauza de +# de zile, se repeta. !tilizare1 se oloseste pentru tratarea proceselor inlamatorii din gura, urechi si nas, de asemenea, a spasmelor vaselor sanguine din creier, pentru suocare si scleroza. Siropul de usturoi (dupa doctor Heinerman) !n pahar de usturoi pisat se amesteca cu miere de albine de culoare inchisa, se pune pe un oc slab, in craticioara emailata, si se amesteca periodic, ca sa nu se arda la und. 2and usturoiul se dizolva bine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cateva minute pe oc, apoi se strecoara ierbinte. Se pastreaza in rigider. !tilizare1 se consuma in cazuri de raceala cu tuse convulsiva, laringita si sinuzita. Adultilor li se da cate o lingura, iar copiilor cate o lingurita din ora in ora. Siropul se tine cat mai mult in gura, inainte de a i inghitit. Tratamente externe Compresa cu usturoi  1. 0 bucata de tesatura moale, naturala (bumbac, in sau prosop lausat) se imbiba in decoct ierbinte de usturoi (obtinut prin ierberea a & catei in '## ml apa), se stoarce putin si se aplica pe p e locul bolnav, uns in prealabil cu ulei de eucalipt. /esatura se acopera cu celoan, deasupra se aseaza o perna electrica sau o sticla cu apa ierbinte sau un saculet cu sare incalzita si o patura. !tilizare1 se oloseste in aectiunile aparatului respirator si in cazuri cu probleme dermatologice (eczeme, ulcere, rani, inlamatii). 2. $entru o compresa rece, in iertura racita se adauga o lingurita suc de lamaie si cateva cubulete de gheata. 2and compresa aplicata pe corp se incalzeste, se schimba cu o alta mai rece. Cataplasma cu usturoi  Se amesteca parti egale de usturoi pisat, pra de mustar (uscat) si decoct concentrat de runze de alun. $asta obtinuta se unge pe o bucata de tesatura, se acopera cu un strat de tesatura subtire de bumbac, se aplica pe locul bolnav si se panseaza strans. 2and senzatia de ardere devine insuportabila, cataplasma se inlatura, iar pielea se spala cu inuzie de galbenele.  Liniment de usturoi  Se piseaza sau se taie marunt &3 catei mari de usturoi. Se pun intrun borcan de sticla, se amesteca usturoiul cu ' pahare de otet de 4ombucha sau de mere si &# ml de tuica de 3# de grade. 5orcanul se tine doua saptamani la intuneric. Se amesteca energic, de + ori  pe zi. 6ichidul se iltreaza si se amesteca cu o lingura de ulei de eucalipt. Unguent pe baza de usturoi  0 capatana de usturoi se curata, se toaca marunt si se ierbe in ' pahare de apa, pana '

aburi, pana la temperatura de +& grade. Se bea cate o lingurita, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. 2. 0 alta varianta de preparare a uleiului. 0 capatana de usturoi de marime medie se  piseaza. /erciul /erciul astel obtinut se pune intrun borcan de sticla, se amesteca cu un pahar de ulei si se pune la rigider. Se administreaza o lingurita de ulei amestecata cu o lingurita suc de lamaie proaspat stors, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa. 0 cura dureaza '+ luni, iar dupa o pauza de +# de zile, se repeta. !tilizare1 se oloseste pentru tratarea proceselor inlamatorii din gura, urechi si nas, de asemenea, a spasmelor vaselor sanguine din creier, pentru suocare si scleroza. Siropul de usturoi (dupa doctor Heinerman) !n pahar de usturoi pisat se amesteca cu miere de albine de culoare inchisa, se pune pe un oc slab, in craticioara emailata, si se amesteca periodic, ca sa nu se arda la und. 2and usturoiul se dizolva bine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cateva minute pe oc, apoi se strecoara ierbinte. Se pastreaza in rigider. !tilizare1 se consuma in cazuri de raceala cu tuse convulsiva, laringita si sinuzita. Adultilor li se da cate o lingura, iar copiilor cate o lingurita din ora in ora. Siropul se tine cat mai mult in gura, inainte de a i inghitit. Tratamente externe Compresa cu usturoi  1. 0 bucata de tesatura moale, naturala (bumbac, in sau prosop lausat) se imbiba in decoct ierbinte de usturoi (obtinut prin ierberea a & catei in '## ml apa), se stoarce putin si se aplica pe p e locul bolnav, uns in prealabil cu ulei de eucalipt. /esatura se acopera cu celoan, deasupra se aseaza o perna electrica sau o sticla cu apa ierbinte sau un saculet cu sare incalzita si o patura. !tilizare1 se oloseste in aectiunile aparatului respirator si in cazuri cu probleme dermatologice (eczeme, ulcere, rani, inlamatii). 2. $entru o compresa rece, in iertura racita se adauga o lingurita suc de lamaie si cateva cubulete de gheata. 2and compresa aplicata pe corp se incalzeste, se schimba cu o alta mai rece. Cataplasma cu usturoi  Se amesteca parti egale de usturoi pisat, pra de mustar (uscat) si decoct concentrat de runze de alun. $asta obtinuta se unge pe o bucata de tesatura, se acopera cu un strat de tesatura subtire de bumbac, se aplica pe locul bolnav si se panseaza strans. 2and senzatia de ardere devine insuportabila, cataplasma se inlatura, iar pielea se spala cu inuzie de galbenele.  Liniment de usturoi  Se piseaza sau se taie marunt &3 catei mari de usturoi. Se pun intrun borcan de sticla, se amesteca usturoiul cu ' pahare de otet de 4ombucha sau de mere si &# ml de tuica de 3# de grade. 5orcanul se tine doua saptamani la intuneric. Se amesteca energic, de + ori  pe zi. 6ichidul se iltreaza si se amesteca cu o lingura de ulei de eucalipt. Unguent pe baza de usturoi  0 capatana de usturoi se curata, se toaca marunt si se ierbe in ' pahare de apa, pana '

ramane un singur pahar. ecoctul se iltreaza, se adauga *' pahar de ulei ierbinte (de  preerat nerainat) si ceara de albine topita, pana unguentul devine ca smantana. !tilizare1 preparatele se olosesc in dureri lombare, reumatice, elongatii, inlamarea ligamentelor, rectiile articulatiilor bolnave. Tratamente contra bolilor cardiovasculare 7 Ateroscleroza, ischemie miocardica, varicoza si arterita  Se amesteca '&# g de usturoi  pisat, cu +&# g miere de albine lichida (proaspata) si se lasa 8 zile la intuneric. Se consuma cate o lingura, de + ori pe zi, cu +## minute inainte de masa. 0 cura dureaza ,& luni. upa o pauza de 8 zile, cura se repeta. 7 Angina pectorala 1. !n 9ilogram miere de albine buna se amesteca cu & capatani de usturoi si # lamai tocate in masina de carne (sau la un robot de bucatarie). Se macereaza o saptamana in rigider. Se consuma timp de ' luni, cate ' lingurite, o data pe zi, cu '#+# minute inainte de masa. Amestecul se tine in gura mai mult timp, apoi se inghite. (0 alta varianta1 se amesteca numai sucul stors din lamai si usturoi cu mierea de albine.) 2. ntro cratita emailata se pun ' pahare supa de pui (sau de legume) concentrata, se adauga o capatana de usturoi curatata si desacuta. Se ierbe pe un oc mic, #& minute. Se adauga ' legaturi de patrunjel tocat marunt si se piseaza totul cu o lingura de lemn,  pana se obtine o pasta uniorma. Se inuzeaza pana la racire. racire. Se bea in + reprize, cu +# minute inainte de masa. 7 :ipertensiune  imineata si seara se consuma '+ catei de usturoi (' zile se consuma, ' zile se ace pauza). 1. imineata, pe nemancate, se inghite un catel de usturoi si se bea un pahar de apa cu ' linguri de otet de 4ombucha. 0 cura dureaza 3 saptamani. Este contraindicata  persoanelor cu ulcer stomacal si duodenal. 2. Se inuzeaza '## g usturoi pisat in '## ml apa si se bea cate o lingurita, de '+ ori pe zi. 7 ispnee  Se toaca ## g de usturoi si se amesteca cu sucul din ' de lamai, intrun  borcan de sticla, care se leaga la gat cu o bucata de tion. Se macereaza ' de zile la intuneric. nainte de consum, se agita. Se bea cate o lingurita, cu &# ml de apa rece, seara, inainte de somn. $rimele rezultate apar peste '+ saptamani1 somnul devine mai adanc si mai sanatos, dispar suocarea si astenia. 7 ;aricoza ;aricoza - Se piseaza +# catei de usturoi, se amesteca cu # litri de apa clocotita si se ierb +# minute. Se inuzeaza -# ore, apoi se incalzesc & l de apa cu usturoi pana la # de grade si se toarna intro galeata, unde incap ambele picioare. n restul de & litri, se pun cateva cubulete de gheata. Se ac bai alternative1 ' minute se tin picioarele in apa ierbinte, apoi se muta in apa rece, pentru +# de secunde. $rocedura dureaza '# de minute. /emperatura /emperatura se schimba de # ori, ultima data pe picioare se toarna apa rece si se incalta sosete de lana. 7 Ateroscleroza, scleroza vaselor sanguine din creier, hipertensiune si guta  $arti egale din terci de usturoi si de lamaie (cate & linguri), se amesteca cu un litru de apa. Se bea cate o lingura, de + ori pe zi, cu +# minute inainte de masa, timp de o luna. upa o pauza de ' saptamani, cura se repeta. 7 Scleroza in placi  Se macereaza +&# g terci de usturoi in '&# ml de tuica, la intuneric. Sticla se agita de cateva ori pe zi. Se iltreaza prin panza topita sau iltru de caea. Se bea, incepand cu o picatura, cu un pahar de lapte cald. Se adauga zilnic cate o picatura, pana la '& de picaturi. +

Bolile aparatului locomotor 7 ureri reumatice  0 elie decupata dintrun catel de usturoi se aplica pe locul dureros. easupra se pun cateva crengute de pelin proaspat. Se panseaza sau se lipeste cu leucoplast, inainte de culcare. imineata, usturoiul se inlatura. aca pielea sa iritat, locul se sterge cu tinctura de galbenele sau de tataneasa. 7 ureri lombare  Se amesteca cate un pahar de usturoi pisat si de ridiche neagra rasa pe razatoarea cu oriicii mici. Se umple cu amestec un saculet de tion si se mentine pe locul  bolnav pana la senzatia de ardere a pielii. upa procedura, pielea se reaca cu &# ml de ulei si se leaga cu lana tesuta sau impletita. $entru rectii, se oloseste usturoi pisat, cu care se reaca locul bolnav, in sensul rotirii acelor ceasornicului, timp de #& minute, in decurs de 8 zile. 2oncomitent cu rectiile se bea suc de usturoi, cate # picaturi, de  ori pe zi, cu lapte cald. 7 ureri de spate, migrene, tiroidoza, insomnie, balonari si constipatii 1. Se prepara decoctul descris in reteta pentru varicoza. Se adauga '# litri de apa calda si amestecul se toarna intro cada mica, unde bolnavul ace baie de sezut, #& minute. Se repeta de ' ori pe zi. /emperatura apei sa ie de +'+& grade 2. 2. n untura de gasca sau in osanza de porc, se ierb, pe un oc mic, cativa catei de usturoi si runze de eucalipt. Se lasa sa se raceasca. Se ac rectii pe locul bolnav. /!5Eormula AS ? Anul '##@ ? Numarul -&& ? edicina populara

urerile de cap Elena Josan

!emedii naturiste ncercati sa va imaginati cate tone de antinevralgice a consumat omenirea ca sa scape de durerile de cap. E timpul sa invatati si alte metode de salvare. Sfaturi de prim-a"utor ureri acute 7 5eti un pahar de apa ierbinte. 7 ancati ' catei de usturoi. 7 Aplicati pe runte o runza de varza. 7 aca pricina durerii de cap este stresul, asezativa in jurul gatului o pisica, ca un guler. 5lana ei poseda o incarcatura electrica slaba, care stimuleaza zonele active din regiunea umerilor. 2aldura pe care o emana corpul pisicii rela%eaza si linisteste, iar durerea trece. (angaiatul pisicii intareste sistemul imunitar.) 7 !ngetiva cu ulei de marar sau balsam vietnamez runtea si tamplele. 7 aca durerea persista un timp mai indelungat, beti suc proaspat de cartoi, cu o  jumatate de ora inainte de masa, cate ' linguri, timp de + saptamani. 7 2ate o elie proaspata de lamaie se aseaza cu partea interioara pe tample, timp de * ora. 7 $uneti in urechi tampoane din vata inmuiate in suc de secla. 

