John Breck - Darul Sacru Al Vietii

ȱ ȱ

ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ TraducereȱdeȱPSȱIrineuȱPopȱBistriôeanulȱ Carteȱap©rut©ȱlaȱEdituraȱPatmosȱ–ȱClujȬNapoca,ȱ2001ȱ (carteaȱesteȱprezentat©ȱaiciȱdoarȱparôial,ȱ prinȱbun©voinôaȱeditorului,ȱdȬlȱVasileȱManea)ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ

CUPRINSȱ ȱ Prefaô©ȱ ȱ Introducereȱ Sacralitateaȱóiȱsfinôeniaȱvieôiiȱumaneȱ Înfruntareaȱdilemelorȱmoraleȱ Eticaȱbiomedical©ȱcaȱdisciplin©ȱteologic©ȱ ȱ 1.ȱFundamenteleȱteologiceȱaleȱeticiiȱcreótineȱortodoxeȱ Viaôaȱmoral©:ȱ„libertateaȱînȱduh”ȱ DumnezeuȱcaȱTreimeȱ Persoanaȱuman©:ȱdeȱlaȱchipȱlaȱasem©nareȱ Lucrareaȱr©scump©r©rii:ȱ„DumnezeuȱeraȱînȱHristos…”ȱ „Theosis”ȱsauȱîndumnezeireaȱ Luareaȱdeciziilorȱmoraleȱ ȱ 2.ȱSexualitate,ȱc©s©torieȱóiȱresponsabilitateȱ „Revoluôiaȱsexual©”ȱ Leg©mântulȱconjugalȱ Sexȱóiȱsexualitateȱ Not©ȱextins©ȱ Responsabilitateaȱleg©mântuluiȱconjugalȱóiȱcomportamentulȱsexualȱ Egalitateaȱsexelorȱ Virtuteaȱcastit©ôiiȱ Sexualitateaȱpremarital©ȱ Adulterulȱ Pornografiaȱ Mansturbareaȱ Scurgerileȱnocturneȱ Homosexualitateaȱ Not©ȱdespreȱhomosexualitateȱóiȱSIDAȱ ȱ 3.ȱProcreareaȱóiȱînceputulȱvieôiiȱ Despreȱsensulȱconcepôieiȱ Shannon,ȱWolterȱóiȱMcCormickȱdespreȱ„preȬembrion”ȱ JeromeȱLejeuneȱóiȱ„cutiaȱdeȱconcentrare”ȱ Oȱevaluareȱortodox©ȱ ȱ Apendiceȱ1:ȱOrtodoxiaȱóiȱavortulȱ 2

ȱ ȱ Prefaô©ȱ ȱ ȱ Disciplinaȱ„bioeticii”ȱaȱap©rutȱcaȱr©spunsȱlaȱrealiz©rileȱf©r©ȱprecedentȱf©cuteȱ înȱ ultimeleȱ treiȱ deceniiȱ înȱ domeniulȱ tehnologieiȱ biomedicale.ȱ Multeȱ dinȱ acesteaȱ suntȱ puseȱ înȱ slujbaȱ binelui,ȱ deȱ laȱ tehnicileȱ reproductiveȱ pentruȱ combatereaȱ infertilit©ôii,ȱlaȱterapiaȱgenetic©ȱpentruȱcombatereaȱbolilor.ȱCuȱtoateȱacestea,ȱoȱmareȱ parteȱaȱnoiiȱtehnologiiȱneȱarunc©,ȱcaȱniciodat©,ȱpeȱunȱterenȱminat,ȱdeȱlaȱavorturileȱ embrionareȱlaȱsinuciderileȱasistate,ȱdeȱlaȱsarcinileȬsurogatȱlaȱclonareaȱembrionilorȱ umani.ȱCumȱpriveóteȱOrtodoxiaȱtoateȱacesteȱ„realiz©ri”?ȱCareȱsuntȱcriteriileȱdup©ȱ careȱ sȬarȱ puteaȱ rezolvaȱ problemeleȱ moraleȱ cuȱ careȱ seȱ confrunt©ȱ preoôi,ȱ pastori,ȱ mediciȱ óiȱ laici,ȱ atunciȱ cândȱ încearc©ȱ s©ȱ disting©ȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ s©ȱ apereȱ valorileȱumaneȱfundamentaleȱînȱfaôaȱpresiunilorȱcrescândeȱaleȱimperativuluiȱ„f©Ȭoȱ pentruȱc©ȱpoateȱfiȱf©cut©”?ȱȱ ȱ Aceast©ȱ carteȱ areȱ înȱ vedereȱ astfelȱ deȱ probleme,ȱ dintrȬoȱ perspectiv©ȱ scripturistic©ȱóiȱpatristic©.ȱÎncepândȱcuȱoȱdiscuôieȱasupraȱdilemelorȱbioeticeȱdeȱazi,ȱ urmeaz©ȱ înȱ capitolulȱ întâiȱ oȱ privireȱ general©ȱ asupraȱ principalelorȱ temeȱ teologiceȱ careȱ susôinȱ oriceȱ r©spunsȱ ortodoxȱ laȱ problemeȱ privindȱ creareaȱ óiȱ finalitateaȱ vieôiiȱ omeneóti.ȱ Capitoleleȱ urm©toareȱ punȱ problemeȱ referitoareȱ laȱ semnificaôiaȱ sexualit©ôiiȱ óiȱ moralitateaȱ diferitelorȱ formeȱ deȱ comportamentȱ sexual;ȱ întrebareaȱ „Cândȱ începeȱ viaôaȱ omului?”;ȱ oȱ apreciereȱ moral©,ȱ dinȱ perspectiv©ȱ ortodox©,ȱ privindȱ uneleȱ proceduriȱ caȱ avortul,ȱ fecundareaȱ „inȱ vitro”ȱ óiȱ ingineriaȱ genetic©ȱ (inclusivȱ clonareaȱ uman©);ȱ apoiȱ problemeȱ ceȱ ôinȱ deȱ sfâróitulȱ vieôii,ȱ incluzândȱ sensurileȱsuferinôei,ȱmoralitateaȱeuthanasieiȱóiȱaȱsinucideriiȱasistate,ȱcaȱóiȱîngrijireaȱ adecvat©ȱ aȱ muribunzilor.ȱ Concluziaȱ seȱ prezint©ȱ caȱ oȱ expunereȱ sumar©ȱ ceȱ urm©reóteȱ s©ȱ aduneȱ óiȱ s©ȱ evaluezeȱ concluziileȱ majoreȱ aleȱ capitolelorȱ precedente.ȱ Treiȱ apendiceȱ ofer©ȱ oȱ expunereȱ aȱ punctuluiȱ deȱ vedereȱ ortodoxȱ privindȱ avortul,ȱ meditaôiiȱ asupraȱ problemeiȱ sinuciderii,ȱ bazateȱ înȱ mareȱ m©sur©ȱ peȱ descopeririȱ recenteȱînȱdomeniulȱneuropsihiatriei,ȱprecumȱóiȱconsideraôiiȱpastoraleȱcuȱprivireȱlaȱ înmormântareȱóiȱincinerare.ȱȱ ȱ Oȱ parteȱ aȱ materialuluiȱ aȱ fostȱ publicatȱ anteriorȱ óiȱ apareȱ aiciȱ întrȬoȱ form©ȱ revizuit©.ȱ Secôiuniȱ dinȱ cap.ȱ 1Ȭ4ȱ auȱ ap©rutȱ înȱ articoleȱ publicateȱ înȱ St.ȱ Vladimir’sȱ Theologicalȱ Quarterlyȱ înȱ 1988ȱ óiȱ 1989ȱ óiȱ înȱ volumeleȱ Salvationȱ inȱ Christ,ȱ ed.ȱ J.ȱ Meyendorffȱ óiȱ R.ȱ Tobias;ȱ Minneapolis:ȱ Augsburgȱ Press,ȱ 1992ȱ óiȱ Ethicalȱ Dilemmas:ȱ CrisesȱinȱFaithȱandȱModernȱMedicine,ȱed.ȱJ.ȱChirban;ȱNewȱYork;ȱUniversityȱPressȱofȱ America,ȱ1994;ȱoȱversiuneȱiniôial©ȱaȱuneiȱp©rôiȱdinȱcap.ȱ5ȱaȱfostȱpublicat©ȱînȱrevistaȱ Christianȱ Bioethicsȱ 1/3,ȱ 1995;ȱ iarȱ porôiuniȱ dinȱ „Sinteza”ȱ concluziv©ȱ auȱ fostȱ extraseȱ pentruȱSourozh:ȱAȱJournalȱofȱOrthodoxȱLifeȱ andȱThought,ȱed.ȱBishopȱBasilȱofȱSergievoȱ 3

71,ȱFebr.ȱ1998,ȱóiȱpentruȱSt.ȱVladimir’sȱTheologicalȱQuarterlyȱ(2/1998).ȱ ȱ DeȬaȱ lungulȱ acestorȱ capitoleȱ amȱ doritȱ s©ȱ accentuez,ȱ înainteȱ deȱ toate,ȱ unȱ elementȱ fundamentalȱ alȱ teologieiȱ ortodoxe,ȱ careȱ esteȱ totȱ maiȱ multȱ neglijatȱ sauȱ respinsȱînȱmodȱf©ôióȱdeȱsocietateaȱsecularizat©ȱóiȱpluralist©ȱînȱcareȱtr©im.ȱEsteȱvorbaȱ deȱm©rturiaȱScripturiiȱdespreȱviaôaȱuman©ȱcaȱdarȱdivin,ȱcareȱtrebuieȱprimit©,ȱpreôuit©ȱ óiȱ d©ruit©ȱ înapoiȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ printrȬoȱ bun©ȱ chiverniseal©.ȱ Antropologiaȱ ortodox©ȱ accentueaz©,ȱ înȱ primulȱ rând,ȱ valoareaȱ transcendent©ȱ óiȱ infinit©ȱ aȱ persoaneiȱumane.ȱAceast©ȱconcepôieȱtradiôional©ȱcreótin©ȱaȱpersoanei,ȱcreat©ȱdup©ȱ chipulȱóiȱasem©nareaȱluiȱDumnezeuȱóiȱdestinat©ȱparticip©riiȱeterneȱlaȱviaôaȱdivin©,ȱ eȱceeaȱceȱd©ȱunȱultimȱsensȱvieôiiȱóiȱmorôiiȱnoastre.ȱEaȱesteȱlentilaȱprinȱcareȱtrebuieȱs©ȱ examin©mȱtoateȱproblemeleȱbioetice,ȱpentruȱaȱputeaȱsoluôionaȱdilemeleȱprovocateȱ deȱtehnogiaȱbiomedical©ȱmodern©.ȱȱ ȱ „Darulȱsacruȱalȱvieôii”ȱaȱfostȱscris©ȱînȱprimulȱrândȱpentruȱpreoôi,ȱseminariótiȱ óiȱpersoaneȱlaiceȱinteresate,ȱmembriȱaiȱBisericilorȱOrtodoxeȱtradiôionaleȱ(sauȱcareȱseȱ identific©ȱ cuȱ ceeaȱ ceȱ înôelegemȱ prinȱ Ortodoxie).ȱ Întâiaȱ meaȱ preocupareȱ esteȱ deȱ aȱ reflectaȱ poziôiaȱ teologic©ȱ óiȱ spiritual©ȱ aȱ Tradiôieiȱ Ortodoxe.ȱ Totuóiȱ puncteleȱ deȱ vedereȱ expuseȱ aiciȱ nuȱ seȱ vorȱ aȱ fiȱ definitiveȱ óiȱ autoritative.ȱ Eleȱ suntȱ rezultatulȱ meditaôiilorȱ personale,ȱ uneoriȱ óov©ielnice,ȱ susôinuteȱ peȱ câtȱ posibilȱ deȱ dialogulȱ cuȱ alôiȱ moralióti,ȱ ortodocóiȱsauȱ nu,ȱ caȱ óiȱdeȱexperienôaȱ pastoral©ȱ personal©.ȱ Deói,ȱamȱ încercatȱs©ȱfiuȱcredinciosȱconcepôieiȱortodoxeȱînȱexpunereaȱacestorȱprobleme;ȱalôii,ȱ cuȱprec©dereȱepiscopiiȱóiȱteologiiȱnoótri,ȱvorȱjudecaȱdac©ȱamȱprezentatȱînȱmodȱfidelȱ Tradiôiaȱ Bisericii.ȱ Oricum,ȱ carteaȱ constituieȱ oȱ foarteȱ limitat©ȱ abordare,ȱ careȱ îóiȱ vaȱ atingeȱ scopulȱ atâtaȱ timpȱ câtȱ neȱ vaȱ determinaȱ laȱ continuareaȱ meditaôieiȱ óiȱ aȱ dialoguluiȱasupraȱacestorȱproblemeȱmoraleȱstringente.ȱȱ ȱ

4

ȱ ȱ Introducereȱ ȱ ȱ „SlavaȱluiȱDumnezeuȱesteȱoȱfiinô©ȱ vie,ȱȱ iarȱviaôaȱacesteiȱfiinôeȱesteȱ«viaôa»ȱ luiȱDumnezeu”.ȱ–ȱSf.ȱIrineuȱ ȱ ȱ ȱ „AȱmersȱavvaȱLotȱlaȱavvaȱIosifȱóiȱ iȬaȱ zis:ȱ avvo,ȱ dup©ȱ putereaȱ meaȱ îmiȱ facȱ puôin©ȱ pravil©ȱ óiȱ puôinulȱ postȱ óiȱ rug©ciuneaȱ óiȱ citireaȱ óiȱ linióteaȱ óiȱ dup©ȱ putereaȱmeaȱsuntȱcuratȱcuȱȱ cugetele.ȱ Ceȱ amȱ aȱ maiȱ face?ȱ Deci,ȱ sculânduȬseȱ b©trânul,ȱ óiȬaȱ întinsȱ mâinileȱ laȱ cerȱ óiȱ iȱ sȬauȱf©cutȱdegeteleȱcaȱzeceȱf©cliiȱdeȱfoc.ȱkiȱ iȬaȱ zis:ȱ deȱ voieóti,ȱ f©Ȭteȱ totȱ caȱ focul!”ȱ –ȱ AvvaȱIosifȱcelȱdinȱPanefoȱ ȱ ȱ ȱ ȱ „În©lôaôiȬv©,ȱ fraôilor,ȱ în©lôaôiȬv©ȱ cuȱ multȱ zelȱ óiȱ fiôiȱ convinóiȱ înȱ adânculȱ sufletelorȱ voastreȱ deȱ aceast©ȱ în©lôareȱ óiȱ ascultaôiȬLȱpeȱCelȱcareȱzice:ȱVeniôiȱóiȱs©ȱ mergemȱpeȱmunteleȱDomnuluiȱóiȱînȱcasaȱ Dumnezeuluiȱ nostru,ȱ Careȱ neȱ faceȱ picioareleȱȱ asemeneaȱ picioarelorȱ c©prioareiȱóiȱneȱaóeaz©ȱȱ peȱ în©lôimi,ȱ pentruȱaȱputeaȱfiȱtriumf©toriȱcuȱcânteculȱ Lui”.ȱ–ȱSf.ȱIoanȱSc©rarulȱ ȱ ȱ Sacralitateaȱóiȱsfinôeniaȱvieôiiȱumaneȱ ȱ

ȱ Ortodoxiaȱ afirm©ȱ c©ȱ viaôaȱ esteȱ unȱ dar,ȱ oferitȱ înȱ modȱ liberȱ deȱ Dumnezeulȱ iubirii.ȱ Deȱ aceea,ȱ viaôaȱ uman©ȱ trebuieȱ întâmpinat©ȱ cuȱ bucurieȱ óiȱ mulôumire.ȱEaȱtrebuieȱpreôuit©,ȱconservat©ȱóiȱprotejat©ȱcaȱexpresiaȱceaȱmaiȱsublim©ȱ aȱactivit©ôiiȱcreatoareȱaȱluiȱDumnezeu,ȱCareȱneȬaȱadusȱ„deȱlaȱnefiinô©ȱlaȱfiinô©”ȱnuȱ doarȱpentruȱoȱexistenô©ȱbiologic©.ȱElȱneȬaȱalesȱpentruȱViaô©,ȱaȱc©reiȱfinalitateȱesteȱ participareaȱlaȱslavaȱveónic©ȱaȱluiȱHristosȱCelȱÎnviat,ȱ„laȱmoótenireaȱsfinôilor,ȱîntruȱ lumin©”ȱ(Col.ȱ1,ȱ12;ȱEfes.ȱ1,ȱ18).ȱ 5

ȱ Înȱ limbajulȱ P©rinôilorȱ r©s©riteni,ȱ acestȱ destinȱ transcedentalȱ sauȱ telosȱ alȱ existenôeiȱumaneȱeȱexprimatȱcaȱtheosisȱsauȱ„îndumnezeire”.ȱÎnȱgândireaȱpatristic©,ȱ Dumnezeuȱ înȱ adâncimeaȱ fiinôeiȱ Saleȱ r©mâneȱ deȱ nep©truns,ȱ dincoloȱ deȱ ceeaȱ ceȱ putemȱ cunoaóteȱ sauȱ experia.ȱ Unȱ abisȱ deȱ netrecutȱ desparteȱ creaturaȱ deȱ Creator,ȱ naturaȱ uman©ȱ deȱ naturaȱ divin©.ȱ Cuȱ toateȱ acestea,ȱ înv©ô©turaȱ ortodox©ȱ despreȱ theosisȱafirm©ȱc©ȱvocaôiaȱnoastr©ȱprim©ȱesteȱdeȱaȱparticipaȱlaȱviaôaȱdivin©ȱîns©ói,ȱdeȱaȱ „urcaȱ spreȱ casaȱ Dumnezeuluiȱ nostru”,ȱ undeȱ neȱ vomȱ bucuraȱ deȱ comuniuneaȱ veónic©ȱ cuȱ celeȱ treiȱ Persoaneȱ aleȱ Sfinteiȱ Treimi.ȱ Cumȱ rezolv©ȱ Ortodoxiaȱ aceast©ȱ tensiuneȱîntreȱabsolutaȱtranscendenô©ȱaȱluiȱDumnezeuȱóiȱaccesibilitateaȱSaȱînȱviaôaȱ credinôei?ȱPutemȱr©spundeȱscurtȱóiȱschematicȱînȱfelulȱurm©tor.ȱȱ Dinȱ misterulȱ adâncȱ alȱ absoluteiȱ Saleȱ „alterit©ôi”,ȱ totalaȱ inaccesibilitateȱ aȱ naturiiȱ sauȱ fiinôeiȱ Saleȱ divine,ȱ Dumnezeuȱ seȱ îndreapt©ȱ spreȱ lumeaȱ creat©ȱ óiȱ spreȱ lucrulȱ mâinilorȱ Sale,ȱ pentruȱ aȱ salva,ȱ restauraȱ óiȱ vindecaȱ totȱ ceeaȱ ceȱ eȱ p©c©tosȱ óiȱ corupt.ȱCuȱajutorulȱaȱceeaȱceȱSfântulȱIrineuȱnumeóteȱceleȱ„dou©ȱmâini”ȱaleȱsaleȱ–ȱ Fiulȱ óiȱ Sfântulȱ Duhȱ ȬDumnezeuȱ Tat©lȱ îmbr©ôióeaz©ȱ viaôaȱ uman©,ȱ umplândȬoȱ cuȱ atributeleȱ sauȱ „energiile”ȱ Sale:ȱ iubire,ȱ putere,ȱ dreptate,ȱ bun©tateȱ óiȱ frumuseôe.ȱ Astfel,ȱElȱneȱdeschideȱcaleaȱspreȱÎmp©r©ôiaȱSa,ȱacoloȱundeȱceiȱcareȱtr©iescȱóiȱmorȱînȱ Hristosȱ seȱ al©tur©ȱ sfinôilorȱ dinȱ toateȱ veacurile,ȱ aducândȱ cânt©riȱ deȱ laud©ȱ óiȱ mulôumireȱînainteaȱm©reôieiȱóiȱmaiest©ôiiȱdivine.ȱDeȱaceea,ȱviaôaȱuman©ȱîóiȱg©seóteȱ ultimaȱîmplinireȱdincoloȱdeȱmoarte,ȱînȱnesfâróitaȱcomuniuneȱaȱ„drept©ôii,ȱp©ciiȱóiȱ bucurieiȱînȱDuhulȱSfânt”,ȱcareȱconstituieȱÎmp©r©ôiaȱluiȱDumnezeuȱ(Rom.ȱ14,ȱ17).ȱȱ Totuói,ȱ apostolulȱ Pavel,ȱ caȱ óiȱ evanghelistulȱ Ioanȱ óiȱ alôiȱ autoriȱ neotestamentari,ȱ vorbeóteȱ despreȱ Împ©r©ôieȱ caȱ despreȱ oȱ realitateȱ careȱ neȱ esteȱ accesibil©ȱaiciȱóiȱacum:ȱÎmp©r©ôiaȱesteȱ„printre”ȱnoi,ȱînȱ„mijlocul”ȱnostruȱsauȱchiarȱ „înl©untrul”ȱ nostruȱ (acestaȱ eȱ probabilȱ sensulȱ luiȱ entosȱ deȱ laȱ Lc.ȱ 17,ȱ 21).ȱ Deóiȱ plin©tateaȱeiȱpoateȱfiȱcunoscut©ȱabiaȱdup©ȱmoarteaȱfizic©,ȱviaôaȱnoastr©ȱdeȱacum,ȱînȱ Biseric©,ȱ neȱ ofer©ȱ oȱ real©ȱ pregustareȱ aȱ bucurieiȱ inefabileȱ ceȱ vaȱ s©ȱ fie.ȱ „Dreptatea,ȱ paceaȱóiȱbucuria”ȱsuntȱcalit©ôiȱpeȱcareȱSfântulȱPavelȱleȱconsider©ȱaȱfiȱcaracteristiceȱ comunit©ôiiȱ eclesialeȱ deȱ peȱ p©mânt,ȱ laȱ felȱ caȱ óiȱ vieôiiȱ înȱ veónicaȱ „comuniuneȱ aȱ sfinôilor”.ȱ Înȱ Evangheliaȱ dup©ȱ Ioan,ȱ Iisusȱ leȱ vorbeóteȱ celorȱ tentaôiȱ deȱ apostazie,ȱ tentaôiȱ s©Ȭóiȱ încalceȱ angajamentulȱ luatȱ faô©ȱ deȱ Elȱ óiȱ s©ȱ revin©ȱ laȱ iudaism.ȱ Elȱ liȱ seȱ adreseaz©ȱlaȱtimpulȱprezent:ȱ„Adev©rat,ȱadev©ratȱzicȱvou©:ȱCelȱceȱascult©ȱcuvântulȱ meuȱóiȱcredeȱînȱCelȱceȱMȬaȱtrimisȱareȱviaô©ȱveónic©ȱóiȱlaȱjudecat©ȱnuȱvaȱveni,ȱciȱsȬaȱ mutatȱ dinȱ moarteȱ laȱ viaô©”ȱ (In.ȱ 5,ȱ 24).ȱ Dinȱ aceast©ȱ perspectiv©,ȱ Împ©r©ôiaȱ luiȱ Dumnezeuȱ nuȱ esteȱdoarȱunȱ obiectȱalȱ speranôeiȱnoastreȱviitoareȱ(eshatologice).ȱEaȱ esteȱ oȱ realitateȱ prezent©,ȱ inaugurat©ȱ prinȱ botezȱ óiȱ hr©nit©ȱ prinȱ comuniuneaȱ cuȱ Trupulȱ óiȱ Sângeleȱ luiȱ Hristos.ȱ Eaȱ esteȱ oȱ realitateȱ „sacramental©”,ȱcareȱtransform©ȱ radicalȱînôelegereaȱnoastr©ȱdespreȱorigineaȱóiȱfinalitateaȱexistenôeiȱumane.ȱViaôaȱeȱ acumȱ experimentat©ȱ caȱ unȱ pelerinajȱ continuu,ȱ marcatȱ deȱ oȱ lupt©ȱ l©untric©.ȱ Eaȱ devineȱ înȱ esenôaȱ eiȱ askesisȱ sauȱ lupt©ȱ spiritual©ȱ întreȱ stric©ciune,ȱ p©catȱ óiȱ 6

moarte,ȱ peȱ deȱ oȱ parte,ȱ óiȱ plin©tate,ȱ sfinôenieȱ óiȱ viaô©ȱ veónicȱ fericit©,ȱ peȱ deȱ alta.ȱ Aceast©ȱlupt©ȱóiȱizbândaȱeiȱfinal©ȱconstituieȱ„viaôaȱînȱHristos”.ȱȱ CreaôiȱdeȱDumnezeuȱcaȱceaȱmaiȱsublim©ȱexpresieȱaȱiubiriiȱSaleȱdivine,ȱnoiȱ suntemȱchemaôiȱs©ȱneȱîmp©rt©óimȱdeȱcomuniuneaȱveónic©ȱcuȱEl,ȱînȱcompaniaȱcelorȱ careȱ reflect©ȱ înȱ eternitateȱ sfinôeniaȱ Saȱ radiant©.ȱ Totuói,ȱ caȱ óiȱ sfinôiiȱ careȱ auȱ fostȱ înainteaȱ noastr©ȱ Ȭmiileȱ deȱ martiri,ȱ „m©rturisitori”ȱ óiȱ alôiȱ oameniȱ sfinôiȱ careȱ „auȱ luptatȱluptaȱceaȱbun©”ȱóiȱauȱieóitȱbiruitoriȱ–ȱnoiȱputemȱajungeȱlaȱsfinôeniaȱdivin©ȱ prinȱ exerciôiulȱbuneiȱchiverniseli,ȱoferinduȬneȱ„peȱnoiȱînóineȱóiȱuniiȱpeȱalôiiȱóiȱtoat©ȱ viaôaȱ noastr©ȱ luiȱ Hristos”.ȱ Mustrândȱ peȱ membriiȱ Bisericiiȱ dinȱ Corint,ȱ careȱ erauȱ tentaôiȱs©ȱcad©ȱînȱispitaȱp©catuluiȱtrupescȱ(desfrâului),ȱApostolulȱPavelȱîiȱîntreab©ȱ retoric:ȱ„Sauȱnuȱótiôiȱc©ȱtrupulȱvostruȱesteȱtempluȱalȱDuhuluiȱSfântȱcareȱesteȱînȱvoi,ȱ peȱ careȬLȱaveôiȱdeȱlaȱDumnezeu?”.ȱApoiȱfaceȱprecizareaȱcutremur©toare:ȱ„Voiȱnuȱ sunteôiȱaiȱvoótri;ȱc©ciȱaôiȱfostȱcump©raôiȱcuȱpreô!ȱSl©viôiȱdarȱpeȱDumnezeuȱînȱtrupulȱ vostru!”ȱ (Iȱ Cor.ȱ 6,ȱ 19Ȭ20).ȱ Bunaȱ chiverniseal©ȱ creótin©ȱ cereȱ caȱ noiȱ s©ȱ „d©mȱ luiȱ Dumnezeuȱ ceeaȱ ceȱ esteȱ alȱ luiȱ Dumnezeu”.ȱ Aóaȱ cumȱ arat©ȱ parabolaȱ talanôilor,ȱ aceast©ȱchiverniseal©ȱimplic©ȱnuȱnumaiȱîngrijirea,ȱciȱóiȱînmulôireaȱroadelor:ȱs©ȱd©mȱ luiȱDumnezeuȱceȱesteȱalȱS©u,ȱpentruȱslavaȱSaȱóiȱmântuireaȱlumii.ȱȱ ȱ Creaôiȱ dup©ȱ chipulȱ divinȱ óiȱ chemaôiȱ laȱ asem©nareaȱ cuȱ Dumnezeuȱ prinȱ dobândireaȱsfinôeniei,ȱdup©ȱcumȱTat©lȱnostruȱcerescȱesteȱ„sfânt”,ȱcreótiniiȱortodocóiȱ credȱ c©ȱ unȱ aspectȱ majorȱ alȱ vieôiiȱ óiȱ vocaôieiȱ lorȱ esteȱ luptaȱ continu©ȱ împotrivaȱ puterilorȱdemoniceȱaleȱp©catuluiȱóiȱmorôii.ȱPurtândȱzilnicȱcruceaȱluiȱHristos,ȱeiȱseȱ îmbarc©ȱ pentruȱ unȱ pelerinajȱ interiorȱ careȱ duce,ȱ prinȱ poc©inô©ȱ continu©,ȱ deȱ laȱ moarteȱ laȱ viaô©,ȱ pentruȱ aȱ atingeȱ înȱ celeȱ dinȱ urm©ȱ comuniuneaȱ cuȱ Dumnezeu.ȱ Aceastaȱesteȱvocaôiaȱprimit©ȱdeȱeiȱdeȱlaȱDumnezeu,ȱsinguraȱcareȱleȱofer©ȱunȱultimȱ sensȱóiȱoȱvaloareȱpersonal©.ȱȱ ȱ Aceast©ȱ vocaôieȱ esteȱ ceaȱ careȱ confer©ȱ existenôeiȱ umaneȱ sacralitateaȱ sauȱ sfinôeniaȱ sa.ȱ Eaȱ singur©ȱ ofer©ȱ vieôiiȱ umaneȱ valoareȱ etern©,ȱ deȱ laȱ concepere,ȱ laȱ moarteaȱ fizic©ȱ óiȱ pân©ȱ laȱ existenôaȱ înviat©ȱ dinȱ Împ©r©ôiaȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Prinȱ urmare,ȱ oriceȱ reflecôieȱ asupraȱ problemelorȱ moraleȱ careȱ influenôeaz©ȱ viaôaȱ uman©ȱ presupuneȱoȱperspectiv©ȱantropologic©,ȱfidel©ȱTradiôieiȱBisericii,ȱcareȱrecunoaóteȱóiȱ respect©ȱaceast©ȱsfinôenie.ȱȱ ȱ Aȱ vorbiȱ despreȱ sfinôeniaȱ sauȱ sacralitateaȱ vieôiiȱ umaneȱ înseamn©ȱ aȱ vorbiȱ despreȱpersoan©.ȱEsteȱoȱpersoan©ȱnumaiȱacelaȱcareȱreflect©ȱînȱsineȱcomuniuneaȱcelorȱ treiȱPersoaneȱtreimice.ȱAcestaȱesteȱunȱconceptȱînôelesȱgreóitȱînȱAmericaȱdeȱazi,ȱundeȱ „persoana”ȱ esteȱ înȱ întregimeȱ confundat©ȱ cuȱ „individul”.ȱ Caracteristicileȱ individualeȱ neȱ distingȱ uniiȱ deȱ alôii,ȱ înȱ timpȱ ceȱ calitateaȬdeȬpersoan©ȱ neȱ uneóteȱ înȱ leg©turaȱcomuniuniiȱcuȱceilalôiȱóiȱcuȱDumnezeu.ȱNeȱputemȱrevendicaȱcaȱpersoaneȱ doarȱ atâtaȱ vremeȱ câtȱ întrup©mȱ óiȱ comunic©mȱ celorlalôiȱ frumuseôea,ȱ adev©rulȱ óiȱ iubireaȱ careȱ unescȱ celeȱ treiȱ Persoaneȱ –ȱ Tat©l,ȱ Fiulȱ óiȱ Sfântulȱ Duhȱ –ȱ întrȬoȱ veónic©ȱ triȬcomuniuneȱ (triȬunitate).ȱ Dumnezeulȱ Treimicȱesteȱdeciȱmodelul,ȱdarȱóiȱizvorulȱ 7

óiȱfinalitateaȱaȱtotȱceeaȱceȱesteȱcuȱadev©ratȱpersonalȱînȱexperienôaȱuman©.ȱȱ ȱ Faptulȱc©ȱsuntemȱfiinôeȱpersonaleȱînseamn©ȱc©ȱpurt©mȱchipulȱdivin;ȱdeȱfapt,ȱ chipulȱ esteȱ celȱ careȱ determin©ȱ calitateaȱ noastr©ȱ deȱ persoan©.ȱ Totuói,ȱ noiȱ neȱ împlinimȱcaȱpersoaneȱóiȱactualiz©mȱdeciȱînl©untrulȱnostruȱautenticaȱsfinôenieȱprinȱ poc©inôaȱ continu©ȱ óiȱ prinȱ luptaȱ ascetic©ȱ ceȱ duceȱ laȱ ridicareaȱ persoaneiȱ spreȱ asem©nareaȱ divin©.ȱ „Sacralitatea”ȱ vieôii,ȱ cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ esteȱ intrinsec©ȱ naturiiȱ noastre;ȱ totuói,ȱ eaȱ esteȱ „actualizat©”,ȱ concretizat©ȱ înȱ existenôaȱ deȱ ziȱ cuȱ zi,ȱ prinȱ efortulȱ nostruȱ continuuȱ deȱ aȱ realizaȱ oȱ autentic©ȱ „sfinôenie”ȱ aȱ vieôii.ȱ Deȱ aceea,ȱ dobândireaȱ sfinôenieiȱ presupuneȱ participareaȱ noastr©ȱ activ©,ȱ „sinergia”ȱ sauȱ cooperareaȱ cuȱ harulȱ divin,ȱ ceeaȱ ceȱ implic©ȱ „dezbr©careaȱ deȱ vechiulȱ Adam”ȱ óiȱ „îmbr©careaȱ cuȱ celȱ nou”.ȱ Sfântulȱ Pavelȱ exprim©ȱ dinamismulȱ acesteiȱ permanenteȱ transform©riȱl©untriceȱînȱurm©toriiȱtermeni:ȱ„S©ȱv©ȱdezbr©caôiȱdeȱvieôuireaȱvoastr©ȱ deȱmaiȱînainte,ȱdeȱomulȱ celȱvechi,ȱ careȱ seȱstric©ȱ prinȱpofteleȱam©gitoare,ȱóiȱs©ȱv©ȱ înnoiôiȱ înȱ duhulȱ minôiiȱ voastre,ȱ óiȱ s©ȱ v©ȱ îmbr©caôiȱ înȱ omulȱ celȱ nou,ȱ celȱ dup©ȱ Dumnezeuȱ(tonȱkataȱtheonȱ),ȱziditȱîntruȱdreptateȱóiȱînȱsfinôeniaȱadev©rului”ȱ(Efes.ȱ4,ȱ 22Ȭ24).ȱȱ ȱ „Sacralitatea”ȱ óiȱ „sfinôenia”ȱ suntȱ adeseaȱ folositeȱ caȱ sinonime,ȱ atunciȱ cândȱ esteȱvorbaȱdeȱorigineaȱóiȱscopulȱdivinȱalȱexistenôeiȱumane.ȱÎnȱluminaȱaȱceeaȱceȱamȱ subliniatȱînainte,ȱarȱfiȱpreferabilȱs©ȱvorbimȱdespreȱviaôaȱnoastr©ȱcaȱfiindȱ„sacr©”,ȱînȱ virtuteaȱ naturiiȱ saleȱ create,ȱ careȱ întrupeaz©ȱ óiȱ d©ȱ expresieȱ „chipului”ȱ divin.ȱ Viaôaȱ fiec©reiȱpersoaneȱesteȱ„sacr©”,ȱdeȱvremeȱceȱeaȱesteȱcreat©ȱdeȱDumnezeuȱînȱscopulȱ particip©riiȱlaȱpropriaȬiȱsfinôenie,ȱóiȱareȱcapacitateaȱdeȱaȱreflectaȱprezenôaȱóiȱm©reôiaȱ luiȱDumnezeuȱînȱadâncimileȱei.ȱ(Oricâtȱdeȱmultȱarȱfiȱaceast©ȱcapacitateȱdiminuat©ȱ deȱp©catȱóiȱdeȱrespingereaȱvoit©ȱaȱluiȱDumnezeu,ȱantropologiaȱortodox©ȱafirm©ȱc©ȱ chipulȱdivinȱpoateȱfiȱalterat,ȱdarȱniciodat©ȱdistrus;ȱnuȱexist©ȱ„c©dere”ȱtotal©,ȱoricâtȱ deȱ dec©zutȱ moralȱ arȱ fiȱ unȱ individ).ȱ „Sfinôenia”,ȱ peȱ deȱ alt©ȱ parte,ȱ sȬarȱ referiȱ laȱ calit©ôileȱ personaleȱ sauȱ ipostaticeȱ peȱ careȱ cinevaȱ leȱ dobândeóteȱ prinȱ luptaȱ ascetic©ȱ împotrivaȱispiteiȱóiȱaȱp©catului,ȱcaȱóiȱprinȱatingereaȱvirtuôilor.ȱSacralitateaȱtrebuieȱ deciȱprivit©ȱcaȱoȱfuncôieȱaȱ„naturii”,ȱiarȱsfinôeniaȱcaȱoȱfuncôieȱaȱ„persoanei”.ȱ ȱ Existenôaȱ creótin©ȱ areȱ unȱ caracterȱ paradoxal:ȱ deóiȱ luptaȱ noastr©ȱ personal©,ȱ „r©zboiulȱ spiritual”ȱ peȱ careȬlȱ ducemȱ esteȱ indispensabilȱ óiȱ deȱ neocolitȱ înȱ viaôaȱ credinôei,ȱ roadeleȱ saleȱ depindȱ cuȱ totulȱ deȱ harulȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Ortodoxiaȱ insist©ȱ asupraȱ necesit©ôiiȱ uneiȱ „sinergii”ȱ întreȱ Dumnezeuȱ óiȱ fiinôeleȱ umaneȱ create,ȱ înȱ lucrareaȱ sfinôeniei.ȱ Totuói,ȱ sfinôeniaȱ r©mâneȱ unȱ dar,ȱ cuȱ totulȱnemeritatȱóiȱ cuȱ totulȱ inaccesibilȱprinȱpropriileȱnoastreȱeforturi.ȱÎnȱtimpȱceȱc©utareaȱsfinôenieiȱcereȱunȱsensȱ profundȱ alȱ responsabilit©ôiiȱ dinȱ parteaȱ noastr©,ȱ rodulȱ acesteiȱ c©ut©riȱ esteȱ datȱ deȱ Dumnezeu.ȱAóaȱcumȱ„nuȱmaiȱtr©iescȱeu,ȱciȱHristosȱtr©ieóteȱînȱmine”ȱ(Gal.ȱ2,ȱ20),ȱnuȱ euȱsuntȱcelȱcareȱrealizeaz©ȱsfinôenia,ȱciȱmaiȱdegrab©ȱ„Duhulȱsfinôeniei”ȱ(Rom.ȱ1,ȱ4)ȱ careȱs©l©óluieóteȱînȱmineȱóiȱlucreaz©ȱsingurȱlaȱmântuireaȱmea.ȱ ȱ Înzestrat©ȱ cuȱ „sacralitate”ȱ deȱ laȱ z©mislireaȱ ei,ȱ viaôaȱ uman©ȱ îóiȱ g©seóte,ȱ 8

deci,ȱ ultimulȱ sens,ȱ adâncaȱ eiȱ semnificaôieȱ „spiritual©”,ȱ înȱ c©utareaȱ „sfinôeniei”.ȱ Aceast©ȱ distincôieȱ întreȱ sacralitateȱ óiȱ sfinôenieȱ esteȱ folositoareȱ óiȱ eȱ conform©ȱ antropologieiȱortodoxe.ȱCuȱtoateȱacestea,ȱdiscursulȱeticȱmodernȱtindeȱs©ȱconfundeȱ termenii.ȱ Acestȱ lucruȱ esteȱ evidentȱ maiȱ alesȱ înȱ discuôiileȱ arideȱ întreȱ ceiȱ careȱ reprezint©ȱ fieȱ perspectivaȱ „sfinôenieiȱ vieôii”,ȱ fieȱ peȱ ceaȱ aȱ „calit©ôiiȱ vieôii”ȱ înȱ abordareaȱproblemelorȱmorale.ȱȱ ȱ Exist©ȱ înȱ ultimiiȱ aniȱ tendinôaȱ deȱ aȱ opuneȱ acesteȱ dou©ȱ perspective,ȱ punândȱ „sfinôenia”ȱ óiȱ „calitatea”ȱ întrȬoȱ tensiuneȱ f©r©ȱ soluôie.ȱ Susôin©toriiȱ principiuluiȱ „sfinôeniaȱvieôii”,ȱ potrivitȱuneiȱcaricaturiȱpopulare,ȱvorȱdoriȱs©ȱconserveȱexistenôaȱ biologic©ȱ cuȱ oriceȱ preô,ȱ f©r©ȱ aȱ ôineȱ seamaȱ deȱ gradulȱ deȱ suferinô©ȱ îndurat©ȱ deȱ persoanaȱînȱcauz©.ȱSusôin©toriiȱ„calit©ôiiȱvieôii”,ȱpotrivitȱaceleiaóiȱcaricaturi,ȱîncearc©ȱ maiȱ presusȱ deȱ toateȱ s©ȱ eviteȱ durereaȱ epuizant©ȱ óiȱ suferinôa.ȱ Deȱ aceea,ȱ eiȱ sprijin©ȱ proceduriȱ caȱ „avortulȱ laȱ cerere”ȱ óiȱ „sinucidereaȱ asistat©”,ȱ pentruȱ aȱ asiguraȱ controlulȱ asupraȱ calit©ôiiȱ vieôiiȱ uneiȱ femeiȱ îns©rcinateȱ sauȱ aȱ unuiȱ muribund.ȱ Înȱ realitate,ȱ primaȱ poziôieȱ reprezint©ȱ unȱ punctȱ deȱ vedereȱ filosofic,ȱ cunoscutȱ subȱ numeleȱ deȱ „vitalism”.ȱ Esteȱ oȱ form©ȱ deȱ bioȬidolatrie,ȱ careȱ prinȱ îns©óiȱ naturaȱ eiȱ violenteaz©ȱ „sfinôenia”ȱ vieôii,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ viaôaȱ d©ruit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ seȱ împlineóteȱdincoloȱdeȱlimiteleȱexistenôeiȱbiologice.ȱDeȱcealalt©ȱparte,ȱînȱm©suraȱînȱ careȱ poziôiaȱ radical©ȱ aȱ „calit©ôiiȱ vieôii”ȱ puneȱ evitareaȱ dureriiȱ mentaleȱ óiȱ fiziceȱ deasupraȱ oric©reiȱ alteȱ valori,ȱ eaȱ dezbrac©ȱ viaôaȱ uman©ȱ deȱ valoarea,ȱ scopulȱ óiȱ vocaôiaȱs©diteȱdeȱDumnezeuȱînȱfireaȱei.ȱȱ ȱ Neȱ vomȱ întoarceȱ laȱ aceast©ȱ problem©ȱ maiȱ târziu,ȱ înȱ discuôiaȱ asupraȱ euthanasieiȱ óiȱ aȱ „calit©ôiiȱ vieôii”,ȱ careȱ sȬaȱ bucuratȱ deȱ atâtaȱ atenôieȱ dinȱ parteaȱ moraliótilorȱ înȱ ultimulȱ deceniu.ȱ Deocamdat©ȱ trebuieȱ s©ȱ accentu©mȱ urm©torulȱ lucru:ȱ„sfinôenia”ȱóiȱ„calitatea”ȱvieôiiȱnuȱtrebuieȱpriviteȱînȱopoziôie,ȱeleȱtrebuieȱluateȱ caȱ óiȱ complementare.ȱ Experienôaȱ creótin©ȱ ótieȱ c©ȱ durereaȱ óiȱ suferinôaȱ auȱ potenôialȱ izb©vitor.ȱ Dac©ȱ anumiteȱ niveluriȱ aleȱ suferinôeiȱ fiziceȱ sauȱ psihiceȱ potȱ ap©reaȱ caȱ „dezumanizante”,ȱchiarȱaceiȱcareȱsufer©ȱdureriȱgreuȱdeȱsuportatȱsuntȱînȱmâinileȱluiȱ Dumnezeuȱ óiȱ potȱ experiaȱ grijaȱ Luiȱ plin©ȱ deȱ dragosteȱ óiȱ milaȱ Sa.ȱ Cuȱ siguranô©,ȱ acesteȱdaruriȱaleȱiubiriiȱóiȱmileiȱdivineȱasigur©ȱadev©rataȱcalitateȱaȱvieôiiȱumaneȱînȱ oriceȱcodiôiiȱsauȱcircumstanôe.ȱÎnȱacelaóiȱmod,ȱdarulȱliberȱalȱsfinôenieiȱdivineȱinund©ȱ viaôaȱ uman©ȱ cuȱ autenticaȱ sfinôenie.ȱ Dac©ȱ sfinôeniaȱ óiȱ calitateaȱ vieôiiȱ umaneȱ suntȱ priviteȱ caȱ derivândȱ dinȱ graôiaȱ divin©ȱ (harulȱ divin),ȱ atunciȱ opoziôiaȱ operat©ȱ înȱ aceast©ȱ controvers©ȱ esteȱ fals©.ȱ Adev©rataȱ „calitate”ȱ aȱ existenôeiȱ personaleȱ esteȱ oferit©ȱ deȱ lucrareaȱ „sfinôeniei”;ȱ iarȱ autenticaȱ „sfinôenie”ȱ deriv©ȱ numaiȱ dintrȬoȱ „calitate”ȱ deosebit©ȱ aȱ vieôii,ȱ conferit©ȱ deȱ milaȱ iubitoareȱ aȱ veónicȱ milostivuluiȱ Dumnezeu.ȱȱ ȱ Aceast©ȱ complementaritateȱ întreȱ calitateaȱ vieôiiȱ óiȱ sfinôeniaȱ eiȱ esteȱ posibil©ȱ deoareceȱviaôaȱuman©ȱînȱîns©óiȱnaturaȱeiȱesteȱ„sacr©”.ȱOriginea,ȱscopulȱóiȱfinalitateaȱ eiȱ suntȱ dateȱ óiȱ determinateȱ deȱ Dumnezeu.ȱÎnc©ȱoȱdat©,ȱ„sacralitatea”ȱóiȱ 9

„sfinôenia”ȱ trebuieȱ diferenôiate:ȱ primaȱ seȱ refer©ȱ laȱ bun©tateaȱ esenôial©ȱ óiȱ valoareaȱ infinit©ȱ aȱ vieôiiȱ umaneȱ createȱ dup©ȱ chipulȱ divin,ȱ iarȱ ultimaȱ areȱ înȱ vedereȱ luptaȱ anevoioas©,ȱdarȱ binecuvântat©ȱaȱpersoaneiȱ umaneȱpentruȱdobândireaȱasem©n©riiȱ cuȱDumnezeu.ȱȱ ȱ

10

ȱ ȱ Înfruntareaȱdilemelorȱmoraleȱ ȱ Acesteȱ consideraôiiȱ preliminareȱ neȱ ofer©ȱ cadrulȱ potrivitȱ pentruȱ aȱ amintiȱ câtevaȱ dinȱ celeȱ maiȱ dificileȱ problemeȱ eticeȱ cuȱ careȱ noi,ȱ creótinii,ȱ neȱ confrunt©mȱ ast©zi.ȱ SȬaȱ afirmatȱ adeseaȱ c©ȱ „eticaȱ creótin©”ȱ esteȱ oȱ noôiuneȱ apusean©.ȱ Ortodoxiaȱ „r©s©ritean©”,ȱ peȱ deȱ alt©ȱ parte,ȱ seȱ opreóteȱ asupraȱ „teologieiȱ morale”,ȱ careȱ esteȱ practicȱteologiaȱascetic©ȱtradiôional©:ȱprezentareaȱlupteiȱl©untriceȱpentruȱrealizareaȱ sfinôenieiȱ cuȱ ajutorulȱ haruluiȱ óiȱ aȱ puteriiȱ transfiguratoareȱ aȱ Sfântuluiȱ Duh.ȱ Nouaȱ disciplin©ȱaȱeticiiȱcreótineȱortodoxeȱaȱluatȱfiinô©ȱpentruȱaȱneȱajutaȱpeȱnoiȱcaȱpreoôi,ȱcaȱ óiȱ peȱ laici,ȱ s©ȱ trat©mȱ efectiv,ȱ înȱ luminaȱ „Tradiôieiȱ vii”ȱ autentice,ȱ dilemeleȱ moraleȱ ridicateȱ înȱ societ©ôileȱ tehnologiceȱ moderne.ȱ Scopulȱ eiȱ esteȱ înȱ primulȱ rândȱ s©ȱ identificeȱ criteriileȱ careȱ neȱ permitȱ s©ȱ lu©mȱ deciziileȱ moraleȱ potrivite:ȱ deciziiȱ conformeȱcuȱvoinôaȱóiȱscopulȱluiȱDumnezeuȱînȱprivinôaȱnoastr©ȱóiȱaȱlumiiȱînȱcareȱ tr©im.ȱȱ ȱ Lumeaȱdeȱaziȱ ridic©ȱ noiȱóiȱ dificileȱdilemeȱeticeȱpentruȱnoiȱtoôi.ȱAcestȱlucruȱ esteȱ evidentȱ maiȱ alesȱ acoloȱ undeȱ tehnologiaȱ modern©ȱ aȱ creatȱ problemeȱ óiȱ posibilit©ôiȱcareȱnuȱauȱfostȱniciodat©ȱprev©zuteȱoriȱmenôionateȱdeȱScriptur©ȱsauȱdeȱ tradiôiaȱ patristic©.ȱ Câtevaȱ exempleȱ vorȱ fiȱ suficienteȱ pentruȱ aȱ ilustraȱ aceast©ȱ problem©.ȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ 1.ȱ Progreseȱ uimitoareȱ înȱ sferaȱ tehnologieiȱ biomedicaleȱ auȱ ridicatȱ noiȱ întreb©riȱ privindȱ problemeȱ caȱ procreareaȱ sauȱ sensulȱ „parentingȬului”,ȱ ajutorareaȱ muribunzilorȱóiȱeuthanasia,ȱal©turiȱdeȱproblemaȱfierbinteȱaȱsinucideriiȱasistate.ȱȱ ȱ Pilulaȱfrancez©ȱRUȬ486ȱdeschideȱcaleaȱavortuluiȱpersonal,ȱiarȱalteȱcombinaôiiȱ deȱpreparateȱchimiceȱvorȱpermiteȱfemeiiȱîns©rcinateȱs©ȱavortezeȱunȱembrionȱsauȱunȱ fetusȱînȱintimitateaȱtoaleteiȱpersonale.ȱConcepereaȱextraȬuterin©ȱaȱdevenitȱoȱrutin©,ȱ iarȱ consecinôeleȱ eiȱ peȱ planȱ sexualȱ suntȱ dramatice.ȱ Dac©ȱ pilulaȱ separ©ȱ sexulȱ deȱ procreare,ȱfecundareaȱinȱvitroȱsepar©ȱprocreareaȱdeȱsex.ȱCaȱoȱconsecinô©,ȱvaloareaȱ relaôiilorȱconjugale,ȱcaȱmijlocȱdeȱparticipareȱlaȱactivitateaȱcreatoareȱaȱluiȱDumnezeu,ȱ aȱfostȱcuȱtotulȱestompat©.ȱC©s©toriaȱnuȱmaiȱesteȱperceput©ȱcaȱoȱleg©tur©ȱveónic©ȱaȱ fidelit©ôii,ȱ responsabilit©ôiiȱ óiȱ devoôiuniiȱ reciproce.ȱ Contracteleȱ prenupôiale,ȱ concubinajulȱóiȱdivorôurileȱprematureȱdevin,ȱtotȱmaiȱmult,ȱnormative.ȱAbiaȱneȱmaiȱ surprindeȱ atunciȱ creótereaȱ exponenôial©ȱ aȱ „c©s©torieiȬsurogat”ȱ aȱ homosexualilor,ȱ sarciniȱaleȱadolescentelorȱcuȱsingleȬparentingȱóiȱexploatareaȱsexual©ȱaȱminorilor.ȱ ȱ Peȱdeȱalt©ȱparte,ȱaparateleȱdeȱrespirat,ȱdializeleȱóiȱalteȱinstrumenteȱbanaleȱaleȱ medicineiȱmoderneȱridic©ȱproblemeȱteribileȱprivindȱalocareaȱunorȱresurseȱlimitateȱ óiȱ selectareaȱ celorȱ careȱ vorȱ beneficiaȱ deȱ tratament.ȱ Progreseleȱ medicaleȱ cumȱ arȱ fiȱ antibioticele,ȱ ventilatoareleȱ sauȱ transplantulȱ deȱ organeȱ vitaleȱ facȱ posibil©ȱ menôinereaȱ existenôeiȱ biologiceȱ aproapeȱ nedefinit,ȱ chiarȱ atunciȱ cândȱ pacientulȱ 11

esteȱîntrȬoȱcom©ȱadânc©ȱsauȱînȱstareȱvegetativ©ȱprelungit©,ȱcazuriȱcareȱalt©dat©ȱarȱfiȱ permisȱmuribunzilorȱs©ȱtrec©ȱînȱlinióteȱînȱmâinileȱluiȱDumnezeu.ȱ(Doarȱceiȱmaiȱînȱ vârst©ȱ decâtȱ noiȱ îóiȱ amintescȱ deȱ vremeaȱ cândȱ pneumoniaȱ eraȱ declarat©ȱ dreptȱ „prietenulȱ muribundului”.)ȱ Toateȱ acesteaȱ neȱ punȱ înȱ faôaȱ unorȱ dilemeȱ etice:ȱ „deciziileȱdificile”ȱprovocateȱdeȱprogreseleȱbiomedicinii.ȱPrinȱurmare,ȱesteȱabsolutȱ necesarȱs©ȱmedit©mȱîmpreun©ȱcuȱmediciiȱóiȱcuȱteologii,ȱpentruȱaȱdeterminaȱuzulȱóiȱ limiteleȱadecvateȱaleȱtehnologieiȱmedicaleȱmoderne.ȱȱ 2.ȱ Unȱ altȱ domeniuȱ cuȱ graveȱ implicaôiiȱ eticeȱ esteȱ celȱ alȱ inginerieiȱ genetice,ȱ îndeosebiȱ iniôiativaȱ genomuluiȱ uman.ȱ Putinôaȱ deȱ aȱ identificaȱ óiȱ restructuraȱ materialulȱgeneticȱaȱcreatȱposibilitateaȱdeȱaȱmanipulaȱviaôa,ȱuman©ȱóiȱnuȱnumai,ȱlaȱ nivelulȱ eiȱ celȱ maiȱ adânc.ȱ Oȱ consecinô©ȱ însp©imânt©toareȱ aȱ acestorȱ progreseȱ esteȱ reacôiaȱinevitabil©ȱaȱcompaniilorȱdeȱasigur©ri,ȱcareȱvorȱrefuzaȱs©ȱpl©teasc©ȱpentruȱ ajutorulȱ unuiȱ copilȱ declaratȱ inȱ uteroȱ cuȱ defecteȱ geneticeȱ óiȱ deȱ aceeaȱ subiectȱ alȱ avortuluiȱlegal.ȱȱ Unȱaltȱpotenôialȱpericolȱpriveóteȱmanipulareaȱgenetic©ȱînȱnumeleȱ„eugeniei”,ȱ careȱ caut©ȱ îmbun©t©ôireaȱ genetic©ȱ aȱ speciilorȱ umane.ȱ Eugeniaȱ negativ©ȱ sauȱ terapeutic©ȱ promiteȱ s©ȱ previn©ȱ sauȱ s©ȱ vindeceȱ boliȱ careȱ suntȱ oriȱ chinuitoare,ȱ epuizante,ȱ oriȱ letale.ȱ Eugeniaȱ pozitiv©ȱ sauȱ „inovaôional©”,ȱ careȱ arȱ intensificaȱ tr©s©turileȱóiȱcapacit©ôileȱpozitive,ȱsȬaȱdoveditȱdezastruoas©ȱînȱmâinileȱnaziótilorȱóiȱ d©ȱ slabeȱ semnaleȱ înȱ zileleȱ noastre.ȱ Uniiȱ întreab©:ȱ dac©ȱ putemȱ creaȱ noiȱ formeȱ deȱ viaô©ȱ înȱ agricultur©ȱ óiȱ laȱ uneleȱ animale,ȱ deȱ ceȱ nuȱ amȱ perfecôionaȱ umanitatea,ȱ sporindȱ inteligenôa,ȱ putereaȱ fizic©ȱ ó.a.m.d.?ȱ Problemaȱ st©,ȱ desigur,ȱ înȱ decidereaȱ asupraȱcaracteristicilorȱcareȱvorȱfiȱsocotiteȱdreptȱpotriviteȱpentruȱceeaȱceȱeminentulȱ eticistȱ protestantȱ Paulȱ Ramseyȱ numeaȱ „omulȱ contraf©cut”ȱ („omulȬsurogat”).ȱ Înȱ lumeaȱ modern©,ȱ undeȱ competiôiaȱ esteȱ oȱ forô©ȱ dominant©ȱ înȱ motivareaȱ comportamentuluiȱ uman,ȱ iarȱ supravieôuireaȱdepindeȱ adeseaȱ deȱ rezistenôaȱînȱfaôaȱ ameninô©riiȱfiziceȱóiȱaȱstresuluiȱemoôional,ȱcriteriileȱdetermin©riiȱ„calit©ôilor”ȱcareȱarȱ trebuiȱ intensificateȱ înȱ speciaȱ uman©ȱ esteȱ puôinȱ probabilȱ s©ȱ fieȱ aleseȱ cuȱ referireȱ laȱ celeȱzeceȱporunciȱsauȱlaȱPredicaȱdeȱpeȱMunte.ȱȱ 3.ȱBisericaȱseȱconfrunt©ȱcuȱproblemeȱlaȱfelȱdeȱgraveȱcreateȱdeȱmassȬmediaȱóiȱ deȱ exploziaȱ deȱ informaôieȱ computerizat©.ȱ AóaȬzisaȱ supraȬinformaôieȱ ofer©ȱ unȱ remarcabilȱ potenôialȱ pentruȱ bine,ȱ f©cândȱ posibil©ȱ educaôiaȱ interactiv©,ȱ slujbeȱ laȱ domiciliuȱ preferabileȱ celorȱ îndep©rtate,ȱ precumȱ óiȱ accesulȱ laȱ resurseȱ globaleȱ interconectate.ȱ Darȱ aceeaóiȱ supraȬinformaôieȱ poateȱ duceȱ laȱ subminareaȱ valorilorȱ socialeȱ óiȱ spirituale:ȱ deȱ exemplu,ȱ controlulȱ mentalȱ alȱ T.V.,ȱ ceeaȱ ceȱ înseamn©ȱ aducereaȱlaȱcelȱmaiȱjosnicȱnumitorȱcomun;ȱsauȱputereaȱmedieiȱconcentrat©ȱînȱdoarȱ câtevaȱmâini,ȱducândȱlaȱtotȱmaiȱmulteȱótiriȱfabricateȱsauȱtransmitereaȱdeȱinformaôiiȱ negativeȱ peȱ Internet,ȱ violândȱ celeȱ maiȱ elementareȱ drepturiȱ aleȱ intimit©ôii;ȱ sauȱ intensificareaȱrelaôiilorȱîntreȱuniversit©ôi,ȱarmateȱóiȱafaceri,ȱrezultândȱunȱ„complexȱ

12

militarȬindustrialȬacademic”ȱcareȱesteȱcuȱtotulȱînȱdetrimentulȱlibert©ôiiȱpersonaleȱóiȱ academice.ȱȱ ȱ Oȱ consecinô©ȱ deȱ oȱ apreciabil©ȱ importanô©ȱ aȱ acesteiȱ exploziiȱ deȱ informaôieȱ esteȱaceeaȱc©ȱeaȱconcentreaz©ȱtoat©ȱatenôiaȱóiȱresurseleȱnoastreȱasupraȱtehnologieiȱînȱ sine,ȱ cumȱ putemȱ vedeaȱ ast©ziȱ înȱ ócoliȱ óiȱ universit©ôi.ȱ Odat©ȱ cuȱ „centralizareaȱ computerizat©”ȱ creóteȱ dezinteresulȱ pentruȱ filosofie,ȱ art©ȱ óiȱ literatur©.ȱ Aȱ scrieȱ unȱ programȱpeȱcalculatorȱînȱzileleȱnoastreȱesteȱmultȱmaiȱimportantȱóiȱutilȱdecâtȱaȱscrieȱ unȱpoem.ȱEȱoȱstareȱtragic©ȱaȱlucrurilor,ȱcareȱaȱdiminuatȱseriosȱcapacitateaȱnoastr©ȱ deȱcreativitateȱóiȱaȱdusȱlaȱoȱgrav©ȱcriz©ȱspiritual©,ȱindividual©ȱóiȱcolectiv©.ȱDeȱaceea,ȱ eaȱtrebuieȱtratat©ȱcaȱoȱproblem©ȱ„bioetic©”ȱdeȱprim©ȱimportanô©.ȱȱ 4.ȱ Psihologiaȱ modern©ȱ aȱ f©cutȱ óiȱ eaȱ progreseȱ înȱ ambeleȱ sensuri:ȱ pozitivȱ óiȱ negativ.ȱ Peȱ deȱ oȱ parte,ȱ neȬaȱ înzestratȱ cuȱ oȱ nou©ȱ óiȱ important©ȱ perspectiv©ȱ aȱ comportamentelorȱ specifice,ȱ deȱ obiceiȱ atribuiteȱ „voinôeiȱ libere”.ȱ Deȱ pild©,ȱ ast©ziȱ ótimȱc©ȱalcoolismulȱesteȱmaiȱdegrab©ȱoȱboal©ȱdecâtȱrezultatulȱuneiȱ„voinôeȱslabe”;ȱ ótimȱ c©ȱ mâniaȱ cronic©ȱ eȱ adeseaȱ expresiaȱ uneiȱ furiiȱ suprimateȱ caȱ rezultatȱ alȱ unuiȱ abuzȱdinȱcopil©rie;ȱóiȱmaiȱótimȱc©ȱanumiteȱformeȱaleȱcriminalit©ôii,ȱóiȱmulteȱcazuriȱ deȱsinucidere,ȱsuntȱrezultatulȱdezechilibrelorȱdinȱneurotransmiô©toriiȱcreierului.ȱPeȱ deasupra,ȱintuiôiileȱoferiteȱdeȱstudiulȱpsihologicȱauȱdusȱlaȱcreareaȱunorȱterapiiȱcuȱ medicamenteȱcareȱauȱîmbun©t©ôitȱsemnificativȱcalitateaȱvieôiiȱpentruȱoameniȱcareȱ sufer©ȱ deȱ boliȱ alt©dat©ȱ considerateȱ boliȱ mentaleȱ înȱ întregimeȱ debilitanteȱ mutilatoare.ȱȱ ȱ Cosecinôeleȱnegativeȱaleȱfascinaôieiȱnoastreȱpentruȱpsihologiaȱmodern©ȱsuntȱ practicȱ deȱ ordinȱ spiritual.ȱ Accentuândȱ corespondenôeleȱ neuroȬchimicaleȱ aleȱ diferitelorȱtipuriȱdeȱcomportamentȱantisocialȱ–ȱdeȱlaȱalcoolism,ȱlaȱabuzulȱsexualȱóiȱ sinucidereȱ –ȱ explicaôiileȱ psihologiceȱ potȱ duceȱ uóorȱ laȱ relativismȱ óiȱ laȱ anulareaȱ responsabilit©ôiiȱpersonale.ȱÎntrebareaȱesenôial©ȱprovocat©ȱdeȱpsihologiaȱmodern©ȱ esteȱ ceaȱ pus©ȱ cuȱ mulôiȱ aniȱ înȱ urm©ȱ deȱ Dr.ȱ Karlȱ Menninger:ȱ careȱ fapteȱ potȱ fiȱ considerateȱ p©cate?ȱ Dac©ȱ creótiniiȱ ortodocóiȱ vorȱ biruiȱ suspiciuneaȱ lorȱ asupraȱ psihologiei,ȱ aceastaȱ nuȱ înseamn©ȱ c©ȱ nuȱ vorȱ fiȱ conótienôiȱ deȱ putereaȱ p©catuluiȱ óiȱ importanôaȱresponsabilit©ôiiȱînȱproblemeleȱnoastreȱpersonaleȱóiȱsociale.ȱȱ ȱ

