Josif R.W. Krannich, Manual Grafic, Cartea Romanesca, Bucuresti, 1928

1.1

jOSIF R.W.KRAMMICH

46-0t

J

A

If

444RTIE44 RGM*111E44SG

-4-44

BU 6VIZESTI

f www.dacoromanica.ro

IOSIF R. W. KRANN[CH MAESTRU-T1POGRAF

MANUAL

GRAFIC NOTIUNI TECHNICE SI PRACTICE

PENTRU UZUL ELEVILOR

*I LUCRATORILOR IN ARTELE GRAFICE

,CAR TEA ROMANEASCA", S. 1

9 2

8

www.dacoromanica.ro

A.

inchin aceastd lucrare : Solid mele in semn de iubire,

Copiilor mei, ca indemn la muncei cinstitd, §i

Corpului Jirtelor Qrafice ca semn de devoiament ,si dragosie. Autorul

www.dacoromanica.ro

PREFATA Multumirea sufleteascd de a vedea aceastd lucrare de spe-

cializare grafica scrisd de un lucrator de dila din breasla noastra, ma indrepleilepte sa exprim, prin aceste reinduri, Coate telicilarile mete valorosului autor.

E de admiral perseverenla con§liincioasa care a permis .crearea acestei opere technice, utila atilt generatiei linere cat 4i mature a corpului grafic, cunosceind ca dupes munca zil-

nice(' de 8 ore in atelier, autorul pi-a Visit limpul liber sa colationeze pi sa ordoneze bogatul sdu material. As dori ca opera lui sa fie calla pi asimilatd de cat mai multi membri ai breslei noastre, insu§induli invalaturile pe care experienta practice!' a autorului de peste 25 de ani le pune atat de clar la dispozilia tineretului ; tar elementelor .conptiente pi capabile, inceputul deschis de Dl. Krannich, .doresc sa le fie uri exemplu demn de urmat, umpland golul literaturei noastre technice cu lucteiri not pi utile. Numai astfel putem ajunge la ridicarea treptatd a culturii technice pi ace§ti pioni ai scrisului vor puled sa se man-

www.dacoromanica.ro

6

MANUAL GR AFIC

dreasca cu colaborarea for la inallarea nivelului, at& cultural cat §i technic, al industriei noastre nalionale. La rdndul tor, conducdtorii industriilor noastre nu vor

§ovdi a da tot sprijinul tor, ca operele utile §i bune sd fie imprimate §i rasp:indite in a§a mod, Inuit rezultatele muncii intelecluale set dea roadele a§teptate in Coate pdturile breslel noastre.

C. RASIDESCU Direciorul Citrlii Romanepti.

www.dacoromanica.ro

ROSTUL ACESTEI LUCRARI. j ipsa manualelor de educatie technics, este cauza principali nepregatirii technice a lucratonlor din artele grafice ; fapt care, cum tim, nemultume§te atat de mult conducatorii atelierelor grafice.

E drept, lucritorn tipografi de azi, sunt in parte foarte putin pregatiti, iar in majoritatea lor, cu totul nepregatiti din

punct de vedere technic. Insuficienta lor pregatire nemultume§te pe conducatorii atelierelor, nemultumeve §i pe lucratori, care i§i ingreuneaza astfel in mod simtitor munca. Exemplele ce zilnic putem constata din practica atelierelor, dovedesc cu prisosinta cele spuse mai sus. Doua sunt motivele principale cari determine aceasta lipsa de educatie technics, qi anume : primul este lipsa coalelor de meserii in specialitatea grafica, conduce de maeqtrii priceputi, cum §i lipsa aproape desavar§ita a literaturii grafice ; iar al doilea poate chiar cel mai insemnat este nepasarea lucratonlor grafici fati de meseria ce exerciti.

Cu..toate ca incercanle precedente de a dqtepti in lucratorn tipografi dragostea de arta lor, in propriul lor interes, au dat de repetate on gre§, totuq, patruns de adanca dorinta de a ajuta cu cuno§tintele mete la ridicarea nivelului

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

B

technic al corpului artelor graf ice, m'am hotarat a da la lumina

acest Manual grafic", spre binele actualilor

i

viitorilor

lucratori tipografi.

Convingerea ferma a necesitatii acestei lucrari, indelungati practica de zeci de ani, precum si absolvirea cursurilor technice din strainatate, imi dau putinta de a indeplini greaua sarcina ce am luat asupra-mi prin alcatuirea acestui manual.

Cu ajutorul literaturii streine, de care m'am servit in parte ca izvor, si cu munca neintrerupta de ani de zile am reusit totu§ si alcatuesc prezentul manual, care cred ca va corespunde in totul menirei ce i-am dat. Atat din punct de vedere teoretic cat qi practic, este cat se poate de instructiv conceput.

Satisfactia mea si totodata $i singura mea rasplat5, va fi cand, atat lucratorii cat qi elevii tipografi, se vor folosi in mod cat mai larg de aceasta lucrare. Tot aci am prilejul dorit spre a multumi Domnului Carol Rasidescu, directorul general al institutului de arte graf ice Cartes Romaneasca", atat pentru pretioasa d-sale apreciere cat qi pentru nemarginita buna-vointa, cu care a sprijinit

editarea acestei lucrari, ceeace nu aqi fi putut face din mijloacele proprii.

Multumesc cu aceasta ocazie si tuturor acelora cari au ajutat cu sfaturile bine venite cat si cu munca for la reusita lucririi.

Jiulorul.

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA TIPARULUI. Omul, °data pirisind starea primitivi in care se gasei la inceput, ajungand la o treapta culturali mai ridicati, incepU a simti nevoia de a se impktisi unul altina. Cultura si lumina, raspindita de g.anditorii contimporani, au Post dela inceput primite cu mare aviditate. Din timpuiile cele mai vechi avem dovadi ca acestia din

urma s'au striduit la gaseasci mijlocul cu ajutorul ciruia ar fi putut raspindi cercetirile si operile lor. Vechii ginditori fenicieni si egipteni se serveau. la inceput de oratori publici, cari vorbeau poporului in !m et& publice despre operile acestora. Concomitent cu progresarea culturii deveni insuficient ins si acest mijloc de comunicare. Scopul dorit n'a lost atins ;

ei se gandeau deci la un alt mijloc mai multumitor, si in Ws4el'it141'' Si.- --'-:-.-1 '!§ ef, i. rLitilLIA)I Fig. 1. Hieroglife.

iscusinta for au inventat, ca mijloc de comunicare a gindirei, un soiu de figuri, creind astfel hieroglifele. (fig. 1). Fiecare dintre aceste figuri exprimi o gandire, o acpune, un nume de om sau animal. Insirind aceste figuri se obtinti

www.dacoromanica.ro

10

MANUAL GRAFIC

exprimarea dorita. Dar, faptul gasirii acestor semne nu era Inca suficient, principalul era cum sa se faca posibil comunicarea dela om la om cu ajutorul lor. Multi vreme a Post deci i aceasta nascocire, ca de altfel oricare inventie noui, foarte putin cunoscuta, avand folds real numai pentru clasa avuta.

Mai tarziu s'a inceput saparea hieroglifelor pe lespede de piatra, .acestea se expuneau apoi in pietile publice, spre a putei fr. cetite de popor. Cu aceasta, progresul fad" un mare pas inainte, de care sr poporul tragea foloase insemnate. Debi acum cercetarile §1 operile marilor ganditori au putut fr. aduse la cuno§tinta maselor; totuqi modul cum se realiza acest lucru intampina marl greutati; mai intai fiindca saparea pietrelor era foarte anevoioasa qr costisitoare, iar in at douilea rand din cauza numarului enorm de pietre ce necesita expunerea unei singure opere pe aceasta tale. Daci voiau, de ex., sa prezinte o scena oarecare, trebuiau sapate rand pe rand, oameni, animale, i toate obiectele de can ereau inconjuratr spre a inlesni reprezentarea actrunei respective. Spre a economise insa, atat timpul ce se pierdei cu saparea, cat qi micpra numarul pietrelor necesare, s'au inlocuit figurile intregi numai prin conturul, iar mai in urma numai prin desemnarea capetelor lor.

Progresul era vadit. Totuqi spre a inlesni §i mai mutt poporului de a se putea folosi cat mai larg de binefacerile culturn mereu crescande, luminatorri popoarelor antice n'aucamas aci, ci au mers mai departe, cautand sa simplifice mai mutt mijloacele de comunicare. Rezultatul a Post transU::::- YON %-'7-

I'FY"! :: ,x . 4.- Y

Fig. 2. Cuneiforme.

formarea figurilor in semne lineare, dandu-se fiecaruia din ele insemnare deosebita, formand in modul acesta ala zise cuneiformele. (fig. 2). Cuneiformele sunt deci primele semne cu ajutorul carora omenirea a putut exprima gandirea in mod vizibil. Legate una de alta, aceste semne formau silabe, cuvinte Si (raze, dand omului posibilitate de a0 imparta§i gandirile i ideele

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

11

semenilor sai. Cuneiformele, servind ca baza, au lost la diferite popoare adeseori transformate, iar in decursul veacurilor trecute, au suferit atatea schimbari pans si-au luat forma per-

fecti ale alfabetelor noastre actuale. (Vezi fig. 3). Comunicarea deveni cu timpul cu atat mai usor, cu cat popoarele an inceput sa se serveasca in mod larg de pergament, descoperire datorita tot egiptenilor. Pergamentul este pielea animalelor, netabaciti, dar curatata de par, apoi preparata si netezita cu ajutorul varului. La inceput servea Ia facerea fundurilor pentru tobe, iar mai tarziu, in urma descoperirei facuti de un egiptean, ca material de scris. Pergamentul isi are denumirea dupa orasul Pergamum, unde se fabrics in cantitati mari spre a servi scopului mai sus aratat :

Mai in urma pergamentul a Post inlocuit ca material de scris prin papirus-ul, introdus din China. Chinezilor li se atribuie descoperirea lui Inca din sec. III inainte de Christos, cand ei fabricau un fel de papirus din canepa.

Cu vre-o zece secole mai tarziu, adica in sec. VII d.

Chr. s'a introdus si in Japonia fabricatiunea papyrus-ului.

De aci a Post introdusa prin calatori in Arabia, in Asia minors si in Africa de nord, precum si in Sicilia si Spania, unde se construia din acest material casele de hartie, tinand insa foarte secret modul de fabricatiune a acestui material.

Mult mai in urma, deabea in timpul cruciadelor, s'a introdus aceasta descoperire psi in tarile din apus, gasmd gi aci intrebuintare. Primele incercari de a fabrica hartie gasim in Germania

in anul 1190. In Franta si Italia deabea intre anii 1250-75, iar in Elvetia pe Ia 1430. In anul 1686 introduc emigrantii francezi aceasta inventie si in Belgia, iar in restul statelor europene incepe fabricatiunea hartiei deabea pe la inceputul sec. XVII. Cum se vede din cele descrise mai sus, omenirea a ajuns Ia un moment dat sa aiba semnele cu ajutorul carora oricine putea sa-si exprime gandirile, a avut si hartie pe care putea sa asterne tot ce voia sa impartiseasca semenilor totusi insa toate acestea n'au Post suficiente pentru a fi

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

12

II

I

III

IV*,

IVb

A AA

IVc.

IVal

I

VII

VIII

'i'I

/3 1

4/91

,.

17

1

1/5

I/6

..

1

i

tfd

zc\

fr.91,',1,1' w,,`,.t; Ro

,-(

14V 10" .\92

Iv\ k

T

T

Xt

' Y lc

vY VY

7'7 Vs-k'

.c.) 0

-,-,i;

M

o

r rq

3

11 It

MIL

9

f'\

1417

Li

1 Q

k(s)

H

0 f,

NI: A f

a

(-..?.,,`ff

Q

I

t

T

VY

RR

es 7 `1

3SIS

Z. --zFig. 4.

J

93 VY

'A'" A;;)

::

I

VY VY

I I I

Rr

3t r

MS Of ss a f Tt T fft 'it 5:: t To V l'AU Uu Iltt .c

Itli

r

es

:Wm

N fRn Nn 91n Oo Co 0,, 0 fa II,: PP Ov Pp $O f Q iflq Q(1 zq

PRP Pp

0

fiiimi M in

.!1

Nv

I23 .,-'4

tS

il

0

3ri

1.;.

I

Lk k

0

P

Ff af

159 (;

1'1-

c:, 4

1

(:c

A),

v NJ

0\9

ff

1-,:e

k

I"' r"P\

oici

I

TA

-I

'fir °OD 'PP VV

11 r,

tEt

iii

''.1

09), 0V , 3h)

F I'

r;

l c c (i. Zb Dd Dh

Ili(

1-

r

F II

it t

I

K

t

l'. 3

1

0G.

K

i

`\

D

,S

131)

K v.

$

(it, Ai- 24 115V

ZE

e Go

i,2

L

VI

V

Vv

23t)

MA) \V w 5. to 7.-:

si

Er Xx

Xx.

v Y 1 Vv 0 z; Z zA Zz 3;

TRANSFORMAREA ALFABETELOR

feniceana; II ebraici veche ; III samariteana ; IV greace: a) forma veche a apusului, se aerie din dreapta apse stinga ; b) vice-versa ; c) forma ma; veche ; cl) forma node a reseritului ; V. romans- veche ; VI goticele Iui Gutenberg ; VII !mini moderns; VIII Fractur.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

13

putut raspandi in mod multumitor qtiintele, artele xi literatura, cari au atins apogeul pe vremea grecilor i romanilor.

Gradul de desvoltare la care au ajuns artele qi rinta,

cari se revarsau asemenea razelor solare asupra popoarelor,

primite setos de tineri qi batrani, avea nevoe de un mijloc mai eficace de rispandire. Nimic nu era deci mai firesc, decat sa se nasca ideea de a niscoci acel mijloc, care ar corespunde intro masura mai larga cerintelor. Istoriografii tiparului citeaza pe Chinezi, ca acea natiune care cu mutt mai inainte de Christos au inmultit

scrierile savantilor lor, sapandu-le pe ni§te scandurele netezite, reproducandu-le astfel cu ajutorul turlui. La inceput

se serveau pentru apasirea hartiei pe cliru de podul palmei, mai tarziu ins de niqte tampoane de piele. In felul acesta obtineau cOpii dupa clirele sapate. Chinezilor revine deci meritul de a fi numiti descoperitorii tiparului, cum tot ei au descoperit gi xilografia (saparea in lemn).

Arabii, hind cei dintai in contact cu Chinezii, au adus, aceasta arta in Europa cu ocazia emigrarii lot in Spania in secolul IX dupi Christos. Deaci incolo acest me§tequg se raspandeqte in mod fulgerator in intreaga Europa, unde pada ad once comunicare de gandire se facei numai prin scris. Acest mijloc de comunicare deveni insa cu timpul din nou insufficient. Scrii-

torii nu puteau sa satisfaci cu scrisul lor, decat numai un numar foarte mic dintre cei dornici de lumina, §i firesc numai pe acei ce posedau mijloacele bogate, pentru putea permite luxul unui astfel de manuscris. Omenirea insa, din ce in ce mai dornica de a cunoa§te operile iluqtrilor for contimporani, a niscocit in cele din urma mijlocul potrivit dorintei generale. Primul tipar de text fa facut cu ajutorul xilografiei de catre

olandezul Koster in sec. XIV. Unii dintre istoriografi sustin ca tot acest Koster ar fi avut cel dintai ideea de a taia literile deosebite din lemn de fag, spre a le putei combing apoi in cuvinte, randuri §i pagini. Toate acestea n'au Post insa decat mai mutt sau mai putia reu§ite incercari ale antemergatorilor lui Gutenberg. Adeva-

www.dacoromanica.ro

14

ratul tipar iii

MANUAL GRAF1C are inceputul lui cu descoperirea lui loan

Gutenberg din Maienza, care a descoperit la 1450 literile mobile, turnate din metal. Elevul sat' Peter Schaffer, a adus prin nascocirea stemplului de otel), mad imbunitatiri literilor

turnate. Stemplul este un fus de otel pe capatul caruia se giswe gravati litera originals` care serveve la imprimarea matritelor de turnat

(fig. 4). Capitalistul Fust, asociat mai intai cu Gutenberg, iar mai tarziu cu SchOffer, are i el meritul de a fi muncit la perfectionarea artei lui Gutenberg. Toli trei tineau descoperirea facuti cu totul secret. Primul tipar a lui Gutenberg cu literile mobile de metal este Biblia de 42 randuri, in limba latina. Aceasta Bib lie a fost vanduti

de Fust la Paris, trecand-o drept scrisa de mina, tainuind astlel descoperirea marelui maestru. Fig. 4. Stemplul.

Anul 1450 este deci de intreaga omenire sarbatorit ca raspanditor de lumina, tend Gutenberg a fost predestinat de providenta,

de a rascoli cu descoperirea sa o lume intreaga, schimband deodati tot rostul societatii, aducand in Coate straturile popoarelor raze le binefacitoare ale culturii. *) Stemplul este un instrument care servegte la facerea matritelor, adich a formelor de turnat liter°. Stemplul este lucrat din cel mai fin old, avand forma aritath in fig. 4. Literile, ce mai intii aunt desenate de cei mai buni desenatori specialigti pe mirimea de 2-3 cm., se reduc pe tale fotografich la mirimea doritii, apoi se aplich pe suprafata stemplului gi se graveazi. Suprafata stemplului, dupi ce este mai intai extrem de fin glefuith, se prepars, cu un strat subtire de cearh, aceasta spre a prinde copia desenului micgorat fotografic. Dupi aceeia incepe gravarea lor, cu ajutorul unor scule speciale de o fineta extraordinarii. Aceasth munch odata terminate an controleazi cu minutiozitate litera gravati gi numai gasind-o perfect din once punct de vedere, se trece la chlirea stemplului. Chlirea stemplului ae face de asemenea cu mare precautiune. ExpuninduI cildurii numai un singur grad mai mult decit necesith, gravure a ar inispri, iar stemplul ar deveni inutilizabil, deci torah munca zadarnich. Cu ajutorul unor prese hidraulice se preseazi stemplul in nigte plici de arami de o grosime de 5 mm. Dupi ce gi aceste tipare aunt controlate gi ajustate ele pot aervi ca forme de reproducere. Pentru fiecare Neat' in parte 9C face un astlel de stemplu.

www.dacoromanica.ro

MANUAL CRAF1C

15

Totu§i asociatii se straduiau cu totii, din motive de specula, sa ascunda descoperirea facuti. In urma unei neintelegeri ivite

intre Gutenberg qi Fust, caruia c4tigul realizat ii prea prea mic, se desfacii asociatia. Fust Band pe Gutenberg in judecata, caqtiga procesul, si este pus singur in posesiunea tipografiei, exploatind-o mai departe tot in mod secret. Gutenberg, fiind sarac, se adresa unui alt bogitaq, Dr. Humeri, un om de bine, care ii avansa mijloacele spre a deschide o alta tipografie. Dead incolo, Gutenberg nemai tinand secret arta lui, aceasta se respande§te peste tot globul pamantesc. Elevii lui Gutenberg, plecand rand pe rand in alte mar, au deschis la randul for tipografii, raspandind astfel, spre binele intregii omeniri, secretul nemuritorului Gutenberg.

Cam pe la anul 1502 se raspandi vestea descoperirii in intreaga Europa. De pretutindeni soseau oameni de tiinta spre a se initia in arta tiparului. Ace§tia intorcandu-se in patria lor, instalau la randul for tipografii in diferite orate. Cu paqi repezi s'a raspandit arta tiparului in intreaga Ger manie, Olanda qi in Belgia. Nu trecura nici 100 de ani dela descoperirea tiparului, si Europa numara peste 75 de tipografii. In Elvetia vedem pe Hammersbach instaland prima tipografie in anul 1481. In Franta este regele Ludovig al XI-lea care trimite pe Janson Nicolas, la Maienza, spre a se initia la fata locului in arta marelui Gutenberg. Germanul Freiburgur deschide qi el in Capitala Frantei o tipografie. Cu acesta Incepe in Franta o adevarata manie de a deschide tipografii. lntre merito0 raspanditori ai artei tiparului gasim aci pe Bonhomme, Colinet, Estienne, Hopil, Lepreux, Garamond, Clarendon, Didot, Fourrier, despre cari se aminte§te §i in alta parte, apoi Rignons, Marinoni, Farbe qi un mare numar de alti tipografii de merit. In Italia gasim pe Cenini, despre care compatriotii lui sustin, ca ar fi fost descoperitorul de fapt a literilor mobile,

pe cand exercita Inca meseria sa in oraqul Briigge din Flandra; pretentiune insa neintemeiati Doi lucritori ai lui Fust, Panartz qi Schweyteyn, sunt insa de fapt cei cari introduc in Italia arta tiparului, gi anume in anul 1462, adica 12 ani mai tarziu, dupi ce a fost descoperita. Tot ad mai

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

16

merits sa fie numiti §i meritoqii tipografi Sixt de Ressius, Haase §i Lignamina. Fassombrone in Venetia are meritul de a fi fost cel dintai care a imaginat semnele notelor muzicale. Aci se tipareau §i cartile religioase pentru Romania, Serbia qi Grecia. Cea mai valoroasi familie de tipografi din Italia a fost insa incontestabil aceea a Alzilor. Membrii acestei familii au inventat caracterele de liters sub numele de aldine .qi italice (cursive). In anul 1474 se remarca in Anglia gi Scotia, Corselles, Chepman §i Millar, iar in Eluelia tot in anul acesta: Helie, Rod! qi Froben. Acest din urma hind primul tipografi care inlocui in Elvetia caracterele gotice prin cele romane. In Belgia se ocupa cu arta tiparului loan de Vestfalia, Martens, Mansion, Plantin §i Moretus. Tot Martens introduce arta tiparului si in Olanda, unde

alaturi de el merits sa fie numiti §i Van de May, descoperitorul stereotipiei, precum Si renumita familie a Elzeuirilor, carora le datoram simpatica taetura a caracterelor medieuale sau elzevire, nelipsite astazi din nici-o tipografie. Fenola din Valenta, introduce in anul 1474 arta tiparului in patria sa Spania, uncle mai gasim tiparitorii meritoqi ca:

Cordona, de Villa, de Racco qi altii. In anul 1482 se introduce §i in Danemarca arta lu Gutenberg, adusa din Silesia. Cunoscuti aci au fost Gottfried of Ghemen, Blume §i Brant. Tot in intervalul acestor ani se introduce tiparul §i in Suedia prin germanul Schnell; in Austro-Ungaria, la Viena, de catre Lichtenstein din Colonia §i de Trattner §i Rafelsbet ger.

Polonia, §i anume in Cracovia, primi Inca in anul 1465 prima tipografie unde se imprima cu literile cirilice.

George Czernouitz, introduce in anul 1493 tiparul in Rusia in oraqul Tchernigov. Caracterele nationale ruse§ti

s'au turnat insa deabea in 1704, sub domnia Iui Petru cel mare.

Putin mai inainte introduce evreul Rabi Gerson prima tiparnita in Constantinopol, rispandindu-le prin intregul imperiu otoman. Tot cam pe atunci introduce Principele Cerneicovici arta tiparului qi in Montenegru, aducand-o din

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

17

Elvetia; iar Grecia, vechiul leagan al stiintelor si a culturii, primi, din cauza prigonirilor ce sufereau din partea turcilor, deabea in anul 1817 prima tipografie, care fa instalata la Corfu de catre misionari englezi. In China unde tiparul era cunoscut mult inaintea lui Christos, descoperirea lui Gutenberg fa introdusa deabea in anul 1620, de catre iesuitul Trigault, adica dupa aproape 170 ani, dela descoperirea ei. Un alt iesuit, Xavier, introduce cativa ani mai de vreme tiparul cu literile mobile in Japonia. Jean Joseph Marcel, introduce in anul 1799 pentru prima oara tiparul in Africa, §i anume la Cairo. In America arta lui Gutenberg se introduce de catre spaniolul Lombardo, care deschide in anul 1549 prima tipografie in Mexic. Desi in aceasta tara de fapt curand introdusa, totusi americanii rivalizeaza in arta tiparului cu succes cu vechiul continent, unde este leaganul ei.

Hunter, se crede, ca ar fi introdus o tipografie in anul 1535 la Brasov, primul oral locuit de romani care primi arta tiparului.

La Blaj se deschide prima tiparnita in anul 1746 ; in 1775 in orasul Sibiu. La Rodauli in Bucovina se deschide

in 1736 o tiparnita, iar la Timipara in anul 1765. In Muntenia gisim primile tipografii introduse de Mateiu

Basarab la manastirea Govora iar in Moldova, la Iasi, de catre Vasile Lupu. Tipografia lui Mateiu Basarab fa instalata de primul tipograf roman, calugarul Meletie, in 1634. Meletie a fost dascalul priceput care invatase pe multi arta lui Gutenberg.

Tipografia din Iasi, adusi de V. Lupu, a fost instalata in anul 1640, ava insa o scurta durata, fiind distrusa de razboiul intre Vasile Lupu §i Mateiu Basarab. 0 era de amortire, care tiny timp de 150 ani, lua locul

inflorirei incepute. Deabea in 1827 simti ch. Asaki, pe atunci capul miscarii literare, nevoia de a infiinta din nou o tipografie.

M. Kogeilniceanu infiinteazi si el in anul 1840 o aka tipografie, care functiona insa numai pada la 1846. In capitala Romaniei, prima tipografie se deschide in anul

1675. Aceasta functiona papa la 1836, cand fa inchisa. Dela aceasta data pans la 1851 tipografia a fost moarta in Manual Grafic.

a

www.dacoromanica.ro

18

MANUAL GRAFIC

oragul nostru, cand HI redeschisa de Mitropolitul Nilon sub directia lui ,Stefan Rasidescu. Acesta a adus din Viena

magini perfectionate gi cu ele un tiparitor specialist Fr. Gal. Dintre cei cari sau mai indeletnicit cu raspandirea artei

lui Gutenberg au fost in Bucuregti gi Heliade Radulescu, C. A. Rosetli, Carol Gob!, gi altii. Acestora urmeazi apoi un mare nurnar de alti particulars. Afars de tipografiile infiintate in Bucuregti, s'au mai deschis gi multe altele in mai toate oragele maxi ale tarii romanevi. Aga la Craiova, Buzau, Focgani, etc. Astazi nu este

orag unde arta lui Gutenberg si nu fie raspanditi. Numai in capitals numaram peste 70 de ateliere tipografice, mici gi mari, dintre can unele sunt inzestrate cu cele mai noui gi practice magini gi instrumente grafice. Peste 4000 de muncitori grafici igi cagtiga astazi existenta for in aceste imprimerii.

Deasemenea se gasesc in Bucuregti vre-o 3-4 turnatorii de litere, cari satisfac in mare parte cerintele tipografiilor, aprovizionandu-le cu diferite caractere de litere, in special insa cu albitura.

www.dacoromanica.ro

INTAIA

PARTEA

MATERIALUL TIPOGRAFIC TIPELE S1 INFATISAREA LOR.

rr IPELE sunt niste bucati mici de metal de forma para.' lelipipeda, a caror compozitie este formati dintr'un aliaj

din 700/0 plumb, 20-25% antimoniu 0 5-10°/0 cositor. Denumirea for se trage din latinescul typus", sau litera" cum le zicem noi, luata din franceza lettre" ----- litera, scrisoare.

Schema din Fig. 5 prezinta forma unui astfel de paralelipiped de metal. Literile a-b-c-d-e-f-g-h, insemnate aci, arata partile paralelipipedelor de metal, can au denumirile urmatoare:

1) Lungimea paralelipipedelor (a) dela piciorul pans la suprafata literei gravati pe capatul celalalt se numeste iniilii-

mea". Aceasta este de 24-25 mm sau 621/2-63 puncte tipografice.

2) Partea paralelipipedelor indicate prin litera b se numeste

grosimea" literei. Aceasta variaza aproape dela litera la litera, totusi fiecare corp are un numar de litere cari au aceiasi grosime. 3) Partea laterals insemnati prin litera c se numeste corp". Corpul este socotit pe puncte tipografice i indica marimea literilor.

(Vezi si pag. 24).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

20

4) Suprafata literei, indicat arm litera d se nume§te ID limbajul tipografic floarea". 5) Dimensiunea literei, adici a floarei indicat prin litera e, se nume§te liiiimea" floarei.

6) Iniltimea imprimabili a floarei se nume§te relief". Relieful variazi, dupi mirimea corpului, intre §i 6 mm. Relieful este indicat prin litera f (Vezi §i fig. 6, c). 7) *anvil g, ce se gise§te incrustat pe grosimea literei se nume§te signaiura". 1

8) Partea de jos a paralelipipedelor, uncle deasemenea se afli un mic §intulet, se nume§te piciorul " literei. Santuletut acesta n are nici-un scop definit. Litera, adici semnul alfabetic gravat pe capitul literilor este inverse, astfel ca partea literilor ce dupi imprimare se afli pe partea stingi, pe micile buciti de metal

se arati pe dreapta. Din aceasti cauza elevul trebuie si se deprindi dela Inceput sa citeasci u§or literile inversate. Floarea nu cuprinde niciodati intreagi suprafata paralelipipedelor de metal, ci Iasi atat sus §i jos, cat §i in pirti un mic spatiu,

Fig. 5.

numit in termen tipografic carnea". Floarea gravati cuprinde cam doui treimi din suprafata paralelipipedelor. Litera a fig. 6 indica corpul literei, iar b mari-

mea floarei", aritind atit pirtile ocupate de gravuri cat b

§i spatiul ramas. Floarea gravat pe capitul paralelipipedelor are forms conici, adici baza ei fiind putin mai mare ca suprafata floarei. Scopul

i

.1111111111111111

I

L

Fig. 6.

formei conice este de a a gravurei, baza mai solidi, deci §i rezistenti mai mare.

Spatiul ce se gise§te la capul cat qi la piciorul gravurei, (fig. 7 a §i a') ser-

ve§te la cuprinderea literilor can trec dela centru in sus (a), iar a' la acelora cari se prelungesc in jos. Spatiul a' este acela§ la toate literile dintr'un corp, atit la cele mici cat §i la cele mari. Acest spatiu este socotit

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

21

dupa sistemul normal pe puncte tipografice, and astfel culegatorului posibilitatea la perfecti aliniere a doua sau mai multe cuvinte culese din diferite corpuri, adaugind in acest

scop corpului mai mic, albitura necesara in puncte. Acest spatiu trebuie sa fie absolut egal la toate literile din corpul respectiv, el se numeoe linia literei. (Fig. 7, e-e'). Spatiul a deasupra literilor, variaza dupi marimea literilor

cari tree de centrul in sus, §i nu este socotit pe puncte. Acest spatiu depinde de felul cum a fost desenat caracterul respectiv. Spatiul lateral b §i

formeaza distanta ce au literile intre

ele, spre a nu se apropia, a se alatura una de alta. El este stabilit de turnatorul de litere concordand cu marimea §i forma caracterelor. Spatiul intre liniile perpendiculare ale literilor propriu zis, este deasemenea proportionat conform cu regulile estetice. Prin faptul ca tipele" se gasesc aruncate

in mod voluntar, neregulat una peste

si

1

1

e

linga alta in casele de litera, culegatorul are nevoie pentru inlesnirea Iucrului

de un semn, acest semn consta din una

e :(

fv, Fig. 7.

sau mai multe crestaturi pe partea grosimii tipelor, numite signaturi. (Vezi fig. 5 g). Numai atunci, cand tot irul tipelor, cari se afla arzate una langa alta, au signatura in fata culegatorului, tipele au pozitiunea for corecta. (Vezi fig. 11). Signatura" este de regula arzata mai aproape de piciorul paralelipipedelor, si mai totdeauna pe acea parte a grosimii unde se gase§te piciorul floarei gravate pe suprafata lor. Scopul signaturii este de a indica culegatorului unde, adica la care din ambele extremitati a paralelipipedelor se afla floarea" literei, aceasta spre a evita astfel cercetarea aminuntita a fiecarei litere in parte in momentul cand sunt adunate §i arzate in culegar. In modul acesta se evita arzarea for gre0ta. Daca insa cu toate acestea culegatorul din neglijenta nu observa la in0ruirea tipelor, aceste semne, punand litera intoarsa, se iveqte la corectura piciorul tipelor ce se numeste

in termen tipografic spit" sau muscu/ita", cari trebuesc

www.dacoromanica.ro

22

MANUAL GRAFIC

eliminate. Serviciul mare ce aduc signaturile" culegatorului au determinat turnatoriile de litere sa le aplice vi la caracterile de titluri, chiar ysi la acele ce se afla de obiceiu aezate in picioare. Caracterele asemanatoare au, spre a fi mai u§or distinse, signaturi diferite. Astfel avem tipele insemnate cu una, cloud

sau trei signaturi. Acestea difera iar una de alta prin distanta ce au intre ele ; unele sunt cu colturi, altele rotunde, mai late sau mai inguste, adanci sau mai netezi, etc. etc. In general signatura se gaseste in fata tipelor, adica in aces parte unde se afla piciorul literilor ; in unele locuri insa, cum de pilda in Franta, ele se gasesc adeseori increstate pe partea opusa, adica acolo unde este capul literilor. Acest

fel de a arza signatura este mai putin practic. antul ce se gaseqte in josul piciorului" (Fig. 5 h), adica pe cealalta extremitate ale micilor paralelipipede de metal, n'are nici-un scop definit, provine din departarea resturilor de metal ramase in urma ruperii for dela gura maqinei de turnat. Aceste ramasite se departeaza cu ajutorul unei randeli speciale, producand astfel §antul pomenit mai sus. Latimea tipelor este cum s'a aratat mai sus foarte variata. Se intelege usor Ca litera m necesita o suprafata mai mare, adica mai lata, decat ar necesita-o de exemplu litera e sau chiar i on 1. Tot astfel gi majuscule, adica literile mari (capitale) : A, B, C, D, etc., cer un spatiu mai mare decat cea mai mare parte din literile mici. Dintre acestea ating maximum de latime, adica aproape aceea a corpului respectiv,

literile M qi W. Pauzele sunt singurele semne can sunt turnate pe grosimea corpului, adica suprafata for este exact un patrat. Cifrele se toarna de regula pe jumatatea grosimei corpului, din can fac parte, adica pe un jum. patriqor (halbghifert). Semnele de interpunctiune . ; : 9 §1 1, sunt de regula turnate pe a treia parte din grosimea corpului caruia apartin ; la unele caractere se toarna aceste semne pe doui puncte grosime. S'a incercat adeseori sa se toarne literile pe doui puncte pe a treia parte a corpului, pe jumatati de patripri $i chiar pe patripri; incercarile, can insi au Post mereu abandonate, pentruca tipele turnate dupa acest sistem pierdeau mult din infatiprea for placuta, lipsindu-le cu desivar§ire gi once este-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

23

tics, fapt care a 0 determinat abandonarea orica'rei alte incer-

cid de a sistematiza grosimea. . Cum am vizut mai sus, floarea literilor nu ocupi toat'g suprafata corpului. Cele mai multe din ele au un spaliu sus qi jos, altele numai jos, cum sunt literile mad qi unele din cele mici; iar o a treia categorie sunt acele can au numai

sus acest spatiu. Sunt insi 0 unele, cum de pildi literile (F), .t1(H), 4.1(P), AY), 8(Z), a b

4 1(f), 4(h) §i i(s) din alfabetul german can ocupi Lamiuka

intreaga suprafata corpului, cu exceptia spatiului

necesar despirtirii lor la tipar. Locul ce ocupi de fiecare literi in parte pe suprafata paralelipipedelor se poate vedea in alaturata schema,

e

>

Fig. 8,

fig. 8 a d a acelora ce ocupi intreaga suprafata, a c ce au un spatiu jos, iar b d ce au acest spatiu sus.

Fiecare corp sau grad are denumirea lui speciali. Denumirile s'au lust dupa titlul lucririlor, can au Post de prima oars imprimate cu caractere de mirimea lor. De exemplu : Corpus pentru corp 10 ; Cicero pentru corp 12; Text pentru corp 20: Kanon pentru corp 36 §i Missal pentru corp 48. Primele tipirituri ale bibliei latine au Post compuse cu caractere de mirimea corpului 20 (text ; denumirea data dupi textul compact, cum au lost lucrate). Cu Kanon §i Missal s'au cules c'a'rtile biserice0i catolice cu aceia0 denumire. Primele coduri juridice, numite corpus juris" au fost imprimate cu caractere de mirimea corespunzitoare corpului

10, deacolo §i denumirea de corpus" pentru acest corp. Corp 10 Corpus" are i o a doua denumire Garmond", numit astfel dupi un anume Claude Garamond, care se spune, ar fi Post cel dintii care a faiat tipele de aceasti rdirime.

Tipele cu can s'au imprimat scrierile lui Cicerone au Post de mirimea corpului 12, de aci i numele de Cicero" pentru acest corp. Gradele mai mici au primit denumirea dupg mirimea lor.

De exemplu Petit (mic" pe frantuze0e) pentru corp 8; Nonpareille (pe frantuzwe tradus : incomparabil") pentru corp 6 ; Perl pentru corp 5, iar Diamant pentru corp 4. Corpurile merg crescind din doui in doui puncte. Exceptie fac numai corpurile 5, 7, 9 0 11, can sporesc numai

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

24

cu cite-un singur punct .din corp in corp. Corpurile cele mai obi§nuite, nelipsite hind din niciun atelier, sunt : Corp

4 5

( 4 puncte) = cam

12/5

o

2

Borghis

(5 (6 (7 (8 (9

s

= = ) =

..

)

Diamant. Perl Nonpareille

6

I

7

I

Colonel

I

Petit

8

I

)

--=

)= s

)

24/5

)

3r /5

Pit

IP

10

I

Corpus

(10

OP

12

1

Cicero

(12

St

14

I

Mittel

(14

Pt

16

I

Tertia

(16

,

18

I

Parangon

(18

20

I

Text

(20

24

I

Dublucicero (24

28

1 Dublumittel (28

) -=

104/4

36

I

Kanon

(36

)

=

132/3

48

I

Missal

(48

)

=

IS

.,

o

..

22/5

9

s

mm.

39/5

=

34/5

Pt

)

43/5

PP

)=

5

tt

)=

6

PP

)=

7

tt

)=

7r/2

)=

..

OP

9

18

tt

La inceputul ivirii tiparului nu existau insa gradele cele mici, ci toate lucrarile se imprimau cu caracterele mari, aceasta

din cauzi ci nu existau scule atit de fine, spre a se putei i caracterile mai mici. Dar §i cele man erau in mare parte inexact lucrate, astfel ci odati cu desvoltarea din ce grava

in ce mai mare a artelor grafice, se simti in curand ne-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

25

voia de a stabili o norms creind sistemul punctelor. Astfel se socotesc astazi toate caracterele de liters, precum si tot materialul grafic existent dupa puncte. Sistemul acesta fir

pentru prima oars introdus de cake Fourrier in Franta. Sistemul lui Fourrier, avand insa unele greseli de calculatie, fir in anul 1811 rectificat prin Didot, care ii dadu baza stabili. Acesta luand ca bazi misura franceza (Piciorul") impSrti aceasta masura in puncte, dupi care un cicero avu 12 puncte, iar un cuadrat 48 puncte. Didot abandoni sistemul german, care socotea corpurile pe linii, impirtind linia in doui puncte (corps"). Sistemul lui Didot, denumit sistemul Parisian sau sistemul francez, primi in curand cea mai large raspandire hind adoptat nu numai de Franta, Italia si

Rusia, ci si de Germania. Mai tarziu, in anul 1879 se stabili in Germania sistemul german, avand ca bazi metrul. Se constati oficial ca / m confine exact 2660 puncte din sistemul lui Didot i ca 133 nonpareille, 798 puncte, au exact 33 cm. Inaltimea paralelipipedelor de metal a Post de asemenea

modificati de francezi. Pe cand inaltimea germani, in Austria si astazi Inca obisnuitS, este aproximativ 25 mm, -, 63 puncte tipografice; cea redusS de f rancezi este de 23% mm = 622/3 puncte tipografice. Ele se deosebesc prin denumirile ce au : fnallimea germane *i Inclltimea partziane sau Franco - germane ". Prin scurtarea tipelor via ceva mai multe litere la o anumiri greutate. Sistemul $i inaltimea francezi hind atit technic, cat si economic mai practic ca cel german, a Post pretutindeni, adoptat pans si in Germania, unde este leaganul tiparului.

CARACTERILE CELE MAI OBI,SINUITE Caracterile cele mar obilnuite sunt cele de origini latini,

numite antiqua". Cunoastem doui feluri de antiqua, englezi si franceza (vezi, exempt. pag. 27). Antigua engleza are o forma mai lea', mai rotunda fiind tot deodati $i mai subtire, pe cand cea francezi este mai lunguiati si putin cornpactS. Aceasta forma fir introdusi din America, unde gSsi

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

26

nastere, in Anglia. Un at treilea tip, foarte frumps qi pretutindeni intrebuintat este acela a omediaevalelor".

Forma original strimopasci

ale tuturor caracterelor

de literi sunt grote§tile, (Fig. 9 a) cu linii uniforme, adici de aceeas grosime. Dovadi sunt vechile inscriptii ce se gisesc spate pe pietrele monumentale din timpurile antice. Forma

aceasta s'a mentinut multi vreme la diferite popoare, probabil din cauza formei simple ce aveau. (Vezi tabloul fig. 3). Mult mai firm, si-au luat forma caracterelor numite antiqua, cari prezinti prima etapi a transformini grotestilor primitive. Aceasti forma fa dati de vechii Romani si utilizati in scrierile lor, ea a servit ca original pen-

MMM

tru forma for de astizi. Ras-

pinditi fu aceasta formi pentru prima oars de Nicola Janson, tiparitor si gravor de litere din Venetia. Antigua este denumirea generali a tuturor caracterelor de literi can igi au origina in vechile caractere latine Fig. 9.

utilizate de Romanii antici. Toate caracterele de literi can au aceasta origini, apartin spre deosebire de gotice $i fracturi, familiei antiqua. Noi insa am dat aceasta denumire numai caracterelor can au pistrat mai mult forma for originali. De aci probabil numele de antiqua (antica). Acest caracter se deosebwe de grotesti prin faptul ca nu mai are toate liniile uniforme, ci se compune din linii groase si subtiri, adici mai albe $i mai negre, iar la cipitul extremititilor au cite o liniuti de incheere. (Fig. 9 b) Caracterele antiqua sunt, dupi grotestile, forma strimoseasci, can au servit drept model original, la crearea tuturor celorlalte forme. Renumitul tipograf Italian Manutiu, a taiat la caracterele antiqua caracterul cursiv. Ele se mai numesc si italice, pentruci au Post inventate de un Italian si in Italia. Italicele au taietura identici celei numite antiqua, aplecata insd spre dreapta, (rareori spre stanga), are aceleali impreuniri, dar foarte rar se gisesc capitalutele. .Si aci gisim bine definite doui forme : francezi, mai lati qi compacti, iar cea englezi, ingusti. Dar si caracterele antiqua au suferit mai tirziu o noun transformare. Membrii cunoscutei familii de tipografi Elzeuir,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

27

cari traiau pe la 1474 in Olanda, au nascocit o aka.- forma, toarte placuta, aceia a medevalelor. (Fig. 9 c). Medevale numite §i elzevire, dupi numele niscocitorului lor, se deosebesc de antiqua pun faptul ca liniutele ce inchee extremiatile literilor, nu sunt simple linii drepte ci formeaza picioru§e, de forma unghiurilor ascutite, ascutipil pierzandu-se spre partile laterale. Deosebirea cea mai caracteristici prezinta insa litenle M .§1 e. Prima prin aceia ca liniile din stanga §i dreapta, can la antiqua sunt verticale, la caracterele medevale sunt inclinate spre partile exterioare ; iar litera e pun aceia ca liniula orizontala care formeazi ochiul nu se gase§te exact la mijlocul literei, cum este cazul la antiqua, ci putin mai sus, cam la a treia parte a literei. Acestea sunt deosebinle marcante ce au unele dintre litere, ceeace au insa toate literele comun, este forma lor mai rotunda aproape

patrati, pe cand antiqua are forma mai ingusti, mai funguiata. Uncle mici deosebiri mai prezinta qi alte litere, ele sunt insa foarte neinsemnate. In general forma lor este mai placuta, pare mult mai vioae, ca antiqua, care are aparenta rece, de aceia se utilizeaza cu precidere pentru lucrari literare, reviste gi alte de felul acesta; antiqua din contra gase§te intrebuintare mai mutt la culegerea lucrarilor §tiintifice. Medevalele au cifre de o forma deosebiti. 0 variatie a medevalelor sunt caracterele aka zise egipIiene. Ele se dosebesc prin aceia ca liniile subpri ale litenlor cat pi liniutele can inchee extremitatile lor, sunt mai ingropte, cam pe jumatatea limilor groase. Egiptienele apartin deci tot familiei medevalelor. Toate celelalte caractere apartin uneia din familiile de mai sus : grote§ti, antiqua sau medeval. Ele stint deci forma de origins a tuturor caracterelor ce posedam astazi, stramo0i adevarati sunt §i raman insa groteOle, ale caror forma iniPali a servit ca bazi pentru toate celelalte transformari.

M. Eminescu antiqua franceza

M. Eminescu

M. Eminescu

antiqua englezi

medeval

Antigua franceza, engleza precum §i medevale au spre a inlesni lucrul, pe langi literile din allabetul obi§nuit Si tin

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

28

numar 'de litere impreunate, ff, fi, fl, ae, ce, /E §i CE. Cele din urma patru impreunari se intrebuinteaza foarte rar, aproape exclusiv in limba latina. Apoi mai sunt un numar destul

de mare de litere cu accente : a, e, i, d a; d, é, 1, 6, a, a, a, r, a, a, d, e, 1, 6, a, v, Q, ; qi I, pentru limba ungara se mai adauga 6 §i if; toate se gasesc §i la literile marl (verzale) sau capitale. Cate§i trei feluri de caractere de liters

au adeseori §i capital*, acestea au marimea literilor mici servesc la scoaterea in evidenta a unor nume de autor

gi

sau titlul unei lucrari citate. Capitalutele o, s, w, v, x qi z sunt identice cu literile mici din acela§ caracter de liters. Capitalutele au qi ele accentele sus aratate.

SEMNELE INTERPUNCTIUNII.

I

ntrebuintarea semnelor actual de interpunctiune a fost la inceputul artei grahce chiar multi vreme in urma desco-

perirn tipografiei, foarte putin cunoscuta, singurele semne intre:

buintate nu erau decat puncte §i lirnute in diferite forme §1 marimi. Tot renumitul tipograf Italian Manutiu, a fost reformatorul care a stabilit qi pe terenul acesta felul intrebuintarii semnelor noastre de interpunctiune, formand astfel cu timpul actualul sistem de intrebuintare. Interpunctiunile astazi peste tot in uz, sunt urmatoarele : . Punctuliqi are locul la sfar§itul fiecarei fraze, precum §i dupe prescurtan ; el trebuie sa urmeze imediat ultima liters la slar§itul frazei. Mai multe puncte in §ir

... servesc ca semn

de intrerupere" aratand ca o fraza sau o vorbire oarecare este neterminata.

Virgula se intrebuinteaza pentru a desparti o frazi intercalati de restul frazei, precum §i la despartirea mai multor cuvinte, in§irate intro fraza. 1§i mai are §i locul intre

un *ir de cifre precum §i intre unitati cat §i la despartirea zecimalelor. Inaintea unei virgule, se poate pune, &xi spatiul permite un spatiu pe un punct.

; Punct ;i uirgula, serve§te la despartirea mai multor perioade din frazele, unde o virgule ar fi prea putin, iar un

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

29

punct prea mult. De reguli i se pune un spatiu pe doui puncte inainte.

: Dublupunct, primeste deasemenea un spatiu pe doui puncte inainte. Dupi acest semn se pune de obiceiu mai multi albituri. ? Semnul de intrebare, se pune dupi once frazi, conceputi in termen intrebitor, adici la sfir§itul frazei. De ex. Uncle pot gisi liniile pe un punct ?" 5i acest semn se va despirti in totdeauna cu un spatiu pe doui puncte de ultima literi a frazei. I Semnul de exclamare sau de mirare. Semnul acesta se pune dupi frazele cari pronunti simtul momentan ; dupi or-

dine date, sau chiar dupi adrese. Si acest semn este intotdeauna precedat de un spatiu. Cratimii, se intrebuinteazi la despirtirea unui cuvint cand acesta nu mai incape la sfirqitul rindului, trecind jumitate din el in rindul urmator. Ele se mai intrebuinteazi ysi la

prescurtiri de nume, de ex.: C-stantinescu, D-trescu, etc., precum

$i

intre doui cuvinte impreunate, ca : on -tine, nici-o,

si allele.

" Ghilmetele sau semnele citatiunii se compun din doui virgule can, de reguli, sunt turnate la un loc; in caz de nevoie ins se pot forma .i din doui virgule. Intrebuintarea for este foarte variati, la not se obi§nuwe ,,astfel". De multe on aceste semne au aceasti infitique, u » sau c e hind numite franceze sau elzevire. In Anglia se pune adeseori numai la inceput doui virgule iar la sfirOt doui apostroafe" ; tot englezii citeazi si "astfel", pun deci, cum se vede semnele la inceput cat qi la sfirqit in sus. Foarte multi autori, in special francezi, au obiceiu de a city numai printr'o singuri ,virguli4. Ghilmetele i§i gisesc intrebuintarea §i ca semnele de repetat, adici atunci cand un cuvint sau

mai multe cuvinte se repeti in rindul urmator, §i anume direct sub cel din primul rind. De ex.: In ziva de 5 lanuarie 7 Decembrie

Apostroful, se pune de reguli in locul unui e sau and scoatem aceste din urmi pentru a di cuvintului un

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

30

sunet mai plicut. Omiterea literilor este mai cu seams usitati la poezii, inlocuindu-le ad prin apostroful.

()

Parantezele. Avem doui feluri de paranteze, 3i cele franceze numite crosete". Ele sunt niste cirlige si se arazi cu scobitura titre cuvintul sau [

.cele rotunde,

fraza care o inchidem prin ele. Daci mntr'o frazi inchisi intre

doui paranteze rotunde, se giseste o alti frazi sau un carecare cuvint, can trebuiesc si ele inchise, atunci aceste din urmi se Inchid intre crosete. Parantezele se pune $i dupi semnele de note *) sau 9. Ele se despart de reguli printr'un spatiu pe doui puncte de cuvintul care se inchide cu ele. Crosetele se utilizeazi si la poezii, cand un rind oarecare nu incape in formatul stabilit pentru lucrare, si se iveste necesitatea ca acest rind si fie indoit. De exemplu : Stea, ce riticesti pe bolta cerului [nemarginit,

Spune-mi incotro se indreapti mersul law necontenit ?

Pauzele. Pauzele iii gisesc adeseori intrebuintarea la sfirsitul frazei dupi punct. In cazul,_acesta se pune in

dreapta si in stinga for cite-un jum. patrior, socotindu-le Arept un cuvint. Pauzele mai gisesc locul intre cuvintele sau haze pentru a arita astfel intreruperea unei gandiri, sau pentru a atrage atentiunea cititorului asupra unei schimbiri de idei neasteptate. Pauzele se pun si intre doui cifre, inlocuind prin ele cuvintele /sand la (de ex. 1-3). In aritmetici sunt utilizate ca semne pentru inlocuirea cuvintului

minus (de ex. 10-3). In ambele cazuri nu se Iasi niciun spatiu intre cifri gi pauzi. Deasemenea sunt intrebuintate ca semn de Upset' la tabele cu cifre, hind puse in acele locuri uncle lipsesc ofrele, Inlesnind astfel urmarirea lor. De exemplu: 131

15

'

16

I0 12

1

70

1

130

In dictionare i cataloage de cirti se intrebuinteazi gi ca semn de repetare. * Steluia. Rostul stelutelor este acela de a servi ca semne de note. De obiceiu li se mai adaugi gi un parantez;

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

31

*) acest semn se repeta si jos in capul notei. Daca se gasesc pe o singura paging mai multe note, atunci se va insemna prima cu *), a doua cu **), a treia ***) stelute. In cazul cand notele pe una gi aceiasi paging intrec numarul de trei, nu se

permite sa se puns patru ****) stelute, ci in cazul acesta se va pune o cruciulita t), care se va putea repeta din nou pada la trei. La brosuri cu multe note se va intrebuinta insa cu preferinta fractiile de sus, urmate deasemenea de o paranteza, de ex. 1) 2) 3) 4) 9 gi asa mai departe. Semnele de nota se despart cu un spatiu pe doui puncte de text, iar notele se despart de obiceiu de restul textului cu o liniula subtire pe vase (6) cicero. Aceasta liniuta se numevte linie de nota gi va fi implinita intr'un spatiu care va_avea odata vi jumatate grosimea corpului din care s'a lucrat textul. Vezi

mai jos modul de a culege notele. Pentru a inlatura orice indoiala asupra felului cum se culeg notele, se va tine seama de faptul ca toate notele intr'o brovura trebuiesc lucrate in acelas mod. In exemplele aratate am depasit aceasta regula pentru ca voiam sa aduc inaintea ochilor totdeodata ambele feluri de executie. -r Cruciuli /a, servevte ca semn in locul cuvintului mort", se intrebuinteazi, cum am aratat mai sus, ca semn de nota gi inlocuevte cuvantul sfant", uzitat in calendare. § Poragraful. Acest semn serveste pentru a desparti gt a face deosebire intre diferite capitole de exemplu: la coduri juridice, la lucrari de vtiinta, la statute si a., pentruci astfel se va putea cita usor un anume pasagiu. De ex. : Vezi § 51. Dupa semnul paragrafului nu se pune punct.

= Egaluri. Se intrebuinteazi nu numai la lucrari matematice ci vi de multe on intr'o oarecare aka' materie compacti avand intotdeauna intelesul de : egal cu". Inainte vi dupi ") Ad prima note :

"I Aci a doua ;

***) Aci a train; J.) Aci urmeazii a patra note, de observat ca la notele cu mai multe anduri, randul al doilea si urmiitoarele incep de regulti din cap, iar la primul se bate inainte un piitrisor aau mai mult, dupti cum a si formatul. tt) Rareori se viid notele uncle randul al doilea yi urmitoarele aunt !Agate mai intiuntru deciit cel dintttiu. Astfel se intrebuinteazi cifrele in cazul cind utilizam fractiile ele pot fi luate chiar qi din corpul literei cu care se culege nota D.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR.AFIC

32

acest semn se pune un jum. patri§or sau un spatiu gros. (Trei la corp.).

t.: sau :/: este semnul repelcirii, a refrenurilor la cantece.

Acest semn se gaseste numai in cartile de cantece, ne arata ca cuvintele can sunt puse intre ele trebuesc repetate. Aceste semne se fac §i astfel :], de ex. : Cine trece in Valea sa' Cu hangeriul fiat teacii, $i cu pieptul desviilit ? Is

Anclrii-Pope cel vestit

I

I

& Semnul Et, inlocueste cuvantul psi ". Acest semn este o prescurtare de origina Latina; se uzeaza insa astazi atat la caracterele gotice cat §i fracturi. Din restul semnelor se mai obisnueste etc. ca prescurtare pentru Et-cetera, fiMd egal cu $i asa mai departe". Acest semn se poate deci u§or Inlocui pnn : si a. m. d. cum se obisnueste uneori in limba noastra.

SEMNELE NOASTRE DE NUMARAT: CIFRELE Q emnele noastre de numarat se numesc, spre deosebirea

celor romane, can se compun din litere marl latine dfre arabe. Ele au aceasta forma : 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 0. Cifrele arabe sunt mult mai vechi deck cele romane, avanduli otigina in China, unde s'au transformat din alfabetul chinesesc. Acest popor utiliza pentru exprimarea semnelor dela la 9. un soiu de semne ce faceau cu ajutorul degetelor. Zero s'a format probabil figural din forma oului gol. Din starea for primitiva au luat cu timpul forma actuali, comuna astazi aproape tuturor popoarelor. Din Orient, unde 1

este patria lor, au Post aduse in secolul XII de arabi, cari se serveau de ele in comertul for ce faceau cu italienii. Arabii, hind cel dintai popor can facuse cunoqtinta acestor semne.

De ad qi denumirea de cifre arabe (ind arabe). Leonardo Fibonacci, care traia pe la 1202 in Pisa (Italia) are meritul de a fi raspandit aceste cifre in Occident parka atunci hind

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

33

foarte putin cunoscute, psi exclusiv numai in orasele maritime

ale italiei, cari faceau comer cu negustorii arabi. Fibonacci invatase ca copil cifrele magrebice, can difera mult de cele

est-arabice. In Evul Mediu cifrele arabe suferira o mica transformare, iar alta mai mare in timpurile noi. Cea mai insemnata transformare fata de forma for primitiva au suferit cifrele 4, 5 si 7. Inca in timpul Evului Mediu, forma for avea mare deosebire de cea de astazi. Cifra 4 avea de

ex. forma 57; cifra 5 se scria astfel 1, iar cifra 7 in felul aceasta A . Transformarea for este, cum se vede fundamentala. Cifrele sunt semnele can ne servesc la exprimarea pun scris a anui numar gandit, intocmai cum literile ne permit sa exprimam sau sa asternem pe hartie un gand, un cuget oarecare spre a-1 impartasi unui alt om. Cifrele sunt aproape pentru toate caracterele de litera de acelas fel, sau difera numai inteun mod foarte neinsemnat. Cifrele pentru aniiqua §i fracturi au Post in timpul din urma unificate, astfel ca nu mai au nici-o deosebire. De remarcat este ca cifrele sunt singurele tipe can se toarna aproape la toate caracterele de litera pe grosimea de un jum. patrisor, aceasta pentru a le putea aseza exact una sub alta. Cifrele caracterelor florate §i pentru afire, depasesc aceasta regula. Partile principale ale lucrarilor, pagihatia introducerilor, a prefetelor cat si a paginilor cu anunturi se deosebesc prin alte cifre §i anume prin cele romane. Cifrele romane se coinpun din literile marl I, V, X, C, D, M, ale alfabetului roman: 1=

1

11= 2

III= 3 IV= 4

V= 5 VI= 6

X11= 12 X111=13

XIV =14 XV= 15 XVI = 16

XVII =17

VII= 7 XVIII = 18 VIII= 8 XIX= 19 IX= 9 XX 20 X= 10 XI= 11

XXX-----30

XL= 40

L= 50 DCC = LX= 60 DCCC LXX= 70 DCCCC = LXXX= 80 M sau CID = XC= 90 ACID sau MM =

C=100 111C13 MMM=

CC = 200

CCC =300 CD= 400

D=500

700

800 900 1.000

2.000 3.000

XCID, eau IMI I0.000 = 100.000 CM CCM = 200.000 DCCCCM = 900.000

DC=600 CCCCIDDDD =1.000.000

Afara de aceste cifre mai avem §i fracliile, din cari exista doui feluri, adica ce!e cu bare drepte, oriiontale, si cele cu Manual Grafic

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

34

bare diagonale. La fractiile cu bare orizontale, cifrele de jos poarta bara deasupra for, , 72-, y, a ; iar cele de sus sunt turnate mai mici, incat pot fi usor asezate deasupra for. Fractiile astfel compuse au infativarea urmatoare f, v. a. m. d. Mutt mai practice si chiar mai frumoase sunt fractiile cu barele diagonale. Acestea se compun din nivte mici cifre, din cari cele de sus au un spatiu jos, iar cele de jos acest spatiu sus ; ele au aceasta infitisare : 1, 2 3, 4, t , 2, 39 4 barele for sunt turnate deosebit Si au aceasta forma /. Atit cifrele cat vi barele au aceiavi grosime, vi anume exact a treia parte a unui patrisor. Barele se aseazi intre cifra de sus vi cea de jos, astfel incat fractiile vor avea urmatoarea infativare : 1/2, 1/4, //6,3. a. m. d. Fractiile se gasesc vi tur nate la un loc, adica fiat a fi compuse din dou5 sau trei bucati. Acestea gasesc utilizarea mai cu seams la materii uncle ele se repeta foarte des. Atat fractiile pentru compus cat vi cele turnate la un loc, se toarna de obiceiu dela corp 6 pade la corp 14. Grosimea primelor este de un spatiu trei la corp; iar grosimea celor cu bare orizontale, aceia a unui jumatate patrivor din corpul resII pectiv. In cazuri cand lucratorul are novoie de o fractie mai mare deck cele aratate mai sus, acesta se ajuta luand niste cifre exact pe jum corpul Iiterei, punand o liniuta la mijloc, iar la Fig 10.

I2

cifre va pune cate-un jumatate patrivor din

corpul for sus vi jos. (Fig. 10) Liniutei se poate da si o pozitie obliga, facand la inaltimea floarei in ambele part' cate-o crestatura cu foarfece, dandu-i apoi cu ajutorul unei clevte. forma dorit5.

Cifra zero" din ambele categorii de fractii serveste si pentru compunerea semnului la suta" : a sau °/0.

ALBITURA

QUADRATI

LINII (DURCHSUSI)

In afara de there, once materie mai confine si diferite alte buck' metalice. 0 pagina de text este un Intreg compus din mh de bucati mici, pentruca si toate locurile ce ni se arata la tipar in alb, adica spatiul liber intre cuvinte si ran-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFI'C

35

duri, sunt ocupate in paging prin tot atatea bucati mici de metal numite albitura. Aceasta albitura, pentru a nu se imprima la tipar, trebue sa fie mai mica, adica mai scurta, decat literile propriu zise. Un rand lucrat, vazut din fata, are deci urmatoarea infitiqare:

111111111111111111111111111 Fig.

1

II. Un rand cules vazut din fati.

Diferenta de inaltime intre tipe §i albitura este cam de cicero, adica 12 puncte tipografice.

Albitura cea mai mutt intrebuintata de culegator este aceia care desparte cuvintele una de alta ; adica juraitate sau spatiile groase trei la corp Dintre acestea fiecare tipografie trebuie sa aiba o mare cantitate, pentruca se intrebuinteaza foarte mull la toate caracterile de litere. Grosimea unui jumatate de patri§or este exact jumatatea corpului de literi caruia apartine. Astfel patriqor de cicero are 6 puncte ; ij, patripr de corp 16 trebuie se aiba deci exact 8 puncte; ssi a. m d. Spatiile groase sunt turnate pe grosimea de trei la corp. Cum insa orice materie culeasa numai in cazul cand este perfect §i in mod regulat implinita, poate avea pretentie de de patri§or

a fi bine lucrati, avem absoluta nevoie de un numar de

spatii mai subtiri. Fara aceste spatii n'am putea compune in mod placut, nici cea mai neinsemnata bucata de text. De aceia s'a turnat pe linga Vs de patripri, i spatii groase. spatii pe punct, 1112 punct §i pe 2 puncte. Cu ajutorul acestor spatii se da materiei infatiprea frumoasa prin egala 1

implinire a randurilor. pace am cules urt rand aproape plin, nemai avand loc destul pentru cuvantul urmator, atunci impartim locul limas in mod egal intre cuvinte. Pentru aceasta egalizare se intrebuinteazi spatii subtiri, adaugand cate-unul pe langa 1/2 de pitrisori; sau in caz contrar, data mai voim sa adiugim ^mei cateva litere, atunci inlocuim I/9 de patri-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

36

vori cu spatii groase, ficand astfel loc pentru literile rimase. De ex. : Formatul randului

Rindul neimplinit

TicalosullboierZcazulinibratelelidreilcu TicalosulliboierrazialinibrateleMidreilicu Acelag rind implinit (rant cu spatii) Formatul randului

Rindul neimplmit

InivremelicelnenorocitullMotocipierialast livremiceinenorocitullMotocipierilastfel, Acelag rind implinit (strins cu spatii groase)

Albitura aceasta se toarna astazi aproape pentru toate caracterele de litere pe sistemul punctelor. Mara de jum. de pitrivori §i spatiile groase avem, cum am aratat mai sus, un numar de spatii subtiri, §i anume spatii patru la corp, vase la corp i douisprezece la corp. Un cicero de exemplu, are 6 spatii pe doui puncte, un jum. patrivor de cicero, doui §i

spatii p3 trei puncte sau trei pe doua puncte, sau 6 pe un punct. Spatiile acestea, vi mai cu seams cele pe un punct, cari echivaleaza ca grosime aproape cu un carton destul de gros, sunt neaparat trebuincioase, pentru a putea da textului compus un aspect frumos. Un bun lucrator va tine in totdeauna spatiile de diferite grosimi bine asortate vi curat impartite in gaurile rezervate tor, uvurandu-vi. astfel lucrul. Patrivorii apartin i ei albiturei. Ei sunt turnati patrat, vi au forma unui betivor patrat. Aci se yid cei mai uzitati :

Corp 5

Corp 6

Corp 8

El El 111 t1;*$ Corp 10 Corp. 12 Corp 14 Corp 16

Patrivorii se intrebuinteaza de regula pentru a bate inainte la inceputul randului formand pasagii not ; se uzeazi in text

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

37

dupa punct, mai cu seams la Francezi ; apoi se mai intrebuinteaza qi la implinirea starilor. De exemplu : 111111Alegerea profesiunii copiilor este mai un inceput de pasaj cu 2 pitrisori bituti inainte.

dispus pentru cauza lui.1111 an rind cu stare

Starea" este in limbajul tipografic acel rand, care formeazi sfarsitul unui pasagiu. Pentru a umple golul unei stari" pans la sfarsitul randului, culegatorul se serveste de niste bucati de plumb pe deferite formate, numiti cuadrafi.

(Vezi ex. de mai sus.) Cuadratii acestia trebuie' sa aiba grosimea corpului cu care se lucreaza. Daci lipsesc cuadratii

pentru corpurile de litere mai man Ca Corp 16, 20, s. a. lipsa des constatati la tipografiile mici culegatorul se va putea servi si de cuadrati din corpurile mai mici, punandu-le unele peste altele. Doua randuri de cuadrati din Corp

10, sunt cele mai potrivite pentru a implini un rand din corp 20, iar cicala din corp 8 pentru un rand de corp 16 vor fi la orice ocazie cele mai nimerite. Aranjamentul for se va face insa totdeauna aka cum se vede in exemplele de mai jos:

trei iezi.=61 corp 16

"ME

Bursa oficiala" . corp 20.

In ceeace priveste lungimea sau latimea cuadratilor, se stie ca in vremuri mai vechi se turna pe patrisorii corpului respectiv. Astfel se gaseau cuadratii pe 2, 3, 4 si 5 patrisori; in vechile tipografii calugaresti se pot Oil astazi inca astfel de cuadrati. Faptul de a turna astfel de cuadrati, avea

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

38

insa un foarte mare inconvenient pentruci ele difereau mult in lungimea for dela un corp la altul. Turnatorii, vazand acest

neajuns, au convenit in cele din urma cu toti, alegand un anumit corp dupi care sa toarne cuadrati. Alegerea cazit pe corp 12 (cicero) dupa masura caruia s a impartit astazi tot materialul tipografic, precum sunt : cuadra tii, regletii yi

dursuP. Un cuadrat din corp 6 confine deci 4 patripri de cicero (corp 12) sau 8 patripri din propriul sau corp ; un cuadrat de petit (corp 8) are 4 cicero sau 6 patri§ori de corp 8. La cuadrati de garmond (corp 10) nu se potri-

veqte masura, ele au tot patru patripri de cicero sau 4 patripri §i 8 puncte din corpul for.

=ME

Turnatoriile de litere, toarna cuadratii pe patru cicero §i pe doi cicero. Acest cicero ; pe trei sistem a fost de toti technicienii recunoscut ca cel mai prac-

tic, qi ca stare pretutindeni adoptat. Pe cuadrati socotim astazi once masura tipografica. Cr broqura are deci o latime de 4, 5, 6, cuadrati. Formatul culegarului ii potrivim tot cu cuadrati. Cuadratii sunt deasemenea foarte mutt intrebuintati ; de aceeia mice tipografie trebuie sa posed o mare cantitate de cuadrati din toate soiurile. Spre a putea calcula cantitatea necesara de cuadrati pentru un oarecare scop, trebuie sa cunoaoem proportia ce exista intre greutatea §i numarul for.

Tabeluta de mai jos ne deslu§elte pe deplin in aceasti privinta

BucAti pe

Un kilogram confine cuadrati pc 6 puncte

8 puncte

10 puncte

2 cicero

284

216

3

196 140

144 102

176 120

4

88

12 puncte 148

104 70

Nara de cuadrati §i spatii mai avem un alt soi de spat'', insa nu se pun intre cuvinte, ci intre randuri. Aceste spatii au qi ele un rot foarte insemnat. Daci ham de pildi o brolura ale carei randuri sunt dese,

adica lipite unul de altul, zicem ca aceasta materie este

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

39

compacM. 0 alti brosura, insa arata oarecari spatii intre randuri, aceasta zicem ca este spaiiaM sau thrito. Toate aceste goluri sunt, cum este si firesc, umplute cu bucati subtiri de plumb. Aceste bucati de plumb le numim linii" sau dursu§i". Aratim mai jos materie compacti si materie rarita. Materie nereritir

Destul! striga Lapusneanul, nu te mai boci ca o muiere ! Fii roman verde! Ce sa te spoveduesti? Ce sa-i spui duhovnicului? Ca esti talhar si un vanzator? Asta o stie Materie ratite

Destul! striga Lapusneanul, nu te mai boci ca o muiere! Fii roman verde! Ce sa te spoveduesti ? Ce sa4 spui duhovnicului ? Ca esti tilhar- si un vanzator ? Asta o stie Intre ultimele douii randuri se yid liniile asezate intre randuri

Prima linie eate comprise din done buciti iar a doua este un dursusi" intreg,

Aceste linii (dursusi) se toarna pe diferite grosimi; avem ; pe doua puncte dintr'acestea pe un punct pe trei puncte si pe patru puncte . Ca

linii mai groase, de can de asemenea ne servim la faritul materiei, putem privi si regletii pe 6 puncte (nonpareille). Lungimea liniilor de spatiat era la inceput aceea a cuadratilor, 4, 3 si 2 cicero. Obiceiul insi, de a ran materia,

a dat nastere ideei de a turns aceste linii si pe formate mai lung', pentru a inlesni astfel lucrul. Asa avem astazi aceste linii pe doi, trei, patru si mai multi cuadrati. La materia rarita se poate deci intrebuinta, ceeace este chiar de dorit, numai bucati intregi. Aceste linii se numesc clursuli sau regleti pentru ca apartin familiei regletilor. Deoarece formatele cartilor difera foarte mult una de alta, suntem de multe on nevoiti sa intrebuintam regleti sau dur-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

40

susi la un loc cu linii mici, aceasta pentruca nu intotdeauna gamin dursus intregi pe formatul dorit. Daca avem deci.

de expl. un format pe 4 cuadrati, vom pune un reglete sau dursu§ pe 3 cuadrati sr unul, de aceeasi grosime pe 1 cuadrat, unul langa altul, Inland insa seams sa schimbam bucatile mici cand in dreapta cand in stanga. Prin aceasta incrucisare impiediciim strimbarea rindurrlor, ce s'ar intimpla data n'am schimba bucatile mici, dupa cum aratam mai jos :

Destul ! striga Lapusneanul, nu te mai

boci ca o muiere ! Fii roman verde! Ce sa te spoveduiesti ? Ce spui duhovnicului ? La un format ce trece de cinci cuadrati, de ex. 6, se intrebuinteaza de regula doi regleti (dursusi) puse una lingi alta, si anume una pe 4 si una pe 2 cuadrati, cari insa pot

fi din cand in cand intrerupte de cite doi dursusi pe 3 cuadrati.

Tot asa procedam cu orice material care intrebuintam pentru raritul materiei. Spre a putea constata cantitatea dursusilor necesari pentru o anumita lucrare, este neaparat nevoie sa se cunoasca pro-

por tia intre greutatea si numarul lor. Tabeluta de mai jos serveste acestui stop. .

Lungimea

in cicero

1

1

klg. confine bucati dursuai pe:

punct

2 puncte

3 puncte'

4 puncte

8

768 384

832 533 404 200

143

100

12

256

135

96

68

16

192

101

72

51

41

52

2 3

4

1560 1028

564 364 286

426 270 204

20

154

81

58

24

128

64

48

www.dacoromanica.ro

MANU AL GRAFIC

41

REGLETII. 119Regletii,

de orice fel, apartin

vi

ele familiei albiturilor.

Regletii sunt nivte bucati de plumb turnate pe sistemul punctelor, adica pe cicero vi se gisesc in lungimi dela unul pada la vase cuadrati, uneori vi mai lungi, avand grosimea de 1, 2, 3 vi 4 cicero. Regletii acevtia se toarna, dela grosimea de doi cicero in pi anume in trei feluri, cum putem vedea iin figurile de mai jos. sus, gol,

a

Fig. 12. Regleti.

Figura 12 a ne arata un reglele, avand sus cat vi jos un Sant; iar b un reglele turnat sus plin avand insa jos o .

scobitura.

Formele acestea sunt cele mai practice, deci gi pretutindeni intrebuintate. Marimea aceasta este cu precadere intrebuintata la culegerea poeziilor, in caz de lips sau pentru a economisi cuadratii. Regletii mai sus aratati, sunt de plumb vi

pe grosimea de 4 cicero turnati. aci este adeseori de mare interes pentru culegatorul

de litere de a vti tali regleti asortati dela 2 pada la 6 cuadrati merg la 1 klg. Tabeluta de mai jos ne servevte de minune pentru a afla proportia intre greutatea vi numarul de bucati

de regleti de plumb dela corp 6 pada la corp 48 I

Lungimea

2 cuadrati 3

,.

4

..

5

,

6

.,

kgr. confine buditi regle i pe:

6 8 10 12 24 36 48 puncte puncte puncte puncte puncte puncte puncte

68 46 35 28 23

18

12

9

8

6

19

13 10

6

5

17

15

8

5

14

12

6

4

4 3

51

42

34 25 20

29

35 25

22

17

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

42

CARACTERELE DE LITERA PENTRU TITLURI. Daci la inceput am vorbit despre tipele, adici literile in general, vom arSti acum acele cari se numesc caractere de titluri, i cari se intrebuinteazi pentru evidentiarea unui cuvant sau a unei !raze. Pentru a scoate in evidenta un cu./ant, sau chiar fraza intreagi Intr'un oarecare text ne servim in primul rind de cursive sau spaliondm cuvinte. cum se obisnueqte la germani, americani, s. a. Pentru a di unor cuvinte sau (raze mai mare importanti, intrebuintSm §i un caracter mai compact. Caracterele pentru evidenlierea unor cuvinte, sunt in strinsi

legituri cu caracterele din cari lucrim textul. In primul rind

trebuie observat ca aceste caractere si aibi aceia# marime, adica floarea for si fie in aceia. lime. Mai departe nu este admisibil si intrebuintim pentru evidenlierea cuvintelor un caracter medieval daci tot restul textului este lucrat cu antiqua, viceversa. Din cele aritate mai sus, qtim ca caracterul cel mai ob4nuit pentru scoaterea in evidenti a unor cuvinte sunt cursivele. Din acest soiu de caractere mai exists §i un fel co o tiietura semi-neagrii §i una compact& grasd.

Constarrtmopol

Bueure,W

Cursive seminegre.

Cursive compacte.

Apoi mai avem §i cele trei felud de Aldine; numite astfel dupS niscocitorul for Manutiu Aldini :

Transilvania Aldine inguste

Basarabia Aldine

Tei. Popici Aldine negre.

Cea din urmi fiind foarte neagri se intrebuinteazi aproape exclusiv la culegerea reclamelor, pe cind celelalte douS fiind mai practice gisesc intrebuintarea la once soiu de imprimate : bro§uri, gazete si chiar la lucriri de accidente.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

43

Proprietatea acestor caractere.este aceia .ca se compun din linii negre qi subtiri, ele apartmand familiei antiqua.

Un alt caracter foarte placut qi mult uzitat, sunt egiplienele. Acestea se deosebesc in tietura lor, prin faptul ca desenatorul acestui caracter de liters a parasit principiull nuantarii liniilor prin .negre §i subtiri, impingand cele din urrni dandu-le o infamare mai pima, cum se vede mai los..

Marele poet rus Leon Tolstoi Egiptiene simple.

Cu timpul insa egiptienele au suferit atatea schimbari, Si cu fiecare schimbare §i o alts denumire, incat astazi avem urmatoarele feluri de caractere egiptiene:

Ion C. Bratianu

Mihail Eminescu

Egiptiene late

Clarendon

TITU MAIORESCU

BARBU DELAVRANCEA

Egiptiene inguste

Egtptiene negre.

Caracterele grotefti, cu toate variatiunile existente, cum putem vedea din cele cateva exempla de mai Jos

P. Hasdeu

Creangd

Slavici

Goga

albe

seminegre

negre

compacte

Bolintineanu

Maiorescu

albe inguste

albe late

Ion Plinulescu cursive albe

Niculae lorga negre inguste

Ion Basarabescu cursive negre

tin tot de familia egiptienelor. Ele difera mai mult sau. mai putin in floare, unele mai late, altele inguste, iar altele mail

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

44

negre sau mai subtiri, gi formeaza o noua serie de caractere,

des utilizate, avand fiecare denumire separata. Tot aci putem numi si caracterele Rennaissance" si

Etienne".

Mihail Kogalniceanu

VASILE ALECSANDRI

Rennaissance

Etienne.

Cum am zis mai sus, toate aceste caractere de liters au ca baza tipul caracterelor antiqua, aceasta taietura, fiind mai

simpla este totdeodata pi cea mai citeata, servind astfel drept model pentru toate creatiunile noi. Ele sunt turnate pe toate corpurile existente gi servesc atat la compunerea titlurilor, cat gi pentru evidentierea unor cuvinte in text, aci bineinteles numai corpurile mici. Mai sunt de numit si caracterile florate, umbrate, grizate, liniate §i altele, can de asemenea servesc la titluri, carti de vizite, de logodne, politi, cat si la accidence. Variatiunile

for sunt atat de multe si bogate, incat, daca asi voi sa ark aci toate, ar fi nevoe de un volum deosebit. Spre a complecta aceasta parte este necesar sa amintesc $i de caracterele zise caligrafice. Acestea se deosebesc iaras

in cele engleze, balarde si ronde, avand fiecare un insemnat numar de variatiuni.

Hcohe

Lqicaeacce

ginti6

Caligrafice engleze

c_C_Zecoanari Batarde

C-7 tigote e antacu zinoRonde

Ele constitue prin felul for un fel de liters cu totul deo-

sebit; tietura for se deosebeste cu totul de a celorlalte caractere, si cel mutt le putem compara, din cauza inclinarii

for spre dreapta, cu cursivele. Caligraficele sunt o copie fidela a. scrisului manual, scopul for, reproducerea intocmai si in mod mecanic a acestuia, cu

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

45

ajutorul presei tipografice. Cele dintai inventate au Post

caligraficele germane, iar mai firm cele latine. Ele au Post anume create pentru a servi la imprimarea lucrarilor cornerciale, mai cu seams circulitri, polite, cecuri, chitante, ceirti de logodna, de vizita, de nuntei, qi a. Scopul infiintarii for a Post de a concurs, sau chiar inlatura cu totul litografia, care isi cucerise o mare parte din lucrarile grafice. Cu toate incercarde facute, acest scop nu s'a putut atinge; imitarea finetei litografice a Post imposibil de a fi redata prin

literile turnate in plumb. lmposibilitatea imitarii reese din faptul ca ingustimea literilor nu permite o copie exacta a literilor. Nici francezul Didot, inventatorul tipelor diagonale,

inventie prin care s'a putut da floarm un loc mai mare de

joc, atat in dreapta cat si in stanga, n'a fost in stare sa_ infranga concurenta litografiei. El are totusi meritul de a fi adus o mare inbunitatire tipelor caligrafice. Caligraficele de astazi se deosebesc cu mult in eleganta taeturii de cele turnate la inceput.

CASA DE LITERE cand este adus dela turnatorie se pune in niste Litera, case, numite case de Merit. Ele sunt de obiceiu construite .din lemn de fag, si au un anumit numar de despartituri mai mici si mai marl, ale caror aranjament se face dupa felul caracterelor pentru cari sunt destinate; i ar marimea dupa cantitatea literei ce va trebui si cuprincla, De aceea deosebim case marl pentru liters de text compres, mitlocie pentru liters de titluri, si inca mai mici pentru literile

marl de titluri, dela 3 mem in sus acestea din urma servesc si pentru adapostirea chenarelor.

Cele marl se deosebesc prin despartiturile for una de alta, dupa limba in care se lucreaza din ele. Altfel sunt casele pentru limba romans, deck cele de germani, greaci, nisi, ebratca, cirilica, musulmana, si a. m. d. Lucian in hrnbile francezi, englezi, si italiana se poate lucra.sisin casele romanesti. Pentru limbile ceho-slovaci si spamola, se mai

www.dacoromanica.ro

IJKLMN p$TEE,0

A

B

C

D

E

F

0

U

V

\V

X

Y

Z

c'

A

i

C)

U

a

i,

I

e

i

A6 A.6

1

Oita

i

6i1

flfik

ft

ece

f

H

A

h

(

q

patrisori

6612

IO 3 '

t

u

CE

i

x

U

>

z

)

W3.

1

:4

I

II

!?

,. -

&

0

p

1

1,

b

E161:15E

4

c n

Q11ST

7* 56 78 90

5,

i

1'

i

s

a c,

AF',

'66

In

t

o(i

0

jumatati de patritpri

g e

d

1

Fig. 13. Casa de antiqua romaneasca.

www.dacoromanica.ro

spa

Hi

spatif

cuadrati

z C

TiVeds

LI

I

ilvitavna

-ointel!cleo no unb9m3 op ego) 171

P TI)

Eds

1.1

-

www.dacoromanica.ro ,)

pogrargd op linVulnc

.21Li

q

0

1.1

0 I

1

I

§

a

Li

5 U

IX

01

I

b

)1

i a/

3

W

1

.

m

.

A

S .1

A\

\

A

Z

I

9

9

i

i.

(

,

9

x

1

P

V

i

b

d

n

1

X

N

9

N

9

11

'06

A'

'I

N

I

)1

r

0

I?

II

14

0

.1

0

S

'I

IV

N

9

I

9

13

7s,

9

r

No

0

V

9

!

'q

1

SL 95.6' II II

I

ii

1

1

.

9 A

0

I

0

',4

0

a

a

(I

2

l gL

E

0

V

II

1

J,

*

11

!I

d .

,

U

11

S

J.

11

z a

2

1

II

D

V

I

I

48

MANUAL GRAFIC

adauga citeva litere cu accente proprii tor, cari nu avem plasate in casele noastre. Deosebirea ce exists intre casele noastre de antiqua, (fig. 13) psi cele adoptate actualmente in strainatate (fig. 14)

cari contm si capitalute, vedem indati punandu-le alaturi. Aceasta casa se poate cu usurinta transforms pentru orice limbi in literile latine, inlocuind unite din literile inutile cu cele trebuincioase pentru limba respective. 0 case de liters, cum ne-o arata fig. 14 este perfect de buni pentru a lucra din ea in limba romeind, francezd, Latina, germand, englezd, precum si italiand. Limba spanioki ar mai necesita inca o despartitura pentru litera ii, care s'ar plasi usor in locul §-lui sau a semnului &. Pentru limbile olandeze, §i suedeze, vom inlocui literile ce cu literile a qi A, caracteristice acestor limbi. m Dace avem ins de lucrat in limba ungard sau slavd din aceasta case, trebuie sa facem o schimbare putin mai mare, din cauza celor 18 litere cu accente trebuincioase tor. Locul pentru aceste litere

AA6 f:1166666oilucteau putem gasi usor. In parte be avem existente unele la (ranceza altele la germane, aka ca facem loc numai literilor mari

cu accente $t pentru cele doui vocale o ti cari mai Liman st pot fi puse in locul capitalutelor. Pentru limba polond putem inlocui randul al patrulea din giurt cu accentele poloneze :

aégét 1164CLNIDSZZ pe cand accentele mici din limba ceho-slovaca se pot aranja

add'eeg-in6PACt 6113'72 in acelas rand, iar cele mari in locul capitalutelor.

AOh8EGINORSTiJUYZ Cu aceste accente se poate lucra si in limba croati. Deasemenea se poate foarte usor transforms aceasti case de

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

49

literi pentru limba romans, inlocuind unele litere netrebuincioase cu

aqtAA,ST pe cind a i e

ai

ii, se gasesc deja repartizate pentru limba

franceza.

In modul acesta se poate intrebuinta cu ugurinta una ai aceia0 casa pentru diferite limbi, Para a ingreuna contul cheltuelilor cu costul unui numar de case dispensabile, Marimea caselor, cum am mai zis, variaza foarte mutt. Dimensiunea for obi§nuita insa este : Latimea 89-97, cm ; inaltimea 63-71 cm §i adincimea aprox. 36-42 mm. Adincimile mari nu sunt practice, deoarece ingreuneaza culesul,

prin faptul ca Hind adanci, literile se araza prea tare qi nu permit o upara apucare a lor. Daca insa casele sunt prea mici, adica sub norma mai sus aratata, se na§te inconvenientul impartitului prea des ;

aceasta nu numai ca este o mare pierdere, dar §i opreoe iuteala culegatorului.

*ipcile din cari sunt facute despartiturile caselor, se despart in doua categorii, §i anume : in groase gi subtiri. Cele dintii fiLind principale formeaza rama casei, dindu-i sustinere

qi tarie, iar ochiului elevului un punct de sprijin spre mai upara orientare §i tinere de minte a diferitelor despartituri unde se afla literile. Aceste stinghii despart casa in §ase parti, ele trebuie sa aiba cel putin o latime de 13-16 mm. §i mai inalte cu 3 mm. pentru a feri literile, cind casa e plina, de a se rupe la bagarea caselor in regal, sau cind sunt puse una peste alta. Afars de aceasta, orice casa are o margine in fats de cel putin 19 mm. latime §i cam tot atita inaltime, care serve0e culegatorului pentru a pune aci la nevoie un rind sau un cuvint, cind preface materia, qi apoi fere0e casa, cind e puss la locul ei in Legal, de a intra praf.

Nara de casele mai sus descrise ne mai servim §i de unele mai mici, pentru adapostirea feluritelor caractere de liters de titluri. Din acestea avem doui feluri §i anume : unele, can au §i ele despartituri fixe (fig. 15) si altele can au numai n4te Manual Grafic

4

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

50

stinghioare mobile. De cele din urrna ne servim pentru a pune

in ele literile mari de titluti, $i anume de la corp 36 in sus, in picioare, despktind fiecare rand cu o stinghie (fig. 16). Casutele cu stinghii au ins un inconvenient foarte mare si anume acela ca daca se culege un titlu sau doui, se ivesc

Fig. 17

Fig. 16.

Fig. 15.

goluri produse prin scoaterea literilor ; in aceste ,goluri cad

cele ramase, iar pe de alts parte randurile sunt adeseori asa de intepenite incat numai cu ajutorul sulei sau a clestufel poi scoate o liters, stricandu-le astfel mai totdeauna.

Cum nu exists insa un mijloc de a evitA acest rat', s'a recurs Ia construirea unui nou model de case, pentru adapostirea literilor de titluri mai mici, ramanand cele cu stinghiute exclu-

5 ,

siv pentru titluri mai mari, cum am zis mai sus. Casele acestea sunt o impreunare a casutet din fig. 15 de patru on alaturata, vi permite a adaposti 4 caractere de

liters capitale sau doui, cari au Si

ig. 18.

literile de rand. Mara de aceste case, mai avem

unele mat mici, din care unele servesc pentru adapostirea tractiilor (fig. 17), iar altele pentru cifre (fig. 18) Desi once casa de litera de text posedi gi

cifre, totust, la anumite lucrirt, cum sunt de pilda statisticile, ne servim de casele de cifre avand nevoie de acestea in mai mare cantitate. Casele de 'raga an. de obiceiu forma si marimea casutelor de titluri (fig. 15). Ele servesc Ia adapostirea a doui

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

51

feluri de fractii. corp 6 si 8 intr'una, iar corp 10 ..si 12 in alth

cash. Extsta si casele can pot cuprinde cate patru

feluri de fractii.

Pentru a inlaturh ins amestecarea fractiilor, vom pune corp 6 intro cash la un loc cu corp 10, iar corp 8 cu corp 12. In felul acesta vom fi mai siguri de a nu se amesteca fractiilor.

Casele de literh trebuesc tinute in cea mai mare curatenie, atat pentru a feri literile (12 a fi vatamate de praful ce se depune in casele, cat si sanatatea culegatorului, care este deasemenea gray ameninoth Fig. 19. de once necuratenie. De aceia casele de litere trebuesc din cand in cand curatite de praful ce se depune in ele. Aceasta se face cu ajutorul unei foale mici, cu care se .sufli tot .praful din casele de literh. (Fig. 19). Intreprinderi mari utilizeaza pentru curhorea caselor de praf, un fel de aparate cart, puse in functtune cu ajutorul curen-

tului electric, absorb toata murdina ce s'a depus in ele.

LINIILE DE PLUMB SI ALAMA SI CASELE LOR.

A Afars de nenumhratele caractere de litere,

cifre, fractii, albiturh, dursust, regleti si cuadratt, despre cari am vorbit mai sus si cari servesc culegatorului ca material de constructie la lucrhrile tipografice, mai sunt necesare si liniile,

can deasemenea sunt de importanta capitals la construirea lucrhrilor graf ice.

Sub denumirea technics de linii intelegem in general niste

sun de metal de diferite lungimi, st can, hind turnate pe inhltimea hterilor, servesc la construirea tabelelor in primul

rand, st la accidente in al doilea rand. Liniile cele mai des intrebuintate, sunt liniile de a/amii, si anume: subtiri, cu doud Irdsuri, seminegre, negre §i cornpacte. Inainte vreme aceste linii se ghseau turnate exclusiv din plumb, astazi insa aproape peste tot nu se mai utilizeala

linii decat cele turnate din alamh, acestea fiind mult mai rezistente si deci mai practice decat cele dintai. Ele se

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

52

gisesc pe toate lunngimele,adici progresiv din grad in grad, dela Nonpareil le, corp 6, iin sus pana la 10 cuadrati si mai lungi. Cele mai obiqnuite sunt : No.

I.

No.

2.

No.

3.

No.

4.

No.

5.

Liniile mai sus aritate formeaza baza tuturor variatiuni-

lor can sunt in uz. Nara' de Liniile aritate mai sus, mai avem qi Liniile de coloane pe 6, 8, 10 qi 12 puncte ; apoi linii negre pe 3, No.

6.

No.

7.

No.

8.

4111111MII

1111111111211=11111111 No. 9. 4, 6, 8, 10 §i 12 puncte, cari servesc la incadrarea reclamelon cat qi ca doliu ; mai avem linii punctate, tremurate, ainfas §i arcuri sau acolade. Liniile punctate, tremurate cat gi ainfas-urile sunt deasemenea foarte mult utilizate. Ele se gisesc in diferite feluri. No. 10.

No. II. No. 12. No. 13. No. 14.

Liniile ainfas" se intrebuinteazi pentru incadrarea tabelelor, cu linii de cap si de multe on chiar si la accidente.

www.dacoromanica.ro

M A NUAL GRAFIC

53

Floarea for este foarte variata ; cand este linia neagra mai groasa and cea subtire mai mutt sau mai putin departata cand vedem doua subtiri si una neagra la mijloc cand viceversa, si a. m. d. Liniile Azuree" se utilizeaza la imprimarea formularelor care servesc la usurarea circulatiei monetare. Aceste formulare sunt: cecuri, chitante, borderouri, polite, §. a. Desenul for este foarte variat. Orice turnatorie de litere le furnizeaza turnate in alama pe grosimele de 8, 10, 12, 16, 18, 20, 24, 28, si 36 puncte, taiate pe format fix, sau in Iinii lungi turnate de plumb, pentru a fi taiate de culegator dupa trebuinta.

Denumirea Azuree" pare a fi de origins franceza, dedusi din cuvantul Assurance, care este egal cu siguranta. asigurare, corespunzand perfect cu scopul careia servesc, Ele se compun dintr'un sir de Iinii paralele orizontale fie drepte sau ondulate.

r Linii Azuree

.4 a

.

Desi nu este tipografie care si nu poseda astfel de linii, totusi se va intampla adeseori ca culegatorul si se gaseasca

in neplacuta situatie de a nu gas' ce-i trebuie. Nefiindu-i de nici-un fobs liniile disponibile, el va cauta sa se ajute in alt mod, utilizand linii spre a forma din ele liniile azuree

El va alege pentru acest stop un numar de Iinii curate si nelezate, subtiri §i duble, pe lungimea necesara, punandu-le

apoi, in mod alternativ una peste alta, pans la oblinerea grosimei necesare. In nici -un caz nu se va pune numai linii

duble, si se va evita dupa posibilitate de a utrliza numai linii subtiri. Primul fel este gresit, iar al doilea cu totul neplacut. ran,

mai bine

bine,

numai linii duble

dar neplieut, hind

linii subtiri §i duble.

numai linii aubtiri

Scopul liniilor Azuree" este de a servi ca fonts pe cari se scrie o valoare in litere, spre a fi astfel feria de con-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

54

trafaceri sau razaturi. Grosimea liniilor se stabileste dupi marimea caracterelor utilizate la culegerea formularului.

Acolade sau arcuri sunt de doua feluri si anume: Cele turnate deaintregul pe diferite marimi, si altele de compus. Acestea din urma se compun, dupa trebuinta, din 3-5 buciiti: si anume din mijloacele cele doui extremitati si din bucati de prelungire turnate pe hm-

gimile de la corp 6-48 si mai lungi. Acoladele se gasesc turnate atat in alami cat si in plumb. Primele hind preferabile, avand mai mare durabilitate. Liniile subtiri se gasesc turnate pe 1, 2 si 3 puncte. Cele duble pe 1, 2, 3 si 4 puncte ; Liniile seminegre pe sr 2 puncte ; Cele negre pe si 2 puncte; Liniile compacte avem pe 1, 2, 3, 4, 6, 8, 10, 12 si chiar pada la 24 puncte. Punctate avem pe- 1 si 2 puncte, tot asa si cele tremurate, iar liniile ainfas gasim pe 2, 3, 4, 6, 8 si 12 puncte. Combinatiunile ce se pot face cu liniile de mai sus, sunt 1

1

aproape nelimitate.

Pentru pastrarea acestor Iinii, avem tot un fel de case cari sunt facute in doua modele diferite.

Prima casi de Iinii (fig. 20) poate adaposti 4 feluri de si anume cele mai obisnuite subtiri, duble negre si

Iinii,

compacte sau punctate.

Mai practice sunt insa casele cari cuprind 6 feluri de Iinii : subtiri, duble seminegre, negre, punctate si compacte.

(fig. 21). Liniile mici gasesc loc in caturile de jos, pe cand

la A vom pune 'hulk in sini lungi, iar la B putem aranja colturi si diferite linii de finit. In practica culegatorului se ivesc adeseoti ocaziuni dcan acesta va simti nevoia de a cunoaste greutatea specifics ale liniilor de alama fats de un sir de o anumita.lungime, necu-

noscand insa aceasta roportie,p se va gam in asemenea cazuri intro situatie foarte critics. Tabloul de mai jos va scuti pe oricine de aceasta neplacere, aratand greutatea specifics a unui metru de linii, sr viceversa cati metri, resp. cuadrati

lungime are un metru de linii. Un metru fhnd suficient pentru incadrarea unei pagini format quart, se poate, cu ajuto-

www.dacoromanica.ro

Linii subliri

15c

{1

6c

.

48

4

Linii negre

> 2

1

36

8 cic.

30

12 cicero

24

b cicero

20

20 cicero

18

C

>

I

1

l 1

1

24 cicero

16

28 cicero

14

32 cicero

12

36 cicero

10

I

1

1

Linii duble

40 cicero

Linii punct ate

8

1

6

Fig. 20. Casa de Linii.

www.dacoromanica.ro

Linii subliri

15

Linii negre

c.

1 6 c.

1

I

12 cicero

1

I

1

16 cicero

1

I

1

24 cicero

I

B

I

20 cicero

I

I

I

1 8 cic.

I

a. a.

Linii compacte

1

I

I

I

I

28 cicero

I

I

32 cicero

I

Linii duble 36 cicero

1

I

I

I

Linii punctate

I

Linii tremurate

z

40 cicero

C 16

18

14

20

12

24

10

36

8

6 Sub OH 48

Du ble

Ne gre

Punc tate

Fig. 21. Casa de linii.

www.dacoromanica.ro

Corn pacts

Tremu rate

MANUAL GRAF 1 C

57

rul acestei tabelute urr constata ce cantitate de linii dintr'un anumit corp sunt necesare pentru o lucrare oarecare. kgr. tontine

1

1

cuadrati

metrii

13'710

..

760 380 250

.,

190 125

punct

2 3

4 5

6

95 75 65

10 12

in =.

1

55 cuadrali cantireate kgr.

Corp

0.073 0.146 0.219 0.292 0.438 0.584 0.730 0.876

6'850 4'570 3'425 2'285 1110 1'370 1'140

.

Tabloul urmator, intocmit dupi o indelungati practici ale

turnitoriilor de linii, ne arati cite buciti de liniiasortate dela corp 6 pini la 20 cicero (5 cuadrati),se afli intr'un kilogram, aranjat pe corpurile cele mai utilizate : 1

kg . linii de alarna tontine aproximativ bucati :

corpul liniilor in puncte

lungimea

liniilor 6 puncte

1

20

60 30 30 60 30 30 30 30 60 30 60 60 30 30 30 30 30 32

collmi

30

8 10 12 14 16 18

..

20 ., 24 30 36 4 cicero 5

6

8 12 16

2

3

4

5

30

20

9

5

5

3

3

15

10 10

18 7

I0

15

7

5

3

3

30

20

18

I0

5

15 15 15 15

10

7

I0

7 7

5 5

9 4 4

4

5

4

3

4

3

30

20

18

5 10

15

10

7

5

8 4

3

30 30

20

18 18 7 7

10 10

15 15 15 15 15 16 14

10 10

10 10 10 10

7

5

6

8

9 9 4

12

3

4 4 4 2 2 2

8

5

4 4

I0

7

5

3

2

10 10 10

7

5

3

7

5

3

3 3

9

5

4

4

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

58

CHENARE. Chenare" intelegem n4te bucati de plumb, a caror

PrinHoare poarta un oarecare desen, §i can servesc la infru-

musetarea imprimatelor tipografice. Ele se deosebesc in

chenare simple (pruri) qi in cele libere (combinate). 0000000000 0 0013000G000000000000000000000000000

Chenare pe 4 puncte

-00001

1011010610a01

gglagROAReggli9

146114141AJUU1414k414141414k414141,1144611/1414L114141414141,

0009051950000900000000E000000000

mai

pe 6 puncte fr.

'etof

WEE

k,re,

fr.<

'AA

W

OINMEMENIMMPT .tfo.tt..1.0ttlrAtttotttfot).1 pe 12 puncte

4-418

ee 18 enact.

44-0

Prime le sunt nite bucati uniforme (patrisori) pe a caror suprafata se gasesc gravate figuri geometrice sau flori, ele se

numesc chenareliruri, §i servesc la incadrarea, deci la infrumusetarea lucrariloi grafice. Chenare siruri se furnizeaza

in cantitati, numite minim. Un minim este un §ir de chenare de un metru lungime, ce corespunde cu lungimea a 551/,, cuadrati, avand sl un numar suficient de colturi. Un minim = 1 m

2660 puncte tipografice; 1 metru chenare pe kgr. confine 8866 bucati-

2 puncte cantarqte 150 gr.;

1

patripri pe doui puncte. Ffind bucati de marime egala, se tin in ciao mici indemanatece, pentruca astfel sa poata fi urr transportate i arzate pe regalul culegatorului, spre trebuinta Iui.

Chenareliruri se toarna atat in plumb cat $i in alami, incepand dela bucati pe corp 3, 4, 6, 8, 10, 12, 18, 24,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

59

36 si chiar corp 48. Bucati mai mari se fac in tuci sau lemn si servesc la incadrarea placardelor (arise).

Ele sunt de regula turnate fiecare aparte, adici buciti mobile, pitrisori, dar se gisesc turnate sr in buati mai fungi,

pe 2, 3, 4, 8, 12, 16, 20 si 24 cicero, asemenea liniilor de alarna. Chenare de combinatie, deasemenea in nenumirate varia-

tiuni, se numesc chenare-ornamente si se compun dintr'o serie intreagi de bucki, cari se deosebesc in floare una de alta, si cari numai prin combinarea for reprezinti un cadru placut.

Chenare de combinatie.

Chenare de combinatie se in de preferinta in niste ca-sule asemenea celor pentru caracterele de titluri, insiruite intre stinghiute de lemn sau carton gros. (fig. 16) ; se intelege numai in cazul cand seria respective nu poseda prea multe buciti mici. In cazul contrar se va pistra in cisute ca cele aritate in fig. 16. Mai favorabil este ins de a tine aceste chenare insiruite intre stinghiute, deoarece lucratorul are in felul acesta in orice moment intreaga serie in fala ochilor. Deasemenea se reco-

manda ca aceste casute s'a fie totdeauna acoperite cu un carton, ferind astfel floarea chenarelor de a suferi vre-o stri-

caciune, sau de a se imbicsi cu prat. Tabloul urm'Ator, intocmit pe baza misurilor aratate mai sus, serveste la aflarea proportiei intre greutatea si numirul

www.dacoromanica.ro

MANUAL

60

GRAFIC

de bucati ale chenarelor turnate pe p'itrisori dela corp 2 pins la 48 in metal de litere. K gr. chenare are lungimea de ai confine buciti metri cuadrati

I

1

Corpul

chenarelor

2 puncte 3

4 5

6 7

8 9 10 12 14 16 18

..

20 24 28 30 36

.,

42 48

.,

Clintireqte

I

6.66 4.50 3.33 2.66 2.55 1.90 1.66 1.45 1.33 1.15 1.05 0.83 0.75

0.66 0.55 0.52 0.50 0.40 0.35 0.30

1477

985 739

8866 3940 2217

591

1418

493 422 369 328 296 246

985 724 554 438 354 246

211 185 164 148 123 106

181

98 82 70 61

m. -.= 2218 cicero

138 109

88 61

45 39

28 20 16

kgr.

Conlin., bucati

0.150 0.220 0.300 0.375 0.450 0.525 0.600 0.700 0.750 0.900

1330

1.050 1.200 1,300 1,500 1.800 2.100 2.250

190 166 148 133

2.700 3.150 3.600

890 665 532 445 380 333 296 266 222

III

95 89 74 63 55

REGALUL, REGALUL DE FUNDAMENTE FUNDAMENTE. ruvintul ,,Regal" pare a fi de origini latina provenind din rega, sau din germana veche riga, ceeace inseamni raft. El serveste la adapostirea diferitelor obiecte. Tipograful numeste regale, niste constructiuni din lemn, cari servesc pentru

adapostirea caselor de litere precum §i totodati pentru a aduce casele la o ingtime potriviti in fata culegatorului, inlesnindu-i astfel culegerea. Cunoastem regale anume pentru casele de Uteri, pentru fundamente si altele cari servesc la adapostirea albiturilor.

www.dacoromanica.ro

MANUAL

GRAF IC

6I

Regalele deschise, servesc exclusiv la tinerea casei din care lucrim momentan, cele infundate, inchise, servesc si la

adipostirea caselor de litere. Ambele au o ridicituri in formi de pupitru, aceasta pentru a putei da casei de litere din care culegem, pozilie obliga, ceeace usureaza mult culegerea.

Fig. 22.

Fig. 23.

Regalele pentru adipostirea caselor de litere sunt cele ark-

tate in fig. 22, cum si un soiu, cari nu au pupitru oblig, ci sunt drepte, in formi de mask. Aceste case servesc de reguli pentru adipostirea caselor cu caracterele de titluri. Regalele deschise, (fig. 23), servesc de obiceiu numai pentru

sustinerea caselor din cari se culege.

Ele au loc pentru doui trei case, de cari ne servim des la culegere, cum sunt aldine, cursive, s. a., la mijloc au o

scanduri oblige pentru tinerea galionului de desertat si a celuia cu materialul

de rezerva (spec). Pentru adipostirea caselor de litere, vom prefers regalele infundate, aceasta pentru a nu permite patunderea prafului in casele de literk.

Fig. 24.

In figura 24 vedem un regal de fundamente, care serveste numai pentru adipostirea fundamentelor goale sau ocupate

cu zat (formele) de pistrat, sau cele de impirtit. Constructiunea acestor regale au forme foarte variate, dupi dorinta si trebuinta fiecirui atelier in parte. Unele mai

inalte $i mai inguste, iar altele mai joase si mai late. Ele servesc $i ca mask de impirtit. In cazul acesta insi este

www.dacoromanica.ro

MANUAL. GRAFIC

62

preferabil ca suprafata for sa he acoperiti cu tabla de zinc, spre a be feri de umezeali. Fundamentul

(fig. 25) .este o plansi de lemn, a cirei

mirime variazi dupi trebumti. Fundamentele au atit in stanga cat si in dreapta o stinghie de aproxima-

,

tiv 5-6 cm. iniltime. Ele se construesc de obiceiu din lemn de fag sau stejar. Fundamentele servesc la pi-

Fig. 25.

strarea formelor de impirtit sau a formelor bune, pistrate pentru a fi tiparite mai tarziu. Un alt fel de fundamente sunt fundamentele de ma§ina; acestea servesc numai la Impingerea formelor in, cat si la scoaterea lor, din marina. Ambele feluri de fundamente trebuesc bine unse cu ulei, spre a nu suferi de umezeali.

CULEGARUL $I SETLINIA Cel mai important instrument de care ne servim la cules este culegarul qi ca o sculi ajutitoare seflinia. Primele culegare au fost prirrntiv lucrate. Ele erau ficute din abanos si imbricate in tabla de alama. Cu timpul dovedindu-se insi nepractice au fost inlocuite prin culegare construite din alami, iar in

:,:

t

4

y sc,

s

r.

Fig. 26.

9

ultimul timp s'a constatat ca cele de fier sunt mai rezistente, deci mai preferabile.

Culegarele de her au insa inconvenientul de a rugini foarteusor. Datoria culega-

torului este deci mai cu

seams in timpul verei, cand mina cu care se line culegarul, -transpire usor sa si ingrijeasca culegarul frecindu-1 des cu smirghel si ulei sau gaz, feruidu-1 in modul acesta de rugini.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

63

Un culegar bine ingrijit, dovedeste dragos tea de curitenie a culegatorului. Culegarul se compune, cum vedem, din patru bucati diferite

si anume din: aincheltd" a-b-c, din pane d, din broascii" e si din §urupul" f. Cele trei bucati d, e si f, sunt mobile si servesc pen tru a putei face diferite formate. Se /linia, (fig. 27), este o linie de alaini cu doua mici urechiute la ambele extremititi. Ea are inaltimea literei, si, hind

de alama, ajuta la o mai grabnica alunicare a literilor aduse de culegator in culegar, usu-

1T1

j

j

Fig. 27.

rand in felul aceasta foarte mult

culesul. Apoi mai are si scopul de a servi Ia desertarea culegarului umplut.

PORTMANUSCRIS

TENACUL

ruvantul tenac" isi are origina lui din Latina teneretine (tenax=a tine bine, a fixi); din care cuvinte s'a format apoi cuvantul tenaculul = sustinator: de unde am luat not denumirea de tenacum eL..sau in romaneste port-manuscris. Forma tenac-ului este foarte variata. Cea mai obisnuita este cea din fig. 28, si se corn pune dintr'un cleste numit divisorium,

Li

din latina dividere = impartire, cu ajutoFig. 28. rul caruia se prinde manuscrisul pe o stinghiuta, care se infige in case de litere. Acest instrument inlesneste urmarirea randurilor la cules.

GALION SAU *IFUL. La culegerea textului intins ne servim de galion; o plan

din lemn (fig. 29) sau zinc (fig. 30) dreptunghiulara, avand o margine jos si in partea stanga Ia cele din lemn, iar Ia cele de zinc de regula jos cat si in ambele parti. Pe

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

64

galion se derarta materia adunati in culegar. Mara de aceste doua feluri de galioane aratate in fig. 29 §i 30, mai sunt qi altele mai mari, cari servesc la paginatia materiei lucrate. (fig 31). Pe ele formarn pagini de ziare, reviste

Fig. 29.

Fig. 30.

Fig. 31.

sau diferite bro§uri cat §i alte lucrari. Din cele din urma unele au o limbs mobila de zinc pentru a putea trage sau a putea intoarce mai upr paging aflatoare pe galion. Forma §i marimea for este foarte variata qi depinde in primul rand de necesitatile atelierului respectiv. Cele mai uzitate sunt : formatele folio, (nr. 1), cuart (in 49 §i octav (in 8°).

www.dacoromanica.ro

PARTEA

=

A DOUA

DESPRE CULEGERE Tri capitolele precedente am descris tot materialul tipografic 1 si anume : Litera, albitura, chenare, casa, regalul, culegarul, tenacul, galionul §i seilinia, adica tot ceeace ne tre-

buieste pentru a putea forma un text, o materie, o forma ; in cele ce urmeaza ma voiu ocupa de modul cum trebue sa se culeaga aceasta materie. Prin cules intelegem insiruirea literilor una dupa alta, exact conform manuscrisului, cu stricti observare a regulelor grafice, formandu- le in cuvinte, randuri, coloane si pagini.

Literile astfel insirate se numesc materie sau text. Pentru a putea insa culege, culegatorul are nevoie de un model, trebue sa tie ce sa culeaga. El trebue sa aiba o schema, dupa care va culege, si acest model este MANUSCRISUL. Debi sub cuvantul de manuscris se intelege de fapt numai din Latina manuscriptum ceeace este scris de mina

scriere de minatotusi in limbajul nostru technic numim astfel tot ce ne se rveste ca model de reprodus. Manuscrisul este deci singura directivi care serveste culegatorului la efectuarea lucrarilor sale. Forma §i con/inutul Manual Grafic.

5

www.dacoromanica.ro

66

MANUAL GRAFIC

variat al manuscrisului cere o deosebita pricepere din partea culegatorului. Acesta din urma trebue sa cunoasca in primul

rind perfect ortografia fimbei natale, din cauzi ca deseori se iveste un manuscris ortograficeste rau scris, sau intr'un stil prost redactat ; in cazuri de felul acesta culegatorul este dator, sa indrepte gresehle. Manuscrisul trebue sa fie intodeauna scris pe o singura fats a filei, si pentru a evita multe erori, trebuie pe cat se poate de citet scris, inlesnind astfel culegerea.

FACEREA FORMATULUI Inainte de a incepe culesul trebuie sa facem tormatul, adica sa dam culegarului lungimea pe care vom culege materia. Aceasta procedura este in sine foarte usoara, totusi trebuie sa avem mare atentiune la alegerea cuadratilor de care ne servim la facerea formatului dorit. De regula ne servim de cuadrati de cicero, acestia ii punem unul linga altul culcati in

I

culegar pada vom ajunge la formatul care avem nevoie, apoi luam o bucata de carton subtire si 11 punem alaturi de cuadrati, acum apasam bine incheetoarea culegarului catre cuadrati strangand totdeodata gi surubul. Departand bucatica de carton, vom vedei ca randul de cuadrati se misca, adica

se j usor, fara insa a Iasi un gol insemnat intre culegar si cuadrati. Acest gol se echivaleaza cu diferenta ce se iveste de regula la albitura, cum sunt dursusi, regleti, $. a. Culegatorul, avand formatul facut iii cauta. o sellinie potrivita formatului, pune manuscrisul in fata, jar galionul

(siful) la dreapta lui $i apoi incepe culesul. CULESUL. Luand culegarul in mina stanga se apuca astfel incat sa fie inconjurat de cele patru degete din dreapta inspre stanga peste surubul, dandu-i in modul acesta o pozitie oblica. Degetul cel mare dela mana stanga se trage cat este

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

67

posibil de mult in spre dreapta, pentru a putea lua cu el usor in primire literile aduse cu mana dreapta spre culegar,

si a le lass sa alunece pe setlinie in culegar (fig. 32). Procedura culesului este de regula urmatoare : Culegatorul

citeste dupe manuscris atat cat poate tine bine minte, practic este din virgula in virgula sau un alt semn de interpunctiune mai apropiat apoi o aruncatura fulgeratoare din ochi asupra despartiturilor casei, mai cu seams insa in aceia din care va trebui sa scoata litera imediat urmatoare.

Cu doui degete dela mina dreapta va apuca apoi litera de partea de sus, adica unde se afla floarea" ei, in asa fel, incat signatura sa fie totdeauna inaintea i ochilor sai, gi o va duce pe drumul cel mai scurt spre culegar, unde va fi data in primire degetului cel mare dela mana stinga. Acesta la randul sau va tercets fiecare litera in parte daca a sosit sau nu cu signatura in fata, adica sa nu fie intoarsa; el primeste literile in mo-

mentul acela cand it scapa degetele

aducatoare a manei drepte, lasandu-le sa alunece la fundul culegaruFig 32. lui, tinandu-le aci strans pe loc, pada la momentul cand va sosi litera urmatoare. In felul acesta

se procedeaza pada la implinirea randului. Un rand bine implinit nu trebuie sa fie nici prea mult strans nici prea slab implinit ; el trebuie sa stea cand it tragem putin in fata, liber, lira a se indoi, caci daca s'ar indoi, s'ar dovedi

ca este slab implinit. (Vezi si fig. 11). Nu este permis sa se introduce spatiile cu forts, adica cu ajutorul unui cuadrat sau a unui spatiu on liters, lucru care se practice adeseori de elevi si nu rareori chiar si de lucritori. Elevul culegator trebue sa stea drept si nefortat in Pala ,casei din care culege ; nu-i este permis decat o usoara aplecare a corpului, dela mijloc in sus, spre case, gi o foarte mica incilnare spre stanga. Deasemenea nu este admis a clatina corpul de colo pans colo cand face miscarile spre a lua literile din case. Numai mana dreapta face toate miscArile trebuincioase fa adunarea literilor si be aduce pe drumul cel mai scurt spre culegar. Culegatorul care indeplineste aceste conditiuni are opucaluri bune to cules.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF1C

68

Elevul sau culegatorul care se obisnueste a tacani cu literile de marginea setliniei sau care nu apuca literile de partea de sus, invartindu-le prin degete pada ce le va aduce in pozitiunea ceruta, neavand nici tinuti dreapta in Pala regalului, are apudituri rele, §i nu va putea produce atat ca ceilalti.

Dar din partea unui bun culegeitor, se mai cere si priceperea de a putei culege fara gresett, adica sa alba intelectualitatea de a putea lucra iute §i cored. Deabea indeplinind aceste conditiuni, se poate spune ca este un culegator bun. Datoria sehlor de atelier cat $i a lucratonlor mai varstnici

este, de a supraveghia cu strictete ca toti elevii culegatori sa se supuna acestor reguli, nepermitandu-le nimic ce s'ar putea numi apucatura rea.

STAREA, IMPLINITUL RANDULUI SI IMPAR, TIREA EGALA A ALBITUREI Orice materie compresa se compune din mai multe pasage.

Pasagnle se remarca prin faptul ca au la inceputul for un mic spatiu, iar ultimul rand se sfarseste cu stare, adica se implineste cu albitura. Albitura ce se bate inainte variaza dupa formatul pe care culegem zatul resp.; nu este insa nici-odata sub un patrisor din corpul respectiv, si nu trece peste un cuadrat ; de regula se bate inainte doui patrison. Starea variaza si ea bine inteles foarte mult, in once caz trebuie insa sa contina atatea litere incat sa treaca peste cei doui patrisori batuti inainte la inceputul randului urmator, in nici un caz nu poate fi mai scurta. La Implinirea rdndurilor se pot ivi doui cazuri, anume ; Primul, cand nu mai ramane loc suficient pentru un cuvant intreg sau unei silabe ale cuvantului urmator, ramanand um mic spatiu, iar al doilea cand au incaput cateva litere din acest cuvant, nefiind insa loc pentru restul de doui trei litere. In primul caz trebuie sa implinim randul, bagand intre cuvinte spatn subtin; in cel de al doilea sa indesim randul, inlocuind

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

69

jumatatile de patrisori prin spatii groase, facand astfel loc trebuincios celor doua, trei litere neincipute Daci suntem fortati sa rarim un rand cu spatii, vom face aceasta in mod cat se poate de egal intre toate cuvintele. Dupa un punct lasim de regula albitura dubla. Cand, intr'un alt caz, suntem nevoiti a indesi, a strange un rand, vom face aceasta mai intai intrebuintand spatii groase, (trei la corp) apoi, Ia nevoie ; mai subtiri, (4 la corp). Acestea le vom pune mai intai in fata literilor mari, evitand pe cat posibil micsorarea albiturii dupa semnele de interpunctiune. In cazul cand intrebuintam spatii subtiri, nu le vom for cu degetul, ci spre a evita ruperea lor, vom scoate mai intai ultima liters, apoi vom pune spatiul, iar dupi aceia litera scoasi Ia locul ei. Pe cat este posibil vom allege Intreaga materie dela inceput pada la sfarsit, cu spatii uniforme. In felul acesta se va obtine un zat placut, luandu-i infatisarea sfasierii.

DE SPARTIREA CUVINTELOR Cand un cuvant numai incape pe deantregul in randul care culegem, putem sa-I despartim, trecand una sau doua silabe in randul urmator. In cazul acesta insa se va tine seams de regulile gramaticale. Se va observa cu strictete

ca randul despartit sa nu contina mai pujin de trei litere, rareori se permite o silabi de doua litere, gi numai in cazul cand formatul este foarte mic, in randul urmator insa nu se va trece in nici-un caz, silabele cu mai putm de trei, patru litere. Cuvintele ca : de-ce, ci-ne, a -le, ca-te, nu se va desparti astfel, deoarece mai in toate cazurile se poate strange

randul pentru a face loc la doua litere ; sau, daci nu, se va trece tot cuvantul in randul urmator. Cuvintele compuse can primesc un apostrof prin.pierderea

unei vocale, nu se pot despirti intre silabele can se leagi prin apostrof : de exemplu : intr'unul, intr'adins, etc. ci se vor desparti astfel : intr'u-nal, qi a. m. d. Literile fl, fi, ff, cand se g5sesc alaturi, se intrebuint eaz din cele turnate la un loc. In cazul cand dupa do i if urm eaz

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1C

70

un 1 sau un i, atunci primul ./ se pune singur, iar al doilea

turnat intr'un corp cu i sau 1. Nu se permit mai multe decat doua, trei, despartiri una dupa alta ; mai multe in sir ar da o infatisare urata materiei. Elevilor precum pi lucritorilor recomandam stricta observare a regulelor aratate mai sus.

DESERTAREA CULEGARULUI PE GALION pentru a putea deserta usor pi fara teams de a strica randurile culese, asezam mai intai linia de cules ca un fel de aparator pe ultimul rand, punand apoi culegarul pe marginea casei, apucam extremitatile randurilor cu parole laterale ale degetelor mijlocii dela ambele maini, apasam cu aratatoarele pe linia de cules (setlinia), care tine randul din urma, iar cu degetele marl sustinem dela spate 410 randul cel dintai, strangand totdeodati si cu degetele mijlocii usor din dreapta pi din stanga, Fig . 33. tinand astfel randurile ca intr'un cleste (fig. 33). lnclinand apoi mainile spre spate, putem scoate usor randurile, desertand astfel culegarul. Randwile au in momentul desertarii pozitie orizontalei, capatand iar cea verticals, cand se afla pe galion. Culegand pi desertand mai departe se va complecta galionul, formand astfel un spalt. Pe spaltul cules se di apoi corecturei care se trimite corectorului spre a rectifica erorile comise. i.

-

CORECTURA, CETITUL El SI SCOATEREA ERORILOR

prin corecturei" se intelege prima proba a unui spalt"

I

de materie culeasa sau a unei pagmi, data cu ajutorul unei prese (fig. 34), sau mai primitiv, obtinuta cu perie. Scopul ei este de a servi la rectificarea erorilor strecurate

www.dacoromanica.ro

mANUAL GRAFIC

71

fa culegere. Ace la care face rectificarea cuvenita a erorilor strecurate, se numtste corector. Orice corectura se a, impreuni cu manuscrisul, corecto-

ea trebue sa fie curata si cite**. Pentru a putei obtine o corectura buns si citeata, udam, cu ajutorul unui burete curat, hartia pe o singura parte, sr dupa ce am batut materia, pe care rulur ;

voim sa dam corectura cu balcitoarea (calfuta, fig. 35), aceasta se face

pentru a obtine ca toate literile sa aibi o inaltime, caci astfel cele mai ridicate ar rupe hartia, facand astfel

Fig

'r.iliaALLITA`)

35

10014101,

Fig. 36

corectura neciteata

Fig. 37

Fig. 34.

inegrim apoi materia cu cerneala tipo-

grafica, cu ajutorul valului de corectura (fig. 36), punem hartia udata, cu partea uscata pe materie, batand apoi, in mod egal, cu o perie speciala de corectura facuta din par de porc (fig. 37), care sa nu fie prea tare dar cat se poate de deasa. Pentru a obtine o corectura cat de citeata, este practic, sa udam hartia si in cazul cand ne servim de presa de corectura. Corecturile astfel obtinute se dau, cum am aratat mai sus, impreuna cu originalul (manuscrisul) corectorului spre a face rectificarile necesare. Insemnarea erorilor se face prin .sem,ne speciale, cari se numesc semnele de corectura, sr can, cu mici vari4uni, sunt pretutindeni aceleasi. Aceste semne se pune in dreptul randului unde s'a strecurat greseala, insemnand mai intai litera gresita, si notand pe marginea hartiei cea indreptata, pre-. cedata de acelas semn. Daca un oarecare rand confine numar

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

72

o singura greseala se va insemna aceasta cu o simpla liniuta

(I), sunt insa mai multe greseli, atunci a doua se va face asttel (n), a treia iar a patra cu semnul (1_). Daca

(r)

se gasesc insa si mai multe erori, se va repeta cele trei semne

de mai sus din nou, insa acuma cu carligele in jos (L, 1., Daca aceste semne corespund exact atat in text cat

1= ) ;

si in fata rectificarilor facute pe marginea corecturilor,

este

exclusi once eroare la scoaterea corecturilor.

ALTE SEMNE DE CORECTURA 1.

= deleatur (in latineste : distruge, scoate). Cu

2.

acest semn insemnam tot ce s'a strecurat de prisos in timpul culegerii. =-- Prin acest semn insemneaza corectorul spi-

*

adica albitura care s'a ridicat in sus s'a intiparit pe corectura. 0 liters liasata afara (omisa) se corecteaza prin stergerea literilor can o precedeaza si a acelei ce o urmeaza, insemnand apoi cate-si trele pe marginea corecturei. 0 frazi intreaga omisa, se insemneaza pe marginea corecturei cu ile v. m., subliniind apoi in manuscris, cuvintele sau fraza turi §i

3.

4.

omisa, inapoind manuscrisul impreuna cu co5.

rectura culegatorului spre rectificare. vertatur sau verte (intoarce in latineste) este semnul cu care se tae o litera gresit asezata (E), adica intoarsa. = Randurile neregulat implinite se insemneaza cu semnul acesta.

V=

6. 7.

T

== De acest semn se serveste corectorul cand s'a neglijat a se pune intre doui cuvinte albitura necesara, sau intre doua randuri un dursus omis, §i insemneaza a se despali.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

-

13

8. I () = Inseamni a se apropii, a se impreuna randurile, cuvintele sau literile prea depktate unul de altul. = Inseamni a se strange cuvantul, sau un §ir

9. 10.

1M11111

=

de cuvinte in cazul cand au Post gresit rarite. Inseamni tocmai contrariu, adici a se spatia cuvintele insemnate.

Daci din eroare s'a omis a se culege un

11

cuvant sau o frazi intreagi cu cursive, se va sublinii cuvantul sau fraza cu o liniufa, iar cu dou'i liniute, in cazul cand trebuesc culese cu aldine.

12. r\-1 = Prin acest semn se duc cuvintele sau (raze intregi, greOt arzate la locul lot, repetand semnul pe marginea corecturei. 13.

= Prin acest semn se ariti ca un rand este prea mutt impins inauntru. netinind aliniere cu restul randurilor.

E = Insemneazi a impinge rindul mai iniuntru,

14

adici a forma aliniatul (stare). 15.

J= semnul acesta in schimb arati ca s'a ficut o stare care nu este la locul ei, deci trebue desfiintati.

16

= Daci din cauza incilickii liniilor de rant (dursuOor) s'a strambat un cuvant tragem atat deasupra cat si sub cuvantul respectiv

cite o liniuti, a§a cum se arata mai sus, repetand semnul si pe marginea corecturii. Semnele aratate aci sunt pretutindeni la fel intrebuintate;

totu0 unii corectori, mai ales autorii, cari numai in rare cazuri cunosc semnele conventionale, schimbi in mod voluntar aceste semn inlocuindu-le cu altele dupi pricepere. In cazuri de felul acesta se cere din partea culegatorului mare atentiune Ia scoaterea erorilor. Dupi ce corectorul a rectificat, in modul aratat, erorile strecurate Ia culegere, trimete corecturile culegatorului spre

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

74

a le corecta. Culegatorul face aceasta rectificare, servindu-se de o sula sau de o cle#utei. Su la (fig. 38) este un mic instrument de lemn cu un bold ascutit de otel. Su la se tine

in mina dreapta, iar corectura se aseaza in partea stangi a galionului. Cu boldul sulei atingem usor litera sau cuvantul gresit de partea laterals, o ridi-

cam in sus, apucand litera sau cuvintul cu degetul. Nu este permis a infige sula in litera,. caci astfel procedand am vatama cu siguranta floarea Iiterei in cazul cand ne-o scapa sula..

YYjj

Fig. 38 §i 39

Uneori ne servim si de o c/qtufa" (fig. 39). Mai ales cand o litera sau un spatiu cade intre randuri, sau se gaseste murdarie sub litere. In cazul cand o litera rectificata este mai groasa decal cea gresiti, vom face loc pentru aceasta, inlocuind spatii groase cu unele mai subtin, Orland insa strict seams de regulele spalio-

r

narii.

Daca la culegere am omis un cuvant, sa nu procedam la adaugirea acestuia cu aiutorul sulei ci sa remaniem, sa prefacem randurile pang la stare : caci altfel am risca sa nu implinim bine randurile, pierzand s'

mult timp, mai ales cand randurile sunt lucrate prea dese. Spre a inlesni scoaterea corecturii

in pagini ne servim de scaunul de Fig. 40.

corectura (fig. 40), tragand mai intai

pagina pe un sif, sau pe un fundament punand apoi totul pe scaunul aratat. Nu se va scoate nici-odata corecturile, in paginile sau spalturile legate, ci intotdeauna ele vor fi mai intai deslegate si apoi se va proceda la scoaterea corecturii. Literile scoase la corectura si rimase pe marginea casei, precum gi cele straine se vor pune imediat la locul lor, evitand astfel strangerea fisului. Literile stricate sau lezate (deformate) se vor arunca imediat la lada de rupturi, spre a evita a se strecura si a doua. oara la cules.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

75

FORMAREA PAGINILOR. MARIMEA LOR FATA

DE FORMATUL HARTIEI SI ASEZAREA LOR PE FOAIE.

0

paging se formeazi dintr'un numar de randuri, adunate cu ajutorul culegarului. Marimea paginilor variaza mult dela una (a alta si se stabileste dupa formatul hartiei pe care se va imprima lucrarea. Pentru a nu gresi lungimea paginilor, este bine daca ne servim de regleti de plumb, punandu-le pe marginea galionului de paginat. Totusi nu ne vom multumi nfci-odata cu formatul facut din regleti, ci vom socoti fiecare paging in parte dupa puncte tipografice. In stransa legatura cu paginatia este, fara indoiala, sr priceperea de a da lucrarii un format plicut, fapt care depinde desigur in mare parte B c fE de hdrlia, care ne este la d)S,T pozitie. Acest material brut este deci, cum vedem cel mai insemnat, de care se serveste , artele grafice, in general. Fara ' hartie, descoperirea lui Guten/ /1 berg, n'ar avea importanta ei J de astazr, si ne-am gasi cam in aceras situatie .ca acum

cate-va sute de am in urma, cand se scna sau se imprima in mod primitiv pe pergament. Hartle' ii datorim deci netaga-

duit in mare parte avantul ce , si-au luat astazi artele grafice. ,, Oncand avem de executat o t,' lucrare nova trebuie mai intai A

/

de toate sa tinem seams de . Fig. 41. hirtia pe care vom imprima lucrarea. Aceasta nu atat din punct de vedere a calitatii, cat mai cu seams a formatului ce are. De formatul estetic a hartiei depinde forma estetica ce vom da paginilor. Formatul cel mai estetic este acela intocmit dupa regulile tcie-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF C

76

turii de aur". lnainte de a forma paginile ne vom convinge totdeauna daca formatul hartiei este sau nu estetic. Presupunem ca fig. 41, infatiseaza foaia ale carei proportii am avea de controlat, daca sunt sau nu conforme teielurii de aur".

A-B este inaltimea, iar A-E latimea foaiei. Spre a afla daca corespunde regulei de mai sus vom proceda astfel: hapirtim Jinja A--B in doua parti egale, iar lungimea jumatatii ablate o trecem apoi pe latimea hartiei, aci indicate prin literile

B -E. Punctul atins vom insemni cu litera C. Plecand dela punctul C, tragem o diagonals spre punctul A, iar pe diagonals marcam iarasi jumitatea lungimei A -B, pornind dela punctul C ; pe diagonals gasim punctul D. Cu un compas, asezat pe punctul A, tragem o curbs prin punctu I D atingand

linia A-E unde vom gasi punctul f. Acest punct ne da, conform regulei de mai sus, latimea corespunzatoare cu inal-

timea foaiei. A-B este inaltimea iar A-f latimea ei. In tabloul de mai jos gasim cu usurinta, fare sa masuram

hartia pentru fiecare caz in parte, asa cum am notat mai sus, lungimele si latimele corespunzatoare pentru un numar

insemnat de formate. Daci de ex. o lucrare (sau o foaie) are inaltimea de 20 cicero sau 20 cm. va trebui sa aiba latimea de 12.4 cicero sau 12.4 cm. In cazul cand cunoastern latimea, aflam inaltimea respective prin adunarea dile-

rentialului taeturii de aur" la latimea data. De ex. : Daca Latimea lucrarii (sau a foaei) este de 20 cicero sau 20 cm., inaltimea va trebui sa fie 20+12.4, deci 32.4 cicero sau cm. Lit.

kilt.

Lit.

kilt.

0.6

11

3

12 13

4

2.5

14

5

3.1

6

3.7 4.3 4.9 5.6 6.2

15 16 17

6.8 7.4 8.0 8.7 9.3 9.9

21

1.2 1.9

lnill.

I

2

7

8 9 10

18 19 20

10.5 11.1

11.7 12.4

22 23 24 25 26 27 28 29

30

1

Lit.

Init. It.

13.0 13.0 14.2

31

14 8

15.5 16.1

16.7 17.3 17.9 18.5

32 33 34 35 36 37 38 39 40

www.dacoromanica.ro

Lit. hilt. Lit. 19.2 19.8 20.4 21.0 21.6 22.2 22:9 23.5 24.1 24.7

41

42 43 44 45

46 47

48 49 50

25.4 26.0 26.6 27.2 27.8 28.4 29.0 29.7 30.3 30.9

MANUAL GRAFIC

77

FORMATELE DE HARTIE SI MARIMEA RESPECTIVA A PAGINILOR DE TEXT SI TABELE.

Formatul hartiei

Marimeapagini- Marimea tabeleMarimea hartiei for in cuadrati for in cuadrap la formatul la formatul in centimetrii respectiv respectiv

No. 1 dublii Coal intreaga

1/2 = 2 din coals" 1/4 = 4 - .,

'8 = 8 ' 16=16

.

..

..

42 X 68 34 X 42 21

211/2X 35

17 X 21'/2

10 X 17 7 X 8112

X 34

17 X 21

21V4X 36

2I' /4X 16% 101/2X 16'12

4 X 7'/2

101/2X 17

No. 2 dublii Coda intreag4... . I 2 = 2 din coalii

'/4 = 4 ,, '8 -= 8 .

,,

'/ , o = 1 6 ..

..

49 X 76 38 X 49

25 X 39 19 X 25 10'12X 19 24'/2X 38 19 X 24'12 8 X 11' 2 12Y4X 19

I

{

41/4X

5X

8'

25' 4X 39'f4 25'/4X 19

12 X 19

2

7

No. 4 dublii Coale intreaga ' 2 ---= 2 din coalii ' 4 == 4 .. ,,

'8=8

'its = 16 o .. No. 10 Cola intreagi 1 2 = 2 din coalii

'4=4 '8=8

.,

1/10 ==16

..

.,

54 X 84 42 X 54 27 X 42

28 X 44 21 X 28

21

10

X 27

13' 2X 21

13 X 21

X 13

5V2X

131/4X 21

93/4

58 X 80 40 X 58 29 X 40 20 X 29

30 X 42 20 X 30 15 X 20

65 X 96 48 X 65

51 X 33 24 X 33 16 X 24

i4' /2X 20

28 X 44'/2 21'14X 27'/2

30 X 42 20 X 30

141/4X 19'/2

83/4X 14

6X9

No. 12 Coalii intreaga

I 2 = 2 din coal4 ., 1/4 -= 4 ..

Vs = 8 v16 =16

.,

.

..

-

32'/2X 48

24 X 32'/2 16V2X 24

1173i4>

15' /2

6 X 11-P/4 1 6V2X 10'/::

7 X 11

www.dacoromanica.ro

51 X 331/2 24V4X 33'/4 161/4X 24

MANUAL GRAFIC

78

Plasarea paginilor pe suprafata hartiet destinat5 imprima-

rii lor, este de asemenea de mare importanta. Asezarea se face in doua feluri. Ambele feluri de plasare a paginilor sunt bine si absolut in conformitatea regulilor esteticei, Fig. 42 ne arata felul de plasare a paginilor in gec nere pretutindeni uzi-

E

tat ; figura 43 b

a

b

a

d

pre-

zinta felul de plasare obisnuiti foarte des atat in Franta cat si in Germania. Acest fel de plasament at

paginilor este mai luxos si se imprima ast-

d

fel numai cartile de lux precum si cele de

Fig. 42.

arta. La noi se uziteazi peste tot plasamentul aratat in fig. 42. Felul acesta de a plasa paginile pe suprafata hartiei este la noi generalizat, si numai rareori, si atunci numai dupa dorinta expresa a clientului, inlocuita cu plasamentul in modul aratat in fig. 43. Primul fel de

asezare se face conb

a

b

a

d

d

form cu regale ur-

matoare: Spatiul dela cotor (a) va fi mai mic ca spatiul de sus (c); cel de pe margin'

(b) sa fie mai mare deck spatiul de sus

(c), paginile cand au un colontitlu viu; in cazul contrar spatiul de sus (c) s5 fie mai mare &cat spatiul (b), totusi insi mai mic ca spatiul de jos (g). In general spatiul din dreapta si stanga paginilor va fi cam a treia parte din latimea textului, iar albitura sus It jos si corespundi cam cu a patra parte a inaltimii textului. In tarile Fig. 43.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

79

din apus, Germania si Franta, se uziteaza la imprimarea car-

tilor luxoase plasarea paginilor aratata in fig. 43. In cazul acesta latimea paginilor nu va fi mai mare deck aproximativ jumatatea din latimea hartiei, astfel cand deschidem cartea, albitura din dreapta si din stanga, cat si cea din mijloc si fie la fel, adica sa aiba aceias Spatml de jos va fi odata si jumatate mai mare deck spatiul depe margini, iar spatiul de sus sa fie exact pe jumatatea spatiului de jos. Proportia ar fi deci 2 : 3 : 4 : 6, dup.- cum putem vedea in fig. 43. Acest plasament nu vom privi insa drept regula tipografica, ci ca o exceptie placuta, uzitata numai la lucrari de arta, unde cantitatea hartiei intrebuintati nu are importanta, sau cand acest plasament este cerut in mod special de autor.

LEGATUL PAGINILOR Dupe ce am complectat o pagina si am pus un reglete pe un cicero la sfarsit aceasta pentru a cla paginei un sprijin mai puternic

luam o sfoara Si legam pagina. Iata cum

vom proceda techniceste la legatul paginilor : Apucam cu mina stanga capatul sfoarei, tinandu-1 la coltul sus din dreapta paginei, iar cu mina dreapta infasuram sfoara cel putin de trei on in jurul paginei, strangand din ce in ce mai tare (fig. 44). apoi taiem sfoara. Capataiul sfoarei it vom petrece apoi cu sula printre pagina si tresele sfoarei cu care am infasurat pagina, formind un ochiu, care ne permite usor desFig. 44.

legarea ei, cand vom trebui sa scoatem corectura sau dupi asezarea for spre a fi inchise in rama.

Paginile legate prea slab, se stric lesne ; nu este deci nicr-un fel de economic, cand legam paginile cu sfoara puling.

Paginile legate se pun pe un asternut de bathe, numit port-pa gini. Port-pagmile se intrebuinteazi spre usurarea ma-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

80

nipulatiel cu pagini. Origina cuvantului port-pagini este Iranceza si e luata dupa cuvantul Port-au-page. De regula acestea

se fac din hartie groasa, indoita de doua, trei ori. Depe galionul de paginat, punem paginile pe port - pagini, apoi cite 8 una peste alta, formand astfel doui siruri, adica 16 pagini

sau o coala. De preferat este a se alege paginile numai deck pe fete, fiind astfel mai usoara manipulatia la marina.

ASEZAREA PAGINILOR PENTRU TIPAR A,ezarea paginilor se face dupa anumite reguli, caci astfel nu s'ar obtine succedarea for in mod regulat. Asezarea for variaza dupa numkul paginilor, si nu mai putin si du.pa multiplele feluri in can se poate indoi hartia. Formele cele mai obisnuite sunt folio (coala din 2 foi sau

4 pagini) ; in 4° (coala in 4 foi sau 8 pagini) ; in 8° (coala

in 8 foi sau 16 pagini); in 12°. in 18°. in 24°, in 36°, in 48° etc. Asezarea paginilor nu este o greutate, si nu se cere nimic deck o oarecare experienta. La asezarea paginilor pe fundament se va observa urmatoarea regula : Prima pagina, adica aceea cu signatura, va veni totdeauna in stanga sus, daca le asezem orizontal, iar in stanga jos, daca le asezam vertical ; fata a doua incepe din partea opusa, adica din dreapta sus sau jos. Schemele ce urmeaza ne arata cum sa asezam diferitele forme pentru tipar. Fund cel mai simplu, incepem cu folio, urmand apoi cu cele mai obisnuite feluri de asezare a paginilor pentru tipar.

In folio doui pagini

foi volante :

0000000 1 0 0 0

0000 0 2

0

0 0 0

0000000

000000000

0 0 0 0

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

81

0

In doui pagini (coale) tiparite 00C000000

000000000 8

.-.0

o

000

0 0

oo

Ow

0

O O

alba

B

O

alba

8

0 a 0

C0000000

I

si 3 asezarn :

00000000 O O O

alba

0 O 9

000 00000 HO

0000000n00000 O

c00000000000 0 o o 0

000000000000 0 00000000000 0 O 0 0

si 2 sau

O 00000000000 o H 0 O -0 o o o 0 o oo

0 00 0 0 0

0 o

1

0 0 o0

o

0 0o 0

alba

O

a

00000

00000

CI

0

co 0o 00

0000

o

O

In patru pagini : ocoomoomoo0 000000000000 0 o CI O o ..0 oc. O 0

00 000 000000 000 0000

0

0

O

0

O O

0

0.0

0 o

000000000000 0 0 0 0

o 0 co

00 0

O

In patru pagini, doua fete : fata I.

000000000 O 1 0 o

00000000 0 0 4 0 0 o O 00 o o §o 0 oo 0 o0 a o 00 0 0 0 000000000

o

O O CI

o o o

0

000

O O O O O O O

3

tale II. 0 O 0 O o o o o 0 0 8 0 oo 0 o 0

00 0

O O

00000o

0 2

0 o o 0 0 o 0

In 4° asezam coala intreaga incepand cu pag. 1 dela stanga spre dreapta, punand paginile vertical : u

13

O

8 O O 0 o oo o 000t00o

00000 0 0 0 0 0 0 0 0 uo o o g 000 0o I_L

000000 0 0000 O 0

o o O 00 O O 0 O 0 000000 Manual Grafic. oo

9 8 8 o 0 0 00 00 0 0 0 C00000

0000000 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0o o 0 o o 9 000 0o OU

0

0 0 0 o o

0 0 o

000000

000000

0 00000 0 7 0 D 2 0o 0 CL 0 0 Cl 00 00 00 0 00 00 CI 0 0 0 C00000 000000

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

82

Daca avem pagini mai mari asezam coala in patru pe doua fete, adica in felul urmator :

0000 O 00 0 00 0 a

0

Eo

o o

00000

0 0

0000000m

090000O 00000000 0

.0 0 0 0

o

0 0 0

0

O

00000000 900000000

00000000 0

C000_1000 0 o

0

0 0

' o 00000

o

000000000

00000000 0000000 0 '..H H0 0 0000 0 0000 000

0 0 0 0

Tot in patru, insa doua jumatati deosebite, asezam dupa schema urmatoare : 000000 O O

0 0 0

0 L

0 9000

0 3 0

0 80

0000 0000 0 0 4 1

0 0 U

0

0 0 U 0 n

0 Li

I :000

AI

8

00

UOJUO

00000 0000 0 3 0 0 0 0

0

J

0 0 0

J

0

000 000

0

Cl

A

0

J

80

7000

0 0

00

C

00II 0 00 IIIDO Ho

0000

J

0

0

00000 00000 0

Cand avem de asezat un sfert si doua optimi le vom dispune astfel : 00000 0

0 El

0 0

0 0

II

00000 0 0 0

1

U

o.

0 0

oopo

00

D 00 0 0

0000

0000

0

0 0 0

8

r90

0 0

4

0 1

0 0 0

00000

0000

0 0 8

0 0 0 0

0

0

0100I a 00 0E00

0010

0000

0 0

0

00000 3

0 0

0 o 0 0 n

0_7 00 0

D 0 0 0 0 o

9

0

3 0 1 0

0 0

00000 00000

Aci asezarea jumatatii de coala intocmaica la doui sferturi, lac optimile de coale ocupi una marginile, jar cealalta ipastram

mulocul.

www.dacoromanica.ro

`MANUAL GRAFIC

83

Cea mai obisnuifi forms de a§ezarea paginilor este aceea

a coalei in 8° (16 pagini) :

0 n

_O

o 0

0

000E10000

00030000 0

-0 c. 0 0

0

0 0000000

D0000000

0 4 t.

0

o

0

00 000E0000

0700000 0

,D

o 00000

0 0

0 07000

0 0 0 0 000000000 0

00 o

00000300 0

0000000000 pp ,o 0 0 0 U

0 00007000

000000003

00000000E1 0 0 17.70 0 0 0

0

Da,

0

0 0 0 00000000 D.

0

0

0

0

0 0

0 00L000 0

0

comma,0

cD.-,0

000000

00000 E00

0 00 7000

0

M 00000000 0 0 0 0 0 `I' 0 IA," 0 0

0

0000 0 0

000000020 0 0

b

0

ON

.-ri

0,-.

0

0

0 000 0000

000070000

0 0

D.

07

ON

000000000

0

000 0000

."0

0

000E1

0000070 0 0

O.

a,0

0 0 0

0 0

0

0

000000000

00000 077

0 coals in 8° insi, in doui fete se aseazi : lata I.

DOOLL,

0

U C,

0 0

0 0 _1

m 0 000 u 0 0 0

D

o

0

ROCS0

000

0 0 0

6

0 0 0 0 n 0 D 0 U A 61

0 000700 U

fat

0

0000

8

g

1

9

nn noonn

000 0 U 16 0 U 13 0 0

0 0 u 0 0 0 0 0 0 0200 0 L

0 D

0

0

0

3

0

4

0 0 0

0 0

000000

0 0 0

0

Li

0000

00

3 0 0

0 0 0

14

0 3 0 0 0

0 0

ri

0000

0_400

u 0 0 U n u

0 L 0 0 0 0 01 0 0 0

00000 13

0

0 0 0

0 ID 0 U D

0 0 0 0 0

II. O0 00 00

0

2J-, 0000 000E00 U

0000

0000

0000

0 U0

L

u 0

0

0000

0000

000700 0 13 p, 0 M 3 0

0000

0000 0

0000

0 0 0

0 D 0

2

0 0 0 0 0

0 juma"tate de coali in 8° (8 pagini) o asezam in modul urmator :

0000 0

000

0

U 0 0 0

0

0000 000 0 8 0 0 U U 0 0

0 0 0 0 0

0 0

00000

a

0 0

0

t 0000

000000 1 0 0 0 0 D U 0 0 0 0 0 U o

0

0

0

0 0 0

U

9

0 0

000000

0 0 0 0 0 0 0

000

7

0 0 0 0 0

R

0

1000 0000

0 0 0 0

0 0 0

2 0 0

0 U o o

U00u 300

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

84

Schema urmatoare ne arata cum sa asezam paginile la masini,

data avem doua jumatati de tiparit si anume tot in 8° (16 pagini) :

0000 00 00000000 0 0 ,-,ID 0 00, 0

00000000

0 0 0 0 0

0 0 0

0

0300E10000

00000000 000000000 0 0 0

0 0

0,0

0 000000000

00,

'43 0

(0'-'

0> 0

0 0,,

0 0 0

0'

0 00000000

0110E000 0

00000000

000000000 0 0 0 Cl 0

r-

0

)1(

T,

C

A

ep. e

'... )SE

-Figur:

Incep colindarile prin frumoasa noastra Cara.

vocarii,(

1'11

tr.

Oz

w

1 II

e

2

N

Este descrierea pitorescului din raza oragelor, dar si a tot ce e demn de vazut intr'un popes scurt. Se cumpara de la CARTER ROMANEASCA" 13-dul Academiel 3-5.

www.dacoromanica.ro

J.

MANUAL GRAFIC

138

tintele technice ale culegatorului de reclame ar fi secondate de puling fantezie si initiativa proprie. Materialul necesar la compunea for este foarte restrans : cativa patrisori negri, triunghiuri si linii compacte in diferite grosimi $i marim.,

atata tot. Dar ca putem, trans

cu toate ca este atat de res-

compune reclame foarte sugestive ne dovedesc exem-

plele din paginile precedente. Aceste exemple ilustreazi in mod eloquent felul si valoarea utilizarir acestor figuri. Scopul urmant de a fi sugestive §i placute este aci pe deplin atins. Am imaginal aceste figuri cu scopul de a servi cubegatorilor ca model cum si ca imbold spre a incerca la randul

lot sa compuna altele not servindu-se de ele la ilustrarea, deci, la infrumusetarea reclamelor ce lucreaza. Posibilitatea, cum se vede, nu lipseste, lipseste ins pans in prezent atat imaginatia cat si dorinta culegatorului de a cauta sa creeze lucrari frumoase. Ambele simturi incerc ad sa destept in sufletul culegatorului de astazi.

CULEGEREA FORMULELOR MATEMATICE denumirea -- f,

I-

18

c

(1)

-

5?

a 8 dh

i

ij fl 5 ii

1,8-

,8_

-I8

Q:3-

PI:Tr R

40

t .23

,.8.

08-

c

t8-

t

1

AB cur A E Z MANUAL GRAFIC F3-

.3U

48-

^808-

10

:0 18-

-8-

:3 I'S-

4 , ig..-

^3"

*3-

--

0

23. z3-

a

1370

'8-

I.---

g g= ....

g.-. 10

,3bn

3b3 HU

0 Fs

ts

08

Z

I'S z

5

t t

1--

Vi ,-.....

i.n

10

k.3

ad

2

rp.

1

rr

ra co

v3

7 b,8

I

AO

bg.

b--

"18

(I)

.8

-g.0)

b

,8

%

i,

10)

rgc 1

ti

-to

,g-

-8

its

-_,

1g.t.)

-8

::.

-.

-

2

"-

.

.

Of

:

11

* ''' kg: bgc

-)

ti

,..g-to

(

---

-g-

-K

X

:-...

' '''

"-.

E-1

-g=

in, X

:..1 m

.-

FLO

4 3 bg- tb)

6

rp-

00

0-

:a r0 1.-.

t3

in b0

bn

42,

Lc)

..'

1

01-

-0

,0

to

-n

'D

2

..,

J

FS

:-

IkS

-3 -3 13

-3

-3 CD-

v.

1.

W :d

4

;.4

Z z ei

[xl

=- 0c :4

N .1 4.1

42 Ct.

pn > s

a

91

g

a

o

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

144

ALFABETUL RUSESC LITERILE MICI DE TIPAR 6, b,

B,

r,

1I,

e,

11Z,

3,

II,

i,

R,

JI,

M,

a,

v,

g,

d,

e,

j,

z,

i,

i,

k,

1,

m,

H,

0,

II,

p,

c,

T,

y,

(1),

X,

it,

Li,

III

n,

o,

p,

r,

s,

t,

u,

f.

he,

t,

c,

sa

t,

3,

10,

meah., iat,

e,

iu,

a,

hi,

rh, tv.,

5cea,

i,

h,

0, ia, fita,

fl,

11

V

ijita.

LITERILE MARI DE TIPAR E,

IN,

3,

II,

I,

E,

D,

E,

J,

Z,

I,

I,

K,

0,

II,

P,

C,

T,

Y,

X,

0,

P,

R,

S,

T,

U.

4), F,

13, TV., $CEA,

bI,

b,

$,

JO,

H,

I

M,

IAT,

IU,

IA,

A,

B,

B,

P,

A,

B,

V,

G,

31,

M,

H,

L,

M,

N,

IL

III,

IL

$,

C,

T,

1

2

3

odin, dva, tri,

IA,

0,

N,

II.

FITA,

IJITA

ICRATCII

4

5

6

7

8

9

H,

0

cetare, piat, lest, sem, vosem, deviat, nul.

www.dacoromanica.ro

>

z c >

r n 73

> '77

.._

r)

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

146

ALF ABETUL CIRILIC LITERILE MIC DE TIPAR 4, a,.

4r, ps,

1,

g/

4/

A,

E,

I/

4/

r,

u,

X,

I,

H,

kl,

A,

b,

ce,

d,

e.

ea,

f,

g,

gi,

h,

I,

I,

i,

da,

Id,

10,

X,

t,

76,

IC,

A,

411,

H,

A,

ia,

iu,

I,

n,

j,

k,

1,

m,

n,

0, o,

W,

ia,

o,

p,

C,

W,

111,

T,

A,

k,

g,

A,

s,

S,

§t,

t,

th,

Ci,

v,

x,

P, r,

uk,

b,

t,

u,

S,

3.

Z,

z.

Oy, u,

LITERILE MARI DE TIPAR CI, 1, Ii, tI, A, E, 'h,

A, A, B, Ce, D, E, Ea, F,

10, X, 4, iu,

I,

In,

3K, J,

1', 1,1, X, I, G, Ge, H, I,

11, LI, V, /A, II, I,

I,

I,

Ia, Ia,

K, d, NI, 11, 0, CB, II, 4-, P, (, III, 11I, K, L, M, N, 0, 0, P, Ps, R, S, $, St, A,

S, 3.

U, V, X,

Z, Z,

T, 0, II, g, Or, h, R, T, Th, T, U, U,

SEMNELE NUMERELOR 4, 6, r, A, I, S, S, H, 1, 2,

3,

4,

5,

6,

7,

8,

i, 41, gi, IC, K4, Kg, A, Ai, H, 9, 10, 11, 12, 20, 21, 22, 30, 40, 50. ,0,,,

A, 0, H, 'I, p, 04, C, T, W, u ra. )(9 60, 70, 80, 90, 100, 101, 200, 300, 400, 500, 600, 700, 800, 900, 1000-

www.dacoromanica.ro

(3



.Z)

:-.---

44

`P ..2

P

191

h 01

'..

''=

-

u:

-sir

ce,

(.

'

1.

:4 ,<

{C;',

-{Cr

,i, .-1

x

es)

qn

III

'co

'CO

cc.

.nt

<

.1

I

__, 5

.3 *

,,

S. ,, 0 ar,

,

.3

3

13

T. d JA

cs.

19

,, o-'6

x f.

., r e0

S' :7

2-

^

--

cr

a

0

4

E

1

0

.0

0,

147

t.%.

zx . T

9

0. I , >7)

to

at..

c K.

4m A.

.,,,,.

'

P3

13

li 1,

V

a 9

i

ti

4.

31

0

l't

1

0

\P

9

R,

1

PPP 0 t....r

V

41.. P3

1

..y

9

:,t

19 .el

X ceE

re

IJ

c2

Pi

-.

42

..E

4

K t;1) zaWP

El

S

(11

P

4

-2

z2

E4

4,

1

I

4 .y,.

9

91

A

'Y

..

.0 ....

Ea

=

c3

....

.=

0

,::

33

,E...

co

-,x

fa

z

'0

,.-T

z,a

.-*

.._

-e

z=

1

-a

c-

zo

--r

9

03

'1'

IWWWN a

.

t

ECE

KE

'..S.

-E

i -- 9.1

t ?=

3

c.tx

xti

g

e =-

..

..

: 9 z9 =g)

=z se 0 .-::

19

zA

... , =r E

42

t

-e£

.:

%

,e

1

*

MANUAL GRAF 1 C

e ,c....

.= NS- 19

(.3 [1

z©

-C

-=

z.-%-



IF

aI-

-...-. E Tei

41 2.3t

t. .2

=, .....

-16,..

3 ..

.. Id

30

c.3

....

u ....e

:.

.4

t...

r. 1

''-i°

grit X

.....

F

t4g

...

03 ,:,...

4-3- ,,,,

=

MANUAL GRAFFC CC a.

1.

V: 'CI N en N

7 1?.1

, 4

14.N

...

;

El N

.0

.....

.4 KI

00

-

4

=0.

2 C.

*

i

0. 4

.1.



p.-..;

.ta r,

____

-N,51

__

5i =:

0

w-

.

M. =

J50

Lt

cc

z

f1 ,,

Q0

g,-.)

6=3 m

z.,.0: x

w.

t)

<

1

13 T.!

3

*

www.dacoromanica.ro

NIn

rig

l

a

nN7-1

iiii

T

patri§ori

n

b

:

tz

I

5

Pk

th

t.':j

7" 1

plt, L7

-iri I

Nr-i5=ri

q I./

D

4-17-11 <

j II

1

it

-

m; ,i

n,

m

n

a

\

'

i

5

1

j

5

1

)

7

)

,

"=

i

,

j t t r

V

h, gh

n

;

1

t

v,0, ou

, ip

I I.,

pntri§ori

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

152

Aceste cinci alfabete : chirilica, greac5, ruse, germani,.si evreeasca, fiind cele mai des uzitate in diferite lucran stimtifice, este bine sa fie cunoscute de toti lucritorii tipografi, fiindu-le de mare fobs la culegerea multor lucrari.

NOTE MUZICALE. Denumirea de note muzicale s'a dat semnelor convenlionale,

cu ajutorul &kora se exprima atat inaltimea cat si durata sunetelor. Matenalul notelor muzicale se compune dintr'un numar considerabil de puncte negre si albe asezate pe un sistem de cinci linii, numite portativ. Fiecare sunet are denumirea sa. In afara de aceste puncte, negre §i albe, mai sunt o multime de alte semne, can toate servesc la regularea sunetelor. Toate impreuni formeazi bogatul material al tipelor ce sunt la dispozitia culegatorului de note muzicale.

Incercarile de a reline elementul fugitiv al sunetelor prin semne fixe, creand astfel posibilitatea de a fi pastrate generatiilor viitoare, dateazi din cea mai departata vechime. Popoarele vechi : greci, indieni, chinezi, etc,, can posedau mult inaintea noastra semnele pentru expnmarea gandum, se serveau de acestea cat si de cufre; indicand cu ajutorul for sunetele muzicale pe instrumentele lor. Astfel de semne _ca n

aratau locul pentru a gasi sunetul dorit, be gas= pana in zilele noastre. Mult mai tarziu, in prima jumkate a evului mediu, a fost create imaginea vizuala a sunetelor prin semne proprii. Prima incercare de a creia un fel de semne spre a servi la exprimarea

sunetelor, a dat la lumina un sistem de puncte, liniute

psi

carlige mici, numite Neumen. I

4

zrz, A , , 4

1

n,

i

)

Fig. 85. Semnele a§ezate pe patru linii din sec. 12-13.

Origina acestora nu este cunoscuta, se presupune Ins ca ar fi itahana. Ele au asemanarea cu scrisul stenografic. Cu

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFT C

153

timpul punctele, liniutele si carligele s'au transformat, luand forma de cuie $i potcoave. In secolul al 12-lea se formeaza notele nota quadrata sau

quadriquarta cu capetele patrate, din cari s'au nascut mai tarziu notele mensurale.

C11-10.01--lee!Ma_i Fig. 86. Neumele (note quadriquarta asezate pe linii din sec. 12 pinii astazi. Liniile aunt rosu.

Dupe notele Neumen vot aminti aci ai notele chorale. Acestea indica numai schimbarea tonului a cantecilor gregoriane (muzica plana sau cantus plan us numit astfel, pentruca ii lipseste ritmul). Ele au fost negre $i aveau forma patratA, n'aveau insa nimic comun cu notele mensurale, desi aveau aceiasi forma. Muzica mensurala care s'a ivit in secolul al 12-lea, se serves de semnele muzicei chorale, dandu-le valori ritmice. Acesta s'a dovedit necesar ()data cu inceperea compunerei bucatilor muzicale, in trei ai patru voci. Multi vreme, acest sistem a limas neschimbat, cand in sec.

al 15-lea a intervenit o mica schimbare prin introducerea notelor 41be in locul celor negre, cari de aci incolo erau intrebuintate numai pentru lucrari mai putin voluminoase. +4±* Fig. 87. Notele mensurale (negru-rosu) din sec. 15.

Fig. 88. Notele mensurale (negru-alb) din sec. 15 ping 17. Aceiavi bucati ca sus.

0 munca de secole a fost necesara pentru a alcatui semnele de valoare egala cu sunetul. Cu introducerea liniilor de tact in sec. al 16-lea, s'a Incheiat aceasta uriasa munca.

www.dacoromanica.ro

154

MANUAL GRAFIC

Note le actuale, rotunde, au fost cunoscute deja in secolul al 16-lea, la tipar au fost introduse Ins in anul 1700. Tiparul notelor muzicale este o inventie ce dateaza 'Inca din

secolul al 15-lea. La inceput gravorii s'au servit de piaci intregi din lemn, sapand notele in ele ; apoi de placi de metal si mai tarziu de tipele mobile. Cele mai vechi tiparituri de note muzicale de pe placi, se cunosc din anul 1473. Mai tarziu urmeaza gravarea lor in placi de alami. Un soiu pe placi, mai ef tin din zinc, gaseste deabei in secolul al 18-lea o larga raspandire. In curand insa litografia inlatura cu mare succes gravarea notelor pe placi de alami, materialul acesta fiind mai costisitor. De-aici incolo, fura gravate

direct pe piatra. Inventatorul tipelor mobile ale notelor muzicale este un oarecare Ottaoiano Petrucci din Fossombrone (1466-1539).

Din tiparele lui se mai cunosc numai 32 de opere din anii 1502 1523, din cari, nici una nu mai este complecta; au, totusi, prin raritatea lor, o valoare considerabili. Prima sa lucrare dateazi din anul 1502. In Germania au mai fost Erhard Oglin (1507) si Peter Schaffer (1512), in Franta familia Ballard (1558), carora be revine meritul de a fi raspandit tiparul notelor muzicale. Desi de o importanta netagaduita, totusi inventiunea lui Petrucci n'a putut intensifica tiparul notelor muzicale, cauza fiind confectionarea ei prea migaloasa, (necesitand doua ti-

pare), care scumpi cu mult aceste tipare. Se stie ca, mai intai se tipkeau liniile portativului, iar pe acestea se imprima apoi printr'un al doilea tiraj notele propriu zise. Emanuel Breitkopf din Lipsca schimba in mod radical imprimarea Ion, reducand numirul tipelor, obtinand totdeodata si un tipar ireprosabil. Astazi tipele notelor muzicale se gasesc la asa perfectiune, Inca cu greu s'ar mai putei produce vre-o schimbare mai importanta pentru a obtine tipare mai frumoase. Dupi aceasta sumara descriere a originei notelor muzicale, care cred necesara pentru a cunoaste bine culegerea lor, voi incerca a descri $i aceste din urma. Modul cel mai usor precum si cel mai practic, pentru a ajunge un bun culegator de note muzicale, este de a incepe

totdeauna in a se deprinde mai intai cu impartitul lor.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

155

In acest scop ne vom servi de regula de o schema a caselor de note muzicale. Daca numaram tipele cuprinse in schema, vedem ca o casa de note muzicale tontine cam 370 de tipe diferite. Elevul va aseza in f ata sa o bucata de materie de note $i va incepe cu impartitul din dreapta spre stinga, servindu-se de ambele maini. Isi va concentra toata atentiunea asupra tipelor ce au o forma asemanitoare. Cea mai mare scrupulozitate este conditiunea fundamentali.

Se va lucra incet. Elevul se va ocupa cel putin trei patra zile cu impartitul, spre a se obisnui cu figurile. Astfel elevul va avea cea mai buns ocazie de a cunoaste construcjia materiei notelor muzicale. Toata ate ntiunea lui se va concentra numai asupra muncii sale. Socoteala tipelor se face pe patrisori fie ele de corp 16, 20 sau 28, totdeauna un patrisor reprezinta a cincea parte din corpul respectiv. Deosebita atentiune va da elevul tipe-. lor, a carol floare este mai mare deck corpul lor, adica au o bucata care trece peste grosimea pitrisorului. Primind manuscrisul, elevul va incepe mai intai de toate cu socoteala si imparteala lui, aceasta necesita insa cunosterea dimensiunilor tuturor tipelor. Elevul cu cunostinte muzicale, va fi desigur cu mult mai avantajat, deoarece pentru diferite distante, tacte, etc., exista anumite reguli, cunoasterea for este deci de mare folos. Imparteala manuscrisului este necesara din doui puncte

de vedere; I) pentru a stabili cite siruri se pot aseza pe o paging, si 2) pentru a calculi ce distanta se va rasa intre fiecare tact, respectiv intre fiecare nota. In primul caz

se va cerceta intregul manuscris, spre a nu avea surprize neplacute in timpul culegerei, can ar necesita schimbarea a catorva siruri, provocand desigur intarzieri ; iar in al doilea.

caz va cauta a obtine distante cat se poate de egale intre note, cat _si intre tacte. De asemenea va evita cu cea mai mare grija de a fi silit sa fringa, sa desparta un tact in doua, si va cauta ca ultimul sir de note sa fie tot plin. Terminarea la mijlocul sirului si implinirea lui prin continuarea portativului, nu este frumos. Mai complicat devine zatul de note muzicale, cand va fi

de cules si textul respectiv sub ele. In acest caz trebuie sa Oda seama si de cuvinte, deci va imparti distantele dupa

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

156

cum vor cere acestea din urma, avand insa i ad grija de a culege cat se poate de estetic. Se intelege dela sine ca implinirea tipelor, incruciprea §i intrebuintarea liniilor lungi,

se va face cu cea mai desavarcita conqtiinciozitate. Cine nu posed acest dar, va face mai bine, daci va renunta la culegerea notelor muzicale.

c

[

_-t f ___ if

1-

--,.

0 bucati dintr'un zat normal de note muzicale

E

dp

]] 7

_

_

r

_

Bucata de mai sus, descompusi spre a ariti din cite tipe se compune.

Notele muzicale se compun dintr'un insemnat num.& de diferite tipe, impartite in grupe §i subgrupe; prima dintre aceste grupe sunt liniile de sistem denumite i portativul : '/2 pini la cinci pitrisori litime, un pitrisor grosime.

Directiunea acestor cinci linii, este intotdeauna orizontala. Diferitele lungimi ce au, sunt necesare din cauza multiplelor intreruperi ce sufera qt can trebuiesc implinite. 0 aka grupa sunt coadele notelor, §t.anume: a) firs prelungire §i b) coadele cu prelungirea liniilor portativului. I

I

,r

I

b)

a)

unu pini la cinci pitrisori iniltime, un pitrisor 'ilium.

r 1- r

unu pine la cinci pitrisori iniltime, un pitrisor litirne.

Din grupa de mai sus, liniile sub a) gasesc intrebuintarea in afara de portativ, cele de sub b) inanntrul portativului. Liniutele orizontale ce poarta acestea din urma, servesc la

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

157

complectarea portativului in acele locuri unde este intrerupt de coadele notelor.

Liniile de tact servesc pentru impartirea unei buciti muzicale in parti mai mici. 2

3

1 cinci piitricori iniltime a i un *rigor liilime.

Linia de mijloc (2) gaseste mai des intrebuintare, prima numai la inceputul fiecarui sir, iar a treia numai la incheerea sirului de portativ. Adaugand celei de la lima doui puncte in fati, aceasta serveste ca semn de repetire. Urmeaza apoi notele in sistem §i cele in afara de sistem (portativ).

olkitevePPP a) in cistern.

-R R

-IF -

ff 49

42- X2-

9R

b) in afar de cistern.

Intre acestea se deosebesc, cum se vede, capetele pline si cele goale. Liniile orizontale ce trec prin ele sau sunt asezate sub ele, nu sunt altceva deck inchipuirea prelungirei celor cinci linii ale portativului, pe cand cele verticale servesc pentru adatigirea coadelor. Mai avem si linii ajutatoare cu si Fara coade, 4--

unu gli doi pitrifori litime, unu piing la trei piitrisori iniillime.

Ele gasesc deasemenea intrebuintare numai in afara portativului.

Un alt grup important sunt carligele, numite cropte ; ele nu se obisnuesc decat cel mult cinci una peste alta, si se impart in doui feluri : a) cele de sus in j os si b) cele de

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

158

jos in sus, fiind de asemenea cu §i firi linii pentru continuarea portativului.

N

N

a) de sus in

0

II

jos.

II 1 V G b) de jos in sus.

V

0

Tot de grupul cro§etelor apartin §i un numir de Iinii groase orizontale gi oblice, numite baze; ambele au aceia0 valoare muzicall §i g5sesc intrebuintarea dupi fantezia autorului. NI

lam im

me

a) baze orizontale pentru note legate, unu ping la trei pitrisori Fatima, un pitrisor iniltime.

i

e

so. 11.1-1 ern' ro° sp. 11111 al% aa laral b) baze oblice, lin auitoare ti coboritoare, unu ;i doi pitrisori littime, un pitrisor iniltime.

po

1.2

sss

.

10

ors

faim

00g°.

0

10° 00. 10. r/0" %41 %*. %el Nra V c) baze oblice rapide pentru note suitoare si coboritoare, unu pi doi pitri;ori litime, un patriaor iniiltime

Bazele impreuni cu cro§e tele formeazi un grup de peste

60 de diferite tipe. Ele servesc la legarea a mai multor note, si se despart in doui subgrupuri ; cele oblice spre stinga pentru notele suitoare, iar cele oblice spre dreapta, pentru notele coboritoare.

Din acest grup mai fac parte

gi

bazele pentru figurile

comprese §i prescurtin : or.

.00

00°

no

1. 1.

1.1

1.

Un grup de semne de asemenea foarte importante este grupul semnelor ca : chee de So/ sau violin& de Fa sau

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

159

has si bariton ; de ridicarea, scoborirea si descompuenrea tonului, precum si cifrele ce Indica tactul.

e

9

!l. MI a

1- 2- 3- 4 -6-

- ,..m...,,,, b c

til4XX

d

12f0 404' f

g

Ca si liniile de tact, can servesc pentru impirtirea unei bucali muzicale in pirti mai mici ; semnele de tact servesc la indicarea tactului. Semnul aritat mai sus sub c), serveste pentru indicarea tactului 4/4, iar cifrele pentru cele ce urmeazi. Cifrele 5, 7 si 0 nu se ivesc niciodati, cifra 9, foarte rar utilizati, se obsine prin intoarcerea cifrei 6. Aci se mai adaugi si semnul numit grupetut. El este de forma unui S `----4 risturnat si se aseazi deasupra portativului. Trilul, o liniuti tremurati, se pune deasupra portativului si este precedat de un tr. Acestea sunt de trei feluri : 1) pentru afara de portativ ; 2) cu linie orizontali pentru interiorul portativului si 3) cu linie verticali spre a fi pitrunsa (le note.

....1

:vs

NIIINI,I.

1

-ss.

-Sfs,

9

3

Semnele in uzul muzicei mai avem: Coroana, 1) D'alSegno 2), Repriza 3) §1 Ritornela O. P7`

tic

1

2

170- sau * si

:

3

4

In orice bucati muzicali, mai intalnim afar de semnele

enumerate si un numir de litere ca: p, pp, f, ff, mf, etc. Acestea fac parte din casa de note, si se pun deasupra

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

160

portativului §i inseamna: piano, pianissimo, forte, fortissimo, mezzoforte, etc. Un important rol au si semnele numite crescendo §i descrescendo. Crescendo, inseamna crescand, intensivitatea sunetului, si se arazi la locurile indicate, cuprinzand toate

notele ce trebuiesc treptat intensificate. Semuele de crescendo el descrescendo, dela doi ping la opt pitrieori ratime, unu gi doi pitrieori inlatime.

Descrescendo, este semnul care arata descre§terea succesiva a sunetului qi se oblice prin acelea§i semne inversandu-le

cu ascuti§ul spre dreapta. Din acestea avem doul feluri, cu si lira linii de portativ la mijloc. Cu linii pentru a fi alezate in portativ, sr fira pentru a gasi locul deasupra lui. Pauzele sunt qi ele de o mare inserrinitate, qi nu se gase§te o opera muzicala unde n'ar fi §i ele intrebuintate.

I

;

E

Pauzele cu el fiat liniile portativului.

Pauzele ne arati tacerea gi durata intreruperei. Arcurile, numite legato sau mordinte sau mordinde, servesc pentru a legs grupe Intregi de note intre ele. Arcurile sunt §1 ele de doui feluri, cu liniile portativului pentru interiorul lui, §i fare aceste linii pentru afara din portativ. Din aceste arcuri avem unele oblice, iar altele drepte.

b

a) mordintele oblice cu linii de portativ: b) orizontale.

". "ss.s.

,,,omm

....." d

c) mordintele oblice WA' linii de portativ

www.dacoromanica.ro

d) orizontale.

.

GRAFICA

R E

U N

;

TIPO-LITOGRAFIE FOTO-ZINCOGRAFIE

IN

7-er

ROMANIA .

; 11,

I

CARTEL

ROMANEASCA BUCURE$T1

U N E

CADOURI PENTRU NUNTI $1 ZILE ONOMASTICE CA: GENTI DE METAL, SERVICE DE ARGINT, JUCARII

.

APRILIE - MAI

III11111.

B-VARDUL ACADEMIEI

1.

Ir

111

MEM

3-5

1929 .

GALANTERIE TINA "

%I.'"

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

161

Fentru prelungirea mordintelor, cari trebuie sa cuprindi un numar mai mare de note, ne servim de urmatoarele upe : a b

Legato de prelungire cu linii (a) §1 fgrg linie de portativ (b).

Cum se vede si aci deosebim doua feluri de mordinte, cu linii de portativ si fara linii.

Numai in cazuri tend n'avem loc de a aseza legato

deasupra tipelor, le putem aseza la piciorul lor. De ase-

menea nu este admisibil ca legato sa fie mai lung decat figura ce trebuie sa cuprinda si nici sa fie prea departata, de aceasta. Spre complectare voi aminti si de apogiaturi, niste note mici, () cari se aseaza Tanga notele mari, si nu pot fi altele deck cu o coada simple, reprezentand o patrime, sau avand si croset fiind de valoarea unei optimi. Cu aceasta am descris in intregime materialul de care ne servim la compunerea notelor muzicale. Desi materialul acesta este de o exactitate uimitoare, fiind foarte precis turnat, totus cea mai mare parte din notele muzicale stint astazi imprimate pe cale litografica. Notele imprimate pe aceasta cale sunt desigur mult mai frumoase, pentruca aci, notele fiind gravate, lipsesc luminile cele mici,

cari se ivesc acolo unde se imbina bucatile din cari se

compune o not cu partea ei din portativ. Ori cat de perfect sa fie deci turnate notele muzicale, aceste lumini se ivesc totus aproape peste tot, chiar dace notele sunt not de tot, cu atat mai mult deci daci sunt uzate. Faptul acesta este si cauza care a determinat ca notele muzicale sa fie de preferinta imprimate cu ajutorul pietrei litografice, deci devin mai scumpe decat cele imprimate pe cale tipografica. Deosebirea de pret se contrabalanseaza insa prin infatisarea mai placuta ale celor dintai. In timpul din urma se imprima notele muzicale si pe zinc, acest procedeu revenind mai eftin decat cel pe piatra. Astazi multe imprimerti au scos cu totul din uz piatra litografici. Manual Grafic.

rI

www.dacoromanica.ro

U

MANUAL GR AFIC

162 cc

U

:

. . .: 7

.--.=

.* -- .7

.g..1)

U

,

v.

- em

-..

- q.

-

01

-

-4:

tilt+

a.

.

-1

;

I

7

7

-.11

-I -I :

-,

--"-- i S

-

77

.. 2

-

il sV

p

-.-.T

-a -S

-

.: %

-e

,^

-49

-.

.....

;121

- .

^

.C17

W

-6

- ..

;$ ;r

-V

-CI

IR

-v -AI . : .. .

10

-

i 1

J

ar

Albllunt

.

-.

-r -

.11

-

- il

-f

..1,

.1

..%

-I

-f

*I

-1

-I

St

-f

-

-t 4)

'k .4

I

.

-/ -l1-1

15 ____

`7.

-

-I)

.)

-

-

1)

"I

e

-1)

.)

- 1)

-I

I

.I)

-,

-

-.

,

-I

0

-

-R

.)

`. )

-Y

-J

0

)

1

' li

-Y

-.Y

-1 -1

0

1

-y

-i

V

''

)

-7

-- -> -. -e

_ir 1 ...

-,

a .:

,-

.- ,

-'

...

-a

Y`

-

.

)

r..

-,r-

.., ...

.3.

-,

.,

i

-

,-

-It -a

-

- I.

.. 14

-1, i - z, -

lit 13

int

-._ -`

Fig1 891 Casa3cle note muzicale.

www.dacoromanica.ro

n_ 0

I

.

II

-9 "

.1 .I

I I

'11 'I

-4.

4.1.

-

-` ., .)

:-

-

i

g

1

-mc

.

-9

-

D

- ..

-9

we _Q

..

4

,

-`

-

0

f

n - f-..

.I

..

-

-/

1

-1)

ii

-/

. . "ttl

--T

11

-b

)

b.

-8

-

-1

-

-

-

-p

'I

11)

-0

v _)

.11

-I

"

-0.

-..-

.

-%

-%

I

-

-1

-

-

.

I

-1

-V

1-11

.'.

1.

v

ecla .

1, -II

-TIT;

V

.-

-

1

}

,I -t -, -.

I

-1

-

-9

7

.

-to

. -a

m \I

.

.

""1.

-.

y

.

- -; 7' .-

11

-.

.-,

.

--a

..'

I

.

../ 12

.,

Albltw&

I

.

.0

;7. 7 -

.::, b

77 .

- _ea

-a -1 _. 7

::-

-_,, ..t

.

%

-.7,- ';:-:

r.rn

-I

4.: AO

: 7 7 7 7 71: j t

__

TT

.I

7

-1

.. -, -. 1

-x

-

-

, ,

.

Tg

7.

.

:.

-1

RA

I'

MANUAL GRAFIC

163

SCRISUL ORBILOR Acest scris, este un scris in relief, adica un fel de tipar ridicat care permite ca literile, cuvintele imprimate sa fie 11§0I cunoscute cu ajutorul simtului pipiirit. Se cunosc doua feluri de scris : unul cu literile obisnuite 41 altul dupa sistemul punctelor insiruite. Cel dintit consta din

litere la fel cu cele uzitate, ins cu floare neteda ; jar at doilea din litere-semne compuse din puncte insirate dupi un anumit sistem. Procedura tiparului este acelas. Literile intre-

buintate, de regula dela corp 20 in sus, se deosebesc de cele obisnuite numai prin aceia ca floarea for este gravata asa cum apare la tipar. Se culeg in modul cunoscut rand pe rand, cu deosebire insa ca se incepe dela dreapta spre stinga. Albitura intrebuintata este astfel facuta incat ajunge exact inaltimea literilor, tot asa este si albitura intre randurt. 0 atare forma are deci infitisarea unei piaci de tipar in relief. Asternutul intrebuintat pentru tipar consta dintr'un strat de cauciuc sau din matrite ude. Acestea sunt tinute sub mare presiune tot timpul pans se usuca. Dace se pune apoi foaia de hartie respectivi, supunando presiunei necesare, apare pe aceasta un tipar frumos reliefat, realizat prin presarea tipelor de tipar in asternutul suprapus. Cum insa atat culegerea, impartirea cat si tiparul, avand tirajul relativ [carte redus, sunt extrem de costisitoare ; jar majoritatea acestor tipare sunt executate de institutele orbilor propriu zis si mai cu seams ca dupa aceasta metodi hartia se putea tipari numai pe o singura fate faptul care a facut ca cirtile cu un continut relativ foarte scurt, au

devenit peste masura de voluminoase si au facut ca cercetatorit sa se gandeasca de a gasi o cafe pentru inlaturarea acestor inconveniente. lnventiunea alfabetului-semne a inlaturat cu desavarsire toate neajunsurile. Alfabetul punctelor este foarte favorabil atat tiparului pe

o fats cat si celui pe ambele fete. Acest sistem este denumit, sistem Braille" dupa inventatorul sau Louis Braille, si are la baza .lui o grupi de 6 puncte, cari sunt asezate in doua randurt verticale de cite

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

164

3 puncte unul sub altul, sau in trei randuri orizontale de cate doua puncte unul langa altul. Punctele acestea sunt lb 44 denumite cu cifrele dela I la 6, in ass fel incat prima 20 5 linie verticals de sus in jos, are punctele 1, 2, 3.

iar al doilea rand in aceias ordine, punctele 4, 5 si 6. Linirle orizontale, contin deci de sus in jos urmatoarele puncte, 1 0 4, 2 si 5, 3 $i 6. Prin combinarea 46

acestor 6 puncte, inventatorul Braille a nascocit un alfabetsemne, reproducand astfel semnele noastre alfabetice cat si cifrele.

Sistemul sau de scriere se bazeaza pe zece semne f undamentale. Acestea se compun din primele doui randuri orizontale, si indica literile alfabetice dela a pans la j inclusiv. Prin adaugirea unui punct (3 sau 6) sau chiar a .ambelor puncte (3, 6) din randul al treilea orizontal, se compune restul semnelor din alfabet. Printr'o judecare cu totul obiectiva s'a cazut de acord de a se adopts alfabetul francez, acesta hind, dupa parerea celor orbi, stiutori a mai multor limbi, cel mai simplu, considerandu-1 ca international. Mai jos alfabetul-semne ass cum a Post alcatuit de Braille dupa sistemul punctelor, observand ca numai punctele cele negre indica litera respectiva, cele mici hind adaugate spre a indica pozitiunea punctelor. 6

a

S.

S.

c

.

.

d *Eh

f

e .

.

h

g

S.

S.

. i

j

Ada-ugand la semnele de mai sus in stanga jos un punct obtinem urmatoarele litere : k

.. .

.. m

I

.

n

.0

p

o .

.0

q

S.

1.5

.

.

.. s

.

sob

.

.

r

.

t .

Daca adaugam la semnele din .primul rand, jos in stanga si dreapta, cate un punct, obtinem semnele de mai jos : U

S.

e

.. V

.

x

e

y

e:

. z

0:

ç

e

:e

www.dacoromanica.ro

. . a

e

..4

fps IP*

MANUAL GRAFIC

165

La semnele din primul rind adingind numai un singur punct in dreapta jos, avem aceste semne:

. a

a .

.

I

8

I

e

il

. .

.

a

.

. .

w

Ce .

.

.

.

.

In afar de sistem mai exists rase semne ajutitoare:

. . i

.

.

.

.

.

Indic tnral

a

ee

clfrel r

ie.

Coborind semnele primului rind cu o linie mai jos, obtinem semnele interpunctrunilor :

.

. ... ?

S.

0

I

*

(

S. S.

..

)1

.:

.

.

Asezind indicatorul cilrelor in fata semnelor din primul sir avem :

.. . I

2

S.

.. 4

3

.. ::

6

5

S.

S.

7 7!

S.

..

8

7

.. 9

0

P. .

Ca semne matematice au Post stabilite urmitoarele semne:

=

X

( .

.

I

V .

:

.

.

.

.

>

<

.

.

. .

.

La aceste semne se mai adaugi citeva, cari indica unele litere propriu limbei germane. Tiparul acestui sistem de scriere cu ajutoru1 plicilor de stereotipie. cum se utilizeazi astazi, este rezultatul unui ne-

numirat sir de perlectiuni aduse cu timpul, mai mutt sau mai putin importance

In anul 1895 se distinge profesorul de orbi Hinze im,preuni cu mecanicul Auerbach prin inventiunea unei masin

www.dacoromanica.ro

166

MANUAL GRAFIC

speciale pentru prepararea placilor dupii sistemul scrierii punc-

tate a lui Braille, atat pentru tipar pe o fata cat si pentru cel interlinear pe ambele fete. Aceste piaci sunt niste table de metal, in can semnele apar presate in relief, cu ajutorul carora se imprimi hartia de obiceiu cu presele de tipar de mans. Placile acestea, denumite gi matrite, constau din doui piaci de tabela alba, legate la un capit una de alta, $i prevazute cu doui gaud, cari servesc drept semne de potrivit. Tiparul se face dupi cum urmeaza : Pe fundamentul de lemn al masinei, numita masa, se gasesc in partea dreapta sease butoni otanduiti in modul acesta ei cores pund cu cease puncte din sistemul scrierii. Cei cinci butoni aranjati in curba, sunt deserviti de cele cinci degete iar al vaselea cu podul palmei a mainti drepte. Corespunzand cu litera voita se apasa pe unul din acesti butoni, punand astfel in miscare litera dorita care se preseazi cu ajutorul aparatului de presat, aflandu-se asezat la mijlocul masinei, pe tabla,

care si ea, se afla inchisa intr o rama de fier. Forta presiunei produce persoana care tipareste cu piciorul (de obiceiu

orbii), servindu-se de un brat ce se afla atasat in acest stop in partea de jos a masinei, apasand pe el. Apasarea cu degetele pe butorni mai sus descrisi produc esirea unor buloni de otel, aflandu-se in asa zisa casa tipelor sub fundamentul masinei, can prin presiunea provocata cu piciorul se imprima adanc in tablele de tinichea, aceasta miscandu-se totodati dela dreapta spre stanga pana la incheerea randului. Incepand un rand nou se impinge placa dupa necesitate inapoi si iar spre dreapta. Faptul ca distanta intre randuri este relativ mare, are scopul sau determinat. Astazi nu se tipareste numai pe o fata, ci pe ambele fete, ceeace necesita gi o presare pe ambele fete; in felul acesta s'a micsorat volumul, reducand totodatacostul cirtii. Dupa .ce se termina imprimarea primei fete, se scoate

placa impreuna cu rama si se intoarce pentru a fi supusi aceluias procedeu gi fata doua. Randutile imprimate pe fata

doua se coboara cu un rand mai jos, deci exact intre doua linii depe prima fati, utilizand astfel spatiul liber intre doui randuri. In felul acesta s'a obtinut tiparul dublu interlinear

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

167

Mai tirziu s'a inventat tiparul interpunctuar, astfel denu-

mit pentruci la fiecare rind depe prima paging, cel din urma sir de puncte se afla intr'un rand cu primul sir de puncte din rindul depe pagina urmatoare. Relieful tiparului se poate, dupi dorinta mari sau micsoia. Greselde strecurate se pot deasemenea usor corija, intrucat cu ajutorul unui ciocan se netezesc punctele gresite, inlocuindu-le cu ajutorul unui bulon de otel, prin cele bune. Tiparul in sine este foarte simplu. Pe un asternut oare-

care se aseaza o foaie de cauciuc de 2 mm. grosime. Pe acesta se pune apoi o placa dubla de tabla alba; iar intre cele doua table interpune hirtia destinata pentru a fi tiparita fiind totodata bine udata. Pe placa se pune iar o foaie de cauciuc asemenea celei dintii. Apoi se procedeaza cu tiparul intocmai ca si cind am face un tipar dupa o oare-

care alts forma. Procedura tiparului cu presele de mana, fiind cunoscuta, este inutil de a o mai descrie ad.

CULEGEREA TABELELOR Ce intelegem not sub denumirea tabela? Tabela se numeste un formular, un imprimat, a carui constructie consta din-

tr'un numar de coloane despktite de linii verticale asupra carora se afla un cap". Tabelele se compun deci dintr'un cap, partea de sus care confine denumirea sau continutul fiecarei coloane si din partea

de jos, denumit pe scurt piciorui" tabelei. Se mar pune adeseori linii orizontale, fie punctate sau sub-

tiri, ele se numesc cverul". Aceste linii servesc pentru a scrie mai usor.

Tabelele constitue o grupa separati de lucrari gratice pi culegerea for necesita din partea culegatorului o deosebita atentie si acurateta la executarea lor. Tabelele se impart in : acele cu ever, fara cver, imprimate intro culoare sau mai multe culori, cu cverul inauntru, cu cverul separat, cu zeci-

male si in sfirsit acele cu text introdus sau lira text. 0 oarecare greutate are culegatorul la culegerea tabelelor dupa un manuscris de mana.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

168

Mai intii de toate isi va face culegarul pe formatul necesar pentru tabelele mai mari va face formatul pe sif si apoi incepe la impartirea rubricilor. Culegatorul are de cules, de exemplu, urmatoarea tabela mica.

Pre tu CONSERVE

Lei

I

0 suta =aril

Zece cutii

0 curie

Lei

B.

Lei

B.

I

B.

I

Formatul zatului este de 5 cuadrati. Textul capului a tabelutei se culege din corp 6 (nonpareille);

ar avea deci 3 rubrici cu B. (Bani) pe cite un

= 36 puncte sau 3 cicero;

trei rubrici pentru Lei de cite 2 cicero .=--- 72 puncte sau 6 cicero ; 6 linii a 2 puncte = 12 puncte sau I cicero ; iar pentru coloana principala (conserve) ar avea 9 cicero. Pentru linia inconjuraritoare aceasta fiind de 3 puncte ar trebui inc 6 puncte, raminand deci 6 puncte cari se adaugi tot la cocicero

loana principali. Imparcirca rubricilor se va face cu cuadrati 5i linii pe un cicero din acelas fel, cari se va intrebuinta Ia construirea tabelei

In cazul de sus, impartirea ar avea deci urmatoarea infatisare : I c. 6 p. 2 cic.

8 cicero :A

1111

I

a C

C

c. 2 cic.

I

c. 2 cic.

!MI

11111

a

"E"

.5

5.

=C

I c.

till C

C

Avind mai multe tabele de acela§ fel de executat, vom culege textul de Ia toate rubricile de atitea on cite tabele avem de ficut, aceasta rand pe rind pentru fiecare marime, evitind astfel schimbarea formatului prea des, cat si cresterea . rubricilor. Cresterea rubricilor este de regula cauzata dintr un

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

169

culegSu prost Deasemenea vom line seama si de urmatoarea regula : Pe cat se poate vom evita ruperea, adica despartnea cuvintelor, in once caz insa vom evita acele impotriva regulelor gramaticale.

Textele rubricelor se va culege dintr'un caracter de litere potrivit locului disponibil, si numai in cazul extrem, adici cand nu incape textul rubricei urmatoare din acelas corp de literi, se va lua un corp mai mic, numai deck urmator. Numai unde nu ne permite spatiul altfel, se va pune textul vertical.

Irate ultimul cuvant ale fieckei rubrici si a liniei de incheere a capului se va Iasi o distanti de cel putin 4 pang la 6 puncte. Cuprinsul intreg al capului se va culege dintr'un singur caracter de liters, intrebuintind cel mull trei mkimi. Caractere grase, semi-grase sau cuvinte prea mult ratite se va evita dupa posibilitate, ele dand capului infitisare urata, neestetica. Pentu culegerea tabelelor culegkorul se serveste adeseon de un culegar special cu mai multe desparpturi. Unde nu e la dispozitie un astfel de culegar, culegkorul io construeste un atare culegar cu ajutorul cuadratilor cam astfel :

Aranjamentul randurilor in rubricile respective se poate face in diferite feluri, si anume: se va aseza cuvintele la mijloc

sau cateva randuri egale cu un cuvint mai scurt sus, sau jos, S31.1 cite unul sus si jos. Aceasta depinde de gustul si priceperea culegatorului. Cum la once brosura se face deosebire intre textul propriu zis cum si titluri si subtitluri, tot asa si la tabele se va deosebi rubricile, dupa importanta for prin difente feluri de linii,

cat si prin minmea si inaltimea lor.

Tabele ale caror capete de doui, trei sau chiar de mai multe on orizontal intrerupt, se va tine cont ca aceasta sa se faci in mod egal.

www.dacoromanica.ro

170

MANUAL GRAF IC

De mare importanta este si intretaerea liniilor ; ele carac-

terizand partile cu raport.strans intre ele. In tabelufa" de mai jos s'ar proceda deci gresit, daci s'ar intretaia liniile astfel :

I

I

I

In modul acesta s'ar desparti partile strans legate intre ele, fapt cu totul inadmisibil. Corect vom proceda in modul urmator :

Vechiul obiceiu.de a intretaia subrubricile capului numai prin linii

subtiri fund in fond gresit, nu se mai uziteazi.

Astazi se uziteaza numai de linii semi-subtiri ; ijar daci se di unei rubric' o importanta mai mare se pune doua din aceste

linii una langa alta. In felul acesta dispar albiturile atat de neplacute $i neestetice ce se observa acolo unde se intalneste o linie neagra cu una subtire. Incadrarea tabelelor se va face tot prin doua linii semi subtiri lipite laolalta. Astlel se va obtine o tabela de un aspect foarte placut. La tabele mai mari vom intrebuinta pentru incadrare linii de acelas fel, insa de grosime crescanda, dupa marimea lor. Se va observi dupi posibilitate ca toata constructia tabelei, adica latimea rubricilor respective, latimea intregei tabele cat

si cverul daca este, sa fie socotite pe cicero pentru a evita compunerea liniilor din mai multe bucati ; adica cu alte cuvinte se va intrebuinta pe cat se poate numai linii intregi.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

171

Capul fiind cules, se va pune linia de despirtire. Aceasta

va trebui si fie totdeauna intreagi. Apoi se incepe asezarea liniilor verticale, a picioru/ui". Rind pe rind se pune albitura corespunzkoare cu rubrica respectivi a capului, pe lungimea necesari, intrerupt prin liniile respective pini la stirsit. In cazul cand sunt de pus linii de totaluri, se va taa liniile verticale prin acestea, prelungind apoi piciorul mai departe. Linia totalului trebuie sa fie totdeauna intreagi.

grew

bine

In cazul cind tabela are un cver se pune linia totalului la ever imprimindu-le peste liniile verticale. Adeseori se poate observa ca cverul nu ajunge exact pin& la linia incadratoare, ci Iasi in ambele pirti un spatiu Tiber. Aceasta este gresit si foarte urit. La tabele cu cverul iniuntru se va c'auta in totdeauna ca rubricile si fie lucrate pe cicero, evitind astfel intrebuintarea de prea.mult material mkunt, cat si linii compuse din bucati mici. Cverurile tabelelor pot fi atat din linii punctate cat si din linii subliri. Distanta intre linii variazi dupi mitimea tabelei cat Si dupi dorinta si nevoia clientului.

Prima lime a cverului si fie de reguli cu patru puncte mai depirtati de linia capului, deck distanta ce au cele urmatoare intre ele. Pentru formarea zecimalelor se uziteazi de regula linii

punctate. In cazuri cand se cere ca acestea sa fie tiparite intro alti culoare, se pune deasemenea cu precadere linii semi-subtiri.

Cind anumite imprejuriri forteazi despirtirea tabelei pe

doui pagini, vom avea deosebiti griji de a nu desparti coloanele ce sunt in strinsi legituri. Se vor evita deer grew&

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

172

despartire aratata in fig. 90 a, despartind tabela dupa cum arati exemplul din fig. 90 b.

1

2

4

3

5

Fig. 90 a

1

2

4

3

Fig. 91 a

Nara de sistemul mai sus descris pentru construrea tasistemul modern, astazi uzitat in toate centrele

belelor grafice

mai sunt Inc a doua sisteme mai vechi, cel francez si cel german. Proprietatea primului sistem celui francez este incadrarea pirtilor a oricarei tabele, prin prelungirea linter groase

de la cap, de regula o hie neagra secondata de una satire (einfas), si, in al doilea rand caturile capului se separa prin acolade, iar linia de incheere a capului este intretaiata de toate lniile verticale. (Vezi exemplu urmator).

1P'

...."_.".........."

.------.......,-...."---

-,...-

,-...........,-,

Sistemul..german insa obisnueste a intrebuinta in partile

laterale linu subtin, lasand linia groasa din capul tabelei

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

173

(einfas-u1), mai esit in afari, adici formind asi zisele urechi, can variazi intre 6-12 puncte I Pentru despirtirea catu-

6

I

I

Fig.

5

6

I

9

8

7

7

90 6.

I

I

10

8

I

9

I0

I

F g. 90 b.

rilor .se intrebuinteazi, dupi importanta rubricei si a multimei subcaturilor, ling semr-negre, cu doui tri'sun si subtiri. Linia de incheere a capului este totdeauna intreagi. (v. ex.).

I

I

I

I

Intretiierea liniilor negre se poate face dupi nevoie, tiind

on cea verticali printr'una onzontali, sau dupa sistemul francez cea orizontali prin una verticali, de preferinti ins se va tiia lima verticali prin cea orizontali. Se va feri Ins totdeauna de a tiia o lrnie neagri printr'una subtire sau chiar cu doui trisuri. Deasemenea la intilnirea unei limi cu doui trasuri se va fringe cea subtire. In ambele sisteme se intrebuinteazi pentru despirtirea caturilor capului

dupi importanta for linii negre, cu doui

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

174

trasuri (duble) si subtiri, gi antime : liniile cari pornesc dela linia capului (einfas) pot fi negre, duble sau chiar subtiri. Dela hank duble pot porni deasemenea linii duble sau sub-

tin, tar din cele subtiri, tot subtiri. Niciodata insa nu este perms de a porni !inn negre din duble sau subtiri. Cand nu se tine cont de aceste reguli, lucrarea este greOt compusa. (vezi ex.).

Rubricile, cari reprezinta o valoare egala, se despart prin lini, negre, subdiviziunile for mediate prin linn cu doua hasuri, iar subdiviziunile acestora, prin Jinn subtin. Exemplul de mai sus servqte ca model pentru aceasta regula,

CULEGEREA LUCRARILOR DE ACCIDENTE Toate lucrarile tipografice afara de afir, gazete, carti qi bropri cari sunt in legatura cu industria, comertul precum in general cu viata noastra socials se numesc lucrari de accidente. Acestea sunt: Rente, obligatiuni, actiuni, polite, facturi, preturile curente, cartile de adrese, entet-uri de scrison, circulari, programe, etichete, menu-uri, invitatiuni, prospecte, ent&-uri de plicuri, cartile de visite, precum xi titlurile cartilor, Cali se socotesc deasemenea printre accidente ; cu alte cuvinte once lucrare, care nu este destinata de a forma o carte, un volum. Lucrarile, de accidente se executa de regula cu deosebita atentie intrebuintand material tipografic foarte variat. Ade-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFJC

175

seori se tipa-resc aceste lucrari in doua si mai multe culori, dupa gustul accidentarului, dupa dorintele clientului si nu mai putin dupa precut oferit. Observand cu deama-nunt lucrarile de azi, se va observe imediat ca infatisarea lor, reprezinta in marea for majoritate un produs individual. Este dela sine inteles ca once lucrare de felul acesta trebue si prezinte particularitatea ei, precum trebue sa dispara once aparenta de munci mecanica. Dar pentruca executarea lucrarilor cu adevarat artistice, necesita

uneori mult timp- tocmai ceeace lipseste cu desavarsire astazi culegatorului in exercitarea meserier sale cea mai mare parte din culegatorii de accidente se servesc de modele. Se intelege ca vor alege din cele mai potrivite. Timpul batranilor nostri, cind lucririle de- accidente, fiecare in parte, pareau a fi probare de litere, este mutt in urma noastra. Orice culegator priceput stie ca in timpul de fata trebuie satisfacut in primul rand simtul estetic. Lucrarile trebuie si fie simple, executate inteun stil curat si in ansamblul for sa prezinte un tot armonios. Ele trebuesc sa smulga ochiului privitor admiratie ai placere. Valoarea artistica a lucrarilor de accidenle consta

ca de nu in complicarea si in altfel a oricarei lucrari artistice ingramadirea diferitelor ornamente sr litere, ci in efectul ce produce infatisarea ei generals. Ornamentele nu trebuiesc sa domine, ci sa- se ataseze armonios literei, formand astfel o integritate. Frumusetea lucrarilor de accidenta se bazeaza in primul rand pe puterea for de atractiune, realizata prrn obtinerea unei forme placute. Aceasta trebue bine definita si in toate amanuntele ei cu ingrijire calculat5, spre a produce asupra privrtorului efectul dorit. Daca utilizarea ornamentelor este sau

nu necesara nu se poate preciza. In unele cazuri va fi de preferat, in altele iar nu. Adeseori felul special a lucrarii va necesita neaparat ornamentul, altadata it va exclude insa cu totul; cu cat lucrarea va servi mai mult luxului, deci nu unui folos real, cu atat mai mult se indreptateste utilizarea for intro masura mai larga. Scopul oricarui imprimat este de a fi cetit. Cea mai mare insemnatate are deci litera, a carei forma $i aranjament este momentul principal la compunerea accidentelor. Dupe felul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

lib

conceptiei textului, dupes continutul lui si nu mai putin dupes mentalitatea cititorului cui se adreseaza, se va pune on citibilitatea Lipari deasupra tuturor regulilor frumusetei, Orland seams numai de folosul real urmarit ; on se va tine cont atat de citibilitate usoara cat si de frumusete in acelas timp, sau se va subordona cittbilitatea usoara frumusetii imprimatului, devenind astfel imprimat de lux. Din aceste puncte de vedere se orienteaza culegatorul in ce masura va utilizes ornamental, care de regula influenteaza cinbilitatea.

Prima conditiune la compunerea accidentelor este insaurnformitatea Nu se poate vorbi despre hartie frumoasa. dar compunere sau tipar rau, ci totdeauna de un imprimat bun sau rau. Cea mai buns hartie este nepretuita, daces este imprimata cu up zat rau compus si neingrijit tiparit. Pe de alta parte cea mai placuta compunere pierde once elect, daces nu va fe tiparita in cele mai bune conditiurn pe hartie buni.

Deasemenea tiparul cel mai ideal va avea aceeas soarta, data nu se vor gasi dela inceput impreunate toate momentele necesare reusitei, atat in compunerea formei cat si in alegerea hartiei potrivite. Hartia. compunere si tiparul trebue sa se complecteze reciproc. Uniformitatea se obtine atat prin utilizarea unui singur caracter de litera in marimi cat mai putin

variata, cum $i prin perfecta acomodare a ornamentelor si a hartiei caracterelor de litera intrebuintata si unui tipar ireprosabil.

Nu se exclud nici incercarile de a compune lucrari obtinand reusita prin efectul contrastului intre negru si alb; se recomandi insa in special la culegerea reclamelor cat si a lucrarilor pur artistice; servindu-se aci de multa dibacie si pricepere artistica-

Ilustratiunile ce eventual gasesc utilizare sa fie de preferinta lineare acomoclandu-se in totul caracterului de litera utilizat la compunere.

Artele grafice find arta decorativa plans, se va ocoli, la compunerea lucrarilor, once incercare de a obtine un elect plastic. Nu se va utilizes deci litera cu forme plastice, nici ornamente cu tendinta aceasta in desenul lor. Tot ce se gacum este $i firesc apaseste imprimat trebuie sa aiba renta clam- de a fi asezat una Tanga alta, si nu suprapuse. Prin efectul plastic arta grafici ar inceta de a mai fi ceeace

www.dacoromanica.ro

CONSTANT!' A..TURNEANU BUCURESTI, No. 5, BULEVARDUL PACHE PROTOPOPESCU No. 5 mameirr Executes prompt si eftin orice lucrari

atingatoare de bransa strungariei. La cerere se prezinta la Domiciliu

i

a

..-

Bile de Biliard, popici, Vase pentru fiori. Tacuri de biliard, figuri de sah precum si orice lucrari din lemn.

,

CARTEA ROMANEASCA Administratia Centrals:

Li br'arii: Sfetea Mosilor 62

Bulevardul Academiei 3-5 Sucursale: Cluj, Timisoara

R.asidescu:Str. Doamneil6 Ateliere: Bonaparte 58-60

BUCURESTI, BULEVARDUL ACADEMIEI No. 3-5 www.dacoromanica.ro

Plana

INTREPRINDERE DE CONSTRUCTII

$TEF. BURCUS, 1A$1 EXECUTA PLANURI $1 DEVIZE PENTRU CONSTRUCTIUNI MODERNE DE ORICE FEL

EAN BANCILA vá roaga sa bine-volti sa onorati cu prezenta D-v,

Expozitia de flori artifi-

ciale, care va avea lac in SALA ATENEULUI ROMAN

I

EXPOZITIE DE FLORI 1 AUGUST 1 SEPTEMBRIE

.

E 1928 iii 114U$1

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC 1W

177

-11116.

este normal, arta decorative plans, obtinuta prin impartirea estetica a unei suprafete plane, adica a foaiei de hartie Orice imprimat trebue sa fie simplu si pe cat se poate de natural compus. Caracterele alese sa fie clare, citete, caracteristice in formele for Para nici-o infloiire sau conturare de prisos. Deasemenea si ornamentele sa fie concepute simple, lipsite de orice incalcituri si codite. Acestea din urma se va utiliza in mod cat se poate de economic; orice incircare este in detrimental frumusetii imprimatului.

Deviza accidentarului trebuie sa fie Simplu §i pleicur Spre.a putea corespunde acestei devize trebue sa fie la dispozitia acestuia un numar destul de insemnat de caractere de literi in garnituri complecte dela corp 6 pana la cel putin

corp 48, cum si chenare si vignete suhciente, ca desen si ca executie acomodate caracteielor disponibile. Culegatorul de accidenle insusi trebue sa fie un lucrator perfect, si in primal rand obisnuit de a implini randurile cu cea mai mare exactitate Gandul sau va fi incontinuu la lucru, iar mintea sa trebue sa fi incordata asupra lucrarii ce execute. Caracterele de litera trebuesc alese potrivit felului lucrarii, atat in ceeace priveste taetura cat §i marimea Tor. Pentru a putea bine aprecia aceasta el trebue sa posed cunostinte de desemn, simt estetic si gustul pe cat se poate desvoltat. Priceperea taiatului fontelor in tot felul de piaci, deasemenea nu trebue sa-i fie cu total strains. Faptul ca unele litere din alfabetul nostru au multa albitura uncle sus. iar altele jos, de exempla A si V, impune cule-

gatorului sa tina seama de aceasta. In cazuri cand aceste doua litere cad una Tanga alta, el va cauta prin spationarea (rarirea) intregului cuvant sa egalizeze distantele, facand sa dispara albitura neegala intre litere. De exempla :

AVANTGARDA gre§it.

AVANTGARDA bias.

Din exemplul de mai sus se poate usor vedea distanta mai mare ce exists intre litera A si V ; culegatorul, neputand Manual Grafic

12

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

178

0 0

Oo 0

?

1

`WV V

V

VI'

Fig. 93. Succedarea lini,stita ,vi regulata a liniilor.

apropia aceste litere una de alta, este nevoit sa mareasca spatiul intre literile urmatoare, spre a obtine astfel spatiu egal intre toate literile ce compun acest cuvant. Exemplul de mai sus arata foarte limpede deosebirea. In cazuri insa, de astfel nu prea rarecand intr'un titlu se gasesc una Tanga alta literile A 0 V,

ca de ex. in titlul de mai sus, sau A qi T, iar marimea titlului cat si locul,

adica spatiul disponibil, nu ne permit egalizarea albiturei cu ajutorul spatiilor, culegatorul va preceda in modul urmafor : cu o pila mica va Cala cate-o cre-

Fig. 92.

statura la ambele litere, si anume la una din ele in partea dreapta, iar celeilalte in stanga, apoi le va imbina aqa cum

, o arata figura alaturata (fig. 92). LINIA CA ORNAMENT

Cel mai simplu, dar totodata si cel mai des uzitat ornament tipografic. este linia, in toate felurile ei. La mai toate lucr5rile de accidents se gasesc intrebuintate, la incadrarea Tor, linii de alama secondate de colturi in nenumarate

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

179

Oo 0

000

Iry V

V

v

v

Fig. 94. Succedarea nelingitita §i neplacutii a liniilor.

variatiuni si marimi. Cu ajutorul acestor linii se poate cornpune tot felul de chenare mai mutt sau mai putin combinate. Orice tipografie tine la dispontia culegatorului de accidente un bogat asortiment de linii de alami. Uttlizarea for are

insa si ea anumite reguli, de cari trebue tinut seams. Folosindu-se de ele in mod rational si logic, combinatiunile cu ajutorul for sunt placute ochiului privitor, utilizate insa in

mod prea incarcat devrn obositor privirii. (Compare figurile

93 si 94). Cu cateva linii simple si un numar de bucati de chenare se poate compune, inteun timp relativ scurt Incadrari foarte placute pentru orice fel de lucrari de accidents. (fig. 95 si 97). Conform cu principiul efectului obtinut prin impartirea suprafetii imprimate, nu este admisi succedarea imediata a mai multor linit paralele, deasemenea se va evita incrucisarea for directs, atat cand au un traseu continuu cat si in cazul cand formeazi suprafete deosebite. (fig. 94, 96 si 98). Tinand seams de infitisarea dreapti a liniei, va fi utilizata cu precadere in forma ei naturala, deci drept, nefranta. Liniile pot fi utilizate atat simple cat si intovarasite de ornamente sau vignete, si pot servi la Incadrarea cornplecta sau numai a unei parti a lucrarii. Toate liniile ce sunt intrebuintate ca ornament la infrumusetarea unei lucrari, sa

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

180

In

)(

).(

U

Fig. 95. Coron' compunere a

Fig. 96. GrOta compunere a

liniilor.

liniilor.

fie de aceea§ grosime sau in caziul cand se utilizeaza doua feluri, sa aiba o deosebire cat se poate de pronuntati. Construirea formelor cu linii se face (mind mereu cont de punctele tipografice. Dupa schita facuta, prin care se hotare§te scheletul liniilor, culegatorul va stabili lungimea liniilor

exterioare dupa formatul hartiei, de care se va servi la imprimate, apoi incepe construirea scheletului intro rams, ficuta.

din regleti, pe un if arzat plan. Dupi ce se araza !milk exterioare, se umple golurile cu dursu§i sau cuadrati pana la liniile urmatoare, paralele cu primele, arzand §i pe-

acestea la locul lor. In modul acesta se va continua para. la arzarea ultimilor Iinii, lucrand mereu dinspre afara catre centru. Textul se araza, in spatiul respectiv, odata cu construirea scheletului limilor. Se utilizeaza atat linii de alama cat qi linii de plumb ; preferabile insa sunt cele de alama, pentruca inlesnesc munca culegatorului Ele se imprima §i mai bine ca cele de plumb. Totu§i in anumite cazuri se va servi de preferinta de aceledin urma, ele gasindu-se in lungimi mai mari, permit posibilitatea de a compune cadre din linii intiegi, evitand albituri

atit de neplacute, cari se ivesc de regula la locurile uncle se imbina doui bucati. Spre a evita aceste albituri se va

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

181

.,, Y.

x

X X X X X

Pig. 97. Corecta compunere.

Fig. 98. Greqiti compunere.

servi cu precadere la compunerea accidencelor fine de linii de plumb. Oricari ar fi insa liniile utilizate, totdeauna Cu-. legatorul conshincios va ingriji ca imbinarile for sa fie perfect incheiate. DIFERITE ORNAMENTE

Ornamentele sunt niste bucati de plumb de diferite marimi, avand pe suprafata for un desen geometric, linear sau florat. Ele se intrebuinteaza ca si liniile la infrumusecarea lucrarilor tipografice st sunt de doua feluri : uncle cari se compun numai din bucati uniforme, turnate pe patrison, si altele cari se compun din bucati de chferite marimi si forme ce se combin impreuna spre a forma un cadru. Combinarea for estetica si formarea unui cadru placut depinde in mare parte de inteligenca si fantezia ce posedaculegatorul de accidence. Greutatea combinarli lor, cat si uneori lipsa de pricepere sunt cauza, ca majoritatea lucratorilor tipografi nu prea isi bat capul pentru a gasi forme placute, ci se servesc pur si simplu de modele trimise de turnatorii. Rareori un lucrator incearca de a pune propria-i fantezie in aplicare. Daca culegatorul ar incerca ins in timpul liber sa combine tot felul de cadre, va dobandi in scurt timp

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

182

dibacia de a face combinaciuni placute. Alegerea pt plasarea ornamentelor potrivit cu imprimatul respectiv, este dease-

menea un lucru de mate importanta. In practica culegatorului de accidence se vor ivi adeseori cazuri cand ornamentele de care dispune atelierul nu vor fi suficiente; in asemenea cazuri se va gasi nevoit sa creeze el insusi, he prin a face un desen reproducandu-1 apoi pe cale chemigrafica sau chiar prin a le tara cu propria-i mini. In ambele cazuri plasarea for potirvria, depinde de gustul si priceperea culegatorului rutinat in Iucrari de accidente. Oricare ar fi insa felul ornamentelor utilizate, culegatorul de accidence va alege acele cari corespund cu felul si scopul lucrarit. Nici-odata nu va pierde din vedere scopul caruia serveste imprimatul respectiv, el va fi deci foarte precaut in utilizarea ornamentelor. RANDURILE ARCUITE

Rdndurile arcuite, (Vezi fig. 129 si pl. VIII) curbe, au si ele un rot de frunte in executarea accidentelor. Accidentele de astazi sunt numai rareori lipsite de randuri arcuite in diferite feluri. Pentru formarea curbelor se va servi de regula de huh de plumb (dursusi), acestea au insa inconvenientul de a fi prea putin mladioase, rupindu-se usor. Odinioara culegatorii se serveau de carton tare, dar foarte mladios. Dace insa nici cu cartonul nu poate ajunge la scopul dorit, se utilizeaza linii vechi de alarna. Cu ajutorul masinei de indoit [inn, se poate forma orice curbs dorita: Materialul cel mai potrivit este si va ramine f ash inguste taiate din table de zinc. Acestea servesc scopului nostru mai bine ca mice alt material, hind foarte usor de indoit. Valoarea acestor fasii este cu atit mai mare, intrucit pot fi indreptate $i utilizate din nou. Curbele simple sunt cele mai utilizate (fig. 99). Regula pentru formarea unei curbe care sa corespunda esteticei este urmatoarea: Indoiturile trebuie sa fie sistematice si de o egalitate desavarsita, simetria fiind factorul principal Fig. 99.

la formarea unei curbe placute. Pentru

a construi intr'o lucrare oarecare o curbs, un rind arcuit,,

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFI C se va face mai intai o schita cu dimensiunile exacte a curbei dorite, spre a putea alege caracterul de liters pentru culegerea randului arcuit.

Astfel procedand se evita culegerea de mai multe on a

0.4-krOvasv;

randului necesar. Liniile (dursusi)

indoite trebuie si

rAl 1212012=112

ionswismognsmiriElnallialMil

PEMPRIFIWIEWBEISEMZJEMIKWEIMIll

aiba lungimea randurilor. In cazul cand se intrebuin-

Fig. 100.

teaza un corp mic de liters, sau un caracter subtire, acestuia se va bpi pe parteaunde se afla signatura o taste de carton subtire, spre a evita astfel strambarea literilor. Implinirea si fixarea unui rind arcuit se va face cum se vede in figura de mai F us, (fig. 100) utilizind dupi posibilitate material intreg. Intre literile randului arcuit se va pune spatii dintr'un corp mai mic inlaturand in modul acesta posibilitatea

de a fi scoase la tipar. Atari de arcuri simple se mai uziteaza adeseori arcuri duble (fig.101). Cele duble sunt foarte importante ; ele se pot construi cu ambele curbe egale (fig. 10 I ), sau inegale (lig. 102). Ele pot fi Fig. 101. indoite dela stanga la dreapta sau invers. Curbele cu ambele extreme egale se pot

controls, tragand cu un creron pe o bucati de hartie o linie dupe marginea arcului pun and apoi extremul

sting peste cel drept.

Daca se acopera perfect, Fig. 102 . ambele curbe sunt egale. Culegatorul constiincros nu va pierde din vedere ca atat curbarea prea mare cat gi una prea mica foarte mult poate influrenta asupra aparenter placute a intregei lucrari. Se va lucra deci sr ad cu mare grija sr atentie incordata asupra lucrului. In randurile de mai sus lamurind pe deplin ce este si cum

se lucreazi o accidents, aratand atat felul cat si utilizarea mijloacelor de care se serveste culegatorul de accidente la

www.dacoromanica.ro

184

MANUAL GRAFIC

compunerea lucrarilor sale, ramane ca in cele ce tmeaza sa fie aratat cum se procedeaza la compunerea tiecarei fel de accidents in parte. Dintre acestea cele mar dese sunt TITLURILE INTERIOARE ALE CARTILOR

Rostul oricarui titlu, fiMd in primul rand informarea pe scurt a cetitorului asupra continutului cartii sau a brosurii, va trebui deci in asa fel compus incat sa indeplineasca cu usurinta scopul lor. Scopul si frumusetea sunt insa doua con-

ceptiuni can in nici-un caz nu pot fi separate, ci ambele complectandu-se reciproc ; astfel incat formeaza baza fundamentala care serveste culegatorului drept directiva la cornpunerea titlurilor in special cat si a imprimatelor in general. Problema ce se pune deci celui din urma, este de a descompune textul titlului, imoartindu-I in grope potrivit intelesului, asezandu-le apor pe .suprafata Eoaiei in asa fel, incat, printr'o impartire placuta st estetica a spatiolui sa obtina un aranjament frumos, coordonat cuprinsului. Spre a atinge acest scop majoritatea culegatorilor corn pun

mai toate tidurile dupa unul si acelas model. Acestia sunt insa gresiti. Logic este de a da fiecarui titlu in parte forma individuals care reese in mod normal din gruparea fireasca a cuvintelor din cari se compune.

Forma bloc" (P1. II), astazi des utilizata, este numai in acele cazuri admisa, cand textul permite o despartire logica, deci numai atunci cand aceasta forma se poate obtine nefiind fortata prin diferite mestesugiri nefiresti. Orice forma fortata iii pierde farmecul ei natural, imprimand lucrarii pecetea sr-

(apt care trebue in orice caz evitat. lncercarea de a obtine forma bloc" prin despartiri de cuvinte nefiresti, luirii,

prin prescurtari nemotivate, prin distante inegale intre cuvinte

sau chiar prin difeiite alte carpaceli, este absurd, deci nepermisa. In asemenea cazuri, culegatorul va grupa randurile, utilizand aceleasi caractere de litera, intr'o forma mai libera, culegand la nevoie un rand dintr'un caracter de litera mai Ingusta, dar in orice caz de aceeas taetura. Vechile reguli conform carora randurile titlului trebuiau sa difere, atat in lungime cat si marime, unul de altul, spre a

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

185

produce in felul acesta efecte de lumina- si umbra, tinand in

acelas timp seams de distanta egala intre randuri, apartin trecutului; ele sunt declarate ca nerationale gi neplacute fiind inlocuite prin cele noui. Aceste reguli au avut, dupa concep-

tia de astazi, influenta foarte daunitoare asupra productlei turna-toriilor de litere din sec. XIX. Lor le atnbue culegatorii depe vremuri, enorma supra-productie a diferitelor caractere de liters, inguste, subtiri, compacte, umbrate, grizate, con-

turate, cum si cele prevazute cu tot felul de codite si ornamente, can, in mod foarte nepractic mai gasesc 'Inca in multe tipografii intrebuintare. Caracterele acestea au luat nastere din lupta ce duceau tipografii cu litografii, tinand piept con-

curentei celor din urma, prin imitarea cat mai apropiati a caracterelor desenate pe piatra. Publicul din acele timpuri admire literele inflorate si incalcite, iar turnatoriile gaseau astfel un debuseu satisfa-cator pentru desfacerea produselor lor, punand in modul acesta, culegatorul de accidenta in posibilitatea de a putea satisface donntele publicului. Felul de exe-

cutie ale accidentelor in acele viemuri, nu se poate spune ca ar fi fost artistica, iar din punct de vedere practic, nici macar atata ; ele corespundeau insa perfect cu spiritul vremii, si ca urmare fireasca fu deci practicata de toti tipografii.

Cele aratate in randurile de mai sus erau necesare spre a fi mai bine intelese cele ce urmeaza despre compunerea titlurilor si a lucrarilor de accidence. Momentul principal Ia compunerea titlurilor este, cum s'a aratat mai sus, informarea pe scurt asupra continutului cartii. Culega-toruf va studs deci mai intai intreaga fraza a titlului spre a deosebi titlul principal, subtitlul, randurile complimentare si altele. Fund complect la-murit asupra frazei titlului, va face o schita fugitiva aranjand randurile potrivit cu intelesul ei. Schita va face pe formatul hartiei utilizata la imprimarea lucrarii. Avand schita facuta drept model, va incepe compunerea titlului. Mai intai va culege titlul principal, care va fi totdeauna cel mai mare si va forma dupa posibilitate randul cel mai lung ; apoi in a doua marime II va urma subtitlul, in a treia numele autorul si restul complectarilor, iar Ia urma editura gi orasul imprimarii. Caracterele utilizate sa fie din

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFLIr

186

acele intrebuintate la culegerea textului. In cazul cand este absolut necesar sau expres dorit de client, se poate utilrza un caracter mai compact, sau daca este cazul, unul mai ingust. Marimea corpului pentru titlul principal se va stabili conform cu formatul cartii (in cazul de fati intre corp 20 si 28),

si anume astfel incat sa cuprinda toata latimea foimatului ; eventual in doua trei randuri fara despartiri de cuvinte. Titlul principal se poate aranja in mai multe feluri. Cea mai obisnuita si totodata cea mai veche forma este aceea a tricaderii". (fig. 103, 104, 105, 106 si 107). 0 alts forma mai noua si mult mai placuta este dispunerea ABCDEFGHIJKLMN

ABCDEFGH

ABCDEFGHIJKLMNOPQRST

AB CDEFGHIJKLMNOPRSTU

ABCDEFGH Fig. 103

ABCDEFGHIJKLMN Fig. 104

ABCDEFGHIJKLMNOPQRST

ABCDEFGHIJKLMN

ABDEFGHK

ACDEEGHIJ

VBDEFGHJKLMNH Fig, 105

ILIESCUNIOLETJPOGRFFEM Fig. 106

iandurilor in doua- trei grupe deosebite (fig. 108, 109 si 112); iar a treia posibilitate a compunerii titlului principal este forma de triunghiu cu varful spre piciorul paginei. (fig. 110). Un al patrulea fel, uzitat ?ma mai des la cornpunerea copertilor (titlurilor exterioare), este cel in forma. libera. (fig. 113 si 114). In jurul titlului miles se grupeaza apoi tot restul in mod placut gi estetic, intrebuintand la despartirea diferitelor grupe ornamente potrivite sau o sterna a editurei, incheind titlul la piciorul paginei cu numele si localitatea acesteia. Editura, formand un titlu separat, se va aranja deasemenea in forma tricadeiii" sau inteun singur rand.

0 dispozitie mai noui a titlurilor aseaza randurile principale sus de tot in capul paginei, iar textul complimentar la piciorul ei, desemnand astfel proportiile paginei. In felul

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

187

BIBLIOTECA CALATURIILOR

EUG. 3.11L1rARLI

CALARE PRIN PADURILE

DOUAZECI ORE

INDIEI

IN AEROPLAN IMPRESIA UNUI

NOTE DE CALATORIE

Z BOR. PESTE

de

CONSTANTIN IONESCU

::

OCEAN

::

Profesor !Jocund/1r

4-75!;41 o.41.1a

i Li BUCURESTI

CARTEA ROMANEASCA" 1928

Fig. 107.

Fig. 108.

VICTOR TOMESCU

VITA DE VIE MRNUFIL PENTRU

PAUL STANESCU

PROBLEMA CAPITALULUI STRAIN

VITICULTORI BSI TT

,,Cartca Romaneasca" S. A.

IN ROMANIA

RGRONOMI

MA RE

'7

Bucure§ti

,,Cartea Romaneasca" S. A. Fig. 109.

CARTEA ROMANEASCA" S.A. F k. 1 10.

acesta de a compune titluri se comit insa foarte des excese can nu sunt deloc placute; urreori insa, de0 departarea peste masura a randurilor este lipsita de orice logics, ele totu0 pot avea oarecare atraqiune ; cu toate acestea culegkorul istm, se va feri de a imita aranjamentul descris (Fig. 1 1 1). Titlul

www.dacoromanica.ro

MANU AL GRAFIC

188

ARCHITECTURA

ROMANEASCA

eleaa (Tarctoo

$T. BURCU*

Contecele mete

V

V

V

ca

&lige ittistratel

de ary .91Curnu

0 EDITURA

dditura Cartea Romdneascd".

CARTEA ROMANEASCA" S. A.

Fig. III. TITU MAIORESCU

DISCURSURI POLITICE 1908-1912

hig. 112. Dr.

MIHAI URBANOVICI

TRATAMENTUL BOLILOR NERVOASE LA FEMEI

CU 0 PREFATA DE PROFESORUL

MINA MINOVICI.

BUCURESTI

EDITURA

CARTEA ROMANEASCA"

EdItura ,Cartea Romfineascr S.A.

Fig. 113.

Fig. 114

trebue sa fie frumos grupat pe suprafata foaiei, distingandu-se perfect partile legate intre ele, dand o impresie armonioasa. In cazul cand titlul principal este precedat de un titlu colectiv sau de numele autorului, acesta se va aseza in marginea de sus a paginei, culegandu-1 dintr'un corp cu cel putin

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AFIC

189

5-6 grade mai mic decat titlul propriu zis, iar acesta se va plasi in treimea de sus a foaiei, urmat de grupele urmatoare (fig. 109 si 112). Conceptia unora dintre culegatori, ca fiecare din grupe sa aiba o alts lungime este deasemenea gresita ; dimpotriva, doua grupe de aceeas lungime stint mai curand in a vantajul decat in detrimentul aspectului general (fig. 108).

In general aranjamentul titlurilor este legat de simtul frumosului a culegatorului de accidente, simt, de care trebue

sa fie tot atat de pkruns ca si de cel a esteucei. Intrucat textul titlurilor este tot atat de variat ca si continutul cartilor, culegatorul se gaseste si el pentru fiecare caz in parte, in fata unei probleme not de rezolvat. El va alege deci pentru fraza din care se compune titlul, forma potrivita lui si anume : a tricaderii, a grupelor compacte (bloc), triunghiulara sau forms libera (fig. 107, 108, 110 si 113). Culegerea titlurilor pe acelas calapOd se va ocoli asemenea incercarilor de a le culege in mod fortat intr'o anumita forma.

In unele cazuri se va putea da o forma cu totul deosebita, obtinand si aci adeseori titluri foarte placute (fig. 114). Principalul este insa ca marimea caracterelor utilizate sa fie aleasa in conformitate cu textul si formatul lucrarii, iar grupele gi subgrupele sa

lie proportionate intre ele atat ca

marimea caracterelor cat si in lungimea tor. Ilustratiile sau stemele vor fi socotite tot ca gi grupe separate, si numai atunci utilizate dad nu sunt in discordie cu titlul principal ; adica sa nu fie nici mai albe si nici mai negre ca acesta. La culegerea titlurilor din caracterele antiqua se va utrliza de preferinta majuscule, adica numai litere maxi, majus-

cule dandu-i un aspect mai plicut deck literile mici, de rand. Semnele de interpunctiune se vor elimina pe cat posibil, fiindca nu favorizeaza, ci mai curand dauneaza aspectului general. COPERTA SAU 1NVELITOAREA EXTERIOARA

Ca coperta exterioara la carti si brosuri se reproduce de regula titlul interior, inconjurandu-1 cu un chenar simplu sau ornamentat. (fig. 112 si 116). Aceasta regula se obisnueste

mai cu seams cand e vorba de carti cu continut technic sau educativ ; acelor cu continut literar se di adeseori

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

190

EMINESCU VIATA $1 OPERELE

01-41,00.-.41:03.0.033.-1111:031.-10

EMIL CRETU

UMBRA POEZII

de

ION ADAM 27

:6 T4 u.t), Bucuresti

Carton Romfineascr

Cartea Roturtneascau S. A.

0 i-c03.-0-c0.-113.003-u-Icas- 0

Fig. 115.

Fig. 116.

un aranjament cu totul deosebit. Aci se imprima pe coperta numai titlul §i numele autorului, lisand la oparte once alt text (fig. 117 §i plan§a VI). Aranjamentul for se face intr'o forma cat se poate de placuta spre a atrage astfel privirile trecatorilor cand se afla expuse in vitrinele librarilor..Din cauza aceasta este actualmente in uz de a insarcina arti§tr-desenatori cu desenarea copertilor artistice, cari, fiind apoi reproduce pe cale zincografica, se imprima de obiceiu in doua culori, alese tot de artist. In felul acesta culegatorului nu-i mai ramane mai nimic de facut. Nu se poate contests valoarea conlucrarii.arti§tilor desenatori pe terenul Impodobirii copertilor exterioare, totui cred ca in unele cazuri, mai

cu seams cand e vorba de a reproduce texte compacte, culegatorul de accidence, va reu0, cu .materialul bogat si artistic ce ii este la dispozitie, nu numai mult mai bine, dar ceeace este foarte important, cu mijloace mult mai ettine sa obtina cel putin acelaq efect. In cazul cand imprimarea copertei se face in doua culori, se va tipari cu a doua culoare mai intai titlul principal, ornamentul, resp. cadrul §i ilustratia sau sterna. Ro§u are efectul tot atat de tare ca §i negru si celelalte nuance inchise (albastru-negru, verde-negru, marou), culorile deschise insa

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC V. MARGUERITTE

191

II

P.V.HANE$

STUDII

I CHEETAH! Ellade Redulescu.

Echilibrul Intro an-

titeze.Constentln G. Sion. Cezar Boltac Poet. Evangellerul rornfiGolescu.

CORPUL TAU ITI APARTINE

neon din 1581.

'16

I

EDITURA

ROMAN

Fig. 117.

CARTER ROMANEASCA".

Fig. 118.

produc un elect mai slab, mai putin intensiv. Acestea se se poate usor intensifica prin utilizarea unor caractere de liters si ornamente mai compacte. Hotarator la alegerea culorilor este insa felul hartiei. Nuanta hartiei decide culoarea care se va putea utiliza la imprimarea titlului, spre a nu fi in discordie cu nuanta hartiei alese. Copertile admirate actualmente sunt cele ce utilizeaza hartie imprimata cu un desen asemenea hartiei pentru versat,

pe care se lipeste o eticheta alba sau cu slabs nuanta colorata, imprimata cu titlul cartii. De obiceiu titlul este Inca-

drat cu una sau dotia linii simple. Acest fel de hartie se obtine de regula pe cale litografica, imprimand-o cu un ornament potrivit. Imitand aceasta hartie, cu ajutorul unui chenar, culegatorul poate totusi usor compuue astfel de coperti, imprimand hartia cu titlul la un loc. (Plansa V). In felul acesta se economiseste timpul rapit de lipirea etichetelor, care, mai cu seams cand e vorba de tiraje marl, este foarte costisitor.

Un gen cu totul nou de a compune copertife este genul constructiv". In genul acesta se compune astazi mai cu seama copertile revistelor, ale cataloagelor, pre turilor curente, adeseori insa si ale cartilor (fig. 117, 118 si plansa I). Genul

www.dacoromanica.ro

192

MANUAL GR AFIC

acesta nu cunoaste nici-un fel de ingradire, lasand fanteziei culegatorului de accidente deplina- libertate, deaceea si cornbinatiunile sunt extrem de variate. Baza fundamentala- este impa-rtirea estetica a suprafetii imprimabile, land ca ornament Iinii compacte si figuri geometrice ca : dreptunghiuri, triunghiuri, patrate gi discuri, ffind combinate gi grupate cu textul respectiv. Oricare ar fi insa combinapa, totdeauna suprafata va fi marcata-, fie printr'o linie simpla, printr'un rand de text sau printr'o figura- geometrica de once fel. Genul acesta deschide atat culegatorului de accidente cat si artistului un vast camp de Incercare cunostintelor for artistice. Orice compunere trebue sa fie placuta- si sa atragaprin originalitatea ei; de aceia gi pretinde din partea executorului cunostinte temeinice ale regulilor esteticei cum si

cunoasterea perfecta a desenului. Cine nu poseda aceste conostinte nu va obtine deck lucrari mediocre. Desi, cum se vede, compunerea lucra-rilor in genul acesta este cat se poate de simpla, se comite totusi usor poate chiar din cauza simplicitatii lorgreseli cari pot pune la in-

doiala efectul lucrarii. Un rand, o linie, asezate la un loc gresit, pot strica totul. Exemplele fig. 117 si 118 cum si plansele I, III, IV, arata destul de limpede marea deosebire ce exists intre felul

de a compune imprimatele in modul cunoscut si intre cel numit constructiv", uzitat astazi. Culega-torul de accidente inzestrat cu o buni pregatire technica, poate, cum se vede din exemplele aratate, construi si in felul acesta lucrari de un elect admirabil si placut ochiului. COTORUL CARTILOR.

La majoritatea cartilor, de volum mai mare, se gaseste ti pe cotorul imprimat titlul cartii. De obiceiu se imprima intr'un singur rand dealungul cotorului citind de jos in sus, continand numele autorului, titlul lucrarii

gi

editia sau numarul

volumului, despartite fiecare cu cite o liniuta sau un oarecare ornament. (fig. 119, a). Cand volumul este mai gros se culege cotorul orizontal utilizand Iinii si ornamente, adiugand atat numele cat si sediul editurii (Fig. 119, b). In alte cazuri se poate incadra totul cu Iinii dispunand numele

www.dacoromanica.ro

CARTEA EDITURA Si TIPOGRAFIE ROMANEASCA

IL

lh

>

> N l'i C F. 1m' CA

I

,

< Pil

C X

c2 4.n.

1-

0 71 > --I

4,

>

o

. > P

11111111111111=11111111 www.dacoromanica.ro

E >

---1

Fi

-(1)

1"

11

717

fp°

47,3

-

.01 0 0 0 zCn 2> c 11.0) 4 ci

IIIIVIZa0d

CATALOG

Iv

I

cCI

CT,

-IT

.:...

zrn cM

t2i

SI

>

>4

1A3N3A0C110IN 31VNIIIVN

.

.

il

g g -cn

z> c r-

>

=

Fri

-n

tol ...-k.,.

el

cC 2 0 z.,- rgiCC m aj 5 < 0'1 M > 8 Z >< 0 MI > co > t:j 1.21 -1 c_ vi z M 120 to o f2. > 73 ,1 ;) ;

*11

NEASCA" se gasesc operele tuturor autorilor romani in volume brosate, cum si legate in cea mai eleganta forma Densemenea se poate procura carti straine in orice cantitate si in orice limb& Cartea Romaneasca fiind in legatura cu toil edltorii strain'

:):I'VNOIS3ON00

CARTEA ROMA-

oO z

co

-I

111110111

iHntlioo

,.r..

=

> - (1)

4 1r -

.

C 71

A

.

In Editura

O

, - '. *,...--44;,. ..-4-

Z" 1..3

eq

I M :41

e

t1i (A

r

Pi

rn ;111

f>,

MI

,

-tAf^.

Pianca V

......m...104404g.1...4..........win

* * *i * * * * . * 44 * I lis't * * i 4 * * 4 * -* * * * * *

atese

V

*

---4

**

lik. 4

...4. -40-

.*

lik 44

/7"--

EVA"

FL CEL MAI RENUMIT MAGAZIN DE TOT

FELUL DE SEMINTE DE FLORI, LEGUME

CUM SI ZARZAVAT

#

CELE MAI BUNE SI

MAI EFTINE ARTICOLE DE GRADINARIE, DE POMARIT SI ALE AGRICULTURII, ETC.

L.

L 12

4 www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

193

autorului, titlul si numarul volumului intr'o casuti separate sus, iar editula si localitatea intro casuca jos. Miilocul se va ornamenta mai mutt sau mai putin bogat, dupa gustul sau indicatia editorului (fig. 119, c). Un alt fel este acela <

c=,:oo.T.=

Or. NISTOR

O

CANCERUL vol. I

G. COSBUC LU

POEZII

SLAVICI

VOL. II

COMOARA NUVELA

LU

TI('M

1"44

LU

Ur

0

;40; RZ;1

to

0 a

*

L.W.J

EDITURA

CARTEA BUCURE*TI

c=>:cno.T.,= b

a

simplu

cu linii

EMINESCU

ID. HER T Z I

rr

0

E Dll URA

Editur

Wo.".

1028

Securest! I

d

c

si

ornameute.

lacadrat cu linii si ornamental.

simplu, des

parlit de linii.

Fig. 119. Exempla de cotoare zetuite.

de a aseza numele i titlul in treimea de sus a cotorului, inchis intre una sau doui linii paralele, iar jos, la piciorul lui editura, localitatea si eventual anul, marginite in partea de sus

tot de una sau doui linii de acelas fel ca ce!e utilizate la titlul (fig. 119, d). Uneori se poate intalni cotoare imprimate spre a fi cetite de sus in jos. Daci insa acest fel, la noi aproape necunoscut, este mai logic, ca cel uzitat la noi si in general pretutindeni ramane o chestiune de discutat. Cred insa mai preferabil sa lie imprimate citibil de jos in sus, astfel hind mai Manual Grafic

13

www.dacoromanica.ro

194

MANUAL GRAFIC

AUGUST ZWoLFER FABRICA DE OGLINZI EXECUTA LUCRARILE ATINGA. TOARE DE ACEASTA BRAN$A: OGLINZI DE CRISTAL PENTRU SALI DE PRIMIRE, PENTRU $1. FONERE, DE TOALETE, DE BU ZUNARE, etc. LA CERERE VINE LA DOMICILIU. PRETURI FIXE.

No. 125, CALEA GRIVITEI, No. 125 Fig. 120

citete, deoarece majoritatea volumelor sunt pastrate in picioare, si numai rareori culcate. Hotarator psi aci este insa punctul de vedere al editorului. ALTE LUCRARI DE ACCIDENTA.

Accidentele din cele mai obisnuite sunt fare indoiala, pc Tanga titlurile cartilor. corlile de adresii. Scopul acestora este dublu : adica de a mijloci legaturi not comerciale si de a

reaminti sau reimprospita cele existente. In ambele cazuri rostul for este de a recomanda firma sau case respective, deci necesita o executie corespunzatoare scopului arum servesc. Comerciantii, fabricantii si tot felul de

negustori se servesc de carti de adrese ; de aceea si felul compunerii for este tot atat de variata, cat este de variat fi continutul Tor. Varietatea continutului necesita pentru fiecare carte in parte o executie deosebita.

Pentru o case de comision se va utilize desigur alte Cara ctere de liters, construind o aka forma, decat pentru o pr.& valie de delicatese sau un magazin de mode.

Orice carte de adresa trebue sa reprezinte in mod vidit caracterul negotului caruia serveste ca reclama. Executarea

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

195

FABRICA DE OGLINZI a

AUGUST ZWOLFER EXECUTA ORICE LUCRARE ATINGATOARE DE ACEASTA BRANBA OGLINZI DE CR 1ST AL PENTRU SALI DE PRIMIRE, PENTRU SIFONERE, DE TO ALE T E, DE BUZU-

NARE, etc. etc. PRETURI FIXE.

No. 125, CALEA GRIVITEI, No.125

Fig. 121.

placuta si atractiva, alegerea caracterelor de litera cum si a ornamentelor sunt atatea probleme ce se pun culegatorului de accidente si acestea spre rezolvare. Cartile de adrese simple sunt cele mai obisnuite. Acestea se compun fara chenar gf fara utilizarea oricarui ornament. Ele contin in general numele firmei, indicatiunea comertului sau felul marfei si domiciliul. Se culeg de regula pe format dreptunghiular grupand randurile in forma de titluri. Formatul for este in mijlociu de 7V2 X12 cm. Randul cel mai lung sa

aibi in ambele parti pans la marginea hartiei o distanta (albitura) de cel putin 2-3 cicero ; marginile de sus si jos se formeaza dupa inaltimea textului respectiv, in once caz insa sa nu fie mai mic deck marginile laterale. La compunerea for culegatorul va tine seams de trei parti bine stabilite de : capul, centul si piciorul, cari se aranjeaza, dupi importanta for in doua sau trei grupe deosebite (vezi fig. 120-121). Inainte de a incepe culegerea se va consults foarte amnuntit manuscrisul spre a stabili importanta cuvintelor, dupa aceea se va hotari forma ce se Va da zatului iar dupa ce s'a ales litera potrivit5, incepe culesul. Regula este ca randul principal sa formeze gravitatea, plasandu-1 totdeauna in jumatatea de sus a imprimatului.

www.dacoromanica.ro

196

MANUAL GRAFIC

FABRICA DE LIQUERURI

ft

GHEORGHE DUMITRESCU Furnisorul Curpi Regale

MARE DEPOZIT PERMANENT DE TOT FELLIL DE LIQUERURI CA : COINTREAU, CURACAO, MASTICA DE HIO, PIPERMENT VISINATA, PORTOCALE, ANANAS, EIC.

CONSTANTA, STR. OVIDILI, No. 20 Fig. 122

Aranjamentul rindurilor va multumi insi numai atunci ochiul privitor, daci grupele sunt asezate in mod armonlos,. deosebindu-se dupa importanta lor.

Incercarea de a obline un aranjament plicut, prin culegerea unui rind prea scurt cu un caracter de literi relativprea mare, sau vice-versa a unui rind prea lung cu un caracter de liters ingusta si mirunta, este cu desivirsire gresita si deci nepermisa. Deasemenea se va renunta la ruperea nemotivati.a randurilor legate intre de prin Intelesul lor.

In cazuri cand manuscrisul se compune dintr'un numir mare de finduri scurte, culegitorul se .va ajuta grupindu-le pe doui coloane, desparpte printr'o line sublire. Cand textul cartilor este secondat de mici clire ca medalii, embleme, vedert, etc., intervine o oarecare schimbare in compunerea lor. Asezarea cliseelor sclumbi de multe on cu totul aranjamentul textului. De regula se va plasa chrele la mijloc. Medalii simple se arazi una linga alta, iar acele cu avers,.si .revers se vor aseza vis-a-vis in asa fel incit ea:petele sa alba chrectia spre centru lucrare, (fig. 122). Daca chrul este mat mare o ilustrape sau o vedere a unei fabrici

culegitorul va culege numele firmei peste tot formatul,

asezandu-1 in marginea de sus, tar jos deasemenea pe for-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAPIC

197

VASILE MUNTEANU Prima

fabrics de tamplarle cu

Mese

1

forta metrical in Romania. Executa la

mow

si scaune de bucatarie,

pentru bodegi orice mobila

'

se gaseste eftin.

timp:

PITESTI, STR. SF. VINERI, 22 Fig. 123

matul intreg, va culege adresa ; intre ambele randuri va plasa cliseul, apoi va culege textul, asezandu-1 la dreapta cat si la

stanga cliseului. (fig. 123).

Cartile de adresa, la compunerea carora culegatorul se serveste si de ornamente, sunt deasemenea de importanta. Impodobirea cu ornamente se face in diferite feluri : prin incadrarea zatului intreg cu un chenar ornamentat, prin impodobirea textului propriu zis, cu o initiali, vigneta sau a unei figuri alegorice, in concordanta cu continutul, secondate de ornamente potrivite (fig. 124). In ceeace priveste incadrarea cartilor de adrese cu chenar simplu se cunosc doui feiuri : acela, care urmareste pur si simplu incadrarea textului in dorinta de a cla acestuia o infitisare mai placuta, si al doilea, despartind textul cu ajutorul liniilor ih diferite grupe, urmarind scoaterea in evidenta a unei anumite parti. (fig. 125). Sub chenar simplu se intelege o linie ornamentata sau un sir de figuri geometrice, secondate de o linie subpre, semineagra s'au compacts dupi cum figurile sent albe, negre sau compacte. Chenare florate, cu colturi intortochiate si compuse dintr'un conglomerat de linii de toate felurile, nu sunt

placute; culegatorul se va servi deci cu precadere de linii simple si figuri geometrice. (vezi si pl. III).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

198

Deasemenea va tine cu strictete seama ca nici-odata che-

narul sa domnie textul, ci intotdeauna textul pe chenar,

O CTAVIAN BANCILA PICTOR DECORATOR INTERIOARE DE BISERICI, TEATRE, BERERII CUM SI

ORICE DECORAT1UNI.

BRASOV, STR. BERTHELOT, 35 Fig. 124

ODM DO 00000000000000000000000000n °

STEFAN DUMITRESCU

o

PRIMA FABRICA DE PALARII EXECUTA EFTIN 81 PROMPT

L

co

ORICE COMANDA ATINGA-

o

1:3

0 L

1

TOARE DE ACEASTA BRAN8A CUM SUNT : FASONAREA, RE-

PARAREA CURATIREA, ETC. 1

IASI, STRADA CAROL, 35 DODO OLAJOODLuLiuU0 JLJOuU0uuu U_-_:uLJU JUD- OW

Fig. 125

acesta din urma fiind numai impodobire, infrumusetare, pe

cand textul este reclama, este ceeace clientul anunta sau ceeaace voe§te sa arate publicului catre care se adreseaza..

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

199

Deasemenea nu se va aseza textul prea aproape de chenar. Distanta potrivita -este jumatatea din albitura ce se va Iasi. dela chenar p'ina la marginea hartiei (cartonului).

PRIMA FABRICA DE MOBILE

*TEFAN DUMITRESCU FIU BUCURWI.1, LUCACI No. 25. TELEFON 215.

fELEFON 2/5. Bucure§ti

Fig. 126

Intrebuintand caractere cursive se va lua gi ornamente cari se acomodeaza caracterelor utilizate. Afars de felurile de compozitie aratate, se poate compune cartile de adresa si in stilul constructiv. Acest soi de corn-

PRIMA FABRICA

DE MOBILE

Bucuresti

OW. DUMITRESCU BUCURES,TI

TELEFON 215.

Str LUCACI No. 25

mo

Fig. 127

punere difera cu totul de cele descrise pans acum si este astizt foarte uzitat. Despre compunerea lucrarilor in genul acesta vezi pag. 191 st plansele I, III, IV, VII. Facturi §i capetele de scrisori (entet-urile) sunt imprimate, tot atat de des utilizate in viala noastra sociala st comerciala

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF IC

200

ca si cartile de adrese. Executarea for este in genere supusa la aceleasi reguli. Inaltimea for si nu treaca peste a patra parte din formatul hartiei, ri. numai in cazuri foarte rare pot ocupa cel mutt a treia parte. tiSi aci se disting mai multe feluri de compunere. Cele mai simple, (fig. 126 psi 127) compuse numai din cateva randuri Indicand firma, ocupatiunea sau negotul gi

domiciliul. Inteun alt fel se impodobesc acelas numar de

randuri incadrandu-le cu linii si ornamente potrivite (fig. 128). La compunerea entetu-rilor de scrisori se uziteaza mutt si stilul asa zis imprestonist" care de asemenea in multe cazuri

.0**

STEFAN DUMITRESCU FIU PRIMA FABRICA DE MOBILE MODERNE el ORICE ALT STIL

I

BUCURESTI, STR. LUCACI No, 25 1

Telefon 25.

Bucureetl

Fig. 128

creeaza lucrari pia-cute (fig. 129). Primul fel se culege peste tot formatul sau cum se vede in figura 2 in coltul din stanga. Ente-turile din colt se pot impodobi pi ele dupi dorinta clientului cu ornamente, initiate, linii $r vignete, acestea fiind bine inteles si ad subordonate textului. Figura 128 arata un entet incadrat cu linii gi ornamente geometrice. Un elect placut prezinta ente-turile culese numai din verzale literile capitale mentinand caracterul de liters uniforms cat si gruparea randurilor dupa nor mete mai sus descrise. Foarte atractive sunt si entet-urile concepute in stilul impresionist (plansa VII), uzitat in occident. Executarea for cere Ins mare dibacie si gust ales, ceeace se obtine numai printr'o

indelungata practica experimentala, prin deprinderea de a putea bine deosebi ceeace este estetic si frumos de uratul gi neestetic ; apoi de insusirea desenului si in fine numai putin de absolvirea unei scoli de grafica moderns. Indivi-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

201

dualitatea este deasemenea indispensabila la executarea lucraaci textul va prepon-

iilor de accidenta in shirr' acesta.

P PRIMA FABRIC/

,

","

TELEFON No. 215

DE MOBILE

1

DUMITRESCU

EXECUTA ORICE COMANDA DE MOBILE FINE \WI" \Nome' fteas."

8 ucu RE51' BUCURESTI

Fig. 129

dera totdeauna ornamentatia. Pe cand ente-turile aratate in fig. 126 gi 127 se tiparesc de obiceiu in negru sau intr'o singura culoare, felul aratat in fig. 128, de obiceiu in doui

SOCIETATEA CARMEN

culori sau intr'o culoare oarecare niciodata insa negru simplu, cele impre-

Dumineca 5 Mai 1928

sioniste nu se pot

imprima deck in doui culori bine distincte. De ex. :

BUCURE§TI

\'A AVEA LOC IN

GRADINA OPPLER 0

MARE SERBARE CAM PENEASCA

negru cu verde viu,

albastru sau brun inchis cu orange, etc.

In categoria ente-turilor de scrisori cad si Memorandumurile. Cornpunerea for este su-

PROGRAM: BATAIE CU FLORI, ALERGA RI, .10CURI, POPIC I, TOMBOLA etc., etc.

DANS.

DOUA MUZICI NATIONALE.

pusi acelorasi re-

Pretul de intrare: Lel 15 de p. Lei 25 pentru o famllie (3 p.)

.guli ; exceptie face .numai formatul lor,

Fig. 130

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

202

,.

.

hind pe jumatate ...'.., ....... .....,.."1/.. 0..... III

(

( SOCIETATEA CARMEN

)

(

)

BUC UR ESTI

(

I

( ( (

1

IN GRADINA OPPLER

( (

DumlnIcii 5 Mal 1928

MARE SERBARE CAMPENEASCA 4,

) )

) ) )

)

(

) )

(

Program:

(

)

)

(

BATAIE CU FLORI, ALER-

BARI, JOCURI, POPIC I,

)

(

TOMBOLA etc. ,etc. DANS II DOUA MUZICI NATIONALE.

)

( ( (

Pretul de Intrare: Lel 15 de p.

Lel 25 pentru o famllle

(9

p.)

) ) )

aceia a scrisorilor

De aci rezulta si micsorarea caracterelor utilizate. Tot aci se poate clasifica si enteturile plicurilor co-

merciale. Aci se cunosc tot doui feluri

de executie :

cele culese pe toata latimea formatului cat si cele asezate in coltul sting; ambele feluri se disting iar in simple

cat si in cele impodobite cu ornamente si vignete,

linii ornate cat $i simple, imprimate Fig. 131

in una sau doua culori.

Programele §i inoitatiunile, in diferitele for forme, apartin si ele categoriei accidentelor. Exists programe de teatru, de concerte, de serate, baluri si alte festivitati ocazionale. Programele de teatru si concerte sunt in genere executate mai simple, pe cand cele de baluri serate si serbari. ocazionale au forme mai deosebite, mai atractive, se impodobesc cu ornamente, linii si vignete.

Primele sunt de regula incadrate cu un chenar usor sau numai cu o linie simpla utilizand ornamente sau vignete mo-

deste. Aceste programe au insa in schimb adeseori un numar de ilustratii reprezentand artistii executanti ai programului.

Programele seratelor cum si a diferitelor festivitati, spre a obtine o atractiune mai puternica, se executa in diferite forme, utilizand de ornamente si de vignete potrivite, dar mutt mai bogate si expresive.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC Culegatorul poate utiliza la incadrarea for numai ornamente, poate

lua §i vignete potrivite pentru impodobirea, precum poate utiliza ornamente si vignete la un loc Cu linii, spre

a infrumuseta lucrarile sale. Compozitia for technics

este supusa acelorasi reguli ca Coate celelalte accidents. Forma for insa de-

pinde de gustul si de simtul artistic ce poseda culegatorul respectiv. In figurile 130, 131 si 132 se poate vedea programul unei so-

203

) ) .s0 ) Duro' er

SOClET A TEA (drarea

(

CARMEN

( (

gi

(

va da la OPP 5 Mai

RAO )) ( r SER ( riARi) (i cAtiPo °5`A ) l ) ) PROGRAM: )

(

)11(

(P

( ( ( t k

Batate Cu Boni,

alergari, iocuri, nopici, tombola etc.. etc. Dans. Muzica military ((Intra / Lei

readei Lei 15 de persoana. 25 (amine (3 persoanm.

) )

)

) ) )

Fig. 1 32

cietati executat in trei deosebite feluri. Analizand fiecare in parte observim urmatoarele : In fig. 130 programul este foarte simplu executat ; fara chenar, fara linii, o mica vigneta, utilizata ca spit, incolo numai text insiruit, in modul cel mai simplu. Fig. 131 arata aceiasi2 lucrare, compusa in stilul bloc, impodobita printr'un chenar din linii, ornamente si aceeas vigneta ca la primul model.

Al treilea exemplu arata tot aceasta lucrare executata in stilul impresionist. Aceasta forma arata o vadita simplicitate in felul ei de executie. Oricine va fi surprins de saricia materialului Intrebuintat, dar tot odata si de impresia placuta ce produce asupra ochiului privitor. Un caracter de liters simplu, utilizat in patru, cinci grade, linii negre-compacte si cateva paranteze si vigneta este materialul utilizat. Felul araniamentului produce aci efectul placut.

Materialul necesar spre a putei executa lucrari de acci-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

III VITATIE aocietztea Carmerrh" vst eia

ilaa

nits&

cafe Dusnirraecrl. 5 Maul, o r a D 21). mm. o

MARE X51 llt BARE CANIIPIENEASCA.

cut unt bogat 7rograiral tyi wall iroaga mks orsortAtti verb an reac es 19 7 esenga div. 1r.

uctareqa.

comtirm-rull, Fig. 133

dente in felul de mai sus se gaswe in once atelier tipografic. Cum se vede, nu necesita material bogat i variat, ci un culegator i qi dibaciu, care poseda in schimb fantezie bogata.

Modul de a lucra aratat in piimul exemplu este invechit

si nu se mai obipueve astazi de cat in tipografiile mici, Para pretentie artistica. *

Executarea invitaiiilor de once fel este supusa la aceleaqi reguli ca §i programele i se lucreazi atat simplu cum i mai mult sau mai putin impodobite cu ornamente i vignete. Primul exemplu (fig. 133) arata o invitatie la o serata dan-

santa compusa foarte simpla, tiparita pe carton alb cu cerneala neagra. Nu se vede nici-un fel de imfrumusetare, nici ornamente nici chenar, este lucrata numai intr'un singur caracter de iitera grizata utilizat doar in trei grade. Al doilea exemplu (fig. 134) arata aceeag invitatie, impodobita cu initiale i incadrati cu o linie compusa din mici puncte *rate. Aceasta invitatie este tiparita in doua culori, tot pe carton alb. Al treilea exemplu (fig. 135) infatiraza tot aceasta invitatie intr'o executie mutt mai bogata. Ad culegatorul a Post

www.dacoromanica.ro

MA NUAL GRAF IC

205

Inuitatie Societatea Carmen" va da is ziva Li de Daminecd 5 97(cd, ora 2 p. m. o

mare Ser6are Cdmpeneascei culla &vat p rocs r a rn ;1 ud roapci sd onora /i serbarea cu prezenfa du. Comiteta,

bucure,sti,

Fig. 134

mai chbaciu. Utilizand de acela§ material; a reu§it sa obtina prin formarea unor randuri arcuite §i plasarea unei vignete reprezentand o pereche de dansatori, o lucrare incontestabil cu mult mai plkuta ; aceasta lucrare este tiparita tot in doua culori, §i anume cu orange §i brun pe carton schamois.

sOCIETATEA IN seow'.

CA W'At-\

eucuR,T,

INVITATIE Societatea C arm e n" va da in ziva de Duminica 5 Mai, ora 2 p. m. o

MARE SERBARE CAMPENEASCA cu un bogal program si va roaga sa oncrap serbarea cu prezenja dv. COMITETUL

Bucuresti.

Fig. 135

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

206

MENU

0.=,:c=4..



6

26

28

Z7

,29

c DiThArys sGE 34

35

36

37

38

39

16

2,4

.71

I =- mai mult, plus, si pozitiv, semnul de adunare (o cruce in picioare). 2 = mai pulin, minus, negativ, semnul de sciidere (o liniula simplii, pauzii); 3 = la fel cu, egal (douii liniute subtiri) ; 4 = ori, semnul de inmultire

(o cruce risturnata), punctul poate 1i in linie cu baza literilor sau asezat a mijlocul lor ; 5 = mai mare sau mai mic, acelas semn inversat inseamni mai mic sau mai mare ; 6 = mai mare ca ; %-= mar mic ca ; 8 = semnul progresiirii ; 9 = mai mult sau mai putin, cam ca, plus si minus (semnul acesta, ca si cel precedent pot Ii congrese, atasind plusului o liniuti sus sau jos) ; 1 = *rat regulat ; 12 = paralelogram ; 13 = romb ; 14 = paralelogram ; 15 = triunghiu ; 16 = drept- unghiu, drept unghiular ; 17 = unghiul ascutit, utilizarea semnului < acesta, in locul unghiului ascutit, I

duce adeseori la confundare ; 18 = unghiu obtus ; 19 = asem'ankor, acest semn se poate inlocui printr'un CO mare din antiqua (bune numai din caracterul grotesti albe) ; 20 = neasemiinkor ; 21=concruent sau acoperitor, asemiinkor neaseminiitor; semnul acesta ca I cel precedent se poate procure utilizand semnul asemiiniitor" pi una sau douri linii subtiri; 22 =,infinit; 23 = drferentialul; 24 integralul; 25 =-- cub; 26--= cerc, circonferinti; 27=aproape egal; 28 = vertical, perpendicular; 29--=

identic, tot una; 30; paralel, se compune din douii linii subtiri sau din douii bare alkurate; 31 =egal pi paralel; 32 = egalitate; 33= proportie; 34 =semicerc, semnul subordonkii; 35=supraordoniril; 36 = prima la unghiu egal ; 39 =sums, total; 40=z ; 37 = racliicinii; 38 cifra lui Ludolf, proportia periferiei circonferientiare yi diametrul.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GR AF IC

287

SEMNELE ASTRONOMICE. .Qemnel.e astronomice gaseac utilizarea mai cu seams in lucririle astronomice si calendaristice; se ivesc insi deseori si in deferite alto lac Cunoasterea lor, adicii denumirea lor, este necesarii oricgrui culeitor tipograf. Ele aunt urmitoarele :

0

Luna plin'a raatra r

CS 111111f

6 p irnSoitul.

9-1 Neptuyt

uu Vesta

do' opozilLune

Luna no0;

Cf Conunctjune

lu.-nona

).< E xo9onta

p-atrar ? Ceres

()bow-0e

Palos

flercur

cua el ra tura

Qtrison ttil

7+ Jur rer

Venus 9 0" Mai-tie

Inaturn,

bodul. superior

(5 Uranus

UtIodul cobori for

La acestea se mai adaugii urmiitoarele semne meteorologice gi cele ale zodiacului.

C5',1-Tawperit

(11-tacoreritikiatoperit 4110 ?este to

XYYJI 3 1

2

3

4

5

6

nil =t1' Tt1 t /16 7

8

9

10

11

12

1 =Virsitorui ; 2 =Pestii; 3 =Berbecul ; 4 = Taurul ; 5 = Gemenii ; 6 = Racul ; 7 =Leul ; 8 =Virgina ; 9 =Balancia ; 10 = Scorpionul ; 1 = Sigetiitortd; 12= Capricorn. Lucra'rile astronomice se culeg in general ca si cele miitematice f i se deosebesc numai prin utilizarea, semnelor astronomice pe langi cele maI

tematice.

Materia astronomice se va lucre cu aceiaf atentie ca gi cea maternatick tinind !mama' de perfecta implinire a formulelor, spre a nu di nagtere la nemultumiri, ce s'ar ivi in timpul implimiirii lor, in cazul dacii nu s'ar tine seami de aceastii importantii reguli.

www.dacoromanica.ro

288

_

MANUAL GRAFIC

ALFABETUL TELEGRAFIC (MORSE)

SEMNELE

-

I

Valoarea

SEMNELE

MEM

a

OMB

8=6 IMW MIMI

a

MIME MOM

MOM

Mie

b

MIND

OMB OMNI OEM MIN0

111

MEM MIND 111=11

ch d a

UM

MIND

a

e

MOM MIMI NEM MOM MEW

=MI =MD

MEM h

-

k

=MI m

x

2 3 4

5

SW=

6 7

OM= MI= MIND MIMI SEMI 111=I M.11

NMI

w

0

111N Mlle

GM= MEM IMME

V

MEM OMB NMI maw mom smor maw mow moo

SIM=

M=B NM=

Mil=

Vaioarea

AIM MIMS HMS NMI MEM

8 9 0

n

01=D IMMIN MEM MIND IMMEN MEM

IMM OMR 1=1111 MNO OMB

OMR

0

0

UMW MINI IMI MOM II MIMS AIM, NEM =NW MIMS

MED Men 611111 MEMO

=IMO

www.dacoromanica.ro

11111811=1 MEND

90

INDICE ALFABETIC A

AC DE CRAVAT, un ac de °lel imbricat in lemn, servind la tragerea conturului deseuurilor, des-

tinate pentru Iona. ACC1DENTA, se numegte once lucrare grafica conceputi in mod deosebit ; in general lucrarile de mercantilaj (comer%).

ACOLADE, se numesc arcuri cari leaga doui sau mai multe randuri sau cifre. (Vezi pag. 54). A1NFAS, Vezi linii de cap. (Vezi

Pag. 52. si 171.)

ALBERT A. Unul din cei mai renumiii fabricanli de masini de tiparin

tile legate. A contribuit foarte mult la desvoltarea legatului cartilor.

ALDINE, un caracter do I iterii antique de tietura semi-neagra, tii-

iata de Aldini M. ANTIQUA, se numegte in general erica caracter de liters de tieturi latina ; cunoagtem antique frau-

cezi cu Hoare lunguiati gi mai compacts, cea englezi cu Hoare late gi subtire. ANUNTURI, aunt un soiu de materie, conceputi apre a servi ca reclama pentru o walla !oarecare; se insereazi in gazete, reviste, etc.

(Vezi pag. 130). ARCUITE. Randurile cu less in forma rotunda, semi rotunde se numeac arcuite. (Vezi fig. 99, 100, 101, 102.

Franckental -Germania; ale cam; fabricate aunt rispindite peste tot globul. ALBITURA, se numegte once spa-

A*EZAREAPAGINILOR.Modul

tiu ce se gisepe intro litere sau

de aranjament al paginilor la ma-

randuri, precum gi materialul ce

sina

umple acest spatiu lira a esi la

80).

tipar (de ex. interlinii, regletii). ALDINI MANUT1U. Cel mai meritos tipograf Italian. Dela el avem caracterele de Merit' aldine gi ita-

pentru

tipar. (Vezi pag.

AUTOTYPE", se numegte o mating de cules, construita de ger-

lice. Tot el in inventatorul unui

manii Milllendorf gi Vorreiter. ASACHI GHEORGHE, reintroduce in anul 1827, din nou tipografia

Imams gen de ornament pentru car-

in Romania, dupg ce cazuse in

Manual Grafic.

19

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

290 amortire timp de 150 ani, dela Matei Basarab, incoace.

C

AZUREE, un soi de linii de alama de diferite grosimi, caror floare are variate desenuri. Aceste linii

CADRU ; denumirea ornamentelor

servesc la compunerea cecurilor, chitanlelor, scopul for fiMd Ingreunarea falgificarei. (Vezi pag. 53).

CALCULAREA MANUSCRISULUI, (Vezi pag. 95 gi tabl ourile

ARMGARD construi impreuni cu Galiyn o magina de cubes. (Vezi

Coptotipe") B

BARE, vezi fractii. (Vezi pag. 50). BATARDE, vezi un caracter de liters caligraficii. (Vezi pag 42), BATATOAREA, o bucatii de lemn de forma fig 35 care servegte la baterea formelor inaintea tiparului spre a egala literile, ferindu-le ast-

inconjuratoare a imprimatelor sub

mice forma. (Vezi chenare). pe pag.. 96, 97, 98. CALIGRAFICE, se numesc carat. terele de liters can imiteazi scriere curenta de mini. CALFUTA, vezi .,bittiitoarea. CAP DE TABELA, partea de sus a tabelelor care tontine explicalia rubricelor. CAPI TALUTE, numim acele caractere de liters de diferite grade,

can se compun numai din literile marl (majuscule, verzale) avind inaltimea literilor mici din cor-

fel de a fi rupte de cilindrul ma-

pul respectiv. Ele servesc spre a scoate in evidenta unii autori cat

ginei ; deasemenea se bat gi gpaltele cu materie culeask inainte de

gi la colontitluri vii. CARAS CONST., unul din primii

a fi data corecturii.

discipoli romini ai lui Gutenberg.

BLUME MELCHIOR, unul din primii tipografi danezi.

BONHOMME PASQUALE, este numele unuia

dintre

meritogii

tipografi francezi. BORGHIS, denumirea pentru corp 9.

BRACHELSBERG, E. din Westfalia construi o magina de cules, fare a avea Iasi vre un suces.

BRANT PETER, tipograf danez

CASE, se numesc casutele de lemn, can servesc la adapostirea ma-

terialului grafic. Deosebim case de titers, de linii, de material (albitura), de cure gi de fractii. (Vezi fig. 13, 14, 15, 16, 17, 18).

CELULOID, cel mai ideal material de tidal fonts; consta dintr'un fel de cauciuc foarte tare. (Lucrarea celuloid-ului v. p. 241).

CHINA.

de seams.

BRASOV, a avut prima tipogafie in anul 1534, fiind introdusi de Hunter loan. Aci s'au tiparit mai multecarti bisericegti cu deosebire in latiaegte. In anul 1546 s'a dada aci prima moarii" de hartie de titre judele Bragovului loan Beukner

gi tot aci s a tiparit prima data

Arta tiparului se cu-

noagte in aceasta tare inc a inainte

de Christos, cand se tiparea dupi piaci de lemn gravate. Tiparul cu tipele mobile se introduce deabea

in anul 1620. CHEPMAN WELTER, introduce in tovarigia lui Andrew Millar, tipograf is in Scotia.

Katechismul lui Luther gi noul Tes-

CHENARE, se numesc ornamentele

tament in grecegte la 1550. BRE1TKOPF, constructor de ma-

de mice fel can servesc Is intadrarea lucrarilor grafice, ele pot

gini tipografice.

fi compose din figuri geometrice sau

BUCURESTI, vedq prima sa tipoprafie in anul 1675.

figuri, pot fi albe sau negre, cam gi

in culori. (Vezi pag. 58).

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC CENINI BERNARD, celebrul tipograf italian, despre care com. patriotii lui sustin ca ar fi foot descoperitorul tipelor mobile, pe tend exercita meseria in Brugge din Flandra.

CERNEICOVICI PRINCIPELE, introduce in anul 1493 pentru prima oars tiparul in Montenegro, aducand aceasta arta din Elvelia. CICERO, denumirea pentru corp 12, Origina acestei denumiri dateaza

dela inceputul ivirei tipografiei ; prima literii Latina tiliati fu de marimea scrierii lui Cicerone, deacolo acest nume. CIFRE, denumirea semnelor de care se servegte la exprimarea unui numar oarecare; cele obignuite, nu-

mite arabe gi cele latine, can se compun din literile verzale (mad) ale alfabetului latin(antiqua). (Vezi

pag. 33). CIT ATELE, se numesc acele parti din carti, reviste, broguri, etc, cari

aunt reproduceriode idei ale altar autori ; aceatea se culeg deobiceiu dintr'un corp mai mic dec.& restul lucrarti.

CLARENDON LIVIUS THILBOUST, tipograf francez renumit

prin faptul a a taiat caracterele de liters numite Clarendon". CLESTUTA. Un instrument mic de otel nichelat, de forma unui clegte aervind la scoaterea erorilor, gi la ridicarea literilor ca zute.

CLINCEANU, tipograf roman. COMPACT, denumirea unui zal cules lira multe stari, fiat intervale

de Altura adica nerarit. COLONTITLURI, avem douli felud, primul numit viu, al doilea mort. Cel viu arata pe scurt con

tinutul parlilor sau a carlii in general in dreapta (pag. Cara' sot). gi numele autorului in stints (pag.

cu sot.).Colontitlul mort consta numai din sirapla cifra a paginilor

291

agezate, dad. se gaseac la mijlocul paginilor intre doui pauze, dace aunt Irma puce Ia marginea paginilor in dreapta gi stings, lira pauzii. COLONEL,denumirea pentru corp 7.

COLINET, SIMION DE, tipograf francez de mare merit. COMPAS, instrumentul de care se servegte la desen pentru masuratgi cu ajutorul caruia se trage lanai arcuate gi cercuri.

COMPRES vezi, compact.

COPTOTIPE" este numele unei magini de Cules, construita de francezul Galien gi Armgard. CORSELLES FRIEDRICH, fa cel

dintai care in anul 1474 introduce tipografia in °rap' Cambridge

din Anglia. CORDOVA, este unul din primii tipogafi spanioli. CORPUL, = gradul, marimea literilor. Avem urmatoarele corpuri de Uteri obignuite : 6, 8, 10, 12, gi mai marl ; 14, 16, 18, 20, 24, 28, 36, 48, mai putin obignuit

aunt 3, 4, 5, 7, 9, 11, 32, 42. CORECTURA, se numesc spalturile sau paginile, imprimate cu ajutorul periei sau a presei, cari servesc la rectificarea erorilor. CORPUS,denumirea pentru corp 10. COPERTA, se numegte in limbajul grafic, invelitoarea cartilor, revistelor, brogurilor, etc. se tiparesc

de regula pa hirtie coloratii. CULEGAR, instrumentul de tier sau alamii, cu ajutorul caruia tipograful ingua literile spre a le de-

gerta apoi pe gif. Culegaul se compune din 4 diferite bucliti gi anume : dintr'o gini in forma unui vinkel', la un cepa inchis; din broasca, cingatoarea gi din gurupul, care fixeaza broasca gi cingatoarea.

(Vezi fig. 26 a, b, c, d.) CUPRINSUL, vezi table de materii. CRATIMA, semnul interpunctiunii care se ageazii Ia sfargitul unui

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

292

rind, despirtind ultimul cuvint, indicind Radel ci silabele des/air-

lite formeazi un singur cuvint. CRUCIULITA. (Vezi pag. 31). CUADRAT, buciti de albituri do mirimea 2, 3 gi 4 cicero, gi de grosimea corpului respectiv. De cuadrati se servegte mai intiii la implinirea rindwilor, cum gi in general la complectarea spatiului

alb. Face parte din albituri. CULEGAUL, vezi culegar. CULEGERE, manipulatia ingiruirei literilor in culegar. CUNEIFORME. Scriere v eche; mai desvoltatii ca hieroglifele, constand din semne geometrice, mult mai simplificate. (Vezi fig. 2). CZERNOVIC S GEORGE are ma-

rele merit de a fi fost col dintii care in anul 1493 a introdus tipografia in Rusia, gi anume in oragul Tichernigon. D

DEDICATIE, acea parte a unei ciirti prin care lucrarea se inchini unei persoane oarecare. Se ageazi ime-

diet dupi titlul pe pagini Uri sot, lisand inaintea ei o fatii albi.

DELEATUR, in limbi latini distruge, semnul ce servegte la in semnarea in corecturi a literilor de prisos gi inseamni a acoate, a distruge ceeace este prea mult. (Vezi pag. 72)DESERTAREA, manipulatia golirii culegarului umplut, pe galior. DIAMANT denumirea pentru corp 4

D1DOT, fir acela care didi sistemului punctelor lui Fourrier, o bazi, denumindu-I iistemul parisian ; abandonind astfel sistamul german, care socotea gradele

dupi linii" socotite a cite doui puncte" (corp pe frantuzeste).

DIOTYPE" este

numele unei ma-

gini de culea construiti de francezul 1. Pinel, in anul 1926 la Paris.

DURSUSI, se numesc nigte linii de plumb, de diferite lungimi pi grosimi dela 1 pini la 4 puncte gi servesc la ririrea materiei. E

ECHERUL, o linie triunghiulari care servegte la desen. (Vezi fig. 228).

EGALUL (Vezi pag. 3 I). EGYPTIANA, un caracter de litera foarte plicuti, a cirei proprietate este de a nu eves prea mare deosebire intro liniile subtiri 9i cele

groase ce compun litera, d. ex. antiqua.

EGALIZAREA, impiirtirea egali a. albiturii dintre fiecare literii, cind se spationeazii un cuvint aau un rind intros.

ELZEVIR. Membrii acestei marcante familii de tipografi aunt tietorii simpaticului caracter de literS cunoscut pretutindeni sub numelede elzevire sau medievale. EN-TE 1-UR1, se numesc capetele, firmele, tipfirite pe scrisori, fac-

turi, etc, in goner° pe toate imprimatele comerciale. ET-CETERA, semnul care inseam ni latinegte gi aga mai departe. Se intrebuinteazii in felul acesta: etc.

ET, (Vezi pag. 32). ETIENNE, o farnilie de tipografi de

mare valoare, cari au ficut mad. imbunititiri tiparului francez. Until din membrii acestei familii a CI-fiat caracterul de

literii cru

acelag nume. F

FARBE, tipograf francez care a in-

ventat caracterele de liters cunoacute sub numele de Renaissance..

FASSOMBRONE, Otavio Petrucci. are meritul

www.dacoromanica.ro

de a

fi

fost col

MANUAL GRAFIC

293

dintii care a imaginat semnele

Ele se despart printr'o liniuta ori-

notelor muzicale, El instalase in anul 1469 la Venetia tipografie

zontalii sau diagonal& numite bare.

(Vezi pag. 50).

FRANK THOMAS,

proprie.

constructor

FENONOLA BERNARDO, introduce in anul 1474 pentru prima owe' arta lui Gutenberg in Spania, anume la Valenta. FLACHISTICHEL, o mica daltita de otel, de care se serveste la taiatul fontelor in celuloid. (Vezi

preselor de tipar. FREIBURGER MICHEL, german, care in anul 1469 instal impre-

fig. 191). FLORATE, se numeste orice caracter de liters a carui floare eate impodobita cu ornamente, fie nu-

racterele gotice cu cele romane (latine, antique).

FUNDAMENTUL, este un fel de plans& previzutii cu picioare si

mai linii sau si flori. FOALE, eate un mic burduf care

stinghe care serveste la pastrarea formelor bune cat si a formelor de

serveste la curatirea prafului din casele de liters ; deci nu. trebue si lipseascii din nici-o tipografie. (Vezi fig. 19).

FONTA,

unit' cu doi tovarisi ai lui prima tipografie in capitala Franlei, FROBEN IOAN, tipograf elvetian;

el fit cel dintai care inlocui ca-

impartit. (Vezi fig. 25).

FUNDAMENT DE MASINA, aunt un soi de fundamente, lucrate mai trainice si prevazute la

Prin fonta se intelege o

una din laturile ei cu o sin& de

forma care se tipareste intro cu. Joare deschisa si peste care se

fier, ce serveste la impingerea for-

imprimii un alt tipar mai inchis.

melor inchise in marina cat si la scoaterea for din masinii.

Fontele servesc la infrumusetarea

FL/STCapitalist mare, fiind mai

.imprimatelor, ele pot fi compuse din zat (bucati de chenare cu un desen

intai asociat cu Gutemberg. reusi prin intrigi si viclenie a inl&tura pe

linear), taiate in material de font

acesta asociindu-se cu Peter Schaffer ; ambii au contribuit foarte

(Vezi pag. 235 si fig , 38, 191, 194 fl 195), on chiar ficute in

mult la imbunitatirea tiparului.

zincografie.

FORMATUL,prin format se intelege mat lungimea randurilor insiruite, cat si latimea si inaltimea formelor in general. Formatul se face pe cicero. FORMA, se numeste orice materie compusi spre reproducere pe tale tipografica.

FOURRIER, P. SIMON ; Tipocare fixa punctul tipografic si stabili sistemul cunoscut sub numele de sistem parisian" FRACTUR, se numeste taetura de caractere de !heti proprie limbei germane. (Vezi pag 149). FRACTII, sunt niste cifre mici cu gra; renumit,

ajutorul carom indicam fractiunile.

G GALION, iunt niste planse din Iemn sau zinc, previzut, la cele din Iemn

pe douii,- iar la cele de zinc, pe trei laturi cu margini; ele servesc la insiruir ea randurilor (materiei) culese si adunate in culegar, (Vezi

fig. 29, 30 §1 31.). GARAMOND CLAUDE, fU acela care tile cel dintiti caracterele de liter& de marimea corp. 10, de aci si denumirea de garmond pen-

tru acest corp. . GARMOND, denumirea corpului 10, (Vezi Garamond). .

GEORGI, cunoscut si meritoa constructor de masini de tipar.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

294

GERSON, RABINUL, introduce in anul 1483 prima tipografie la Constantinopol. Impreunii cu fiul si

nepotul sill au respendit arta

lui Gutenberg in tot imperiului otoman.

cuprinsul

GHEMEN GOTTFRIED OF, introduce cel dintei in anul 1483, tiparul in Danemarca. GH1LMETELE, aunt de douit feluri cele obisnuite compuse din doui virgule la caracterele antique ", si cele medevale de forma aceasta A. (Vezi peg. 29). GHIFERT, vezi patrisor. GILPIN, constructor de prese tipografice.

GISECKE, cunoscutul si renumitul fabricant german de masini tipo-

grafice si turnetor de litere. GORLIEN, iventa inpreune cu Am-

gard o marine de cules (Vezi

..Coptotype ") GO1 ICA, tieture de literi proprie limbei germane.

GOBEL CAROL, betrin si meritos tipograf roman.

GRADUL, vezi corp. GRECIA, vechiul leagen al stiimei si a artei, primi din pricina prigonirilor turcesti, deabea in 1817 primul tease. GRIZATE, (strefate, hasurate) caractere de liter& can au pertile

groase compuse din liniule, fie orizontale, fie verticale.

GROLIER JEAN, un distins legetor de certi. GUTENBERG IOHAN, a descoperit ih anul 1450 tiparul cu tipele mobile de metal. Este socotit ca perintele tiparului.

H

HALBGHIFERT, Vezi jum petrisor-

HAASE WILHELM, mecanic din Basel (Elvetia) se ocupa foarte mutt cu perfectionarea masinilor de tipar. HAMMERSBACH ION, a deschis= in anul 1481 prima tipografie in orasul Basel, Elvelia. HEL1AS HELIE, fu unul din primii tipografi, cad au introdus tipografia in Elvetia. HERARD, constructor de prese detipar.

HIEROGLIFELE, primele forme de scriere constind din figuri de animale, de oameni si plante, din cari se formau cuvinte si fraze (Vezi fig. 1).

HOPIL WOLFGANG, tipograf francez de mare merit. HUMERI Dr., bogitas german, ciruia Gutenberg incredinte nedreptatea suferit a de purtarea lui Fust si SchOffer, care ii inlesni

instalsrea unei noui tipografii.

HUNTER 10AN, fu primul care introduce arta tiparului intro localitate locuite de romini, anume la Brasov. 1

IEANSON NICOLAS, fir trimis de regele Ludowig al XI-lea in Germania apre a invite tipografia si a o introduce apoi in Franta. Jeanson insii nu se mai inapoiaz in Franta, ci dupe invitarea acestei

arte se stabileste in Italia (Venetia). El fir acela care invents. caracterele romane. INALTIMEA GERMANA, se numeste inaltimea tipelor, dela picior pine la Hoare ; cam 25 mm.

INALTIMEA FRANCEZA, este I -IAAGE URLICH, introduce in toveresia unui oarecare Sixt de Ressius, in anul 1467, arta tiparului la Roma, aducencko din Venetia.

o scurtare a celei germane la 23'/,

mm. cu scopul de a economise material, obtinind la aceias cantitate un numer mai mare de litere,.

INTRODUCERE, se numeste par-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C tea explicativii care precedeazi lucrarea.

IN1TIALE.Literile care se aqeazit la inceputul textului sau a Capitolelor se numesc initiate. Ele cuprind de regula 3-4 randuri din text, nici-odat/i 'limit mai putin de 2 randuri, de pot fi atrit simple cat qi ornamentate (Borate). Vezi pag. 121).

IMPARTITUL, se numeqte procedure distribuirii materiei sau for-

melor tipiir ite. (Vezi pag. 93). 1TALICE, denumirea caracterelor de

literii tiiiatii oblig, inclinata spry dreapta; inventate de Aldini Manutiu.

JUMATATE PATRIOR, sau halbghifert, apartine grupului albiturei, cuprinde jumiitatea grosimei

a unui Otrigor din corpul respectiv, qi serveqte la despirtirea cuvintelor.

295

LEPREUX JEAN, tipograf francez. LICHTENSTEIN, tipograf din CoIonia, introduce in anul 1482 pentru prima oar tipografia la Viena. LIGNA MINA, ION FILIP DE, turns cel dintai la Roma literile ebrei-

ce, Nand tot a colo, in anu11470 qi primul tipar.

LINII DE COLOANE, se numesc liniile cari despart coloanele de materii in pagini. Ele pot fi linii aubtiri, sau turnate special pe 6, 8, 10 qi 12 puncte. Sunt de alamit sau plumb.

LINII DE CAP, aunt liniile cari despart colontitlul v iu de restul

textului. Vezi qi Ainlas.

LINIA DE NOTE. Vezi

note,

pagina 31.

LINII, aunt un soiu de qini din alamii pe ale ciror rnuche se aflii gravat desenul reap. : o linie find, douli una rani alts (dublii), semineagrii, neagra. etc. Se serveqte de

K

KALTMAYER, constructor de pre se tipografice. KANON, denumirea pentru corp 24,

ele la tribe] s, la compunerea dif. chenare qi altele. (Vezi pag. 51). Floarea for se imprirnii, deci con-

trar liniilor numite dursuqi.

KOGALNICEANU MIHAIL, in-

LINOLEUM, un fel de material

staleazii in anul 1840 o tipografie sub numele de ..Candora". KONIG F RIEDRICH, pune in mitt-

co mpus din cauciuc sau pluti apli-

care prima presi de tipar cu ajutorul fortei motrice (aloud), qi anume in Eisleben, Germania in anul 1810.

KRAUS, Renumitul fabricant de maqini pentru uzul stabilimentelor grafice.

KOSTER LAURENT, olandez, care se spune, cii ar fi introdus xilografia in Europa, 9i ar fi ridicat-o la o mare desvoltare. El fu primul care tiparea cu ajutorul

cat pe piinzi, ce serveqte pentru fonte. (Vezi pag. 247). LINOTIP, maqina de cubes qi tur-

nat randuri intregi, inventaa de Otmar Mergenthaler din Baltimore

(Vezi fig. 1431. LOMBARDO, Giovani Paolo, deschide in anul 1459 primul atelier tipografic in Mexic. M

MANSION COLORI, tot un tipograf belgian de mare merit.

xilografiei ilustratiuni qi cirri de joc.

MAIOLI THOMAS, mare amator

L LANSTON TOLBERT, inventa-

a leggtoriei de ciirti ; lui se datoreoe in mare parte dezvoltarea

torul maqinei de cubes Monotip. (Vezi pag. 215).

MA RINONI, constructorul maqinelor de tipar cu acelaq nume.

legitoriei de cirri.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

296

MARTENS DIERICK, un meritos tipograf belgian, care introduce arta tiparului si in Olanda.

MARIMEA TIPELOR. Sub mirimea tipelor se intelege inne1timea literilor (floarea tor). Aceasti mirime se imparte in grade, corp.

(Vezi pag. 24) MAJUSCULE, (Vezi capitalute) MANUSCRIS, dela latinescul manuscriptum=scriere de mini, se

numegte orice model care seavegte culegitorului pentru a fi re-

produs pe tale tipografici. MILLAR ANDREW, este primul care introduce tipografia in tovirigia lui Chepmann Welter, in

turnat riinduri, construiti de Sander, un elev a lui Mergenthaler. MONOTIP, magini de cules gi turnat litere mobile, inventati de Tolbert Lanston. (Vezi fig. 153). MISSAL, denumirea pentru corp 28. MITTEL, denumirea pentru corp 14. MUSGULI FE, denumirea literilor intoarse pe dos, can apar la tipar ca puncte negre". (Vezi peg. 21) MULLENDORF. E., coustrui im-

preuni cu E. Vorreiter o main de cules. (Vezi, Autotype"). N

Scotia. MINUS, denumirea unei liniute ori-

NONPAREILLE,denumirea pentru corp. 6. NOTE, se numesc textele explica-

zontale, de forms, cireia se zice

tive ce se pun la piciorul pagi-

si pauzi. Mirimea for variazi dupii

nilor, precedate de o linie de note.

corpul resp. de literi. MARCEL, Jean losif, fir cel dintii care introduce tipografia in Africa si anume la Cairo.

o fractie. stein ti sau cruciuliti, care se repeti gi in text, la locul

In capul for se aft& un semn respectiv.

MA TEIU BASARAB, Voevodul, ageaza in anul 1634 prima tipografie la Govora, in vechiul regat.

P

MAY, ION VAN DE, este des-

PAGINI, se numesc un numir de

coperitorul stereotipiei, nelipsitii

rinduri formate, spre a di, a con-

astizi din nici-o tipografie. MELETIE, calugarul, fir cel dintii tipograf roman. Cu ajutorul lui se instaleazi sub domnia lui Mateiu Basarab in anul 1634 prima tipografie la lagi.

MEDIEVALE, o tieturi de literi foarte plicutii. (Vezi pag. 27) M.-.RGINALE, se numesc cuvin-

tele sau titluletele ce se aseazi pe marginea paginilor, adici afari

din format. (Vezi pag. 107) MERGENTHALER Otmar, constructorul maginei de cules Linotip" (Vezi pag. 210) MORETUS, belgian, ciruia revine marele merit de a fi muncit foarte mutt pentru desvoltarea tiparului in Belgia. MONOLEINE, imagine de cules gi

stitui, o pane dintr'o carte, etc.

PAGINATIE, se numeste manipulabia formSrii paginilor.

PANARTZ ARNOLD. Elevul lui Gutenberg, care impreunii cu Con-

rad Schveyteyn, un alt elev al lui fg. au introdus in anul 1462, adicii cu 12 ani mai tirziu, arta tiparului in Italia.

PAPYRUS-UL. Un soi de hirtie a ciirei inventie se atribue inca in sec. Ill in. Cr. chinezilor. Se fabrici din cinepi, iar mai titziu din plants Papyrus-ul. PA RAGRAFUL, Vezi pag. 31

PARENTEZII, aunt de douii feluri, cele obignuite ( ), gi cote franceze [ ). Intrebuintarea tor. (Vezi

pag. 30).

PATRI$OR sau ghifert, se nume-

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC ,rte un paralilipiped de forma literilor, pe grosimea corpului reap. ins putin mai scurt ca literile, deci nu apar la tipar, ele fac parte din grupul al biturii. (Vezi pag. 36)

PERL, denumirea pentru corp 5. PERGAMENTUL, pielea animalelor netibicitg, preparati gi ne-

297

ajutorul ciruia se infige in casi, numit ienacul (Vezi fig. 63). PUNCTATE, LINII, aunt un so i de linii de alami, a cgror floare reprezinti numai nigte puncte sau liniufe foarte dese gi aubtiri, (Vezi pag. 52.

tezitg cu ajutorul varului, care ser-

vea ca material de scris in locul hartiei de azi. Denumirea o are dela oragul Pergamum, undo s'a ficut inventia ei. PETIT, denumirea pentru corp 8.

PETRU CEL MARE, are meritul de a fi dispus turnarea caracterilor ruseelti, PENSETTA (pincette), Vezi cleg-

trill fig 39.

H

RACCO, Lope de; meritos tipograf, spaniol.

RADAUTI, fu inzestrat in anul 1736 cu prima s'a tipografie.

RADULESCU HELIADE, un prea meritos

roman,

care

s'a ocupat

foarte mutt cu desvoltarea tiparului in Romania.

PIC1ORUL TABELELOR, partea de jos a tabelelor, cc se cora-

RAFFELSBERGER, tipograf vie -

pune din liniile verticals can despart rubricele una de alta, deci fira partea explicative a acestora care

RAR1T, se numegte acea materie sau cuvintele cad au intre randuri sau litere un spatiu alb. (Vezi

se numegte capul.

nez.

spatiat.)

PILSEN, primul orag austriac care a primit tiparul. PLACILE MASER, este denumi-

RASIDESCU ST., cunoscutul gi me-

rea unui soi de material foarte prielnic pentru taint fonte. Conga

servegte la adapostirea caselor de

dinteun strat de crag preparata fi aplicati pe'carton. Se numesc astfel dupe inventatorul tor, germanul Miser. (Vezi pag. 240). PLANTIN, meritos tipograf belgian.

REGAL DE FUNDAMENTE, se

PINEL I, construi in anul 1906- o

ek au o grosime dela 6 puncte

magma de cubes (Vezi Diotype" gi pag. 222.) PORT-PAGINI, dela frantuzeascii Port-au-page; se numesc bucgti -de carton subtire sau hartie in-

pang la 4 cicero ; lungimea for este

doitg, pe care se pun paginile formate spre a putei fi ugor ma-

ritosul tipograf din timpurile noastre.

REGALUL, un stelaj de lemn, care Deere.

(Vezi fig. 60).

numesc regalele unde se adapostesc fundamentele (Vezi fig. 24 gi fig. 25)

REGLEJI, aunt un fel de albitura servind la co mplectarea spatiului alb ;

de regula dela 1-6 cuadrati. RIGNONS, Thomas Francois ; este primul tipograf francez, care utilize femei ca culeggtoare.

ROMANE sau Romain un caracter de literg foarte plicut, care are aseminare cu elzevire.

nuite.

PORT MANUSCRIS, un mic portativ de km, care serveste 1 a tinerea manuscrisului, ugurind cu-

lean!. Consta dintr'un clegte numit elloisorum, gi dintr'o stinghe

previzutii cu un bolt de otel, cu

RONDE, vezi caligrafice. ROSETTI, C. A. are marele merit de a fi muncit pentru rispindirea tiparului in Romania.

ROTH BERTOLD, este unul din cei mai de frunte tipografi elv etien

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C

298

S

SANDER, a eonstruit masina de cules 9i turnat rinduri intregi, nu-

miti Monoleine". SCAUNUL DE CORECTURAL, un scaun de inaltimea pieptului,

SIXT DE RESSIUS, a introdus impreuni cu Ulrich Haase in anu 1467 arta tiparului din nordul haIiei la Roma. SMIRNA, orasul din Asia mica, unde se tipirea in limba romans cirri bisericesti.

servind la scoaterea erorilor Ia for-

SNITER, un fel de cutitas special

me marl (Vezi fig 40). SCHITA, este un desemn in linii

pentru tiiat fonte. (Vezi fig. 183.) SOLENHOFEN, singurul loc in

fugitive, redindu-ne imagines filer:rii ce se esecutii. (Vezi pag. 232). SCHOFFER PETER, elevul lui Gutenberg, apoi tovaris cu el. SchOffer a inventat matritele de metal (stemplul) pentru turnat litere ; descoperire de important capitalS.

Germania unde se giseste piatra. litograficii Igresie).

(Vezi pag. 14). SCHUTTHEWORTH, din Londra se ocupil cel dintii cu perfectionare preselor de tipar.

SCHWEYTEYN CONRAD, vezi Panartz.

SERBIA, primi prima sa tiparnit5 deabea in 1515.

SENEFELDER, descoperitorul litografiei si a penitei de scris de

SPALT, o bucati de materie inyiruiti pe un galion, spre a fi cetita gi apoi paginatii. SPATII, albitura ce serveste la im-

plinirea rindurilor. Spatiile sunt de mai multe grosimi. (Vezi pag. 35).

SPATIAT, vezi ririt. SPITSTICHEL, un fel de diltiti care de asemenea serveste la tiiatul fontelor in celuloid. (Vezi fig. 193). STANHOPE, e acela care construi in anul 1800 prima presi de tier, la Londra.

STARE, spatiul alb ce se

o tel.

SIBIU, fir inzestrat cu primul siu tease in anul 1575, adicii cu 40 ani mai tirziu ca Brasovul. *IF, vezi galion.

iveste

Is terminarea alineatelor.

STELUTA, (vezi pag. 30).

*IF DE PAGINATIE, un sif de

STEMA, se numeste marca editorials care este inregistrati la tribunal ; ea se aseazi de reguli pe

forms dreptunghiulari de diferite

prima pagini, cum si pe prima sau

dimensiuni, cari servesc Ia pagina, precum gi la culegerea mercantilelor SIGNATURA, este un semn, o cres-

a patra pagina a copertri. STRAUSS, la Viena, se ocupi cu

tituri, ce are fiecare literi increstatii pe partea grosimii ai anume pe acea parte uncle se giseste piciorul floarei si mai aproape de piciorul paralelipipedului. (Vezi

mares stiruinfit la desvoltarea preselor de tipar.

SULA, un bolt mic de ofel, ascutit, previzut cu un miner, servind la scoaterea erorilor. (Vezi fig.38).

fig. 5). In al doilea inteles, primele pagini fiecirei coale, care pe Iiingi

T

cifra coalei, confine gi numele auto-

TABLA DE MATERII, se nu-

rului si a lucririi. (Vezi pag. 103).

SISTEMUL PUNCTELOR impirtirea corpurilor (gradelor) de literi in puncte, dupS Fourrier in Franta.

acea parte a ciirtilor, brosurilor, etc. care cuprinde confinutul lucritii. Se poate aranja in meste

fati cat si la urma lueririi. TENACLUL, vezi port manuscris.

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAF 1 C TERTIA, denumirea pentru corp 16; TEXT, denumirea pentru corp 20 ; in marimea acestor litere a'a cults textul" dela prima biblie de aci si numele de text. TIEFDRUCK, procedeul de repro-

ducere prin tipar adincit. TIFLIS, orasul in Caucazia unde sau tiparit primele cacti bisericrsti in romaneste.

299 la compunnerea chenarelor. (Vezi

pag. 52). TRICHROMIE, procedeul cu ajutoful caruia se poate reproduce intocmai picturi, portrete, etc. etc. TRIGAULT NICOLAS, iesuit. introduce tiparul cu literile mobile in China in anul 1620, adica 145 ani mai tarziu, dela descoperirea tor.

TIGHEL, marina de tipar de maU

rime intermediara intro americana

si plena. Sunt puse in

miscare

cu motor iar uncle mai vechi si

UMBRATE, se numesc caracterele

de litere cari au intro parte sau

cu picior.

TIMIWARA, aci se deschide prima tipografie in anul 1765, si pare

a fi adusi de episcopul roman depe vremuri.

in alta Inca o linie deosebiti, formind umbra tor.

UNTERLAG, se numeste regletele, de regula pe cicero, ce se puns la sfirsitul paginilor, cu scopul de a le da un sprijin oaI

TINCTURA DE TRANSPORT, se utilizeaza la copierea desenurilor pentru fonte. (Vezi p. 236). TIPELE, se numesc betisoarele de

recare.

V

plumb pe varful carom se afla gra-

vat in relief semnul literei reap. (Vezi fig. 5.). Guvintul derive din latinescul typus". TIPOGRAF, marina de cules si turnat randuri intregi, inventatif de Rogers, (Vezi fig. 149), TITLUL, prima paging a oricarei carti, brosuri, etc. care ne indica con(inutul

lucrarii,

autorul

ei,

editorul si tiparitorul ei ; doilea inteles orice rand scos in evidenti ;mewl text oarecare ; la reclame randurile princloak. TOPLICEANU DUMITRACHE unul din primii tipografi romini. TORY GOFROY, un meritos legator de carti.

In al

TRANSPORT, se numeste copierea desenurilor, din pozitiv in negativ, si vice-versa.

mic val portativ, ctr miner, servind la inegrire a materiei spre a da corectu rii, fie cu peria fie cu presa.

VALLEYEE, din Paris ar fi descoperit si el in anul 1735 steriotipia. VASILE LUPUL, instaleazi in anul 1640 prima tipografie la Iasi. VERTATUL, in latineste, intoarce (Vezi pag. 72). VERTE, vezi vertatur. VESTFALIA, loan de, fir col dintai care introduce inven(ia lui Gutenberg in Belgia. VfERCANTABER, un mic instrument servind la gravarea fontelor in plicile Maser (Vezi fig. 186).

VIECANT*TICHEL, o diltita de specials pentru uzul tipografilor, servindu-le la lucrarea fontelor in plumb. (Vezi fig. 196) opal,

TRATTNER, unul din primii tipografi vienezi.

TREMURATE LINII,

VALUL DE CORECTURA, un

aunt

de

doui feluri, si anume tee- pi , ele servesc de obiceiu

VIGNETE, se numesc figurile si ornamentele, can servesc la infrumusetarea lucrarilor.

www.dacoromanica.ro

MANUAL RAFIC

300

VILLA, Jacob, de, introduce alitturi de Fenola, arta tiparului in Spania.

VORSLAG, se numeste regletele,

de obiceiu pe 2 cicero, ce an

.

pune in capul formelor, servind

staleaza in auul 1591 prima tipografie in Japonia XILOGRAFIAi arta de a grave grav att figurile cat pi literile in lemn, spre a fi reproduse. Descoperirea ei este atribuitii tot Chinezilor

tot pentru sprijinirea zatului.

VORREITER, Construi impreunii cu Miillendorf o masinii de cules. (Vezi Autotype).

WATS RICHARD, constructor de prese tipografice.

X XAVIER FRANCISC, iesuit, in-

ZAT. mice materie lucratii se flumelite, in termenul grafic, zal, fie text compres sau altfel.

ZETLINIA, o link de alamit cu mici urechi la ambele extreme, de care se serveste la cules, usuriind astfel alunecarea literilor in cule-

giu ; culegand Uri zellinie, literile se impedicii de signaturii, in. greunind culegerea. (Vezi fig. 27).

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL

www.dacoromanica.ro

CUPR1NSUL Rostul acestei lucriri Din istoria tiparului

Pag.

.....

'Prelate .

5 7

9

Partea

MATERIALUL TIPOGRAFIC.

.............

Tipele, infiti#area for . . Caracterile cele mai obirmite Semnele interpunctiunii Semnele noastre de numiirat: cifrele

19

25

28 32 34 42

Albituraquadratilinii (dursu#i) Caracterile de literii pentru titluri Casa de litere Linii de plumb pi slams #i casele for . Regalul, Regalul de fundamente #i fundamentele Culegarul gi zetlinia

45 51

60 62 63 63

Portmanuscris-Tenacul Galion eau giful

Partea a doua. DESPRE CULEGERE. Manuscrisul . Facerea formatului Culesul

65

Starea, impliaitul rindului Despirtirea cuvintelor

..... .

i

impirtirea egalii a albiturii

www.dacoromanica.ro

.

.

.

.

.

.

66 66

68 69

MANUAL GRAFIC

304

Pag.

Desertarea culegarului pe gallon Corectura, cetitul ei si scoaterea erorilor Alta aemne de corecturi Formarea paginilor. Mirimea for (fall de formatul hirtiei pi asezarea for pe foaie .

Formate le de hirtie si mirimea respectivi a paginilor de text

.

75

if i

77

tabele Legato! paginilor Asezarea paginilor pentru tipar Impirtitul (distribuirea materiei tipirite) Calculate& manuscrisului Tabloul de calculat manuscrisul

Numirul literilor cuprinse Intr'un rind dela 4-8 quadrat;

70 70 72

.

.

79 80 93 95 96 97

Parka a bele. LUCRARILE TIPOGRAFULUI. Brosuri si reviate

99

Tabloul paginilor de inceput de arts Executarea cirtilor de lux

104

Incadrarea paginilor Asezarea ilustratiilor Implinirea cligeelor Reducerea cliseelor Initialele Culegerea poeziilor Culegerea dictionarelor . Culegerea reclamelor Culegerea formulelor matematico Culegerea limbilor striine alfabetul grecesc alfabetul rusesc alfabetul cirilic alfabetul german alfabetul evreiesc Note muzicale Scrisul orbilor Culegerea tabelelor Culegerea lucririlor de accidents

109

www.dacoromanica.ro

111

118

119 121

124 126 130 138 141

142 144 146

149 149 152

163 167

174

M A N U A L GRAF 1 C

105 Pag.

Culegerea lucririlor de accidente Linia ca ornament

174 178

Diferite ornamente

181

Rindurile arcuite . Titlurile interioare ale cirtilor Coperta sau invefitoarea exterioari Cotorul cirtilor Alte lucriri de accidenle

.

182 184 189

192 194

Parka a patra. MASINILE DE CULES. Linotyp Typograf Monotyp Monoleine Intertype

210 212 215 218 263

Parka a cincea. DESENUL, SCHITA

§1

FONTA.

Desenul Executarea schitelor

Transportul desenurilor si tiiatul fontelor Transport ul 'clesenuril o r

Tiiatul 'si gravarea pliicilor de fonts

..

Plicile Miser SO

Celuloid

223 232 235 235 239 240 241

Plicile de Linoleum Plicile de Plumb

247 247

Parka a ;easea. MAS1NELE DE TIPAR. Istoria masinelor de tipar Malin'. phial Melina Tiefdruck" Marina Offset"

253 257 259 260

Manual Grafic.

so

www.dacoromanica.ro

MANUAL GRAFIC

3c6

rag. Par lea

a peaplea.

BRAW ASIMILATE. Litografia Stereotipia Zincografia

267

Legitoria de carli ...

.

.

269 272 277

.

ANEXE, Tabloul hertiei necesarli la un tiraj dela 50 pia' la 25.000 exemplare Numirul aproximativ de litere cuprinse intr.() rata de kilograme .

282 284

Semnele matematice Semnele astronomice

286 287 288 289

. .

Alfabetul telegrafic (Morse) Indica alfabetic Cuprinsul

www.dacoromanica.ro

301

Monotype it

1111111111211611111111111111

Singura magna din fume pentru turnat caractere mobile. Cea mai productivd si rentabild din toate masinile de cules si turnat. 11111111111=111111111111111111111111

Cei interesati primesc la cerere informatii mai detailate, aprecieri din practica, probe de litere

etc. complecte si gratuite prin

CONTINENTALE MONOTYPEVERTRIEBS-A. G. Basel (Elvetia) sau prin Reprezentanta Generals :

Henry & Emanuel Frankel, Bucuresti Str Doamnei 16.

www.dacoromanica.ro

Telefon 3'8 38

HENRY & EMANUEL FRANKEL, S. I. N. C. BUCURE$TI STR. DOAMNEI, 16 TELEFON 878/88

REPREZENTANTII GENERALI A URMATOARELOR FIRME :

Continentale Monotype -Vertriebs A. G., Basel

-

Schnellpressen' Fabrik Koenig & Bauer A. G. Wuerzburg IC:idling Aug. Fomm, Leipzig (masini de taiat) Sachsische Cartonnagen lk.c..chinen A. G. Dresden

Ph. Mayfarth & Co. Frankfurt a/M (Marini de facut baloturi de hartie) R. Hammer & Saline, Aschersleben (Marini de numerotat) Gebr. Janecke & Fr. Schneemann, Hannover (Cerneluri de tot felul) H.vMiibius & Fils, Basel (Clef de valuri (,,Reform") I. D. Boecker Skihne, Hohenlimburg 1.1W (Sarnia de legatorie)

Viktoria" Bronzenfarben . Werke Fuerth I./B. Paul Szigrist, Leipzig (Cerneala spe ciala pentru marmorat)

SE FAC INSTALATIUNI COMPLECTE DE TIPOGRAFII, LITOGRAFII 51 CARTONAGE 1

www.dacoromanica.ro

I Marina de cules TYPOGRAPH" Universal n oil e formate

Asiguia maximum de rentabilitate 0 face

de turnat

randurile C e 1 e

a obtinut un nou

record prin

Rationel" 1

Si

mai bune. Este cea mai

2, cu care

se poate turns

simpla,

toate corpurile

mai

de la 6-12 Si de

sina de cules si

fa 4

deci

30 cicero

II

IES3

4;6-1L

eftina

cea ma-

cea mai rentabila.

eon=

TYPOGRAPH"-G. m. b. H. Berlin Reprezentania pentru Romania

SOC. TECHNICA, BUCURE$T1 1, STR. SMARDAN 39 TELEFON 1/33 si 73;60

SOCIETATEA TECHNICA"

BUCURE$T1 I, No. 39 STRADA SMARDAN No. 39 FURNIZEAZA :

MA$1N1 LITOGRAFICE $1 TIPOGRAFICE MA$1N1 DE LEGATORIE $1 CARTONAGE MATERIALE GRAFICE APARATE DE INCALZIT ELECTRICE PENTRU MA$1N1 DE CULES ELECTRO FUNDITOR" ETC.

..

-

IINISSONIMM

www.dacoromanica.ro

COMERTUL GRAFIC DEMETRU BARA$ BUCURE$T1 1, Str. SMARDAN, 43. Telefon 69/17

MAIM i MATERIALE pentru INDUSTRIA GRA FICA LEGATO R.I ECAR.TONAGEZIN CO GRAFIE Reprezentanta generals pentru Romania a urmatoarelor fabric!: Schnelipressenfabrik Frankenthal, Alberta Co. A. G., Frankenthal:

Masini pentru imprimat in toate procedeurile $ Rotative, Plane, Offset, Tipogravura. Kielm & lingerer, Leipzig Leutzsch : Fabrica de ptiitoare automate (sorb) ..Universal", Malin' de faituit. Malin' de tras corecturi. Maschlnenfabrik Kempewerk, NUrnberg: Instalatiuni complecte Si moderne pentru Stereotipie, Zincografie si Galvanoplastie. Utensilii tipografice.

Deutsche Feinschielf-Ges. m. b. H., Berlin-ReinIckendorf: Masini de cules

Linotype renovate. Accesorit si Wiese de rezerva pentru masini de cules Linotype si Typograph Executiune de precizie. Schriftguss A. G. vorm. BrUder Butter, Dresden z Caractere tipografice In taieturile cele mai moderne. Lind si ornarnente de alama.

Steinmesse & Stoliberg, G. 111. H. NUrnberg: Masini cilindrice moderne pentru litografie de pe piatrg si de pe piaci de zinc. Masini aiutStoare.

Masinii de IScuit.

H. Pautze & Co., Berlin-Reinickendorf : Fabrics de rame si aparate pentru nurnerotat actiuni s. a., Paginatoare de mans. Masini pentru imprimat bilete de carton pentru caile ferate.

Dr. Ldvinsohn & Co., Berlin-FrIedrichsfeide

Fabrica de cerneluri pentru

tipografie, litografie, offset, tipogravurS, litografie pe tinichea. Cerneluri de anilinS pentru pungi de hartie. Catnap superioare. Btittcher & Renner, NUrnberg : FabricS de tuburi de piele pentru litografie si offset. Pletre litografiee st materials pentru toate procedeurile de reproduc tiune. Renumitul cleiu de valuri, marca .Noris".

Druckplattenfabrik Glauchau, Julius Wezel G. m. b. H., Giachau I. Sa. : Fabrica de piaci de zinc lucioasc si granulate peritru litografie si offset. Pre parate chimice pentru adaogat la cerneluri, marca .Keralin", pentru toate scopurile grafice

Richard Naumann, Dresden : Fabricd de hartie de report pentru litografie de Pe piatra, offset, litografie pe tinichea, pentru tucriri cartografice, note muzicale etc

F. Heidenhelmer, G. m. b. H., Stuttgart : FabrieS de panza de legalorie in toate genurile, moleskin, tifon, etc.

Dorstener Drahtwerke, H. W. Brune & Co., G. m. b. H. Dorsten Westf : Fabrica de sarma pentru legatorie si cartonages galvanizata, cupruitS. zin cuitS, cositorita si otelita.

Hoh & Hahne, Leipzig : Fabric5 specialS de aparate fotografice moderne pentru toate procedeurile de reproducliunc. Masini aiutatoare, aparate si unelte pentru zineografte.

A. Laue & Co. Metallwerke, Berlin : Fabrica de piScl de zinc, de cupru si de alama pentru zincografie si pentru gravori.

Cafaloage, prospecte si oferte ca preturile originate ale fabricilor primifi imediat la cerere, adresandu-vd Reprezentanfei:

DEMETRU BARA$ COMERTUL GRAFIC PUCUREfT1 I, Str. SMARDAN, 43. BUCURE$T1

www.dacoromanica.ro

CASA GRAFICA SOCIETATE IN NUME COLECTIV CERNAUTI

BUCURE$T1

CLUJ

lancu Pondor 18 Adr. telegr. : Graflca, Cerniutl

Bd.I. C. Bretlanu 26

Str. N. lorga 11 A Adr. telegr. : GrafIca, Cluj

Telefon 901

Adr. telegr. :

ri

CaeagrafBucurectl Telef.: Aut. 220.78

1111

Telefon 478

MASINI $1 MATERIALE GRAFICE SE FAC INSTALATIUNI COMPLECTE DE TIPOGRAFII, LITOGRAFII $1 CARTONAGE

REVISTA

GRAFICA ROMANA UNICA REVISTA ROMANA, DE TECHNICA GRAFICA IN TARA. ABONAMENTUL PE

UN AN LEI 120. PENTRU LUCRATORI, IAR PENTRU

PATRONI LEI 200.

.1

AdministraIia si Redactia: CRAIOVA, Bd. Mihai Bravul 4.

www.dacoromanica.ro

INSTALATIUNI COMPLECTE NOUI $1 OCAZIONALE de tipografii, litografii legatoril de carts, se fac in ceI mai scurf timp Si cu preturile cele mai avail. tagioase.

UTENSILII $1 ORICE MATERIALE pentru bransa grafica si poleito-

rie se livreaza din Depozit Cu

PRETURI FARA CONCURENTA.

RESURSA CEA MAI BUNA PENTRU REVANZATORI

ING. E. PREISLER

I

BUCURESTI

Str. Baratiel 47, Etajul III-lea

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTFCA TIPOGRAFULUI Dimitrie C. lonescu:

Un mic istoric asupra tipografiilor din Romania Partea I (1533-1901) Partea II (1 902 1927) Partea III (in preparatie) V. aColin : Vocabularul tipografului

.

- Afisul artistic (cu planse)

.

-

.

Lei 40.-

.

.

.

Xilografia. Cu clisee §i planse . . . Lapsus correctoris. Un istoric al gresehlor de tipar Zincografia. Notiuni pentru tipografi Cartea elevului tipograf. Pentru

ly 71

_n

20. 30. 20.25.-

40.

ucenici incepatori

Album memorativ. Biografii, monografii pi portrete

100.

Colectiunea lucrarilor grafice. Un volum cu imprimate moderne

.

.

.

.

Almanachul Graficei Romane pe anul 1928

.

.

.

.

,,

50. 80.

V. 7Zolin §i cCatdrescu : Grafica Romans. Revisti pentru educatie technics. Abonamentul pe un an : Pentru pau oni Pentru lucratori

200. ,,

120.

Toate aceste lucriiri se pot procura direct dela autori eau prim organizatia tipografilor Gutenberg", Strada Imprimeriei No. 38. 1

31920

PRETUL LEI 90. www.dacoromanica.ro