7 Aplicati pe tample elii de ceapa. 7 n caz de dureri acute de cap este suicient sa va recati oarte energic urechile cu  palma. Ajuta si contra durerilor de dinti. 7 2a sa scapati rapid de o durere de cap, procedati in elul urmator1 va asezati pe un scaun cu palmele in sus, una peste alta, stanga deasupra celei drepte. Se aplica palmele astel aranjate, pe runte. Apasati, apoi, cu o miscare lenta, ducetile pana la ceaa si gat, unde mainile se desac, se deplaseaza pe umeri si apoi se lasa bratele in jos. Se repeta  procedeul de trei ori. 7 n timpul durerii acute, ajuta si presarea runtii de sticla geamului (pentru inlaturarea electricitatii statice). Acelasi eect se obtine si prin presarea corpului de tulpina unui stejar sau mesteacan. 7 >runzele de liliac aplicate pe zonele dureroase duc la disparitia rapida a durerilor. #ontra mi$renelor 7 ' linguri de pojarnita uscata se oparesc cu  pahar de apa, se inuzeaza in termos &'# minute, se strecoara. Separat, se prepara inuzie de menta   lingura la *' pahar de apa. nuziile se amesteca, se adauga  linguri de miere, *' pahar de suc de cartoi proaspat. Se bea cate *' pahar de ' ori pe zi, pana la insanatosire. 7 eseori, durerile de cap persistente in zona tamplelor apar din cauza incaltamintei prea stranse. =onele rele%ogene ale tamplelor se ala pe partea interioara a degetelor mari de la picioare, unde ele se lipesc cu degetele urmatoare. $entru ca durerea sa treaca, puneti  picior peste picior si masati usor aceasta zona, apoi, treptat, incepeti sa masati mai  puternic. $este &8 minute durerea va scadea, iar peste &'# minute ea va disparea complet. 7 Accesul de migrena poate i oprit imediat dupa aparitia durerii, cu o clisma de caea. 6a '## ml de apa clocotita se adauga + linguri de caea macinata (de preerat din boabe neprajite sau de culoare deschisa). Se ierbe la oc mic timp de + minute, apoi la oc oarte mic ' minute. Se raceste, se strecoara si se introduce lichidul in anus (nu trebuie tinut mai putin de &# minute). etoda are un eect analgezic si in alte situatii. Stimuleaza ple%ul solar, unctiunile icatului, colecistului, glandelor suprarenale, ajuta la eliminarea to%inelor din tractul intestinal, imbunatateste starea bolnavilor de raceala (mai ales la inceputul bolii, cand apar primele simptome). %$omotul in cap 7 Se trateaza cu inuzie, din & linguri de ace de coniere, ' linguri de macese, ' linguri de coaja de ceapa la  litru de apa. Se ierb + minute si se inuzeaza + ore. Se bea cate *'  pahar, de + ori pe zi. ureri de cap cronice 7 6uati seminte de ceapa si macinatile in rasnita de caea. '# g de pra se amesteca cu '## ml otet de vin. 6asati amestecul la macerat '+ zile, scuturand periodic sticla. Se  pastreaza la rece si intuneric. $icurati in nas cand aveti dureri. 7 nainte de culcare, langa pat, se pune o arurie cu apa ierbinte, in care plutesc -# lori de crizanteme. Este si mai bine daca se consuma si o portocala. 7 Sub perna se pune un saculet umplut cu urmatoarele plante uscate1 cimbru, pelin, muscata, hamei si menta.

urerile de cap provocate de &ipertensiune arteriala sau intracraniana &

7 #ea mai rapida metoda este introducerea mainilor si picioarelor in apa fierbinte' timp de 5-( minute. ) bine ca in paralel sa consumati o lin$ura de miere de albine' dulceata' *a&ar sau o ciocolata mica. 7 imineata, pe nemancate, se ierbe un pahar de lapte, se amesteca cu un ou crud  proaspat si se bea ierbinte, timp de 8 zile. 7 Se intampla ca la persoane cu stomacul bolnav durerea sa apara nu la stomac, ci in runte, deasupra sprancenelor. n cazul acesta, timp de o luna se bea ceai dintrun amestec de lori de liliac (de preerinta de culoare alba) si pelin, in cantitati egale. 6a un pahar de apa clocotita se ia o lingurita de amestec care se bea in timpul zilei si durerile dispar. 7 Se prepara ceai din 8- crengute de dud taiate marunt, care se ierb intrun litru de apa timp de # minute. Se lasa o ora in termos si se beau cate + pahare pe zi in loc de apa, timp de '+ luni. 7 $entru reglarea tensiunii intracraniene, se bea suc de struguri (vara proaspat, iarna  pasteurizat) de trei ori pe zi. $rimele zile se bea cate un pahar, apoi cate doua, ca pe  parcusul unei luni sa se ajunga la + l de suc pe zi. n timpul tratamentului nu se consuma mancare grasa, carne, lapte, bauturi alcoolice. ureri in *ona cefei 7 $entru eliminarea lor se oloseste masajul si rectionarea zonelor de la ceaa si pana la umeri, dar mai ales dupa urechi, timp de #& minute. 7 $entru eliminarea sarurilor din zona cervicala si pentru micsorarea durerilor, cate 8 zile  pe luna, inainte de culcare, se aplica o bucatica de carne de peste proaspat in zona vertebrei a 3a. Ajuta, de asemenea, consumarea de &#'## g de scrumbie si  picaturi cardiace dizolvate in &# ml apa. 7 urerile provocate de surmenaj si nevroza trec daca bolnavul bea picaturi de valeriana, apoi sta in cada cu apa calda in care se adauga un pahar de sare sau de e%tract de pin. ureri de cap la femei 7 6a emei, durerile de cap pot i provocate si de incaltamintea prea stramta sau de tocurile inalte. n cazurile acestea, se va aplica pe degetul mare al piciorului, pe partea lui interioara (unde el se atinge de al doilea deget), o bucatica de leucoplast, cu boia de ardei sau chiar o bucatica de ardei iute. Aici se ala zona care raspunde de unctionarea creierului si eliminarea durerilor de cap. 7 !neori, durerile de cap sunt provocate si de pieptenii de plastic care electrizeaza parul si induc un haos inormational in unctionarea creierului. >olositi mai bine piepteni de lemn sau de os. 7 urerile de cap pot i provocate si de parumuri si alte produse cosmetice cu miros  patrunzator, de miscarile repetate provocate de mestecarea gumei (care conduc la incordarea muschilor), de lumina stralucitoare a soarelui si a becurilor puternice (care  provoaca mijirea si incordarea ochilor), de consumarea produselor sarate in e%ces. 7 2a masura de prevenire a durerilor de cap, puteti olosi un procedeu oarte simplu1 dimineata, cand va spalati, umeziti bine cu apa rece sau cu o bucatica de gheata adancitura alata la ceaa, in zona in care coloana vertebrala intra in cutia craniana. 6ocurile umezite nu se sterg. ureri de cap de etiolo$ie neclara 7 !n pahar de suc de ceapa se amesteca cu un pahar de miere de albine si se consuma cate o lingura, inainte de masa. 7 Se da prin razatoarea marunta sau prin masina de tocat &# g de hrean. Se amesteca cu 3

#,& 9g de portocale tocate, +## g de zahar pra si un litru de vin rosu. Amestecul obtinut se ierbe in aburi, intrun vas inchis, timp de o ora. Se raceste, se strecoara si se bea cate o jumatate de pahar, la doua ore dupa masa sau cand apar dureri. Eectul se mareste daca in acelasi timp se inmoaie un prosop in apa ierbinte si se inasoara in jurul capului, in asa el incat sa ie acoperite tamplele. 7 mediat ce apare durerea, preparati un pahar de ceai negru oarte ierbinte, incalziti in ceai o lingurita si apasati cu ea pe aripa nasului din acea parte pe care se simte durerea mai tare. upa racirea partiala a linguritei, procedura se repeta. Apoi, cu lingurita din nou incalzita, se apasa pe lobul urechii din aceeasi parte.;arurile degetelor se incalzesc si ele de paharul cu ceai, dupa care se bea ceaiul. 7 #,& lingura de pulbere din radacina de ghimbir se inuzeaza in termos in '## ml de apa clocotita, timp de +# minute. Se bea de '+ ori pe zi. 7 n lunile iunieiulie se culege coaja de salcie capreasca si se usuca. 0 lingurita de coaja maruntita se inuzeaza in '## ml de apa clocotita, pana la racire, intrun vas bine inchis, apoi se strecoara si se bea cate o lingurita de trei ori pe zi, timp de ' zile. Se ace o  pauza de # zile, dupa care tratamentul se repeta inca ' zile. 7 2ateva ire de par se rasucesc pe degetul aratator si se trage de pielea capului, de parca ai vrea sa o desprinzi de pe cutia craniana. $rocedeul se repeta pe toata supraata capului, de mai multe ori, pana ce se depisteaza un loc unde se aude un sunet speciic (un scartait), unde se localizeaza cauza durerii. 6ocul acesta trebuie rectionat cu orice  preparat analgezic naturist sau de armacie. urerile de cap dupa betie 7 Se tateaza cu sucul unei portocale, amestecat cu un ou crud. Se bea imediat.

Pentru intarirea memoriei 7 ## g ceapa si ## g runze de 9alanchoe (o planta de camera care ace pui pe marginea runzelor) se trec de doua ori prin masina de tocat carne si se amesteca intrun borcan cu ## g de zahar sau miere de albine. 5orcanul acoperit cu tion se lasa in camera, pana se topeste zaharul, dupa care se pastreaza la rigider, inchis cu capac. Se consuma cate o lingura cu +# minute inainte de masa, pana se termina toata cantitatea. upa o pauza de # zile, cura se repeta. 7 >runzele verzi de salvie se taie marunt, se piseaza putin. oua linguri de salvie strivita se inuzeaza o ora in &## ml apa si se beau cate &# ml de trei ori pe zi, cu '# minute inainte de masa, si seara, cu +# minute inainte de culcare. 7 0 alta varianta cu salvie, care se oloseste si in caz de dereglarea unctionarii sistemului nervos si neurastenie senila1 ## g runze uscate de salvie se macereaza # zile intrun litru de vin tare, intrun loc cald sau e%pus la soare. Se agita periodic. Se strecoara si se  beau cate +# ml, de trei ori pe zi, cu +# minute dupa masa.

+ ,n loc de $uma de mestecat folositi *ilnic radacina de obli$eana. 7 0 lingura radacina de iarbamare se toaca, se inuzeaza +# minute in '&# ml apa ierbinte, in termos sau pe baie de aburi, cu vasul acoperit bine. Se strecoara dupa racire, se completeaza cu apa pana la '&# ml, se imparte in + doze, care se beau cu o ora inainte de masa, timp de o zi. upa doua saptamani se ace o pauza de 8# zile, dupa care se repeta cura.