13

ȱ Eticaȱbiomedical©ȱcaȱdisciplin©ȱteologic©ȱ ȱ AcesteaȱsuntȱdoarȱcâtevaȱdinȱproblemeleȱcontemporaneȱcareȱiȬauȱcondusȱpeȱ teologiȱóiȱpeȱfilozofi,ȱcaȱóiȱpeȱmediciȱóiȱjurióti,ȱlaȱcreareaȱ„bioeticii”.ȱTermenulȱesteȱ nefericit,ȱdeȱvremeȱceȱesteȱseparatȱînȱconcepôiaȱcurent©ȱdeȱceeaȱceȱînvaô©ȱteologiaȱ moral©ȱ pornindȱ deȱ laȱ premisaȱ c©ȱ viaôaȱ uman©ȱ esteȱ cuȱ adev©ratȱ unȱ darȱ divin,ȱ alȱ c©reiȱ sensȱ óiȱ finalitateȱ potȱ fiȱ descriseȱ doarȱ înȱ limbajulȱ ascetismului,ȱ sfinôeniei,ȱ ilumin©rii,ȱdes©vâróiriiȱóiȱîndumnezeirii.ȱ ȱ Înȱcapitoleleȱurm©toareȱneȱvomȱconcentraȱasupraȱcâtorvaȱproblemeȱspecificeȱ vieôiiȱumane,ȱdeȱlaȱz©mislireȱpân©ȱlaȱmoarte.ȱUnaȱdinȱprimeleȱnoastreȱpreocup©riȱ priveóteȱ disciplinaȱ eticiiȱ medicaleȱ óiȱ încerc©rileȱ eiȱ deȱ aȱ puneȱ problemeȱ ceȱ auȱ fostȱ ridicateȱdeȱrecenteleȱprogreseȱaleȱtehnologieiȱbiomedicale.ȱÎnainteȱdeȱaȱneȱreferiȱlaȱ acesteȱ probleme,ȱ trebuieȱ s©ȱ ar©t©mȱ deȱ ce,ȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ ortodox,ȱ eticaȱ medical©ȱtrebuieȱînôeleas©ȱcaȱoȱdisciplin©ȱteologic©.ȱȱ ȱ Înȱgeneral,ȱ„etica”ȱstudiaz©ȱcomportamentulȱuman.ȱEaȱesteȱdeȱregul©ȱprivit©ȱ caȱoȱótiinô©ȱdescriptiv©ȱcareȱîncearc©ȱs©ȱînôeleag©ȱóiȱs©ȱanalizezeȱprincipiileȱóiȱvalorileȱ fundamentaleȱ careȱ guverneaz©ȱ conduitaȱ uman©.ȱ „Teologiaȱ moral©”,ȱ peȱ deȱ alt©ȱ parte,ȱesteȱdeȱobiceiȱconsiderat©ȱcaȱfiindȱprescriptiv©:ȱeaȱpropuneȱ„imperativele”ȱceȱ orânduiescȱ viaôaȱ moral©ȱ caȱ r©spunsȱ laȱ poruncileȱ divineȱ aóaȱ cumȱ aparȱ eleȱ înȱ Scriptur©ȱóiȱînȱalteȱsurseȱaleȱSfinteiȱTradiôii.ȱTotuói,ȱaȱvorbiȱdespreȱoȱetic©ȱ„creótin©”ȱ specific©ȱ înseamn©ȱ aȱ complicaȱ problema,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ eaȱ sugereaz©ȱ c©ȱ scopulȱ disciplineiȱ esteȱ nuȱ doarȱ deȱ aȱ analizaȱ comportamente,ȱ ciȱ óiȱ deȱ aȱ propuneȱ unȱ tratamentȱ pentruȱ bolileȱ morale,ȱ respectivȱ pentruȱ p©cat.ȱ Înȱ general,ȱ deci,ȱ eticaȱ creótin©ȱ óiȱ teologiaȱ moral©ȱ creótin©ȱ suntȱ echivalente,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ emitereaȱ deȱ judec©ôiȱmoraleȱimplic©ȱprinȱchiarȱnaturaȱsaȱoȱstr©duinô©ȱspreȱsfinôenie.ȱAcestȱlucruȱ esteȱ valabilȱ óiȱ pentruȱ relativȱ nouaȱ disciplin©ȱ aȱ eticiiȱ medicaleȱ sauȱ „biomedicale”.ȱ ExpresiaȱsȬarȱputeaȱreferiȱpurȱóiȱsimpluȱlaȱmodulȱînȱcareȱmediciiȱóiȱalôiȱspecialiótiȱ trateaz©ȱ pacienôii.ȱ Astfel,ȱ eaȱ arȱ puteaȱ fiȱ purȱ descriptiv©ȱ (analizândȱ valorile,ȱ motiveleȱ óiȱ intenôiileȱ echipeiȱ medicale);ȱ sau,ȱ dac©ȱ seȱ aventureaz©ȱ peȱ t©râmulȱ prescripôieiȱ(cumȱtrebuieȱs©ȱseȱcomporteȱechipaȱóiȱdeȱce),ȱdirectiveleȱeiȱmoraleȱvorȱfiȱ guvernateȱdeȱperspectivaȱfilosofic©ȱpersonal©ȱaȱeticiótilor.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱ„Eticaȱ medical©ȱ creótin©”ȱ (dac©ȱ esteȱ ortodox©),ȱ presupuneȱ unȱ sistemȱ valoricȱ bazatȱ peȱ anumiteȱadev©ruri,ȱsauȱmaiȱdegrab©ȱpeȱAdev©rulȱcareȱsȬaȱrevelatȱóiȱcontinu©ȱs©ȱseȱ revelezeȱînȱBiseric©,ȱadic©ȱrealitateaȱatotcuprinz©toareȱaȱprezenôeiȱluiȱDumnezeuȱînȱ creaôie.ȱȱ Eticaȱ ortodox©ȱ óiȱ înȱ specialȱ eticaȱ medical©ȱ sauȱ bioetic©,ȱ careȱ seȱ ocup©ȱ maiȱ ȱ alesȱ deȱ problemaȱ vieôiiȱ óiȱ aȱ morôii,ȱ esteȱ bazat©ȱ peȱ celȱ puôinȱ urm©toareleȱ presupoziôii:ȱ ȱ 1).ȱ Dumnezeuȱ esteȱ St©pânȱ pesteȱ fiecareȱaspectȱalȱexistenôeiȱumane,ȱdeȱlaȱ 14

z©mislireȱ pân©ȱ laȱ mormântȱ óiȱ dincoloȱ deȱ moarte.ȱ Aceast©ȱ convingereȱ esteȱ bineȱ exprimat©ȱîntrȬoȱcunoscut©ȱrug©ciuneȱdeȱdimineaô©,ȱatribuit©ȱfieȱSfântuluiȱFilaretȱalȱ Moscoveiȱ (1867),ȱ fieȱ p©rinôilorȱ spiritualiȱ deȱ laȱ m©n©stireaȱ Optima:ȱ „Învaô©Ȭm©ȱ s©ȱ întâmpinȱceleȱceȱvinȱasupraȱmea,ȱcuȱpaceaȱsufletuluiȱóiȱcuȱconvingereaȱclar©ȱc©ȱvoiaȱ Taȱguverneaz©ȱtotul…ȱÎnȱmomenteȱneprev©zute,ȱajut©Ȭm©ȱs©Ȭmiȱamintescȱc©ȱtoateȱ suntȱtrimiseȱdeȱTine”.ȱImperativulȱdivinȱ„Alegeȱviaôa!”ȱesteȱîmplinitȱiubinduȬLȱpeȱ Domnul,ȱ supunânduȬneȱ voiiȱ Luiȱ óiȱ îndreptânduȬneȱ spreȱ Elȱ (Deut.ȱ 30,ȱ 19),ȱ adic©,ȱ oferinduȬneȱ peȱ noiȱ înóineȱ înȱ întregimeȱ autorit©ôiiȱ Saleȱ divine.ȱ Aceast©ȱ autoritateȱ esteȱ cuȱ siguranô©ȱ prezent©ȱ înȱ apelulȱ Bisericiiȱ Ortodoxeȱ deȱ aȱ respingeȱ avortul,ȱ euthanasiaȱóiȱalteȱproceduriȱprinȱcareȱlu©mȱviaôaȱ(sauȱmoartea)ȱînȱpropriileȱnoastreȱ mâini.ȱȱ 2).ȱSfântaȱTreimeȱ–ȱcaracterizat©ȱprinȱ„comuniuneȱóiȱalteritate”,ȱprinȱunitateȱ deȱesenô©ȱóiȱdistincôiaȱpersoanelorȱ–ȱtrebuieȱs©ȱfieȱmodelulȱsauȱicoanaȱfiec©reiȱrelaôiiȱ umane.ȱ Uniôiȱ prinȱ aceeaóiȱ natur©ȱ uman©ȱ înȱ comuniuneaȱ Trupuluiȱ eclesial,ȱ împ©rt©óindȱ uniiȱ altoraȱ diferiteleȱ daruriȱ spirituale,ȱ noiȱ suntemȱ chemaôiȱ laȱ „responsabilitate”:ȱs©ȱr©spundemȱunulȱceluilaltȱcuȱdragosteȱjertfelnic©,ȱcareȱreflect©ȱ iubireaȱnesfâróit©ȱaȱcelorȱtreiȱPersoaneȱaleȱdumnezeirii,ȱîmp©rt©óit©ȱînȱsânulȱTreimiiȱ óiȱ„rev©rsat©ȱînȱinimileȱnoastreȱprinȱDuhulȱSfânt”ȱ(Rom.ȱ5,ȱ5).ȱ ȱ 3).ȱ Creótereaȱ înȱ viaôaȱ moral©ȱ esteȱ posibil©ȱ atâtȱ timpȱ câtȱ experiment©mȱ „tensiuneaȱeshatologic©”ȱaȱvieôiiȱveóniceȱprezent©ȱînȱmijloculȱnostru.ȱ„Vineȱceasulȱ óiȱ acumȱ este”,ȱ cândȱ singuraȱ semnificaôieȱ óiȱ valoareȱ aȱ existenôeiȱ umaneȱ esteȱ s©ȱ neȱ închin©mȱ Tat©luiȱ „înȱ duhȱ óiȱ adev©r”ȱ (In.ȱ 4,ȱ 23Ȭ24).ȱ Eticaȱ creótin©ȱ esteȱ esenôialȱ „teologic©”ȱ –ȱ înȱ sensulȱ biblicȱ profundȱ –ȱ concentrânduȬseȱ asupraȱ realiz©riiȱ aiciȱ óiȱ acumȱaȱfrumuseôii,ȱadev©ruluiȱóiȱdes©vâróiriiȱvieôiiȱdinȱÎmp©r©ôiaȱluiȱDumnezeu.ȱȱ ȱ Careȱ suntȱ implicaôiileȱ acestorȱ principiiȱ pentruȱ eticaȱ medical©?ȱ Dateȱ fiindȱ împrejur©rileȱînȱcareȱtr©imȱazi,ȱputemȱafirmaȱurm©toarele.ȱȱ ȱ S©n©tateaȱ óiȱ integritatea,ȱ auȱ sensulȱ lorȱ ultimȱ numaiȱ înȱ perspectivaȱ voinôeiȱ divineȱveónice,ȱaȱiconomieiȱdivineȱceȱseȱvaȱîmpliniȱ„laȱaȱdouaȱóiȱm©ritaȱvenire”ȱaȱluiȱ IisusȱHristos.ȱDeȱaceea,ȱserviciulȱmedicalȱtrebuieȱs©ȱurm©reasc©ȱnuȱnumaiȱscopulȱ proximȱ alȱ red©riiȱ óiȱ îmbun©t©ôiriiȱ s©n©t©ôiiȱ trupeóti;ȱ elȱ arȱ trebuiȱ s©ȱ tind©ȱ s©ȱ ofereȱ condiôiiȱ optimeȱ pentruȱ creótereaȱ spiritual©ȱ aȱ pacientuluiȱ înȱ fiecareȱ momentȱ dinȱ ciclulȱ vieôii.ȱ Aceastaȱ înseamn©ȱ aȱ vindecaȱ bolileȱ óiȱ înseamn©,ȱ maiȱ alesȱ înȱ cazulȱ muribunzilor,ȱalinareaȱdureriiȱprinȱmijloaceȱadecvateȱpentruȱaȱpermiteȱpacientului,ȱ prinȱrug©ciune,ȱspovedanieȱóiȱîmp©rt©óanie,ȱs©ȱseȱpredeaȱînȱmâinileȱluiȱDumnezeu.ȱȱ ȱ „Grandomaniaȱ medical©”ȱ rezult©ȱ preaȱ adeseaȱ dinȱ încercareaȱ trufaó©ȱ aȱ personaluluiȱ medicalȱ deȱ aȱ evitaȱ „eóecul”,ȱ definitȱ caȱ „pierdere”ȱ aȱ pacientuluiȱ datorit©ȱmorôiiȱsale.ȱAceast©ȱprezumôieȱeȱresponsabil©ȱînȱmareȱparteȱdeȱsuferinôeleȱ pacienôilorȱóiȱaleȱfamiliilorȱlor,ȱóiȱesteȱidolatrieȱdeȱcelȱmaiȱînaltȱgrad,ȱatâtaȱtimpȱcâtȱ echipaȱmedical©ȱîóiȱasum©ȱrolulȱluiȱDumnezeu.ȱȱ ȱ Apoi,ȱ problemeȱ caȱ óiȱ „consimô©mântul”ȱ sauȱ „drepturileȱ 15

pacientului”ȱtrebuieȱevaluateȱînȱluminaȱînv©ô©turiiȱEvanghelieiȱdespreȱlibertateȱóiȱ responsabilitate.ȱ Uniiȱ eticiótiȱ creótiniȱ deȱ ast©ziȱ sugereaz©ȱ c©ȱ unireaȱ noastr©ȱ înȱ Trupulȱ luiȱ Hristosȱ implic©ȱ unȱ angajamentȱ reciprocȱ careȱ înȱ anumiteȱ cazuriȱ transcendeȱ nevoiaȱ consimô©mântuluiȱ óiȱ transform©ȱ noôiuneaȱ deȱ „drepturi”ȱ personaleȱ înȱ gestulȱ jertfelnicȱ alȱ grijiiȱ pentruȱ alôiiȱ dinȱ iubire.ȱ Înȱ timpȱ ceȱ aceast©ȱ concepôieȱîntindeȱspectrulȱ„terenuluiȱminat”ȱspreȱpaternalismȱîntrȬunȱmodȱclarȱóiȱ poateȱ periculos,ȱ deciȱ (potenôial)ȱ periclitândȱ autonomiaȱ pacientuluiȱ óiȱ însuóiȱ principiulȱ consimô©mântului,ȱ concepôiaȱ teologic©ȱ esteȱ profundȱ „evanghelic©”.ȱ Eaȱ recunoaóteȱc©,ȱdinȱpunctulȱdeȱvedereȱalȱîngrijiriiȱmedicale,ȱsensulȱóiȱvaloareaȱultim©ȱ înȱ viaô©ȱ constauȱ nuȱ înȱ conservareaȱ existenôeiȱ biologice,ȱ ciȱ înȱ predareaȱ deȱ sineȱ înȱ grijaȱluiȱDumnezeu.ȱkiȱseȱîntemeiaz©ȱastfelȱrelaôiiȱpersonaleȱ–ȱîntreȱmedicȱóiȱpacient,ȱ întreȱ echipaȱ medical©ȱ óiȱ familiaȱ pacientuluiȱ –ȱ bazateȱpeȱrelaôiaȱ esenôial©ȱ aȱ iubirii,ȱ încrederiiȱ óiȱ devoôiuniiȱ reciproceȱ împ©rt©óit©ȱ deȱ celeȱ treiȱ Persoaneȱ aleȱ Sfinteiȱ Treimi.ȱȱ ȱ Tehnologiaȱmedical©ȱmodern©ȱaȱprodusȱminuniȱpentruȱcareȱmulôiȱdintreȱnoiȱ vomȱfiȱveónicȱrecunosc©tori.ȱDarȱcaȱoriceȱinvenôieȱomeneasc©,ȱaceast©ȱtehnologieȱóiȱ aplicaôiileȱ eiȱ trebuieȱ s©ȱ fieȱ permanentȱ reevaluateȱ óiȱ judecateȱ înȱ luminaȱ Sfinteiȱ Tradiôii.ȱParafrazândȱoȱcelebr©ȱmaxim©,ȱ„eticaȱeȱpreaȱimportant©ȱpentruȱaȱfiȱl©sat©ȱ înȱmâinileȱeticiótilor”.ȱÎnȱesenôaȱei,ȱeticaȱcreótin©ȱesteȱunȱmijlocȱdeȱaȱslujiȱBisericii.ȱ Aceastaȱ înseamn©ȱ c©ȱ aȱ faceȱ etic©ȱ esteȱ oȱ lucrareȱ comun©ȱ pentruȱ careȱ fiecareȱ eȱ responsabil.ȱLaȱfelȱcumȱfiecareȱcreótinȱeȱchematȱs©ȱfieȱteolog,ȱoferinduȬseȱpeȱsineȱóiȱ lumeaȱ întreg©ȱ luiȱ Dumnezeuȱ înȱ rug©ciune,ȱ fiecareȱ eȱ chematȱ s©ȱ fieȱ unȱ eticist,ȱ unȱ „teologȱ moralist”ȱ înȱ sensȱ propriu.ȱ InformânduȬneȱ asupraȱ problemelor,ȱ discutânduȬleȱ înȱ familie,ȱ parohieȱ óiȱ laȱ serviciu,ȱ luândȱ oȱ poziôie,ȱ public©ȱ óiȱ personal©,ȱcareȱs©ȱreflecteȱînôelegereaȱnoastr©ȱasupraȱEvanghelieiȱóiȱaȱimperativelorȱ divine,ȱleȱputemȱfiȱdeȱfolosȱnumeroóilorȱspecialiótiȱînȱajutorulȱmedical,ȱcareȱtr©iescȱ pentruȱ aȱ neȱ serviȱ peȱ noi,ȱ furnizânduȬleȱ c©l©uzireaȱ óiȱ discern©mântulȱ peȱ careȬlȱ caut©.ȱ Astfel,ȱ „eticaȱ medical©”ȱ poateȱ fiȱ repus©ȱ înȱ loculȱ eiȱ potrivit,ȱ caȱ oȱ disciplin©ȱ teologic©ȱcareȱserveóteȱslavaȱluiȱHristosȱóiȱs©n©tateaȱspiritual©ȱaȱmembrilorȱTrupuluiȱ S©u.ȱȱ ȱ Înainteȱdeȱaȱtreceȱlaȱproblemeleȱbiomedicaleȱspecifice,ȱarȱfiȱbineȱs©ȱdetaliemȱ presupoziôiileȱ teologiceȱ careȱ guverneaz©ȱ luareaȱ deciziilorȱ morale.ȱ Astfel,ȱ capitolulȱ întâiȱ dezvolt©ȱ câtevaȱ dinȱ acesteȱ înv©ô©turiȱ dogmaticeȱ ortodoxe,ȱ notateȱ înȱ aceast©ȱ introducere,ȱ maiȱ alesȱ celeȱ careȱ seȱ refer©ȱ laȱ problemaȱ vieôiiȱ óiȱ aȱ morôii.ȱ Scopulȱ lorȱ esteȱdeȱaȱoferiȱcititoruluiȱoȱperspectiv©ȱconcret©,ȱoȱviziuneȱaȱprezenôeiȱóiȱscopuluiȱ luiȱDumnezeuȱînȱcreaôieȱóiȱînȱexistenôaȱuman©,ȱasigurândȱtemeliaȱpentruȱjudec©ôileȱ moraleȱ specificeȱ atinseȱ înȱ capitoleleȱ urm©toare.ȱ Înainteȱ deȱ toate,ȱ seȱ încearc©ȱ argumentareaȱdinȱSfântaȱTradiôieȱaȱconvingeriiȱc©ȱviaôaȱuman©ȱesteȱîntrȬadev©rȱunȱ darȱdivin,ȱ careȱtrebuieȱprimitȱcuȱ recunoótinô©ȱprofund©ȱóiȱoferitȱ apoiȱCreatoruluiȱ Vieôiiȱcaȱoȱ„jertf©ȱaȱlaudei”.ȱȱ 16

ȱ 1.ȱFundamenteleȱTeologiceȱaleȱEticiiȱOrtodoxeȱCreótineȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ KallistosȱWareȱȱ ȱ ȱ

„Totulȱexist©ȱdinȱdorinôaȱTat©lui,ȱiaȱfiinô©ȱprinȱ acôiuneaȱFiuluiȱóiȱatingeȱperfecôiuneaȱprinȱȱ DuhulȱSfântȱ…ȱNum©rulȱtrei,ȱprinȱurmare,ȱniȱȱ seȱîntip©reóteȱastfelȱînȱminte:ȱDumnezeuȱ–ȱCelȱcareȱ porunceóte,ȱCuvântulȱ–ȱCelȱcareȱcreeaz©,ȱȱ Duhulȱ–ȱCelȱcareȱînt©reóte.ȱkiȱceȱarȱputeaȱînsemnaȱ ȱs©ȱînt©reóti,dac©ȱnuȱs©ȱfaciȱcevaȱperfectȱ ȱînȱsfinôenie?”ȱ–ȱSf.ȱVasileȱcelȱMareȱ „Frumuseôeaȱdivin©ȱseȱoglindeóteȱînȱóiȱprinȱtoateȱ lucrurileȱnenum©rateȱpeȱcareȱCreatorulȱleȬaȱf©cut,ȱ darȱstr©luceóteȱpredominantȱînȱicoanaȱvieȱaȱ ȱluiȱDumnezeu,ȱadic©ȱînȱfiinôaȱuman©”.ȱ ȱ–ȱ Ep.ȱ

ȱ ViaôaȱMoral©:ȱ„Libertateaȱînȱduh”ȱ

ȱ ȱ Dumnezeuȱ esteȱ Alfaȱ óiȱ Omegaȱ vieôiiȱ omeneóti,ȱ Creatorul,ȱ Izb©vitorulȱ óiȱ împlinireaȱultim©ȱaȱfiec©reiȱexistenôeȱpersonale.ȱFiecareȱom,ȱb©rbatȱóiȱfemeie,ȱesteȱ creatȱ dup©ȱ chipulȱ óiȱ asem©nareaȱ luiȱ Dumnezeuȱ (Gen.ȱ 1,ȱ 26Ȭ27).ȱ Fiecare,ȱ f©r©ȱ excepôie,ȱ areȱ capacitateaȱ deȱ aȱ atingeȱ virtutea,ȱ sfinôenia,ȱ óiȱ înȱ celeȱ dinȱ urm©ȱ theosisȬulȱ sauȱ „îndumnezeirea”:ȱ participareaȱ deplin©ȱ óiȱ etern©ȱ laȱ energiileȱ sauȱ atributeleȱ divine.ȱ Dinȱ acestȱ motiv,ȱ tradiôiaȱ creótin©ȱ accentueaz©ȱ atâtȱ deȱ st©ruitorȱ faptulȱc©ȱviaôaȱuman©ȱesteȱsacr©.ȱAceast©ȱsacralitateȱîóiȱareȱtemeiulȱînȱDumnezeuȱóiȱ esteȱoȱexpresieȱaȱiubiriiȱSale.ȱEaȱesteȱunȱdar:ȱdarulȱvieôiiȱóiȱsfinôenieiȱluiȱDumnezeuȱ Însuói,ȱd©ruiteȱnou©ȱf©r©ȱvreunȱmeritȱalȱnostruȱpersonal.ȱDesp©rôit©ȱdeȱacestȱdar,ȱ viaôaȱesteȱf©r©ȱsens,ȱabsurd©.ȱȱ ȱ Recunoaótereaȱ óiȱ pream©rireaȱ luiȱ Dumnezeuȱ caȱ Domnȱ alȱ vieôiiȱ noastreȱ constituieȱ temeliaȱ peȱ careȱ neȱ fundament©mȱ înôelegereaȱ óiȱ speranôaȱ careȱ ducȱ spreȱ viaôaȱvirtuoas©ȱsauȱsfânt©,ȱviaô©ȱceȱesteȱconform©ȱvoinôeiȱdivineȱóiȱcareȱmanifest©ȱ atributeleȱ divineȱ aleȱ frumuseôii,ȱ adev©rului,ȱ drept©ôiiȱ óiȱ iubirii.ȱ M©rturisireaȱ luiȱ Dumnezeuȱ caȱ Suveranȱ absolutȱ óiȱ celebrareaȱ acesteiȱ convingeriȱ înȱ cultulȱ Bisericiiȱ constituieȱastfelȱfundamentulȱteorieiȱmoraleȱcreótine.ȱ ȱ Problematicaȱ teologieiȱmorale,ȱ careȱ cauzeaz©ȱdilemeȱeticeȱînȱviaôaȱdeȱtoateȱ zilele,ȱ esteȱ determinat©ȱ deȱ conflictulȱ dintreȱ m©rturisireaȱ credinôeiȱ noastreȱ óiȱ

17

„pasiunile”ȱ noastre,ȱ „îmboldirileȱ c©rnii”ȱ careȱ ducȱ laȱ p©catȱ óiȱ laȱ desp©rôireaȱ deȱ Dumnezeu,ȱCareȱesteȱsingurulȱizvorȱóiȱunicaȱîmplinireȱaȱexistenôeiȱumane.ȱDac©ȱnuȱ arȱexistaȱacestȱconflict,ȱamȱputeaȱprinȱîns©óiȱnaturaȱnoastr©ȱs©ȱrecunoaótemȱvoinôaȱ luiȱDumnezeuȱóiȱs©ȱneȱconform©mȱatitudineaȱóiȱacôiunileȱnoastreȱcuȱaleȱAcestuia.ȱ Nuȱ arȱ maiȱ existaȱastfelȱ „dilemeȱ etice”ȱsauȱ alegeriȱ dificileȱînȱ viaôaȱmoral©.ȱTotuói,ȱ p©catulȱ –ȱ careȱ esteȱ autonomiaȱ uman©ȱ (autexousia),ȱ r©v©óit©ȱ deȱ furieȱ –ȱ aȱ coruptȱ naturaȱ noastr©ȱ creat©,ȱ capacitateaȱ „natural©”ȱ aȱ fiec©reiȱ persoane,ȱ înȱ virtuteaȱ chipuluiȱdivinȱdinl©untru,ȱdeȱaȬLȱcunoaóte,ȱdeȱaȬLȱiubiȱóiȱdeȱaȱseȱsupuneȱînȱmodȱ consecventȱluiȱDumnezeuȱînainteȱdeȱtoate.ȱ„Fiindc©ȱtoôiȱauȱp©c©tuitȱóiȱsuntȱlipsiôiȱ deȱ slavaȱ luiȱ Dumnezeu”,ȱ afirm©ȱ Sfântulȱ Pavelȱ (Rom.ȱ 3,ȱ 23).ȱ Cuȱ toôiiȱ suport©mȱ efecteleȱistovitoareȱaleȱproprieiȱnoastreȱp©c©toóenii.ȱCaȱoȱconsecinô©,ȱchiarȱóiȱcelȱmaiȱ devotatȱsauȱsfântȱdintreȱnoiȱtr©ieóteȱconflictulȱexistentȱîntreȱcredinô©ȱóiȱpasiuni.ȱ ȱ Dobândireaȱvirtuôilorȱbun©t©ôii,ȱiubirii,ȱmileiȱóiȱdrept©ôiiȱnecesit©ȱoȱdisciplin©ȱ –ȱ askesisȱ (lupt©)ȱ –ȱ aȱ poc©inôeiȱ continue.ȱ Întoarcereaȱ presupus©ȱ deȱ metanoiaȱ sauȱ c©inô©,ȱ nuȱ poateȱ fiȱ oȱ întoarcereȱ înspreȱ noiȱ înóine,ȱ înspreȱ naturaȱ noastr©ȱ c©zut©ȱ óiȱ corupt©.ȱAceastaȱnuȱpoateȱfiȱdecâtȱoȱîntoarcereȱlaȱDumnezeu.ȱComportamentulȱeticȱ creótinȱnuȱpoateȱfiȱpredicatȱpeȱbazaȱunorȱidealuriȱsauȱôeluriȱomeneóti.ȱCondiôiileȱóiȱ scopurileȱ lui,ȱ caȱ óiȱviaôaȱ uman©ȱîns©ói,ȱ trebuieȱ fundamentateȱînȱDumnezeu,ȱ Careȱ singurȱhot©r©óteȱceȱesteȱbine,ȱdreptȱsauȱcorect,ȱóiȱCareȱneȱdescoper©ȱacesteȱhot©râriȱ prinȱScriptur©,ȱrug©ciuneȱóiȱalteȱaspecteȱaleȱexperienôeiȱeclesiale.ȱ ȱ Prinȱurmare,ȱeticaȱcreótin©ȱtrebuieȱfundamentat©ȱînȱRevelaôie.ȱDac©ȱneȱvomȱ angajaȱ înȱ lucrareaȱ deȱ modelare/conformareȱ aȱ voinôei,ȱ dorinôelorȱ óiȱ acôiunilorȱ noastreȱ voinôeiȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ trebuieȱ s©ȱ ótimȱ ceȱ implic©ȱ aceast©ȱ voinô©ȱ divin©.ȱ Cumȱ vrea,ȱ deȱ faptȱ Dumnezeuȱ s©ȱ neȱ purt©m?ȱ Dac©ȱ vomȱ c©utaȱ r©spunsulȱ înȱ Scriptur©ȱsauȱînȱtradiôiaȱBisericii,ȱvomȱg©siȱindicaôiiȱprecise.ȱUnaȱdinȱeleȱseȱremarc©ȱ înainteaȱtuturor.ȱ„Dumnezeuȱesteȱiubire”,ȱneȱspuneȱApostolulȱIoanȱ(IȱIn.ȱ4,ȱ7Ȭ12).ȱ Astfel,ȱ fapteleȱ óiȱ acôiunileȱ noastreȱ vorȱ reflectaȱ înȱ modȱ realȱ iubireaȱ jertfelnic©ȱ ceȱ aȱ culminatȱînȱr©stignireaȱluiȱIisusȱHristos,ȱFiulȱiubitȱalȱTat©lui.ȱ Aceast©ȱ iubireȱ revelat©ȱ esteȱ esenôialȱ trinitar©,ȱ oȱ comuniuneȱ aȱ devoôiuniiȱ reciproceȱ óiȱ aȱ d©ruiriiȱ deȱ sine,ȱ împ©rt©óit©ȱ înȱ modȱ egalȱ întreȱ celeȱ treiȱ Persoaneȱ divine.ȱ Caȱ atareȱ eaȱ esteȱ întotdeaunaȱ îndreptat©ȱ spreȱ cel©lalt,ȱ eaȱ esteȱ unȱ darȱ alȱ sinelui,ȱ oferitȱ înȱ modȱ liberȱ celuilaltȱ óiȱ deȱ dragulȱ celuilalt.ȱ R©spunsulȱ omenescȱ laȱ aceast©ȱ iubireȱ este,ȱ deȱ asemenea,ȱ obótesc.ȱ ktiindȱ c©ȱ suntemȱ obiectulȱ afecôiuniiȱ adânciȱ óiȱ tandreȱ aȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ noiȱ îiȱ oferimȱ înȱ schimbȱ iubireaȱ noastr©,ȱ prinȱ rug©ciunileȱnoastreȱóiȱprinȱfidelitateaȱcuȱcareȱîiȱîmplinimȱporuncile.ȱÎnȱacelaóiȱtimp,ȱ noiȱ neȱ aplec©m,ȱ pliniȱ deȱ dragoste,ȱ spreȱ cel©laltȱ –ȱ spreȱ fiecareȱ „cel©lalt”ȱ –ȱ care,ȱ asemeneaȱnou©,ȱpoart©ȱînȱadânculȱsufletuluiȱchipulȱfrumuseôiiȱóiȱvieôiiȱdivine.ȱNuȱ exist©ȱ niciȱ oȱ limit©ȱ sauȱ restricôieȱ pentruȱ aceast©ȱ iubire.ȱ Eaȱ vaȱ fiȱ împ©rt©óit©ȱ înȱ aceeaóiȱ m©sur©ȱ prietenilorȱ sauȱ duómanilor,ȱ ortodocóilorȱ sauȱ eterodocóilor,ȱ f©r©ȱ aȱ ôineȱ contȱ deȱ identitateaȱ etnic©,ȱ clas©ȱ social©,ȱras©,ȱreligieȱsauȱsex.ȱDumnezeuȱ 18

neȬaȱ ar©tatȱ dragosteaȱ Saȱ nem©rginit©,ȱ careȱ înzestreaz©ȱ fiecareȱ fiinô©ȱ uman©ȱ cuȱ valoareȱóiȱdemnitateȱinfinit©.ȱFiecareȱ„cel©lalt”,ȱdeȱaceea,ȱesteȱvrednicȱdeȱdragosteaȱ noastr©,ȱpentruȱc©ȱcereȱîntrȬadev©rȱdragosteaȱnoastr©.ȱÎnȱsimplele,ȱdarȱprofundeleȱ cuvinteȱ aleȱ luiȱ O.ȱ Clement:ȱ „Toutȱ hommeȱ aȱ droitȱ aȱ uneȱ compassionȱ infinite”ȱ –ȱ „fiecareȱpersoan©ȱmerit©ȱoȱcompasiuneȱinfinit©”.ȱ ȱ Aceast©ȱconvingereȱiȬaȱdeterminatȱpeȱteologiiȱmoraliótiȱortodocóiȱs©ȱdezvolteȱ oȱ „etic©ȱ aȱ iubirii”,ȱ distinct©ȱ deȱ eticaȱ „virtuôii”ȱ sauȱ eticaȱ „legiiȱ naturale”.ȱ Desigur,ȱ celeȱ treiȱ nuȱ seȱ excludȱ reciproc.ȱ Eticaȱ ortodox©ȱ poateȱ st©ruiȱ asupraȱ importanôeiȱ reflect©riiȱiubiriiȱdivineȱînȱfapteleȱoamenilor,ȱdarȱmotivaôiaȱdinȱspateleȱacestorȱ„acteȱ aleȱiubirii”ȱvaȱfiȱc©utareaȱvirtuôii,ȱiarȱconôinutulȱóiȱaplicaôiaȱeiȱvorȱfiȱprev©zuteȱdeȱ „legea”ȱ luiȱ Dumnezeuȱ Însuói,ȱ revelat©ȱ înȱ creaôie.ȱ Totuói,ȱ înv©ô©turaȱ ortodox©ȱ afirm©ȱc©ȱnuȱexist©ȱoȱdistincôieȱradical©ȱîntreȱrevelaôiaȱ„general©”ȱóiȱceaȱ„special©”,ȱ întreȱ„legeaȱnatural©”ȱóiȱ„legeaȱluiȱHristos”ȱ(Gal.ȱ6,ȱ2).ȱPentruȱaȱcunoaóteȱvoiaȱluiȱ Dumnezeu,ȱ trebuieȱ s©ȱ cercet©mȱ înȱ întregime,ȱ adâncimileȱ óiȱ bog©ôiileȱ tuturorȱ surselorȱrevelaôieiȱdinȱBiseric©:ȱScriptura,ȱscrierileȱdoctrinare,ȱasceticeȱóiȱmisticeȱaleȱ Sfinôilorȱ P©rinôi,ȱ Liturghiaȱ creótin©ȱ óiȱ tradiôiileȱ privindȱ cultulȱ personalȱ (deȱ pild©,ȱ „isihasmul”ȱ sauȱ rug©ciuneaȱ inimii),ȱ canoanele,ȱ iconografiaȱ óiȱ alteȱ reprezent©riȱ graficeȱaleȱcredinôei,ȱprecumȱarhitecturaȱbisericeasc©;ȱdeȱasemenea,ȱhagiografiaȱsauȱ vieôileȱ óiȱ înv©ô©turileȱ sfinôilor.ȱ Toateȱ acesteȱ surseȱ suntȱ necesare,ȱ pentruȱ c©ȱ Iisusȱ Hristos,ȱchipulȱsauȱ„icoana”ȱluiȱDumnezeuȱóiȱreflecôiaȱslaveiȱSaleȱ(Col.ȱ1,ȱ15;ȱEvreiȱ 1,ȱ 3),ȱdescoper©ȱ„faôa”ȱ Tat©luiȱ –ȱfrumuseôeaȱóiȱvoinôaȱdivin©ȱ–ȱnuȱdoarȱînȱtimpulȱ vieôiiȱSaleȱp©mânteótiȱóiȱnuȱdoarȱînȱScripturileȱcanonice,ȱciȱóiȱcaȱDomnulȱînviatȱóiȱ m©rit,ȱCareȱeȱprezentȱóiȱlucreaz©ȱînȱBiseric©ȱprinȱSfântulȱDuh.ȱ Oricâtȱdeȱadev©rateȱarȱfiȱacestea,ȱdescoperireaȱvoinôeiȱTat©luiȱînȱóiȱprinȱFiulȱ óiȱ Duhulȱ seȱ faceȱ deȱ foarteȱ puôineȱ oriȱ cuȱ privireȱ laȱ acôiuniȱ particulareȱ ceȱ trebuieȱ urmateȱînȱsituaôiiȱconcrete.ȱÎndeosebiȱînȱacesteȱvremuriȱaleȱprogreselorȱteribileȱînȱ tehnologiaȱbiomedical©,ȱneȱconfrunt©mȱadeseaȱcuȱdeciziiȱpentruȱcareȱseȱpareȱc©ȱnuȱ g©simȱ unȱ temeiȱ solidȱ înȱ surseleȱ Revelaôiei,ȱ inclusivȱ Sfântaȱ Scriptur©.ȱ Celeȱ zeceȱ porunci,ȱFericirileȱóiȱcoduriȱdeȱlegeȱasem©n©toareȱ(cf.ȱEfes.ȱ5,ȱCol.ȱ3,ȱIȱPt.ȱ2),ȱal©turiȱ deȱ înv©ô©turileȱ concreteȱ aleȱ luiȱ Iisus,ȱ Pavelȱ óiȱ aleȱ altorȱ scriitoriȱ apostoliciȱ (e.g.ȱ asupraȱ c©s©torieiȱ óiȱ divorôuluiȱ Mt.ȱ 19,ȱ 3Ȭ12;ȱ Iȱ Cor.ȱ 7,ȱ 10Ȭ16,ȱ sauȱ despreȱ înviereȱ óiȱ judecat©:ȱMt.ȱ25,ȱ31Ȭ46;ȱIn.ȱ5,ȱ19Ȭ29;ȱIȱCor.ȱ15,ȱ34Ȭ58),ȱneȱînzestreaz©ȱcuȱunȱnum©rȱ important,ȱ darȱ limitatȱ deȱ reguliȱ înȱ vedereaȱ lu©riiȱ deciziilorȱ etice.ȱ Eleȱ interzicȱ sauȱ proscriuȱanumiteȱfapteȱ(idolatria,ȱcrima,ȱfurtul,ȱadulterul)ȱóiȱporuncescȱsauȱprescriuȱ alteleȱ (cur©ôeniaȱ inimii,ȱ împ©carea,ȱ fapteleȱ iubirii,ȱ evanghelizarea),ȱ uneoriȱ cuȱ neb©nuit©ȱ concreteôe:ȱ „Oricineȱ vaȱ l©saȱ peȱ femeiaȱ sa,ȱ înȱ afar©ȱ deȱ pricin©ȱ deȱ desfrânare,ȱóiȱseȱvaȱînsuraȱcuȱalta,ȱs©vâróeóteȱadulter”.(Mt.ȱ19,ȱ9);ȱ„Sauȱnuȱótiôiȱc©ȱcelȱ ceȱ seȱ alipeóteȱ deȱ desfrânat©ȱ esteȱ unȱ singurȱ trupȱ cuȱ ea?”ȱ (Iȱ Cor.ȱ 6,ȱ 16);ȱ „Podoabaȱ voastr©ȱs©ȱnuȱfieȱceaȱdinȱafar©:ȱîmpletireaȱp©rului”ȱ(IȱPt.ȱ3,ȱ3).ȱ ȱ Înȱ zileleȱ noastre,ȱ aóaȱ cumȱ amȱ precizatȱ înȱ Introducere,ȱ seȱ ivescȱ 19

problemeȱ eticeȱ majoreȱ înȱ privinôaȱ c©roraȱ Bibliaȱ óiȱ tradiôiaȱ Bisericiiȱ parȱ aȱ p©straȱ t©cerea:ȱ politicaȱ defensiv©ȱ întrȬoȱ epoc©ȱ aȱ armelorȱ nucleareȱ óiȱ aȱ terorismuluiȱ sponsorizatȱdeȱstat,ȱcontracepôiaȱóiȱfertilizareaȱinȱvitro,ȱsinucidereaȱasistat©ȱînȱcazulȱ muribunzilorȱ óiȱ multeȱ altele.ȱ Deȱ aceea,ȱ întrebareaȱ seȱ ridic©ȱ asupraȱ relevanôeiȱ m©rturieiȱbiblice.ȱCâtȱdeȱfolositoareȱpoateȱfiȱBibliaȱpentruȱîndreptareaȱmoralit©ôii,ȱ dac©ȱ atâteaȱ problemeȱ eticeȱ stringenteȱ aleȱ zilelorȱ noastreȱ nuȱ suntȱ niciȱ m©carȱ menôionateȱînȱea?ȱ ȱ Totuói,ȱ aȱ priviȱ lucrurileȱ înȱ acestȱ modȱ înseamn©ȱ aȱ puneȱ oȱ fals©ȱ problem©.ȱ ValoareaȱScripturiiȱóiȱaȱîntregiiȱtradiôiiȱcreótineȱînȱprivinôaȱîndrept©riiȱmoralit©ôiiȱnuȱ rezid©ȱînȱceleȱdinȱurm©ȱînȱregulileȱvariateȱpeȱcareȱeaȱleȱprescrie.ȱChristosȱYannarasȱ areȱ dreptateȱ cândȱ spune:ȱ „Dac©ȱ privimȱ moralitateaȱ caȱ peȱ oȱ simpl©ȱ conformareȱ aȱ omuluiȱ faô©ȱ deȱ unȱ codȱ deȱ legeȱ autoritativȱ sauȱ convenôional,ȱ atunciȱ eticaȱ devineȱ alibiulȱomuluiȱpentruȱproblemaȱluiȱexistenôial©”.ȱAceaȱproblem©ȱexistenôial©ȱcareȱ neȱ atingeȱ peȱ toôi,ȱ priveóteȱ înȱ ultim©ȱ instanô©ȱ mântuireaȱ noastr©ȱ veónic©ȱ maiȱ degrab©ȱ decâtȱ conformitateaȱ cuȱ unȱ codȱ exteriorȱ careȱ s©ȱ neȱ conduc©ȱ acôiunile.ȱ Scopulȱultimȱalȱmoralit©ôiiȱcreótineȱnuȱesteȱsupunerea,ȱóiȱniciȱm©carȱ„des©vâróirea”,ȱ definit©ȱcaȱimitareȱfidel©ȱaȱatributelorȱdivineȱaleȱbun©t©ôiiȱóiȱiubirii.ȱAdev©ratulȱeiȱ scopȱesteȱviaôa:ȱveónic©,ȱbinecuvântat©ȱóiȱfericit©ȱînȱsânulȱTreimii.ȱ ȱ Moralitateaȱseȱraporteaz©ȱlaȱdestinulȱnostruȱpersonalȱcaȱpurt©toriȱaiȱchipuluiȱ divin,ȱ fiindȱ chemaôi,ȱ înȱ comuniuneȱ cuȱ ceilalôi,ȱ s©ȱ atingemȱ asem©nareaȱ divin©.ȱ Înôelegemȱ deȱ aiciȱ c©ȱ moralitateaȱ esteȱ esenôialȱ eclesial©.ȱ Nuȱ exist©ȱ oȱ „moralitateȱ personal©”,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ scopulȱ vieôiiȱ noastreȱ esteȱ s©Ȭiȱ îmbr©ôió©mȱ peȱ ceilalôiȱ cuȱ putereaȱ mântuitoareȱ aȱ puteriiȱ divine.ȱ Importanôaȱ Scripturiiȱ pentruȱ viaôaȱ moral©ȱ const©ȱ nuȱ atâtȱ înȱ regulileȱ peȱ careȱ leȱ prescrie,ȱ ciȱ înȱ ethosȬulȱ peȱ careȬlȱ relev©ȱ înȱ comunitateaȱ credinôei.ȱ Acestȱ ethosȱ (dinȱ careȱ deriv©ȱ cuvântulȱ „etic©”)ȱ poateȱ fiȱ descrisȱcaȱunȱethosȱalȱDuhului,ȱcuȱtemeliaȱînȱacôiuneaȱmântuitoareȱaȱluiȱHristosȱóiȱ hr©nitȱdeȱviaôaȱliturgic©ȱsacramental©ȱaȱBisericii.ȱEste,ȱînainteȱdeȱtoate,ȱunȱethosȱalȱ libert©ôiiȱ existenôiale,ȱ careȱ permiteȱ persoaneiȱ umaneȱ s©ȱ realizezeȱ sauȱ s©ȱ resping©ȱ scopulȱ vieôii,ȱ s©ȱ r©spund©ȱ luiȱ Dumezeuȱ óiȱ celorlalôiȱ prinȱ iubireȱ jertfelnic©ȱ sauȱ s©ȱ arunceȱpeȱcinevaȱînȱiadulȱpeȱcareȱSartreȱîlȱdefineaȱsarcasticȱcaȱfiindȱ„ceilalôi”.ȱ ȱ Dinȱ aceast©ȱ perspectiv©,ȱ moralitateaȱ poateȱ fiȱ definit©ȱ caȱ viaô©ȱ înȱ libertateaȱ Duhului.ȱ Acesteaȱ fiindȱ spuse,ȱ esteȱ adev©ratȱ totuóiȱ faptulȱ c©ȱ avemȱ nevoieȱ deȱ anumiteȱ directiveȱ înȱ viaôaȱ moral©,ȱ indicaôiiȱ clareȱ asupraȱ aȱ ceeaȱ ceȱ Dumnezeuȱ arȱ vreaȱ s©ȱ facemȱ înȱ anumiteȱ situaôiiȱ concrete.ȱ Existenôaȱ creótin©ȱ neȱ antreneaz©ȱ permanentȱ întrȬoȱ lupt©ȱ dubl©:ȱ s©ȱ discernemȱ voiôaȱ divin©ȱ óiȱ s©ȱ neȱ conform©mȱ propriaȱvoinô©ȱóiȱatitudinileȱaceleia.ȱOȱanumit©ȱabordareȱ„deontologic©”ȱsauȱdup©ȱ reguliȱaȱjudec©ôilorȱmoraleȱesteȱnecesar©ȱdac©ȱvomȱduceȱaceaȱlupt©,ȱindiferentȱdeȱ rezultat.ȱ Deóiȱ Scripturaȱ óiȱ interpretareaȱ eiȱ deȬaȱ lungulȱ istorieiȱ Bisericiiȱ nuȱ neȱ vorȱ oferiȱr©spunsuriȱexpliciteȱlaȱmulteȱdinȱdilemeleȱeticeȱcuȱcareȱneȱconfrunt©mȱazi,ȱeaȱ informeaz©,ȱ contureaz©ȱ óiȱ susôineȱ ethosȬulȱ creótin,ȱ prinȱ careȱ potȱ fiȱ g©siteȱ 20

asemeneaȱ r©spunsuri.ȱ Înȱ cadrulȱ Ortodoxiei,ȱ aceastaȱ echivaleaz©ȱ cuȱ dobândireaȱ uneiȱ „minôi”ȱ scripturisticeȱ óiȱ patristice,ȱ oȱ percepôieȱ luminat©ȱ aȱ unorȱ adev©ruriȱ fundamentaleȱcareȱtrebuieȱs©ȱsusôin©ȱînȱîntregimeȱjudec©ôileȱeticeȱadecvate.ȱAcesteȱ adev©ruriȱ seȱ refer©ȱ laȱ Dumnezeu,ȱ laȱ noiȱ înóineȱ óiȱ laȱ destinulȱ nostruȱ personalȱ óiȱ comunitar.ȱ Eleȱ constituieȱ fireleȱ vitaleȱ dinȱ careȱ eȱ construit©ȱ ôes©turaȱ vieôiiȱ noastreȱ creótine.ȱȱ ȱ Dac©ȱ exist©ȱ înȱ prezentȱ atâtaȱ confuzieȱ înȱ privinôaȱ lu©riiȱ deciziilorȱ etice,ȱ aceastaȱnuȱseȱîntâmpl©ȱdoarȱdatorit©ȱnout©ôiiȱóiȱcomplexit©ôiiȱproblemelorȱcuȱcareȱ neȱ confrunt©m.ȱ Motivulȱ principalȱ esteȱ faptulȱ c©ȱ disciplinaȱ eticiiȱ aȱ fostȱ t©iat©ȱ dinȱ r©d©cinileȱ eiȱ teologice.ȱ Dac©ȱ eȱ s©ȱ seȱ constituieȱ caȱ oȱ veritabil©ȱ „teologieȱ moral©”,ȱ reflecôiaȱ etic©ȱ trebuieȱ s©ȱ porneasc©ȱ deȱ laȱ credinôaȱ Bisericiiȱ óiȱ s©ȱ oȱ exprimeȱ peȱ aceasta.ȱ Eaȱ trebuieȱ s©ȱ înceap©ȱ óiȱ s©ȱ sfâróeasc©ȱ cuȱ convingereaȱ c©ȱ Iisusȱ Hristosȱ singurȱesteȱCalea,ȱAdev©rulȱóiȱViaôa,ȱtemeliaȱóiȱfinalitateaȱoric©reiȱacôiuniȱmorale,ȱ oricâtȱ deȱ specific©ȱ (concret©)ȱ sauȱ trivial©ȱ arȱ p©rea.ȱ Eticaȱ esteȱ teologieȱ aplicat©,ȱ teologiaȱînȱacôiune.ȱCaȱatare,ȱeaȱîóiȱg©seóteȱceaȱmaiȱelementar©ȱóiȱelocvent©ȱafirmareȱ înȱ cunoscutaȱ exhortaôieȱ liturgic©ȱ careȱ încheieȱ multeȱ slujbeleȱ ortodoxe:ȱ „S©ȱ neȱ pred©mȱpeȱnoiȱînóineȱóiȱuniiȱpeȱalôiiȱóiȱtoat©ȱviaôaȱnoastr©ȱluiȱHristosȱDumnezeulȱ nostru”.ȱȱ ȱ Înainteȱdeȱaȱneȱreferiȱlaȱproblemeleȱmoraleȱconcrete,ȱamȱputeaȱreluaȱcâtevaȱ dinȱelementeleȱfundamentaleȱaleȱcredinôeiȱcreótineȱcareȱsusôinȱreflecôiaȱadev©rateiȱ morale.ȱ Urm©toareleȱ p©rôiȱ aleȱ capitoluluiȱ seȱ vorȱ opriȱ asupraȱ unorȱ doctrineȱ sauȱ înv©ô©turiȱ aleȱ Bisericiiȱ careȱ definescȱ Ortodoxia:ȱ înv©ô©turiȱ despreȱ Dumnezeuȱ –ȱ Treimea,ȱdespreȱpersoanaȱuman©ȱcaȱpurt©toareȱaȱchipuluiȱluiȱDumnezeu,ȱdespreȱ lucrareaȱ mântuitoareȱ aȱ luiȱ Dumnezeuȱ înȱ Hristosȱ óiȱ despreȱ theosisȱ sauȱ îndumnezeireȱ caȱ scopulȱ ultimȱ alȱ existenôeiȱ umane.ȱ Înȱ finalȱ neȱ vomȱ referiȱ laȱ problemaȱ discern©mântuluiȱ înȱ viaôaȱ moral©ȱ óiȱ laȱ lucrareaȱ Sfântuluiȱ Duhȱ înȱ conótiinôaȱuman©ȱînȱprivinôaȱacestuiȱdiscern©mânt.ȱ ȱ Astfel,ȱ vomȱ puteaȱ ar©taȱ înȱ ceȱ felȱ tradiôiaȱ biblic©ȱ óiȱ patristic©ȱ poateȱ vorbiȱ (directȱ óiȱ ferm)ȱ despreȱ problemeleȱ moraleȱ careȱ aparȱ atâtȱ deȱ chinuitoareȱ ast©zi.ȱ Primaȱîntrebareȱceȱtrebuieȱreôinut©ȱesteȱaceasta:ȱÎnȱceȱfelȱpotȱfiȱprincipiileȱteologiceȱ abstracteȱaplicateȱînȱ„momenteȱetice”ȱconcrete,ȱmaiȱalesȱcândȱtrebuieȱluateȱdeciziiȱ deȱviaô©ȱóiȱmoarte?ȱÎnȱceȱfel,ȱcuȱalteȱcuvinte,ȱpotȱprincipiileȱcredinôeiȱnoastreȱs©ȱneȱ ajuteȱ s©ȱ cunoaótemȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeuȱ înȱ situaôiiȱ concreteȱ óiȱ s©ȱ acôion©mȱ conformȱ acesteiȱ voinôe,ȱ pentruȱ bineleȱ nostruȱ óiȱ alȱ celorȱ pentruȱ careȱ suntemȱ responsabili?ȱ ȱ

21

ȱ DumnezeuȱcaȱTreimeȱ ȱ P©rinôiiȱ r©s©riteniȱ punȱ înȱ centrulȱ reflecôieiȱ lorȱ teologiceȱ Revelaôia:ȱ descoperireaȱ vieôiiȱ óiȱ voinôeiȱ divine.ȱ Dumnezeuȱ Seȱ descoper©ȱ peȱ Sineȱ înȱ ordineaȱ natural©ȱ(Rom.ȱ1,ȱ20),ȱdarȱnumaiȱcaȱóiȱCreator,ȱDomnȱóiȱJudec©tor.ȱCunoaótereaȱluiȱ DumnezeuȱcaȱMântuirorȱóiȱIzb©vitor,ȱCareȱneȱcomunic©ȱprofunzimileȱiubiriiȱSaleȱóiȱ neȱ faceȱ p©rtaóiȱ laȱ viaôaȱ Saȱ divin©,ȱ esteȱ cerut©ȱ deȱ revelaôiaȱ special©ȱ careȬóiȱ g©seóteȱ expresiaȱ înȱ Scriptur©,ȱ înȱ definiôiileȱ dogmaticeȱ aleȱ Sinoadelorȱ ecumeniceȱ óiȱ înȱ experienôaȱ Bisericii.ȱ Toateȱ acesteaȱ formeaz©ȱ ceeaȱ ceȱ numimȱ Sfântaȱ Tradiôie,ȱ careȱ vorbeóteȱdespreȱcunoaótereaȱluiȱDumnezeu,ȱindispensabil©ȱmântuiriiȱumanit©ôii.ȱ ȱ ÎntreagaȱRevelaôieȱeste,ȱînȱceleȱdinȱurm©ȱsoteriologic©.ȱEaȱesteȱdat©,ȱaóaȱcumȱ arat©ȱ Liturghiaȱ euharistic©,ȱ „pentruȱ viaôaȱ lumiiȱ óiȱ mântuireaȱ ei”.ȱ Totuói,ȱ pentruȱ P©rinôiiȱgreci,ȱaceastaȱnuȱînseamn©ȱc©ȱîlȱcunoaótemȱpeȱDumnezeuȱnumaiȱînȱacteleȱ sauȱ lucrareaȱ Saȱ mântuitoare.ȱ Putem,ȱ deȱ asemenea,ȱ cunoaóte,ȱ întrȬoȱ oarecareȱ m©sur©,ȱdespreȱfiinôaȱluiȱDumnezeu.ȱPrinȱurmare,ȱeiȱfacȱoȱdistincôieȱîntreȱteologieȱóiȱ iconomie.ȱPrimulȱtermenȱseȱrefer©ȱlaȱrelaôiileȱdinȱsânulȱdivinit©ôii,ȱiarȱalȱdoileaȱlaȱ lucrareaȱmântuitoareȱaȱluiȱDumnezeuȱînȱcreaôie.ȱAdev©rataȱteologieȱpriveóteȱdeciȱ ceeaȱ ceȱ amȱ puteaȱ numiȱ „Treimeaȱ imanent©”,ȱ peȱ cândȱ lucrareaȱ mântuiriiȱ esteȱ oȱ expresieȱ aȱ „Treimiiȱ iconomice”,ȱ Dumnezeuȱ adȱ extra.ȱ Distincôiaȱ esteȱ oarecumȱ artificial©,ȱ darȱ folositoare,ȱ atâtaȱ vremeȱ câtȱ permiteȱ afirmareaȱ cunoaóteriiȱ noastreȱ despreȱDumnezeuȱcareȱnuȱseȱlimiteaz©ȱlaȱ„acteleȱSaleȱatotputernice”ȱînȱistorie,ȱciȱ careȱ includeȱóiȱoȱ percepôieȱ aȱluiȱDumnezeuȱ aóaȱ cumȱ esteȱînȱElȱÎnsuói,ȱdincoloȱdeȱ relaôiaȱSaȱcuȱcreaôia.ȱ ȱ Conôinutulȱ acesteiȱ cunoaóteriȱ revelateȱ aȱ luiȱ Dumnezeuȱ esteȱ exprimatȱ înȱ modulȱ celȱ maiȱ adecvatȱ înȱ limbajulȱ primelorȱ dou©ȱ Sinoadeȱ ecumenice,ȱ caȱ unireȱ aȱ celorȱ treiȱ Persoaneȱ divineȱ (hypostasis)ȱ întrȬoȱ singur©ȱ Natur©ȱ sauȱ Esenô©ȱ divin©ȱ (ousia).ȱ Potrivitȱ sintezelorȱ teologiceȱ f©cuteȱ deȱ P©rinôiiȱ capadocieniȱ aiȱ veaculuiȱ alȱ patruleaȱ (Vasileȱ celȱ Mare,ȱ Grigoreȱ deȱ Nazianzȱ óiȱ Grigoreȱ deȱ Nysa),ȱ celeȱ treiȱ ipostasuriȱ seȱ distingȱ înȱ celeȱ dinȱ urm©ȱ doarȱ datorit©ȱ originiiȱ lor.ȱ Tat©lȱ esteȱ „nen©scut”ȱdinȱveónicie,ȱFiulȱesteȱdinȱveónicieȱ„n©scut”ȱdinȱTat©l,ȱiarȱSfântulȱDuhȱ „purcede”ȱdinȱveónicieȱdinȱTat©l.ȱConsubstanôialeȱ(homoousios,ȱ„deȱaceeaóiȱnatur©ȱ [divin©])ȱ óiȱ f©r©ȱ deȱ început,ȱ celeȱ treiȱ împ©rt©óescȱ nuȱ numaiȱ aceeaóiȱ esenô©ȱ sauȱ natur©,ȱciȱóiȱaceeaóiȱvoinô©,ȱaceeaóiȱenergieȱsauȱactivitate.ȱ ȱ Înȱexperienôaȱuman©,ȱvoinôaȱdivin©ȱesteȱexprimat©ȱcaȱ„iconomie”,ȱacôiuneaȱ prinȱcareȱDumnezeuȱmântuieóteȱomenireaȱóiȱuniversulȱlaolalt©.ȱCuȱtotulȱinaccesibilȱ înȱ naturaȱ Saȱ divin©,ȱ Dumnezeuȱ Seȱ descoper©ȱ peȱ Sineȱ óiȱ îóiȱ exercit©ȱ voinôaȱ prinȱ ipostasurileȱsauȱPersoaneleȱdivine.ȱTeologiaȱbizantin©ȱdescrieȱaceast©ȱ„iconomie”ȱ înȱ termeniȱ deȱ „hristologieȱ pneumatic©”.ȱ Aceastaȱ accentueaz©ȱ absolutaȱ unireȱ f©r©ȱ

22

amestecareȱ aȱ lucr©riiȱ conjugateȱ aȱ Fiuluiȱ óiȱ Duhuluiȱ Sfântȱ înȱ vedereaȱ conduceriiȱ credincioóilorȱspreȱcunoaótereaȱóiȱunireaȱcuȱTat©l.ȱRevelaôiaȱóiȱharulȱizb©vitorȱvinȱ deȱ laȱ Tat©lȱ prinȱ Fiulȱ óiȱ seȱ manifest©ȱ óiȱ suntȱ f©cuteȱ accesibileȱ deȱ Sfântulȱ Duhȱ înȱ Biseric©.ȱHristologiaȱpneumatic©ȱdistingeȱoȱdubl©ȱmiócareȱdinspreȱdivinitateȱînspreȱ lume.ȱ Peȱ deȱ oȱ parte,ȱ credincioóiiȱ experiaz©ȱ prezenôaȱ puteriiȱ mântuitoareȱ aȱ Cuvântuluiȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ iarȱ Cuvântulȱ sauȱ Fiulȱ divinȱ trimiteȱ apoiȱ Duhulȱ pesteȱ comunitateaȱcredincioóilorȱ(In.ȱ15,ȱ26;ȱIn.ȱ16,ȱ7;ȱF.ȱAp.ȱ2,ȱ23).ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱDuhulȱ „trimite”ȱFiulȱprinȱÎntrupareȱ(Lc.ȱ1,ȱ35)ȱóiȱîlȱmanifest©ȱprinȱÎnviereȱ(Rom.ȱ1,ȱ4;ȱIȱTim.ȱ 3,ȱ 16;ȱ sensulȱ probabilȱ alȱ expresieiȱ edikaiôth¿ȱ enȱ pneumati).ȱ Elȱ continu©ȱ apoiȱ s©Ȭlȱ revelezeȱ peȱ Fiulȱ sauȱ peȱ Cuvântulȱ veónicȱ înȱ eraȱ eshatologic©ȱ aȱ Bisericii.ȱ Aceast©ȱ „dubl©ȱ revelaôie”ȱ –ȱ aȱ Fiuluiȱ prinȱ Duhulȱ óiȱ aȱ Duhuluiȱ prinȱ Fiulȱ –ȱ faceȱ posibil©ȱ cunoaótereaȱluiȱDumnezeu,ȱpeȱcareȱIisusȱoȱnumeóteȱ„viaôaȱveónic©”ȱ(In.ȱ17,ȱ3).ȱ ȱ Mântuireaȱconst©ȱînȱ„cunoaótereaȱluiȱDumnezeu”,ȱrevendicat©ȱdeȱRevelaôie.ȱ Aceast©ȱ cunoaótere,ȱ careȱ seȱ refer©ȱ atâtȱ laȱ Treimeaȱ „imanent©”,ȱ câtȱ óiȱ laȱ ceaȱ „iconomic©”,ȱîóiȱareȱobâróia/temeiulȱînȱdezv©luireaȱdeȱSineȱaȱluiȱDumnezeu.ȱDuhulȱ Însuóiȱ eȱ Celȱ Careȱ manifest©ȱ Cuvântulȱ veónicȱ alȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ inspir©ȱ interpretareaȱm©rturieiȱscripturisticeȱlaȱacestȱCuvânt.ȱkiȱtotȱDuhulȱfaceȱdinȱCuvântȱ „putereaȱluiȱDumnezeuȱpentruȱmântuireaȱaȱtotȱceluiȱcareȱcrede”ȱ(Rom.ȱ1,ȱ16).ȱ ȱ RevelareaȱdeȱSineȱcareȱduceȱlaȱcunoaótereaȱluiȱDumnezeuȱóiȱlaȱcomuniuneaȱ veónic©ȱcuȱElȱesteȱoȱexpresieȱaȱvoinôeiȱcomuneȱaȱcelorȱtreiȱipostasuriȱdivine.ȱEsteȱoȱ revelaôieȱpersonal©,ȱcareȱcomunic©ȱviaôaȱdivin©ȱcaȱunȱactȱalȱdragosteiȱcareȱieseȱdinȱ sine.ȱ Aceast©ȱ dragosteȱ uneóteȱ celeȱ treiȱ Persoaneȱ înȱ l©untrulȱ divinit©ôiiȱ (Duhulȱ r©mâneȱunȱipostasȱdistinctȱóiȱnuȱeȱredusȱlaȱunȱnexusȱamorisȱsauȱ„podȱalȱiubirii”).ȱÎnȱ adâncimeaȱ óiȱ intensitateaȱ eiȱ inepuizabil©,ȱ aceast©ȱ dragosteȱ seȱ revars©ȱ pesteȱ „limiteleȱ nesfâróite”ȱ aleȱ fiinôeiȱ divine,ȱ pentruȱ aȱ îmbr©ôióa,ȱ mântuiȱ óiȱ transfiguraȱ obiectulȱafecôiuniiȱei.ȱ ȱ Darȱ careȱ esteȱobiectulȱiubiriiȱmântuitoareȱaȱluiȱDumnezeu?ȱPentruȱP©rinôiiȱ greci,ȱ acestaȱ nuȱ esteȱ doarȱ umanitateaȱ –ȱ b©rbaôiȱ óiȱ femeiȱ creaôiȱ dup©ȱ chipulȱ luiȱ Dumnezeuȱ–ȱciȱîntreagaȱcreaôie.ȱ ȱ Dup©ȱ Origenȱ (†ȱ 254),ȱ creaôiaȱ esteȱ oȱ funcôieȱ aȱ naturiiȱ divine.ȱ Prinȱ urmare,ȱ creaôiaȱ trebuieȱ s©ȱ fieȱ coȬetern©ȱ cuȱ aceast©ȱ natur©,ȱ deȱ undeȱ Origenȱ deduce/postuleaz©ȱ eternitateaȱ ordineiȱ create.ȱ Împotrivaȱ acestuiȱ punctȱ deȱ vedere,ȱ SfântulȱAtanasieȱ(†ȱ373)ȱóiȱîntreagaȱOrtodoxieȱarat©ȱc©ȱcreaôiaȱesteȱexȱnihilo,ȱfiinô©ȱ dinȱ neȬfiinô©,ȱ s©vâróit©ȱ caȱ oȱ expresieȱ aȱ voinôeiȱ divine.ȱ Dumnezeu,ȱ cumȱ seȱ spuneȱ adesea,ȱ „risc©ȱ enormȱ creândȱ oȱ natur©ȱdiferit©ȱdeȱaȱSa”.ȱ„Dinȱnimic”,ȱElȱ„cheam©ȱ toateȱlaȱfiinô©”,ȱastfelȱîncâtȱcreaôiaȱareȱoȱorigineȱóiȱunȱtelos,ȱunȱînceputȱóiȱoȱîmplinire,ȱ cândȱ moarteaȱ vaȱ fiȱ învins©,ȱ iarȱ Fiulȱ Seȱ vaȱ supuneȱ peȱ Sineȱ óiȱ cosmosulȱ întregȱ (taȱ panta)ȱTat©lui,ȱcaȱ„Dumnezeuȱs©ȱfieȱtotulȱînȱtoate”ȱ(pantaȱenȱpasin)ȱ(IȱCor.ȱ15,ȱ28).ȱ ȱ Aceast©ȱdistincôieȱnecesar©ȱóiȱradical©ȱîntreȱnaturaȱdivin©ȱóiȱnaturaȱcreat©ȱîiȱ conduceȱ peȱ P©rinôi,ȱ deȱ laȱ Atanasieȱ laȱ Grigoreȱ Palamaȱ (†ȱ 1359),ȱ laȱ oȱ alt©ȱ 23

distincôieȱ înȱ sânulȱ divinit©ôii.ȱ Pentruȱ aȱ exprimaȱ misterulȱ intervenôieiȱ divineȱ înȱ creaôie,ȱp©strândȱtotuóiȱabsolutaȱ„alteritate”ȱaȱluiȱDumnezeu,ȱeiȱdistingȱîntreȱesenôaȱ (ousia)ȱ óiȱ lucr©rileȱ sauȱ energiileȱ divine.ȱ Înȱ timpȱ ceȱ Dumnezeuȱ r©mâneȱ cuȱ totulȱ incognoscibilȱóiȱinaccesibilȱînȱesenôaȱSa,ȱElȱSeȱdescoper©ȱpeȱSineȱóiȱîóiȱexercit©ȱvoinôaȱ prinȱ energiileȱ Saleȱ –ȱ atributeleȱ Sale,ȱ caȱ iubirea,ȱ mila,ȱ înôelepciunea,ȱ putereaȱ óiȱ dreptateaȱ–ȱcareȱsuntȱadeseaȱidentificateȱcuȱharulȱdivin.ȱAceastaȱnuȱeste,ȱcumȱsȬaȱ afirmat,ȱoȱteorieȱgnosticizant©ȱaȱemanaôiei.ȱDumnezeuȱesteȱprezentȱînȱîntregimeȱînȱ energiileȱSale,ȱconducândȱpersoaneleȱ(umane)ȱóiȱcosmosulȱspreȱcomuniuneaȱcuȱEl.ȱ Prinȱ acesteȱ energii,ȱ Elȱ transfigureaz©ȱ cosmosul,ȱ umplândȱ întreagaȱ creaôieȱ cuȱ sfinôenie.ȱ ȱ Deóiȱiniôiativaȱactivit©ôiiȱmântuitoareȱr©mâneȱînȱîntregimeȱaȱluiȱDumnezeu,ȱ obiectulȱ acesteiȱ activit©ôiȱ –ȱ umanitateaȱ óiȱ cosmosulȱ –ȱ nuȱ esteȱ pasivȱ sauȱ static.ȱ Înȱ virtuteaȱ naturiiȱ noastreȱ create,ȱ posed©mȱ predispoziôiaȱ adânc©,ȱ dinamic©ȱ pentruȱ r©spuns,ȱ unulȱ careȱ implic©ȱ întregulȱ cosmos,ȱ pentruȱ careȱ fiecareȱ dinȱ noiȱ eȱ unȱ „microcosm”.ȱ Aceast©ȱ predispoziôieȱ s©dit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ înȱ noiȱ –ȱ careȱ eȱ unaȱ aȱ „libert©ôiiȱ înȱ responsabilitate”ȱ –ȱ faceȱ posibil©ȱ óiȱ necesar©ȱ angajareaȱ noastr©ȱ înȱ continuaȱ poc©inô©ȱ óiȱ înȱ luptaȱ ascetic©ȱ împotrivaȱ puterilorȱ demoniceȱ dinȱ sânulȱ creaôiei.ȱ Darȱ aceast©ȱ capacitateȱ deȱ aȱ r©spundeȱ laȱ iniôiativaȱ luiȱ Dumnezeuȱ înȱ „libertateaȱDuhului”ȱneȱofer©,ȱdeȱasemenea,ȱposibilitateaȱdeȱaȱatingeȱparticipareaȱ transcendent©ȱ óiȱ transformatoareȱ laȱ energiileȱ divine,ȱ ceeaȱ ceȱ duceȱ laȱ „îndumnezeireaȱnoastr©”.ȱ ȱ

