Lao Tzu Chapter 5 Conexiunea dintre prezenta impartiala si golirea de fluctuatii psiho-emotionale

Conexiunea dintre prezenta impartiala si golirea de fluctuatii psiho-emotionale - Temelia reintoarcerii Acasa (realitatea sursa; Tao ) / Impartial Presence (Awareness) in Lao Tzu and Patanjali - The connection between Impartiality and Emptiness is the cornerstone of Returning Home (Source Reality, Tao) Dan Mirahorian

The mental mirror colored by psycho-emotional fluctuations deforms the reality Oglinda mentala colorata de fluctuatiile psiho-afective deformeaza deformeaza realitatea connection ction betwe between en Imparti Impartiality ality and and emptine emptiness ss (of (of psychopsychoAbstract/ Rezumat: The conne Abstract/ emotional fluctuations) is approached by Patanjali in the fourth sutra from fr om Samadhi Pada YS 1.4 (rendered in: Connections Connections)) and by Lao Lao Tzu Tzu in Chapter 5, a translation translation that is shown below/ below/ Conexiunea dintre impartialitate si golirea de fluctuatiile psiho-afective este abordata de Patanjali in a patra instructiune instructiune din Samadhi Pada Pada YS 1.4( redata in: Conexiuni ) si de catre Lao Tzu in capitolul 5, a carei traducere este redata mai jos

Lao Tzu Capitolul 5 (第 五 章 dì wǔ zhāng ) Titlu/Title Titlu/Title /Titre /Titel Titel// Título /Titolo : Impa Im parrţialitat ialitatea ea prezen prezenţei este este temelia temelia golirii golirii pt. reinto reintoarc arcere erea a Acas Acasă ( la realitatea realitatea sursă; starea starea nondiferen nondiferentiata tiata;; Tao ) Impartial Mirror Impartial Witness Utilitatea golului/Vidul creativ/The Uses of   Titlul chineze chinezesc/Tit sc/Titlul lul lui Legge Legge /Titlul /Titlul lui lui Susuki Susuki /Titlul /Titlul lui Godd Goddard/ ard/ 虚用 xū yòng/Folo yòng/Folosul sul vidarii/F vidarii/Functia unctia golirii/Impa golirii/Impartialit rtialitatea atea Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ Use of Emptin Emptiness/ ess/ The Functio Function n of Emptin Emptiness/ ess/ Impar Impartiality tiality 虛用 The Use Titlur Titlurii dat date e de de al alţi tradu traduc cători tori şi coment comentat atori ori : Creativitatea golirii/Creative golirii/Creative Emptiness/ Emptiness/ Schöpferische Leere (Hilmar Klaus) gol; van; van; nul; nul; zero; zero; lipsit de de conţ inut; neocupat; neocupat; vedeţi: 虛 [虚 ] xū xu1 hsü hiu R: vid; gol; 3.34;

用 yòng yong4 yung : R: utilizare, nevoie; a folosi; uz; folos; avantaje; a cheltui; vedeţi: 4.4;

Text in lb. chineza chineza 5.（第五章） 5.1.天地不仁, 5.2.以萬物為芻狗. 5.3.聖人不仁, 5.4.以百姓為芻狗. 5.5.天地之間, 5.6.其猶橐籥乎? 5.7.虛而不屈[曲], 5.8.動而愈出. 5.9.多言數窮, 5.10.不如守中. caracterele caracterele lipsă sau care diferă

Text Wáng Wáng Bì translite transliterat rat in Pī nyī n (di4 wu3 zhang1 ) 5.1. tian1 di4 bu4 ren2, 5.2. yi3 wan4 wu4 wei2 chu2 gou3 5.3. sheng4 ren2 bu4 ren2 5.4.yi3 bai3 xing4 wei2 chu2 gou3. 5.5. tian1 di4 zhi1 jian1, 5.6.qi2 you2 tuo2 yue4[qian1] hu1? 5.7. xu1 er2 bu4 qu1 qu1[qu3], 5.8.dong4 er2 yu4 chu1. 5.9.duo1 yan2 shu4 qiong2, 5.10.bu4 ru2 shou3 zhong1. în unele variantele variantele transmise transmise sunt în albastru albastru

2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Wang Pi Wang Wang Bi (王 弼 ) (226 – 249 e.n): 天地不仁，以萬物為芻狗。聖人不仁，以百姓為芻狗。天地之間, 其猶橐籥乎? 虛而不屈，動而愈出。多言數窮，不如守中。

2.2. Text in versiunea lui Ho-shang Kung Heshang Gong (河 上 公 ) (202-157 i.e.n.): 天地不仁，以萬物為芻狗。聖人不仁，以百姓為芻狗。天地之間，其猶橐籥乎。

虛而不屈，動而愈出。多言數窮，不如守中。

2.3. Textul Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi (傅 奕 ) (555 - 639 e.n.)

天地不仁，以萬物爲芻狗，聖人不仁，以百姓爲芻狗，天地之間，其猶橐籥乎。 虚而不詘，動而兪出。多言數窮，不如守中。 2.4. Textul in versiunea versiunea Ma Wang Tui (馬 王 堆 Mǎ wángduī ) din din anu anull 168 168 i.e. i.e.n. n...

MWD A: 天地不仁以萬物為芻狗∠聲 天地不仁以萬物為芻狗∠聲人不仁∠以 人不仁∠以百省□□狗天 百省□□狗天地□間□猶橐 地□間□猶橐籥輿 籥輿虛 而不 淈動而俞出多聞數窮不若守於中

MWD B: 天地不仁 天地不仁以萬 以萬物為 物為芻狗 芻狗聖人 聖人不仁 不仁□百 □百姓為 姓為芻狗 芻狗天地 天地之閒 之閒亓 猷橐籥輿 猷橐籥輿虛 而不 淈動而俞出多聞數窮不若守於中

2.5. Textul Textul in versiunea Kuo Tian Tian (郭 店 Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. Capito Capitolul lul 5 nu exist există in versi versiune unea a pe fâşii fâşii de bam bambus bus desc descop operit erită la Guod Guodian ian / Chapter 5 is not present in the bamboo bamboo slips version discoveded discoveded at Guodian/ Guodian/ Le chapitre 5 n'est pas présent dans la version sur les fiches lamelles de bambou découvertes à Guodian / Kapitel nicht vorhanden vede ve deţi se sem mni nifi fica caţia fi fiec ecăru ruii ca cara ract cter er in dicţ io iona naru rull si situ tua at du dup pă no note te 3.1. Trad 3.1. Traduc ucer erea ea anal analiti itic că (con (conve verg rgen enttă) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique (convergen (convergente)/ te)/ Analytische (konverge (konvergenten) nten) Übersetzung / Traducción analítica (convergent (convergente) e) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information information in an analytical and sequential way 5.01. 天 地 不 仁 , tiān dì bù ré rén n, Ceru Cerull şi Pământ mântul ul nu au pă rtin rtinire ire [par [parţ ialit ialitat ate, e, pref prefer erin inţă , ide ident ntifi ifica care re,, iubi iubire re,, ome omenie nie ( pen pentru tru vreo vreo făptur ptură, crea creatie, tie, rezult rezultat, at, efect) efect) ],1 Heaven and Earth are not kind: Himmel und Erde sind nicht freundlich: Le ciel et la terre ne sont pas humains : 5.02. 以 萬 [万 ]物 為 [为 ] 芻 [刍 ] 狗 。 。 y ǐ wàn wù wéi chú gǒu.  Toate făpturile pturile din lume sunt sunt tratat tratate e [ de univers] univers] ca ca nişte "câini de de paie" paie" [ca nişte nişte produse produse sau efecte, efecte, adica sunt sortite sortite sacrificiulu sacrificiului, i, arderii sau transfor transform mă rii] . thus myriads of creatures creatures are treated like straw dogs. so sie abertausend Geschöpfe behandeln wie Stroh-Hunde. Ils traitent tous les êtres comme chiens de paille 5. 5.03. 聖 [圣 ]人不仁， shèng rén bù rén, rén, [ tot aşa] Sfântul ( omul sacru sau divin, care a realizat identitatea cu axul realitatii) nu are nici o părtinir rtinire e [par [parţ ialitat ialitate, e, prefer preferin inţă , iubir iubire, e, identif identificar icare, e, omeni omenie, e, pent pentru ru lumea lumea efecte efectelor, lor, crea creatiil tiilor, or, fă pturilo pturilorr ],

Wise men are not kind either: Auch weise Menschen sind nicht freundlich: Le saint n’est pas humain :

5.04. 以百姓為 [为 ]芻 [刍 ]狗 。 y ǐ bái xì xìn ng wéi ch chú ú gǒu. [In acord cu univers universul ul sfântul] sfântul] pe toate toate fă pturile pturile le tratea trateazză ca pe nişte "câini de paie"; paie"; thus all people are treated like straw dogs. so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde. Il traite le peuple comme chien de paille. b 05-08

Foalele/Bellow Blasebalg

5.05. 天地之間 [间 ], tiān dì zhī jiān, Cerul Cerul şi Pământu mântul: l: [au un] spaţ iu [gol; [gol; vid] vid] intre intre ele Heaven and Earth: the space between, Himmel und und Erde: Erde: ihr Zwischenraum, Zwischenraum, L’espace entre le ciel et la terre 5.06. 其 猶 [犹 ]橐 籥 乎 ?! qí yóu tuó yuè hū ?! Similar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut]. it's like a bag-pipe! [*drum and flute] er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel [*Trommel und Flöte] Ne ressemble-t-il pas à un soufflet de forge ? 5.07. 虛 [虚 ]]而不屈， xū ér bù qū, [ acel spatiu ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin] Empty, yet not collapsing, Leer, doch nicht zusammenfallend, Bien que vide intérieurement, Il ne s’épuise jamais. 5.08. 動 [动 ]而愈出。 dòng ér yù yù chū. [cu cat este mai mare] mişcarea [ activitatea de golire], cu atât cresc efectele exterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mint "m intea ea omu omului lui este este ca ca o par paraş aşut uta, a, fiin fiindc dcă func funcţ ione ioneaz ază doar doar can cand d est este e desc deschi hissă " ( o minte inte deschi schissă inse inseam amn nă : go golit lită de prej rejudec udecăţ i, de pă rtin rtinir ire, e, de ceea ceea ce cre crede dem m că ştim; vede vedeţi: capitolul capitolul 11 (despre (despre utilitatea utilitatea golirii: golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf .pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre noastre ignoran ignoranţ e"; http://www.danmiraho http://www.danmirahorian.ro/Puterearian.ro/PutereaSocrate.pdf] in motion, and even more productive. bewegt und umso schöpferischer. Plus on le meut, plus il exhale, c 09-10 09-10 Păstrare strarea a in centru centru (echili (echilibru brului lui;; stabili stabilittăţ ii)/Kee ii)/Keep p your your Mean Mean Die Mitte Mitte bewahren

5.09. 多 言 數 [数 ] 窮 [穷 ]， duō yán sh shù qió qióng ng, mult ultă vorb vorbă [ac [acţiune iune;; exte exteri rio oriza rizare re], ], ins insea eam mnă epui epuiza zare re (in (inTa Tao o) Many words refer to exhaustion – Viele Worte verweisen auf Erschöpfung – Plus on en parle, plus vite on aboutit à l’impasse. 5.10. 不如守中。 bù rú shǒu zhōng. [iar acest acest lucru] lucru] nu este aşa de bun bun ca ca menţ inerea inerea in centru centru [mijlo [mijlocul cul roţ ii, spatiul spatiul vid din centru centru;; axul axul realit realităţii; realitate realitatea a cauzala cauzala a constien constientei tei impartia impartiale(Tao le(Tao)]. )]. not as good as keeping the center. nicht so gut, als bewahrte man die Mitte. Mieux vaut s’insérer en son intérieur. 3.2. Trad 3.2. Traduc ucer erea ea anal analog ogic ică (d (div iver erge gent ntă) / Analogic (divergent) Translation/ Translation/La traduction analogique (divergente)/ Analogisch (divergent)Übersetzung/Traducción (divergent)Übersetzung/ Traducción analógica (divergente (divergente)) /Traduzione analogico (divergente)/the (divergente)/the right brain/right-hem brain/right-hemisphere isphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive;

5.1. 5.1. Ceru Cerull şi şi Pământu mântull [în [în unitat unitate e sau sau în armon armonie] ie] nu au pă rtinire rtinire [par [parţ ialitate ialitate,, pref prefer erin inţă, ide ident ntif ific icar are, e, atra atraccţ ie-r ie-res espi ping nger ere; e; iubi iubire re-u -urră , om omenie enie ( pent pentru ru vreo vreo fă ptur ptură , creaţie, rezulta rezultat; t; toate lucrurile lucrurile sunt sunt efecte efecte par parţ iale ale unor procese procese in curs curs de desfaşurare desfaşurare,, faze faze dintr-o dintr-o curgere); curgere); intregul intregul univers univers practic practică imparţ ialitatea, ialitatea, neutra neutralita litate tea; a; egalitat egalitatea ea mental mentală ],1 5.2. Toate Toate făpturile pturile din lume sunt sunt tratate tratate [ de de univers] univers] ca nişte nişte "câini de paie" paie" [ in univers univers nu nu exist există substantiv substantive, e, lucrur lucruri, i, decat decat ca ca fotogra fotografii, fii, inghe ingheţ ari teore teoretice, tice, ci doar doar verbe, verbe, procese procese sortite sortite transfor transform mării, arderii arderii sau sacrificiu sacrificiului; lui; tot tot ce vedem vedem in jurul jurul nostru sunt nişte produse sau nişte efecte efemere ale unor procese de transformare]. transformare]. 5.3. [Ca şi Cerul Cerul şi Pământul mântul ( universul)] universul)] Sfântul Sfântul ( omul omul sacru sau sau divin, care a realizat realizat iden identi tita tate tea a cu cu axu axull rea reali littăţ ii: ii: pur pura a conş conşti tien enţă ) nu nu are are nici nici o pă rtin rtinir ire e [îş [îşii pă stre streaz ază impa im parrţiali ialita tate tea a şi şi ega egali lita tate tea a men menta tallă ; nu nu are are par parţ iali ialita tate te,, pre prefe feri rin nţă , iub iubir iree-ur ură , identificare, identificare, omenie omenie,, ataşare ataşare pentru pentru lumea lumea efectelor, efectelor, crea creaţ iilor, fă pturilor, pturilor, proceselo proceselor; r; cei ce văd că reali realita tate tea a man manife ifest stat ată este este alcat alcatui uittă doar doar din din pro proce cese se de tran transfo sform rmar are, e, din din curger curgeri, i, din din râur râuri, i, ""in in care care nu te te poţ i scald scalda a de două ori in acee aceeasi asi apă ", prac practic tică detaşarea de lumea efectelor şi ancorarea in ceea ce ce este imuabil ( temelia sau axul vid vid al al rea reali littăţii) ii) pri prin n aşe aşeza zare re conş conşttient ientă in ACUM, prin prin pre prezen zenţă im impa parrţ ial ială , pri prin n pra pracctica tica egalităţii mentale mentale (vede (vede ca identice, identice, atât atât praful praful de de pe drum, drum, cât şi aurul)], aurul)], 5.4. [In [In acord acord cu univer universul sul sfântu sfântul] l] pe toate fă pturile le trateaz tratează ca pe nişte "câini "câini de paie"[ procese de transformare, faze efemere ale al e transformarii universale, sortite sacrificiului sau focului]; 5.5. Cerul Cerul şi Pământul mântul au între între ele (şi în ele) un un gol vid (şi imuabil) imuabil) [ vidul vidul este preze prezent nt pretutinde pretutindeni: ni: în atomi, atomi, în spatiul spatiul cosmic cosmic şi chiar chiar în tehno tehnologia logia terest terestrră , care foloseşt foloseşte e ca şi natura natura (bambus (bambusul, ul, trestia, trestia, oasele oasele,, tevile) golul sau sau o cantitat cantitate e minimă de materiematerie-o o teav teavă nu este este cu nim nimic mai mai put putin in rezi rezist sten enttă în rapo raport rt cu o bar bară plin plină ]. 5.6. 5.6. [Aces [Acestt spaţiu vid este] este] asem asemă nă tor cu cu cel exis existen tentt în foale foalele le fierar fierarulu uluii [sau [sau cu golu golull unui flaut ori fluier]. 5.7. Când Când este golit [spatiu [spatiull vid], nu este de loc loc epuizat [ este este inepuizabil; inepuizabil; ră mâne mereu plin] 5.8. Cu cât goleşti mai mult [interiorul] cu atât mai mari sunt efectele exterioare [ se amplific amplifică suflul, suflul, expiratia, expiratia, exterioriza exteriorizarea rea ieşirile; ieşirile; (cu cat este este mai mare) mare) mişcarea mişcarea (activitatea de golire), cu atât cresc efectele exterioare ( productivitatea); ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o paraşuta, fiindcă func funcţione ioneaz ază doar doar cand cand este este desc deschi hissă " ( o minte inte deschi schissă inse inseam amn nă : go golit lită de prej prejud udec ecăţi, de de părtin rtinir ire, e, de de cee ceea a ce cred credem em că ştim ştim;; ved vede eţ i: cap capit itol olul ul 11 11 (de (desp spre re utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate Socrate sau efectul acceptarii acceptarii propriei propriei noastre noastre ignoranţ e"; (http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate (http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf); .pdf); cu cât retragi mai mult in vidul central al purei constienta cu cu atat creste raza ta de actiune; cu cât retragi mai mai in spate săgeata, geata, pe coarda coarda unui unui arc, arc, cu atât mai depar departe te este este arunca aruncattă aceasta; aceasta; vedeti vedeti utilizarea practica in articolul: Vindecarea instantanee instantanee a tuturor maladiilor/Instant maladiilor/Instant Healing Healing of all all Illnesses http://reteaualiterara.ning.co http://retea ualiterara.ning.com/group m/group/caleaeliberarii/forum /caleaeliberarii/forum/topics/vind /topics/vindecareaecareainstantanee-a-maladiilor-instant-healing-of-all] 5.9. 5.9. Asem Asemănător cu cu cât mai mai mult mult vorbe vorbeşti şti [ac [acţ ionezi; ionezi; te exter exterior iorize izezi], zi], cu cu atât atât te epuize epuizezi zi [mult [multă vorb vorbă (ac (acţiune iune mi mijl jloc ocit ită ; exte exteri rior oriza izare re), ), inse inseam amn nă epuiz epuizar are, e, rupe rupere re de acti actiun unea ea nemijlocita ( wu-wei), separare de izvor (Tao), pierderea contactului cu realitatea sursa]. 5.10. [iar acest lucru] lucru] nu este aşa de bun ca menţ inerea inerea in centru centru [mijlo [mijlocul cul ro roţ ii, spatiul spatiul vid din centr centrul ul sau axul axul realit realităţ ii; realitatea realitatea cauzala cauzala a constiente constienteii impartiale(T impartiale(Tao); ao); Nu-ti epuiz epuiza a inut inutil il şi irec irecup uper erab abil il resu resurs rsel ele e de viaţă ; amp amplif lific ică tă cere cerea, a, vida vidare rea a men menta tallă prin prin practi practica ca const constien ienţei impar imparţ iale, iale, pân până vei deven devenii "flau "flautul tul în care care cânt cântă Divinit Divinitate atea" a" sau "templ "templul ul în care care coboa coboarră Dumnez Dumnezeu" eu"]; ]; Nature is not "partial" – myriad creatures are treated like straw dogs. Neither are wise men kind – they as well treat all people like straw dogs. Heaven and Earth Earth – the space in between resembles resembles a bellow: empty and yet not collapsing: when moved, moved, more and more more emerges from it. Many words exhaust themselves, you’d better keep to your own mean.

Note/ Notes/Noten 1. In taoism expresia 不仁 bù rén rén nu nu ins inse eamn amnă "fără omerie" rie",, ci ci im impar parţ iali ialittate ate (neu (neutr tral alit itat ate, e, lips lipsă de iden identi tifi fica care re,, fă ră pă rtin rtinir ire) e) şi nu are are o cono conota taţ ie nega negati tiv vă , ca ca in in confucianism unde 不仁 bù rén are semnific ifica atia: ia: : lipsi ipsitt de bunavoinţă , fă ră inim inimă , amor amorţit, ane aneste stezia ziat; t; lipsi lipsitt de sensib sensibilit ilitate ate;; in trad tradiiţ ia taoi taoist stă virtu virtuţ ile mora morale le sunt sunt efec efecte te ale ancor ancorării in Tao; a cultiva cultiva efectele efectele in locul cauzei este este impotriva impotriva cursului cursului naturii naturii şi conduce la virtu rtuţi sim imu ulat late, fă ră ră dă cină , artific ificia iale le,, fals false e;

5.1-5.4. 5.1-5.4. Ca şi Cerul Cerul şi Pă mântul mântul sfântul sfântul nu se identifica identifica cu fiinţ ele umane umane sau sau cu cele zece mii mii de lucruri, lucruri, pe care le consid consider eră obiecte obiecte captive captive in fluxul fluxul sacrificiul sacrificiului ui (ca nişte nişte câini de paie: 芻狗 chú gǒu, adica adica lucruri lucruri sortite sortite sacrificiu sacrificiului1) lui1) Şcoala legistă foloseşte foloseşte peste peste tot în discursul discursul să u metafore metaforele le compasulu compasului, i, echerului, echerului, balan balanţei sau firului firului cu plumb plumb.. Dup După chipul chipul şi asem asemă narea narea balan balanţ ei, Tao, Tao, care care înglob înglobeaz ează toate toate contr contrarii ariile, le, este este per perfec fectt indifer indiferent ent şi neutr neutru u faţă de proi proiect ectele ele ome omeneş neşti, ti, al că ror succes sau eşec depinde în întregime de modul în care sunt utilizate principiile care îi sunt sunt inere inerent nte. e. Inve Invers rs,, pre precu cum m Tao Tao,, inst instru rume ment ntul ul de de mă sur sură sau sau de de ref refer erin inţă se autore autoregle gleaz ază. Nu este este deloc deloc nevo nevoie ie de interve interven nţ ia uman umană , cu tot ce are are ea subiect subiectiv, iv, afectiv afectiv sau moralizant moralizant.. Ordinea Ordinea perfect perfectă este realizat realizată atunci atunci cînd toate lucrurile lucrurile vin de la sin sine e să se alin aliniez ieze e dup după firul firul cu cu plum plumb. b. In In aces acestt caz caz nu este este del deloc oc nev nevoi oie e să se acţione ioneze ze sau sau să se int inter ervi vin nă . Astf Astfel el,, Gua Guanz nzii poat poate e uni uni "no "nona naccţ iune iunea" a" tao taois isttă cu "tehnica" "tehnica" legistă într-un într-un termen termen care va fi folosit din din plin în textele textele şi practicile taoiste taoiste ulterioare: " Cale Calea a (Tao (Tao)) nona nonaccţiuni iuniii însea înseamn mnă să urme urmezi zi yin yin-u -ull (femi (feminin ninul ul;; apa) apa).. Să urme urmezi zi yin yin-u -ull  înseamn  înseamnă să nu adaugi adaugi (atrac (atracţ ie; favoriza favorizare) re) nimic, nimic, să nu înl înlă turi (respin (respingi; gi; defavor defavorizezi) izezi) nimic. Să urmezi urmezi forma forma a ceva pentru pentru a-i da un nume, nume, aceasta aceasta este tehnica tehnica urmatului" urmatului" [Guanzi 36, p. 221]. 2) Com Coment entariu ariull lui Wang Wang Bi : "expre "expresia sia "paie "paie şi câini" câini" indi indiccă faptul faptul că pentru pentru Cer si Pământ fiinţele uman umane e sunt sunt ca şi şi paiele paiele şi şi câini!"[W câini!"[Wang ang Bi's commentar commentary, y, s. s. Wagner Wagner "A Chinese Reading of the Daodejing" 2003 p. 135 f.! – 'Heaven and Earth do not produce grass for the benefit of cattle, but the cattle [still] eat grass. They do not produce dogs for the benefit of men, but men [still] eat dogs.']. 6. 其 (he; namely) / (er; nämlich); 橐籥: tuó yuè 1) lit: foale (sac+tub/fluiere/flaut (sac+tub/fluiere/flaut ca la cimpoiul scotian scotian "sac-flute" "sac-flute" (also: Bellow) / Sackpfeife, wörtlich "Sack-Flöte" (auch: Blasebalg); 2) interp interpretare retarea a Cerului Cerului şi a Pă mântului mântului cu "toba "toba şi flautul": flautul": distan distanţ a sau sau deose deosebirea birea dintre ele cu dificulta dificultate te se deose deosebeşte beşte de de cea dintre dintre tob tobă şi flaut /interpret /interpretation ation of  of  Heaven and Earth Earth as "drum and flute": their gap hardly differs from from drum and flute! / „Trommel und Flöte"-Deutung Himmel Himmel und Erde: ihr Zwischenraum unterscheidet sich kaum von Trommel und Flöte! [Wang Bi's commentary, s. Wagner "A Chinese Reading of the Daodejing" 2003 p. 136 f.! "Drum" is a drum to be beaten. "Flute" is a musical flute. Inside, drum and flute are empty and hollow. (The Flute) has no feelings (of its own to prefer one sound to another). (The drum) has no activity (of its own to create this resonance rather than another.)]. 9. 數窮 shù qióng to "count-poor" / „zählen-arm". „z ählen-arm". *Păstre streaz ază-ţi im impa parrţiali ialita tate tea a şi şi ega egali lita tate tea a men menta tallă . Fii Fii ca soar soarel ele e car care e lum lumin inea eazză in mod egal atât atât lucrurile lucrurile bune, bune, cât cât şi pe cele cele pe care care noi le consid consider eră m rele. rele. Fii ca ploaia ploaia care care udă la fel florile florile şi buruienile. buruienile. Sfântu Sfântul, l, ca şi orice orice om inform informat, at, priveşte priveşte în mod mod egal egal un obie obiect ct de de aur aur şi şi noro noroiul iul,, fiin fiindc dcă ştie ştie că în ese esen nţă ele sunt sunt unu unull acel acelaş aşii lucr lucru u (ace (acelea leaşi şi partic particule ule element elementare are ţ esute esute din lumin lumină sau energie energie alcă tuiesc tuiesc toţ i atom atomiiii- deoseb deosebire irea a este datorata modului de structurare, ca intre grafit şi diamant ).

5. Lista caracterelor caracterelor din capitolul 5 al Dao De De Jing [Tao Te Ching; Ching; Tao Te King] ins insoţită de tr transcripţie şi şi se semnific ifica aţie 第 dì di4 ti: R: prefix prefix num numere ere de ordin ordine; e; secv secven enţă , catego categorie; rie; clas clasă; grad vedeţi: capitolul 1 五 wǔ wu3 wu R: cinci, 5; al cincilea; "prea multe"(cap.12); vedeţi: 12.1; 章 zhāng zh zha ang ng1 1 chang tchang R: capitol; secţiune; paragraf; vedeţi: Dicţio iona naru rull capitolului 1 Propoziţia 1 din capitolul capitolul 5 in variantele variantele [WB][HSG][FY [WB][HSG][FY]] 5.01. 天地不仁 Text in caractere caractere tradi tradiţionale [simp [simplificat lificate] e] tiān dì dì bù bù rén rén,, Tex Textt tra trans nslit liter erat at in Pī nyī n tian1 di4 bu4 bu4 ren2, ren2, Text Text trans translitera literatt in P ī nyī n (cu nume numere re pt tonur tonuri) i)  T'ienTi  T'ienTi Pu Jen Jen Text transliter transliterat at in Wade-Gile Wade-Giless  T'ien ti Pou jen Text Text translite transliterat rat in EFEO

Ceru Cerull şi Pământ mântul ul nu au pă rtin rtinire ire [par [parţ ialit ialitat ate, e, pref prefer erin inţă , ide ident ntifi ifica care re,, iubi iubire re,, ome omenie nie ( pen pentru tru vreo vreo făptur ptură, crea creatie, tie, rezult rezultat, at, efect) efect) ],1 Heaven and Earth are not kind: Himmel und Erde sind nicht freundlich: Le ciel et la terre ne sont pas humains : 5.1: 天 tiān tian1 tien t’ien: R: cer; vedeţi: 1.15 ; 5.2: 地 dì di4 de5 ti; de R: pământ; nt; sol; sol; regiune; loc; teri terito tori riu; u; area areal; l; zon zonă, tere teren; n; ţară; vedeţi: 1.16 ; 5.3: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non non;; fără; nici nici;; neg nega aţie; pref prefix ix neg negat ativ iv:: a-; a-; nene-;; nonnon-;; vedeţi: 2.19; 5.4: 仁 rén ren2 jen R: caract caracter er alc alcătuit din cifra cifra 2 (二 èr) si om (人 rén): care indică o atit atitud udin ine e reci recipr pro ocă intr intre e doi doi sau sau mai mai mul mulţ i oam oamen eni; i; om omenie enie;; iubi iubire re;; bun bună voin voinţă ; bunătate; tate; doreşt doreşte e binele binele întregi întregiii lumi, lumi, milă ; îndurar îndurare; e; iertar iertare; e; carit caritate ate;; fraternitate;

sim simţămi mint nte e înt între re doi doi oam oamen eni; i; miez; sâmbure al unui fruct; identificare, pă părti rtinire; ire; pre prefferin erinţă; in taoism expresia 不 仁 bù rén inseamnă: imparţialitate, neutralitate, stare lipsă/eliberată de identificare, f ără părtinire; iar negarea acestui termen nu are o conotaţie negativă, ca in confucianism, unde inseamnă inseamnă: lipsit de bună bunăvoinţă, f ără inimă inimă, amor amorţit, anestezia anesteziat; t; lipsit lipsit de sensibilitate; sensibilitate; in tradiţia taoistă virtuţile morale morale sunt sunt efecte efecte ale ancorării in Tao, iar nu virtu irtuţi/calităţi dobândite prin cultivarea moralită moralităţii confucianiste. In capitolul 5 : "Cerul şi Pământu ântull nu nu au au ome omenie nie [iub [iubire ire,, iden identi tifi fica care re,, pă rtini rtinire re,, pre prefe ferin rinţă , pen pentr tru u vre vreo o eronată a educaţ educaţiei morale din confucianism (reluată (reluată in creştinism şi in făptură]"; Calea eronată comunism) este considerată considerată in taoism drept artificială artificială, falsă falsă şi impotriva cursului naturii ( fiindcă fiindcă in cazul in care cultivă cultivăm efectele efectele in locul locul cauzelor, cauzelor, atunci vom obţine virtu virtuţi simulate, f ără rădăcină cină); in confucianism 仁 rén desemnează desemnează rela relaţia interu interuma man nă profundă profundă, solidaritatea interumană interumană şi armonia universală (iubirea semenilor din creştinism), dar aceasta nu se realizează realizează prin indoctrinare, ci este un efect al regă regăsirii adevă adevăratei noastre identită identităţi (nu putem iubi pe aproapele nostru, ca pe noi inşine, dacă dacă nu realizam unitatea noastră noastră profundă, care se obţine ca rezultat rezultat al respect respectării primei porunci, in care ni se cere iubirea iubirea necon necondi diţionat ionată a lui Dumnezeu, care inseamnă inseamnă ancorarea in realitatea omniprezentă omniprezentă sursa, aflată aflată inlă inlăuntrul nostru; vedeti cap 47 din Lao Tzu) ; in confucianism această această virtute morală morală se referă referă la o dispo dispozi ziţie a spiritul spiritului ui care ii imbra imbraţiseaz isează pe ceil ceilal alţi, 爱 人 aì rén - iubirea de oameni (Analecte, 12.22); se solidarizează solidarizează cu semenii, ca in iubirea aproapelui propavaduită propavaduită in creştinism, dar f ără ascultarea ascultarea celei dintâi porunci porunci ( iubirea izvorului izvorului sau cauzei tuturor tuturor virtuţ ilor); 仁 rén se implineşte in confucianism prin a te infrâna pt a corespunde cutumelor, regulilor morale şi ritualului 禮[ 礼 ] l ǐ  12.1); in confucianism pietatea filială filială este omenie; loialitatea  ǐ , (Analecte, 12.1); este omenie (cine este om de omenie nu-şi invinuieşte principele, suveranul, parinţii; Conform lui Xie Wuliang in lucrarea: "Istoria filosofiei chineze" (Zhongguo Zhexue Shi) Shi) Confucius conecteaza 仁 rén ("omul de omenie nu este neliniştit" Analecte, 9.29) cu 49 de virtuţi morale: 禮 [礼 ] l ǐ   ǐ - ritualul, eticheta, ceremonialul (pus pe primul loc de Xun Zi); 義 yì -justiţia, dreptatea (pusă (pusă pe primul loc de Meng Zi); jing- respectul; xin-sinceritatea; shu-stă -stăpânirea de sine; zhong-loialitatea; xiao-pietatea filială; ci-bunatatea; ai-iubirea; shi-cunoasterea; zhiintelige inteligen nţa (inse (inseamn amnă la Confucius Confucius omul omul care a acumulat acumulat cunostin cunostinţe zhe dobândite prin studiu; "omul inteligent nu are dubii" (Analecte, 論語[论语] Lúnyǔ 9.29); yong-vitejia, indrazneala ("omul curajos nu se teme"; Analecte, 14.4); rang-modestie;  jie- puritatea; qing- limpezimea; fa-legea (pusa pe primul loc de Han Fei Zi). E: humane, humaneness, benevolence, kindness; kind; humanity; merciful; kernel; perfect virtue; goodness; perfect virtue; 仁慈 rén cí  benevolent; charitable; kind; kindly; kindness; merciful; 不仁 bù rén: not benevolent, heartless, humanité;; fraternité; la vertu d'humanité ; bienveillance; bon; bienveillant; amour; numb; F: humanité amande; pépin; G: Menschlichkeit; freundlich; Brüderlichkeit; Wohlwollen; gut, Fürsorge, Liebe; termenul "仁 rén" apare in capitolele: 5 (cu semnifi semnificati catia a de părtinire), rtinire), 8 [與善仁 empatie nu simpatie], 18[大道廢,有仁義. Când marele Tao s-a pierdut au apărut omenia (bunătat tatea 仁 rén ) şi şi justiţia (drept (dreptatea atea 義 yì )];19[絕仁棄義 , 民復孝慈; Alun Alung gă omen omenia ia şi şi renun renunţă la drepta dreptate te si si poporu poporull va reveni reveni de de la sine la pietat pietatea ea filial filială şi la iubirea iubirea pă rinteas rinteasccă ], 38[ 38[上仁: 為 Omen enia ia supe superi rioa oarră acţione ioneaz ază (făptui ptuieş eşte te)) dar dar nu are are un scop scop (int (inten enţie) ie) de 之而無以為; Om făptuire)]

5.02. 以 萬 [万 ]物 為 [为 ]芻 [刍 ]狗 。 y ǐ wàn wù wé wéi/ i/wè wèii chu chu gǒ u 。 yi3 wan4/mo4 wu4 wei4/wei2 chu2 gou3 。 I Wan Wu Wei Ch'u Kou  Yi Wan Wan Wou Wou Wei Tch'o Tch'ou u Keou Keou  Toate făpturile pturile din lume sunt sunt tratat tratate e [ de univers] univers] ca ca nişte "câini de de paie" paie" [ca nişte nişte produse produse sau efecte, efecte, adica sunt sortite sortite sacrificiulu sacrificiului, i, arderii sau transfor transform mă rii] . thus myriads of creatures creatures are treated like straw dogs.

so sie abertausend Geschöpfe behandeln wie Stroh-Hunde. Ils traitent tous les êtres comme chiens de paille 5. 5.5: 以 y ǐ  yi3 i yi R: după; în acord cu; a servi servi drept; drept; în confor conformitat mitate e cu; cu; ca şi; vedeţi: 1.29; 5.6: 萬 [万 ] wàn wan4 wan R: zece mii; mii şi mii; mii; nenum nenumă rate; toate; toate; totul; totul; complet; complet; vedeţi: 1.21; 5.7: 物 wù wu4 wu : R: obiect, lucru; vedeţi: 1.22; 5.6-7: 萬 物 wàn wù R: zece mii mii de lucruri lucruri (creatu (creaturi; ri; fiinţ e); mii şi mii de lucruri; totul; vedeţi:1.21-22; 5.8: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei: R: a fac face, e, a acţiona iona,, a fă ptui; ptui; a cau cauza za;; mot motiv; iv; vedeţi: 2.7; 5.9: 芻 蒭 [刍 ] chú chu2 tschu R: paie aie; fân fân;; iar iarb bă uscat scată ; nut nutre reţ; fur furaj aj;; iarbă cosită, iarbă tăiată; 反芻 fǎn chú: chú: a rum rumega ega (a intoar intoarce ce iarba) iarba);; E: straw; hay; dry grass; mow, cut grass; fodder; 反芻 fǎn ch chú: ú: rumin ruminat ate; e; F: foin; paille; herbe; l'herbe coupée; tondre; fourrage; G: Stroh; Gras, Heu, Futtermittel, Schnitter, mit Gras füttern, grasfressende  Tiere;; 5.9;  Tiere 5.10: 狗 gǒu gou3 kou R: câine; pui de urs; insultă; un cuvânt murdar; blestemat; numele numele unei unei const constela elaţ ii; 狗年 goǔ nián nián:: anul anul câine câinelui lui;; E: dog, canis familiaris; bear cub; damned, cursed; a dirty word; name of a constellation; 狗年 goǔ niá nián: n: ye year ar of th the e dog; F: chien; ourson; un mot sale; insulte; i nsulte; damnés, maudits; nom d'une constellation; 狗年 goǔ nián nián:: l'an l'année née du chi chien en; G: Hund; ein Schimpfwort, Bärenjunges, Name eines Sternbildes; 5.10; 5.9-10: 芻 狗 chú gǒu R: "câini de paie"; paie"; "carne de tun"; lucruri sortite sacrificiului; deco decora raţi pt pt sacr sacrifi ifici ciu u erau erau puşi puşi in faţ a alta altaru rulu lui; i; mai mai târ târziu ziu (fă ră deco decora raţ ii, deco decolor lora aţ i, albi albiţi de trecer trecerea ea timp timpulu ului) i) erau erau arunca aruncaţ i in drum drum şi şi că lcaţ i in picioa picioare; re; in final final erau erau aduna adunaţi de pe jos şi puşi pe foc; E: straw dogs; hay dog; decorated decorated sacrifice straw straw dogs (lit.: "hay dog") before the altar, later on (without (without the decoration) thrown thrown onto the the road and trodden down! F: chien de paille; paille; Tchouang-tseu dans dans son 14e chapitre : « avant l’offrande, on les met [les chiens de paille] dans des coffres ou des corbeilles, enveloppés de broderies de couleur, tandis que le représentant du défunt et le prieur se purifient par l’abstinence pour les présenter. Après l’offrande, les passants marchent sur leurs têtes et leurs troncs, les ramasseurs d’herbes les prennent et s’en servent pour allumer le feu, et c’en est fait d’eux… » G: Stroh-Hunde;

5.03. 聖 [圣 ]人不仁， shèng rén bù rén, sheng4 ren2 bu4 ren2, Sheng Jen Pu Jen Cheng jen Pou jen [ tot tot asa] asa] Sfânt Sfântul ul nu nu are are nici nici o pă rtinire rtinire [par [parţ ialitate ialitate,, prefe preferin rinţă , iubire iubire,, ident identific ificare are,, omenie, omenie, pentru pentru lumea lumea efectelor, efectelor, creatiilor, creatiilor, fă pturilor pturilor ], Wise men are not kind either: Auch weise Menschen sind nicht freundlich: Le saint n’est pas humain : 5.11: 聖 [圣 ] shèng sheng4 sheng cheng R: sfânt; sfânt; sacru; sacru; divin; divin; înţelept; vedeţi: 2.49; 2.49: 聖 [圣 ] shèng sheng4 sheng cheng R: sfânt; sacru; sacru; divin; omul omul sfânt; 聖人 shèng rén sheng-jen : fiinţa umană care a trecut la cunoaşterea directă şi la acţiunea nemijlocită; înţelept; elept; de prim rang; imperial; imperial; religie; religie; autorit autorită ti laice laice si religioase; religioase; Omul Omul sfânt [sacru; [sacru; divin; divin; perfect; perfect; înţ elept; profet; profet; vizionar] vizionar] [聖人 sheng4 sheng4 ren2] ren2] se refe referră la acei acei oameni oameni cărora li s-au revelat revelat scrierile scrierile sacre; sacre; caracterul 聖 shèng shèng este este alcătuit din 3 parti parti:: 1. 耳 ěr er3: ureche; a auzi; caracter caracter folosit pt. a indica pe cel care are auzul divin; care aude aude muzic muzica a sfer sferelo elorr si că ruia ruia i se se revel reveleaz ează cuvânt cuvântul ul sacr sacru u (in (in lb. lb. sansk sanskrit rită terme termenul nul "shruti" "shruti" desemneaza desemneaza textele textele revela revelate, te, textele textele auzite auzite (bazate (bazate pe revelaţ ia divină ); textele revelate sunt diferite de textele memorate memorate si transmise transmise create de oameni: oameni: "smrti"; 2. 口 kǒu ko kou3: u3: gur gură; gra grai; i; cara caract cter er folo folosi sitt pt. pt. a ind indic ica a că acea acea fiin fiinţă aude aude şi expri xprim mă glas glasul ul Div Divin init ităţii, deve deveni nind nd «flau «flautu tull în care care cân cânttă divi divinit nitate atea» a» ; exis existe ten nţ a aces acestu tuii caracter atasat omului sfânt sau sacru 聖人 shèng rén prin care se aude si se exprimă divinit divinitate atea, a, infirm infirmă traduc traducere erea a actual actuală a capito capitolulu luluii 56: "cel "cel ce ştie ştie nu vorb vorbeşte eşte"; ";

3. 王 wáng wáng wang2: wang2: împărat, suver suveran; an; imperial; imperial; rege; rege; mijlocito mijlocitorul rul legă turii cu Cerul; Cerul; omul omul care care şi-a şi-a reg regăsit axul axul şi şi restab restabilit ilit star starea ea sau sau condi condiţ ia de împ împă rat (om (omul ul care care a alini aliniat at si a reunit, reunit, pe verticala care care le stră bate prin Centru, Centru, planurile planurile suprapus suprapuse e ale universului: universului: Pământ, mânt, Om, Om, Cer; simbolul simbolul omului omului care care a realizat realizat alinierea alinierea celor trei tă râmuri/pla râmuri/planuri nuri din din geo geogr grafi afia a sac sacrră (三 sān): pamânt, pamânt, om om si cer (din (din cap. cap. 25), 25), in cursul cursul uniunii uniunii sau sau identitatii profunde 玄同 xuán tóng sau a transei mistice (三昧 sān mèi mèi : Sam Samadhi adhi); ); deasupra temeliei reprezentata de aliniera celor trei trei planuri, redata prin caracterul 王 wáng (care si-a regasit regasit centrul centrul si axul universulu universului) i) se afl află efectele efectele redate redate prin prin cele cele două simboluri simboluri care caracteriz caracterizeaza eaza trecerea trecerea la functionar functionarea ea divina, atat atat in planul receptiei (耳 ěr) cat si al emisiei(口 kǒu). u). Acea Aceast stă lini linie e vert vertic ical ală este este sing singur ura a «sca «scarră cere cereas asccă» lăsat sată omului. lui. In "C "Ca artea rtea Scr Scrieri ierilo lorr St Stră vec vechi"[ hi"[ca cap p LI] LI] se afi afirm rmă că oamen amenii ii semi semin nţiei iei miao miao au utili utiliza zatt «sc «scar ara a cer cerea easc scă » , pân până când când St Stă pânit pânitor orul ul Cer Ceres escc [天帝 tiān dì] a venit venit pe Pământ mânt şi s-a amest amesteca ecatt în treburi treburile le lumeşt lumeşti. i. Stă pânito pânitorul rul Ceres Cerescc [天帝 tian1 tian1 di4] di4] care care a fost fost cunosc cunoscut ut pe Pă mânt mânt drept drept Impă ratul ratul Galbe Galben n [黃第 huang2 di4]; Huang Di[黃第] a ord ordon onat at să fie într întrer erup upttă calea calea dint dintre re Cer Cer şi Pă mânt, ânt, pent pentru ru ca ca pe «scara «scara cereas cereasccă să nu se mai mai poat poată nici nici u urca rca,, nici nici cobor coborî» î» prin prin mij mijloa loace ce extern externe e (teh (tehno nolo logic gice, e, inst instru rume ment ntale ale); ); de de atun atunci ci pent pentru ru fiin fiinţ a uman umană a ră mas des desch chis isă doar doar cale calea a inte interi rioa oarră (dir (direc ecttă ori ori nem nemij ijlo loci cittă ), iar iar nu nu ace aceea ea faci facili lita tattă de un mi mijl jloc ocit itor or care care afir afirm mă ca a prim primit it Mand Mandat atul ul Ceru Cerulu lui, i, fiind fiindccă nimen nimenii nu nu poat poate e să stab stabile ileasc ască in locu locull fie fieccă ruia ruia dint dintre re noi noi leg legătura tura cu Ceru Cerul. l. Sing Singur urul ul lucr lucru u car care e a fost fost fă cut cut de de ade adev vă raţ ii mae maeşt ştrii rii spirituali spirituali ai omenirii, omenirii, de oamen oameniiii divini sau sfin sfinţ i [聖人], care care şi-au şi-au reg regăsit axul axul şi au au restab restabilit ilit starea starea sau condi condiţia de de împă rat [王 wang2] wang2] a fost să indice calea şi semenilor semenilor lor. lor. C Cuvi uvinte ntele le lor lor sunt sunt dege degetul tul care care indic indică o cale cale diferit diferită de aceea aceea pe care care merg merg oameni oamenii. i. Doar Doar imbeci imbecilii lii nu vă d Luna Luna indicat indicată de deget deget (cuvâ (cuvânt) nt),, ci doar doar degetu degetull şi contin continu uă sa venere venereze ze degetu degetul, l, corp corpuri urile le acesto acestorr maes maestri trii, i, moaşte moaştele, le, izvoar izvoarele ele tă mă duirii duirii şi mijloa mijloacel cele e extern externe e (cuvin (cuvintel tele, e, vorbe vorbele, le, că rţ ile sacre sacre si si alţ i mijloc mijlocitor itorii ii de tot tot felul). felul). 13. Cel Cel mai mai bine bine este este să te cufu cufunzi nzi în cent centrul rul [mijlo [mijlocul cul]] Că ii [lui [lui Tao] Tao].. Se cere cere pă strare strarea a conştientei imparţiale şi a vidarea, vidarea, golirea de de externul externul interiorizat; atât la foalele fierarului, cât şi la fluier, efectul (jetul de aer; sunetul sunetul produs) produs) este proporţ ial cu viteza de golire. E: the saint human being; the holy human being; the wise; E: saint, holy, sacred; sage emperor; a sage of the first rank; imperial; 穆聖 mù shèng prophet; 聖人 shèng rén sheng-jen: the saint human being; the holy human human being; the wise; F: sacré ; saint ; sainte, sainteté; sage; plus haut degré; plus haut degré d'excellence, sublime, parfait, infaillible, divin, impérial; 聖人 shèng rén: rén: le saint; le Saint homme taoïste; taoïste; une personne sacrée; le sage ou l’homme "réalisé", c’est à dire se confondant avec la régulation mutative de la réalité; 神聖 shén shèng dignité ; G: höchster Grad der Vortrefflichkeit, heilig, hehr, vollkommen, unfehlbar, göttlich, kaiserlich, konfuzianisch; 2.49; 5.12: 人 rén ren2 jen om; pers persoa oan nă; uma uman, n, ceil ceilal alţ ii (în (în opo opozi ziţ ie cu cu sin sine) e);; ren2 jen jen  jen R: om; vedeţi: 2.50; 5.13: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non non;; fără; nic nici; i; neg nega aţie; pref prefix ix neg negat ativ iv:: a-; a-; nene-;; non non-; -; vedeţi: 2.19; 5.14: 仁 rén ren2 jen R: vedeti: 5.4;

5.04. 以百姓為 [为 ]芻 [刍 ]狗 。 y ǐ bǎi xìn xìng g/s /sin ing g wé wéi/ i/w wèi chu gǒ u 。 yi3 bai3 xing4 wei4/wei2 chu2 gou3 。 I Pai Hsing Wei Ch'u Kou  Yi Pai hing Wei Wei Tch'ou Tch'ou Keou Keou toate făpturile sunt tratate tratate [de univers; univers; sfânt ] ca nişte "câini de paie"; thus all people are treated like straw dogs. so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde. Il traite le peuple comme chien de paille. 5.15: 以 y ǐ  yi3 i yi R: la fel; fel; cu; a folosi/folos; folosi/folos; în acord acord cu; cu; pt. ca ca să ; de, de către, de la; vedeţi: 1.29; 5.16: 百 ba ǐ  ba sută; sut sute, e, mul mulţi, multe multe;; nume numero roşi, şi, tot; tot; toţ i; toat toate e bai3 i3 pai : R: o sut felurile/tipurile de; 百姓 ("o sută de familii/ familii/cla clanur nuri") i") = (toţ i) ceilal ceilalţ i (oame (oameni) ni)[ca [cap.4 p.49]; 9]; 百 toate lucrur lucrurile ile tind/c tind/curg urg într-o într-o (singu (singura) ra) direc direcţ ie; E: 川歸海 [百川归海] ba ǐ chuān guī haǐ: toate one hundred; hundred; numerous, many; all kinds off;百姓 ("hundreds of clans") = (all) other (people); 百川歸海 [百川归海] ba ǐ ch chu uān gu guī haǐ : al alll thin things gs te tend ndss in in one one di dire rect ctio ion; n; F: cent, nombreux, beaucoup; tous; toutes sortes; 百姓 bǎixì ixìng ng ge gens ns du pe peup uple; le; G: hundert, viele, alle;百姓 („aberhundert Sippen") = (alle) anderen (Leute); 5.16;

5.17: 姓 xìng xing4 sing : R: prenume, nume de familie; familie, trib, clan; oameni; poreclă; nume nume;; naşte naştere; re; horos horoscop cop;; numele numele de de mam mamă ; nă scut scut din femeie femeie;; 百姓 ba ǐ xìng : o sută de familii/ familii/cla clanur nurii = (toţ i) ceilal ceilalţ i (oame (oameni)[ ni)[cap cap.49 .49]; ]; 百姓 bǎixìn ixìng g oame oameni ni ai poporului; 姓名 xìng míng: míng: nume şi prenume; prenume; 種姓 castă; 貴姓 guì xìng: care este numele numele/fam /familia ilia/tr /tribu ibull tă u; E: family name; one's family name; clan, people; surname; 姓名 xìng míng: míng: name and surname; F: famille, tribu, peuple; famille, prénom, nom, nom du parent; 百姓 bǎixì ixìng ng ge gens ns du pe peup uple; le; G: vornehmes Adelsgeschlecht, Familienname, Nachname, Stammname, Stammname, Familie, Sippe, Leute; 5.17; 5.18: 為 [为 ] wéi; wèi wei2,4 wei R: a fac face, e, a ac acţiona iona,, a fă ptui ptui;; a cauz cauza; a; motiv motiv;; vedeţi: 2.7; 5.19: 芻 蒭 [刍 ] chú chu2 tschu R: paie paie;; fâ fân; iarb iarbă usc uscată ; nu nutre treţ; fu furaj; raj; iarbă cosită; ; vedeţi: 5.9; 5.20: 狗 gǒu gou3 kou R: câine; pui de urs; insultă; blestem blestemat; at; nume nume de conste constela laţ ie; vedeţi: 5.10;

5.05. 天地之間 [间 ], tiān dì zhī jiān, tian1 di4 zhi1 jian1  T'ienTi  T'ienTi Chih Chien, Chien,  T'ientii Tche kien,  T'ient Cerul Cerul şi Pământu mântul: l: [au un] spaţ iu [gol; [gol; vid] vid] intre intre ele Heaven and Earth: the space between, Himmel und und Erde: Erde: ihr Zwischenraum, Zwischenraum, L’espace entre le ciel et la terre 5.21: 天 tiān tian1 tien t’ien: R: cer; vedeţi: 1.15 ; 5.22: 地 dì de ti; de R: pământ; ânt; sol; sol; regiune; loc; teri terito tori riu; u; are areal; al; zon zonă, tere teren; n; ţară; vedeţi: 1.16 ; 5.23: 之 zhī zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv şi atributiv; vedeţi: 1.17; jian1 jian4 jian4 jian3 jian3 chien kien R:  în, între, 5.24: 間 [间 ] jiān jian1 între, dintre; dintre; printre; printre; interva interval; l; inte inters rsti tiţiu; iu; fis fisur ură, cr crăpătur tură; un un spa spaţiu (go (gol; lib liber er)) pri print ntrr-un un obst obstac acol ol [lum [lumin ina a so soarel arelui ui printr printr-o -o uş uşă], a trec trece e prin; prin; pătrun trunde dere re;; penetr penetrar are; e; int interior ior; do dosul (a (adevărata fa faţă a realit realităţii); a cunoaş cunoaşte; te; dedes dedesubt ubturi urile, le, în timp timpul ul în decu decursu rsul; l; (a purt purta a )pic )pică ; a invidia invidia;; a reproşa, reproşa, a obiecta; obiecta; a lua în nume de ră u; a mormă i, a se se plânge, plânge, discordie; discordie; deosebire deosebire;; neînte neînteleg legere ere;; a difer diferen enţ ia, a sepa separa, ra, a semă na disco discordi rdie; e; a bloc bloca a (trece (trecerea rea); ); ră gaz, gaz, a  împiedica;  împiedica; timp timp liber; liber; vacant, vacant, neocu neocupat; pat; liber, liber, liniştit, liniştit, calm; calm; simplu simplu,, modest; modest; intim; intim; blând; blând; cumi cuminte nte;; sobru, sobru, disc discret ret;; odihn odihnă , tihnă ; a linişti, linişti, a calm calma; a; a se poto potoli; li; 之间 zh ījiān: intre; shí jiān: tim timp, p, per perio ioad adă; 時間內 shí jiān neì: neì: intr-o intr-o (perio (perioad adă 空間 kōng jiān: spaţiu; 時間 shí de timp); 瞬間 shùn shùn jiān: momen moment, t, mome momenta ntan; n; E: between, among, interval, space (empty; void), within a definite time or space, space, room; (measure (measure word); place; place; interstice, gap, interval, separate; space between; 空間 kōng jiān: space; 時間 sh shíí jiān; tim ime e, period; 時間內 shí jiān neì : wit within hin (a per period iod of tim time); e); 時 shí: o'clock, time, when, hour, period time, season; era, age, period; F: 之间 zh ījiān entre; G: Abteilung (Zimmer) im Hause, Zählwort für Zimmer, in, zwischen, während, zur Zeit, Zwischenglied, Schritt, Raummaß; apare in capitolele capitolele:: 5[5.24; 5[5.24; spatiul/g spatiul/golul olul dintre dintre]; ]; 43[ 43[ (omni)p (omni)pă trunderea trunderea;; (omni)penetrare];

5.06. 其 猶 [犹 ]橐 籥 乎 ?! qí yó yóu u tu tuó ó yuè hū ? qi2 you2 tuo2 yue4 hu1 Ch'i Yu T'o Yueh Hu K'i Yeou T'o Yue Hou Similar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut]. it's like a bag-pipe! [*drum and flute] er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel [*Trommel und Flöte] Ne ressemble-t-il pas à un soufflet de forge ? 5.25: 其 qí  ei, a lui lui,, lor lor;; ace acela; la; part particu icullă moda modallă ; vedeţi: 1.31; qí qi2 qi2 ch’i k'i R: a ei, 5.26: 猶 [犹 ] yóu you2 yu R: ca şi; şi; înc încă; ma maim imu ută; a im imit ita a; a semă na; du după cum, prec precum um,, aşa aşa cum; cum; dac dacă, egal egal cu; cu; cu cu toat toate e că , totu totuşi; şi; E: just, as, like, like, still, still, wine,fermenting barrel; F: comme, encore; G: wie, gleich, als ob, noch, doch, eine sehr

scheue Affenart, unschlüssig, argwöhnisch, /Gefäß zur Fermentierung, gärende Flüssigkeit, neuer Wein,Gärfaß; 5.26: to:: R: sac (cu deschideri controlate prin supape la ambele 5.27: 橐 tuó tuo2 tuo to cape capete te); ); pun pung gă; burd burduf uf;; balo balon; n; tob tobă ; foale foale;; E: bag ( open at the two ends ) , bag; drum ; camel, stamping noise; F: sac (ouvert aux deux extrémités); soufflet; G: Sack (an beiden Enden offener), Blasrohr, Kamel,Stampfgeräusch; Kamel,Stampfgeräusch; Trommel sack; 5.28: 籥 龠 yuè yue4 qian1 yüe R: tub; fluier; flaut; tub de suflat din lemn; instrumen instrumentt cu găuri înşiruit înşiruite e pe un tub; tub; conduc conducttă (recipient (recipient desch deschis is la ambele capete); capete); a sufla; fla; clap lapă; 籥 qian1: qian1: a semna; semna; semnat semnatur ură; E: flute; woodwind instrument; pipe; blowing pipe, key; blowing; F: flûte; sifflet, instrument à vent en bois; bois; tuyau; tube en bois avec des trous; G: Flöte, Blasen; Dudel 5.27-28: 橐籥 tuó yuè R: foalele fierarului; cimpoi; balon+tub; toba+fluier (flaut); sac + flaut, burduf; E: bellows; bag-pipe; flute+ bag drum drum and and flute; F: soufflet de forge; cornemuse; sac+ flûte; G: Sackpfeife, Sack-Flöte; Blasebalg; 5.29: 乎 hū hu1 hu: R: excla exclama matie tie;p ;par artic ticul ulă final finală inte intero roga gati tiv vă ; în,la, în,la,pe pe;di ;din n cauz cauza; a;de de partea, partea, latură ,a fi comparabil comparabil (cu); E: expressi expressing ng doubt or conjunct conjuncture, ure, verbal verbal suffix, suffix of adjective or adverb adverb question mark; mark; G: Fragewort, Ausrufewort Ausrufewort oder Seufzer, Seufzer, ach, oh, Verhältniswort verschiedener Bedeutung, in, von usw.,als (bei Vergleichen) Dativzeichen

5.07. 虛 [虚 ]]而不屈， xū ér bù qū ， xu1 er2 bu4 qu1 ， Hsu Erh Pu Ch'u Hiu Eul Pou k'iu [ acel spatiu cu cat este ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin] Empty, yet not collapsing, Leer, doch nicht zusammenfallend, Bien que vide intérieurement, Il ne s’épuise jamais. 5.30: 虛 [虚 ] xū xu1 hsü hiu R: vid; gol; gol; van; van; nul; nul; zero; zero; lipsit de de conţ inut; neocupat; neocupat; vedeţi: 3.34; 5.31: 而 ér er2 ör erh; R: astfel; astfel; apoi; apoi; atun atunci, ci, şi dar, dar, însă ; înc încă , tu;dv tu;dvs; s; sufix sufix;; vedeţi: 1.45; 5.32: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non non;; fără; nic nici; i; neg nega aţie; pref prefix ix neg negat ativ iv:: a-; a-; nene-;; non non-; -; vedeţi: 2.19; 5.33: 屈 qū qu1 kü [inlocuit de: 曲 qū qǔ kü vedeţi: 22.1;] R:  îndoire  îndoire (genunc (genunchi); hi);  îngenunche  îngenunchere; re; înclinare înclinare,, aplecare; aplecare; predare; predare; cedare; cedare; flexibilitate flexibilitate (renun (renunţ are la formă , identific identificări; orgoliu, orgoliu, ego); a se pleca; încovoier încovoiere; e; a (se) înclina; a (se) supune; supune; supuner supunere; e; poziţie încovoiat încovoiată ; a se înjosi; înjosi; a (se) umili; umili; a (se) (se) coborî; coborî; a îndoi, îndoi, a se se ghemui; ghemui; epuizat; epuizat; curbur curbură; cotitur cotitură (de râu); râu); curbat; curbat; sinuos; sinuos; întortoch întortocheat; eat; strâm strâmb; b; gârbov gârbov;; coroiat; coroiat; necins necinstit; tit; fals; fals; a trăda, nedrep nedrept; t; greş greşit, it, inju injusti stiţ ie; durere durere;; sufer suferin inţă ; opre opresiu siune, ne, împilar împilare; e; "cocosat(strâm strâmb), b), stupid stupid si si mut"; mut"; împov împovă rare, copleşire; copleşire; a-şi concentra concentra 屈, 拙, 訥: "cocosat( atentia, energia (asupra); a binevoi; E: bent, bend, flex; crooked; crouch, collapsing, subdue, submit, collapsing, collapsing, yield to, feel wronged wronged crook, crook, be in the wrong; 屈, 拙, 訥: "bent, stupid, dumb (mute)"; F: courber, plier, se soumettre, courbé, tordre, tortueux, s'accroupir, se soumettre, céder, être dans l'erreur; 屈, 拙, 訥: "bossu, stupide et muet"; G: biegen, krümmen, zusammenfallend, sich zusammenziehen, sich bücken, sich beugen, sich fügen, gebogen, krumm, peinigen, bedrücken, Unrecht, Kränkung, unbillig, Loch, Familienname; 屈, 拙, 訥: "krumm, dumm, dumm, stumm"! stumm"! (with triple rhyme! in German). 5.33; 5.33bis: 曲 qū qǔ kü R:  îndoit,  îndoit, curbat; curbat; strâmb strâmb;; cedare, cedare, care care se poate poate indoi indoi (flexibil); (flexibil); vedeţi: 22.1; 5.08. 動[动]而愈出。 dòng ér yù chū 。 dong4 er2 yu4 chu1 。  Tung Erh Yü Yü Ch'u  Tong Eul Yu Yu Tch'ou Tch'ou [cu cat este mai mare] mişcarea [ activitatea de golire], cu atât cresc efectele exterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o parasuta, fiindca functioneaza doar cand este deschisa" ( o minte deschisa inseamna: golita de prejudecati, de ceea ce credem ca stim; vedeti: capitolul 11 (despre utilitatea util itatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf .pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignorante"; http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf]

in motion, and even more productive. bewegt und umso schöpferischer. Plus on le meut, plus il exhale, 5.34: 動 dòng dong4 tung: R: a mişca; mişca; mişca mişcare; re; a ac acţiona; iona; acţ iune; iune; activ activitat itate; e; a interveni; intervenţie; a deplasa; a porni; a pleca; a fi pe drum; mutare, mutare, a împinge, împinge, schimb schimbare are de tură, a se amest amesteca eca,, a stimul stimula, a, a infl influen uenţ a, excita, excita, a aţ âţ a, a stâr stârni; ni; a imbo im boldi ldi;; a inc incita ita la acţ iune, iune, a înce începe pe;; rân rând; d; a face face;; gă lă gie, gie, agit agita aţ ie; ie; sen senza zaţ ie; a agita agita,, a provoca; provoca; a stimula; stimula; a emoţiona (mobilizar (mobilizare e afectiv afectivă ), a impresio impresiona; na; a sensibiliz sensibiliza; a; a trezi, trezi, a deştepta; 不動 bù dòng: fără mişcar şcare e; fără acţ iune; menţ ine ine nemişca şcarea, invaria arian nţ a ori imobi imobilita litatea tea cent centrul rului ui (indic (indică : 無為 wú wéi); 內動外發 (nei dong dong wai wai fa): a iniţia intern si a emite extern extern (de pilda: a exploda ori a manifesta); E: to move, movement, happen; action; to use, to act, to change, start, drive, influence, infuriate; 不 动 bù dòng: no movement, no action (to indicate the non-action: 无为 wú wéi); F: mouvement; bouger; déplacer, arriver; action; agir, changer, changement, utiliser, démarrer; pousser, toucher, remuez, stimuler, influencer, modifier, conduire, furieux; exciter, l'action inciter, activité; 不 动 bu dong: aucun mouvement; mouvement; sans action (pour indiquer la non-action, le non-agir ou l'absence d'intention dans l'action: 無為 wú wéi); gardez le calme; maintenir l'immobilité; G: bewegen (auch bildlich), beweglich, sich bewegen, treiben, anrühren, verrücken, verändern, rühren, anregen, antreiben, beeinflussen, erregen, reizen, handeln, in Tätigkeit treten (oder setzen), anfangen; 5.34; 5.35: 而 ér er2 ör erh; R: astfel; astfel; apoi; apoi; atun atunci, ci, şi dar, dar, însă; înc încă , tu;d tu;dvs; vs; sufix; sufix; vedeţi: 1.45; 5.36: 愈愈 yù yu4 yü R: din din ce ce în în ce ce mai mai mult mult;; a îm îmbu bun nă tă ti, a per perfec fectio tiona na,, a des desă vârş vârşi; i; a depăşi ; a întrece; întrece; a predomin predomina; a; a excela; excela; a face face excese; excese; superior superior,, mai mult, mult, mai mai bun; E: recover, become well, the more...the more; F: guérir, se rétablir, de plus en plus; G: übertreffen, (sich)vergrößern, mehr, je - desto, ferner, genesen; 5.37: 出 chū chu1 ch’u; tschu R: a ieşi; a se ivi; a apare; a deveni vizibil; vedeţi: 1.44;

5.09. 多 言 數 [数 ]窮 [穷 ]， duō yán shǔ/shù qi qióng ， duo1 yan2 shu3/shu4/shuo4 qiong2 ，  To Yan Yan Shu Shu Ch'iung Ch'iung  To Yen Yen Chou Chou K'iong K'iong mult ultă vorb vorbă [ac [acţiune iune;; exte exteri rio oriza rizare re], ], ins insea eam mnă epui epuiza zare re (in (inTa Tao o) Many words refer to exhaustion – Viele Worte verweisen auf Erschöpfung – Plus on en parle, plus vite on aboutit à l’impasse. 5.38: 多 duō duo1 to R: mult, mult, mulţi; des; des; prea prea mult; mult; numeros, de multe ori, în compozi compoziţii: mai mult, mult, poli-, multimulti- multiple, multiple, de multe multe ori, de de obicei, obicei, cât de mult; mult; mai mult decât; excesiv; E: many, much, more, multi, odd, over, more than, much more, far more, too many, too much, excessive; F: beaucoup, trop, beaucoup plus, nombreux, souvent, dans des compositions: compositions: plus, poly, plusieurs, souvent, habituellement, habituellement, combien?; G: viel, viele, zu viel, zu sehr, mehr, zahlreich, vielfach, in Zusammensetzungen: Zusamme nsetzungen: mehr, viel, poly, multi, multi, oft, zumeist, wieviel, wieviel, wie sehr;5.38; sehr; 5.38; yen jen; R: cuvân 5.39: 言 yán yan2 yen jen; uvânt, t, lim limbă; vorbire; grai; a zice; a vorbi; vedeţi: 2.58; shu u3,4 schu R: a se referi; a insemna; a (se) socoti;; A. calcul 5.40: 數 [数 ] shǔ shù sh aritmetic aritmetic ; număr, cantitate, cantitate, volum; volum; multime; multime; diferit, divers; divers; diferite ocazii;) ocazii;) mai multi; multi; (art (artă arit aritm metic etică : ) art artă, met metod odă ; tale talent nt;; (pro (progn gnos osti tic: c: ) so soart artă , dest destin in;; a pre prede dest stin ina; a; B. socote socoteal ală, calcul; calcul; a enum enumera era defe defect, ct, cusu cusur, r, greşe greşeal ală , mustr mustrare are;; E: number, count; refer; fate; figure, several, a few; F: compter; nombre: G: zählen, rechnen, berechnen, schätzen, aufzählen, tadeln, verweisen; 5.41: 窮 [穷 ] qióng qiong2 kiung R: sărac; rac; gol; gol; epu epuiz izare are;; flămând mând;; vas vas gol gol,, cutie cutie goală; a goli; evacuare evacuare (de vapori, vapori, de gaze); gaze); a scoate; scoate; a aspira, aspira, a extrage; extrage; a istovi, a extenua; extenua; a epuiza (un subiect subiect); ); neajutorat; neajutorat; neputinc neputincios; ios; slab; nevoiaş; nevoiaş; lipsit de; de; limită ; E: poor, exhausted, impoverished; poverty-stricken, destitute, pushed to limit, extremely, exceedingly, limit, end; F: pauvre; G: arm,verarme arm,verarmen, n, erschöpft, zu Ende, ohne, gründlich, bis zum Ende, ergründen; 5.10.不如守中。 bù rú shǒu zhōng/zhòng 。

bu4 ru2 shou3 zhong1/zhong4 z hong1/zhong4 。 Pu Ju Shou Chung Pou jou Cheou Tchong [iar acest acest lucru] lucru] nu este aşa de bun bun ca ca menţ inerea inerea in centru centru [mijlo [mijlocul cul roţ ii, in spatiul spatiul vid din din centru; centru; axul realit realităţ ii; realitate realitatea a cauzala cauzala a constien constientei tei imparti impartiale(Ta ale(Tao)] o)] [an this is] not as good as keeping the center. nicht so gut, als bewahrte man die Mitte. Mieux vaut s’insérer en son intérieur. 5.42: 不 bù bu4 pu p’u R: nu; nu; non non;; fără; nic nici; i; neg nega aţie; pref prefix ix neg negat ativ iv:: a-; a-; nene-;; non non-; -; vedeţi: 2.19; 5.43: 如 rú ru2 ju fel; ca şi cum; cum; a se conform conforma a (cu); a semă na cu;a cu;a fi ru2 ju R: A. ca şi; la fel; egal cu; cu; dacă; conditie; conditie; presupune presupunere re supozitie; supozitie; sinonim sinonim cu: cu: 若 ruò conform cu, a semăna cu; B. a merge la; a declara; a face; 不如 bù rú a fi mai mai putin; ar valora mai mai mult; E: like, as if; like, such as, be as good as (only in negative sentences), in accordance with, supposing; F: comme; 如水 rú shu ǐ : comm comme e l’eau; 不如 bù rú être moins, il vaut mieux; G: wie, gleichwie, so gut wie, in Übereinstimmung mit-, gemäß, falls, wenn, als ob, zum Beispiel, hingehen, sollte, müßte; 5.43; 5.44: 守 shǒu shou3 schou R: a ţine; a păstra; a păzi, a veghea, a urmă ri; a apă ra; a prot protej eja; a; feud feudă; prefe prefect ctur ură, fief, fief, pref prefec ect; t; casa casa legil legilor or;; prac practic tica a uit uită rii rii e folo folosi sittă in taoi taoism sm pt a obţine conc concen entr trare area a sau sau unifi unifica care rea a inte interio rioar ară numi numittă : shou yi 守一 shǒu yī  "a ţine unitatea" ori "a ţine unul"; in taoism, intâlnim şi termenul tehnic 坐忘 zuo wang, ce se poate poate traduce prin: "a se aşeza şi a uita de tot"; 守神 shǒu shén: a ţine mintea in spirit; 守中 shǒu zhōng a păstra/a ţine mi mijlo jlocu cull [cent [centru rul, l, axul axul reali realittăţ ii (Tao (Tao)] )];; E: keep; guard, defend, watch, look after, observe, abide by; 守中 shǒu zh zhōng to ke keep ep th the e cen cente ter; r;  The practic practice e of "forgett "forgetting" ing" is used in order order to obta obtain in concent concentration ration and inner inner onenes oneness. s.  The method method can also also be descr described ibed by by another another term used in Taoism Taoism called called shou yi 守一, which means "to keep oneness" or "to keep the one."; In Taoism, we see the technical term zuo wang 坐 忘 , which can be translated as "sitting in oblivion." F: garder, défendre, respecter, observer, surveiller, protéger; G: bewachen, bewahren, behüten, verteidigen, beachten, beobachten, aufrechterhalten, halten, erfüllen, Titel eines Bezirksmanarinen; 5.44; 5.45: 中 zhōng zh zhòn òng g zh zhon ong1 g1,4 ,4 tschung R: mijloc, centru; interior, ax; miez; nucl nucleu eu;; înăuntr untru, u, China (中国 zhōng gu guó); la mijlocul drumului, mediu; just, drept; exact, corect, precis; propriu; propriu; potrivit; a atinge centrul; centrul; în; între; printre; printre; E: centre, middle, in, among, between two extremes, medium, China; F: milieu; centre; moyen; atteindre; au milieu de; atteindre; frapper; midi; partie médiane; médiatrice, à l'intérieur, de médiation, au centre, à mi-chemin, à la fois,中介 zhōng jiè: int interm ermédia édiaire ire;; 中立 zhōng lì: neutre; 中子 zhōng z ǐ : ne neutron; 中年 zhōng niá nián: n: âge âge moy moyen en;; 中秋 zhōng qiū: miautomne; 中天 zhōng ti tiān: cu culm lmin ina atio ion n; 中国 zhōng guó: guó: la Chin Chine, e, le chino chinois; is; Chine Chine;; 中 cuis isin ine e chi chin nois ise; e;中文 zhōng wén: wén: chino chinois; is; langue langue chin chinois oise; e; G: Mitte, 餐 zhōng cān: cu mitten, Mittel-, mittlere, Vermittler, mittelmäßig, innen, in, unter (=inmitten), halbwegs, zeitweilig, China, chinesisch, vermitteln; 5.45;

Connections/ Conexiuni Connections/ Ancorarea Ancorarea in izvorul izvorul suflului suflului vital ( confunda confundata ta cu "pă strarea strarea suflului suflului vital") vital") Nu exista impartialitate impartialitate fara golire de fluctuatii psiho-afective: ganduri, ganduri, dorinte, sentimente. Acest lucru il afirma si Patanjali. Ceea ce te ocupa la un moment, dat coloreaza ceea ce percepi ( o fiinta umana ocupata de furie vede rosu in fata ochilor; alta suparata vede totul in negru ). Problema conexiunii conexiunii dintre impartialitate si golire golire este abordata de Patanjali in a patra instructiune din Samadhi Pada Pada YS 1.4. astfel :  YS 1.4. 1.4. : vṛ tti -sā rū pyam pyam itaratra itaratra (vritti (vritti sarup sarupyamit yamitaratr aratra) a)  Traducere  Traducerea a convergen convergenta/Co ta/Converg nvergentTr entTranslat anslation: ion: R: In celelalte cazuri (a starilor neasezate in "svarupa": propria forma; Centru,Temelia imuabila) se manifesta sarupyam (identificarea Vazatorului )cu vrittis (lit.:vartejurile; impulsurile; fluctuatiile; valurile; gandurile; emotiile)[prezente pe ecranul mental] ( vedeti: Nota 4);

E: Otherwise, the Witness identifies himself with vrittis (fluctuations,thoughts; modes; activities;forms and with their active modifications) manifested on the mental screen(chitta)]/ F: Sinon,il existe une identification entre le voyant et ces vrittis [fluctuations,impulsions, mouvements, mouvement s, pensee ou emotions qui existe dans le mental (chitta); l'observateur parait assumer la forme de la modification mentale]/ S: En los otros estados (fuera del estado unificado; el alma-mente),se identifica con Vrittis (las fluctuaciones mentales,los procesos mentales;asume la misma forma de las funciones mentales);

Nota 4 In celelalte cazuri (a starilor pline de fluctuatii) se manifesta identificarea cu vrittis (impulsurile, fluctuatiile, valurile, gandurile, emotiile) prezente pe ecranul mental. Sivananda exemplifica exemplifica numeroase tipuri de identificari:ne putem identifica cu o stare pasagera, asa cum un spectator se identifica cu actorul dintr-un film, asa cum soferul se identifica cu vehiculul pe care-l conduce, asa cum omul se identifica cu trupul, asa cum un om bogat se identifica cu averea, un om frumos cu aspectul iar un om puternic cu puterea sa (pozitia in ierarhia sociala ori politica) . Omul profan prizonier al identificarilor cu efemerul (vrittis, conceptiile, credintele, conditionarile inoculate; mintea, corpul, numele primit, familia, poporul, limba) ramane captiv in camera periferica a constiintei, care se foloseste de lumina fenomenala pt. a vedea [ "pestera intunecoasa" la care facea referire Socrate]. Gerard Blitz punea urmatoarea intrebare: "Cum este posibil ca acest Centru imuabil, permanent sa se identifice cu constiinta periferica, care este in mod definitoriu agitata, fiindca ea este in legatura permanenta permanenta cu stimulii stimulii din mediu prin intermediul intermediul organelor senzoriale ? Fiindca Centrul imuabil sau constiinta profunda este asemenea diamantului care reflecta/transmite culoarea suportului pe care este asezat;in loc sa ramana pur diamantul se pateaza sau se coloreaza.Fara procesul de colorare nu ar exista cunoastere se afirma in YS 4.17:"Un obiect poate fi jnata(cunoscut; perceput)sau ajnata (necunoscut; neperceput) dupa cum uparaga (colorarea mentala produsa de obiect; colorarea incepe cu alegerea obiectului care va intra in focarul atentiei) corespunde sau nu apeksha (interese;motivatii,dorinte, nevoi;activitatii de alegere,selectie si delimitare a focarului atentiei de catre ego) manifestate de vach(diversele voci,centre(de interes) sau porti ale creatiei) [orice cunoastere este directionata,selectiva, fragmentara,incompleta fragmentara,incompleta atat timp cat este mediata de ego,de periferie]"; Identificarea cu vrittis(fluctuatiile;valurile;gandurile;emotiile) prezente pe ecranul mental este consemnata in zicale si proverbe populare populare ca un proces de colorare: limbajul popular este elocvent: in stare emotionala violenta-de furie sau de indignare "vede rosu" sau"cel furios vede totul rosu "; in stare de tristete, suparare, deprimare ori de descurajare " totul e negru.. sumbru ","are idei negre";optimistul"vede in roz".; "anger coloured her judgment" Atunci cand constiinta profunda reflecta starile schimbatoare ale mintii (chitta) lumea este vazuta diferit ca printr-un filtru colorat-atunci nu mai este vorba de o reflectare a relitatii ci de o reflectare a subiectivitatii. Un experiment de transmisie a mesajelor telepatice de la 15000 km distanta a aratat ca un om receptiv receptiv care in mod obisnuit receptiona exact mesajele mesajele emise,atunci cand era era infometat "colora toate mesajele primite " ca si cum vedea printr-un filtru colorat:un "cerc portocaliu din carton" devenea o "portocala","o cana cu apa" devenea "o cana cu lapte".De cate ori nu ne pierdem obiectivitatea sau impartialitatea in aprecierea diferitelor lucruri din cauza cauza ca suntem colorati de propriile noastre noastre dorinte? Nici nu ne putem da seama de amploarea acestei identificari in care ecranul mental agitat e similar apei agitate care ne impiedica sa vedem fundul;iar mintea nu poate cunoaste Centrul prin ea insasi fiindca are o cu totul alta natura;nu are lumina proprie se afirma in YS 4.19: "Mintea nu e sva-abhasa(luminoasa sau constienta in sine;nu are propria lumina) fiindca ea este drishya (perceptibila;este obiect al perceptiei,cunoasterii)"; Nu putem decat sa inlaturam obstacolele din calea apei sa calmam aceasta agitatie care ecraneaza tezaurul de la fundul apei, care ne impiedica sa descoperim Centrul veritabil care ne permite sa vedem realitatea asa cum este ea  YS 4.3: 4.3: "Nimitta "Nimitta (cauza (cauza eficient eficientă indirecta;in indirecta;instrum strumental entală ;practica ;practica autent autentica) ica) [care [care se afla la originea originea oricarei oricarei transform transformă ri ori transfer] transfer] goleste(nu goleste(nu actionea actioneaza) za) dar

umple(imp umple(implineste lineste)) prin indepă rtarea rtarea obstacolelor obstacolelor la fel cum face agricultor agricultorul ul [care-si [care-si udă campul campul eliminand eliminand barajul barajul din calea apei din canalul canalul de irigatie irigatie]". ]". Omul "cazut",prizonier al identificarii cu vrittis ramane un terminal senzorial al Constiintei Cosmice("toti oamenii sunt ochii si urechile Constiintei Cosmice";doar sfantul sau omul sacru devine "flautul in care canta Divinitatea",locul de intalnire intre Cer,Pamant si si Om-vedeti starile de constiinta (vedeti:avastha) (vedeti:avastha) in diferite traditii spirituale si comentariul la l a ideograma chineza"sheng" Puterea Puterea pe care Sfântul Sfântul o ia din realitat realitatea ea sursa sursa (Tao) (Tao) nu este este una una abstract abstractă (spiritual (spirituală ), fără leg legătură cu lum lumea fizic izică , ci este una pract actică , care res restitu ituie ordinea pierduta ( sunt reparate dezordinile psihosomatice), tine inereţea (se inverseaza procesul de imbatranire) si vitalitatea (izvorul energiei vitale qi) . Impar Imparţialitate ialitatea a in constie constien nţ a este este un instru instrume ment nt in proce procesul sul de tranz tranziiţ ie de la diferen diferenţiere la nondifer nondiferen enţ iere, in procesul procesul de deloca delocalizare lizare (elibera (eliberare, re, extindere extindere;; de la ego, ego, la non non ego ego), ), un proc proces es la cap capă tul tul că ruia ruia ajun ajunge gem m să trec trecem em de la "a priv privi" i" (subiectiv; mijlocit), la "a vedea"( obiectiv; nemijlocit). Un semn al realizarii acestei tranzitii tranzitii este stabilizarea in egalitatea mentala, cand ajungem sa privim egal lucrurile, asemenea unei oglinzi ( adica fara ego; atasari; respingeri; detasati; fara dorinta de a le poseda sau controla), intr-un mod invulnerabil la perturbatiile din mediu. Un al doilea semn este trecerea de la simturile grosiere, la cele subtile, la care se refera textul lui Zhuangzi [ capitolul 4] ilustreaza golirea psiho-afectiva("postul inimii" xin zhai) si tranzitia de la cunoasterea mijlocita (de urechea grosiera), la cea mijlocita (urechea corpului energetic subtil ): " Yan Yan Hui Hui îiîi cer cere e Mae Maest stru rulu luii înv învăţă turi turi desp despre re post postul ul inim inimii ii,, Con Confu fuci cius us îi ră spun spunde de : "Fă -ţ i un singur singur ţel( unifica unifica focarele focarele celor celor trei atentii). atentii). In loc să ascul asculţ i cu urechea( urechea( atentia atentia ment mental ala) a),, ascu ascult ltă cu inim inima a (ate (atent ntia ia afe afect ctiva iva). ). In In loc loc să ascu ascullţ i cu inim inima a ascu ascult ltă cu qi-u qi-ul. l. Auzul Auzul se opreşte opreşte la ureche, inima inima se opreşte opreşte la ceea ce se acordă cu ea. Qi este golul golul care care primeşt primeşte e orice orice lucru. lucru. Că ci numai numai Tao adun adună golul. golul. Golul Golul acest acesta a este este postul postul inimii"[Zhuangzi 4, pp. 67-68].