+ aca simtiti ca memoria va face feste' spalati-va capul cu apa in care a fiert cimbru. dau$ati o lin$urita de otet. >ormula AS ? Anul '##@ ? Numarul -8' ? edicina populara 8

!etete stravec&i' incercate' deci si$ure !)UT,S >iere de porc si alcool !n 9ilogram de iere de porc sau de vita (se ia de la abator) se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu un litru de alcool de @#gr.. Se lasa 8 zile la soare. ;ara, ne ungem cu preparatul pe tot corpul si ne intindem la soare '+ ore, pentru a transpira. 2apul il  protejam cu o palarie de paie, in care punem o runza de brusture. orma ma%ima

6eacuri populare din aramures  I. Leacuri Din Desesti . 6eac sigur impotriva racelii n douatrei seri la rand, se bea un ceai ierbinte din coadasoricelului, patlagina si un ir de menta, tinanduse picioarele in apa ierbinte. Se sta intre &# minute. aca apa da sa se raceasca, se mai adauga apa clocotita. upa aceea se intra in pat. Eectul este oarte rapid. ndierent cat de puternica este raceala, trece ca luata cu mana. e obicei sunt suiciente doua seri. 2ine nu poate bea ceaiul amar, sa adauge o lingurita de miere. Nu uitatiC 2and va prinde raceala, bagativa picioarele in apa ierbinte. '. mpotriva durerii in gat

Se bea lapte ierbinte, in care sau topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu inghitituri mici, tinand picioarele in apa ierbinte. 9. #ontra tusei 2eai din coji de ceapa (este cam neplacut la gust) plus apa ierbinte la picioare. 2eai de patlagina F apa ierbinte la picioare. :. ,mpotriva cistitei usetelul este cel mai serios inamic al cistitei.ouatrei seri la rand, se ace un ceai concentrat de musetel cu care se ac bai de sezut in lighean. 2eaiul trebuie sa ie cald, dar  sa nu riga. Se tin apoi picioarele in apa ierbinte si se intra in pat. $e langa aptul ca rezolva problema pe loc, boala nu va mai reveni ani la rand. 5. Pentru o stare de bucurie calma - rasfat Seara se bea un ceai din plantele preerate, in care se adauga un paharut de vin bun, stand cu picioarele in apa ierbinte. Se spune ca apa ierbinte la picioare prelungeste tineretea si sustine vitalitatea.

 II. Leacuri Din Cavnic Cavnic 1. #um isi tratea*a minerii bataturile din talpi si de pe de$etele de la picioare Se stie ca in mina se intra cu cizme de cauciuc si din aceasta pricina minerii ac niste  bataturi groaznice. Se taie o eliuta de slanina nesarata, se pune pe batatura batatura si se  bandajeaza. >eliuta se tine zi si noapte (schimbanduse cand sa topit) pana cand batatura se inmoaie si iese cu totul. /ratamentul dureaza o saptamanadoua, dar merita eortul,  pentru ca pe locul respectiv nu va mai aparea alta vatamatura. vatamatura. 2. ,mpotriva balonarilor si a di$estiei dificile $entru ca urmeaza perioada $ostului 2raciunului, cand mancarurile sunt mai acide, iar cei care au probleme cu digestia postesc mai greu, iata un ceai care depaseste toate asteptarile. upa masa de pranz si cea de seara, se bea cate o cana de ceai din1 o lingurita de chimen (chimenul se clocoteste cinci minute), o lingurita cu var de coadasoricelului si un ir de menta (sau cateva runze). 5alonarile nusi vor mai ace aparitia, nu va e%ista senzatia de greutate in stomac si nici arsuri. Acest ceai inlocuieste cu succes /riermentul si nar trebui sa lipseasca din casa celor cu probleme la icat, bila, stomac. 

9. #and pe copii ii doare burta Se ia un blid (arurie) de lut si se incalzeste bine. 5lidul se pune cu gura pe burta copilului peste haine  nu trebuie sa arda  si copilul trebuie sa stea in pat cu genunchii la gura (covrig). :. Pentru a capata pofta de mancare Se zdrobesc bine in mojar o mana buna de lori de coadasoricelului pana se ac pulbere. $este pulbere se pun ## g miere. in acest amestec i se da copilului o lingurita pe stomacul gol. $reparatul ace si o buna curatenie in intestine  elimina parazitii. Parasca 4at

 III. Leacuri Din Viseul De Jos (aflate de la Frosina op! in varsta de "# de ani$ 1. Leac pentru arsuri 6oparituri7 + linguri de apa de var si + linguri de ulei le amesteci bine cu un bat de tua (alun) nici uscat, nici verde, curatat de coaja. Se ace un el de unsoare (unguent). Nu e%ista spraG inaintea lui. 2. Leac pentru rinic&i 2eai de ciup de malai (matase de porumb) recoltat in luna lui august si cozi de cirese culese pe santul soare. Se bea in loc de apa douatrei saptamani. 9. Leac pentru reumatism $ui intro sticla loare de acat (salcam) pana o umpli si pe urma pui dohot (petrol) pana o umpli. 0 inchizi bine si bagi sticla in pamant o luna de zile. Apoi o scoti si te dai pe unde te doare. :. Pentru dureri de $enunc&i usuroi de pe camp (cu tot cu urnici), luat si oparit '# minute. Se ace baie la genunchi. 5. Pentru reumatism ntro sticla pui apa si zahar, ca so indulcesti. Arunci apoi apa si bagi gura sticlei intrun musuroi cu urnici pana se umple. 0 scoti si o umpli cu spirt sanitar (medicinal). 0 inchizi bine si o pui langa soba, la caldura, sa dospeasca doua saptamani. /e dai pe unde te doare seara, cand te culci. Nui voie sa mai iesi in rig. !zi un cearsa in apa calduta, il storci bine si te invelesti in el. $este el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe invelitori, ca sa transpiri. o nam stiut cei reumatismul si durerile de picioare. Tatiana ra$os - esesti' nr. 2:;' "ud. aramures' cod :;90

 IV. Dureri de cap! migrene! disparute pentru totdeauna (Le cer iertare tuturor suferinzilor de dureri de cap pentru intarzierea cu care le transmit acest remediu$

Am suerit ani in sir de niste migrene insuportabile, insotite de stari de voma. mi zvacnea tot capul, gata sa plesneasca, dar mai ales tamplele. /in minte ca odata veneam acasa de la spital. l insotisem pe ratele meu mijlociu, caresi taiase cu securea degetul mare de la mana stanga. Aveam niste dureri de cap de nedescris. =iceam intruna ca mor, ca nu mai pot. Nici o tableta nu ma ajuta. !mblam de altel cu Antimigrinul in geanta. Atunci mama, speriata, a zis casi aminteste cum o trata bunica ei. A pus intrun pahar de ## ml jumatate otet si jumatate apa (nu oarte rece). ia desacut parul in varul capului si a turnat aproape toata apa cu otet in asa el ca ea sa se scurga pe ceaa si sa ajunga pe gat. Sa impresioneze  zic eu acum  nervii mari ai sirei spinarii. A impaturit un prosop gros, plusat, mi la pus pe crestet si mia spus sa ma intind cu ata in sus, cu mainile pe langa corp si sa stau cu ochii inchisi. ia luat perna de sub cap si a plecat inchizand incet usa. Stateam cu capul spre rasarit, iar paharul cu putinul de &

apa ramas a ost asezat pe un scaun in partea dreapta, aproape de cap, ca sa inspir mirosul. 2red ca dupa ce a iesit, mama sa rugat pentru mine. Am stat asa pret de zece minute. am ridicat apoi cu teama si mam miscat prin camera lent, de rica sa nu inceapa bubuiturile. Nu ma mai durea capul deloc. Si slava lui umnezeu ca de atunci na trebuit sa repet procedeul decat de douatrei ori, dar dureri ca acelea nam mai avut in veci. Si au trecut treizeci de ani. 6a randul meu, cu ajutorul preabunului umnezeu, lam vindecat pe ratele meu mai mare. ;enise din 6ibia, de la Azizia, polul caldurii (F) si nici un medic nu reusea sal scape de durerile mari de cap. a sunat si mia spus ca nu mai poate. am e%plicat ce sa aca. $este zece minute mia teleonat spunandumi ca se simte bine. Si este bine pana in ziua de azi. umnezeu sa va ajute pe totiC Parasca 4at $.S.1 /oate aceste leacuri populare, precum si multe altele, le stiu de la parintii mei, 6uchiana si Dheorghe Aurel, umnezeu sai odihneasca in pace. >ormula AS ? Anul '##' ? Numarul &' ? >orma ma%ima

Leacuri populare din lpii france*i Leacuri populare din lpii france*i  6ocalitatile montane de pe versantul nordic al Alpilor rancezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea vitelor si in modul de preparare a branzei, cat si in  perpetuarea unui veritabil tezaur de leacuri stravechi. 6a anigold, in inima asivului Aravis, la Aulp du >ier, eribel, odane, locuitorii care mai traiesc inca in vechile lor casute din lemn nu se despart de armacia naturii, de tisane si de licori din plante. 6a el ca in satele noastre de munte, puritatea naturii este o garantie de viata lunga si sanatate  #ontra constipatiei Tratamentul cu ulei de masline !n pahar de untdelemn de masline se introduce in intestin sub orma de clisma, cu ajutorul unei canule. lorile de prun ($runus domestica), inuzate intro cana de lapte iert, clocotit, sunt un  purgativ e%celent. Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intro jumatate de cana de apa. A doua zi dimineata, se bea lichidul incet, lingurita cu lingurita, iar la urma se consuma si ructele. n caz de constipatie cronica, se recomanda prune coapte, cat se poate de proaspete, care se consuma pe nemancate, dimineata, cu paine de secara. ecoct la%ativ din runze de prun1 ierbeti, vreme de # minute, +# de runze de prun intrun litru de apa. 5eti cate o ceasca dupa iecare masa, vreme de & zile. Tratament pentru diabetici $e langa un regim alimentar strict, se recomanda urmatoarele "reguli"1  sa se bea cantitati mari de inuzie de ain ( lingura de runze se inuzeaza +# de minute intro cana de apa clocotita)B  sa se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de boabe de mustarB  sa se rada cat mai mult (se presupune ca rasul reduce nivelul zaharului din sange).  Decoct din pastai de fasole uscata Si pastaile de asole au proprietatea de a diminua cantitatea de zahar din sange. nmuiati, 3