24

ȱ PersoanaȱUman©:ȱdeȱlaȱChipȱlaȱAsem©nareȱ ȱ Persoanaȱ uman©ȱ esteȱ expresiaȱ ceaȱ maiȱ sublim©ȱ aȱ activit©ôiiȱ creatoareȱ aȱ luiȱ Dumnezeu.ȱAdamȱóiȱEva,ȱb©rbatȱóiȱfemeie,ȱsuntȱcreaôiȱdup©ȱ„chipulȱóiȱasem©nareaȱ luiȱDumnezeu”ȱ(Fac.ȱ1,ȱ26).ȱDumnezeuȱesteȱizvorulȱóiȱdestinulȱvieôiiȱumaneȱcreate.ȱ „Chipul”ȱ S©uȱ seȱ realizeaz©ȱ înȱ fiinôeleȱ umaneȱ nuȱ atâtȱ prinȱ atributeȱ particulareȱ (iubire,ȱraôiune),ȱcâtȱprinȱcalitateaȱpersonal©ȱdistinctiv©ȱcareȱleȱplaseaz©ȱdeasupraȱ altorȱ fiinôeȱ corporale.ȱ „Chipulȱ luiȱ Dumnezeuȱ înȱ om”ȱ eȱ identificatȱ deȱ mulôiȱ dinȱ teologiiȱ greciȱ ortodocóiȱ contemporaniȱ (Yannaras,ȱ Zizioulas,ȱ Nissiotis,ȱ Nellas)ȱ cuȱ „personalitatea”ȱuman©:ȱposibilitateaȱ–ȱcaȱdarȱdivinȱ–ȱpeȱcareȱoȱareȱomulȱdeȱaȱintraȱ înȱrelaôieȱcuȱDumnezeu,ȱcuȱsineȱóiȱcuȱalôii,ȱexersat©ȱînȱlibertateȱóiȱiubire.ȱNoiȱsuntemȱ cuȱadev©ratȱ„persoane”,ȱdeci,ȱdoarȱatâtaȱtimpȱcâtȱoglindimȱpersonalitateaȱesenôial©ȱ aȱluiȱDumnezeu,ȱcaracterizat©ȱprintrȬoȱreciprocitateȱtotal©ȱaȱiubiriiȱîmp©rt©óiteȱîntreȱ Tat©l,ȱFiulȱóiȱSfântulȱDuh.ȱ ȱ Dac©ȱ suntem,ȱ întrȬadev©r,ȱ obligaôi,ȱ aóaȱ cumȱ afirm©ȱ Yannaras,ȱ s©ȱ neȱ confrunt©mȱînainteȱdeȱtoateȱcuȱ„aventuraȱexistenôial©ȱaȱlibert©ôiiȱnoastre”,ȱaceastaȱ seȱ întâmpl©ȱ întrucâtȱ C©dereaȱ (individual©ȱ óiȱ colectiv©)ȱ neȱ puneȱ întrȬoȱ continu©ȱ situaôieȱdeȱaȱalege.ȱDeciziaȱnoastr©ȱliber©ȱdeȱaȱneȱr©zvr©tiȱîmpotrivaȱvoinôeiȱdivineȱ neȬaȱ exilatȱ dinȱ Paradis.ȱ Omul,ȱ potrivitȱ Sfântuluiȱ Vasile,ȱ „esteȱ unȱ animalȱ careȱ aȱ primitȱ poruncaȱ deȱ aȱ deveniȱ Dumnezeu”.ȱ Cedândȱ ispitei,ȱ neȬamȱ înstr©inatȱ deȱ Dumnezeuȱ óiȱ amȱ tr©datȱ vocaôiaȱ noastr©ȱ esenôial©.ȱ Înȱ Hristosȱ avemȱ posibilitateaȱ progres©riiȱ„dinȱslav©ȱînȱslav©”ȱ(IIȱCor.ȱ3,ȱ18)ȱspreȱaceaȱcomuniuneȱplin©ȱóiȱperfect©ȱ cuȱ Viaôaȱ divin©ȱ careȱ neȱ ofer©ȱ temeliaȱ indispensabil©ȱ pentruȱ autenticaȱ umanitateȱ sauȱpersonalitate.ȱTotuói,ȱnevoiaȱconstant©ȱdeȱaȱalegeȱluminaȱóiȱadev©rulȱînȱloculȱ întunericuluiȱ óiȱ minciunii,ȱ neȱ angajeaz©ȱ întrȬoȱ permanent©ȱ lupt©ȱ l©untric©ȱ împotrivaȱispiteiȱdemoniceȱóiȱaȱtendinôelorȱnoastreȱdeȱautoȬidolatrie.ȱ ȱ Aceastaȱînseamn©ȱc©ȱiniôiativaȱluiȱDumnezeuȱtrebuieȱdublat©ȱdeȱr©spunsulȱ omenesc,ȱ deȱ exerciôiulȱ voinôeiȱ umaneȱ –ȱ prinȱ poc©inô©,ȱ rug©ciuneȱ óiȱ acte/fapteȱ aleȱ iubiriiȱ–ȱcareȱneȱajut©,ȱcaȱpurt©toriȱaiȱchipuluiȱdivin,ȱs©ȱprogres©mȱprintrȬunȱprocesȱ deȱ purificareȱ óiȱ sfinôireȱ interioar©,ȱ pân©ȱ laȱ atingereaȱ „asem©n©rii”ȱ divine.ȱ Sfântulȱ Diadohȱ alȱ Foticeeiȱ exprim©ȱ acestȱ r©spunsȱ asceticȱ bazatȱ peȱ iubireȱ cuȱ elocvenôaȱ saȱ obiónuit©:ȱ„Toôiȱoameniiȱsuntȱf©cuôiȱdup©ȱchipulȱluiȱDumnezeu,ȱdarȱasem©nareaȱSaȱ esteȱ dat©ȱ doarȱ aceloraȱ careȱ printrȬoȱ mareȱ iubireȱ óiȬauȱ supusȱ libertateaȱ lorȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Pentruȱ c©ȱ doarȱ atunciȱ cândȱ nuȱ neȱ aparôinemȱ nou©ȱ înóine,ȱ devenimȱ întocmaiȱCeluiȱCareȱprinȱiubireȱneȬaȱîmp©catȱcuȱSine”.ȱ ȱ Cumȱ putemȱ înôelegeȱ „p©catulȱ originar”ȱ dinȱ aceast©ȱ perspectiv©?ȱ Teologiaȱ ortodox©ȱ nuȱ seȱ opreóteȱ atâtȱ asupraȱ tensiuniiȱ dintreȱ libertateȱ óiȱ responsabilitate,ȱ voinô©ȱ liber©ȱ óiȱ determinism,ȱ cumȱ faceȱ teologiaȱ protestant©.ȱ Totuóiȱ Ortodoxiaȱ

25

respinge,ȱ deȱ asemenea,ȱ dogmaȱ scolastic©ȱ despreȱ p©catulȱ originarȱ transmisȱ deȱ laȱ Adamȱlaȱtoateȱgeneraôiile,ȱcaȱunȱfelȱdeȱdefectȱgenetic.ȱDeȱfapt,ȱortodocóiiȱprefer©ȱs©ȱ nuȱvorbeasc©ȱdelocȱdespreȱp©catulȱ„originar”,ȱdecâtȱdac©ȱînôelegemȱprinȱaceastaȱc©ȱ origineaȱp©c©toóenieiȱcuivaȱseȱafl©ȱînȱelȱînsuói:ȱînȱvoinôaȱcorupt©,ȱc©zut©ȱcareȱreôineȱ posibilitateaȱdeȱaȱfaceȱbineleȱ(înc©ȱoȱdat©,ȱnuȱexist©ȱdec©dereȱtotal©)ȱóiȱalegeȱr©ul,ȱînȱ modȱ liberȱ ói,ȱ uneori,ȱ inevitabil.ȱ Epistolaȱ c©treȱ Romaniȱ cap.ȱ 7ȱ descrieȱ „omulȱ subȱ Lege”,ȱdarȱvorbeóteȱdeȱasemeneaȱcuȱsubtilitateȱdespreȱluptaȱcredincioóilor.ȱ ȱ Concepôiaȱ apusean©ȱ óiȱ ceaȱ ortodox©ȱ despreȱ „p©catulȱ originar”ȱ suntȱ bazateȱ peȱinterpret©riȱdiferiteȱaleȱtextuluiȱdeȱlaȱRom.ȱ5,ȱ12:ȱ„PrecumȱprintrȬunȱomȱaȱintratȱ p©catulȱ înȱ lumeȱ óiȱ prinȱ p©catȱ moartea,ȱ aóaȱ óiȱ moarteaȱ aȱ trecutȱ laȱ toôiȱ oamenii”.ȱ Expresiaȱ esenôial©ȱ esteȱ urm©toarea:ȱ eph’ȱ hôȱ pantesȱ h¿marton.ȱ Laȱ ceȱ seȱ refer©ȱ propoziôiaȱrelativ©ȱeph’ȱhô?ȱTeologiaȱscolastic©ȱoccidental©ȱoȱtraduceȱprinȱ„înȱcare”,ȱ însemnândȱ c©ȱ toôiȱ vorȱ muriȱ pentruȱ c©ȱ toôiȱ p©c©tuiescȱ înȱ Adamȱ (inȱ quoȱ omnesȱ peccaverunt,ȱ înȱ versiuneaȱ Vulgatei).ȱ Tradiôiaȱ patristic©ȱ r©s©ritean©,ȱ urmat©ȱ deȱ celeȱ maiȱ multeȱ versiuniȱ protestante,ȱ traduceȱ eph’ȱ hôȱ prinȱ „pentruȱ c©”:ȱ toôiȱ vorȱ muriȱ pentruȱc©ȱp©c©tuiesc.ȱPotrivitȱacesteiȱinterpret©ri,ȱceaȱceȱamȱ„moótenit”ȱdeȱlaȱAdamȱ nuȱesteȱvinov©ôiaȱcaȱóiȱconsecinô©ȱaȱp©catuluiȱs©uȱînȱParadis.ȱMaiȱdegrab©,ȱdac©ȱseȱ poateȱvorbiȱdespreȱoȱ„moótenire”,ȱeaȱtrebuieȱînôeleas©ȱcaȱoȱmoótenireȱaȱmortalit©ôii:ȱ „moarteaȱaȱtrecutȱlaȱtoôiȱoameniiȱpentruȱc©ȱtoôiȱp©c©tuiesc”.ȱCuȱbun©ȱótiinô©ȱneȬamȱ distrusȱcapacitateaȱdeȱautodeterminareȱ(autexousia),ȱiarȱaceast©ȱautoȬidolatrieȱneȬaȱ înstr©inatȱdeȱDumnezeuȱóiȱdeȱcomuniuneaȱcuȱviaôaȱdivin©.ȱMoarteaȱesteȱrezultatulȱ directȱalȱneascult©riiȱnoastre:ȱeaȱesteȱînôeleas©ȱfieȱcaȱoȱconsecinô©ȱ„natural©”ȱaȱuneiȱ desprinderiȱdinȱcomuniuneaȱcuȱizvorulȱvieôii,ȱfieȱcaȱoȱlimit©ȱaóezat©ȱdeȱDumnezeuȱ pesteȱ existenôaȱ uman©ȱ temporal©ȱ pentruȱ caȱ înstr©inareaȱ noastr©ȱ s©ȱ nuȱ durezeȱ veónicȱ (tradiôiaȱ patristic©ȱ afirm©ȱ ambeleȱ idei).ȱ Înȱ ultimulȱ caz,ȱ Dumnezeuȱ nuȱ esteȱ doarȱ unȱ judec©tor,ȱ ciȱ óiȱ unȱ Milostivȱ faô©ȱ deȱ ceiȱ p©c©toói,ȱ introducândȱ moarteaȱ caȱ mijlocȱ deȱ stopareȱ aȱ exiluluiȱ nostru,ȱ deȱ readucereȱ aȱ noastr©ȱ înȱ comuniuneaȱ cuȱ izvorulȱvieôiiȱveónice.ȱ ȱ Deȱ aceea,ȱ p©catulȱ óiȱ moarteaȱ suntȱ priviteȱ caȱ puteriȱ corup©toareȱ careȱ seȱ determin©ȱreciproc.ȱDac©ȱmoarteaȱesteȱurmareaȱp©catuluiȱ(Rom.ȱ6,ȱ23),ȱeaȱesteȱdeȱ asemenea,ȱ izvorulȱ sauȱ cauzaȱ p©catelor.ȱ Traducereaȱ luiȱ eph’ȱ hôȱ prinȱ „pentruȱ c©”ȱ arat©ȱc©ȱmoarteaȱîns©óiȱesteȱorigineaȱp©catului.ȱEph’ȱhô,ȱînȱacestȱînôeles,ȱseȱrefer©ȱlaȱ thanatosȱ („dinȱ cauzaȱ c©reia”,ȱ adic©ȱ moarte)ȱ ói,ȱ prinȱ urmare,ȱ expresiaȱ poateȱ fiȱ înôeleas©ȱ înȱ sensulȱ c©ȱ noiȱ s©vâróimȱ p©catulȱ „dinȱ pricinaȱ morôii”.ȱ Cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ impulsulȱdinȱspateleȱp©catuluiȱesteȱîncercareaȱdisperat©ȱdeȱaȱneȱsustrageȱmorôiiȱóiȱ lipseiȱdeȱsens.ȱMoartea,ȱsauȱspaimaȱmorôii,ȱdevineȱastfelȱoȱmotivaôieȱputernic©ȱînȱ viaôaȱuman©.ȱ ȱ Deóiȱ p©catulȱ óiȱ moarteaȱ suntȱ concepute,ȱ înȱ viziuneaȱ Sfântuluiȱ Pavel,ȱ caȱ puteriȱcosmiceȱînrobitoare,ȱeleȱsuntȱlimitateȱînȱputereaȱlorȱdeȱaȱcorupeȱóiȱdistrugeȱ persoanaȱ uman©.ȱ Teologiaȱ ortodox©ȱ susôineȱ c©ȱ p©catulȱ nuȱ poateȱ ótergeȱ totalȱ 26

chipulȱ divinȱ dinȱ noi.ȱ Laȱ fel,ȱ voinôaȱ noastr©ȱ nuȱ poateȱ fiȱ înȱ întregimeȱ corupt©ȱ prinȱ neascultareȱ óiȱ nuȱ esteȱ incapabil©ȱ deȱ poc©inô©ȱ óiȱ deȱ dobândireaȱ virtuôilor.ȱ Umanitateaȱ esteȱ creat©ȱ înȱ modȱ esenôialȱ „bun©”,ȱ precumȱ întreagaȱ creaôieȱ aȱ luiȱ Dumnezeuȱ(Ps.ȱ8).ȱÎnȱtimpȱceȱchipulȱdivinȱpoateȱfiȱseriosȱestompat,ȱoȱdimensiuneȱaȱ voinôeiȱ umaneȱ –ȱ peȱ careȱ Sfântulȱ Maximȱ M©rturisitorulȱ oȱ numeóteȱ „gnomic©”,ȱ opunândȬoȱceleiȱ„naturale”ȱ–ȱposed©ȱoȱcapacitateȱindestructibil©ȱpentruȱlibertateaȱ deȱ aȱ alege.ȱ Înôeleas©ȱ caȱ oȱ funcôieȱ aȱ persoanei,ȱ óiȱ nuȱ aȱ fiinôeiȱ –ȱ oȱ proprietateȱ ipostatic©,ȱ óiȱ nuȱ natural©ȱ –ȱ voinôaȱ gnomic©ȱ poateȱ r©spundeȱ voinôeiȱ divineȱ cuȱ credinô©,ȱ dragosteȱ óiȱ supunere.ȱ Poc©inôaȱ r©mâneȱ oȱ posibilitateȱ trainic©ȱ chiarȱ óiȱ înȱ sufletulȱ celȱ maiȱ întunecat,ȱ pentruȱ c©ȱ p©catulȱ îóiȱ areȱ origineaȱ înȱ dimensiuneaȱ personal©ȱ óiȱ nuȱ înȱ ceaȱ natural©ȱ aȱ existenôeiȱ umane.ȱ Totuói,ȱ prinȱ acestȱ aspectȱ personalȱalȱvieôiiȱomuluiȱ–ȱaspectȱadeseaȱidentificatȱcuȱnous,ȱcareȱtranscendeȱnaturaȱ óiȱfaceȱposibil©ȱcomuniuneaȱcuȱDumnezeuȱ–ȱlibertateaȱproduceȱroadeleȱpoc©inôei,ȱ careȱdeschidȱcaleaȱspreȱîndumnezeireaȱpersonal©.ȱ ȱ Voinôaȱ omuluiȱ esteȱ înȱ robie,ȱ aóaȱ cumȱ afirm©ȱ atâtȱ Luther,ȱ câtȱ óiȱ psihologiaȱ modern©.ȱDarȱaceast©ȱrobieȱeȱrelativ©ȱóiȱlimitat©ȱ–ȱneȱînvaô©ȱantropologiaȱortodox©.ȱ DistincôiaȱluiȱMaximȱîntreȱ„voinôaȱnatural©”ȱóiȱ„voinôaȱgnomic©”ȱesteȱfolositoare,ȱ prinȱ urmare,ȱ atâtaȱ timpȱ câtȱ ôineȱ înȱ echilibruȱ sclaviaȱ óiȱ libertateaȱ voinôeiȱ umane.ȱ F©cândȱacestȱlucru,ȱseȱrezolv©ȱastfelȱantinomiaȱdintreȱdeterminismȱóiȱvoinôaȱliber©,ȱ libertateȱ óiȱ responsabilitate,ȱ óiȱ seȱ salveaz©ȱ iniôiativaȱ uman©,ȱ s©vâróireaȱ „faptelorȱ bune”ȱ(Efes.ȱ2,ȱ10),ȱcaȱunȱelementȱindispensabilȱînȱ„dialogulȱdivinoȬuman”.ȱ ȱ Aceastaȱînseamn©ȱc©,ȱpentruȱteologiaȱortodox©,ȱmântuireaȱpoateȱfiȱrealizat©ȱ numaiȱ prinȱ sinergie:ȱ cooperareaȱ sauȱ conlucrareaȱ dintreȱ Dumnezeuȱ óiȱ noi,ȱ culminândȱ cuȱ participareaȱ noastr©ȱ laȱ îns©óiȱ viaôaȱ Lui.ȱ Totuói,ȱ Ortodoxiaȱ cuȱ gândireaȱ multȱ Reformat©,ȱ respingeȱ distincôiaȱ scolastic©ȱ întreȱ harulȱ „operant”ȱ óiȱ „cooperant”.ȱMântuireaȱóiȱîndumnezeireaȱnuȱpotȱfiȱexprimateȱînȱtermeniȱdeȱcauz©ȱ óiȱefect.ȱ„Sinergia”ȱimplic©ȱunȱparadoxȱfundamentalȱ(óiȱnonȬpelagian):ȱiniôiativaȱîiȱ aparôineȱînȱîntregimeȱluiȱDumnezeu,ȱeaȱîóiȱareȱorigineaȱóiȱîmplinireaȱnumaiȱînȱviaôaȱ SfinteiȱTreimi;ȱtotuói,ȱaceastaȱnuȱînseamn©ȱc©ȱDumnezeuȱesteȱactiv,ȱînȱtimpȱceȱnoiȱ suntemȱ pasivi.ȱ Esteȱ necesarȱ unȱ r©spunsȱ umanȱ adecvat,ȱ pentruȱ aȱ primiȱ harulȱ mântuitor.ȱAskesis,ȱviaôaȱlupteiȱspirituale,ȱimplic©ȱacôiune,ȱceeaȱceȱimplic©ȱpoc©inôa,ȱ rug©ciuneaȱóiȱfapteleȱiubirii.ȱIniôiativaȱr©mâne,ȱtotuói,ȱînȱmâinileȱluiȱDumnezeu,ȱdeȱ laȱ Careȱ primimȱ harulȱ sfinôitorȱ careȱ neȱ transform©,ȱ caȱ purt©toriȱ aiȱ chipuluiȱ divin,ȱ „dinȱslav©ȱînȱslav©”ȱ(IIȱCor.ȱ3,ȱ17).ȱNoiȱr©spundemȱlaȱinefabilaȱrev©rsareȱaȱiubiriiȱóiȱ haruluiȱdivinȱprinȱintegrarea/interiorizareaȱluiȱînȱexistenôaȱnoastr©ȱpersonal©.ȱDarȱ chiarȱ aceast©ȱ lucrareȱ aȱ „interioriz©rii”ȱ eȱ împlinit©ȱ nuȱ deȱ noiȱ înóine,ȱ ciȱ deȱ Duhulȱ Sfânt,ȱcareȱs©l©óluieóteȱóiȱlucreaz©ȱînȱ„templulȱsufletului”.ȱȱ ȱ Pentruȱ Maxim,ȱ iniôiativaȱ omuluiȱ esteȱ maiȱ multȱ decâtȱ unȱ simpluȱ r©spunsȱ personal.ȱEaȱincludeȱóiȱunȱaspectȱcosmic.ȱPersoanaȱuman©ȱeȱunȱmicrocosmos,ȱiarȱ vocaôiaȱ eiȱ esteȱ deȱ aȱ învingeȱ diferiteleȱ diviz©riȱ iviteȱ înȱ creaôieȱ prinȱ C©dere:ȱ 27

diviz©riȱîntreȱfiinôeleȱnecreateȱóiȱcreate,ȱîntreȱcelestȱóiȱterestru,ȱinteligibilȱóiȱsensibil,ȱ Paradisȱóiȱlumeaȱfenomenelorȱnaturale,ȱóiȱchiarȱîntreȱb©rbatȱóiȱfemeieȱ(cf.ȱGal.ȱ3,ȱ28).ȱ Aceast©ȱ îndatorireȱ teribil©ȱ eȱ împlinit©ȱ prinȱ practicareaȱ virtuôilorȱ corespunz©toareȱ fiec©reiȱ situaôii.ȱ Astfel,ȱ castitateaȱ biruieóteȱ divizareaȱ sexual©,ȱ iubireaȱ învingeȱ divizareaȱcosmic©,ȱó.a.m.d.,ȱpân©ȱcândȱpersoanaȱ„înȱHristos”ȱîóiȱexerseaz©ȱfuncôiaȱ preoôeasc©ȱ deȱ aȱ seȱ oferiȱ peȱ sineȱ óiȱ creaôiaȱ întreag©ȱ înapoiȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Acestȱ proces,ȱ prinȱ careȱ diviz©rileȱ esenôialeȱ suntȱ înl©turate,ȱ duceȱ înȱ celeȱ dinȱ urm©ȱ laȱ îndumnezeireaȱpersoaneiȱóiȱtransfigurareaȱcosmosului.ȱ ȱ Totuói,ȱ chiarȱ óiȱ aiciȱ iniôiativaȱ óiȱ putereaȱ efectiv©ȱ aparôineȱ luiȱ Dumnezeuȱ singur.ȱPentruȱc©ȱacesteȱvirtuôiȱcareȱînl©tur©ȱdiviz©rileȱrespective,ȱsuntȱd©ruiteȱdeȱ Dumnezeuȱsubȱformaȱenergiilorȱîndumnezeitoare:ȱenergiiȱcareȱsuntȱactualizateȱînȱ experienôaȱBisericiiȱprinȱdimensiuneaȱcosmic©ȱaȱLiturghiei,ȱnumit©ȱatâtȱdeȱpotrivitȱ „Divin©”.ȱ ȱ ȱ

28

ȱ ȱ R©scump©rarea:ȱ„DumnezeuȱeraȱînȱHristos”ȱ ȱ Dogmaȱ central©ȱ aȱ vieôiiȱ óiȱ credinôeiȱ ortodoxeȱ esteȱ afirmaôia:ȱ „Cuvântulȱ SȬaȱ f©cutȱtrup”ȱ(In.ȱ1,ȱ14).ȱDeȬaȱlungulȱsecolelorȱalȱtreileaȱóiȱalȱpatruleaȱaleȱereiȱcreótine,ȱ teologiaȱtrinitar©ȱaȱfostȱconstruit©ȱpeȱmeditaôiileȱeclesialeȱprivindȱpersoanaȱluiȱIisusȱ Hristos.ȱ Înȱ timpȱ ceȱ doctrinaȱ trinitar©ȱ poateȱ fi,ȱ laȱ nivelȱ logic,ȱ anterioar©ȱ celorlalteȱ dogmeȱ creótine,ȱ totuói,ȱ izvorulȱ nesecatȱ dinȱ careȱ îóiȱ tragȱ sevaȱ toateȱ dogmeleȱ ortodoxeȱ r©mâneȱ asumareaȱ naturiiȱ umaneȱ deȱ c©treȱ Logosȱ sauȱ Fiulȱ eternȱ alȱ luiȱ Dumnezeu.ȱCriteriulȱOrtodoxieiȱeste,ȱdeci,ȱhristologia.ȱȱ ȱ Ereziieleȱ arian©,ȱ nestorian©ȱ óiȱ monofizit©ȱ auȱ reuóitȱ s©ȱ deformezeȱ m©rturiaȱ scripturistic©ȱ despreȱ persoanaȱ Fiuluiȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ punândȱ laȱ îndoial©ȱ fieȱ umanitateaȱ Saȱ deplin©,ȱ fieȱ divinitateaȱ Sa.ȱ Definiôiaȱ calcedonian©ȱ dinȱ 451ȱ aȱ c©utatȱ caleaȱ deȱ mijloc.ȱ Eaȱ recunoaóteȱ diversitateaȱ hristologiilorȱ Nouluiȱ Testamentȱ óiȱ înceac©ȱs©ȱoȱîmpaceȱîntrȬoȱsintez©ȱcareȱs©ȱreflecteȱexperienôaȱeclesial©.ȱDac©ȱSinodulȱ IȱecumenicȱdeȱlaȱNiceaȱ(325)ȱafirmaseȱc©ȱFiulȱesteȱdeofiinô©ȱ(homoousios)ȱcuȱTat©l,ȱ SinodulȱdeȱlaȱCalcedonȱsusôineȱc©ȱprinȱÎntrupare,ȱFiulȱkiȬaȱasumatȱîntreagaȱnatur©ȱ uman©ȱînȱpânteceleȱFecioarei,ȱdevenindȱasemeneaȱnou©,ȱafar©ȱdeȱp©catȱ(Evreiȱ4,ȱ15;ȱ 7,ȱ26;ȱIȱPetruȱ2,ȱ22;ȱIȱIn.ȱ3,ȱ5).ȱÎnȱpersoanaȱunic©ȱaȱCuvântului,ȱdou©ȱ„naturi”ȱsauȱ „esenôe”ȱ(ousiai),ȱdivin©ȱóiȱuman©,ȱsuntȱperfectȱunite,ȱ„neamestecate,ȱneschimbate,ȱ neîmp©rôiteȱ óiȱ nedesp©rôite”.ȱ Deȱ vremeȱ ceȱ voinôaȱ esteȱ oȱ funcôieȱ aȱ naturiiȱ (óiȱ nuȱ aȱ persoanei),ȱ Sinodulȱ VIȱ ecumenicȱ (Constantinopol,ȱ 680Ȭ681)ȱ afirm©ȱ dogmaȱ „duotelismului”:ȱ prezenôaȱ aȱ dou©ȱ voinôeȱ înȱ PersoanaȱCuvântuluiȱ întrupat.ȱ Dreptȱ urmare,ȱumanitateaȱluiȱHristosȱeȱp©strat©ȱintact©,ȱîmpotrivaȱtendinôeiȱ„monofizite”ȱ deȱaȱabsorbiȱumanitateaȱînȱdivinitate.ȱ ȱ Totuói,ȱdefiniôiaȱcalcedonian©,ȱal©turiȱdeȱad©ugirileȱulterioare,ȱinsist©ȱasupraȱ faptuluiȱ c©ȱ unireaȱ umanitaôiiȱ óiȱ divinit©ôiiȱ înȱ Logosulȱ întrupatȱ esteȱ „asimetric©”.ȱ PersoanaȱsauȱSubiectulȱcareȱSeȱîntrupeaz©ȱr©mâneȱFiulȱluiȱDumnezeu,ȱdeȱvremeȱceȱ numaiȱDumnezeuȱ–ȱóiȱnuȱoȱpersoan©ȱomeneasc©ȱ–ȱpoateȱaduceȱmântuireaȱnoastr©.ȱ Fiulȱîóiȱasum©ȱîntreagaȱumanitateȱói,ȱdeȱaceea,ȱeȱ„consubstanôial”ȱcuȱnoi;ȱPersoanaȱ sauȱIpostasulȱS©uȱr©mâneȱastfelȱaceeaȱaȱLogosuluiȱpreexistent.ȱAcestȱaccentȱpusȱpeȱ caracterulȱasimetricȱalȱexistenôeiȱîntrupateȱaȱluiȱHristosȱpoateȱp©reaȱ„monofizit”,ȱcaȱ óiȱcumȱnaturaȱSaȱuman©ȱarȱfiȱdiminuat©ȱdeȱdivinitateaȱSa,ȱoriȱsubordonat©ȱacesteia.ȱ Deȱ fapt,ȱ echilibrulȱ exprimatȱ deȱ Crezulȱ niceeanȱ –ȱ Dumnezeuȱ adev©ratȱ dinȱ Dumnezeuȱ adev©ratȱ –ȱ esteȱ p©stratȱ înȱ întregime.ȱ F©r©ȱ aȱ diminuaȱ sauȱ limitaȱ umanitateaȱasumat©ȱaȱluiȱHristos,ȱîntrupareaȱreînnoieóteȱnaturaȱuman©ȱînȱsensulȱ perfecôiuniiȱoriginare.ȱR©mânândȱCuvântulȱdivinȱetern,ȱFiulȱluiȱDumnezeuȱdevineȱ „UltimulȱAdam”.ȱElȱeste,ȱdeȱasemenea,ȱarhetipulȱAdam.ȱCaȱóiȱchipȱv©zutȱalȱTat©luiȱ nev©zutȱ (Col.ȱ 1,ȱ 15),ȱ „chipulȱ fiinôeiȱ Tat©lui”ȱ(Evr.ȱ1,ȱ3),ȱElȱesteȱmodelulȱsauȱ 29

paradigmaȱdivin©ȱaȱexistenôeiȱpersoaneiȱumane,ȱeternulȱprototipȱdup©ȱcareȱAdam,ȱ sauȱîntreagaȱumanitate,ȱesteȱcreat©.ȱPrinȱurmare,ȱdeoareceȱesteȱconsubstanôialȱatâtȱ cuȱ Tat©lȱ câtȱ óiȱ cuȱ umanitatea,ȱ Elȱ poateȱ mediaȱ mântuireaȱ óiȱ poateȱ deschideȱ caleaȱ spreȱ îndumnezeireaȱ ipostatic©ȱ –ȱ cuȱ adev©ratȱ personal©ȱ –ȱ aȱ celuiȱ careȱ crede.ȱ Înȱ cuvinteleȱautoruluiȱEpistoleiȱc©treȱEvrei:ȱ„Pentruȱaceea,ȱdatorȱeraȱîntruȱtoateȱs©ȱSeȱ asemeneȱfraôilor,ȱcaȱs©ȱfieȱmilostivȱóiȱcredinciosȱarhiereuȱînȱceleȱc©treȱDumnezeu,ȱ pentruȱcur©ôireaȱp©catelorȱpoporului”ȱ(Evr.ȱ2,ȱ17;ȱ4,ȱ15;ȱIȱIn.ȱ2,ȱ1Ȭ2).ȱ ȱ Eminentulȱ specialistȱ patrolog,ȱ p©rinteleȱ Georgesȱ Florovsky,ȱ atr©geaȱ atenôiaȱ înȱ modȱ repetatȱ asupraȱ uneiȱ renaóteriȱ aȱ vechilorȱ ereziiȱ înȱ lumeaȱ pluralist©ȱ deȱ azi:ȱ neoȬarianism,ȱneoȬnestorianism,ȱetc.ȱDeȱfapt,ȱmulteȱdinȱorient©rileȱhristologiceȱdeȱ aziȱsuntȱmultȱmaiȱdeparteȱdeȱînôelegereaȱbiblic©ȱóiȱpatristic©ȱaȱpersoaneiȱóiȱlucr©riiȱ luiȱ Iisusȱ Hristos,ȱ decâtȱ înv©ô©turileȱ vechilorȱ eretici.ȱ Tr©imȱ întrȬoȱ epoc©ȱ înȱ careȱ umanitateaȱ luiȱ Hristosȱ esteȱ întrȬatâtȱ accentuat©ȱ încâtȱ „divinitatea”ȱ Saȱ apareȱ multoraȱ caȱ oȱ simpl©ȱ metafor©.ȱ Teologiaȱ „întrup©rii”ȱ aȱ fostȱ înlocuit©ȱ deȱ diverseȱ teoriiȱcareȱauȱlaȱbaz©ȱoȱhristologieȱ„adopôionis©”.ȱIisusȱaȱfostȱ„adoptat”ȱcaȱFiuȱalȱluiȱ Dumnezeuȱ laȱ Botezȱ (Mc.ȱ 1,ȱ 1Ȭ15),ȱ óiȱ „consacrat”ȱ caȱ Fiuȱ alȱ luiȱ Dumnezeuȱ prinȱ Înviereaȱ Saȱ dinȱ morôiȱ (Rom.ȱ 1,ȱ 1Ȭ4).ȱ Uniiȱ teologi,ȱ chiarȱ aceiȱ careȱ seȱ identific©ȱ cuȱ credinôaȱ „catolic©”ȱ aȱ Bisericii,ȱ nuȱ suntȱ deȱ acordȱ cuȱ folosireaȱ limbajuluiȱ metafizicȱ pentruȱ aȱ exprimaȱ tainaȱ luiȱ „Dumnezeuȱ înȱ Hristos”ȱ (cf.ȱ Col.ȱ 2,ȱ 9),ȱ preferândȱ unȱ limbajȱ relaôional,ȱ convinóiȱ c©ȱ numaiȱ acestaȱ poateȱ p©straȱ identitateaȱ deplin©ȱ aȱ luiȱ Iisusȱ cuȱ oamenii.ȱ Consecinôaȱ acestuiȱ reducôionismȱ hristologic:ȱ înl©turareaȱ atâtȱ aȱ teologieiȱîntrup©rii,ȱcâtȱóiȱaȱceleiȱtrinitare.ȱEȱadev©ratȱc©ȱuniiȱteologiȱvorȱrecunoaóteȱ deȱform©ȱteologiaȱtrinitar©,ȱóiȱtotuóiȱeiȱvorȱnegaȱexistenôaȱoric©reiȱrelaôiiȱontologiceȱ întreȱ Logosulȱ sauȱ Cuvântulȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ omulȱ Iisusȱ dinȱ Nazaret.ȱ Sau,ȱ înȱ celȱ maiȱbunȱcaz,ȱvorȱreprezentaȱunȱsoiȱdeȱdualismȱnestorian,ȱcareȱsusôineȱc©ȱIisusȱesteȱ „omul”ȱ înȱ careȱ Cuvântulȱ luiȱ Dumnezeuȱ SȬaȱ exprimat,ȱ prinȱ înv©ô©turaȱ óiȱ predicaȱ Acestuia.ȱ ȱ Dac©ȱ lucrareaȱ r©scump©r©riiȱ esteȱ limitat©ȱ laȱ oȱ problem©ȱ strictȱ juridic©,ȱ înȱ careȱp©c©tosulȱesteȱsocotitȱ„îndreptat”ȱprinȱcredinôaȱînȱmoarteaȱluiȱHristosȱ„pentruȱ noi”ȱpeȱcruce,ȱatunci,ȱîntrȬadev©r,ȱnuȱmaiȱavemȱnevoieȱdeȱoȱteologieȱtradiôional©ȱ trinitar©ȱ sauȱ deȱ oȱ teologieȱ aȱ întrup©rii.ȱ Dac©ȱ mântuireaȱ înseamn©ȱ simplaȱ noastr©ȱ „îndreptare”ȱ (justificare)ȱ –ȱ noiȱ fiindȱ declaraôiȱ drepôi,ȱ darȱ r©mânândȱ totuóiȱ subȱ povaraȱp©catuluiȱ(expresiaȱsimulȱiustusȱetȱpeccator,ȱcf.ȱRom.ȱ7,ȱ24Ȭ25)ȱ–ȱatunciȱnuȱmaiȱ trebuieȱ afirmat©ȱ identitateaȱ ontologic©ȱ întreȱ Fiulȱ eternȱ alȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ omulȱ Iisus.ȱTotuói,ȱînȱasemeneaȱcaz,ȱ„credinôa”ȱeȱmaiȱpuôinȱînȱpersoanaȱluiȱIisusȱHristos,ȱ decâtȱ înȱ acôiuneaȱluiȱDumnezeuȱ prinȱEl.ȱIarȱ accentulȱacesteiȱacôiuniȱesteȱpusȱmaiȱ multȱpeȱR©stignireȱdecâtȱpeȱÎnviere.ȱOricumȱarȱfiȱformulat©ȱdeȱanumiteȱtradiôiiȱ(sauȱ teologii),ȱ lucrareaȱ luiȱ Dumnezeuȱ deȱ r©scump©rareȱ –ȱ dinȱ aceast©ȱ perspectiv©ȱ –ȱ eȱ exprimat©ȱ caȱ oȱ theologiaȱ crucis,ȱ oȱ „teologieȱ aȱ Crucii”.ȱ Înȱ acelaóiȱ timp,ȱ ceiȱ careȱ reprezint©ȱ unȱ asemeneaȱ punctȱ deȱ vedereȱ tindȱ s©ȱ resping©ȱ hristologiaȱ 30

ortodox©ȱ care,ȱ credȱ ei,ȱ faceȱ oȱ abordareȱ nonȬbiblic©ȱ óiȱ purȱ metafizic©ȱ aȱ uneiȱ problemeȱ doctrinareȱ careȱ arȱ puteaȱ fiȱ rezolvat©ȱ maiȱ bineȱ folosindȱ termeniȱ existenôialiȱ înȱ loculȱ celorȱ ontologici.ȱ Deȱ fapt,ȱ deȱ ceȱ continu©ȱ Ortodoxiaȱ s©ȱ insisteȱ asupraȱnecesit©ôiiȱuneiȱabord©riȱontologice,ȱóiȱnuȱexistenôialeȱaȱpersoaneiȱluiȱIisusȱ Hristosȱóiȱaȱlucr©riiȱSaleȱmântuitoare?ȱ ȱ Unȱr©spunsȱconcisȱîlȱputemȱg©siȱînȱadev©rurileȱexprimateȱdeȱdou©ȱformuleȱ patristiceȱ cunoscute.ȱ Esteȱ vorba,ȱ înȱ primulȱ rând,ȱ deȱ afirmaôiaȱ g©sit©ȱ înȱ diferiteȱ formeȱ laȱ P©rinôiiȱ primelorȱ veacuri,ȱ darȱ peȱ careȱ oȱ atribuimȱ deȱ regul©ȱ Sfântuluiȱ Atanasie:ȱ„DumnezeuȱSȬaȱf©cutȱomȱpentruȱcaȱomulȱs©ȱpoat©ȱdeveniȱDumnezeu”.ȱ Aceast©ȱ formul©ȱ exprim©ȱ convingereaȱ ortodox©ȱ fundamental©ȱ c©ȱ vocaôiaȱnoastr©ȱ esenôial©,ȱultimulȱnostruȱraisonȱd’²treȱesteȱdeȱaȱdeveniȱînȱharȱceeaȱceȱDumnezeuȱesteȱ înȱ existenôaȱ Saȱ divin©.ȱ Cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ sfâróitulȱ (telos)ȱ vieôiiȱ omeneótiȱ esteȱ participareaȱ (koinônia,ȱ methexis)ȱ laȱ viaôaȱ îns©óiȱ aȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ fiind,ȱ totuói,ȱ oȱ participareȱ laȱ „energiile”ȱ divine,ȱ óiȱ nuȱ laȱ „esenôa”ȱ sauȱ „natura”ȱ cuȱ totulȱ transcendent©ȱóiȱinaccesibil©ȱaȱluiȱDumnezeu.ȱ ȱ Aceastaȱ esteȱ vocaôiaȱ originar©ȱ aȱ luiȱ Adam,ȱ peȱ careȱ elȱ óiȱ fiecareȱ Adamȱ oȱ respingeȱ prinȱ liberaȱ decizieȱ deȱ aȱ seȱ r©zvr©tiȱ împotrivaȱ voinôeiȱdivine.ȱAdamȱ esteȱ „c©zut”.ȱ Naturaȱ uman©ȱ esteȱ corupt©,ȱ devenindȱ subiectȱ alȱ forôelorȱ demoniceȱ aleȱ p©catuluiȱóiȱmorôii.ȱPrinȱurmare,ȱînȱrobiaȱp©catuluiȱóiȱaȱmorôiiȱst©ȱnaturaȱuman©ȱóiȱ nuȱ doarȱ relaôiileȱ personaleȱ sauȱ judec©ôileȱ juridice.ȱ Naturaȱ uman©ȱ c©zut©ȱ trebuieȱ readus©ȱ laȱ slavaȱ eiȱ originar©,ȱ oȱ slav©ȱ derivat©ȱ dinȱ creareaȱ eiȱ dup©ȱ chipulȱ Creatoruluiȱ s©u.ȱ Totuói,ȱ aceast©ȱ natur©ȱ c©zut©ȱ nuȱ seȱ poateȱ salvaȱ singur©ȱ dinȱ mrejeleȱ p©catuluiȱ óiȱ morôii,ȱ óiȱ niciȱ nuȱ poateȱ realizaȱ refacereaȱ chipuluiȱ divinȱ prinȱ propriileȱ eforturi.ȱ ÎntrȬunȱ cuvânt,ȱ numaiȱ Dumnezeuȱ poateȱ realizaȱ mântuireaȱ noastr©.ȱ Deȱ aceeaȱ avemȱ nevoieȱ deȱ unȱ R©scump©r©tor,ȱ careȱ nuȱ numaiȱ s©ȱ seȱ identificeȱ cuȱ condiôiaȱuman©,ȱciȱóiȱs©Ȭóiȱasume,ȱs©ȱeliberezeȱóiȱs©ȱsl©veasc©/pream©reasc©ȱnaturaȱ uman©ȱînȱElȱÎnsuói,ȱprinȱvictoriaȱSaȱasupraȱputeriiȱstric©cioaseȱaȱmorôii.ȱ ȱ CeaȱdeȬaȱdouaȱformul©ȱpatristic©,ȱexprimat©ȱmaiȱalesȱdeȱSfântulȱGrigorieȱdeȱ Nazianz,ȱ afirm©ȱ c©ȱ Creatorulȱ trebuieȱ s©Ȭkiȱ asumeȱ naturaȱ uman©ȱ creat©ȱ înȱ plin©tateaȱei,ȱpentruȱaȱoȱreaduceȱlaȱsensulȱeiȱoriginar,ȱlaȱdes©vâróireaȱóiȱfrumuseôeaȱ ei:ȱ„Ceeaȱceȱnuȱesteȱasumat,ȱnuȱeȱvindecat,ȱdarȱceeaȱceȱeȱunitȱcuȱDumnezeuȱesteȱ mântuit”ȱ(Epistolaȱ101,ȱadȱCledonium).ȱ ȱ Perspectivaȱ ortodox©ȱ cuprindeȱ óiȱ alteȱ teologiiȱ aleȱ r©scump©r©rii,ȱ careȱ seȱ oprescȱ înȱ primulȱ rândȱ asupraȱ conceptuluiȱ juridicȱ deȱ „îndreptare”ȱ sauȱ aȱ caracteruluiȱ expiatorȱ alȱ jertfeiȱ substitutive.ȱ Teologiaȱ bizantin©ȱ accept©ȱ conceptulȱ paulinȱdeȱdicaiosyneȱ–ȱînôelesȱmaiȱmultȱcaȱ„dreptate”ȱdivin©ȱdecâtȱcaȱ„îndreptare”ȱ–ȱ laȱ felȱ cumȱ accept©ȱ óiȱ alteȱ imaginiȱ neotestamentareȱ careȱ vorbescȱ deȱ valoareaȱ expiatoareȱaȱjertfeiȱhristiceȱ(„MielulȱluiȱDumnezeu”,ȱ„isp©óire”,ȱ„r©scump©rare”).ȱ Poateȱc©ȱnuȱexager©mȱdac©ȱspunemȱc©ȱP©rinôiiȱgreciȱerauȱpreocupaôiȱmaiȱmultȱdeȱ cineȱ aȱ muritȱ peȱ Cruceȱ decâtȱ deȱ întrebareaȱ deȱ ceȱ eraȱ necesar©ȱ aceast©ȱ 31

form©ȱ deȱ moarte.ȱ Aceast©ȱ moarteȱ jertfelnic©ȱ neȱ aduceȱ mântuirea,ȱ întrucâtȱ esteȱ vorbaȱ deȱ moarteaȱ Fiuluiȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Înc©ȱ oȱ dat©,ȱ dominanteȱ suntȱ categoriileȱ ontologiceȱ (óiȱ nuȱ celeȱ juridiceȱ sauȱ sacrificiale).ȱ Deȱ aceea,ȱ Ortodoxiaȱ îóiȱ exprim©ȱ înôelegereaȱ asupraȱ morôiiȱ r©scump©r©toareȱ aȱ luiȱ Hristosȱ prinȱ doctrinaȱ cunoscut©ȱ subȱnumeleȱdeȱ„teopaschism”.ȱCuȱcuvinteleȱSfântuluiȱChirilȱalȱAlexandriei,ȱaceastaȱ înseamn©ȱ c©ȱ „logosulȱ aȱ suferitȱ înȱ trup”.ȱ Pentruȱ aȱ izb©viȱcreaturileȱSaleȱomeneóti,ȱ Dumnezeuȱ aȱ trebuitȱ s©Ȭkiȱ asumeȱ –ȱ înȱ persoanaȱ Fiuluiȱ S©uȱ dinȱ veciȱ –ȱ plin©tateaȱ naturiiȱ umane,ȱ iarȱ apoiȱ s©ȱ moar©ȱ óiȱ s©ȱ învieȱ înȱ aceaȱ natur©,ȱ astfelȱ încâtȱ prinȱ pream©rireaȱSaȱprinȱÎn©lôare,ȱs©ȱpoat©ȱs©ȱneȱpream©reasc©ȱpeȱnoiȱcuȱSineȱóiȱs©ȱfac©ȱ posibil©ȱparticipareaȱnoastr©ȱlaȱviaôaȱdivin©.ȱ ȱ „Ceeaȱ ceȱ nuȱ esteȱ asumat,ȱ nuȱ esteȱ mântuit”.ȱ Aceast©ȱ afirmaôieȱ nuȱ seȱ refer©ȱ doarȱ laȱ naturaȱ uman©ȱ laȱ modulȱ abstract,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ oȱ „natur©”ȱ trebuieȱ s©ȱ fieȱ „ipostaziat©”,ȱ întrupat©ȱ întrȬoȱ existenô©ȱ personal©.ȱ Potrivitȱ luiȱ Leonôiuȱ deȱ Bizanô,ȱ Hristosȱ „enipostaziaz©”ȱ existenôaȱ uman©ȱ înȱ propriulȱ ipostasȱ divinȱ sauȱ modȱ personalȱdeȱaȱfi.ȱDeóiȱSubiectulȱîntrup©riiȱr©mâneȱFiulȱluiȱDumnezeu,ȱElȱÎóiȱasum©ȱ oȱviaô©ȱomeneasc©ȱpersonal©,ȱcareȱincludeȱposibilitateaȱispiteiȱóiȱnecesitateaȱmorôii.ȱ Celȱ Careȱ moareȱ peȱ cruceȱ óiȱ coboar©ȱ înȱ regatulȱ morôiiȱ pentruȱ aȬiȱ ridicaȱ peȱ ceiȱ adormiôi,ȱnuȱesteȱaltulȱdecâtȱDumnezeuȬOmul.ȱÎnȱtimpȱceȱ„patripassionismul”ȱesteȱ exclusȱ (Fiul,ȱ nuȱ Tat©l,ȱ sufer©ȱ óiȱ moare),ȱ „theopaschismul”ȱ r©mâneȱ temeliaȱ ireductibil©ȱaȱoric©reiȱteologiiȱortodoxeȱaȱr©scump©r©rii.ȱ ȱ Dac©ȱOrtodoxiaȱfoloseóteȱfoarteȱpuôinȱtermeniiȱ„îndreptare”,ȱ„satisfacôie”ȱóiȱ „jertf©ȱ substitutiv©”ȱ óiȱ alteleȱ asemenea,ȱ pentruȱ aȱ explicaȱ modulȱ înȱ careȱ Hristosȱ realizeaz©ȱmântuireaȱnoastr©,ȱaceastaȱseȱîntâmpl©ȱdinȱcelȱpuôinȱdou©ȱmotive.ȱ ȱ Înȱ primulȱ rând,ȱ asemeneaȱ concepteȱ parȱ s©ȱ reflecteȱ disputaȱ întreȱ RomanoȬCatolicismȱ óiȱ Protestantismȱ asupraȱ moduluiȱ înȱ careȱ vinaȱ p©catuluiȱ originarȱ esteȱ ótears©:ȱ fieȱ prinȱ acteȱ meritorii,ȱ fieȱ prinȱ darulȱ liberȱ alȱ haruluiȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Aóaȱ cumȱ amȱ v©zut,ȱ aceast©ȱ problem©ȱ nuȱ sȬaȱ pusȱ înȱ dezvoltareaȱ doctrineiȱortodoxeȱdespreȱp©catulȱoriginar.ȱ ȱ Alȱ doileaȱ motiv,ȱ óiȱ celȱ maiȱ important,ȱ esteȱ celȱ peȱ careȱ lȬamȱ ar©tatȱ maiȱ devreme:ȱ faptulȱ c©ȱ niciȱ unaȱ dinȱ teoriileȱ tradiôionaleȱ apuseneȱ aleȱ îndrept©rii,ȱ compensaôieiȱ etc.ȱ nuȱ presupuneȱ implicareaȱ divin©ȱ personal©ȱ înȱ moarte,ȱ careȱ realizeaz©ȱ r©scump©rareaȱ noastr©.ȱ Dac©ȱ mulôiȱ dinȱ teologiiȱ apuseniȱ deȱ aziȱtindȱs©ȱ minimalizezeȱ divinitateaȱ luiȱ Hristosȱ (sauȱ celȱ puôinȱ s©ȱ neglijezeȱ formuleleȱ hristologiceȱ óiȱ trinitareȱ sinodale),ȱ seȱ pareȱ c©ȱ teoriileȱ apuseneȱ aleȱ r©scump©r©riiȱ óiȱ mântuiriiȱ purȱ óiȱ simpluȱ nuȱ implic©ȱ identificareaȱ ontologic©ȱ aȱ luiȱ Iisusȱ Hristosȱ cuȱ Divinitatea.ȱDefiniôiaȱcalcedonian©ȱtrebuieȱap©rat©ȱcaȱpiatr©ȱdinȱcapulȱunghiuluiȱaȱ credinôeiȱnoastreȱnumaiȱdac©ȱIisusȱdinȱNazaretȱaȱfostȱ„Dumnezeuȱînȱtrup”:ȱadic©,ȱ numaiȱdac©ȱDumnezeuȱaȱasumatȱumanitateaȱ„f©r©ȱschimbare”,ȱaȱmuritȱpeȱcruce,ȱSȬaȱ pogorâtȱlaȱiadȱpentruȱaȱrupeȱlanôurileȱmorôiiȱprinȱÎnviereaȱSaȱóiȱSȬaȱîn©lôatȱînȱslav©ȱ „înȱ trup”ȱ (Sfântulȱ Ignatie),ȱ óiȱ toateȱ acesteaȱ pentruȱ aȱ realizaȱ mântuireaȱ 32

noastr©.ȱAcestaȱesteȱpunctulȱdeȱvedereȱortodox.ȱkiȱdeȱaceeaȱesteȱstr©in©ȱortodoxieiȱ oriceȱalt©ȱabordareȱcareȱpareȱs©ȱlimitezeȱmântuireaȱlaȱoȱproblem©ȱdeȱîndreptareȱsauȱ compensaôie.ȱ Pentruȱ ortodocói,ȱ acestaȱ esteȱ abiaȱ începutulȱ unuiȱ procesȱ veónic.ȱ Mântuireaȱ îns©óiȱ nuȱ eȱ sfâróitulȱ (telos)ȱ existenôeiȱ umane;ȱ eaȱ esteȱ doarȱ aspectulȱ „negativ”ȱ careȱ realizeaz©ȱ eliberareaȱ dinȱ urm©rileȱ p©catuluiȱ óiȱ morôii.ȱ Adev©ratulȱ sensȱalȱlucr©riiȱluiȱDumnezeuȱînȱHristosȱpoateȱfiȱdescoperitȱînȱprocesulȱcontinuuȱ careȱ duceȱ deȱ laȱ mântuireaȱ iniôial©/obiectiv©,ȱ prinȱ lucrareaȱ sfinôeniei,ȱ spreȱ „îndumnezeireaȱprinȱhar”ȱaȱpersoaneiȱumane.ȱ ȱ ȱ

33

ȱ ȱ „Theosis”ȱsauȱÎndumnezeireaȱ ȱ Participareaȱdivin©ȱlaȱexistenôaȱuman©ȱdeschideȱcaleaȱparticip©riiȱomuluiȱlaȱ viaôaȱluiȱDumnezeu.ȱDac©ȱtelosȬulȱsauȱpunctulȱfinalȱalȱexistenôeiȱnoastreȱnuȱarȱfiȱoȱ total©ȱ participareȱ înȱ viaôaȱ trinitar©ȱ –ȱ dac©ȱ amȱ fiȱ chemaôi,ȱ deȱ pild©,ȱ laȱ simplaȱ „camaraderieȱ„cuȱDumnezeuȱprinȱjustificareȱsauȱchiarȱlaȱbucuriaȱveónic©ȱaȱ„vederiiȱ fericite”ȱ–ȱatunciȱarȱfiȱfostȱteoreticȱposibilȱcaȱDumnezeuȱs©ȱneȱmântuiasc©ȱf©r©ȱs©ȱ apelezeȱ laȱ oȱ întrupareȱ real©ȱ careȱ presupuneaȱ caȱ Logosulȱ divinȱ eternȱ s©ȱ accepteȱ moarteaȱînȱumanitateaȱSaȱasumat©.ȱParticipareaȱontolgic©ȱdeplin©ȱaȱluiȱDumnezeuȱ laȱviaôaȱuman©ȱesteȱnecesar©ȱdac©ȱpersoaneleȱumaneȱvorȱparticipaȱînȱacelaóiȱgradȱ laȱviaôaȱdivin©.ȱȱ ȱ CruceaȱluiȱHristosȱînseamn©,ȱînȱceleȱdinȱurm©,ȱeliberare:ȱdinȱanxietate,ȱp©cat,ȱ moarteȱ óiȱ stric©ciune.ȱ Dar,ȱ aóaȱ cumȱ arat©ȱ experienôaȱ noastr©,ȱ fiecareȱ dinȱ acesteaȱ r©mâneȱ oȱ realitateȱ aȱ vieôiiȱ cotidiene,ȱ pentruȱ creótiniȱ caȱ óiȱ pentruȱ necredincioói.ȱ Putereaȱ eliberatoareȱ aȱ R©stigniriiȱ reazem©ȱ înȱ izbândaȱ saȱ final©ȱ asupraȱ acelorȱ experienôeȱ atâtȱ deȱ plasticȱ descriseȱ înȱ tabelulȱ eshatologicȱ alȱ ultimuluiȱ capitolȱ dinȱ Apocalips©.ȱ Potrivitȱ acesteiȱ viziuni,ȱ Dumnezeu,ȱ odihnindȱ înȱ mijloculȱ poporuluiȱ S©u,ȱ„vaȱótergeȱoriceȱlacrim©ȱdinȱochiiȱlorȱóiȱmoarteȱnuȱvaȱmaiȱfi…”ȱ ȱ Cuȱ toateȱ acestea,ȱ moarteaȱ Fiuluiȱ luiȱ Dumnezeuȱ înȱ cadrulȱ istorieiȱ omeneótiȱ areȱ caȱ efectȱ oȱ transformareȱ eliberatoareȱ aȱ vieôiiȱ umaneȱ dejaȱ înȱ orizontulȱ acesteiȱ istorii.ȱAceast©ȱ„libertateȱexistenôial©”ȱ–ȱoȱlibertateȱînȱDuhȱ–ȱneȱd©ȱposibilitateaȱs©ȱ r©spundemȱharuluiȱdumnezeiescȱmântuitorȱcuȱcredinô©,ȱsupunereȱóiȱdragoste.ȱDeȱ aceea,ȱaceast©ȱlibertateȱseȱconstituieȱcaȱtemeliaȱindispensabil©ȱaȱsfinôiriiȱnoastreȱóiȱaȱ vieôiiȱmoraleȱcreótine.ȱȱ ȱ Caȱ óiȱ mântuirea,ȱ sfinôireaȱ esteȱ unȱ procesȱ ceȱ areȱ laȱ baz©ȱ sinergiaȱ sauȱ cooperareaȱ divinoȬuman©.ȱ kiȱ înȱ acestȱ caz,ȱ iniôiativaȱ Îiȱ aparôineȱ înȱ întregimeȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Duhulȱ eȱ celȱ careȱ transmiteȱ adev©rul,ȱ aduceȱ daruriȱ óiȱ umpleȱ inimileȱ noastreȱ cuȱ dragosteaȱ Tat©lui,ȱ toateȱ înȱ l©untrulȱ trupuluiȱ luiȱ Hristos.ȱ Duhulȱ eȱ Celȱ Careȱstârneóteȱcredinôa,ȱd©ruieóteȱharulȱóiȱinspir©ȱvirtuôileȱcareȱiauȱformaȱ„faptelorȱ iubirii”.ȱTotuói,ȱf©r©ȱreceptivitateaȱnoastr©ȱactiv©,ȱlucrareaȱSaȱarȱfiȱinutil©.ȱIniôiativaȱ divin©ȱ trebuieȱ s©ȱ întâlneasc©ȱ r©spunsulȱ nostruȱ moralȱ pentruȱcaȱlucrareaȱsfinôeneiȱ s©Ȭóiȱîmplineasc©ȱscopulȱs©u.ȱ ȱ Pentruȱ aȱ evitaȱ oriceȱ ideeȱ deȱ „absorbôie”ȱ înȱ divinitate,ȱ careȱ arȱ implicaȱ pierdereaȱ personalit©ôiiȱ individuale,ȱ teologiaȱ ortodox©ȱ îóiȱ fundamenteaz©ȱ înv©ô©turaȱdespreȱîndumnezeireȱpeȱdou©ȱtemeȱcomplementare.ȱPrimaȱsusôineȱc©ȱînȱ Hristos,ȱadev©rataȱumanitate,ȱincluzândȱidentitateaȱpersonal©ȱunic©ȱaȱfiec©reiȱfiinôeȱ omeneótiȱesteȱp©strat©ȱóiȱreadus©ȱlaȱplin©tateaȱóiȱfrumuseôeȱeiȱoriginar©.ȱÎnȱalȱdoileaȱ rând,ȱ pornindȱ deȱ laȱ distincôiaȱ întreȱ esenô©ȱ óiȱ energii,ȱ tradiôiaȱ patristic©ȱ 34

greceasc©ȱafirm©ȱc©ȱîndumnezeireaȱesteȱrealizat©ȱprinȱhar,ȱprinȱputereaȱsfinôitoareȱaȱ energiilorȱdivine.ȱNuȱseȱpoateȱvorbiȱdeȱoȱ„participareȱlaȱnaturaȱdivin©”ȱdac©ȱprinȱ „natur©”ȱînôelegemȱoȱ„fiinô©”ȱ(acestaȱeȱînôelesulȱdinȱIIȱPetruȱ1,ȱ4),ȱciȱesenôaȱdivin©.ȱ Aceast©ȱ esenô©ȱ r©mâneȱ totalȱ transcendent©ȱ óiȱ inaccesibil©ȱ pentruȱ oriceȱ form©ȱ aȱ realit©ôiiȱ create.ȱ Deȱ acee,ȱ „îndumnezeirea”ȱ nuȱ presupuneȱ c©ȱ noiȱ devenimȱ Dumnezeu,ȱ înȱ ciudaȱ limbajuluiȱ destulȱ deȱ îndr©zneôȱ folositȱ deȱ uniiȱ scriitoriȱ patristici.ȱ „Îndumnezeire”ȱ înseamn©ȱ c©ȱ prinȱ iniôiativaȱ ceȱ aparôineȱ celorȱ treiȱ Persoaneȱdivine,ȱomulȱintr©ȱîntrȬoȱrelaôieȱpersonal©ȱdeȱparticipareȱlaȱenergiileȱdivineȱ necreateȱsauȱlaȱharulȱdivin.ȱAstfel,ȱpurt©torulȱchipuluiȱdivinȱdevineȱ„înȱhar”ȱceeaȱ ceȱDumnezeuȱesteȱ„înȱesenô©”.ȱȱ ȱ Areȱaceast©ȱînv©ô©tur©ȱtemeiȱînȱSfântaȱScriptur©?ȱSauȱeaȱreprezint©ȱceeaȱceȱ Harnackȱ numeaȱ „elenizareaȱ acut©”ȱ aȱ credinôeiȱ creótineȱ primare,ȱ oȱ acomodareȱ nes©n©toas©ȱlaȱstilulȱdeȱgândireȱalȱantichit©ôiiȱp©gâne?ȱ ȱ Platonȱvorbeaȱdeȱoȱtransformareȱaȱvieôiiȱumaneȱprinȱanamnesisȱ(„amintire”ȱînȱ sensulȱuneiȱreactualiz©ri),ȱcareȱsfâróeóteȱîntrȬoȱanumeȱ„asem©nare”ȱcuȱDumnezeu,ȱ iarȱ gnosticiiȱ înv©ôauȱ c©ȱ divinizareaȱ uman©ȱ rezult©ȱ dinȱ dobândireaȱ cunoaóteriiȱ esoterice.ȱ ȱ Gândireaȱ ebraic©ȱ nuȱ cunoaóteȱ acestȱ limbajȱ óiȱ niciȱ ideileȱ dualisteȱ peȱ careȱ leȱ ascunde.ȱAceastaȱseȱdatoreóteȱînȱlarg©ȱm©sur©ȱpreocup©riiȱinstinctiveȱaȱevreilorȱdeȱ aȱ ap©raȱtranscendenôaȱ divin©ȱóiȱdeȱaȱevitaȱoriceȱconfuzieȱîntreȱrealitateaȱcreat©ȱóiȱ ceaȱ necreat©.ȱ Esteȱ evidentȱ c©ȱ scriitoriȱ patristiciȱ auȱ folositȱ verbeȱ caȱ theopoieinȱ („aȱ îndumnezei”),ȱ iarȱ maiȱ târziuȱ substantivulȱ theôsisȱ („îndumnezeire”),ȱ pentruȱ aȱ descrieȱcap©tulȱexistenôeiȱumane.ȱAȱfostȱaceastaȱoȱsimpl©ȱîncercareȱdeȱaȱadoptaȱóiȱ creótinizaȱllimbajulȱóiȱideileȱdeȱprovenienô©ȱpurȱelenistic©?ȱSauȱacestȱlimbajȱreflect©ȱ concepteȱautenticȱbiblice?ȱCâtȱdeȱfideleȱm©rturieiȱapostoliceȱsuntȱexpresiiȱprecumȱ genetaiȱTheosȱ(„aȱdevenitȱDumnezeu”,ȱTeofilȱalȱAntiohiei,ȱVasileȱcelȱMare)ȱsauȱchiarȱ afirmaôiileȱ Sfântuluiȱ Ignatieȱ c©ȱ suntemȱ „purt©toriȱ deȱ Dumnezeu”ȱ (theoporoi),ȱ chemaôiȱs©ȱfimȱ„Dumnezeiȱprinȱparticipare”ȱ(Theonȱmetexete).ȱ ȱ F©r©ȱ aȱ faceȱ oȱ exegez©ȱ aȱ textelor,ȱ putemȱ ar©taȱ oȱ varietateȱ semnificativ©ȱ deȱ pasajeȱ dinȱ Noulȱ Testamentȱ careȱ întemeiaz©ȱ óiȱ autentific©ȱ înv©ô©turaȱ patristic©ȱ despreȱîndumnezeire.ȱ ȱ Textulȱ clasicȱ esteȱ IIȱ Petruȱ 1,ȱ 4,ȱ careȱ afirm©ȱ c©ȱ prinȱ f©g©duinôeleȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ „sc©pândȱ deȱ stric©ciuneaȱ pofteiȱ dinȱ lume,ȱ neȱ facemȱ p©rtaóiȱ dumnezeieótiiȱ firi”ȱ (gen¿stheȱ theiasȱ koinônoiȱ physeôs).ȱ Acestȱ versetȱ nuȱ esteȱ lipsitȱ deȱ dificult©ôi,ȱ întrucât,ȱ aóaȱ cumȱ amȱ v©zut,ȱ elȱ afirm©ȱ ceeaȱ ceȱ Ortodoxiaȱ respingeȱ cuȱ fermitate,ȱ óiȱ anumeȱ participareaȱ noastr©ȱ laȱ îns©óiȱ naturaȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Limbajulȱ teologicȱera,ȱdesigur,ȱfluidȱlaȱsfâróitulȱsecoluluiȱIȱ–ȱînceputulȱsecoluluiȱalȱIIȬlea,ȱcândȱ aȱ fostȱ scris©ȱ aceast©ȱ epistol©.ȱ Neȱ putemȱ amintiȱ c©,ȱ nuȱ maiȱ devremeȱ deȱ secolulȱ alȱ IVȬlea,ȱSfântulȱChirilȱalȱAlexandrieiȱaȱpututȱvorbiȱdeȱ„oȱ(singur©)ȱnatur©ȱ(physis)ȱaȱ luiȱDumnezeuȱîntrupat”.ȱ 35

