Judith Michael-Regasiri 2.pdf

13 — v ^ ^ V i n e a ţ a , doamnă Andersen, spuse omul d e la g a r a j . C â t t i m p m i - o lăsaţi a z i ? — C a m trei o r e , J u a n . S a b r i n a p u s e în g e a n t ă t i c h e t u l p e c a r e i-l d ă d u s e el şi-şi l u ă d e p e b a n c h e t a d i n s p a t e s e r v i e t a şi m i c a v a l i z ă cu eşantioane. — C u m a fost la n u n t a p r i e t e n u l u i t ă u ? — O h , o p e t r e c e r e p e cinste! A r f a c e bine s ă r ă m â n ă căsătoriţi după începutul ăsta. Drăguţ din partea d u m ­ n e a v o a s t r ă c ă v-aţi a m i n t i t . V r e ţ i s ă v.» s p ă l a s t ă z i maşina? A m timp? Se pregătea să spună „nu", pentru că asta era treaba Iul Cliff, d a r Cliff e r a î n f i e c a r e zi p e t e r e n u l d e f o t b a l , r e v e n i n d a c a s ă epuizat de cine ştie ce puternică hotărâre care-l însufleţea de dimineaţa până noaptea t â r z i u , şi d e c e s ă n u lase p e a l t c i n e v a s ă s e o c u p e d e spălatul maşinii? — D a , t e r o g . Şi v r e i s ă - n c e r c i s ă scoţi p a t a d e p e bancheta din spate? Cred că-i îngheţată, s a u pizza. J u a n rânji. — D a , m a ' a m . C o p i i , c e s ă le f a c i . Ş i t r e c a s t a î n nota dumneavoastră de plată? 1

1 Ma'am = Formulă de adresare în Ib. engl., folosită în general de servitori faţă de slăpână. Traductibilă prin coniţă, doamnă, (n.t.)

^udith

QMichael

— Da. Ieşi d i n g a r a j u l r ă c o r o s în d o g o a r e a d e p e Dearborn S t r e e t , c u a e r u l ei u m e d î m b â c s i t d e g a z e l e d e e ş a ­ p a m e n t ale m a ş i n i l o r şi c a m i o a n e l o r , c u m i r o s u l p u i l o r ce s e r o t e a u în frigări la un r e s t a u r a n t d i n a p r o p i e r e şi delicata m i r e a s m ă piperată a garoafelor florăriei de a l ă t u r i . Sfârşitul lui iulie, îşi s p u s e - n g â n d . E normal să fie atât de cald. Dar atunci, de ce spunea Madeline că, de obicei, în august e şi mai rău? La „ K o n e r B u i l d i n g " , u ş a se d e s c h i s e d e c u m p u s e m â n a pe c l a n ţ ă . Vern este acolo, g â n d i , o a r e c u m mirată. In g e n e r a l , el îşi f ă c e a a p a r i ţ i a d u p ă c e e a şi K o n e r îi a ş t e p t a s e r ă un sfert d e o r ă . Paşii ei s t â r n e a u e c o u r i în t i m p c e u r c a s c a r a c ă t r e c a m e r a în c a r e f ă c u s e r ă c u r ă ţ e n i e s p r e a o folosi în c h i p de birou de lucru. — B u n ă - d i m i n e a ţ a ! o salută V e r n o n S t e r n . T e - a m dat g a t a ? Chiar că da. S u r â s e şi e a v ă z â n d u - i z â m b e t u l , a u t o i r o n i e d a r v o i o s , c a a c e l a al u n u i b ă i e ţ e l c a r e te p â n d e ş t e a ş t e p ­ t â n d să f a c ă o s ă r i t u r ă , s ă te s p e r i e . Este extraordinar de chipeş, c o n s t a t ă în s i n e a e i , c a d e f i e c a r e d a t ă c â n d îl v e d e a : păr b l o n d , m a i b u c l a t d e c â t d e o b i c e i , d a t o r i t ă umidităţii, dar totuşi părând bine pieptănat; îmbrăcat c o m o d , d a r la p a t r u a c e , p u r t â n d j e a n ş i şi c i z m e d e c o w b o y şi o c ă m a ş ă a l b a s t r ă , d e s c h e i a t ă la g â t . — Asta mi-e ţinta: să fac impresie. îi l u ă d i n m â n ă g e a m a n t a n u l ş i - l p u s e p e m a s a p l i a n t ă din oţel a f l a t ă î n m i j l o c u l c a m e r e i , l â n g ă s u l u r i l e c u d e s e n e l e lui şi z i a r u l d e d i m i n e a ţ ă . — C e - i în el? P a r c ă l-ai fi î n c ă r c a t c u p i e t r e . — C â t e v a m o s t r e d e l e m n şi c i o b u r i d e z u g r ă v e a l ă ; în m a j o r i t a t e f a i a n ţ ă şi c u a r ţ i t . A ş a c ă , d a , d e fapt a m î n c ă r c a t - o cu p i e t r e .

(s&ecţăsiri

7

R â s e r ă a m â n d o i şi S a b r i n a îşi d e s c h i s e s e r v i e t a şi s c o a s e trei d o s a r e c u foi d e t a ş a b i l e . — Acestea sunt specificaţiile. Le-am terminat azin o a p t e , t â r z i u , a ş a c ă n u l e - a m m a i v e r i f i c a t . Ţ i - a ş fi r e c u n o s c ă t o a r e d a c ă mi-ai t r a n s m i t e p ă r e r e a ta până-ntr-o săptămână. El r ă s f o i a d e j a unul d i n t r e d o s a r e . — Foarte bine. P a r e c o m p l e t . Cuarţit în holurile apar­ t a m e n t e l o r d u b l e . î m i p l a c e . Dar î n h o l u r i l e c e l o r mici? ( D ă d u î n a p o i c â t e v a foi.) G r e s i e . V e r d e . B u n ă a l e g e r e . Şi plinte d e ş a s e inci la p a r d o s e l i . M i n u n a t . S p e r c ă Billy va accepta costul: astea arată cel mai bine într-o clădire î n stil v e c h i . Ai un s i m ţ e x t r a o r d i n a r al t r a d i ţ i e i . . . o r i c u m , al celei mai b u n e . N-am întâlnit mulţi specialişti în d e s i g n c a r e s ă se p r i c e a p ă la a s t a . E c e v a m a i m u l t e u r o p e a n decât americănesc. îşi ridică p r i v i r e a s p r e e a şi a d ă u g ă : — T e - a i a m u z a t l u c r â n d la p r o i e c t u l a c e s t a . — C e l e m a i b u n e p r o i e c t e le faci c â n d te a m u z ă . — De a c o r d . Nu e r a o c r i t i c ă . C e l e m a i p l i c t i c o a s e c l ă d i r i ale m e l e s u n t c e l e p r o i e c t a t e p e n t r u clienţi cu idiosincrazie — absolut nici o p l ă c e r e . De fapt, le detest. — P e n t r u ce le f a c i ? — F i i n d c ă a t u n c i c â n d eşti s i n g u r şi d e p i n z i d e t o a n e l e şi ş o a p t e l e p u b l i c u l u i , te uiţi la c e e a ce-i c u a d e v ă r a t i m p o r t a n t , la c e e a ce-ţi m e n ţ i n e n u m e l e vizibil şi-l î n t i p ă r e ş t e în m e m o r i a o a m e n i l o r prin s t r ă d a n i a ta d e - a c r e a lucruri cât m a i b u n e . S u c c e s u l şi f a i m a s u n t , t o t u ş i , c e v a m i n u n a t ; ne p e r m i t s ă s p u n e m „ n u " . Şi c r e d c ă , p e s t e c â ţ i v a a n i , voi a j u n g e î n s i t u a ţ i a a s t a . — S p e r să fie a ş a . C a p e ţ i un e x t r a o r d i n a r s e n t i m e n t d e p u t e r e , c â n d , p r i n c e e a c e f a c i , eşti s t ă p â n u l a c e e a ce eşti. El o privi c u o a r e c a r e c u r i o z i t a t e .

8

^Şudith

QMichael

— la a s c u l t ă , c u m ai p u t e a s ă ştii tu c e - n s e a m n ă să-ţi d e p i n d ă s u p r a v i e ţ u i r e a d e c a p r i c i i l e u n o r i n d i v i z i b o g a ţ i , n e s t a t o r n i c i şi plicticoşi s a u d e nişte tipi a t o a t e cunoscători? — A m citit d e s p r e a s t a . — C e e a ce-i totuna cu a nu vrea să-mi spui. Mă d u c e cu g â n d u l la un t r e c u t a v e n t u r o s . M i - a r p l ă c e a să ştiu c â t e c e v a d e s p r e e l . S a b r i n a t ă c e a , şi el i n s i s t ă : — V o r b e s c s e r i o s . N u te pot s i t u a în nici o c a t e ­ g o r i e : g o s p o d i n ă d i n t r - o n e b u n i e , c o m e r c i a n t cu o b i e c t e de anticariat, extraordinar proiectant de decoraţiuni interioare... însă ceva mai mult decât toate acestea, m u l t m a i mult, şi al d r a c u l u i să fiu d a c ă s u n t în s t a r e să precizez ce anume. — D e c e - a r t r e b u i s-o faci? îl î n t r e b ă p e u n t o n rece. — Pentru că nu-mi plac misterele. S u n t un tip foarte p r o z a i c : eu p r o i e c t e z c l ă d i r i , nu s c r i u p o e z i i . Mi-ai s p u s c ă ai f o s t c r e s c u t ă în E u r o p a , a ş a c ă a s t a îţi e x p l i c ă a c c e n t u l şi, p r e s u p u n , s i m ţ u l t r a d i ţ i e i p e c a r e - l a i ; dar mai e şi a l t c e v a , un soi d e a d o u a p e r s o a n ă , c u m v a . Eşti m e r e u în d e f e n s i v ă , a p r o a p e s e c r e t o a s ă . S ă se a p r o p i e c i n e v a de t i n e e c a o p r o v o c a r e . A ş t e p t ă , dar S a b r i n a îi s u s ţ i n u p r i v i r e a f ă r ă a s p u n e n i m i c , iar el c o n t i n u ă : — S ă ştii că-i g r e u să faci a s t a ; e g r e u s ă n u s p u i n i m i c . C e i m a i mulţi o a m e n i î n c e a r c ă s ă u m p l e t ă c e r e a . T u n u eşti d i n t r e cei c a r e t r ă n c ă n e s c : şi a s t a mi se p a r e fascinant. După o nouă pauză, adăugă: — Ei b i n e , p o a t e v a v e n i o z i . Eu nu r e n u n ţ uşor, te asigur. S e uită la carnetul de notiţe şi mai frunzări c â t e v a file.

9

— Uşi d u b l e la d o r m i t o r u l d i n a p a r t a m e n t u l p r i n ­ cipal? — Ştiu c ă ai d e s e n a t o u ş ă s i m p l ă , dar este la c a p ă ­ tul coridorului, cu un v e s t i b u l în s p a t e l e ei, şi m - a m g â n d i t c ă , d a c - a m p u t e a g ă s i un v i t r a l i u v e c h i , ar a v e a un e f e c t spectaculos din a m b e l e părţi. — Adevărat. Drăguţă idee. Ţi-ai imaginat c a m unde am găsi vitraliul? — A ş î n c e r c a m a i î n t â i la „ S a l v a g e O n e " . Şi a m o listă c u a l t e p o s i b i l i t ă ţ i . — A ş a d a r cunoşti „ S a l v a g e One". Visul unui designer. — D a , î n s ă şi un c o ş m a r , nu c r e z i ? T o a t e r e s t u r i l e şi b u c ă ţ i l e a c e l e a din clădiri c a r e - a u fost d e z m e m b r a t e — uşi, ferestre, grătare de şemineuri, chiuvete, grilaje, sfeşnice de perete — fragmente din speranţele, visele şi t r a g e d i i l e u n o r o a m e n i . î n t o t d e a u n a a m i m p r e s i a c ă , prin toate încăperile, m ă u r m ă r e ş t e o şoaptă care-mi s p u n e că totul e fragil, totul m o a r e , şi c-ar trebui să p u n e m p e h â r t i e tot c e f a c e m şi g â n d i m ; a l t m i n t e r i , ar pieri c u desăvârşire... — D a , a m s i m ţ i t şi e u a s t a . D a r c h i a r m a i m u l t , şi a n u m e c ă nu ar t r e b u i s ă c r e d e m în n i m i c c u p r e a m u t ă fervoare, deoarece curând va dispare. — O h , n u . N u a r e nici o l e g ă t u r ă c u î n c r e d e r e a şi c r e d i n ţ a în i u b i r e . S i m p l u l f a p t c ă un a n u m e l u c r u e s t e f r a g i l n u c o n s t i t u i e un m o t i v p e n t r u a n u c r e d e în e l . B a s-ar p u t e a s ă fie un m o t i v p e n t r u a a v e a o c r e d i n ţ ă m a i p u t e r n i c ă . . . şi a t u n c i v o m î n c e r c a să-l a p ă r ă m . — T u ai c r e d i n ţ ă . A d m i r a s t a . P r i v i r i l e li s e î n t â l n i r ă ş i - ş i z â m b i r ă u n u l a l t u i a . S a b r i n a s e g â n d i c â t d e m u l t îi p l ă c e a V e r n o n şi c â t d e m u l t îi p l ă c e a s ă l u c r e z e cu el. — Mai e şi a l t c e v a în s p e c i f i c a ţ i i d e s p r e c a r e - a i e a să discutăm acum? v

10 — P ă i , ia s ă v e d e m . ( M a i răsfoi c â t e v a file.) C e - i c u s e m n e l e d e î n t r e b a r e ? Decizii p e c a r e n u le-ai l u a t ? — P r o b l e m e a s u p r a c ă r o r a Billy şi c u m i n e n u s u n ­ t e m d e a c o r d . D e e x e m p l u , el e d e p ă r e r e c-ar fi p r e a s c u m p să folosim cuarţit. Sper să rezolvăm astăzi cele m a i m u l t e d i n t r e a c e s t e p u n c t e în litigiu. — Sunt sigur că putem. S t e r n î n c h i s e d o s a r u l şi-l p u s e p e m a s ă . S e a ş e z ă pe m a r g i n e a a c e s t e i a , l e g ă n â n d u - ş i u ş o r un picior. — U n d e - ţ i faci l u c r ă r i l e ? Ai un b i r o u ? — P â n ă v o m g ă s i c e v a , f o l o s e s c p o d u l n o s t r u . De ce m ă întrebi? — F i r m a n o a s t r ă a r e o c a m e r ă în p l u s ; d a c ă v r e i , este a ta. S p r â n c e n e l e ei s e î n ă l ţ a r ă . — Asta-i foarte generos. — N u , e c e v a e x t r e m d e e g o i s t . V r e a u s ă te v ă d mai des. O c h i i lui, d e un a l b a s t r u i n c r e d i b i l , o p r i v e a u fix, şi S a b r i n a e r a c o n ş t i e n t ă d e f u s t a ei d i n t r - u n m a t e r i a l s u b ţ i r e p e s t e p i c i o a r e l e f ă r ă c i o r a p i , şi d e b l u z a ei s i m ­ p l ă d e b u m b a c , c u un d e c o l t e u a d â n c , în V. El o p r i n s e de mâna. — î m i f a c e p l ă c e r e să s t a u d e v o r b ă c u t i n e , S t e ­ p h a n i e , şi s ă l u c r e z c u t i n e . C â n d nu s u n t e m î m p r e u n ă m ă g â n d e s c la t i n e ; te s t r e c o r i p e f u r i ş l â n g ă m i n e în t i m p c e eu m ă o c u p d e alte l u c r u r i şi p e u r m ă r ă m â i a c o l o , şi m i e - m i p l a c e a s t a . îmi p l a c e g â n d u l c ă eşti l â n g ă m i n e . î m i plac t ă c e r e a şi m i s t e r e l e t a l e . î m i p l a c e f e l u l în c a r e g â n d e ş t i , şi eşti n e s p u s d e f r u m o a s ă . De fiecare dată c â n d t e r m i n ă m lucrul aici, mă simt p e d e p ­ sit, p e n t r u c ă v r e a u s ă f i m m a i m u l t î m p r e u n ă , şi a m i m p r e s i a c ă şi tu simţi la fel, c ă şi tu ai v r e a s ă poţi rămâne.

(s^ecfăsiri

11

F ă c u o p a u z ă s c u r t ă , c a şi c u m ar fi a ş t e p t a t c a e a să î n c u v i i n ţ e z e . Şi d e o a r e c e nu p r i m i nici un r ă s p u n s , adăugă: — Şi a l c ă t u i m o e c h i p ă b u n ă . N e v ă d c o l a b o r â n d la o m u l ţ i m e d e l u c r ă r i , c h i a r şi m a i m a r i d e c â t a c e a s t a . Sabrina dădu din cap, gânditoare. — Da, lucrăm bine împreună. S e g â n d e a c â t d e u i m i t o r e r a că un b ă r b a t atât d e d i c h i s i t p u t e a a v e a o p u r t a r e a t â t d e d i r e c t ă . Asta demonstrează cât de departe mă aflu de Londra: pe vremea aceea, nu m-ar fi mirat deloc să întâlnesc un membru foarte spilcuit al societăţii foarte spilcuite care să facă o asemenea propunere, fluturându-mi pe la nas tentaţia unor lucrări mai importante, datorate influenţei sale. S e g â n d i la G a r t h şi, în s i n e a s a , z â m b i . I d e e a u n u i alt b ă r b a t în v i a ţ a ei i se p ă r e a d e n e î n ţ e l e s . C â n d v a f u s e s e c a p a b i l ă s ă se i m a g i n e z e p e e a î n s ă ş i la c i n ă , s a u la t e a t r u , s a u î n pat c u un b ă r b a t p e c a r e - l î n t â l n e a ; a c u m nici nu-şi p u t e a î n c h i p u i a ş a c e v a . Nimeni, nicio­ dată, numai Garth — îşi s p u s e . Cât de ridicol e, din partea lui Vernon, să-şi imagineze că eu tânjesc de dorul de-a fi cu el când se face ora de mers acasă. Mi-a plăcut Vern, dar acum nu-mi mai place. Acum doar îi admir munca. — Bine — zise el, recăpătându-şi zâmbetul ştren­ g ă r e s c d e m a i î n a i n t e . T e p o ţ i m u t a în c a m e r a a i a o r i c â n d p o f t e ş t i ; d ă - m i d o a r d e ş t i r e , c a să-i p o t s p u n e secretarei că vii. — O h , n-o voi f o l o s i . îşi t r a s e u ş o r m â n a d i n t r - a lui şi s e d e p ă r t a d e e l . — îţi s u n t r e c u n o s c ă t o a r e , V e r n , d a r s u n t f o a r t e mulţumită acolo unde sunt. S e g â n d i să se o p r e a s c ă a i c i , d e o a r e c e prin a s t a s p u n e a totul d e s p r e v i a ţ a ei, d a r c o n t i n u ă , c u un g l a s

p r i e t e n o s , d a r p u ţ i n d i s t a n t , c a şi c u m s-ar fi g â n d i t cu v o c e t a r e la o p r o b l e m ă c a r e n u a v e a nici o l e g ă t u r ă cu el, d e p a r c ă , d e fapt, u i t a s e d e j a c e s p u s e s e e l . î n felui a c e s t a — îşi z i c e a e a — le r ă m â n e a o ş a n s ă p e n t r u a c o n t i n u a s ă l u c r e z e î m p r e u n ă î n b u n e c o n d i ţ i i , la acest p r o i e c t s a u la o r i c a r e a l t u l . — C r e d î n t r - u n e l e l u c r u r i . A m î n c r e d e r e î n c e e a ce f a c . D a r c r e d şi în n o r o c , c a şi în m i r a c o l e . F i i n d c ă mi se p a r e c ă l u m e a e s t e atât d e c o m p l i c a t ă , c u c o n t o r s i u n i şi r ă s t u r n ă r i c a r e , î n t r - o c l i p ă , pot s c h i m b a vieţi î n t r e g i , î n c â t d a c ă g ă s i m i u b i r e , m u n c ă , o f a m i l i e , un c ă m i n , şi d a c ă le p u t e m p ă s t r a l a o l a l t ă , o b u n ă p a r t e d i n t o a t e a a s t e a s e d a t o r e a z ă n o r o c u l u i şi m i r a c o l u l u i . Şi t o a t e a c e s t e a s u n t c e v a p r e a p r e ţ i o s p e n t r u a le a r u n c a de d r a g u l u n e i a v e n t u r i . A r fi c a şi c u m a ş s f i d a zeii să r e p e t e un m i r a c o l , iar e u n u s u n t î n d e a j u n s d e î n d r ă z ­ neaţă pentru a face asta. U r m ă o t ă c e r e . S t e r n s e î n t o a r s e c ă t r e m a s ă ş i , cu gesturi lente, î n c e p u să-şi d e s f ă ş o a r e planurile, de p a r c - a r fi găsit o a l i n a r e î n r e a l i t a t e a lor. L e f i x ă c o l ţ u r i l e c u o a g r a f ă m a r e şi o rolă d e s c o t c h , şi p e s t e un m i n u t reveni spre Sabrina. — Eşti o d o a m n ă n o r o c o a s ă , s p u s e pe un ton zefle­ m i t o r . S e p a r e c ă z e i i a u f o l o s i t r a ţ i a m e a d e n o r o c şl m i r a c o l pentru a m ă f a c e arhitect. U n u l b u n , unul m a r e — ar z i c e o a m e n i i , d a r c â n d e v o r b a d e t o a t e c e l e l a l t e l u c r u r i b u n e — i u b i r e a , şi f a m i l i a , şi c ă m i n u l — e u n-am prea... Stephanie? Ce este? E a se uita d i n c o l o d e e l , la m a s ă . C â n d îşi d e s f ă ş u r a s e p l a n u r i l e , el î m p i n s e s e m a i la o p a r t e z i a r u l Chicago Tribune, şi S a b r i n a a citit titlul a r t i c o l u l u i d e pe m i j l o c u l p r i m e i p a g i n i , d e a s u p r a u n e i f o t o g r a f i i a Clădirii Administrative a Universităţii Midwestern: «Comitetul G u v e r n u l u i Investighează modul de utilizare a Fondu­ rilor G u v e r n a m e n t a l e »

13

—

l a r t ă - m ă — s p u s e , şi luă z i a r u l .

«Congresmanul Oliver Leglind, preşedintele Comietului Camerei Deputaţilor pentru Ştiinţă, Spaţiu şi tehnologie, a anunţat astăzi că iniţiază o investigaţie cu mvire la modul în care sunt utilizate în colegii şi uni­ versităţi creditele guvernamentale, ca urmare a unor eclamaţii potrivit cărora sistemul este grevat de lereguli, risipă şi fraudă. Una dintre universităţile în curs de cercetare este Jniversitatea Midwestern, din Evanston. Roy Stroud, consilier principal pe lângă comitet, l-a lumit pe profesorul universitar Garth Andersen ca fiind mul dintre cei cărora li se va cere să dea declaraţii. Profesorul Andersen a recunoscut că unele universităţi :e fac vinovate de excese" — a declarat astăzi domnul îtroud —, dar el a acuzat şi comitetul (înainte ca măcar in singur martor să fi fost audiat) de a fi pus la cale un vmplot cu scopul de a stârni mânia electoratului wntr-un scandal, tăind şi spânzurând prin campusurile miversitare. Din spusele domnului Stroud, alţi profesori care vor i chemaţi să depună mărturie sunt...» — lartă-mă, repetă Sabrina, repezindu-se pe cori­ lor, u n d e a g ă ţ a s e r ă un t e l e f o n p o r t a b i l . Billy K o n e r t o c m a i u r c a s c a r a . — V e r n e s t e în b i r o u , îi s p u s e . A p o i f o r m ă n u m ă r u l d e la u n i v e r s i t a t e al lui G a r t h . — E aici? A î n c e p u t un n o u stil d e m u n c ă ? — Mă îndoiesc. T e l e f o n u l c o n t i n u a s ă s u n e . Işi i m a g i n ă b i r o u l lui iarth, pustiu. — Billy, î n d i m i n e a ţ a a s t a nu pot r ă m â n e . S p e c i c a ţ i i l e s e a f l ă în b i r o u . T u şi V e r n p u t e ţ i s ă le s t u d i a ţ i i-mi d a ţ i un t e l e f o n .

1* — Nu, nu, aşa nu... S e î n t r e r u p s e c â n d e a îşi l ă s ă în j o s c a p u l , p e n t r u a da un caracter privat convorbirii telefonice. — T e voi aştepta în birou, b o m b ă n i , lăsând-o singură. — E s t e în l a b o r a t o r , d o a m n ă A n d e r s e n — îi s p u s e s e c r e t a r a . P r o f e s o r u l C o l l i n s a fost n e v o i t s ă p l e c e din o r a ş şi la rugat p e p r o f e s o r u l A n d e r s e n să-i p r e i a orele d e l a b o r a t o r , şi a c e a s t a - i u n a d e o s e b i t d e l u n g ă — e ultima din s e s i u n e a de v a r ă . S-a î n t â m p l a t ceva? în d i m i n e a ţ a a s t a n e - a u t e l e f o n a t trei r e p o r t e r i . — îi poţi l ă s a un m e s a j î n l a b o r a t o r ? — M ă pot d u c e p â n ă a c o l o . Vreţi s ă - i c o m u n i c ceva? — D a , te r o g . S p u n e - i s ă - m i t e l e f o n e z e . . . N u , o să fiu în d r u m s p r e c a s ă . Am vrut să instalăm un telefon în maşină, dar Garth a zis că-i un lux. Eu mă gândeam că, după doamna Thirkell, un telefon în maşină nici n-ar mai conta, dar am socotit greşit. S p u n e - i c ă - i v o i t e l e f o n a la b i r o u l lui p e s t e u n s f e r t d e o r ă . Ş i , D a l i a , ţ i n e - i p e re­ p o r t e r i d e p a r t e . Poţi f a c e a s t a ? — D e ce s ă nu-i s u g e r e z s ă f o l o s e a s c ă biroul p r o ­ f e s o r u l u i C o l l i n s ? N i m e n i nu l-ar g ă s i a c o l o . — O h , f o a r t e b i n e . Minunata Dalia, care niciodată nu pune întrebări. Ar trebui să i se mărească salariul, gândi Sabrina. Şi c u g l a s t a r e c o n t i n u ă : — Ai n u m ă r u l a c e l a d e t e l e f o n ? . Şi-I n o t ă , a p o i , c â n d s ă se î n t o a r c ă în b i r o u , îi v e n i a l t ă i d e e şi f o r m ă n u m ă r u l d e a c a s ă . — D o a m n ă T h i r k e l l , a t e l e f o n a t v r e u n r e p o r t e r , în dimineaţa aceasta? — V r e o t r e i - p a t r u , my-lady. T o ţ i îl c ă u t a u p e p r o f e ­ s o r u l A n d e r s e n . L e - a m s p u s c ă h a b a r n - a m c â n d v a fi acasă. — îţi m u l ţ u m e s c . a

Suntem binecuvântaţi cu femei discrete — g â n d i , şi dăugă: — P o ţ i c o n t i n u a s ă s p u i a s t a t o a t ă z i u a . Şi d a c ă u m ă î n a p o i e z p â n ă c â n d v i n a c a s ă P e n n y şi Cliff, p u n e - l e , t e r o g , s ă r ă m â n ă a c o l o şi s ă s ă m ă a ş t e p t e . Billy K o n e r şi Stern o a ş t e p t a u şi ei, cu ziarul Tribune e s f ă ş u r a t în f a ţ a lor. — E sojul tău? — D a . Imi p a r e r ă u , Billy, d a r s u n t n e v o i t ă s ă p l e c . — Din c a u z a a s t a ? C a r e - i p r o b l e m a ? S e d u c e la o m i s i e , le s p u n e c-a c h e l t u i t banii p e n t r u c e r c e t ă r i s a u î a i ş t i u e u c e , şi v i n e a c a s ă . F ă r ă - n d o i a l ă c ă n-ar fi ' e b u i t s ă z i c ă c h e s t i a a i a cu p u n e r e a la c a l e a u n o r o m p l o t u r i , a s t a n-a fost p r e a i n t e l i g e n t , d a c ă m ă ierţi că p u n a ş a , d a r nici ă i a nu-i s p â n z u r ă p e o a m e n i p e n t r u t a t a l u c r u . A ş a c ă d e u n d e - a i s c o s c ă t r e b u i e s ă - l ţii e mână? — V r e a u să fiu c u e l . C â n d a v e n i t R o y S t r o u d a d a t m p e d e d e î n ţ e l e s c ă el şi c u L e g l i n d s u n t în c ă u t a r e a nei p o v e ş t i g r o z a v e , c u eroi b u n i şi tipi r ă i . L e g l i n d e s t e r o u l : c i n e c r e z i c ă v o r fi t i c ă l o ş i i ? — Soţul tău? Nu-i decât un profesor. Indivizilor ăstora ) plac p e ş t i m a i m a r i : î n a l ţ i f u n c ţ i o n a r i d i n M i n i s t e r u l îvăţământului, preşedinţi de bancă, agenţi de bursă... u ă ş t i a faci rost d e a r t i c o l e s c a n d a l o a s e , f i i n d c ă - i v o r b a e m a i m u l ţ i d o l a r i şi n i m e n i nu-i iubeşte', p o a t e d o a r âinii lor. A i nervii p r e a î n c o r d a ţ i , S t e p h a n i e ; e s t e r e z u l i t u l f a p t u l u i c ă eşti l e g a t ă d e un u n i v e r s i t a r . V o i , ă ş t i a , ierdeţi contactul cu realitatea. E a s c u t u r ă c u n e r ă b d a r e din c a p . — L e g l i n d v r e a o s c a r ă pe c a r e s ă s e c a ţ e r e , şi îşi t c h i p u i e c-o v a o b ţ i n e d e la u n i v e r s i t ă ţ i . Nu-i p l a c p r o îsorii şi a c e ş t i a r e p r e z i n t ă o ţintă u ş o a r ă , f i i n d c ă s u n t tât d e i z o l a ţ i , î n c â t nu v ă d a m e n i n ţ a r e a p â n ă - n c l i p a în are i-a a j u n s .