vreme de doua ore, ## g de pastai uscate, taiate marunt, intrun litru si jumatate de apa. 6asatile sa iarba pana ce lichidul se reduce la jumatate, apoi punetile la macerat toata noaptea. 5eti peste zi lichidul, intre mesele principale. Tinctura de laptuci (salata verde$ /inctura de laptuci se obtine punand la macerat timp de  zile o cantitate egala de laptuci  proaspete si de alcool de @#H (de e%emplu1 *' 9g salata verde si *' l alcool). Strecurati lichidul printrun tion, apoi turnatil intro sticla inchisa la culoare, pe careo astupati cu un dop. Nu aceti o cantitate prea mare. Se administreaza 3# de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. Acest leac ace sa scada cu +# nivelul glicemiei diabeticilor. Leacuri contra diareei n primul rand, se administreaza un purgativ puternic ( lingura de ulei de ricin pentru adulti,  lingurita pentru copii), dupa care se bea  lingura de suc de lamaie. Se opareste  lingura de miez de nuca pisata cu *' l apa clocotita, timp de '# de minute, apoi se strecoara. Se bea cate un paharel de lichid o data pe zi, dimineata. Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de '# de minute. Se bea terciul obtinut, in decurs de o zi, lingurita cu lingurita. $entru diareea cronica  se ierbe la oc mic o lingurita de coaja macinata de stejar, intro cana si jumatate de apa, timp de # minute. Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi. Alte remedii1  puneti la iert, vreme de # minute, un pumn de coji de ceapa, intrun litru de apa. in lichidul astel obtinut consumati circa *' l pe zi. $entru sugari1 opariti + cepe taiate cu  l de apa iarta si lasatile sa se inuzeze vreme de doua ore. ndulciti lichidul. Se pun #  picaturi in biberon. !emedii pentru suferintele la rinic&i $entru intretinerea si curatirea generala a rinichilor se recomanda urmatorul remediu1  lingura de seminte de in se ierbe cu o cana de apa, vreme de & minute. Se lasa sa se raceasca. 6ichidul rezultat, destul de cleios, se dilueaza cu apa iarta si racita. Se ia cate o  jumatate de cana la doua ore, doua zile consecutiv. Nu se adauga si nu se mananca zahar sau miere pe durata tratamentului. $iatra la rinichi1  pahar de seminte de canepa se da prin rasnita de caea si se ierbe cu +  pahare de lapte proaspat, pana ce lichidul scade la  pahar. Se strecoara si se bea ierbinte inainte de masa de dimineata. $rocedeul se repeta & zile consecutiv, se tine o pauza de # zile, apoi tratamentul se reia. Se continua asa vreme de un an, avand ma%ima eicienta atat pentru rinichi, cat si pentru icat. nsuicienta renala1 +# g radacina de anghinare transormata in pulbere se pune la macerat in *' l de vin alb, natural, vreme de o saptamana. Se strecoara, se bea un paharel de lichior de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. lorile si runzele sunt sinte, ca ni lea dat umnezeu de la acerea lumii", spune matusa ;ictoria, inainte sa ne despartim. "Nimic din ce ne este de trebuinta nu lipseste de pe pamant. oar ochi sa avem, de vazut, si urechi de auzit invataturile stramosesti." Pentru calmarea durerilor de burta la copii mici I Se ace inuzie dintro jumatate de lingurita de seminte de chimen, peste care se toarna o cana de apa ierbinte. Se lasa vasul acoperit # minute si apoi se strecoara. Se da copilului sa bea de mai multe ori pe zi cate o lingura, doua de inuzie. I Se oparesc cateva seminte de anason si se lasa vasul acoperit pana cand se raceste inuzia. Apoi se indulceste cu miere si se bea de mai multe ori pe zi. Pentru cresterea poftei de mancare la copii I Se ierbe, timp de & minute, o lingura de loare de lumanarica intrun litru de apa. Se lasa sa se raceasca si se da copilului sa bea cate o lingura de mai multe ori pe zi. Pentru copii sanatosi I 2ei care vor sa aiba copii sanatosi trebuie sa aiba grija sa nui zamisleasca in zi de vineri sau de sarbatoare. 2opiii zamisliti in aceste zile, mai ales cei acuti in cele ' vineri mari din an, ajung hoti, neascultatori, curvari si sunt de cele mai multe ori insemnati trupeste cu betesuguri. @

Pentru tratarea astmului si a bolilor de plamani I nuzie din doua linguri de planta uscata de treiratipatati. Se bea indulcita cu miere. I Se bea inuzie concentrata din lori de soc. I Se ierb la oc mic, intro jumatate de 9ilogram de untura, - mere rase, verzi. 2and sa ormat o pasta, se ia vasul de pe oc si se adauga in el # galbenusuri proaspete si o cana cu miere. Se amesteca bine toate ingredientele si se lasa la racit. in aceasta compozitie, care se pastreaza la rece, se mananca cate & linguri pe zi, cu paine de secara. n  perioada in care se ace acest tratament, se bea mult lapte cald de capra sau vaca. ,mpotriva caderii parului I Se pune intro sticla radacina de rostopasca si se toarna peste ea tuica naturala. Se lasa o saptamana la macerat si apoi se poate unge pielea capului cu maceratul obtinut. Se rictioneaza bine capul de douatrei ori pe zi si apoi se aplica maceratul alcoolic de rostopasca. I Se reaca bine pielea capului cu ceai de radacina de brustur. Pentru tratarea cancerului I Se bea zilnic inuzie din planta intreaga (radacina, tulpina, runze si lori) de tataneata (tataneasa). Pentru calmarea durerilor de cap I Se leaga capul cu runze de brustur sau cu runze de hrean. Pentru scaderea febrei I Se inasoara corpul in runze reci de brustur, varza proaspata sau hrean. >runzele se schimba cand sau incalzit. I Se inasoara corpul in prosoape inmuiate in lapte dulce, rece, sau in otet de mere. 2ompresele se schimba cand se incalzesc. Pentru calmarea durerilor' in ca* de fracturi sau luxatii I Se pun comprese, in mai multe straturi, din runze de varza si hrean. Pentru tratarea reumatismului I Se taie radacina de tataneasa, se spala si se pune intro sticla pana la jumatate. $este ea se adauga tuica de cereale, se astupa cu dop si se lasa la intuneric. upa o saptamana, se agita bine sticla si se poate olosi maceratul obtinut pentru comprese, care se aplica pe incheieturile dureroase. e asemenea, se ac rectii dimineata si seara cu acest lichid. I Se leaga locul dureros cu runze de hrean sau runze de brustur, puse in mai multe straturi. I Se ace rectie cu tuica naturala, in care sa pus la macerat radacina de matraguna. Pentru eliminarea pietrelor de la fiere si ficat I n ' l de vin alb se pun la macerat &## g miere si &## g leustean verde, tocat marunt. Se lasa la temperatura camerei 8 zile, timp in care se agita de mai multe ori pe zi. upa acest timp, se strecoara si se bea din macerat cate un paharel de &# ml, dupa mancare. Se bea de trei ori pe zi, pana cand se termina cantitatea preparata. /ratamentul se poate ace de doua ori pe an, la interval de sase luni. Pentru tratarea bolilor de ficat '#

I Se ia radacina si loare de lumanarica si se taie marunt. 6a un litru de apa se pun doua linguri de planta uscata maruntita si se ierb pana cand scade lichidul la jumatate. Se beau in iecare dimineata, pe stomacul gol, ## ml din maceratul neindulcit si apoi se sta culcat pe partea dreapta o jumatate de ora. aceratul trebuie sa ie la temperatura camerei. Pentru tratarea bolilor de stomac si ficat I Se pun in ceai de plante '+ picaturi de seva galbuie, proaspata, scursa din rostopasca rupta. Se beau doua ceaiuri pe zi, dimineata si seara. ormula AS ? Anul '## ? Numarul 3& ? >orma ma%ima

Leacuri populare rusesti Leacuri populare rusesti in experienta de veacuri a taranilor siberieni ,n vreme ce medicina naturista din iertura trebuia bauta de pacient ierbinte si el trebuia sa ie treaz. upa ce a baut un pahar plin cu acest lichid, pacientul trebuia sa bea un  pahar plin de vodca. Aceasta producea imediat o stare de voma cu dureri. $rocedeul $rocedeul era repetat imediat, cu rezultate si mai drastice. n multe cazuri, procedeul se aplica de trei ori. 6a sarsitul acestui tratament scurt si violent, pacientul era complet epuizat. e acum incolo, ori de cate ori mai incerca sa bea, reactia sa era aceeasi, chiar dupa ani de la tratamentul initial. ulti spuneau ca sa ormat o alergie care tine toata viata si o repulsie impotriva alcoolului sub toate aspectele sale. n$ina pectorala edicina populara rusa trata cu succes aceasta boala cu boabe de maces, ce asigurau o vindecare completa, adesea in combinatie cu caprioi si brancuta de pasune (loarea cucului). '-

ata cum se pregateste inuzia de macese1 intrun vas se pun 8 pahare de apa clocotita. Se adauga 8 linguri cu macese (intregi sau saramate). Se acopera bine vasul si se inveleste intrun material care retine caldura, lasand sa se inuzeze compozitia timp de '#' de ore. Apoi inuzia se strecoara, storcand macesele. Se pastreaza la rece. Se beau trei  pahare pe zi, la mese. n ceai ceai se poate adauga si sirop de macese. a un gust bun si este o sursa de vitamina 2. n general, inuzia de boabe de maces este recomandata pentru toate bolile de inima. Nu  poate cauza nici un rau si, in multe cazuri, sa dovedit a i oarte eicace. eicace. n plus, oamenilor cu boli de inima vechi li se recomanda sa urmeze un regim alimentar evitand dulciurile si substantele bogate in amidon. >umatul trebuie evitat  in special in cazurile de angina pectorala  deoarece nicotina cauzeaza adesea constrictia arterelor. arterelor. Acelasi lucru cu caeaua si ceaiul. nuzia de macese indulcita cu sirop de macese este un inlocuitor e%celent. $racticantii populari recomandau celor care suereau de angina pectorala sa manance icat de vita si sa bea sange de bou. 0ricum, macesul este singurul remediu considerat ca duce la o vindecare completa. >ormula AS ? Anul '##' ? Numarul  ? >orma ma%ima

Leacuri seberiene pentru anemia de primavara nemia de primavara primavara Leacuri siberiene  odul in care se studiaza medicina populara in ormula siberiana "Energie" Este un preparat mai soisticat, apreciat in mod deosebit de practicienii medicinei  populare, pentru a combate oboseala, scaderea energiei energiei si semnele de debilitate senila. 2ele mai bune ormule, care au dat rezultate deosebite, sunt mentionate mai jos1  catei mici de usturoi, bine pisatiB  cepe proaspete de marime obisnuita se dau prin masina de tocat carne, pastrand suculB &# g ovaz, tratat la el ca mai susB # g radacina de valeriana (;aleriana (;aleriana 0icinalis), rasa marunt. Acestea toate se amesteca cu 8## g miere si se ierb la oc mic, pana cand intreaga masa are consistenta unei creme subtiri. $reparatul se  pastreaza pe o arurie si se lasa sa se raceasca. raceasca. Apoi se taie in bucatele si se pastreaza la rece. oza1 +3 bucati*zi (o bucata are in jur de '+ cm), inainte de masa.  Doua remedii remedii simple pentru pentru persoanele persoanele varstnice varstnice +#

!rmatoarele medicatii au ost prescrise batranilor suerinzi de debilitate generala, de  pierderea energiei si a potei de mancare, de deiciente respiratorii si o serie de alte aectiuni. 0riginare din regiuni dierite  unul din Siberia, celalalt din !craina , aceste doua remedii se bazeaza pe puterea e%traordinara, curativa, a usturoiului. Usturoi cu ceapa si miere A ost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate, celor practic imobilizati de debilitate generala, angina pectorala, deiciente cronice ale aparatului respirator, lipsa totala de energie. $reparatul este simplu si eicace1 ## g usturoi, &# g ceapa, +&# g miere, ' linguri otet (preerabil de mere). !sturoiul si ceapa se dau printro razatoare ina, apoi se adauga otetul. Se lasa la loc cald ' de ore. Apoi mierea se incalzeste la oc mic, pana ajunge la  punctul de ierbere, amestecanduse incontinuu. !sturoiul, ceapa si otetul se amesteca cu mierea ierbinte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 8 zile. Se strecoara printro sita deasa, apoi amestecul se poate olosi. oza1  lingurite luate una dupa alta, o data pe zi. /ratamentul se continua ara sa se intrerupa nici o singura zi. Are un eect cumulativ de energie e%ceptional.  *li'ir ucrainean Acest remediu este intrebuintat in provinciile 4iev si 4nar9ov din !craina, de peste &## de ani si a ost (si mai este inca) un adevarat "eli%ir al tineretii". Se recomanda in special cand "bolile batranetii" erau combinate cu obezitatea1 +&# g usturoi bine pisat se amesteca cu sucul a ' de lamai (ara seminte). Se lasa ' de ore intrun borcan acoperit cu tion. Se scutura bine inainte de intrebuintare. oza1 o lingurita seara, cu o jumatate de  pahar de apa calda. n zece zile, apare o imbunatatire a tonusului intregului organism. Acest medicament poate i olosit si de tinerii care se plang de lipsa de energie, hipotensiune sau se simt obositi cand ac eort. Tonic de +rean Acesta este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea potei de mancare. Se ia o lingurita de hrean proaspat, ras, urmat de un paharel de apa calda (iarta), de la & la # ori pe zi, intre mese. urata este de cateva zile in sir. Este un tonic si un bun acumulator de energie. /ratamentul se poate repeta si '+ luni, daca este necesar. Tonic de cartofi cruzi  Este recomandat tuturor persoanelor in varsta  peste &# de ani  ca un preventiv al arterosclerozei. !n carto crud de marime obisnuita, spalat si curatat, se rade marunt. Atat sucul, cat si masa rezultata prin radere se ia in iecare dimineata, inainte de masa, pe stomacul gol. Tonic de usturoi  lori de salcam alb. edicina populara recomanda mestecatul si inghititul lor. 0presc leucoreea. $e timpul oricarui tratament, activitatile se%uale sunt interzise. e asemenea, sunt interzise remediile pe baza de aloe. $lanta nu este recomandata in timpul sarcinii sau +