ȱ Suntȱ óiȱ alteȱ m©rturiiȱ înȱ sprijinulȱ acesteiȱ ideiȱ înȱ Noulȱ Testament,ȱ deȱ laȱ Apostolulȱ Pavelȱ óiȱ evanghelistulȱ Ioan,ȱ laȱ autorulȱ Evreilor.ȱ Înv©ô©turaȱ Sfântuluiȱ Pavelȱ despreȱ adopôiaȱ filial©ȱ (Gal.ȱ 3,ȱ 26;ȱ 4,ȱ 5;ȱ F.ȱ Ap.ȱ 17,ȱ 28),ȱ deȱ pild©,ȱ al©turiȱ deȱ binecuvântareaȱsaȱcareȱinvoc©ȱkoinôniaȱDuhuluiȱ(IIȱCor.ȱ13,ȱ13Ȭ14),ȱduceȱînȱmodȱclarȱ laȱ ideeaȱ particip©riiȱ laȱ viaôaȱ divin©.ȱ Totuói,ȱ óiȱ maiȱ semnificativȱ esteȱ limbajulȱ ceȱ exprim©ȱ „christmisticism”Ȭulȱ s©u:ȱ expresiiȱ caȱ euȱ óiȱ synȱ Christôȱ („înȱ Hristos”)ȱ óiȱ exclamaôiaȱ„Nuȱmaiȱtr©iescȱeu,ȱciȱHristosȱtr©ieóteȱînȱmine”ȱ(Gal.ȱ2,ȱ20).ȱAtâtȱSfântulȱ Pavelȱ câtȱ óiȱ Sfântulȱ Ioanȱ ofer©ȱ oȱ reinterpretareȱ creótin©ȱ aȱ tradiôieiȱ merkabahȱ dinȱ izvoareleȱ apocalipticeȱ iudaice,ȱ vorbindȱ deȱ oȱ vedereȱ transfiguratoareȱ aȱ luiȱ Dumnezeu,ȱcând,ȱlaȱParusie,ȱîlȱvomȱvedeaȱpeȱHristosȱóiȱpeȱnoiȱînóineȱînȱadev©rataȱ noastr©ȱslav©:ȱ„Dac©ȱElȱSeȱvaȱar©ta,ȱnoiȱvomȱfiȱasemeneaȱLuiȱ(homoiviȱautô),ȱfiindȱc©ȱ Îlȱvomȱvedeaȱcumȱeste”ȱ(IȱIn.ȱ3,ȱ2).ȱ ȱ M©rturiaȱceaȱmaiȱclar©ȱpentruȱoȱdoctrin©ȱaȱluiȱtheosisȱînȱscrierileȱioaneiceȱoȱ g©simȱînȱconceptulȱs©l©óluiriiȱreciproceȱexprimatȱdeȱverbulȱmeneinȱ–ȱ„aȱr©mâne/aȱ sta”,ȱdarȱóiȱ„aȱs©l©ólui”.ȱDuhulȱcoboar©ȱasupraȱluiȱHristosȱlaȱBotezȱóiȱ„s©l©óluieóte”ȱ înȱElȱ(In.ȱ1,ȱ32),ȱastfelȱîncâtȱacelaóiȱDuhȱs©ȱs©l©óluiasc©ȱînȱceiȱcareȱcredȱ(In.ȱ14,ȱ17;ȱIȱ In.ȱ3,ȱ24;ȱIn.ȱ4,ȱ13).ȱConceptulȱioaneicȱalȱ„vieôiiȱveónice”ȱdejaȱaccesibil©ȱînȱexistenôaȱ uman©ȱterestr©ȱóiȱîmplinit©ȱlaȱeshaton,ȱînȱ„ziuaȱceaȱdinȱurm©”ȱ(In.ȱ5,ȱ21Ȭ29),ȱatest©ȱ deȱasemeneaȱparticipareaȱreal©ȱaȱumanit©ôiiȱlaȱexistenôaȱdivin©.ȱȱ ȱ Unȱ altȱ conceptȱ cheieȱ înȱ aceast©ȱ privinô©ȱ esteȱ acelaȱ alȱ „p©rt©óiei”ȱ sauȱ particip©rii,ȱ exprimatȱ deȱ verbulȱ metechôȱ óiȱ conotaôiileȱ sale,ȱ sauȱ deȱ expresiaȱ (syn)ȱ koinônosȱginomai.ȱSfântulȱPavelȱaccept©ȱmisiuneaȱapostolic©ȱpentruȱaȱputeaȱdeveniȱ p©rtaóȱbinecuvânt©riiȱEvanghelieiȱ(IȱCor.ȱ9,ȱ23),ȱcareȱmaiȱesteȱnumit©ȱ„moótenireaȱ sfinôilor,ȱîntruȱlumin©ȱ(…)ȱînȱîmp©r©ôiaȱFiuluiȱiubiriiȱSale”ȱ(Col.ȱ1,ȱ12Ȭ14).ȱAutorulȱ Epistoleiȱc©treȱEvreiȱmergeȱmaiȱdeparteȱatunciȱcândȱvorbeóteȱdeȱp©rt©óiaȱnoastr©ȱlaȱ „oȱchemareȱ cereasc©”ȱ (Evr.ȱ 3,ȱ1),ȱ careȱpresupuneȱcaȱnoiȱs©ȱdevenimȱ„p©rtaói”ȱluiȱ Hristosȱ(Evr.ȱ3,ȱ14)ȱóiȱSfântulȱDuhȱ(Evr.ȱ6,ȱ4).ȱÎnȱsfâróit,ȱApostolulȱPavelȱafirm©ȱînc©ȱ oȱdat©ȱc©ȱaceiȱcareȱînvieȱînȱHristosȱ„seȱvorȱîmbr©caȱînȱnemurireaȱnestric©cioas©ȱaȱluiȱ Dumnezeuȱ(IȱCor.ȱ15,ȱ25Ȭ27).ȱ ȱ Amȱ puteaȱ citaȱ multeȱ alteȱ pasaje,ȱ careȱ toateȱ parȱ s©ȱ reflecteȱ dou©ȱ temeȱ fundamnetale:ȱ înv©ô©turaȱ luiȱ Hristosȱ cuȱ privireȱ laȱ participareaȱ credinciosuluiȱ laȱ Împ©r©ôie,ȱ manifestat©ȱ înȱ persoanaȱ luiȱ Iisusȱ óiȱ experienôaȱ vieȱ aȱ Bisericii,ȱ înȱ careȱ hristȬmisticismulȱpaulinȱculmineaz©ȱînȱtransfigurareaȱpersonal©.ȱAȱfiȱ„înȱHristos”,ȱ prinȱ harulȱ baptismalȱ c©ruiaȱ îiȱ r©spundemȱ cuȱ fidelitateȱ óiȱ iubire,ȱ înseamn©ȱ dejaȱ aȱ pregustaȱ venireaȱ (aȱ doua)ȱ óiȱ participareaȱ deplin©ȱ laȱ viaôaȱ divin©.ȱ Laȱ felȱ caȱ „viaôaȱ veónic©”ȱ înȱ perspectivaȱ Evanghelieiȱ aȱ IVȬa,ȱ îndumnezeireaȱ esteȱ oȱ posibilitateȱ prezent©ȱpentruȱceiȱcareȱr©mânȱînȱHristosȱóiȱînȱDuhul.ȱȱ ȱ Exegeôiiȱeterodocói,ȱaȱc©rorȱtradiôieȱsauȱproprieȱperspectiv©ȱexcludȱnoôiuneaȱ „îndumnezeirii”,ȱarȱputeaȱinsistaȱasupraȱfaptuluiȱc©ȱacesteȱpasajeȱsuntȱsusceptibileȱ deȱ interpret©riȱ multȱ diferiteȱ deȱ celeȱ oferiteȱmaiȱsus.ȱEȱadev©ratȱc©ȱeȱnecesar©ȱ 36

oȱ anumit©ȱ extrapolareȱ pentruȱ aȱ treceȱ deȱ laȱ m©rturiaȱ Nouluiȱ Testamentȱ laȱ înv©ô©turaȱpatristic©ȱdespreȱtheôsis,ȱprecumȱóiȱpentruȱaȱtreceȱdeȱlaȱimagineaȱbiblic©ȱ aȱ luiȱ Dumnezeuȱ odihnindȱ înȱ „luminaȱ ceaȱ neapropiat©”(Iȱ Tim.ȱ 6,ȱ 6Ȭ16)ȱ laȱ tradiôiaȱ isihast©ȱ atonit©,ȱ conformȱ c©reiaȱ aceaȱ lumin©ȱ poateȱ fiȱ v©zut©ȱ deȱ ochiiȱ trupeóti.ȱ Aceast©ȱ extrapolareȱ poateȱ fiȱ f©cut©ȱ doarȱ peȱ bazaȱ experienôeiȱ eclesiale,ȱ prinȱ careȱ Cuvântulȱ viuȱ alȱ luiȱ Dumnezeuȱ esteȱ întâlnitȱ nuȱ numaiȱ înȱ Scriptur©,ȱ ciȱ óiȱ înȱ celebrareaȱliturgic©ȱóiȱharulȱsacramental.ȱ Înȱ experienôaȱ comun©ȱ aȱ Trupuluiȱ luiȱ Hristos,ȱ „îndumnezeireaȱ esteȱ rodulȱ uneiȱ c©ut©riȱ l©untriceȱ neobosite,ȱ careȱ începeȱ înȱ prezentȱ óiȱ seȱ împlineóteȱ înȱ viaôaȱ sfinôilor,ȱ înȱ Împ©r©ôiaȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Forôaȱ c©l©uzitoareȱ dinȱ spateleȱ acestuiȱ pelerinajȱ esteȱ „dorul”ȱ dup©ȱ Dumnezeu,ȱ dorinôaȱ ardent©ȱ deȱ aȬLȱ cunoaóteȱ peȱ Dumnezeuȱ óiȱ deȱ aȱ neȱ odihniȱ veónicȱ înȱ comuniuneaȱ fericit©ȱ cuȱ El.ȱ Oȱ rug©ciuneȱ ortodox©ȱ concentreaz©ȱ acestȱ „dor”ȱ asupraȱ persoaneiȱ Fiuluiȱ divin:ȱ „Tuȱ eóti,ȱ Hristoase,ȱadev©rataȱdorinô©ȱóiȱbucuriaȱnegr©it©ȱaȱcelorȱceȱTeȱiubescȱpeȱTineȱóiȱtoat©ȱ f©pturaȱteȱlaud©ȱînȱveci!”.ȱDorulȱ(erôs)ȱceȱmotiveaz©ȱpelerinajulȱspreȱîndumnezeireȱ esteȱînȱceleȱdinȱurm©ȱdorulȱdup©ȱparticipareaȱlaȱviaôaȱSfinteiȱTreimi.ȱAcestȱdor,ȱmaiȱ intensȱdecâtȱoricareȱaltulȱneȱajut©ȱs©ȱaccept©mȱcaleaȱanevoioas©ȱaȱefortuluiȱasceticȱ ceȱ duceȱ laȱ purificare,ȱ prinȱ sfinôire,ȱ laȱ iluminareaȱ transfiguratoare.ȱ Elȱ este,ȱ deȱ asemenea,ȱmotivaôiaȱceȱst©ȱlaȱbazaȱvieôiiȱmoraleȱcreótine.ȱComportamentulȱeticȱnuȱ esteȱ niciodat©ȱ unȱ scopȱ înȱ sine.ȱ Singuraȱ saȱ justificareȱ real©ȱ óiȱ final©ȱ oȱ g©simȱ înȱ anevoiosul,ȱ darȱ binecuvântatulȱ pelerinajȱ careȱ duceȱ laȱ comuniuneaȱ veónic©ȱ cuȱ Dumnezeulȱiubirii.ȱ ȱ Viaôaȱmoral©ȱeste,ȱdeci,ȱfundamentat©ȱpeȱnezdruncinataȱ„n©dejdeȱaȱslavei”ȱ careȱesteȱ„Hristosȱcelȱdintruȱvoi”ȱ(Col.ȱ1,ȱ27).ȱEsteȱviaôaȱasumat©ȱcaȱdarȱdivin,ȱtr©it©ȱ înȱ libertateaȱ Duhuluiȱ óiȱ destinat©ȱ particip©riiȱ veóniceȱ laȱ slavaȱ luiȱ Hristosȱ Celȱ pream©rit:ȱ „undeȱ esteȱ Duhulȱ Domnului,ȱ acoloȱ esteȱ libertate.ȱ Iarȱ noiȱ toôi,ȱ privindȱ (…)ȱ slavaȱ Domnului,ȱ neȱ prefacemȱ înȱ acelaóiȱ chipȱ dinȱ slav©ȱ înȱ slav©”ȱ (IIȱ Cor.ȱ 3,ȱ 17Ȭ18).ȱDinȱaceast©ȱperspectiv©,ȱcaleaȱmoralit©ôiiȱcreótineȱnuȱesteȱaltcevaȱdecâtȱcaleaȱ spreȱîndumnezeire.ȱ

37

ȱ ȱ LuareaȱDeciziilorȱMoraleȱ ȱ Pân©ȱ aiciȱ amȱ trecutȱ înȱ vedereȱ câtevaȱ dinȱ elementeleȱ esenôialeȱ aleȱ teologieiȱ dogmaticeȱ ortodoxeȱ careȱ stauȱ laȱ bazaȱ deciziilorȱ morale.ȱ Neȱ vomȱ îndreptaȱ acumȱ atenôiaȱasupraȱmoduluiȱconcretȱînȱcareȱtrebuieȱluateȱacesteȱdecizii.ȱCeȱesteȱprocesulȱ prinȱcareȱajungemȱlaȱacesteȱjudec©ôiȱmorale?ȱCumȱneȱpronunô©mȱasupraȱceeaȱceȱeȱ bun,ȱcorect,ȱdreptȱóiȱpotrivitȱînȱcomportamentulȱnostruȱîntrȬoȱsituaôiaȱdat©?ȱ ȱ Înv©ô©turaȱpatristic©ȱortodox©ȱabordeaz©ȱaceast©ȱproblem©ȱaccentuândȱrolulȱ conótiinôeiȱ óiȱ alȱ virtuôiiȱ numiteȱ diakrisisȱ (discern©mânt).ȱ Conótiinôaȱ esteȱ facultateaȱ sauȱ capacitateaȱ în©scut©ȱ deȱ aȱ faceȱ judec©ôiȱ morale.ȱ Teologiiȱ ortodocóiȱ distingȱ oȱ conótiinô©ȱ„anterioar©”ȱ(„iniôial©”)ȱóiȱunaȱ„posterioar©”ȱ(„acuzatoare”).ȱConótiinôaȱ anterioar©ȱesteȱatâtȱpersuasiv©ȱcâtȱóiȱdeconsiliativ©.ȱCaȱóiȱconótiinô©ȱpersuasiv©,ȱeaȱ neȱ conduceȱ laȱ anumiteȱ fapteȱ ceȱ suntȱ considerateȱ deȱ facultateaȱ noastr©ȱ deȱ „discern©mânt”ȱ caȱ „bine”,ȱ adic©ȱ înȱ conformitateȱ cuȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Caȱ óiȱ conótiinô©ȱconsiliativ©,ȱconótiinôaȱanterioar©ȱneȱîndeamn©ȱs©ȱrespingemȱaceleȱfapte,ȱ comportamenteȱóiȱatitudiniȱ considerateȱdeȱdiakrisisȱaȱfiȱrele,ȱgreóite,ȱnedrepteȱsauȱ nepotrivite.ȱ Prinȱ urmare,ȱ „conótiinôaȱ anterioar©”ȱ esteȱ oȱ facultateȱ ceȱ exerseaz©ȱ discern©mântulȱceȱprecedeȱînf©ptuireaȱoric©reiȱfapteȱmoraleȱconcreteȱóiȱserveóteȱlaȱ îndreptareaȱcomportamentuluiȱnostruȱspreȱîmplinireaȱaceleiȱfapteȱsauȱabôinereaȱdeȱ laȱs©vâróireaȱei.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱconótiinôaȱ„posterioar©”ȱvineȱînȱurmaȱfapteiȱói,ȱtotȱ prinȱ exerciôiulȱ discern©mântului,ȱ arat©ȱ dac©ȱ faptaȱ respectiv©ȱ aȱ fostȱ bun©ȱ sauȱ rea,ȱ corect©ȱsauȱgreóit©,ȱconform©ȱcuȱvoinôaȱluiȱDumnezeuȱsauȱopus©ȱei.ȱ ȱ Caȱ darȱ alȱ luiȱ Dumnezeuȱ prinȱ careȱ emitemȱ judec©ôiȱ morale,ȱ atâtȱ anterioareȱ câtȱóiȱposterioareȱfaptelorȱnoastre,ȱconótiinôaȱesteȱînȱmodȱfirescȱbun©.ȱAtunciȱcândȱ vorbimȱdeȱoȱ„conótiinô©ȱrea”ȱ(„cugetȱr©u”)ȱnuȱemitemȱoȱjudecat©ȱdeȱvaloareȱasupraȱ conótiinôeiȱîns©ói.ȱNeȱreferimȱmaiȱdegrab©ȱlaȱceeaȱceȱsȬarȱputeaȱnumiȱmaiȱpotrivitȱoȱ conótiinô©ȱ „vinovat©”.ȱ Înôelegemȱ prinȱ aceastaȱ c©ȱ aceast©ȱ conótiinô©ȱ judec©toareȱ aȱ consideratȱ oȱ anumit©ȱ fapt©ȱ comis©ȱ sauȱ unȱ anumitȱ tipȱ deȱ comportamentȱ caȱ fiindȱ greóiteȱ sauȱ rele,ȱ iarȱ aceast©ȱ judecat©ȱ aduceȱ unȱ sentimentȱ deȱ durereȱ óiȱ tristeôe,ȱ perceputȱcaȱvinov©ôieȱsauȱruóine.ȱ ȱ Vinov©ôiaȱóiȱruóineaȱsuntȱdeȱobiceiȱdistinseȱînȱfelulȱurm©tor:ȱsimtȱvinov©ôieȱ cândȱfacȱoȱgreóeal©;ȱsimtȱruóineȱcândȱeuȱsuntȱgreóeala.ȱCuȱalteȱcuvinte,ȱruóineaȱesteȱ unȱ sentimentȱ deȱ vinov©ôieȱ intensificat,ȱ transferatȱ deȱ laȱ faptaȱ comis©ȱ spreȱ mineȱ însumiȱóiȱsimôulȱmeuȱaxiologicȱpersonal.ȱSau,ȱputemȱspuneȱc©ȱneȱsimôimȱvinovaôiȱ atunciȱ cândȱ amȱ înc©lcatȱ anumiteȱ reguliȱ acceptateȱ deȱ noiȱ caȱ normative;ȱ peȱ cândȱ ruóineaȱ esteȱ vinov©ôiaȱ sporit©ȱ óiȱ interiorizat©ȱ pân©ȱ acoloȱ încâtȱ m©ȱ condamnȱ peȱ mineȱînsumi,ȱóiȱnuȱfaptaȱmea.ȱȱ ȱ Înȱviaôaȱmoral©ȱcreótin©,ȱvinov©ôiaȱ neȱ ajut©ȱ s©ȱ discernemȱ dac©ȱ amȱ fostȱ sauȱ 38

nuȱ ascult©toriȱ voinôeiȱ luiȱ Dumnezeuȱ exprimat©ȱ înȱ poruncileȱ divine.ȱ Deȱ cealalt©ȱ parte,ȱruóineaȱpoateȱfiȱatâtȱpozitiv©ȱcâtȱóiȱnegativ©.ȱDac©ȱs©vâróescȱoȱfapt©ȱprinȱcareȱ ótiuȱc©ȱîncalcȱvoiaȱluiȱDumnezeuȱexprimat©ȱînȱporunci,ȱf©cândȱacestȱlucruȱînȱmodȱ liber,ȱatunciȱruóineaȱesteȱunȱr©spunsȱpotrivit:ȱfaptaȱmeaȱîmiȱdezv©luieȱcaracterulȱóiȱ puneȱlaȱîndoial©ȱfidelitateaȱmeaȱînȱcalitateȱdeȱ„copilȱalȱluiȱDumnezeu”.ȱTotuói,ȱdeȱ preaȱ multeȱ ori,ȱ ruóineaȱ apareȱ dintrȬunȱ transferȱ nes©n©tosȱ alȱ judec©ôilorȱ meleȱ valoriceȱdeȱlaȱfaptaȱcomis©ȱlaȱmineȱînsumiȱcaȱpersoan©.ȱÎnȱacestȱcaz,ȱnuȱatâtȱfaptaȱ esteȱperceput©ȱcaȱfiindȱgreóit©,ȱpeȱcâtȱm©ȱconsiderȱpeȱmineȱcaȱfiindȱr©uȱóiȱcuȱtotulȱ lipsitȱdeȱvaloareȱînȱochiiȱluiȱDumnezeu,ȱaiȱcelorlalôiȱóiȱaiȱmei.ȱȱ ȱ Aceast©ȱdistincôieȱesteȱfoarteȱimportant©ȱînȱcadrulȱlucr©riiȱpastorale.ȱPreoôiiȱ careȱ ascult©ȱ m©rturisireaȱ nuȱ înôelegȱ adeseaȱ c©ȱ penitentulȱ nuȱ poateȱ admiteȱ óiȱ învingeȱvinov©ôiaȱpentruȱc©ȱeaȱsȬaȱtransformatȱînȱruóine.ȱNeȱputemȱc©iȱdeȱfapteleȱóiȱ acôiunileȱnoastreȱvinovate,ȱdarȱeȱnevoieȱdeȱunȱcuȱtotulȱaltȱtratamentȱpentruȱaȱsc©paȱ deȱ „falsaȱ vinov©ôie”ȱ sauȱ ruóine,ȱ maiȱ alesȱ cândȱ eaȱ provineȱ dinȱ interiorizareaȱ óiȱ asumareaȱjudec©ôilorȱnegativeȱf©cuteȱdeȱalôiiȱasupraȱnoastr©.ȱ ȱ Conótiinôaȱ este,ȱ deci,ȱ înȱ modȱ firescȱ bun©,ȱ pentruȱ c©ȱ reflect©ȱ chipulȱ luiȱ Dumnezeuȱdup©ȱcareȱsuntemȱcreaôi.ȱOȱputemȱconsideraȱoȱfuncôieȱaȱnaturiiȱnoastre,ȱ careȱ esteȱ bun©ȱ înȱ sine,ȱ chiarȱ dac©,ȱ fiindȱ „v©zut©”,ȱ esteȱ subiectȱ alȱ influenôeiȱ p©catului.ȱ Cuȱ toateȱ acestea,ȱ conótiinôaȱ esteȱ fieȱ dezvoltat©,ȱ fieȱ nedezvoltat©,ȱ înȱ funcôieȱdeȱgradulȱînȱcareȱreflect©ȱchipulȱdivinȱînȱom.ȱ ȱ Înȱsensȱmoral,ȱtermenulȱ„conótiinô©”ȱaȱap©rutȱînȱfilosofiaȱgreac©ȱînȱsecolulȱIȱ î.Hr.ȱ Substantivulȱ syneid¿sisȱ esteȱ derivatȱ dintrȬunȱ verbȱ careȱ aveaȱ sensulȱ deȱ aȱ cunoaóteȱsauȱdeȱ„aȱteȱcunoaóte”ȱcuȱcineva.ȱAcestȱsensȱaȱfostȱapoiȱasociatȱcuȱideeaȱ deȱ aȱ fiȱ martorȱ la,ȱ despreȱ sauȱ pentruȱ cineva,ȱ înȱ specialȱ pentruȱ sine.ȱ Înȱ gândireaȱ iudaic©,ȱ nuȱ exist©ȱ unȱ echivalentȱ alȱ conceptuluiȱ grecescȱ deȱ conótiinô©,ȱ întrucâtȱ aceast©ȱ gândireȱ nuȱ eraȱ unaȱ introspectiv©ȱ óiȱ nuȱ aȱ meditatȱ asupraȱ mecanismuluiȱ internȱprinȱcareȱemitemȱjudec©ôiȱprivindȱmaiȱalesȱpropriulȱnostruȱcomportament.ȱ Totuói,ȱPsalmiiȱóiȱProfeôiiȱstauȱm©rturieȱsimôuluiȱsporitȱdeȱvinov©ôieȱóiȱputerniceiȱ conótiinôeȱaȱp©catului,ȱcaracteristiceȱpoporuluiȱiudeu.ȱȱ ȱ Ceaȱ maiȱ vecheȱ m©rturieȱ iudaic©ȱ despreȱ conceptulȱ deȱ „conótiinô©”ȱ apareȱ întrȬoȱ lucrareȱ deȱ origineȱ elenistic©,ȱ Înôelepciuneaȱ luiȱ Solomonȱ (17,ȱ 10):ȱ „Fiindc©ȱ r©utateaȱinimiiȱesteȱ plin©ȱdeȱtemere,ȱcaȱunaȱ ceȱ seȱótieȱvinovat©ȱ óiȱ mustrat©ȱ deȱeaȱ îns©ói;ȱeaȱîóiȱvedeȱm©rit©ȱnenorocirea”.ȱÎnȱacestȱcontext,ȱconótiinôaȱapareȱcaȱoȱvoceȱ moral©ȱ ceȱ semnaleaz©ȱ nesupunereaȱ laȱ Legeaȱ mozaic©.ȱ R©utateaȱ îóiȱ pronunô©ȱ propriaȱ condamnareȱ prinȱconótiinô©.ȱ Esteȱsemnificativ©ȱacôionareaȱconótiinôeiȱatâtȱ înaintea,ȱcâtȱóiȱînȱurmaȱfaptei,ȱjudecândȬoȱóiȱcondamnândȬoȱoȱdat©ȱceȱaȱfostȱcomis©.ȱ Conótiinôaȱnuȱnumaiȱc©ȱdeclar©ȱr©utateaȱcaȱfiindȱ„plin©ȱdeȱtemere”ȱóiȱ„vinovat©”,ȱciȱ eaȱesteȱóiȱunȱbastionȱîmpotrivaȱpersever©riiȱînȱfapteȱrele.ȱ ȱ Celeȱ dou©ȱ roluriȱ aleȱ conótiinôeiȱ aparȱ óiȱ înȱ Noulȱ Testament.ȱ Înȱ Epistolaȱ saȱ c©treȱ Romani,ȱ Sfântulȱ Pavel,ȱ vorbindȱ despreȱ legeaȱ natural©ȱ primit©ȱ deȱ 39

neamuri,ȱ afirm©:ȱ „Ceeaȱ ceȱ arat©ȱ faptaȱ legiiȱ scris©ȱ înȱ inimileȱ lor,ȱ prinȱ m©rturiaȱ conótiinôeiȱlorȱóiȱprinȱjudec©ôileȱlorȱcareȱîiȱînvinov©ôescȱsauȱîiȱóiȱap©r©.ȱÎnȱziuaȱînȱcareȱ Dumnezeuȱ vaȱ judeca,ȱ prinȱ Iisusȱ Hristos,ȱ dup©ȱ Evangheliaȱ mea,ȱ celeȱ ascunseȱ aleȱ oamenilor”ȱ (Rom.ȱ 2,ȱ 15Ȭ16).ȱ Acestȱ pasajȱ dificilȱ cunoscutȱ sugereaz©ȱ c©ȱ conótiinôaȱ este,ȱîntrȬadev©r,ȱoȱfacultateȱînn©scut©ȱceȱleȱpermiteȱchiarȱóiȱp©gânilorȱs©ȱcunoasc©ȱ legeaȱ „natural©”ȱ sauȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ darȱ aceeaóiȱ facultateȱ emiteȱ judec©ôiȱ asupreȱ acelorȱ fapteȱ careȱ contravinȱ legiiȱ divine.ȱ P©gânii,ȱ caȱ óiȱ iudeii,ȱ suntȱ responsabiliȱpentruȱfapteleȱlorȱmoraleȱpentruȱc©ȱóiȱeiȱsuntȱc©l©uziôiȱdeȱcapacitateaȱ înn©scut©ȱ –ȱ d©ruit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ –ȱ deȱ aȱ distingeȱ bineleȱ deȱ r©u,ȱ dreptateaȱ deȱ nedreptate.ȱTotuói,ȱaóaȱcumȱreieseȱdinȱmeditaôiaȱîndurerat©ȱaȱSfântuluiȱPavelȱdeȱlaȱ Rom.ȱ7,ȱconótiinôaȱnuȱdetermin©ȱînȱmodȱobligatoriuȱcomportamentulȱnostru.ȱChiarȱ óiȱ ceiȱ botezaôiȱ înȱ l©untrulȱ Trupuluiȱ luiȱ Hristos,ȱ aȱ c©rorȱ viaô©ȱ eȱ plin©ȱ deȱ harulȱ óiȱ putereaȱSfântuluiȱDuh,ȱsuntȱantrenaôiȱîntrȬunȱconflictȱpermanentȱîntreȱbineȱóiȱr©u,ȱ dreptȱ óiȱ nedrept,ȱ întreȱ supunereaȱ faô©ȱ deȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ înrobireaȱ înȱ propriaȱvoinô©.ȱConótiinôaȱr©mâneȱtotuóiȱvoceaȱl©untric©ȱceȱjudec©ȱacôiunileȱnoastreȱ óiȱneȱc©l©uzeóte,ȱpasȱcuȱpas,ȱspreȱdobândireaȱcâtȱmaiȱdeplin©ȱaȱvirtuôilor,ȱcareȱsuntȱ calit©ôiȱ moraleȱ prinȱ careȱ reflect©mȱ înȱ fapteleȱ noastreȱ zilnice,ȱ compasiunea,ȱ dragosteaȱóiȱmilostivireaȱluiȱDumnezeu.ȱȱ ȱ Oȱ ilustraôieȱ ulterioar©ȱ ofer©ȱ capitoleleȱ 8Ȭ10ȱ dinȱ Iȱ Corinteni.ȱ Aici,ȱ conótiinôaȱ areȱ rolulȱ deȱ aȱ faceȱ deosebireaȱ întreȱ ceiȱ „slabi”ȱ óiȱ ceiȱ „puternici”ȱ înȱ problemaȱ mânc©riiȱ c©rniiȱ sacrificateȱ idolilor.ȱ Conótiinôaȱ îiȱ conduceȱ peȱ ceiȱ puterniciȱ spreȱ realizareaȱunuiȱcomportamentȱedificator,ȱcareȱs©ȱserveasc©ȱlaȱzidireaȱBisericiiȱcaȱóiȱ comunitate.ȱEaȱfaceȱacestȱlucruȱatâtȱprinȱcanalizareaȱfaptelorȱnoastreȱînspreȱbine,ȱ câtȱóiȱprinȱcondamnareaȱlorȱoȱdat©ȱceȱauȱfostȱs©vâróite.ȱ ȱ Înȱ sfâróit,ȱ Sfântulȱ Pavelȱ trateaz©ȱ unȱ aspectȱ alȱ conótiinôeiȱ careȱ confirm©ȱ concepôiaȱsaȱprivindȱdestinulȱ„celorȱdeȱunȱneamȱcuȱmine,ȱdup©ȱtrup”ȱ(Rom.ȱ9,ȱ1).ȱ Elȱafirm©ȱaiciȱdespreȱconótiinôaȱsaȱcareȱdepuneȱm©rturieȱdespreȱtristeôeaȱpeȱcareȱoȱ simteȱînȱleg©tur©ȱcuȱrespingereaȱluiȱHristosȱdeȱc©treȱprieteniiȱs©iȱiudei,ȱesteȱreal©ȱóiȱ nepref©cut©.ȱ Importantȱ înȱ acestȱ pasajȱ esteȱ conótiinôaȱ Apostoluluiȱ careȱ depuneȱ m©rturieȱ înȱ Duhulȱ Sfânt,ȱ iarȱ adev©rulȱ aceleiȱ m©rturiiȱ areȱ temeliaȱ înȱ persoanaȱ luiȱ Hrostos.ȱ Aóaȱ cumȱ seȱ exprimaȱ unȱ exeget,ȱ conótiinôaȱ esteȱ „însufleôit©ȱ deȱ Duhul”ȱ óiȱ „luminat©ȱdeȱHristos”.ȱȱ ȱ Discursulȱmoralȱapuseanȱdinȱperioadaȱmedieval©ȱ(Tomaȱd’Aquino)ȱvorbeóteȱ despreȱ conótiinô©ȱ caȱ despreȱ aceaȱ facultateȱ aȱ intelectuluiȱ prinȱ careȱ cinevaȱ emiteȱ judec©ôiȱmorale.ȱEaȱesteȱcapacitateaȱprinȱcareȱneȱrecunoaótemȱdatoriaȱdeȱaȱs©vâróiȱ fapteȱconsiderateȱmoraleȱsauȱînȱconformitateȱcuȱvoinôaȱdivin©.ȱAceast©ȱcapacitateȱ esteȱexersat©ȱînȱluminaȱaȱceeaȱceȱAquinoȱnumeóteȱsyneid¿sis,ȱ„primeleȱprincipiiȱaleȱ acôiuniiȱmorale”.ȱAcesteȱprincipiiȱtrebuieȱs©ȱneȱdevin©ȱpropriiȱprintrȬunȱprocesȱdeȱ educaôie.ȱ Deóiȱ conótiinôaȱ esteȱ darulȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ eaȱ poateȱ s©ȱ greóeasc©.ȱ Seȱ potȱ s©vâróiȱ fapteȱ reprobabileȱ „cuȱ conótiinôaȱ împ©cat©”,ȱdeȱlaȱabuzulȱasupraȱcopiilorȱ 40

prinȱ pedepseȱ exagerate,ȱ pân©ȱ laȱ crimaȱ „purific©riiȱ etnice”.ȱ Deȱ aceea,ȱ conótiinôaȱ trebuieȱ educat©,ȱ iarȱ aceast©ȱ educaôieȱ seȱ dobândeóteȱ înȱ mareȱ m©sur©ȱ prinȱ tradiôiaȱ ascetic©ȱaȱBisericii:ȱprinȱrug©ciune,ȱslujbeleȱsacramentaleȱóiȱliturgice,ȱstudiulȱbiblic,ȱ ó.a.ȱEducaôiaȱconótiinôeiȱnoastreȱseȱbazeaz©ȱdeȱasemeneaȱpeȱmodulȱînȱcareȱótimȱs©ȱ înv©ô©mȱ dinȱ fapteleȱ celorȱ aflaôiȱ deasupraȱ noastr©ȱ înȱ credinôa,ȱ dragosteaȱ óiȱ cunoaótereaȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Înȱ zileleȱ noastre,ȱ constat©mȱ oȱ lips©ȱ aȱ maeótrilorȱ spiritualiȱ(cumȱerauȱvestiôiiȱstareôiȱdinȱRusiaȱsecoluluiȱalȱXIXȬlea),ȱaȱc©rorȱviaô©ȱóiȱ experienô©ȱ iȬauȱ condusȱ laȱ oȱ în©lôimeȱ aȱ înôelepciuniiȱ careȱ esteȱ esenôial©ȱ pentruȱ des©vâróireaȱ conótiinôei.ȱ Înȱ ceaȱ maiȱ mareȱ parte,ȱ trebuieȱ s©ȱ neȱ baz©mȱ peȱ tradiôiaȱ scris©ȱaȱBisericii:ȱScriptura,ȱLiturghiaȱóiȱhagiografiaȱsauȱvieôileȱsfinôilor.ȱ ȱ Înȱ aceast©ȱ privinô©,ȱ avemȱ multeȱ deȱ înv©ôatȱ dinȱ scrierileȱ Sfântuluiȱ Maximȱ M©rturisitorul,ȱ careȱ spune:ȱ „Nuȱ dispreôuiȱ conótiinôa,ȱ pentruȱ c©ȱ eaȱ teȱ sf©tuieóteȱ întotdeaunaȱspreȱceȱeȱmaiȱbine.ȱEaȱîôiȱarat©ȱvoinôaȱluiȱDumnezeuȱóiȱaȱîngerilor,ȱteȱ elibereaz©ȱdeȱmurd©riileȱascunseȱaleȱsufletului,ȱiarȱcândȱveiȱp©r©siȱaceast©ȱviaô©,ȱîôiȱ vaȱd©ruiȱintimitateaȱcuȱDumnezeu”.ȱ ȱ SfântulȱMaximȱdescrieȱconótiinôaȱcaȱpeȱunȱprietenȱapropiat,ȱcareȱteȱsf©tuieóteȱ „spreȱceȱeȱmaiȱbine”,ȱneȱdezv©luieȱvoinôaȱluiȱDumnezeu,ȱneȱap©r©ȱóiȱneȱelibereaz©ȱ deȱ influenôaȱ stric©cioas©ȱ aȱ propriilorȱ noastreȱ raôionamentȱ óiȱ sentimenteȱ sauȱ „pasiuni”.ȱ kiȱ maiȱ surprinz©tor,ȱ Maximȱ descrieȱ conótiinôaȱ caȱ unȱ avocat,ȱ careȱ neȱ ap©r©ȱ óiȱ neȱ dezvinov©ôeóteȱ înainteaȱ judec©ôiiȱ divine.ȱ Înȱ acelaóiȱ timp,ȱ eaȱ puneȱ temeliaȱ comuniuniiȱ noastreȱ eterneȱ cuȱ Dumnezeu,ȱ atâtaȱ vremeȱ câtȱ neȱ ajut©ȱ s©ȱ devenimȱ„des©vâróiôi”,ȱprecumȱóiȱTat©lȱnostruȱcerescȱdes©vâróitȱeste.ȱ ȱ Înȱ alt©ȱ parte,ȱ Maximȱ arat©ȱ c©ȱ educaôiaȱ conótiinôeiȱ noastreȱ seȱ faceȱ prinȱ dobândireaȱvirtuôilor:ȱ„CelȱcareȱaȱdobânditȱvirtuôileȱóiȱsȬaȱîmbog©ôitȱînȱcunoótinô©,ȱ privindȱ deȱ aiciȱ înainteȱ lucrurileȱ înȱchipȱnatural,ȱpeȱtoateȱleȱfaceȱóiȱleȱspuneȱdup©ȱ dreaptaȱ judecat©,ȱ nealunecândȱ nicidecumȱ deȱ laȱ aceasta.ȱ C©ciȱ dup©ȱ cumȱ întrebuinô©mȱlucrurileȱcuȱdreapt©ȱjudecat©ȱsauȱf©r©ȱjudecat©,ȱdevenimȱvirtuoóiȱsauȱ r©i”.ȱ ȱ Aceast©ȱviziuneȱoptimist©ȱasupraȱroluluiȱvirtuôilorȱînȱviaôaȱomeneasc©ȱîóiȱareȱ temeiulȱ înȱ experienôaȱ personal©ȱ aȱ Sfântuluiȱ Maxim.ȱ Eaȱ esteȱ înȱ conformitateȱ cuȱ convingereaȱcreótin©ȱfundamental©ȱc©ȱconótiinôaȱesteȱeducat©,ȱiarȱpersoanaȱdevineȱ „bun©”ȱ prinȱ s©vâróireaȱ faptelorȱ bune.ȱ Virtuteaȱ seȱ dobândeóteȱ prinȱ exerciôiulȱ faptelorȱbune.ȱ ȱ Aceasta,ȱ oricum,ȱ ridic©ȱ întrebarea:ȱ cumȱ neȱ exers©mȱ discern©mântulȱ careȱ duceȱ laȱ acôiuniȱ virtuoase?ȱ Înȱ discuôiaȱ privitoareȱ laȱ aceast©ȱ problem©,ȱ Fr.ȱ Stanleyȱ Harakasȱ enumer©ȱ câtevaȱ elementeȱ careȱ intr©ȱ înȱ procesulȱ deȱ luareȱ aȱ deciziilorȱ morale.ȱ Elȱ puneȱ unȱ accentȱ deosebitȱ peȱ resurseleȱ oferiteȱ deȱ Biseric©ȱ subȱ formaȱ Scripturii,ȱ aȱ canoanelor,ȱ aȱ înv©ô©turiiȱ autorit©ôiiȱ ierarhiceȱ óiȱ aȱ Liturghiei.ȱ Acesteaȱ ofer©ȱ „legi”ȱ sauȱ „reguli”ȱ careȱ servescȱ laȱ dezv©luireaȱ dorinôeiȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ laȱ creareaȱr©spunsurilorȱlaȱaceast©ȱdorinô©.ȱ Limbajulȱ deontologicȱ vaȱ ap©reaȱ rigidȱ 41

multoraȱînȱzileleȱnoastreȱdeȱacutȱegocentrism,ȱcuȱrelativismulȱs©uȱînȱscopȱpropriuȱóiȱ c©utareȱasidu©ȱdeȱsatisfacôieȱimediat©.ȱOricum,ȱideeaȱluiȱesteȱbineȱprimit©.ȱAmericaȱ esteȱ oȱ societateȱ lipsit©ȱ deȱ unȱ etosȱ ortodox.ȱ Exist©ȱ oȱ tendinô©ȱ deȱ aȱ creaȱ tipareȱ deȱ comportament,ȱ maiȱ puôinȱ dinȱ convingereȱ religioas©ȱ câtȱ dinȱ putereȱ economic©.ȱ Consumulȱóiȱcompetiôia,ȱconsiderateȱviciiȱdeȱc©treȱtradiôiaȱbiblic©ȱóiȱpatristic©,ȱauȱ fostȱ ridicateȱ laȱ statutulȱ deȱ virtuôiȱ deȱ c©treȱ culturaȱ modern©ȱ occidental©.ȱ Înȱ consecinô©,ȱ populaôiaȱ creótin©ȱ seȱ g©seóteȱ adeseaȱ înȱ deriv©,ȱ incapabil©ȱ s©ȱ disting©ȱ întreȱ valorileȱ veritabileȱ careȱ reflect©ȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ celeȱ careȱ deriv©ȱ dinȱ obiceiurileȱ socialeȱ sauȱ dinȱ comoditateȱ („Deȱ fapt,ȱ nuȱ avemȱ nevoieȱ deȱ oȱ nou©ȱ maóin©?”,ȱ „NuȬiȱ maiȱ bineȱ pentruȱ unȱ copilȱ s©ȱ fieȱ crescutȱ deȱ unȱ cupluȱ «deȱ acelaóiȱ sex»ȱdecâtȱs©ȱcreasc©ȱîntrȬunȱorfelinat?”).ȱR©spunsulȱlaȱîntreb©rileȱdeȱacestȱfelȱpotȱfiȱ formulateȱcumȱtrebuieȱdoarȱdac©ȱreflecôiaȱmoral©ȱcareȱduceȱlaȱeleȱseȱafl©ȱ„înȱminteaȱ Bisericii”,ȱ tradiôiaȱ vieȱ careȱ ofer©ȱ „modele”ȱ clareȱ óiȱ autoritativeȱ deȱ comportamentȱ creótin.ȱȱ ȱ Totuói,ȱaóaȱcumȱarat©ȱFr.ȱHarakas,ȱ„regulile”ȱseȱpotȱcontrazice,ȱiarȱprincipiileȱ tradiôionaleȱ potȱ fiȱ nepotriviteȱînȱacôiuneaȱ deȱ luareȱaȱ unorȱ deciziiȱ particulare,ȱ maiȱ alesȱ înȱ situaôiileȱ criticeȱ cuȱ careȱ seȱ confrunt©ȱ sferaȱ bioeticii.ȱ Avemȱ nevoieȱ deȱ alteȱ criterii.ȱ Deȱ aceea,ȱ al©turiȱ deȱ consecinôeleȱ faptelorȱ noastre,ȱ vomȱ puneȱ óiȱ intenôiile,ȱ motiveleȱóiȱmijloaceleȱnoastre.ȱConótientȱdeȱpericoluluiȱuneiȱeticiȱ„contextuale”,ȱelȱ faceȱunȱportretȱalȱsituaôieiȱînȱcareȱtrebuieȱluateȱdeciziiȱparticulare.ȱNeȱvomȱopriȱmaiȱ târziuȱ asupraȱ importanôeiȱ unuiȱ asemeneaȱ portret,ȱ atunciȱ cândȱ vomȱ încercaȱ s©ȱ convertimȱprincipiileȱmoraleȱabstracteȱînȱr©spunsuriȱconcreteȱlaȱmomenteleȱcriticeȱ dinȱexperienôaȱuman©.ȱAceastaȱnuȱînseamn©ȱc©,ȱînȱloculȱprincipiilor,ȱvomȱajungeȱlaȱ relativism,ȱ ciȱ înseamn©ȱ c©ȱ recunoaótemȱ aplicareaȱ principiilorȱ moraleȱ trebuieȱ f©cut©ȱ ôinândȱseamaȱdeȱîntregulȱcomplexȱcontextualȱ(sauȱdeȱsituaôiaȱcuȱcareȱneȱconfrunt©m).ȱ Deȱ pild©,ȱ vomȱ fiȱ deȱ acordȱ cuȱ menôinereaȱ vieôiiȱ unuiȱ adolescent,ȱ victim©ȱ aȱ unuiȱ accident,ȱdarȱvomȱfiȱîmpotrivaȱaceluiaóiȱtratamentȱpentruȱunȱnouȬn©scut.ȱ ȱ Deóiȱ deciziileȱ noastreȱ moraleȱ trebuieȱ luateȱ înȱ funcôieȱ deȱ contextulȱ sauȱ situaôiaȱ noastr©,ȱ aceastaȱ nuȱ înseamn©ȱ aderareaȱ laȱ oȱ „etic©ȱ contextual©”,ȱ popularizat©ȱ câtevaȱ deceniiȱ înȱ urm©ȱ deȱ Josephȱ Fletcher,ȱ careȱ înc©ȱ influenôeaz©ȱ reflcôiaȱmoral©ȱdeȱazi.ȱÎnȱ„eticaȱcontextual©”,ȱcriteriileȱpentruȱjudec©ôileȱmoraleȱsuntȱ oferiteȱdeȱsituaôiaȱîns©ói.ȱMoralaȱabsolut©ȱ nuȱexist©.ȱÎnȱformaȱsaȱextrem©,ȱaceastaȱ esteȱ oȱ etic©ȱ aȱ relativismului,ȱ pentruȱ c©ȱ iaȱ deciziiȱ peȱ bazaȱ unorȱ criteriiȱ subiectiveȱ precumȱ „calitatea”ȱ vieôiiȱ înȱ discuôie.ȱ Vomȱ reveniȱ laȱ relaôiaȱ dintreȱ „calitatea”ȱ óiȱ „sfinôenia”ȱvieôii,ȱproblem©ȱatins©ȱînȱtreac©tȱînȱintroducere.ȱDeocamdat©ȱajungeȱs©ȱ spunemȱ c©ȱ moralaȱ absolut©ȱ oferit©ȱ deȱ Sfântaȱ Tradiôieȱ potȱ óiȱ trebuieȱ tradus©ȱ óiȱ aplicat©ȱ potrivitȱ laȱ fiecareȱ situaôieȱ dat©.ȱ Peȱ lâng©ȱ elementeleȱ Tradiôieiȱ menôionateȱ maiȱ sus,ȱ suntȱ óiȱ alteȱ resurseȱ careȱ seȱ ofer©ȱ înȱ viaôaȱ creótin©ȱ óiȱ careȱ ajut©ȱ laȱ luareaȱ deciziilorȱdificile,ȱatâtȱpentruȱnoi,ȱcâtȱóiȱpentruȱceiȱaflaôiȱînȱgrijaȱnoastr©.ȱ ȱ Facemȱ judec©ôiȱ eticeȱ óiȱ acôion©mȱ caȱatareȱînȱaproapeȱfiecareȱclip©ȱaȱvieôii.ȱ 42

Întrebareaȱ„S©ȱgolescȱfrigiderul?”ȱsauȱ„S©ȱraportezȱlaȱpoliôieȱsuneteleȱdeȱpistolȱpeȱ careȱleȬamȱauzitȱînȱspateleȱuóiiȱdeȱvisȬëȬvis?”ȱsuntȱamândou©ȱîntreb©riȱmorale,ȱdeóiȱ deȱ oȱ stringenô©ȱ diferit©.ȱ Eleȱ seȱ refer©ȱ nuȱ doarȱ laȱ comportamentulȱ meu,ȱ ciȱ óiȱ laȱ consecinôeleȱacestuiȱcomportamentȱpentruȱs©n©tateaȱmeaȱspiritual©ȱóiȱpentruȱaȱaltora.ȱ Înȱceleȱmaiȱmulteȱcazuri,ȱoȱreflecôieȱdeȱmomentȱ–ȱpracticȱunȱreflexȱinstinctualȱ–ȱm©ȱ determin©ȱ s©ȱ acôionezȱ înȱ conformitateȱ cuȱ ceeaȱ ceȱ simtȱ euȱ c©ȱ eȱ celȱ maiȱ bineȱ sauȱ potrivit.ȱ Atunciȱ cândȱ seȱ naóteȱ unȱ conflictȱ întreȱ ceeaȱ ceȱ vreauȱ óiȱ ceeaȱ ceȱ ótiuȱ c©ȱ eȱ conformȱvoinôeiȱluiȱDumnezeu,ȱconótiinôaȱmeaȱ„anterioar©”ȱintr©ȱînȱjoc.ȱOpôiuneaȱ meaȱvaȱfiȱdeterminat©ȱdeȱmodulȱînȱcareȱsistemulȱmeuȱaxiologicȱaȱfostȱmodelatȱdeȱ înv©ô©turaȱBisericiiȱ(óiȱdeȱsoluôiileȱcomportamentaleȱpeȱcareȱleȱdauȱpeȱbazaȱacestorȱ valori).ȱ Astfel,ȱ acestaȱ este,ȱ deȱ obicei,ȱ unȱ procesȱ clarȱ definit.ȱ Oriȱ m©ȱ supunȱ conótiinôeiȱ mele,ȱ oriȱ nuȱ oȱ facȱ óiȱ cad,ȱ intenôionat,ȱ înȱ p©catȱ sauȱ nesupunereȱ faô©ȱ deȱ poruncileȱdivine.ȱ ȱ Oricum,ȱ multeȱ dinȱ problemeleȱ bioeticeȱ cuȱ careȱ neȱ confrunt©mȱ fieȱ nuȱ comport©ȱoȱsoluôieȱconcret©ȱcareȱs©ȱacopereȱtoateȱcazurile,ȱfieȱnuȱauȱfostȱcânt©riteȱ suficientȱdeȱc©treȱteologiȱóiȱalôiȱoficialiȱdinȱcadrulȱBisericii,ȱpentruȱaȱdaȱunȱr©spunsȱ definitiv.ȱ Chiarȱ celeȱ maiȱ sincereȱ încerc©riȱ deȱ aȱ analizaȱ oȱ problem©ȱ înȱ funcôieȱ deȱ legileȱ Bisericii,ȱ motiveleȱ óiȱ mijloaceleȱ noastreȱ óiȱ eventualeleȱ consecinôe,ȱ adeseaȱ neȱ las©ȱunȱsentimentȱdeȱfrustrare.ȱDarȱtrebuieȱluat©ȱoȱdecizie,ȱpoateȱunaȱdeȱviaô©ȱóiȱdeȱ moarte;ȱ oriȱ neȱ lipsescȱ resurseleȱ necesareȱ pentruȱ aȱ decideȱ întrȬunȱ modȱ corectȱ sauȱ conformȱ cuȱ ceeaȱ ceȱ credemȱ c©ȱ esteȱ voinôaȱ divin©.ȱ Deȱ fapt,ȱ adeseaȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeuȱ nuȱ esteȱdelocȱclar©,ȱ iarȱ noiȱ suntemȱtentaôiȱ s©ȱneȱridic©mȱ mâinileȱspreȱ cer,ȱdisperaôi.ȱ ȱ Teologiiȱmoraliótiȱortodocóiȱ(printreȱeiȱóiȱFr.ȱHarakas)ȱarȱspuneȱc©ȱprocesulȱ careȱ declanóeaz©ȱ aceast©ȱ frustrareȱ nuȱ poateȱ duceȱ decâtȱ laȱ unȱ punctȱ mort.ȱ Fieȱ c©ȱ deciziileȱnoastreȱimplic©ȱproblemeȱcotidieneȱm©runte,ȱfieȱoȱjudecat©ȱdeȱviaô©ȱóiȱdeȱ moarteȱceȱtrebuieȱluat©ȱpeȱmoment,ȱacesteȱdeciziiȱsuntȱfideleȱvoinôeiȱdivineȱatâtaȱ timpȱ câtȱ eleȱ suntȱ nióteȱ deciziiȱ eclesiale,ȱ luateȱ înȱ virtuteaȱ uneiȱ conótiinôeȱ careȱ seȱ conformeaz©ȱspirituluiȱBisericii.ȱ ȱ Aceastaȱ maiȱ înseamn©ȱ c©ȱ deciziileȱ dificileȱ peȱ careȱ suntemȱ chemaôiȱ s©ȱ leȱ lu©m,ȱsuntȱdeȱfaptȱluateȱînȱcomunitateaȱBisericii,ȱcomunitateaȱcelorȱviiȱóiȱadormiôi,ȱaȱ „sfinôilor”ȱdinȱtoateȱtimpurile,ȱcuȱcareȱform©mȱîmprun©ȱTrupulȱluiȱHristos.ȱPeȱdeȱoȱ parte,ȱ apel©mȱ laȱ sfatulȱ lor,ȱ printrȬunȱ dialogȱ personalȱ sauȱ prinȱ scrierileȱ lorȱ (Câôiȱ dintreȱ noiȱ nuȱ auȱ dobânditȱ oȱ slavatoareȱ intuiôieȱ dinȱ scrierileȱ unorȱ oameniȱ caȱ Nicholasȱ Motorilov,ȱ oriȱ p©rinteleȱ Alexanderȱ Eltchaninov,ȱ oriȱ Sfântulȱ Siluanȱ Athonitul),ȱpeȱdeȱalt©ȱparte,ȱnoiȱceremȱrug©ciuneaȱsfinôilor,ȱmijlocireaȱlorȱpentruȱnoi,ȱ pentruȱaȱfiȱc©l©uziôiȱînȱreflecôiileȱnoastreȱetice,ȱneȱrug©mȱs©ȱfimȱconduóiȱdeȱharulȱóiȱ putereaȱSfântuluiȱDuhȱspreȱfapteȱceȱcorespundȱvoinôeiȱdivine.ȱ ȱ Trebuieȱs©ȱspunemȱc©ȱnuȱlu©mȱniciodat©ȱsinguriȱdeciziileȱmorale.ȱJudec©ôileȱ noastreȱ moraleȱ óiȱ fapteleȱ ceȱ decurgȱ dinȱ acestea,ȱ suntȱ f©cuteȱ întotdeaunaȱ înȱ 43

l©untrulȱ Trupuluiȱ viuȱ alȱ Bisericii.ȱ Prinȱ botezȱ noiȱ devenimȱ „întrupaôi”unulȱ înȱ cel©lalt,ȱ „m©dulareȱ uniiȱ altora”ȱ (Rom.ȱ 12,ȱ 5).ȱ Deȱ aceea,ȱ deciziileȱ peȱ careȱ leȱ iauȱ afecteaz©ȱ sauȱ influenôeaz©ȱ întregulȱ Trup.ȱ Aóaȱ cumȱ propriaȬmiȱ p©c©toóenieȱ afecteaz©ȱîntreagaȱcomunitateȱeclesial©,ȱprecumȱóiȱfamiliaȱóiȱcerculȱmeuȱdeȱprieteni,ȱ laȱ felȱ seȱ întâmpl©ȱ cuȱ deciziileȱ meleȱ morale,ȱ careȱ influenôeaz©,ȱ înȱ bineȱ sauȱ r©u,ȱ întreagaȱ „comunitateȱ aȱ sfinôilor”.ȱ Aspectulȱ pozitiv,ȱ promisiuneaȱ minunat©ȱ aȱ acestuiȱadev©r,ȱesteȱc©ȱm©ȱpotȱbazaȱpeȱajutorulȱTrupuluiȱîntregȱînȱmomenteleȱmeleȱ critice,ȱprinȱdragosteaȱmembrilorȱs©i,ȱprinȱgrija,ȱimplicareaȱpersonal©ȱ(acoloȱundeȱeȱ nevoie),ȱdar,ȱmaiȱales,ȱprinȱrug©ciuneaȱacestora.ȱ ȱ Concret,ȱ aceastaȱ înseamn©ȱ caȱ noiȱ toôi,ȱ clericiȱ óiȱ laici,ȱ trebuieȱ s©ȱ construimȱ nióteȱsistemeȱdeȱsprijinȱalc©tuiteȱdinȱexperôiȱóiȱprieteniȱapropiaôi,ȱcareȱs©ȱneȱofereȱ sprijinȱóiȱsfaturiȱatunciȱcândȱavemȱdeȱluatȱdeciziiȱdificile.ȱkiȱmaiȱînseamn©ȱc©ȱnoi,ȱcaȱ Biseric©,ȱ trebuieȱ s©ȱ recunoaótemȱ óiȱ s©ȱ accept©mȱ responsabilitateaȱ noastr©ȱ faô©ȱ deȱ ceilalôi,ȱ pentruȱ aȱ leȱ oferiȱ ajutorul,ȱ c©l©uzireaȱ óiȱ intervenôiaȱ deȱ careȱ auȱ nevoie.ȱ Înȱ pragulȱmorôiiȱsauȱatunciȱcândȱunulȱdinȱnoiȱeȱaruncatȱînȱdepresieȱóiȱdezn©dejdeȱdeȱ boalaȱgreaȱdeȱcareȱsufer©,ȱoriȱatunciȱcândȱunȱcupluȱseȱafl©ȱînȱpragulȱdivorôului,ȱdeȱ multeȱoriȱsuntemȱtentaôiȱs©ȱignor©mȱproblema,ȱdeȱobiceiȱdinȱjen©ȱsauȱteam©.ȱ„Nuȱ vremȱ s©ȱ neȱ implic©m”.ȱ Esteȱ vorbaȱ deȱ aceeaóiȱ atitudineȱ deȱ conservare,ȱ tradusȱ înȱ cadruȱparohial,ȱcareȱneȱfaceȱs©ȱd©mȱînapoiȱpeȱstr©zileȱdinȱManhattanȱcândȱvedemȱ peȱ cinevaȱ stândȱ peȱ pragulȱ uóiiȱ sauȱ întrȬunȱ óanô.ȱ Purȱ óiȱ simpluȱ nuȱ vremȱ s©ȱ neȱ amestec©m…ȱ Nuȱ trebuieȱ deciȱ s©ȱ neȱ mir©mȱ c©ȱ teologiiȱ moraliótiȱ ortodocóiȱ sȬauȱ simôitȱobligaôiȱs©ȱdezvolteȱoȱetic©ȱbazat©ȱpeȱimperativulȱiubiriiȱcareȱseȱd©ruieóteȱóiȱ seȱsacrific©ȱpeȱsineȱpentruȱceilalôi.ȱ ȱ Înȱultimaȱanaliz©,ȱexist©ȱunȱsingurȱmotivȱpentruȱcareȱcreótiniiȱaccept©ȱcaleaȱ îngust©ȱaȱvieôiiȱmorale.ȱDac©ȱalegemȱdragosteaȱjertfelnic©ȱînȱloculȱhedonismului,ȱpeȱ Dumnezeuȱ înȱ loculȱ Satanei,ȱ aceastaȱ seȱ întâmpl©ȱ pentruȱ c©ȱ suntemȱ convinóiȱ –ȱ peȱ bazaȱproprieiȱexperienôeȱóiȱaȱm©rturieiȱaltoraȱ–ȱc©ȱDumnezeuȱÎnsuóiȱesteȱiubire,ȱc©ȱ ElȱesteȱCreatorulȱóiȱSt©pânulȱultimȱalȱvieôiiȱnoastreȱpeȱcareȱElȱsingurȱoȱd©ruieóteȱcuȱ sensȱóiȱvaloare.ȱCaȱatare,ȱElȱseȱimplic©ȱînȱfiecareȱcriz©ȱcuȱcareȱneȱconfrunt©mȱóiȱînȱ fiecareȱ hot©râreȱ peȱ careȱ oȱ lu©m.ȱ Asemeneaȱ crizeȱ óiȱ alegeriȱ facȱ parteȱ dinȱ viaôaȱ zilnic©.ȱEleȱnuȱpotȱfiȱevitate,ȱdeȱvremeȱceȱsustragereaȱdeȱlaȱluareaȱuneiȱdeciziiȱóiȱdeȱ laȱacôionareaȱînȱconsecinô©,ȱesteȱunȱactȱmoralȱînȱsine.ȱAtunciȱcândȱseȱîntâmpl©ȱs©ȱnuȱ discernemȱvoinôaȱluiȱDumnezeuȱîntrȬoȱsituaôieȱconcret©,ȱtrebuieȱs©ȱneȱamintimȱc©ȱ Ispititorulȱlucreaz©ȱcelȱmaiȱbineȱprinȱconfuzia,ȱfrustrareaȱóiȱdisperareaȱnoastr©.ȱÎnȱ momenteleȱ înȱ careȱ suntemȱ obligaôiȱ s©ȱ lu©mȱ oȱ decizieȱ important©,ȱ darȱ nuȱ putemȱ identificaȱ voinôaȱ divin©,ȱ trebuieȱ s©ȱ cercet©mȱ problemaȱ cuȱ mult©ȱ atenôieȱ óiȱ s©ȱ neȱ reamintimȱ intuiôiaȱ marilorȱ asceôiȱ aiȱ Bisericii,ȱ potrivitȱ c©reiaȱ asemeneaȱ momenteȱ criticeȱ reprezint©ȱ câmpuriȱ deȱ b©t©lie,ȱ areneȱ aleȱ Spiritului,ȱ înȱ careȱ deciziaȱ ceaȱ maiȱ important©ȱ peȱ careȱ oȱ putemȱ luaȱ esteȱ s©ȱ neȱ pred©mȱ înȱ mâinileȱ plineȱ deȱ mil©ȱ aleȱ luiȱ Dumnezeuȱ atâtȱ peȱ noi,ȱ câtȱ óiȱ peȱ ceilalôiȱ impicaôi.ȱ 44

ȱ Ajungemȱastfelȱlaȱoȱconcluzieȱparadoxal©,ȱdarȱinevitabil©:ȱdac©ȱputemȱótiȱcuȱ siguranô©ȱ c©ȱ oȱ anumit©ȱ decizieȱ moral©ȱ esteȱ conform©ȱ cuȱ voinôaȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ reprezint©ȱ„alegereaȱcorect©”,ȱînȱceleȱdinȱurm©ȱnuȱmaiȱareȱniciȱoȱimportanô©.ȱCeaȱceȱ conteaz©ȱesteȱfaptulȱc©ȱînȱmeditaôiileȱnoastreȱmoraleȱagonizanteȱ(privind,ȱdeȱpild©,ȱ grijaȱ cuvenit©ȱ oferit©ȱ unuiȱ p©rinteȱ muribundȱ sauȱ unȱ r©spunsȱ adecvatȱ unuiȱ comportamentȱdestructivȱalȱunuiȱnarcoman),ȱnoiȱvomȱrespingeȱispitaȱorgolioas©ȱdeȱ aȱneȱsocotiȱst©pâniȱpeȱsituaôieȱói,ȱînȱschimb,ȱ„neȱpred©mȱpeȱnoiȱînóineȱóiȱpeȱalôiiȱóiȱ toat©ȱviaôaȱnoastr©ȱluiȱHristosȱDumnezeu”.ȱAceastaȱnuȱînseamn©ȱc©ȱrenunô©mȱlaȱ libertateaȱnoastr©ȱsauȱfugimȱdeȱresponsabilitate,ȱciȱînseamn©ȱc©ȱd©mȱluiȱDumnezeuȱ ceȱesteȱalȱS©u,ȱóiȱanume,ȱîntreagaȱnoastr©ȱviaô©,ȱcuȱmotiveleȱóiȱdorinôeleȱnoastre,ȱcuȱ alegerileȱ óiȱ fapteleȱnoastre.ȱ Toateȱacesteaȱleȱfacemȱcuȱconvingereaȱneclintit©ȱc©ȱînȱ oriceȱ situaôieȱ înȱ careȱ acôion©mȱ înȱ virtuteaȱ uneiȱ iubiriiȱ dezinteresate,ȱ Dumnezeuȱ poateȱconvertiȱgreóelileȱóiȱjudec©ôileȱnoastreȱeronateȱînȱceeaȱceȱesteȱnecesarȱpentruȱ realizareȱscopuluiȱS©u.ȱCredinôaȱBisericiiȱesteȱc©ȱvoinôaȱdivin©ȱconduceȱtotul.ȱPrinȱ urmare,ȱ esenôaȱ vieôiiȱ moraleȱ creótineȱ const©ȱ înȱ predareaȱ proprieiȱ noastreȱ voinôeȱ voinôeiȱluiȱDumnezeu,ȱcuȱrugaȱfierbinteȱcaȱvoinôaȱSaȱs©ȱseȱîmplineasc©.ȱ ȱ Aceast©ȱ predareȱ total©ȱ esteȱ necesar©ȱ chiarȱ dac©ȱ nuȱ suntemȱ siguriȱ c©ȱ acôion©mȱ potrivitȱ „spirituluiȱ luiȱ Hristos”ȱ sauȱ c©ȱ neȱ potrivimȱ fapteleȱ noastreȱ cuȱ acesta.ȱ Eȱ nevoieȱ deȱ credinô©ȱ profund©ȱ óiȱ oȱ smerenieȱ des©vâróit©ȱ pentruȱ aȱ neȱ recunoaóteȱ propriileȱ limiteȱ atunciȱ cândȱ lu©mȱ deciziiȱ moraleȱ pentruȱ aȱ neȱ adresaȱ foruluiȱ potrivit.ȱ Eȱ nevoie,ȱ deȱ asemenea,ȱ deȱ smerenieȱ óiȱ încredereȱ pentruȱ aȱ neȱ îndreptaȱ spreȱ ceilalôiȱ óiȱ aȱ leȱ cereȱ ajutorulȱ înȱ astfelȱ deȱ momente,ȱ prinȱ dragosteaȱ óiȱ mijlocireaȱlor.ȱDarȱexactȱaceastaȱniȱseȱcereȱcaȱmembriȱaiȱTrupuluiȱóiȱm©dulareȱuniiȱ altora.ȱPrinȱurmare,ȱîntâiaȱóiȱultimaȱdecizieȱpeȱcareȱtrebuieȱs©ȱoȱlu©mȱesteȱaceeaȱdeȱ aȱsupuneȱdeliber©rileȱnoastreȱmoraleȱceluiȱcareȱesteȱCapulȱacestuiȱTrup,ȱcuȱsinguraȱ preocupareȱcaȱfiecareȱfapt©ȱpeȱcareȱoȱvomȱs©vâróiȱîntrȬoȱanumit©ȱsituaôie,ȱs©ȱfieȱspreȱ slavaȱSaȱóiȱspreȱmântuireaȱcelorȱpeȱcareȱniȱiȬaȱpredatȱînȱgrijaȱnoastr©.ȱ ȱ Înȱcapitoleleȱurm©toare,ȱneȱvomȱîndreptaȱatenôiaȱc©treȱuneleȱproblemeȱeticeȱ concrete,ȱ dintreȱ careȱ multeȱ auȱ ap©rutȱ graôieȱ recentelorȱ descopeririȱ înȱ sferaȱ biomedicale.ȱ Pentruȱ aȱ asiguraȱ temeliaȱ pentruȱ meditaôiaȱ asupraȱ moralit©ôiiȱ noilorȱ proceduriȱ reproductive,ȱ al©turiȱ deȱ problemaȱ avortului,ȱ vomȱ începeȱ cuȱ câtevaȱ consideraôiiȱ asupraȱ naturiiȱ óiȱ semnificaôieiȱ sexualit©ôiiȱ umane.ȱ Dorimȱ s©ȱ oferimȱ oȱ perspectiv©ȱfidel©ȱScripturiiȱóiȱtradiôieiȱpatristice,ȱaccentuândȱmaiȱalesȱunȱaspectȱnuȱ numaiȱ neglijat,ȱ darȱ óiȱ respinsȱ deȱ atitudinileȱ predominante:ȱ faptulȱ c©ȱ activitateaȱ sexual©ȱ îóiȱ g©seóteȱ împlinireaȱ óiȱ uniculȱ contextȱ adecvatȱ înȱ leg©turaȱ consacrat©ȱ aȱ c©s©toriei.ȱ ȱ Vomȱ ajungeȱ apoiȱ laȱ oȱ evaluareȱ privindȱ recentaȱ dezbatereȱ asupraȱ „începutuluiȱ vieôiiȱ umane”.ȱ Concluziileȱ noastreȱ privindȱ aceast©ȱ problem©ȱ vorȱ determinaȱînȱmareȱm©sur©ȱatitudineaȱpeȱcareȱoȱvomȱadoptaȱvisȬaȬvisȱdeȱproceduriȱ precumȱ avortul,ȱ fertilizareaȱ înȱ vitroȱ óiȱ ingineriaȱ genetic©ȱ careȱ implic©ȱ gameôiiȱ 45

umani.ȱDarȱproblemaȱînceputuluiȱvieôiiȱesteȱstrânsȱlegat©ȱdeȱceaȱaȱsensuluiȱultimȱalȱ existenôeiȱ personale,ȱ alȱ suferinôeiȱ óiȱ morôii.ȱ Înȱ consecinô©,ȱ r©spunsulȱ laȱ întrebareaȱ „cândȱ începeȱ viaôaȱ uman©?”ȱ vaȱ determinaȱ atitudineaȱ noastr©ȱ faô©ȱ deȱ problemeleȱ legateȱ deȱ sfâróitulȱ vieôii,ȱ precumȱ înl©turareaȱ durerii,ȱ directiveleȱ avansateȱ óiȱ înȱ general,ȱgrijaȱóiȱtratareaȱpacienôilorȱmuribunzi.ȱ

46

ȱ ȱ 2.ȱSexualitate,ȱC©s©torieȱóiȱResponsabilitateȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱ ȱ

ȱ „Soôulȱóiȱsoôiaȱsuntȱunȱsingurȱtrupȱlaȱfelȱcumȱȱ HristosȱóiȱTat©lȱunaȱsunt”.ȱȱ „Dac©ȱneȱîntemeiemȱfamiliile,ȱc©utândȱlucrurileȱ careȱplacȱluiȱDumnezeu,ȱvomȱfiȱpotriviôiȱpentruȱaȱȱ supravegheaȱBiserica,ȱdeoarece,ȱîntrȬadev©r,ȱȱ familiaȱesteȱoȱmic©ȱBiseric©.ȱDeȱaceea,ȱesteȱposibilȱ s©Ȭiȱdep©óimȱpeȱceilalôiȱînȱvirtute,ȱdevenindȱnióteȱȱ buniȱsoôiȱóiȱsoôii”.ȱȱ „Oridecâteoriȱdaiȱunȱsfatȱsoôieiȱtale,ȱîntotdeaunaȱ s©ȱîncepiȱprinȱaȬiȱspuneȱceȱmultȱoȱiubeóti”.ȱ ȱ–ȱSf.ȱIoanȱHrisostomȱ