16

^udith

QMichael

— Ă s t u i a nu-i t r e b u i e nici o s c a r ă ; e s t e ş e f u l u n e i a d i n t r e c e l e m a i p u t e r n i c e c o m i s i i . . . A s c u l t ă , îl c u n o s c pe Oliver Leglind, a m copilărit î m p r e u n ă . A m băgat în cam­ p a n i a lui m a i m u l ţ i b a n i d e c â t o a m e n i i d i n p r o p r i u l s ă u s t a t , p r o b a b i l m a i m u l ţ i d e c â t o r i c i n e . N u v a c ă l c a pe n i m e n i în p i c i o a r e , şi i n d i f e r e n t c e î n ţ e l e g i tu printr-o s c a r ă , nu a ş a c e v a c a u t ă . — Nu mi-am dat s e a m a că-l cunoşti. Atunci poate c ă ştii m a i b i n e d e c â t m a j o r i t a t e a o a m e n i l o r c e a n u m e g â n d e ş t e e l . E u n o m p u t e r n i c , e p o s i b i l c a nici C a m e r a D e p u t a ţ i l o r s ă nu fie d e a j u n s p e n t r u e l . O a r e v r e a s ă fie în S e n a t ? A p o m e n i t v r e o d a t ă d e C a s a A l b ă ? K o n e r s e s c h i m b ă la f a ţ ă . D u p ă u n m i n u t , s p u s e : — Ei toţi v o r b e s c d e C a s a A l b ă . — A d e v ă r a t ? Chiar toţi? Ei bine, s-ar putea, î n s ă deo­ c a m d a t ă nu m ă interesează decât despre ce vorbeşte O l i v e r L e g l i n d . Ş i - a c r e a t r e p u t a ţ i a c-ar fi î n c ă p ă ţ â n a t în ceea ce priveşte bugetul, cu excepţia proiectelor pentru p r o p r i u l s ă u s t a t , şi a c u m se p a r e c ă a r e d e g â n d s ă fie dur în privinţa profesorilor care au c ă p ă t a t credite g u v e r n a m e n t a l e . Şi ei c o n s t i t u i e un v â n a t u ş o r p e n t r u c ă nu a u c u m s ă d e m o n s t r e z e c ă f i e c a r e d o l a r p e c a r e - l p r i m e s c d u c e la un p r o d u s p e c a r e - l g ă s e ş t i d e c u m p ă ­ rat la m a g a z i n u l „ W a l - M a r t " . Şi d a c ă e u îi p o t fi cât de c â t d e v r e u n a j u t o r s o ţ u l u i m e u c â n d îl a t a c ă L e g l i n d , a t u n c i a s t a v o i f a c e şi v o i fi l â n g ă el a t â t a t i m p c â t v a fi n e v o i e . U r m ă o tăcere. Koner ridică ziarul. — Aici z i c e : „ P r o f e s o r u l A n d e r s e n a r e c u n o s c u t că u n e l e u n i v e r s i t ă ţ i se fac v i n o v a t e d e e x c e s e . " — P r o b a b i l ă s t a a f o s t R o y S t r o u d , c i t â n d u - l pe G a r t h . N-aş lua-o d e b u n ă . D a r s ă p r e s u p u n e m c ă a ş a ar fi s p u s e l . E x c e s e e x i s t ă p r e t u t i n d e n i . O d e f i n i ţ i e a guvernului este excesul.

Q&ecţăsiri

17

K o n e r i z b u c n i în r â s . — C o r e c t . C e i d e la W a s h i n g t o n ştiu m u l t e d e s p r e e x c e s . B u n . S o ţ u l t ă u n-ar p u t e a s c o a t e p e p i a ţ ă c â t e v a g e n e p e c a r e le-aţi p u t e a c u m p ă r a la „ W a l - M a r t " ? Sabrina zâmbi. — Mă tem că nu. — D a r ar p u t e a s c h i m b a v i t e l e s a u a l t c e v a , ştii t u , c a s ă d e a m a i m u l t l a p t e , s a u c a r n e d e v i t ă mai s l a b ă , s a u o r i c e a l t c e v a . C h e s t i i p e c a r e le m â n c ă m , n u ? — Există cercetători care lucrează în aceste domenii. — La u n i v e r s i t a t e a s o ţ u l u i t ă u ? — D a . A t â t a t i m p cât a u b a n i . N u poţi f a c e c e r c e ­ t a r e ştiinţifică d e c â t d a c ă c i n e v a p l ă t e ş t e p e n t r u e a . — P e n t r u c e nu o p l ă t e s c u n i v e r s i t ă ţ i l e ? — P l ă t e s c , atât c â t pot. — Şi nu r i s i p e s c banii g u v e r n u l u i ? — P r o b a b i l c ă m a i şi r i s i p e s c . N u c r e d c ă c i n e v a a d e s c o p e r i t o m o d a l i t a t e prin care fiecare bănuţ să d e v i n ă p r o d u c t i v . T u , a c a s ă la t i n e , s a u c â n d c o n s t r u ­ ieşti c l ă d i r e a a s t a , ai g ă s i t o a s e m e n e a s o l u ţ i e ? — M ă uit la f i e c a r e b ă n u ţ . — N u a s t a t e - a m î n t r e b a t . N u e x i s t ă nici o r i s i p ă , Bill, î n nici u n u l d i n t r e p r o i e c t e l e t a l e ? A ş t e p t ă o c l i p ă şi c o n t i n u ă : — Ei l a s ă , o r i c u m , n u a c e a s t a - i p r i n c i p a l a p r o ­ b l e m ă . V r e a u s ă fiu a l ă t u r i d e s o ţ u l m e u , a c u m , c â n d p r i e t e n u l d u m i t a l e îl a t a c ă , şi a c o l o m ă d u c . îţi v o i t e l e ­ fona... Koner mârâi. — P o a t e - o să s t a u d e v o r b ă cu Olli. S ă v ă d ce u r m ă ­ r e ş t e . V a p o r n i f o a r t e c u r â n d î n c ă u t a r e d e b a n i . . . tot­ d e a u n a fac a s t a , indivizii ă ş t i a d e la C a m e r ă . A d r a c u l u i t r e a b ă : s u n t a l e ş i , şi nici n - a p u c ă b i n e s ă î n c ă l z e a s c ă s c a u n e l e d e s u b ei c ă d e j a î n c e p s ă c e a r ă b a n i p e n t r u

18

^udith

QMichael

v i i t o a r e a c a m p a n i e e l e c t o r a l ă . D a ' c e d r a c u ' ! ai d r e p ­ t a t e : p r e t u t i n d e n i s e f a c e r i s i p ă . Şi legat la o c h i a r p u t e a s - o g ă s e a s c ă ; n u t r e b u i e s - o c a u t e . A s c u l t ă , a m să d i s ­ cut c u e l . A ş a c ă a z i poţi r ă m â n e c u V e r n , s ă t e r m i n i specificaţiile. E bine? — N u , a s t ă z i plec, s ă fiu a l ă t u r i d e G a r t h . D a c ă vrei... — Este v i n e r i ! O s ă stai c u el tot w e e k - e n d - u l ! — D a c ă v r e i s ă d i s c u ţ i c u c o n g r e s m a n u l , o vei f a c e î n n u m e l e t ă u , Billy, n u c a r e p r e z e n t a n t al n o s t r u . D a r m-ar interesa ce s p u n e . T e l e f o n e a z ă - m i a c a s ă . O r i c â n d . D ă d u m â n a c u el şi c u S t e r n , îşi luă s e r v i e t a , şi ieşi în g o a n ă din c l ă d i r e , a p o i s t r ă b ă t u cu paşi r e p e z i b u c a t a ce-i r ă m ă s e s e p â n ă la g a r a j . — N - a m a v u t t i m p s-o s p ă l , d o a m n ă A n d e r s e n ; aţi s p u s trei o r e . — E-n r e g u l ă , J u a n . D a t a v i i t o a r e . P e Sheridan Road intră î n t r - o b e n z i n ă r i e şi-i t e l e ­ f o n a lui G a r t h . — Ai v ă z u t Tribune d e azi? — C h i a r a d i n e a u r i . E r a un e x e m p l a r în b i r o u l lui C h u c k . Nu-ţi fă griji în l e g ă t u r ă c u a s t a ; e s t e o s â c â i a l ă c u c a r e m ă pot d e s c u r c a . — S u n t în d r u m s p r e c a s ă . — N u t r e b u i a s ă vii. — D a r v r e a u . G a r t h , c r e d că-i m a i m u l t d e c â t o sâcâială. îl a u z i c i o c ă n i n d c u u n c r e i o n în m a s ă . — D e f a p t , a ş a c r e d şi e u . D a r n - a m a v u t t i m p s ă m ă g â n d e s c la t o a t ă p r o b l e m a . Aici s e î n t â m p l ă l u c r u r i e m o ţ i o n a n t e . L-am v ă z u t a z i - d i m i n e a ţ ă pe L u , şi a r t i c o l u l lui... e i , l a s ă , îţi v o i s p u n e m a i t â r z i u . — E s t e g a t a ? îl v e i î n a i n t a ? — E g a t a . îl v o i t r i m i t e s ă p t ă m â n a v i i t o a r e . M ă b u c u r c ă vii a c a s ă . A v e m m u l t e d e v o r b i t .

(s&ecţăsiri

19

— G a r t h , să nu discuţi cu nici un reporter, da? înainte d e a s t a ar t r e b u i să-ţi s p u n c e v a în l e g ă t u r ă c u Billy Koner. — C e - i cu el? — îl c u n o a ş t e p e L e g l i n d . D e f a p t , s-ar p ă r e a c ă el efete g ă i n a lui c u o u ă d e aur. Z i c e c-o să s t e a d e v o r b ă c u e l . Iţi v o i p o v e s t i totul a c a s ă . î n s ă , c â n d p a r c ă m a ş i n a p e a l e e a c a s e i şi s e î n ­ d r e p t ă s p r e i n t r a r e , G a r t h şi Lu s t ă t e a u în p r a g u l c a s e i , prinşi î n t r - o c o n v e r s a ţ i e î n s u f l e ţ i t ă . G a r t h c o b o r î t r e p ­ t e l e şi o s ă r u t ă . — N u l-am p u t u t g o n i — e s t e p r e a s u r e s c i t a t . P e n ­ tru el e un m o m e n t h o t ă r â t o r ; a c u m c h i a r c ă nu m a i e s t e un s t u d e n t : e o m d e ş t i i n ţ ă . Sabrina se întoarse z â m b i n d spre Lu. — N u p r e a a r a t ă a o m fericit. — Ş t i u . L-am î n t r e b a t d a c ă c e v a n u - i în r e g u l ă . A z i s c ă n u . S - a r p u t e a s ă - ş i f a c ă griji d a c ă r e v i s t a îi v a a c c e p t a s a u n u a r t i c o l u l , d a r i-am r e p e t a t d e o d u z i n ă d e ori c ă s u n t s i g u r c ă - l v o r a c c e p t a , c e e a ce î n s e a m n ă c-ar fi posibil s ă i-l publice m a i î n a i n t e d e sfârşitul a n u l u i . N u ştiu ce-l n e c ă j e ş t e — n-am fost p r e a insistent în încer­ carea de-a afla. — N u , a v e m alte lucruri la c a r e s ă n e g â n d i m . Lu c o b o r î t r e p t e l e . — O să plec. Dacă mai putem sta de vorbă, d o m ­ nule profesor... eventual mâine... — L u , s f â r ş i t u l a c e s t a d e s ă p t ă m â n ă nu-i t o c m a i t i m p u l potrivit. D a r a m d i s c u t a t t o a t e p r o b l e m e l e , nu m a i e n i m i c d e f ă c u t d e c â t s ă a ş t e p t ă m v e ş t i d e la e d i t o r . — D u p ă c e le veţi fi î n a i n t a t a r t i c o l u l . — Ţ i - a m s p u s c ă - l voi t r i m i t e s ă p t ă m â n a v i i t o a r e . Lu ş o v ă i , a p o i d ă d u din c a p şi rosti p e un t o n p o l i t i ­ cos, inexpresiv, aproape distant: — Vă mulţumesc.

20

^udith

QMichael

— Ce ciudat — comentă Sabrina, urmărindu-l cum se d e p ă r t e a z ă . T u eşti mult mai surescitat decât el. Parc-ai spus că era înflăcărat, nu? — A p r o a p e n e b u n , c â n d a v e n i t . Şi a p o a p e î n t r a n s ă c â n d a plecat. Poate voi î n c e r c a să mai vorbesc c u el m â i n e . — G a r t h , c e - a r fi s ă le a c o r z i p u ţ i n ă a t e n ţ i e p r o ­ f e s o r u l u i A n d e r s e n şi lui O l i v e r L e g l i n d , c e l p o r n i t î n cruciadă? El r â s e u ş o r ş i , î n t i m p c e u r c a u t r e p t e l e p â n ă la i n t r a r e a în c a s ă , îi î n c o n j u r ă u m e r i i c u b r a ţ u l . — M ă b u c u r c ă eşti a i c i . M ă b u c u r c ă eşti l â n g ă mine. Te iubesc. S e î m b r ă ţ i ş a r ă şi s e s ă r u t a r ă . — O h , c e b i n e e s t e în b r a ţ e l e t a l e ! s u s p i n ă S a b r i n a . M i - e d o r d e e l e c â n d nu m ă î n c o n j o a r ă . M i - e d o r şi d e tine. D a r d u p ă u n m i n u t s e d e s p r i n s e d e el z â m b i n d . — E p r e a c a l d p e n t r u un s ă r u t p r e l u n g i t . O h , un ceai cu gheaţă! Ce grozav! — O g e n t i l e ţ e din p a r t e a d o a m n e i T h i r k e l l . îl p r e ­ para c â n d a m venit acasă. — E s t e aici? — La c u m p ă r ă t u r i . S e î n t o a r c e c u r â n d . G a r t h p u s e c u b u r i d e g h e a ţ ă î n d o u ă p a h a r e şi le umplu cu ceai din carafa aburită de c o n d e n s . Stăteau strânşi unul lângă celălalt pe balansoar, ţ i n â n d u - s e de mână. — C e - a s p u s Billy K o n e r ă l a al t ă u ? — A m î n ţ e l e s c ă a r e d e g â n d s ă - ş i î n f i g ă colţii în altă parte. — P e n t r u c e ar f a c e K o n e r a s t a ? — Fie p e n t r u c ă l-am c o n v i n s c ă u n i v e r s i t ă ţ i l e n u s u n t n i ş t e h a z n a l e d e r i s i p ă şi c o r u p ţ i e , fie f i i n d c ă s e

(Recfăsiri

21

t e m e a c ă e u nu v o i m a i p i e r d e t i m p c u c l ă d i r e a lui d a c ă tu eşti hăituit. — Şi i-ar d a L e g l i n d a s c u l t a r e ? S p u n e a i c e v a d e s p r e o găină cu ouăle de aur. — A d a t d e î n ţ e l e s c ă el ar fi s i n g u r u l s p o n s o r al c a r i e r e i lui L e g l i n d . A s t a ar p u t e a î n s e m n a că-i d ă s a u c ă s t r â n g e p e n t r u el s u m e d e b a n i ; p r o b a b i l şi u n a şi alta. — T u i-ai c e r u t s ă d i s c u t e c u L e g l i n d ? — G a r t h , c u m p o ţ i să-ţi î n c h i p u i ? ! Mai î n t â i ş i - n t â i , nici n u s u n t c o n v i n s ă c ă ă s t a - i cel m a i b u n l u c r u d e făcut. — S-ar p u t e a s ă n u f i e . T u c e i-ai s p u s ? — C ă d a c ă v o r b e ş t e cu Leglind, o face în n u m e p r o p r i u , n u c a r e p r e z e n t a n t al n o s t r u , d a r c ă , d e s i g u r , m-ar i n t e r e s a s ă aflu c e a r e L e g l i n d d e s p u s . — P a r e în o r d i n e . G a r t h s o r b i u l t i m u l rest d e c e a i din p a h a r şi-l u m p l u din nou. R ă m a s e r ă o v r e m e tăcuţi. — Ţi-ai p i e r d u t c a l m u l c u S t r o u d — s p u s e S a b r i n a . — A m fost i m p r u d e n t . M i - a m zis s ă fiu p o l i t i c o s , d a r a b i a d u p ă c e d e j a nu f u s e s e m . — Şi citatul r e f e r i t o r la e x c e s e l e d i n u n i v e r s i t ă ţ i ? — E s t e d e n a t u r a t . E u a m s p u s c ă d a c ă ar e x i s t a e x c e s e , a s t a tot n-ar c o n s t i t u i o s c u z ă p e n t r u a a t a c a în totalitate activitatea d e cercetare. — .Un s c a n d a l c u t ă i e r e şi s p â n z u r a r e . . . — O a l e g e r e nu t o c m a i p o t r i v i t ă a c u v i n t e l o r . — într-adevăr — încuviinţă ea, zâmbindu-i. Te i u b e s c . Şi tu n-ar fi t r e b u i t s ă d i s c u ţ i c u el ş t i i n d c â t d e uşor te a p r i n z i . — Ai d r e p t a t e . Mi s-a m a i î n t â m p l a t şi altă d a t ă . A r fi t r e b u i t s ă fiu c o n ş t i e n t d e a s t a . — C â n d c r e z i c ă t e v o r c h e m a s ă dai d e c l a r a ţ i i ?

22 — în s e p t e m b r i e , o c t o m b r i e . . . p o a t e m a i t â r z i u . N u p a r s ă s e g r ă b e a s c ă . D e o c a m d a t ă îşi d e p u n t o a t e efor­ turile în direcţia unui m a x i m u m de publicitate. — Dar b a n i i p e n t r u institut i-ai p r i m i t . — î n c e a m a i m a r e p a r t e . A r fi f o s t m a i r ă u d a c ă d e - a b i a a m fi î n c e p u t s ă s t r â n g e m f o n d u r i . A ş p r e f e r a t o t u ş i c a , în u r m ă t o a r e l e d o u ă l u n i , t o ţ i a c e i o a m e n i b i n e v o i t o r i să nu c i t e a s c ă z i a r e l e c a r e v o r v o r b i d e s p r e b a n i i a r u n c a ţ i la c a n a l p r i n u n i v e r s i t a t e a M i d w e s t e r n . — A s t a - i c e e a c e te î n g r i j o r e a z ă ? — E d o a r o p a r t e . P r e s u p u n că d a c ă s-ar d e c i d e că i n s t i t u t u l e s t e o c h e s t i e inutilă şi c o s t i s i t o a r e , p o s t u l m e u d e d i r e c t o r ar z b u r a . — N i m e n i nu t e - a r p u t e a a c u z a c ă t e î m b o g ă ţ e ş t i c u banii i n s t i t u t u l u i . — A r z i c e c ă u r m ă r e s c g l o r i a şi c e l e b r i t a t e a . C a să-mi menţin numele printre cele c u n o s c u t e . S a b r i n a se g â n d i la V e r n o n S t e r n . — E c e v a i m p o r t a n t p e n t r u unii o a m e n i , dar p e n t r u t i n e n i c i o d a t ă n-a fost. — Spune-i asta congresmanului. T ă c u r ă iar. D i n c o l o d e p o r t a l u l u m b r i t , a e r u l u m e d p ă r e a c ă a t â r n ă d i n cer c a o p e r d e a u ş o r v ă l u r i t ă , d â n d s t r ă z i i î n f ă ţ i ş a r e a unei picturi v e c h i , s p ă l ă c i t ă d e t r e c e ­ rea timpului. Sabrina se întinse, răsucindu-şi capul spre Garth. — A m zis azi c e v a în l e g ă t u r ă Cu f a p t u l c-ar t r e b u i s ă p u n e m p e h â r t i e c e l e c e f a c e m şi c e e a c e g â n d i m ; c-ar fi n e c e s a r să c o n s e m n ă m totul, d e o a r e c e s-ar p u t e a ca, pe neaşteptate, toate acestea să d i s p a r ă . — U n g â n d n e p l ă c u t . C e e a ce a v e m n o i n u v a p i e r i . — M ă g â n d e a m la s t r a d a n o a s t r ă — s t r a d a n o a s t r ă a t â t d e s o l i d ă , s i g u r ă şi c o n f o r t a b i l ă . Ş i , î n r e a l i t a t e , c h i a r a ş a e s t e . . . d a r e şi un loc î n c a r e s e p o t î n t â m p l a lucruri r e l e .

23

— P e c a r e le v o m î n f r u n t a î m p r e u n ă . Şi le v o m ivinge. Auziră soneria telefonului. — Fir-ar s ă f i e ! s e n e c ă j i G a r t h . U n d e - i d o a m n a "hirkell, c â n d a v e m n e v o i e d e e a ? M ă - n t o r c n u m a i lecât. S a b r i n a p r i v e a v ă l u r e l e l e a e r u l u i î n c i n s . Lucruri rele ;e pot întâmpla. Dar nu atât de rele ca dacă n-am fi mpreună — noi toţi, familia noastră. G a r t h s e î n a p o i e şi u m p l u iar a m â n d o u ă p a h a r e l e . — Era C l a u d i a . Billy K o n e r al t ă u n u p i e r d e t i m p u l , - a t e l e f o n a t lui L e g l i n d , e v i d e n t c h i a r î n a i n t e d e - a fi )ărăsit tu c i ă d i r e a , şi L e g l i n d a c h e m a t - o p e C l a u d i a c a >ă-i s p u n ă c ă c e r c e t ă r i l e lor p r e l i m i n a r e au d e m o s t r a t :ă n e r e g u l i l e d e la M i d w e s t e r n s u n t n e v i n o v a t e î n c o m ­ paraţie c u c e l e d e la alte instituţii ş i , d e o a r e c e t i m p u l lui aste limitat, se v a o c u p a n u m a i d e c a z u r i l e c e l e m a i s c a n d a l o a s e ; în c o n s e c i n ţ ă , n i c i u n u l d i n noi n u v a fi solicitat s ă d e a d e c l a r a ţ i i . — Ce c o n g r e s m a n lesne de cumpărat! G a r t h o î n c o n j u r ă c u b r a ţ u l şi o s ă r u t ă . — Eşti m i n u n a t ă . Ţ i - a m m a i s p u s a s t a - n u l t i m a vreme? Bineînţeles că aceasta-i adevărata concluzie: nu d a c ă n o i t r e b u i e s a u n u s ă d ă m d e c l a r a ţ i i , ci d a c ă un c o n g r e s m a n este de vânzare. Claudia s p u m e g ă de furie; şi e u la f e l . E s t e d e s t u l d e r ă u c ă i n d i v i d u l e d e vânzare, dar cealaltă parte proastă a întregii întâmplări e s t e c ă el l a s ă p o v e s t e a a s t a d i n z i a r e să se c u f u n d e în t ă c e r e , d â n d f r â u liber i n s i n u ă r i l o r p e r f i d e , să c i r c u l e c ă p ă t â n d o viaţă a lor proprie. Nu-i v o m î n g ă d u i să s c a p e a ş a uşor. S a b r i n a s e t r a s e s p r e s p a t e , p e n t r u a s e uita la e l . — Ai d e g â n d s ă ceri o r e t r a c t a r e . D a r nici nu ai un c o t r a a r g u m e n t . D o a r d a c ă nu-l folosiţi iarăşi p e Billy, şi n u c r e d c ă v r e u n u l din voi ar f a c e a s t a .

2*

— Bine'nţeles că nu. Să contribuim şi să sprijinim cumpărarea unui congresman? Nu acesta-i soiul de lucruri prin care suntem cunoscuţi. Nu, ne vom duce la Washington. Congresmanul va trebui să poarte o con­ versaţie, în loc să emită decrete. Secretara Claudiei se ocupă de asta, o va programa probabil pentru săptă­ mâna următoare. — Crezi că congresmanul vrea o conversaţie? — Nu, dar o va avea. N-ar fi inteligent din partea lui să refuze să primească pe preşedinta unei universităţi de vază şi pe directorul Institutului de Inginerie Gene­ tică din cadrul acesteia, pe care l-a acuzat de deturnări de fonduri, dacă nu chiar de fraudă. Nu zău, ar fi o poveste spumoasă pentru ziare. — Mă bucur că vă veţi duce la Washington. Amân­ doi. Dac-am putea lăsa toată problema asta în urma noastră... — Va trebui să fie un război, nu o conflagraţie. Asta-i ideea. Ştiu, s-ar zice că vieţile noastre sunt alcătuite din războaie: mici crize care-ar putea pârli o viaţă, poate chiar să ardă mici părţi din ea, dar fără a face daune pe termen lung, deşi atunci când ne aflăm în vârtejul ei avem impresia c-ar fi posibil şi asta. — Adică ne petrecem timpul stingând incendii? Pare îngrozitor. Şi nebunesc. — Atunci să zicem că „rezolvăm probleme". Sună mai bine. Râseră uşor, continuând să stea relaxaţi privind strada şi bând ceai rece ca gheaţa, cu mâinile împre­ unate puţin transpirate şi cu trupurile moleşite de căldură. — Am putea intra în casă, unde-i răcoare — propuse Garth. Sabrina scutură din cap.

G&eqăsiri

25

i — Nu încă. îmi place ideea de a sta cu soţul meu în pragul casei, la mijlocul unei după-amieze — mă face să mă simt foarte paşnică şi demodată. — Ca pe vremea când femeilor li se făcea curte. Zâmbiră şi se sărutară blând, apoi rămaseră iar tăcuţi, urmărind cu privirea maşinile care treceau prin laja casei, vecinii venind şi plecând, şi umbrele arborilor aşternându-se, tot mai lungi, de-a curmezişul trotuaru­ lui. Apoi autobuzele taberei de vară opriră la colţul străzii şi din ele ieşiră în fugă copii, cu rucsacuri în spi­ nare, cu mâinile pline de trofee şi cu capetele înfier­ bântate de tot felul de planuri. Penny fu printre primii care coborâră şi şedea deja pe trepte, lângă Sabrina şi Garth, când Cliff, încruntat, veni târşindu-şi picioarele pe alee. — Nu credeam că veţi fi acasă, le spuse. Sprâncenele lui Garth se înălţară. — Aşa ne zici „bine v-am găsit"? — lartă-mă. Bună. De ce staţi aici? E prea cald. — Părea o idee bună, pentru un timp, replică Sa­ brina. V-a obosit căldura? Cliff se uită chiondorâş la ea, pe sub smocul de păr ce-i cădea peste frunte. — De ce? — Arăţi foarte supărat pentru cineva care tocmai w sosit din tabără. îmi închipuiam că v-a plăcut. — Este O.K. — Acum două zile era fantastic, remarcă Garth. Cliff ridică din umeri, apoi aruncă o privire rapidă spre Sabrina. Se rezemă de balustrada scării, izbind cu piciorul pietricelele de pe alee. — A fost acolo şi Lu Zhen, spuse Penny. Zicea c-a venit să-l vadă pe Cliff jucând fotbal. — Nu mi-am închipuit că-şi va lua vreodată timp liber, se miră Garth. Dar promisese că va discuta despre fotbalul din China. Asta a făcut, Cliff?