cand e%ista dereglari ale organelor se%uale. /L,, )/ST!UL) 0rice neregularitate a ciclului menstrual poate i un semn al unei proaste unctionari a organelor genitale, de aceea consultarea imediata a unui medic este necesara. ata cateva remedii cu care medicina populara rusa isi rezolva problemele. $entru menstruatii prelungite si dureroase 7 2ornul de secara (2laviceps purpurea). ata modul de preparare1 la +# grame de corn de secara se pun & grame alcool si se lasa 8 zile la macerat. oza1 se iau # picaturi de tinctura intrun paharut cu apa calda, de doua ori pe zi, dimineata si seara. aca aceasta nu da rezultate, doza se dubleaza in urmatoarele zile, pana cand isi ace eectul. Se pot olosi pana la 3# de picaturi. 7 2eai de coadacalului. 0 lingura de planta uscata se opareste cu un ibric cu apa iarta. Se lasa # minute la inuzat. Nu se mai bea altceva pe durata zilei. $entru intarzieri menstruale sau menstruatii insuiciente 7 Se bea inuzie de musetel ' pahare odata. 7 Se ace o baie ierbinte la picioare, in care se adauga o ceasca de sare si '+ cesti de cenusa din lemn. Se sta & minute. Apoi clatiti picioarele, le stergeti si puneti comprese cu mustar in ciorapi. 7 rojdie de bere amestecata in cantitati egale cu lapte proaspat. Se bea dimineata, inainte de masa, un pahar. ST)!,L,TT) mposibilitatea de a ramane gravida se bazeaza pe mai multi actori, deseori incluzandu se si sterilitatea sotului. Aceasta conditie se poate remedia cautand cauzele care au determinato. Se cere o consultatie amanuntita a sotului, cat si a sotiei.

,nteresant de mentionat este faptul ca multi practicieni rusi afirma ca sterilitatea este un efect al &ranei necorespun*atoare.  Se airma, de asemenea, ca intestinul gros se astupa din aceasta cauza cu ecale, iar  posibilitatea emeii de a ramane gravida scade. ata doua remedii pe baza de plante impotriva sterilitatii1 + ,nfu*ie de seminte de patla$ina 6Planta$o lanceolata7. Se beau 9 cani pe *i. #eaiul se obtine prin fierberea unei lin$urite de seminte vreme de 9 minute' intr-un ibric de apa. !nii practicieni Ga9uti sugerau oricat de ciudat ni sar parea masaje anale. nteresant de notat aptul ca in America se vand asanumitele "dilatatoare" rectale, care sunt prescrise atat pentru barbatii impotenti, cat si pentru emeile sterile. Acestea se vand in armacii. S!#,/ $e timpul sarcinii, toate emeile sunt satuite sa nu ridice greutati, sa renunte la alcool si tutun, sa nusi retina urina, sa nu duca o viata sedentara, sa nu aiba relatii se%uale in ultimele  luni. Sunt satuite, de asemenea, sa nu duca mainile la ata cand sunt inspaimantate de ceva, sa nu se uite la persoane deprimate, cocosate, sa agate poze cu peisaje rumoase in dormitor, sa nu asculte povesti de groaza. Asemenea actiuni ar putea aecta copilul. >ormula AS ? Anul '##- ? Numarul -'- ? edicina naturii

Leacuri populare rusesti +&

!emedii naturale pentru bolile activate de canicula8 di*enterie' $uta' &emoroi*i

,%)/T)!,) a adeseori proportii epidemice, mai ales in timpul verii, ca urmare a consumului de ructe nespalate, alimente ermentate, apa din surse inectate. Este o maladie bacteriana sau parazitara, care se maniesta prin diaree puternica. >oarte recventa in zonele rurale, ea se tamaduieste cu leacuri populare veriicate de generatii intregi de vindecatori. n Siberia, cand dizenteria lua proportii, erau olosite urmatoarele metode1 7 /erapia cu mere. Se incepe cu o clisma cu inuzie de musetel si un post complet de ' de ore. Apoi, in decursul urmatoarelor ' de ore, pacientului i se administreaza, la iecare  ore, ' mere curatate de coaja si date prin razatoare. n total, ' mere. Nu se consuma nici un alt el de aliment. 6a nevoie, se repeta cura inca ' de ore. ar repetarea a ost rareori necesara. 7 $ermanganat de potasiu. !n bun remediu in vindecarea dizenteriei era o solutie slaba de permanganat de potasiu. $racticienii populari aveau intotdeauna un stoc la indemana. Solutia indicata avea culoarea roz aprins (nu rosie sau violeta) si se obtinea prin ' cristale mici, puse intrun pahar cu apa calda. oza1 ' pahare pe zi, dimineata si seara. n acelasi timp, se recomanda si o clisma cu aceeasi solutie. eseori, se ajungea la rezultate bune dupa '+ zile. !n lucru important era dizolvarea completa a cristalelor, solutia iind strecurata printrun tion. 7 2iresata. !n sert de 9ilogram de cirese proaspete se puneau in +* litri vin rosu, pastrat la loc cald sau la soare, cel putin ' zile. oza1 un pahar mic de vin, de trei ori pe zi. (oza pentru copii era de un degetar.) Acesta era considerat un e%celent medicament proilactic in timpul epidemiei. 7 Apa calda cu sare. ntrun pahar cu apa calda se punea o lingura de sare. Se amesteca  pana la dizolvarea completa. 5olnavul lua o lingura de solutie, apoi nu mai manca si nu mai bea nimic, ' de ore. (2ristalele nedizolvate se asezau la undul paharului.) 0 zi de tratament era deseori suicienta. ii de soldati rusi au ost tratati astel, in timpul  primului razboi mondial (@@-). 7 $aine neagra prajita si preacuta in scrum. Se pune o lingurita de scrum intrun pahar de vin rosu, o data pe zi. Se repeta cura daca mai este necesar. UT Este o aectiune dureroasa, de natura reumatica, deseori ereditara. Este agravata de consumarea alcoolului si a hranei necorespunzatoare, de temperaturile ridicate din timpul verii. urerea este resimtita in special la degetele mari de la picioare, dar si in gambe. 7 ieta alimentara. 0 hrana corespunzatoare este lucrul cel mai important. Alcoolul, in special cel provenit din struguri, trebuie e%clus, precum si condimentele. >asolea, spanacul, macrisul trebuie si ele eliminate, zaharul se inlocuieste cu mierea, iar carnea, grasimea si alimentele bogate in amidon trebuie evitate complet. Se recomanda doar carnea de vaca iarta. Este interzis consumul carnii de vitel, miel si porc, ca si icatul, inima, rinichii. 0rice aliment care provoaca aciditate in urina trebuie evitat. Sunt recomandate produsele lactate, in special laptele batut si iaurtul, precum si ructele si legumele radacinoase ca1 morcovi, secla si napi. 2artoii trebuie evitati. Se recomanda consumarea agriselor, capsunilor si lamailor. 7 /erapia cu intepaturi de albine. n ranta. ai ales in satele de munte din $irinei si in lavanderiile din $rovence sau pastrat o multime de retete de vindecare cu plante, care se bucura si astazi de trecere. ai toleranti decat vecinii lor din spatiul comunitatii europene, rancezii le  permit vindecatorilor populari sasi desaca produsele in piete si pe margini de drum. Asa cum le  permit si ermierilor sasi vanda vinul si branza in ata casei, spre bucuria milioanelor de turisti. 6eacurile pe care vi le supunem atentiei au traversat timpul din generatie in generatie, din om in om si din gura in gura, garantate de iltrul unei e%periente seculare. 6eacuri ara riscuri si ara rontiere

)!4,)' BL/!,' %) ,/T)ST,/L) 2arbune vegetal +-

Se obtine prin calcinarea materiilor organice de origine vegetala. Este un absorbant care i%eaza pe supraata lui bacteriile si to%inele, dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. Se gaseste la armacii, sub orma de granule. $reeratil pe cel  brut, romanesc. Se dizolva mai usor si este mai eicient decat cel de import, invelit in  pelicule uleioase. nuzie de tarhon aca dupa ce mancati va doare stomacul sau vi se umla intestinele, presarati pe toate mancarurile pulbere de tarhon uscat sau, si mai bine, beti dupa masa o inuzie de tarhon. Se inuzeaza o lingurita de planta uscata cu '## ml apa clocotita, vreme de # minute. ;in de angelica ntrun litru de vin rosu natural se pun la macerat +# g radacina de angelica, un var de cutit de scortisoara, putina nucsoara rasa si un cuisor aromat. Se astupa sticla si se lasa 8 zile in loc racoros. Se strecoara si se trage din nou in sticla. Eectul sporeste daca se adauga in bautura si '# g sunatoare sau gentiana. 2eai de sulina n loc de caea, la sarsitul mesei beti un ceai preparat dintro lingura de sulina uscata, oparita cu o cana mare de apa. Se inuzeaza scurt si se bea. BS,#, L P,#,!) ;arza iarta Se ierb cateva runze de varza in lapte, se lasa sa se raceasca, apoi se aplica pe basicile  produse de incaltaminte. urerea trece imediat, iar pana a doua zi, basicile se resorb complet. BU4)U!, ) #LU! 2eai de paducel Suerinta tipica menopauzei, bueurile cedeaza usor in ata ceaiului de paducel. Se  prepara o inuzie dintro lingurita de planta oparita cu o cana de apa clocotita. Se lasa # minute, apoi se bea. oza1 '+ cani pe zi. nuzie de salvie Salvia este planta cel mai des olosita, inca din Antichitate, pentru a rezolva problemele tipice ale menopauzei. E%plicatia consta in aptul ca substantele pe care le contine sunt oarte apropiate de hormonii eminini. Se administreaza sub orma de inuzie preparata din o lingura de planta uscata oparita intrun litru de apa in clocot. Se beau trei cani pe zi. #/ST,PT,) Apa rece etoda naturala cea mai simpla si eicienta pentru a inlatura constipatia este sa bei dimineata, pe stomacul gol, imediat dupa trezire, un pahar de apa rece. Este un la%ativ ara egal. >lori de porumbar  2ea mai mica neplacere legata de scaun se rezolva cu ajutorul ceaiului de lori de  porumbar. Se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa clocotita, vreme de & minute. Se bea dimineata, pe stomacul gol, vreme de trei zile.