ȱ ȱ Modulȱ înȱ careȱ neȱ pronunô©mȱ asupraȱ moralit©ôiiȱ avortului,ȱ aȱ reproduceriiȱasistateȱóiȱaȱmanipul©riiȱînȱvitroȱaȱgameôilorȱumani,ȱdepindeȱdeȱloculȱ peȱ careȬlȱ atribuimȱ sexualit©ôiiȱ înȱ experienôaȱ omeneasc©.ȱ Careȱ esteȱ scopulȱ primȱ alȱ sexualit©ôii:ȱ procrearea,ȱ sauȱ cevaȱ multȱ maiȱ esenôial,ȱ maiȱ profund?ȱ Dorinôaȱ unuiȱ cupluȱdeȱaȱaveaȱunȱcopilȱesteȱdeȱlaȱDumnezeu,ȱsauȱesteȱdoarȱexpresiaȱunuiȱinstinctȱ evolutivȱ careȱ neȱajut©ȱs©ȱneȱp©str©mȱ moótenireaȱ genetic©ȱdândȱnaótereȱlaȱurmaóiȱ dinȱpropriulȱnostruȱADN?ȱR©spunsulȱlaȱacesteȱîntreb©riȱneȱvaȱar©taȱdac©ȱavortulȱlaȱ cerereȱ esteȱ oȱ opôiuneȱ pentruȱ noiȱ óiȱ pân©ȱ undeȱ putemȱ mergeȱ înȱ privinôaȱ tehnologiilorȱreproductiveȱceȱfaciliteaz©ȱconcepôia.ȱ

47

ȱ RevoluôiaȱSexual©ȱ ȱ Concepôiaȱnoastr©ȱasupraȱloculuiȱóiȱscopuluiȱsexualit©ôiiȱsȬaȱschimbatȱatâtȱdeȱ multȱ înȱ ultimeleȱ decenii,ȱ încâtȱ neȬarȱ fiȱ deȱ folosȱ oȱ evocare,ȱ pentruȱ începutȱ aȱ „atmosfereiȱsexuale”ȱpeȱcareȱoȱîntâlnimȱînȱsocietateaȱamerican©ȱînȱpragulȱacestuiȱ mileniu.ȱ Dac©ȱ experienôaȱ sexual©ȱ printreȱ adolescenôiȱ nuȱ maiȱ esteȱ cevaȱ nou,ȱ num©rulȱ tinerilorȱ careȱ suntȱ „activiȱ sexual”ȱ aȱ crescutȱ dramaticȱ înȱ ultimeleȱ treiȱ decenii.ȱHomosexualitatea,ȱcândvaȱunȱsubiectȱtabuȱceȱprovocaȱreacôiiȱdeȱlaȱproast©ȱ dispoziôieȱ laȱ revolt©,ȱ esteȱ acumȱ unȱ subiectȱ obiónuitȱ deȱ discuôieȱ înȱ mediaȱ óiȱ înȱ programeleȱdeȱînv©ô©mântȱprivindȱeducaôiaȱsexual©.ȱÎnȱparteȱdatorit©ȱcrizeiȱSIDA,ȱ darȱ óiȱ dinȱ cauzaȱ dorinôeiȱ deȱ afirmareȱ aȱ „mândriei”ȱ deȱ aȱ fiȱ homosexualȱ óiȱ aȱ „drepturilor”ȱ acestora,ȱ sȬaȱ începutȱ unȱ seriosȱ studiuȱ ótiinôificȱ asupraȱ originiiȱ homosexualit©ôii,ȱpentruȱaȱdeterminaȱrelaôiaȱdintreȱ„natur©”ȱóiȱ„educaôie”ȱînȱcadrulȱ acestuiȱ fenomen.ȱ Esteȱ orientareaȱ sexual©ȱ condiôionat©,ȱ deciȱ modificabil©?ȱ Sauȱ îóiȱ areȱ origineaȱ înȱ geneleȱ noastreȱ óiȱ atunciȱ nuȱ seȱ poateȱ schimbaȱ nimic.ȱ Oricum,ȱ homosexualitateaȱ„aȱieóitȱlaȱlumin©”,ȱiarȱuniiȱpreoôiȱóiȱteologiȱseȱnum©r©ȱprintreȱceiȱ careȱ oȱ ap©r©ȱ caȱ fiindȱ deȱ laȱ Dumnezeuȱ óiȱ voit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ óiȱ deȱ aceeaȱ trebuieȱ protejat©ȱprinȱdrepturiȱóiȱprivilegiiȱspecialeȱaprobateȱprinȱlege.ȱ ȱ Pentruȱfoarteȱmulôiȱoameni,ȱprintreȱeiȱchiarȱcreótini,ȱaceast©ȱtransformareȱînȱ ethosulȱ ô©riiȱ noastreȱ esteȱ deȱ apreciat.ȱ Eiȱ consider©ȱ libertateaȱ sexual©ȱ caȱ fiindȱ unȱ itemȱvitalȱpeȱagendaȱnoastr©ȱcultural©,ȱasemeneaȱmióc©riiȱpentruȱdrepturileȱcivileȱ dinȱaniiȱ‘60.ȱAóaȱcumȱBisericileȱacelorȱaniȱsȬauȱpusȱînȱfrunteaȱmaróurilorȱinterrasialeȱ óiȱaȱaltorȱdemonstraôii,ȱuneleȱBisericiȱdeȱaziȱjoac©ȱunȱrolȱhot©râtorȱînȱcadrulȱmióc©riiȱ spreȱemancipareaȱsexual©ȱprinȱr©spândireaȱdeȱafióeȱóiȱalteȱdeclaraôiiȱcareȱconsider©ȱ activit©ôileȱsexualeȱextraconjugaleȱ(îndeosebiȱceleȱpreȬconjugale),ȱal©turiȱdeȱrelaôiileȱ homosexuale,ȱdreptȱnormaleȱóiȱchiarȱdeȱdorit.ȱMulteȱiniôiativeȱdeȱacestȱgen,ȱluateȱ deȱ diveróiȱ lideriȱ dinȱ cadrulȱ Bisericilorȱ protestanteȱ (maiȱ ales),ȱ exprim©ȱ totuóiȱ oȱ opinieȱ minoritar©.ȱ Acestȱ lucruȱ esteȱ evidentȱ dinȱ ostilitateaȱ general©ȱ ceȱ aȱ însoôitȱ declaraôiileȱ recenteȱ aleȱ luteranilorȱ óiȱ prezbiterienilorȱ asupraȱ sexualit©ôiiȱ umane,ȱ ambeleȱfiindȱretraseȱînȱurmaȱunorȱcriticiȱmaiȱpuôinȱvehemente.ȱ ȱ Careȱesteȱpoziôiaȱortodox©ȱînȱaceast©ȱproblem©?ȱEvident,ȱnuȱf©r©ȱoȱurm©ȱdeȱ îndoial©/circumspecôie,ȱ vomȱ încercaȱ înȱ continuareȱ oȱ expunereȱ aȱ punctuluiȱ deȱ vedereȱortodox.ȱ ȱ Înc©ȱ deȱ laȱ începutulȱ anilorȱ ‘70,ȱ Stateleȱ Uniteȱ sȬauȱ declaratȱ oȱ societateȱ „eliberat©ȱsexual”.ȱSuntȱdeȱacumȱtrecuteȱconstângerileȱvictorieneȱcare,ȱpentruȱdup©ȱ p©rereaȱ multora,ȱ auȱ adusȱ represiuneȱ sexual©ȱ óiȱ sexismȱ patriarhal.ȱ Lucrurileȱ sȬauȱ schimbatȱînȱmodȱhot©râtor,ȱadeseaȱînȱbine:ȱfemeileȱbeneficiaz©ȱdeȱunȱtratamentȱmaiȱ bunȱ laȱ locurileȱ deȱ munc©,ȱ abuzurileȱ sexualeȱ suntȱ recunoscuteȱ óiȱ condamnate,ȱ iarȱ soôiiȱ seȱ simtȱ maiȱ puôinȱ obligaôiȱ s©ȱ r©mân©ȱ înȱ cadrulȱ uneiȱ c©s©toriiȱ 48

compromise.ȱTotuói,ȱdeȬaȱlungulȱanilor,ȱatâtȱexperienôaȱpastoral©ȱcâtȱóiȱmassȬmediaȱ auȱ ar©tatȱ c©ȱ revoluôiaȱ sexual©ȱ aȱ adusȱ înȱ societateaȱ american©ȱ maiȱ multȱ confuzieȱ decâtȱlibertate,ȱmaiȱmultȱlibertinajȱdecâtȱeliberare.ȱOdat©ȱceȱteleviziuneaȱóiȬaȱintratȱ înȱ rol,ȱ iarȱ produc©toriiȱ auȱ îceputȱ s©ȱ realizezeȱ putereaȱ sexualit©ôiiȱ înȱ vânzareaȱ produselor,ȱaȱînceputȱreeducareaȱsocial©ȱînȱmas©ȱprivindȱvalorileȱsexuale,ȱaceastaȱ ducândȱlaȱoȱimportant©ȱrestructurareȱaȱrolurilorȱsexualeȱtradiôionale.ȱOȱconsecinô©ȱ major©ȱaȱfostȱd©râmareaȱvechilorȱtabuuriȱlegateȱdeȱpornografie,ȱsexȱextraconjugal,ȱ óiȱcopiiȱ„ilegitimi”.ȱDeȱlaȱjocurileȱinocenteȱceȱcaracterizauȱrelaôiileȱ(publice)ȱdintreȱ b©rbatȱ óiȱ femeieȱ dinȱ primaȱ jum©tateȱ aȱ secolului,ȱ sȬaȱ trecutȱ laȱ comportamentulȱ dezinvoltȱóiȱlaȱepidemiaȱsarcinilorȱlaȱadolescente.ȱ ȱ Punândȱlucrurileȱînȱbalanô©,ȱseȱpareȱc©ȱaceast©ȱ„revoluôie”ȱnuȱaȱadusȱnimicȱ deosebitȱ înȱ progresulȱ societ©ôii.ȱ SȬaȱ creatȱ înȱ schimbȱ oȱ atmosfer©ȱ deȱ fixaôieȱ óiȱ exploatareȱsexual©ȱceȱimpuneȱoȱimoralitateȱindispensabil©ȱ–ȱoȱieftin©ȱóiȱseduc©toareȱ trivialitateȱ–ȱînȱtoateȱdomeniile.ȱFilmeleȱ„R”ȱsauȱchiarȱuneleȱ„PGȬB”ȱprezint©ȱacumȱ actulȱsexualȱatâtȱdeȱexplicitȱîncâtȱeleȱarȱfiȱfostȱevaluateȱdreptȱpeliculeȱ„X”ȱînȱurm©ȱ cuȱcâôivaȱani.ȱLimbajulȱexplicitȱsexualȱóiȱscatologicȱaȱdevenitȱobligatoriu,ȱchiarȱóiȱinȱ primeȱ time.ȱ Prezervativeleȱ suntȱ maiȱ laȱ îndemân©ȱ pentruȱ adolescenôiiȱ deȱ aziȱ decâtȱ ôig©rile,ȱiarȱeducatorii,ȱpsihologiiȱóiȱpastoriiȱsf©tuiescȱpeȱtineriiȱnoótri,ȱb©ieôiȱóiȱfete,ȱ s©ȱ nuȱ pleceȱ deȱ acas©ȱ f©r©ȱ aȱ aveaȱ unulȱ asupraȱ lor.ȱ Mareȱ parteȱ dinȱ aceast©ȱ îndoctrinareȱ pervers©ȱ (numit©ȱ înȱ ócolileȱ noastreȱ eufemistic:ȱ „educaôieȱ sexual©”)ȱ esteȱjustificat©ȱcuȱreferireȱlaȱSIDAȱ–ȱf©r©ȱaȱconótientizaȱfaptulȱc©ȱaceast©ȱboal©ȱnuȱarȱ existaȱ dac©ȱ societateaȱ noastr©ȱ nuȱ arȱ scuzaȱ ceeaȱ ceȱ înȱ generaôiileȱ anterioareȱ eraȱ socotitȱdreptȱcomportamentȱimoral.ȱ Cuȱalteȱcuvinte,ȱpragulȱnostruȱdeȱtoleranô©ȱaȱexplicit©ôiiȱóiȱexploat©riiȱsexualeȱ sȬaȱ micóoratȱ înȱ modȱ dramatic.ȱ Ironicȱ esteȱ faptulȱ c©,ȱ deóiȱ încuraj©mȱ saturareaȱ sexual©ȱ aȱ medieiȱ óiȱ aȱ culturiiȱ înȱ general,ȱ totuóiȱ recunoaótemȱ óiȱ condamn©mȱ abuzurileȱabominabileȱsuferiteȱdeȱatâteaȱfemeiȱóiȱcopii,ȱdeȱlaȱh©rôuireaȱsexual©ȱlaȱ loculȱ deȱ munc©ȱ óiȱ viol,ȱ laȱ pedofilie.ȱ Peȱ deȱ oȱ parte,ȱ condamn©mȱ formeȱ comportamentaleȱ ceȱ violeaz©ȱ drepturileȱ omului,ȱ peȱ deȱ alt©ȱ parte,ȱ încuraj©mȱ oȱ atmosfer©ȱdeȱabuzȱóiȱexploatareȱpentruȱc©ȱeaȱserveóteȱliniaȱeconomic©ȱdeȱbaz©.ȱDarȱ oȱ societateȱ careȱ tr©ieóteȱ oȱ astfelȱ deȱ ambivalenô©,ȱ frizândȱ schizofrenia,ȱ nuȱ poateȱ d©inui.ȱ Pesteȱ unȱ milionȱ óiȱ unȱ sfertȱ deȱ avorturiȱ înȱ fiecareȱ an,ȱ frecvenôaȱ însp©imânt©toareȱdeȱabuzuriȱlaȱcopii,ȱoȱrat©ȱaȱdivorôuluiȱdeȱaproapeȱ50%ȱîmpreun©ȱ cuȱ practicaȱ generalȱ acceptat©ȱ aȱ concubinajului,ȱ „c©s©toriile”ȱ homosexualeȱ óiȱ dezmembrareaȱ excesiv©ȱ darȱ nuȱ maiȱ puôinȱ real©ȱ aȱ familieiȱ moderneȱ caȱ unitateȱ social©ȱdeȱbaz©ȱ–ȱacesteaȱsuntȱconsecinôeleȱuneiȱrevoluôiiȱsexualeȱdeviate,ȱalȱc©rorȱ impactȱ asupraȱ calit©ôiiȱ vieôiiȱ americaneȱ esteȱ celȱ puôinȱ laȱ felȱ deȱ puternicȱ óiȱ defavorabilȱprecumȱr©spândireaȱcontinu©ȱaȱSIDA.ȱ Preôulȱ spiritualȱ óiȱ psihologicȱ alȱ acesteiȱ situaôiiȱ esteȱ incalculabil.ȱ Tineriiȱ adolescenôiȱ experimenteaz©ȱ sexulȱ deȱ multeȱoriȱnuȱdintrȬoȱdorinô©ȱpersonal©ȱóiȱ 49

f©r©ȱoȱjudecat©ȱprealabil©,ȱciȱdoarȱpentruȱaȱfiȱlaȱmod©,ȱpentruȱaȱfiȱpriviôiȱdeȱprieteniȱ cuȱalôiȱochi.ȱDac©ȱneȱgândimȱlaȱfilmeleȱcareȱdescriuȱcupluriȱdiverseȱcareȱajungândȱ înȱ dormitorȱ deȱ laȱ primaȱ întâlnire,ȱ dac©ȱ neȱ uit©mȱ laȱ aluziileȱ f©cuteȱ laȱ organeleȱ genitaleȱ óiȱ laȱ sexulȱ oral,ȱ dac©ȱ homosexualitateaȱ activ©ȱ seȱ ascundeȱ subȱ etichetaȱ aprobat©ȱdeȱ„gay”ȱóiȱeȱacceptat©ȱcaȱunȱ„stilȱalternativȱdeȱviaô©ȱviabil”,ȱatunciȱnuȱeȱ deȱ mirareȱ c©ȱ aȱ ap©rutȱ oȱ pr©pastieȱ deȱ netrecutȱ întreȱ moralaȱ biblic©ȱ óiȱ eticaȱ individualist©ȱ–ȱlibertin©ȱaȱvremurilorȱdeȱazi.ȱCaȱoȱconsecinô©,ȱtineriiȱcreótiniȱparȱlaȱ felȱdeȱvulnerabiliȱcaȱoricineȱlaȱconfuzie,ȱdisperareȱóiȱsuicid.ȱEducatoriiȱlorȱ–ȱp©rinôi,ȱ preoôi,ȱprofesoriȱ–ȱîntâmpin©ȱdeȱmulteȱoriȱproblemeleȱsexualeȱfieȱcuȱindiferenô©,ȱfieȱ cuȱmânie.ȱNiciȱunaȱdinȱacesteȱatitudiniȱnuȱajut©,ȱîntrucâtȱniciȱunaȱnuȱvindec©,ȱnuȱ ofer©ȱoȱsoluôie.ȱAmbeleȱreacôiiȱtindȱs©Ȭiȱîmping©ȱpeȱtineriiȱnoótriȱchiarȱmaiȱdeparteȱ peȱdrumulȱspreȱunȱcomportamentȱdestructiv,ȱpentruȱeiȱînóióiȱ–ȱpromiscuitate,ȱiarȱ pentruȱceilalôiȱ–ȱavorturi.ȱ Datorit©ȱmediuluiȱînȱcareȱauȱcrescut,ȱaceótiȱtineriȱsuntȱpeȱcaleȱs©ȱrenunôeȱlaȱ moralaȱ biblic©,ȱ maiȱ alesȱ înȱ ceȱ priveóteȱ sexualitatea,ȱ considerândȬoȱ demodat©ȱ óiȱ constrâng©toare.ȱ Madisonȱ Avenueȱ neȬaȱ înv©ôatȱ c©ȱ acestaȱ esteȱ generaôiaȱ „s©ȱ neȱ simôimȱ bine”;ȱ juriótiiȱ neȬauȱ convinsȱ deȱ primatulȱ drepturilorȱ asupraȱ responsabilitôilor;ȱiarȱterapiaȱpopȱneȬaȱcondusȱîntrȬoȱc©l©torieȱimplacabil©ȱspreȱsineȱ avândȱ caȱ destinaôieȱ „autorealizarea”,ȱ adic©ȱ împlinireaȱ dorinôelorȱ noastreȱ fundamentale.ȱ Dumnezeulȱ nostruȱ esteȱ Mamona,ȱ scopulȱ nostruȱ „viaô©ȱ bun©”,ȱ iarȱ modulȱdeȱaȱoȱobôineȱesteȱcompetiôiaȱagresiv©.ȱSuntemȱmaiȱdegrab©ȱîntrȬunȱpicnic,ȱ decâtȱ întrȬunȱ pelerinaj,ȱ tânjindȱ dup©ȱ satisfacôiaȱ imediat©,ȱ înȱ locȱ deȱ consolareaȱ etern©.ȱ ÎntrȬoȱ asemeneaȱ atmosfer©,ȱ imperativeleȱ bibliceȱ aleȱ fidelit©ôii,ȱ sacrificiuluiȱ deȱ sineȱ óiȱ lupteiȱ împotrivaȱ p©catuluiȱ nuȱ potȱ ap©reaȱ altfelȱ decâtȱ demodate,ȱ irelevanteȱóiȱinoportuneȱ–ȱmaiȱalesȱpeȱt©râmulȱsexualit©ôii,ȱdeȱvremeȱceȱ„sexul”ȱesteȱ unaȱ dinȱ puôineleȱ pl©ceriȱ deȱ careȱ oameniiȱ seȱ potȱ bucuraȱ înȱ lumeaȱ turbulent©ȱ óiȱ aparentȱlipsit©ȱdeȱsensȱaȱzilelorȱnoastre.ȱ Dac©ȱ ceiȱ maiȱ mulôiȱ creótiniȱ ortodocóiȱ nuȱ sȬarȱ exprimaȱ atâtȱ deȱ vehement/categoric,ȱ acestaȱ esteȱ totuóiȱ modulȱ înȱ careȱ eiȱ experimenteaz©ȱ ethosulȱ cultural,ȱalȱlorȱóiȱalȱcopiilorȱlor.ȱEsteȱvorbaȱdeȱoȱanaliz©ȱdublat©ȱdeȱunȱsentimentȱdeȱ frustrareȱóiȱneputinô©.ȱ„Majoritateaȱmoral©”,ȱdac©ȱeaȱaȱexistatȱvreodat©,ȱpareȱs©ȱfiȱ devenitȱoȱminoritateȱredus©ȱlaȱt©cere,ȱaleȱc©reiȱvaloriȱtradiôionaleȱauȱfostȱc©lcateȱînȱ picioareȱ deȱ formula:ȱ „Dac©ȱ îôiȱ faceȱ pl©cere,ȱ f©Ȭo”ȱ (eticaȱ satisfacôieiȱ personaleȱ óiȱ imediate).ȱ Deóiȱ f©r©ȱ preaȱ multeȱ óanseȱ deȱ aȱ fiȱ luat©ȱ înȱ seam©,ȱ Bisericaȱ Ortodox©ȱ continu©ȱs©ȱafirmeȱînv©ô©turaȱtradiôional©ȱasupraȱsexualit©ôii,ȱînv©ô©tur©ȱceȱreflect©ȱ valorileȱ conservatoareȱ aleȱ majorit©ôiiȱ credincioóilorȱ „tradiôionalióti”,ȱ indiferentȱ deȱ apartenenôaȱ confesional©.ȱ Totuói,ȱ Ortodoxiaȱ îóiȱ fundamenteaz©ȱ înv©ô©turaȱ despreȱ sexualitateȱ peȱ viziuneaȱ eiȱ teologic©ȱ specific©,ȱ óiȱ nuȱ peȱ moralismulȱ puritan.ȱ Acestȱ lucruȱesenôialȱtrebuieȱbineȱînôeles,ȱdac©ȱvremȱs©ȱp©trundemȱunicitateaȱpunctuluiȱdeȱ vedereȱortodox.ȱ 50

Înȱ experienôaȱ noastr©,ȱ sexualitateaȱ nuȱ esteȱ oȱ opôiune.ȱ Eaȱ esteȱ unȱ „imbold”ȱ esenôial,ȱ careȱ exprim©ȱ oȱ nevoieȱ elementar©ȱ aȱ fiec©ruiȱ om:ȱ nevoiaȱ deȱ afecôiune,ȱ înôelegere,ȱcompasiune,ȱtandreôeȱóiȱdragoste.ȱSexualitateaȱînseamn©ȱmultȱmaiȱmultȱ decâtȱsimplaȱactivitateȱgenital©.ȱEaȱpriveóteȱîntreagaȱpersoan©ȱuman©:ȱminte,ȱtrupȱ óiȱ suflet.ȱ D©ruit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ caȱ not©ȱ definitorieȱ aȱ umanit©ôiiȱ noastreȱ (vomȱ reveniȱ asupraȱ acestuiȱ subiect),ȱ distincôiaȱ sexelorȱ óiȱ expresiaȱ eiȱ sexual©ȱ neȱ ofer©ȱ posibilitateaȱ deȱ aȱ experimentaȱ celeȱ maiȱ adânciȱ óiȱ intimeȱ relaôiiȱ peȱ careȱ leȱ putemȱ cunoaóte.ȱ Dac©ȱsexualitateaȱesteȱieftin©ȱóiȱdenaturat©,ȱlaȱfelȱseȱvaȱîntâmplaȱcuȱrelaôiileȱ peȱ careȱ leȱimplic©.ȱAtunciȱcândȱsatisfacereaȱdeȱsineȱdevineȱmaiȱimportant©ȱdecâtȱ sacrificiulȱ deȱ sineȱ f©cutȱ dinȱ dragosteȱ óiȱ respectȱ pentruȱ altul,ȱ chiarȱ noôiuneaȱ deȱ „relaôie”ȱ–ȱcareȱimplic©ȱreciprocitateȱ–ȱesteȱadâncȱcompromis©.ȱCaȱoȱconsecinô©ȱaȱ revoluôieiȱ sexuale,ȱtr©imȱurm©rileȱacestuiȱcompromisȱlaȱoȱscar©ȱf©r©ȱprecedentȱînȱ istorie.ȱDeȱaceea,ȱesteȱmaiȱimportantȱcaȱniciodat©ȱs©ȱauzimȱóiȱs©ȱproclam©mȱ„voceaȱ Bisericii”:ȱînôelepciuneaȱrevelat©ȱprivindȱadev©rataȱnoastr©ȱfiinô©ȱóiȱrelaôiileȱnoastreȱ cuȱceilalôi.ȱ

51

ȱ ȱ Leg©mântulȱConjugalȱ ȱ Careȱ esteȱ deȱ faptȱ înv©ô©turaȱ ortodox©ȱ privindȱ sexualitateaȱ uman©ȱ óiȱ responsabilit©ôileȱ eiȱ inerente?ȱ Pentruȱ aȱ r©spundeȱ acesteiȱ întreb©ri,ȱ neȱ vomȱ concentraȱ asupraȱ înv©ô©turiiȱ bibliceȱ óiȱ patristice,ȱ întrucâtȱ celeȱ dou©ȱ constituieȱ elementeleȱcomplementareȱceȱformeaz©ȱSfântaȱTradiôie1.ȱ Studiileȱ recenteȱ privindȱ sexualitateaȱ seȱ refer©ȱ fieȱ laȱ c©s©toriaȱ creótin©ȱ óiȱ caracterulȱeiȱsacramental,ȱfieȱlaȱproblemaȱsensibil©ȱaȱsexelorȱóiȱimplicaôiileȱeiȱpentruȱ clerulȱBisericii(sacerdoôiulȱcreótin).ȱDeóiȱnevoiaȱunuiȱstudiuȱortodoxȱampluȱasupraȱ sexualit©ôiiȱ esteȱ imperioas©,ȱ scopulȱ nostruȱ aiciȱ esteȱ cuȱ totulȱ altulȱ óiȱ multȱ maiȱ modest.ȱVomȱîncerca,ȱînȱprimulȱrând,ȱs©ȱdemonstr©mȱrolulȱesenôialȱalȱsexualit©ôiiȱ înȱ viaôaȱ uman©ȱ óiȱ înȱ relaôiileȱ întreȱ oameni,ȱ óiȱ vomȱ formulaȱ apoiȱ câtevaȱ concluziiȱ privindȱuneleȱpracticiȱsexualeȱconcrete,ȱatâtȱînȱcadrul,ȱcâtȱóiȱînȱafaraȱc©s©toriei.ȱ Discuôiileȱ privindȱ sexualitateaȱ seȱ concentreaz©,ȱ deȱ regul©,ȱ asupraȱ relaôieiȱ dintreȱ funcôiileȱ eiȱ procreativeȱ óiȱ „unitive”.ȱ Careȱ esteȱ scopulȱ primȱ alȱ sexualit©ôii:ȱ naótereaȱ deȱ copii,ȱ sauȱ înt©rireaȱ leg©turiiȱ conjugaleȱ printrȬoȱ împ©rt©óireȱ reciproc©,ȱ incluzândȱpl©cereaȱexperienôeiȱsexuale?ȱProblemaȱnuȱesteȱunaȱnou©.ȱVoiȱîncercaȱs©ȱ oȱ abordezȱ dinȱ punctulȱ deȱ vedereȱ alȱ responsabilit©ôiiȱ ceȱ deriv©ȱ dinȱ leg©mântulȱ conjugal,ȱ acestaȱ fiindȱ singurulȱ modȱ înȱ careȱ putemȱ înôelegeȱ rolulȱ procreeriiȱ óiȱ alȱ pl©ceriiȱsexualeȱînȱcadrulȱuneiȱrelaôii.ȱ Leg©mântulȱpeȱcareȱDumnezeuȱîlȱîncheieȱcuȱIsraelȱimplic©ȱoȱresponsabilitateȱ óiȱ unȱ angajamentȱ reciproc.ȱ Elȱ leȱ d©ȱ primilorȱ oameniȱ misiunea:ȱ „Creóteôiȱ óiȱ v©ȱ înmultiôiȱ óiȱ umpleôiȱ faôaȱ p©mântuluiȱ óiȱ îlȱ supuneôi”,ȱ oferinduȬleȱ astfelȱ dominaôiaȱ asupraȱcreaôieiȱluiȱDumnezeuȱÎnsuói.ȱAóaȱcumȱcitimȱóiȱînȱPsalmulȱ8,ȱacestȱmandatȱ implic©ȱ atâtȱ binecuvântare,ȱ câtȱ óiȱ responsabilitate,ȱ elementeleȱ componenteȱ aleȱ „Leg©mântului”.ȱ DeȬaȱ lungulȱ istorieiȱ luiȱ Israel,ȱ Dumnezeuȱ aȱ încheiatȱ numeroaseȱ leg©mânturi:ȱcuȱNoe,ȱAvraam,ȱMoiseȱóiȱDavid,ȱfiecareȱimplicândȱangajamentulȱS©uȱ necondiôionatȱdeȱaȱîmpliniȱoȱpromisiuneȱsauȱoȱobligaôieȱcuȱvaloareȱetern©.ȱLuiȱNoe,ȱ óiȱ prinȱ elȱ întregiiȱ creaôii,ȱ Dumnezeuȱ îiȱ promiteȱ caȱ nuȱ vaȱ maiȱ pierdeȱ p©mântulȱ niciodat©ȱ(Gen.ȱ9,ȱ1Ȭ17).ȱÎiȱpromiteȱapoiȱluiȱAvraamȱc©ȱîiȱvaȱd©ruiȱluiȱóiȱurmaóilorȱ s©iȱp©mântulȱCanaanȱ(Gen.ȱ15),ȱpecetluindȱpromisiuneaȱcuȱporuncaȱcircumciziuniiȱ prinȱcareȱIsraelȱîóiȱafirm©ȱpropriulȱangajamentȱînȱrelaôiaȱleg©mântului.ȱMoiseȱesteȱ receptorulȱleg©mântuluiȱf©cutȱdeȱDumnezeuȱcuȱpoporulȱS©uȱpeȱSinai,ȱcareȱtrebuieȱ p©stratȱprintrȬunȱcomportamentȱeticȱadecvatȱóiȱprinȱceremoniiȱcultice.ȱPrinȱprofetulȱ Natan,ȱDomnulȱafirm©ȱînȱprivinôaȱluiȱDavid:ȱIIȱSam.ȱ7,ȱ13Ȭ14.ȱȱ 1

Ortodoxia a considerat întotdeauna Scriptura ca fiind Cuvântul normativ úi canonic al lui Dumnezeu. Ea respectă de asemenea învăĠăturile PărinĠilor Bisericii, în special tradiĠia grecească, considerând că aceútia oferă cea mai fidelă – deci cea mai autoritativă/normativă – interpretare a Scripturii, deúi este conútientă de faptul că scriitorii patristici pot uneori greúi. Numai Sfânta Scriptură este ”canonică”, adică fără greúală în doctrina úi morala sa. Aceasta înseamnă că Scriptura păstrează întreg Adevărul revelat, pe care-l transmite atunci când este corect interpretat.

52

Dumnezeuȱ promiteȱ astfelȱ c©ȱ dinȱ seminôiaȱ luiȱ Davidȱ seȱ vaȱ naóteȱ Împ©ratulȬMântuitorȱ alȱ poporuluiȱ ales.ȱ Circumstanôeleȱ tragiceȱ ceȬlȱ înconjoar©ȱ peȱ profetulȱ Oseaȱ privindȱ mariajulȱ s©uȱ cuȱ desfrânataȱ Gomar,ȱ traseaz©ȱ imagineaȱ fidelit©ôiiȱ divineȱ faô©ȱ deȱ fiecareȱ leg©mântȱ óiȱ peȱ aceeaȱ aȱ tr©d©riiȱ luiȱ Israel.ȱ Înȱ fine,ȱ Biserica,ȱ adev©ratulȱ Israelȱ alȱ luiȱ Dumnezeuȱ (Gal.ȱ 6,ȱ 16),ȱ careȱ uneóteȱ peȱ iudeiȱ óiȱ p©gâniȱ înȱ uniculȱ Trupȱ alȱ luiȱ Hristos,ȱ esteȱ moótenireaȱ unuiȱ nouȱ leg©mânt,ȱ nuȱ înȱ liter©,ȱciȱînȱspiritȱ(IIȱCor.ȱ3,ȱ6).ȱAcestaȱesteȱnoulȱleg©mântȱsauȱ„noulȱtestament”ȱînȱ sângeleȱ luiȱ Hristos,ȱ careȱ seȱ vars©ȱ pentruȱ viaôaȱ lumii.ȱ Înȱ fiecareȱ dinȱ acesteȱ cazuri,ȱ celeȱ dou©ȱ p©rôiȱ implicateȱ seȱ angajeaz©ȱ laȱ oȱ fidelitateȱ necondiôionat©ȱ faô©ȱ deȱ împlinireaȱuneiȱpromisiuniȱdeȱdurat©ȱetern©.ȱ Amȱ v©zutȱ deciȱ cumȱ Leg©mântulȱ încheiatȱ deȱ Dumnezeuȱ cuȱ Israelȱ óiȱ cuȱ Bisericaȱ implic©ȱ fiecareȱ parteȱ întrȬoȱ responsabilitateȱ óiȱ unȱ angajamentȱ reciproc.ȱ Dac©ȱIsraelȱ„seȱdesfrâneaz©”ȱóiȱcomiteȱadulterȱprinȱîntoarcereaȱlaȱidoliȱsauȱlaȱ„alôiȱ dumnezei”,ȱ leg©mântulȱ poateȱ fiȱ restabilitȱ prinȱ poc©inôaȱ poporuluiȱ óiȱ iertareaȱ divin©.ȱLaȱfelȱseȱîntâmpl©ȱcuȱmembriiȱTrupuluiȱluiȱHristosȱcare,ȱuitândȱdeȱCapulȱ acestuia,ȱseȱabandoneaz©ȱp©catului.ȱAlegereaȱimplic©ȱunȱangajamentȱeternȱdivinȱóiȱ uman,ȱînȱcareȱDumnezeuȱr©mâneȱmereuȱcredincios.ȱDac©ȱnoiȱputemȱînc©lcaȱacestȱ angajamentȱ prinȱ p©cat,ȱ astfelȱ încâtȱ leg©turaȱ leg©mântuluiȱ poateȱ fiȱ rupt©,ȱ totuói,ȱ Dumnezeuȱnuȱvreaȱcaȱaceast©ȱstareȱs©ȱr©mân©ȱpentruȱveónicie.ȱ ÎnȱcadrulȱBisericii,ȱexpresiaȱceaȱmaiȱclar©ȱóiȱdeplin©ȱaȱacestuiȱangajamentȱoȱ constituieȱtainaȱc©s©toriei.ȱ(Este,ȱdesigur,ȱimplicitȱînȱalteȱtaine;ȱînȱspecialȱlaȱBotezȱóiȱ Hirotonie).ȱ Scopulȱ c©s©torieiȱ esteȱ deȱ aȱ asigura,ȱ întreȱ dou©ȱ persoane,ȱ oȱ leg©tur©ȱ bazat©ȱ peȱ responsabilitateȱ óiȱ fidelitate,ȱ careȱ reprezint©ȱ óiȱ reactualizeaz©ȱ leg©turaȱ veónic©ȱ stabilit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ cuȱ poporulȱ S©uȱ ales.ȱ Dinȱ acest©ȱ perspectiv©ȱ Apostolulȱafirm©ȱc©ȱmariajulȱesteȱoȱ„mareȱtain©”ȱcareȱesteȱstrânsȱlegat©ȱdeȱHristosȱ óiȱ Biseric©ȱ (Efes.ȱ 5,ȱ 21Ȭ23,ȱ epistolaȱ ceȱ seȱ citeóteȱ laȱ cununiaȱ ortodox©).ȱ Aceast©ȱ leg©tur©ȱaȱleg©mântuluiȱprinȱcareȱDumnezeuȱlucreaz©ȱlaȱmântuireaȱnoastr©ȱesteȱînȱ esenô©ȱ oȱ leg©tur©ȱ nupôial©.ȱ Siȱ invers,ȱ relaôiaȱ nupôial©ȱ îóiȱ atingeȱ scopulȱ óiȱ seȱ împlineóteȱnumaiȱatâtaȱtimpȱcâtȱesteȱbazat©ȱpeȱangajamentulȱeternȱalȱleg©mântului.ȱ Expresiaȱ sexual©ȱ îóiȱ areȱ loculȱ potrivitȱ numaiȱ înȱ cadrulȱ leg©mântuluiȱ conjugal.ȱOrtodoxiaȱafirm©ȱc©ȱsingurulȱlocȱînȱcareȱ„sexualitateaȱgenital©”ȱpoateȱfiȱ adecvat©ȱ laȱ unȱ sfâróitȱ bun,ȱ potrivit,ȱ esteȱ contextulȱ uneiȱ uniriȱ conjugaleȱ binecuvântate,ȱ monogameȱ óiȱ heterosexuale.ȱ Fiecareȱ adjectivȱ esteȱ important.ȱ „Monogam©”ȱ pentruȱ c©ȱ Dumnezeuȱ esteȱ unȱ Dumnezeuȱ gelos,ȱ angajamentulȱ S©uȱ faô©ȱ deȱ poporulȱ S©uȱ esteȱ totalȱ óiȱ f©r©ȱ compromisuri;ȱ deȱ aceea,ȱ mariajulȱ implic©ȱ angajamentulȱexclusivȱóiȱtotalȱaȱdou©ȱpersoane,ȱunaȱfaô©ȱdeȱcealalt©,ȱcaȱreflecôieȱaȱ unicit©ôiiȱóiȱfidelit©ôiiȱangajamentuluiȱluiȱHristosȱfaô©ȱdeȱBiseric©.ȱ„Heterosexual©”,ȱ întrucâtȱ „Dumnezeuȱ iȬaȱ f©cutȱ b©rbatȱ óiȱ femeie”,ȱ cuȱ scopulȱ deȱ aȱ procrea:ȱ continuareaȱcreaôieiȱprinȱunireaȱaȱdou©ȱvieôiȱîntrȬoȱîmbr©ôióareȱplin©ȱdeȱdragoste,ȱ care,ȱ înȱ cuvinteleȱ ceremonieiȱ c©s©toriei,ȱ vaȱ produceȱ fructulȱ trupurilorȱ lor,ȱ copiiȱ 53

frumoói.ȱ „Binecuvântat©”,ȱ deoareceȱ Dumnezeuȱ aȱ binecuvântatȱ deȱ laȱ începutȱ b©rbatulȱóiȱfemeiaȱcuȱcapacitateaȱóiȱchemareaȱdeȱ„aȱnaóteȱóiȱaȱseȱînmulôi”(ȱGen.ȱ1,ȱ 28)ȱ óiȱ numaiȱ El,ȱ prinȱ binecuvântareaȱ Sa,ȱ poateȱ creaȱ viaôaȱ înȱ uter.ȱ kiȱ înȱ fine,ȱ „Conjugal©”,ȱpentruȱc©ȱunireaȱlaȱcareȱDumnezeuȱîiȱcheam©ȱpeȱb©rbatȱóiȱpeȱfemeie,ȱ reprezint©ȱ oȱ „nou©ȱ creaôie”,ȱ f©cândȱ dinȱ doiȱ „unȱ singurȱ trup”,ȱ n©scândȱ copii,ȱ împlininduȬseȱînȱdragosteȱóiȱlucrândȱîmpreun©ȱlaȱmântuireaȱlor.ȱ Dinamicaȱ transfiguratoareȱ óiȱ creativ©ȱ inerent©ȱ uneiȱ asemeneaȱ uniriȱ conjugaleȱ esteȱ descris©ȱ elocventȱ deȱ Sfântulȱ Andreiȱ Criteanulȱ înȱ canonulȱ s©uȱ deȱ penitenô©:ȱ „C©s©toriaȱ trebuieȱ cinstit©ȱ deȱ toôi,ȱ iarȱ b©rbatulȱ óiȱ femeiaȱ trebuieȱ s©ȱ fieȱ fideliȱunulȱaltuia,ȱpentruȱc©ȱHristosȱiȬaȱbinecuvântatȱprinȱprezenôaȱSaȱlaȱnuntaȱdinȱ Cana.ȱ Acoloȱ Elȱ aȱ mâncatȱ óiȱ aȱ schimbatȱ apaȱ înȱ vin,ȱ f©cândȱ aceasta,ȱ primaȱ dintreȱ minunileȱSale,ȱpentruȱcaȱtu,ȱsufletulȱmeu,ȱs©ȱteȱpoôiȱdeȱasemeneaȱschimba”ȱ(Imnulȱ 9).ȱ Pentruȱcaȱsufletulȱs©ȱseȱschimbeȱdinȱap©ȱînȱvin,ȱpentruȱcaȱpersoanaȱuman©ȱs©ȱ devin©ȱceeaȱceȱaȱfostȱdestinat©ȱs©ȱfieȱ–ȱdup©ȱchipulȱóiȱasem©nareaȱdivin©ȱȬ,ȱtrebuieȱ p©strat©ȱ înȱ relaôiaȱ cuȱ Hristosȱ aceeaóiȱ fidelitateȱ peȱ careȱ Hristosȱ oȱ faceȱ necesar©ȱ întrȬunȱb©rbatȱóiȱoȱfemeieȱprinȱbinecuvântareaȱSa.ȱÎnc©ȱoȱdat©,ȱunireaȱnupôial©ȱesteȱ imagineaȱ uniriiȱ întreȱ Hristosȱ óiȱ suflet,ȱ întreȱ Hristosȱ óiȱ Biseric©.ȱ Deȱ aceea,ȱ unireaȱ nupôial©,ȱ cuȱ implicaôiaȱ eiȱ sexual©,ȱ îóiȱ g©seóteȱ împlinireaȱ înȱ comunitateaȱ eclesial©.ȱ Binecuvântat©ȱînȱBiseric©,ȱeaȱst©ȱînȱslujbaȱBisericii,ȱcontinuândȱlucrareaȱdeȱcreaôieȱaȱ luiȱ Dumnezeuȱ prinȱ procreere,ȱ reflectândȱ iubireaȱ etern©ȱ aȱ luiȱ Dumnezeuȱ pentruȱ Biseric©ȱ óiȱ prinȱ aceastaȱ pentruȱ lume,ȱ óiȱ fiindȱ unȱ martorȱ alȱ iubiriiȱ întreȱ soôi,ȱ careȱ poateȱs©Ȭiȱduc©ȱlaȱviaôaȱveónic©2.ȱ Totuói,ȱ iubireaȱ aceasta,ȱ exprimat©ȱ înȱ experienôaȱ conjugal©,ȱ esteȱ înȱ formaȱ eiȱ ceaȱmaiȱpur©,ȱtranscendent©ȱdincoloȱdeȱsine.ȱScopulȱeiȱultimȱvizeaz©ȱtranscendereaȱ experienôeiȱcarnaleȱóiȱconcentrareaȱînȱîntregimeȱasupraȱluiȱDumnezeu.ȱDragosteaȱ erotic©ȱîóiȱareȱpropriulȱtelos,ȱsfâróitulȱóiȱîmplinirea,ȱînȱautenticulȱeros.ȱEsteȱoȱiubireȱ nuȱmaiȱpuôinȱpasional©,ȱnuȱmaiȱpuôinȱcareȱseȱneag©ȱpeȱsineȱóiȱcareȱtreceȱdeȱsine,ȱ decâtȱiubireaȱconjugal©ȱuman©ȱînȱformaȱeiȱceaȱmaiȱpur©.ȱEsteȱoȱiubireȱceȱr©spundeȱ iubiriiȱluiȱDumnezeuȱ(cf.ȱIȱIn.ȱ4,ȱ10),ȱmiócareaȱceaȱmaiȱadânc©ȱaȱsufletului,ȱpeȱcareȱ nuȱoȱputemȱproduceȱsauȱsusôine.ȱEaȱesteȱiniôiat©ȱóiȱsusôinut©ȱdeȱiubireaȱpasional©ȱaȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ acôionândȱ înȱ sufletulȱ omenescȱ sauȱ înȱ întreagaȱ persoan©ȱ uman©.ȱ „Dumnezeuȱ esteȱ iubire”,ȱ afirm©ȱ Apostolul.ȱ P©rinôiiȱ Bisericiiȱ auȱ înôelesȱaceastaȱ cuȱ referireȱ laȱ ontologie:ȱ laȱ fiinôaȱ sauȱ naturaȱ luiȱ Dumnezeu.ȱ Dinȱ adâncimileȱ acesteiȱ iubiriȱ nesfâróite,ȱ Dumnezeuȱ seȱ întindeȱ s©ȱ îmbr©ôióezeȱ creaôiaȱ Saȱ uman©ȱ c©zut©,ȱ pentruȱ aȱ oȱ ridicaȱ óiȱ eliberaȱ dinȱ puterileȱ p©catului,ȱ morôiiȱ óiȱ stric©ciunii.ȱ Elȱ umpleȱ sufletulȱ cuȱ iubireaȱ Saȱ izb©vitoare,ȱ d©ruinduȬiȱ posibilitateaȱ deȱ aȱ iubiȱ caȱ r©spuns.ȱ 2

Câteva reflecĠii romano – catolice recente sunt întru totul compatibile cu punctul de vedere ortodox. Spre exemplu: ” Bărbatul úi femeia constituie două moduri de realizare, la nivelul creaturii umane, a unei participări la viaĠa divină. (cf. II Pt. 1, 14): Ei sunt creaĠi ”după chipul úi asemănarea lui Dumnezeu” úi îúi împlinesc această vocaĠie nu ca persoane singulare, ci úi ca úi cupluri, care sunt comunităĠi ale iubirii. OrientaĠi spre unire úi fecunditate, bărbatul úi femeia căsătoriĠi, participă la iubirea creatoare a lui Dumnezeu, trăind în comuniunea cu El prin celălalt…”.

54

Iubireaȱ Saȱ „erotic©”,ȱ dorinôaȱ Saȱ profund©ȱ deȱ aȱ fiȱ veónicȱ unitȱ cuȱ creaturileȱ Saleȱ umane,ȱ determin©ȱ înȱ sufletȱ unȱ r©spunsȱ „erotic”,ȱ unȱ dorȱ intensȱ deȱ Dumnezeuȱ peȱ careȱlacrimuleȱîlȱexprim©ȱmaiȱbineȱdecâtȱcuvintele.ȱIncluzândȱîntreagaȱsemantic©ȱaȱ cuvântuluiȱagap¿ȱ(iubireȱdezinteresat©,ȱjertfelnic©),ȱerôsȱesteȱiubireaȱunitiv©ȱceȱduceȱ sufletulȱînȱcomuniuneaȱetern©ȱcuȱDumnezeu.ȱEaȱîncepeȱcuȱpasiuneaȱdorinôeiȱsauȱ dorulȱ ferventȱ óiȱ sfâróeóteȱ înȱ bucuriaȱ binecuvântat©ȱ aȱ nep©timiriiȱ (dispassionȬapatheîa).ȱÎnȱaceast©ȱstare,ȱsufletulȱseȱtrezeóteȱînȱîntregimeȱînconjuratȱóiȱ consumatȱdeȱobiectulȱdoruluiȱs©uȱcelȱmaiȱadânc.ȱȱ Sfântulȱ Maximȱ M©rturisitorulȱ spuneȱ înȱ acestȱ sens:ȱ „Sufletulȱ atingeȱ perfecôiuneaȱ cândȱ puterileȱ pasiuniiȱ saleȱ suntȱ îndreptateȱ înȱ întregimeȱ spreȱ Dumnezeu”.ȱ Despreȱraritateaȱacesteiȱiubiriȱaȱvorbitȱmaiȱalesȱliteraturaȱascetic©,ȱdestinat©ȱ înȱprimulȱrândȱvieôiiȱmonahale.ȱDarȱaceast©ȱiubireȱpoateȱfiȱcunoscut©ȱlaȱfelȱdeȱbineȱ înȱcadrulȱcuplurilorȱc©s©torite.ȱObservaôiaȱSfântuluiȱPavelȱc©ȱb©rbatulȱînsuratȱ„seȱ îngrijeóteȱ deȱ celeȱ aleȱ lumii,ȱ cumȱ s©ȱ plac©ȱ femeii”ȱ (Iȱ Cor.ȱ 7,ȱ 33)ȱ esteȱ desigurȱ adev©rat©.ȱ Acesteȱ preocup©riȱ nȬarȱ trebuiȱ îns©ȱ s©ȱ exclud©ȱ c©utareaȱ erôsȬuluiȱ autentic,ȱ aóaȱ cumȱ nȬarȱ trebuiȱ s©ȱ exclud©ȱ rug©ciuneaȱ sauȱ acteleȱ deȱ caritate.ȱ Dumnezeuȱofer©ȱfiec©ruiaȱ–ȱcelibatarȱsauȱc©s©toritȱ–ȱposibilitateaȱexercit©riiȱaȱceeaȱ ceȱ numimȱ aspectulȱ apetitivȱ alȱ sufletuluiȱ (toȱ epithymitikon),ȱ astfelȱ încâtȱ s©ȱ transformeȱpasiuneaȱînȱnep©timire,ȱeroticulȱînȱerôs.ȱ Seȱafirm©ȱadeseaȱc©ȱmonahulȱîóiȱcanalizeaz©ȱiubireaȱsaȱp©timaó©ȱdirectȱspreȱ Dumnezeu,ȱînȱtimpȱceȱoȱpersoan©ȱc©s©torit©ȱîóiȱexprim©ȱiubireaȱpentruȱDumnezeuȱ prinȱiubireaȱpentruȱpartener.ȱAceast©ȱafirmaôieȱneȱpoateȱduceȱlaȱconcluziiȱgreóite.ȱ Iubireaȱp©timaó©ȱaȱpersoaneiȱc©s©torite,ȱnuȱmaiȱpuôinȱdecâtȱiubireaȱnep©timaó©ȱaȱ monahuluiȱ (pentruȱ sine,ȱ pentruȱ ceilalôi,ȱ pentruȱ întreagaȱ creaôie),ȱ esteȱ fidel©ȱ scopuluiȱ eiȱ ultim,ȱ óiȱ nuȱ idolatr©,ȱ atunciȱ cândȱ esteȱ îndreptat©ȱ prinȱ creaturiȱ spreȱ Creator.ȱÎnȱm©suraȱînȱcareȱcap©tulȱóiȱîmplinireaȱeiȱesteȱDumnezeuȱÎnsuói,ȱiubireaȱ conjugal©,ȱîmpreun©ȱcuȱaspectulȱeiȱsexual,ȱareȱcapacitateaȱdeȱaȱseȱautodep©ói,ȱdeȱaȱ tansformaȱpoftaȱtrupeasc©ȱînȱerosȱautentic.ȱDac©ȱreuóeóteȱacestȱlucruȱȬp©strândȱînȱ acelaóiȱ timpȱ intimitateaȱ óiȱ bucuriaȱ relaôiilorȱ sexualeȱ conjugaleȱ –ȱ unireaȱ conjugal©ȱ devineȱ chipulȱ luiȱ Hristosȱ óiȱ aȱ Bisericii.ȱ Prinȱ urmare,ȱ iubireaȱ conjugal©ȱ areȱ unȱ profundȱ caracterȱ eclesialȱ careȱ faceȱ dinȱ casaȱ creótinuluiȱ ceeaȱ ceȱ Sfântulȱ Ioanȱ Hrisostomȱnumeaȱ„oȱmic©ȱbiseric©”.ȱ Sfântulȱ Maximȱ descrieȱ aceast©ȱ transformareȱ întrȬunȱ pasajȱ celebru:ȱ „Dac©ȱ minteaȱ cuivaȱ caut©ȱ purureaȱ spreȱ Dumnezeu,ȱ poftaȱ luiȱ deȱ asemeneaȱ creóteȱ covâróitorȱ dup©ȱ dragosteaȱ dumnezeiasc©,ȱ iarȱ iuôimeaȱ iȱ seȱ întoarceȱ întreag©ȱ spreȱ iubireaȱ dumnezeiasc©.ȱ C©ciȱ prinȱ însoôireaȱ îndelungat©ȱ cuȱ str©lucireaȱ dumnezeiasc©,ȱomulȱaȱajunsȱîntregȱchipȱdeȱlumin©.ȱAcela,ȱstrângândȱlaȱsineȱparteaȱ p©timitoareȱaȱsa,ȱsȬaȱîntorsȱspreȱiubireaȱdumnezeiasc©ȱneâncetat©,ȱneuitânduȬseȱcuȱ totulȱ deȱ laȱ celeȱ p©mânteótiȱ spreȱ celeȱ dumnezeieóti”ȱ (Filocalia,ȱ vol.ȱ II,ȱ Capeteȱ 55

despreȱdragoste,ȱsutaȱaȱdoua,ȱnr.ȱ48).ȱktimȱc©ȱSfântulȱMaxim,ȱurmândȱpeȱSfântulȱ Grigorieȱ deȱ Nyssa,ȱ respingeȱ ideiaȱ c©ȱ dorinôaȱ sexual©ȱ aparôineȱ naturiiȱ umane2.ȱ Elȱ sugereaz©ȱ c©ȱ toateȱ expresiileȱ sexualit©ôiiȱ umaneȱ vorȱ fiȱ respinseȱ sauȱ celȱ puôinȱ dep©óiteȱ dac©ȱ sufletulȱ vaȱ atingeȱ perfecôiunea.ȱ Deóiȱ afirm©ȱ c©ȱ dorinôaȱ senzual©ȱ trebuieȱ„potolit©”,ȱelȱseȱrefer©ȱmaiȱdegrab©ȱlaȱdezbr©careaȱeiȱdeȱtotȱceȱeȱtrupescȱóiȱ transformareaȱ eiȱ întrȬunȱ „dorȱ noeticȱ pentruȱ binecuvânt©rileȱ cereóti”.ȱ Aóaȱ cumȱ desprindemȱ dinȱ pasajulȱ deȱ maiȱ sus,ȱ dorinôaȱ trebuieȱ „completȱ transformat©ȱ înȱ iubireȱ divin©”.ȱ Aceastaȱ esteȱ oȱ tem©ȱ frecvent©ȱ înȱ scrierileȱ ascetice.ȱ Cândȱ Sfântulȱ Maximȱseȱgândeóteȱlaȱc©s©torie,ȱelȱseȱrefer©ȱînȱprimulȱrândȱlaȱ„mariajulȱsufletuluiȱ cuȱLogosul”,ȱcareȱesteȱsinguraȱsurs©ȱaȱpl©ceriiȱadev©rateȱóiȱveónice.ȱ Elȱspuneȱchiarȱc©ȱ„nuȱniȱseȱcereȱs©ȱtr©imȱfeciorelnicȱoriȱs©ȱneȱabôinemȱdeȱlaȱ c©s©torie”.ȱ Asemeneaȱ s©r©cieiȱ evangheliceȱ óiȱ chem©riiȱ laȱ singur©tate,ȱ castitateaȱ (vocaôiaȱmonahal©ȱînȱspecial)ȱesteȱunȱdarȱalȱluiȱDumnezeu.ȱTotuói,ȱîmpreun©ȱcuȱceaȱ maiȱ mareȱ parteȱ aȱ tradiôieiȱ ascetice,ȱ Sfântulȱ Maximȱ consider©ȱ pl©cereaȱ sexual©ȱ caȱ fiindȱ cauzaȱ p©catului,ȱ dac©ȱ nuȱ chiarȱ p©c©toas©ȱ înȱ sine.ȱ Prinȱ urmare,ȱ sexualitateaȱ trebuieȱ canalizat©ȱ spreȱ procreareȱ óiȱ nuȱ spreȱ satisfacereaȱ dorinôelorȱ personale.ȱ Sfântulȱ Grigorieȱ celȱ Mareȱ (†ȱ 604)ȱ esteȱ reprezentativȱ pentruȱ aceast©ȱ opinie:ȱ „Ceiȱ c©s©toriôiȱ trebuieȱ s©Ȭóiȱ aminteasc©ȱ mereuȱ c©ȱ scopulȱ uniriiȱ lorȱ esteȱ procrearea,ȱ iarȱ dac©ȱ vorȱ întreôineȱ relaôiiȱ intimeȱ înȱ modȱ necump©tat,ȱ pl©cereaȱ seȱ substituieȱ procreerii.ȱS©ȱînôeleag©ȱc©ȱchiarȱdac©ȱnuȱtrecȱdincoloȱdeȱlimitaȱc©s©toriei,ȱtotuóiȱînȱ cadrulȱeiȱîiȱexagereaz©ȱdrepturile”.ȱ Alôiȱ P©rinôiȱ ortodocói,ȱ confirmândȱ ceremoniaȱ c©s©toriei,ȱ accentueaz©ȱ caracterulȱpozitivȱóiȱsacramentalȱalȱiubiriiȱconjugale.ȱUnȱprietenȱóiȱcorespondentȱalȱ Sfântuluiȱ Maxim,ȱ egumenulȱ libianTalasie,ȱ spune:ȱ „Unȱ dorȱ intensȱ pentruȱ Dumnezeuȱ îiȱ leag©ȱ peȱ ceiȱ careȱ îlȱ tr©iescȱ atâtȱ faô©ȱ deȱ Dumnezeu,ȱ câtȱ óiȱ faô©ȱ deȱ ceilalôi”.ȱ Talasieȱ seȱ refer©ȱ aiciȱ laȱ iubireaȱ creótin©ȱ înȱ general,ȱ maiȱ degrab©ȱ decâtȱ laȱ iubireaȱconjugal©.ȱIdeeaȱesteȱc©ȱfiecareȱexpresieȱaȱiubiriiȱautenticeȱîóiȱareȱtemeliaȱînȱ dorulȱ intensȱ dup©ȱ unireaȱ cuȱ Dumnezeu:ȱ erosulȱ umanȱ caȱ r©spunsȱ laȱ celȱ divin.ȱ Înȱ „OmiliaȱXXȱlaȱEfeseni”,ȱSfântulȱIoanȱHrisostomȱafirm©:ȱ„Niciȱoȱrelaôieȱîntreȱoameniȱ nuȱesteȱmaiȱstrâns©ȱcaȱiubireaȱexistent©ȱîntreȱsoôȱóiȱsoôie,ȱdac©ȱeiȱsuntȱuniôiȱaóaȱcumȱ arȱtrebuiȱs©ȱfie”.ȱkiȱcontinu©:ȱ„Aceast©ȱiubireȱ(erôs)ȱesteȱadâncȱînr©d©cinat©ȱînȱfiinôaȱ noastr©.ȱ Neobservat©,ȱ eaȱ atrageȱ trupurileȱ b©rbaôilorȱ óiȱ femeilorȱ uneleȱ spreȱ altele,ȱ întrucâtȱ laȱ începutȱ femeiaȱ aȱ fostȱ f©cut©ȱ dinȱ b©rbat,ȱ iarȱ dinȱ b©rbatȱ óiȱ femeieȱ alôiȱ b©rbaôiȱóiȱalteȱfemei”.ȱȱ Aici,ȱcaȱóiȱînȱalteȱscrieriȱaleȱSfântuluiȱIoan,ȱesteȱafirmatȱcaracterulȱpozitivȱóiȱ importanôaȱ deosebit©ȱ aȱ aspectuluiȱ trupesc,ȱ fizicȱ alȱ iubiriiȱ conjugale.ȱ Sexualitateaȱ ôineȱdeȱprocreereȱói,ȱdeȱaceea,ȱesteȱbinecuvântat©ȱdeȱDumnezeu,ȱdar,ȱînc©ȱoȱdat©,ȱ 2

Plăcerea, dorinĠa úi teama, precum úi cele ce izvorăsc din ele, nu făceau parte la început din natura umană. Sunt de acord în această privinĠă cu Sfântul Grigorie de Nyssa, care spune că acele lucruri sunt rezultatul căderii din desăvârúirea originară, infiltrându-se în natura noastră în acele locuri dotate cu mai puĠină inteligenĠă).

