L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MDcyMzA=.pdf

/$ko

EXTRASE VOLUM INTOCMIT

de Mustafa

SFIR$1TLIL SEC,XV1

A.

1NCEPUTUL SEC. XIS

ehrr

EDITUfcA ACAttEtlfEt

Pr

LIcti

www.dacoromanica.ro

E

ii*LiFti, Atli

i

ACADEMIA DE 5TIINTE SOCIALE BSI POLJTICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" , INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Izvoare orientale privind istoria Rorudniei

Iv

CRONICI TURCESTI PRIVIND TAR1LE ItOMANE Extrase VOL. III

Sfir§itul sec. XVI

inceputul sec. XIX

Volum intocmit de MUSTAFA A. MEHMET

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

Bucuresti 1980

www.dacoromanica.ro

TURKISH CHRONICLES CONCERNING THE ROMANIAN PRINCIPALITIES EXCERPTS III

End of the 16th century

beginning of the 19th century

TYPEIAICHE XPOHHKH 0 PYMbIHCKHX KH5DKECTBAX BbIgEMICKI4

TOM III KOHer; XVI

Hagan() XIX BB.

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA R 79 717, Ca lea Victoriei 125, Sector 1, Bucure#1

www.dacoromanica.ro

CUVINT INTRODUCTIV Volumul al III-lea al seriei Cronici turcefti privind la'rile romdne (Extrase)

imbogIte§te colectia de Izvoare orientale privind istoria Romaniei" 1, care i§i propune sa valorifice sursele narative §i documentare turco-islamice referitoare la trecutul poporului roman. Volumul de fata invedereaza ritmul sustinut in care se desf6.§oara munca in acest domeniu, ceea ce oblige !ma pe speciali§ti sa-§i intensifice Si mai mult eforturile pentru a face accesibile, cel putin in traducere, istoricilor §i altor cititori, necunoscatori ai limbilor turco-islamice, cronicile i documentele de provenienta orientala. In acest domeniu exists un cimp vast de investigatii, atit in privinta izvoarelor narative, cit i a celor documentare. In volumul al III-lea, din numarul mare de cronicari consacrati, ant fost nevoiti sä selectionam §i sa includem, din cauza spatiului rezervat unui volum, doar un numar restrins de autori care au trait qi au scris, in cea mai mare parte a vietii lor, in cursul veacului al XVIII-lea, de§i unii dintre ei (de ex. Naima) s-au nascut in secolul anterior, iar altii (de ex Ahmed Asim) au trait §i au scris qi la inceputul veacului al XIX-lea. Cit prive§te limitele cronologice ale relatarilor, volumul al III-lea cuprinde cronicile care descriu evenimentele otomane incepind din anul 1591 (1000 H.), cum este cronica lui Mustafa Naima, qi pink la anul 1808, data cu care se incheie opera istoriografului Ahmed Asim, informatiile for referindu-se astfel la o perioada de peste dou'a secole din istoria poporului roman, respectiv din preajma inscaunarii lui Mihai Viteazul qi pins la primii ani ai razboiului ruso-turc dintre 1806 i 1812, care s-a incheiat prin pacea de la Bucure§ti (1812).

Pe de alta parte, se cuvine mentionat §i faptul ca cronicarii selectati pentru acest volum se succed, fiecare tratind evenimentele in continuare, de la punctul lasat de predecesor, far. reluarea for de la inceputul istoriei otomane sau de la alte. date, a§a cum se observe la cronicarii din perioadele

anterioare (vezi vol. I §i II). Aceasta continuitate stricta se explica prin

crearea postului de istoriograf oficial al Curtii otomane, cunoscut sub denumirea de vak'aniivis, in sensul de cronicar aulic.

Este adevarat ca §i in trecut, pe linga unii cronicari care §i-au scris operele din initiative personals, pentru preaslavirea faptelor de arme ale turcilor osmanlii, au existat §i cronicari desemnati fie de sultani, fie de marii viziri sau de alti dregatori. Aceqtia pot fi socotiti printre primii analifti oficiali

ai Imperiului otoman. Dar alcatuirea de cronici sub aceasta forma a avut multa vreme un caracter sporadic. Putem aminti, de pada, de Idris Bitlisi

(m. 1520), care §i-a redactat opera He,st Bihift (Cele opt Paradisuri) din porunca 1 PinA. In prezent au aparut: Cronici turce,sti privind Idrile ronulne, vol. I, Bucurefti, 1966 (ed. M. Guboglu si Mustafa A. Mehmet) ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu); Documente turce,sti privind istoria Ronuiniei, vol. I (1455-1774), 1976 (ed. Mustafa A. Mehmed).

www.dacoromanica.ro

VI

CUVINT INTRODUCTIV

sultanului Baiazid al II -lea (1481-1512) 2, sau de Hodja-Sa'adeddin efendi (m. 1599), consideraf de unii istorici ai Imperiului otoman ca primul vak'anfivis" (cronicar oficial) 3. In disputa pentru intiietate in aceasta functie participa §i Ni§andjiAbdurrab.man pap., care ar fi fost numit de sultanul Mehmed al IV-lea (1648-

1687), in anul Hegirei 1074 (1663/1664), printr-o porunca verbala", sa

descrie evenimentele epocii sale a. Dar titlul de vak'aniivis s-a incetatenit §i a capatat un caracter perma-

nent la curtea sultanilor turci °data cu Mustafa Naima, care a fost numit in aceasta functie in ultimul an al veacului al XVII-lea. Faptul a marcat totodata trecerea la o noua etapa a istoriografiei otomane, depaqindu-se astfel faza a4a-zi§ilor fahnamedjii (scriitori de cronici pentru sultan), care au cuprins o adevarata epoca, alaturi de cronicarii particulari sau de cei desemnati s5. consemneze diferite evenimente.

Discutind fazele istoriografiei otomane, indeosebi trecerea de la titlul de fahnamedji la cel de vak'aniivis, istoricul turc Mehmed Arif a exprimat inca

demult parerea ca, intrucit in majoritatea istoriilor Naima este aratat ca

primul vak'aniivis, se impune sa acceptam schimbarea de la el incoace a titlului de ;ahnamedji in cel de vak'aniivis"5.

Tinind seama tocmai de aceasta trasatura caracteristica a istoriografiei otomane din secolul al XVIII-lea, in volumul de fats au fost incluse numai cronicile in care tratarea evenimentelor a fost .preluata de un autor de la punctul Mat de predecesor. Este adevarat ca in acest timp §i alti cronicari au fost desemnati ca vak'aniivis, dar, fie ca an detinut aceasta functie un timp scurt, fie ca nu §i-au putut desavir§i insemnarile, relatarile unor astfel de autori an fost Inglobate in cronicile anal4tilor mai importanti, a§a cum se specifics, dealtfel, §i In biobibliografiile consacrate fiecarui cronicar care §i-a gasit locul fns volumul de LW Astfel, opera lui Mustafa Naima a fost continuata de Mehmed Ra§id, la care Kiiciiik-Celebizade Ismail Asim Efendi a scris o anexd (Zeyl-i Rapid), urmind apoi cronica lui Mehmed Subhi, in care au fost incluse §i relatarile lui Sami §i fakir, iar opera lui Mehmed Subhi a fost preluata de Izzi SuleimanEfendi, dupa care a trecut ca vak'aniivis Ahmed Vasif, alternind cu alti cronicari, ceea ce 1-a 9i determinat sa-§i completeze opera §i cu descrierile acestora, tocmai pentru respectarea continuitatii relatarilor. Doar intre sfir§itul cronicii lui Ahmed Vasif (anul 1774) inceputul operei lui Ahmed Asim (anul 1787) se constata un hiatus de \ire° 13 ani in cronicile deja tiparite. Pentru aceasta perioada exists izvoare suficiente, in manuscris, dar de nu an fost la indemina

noastra in cursul intocmirii acestui volum. In notele biobibliografice, de§i acestea au mai mult un caracter general, informatiy, s-au facut unele aprecieri asupra autorilor qi operelor lor ; de aceea nu consideram necesar sa insi§t5.m aici asupra unor detalii. Mustafa A. Mehmed, Hronika Idrisa Bitlisi v kacestve istocinika po istorii pokorenia Balkanskogo poluostrova turkami, in Revue des etudes sud-est europeennes", tome III, 1965,

nr. 1-2, p. 97.

3 J. von Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman (ed. Hellert), vol. I, p. XXVIII. 4 Mehmed Arif, Silsile-i Vukuat-i Devlet-i Aliyede :apt edilmeyen 1142 senesi hildistits (Evenimentele din anul 114.2 (1729-1730) care nu an fost cuprinse in analele dinastiei otomane),

in T.O.E.M.", vol. I, nr. 1(1910), p. 53. 6 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

CUVINT INTRODUCTIV

VII

Daca ar fi sä ne referim totusi la unele trasaturi ale izvoarelor narative incluse in volumul de fata, putem spune ca, relatind evenimentele de la sfirsitul secolului al XVI-lea pina la Inceputul veacului al XLX-lea, ele strabat doua faze deosebit de importante din istoria Imperiului otoman: faza eforturilor pentru mentinerea mostenirii ramase de la Soliman Magnificul (1520-

1566), caracterizata printr-o stagnare relativa, si faza decaderii puterii turcesti in Europa pina la razboiul ruso-turc din 1806-1812, ca urmare a declansarii marii retrageri de dupa dezastrul din fata Vienei (1683).

In consecinta, in cronicile din volumul al III-lea, cititorul poate gasi

relatari despre campaniile repetate ale turcilor Inspre Ungaria si tarile romane la sfirsitul secolului al XVI-lea, despre razboaiele duse cu austriecii, polonii si rusii In decursul veacului urmator, despre marele asediu al Vienei din 1683, precum 1i evenimentele care s-au succedat dupa aceea pina la pacea de la

Carlowitz (1699), despre campania de la Prut din 1711, razboaiele turcoturco-austriece, Incheiate cu pacea de la Passarbwitz (1718), venetiene ca si despre primele razboaie de proportii maxi duse de Imperiul otoman in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 5i Inceputul celui urmator cu Rusia si Austria, a caror alianta capata o frecventa tot mai mare datorita fie unor scopuri politice comune, fie rivalitatii surde fata de viitorul teritoriilor ce puteau sa iasa din sfera influentei otomane. Evenimentele de mare anvergura din perioadele amintite au determinat integrarea istoriei otomane in istoria universals, cu implicatii serioase asupra sortii poporului roman, mai ales el tarile roman (Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania) deveneau adesea teatrul unor operatiuni militare pustiitoare. In acest cadru general istoric, cronicarii otomani au consemnat aproape Rate evenimentele mai semnificative, fie aducind elemente not fata de faptele In general cunoscute, fie confirmind celelalte izvoare narative sau documentare care amintesc de aceleasi evenimente sau fapte istorice. Luate separat, intre cronicile din volumul de fats se constata o disproportie vizibila in privinta cantitatii informatiilor despre tarile roman. Totusi, in totalitatea tor, ele cuprind relatari ample despre trecutul popbrului roman, desi numarul cronicilor din acest volum este relativ mai mic fata de volumele anterioare.

Pe de alts parte, din lectura cronicilor incluse In acest volum rezulta cu mai multa claritate pozitia autorilor atit fata de cauzele decaderii Imperiului otoman, cit si fata de stiinta istorica in general, unii autori mergind pink la schitarea unor conceptii proprii asupra istoriei. Incepind cu Naima, considerat cel mai mare istoriograf al Imperiului otoman, ¢i pink la Ahmed Asim, aproape fiecare cronicar a exprimat, intr-un fel propriu, necesitatea descrierii evenimentelor asa cum s-au petrecut ele, straduindu-se totodata sa gaseasca si cauzele reale ale slabirii treptate a puterii de alts data a turcilor osmanlii pe planul istoriei niondiale. De relevat este faptul ca, desi o buns parte din explicatiile for nu depasesc In general conceptiile cronicarilor medievali, viziunea istoriografilor otomani din veacul al XVIII-lea, indeosebi a celor inclusi in volumul de fata, dovedeste totusi efortul acestora de a lua in consideratie o serie de cauze objective ale dec5.derii Imperiului otoman, fie de natura social - economics, fie politico-militara. De asemenea, cu toata pozitia for oficia.15.', multi dintre ei (Naima, Vasif, Asim s.a.) si-au indreptat adesebri ascutisul criticii impotriva unor personalitati pblitice care raspundeau de destinele Imperiului otoman.

www.dacoromanica.ro

VIII

CUVINT INTRODUCTIV

Aceste critici deveneau cu atit mai vehemente cu cit se refereau la personalitati

a caror activitate avea efecte negative, datorit5. insucceselor for politice, militare etc. Din punctul de vedere al limbii, istoriografii otomani din secolul al

XVIII-lea se caracterizeaza printr-o elocventa deosebita, In care plasticitatea expresiilor se Imbina cu retorica orientala, ajunsa la un stadiu de maturizare, in timp ce bogatia ideilor se finalizeaza adeseori intr-o serie de consideratii chiar qi asupra filozofiei istoriei. Astfel, istoriografia otomana din secolul al XVIII-lea a lasat in urma

metoda simplei Inregistrari a faptelor Intr-un stil mai mult sau mai putin apologetic, cronicarii din aceasta perioada ajungind la nivelul interpretarii

fenomenelor social-politice, In efortul for de a deslu§i sensul istoriei, In impre-

jurari deosebit de complicate, care afectau, direct sau indirect, soarta Imperiului otoman. De asemenea, pe linga alte cronici anterioare, marturii orale sau experienta personala, folosirea pe scars larga §i a corespondentelor diplomatice fie prin redarea continutului for rezumativ, fie prin transcrierea partilor esentiale ale acestora, ca si copierea a numeroase tratate ale Portii cu alte state, tratate numite ahidname, confers cronicilor din veacul al XVIII-lea o importanti deosebita, dindu-le §i o valoare documentary de necontestat. Uneori, ele servesc chiar §i la datarea unor documente otomane sau la precizarea altor elemente mai putin dare din cuprinsul acestei serii de izvoare. Daca nu toate, cel putin unele din trasaturile amintite mai sus pot fi remarcate si In extrasele alaturate, de§i ele se refers de obicei la fapte concrete legate mai mult de tarile romane. Din punctul de vedere al interpretarii evenimentelor istorice, aceasta oglindWe pozitia oficiala de la Curtea otomana. Tinem sy precizam totodata ca in acest scurt Cuvint introductiv nu ne-am propus sa facem aprecieri separate pentru fiecare cronicar In parte In privinta informatiilor referitoare la trecutul poporului roman, acestea fiind amintite In notele biobibliografice consacrate fiecarui cronicar. Subliniem

numai faptul ca relatarile cronicarilor otomani cuprind multiple aspecte ale relatillor romano-turce din aceasta peribada, mai cu seama sub raport politico-militar, juridic qi social-economic. Dintre ele se desprind cu mai multa pregnant5.: formele de manifestare a dependentei tarilor romane fat5. de Poarta, lupta poporului 'roman Impotriva oricarei dominatii strain, caracteristicile domniilor pamintene §i fanariote, situatia §i sarcinile ce cadeau asupra tarilor romane In timpul diferitelor razboaie care s-au succedat In

acest interval de timp §.a. De asemenea, prin natura condijiilor istorice de atunci, informatiile cronicilor din volumul al III-lea depa'§esc hotarele tarilor romane propriu-zise,

relatarile referindu-se, Intr-o masura mai mica sau mai mare, §i la spatiul balcanic, ca §i la tarile Invecinate, cum ar fi Polonia, Rusia sau Austria, qi chiar la taxi mai indepartate, ca Franta, Anglia s.a. Largirea acestui cadru informational se impune pentru intregirea tabloului relatarilor cronicarilor respectivi cu privire la trecutul poporului roman. Faptul in sine Invedereath desfa§urarea permanents a istoriei poporului roman In contextul relatiilor internationale, pe un plan general european. www.dacoromanica.ro

CUVINT INTRODUCTIV

IX

Cit prive#e tradacerea textelor, s-a cautat ca aceasta sä reflecte cit mai fidel continutul pasajelor originale corespunzatoare, chiar cu riscul sacrificarii, uneori, a formelor literar-artistice, la care se preteaza de fapt

aproape fiecare cronica, ele cuprinzind toata bogatia de stil §i de expresii a celor trei marl limbi islamice orientale: turca, araba §i persana. Se cuvine sa precizam aici §i faptul ca, in principiu, materialele incluse In aceasta serie se bazeaza pe cronici deja publicate in limba turca, dupa un manuscris sau altul, fie considerat de editori ca mai reprezentativ sau mai complet, fie ca nu se cuno§teau, la data editarii, alte manuscrise mai bune ale aceleia0 opere. Acest lucru a facut ca izvoarele narative otomane sa aiba In genere o valoare §tiintifica inegala, inclusiv sub aspectul informatiilor privitoare la istoria relatiilor romano-turce§ti timp de mai multe secole. Cu toate acestea, luate in ansamblul lor, cronicile turce§ti prezinta, in cadrul izvoarelor narative strain, o importanta deosebita pentru elucidarea unor aspecte Inca mai putin dare ale istoriei poporului roman. Daca s-ar fi Weptat sä fie descoperite toate manuscrisele unei cronici §i apoi traduse, este mai mult ca sigur ca informatiile furnizate de cele trei volume aparute pina acum ar fi ramas Inca multa vreme necunoscute de majoritatea istoricilor, iar publicul larg de cititori nu ar fi aflat de existenta unor astfel de izvoare. . Introducerea acestor informatii in circuitul §tiintei istorice romane§ti, cel putin sub forma de traduceri, inlesne§te un prim contact mai apropiat cu izvoarele narative otomane, atit al istoricilor, cit §i al publicului cititor, necunoscatori ai limbii turce§ti in general §i ai limbii turco-osmane in special. Desigur, ar fi fost de dorit publicarea acestor extrase atit In traducere, cit §i in facsimile, dupa original, dar In conditiile actuale nu se poate Inca depa§i faza dezideratelor", facsimilele introduce in volumul de fata, ca §i cele din volumele anterioare, avind doar un caracter ilustrativ.

Pe de alts parte, numarul destul de mare de cronici incluse in cele trei volume a dus §i la suprapuneri, in sensul ca acelea§i evenimente sint des-

crise de doi sau de mai multi cronicari, fie datorita faptului ca au trait cam in aceea0 vreme, fie din cauza ca unii au reluat de la inceput tratarea istoriei otomane. Aceasta constatare este valabill mai cu seam& pentru volumele I §i II, in care se suprapun perioadele, deci Si informatiile referitoare la tarile romane. In ceea ce prive§te volumul al III-lea, acesta are un dublu caracter. Pe de o parte, el reprezinta o reluare, dar intr-o sinteza superioara, a evenimentelor cuprinse i primele doua volume, incepind cu ultimul deceniu al veacului al XVI-lea, deci cu epoca lui Mihai Viteazul (vezi Mustafa Naima), iar pe de alts parte ofera cititorului evenimentele in succesiunea tor, datorita continuitatii cronicarilor aulici". Dar, in cele mai multe cazuri, urmarirea anumitor evenimente istorice impune totu§i consultarea tuturor cronicilor care se refera la el. Acest lucru este cu atit mai necesar, cu cit aproape fiecare cronica introduce elemente

not in tratarea faptelor istorice.

* Trebuie mentionat §i aici faptul ca, intocmai ca in volumele anterioare,

§i in volumul de fats nu au putut fi Invinse toate dificultatile, mai ales in privinta identificarilor de persoane, de locuri §.a., fie din cauza formelor corupte

de autori, fie datorita alterarilor la care au fost supuse de editori. Totu§i, acestea nu constituie un impediment pentru intelegerea relatarilor unuia www.dacoromanica.ro

X

CUVINT INTRODUCTIV

sau altuia dintre cronicari. Cercetarile viitoare pot aduce, desigur, unele 15.muriri Si in aceste privinte, dupes cum, pe masura largirii posibilitatilor de consultare a diferitelor manuscrise, vor putea fi extinse investigatiile §i asupra

continutului informatiilor respective. Cazurile indoielnice au fost indicate prin mentiunea probabil". iar numele de persoane §i de locuri ramase neidentificate au fost atenjionate prin ( ?). Pe de alibi parte, dat hind faptul ca seria de Cronici turcesti nu cuprinde Indice (de persoane, de locuri), s-a considerat util, pentru consultarea volumului de fats, sa fie trecute §i In note denumirile onomastice §i toponimice din text, inlesnind astfel cititorului identificarea for in ansamblul volumului. Cit prive§te datele Hegirei, acestea sint redate in cronici, in cea mai mare parte, in litere, iar Intr -o serie de cazuri sint incomplete, in sensul ca, in cadrul

descrierii evenimentelor dintr-o luna oarecare, autorii mentioneaza adesea doar ziva (de pilda 15, 20 §.a.), cu specificatia din luna mentionata mai sus", fares a mai indica de fiecare data luna respective, iar asupra anilor corespunzatori reveneau §i mai rar. Din aceste considerente, datele Hegirei, de asemenea, au fost coborite in note, efectuindu-se totodata §i completarile necesare (luna

§i anul), pentru a Inlesni, in felul acesta, consultarea volumului de fa4 §i sub raportul cronologiei. In aceasta privinta, pentru a evita, pe cit posibil, unele dificultati tehnice de editare, intregirea datelor Hegirei s-a facut fail a se mai introduce

paranteze unghiulare (de pilda 15 muharrem 1050 si nu 15 .

Beilerbeiul de Anatolia, beilerbeii de Bosnia, de Karaman, de Sivas, de Buda (Budin), de Timisoara, de Alep si de Sighetvar, precum pi intendentii de ieniceri *i spahiii pi silandarii si cetele de lefegii de dreapta si de stinga au stat adunati la vechea Buda. .

PLECAREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE STRIGONIU 5I TOTALA EI INFRINGERE

129

... La inceputul lui zilhidjge 65, , fiul lui Sinan pasa, care era serdar, i beilerbeiul de Buda, Sofu-Sinan pasa, pi beilerbeiul de

Timisoara, Ahmed pasa din Mihalici, .

131

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRU OCUPAREA CETATILOR BUCURESTI $1 TIRGOVISTE DE CATRE MIHAI (MIHAL) CEL RATACIT

132

pi

Marele vizir Sinan pasa, construind o cetate din lemn, a pregatit tunurile munitiile necesare si a pus acolo o mie de ieniceri o mie de kuloglii. La

13 muharrem 1004 6? a ajuns la sesul Tirgoviste. Populatia fugind Inca dinainte, ea a fost gasit5.' pustie. $i aici, ca pi la Bucuresti, s-a Inceput construirea unei cetati din lemn. Ea a fost terminate intr-o luna, sapindn-se pi un pant adinc. A fost construita cu doua caturi. S-au pus in ea tunuri, munith osfi. Apoi, dindu-li-se zaherele *i solde, s-au intors de acolo la 12 ale norocosului safer 68. In ziva cind au descins la menzilul din fata

lor, raufac5.torul de Mihai a iesit din padure si a Impresurat Tirgovistea. La oaste se auzeau bubuiturile de tunuri. Luind orasul cu lovituri tari, in trei zile, el i-a prins pe Ali pasa pi pe Koci bei, care ramasesera inauntru. Bagind in ei sulita, i-a fript in fata focului, facindu-i chebab. Ceilalti, ostasi au fost facuti robi, iar cetatea a fost distrusa. Apoi, ( Mihai> s-a Tetras si a plecat. In ziva aceea, cind i-a sosit serdarului stirea asediului *i i s-a cerut ajutor, ostasii islamici s-au intristat. Pe cind ei sta.' teau asa, au iesit din padurea aflata in apropierea menzilului for 300 de ghiauri. Cei din oastea de Rumelia ducindu-se acolo, toti s-au intors raniti pi infrinti. Oastea a fost cuprinsa de mare frica

si de nenorocirea urmarini. S-au sfatuit sa se Intoarca din nou in cetate. Neavind insa posibilitatea sä is nici un fel de masuri, in cele din urma au venit la Bucuresti. Dindu-se porunca sa ramina acolo 15 zile, oastea pi ceilalti ne-

gustori s-au grabit sa tread. (spre Giurgiu> care mai de care mai inainte.

Atunci au fost numiti, cu porunci severe, oameni ca 55. nu lase sa treaca nici " 1 Isevva1 1003 = 9 iunie 1595. 66 Zilhicce 1003 = 7 august 5 septembrie 1595. 841 1001H. = 6 septembrie 1595 24 august 1596. " 13 muharrem 1004 = 18 septembrie 1595. " 12 safer 1004 = 17 octombrie 1595.

www.dacoromanica.ro

NAIMA TARIKI

27

o persoana. Cind s-a vazut ca spaima celor din oaste cre§te tot mereu, au fost

indicate in harabale munijiile §i au fost retrase tunurile care se aflau la 133

Bucure§ti. Dup5. ce 1-au evacuat, au distrus cetatea pe care o construisera §i, nemaifiind chip sa mai ramina, au pornit pe la miezul noptii spre pod. Trecind in graba trecatoarea 69, au ajuns la Giurgiu Si au ramas acblo trei zile. Din cauza buimacelii, au luat unele masuri nechibzuite. Astfel, au fost numiti la pod oameni ca sa incaseze pendjik (pencik) pentru cele aproape zece tali de harabale §i pentru robi, deoarece mai inainte osta§ii islamici, facind incursiuni la granita Transilvaniei, adusesera mai multe mii de harabale, robi §i animale §i le vindusera in oaste la pret ieftin. In timp ce negustorii,

luind turmele de oi, treceau podul §i cu celelalte lucruri ale lor, eminii §i scribii slateau §i adunau aspri (akce) de la cei care treceau, zicindu-le sä dea a cincea parte din prazi ". In timpul acesta s-a aflat ca fatacitul de ghiaur, Mihai, a venit cu oastea sa in apropiere. Renuntindu-se la acea dare, Sinan pa§a a trecut podul noaptea

§i apoi s-a dat fiber pentru trecerea tntregii 0§ti. Pina dimineata au trecut ienicerii, tunurile §i o parte din munitii. Celelalte bagaje au raraas aruncate pe loc. In timp ce oamenii, din cauza incurcaturii, nu §tiau unul de altul §i

se mirau, ca la locul de adunare din lumea de apoi, au ap5.rut pe vremea chindiei alaiurile de ghiauri §i §i-au a§ezat tabara in §esul Giurgiului. Atacind poverile , ei au inceput sa be prade §i sa be devasteze. 0 ceata de pedestra§i,

tirinda-se ca pored, a mers pe malul Dunarii §i, tragind de pe deal cu tunuri §i cu pu§ti, a niat podul pe la mijloc. Osta§ii §i bagajele care se aflau pe pod

au cazut in Dunare. Unii strigau de pe pod: Allah, ajuta-ne 1". Fiind dui de cursul Dunarii strigatele for de deznadejde au cutremurat lumea. De asta data, trecerea musulmanilor din partea cealalta a apei in partea de dincoace

fiind impiedicata, ghiaurul i-a trecut prin sabie fara crutare. Neiertind nici un suflet, le-a Varsat singele ca un torent. Multe raii de suflete au fost distruse

§i au pierit. Majoritatea osta§ilor de akingii, aflindu-se in partea cealalta,

n-a mai scapat nici un om. Fund taiati atunci din radacina, akingiii au dec5zut. Tunurile §i cea mai mare parte a munitiilor au intrat in miinile du§manilor. 134

Afurisitii, incendiind tirgul Giurgiului, au inceput sa ban cetatea. Nenorocire §i pierdere mai mare ca de asta data nu s-au intimplat niciodata, tar o astfel de infringere nu s-a vazut nicicind. OCUPARBA CETATII GIURGIU DE CATRE GHIAURI

In timpul acela se inchisese in cetate un numar oarecare de osta§i.

Ghiaurii josnici, batind-o timp de trei zile, au cucerit-o prin lure§ in ziva de 10 a lunii safer 71. Omorindu-i pe toti musulmanii care se aflau in ea, au tutors tunurile §i au inceput sa traga catre oaste. SUPUNEREA MOLDOVEI DE CATRE HANUL TATAREsc

In timpul acesta au sosit agate de la hanul tataresc, maria-sa Gazi Ghirai han 7a. Scrisoarea sa cuprindea ca hanul, venind cu oaste in Moldova, a garantat sa supuna. raiaua §i sä puns mina pe Mihai, cauza tulburarilor, §i " Bogas, e vorba tot de Vales. Calugkeni. 70 Mal-s hums.

ri 10 safer 1004 = 15 octombrie 1595. 7' Gazi Ghirai al II-lea.

www.dacoromanica.ro

18

MUSTAFA NAIMA

pe renegatul Razvan 73. De asemenea, el cerea ca, de' azi inainte, sa le fie numit domnitor ,unul din emirii tatari. Le-au explicat pe acestea pi agalele sale prin viu grai. Dar, nefiindu-se de acord cu aceste propuneri, ele au fost trecute cu vederea ... 135

MAZILIREA LUI SINAW NASA SI NUMIREA LUI LALA-MEHMED PASA.74

Au sosit sitiri tä, datorlta masurilor proaste ale lui $inan papa, oastea islamica. a fost infrinta in partile Tani ,Romanesti pi ca, din pricina lasitatii fiului saws, ghiaurii au obtinut victoria asupra Strigoniului, iar el, Iugind, s-a inchis la Buda, nefiind bun de nici o treaba. Efendi a venit la felicitare pi s-a intilnit cu marele vizir In timpul acela au sosit scrisori de la Mehmed-pasazade Hasan papa, care se afla la paza malurilor Dunarii, precum pi mahzarurile pi scrisorile de umilire

ale siretului Mihai pi ale celorlalti boieri ai Tarii Romanesti. Cind Hodja cel renumit pi gloriosul vizir au inceput sa. le citeasca, a venit pe neasteptate la felicitare pi muftiul cu numele de Bostanzade. tiicep discutii contradictorii asupra felului in care trebuia s5. se raspundl scrisorilor lui Mihai Viteazul>:

139

Hodja-Saladeddin Efendi laspunse: Deoarece boierii valahi pi Mihai au cerut iertarea vinovatiilor lor, se cuvine sä nu se dea raspuns potrivnic, ci, drept semn al sinceritatii lor, A. fie cerut fiul lui Mihai ca ostatic. In felul acesta A fie scrise scrisorile !". Mufti-Efendi, negasind deloc potrivita pkerea lui Hodja-(Efendi, a pornit impotriva acestuia pi a spus: De azi inainte nu trebuie sa se creada nici in legamintul (and) lui Mihai pi nici in convertirea lui la Islam". " Stefan Rlizvan (24 aprilie august 1595). " Lala-Mehmed pap., mare vizir (4-15 noiembrie 1595). " Mehmed pap, beilerbei de Buda (era fiul lui Kodja-Sinan pap.). 7$ Hodja-Sa'adeddin Efendi, istoriograf otoman (m. 1599). Vezi Cronici turl.eini ..., vol. I, p. 297 §i urm.

77 .5.eih-ul-islam; se numea pi muftiu" (MikftU). `Pe atunci era Bostanzade Mehmed

Efendi.

6 Damad-Ibrahim pap, mare vizir (4 aprilie 27 octombrie 1596; 5 decembrie 1596 10 ianuarie 1601). 3 noiembrie 1597; 6 ianuarie 1599

2. Cronica

lui Naima. Cearta dintre Sa'adeddin

Efendi, dasalul sultanului,

ai §eih-ul-islamul Bostanzade Mehmed Efendi, in leg&tura cu raspunsul care urma s.it fie dat lui Mihai Viteazul (vol. I, p. 138).

www.dacoromanica.ro

4"414 d;:t" jjp t..)!.',,k_.03..1

a, .,

Z l44..)1,a.-1 It ',,I:i.r.iiii

i

3

..(.... z, ski:; IL. 1:J1is) 45.! jra.a,:g. ,,11.11

jii.t4. ! (!1:....L .:a1 alic JIAL.,711:.)1.9 4, A..J ti-JS f

.1 L., ,1.y'. lt.. ,?jiiSjii..).).4.;;Ia.1,5.1J;;C j1.:z71:;

...C..t.-::1 Vim .) 4.,,.. L1 is:A.....:..c.t.1 c,1;.3

.ay .,,:. zLj). ...A., Jr. 1_5LAy r1...; 4.ttit r. iii 65.1 .z.3ji.4.. a.! IA j., jak::91 Zi.41.1110/.1l;,- ZJAA-1:t.0 a 1..3.1-%

ti,4,4; ,,,,;l's 3L.i.,t: ..k.:1.1 z.t.:t: li- t_.,:ta .414 J.)1 ..11,.v.11):i ..)

1,3)

A A:ao 4: ; at altt t:: J:.,,),,i; 6.4 Lit.t.lt .....)L:..

%Lb!) 4 :Ala 1 j AS A:11j4 01 ...S.

tzit rhij: .,A..1.2. 1.01 1. ;11

.A'..'....- "'1 ts-A:el".c91 ,...;.121....,15), ti,-..tlf,te,20.41 (e)1.11 'el: 453i1,:iJ...1.... A...lb:5; E1:7) ja.; 1 At 1.);". LilLia: j I Z1:iii! r 71 ZA......b 1

Z.', )1 d #4 °

ts).11,41,...4431 J.0j1:4Li... Ayerliol j..L.,...1. . ' Ca :J.1 1:«1. JI1:011 J . '7°,` v Li-''' . J v

41,1

4a

at!...,:f:

Y I e..1..... 4;SL-A `) -1

%:.01.,:tvj Lci.x.:1A 4.1:t jj 1: j. tp '41..3 61 L:74,3 Lk. ZA-Ltslci..), AIII :jt....4.: :1..- I jst. 4411/..12L. 6..11S Ls.) A .1;

If),Lit:4-.)041:.0..itstilliSa. eice&f? ...C./Z. I:. *;1.1; ji 11-))12ci:IJild'AIP:P:-1.)),'',1,14-; 41^dta A '14'151.:°:.. era Lea.

%..

'A.., 4$239'...s.)A,:..11 ,eial jli;j'e....1 3.z.

j.61 A z: 11;.), 4 j6,71) ;51 ..4;outs4-.1/45)..1,f,vji

0.))12:-444144:1. Al A;.) 4:1)441 C'TA. 44.1.C.I.Y. 4a: j: SAil S4141; tP J% .C1 ,2),C,e...L.:4J14.:.4,11;- 6.15;1A ....IL .4:,...,,tai., A.,:a;t:..4..,1,1,:it.k..4:, .....511 ii)G-

;

A IL; LA) a;4911.4 j j .1: sit 1,3., 431;., Znp:,,i.), 411

4 E1:1*

www.dacoromanica.ro

20

MUSTAFA NAIMA

. Satirdji Mehmed pasa acordase eia-

letul Silistrei, ca arpalik, sus-numitului han fatkrasc, . 213

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPT121

PORNIREA MARELIJI SERDAR IBRAHIM PA 214 216

217

IN PARTILE UIVARULUI

... In ziva a saptea a Jul safer 124, ajungindu-se 1la Banosek, 123 a venit

acolo ceausul Balikcizadq Mustafa, Impreunk cu solid Transilvaniei T. In a doua zi a lui rebi-ul-ahir X24, trecliid peste apa Abeiul 125 §i Varad ?), in ziva a cincea 129 an clescins ilita lacul Sekmehal 127, din sesul din apropierea Uivarului In a doukzeci ai cincea zi a lunii rebi-ul-ahir 129, s-a ajuns la menzilul numit Egri-Azmak 129, S-a poruncit sk se opreasca acolo timp de citeya zile,

pentru a-i indeparta pe ghiaurii adunati in drumul torabiilor care se aflau

218

pe insula din apropierea acelei localitkti. Atunci s-a rkspindit §1 vestea ocuparii Transilvaniei de cktre afurisitul de,91/1fliai. La 29 130, cind s-a ajuns la zombor (Softbor), au sosit din partea sus-numitului Mihai om 131 Si scrisoaite, grin care el facea cunoscuf c5. a ocupat vilaietul Transilvaniei si ca lai mentine supunerea ... Aso Zagra, Zagora, localitate in Bulgaria. 1200 Abdtilaziz aga; a declarat noului serdar, Ibfahim Pa§a (marele yizir). 1008 H. = 24 iulie 1599 12 iulie 1600. 118 7 safer 1008 = 29 august 1599. 121

122

Banosek (?).

184 2 rebi II 1008 = 22 octombrie 1599. 188

Abeiul(?).

128 5 rebi II 1008 = 25 octombrie 1599. 187

Sekmehal(?).

128 25 rebi II 1008 = 14 noiembrie 1599. 122 Egri-Azmak (?).

no 29 rebi II 1008 = 18 noiembrie 1599? 181 Adam, in sens de sol.

www.dacoromanica.ro

NAIMA TARIHI

DIN POVESTIRILE LUI HASAN-BEYZADE 132 $1 ABDULKADIR

219 220

31 133

... Cind sultanul Osman .

1 ramazan 1030 = 20 iulie 1621. Pe atunci in Polonia domnea Sigismund al III-lea Wassa. 986 28 ,saban 1030 = 18 iulie 1621. 99 5 ramazan 1030 = 24 iulie 1621. In

98

100 Isaccea.

8 ramazan 1030 = 27 iulie 1621. 10 ramazan 1030 = 29 iulie 1621. los Yeni-My (Satul Nou), la stinga Dunarii. um 12 ramazan 1030 = 31 iulie 1621. 108 13 ramazan 1030 = 1 august 1621. 109 Djanbek Ghirai. 101

108

www.dacoromanica.ro

58 193

MUSTAFA NAIMA.

SOSIREA LUI DILAVER PASA109 SI, A OSTIRII TARII ROM/WEST'

La 20 ramazan 108, clnd s-a descins la menzilul numit Tatarani 109, a sosit Di laver papa, beilerbei de Diyarbekir, cu un mare alai. Majoritatea ostirii sale era imbracata in zale. Dupa el a venit pi a prezentat alaiul sau pi beiul Prii Romanepti 110 cu vreo 6 000 de ghiauri inarmati. La 24 ramazan111

au fost adupi cltiva prinpi. and au fost cercetati, ei au spus urmatoarele: Ghiaurii fac panturi pi metereze in fata, cetatii numite Hotin. Ei au pus acolo 50-60 mii d.e pupcapi. De asemenea, pi fiul craiului este pe cale de a sosi. Alegindu-se un numar oarecare de cazaci, ei au fost trimisi asupra

Oceacovului (Ozu)". Atunci a fost trimis indata in partea aceea Hadjiki papa cu un numar oarecare de ostapi. YNFRINGEREA OSTILOR DE A JUTOR AUSTRIECE XN LUPTA CU BETHLENI110

In timpul acesta, sosind scrisori de la Gabriel Bethlen, principele Transilvanieima, acesta explica urmatoarele: Cind am aflat ca cezarul a trimis pe

ascuns craiului lepesc, pentru ajutor, un numar oarecare de ghiauri, i-am ajuns din urma pi i-am trecut pe toti prin sabie. Acum v-am trimis steagurile pi tigvele luate". Oamenii sai, aducind steagurile pi tigvele mai sus pomenite,

s-au bucurat de favoarea Imparateasca. Pecevi spune: In anul acesta, mai sus aratatul Bethlen, ridicindu-se cu oaste mare i luind linga el pi pe musulmanii de la margine, s-a dus asupri.e cetatii Pojon 118 pi a asediat-o. Instalind tunuri, a batut-o. Oastea care se afla linga el, facind incursiune In imprejurimi, a incendiat pi a distrus totul. Venind asupra lui tabara austriaca, au dat lupte mari. Bethlen a devenit victorios. Beiul Transilvaniei a trimis pe serascherul sau, Hamop Yorghi 114, la granita Kanizsei. Bakian-oglull8 pi oastea ungureasca din acele parti, treclnd cu totii de partea lui, au pradat multe localitati dintre satele croate pi austriece. $i venind in fata Vienei ( Pec ), i-au atacat imprejurimile, iar apoi

s-au tutors, luind prazi uimitoare pi devastlnd prin partea de sus a yienei". CEREREA HAIsTULUI ne PENTRU INCURSIUNE

Mai inainte, se considerase potrivita ideea ca tatarii sa intreprinda incursiune in tinuturile ghiaurilor. and au ajuns in apropierea, menzilului 194

numit Deghirmen 117, au posit zilele de sarbatoare. A doua zii venind Mirza bei, vizirul hanului, a cerut invoire pentru incursiune. Dorinta hanului flind deopotriva cu dorinta padipahului, i s-a trimis, impreuna cu hilat, pi o scri-

soare de invoke. Au venit pi pi-au prezentat alaiurile: )eilerbeii de Ahisha pi de Silistraf precum pi toieVodul Moldovei 118. Dilaver pasa, mai tlrziu a devenit mare vizir (17 septembrie1621 19 mai 1622y 108 20 ramazan 1030 = 8 august 1621. 109 Tataran, localitate In Moldova, linga Vaslni. 110 Radu Mihnea (1620-1623). 111 24 ramazan 1030 = 12 august 1621. 112 Gabriel Bethlen. 11" Erdel hakimi. 112 Foams, Pozsony (Bratislava). 114 HamoF Yorghi, Haller Gy6187. 107

115 112 117

118

Bakian-oglu, Fiul lui Batthyani".

Djanbek Ghirai. Deghirmen (Deli; men ), are sensul de moara": Morgreni? Alexandru Bias (10 septembrie 1620octombrie 1621).

www.dacoromanica.ro

NAIMA TARIHI

59

GONTROLUL IENICERILOR

In a sasea zi din §evval 112, cind s-a descins la menzilul numit Bogclane0i120, s-a raspindit vestea ca ienicerii nu an mai gmas nici pe jumatate. Dindn-li-se cite o jumatate de gurus, ei au trecut unul cite unul prin fata padi§ahului. Din pricina acestui control, capeteniile din oaste (Ocak) s-au suparat. SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

Domnul Moldovei 121 neglijase curatirea drumurilor si trecatorilor §i repararea podului §i pregatirea zaherelelor. De asemenea, el intirziase 0 la intimpinare. Raspindindu-se vested ca a trimis ajutor in partea leahului, el a fost inchis, iar locul sau a fost dat lui ,Stefan 122. LUPTA TATARILOR CU TABARA CAZACEASCA

La 8 §evval 122, cind se aflau la menzilul numit Conce0i 124, sosind un

om de la hanul tata'resc, a adus vestea urmatoare: Cazacii trecind apa

Nistrului §i venind cu doua conacuri mai incoace, tatarii i-au atacat noaptea, in timp ce ei dormeau. Unif au fost uci0, iar harabalele lor au fost devastate. Cei rama0 an facut tabard pe o cimpie. A aparut §i cavaleria lor. In ziva aceea, dindu-se o Mahe mare, au fost uci0 vreo mie de cazaci". El cerea §i citeva tunuri. De aceea au fost trimisi, cu 25 de tunuri, Nogai pa§a 125 cu oastea siriaca §i Hasan pa§a din Ilbasan 122, precum si beiul de Aidin. Ptna sä ajunga ace0ia, cazacii au prins de veste 0 au fugit la tabara lor cea mare. Vreo suta

de ghiauri cazaci se intorceau, devastind §i capturind din Moldova niqte zaherele. Hadjilsi pa§a s-a dus asupra lor §i a luat 60 de robi. Pe ceilalti i-a prefacut in tigve §i apoi i-a trimis in fata pad4ahul-0. 195

INFRINGEREA GHIAURILOR IN LUPTA DIN MOLDOVA g A CELOR DIN PESTERA

Inainte de aceasta, voievodUl 127 anuntase ca vreo 5 000 de ghiauri plecasera sä devasteze Moldova. Fusesera trimisi indata, la miezul noptii, citiva sangeacbei §i Cerchez-Husein pa§a. §i voievodul Tacit Romane0i122,

cu o§ti nenumarate. Cind au ajuns acolo, s-a dat o mare lupta. Ghiaurii fiind infrinti, majoritatea lor au fost trecuti prin sabie. Prin0i §i tigvele luate au fost prezentate . In a 11 -a zi a lui sevval 129 s-a descins pe valea unde se (Muse lupta, aceea. Pe drum, aflindu -se prin munti o pe§tera ingusta, s-au asezat in ea vreo 90 de ghiauri cu pu0ile lor §i au inceput g se lupte cu

cei care veneau asupra lor. Pad4ahul, sosind repede linga pe0era, a asezat acolo corturi §i a poruncit ca pe§tera sä fie umplutI cu fum. Cei care ieran erau uci0. 119 6 ,cevval 1030 = 24 august 1621. no) Bogrldnesti, localitate in jud. Suceava. ltl Alexandra

Als Stefan Tomsa (octombrie 1621august 1623). Datele menfionate In text difera. 123 8 ,cevval 1030 = 26 august 1621. 129 Koncan, in jud. Botosani. 1199 De fapt Hadji papa (vezi mai departe).

I" Ilbasan (Elbasan ), cetate In Albania.

in Stefan Tomsa, domn al Moldovei (sau predecesorul sau: Alexandra Ilias). 199 Radu Mihnea (28 iulie 1620august 1623). 199 11 ,cevval 1030 = 29 august 1621.

www.dacoromanica.ro

00

MUSTAFA NAIMA

La menzilul mai sus aratat, vreo 200 de cazaci, de pe malul celalalt al rfului Prut, se Intarisera fntr-o padure de stejari. Din partea aceasta a fost trimis asupra lor, cu tunuri, Hadjiki pap., care s-a luptat cu ei pfna seara. Dar ghiaurii Intarindu-se In padure, tunurile si piqtile nu ajutau la nimic. Seimenii 1" au fost trecuti pe malul ce Malt. Ei s-au dus qi i-au atacat. Padi-

phul, instalind umbrare Intr -un loc insemnat al rfului pomenit mai sus,

acorda binefaceri acelora care fi aduceau prin§i (dil) §i tigve. Husein pap., trecInd ,

Sahin Ghirai, fratele sau, mergind asupra Dobrogei si luptindu-se

cu Kantemir, fugise. Dupa aceea, acordindu-i-se din partea portii lui Kantemir sangeacul Gomfildjine 195, acesta fusese sfatuit s5 se pregateasca pentru nimi-

cirea hanului tatar.

.

425

Hasan pasa a yenit ling5. apa. Nipru, (Ozu) si, iind granita tarii islamice, a construit acolo o cetate pentru aparare Impotriva afurisitilor rusi. Dindu-se

provizii si osteni, Husein pasa a lamas acolo pentru paza Oceacovului

( Mehmed Ghirai se uneste cu p3lonii si cu cazacii, dar, in lupta dusk ei sint invinsi de

Djanbek Ghirai si de Kantemir Mirza). 427

TRIMITEREA UNEI SCRISORI CATRE LESI

In acest timp a sosit din partea teahului solul numit Itorilika 199. S-a scris urmatoarea scrisoare de raspuns: Mai inainte, beii de Oceacov si de Akkerman si de Bender si de Silistra 0 de Nicopole, precum si beii de akingii 199

si t5.tarii din Bugeac fusesera anuntati cu porunci ca nimeni sa nu fad. incursiune In vilaietul lesesc. Craiul lesesc aflindit-se de trei ani In lupta cu Suedia

iar anul trecut hatmanul si fiul sau fund In expeditie, impreuna cu el, se incheiase un ttatat pfecum ca nu vor mai iesi cazacii pe Marea Neagra Totusi, sosind strigatori de prin pktile Anatoliei si Rumeliei, anuntasera t

190

Karmusban (?).

Rebi I 1036 = 20 noiembrie-19 decembrie 1626. 1°10 Up millet: unguri, sari, secui (romanii erau exclusi). 191 Katerina Brandivurg. 199. 8 receb 1036 = 25 martie 1627. 194 1037 H. = 12 septembrie 1627-30 august 1628. 191

1113

199 197 199

G6maldjine, finut si localitate in Macedonia greceasck.

Ramaran 1037 = 5 mai-3 iunie 1628. Djanbek Ghirai a treia domnie (1628-1635). Korihka, Korycki, a fost sol $i In 1629.

uno Akdji, greqealli de grafie, In loc de akIngi (attics).

www.dacoromanica.ro

HAMA TARIHI

71

iesirea in mare a rebelilor de cazaci, precum si stricaciunile provocate de ei. Trimitindu-se oameni si prinzind limbi dintre ei, cind au fost intrebati, acestia au raspuns ca iesirea lor in Marea Neagra nu era dupa voia lor, ci mii de cac- zi 428

au fost trimisi, din partea lesilor, In ajutorul lui Sahin Ghirai. De aceea, dupa trimiterea capudanului Hasan pasa cu flota fn Marea Neagra, au fost

trimisi olaci in partile Oceacovului si Caffei pentru confirmarea stirii mai sus aratate. Acestia, la rindul lor, au 2.dus vestea data de beii de margirie precum

ca sosisera ajutoare de la lesi pentru Sahin Ghirai si ca, zilnic, cazacii vin prin partite Oceacovului. Atunci au fost trimisi pe uscat, pentru paza Oceacovului, Kenan pasa 200 si oastea a 14 sahgeacbei si toti akingiii si oastea de Dobrogea si alte osti, ca sä nu se provoace pagube vilaietului lesesc. Dad.

Sahin Ghirai si cei care au fugit cu el vor merge in partea aceea, ei sä fie legati

si trimisi la Poarta fericirii. Sa li se villa de hac si cazacilor care vor merge

linga el 201., In caz contrar, oastea tatareasca, cu Kantemir pasa, si comandantii

de serhat vor merge acolo unde va meige $ahin Ghirai. Ce va urma dupa aceea sä nu ne atribuiti noua". 0 astfel de scrisoare a fost trimisa SITUATIA DE LA SERHATUL AUSTRIAC

.

al 1045 H. = 17 iunie 1635 4 iunie 1636. " Kurd Celebi, grec influent la Poarta. 38 Matei Basarab. 39

Revan, Erevan, astazi capitala R.S.S.Armeana.

" Self kol. De-a lungul MArii Negre, spre Dobrogea. " 1046 H. = 5 iunie 1636 25 mai 1637.

" Inaiet Ghirai (1635-1638).

www.dacoromanica.ro

NAIMA TARIHI

286

79

< Kantemir), punind toata averea §i familia sa in cetatea Chi lia, a venit

la Poarta fericirii §i apoi s-a tutors.

. Zicind acesteai el 11 convinsese pentru emiterea firmanului. Cind intimplarea nu a reusit, padisahul I-a adus pe Atesi-Mehmed, 1-a predat lui Kara-Ali si a pus sa fie omorit, facindu-1 chebab (kebab) la flacara focului ...". EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI

302

ApTE58

... in prima zi a lunii rebi-ul-evvel ae fostul vizir Mehmed

papa a fost onorat din nou cu chemare la Serai si, dupa ce s-a discutat cu el despre treburile imparatiei, i s-a acordat eialetul Oceacov. El a fost numit serascher pentru paza acelor parti. In ziva a zecea 60, cind a iesit 0 a plecat cu alai, i s-au dat si hassurile sale de vizir ... OMORIREA FOSTULUI HAN INAIET GHIRAI 51

. 303

M'a'ria-sa padisahul lumii, adresindu-se lui Inaiet Ghirai, i-a spus: Vezi, Inaiet Ghirai, not nu ti-am facut nici un rau, dimpotriva, ti-am dat tron si devlet si eialet. Ca raspuns, to to -ai rasculat si, nerecunoscind binefacerea pe care ti-am facut-o, ai asediat si ai distrus din imparatia mea cetatile

Caffa si Chiba si ai omorit, pentru nimic, un beilerbei si un cadiu si multi musulmani".

57 Naima nu precizeaz1 de care autor este vorba aid. El se referk desigur, In principalul situ izvor, care este cronica lui Sarih-I11-Menarzade.

55 1047 H. = 26 mai 1637-14 mai 1638. 69 1 rebi I 1047 = 24 iulie 1637. ° 10 rebi 1 1047 = 2 august 1637. Este vorba de Tabaniyassi Mehmed papa. °I Inaiet Ghirai (1635-1638). el Bahadir Ghirai (1638-1642). " Selamet Ghirai, fost han (1608-1610).

www.dacoromanica.ro

83

ITATMA..TARIHI

Padisahul a poruncit ¢i Inaiet Ghirai a fost strangulatg De asemenea, a fost omorit Kantemir, pentru curmarea neintelegerilor dintre 'Mari si OCUPAREA CETATII AZOV (AZAK) DE CATRE GHIAURI 304

Sub pretextul de a-i invita la expeditie, Hussam t hirai adunase pe tatarii-nogai care locuiau de mai inainte prin partile cetatii Azov, pentru a duce la indeplinire propria sa rascoala. Aducindu-i prin partile Akkermanului, partile Azovului ramasesera goale. De aceea rebelii cazaci, pornind

305

cu ajutorul craiului de Moscova, au asediat cetatea. Azoy. Musulm.anii care se aflau inauntru s-au luptat. Cei mai multi au murit ca martiri, iar unii au cazut iprizonieri ,i.

308

SITUATIA DE LA POARTA .

Mai inainte, in timpul aparitiei rascoalei hanului, Kenan papa fusese trimis la paza cetatii Oceacov. Dup5. ce Mehmed pap. 64, car fusese mazilit de la vizirat, s-a du§ acolo, Kenan papa §i Nasuh papzadg au venit amindoi §i au stat la Divanul imparatesc. Ivindu-se unele fapte rele ale. lui Iani 65,

309

care era voievodul Tarii Romanqti, se emisese firman pentru prinderea §i uciderea lui, iar Mehmed papa, a§ezindu-se in localitatea numita Tulcea, 1 -a invitat la el. Acesta a pornit, dar cind a ajuns la o distanta de un menzil, a auzit de la populatie despre unele uneltiri. De aceea s-a intors O. a plecat in vilaietul sau. Cind au vb.'zut ca nu poate Ii adus, i-au dat, ca act de atragere, o scrisoare de raminere, mai departe, la domnie. Maimed pap., la rindul sau, s-a dus §i a iernat la Silistra . ... Musa pap., beilerbeiul de Buda, fiind insarcmat cu paza capitalei imparatiei, locul sau a fost acordat lui Mehmed papa 95a care se afla la paza 1,



pasa la Pozsega, iar pe capudanul de Behke, alaibeiul de Bosnia si mutesellimul de ..Buda la Koman26 si Cluj 27, iar pe pasa de Timisoara, precum si citeva cete de ieniceri la Pecs28. De asemenea, cetele de osti adunate au fost numite pentru paza cetatilor si palancilor aflate in imprejurimile serhatului ... .

SOSIREA SCRISORILOR CU VORBE VICLENE, DIN PARTEA AUSTRIECILOR, CATRE SERDARUL SUPREM

...

In cuprinsul ei se scria: Dupa salutul adresat fericitului nostru

prieten, se face cunoscut ca, sosind scrisoarea voastra ilustr5., pe care ati trimis-o prin Djivan- Guyos29, solul stapinului meu imparatul, ne-am mirat cind am aflat ca in continutul ei aruncati asupra noastra stricarea pacii si cauza razboiului, care a fost inceput din partea voastra, precum si urmarile care an decurs de aici. Afars de faptul ca not ne socotim nevinovati in fata acestor acuzatii, este ]impede pentru toata lumea si faptul ca., de cind au inceput

certurile din Transilvania, am trimis in partea voastra fie oameni, fie scrisori cu Iiecare prilej. Ceea ce scriam era aceea ca, inlaturindu-se din ambele parti

neintelegerile si tulburarile care au aparut la granita, A se restabileasca linistea in vilaietul nostru ...". 25a Zrinyi Nicolae (1616-1664) sau Petre (1621-1671). 22 Koinan, Kopan. 27

28

Cluj-Napoca. Pecevi, Ffinfkirchen.

" Djivan Guyos, Baron de Goes (Cf. Hammer, op. oat., vol. XVII, p. 137).

www.dacoromanica.ro

140

62

MEHMED RAID

SOSIREA SCRISORII CU VESTI IMBUCURATOARE DIN PARTEA CRAIULUI TRANSILVANIEI

Sosind chehaiaua craiului Transilvaniei, a adus o scrisoare in care se

scria ca. Clujul, precum si unele din celelalte palanci dintre cetatile Transilvaniei, care fusesera ocupate de ghiaurii austrieci, au fost smulse supuse

, unele cu forta, iar altele prin masuri chibzuite, si ca, de aceea, dintre cetatile mai sus aratate, numai doua cetati au ramas fn stapinirea austriaca si ca, dupa cum s-a aflat, si capitanii for au de gind A. se supuna. Aceste stiri au bucurat oastea islamic5.... SOSIREA $TIR1I DESPRE ASEDIEREA CETATII TATRA $1 TRIMITEREA DE A JUTOARE PUTERNICE

Atunci a fost emisa o fnalta porunca, iar drept urmare serdarul

suprem i-a scris o scrisoare strasnica lui Husein pasa, t, t;

CJI;131 t*J;:s; :)114.1

tj.pa.Z*.-.0)th 451 jilt; ;Ai :Jr! ...C.A; apt 4.4-..t.t! 41...)1k1t.X; j4;

).}. t.

itap 4 tit.4

°A-44° ./..;r1 fijr4th

j1s",..)Yi

Jciaix)sx:lai) E.kt. ,Koscstt:. LOS:Ay )1 ;I;

-:1

)13 ,:)1,1a1... v Mk

jmm cl /401 Z.1344

www.dacoromanica.ro .X.131

is

L

jv41,Lsub :4.a. )1! :fr. 3,46 i.-13a

MEHMED RAID

154

asezat la menzilul numit Grecul, care se atTa.' in apropiere de Dunare, iar a

doua zi la locul numit Isac de lingi malul Prutului. In ziva aceea aratind alaibeiul de Keigi 116, care era numit basbug peste zaimii, posesorii de timaruri,

precum si peste alaibeii de Erzurum, a fost imbracat cu hilat. In a patra zi au pornit spre Zerni§ 111. Atunci au sosit unele stiri despre miscarile persanilor in partile Bagdadului, pricinuind ingindurare §i intristare. De aceea, de nevoie, acordindu-se eialetul Diarbekir valiului de Alep, vizirul Kaplan-Mustafa 311,

pasa, care era numit serascher asupra ostilor islamice adunate la Iasi, s-a dat firman sa porneasca in graba in directia aceea, urmind ca suita sa si oastea eialetului sau sa porneasca dup5. el ... ..4 In a cincea zi a lunii mai sus aratate, s-a ajuns la menzilul Grozesti 118, iar In a sasea zi la menzilul Ghegheci-Agzi 119, in a §aptea zi s-a ajuns la menzilul Beratan 120, iar in a opta zi s-a ajuns la menzilul Iagul 121. In a noua zi,

facindu-se popas la menzilul mai sus aratat, hanul Crimeii, maria-sa Selim Ghirai han 122, s-a prezentat In fata sultanului lumii. Dintre inaltele favoruri imparatesti, i s-a acordat o bland de samur, un surguci impodobit, o spada incrustata si un cal foarte bun. De asemenea, si fiului s5.0 i s-au acordat un hilat scump si multe alte daruri. In a zecea zi s-a ajuns la Agruresti 123, iar in a unsprezecea zi s-a facut popas in sesul Tutora. Atunci °stile de eialete ale beilerbeilor aflati la Iasi, precum si °stile de ieniceri, asezindu-se in rinduri, au prezentat salutul lor, insotit de cintece, in fata mariei-sale padisahul lumii. Atunci corturile au fost asezate cu mare alai la menzilul mai sus numit pentru stabilirea celor ce

urmau sa fie indeplinite.

SCHIMBAREA EXPEDITIEI IMPARATESTI IN PARTILE GHIAURULUI MOSCOVIT

. 312

In a saisprezecea zi 124 a sosit in localitatea Tutora, la oastea impara-

teasca, Kara-Hasanzade Mustafa aga, care fusese chemat de la Poarta fericirii, pentru a fi numit in functia de aga de ieniceri. Cind el s-a prezentat In fata marelui vizir, a fost imbracat cu bland si a fost investit cu puterea care se cuvenea unei asemenea slujbe. Pentru nimicirea ghiaurilor din cetatea Hotin, care se intarisera acolo din anul trecut, de cind se petrecusera evenimentele de la -Hotin, si pentru cucerirea si supunerea cet5.tii mai sus aratate fusese numit Husein pasa, valiu de Damasc. Acesta, potrivit misiunii sale, mergind cu trei cete de ieniceri, cu grenadieri 125 si lagimgii 126 pe care i-a adus din Camenita, a asediat cetatea mai sus aratata. Aruncind us Keygt, localitate in finutul Erzurum din Anatolia. ID Zerni,s, Virne0i(?). 118 Grose,sti; este mentionat ,Si in alte izvoare. 119 Ghegheci-Ages, Gura Tigheciului.

12° Beratan, mai inainte a lost: PervezeFti; Bereoti sau Berezeni. 121 lagul, Valea Iagului. Pagul, Valea Pagului (vezi §i mai sus). istg Selim Ghirai I. 121 Agrurepti, Armane§ti(?).

124 16 rebi II 1085 = 20 iulie 1679.

125 Hambradji (hambracs, humbaracs ). 126 Lagimdji (lattmcs ).

www.dacoromanica.ro

TARIH

155

ghiulele timp de citeva zile, cind au aflat de saparea unei subterane, s-au invalma0t afurisitii josnici, care au zis c, e mai bine sä capituleze inainte

de a se da foc subteranelor. Procedind cu prevedere, ei au predat-o, prin cerere de aman, Inaltului Devlet. Sosind aceasta tire imbucuratoare la oastea

imparateasca, in a douazeci si doua (yedi!) zi a lunii mai sus aratate s-a produs, din aceasta cauza, o incurajare in rindurile luptatorilor. In aceeasi zi imparatia-sa a pornit din sesul Tutora mai departe, iar a doua zi s-a ajuns in localitatea Bayura 127, in cea urmatoare s-a trecut si peste menzilul Copaceni 128 Dupa aceea, In a 24-a zi a lunii rebi I , gloriosul cort a fost asezat in sesul Kodjorina 129, iar in a 25-a zi in sesul Baldja 130. Din menzilul mai sus men-

tionat a fost trimis Inainte, cu grabs Defterdar pasa, pentru a depune sfortari in vederea terminkii podului care urma sa fie construit peste Nistru. In a 26-a zi °stile purtatoare de victorie si-au Infipt corturile in localitatea Kaynardja 131, iar in ziva urmatoare pe malul apei Nistru, In apropiere de cetatea Soroca, ce se afla la granita cealalta a Moldovei. In toate localita313

tile mai sus aratate, parcurse de la menzilul Tutora, neexistind nici macar o bucat5. de aschie de lemn, dificultatea de procurare a lemnelor necesare a

obosit foarte mult oastea. Pentru ispravirea podului de pe Nistru, peste care urma O. se treaca

in partea cazacilor, au depus eforturi, din partea aceasta, Defterdar

pasa, iar de pe malul celalalt, valiul de Sivas, vizirul cavuszade Mehmed pasa $i, cu ajutorul preainaltului Allah, podul a fost terminat In citeva zile, iar oastea islamica a inceput, potrivit firmanului emis, sä treaca cete dupa cete pe partea cealalta. Pentru ca mai frail sä treaca oastea peste pod, gloriosul sahinsah al lumii a stat, timp de cinci zile, pe malul mai sus aratat, iar dupa aceea, in a sasea zi a lumii djemazi 1132, a trecut cu mare pompa tsi

cu noroc

1i

cu fericire 0i cu m'a'retie peste pod, pe malul din fat5., $i a onorat

cu suita sa tara supusa a cazacilor. Corturile au fost asezate pe sesul numit Cimpia Espel 133, aproape de malul fluviului < Nistru). In localitatea mai sus aratata s-a poposit timp de doua zile pentru ca 1i restul munitiilor, al carelor de provizii, precum si restul ostirii sa treaca peste pod. Voievodul Moldovei 134 a fost trimis la Iasi ca sa expedieze 50 000 de chile de griu $i faina, iar voievodul Tariff Romanesti 135 a fost numit sä se ingrijeasca si sa depuna sfortari pentru construirea de poduri, necesare la menzilurile urmatoare. (Mai departe se vorbe#e despre sosirea unui sol moscovit, despre faptul cd nu s-a ajuns la intelegere §i ca. expeditia a continuat pink la apa Bug ( A ksu ), iar Selim Ghirai a plecat pentru

salvarea lui Dorosenco, care era asediat>. 318

S-a dat firman imparatesc, adresat mutesellimilor de Silistra $i Nicopole, ca sä fie adusi la oastea imparateasca, legati $i ferecati in lanturi, ca127

Bayura sau Buyora(?), Buzora(?), Iepureni( ?).

128 Kopican. 122

180

Kodjorina(?), Berberina(?). Baldja, BMW?) ; In alte cronici: Lobnice, Lobnice(?).

732

Kaynardja(?), probabil in loc de Izvandja, Zwaniec. 6 cemazi I 1085 = 8 august 1674.

133

Espel-Ovass.

131

734 735

Dumitrascu Cantacuzino (februarie 1674-1675). Gheorghe Duca (1673-1678).

www.dacoromanica.ro

MEHKED FtA51D

156

diii de Silistra 5i Nicopole 5i cadiii a nouasprezece cazale din imprejurimile lor, precum 5i cite trei oameni de slujba, sub acuzatia 5i invinuirea de nepasare 5i neglijenta 320

A.4 In a 20-a zi 3A6, ajungindu-se la localitatea zisa, Cimpia-Espel, maria-

sa padi5ahul cel glorios s-a despartit, la menzilul mai sus aratat, de oastea imparateasca, dorind sä porneasca inainte spre partile Isaccei impreuna cu supusul Mustafa pa5a. Atunci, la plecare, el a acordat marieisale marelui vizir o bland 5i apoi s-a indreptat in directia vela. De asemenea, gi maria-sa serdarul suprem, dupa ce a stat in localitatea mai sus aratata timp de 29 de zile, pentru a pregati 5i completa cele necesare pazei acelor margini, a pornit de acolo cu oastea imparateasca in a treia zi a lunii regeb'87 5i. a ajuns la Isaccea, locul de 5edere al sultanului lumii, 5i s-a intilnit cu gloriosul padi5ah. Dupa ce pentru a completa cele necesare pe drum, au stat citeva zile

5i

pe sesul Isaccei, in a patra zi a lunii Saban 138 cel maret, in ziva

de simbata, an pornit cu totii, indreptindu-se spre partile Adrianopolei 328

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI V $APTE189

337 338

. EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI 5I OPT140 SOSIREA $TIRII PENTRU INTOARCEREA HANULT.JI CRIMEII $1 A SERDARULUT DIN EXPEDITIA ASUPRA CEHRINULUI

338

342

In ziva de douazeci Si cinci a lunii mai sus aratate 141 au sosit scrisorile hanului Crimeii 5i ale gloriosului serdar Ibrahim paqa, care, mai inainte de aceasta, fusesera insarcinati sa salveze din miinile ghiaurilor moscoviti cetatea Cehrin. Scriind ca cucerirea si supunerea cetatii mai sus aratate au intirziat, cu ajutorul lui Allah, in acest an, s-a dat firman ca mariei-sale hanului Crimeii sa i se acorde permisiunea de a se intoarce in Crimeea, iar serdarul Ibrahim pa5a sa petreaca iarna la Bender, impreuna cti oastea islamica

aflata linga. el ... EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI $1 NOU/1142 PORNIREA PADI$AHULUI SPRE $ESUL DAVUD-13A$A

344 345

chehaia al lui Seidizade .

264

... $i pentru a ramine la paza. Timi§oarei au fost numiti, cu cite cinci-

265

sprezece aspri la inceput §i cu conditia de a-i spori mai tirziu, opt sute de spahii,

silandari de sacrificiu §i cavaleri, iar cu cite zece aspri, ca solda de pensie, au fost inscri0 trei sute de ieniceri, doua sute de gebegii, aizeci de tunari, precum si zaimii Si timariotii eialetului Sivas, impreuna c1Y alaibeiii lor, §i beilerbeiul de Sivag, cu thata bastea sa de gar ... .j

Pentru soldele muhafizilor care se aflau 4inainte In cetatile Timisoara §i Gyula, ca §i ale celor inscri0 dirt nou, ad fost trimise, cu (Wile desemnate, trei sute paisprezece pungi de aspri, care s -au scog scum din vistierie, si au

fost duse cu bine is Timi§oara, trecindu-se a itreia zi prin Panciova. Dar nu s-a putut trece peste podul de pe riul Mures, care se afla la o distant5. de peste paisprezece -ore de Timi§oara si In drum spre cetatea Gyula. S-a mai primit stirea ca, dintre trecatorile aflate la margine, doua cetati, numite Lipova si Cenad, erau de asemenea in miinile du§manului credintei, Afara de aceasta, Weterani, 46' care venea din partea Transilvaniei, deta0ndu-se cu vreq douasprezece mii de afurisiti de tabara nenorocita. a sapat cu ei metereze la .capetele trecatorilor §i a a§ezat tunuri, avind de gind

sa linpiedice trecerea in partea cealalta. Yn urma acestor §tiri, s-a emis inalta. porunca, adresata gloriosului vizir Husein pa§a, care era muhaflz de

Timisoara, in sensul ca zahereaua §i soldele cetatii Gyula, despre care s-a vorbit, sa fie pastrate in cetatea Timi§oara, spre a se depune-sfortari ca sa fie trimise, cu ajutorul preainaltului Allah, in zilele de iarn5.... " Cibik sau Cik, probabil imprejurimile orasului Miercurea-Ciuc. " .Fandor lano,s, Ion ,Sandru. 4° 1106 H. = 22 august 1694-11 august 1695. "a Frederic Veterani, comandant in oastea. austriacA (in. 1695,

www.dacoromanica.ro

180

IMEHMED 161.5ID

PLECAREA ILUSTRULUI HAN' PE DUNARE SPRE RUSCIUC

269

Maria-sa ilustrul han al Crimeii, Hadji-Selim Ghirai hank a cerut invoire ca pins la Rusciuc sa mearga, prin Belgrad, pe vase de Dunare, doar cu oastea sa de garda. De aceea maria-sa marele vizir 566, la rindul sau, a dat firman s5. se pregateasca un numar indestulator de vase pe Dunare.

Cind .

266

EVENIMENTELi ANULUI 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI $I UNU 23

285

NUMIRE DE 0$T1 PENTRU PAZA BENDERULUI

Auzindu-se despre unele ginduri rele ale craiului Moscovei, in a opta zi a lunii mai sus aratate 24 au fost recrutati de la Poarta fericirii, pentru paza Benderului, 3 000 de ieniceri si, dupa ce $i -au prezentat alaiul in fata pad4ahului, an fost trimi§i In partea aceea cu corabiile pe Marea Neagra.

287 299 300

301

(Legaturile regelui Suediei, Carol al XII-lea, cu vizirul de Oceacov, Iusuf paqa, si solia lui Mehmed efendi din Giurgiu Yerhailkii) in Suedia>.

MAZILIREA LUI ABDURRAHMAN PA$A, MUHAFIZ DE OCEACOV

In timp ce craiul Suediei 25 venea spre Bender, in momentul cind utma sa treac5. dincoace de riul Nipru (Ozu), care era una dintre trecatorile ruse§ti de ling5. Bug (Aksu), el a trimis om anume la Abdurrahman pa§a care se afla la paza Oceacovului §i care plecase acolo din functia de gebegib4lik, cerindi-i cu plata un numar suficient de barci de trecere, precum §i ni§te zaherele cu bani. Mai sus aratatul pa§5., obiectind c5. aceasta chestiune ar putea constitui

un pretext de gilceava pentru du§man 28, dar in realitate gindindu-se doar la profitul sau propriu, a stat putin la indoia15. §i nu i-a trimis barci sau zaherele pins ce nu a primit de la el sume mari de bath.

Pe multi dintre baieti §i multe fete suedeze i-a luat pa§a ins4, precum §i cei din suita sa, ca §i populatia Oceacovului, facindu-i robi. In acest timp

sosind din urma oastea moscovita, el s-a facut vinovat de distrugerile §i pagubele pricinuite. Cind ceatqul care se afla pe acolo pentru aceasta treaba

a povestit §i a ar5.tat la Inalta Poarta purtarea necuviincioasa a mai sus

aratatului papa, acesta a fost mazilit de la paza Oceacovului §i a fost dus spre Bender, de catre gloriosul vizir Iusuf papa, muhafiz de Babadag. .

" 1120 H. = 23 martie 1708-12 martie 1709. n 25 receb 1120 = 11 octombrie 1708.

as 1121 H. = 13 martie 1709-1 martie 1710.

24 8 cemazi I 1121 = 16 iulie 1709. 23 Carol al XII-lea. Dupl infringerea de la Poltava (8 iulie 1709), acesta se refugiaz4 in Imperiul otoman, la Bender. n Rusia.

www.dacoromanica.ro

TARIM

209

NUMIREA DE OSTI NUMEROASE PENTRU PAZA TINUTURILOR BENDERULUI

Unii spioni au dat de veste ca, atunci cind rill] Nistru (Tur la) va ingheta, tarul Moscovei 27, trimitind pe nea§teptate un numar de osti asupra craiului Suediei, are de gind sa-1 nimiceasca. Intr-adevar, era sigur c5. afurisitul tar al Moscovei, fiind foarte orgolios §i egoist, nu va respecta mull timp pacea §i prietenia. Acest lucru se dovedise §i prin aceea ca., mai inainte de aceasta, cind suedezii, fiind infrinti, intrasera dincoace de hotarele Inaltului Devlet, cu gindul de a st refugia in partea Inaltului Devlet ,Si de ali salva sufletele lor, atunci el 27, contrar tratatului imperial, intrind pe o distanta de patruzeci0opt de ore dincoace de hotar, avusese curajul de a se lupta §i de a se razboi cu suedezii pe malul apei Bug (Aksu). De aceea, potrivit tirilor date de iscoade, s-a1 socotit ca el ar putea sä ridice cu siguranta, In timpul inghetului, steagul rascoalei. Pe de alts parte, era necesar ca §i craiul Suediei sä fie bine pazit, fiind sub aripa ocrotitoare a padiphului. De aceea pentru paza Benderului au fost numiti §i Insartinati: zaimii §i timariotii din Rumelia, cu alaibeii lor, mutasarriful sangeacului de Ianina (Yanya), fostul defterdar Mustafa pa§a, mutasarriful sangeacului de Tirliala, cav4m0 Elhadj-Mustafa pa§a, mutasarriful sangeacului de Klistendil, Davud pap., mutasarriful sangeacului de Ohri, Karayilanoglu Mehmed pasa i mutasarriful sangeacului de Elbasan, Mahmudbeizade Hudaverdi pap. . 303

ATACUL MOSCOVITILOR ASUPRA OSTIRII CRAIULUI SUEDIEI

Dupa ce s-a stabilit aproape de Bender §i dupa ce 0-a vindecat rana, craiul Suediei, incalecind pe cal, mergea mereu la vinatoare in imprejurimi sau se plimba. Intr-o zi, hotarind pe nea§teptate ca in termen de 15-20 de zile A. se ridice §i sä mearga in Cara sa, el a vrut sa trimita vreo doua mii de osta0 suedezi

prin tinuturile Moldovei spre localitatea numita Peciova 28. ,Muhafizul de Babadag, Iusuf pap., ti spunea: Oamenii vo§tri 10 pierd astimparul cind 11 vad pe inamic. De aceea, neputind sa se abtina, ei al putea sä porneasca la razbunare, iar not avem pace cu du0nanii vostri, li,sa fiind, nu este bine ca osta0i sa se du0naneasca §i sa se lupte cu ei pe pamintul nostru. Pe de alts parte, near fi greu sa-i observam §i sa-i supraveghem pe osta0i vo§tri in partea aceea. S-ar putea sa se intimple vreo nenorocire. Renuntind la aceste ginduri, a nu-i lasati de linga voi pe osta0i vo§tri". Dar craiul, indaratnicindu-se, a ales §i a trimis totu0 oastea sa in acele parti, zicind, potrivit gindului sau, ca In acele parti ar fi u§or de obtinut ve§ti 0 s-ar putea usura uncle treburi". Astfel, in timp ce suedezii, mergind In orapl Cernauti (Cernauci), I0 petreceau timpul §i zilele cu bauturi, oastea moscovita, care se afla in acele parti, i-a atacat, pe nea§teptate, prin invoirea §i atitarea voievodului 304

Moldovei, care era in alianta cu neamul moscovit. Oastea moscovita i-a nimicit

pe suedezi §i a luat avutiile lor. " Petru cel Mare.

2e Pcciova, sat in apropiere de Cernauti.

www.dacoromanica.ro

210

MEHMED RA5ID

SOSIREA SOLULUI SUEDEZ LA fNALTA POARTA

Muhafizului de Babadag, Iusuf pasa, i-a sosit o depesa (kaime ) din partea marelui vizir in privinta trimiterii unui sol de catre craiul Suediei la Poarta fericirii pentru prieteme cu Inaltul Deylet si pentru a fi intrebat cu privire la gindul ,craiului de a pleca in viiairtul sau 22, precum si pentru a raporta toate acestea la Inalta Poarta. De acem, vizirul mai sus aratat pergind la Arai, dupa un timp oarecare de cliscutil obisnuite, craiul a zis in gluma:

In loc sa trimitem sol pentru prietenie cu Inaltul Devlet, am venit noi

insine si, cu, voia lui Allah, ne-am refuliat sub aripa Inaltului Devlet"". El a mai spus a in citeva zile va trimite la Poarta fericirii pe unul dintre oamenii

sai, ca sol, dind totodata sä se inteleagg. c5.1 prin solul sou, 30, el va prezenta si va face cunoscuta Inaltului iDevlet increderea sa in eforturile man si in

mila inaltei imparAtii, iar in cp priveste plecarea lui in conditii bune, prin Cara leseasckin vilaietul sau, are nevoie pe drum de ostasi osmanlli si de tatari, In stare sä-1 apere de dusmani_ Explicindu-le cu scopul de a fi scrise, aceste

305

lucturi au fost insemnate de catre, Iusuf pasa si raportate 1a Poarta fericirii. Atunci, spre a ,merge teafar fu tara sa, i s-au trimis, ca semn de linistire, din partea marelui vizir maria-sa Ciorlulu 31 Ali pasa, o scrisoare, un cal foarte frumos impodobit si un hanger incrustatt Cu pietre 'pretioase. Craiul amintit, at-kind mare multumire si avind speranta de a obtine favoare, s-a grabit, fara sa astepte sosirea invoiriif sa trimita indata sol, cu scrisoarea sa cuprinzind rugamintile sale mai sus aratate. Sosind la Poarta fericirii, solul amintit a intrat la Divanul imp'aratesC in a patra zi a lunii pomenite mai sus 32 si a predat scrisoarea. Dupa ce a facut cunoscute Inaltei Porti scopul si dorintele craiului, el a fost trimis inapoi, fara zabava, cu o scrisoare imparateasca cuprinzind Invoirea sa. .

307 309

CONVORBIRILE SOLULUI TARULUI MOSCOVIT CU IUSUF PAA

310

Deoarece unele incakari ale tratittlui de pace cu neamurile dusmane, cu are exista pace, se discutau, din trecut si pins acum, intre cei care se aflau la paza hotarelor ambelor parti, de laceea soseau, unul dupa altul, soli din partea tarului Rusiei catre maria-sa gloriosul !vizir Iusuf pasa, muhafiz de Babadag, E133 zicea :" Cind dusmanul nostru suedez, precum si hatmanul

Mazeppa, care s-a rasculat si ne-a tradat, invinsi in lupta cu noi, au fugit

la Inaltul Devlet, nu trebuia, din respect, sa-i primiti pe cei aratati mai sus, ci trebuia sa-i izgoniti si sa-i indepartati din tara voastra. In loc sa faceti aceasta, voi i-ati retinut linga voi si ati pus stapinire pe ei. De acum incolo sa-i izgoniti de linga voi pe cei aratati mai sus si sä reinnoiti in felul acesta prietenia care exists intre cele dou5. part'. In caz1 contra'', puteti fi cauza izbucnirii unor tulburari, si gilcevi." . 11.

29 In Suedia. n Martin Neugebauer (oficial) si generalul Stanislav Poniatowski (neoficial). 31 Ciorlulu (corlulu), din Ciorlu", localitate in Turcia europeanA. All pa4a a fost mare

vizir intre anii: 1706 *i

1710.

n 4 ,caban 1121 = 9 octombrie 1709. " Petru cel Mare.

www.dacoromanica.ro

TARIH

211.

MAZILIREA VOIEVODULUI MOLDOVEL MIHAIL u

312

Asa cum s-a descris mai sus, fn timp ce vreo doua mii de ostasi suedezi ai craiului Suediei stateau In localitatea numita Cernauti, dirt tinutul Moldovei, ca sa iemeze acolo, rusii, atacindu-i, i-au ucis i i-au nimicit. Din aceasta fapta constatindu-se tradarea lu1 Mihail, care era voievodul Moldovei, s-au facut pregatiri grabnice, iar in a opta zi a. lunii sevval cel maret 35 el a fost mazilit si inchis. Cu rangul de voievod a fdst trimis in Moldova Iskerlet-oglu Nicolae ", care era dragomanul Divanului imperial. SCHIMBAREA POSTTJRILOR IN UNE11 VILAIETE DIN IMPRE JURIMI

Sosind stirea despre moartea beilerbeiului de Bosnia, Sefer pasa, Ira locul lui a fost numit muhafizul de Agriboz, gloriosul vizir Koprithizade Nu'man

pap., iar in locul lui a fost numit muhafizul del Timisoara, vizirul Hasan

pap, iar in locul lui a trecut mutasarriful de Ianina, fostul defterdar. Mustafa pap

SCHIMBAREA FUNCTIILOR UNOR VIZIRI MARI

313

In a treia zi a lunii zilka'de 87, mariei-sale gloriosului vizir Koprillazade

Nu'man pasa i s-a acordat paza Belgradului, iar muhafizului de Timisoara valiul de Yfiriik`r, Hasan papa, i s-a acordat paza Agrlbozului. Liii Mustafa papa, fostul defterdar, care era insarcinat cu paza Benderului, avind sangeacul

Ianina, i s-a acordat paza Timisoarei. I s-a atras totodata atentia ca, pentru indeplinirea serviciului der path, sa piece cu o zi mai devreme din tirgul Ismail, unde sedea pentru a-si petrece iarna CERCETARI IN LEGATURA CU ATACUL MOSCOVITILOR $1 REINNOIREA PACII

311

Potrivit depeselor sosite valiului de Babadag, vizirul Iusuf papa, din partea mariei-sale marelui vizir Ciorlulu Ali papa, au fost numiti: sangeacbeiul de Aladja-Hisar, Mehmed bei, citiva dintre ofiterii (zalrit ) din Bender, un aga, precum $i citiva 1poieri din partea voievodului Moldovei $i, mergindu-se din orasul Cernauti, la locul de batalie, unde rusii atacasera oastea suedeza, au fost cercetate urmele bataliei. Dupa cg s-au primit informatii precise despre momentul si locul pe unde au venit rusii si despre felul cum s-a dat lupta, toate acestea au fost gcrise si inregistrate. De la incheierea pacii incoace, ofiterii {u§i negau in intregime atit faptul ca rusii au avut curajul sa persecute, contra tratatului, pe demnitarii de la granitele islamice, cit si ceea ca mai tirziu au provocat pierderi suedezilor la trecatoarea Rus-Ghecidi 38, de la marginea Bugului (A ksu ). Dar nefiind cu putinta sa nege, trr nici un fel, faptul ca ei i-au atacat pe neasteptate pe suedezii care sedeau in orasul Cernauti, din tinutul vilaietului Moldovei, care se numara printre stapinirile imparatiei otomane $i nici aceea ca au luat si au distrus tot ce aveau, se facuse cunoscut la Inalta Poarta ca in aceasta privinta se adeverise thIcarea tratatului de catre moscoviti.

"

Mihai Racovitit, a doua oat% (1707-1709).

" 8 ,sevval 1121 =. 11 decembrie 1709. 341 Nicolae Mavrocordat (1709 - 1710).

" 3 silka'de 1121 = 4 ianuarie 1710. IS Rus-Ghecidi, Trecatoarea rusului".

www.dacoromanica.ro

212

MEHMED RA.51D

Pint sa i se trimita scrisoard vizirului Iusuf papa pentru a descoperi §i pentru a face cunoscut adevarul cu priv#e la chestiunea mai sus aratata, au vent mereu soli §i scrisori din parte?, Moscovei, cerind ca regelui Suediei sä nu i se dea vole sa piece, hatmanul Mazeppa A. le fie predat lor, iar cheile Beth le-

315

emului (Kamama) sa fie luate din miinile francezilor §i sa le fie predate lor. t ,AfarA de faptul c5. venisera. §i numeroase scrisori, cu solii lor sositi mai inainte, continind rugaminti pentru reinnoirea pacii In privinta chestiunilor mai sus aratate, in depea sosita de astA data se mai stria: Nu au fost acceptate numeroasele noastre scrisori de rugaminti pe care le-am trimis cu speranta ca regele Suediei sa nu fie primit, din respect pentru tratatul de pace §i prietenie care exists intre noi, iar hatmanui. Mazeppa sa fie predat Vartii noastre. De0 era obiceiul ca du0nanul sa fie urmarit in once loc §i sa fie prins, totu0 generalul nostru, care era ins5rcinat cu trmarirea regelui Suediei §i a hatmanului Mazeppa, s-a oprit la Bug, cu gindul ca ar putea sä prejudicieze pacea care exists intre noi §i Inaltul Devlet. De- aceea, de0 noi respectam cu orice pre §i sintem atenti sa pazim pacea §i prietenia, totu0 primind pe du§manii no§tri §i ocrotindu-i §i sprijinindu-i, Inaltul Devlet nu acorda deloc atentie respectarii cerintelor pacii Atunci, marele vizir 39 r5.spunsese solului mai sus aratat : In scrisoarea sosita de astA data de la tarul vostru se motiveazA ca generalul care era numit cu urrnarirea suedezilor nu a trecut apa Bug, pentru a respecta pacea. cu Inal-

tul pevelt, 0 a negat faptele intimplate in marl Cernauti. Acura am numit oameni de mare Incredere pentru constatarea adevarului cu privire la intimplarea aceea. SA vedem ce raspuns va sosi; atunci se poate discuta cu tine",. Prin urmare, In privinta aceasta, descoperindu-se §i aflindu-se opresiunea §i tradarea moscovitilor, se cuvenea sä se dea hotarirea ca §i-au calcat angajamentul §i sa se porneasca la expeditie impotriva lor. Totu0, discutindu-se din nou cu solul mai sus aratat, s-a dat un nou ahidname imparatesc in care, in afara de clauzele tratatului de pace 0 prietenie incheiat mai inainte,

pe vremea mariei-sale sultanului Mustafa han al II-lea 40, se mai adauga faptul c5. tarul Moscovei se invbie§te ca regele Suediei sa piece in Zara sa prin hotarul Moldovei, pe unde va dori. In felul acesta, solul Moscovei s-a inapoiat §i Inaltul Devlet a reinnoit pacea cu moscovitii. Potrivit deperi marelui vizir, au fost pu0 sä strige telalii in tinuturile Benderului §i populatia a fost anuntata pentru ca, de azi inainte, sä se fereasca de faptele contrare prieteniei . EVENIMENTELE DIN' ANUL 0 MIE 0 §UTA DOUAZECI V DOI u

317 335

TRIMITEREA DE IENICERI PENTRU PAZA BABADAGULUI

S-a emis firman imparatesc ca sa fie numiti §i trimi0 cinci mill de ieniceri

336

pentru paza Babadagului, spre a-I apara la nevoie. De aceea, potrivit inaltei porunci imperiale, s-au depus eforturi sa se scoata, dintre osta0i prezenti la odalele din Istanbul, cinci raii de ieniceri ale0. Terminindu-se cele necesare pentru drum, In a §aptesprezecea zi a lunii mai sus aratate 42, ei au pornit de

la Poarta. 22

.Fahar-i devlet, Cirolulu Alb

pap.

40 Mustafa al II-lea (1695-1703). " 1122 H. = 2 martie 1710 -18 februarie 1711. 42 17 faban 1122 H. = 11 octombrie 1710.

www.dacoromanica.ro

TARIH

213

Maria-sa padi§ahul 42a lumii a urmarit alaiurile lor de la ciftlicul fostului

mare vizir Kara-Ibrahim pa§a, aflat dincolo de Edirne-Kapusu, §i a dat

.

hilate pretioase lui sansongiba0-aga, care era capetenia lor, precum §i celor zece ciorbagii ti lor 338

EXPEDITIA PURTATOARE DE NOROC ASUPRA GHIAURILOR moscoviTi

Potrivit informatiilor date fie de maria-sa hanul 421', fie de mirahor-aga, precum §i potrivit mahzarurilor populatiei de la serhat, aflata la Bender §i Babadag §i in alte parti de granita cu moscovitii, devenind evidente tradarea si gindurile de intrig5. ale moscovitilor, s-a hotarit sa se discute cu demnitarii imparatiei ca e necesara pornirea expeditiei imparate01

asupra lor §i s-a dat de tire tuturor. In a douazeci0opta zi a lunii mai sus-aratate 43 au fost invitati la palatul imperial toti vizirii, carturarii (ulema) si agalele de ogeacuri §i hogii de Divan si secretarii §i batrinii de ogeacuri. Facindu-se medjlis chiar in fata padi§ahului, in locul numit Sofa-Ko0cii, s-a cerut mai intli ca emirii de serhat, care venisera sa anunte aceasta stare de lucruri, sa dea stiri celor de aici asupra situatiei du§manului.

Atunci, toti intr-uri glas au inceput sa povesteasca starea de lucruri care se crease. S-a spus ca : glaiaurii moscoviti, inca de la inceputul p5.cii, au pornit la fel de fel de viclenii §i inselaciuni §i se pregatesc zi §inoaptecugindul 339

de a atkca Inaltul Devlet. De aceea, la serhaturi nemaieXistind nici o sigurants, de frica in§elaciunii §i a rautatii lor, a inceput sa se nelini0easc5. chiar §i populatia din Istanbul. Daca se va mai crede Inca un timp in pacea Si in

angajamentul lor §i data se va arata nepasare si mi vor fi luate in seams pregatirile lor, nu amine nici o indoiala ca ei, atacind pe nea0eptate, vor ocupa serhaturile". Dupa ce ei au spus aceste adevaruri, au fost citite, de asemenea, §i mahzarurile de prin partile serhaturilor. intr-adevar, Inca de la incheierea pacii tntre Inaltul Devlet §i tarul Moscovei, in anul 1 1 12 ", deli din partea Inaltului Devlet nu s-a irosit nici un minut in respectarea tuturor clauzelor pacii, totu0 moscovitii au avut totdeauna purtari pQtrivnice §i au facut contrat pacii §i §i-au aratat &duffle lor rele asupra tinuturilor musulmane. De aceea, calcfnd angajamentele luate, devenise evidenta du0nania lor fata de Inaltul Devlet si dadusera pe

340

fata viclenia §i hainia lor ... De asemenea, ei 44 au pug stapinire §i pe Ra§kov 46, aflat la opt ceasuri distanta de Bender, au ocupat partea de dincoace a fluviului Nistru, cetatea numita Estalin 47, aflata in fata oraplui Iasi, care este capitala voievodatului Moldovei, precum §i cetatea Hotinului §i, de aici, toate tinuturile phi& la palanca ungureasca. 428 Ahmed al III-lea (1703-1730). 424 Devlet Ghirai al II-lea (1708.-1713). 44 28 ramazan 1122 H. = 20 noiembrie 1710.

" 1112 H. = 8 iunie 1700-7 iunie 1701.

" Rusii.

48 47

Ra,skov, Rascovo.

Estalin, probabil Seuleni sau Sniatin.

www.dacoromanica.ro

214

MEHMED RASH)

Afara de aeestea, in lupta tare s-a dat cu craiul Suediei 48, cind suedezii, pentru a-vi salva sufletele lor, au fugit in tinuturile islamidei aflate in imprejurimile locului de batalie,r rusii, contrail tratatului imperial, trecind peste granita cu patru zeci 0 opt de ore in interior, an pus mina pe trei sute de oameni dintre ostasii suedezi care sedeau pe malul fluviului Bug si i-au dus in tara lor.

De asemenea, la trei luni dupa intrarea craiului Suediei la Bender, care se considers tinut launtric, acesta trimisese pentru iernare in orasul Cernauti vreo sapte sute dintre ostasii sal, prin tinuturile Moldovei. In timp ce ei sedeau acolo, vreo ,case mii de moscoviti, contrar clauzelor pacii, atacind §i patrunzind in interiorul Moldovei, i-au calcat prin surprindere pe suedezii

care se aflau la iernare; pe unii dintre ei i-ap omorit iar pe altii i-au lust prizonierl.

Indeosebi in a saisprezecea zi a lunii muharrem 49 al acestui an, binecuvintat, adunindu-se un numar oarecare de rusi vi luind vi pe cei din ceata de calmuci, care li se supuneau, ei au patruns in. Crimeea, prin trecatoarea numita Hakceken 50, si au ucis douazeci, de yiusrilmani. ,E.1 au pradat avutifle

lor si au dus o mie apte sute, de vite.

Pe seurt, Inca de la incheierea pacii vi prieteniei, neamul moscovit, on de cite on a gasit prilej, a omorit oameni la granitele islamice si a pradat multe avutii, savirsind multe fapte vi actiuni nepotrivite, din care rezulta incalcarea tratatului. Astfel, fie grupuri de ostasi, fie insu0 tarul moscovit, trecind prin tara leseasca, au facut, prin inseraciune si prin intimidare, ca unii demnitari lesi sa i se supunk lui. Treptat, tarul a ocupat netatile lesesti, prin uzurpare

§i supunere. In special la trecatorile aflate la hotare el a infiintat palanci

341

not, punind in toate munitii, arme de lupta, ostasi si zaherele. In felul acesta, el a determinat sa i, Se supuna si cazacii zaporojeni 51. De asemenea, a pus ostasi rusi si in cetatea Camenitei. El are de gind sa se apropie zi de zi de tara Moldovei si de alte hotare musulmane vi, sa ocupe tinuturile islamice. De aceea an discutat $i au cazut de acord ca cererile lui necontenite qi rugamintile sale ca InaltuliDevlet sa respecte pacea vi prietenia sint cu signranta cu scopul de a sustrage atentia Inaltului Devlet, pins cp ivi va completa cele necesare. Cind despre aceasta problems a fost intrebat maria-sa Basmakcizade Esseid-Ali efepdi, el ja dat sentinta (felva), zicindl Deli, dintre ghiaurii dusmani ai padiphului Islamic, califatul lui sa dainuie pins in ziva de rapoi !tom, se facuse pace cu tarul neamului moscovit, totusi

-tarul mai sus aratat, omorind multi musulmani, care lormeaza populatia hotarelor islamice, iar pe multi altii luindu-i prizonieri, a, calcat pacea si a devenit hair. De aceea, pentru indepartarea rautatilor acelui tar din tinuturile islamice, -este necesar ca padisahul Islamului, trimitind osti asupra lui, . duck razboi tu el, potrivit eriatului". Cu aceasta, hotarindu-se expeditia imparateasca asupra ghiaurilor moscoviti, medjlisul s-a terminat ftl acest fel §i discutiile au fost incheiate cu ruga de aprobare. 48 Carol at XII-lea. 19 16 muharrem 1122 = 17 martie 1710. So

HakFeken ( ) )

61 Baraba, vs Potkali.

www.dacoromanica.ro

TARIH

215

Dupa aceasta s-a emis inalt firman ca sa se recruteze din nou 30 000 de ieniceri, 10 000 de gebegii 0 7 000 de tunari §i, afara de galioanele §i cekdiriii flotei hriparate0i, sä se mai construiasca sa se faca galioan4 fregate (firkata), vase mari cu pine §i alte corabii, necesare dupa. imprejurari §i potrivite pentru

342

Marea de Azov. De asemenea, an fost emise inalte porunci intarite ca sa se dea de veste vizirilor, emirilor si altor capetenii de o0i din imprejurimi pentru ca, la sosirea primaverii, sa se adune, cu ajutorul lui Allah, pe §esul Adrianopolei, Inainte de Nevruz. Mars de aceasta, a mai fost numit §i trimis in Egipt, cu hatti-humaiun, Hadji-Ali aga, primul imbrohor (mirahor), ca sa scoata 3 000 de osta0 egipteni. MAZILIREA, INTEMNITIREA $1 LUAREX AVERIf VIZIRULUI IUSUF PASA

Vizirul Iusuf paqa, fiind de 15-20 de ani muhafiz de Babadag, cunoscuse

bine ituatidl serhatului, viclenia pS §iretenia dumanului legii $i, teparind o fortareata puternica cum era tetatea Benderului si punhid ordine cum .se cuvine in treburile hotarelor islamice, apara cu toate puterile sale religia si imparatia. Atit timp cit el s-a aflat in partile Benderului, cele mai multe din treburile de /granita erau date pe seama lui. Faptul ca el ajunsese omul de incredere al Inaltului Devlet, devenise un pretext de ura. ascunsa §i de invidie pentru maria-sa hanul .

133

De nevoie, azind la poalele iertarii i rugindu-se pentru favor si milostenie, au inaltat steaguri de pe zidurile §i turnurile cetatii Si au cerut iertare prin predarea cetatii . De aceea, miercuri, in a 26-a zi a lunii mai sus amintite 81, citiva cIpitani §i ofiteri de ai lor, s-au grabit sa iasa spre partea unde se afla sus-numitul serascher-pasa si au aratat ca vor preda cetatea amintita mai sus, cerind iertare pentru sufletele ii avutiile lor. (In ziva aceea s-a incheiat o intelegere, dindu-li-se yn act (temessia ) in zece articole) :

Articolul intii. Negustorii austrieci, sirbi si maghiari, aflati la Ada-Kaleh in santul din partea manastirii (tekiye ), sa iasa teferi §i sanatosi cu avutifle §i cu proviziile lor si sa se duca cu bine la Belgrad, iar dad. si Belgradul este asediat, atunci sa se duca intr-un loc sigur de pe paminturile austriecilor unde nu se dau lupte. Nimeni sa nu se atinga de lucrurile lor, iar raialele Inaltei fmparatii, aflate in cetate, sa se aseze ca si mai inainte in satele §i vetrele lor, asa cum locuiau inainte. Ele sa nu fie atacate in nici un fel si nimeni sa, nu se amestece in treburile lor. Articolul doi. Cind ostasii austrieci vor desfa.sura in cetatea aceea steagurile lor §i vor iesi cintind din trompetele lor, sa se dea fiecaruia, din munitiile existente, praf de pusca 6t gloante pentru cite 24 de trageri. S5. li se dea §i

voie sa iasa $i sa piece din cetate cu cite un rind de arme §i vesminte de-ale lor. Articolul trei, SI fie eliberati robii prinsi de ei din ziva asedierii cetatii. Articolul patru. Pentru incIrcarea bagajelor §i obiectelor si a ostasilor bolnavi 6i raniti sa li se dea un numar indestulator de bacuri, iar ofiterilor

lor sä li se dea corabii (kancabaf ) §i sa li se dIruiasca navlul. Articolul cinci. Pe drum, cind va fi nevoie sä se traga cu funiilesla, sa nu fie fortati la aceasta austriecii, ciAsa. se faca rost de salahori dintre raiale §i s5. fie puss sa traga de funii. Daca Noua Palanca (Yeni Palanka ) se afla in miinile lor, s5. fie predati la palanca amintita mai sus. Apoi, ei 55. predea cu bine partii noastre corabiile respective si pe oamenii insarcinati linga ei, precum §i pe ostatecii nostri. De asemenea, §i not sa trimitem din partea

II 1151 = 8 august 1738. 81 26 rebi II 1151 = 13 august 1738: zilele saptaminii indicate mai sus nu corespund 88 21 rebi

celor doua date: 21 §i 26 rebi II. sla Bacurile.

7, Cronica lui Subhi. Clauzele predarii insulei AdaKaleh turcilor de catre austrieci in 1738 (partea

www.dacoromanica.ro

II-a, p.

133b)

&i.lat tat. 5 it'd,. a ,A14

1:Artjt.....184,641j,e4:13(a5.1:ttii.04,Mill

41J3 tj:*e3

JiaSi. $0;f.561; tisi. .14.110JUItu9.031";;Is. 3c-it; 3 ja...:;)srs.,45.44.: 31.0,; 1J 31,f 13 osJ.ka,.

c,J.

1.%/e s

:1)

al

te

041:1

1.6; 1:d3 ej!''.011,1t;:aii1110

!..13Lrabil 31%4)13)17?13.t146.)1;'41)aalpeetA

IAAA0.A; /65.0

jiLra jtj !I./Z.404)J y.4%4 doi4eti.11 j..I.C.0)331941)..C.treijilatoir 4.1 h7,141,011.13 J 3

,;41

4:714.10

ejLali 4,70 ip IfikikYli

ale:11..3)61j. I A jrjailawa.11)

eAll

JA9ti, j Cy"'' .13 jZij

1111:51.b :444LS z....Jja.J....,41:1.;z,;LIt 1J L.

A)14:.013.0:13 C1.4130) a

Jai atasri 0,), J.,176" 1°: s:.: 3

tC eL4

j 41; 1,:h

tjt°45....ci.04.5

ap

4,1111%.J.Zi

J';9' LS: 31a: 4:".1 4/Z! tjaCJAI/kr"3.06)4AAttitabbiiA:C Le& Le adji4e.%:,,:131 sijL v J., )1,11

C

J cr 1+103 bridiZZE)45)JC41:01/.P.:TI"J;Jt.P.j'al ZiOV.13 )3 k5a4114.75 Aal et?6 I tr )..,44

&IL

Za:10' &be., iiiro..e:1

Lit6a4

CALL9.RaJjlit14;14314`f$4."'ILLoiii,Letk/1 "),./^a1k51jt."12 jrr., JZ3.043 6:4 Jittaii;Z %I.J31/ La) I ZAtthiyadit4A.0; josaLai; 14Ate;g1;ij 440g%** %)131e V et

t

Lel; .J;e13

.J:).PCi: 146 I Lt.14": "I; 4:70521:1 uf; 310 v61;1' $ 3.3;114a

aZA lit ii, aj

5 'PS;

o! t

31

11.161.4.1.4...111.1.11

1

;

I) frtY0

J 1/1...J a %J., -0

)1).1. 4;6 I e-1 AIL ta.jejLej I r al Lp.a.4

9.4 SAL kr.

3 6:1.r". Z1C

ajtao 14; ADAM

l,

.5;

tos;r,

JjAmo

lAts

+ )5:b 'A I

rat:

6.,J;IL" 1?3, aj:".) aial;leirnlita 4 I) 1;:.° I 4:M Let 1/43 ljtmtArdiji 4.rot6takik.1111A L3 i.-425/4.4:Lfjtothi;JA14%,1414,ajta.ami %-j

.4.

%.5

44-1:

1Z 1; .1. 4,..)te: I dLI:1*.eoi)

"

kS

); IMO

Lit10111;1,,L1;1;.sly 3j; el,:!54./It.4) LeiA CAJ:11A2=0:),f.IStYlotokr 4;U-6,1.9

al". ;A:31,x.),

,

31.1,..,5 x.1.1,*.s.,; ti 4$ 1) Slf *;14: 11 Iv,y',I,:e JI....,4,) ))1,, TA, 04-4 ts sit!

4:L131. ely4..9,/...,flaa; s

33,.; 3

www.dacoromanica.ro 4.1)3t1.. J1;,.,5V31

J,

MEHMED SUSHI

268

noastra si sa predam teferi §i cu bine pe ostatecii dati de comandant. De asemenea, rangurile ostatecilor ce vor fi luati si dati de cele doul parti sa fie aceleasi, iar pe drum sa nu se savirseasca atacuri asupra femeilor si copiilor, ci sa se depuna eforturi pentru linistea ambelor parti. Articolul vase. Tunurile si munitiile si magaziile de zaherele aflate in cetate sa fie aratate fara lipsa celor care vor fi numiti din partea Inaltei imparatii ca sa le ia In primire $i sa fie predate cu cinste. Articolul ;afite. Cind articolele amintite mai sus vor fi acceptate si vor infra in vigoare, atunci, pentru inregistrarea si luarea In stapinire a munitiilor s5. fie numiti, din partea ogeacului de gebegii, un scrib si un ciorbagiu,

iar pentru inregistrarea $i luarea In stapinire a tunurilor sa fie numiti un

§i un ciorbagiu din partea ogeacului de tunari. De asemenea, din partea defterdarului sa fie desemnat un scrib si un om pentru luarea In primire a zaherelelor. Acestia, intrind in cetate cu cite un slujitor al tor, sa sigileze usile care trebuie si, luindu-le in stapinirea tor, ss le pastreze, iar pentru paza tor, dinspre partea orasului (yam ), sä fie desemnati, din ogeacul de ieniceri ai Inaltei Curti, 200 de ieniceri si un slujbas mijlociu.

diac

Articolul opt. Pentru intretinerea for 32 pe drum sa se pregateasca zilnic, cu banii for proprii, cite 21 de boi. De asemenea, pentru pline, sä ia cu ei cantitati suficiente de Mina, din faina aflata In cetate. Totodat5., sa h se pregateasca si ss li se predea zilnic, drept favoare, lemne si orz, precum si nutret

pentru vitele tor.

Articolul noua. Dupa ce cei care vor iesi din cetate, precum si lucrurile si bagajele for vor fi incarcate In corabii, ei sa nu piece imprastiati in cetecete, ci toti sa mearga §i sä conaceasca impreuna, incit ca nu fie gasiti unii care s5. se fi imprastiat. Articolul zece, and vor fi incarcate corabiile amintite mai sus, sa fie desemnati un ciorbagiu si citivp. oameni de incredere ca sa supravegheze sa nu se punk din cetate, arme de lupta sau marfuri de ale negustorilor Inaltei imparatii, iar corabiile incarcate sa se strings linga santul dinspre Orsova ( Irfova). Daca, In acest timp, se va ivi, din greseala, de ambele parti, vreo fapta

nepotrivita, sa fie prins si ss i se villa de hac. De asemenea, toate articolele pomenite mai sus sa fie pazite si respectate de amindoua partite asa cum trebuie. Dar cererea de iertare a dusmanilor cei nenorociti fi'md o viclenie si planuire pentru salvarea de asediu a unui general nenorocit, care era unul dintre rudele primului-ministru al Austriei si care, in clipa infringerii taberei nenorocite la Orsova, neputind sa mearga spre Mehadia, fugise In cetate, in clipa in care s-au aranjat chestiunile privitoare la pace, ei 1-au trimis pe mai sus aratatul, travestit in olac si cu pnele scrisori, la maria-sa sus-numitul serascher-pasa spre a fi trimis la Timisoara, iar dupa Indeplinirea acestei pricini, potrivit dorintei tor, urmau sa se razgindeascs si ss renunte la cererea de iertare. Astfel, ei se gindeau sä inceapa iarasi sa inchida si s5. astupe poarta cetatii §i sa inalte de pe turnuri steagul dusmaniei.

De aceea, sub pretexte netntemeiate, se impotriveau sa-i, primeascai

in cetate pe gaziii musulmani care, asa cum s-a scris mai sus, fusesera trimisi

ss ia in stapinire portile cetatii.

. is Austriecilor care urmau sf, piece din Ada-Kaleh.

www.dacoromanica.ro

TARIH

269

De aceea, pe generalul amintit 1-a aruncat numaidecit in temnita, iar afurisitilor le-a trimis un om anume, zicind ca data cetatea nu va fi predata miine, atunci, anulindu-se pacea intervenita intre cele doua parti, se va face cu siguranta iurq, a§a cum se hotarise mai inainte". Astfel, el le-a facut cunoscut §i le-a dat de tire el a aflat gindurile for ratacite. La rindul lor, afurisitii cei josnici, nelini*tindu-se din pricing gre§elilor for intentionate, au socotit ca, de azi incolo, nu mai exist& alt& tale decit predarea cetatii cu cerere de iertare. De aceea, in a opta zi a lunii amintite 33, vineri, ei au dus numaidecit cheile cetatii §i le-au predat mariei-sale

serdarului suprem cei pomenit mai sus.

134

(Mai departe se descrie ocuparea cetatii Ada-Kaleh de catre ostile otomane, iar generalul *i alti prinqi au fost trimisi la marele vizir, care se afla in sudul Dunarii, in dreptul cetAtii. S-a. dat firman ca cei din insu1 5. sit piece potrivit clauzelor stabilite anterior pentru predarea cetAtii;

s-a procedat ca stare).

SERDARUL SUPREM ONOREAZA CU PREZENTA SA INSULA ADA-KALEH

... In prima zi a lunii mai sus-aratate 34, in ziva amintita 35, maria-sa serdarul suprem, impreuna cu toti demnitarii .i aianii imparatiei, urcindu-se in fregatele (firkate) pregatite, s-a dus cu cea mai mare glorie §i demnitate la insula pomenita mai sus 36, s-a a§ezat sub umbra cortului instalat pe parapetul cetatii, iar dupa un timp oarecare de odihna, a vizitat §i a privit toate turnurile §i crenelurile Si intariturile (tabiye) §i depozitele de munitii §i celelalte locuri ale ei. Apoi, intorcindu-se iara§i la locul amintit, s-a inapoiat spre ordia impar5.teasca cu fregatele pomenite mai sus. Dupa aceea s-au

depus efort-uri §i s-a aratat grija pentru pregatirea §i orinduirea de kapikulu §i o§ti localnice in vederea repararii locurilor darimate de tunuri side hambrale, in timpul asediului, precum si in vederea pazei §i apararii ei a§a cum trebuie. De ase-

menea, depunindu-se stradanie ca biserica dinauntrul ei sa devin'a geamie sfint5., s-au pus mihrab §i minber, precum §i celelalte lucruri trebuincioase, numindu-se totodata §i hatipul, imamul, miirtezikalele §i slujitorii ei, cum fusesera in trecut. DESPRE CORESPONDENTELE $1 VE$TILE PRIVITOARE LA INCHEIEREA PACII $1 PRIETENIEI CU NEAMUL RUSE SC 136

.

46 Matei Ghica, dragoman (iunie 1751august 1752), down in Tara Romaneasca (august

1752iunie 1753). 47 1 zilka'de 1165 = 10 septembrie 1752. Vildyet-i Bekres; In sensul de la Bucurefli.

www.dacoromanica.ro

VI

AHMED VAS IF EFENDI

Ahmed Vasif este originar din Bagdad. Anul nasterii sale nu se cunoaste.

Dornic sä studieze, el a calatorit un timp prin Kars si Alep, intrind apoi in slujba lui Kel-Ahmed pasazade Ali pasa, care a murit ca serascher de Bender. Trecind de aci in serviciul lui Abaza-Mehmed pasa, viitorul istoriograf

otoman Ahmed Vasif a cazut prizonier la rusi in timpul luptelor de la IeniKale, ce s-au dat la inceputul razboiului ruso-turc dintre anii 1768-1774, dar a fost eliberat la cererea marelui vizir. Vasif a adus servicii importante Imperiului otoman atit la tratativele de armistitiu, cit si la convorbirile de pace ruso-turce din 1772, dovedindu-se un bun diplomat si impunindu-se prin curajul si spiritul s5.0 de initiativa. El insusi afirma ca, fiind desemnat pentru prelungirea termenului de armistitiu din 1772, a indeplinit aceasta misiune cu succes, iar la intoarcere a fost onorat cu favoruri de catre marele vizir. El este de fapt cel care a intocmit procesele-verbale ale discutiilor de pace din Bucuresti (1772-1773), avind calitatea de secretar al delegatiei otomane. Ahmed Vasif a participat si la tratativele de pace de la Kiiciiik-Kainargi din 1774, jucind, de asemenea, un rol hotaritor in incheierea p5.cii din 1792, la Iasi, intre Poarta otoman5. si Rusia. Vasif a fost un timp si prin Europa, in calitate de sol al Imperiului otoman la Madrid (1787), misiune pe care a descris-o cu multe detalii 1. El a Indeplinit si funclii financiare: de pilda, controlor financiar in Anatolia 2, sef al Cancelariei financiare 8 §.a. Din pricina invidiei celor din jur, Vasif a cazut, la un moment dat, in dizgratia sultanului Abdul-Hamid I si a celorlalti demnitari otomani, care au mers pins la exilarea sa in insula Mitilene, de unde a scapat in urma urcarii pe tron a sultanului Selim al III-lea (1789). In timpul domniei acestui sultan, Ahmed Vasif si-a recistigat vechiul prestigiu, ajungind pins la rangul de reis-efendi, adica ministru de externe al Imperiului otoman. A fost numit in aceasta functie in luna iulie a anului 1805, dar, in mai putin de un an, a fost mazilit si a murit la Istanbul in ziva de 25 mai 1806.

In timpul vietii sale, Ahmed Vasif a fost m mit in citeva rinduri

istoriograf oficial al Imperiului otoman (vak'aniivis ), alternind in aceast5. 1 Djevdet (Ceudet ) Tarihi, vol. IV, p. 348-358.

2 Anadolu muhasebecisi. a Ba,smuhasebeci.

www.dacoromanica.ro

286

AHMED VASIF

funcfie cu Sa'adullah Enveri efendi*. Dupa ultima sa misiune de istoriograf,

a fost fnlocuit cu Mehmed Pertev efendi.

Ahmed Vasif a scris una dintre cele mai de seams opere istorice pentru perioada decadentei Imperiului otoman, fiMd contemporan cu evenimentele pe care le-a descris. Cronica lui se intituleaza: Mehasin-iil-dscir ye hakaytkiil-ahbar (Fapte bune 8tiri adevarate) si cuprinde evenimentele dintre anii: 1752

1775

(1166-1188 H.).

Dat fiind faptul ca Vasif a avut de mai multe on intreruperi in misiunea sa de istoriograf oficial, el a rezumat informatiile culese 8i de ceilal %i cronicari de atunci, indeosebi de Sa'adullah Enveri efendi, pentru a asigura, in felul acesta, continuitatea cronicii sale 8i pentru a-i da o forma unitary. 0 buns parte din cronica sa este consacrata descrierii razboiului ruso-

turc dintre anii 1768-1774. Tocmai de aceea opera lui Vasif constituie un

izvor important 8i in privin %a raporturilor romano-turce din aceasta perioada, cititorul putind gasi in relatarile autorului multe detalii, ca reflectii de ordin mai general. Vasif 8i-a scris opera istorica in genul cronicii lui Sa'adeddin ca., cu multe arabisme rci persanisme, folosind un stil pompos 8i multa elocventa.

Ea a fost tiparita la Istanbul in 1804/1805 (1219 H.), editie dupa care s-au facut 8i extrasele in traducere privind tarile romane. Aceasta cronica are 8i doua editii Bulak (1827/28 8i 1830). Datorita diversitatii 91 importantei 8tirilor

cuprinse in ea, opera lui Vasif a fost tradusa partial in diferite limbi europene. Cele mai de seamy traduceri: Précis historique de la guerre des Turcs contre les ,Busses (de 1769 a 1774), tire des annales de l'historien Turc Vasif Efendi, par P. A. Caussin de Perceval (Paris, 1822, XVI-1-284 p.), care este o traducere libera ; Nowy przeklad dziejoPiserw tureckich dotyczacych sie Historyi polskiej, a szczegalniej Tarychy Wasyf Efendego, vol. I, Berlin, 1846, trad. de Ignaz Pietraszewsky v.a. Cronica lui Vasif cuprinde 8i unele anexe, neti-

parite, care privesc perioadele: 1782-1786 (1196-1200 H.) 8i 1788-1795 (1203-1209 H.) 5, dar ele nu au putut fi incluse in volumul de fata. Afars de opera sa istorica, amintita mai sus, Ahmed Vasif a facut qi o expunere asupra expeditiei lui Napoleon I in Egipt (1798), iar in ceea ce prive8te activitatea lui in domeniul traducerilor din limbile orientale putem mention opera filologului arab Zamah8ari (Zamakhshari ), intitulata: Nawabih al-Kalim (Anthologia sententiarum arabicarum ). El a scris lucrari 8i in domeniul moralei, literaturii, inclusiv versuri.

BIBLIOGRAFIE: 0.T.M., p. 59-62; 0.M., vol. III, p. 159-160; E.I., vol. IV, Leyden, 1934, p. 1187; G.O.W., p. 335-337; Tarkiye Ansiklopedisi (Enciclopedia Turc iei),

vol. VI, 1958, p. 169; Cevdet Tarihi (Istoria scrisa de D;evdet), vol. IV, p. 51;

vol. V, p. 232-233; vol. VII, p. 99 qi vol. VIII, p. 78-79; Faik Refit Un at, Osmanli Sefirleri ve Sefaretnanteleri (Solii otomani i relatitrile for de solie), Ankara,

1968, p. 144-147. 4 S-a nascut in 1736 la Trabzon *i a murit la Istanbul in 1794 sau in 1796. Cronica sa trateaza evenimentele otomane, cu unele fntreruperi, de la 1767 §i pink la 1791 (cf. G.O. W., p. 320-322; Tarkiye Ansiklopedisi, Istanbul, vol. VI, 1958, p. 170). 5 G.O.W., p. 336.

www.dacoromanica.ro

TARIH SAU MEHASIN -1)L -ASAR VE HAKAYIK -UL -AHBAR Istanbul, 1804/1805 (1219 H.) P/Iii

Partea I (15 + 327 p.) 10

EVENIMENTELE DIN ANUL 1166 1

11

NUMIREA VIZIRILOR MARI

In a zecea zi a lunii safer 2... eialetul Oceacov (02u) a fost acordat vizirului Elhadj-Ahmed pa§a, iar paza Hotinului a fost data pe seama vizirului

Mushinzade Mehmed pa4a, emitindu-se, in aceasta privinta, pentru fiecare din ei, cite o inalta porunca ilustra ACORDAREA INSULEI

14

In urma mortii muhafizului de Ada-Kaleh, beilerbeiul Bosnevi 3 Mehmed.

pa§a, loCul sau fa'minind fiber, pentru paza insulei Ada-Kaleh a fost trimis Seid-Mehmed pa§a care era mazilit de la Bender ... 15=16

SCHIMBAREA VOIEVOZILOR DIN TARA ROMANEASCA4 SI MOLDOVA 5

Rivalii voievozilor, care stateau de la o vreme incoace in Tara Romaneasca Si Moldova, desfa§urindu-§i activitatea fn ascuns, iar perioada de domnie

a voievozilor implinindu-se, de aceea, potrivit obiceiului de a-i schimba din trei in trei ani, domnia Tarii Romine§ti a fost ceruta. de Constantin, fiul lui Mihail 561, iar domnia Moldovei a fost obtinuta de voievodul numit Matei 8.

Astfel, pe la mijlocul lunii amintite mai sus', amindoi au fost imbracati cu hilate, cu conditia mucarerului (mukarrer ). MOARTEA FOSTULUI EIH-UL-ISLAM MEHMED ES'AD EFENDI 17

...

In timpul

fratelui sau, Ishak efendi, voievodul Constantin 40, care fusese inchis la Iedi-Kule, pentru a-§i plati datoriile, §i scapase din inchisoare, a fost onorat cu domnia Prii Romane§ti. De asemenea, vaztndu-se ca voievodul Moldovei 41 este batrin §i a devenit incapabil §i neputincios In treburile domniei,

a fost mazilit, iar in locul lui a fost trimis fiul sau 42... EVENIMENTELE DIN ANUL 1176 4°

214

MAZILIREA VIZIRULUI ABDI PA$A DIN BELGRAD

218

Mai sus aratatul, punind ordine ap cum trebuie la Belgrad, atrasese ura celor renumiti de la serhaturi. Socotindu-se ca de azi tncolo pderea lui la serhat va duce la certuri §i la gilceava, el a fost mazilit §i i s-a acordat eialetul Silistra. El a fost sfatuit sa nu faca nici un pas pina ce fostul capudan, vizirul Mehmed pap., nu va sosi la Belgrad, deoarece, potrivit regulilor serhatului, predecesorul nu avea voie sal faca nimic pina ce nu sose§te urma§ul sau. Raportindu-se ca urma§ul sau a sosit la Belgrad, el a ie0t cu demnitate §i s-a indreptat spre postul sau din Silistra 220

MAZILIREA VOIEVODULUI TARII ROMANE$TI

Constantin 44, care fusese mai inainte numit ca voievod al Tarii Romane§ti, neputind sa -§i Indeplineasca serviciile pe care §i le asumaie, a fost inlocuit cu un altul 4°, iar el, Impreuna cu alti patru boieri de ai sai, a fost Inchis in insula Mitilene (Midilli) Tarabya, cartier la Istanbul. 38 1174 H. = 13 august 1760-1 august 1761. " Evail zilka'de 1174 = 4-13 iunie 1761. 4° Constantin Mavrocordat; devine domn al Tara Rominesti la 5 iunie 1161 (a sasea 37

domnie).

41 loan Teodor Callimachi (1758- 1761). " Grigore Callimachi (1761-1764). 4° 1176 H. = 23 iulie 1762-11 iulie 1763.

" Constantin Mavrocordat (176 1-1763). Mazilit la 9 martie 1763. " Constantin Racovita (9 martie 1763-26 ianuarie 1764).

www.dacoromanica.ro

292

AHMED VASIF

226

EVENIMENTELE DIN ANUL 1177 "

232

Unele evenimente ... In acest timp 47 murind si voievodul Tani Roma-

234

nesti 48, in locul lui a fost numit voievodul Stefan 48... Mirimiranului Regeb pasa i s-a acordat eialetul Oceacov (Ozu) cu titlul de vizir, lui Silandar Hamza pasa i s-a dat paza Vidinului, iar vizirului /Copra-

lazade Elhadj-Ahmed pasa i s-a acordat paza Benderului .,.

238 239 240 241

EVENIMENTELE DIN ANUL 1178 50

INTOARCEREA AMBASADORULUI RESMI AHMED EPENDI DIN PRUSIA

(Remsi Ahmed efendi scrie in raportul sau>: In douazeci de zile am ajuns la menzilul numit Macin, aflat pe malul Dunarii. In localitatea mai sus aratata am fost Intimpinat de calauza (millmandar) voievodului Moldovei

Si ne-am imbarcat, cu voia lui Allah, pe corabia afiata in grija nazirului de Braila si am trecut in orasul Galati (Kalas). Macinul, aratat mai sus, si Braila, precum si Galatiul sint asezate pe malurile Dunarii, in forma de triunghi, iar de la Braila pins la Galati, in mijlocul Dunarii, se afla o insula a carei lungime poate fi strabatuta in peste doua

ceasuri de mers. De aceea la Braila si la Galati sint porturi frumoase si ele au fost mereu locuri de sedere a vaselor de zaherele. Dupa ce am stat trei zile la Galati, in urmatoarele patru zile am ajuns in orasul Iasi, care este capitala Moldovei. In partea de sud a orasului mai sus aratat, pe malul unui lac, asemanator cu Golcsu 51, se afla un serai cu numele de Frumoasa (Formosa), care a fost pregatit pentru musafirii Inaltului Devlet. Am descins acolo si, de nevoie, am poposit timp de aproape cincisprezece zile si am pregatit cele necesare pentru continuarea calatoriei. Orasul mai sus amintit se intinde, de la rasarit la apus, pe o colina, intre riul Siret si riul Prut. Partea ei de miazazi este inconjurata de un riu mic 52. Fiind un oras lunguiet, la 46° latitudine 53, centrul este impodobit iu case de binefacere si cu unele case de negot, iar pe la margini se intind locuin-

ode de lemn ale sarmanelor raiale. In fata lui, pe doua dealuri, se afla doua biserici mari numite Galata si Cetatuia ". Casele de binefaceri, amintite mai sus, si cele doua biserici au niste porti ca de cetati si sint, oarecum, locuri de paza. In imprejurimi se gasesc vii si gradini din belsug. Apa Galata este renumita prin limpezimea si racorimea ei. Riul Siret, de care s-a amintit, se varsa in Dunare intre Braila si Galati, iar riul Prut se varsa tot in Duna're la marginea Bugeacului si Tomarovei ". De aceea, diferite feluri de cherestele din eialetul Moldovei se transporta repede, cu ajutorul acestor riuri 56, la schela Galati, iar de aici ajung " 1177 H. = 12 iulie 1763-30 iunie 1764.

47 In ianuarie 1764. Constantin Racovitli. (la 26 ianuarie 1764). ae Istefan, Stefan Racovit5. (26 ianuarie 1764-18 august 1765). 48

50 1178 H. = 1 iulie 1764-19 iunie 1765. 51 GOksu, riu in regiunea Adana (Anatolia). as Bahluiul.

as De fapt !litre 47° si 48°. 50 Galata $i Cet54uia (Cott:scuba), don& ratnIstiri In Iasi. 5

5

Tomarova, Beni.

Este vorba de plute.

www.dacoromanica.ro

TARIH

293

repede la Istanbul cu vasele din Marea Neagra (Karadeniz ). Pornind de la Iasi, am trecut in doua zile pe dui Prut, iar in a douazeci si cincea zi a lunii safer 57 am ajuns la Hotin. DESCRIEREA HOTINULUI

Dupa unele relatari, cetatea Hotin este o fortareata ramasa de pe vremea profetului Iisus (Isa) §i se gig asezata pe marginea fluviului Nistru (Tuda). Ea este o cetate intarita ca Rumelihisari ". La inceput, fiind serhatul eialetului Moldovei, o pazeau voievozii Moldovei. In jurul anului 1026 59, datorita tradarii voievodului Moldovei, afurisitul numit Gaspar 80, cazind in miinile ghiaurilor lesi, ea devenise una din cauzele principale care dusesera la expeditia

din 1030 "a a sultanului Osman " si fusese salvata dupa intoarcere prin

242

ncheierea pacii. In cursul anului 1084 82, cu prilejul expeditiilor asupra cetatii Camenita,

a trecut din nou la lesi, iar in anul urmator, fiind smulsa din nou din miinile lor, §i-a recapatat prosperitatea si renumele, ca si mai inainte. In urma atacului neprietenesc al tarului Moscovei " asupra eialetului Moldovei in anul 1123 " §i in urma infringerii lui, cu ajutorul lui Allah, a fost nevoie de intarirea acestor parti. De aceea, datorita eforturilor §i straduintelor mariei-sale sultanului Ahmed han 85, raposatul mormintul sa-i fie rai ! in anul 1125 es s-a construit §i fortificat o cetate nou5. In partea de sud a fortaretei mai sus amintite, iar in interiorul ei an fost puse cantitati suficiente de munitii si an fost numiti un numar indestulator de aparatori si au fost asezate multe arme. Astfel, vechea cetate a ramas acum ca un depozit de Munitii pentru cetatea noun. In felul acesta, o intindere de un sangeac, cu cimpuri si sate, aflata intre Prut §i Nistru, a fost separata de eialetul Moldovei, iar pentru paza ei se numea fie un vizir, fie un emir. Satele ei, pline de belsug, erau impartite sub forma de odjaklik ostasilor de acolo. :

250

Sangeacul Brandenburg fiind nisipos, recoltele nu be ajung locuitorilor. De aceea, cele mai multe din zaherele le aduc din Saxonia si din Zara leseasca` iar animalele de alarit si vitele be vin din Tara Romaneasca, Moldova si din Bugeac. S7a scris ca, din cauza solilor aflati la Berlin si de teama ca ei sa nu afle

treburile incepute de imparat, acesta fsi petrecea cea mai mare parte a timpului in tinutul numit Potsdam, la vreo sapte ceasuri distanta de Berlin. 57

56 59

25 safer 1177 = 4 septembrie 1763; la ducere. Fortareatl fn Constantinopol, In partea Rumeliei, in Bosfor. 1026 H. = 9 ianuarie-28 decembrie 1617. In 1620.

Gaspar Gratiani. 8°a 1030 H. = 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621. 61 Osman al II-lea (1618- 1622). Expeditia din 162 1 la Hotin. 62 1081 H. = 18 aprilie 1673-6 aprilie 1674. 68 Petru cel Mare. " 1123 H. = 19 februarie 1711 -8 februarie 1712. Campania de la Prut (1711). In care D.Cantemir era aliat cu Rusia. 60

" Ahmed al III-lea (1703-1730). " 1125 H. = 28 ianuarie 1713 -16 ianuarie 1714.

www.dacoromanica.ro

294

AHMED VASIF

. SOSIREA MARELUI VIZIR LA ORDIA IMPARATEASCA 5I TINEREA UNUI SFAT

A§a cum s-a scris mai Inainte, maria-sa serdarul suprem s-a intors la Han-Tepesi, iar dup5. 4-5 ore a sosit la oaste §i ilustrul hanw *i a descins in. cortul destinat pentru el. A doua zi, mai sus aratatii viziri mari, beilerbeii,

precum §i ceilalti demnitari ai Imparatiei s-au adunat, iar hanul a vorbit Inaintea tuturor astfel: Pe mine m-a Intristat faptul ca, Inainte de trecerea du§manului dincoace de riul Nistru, a fost parasit, cu atitea o§ti §i capetenii, Hotinul, care era lacatul imparatiei. De asemenea, m-a Intristat §i faptul ca.

fail a fi strimtorati, ostasii, molipsindu-se unii de la altii, s-au Impra§tiat, toti care Incotro". Cele spuse de ban au fost aprobate §i de serdarul suprem, care a atribuit

soartei aceste IntImplari triste. Maria-sa serdarul suprem a anuntat la sfat ca pe drum i-a acordat lui Abaza-Mehmed pa§a apararea tinuturilor Ia§ilor, iar pe Hadji bei, agaua o§tirii din aripa dreapta din Bender, 1-a stItuit sa aiba grija de trecatorile Soroca §i Movilau (Movilova), recrutind 1 000 de " 25 rebi II 1183 =' 28 august 1769. " 16-20 cemazi I 1183 = 17-21 septembrie 1769. "a Devlet Ghirai al IV-lea (1769 - 1770).

www.dacoromanica.ro

TARIH

47

303

ostasi. De asemenea, el a mai spus ca 1-a inaltat la rangul de capugibasi. Toata lumea a aprobat aceste masuri. Dupa .aceea au fost discutate miscarile si popasurile ostirii imparatesti. S-a hotarit ca, inainte de sosirea iernii, tunurile man sa fie transportate la Isaccea. S-a propus ca ogeacul de tunari sa porneasca la Isaccea, iar pentru paza ei a fost numit, cu oastea eialetului sau, valiul de Anatolia, Feyzullah pasa. De asemenea, s-a considerat potrivit ca si Hazinedar Ali pasa, beilerbei de Karaman, s5. plece linger Abaza pasa, care era trimis in partile Iasilor. In felul acesta,

medjlisul a luat sfirsit si discutiile au fost incheiate

PORNIREA OSTII iMPARATETI SFRE ISACCEA

Sederea cu oastea la Han-Tepesi nefiind potrivita, se socotise a este mai bine sa se porneasca spre Isaccea. Ling5. Abaza pasa, care fusese numit pentru paza Iasilor, a fost trimis un intendent de popasuri 21 §1 i s-au predat 25 000 de gurusi spre a-i imparti pentru cheltuieli obisnuite. De asemenea, pe seama lui si a voievodului Moldovei an fost lasate prinderea si nimicirea raialelor care inclinau spre dusman si erau pentru intelegere ascunsa cu el. De asemenea, a fost intarita si porunca de path a hambarelor aflate la Han-Tepesi, iar ilustrul han a fost incurajat sä apere acele parti si sa le pazeasca de stricaciunile inamicilor. Pentru aceasta, el a fost onorat in diferite feluri si cu felurite favoruri. Dupa aceea, in prima zi a lunii djemazi II 22 s-a pornit la drum de la Han-Tepesi spre Isaccea. Mars de faptul ca pornise o ninsoare cu viscol, oamenii si animalele

sufereau si din cauza cantitatii putine de zaherele. De aceea ei au pornit fara firman, adica fara invoire, spre partile Isaccei. Pe 'de alter parte, ostasii care trebuiau sa piece in partile Iasului sedeau pe malul riului Prut. 48

Auzindu-se ca ei iau drept pretext inrautatirea timpului si a va fi greu sa fie tinuti pe loc, a fost numit cu iradea mutasarriful 23 de Djanik pentru a-i porni la drum cu oastea de sub comanda sa. Dupa ce a fost aranjata si aceasta treaba, marele vizir si-a ridicat poverile din localitatea unde poposea si, trecind prin trecatoarea Isaccea, si-a asezat cortul pe malul celalalt

49

NUMIREA DE SERASCHER N MOLDOVA

Cind vestea pornirii ostirii de la Han-Tepesi si Indreptarea ei spre Isaccea a sosit la dusmani, ei au atacat partile Iasilor, iar ca urmare, potrivit legaturilor de mai inainte, s-au atacat grupurilor lor si raialele Moldovei. De asemenea,

si moldovenii care se aflau de partea muhaflzului de Iasi au plecat si s-au imprastiat treptat. De aceea, socotind el nu-i poate intimpina pe dusmani, acesta 1-a luat pe voievodul Moldovei si s-a indreptat in grabs spre Tomarova.

Dusmanii, la rindul lor, gasind orasul Iasi pustiu, si-au pus oastea in el si, sapind in imprejurimile lui metereze si santuri, au supus raiaua. Mara de aceasta, au atacat si barcile legate pe malul riului Prut, care erau folosite pentru transportarea de zaherea din Iasi, si, luptlndu -se cu marinarii lor, au ucis citiva ostasi musulmani. 21 Nazi 11 emini.

21 1 (email II 1183 = 2 octombrie 1769. 23 Muhassil; cu sensul de producktor".

www.dacoromanica.ro

304

so

AHMED VASIF

Aceste fapte au fost auzite de catre serdarul suprem aflat la Isaccea. Unii dintre cunoscatorii situatiei an aratat ca ele ar fi sewn ca, dupa aceasta, gindul inamicului ar fi de a porni spre Braila si Galati. Cei in drept au discutat chestiunea ca valiul de Rakka, Mehmed pap., de la ariergarda ostirii (diimdar ), care abia sosise la oastea imparateasca si a carui oaste de garda era mai mare decit a altora, sä fie insarcinat sa stea prin partite Galatiului si s5. ocroteasca raialele care erau de partea Inaltului Devlet, sa comunice cu vizirul Abdi-papa, muhafiz de Braila, iar la nevoie sa lupte cu dusmanii. De aceea el a fost imbracat cu hilatul de serascher al Moldovei si, in a 19-a zi a lunii mai sus mentio-

nate 24, a fost trimis prin Mein spre partea pla'nuita. Sub comanda celui aratat mai sus au fost trimisi, cu °stile aflate in grupurile tor, si Abaza papa si valiul de Anatolia, Feyzullah papa, si mutasarriful de Salonic,

Mehmed pap, precum si Djanikli Ali bei. Fiecare dintre ei a primit sfaturi separate ca sa se supuna tuturor poruncilor si parerilor lui si sa respecte intelegerea cu el si sä asculte de poruncile sale fara sovaire. SOSIREA UNOR VESTI TMBITCURATOARE DE PRIN PARTEA BENDERULUI

In urma Intoarcerii ostirii imparatesti pentru iernare, serascherul de Bender, Kel-Ahmed pasazade Elhadj-Ali papa, ridicase steagul pentru straduinta si, echipind un numar oarecare de ostasi, ii trimisese in satele lesesti din fata Nistrului, care se intelegeau cu rusii. Ei se intorfsesera cu pr5.zi si cu robi. In acest timp, acele raiale din Moldova care, fiind impotriva Inaltului

Devlet, se supuneau dusmanului credintei, au aflat de fetvaua data prin

seriatul cel venerat de a se stinge gindurile de r5.scoall ale celor care se incurcasera in astfel de supunere si de a se lua in robie copiii si familiile tor. De aceea, cu gindul de a-i Incuraja pe dusmani si de a da de lucru musulmanilor, ele anuntasera pe dusmani ca oastea de la Bender poate fi imprastiat5., iar cetatea ocupata. Dusmanii, la rindul tor, au aparut cu vreo 20 000 de ostasi din partea cealalta a Benderului. Atunci, un mare numar dintre vitejii aflati sub comanda serascherului de acolo au trecut In partea aceea cu scopul de a-i nimici pe dusmani. Ilustrul han, la rindul sau, a Inceput, din alts parte, sa arunce si el sageti asupra dusmanului rau din fire si, cu lovituri de sabii, i-a trinti la p5.mint pe multi dintre rataciti .... 51

PLECAREA ORDIEI IMPARATESTI LA BABADAG PENTRU IERNARE

In expeditiile anterioare, cei care erau serdari supremi isi petreceau iernile, In cea mai mare parte, la Poarta, iar la nevoie, in primavara urmatoare se Indreptau din nou spre cimpul de Willie si spre oaste. De aceea, Incepind de la Han-Tepesi si pin5. la Poarta, au fost numiti oameni care sa pregateasca

din loc In loc zaherele si sa repare trecatorile din drum, care erau greu de str5.b5.tut. In acest fel se gindiser5. comandantii. Dar, dupa ocuparea serhaturi-

lor imparatesti de dire dusmani, presupunindu-se ca ei vor trece si vor ataca " 19 cemazi II 1183 = 20 octombrie 1769.

www.dacoromanica.ro

TARIH

303

§i partile de dincoace, s-a socotit potrivit sa se ierneze in partea ceastalalta a Dunarii. Serdarul suprem s-a gindit i a socotit ca, in felul acesta, Braila, Galati, Macin §i Silistra vor fi aparate mai uwr de stricaciunile duFaanilor. De aceea el a scris i a explicat aceasta stare de lucruri i pad4ahului. In felul acesta problema a fost discutata la medjlis. Aratindu-se ca ar fi bine ca locul de iernare sa fie ales dupa preferinta persoanelor aflate la oastea imparateasca, s-a emis un hatt-i-humaiun ilustru cu mentiunea ca sa se fixeze locul de iernare dup5. dorinta. S-au dat totodata sfaturi ca, pazind hotarele, dtqmanii legii sa fie indepartati. Fiecare dintre cei din oaste a propus locul care fi convenea. Unii, ca un avantaj sigur, au propus partile de linga Poarta, iar altii, care doreau binele imparatiei, au propus sa se aleaga Babadagul, fiind aproape de toate partile din imprejurimi §i potrivit sub toate raporturile. Ei au respins cu destule dovezi parerile celor care propuneau Oa loc de iernare> Adrianopolul sau Poarta. Cu toate acestea, s-au hotarit pentru Silistra. De aceea s-a propus sä se porneasca de la Isaccea in a zecea zi a lunii regeb 25.

Dupes ce, potrivit legii, pasa care se ingrijea de conacuri pornise inaintea Wirii cu o zi mai devreme, o parte din oaste plecase spre Silistra. Dar in timp ce ordia imparateasca, la rindul ei, era gata sa porneasca dis-de-dimineata, au inceput sa se auda, dintr-o data, bubuituri de tunuri de prin partile Dunarii. Pentru a primi 0iri asupra acestei situa1ii, plecarea o0ii a fost aminata pentru mai tfrziu. Cind colo, du0nanul cel nefast ataca Galatiul, iar oastea musulmana se ridicase pentru aparare i batalie. Din aceasta cauza, 52

au fost trimi0 oameni ca sa-i intoarca pe cei care plecasera spre Silistra inainte

de pornirea Wirii imparate0i. Toti demnitarii §i cei marl considerasera

necesar sa-se recruteze, pentru ajutor, soldati din rindurile qtirii imparate0i, precum 0 din Isaccea §i din alte locahtati. Unii oameni aratasera mariei-sale marelui vizir ca cei care plecasera inainte au §i ajuns la Babadag §i ca, refuzind sa se intoarca, au cerut sä h se dea voie sä se aFze intr-un loc. De asemenea,

ei au mai aratat ca cei pleca%i inainte au refuzat sa se Intoarca pretextind ca iarna e grea §i ca ei sint slabiti. Au mai spus ca este greu sä se orinduiasca o oaste din Isaccea §i ca tota va fi cu putinta abia dupa sosirea la Babadag. De aceea, neavind incotro, marele vizir, luind ilustrul steag, s-a indreptat spre Babadag cu oastea ramasa, urmind ca, dupa ce vor sta in orapl acela timp de citeva zile §i dupa ce vor pregati o0i, sa se trimita osta0 pentru ajutor in locurile neccsare, iar apoi vor porni spre Silistra, aleasa ca loc de iernare.

Din cauza iernii grele fiind imposibil de stat pe esul Babadagului, toti au intrat in ora§ qi s-au grabit sali pregateasca cite o locuinta de odihna i de aparare impotriva iernii. In aceasta situatie au renuntat A. mai piece la Silistra i, Weptind voia destinului, s-au hotarit sa ramina in orapl acela. LUPTELE VIZIRULUI MEHMED PASA 256, SERASCHER IN MOLDOVA

Vizirii §i dpeteniile §i cea mai mare parte a restului de o0i, aflate sub coma nda celui aratat, se mi§cau foarte incet. Supu0i lui 11 faceau sa renunte la mers §i sä stea pe loc. Marele vizir, aflind aceasta stare de lucruri, trimitea neincetat porunci pentru a-I face A. se grabeasca. Valiul de Anatolia, Feyzullah " 10 receb 1183 = 9 noiembrie 1769. 2" Valiu de Rakka, Abaza Mehmed pap..

www.dacoromanica.ro

AHMEQ VASIF

306

53

pasa, a facut cunoscut precum ca cdata lui a fost complet imprastiata si sub comanda lui au rams doar cinci sau zece oameni $i ca u este cu neputinta sa porneasca in acest hal. Ceilalti, la rindul lor, nu s-au supus firmanului tot cu astfel de pretexte. in felul acesta, sub comanda serascher-pasei ramase, sera prezenti doar cinci sau vase sute de oameni. Dusmanii aflasera toata situatia musulmanilor indeosebi prin mijlocirea moldovenilor. Astfel, ei aflasera despre lipsa de influents a capeteniilor, din pricina frictiunilor dintre ostasi, precum si faptul ca serhaturile erau lipsite de osti $i erau goale. De aceea, ei au atacat Galatii si au pornit la lupta. Serascher-pasa, la rindul sau, s-a gindit s5.-i Intimpine in afara orasului, impreuna cu vitejii aflati sub comanda sa. Dar, Inainte de a se fi Intetit, asa cum trebuie, focul bitaliei, toate raialele aflate in interiorul orasului, potrivit intelegerii for ascunse cu inamicii, au trecut de partea vrajmasilor si au ucis cu pietre si cu alte arme de lupta ps vistiernicul (hatinedar ), precum ji pe alti supusi ai celui aratat mai sus, aflati in oras. Afars de aceasta, 1-au prins si 1-au legat, pe beiul Moldovei 25, iar putinii spahii, aflati linga pasa-serascherul, au fugit toti in toate partite. De aceea, neavind Incotro, el s-a Intors in oras, dar cind. a aflat care este situatia si cind ai-a dat seams ca raialele singeroase din oras vor s5.-1 is prizonier ai pe el, s-a urcat pe bacurile (apk) de pe malul Prutului si, parasind lupta ai Walla, a trecut dincoace si a aparut la oastea imparateasca intocmai ca o aratare inspaimintatoare. Dusmanii, convingindu-se Ca in acele parti n-a rama.s nimeni care A. li se opuna, au intrat in oras, iar dupa ce au manifestat fata de raiale onoruri fatarnice, au trimis tabara for nenorocita spre partite Tara Romlnesti si 1-au speriat pe Grigore 27, voievodul acesteia

55

(Ibrahim pasazade Mustafa b3i de7ine serascher la Bender >.

56

RETRAGEREA TITLULUI DE VIZIR VALIULIJI DE ANATOLIA

Zurrelizade Feyzullah pasa, deli fusese cinstit cu un post inalt cum era

eialetul Anatolia, totusi, gall de faptul ca nu sosise la timp la expeditia

imparateasca, el nu facuse nici la Hotin vreun serviciti folositor credintei si imparatiei. De asemenea, si in luptele de la Galati cautase 'un drum de adapost si,

din cauza aceasta, dusmanul ocupase Galatia De aid incolo de la cel

aratat mai sus nu se mai spera vreun serviciu. De aceea, i s-a -retras titlul de vizir, iar el a fost trimis la Dimotika pentru a fi inchis acolo. LUPTELE DE LA GALATI $1 FUGA DU$MANILOR

Din pricina lipsei de grija din partea ostirii, dusmanul, ocupind localitatea Galati, se indreptase dupa aceea spre Tomarova incepuse sa transporte diferite feluri de zaherele de la hambarele aflate in acele parti. Aceasta daduse

nastere la multe zvonuri, iar indepartarea dusmanilor fiind cu neputinta, din cauza iernii aspre, totul A fost 15.sat pe seama lui Allah.. De asemenea, fiind clar ca In rindurile musulmanilor intrasera teama, spaima si groaza, " Constantin Mavrocordat, la 4 decembrie 1769.

" Ligor. Grigore al III-lea Ghica (octombrie 1768noiembrie p69). www.dacoromanica.ro

TARIH

57

307

aceasta stare de lucruri, plina de neprevazute, 11 ingrijorase pe marele vizir cel zelos. Cu toate acestea, capugiba0u1 Daghestani " Ali aga, care era intendent de hambare la Isaccea, pregatind vreo 40-50 de oameni cu cite 20-30 de guru0 bac§4, depusese eforturi si staruinte ca sä treaca in partea cealalta. Atunci, i se daduse acestuia libertate deplina din partea marelui vizir, iar sub comanda lui fusese numit Iskenderiyeli " Mustafa bei, care >ledea in orapl Ismail, f5.cindu-i-se semn sa se supuna acestuia. Aga cel aratat mai sus, fara sä Wepte sosirea emirului mai sus pomenit, a tras, cu ajutorul lui Allah, sabiile asupra necredincio0lor care fusesera trimi0 pentru transportarea de zaherele din hambare, nimicind si inecind in singe pe cei mai multi dintre ei. Daca s-ar fi dat atentie acestui fapt, era clar ca putini oameni ar fi scapat. Du§manii raufacatori, socotind ca. osta0i ace§tia shit numero§i qi ca atacul for nu este izolat, au fugit cu gindul de a-si salva viata. In acest timp sosind cu oastea sa Iskenderiyeli Mustafa bei, mai sus aratatul All aga §i Mustafa bei au aflat ca muhafizul de Braila, vizirul Abdi pap., impreuna cu oastea lui de garda §i cu multi osta0 adungti de pe maluri, a pornit asupra du§manilor care stateau intr-un sat din apropiere de Galati. Cei mai sus arktati, aflind de apropierea lui, an pornit §i ei sa provoace stric'a'ciuni dupnanului. Deodat5., an inceput sa se aucla bubuituri de tunuri, iar strigatele cuprinser5. vazduhul. In felul acesta, cu incercari de razboi §i de lupta, cei amintiti mai sus

au intrat uniti in localitatea Galati *i au atacat, iar dupnanii aflati in

interiorul oraplui, find putini la numar, nu au scapat de loviturile musulmanilor. Cei mai multi dintre ei an fost bagati in panaint. and aceasta veste ametitoare a ajuns la urechile ne§tiutoare ale celor care se luptau cu vizirul aratat mai sus 8(}, au apucat pi ei calea refugiului ; cei mai multi dintre

ei au ramas pe cimpul de b5.talie prin loviturile de sabii fulgeratoare ale musulmanilor. Cele dou5. opti s-au intilnit §i s-au bucurat foarte mult de acest noroc daruit de Allah. Oastea purta.toare de victorie, socotind ca

dumanul legii s-ar putea sa se intareasca din nou in orapl mentionat, a incendiat §i a ruinat localitatea aceea, facind-o una cu pamintul. Aceasta

veste sosind la oastea impar5.'teasca, in inimile musulmanilor s-au produs tot felul de bucurii. Efortul pi straduinta celui de mai sus, in timpul acestei b5.talii demne de pilda, intariser5.-inimile musulmanilor §i insemnasera un motiv de ingri-

jorare pentru du§manii cei afurisiti. Efortul sau a fost recunoscut, iar serviciul sau a fost stimat. Afara de aceasta, in privinta lui s-a manifestat pi generozitatea imparateasca. Astfel, el a fost onorat cu titlul de serascher asupra Moldovei pi i s-au dat, deccamdata, suficiente coroane impodobite -§i i s-a trimis suma de 25 000 de guru0. Chehaiei sale i s-a facut onoarea, find

cinstit cu rangul de beilerbei (miriminot), iar scribul sail de divan a fost onorat cu rangul de hcdja. In felul acesta, hatirul for a fost satisf5.cut, iar serviciul for a fost rasplatit. 28 Daghestani, Din Daghestan", tinut in Caucaz.

" Iskenderiyeli, din Alexandria"; Shkcdra, oral in Albania. ae Abdi pa§a, muhafiz de BrAila.

www.dacoromanica.ro

308

AHMED VASTY,

MAZILIREA MARELUI VIZIR ALI PA$A $1 PORNIREA SERDARULUI SUPREM HALIL PA$A CEL MARET aaa 58

... In a treisprezecea zi a lunii aban 31 sigiliul viziral a fost luat din mina lui (Moldovandji All pap>, prin mijlocirea capugibaOului Cerkez bei,

§i a fost predat lui Ivaz papzade Halil pap care, mai Inainte de aceasta, fusese onorat cu titlul de vizir ..,

Maria-sa marele vizir serdarul suprem Haul pap., intrind in Babadag, locul sau de iernare, s-a ocupat de aranjarea treburilor Imparatiei Eialetul Rumeliei a fost acordat serascherului din Moldova, vizirul

Abdi pap., iar eialetul Oceacov, vizirului Hazinedar Ali pap...

61

MAZILIREA HANULUI DEVLET GHIRAI 82 $1 NUMIREA LUI KAPLAN GHIRAI as

Unii au spus ca dad., dupa ctteva zile de la infringerea o§tilor de

catre du§mani, Devlet Ghirai ar fi trecut spre Hotin si §i-ar fi plimbat oastea sa de tatari, u.?:)r echipata, prin imprejurimile Hotinului, poate ca du§manul

nu ar fi trecut In partea aceasta. Dar cel aratat mai sus s-a indreptat spre Iasi indata ce serdarul suprem a pornit la drum. De aceea inamicii, la rindul tor, trecind far. frica §i fara grija dincoace de apa Nistrului, au ocupat Si au pradat tinuturile Moldovei §i ale Tarii Rom5.ne§ti §i, trimitind catanele for In Imprejurimi, au provocat multe tulburari. Padiphul a aflat ca hanul, dind dovada de mole§ea15. §i neglijenta, nu s-a opus catanelor §i cazacilor chq-

mani §i ca nicaieri nu a aratat vreo bravura. De aceea s-a pronuntat inalta iradea pentru mazilirea lui, iar in postul de han a fost numit hanul Kaplan Ghirai, fiul hanului Selim Ghirai . Cind marele vizir a primit vestea ca acesta a pornit de la ciftlicul sau qi ca va sosi la locul de §edere a o$irii imparatWi, a Indeplinit la locul de °spat ceremonia de primire, impreuna cu demnitarii imparatiei. Dupa unele intrebari §i raspunsuri, 1-a dus la Babadag, iar dupa ce, potrivit ceremoniilor imparatWi, s-au terminat obipuitele primiri, el a _pornit, in a cincea zi a lui zilka'de 34, spre Caupni (Kavytn) prin Ismail. Inaintaqul sau, la rindul lui, a fost trimis In insula Cipru, pentru a fi Inchis acolo, devenind astfel exemplu de josnicie §i necinste. PORNIREA 0$T1 ISLAMICE SPRE FOC$ANI $1 INTOARCEREA EI. DESCRIEREA ASEDIULUI BRAILEI $1 GIURGIULUI 62

Du§manii de neam alb 35, gindindu-se ca, dupa ce vor ocupa una din cet5.tile de pe malurile Dunarii, se vor stradui sa treaca in partile de dincoace, adunasera pe fugarii din Galati, precum §i ostile nenorocite §i impraSiate In

alte localitati §i-i strinsera la Focpni pentru a porni asupra Ismailului sau "a Hall pap., mare vizir (12 decembrie 1769-25 octombrie 1770). ai 13 ,caban 1183 = 12 decembrie 1769.

as Devlet Ghirai al IV-lea (1769ebruarie 1770). " Kaplan Ghirai al II-lea (1770). $4 5 zilka'de 1183 = 1 martie 1770. " Millet-i beyza, In sensul de ruqi".

www.dacoromanica.ro

TARIH

309

asupra Brailei. Afars de aceasta, s-a aflat ca ei vor ataca de prin pantile Bucureqtiului §i cetatea Giurgiului §i ca, data Dunarea va ingheta, se gindesc sa atace oraqelul Isaccea qi alte cet5.ti aflate in pantile de dincoace. De aceea ostile impra§tiate prin partile serhaturilor, precum §i populatia de pe acolo facusera cunoscut c5. e 'necesara apararea granitelor islamice de necazuri §i de nenorociri. Ei spusesera §i prevenisera ca Inca de pe acum

trebuie ss se ia masurile necesare in aceasta privinta. Deoarece toata lumea qtia ca toate o§tile aflate la conacele de iernare nu vor face nici o isprava, au fost trimise inane porunci in tinuturile din imprejurimi. intr-adevar, in scurt timp se putuse aduna un numar oarecare de osti si se creasers forte importante de aparare. Numai ca ostasii pregatiti

in acest fel nu aveau gindul §i scopul de alLindeplini obligatiile fata de lupta sfinta, inaltind strigatul de Allah". Din contra, cu gindul de plecare la vatra, care le intrase in cap, ei urmareau sa devasteze tinuturi, sä ia §i sa se pricopseasc5., iar dupa aceea A. se intoarca in vilaietele lor. De aceea era clar ca ei vor parasi §i vor rasa pustii serhaturile, iar aceste fapte nepotrivite vor deveni

un motiv pentru incurajarea inamicilor §i ei vor ataca granitele imparatiei §i be vor pricinui diferite pierderi. Chibzuind astfel, comandantii de o§ti se fereau sk treaca osta§i pe malul

celalalt qi, multumindu-se sa-§i apere taberele, se uneau in parerea de a-i indeparta pe inamici doar in cazul cind ace§tia ar veni asupra lor. Dar discutau intre ei ca. §ederea continua de multe zile ti intristeaza pe soldati, in mod evident, §i i§i d5.deau seama ca impiedicarea lor de a trece pe partea cealalta §i retinerea de la lupta sfinta vor duce la razvratirea osta§ilor. Aceasta situatie it preocupa Si pe vizirul Abdi pa4a, serascher in Moldova. De aceea, neavind

63

incotro, el a socotit necesar sa porneasca spre Foc§ani. Luind cu el pe cei 5-6 sute de osta§i, aflati in suita lui, precum si strinsura din Deliorman §i pe cei adunati cu gindul de a obtine prazi, el pornise de la Braila fall sa se uite la tunuri qi la munitii, care erau mijloace puternice de distrugere a dtp;manului. Peste citeva zile de la plecarea celui mai sus aratat, pornise spre Bucure§ti si aianul de Rusciuc, Celebi Elhadj-Suleiman aga, impreuna cu o§tile

de Rusciuc, Silistra si Giurgiu. Cind vizirul mentionat mai sus s-a apropiat de Foc§ani, el s-a adresat osta§ilor cu cuvinte dulci, far. sa be atraga atentia ca Inainte de nimicirea totals a duqmanilor nu trebuie sa porneasca la stringerea de tigve, la prinderea de oameni vii sau la prada de razboi. Uitind sa be arate sensul cuvirrtelor: dupa nimicire, la prada ! ", el le-a explicat ma'retia luptei sfinte §i le-a vorbit cu cuvinte de imbarbatare. Cind au ajuns aqa, in ora§ul pomenit, du§manul si-a pregatit alaiurile qi si-a instalat tunurile in locurile trebuincioase. Vreo cincizeci de viteji alesi dintre musulmani au pornit la lupt5., in timp ce ceilalti, patrunzind in ora§, s-au Indeletnicit cu luarea de robi §i de prazi. Unii din ei s-au intors acolo de unde venisera, Ears sa se lupte. Aceasta situatie a produs nemultumiri printre c'a'peteniile de o§ti §i a fost un motiv de imbarbatare §i Incurajare a du§manului legii. Serascher-pw, v5.zind aceasta stare de lucruri, s-a intors spre Braila. De asemenea, §i ostasii care plecasera spre Bucure§ti, aflind despre aceasta situatie, s-au intors umiliti din drumul norocului qi s-au facut de rusine din pricina infringerii grosolane. Zdruncinarea eforturilor musulmanilor devenind un motiv de incurajare a inamicilor rai din fire, populatia de la margine a aflat ca ei vor ataca cu siguwww.dacoromanica.ro

310

AHMED VASTY+

rant& serhaturile. De aceea la Braila fusesera numiti 2 900 de oameni din ceata lipcanilor se, iar muhafizul de Braila fusese sfatuit sk-i solicite pentru carau15. *i pentru alte servicii. Cei amintiti mai sus, la rindul lor, au pornit cu sinceritate sl paaeasca., zi *i noaptei imprejurimile Brailei. Afar& de aceasta,

64

cunoscind limba ruseasc5., ei au aflat a raialele, precum §i unele cete de ca zaci ale du§manilor vor ataca Braila. Cind ei au anuntat aceasta veste celui aratat mai sus 37, serdenghecitiii de Braila, precum §i localnicii, care nu erau incercati in astfel de treburi $ nu cunWeau iuteala du§manului, au socotit ca neadevIratI *urea mai sus amintita §i, nea§teptind pe curind atacul du§manului, i-au dojenit §i au acuzat pe cei care raspindiser5. aceasta ;dire. Peste citeva zile sosind inamicul viclean, cu munitiile necesare de asediere a cetatii, serascher-pa§a a ridicat steagul in afara cetatii, impreuna cu vreo 500 de oameni aflati ling& el, carora li s-au ata§at §i alti 5-6 mii de oameni, localnici §i din alte parti. Ei s-au ridicat cu totii la aphare i au preg5.tit armele necesare, aqteptind pe inamicul cel rail din fire. Cind dt.qmanii au sosit in apropierea ora4tilui *i au dat foc tunurilor aflate la dreapta ti la stinga taberei lor, atunci, cir voia preainaltului Allah, in inimile musulmanilor patrunzind spaima §i groaza, ei s-au risipit cu totii in toate partile fara lupta §i fara Willie. De asemeriea, §i populatia cetatii, preferind sl se Inareasca, a pornit sa intature tulburarile du§manului. Aceasta veste trista ajungind la urechile serdarului suprem, el a socotit potrivit A. se recruteze un numar oarecare de csti pentru a merge in ajutor. Dqi constatase c5., din pricina iernii grele, nimeni, nu se oferea A porneasca, totu*i, acordind cai i bac§ipri agalelor sale proprii, ii determinase sa plece la lupta sfinta. Astfel, la inceputul lunii evval. 38 fusesera trimi§i in partea aceea vreo 200 de oameni.

In clipa sosirii lor, inamicii, ruinind mahalaua ora§ultd, pornisera la asedierea cetatii. Ace§tia., la rindul lor, vazind ca, din pricina inghetarii Dunarii, sloiurile curg pe fluviu ca n4te munti, nu au grisit calea de a-i ajuta pe cei asediati i, rugindu-se pentru ei, au lasat cetatea pe seama lui Allah. In timp ce duFaanul, la rindul lui, fora cetatea i lua masurile de Intlrire pentru fortarea ei, un numar de vreo 20-30 de osta* musulmani, rataciti de prin partile Hotinului, au adus in fata cetatii citeva tunuri i au inceput sa le descarce asupra inamicilor pentru a se azbuna. Imprejurimile cetatii ffind lipsite de p6duri §i de copaci, ghiulelele nimereau asupra animalelor §i oamenilor. De aceea ei au fIcat ca acel loc larg sa le pail strimt ghiaurilor §i, neputind sa stea acolo nici data ore, ei au fugit sus, tnapoi, §i, timp de dou5.-trei zile, au privit cetatea din dep5xtare, pornind apoi cu ru§ine spre Foc§ani. S-a aflat ca o parte din necredincio§ii afurisiti, aflati in acest camp de batalie, s-au ata§at celor de acela§i neam cu ei, aflati in Bucure§ti, cu gindul de a ocupa cetatea Giurgiului. De aceea se socotise potrivit s5. se porneasca in ajutor. In acest moment Sari-Ibrahim pap., valiu de Sivas, venise in tinutul Rusciuc. El iqi petrecea iarna la sangeacul Silistra, fiind desemnat A. pedep-

seasca cu moartea pe rluf5.catorii din Silistra, deoarece aici, in urma unei tulburari care aparuse din pricina zaherelei, populatia ii omorise pe aiani §i pe alti citiva oameni. De aceea gindurile rele ale inamicilor privind ora§ul " Lipka, atari lipcani. 27 Muhafizului de Braila.

" Evail-i Fevva1 1183 = 28 ianuarie-6 februarie 1770.

www.dacoromanica.ro

TARIH

311

Giurgiu au fost aduse la cuno9tinta vizirului aratat mai sus. De asemenea, i. s-a mai spus c6, stind la Rusciuc, este important sa alba grija 9i de rinduiala 65

treburilor de pe malul celalalt. Raspindindu-se vested. pornirii du9manilor spre Giurgiu, locuitorii din Rusciuc scrisesera catre oastea imparateascI cerind ca aranjarea treburilor de la Silistra sa fie aminata, deoarece era foarte necesar ca mai sus aratatul vizir sa stea la Rusciuc. Rugamintea for fusese aprobata, iar vizirului respectiv ti fusese trimisa Malta porunca in acest sens. Vizirul, la rindul sau, numind comandant asupra celor 5-6 mii de osta9i aflati in acele tinuturi, pe chehaiaua sa, a trecut la Giurgiu cu oastea de sub comanda sa. Du9manul, la rindul sau, in ziva de miercuri, 18 9evval 118389, punind in mi9care tabara sa pentru a ocupa Giurgiul, a aratat maretia fortei sale. Cavaleria musulmana s-a intilnit cu cavaleria du9mana. 9i, dupa o lupta de- citeva ore, cu atacuri cind dintr-o parte, cind din cealalta, du9manii au fost infrinti §i vreo mie dintre ei au fost trimi9i in focul iadului, legati in lanturi.

A doua zi, cind incepuse din nou lupta

§i

cind din ambele parti se faceau

schimburi de focuri de tunuri 9i de pu9ti, a aparut deodata la orizont o furtuna §i un viscol, incit nimeni nu mai putea sa deosebeasca cerul de pamint. Du9manul insa, considerind aceasta un prilej, §i-a intins mina afurisita pentru aruncarea focului. Astfel, dind continuu foc celor douazeci de tunuri ale sale nou nascocite, el i-a nelini9tit §i i-a fortat pe musuhnani. Este adevarat ca

si in partea aceasta se aflau patru-cinci tunuri. Dar citeva dintre ele erau scoase din uz, iar cele care puteau fi folosite se stricau qi ele dupa citeva arun-

caturi. Afara de aceasta, nici 9antul, pentru construirea caruia se dadusera porunci mai inainte, nu ajunsese decit la b jumatate de ar9in (zira). De aceea, nefiind loc potrivit pentru intarire §i consolidare, a fost greu sä r5.mina oastea pe loc, a9a ca, de nevoie, oastea islamica a fugit intr-o parte, iar impreuna cu turnagiba91 Husein aga s-au aruncat in cetate vreo 300 de viteji, punindu-se cu trup §i suflet in slujba apararii. intrucit inamicul nu avea tunuri de asediu, tunurile cerha", folosite de el, precum §i grenadele (humbara) de mina nu puteau sä mite din loc nici macar o piatra a cetatii fortificate. Pe de alta parte, acordindu-se ajutor §i sprijin, din partea Rusciucului cu osta9i, cu munitii 9i cu zaherele, inamicul nu au putut ocupa cetatea 9i 66

socotind ca clack' va mai 9edea va pierde vieti, a pornit ru9inat spre Bucure9ti, incendiind o parte a ora9ului. Sprijinul §i ajutorul acordat de vizirul mai sus aratat, precum si trimiterea necontenita de zaherele §i provizii, au aratat cu

toati taria forta §i straduinta acestuia, iar tot sprijinul sau a dovedit ca el merita to post mac inalt. De aceea a fost onorat cu multe sume de bath 9i, acordindu-i-se conducerea acelor tinuturi qi paza lor, a fost sfatuit cu std.ruinta sa le apere. DESFASURAREA LUPTELOR DE LA CRAIOVA

Dat fiind faptul ca Tara Romaneasca trecuse in miinile du9manilor

rauvoitori, pentru a atrage de partea for pe locuitorii unor sate aflate la mar-. gine, ei ii constrinsera pe ace9ti sarmani cu fel de fel de dracii 9i ti zapacisera cu fel de fel de viclenii. Raialele, la rindul for, procedind potrivit vorbelor: porunca este a invingatorului" §i simtind venirea robiei §i sclaviei, 9i-au propus sa -1 in9ele pe du9man, aratindu-i prietenie prefacuta. De aceea ele neglijau ajutorarea cu provizii, zaherele qi in alte privinte. " 18 Fevva1 1183 = 14 februarie 1770.

www.dacoromanica.ro

312

AHMED VASIF

Astfel, atrasesera de partea lor, prin mijloacele aratate mai sus, populatia unui sat aflat pe malul riului Olt §i numit Slatina, care face parte din satele Tarii Romane0i. Afara de faptul ca puseseth in el un numar oarecare de osta0, a sosit §tirea ca ei mai rivnau §i la sangeacul Craiova, aflat pe partea cealalta. Aceasta ,tire fusese obtinuta de vizirul Mehmed paqa, muhafizul de Vidin. De aceea el alesese din imprejurimile Vidinului, precum §i din populatia Vidinului un numar oarecare de osta0 pe care, trecindu-i dincolo de Dunare, fi a§ezase prin partile Craiovei. Banul " ce fusese numit la Craiova de catre voievodul Tarii Romane0i al,

care, inclinind spre du0nani, intrase in rindurile tradatorilor, miniindu-se

de supunerea voievodului fata de ru0, se simtea fericit sa slujeasca imparatia impotriva du§manilor. Mara de faptul ca apara Craiova, adunind in jurul sau pe arnautii aflati in Tara Romaneasca, el indeplinea pi misiunea

dreapta de ocrotitor. El nu se abatea de la sinceritatea lui dreapt5., scriind rind pe rind muhafizului de Vidin mi§carile du§manilor. Indata ce a aflat de trecerea o0ii de Vidin, el s-a grabit sä vina la oaste §i, luind-o, s-a ciocnit de citeva on cu afurisitii ghiauri aflati in imprejurimile Craiovei §i a aparat acele tinuturi de rautatile raufacatorilor "Ana la trecerea anotimpului de iarna. Aceasta a insemnat un motiv pentru cre§terea faimei sale. De aceea, devenind

67

clar ca el i0 va sacrifica, de azi inainte, viata in slujba imparatiei §i ca va trebui sa fie onorat mai mult decit ceilalti, banul cel mai sus mentionat a fost adus la oastea imparateasca §i a fost onorat cu hilat. Afara de aceasta, i s-a dat tot lui in seams ca, impreuna cu oastea din Vidin, s5. alba grija de path 0 sa depuna eforturi pentru a atrage raiaua de partea lor. El a fost trimis spre partile de unde venise, cu promisiunea ca, atit timp cit va manifests devotament fata de interesele Inaltului Devlet, va fi onorat cu ceea ce dore0e Si va fi ferit de ruinare. Cind cel aratat mai sus a ajuns cu aceste asigurari la Craiova, a aflat a ru0i amageau populatia care se gasea sub ocirmuirea sa. El s-a apucat sa intoarca raiaua de la in§elaciune, cu sfaturi §i cu pedepse. Banul amintit a facut 'cunoscut la Vidin precum ca du§manul s-a convins de aceasta §i ca intentioneath s5.4 atace cu o tabara pregatita pi sa-1 distruga. Muhafizul de Vidin, la rindul sau, a pregatit oaste, ca §i mai inainte, §i a trimis pe chehaiaua sa in persoank. S-a constatat insa ca, pina la sosirea acestei osti, duqmanii, trecind apa Oltului, an persecutat raiaua, distrugind-o §i pradind-o. Atimci, sabiile de bravura an fost aruncate, din toate partile, asupra du§manilor §i cea mai mare parte din ei an fost trecuti prin sabii, iar cei rama0 an trecut apa cu sufletul chinuit §i descurajati §i an fugit spre Bucure0i. SCOATEREA TUIULUI

Incepind sa se apropie anotimpul primaverii, iar oastea islamica incepind sa se lupte, cei din sfat an socotit potrivit ca tuiul cel purtator de victorie sa fie scos §i inaltat. Pretinzindu-se ca, in felul acesta, oastea se va inthri, duminica, in a asea zi a lui zilhidj ge 42 capeteniile precum §i alti demnitari ai imparatiei, a caror prezenta era ceva ob4nuit, an fost invitati la Seraiul serdarului suprem, 40 Manole (Emanoil) Gianni-Ruset, care a ajuns domn (mai 1770octombrie 1771) . u Grigore al III-lea Ghica (1768-1769). 42 6 zilhicce 1183 = 2 aprilie 1770.

www.dacoromanica.ro

TARR

313

unde s-a indeplinit ceremonialul de scoatere a tuiului. Dupa douazecisipatru de zile, el a fost infipt in partea de rasarit a Babadagului, prin mijlocirea lui chehaiabei si a lui Konakci pasa. In felul acesta, oastea din imprejurimi a

fost atrasa necontenit.

.

68

Atunci cind se daduse firman ca in evenimentele de la Braila sä se trimita in ajutor 1 000 de ostasi, el anuntase el i-a trimis pe toti, iar atunci cind se Meuse .cercetare, se constatase c5. el putuse s5. pregateasca doar 300 de osteni. Indeosebi, neputind g'a'si care de ridicat pungile pentru plata soldelor trimestriale, el ceruse ajutor de la populatia din Babadag ... Cu titlul de aga de ieniceri a fost onorat (vizirul Mehmed pasa, muhafizul

de Vidin>, iar inaintasul sau, , desi fusese numit la paza Chiliei, totusi, in urma sosirii vestii despre moartea mutasarrifului de Hanya ", a fost onorat cu acel post, iar paza Vidinului a fost acordata vizirului Mehmed pasa, fost valiu de Alep ... PORNIREA CAPETENIEI GEBEGIILOR LA ISACCEA

Demnitarii socoteau necesar ca gebegibasi, precum si ceilalti ofiteri si ostasi sa mearga la Isaccea, sa vada si sa constate sosirea acolo, pe mare si pe fluvii, a ostasilor gebegii si a munitiilor; pregatite la Poarta fericirii pentru oastea imparateasca, $i sa imparts munitiile respective la locurile de paza si sa-i controleze pe ostasi. De aceea, in ziva de joi, a douazecisidoua zi a lui zilhidrge ", aga cel mentionat mai sus si celelalte capetenii, fiMd porniti de la Babadag, au fost trimisi la Isaccea ... 75

EVENIMENTELE DIN ANUL 1184"

76

PORNIREA OSTIRII IMPARATESTI

77

... La inceputul acestei luni, muharrem cel sacru 46, oastea islamica s-a ridicat valuri dupa valuri si a pornit de pe sesul Babadag, care era locul unde oastea islamica isi asezase corturile, si si-a inaltat steagurile pe sesul Isaccei.

Digresine: Raposatul Enveri efendi 47 a dat explicatii, cit a putut,

despre orasul Babadag si a descris ville si gradinile sale. Se adevereste ca in cronica sa el a trecut cu vederea unele lucruri si ca stirile sale au lipsuri si cusururi. De aceea, constatindu-se in aceasta privinta CI unele opere scrise din inchipuire sint marginite si au lipsuri si cuprind povesti, ele au fost cora-

pletate cu descrieri si cu portrete, potrivit timpului.

Babadagul este un oras asezat la 47° longitudine si 45° latitudine, fund intre doua dealuri aplecate spre miazazi cu 38°. El se afla pe o vale dreapta

stufoas'a 0 mlastinoasa. Este un oras destul de intins. Sultanul Baiazid, Veli" 48 a impodobit acest oral construind aci o geamie acoperita cu plumb. " Hanya, Can6e, localitate In Creta. " 22 zilhicce 1183 = 18 aprilie 1770. 45 1184 H. = 27 aprilie 1770-15 aprilie 1771.

" Muharrem 1184 = 27 aprilie-26 mai 1770.

" Sa'dullah Enveri efendi, cronicar otoman (sec. XVIII), vezi: Vasil' (bioginfia). 45 Baiazid al II-lea (1481-1512).

www.dacoromanica.ro

314

AHMED VASIF

Afars de aceasta, se mai gasesc Inca citeva geamii, apartinind vizirilor maxi, si citeva bal. De asemenea, are §i hanuri frumoase, precum qi piete. De aceea, in timpul expeditiilor, acest ora* a devenit citeodata locul de iernare a serdarilor supremi. Se §tie ca la inceput nu avea ap5. curgatoare §i apele se adunau

din ploi, dar astfel adunate, nu puteau fi folosite, devenind tulburi peste trei ore. In partea de apus a orasului, la poalele dealului, se afla o c4mea cu numele de Ci§meaua lui Iusuf pa.a", care curge ca din dou5. mosorele. Afars de aceasta nu mai are alts apa potabila. Apa cunoscuta sub numele de Yemek-

lik ce§mesi" 49, aflata la o ors departare de ora§, a fost transportata prin tuburi de. vizirul cel mai sus aratat, care a facut-o sä curga in oraq §i a mul-

tumit populatia, construind in citeva locuri ciFnele. Ora§ul acesta este foarte frumos primavara si, fiind impodobit cu fel de fel de flori colorate, seamana cu un rai. Cea mai mare parte a caselor sint joase §i intinse, far crengile copa-

cilor se ating unele de allele. Astfel, ele fericesc un suflet trist. Cuiburile de pasari se leagana pe ramurile copacilor. Stralucirea acestora la lumina da v5.zduhului o lini§te adinca. Afars de acestea, sesurile lui sint pline de 78

legume, far dealurile §i muntii sint acoperiti de verdeata. Cea mai mare parte a locuitorilor, parasind slujbele religioase, se plimba in ora§ §i, dormind pins la amiaza, 10 petrece diminetile Ears treaba. De aceea ei nu ci§tiga mult §i

agoniseala for consta din plimbari §i din a scutura fructele pomilor de pe drumuri. De aceea cei me§teri in razboaie au constatat ca zece oameni dintre

ei nu pot face nici cit doi ostasi. Toti au apucat drumul leneviei §i al de-

lasarii. Este o pild5. de ciudatenie mare ca., desi la o distanta de trei ore dealurile shit pline de copaci, totu0 ei nu obi§nuiesc sä foloseasca harabalele aflate in curtile for si 10 acopera nevoile cerind lemne de la ostasi. Omul cu numele de Baba 50, dupe care ora4u1 Isi trage numele, se afla

inmormintat pe virful dealului din fata oraplui 0 nu are nici ziduri si nici

bola.

Locuitorii arata intelepciunea sa prin unele povestiri fantastice despre el si spun c5. isi ating scopurile sacrificind uneori animale pentru el. In apropierea oraplui se afla un lac mare 51, rupt din Marea Neagra. In trecut, barcile cazacilor, intrind pe aici, pradau ora§ul. Trecatoarea pe unde veneau barcile a fost astupata si intarita si astfel orasul a fost ferit de pradare. Pentru paza acelui lac se 311a o cetate, ruinata, cu numele de Yeni-Sale 52, ale carei urine se pastreaz5. Inca. Satul care se vede astazi in apropierea ei tine loc de cetate. Pomii §i fructele de acolo fiind date de Allah din belsug, dace locuitorii ar depune eforturi si ar avea in firea for inclinatie pentru me§te§uguri §i pentru

agriculture, toate roadele acestui loc ar deveni mai bune §i ei nu ar area nevoie sa be aduca din imprejurimi. Desi, pe vremuri, ora§ul aratat mai sus era un oras mare §i infloritor si fare lipsuri, totusi, din prieina razboaielor, a mers spre ruinare, far in momentul de fata arata ca un tirg (kasaba ). Aqa este lumea ; din cauza deselor incalcari, un loc inflorit poate deveni mina.

66 Yenteklik cepnesi, in sensul de api Nina. peatra prapararea mine rii ". 55 Este vorba de Sari-Saltuk-Baba care se a,ezase in Dabrogea on unele triburi turca selciukide pe la 1262-1264, venind din Anatolia. Dar mausoleul (tUrbe ) lui Sari -Saltuk aflin du -se In Dray, mormintul la care se refera cronicarul este al unui alt dint" musulman, numi t Koyun-Baba, §i care se all, Intr-adevar, la marginea ora7ului Babadag, pa un deal piduros ai Lacul Razelm, de MO Babadag. 52 Yeni-Sale, Satul-Non", azi Enisala, lingA Babadag.

www.dacoromanica.ro

TARIH

313

UNELE EVENIMENTE

79

Dusmanii se gindeau sa forteze satul numit Palovonca 55, aflat linga Craiova, care facea parte din Tara Romaneasca. De aceea, dusmanii legii 1-au numit in acest scop pe boierul numit Doncea 54, dindu-i patru pircalabi .0 Inca vreo 500 de catane. Aceasta situatie a lost constatata de catre agalele de voluntari numiti pentru paza acelui tinut. De aceea au fost scosi ostasi ca s5.-i intimpine pe dusmani si sa le tins piept. Dupa vreo doua ore de batalie crincen5., ei i-au nimicit pe dusmani, trecind prin lovituri de sabii pe boierul mai sus pomenit, impreuna cu cei patru oameni renumiti si cu vreo cincizeci de alti necredinciosi. Ceilalti s-au impr5.stiat cu speranta de a-si salva viata si au fugit inapoi. Aceasta veste imbucuratoare a fost raspindita de catre muhafizul de Vidin, vizirul Ahmed pasazade Mehmed pasa, si ea a multumit din Alin inimile intristate ale musulmanilor. Desi se scrisese in nenum5zate rinduri ca vizirul Sari-Ibrahim pasa, care fusese numit comandant in vederea smulgerii orasului Bucuresti din miinile inarnicilor, sa adune pe ostasii islamici

dati sub comanda sa si, trecind cu o clips mai devreme pe partea cealalta. a Dunarii, sä se conformeze poruncii, careia toata lumea i se supune, totusi el raportase si se plinsese ca intimpina greutati in pornirea sa din pricina lipsei de munitii si a dezordinii din rindurile o§tirii. Cu toate acestea, pretextele

aratate de el it suparasera pe maria-sa serdarul suprem, iar pentru a intari staruhita sa si pentru a asigura pornirea lui, it insarcinase pe beilerbeiul Mehmed pasa cu rangul de beilerbei de Rumelia si cu misiunea de hartuitor (ceihaci) §i-1 trimisese in ajutorul sau cu scopul ca s5.-1 urneasca din loc pe celar5.tatmai sus cu o clips mai repede si sa taie legaturile dusmanilor. Sosind la oastea lui, sus-numitul pass a raportat ca el nu are de gind sä indeplineasca porunca imparatiei si ca, neavind de gind sa porneasca in scurt timp, el va duce, din cauza sederii lui indelungate, la imprastierea ostirii, care se aduna cu miff de greutati. Aceasta situatie fiind luata in discutia adunarii tinute, s-a pronuntat ca sa se hotarasca mazilirea acestuia. Deoarece fostul serascher de- Hotin si actualul valiu de Alep, vizirul Mehmed pasa, era un om

drept si incercat in batalii, a fost onorat, in ziva de vineri, a 15-a zi a lunii

mai sus-aratate, cu titlul de serascher fn Tara Romaneasc5., iar predecesorului sau, care fusese mai inainte desemnat cu punerea la rinduia15. a Silistrei, i 80

s-a reinnoitk aceasta sarcina si, prin inalta porunca trimisa lui, i s-a atras atentia sa porneasca la Silistra cit mai repede, 1 In ziva cind firmanul de intoarcere la Silistra a ajuns in mina lui, s-a r5.spindit stirea ca dusmanii au iesit din Bucuresti. Se povesteste ca atunci el ar fi spus: Tocmai in momentul clnd trebuia sa tree, pe ascuns., pe partea cealalta si sa-i nimicesc pe inamici, am fost mazilit" Intre timp dusmanii legii, ie0nd din Bucuresti, au ajuns la oastea lor, iarbeilerbeiul Mehmed pasa si banul Craiovei55 au intrat in Bucuresti. Banul aratat mai sus a fost statornic in devotamentul promis de el atit la Craiova, cit si in alte locuri. De aceea el a indepartat pe raiale de 1a inamicii indaratnici, ou fel de fel de promisiuni, si a umplut inimile celor din Fanar cu focul urii, It se promisese de catre marele vizir ca, in urma salvarii Bucurestiului, el va fi-onorat cu titlul de voievod al Tarii Rominesti., De aceea, la sosirea ve$ii " Palovonca, probabil, Polovraci. " Doncea sau Donciu. " Manole Giani-Ruset (1770-1771).

www.dacoromanica.ro

316

AHMED VASIF

despre evacuarea Bucure0iului, s-a acordat celui amintit mai sus rangul de voievod, fiind sfatuit cu staruinta sa ocroteasc5. raiaua 0 sa-i atraga pe sarmani.

Serascherul din Moldova, vizirul Abdi pap., cercetind §i aflind ca necredincio0i indaratnici, care, fugind din Bucure0i, plecasera spre Ia0, vor trece peste riul Siret, ce curge pe linga Focpni55a, a sosit cu oaste numeroasa i a trecut prin sabie pe unii ghiauri care traversau riul, iar pe altii i-a facut prizonieri. Ceilalti au fugit spre Ia0 0 §i-au salvat viata for nenorocita ... 84

PORNIREA HANULUI " CU SCOPUL DE A SUPUNE MOLDOVA

In urma intilnirii lui cu marele vizir §i serdar suprem la locul de iernare din Babadag §i dupa discutiile care avura loc Intre ei, cu privire la expeditie, acesta a sunat goama de plecare spre partile Bugeacului §i, pregatind muniOle de lupta, necesare o0ii aflate sub comanda sa, In a patra zi a lui muharrem cel sacru 57 §i-a apzat corturile linga ora§ul Chisinau. Neamul tataresc nu era obi§nuit cu folosirea tunurilor qi pu0ilor. De aceea ilustrul han ceruse mai Inainte ca, pentru intarirea cetei sale, sä i se acorde un numar indestulator de oameni din oastea Inaltului Devlet, care erau obi§nuiti cu astfel de arme de foc. Astfel, sub comanda celui aratat mai sus fusesera dati: mahufizul de Ismail, vizirul Abaza Mehmed pap, mutasarriful sangeacului de corum,

beilerbeiul Seid-Hasan pap, §i capugiba0u1 Daghestani Ali aga. In felul acesta, oastea for se inmultise §i, cu astfel de pomp° qi alai, ei pornisera din orapl aratat mai sus. Necredinciosul, care era comandantul ru0lor din ora§ul Iasi, aflind de atacul musulmanilor, dat din toate partile cu oaste mare, 0 aflind, de asemenea, ca au de end sä ocupe Zara Moldovei, adunase §i prega-

tise oastea lui impra0iata, inchizind 0 intarind imprejurimile w,,a, cum

trebuie. Sosind la serdarul suprem arzurile hanului, precum §i ale altor comandanti, In ele se aratau ca cre0erea riului Prut 0 iuteala sa foarte mare Impie-

dicau trecerea o0irii 0 ca, de aceea, este nevoie sa se construiasca poduri. Dat 'End ca ghiaurii aflasera qi de gindul ca se vor construi poduri, ei fortificasera trecatorile Si drumurile, apzind tunuri, §i be intarisera cu §anturi §i cu alte tranpe. Cind comandantii de oaste aflasera toate acestea, ei renuntasera la gindul de a mai trece pe partea opusa, din cauza numarului mic de pedestrasi qi a greutatilor care s-ar fi ivit in construirea podurilor.

De aceea, socotind potrivit A mearga asupra inamicilor adunati la

85

Han-Tepesi, ei se indreptasera In partea aceea. Deoarece dupianii isi intarisera tabara qi 10 organizasera adunarea, din toate partile, oastea islamica pornise la lupta cind inaint1nd, cind retragindu-se. De0 ei folosira o data sau de doua on sabiile §i pu0ile la hartuiala, totu0 scrisesera de ctteva -ori mariei-sale serdarului suprem §i-i f5.cusera cunoscut ca, pentru a atinge scopul propus, e nevoie de un numar mare de pedestrasi. De aceea osta0i sositi la oastea imparateasca incepusera sa fie trecuti fara contenire peste Dunare §i sa fie expediati sub comanda hanului. Mara de aceasta, tot in partea aceea fusese insarcinat, cu oastea eialetului de Rumelia, precum 0 cu alte cete de o0i, qi vizirul Abdi pap., care era valiu de Rumelia §i serascher in Moldova. Sarmanul de mine " Ii v5zusem din apropiere cum mergeau ca valurile unui 56 In text spare prin Foc,sani. " Kaplan Ghirai al II-lea. 57 4 muharrem 1184 = 30 aprilie 1770. " Autorul cronicii de fata, Ahmed Vasif.

www.dacoromanica.ro

TARIH

317

ocean pe §esuri §i pe cImpii, Oriunde au venit cetele musulmane §i au incercat

a construiasca poduri, du§manii s-au opus §i au necajit oastea cu tunurile aruncate din fata. Afars de aceasta, In timpul noptii, dumanii, trecind pe la

vadul cunoscut sub denumirea de trecatoarea de la Falciu 59, au tras cu tunuri

incontinuu asupra Wirii hanului §i, intr-o clips, au silit-o la fuga. Molipsindu-se §i restul osta§ilor, ei s-au intors cu totii, parasind lupta §i batalia. In urma acestui eveniment trist, hanul a cerut ajutoare, Din pricina numarului mare al ghiaurilor, s-a cerut ca maria-sa serdarul suprem sa treaca personal la fapte. SFATUL SI MISIUNEA DATA AGAI DE IENICERI

86

La medjlisul tinut au fost citite scrisorile trimise, prin care se arata ca este momentul prielnic ca maria-sa serdarul suprem sa treaca pe partea cealalta a Dunarii cu oastea imparateasca, pentru a-i Incuraja pe han §i pe ceilalti comandanti, ale caror lupte cu du§manii se prelungisera de ajuns, de vreo treizeci de zile incoace, iar numarul du9manilor era peste aSeptari. Intrucit in acest an, demn de retinut, Dunarea se revarsase mai mult ca in anii trecuti, a fost cu neputinta de a se construi poduri. Si cum era periculos i contrar poruncii ca oastea imparateasca sä treaca cu alte mijloace pe partea opusa, cei de la medjlis an socotit potrivit ca maria-sa serdarul suprem sa porneasca cu oastea u§or echipata. De aceea el a trebuit sä se conformeze, de nevoie, Dqi el l§i ascundea mina, totu§i a aratat ca, pe vremea cind aga de ieniceri, Kapikfran-Mehmed pa§a, se afla ca valiu de Vidin, unele victorii obtinute de oastea desemnata de acesta pentru nimicirea moscovitilor impr4tiati pe la Craiova, precum qi a raialelor supuse acestora, fusesera semne de slabiciune a du§manilor ,Si semne ale fortei §i norocului acestuia §i ca, de aceea, el fusese invoit, de citeva ori, de catre inaltul serdar sa tread val-virtej pe partea cealalta. Cind aga-paqa 6° a simtit in medjlisul amintit ca maria-sa serdarul suprem, pe baza celor cunoscute, vrea sa-1 trimita pe el pe malul celalalt, s-a apucat indata s5. vorbeasca §i a zis: Noi sintem slujba§ii Inaltului Devlet §i sintem supu§ii lui sinceri §i ale§i pentru astfel de vremuri. Astfel, fericirea de a ne sacrifica trupul qi sufletul pentru cauza padiqahului qi de a muri cu totii pe drumul luptei sfinte duce, lira Indoiall, la intrarea noastra la curtea cereasca a Creatorului. De aceea m5xia-voastra sä ramineti pe loc, ca o stea polara, §i sa incepeti sa pregatiti zaherea §i munitii pentru oaste, iar supusul de mine sa trec pe malul celalalt cu ienicerii §i, cu ajutorul lui Allah, sa-i nimicim, impreuna cu ceilalti, pe dumani, din trei locuri".

Cind el a anuntat, cu astfel de cuvinte, hot5xirea sa definitiva de a

trece dincolo, fara ca sa i sa fi cerut aceasta, a fost pe placul celor care erau prezenti la medjlis. De aceea s-a §i facut indata ruga de incheiere a sfatului §i au pornit cu totii la completarea munitiilor de lupta, apucindu-se de poalele mantiilor lor. Cu acest gind, bacurile au fost preg5tite, iar pe la inceputul lunii rebi-ulevvel 81, cu ajutorul unor demnitari ai Imparatiei, oastea de ieniceri *i agapa§a au fost trecuti pe partea cealalta, dupa care §esul Cartal a devenit locul 99 Faki Gefidi. 69 Aga -gaga, expresie folosita pentru aga de ieniceri.

el Evail rebi 1 1184 = 25 iunie-4 iulie 1770.

www.dacoromanica.ro

318

AHMED VASIP

de a§ezare a corturilor o§tii, transformindu-se intr-un mare ocean verde. Deoarece du§manii rai au aflat ca serascherul din Moldova, vizirul Abdi pap., va trece peste Siret cu oaste numeroas5. §i va porni de la Foc§ani cu gindul qi cu grija de a elibera Ia§ul, multi ghiauri au ie§it din Ia§i §i s-au ascuns - in

dosul unor intarituri. De asemenea, §i ghiaurii aflati in partea ceastalalta

priveau spre oastea hanului, fiind la o distanta foarte mica. De aceea caraulele se luptau §i se hartuiau uneori. Pe lings acestea, prin§ii au spus §i au aratat ca mare§alul ostii ruse§ti, Rumeantev 62, a. pornit cu 16 000 de pede§tri pre-

gatiti. Cei in drept, aflati in acele parti, au scris in mod hotarit serdarului suprem §i i-au explicat situatia incurcata precum ca cele spuse de prin§i infri-

87

co§indu-i §-i inspaimintindu-i pe cei din oastea hanului, toti au procedat potrivit zicalei: cel care fuge i§i salveaza sufletul". De asemenea, ei au mai aratat ca. §i ceilalti osta§i s-au scurs ca un riu, ajungind la menzilul numit Falciu, unde se ocupau cu saparea de metereze, §i ca Abdi pa§a a venit §i a ajuns la aceasta oaste. De§i cel aratat mai sus era trimis cu tunuri, munitii §i cu oaste multa pentru salvarea Ia§ilor §i pentru a impiedica trecerea inamicilor, totu§i, neputind 55. reziste in fata rugamintilor hanului, a ales din oastea sa pe aga de silandari, Cerkez bei, qi 1-a sfatuit ca, trecind dincoace

de riul Prut, sa mearga §i sa se ata§eze o§tii hanului. Prin mijlocirea iscoadelor,

mare§alul aflase ca mai sus aratatul Cerkez bei, potrivit poruncii pe care o primise, trecind peste 11131 sus-amintit, se a*ezase intr-un loc din apropierea cltii hanului. De aceea, fiind sigur §i neavind nici o teams ca va fi urmarit, el a construit podul §i, trecind in partea ceastalalta, s-a ata4at ghiaurilor care se ciocneau cu Abdi pa§a §i i-a lasat liberi pe osta0i lui pentru hartuiall. Astfel au trecut vreo zece zile, iar osta0i islamici se felicitau intre ei prinzind iscoade §i taind capete. In acest timp insa, du§manii vicleni, aflind de trecerea dincoace a ogeacului de ieniceri, pentru a inlatura posibilitatea intilnirii celor doul o§ti, au pornit de acolo in a 25-a zi a lunii mai sus aratate 63,

in noaptea de miercuri, dupa miezul noptii. Haseki-Mehmed din Aydos, precum §i altii, care fusesera numiti in postul de carau15., f§i petreceau noaptea la o distanta de jumatate de ors de oaste, dormind doar citeva ore. Du§manii, ca sa nu-i de§tepte pe cei amintiti mai sus cu strig5.tele for §i sa nu dea semnalul de alarm5., au curatat drumurile §i, asctinzinduli gindurile rele, s-au apropiat in acest fel de metereze. Deodata, ei au dat foc tunurilor §i pu§tilor §i le-au descarcat. Cei care nu §tiau nimic §i aveau capul pus pe perne de puf au tresarit la aceste zgomote nea§teptate §i s-au zapacit cu totii §i s-au mirat. Mai tutu, au fugit din metereze cei din ceata de arnauti; au urmat apoi §i ceilalti osta§i, astfel ca, parasindu-§i armele §i corturile, ei au hotarit sa se intoarca fara lupta, luind -asupra for aceasta crim5.. Aga-papa se gindea c5., dups ce va sta timp de citeva zile la Cartal, va descinde in localitatea numita Ghiolba§i64, pentru ca a doua zi sa ajunga la oastea hanului. Observind ca tocmai atunci o parte a o§tirii vine infrinta spre ordia sa, pi-a dat seama de zdrobirea Wilor hanului §i ale lui Abdi pap.. Atunci el, la rindul sau, intorcindu-se, a venit intr-o parte a localitatii Cartal

§i s-a unit, fara motiv, cu ceilalti aratati mai sus ... 69 Romancof. Petru Alexandrovici Rumeantev (1725--1796), general-feldmaresal rus. " 25 rebi 1 1184 = 20 iulie 1770. " Ghiolba,s1 (Golbafs ), InseamnA IMO. lac".. .

www.dacoromanica.ro

TARIH

90

319

Daca s-ar fi asezat tunuri in locuri potrivite si daca s-ar fi preg5.tit tunuri si alte munitii, respectindu-se astfel masurile de prevedere, oastea islamica s-ar fi intarit la intoarcere si, de asemenea, fund posibila si trimiterea

de ajutoare cu bacurile de la Isaccea, s-ar fi putut inlatura infringerea, in urma acelor masuri, si s-ar fi putut opune rezistenta dusmanilor. TRECEREA MARELUI VIZIR

91

Mai mult ca in alte ciao, revarsarea Dunarii si neputinta de a se construi poduri emu cunoscute de marele vizir cel amintit mai sus. De asemenea, el stia foarte bine ca era necesara trecerea serdarului suprem cu bacurile la Cartal. Cu toate acestea soseau mereu scrisori de la han si de la ceilalti viziri, precum si de la aga-pasa, care scriau $i aratau: Intr-adevar, oastea imprastiara'. a fost adunata si, prin sapare de metereze, s-a indemnat la Millie. Dar serdarul suprem sa tread. spre Isaccea, inainte ca gIndurile de revolts ale ostirii s5.4 molipseasca pe ostasii care nu au vazut Inca lupta". De aceea, pentru aceasta chestiune s-a tinut un medjlis. Cei de la adunare,

socotind ca de acum inainte a nu trece pe partea cealalta va fi un motiv de gilceava, au socotit ca este mai potrivit sä treaca insusi serdarul suprem. Cu aceasta stire, aga de spahii, Hatipzade, a fost trimis spre Cartal pentru ca, mergind in fata serdarului suprem, sä imbarbateze oastea. S-a socotit nimerit ca oastea imparateasca s5. fie parasita . INSARCINAREA LUF DEGHESTANI ALI PASA CU PAZA TURTUCAIEI fly

Evenimentele petrecute la Isaccea hind atribuite lipsei de prevedere

si masurilor rele ale celui mai sus-aratat, el fusese chemat la oastea imp5.ra-

teasca cu iradeaua de a fi pedepsit ,..

... Desi au fost acceptate motivele lui, totusi el a fost mazilit din functia de serascher si a fost pedepsit, fiind numit pentru paza p5rtilor Turtucaiei. 155

,

156

DESCRIEREA VICTQRIEI MUSULMANILOR $I SALVAREA CETATII GIURGIU

... Serascherul de Rusciuc, vizirul Izzet Ahmed pasa, propunindu-si

sä salveze Giurgiul, care cazuse in miinile dusmanilor, se gindea si cerceta, impreuna cu capeteniile de osti de sub comanda lui, precum si cu ceilalti oameni cunoscatori ai situatiei, cum anume s5. realizeze mai usor acest lucru. ... De asemenea, aprinzindu-se dorinta si straduinta si a musulmanilor care se aflau prin partile Rusciucului si inflacarindu-se zelul si puterea for de lupta, au trecut si ei cu barcile pe insul5. 120, iar cind numarul for s-a apro-; piat de cel al nenorocitilor, ei an pornit de la insula. Serascher-pasa 1 -a numit pe aga de oaste spre a ocupa ciftlicul cunoscut sub numele vest it de Slobo117 // muharrem 1185 = 26 aprilie 1771. us 18 muharrem 1185 = 3 mai 1771. 110 Tutrakas, localitate in apropiere de Silistra.

120 Insula aflatA Satre Giurgiu fi Rusciuc: Mokan -Adasi (?).

www.dacoromanica.ro

AHMED VASIF

344 157

zia 121, aflat la o distanta de un ceas si jumatate de Giurgiu. Acesta, la rindul sau, mergind la ciftlic, a pornit la luptit distrugindu-i pe dusmanii legii aflati

in el.

De asemenea, inamicii, care incepusera lupta si macelul pe insula cu mai sus aratatul , find infrinti cu voia si cu puterea lui Allah, au inceput pa fuga spre meterezele din apropierea cetatii, desfacind podmile lor. Atunci

ei s-au straduit sa nu-i apropie pe ostasii musulmani, cu ajutorul tunurilor

pe care se bizuiau. Dat find ca In oastea islamica, afara de pusti, nu se aflau

alte arme de lupta, atunci serascherul mai sus aratat, ca sä fereasca ostasii de pericol si de pierderi si sa-i incurajeze, i-a expediat spre ciftlic, iar el, la rindul sau, urcindu-se Intr-o barca usoara, s-a repezit asupra ciftlicului mai sus aratat, ca un leu care cere prad5.. Cind s-au Intilnit cele doua osti, au pornit la saparea de metereze, iar dup8. doua ore, facuSera deja spatii suficiente, In stare sa 011a loc de metereze. . A doua zi, spit zorii zilei, afurisitii si crezatorii in cruce, pregatindu-si taberele lor, au pornit la atac ca sä patrunda in meterezurile ostasilor credinciosi. Dar, din aceasta parte raspunzindu-se vitejeste si intervenindu-se cu arme de lupta, cei din metereze au stat pe loc si s-an mentinut acolo. Luindu-i la tints armelor pe cei din ceata aceea de nenorociti, ei au fost indata impras-

tiati si nimiciti. De aceea dusmanii s-au tutors in cetate si an inceput sa-i apere portile cu focuri de tunuri.

... Evenimentele care au .avut loc min partile Giurgiului raspindindu-se

in toate pantile, printul Mes'ud Ghirai a trecut cu oaste numeroasa pe la trecatoarea istov 122 si a sosit la locul de bat5lie in a treia zi a luptelor. Atunci, 158

in inimile credinci4lor s-a format cheagul puterii si ei au discutat felul in care vor da lures asupra cetatii. Acest scop find cu neputinta de atins pe uscat si considerindu-se ca atacul pe fluviu este oricum mai usor, an fost recrutati ostasi de sacrificiu (da/katc). Cind. s-au hot5.rit, A indeplineasca astfel

porunca mai sus aratata, s-a rupt deodata lantul podului aflat in dreptul meterezelor, din pricina loviturilor de tunuri aruncate din partea musulmanilor, iar acesta s-a dus cu totul In santurile cetatii. Cei mai multi dintre afurisitii,aflati inauntru au fost trecuti prin sabie, iar cei ramasi, cerind iertare,

an fault" cunoscut ca vor preda cetatea in termen de o zi sau doua. Li s-a trimis un om cu stirea a li se va acorda iertare daca vor evacua cetatea disde-dhnineata si vor pleca la locul unde se af1a oastea lor. Neavind incotro, ei an acceptat aceasta cerere si, iesind din cetate, au pornit, rusinati si umiliti,

spre oastea lor. Vestea salvarii Giurgiului a sosit la oastea Imparateasca, impreuna cu agile cetatii, trimise de mai sus aratatul ... VICTORIA OSTILOR ISLAMICE LA TURNU (RULE)

159

Inamicii care pradasera Craiova cerusera ajutoare de la oastea lor nenorocita din Giurgiu, cu gindul de a ocupa Turnul. Astfel, cu un ajutor de vreo 1 500 de ghiauri, ei venisera asupra Turnului si Incepusera, prin surprindere, atacul, pricinuind rautati si tulburari. Aceasta situatie fusese adusa la cunostinta vizirului Elhadj-Ahmed pasa, aflat la paza Nicopolei. Acesta, grabindu-se in Islobozi, localitate In jud. Ialomita e vorba de all& localitate. 192 Zi;i0Vi,

azi: Sviatov.

www.dacoromanica.ro

TARIH

345

pe cit posibil sa vine in ajutor, in a 20-a zi a lui safer cel norocos 123 a inceput

luptat Timp de vreo patru zile ambele parti si-au. incercat puterile, iar cei din ceata credincioOlor an aratat de vreo doua-trei on reziftenta, ocupind 160

meterezele §i intariturile dusmanilor legii. Ei nimicisera si trecusera dincolo multi ghiauri §i pennulti dintre ei ii nenorocisera cu vaiete, ranindu-i de moarte. Ghiaurii, vazind aceasta situatie si convingindu-se ca vor pied cu totii, si-au

ridicat indata corturile, pornind cu semne de fuga spre Bucureti TINEREA UNUI SFAT

. 161

S-a hotarit ca flota duna'reana sa fie trimisa la Ismail, iar clack prin intelepciunea lui Allah, acesta va fi salvat, atunci, pe malul celatalt gasindu-se

un cap de pod, sa se procedeze dup5. nevoi. Unii au mai spus la medjlis ca dupa aceasta nu mai este nevoie sa se tins seama de §tirile si vociferarile sosite de la serhaturi, in care se spunea ca de vreme ce dusmanii parasesc Craiova si alte localitati si fug, de ce se mai sta ?". Aceasta, pentru ca munitiile

$i zaherelele nu erau de ajuns §i nici nu existau o§ti suficiente ca sa se dea lupte cu dusmanii, trecindu-se de la serhaturi pe malul celalalt. Unii ziceau ca simpla apropiere a lui Muhsinzade de acele parti, cu osti uumeroase, ar inspaiminta ostile dusmanilor, obliglndu-le sa se Intoarca de la maluri. Altii au spus ca, chiar dace ar fi cu putinta trecerea o§tilor islamice in partea cealalta, ostasii ar suferi totu§i din pricina cantitatii reduse de zaherea. Unii

din cei aflati la medjlis au mai spus ca potrivit experientei cu dusmanii, osta0i nostri se vor impr4tia, pretextind cantitatea putina de zaherea, ceea ce va duce, fare indoiala, la risipirea for §i la unele schimbari". Yn sfirOt, dupa multe certuri si gikevi si dupa Inf5.ti§area multor planuri i posibilitati, s-a hotarit la medjlis ca oastea de marina, aflata in fata Tulcei, trecind spre Ismail, .sä-i nimiceasca pe ghiaurii de acolo si sa supun5 localitatea respective. De aceea s-a, poruncit comandantilor ostii de flota si li s-a expus §i prin viu grai aceasta situatie. TRECEREA GHIAURILOR LA TULCEA $1 INFRYNGEREA VASELOR 162

O$ile aflate in cele vreo 60 de corabii din fata oraplui mai sus aratat fusesera ajutate si din partea ostii impa.'ratWi. De aceea marele vizir a§tepta

sä vada cum anume vor trece ele pe malul de dincolo. Dar atunci capeteniile ostii de flota s-au despartit de oastea imparateasca si, aflindu-se sigur ca dusmanii vor pricinui pagube cetatii Ismail, pina la Tulcea, s-a produs la Inceput oarecare impeastiere iqi va rezolva singura treburile ei. Data fiind §i nevoia de a respecta i hatirul , imparatia noastra

a respins prezenta austriecilor, In consecinta §i a prusacilor, tocmai ca sä fnlature greutatile care ar veni de la altii §i pentru a analiza articolele mai grele". El a facut A. se inteleaga, pe scurt, ca, in acest caz, se interzice ambasa-

224

dorilor lor A. participe la §edintele de convorbiri. La inceput, ei au ascuns §1 n-au precizat celelalte dorinte ale lor. La medjlisul urmator, ambele parti au lasat nelamurite chestiunile puse In discutie, facind doar aluzii §i referiri. Dupa aceea s-a trecut la explicarea lucrurilor neclare §i la precizarea aluziilor . Atunci, ru§ii au luat in discutie cauzele razboiului §i, aruncind pe seama inaltului Devlet calcarea tratatului de pace, s-au apucat A. ceara despagubiri. De asemenea, din partea aceasta li s-a aratat ca ei au inceput razboiul §i au fost enumerate incalcarile §i persecutiile savir§ite de ei In Ora le§easc5. §i la Balta. Atunci ei au lasat la o parte, pentru moment, aceasta problems, punind In discutie chestiunea independentei tatarilor, care era vechea lor dorinta.

Atunci delegatii Inaltului Devlet au aratat clar motivarile justificate, in

chestiunea independentei tatarilor §i au explicat, de asemenea, cu claritate §i cu autoritate ca e cu neputinta de acceptat. Apoi, delegatii ru§i au luat iara§i cuvintul, zicind: Tatarii au semanat totdeauna intrigi intre cele doua state 10, fiind, astfel, cauza razboaielor qi du§maniilor. In cazul cind ei ar fi 1141 Se face aluzie la ambasaclorii Austriei si Prusiei.

1" 7 cemazi ,t 1186 = 6 august 1772. 1" Cu privire la termenul armistitiului. 187 flare Rusia si Turcia.

www.dacoromanica.ro

362

AHMED VAMP

independenti, speranta lor ffind taiata in privinta b.jutorului din partea statului pe care ei se sprijina, nu vor mai avea putere a provoace tulburari si este evident ca isi vor vedea de treburile lor.11 Atunci, din partea ceastalaltk li s-a raspuns Si li s-a explicat ca: Chestivnea independentei presupune formarea a dou5. Califate si, in acest caz, Inaltul Devlet va fi nevoit sä duct razboi, iar roadele convorbirilor de pace vor Amine neclare ..."s Astfel, discutiile contradictorii s-au adincit tot mai mult, iar certurile si neintelegerile s-au intetit foarte mult. In cele din urma, delegatii rusi au spus ca chestiunea independentei ffind baza pacii $i punctul de plecare pentru celelalte articole, in cazul cind ea nu va fi acceptata, atunci nu vor primi discutarea si fixarea celorlalte articole si, suspendind mejdlisul, an lasat pe seama destinului cele ce vor urma. Dupa citeva zile, Orlov, mergind

225

singur, dupa apusul soarelui, in cortul lui Osman efendi, a insistat mult in privinta acceptarii chestiunii independentei

....)4453 4 t oje 4.9-4 ....11.A. 4:14 ........a.))4 yve: .4,01.1 .)-A:11 z AozartrY..): ....4 1 JAI J 3 Ja.A1%z-A.1,)3.t, 4.9.44)-6.

-5.gets:-,.:41.:).A. al,LI.v..k..t.---. 1 .isifr... apiiicttliift.g i

1-4

.14:4-4, dt4JAiot=1,40..4at.y. 4.46)-4:):; :31.14 t;t:ti 1.7-A-.41-4.7k:/.1,-:63., ztortk...6".),;)Liet..4,..ot44J.ZsA 4t-b1..) di 0.A; 1::-.4;

Agt--st.:A %*.1.1 ktik;e-0/1.4-iil 4-110

.41.k.t.z.), :ritioejaric..Ve.kay.v.)6712JJ.NAS54.411;Ae43.0

aJ1J,":4".14 6'ef4°) Mt I° 49 a;l*IU6;*4,3 ' sa"' 4 ), -PeRielilk es)1,1 JJ1-L `..r Ll...itx, l.614 ttA4

1_,I!,,, .b,..),-,

lii.11.01o13.01Y.1).11e,Ii..)14,.:4,..647k,Z)...41,t

-11::),-414.;A)..4) ...4,33k 0 4 6}',,,

a'I

,}+'

4.4;,,,...4s.? d1466'4:1

:17°.PA..«....ji. 4.1; Ash.v.)..1::i GL,C;1) 4.1)% pit:i3 4C---..

4'63;

6:41104v:44.,....4);.c: y..:4,1:).,.....v:A.4.4.! It .,,,:4 ',I.:3,40V)%

,.....; .%:3,19.1.14a, ji311,..143):-Iik tra 44-0L01 0 te 4:44, .t...t.a.vijk.V..1bN3j?'.1,:31..k.- ei i . .e.-- el% N; .-4 .7'.4W.1/4C,F.;;.. a X, ) Aft;..444;asidiljt) LA 410 Ci) %11.0V 4:e

..olital4 I 0 01

*4..

:2: .; .46AIL, 3.,;. .,...0 OrNi, eAlej)°' 1 0,4006 Cfbilk I-Ael .44:-. i:430 ...).441.1e t,f .}:,..c...1tAa., test; j04.43., rya L-.9 e 'L....et pr-..r J AZ03 tiA!

eV is? Co:allg.)1> CNP XI:al./1)V

h7t---LW f% 3

L:33r.).1LL

;-1,1%::IUJJ,Li; L..* 1

-r:PA4:-1,-).i: 443' il:Y `-e-) ':-"°*ce;yre 4:4) \ rtIii..V.3

'4:e.); Car 41 .1/40-4A ft..rii!

.'Jtit I Z..h.s.

.1.1e t

ttd\Of

I

A4rella-il

www.dacoromanica.ro .),(, ,,:,- Jc.; J)u.7...0 11 ....:...).2;rs...d_91 Z-I.V;) :-`',f -..-'1J1,r!4 I 0

406

AHMED ASIM

S-au depus pina in prezent eforturi ca fiecare pricina sa fie discutata §i rezolvata prieteneste, respectindu-sek potrivit noilor imprejurari, tratatul §i angajamentele asumate. Dar cind, ceva mai inainte, Ina ltul Deviet, potrivit necesitatilor cerute de treburile tarii, i-a mazilit §i i-a schimbat pe voievozii Tarii RomanWi Si ai Moldovei, rusul §i-a ridicat glasul doar sulk pretextul 59

ms. de a nu fi fost informat. Afurisitul cel videan §i §iretul cel ascuns, adica Constantin Ipsilanti, care se afla voievod in Tara Romaneasca §i care era un tradator necredincios, fusese mazilit §i schimbat in grabs de la postul de voievod, deoarece, tradarea lui se daduse pe fata §i, se constatase ca el insu§i aduna §i pregatea o§ti, indemnind §i raialele. De aceea once Intirziere ar fi fost (Faunatoare, iar dad. ambasadorul Rusiei ar fi fost anuntat, e sigur ca cel care nutrea ginduri rele 65 s-ar fi tulburat. Aceasta situatie fusese in grabs f5.cuta cunos-

182

cut prieteneste §i consulului 66 Rusiei. Atunci consulul rus a pretins de la

Ina ltul Deviet ca, in scurt timp, voievozii amintifi sa fie reinstalafi la locurile lor. El a mai afirmat ca este insarcinat sa se intoarca cu toate lucrurile ambasadei, daca in aceasta privinta nu se va trece la Indeplinirea grabnica a cererii, fara nici un fel de modificari sau alte aranjamente. El a spus qi a scris toate

acestea, facindu-le cunoscut cu o purtare pentru care ar fi meritat O. fie

pedepsit cu hangerul. Dupa aceea a declarat ca la Poarta fericirii el sta, vremelnic §i ca va pleca in curind, facind cunoscute toate acestea §i negustorilor, precum §i altora prin telalii pe care i-a pus sa strige la Beyoglu. El a mai declarat in mod oficial: Sa nu se creada, ca statul Rusiei, pe care -I reprezint, are de gind sa duca razboi cu Ina ltul Deviet §i ca de aceea ar socoti

aceasta chestiune drept un pretext. Nu exists nici o aka dorinta decit cea aratata mai sus. In cazul emiterii unei iradele din partea mariei sale padi-

§ahului padi§ahilor in sensul mentinerii mai departe a voievozilor , nu vor mai famine nici un fel de divergenfe intre cele dou5. state". El a mai spus ea in cazul respingerii acestei cereri, precum §i in cazul rezolvarii ei sub alts forma, el este insarcinat sa faca cunoscute toate acestea la

hotare. Atunci demnitarii Imparatiei §i-au dat seama ca, Rusia va socoti, de fapt, aceasta chestiune doar un pretext pentru a declara razboi §i ca astfel i§i va realiza gindurile rele de a strica prietenia, cu pretenfii neindrept5.4ite, legate de aceasta pricina marunta, aruncind totodata asupra Inaltului Deviet raspunderea pentru cauzele atacului ei. De aceea, presupunindu-se ca Rusiei fi va ramine un motiv de scuze in fata statelor europene, Poarta fericirii, ca sa inlature acest fum intunecos, a acceptat, fara voie, menfinerea fo§tilor voievozi. Astfel, trimifindu -se Ina lta porunca, noii voievozi care fusesera numiti, au fost schimbati. Cu aceasta se presupunea ca cel putin, statul cel ara'tat, de ru§ine fata de celelalte state, nu numai ca nu va intreprinde vreo 60 ms, expeditie impotriva Inaltului Devlet, dar se va feri totodata sal priveasca chiar §i cu coada ochiului. Intr-adevar, dupa doua luni §i jumatate de la eveniinentele aratate, intre cele doua parti se a§ternuse intr-o masura oarecare pace §i prietenie, divergenfele fiind acoperite prin Infelegere. Dar, tocmai

in aceste zile oastea ruseasca a inceput, pe nea§teptate, sa atace hotarele musulmane, patrunzind acolo ca oile. Ei incercau A InFle continuu §i sa §ubrezeasca, prin tratat §i prin clauzele acestuia, -increderea populatiei imparatqti aflata in acele tinuturi, precum qi a muhafizilor §i dizdarilor din cetatile " Constantin Ipsilanti. °° In sensul de ambasador" al Rusiei, care era A. I. Italinski,

www.dacoromanica.ro

TARIH

407

Bender, Si Hotin. Comandantii o§tilor mai sus aratate, incercind sa transforme

asemenea stari de lini§te §i repaos intr-un adevarat incendiu al du§maniei, 183

recurgeau la fel de fel de §iretlicuri §i videnii. In realitate, ei incercau sä ocupe §i sa supuna acele cetati67. and aceste tiri triste §i otravitoare au fost scrise

raportate, una cite una, la urechile demnitarilor inalti de catre aparatorul Hotinului, Kara-Mehmed pa§a, ambasadorul amintit a fost intrebat asupra situatiei respective. El afirma insa mereu, cu insistenta, el a facut cunoscuta statului sau problema mentinerii fo§tilor voievozi §i ca afara de aceasta, potrivit insarcinarilor primite, a mai scris §i a mai facut cunoscuta aceasta situatie §i in partile Nistrului (Turk) §i ca, de aceea, trecerea o§tirii ruse§ti nu s-ar datora misiunilor pe care ea le avea in trecut, Dc asemenea, el afirma cu insistenta ca nu exit5. nici un motiv, mic sau mare, pentru gilceava §i ca, in aceasta privinta, nu i s-a dat din partea statului sau nici un fel de §tire. Cind cuprinsul scrisorii mai sus $i

aratate " a ajuns la urechile demnitarilor statului, ar fi trebuit ca amba-

sadorul s;3".' fie izgonit de la Poarta fericirii ca un raufa.'cator. Cu toate acestea,

ei s-au ferit la inceput de a recurge la acest procedeu, iar el, declarind ca nu tie nimic, 'i -a exprimat uimirea §i parerea de eau. .

60 ms. DESCRIEREA OCUPARII CETATII HOTINULUI DE CATRE DU$MANII EGOI$TI 184

Potrivit celor scrise de muhatizul de Hotin, vizirul Kara-Mehmed

pap., asa cum s-a descris mai inainte, precum pi potrivit celor povestite mie, sarmanul cronicar, de catre un om demn de incredere dintre locuitorii Hotinului, care a fost prezent la evenimentele mai sus aratate, in a treia zi a veneratului ramazan 69 sosisera pe nea§teptate foarte multi ghiauri in localitatea numita Izvandja 70, de pe malul fluviului Nistru, care era hotarul ru§ilor. Cind vizirul mai sus mentionat a auzit ca aceste o§ti se inmultesc mereu, 1-a chemat indata pe talmaci §i 1-a intrebat asupra cauzelor pentru care oastea mai sus amintita a calcat hotarele aceleal Atunci talmaciul cel viclean, fara sa se schimbe macar la fata, a zis: Aceasta nu este o chestiune care sa tre-

zeasca temeri sau ingrijorari. Aceasta este o urmare a tuturor tulburarilor care se ivisera intre cele dou'a parti din pricina schimba'rii voievozilor Tani Romane§ti §i Moldovei, mai inainte de aceasta. Acum fiind pu§i din nou la locurile for §i nemultumirile create fiind inlaturate ca §i in trecut, va trebui, fara indoiala, sa se treaca in scurt timp la inapoierea acestei o§tiri. Dar, afara 61 ms. de aceasta, in momentul de fata, Franta a batut oastea austriaca §i a umilit steagurile ei inane. Asa ca e foarte posibil ca sa calce in partile acestea pentru a pricinui pagube.. De aceea este o necesitate naturals sä se gaseasca o§ti suficiente in unele parti ale hotarelor Si s5. se depuna toate eforturile §i sa se is toate masurile in vederea apkarii §i pazei. Tocmai de aceea se planuie§te $i se stabile§te numirea de o§ti la granitele austriece ca, 67 Bender Si Hotin. " Raportu1 ambasadorului Rusiei, A. I. Italinski. " 3 ramazan 1221 = 14 noiembrie 1806. 7° hvandja, Zwaniec, localitate 11ngiC Hotin.

www.dacoromanica.ro

AHMED ASIM

908 185

in caz de nevoie, ele sa treaca de aici spre Anapolitan 71". Dealtfel, nu ne trece deloc prin gind sa nelinistim tinuturile binepazite

fereasca sfintul, nici macar cu cea mai mica privire de rautate. Potrivit pacii vesnice dintre cele doua state si, indeosebi, potrivit aliantei $i unirii dintre ele, nu trebuie sä va nelinisti #i deloc si nu trebuie sa va ingrijorati sufletele pentru nimic. De aceea e mai bine sa nu va necajiti din pricina a fel de fel de zvonuri". Dar peste doua zile, ei au inceput sa construiasca 'un pod intre satul cu numele de Aga-Golti 72, aflat pe malul de dincoace al fluviului Nistru, si satul numit Herkob 73, care este situat pe malul celalalt. Aceasta veste a fost adusa si transmisa celui mai sus aratat 74 de catre vamesul care statea la locul numit Pod-Bast 75. Atunci talmaciul mai sus amintit a fost din nou chemat repede si cu zarva mare si i s-a cerut socoteala, zicindu-i-se: Din toate plingerile cadiilor, muftiilor, precum si din cele ale tuturor celorlalti ostasi si comandanti rezulta ca toate aceste fapte nepotrivite ale rusilor nu inseamna altceva cleat acoperirea jocului tridarii. In primul rind, daca sosirea ostii rusesti in aceste parti ar fi fost autorizata si permisa din partea Inaltului Devlet cel vesnic, in acest caz trebuia, fara indoiala, sa ni se scrie si sä ni se faca cunoscut si noua. In al doilea rind, acum francezii intentioneaza, dupa cum se spune, sa porneasca spre partile nordice ale %aril lesesti, De aceea este evident ca e foarte departe de adevar gindul de a va apara pornind din partile

acestea. Potrivit zicalei: Dupa ratacire e greu sa to orientezi", adunarea

stringerea acestora in numar asa de mare cuprindea, fark indoiala, o inselaciune si o intriga. Inca din trecut si pina acum s-a constatat ca ei depun toate eforturile si straduintele si cauta in mii de feluri sa provoace, potrivit obiceiului lor, din, nimic, tulburare 1i viclesug. Certndu -i -se astfel sa spuna adevarul cu privire la starile de lucruri, talmaciul cel viclean, dupa ce a repetat cele afirmate si mai fnainte, a mai spus:

In momentul acesta a sosit scrisoare de la tar (ksral) precum ca ostile

rusesti, aflate intre Hotin si Iasi, sent trimise sa treaca prin partile Neapolului 61 ms. (Anapolitan ). Cu acest scop se construieste podul. Ele 1 i iau angajamentul c5. se vor muta indata de acolo, trecind mai departe. Mara de aceasta, nu mai cunosc alte stiri adevarate cu privire la alte planuri". Astfel aria incheiat el vorbele despre o scrisoare plasmuita 75.

In aceste momente incurcate, inthnplarile mai sus amintitg au fost 1i la cunostinta noului voievod, Scarlat, care sosise in Tara Ro1n5.neasca 77. Astfel, vizirul mai sus amintit i-a scriS o scrisoare? intrebindul totodata urmatoarele: Stiti sau va amintiti cumva ca oastea. ruseasca se va apropia de serhaturi potrivit recentelor tratate ale Inaltului Devlet cel aduse

186

vesnic?". and i-a expediat aceasta scrisoare, printr-un curier, voievodul mai sus aratat, care era supusul Inaltului Devlet si grijuliu si priceput, exprimindu-si mirarea despre evenimentele mai sus aratate, a %tut cunoscut ca nu stie si c5. nu a auzit nimic cu privire la chestiunile acelea psi ca faptele intri71 Anapolitan, Neapole (Napoli). 72 Aga-Golii, Lacul agar. 72 Herhob (?).

74 Vizirului Kara-Mehmed pass., muhafiz de Hotin.

72 Pod-Bap, capatul podulni" sau ling pod". " Nitzevvir-name. 77 Scarlat Callimachi era In drum spre Moldova.

www.dacoromanica.ro

409

TARIH

gante de acest fel ale afurisitilor, r5.i din fire, sint nelalocul lor. El a mai insistat

sä se acorde foarte mare atentie masurilor de paza $i prevedere si sa nu se arate neglijenta si nepasare si sa nu se lase dusi de vorbele inselatoare ale acestora 78.

Vizirul mai sus amintit a mai aflat ca rusii se aduna si in fata Benderului.

De aceea sufletul sau s-a umplut cu fel de fel de ginduri inspaimintatoare. Intentiile rele ale afurisitilor necredinciosi s-au adeveritprin numeroase probe si a devenit clar ca aceste fapte sint provocate de unele ginduri rele si nedrepte.

Unul dintre oamenii bogati din Hotin, care avea legaturi de prietenie din trecut cu cineya din rindurile raialei, a fost informat de acesta, pe ascuns, In numele prieteniei dintre ei, astfel: Ceea ce trebuie facut indata este sa depuneti toate eforturile oa pink in ziva de Pasti (Paskalya) s5 nu mai ramineti in aceste parti, ci sa vk grabiti sa mergeti repede spre locuri ferite si adapostite. M-am simtit obligat sä vä rnsturisesc aceasta taina fiindca am fost in slujba voastra". Spunind astfel, a esta si-a aratat recunostinta fata 62 ms. de bunavointa din trecut a bogatasului sI gindul sau de a-i face un bine. Acesta, la rindul sau, a venit si a spus in taipa toate acestea vizirului. . 187

Apoi, era clar ca si Schimbarea voievozilor Tarii Romane§ti trebuia sa fie un motiv pentru punerea lor in miscare.

si Moldovei

Dar demnitarii statului , cel vesnic maret, erau complet

nepasatori In privinta int5.ririi $i consolid5xii serhaturilor, precum si in privinta preg5.tirii §i aranj5xii treburilor de paza sau ale armelor de aparare. De aceea oastea. §i hambarele de zaherele ale unui loc de adapost ca Hotinul, care era

una din fortaretele cele mai de seams ale Serhaturilor marginar, erau lipsite de munitii si de alte lucruri. Hotinul era gol ca si sufletele lor, lipsite de griji, iar suita lui Kara-Mehmed pasa, care se afla de paza, era egala cu zero. De asemenea st slujba§ii care trebuiau sa-i serveasca erau putini la numar, ca si monedele de dinari, iar agalele for I i petreceau timpul fara griji in diferite colturi, impreuna doar cu citiva slujba4i. Toate aceste neglijente, precum si necunoa§terea imprejurimilot de catre cei de pe malul de dincoace, iI atrageau pe duFnanii legii, pe vechii adversari plini de ura, care iscodeau continuu situalia piris la ama'nunte, inden`mindu-i pe ghiaurii raufacatori la diverse lacomii ... Intre timp, in ziva de miercuri, a 13-a zi a lunii mai sus amintite 78, cind, dis-de-diinineata, atmosfera era plink de aburi, toti ghiaurii, pornind din locurile lor ca ni§te rauf5.catori, s-au grabit ca o apa curgatoare sa treaca de pe malul de dincolo peste podul construit de ei. Dupa trecerea lor, ei au inceput sa construiasca ici-colo intarituri si fortificatii pentru tabara lor, inaltindu-si steagurile r5.ufacatoare. Cintind apoi din trompetele si instrumentele lor §i leganindu-se ca o mare neagrk, au venit de-a dreptul si s-au asezat in fata portilor de la Zwaniec (Izvanca), murdarind acele p5.minturi curate.

62 ms.

188

Locuitorii orasului an ramas buim5.'citi de aceste evenimente neasteptate, pierzindu-si mintile aproape cu totul. Atunci ei 1 -au invitat pe muhafizulpasa cep fericit $i au inceput sa astupe $i sa baricadeze intrarile §i trecatorile.

Dar era in zadar. War dac5. comandantul tinutului se afla afar5., totusi ghiaurii nenorociti au inceput, pe de alt5.' parte, sa ocupe unele dintre metere78 Ale rusilor. 78 13 ranunan 1221 = 24 noiembrib 1806.

www.dacoromanica.ro

410

AHMED ASIM

zele raposatului sultan Osman 80, aflate in locul numit Koru alti 81, in timp ce inauntru, in cetate, tot poporul a fost cuprins de o spaima tremuratoare, iar pasa-muhafizul, precum si ceilal i comandanti de osti erau cuprinsi de un ocean de uimiri In tot trupul si In tot sufletul lor. Atunci 1-au chemat pe talmaciul cel afurisit spre a-1 intreba despre adevarul cu privire la aceasta corn-

portare a rusilor, precum si cu privire la tradarea intr-o maniera urita de toate neamurile si care contravine tuturor obiceiurilor. Atunci, afurisitul necredincios si-a aruncat otrava si a ameninea.t, adresindu-se cu ironie: Potrivit poruncii imparatului nostruW, dad. azi veti preda cetatea, yeti putea primi In miinile voastre actele de iertare pentru toate avutiile si sufletele voastre si yeti scapa, iar In caz contrar, s-a hotarit sa fiti calcati cu totii si nimiciti". Atunci, mai sus aratatul , precum, si ceilalti s-au buimacit in fa%a glasului ridicat al acelui nenorocit. Tocmai atunci a aparut si un slujbas

din partea generalului . .... Se revenim iar5.0 la povestirea noastra. A§a cum s-a descris §i mai sus,

rautatile §i provocarile de strica'ciuni , la rindul lui, sosind cu iuteala vintului linga cetatea respective, a intrat in ea ape cum patrunde sufletul in trup. 0 Muhafiz' ul de Bender. 88 27 ramazan 1221 = 8 decembrie 1806. 89 Bayraktar sau Alemdar. I 'PO Ifuzgun, o localitate cu acest nume se ail& si lingi Adam-Clisi, azi: Ion Corwin (dar este situatA in interiorul Dobrogei). Aici este vorba de o localitate din nordul Dobrogei (?).

www.dacoromanica.ro

414

AHMED ASIM

Din intimplare, feldmare§alul, dupt ce aranjase cu fel de fel de vicleni qi ameninttri §i treaba Benderului, numise dup5. aceea §i trimise un general doar cu o tab5.'rt nenorocitt format5. din 16 000 de cavaleri §i peste 10 000

de pedestra§i, in vederea supunerii cetatii Ismail. El fnsu§i se indreptase spre Moldova 91 cu vreo 30 000 de osta§i. Afurisitii numiti impotriva Ismailului, poposind la vreo patru ore distanta de cetate, in apropierea unei localitati

cu numele de Sahib-Karyesi 92, trimisesera in cetate un ghiaur dintre ostasii ale§i in care aveau incredere, intentionin' d, ca §i la Hotin §i Bender, st induct in eroare populatia cetatii §i st puns mina lor cea in§e15.1oare §i pe acea fort5.reat5. intarit5.. Dar tocmai atunci a p5.truns in cetate, ca lumina credintei,

viteazul Ibrahim aga, care avea aceeaqi, forty de distrugere. Cind aceasta §tire s-a raspindit ca un fulger, afurisitul mai sus amintit s-a z5.p.5.cit intocmai

ca un cline pribeag, deoarece sa mai stea In ora§ timp de vreo 90 de zile: Dar cind tabara for nenorocita, pe care an trimis-o spre Ismail, a fost umilita §i infrinta cu loviturile de sabii islamice §i a fugit pe vai §i cind ei §i-au salvat sufletele for nenorocite, fugind spre feldmare*al, atunci afurisitul demn de infern s-a necajit ca un cline care

a inghitit un ac. El s-a necajit mult ca, dintre atitia afurisiti, unii an apucat drumul iadului, cu lovituri de sabii, gar altii an fost prin0 §i facuti prizonieri. In urma acestor evenimente triste §i dupa acest foc, ei 1-au facut prizonier pe Hasan pa§a cu familia sa, ca,re statea In ora§ul Bender, precum §i pe toti aianii, copiii si femeile de acolo. De asemenea ei au luat prizonieri §i pe locuitorii Akkermanului, pe care -1 ocupasera In momentul acela. Ei i-au luat prizonieri si i-au trimis in tinuturile for nenorocite. Aceasta situatie s-a aflat dintr-o scrisoare a. celui aratat mai sus, pe care el a trimis-o prin ba.§ciohodarul sau. Chid demnitarii imparatiei au aflat aceasta, credincio0i s-au intristat §i s-au necajit cu totii. DESCRIEREA SITUATIEI VOIEVOZILOR TARII ROMANESTI 51 MOLDOVEI

Dupa cum s-a scris mai inainte, dat fiind ca afurisitul, necredinciosul §i tradatorul nenorocitul voievod al Tariff Romanesti, Constantin Ipsilanti, fusese corupt cu apa grata a intrigii, riazilirea §i pedepsirea lui devenisera de neinlaturat 94. De asemenea §i voievodul Moldovei, Alexandru Moruzi, n 1 ailka'de 1221 = 10 ianuarie 1807.

" Inainte de 12 august 1806.

www.dacoromanica.ro

TARIH

417

68ms. fiind mindru §i dibaci In politica, ceruse mereu sä fie mazilit 95. De aceea dem=

nitarii Devletului avusesera un prilej In aceasta privinta. Atunci Ii sosise

ambasadorului de la Poarta fericirii, cu numele de Sebastiani, o scrisoare din partea imparatului Frantei, Napoleon, care, ceva mai inainte, trimisese oaste In Polonia §i era pe punctul de a porni un razboi nou impotriva Rusiei. Ea cuprindea 9i §tirea c5. Rusia cerea pace §i prietenie cu el 0 ca pentru aceasta

el 98 Va fi recunoscator fata de bunatatea Inaltului Devlet §i ca, potrivit 200

tratatului §1 angajamentului, demne de Incredere, ce se vor incheia intre cele dou5. parti 97, una din clauzele pacii ,

Articolul 5. De asemenea, pentru a nu se impiedica circulatia vaselor

la Sulina 9, precum si la alte trecatori din acele parti, ca §i pentru navigatia

vaselor Inaltului Devlet, toate barcile flotei ware ale statului rusesc sa fie scoase in afara gurilor , iar Inaltul Devlet sa porunceasca celor de trebuinta ca ele sa nu fie atinse in afara . Iar dad trag la liman, de nevoie, ele sa fie primite. Articolul 6 (Se refer& la schimbarea tuturor prizonierilor dintr-o parte Si alta, excep224 ms.

tind pe acei mnsulmani care s-an cre.0inat in Rusia si pe acei cre0.ini care s-an islamizat in Imperial otoman. Tofi aparatorii de cethfi si locuitorii tor, aflafi in Rusia, sit fie indatA eliberati cn

toate lucrurile lor>.

I safer 1223 = 29 martie 1808. 7 Moldova qi Tara Romineasca. Boulja-Ada (Bcacaada). 9 Sanne, Canalul Salina (din Delta Dunarii).

15. Cronica 1ui Atha. Actul de confirmare a clauzelor armistitiului dintre Rusia gi Imperiul otoman In 1807

(vol. II, p.

105).

www.dacoromanica.ro

)

( A(4

41., /24,../.1) °Autsir 4:'7%.frf 16)13111`J-eisJI,J1;kg:UtA

,s1-0

A4a-ai zi:p1V 411- AtIo Zoip (

zay.

14.4iK.1 ) 4.73,1 I/71

":111°'"4

41" kke-t"1"16.14,/":4:-144:4"))Zol34

6L2r54 Z.;.)

141 1.17:p._;15r))A

,;iteLIK. jA3)t..1;-,:j..4:11:10,.3.11.ioa.).;44114.)a

&411.1a,

41.-tk%;:,

41

Y4431;/P..451-,-,5 ra;a4.7%or 4-aidipPz.na-AU4`4)1441J 4441.96,C-J'r"2:)4;;.4-4sUlt3)4.91

ts

C...4p4.1r,c241,"

" J6971 ZP.61' 4.5./C-° et,....1) 4'1 a:11:4:,154 .414-31) 4,1-12

via:!,; 361, i1,:j1.2.1.nt!,...jajj.jjt; Xly. j's:.1711

www.dacoromanica.ro

(.,1.

A:1;

43z 225ms if 109

AHMED ASIM

INTOARCEREA 0$111 IMPARATE$TI LA 1ERNARE

Dat fiind ca, in urma incheierii arruistitiului, nu era potrivit ca oastea imparateasca sa stea in tinuturile Silistrei, de aceea, In urma invoirii obtinute de la tronul imparatesc, In ziva de doi regeb 18, simbata, corturile au fost ridicate din acel loc $i s-a pornit spre Adrianopole, care fusese desemnat ca loc de iernare.

226ms.

(Se aminteste de mirimiranul Mehmed Se lim pasa ,ca milhafiz de Isaccea).

110

EVENIMENTELE DIN ANUL 122319

130

UNELE EVENIMENTE PRIVIND RXZBOIUL

239ms.

Cind, asa cum s-a scris mai inainte, in a dou'azecisiuna zi a lunii djemaziul-ahir s-a Incheiat, prin mijlocirea Frantei, armistitiul cu rusii, linga Giurgiu, iar in momentul cind cele doul parti $1 -au aratat dorinta ca $i pacea A fie

246ms. 143

incheiata cu un minut mai devreme, ambasadorul Frantei, Sebastiani, care se afla Ia. Poarta, a cerut $i a insistat astfel: ,,E absoluta nevoie ca pacea sä se Incheie la Paris, deoarece atit timp cit aceasta pace este urmarita de imparatul nostru