Sirop de violete /rei pumni de petale de violete se pun intrun recipient si se acopera cu apa clocotita. $reparatul se ace dimineata, apoi sticla se inchide ermetic si se lasa la macerat pana seara. Se strecoara, presanduse bine petalele ca sa le iasa esenta. Se pune zahar pudra, de +@

doua ori greutatea lichidului. Se pune pe baie de aburi si se lasa sa se ingroase pana ce seamana cu un sirop. Se pastreaza in vas inchis. mediat ce aveti probleme cu intestinele, luati '+ lingurite pe zi. (Are eect oarte bun si in tuse.) ic dejun la%ativ >ierbeti intrun ibric cu lapte + smochine taiate in patru plus ' staide. 6asati sa se raceasca. Se bea dimineata pe stomacul gol. $eltea de soc i%ati doi pumni de boabe de soc. Strecurati si puneti sucul la iert pe oc oarte mic,  pana se ingroasa. Adaugati  cam o treime din cantitate  miere. Se iau doua linguri dimineata, pe stomacul gol. Se pastreaza la rigider. Supa bunicii $uneti intrun litru de apa un pumn de asmatui, un pumn de secla rasa, un pumn de salata verde si un pumn de urzici. atile in cateva clocote, saratile si adaugati putin unt. 2oaja de portocala $uneti la iert coaja unei portocale proaspete, vreme de o jumatate de ora, in '&# ml apa. Aruncati apa si ierbetio din nou, '# de minute, intro apa usor indulcita cu zahar ('# g la litru). Scoateti coaja si lasatio sa se usuce pe un servetel. ancatio a doua zi dimineata, pe stomacul gol. )/U!)%,S >eriga sub cearcea  ntre saltea si cearcea se pune un strat de eriga proaspata. 2opilul no sa mai aca niciodata pipi in pat. iere la culcare 2opilul cu enurezis trebuie sa ia seara, inainte de culcare, o lingurita de miere. 2almeaza sistemul nervos si retine apa alata in e%ces in organism. !lei de nuca n iecare seara, datii copilului bolnav de enurezis o elie de paine prajita, unsa cu ulei de nuca. 0 ancheta acuta pe '# copii intre opt si zece ani arata ca tratamentul sa soldat cu succes, in proportie de &&. )!,%, 2eapa coapta 2oaceti o ceapa necuratata in cuptor si aplicatii runzele, dupa ce sau racit, pe locul  bolnav. Argila si ceapa >aceti cataplasme din argila rece (amestecata cu apa) si aplicatile una sau doua ore, in alternanta cu runze de varza cruda, zdrobite bine cu ciocanul de snitele. ecoct de aine Aplicati comprese impregnate cu decoct de boabe de aine (un pumn de ructe se ierb intrun litru de apa, pana ce lichidul se reduce la jumatate). $iciorulcocosului n >ranta, numele popular al plantei este "buruiana hemoroizilor", ceea ce ii e%plica de la sine eicienta. Se stoarce sucul plantei in centriuga sau prin zdrobire cu sticla, se imbiba cu el o compresa si se aplica pe locul dureros. Se administreaza si pe cale interna,  preparanduse un decoct din radacina de piciorulcocosului. Se pune o lingura de radacina rasa in '## ml apa rece, de seara pana dimineata. A doua zi se pune la iert un minut, apoi se lasa sa se inuzeze & ore. Se beau doua cani pe zi.

#

,P)!T)/S,U/) 2eai de paralute >olositi lori proaspete de paralute (butonei, seamana cu margaretele, dar sunt oarte mici), o lingura oparita cu o cana de apa. Se lasa la inuzat # minute. Se beau doua cani  pe zi. Suc de graperuit 5eti in iecare zi un suc preparat din doua grepruituri bine coapte. /ensiunea coboara la valori normale. 0rez si cartoi Sunt la baza unui regim antihipertensiune, oarte eicient. ncludetile cat mai recvent in alimentatia dvs. ,PT)/T 5aie stimulatoare aca va lipseste ardoarea erotica, punetiva nadejdea in rozmarin pentru a i iarasi in orma. ormula AS ? Anul '##' ? Numarul &# ? edicina naturista

Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac Se apropie primavara si suerinzii de boli digestive se gandesc cu groaza la neplacerile care vor reveni1 arsuri de stomac, gaze, inlamatii intestinale, crampe, stari de suocare, dureri. 2otate printre cele mai vechi si eiciente remedii ale naturii, leacurile rusesti  care se bucura de o popularitate crescanda in lume  oera solutii ietine si rapide de ameliorare a problemelor digestive. ;i le recomandam, uranduva sa va ie de ajutor. Ulcerul Terapie cu cartofi  n toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. :rana trebuie sa 

ie usoara  piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez iert in lapte. Nu se consuma carne, alimente prajite sau aspre. /otul se consuma iert. !n regim curativ sunt cartoii  asa cum declara practicienii rusi si siberieni. n general, sunt olosite urmatoarele metode1  2artoii cruzi, necuratati, bine spalati, se rad si sucul lor se stoarce. Se ia din acest suc, de '+ ori pe zi, cate un pahar. n unele cazuri, se poate adauga si putin ulei vegetal. n cazurile acute, cand se observa sangerari, se ace un tratament de & zile, dupa cum urmeaza1  $acientul nu mai mananca nimic ' de ore. Se curata bine intestinele cu ajutorul clismei (un amestec de apa calda cu sare). Apoi, pacientul trebuie sa stea la pat. Este hranit numai cu cartoi ierti ara sare, la care se adauga galbenusuri de oua ierte tari. Se iau & mese  pe zi. Nu se adauga unt sau ulei. Amestecul trebuie sa ie pe cat posibil uscat. $e timpul acestui tratament, lichidele trebuie cat mai mult reduse. 2and pacientului ii este sete, i se da putina apa calda, in care se inmoaie si putina paine de secara. Astel, se inhiba  peristaltismul si se produce constipatia  un lucru important de urmarit in respectivul tratament. 2el mai indicat ar i tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta. El trebuie sa ie incurajat sa se abtina sa iasa aara. upa doua zile, aceasta senzatie dispare. upa cinci zile, pacientului i se ace o clisma si, treptat, acesta poate reveni la o alimentatie normala. Nu se iau nici un el de la%ative, iar daca constipatia  persista, se mai administreaza clisme cu ulei vegetal, adauganduse apa. Activitatea normala intestinala se reace de la sine si nu trebuie grabita cu la%ative. Terapie cu aloe Aceasta planta este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. 2u o jumatate de ora inainte de mesele principale, se mesteca runze de aloe, sucul se suge, iar ibrele ramase de la runza se arunca (se scuipa). !rmatorul leac este, de asemenea, oarte eicient  un pahar de suc de aloe (care poate i strecurat in prealabil) se combina cu +*  pahar de miere, precum si cu o cantitate egala de ulei de masline. Acest preparat se pune intro sticla si se leaga bine gatul acesteia. Se ierbe la bainmarie (sticla se introduce intrun vas cu apa care ierbe incet), timp de + ore. Se raceste si se pastreaza la loc racoros. oza  o lingura dimineata, inainte de masa. Se agita sticla inainte de intrebuintare. Acest medicament se pastreaza la rigider (dar sa nu inghete) timp de o saptamana.  ,ucul de varza Sucul de varza proaspata este un e%celent medicament pentru ulcer. Se obtine prin maruntirea verzei prin masina de tocat, apoi sucul se strecoara printrun tion. Se beau  & pahare pe zi, inainte de masa sau dupa. Nu se consuma alt lichid timp de cel putin o saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de varza se poate prelungi. Terapie cu g+imbir  !n amestec de ghimbir cu apa este considerat un bun medicament in tratarea ulcerului. 6a un litru de apa se pune o lingurita de radacina de ghimbir macinata. Se ierbe timp de +# de minute, se strecoara si se raceste. Se poate adauga putina miere pentru gust. Se  beau + pahare pe zi, in timpul mesei sau dupa masa. n America, suerinzii de ulcer iau un el de apa gazoasa cu ghimbir. amilia si medicul scolii, dar, din pacate, acesta din urma nu mai e%ista decat la marile unitati scolare (un medic la treipatru licee). 

 2e recomandari aceti dvs., ca specialisti in 9iroterapie si bioenergie  $roila%ia bolilor coloanei sa inceapa inca din perioada dezvoltarii atului. upa nastere, copilului trebuie sa i se eectueze un masaj pe spate zilnic, cum aceau bunicile noastre. e la varsta de  ani pana la pubertate, mamele sa tina sub observatie starea coloanei copilului, sa aiba grija sa primeasca aportul de calciu necesar. n scoala, pe cat  posibil, bancile sa ie inlocuite cu scaune, ca in tarile apusene (observati in ilme), spre a se evita sederea prelungita intro pozitie conditionata de rigiditatea bancilor. $aturile moi sa ie inlocuite cu paturi tari, mult mai sanatoase. intre sporturi, sa nu ie ocolite schiatul pe teren plat, jocul cu mingea, inotul.  n cabinetul dvs., "Santa ;ita", sunt practicate tratamente comple%e, atat proilactice, cat si terapeutice. 2are sunt acestea  n principal, 9iroterapia, insotita de reglarea campurilor energetice care, la randul lor, sunt aectate de bolile coloanei. $roila%ia deormatiilor este eicienta mai ales la varste tinere. 2u cat varsta este mai mica, cu atat corectia deormatiilor este mai vizibila. 2hiar si strabismul, maniestat la copiii mici, isi are cauza in aectiuni ale coloanei. e asemenea, torticolisul (capul intors pe o parte) si pareza sunt semne care indica, inca din  perioada juvenila, un traumatism al coloanei vertebrale. n cabinetul nostru, diagnosticam si tratam toate aectiunile indicate mai susB oerim inclusiv asistenta proilactica pentru tinerele mame si pentru parintii elevilor diagnosticati sau nu cu deormatii ale coloanei. $astrarea sanatatii acesteia va avea eecte beneice asupra intregului organism, pentru tot restul vietii.,on Lon$in PopescuCa"inetu! de #iroterapie $%anta &ita$ se a'!a pe strada  Euen Carada nr. -* (!ana Banca Nationa!a)* Bucuresti* te!. +,/.0.+0* +,/1.11.* /2..+2 >ormula AS ? Anul '##& ? Numarul 33+ ? >orma ma%ima

Leacuri populare contra suferintelor primaverii S-au transmis din $eneratie in $eneratie' din om in om si din casa in casa' mutandu-se de la sat la oras. Leacurile populare de sanatate n-au frontiere.

 plicate de sute de ani, veriicate tot timpul in practica imediata a vietii, ele reprezinta o uriasa e%perienta de lupta cu boala, care nu da gres niciodata. Astazi, cand medicina stiintiica, cu toata puterea si stralucirea ei, nu poate sa oere solutii pentru toate aectiunile sau, uneori, oera solutii prea dure, leacurile naturale reprezinta o alternativa de e%ceptie. $retuite in toata lumea, cercetate si activate ca niciodata pana acum, remediile traditionale au patruns in cabinetele medicale, in spitale si armacii. ar intre ele, la loc de runte se ala stiinta milenara a taranilor din 2arpati, mai conservatori cu traditia decat altii, mai convinsi ca in spatele vindecarii se ala suletul omului si mila lui umnezeu. Si iindca a venit primavara, si odata cu lorile de mar si cais "inloresc" si anumite metehne dezlegate de schimbarea de anotimp, deschidem lada de zestre cu retete vechi  populare, pe care vi le oerim gratuit si cu drag. (n elul asta eectul e garantat.) Suferinte ale tubului di$estiv

rsuri la stomac ancati mi$dale1 2onsumul a &# migdale pe zi inlatura, adesea, arsurile la stomac. !leiul pe care il contin depune o pelicula protectoare pe peretii stomacului, iar proteinele continute in samburi ormeaza un tampon natural, in combinatie cu acidul clorhidric. e  provenienta mehedinteana, reteta de vindecare a stomacului cu migdale a ost conirmata &

recent la un centru de cercetare din orasul :aia (srael) de catre proesorul 4leeberg. Sucul de morcovi cru*i sau cartofi (doua pahare pe zi) potoleste arsurile. !adacina de re$lisa 1 ierbeti &# de grame de radacina rasa de reglisa, intrun litru de apa, vreme de # minute. 6asati sa se macereze &3 ore. 5eti cate un pahar de trei ori pe zi, vreme de trei saptamani. >aceti o pauza de # zile, apoi reluati tratamentul. Atentie1 reglisa e contraindicata in caz de hipertensiune.

erofa$ie' Balonari #arbunele ve$etal1 obtinut prin calcinarea materiei de origine vegetala, este un absorbant ideal, care i%eaza pe supraata lui bacteriile, to%inele, dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. Se gaseste in armacii, sub orma de  pastile. ,nfu*ie de tar&on1 daca dupa ce mancati aveti dureri de stomac sau vi se umla abdomenul, presarati pe tot ce mancati putin tarhon tocat sau, si mai bine, aceti o inuzie, pe care o beti dupa masa. Se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa si se lasa sa stea # minute. 3inul de an$elica1 intrun litru de vin rosu natural se pun la macerat +# g de radacina de angelica, un var de cutit de scortisoara, un pra de nucsoara rasa, o cuisoara. Se lasa sa stea '# de zile, apoi se strecoara si se pune in sticla. Se bea un paharel de tuica, inainte de mesele principale de peste zi. 6a el de bun este si lichiorul de angelica1 puneti la macerat # g de radacina de planta intrun amestec de *+ tuica naturala de prune si '*+ apa de izvor. 2and e gata, iltrati si adaugati '## g de miere. Seminte de marar1 dupa masa, preparati o inuzie dintro lingurita de seminte de marar, oparite cu o cana de apa, si lasatile sa se inuzeze # minute. Au eect imediat. !oinita pentru nervosi1 cand nervozitatea si an%ietatea va tulbura digestia, aceti o inuzie de roinita, dintro lingurita de planta oparita cu o cana de apa. Se lasa # minute. Se bea o cana, dupa mesele principale. ,nfu*ie di$estiva din c&imen1 celebru pentru combaterea gazelor la stomac si impotriva aeroagiei in general, chimenul se prepara in elul urmator1 se opareste o lingurita de seminte cu o cana de apa, se lasa sa se inuzeze # minute, apoi se bea cate o ceasca dupa iecare masa.

#olici intestinale 6ichior de tarhon  se prepara un sirop din '## g zahar si *' litru de apa. upa ce se raceste, se adauga *' litru alcool de & de grade. n amestec se pune apoi un pumn de runze si tulpini de tarhon. Se lasa la macerat & de zile. n clipa spasmelor dureroase,  beti un paharel de lichior. 2almeaza si durerile menstruale.

i$estie dificila ;in de rozmarin1 puneti &# g de runze proaspete de rozmarin sau # de grame de runze uscate, intro sticla de 8&# ml. /urnati deasupra vin alb (daca doriti sa ie si diuretic) sau vin rosu (pentru eect ortiiant). nchideti sticla cu dop si lasati sa macereze continutul vreme de & zile, scuturand din timp in timp. 2and e gata, strecurati lichidul si  punetil intro sticla curata. Se bea cate un paharel de tuica dupa mesele principale.

nemie de primavara !adacina de stevie de $radina1 este oarte buna impotriva anemiei, pentru ca absoarbe 3

ierul din pamant. Se prepara un decoct dintro lingurita de radacina de stevie, care se ierbe intro cana de apa, vreme de & minute. Se strecoara, se beau doua cani pe zi, inainte de masa, una dimineata si alta seara, inainte de culcare. reanul1 radacina de hrean este recomandata si pentru copiii care suera de rahitism. Se  pun la iert #& g de radacina de hrean taiata marunt, in jumatate de litru de apa, si se ierbe # minute. Se beau '+ cani pe zi. 0 reteta mai gustoasa1 se taie radacina de hrean in rondele, care se pun intrun borcan si se pudreaza cu zahar. Se inchide borcanul si se  pune continutul la macerat. in siropul ormat, i se administreaza copilului o lingura pe zi.

fectiuni respiratorii ecoct din conuri de brad1 se pun + conuri de pin sau brad intrun litru de apa si se lasa sa se macereze o ora. Apoi se pune vasul pe oc si se lasa sa iarba + minute. Se stinge ocul, se acopera vasul cu un capac, se lasa sa se inuzeze # minute. Se strecoara. Se beau trei cani de ceai pe zi.

#ri*e e stm Bautura de usturoi  se taie o capatana de usturoi in lamele ine si se pun la macerat & zile, in trei litri de tuica de tara. Se scutura in iecare zi. Se iltreaza printrun tion. n caz de criza de astm, se inmoaie o bucata de zahar in acest alcool si se suge incetisor. ,nfu*ie de turita-mare  se opareste o lingurita de planta cu o cana de apa si se lasa la inuzat # minute. Se bea o cana pe zi. als sau adevarat 2ert este ca umigatia cu marar e oarte eicienta contra conjunctivitei si pentru a dezumla pleoapele. 6a el de buni sunt si aburii. Se zdrobeste o lingura cu seminte de marar, se pun intrun vas si se toarna deasupra apa clocotita. Apoi va aplecati cu ata peste aburi, acoperiti pe cap cu un prosop. Stati asa # minute. Pulpa de dovleac1 daca o conjunctivita va da de urca, luati putin miez de dovleac, mi%atil si aplicatil in cataplasme, pe ochii inchisi. !surarea e imediata. albenus de ou si faina de secara  se prepara din ele o pasta care se aplica pe ochi. ;indeca conjunctivita. >ormula AS ? Anul '##- ? Numarul -'# ? 6eacuri populare

!etete siberiene contra imbatranirii 2ititor >ormula AS 2onorm ilozoiei medicinii orientale, reprezentata de practicienii rusi si siberieni, senilitatea este o boala care poate i impiedicata sau intarziata  daca nu vindecata  de unele remedii care se gasesc in natura. mbatranirea nu poate i oprita, dar conorm practicienilor din medicina  populara, aceasta nu trebuie sa ie in acelasi timp suerinta sau inirmitate.

upa varsta de # de ani, o persoana trebuie sa inceapa sa traga olos din anumite remedii naturale care lar putea ajuta sa se mentina in orma pana la o varsta venerabila, aceasta, bineinteles, daca nu suera de nici o boala. !e$uli $enerale iecare isi gaseste propria cale, unii prin e%ercitii mentale, de autosugestie, prin rugaciune si apropierea de umnezeu. !emedii de alun$at batranetea 2eaiul de menta1 menta este un bun intaritor al inimii. >runzele uscate de menta  o lingurita pentru o cana de apa  dau o bautura calda oarte placuta. Aceasta se ia dimineata, o data pe zi. 2alciul. Este recomandat pentru a intarzia senilitatea, care se datoreaza lipsei sale in organism. n lorile sale au un parum dulce, sunt e%trem de bogate in nectar (sunt printre principalele surse de miere) si au asupra psihicului un eect linistitor. Sunt recvent olosite pentru tratarea bolilor psihosomatice, adica boli ale corpului care apar ca o consecinta directa a tensiunilor suletesti si care se vindeca atunci cand cauza psihologica a ost eliminata. >lorile de salcam sunt eiciente mai ales in tratamentele pe termen lung, intrucat eectele de armonizare, de "reconstructie" psihica pe care le induc apar gradat si sunt stabile. ata cateva din recomandarile lor1 Ianie' iritabilitate psi&ica  se recomanda aromatizarile cu lori de salcam, care vor i  puse in camera de odihna, plimbarile in padurile inlorite de salcam (pe care le intalnim adesea la marginile marilor orase). nhalarea repetata a parumului lorilor de salcam are eecte calmante, usor sedative. I)pui*are nervoasa si intelectuala' stari usoare de anxietate  se recomanda consumarea de lori de salcam macerate in miere (dupa reteta de mai sus), cate 3 lingurite &+

 pe zi. IStari conflictuale frecvente' tendinta spre criticism exa$erat  se bea zilnic in loc de apa macerat la rece de salcam, obtinut dupa metoda de mai sus. $oate parea greu de crezut pentru sceptici, dar acest preparat are eecte reale de imbunatatire a comportamentului, reducand agresivitatea, compensand anumite probleme aective. Se ac cure de ' de zile, timp in care se consuma incontinuu maceratul de salcam in locul apei de baut. I $rintre bolile psi&osomatice care raspund oarte bine la tratamentele cu lori de salcam, olosite intern sub orma de macerat si e%tern sub orma de bai, mentionam1 gastrita hiperacida care apare pe ondul nervozitatii, eruptiile herpetice declansate de stari de suparare intensa, bulimia si tulburarile de apetit generate de o stare de gol aectiv, de o lipsa de "hrana suleteasca". Socul n medicina populara si mai ales in cea magica, socul are un rol cu totul aparte. Se spunea ca lorile sale "au leac" numai atunci cand sunt culese de un om smerit si cu inima buna. Altel, ele capata un miros neplacut, isi schimba culoarea spre un maroniu inchis si pot ace mai mult rau decat bine. /ot despre soc se spunea ca are calitatea de a spala toate gandurile si simtamintele rele, lasand suletul curat si usor. 2elebra socata, preparata prin ermentarea lorilor de soc in apa cu miere, nu era doar o bautura aperitiva si tonica digestiva, ci si o licoare rituala, care acuta si administrata intrun anumit el, lua cu mana o multime de boli. 2el putin la nivel izic, aceste cunostinte de medicina magica au un corespondent e%act, lorile de soc "spaland", intradevar, organismul de to%ine prin eectul lor diuretic, diaoretic si depurativ. n ceea ce priveste actiunea tonica a lorilor de soc asupra sistemului nervos, ea este validata partial de medicina moderna, care nu poate insa preciza e%act mecanismele prin care ea are loc. ormula As". K 2eai de plop negru (o lingurita de muguri se opareste cu o cana de apa in clocot)  se  beau doua cani pe zi. K 2eai de runze de mesteacan (inuzie din & lingurite de planta oparite cu '## ml apa in clocot). Se strecoara intrun vas de sticla, se lasa o ora, apoi se adauga un var de cutit de bicarbonat de sodiu. Se bea ractionat, la interval de + ore. K 2eai de matase de porumb (recomandat in toate ormele de reumatism si artrita). 0 lingurita de planta se ierbe # minute in '&# ml de apa. Se poate indulci cu miere. Se  bea de '+ ori pe zi. K ecoct de telina  '+# g telina (radacina si runze) se ierb la oc mic cu un litru de apa. 2and jumatate din lichid sa evaporat, amestecul se strecoara. 6ichidul care rezulta reprezinta doza zilnica, care se administreaza in trei portii, de trei ori pe zi. Se consuma ierbinte. ecoctul trebuie preparat zilnic. Nu are eecte secundare, dar trebuie respectat dozajul.