56

numaiȱatunciȱcândȱdorinôaȱcareȱmotiveaz©ȱesteȱîndreptat©ȱspreȱaltul:ȱspreȱpartenerȱ sauȱ spreȱ Dumnezeu.ȱ Aóaȱ cumȱ aȱ ar©tatȱ óiȱ Sfântulȱ Talasie,ȱ iubireaȱ careȱ uneóteȱ peȱ b©rbatȱóiȱfemeieȱîntrȬunȱ„singurȱtrup”ȱîóiȱareȱtemeliaȱînȱ„dorulȱdup©ȱDumnezeu”,ȱ eaȱ esteȱ r©spunsulȱ omuluiȱ laȱ iubireaȱ divin©ȱ etern©ȱ careȱ caut©ȱ s©ȱ aduc©ȱ laȱ comuniuneaȱcuȱSineȱpeȱtoôiȱpurt©toriiȱchipuluiȱdivin.ȱ Înȱ poemulȱ s©uȱ „Laud©ȱ fecioriei”,ȱ Sfântulȱ Grigorieȱ deȱ Nazianzȱ vorbeóteȱ despreȱcuplurileȱc©s©toriteȱastfel:ȱ„UniôiȱîntrȬunȱsingurȱtrup,ȱunaȱînȱduh,ȱeiȱtr©iescȱ prinȱ iubireaȱ lorȱ reciproc©,ȱ întrucâtȱ c©s©toriaȱ nuȱ îndep©rteaz©ȱ deȱ Dumnezeu,ȱ ciȱ apropieȱmaiȱmultȱdeȱEl,ȱpentruȱc©ȱDumnezeuȱÎnsuóiȱesteȱCelȱCareȱneȱatrageȱspreȱ aceasta”.ȱIubireaȱconjugal©ȱare,ȱprinȱurmare,ȱoȱvaloareȱsacramental©,ȱtinzândȱspreȱ perfecôiuneaȱ pentruȱ careȱ aȱ fostȱ creat©,ȱ nuȱ prinȱ simplaȱ satisfacôieȱ sexual©,ȱ ciȱ prinȱ îndreptareaȱspreȱDumnezeu,ȱobiectulȱceleiȱmaiȱadânciȱtânjiriȱaleȱsufletului.ȱTotuói,ȱ pl©cereaȱóiȱdorinôaȱsexual©ȱnuȱtrebuieȱeliminateȱtotal,ȱciȱredirecôionateȱdinspreȱsineȱ înspreȱunȱaltul.ȱAcestȱlucruȱnuȱesteȱpreaȱuóor,ȱîndeosebiȱînȱsocietateaȱînȱcareȱiubireaȱ conjugal©ȱaȱfostȱredus©ȱlaȱpartideleȱdeȱsex,ȱiarȱangajamentulȱconjugalȱaȱfostȱînlocuitȱ deȱ divorôuri,ȱ dinȱ vinaȱ ambelorȱ p©rôi,ȱ óiȱ contracteȱ prenupôiale.ȱ Esteȱ nevoieȱ caȱ mariajulȱs©ȱfieȱasumatȱcaȱoȱvocaôieȱautentic©,ȱoȱ„chemare”ȱdeȱaȱreproduceȱînȱviaôaȱ conjugal©ȱacelaóiȱleg©mântȱalȱfidelit©ôiiȱóiȱjertfaȱdeȱsineȱpeȱcareȱDomnulȱDumnezeuȱ lȬaȱîncheiatȱcuȱpoporulȱS©uȱIsrael,ȱiarȱFiulȱlȬaȱpecetluitȱprinȱBiseric©.ȱ Iubireaȱ luiȱ Hristosȱ pentruȱ m©dulareleȱ Trupuluiȱ S©uȱ areȱ unȱ caracterȱ sacramentalȱóiȱeshatologicȱînȱacelaóiȱtimp.ȱPrinȱjertfaȱSaȱpersonal©,ȱHristosȱcaut©ȱs©ȱ „înf©ôióezeȱBisericaȱSieói,ȱBiseric©ȱsl©vit©,ȱf©r©ȱpat©ȱsauȱzbârcitur©”ȱ(Efeseniȱ5,ȱ27),ȱ adic©ȱînȱpuritateȱóiȱintegritate,ȱcur©ôit©ȱdeȱtotȱceȱiȬarȱputeaȱdesp©rôiȱpeȱiubiôiiȱS©iȱdeȱ dragosteaȱetern©ȱaȱTat©lui.ȱAceast©ȱintenôieȱdivin©ȱseȱconstituieȱcaȱmodelȱalȱiubiriiȱ conjugale.ȱ Puntruȱ caȱ b©rbatulȱ óiȱ femeiaȱ s©ȱ devin©ȱ „unȱ singurȱ trup”ȱ înȱ sensulȱ peȱ careȱDumnezeuȱîlȱdoreóte,ȱeiȱtrebuieȱs©ȱdeaȱdovad©ȱunulȱfaô©ȱdeȱcel©laltȱdeȱaceeaóiȱ fidelitateȱóiȱjertf©ȱdeȱsineȱpeȱcareȱHristosȱleȬaȱar©tatȱóiȱcontinu©ȱs©ȱleȱarateȱfaô©ȱdeȱ poporulȱS©u.ȱEȱnevoieȱpentruȱaceastaȱdeȱoȱlupt©ȱascetic©ȱpermanent©,ȱdeciȱnuȱdeȱ eliminareaȱdorinôeiȱsexuale,ȱciȱdeȱpurificareaȱóiȱdirecôionareaȱeiȱc©treȱcel©lalt.ȱAstfelȱ Ȭfiindȱ fideliȱ înȱ micileȱ problemeȱ aleȱ vieôiiȱ conjugaleȱ –ȱ cuplulȱ faceȱ dinȱ unireaȱ lorȱ oȱ „tain©”ȱaȱiubiriiȱcrucificateȱóiȱmântuitoare,ȱaȱc©reiȱultimȱcap©tȱesteȱparticipareaȱlaȱ viaôaȱÎmp©r©ôieiȱluiȱDumnezeu.ȱ Dinȱ aceast©ȱ perspectiv©,ȱ scopulȱ finalȱ alȱ relaôieiȱ conjugaleȱ nuȱ esteȱ niciȱ procreereaȱóiȱniciȱîmplinireaȱpersonal©,ȱciȱlucrareaȱreciproc©ȱaȱsoôilorȱlaȱmântuireaȱ lor.ȱ Acestȱ aspectȱ alȱ leg©mântuluiȱ conjugalȱ esteȱ deȱ obiceiȱ neglijat,ȱ chiarȱ înȱ uneleȱ elementeȱaleȱtradiôieiȱpatristice.ȱSfântulȱIoanȱHrisostomȱinsist©ȱc©ȱ„mariajulȱesteȱunȱ remediuȱîmpotrivaȱconcubinajuluiȬp©catuluiȱtrupesc”,ȱiarȱSfântulȱIoanȱDamaschin,ȱ reluândȱ oȱ tem©ȱ cunoscut©ȱ aȱ Sfântuluiȱ Grigorieȱ deȱ Nyssa,ȱ vaȱ argumentaȱ c©ȱ „c©s©toriaȱareȱcaȱscopȱprezervareaȱraseiȱumaneȱprinȱprocreere”.ȱTotuói,ȱtrebuieȱs©ȱ nuȱ uit©mȱ c©ȱ aceótiȱ mariȱ înv©ô©toriȱ seȱ refereauȱ laȱ problemeȱ particulare,ȱ careȱ 57

leȬauȱ modificatȱ concepôiaȱ întrȬunȱ modȱ semnificativ.ȱ Deȱ pild©,ȱ Sfântulȱ Ioanȱ Hrisostom,ȱînȱlucrareaȱsaȱdespreȱc©s©torie,ȱesteȱconfruntatȱcuȱproblemaȱadulteruluiȱ s©vâróitȱdeȱb©rbaôiȱc©s©toriôi,ȱiarȱintenôiaȱSfântuluiȱIoanȱDamaschinȱesteȱdeȱaȱl©udaȱ virtuôileȱsuperioareȱaleȱfecioriei.ȱObservaôiileȱlorȱreferitoareȱlaȱputereaȱóiȱsubtilitateaȱ ispiteiȱsexualeȱsuntȱcorecte,ȱiarȱintenôiaȱlorȱdeȱaȱap©raȱcastitateaȱ–ȱînȱinteriorulȱóiȱînȱ afaraȱc©s©torieiȱ–ȱesteȱl©udabil©.ȱTotuói,ȱesteȱnuȱmaiȱpuôinȱadev©ratȱc©ȱaccenteleȱlorȱ tindȱs©ȱlaseȱînȱumbr©ȱm©rturiaȱbiblic©ȱceȱplaseaz©ȱadev©ratulȱscopȱalȱc©s©torieiȱînȱ cadrulȱ providenôeiȱ divine.ȱ Acestȱ scopȱ vizeaz©ȱ transformareaȱ sexualit©ôiiȱ c©zuteȱ întrȬunȱ actȱ deȱ adorareȱ –ȱ laud©,ȱ mulôumireȱ óiȱ mijlocireȱ –ȱ prinȱ careȱ unireaȱ dintreȱ b©rbatȱóiȱfemeie,ȱprefigureaz©ȱóiȱpreg©teóteȱcomuniuneaȱlorȱetern©ȱcuȱDumnezeu.ȱȱ AdresânduȬseȱ problemeiȱ corintenilorȱ careȱ întrebauȱ dac©ȱ oȱ femeieȱ careȱ sȬaȱ încreótinatȱ poateȱ divorôaȱ deȱ b©rbatulȱ eiȱ p©gân,ȱ Sfântulȱ Pavelȱ leȱ r©spundeȱ c©ȱ vaȱ acceptaȱdivorôulȱdac©ȱacestaȱaȱfostȱintentatȱdeȱcelȱnecredinciosȱ(IȱCor.ȱ7,ȱ13Ȭ15).ȱElȱ îóiȱîncheieȱtotuóiȱmeditaôiaȱcuȱdou©ȱîntreb©riȱretorice:ȱ„C©ci,ȱceȱótiiȱtu,ȱfemeie,ȱdac©ȱ îôiȱveiȱmântuiȱb©rbatul?ȱSauȱceȱótiiȱtu,ȱb©rbate,ȱdac©ȱîôiȱveiȱmântuiȱfemeia?”ȱ Apostolulȱ îndeamn©ȱ cuplurileȱ s©ȱ r©mân©ȱ înȱ leg©turaȱ sfânt©ȱ aȱ c©s©toriei,ȱ întrucâtȱaceast©ȱleg©tur©ȱareȱunȱprofundȱcaracterȱdeȱleg©mânt,ȱînȱcareȱpartenerulȱ credinciosȱ trebuieȱ s©Ȭiȱ fieȱ m©rturieȱ celuiȱ necredincios,ȱ astfelȱ încâtȱ amândoiȱ s©ȱ fieȱ mântuiôi.ȱ ȱ ȱ

58

ȱ ȱ SexȱóiȱSexualitateȱ ȱ Dac©ȱtradiôiaȱbiblic©ȱóiȱpatristic©ȱparȱs©ȱpun©ȱsexualitateaȱóiȱpl©cereaȱsexual©ȱ întrȬoȱ lumin©ȱ nefavorabil©,ȱ trebuieȱ precizatȱ c©ȱ putereaȱ eiȱ copleóitoareȱ neȱ duceȱ laȱ p©cat,ȱdeciȱsexualitateaȱnuȱesteȱînȱsineȱreaȱsauȱp©c©toas©.ȱLegeaȱebraic©,ȱdeȱpild©,ȱ prescrieȱ pedepseȱ aspreȱ pentruȱ diferiteȱ tipuriȱ deȱ activitateȱ sexual©,ȱ considerateȱ aberanteȱsauȱnenaturale:ȱadulter,ȱincest,ȱhomosexualitateȱóiȱbestialitateȱ(cf.ȱLev.ȱ18).ȱ Fiecareȱ dintreȱ acesteaȱ ameninô©ȱ atâtȱ familia,ȱ câtȱ óiȱ societatea,ȱ deoareceȱ suntȱ motivateȱdeȱpoftaȱtrupeasc©ȱegocentric©.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱprocreereaȱesteȱprivit©ȱcaȱ oȱbinecuvântareȱaȱluiȱDumnezeu,ȱpân©ȱacoloȱîncâtȱElȱintroduceȱc©s©toriaȱdeȱleviratȱ pentruȱaȱasiguraȱcontinuitateaȱnumeluiȱóiȱneamuluiȱceluiȱdecedatȱ(Dt.ȱ25,ȱ5Ȭ6;ȱGen.ȱ 38,ȱ8;ȱMt.ȱ22,ȱ23).ȱPsalmistulȱexclam©:ȱ„Iat©,ȱîntruȱf©r©delegiȱmȬamȱz©mislitȱóiȱînȱp©cateȱ mȬaȱn©scutȱmaicaȱmea”(Ps.ȱ50,ȱ5).ȱAóaȱcumȱneȱarat©ȱpluralulȱ„p©cate”ȱ(hamartiais)ȱdinȱ Septuaginta,ȱnuȱesteȱvorbaȱdeȱ„p©catulȱoriginar”ȱ–ȱvinaȱluiȱAdamȱtransmis©ȱprinȱ actulȱ sexualȱ (Sfântulȱ Augustin).ȱ Esteȱ vorbaȱ maiȱ degrab©ȱ deȱ faptulȱ c©ȱ fiecareȱ persoan©ȱseȱnaóteȱîntrȬoȱlumeȱc©zut©,ȱmarcat©ȱdeȱtragediaȱp©catuluiȱóiȱaȱînstr©in©riiȱ deȱDumnezeu.ȱ(Deciȱcontinuareaȱlogic©ȱeste:ȱ„F©r©delegeaȱmeaȱeuȱoȱcunoscȱóiȱp©catulȱ meuȱ înainteaȱ meaȱ esteȱ pururea”).ȱ Concepereaȱ óiȱ p©catulȱ suntȱ legateȱ strâns,ȱ darȱ nuȱ cauzal.ȱActulȱprocre©riiȱnuȱesteȱjudecatȱînȱsine.ȱȱ ȱ Înȱacelaóiȱton,ȱtexteleȱliturgiceȱbisericeótiȱavertizeaz©ȱînȱmodȱrepetatȱasupraȱ realit©ôiiȱ ispitelorȱ óiȱ aȱ stric©ciuniiȱ posibileȱ asociateȱ comportamentuluiȱ sexual,ȱ óiȱ totuóiȱ nuȱ condamn©ȱ sexualitateaȱ înȱ sine.ȱ Vomȱ luaȱ dou©ȱ exempleȱ aleatorii.ȱ Înȱ rug©ciuneaȱ dinȱ timpulȱ Cânt©riiȱ Heruvicului,ȱ preotulȱ seȱ roag©:ȱ „Nimeniȱ dinȱ ceiȱ legaôiȱcuȱpofteȱóiȱcuȱdesf©t©riȱtrupeótiȱnuȱesteȱvrednicȱs©ȱvin©,ȱs©ȱseȱapropie,ȱsauȱs©ȱ slujeasc©ȱlie,ȱÎmp©rateȱalȱslavei;ȱc©ciȱaȱslujiȱlieȱesteȱlucruȱmareȱóiȱînfricoó©torȱchiarȱ pentruȱ puterileȱ celeȱ cereóti.ȱ Darȱ totuóiȱ …”.ȱ Esteȱ vorbaȱ deȱ ataóamentulȱ faô©ȱ deȱ problemeleȱ lumeóti,ȱ ceȱ poateȱ duceȱ laȱ idolatrie,ȱ închinareaȱ laȱ alôiȱ dumnezei,ȱ darȱ poateȱfiȱvorbaȱóiȱdeȱoȱaluzieȱlaȱispiteleȱsexuale.ȱÎnȱrug©ciuneaȱc©treȱDomnulȱnostruȱ Iisusȱ Hristosȱ (alc©tuit©ȱ deȱ Antiohȱ monahul),ȱ neȱ rug©m:ȱ „kiȱ neȱ d©ȱ nou©,ȱ St©pâne,ȱ celorȱceȱmergemȱspreȱsomn,ȱodihn©ȱtrupuluiȱóiȱsufletului;ȱóiȱneȱp©zeóteȱpeȱnoiȱdeȱ întunecatulȱ somnȱ alȱ p©catuluiȱ óiȱ deȱ toat©ȱ întunecataȱ óiȱ ceaȱ deȱ noapteȱ patim©ȱ aȱ dulceôii.ȱConteneóteȱînt©rât©rileȱpatimilor,ȱstingeȱs©geôileȱvicleanuluiȱceleȱaprinse,ȱ celeȱporniteȱasupraȱnoastr©ȱcuȱvicleóug.ȱZburd©rileȱtrupuluiȱnostruȱleȱpotoleóteȱóiȱ totȱ gândulȱ nostruȱ celȱ p©mântescȱ óiȱ trupescȱ adoarmeȬlȱ …”.ȱ Aluziaȱ laȱ dorinôaȱ sexual©ȱ esteȱ evident©.ȱ Acestȱ pasajȱ seȱ refer©ȱ laȱ luptaȱ peȱ careȱ oȱ necesit©ȱ p©strareaȱ castit©ôii,ȱ fieȱ înȱ cadrulȱ c©s©toriei,ȱ fieȱ înȱ viaôaȱ monahal©.ȱ Dar,ȱ laȱ felȱ caȱ înȱ citatulȱ anterior,ȱesteȱvorbaȱóiȱaiciȱdeȱrealitateaȱputeriiȱispitelorȱsexualeȱcareȱducȱlaȱp©cat;ȱ nuȱ incrimineaz©ȱ înȱ schimbȱ sexualitateaȱ înȱsine.ȱ 59

ȱ Seȱnaóteȱîntrebareaȱdac©ȱsexualitateaȱóiȱsexulȱsuntȱelementeȱactuluiȱcreatorȱ originarȱ alȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ óiȱ reflect©ȱ deciȱ chipulȱ divin,ȱ sauȱ eleȱ suntȱ urm©riȱ aleȱ c©deriiȱóiȱtrebuieȱpuseȱrelaôieȱcuȱsferaȱpasiunilorȱóiȱaȱnevoilorȱtrupeótiȱcareȱpân©ȱlaȱ urm©ȱtrec.ȱȱ ȱ Exist©ȱoȱdiscuôieȱfascinant©ȱprintreȱteologiiȱortodocóiȱprivindȱtocmaiȱaceast©ȱ problem©.ȱ Datorit©ȱ importanôeiȱ eiȱ pentruȱ atitudineaȱ noastr©ȱ faô©ȱ deȱ corpulȱ omenesc,ȱinclusivȱprocreareaȱóiȱîngrijireaȱmedical©,ȱneȱvomȱopriȱpuôinȱmaiȱdetaliatȱ asupraȱacesteiȱprobleme.ȱ ȱ Celȱ maiȱ r©spânditȱ r©spunsȱ laȱ aceast©ȱ problem©ȱ esteȱ acelaȱ c©ȱ diferenôiereaȱ sexual©ȱesteȱunȱaspectȱalȱcreaôieiȱbuneȱaȱluiȱDumnezeu.ȱTextulȱdeȱlaȱGen.ȱ1,ȱ26Ȭ27ȱ esteȱinterpretatȱînȱsensulȱc©ȱ„b©rbat”ȱóiȱ„femeie”ȱaparȱînȱnaturaȱuman©ȱcaȱexpresiiȱ aleȱvoinôeiȱdivine.ȱAfirmaôiaȱSfântuluiȱPavelȱdeȱlaȱGal.ȱ3,ȱ28ȱc©ȱînȱHristosȱ„nuȱesteȱ b©rbatȱsauȱfemeie”ȱ(accentulȱesteȱpusȱmaiȱdegrab©ȱpeȱdistincôiaȱsexual©ȱdecâtȱpeȱ persoane)ȱ seȱ refer©ȱ laȱ faptulȱ c©ȱ încorporareaȱ înȱ Trupulȱ luiȱ Hristosȱ prinȱ botezȱ permiteȱ cuplului,ȱ înȱ Biseric©,ȱ s©ȱ dep©óeasc©ȱ diferenôeleȱ dateȱ –ȱ cuȱconsecinôeleȱ lorȱ sociologiceȱóiȱpsihologiceȱ–ȱîntreȱiudeiȱóiȱgreci,ȱrobiȱóiȱliberi,ȱb©rbaôiȱóiȱfemei.ȱ ȱ Oȱ interpretareȱ similar©ȱ esteȱ dat©ȱ înv©ô©turiiȱ luiȱ Iisusȱ privindȱ viaôaȱ dup©ȱ înviere:ȱcândȱvorȱînviaȱdinȱmorôi,ȱb©rbaôiiȱóiȱfemeileȱvorȱfiȱ„caȱîngeriiȱ(hôsȱangeloi)ȱ dinȱceruri”ȱ(Mt.ȱ12,ȱ25;ȱMt.ȱ22,ȱ30;ȱLc.ȱ20,ȱ36)ȱȬ”nuȱvorȱmaiȱputeaȱmuri,ȱpentruȱc©ȱ vorȱfeȱasemeneaȱîngerilorȱ(isangeloi)ȱóiȱfiiȱaiȱluiȱDumnezeu”.ȱAceastaȱînseamn©ȱc©ȱ dup©ȱ înviere,ȱ b©rbaôiiȱ óiȱ femeileȱ nuȱ seȱ vorȱ maiȱ c©s©torii,ȱ întrucâtȱ funcôiuneaȱ genital©ȱvaȱfiȱinutil©ȱînȱÎmp©r©ôie,ȱdeȱvremeȱceȱnuȱvaȱexistaȱnevoiaȱprocre©rii,ȱiarȱ iubireaȱvaȱfiȱîndreptat©ȱspreȱultimulȱeiȱscopȱ–ȱDumnezeu.ȱ ȱ Potrivitȱacestuiȱpunctȱdeȱvedere,ȱdiferenôiereaȱsexual©ȱóiȱsexualitateaȱsuntȱ elementeȱaleȱcreaôieiȱbuneȱaȱluiȱDumnezeuȱóiȱsuntȱintrinseciȱnaturiiȱumane.ȱÎnȱ stareaȱ deȱ dup©ȱ înviere,ȱ nuȱ diferenôiereaȱ sexual©ȱ esteȱ abolit©,ȱ ciȱ diferiteleȱ consecinôeȱaleȱacesteiȱdiferenôieri,ȱprintreȱcareȱactivitateaȱsexual©ȱóiȱrelaôiileȱdeȱ dominareȱ óiȱ supunere.ȱ Înȱ terminologiaȱ modern©,ȱ spunemȱ c©ȱ înȱ Hristosȱ óiȱ înȱ Împ©r©ôieȱ nuȱ maiȱ exist©ȱ unȱ dezechilibruȱ alȱ puteriiȱ óiȱ oȱ dominaôieȱ corespunz©toareȱaȱiudeilorȱasupraȱgrecilorȱ(caȱînȱprimeleȱcomunit©ôiȱcreótine),ȱaȱ celorȱliberiȱasupraȱsclavilor,ȱsauȱaȱb©rbaôilorȱasupraȱfemeilor.ȱPasajulȱdinȱGal.ȱ3,ȱ 28ȱ seȱ refer©ȱ deciȱ laȱ sociologie,ȱ nuȱ laȱ ontologie.ȱ Acestȱ textȱ proclam©ȱ egalitateaȱ întreȱsexeȱóiȱnuȱdistrugereaȱgenului.ȱ ȱ Alôiȱ teologiȱ ortodocóiȱ ofer©ȱoȱinterpretareȱdiferit©ȱ acestorȱtexte.ȱUrmânduȬlȱ peȱSfântulȱMaxim,ȱcareȱîóiȱbazeaz©ȱreflecôiaȱpeȱtextulȱ„Despreȱcreareaȱomului”ȱalȱ Sfântuluiȱ Grigorieȱ deȱ Nyssa,ȱ acestaȱ neag©ȱ faptulȱ c©ȱ sexualitateaȱ óiȱ diferenôiereaȱ sexual©ȱsuntȱcomponenteȱesenôialeȱaleȱnaturiiȱumane,ȱóiȱsusôinȱc©ȱacesteaȱaparȱcaȱoȱ consecinô©ȱ aȱ c©derii.ȱ Valerieȱ Karras,ȱ deȱ pild©,ȱ îóiȱ argumenteaz©ȱ foarteȱ interesantȱ acestȱ punctȱ deȱ vedere.ȱ Interpretândȱ înv©ô©turaȱ patristic©,ȱ eaȱ afirm©ȱ c©ȱ trupulȱ omenescȱ înȱ stareaȱ c©zut©ȱ nuȱ reflect©ȱ trupulȱ divin.ȱ Sfinôiiȱ P©rinôi,ȱ spuneȱ eaȱ 60

„facȱdistincôieȱîntreȱefecteleȱfizice,ȱemoôionaleȱóiȱpsihologiceȱaleȱtrupurilorȱnoastreȱ c©zute,ȱ înȱ specialȱ aleȱ genului,ȱ óiȱ naturaȱ ultim©ȱ nediferenôiat©ȱ sexualȱ aȱ sufletuluiȱ uman”.ȱ Eaȱ continu©:ȱ „Dincoloȱ deȱ actulȱ fizicȱ sexual,ȱ genulȱ înȱ sineȱ esteȱ privitȱ deȱ P©rinôiȱcaȱunȱelementȱad©ugatȱumanit©ôiiȱnoastreȱdatorit©ȱpreótiinôeiȱluiȱDumnezeuȱ cuȱ privireȱ laȱ c©dere”,ȱ pentruȱ aȱ concluziona:ȱ „Darȱ dac©ȱ chipulȱ luiȱ Dumnezeuȱ înȱ umanitateȱnuȱseȱextindeȱasupraȱsexualit©ôii,ȱóiȱniciȱnuȱvaȱfiȱdiferenôiat©ȱsexualȱdup©ȱ înviere,ȱ atunciȱ nuȱ exist©ȱ niciȱ oȱ dimensiuneȱ spiritual©ȱ óiȱ niciȱ oȱ semnificaôieȱ ontologic©ȱaȱgenului.ȱ ȱ Peȱ lâng©ȱ faptulȱ c©ȱ introduceȱ unȱ dualismȱ intolerabilȱ trupȬsufletȱ înȱ antropologiaȱortodox©,ȱaceast©ȱargumentaôieȱfaceȱdeȱasemeneaȱconfuzieȱîntreȱgenȱ óiȱ sexualitate,ȱ întreȱ „trup”ȱ óiȱ „carne”.ȱ Unȱ suportȱ parôialȱ pentruȱ acestȱ punctȱ deȱ vedereȱpoateȱfiȱg©sitȱînȱtezaȱSfântuluiȱMaximȱpotrivitȱc©reiaȱtoateȱdiviziunileȱdinȱ sânulȱ creaôieiȱ vorȱ fiȱ înȱ finalȱ dep©óite,ȱ inclusivȱ distincôiaȱ întreȱ b©rbatȱ óiȱ femeie.ȱ Totuói,ȱpentruȱSfântulȱMaxim,ȱaceast©ȱdistincôieȱnuȱesteȱreaȱînȱsine,ȱóiȱniciȱnuȱeȱoȱ consecinô©ȱaȱc©derii.ȱLaȱfelȱcaȱcelelalteȱpatruȱdistincôiiȱ(paradisȱ–ȱlumeaȱlocuit©,ȱraiȱ–ȱ p©mânt,ȱinteligibilȱ–ȱsensibil,ȱnecreatȱ–ȱcreat),ȱdiferenôiereaȱsexual©ȱesteȱunȱdatȱalȱ ordiniiȱ create.ȱ Eaȱ esteȱ susceptibil©ȱ p©catuluiȱ óiȱ aceeaȱ susceptibilitateȱ seȱ exprim©ȱ prinȱsexualitateȱdec©zut©.ȱProcreareaȱsexual©ȱaȱdevenitȱnecesar©ȱcaȱoȱconsecinô©ȱaȱ p©catuluiȱ careȱ esteȱ moartea.ȱ Comentândȱ „Ambigua”ȱ Sfântuluiȱ Maxim,ȱ Larsȱ Thumbergȱ spune:ȱ „Dinȱ momentȱ ceȱ Sfântulȱ Maximȱ presupuneȱ c©ȱ Dumnezeuȱ aȱ preg©titȱ oȱ alt©ȱ form©ȱ deȱ înmulôireȱ pentruȱ omulȱ neȬp©c©tos,ȱ aceast©ȱ perspectiv©ȱ negativ©ȱasupraȱsexualit©ôiiȱnuȱimplic©ȱfaptulȱc©ȱforôaȱreproductiv©ȱaȱomuluiȱesteȱ cuȱ des©vâróireȱ rea.ȱ Eaȱ poateȱ fiȱ folosit©ȱ întrȬunȱ modȱ pozitiv,ȱ spiritual.ȱ Elementeleȱ masculinȱ óiȱ femininȱ nuȱ suntȱ meniteȱ s©ȱ dispar©,ȱ ciȱ doarȱ s©ȱ fieȱ subsumateȱ principiuluiȱnaturiiȱumane.ȱ ȱ Diviziuneaȱîntreȱb©rbatȱóiȱfemeie,ȱcareȱesteȱdep©óit©ȱprinȱmijlocireaȱdubl©ȱaȱ luiȱ Hristosȱ óiȱ aȱ omului,ȱ seȱ refer©ȱ laȱ sexualitate,ȱ nuȱ laȱ gen.ȱ Înȱ acelaóiȱ mod,ȱ cândȱ Sfântulȱ Maximȱ vorbeóteȱ despreȱ aspecteȱ careȱ „nuȱ auȱ fostȱ deȱ laȱ începutȱ createȱ caȱ elementeȱaleȱnaturiiȱumane”,ȱelȱnumeóteȱpl©cereaȱóiȱdurerea,ȱdorinôaȱóiȱfrica,ȱóiȱceleȱ ceȱderiv©ȱdinȱacestea.ȱÎnc©ȱoȱdat©,ȱelȱseȱrefer©ȱlaȱpasiuni,ȱsexualeȱsauȱdeȱaltȱtip,ȱóiȱnuȱ laȱgen.ȱ ȱ Încercândȱs©ȱdemonstrezeȱc©ȱtoôiȱSfinôiiȱP©rinôiȱ(óiȱnuȱdoarȱSfântulȱGrigorieȱ deȱNyssaȱóiȱSfântulȱMaxim)ȱînvaô©ȱc©ȱgenulȱesteȱ„unȱelementȱad©ugatȱumanit©ôiiȱ numaiȱdatorit©ȱpreótiinôeiȱluiȱDumnezeuȱcuȱprivireȱlaȱc©dereaȱomului”,ȱDr.ȱKarrasȱ faceȱ referireȱ laȱ punctulȱ deȱ vedereȱ alȱ Sfântuluiȱ Ioanȱ Damaschinȱ înȱ tratatulȱ s©uȱ despreȱ feciorieȱ óiȱ viaô©ȱ conjugal©:ȱ „Ioanȱ Damaschinulȱ rezum©ȱ întreagaȱ tradiôieȱ patristic©ȱafirmândȱc©ȱDumnezeu,ȱprinȱpreótiinôaȱSa,ȱaȱcreatȱumanitateaȱîmp©rôit©ȱ înȱ genuriȱ înȱ scopȱ procreativ”.ȱ Sfântulȱ Ioanȱ susôineȱ c©ȱ fecioriaȱ eraȱ oȱ calitateȱ originar©,ȱînn©scut©,ȱaȱnaturiiȱumaneȱînȱstareaȱeiȱdinainteȱdeȱc©dere.ȱAbiaȱdup©ȱceȱ moarteaȱaȱfostȱintrodus©ȱcaȱoȱconsecinô©ȱ aȱ p©catului,ȱ procreareaȱ sexual©ȱ aȱ 61

devenitȱnecesar©,ȱînȱscopulȱdeȱaȱconservaȱrasaȱuman©.ȱEste,ȱdeȱasemanea,ȱadev©ratȱ c©ȱSfântulȱIoanȱpreôuieóteȱmaiȱmultȱfecioriaȱdecâtȱviaôaȱconjugal©.ȱDar,ȱînc©ȱoȱdat©,ȱ aiciȱesteȱvorbaȱdeȱsexualitate.ȱNuȱseȱfaceȱniciȱoȱreferireȱlaȱdiferenôiereaȱsexual©ȱcare,ȱ aóaȱ cumȱ afirm©ȱ atâtȱ elȱ câtȱ óiȱ majoritateaȱ m©rturiilorȱ patristice,ȱ apareȱ oȱ dat©ȱ cuȱ creareaȱ primuluiȱ b©rbatȱ óiȱ aȱ primeiȱ femeiȱ înȱ condiôiaȱ lorȱ dinainteaȱ c©derii.ȱ ÎntrȬadev©r,ȱînȱacelaóiȱcapitol,ȱDamaschinulȱafirm©ȱc©ȱc©s©toriaȱesteȱ„bun©”ȱ(chiarȱ dac©ȱ fecioriaȱ eȱ maiȱ „bun©”),ȱ citândȱ binecuvântareaȱ c©s©torieiȱ f©cut©ȱ deȱ Iisusȱ înȱ Canaȱ(In.ȱ2),ȱprecumȱóiȱporuncaȱdeȱlaȱEvr.ȱ13,ȱ4:ȱ„Cinstit©ȱs©ȱfieȱnuntaȱîntruȱtoateȱóiȱ patulȱ nespurcat”.ȱ Chiarȱ óiȱ aici,ȱ accentulȱ cadeȱ peȱ cur©ôieȱ óiȱ castitateȱ înȱ relaôiileȱ conjugale.ȱ Prinȱ urmare,ȱ Sfântulȱ Ioanȱ poateȱ concluzionaȱ c©ȱ „c©s©toriaȱ esteȱ bun©”ȱ atâtaȱtimpȱcâtȱrelaôiileȱfireótiȱfacȱcaȱ„nebuniaȱdorinôei”ȱs©ȱnuȱseȱconcretizezeȱînȱacteȱ nefireótiȱsauȱîmpotrivaȱfiriiȱ(anomos).ȱ ȱ Nimicȱdinȱacesteaȱnuȱaduceȱvreoȱm©rturieȱînȱsprijinulȱideiiȱc©ȱgenulȱaȱap©rutȱ abiaȱdup©ȱC©dereȱsauȱc©ȱnuȱesteȱunȱelementȱconstitutivȱalȱnaturiiȱumane.ȱPeȱdeȱalt©ȱ parte,ȱ înȱ concepôiaȱ patristic©,ȱ sexualitateaȱ esteȱ înȱ modȱ certȱ postȱ –ȱ lapsarian©,ȱ accentuândȱacestȱ lucruȱ pentruȱaȱ evitaȱideeaȱ c©ȱconcupiscenôaȱóiȱalteȱpasiuniȱsuntȱ expresiiȱ aleȱ naturiiȱ create,ȱ careȱ esteȱ înȱ modȱ esenôialȱ „bun©”.ȱ Totuói,ȱ nuȱ seȱ poateȱ afirmaȱ c©ȱ sexualitateaȱ esteȱ reaȱ înȱ sineȱ sauȱ c©ȱ activitateaȱ sexual©ȱ esteȱ p©c©toas©.ȱ Comb©tândȱ povestirileȱ jidoveótiȱ óiȱ noôiunileȱ veterotestamentareȱ deȱ puritateȱ óiȱ impuritateȱ (cur©ôieȱ óiȱ necur©ôie),ȱ Sfântulȱ Ioanȱ Hrisostomȱ afirm©:ȱ „toateȱ lucrurileȱ suntȱ curate.ȱ Dumnezeuȱ nuȱ aȱ f©cutȱ nimicȱ necurat,ȱ pentruȱ c©ȱ numaiȱ p©catulȱ esteȱ necurat.ȱ Acelaȱ ajungeȱ înȱ sufletȱ óiȱ îlȱ pâng©reóte…ȱ Puteôiȱ vedeaȱ câteȱ feluriȱ deȱ necur©ôiiȱexist©ȱ(dinȱpunctȱdeȱvedereȱomenesc).ȱTotuói,ȱDumnezeuȱaȱf©cutȱnaótereaȱ deȱ prunciȱ óiȱ s©mânôaȱ împerecherii”.ȱ Pentruȱ Sfântulȱ Ioanȱ Hrisostom,ȱ nuȱ funcôiaȱ biologic©ȱesteȱp©c©toas©,ȱciȱgreóitaȱeiȱîntrebuinôare.ȱDeȱaceea,ȱînȱaceeaóiȱomilie,ȱelȱ afirm©ȱc©ȱadulterinulȱesteȱnecuratȱ„nuȱdinȱpricinaȱrelaôiilorȱintimeȱ(pentruȱc©ȱdinȱ acestȱ punctȱ deȱ vedere,ȱ fiecareȱ b©rbatȱ careȱ tr©ieóteȱ cuȱ soôiaȱ saȱ arȱ fiȱ necurat),ȱ ciȱ datorit©ȱr©ut©ôiiȱactului,ȱóiȱdinȱcauzaȱprejudiciuluiȱadusȱaproapelui”.ȱPrinȱurmare,ȱ nuȱ relaôiaȱ înȱ sineȱ faceȱ adulterulȱ unȱ p©cat,ȱ ciȱ intenôiileȱ ascunseȱ óiȱ împrejur©rileȱ ceȱ însoôescȱactul.ȱ ȱ Înȱoriceȱcaz,ȱniciȱoȱexegez©ȱrezonabil©ȱaȱpasajelorȱcitateȱmaiȱsusȱ(Gal.ȱ3,ȱ28;ȱ Mc.ȱ 12,ȱ 25)ȱ nuȱ poateȱ concluzionaȱ c©ȱ genulȱ vaȱ fiȱ eliminatȱ dup©ȱ înviere,ȱ aóaȱ cumȱ textulȱdeȱlaȱFac.ȱ1,ȱ26Ȭ27,ȱnuȱpoateȱfiȱinterpretatȱînȱsensulȱc©ȱgenulȱnuȱeraȱunȱaspectȱ esenôialȱ sauȱ „natural”ȱ alȱ omuluiȱ înainteȱ deȱ C©dereȱ (ceȱ înseamn©,ȱ deȱ fapt,ȱ c©ȱ „iȬaȱ f©cutȱ b©rbatȱ óiȱ femeie”?).ȱ Laȱ felȱ stauȱ lucrurileȱ óiȱ înȱ cazulȱ afirmaôieiȱ c©ȱ distincôiaȱ sexual©ȱaȱexistatȱînainteȱdeȱc©dereȱdoarȱpentruȱc©ȱDumnezeuȱótiaȱdinainteȱc©ȱomulȱ vaȱ p©c©tuiȱ óiȱ vaȱ aduceȱ moartea,ȱ deciȱ procreereaȱ sexual©ȱ vaȱ fiȱ necesar©ȱ pentruȱ aȱ asiguraȱcontinuitateaȱspecieiȱumane.ȱAceast©ȱideeȱnuȱnumaiȱc©ȱnuȱapareȱînȱtexteleȱ scripturistice,ȱdarȱeaȱesteȱcontrazis©ȱdeȱreferatulȱcreaôiei,ȱcareȱincludeȱdiferenôiereaȱ deȱ binecuvântareaȱ înȱ activitateaȱ creatoareȱ „bun©”ȱ aȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ 62

c©s©torieiȱînȱCanaȱóiȱdeȱînv©ô©turaȱSfântuluiȱPavelȱdespreȱtrupȱcaȱ„m©dularȱalȱluiȱ Hristos”ȱ(IȱCor.ȱ6,ȱ15),ȱcareȱchiarȱînȱstareaȱc©zut©ȱesteȱcapabilȱdeȱsanctificareȱ(IȱTes.ȱ 5,ȱ 23).ȱ Multȱ maiȱ clar©ȱ esteȱ afirmaôiaȱ luiȱ Iisusȱ careȱ confirm©ȱ bun©tateaȱ genuluiȱ óiȱ loculȱs©uȱînȱiconomiaȱdivin©:ȱ„Darȱdeȱlaȱînceputulȱf©pturii,ȱb©rbatȱóiȱfemeieȱiȬaȱ f©cutȱDumnezeu”,ȱastfelȱîncâtȱînȱcadrulȱc©s©toriei,ȱ„nuȱmaiȱsuntȱdoi,ȱciȱunȱtrup”ȱ (Mc.ȱ10,ȱ6Ȭ8)3.ȱ Prinȱurmare,ȱgenulȱnuȱesteȱoȱreflexieȱtârzieȱóiȱniciȱoȱconcesieȱf©cut©ȱr©ut©ôiiȱ omeneóti.ȱ Înȱ cuvinteleȱ luiȱ Thomasȱ Hopho:ȱ „Diferenôiereaȱ sexual©ȱ aȱ f©pturilorȱ umaneȱesteȱunȱelementȱesenôialȱînȱcapacitateaȱlorȱdeȱaȱreflectaȱóiȱdeȱaȱparticipaȱlaȱ viaôaȱ divin©,ȱ alȱ c©reiȱ conôinutȱ esteȱ dragostea.ȱ Numaiȱ caȱ b©rbatȱ óiȱ femeie,ȱ întrȬoȱ comuniuneȱstrâns©,ȱfiinôeleȱumaneȱseȱîmplinescȱcaȱóiȱcreaturiȱf©cuteȱdup©ȱchipulȱóiȱ asem©nareaȱluiȱDumnezeu”4.ȱ Concluziaȱîntreȱtermeniiȱ„carne”ȱóiȱ„trup”ȱpareȱs©ȱfieȱresponsabil©ȱînȱmareȱ m©sur©ȱdeȱopiniaȱgnostic©ȱpotrivitȱc©reiaȱtrupulȱ–ȱói,ȱoȱdat©ȱcuȱel,ȱgenulȱ–ȱ„nuȱareȱoȱ dimensiuneȱspiritual©ȱóiȱniciȱvreoȱsemnificaôieȱontologic©”5.ȱ Aceast©ȱopinieȱseȱbazeaz©ȱpeȱ(porneóteȱdeȱla)ȱideeaȱc©ȱtrupulȱc©zut,ȱfizic,ȱnuȱ reflect©ȱ chipulȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ prinȱ urmare,ȱ genulȱ nuȱ esteȱ unȱ aspectȱ esenôialȱ alȱ umanit©ôiiȱnoastre.ȱAmȱar©tatȱc©ȱaceast©ȱopinieȱpresupuneȱunȱdualismȱtrupȬsufletȱ careȱesteȱst©inȱScripturiiȱóiȱTradiôieiȱortodoxe.ȱCeeaȱceȱDr.ȱKarrasȱnumaóteȱ„trupulȱ înȱstareaȱpostȬlapsian©ȱ(deȱdup©ȱc©dere)”,ȱesteȱînȱrealitateȱaceaȱorientareȱaȱtrupuluiȱ peȱcareȱSfântulȱPavelȱoȱnumeóteȱ„carnea”ȱ(sarx)ȱsauȱ„vechiulȱAdam”.ȱ„Carnea”ȱseȱ refer©ȱ înȱ primulȱ rândȱ laȱ aspectulȱ superficialȱ alȱ fiinôeiȱ noastre,ȱ loculȱ pasiunilorȱ înȱ permanenô©ȱsupusȱispitelorȱóiȱp©catului.ȱTermenulȱpeȱcareȱSfântulȱPavelȱîlȱopuneȱ „c©rnii”ȱ esteȱ nuȱ „trupul”,ȱ ciȱ „spiritul”.ȱ Deóiȱ limbajulȱ biblicȱ óiȱ patristicȱ esteȱ fluid,ȱ termenulȱ„trup”ȱ(sôma)ȱarat©ȱînȱgeneralȱîntreagaȱfiinô©:ȱinim©,ȱminte,ȱcarneȱóiȱspiritȱ (sauȱ suflet).ȱ Laȱ înviere,ȱ trupulȱ vaȱ fiȱ cuȱ siguranô©ȱ schimbat:ȱ transformatȱ dintrȬunȱ „trupȱfizic”ȱîntrȬunȱ„trupȱspiritual”ȱ(IȱCor.ȱ15,ȱ44),ȱdarȱvaȱr©mâneȱunȱtrupȱunic,ȱunȱ singurȱipostas,ȱînȱcontinuitateȱcuȱexistenôaȱsaȱterestr©ȱpersonal©.ȱ(S©ȱlu©m,ȱdeȱpild©,ȱ ar©tareaȱluiȱIisusȱînviatȱc©treȱMariaȱMagdalenaȱóiȱucenicilorȱS©i:ȱIn.ȱ20,ȱLc.ȱ29,ȱetc.ȱ Deóiȱ înȱprimulȱmomentȱnuȱeȱrecunoscut,ȱoȱdat©ȱceȱseȱdescoper©ȱprinȱcuvântȱsauȱ

3

Într-o anumită măsură, problema este una metodologică. Mai exact, ea derivă dintr-o tendinĠă spre texte-probă: selectarea unor pasaje din Scriptură – sau din SfinĠii PărinĠi – úi comentarea lor în afara contextului. Această ispită nu pândeúte pe toĠi, ea se ascunde în încercările noastre de a extrage din mărturiile biblice úi patristice învăĠături sistematice care de fapt nu se află acolo. Datorită importanĠei argumentării Dr. Karras úi a semnificaĠiei acesteia pentru antropologia ortodoxă, ar fi de folos să aruncăm o privire mai atentă la trimiterile patristice pe care le aduce în sprijinul tezei sale. 4 Dr. Karras citează acest pasaj úi îl critică, dar îúi concentrează comentariul asupra întrebării dacă genul reflectă Persoanele Treimice. Aceasta este o problemă dificilă – pe care Thomas Hopho a tratat-o cu mare atenĠie– dar nu priveúte teza sa principală că genul este un ”element esenĠial” al existenĠei umane, necesar pentru stabilirea comuniunii în dragoste între soĠi úi apoi între aceútia úi Dumnezeu. 5 Un bine cunoscut logion din Evanghelia gnostică a lui Toma (Log. 22) pare să susĠină ideea că diferenĠa de gen va dispărea în ÎmpărăĠia lui Dumnezeu. Ca replică la întrebarea ucenicilor: ”Noi, fiind copii, vom intra în ÎmpărăĠie?”, Iisus răspunde: ” ”. Feminiútii au folosit această apocrifă în sprijinul ideii că diferenĠierea sexuală (úi în special dominaĠia masculină) va dispărea în ÎmpărăĠie. Ironia este că teologia gnostică a lui ”single one”(monachos), în ciuda impresiei ce rezultă din acest logion, afirmă de fapt că femininul va fi absorbit de masculin. Noul ”chip” nu înseamnă androginia úi nici lipsa sexului, ci ”dominaĠia masculină”. Acesta este unul din motivele pentru care Biserica nu a acceptat această scriere gnostică drept Evanghelia a cincea.

63

prinȱ „frângereaȱ pâinii”,ȱ Elȱ esteȱ perceputȱ caȱ ceeaȱ ceȱ esteȱ Elȱ înȱ identitateaȱ Saȱ personal©ȱunic©:ȱDomnulȱînviatȱesteȱacelaóiȱcuȱIisusȱdinȱNazaret.)ȱ ȱ Eȱ adev©ratȱ c©ȱ literaturaȱ ascetic©ȱ vorbeóteȱ adeseaȱ despreȱ trupȱ înȱ termeniȱ negativi.ȱ Esteȱ vorbaȱ deȱ faptȱ deȱ luptaȱ peȱ careȱ monahiiȱ trebuieȱ s©ȱ oȱ duc©ȱ pentruȱ p©strareaȱ castit©ôiiȱ óiȱ aȱ purit©ôiiȱ gândului.ȱ Totuói,ȱ atunciȱ cândȱ P©rinôiiȱ folosescȱ cuvântulȱ „trupȱ „înȱ acestȱ context,ȱ eiȱ seȱ refer©ȱ deȱ regul©ȱ laȱ noôiuneaȱ paulin©ȱ deȱ „carne”,ȱ loculȱ r©zboiuluiȱ spiritual.ȱ „Carnea”ȱ óiȱ „trupul”ȱ nuȱ suntȱ componenteȱ separatealeȱ persoaneiȱ umaneȱ careȱ seȱ af©ȱ înȱ opoziôieȱ faô©ȱ deȱ „suflet”,ȱ aóaȱ cumȱ „carnea”ȱ óiȱ „spiritul”ȱ suntȱ p©rôiȱ sauȱ aspecteȱ diferiteȱ aleȱ fiinôeiȱ noastreȱ ceȱ seȱ afl©ȱ permanentȱ înȱ r©zboi.ȱ Aceastaȱ esteȱ p©rereaȱ comun©,ȱ susôinut©ȱ óiȱ deȱ faptulȱ c©ȱ niciȱ Scripturaȱóiȱniciȱscrierileȱpatristiceȱnuȱfolosescȱtermeniiȱînȱmodȱsistematic.ȱ„Sarx”ȱ (carne)ȱ óiȱ „sôma”ȱ (trup)ȱ reprezint©ȱ totalitateaȱ persoanei,ȱ darȱ suntȱ priviteȱ dinȱ perspectiveȱ diferite.ȱ Deȱ asemenea,ȱ atunciȱ cândȱ termeniiȱ „carne”ȱ óiȱ „spirit”ȱ suntȱ folosiôiȱîmpreun©ȱînȱcontextulȱdualismuluiȱeticȱalȱSfântuluiȱPavel,ȱfiecareȱseȱrefer©ȱ laȱpersoanaȱîntreag©:ȱ„carne”ȱpentruȱomulȱc©zutȱóiȱ„spirit”ȱpentruȱomulȱmântuit.ȱ Expresiileȱ pauline:ȱ minteaȱ spirituluiȱ óiȱ minteaȱ c©rnii,ȱ seȱ refer©ȱ deciȱ laȱ oȱ orientareȱ specific©ȱaȱîntregiiȱfiinôe:ȱspreȱviaô©ȱóiȱpaceȱsauȱspreȱmoarteȱ(Rom.ȱ8,ȱ5Ȭ6).ȱ ȱ Prinȱurmare,ȱ„carnea”ȱvizeaz©ȱorientareaȱpersoaneiȱspreȱp©catȱóiȱmoarte,ȱdeȱ vremeȱ ceȱ „minteaȱ c©rnii”ȱ seȱ concentreaz©ȱ asupraȱ lucrurilorȱ acesteiȱ lumi,ȱ óiȱ nuȱ asupraȱluiȱDumnezeu.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱ„trupul”ȱpoateȱfiȱfolositȱînȱmulteȱmoduri.ȱElȱ poateȱ reprezentaȱ aspectulȱ fizicȱ sauȱ psihologicȱ alȱ fiinôeiȱ noastre,ȱ fiindȱ aproapeȱ sinonimȱ înȱ acestȱ sensȱ cuȱ termenulȱ „carne”.ȱ Darȱ elȱ poateȱ semnificaȱ óiȱ întreagaȱ persoan©,ȱcareȱprinȱharȱseȱpoateȱtransfiguraȱdup©ȱchipulȱluiȱHristos.ȱPrimulȱsensȱîlȱ g©simȱ înȱ meditaôiaȱ Sfântuluiȱ Pavelȱ despreȱ „trupulȱ morôii”,ȱ undeȱ sineleȱ (eul)ȱ esteȱ „carnal,ȱvândutȱp©catului”ȱ(Rom.ȱ7,ȱ14Ȭ25).ȱCelȱdeȬalȱdoileaȱsens,ȱîlȱg©simȱînȱapelulȱ s©uȱ deȱ aȱ „prezentaȱ trupurileȱ noastreȱ caȱ unȱ sacrificiuȱ viu,ȱ sfântȱ óiȱ pl©cutȱ luiȱ Dumnezeu”(Rom.ȱ 12,ȱ 1)ȱ óiȱ înȱ mustrareaȱ f©cut©ȱ corintenilorȱ (Iȱ Cor.ȱ 6,ȱ 18Ȭ20).ȱ Combinareaȱcelorȱdou©ȱsensuriȱapareȱînȱIȱCor.ȱ15,ȱ38Ȭ39,ȱundeȱsarxȱesteȱsinonimȱcuȱ sôma.ȱÎnȱsfâróit,ȱsensulȱnormativȱapareȱdinȱnouȱînȱmodȱclarȱînȱpasajulȱceȱurmeaz©ȱ (15,ȱ 44):ȱ laȱ înviere,ȱ trupulȱ fizicȱ p©mântescȱ (sômaȱ psychikon)ȱ vaȱ fiȱ transformatȱ întrȬunȱtrupȱspiritualȱcerescȱ(sômaȱpneumatikon).ȱApostolulȱseȱrefer©ȱaiciȱnuȱdoarȱ laȱcarne,ȱciȱlaȱîntreagaȱpersoan©,ȱlaȱfiinôaȱîntreag©ȱaȱomului.ȱ

64

ȱ Acesteȱ reflecôiiȱ neȱ ducȱ laȱ concluziaȱ c©ȱ umanitateaȱ (adic©ȱ „trupul”ȱ înȱ stareȱ prelapsarian©)ȱ includeaȱ óiȱ genul,ȱ iarȱ diferenôiereaȱ sexual©,ȱ caȱ aspectȱ esenôialȱ alȱ existenôeiȱtrupeóti,ȱvaȱfiȱp©strat©ȱóiȱlaȱînviere6.ȱȱ Diferenôiereaȱ sexual©ȱ esteȱ inerent©ȱ naturiiȱ umane,ȱ eaȱ fiindȱ d©ruit©ȱ deȱ Creatorȱ„deȱlaȱînceput”.ȱPrinȱurmare,ȱnuȱputemȱacceptaȱtezaȱpotrivitȱc©reiaȱgenulȱ nuȱareȱ„niciȱoȱdimensiuneȱspiritual©,ȱniciȱoȱsemnificaôieȱontologic©”.ȱ ȱ Caȱfuncôiuneȱesenôial©ȱaȱnaturiiȱumane,ȱgenulȱpermiteȱprocrearea,ȱcareȱ„deȱ laȱînceput,ȱóiȱnuȱînȱurmaȱc©derii,ȱesteȱbinecuvântat©ȱdeȱDumnezeuȱcaȱmijlocȱprinȱ careȱ persoaneleȱ careȬiȱ poart©ȱ chipulȱ s©ȱ poat©ȱ participaȱ laȱ activitateaȱ Saȱ creatoareȱ (Gen.ȱ 1,ȱ 28;ȱ 2,ȱ 23Ȭ24).ȱ Dac©ȱ evit©mȱ s©ȱ confrunt©mȱ genulȱ cuȱ sexualitateaȱ (c©zut©),ȱ atunciȱesteȱevidentȱc©ȱgenulȱareȱîntrȬadev©rȱóiȱ„semnificaôieȱontologic©”,ȱprecumȱóiȱ oȱ profund©ȱ „dimensiuneȱ spiritual©”.ȱ Prinȱ el,ȱ b©rbatulȱ óiȱ femeiaȱ potȱ împliniȱ poruncaȱdivin©ȱdeȱaȱseȱînmulôiȱóiȱaȱumpleȱp©mântul,ȱdarȱseȱpotȱîmpliniȱóiȱunulȱpeȱ cel©laltȱprinȱiubire.ȱ ȱ L©sândȱlaȱoȱparteȱîntrebareaȱdac©ȱSfântaȱTreimeȱseȱpoateȱoferiȱcaȱprototip,ȱ genulȱcaȱfuncôieȱaȱexistenôeiȱtrupeótiȱesteȱd©ruitȱdeȱDumnezeuȱóiȱbinecuvântatȱdeȱElȱ laȱcreaôie.ȱDeci,ȱsemnificaôiaȱluiȱseȱextindeȱdincoloȱdeȱpl©cereaȱfizic©ȱóiȱchiarȱdincoloȱ deȱprocreare.ȱPentruȱc©,ȱînȱceleȱdinȱurm©,ȱgenul,ȱcareȱseȱexprim©ȱînȱiubireaȱsexual©,ȱ esteȱoȱimagineȱsauȱicoan©ȱaȱleg©turiiȱnupôialeȱceȬLȱuneóteȱpeȱHristosȱcuȱtoôiȱceiȱcareȱ ader©ȱ laȱ Elȱ prinȱ credinô©.ȱ Totuói,ȱ acestȱ lucruȱ poateȱ aveaȱ locȱ doarȱ înȱ contextulȱ c©s©torieiȱcreótine,ȱpeȱcareȱamȱnumitȬoȱ„unireȱconjugal©ȱmonogam©,ȱheterosexual©ȱ óiȱ binecuvântat©”.ȱ Acestaȱ esteȱ singurulȱ contextȱ careȱ permiteȱ genuluiȱ óiȱ expresieiȱ saleȱsexualeȱs©ȱprimeasc©ȱoȱautentic©ȱvaloareȱsacramental©.ȱUnireaȱb©rbatuluiȱcuȱ femeiaȱ pentruȱ aȱ creaȱ „unȱ singurȱ trup”ȱ esteȱ unȱ misterȱ profundȱ (mystêrion,ȱ sacramentum)ȱ –ȱ neȱ spuneȱ Apostolulȱ –ȱ óiȱ esteȱ legat©ȱ deȱ unireaȱ mistic©,ȱ sacramental©ȱîntreȱHristosȱóiȱTrupulȱS©u,ȱBiserica.ȱChr.ȱSaunarasȱvorbeóteȱdeȱacestȱ aspectȱsacramentalȱastfel:ȱ ȱ „Înȱ tainaȱ c©s©toriei,ȱ Bisericaȱ intervineȱ pentruȱ aȱ daȱ iubiriiȱ sexualeȱ dimensiuneaȱ eiȱ complet©,ȱ pentruȱ aȱ eliberaȱ putereaȱ deȱ iubireȱ aȱ omuluiȱ deȱ necesitateaȱnatural©,ȱóiȱpentruȱaȱreflectaȱînȱunireaȱb©rbatuluiȱóiȱaȱfemeii,ȱimagineaȱ Bisericiiȱóiȱdarulȱvieôiiȱadev©rate”.ȱ 6

Dr. Karras afirmă că acest lucru introduce inevitabil ”un nivel ontologic intermediar între esenĠă sau natură … úi manifestarea ei concretă în persoană sau ipostas, iar aceasta duce la ”negarea libertăĠii absolute a persoanei în relaĠia ei cu Dumnezeu úi cu celelalte persoane umane”. Dacă genul sau diferenĠierea sexuală este înĠeleasă ca o ”funcĠiune” sau un ”element esenĠial” al naturii umane, atunci nu se mai poate ajunge la o asemenea concluzie. În mod sigur, natura trebuie depăúită: persoana, exercitându-úi libertatea, trebuie să treacă dincolo de limitele necesităĠii naturale pentru a atinge asemănarea cu Dumnezeu sau îndumnezeirea. Totuúi, natura úi persoana nu sunt două principii opuse. În limbajul lui LeonĠiu de BizanĠ, natura este ”enipostaziată”. Ea este ”conĠinută de” sau proprie, ”specifică” persoanei. În cuvintele lui Vladimir Lossky ”natura este conĠinutul persoanei, iar persoana-existenĠa naturii”. Dacă natura este ”depăúită” în creúterea dinamică spre asemănarea divină, ea nu este distrusă sau eliminată, ci este transformată în ceea ce trebuia să fie de la început. Ceea ce dispare este fragmentarea naturii în entităĠi individuale. Theôsis-ul implică transformarea individului într-o persoană care exprimă complet úi perfect natura umană, creată pentru a reflecta asemănarea cu natura divină. Deúi Lossky poate afirma (împotriva lui Grigorie de Nyssa úi a Sfântului Maxim) că ” Eva luată din firea lui Adam, os din osul lui, carne din carnea lui, noua persoană umană a completat firea lui Adam, a fost o singură fire, o singură carne cu el. Prin urmare, el concluzionează: ”Persoana devine chipul perfect al lui Dumnezeu prin dobândirea asemănării, care înseamnă desăvârúirea naturii comune tuturor oamenilor”. Din moment ce această natură comună aparĠine în aceeaúi măsură lui Adam úi Evei înainte de păcat, se poate concluziona că genul este un element esenĠial al naturii umane, care va rămâne úi în viaĠa de după înviere.

65

ȱ Înȱaceeaóiȱtonalitate,ȱOrtodoxiaȱpriveóteȱc©s©toriaȱcaȱpeȱoȱvocaôieȱcreótin©,ȱoȱ unireȱînȱóiȱcuȱHristos7.ȱlintaȱfinal©ȱaȱcesteiȱvocaôiiȱesteȱidentic©ȱcuȱaȱmonahismului:ȱ theôsisȱsauȱparticipareaȱetern©ȱlaȱviaôaȱluiȱDumnezeu.ȱCaȱóiȱmonahismul,ȱc©s©toriaȱ creótin©ȱ presupune/implic©ȱ oȱ continu©ȱ ascez©:ȱ oȱ lupt©ȱ spiritual©,ȱ bazat©ȱ peȱ permanentaȱpoc©inô©.ȱÎnȱcuvinteleȱluiȱIannaras,ȱ„Laȱadev©rataȱfeciorieȱóiȱadev©rataȱ c©s©torieȱseȱajungeȱpeȱacelaóiȱdrum:ȱnegareaȱdeȱsineȱaȱcrucii,ȱóiȱd©ruireaȱascetic©ȱdeȱ sine”.ȱ Aceast©ȱ Caleȱ aȱ Cruciiȱ eȱ simbolizat©ȱ înȱ ceremoniaȱ ortodox©ȱ aȱ c©s©torieiȱ deȱ coroaneleȱnupôiale,ȱcareȱsuntȱcoroaneȱaleȱvictorieiȱóiȱmartiriuluiȱînȱacelaóiȱtimp.ȱ„O,ȱ Sfinôilorȱ Mucenici”ȱ cânt©ȱ Bisericaȱ înȱ timpulȱ procesiuniiȱ nupôialeȱ „careȱ bineȱ vȬaôiȱ nevoitȱóiȱvȬaôiȱîncununat,ȱrugaôiȬv©ȱDomnuluiȱs©ȱseȱmântuiasc©ȱsufleteleȱnoastre”.ȱȱ C©s©toriaȱ creótin©ȱ angajeaz©ȱ cuplulȱ întrȬunȱ r©zboiȱ spiritualȱ neîncetat,ȱ laȱ fiecareȱnivelȱalȱvieôiiȱlor.ȱPrinȱpoc©inô©ȱcontinu©ȱóiȱprinȱc©utareaȱiert©rii,ȱmândriaȱseȱ transform©ȱ înȱ afecôiune,ȱ iarȱ dorinôaȱ egoist©ȱ înȱ devoôiuneȱ jertfelnic©.ȱ Peȱ deȱ alt©ȱ parte,ȱaceast©ȱlupt©ȱîiȱuneóteȱpeȱceiȱdoiȱîntrȬunȱoficiuȱ„preoôesc”,ȱîntrucâtȱeiȱseȱofer©ȱ peȱeiȱînóióiȱóiȱunulȱpeȱcel©laltȱluiȱDumnezeuȱcaȱoȱ„jertf©ȱaȱlaudei”.ȱTelosȬulȱsauȱôintaȱ final©ȱ aȱ uniriiȱ conjugaleȱ esteȱ deciȱ mântuireaȱ celuilalt8.ȱ Dat©ȱ fiindȱ trivializarea/banalizareaȱ c©s©torieiȱ dinȱ zileleȱ noastre,ȱ chiarȱ înȱ cadrulȱ cuplurilorȱ creótine,ȱaceastaȱesteȱcuȱsiguranô©ȱoȱ„înv©ô©tur©ȱgrea”ȱpeȱcareȱmulôiȱarȱridiculizaȬo.ȱ Darȱ eaȱ trebuieȱ rostit©ȱ înȱ bisericileȱ noastre,ȱ dac©ȱ vremȱ s©ȱ seȱ concretizezeȱ înȱ experienôaȱ noastr©.ȱ Laȱ felȱ trebuieȱ afirmateȱ consecinôeleȱ acesteiȱ înv©ô©turiȱ pentruȱ toateȱ aspecteleȱ comportamentuluiȱ sexual,ȱ inclusivȱ relaôiileȱ preȬconjugale,ȱ extraconjugaleȱóiȱhomosexuale,ȱprecumȱóiȱmasturbareaȱóiȱȱ pornografia.ȱÎnȱurm©torulȱcapitolȱm©ȱvoiȱreferiȱpeȱscurtȱlaȱimplicaôiileȱmoraleȱaleȱ fiec©ruiaȱdinȱacestea9.ȱ Eaȱîncearc©ȱs©ȱdemonstrezeȱc©,ȱontologic,ȱȬlaȱnivelulȱsufletuluiȱ–ȱb©rbatulȱóiȱ femeiaȱsuntȱcreaôiȱlaȱfel.ȱAcestȱlucruȱesteȱdincoloȱdeȱoriceȱdubiu,ȱatâtȱînȱScriptur©ȱ câtȱóiȱlaȱSfinôiiȱP©rinôi.ȱDarȱseȱfaceȱapoiȱunȱsaltȱdeȱlaȱegalitateaȱesenôial©,ȱontologic©ȱ dintreȱ b©rbatȱ óiȱ femeie,ȱ laȱ dublaȱ concluzieȱ c©ȱ trupulȱ nuȱ reflect©ȱ chipulȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ c©,ȱ prinȱ urmare,ȱ diferenôiereaȱ sexual©ȱ vaȱ disp©reaȱ înȱ existenôaȱ

7

Deci “căsătoriile” făcute în afara binecuvântării sacramentale a Bisericii sunt simple aranjamente sociale, consfinĠite din motive juridice (protecĠia copiilor, transferul de proprietate, etc.), dar fără vreo valoare spirituală. Faptul că cei mai mulĠi creútini văd în căsătorie puĠin mai mult decât o convenĠie practică, explică rata mare a divorĠurilor. Acesta este un subiect pastoral de importanĠă majoră ce trebuie abordat în fiecare comunitate parohială. 8 Vigen Guroian exprimă foarte clar acest lucru: “Căsătoria este o formă de martiriu … o imagine úi o experienĠă anticipatoare a Noii CreaĠii în care erôsul, purificat prin castitate úi eliberat de senzualitate, este transformat într-o dorinĠă ne-egoistă úi o preocupare activă pentru binele celuilalt (de compasiune). De asemenea, sacrificiul de sine devine o comuniune liberă, neconstrânsă de păcat sau necesitatea naturală. Căsătoria devine o intrare în ÎmpărăĠie prin crucificare (askêsis)”. 9 În privinĠa punctului de vedere expus de Karras, potrivit căruia diferenĠierea sexuală nu va mai exista după înviere, trebuie să examinăm contextul în care apar textele ce vin în sprijinul acestei idei. Doamna Karras citează pasaje întregi din Sfântul Vasile úi Sfântul Grigore de Nazianz pentru a susĠine idea că: “PărinĠii afirmă că trupul fizic nu reflectă chipul lui Dumnezeu”. ”Sfântul Vasile -spune ea– este ferm în distincĠia pe care o face între persoana exterioară úi cea lăuntrică. Omul adevărat este cel lăuntric; cel exterior, pur úi simplu Ġine de omul lăuntric”. Ea adaugă apoi un citat din Sfântul Grigorie: “Natura femeii, depăúind pe cea a bărbatului în lupta comună pentru salvare úi demonstrând că distincĠia dintre masculin úi feminin este una a trupului, nu a sufletului”.