26

(^udith

QMichael

— Uneori. — Zicea că şi-a terminat articolul, a d ă u g ă Penny A s t a - n s e a m n ă c ă s e v a î n a p o i a în C h i n a ? — î n c u r â n d , c o n f i r m ă G a r t h . Ş i - a î n c h e i a t lucrarea p o s t - d o c t o r a l ă c o n d u s ă d e m i n e şi s p u n e a c ă s e mi î n t o a r c e a c a s ă d e î n d a t ă c e a r t i c o l u l îi v a fi a p r o b a t spre publicare. — L-ai t r i m i s la Newsweek, s a u Time, s a u People s a u la v r e u n altul? î n t r e b ă P e n n y . Garth zâmbi. — La nici u n u l d i n c e l e p e c a r e le-ai n u m i t . Articole c a a c e l a al lui Lu s e d u c la r e v i s t e d e s p e c i a l i t a t e , îr c a z u l a c e s t a la Science. D a r î n c ă nu l-am e x p e d i a t . C v o i f a c e s ă p t ă m â n a v i i t o a r e , d u p ă ce-l v o i r e v e d e a . — Iarăşi? întrebă Sabrina. C r e d e a m că e gata. — P r o b a b i l e s t e , d a r nu l-am citit d e c â t p e b u c ă ţ i N - a m a v u t t i m p s ă - l p a r c u r g în î n t r e g i m e , d e la început p â n ă la sfârşit. D a c ă e s t e b i n e a r g u m e n t a t , a ş a c u m l-a d e s c r i s L u , v a a v e a m a r e r ă s u n e t , şi ne v a f a c e s ă fim f o a r t e m â n d r i d e el. Cliff izbi o p i a t r ă şi lovi c u f l u i e r u l p i c i o r u l u i balu­ strada scării. — Fir-ar al n a i b i i ! s t r i g ă , şi se a ş e z ă p e t r e a p t ă , frecându-şi piciorul. S a b r i n a s e uită în ochii lui G a r t h . — D e c e nu v ă d u c e ţ i v o i , tu şi c u Cliff, î n ă u n t r u , u n d e - i r ă c o a r e ? s p u s e . P o a t e ne p r e p a r a ţ i o c a r a f ă cu limonada. Se pare că am rămas fără ceai rece. — B u n ă i d e e . V i n o , Cliff, hai s ă r e a l i m e n t ă m familia c u b ă u t u r i r ă c o r i t o a r e , fmi p a r e r ă u — a d ă u g ă în ş o a p t ă , a d r e s â n d u - s e S a b r i n e i . M - a m lăsat d u s d e v a l . E real­ mente u n p r o i e c t u l u i t o r , s ă ştii. îţi voi v o r b i d e s p r e el mai târziu. O s ă r u t ă şi se r i d i c ă în p i c i o a r e . — Ei, Cliff? — Mda.

(s^ecfăsiri

27

Se s t r e c u r ă pe u ş ă , în t i m p ce G a r t h i-o ţinu d e s c h i s ă , poi îl u r m ă p e t a t ă l s ă u î n b u c ă t ă r i e . A e r u l d i n c a s ă ra r ă c o r o s şi u s c a t , şi-n m o d s p o n t a n îşi z â m b i r ă u n u l Ituia, c â n d se s i m ţ i r ă î n v i o r a ţ i d e e l . — E o n e b u n i e s ă staţi a f a r ă — s p u s e Cliff. Garth scoase din frigider câteva lămâi. — Eu le tai şi t u le s t o r c i . O . K . ? — Sigur. M u n c i r ă în t ă c e r e , Cliff t r ă g â n d î n j o s m â n e r u l a p a atului d e s t o r s s u c c u o a s e m e n e a e n e r g i e î n c â t z e a m a n p r o ş c ă m a s a , c a şi c ă m a ş a lui. G a r t h n u f ă c u nici u n o m e n t a r i u . T e r m i n ă d e t ă i a t î n felii l ă m â i a , a p o i p u s e ahăr într-o carafă m a r e de sticlă. Peste câteva minute îliff t u r n ă î n a c e a s t a a p ă şi z e a m a d e l ă m â i e . C u o n g u r ă l u n g ă , G a r t h le a m e s t e c ă . S t ă t e a u în p i c i o a r e , nul l â n g ă altul, privind cu atenţie c u m se dizolva z a h ă r u l 1 l i c h i d u l g ă l b u i şi c u m m i c i l e b u c ă ţ e l e d e l ă m â i e s e ) t e a u într-un vârtej n e b u n , urmărite d e lingura lui G a r t h . Cliff se d u s e la c o n g e l a t o r , îşi u m p l u a m â n d o u ă î â i n i l e , ţ i n u t e c ă u ş , c u c u b u r i d e la d i s p o z i t i v u l d e f ă c u t h e a ţ ă şi şi le g o l i în c a r a f ă , î m p r o ş c â n d iar m a s a c u m o n a d ă . S e uită la G a r t h , a ş t e p t â n d o b s e r v a ţ i i î n l e g ă jră cu mizeria de pe m a s ă , cu petele de pe c ă m a ş a Ji, c u m â i n i l e n e s p ă l a t e c u c a r e p u s e s e g h e a ţ ă î n monadă. — Hai s ă n e a ş e z ă m aici, s p u s e G a r t h . Imi î n c h i p u i ă m a i c ă - t a şi P e n n y v o r v e n i şi e l e î n c u r â n d . Cliff n u s e m i ş c ă din loc. — A m ceva treabă în c a m e r a m e a . — Mai las-o puţin. V r e a u să discut cu tine. Este n p o r t a n t , Cliff. B ă i a t u l r i d i c ă d i n u m e r i şi s e a p r o p i e d e c a n a p e a , iarth luă d o u ă p a h a r e şi c a r a f a c u l i m o n a d a şi v e n i ingă el. — M ă g â n d e a m s ă v o r b i m d e s p r e Lu Z h e n , d e r e m e ce p a r e s ă fie un p u n c t d u r e r o s în c a s a n o a s t r ă .

28

£$udith

QMichael

— Nu contează. — De ce nu? — Ai s p u s c ă p l e a c ă î n a p o i . — B i n e î n ţ e l e s c ă p l e a c ă . Ă s t a i-a fost g â n d u l î n c d e la î n c e p u t . — V r e a u s ă zic, s ă p t ă m â n a v i i t o a r e , s a u c a m aşa — S u n t f o a r t e s i g u r c ă n u v a fi c h i a r atât d e c u r â n c C r e d c ă v a a ş t e p t a s ă afle d a c ă a r t i c o l u l îi e s t e a c c e f tat spre publicare şi, de obicei, asta d u r e a z ă câtev I săptămâni. — Ai s p u s c ă d e d a t a a s t a v a m e r g e m a i r e p e d e . — S-ar p u t e a . S p e r s ă f i e a ş a . D a r c a r e - a r fi dife*' r e n t a , Cliff? Lu e s t e un s t u d e n t al m e u şi un o a s p e t e 1 ' " a c e a s t ă c a s ă şi n i m i c m a i m u l t . P e n t r u c e n u p u t e m die fapt, m ă f a c e s ă m ă s i m t g r o z a v d e n o r o c o s , ori d e âte ori m ă g â n d e s c la a s t a . Urmă o tăcere lungă. — Nu-ţi p a s ă c e n o t e iau? G a r t h z â m b i î n s i n e a lui, c o n s t a t â n d c u m fiul s ă u î c e r c a s ă d e s c o p e r e c â t d e largi e r a u g r a n i ţ e l e iubirii ale d e t a t ă . — A ş p r e f e r a s ă n u c a z i la nici o m a t e r i e . — Şi d a c ă s-ar î n t â m p l a ? — Mi-ar părea rău. — De ce? — P e n t r u c ă s u n t n e f e r i c i t c â n d tu eşti n e f e r i c i t s a u ni î n c h i p u i c-ai fi; ştiu c ă nu-ţi p l a c e să dai g r e ş în mic. Şi p e u r m ă , ţi-ar î n c u r c a t r e b u r i l e c u f o t b a l u l ; n u i l a s ă s ă j o c i d a c ă pici un e x a m e n , nu-i a ş a ?

22

— H m . . . n u , m o r m ă i Cliff, s c o r m o n i n d u - ş i o z g a i b ; d e p e î n c h e i e t u r a u n u i d e g e t . Şi m ă m i c a a z i s o d a t i c h e s t i a a s t a . Z i c e a c ă s u n t c u r i o s c u p r i v i r e la l u m e ş c-aş putea î n v ă ţ a o mulţime de lucruri d a c - a ş vrea. — Ei b i n e , u n e o r i , d a c ă a u z i m c e v a d e d o u ă ori n* este mai uşor să c r e d e m . Poate că a c u m vei c r e d e . — D a r c â n d â m r u g a t - o s ă s e d u c ă la d i r e c t o r , şti t u , şi să-i s p u n ă c e v a p e n t r u m i n e , n-a vrut. A s p u s ci e r a p r o b l e m a m e a , c a şi c u m nici n u i-ar fi p ă s a t . — N u m i - a v o r b i t d e s p r e a s t a . Şi era p r o b l e m a ta? — P ă i , m d a , d a ' ştii, o b i ş n u i a s ă s e d u c ă la ş c o a l ă să explice unele lucruri... — Şi a c u m n u s e m a i d u c e . C r e z i c u a d e v ă r a t ci a s t a î n s e a m n ă c ă nu-i p a s ă d e t i n e şi nu t e i u b e ş t e ; S a u , d i m p o t r i v ă , c ă - i c o n v i n s ă c ă e ş t i î n d e a j u n s de i n t e l i g e n t şi d e m a r e p e n t r u a r e z o l v a o m u l ţ i m e de p r o b l e m e f ă r ă c a m a m a t a s ă se r e p e a d ă să t e a j u t e ? — Aşa presupun. — Ce presupui? — C ă c r e d e c ă m - a ş p u t e a d e s c u r c a şi s i n g u r fără ea. — Şi te-ai d e s c u r c a t ? Cliff c o n f i r m ă , d â n d din c a p . — î m i f a c e i m p r e s i a c ă m a i c ă - t a c r e d e c ă eşti ur băiat cu adevărat deosebit, întocmai aşa c u m cred ş e u . A s c u l t ă , Cliff... ( G a r t h îşi p u s e b r a ţ u l pe d u p ă u m e r i fiului s ă u ) P e n t r u ce nu l u ă m noi l u c r u r i l e m a i uşor? A v e m o f a m i l i e m i n u n a t ă , u n a d i n t r e c e l e m a i b u n e , şi l o c u i m î n t r - o c a s ă b u n ă , şi î n t r - u n o r a ş p l ă c u t , şi ne a m u z ă m g r o z a v î m p r e u n ă . B ă n u i e s c c ă d a c - a m căuta c u tot d i n a d i n s u l p r o b l e m e , a m g ă s i c â t e v a , d a r d e ce-a? t r e b u i s-o f a c e m ? S ă - i l ă s ă m p e o a m e n i i d e ş t i i n ţ ă să c a u t e p r o b l e m e — d e p e u r m a lor s e î m b o g ă ţ e s c . Toţi o a m e n i i d e ştiinţă din l u m e ar d i s p ă r e a î n t r - u n nor vrăji! d a c ă , d i n t r - o d a t ă , n-ar m a i e x i s t a nici o p r o b l e m ă . însă

(s^eqăsiri

33

ci, în c a s a n o a s t r ă , în f a m i l i a n o a s t r ă , e u te i u b e s c , şi a m a t e i u b e ş t e , şi tot ce t r e b u i e s ă f a c e m e s t e s ă n e j c u r ă m u n u l d e a l t u l , nu s ă ne f r ă m â n t ă m î n l e g ă t u r ă j nişte „ p o a t e " şi „ d a c ă " . C e p ă r e r e a ai? Cliff o f t ă . S e r e z e m ă de tatăl s ă u , c o n t i n u â n d s ă - ş i j â n d ă r e a s c ă zgaiba de pe încheietura degetelui. — Mi s e p a r e c ă - i O.K. Ai d e g â n d să-l inviţi iar la nă? Garth simţi că-l c u p r i n d e revolta. Cliff îşi d ă d u s e a m a , n felul în c a r e i se î n c o r d a s u f l e t u l , şi se î n c h i s e î n e l . — E m u l t p r e a c a l d — s p u s e S a b r i n a , i n t r â n d în j c ă t ă r i e , cu P e n n y pe u r m e l e ei. îmi place să stau a r ă , d a r e x i s t ă o limită, şi noi a m d e p ă ş i t - o . ( A r u n c ă o :urtă privire c e r c e t ă t o a r e a s u p r a braţului cu c a r e G a r t h îl c o n j u r a p e Cliff şi a f e ţ e l o r a m â n d u r o r a . ) A m p i e r d u t >va? — Cliff se î n t r e b a d a c ă - l v o m m a i i n v i t a la c i n ă p e j — r ă s p u n s e G a r t h , p ă s t r â n d u - ş i c u grijă o i n t o n a ţ i e îutră. — Oh! Cliff, încăpăţânatule! — gândi Sabrina. O discuţie ngă cu tatăl tău, şi încă una bună, după câte se pare, ir tot ce-ai auzit va trebui să fie însuşit în timp; şi până unci trebuie să mai împungi şi să înţepi, măcar încă dată. — Ei b i n e , c o n t i n u ă p e un t o n d e t a ş a t , s i g u r c ă - l >m i n v i t a . V o m d a , p r o b a b i l , o m a s ă d e a d i o în c i n s t e a i, c â n d v a fi g a t a s ă s e î n a p o i e z e în C h i n a . î n t o t >auna p r o c e d ă m a ş a c u m u s a f i r i i , n u - i a d e v ă r a t ? îi z â m b i lui Cliff, a d ă u g â n d : — Trebuie să ne purtăm foarte f r u m o s cu el, astfel cât s ă ştie că-i d o r i m tot s u c c e s u l p e c a r e - l s p e r ă . T u r n ă în p a h a r e l i m o n a d a p e n t r u e a şi pentru P e n n y , s e hotărî s ă î m p u n g ă şi s ă î n ţ e p e la r â n d u l s ă u . }

3* — C r e d c ă m a i a l e s t u , Cliff, ai p u t e a fi d e o s e b i t de d r ă g u ţ c u e l , d e o a r e c e în t r e c u t n-ai f o s t . Cliff s e î n c r u n t ă . — Ştii c ă şi t u eşti g a z d ă aici. A c e a s t a - i c a s a t a în a c e e a ş i m ă s u r ă c a şi a n o a s t r ă , şi g a z d e l e a u răspun­ d e r i f a ţ ă d e o a s p e ţ i i lor. — M d a , dar... — Şi î n t o t d e a u n a a fi d e o s e b i t d e d r ă g u ţ c u c i n e v a c â n d eşti f o a r t e s i g u r c ă nu-l v e i m a i v e d e a n i c i o d a t ă , este o idee grozavă. — O h ! ( î n c r u n t a r e a se a t e n u a . ) Ei, d a . S i g u r . U ş a d e s e r v i c i u s e d e s c h i s e şi i n t r ă d o a m n a Thirkell, luptându-se cu sacoşele de târguieli. — Cliff, n-ai p u t e a . . . — Bine'nţeles! S ă r i î n p i c i o a r e . F a ţ a îi s t r ă l u c e a d e v o i o ş i e . îi luă din m â n ă două sacoşe. ;

— C u m s e f a c e c ă nu c o n d u c i m a ş i n a ? Ar fi mult m â i uşor. — P e n t r u c ă - n ţ a r a a s t a s e c o n d u c e p e s e n s u l in­ t e r z i s al s t r ă z i i şi a s t a n u - i f i r e s c , iar e u nu v r e a u să p a r t i c i p la a ş a c e v a . S e a u z i z b â r n â i t u l t e l e f o n u l u i şi d o a m n a T h i r k e l l se r e p e z i la e l . — T e r o g , Cliff, p u n e t o t u l p e m a s ă . G a r t h s e r i d i c ă î n p i c i o a r e şi o î n c o n j u r ă c u b r a ţ u l pe Sabrina. — îţi m u l ţ u m e s c , îi ş o p t i . P o a t e c ă noi d o i , î m p r e ­ u n ă , a m reuşit să r e z o l v ă m p r o b l e m a . — M ă m i c o — z i s e P e n n y — ai u i t a t ? U r m a să-l î n t r e b i pe t ă t i c u ' în l e g ă t u r ă cu p e t r e c e r e a d e d i s e a r ă . — Petrecere? se miră Garth. — P e n n y a f o s t i n v i t a t ă a c a s ă la C a r i a S h e l t o n , şi n u ştie c i n e m a i m e r g e d i n t r e c o p i i . — S h e l t o n ? E s t e un n u m e n o u ? N u l-am m a i auzit.

(s&ecfăsiri

— S u n t n o u v e n i ţ i în o r a ş . — E z i u a d e n a ş t e r e a C a r i e i , e x p l i c ă P e n n y . Pot să ă d u c ? L o c u i e ş t e în c a s a m a r e pe l â n g ă c a r e a m ecut, a i a i m e n s ă , c a r e e r a d e v â n z a r e d e - a t â t a t i m p . — Dar n u ştii c i n e - a fost invitat, P e n n y , şi a m m a i s c u t a t d e s p r e a s t a , ţii m i n t e ? — My lady, i n t e r v e n i d o a m n a T h i r k e l l , la t e l e f o n 3te p r i n ţ e s a A l e x a n d r a . S a b r i n a se uită la e a f ă r ă s ă p r i c e a p ă . A l e x a n d r a ? Stau într-o bucătărie din Evanston, în statul Illinois, iscutând cu soţul meu, savant în domeniul molecular, ' cu fiica noastră de unsprezece ani, despre o petreBre la care poate că ea n-ar trebui să se ducă, în vreme s fiul nostru de doisprezece ani descarcă din sacoşe rticole de bucătărie. Ce loc are în toate astea prinţesa lexandra Martova, chiar dacă-i doar la telefon? — Mylady? — Da. Mulţumesc, d o a m n ă Thirkell. L u ă t e l e f o n u l în s u f r a g e r i e . — A l e x a n d r a ? U n d e eşti? — în C h i c a g o , la „ F a i r c h i l d " . S c u m p o , ştiu c ă e s t e 9 n e i e r t a t , d a r n u r ă m â n în o r a ş d e c â t p e s t e n o a p t e , n - a ţ i v r e a , t u şi s o ţ u l t ă u , s ă v e n i ţ i a i c i , s ă l u ă m n a î m p r e u n ă ? A n t o n i o e s t e p r i n s în a f a c e r i î n c e p â n d B-acum şi p â n ă la m i e z u l n o p ţ i i , şi m i - a r f a c e p l ă c e r e i v ă v ă d . N u ş t i a m că v o m v e n i a i c i . Z b u r a m c u a v i o n u l 9 la L o n d r a c ă t r e u n d e v a — D e t r o i t ? P i t t s b u r g h ? — i d e Antonio avea o întâlnire cu nişte persoane pe care e b u i e n e a p ă r a t s ă le v a d ă ş i , d i n t r - o d a t ă , i-a s p u s lotului nostru să s c h i m b e destinaţia către C h i c a g o , şa c ă m - a m g â n d i t . . . Ştii, î m i l i p s e ş t e S a b r i n a . Şi m ă î n d e a m c e p l ă c u t ar fi s ă fiu p u ţ i n t i m p î m p r e u n ă c u )i. T e superi că-ţi s p u n a s t a ? —

Nu.

3b Sabrina închise ochii şi, v r e m e de câteva clipe, I d i n n o u S a b r i n a L o n g w o r t h , la L o n d r a , p l ă n u i n d c u AleP* a n d r a s ă s e d u c ă î n s e a r a a c e e a la un r e s t a u r a n d i s c u t â n d d e s p r e u r m ă t o a r e a p e t r e c e r e , u r m ă t o r u l weet e n d p e t r e c u t ia ţ a r ă , u r m ă t o a r e a c r o a z i e r ă . . . urmă t o a r e a c r o a z i e r ă , i a h t u l lui M a x , o c r o a z i e r ă î n largi Mediteranei, în faţa Monaco-ului, o explozie... — S c u m p o ? Dacă sunteţi prea ocupaţi... — N u , m i - a r f a c e p l ă c e r e s ă te v ă d . Dar d e c e n ^ v e n i tu la n o i ? A m l u a c i n a şi a m s t a d e v o r b ă c â t ar mai vrea. — A c a s ă la v o i ? Dar n u locuiţi în C h i c a g o . — Şi n u l o c u i e s c nici în d i s t r i c t u l a l ă t u r a t . E drur de aproximativ douăzeci de minute cu taxiul. Sau... s n u - m i s p u i c ă A n t o n i o n-a î n c h i r i a t o l i m u z i n ă — ă s t a ^ întotdeauna primul lucru... S e î n t r e r u p s e . Pentru ce fac asta? Revin în trec^ atât de uşor! Ar fi fost de necrezut că până acum... — Mă uluieşte — rupse tăcerea glasul A i e x a n d r ^ — câte nimicuri ţi-a spus S a b r i n a despre noi. Da, ar' f ă c u t r o s t d e o l i m u z i n ă , şi a ş fi î n c â n t a t ă s ă v i n la vregătit s ă a s c u l t e . . . s a u s ă z b o a r e . — A ş a d e c i . ( G l a s u l îi e r a un m u r m u r . ) N u g h i c i s e m tu e r a i . — C e v r e i să s p u i ? Ai zis c ă n-ai f o s t a i c i , c ă n-ai rbit c u el. — D a r a v e n i t la m i n e a c a s ă s â m b ă t ă , şi c â n d a n s t a t a t c ă e r a m p l e c a t ă , a l ă s a t un b u c h e t d e flori şi o rlsoare. N-am deschis scrisoarea; era târziu când a m î n a p o i a t şi e r a m obosită, a ş a c ă a m lăsat-o p e n t r u l e a r ă . F i i n d c ă , d r a g a m e a , a t u n c i c â n d un b ă r b a t îţi lă f l o r i şi o s c r i s o a r e , a s t a n u î n s e a m n ă d e c â t u n î g u r l u c r u . H a i d e , n u - ţ i a s c u n d e f a ţ a . D ă - m i v o i e să I uit la t i n e . S t e p h a n i e o privi în o c h i . — N - a m ştiut. Şi p e u r m ă , m i - a s p u s , d a r d e j a t o t u l schimbase. — Erai d e j a î n d r ă g o s t i t ă d e el. Şi el d e t i n e , b i n e î n es, d e o a r e c e m i - a scris o s c r i s o a r e . ( Z â m b i uşor.) L e o n cu m i n e n e - a m f ă g ă d u i t c â n d v a unul altuia să nu b o v i m la j u m ă t a t e a d r u m u l u i , d a c ă a m î n t â l n i p e

S2 — îmi pare rău, Jacquline, te rog s ă m ă crezi. N-aş fi — Ba sigur că da. Este clar că asta a v e a să & î n t â m p l e . N u t e - a i fi p u t u t î m p o t r i v i f ă r ă a te d i s t r u g e p t i n e î n s ă ţ i . N i c i nu t r e b u i e s ă t e g â n d e ş t i c ă ai fi puti s ă r e s p i n g i c e e a ce s-a î n t â m p l a t — ar fi fost o greşeai, Şi p e n t r u c e îţi p a r e rău? C ă - l i u b e ş t i p e L e o n ? Nicăie n u e x i s t ă un b ă r b a t m a i b u n , d e c e ţi-ar p ă r e a rău ci iubeşti?

1

— N u c ă - l i u b e s c î m i p a r e r ă u , ci f i i n d c ă î n fel a c e s t a te f a c pe t i n e s ă s u f e r i . — O h , ei b i n e , s u f e r i n ţ a . . . c u toţii s u f e r i m d i n câr^ în c â n d ; a l t m i n t e r i ar î n s e m n a c ă s u n t e m m o r ţ i . . . j G l a s u l i s e î n e c ă la u l t i m u l c u v â n t , şi t u ş i uşor, Î şi-l l i m p e z e a s c ă . — Mă bucur pentru voi a m â n d o i , mai ales pe ^ t i n e , d r a g ă S a b r i n a , p e n t r u c ă eşti t â n ă r ă ş i . . . , — Şi tu eşti! | •—• Da, dar nu ca tine. Şi nu a m atâta n e v o i e d e iubir — Toţi a v e m n e v o i e d e o a p r o p i e r e şi d e o iubire i d e c i n e v a pe c a r e . . . |i S t e p h a n i e i z b u c n i î n t r - u n râs n e r v o s şi c o n t i n u ă , r — J a c q u e l i n e , nu ţi se p a r e c ă a c e a s t ă c o n v e r s a ] este foarte ciudată? " »i — C i u d a t ă ? N u c r e d . A ş s p u n e m a i d e g r a b ă cl/iJ zată'\ il — Dar nici u n a d i n noi n-a pomenit, n i m i c despii soţul m e u . i — D a , a ş a e s t e , dar d i s c u t ă m d e s p r e a t i n e , desn» ce-ţi t r e b u i e ţie, c e e a c e n u a r e în m o d o b l i g a t o r i u vru l e g ă t u r ă cu t i n e şi c u M a x . < — p a r s u n t căsătorită. • — î n s ă a s t a c o n s t i t u i e o p r o b l e m a n u m a i d a c a VH să te măriţi c u a l t c i n e v a şi s ă ai copii.. Dar p r e s u p u n , bine, presupun că asta vrei. Aşa este? (

l(

(

)s

1

(s^âifăsiri — N-am vorbit despre a ne căsători sau a avea opii. A t â t a d o a r că-l i u b e s c . C ă f a c d r a g o s t e c u e l . C ă reau s ă fiu c u el c h i a r şi c â n d s u n t c u M a x , iar e u s u n t isătorită cu Max. A m îndatoriri faţă de el... — O h , d r a g a m e a , v o r b e ş t i d e p a r c - a i fi o a m e r i -

ancă. Jacqueline lăsă o mică pauză, apoi a d ă u g ă : — P o a t e c h i a r eşti — n-ar fi u n f e l d e s u r p r i z ă ? N u , 0 fapt n u poţi f i . Nici u n a m e r i c a n n u v o r b e ş t e f r a n c e z a şa c a t i n e . D a r s ă ai a s e m e n e a i d e i . . . D e c e s ă n u poţi jbl p e a l t c i n e v a î n a f a r ă d e s o ţ u l t ă u , m a i c u s e a m ă And c ă s n i c i a t a n u - i c e e a c e - a r t r e b u i s ă f i e ? A i fi m a i uţln a m a b i l ă c u M a x ? L-ai f a c e s ă s u f e r e ? — D a . î n t o c m a i a ş a c u m L e o n te î n d u r e r e a z ă pe tine. Chipul Jacquelinei se înăspri imperceptibil, deveInd a p r o a p e o m a s c ă . Şi Stephanie înţelese c ă în ultimele inel m i n u t e e a j u c a s e u n r o l , d i s c u t â n d c u î n s u f l e ţ i r e O i p r e S t e p h a n i e şi L e o n c a şi c u m ar fi fost nişte p e r r>naje p e o s c e n ă , e a î n s ă ş i p u t â n d s ă le a n a l i z e z e , b a hlar s ă c o n t r i b u i e la s c r i e r e a s c e n a r i u l u i , î n v r e m e c e lAtea d e o p a r t e , i n t e r e s â n d - o a c ţ i u n e a la m o d u l c a l m , )iă fără a se implica. Dar n u e r a n e i m p l i c a t ă . „ A s t a c o n s t i t u i e o p r o b l e m ă umai d a c ă vrei s ă t e măriţi c u a l t c i n e v a şi s ă ai c o p i i . " u f u s e s e în stare s ă r o s t e a s c ă n u m e l e lui L e o n . S t e p h a • v e d e a c u c â t ă grijă îşi ţ i n e a t r u p u l — c u s p i n a r e a roaptă, c u c a p u l s u s — d e p a r c ă s-ar fi p u t u t s p a r g e c a n p o r ţ e l a n p r e ţ i o s d a c ă ar fi l ă s a t u n s i n g u r m u ş c h i s ă 10 r e l a x e z e , s a u o s i n g u r ă e m o ţ i e s ă i a s ă la s u p r a f a ţ ă . 1 s p i n a r e a a c e e a d r e a p t ă şi î n c a p u l ridicat e r a o m â n 'lo d e z n ă d ă j d u i t ă , şi S t e p h a n i e s e î n t r e b ă c u m s - a r mţi e a î n s ă ş i d a c ă L e o n i-ar fi s c r i s c â t e v a r â n d u r i şi i r fi t r i m i s fiori, şi îi v e n i r ă lacrimi în o c h i . — A h , s ă n u p l â n g i , s p u s e J a c q u e l i n e . Nici u n u l ntre n o i n u v a p l â n g e . în s c h i m b , v o m . . .

st

Q$udith

QMichael

La u ş a d i n f a ţ ă s e a u z i o b ă t a i e . J a c q u e l i n e şi Stc p h a n i e s e u i t a r ă u n a la a l t a : ş t i a u c i n e e r a ş i , v r e m e di|i o s i n g u r ă c l i p ă , n u m a i f u r ă d e c â t d o u ă f e m e i ce împădl t ă ş e a u a c e e a ş i t a i n ă şi prin a c e a s t a e r a u m a i a p r o p i a t ^ u n a d e c e a l a l t ă d e c â t s-ar fi p u t u t s i m ţ i f a ţ ă d e oricP b ă r b a t . D a r c l i p a p i e r i . J a c q u e l i n e o f t ă şi s p u s e : — îi d e s c h i d e u . î n s ă S t e p h a n i e s e r i d i c ă î n p i c i o a r e o d a t ă c u ea i* se d u s e r ă î m p r e u n ă în c a m e r a d e p r e z e n t a r e a expc natelor. C â n d s e d e s c h i s e u ş a , L e o n le v ă z u p e a m â n d o u ă deodată. * — B u n ă - d i m i n e a ţ a , zise J a c q u e l i n e pe un ton oficia' şi s e t r a s e la o p a r t e . El i n t r ă în m a g a z i n u l d i s c r e t l u m i n a t şi se opri lângW o m a s ă p e c a r e u n a d i n p i c t u r i l e lui m a i m i c i s t ă t e a p" un ş e v a l e t . I n t o n a ţ i a î i . e r a n e u t r ă c â n d le s a l u t ă pil amândouă. 'fl — M i - a t r e c u t prin g â n d — i se a d r e s ă Jacquelin— c ă e r a p o s i b i l s ă n u - m i fi citit s c r i s o a r e a . ' Ea zâmbi discret. $1 — Cât de bine mă cunoşti, Leon. AI Stephanie tresări. — Ar t r e b u i s ă plec, s p u s e . V o i fi în s p a t e . hl — V r e a u s ă r ă m â i , o o p r i J a c q u e l i n e . S u n t e m tc prieteni, nu-i a ş a ? Ş i , desigur, ai avut d r e p t a t e , L e o n . N>l ţ i - a m citit s c r i s o a r e a . A m l ă s a t - o p e n t r u d i s e a r ă . L e o n le privi p e a m â n d o u ă . — S e p a r e c ă a c u m nu m a i e n e c e s a r . In — B i n e î n ţ e l e s că-i n e c e s a r . O voi p ă s t r a c a pe a m i n t i r e . î n t r - u n a s e m e n e a s c o p e s t e m u l t m a i burtK d e c â t o c o n v o r b i r e d i n t r - o d i m i n e a ţ ă d e s â m b ă t ă , d»J c a r e nu m i - a r fi r ă m a s d e c â t e c o u r i . — A m t r e c u t p e la t i n e şi d u m i n i c ă , z i s e el c a l m . n w

11

1

w

rt

(s^eqăsiri

— M i - a s p u s s e r v i t o a r e a . A fost u n g e s t f o a r t e g r i liu să te a s i g u r i c ă nu m - a m î n a p o i a t a c a s ă d e v r e m e , nd n e v o i t ă s ă î n f r u n t s i n g u r ă d u p ă - a m i a z a u n e i d u m i ­ ci, d o a r c u flori şi o s c r i s o a r e . U n g e s t c a r e te d e s c r i e orfect: î n t o t d e a u n a ai fost e x t r a o r d i n a r de a t e n t . Se d e p ă r t a c u c â ţ i v a p a ş i şi r ă m a s e c u s p a t e l e s p r e , r e z e m â n d u - ş i uşor o m â n ă p e un birou cu d e c o r a ţ i u n i irite. S t e p h a n i e p o r n i c ă t r e e a , d a r L e o n îi p u s e m â n a p e aţ, ş i - n c l i p a a c e e a J a c q u e l i n e se î n t o a r s e . M a s c a îi s p ă r u s e d e p e f a ţ ă , î n s ă S t e p h a n i e îşi s p u s e c ă p ă r e a ) r o a p e a u s t e r ă , c u t r ă s ă t u r i l e c h i p u l u i d ă l t u i t e şi c o n rate în u m b r e t ă i o a s e . P o a t e c ă - n o c h i a v e a lacrimi, dar a g r e u d e a f i r m a t în l u m i n a a c e e a s l a b ă — c â n d v e n i iră s ă d e s c h i d ă u ş a d e la i n t r a r e , u i t a s e r ă s ă a p r i n d ă m p i l e . J a c q u e l i n e îi p r i v e a p e S t e p h a n i e şi L e o n , c a r e ă t e a u în p i c i o a r e , u n u l a l ă t u r i d e c e l ă l a l t , d e g e t e l e lui că s t r â n g â n d b r a ţ u l e i . — Ce drăguţi sunteţi î m p r e u n ă . V ă faceţi unul pe tul şi m a i f r u m o ş i . A c e s t a - i un d a r a d u s d e i u b i r e . . . c a misterul s ă u , desigur. Este atât de m i n u n a t ă , partea (ta: s ă î m p ă r t ă ş e ş t i şi s ă t e b u c u r i d e m i s t e r u l c e l u i l a l t . Le p u s e u ş o r m â i n i l e p e b r a ţ e — o î m b r ă ţ i ş a r e , o n e c u v â n t a r e , şi c o n t i n u ă : — î m i p l a c e s ă ştiu c ă v-aţi g ă s i t u n u l p e a l t u l . î m i ace s ă mi s e a m i n t e a s c ă f a p t u l c ă î n t o t d e a u n a e x i s t ă I s t e r e şi d e s c o p e r i r i c a r e n e a ş t e a p t ă . (îi s ă r u t ă p e >care p e o b r a z . ) V ă i u b e s c p e a m â n d o i . V ă u r e z m u l t ă rlcire. S t e p h a n i e s c o a s e un s u s p i n d e r e c u n o ş t i n ţ ă şi-şi lică braţele c a pentru a o î n c o n j u r a pe J a c q u e l i n e , a p o i 'ită. — Ei, h a i d e ! o î n c u r a j a J a c q u e l i n e . N e i u b i m u n a > alta, nu-i a ş a ?

S6

^udith

cM'ichael

— D a . O h , d a ! e x c l a m ă S t e p h a n i e , şi s e îmbră ţ i ş a r ă . T e i u b e s c . Eşti î n t o t d e a u n a atât d e minunată c e a m a i m i n u n a t ă p r i e t e n ă c u c a r e m i - a ş fi p u t u t doi v r e o d a t ă s ă s t a u d e v o r b ă ! V r e a u s ă fii f e r i c i t ă . Vreai s ă ai tot ce-ţi d o r e ş t i . Jacqueline râse uşor. — A ş a v r e a u şi e u . Şi v o m c o n t i n u a s ă s t ă m di v o r b ă , d a ? T o t a t â t d e d e s c a î n a i n t e . M i - a r lipsi dac; n-am face-o. — Da. S t e p h a n i e îşi a s c u n s e î n d o i a l a , l-ar p u t e a v o r b i Jac q u e l i n e i d e s p r e M a x , d a r d e s p r e L e o n n i c i o d a t ă . Exist întotdeauna compartimente şi locuri tainice — g â n d i în care pe unii oameni îi lăsăm să intre, iar pe alţii nt ^Vieţile noastre sunt urzeli complicate, ţesute din secret şi înşelăciuni. O s t r ă b ă t u u n fior. — C e e s t e ? o î n t r e b ă J a c q u e l i n e c o n t r a r i a t ă . E zec fix. D e c e nu pot v e n i o a m e n i i la c u m p ă r ă t u r i t â r z i u , aş c u m f a c î n t o t d e a u n a c â n d î n t â r z i e la p e t r e c e r i l e d seară? — S ă a p r i n d luminile — zise S t e p h a n i e , ducându-s în c a m e r a din spate pentru a acţiona toate întrerup! toarele, astfel încât m a g a z i n u l să capete viaţă. — Iar e u m ă d u c s ă l u c r e z , s p u s e L e o n , î n s o ţ i n d n T e simţi b i n e ? C â t e v a c l i p e ai p ă r u t g a t a să l e ş i n i . — M ă s i m t p e r f e c t . A f o s t s e n z a ţ i a a c e e a p e caf a m m a i a v u t - o . Dar a d i s p ă r u t . S e î m b r ă ţ i ş a r ă şi se s ă r u t a r ă într-un colţ al încăper şi S t e p h a n i e ştiu că-i a p a r ţ i n e a , tot a ş a c u m şi el îi apa ţinea ei. — T e iubesc. M ă b u c u r că ai venit în d i m i n e a ţ a ast El îi s ă r u t ă o c h i i şi c o l ţ u r i l e g u r i i . — T e a d o r , te d o r e s c , v r e a u să fiu î n l ă u n t r u l t ă u , a l ă t u r i d e t i n e , şi î n f a ţ a t a la m a s ă , şi să a l e r g c u tir

(sR.6|t p r e g ă t i t ă c u a ş t e r n u t u r i şi o c u v e r t u r ă u ş o a r ă . A d o u a zi d i m i n e a ţ a a b i a fu t i m p s ă d i s c u t e d e s p r e i r e a l i z a s e e a , î n t i m p ce m e r g e a u s p r e A v i g n o n , d e ide u r m a s ă ia a v i o n u l d e P a r i s ş i , a p o i , p e cel c ă t r e >ndra. — O vacanţă — zise Robert. Nu v o m mai vorbi de * ol o a l t ă a c ţ i u n e d e - a t a , c â t v a t i m p d e - a c i î n a i n t e . Ai a t î n C h i l e v r e o o p t luni — e s t e un efort î n d e l u n g a t . — A ş v r e a totuşi să ştiu ce ai în v e d e r e p e n t r u m i n e . — D e o c a m d a t ă n i m i c , nu î n c ă . E t i m p s u f i c i e n t , ma. N u v r e i s ă t e j o c i c â t ă v a v r e m e ? N-ai un b ă i a t c u ire s ă te v e z i ? — D a , dar... — Atunci, d e o c a m d a t ă asta o să faci. O s ă r u t ă p e a m â n d o i obrajii şi o î m b r ă ţ i ş a s t r â n s ,

llugând:

— S u n t atât d e m â n d r u d e t i n e ! Şi r e c u n o s c ă t o r — l l ţ i l v i e s p e r a n ţ a . A c u m d u - t e , o s ă pierzi a v i o n u l . îţi # il telefona p e s t e c â t e v a s ă p t ă m â n i . „ E s t e un o m f o a r t e b u n " , g â n d i J a n a . Şi a c e l a ş i l u c r u i-l s p u s e în a c e a ş i s e a r ă lui A l a n , timp c e e r a u în p a t u l a c e s t u i a , la L o n d r a . — N u v r e a n i m i c p e n t r u e l ; tot c e d o r e ş t e e s t e ca imenii s ă fie fericiţi. Şi să v a d ă c ă s e f a c e d r e p t a t e . — P u n p a r i u c ă t o t u ş i se d i s t r e a z ă , d i n t o a t ă c h e s asta — s p u s e A l a n , pe un t o n n e r v o s .

S t ă t e a c u l c a t l â n g ă e a , s p r i j i n i n d u - s e î n t r - u n co mângâindu-i trupul. — D o a m n e , c e s l a b ă eşti! A r ă ţ i d e p a r c ă d e opt I n-ai m a i fi m â n c a t . — M - a m h r ă n i t c u c e m â n c a u ţ ă r a n i i . C e vrei s p u i p r i n : se d i s t r e a z ă , d i n t o a t ă c h e s t i a a s t a ? — O h ! Hoţi şi v a r d i ş t i , c o w b o y şi i n d i e n i , tipi ră tipi b u n i . E m u l t m a i e x c i t a n t d e c â t s ă s t r o p e ş t i c u z sfinţită. I — F a c e m a i m u l t d e c â t atât; c o n d u c e o ş c o a l ă . — A t u n c i e m a i e x c i t a n t d e c â t s ă c o n d u c i o şcoc — M d a , f ă r ă - n d o i a l ă că este. Dar el c r e d e realme că poate îmbunătăţi lumea. Pentru toţi, dar îndeos pentru oamenii săraci. — Ştiu, îmi vorbeşti întruna despre asta. Dar să c ă o r i c u i îi p l a c e e m o ţ i a a v e n t u r i i : p r i m e j d i a , s a u măi c â ţ i v a fiori. Ţie îţi place, altminteri nu te-ai d u c e prin Io rile a c e l e a . De fapt, a ş v r e a să discut cu tine d e s p r e as „ N u " , îi r ă s p u n s e în g â n d J a n a . „ N u a c u m . îmi pi* s-ar p u t e a c a î n t r - o zi s ă te i u b e s c , d a r d e o c a m d a t ă v r e a u s ă m ă m ă r i t . N u v r e a u s ă î n c e t e z c e e a c e fac. i d o a r d o u ă z e c i şi ş a s e d e a n i . N u s u n t p r e g ă t i t ă să i a ş e z la c a s a m e a . " C ă u t ă un alt s u b i e c t d e d i s c u ţ i e , c a s ă schirr vorba. — A l a n , îl ţii m i n t e p e M a x S t u y v e s a n t ? — S i g u r c ă d a . A f o s t ucis c â n d i-a e x p l o d a t iah A n u l t r e c u t , nu-i a ş a ? — Ei b i n e , o să-ţi s p u n c e v a , d a c ă f ă g ă d u i e ş t i păstrezi pentru tine. — Dacă aşa vrei... — Nu, vorbesc serios, Alan. Cred că trebuie păstrăm secretul. — A t u n c i n-ar t r e b u i s ă - m i s p u i . A m t e n d i n ţ a să d a u d r u m u l la g u r ă .

89

— Adevărat?

Niciodată

nu

mi-ai

făcut

impresia

^ • t a . B i n e , a t u n c i n-o să-ţi s p u n . — D o a r u n e o r i t r ă n c ă n e s c . P e n t r u tine o s ă t a c . Şi acum, d a c ă tot ai î n c e p u t , t r e b u i e s ă m e r g i p â n ă la oapăt. E c e v a în l e g ă t u r ă c u M a x ? U n i n d i v i d ş m e c h e r , n i ştii. Era p a t r o n u l „ W e s t b r i d g e " - u l u i . îţi m a i a m i n t e ş t i povestea aia? — Da. Chiar o să păstrezi secretul? — J u r p e m o r m i n t e l e nobililor m e i s t r ă m o ş i . — Dar t u n-ai s t r ă m o ş i n o b i l i . — Unul dintre ei era d u c e , pe u n d e v a ; niciodată n-am acordat mare atenţie unor lucruri de felul acesta — î n t o t d e a u n a mi s-a p ă r u t c e v a d e p ă ş i t . V r e a u s ă zic, ultâ-te d e p i l d ă la D e n t o n L o n g w o r t h . D o a m n e S f i n t e ! fie ţi s e p a r e c ă a r a t ă c-ar f a c e p a r t e d i n n o b i l i m e ? J a n a i z b u c n i în r â s . — N u , n i m i c a s e m ă n ă t o r c u p o v e ş t i l e c u z â n e . L-ai văzut î n v r e m e a din u r m ă ? — O h , c â n d şi c â n d . S u n t e m m e m b r i ai a c e l u i a ş i club, şi ştii c u m toată l u m e a se d u c e la a c e l e a ş i petreceri. Al p u t e a a d ă u g a c ă p e t r e c e r i l e s u n t f o a r t e p l i c t i s i t o a r e , când nu eşti tu a c o l o . D e n t o n e un tip c u m s e c a d e , s ă ştii. £1 şi M a x e r a u p r i e t e n i a p r o p i a ţ i . — N - a m ştiut. — D e f a p t , nici e u n u ş t i a m , d a r D e n t o n a d e v e n i t C I t u r b a t c â n d M a x a f o s t u c i s . I n s i s t a î n t r u n a la p o l i ţ i e , a l d e s c o p e r e dacă Max era cu adevărat mort sau nu; aUSţinând că M a x n u e r a o m u l c a r e s ă m o a r ă , c ă a v e a noroc c â t c i n c i s p r e z e c e p i s i c i , t o a t e c u c â t e n o u ă vieţi - s o i u l ă s t a d e l u c r u r i , şi d ă - i şi d ă - i . N i c i o d a t ă n - a m v l z u t p e c i n e v a a t â t d e d i s t r u s c u m p ă r e a e l . Ai d e g â n d al-mi s p u i s e c r e t u l în l e g ă t u r ă c u b ă t r â n u l M a x ? — Ei b i n e . . . l-am v ă z u t în F r a n ţ a . — V r e i s ă s p u i , s t a f i a lui? L a s - o b a l t ă , J a n a , t u n u

crezi în stafii.

90

^udith

QMichael

— L-am v ă z u t p e M a x S t u y v e s a n t . N-a m u r i t . Est* v i u şi l o c u i e ş t e î n t r - u n o r ă ş e l n u m i t C a v a i l l o n . . . d e fapt n u s u n t s i g u r ă c ă a c o l o l o c u i e ş t e . N e - a d u s a c o l o p< R o b e r t şi p e m i n e , şi p e u r m ă a p o r n i t c u m a ş i n a ma d e p a r t e . D a r t r e b u i e s ă l o c u i a s c ă prin a p r o p i e r e , f i i n d d a t u n c i c â n d a m p l e c a t d i n M a r s i l i a a s p u s c ă s e duc* a c a s ă . Şi a r a t ă e x a c t la fel c a î n a i n t e , d o a r c ă a r e barbJ şi c r e d c ă - ş i v o p s e ş t e p ă r u l . N u e r a r o ş u ? — C u m u l t e fire c ă r u n t e — c o n f i r m ă A l a n , într-o d o a r ă . Eşti s i g u r ă c ă e r a M a x ? — B i n e î n ţ e l e s c ă - s s i g u r ă . L - a m v ă z u t d e câteva ori la O l i v i a . . . D e fapt, p r i m a d a t ă c â n d l-am v ă z u t a fosl c u a n i î n u r m ă , şi D e n t o n e r a a c o l o , c u S a b r i n a — ştii tu, s o ţ i a lui? î n a i n t e s ă fi d i v o r ţ a t . O r i c u m , l-am v ă z u t pe M a x d e c â t e v a ori la O l i v i a , şi p e u r m ă f o t o g r a f i a lui a f o s t în z i a r e , c â n d c u t o a t e p o v e s t i t e a l e a în l e g ă t u r ă cu „Westbridge". E foarte ciudat... — C i u d a t ! E s t e o n e b u n i e . D e c e i-ar l ă s a p e toţi sJ c r e a d ă c ă a m u r i t ? P o a t e nu ştie c i n e e s t e ; p o a t e şi-a pierdut memoria. — N u , ş i - a dat s e a m a c ă l-am r e c u n o s c u t . Aştepta s ă zic c e v a . — Şi ai zis? — Nu . Alan, el îl ajuta pe Robert; el m-a scos din Chile, îi d a t o r a m c e v a în s c h i m b . Şi în l a d a f i r m e i lui m ă ascuns e s e m . D a c - a ş fi f o s t g ă s i t ă , p u t e a fi u r m ă r i t p e n a l . — A r fi reuşit s ă s e d e s c u r c e . Ar fi s u s ţ i n u t c ă nu ştia c u m de-ai ajuns acolo. — Şi totuşi, ar fi fost g r e u p e n t r u el. V r e a u să s p u n că s u n t c o n v i n s ă c ă f i r m a lui a r e o b u n ă r e p u t a ţ i e şi n u se o c u p ă cu c o n t r a b a n d a , a ş a c u m f ă c e a cu „ W e s t b r i d g e " . , — Pe t i n e t e - a a d u s în m o d f r a u d u l o s . — A s t a - i a l t c e v a . A s t a î n s e a m n ă a f a c e f a p t e bune Pentru Robert.

&l6• m i ş c a , f o r ţ a t r u p u l u i e i , c a r e - l î m b r ă ţ i ş a p e - a l s ă u , )Otrivindu-şi p a ş i i c u ai lui. E r a c o p l e ş i t d e a c e l c o n t i n u u nlracol: f a p t u l c ă î n t o t d e a u n a e x i s t a o u ş ă d e s c h i s ă >#ntru e l , l ă m p i a p r i n s e p e n t r u e l , şi i u b i r e , c a s ă - i u r e z e mn-venit. — D o a m n e , c e bine e s ă fiu aici! E r a m al dracului d e urlos, şi t o t c e - m i d o r e a m e r a s ă d i s c u t c u t i n e d e s p r e

•ta.

în b i b l i o t e c ă , p r e p a r ă u n a m e s t e c d e s c o t c h şi a p ă M a d ă u g ă g h e a ţ ă . S a b r i n a a p r i n s e o l a m p ă d e b i r o u , şi imina b l â n d ă a a c e s t e i a d e s p r i n d e a d i n u m b r ă f o r m e l e

9*

b i n e c u n o s c u t e a l e m o b i l e l o r şi cărţilor, şi a l e t e a n c u r i l o d e r e v i s t e şi j u r n a l e d e p e m e s e şi p a r d o s e a l ă , şi Gartl oftă, c a şi c u m ar fi v e n i t î n t r - u n s a n c t u a r . — Ei, c u m ai r e z o l v a t cu P e n n y ? A a ş t e p t a t A l e x a n d r a c â t t e - a i d u s s-o iei? — D a . S p e r c ă a p e t r e c u t b i n e ; n-a v o r b i t p r e a mult O v o i î n t r e b a m â i n e c u m a fost. S a b r i n a t u r n ă c a f e a d i n t r - u n t e r m o s şi s e g h e m u î n t r - u n colţ al c a n a p e l e i . — A c u m , s p u n e - m i : c e s-a î n t â m p l a t c u L u ? — A f a l s i f i c a t r e z u l t a t e l e . E x p e r i m e n t u l n-a reuşii î n s ă el l-a d e s c r i s c a şi c u m ar fi fost o r e u ş i t ă . U n artico c o n c e p u t î n m o d s t r ă l u c i t , p r e z e n t a t f o a r t e f r u m o s , dai f i e c a r e c u v â n t fiind o m i n c i u n ă . — N-a reuşit e x p e r i m e n t u l , s a u a f ă c u t el g r e ş e l i , în d e c u r s u l lui? — N-a reuşit. Nici n-ar fi p u t u t . (O p r i v i gânditor,, N u pari s u r p r i n s ă . — Sunt surprinsă. — D a r nu ş o c a t ă . N i c i o d a t ă n-ai a v u t î n c r e d e r e Ir el, nu-i a ş a ? — în ultima v r e m e , n-am avut. Dar n-aş fi bănui c h i a r a ş a c e v a . M ă g â n d e a m d o a r c ă - ş i v a î n s u ş i toati meritele, că te v a folosi spre a m e r g e mai departe ] l u c r u r i d e felul ă s t a . — L u c r u r i d e felul ă s t a şi î n c ă m u l t e p e deasupra a s t a - i e x a c t c e e a c e a f ă c u t . Şi e u ar fi t r e b u i t să ml p r i n d m a i d e v r e m e . M ă î n g r i j o r a s e r ă u n e o r i rezultatei! lui, d a r el p ă r e a atât d e s i g u r p e el î n s u ş i , iar e u aveau î n c r e d e r e în e/, şi nu i-am s u p r a v e g h e a t l u c r ă r i l e ci d e s t u l ă a t e n ţ i e . Şi a s e a r ă l-am c h e m a t la t e l e f o n pe 8ii Farver, şi mi-a s p u s că şi ei a v e a u exact aceleaşi pro b l e m e care m ă î n g r i j o r e a z ă pe m i n e . Lu ie c u n o ş t e a le m e n ţ i o n a s e m , şi în l u c r a r e a lui se c i o c n i s e d e ele \ î n s ă , d u p ă c u m s - a d o v e d i t , l e - a i g n o r a t . Ar fi putu a p e l a la Bill, s a u la alţi b i o l o g i din î n t r e a g a ţ a r ă , pentn 1

(s&ecţăsiri

9S

a o o m p a r a o b s e r v a ţ i i l e , d a r e r a m u l t p r e a al d r a c u l u i d e încrezut... — Şi ei i-ar fi s p u s ? N u e x i s t ă m u l t ă c o m p e t i ţ i e î n Homeniul c e r c e t ă r i i ? — D a . A i d r e p t a t e . E p o s i b i l c a ei s ă nu-i fi s p u s . Dar d a c ă m i - a r fi c e r u t , e u i-aş fi t e l e f o n a t lui Bill c u m u l t timp în u r m ă . N - a m a c o r d a t s u f i c i e n t ă a t e n ţ i e lucrării l u i , noum î m i d a u s e a m a , î n s ă tot c e - a v e a d e f ă c u t L u e r a eă-mi c e a r ă s ă a f l u d i r e c ţ i i l e s p r e c a r e s e î n d r e p t a u alţi n a r c e t ă t o r i . . . ş t i a c ă a ş fi a f l a t . î n s ă s e a r ă t a a t â t d e telgur c ă s i n g u r a c a l e c o r e c t ă e r a a l u i . . . — Sau poate că se t e m e a . Urmă o tăcere. Apoi Garth replică: — P o s i b i l , î n s ă e u c r e d c ă - i m a i p r o b a b i l c a el s ă ll fost î n t r - a t â t d e c o n v i n s c ă g ă s i s e s o l u ţ i a , î n c â t s e < omporta c a un cal cu ochii legaţi. S a u p o a t e c ă s u n t a d e ­ vărate a m b e l e p r e s u p u n e r i : îi e r a t e a m ă , şi nici n u e s t e «imul c a r e s ă - ş i p u n ă s u b s e m n u i î n t r e b ă r i i p r o p r i i l e s a l e toorii. D a r p e u r m ă , c â n d e x p e r i m e n t u l a d a t g r e ş . . . S e r i d i c ă î n p i c i o a r e şi î n c e p u s ă u m b l e c u p a ş i m a r i prin î n c ă p e r e . In t i m p c e s t r ă b ă t e a c a m e r a î n l u n g ş i - n Iuti s i m ţ e a privirea S a b r i n e i u r m ă r i n d u - l . li p l ă c e a s e n z a ­ ţ i i d e a s e şti v ă z u t d e e a , c a şi c u m ar fi f o s t s u s ţ i n u t , m â n g â i a t , î n c u r a j a t s ă fie el î n s u ş i f ă r ă a p o z a , f i i n d c ă A | îl i u b e a a ş a c u m e r a , şi f i i n d c ă î n t o t d e a u n a a v e a s ă - l iubească. „O iubire lipsită de critică" — g â n d i e l , întâl­ nind p r i v i r e a l i m p e d e a S a b r i n e i , c a r e - l f ă c u s ă s e s i m t ă mult m a i b i n e d e c â t d a c ă n-ar fi a v u t - o a l ă t u r i . U m b l ă f ă r ă a s t â m p ă r d e c o l o - c o l o , m i ş c â n d d i n loc obiectele d e p e rafturi şi m e s e , d e p l a s â n d v r a f u r i l e d e nftrţi d e p e p a r d o s e a l ă . — P a r t e a c e a m a i a f u r i s i t ă e s t e c ă el îşi î n c h i p u i e n | putea să iasă b a s m a curată. Lucrează într-unui din i i l e mai acute d o m e n i i ştiinţifice din zilele noastre, împreună c u s u t e d e alţi c e r c e t ă t o r i , toţi g a t a s ă reia e x ­ perimentele lui din clipa în c a r e ar fi p u b l i c a t e , p e n t r u a s e

96

^Şudith

QMichael

b a z a p e e l e şi a d u c e c e r c e t a r e a şi m a i d e p a r t e . Ştia nici u n u l n-ar fi p u t u t r e p e t a e x p e r i m e n t u l , d e o a r e a c e s t a n u r e u ş i s e , şi c u t o a t e a c e s t e a a m e r s î n a i n t e a construit o clădire elegantă pe o fundaţie putredă, şi c u m e l e g a n ţ a a r fi f o s t s i n g u r u l l u c r u i m p o r t a n t . Iar i n u e r a m a t e n t . A r fi t r e b u i t s ă m ă î n t â l n e s c c u el să t ă m â n a l , s ă - l s i l e s c s ă e x p l i c e şi s ă s u s ţ i n ă fieca etapă a experimentului s ă u . Dar a m avut încredere el. Şi a m fost neglijent. — N u c r e d — s p u s e S a b r i n a , g â n d i t o a r e — c ă as e s t e p r i m a o a r ă c â n d î n c e r c e t a r e a ş t i i n ţ i f i c ă s e întâr plă a ş a ceva. O a r e c u m ruşinat, Garth izbucni în râs. — N u , ai d r e p t a t e . S i g u r c ă n u - i p r i m a o a r ă . Şi ni u l t i m a : î n t o t d e a u n a e x i s t ă o a m e n i c a r e , d a c ă s e poti n e s c n e m a i g ă s i n d s o l u ţ i i , f a l s i f i c ă r e z u l t a t e l e . Nicioda n - a m î n ţ e l e s c u m p o t f a c e a s t a , şi nu-l î n ţ e l e g nici p e L î n s ă ştiu c ă a s e m e n e a o a m e n i există. Unii dintre ei ajur p e p r i m a p a g i n ă d i n New York Times, u n d e a ş fi apăr şi e u d a c - a ş fi trimis spre p u b l i c a r e articolul lui L u . Şi n-i m a i fi f o s t d i r e c t o r al v r e u n u i i n s t i t u t d e g e n e t i c ă , ni a i c i , nici î n a l t ă p a r t e . A ş fi fost n o r o c o s d a c ă a ş fi rămi î n î n v ă ţ ă m â n t . C l a u d i a a r fi a v u t d e î n f r u n t a t mul presiuni pentru îndepărtarea m e a . R ă m a s e a d â n c i t î n c o n t e m p l a r e a v e t r e i întunecat b i n e c u r ă ţ a t e î n v e d e r e a v e r i i . D u p ă u n t i m p , adăugi — Eram atât d e m â n d r u de e l . S a b r i n a s i m ţ i d i s p e r a r e a *din g l a s u l lui şi sufe pentru el. — îţi d ă d e a t o a t e m o t i v e l e p e n t r u a fi m â n d r u , li e x i s t a nici o p o s i b i l i t a t e p r i n c a r e t u s ă fi ştiut c ă a v e a i facă aşa ceva. — D a r a m i n ţ i t şi î n a l t e p r i v i n ţ e , n u n u m a i î n legi t u r ă c u m u n c a l u i . N u n u m a i c ă ş i - a f a l s i f i c a t lucrare d e c e r c e t a r e , r i s c â n d u - ş i c a r i e r a , d a r a r i s c a t - o ş i pe m e a , şi p r i n a s t a n e - a r fi d ă u n a t n o u ă t u t u r o r . î n toa

97

rtOele seri c â n d s t ă t e a m la m a s a n o a s t r ă , p u r t â n d u - s e d l p a r c ă i-ar fi p l ă c u t s ă f a c ă p a r t e d i n f a m i l i a n o a s t r ă . . . şl asta e r a t o t o m i n c i u n ă . — îi p l ă c e a — r e p l i c ă S a b r i n a , a p r o p i i n d u - s e d e e l . li ara d o r d e f a m i l i a l u i , îi p l ă c e a s ă f a c ă p a r t e d i n t r - a noastră şi n e s i m p a t i z e a z ă p e t o ţ i . P e t i n e t e a d o r ă , rtarth. îţi a d u c i a m i n t e c â n d ţ i - a m s p u s a s t a ? L - a m privit nu a t e n ţ i e c u m s e uita la t i n e , şi ştiu c ă te i u b e ş t e . Şi d e aoeea c h i a r m ă î n t r e b . . . eşti s i g u r c ă el c u n o ş t e a r e a l ­ mente t o a t e i m p l i c a ţ i i l e f a p t e i s a l e ? — A l u c r a t î m p r e u n ă şi c u alţi o a m e n i d e ş t i i n ţ ă . Şi & foarte i n t e l i g e n t . Ş t i a . — D a r c â n d v e i d i s c u t a c u e l , ai p u t e a î n c e r c a s ă afli c e a v e a î n m i n t e , î n loc s ă - l a c u z i d i r e c t . E p o s i b i l c a al l ă n u s e fi g â n d i t la t o a t e c o n s e c i n ţ e l e . Pur şi s i m p l u nu-mi v i n e s ă c r e d c ă t e - a p u s în p r i m e j d i e c u b u n ă ştiinţă. Garth cumpăni această presupunere. — N u ş t i u . S e p o a t e . C e l m a i p r o b a b i l e s t e c ă ştia ne f ă c e a şi r e g r e t ă , d a r s e n t i m e n t e l e f a ţ ă d e m i n e n u arau î n d e a j u n s d e p u t e r n i c e p e n t r u a d e p ă ş i p r e s i u n i l e rtln p a r t e a f a m i l i e i şi a g u v e r n u l u i s ă u . Ei b i n e , m ă v o i lămuri m â i n e d i m i n e a ţ ă . O îmbrăţişa, adăugând: — Ştii? S i n g u r u l l u c r u c a r e m i - a d o m o l i t s u p ă r a r e a Irt n o a p t e a a s t a a f o s t f a p t u l d e a fi s i g u r c ă p u t e a m v e n i aoasă, la t i n e . N i m e n i altul n u m ă a j u t ă c a t i n e s ă - m i l i m p|2esc p r o b l e m e l e c a r e m ă f r ă m â n t ă . E g r e u s ă c o n t i n u i a l c r e z i c ă poţi f a c e o r d i n e î n p r o p r i a - ţ i l u m e c â n d t o a t e na î n c u r c ă ; î n s ă , n u ştiu c u m , d a r t u reuşeşti s ă faci a s t a : m l ajuţi s ă c r e d c ă - i p o s i b i l . . . Aşa cum nimeni n-a făcut vreodată. G â n d i a c e s t l u nru, d a r n u - l p u t e a e x p r i m a î n c u v i n t e , n i c i o d a t ă n u - l v a putea r o s t i . N i c i o d a t ă n u - ş i v a î n g ă d u i s ă s p u n ă c ă , î n urmă c u m u l t t i m p , el şi S t e p h a n i e îşi p i e r d u s e r ă d r u m u l

^udith

QMichael

astfel î n c â t ani d e - a r â n d u l f u s e s e r ă incapabili s ă cree2 — a ş a c u m r e u ş i s e r ă el şi S a b r i n a — un loc a l lor şi c o n ş t i i n ţ ă d e s i n e c a e l e m e n t s t a b i l şi t r a i n i c î n t r - o lum nesigură. — ... şi v r e a u s ă - ţ i m u l ţ u m e s c — c o n t i n u ă c u gla t a r e — p e n t r u t o t c e - m i d ă r u i e ş t i în f i e c a r e z i , zi d e zi. — D a r şi t u f a c i a c e l a ş i l u c r u p e n t r u m i n e . înto d e a u n a î m i p a r e c e v a n o u şi m i n u n a t , b a c h i a r surprin zător, şi atunci m ă simt e x t r e m d e r e c u n o s c ă t o a r e , fiindo m ă aflu a c o l o u n d e d o r e s c s ă f i u , şi p e n t r u c ă sunt alătui d e t i n e , şi n i c i o d a t ă n u d o r e s c s ă fiu c u n i m e n i a l t u l , | p e n t r u c ă - i atât d e b i n e s ă t e i u b e s c . . . G u r a lui o î n t â l n i p e - a e i , şi S a b r i n a î n c h i s e o c h i i , ia b r a ţ e l e ei î n c o n j u r a r ă f o r m a b i n e c u n o s c u t ă a umerik lui G a r t h , şi t r u p u l a c e s t u i a îşi potrivi p e r f e c t contururil c u al e i . T o t u l e r a a c u m c e v a f a m i l i a r , la fel d e primite c a şi c a m e r e l e şi f e r e s t r e l e l u m i n a t e a l e c a s e i lor, şi c f i e c a r e s ă p t ă m â n ă şi l u n ă c e t r e c e a , ei d e v e n e a u mi c o n ş t i e n ţ i d e a p r o p i e r e a d i n t r e ei şi d e f a p t u l c ă tot ce u n e a e r a c e v a ce le a p a r ţ i n e a p e n t r u t o t d e a u n a , nu doa o relaţie s t a b i l i t ă , î n t r - u n e c h i l i b r u p r e c a r , p e b a z a uni î n ş e l ă c i u n i . S e s ă r u t a r ă şi s e ţ i n u r ă î m b r ă ţ i ş a ţ i , conte p i n d u - s e u n u l c u a l t u l c u u ş u r i n ţ a u n u i î n o t ă t o r car a l u n e c ă f ă r ă efort p r i n a p ă — lipsit d e g r e u t a t e , aproap p r o p r i u l eu c a i n d i v i d , t r i u m f ă t o r şi p u t e r n i c ; indepeii d e n t , d a r c u a t â t m a i plin d e c u r a j şi e n e r g i e p r i n ceel ce împărtăşea celălalt. — Hai la etaj — ş o p t i G a r t h — a l t m i n t e r i ne von m u l ţ u m i c h i a r c u c o v o r u l d e - a i c i . T o a t ă s e a r a te-an dorit. Sabrina râse. — T o a t ă s e a r a t e - a i g â n d i t la >4DA/ ~uri falsificato 1

1 ADNPrescurtare de la acid desoxiribonucleic, transmiţător de informaţii genetice în organismele vii (n.t.)

elerno'

»

t

99

(s&eqăsiri

— O parte din mine, da. Cealaltă parte te d o r e a , întotdeauna există o parte care te doreşte. O î n c o n j u r ă m a i s t r â n s c u b r a ţ u l şi p o r n i s p r e s c a r ă . — Luminile... — Le va stinge d o a m n a Thirkell mâine d i m i n e a ţ ă , • p u n e a i c ă v r e i s ă m ă o b i ş n u i e s c s ă fiu r ă s f ă ţ a t şi s e r v i t de alţii. Uite c e - a i r e a l i z a t ! S a b r i n a c h i c o t i iar şi în r â s u l ei G a r t h a u z i i u b i r e , m u l ţ u m i r e şi î n c â n t a r e , şi s e s i m ţ i c u p r i n s d e un v a l d e fericire, c ă el f u s e s e c e l c a r e r e î n v i a s e t o a t e a c e s t e a .

Oâcă un bărbat poate dărui asta femeii pe care o iubeşte, $f trebui să fie capabil să realizeze orice.

R a z e l e lunii s e r e v ă r s a u în d o r m i t o r u l lor, c o l ţ u r i l e r i m a s e în u m b r ă p ă r â n d î n t u n e c a t e î n c o n t r a s t c u l u ­ mina d e un a l b p u r . P l e d u l e c o s e z d e p e p a t u l lor — o îmbinare d e n u a n ţ e p a s t e l a t e — e r a s i n g u r a p a t ă d e c u ­ loare d i n c a m e r ă . S a b r i n a t r a s e la o p a r t e p l e d u l şi s e OUlcară a m â n d o i pe c e a r ş a f u l r ă c o r o s , în î n c ă p e r e a răco­ roasă, g u r i l e şi m â i n i l e lor r e d e s c o p e r i n d u - s e r e c i p r o c , şl a p o i G a r t h fu î n l ă u n t r u l e i , tot a t â t d e l e s n e , la fel d e firesc c a o c o n v e r s a ţ i e , t r u p u r i l e lor î n t r e p ă t r u n z â n d u - s e întocmai c a m a i î n a i n t e g l a s u r i l e lor, î n b i b l i o t e c ă . „ D a r Ohiar e s t e o c o n v e r s a ţ i e " — o s t r ă b ă t u un g â n d p e S a ­ brina. „ O r i c e a m f a c e , o r i u n d e n e a f l ă m , ne v o r b i m u n u l altuia. D a r nu-i c e v a c o m p l e t d e c â t a t u n c i c â n d s u n t e m împreună." G a r t h îi z â m b i şi-i s p u s e : — Da, iubito. Şi îşi uni g u r a c u a e i . R ă m a s e r ă t r e j i a p r o a p e p â n ă - n z o r i şi t o a t e a c e l e o e a s u r i p e t r e c u t e î m p r e u n ă îi c o n f i r m a u î n c ă o d a t ă Iul G a r t h c â t ă n e v o i e a v e a d e e a , n u n u m a i c â n d s e î n t â m p l a c e v a r ă u , d a r şi c â n d t o t u l e r a b i n e . O ţ i n e a î m b r ă ţ i ş a t ă c u o a r d o a r e n ă s c u t ă din f a p t u l de a şti Olt d e c u m p l i t ar fi s-o p i a r d ă , şi d i n f e l u l î n c a r e - i :

100 r ă s p u n d e a e a , î n ţ e l e g e a c ă şi e a s e t e m e a d e acee< p o s i b i l i t a t e a m e n i n ţ ă t o a r e — c ă p u t e a u fi d e s p ă r l d e c e v a : o boală, m o a r t e a , sau cine ştie ce evenime n e p r e v ă z u t , s a u o i d e e n e b u n e a s c ă d e f e l u l acele c a r e - i a d u s e s e u n u l l â n g ă c e l ă l a l t , î n u r m ă c u rr p u ţ i n d e u n a n . Ş i , p r i n ş i în i r o n i c a u r z e a l ă de şanse p r o b a b i l i t ă ţ i , f ă c e a u d r a g o s t e c u o i n t e n s i t a t e c e pan t o t mai m a r e c u f i e c a r e s ă p t ă m â n ă ce t r e c e a , p e măsu c e r e c o m p e n s e l e lor c r e ş t e a u şi reticenţele le d i s p ă r e a î n d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e , G a r t h c o n t i n u a să s!m a c e a i n t e n s i t a t e şi s ă v a d ă în m i n t e s u r â s u l S a b r i n e i , timp ce străbătea c a m p u s u l universitar, c a m ameţit d t o r i t ă lipsei d e s o m n , d a r î n t r - a t â t d e î n d r ă g o s t i t , încâ s e p ă r e a i m p o s i b i l c ă l o c u i a î n t r - o l u m e în c a r e ex s f r a u d e , t e a m ă şi c o n f r u n t a r e . „Şi c u m p ă r a r e a cong?a m a n i l o r " — m e d i t a , l ă s â n d d e o c a m d a t ă d e o p a r t e Irtc nirea sa de peste câteva minute cu Lu Z h e n , pentru \ g â n d i la d r u m u l p e c a r e , d e - a c u m în d o u ă s ă p t ă m a i a v e a s ă - l f a c ă la W a s h i n g t o n , î m p r e u n ă c u C l a u d i a , t r e c â n d a p o i c u g â n d u l la p o l i t i c a u n e i u n i v e r s i t ă ţ i r i t u a l u r i l e s o l i c i t ă r i l o r d e c r e d i t e ; la p r o i e c t e l e d e cerc t a r e c a r e d ă d e a u r o a d e c a şi la c e l e l a l t e , c a r e c ă d e a u p ă m â n t ; şi la t i m p u l d a t o r a t nevoilor s t u d e n ţ i l o r ea m e r i t a u t o t c e le p u t e a oferi el m a i b u n . T o a t e acestf f ă c e a u p a r t e d i n l u m e a î n c a r e t r ă i a u ei şi S a b r i n a , îm n i m i c — îşi s p u s e G a r t h , a p r o a p e c a u n tei d e l e g ă m â — nici o p r o b l e m ă , fie e a m a j o r ă s a u m ă r u n t ă , n u se \ i n t e r p u n e î n t r e e i . V o r fi v i g i l e n ţ i , s e v o r a p ă r a ş i , oneâ a t e n ţ i e şi e n e r g i e ar fi n e c e s a r ă , n u vor l ă s a s ă I d e s p ă r ţ i ţ i d e a b s o l u t n i m e n i şi n i m i c . T e l e f o n a s e c e v a m a i d e v r e m e , s p u n â n d u - i Sus l s ă - l î n t â l n e a s c ă la z e c e , şi c â n d u r c ă în g r a b ă scările v ă z u aşteptând lângă uşa birouiui s ă u . — B u n ă - d i m i n e a ţ a , d o m n u l e p r o f e s o r ! îl s a l u t a I c u un z â m b e t larg. mtinzându-i m â n a . V o m discuta d e r p

^

„OKeşisiri

101

neta i n f o r m a t i v ă c ă t r e r e v i s t a Science, prin c a r e - m i i n u n t d e s c o p e r i r e a ? A m scris-o azi-noapte, trebuie să v-0 arăt. O vor p u b l i c a în u r m ă t o a r e a lor ediţie, nu-i a ş a ? f l pe u r m ă , m a i t â r z i u , v o r p u b l i c a a r t i c o l u l . B i n e î n ţ e l e s Ol a s t a n u v a d u r a m u l t , a ş a c u m z i c e a ţ i şi d u m n e a ­ voastră: d e s c o p e r i r i l e i m p o r t a n t e a u p r i o r i t a t e la p u b l i Oire. A ş a d a r — a d ă u g ă s c o ţ â n d d i n g e a n t a lui o f o a i e d l hârtie — iat-o. C r e d că veţi c o n s t a t a că s p u n e tot 01-ar fi n e c e s a r . — Poate nu chiar totul. Garth descuie uşa biroului s ă u , o fixă astfel încât să f l m â n ă d e s c h i s ă , şi s e a ş e z ă la b i r o u . L u îşi a d u s e un s c a u n l â n g ă c o l ţ u l a c e s t u i a ( l o c u l •Iu p r e f e r a t ) şi s e a p l e c ă î n a i n t e , c o n t i n u â n d s ă - ş i ţ i n ă l O r i s o a r e a şi p ă s t r â n d u - ş i z â m b e t u l . — Şi c e a ş fi p u t u t o m i t e ? < — O e x p i i c a ţ i e a m o d u l u i î n c a r e t e a ş t e p ţ i c a alţi Otfneni d e ş t i i n ţ ă s ă r e p e t e e x p e r i m e n t u l t ă u . O c h i i lui Lu s e m ă r i r ă , e x p r i m â n d u - ş i m i r a r e a , — Să-l repete? Dar fără-ndoială... Şi p e u r m ă , în t i m p c e G a r t h îl p r i v e a fix, c u v i n t e l e i N I o p r i r ă ş i , f o a r t e l e n t , z â m b e t u l îi d i s p ă r u . G a r t h d e s c u i e s e r t a r u l d e d e a s u p r a al b i r o u l u i şi M O a s e e x e m p l a r u l l e g a t al a r t i c o l u l u i c e d e s c r i a l u c r a f f ţ lui L u . S e d u s e la frigiderul din colţul î n c ă p e r i i şi a d u s e P Ş m a s ă f i o l e l e c u p r o b e l e d e s â n g e r e c o l t a t e în n o a p I I I p r e c e d e n t ă . î n f i n e , s c o a s e d i n t r - u n s e r t a r al u n u i dMlap-fişier f o a i a t i p ă r i t ă d e c a l c u l a t o r , c u r e z u l t a t u l a n a l i z a t o r u l u i d e s â n g e . L u îi u r m ă r e a c u privirea.^deO i ţ e l e , în t i m p c e el ie p o t r i v e a î n o r d i n e . — Nu-ţi voi înainta articolul s p r e publicare î n p a & f i c e , f i nici n o t a p e c a r e - a i s c r i s - o . S u n t s i a u r c ă ^ t i i ^ î n r.&

muză.

— N u . Nu înţeleg?! V-aţi pus n u m e l ^ ^ a r t i c d k ipUS c ă - l v e ţ i t r i m i t e luni

Ati

102

— Ţ i - a m s p u s şi c ă - n c u r s u l a c e s t u i s f â r ş i t d e sâf t ă m â n ă a v e a m s ă - l r e v ă d . A z i - n o a p t e l-am p a r c u r s î î n t r e g i m e , şi c e v a d i n el m ă d e r a n j a — s u p o z i ţ i a c ă ar n e c e s a r ă o s i n g u r ă g e n ă . Ştii c ă a m d i s c u t a t a s t a , d câteva ori, deşi nu am urmărit ce făceai. Atenţia m f o s t a b s o r b i t ă d e alte p r o b l e m e . — Dar este o s i n g u r ă g e n ă ! D a c ă mi-aţi citit a r t i c o l ştiţi c - a m d o v e d i t a c e s t l u c r u ! P ă r e a uluit şi p r o f u n d s e r i o s , şi t i m p d e o s e c u n d G a r t h s e î n t r e b ă d a c ă n u c u m v a s e î n ş e l a s e : dac r e c o l t a s e s â n g e d e la alţi ş o a r e c i d e c â t cei d e la car t r e b u i a ; d a c ă a n a l i z a t o r u l d e s â n g e nu f u n c ţ i o n a s e bine d a c ă Bill F a r v e r g r e ş i s e . C u n e p u t i n ţ ă . T o a t e a c e s t e lucruri ar fi t r e b u i t să s î n t â m p l e s i m u l t a n î n n o a p t e a t r e c u t ă , şi a ş a c e v a er a t â t d e i m p r o b a b i l , î n c â t d e v e n e a i m p o s i b i l . Lu Zhe e r a u n a c t o r d e s ă v â r ş i t . C u n o ş t e a şi el a d e v ă r u l . — Pro bele a s t e a d e s â n g e l e - a m recoltat azi-noapt d e la ş o a r e c i i t ă i . A c e s t a e s t e r e z u l t a t u l a n a l i z a t o r u l i d e s â n g e . Ştii c e c o n ţ i n e — î n d o s a r e l e t a l e ai distru t e a n c u r i întregi d e rezultate identice cu a c e s t a . S a u le-; d i s t r u s , c â n d ai c o n s t a t a t c ă d e m o n s t r a u î n t o t d e a u n c ă ş o a r e c i i tăi s u n t s ă n ă t o ş i ? U r m ă o t ă c e r e şi G a r t h c o n t i n u ă : — P o a t e v r e i s ă - l citeşti p e a c e s t a . M â i n i l e lui L u îi r ă m ă s e s e r ă p e g e n u n c h i . Ridic aproape imperceptibil din umeri. — Ei d a , d o m n u l e p r o f e s o r , d a r ştiţi, n - a r e impoi tanţă. Pe u n d e v a , în cursul e x p e r i m e n t u l u i , a m comis g r e ş e a l ă . N-a f o s t b i n e , r e c u n o s c , î n s ă e r a v o r b a doa d e p r o c e d e u . B i n e î n ţ e l e s c ă m i - a a f e c t a t rezultatei* î n s ă n u şi î n s u ş i p r o i e c t u l d e c e r c e t a r e . T o t c e trebui s ă f a c e s t e s ă r e p e t e x p e r i m e n t u l î n m o d c o r e c t şi rezu t a t e l e v o r fi î n t o c m a i c e l e d e s c r i s e î n a r t i c o l u l m e u . \ alţi o a m e n i d e ş t i i n ţ ă îl v o r p u t e a r e p r o d u c e şi-i v o r cor s t a t a a d e v ă r u l . P r o f e s o r e , ştiu că a m d r e p t a t e , şi asta

(s^eqăsiri

103

n t a a c e e s t e i m p o r t a n t : t e o r i a şi e x p e r i m e n t u l , n u arorile m e l e d e p r o c e d u r ă . A ş a c ă , v e d e ţ i , nu e x i s t ă nici un m o t i v d e î n g r i j o r a r e . U i m i r e a îl l ă s ă p e G a r t h f ă r ă g r a i . îl p r i v e a fix p e Lu / h a n , c a şi c u m ar fi î n c e r c a t s ă identifice o s p e c i e n o u ă . I u îl î n a p o i a p r i v i r e a plin d e î n c r e d e r e — d o i o a m e n i d e silinţă f a ţ ă - n f a ţ ă . T ă c e r e a se p r e l u n g i . O m i n g e s e izbi da c l ă d i r e c h i a r s u b f e r e a s t r a b i r o u l u i ; s t u d e n ţ i i s p o ­ rovăiau d i n c o l o d e u ş a d e s c h i s ă , î n d r e p t â n d u - s e s p r e l a b o r a t o a r e l e d e la c a p ă t u l c o r i d o r u l u i ; mulţi d i n t r e p r o faiori t u n d e a u peluzele, se plimbau agale, sau z ă c e a u intr-un h a m a c , cu o b e r e şi o c a r t e : p e n t r u ei era un w e e k «nd o b i ş n u i t . î n s ă p e n t r u G a r t h e r a s f â r ş i t u l u n u i v i s , şi d u r e r e a şi m â n i a c a r e - l c h i n u i s e r ă î n n o a p t e a t r e c u t ă II I n j u n g h i a r ă d i n n o u . Nu lăsă să se v a d ă nimic din suferinţa lui. Stătea n i m i ş c a t , şi m i n u t e l e t r e c e a u , şi î n c u r â n d Lu nu m a i pUtu s u p o r t a t ă c e r e a . — A ş a c ă veţi t r i m i t e a r t i c o l u l . C a şi n o t a . — N u , b i n e î n ţ e l e s c ă n u . Nu-ţi d a i s e a m a c e v o r ­ beşti. A i s c r i s o p o v e s t e c u z â n e şi ai d e n u m i t - o a r t i c o l ştiinţific, iar p e t i n e t e - a i n u m i t o m d e ş t i i n ţ ă . N u eşti o m de ş t i i n ţ ă ; n u ai nici un d r e p t s ă f a c i p a r t e d i n c o m u n i ­ tatea ş t i i n ţ i f i c ă . N e p e t r e c e m v i e ţ i l e d e d i c a t e c e r c e t ă r i i ou o t o t a l ă f i d e l i t a t e f a ţ ă d e tot c e e a c e se p o a t e d o v e d i ; o l u t ă m l e g ă t u r i — î n t r e c a u z ă şi e f e c t , î n c e p u t şi s f â r ş i t , s/lată şi m o a r t e — şi le u r m ă r i m i n d i f e r e n t î n c o t r o , n e duc, şi d a c ă ne a d u c î n t r - u n d r u m î n f u n d a t c ă u t ă m a l t e l>0teci, iar c â n d g ă s i m c e e a c e - a m c ă u t a t , s a u c â n d d ă m da c e v a v a l o r o s , i n s i s t ă m a s u p r a a c e l u i lucru p â n ă c e d o v e d i m iar şi iar c ă e s t e r e a l , că-i c o r e c t , şi c ă alţii n e l)0t u r m a ; c ă a m f ă c u t u n p a s î n a i n t e , i n d i f e r e n t cât d e tnlc, p e l u n g a c a l e a ş t i i n ţ e i , şi u n n o u î n c e p u t p e n t r u . . . — D o m n u l e p r o f e s o r , a s t a - i v o r b ă r i a p e c a r e le-o oferiţi n o v i c i l o r . V - a m m a i a u z i t . E s t e şi i n t r o d u c e r e a la

10*

oŞudith

QMichael

c a r t e a d u m n e a v o a s t r ă . E f o a r t e i m p r e s i o n a n t ă . Da p r e a p u ţ i n e lucruri d i n l u m e a r e a l ă s u n t atât d e limpez Ştiţi a s t a . A v e ţ i d e - a f a c e c u politicieni şi c u o a m e n i d a f a c e r i , şi î n t o t d e a u n a ei o c o l e s c r e g u l i l e . O c o l e s c şi ei u n e l e i n f o r m a ţ i i , a t â t a tot, d e o a r e c e e u ştiu c ă experi m e n t u l m e u v a sta în p i c i o a r e ; ştiu c ă r e z u l t a t e l e v o n g ă s i t e d e alţii. A c e s t a - i a d e v ă r u l m e u , iar eu sunt o m di ştiinţă şi privesc a c e s t l u c r u c u a c e e a ş i s e r i o z i t a t e ci c a r e s p u n e ţ i c-ar t r e b u i s-o c o n s i d e r e toţi o a m e n i i di ştiinţă. — Ai fi în stare s ă azvârli pe f e r e a s t r ă ştiinţa! replici G a r t h silindu-se s ă r ă m â n ă c a l m , deşi m â n i a îi s p o r e a , ci atât mai mult cu cât f u s e s e prins c ă se repetă — greşeai d e c a r e o r i c e p r o f e s o r s e t e m e . Ai p u b l i c a o minciun d i n c a u z a u n e i a r o g a n t e n e b u n e prin c a r e susţii c ă < c u n o a ş t e a d e v ă r u l , în c i u d a r e z u l t a t e l o r e x p e r i m e n t u l care dovedesc că greşeşti. — N u g r e ş e s c ! P r o f e s o r e , p r o f e s o r e , t o t u l funcţia n e a z ă p e r f e c t ! Aţi f o s t atât d e e m o ţ i o n a t . . . şi a c u m v ă v a d u c e o m a r e g l o r i e , a t â t d u m n e a v o a s t r ă , c â t şi inst t u t u l u i . . . veţi fi c e l e b r u ! Aţi p u t e a p r i m i c h i a r şi premii Nobel! G a r t h se simţi b r u s c c u p r i n s d e d i s p r e ţ . — A s e a r ă i-am t e l e f o n a t lui Bill Farver, la Berkelej A l u c r a t p e b a z a a c e l o r a ş i p r e m i z e c a şi t i n e . I a m i n t e ş t i c ă a m d i s c u t a t d e s p r e a s t a ? El şi e c h i p a lui a a j u n s la c o n c l u z i a c ă t r e b u i e s ă e x i s t e c e l p u ţ i n dou g e n e , poate mai multe... T r e c u în r e v i s t ă t o t u l , d e s c r i i n d alte teorii şi expei m e n t e , a l e g â n d u - ş i c u g r i j ă f i e c a r e c u v â n t a s t f e l înci s ă n u r ă m â n ă nici un d u b i u . C â n d î n c h e i e , L u priva d i n c o l o d e el, a f a r ă , p e f e r e a s t r ă ; faţa îi e r a t r a s ă , obra s c o f â l c i ţ i , c a şi c u m ar fi î m b ă t r â n i t în t i m p c e asculta. — N-am a v u t nici o d o v a d ă c u p r i v i r e la t o a t e astei ş o p t i . A m t r e c u t prin t o a t e e t a p e l e , şi nu e x i s t a nici u semn... i

— A u e x i s t a t s e m n e , iar noi a m d i s c u t a t d e s p r e e l e , •plică G a r t h , p e u n t o n c a t e g o r i c . D a r t u ai a l e s o a l t ă irecţie. — T o ţ i o a m e n i i d e ş t i i n ţ ă p r o c e d e a z ă a ş a . ( L u îl tivea p e G a r t h , p ă r â n d a c u m c ă i m p l o r ă . ) D e c i d e m Arul fapt să-i a c o r d ă m atenţie şi c e s ă i g n o r ă m . A m făcut nea c e f a c e orice o m d e ştiinţă. P r o f e s o r e , p o t folosi lAta c â t a m r e a l i z a t ; n u - m i v a l u a m u l t t i m p s ă r e i a u •Iul şi s ă e l a b o r e z o n o u ă a b o r d a r e . Ş t i u c ă p o t g ă s i •luţia şi să-i î n v i n g p e indivizii d e la B e r k e l e y . Ştiu m a i uilte lucruri d e c â t e i . . . — Ştii p e d r a c u ' ! A i o m i n t e i s t e a ţ ă , L u , î n s ă t e işl c o n d u s d e î n g â m f a r e , d e a m b i ţ i e şi d e t e a m ă , şi k)l c e a m a i i n t e l i g e n t ă m i n t e n u c o n t r a b a l a n s e a z ă >*ta a c e s t e a . Ai d r e p t a t e : d e c i d e m a s u p r a c ă r o r l u c r u r i l ne c o n c e n t r ă m a t e n ţ i a , d a r n u f a c e m a s t a c h i a r d e la ioeput; o f a c e m c â n d c u n o a ş t e m m a i m u l t e î n l e g ă t u r ă i opţiunile n o a s t r e . T u e r a i g r ă b i t , a ş a c ă ai h o t ă r â t d e i î n c e p u t c e a v e a i s ă d e s c o p e r i , i a r a p o i ţi-ai p o t r i v i t 0Ule, d u p ă c a r e î n c u i e şi u ş a b i r o u l u i . A f a r ă a v u i m t l l l a c ă a e r u l f i e r b i n t e îi î n t â m p i n ă c a un z i d . P u r t a o I f f l a ş ă cu m â n e c i s c u r t e şi u n p a n t a l o n k a k i , şi m a i »llnte d e - a a j u n g e la p o a r t a c a m p u s u l u i a m â n d o u ă f | U u d e d e t r a n s p i r a ţ i e . Era c a şi c u m ar fi î n o t a t pe ub a p ă , şi se i m a g i n ă pe s i n e e x e c u t â n d stilul f l u t u r e , Dplngând la o p a r t e a e r u l u m e d a s t f e l î n c â t să p o a t ă lunge a c a s ă . ,Şi să-l d a u uitării pe L u " — îşi s p u s e î n g â n d — inicar p e n t r u un t i m p . S ă uit d e z a m ă g i r e a şi p r o p r i ­ i-mi g r e ş e l i , şi cât d e a p r o a p e d e d e z a s t r u m - a m mi." Merse d e - a l u n g u l s t r ă z i l o r s o m n o r o a s e . C a s e l e şi rbOfii p ă r e a u că se pierd în d e p ă r t ă r i , s u b c ă l d u r a c o p l e ItOtre, iar G a r t h a v e a i m p r e s i a c ă e s t e o stafie r ă t ă c i n d flntr-un o r a ş p ă r ă s i t . In d r u m u l s ă u n u î n t â l n i p e nitenl, d e ş i a u z e a s t r i g ă t e , şi r â s e t e , şi p l e o s c ă i t d e a p ă mipre b a z i n e l e d e înot din s p a t e l e c a s e l o r . A p o i , la Iteva b l o c u r i în f a ţ a lui, v ă z u d u b i t a p o ş t e i , î n a i n t â n d lOIt s p r e e l . C o t i p e a l e e a c a s e i s a l e şi d e s c h i s e u ş a I Intrare. A e r u l r ă c o r o s îi î n v ă l u i , a t r ă g â n d u - l î n ă u n t r u . D# bine-i aici!", g â n d i în t i m p c e î n c h i d e a u ş a . „ î n atât I multe p r i v i n ţ e . " .Trecu pe l â n g ă d o a m n a T h i r k e l l , c a r e f r e d o n a în UOltărie, şi u r c ă la e t a j . Din c a m e r a lui P e n n y s e a u MU voci t i n e r e . A r u n c ă o p r i v i r e în î n c ă p e r e şi le v ă z u • B a r b a r a G o o d m a n şi pe P e n n y s t â n d t u r c e ş t e p e tiVOr, u n a - n f a ţ a c e l e i l a l t e , î n t r e c e l e d o u ă p a t u r i , a t â t I a b s o r b i t e în c e e a ce f ă c e a u î n c â t n u - ş i r i d i c a r ă fMrile. La c â ţ i v a metri d i s t a n ţ ă , p e b a n c h e t a c u r b ă d e Ub f e r e a s t r a d i n î n c ă p e r e a r o t u n d ă d e la c a p ă t u l corinrului, S a b r i n a s t ă t e a parţial a s c u n s ă în s p a t e l e u n u i

108

p a r a v a n p l i a n t . Işi d u s e u n d e g e t la b u z e şi el a p r o p i e p e t ă c u t e d e e a şi o s ă r u t ă . — A f o s t f o a r t e g r e u ? îl î n t r e b ă , v o r b i n d în şoapl — T r i s t şi r e v o l t ă t o r . T r a g i c u u r e c h e a la Penny Barbara? — D a . ( î i f ă c u loc p e b a c h e t ă , a s t f e l c a el să a ş e z e l â n g ă ea.) N - a m reuşit s-6 c o n v i n g să v o r b e a s d e s p r e p e t r e c e r e a din n o a p t e a t r e c u t ă , şi pe u r m ă le auzit... — J u c ă r i i d e t i n i c h e a — s p u s e P e n n y . Ştii t u , roti şi m e c a n i s m e şi u m p l u t u r ă , d a r n i m i c î n ă u n t r u . B a r b a r a c h i c o t i , d a r a p o i g l a s u l i s e a u z i , tot atâti s e r i o s c a al lui P e n n y : — Dar nici nu le p l a c e cu a d e v ă r a t . A r a t ă grozav, p o a r t ă , ştii t u , h a i n e l e a c e l e a t e r i b i l e p e c a r e m ă m i c a I le-ar c u m p ă r a p e n t r u m i n e , şi fac a b s o l u t o r i c e ! Nima nu-i o p r e ş t e , a ş a c u m s u n t e m o p r i t e n o i ! — Ştiu . Doar că..* ei bine, e ca şi c u m n i m e n i nu !eda atenţie. — T o c m a i a s t a - i ! S u n t atât d e n o r o c o ş i . . . ce vre s ă zic e: nu-ţi d i s p l a c e c â n d ţi se s p u n e m e r e u ce trebu s ă f a c i , şi c â n d s ă vii a c a s ă , şi tot c e m a i v o r ei ? — Păi d a , dar... m d a , ştii t u . . . p o a t e c ă n i m ă n u i m p a s ă d e ce f a c e i . S a u n u le p a s ă d e e i . S a u ni iubeşte. — Despre cine vorbeşti? — P ă i , d e s p r e părinţii lor. — O h , s i g u r c ă le p a s ă şi-i i u ţ e s c . întotdeaui părinţii îşi i u b e s c c o p i i . E o c h e s t i e d e g e n e . între a b pe tăticul tău. — D a ' m ă m i c a m e a z i c e c ă ei s u n t c a n i ş t e juci d e t i n i c h e a , p e n t r u c ă s u n t o a r e c u m goi pe d i n ă u n U a z i c e că ei nu ş t i u , d e f a p t , n i m i c . — Ei, d ă - o - n c o ! o , P e n n y , s i g u r că ei ştiu t o t u l ! Şi d i s t r e a z ă d e m i n u n e , şi tu ştii a s t a . V r e a u s ă zic, n-

(s&ecfăsiri

109

vrut şi tu s ă urci c u ei la e t a j , la p e t r e c e r e a d e n o a p t e a Ificută? U r m ă o p a u z ă , a p o i s e a u z i g l a s u l ş o v ă i t o r al lui Penny. — Oarecum. — Ai v r u t ! T e - a m v ă z u t c u m t e uitai la e i . Şi c â n d |f»au c h e m a t , ai zis c-o s ă te d u c i şi t u m a i t â r z i u . — P ă i , ştii t u , d a c ă zici c ă n u , îşi bat j o c d e t i n e . Şi OU le s p u s e s e m Iu' m ă m i c a şi Iu* t ă t i c u ' c ă a v e a u s ă fie ş U i la p e t r e c e r e . A d i c ă , n-am s p u s d e c â t că o să mergi t u . A ţ a c ă m - a m g â n d i t . . . c ă d a c ă s e - n t â m p l a c e v a , nu i-aş II putut v o r b i m ă m i c h i i d e s p r e c e - a r fi fost. V r e a u să zic o l , d a c ă i-aş fi v o r b i t , ar fi ştiut c ă a m minţit... — N-ai minţit, d o a r c ă n-ai s p u s tot. O r i c u m , n-ar t f l b u i să s p u i a b s o l u t tot. E c e v a c o p i l ă r e s c . — Ba n u - i ! Ţ i e - ţ i s p u n tot felul d e l u c r u r i ! — Cu prietenii e altceva. Ei b i n e , şi e a e p r i e t e n a m e a . T o t d e a u n a s p u n e nl-l bine. — M d a ca c h e s t i a cu j u c ă r i i l e d e t i n i c h e a . — Păi, atunci când a zis-o, părea ceva înţelept. De n i n-ai vrut, n o a p t e a t r e c u t ă , s ă - m i s p u i c e f ă c e a u la atlj? — F i n ' c ă n-ai v e n i t şi t u s u s , şi e u v o i a m s ă v i i . Adică eu u n a m - a m d u s a c o l o c â n d m - a u c h e m a t , şi tu ni Spus c ă vii şi t u , d a ' n-ai v e n i t . A f o s t c a şi c u m nu-ţi | i l | a de mine. — M ă tot g â n d e s c la a s t a . . . v o i a m şi nu v o i a m , adlpă, d e fapt v o i a m , d a r ei m ă s p e r i e , ştii t u , nu m ă p o t împiedica s ă n u m ă t e m . V o r b e s c atât d e t a r e şi s p u n |Wime p e c a r e e u nu le î n ţ e l e g , şi m ă fac s ă m ă s i m t ca 8 proastă. Da' ce făceau? — O h , stăteau culcaţi pe canapelele alea de piele | l - f i d ă d e a u d r u m u s ă a l u n e c e d e pe e l e , r â z â n d şi • p u n â n d b a n c u r i şi b â n d b e r e şi a l t e i e , şi d ă d u s e r ă ;

5

d r u m u ' la t e l e v i z o r . E r a u în c a m e r a a i a m i c ă , ştii t u , toate mobilele alea de piele. — N-am văzut-o. — Şi A r n i e şi V e r a a u f ă c u t s e x . — Adevărat? Chiar acolo? — N u , s i g u r c ă n u . A d i c ă , c i n e v a a zis c ă ar tre s ă f a c ă a c o l o , d a ei a u zis c ă n u , şi s - a u d u s într-u din dormitoare. — îl u r ă s c p e A r n i e . A fost u n u l d i n cei c a r e m a z v â r l i t d e c o l o - c o l o , în z i u a a i a , în r e c r e a ţ i e . O uri şi p e V e r a . R â d e d e m i n e . D a ' t u . . . c e - a i f ă c u t tu, ac sus? Urmă o tăcere. — B a r b a r a ! D o a r n-ai...! — N u . D e f a p t , s ă ştii c ă v o i a m c u a d e v ă r a t să \ c u m e — a d i c ă , t o a t e a s t e a d e s p r e c a r e v o r b e s c ei şi l o r n u le p l a c d e c â t c o p i i i c a r e f a c a s t a , d a ' Jc a - n c e p u t s ă m ă t r a g ă a f a r ă , ştii t u , s p r e d o r m i t o r u l i şi p e u r m ă a... uf... ş i - a p u s m â n a a i c i , şi şi-a bă) l i m b a în g u r a m e a , şi e r a atât d e g r o a z n i c , a v e a gust b e r e şi sugea, ş i - a m c r e z u t c ă a v e a s ă - m i s m u l g ă linr a f a r ă . . . p u a h ! Nu mi-a plăcut deloc! — îţi s u g e a l i m b a ? E s c â r b o s ! — Exact. A ş a era. — Şi c e - a i f ă c u t ? — L-am t r â n t i t pe j o s . — L-ai trântit p e jos ! — Ei b i n e , l-am î m p i n s şi el a c ă z u t pe s p a t e . Er p e r n ă a c o l o , ştii t u , şi a c ă z u t p e e a . — S-a î n f u r i a t ? — Păi ce-ţi î n c h i p u i ? — B u n , şi c e - a f ă c u t ? — M i - a zis tot felul d e v o r b e . Şi toţi r â d e a u . — DeJoey? — N u ! D e m i n e ! ( V o c e a i se s t i n s e . ) Z i c e a u căp r o a s t ă şi o t â r f ă şi m a i ş t i u e u c e . A u f ă c u t o horă 1

0iâcfăsiri

iii

|urul m e u , ştii t u , ş i - a u î n c e p u t s ă ţ o p ă i e . Şi eu e r a m la ml|loc, şi ei z i c e a u î n t r u n a „ t â r f ă , t â r f ă , t â r f ă " . . . N u - m i place c u v â n t u l ă s t a . A f o s t atât d e î n g r o z i t o r ; e r a u atât H|l. D e d a t a a s t a v a lipsi m u l t ?

— Nu ştiu. S t e p h a n i e s t ă t e a î n p i c i o a r e , î n b u c ă t ă r i e , ţinând m â n ă c e a ş c a î n c a r e - ş i t u r n a s e c a f e a , şi s i m ţ i n d u - s e p a r c ă p ă m â n t u l îi f u g i s e d e s u b p i c i o a r e . M a x plecase, a s t ă d a t ă n u d o a r într-o scurtă călătorie d e a f a c e r i . Av s ă s e d u c ă la o d e p ă r t a r e d e mii d e kilometri, şi v a rămâ acolo. E r a singură. „ N u , nu singură" — îşi s p u s e - n gâr î n s ă e r a c o n ş t i e n t ă d e p u s t i e t a t e a c a s e i , d e camerele c u p l a f o a n e î n a l t e , d e m o b i l e l e p e c a r e le c u m p ă r a s e le a r a n j a s e î n d e c u r s u l u l t i m e l o r l u n i , d e g r ă d i n a încl c a t ă d e florile t o a m n e i , d e b u c ă t ă r i a b i n e aprovizionai a v â n d - o în f o c a r u l s ă u p e madame B e s s e t .

Casa asta n-o vei avea. Nu-ţi vei putea permite i păstrezi. S e d u s e la u ş a d i n s p a t e şi s e u i t ă p r i n geam M a r c e l , c a r e t ă i a flori c e u r m a u s ă f i e a r a n j a t e în va d e c ă t r e madame B e s s e t .

Cine este proprietarul

acestei

case?

P e n t r u î n t â i a o a r ă d u p ă a t â t e a luni d e zile simţi se p r ă b u ş e ş t e în v i d u l n e c u n o a ş t e r i i — c i n e e r a , şi că loc îi a p a r ţ i n e a . C e a ţ a o învălui şi p a n i c a spori în ea. J a p a r ţ i i a c e s t u i l o c . N u a p a r ţ i i nici u n u i l o c . " — C â t e v a z i l e , madame? i n s i s t ă d o a m n a Besa M i - a r fi f o s t d e f o l o s la t â r g u i e l i l e m e l e , d a c ă i-aţi put spune... — Ţ i - a m zis c ă n u ştiu! (Trase a e r î n piept.) lartă-r» madame B e s s e t . î n t r - a d e v ă r n u ş t i u . îţi v o i s p u n e de dată ce voi putea. V o i a s ă s e d e p ă r t e z e d e o c h i i isteţi ai doamf B e s s e t , c a r e v e d e a u atât d e m u l t e l u c r u r i şi g h i c e a în şi m a i m u l t e . — M ă d u c c u b i c i c l e t a p e M o n t V e r n o u x . Eşti bu s ă - m i faci s a n d v i ş şi s ă - m i u m p l i d o u ă sticle c u apă? — D a , madame. E s t e o e x c u r s i e s p l e n d i d ă .

QXecfâsiri

1SS

— Ş t i u . S-ar p u t e a c a p o r ţ i u n e a m a i d e la p o a l e s-o * f CU m a ş i n a . Se î n a p o i e î n d o r m i t o r şi s e î m b r ă c ă r a p i d cu ş o r t u l n y l t t p e trup, pentru bicicletă, cu o bluză largă, c u m â n e c i MUfte, şi încălţă o p e r e c h e de pantofi fără toc. într-o m i c ă M h t ă p r i n s ă în talie îşi p u s e p o r t o f e l u l şi c h e i l e m a ş i n i i , jfllozoroc î m p o t r i v a s o a r e l u i şi o j a c h e t ă u ş o a r ă , a p o i lchii î n c h i ş i . ) O a s e m e n e a m i n u n e . . . c a o v r a j ă . . . îndreptă ochii spre Leon. C r e d e a m c-a m u r i t . m o d instinctiv, el îşi î n c o r d a s e braţele c a p e n t r u a j t r a pe Stephanie pentru sine, ferită de orice atina trecutului. Dar trecutul era aici: trecutul era stă f e m e i e , î n g e n u n c h e a t ă l â n g ă c a n a p e a , c u pe părul surorii sale, cu trupul aplecat spre ea, c u m ar fi d o r i t c u d i s p e r a r e s ă i-o s m u l g ă lui i f n şi s - o c u p r i n d ă - n b r a ţ e e a î n s ă ş i . Este căsătorită? izbucni el. Are copii?

220

S a b r i n a î n g h e ţ ă . M â n a îi c ă z u p e l â n g ă trup. \ c l ă t i n ă , d e p ă r t â n d u - s e d e e l . D e s c h i s e g u r a , apoi reînchise. Cuvintele nu voiau să iasă. S t e p h a n i e s e a g i t ă şi L e o n s e a p l e c ă a s u p r a ei — Iubito, d r a g o s t e a m e a . . . Ea deschise ochii. N u văzu decât faţa lui. — L e o n ? Mi s - a p ă r u t c - a fost aici S a b r i n a . k v ă z u t - o şi m i - a r e v e n i t î n m i n t e t o t u l . . . e r a c a revărsări u n e i a p e . . . n u m a i p u t e a m s ă rezist. M ă d u r e a . Ea \\\ aici? — S a b r i n a ? D a r i u b i t o , t u eşti S a b r i n a . — Stephanie! şopti Sabrina. Stephanie se întoarse spre e a . Lăsă să-i scapoţ ţipăt slab. S e zbătu s ă se elibereze din îmbrăţişarea) L e o n , ş i - n c l i p a u r m ă t o a r e e r a u u n a î n b r a ţ e l e celeilal C e l e d o u ă chipuri identice, u d e d e lacrimi, s e apaa u n u l d e altul î n t r - o î m b r ă ţ i ş a r e atât d e s t r â n s ă , în( păreau c ă se contopesc într-unui singur. Rămaseră i î n d e l u n g , n e m i ş c a t e , l a c r i m i l e c u r g â n d u - l e , tăcuto, tăcerea casei, în tăcerea nopţii. F ă r ă z g o m o t , L e o n s e î n d e p ă r t ă , retrăgânduprintr-o a r c a d ă c e d ă d e a într-o m i c ă bibliotecă. Le v«< s t â n d pe c a n a p e a , î n s ă el r ă m a s e în u m b r ă , urmărindu c u p r i v i r e a . Nici a c u m nu-i v e n e a s ă c r e a d ă : d o u ă iod uluitor d e f r u m o a s e , identice din toate punctele de vedi p â n ă şi p r i n c u r b u r a b r a ţ e l o r şi d e g e t e l o r c u caro î m b r ă ţ i ş a u , prin g e n e l e p l e o a p e l o r plecate, prin glasul cu care-şi m u r m u r a u u n a celeilalte numele, z i c â n d j că se iubeau. „Stephanie", r e p e t ă el î n g â n d . Numele

Stephanie.

Dar Max îi spunea

Sabrina,

şi aşa i-am '.fl

cu toţii. Şi c e l e d o u ă v o r b e a u î n e n g l e z ă . O enylgj a m e r i c a n ă , n u b r i t a n i c ă . F ă r ă efort, f ă r ă a c c e n t , Sabr< — nu, numele ei era Stephanie — v o r b e a c u sora ol

(Reqăsiri z ă . Americancă,

dată n-am

îi t r e c u p r i n m i n t e . E

221 americancă,

bănuit.

— Te iubesc, spunea Sabrina. Nu puteam suporta I c ă d i s p ă r u s e ! . M i - a fost atât d e d o r d e t i n e ! n b r a ţ e l e e i , S t e p h a n i e s e c u t r e m u r ă d e un fior. — Nu-mi a m i n t e a m deloc de tine. îmi a d u c e a m te alte l u c r u r i , alţi o a m e n i — în r e a l i t a t e d o a r u n e l e ini f u l g e r ă t o a r e , n e l e g a t e d e n i m i c — î n s ă n i c i o nu m i - a m a m i n t i t d e t i n e . T e i u b e s c , t e i u b e s c , d a r ţineam minte. Oare de ce nu? O h , Sabrina, s-au ' plat atât d e m u l t e ! C u m v o m reuşi v r e o d a t ă s ă rim t o a t e cete p e t r e c u t e ? a b r i n a i z b u c n i î n t r - u n râs î n t r e r u p t d e suspine*. • V o m începe cu începutul. Dar nu încă. Hai să nu 'm deocamdată; doar să ne bucurăm că suntem ună... • N u , t r e b u i e s ă d i s c u t ă m . S u n t e m o b l i g a t e s-o Eu a m p i e r d u t t o t u l — ştiai a s t a ? E r a atât d e lit! C a a t u n c i c â n d te t r e z e ş t i î n t r - o c e a ţ ă , î n t r - u n , exact ca într-un... ... v i d , s p u s e S a b r i n a . M ă g â n d e a m la a s t a , c â n d Vile mi s e î n d r e p t a u s p r e t i n e . T o t u l d i s p ă r u s e : u n itor... ... v i d . A ş a e r a . C u n o ş t e a m d e n u m i r i l e o b i e c ,şi l i m b i l e s t r ă i n e — n u - i c i u d a t ? D a r p o a t e c ă n u " nul dintre medici m i - a s p u s c ă - m i r e p r i m a m u n e l e i î n l e g ă t u r ă c u m i n e p e n t r u c ă a v e a m u n fel d e t lăuntric care m ă făcea s ă sufăr s a u s ă m ă simt tă. â n d o u ă s c h i m b a r ă o privire r a p i d ă , şi p e u r m ă nie s e d e p ă r t a r ă d e a c e l s u b i e c t . A ş a c ă n u ş t i a m nimic d e s p r e m i n e . Nimic. D e c â t şi c e v a t r e b u i a s ă fi ştiut, f i i n d c ă n u e r a m a b s o l u t s ă c ă m ă n u m e a m S a b r i n a . Şi L e o n m i - a p i c t a t rtret, u n d u b l u p o r t r e t , şi c â n d l-am privit, m i - a

t r e z i t u n s e n t i m e n t d e o n e a s e m u i t ă f e r i c i r e . . . (Scuti, d i n c a p . ) N u - m i v i n ă s ă c r e d . T o t u l m i - a r e v e n i t î n mm d e p a r c ă n i m i c n u s - a r fi p e t r e c u t . D a r d e s p r e tine ş t i u n i m i c , c e - a i f ă c u t , c e s - a î n t â m p l a t . . . O h ! Penny Cliff! l-ai v ă z u t ? Ştii d a c ă - s s ă n ă t o ş i ? U r m ă o p a u z ă , p e o d u r a t ă a b i a c â t b ă t a i a ur inimi. — D a . O d u c f o a r t e b i n e . A i d r e p t a t e : trebuie discutăm. Crezi c-am putea b e a puţin ceai? — O h , d a , h a i să-l p r e p a r ă m . S i g u r c ă d a . Vreau aflu t o t u l . H a i s ă t r e c e m î n b u c ă t ă r i e . O h , d a r Leon.., c ă u t ă d i n priviri.) L e o n ? — Da. V e n i s e l â n g ă e a , g â n d i n d : Penny şi Cliff, Penny

Cliff. A mai rostit o dată numele astea, şi se-ntreba erau copiii ei.

dâ

— D a . C u m ai v r e a ? S ă v ă f a c u n c e a i şi apoi... (I sili s ă p r o n u n ţ e c u v i n t e l e . ) . . . a p o i s ă v ă l a s singure? Chipul Stephaniei căpătă o expresie tulburată. — Nu. S e r i d i c ă î n p i c i o a r e , i m e d i a t i m i t a t ă d e Sabrina. | s u s ţ i n e a u u n a p e alta, î n c o n j u r â n d u - ş i mijlocul c u brajy — A i a v e a c e v a î m p o t r i v ă ? o î n t r e b ă p e Sabrin V r e a u c a L e o n s ă afle t o t u l . — Dacă aşa vrei... — Ştiu c ă t u ai p r e f e r a s ă f i m d o a r n o i d o u ă , du| atâta timp... — D a . Dar v o i f a c e a ş a c u m vrei.' S a b r i n a îşi întini mâna. — Bună, Leon. M ă bucur să te cunosc. Dincolo d e uimirea şi s p a i m a care-l î n g h e ţ a , el vedi r a p i d a î n ţ e l e g e r e d i n t r e e l e , a c o r d u l n e r o s t i t , iubiri p u t e r n i c ă , şi îşi d ă d u s e a m a c ă n u p u t e a rupe aci l e g ă t u r ă , şi c ă nici m ă c a r n u a v e a s ă î n c e r c e a ş a cov E r a o l e g ă t u r ă d o a r î n t r e e l e d o u ă , şi s c h i m b a absol

222

: r ă s t u r n a c o m p l e t u n i v e r s u l lui şi al S t e p h a n i e i . D a r stă f e m e i e îi p l ă c e a . îi p l ă c e a i u b i r e a f a ţ ă d e s o r a ă l d u r a s u f l e t e a s c ă şi s i n c e r i t a t e a e i . „ E s t e un o m n-ar minţi şi nici n-ar p a r t i c i p a la m i n c i u n i l e a l t o r a " , i. l u ă m â n a Sabrinei, păstrând-o o clipă între ale , şi v ă z â n d c u m i s e u m b r e ş t e p r i v i r e a s e î n t r e b a c e e, în a c e a s t ă i n c r e d i b i l ă r e î n t â l n i r e , o f ă c e a să re. L e o n D u m a s , se p r e z e n t ă . D a r nu ştiu c u m te mă. S a b r i n a . . . L o n g w o r t h . ( L i m b a i s e p o t i c n i la rosu r m ă t o a r e l o r cuvinte.) Dar şi... S t e p h a n i e A n d e r s e n . tephanie se încruntă. A s t a a f o s t c â n d v a , d e m u l t . . . şi n u e r a c e v a r e a l . Dar ni s-a s p u s c ă tu e r a i m o a r t ă , şi e u n u m... u

Moartă? t e p h a n i e se uită la e a c u o c h i i m ă r i ţ i d e u i m i r e , şi , avu impresia că toate evenimentele din trecut o surară, fiecare crâmpei de cunoaştere găsindu-şi L a c o s t e . . . M a x L a c o s t e . S a b r i n a L a c o s t e . D a r el a x S t u y v e s a n t , iar eu e r a m S t e p h a n i e A n d e r s e n . ştia asta, bineînţeles; credea că eram tu, aşa că i când mi-a spus că numele m e u era Sabrina, când a p u s c ă n i c i o d a t ă nu a v u s e s e m c o p i i şi c ă n i c i c â n d z i s e m d e G a r t h , d i n p u n c t u l lui d e . v e d e r e a c e s t a e r a a d e v ă r u l . D a r a a f i r m a t şi c ă el şi c u m i n e e r a m riţi, deşi eu nu m ă măritasem cu el. C u m aş fi putut? p u n c ă p a r t e a a s t a s-a h o t ă r â t s-o p r e z i n t e a ş a I c â n d a e x p l o d a t i a h t u l , şi şi-a s c h i m b a t n u m e l e , d u - i p e toţi s ă c r e a d ă c ă el m u r i s e . N e - a f ă c u t s ă e m . F ă r ă - n d o i a l ă c ă tu ai c r e z u t c ă a m â n d o i e r a m c e a l t c e v a ai fi p u t u t c r e d e ? Ş i , pe u r m ă . . . ( S e uită

22*

î n n e b u n i t ă la S a b r i n a . ) . . . p e urmă ţi-a

mai schimbi lucrurile, revenind

fost

la ceea ce

imposibil

fuseseră

— T u şi M a x n-aţi fost c ă s ă t o r i ţ i ? î n t r e b ă L e o n E r a s i n g u r u l l u c r u pe c a r e - l î n ţ e l e s e s e . — N u . O h , S a b r i n a , a s t a voiai să spui prin „dispari] mea! S ă r u t ă o b r a z u l s u r o r i i s a l e . C o n t i n u a u s ă stea p i c i o a r e , î n c o n j u r â n d u - s e cu b r a ţ u l , m â i n i l e lor mânj i n d u - s e î n t r - o n e î n t r e r u p t ă r e a d u c e r e a m i n t e c ă tot se p e t r e c e a era r e a l . — V o i ai s ă s p u i c ă erai c o n v i n s ă c ă e u muriso D a r nu exista nici un... c a d a v r u . C u m de-ai putut credn — N u ş t i u . T r e b u i e s ă î n c e r c ă m să î n ţ e l e g e m i p e c t u l a c e s t a . î n s ă m a i întâi a ş v r e a s ă aflu totul desfi t i n e . T o t u l . R o b e r t v o i a s ă - m i p o v e s t e a s c ă , d a r eu... — îl c u n o ş t i p e R o b e r t ? — C u a j u t o r u l lui t e - a m g ă s i t . îţi v o i istorisi între«| p o v e s t e d u p ă ce m i - o v e i s p u n e pe a t a . . . s a u a m puii vorbi pe rând, însă... — î n s ă nu s t â n d în p i c i o a r e în c a m e r a d e zi. Leon simţea că trebuie să acţioneze cumva, i s p u n ă c e v a , s ă r e s t a b i l e a s c ă o i m p r e s i e d e realitul S i m ţ e a c ă o p i e r d e pe S a b r i n a . . . Nu — îşi z i s e în gl||

— pe Stephanie.

Trebuie

să ţin minte, numele

ei ni

Stephanie. I s e p ă r e a c ă e a d i s p a r e t r e p t a t în sora | a m â n d o u ă c o n t o p i n d u - s e c a şi v o c i l e lor — glasurile»| i d e n t i c e — s u p r a p u n â n d u - s e c a şi c u m niciodată I a v e a u s ă m a i p o a t ă fi d e s p ă r ţ i t e . Iar c e e a ce spunaj e r a lipsit d e o r i c e î n ţ e l e s . — V e n i ţ i . V o m p r e p a r a un c e a i şi p e u r m ă pufeţn d e v o r b ă . D a c ă v r e ţ i , r ă m â n şi e u . D e a s t ă - d a t ă S t e p h a n i e e z i t ă . îi a r u n c ă S a b r i n * privire rapidă. — Ar fi m a i b i n e să f i m s i n g u r e .

(sR.6 şi m o d u l u i identic în c a r e li se î n c o v o i a r ă u m e r i i . — M ă d u c la a t e l i e r , a n u n ţ ă p e un t o n lejer, c;i c u m ar fi fost o d i m i n e a ţ ă o b i ş n u i t ă , iar el — un musn

îsemnat. Voi r ă m â n e acolo toată ziua, dacă vreţi voi nva s ă t r e c e ţ i p e la m i n e m a i t â r z i u . ^Stephanie încercă să-şi concentreze gândurile asu­ lui. N i m i c d i n p o v e s t i r e a S a b r i n e i n u p ă r e a s ă a i b ă legătură cu Sabrina Lacoste sau cu viaţa acesteia f r a n ţ a , s a u c u L e o n D u m a s , p e c a r e e a îl i u b e a şi c u v o i a s ă t r ă i a s c ă tot restul vieţii s a l e . G â n d i n d u - s e *le d o u ă vieţi a l e e i , f i e c a r e f ă r ă nici o t a n g e n ţ ă c u | l a l t ă , simţi c ă - ş i p i e r d e c u r a j u l . Cum voi reuşi vreo-

să le

îmbin?

t— R e v i n la u n u . N e v o m d u c e s ă l u ă m p r â n z u l . j L e o n n u f ă c u nici o a l u z i e la e x p r e s i a uluită d e p e S t e p h a n i e i ; s u f e r e a d e d o r i n ţ a d e - a o ţine în b r a ţ e o c o n s o l a , î n s ă - n a c e l a ş i t i m p îi s p o r e a m â n i a , fiv e d e a c ă e a îl î n d e p ă r t e a z ă ; i u b i t a lui S a b r i n a

. Nu, fir-ar să fie! De ce nu izbutesc

să ţin

minte?

Vhanie, Stephanie, Stephanie. V o i a să c e a r ă inforjli, d a r ştia c ă e a t r e b u i a să-i s p u n ă d e b u n ă v o i e c i n e 'şi c i n e f u s e s e , şi d a c ă a v e a n e v o i e d e a j u t o r u l lui | t r u a-şi r e f a c e î m p r e u n ă vieţile. N u p u t e a s-o f o r ţ e z e jtci u n a din a c e s t e d i r e c ţ i i . O r a u n u , z i s e iar. V o m m e r g e la r e s t a u r a n t u l Uniei. i a b r i n a s e uită r a p i d la e x p r e s i a î n g h e ţ a t ă a t h a n i e i şi s p u s e : f-~ N e - a r f a c e p l ă c e r e . Şi m i - a r p l ă c e a f o a r t e m u l t _ } văd atelierul. e o n s t r ă b ă t u î n c ă p e r e a şi o s ă r u t ă p e S t e p h a n i e . - T e i u b e s c , îi ş o p t i , i o s a l u t ă p e S a b r i n a , î n c l i n â n d c a p u l şi r e p e t ă : - N e v e d e m la u n u . p o i rămaseră din nou singure.

{ *

- Eşti p r e a o b o s i t ă c a să continui? î n t r e b ă S a b r i n a . ai a ş t e p t ă m ?

236

oŞudith

QMichael

— N u , n u v r e a u s ă a ş t e p t ă m . V r e a u s ă ştii c e .un f ă c u t , c u m a fost... îşi f ă c u r ă c a f e a , iar S t e p h a n i e î n c ă l z i c â t e v a cornuil î n m i c u l c u p t o r , şi u m p l u o j a r f u r i e c u p e r e p â r g u i t e — Hai să stăm afară. îmi place acolo. S e a ş e z ă la m a s a la c a r e e a şi L 6 o n îşi l u a s n â c i n a . . . Parc-a trecut o veşnicie de-atunci, îşi s p u s e in gând. A c u m soarele se înălţase, ridicându-se deasupn c a s e l o r d e p e s t e d r u m , î n c ă l z i n d v e c h i u l z i d d e piatiA, p o a r t a d e l e m n vopsit, lespezile a s p r e ale curţii. O miorii s e a u z e a î n c a s t a n u l c e - ş i î n t i n d e a r a m u r i l e deasupm lor; c â t e v a g a i ţ e g u r a l i v e s e a v â n t a r ă s p r e c e r . De [>• s t r a d ă , d e d i n c o l e d e z i d , r ă z b ă t e a z g o m o t u l obloanelor d e f i e ţ r i d i c a t e d e n e g u s t o r i i c e - ş i d e s c h i d e a u marji-i z i n e l e , r â s e t e l e u n o r c o p i i c e ţ o p ă i a u , c o b o r â n d dealul,! s p r e ş c o a l ă , s p o r o v ă i a l ă î n g e r m a n ă şi s p a n i o l ă , oml g l e z ă , f r a n c e z ă , i t a l i a n ă şi s u e d e z ă c e î n s o ţ e a grupurili d e turişti şi ţ ă c ă n i t u l a p a r a t e l o r d e f o t o g r a f i a t c u caro \ f ă c e a u m a t i n a l u l p e l e r i n a j c ă t r e b i s e r i c a d i n vârlu colinei. — C e loc p l ă c u t , s p u s e S a b r i n a . N u m ă mir c ă l a ales. — L-am ales p e n t r u c ă L e o n a r e aici un prieten car| n e - a g ă s i t c a s a şi u n atelier. N u a v e a m t i m p s ă căutăm — D e c e nu?^ — A ş t e a p t ă . îţi v o i s p u n e î n t r e a g a p o v e s t e . Nici ou n u î n ţ e l e g t o t . E x i s t ă atât d e m u l t e lucruri p e c a r e nu l| ş t i u . Dar... îi p o v e s t i S a b r i n e i t o t u l , d i n m o m e n t u l în care m t r e z i s e la spital şi v ă z u s e faţa lui M a x şi p â n ă - n ziua In c a r e , î m p r e u n ă c u L e o n , p ă r ă s i s e C a v a i l l o n - u l . Sabrina a s c u l t a , m i r â n d u - s e c ă f u s e s e r ă a t â t d e d e p a r t e una d e a l t a v r e m e d e u n a n , t r ă i n d î n m i j l o c u l u n o r culturi d i f e r i t e , v o r b i n d l i m b i d i f e r i t e , şi c ă t o t u ş i a m â n d o u l l u c r a s e r ă î n m a g a z i n e c u o b i e c t e d e a n t i c a r i a t , Ifl

(jXocfăsiri

237

puseră p r i e t e n i şi s e î n d r ă g o s t i s e r ă p r o f u n d , şi se j s e r ă î n p r i m e j d i e , s e c o n f r u n t a s e r ă c u un b ă r b a t )e le a m e n i n ţ a c u un r e v o l v e r şi s i m ţ i s e r ă n e a j u t o 3a c e te c o p l e ş e ş t e a t u n c i c â n d r a ţ i u n e a nu m a i e s t e flajuns. A b i a c â n d S t e p h a n i e îşi î n c h e i a s e i s t o r i s i r e a , >rina s e a g i t ă . — C u m p l i t , c u m p l i t . Prin c e - a i t r e c u t . . . A fost m a i rău p e n t r u M a x , r e p l i c ă S t e p h a n i e , )ape cu răceală. ^.•Sabrina se d e p ă r t a p u ţ i n d e e a . îl p l â n g i ? ' — A fost b u n cu m i n e ş i . . . Te-a minţit, afirmându-ţi c ă erai s o ţ i a lui; ţi-a puns t r e c u t u l — c e i p u ţ i n , c e e a c e c r e d e el c ă e r a ?utul t ă u . . . \ — A s t a nu i-o iert. Dar ţ i n e a la m i n e , se p u r t a b i n e l i n e , şi a murit î n t r - u n m o d î n g r o z i t o r . |—-• Şi a p r o a p e că t e - a î m p i n s şi p e t i n e la m o a r t e , • j — Mi-a salvat viaţa! D a r , d a c ă - i v o r b a , c u ce t e - a i a l e s ? El e r a u n ir, S t e p h a n i e , se a s c u n d e a . . . o a r e d e c i n e , s a u d e C e i m a i mulţi d i n t r e noi n u t r ă i m c u b ă r b a ţ i c a r e s u n t iriţi. El cu ce se o c u p a ? Probabil v r e o î n v â r t e a l ă c u m j s t c u W e s t b r i d g e . N u e x i s t ă nici un m o t i v s ă c r e z i \\x\ c h i p d e s c h i m b a r e , s - a r fi a p u c a t d e c e v a l e g a l . ţ— W e s t b r i d g e ? F i r m a lui M a x ? C e - i c u e a ? yv— O h , tu nu ştii. N u , sigur, c u m ai fi putut? Totul a 4§|t la i v e a l ă în d e c e m b r i e t r e c u t . S c o t e a u p r i n c o n t r a 1

f f

lă o b i e c t e d e a n t i c a r i a t d i n ţările lumii a t r e i a . A v e a u ţi c a r e p l ă t e a u m i l i o a n e d e d o l a r i p e n t r u u n v a s , o sculptură funerară, sau o bucată din mozaicul I pardoseli... absolut orice. Dacă Max făcea acelaşi •qru la M a r s i l i a . . . c e f ă c e a a c o l o ? ) S t e p h a n i e şovăi, simţind în m o d ciudat o reţinere »Ş-I t r ă d a p e M a x , c h i a r şi d u p ă c e m u r i s e , c h i a r şi î n

f a ţ a S a b r i n e i . D a r e l e d o u ă t r e b u i a u s ă d i s c u t e desf a s t a ; p r e a m u l t e s e l e g a u d e M a x , la L o n d r a şi poato la M a r s i l i a . — F ă c e a b a n i falşi şi-i v i n d e a în î n t r e a g a l u m e . — D u m n e z e u l e ! A ş a d a r , n u s e s c h i m b a s e delo P r e s u p u n c ă - i e x p e d i a prin c o n t r a b a n d ă , a l t m i n t e r i ci ar fi r e u ş i t ? — Da. — C u m s e n u m e a f i r m a lui? — „ L a c o s t e et fils". — N i c i o d a t ă n-a a v u t fii. — îi p l ă c e a c u m s u n ă . B ă n u i e s c c ă - ş i î n c h i p u i a orice f i r m ă cu un tată şi nişte fii trebuie să inspire respe — Şi c i n e c o l a b o r a c u el? — O h , a v e a o a m e n i î n t r - o m u l ţ i m e d e ţ ă r i . Nu ş c i n e e r a u cei d e a i c i , în a f a r ă d e A n d r e w Frick. Gravor U n a d e v ă r a t artist, din c â t e s p u n e a M a x . U n g e n i u . — U n d e este a c u m ? Ar trebui s ă s t ă m d e v o r b ă cu — Nu ştiu. A dispărut. — V r e i s ă zici că i-ai t e l e f o n a t , s a u t e - a i d u s acoli — R o b e r t a î n c e r c a t să-l g ă s e a s c ă , d u p ă c e - a fc u c i s M a x , dar d i s p ă r u s e . T e l e f o n u l d e la „ L a c o s t e et fi f u s e s e d e c o n e c t a t , şi n u m a i e r a n i m i c , nici în b i r o u , n în d e p o z i t . R o b e r t a c h e m a t poliţia, şi c â n d a u intrat f o r ţ a , n - a u m a i g ă s i t n i m i c . Nici m ă c a r o b u c ă ţ i c ă i hârtie. — F ă c u s e c u r ă ţ e n i e Frick? — S a u a l t c i n e v a . N u ştiu câţi o a m e n i l u c r a u acol — T u nu te-ai d u s niciodată la depozit, s a u la biroi — N u . M a x z i c e a c ă mi s-ar fi p ă r u t plictisitor. Şi | u r m ă , d u p ă c e l-am c u n o s c u t pe L e o n . . . — V o i a i s ă r ă m â i a c a s ă c â n d M a x p l e c a la Marsili S t e p h a n i e î n c u v i i n ţ ă , d â n d d i n c a p . O c h i i li se I tâlniră. — L u c r u r i l e n-au m e r s b i n e n i c i o d a t ă î n t r e noi d M - a m s t r ă d u i t , f i i n d c ă ş t i a m c ă ţ i n e la m i n e şi-i era

u n o s c ă t o a r e pentru tot ce f ă c u s e , însă nu m ă simm realmente căsătorită cu el. — P e n t r u c ă nu e r a i . Nici c h i a r M a x S t u y v e s a n t n u utea prosti cu totul. • î ş i z â m b i r ă , î m p ă r t ă ş i n d m i c a g l u m ă r e l a t i v ă la M a x i t o t d e a u n a atât d e s i g u r d e i r e z i s t i b i l a lui p u t e r e d e v i n g e r e — şi S a b r i n a a v u b r u s c i m p r e s i a c ă , în a c e l rt c r â m p e i d e t i m p , e a şi s o r a ei t r ă i a u din plin c l i p a e n t ă , fiind î m p r e u n ă şi p u n e a u c e v a la cale, a ş a c u m s e r ă în d e c u r s u l î n t r e g i i lor c o p i l ă r i i , c â n d se b i z u i u n a p e c e a l a l t ă p e n t r u a g ă s i iubire şi î n ţ e l e g e r e . D a r g â n d u r i l e îi z b u r a u m a i d e p a r t e . — A ş a d a r , M a x t r e b u i e s ă fi f o s t u c i s c a u r m a r e a c e - a f ă c u t la M a r s i l i a . D a r a s p u s c ă şi tu erai în e j d i e . î n ţ e l e g â n d prin a s t a c ă S a b r i n a L o n g w o r t h î n p r i m e j d i e . Şi a s t a n u s-ar fi p u t u t d a t o r a d e c â t r lucruri p e t r e c u t e la L o n d r a . Şi L o n d r a î n s e m n a stbridge". — N-am a v u t n i m i c d e - a f a c e c u „ W e s t b r i d g e " . Eşti s i g u r ă ? Ai f o s t a c o l o v r e m e d e cinci i m a n i . Un t i m p î n d e a j u n s d e l u n g p e n t r u a a u z i s a u >eta c e v a . — Nici u n a nici a l t a . T u ai fost i m p l i c a t ă în a s t a ani ile, e r a v i a ţ a t a . Eu d o a r o î m p r u m u t a s e m . V - S t a i p u ţ i n , p o a t e c ă a s t a e. Ţii m i n t e c ă , c h i a r t e d e a p l e c a în c r o a z i e r ă , mi-ai s c r i s o s c r i s o a r e ? e a i c ă a v e a m s - o c i t e s c d u p ă c e n e - a m fi r e l u a t a r a t e l e r o l u r i . A m g ă s i t - o la , A m b a s s a d o r s " d u p ă d u p ă c e - m i î n c h i p u i s e m c-ai murit. î n s c r i s o a r e i c ă i-ai a f i r m a t lui R o r y C a r r c ă nu-ţi p u t e a s p u n e c e tu n-ai fi ştiut d e j a . îmi a d u c a m i n t e . D e c l a r a ţ i a m e a l-a uluit. Dar... Carr? Crezi c ă lucra î m p r e u n ă cu M a x ? A r e c u n o s c u t a s t a . F ă c e a p a r t e din t o a t ă p o v e s u „ W e s t b r i d g e " . în s c r i s o a r e a t a m a i p o m e n e a i şi era în c ă u t a r e d e i n f o r m a ţ i i r e f e r i t o a r e la b a r z a d e

2*0

oŞudith

QMichael

porţelan de Meissen a Oliviei C h a s s o n , a c e e a car^ s d o v e d i t a fi un f a l s . — C e a pe c a r e a m s p a r t - o . — A s t a a f o s t o i d e e s t r ă l u c i t ă , S t e p h a n i e . Mie i m i - a r fi t r e c u t p r i n c a p . A ş fi î n n e b u n i t î n c e r c â n d s c o r n e s c un m o d p r i n c a r e să-i m ă r t u r i s e s c O l i v i e i c< v â n d u s e m un f a l s . — O h , m-a a m u z a t t e r i b i l . M - a m a r a n j a t a s t f e l înc s ă p a r ă u n a c c i d e n t , şi m ă s i m ţ e a m f o a r t e b i n e , gA dindu-mă că fac asta pentru tine. — Şi R o r y ţ i - a p u s î n t r e b ă r i în l e g ă t u r ă c u toa acestea? — Da. — A ş a c ă p r o b a b i l b ă n u i a c ă n-a f o s t c h i a r un aci d e n t , c ă o s p ă r s e s e ş i î n m o d i n t e n ţ i o n a t , şi p e u r m ă o intrat rn p a n i c ă , î n c h i p u i n d u - ş i c ă t u ştiai t o t u l desp „Westbridge". — Nu ştiam. — D a r ai d a t d e î n ţ e l e s c-ai şti, d e c l a r â n d u - i că ar la c u r e n t c u a b s o l u t t o t u l . C â n d a m citit p a s a j u l respo tiv d i n s c r i s o a r e a t a , a m f o s t c o n v i n s ă c ă d i n c a u z a as au pus b o m b a care să distrugă iahtul. Urmăreau... — Au pus bomba? M a x z i c e a c-ar fi e x p l o d cazanul. S a b r i n a îşi p u s e m â n a p e b r a ţ u l S t e p h a n i e i . — Partea asta nu ţ i - a m s p u s - o . A fost o b o m b ă . St salonul principal. — O b o m b ă . . . D a r toţi o a m e n i i a c e i a . . . — C e l u i c a r e a s ă v â r ş i t c r i m a nu-i p ă s a de Ar c i n e v a ? P o a t e t e - a i d u s la A m e l i a , î n a i n t e de-a v| aici? N u - m i î n c h i p u i s e m c ă eşti a ş a d e b u n ă prietenAi e a . D a r d a c - a i v i z i t a t - o , ai a u z i t m u l t e neadevăruri s u n t n e v o i t să-ţi s p u n . . . S t e p h a n i e t ă c u p â n ă c e se e p u i z a litania de plA g e r i î m p o t r i v a A m e l i e i , c a r e , î n c e t - î n c e t , a l u n e c ă spf n e î n c r e d e r e în a c t i v i t a t e a d e s f ă ş u r a t ă d e B r i a n la „Ari b a s s a d o r s " . C â n d , în c e l e din u r m ă , se î n c h e i e , spusn — N - a m d i s c u t a t c u A m e l i a . A ş p r e f e r a s ă aflu da d u m n e a t a care-i situaţia financiară. — Păi este foarte b u n ă , de ce n-ar fi? Afacerile mm î n t o t d e a u n a m a i s l a b v a r a , p â n ă a c u m ar fi t r e b u i t sA | a s t a . S u n t e x t r e m de d e z a m ă g i t , S t e p h a n i e , credo* c ă n e - a m î n ţ e l e s c ă ar fi în a v a n t a j u l n o s t r u r e c i p r o c i f i m p r i e t e n i , î n t r - o a s o c i a t e i b a z a t ă p e î n c r e d e r e , ;,u n u l ă s ă m s u s p i c i u n i l e să n e u m b r e a s c ă relaţiile. — S u s p i c i u n i ? T o t c e - a m f ă c u t a fost să te Intri c a r e - i s i t u a ţ i a f i n a n c i a r ă . M ă g â n d e a m că d a c - a i avi p r o b l e m e în ultimii c â ţ i v a a n i . . .

(Regăsiri

279

— N-am avut p r o b l e m e ! D o a m n e Sfinte, S t e p h a n i e , americanii, vedeţi pretutindeni comploturi... proil din c a u z a t u t u r o r f i l m e l o r ă l o r a c u g a n g s t e r i . C h i a r nimic altceva care să,te preocupe? C u un s e n t i m e n t d e z ă d ă r n i c i e , S t e p h a n i e îl privi lung. — T e d e s c u r c i b i n e ; t o t u l m e r g e perfect... — Exact, exact! e x c l a m ă Nicholas, cu faţa încreţită jn z â m b e t jovial. — ... şi-n ultimii c â ţ i v a ani nu a e x i s t a t nici un m o t i v \ s ă te î n d e m n e s ă c a u ţ i alte s u r s e d e v e n i t u r i . Z â m b e t u l pieri. U- C e l u c r u r i c i u d a t e r o s t e ş t i . O a r e pui la c a l e un complot? ului. P e p e r e ţ i i a c o p e r i ţ i c u t e n c u i a l ă n e s c l i v i s i t ă u a t â r n a t e a c u a r e l e r e p r e z e n t â n d p o r t u r i şi o r a ş e e n e ş t i , c l ă d i t e p e d e a l u r i ; p a r d o s e a l a c o n s t a în d a l e piatră a l b ă , iar p e m a s a lor f u s e s e a ş t e r n u t ă o h â r t i e ată. — T e - a i p u t e a c r e d e î n Italia, c o m e n t ă e a . A u f ă c u t eabă bună. [ C h e l n e r u l , î m b r ă c a t c u o c ă m a ş ă d e s c h e i a t ă la ş\ un p a n t a l o n n e g r u , şi a v â n d un şervet legat în c h i p feorţ în j u r u l m i j l o c u l u i , a d u s e p a h a r e şi o sticlă c u p n t i , şi le l u ă c o m a n d a . — M a i s p u n e - m i o d a t ă d e s p r e m a r i o n e t e l e lui >ny, s e r u g ă S t e p h a n i e . Mn s i n e a e i , S a b r i n a c o n s t a t ă c â t d e mult s e m ă n a ja ei c u un c o p i l c a r e c e r e s ă i s e s p u n ă o p o v e s t e , ints de c u l c a r e . D e - a lungul celor trei nopţi, în nesfârile seri p e t r e c u t e î m p r e u n ă în faţa focului, îi p o v e s t i s e j p h a n i e i tot c e - ş i p u t u s e a d u c e a m i n t e d e s p r e P e n n y ţ

298

^udith

QMichael

şi Cliff, d a r S t e p h a n i e c e r e a iar şi iar s ă - i m a i v o r b e a i A de ei. „ C a şi c u m ar m e m o r a t o t u l î n v e d e r e a reîntoarcem e i " , g â n d i S a b r i n a . D a r îi v o r b i S t e p h a n i e i c u c a l m , ca fi c u m g â n d u l nici n-ar fi e x i s t a t . — ... a s t f e l c ă p r o f e s o a r a a a r a n j a t c u m v a c u coi d i la Kroch's s ă e x p u n ă î n v i t r i n ă p ă p u ş i l e lui Penny, MI n u m e l e ei p e u n c a r t o n a ş , î n f a ţ a lor... S e î n t r e r u p s e b r u s c , u i t â n d u - s e c e r c e t ă t o r prin i m taurant, cu chipul încremenit. — C e e s t e ? î n t r e b ă S t e p h a n i e , a l a r m a t ă . S-a-ntrtm plat c e v a ? S e r ă s u c i , d a r p e r e ţ i i s e p a r e u l u i e r a u p r e a înalţi < < s ă p o a t ă v e d e a p e d e a s u p r a lor ş i , m a i î n a i n t e d e a ni t r a g e s p r e f a ţ ă p e n t r u a s e uita p e l â n g ă e a , A l e x a n d r i şi a p ă r u s e a c o l o , a p l e c â n d u - s e s p r e S a b r i n a . — D u m n e z e u l e , S t e p h a n i e , î n c e loc t e găsescl 4 v e n i t p e n t r u o b i e c t e d e a n t i c a r i a t , s a u c u p r o b l e m e unii versitare? Ţine Garth cursuri... S e î n t o a r s e s p r e c e a l a l t ă p a r t e a s e p a r e u l u i şi i « i o p r i r e s p i r a ţ i a . S e c l ă t i n ă şi s e p r i n s e c u mâinile rid m a s ă , h o l b â n d u - s e la S t e p h a n i e . îşi m i ş c a braţele, dai fără a scoate vreun sunet. — Stai j o s , Alexandra. S a b r i n a îi l u ă braţul şi o t r a s e p e s c a u n , alături do n* Prinţesa se a ş e z ă , c u ochii ţintă p e S t e p h a n i e . So ml* d e la o s o r ă la c e a l a l t ă . — N u ştiu.,. C u m s e p o a t e . . . Cine sunteţi? în m o m e n t u l î n c a r e le p u n e a a m â n d u r o r a a o c n i i î n t r e b a r e , c h e l n e r u l sosi c u c a s t r o a n e l e lor c u „ r i s o i o " — A h , s u n t trei signorinas^ p e n t r u c i n ă ? — R e v i n o m a i t â r z i u , s p u s e S a b r i n a , şi-l a ş t e p i a ni plece. 1 Signorinas (Ib. italiană) = domnişoare (n.t.)

(Regăsiri

299

îşi î m p i n s e la o parte farfuria şi ţinu m â n a A l e x a n d r e i B ale sale. — S o r a m e a n-a fost ucisă p e iahtul lui Max. A scăpat, ş i - a p i e r d u t m e m o r i a , şi n u şi-a r e c ă p ă t a t - o d e c â t m c â t e v a s ă p t ă m â n i . Dar a s t a - i d o a r . . . A l e x a n d r a se r i d i c ă să-i î n t i n d ă m â n a S t e p h a n i e i p e spura mesei. —

O h , D u m n e z e u l e , D u m n e z e u l e ! Nu-mi vine să

j... Sabrina! —

Nu, aşteaptă, spuse Stephanie. Acesta-i

doar

jputul. f— îţi v o m p o v e s t i tot, z i s e S a b r i n a , dar m a i întâi luie să-{i c e r e m s c u z e . A l e x a n d r a se î n t o a r s e s p r e e a . — P e n t r u c e ? N u - m i d a t o r a ţ i nici o s c u z ă . S a b r i n a cea mai bună prietenă pe c a r e - a m avut-o vreodată î â n d a d i s p ă r u t , a f o s t c a şi c u m tu i-ai fi luat l o c u l . : ă , a t u n c i c â n d t e - a m vizitat la E v a n s t o n , a m simţit sape... — Ai fost la E v a n s t o n ? e x c l a m ă S t e p h a n i e , m i r a t ă . — A m uitat să-ţi v o r b e s c d e s p r e a s t a , îi s p u s e •rina. — Prin u r m a r e , d e c e s ă v ă c e r e ţ i s c u z e ? î n t r e b ă n u r m ă a t r e b u i t să a f l ă m c i n e n e urmărea.... O h , D o e . e>< este-atât de complicaţi Nu reuşesc să expiic totul. — N u ştia c ă e r a i în v i a ţ ă ? — N u , D o a m n e , G a r t h , era c o n v i n s ă că pe a m m-ajngropat! î n a i n t e d e - a s e p u t e a î m p i e d i c a , b u c u r i a îi cop: Ea PJ: f R e s t u l a b i a îl m a i a u z i s e -~ c l r e i un-riŞ-ea teu c e ştia e r a c ă S a b r i n a n u nmnţîse. s e p r e f a e u e e că. e r a s o ţ i a ' u i , i u b i r e a l u i . . . 7

0Legăsiri D a r a p o i , p r i v i n d d i n c o l o d e S t e p h a n i e la m u l ţ i m e a t r e c ă t o r i a s u p r a c ă r o r a s o a r e l e a r u n c a pete d e l u m i n ă ntre ramurile castanilor înalji, se gândi mai profund: e n t r u c e ar t r e b u i s ă c r e d e u t o a t e a s t e a ? P r e a ar fi ine. Prea bine mint a m â n d o u ă . " A ş a că spuse: — A s t a t l â n g ă un s i c r i u o d u p ă - a m i a z ă î n t r e a g ă , i n d u - ş i a d i o d e la s o r a e i . — Ş t i u . A m d i s c u t a t c u e a d e s p r e a s t a şi c r e d e a m a m înţeles c u m de-a fost posibil. Explicaţia face rîe d i n c e l e c e s - a u î n t â m p l a t î n tot a c e l a n î n c a r e e u a m aflat la L o n d r a şi a p o i în F r a n ţ a . . . G a r t h ? îl privi în o c h i , î n c e r c â n d s ă c i t e a s c ă în e i , A v u i m 2sia c ă v e d e m a i p u ţ i n ă m â n i e . El p ă r e a s ă a s c u l t e , n t ă r i p d c e s p u n e e a , şi S t e p h a n i e îşi a m i n t i felul î n re el îşi lua r ă g a z p e n t r u a-şi r e p e t a c e e a ce a u z e a , tfe! î n c â t s ă î n g l o b e z e n o i l e i n f o r m a ţ i i în c e e a c e ştia ia, c a a p o i s ă e v a l u e z e t o t u l . „ O m u l d e ş t i i n ţ ă " — ndi S t e p h a n i e , şi îşi d ă d u s e a m a c ă n i c i o d a t ă n u :ercase să înţeleagă a c e a parte din el. — Ţ i - a ş p u t e a istorisi î n t r e a g a p o v e s t e , dar ar lua î r t e m u l t t i m p . . . şi S a b r i n a ar t r e b u i s ă m ă a j u t e s - o atez. — Unde este ea? - N u ş t i u . E r a în d o r m i t o r u l n o s t r u , la h o t e i . — Cât timp noi, ceilalţi, eram acolo? — Da. — E r a o u ş ă î n c h i s ă , nu-i a ş a ? P u t e a s ă n e a u d ă n ea? - - C u s i g u r a n ţ ă . . . d a , p u t e a . A m uitat c ă e r a a c o l o . >piii, ş o c u l d e a te v e d e a . . . N u m - a m g â n d i t . D a r ea îţi a l e e x p i i c a . . . îţi p u t e m e x p l i c a tot, d o a r s ă n e a s c u l ţ i , e d a m ă , G a r t h . Ea nu ş t i a . C r e d e a că a m m u r i t şi era k ă g o s t i t â de tine. Este îndrăgostită de tine. E! îi c e r c e t ă a t e n t f a ţ a .

3 Sg

(^udith

oMichad

— îţi poţi î n c h i p u i v r e u n m o t i v p e n t r u c a r e ar trebi s ă te c r e d ? — Eşti o m d e ş t i i n ţ ă . A r t r e b u i s ă fii c a p a b l ' :.. recunoşti adevărul. El i z b u c n i î n t r - u n râs s c u r t . — O a m e n i i d e ştiinţă s u n t d e s e o r i nişte p r o ş t i . — D a r t u nu e ş t i . S a b r i n a a s p u s o d a t ă c ă tu m eşti prost, d a r c ă t e - a m prostit n o i . î n c e r c a s ă m ă con v i n g ă s ă m ă î n a p o i e z d e o a r e c e o î n g r i j o r a c e e a au d e z n ă d e j d e . N e p u r t ă m f o a r t e civilizat în a c e a s t ă m p r e j u r a r e . Dar s u n t e m f o a r t e î n f r i c o ş a ţ i . " D e o a r e c e t ă c e r e a se p r e l u n g e a , S t e p h a n i e s e ridică e p e d e şi r ă m a s e în p i c i o a r e , c e v a m a i d e p a r t e d e ceilalţi d o i , r e z e m â n d u - s e d e p a r a p e t u l t e r a s e i şi s t r â n j â n d u - ş i b r a ţ e l e la p i e p t , c a î n t r - u n g e s t d e a p ă r a r e . — Ştiţi? Voi aţi s c h i m b a t t o t u l — e s t e cât s e p o a t e Je e v i d e n t . T u nu eşti atât d e d u r c u m erai — i se a d r e s ă ui Garth — chiar şi ţ i n â n d s e a m a d e lucrurile c u m p l i t e pe :are le-ai s p u s a s t ă z i . A ş a c u m mi te a m i n t e a m , c h i p u l ţi p ă r e a î n t o t d e a u n a f o a r t e g r a v , d e p a r c ă te p r e g ă t e a i ia ţii o p r e d i c ă s a u s ă m u s t r i pe c i n e v a . Şi e c a r a g h i o s , Jar a c u m pari şi tu m a i s i g u r p e t i n e , la fel c a P e n n y şi Dliff. N u ştiu c e - n s e a m n ă asta: p o a t e î n s e a m n ă c-ai d e s ­ coperit c ă în v i a ţ ă e x i s t ă şi a l t c e v a în a f a r ă d e g e n e t i c ă . îl v ă z u î n d r e p t â n d u - ş i ochii s p r e S a b r i n a ; le v ă z u >rivirile î n t â l n i n d u - s e şi s u s ţ i n â n d u - s e . — Bănuiesc — adăugă oftând — bănuiesc că asta î s t e . Şi tu — z i s e a d r e s â n d u - i - s e S a b r i n e i — eşti î n d r ă j o s t i t ă . N i c i o d a t ă nu t e - a m v ă z u t c u a d e v ă r a t î n d r ă g o s ită d e c i n e v a . C r e d e a m c ă a t u n c i c â n d t e - a i c ă s ă t o r i t c u Denton îl i u b e a i , d a r e r a d o a r o s u r e s c i t a r e , o e m o ţ i e , lu-i a ş a ? A c u m eşti altfel. C a şi c u m totul ar fi la locul s ă u , ar tu t e - a i p u t e a î n ă l ţ a din t i n e î n s ă ţ i ş i . . . s ă t e a v â n ţ i . Sabrina zâmbi. — îmi place că-mi spui asta. Aşa mă g â n d e a m eu Jespre t i n e la V e z e l a y . — O h , a ş a ai a v u t i m p r e s i a ? Mi s e p a r e c-a t r e c u t itât de mult timp de-atunci. începu să umble cu paşi repezi, nervoşi, lăsându-şi n a n a să alunece deasupra parapetului de piatră, coninuând să vorbească: — P o a t e c ă a ş a şi e r a . C r e d c ă a ş a s i m ţ e a m n a i n t e d e a - m i fi r e a m i n t i t t o t u l . P e u r m ă , g â n d u r i l e n i - a u devenit atât de confuze...

c^udith

QAfichael

A j u n g â n d la colţul t e r a s e i , s e î n t o a r s e c u faţa spre oi — V o i aţi alcătuit o n o u ă familie, s p u s e c u un io; a p r o a p e a c u z a t o r . A ţ i s c h i m b a t totul atât d e m u l t , r a l e s p e Cliff şi p e P e n n y . Ei s u n t atât d e . . . o h , Doarrv sunt fericiţi. Ş i n u ştiu d a c ă . . . d a c ă e u a ş fi m a i bup e n t r u e i . . . n u s u n t s i g u r ă . . . ( î n c h i s e ochii.) N u ştiu d< i s u n t în s t a r e s ă f i u m a i b u n ă , ş o p t i . J

— Stephanie! S a b r i n a s c h i ţ ă g e s t u l d e a s e ridica şi a se ci'.; s p r e e a , d a r G a r t h s e a p l e c ă şi p u s e o m â n ă p e b i e i . S a b r i n a î n t o a r s e c a p u l şi o c h i i li s e î n t â l n i r ă n o u ş i - n clipa aceea, simţind căldura mâinii lui, ceu n e a , e a a l e s e c a l e a d e - a r ă m â n e c u ei şi d e a o lăsa S t e p h a n i e s ă - ş i g ă s e a s c ă , e a s i n g u r ă , d r u m u l î n viaStephanie deschise ochii. — N u c r e d . . . c â n d copiii sunt fericiţi, nimeni t r e b u i s ă le r ă p e a s c ă f e r i c i r e a . S u n t atât d e f r u m o ţ P e n n y şi C l i f f — n u - i a ş a ? A t â t d e p i i n i d a v i a ţ ă b u c u r i e şi v o i o ş i e . . . P e s t r a d ă , c u A l e x a n d r a , d a n s ; ^ < p a r c ă p o r n i s e r ă s ă c u c e r e a s c ă P a r i s u l . N u le e r s w-i d e n i m i c ! B a d a , le e r a : s e t e m e a u c ă părinţii lor nu i u b e a u . Şs b ă n u i e s c c ă e r a u o b i ş n u i ţ i s ă v a d ă p â r iubitori, n - a m d r e p t a t e ? S e o b i ş n u i s e r ă c u a s t a . Un că piin d e i u b i r e . Aşa este? r v

;

Da, răspunse Sabrina, pe un ton calm. S t e p h a n i e îşi c o b o r î b ă r b i a î n p i e p t . R i d i c ă o \:*\r cică d e pe parapet, întocmai c u m o ciugulise.mai ioa p i t u l i c e a , şi p ă r u s - o s t u d i e z e c u a t e n ţ i e . — A z i - n o a p t e , c â n d nici u n a d i n noi n u d o r m e a , - ^ g â n d e a m la v o i t r e i , ia E v a n s t o n , î n c a s a a*a v s e h e I o r i b i l ă , c a r e î n t r u n a s c â r ţ â i a şi a v e a n o v e l e d e r o p a e : . | ba ici, b a c o l o , şi în b u c ă t ă r i e , p r e g ă t i n d ş* nmneă I î m p r e u n ă , . . V e d e a m t o a t e î n c ă p e r i : , atee; e e limpid-:-pe v o i toţi în ele, laolaltă*., T o a t e hic:,::^} a c e i ^ a p o ce < mi le-ai p o v e s t i t c â n d e r a m ia L o n d r a , o e - p ^ şcoala s

r

j

:

i f o t b a l u l lui Cliff, şi p i c t u r a lui P e n n y , şi p r i e t e n i i lor, şi espre băiatul acela chinez... întreaga noapte m-am â n d i t la v o i , la voi t r e i , d a r m a i a l e s la P e n n y şi Cliff, şi t i a m c ă e r a u fericiţi, şi p e u r m ă , c â n d i-am v ă z u t , a fost l a i m u l t c h i a r şi d e c â t c e e a c e - m i i m a g i n a s e m . . . c â t e fericiţi şi a p ă r a ţ i şi iubitori s u n t î n t r - o . . . î n t r - o familie jbitoare. Din n o u se l ă s ă o l u n g ă t ă c e r e . Z g o m o t e l e t r a f i c u l u i e pe stradă s e m ă n a u cu valurile oceanului, alcătuind n f u n d a l s o n o r , i z o l â n d d e restul lumii t e r a s a , c u c e l e ei f ă p t u r i o m e n e ş t i n e m i ş c a t e . — C e e a ce v r e a u s ă s p u n este c ă n-aş p u t e a . . n u m ă ot i m a g i n a v â r â n d u - m ă c u f o r ţ a în t o a t e a c e s t e a . în e e a c e aţi c r e a t v o i . F i i n d c ă ei îşi î n c h i p u i e c ă t o t u l ste în o r d i n e , şi c ă n i m i c n u l i p s e ş t e . V o i a m s ă c r e d c ă i nu simt a ş a , d a r nu-i a d e v ă r a t . S u n t fericiţi. L u m e a lor ste t r a i n i c ă şi b i n e c u n o s c u t ă lor ş i . . . s t a b i l ă . S u n t plini e î n c r e d e r e , nu d e t e a m ă . Atâta v r e m e . . . atâta v r e m e . . . t a t a v r e m e cât e u p ă s t r e z t ă c e r e a . S e uită s p r e G a r t h . — Azi i-am cerut pentru c ă m ă g â n d e a m c ă d a c ă ai p u n e „da", a m p u t e a găsi o soluţie. îmi z i c e a m c ă ar fi şa de bine să-i a m , încât aş fi în stare d e orice c a să-i f a c ariciţi, şi a t u n c i ei c h i a r ar fi a ş a . { U n z â m b e t r u ş i n a t îi u î u r ă p e b u z e . ) O f e r i c i r e d e m o m e n t . H a b a r nu a m u m a ş fi r e a l i z a t - o s a u c e l e - a ş s p u n e c â n d ar afla c ă u e r a m S a b r i n a — d e o a r e c e f ă r ă - n d o i a l ă c ă şi-ar fi d a t e a m a , e i m p o s i b i l să-i p ă c ă l e s c m a i m u l t de c â t e v a o r e dar v o i a m pur şi s i m p l u s ă s e î n t â m p l e a ş a p e n t r u c ă r fi f o s t atât d e m i n u n a t . î n t o c m a i c u m v o i a m s ă fiu >ahrina p e n t r u c ă ar fi fost m i n u n a t . D e p a r c ă a ş p u t e a |ori s ă m ă a f l u î n t r - o a l t ă l u m e c a r e e m i n u n a t ă . D a r ie-aş ti făcut c â n d ei ar fi î n c e p u t să se î n t r e b e d e c e n u e m a n a m c u m a m a p e c a r e - o c u n o ş t e a u ? N u l e - a ş fi

37*

^udith

oMichael

putut mărturisi adevărul. C r e d e a m că a v e a m să găsesc o m o d a l i t a t e d e a li-l s p u n e , d a r nu e x i s t ă nici u n a N i c i o d a t ă n-ar m a i fi a v u t î n c r e d e r e în m i n e . C o p i i i crea c ă părinţii lor v o r fi m e r e u a l ă t u r i d e e i . B ă n u i e s c ca g ă s e s c m o d u r i prin c a r e s ă s u p o r t e un divorţ, d a r a c u m n u e r a v o r b a d e u n d i v o r ţ : e r a u n j o c — R o b e r t l-a n u m i ! n e b u n e s c şi p e r i c u l o s — iar noi l-am j u c a t c u atâta n e p ă s a r e , d e p a r c ă n e d i s t r a m c u u n p a c h e t d e cărţi de j o c . D u p ă a s t a , c u m s ă - i m a i faci p e c o p i i s ă c r e a d ă ca l u m e a lor e s t a b i l ă , şi c ă s e p o t î n c r e d e î n e a ? E u n-aş putea. Nu-i pot lua cu mine, susţinând că le-aş fi... B u z e l e i s e m i ş c a r ă , d a r n u s e a u z i nici u n s u n e t . Şi apoi, cu un glas abia audibil, spuse: — ... s u s ţ i n â n d c ă a ş fi m a m a lor, c â n d , d e fapt, ei au deja una. N e v e n i n d u - i s ă c r e a d ă , S a b r i n a f u copleşită d e un val d e b u c u r i e c a r e - i t ă i e r e s p i r a ţ i a , î n s ă a c e s t a f u urmat d e o c u m p l i t ă t r i s t e ţ e . Stephanie, nu te poţi despărţi de

ei pentru totdeauna. îi iubeşti atât de mult! Dar nu tocmai asta e ceea ce doresc să

facă?

G a r t h s e a p r o p i e d e S t e p h a n i e şi o î m b r ă ţ i ş a . Printre l a c r i m i , e a îl privi, şi a p o i , c a u n c o p i l , îşi r e z e m ă capul p e u m ă r u l lui. — î m i p a r e r ă u , G a r t h , î m i p a r e - a t â t d e r ă u , atât d e r ă u ! N u m - a m g â n d i t la c e f ă c e a m . A m m e r s , p u r şi s i m p l u , î n a i n t e , iar t u m e r i t a i c e v a m a i b u n , c a d e altfel şi P e n n y şi Cliff. î m i p a r e r ă u , î m i p a r e r ă u . . . — S s t , g a t a , a t r e c u t — î n c e r c ă G a r h t s-o liniş­ t e a s c ă , m â n g â i n d u - i p ă r u l . C e e a c e s-a f ă c u t , s-a făcut, nu p u t e a m reveni înapoi. P e d e a s u p r a c a p u l u i S t e p h a n i e i î n t â l n i privirea S a b r i n e i ş i , c u o b u c u r i e t r i u m f ă t o a r e , simţi d i n nou u i m i r e a şi î n c â n t a r e a p u r ă p e c a r e o s i m ţ i s e v r e m e de u n a n , ori d e c â t e ori s e uita la e a , ş t i i n d c ă f ă c e a parte

d i n v i a ţ a l u i , c ă e r a o p a r t e d i n el î n s u ş i , şi c ă n i m i c n u putea distruge asta. — N u a m r e v e n i î n a p o i nici d a c ă a m p u t e a — z i s e , adresându-i-se ei. A m călătorit prea departe; prea multe descoperiri a m făcut. — D a r t r e b u i e s ă g ă s i m o s o l u ţ i e , îi s p u s e S a b r i n a . Noi t r e i . — Da. Vofp găsi. I u b i r e a lui p e n t r u e a i s e p ă r e a atât d e s u b l i m ă , î n ţ e l e g e r e a d i n t r e ei atât d e i n s t i n c t i v ă şi t o t a l ă , î n c â t ş t i u c ă , n i c i o d a t ă , î n t r e ei nu a v e a s ă m a i fie loc p e n t r u î n ş e l ă c i u n e ; nici un loc, nici o n e c e s i t a t e , nici un s p a ţ i u în c e e a c e ei v o r c l ă d i î n c o n t i n u a r e p e b a z e l e pe c a r e d e j a le p u s e s e r ă . „în c e l m a i afurisit m o d c u p u t i n ţ ă " — g â n d i c u a m ă r ă c i u n e — „ d a r a m f ă c u t un î n c e p u t , u n u l b u n , şi d e a c u m î n a i n t e v o m . . . C u m s p u n e a S a b r i n a ? A se a v â n t a . D e a c u m î n a i n t e ne v o m a v â n t a . " P i t u l i c e a r e v e n i s e şi d ă d e a t â r c o a l e în c e r c u r i m i c i , c ă u t â n d u n loc în c a r e s ă s e a ş e z e . G a r t h z â m b i . „ C e p ă s ă r i c ă î n c ă p ă ţ â n a t ă ! îşi v a g ă s i e a l o c u l . C a şi noi t o ţ i , dacă suntem norocoşi." O d e s p r i n s e pe S t e p h a n i e d e la p i e p t u l s ă u . — A s c u l t ă - m ă . N u v o i p l e c a d e f i n i t i v din v i a ţ a lui P e n n y şi a lui Cliff. Noi nu v o m fi p ă r t a ş i la a ş a c e v a . Le v o m s p u n e a c e l a ş i a d e v ă r c a şi t u t u r o r c e l o r l a l ţ i : c ă m ă t u ş a lor S a b r i n a nu a f o s t u c i s ă în a c e a e x p l o z i e ; c ă ş i - a p i e r d u t m e m o r i a ş i , d i n i a n u a r i e , a t r ă i t în F r a n ţ a ; că ş i - a r e c ă p ă t a t m e m o r i a şi că-i i u b e ş t e şi v r e a să-i ^/adă c â t d e d e s c u p u t i n ţ ă , c h i a r m a i d e s d e c â t î n t r e c u t . Şi c ă noi o v o m vizita la V e z e l a y s a u o r i u n d e ar l o c u i , ori d e c â t e ori ne v a fi p o s i b i l . S t e p h a n i e se uita cu o c h i m a r i la el, s t â n d c u t r u p u l rigid î n t r e b r a ţ e l e lui c a r e î n c ă o mai s u s ţ i n e a u . P r i n t r - o k v â c n i r e , s e s m u l s e d i n s t r â n s o a r e şi, î n d e p ă r t â n d u - s e ,

27b

c^udith

QMichael

s e d u s e s p r e c e l ă l a l t c a p ă t al t e r a s e i şi r ă m a s e a c o l o , c u c a p u l a p l e c a t şi a c o p e r i n d u - ş i c u m â i n i l e u r e c h i l e Odată începută, o înşelăciune nu poate avea sfârşit. O v ă z u p e S a b r i n a î n d r e p t â n d u - s e s p r e e a şi se î n t o a r s e c u s p a t e l e , r e z e m â n d u - ş i f r u n t e a d e z i d u l dr p i a t r ă , c o n t i n u â n d s ă - ş i a p e s e u r e c h i l e . Iar, şi iar, şi iai ramificaţii interminabile, cercuri şi mereu alte cercuri, straturi adunându-se peste straturi, până când se creează un nou adevăr. Şi n o u l a d e v ă r e r a a c e s t a : c ă e a v a j u c a u n rol în v i a t a c o p i i l o r e i . N u rolul p e c a r e s-ar a ş t e p t a s ă - l j o a c e o m a m ă , d a r t o t u ş i u n rol c a r e a v e a s ă - i î n g ă d u i e să-şi v a d ă copiii c r e s c â n d , şi c a r e , d e - a lungul anilor c e urmau s ă v i n ă , îi v a d a p r i l e j u r i d e a le s p u n e c â t d e mult îi i u b e ş t e şi c u m d o r e ş t e p e n t r u ei t o t c e - i m a i b u n . La periferie, g â n d i S t e p h a n i e . întotdeauna voi fi In periferia familiei Andersen; voi fi cea care spune „In revedere" când vor pleca împreună către căminul lot, spre experienţele' de viaţă împărtăşite de ei, spre poveştile şi glumele lor intime, spre planurile lor pentru ziua de mâine şi pentru următoarea şi pentru toate cele ce vor urma. Nu este de ajuns. E mai bine decât nimic. Şi î n c l i p a a c e e a r e n u n ţ ă la S t e p h a n i e A n d e r s e n şi d e v e n i S a b r i n a L o n g w o r t h . N u a c e a S a b r i n a pe c a r e o î n l o c u i s e la L o n d r a , ci u n a n o u ă , în î n t r e g i m e a ei. î n t r - u n fel s a u a l t u l , p o r n i n d d e la a c e s t n u m e a v e a să clădească o nouă viaţă. G a r t h o v ă z u c u m îşi î n d r e a p t ă u ş o r u m e r i i , şi ştiu c ă e a l u a s e o d e c i z i e . Prin m i n t e îi t r e c u r a p i d g â n d u l că vor t r e b u i s ă g ă s e a s c ă o s o l u ţ i e p e n t r u a o b ţ i n e divorţ ••'

0iegăsiri

377

a d i v o r ţ a t d e D e n t o n î n c ă d e mulţi a n i , şi c u m i n e n u s - a c ă s ă t o r i t n i c i o d a t ă . î n s ă , c r e d c ă noi toţi v r e m s ă f a c e m a s t a c â t d e c u r â n d p o s i b i l ş i , î n m ă s u r a în c a r e p u t e m , să punem punct acestei aventuri nebuneşti." — Stephanie! şopti Sabrina. Stephanie se întoarse spre ea. — Ai g r e ş i t n u m e l e — z i s e c u u n g l a s t r e m u r ă t o r , încercând să zâmbească. Ş i - n c l i p a u r m ă t o a r e e r a u u n a în b r a ţ e l e c e l e i l a l t e . Iar d a c ă p e n t r u e l e l u m e a s e r ă s t u r n a s e c u s u s u l î n j o s şi î n c ă n u - ş i p u t e a u i m a g i n a c u m v o r f a c e faţă p r o b l e ­ m e l o r şi î n c u r c ă t u r i l o r d i n anii c e a v e a u s ă v i n ă , t o t u ş i , erau î m p r e u n ă , nu se pierduseră una pe cealaltă; încă a v e a s ă s e m a i a u d ă la c e l ă l a l t c a p ă t al firului d e t e l e f o n o v o c e c a r e s ă s p u n ă : Tu înţelegi, întotdeauna mă

înţelegi. S t e p h a n i e o ţ i n u s t r â n s î m b r ă ţ i ş a t ă p e s o r a ei c a şi c u m n i c i o d a t ă n-ar fi p u t u t s ă - i d e a d r u m u l , î n s ă d u p ă un t i m p , f ă c â n d u - ş i c u r a j , o s ă r u t ă p e a m â n d o i o b r a j i i şi s e d e p ă r t a p u ţ i n d e e a . — N u - i pot v e d e a a c u m p e Cliff şi p e P e n n y . Incă n u s u n t în s t a r e s ă le v o r b e s c . T r e b u i e s ă m ă p r e g ă t e s c s ă d e v i n m ă t u ş a lor S a b r i n a , şi a s t a î m i v a l u a c e v a timp. S a b r i n a îi privi c u a t e n ţ i e c h i p u l . — N u te î n a p o i e z i la V e z e l a y ? — î n c ă n u . îi v o i t e l e f o n a lui L e o n . V a î n ţ e l e g e c ă între noi nu s-a schimbat nimic, că vreau să-mi trăiesc v i a ţ a a l ă t u r i d e e l , î n s ă , d e o c a m d a t ă , t r e b u i e s ă fiu s i n ­ g u r ă o v r e m e . C r e d c ă v o i r ă m â n e la P a r i s c â t e v a z i l e , iar a p o i m ă v o i d u c e p r o b a b i l la C a v a i l l o n , s ă m a i p e t r e c p u ţ i n t i m p c u R o b e r t . V ă v o i de. de ştire u n d e m ă e ' u !

378

c^udith

QMichael

— îţi m u l ţ u m e s c c ă m-'ai iertat. Şi p e n t r u c ă m ă laşi -să f a c p a r t e din v i a ţ a lui Cliff şi a lui P e n n y . F ă g ă d u i e s c s ă fiu f o a r t e b u n ă c u e i . O m ă t u ş ă b u n ă . N i c i o d a t ă n - a m fost m ă t u ş ă . O n o u ă aventură, Sabriha! Se îndreptă spre uşile cu g e a m ce d ă d e a u spre c a m e r a d e zi şi s e uită d e la G a r t h la S a b r j n a , c u un zâmbet şovăitor. — C r e d c-ar fi m a i b i n e s ă p l e c , v o i c e z i c e ţ i ? Sunteţi aşteptaţi de copiii voştri. — D a , z i s e S a b r i n a . M a i stai o c l i p ă . T r e c â n d p e l â n g ă S t e p h a n i e intră î n d o r m i t o r şi, din g e a n t a ei, s c o a s e micul a l b u m cu fotografii pe care-l p u r t a s e c u e a tot t i m p u l . — Ă s t a - i p e n t r u t i n e . îţi v o i t r i m i t e m a i m u l t e , c â n d le v o m f a c e . S t e p h a n i e l u ă a l b u m u l c u a m â n d o u ă m â i n i l e . îl d e s c h i s e şi răsfoi c â t e v a file. — D u l c e a m e a P e n n y , ş o p t i . Şi f r u m o s u l m e u Cliff, d e - a c u m băiat mare! îşi o p r i d e g e t e l e a s u p r a u n e i f o t o g r a f i i c e - i r e p r e ­ z e n t a p e a m â n d o i , z â m b i n d l a r g , în c u r t e a d i n s p a t e l e c a s e i lor. — îţi m u l ţ u m e s c , îi s p u s e S a b r i n e i . T e i u b e s c . Sabrina o sărută. — T e i u b e s c . . . S a b r i n a . V i n o s ă ne v i z i t e z i . C â t de curând. Te rog. Te rog! G a r t h îşi p e t r e c u b r a ţ u l p e d u p ă u m e r i i ei. — E v r e m e a să m e r g e m . Sărută obrazul Stephaniei. — V o m m a i sta d e v o r b ă , nu p e s t e m u l t t i m p . Şi ne v o m v e d e a foarte curând. C u b r a ţ u i în j u r u l u m e r i l o r S a b r i n e i , m e r s e î m p r e u n ă c u e a s p r e u ş ă şi i e ş i r ă pe c o r i d o r f ă r ă c a G a r t h să m a i p r i v e a s c ă în u r m ă . î n s ă S a b r i n a nu se p u t u a b ţ i n e .

înainte ca uşa să se î n c h i d ă , a r u n c ă o privire rapidă î n c a m e r ă şi o v ă z u pe S t e p h a n i e s t â n d în p i c i o a r e , singură, cu o m â n ă ţinând strâns albumul cu fotografii iar p e c e a l a l t ă r i d i c â n d - o în s e m n d e a d i o . P e u r m ă e a şi G a r t h se î m b r ă ţ i ş a r ă î n d e l u n g , î n t ă c e r e , p â n ă c â n d , î m p r e u n ă , p o r n i r ă în l u n g u l c o r i d o ­ r u l u i . M â n ă în m â n ă , G a r t h şi S t e p h a n i e A n d e r s e n s e î n d r e p t a r ă s p r e a s c e n s o r şi a p o i c ă t r e h o l u l d e r e c e p ţ i e , s p r e s t r a d ă , u n d e , la o d i s t a n ţ ă d e c â t e v a b l o c u r i , îi a ş t e p t a u copiii lor.

Q&ftrpt