Pe cale externa Baia cu sare de mare  (sare Epsom)  se oloseste in cazurile mai usoare de poliartrita. Apro%imativ sase 9ilograme de sare (poate sa ie si sare grunjoasa) se dizolva in apa din  baie, care trebuie sa ajunga pana la subsuoara pacientului. urata baii este de #'# de minute, iar apa trebuie sa aiba +82 (procedeul e strict interzis pentru cardiaci). Baia cu cenusa  se ierb cantitati egale de apa si cenusa, apoi se lasa la cald ' ore. 2enusa se depune pe undul vasului, iar din solutia limpede de deasupra (lesie) se utilizeaza cam ,& l, care se toarna in apa din baie. Bai cu frun*e de mesteacan sau cu ace de pin  un 9ilogram de runze verzi de mesteacan sau o jumatate de 9ilogram de runze uscate se ierb legate intrun saculet, timp de +# de minute. Se toarna apoi in apa din cada iertura de mesteacan si saculetul cu runze. Se ace o baie pe zi, vreme de o luna, cu rezultate e%celente. (n locul runzelor de mesteacan se pot olosi ace de pin.) C upa toate baile recomandate mai sus, bolnavul trebuie sa se ereasca de aer rece si sa intre direct in pat. Tratamentul cu frun*e de mesteacan  se introduce bratul sau piciorul bolnav intrun sac lunguiet si destul de larg, care se umple cu oi verzi de mesteacan si se leaga bine la gura. urata sedintei este de o ora. n interiorul sacului se produce o transpiratie abundenta, iar runzele devin umede. Atunci, sacul se indeparteaza. embrul bolnav este invelit imediat intro lanela, pentru a preveni raceala. /ratamentul trebuie eectuat zilnic, vreme de o luna. #ataplasme cu flori de fan   se pun la iert cinci litri de apa. 2and dau in clocot, se baga inauntru un saculet de tion in care se pun doi pumni de scuturatura de an. Se lasa sa se inuzeze cateva minute, apoi saculetul se stoarce si se aseaza, cat mai ierbinte, pe incheieturile bolnave. Se tine pana devine caldut. 6ichidul din oala se adauga intro vana cu apa calda (+3+82). urata unei bai este de +# de minute. #omprese cu terci de cartofi   se dau pe razatoare doi cartoi cruzi. Se adauga doua cepe tocate marunt si doua linguri de seminte de in ierte. Amestecul se pune pe locurile  bolnave, acoperinduse mai intai cu o olie de plastic, apoi cu un lanel gros. Se pastreaza toata noaptea. $rocedeul se repeta pana la vizibila ameliorare a bolii. 3'

piterapia Tratamentul cu otet de miere al doctorului american .#. >arvis 6a iecare masa de peste zi se consuma un pahar de apa, in care se pun doua lingurite de miere si doua lingurite de otet de mere. n iecare zi de luni, miercuri si vineri, se adauga cate o picatura de solutie de 6ugol cumparata de la armacie. Se ace o cura timp de +# de zile. Se poate repeta tratamentul dupa o luna de pauza. edicamente naturale8 5oicil >orte (unguent antireumatic si analgezic) si Stimuven (gel antiinlamator si antiedematos), abricate de "E%helios" /imisoara.Un leac babesc8 Se spune ca durerile reumatice de la brate sau picioare cedeaza, daca locul respectiv se inasoara intro asie tricotata din lana rosie. >ormula AS ? Anul '##8 ? Numarul 8-8 ? >orma ma%ima

6eacuri populare cu nuci !emedii cu mie* si co"i de nuca odesta nuca are mai multe substante nutritive decat carnea, laptele, ouale, de aceea, se recomanda in alimentatia persoanelor cu distroie alimentara, anemie, convalescenta, epuizare nervoasa. iezul de nuca se oloseste aramitat bine, altel stomacul nu reuseste sal digere. Avand in vedere ca nucile contin proteine, este indicat sa le consumati seara sau inainte de somn, daca dormiti dupa masa, deoarece proteinele se asimileaza mai bine cand organismul se rela%eaza. Nu se consuma cantitati mari de miez de nuca. oza recomandata este de 8 nuci, altel riscati sa va conruntati cu dureri de cap, spasme stomacale, constipatie. I #resterea imunitatii  mai ales in cazul varstnicilor si al persoanelor istovite de o boala grea. Se amesteca un pahar de miez de nuca pisat, staide si caise uscate cu +## g miere de albine. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. I ,ntarirea or$anismului dupa boala sau in ca* de oboseala cronica . Se consuma un amestec ormat din cantitati egale de miez pisat, cascaval ras si staide. I )liminarea durerilor cardiace1 Se consuma aina de nuci obtinuta prin macinare, amestecata cu staide. >ara staide, se bea cu apa de catre bolnavii de colita si enterocolita. I Procese inflamatorii ale cailor urinare' cu urinari dese . Se administreaza miez de nuca prajita la gratar cu lemne, oarte bine pisat. Se administreaza cu apa. I #uratarea vaselor san$uine . Se toaca marunt coaja uscata de la  nuci (neaparat C), se amesteca cu &## ml tuica, se lasa la macerat 8# zile. Se bea cate o lingura, dimineata pe nemancate. 6eacul le e de olos si persoanelor cu depuneri de saruri, tromboza, chisturi si tumori, mastopatii ibromatoase. I Tratarea tusei. Se piseaza  nuci intregi (miezul si coaja), se amesteca cu o lingura de ructe uscate de soc. Se ierbe amestecul in &## ml apa, pe oc mic, & minute. Se raceste, se strecoara si se amesteca cu o lingura de miere de albine. Se bea cate o lingura, de trei ori pe zi, timp de 8 zile. I Ulcer stomacal. Se prepara un ceai din membranele (pereti care despart miezul nucii) a & nuci si '&# ml apa clocotita. Se inuzeaza o ora in termos, se strecoara si se bea cate o lingurita dimineata sau inainte de culcare, pe nemancate. I iabet' colita' boli ale traiectului di$estiv' tiroido*a' &ipertensiune . Se trateaza cu tinctura din membranele uscate. Acestea se pun intrun borcan de &## ml se pun, pe o treime a lui, tocate marunt, apoi se umple borcanul cu tuica si se lasa la macerat ' de 3+

zile. upa stoarcere, se pastreaza intro sticluta de culoare inchisa. Se bea cate o lingura  pusa in ## ml apa, cu +# minute inainte de masa. Tratamente externe I $roblemele de tiroida se amelioreaza daca zilnic se aplica pe gat, in zona tiroidei, & straturi de runze verzi, strivite putin intre degete. Se lasa 3- ore pe locul bolnav.

!emedii din coa"a verde de nuca I ;arice, dermatoza, boli ale aparatului locomotor. Se ac rectii usoare sau se aplica comprese cu macerat din coaja verde de nuca. ormula AS ? Anul '##& ? Numarul 38@ ? edicina naturista

5 Plante nticanceri$ene Si !etetele Lor lie /udor #alatorie pe un deal inflorit' cu o calau*a de exceptie8 marele savant botanist' prof. dr. #onstantin Parvu Suntem in miezul zilei si razele soarelui necrutator topesc intro masa verdegalbuie dealurile din  jurul orasului ;alenii de unte. in milioanele de lori din jurul meu se ridica aburi nevazuti si inmiresmati, care dau atmoserei un iz dulceamarui. Nici un nor pe cer. $asarile sau retras inspre padure si parca timpul si natura sar i oprit in loc sub vipiile necrutatoare. Si timpul meu interior sa oprit, pentru ca sunt atat de absorbit de e%plicatiile tovarasului meu de drum, incat uit si de canicula, si de sete, si de mine insumi, transpunanduma in lumea ascinanta pe care interlocutorul meu ma ajuta so intrevad. 2u cine ma plimb prin campul cu lori 2alauza mea e unul din cei mai mari oameni de stiinta ai ormula AS ? Anul '##3 ? Numarul 8'& ? edicina naturista

Leacuri ciobanesti din ar$inimea Sibiului 83

lie /udor Leacuri povestite de Babu /itu din ura !aului. ,ntro zi insorita de vara, miam lasat biblioteca intesata de carti, miam lasat calculatorul, nternetul si am plecat la... specializare, pe ;alea 2ibinului, in judetul Sibiu. Nu, acolo nu e%ista vreun institut medical celebru, ci... un baci batran si intelept, cunostinta mai veche a revistei noastre, 5abu Nitu al lui Ste. "5abu", in zona Sibiului, este un apelativ care arata respectul, stima cu care cei tineri li se adreseaza celor batrani si intelepti. ar la -+ de ani impliniti in aprilie, 5abu Nitu nu este doar unul din cei mai varstnici ciobani din Dura iecare saman olosea sugestia, adesea insotita de muzica tamburinei, la tratarea tulburarilor nervoase, si aceste practici sunt studiate astazi la universitatea din r9uts9. !rmatoarele metode terapeutice erau aplicate cu succes in toate cazurile de tulburari nervoase1 . 0 rectie zilnica cu apa sarata (o lingurita la 8# ml apa) era considerata utila in cazurile de epuizare nervoasa. '. 0 data sau de doua ori pe saptamana, pacientul trebuia sasi inmoaie haina de noapte in apa sarata si sa se culce imbracat cu ea (haina era, ireste, stoarsa), stand acoperit pana la uscarea ei. Apoi, trebuia so dezbrace, sa se stearga si sa se culce imbracat in rue uscate. $rocedeul se spunea ca este util impotriva acceselor de melancolie. -+

+. ecoctul de loareasoarelui. $lanta era considerata ca avand numeroase proprietati curative. n iecare tratament va dura & minute, dupa care vederea va reveni. !n tratament ma%im de trei ori pe zi era suicient si in cazuri mai grave. emora$ii na*ale

7 Se taie in doua o ceapa cruda si se aplica pe ceaa cu partea taiata. Sangele se opreste repede. 7 $entru a opri hemoragiile nazale, in ormula As" nr. '8&*@@8 urmatoarele1 runzele de corn se aduna intre '& iunie   septembrie, cand ructele sau copt deja. Se pun la uscat si apoi se maruntesc. Seara, la culcare, trebuie sa avem la indemana ceai de musetel (pentru a spala in prealabil ochii) si ceai de runze de corn, caldut ( lingurita de planta oparita cu apa clocotita). Se oloseste un tion curat, impaturit, care se inmoaie in ceaiul caldut si se pune pe ochi, ara a se stoarce. Se sta asa intre &+# minute, clipind din pleoape, pentru ca lichidul sa patrunda in ochi. 2ompresele se aplica alternativ1 trei zile da, trei zile nu. n perioada tratamentului sunt strict interzise vizionarea televizorului si luminile luorescente. aca apare o imbunatatire a vederii, sa nu se mai poarte ochelari. upa - zile, tratamentul se intrerupe pentru o luna, apoi se poate repeta.

--

oldovan dela - str. ,on #orvin' bl. C' sc. #' ap. 9(' eva' cod 99011@' "ud. unedoara >ormula AS ? Anul '##3 ? Numarul 3@@ ? >orma ma%ima

Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii aceti timp indelungat tratamentul cu graperuit. Se poate lua si suc de morcovi, pana la trei pahare pe zi. Stati in pat cat mai mult posibil si nu iesiti aara. e obicei, trei zile de tratament vindeca si o gripa severa. ,n ca*uri $rave de raceli si bronsite ecoct de lapte si lic&eni

6a un pahar de lapte neiert, adaugati o lingura de licheni (se gasesc la $laar). Se ierbe continutul la oc mic, timp de # minute. Se strecoara si se ierbe inca o data (se da in clocot). 6aptele se bea inainte de culcare, cat mai ierbinte. Se evita contactul cu aerul rece.  Nota1 nu se vor olosi vase metalice, ci numai vase smaltuite, ara isuri in smalt. Se acopera cu o arurioara de portelan, niciodata cu ceva metalic. Aceasta este o regula generala, pentru toate inuziile si decocturile. /ratamentul se repeta in iecare seara pana la vindecare. ecoct de salvie

>runzele de salvie (Salvia oicinalis) sunt olosite in locul lichenului. oza si modul de  preparare sunt cele descrise anterior. Patru remedii siberiene impotriva racelii si a $ripei puternice

@#

n #,& litri alcool diluat sau vodca, se pun '# g pelin uscat. Se pun la macerat ' de ore sau mai mult. oza1 se bea o jumatate de pahar pe zi, cu & minute inainte de masa si inainte de culcare. (Nu se administreaza copiilor.) 0 bucata de carpa (preerabil de lana) se inmoaie intrun amestec egal de ulei de masline, otet si camor si se aplica pe piept comprese, pe timpul noptii. 6a ceaa se vor aplica comprese cu hrean ras. ulti practicieni recomanda introducerea mustarului in ciorapi de lana, pe tot timpul bolii. 0 alta metoda consta in introducerea de pleava de grau in ciorapi pe timpul noptii. !emedii contra bronsitei