66

înviat©.ȱRaôionamentulȱacestaȱpresupuneȱunȱdualismȱîntreȱ„omulȱexterior”ȱ(trupul)ȱ óiȱ„omulȱl©untric”ȱ(sufletul),ȱriscândȱoȱîndep©rtareȱdeȱconcepôiaȱbiblic©ȱóiȱpatristic©.ȱ ȱ Atunciȱ cândȱ distingeȱ întreȱ omulȱ „exterior”ȱ óiȱ celȱ „l©untric”ȱ (literal,ȱ omulȱ „manifest”,ȱ anthrôposȱ phainomenon,ȱ óiȱ omulȱ „dinȱ l©untru”ȱ sauȱ „interior”,ȱ anthrôposȱesô),ȱSfântulȱVasileȱseȱrefer©ȱlaȱdistincôiaȱSfântuluiȱPavelȱdeȱlaȱIIȱCor.ȱ4,ȱ 16:ȱ „Chiarȱ dac©ȱ omulȱ nostruȱ celȱ dinȱ afar©ȱ (esôȱ anthrôpos)ȱ seȱ trece,ȱ celȱ din©untruȱ (esôȱ h¿môn)ȱseȱînnoieóteȱdinȱziȱînȱzi”.ȱNuȱesteȱvorbaȱaiciȱdeȱtrup,ȱînȱcontrastȱcuȱsufletul.ȱ Apostolul,ȱpreluândȱîntrȬunȱcontextȱcreótinȱoȱtem©ȱfamiliar©ȱdinȱfilosofiaȱplatonic©,ȱ neoplatonic©ȱ óiȱ stoic©,ȱ puneȱ înȱ contrastȱ viaôaȱ interioar©ȱ aȱ persoaneiȱ Ȭumplut©ȱ óiȱ condus©ȱdeȱDuhulȱ–ȱóiȱdimensiuneaȱ„c©rnii”,ȱcareȱesteȱsupus©ȱp©catuluiȱóiȱispiteiȱ (dinȱ contextȱ observ©mȱ c©ȱ seȱ areȱ înȱ vedereȱ deteriorareaȱ fizic©ȱ caȱ urmareȱ aȱ persecuôiei).ȱ ȱ Cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ „omulȱ l©untric”ȱ reprezint©ȱ „nouaȱ creaôie”ȱ înȱ Hristos,ȱ persoanaȱuman©ȱumplut©ȱdeȱDuhȱóiȱînt©rit©ȱprinȱcredinô©.ȱDeȱcealalt©ȱparte,ȱ„omulȱ exterior”ȱ esteȱ „vechiulȱ Adam”:ȱ aspectulȱ vizibil,ȱ vulnerabilȱ alȱ existenôeiȱ umane,ȱ supus©ȱ p©catuluiȱ óiȱ „trecerii”.ȱ Tensiuneaȱ nuȱ esteȱ dualist©ȱ (trupȬsuflet),ȱ ciȱ eshatologic©.ȱEsteȱvorbaȱdeȱtransformareaȱcontinu©ȱaȱpersoanei,ȱceȱvaȱculminaȱlaȱ înviere.ȱ Sfântulȱ Pavelȱ arat©ȱ c©ȱ Mântuitorul,ȱ prinȱ aceast©ȱ transformareȱ spiritual©,ȱ „vaȱ schimbaȱ trupul(sôma)ȱ smerenieiȱ noastreȱ caȱ s©ȱ fieȱ asemeneaȱ trupuluiȱ slaveiȱ Sale”ȱ (Filip.ȱ 3,ȱ 21).ȱ Aceast©ȱ metamorfoz©ȱ eshatologic©ȱ seȱ refer©ȱ laȱ „trup”,ȱ adic©ȱ întreagaȱpersoan©,ȱînȱidentitateaȱeiȱ„ipostatic©”ȱoriginar©.ȱ ȱ Sfântulȱ Vasileȱ îlȱ urmeaz©ȱ peȱ Sfântulȱ Pavelȱ atunciȱ cândȱ distingeȱ „doiȱ oameni”ȱ(duoȱgnôrizôȱanthrôpous):ȱunulȱmanifestȱóiȱunȱaltulȱascuns,ȱnev©zut.ȱÎnȱ uneleȱ privinôe,ȱ spuneȱ el,ȱ noiȱ suntemȱ „dubli”ȱ sauȱ „duali”ȱ (diploi),ȱ darȱ deȱ faptȱ suntemȱînȱmodȱesenôialȱoȱfiinô©ȱ„l©untric©”ȱ(endonȱesmen).ȱDualitateaȱseȱrefer©ȱlaȱ ceeaȱceȱesteȱesenôial:ȱviaôaȱ„interioar©”ȱaȱ„noiiȱcreaôiiȱînȱHristos”,ȱînȱcontrastȱcuȱceeaȱ ceȱtrece:ȱtrupulȱ(fizic),ȱpasiunile.ȱCeeaȱceȱr©mâneȱesteȱ„sufletul”ȱ(psyche),ȱadaug©ȱ el,ȱadic©ȱraôiuneaȱuman©ȱcaȱaspectȱalȱchipuluiȱluiȱDumnezeu.ȱ ȱ Confuziaȱ apareȱ datorit©ȱ faptuluiȱ c©ȱ Sfântulȱ Vasile,ȱ al©turiȱ deȱ mulôiȱ alôiȱ P©rinôiȱ greci,ȱ foloseóteȱ înȱ acelaóiȱ timpȱ limbajulȱ biblicȱ óiȱ celȱ filosofic.ȱLuatȱ înȱafaraȱ contextului,ȱ acestȱ pasajȱ poateȱ fiȱ interpretatȱ înȱ sensulȱ înȱ careȱ doreóteȱ Dr.ȱ Karras,ȱ sugerândȱunȱdualismȱfundamentalȱînȱgândireaȱSfântuluiȱVasileȱîntreȱtrupȱóiȱsuflet.ȱ Cuvântulȱ „trup”ȱ seȱ poate,ȱ întrȬadev©r,ȱ referiȱ laȱ aspectulȱ coruptibilȱ alȱ existenôeiȱ umaneȱ (deóiȱ maiȱ potrivitȱ arȱ fiȱ termenulȱ „carne”).ȱ Înȱ aceeaóiȱ omilie,ȱ deȱ pild©,ȱ Sfântulȱ Vasileȱ Ȭurmândȱ peȱ Platon,ȱ Filonȱ óiȱ Origenȱ –ȱ limiteaz©ȱ sensulȱ cuvântuluiȱ sômaȱ (trup)ȱ laȱ aspectulȱ tranzitoriu,ȱ schimb©torȱ alȱ omului,ȱ careȱnuȱ reflect©ȱchipulȱ luiȱDumnezeu:ȱ„nuȱsuntemȱdup©ȱchipulȱluiȱDumnezeuȱprinȱtrup.ȱPentruȱc©ȱtrupulȱ esteȱ supusȱ stric©ciunii”.ȱ Înȱ acestȱ sens,ȱ „trupul”ȱ esteȱ apropiatȱ caȱ sensȱ „c©rnii”.ȱ ÎntrȬunȱ altȱ loc,ȱ Sfântulȱ Vasileȱ foloseóteȱ noôiuneaȱ deȱ sômaȱ înȱ sensulȱ eiȱ larg,ȱ normativ,ȱ referinduȬseȱ laȱ persoan©ȱ înȱ totalitateaȱei.ȱȱ 67

ȱ Dr.ȱKarrasȱîlȱciteaz©,ȱdeȱasemenea,ȱpeȱSfântulȱGrigorieȱTeologulȱ(careȱlaud©ȱ virtuteaȱ suroriiȱ saleȱ Gorgonia)ȱ afirmândȱ c©ȱ „distincôiaȱ întreȱ b©rbatȱ óiȱ femeieȱ esteȱ unaȱ trupeasc©,ȱ nuȱ sufleteasc©”.ȱ Scopulȱ eiȱ esteȱ deȱ aȱ dovediȱ convingereaȱ Sfântuluiȱ Grigorieȱc©ȱvirtuôileȱmoraleȱaleȱfemeiiȱsuntȱegaleȱsauȱchiarȱmaiȱmariȱdecâtȱceleȱaleȱ b©rbatului.ȱSufletulȱesteȱsediulȱvirtuôilor,ȱpeȱcareȱb©rbatulȱóiȱfemeiaȱleȱîmp©rt©óescȱ înȱ aceeaóiȱ m©sur©,ȱ femeiaȱ fiindȱ înȱ uneleȱ privinôeȱ superioar©.ȱ Totuóiȱ aceastaȱ nuȱ înseamn©ȱ c©ȱ genulȱ esteȱ strictȱ fizicȱ óiȱ vaȱ disp©reaȱ înȱ viaôaȱ deȱ dup©ȱ înviere.ȱ Preocupareaȱ eiȱ l©udabil©ȱ deȱ aȱ accentuaȱ „egalitateaȱ ontologic©”ȱ dintreȱ b©rbatȱ óiȱ femeieȱ oȱ conduceȱ laȱ concluziaȱ nefondat©ȱ c©ȱ deoareceȱ oȱ femeieȱ poateȱ întreceȱ unȱ b©rbatȱ înȱ problemeleȱ spiritualeȱ óiȱ deoareceȱ verbulȱ andrizôȱ („aȱ fiȱ b©rb©tesc”)ȱ esteȱ folositȱpentruȱaȱdescrieȱfemeileȱsfinte,ȱurmeaz©ȱc©ȱdiferenôiereaȱsexual©ȱnuȱvaȱmaiȱ existaȱdup©ȱînviere.ȱ ȱ Deȱfapt,ȱtotȱceȱpoateȱfiȱspusȱaiciȱeȱceeaȱceȱchiarȱeaȱafirm©:ȱfaptulȱc©ȱandrizô,ȱînȱ limbajulȱ patristic,ȱ „esteȱ folositȱ pentruȱ aȱ treceȱ dincoloȱ deȱ diferenôiereaȱ sexual©ȱ tradiôional©”.ȱ Putemȱ acceptaȱ acestȱ lucruȱ dac©ȱ diferenôiereaȱ sexual©ȱ tradiôional©ȱ oȱ înôelegemȱnuȱînȱsensȱontologic,ȱciȱînȱsensulȱuneiȱdiscrimin©ri,ȱcareȱoȱconsider©ȱpeȱ femeieȱ inferioar©ȱ b©rbatuluiȱ (moral,ȱ spiritualȱ óiȱ chiarȱ fizic).ȱ Dac©ȱ prinȱ aceastaȱ înôelegemȱ c©ȱ genulȱ înȱ sineȱ nuȱ vaȱ fiȱ oȱ caracteristic©ȱ aȱ trupuluiȱ înviatȱ (sômaȱ pneumatikonȱdinȱIȱCorȱ15,ȱ44),ȱconcluziaȱpurȱóiȱsimpluȱnuȱrezult©ȱdinȱpremise.ȱ ȱ Acelaóiȱ lucruȱ îlȱ putemȱ spuneȱ despreȱ unȱ altȱ citat,ȱ luatȱ dintrȬunȱ panegiricȱ rostitȱ deȱ Sfântulȱ Grigorieȱ laȱ moarteaȱ frateluiȱ s©u,ȱ Sfântulȱ Cezar.ȱ Punândȱ al©turiȱ Gal.ȱ3,ȱ28ȱóiȱCol.ȱ3,ȱ11,ȱSfântulȱGrigorieȱafirm©ȱc©ȱsuntemȱunaȱînȱHristos,ȱ„c©ȱputemȱ s©ȱnuȱmaiȱfimȱb©rbatȱóiȱfemeie,ȱbarbar,ȱscit,ȱsclavȱsauȱliber,ȱciȱputemȱpurtaȱînȱnoiȱ formaȱ luiȱ Dumnezeu”ȱ (tonȱ theionȱ charackt¿ra:ȱ „amprentaȱ divin©”).ȱ Trebuieȱ s©ȱ neȱ amintimȱ c©ȱ esteȱ vorbaȱ deȱ oȱ predic©ȱ funerar©,ȱ înȱ careȱ Sfântulȱ Grigorieȱ vorbeóteȱ despreȱ misterulȱ morôiiȱ óiȱ despreȱ speranôaȱ învierii.ȱ Înȱ aceast©ȱ viaô©,ȱ spuneȱ el,ȱ suntemȱ legaôiȱ atâtȱ deȱ carneȱ (sarkos),ȱ câtȱ óiȱ deȱ spiritȱ (pneumatos).ȱ Trebuieȱ s©ȱ m©ȱ îngropȱ cuȱ Hristos,ȱ s©ȱ înviezȱ cuȱ Hristos,ȱ s©ȱ fiuȱ unȱ împreun©ȱ moótenitor(coȬmoótenitor)ȱ cuȱ Hristos,ȱ s©ȱ devinȱ unȱ fiuȱ alȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ chiarȱ Dumnezeuȱînsuóiȱ(huionȱgenesthaiȱtheon,ȱtheonȱauton).ȱ ȱ Totulȱ trebuieȱ privitȱ dinȱ perspectiv©ȱ eshatologic©,ȱ inclusivȱ trimitereaȱ deȱ laȱ Gal.ȱ3,ȱ28.ȱSfântulȱGrigorieȱdistingeȱîntreȱp©mântescȱóiȱceresc,ȱmuritorȱóiȱnemuritor.ȱ Înȱacestȱcontextȱfunerar,ȱelȱdeplângeȱcaracterulȱschimb©torȱalȱexistenôeiȱterestre.ȱElȱ mulôumeóteȱ totuóiȱ c©ȱ moarteaȱ luiȱ Cezarȱ iȬaȱ reamintitȱ esenôaȱ credinôeiȱ sale,ȱ dinȱ momentȱceȱlȬaȱf©cutȱ„multȱmaiȱner©bd©torȱs©ȱp©r©seasc©ȱlumeaȱacesta”.ȱAccentulȱ s©uȱ cadeȱ peȱ unitateaȱ înȱ Hristos,ȱ undeȱ toateȱ diferenôeleȱ lumeótiȱ votȱ fiȱ dep©óite,ȱ inclusivȱ celeȱ careȱ separ©ȱ sexele,ȱ grupurileȱ etniceȱ óiȱ claseleȱ sociale.ȱ Prinȱ urmare,ȱ accentulȱ esteȱ pusȱ peȱ eliminareaȱ diviziunii,ȱ óiȱ nuȱ peȱ particularitateaȱ ontologic©ȱ aȱ persoanelorȱînȱcauz©.ȱAceastaȱînseamn©ȱc©ȱesteȱgreóitȱs©ȱseȱfoloseasc©ȱacestȱpasajȱ (caȱ óiȱ celȱ alȱ Sfântuluiȱ Vasile)ȱ pentruȱ aȱ afirmaȱc©ȱ„trupul”ȱnuȱreflect©ȱchipulȱluiȱ 68

Dumnezeuȱsauȱc©ȱgenulȱnuȱvaȱfiȱoȱcaracteristic©ȱaȱexistenôeiȱpersonaleȱînȱÎmp©r©ôiaȱ luiȱDumnezeu.ȱ Maiȱputemȱad©ugaȱunȱlucru,ȱnesemnificativȱînȱaparenô©:ȱSfântulȱGrigorieȱîlȱ numeóteȱpeȱCezarȱcuȱpronumeleȱ„el”!ȱPentruȱSfântulȱGrigorie,ȱfrateleȱr©posatȱnuȱ esteȱ maiȱ puôinȱ „b©rbat”ȱ decâtȱ atunciȱ cândȱ eraȱ înȱ viaô©;ȱ óiȱ nimicȱ nuȱ sugereaz©ȱ c©ȱ „masculinitatea”ȱ vaȱ disp©reaȱ laȱ înviere.ȱ Ceiȱ careȱ progreseaz©ȱ înȱ theôsis,ȱ înȱ asem©nareaȱcuȱDumnezeu,ȱpân©ȱcândȱ„devinȱDumnezei”ȱpoart©ȱaceeaóiȱidentitateȱ personal©ȱpeȱcareȱauȱavutȬoȱdeȱlaȱnaótere.ȱEiȱnuȱdevinȱandroginiȱ(óiȱniciȱ„neutri”).ȱ Aceast©ȱ ideeȱ nuȱ esteȱ contrazis©ȱ deȱ Sfântulȱ Grigorieȱ careȱ afirm©ȱ c©ȱ înȱ Dumnezeuȱ vomȱ„purtaȱînȱnoiȱnumaiȱamprentaȱdivin©”ȱóiȱvomȱfiȱmodelaôiȱdeȱDumnezeuȱastfelȱ încâtȱvomȱfiȱrecunoscuôiȱnumaiȱprinȱaceasta.ȱPentruȱc©ȱpersoanaȱeȱceaȱcareȱajungeȱ laȱ asem©nareaȱ cuȱ Dumnezeu,ȱ iarȱ genulȱ esteȱ unȱ semnȱ distinctivȱ esenôialȱ alȱ identit©ôiiȱpersonale.ȱ ȱ ȱ

69

ȱ

ȱ

ȱ

ȱ ȱ ResponsabilitateȱóiȱComportamentȱSexualȱ ȱ ȱ ȱ „P©catulȱesteȱoȱîncercareȱdeȱaȱumpleȱunȱgol”.ȱ ȱ–ȱSimoneȱWeilȱ

ȱ ȱ EgalitateaȱSexelorȱ ȱ Dinȱ celeȱ maiȱ vechiȱ timpuriȱ aȱ existatȱ înȱ minteaȱ multorȱ oameniȱ unȱ dezechilibruȱ nedreptȱ privindȱ necesitateaȱ fidelit©ôiiȱ sexualeȱ óiȱ aȱ responsabilit©ôii.ȱ Greutateaȱaȱatârnatȱmaiȱmultȱpeȱumeriiȱfemeii,ȱdecâtȱpeȱceiȱaiȱb©rbatului.ȱAceastaȱ seȱdatoreóteȱînȱparteȱuneiȱmoóteniriȱneproporôionaleȱpeȱcareȱamȱputeaȬoȱnumiȱînȱ limbajulȱ modernȱ „patriarhalismȱ sexist”.ȱ Acoloȱ undeȱ soôiaȱ eȱ considerat©ȱ proprietateaȱ soôuluiȱ ei,ȱ eaȱ trebuieȱ s©ȱ r©mân©ȱ fecioar©ȱ pân©ȱ laȱ c©s©torie,ȱ iarȱ apoiȱ „credincioas©”ȱ b©rbatuluiȱ ei.ȱ Cuȱ puôineȱ excepôii,ȱ b©rbatulȱ nuȱ sufer©ȱ deȱ astfelȱ deȱ îngr©diri.ȱ Celȱ puôinȱ înȱ teorie,ȱ dac©ȱ nuȱ înȱ practic©,ȱ lucrurileȱ seȱ schimb©ȱ oȱ dat©ȱ cuȱ „schimbareaȱ radical©”ȱ adus©ȱ deȱ Iisusȱ Hristos.ȱ Afirmaôiaȱ Sfântuluiȱ Pavelȱ –ȱ „înȱ Hristosȱnuȱesteȱniciȱb©rbat,ȱniciȱfemeie”ȱ–ȱareȱînȱvedereȱabolireaȱinegalit©ôiiȱsocialeȱ óiȱculturaleȱîntreȱsexe.ȱEaȱseȱrefer©,ȱdeȱasemenea,ȱlaȱfaptulȱc©,ȱînȱHristos,ȱb©rbaôiiȱóiȱ femeileȱ poart©ȱ înȱ aceeaóiȱ m©sur©ȱ responsabilitateaȱ pentruȱ susôinereaȱ unuiȱ ethosȱ moralȱnecesarȱpentruȱp©strareaȱintegrit©ôiiȱvieôiiȱfamiliale.ȱB©rbatulȱmaiȱtrebuieȱs©ȱ împlineasc©,ȱlaȱfelȱcaȱsoôia,ȱporuncileȱdinȱEfes.ȱ5.ȱDac©ȱsoôiaȱ„seȱsupune”ȱb©rbatuluiȱ caȱluiȱHristos,ȱaceast©ȱsupunereȱoȱreflect©ȱpeȱceaȱaȱBisericiiȱînȱrelaôiaȱeiȱcuȱHristos.ȱ Laȱfel,ȱdac©ȱb©rbatulȱesteȱcapulȱfamiliei,ȱacestȱlucruȱoglindeóteȱrelaôiaȱluiȱHristosȱcuȱ TrupulȱS©u,ȱBiserica.ȱB©rbatulȱareȱdatoriaȱdeȱaȬóiȱiubiȱsoôiaȱaóaȱcumȱ„Hristosȱaȱiubitȱ BisericaȱóiȱSȬaȱdatȱpeȱSineȱpentruȱea”ȱdintrȬoȱdragosteȱjertfelnic©ȱóiȱdezinteresat©.ȱ CheiaȱacesteiȱrelaôiiȱreciproceȱneȬoȱofer©ȱversetulȱcareȱintroduceȱîntregulȱpasaj:ȱEfes.ȱ 5,ȱ21:ȱ„SupuneôiȬv©ȱunulȱaltuia”ȱdinȱrespectȱpentruȱHristos,ȱcaȱactȱdeȱadorareȱaȱluiȱ Hristos.ȱ Cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ supunereaȱ esteȱ reciproc©.ȱ Eaȱ implic©ȱ ambeleȱ p©rôi,ȱ darȱ întrȬunȱ modȱ diferit:ȱ soôiaȱ prinȱ acceptareaȱ b©rbatuluiȱ caȱ óiȱ capȱ alȱ familiei,ȱ iarȱ b©rbatulȱprinȱiubireaȱoferit©ȱsoôieiȱsale.ȱ ȱ Datoriileȱóiȱobligaôiileȱrelaôieiȱconjugaleȱsuntȱreciproceȱóiȱegale.ȱSoôulȱóiȱsoôiaȱ exercit©ȱ funcôiuniȱ diferiteȱ înȱ sânulȱ familiei,ȱ laȱ felȱ cumȱ preotulȱ óiȱ laiculȱ oȱ facȱ înȱ „familia”ȱcomunit©ôiiȱparohiale.ȱTotuói,ȱacesteȱfuncôiuniȱsuntȱcomplementare,ȱfiindȱ eficaceȱ doarȱ atâtaȱ timpȱ câtȱ seȱ bazeaz©ȱ peȱ egalitateaȱ deplin©ȱ óiȱ necondiôionat©ȱ aȱ fiec©reiȱp©rôiȱimplicate.ȱ ȱ Autenticaȱierarhie,ȱînȱcadrulȱSfinteiȱTreimiȱsauȱînȱBiseric©,ȱpresupuneȱoȱstareȱ deȱ egalitate.ȱ Ordineaȱ înȱ sânulȱ Treimiiȱ depindeȱ deȱ origineaȱ óiȱ funcôiuneaȱ 70

fiec©ruiȱ ipostas:ȱ Tat©lȱ esteȱ sursa,ȱ cauzaȱ óiȱ izvorulȱ nen©scutȱ alȱ Fiuluiȱ óiȱ Duhului,ȱ precumȱ óiȱ alȱ întregiiȱ creaôii;ȱ Fiulȱ esteȱ n©scutȱ dinȱ veciȱ deȱ Tat©lȱ óiȱ areȱ înȱ iconomiaȱ divin©ȱrolulȱdeȱ(Descoperitor),ȱIzb©vitorȱóiȱMântuitor;ȱDuhulȱpurcedeȱdinȱveciȱdinȱ Tat©lȱóiȱeȱtrimis,ȱînȱcadrulȱaceleiaóiȱiconomii,ȱdeȱTat©lȱprinȱFiulȱs©ȱcreeze,ȱs©ȱinspire,ȱ s©ȱ sfinôeasc©ȱ óiȱ s©ȱ susôin©ȱ Biserica.ȱ Totuói,ȱ aceast©ȱ lucrareȱ complementar©ȱ esteȱ posibil©ȱ doarȱ pentruȱ c©ȱ celeȱ Treiȱ Persoaneȱ împ©rt©óescȱ aceeaóiȱ fiinô©ȱ óiȱ voinô©ȱ divin©.ȱ ȱ ÎnȱcadrulȱBisericii,ȱrelaôiileȱierarhiceȱsuntȱdeȱasemeneaȱstabilite:ȱdeȱorigineȱ–ȱ botezulȱóiȱhirotoniaȱoferiteȱprinȱputereaȱdivin©,ȱóiȱdeȱfuncôiuneȱ–ȱserviciulȱspecificȱ asumatȱ deȱ ierarhiaȱ format©ȱ dinȱ episcop,ȱ preot,ȱ diaconȱ óiȱ laic.ȱ Episcopulȱ esteȱ p©storulȱ conduc©torȱ óiȱ ap©r©torulȱ unit©ôii,ȱ fiindȱ chematȱ s©ȱ rosteasc©ȱ cuȱ adev©ratȱ „cuvântulȱ adev©rului”;ȱ preotulȱ eȱ „p©rintele”ȱ comunit©ôiiȱ óiȱ oficiantulȱ Sfintelorȱ Taine;ȱiarȱlaiculȱeȱtrimisȱspreȱaȱdaȱm©rturieȱ…ȱlumiiȱîntregi.ȱDac©ȱputemȱvorbiȱdeȱ hirotonieȱcaȱTain©ȱceȱofer©ȱ„harulȱdivin”,ȱputemȱdeȱasemeneaȱsusôineȱc©ȱacestȱharȱ „vindec©ȱceȱeȱbolnavȱóiȱofer©ȱceeaȱceȱlipseóte”.ȱElȱnuȱconfer©ȱîns©ȱvreunȱstatutȱsauȱ valoareȱontologic©ȱspecial©.ȱIerarhiaȱpresupuneȱóiȱchiarȱreclam©ȱegalitateaȱdeplin©ȱ aȱmembrilorȱs©i,ȱegalitateȱceȱderiv©ȱdinȱstatutulȱdeȱpersoaneȱcreateȱdup©ȱchipulȱluiȱ Dumnezeuȱóiȱchemateȱînȱaceeaóiȱm©sur©ȱlaȱasem©nareaȱdivin©.ȱ ȱ Acelaóiȱlucruȱseȱîntâmpl©ȱînȱcadrulȱfamiliei.ȱDac©ȱseȱpoateȱvorbiȱdeȱoȱordineȱ ierarhic©ȱ întreȱ soô,ȱ soôieȱ óiȱ copii,ȱ acestȱ lucruȱ seȱ faceȱ cuȱ referireȱ laȱ origineaȱ lor,ȱ exprimat©ȱfuncôionalȱînȱtermeniȱdeȱroluriȱspecificeȱdeȱtat©,ȱmam©ȱóiȱcopil.ȱAóaȱcumȱ seȱ arat©ȱ înȱ Efes.ȱ 5,ȱ 21/ȱ 6,ȱ 4ȱ óiȱ Col.ȱ 3,ȱ 18Ȭ22,ȱ acesteȱ roluriȱ privescȱ datoriileȱ óiȱ responsabilit©ôileȱ celorȱ careȱ seȱîmp©rt©óescȱ înȱmodȱegalȱdeȱnouaȱviaô©ȱînȱHristos.ȱ Nuȱseȱpoateȱvorbiȱdeȱvreoȱsuperioritateȱspiritual©ȱsauȱontologic©ȱaȱunuiȱrolȱanume.ȱ ȱ kiȱtotuóiȱacesteȱroluriȱsuntȱspecificeȱfiec©ruiaȱînȱparte.ȱChiarȱdac©ȱsoôulȱdeȱaziȱ esteȱ sauȱ nuȱ celȱ careȱ întreôineȱ familiaȱ óiȱ chiarȱ dac©ȱ soôiaȱ seȱ ocup©ȱ sauȱ nuȱ deȱ problemeleȱ casnice,ȱ eiȱ îóiȱ potȱ împliniȱ posibilit©ôileȱ óiȱ responsabilit©ôileȱ doarȱ atâtaȱ timpȱ câtȱ îóiȱ asum©ȱ rolulȱ paternȱ ói,ȱ respectiv,ȱ maternȱ înȱ cadrulȱ familiei.ȱ Desigur,ȱ exist©ȱast©ziȱmaiȱmult©ȱconfuzieȱcaȱniciodat©ȱcuȱprivireȱlaȱconôinutulȱacestorȱroluri.ȱ Motivulȱnuȱesteȱîns©ȱvreoȱambiguitateȱînȱfuncôiunileȱstabiliteȱînȱmodȱdivinȱînȱsine,ȱ ciȱmaiȱdegrab©ȱesteȱvorbaȱdeȱoȱdevalorizareȱaȱspecificit©ôiiȱdeȱgenȱcareȱsȬaȱpetrecutȱ înȱsocietateaȱoccidental©ȱînȱultimeleȱdecenii.ȱBisericaȱpriveóteȱcriticȱ„unisexismul”ȱ pentruȱ c©ȱ acestaȱ promoveaz©ȱ devalorizareaȱ deȱ careȱ vorbeamȱ sfâróindȱ întrȬunȱ amestecȱalȱrolurilorȱcelorȱdou©ȱsexe.ȱDac©ȱm©n©stirileȱnoastreȱinsist©ȱcaȱfemeileȱs©ȱ poarteȱfust©ȱînȱlocȱdeȱpantaloniȱóiȱdac©ȱuneleȱparohiiȱîndeamn©ȱînc©ȱfemeileȱs©Ȭóiȱ acopereȱ capul,ȱ aceastaȱ seȱ petreceȱ înȱ primulȱ rândȱ pentruȱ aȱ înôelegeȱ óiȱ respectaȱ specificitateaȱ deȱ genȱ óiȱ pentruȱ aȱ evitaȱ oriceȱ confuzie.ȱ Laȱ fel,ȱ înȱ sânulȱ familiilor,ȱ Bisericaȱ îndeamn©ȱ cuplurileȱ s©Ȭóiȱ împlineasc©ȱ rolurileȱ specifice,ȱ recunoscuteȱ înȱ toateȱ culturileȱ caȱ paternȱ óiȱ matern,ȱ oricâtȱ deȱ dificilȱ arȱ fiȱ s©ȱ definimȱ exactȱ aceótiȱ termeni.ȱ 71

ȱ SȬaȱafirmatȱpeȱbun©ȱdreptateȱc©ȱproblemaȱteologic©ȱmajor©ȱaȱzilelorȱnoastreȱ oȱ constituieȱ problemaȱ sexualit©ôiiȱ óiȱ aȱ genului.ȱ Înȱ aceast©ȱ privinô©,ȱ exist©ȱ oȱ dezbatereȱcurent©ȱ ceȱvizeaz©ȱsensulȱpaternit©ôiiȱóiȱalȱmaternit©ôii.ȱ Pentruȱtrasareaȱ specificuluiȱ celorȱ dou©ȱ roluri,ȱ sȬauȱ folositȱ termeniȱ caȱ „activ/pasiv”,ȱ „jertfelnic/receptiv”,ȱ„protector/educator”ȱóiȱ„dup©ȱchipulȱluiȱHristos/dup©ȱchipulȱ Duhului”.ȱ Niciȱ unulȱ îns©ȱ nuȱ esteȱ potrivit,ȱ întrucâtȱ seȱ poateȱ uóorȱ demonstraȱ c©ȱ fiecareȱexpresieȱseȱrefer©ȱatâtȱlaȱb©rbatȱ(soô)ȱcâtȱóiȱlaȱfemeieȱ(soôie).ȱDezbaterea,ȱceȱ includeȱ c©utareaȱ unuiȱ limbajȱ teologicȱ adecvat,ȱ esteȱ totuóiȱ necesar©ȱ óiȱ folositoare.ȱ AóaȱcumȱafirmaȱJ.ȱPotterȱStewartȱreferinduȬseȱlaȱpornografie,ȱputemȱspuneȱdespreȱ specificitateaȱdeȱgenȱc©ȱnuȱoȱputemȱdefiniȱcuȱexactitate,ȱdarȱoȱputemȱrecunoaóte.ȱ Acestȱ lucruȱ confirm©ȱ oȱ intuiôieȱ vecheȱ precumȱ naraôiuneaȱ Genezei:ȱ genulȱ esteȱ unȱ elementȱ esenôialȱ óiȱ durabilȱ alȱ umanit©ôiiȱ noastre,ȱ oȱ funcôiuneȱ aȱ naturiiȱ noastreȱ umaneȱ„personalizate”.ȱ ȱ Amȱ insistatȱ atâtȱ deȱ multȱ asupraȱ acestuiȱ subiect,ȱ întrucâtȱ esteȱ foarteȱ importantȱ înȱ discuôiaȱ privindȱ comportamentulȱ sexual.ȱ Dac©ȱ genulȱ óiȱ expresiaȱ saȱ sexual©ȱ nuȱ areȱ niciȱ importanô©ȱ ontologic©ȱ óiȱ niciȱ unaȱ spiritual©,ȱ atunciȱ comportamentulȱ sexualȱ seȱ reduceȱ laȱ viaôaȱ p©mânteasc©,ȱ f©r©ȱ niciȱ unȱ felȱ deȱ consecinôeȱviitoare.ȱ ȱ Înȱ acestȱ caz,ȱ moralitateaȱ sexual©ȱ arȱ fiȱ oȱ simpl©ȱ problem©ȱ psihologic©ȱ sauȱ sociologic©,ȱóiȱnuȱunaȱteologic©.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱdac©ȱsexeleȱsuntȱontologicȱegaleȱóiȱ complementare,ȱîmp©rt©óindȱoȱnatur©ȱcomun©,ȱdarȱoglindind,ȱînȱmoduriȱadecvateȱ genuluiȱ lorȱ specific,ȱ frumuseôeaȱ óiȱ perfecôiuneaȱ naturiiȱ divine,ȱ atunciȱ conduitaȱ sexual©ȱ influenôeaz©ȱ directȱ creótereaȱ persoaneiȱ înȱ asem©nareaȱ cuȱ Dumnezeu.ȱ Tradiôiaȱ ortodox©ȱ susôineȱ acestȱ punctȱ deȱ vedere.ȱ Dup©ȱ ceȱ amȱ accentuatȱ semnificaôiaȱ etern©ȱ aȱ genului,ȱ neȬamȱ referitȱ óiȱ laȱ egalitateaȱ ontologic©ȱ aȱ sexelor,ȱ pentruȱ aȱ combateȱ „sexismul”ȱ óiȱ exploatareaȱ sexual©,ȱ darȱ óiȱ pentruȱ aȱ situaȱ comportamentulȱ sexualȱ înȱ cadrulȱ leg©mântuluiȱ eshatologicȱ óiȱ sacramentalȱ ceȱ confer©ȱ soôuluiȱ óiȱ soôieiȱ oȱ responsabilitateȱ egal©ȱ înȱ atingereaȱ prinȱ harȱ aȱ îndumnezeiriiȱ existenôeiȱ lorȱ personale.ȱ Nimicȱ dinȱ ceeaȱ ceȱ putemȱ spuneȱ despreȱ sexulȱ extraȬconjugalȱ sauȱ homosexualitateȱ –ȱ sau,ȱ deȱ exemplu,ȱ despreȱ avortȱ óiȱ fertilizareȱ inȱ vitroȱ –ȱ nuȱ areȱ vreoȱ importanô©ȱ teologic©ȱ dac©ȱ nuȱ afirm©mȱ deȱ laȱ începutȱc©,ȱînȱochiiȱluiȱDumnezeu,ȱb©rbatulȱóiȱfemeiaȱsuntȱ(prinȱfire)ȱontologicȱegaliȱ óiȱc©ȱfiecareȱgenȱposed©ȱpropriaȱvaloareȱetern©.ȱ ȱ ȱ

72

ȱ ȱ VirtuteaȱCastit©ôiiȱ ȱ Careȱ esteȱ atunciȱ semnificaôiaȱ teologic©ȱ aȱ comportamentuluiȱ sexualȱ înȱ l©untrulȱóiȱînȱafaraȱuniriiȱconjugale?ȱÎntrȬunȱcuvânt,ȱsexualitateaȱesteȱcriteriulȱcareȱ determin©ȱ óiȱ descoper©ȱ angajamentulȱ nostruȱ înȱ cadrulȱ leg©mântuluiȱ f©cutȱ deȱ DumnezeuȱcuȱpoporulȱS©u.ȱÎnȱmareȱm©sur©,ȱangajamentulȱnostruȱóiȱfidelitateaȱfaô©ȱ deȱacestȱleg©mântȱseȱm©soar©ȱprinȱsexualitate.ȱDeȱnotatȱfaptulȱc©ȱvorbeleȱluiȱIisusȱ cuȱ privireȱ laȱ angajamentulȱ deȱ neînc©lcatȱ alȱ c©s©torieiȱ suntȱ urmateȱ deȱ celȱ privindȱ celibatulȱ voluntar:ȱ „suntȱ fameniȱ careȱ sȬauȱ f©cutȱ fameniȱ peȱ eiȱ înóiói,ȱ pentruȱ împ©r©ôiaȱ cerurilor”ȱ (Mt.ȱ 19,ȱ 8Ȭ12).ȱ Înȱ Biseric©ȱ exist©ȱ dou©ȱ vocaôiiȱ esenôiale:ȱ celibatulȱnonȬclericalȱóiȱlaic,ȱdarȱconsacratȱóiȱunireaȱconjugal©ȱbinecuvântat©.ȱDeóiȱ mulôiȱSfinôiȱP©rinôiȱprefer©ȱcastitatea,ȱOrtodoxiaȱaȱafirmatȱînȱgeneralȱc©ȱceleȱdou©ȱ vocaôiiȱsuntȱegaleȱînȱprivinôaȱvaloriiȱspiritualeȱóiȱaȱposibilit©ôilorȱdeȱaȱconduceȱpeȱ omȱlaȱmântuire.ȱBisericaȱîiȱcheam©ȱpeȱceiȱnec©s©toriôiȱlaȱcelibatȱdinȱacelaóiȱmotivȱ pentruȱ careȱ îiȱ cheam©ȱ peȱ uniiȱ laȱ viaôaȱ monahal©:ȱ caȱ prinȱ harulȱ Duhuluiȱ s©ȱ transformeȱpoftaȱînȱiubire,ȱeroticulȱînȱerôs.ȱTotuói,ȱBisericaȱînvaô©ȱc©ȱc©s©toriaȱareȱ aceeaóiȱ finalitate:ȱiubireaȱpurificat©ȱóiȱ sanctificat©ȱ esteȱoferit©ȱliberȱparteneruluiȱóiȱ copiilor.ȱȱ Sexualitateaȱ areȱ deciȱ oȱ semnificaôieȱ spiritual©ȱ óiȱ teologic©ȱ profund©,ȱ caȱ óiȱ calvarulȱ înȱ careȱ luptaȱ ascetic©ȱ conduceȱ c©treȱ transcendenôaȱ naturiiȱ umaneȱ dec©zute.ȱ Dac©ȱtradiôiaȱapostolic©ȱcondamn©ȱ„p©cateleȱc©rnii”,ȱesteȱpentruȱc©ȱdrumulȱ spreȱ Împ©r©ôieȱ treceȱ prinȱ castitate,ȱ fieȱ înȱ cadrulȱ c©s©toriei,ȱ fieȱ alȱ vieôiiȱ celibatare.ȱ Prinȱ autenticaȱ feciorie,ȱ omulȱ seȱ dep©óeóteȱ óiȱ nuȱ seȱ neag©ȱ peȱ sine.ȱ Caȱ disciplin©ȱaȱ spiritului,ȱ eaȱ promoveaz©ȱ plin©tatea,ȱ integritateaȱ óiȱ stabilitateaȱ persoaneiȱ concentrândȱenergiaȱsexual©ȱdinȱdirecôiaȱsineluiȱóiȱaȱnevoilorȱsaleȱspreȱDumnezeu.ȱ Deóiȱ esteȱ peȱ deplinȱ compatibil©ȱ cuȱ sexualitateaȱ conjugal©,ȱ castitateaȱ înȱ cadrulȱ c©s©torieiȱ vaȱ impuneȱ limiteȱ exprim©riiȱ sexualeȱ (împotrivaȱ expresieiȱ hedonisteȱc©ȱ„totulȱtrece”),ȱdirijândȱînȱacelaóiȱtimpȱiubireaȱcupluluiȱastfelȱîncâtȱs©Ȭiȱ cuprind©ȱ peȱ amândoiȱ parteneriiȱ înȱ devoôiune,ȱ atenôieȱ óiȱ bucurieȱ reciproc©.ȱ Peȱ deȱ alt©ȱparte,ȱcastitateaȱcaȱfeciorieȱesteȱoȱvocaôieȱspecial©ȱcareȱînȱprimulȱrândȱreflect©ȱ puritateaȱ personal©,ȱ abandonulȱ deȱ sineȱ óiȱ fidelitateaȱ faô©ȱ deȱ Dumnezeulȱ Purureaȱ FecioareiȱMaria.ȱEsteȱoȱvocaôieȱeclesial©ȱînȱcareȱseȱreflect©ȱfidelitateaȱnecompromis©ȱ cerut©ȱdeȱlaȱfiecareȱcreótinȱdeȱrelaôiaȱstabilit©ȱdeȱleg©mântulȱpecetluitȱdeȱDumnezeuȱ cuȱ poporulȱ S©u.ȱ Totuóiȱ fidelitateaȱ ambelorȱ vocaôiiȱ esteȱ aceeaói:ȱ primireaȱ înȱ viaôaȱ cupluluiȱc©s©toritȱsauȱaȱc©lug©ruluiȱsolitarȱaȱiubiriiȱpeȱcareȱDumnezeuȱoȱnumeóteȱ iubireȱnupôial©.ȱ Deȱ aceea,ȱ literaturaȱ ascetic©ȱ abund©ȱînȱimaginiȱaparentȱcontradictoriiȱ 73

aleȱsoôilor,ȱalȱc©rorȱ leg©mântȱconjugalȱóiȱcomuniuneȱcuȱ Dumnezeuȱsuntȱadânciteȱ prinȱcastitate,ȱóiȱaleȱc©lug©ruluiȱcareȱseȱraporteaz©ȱlaȱDumnezeuȱprinȱceeaȱceȱesteȱ virtualȱoȱunireȱnupôial©.ȱPrimaȱimagineȱcareȱdescrieȱambeleȱvocaôiiȱ–ȱconjugal©ȱóiȱ monastic©ȱ–ȱesteȱceaȱaȱc©s©toriei:ȱc©s©toriaȱînôeleas©ȱcaȱangajamentȱeternȱalȱfidelit©ôiiȱ iubitoareȱ întreȱ Hristosȱ óiȱ Biseric©.ȱ Laȱ fel,ȱ telosȬulȱ sauȱ împlinireaȱ ambelorȱ vocaôiiȱ const©ȱ înȱ participareaȱ lorȱ etern©ȱ laȱ osp©ôulȱ conjugalȱ alȱ celuiȱ careȱ esteȱ atâtȱ Mielulȱ jertfit,ȱcâtȱóiȱMirele.ȱ(Apoc.ȱ19,ȱ9;ȱ21,ȱ2;ȱ22,ȱ17).ȱ ȱ ȱ

74

ȱ ȱ Sexualitateaȱpreconjugal©ȱ ȱ Acestȱ tipȱ deȱ reflecôieȱ neȱ ofer©ȱ bazeleȱ tras©riiȱ unorȱ concluziiȱ concreteȱ cuȱ privireȱ laȱ activitateaȱ sexual©ȱ preconjugal©ȱ óiȱ extraconjugal©,ȱ precumȱ óiȱ laȱ homosexualitateaȱ activ©.ȱ Întâiaȱ binecuvântareȱ aȱ sexualit©ôiiȱ oȱ g©simȱînȱprocreare,ȱ careȱ pân©ȱ nuȱ demultȱ aȱ fostȱ universalȱ recunoscut©ȱ caȱ avânduȬóiȱ loculȱ potrivitȱ înȱ cadrulȱuniuniiȱfamilialeȱcreateȱdeȱsoôȱóiȱsoôie.ȱPresiuniȱactualeȱprivindȱcreareaȱunorȱ familiiȱ surogatȱ conduseȱ deȱ iubiôiȱ homosexualiȱ sauȱ p©rinôiȱ singuriȱ violeaz©ȱ înôelegereaȱ fundamental©ȱ aȱ Bisericiiȱ asupraȱ aȱ ceeaȱ ceȱ Dumnezeuȱ numeóteȱ „familie”:ȱ unȱ b©rbatȱ óiȱ oȱ femeieȱ careȱ devinȱ „unȱ singurȱ trup”ȱ pentruȱ adâncireaȱ iubiriiȱlorȱreciproceȱprinȱcreótereaȱ„fructuluiȱtrupuluiȱlor”.ȱȱ Prinȱ urmare,ȱ valoareaȱ unitiv©ȱ aȱ c©s©torieiȱ esteȱ înȱ modȱ esenôialȱ legat©ȱ deȱ potenôialulȱeiȱprocreativ.ȱDac©ȱunȱsoôȱóiȱsoôiaȱsaȱnuȱpotȱaveaȱcopiiȱdintrȬunȱmotivȱ anume,ȱunireaȱlorȱconjugal©ȱnuȱesteȱdiminuat©.ȱDar,ȱaóaȱcumȱarat©ȱsuferinôaȱunuiȱ cupluȱ steril,ȱ c©s©toriaȱ óiȱ sexualitateaȱ îóiȱ g©sescȱ împlinireaȱ óiȱ îóiȱ atingȱ scopulȱ aducândȱlaȱlumin©ȱoȱnou©ȱviaô©.ȱ Deȱaceea,ȱOrtodoxiaȱ–ȱcaȱóiȱRomanoȱCatolicismulȱ–ȱinsist©ȱasupraȱfaptuluiȱ c©,ȱlaȱfiecareȱactȱalȱrelaôieiȱsexuale,ȱcuplulȱtrebuieȱs©ȱaccepteȱposibilitateaȱconceperii.ȱ Înȱ cazurileȱ înȱ careȱ suntȱ luateȱ m©suriȱ pentruȱ evitareaȱ z©mislirii,ȱ darȱ aceastaȱ areȱ totuóiȱ loc,ȱ cuplulȱ vaȱ trebuiȱ s©ȱ primeasc©ȱ aceast©ȱ viaô©ȱ nou©ȱ cuȱ recunoótinô©ȱ óiȱ bucurie.ȱEiȱoȱvorȱprimiȱcaȱunȱdarȱalȱluiȱDumnezeu,ȱoȱvorȱpreôui,ȱprotejaȱóiȱhr©niȱpeȱ toat©ȱperioadaȱgestaôiei.ȱDar,ȱmaiȱales,ȱvorȱfiȱconótienôiȱc©ȱoriceȱdecizieȱdeȱaȱavortaȱ aceaȱviaô©ȱnuȱpoateȱfiȱprivit©ȱdeȱBiseric©ȱdecâtȱcaȱcelȱmaiȱmareȱp©cat,ȱechivalentȱcuȱ crima.ȱ Spreȱ deosebireȱ deȱ echivalenôiiȱ lorȱ catolici,ȱ episcopiiȱ óiȱ preoôiiȱ ortodocóiȱ deȱ azi,ȱsuntȱdeȱacordȱdeȱobiceiȱc©ȱcuplurileȱc©s©toriteȱarȱtrebuiȱs©ȱpracticeȱoȱform©ȱdeȱ planningȱ familial,ȱ incluzândȱ uneleȱ metodeȱ deȱ contracepôie.ȱ Totuói,ȱ nuȱ toôiȱ suntȱ deȱ aceeaóiȱp©rere.ȱAcestȱdezacordȱneȱarat©ȱc©ȱînȱOrtodoxieȱprocreareaȱeȱînôeleas©ȱcaȱ principalulȱ scopȱ óiȱ justificareaȱ esenôial©ȱ pentruȱ activitateaȱ sexual©.ȱ Prinȱ urmare,ȱ aspectulȱ unitivȱ alȱ iubiriiȱ sexualeȱ esteȱ doarȱ unȱ corolarȱ binecuvântatȱ alȱ procreerii,ȱ careȱesteȱunȱdarȱpentruȱcareȱtrebuieȱs©ȱneȱbucur©mȱóiȱs©ȱaducemȱmulôumire,ȱcuȱatâtȱ maiȱ multȱ cuȱ câtȱ principalulȱ scopȱ alȱ c©s©torieiȱ creótineȱ esteȱ participareaȱ direct©ȱ laȱ lucrareaȱcreatoareȱaȱluiȱDumnezeu,ȱprinȱcreótereaȱdeȱprunci.ȱ Relaôiileȱ sexualeȱ preconjugaleȱ óiȱ extraconjugaleȱ (adulterele)ȱ violeaz©ȱ angajamentulȱleg©mântuluiȱpeȱcareȱc©s©toriaȱeȱmenit©ȱs©Ȭlȱstabileasc©.ȱDincoloȱdeȱ acteleȱcriminaleȱviolenteȱ–ȱcaȱviolulȱsauȱincestulȱ–ȱsexulȱpreconjugalȱiaȱceleȱdou©ȱ formeȱcunoscute:ȱunaȱaȱrelaôieiȱîntâmpl©toareȱîntreȱcunoótinôe,ȱóiȱcealalt©ȱaȱrelaôieiȱ maiȱadânciȱîntreȱdou©ȱpersoaneȱcareȱvorȱs©ȱseȱc©s©toreasc©.ȱÎnȱprimulȱcaz,ȱsingurulȱ scopȱ esteȱ pl©cereaȱ –ȱ pentruȱ distracôieȱ óiȱ satisfacôieȱ –ȱ cuȱ accentulȱ peȱ sineȱ óiȱ peȱ 75

nevoileȱ óiȱ dorinôeleȱ personale.ȱ Pentruȱ c©ȱ lipseóteȱ angajamentulȱ personalȱ óiȱ prinȱ urmare,ȱ responsabilitateaȱ personal©,ȱ actulȱ respectivȱ echivaleaz©ȱ cuȱ exploatareaȱ celuilalt,ȱchiarȱóiȱatunciȱcândȱdorinôaȱesteȱreciproc©.ȱDeȱaceeaȱnuȱpoateȱfiȱconsideratȱ decâtȱ –ȱ înȱ limbajȱ catolicȱ –ȱ unȱ „r©uȱ moral”.ȱ Înȱ concepôiaȱ Bisericii,ȱ cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ actulȱsexualȱînȱafaraȱangajamentuluiȱconjugalȱesteȱp©cat.ȱ Maiȱ dificilȱ deȱ abordatȱ esteȱ cazulȱ relaôiilorȱ sexuale.ȱ Aceastaȱ nuȱ pentruȱ c©ȱ atitudineaȱBisericiiȱarȱfiȱambivalent©,ȱciȱîntrucâtȱexist©ȱînȱsocietateaȱcontemporan©ȱ oȱ frecvenô©ȱ ridicat©ȱ aȱ cuplurilorȱ nec©s©toriteȱ careȱ tr©iescȱ împreun©,ȱ chiarȱ dac©ȱ eiȱ consider©ȱc©ȱacestȱaranjamentȱesteȱdeȱprob©ȱsauȱnu.ȱÎnȱurmaȱacestuiȱfenomen,ȱunȱ cupluȱlogoditȱdoreóteȱs©Ȭóiȱexprimeȱdragosteaȱóiȱangajamentulȱînȱmodȱsexual.ȱDeȱ ceȱarȱfiȱeiȱobligaôiȱs©ȱaótepte,ȱmaiȱalesȱdac©ȱsituaôiaȱfinanciar©ȱsauȱalteȱmotiveȱnuȱleȱ permitȱs©ȱseȱc©s©toreasc©ȱimediat?ȱDeȱceȱs©ȱîmp©rt©óeasc©ȱpracticȱtotulȱcaȱunȱcupluȱ logodit,ȱdarȱs©ȱnuȱseȱbucureȱdeȱpl©cerileȱsexului,ȱmaiȱalesȱînȱacesteȱvremuriȱînȱcareȱ contracepôiaȱesteȱatâtȱdeȱfacil©ȱóiȱeficace?ȱ Întrebareaȱ aduceȱ r©spunsulȱ cuȱ sine.ȱ Acoloȱ undeȱ deschidereaȱ deȱ c©treȱ procreereȱesteȱînȱmodȱsistematicȱrespins©,ȱsexualitateaȱnuȬóiȱpoateȱîmpliniȱscopulȱ divin.ȱLaȱfelȱseȱîntâmpl©ȱînȱcadrulȱunuiȱmariajȱînȱcareȱcuplulȱrefuz©ȱs©ȱaib©ȱcopii.ȱ Nuȱ discut©mȱ situaôiileȱ înȱ careȱ cuplulȱ întârzieȱ acestȱ lucruȱ pentruȱ oȱ anumit©ȱ perioad©ȱdeȱtimpȱsauȱchiarȱaceleaȱînȱcare,ȱdup©ȱnaótereaȱaȱmulôiȱcopii,ȱp©rinôiiȱseȱ decidȱpentruȱmetodeleȱcontraceptiveȱcuȱscopulȱdeȱaȱmenôineȱfamiliaȱlaȱunȱnum©rȱ rezonabil.ȱ Esteȱ vorbaȱ deȱ situaôiaȱ înȱ careȱ procreareaȱ eȱ respins©ȱ înȱ principiu,ȱ înȱ cadrul,ȱ sauȱ înȱ afaraȱ uniriiȱ conjugale.ȱ Prinȱ îns©óiȱ naturaȱ sa,ȱ aceast©ȱ atitudineȱ esteȱ p©c©toas©.ȱIntenôionalitateaȱsaȱoȱfaceȱunȱr©uȱmoral,ȱóiȱnuȱnumaiȱunulȱ„ontic”.ȱ Cuȱ privireȱ laȱ viitoriiȱ soôi,ȱ exist©ȱ oȱ problem©ȱ teologic©ȱ esenôial©ȱ ceȱ trebuieȱ abordat©.ȱÎnȱIȱCor.ȱ7,ȱSfântulȱPavelȱsf©tuieóteȱcuplurileȱcareȱnuȬóiȱpotȱasumaȱluptaȱ abstinenôeiȱ s©ȱ seȱ c©s©toreasc©ȱ „deȱ vremeȱ ceȱ eȱ maiȱ bineȱ s©ȱ teȱ c©s©toreóti,ȱ decâtȱ s©ȱ arziȱ (deȱ poft©)”.ȱ Tonulȱ ezitantȱ alȱ acesteiȱ concesiiȱ poateȱ fiȱ înôelesȱ înȱ luminaȱ convingeriiȱApostoluluiȱc©ȱparusia,ȱaȱdouaȱvenireȱaȱluiȱHristos,ȱesteȱaproape.ȱDeciȱ esteȱmaiȱbineȱcaȱcinevaȱs©ȱr©mân©ȱînȱstareaȱactual©,ȱc©s©toritȱsauȱsingur,ȱsclavȱsauȱ liber.ȱAst©zi,ȱînȱmodȱtragic,ȱamȱpierdutȱaceast©ȱsperanô©ȱeshatologic©.ȱPrinȱurmare,ȱ perioadaȱ dinainteaȱ c©s©torieiȱ poateȱ fiȱ ap©s©toareȱ atunciȱ cândȱ eȱ secondat©ȱ deȱ deciziaȱcupluluiȱdeȱaȱseȱabôineȱdeȱlaȱrelaôiileȱsexuale.ȱ Totuóiȱ întreagaȱ existenô©ȱ creótin©,ȱ inclusivȱ sexualitateaȱ trebuieȱ privit©ȱ înȱ aceast©ȱperspectiv©ȱeshatologic©.ȱDeȱaceea,ȱSfântulȱPavelȱleag©ȱadmonest©rileȱsaleȱ privindȱ puritateaȱ sexual©ȱ –ȱ respingereaȱ concubinajului,ȱ adulterului,ȱ homosexualit©ôiiȱóiȱaȱtotȱceȱimplic©ȱporneiaȱ–ȱdeȱapelulȱasum©riiȱnoiiȱvieôiȱînȱHristosȱ óiȱ înȱ Duhul.ȱ „S©ȱ umbl©mȱ cuviincios,ȱ caȱ ziua:ȱ nuȱ înȱ ospeôeȱ óiȱ înȱ beôii,ȱ nuȱ înȱ desfrân©riȱóiȱînȱfapteȱdeȱruóine,ȱnuȱînȱceart©ȱóiȱînȱpizm©;ȱCiȱîmbr©caôiȬv©ȱînȱDomnulȱ IisusȱHristosȱóiȱgrijaȱdeȱtrupȱs©ȱnuȱoȱfaceôiȱspreȱpofte”ȱ(Rom.ȱ13,ȱ13Ȭ14).ȱ„Zicȱdar:ȱÎnȱ Duhulȱs©ȱumblaôiȱóiȱs©ȱnuȱîmpliniôiȱpoftaȱ trupului.ȱC©ciȱtrupulȱpofteóteȱîmpotrivaȱ 76

duhului,ȱiarȱduhulȱîmpotrivaȱtrupului;ȱc©ciȱacesteaȱseȱîmpotrivescȱunulȱaltuia,ȱcaȱs©ȱ nuȱfaceôiȱceleȱceȱaôiȱvoi.ȱIarȱdeȱv©ȱpurtaôiȱînȱDuhulȱnuȱsînteôiȱsubȱLege.ȱIarȱfapteleȱ trupuluiȱsîntȱcunoscute,ȱóiȱeleȱsînt:ȱadulter,ȱdesfrînare,ȱnecur©ôie,ȱdestr©b©lare,ȱ…”ȱ (Gal.ȱ5,ȱ16Ȭ19).ȱ Înȱ aceast©ȱ perspectiv©ȱ eshatologic©,ȱ c©s©toriaȱ areȱ oȱ importanô©ȱ teologic©ȱ fiindȱmartorȱalȱnoiiȱcreaôiiȱaȱluiȱHristos,ȱsusôinut©ȱdeȱSfântulȱDuh.ȱExist©ȱunȱsingurȱ r©spunsȱ laȱ întrebare.ȱ Deȱ ceȱ s©ȱ aótepôiȱ pân©ȱ laȱ c©s©torieȱ pentruȱ aȱ teȱ bucuraȱ deȱ relaôiileȱsexuale?ȱR©spunsul:ȱpentruȱc©ȱsexualitateaȱesteȱmodulȱînȱcareȱseȱrealizeaz©ȱ leg©turaȱ sacramental©ȱ aȱ „unuiȱ singurȱ trup”.ȱ Eaȱ esteȱ singurulȱ semnȱ alȱ acesteiȱ leg©turiȱóiȱsingurulȱmodȱprinȱcareȱesteȱpecetluit©,ȱaóaȱcumȱoficiereaȱEuharistieiȱesteȱ semnulȱóiȱîntâiaȱexpresieȱaȱpreoôiei.ȱCaȱTain©ȱaȱBisericii,ȱc©s©toriaȱtrebuieȱoficiat©ȱînȱ public.ȱ Eaȱ trebuieȱ celebrat©ȱ caȱ martorȱ alȱ haruluiȱ coborâtȱ atâtȱ pesteȱ cuplu,ȱ câtȱ óiȱ pesteȱ comunitateaȱ credinôei.ȱ Tainaȱ C©s©toriei,ȱ caȱ óiȱ ceaȱ aȱ Preoôiei,ȱ iniôiaz©ȱ persoaneleȱîntrȬoȱviaô©ȱaȱangajamentuluiȱplinȱdeȱdragosteȱóiȱaȱslujiriiȱsacrificatoare,ȱ óiȱfaceȱacestȱlucruȱînȱóiȱpentruȱviaôaȱBisericiiȱcaȱîntreg.ȱ Limbajulȱ contractual,ȱ propriuȱ slujbeiȱ c©s©torieiȱ înȱ Apus,ȱ aȱ obscuratȱ caracterulȱesenôialȱsacramentalȱalȱc©s©toriei.ȱDeȱasemenea,ȱaȱfostȱuitatȱcaracterulȱdeȱ leg©mântȱalȱvocaôieiȱconjugale.ȱCaȱtain©ȱóiȱleg©mânt,ȱc©s©toriaȱtrebuieȱoficiat©ȱprinȱ ritualulȱ liturgicȱ alȱ Bisericii,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ slujbaȱ înȱ sineȱ esteȱ ceaȱ prinȱ careȱ esteȱ exprimatȱ publicȱ angajamentulȱ reciprocȱ alȱ cuplului,ȱ iarȱ unireaȱ lorȱ eȱ pecetluit©ȱ deȱ binecuvântareaȱluiȱDumnezeu.ȱ Aceast©ȱ binecuvântareȱ creaz©ȱ singur©ȱ oȱ unireȱ conjugal©,ȱ ceȱ ofer©ȱ uniculȱ contextȱ înȱ careȱ sexualitateaȱ genital©ȱ poateȱ fiȱ exercitat©ȱ înȱ acordȱ cuȱ voiaȱ luiȱ Dumnezeu.ȱPersoaneleȱnec©s©toriteȱangajateȱînȱrelaôiiȱsexualeȱseȱaseam©n©ȱcopiilorȱ noótriȱcareȱseȱjoac©ȱ„deȬaȱpreotul”.ȱCopiiiȱpotȱcitiȱdinȱc©rôileȱdeȱcult,ȱpotȱfaceȱfiecareȱ gestȱóiȱpotȱconsumaȱpâineȱóiȱvin.ȱTotuói,ȱeiȱnuȱsuntȱpreoôi,ȱiarȱjoculȱlorȱnuȱeȱoȱtain©,ȱ deȱvremeȱceȱnuȱsuntȱhirotoniôi,ȱiarȱdimensiuneaȱeclesial©ȱlipseóte.ȱPentruȱcaȱoficiulȱ preoôescȱ s©ȱ fieȱ nuȱ numaiȱ „valid”,ȱ ciȱ óiȱ real,ȱ Bisericaȱ trebuieȱ s©ȱ primeasc©ȱ óiȱ s©ȱ consfinôeasc©ȱpeȱcelȱchematȱlaȱhirotonie,ȱóiȱs©ȱasigureȱcontextulȱsacramentalȱînȱcareȱ Dumnezeuȱaȱalesȱs©ȬóiȱreverseȱharulȱS©u.ȱAcelaóiȱlucruȱseȱîntâmpl©ȱînȱcazulȱcelorȱ chemaôiȱ laȱ viaôaȱ uniriiȱ conjugale.ȱ F©r©ȱ acelȱ contextȱ óiȱ aceaȱ binecuvântareȱ sacramental©,ȱ nuȱ exist©ȱ niciȱ preoôie,ȱ niciȱ c©s©torie.ȱ Nuȱ esteȱ decât,ȱ înȱ celȱ maiȱ bunȱ caz,ȱactorie,ȱiarȱînȱcelȱmaiȱr©u,ȱblasfemie.ȱ Paralelaȱtrasat©ȱadeseaȱîntreȱrelaôiileȱsexualeȱóiȱcelebrareaȱeuharistic©ȱnuȱesteȱ niciȱ preaȱ romantic©ȱ óiȱ niciȱ frivol©.ȱ Ambeleȱ acôiuniȱ presupunȱ consacrareaȱ sacramental©ȱ óiȱ culmineaz©ȱ înȱ consumareaȱ careȱ aduceȱ comuniuneaȱ cuȱ celȱ iubit.ȱ Maiȱ mult,ȱ ambeleȱ acôiuniȱ seȱ bazeaz©ȱ peȱ jertfaȱ careȱ pecetluieóteȱ relaôia:ȱ jertfaȱ luiȱ Hristosȱ reactualizat©ȱ înȱ Euharistieȱ óiȱ jertfaȱ cuplului,ȱ simbolizat©ȱ deȱ cununileȱ nupôiale,ȱprinȱoferireaȱunuiaȱceluilaltȱóiȱluiȱDumnezeu.ȱAóaȱcumȱnimeniȱnuȱpoateȱ participaȱ laȱ Sfântaȱ Împ©rt©óanieȱ f©r©ȱ s©ȱ fiȱfostȱbotezat,ȱiarȱpreotulȱnuȱpoateȱoficiaȱ 77

oȱLiturghieȱreal©ȱf©r©ȱs©ȱfiȱfostȱhirotonit,ȱcuplulȱnuȱpoateȱbeneficiaȱdeȱharulȱpeȱcareȱ Dumnezeuȱîlȱtrimiteȱprinȱunireaȱsexual©ȱf©r©ȱcaȱrelaôiaȱlorȱs©ȱfieȱbinecuvântat©ȱdeȱ El,ȱ aóaȱ cumȱ Bisericaȱ aȱ înv©ôatȱ óiȱ aȱ practicatȱ dintotdeauna.ȱ Dragosteaȱ lorȱ poateȱ fiȱ adânc©,ȱ iarȱ angajamentulȱ reciprocȱ autentic,ȱ darȱ f©r©ȱ harulȱ dobânditȱ prinȱ Tainaȱ C©s©toriei,ȱ nuȱ seȱ poateȱ vorbiȱ deȱ oȱ comuniuneȱ real©ȱ întreȱ ceiȱ doi.ȱ Relaôiileȱ lorȱ sexualeȱ nuȱ facȱ decâtȱ s©ȱ hr©neasc©ȱ „dorinôeleȱ óiȱ pl©cerileȱ c©rnii”,ȱ iarȱ eiȱ suntȱ incapabiliȱs©ȱajung©ȱlaȱcomuniuneaȱetern©ȱóiȱlaȱbucuriaȱinefabil©ȱaȱerôsȬuluiȱdivinȱ careȱîiȱuneóteȱcuȱDumnezeu,ȱprecumȱóiȱpeȱunulȱcuȱcel©lalt.ȱ Dac©ȱ preotulȱ trebuieȱ hirotonitȱ pentruȱ aȱ primiȱ „harulȱ divin”ȱ careȱ s©Ȭiȱ împlineasc©ȱoficiul,ȱb©rbatulȱóiȱfemeiaȱcareȱdorescȱs©ȱtr©iasc©ȱcaȱ„unȱsingurȱtrup”ȱ trebuieȱs©ȱfieȱc©s©toriôiȱpentruȱaȬóiȱîmpliniȱchemareaȱlorȱpersonal©.ȱAltfel,ȱeiȱtr©iescȱ înȱminciun©,ȱiarȱsarcinaȱesteȱunȱaccidentȱregretabil,ȱpeȱcândȱangajamentulȱdivinȱceȱ realizeaz©ȱ mântuireaȱ reciproc©ȱ nuȱ exist©.ȱ Prinȱ urmare,ȱ numaiȱ înȱ contextulȱ uneiȱ uniriȱconjugaleȱbinecuvântate,ȱsexualitateaȱîns©óiȱpoateȱfiȱprivit©ȱcaȱmijlocȱesenôialȱ alȱîmpliniriiȱvoinôeiȱluiȱDumnezeuȱînȱprivinôaȱvieôiiȱóiȱmântuiriiȱcuplului.ȱ Cumȱvorȱreuóiȱîns©ȱtineriiȱs©ȱabordezeȱtensiunileȱfireótiȱceȱsuntȱasociateȱcuȱ sexualitateaȱadolescentin©?ȱAceastaȱesteȱoȱproblem©ȱdificil©,ȱdeȱvremeȱceȱc©s©toriaȱ esteȱ adeseaȱ amânat©ȱ înȱ zileleȱ noastreȱ pân©ȱ ceȱ cuplulȱ aȱ ajunsȱ înȱ jurulȱ vârsteiȱ deȱ treizeciȱdeȱani.ȱPeȱdeȱalt©ȱparte,ȱposibilitateaȱprocreeriiȱprecumȱóiȱenergiaȱsexual©ȱ exist©ȱînc©ȱdeȱlaȱpubertate.ȱSeȱridic©ȱastfelȱproblemaȱexpresiilorȱsexualeȱadecvateȱînȱ timpulȱ„prieteniei”ȱsauȱpeȱtoat©ȱperioadaȱlogodnei.ȱ Anumiteȱculturiȱîncearc©ȱs©ȱeviteȱproblemaȱprinȱinterzicereaȱ„întâlnirilor”ȱóiȱ prinȱ impunereaȱ „c©s©toriilorȱ aranjate”.ȱ Înȱ funcôieȱ deȱ etosulȱ culturalȱ respectiv,ȱ aceast©ȱ atitudineȱ poateȱ sauȱ nuȱ s©ȱ seȱ sfâróeasc©ȱ bine.ȱ Uniiȱ creótiniȱ ortodocóiȱ dinȱ S.U.A.,ȱîngrijoraôiȱdeȱpresiunileȱsexualeȱóiȱpromiscuitate,ȱauȱîncercatȱdeȱasemeneaȱ s©Ȭiȱopreasc©ȱpeȱcopiiiȱlorȱ„s©ȱseȱimpliceȱînȱjoculȱîntâlnirilor”.ȱUneori,ȱacestȱlucruȱaȱ avutȱunȱrezultatȱpozitiv.ȱTotuói,ȱpericolulȱconst©ȱînȱizolareaȱtinerilorȱdeȱperechileȱ lorȱóiȱdeȱcultur©ȱcaȱîntreg.ȱOȱabordareȱmultȱmaiȱeficaceȱarȱfiȱs©Ȭiȱînv©ô©mȱpeȱcopiiiȱ noótriȱ înc©ȱ dinȱ copil©rieȱ adev©ratulȱ sensȱ alȱ sexualit©ôii,ȱ s©dindȱ înȱ eiȱ unȱ simôȱ alȱ respectuluiȱ óiȱ responsabilit©ôiiȱ înȱ toateȱ relaôiileȱ lorȱ personale.ȱ Înȱ oriceȱ caz,ȱ încerc©rileȱadulôilorȱdeȱaȱcontrolaȱcomportamentulȱsexualȱalȱadolescenôilorȱ–ȱînȱlocȱ s©Ȭiȱconduc©ȱóiȱs©Ȭiȱghidezeȱ–ȱsuntȱsortiteȱeóecului,ȱexceptândȱrareleȱcazuriȱînȱcareȱ copiiiȱ chiarȱ îóiȱ dorescȱ unȱ asemeneaȱ control.ȱ Motivaôiaȱ pentruȱ unȱ comportamentȱ responsabilȱtrebuieȱs©ȱvin©ȱdinȱl©untrulȱtân©rului.ȱEaȱnuȱpoateȱfiȱînȱmodȱartificialȱ impus©ȱdeȱalôii,ȱfieȱeiȱp©rinôii,ȱf©r©ȱs©ȱcreezeȱresentimenteȱóiȱînstr©inare.ȱ Unaȱdinȱceleȱmaiȱdificileȱdeciziiȱpeȱcareȱtrebuieȱs©ȱoȱiaȱunȱcupluȱnec©s©toritȱ esteȱ „pân©ȱ undeȱ s©ȱ mearg©”.ȱ Cândȱ tineriiȱ începȱ s©ȱ seȱ gândeasc©ȱ laȱ aceast©ȱ problem©,ȱ eiȱ auȱ deȱ obiceiȱ înȱ minteȱ unȱ num©rȱ deȱ comportamenteȱ concreteȱ deȱ laȱ ôinutulȱ deȱ mâini,ȱ laȱ s©rutȱ óiȱ pip©it,ȱ óiȱ pân©ȱ laȱ relaôiileȱ intime.ȱ Preocupareaȱ lorȱ arȱ puteaȱ fiȱ determinareaȱ dinainteȱ aȱ niveluluiȱ implic©riiȱ sexualeȱ peȱ careȱ óiȬoȱ 78

vorȱpermite.ȱTotuói,ȱînȱluminaȱaȱceeaȱamȱspusȱdespreȱnaturaȱóiȱscopulȱsexualit©ôii,ȱ aceast©ȱ abordareȱ esteȱ cuȱ totulȱ inadecvat©.ȱ Înȱ primulȱ rând,ȱ esteȱ foarteȱ greuȱ deȱ stabilitȱdinainteȱlimiteȱprecise.ȱDeȱexemplu,ȱcuplulȱpoateȱdecideȱs©ȱnuȱseȱangajezeȱ înȱrelaôiiȱintime,ȱiarȱjocurileȱsexualeȱcareȱducȱlaȱacesteaȱs©ȱfieȱevitate.ȱEmoôiileȱsuntȱ îns©ȱ atâtȱ deȱ nestatornice,ȱ iarȱ pasiuneaȱ tindeȱ s©ȱ domineȱ raôiunea,ȱ încâtȱ limitaȱ propus©ȱesteȱc©lcat©.ȱAceastaȱpân©ȱceȱunulȱîlȱconvingeȱpeȱcel©laltȱs©ȱseȱopreasc©,ȱ sauȱ cel©laltȱ capituleaz©ȱ înȱ faôaȱ dorinôelorȱ interioareȱ óiȱ aȱ presiunilorȱ exterioare.ȱ Înȱ asemeneaȱcircumstanôeȱauȱlocȱatâtȱdeȱfrecventeleȱabuzuriȱcunoscuteȱsubȱnumeleȱdeȱ „dateȱrape”ȱ(violȱlaȱîntâlnire).ȱ Poateȱ sunaȱ ciudatȱ ast©zi,ȱ darȱ singuraȱ c©l©uz©ȱ moral©ȱ înȱ conformitateȱ cuȱ înv©ô©turaȱBisericiiȱprivindȱsexualitateaȱpreconjugal©ȱesteȱabstinenôa.ȱFecioriaȱareȱoȱ valoareȱ emoôional©ȱ óiȱ spiritual©ȱ întotdeaunaȱ recunoscut©ȱ óiȱ preôuit©ȱ printreȱ creótini,ȱiudeiȱóiȱalôiiȱcuȱunȱangajamentȱreligiosȱsolid.ȱSeȱpareȱc©ȱmulôiȱtineriȱdeȱaziȱ redescoper©ȱ aceast©ȱ valoare.ȱ Luptaȱ lorȱ trebuieȱ recunoscut©ȱ óiȱ sprijinit©ȱ deȱ c©treȱ parohie,ȱ darȱ óiȱ deȱ familiileȱ lor.ȱ (Dinȱ p©cate,ȱ cuȱ puôineȱ excepôii,ȱ ócolileȱ publiceȱ nuȱ potȱoferiȱniciȱunȱfelȱdeȱajutorȱsauȱasistenô©ȱprivindȱacestȱaspect.ȱEsteȱmaiȱuóorȱs©ȱ distribuiȱ prezervativeȱ decâtȱ s©ȱ teȱ confrunôiȱ cuȱ problemeleȱ moraleȱ óiȱ psihologiceȱ careȱ seȱ ridic©ȱ visȬaȬvisȱ deȱ fascinaôiaȱ adolescentin©ȱ pentruȱ sex.ȱ Oricum,ȱ profesoriiȱ preocupaôiȱseȱconfrunt©ȱcuȱteribilulȱadev©rȱc©ȱpesteȱjum©tateȱdinȱb©ieôiiȱóiȱfeteleȱdinȱ ôaraȱnoastr©ȱauȱrelaôiiȱintimeȱdeȱlaȱvârstaȱdeȱaproximativȱ18ȱani).ȱȱ Singuraȱsperanô©ȱpentruȱaȬiȱajutaȱpeȱcopiiiȱnoótriȱs©Ȭóiȱp©strezeȱvirginitateaȱ sauȱchiarȱs©ȱseȱprotejezeȱînȱmodȱeficaceȱdeȱSIDA,ȱesteȱaceeaȱdeȱaȬiȱîncurajaȱs©ȱseȱ abôin©ȱdeȱlaȱrelaôiileȱsexualeȱpân©ȱlaȱc©s©torie.ȱAceast©ȱîncurajareȱtrebuieȱdublat©ȱ deȱ programeȱ educaôionaleȱ sponsorizateȱ deȱ comunitateaȱ parohial©,ȱ programeȱ înȱ cadrulȱ c©roraȱ responsabilitateaȱ esteȱ înȱ primulȱ rândȱ aȱ preotului.ȱ Asemeneaȱ programeȱarȱtrebuiȱs©Ȭiȱimpliceȱóiȱpeȱp©rinôiȱpeȱcâtȱposibil,ȱînv©ôânduȬiȱsemnificaôiaȱ adânc©ȱaȱsexualit©ôiiȱóiȱsf©tuinduȬiȱs©ȱfac©ȱacelaóiȱlucruȱcuȱcopiiiȱlor,ȱînc©ȱdinȱprimiiȱ aniȱdeȱócoal©.ȱȱ Deȱasemenea,ȱesteȱimportantȱcaȱtineriiȱs©ȱfieȱsensibilizaôiȱasupraȱnecesit©ôiiȱ deȱ aȱ redirecôionaȱ energiaȱ sexual©ȱ dinspreȱ sineȱ spreȱ ceilalôiȱ ói,ȱ maiȱ ales,ȱ c©treȱ Dumnezeu.ȱConvertireaȱeroticuluiȱînȱerôsȱnuȱesteȱunȱsimpluȱexerciôiuȱmonastic,ȱciȱ implic©ȱfolosireaȱadecvat©ȱaȱsexualit©ôiiȱdeȱc©treȱfiecareȱcreótin,ȱb©rbatȱsauȱfemeie,ȱ c©s©toritȱsauȱsingur.ȱPrinȱurmare,ȱoȱregul©ȱimportant©ȱpentruȱceiȱnec©s©toriôiȱarȱfiȱ abôinereaȱdeȱlaȱactivitateaȱcareȱarȱputeaȱproduceȱunȱnivelȱdeȱstimulareȱsexual©ȱceȱarȱ conduceȱ laȱ orgasm.ȱ Peȱ m©sur©ȱ ceȱ celeȱ dou©ȱ persoaneȱ seȱ cunosc,ȱ seȱ bucur©ȱ óiȱ seȱ preôuiescȱ unulȱ peȱ cel©lalt,ȱ esteȱ naturalȱ caȱ eiȱ s©ȱ treac©ȱ deȱ laȱ gesturileȱ timideȱ deȱ afecôiuneȱ laȱ s©ruturiȱ óiȱ mângâieri.ȱ Totuóiȱ eiȱ arȱ trebuiȱ s©Ȭóiȱ aminteasc©ȱ deȱ fiecareȱ dat©ȱ c©ȱ „naturalul”ȱ esteȱ c©zutȱ óiȱ –ȱ cuȱ prec©dereȱ peȱ t©râmulȱ sexualit©ôiiȱ –ȱ esteȱ înȱ modȱ constantȱ deschisȱ spreȱ demonic.ȱRaôionalizarea,ȱsauȱ pasiunileȱ„raôionalizate”ȱ potȱ treceȱ uóorȱ deȱ laȱ unȱ gradȱ deȱ intimitateȱ laȱ altul,ȱ pân©ȱ cândȱ celeȱ maiȱ 79

buneȱintenôiiȱsȬauȱpierdut,ȱiarȱcuplulȱaȱcedatȱpoftei.ȱAóaȱcumȱmulôiȱtineriȱrecunoscȱ laȱ spovedanie:ȱ cândȱ seȱ întâmpl©ȱ acestȱ lucru,ȱ eiȱ seȱ simtȱ murdariȱ óiȱ ieftini,ȱ nuȱ dinȱ pricinaȱsexuluiȱînȱsine,ȱciȱpentruȱc©ȱsȬaȱspulberatȱunȱidealȱói,ȱmultȱpreaȱdes,ȱcinevaȱ esteȱ iremediabilȱ r©nit.ȱ Eȱ deȱ prisosȱ s©ȱ spunemȱ c©,ȱ înȱ asemeneaȱ momente,ȱ sensibilitateaȱ pastoral©ȱ esteȱ indispensabil©.ȱ Eaȱ trebuieȱ însoôit©ȱ deȱ fermitate,ȱ darȱ trebuieȱs©ȱd©ruiasc©ȱiertareȱóiȱcompasiune.ȱ Esteȱimposibilȱs©ȱimpuiȱlimiteȱ–ȱdeciȱr©spunsuriȱconcreteȱlaȱîntrebareaȱ„pân©ȱ unde…”ȱ–ȱpentruȱc©ȱesteȱdificilȱs©ȱleȱobserviȱcândȱeleȱparȱs©ȱfieȱlegaleȱóiȱarbitrare.ȱ Abordareaȱceaȱmaiȱeficaceȱesteȱîncurajareaȱtinerilor,ȱîncepândȱcuȱpreadolescenôa,ȱs©ȱ meditezeȱ óiȱ s©ȱ vorbeasc©ȱ despreȱ sensulȱ vieôiiȱ lorȱ caȱ óiȱ copiiȱ aiȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ caȱ purt©toriȱaiȱchipuluiȱS©u,ȱóiȱcaȱpersoaneȱaȱc©rorȱsingur©ȱvaloareȱvineȱdinȱfidelitateaȱ faô©ȱ deȱ Dumnezeuȱ óiȱ m©rturiaȱ dat©ȱ despreȱ Elȱ înainteaȱ oamenilor.ȱ Dinȱ aceast©ȱ perspectiv©ȱtrebuieȱabordat©ȱsexualitatea,ȱînȱmodȱfermȱóiȱdeschis,ȱcuȱrespectȱdeplinȱ pentruȱputerileȱei,ȱcâtȱóiȱpentruȱfrumuseôeaȱóiȱputereaȱeiȱcreatoare.ȱ ȱ ȱ

80

ȱ ȱ Adulterulȱ ȱ Acesteȱ concluziiȱ privindȱ relatiileȱ sexualeȱ preconjugaleȱ ôinȱ aȱ fortioriȱ pentruȱ relaôiileȱ extraȬconjugale,ȱ careȱ constituieȱ adulterul.ȱ Termenulȱ adulterȱ seȱ refer©ȱ înȱ generalȱlaȱrelatiileȱsexualeȱîntreȱoȱpersoan©ȱc©s©torit©ȱóiȱunȱpartenerȱdeȱsexȱopusȱ careȱnuȬiȱesteȱsoôȱsauȱsoôie.ȱConceptulȱtrebuieȱtotuóiȱl©rgit,ȱpentruȱaȱincludeȱoriceȱ tipȱ deȱ sexualitateȱ genital©ȱ împ©rôit©ȱ deȱ 2ȱ persoaneȱ careȱ nuȱ suntȱ uniteȱ prinȱ c©s©torie,ȱ inclusivȱ relaôiileȱ homosexuale.ȱ Deȱ pild©,ȱ unȱ b©rbatȱ c©s©toritȱ careȱ practic©ȱ homosexualitateaȱ nuȱ eȱ maiȱ puôinȱ unȱ adulterȱ decâtȱ b©rbatulȱ careȱ faceȱ dragosteȱcuȱalt©ȱfemeieȱdecâtȱsoôiaȱsa.ȱ ȱ Scripturaȱ esteȱ clar©ȱ înȱprivinôaȱ problemeiȱ adulterului,ȱdeȱ laȱ poruncaȱaȱ7Ȭaȱ pân©ȱ laȱ înv©ô©turaȱ luiȱ Iisus.ȱ Unaȱ dinȱ marileȱ „antiteze”ȱ aleȱ Prediciiȱ deȱ peȱ Munteȱ arat©ȱc©ȱp©catulȱtrupescȱimplic©ȱînȱaceeaóiȱm©sur©ȱminteaȱóiȱinimaȱ(Mt.ȱ5,ȱ27Ȭ28).ȱ ȱ Aceastaȱ esteȱ înȱ esenô©ȱ chemareaȱ deȱ aȱ neȱ feriȱ deȱ laȱ idolatrie.ȱ Prinȱ îns©óiȱ naturaȱ sa,ȱ poftaȱ esteȱ obsesiv©.ȱ Eaȱ seȱ concentreaz©ȱ întrȬunȱ modȱ nes©n©tosȱ (disfuncôional,ȱ amȱ spuneȱ azi)ȱ asupraȱ uneiȱ persoaneȱ reduseȱ înȱ acestȱ felȱ laȱ unȱ simpluȱ obiect,ȱ óiȱ careȱ devineȱ astfelȱ unȱ „idol”.ȱ Dar,ȱ caȱ óiȱ oriceȱ idolȱ óiȱ acestaȱ esteȱ ireal;ȱelȱesteȱprodusulȱimaginarȱalȱfanteziei.ȱ ȱ Poftaȱcareȱaduceȱcuȱsineȱadulterul,ȱrupeȱleg©turaȱcreat©ȱîntreȱsoôiȱprinȱTainaȱ C©s©toriei.ȱDeȱaceea,ȱIisusȱadaug©ȱlaȱcuvinteleȱdespreȱadulterȱsfatulȱfermȱdeȱaȱneȱ t©iaȱmaiȱbineȱmadularulȱbolnavȱdecâtȱs©ȱmearg©ȱtrupulȱîntregȱînȱiadȱ(Mt.ȱ5,ȱ29Ȭ30).ȱ Leg©turaȱ conjugal©ȱ poateȱ fiȱ durabil©ȱ numaiȱ dac©ȱ eȱ construit©ȱ peȱ încredereȱ óiȱ fidelitate.ȱÎntrucâtȱadulterulȱsubmineaz©ȱînȱmodȱcertȱacesteȱvalori,ȱIisusȱ(potrivitȱ tradiôieiȱluiȱMatei)ȱpermiteȱfaimoasaȱ„excepôie”ȱdeȱlaȱinterzicereaȱdivorôuluiȱ(Mt.ȱ 5,ȱ31;ȱMt.ȱ19,ȱ9).ȱ ȱ Fieȱc©ȱporuncaȱseȱrefer©ȱînȱacestȱcontextȱexplicitȱlaȱadulter,ȱfieȱc©ȱînseamn©ȱ maiȱmultȱdecâtȱatât,ȱideeaȱesteȱclar©.ȱÎnȱafaraȱuniriiȱconjugale,ȱactivitateaȱsexual©ȱ distrugeȱleg©turaȱintim©ȱaȱîncrederiiȱóiȱfidelit©ôii,ȱcareȱesteȱconditiaȱsineȱquaȱnonȱaȱ c©s©toriei.ȱ Eaȱ violeaz©ȱ relaôiaȱ dintreȱ soôiȱ óiȱ îndep©rteaz©ȱ peȱ Dumnezeu,ȱ întrucâtȱ Acestaȱ esteȱ ultimaȱ surs©ȱ óiȱ finalitateaȱ aceleiȱ relaôii.ȱ Deȱ aceea,ȱ Dumnezeulȱ Vechiuluiȱ Leg©mântȱ condamn©ȱ idolatriaȱ caȱ oȱ form©ȱ deȱ adulter,ȱ aóaȱ cumȱ Iisusȱ condamn©ȱadulterulȱcaȱopunânduȬseȱscopuluiȱdivinȱdeȱaȱfaceȱdinȱb©rbatȱóiȱfemeieȱ „unȱsingurȱtrup”ȱ(cf.ȱMc.ȱ10,ȱ4Ȭ9).ȱ ȱ CanoaneleȱBisericiiȱprescriuȱadeseaȱexcomunic©riȱpentruȱcazuriȱdeȱadulter,ȱ atâtȱcaȱpedeaps©,ȱcâtȱóiȱcaȱmijlocȱdeȱconótientizareȱaȱpenitentuluiȱasupraȱgravit©ôiiȱ fapteiȱ sale.ȱ Sinodulȱ deȱ laȱ Ancira,ȱ deȱ pild©,ȱ prescrieȱ oȱ pedeaps©ȱ deȱ 7ȱ aniȱ (deȱ penitenô©)ȱpentruȱsoôulȱsauȱsoôiaȱcareȱauȱcomisȱadulterul.ȱChiarȱconȬlocuireaȱcuȱoȱ soôieȱ adulter©ȱ esteȱ suficient©ȱ pentruȱ aȱ opriȱ unȱ laicȱ deȱ laȱ Tainaȱ Preoôieiȱ sauȱ 81

pentruȱaȱdepuneȱunȱcleric.ȱSfântulȱVasileȱîiȱpuneȱpeȱadulteriȱlaȱunȱlocȱcuȱcriminaliiȱ óiȱ sodomiôiiȱ (homosexualii),ȱ propunândȱ aceeaóiȱ pedeaps©ȱ pentruȱ toôi.ȱ Canonulȱ s©uȱ 58ȱ (aȱ treiaȱ epistol©ȱ canonic©)ȱ stipuleaz©:ȱ Adulterulȱ „înȱ patruȱ aniȱ vaȱ fiȱ tânguinduȬse,ȱ iarȱ înȱ cinciȱ ascultând,ȱ înȱ patruȱ prosternânduȬse,ȱ înȱ doiȱ împreun©ȱ stând”ȱ înainteȱdeȱaȱiȱseȱpermiteȱprimireaȱSfinteiȱÎmp©rt©óanii.ȱ ȱ IspitaȱsexuluiȱextraȬconjugalȱesteȱmaiȱputernic©ȱacoloȱundeȱesteȱsingur©tateȱ óiȱ frustrare,ȱ fiindȱ legat©ȱ maiȱ alesȱ deȱ crizaȱ vârsteiȱ deȱ mijloc.ȱ Înafar©ȱ deȱ b©rbaôiiȱ divorôaôiȱsauȱseparaôiȱdeȱsoôiileȱlor,ȱclientulȱtipicȱalȱuneiȱprostituateȱesteȱb©rbatulȱ albȱdeȱvârst©ȱmijlocieȱcareȱareȱoȱ„c©snicieȱfericit©”ȱóiȱoȱstareȱmaterial©ȱacceptabil©.ȱ Elȱ pl©teóteȱ pentruȱ sexȱ fieȱ pentruȱ aȱ compensaȱ faptulȱ c©ȱ soôiaȱ nuȬiȱ maiȱ satisfaceȱ dorinôele,ȱ fieȱ dinȱ pricinaȱ stresuluiȱ provocatȱ deȱ carieraȱ sa.ȱ Niciȱ clericiiȱ nuȱ suntȱ imuniȱlaȱastfelȱdeȱsentimenteȱóiȱdezam©giri.ȱDac©ȱeiȱcadȱcuȱbun©ȱótiinô©ȱînȱp©catulȱ trupesc,ȱîndeosebiȱcuȱoȱfemeieȱc©s©torit©,ȱeiȱspulber©ȱîncredereaȱsufletelorȱdeȱcareȱ suntȱ responsabiliȱ óiȱ prinȱ aceastaȱ îóiȱ tr©deaz©ȱ vocaôia.ȱ Deȱ aceea,ȱ Canonulȱ 25ȱ Apostolicȱspune:ȱ„Episcopul,ȱprezbiterulȱoriȱdiaconul,ȱprinzânduȬseȱînȱdesfrânareȱsauȱînȱ jur©mântȱstrâmbȱsauȱînȱfurtióag,ȱs©ȱseȱcateriseasc©”.ȱȱ ȱ IarȱCanonulȱ1ȱalȱSinoduluiȱdinȱNeocezareeaȱ(începutulȱsec.ȱIV)ȱafirm©ȱclar:ȱ „Prezbiterulȱ dac©ȱ seȱ vaȱ însura,ȱ s©ȱ seȱ scoat©ȱ dinȱ treptaȱ sa,ȱ iarȱ deȱ vaȱ fiȱ desfrânat,ȱ sauȱ vaȱ comiteȱadulter,ȱs©ȱseȱexclud©ȱcuȱdes©vâróireȱóiȱs©ȱseȱsupun©ȱpenitenôei”.ȱȱ ȱ Esteȱunȱlucruȱîngrozitorȱcaȱmembriiȱcleruluiȱs©ȱdistrug©ȱrelaôiileȱconjugaleȱ prinȱs©vâróireaȱadulterului,ȱiarȱcanoaneleȱreflect©ȱacestȱlucru.ȱ ȱ Cumȱ r©mâneȱ îns©ȱ cuȱ dimensiuneaȱ pastoral©ȱ aȱ acesteiȱ probleme?ȱ Dac©ȱ oȱ femeieȱvineȱlaȱduhovniculȱs©uȱpretinzândȱc©ȱsoôulȱeiȱaȱcomisȱadulter,ȱtrebuieȱeaȱ încurajatâȱ s©ȱ intentezeȱ divorô?ȱ Dac©ȱ unulȱ dinȱ soôiȱ s©vâróeóteȱ adulterul,ȱ esteȱ înȱ acestȱfelȱdistrus©ȱleg©turaȱcreat©ȱîntreȱeiȱprinȱTainaȱC©s©toriei?ȱ ȱ Peȱ scaraȱ valorilorȱ morale,ȱ adulterulȱ esteȱ înȱ modȱ evidentȱ multȱ maiȱ gravȱ decâtȱ activitateaȱ sexual©ȱ preȬconjugal©,ȱ întrucâtȱ violeaz©ȱ unȱ leg©mântȱ conjugalȱ real:ȱ leg©turaȱ dragosteiȱ óiȱ aȱ încrederiiȱ dintreȱ dou©ȱ persoane.ȱ Totuói,ȱ niciȱ sexulȱ preȬconjugalȱ óiȱ niciȱ celȱ extraȬconjugalȱ nuȱ suntȱ p©cateȱ deȱ neiertat.ȱ Înȱ cazulȱ adulterului,ȱexist©ȱoȱsingur©ȱposibilitateȱdeȱreconciliere:ȱpoc©inôaȱdinȱparteaȱceluiȱ careȱaȱgreóitȱóiȱiertareaȱoferit©ȱdeȱpartener.ȱNuȱexist©ȱprobabilȱniciȱoȱalt©ȱsituaôieȱ careȱs©ȱprovoaceȱresurseleȱemoôionaleȱóiȱspiritualeȱaleȱunuiȱcupluȱcaȱóiȱînȱcazulȱînȱ careȱ unulȱ dinȱ eiȱ comiteȱ adulter.ȱ Partenerulȱ ofensatȱ seȱ vaȱ simtiȱ tr©dat,ȱ respins,ȱ umilit.ȱ Acesteaȱ suntȱ sentimenteȱ puterniceȱ careȱ trebuieȱ înfruntate,ȱ exprimateȱ óiȱ dep©óiteȱ Ȭadeseaȱ cuȱ sprijinulȱ uneiȱ terôeȱ persoaneȱ –ȱ pentruȱ caȱ vindecareaȱ s©ȱ aib©ȱ loc.ȱȱ ȱ Dar,ȱcaȱóiȱînȱcazulȱcelorlalteȱp©cate,ȱadulterulȱnuȱafecteaz©ȱdoarȱpersoaneleȱ implicateȱ direct,ȱ ciȱ întreagaȱ comunitateȱ eclesial©.ȱ Noiȱ suntemȱ „m©dulareȱ unulȱ altuia”,ȱuniôiȱîntrȬunȱsingurȱTrup,ȱalȱc©ruiȱcapȱesteȱHristos.ȱAvemȱfaô©ȱdeȱfiecareȱ m©dularȱ responsabilitateaȱ deȱ aȱ aduceȱ împ©careaȱ óiȱ paceaȱ atunciȱ cândȱ esteȱ 82

posibil.ȱ Pentruȱ p©strareaȱ confidenôialit©ôii,ȱ preotulȱ trebuieȱ uneoriȱ s©ȱ reprezinteȱ comunitatea,ȱ încercândȱ s©ȱ împaceȱ óiȱ s©ȱ vindeceȱ cuplulȱ r©nit.ȱ Darȱ toôiȱ ceiȱ careȱ cunoscȱsituaôiaȱ–ȱpartenerul,ȱprietenii,ȱpreotulȱ–ȱpotȱóiȱtrebuieȱs©ȱparticipeȱlaȱacestȱ procesȱprinȱrug©ciuneaȱcontinu©ȱaȱfiec©ruiaȱpentruȱceiȱdoi.ȱ ȱ Unȱlucruȱesenôialȱînȱastfelȱdeȱcazuriȱesteȱp©strareaȱconfidenôialit©ôiiȱdeȱc©treȱ preot,ȱ darȱ óiȱ deȱ c©treȱ ceilalôiȱ implicaôi,ȱ maiȱ alesȱ atunciȱ cândȱ esteȱ vorbaȱ deȱ confesiuneaȱunuiȱpenitent.ȱTotuói,ȱexist©ȱuneleȱcazuriȱcareȱarȱputeaȱcereȱrupereaȱ acesteiȱt©inuiri,ȱinȱprimulȱrândȱcazurileȱdeȱpedofilie,ȱincestȱsauȱviol.ȱDac©ȱpreotulȱ esteȱ obligatȱ s©ȱ spun©ȱ totȱ ceȱ ótieȱ autorit©ôilorȱ sauȱ s©ȱ seȱ confrunteȱ cuȱ f©ptaóul,ȱ elȱ trebuieȱ s©ȱ iaȱ toateȱ m©surileȱ deȱ precauôieȱ pentruȱ aȱ p©straȱ confidenôialitateaȱ confesional©.ȱAfar©ȱdeȱsituaôiileȱînȱcareȱp©catulȱm©rturisitȱpuneȱînȱpericolȱalteȱvieôiȱ –ȱ pedofilia,ȱ violulȱ înȱ serieȱ sauȱ crimaȱ premeditat©ȱ –ȱ confidenôialitateaȱ trebuieȱ s©ȱ r©mân©ȱ absolut©.ȱ Preotulȱ seȱ poateȱ treziȱ c©ȱtrebuieȱ s©ȱ rezoloveȱsingurȱsituaôia.ȱElȱ poateȱ fiȱ ajutatȱ deȱ alteȱ persoaneȱ dinȱ cadrulȱ sauȱ dinȱ afaraȱ parohieiȱ careȱ cunoscȱ cuplulȱ óiȱ înȱ careȱ seȱ poateȱ aveaȱ deplin©ȱ încredere.ȱ Înȱ oriceȱ caz,ȱ scopulȱ urm©ritȱ trebuieȱs©ȱfieȱpoc©inôaȱsincer©ȱaȱceluiȱcareȱaȱp©c©tuitȱóiȱiertareaȱpartenerului.ȱDac©ȱ ceaȱdeȬaȱtreiaȱpersoan©ȱesteȱdeschis©ȱunuiȱastfelȱdeȱproces,ȱpreotulȱîiȱvaȱoferiȱdeȱ asemeneaȱîngrijireaȱpastoral©ȱcuvenit©.ȱ ȱ Chiarȱ dac©ȱ preocupareaȱ principal©ȱ aȱ preotuluiȱ esteȱ persoanaȱ adulteruluiȱ (maiȱalesȱdac©ȱîiȱesteȱprietenȱsauȱdac©ȱeȱunȱaltȱpreot)ȱelȱtrebuieȱs©ȱfieȱsensibilȱmaiȱ alesȱlaȱnevoileȱóiȱsentimenteleȱp©rôiiȱofensate.ȱAdeseaȱapareȱispitaȱdeȱaȱsalvaȱpeȱcelȱ careȱaȱgreóit,ȱneglijândȱpartenerul.ȱAmândoiȱîns©ȱtrebuieȱs©ȱseȱbucureȱdeȱaceeaóiȱ atenôieȱ dinȱ parteaȱ preotului.ȱ Problemaȱ esteȱ óiȱ maiȱ complex©,ȱ cerândȱ oȱ óiȱ maiȱ atent©ȱ sensibilitateȱ pastoral©ȱ atunciȱ cândȱ ceaȱ deȬaȱ treiaȱ persoan©ȱ faceȱ parteȱ dinȱ aceeaóiȱ comunitateȱ parohial©.ȱ Prioritateaȱ trebuieȱ s©ȱ seȱ deaȱ p©str©riiȱ óiȱ înt©ririiȱ familiei,ȱmaiȱalesȱcândȱsuntȱóiȱcopiiȱlaȱmijloc.ȱAceastaȱînseamn©ȱînȱprimulȱrândȱc©ȱ preotulȱ îlȱ vaȱ încurajaȱ peȱ celȱ careȱ aȱ s©vâróitȱ adulterulȱ s©Ȭiȱ împ©rt©óeasc©ȱ secretulȱ parteneruluiȱs©uȱdeȱviaô©ȱȬs©ȱdeschid©ȱranaȱpentruȱaȱoȱputeaȱtrataȱ–ȱóiȱvaȱfaceȱtotȱ ceȱesteȱnecesarȱpentruȱcaȱacestaȱs©ȱseȱvindeceȱprinȱpoc©inô©ȱóiȱasistenô©ȱadecvat©.ȱ ȱ Înȱ operaȱ asistenôeiȱ pastorale,ȱ preotulȱ trebuieȱ s©ȱ expun©ȱ înȱ predicileȱ saleȱ înv©ô©turaȱ Bisericiiȱ privindȱ sexualitateaȱ înȱ generalȱ óiȱ p©cateleȱ legateȱ deȱ ea,ȱ înȱ particular.ȱ Esteȱimportantȱs©ȱseȱeviteȱaccentuareaȱvalorilorȱspiritualeȱóiȱteologiceȱ aleȱ sexualit©ôii.ȱ Accentulȱ seȱ vaȱ puneȱ peȱ importanôaȱ ascezeiȱ înȱ viaôaȱ credinôei.ȱ Obiectivulȱ nuȱ esteȱ doarȱ prevenireaȱ p©catelorȱ sexuale,ȱ ciȱ angajareaȱ înȱ r©zboiulȱ spiritualȱcareȱduceȱlaȱviaôaȱtransfigurat©.ȱ ȱ Luptaȱ împotrivaȱ gândurilorȱ p©c©toase,ȱ caȱ óiȱ ceaȱ împotrivaȱ manifest©rilorȱ sexualeȱ exterioare,ȱ esteȱ unaȱ profundȱ spiritual©.ȱ Iisusȱ óiȱ Scripturileȱ înȱ generalȱ condamn©ȱ acesteȱ p©cateȱ atâtȱ deȱ vehement,ȱ pentruȱ c©ȱ eleȱ distrugȱ relaôiileȱ interumane,ȱ reducândȱ persoanaȱ laȱ oȱ caricatur©ȱ aȱ adev©rateiȱ umanit©ôi.ȱ Înc©ȱ oȱ dat©,ȱ sexualitateaȱ trebuieȱ privit©ȱ dinȱ perspectivaȱ eshatologic©.ȱ Pentruȱ c©ȱ înȱ 83

celeȱdinȱurm©,ȱmoralitateaȱsexual©ȱesteȱjustificat©ȱatâtaȱtimpȱcâtȱtraseaz©ȱdrumulȱ careȱduceȱlaȱÎmp©r©ôiaȱluiȱDumnezeu.ȱ ȱ ȱ

84

ȱ Pornografiaȱ ȱ Dinȱ aceast©ȱ perspectiv©,ȱ putemȱ s©ȱ neȱ d©mȱ seamaȱ careȱ esteȱ punctulȱ deȱ vedereȱ ortodoxȱ privindȱ pornografia.ȱ Fenomenulȱ constituieȱ oȱ afacereȱ uriaó©ȱ înȱ S.U.A.,ȱiarȱeforturileȱdeȱaȬlȱcontrolaȱauȱavutȱpuôinȱsucces.ȱUnaȱdinȱproblemeȱesteȱ dificultateaȱdeȱaȱoȱdefiniȱcuȱexactitate.ȱImagisticaȱsexual©ȱprezint©ȱvaloriȱdiferiteȱînȱ diferiteleȱ civilizaôii.ȱ Francezii,ȱ deȱ pild©,ȱ suntȱ deȱ acordȱ cuȱ nuditateaȱ parôial©ȱ sauȱ chiarȱ total©ȱ laȱ T.V.ȱ óiȱ peȱ plaj©,ȱ darȱ ceiȱ maiȱ mulôiȱ arȱ fiȱ ofensaôiȱ deȱ senzualitateaȱ ieftin©ȱ ceȱ constituieȱ hranaȱ obiónuit©ȱ aȱ tinerilorȱ americani.ȱ Totuói,ȱ suntȱ anumiteȱ intuiôiiȱ generaleȱ înȱ privinôaȱ subiectuluiȱ („îlȱ recunoaótemȱ cândȱ îlȱ vedem”)ȱ careȱ neȱ permitȱs©ȱfacemȱcâtevaȱdistincôiiȱóiȱs©ȱsuger©mȱuneleȱsoluôii.ȱ ȱFacemȱoȱprim©ȱdistincôieȱîntreȱpornografiaȱtotal©ȱ(„hardȬcore”)ȱóiȱceaȱuóoar©ȱ („softȱ core”).ȱ Prima,ȱ incluzândȱ imaginiȱ sadomasochisteȱ óiȱ pedofile,ȱ duceȱ laȱ exploatareȱ óiȱ abuzȱ deȱ celȱ maiȱ r©uȱ soi.ȱ Datorit©ȱ urm©rilorȱ distructive,ȱ p©rintii,ȱ educatoriiȱóiȱpubliculȱîntregȱarȱtrebuiȱs©ȱfac©ȱoriceȱefortȱpentruȱaȱluptaȱîmpotrivaȱ acestora.ȱPornografiaȱ„hardȬcore”ȱesteȱoȱn©past©ȱpeȱcareȱniciȱoȱsocietateȱcivilizat©ȱ nuȱ arȱ trebuiȱ s©ȱ oȱ tolereze.ȱ R©spândireaȱ saȱ óiȱ enormaȱ influenô©ȱ economic©ȱ înȱ aceast©ȱ ôar©ȱ tindȱ s©ȱ confirme,ȱ dinȱ p©cate,ȱ morbidaȱ observaôieȱ aȱ luiȱ Georgesȱ Clemenceau,ȱc©ȱS.U.A.ȱesteȱsinguraȱnaôiuneȱdinȱistorieȱcareȱtreceȱdeȱlaȱbarbarismȱ laȱdecadenô©ȱf©raȱaȱtraversaȱoȱperioad©ȱdeȱcivilizaôie.ȱ ȱ Pentruȱ oȱ trecereȱ înȱ revist©ȱ fugar©ȱ aȱ impactuluiȱ pornografieiȱ „hardȬcore”ȱ asupraȱetosuluiȱamerican,ȱeȱdeȱajunsȱs©ȱneȱarunc©mȱoȱprivireȱasupraȱsubiectuluiȱ dinȱ 10ȱ febr.ȱ 1997ȱ alȱ revisteiȱ U.S.ȱ News&Worldȱ Report.ȱ Lâng©ȱ imagineaȱ unuiȱ cunoscutȱ starȱ porno,ȱ citimȱ peȱ copert©ȱ c©ȱ „Americaȱ esteȱ deȱ departeȱ principalulȱ producatorȱdeȱfilmeȱpornoȱînȱlume,ȱcuȱoȱincredibil©ȱrat©ȱdeȱ150ȱdeȱtitluriȱnoiȱpeȱ s©pt©mân©”.ȱUrmeaz©ȱoȱstatistic©:ȱ„Unȱclubȱstripteaseȱprofitabilȱcâótig©ȱ5ȱmilioaneȱ deȱ dolariȱ peȱ an;ȱ starurileȱ pornoȱ deȱ prim©ȱ m©rimeȱ câótig©ȱ 20.000$/s©pt©mân©ȱ dansând.ȱAproximativȱ8ȱmiliardeȱdeȱdolariȱauȱfostȱcheltuiôiȱanulȱtrecutȱînȱafacerileȱ porno”;ȱ num©rulȱ închirierilorȱ deȱ caseteȱ videoȱ „hardȬcore”ȱ aȱ crescutȱ deȱ laȱ 75ȱ milioaneȱînȱ1985ȱlaȱ665ȱmilioaneȱînȱ1996,ȱlaȱunȱpreôȱdeȱpesteȱ8ȱmiliardeȱdeȱdolariȱ etc.;ȱreportajulȱîncepeȱcuȱprezentareaȱproduc©toruluiȱdeȱfilmeȱpornoȱaflatȱînȱtop,ȱaȱ c©ruiȱcompanieȱseȱnumeóteȱsugestivȱ„EvilȱAngelȱVideos”.ȱSeȱarat©ȱapoiȱc©ȱindustriaȱ respectiv©ȱaȱredusȱfemeiaȱlaȱunȱobiectȱdezumanizatȱalȱdorinôelor/obsesiilorȱaltora.ȱ Esteȱ oȱ cronic©ȱ remarcabil©ȱ despreȱ depravareaȱ peȱ careȱ mulôiȱ cititori,ȱ probabil,ȱ oȱ întâmpin©ȱ cuȱ unȱ zâmbetȱ óiȱ oȱ ridicareȱ dinȱ umeri.ȱ Iarȱ exploatareaȱ continu©ȱ implacabil.ȱ ȱ Pornografiaȱ „softȬcore”ȱ esteȱ atâtȱ deȱ agresiv©ȱ încâtȱ cuȱ greuȱ oȱ maiȱ putemȱ recunoaóte.ȱ Deȱ laȱ blajineleȱ cataloageȱ Victoria’sȱ Secret,ȱ laȱ revisteleȱ óiȱ filmeleȱ maiȱ

85

explicite,ȱ pornografiaȱ „softȬcore”ȱ umpleȱ caseleȱ noastre,ȱ locurileȱ deȱ munc©ȱ darȱ óiȱ ócolileȱnoastre.ȱkiȱaiciȱavemȱoȱproblem©ȱdeȱdefinit:ȱrelaôiileȱsexualeȱexpliciteȱîntrȬoȱ sum©ȱ„R”ȱsuntȱ„hard”ȱsauȱ„soft”?ȱki,ȱpân©ȱlaȱurm©,ȱoareȱmaiȱconteaz©?ȱProblemaȱ esteȱ careȱ suntȱ efecteleȱ satur©riiȱ medieiȱ óiȱ aȱ obsesieiȱ publiculuiȱ deȱ sex?ȱ Ceȱ seȱ întâmpl©ȱ cuȱ minôileȱ óiȱ sentimenteleȱ celorȱ careȱ privescȱ telenoveleȱ zilnic,ȱ sauȱ talkȬshowȬuriȱcuȱsubiecteȱsexuale?ȱCeȱimpresieȱîóiȱfacȱcopiiiȱnoótriȱcândȱv©dȱsexȱóiȱ violenô©ȱînȱdeseneleȱanimateȱdeȱsâmb©taȱdimineaôa?ȱȱ Potrivitȱ majorit©ôiiȱ cercet©rilor,ȱ înc©ȱ nuȱ exist©ȱ oȱ dovad©ȱ clar©ȱ aȱ faptuluiȱ c©ȱ pornografiaȱ duceȱ laȱ creótereaȱ criminalit©ôiiȱ sexuale.ȱ Totuói,ȱ prevaleôaȱ acesteiaȱ înȱ caseleȱcelorȱcareȱs©vâróescȱviol,ȱabuzȱinfantilȱsauȱalteȱfapteȱviolenteȱlegateȱdeȱsex,ȱ sprijin©ȱ teoriaȱ c©ȱ pornografiaȱ stimuleaz©ȱ comportamenteleȱ deviante.ȱ Esteȱ f©r©ȱ dubiuȱfaptulȱc©ȱîiȱr©neóteȱóiȱîiȱdegradeaz©ȱpeȱceiȱpeȱcareȱîiȱînf©ôióeaz©,ȱfieȱeiȱb©rbaôi,ȱ femeiȱsauȱcopii.ȱDeȱasemenea,ȱgoleóteȱcelȱmaiȱintimȱcomportamentȱumanȱdeȱoriceȱ sensȱ alȱ iubirii,ȱ fidelit©ôiiȱ oriȱ responsabilit©ôiiȱ ói,ȱ înȱ acelaóiȱ timp,ȱ obiectiveaz©ȱ óiȱ relativizeaz©ȱsexulȱprinȱaccentulȱpusȱpeȱimagineȱ–ȱoȱfantezieȱ–ȱcareȱprinȱdefiniôieȱ nuȱareȱsubstanô©,ȱrealitate.ȱ(Manualeleȱsexualeȱcareȱsf©tuiescȱcuplulȱs©Ȭóiȱimaginezeȱ c©ȱpartenerulȱesteȱoȱpersoan©ȱmaiȱar©toas©,ȱnuȱfacȱaltcevaȱdecâtȱs©ȱinciteȱlaȱadulter).ȱ Astfel,ȱ eaȱ degradeaz©ȱ óiȱ depersonalizeaz©ȱ sexualitateaȱ întrȬunȱ modȱ abuziv.ȱ Dat©ȱ fiindȱ aceast©ȱ influenô©,ȱ eȱ greuȱ s©ȱ înôelegemȱ cumȱ oameniȱ s©n©toóiȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ moralȱ cerȱ caȱ pornografia,ȱ maiȱ alesȱ ceaȱ „hardȬcore”,ȱ s©ȱ fieȱ protejat©ȱ deȱ primulȱAmendament.ȱȱ FilosofulȱgermanȱateuȱLudwigȱFeuerbachȱafirma:ȱ„ManȱistȱwasȱmanȱiΆt!”ȱ–ȱ „Suntemȱceeaȱceȱmânc©m!”.ȱPr.ȱAlexanderȱSchmemannȱpreiaȱaceast©ȱfraz©ȱîntrȬunȱ modȱ genial,ȱ demonstrândȱ c©ȱ principalulȱ nostruȱ scopȱ înȱ viaô©ȱ esteȱ s©ȱ consum©mȱ Sfântaȱ Euharistieȱ óiȱ înȱ acesȱ felȱ „s©ȱ devenimȱ euharistici”.ȱ Rostulȱ iconografieiȱ înȱ Biseric©ȱ esteȱdeȱaȱhr©niȱ minteaȱ óiȱinimaȱcuȱ mâncareȱcereasc©,ȱmâncareaȱpurit©ôii,ȱ binecuvânt©riiȱ óiȱ sfinôeniei.ȱ Pornografiaȱ esteȱ oȱ iconografieȱ demonic©.ȱ Eaȱ înzestreaz©ȱ minteaȱ cuȱ imaginiȱ corupteȱ careȱ provoac©ȱ stric©ciuneȱ înȱ adâncimileȱ sufletului.ȱPornografiaȱcreeaz©ȱdependenô©.ȱCeiȱcareȱseȱfolosescȱdeȱeaȱ–ȱfieȱpentruȱ aȬóiȱ eliberaȱ tensiuneaȱ oriȱ neliniótea,ȱ fieȱ peȱ postȱ deȱ stimulȱ sexualȱ –ȱ vorȱ simôiȱ inevitabilȱnevoiaȱs©ȱm©reasc©ȱdozaȱpentruȱaȱobôineȱacelaóiȱefect.ȱÎnȱceleȱdinȱurm©,ȱ pornografiaȱesteȱabuziv©.ȱCaȱindustrie,ȱeaȱexploateaz©ȱóiȱmanipuleaz©ȱpeȱceiȱcareȱoȱ folosescȱpentruȱstimulareaȱsexual©.ȱOricâtȱdeȱmultȱarȱcontribuiȱlaȱGNP,ȱpuôineȱseȱ potȱ spuneȱ pentruȱ aȱ oȱ justifica.ȱ Dac©,ȱ întrȬadev©r,ȱ „suntemȱ ceeaȱ ceȱ mânc©m”,ȱ pornografiaȱ esteȱ evidentȱ oȱ otrav©ȱ pentruȱ sistem.ȱ Caȱ óiȱ antitezaȱ pervers©ȱ aȱ iconografieiȱ autentice,ȱ eaȱ reclam©ȱ tratamentulȱ peȱ careȱ Iisusȱ îlȱ recomand©ȱ pentruȱ oriceȱp©catȱlegatȱdeȱprivireȱ(Mt.ȱ5,ȱ29).ȱOȱsoluôieȱmaiȱpuôinȱradical©,ȱdarȱpoateȱlaȱfelȱ deȱeficace,ȱesteȱrenunôareaȱlaȱmaterialeleȱpornografice.ȱ ȱ UnȱcanonȱalȱSinoduluiȱTrulanȱ(„Quinisext”,ȱ692)ȱspuneȱînȱleg©tur©ȱcuȱacestȱ subiect:ȱ „Ochiiȱ t©iȱ s©ȱpriveasc©ȱceleȱ drepteȱ óiȱcuȱtoataȱpazaȱtinereôiiȱinimaȱtaȱporunceóteȱ 86

Înôelepciuneaȱ(Prov.ȱ4;ȱ232Ȭ25)ȱc©ciȱsimôirileȱtrupuluiȱlesneȱstrecoar©ȱînȱsufletȱceleȱaleȱlor.ȱ Poruncimȱ aóadarȱ caȱ deȱ acumȱ înainte,ȱ înȱ niciȱ unȱ chipȱ s©ȱ nuȱ seȱ maiȱ zugr©veasc©,ȱ fieȱ peȱ tablouri,ȱ fieȱ altcumvaȱ înf©ôióate,ȱ chipuriȱ careȱ am©gescȱ vedereaȱ óiȱ careȱ stric©ȱ minteaȱ óiȱ împingȱspreȱaôâô©rileȱpl©cerilorȱruóinoase”ȱ(Canonulȱ100).ȱ ȱ Tradiôiaȱ ortodox©ȱ óiȱ intuiôiileȱ creótinilorȱ condamn©ȱ pornografiaȱ tocmaiȱ pentruȱc©ȱ„simôirileȱtrupuluiȱlesneȱstrecoar©ȱînȱsufletȱceleȱaleȱlor”.ȱPornografiaȱîiȱ corupeȱatâtȱpeȱceiȱcareȱoȱproduc,ȱcâtȱóiȱpeȱceiȱcareȱoȱfolosesc.ȱDeȱaceea,ȱeaȱesteȱoȱ problem©ȱ social©ȱ óiȱ moral©ȱ deȱ mariȱ proporôii.ȱ kiȱ pentruȱ c©ȱ dezumanizeaz©ȱ prinȱ deformareaȱ chipuluiȱ luiȱ Dumnezeuȱ dinȱ om,ȱ eaȱ esteȱ óiȱ oȱ problem©ȱ profundȱ spiritual©.ȱ ȱ ȱ

87

ȱ ȱ Masturbareaȱ ȱ Strânsȱlegat©ȱdeȱproblemaȱpornografieiȱesteȱpracticaȱmasturb©rii.ȱÎnȱultimiiȱ ani,ȱp©rerileȱsȬauȱîmp©rôitȱreferitorȱlaȱaceast©ȱproblem©,ȱtrecândȱdeȱlaȱoȱextrem©ȱlaȱ alta.ȱ Deȱ laȱ teamaȱ f©r©ȱ temeiȱ c©ȱ masturbareaȱ provoac©ȱ boliȱ mentaleȱ óiȱ deform©riȱ fizice,ȱsȬaȱajunsȱcaȱmulôiȱmedici,ȱóiȱchiarȱclerici,ȱs©ȱoȱprezinteȱcaȱpeȱoȱactivitateȱf©r©ȱ urm©riȱnegativeȱceȱtrebuieȱîncurajat©ȱcaȱmijlocȱdeȱaȱrezolvaȱtensiunileȱsexualeȱînȱ cadrulȱc©satorieiȱsauȱînȱafaraȱei.ȱȱ ȱ Înȱ copil©rie,ȱ anumiteȱ formeȱ deȱ „explorareȱ aȱ sinelui”,ȱ numiteȱ adeseaȱ cuȱ termenulȱ „masturbare”,ȱ suntȱ perfectȱ normale.ȱ Peȱ m©sur©ȱ ceȱ copilulȱ creóteȱ óiȱ seȱ apropieȱdeȱpubertate,ȱschimb©rileȱsexualeȱcreeaz©ȱnevoiȱceȱfacȱparteȱdinȱcreótereaȱ biologic©ȱnormal©.ȱUneleȱastfelȱdeȱexplor©riȱóiȱstimul©riȱsuntȱinevitabileȱlaȱaceast©ȱ vârst©ȱ óiȱ chiarȱ inofensive.ȱ Primejdiaȱ apareȱ înȱ momentulȱ înȱ careȱ acestȱ comportamentȱesteȱdublatȱdeȱsentimenteȱputerniceȱdeȱvin©ȱsauȱruóine,ȱcareȱsuntȱ deȱ regul©ȱ consecinôaȱ dezaprob©riiȱ exprimateȱ deȱ p©rinôiȱ sauȱ alteȱ persoaneȱ importanteȱ dinȱ viaôaȱ copilului.ȱ Esteȱ esenôial,ȱ prinȱ urmare,ȱ caȱ atitudineaȱ faô©ȱ deȱ copiiiȱ noótriȱ s©ȱ fieȱ bazat©ȱ atâtȱ peȱ Tradiôiaȱ Bisericii,ȱ câtȱ óiȱ peȱ realitateaȱ biologic©.ȱ P©rinôiiȱ careȱ auȱ dificult©ôiȱ cuȱ propriaȱ sexualitateȱ sauȱ practic©ȱ masturbareaȱ –ȱ óiȱ oȱ facȱ avândȱ sentimentulȱ deȱ jen©ȱ –ȱ eȱ probabilȱ s©ȱ transfereȱ acesteȱ dificult©ôiȱ óiȱ sentimenteȱcopiilorȱlor.ȱSexualitatea,ȱcaȱóiȱceaȱmaiȱmareȱparteȱaȱcomportamentuluiȱ uman,ȱ esteȱ puternicȱ influenôat©ȱ deȱ pasiuniȱ óiȱ atitudiniȱ propriiȱ „sistemuluiȱ familial”.ȱ Dac©ȱ acesteȱ atitudiniȱ suntȱ s©n©toaseȱ óiȱ realiste,ȱ iarȱ pasiunileȱ suntȱ înlocuiteȱdeȱoȱc©l©uzireȱînôeleg©toareȱexist©ȱtoateȱóanseleȱcaȱunȱcopilȱs©Ȭóiȱp©strezeȱ s©n©tateaȱsexual©ȱóiȱs©ȱseȱapropieȱdeȱmaturitateaȱsexual©.ȱ ȱ Dac©ȱ nevoiaȱ careȱ duceȱ laȱ masturbareȱ esteȱ înȱ esenô©ȱ unaȱ biologic©ȱ óiȱ esteȱ înt©rit©ȱ deȱ influenôeȱ externe,ȱ deȱ ceȱ majoritateaȱ moraliótilorȱ ortodocóiȱ „împreun©ȱ cuȱ episcopiiȱ óiȱ cuȱ preoôiiȱ noótriȱ afirm©ȱ c©ȱ aceast©ȱ practic©ȱ esteȱ greóit©”ȱ sauȱ celȱ puôinȱnes©n©toas©?ȱR©spunsulȱesteȱcomplex,ȱdarȱelȱincludeȱaceiaóiȱfactoriȱpeȱcareȱ iȬamȱmenôionatȱînȱleg©tur©ȱcuȱrelaôiileȱpreconjugaleȱóiȱpornografia.ȱ ȱ Înȱprimulȱrând,ȱmasturbareaȱesteȱdeȱobiceiȱînsoôit©ȱdeȱimaginiȱcareȱsuntȱînȱ esenô©ȱ pornografice.ȱ Fieȱ c©ȱ acesteȱ imaginiȱ suntȱ interneȱ (imaginaôia)ȱ sauȱ externe,ȱ eleȱ implic©ȱ exploatareaȱ óiȱ devalorizareaȱ altorȱ persoane.ȱ Pân©ȱ laȱ urm©,ȱ masturbareaȱ esteȱ caricaturaȱ uneiȱ relaôiiȱ conjugaleȱ adecvate.ȱ Eaȱ seȱ concentreaz©ȱ exclusivȱ asupraȱ proprieiȱ persoaneȱ óiȱ aȱ satisfacôieiȱ personale.ȱ Elementeleȱ deȱ baz©ȱ aleȱdragosteiȱóiȱangajamentului,ȱcaracteristiceȱrelaôiilorȱconjugaleȱautenticeȱlipsescȱ cuȱ des©vâróire.ȱ Dinȱ acestȱ motiv,ȱ bazânduȬseȱ peȱ teologiaȱ Legiiȱ naturale,ȱ RomanoȬCatoliciiȱ consider©ȱ c©ȱ masturbareaȱ esteȱ contrar©ȱ scopuluiȱ „natural”ȱ pentruȱ careȱ Dumnezeuȱ aȱ creatȱ sexualitateaȱ laȱ început.ȱ Îiȱ lipseóteȱ 88

finalitateaȱ–ȱprocreereaȱ–ȱ,ȱd©ruireaȱdeȱsineȱreciproc©ȱóiȱîncalc©ȱporuncaȱdeȱaȱduceȱ oȱ viaô©ȱ virgin©.ȱ Pentruȱ aȬóiȱ împliniȱ scopul,ȱ sexualitateaȱ trebuieȱ s©ȱ formezeȱ comuniuneaȱîntreȱdou©ȱpersoane,ȱunireaȱdurabil©ȱaȱunuiȱ„singurȱtrup”.ȱ ȱ Înȱ plusȱ faô©ȱ deȱ acesteȱ obiecôiiȱ teologiceȱ trebuieȱ s©ȱ ad©ug©mȱ faptulȱ c©ȱ masturbareaȱcreeaz©ȱfoarteȱuóorȱdependenô©.ȱVorȱtrebuiȱg©siteȱtotȱmaiȱmariȱdozeȱ deȱstimulante,ȱindiferentȱdeȱnaturaȱlor,ȱpentruȱaȱproduceȱacelaóiȱnivelȱdeȱexcitaôie.ȱ Oȱdat©ȱdevenitȱunȱviciu,ȱcomportamentulȱesteȱgreuȱdeȱînfrânt.ȱ ȱ Dac©ȱ unȱ penitentȱ îóiȱ m©rturiseóteȱ înȱ modȱ repetatȱ p©catulȱ masturb©rii,ȱ preotulȱ arȱtrebuiȱs©ȱînôeleag©ȱc©ȱseȱafl©ȱînȱfaôaȱunuiȱcazȱdeȱdependenô©.ȱSimplulȱ sfatȱdeȱaȬóiȱschimbaȱatitudineaȱnuȱvaȱdaȱroadeȱînȱmajoritateaȱcazurilor.ȱSoluôiileȱarȱ trebuiȱ s©ȱ fieȱ includereaȱ persoaneiȱ înȱ cadrulȱ unorȱ programeȱ deȱ terapieȱ înȱ acestȱ sens,ȱ precumȱ óiȱ rug©ciuneaȱ óiȱ perioadeȱ scurteȱ deȱ abstinenô©ȱ total©,ȱ pentruȱ caȱ dependenôaȱs©ȱfieȱînfrânt©.ȱ ȱ Esteȱimportant,ȱtotuói,ȱcaȱpersoanaȱînȱcauz©ȱs©ȱfieȱtratat©ȱcaȱsuferindȱdeȱoȱ boal©,ȱ iarȱ nuȱ caȱ unȱ p©c©tos.ȱ Ceiȱ careȱ seȱ lupt©ȱ cuȱ dependenôaȱ sexual©ȱ admitȱ deȱ regul©ȱ c©ȱ esteȱ oȱ cruceȱ dureroas©,ȱ ruóinoas©ȱ óiȱ adeseaȱ imposibilȱ deȱ purtat.ȱ Indiferentȱ deȱ manifestareaȱ luiȱ exterioar©,ȱ unȱ dependentȱ sexualȱ nuȱ vaȱ aveaȱ maiȱ mult©ȱpl©cereȱdecâtȱunȱstarȱpornoȱcareȱreiaȱdeȱmaiȱmulteȱoriȱaceeaóiȱscen©ȱerotic©.ȱ Deȱfapt,ȱmasturbareaȱdevenit©ȱviciuȱesteȱînsoôit©ȱadeseaȱdeȱsentimenteȱdeȱruóine,ȱ mânieȱ sauȱ dezgustȱ faô©ȱ deȱ sine.ȱ Laȱ nivelulȱ laȱ careȱ acesteȱ sentimenteȱ suntȱ maiȱ degrab©ȱ cauzaȱ decâtȱ consecinôaȱ comportamentuluiȱ autoȬerotic,ȱ esteȱ necesar©ȱ oȱ form©ȱdeȱterapieȱadecvat©.ȱ ȱ Grijaȱpastoral©ȱpentruȱoȱpersoan©ȱcareȱseȱconfrunt©ȱcuȱoȱastfelȱdeȱproblem©ȱ trebuieȱs©ȱseȱmanifesteȱprinȱiertareȱóiȱsuportȱmoral,ȱóiȱnuȱjudecareȱóiȱcondamnare.ȱ Preotulȱ vaȱ trebuiȱ deȱ asemeneaȱ s©ȱ însoôeasc©ȱ persoanaȱ respectiv©,ȱ cuȱ dragoste,ȱ înôelegereȱóiȱrug©ciune,ȱpeȱparcursulȱîntreguluiȱdrumȱalȱvindec©rii.ȱ ȱ ȱ ScurgerileȱNocturneȱ ȱ Trebuieȱ s©ȱ facemȱ câtevaȱ scurteȱ refeririȱ laȱ secreôiileȱ nocturneȱ óiȱ laȱ modulȱ greóitȱ înȱ careȱ acesteaȱ auȱ fostȱ înôelese.ȱ Deȱ multeȱ oriȱ vinȱ laȱ spovedanieȱ tineriȱ careȱ poart©ȱunȱsentimentȱdeȱvin©ȱpentruȱacesteȱsecreôii.ȱDac©ȱeleȱauȱlocȱsâmb©taȱsauȱînȱ ajunulȱuneiȱs©rb©tori,ȱproblemaȱesteȱdac©ȱeiȱpotȱprimiȱSfântaȱÎmp©rt©óanie.ȱ ȱ Adeseaȱ b©rbatulȱ esteȱ preocupatȱ deȱ faptulȱ c©ȱ aȱ s©vâróitȱ „p©catulȱ luiȱ Onan”ȱ (Gen.ȱ39,ȱ9)ȱóiȱseȱsimteȱresponsabilȱpentruȱaȬóiȱfiȱ„risipitȱs©mânôa”.ȱDeóiȱînȱlimbajulȱ zilelorȱnoastre,ȱ„onania”ȱseȱrefer©ȱlaȱmasturbareaȱmasculin©,ȱsensulȱs©uȱoriginarȱ eraȱlegatȱmaiȱdegrab©ȱdeȱcoitusȱinterruptus.ȱ(P©catulȱluiȱOnanȱnuȱconst©ȱînȱfaptulȱc©ȱ elȱ seȱ masturbeaz©,ȱ ciȱ înȱ aceeaȱ c©ȱ refuz©ȱ s©ȱ împlineasc©ȱ responsabilitateaȱ leviratului,ȱ aȱ c©ruiȱ datorieȱ eraȱ s©ȱ oȱ îns©mânôezeȱ peȱ v©duvaȱ frateluiȱ s©uȱ înȱ 89

scopulȱdeȱaȱasiguraȱcontinuitateaȱneamuluiȱacestuia.ȱCuȱalteȱcuvinte,ȱp©catulȱnuȱ const©ȱatâtȱînȱ„împr©ótiereaȱs©mânôeiȱpeȱjos”,ȱcâtȱînȱrefuzulȱdeȱaȱseȱsupuneȱlegiiȱ leviratului).ȱDac©ȱspermaȱesteȱrisipit©ȱprinȱmasturbare,ȱaceastaȱesteȱrezultatulȱuneiȱ acôiuniȱ p©c©toase.ȱ Totuói,ȱ nuȱ seȱ poateȱ spuneȱ acelaóiȱ lucruȱ despreȱ secreôiileȱ nocturne.ȱȱ ȱ Trebuieȱs©ȱînôelegemȱc©ȱacesteȱsecreôiiȱsuntȱunȱaspectȱnormalȱóiȱs©n©tosȱalȱ funcôion©riiȱ trupului.ȱ Caȱ óiȱ multeȱ altele,ȱ eleȱ potȱ fiȱ cauzaȱ p©catuluiȱ dac©ȱ suntȱ însoôiteȱ deȱ sentimenteȱ óiȱ imaginiȱ corespunz©toareȱ ói,ȱ maiȱ ales,ȱ dac©ȱ ducȱ laȱ masturbare.ȱChiarȱsentimenteleȱsenzualeȱceȱînsoôescȱóiȱprovoac©ȱadeseaȱsecreôiile,ȱ suntȱprodusulȱbiologieiȱnoastreȱóiȱcuȱgreuȱpotȱfiȱcalificateȱdreptȱunȱr©uȱmoral.ȱ ȱ Epistolaȱ Sfântuluiȱ Atanasieȱ c©treȱ c©lug©rulȱ Ammusȱ merit©ȱ citat©ȱ înȱ acestȱ sens:ȱ ȱ „Poluôiileȱnocturneȱinvoluntareȱnuȱsuntȱunȱp©cat:ȱc©ciȱceȱfelȱdeȱp©catȱsauȱnecur©ôieȱ poateȱaveaȱînȱsineȱunȱexcrementȱnatural?ȱGândeóteȬteȱceȱabsurdȱeȱs©ȱconsideriȱunȱp©catȱ cearaȱ dinȱ urechiȱ sauȱ scuipatulȱ dinȱ gur©.ȱ Maiȱ mult,ȱ amȱ puteaȱ spuneȱ óiȱ alteȱ lucruri:ȱ amȱ puteaȱexplicaȱdeȱpild©ȱcumȱexcreôiileȱstomacaleȱsuntȱnecesareȱpentruȱviaôaȱanimalelor.ȱDarȱ dac©ȱcredemȱc©ȱomulȱesteȱlucrulȱmâinilorȱluiȱDumnezeu,ȱcumȱneȱînvaô©ȱScriptura,ȱcumȱ amȱputeaȱînȱmodȱnecesarȱs©ȱproducemȱcevaȱimpur?”ȱ ȱ Atanasieȱseȱrefer©ȱaiciȱlaȱF.ȱAp.ȱ10,ȱ15:ȱ„CeleȱceȱDumnezeuȱaȱcur©ôitȱtuȱs©ȱnuȱleȱ numeótiȱspurcate”.ȱDeóiȱesteȱfolositȱtermenulȱpeiorativȱ„poluôie”,ȱînȱacestȱcontext,ȱelȱ înseamn©ȱ purȱóiȱsimpluȱ „secreôie”.ȱIdeeaȱesteȱclar©:ȱsecreôiileȱnocturne,ȱcaȱóiȱalteȱ „risipe”ȱ trupeóti,ȱ suntȱ rezultatulȱ funcôiilorȱ naturaleȱ createȱ óiȱ binecuvântateȱ deȱ Dumnezeu.ȱEleȱnuȱsuntȱînȱeleȱînseleȱunȱimpedimentȱlaȱprimireaȱÎmp©rt©óaniei.ȱÎnȱ acelaóiȱfel,ȱepistolaȱcanonic©ȱaȱluiȱDionisieȱalȱAlexandrieiȱc©treȱepiscopulȱVasilideȱ(ȱ canonulȱ4),ȱsf©tuieóte:ȱ„Ceiȱcareȱauȱavutȱpoluôiiȱnocturneȱinvoluntareȱs©ȱfac©ȱprecumȱvorȱ voiȱ (s©ȱ seȱ împ©rt©óeasc©ȱ sauȱ nu)”.ȱ R©spunsulȱ canonicȱ alȱ luiȱ Timoteiȱ alȱ Alexandrieiȱ (întrebareaȱ 12),ȱ faceȱ oȱ distincôieȱ important©ȱ întreȱ poftaȱ omeneasc©ȱ óiȱ ispitaȱ demonic©:ȱ „Cumȱ vaȱ fiȱ sf©tuitȱ celȱ careȱ vreaȱ s©ȱ seȱ împ©rt©óeasc©ȱ dup©ȱ ceȱ aȱ avutȱ poluôiiȱ nocturne?ȱR©spuns:ȱDac©ȱauȱvenitȱdinȱdorinôaȱpentruȱoȱfemeie,ȱseȱvaȱopri,ȱdarȱdac©ȱauȱfostȱ oȱispit©ȱaȱdiavolului,ȱseȱvaȱîmp©rt©óiȱpentruȱc©ȱispititorulȱîlȱvaȱmunciȱcândȱvaȱdoriȱs©ȱseȱ împ©rt©óeasc©”.ȱ ȱ Laȱfelȱcaȱóiȱînȱcazulȱ„gândurilor”,ȱpeȱcareȱp©rinôiiȱdeóertuluiȱleȱconsiderauȱ atâtȱ deȱ periculoase,ȱ sentimenteleȱ óiȱ emoôiileȱ careȱ însoôescȱ secreôiileȱ potȱ duceȱ uóorȱ laȱ p©cat,ȱ deóiȱ eleȱ nuȱ suntȱ înȱ sineȱ decâtȱ „ispite”.ȱ Totulȱ depindeȱ deȱ r©spunsulȱnostru.ȱCaȱóiȱtoateȱ„gândurile”,ȱeleȱarȱtrebuiȱv©zuteȱaóaȱcumȱsunt,ȱiarȱ apoiȱ înl©turate.ȱ ÎntrȬunȱ cuvânt,ȱ s©ȱ leȱ pred©mȱ înȱ mâinileȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ s©ȱ adormimȱdinȱnou.ȱ

90

ȱ ȱ Homosexualitateaȱ ȱ Înȱ final,ȱ neȱ vomȱ referiȱ laȱ problemaȱ dificil©ȱ óiȱ delicat©ȱ aȱ homosexualit©ôii.ȱ Subiectulȱesteȱdelicatȱîntrucâtȱimplic©ȱcomportamenteȱcareȱauȱfostȱcondamnateȱdeȱ societateȱóiȱdeȱautoritateaȱbiblic©ȱpeȱparcursulȱistoriei,ȱiarȱspecialiótiiȱsusôinȱc©ȱcelȱ puôinȱ 10%ȱ dinȱ populaôieȱ esteȱ angajat©ȱ întrȬoȱ form©ȱ oarecareȱ deȱ homosexualitateȱ sauȱ arȱ doriȱ s©ȱ fac©ȱ acestȱ lucru,ȱ înȱ timpȱ ceȱ 3Ȭ4%ȱ suntȱ deȱ orientareȱ exclusivȱ homosexual©.ȱ Subiectulȱ esteȱ dificilȱ pentruȱ c©ȱ aȱ implicatȱ atâteaȱ controverse.ȱ Înȱ ultimiiȱ aniȱ amȱ fostȱ martoriiȱ uneiȱ polariz©riiȱ întreȱ ceiȱ careȱ confund©ȱ „orientarea”ȱ homosexual©ȱ cuȱ comportamenteȱ specifice,ȱ al©turiȱ deȱ condamnareaȱ persoaneiȱ respective,ȱóiȱceiȱcareȱafirm©ȱc©ȱhomosexualitateaȱesteȱneutr©ȱdinȱpunctȱdeȱvedereȱ moralȱ ói,ȱ prinȱ urmare,ȱ eaȱ esteȱ „alternativȱ unȱ modȱ deȱ viaô©ȱ viabil”.ȱ Ceiȱ careȱ seȱ consider©ȱcaȱf©cândȱparteȱdinȱmiócareaȱhomosexualȬlesbian©ȱsuntȱîntrȬunȱconflictȱ adâncȱ cuȱ ceiȱ careȱ ap©r©ȱ valorileȱ tradiôionaleȱ (exclusivȱ unirileȱ heterosexualeȱ înȱ cadrulȱmariajului).ȱConflictulȱsȬaȱl©rgitȱînȱsferaȱpublic©ȱprinȱcererileȱhomosexualilorȱ óiȱ aleȱ lesbienelor,ȱ careȬóiȱ dorescȱ oȱ legislaôieȱ special©ȱ careȱ s©ȱ permit©ȱ c©s©toriileȱ „homosexuale”,ȱ adopôiileȱ înȱ cadrulȱ acestoraȱ óiȱ unȱ accesȱ f©r©ȱ restricôiiȱ laȱ cazareȱ óiȱ angajare.ȱÎnȱcadrulȱBisericii,ȱproblemaȱesenôial©ȱaȱdezbateriiȱesteȱlegat©ȱdeȱaccesulȱ homosexualilorȱactiviȱlaȱserviciulȱdivinȱ(laȱTainaȱPreoôiei).ȱConflictulȱesteȱsporitȱdeȱ limbajulȱfolositȱdeȱ„homofobi”ȱ(epiteteȱcareȱîiȱdenigreaz©ȱpeȱhomosexualiȱóiȱacuz©ȱ comportamentulȱ homoȬerotic)ȱ óiȱ „homofili”ȱ (acuzeȱ deȱ „homofobie”ȱ óiȱ „heterosexismȱpatriarhal”ȱaduseȱf©r©ȱdiscriminareȱcelorȱcareȱnuȱsuntȱdeȱacordȱcuȱ ei).ȱ ȱ Homosexualitateaȱ esteȱ definit©ȱ deȱ regul©ȱ caȱ oȱ „atracôieȱ psihosexual©ȱ predominant©ȱóiȱpersistent©ȱfaô©ȱdeȱmembriȱaiȱaceluiaóiȱsex”.ȱÎnȱgeneral,ȱtermenulȱ desemneaz©ȱ atâtȱ dorinôaȱ sexual©ȱ pentruȱ oȱ persoan©ȱ deȱ acelaóiȱ sex,ȱ câtȱ óiȱ comportamentulȱlegatȱdeȱaceast©ȱdorinô©.ȱUneleȱstudiiȱcliniceȱrecenteȱauȱar©tatȱc©ȱ homosexualitateaȱ esteȱ condiôionat©ȱ deȱ factoriȱ multipli:ȱ fiziologici,ȱ psihologici,ȱ geneticiȱ óiȱ sociali.ȱ Esteȱ înc©ȱ greuȱ deȱ precizatȱ relaôiaȱ real©ȱ întreȱ „natur©”ȱ óiȱ „educaôie”ȱ(întreȱmodulȱînȱcareȱdateleȱgeneticeȱóiȱmediulȱinfluenôeaz©ȱorientareaȱ homosexual©).ȱ Homosexualiiȱ militanôiȱ insist©ȱ asupraȱ componenteiȱ genetice,ȱ pentruȱ aȱ ap©raȱ teoriaȱ conformȱ c©reiaȱ homosexualitateaȱ esteȱ înn©scut©ȱ óiȱ ireversibil©ȱóiȱpentruȱaȱseȱputeaȱconstituiȱlegalȱcaȱgrupȱminoritar.ȱAlôiiȱaccentueaz©ȱ rolulȱ factorilorȱ deȱ mediu,ȱ înȱ generalȱ problemeleȱ deȱ relaôieȱ careȱ aparȱ înȱ sânulȱ familiei.ȱ ȱ Înȱ 1991,ȱ neurobiologulȱ Simonȱ Leȱ Vayȱ aȱ descoperitȱ c©ȱ unȱ micȱ grupȱ deȱ neuroniȱ dinȱ hipotalamusulȱ creieruluiȱ b©rbaôilorȱ homosexualiȱ esteȱ doarȱ aȱ treiaȱ parteȱ dintrȬoȱ jum©tateȱ dinȱ m©rimeaȱ celuiȱîntâlnitȱlaȱb©rbaôiiȱheterosexualiȱóiȱ 91

aproapeȱdeȱaceeaóiȱm©rimeȱcuȱcelȱalȱfemeilorȱheterosexuale.ȱÎntrucâtȱatâtȱb©rbaôiiȱ homosexualiȱ câtȱ óiȱ femeileȱ heterosexualeȱ suntȱ atraóiȱ deȱ b©rbaôi,ȱ sȬaȱ ajunsȱ laȱ concluziaȱ c©ȱ m©rimeaȱ nucleuluiȱ hipotalamicȱ esteȱ legat©ȱ deȱ orientareaȱ sexual©.ȱ (Hipotalamusulȱregleaz©ȱtemperaturaȱcorpului,ȱsomnul,ȱfoamea,ȱritmulȱcardiacȱóiȱ alteȱ activit©ôiȱ autonome,ȱ incluzândȬoȱ peȱ ceaȱ sexual©).ȱ Totuói,ȱ întrebareaȱ careȱ seȱ puneȱ esteȱ dac©ȱ m©rimeaȱ redus©ȱ aȱ nucleuluiȱ esteȱ cauzaȱ sauȱ consecinôaȱ homosexualit©ôii.ȱÎnȱ1992,ȱpsihologulȱJ.ȱM.ȱBaileyȱóiȱpsihiatrulȱR.ȱC.ȱPillardȱauȱadusȱ alteȱ doveziȱ careȱ sprijin©ȱ ideeaȱ c©ȱ factoriiȱ geneticiȱ suntȱ semnificativiȱ înȱ formareaