Lao Tzu Chapter 5 Impartial Presence (Awareness) in Lao Tzu and Patanjali

 

Conexiunea dintre prezenta impartiala si golirea de fluctuatii psiho-emotionale - Temelia reintoarcerii Acasa (realitatea sursa; Tao ) / Impartial / Impartial Presence (Awareness) in Lao Tzu and Patanjali - The connection between Impartiality and Emptiness is the cornerstone of Returning Home (Source Reality, Tao) Dan Mirahorian

The mental mirror colored by psycho-emotional psycho-emotional fluctuations deforms the reality Oglinda mentala colorata de fluctuatiile psiho-afectiv psiho-afective e deformeaza realitatea  The Impin connection between Impartiality artiality and sutra emptiness (of psychopsychoAbstract/ Rezumat: The Abstract/ fluctuations) emotional is approached by Patanjali the fourth from Samadhi Pada YS 1.4 (rendered in: Connections Connections)) and by by Lao Tzu Tzu in Chapter Chapter 5, a translation that is shown below/ below/ Conexiunea dintre impartialitate si golirea de fluctuatiile psihoafective este abordata de Patanjali in a patra instructiune din Samadhi Pada YS 1.4( redata in: Conexiuni Conexiuni )  ) si de catre Lao Tzu in capitolul 5, a carei traducere este redata mai jos

Lao Tzu Capitolul 5 (第 五 章 dì wǔ zhāng ) Titlu/Title Titlu/ Title /  /Titre Titre /Titel Titel// Título Título /  /Titolo Titolo : Imparţialitatea Imparţialitat ea prezenţei este ttemelia emelia golirii pt. reinto reintoarcerea arcerea Acasă ( la realitatea sursă; sursă; starea nondiferentiata; nondiferentiata; Tao )  Impartial Mirror Impartial Witness Utilitatea golului/Vidul creativ/The Uses of   Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/ 虚用 xū yòng/Folosul vidarii/Functia golirii/Impartialitatea Chinese 虛用 Title/ The Title/ofGoddard's Title/  The Title/ Use ofLegge's Emptiness/ TSusuki's he Function Emptiness/ Emptiness/ Impartiality

Titluri date de alţi traducători şi comentatori : Creativitatea golirii/Creative golirii/Creative Emptiness/ Emptiness/ Schöpferische Leere (Hilmar Leere (Hilmar Klaus) 虛 [虚 ] xū xu1 hsü hiu R: vid; gol; van; nul; zero; lipsit de con conţinut; ţinut; neocupat; vedeţi: 3.34;

 

用  yòng yong4 yung yung  : R: utilizare, nevoie; a folosi; uz; folos; avantaje; a cheltui;

vedeţi: 4.4;

Text in lb. chineza Text Wáng Bì transliterat in Pīnyīn 5.（第五章） (di4 wu3 zhang1 ) 5.1.天地不仁, 5.1. tian1 di4 bu4 ren2, 5.2.以萬物為芻狗. 5.2. yi3 wan4 wu4 wei2 chu2 gou3 5.3.聖人不仁, 5.3. sheng4 ren2 bu4 ren2 5.4.以百姓為芻狗. 5.4.yi3 bai3 xing4 wei2 chu2 gou3. 5.5.天地之間, 5.5. tian1 di4 zhi1 jian1, 5.6.其猶橐籥乎? 5.6.qi2 you2 tuo2 yue4[qian1] hu1? 5.7.虛而不屈[曲], 5.7. xu1 er2 bu4 qu1 qu1[qu3], 5.8.動而愈出. 5.8.dong4 er2 yu4 chu1. 5.9.多言數窮, 5.9.duo1 yan2 shu4 qiong2, 5.10.不如守中. 5.10.bu4 ru2 shou3 zhong1. caracterele lipsă sau care diferă în unele unele variantele transmise transmise sunt în albast albastru ru 2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi Wang Bi (王 弼 ) (226 – 249 e.n): 天地不仁，以萬物為芻狗。聖人不仁，以百姓為芻狗。天地之間, 其猶橐籥乎? 虛而不屈，動而愈出。多言數窮，不如守中。

2.2. Text in v versiunea ersiunea lui Ho-shang Ho-shang Kung Heshang Gong (河 上 公 ) (202-157 i.e.n.): 天地不仁，以萬物為芻狗。聖人不仁，以百姓為芻狗。天地之間，其猶橐籥乎。 虛而不屈，動而愈出。多言數窮，不如守中。 2.3. Textul Textul in lb. chineza chineza in versiunea versiunea F Fu u Yi (傅 奕 ) (555 - 639 e.n.) 天地不仁，以 天地不 仁，以萬物 萬物爲芻狗， 芻狗，聖人不 聖人不仁，以 仁，以百姓 百姓爲芻狗， 芻狗，天地之 天地之間，其 間，其猶橐籥 猶橐籥乎。 乎。

虚而不詘，動而兪出。多言數窮，不如守中。 2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui (馬 王 堆 Mǎwángdu Mǎwángduīī ) din anul 168

i.e.n.. MWD A: 天地不仁以萬物為芻狗∠聲人不仁∠以百省□□狗天地□間□猶橐籥輿虛而不

淈動而俞出多聞數窮不若守於中 MWD B: 天地不仁以萬 天地不仁以萬物為芻狗聖人 物為芻狗聖人不仁 不仁□百姓為芻狗 百姓為芻狗天地之閒亓猷 天地之閒亓猷橐籥輿虛而不 橐籥輿虛而不 淈動而俞出多聞數窮不若守於中 2.5. Textul in versiunea Kuo Tian (郭 店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n.

Capitolul 5 nu există in versiunea pe fâşii de bambus descoperită la Guodian / Chapter 5 is not present present in the bamboo slips version discoveded discoveded at Guodian/ Guodian/ Le chapitre 5 n'est pas présent dans la version sur les fiches lamelles de bambou découvertes à Guodian / Guodian  / Kapitel nicht vorhanden vedeţi semnificaţia semnificaţia fiecărui fiecărui caracter in dicţionarul dicţionarul situat după note

3.1. Traducerea analitică (convergentă) /Analytical /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique (convergent (convergente)/ e)/ Analytische  Analytische (konvergent (konvergenten) en) Übersetzung / Traducción analítica (convergente (convergente) ) /  /Traduzione Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information information in an analytical and sequential way 5.01. 天 地 不 仁 , tiān dì bù rén, Cerul şi Pământul nu au părtinire [parţialitate, preferinţă, identificare, iubire, omenie ( pentru vreo făptură, creatie, rezultat, efect) ],1 Heaven and Earth are not kind: Himmel und Erde sind nicht freundlich: Le ciel et la terre ne sont pas humains : 5.02. 以 萬 [万 ]物 為 [为 ] 芻 [刍 ] 狗 。 。 yǐ wàn wù wéi chú gǒu.  Toate făpturile din lume sunt tratate tratate [ de univers] ca niş nişte te "câini de paie" [ca nişte produse sau efecte, adica sunt sortite sacrificiului, arderii sau transformării] . thus myriads of creatures creatures are treated like straw straw dogs. so sie abertausend Geschöpfe behandeln wie Stroh-Hunde. Ils traitent tous les êtres comme chiens de paille 5. 5.03. 聖 [圣 ]人不仁， shèng rén bù rén, rén, [ tot aşa] Sfântul ( omul sacru sau divin, care a realizat identitatea cu axul realitatii) nu are nici o părtinire [parţialitate, preferinţă, iubire, identificare, omenie, pentru lumea efectelor, creatiilor, făpturilor ],  ], 

 

Wise men are not kind either: Auch weise Menschen sind nicht freundlich: Le saint n’est pas humain :

5.04. 以百姓為 [为 ]芻 [刍 ]狗 。 yǐ bái xìng wéi chú gǒu.  [In acord cu universul sfântul] pe toate făpturile le tratează ca pe nişte "câini de paie";  thus all people are treated like straw dogs. so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde. Il traite le peuple comme chien de paille. b 05-08

Foalele/Bellow Blasebalg

5.05. 天地之間 [间 ], tiān dì zhī jiān, jiān, Cerul şi P Pământul: ământul: [au un] spaţiu [gol; vid] intre ele Heaven and Earth: the space between, Himmel und Erde: Erde: ihr Zwischenraum, L’espace entre le ciel et la terre 5.06. 其 猶 [犹 ]橐 籥 乎 ?! qí yóu tuó yuè hū ?! hū ?! Similar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut]. it's like a bag-pipe! [*drum and flute] er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel und Flöte] Ne ressemble-t-il pas à un soufflet de forge ? 5.07. 虛 [虚 ]]而不屈， xū ér bù qū, [ acel spatiu ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin] Empty, yet not collapsing, Leer, doch nicht zusammenfallend, Bien que vide intérieurement, Il ne s’épuise jamais. 5.08. 動 [动 ]而愈出。 dòng ér yù chū. [cu cat este mai mare] mişcarea [ activitatea de golire], cu atât cresc efectele exterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o paraşuta, fiindcă funcţionează doar cand este deschisă" ( o minte deschisă inseamnă: golită de prejudecăţi, de părtinire, de ceea ce credem că ştim; vedeţi: capitolul 11 (despre utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoT http://www.dan mirahorian.ro/11LaoTzu.pdf zu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignoranţe"; http://www.danmirahorian.ro/Putereahttp://www.danmirahorian.ro/PutereaSocrate.pdf] in motion, and even more productive. bewegt und umso schöpferischer. Plus on le meut, plus il exhale, c 09-10 Păstrarea in centru (echilibrului; stabilităţii)/Keep your Mean Die Mitte bewahren 5.09. 多 言 數 [数 ] 窮 [穷 ]， duō yán shù qióng, qióng, multă vorbă [acţiune; exteriorizare], inseamnă epuizare (inTao) Many words refer to exhaustion – Viele Worte verweisen auf Erschöpfung – Plus on en parle, plus vite on aboutit à l’impasse.

5.10. 不如守中。 bù rú shǒu zhōng. [iar acest lucru] nu este aşa de bun ca menţinerea in centru [mijlocul roţii, spatiul vid din centru; axul realităţii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao)]. not as good as keeping the center. nicht so gut, als bewahrte man die Mitte. Mieux vaut s’insérer en son intérieur. 3.2. Traducerea traduction analogique analogică (divergente)/ (divergente) (divergentă) / Analogisch / Analogic (divergent) Translation/ Translation/La (divergent)Übersetzung/Traducción (divergent)Übersetzung/ Traducción analógica (divergent (divergente) e) /  /Traduzione Traduzione analogico (divergente)/the (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive;

 

5.1. Cerul şi Pământul Pământul [în unitate sau sau în armonie] armonie] nu au părtin părtinire ire [parţialitate, preferinţă, identificare, atracţie-respingere; iubire-ură, omenie ( pentru vreo făptură, creaţie, rezultat; toate lucrurile sunt sunt efecte parţiale ale unor procese in curs de desfaşurare, faze dintr-o curgere); intregul univers practică imparţialitatea, neutralitatea; egalitatea mentală],1 5.2. Toate făpturile din lume sunt tratate [ de univers] ca nişte "câini de paie" [ in univers nu există există substantive, lucr lucruri, uri, decat ca fotografii, fotografii, ingheţari teor teoretice, etice, ci doar verbe, procese sortite sortite transfor transformării, mării, arderii sau sacrificiului; tot ce vedem in jurul jurul nostru sunt nişte produse sau nişte efecte efemere ale unor procese de transformare]. 5.3. [Ca şi Cerul şi Pământul ( universul)] Sfântul ( omul sacru sau divin, care a realizat identitatea cu axul realităţii: pura conştienţă) nu are nici o părtinire [îşi păstrează imparţialitatea şi egalitatea mentală; nu are parţialitate, preferinţă, iubire-ură, identificare, omenie, ataşare pentru lumea efectelor, creaţiilor, făpturilor, proceselor; cei ce văd că realitatea realitatea manifestată este alcatuită doar din procese procese de transfor transformare, mare, din curgeri, din râuri, "in care nu te poţi scalda de două ori in aceeasi apă", practică detaşarea de lumea efectelor şi ancorarea in ceea ce este imuabil ( temelia sau axul axul vid al realităţii) prin aşezare conştientă in ACUM, prin prezenţă imparţială, prin practica egalităţii mentale (vede ca identice, atât praful de pe drum, cât şi aurul)], 5.4. [In acord cu universul sfântul] pe toate făpturile le tratează ca pe nişte "câini de paie"[ procese de transformare, faze efemere ale transformarii universale, sortite sacrificiului sau focului]; 5.5. Cerul şi Pământul au între ele (şi în ele) un gol vid (şi imuabil) [ vidul este prezent pretutindeni: în atomi, în spat spatiul iul cosmic şi chiar în tehnologia terestr terestră, ă, care foloseşt foloseşte e ca şi natura (bambusul, (bambusul, trestia, trestia, oasele, tevile) golul sau o cantitate minimă de materie-o teavă nu este cu nimic mai putin rezistentă în raport cu o bară plină]. 5.6. [Acest spaţiu vid este] asemănător cu cel existent în foalele fierarului [sau cu golul unui flaut ori fluier]. 5.7. Când este golit [spatiul vid], nu este de loc epuizat [ este inepuizabil; rămâne mereu plin] 5.8. Cu câtsuflul, goleşti mai mult [interiorul] cuieşirile; atât mai sunt mai efectele exterioare amplifică expiratia, exteriorizarea (cumari cat este mare) mişcarea[ se (activitatea de golire), cu atât cresc efectele exterioare ( productivitatea); ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o paraşuta, fiindcă funcţionează doar cand este deschisă" ( o minte deschisă inseamnă: golită de prejudecăţi, de părtinire, de ceea ce credem că ştim; vedeţi: capitolul 11 (despre utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignoranţe"; (http://www.danmirahorian.ro/Put (http://www.d anmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf); erea-Socrate.pdf); cu cât retragi mai mult in vidul central al purei constienta cu atat atat creste raza ta de actiune; cu cât retragi mai in spate săgeata, pe coarda unui arc, cu atât mai departe este aruncată aceasta; vedeti utilizarea practica in articolul: Vindecarea instantanee instantanee a tuturor maladiilor/Ins maladiilor/Instant tant H Healing ealing of all all Illnesses Illnesses http://reteaualiterara.ning teaualiterara.ning.com/group/ .com/group/caleaeliberarii/forum caleaeliberarii/forum/topics/vinde /topics/vindecare care http://re a-instantanee-a-maladiilor-inst a-instantanee -a-maladiilor-instant-healing-of-all] ant-healing-of-all] 5.9. Asemănător cu cât mai mult vorbeşti [acţionezi; te exteriorizezi], cu atât te epuizezi [multă vorbă (acţiune (acţiune mijlocită; exterio exteriorizare), rizare), inseamnă epuizare, epuizare, rupere de actiunea nemijlocita ( wu-wei), separare de izvor (Tao), pierderea contactului cu realitatea sursa]. 5.10. [iar acest lucru] lucru] nu este aşa de bun ca menţinerea in centru [mijlocul [mijlocul roţii, spatiul vid din centrul sau axul realităţii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao); Nu-ti epuiza inutil şi irecuperabil resursele de viaţă; amplifică tăcerea, vidarea mentală prin practica constienţei imparţiale, până vei deveni "flautul în care cântă Divinitatea" sau "templul în care coboară Dumnezeu"]; Nature is not "partial" – myriad creatures are treated like straw dogs. Neither are wise men kind – they as well treat all people like straw dogs. Heaven and Earth – the the space in between resembles a bellow: bellow: empty and yet not collapsing: when moved, moved, more and more emerges from it. Many words exhaust themselves, you’d better keep to your own mean.

Note/ Notes/Noten 1. In taoism expresia 不仁 bù rén nu inseamnă "fără omerie", ci imparţialitate (neutralitate, lipsă de identificare, fără părtinire) şi nu are o conotaţie negativă, ca in confucianism unde 不仁 bù rén a are re semnificatia: : lipsit de de bunavoinţă, bunavoinţă, fără inimă, amorţit, anesteziat; lipsit de sensibilitate; in tradiţia taoistă virtuţile morale sunt efecte

 

ale ancorării in Tao; a cultiva efectele in locul cauzei este impotriva cursului naturii şi conduce la virtuţi simulate, fără rădăcină, artificiale, false; 5.1-5.4. Ca şi Cerul şi Pământul sfântul nu se identifica cu fiinţele umane sau cu cele zece mii de lucruri, lucruri, pe care le consid consideră eră obiecte captive in fluxul fluxul sacrificiului (ca nişte câini de paie: 芻狗 chú gǒu, adica lucruri sortite sacrificiului1)   Şcoala legistă foloseşte foloseşte peste tot în dis discursul cursul său metaforele metaforele compasului, ech echerului, erului, balanţei sau firului cu plumb. După chipul şi asemănarea balanţei, Tao, care  înglobează toate contrariile, contrariile, este perfect indiferent şi neutru faţ faţă ă de proiectele omeneşti, al căror succes sau eşec depinde în întregime de modul în care sunt utilizate principiile care îi sunt inerente. Invers, precum Tao, instrumentul de măsură sau de referinţă se autoreglează. Nu este deloc nevoie de intervenţia umană, cu tot ce are ea subiectiv, afectiv sau moralizant. Ordinea perfectă este realizată atunci cînd toate lucrurile vin de la sine să se alinieze după firul cu plumb. In acest caz nu este deloc nevoie să se acţioneze sau să se intervină. Astfel, Guanzi poate uni "nonacţiunea" taoistă cu "tehnica" legistă într-un termen care va fi folosit din plin în textele şi practicile taoiste ulterioare: " Calea (Tao) nonacţiunii înseamnă să urmezi yin-ul (femininul; apa). Să urmezi yin-ul  înseamnă să nu adaugi (atracţie; (atracţie; favorizare) nimic, să nu înlături (respingi; defavorizezi) nimic. Să urmezi forma forma a ceva pentru pentru a-i da un nume, aceasta este tehnica urmatului" [Guanzi 36, p. 221].   2) Comentariul lui Wang Bi : "expresia "paie şi câini" indică faptul că pentru Cer si Pământ fiinţele umane sunt ca şi paiele şi ccâini!"[Wang âini!"[Wang Bi's commentary, s. Wagner "A Chinese Reading of the Daodejing" 2003 p. 135 f.! – 'Heaven and Earth do not produce grass for the benefit of cattle, but the cattle [still] eat grass. They do not produce dogs for the benefit of men, but men [still] eat dogs.']. 6. 其 (he; namely) / (er; nämlich); 橐籥: tuó yuè  1) lit: foale (sac+tub/fluiere/flaut (sac+tub/fluiere/flaut cca a la cimpoiul scotian "sac-flute" (also (also:: Bellow) / Sackpfeife, wörtlich wörtlich "Sack-Flöte" "Sack(a (auch: uch: Blasebalg); 2) interpretarea Ceru Cerului lui şi Flöte" a Pământului cu "toba şi flautul" flautul":: distanţa sau deoseb deosebirea irea dintre ele cu dificultate dificultate se deosebeşte de cea dintre tobă tobă şi flaut /interpretation of Heaven and Earth as "drum "drum and flute": their gap hardly differs from from drum and flute! / „Trommel und Flöte"-Deutung Flöte"-Deutung Himmel und Erde: ihr Zwischenraum unterscheidet sich kaum von Trommel und Flöte! [Wang Bi's commentary, s. Wagner "A Chinese Reading of the Daodejing" 2003 p. 136 f.! "Drum" is a drum to be beaten. "Flute" is a musical flute. Inside, drum and flute are empty and hollow. (The Flute) has no feelings (of its own to prefer one sound to another). (The drum) has no activity (of its own to create this resonance rather than another.)]. 9. 數窮 shù qióng to "count-poor" / „zählen-arm". *Păstrează-ţi imparţialitatea şi egalitatea mentală. Fii ca soarele care ca re luminează in mod egal atât lucrurile bune, cât şi pe cele pe care noi le considerăm rele. Fii ca ploaia care udă la fel florile şi buruienile. Sfântul, ca şi orice om info informat, rmat, priveşte în mod egal un obiect de aur şi noroiul, fiindcă ştie că în esenţă ele sunt unul acelaşi lucru (aceleaşi particule elementare ţesute din lumină sau energie alcătuiesc toţi atomii- deosebirea este datorata modului de structurare, ca intre grafit şi diamant ).

5. Lista caracterelor caracterelor din capitolul 5 al Da Dao o De Jing [Tao [Tao Te Ching; Ta Tao o Te King] insoţită de transcripţie şi semnificaţie 第  dì dì  di4 ti: R: prefix numere de ordine; secvenţă, categorie; clasă; grad vedeţi: capitolul 1 wu3 wu  wu R: cinci, 5; al cincilea; "prea multe"(cap.12); 五  wǔ wu3 multe"(cap.12);  vedeţi: 12.1; 章  zhāng zhang1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi: Dicţionarul capitolului 1 Propoziţia 1 din capitolul 5 in variantele [WB][HSG][FY] 5.01. 天地不仁 Text in caractere tradiţionale [simplificate [simplificate]] tiān dì bù rén, Text transliterat in Pīnyīn tian1 di4 bu4 ren2, ren2, Text transliterat in Pīnyīn Pīnyīn (cu numere pt tonuri)  T'ienTi Pu Jen Text transliterat transliterat in Wade-Giles

 

transliterat at in EFEO  T'ien ti Pou jen Text transliter Cerul şi Pământul nu au părtinire [parţialitate, preferinţă, identificare, iubire, omenie ( pentru vreo făptură, creatie, rezultat, efect) ],1 Heaven and Earth are not kind: Himmel und Erde sind nicht freundlich: Le ciel et la terre ne sont pas humains : 5.1: 天 tiān tian1 tien t’ien: R: cer; vedeţi: 1.15 ; 5.2: 地 dì  dì di4  di4 de5 ti; de R: pământ; sol; regiune; loc; teritoriu; areal; zonă, teren; ţară; vedeţi: 1.16 ; 5.3: 不 bù bu4 pu p’u  R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19; 5.4: 仁 rén ren2  ren2 jen  jen R: caracter alcătuit din cifra 2 (二  èr) si om (人 rén): care indică o atitudine reciprocă intre doi sau mai mulţi oameni; omenie; iubire; bunăvoinţă; bunătate; doreşte binele întregii lumi, milă; îndurare; iertare; caritate; fraternitate; simţăminte între doi oameni; miez; sâmbure al unui fruct;  fruct; identificare, părtinire; preferinţă;  in taoism expresia 不 仁 bù rén inseamnă: imparţialitate, neutralitate, stare preferinţă; lipsă/eliberată de identificare, f ără părtinire; iar negarea acestui termen nu are o conotaţie negativă, ca in confucianism, unde inseamnă: lipsit de bunăvoinţă, f ără inimă, amorţit, anesteziat; lipsit de sensibilitate; in tradiţia taoistă virtuţile morale sunt efecte ale ancorării in  Tao, iar nu virtuţi/calităţi dobândite prin cultivarea moralităţii confucianiste. In capitolul 5 : "Cerul şi Pământul nu au omenie [iubire, identificare, părtinire, preferinţă, pentru vreo făptură]"; Calea eronată a educaţiei morale din confucianism (reluată in creştinism şi in comunism) este considerată in taoism drept artificială, falsă şi impotriva cursului naturii ( fiindcă in cazul in care cultivăm efectele in locul cauzelor, atunci vom o obţine bţine rén  desemnează relaţia interumană virtuţi simulate, f ără rădăcină); in confucianism 仁 rén profundă, solidaritatea interumană şi armonia universală (iubirea semenilor din creştinism), dar aceasta nu se realizează prin indoctrinare, ci este un efect al regăsirii adevăratei noastre identităţi (nu putem iubi pe aproapele nostru, ca pe noi inşine, dacă nu realizam unitatea noastr  profundă, care ca rezultat respect  primei porunc i, in care ni se cereă iubireaănecondiţionat Dumnezeu, care al inseamn  ancorarea in realitatea omniprezent omniprezent ă aseluiobţine ăării sursa, aflată inlăuntrul nostru; vedeti cap 47 din Lao Tzu) ; in confucianism această virtute morală se referă la o dispoziţie a spiritului care ii imbraţisează pe ceilalţi, 爱 人  aì rén iubirea de oameni (Analecte, 12.22); se solidarizează cu semenii, ca in iubirea aproapelui propavaduită in creştinism, dar f ără ascultarea celei dintâi porunci ( iubirea izvorului sau cauzei tuturor virtuţilor); 仁 rén se implineşte in confucianism prin a te infrâna pt a corespunde cutumelor, regulilor morale şi ritualului 禮[ 礼 ] lǐ , (Analecte, 12.1); in confucianism pietatea filială este omenie; loialitatea este omenie (cine este om de omenie nu-şi invinuieşte invinuieşte principele, suveranul, parinţii; Conform lui Xie Wuliang in lucrarea: "Istoria filosofiei chineze" (Zhongguo Zhexue Shi) Confucius conecteaza 仁 rén ("omul de omenie nu este neliniştit" Analecte, 9.29) cu 49 de virtuţi morale: 禮 [礼 ] lǐ - ritualul, eticheta, ceremonialul (pus pe primul loc de Xun Zi);  義 yì -justiţia, dreptatea (pusă pe primul loc de Meng Zi); jing- respectul; xin-sinceritatea; shu-stăpânirea de sine; zhong-loialitatea; xiaopietatea filială; ci-bunatatea; ai-iubirea; shi-cunoasterea; zhi-inteligenţa (inseamnă la Confucius omul care a acumulat cunostinţe zhe dobândite prin studiu; "omul inteligent nu are dubii" (Analecte, 論語[论语] Lúnyǔ 9.29); yong-vitejia, indrazneala ("omul curajos nu se teme"; Analecte, 14.4);  rang-modestie;  jie- puritatea; qing- limpezimea; fa-legea (pusa pe primul loc de Han Fei Zi). E: humane, humaneness, benevolence, kindness; kind; humanity; merciful; kernel; perfect virtue; goodness; perfect virtue; 仁慈 rén cí benevolent; charitable; kind; kindly; kindness; merciful; 不仁 bù rén: not benevolent, heartless, numb; F: humanité; fraternité; la vertu d'humanité ; bienveillance; bon; bienveillant; amour; amande; pépin; G: Menschlichkeit; freundlich; Brüderlichkeit; Wohlwollen; gut, Fürsorge, Liebe; termenul "仁  rén" apare in capitolele:  5 (cu semnificatia de părtinire), 8 [與善仁 empatie nu simpatie], 18[大道廢,有仁義. Când marele marele Tao s-a pierdut au a apărut părut omenia (bunătatea 仁  rén ) şi justiţia (dreptatea 義 yì )];19[絕仁棄義, 民復孝慈; Alungă omenia şi renunţă la dreptate si poporul va reveni de la sine la pietatea filială şi la iubirea părintească], 38[上仁: 為之而無以為; Omenia superioară acţionează (făptuieşte) dar nu are un scop (intenţie) de făptuire)]

5.02. 以 萬 [万 ]物 為 [为 ]芻 [刍 ]狗 。 yǐ wàn wù wéi/wèi chu gǒu 。 yi3 wan4/mo4 wu4 wei4/wei2 chu2 gou3 。 I Wan Wu Wei Ch'u Kou  Yi Wan Wou Wei Tch'o Tch'ou u Keou  Toate făpturile din lume sunt tratate tratate [ de univers] ca niş nişte te "câini de paie" [ca nişte produse sau efecte, adica sunt sortite sacrificiului, arderii sau transformării] .

 

thus myriads of creatures creatures are treated like straw straw dogs. so sie abertausend Geschöpfe behandeln wie Stroh-Hunde. Ils traitent tous les êtres comme chiens de paille 5. 5.5: 以 yǐ yi3 yi3  i yi R: după; în acord cu; a servi drept; în conformitate cu; ca şi; vedeţi: 1.29; nenumărate; toat toate; e; totul; 5.6: 萬 [万 ] wàn wan4 wan  R: zece mii; mii şi mii; nenumărate; complet; vedeţi: 1.21; 5.7: 物 wù wu4 wu : R: obiect, lucru; vedeţi: 1.22; 5.6-7: 萬 物 wàn wù R: zece mii de lucruri (creaturi; fiinţe); mii şi mii de lucruri; totul; vedeţi:1.21-22;  cauza; motiv; 5.8: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; vedeţi: 刍 ] chú chu2 tschu 5.9: 芻 蒭 [2.7; chu2 tschu  R: paie; fân; iarbă uscată; nutreţ; furaj; iarbă cosită, iarbă tăiată; 反芻 fǎn chú: a rumega (a intoarce intoarce iarba);  E: straw; hay; dry grass; mow, cut grass; fodder; 反芻 fǎn chú: ruminate; F: foin; paille; herbe; l'herbe coupée; tondre; fourrage; G: Stroh; Gras, Heu, Futtermittel, Schnitter, mit Gras füttern, grasfressende Tiere; 5.9; 5.10: 狗 gǒu gou3 kou R: câine; pui de urs; insultă; un cuvânt murdar; blestemat; numele unei constelaţii; 狗年 goǔ nián: anul câinelui;  E: dog, canis familiaris; bear cub; damned, cursed; a dirty dirty word; word; name of a constellation; 狗年 goǔ nián: year of the dog; F: chien; ourson; un mot sale; insulte; damnés, maudits; nom d'une constellation; 狗年 goǔ nián: l'année du chien chien;; G: Hund; ein Schimpfwort, Bärenjunges, Name eines Sternbildes; 5.10; gǒu R: "câini de paie"; 5.9-10: 芻 狗 chú gǒu  paie"; "carne de tun"; lucruri sort sortite ite sacrificiului; decoraţi pt sacrificiu erau puşi in faţa altarului; mai târziu (fără decoraţii, decoloraţi, albiţi de trecerea timpului) erau aruncaţi in drum şi călcaţi in picioare; in final erau dogs (lit.: dog") before the E: altarstraw altar, , laterdogs; on (without hay dog; thedecorated the decoration) sacrifice thrownstraw str on onto aw to adunaţi de"hay pe jos şi puşi pe foc; the road and trodden down! F: chien de paille; Tchouang-tseu dans son 14e chapitre : « avant l’offrande, on les met [les [les chiens de paille] dans des coffres coffres ou des corbeilles, enveloppés de broderies de couleur, tandis que le représentant du défunt et le prieur se purifient par l’abstinence pour les présenter. Après l’offrande, les passants marchent sur leurs têtes et leurs troncs, les ramasseurs d’herbes les prennent et s’en servent pour allumer le feu, et c’en est fait d’eux… »  »  G: StrohHunde;

5.03. 聖 [圣 ]人不仁， shèng rén bù rén, sheng4 ren2 bu4 ren2, Sheng Jen Pu Jen Cheng jen Pou jen [ tot asa] Sfântul nu are nici o părtinire [parţialitate, preferinţă, iubire, identificare, omenie, pentru lumea Wise men are not kind efectelor, either: creatiilor, făpturilor ], Auch weise Menschen sind nicht freundlich: Le saint n’est pas humain : 5.11: 聖 [圣 ] shèng sheng4 sheng cheng R: sfânt; sacru; divin; înţelept; vedeţi: 2.49; 2.49: 聖 [圣 ] shèng sheng4 sheng cheng R: sfânt; sacru; divin; omul sfânt; 聖人 shèng rén sheng-jen : fiinţa umană care a trecut la cunoaşterea cunoaşterea directă şi la acţiunea nemijlocită; înţelept; de prim rang; imperial; religie; autorităti laice si religioase; Omul sfânt [sacru; divin; perfect; înţelept; profet; vizionar] [聖人 sheng4 ren2] se referă la acei oameni cărora li s-au revelat scrierile sacre; caracterul 聖 shèng este alcătuit din 3 parti: 1. 耳 ěr er3: ureche; a auzi; caracter folosit pt. pt. a indica pe cel care are auzul divin; divin; care aude muzica sferelor si căruia i se revelează cuvântul sacru (in lb. sanskrită termenultextele divină); "shruti" revelate desemneaza sunt diferite textelede revelate, textele textele textele memorate auzite si transmise (bazate pecreate revelaţia de oameni: "smrti"; 2. 口 kǒu kou3: gură; grai; caracter caracter folosit pt. a indica că acea fiinţă aude şi expr exprimă imă glasul Divinităţii, devenind «flautul în care cântă divinitatea» ; existenţa acestui acestui

 

caracter atasat omului sfânt sau sacru 聖人 shèng rén  rén prin care se aude si se exprimă divinitatea, infirmă traducerea traducerea actuală a capitolului 56: "cel ce ştie nu vorbeşte"; 3. 王 wáng wang2: împărat, suveran; imperial; rege; mijlocitorul legăturii cu Cerul; omul care şi-a regăsit axul şi restabilit starea sau condiţia de împărat (omul care a aliniat si a reunit, pe verticala care le străbate prin Centru, planurile suprapuse ale universului: Pământ, Om, Cer; simbolul omului care care a realizat alinierea celor trei tărâmu tăr âmuri/ ri/pla planur nurii d din in geogr geografi afia a ssacr acră ă (三 sān): pamânt, om si cer (d (din in cap. 25), in cursul uniunii sau identitatii profunde 玄同 xuán ttó óng ssa au a transei m miistice (三昧 sān mèi : Samadhi); deasupra temeliei rreprezentata eprezentata de aliniera celor trei planuri, redata prin caracterul 王 wáng (care (care ssi-a i-a regasit centrul si axul univer universului) sului) se află efectele redate prin cele două simboluri care caracterizeaza trecerea la functionarea divina, atat in planul receptiei (耳 ěr) cat si al emisiei(口 kǒu). Această linie verticală verticală est este e singura «scară cerească» lăsată omului. In "Cartea Scrierilor Străvechi"[cap LI] se afirmă că oamenii seminţiei miao au utilizat «scara cerească» , până când Stăpânitorul Ceresc [天帝 tiān dì] a venit pe Pământ şi s-a amestecat în treburile lumeşti. Stăpânitorul Ceresc [天帝 tian1 di4] care a fost cunoscut pe Pământ drept Impăratul Galben [黃第 huang2 di4]; Huang Di[黃第] a ordonat să fie întreruptă calea dintre Cer şi Pământ, pentru ca pe «scara cerească să nu se mai poată nici urca, nici coborî» prin mijloace externe (tehnologice, instrumentale); de atunci pentru fiinţa umană a rămas rămas deschisă doar calea interioară (directă ori nemijlocită), nemijlocită), iar nu aceea facilitată de un mijlocitor mijlocitor care afirmă ca a primit Mandatu Mandatull Cerului, fiindcă nimeni nu poate să stabilească stabilească in locul fiecăruia dintre noi legătura legătura cu Cerul. Singurul lucru car care e a fost făcut de adevăraţii maeştrii spirituali ai omenirii, de oamenii divini sau sfinţi [聖 人], care şi-au regăsit axul şi au restabilit starea sau condiţia de împărat [ 王 wang2] a fost să indice calea şi semenilo semenilorr lor. Cuvintele lor sunt degetul degetul care indică o cale diferită de aceea pe care merg oamenii. Doar imbecilii nu văd Luna indicată de deget (cuvânt), ci doar degetul şi continuă sa venereze degetul, corpurile acestor maestrii, moaştele, izvoarele tămăduirii şi mijloacele externe (cuvintele, vorbele, cărţile sacre si alţi mijlocitorii de tot felul). 13. Cel mai imparţiale bine este să tevidarea, cufunzi în centrul Căii [lui Tao]. Se la cere păstrarea conştientei şi a golirea de[mijlocul] externul interiorizat; atât foalele fierarului, cât şi la fluier, efectul (jetul de aer; sunetul produs) produs) este propor proporţial ţial cu viteza de golire. E: the saint human being; the holy human being; the wise; E: saint, holy, sacred; sage emperor; emperor;  a sage of the first rank; imperial; 穆聖 mù shèng prophet; 聖人 shèng rén  rén sheng-jen: the saint human being; the holy human human being; the wise; F: sacré ; saint ; sainte, sainteté; sage; plus haut degré; plus haut degré d'excellence, sublime, parfait, infaillible, divin, impérial; 聖人 shèng rén: le saint; le Saint homme taoïste; une personne sacrée; le sage ou l’homme "réalisé", c’est à dire se confondant avec la régulation mutative de la réalité; 神聖 shén shèng dignité ;  ;  G: höchster Grad der Vortrefflichkeit, heilig, hehr, vollkommen, unfehlbar, göttlich, kaiserlich, konfuzianisch; 2.49; 

 jen jen R: om; persoană; uman, ceilalţii (în opoziţie cu sine); 5.12: 人 rén ren2 jen jen vedeţi: 2.50; 5.13: 不 bù bu4 pu p’u  R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19;  jen R: vedeti: 5.4; 5.14: 仁 rén ren2  ren2 jen 5.04. 以百姓為 [为 ]芻 [刍 ]狗 。 yǐ bǎi xìng/sing wéi/wèi chu gǒu 。 yi3 bai3 xing4 wei4/wei2 chu2 gou3 。 I Pai Hsing Wei Ch'u Kou  Yi Pai hing Wei Tch'ou Keou toate făpturile sunt tratate [de univers; sfânt ] ca nişte "câini de paie"; thus all people are treated like straw dogs. so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde. Il traite le peuple comme chien de paille. 5.15: 以 yǐ yi3  yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi/folos; în acord cu; pt. ca să; de, de către, de la; vedeţi: 1.29; 百 baǐ bai3 pai  pai : R: o sută; sute, mulţi, multe; numero numeroşi, şi, tot; toţi; toţi; toate 5.16: bai3 felurile/tipurile de; 百姓 ("o sută de familii/clanuri") = (toţi) ceilalţi (oameni)[cap.49] (oameni)[cap.49];; 百川歸海 [百川归海] baǐ chuān guī guī haǐ: toate lucrurile tind/curg tind/curg într-o (sin (singura) gura) direcţie; E: on one e hun hundr dred ed;; hun hundr dred ed;; num numer erou ous, s, ma many ny;; all all ki kind ndss off off;;百姓 ("hundreds of clans") = (all) other (people); 百川歸海 [百川归海] baǐ chuān chuān guī haǐ: all things tends tends in one one

 

direction;   F: cent, nombreux, beaucoup; tous; toutes sortes; 百姓 bǎixìng gens du direction; peuple;   G: hundert, viele, alle;百姓 („aberhundert Sippen") = (alle) anderen (Leute); peuple; 5.16; 5.17: 姓 xìng xing4 sing : R: prenume, nume de familie; familie, trib, clan; oameni; poreclă; nume; naştere; horoscop; numele de mamă; născut din femeie; 百姓 baǐ xìng : o sută de familii/clanuri = (toţi) ceilalţi ((oameni)[cap.49]; oameni)[cap.49]; 百姓 bǎixìng oameni ai poporului; 姓名 xìng míng: nume şi şi pr prenume; enume; 種姓 castă; 貴姓 guì xìng: care este numele/familia/tribul tău; E: family name; one's family name; clan, people; surname; 姓名 xìng míng: name and surname; F: famille, tribu, peuple; famille, prénom, nom, nom du parent;  parent; 百姓 bǎixìng gens du peuple; peuple;  G: vornehmes Adelsgeschlecht, Familienname, Nachname, Stammname, Familie, Sippe, Leute; 5.17; cauza; motiv; 5.18: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei  R: a face, a acţiona, a făptui; a cauza; vedeţi: 2.7; 蒭 [刍 ] chú 5.19: 芻 chu2 chu2 tschu cosită; ; vedeţi: 5.9;    tschu  R: paie; fân; iarbă uscată; nutreţ; furaj; iarbă 5.20: 狗 gǒu gou3 kou R: câine; pui de urs; insultă; blestemat; nume de constelaţie; vedeţi: 5.10;

5.05. 天地之間 [间 ], tiān dì zhī jiān, tian1 di4 zhi1 jian1  T'ienTi Chih Chien,  T'ienti Tche kien, Cerul şi P Pământul: ământul: [au un] spaţiu [gol; vid] intre ele Heaven and Earth: the space between, Himmel und Erde: Erde: ihr Zwischenraum, L’espace entre le ciel et la terre 天 dì 5.21: 地  tien cer;regiune; tiān t’ien: R:sol; vedeţi:loc; 1.15 ; dì   detian1 ti; de  teritoriu;  R:  pământ; 5.22: areal; zonă, teren; ţară; vedeţi: 1.16 ; zhi1  chih chih tchi  tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi 5.23: 之 zhī zhi1 atributiv; vedeţi: 1.17; 5.24: 間 [间 ] jiān jian1 jian4 jian3 chien kien  R:  în, între, dintre; printre; printre; interval; interstiţiu; fisură, crăpătură; un spaţiu (gol; liber) printr-un obstacol [lumina soarelui printr-o uşă], a trece prin; pătrundere; penetrare; interior; dosul (adevărata faţă a realităţii); a cunoaşte; dedesubturile, în timpul în decursul; (a purta )pică; a invidia; a reproşa, a obiecta; a lua în nume de rău; a mormăi, a se plânge, discordie; deosebire; neîntelegere; a diferenţia, a separa, a semăna discordie; a bloca (trecerea); răgaz, a  împiedica; timp liber; vacant, neocupat; neocupat; liber, liniştit, calm; simplu, modest; intim; intim; blând; cuminte; sobru, discret; odihnă, tihnă; a linişti, a calma; a se potoli; 之间 zhījiān: intre;  空間 kōng jiān: spaţiu; 時間 shí jiān: timp, perioadă; 時間內 shí jiān neì: intr-o (perioadă de timp); 瞬間 shùn jiān: moment, momentan; momentan;   E: between, among, interval, space (empty; void), void), within a definite time or space, room; room; (measure word); word); place; interstice, gap, interval, separate;  separate; space between;  between;  空間 kōng jiān: space; 時間  shí jiān; time, period; 時間內 shí jiān neì : within (a period of time); 時 shí: o'clock, time, when, hour, period time, season; era, age, period; F: 之间 zhījiān entre; G: Abteilung (Zimmer) im Hause, Zählwort für Zimmer, in, zwischen, während, zur Zeit, Zwischenglied, Schritt, Raummaß; apare in capitolele: 5[5.24; spatiul/golul spatiul/golul dintre]; dintre]; 43[ (omni)pătrunderea; (omni)penetrare];

5.06. 其 猶 [犹 ]橐 籥 乎 ?! qí yóu hū ? yóu tuó yuè hū qi2 you2 tuo2 yue4 hu1 Ch'i Yu T'o Yueh Hu K'i Yeou T'o Yue Hou Similar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut].  flaut].  it's like a bag-pipe! [*drum and flute] und Flöte] er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel Ne ressemble-t-il pas à un soufflet de forge ? 5.25: 其 qí  qi2 ch’i ch’i k'i  k'i R: a ei, a lui, lor; acela; particulă modală; vedeţi: 1.31;

 

you2 yu  yu  R: ca şi; încă; maimută; a imita; a semăna; după cum, 5.26: 猶 [犹 ] yóu you2 precum, aşa cum; dacă, egal cu; cu toate că, totuşi; E: just, as, like, still, wine,fermenting barrel; F:  comme, encore; encore;   G: wie, gleich, als ob, noch, doch, eine sehr scheue Affenart, unschlüssig, argwöhnisch, /Gefäß zur Fermentierung, gärende Flüssigkeit, neuer Wein,Gärfaß; 5.26: tuo2 tuo to: to: R: sac (cu deschideri controlate prin supape la ambele 5.27: 橐 tuó tuo2 tuo capete); pungă; burduf; balon; tobă; foale; E: bag ( open at the two ends ) , bag; drum ; camel, stamping noise; F: sac (ouvert aux deux extrémités); soufflet;  soufflet; G: Sack (an beiden Enden offener), Blasrohr, Kamel,Stampfgeräusch; Trommel sack; 5.28: 籥 龠 yuè yue4 qian1 yüe qian1 yüe  R: tub; fluier; flaut; tub de suflat din lemn; instrument cu găuri înşiruite pe un tub; conductă (recipient deschis la ambele capete); a sufla; clapă; 籥 qian1: a semna; semnatură; E: flute; woodwind instrument; pipe; blowing pipe, key; blowing;  blowing; F: flûte; sifflet, instrument à vent en bois; bois; tuyau; tube en bois avec des trous; G: Flöte, Blasen; Dudel 5.27-28: 橐籥 tuó yuè  R: foalele fierarului; cimpoi; balon+tub; toba+fluier (flaut); bag drum drum and flute; flute;  F: soufflet de sac + flaut, burduf; E: bellows; bag-pipe; flute+ bag forge; cornemuse; sac+ flûte; G: Sackpfeife, Sack-Flöte; Blasebalg; 5.29: 乎 hū hū  hu1 hu: R: exclamatie;particulă finală interogativă; în,la,pe;din cauza;de partea, latură ,a fi comparabil (cu); E: expressing doubt or conjuncture, verbal suffix, suffix of adjective or adverb question question mark; G: Fragewort, Ausrufewort Ausrufewort oder Seufzer, ach, oh, Verhältniswort verschiedener Bedeutung, in, von usw.,als (bei Vergleichen) Dativzeichen 5.07. 虛 [虚 ]]而不屈， xū ér bù qū ， xu1 er2 bu4 qu1 ， Hsu Erh Pu Ch'u Hiu Eul Pou k'iu [ acel spatiu cu cat este ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin] Empty, yet nicht not collapsing, Leer, doch zusammenfallend, Bien que vide intérieurement, Il ne s’épuise jamais. 5.30: 虛 [虚 ] xū xu1 hsü hiu R: vid; gol; van; nul; zero; lipsit de con conţinut; ţinut; neocupat; vedeţi: 3.34; erh;  R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; 5.31: 而 ér  ér er2 ör erh; vedeţi: 1.45; 5.32: 不 bù bu4 pu p’u  R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19; 5.33: 屈 qū qu1 kü [inlocuit de: 曲 qū qǔ kü vedeţi: 22.1;] R:  îndoire (genunchi);  îngenunchere; înclinare, aplecare; predare; predare; cedare; flexibilitate (renu (renunţare nţare la formă, identificări; orgoliu, ego); a se pleca; încovoiere; a (se) înclina; a (se) supune; supunere; poziţie încovoiată; a se înjosi; a (se) umili; a (se) coborî; a îndoi, a se ghemui; epuizat; curbură; cotitură (de râu); curbat; sinuos; întortocheat; strâmb; 屈, 拙,fals; 訥: "cocosat(strâmb), gârbov; coroiat; opresiune, împilare; necinstit; a trăda, nedrept; greşit, stupidinjustiţie; si mut"; împovărare, durere; suferinţă; copleşire; a-şi concentra atentia, energia (asupra); a binevoi; E: bent, bend, flex; crooked; crouch, collapsing, subdue, subdue, submit, collapsing, collapsing, yield to, feel wronged wronged crook, crook, be in the wrong; 屈, 拙, 訥: "bent, stupid, dumb (mute)"; F: courber, plier, se soumettre, courbé, tordre, tortueux, s'accroupir, se soumettre, céder, être dans l'erreur; 屈, 拙, 訥:  "bossu, stupide et muet";  muet";  G: biegen, krümmen, zusammenfallend, sich zusammenziehen, sich bücken, sich beugen, sich fügen, gebogen, krumm, peinigen, bedrücken, Unrecht, Kränkung, unbillig, Loch, Familienname; 屈, 拙, 訥: "krumm, dumm, stumm"! (with triple rhyme! in German).  5.33; 5.33bis: 曲 qū qǔ kü  R:  îndoit, curbat; strâmb; strâmb; cedare, care se poate indoi indoi (flexibil); vedeţi: 22.1;

5.08. 動[动]而愈出。 dòng ér yù chū 。 dong4 er2 yu4 chu1 。  Tung Erh Yu Yü Tch'ou Ch'u  Tong Eul [cu cat este mai mare] mişcarea [ activitatea de golire], cu atât cresc efectele exterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o parasuta, fiindca functioneaza doar cand este deschisa" ( o minte deschisa inseamna: golita de prejudecati, de ceea c eea ce credem ca stim; vedeti:

 

capitolul 11 (despre utilitatea golirii: http://www.danmiraho http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf rian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignorante"; http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf] in motion, and even more productive. bewegt und umso schöpferischer. Plus on le meut, plus il exhale, 5.34: 動 dòng dong4 dong4 tung  tung: R: a mişca; mişcare; a acţiona; acţiune; activitate; a interveni; intervenţie; a deplasa; a porni; a pleca; a fi pe drum; mutare, a împinge, schimbare de tură, a se amesteca, amesteca, a stimula, a influenţa, excita, a aţâţa, a stârni; a imboldi; a incita la acţiune, a începe; rând; a face; gălăgie, agitaţie; senzaţie; a agita, a provoca; a stimula; a emoţiona (mobilizare afectivă), a impresiona; a sensibiliza; a trezi, a deştepta; 不動 bù dòng: fără mişcare; fără acţiune; menţine nemişcarea, invarianţa ori imobilitatea centrului (indică: 無為 wú wéi); 內動外發 (nei dong wai fa): a iniţia intern si a emite extern (de pilda: a exploda ori a manifesta);  E: to move, movement, happen; action; to to use, to act, to change, start, start, drive, influence, infuriate; infuriate; 不 动 bù dòng: dòng: no movement, movement, no action (to indicate the non-action: non-action: 无为 wú wéi); F: mouvement; bouger; déplacer, arriver; action; agir, changer, changement, utiliser, démarrer; pousser, toucher, toucher, remuez, stimuler, stimuler, influencer, modifier, modifier, conduire, furieux; exciter, l'action inciter, activité; 不 动 bu dong: aucun mouvement; sans action (pour indiquer la non-action, le non-agir ou l'absence d'intention dans l'action: 無為 wú wéi); gardez le calme; maintenir l'immobilité;  l'immobilité;  G: bewegen (auch bildlich), beweglich, sich bewegen, treiben, anrühren, verrücken, verändern, rühren, anregen, antreiben, beeinflussen, erregen, reizen, handeln, in Tätigkeit treten (oder setzen), anfangen; 5.34; ér  er2 ör erh; erh;  R: astfel; apoi; atunci, şi dar, însă; încă, tu;dvs; sufix; 5.35: 而 ér vedeţi: 1.45; 5.36: 愈愈 yù yu4 yü yu4 yü R: din ce în ce mai mult; a îmbunătăti, a perfectiona, a desăvârşi; a depăşi ; a întrece; întrece; a predomina; a excela; amore;  face  excese; ssuperior, uperior, mai become well, the more...the more; F: guérir, se rétablir, mult, mai bun; E: recover, de plus en plus; G: übertreffen, (sich)vergrößern, (sich)vergrößern, mehr, je - desto, ferner, genesen; 5.37: 出 chū chu1 chu1  ch’u; tschu R: a ieşi; a se ivi; a apare; a d deveni eveni vizibil; vedeţi: 1.44;

5.09. 多 言 數 [数 ]窮 [穷 ]， duō yán shǔ/shù qióng ， duo1 yan2 shu3/shu4/shuo4 qiong2 ，  To Yan Shu Ch'iung  To Yen Chou K'iong multă vorbă [acţiune; exteriorizare], inseamnă epuizare (inTao) Many words refer to exhaustion – Viele Worte verweisen auf Erschöpfung – Plus on en parle, plus vite on aboutit à l’impasse. duo1 to  to R: mult, mulţi; des; prea mult; numeros, de multe ori, în 5.38: 多 duō duo1 compoziţii: mai mult, poli-, multimulti- multiple, de multe o ori, ri, de obicei, cât de de mult; mai mult decât;  decât; excesiv; E: many, much, more, multi, odd, over, more than, much more, far more, too many, too much, excessive; F: beaucoup, trop, beaucoup plus, nombreux, souvent, souvent, dans des compositions: compositions: plus, poly, plusieurs, plusieurs, souvent, habituellement, combien?;  combien?;  G: viel, viele, zu viel, zu sehr, mehr, zahlreich, vielfach, in Zusammensetzungen: mehr, viel, poly, multi, multi, oft, zumeist, wieviel, wie sehr; 5.38; yen jen;  jen; R: cuvânt, limbă; vorbire; grai; a zice; a vorbi; vedeţi: 5.39: 言 yán yan2 yen 2.58; 5.40: 數 [数 ] shǔ shù shu3,4 shu3,4 schu  schu R: a se referi; a insemna; a (se) socoti;; A. calcul aritmetic ; număr, cantitate, volum; multime; diferit, divers; diferite ocazii;) mai multi; (artă aritmetică : ) artă, metodă; talent; (prognostic: ) soartă, destin; a predestina; B. socoteală, calcul; a enumera defect, cusur, greşeală, mustrare; E: number, count; refer; fate; figure, several, a few; F: compter; nombre:  nombre:  G: zählen, rechnen, berechnen, aufzählen, tadeln, verweisen; 窮 [穷 ]schätzen, 5.41: qióng qiong2 qiong2 kiung  kiung  R: sărac; gol; epuizare; flămând; vas gol, cutie goală; a goli; evacuare (de vapori, de gaze); a scoate; a aspira, a extrage; a istovi, a extenua; a epuiza (un subiect); neajutorat; neputincios; slab; nevoiaş; lipsit de; limită; E: poor, exhausted, impoverished; poverty-stricken, destitute, pushed to limit,

 

extremely, exceedingly, limit, end;  end;  F: pauvre; G: arm,verarmen, erschöpft, zu Ende, ohne, gründlich, bis zum Ende, ergründen; 5.10.不如守中。 bù rú shǒu zhōng/zhòng 。 bu4 ru2 shou3 zhong1/zhong4 。 Pu Ju Shou Chung Pou jou Cheou Tchong [iar acest lucru] nu este aşa de bun ca menţinerea in centru [mijlocul roţii, in spatiul spatiul vid din centru; axul realităţii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao)] [an this is] not as good as keeping the center. nicht so gut, als bewahrte man die Mitte. Mieux vaut s’insérer en son intérieur. 5.42: 不 bù bu4 pu p’u  R: nu; non; fără; nici; negaţie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedeţi: 2.19;  ju R: A. ca şi; la fel; ca şi cum; a se conforma (cu); a semăna cu;a fi 5.43: 如  rú ru2 ju egal cu; dacă; conditie; presupunere supozitie; sinonim cu: 若 ruò conform cu, a semăna cu; B. a merge la; a declara; a face; 不如 bù rú a fi mai putin; ar valora mai mult;  E: like, as if; like, such as, be as good as (only in negative sentences), in accordance with, supposing; F:  comme; 如水 rú shuǐ: comme l’eau; 不如 bù rú être moins, il vaut mieux;  mieux;  G: wie, gleichwie, so gut wie, in Übereinstimmung mit-, gemäß, falls, wenn, als ob, zum Beispiel, hingehen, sollte, müßte; 5.43; 5.44: 守 shǒu shou3 schou  R: a ţine; a păstra; a păzi, a veghea, a urmări; a apăra; a proteja; feud feudă; ă; prefectu prefectură, ră, fief, prefect; casa legilor; practica uitării e folosită in taoism pt a obţine concentrarea sau unificarea interioară numită: shou yi 守一 shǒu yī "a ţine unitatea" o ori ri "a ţine unul"; unul"; in taoism, intâlnim şi termenul tehnic 坐忘  zuo wang, ce se se poate traduce prin: "a se aşeza şi a uita de tot"; 守神 shǒu shén: a ţine mintea in spirit; 守中 shǒu zhōng a păstra/a ţine mijlocul [centrul, axul realităţii 守中 shǒu zhōng guard, defend, watch, look after, observe, abide (Tao)]; to keep E: thekeep; center; The practice of "forgetting" is used in order to by; obtain concentration and inner oneness. The method can also be described by another term used in Taoism called shou yi 守一, which means "to keep oneness" or "to keep the one."; In Taoism, we see the technical term zuo wang 坐 忘 , which can be translated as "sitting in oblivion." F:  garder, défendre, respecter, observer, surveiller, protéger; G: bewachen, bewahren, behüten, verteidigen, beachten, beobachten, aufrechterhalten, halten, erfüllen, Titel eines Bezirksmanarinen; 5.44; Bezirksmanarinen; 5.44; 5.45: 中 zhōng zhòng zhong1,4 tschung R: mijloc, centru; interior, ax; miez; guó);  la mijlocul drumului, mediu; just, drept; nucleu; înăuntru,  înăuntru, China (中国 zhōng guó);  exact, corect, precis; propriu; pot potrivit; rivit; a atinge centru centrul; l; în; între; prin printre; tre; E: centre, middle, in, among, between two extremes, medium, China; F: milieu; centre; moyen; atteindre; au milieu de; atteindre; frapper; midi; partie médiane; médiatrice, à l'in l' inté téri rieu eur, r, de mé médi diat atio ion, n, au ce cent ntre re,, à mi mi-c -che hemi min, n, à la la foi fois, s,中介 zhōng jiè: intermédiaire; 中立 zhōng lì: neutre; 中子 zhōng zǐ: neutron; 中年 zhōng nián: âge moyen; 中秋 zhōng qiū: miautomne; 中天 zhōng tiān: culmination; 中国 zhōng guó: la Chine, le chinois; Chine; 中餐 zhōng cān: cuisine chinoise;中文 zhōng wén: chinois; langue chinoise; G: Mitte, mitten, Mittel-, mittlere, Vermittler, mittelmäßig, innen, in, unter (=inmitten), halbwegs, zeitweilig, China, chinesisch, vermitteln; 5.45;

Connections/ Conexiuni Connections/ Ancorarea in izvorul suflului vital ( confundata cu "păstrarea suflului vital") Nu exista impartialitate impartialitate fara golire de fluctuatii psiho-afective: ganduri, dorint dorinte, e, sentimente. Acest lucru il afirma si Patanjali. Ceea ce te ocupa la un moment, dat coloreaza ceea ce percepi ( o fiinta umana ocupata de furie vede rosu in fata ochilor; alta suparata vede totul in negru ). Problema conexiunii dintre dintre impartialitate si golire este abordata de Patanjali in a patra instructiune instructiune din Samadhi Samadhi Pada YS 1.4. astfel :  YS 1.4. : vṛtti -sārūpyam -sārūpyam itaratra (vritti sarup sarupyamitaratra) yamitaratra)  Traducerea convergenta/ConvergentTranslat convergenta/ConvergentTranslation: ion:

 

R: In celelalte cazuri (a starilor neasezate in "svarupa": propria forma; Centru,Temelia imuabila) se manifesta sarupyam (identificarea Vazatorului )cu vrittis (lit.:vartejurile; impulsurile; fluctuatiile; valurile; gandurile; emotiile)[prezente pe ecranul mental] ( vedeti: Nota 4); E: Otherwise, the Witness identifies himself with vrittis (fluctuations,thoug (fluctuations,thoughts; hts; modes; activities;forms and with their active modifications) manifested on the mental screen(chitta)]/ F: Sinon,il existe une identification entre le voyant et ces vrittis [fluctuations,impulsions, mouvements, mouvements, pensee ou emotions qui existe dans le mental (chitta); l'observateur parait assumer la forme de la modification mentale]/ S: En los otros estados (fuera del estado unificado; el alma-mente),se identifica con Vrittis (las fluctuaciones mentales,los procesos mentales;asume la misma forma de las funciones mentales);

Nota 4 In celelalte cazuri (a starilor pline de fluctuatii) se manifesta identificarea cu vrittis (impulsurile, fluctuatiile, valurile, gandurile, emotiile) prezente pe ecranul mental. Sivananda exemplifica numeroase numeroase tipuri de identificari:ne putem identifica identifica cu o stare pasagera, asa cum un spectator se identifica cu actorul dintr-un film, asa cum soferul se identifica cu vehiculul pe care-l conduce, asa cum omul se identifica cu trupul, asa cum un om bogat se identifica cu averea, un om frumos cu aspectul iar un om puternic cu puterea sa (pozitia in ierarhia i erarhia sociala ori politica) . Omul profan prizonier al identificarilor cu efemerul (vrittis, conceptiile, credintele, conditionarile inoculate; mintea, corpul, numele primit, familia, poporul, limba) li mba) ramane captiv in camera periferica a constiintei, care se foloseste de lumina fenomenala pt. a vedea [ "pestera intunecoasa" la care facea referire Socrate]. Gerard Blitz punea urmatoarea intrebare: "Cum este posibil ca acest Centru imuabil, permanent sa se identifice cu constiinta periferica, care este in mod definitoriu agitata, fiindca ea este est?e in legatura p permanenta ermanenta cu stimulii stimulii din mediu prin intermediul organelor senzoriale Fiindca Centrul imuabil sau constiinta profunda este asemenea diamantului care reflecta/transmite culoarea suportului pe care este asezat;in loc sa ramana pur diamantul se pateaza sau se coloreaza.Fara procesul de colorare nu ar exista cunoastere se afirma in YS 4.17:"Un obiect poate fi jnata(cunoscut; perceput)sau ajnata (necunoscut; neperceput) dupa cum uparaga (colorarea mentala produsa de obiect; colorarea incepe cu alegerea obiectului care va intra in focarul atentiei) a tentiei) corespunde sau nu apeksha (interese;motivatii,dorinte, nevoi;activitatii de alegere,selectie si delimitare a focarului atentiei a tentiei de catre ego) manifestate de vach(diversele voci,centre(de interes) sau porti ale creatiei) [orice cunoastere este directionata,selectiva, fragmentara,incompleta fragmentara,incompleta atat timp cat este mediata de ego,de periferie]"; Identificarea cu vrittis(fluctuatiile;valurile;gandurile;emotiile) prezente pe ecranul mental este consemnata in zicale si pro proverbe verbe populare ca un proces de colorare: limbajul popular este elocvent: in stare emotionala violenta-de furie sau de indignare "vede rosu" sau"cel furios vede totul rosu "; in stare de tristete, suparare, deprimare ori de descurajare " totul e negru.. sumbru ","are idei negre";optimistul"vede in roz".; "anger coloured her judgment" Atunci cand constiinta profunda reflecta starile schimbatoare ale mintii (chitta) lumea este vazuta diferit ca printr-un filtru colorat-atunci nu mai este vorba de o reflectare a relitatii ci de o reflectare a subiectivitatii. Un experiment de transmisie a mesajelor telepatice de la 15000 km distanta a aratat ca un om receptiv receptiv care in mod obisnuit receptiona exact mesajele mesajele emise,atunci cand era infometat "colora toate toate mesajele primite " ca si cum vedea printr-un filtru colorat:un "cerc portocaliu din carton" devenea o "portocala","o cana cu apa" devenea "o cana cu lapte".De cate ori nu ne pierdem obiectivitatea sau impartialitatea in aprecierea diferitelor lucruri lucruri din cauza ca suntem colorati de propriile noas noastre tre dorinte? Nici nuene putem da agitate seama de amploarea acestei identificari in care ecranul agitat similar apei care ne impiedica sa vedem fundul;iar mintea numental poate cunoaste Centrul prin ea insasi fiindca are o cu totul alta natura;nu are lumina proprie se afirma in YS 4.19: "Mintea nu e sva-abhasa(luminoasa sau constienta in sine;nu are propria lumina) fiindca ea este drishya (perceptibila;este obiect al perceptiei,cunoasterii)";

 

Nu putem decat sa inlaturam obstacolele din calea apei sa calmam aceasta agitatie care ecraneaza tezaurul de la fundul apei, care ne impiedica sa descoperim Centrul veritabil care ne permite sa vedem realitatea asa cum este ea  YS 4.3: "Nimitta (cauza eficientă indirecta;instrumentală;p indirecta;instrumentală;practica ractica autentica) [care se afla la originea oricarei transformări ori transfer] goleste(nu actioneaza) dar umple(implineste) prin indepărtarea obstacolelor la fel cum face agricultorul [care-si udă campul eliminand barajul din calea apei apei din canalul de irigatie]". Omul "cazut",prizonier al identificarii cu vrittis ramane un terminal senzorial al Constiintei Cosmice("toti oamenii sunt ochii si urechile Constiintei Cosmice";doar sfantul sau omul sacru devine "flautul in care canta Divinitatea",locul de intalnire intre Cer,Pamant si Om-vedeti Om-vedeti starile de constiin constiinta ta (vedeti:avastha) in diferite traditii spirituale si comentariul la ideograma chineza"sheng" Puterea pe care Sfântul o ia din realitatea sursa (Tao) nu este una abstractă (spirituală), fără legătură cu lumea fizică, ci este una practică, care restituie ordinea pierduta  ( sunt reparate dezordinile psihosomatice), tinereţea (se inverseaza procesul de im imbatranire) batranire) si vitalitatea (izvorul energiei vitale qi) . Imparţialitatea in constienţa este un instrument in procesul de tranziţie de la diferenţiere la nondiferenţiere, in procesul de delocalizare (eliberare, extindere; de la ego, la non non ego), un proces la capătul căruia căruia ajungem să trecem de la "a privi" (subiectiv; mijlocit), la "a vedea"( obiectiv; nemijlocit). Un semn al realizarii realizarii acestei tranzitii este stabilizarea in egalitatea egalitatea mentala, cand ajungem sa privim egal lucrurile, asemenea unei oglinzi ( adica fara ego; atasari; respingeri; detasati; fara dorinta de a le poseda sau controla), intr-un mod invulnerabil la perturbatiile din mediu. Un al doilea semn este trecerea de la simturile grosiere, la cele subtile, la care se refera textul lui Zhuangzi [ capitolul 4] ilustreaza golirea psiho-afectiva("postul inimii" xin zhai) si tranzitia de la cunoasterea mijlocita (de urechea grosiera), la cea mijlocita (urechea energetic învăţături subtilături ): despre postul inimii, Confucius " Yan Hui corpului îi cere Maestrului învăţ Confucius îi răspunde : "Făţi un singur ţel( unifica focarele celor trei atentii). In loc să asculţi cu urechea( atentia mentala), ascultă cu inima (atentia afectiva). In loc să asculţi cu inima ascultă cu qi-ul. Auzul se opreşte la ureche, inima se opreşte la ceea ce se acordă cu ea. Qi este golul care primeşte orice lucru. Căci numai Tao adună golul. Golul acesta este postul inimii"[Zhuangzi 4, pp. 67-68].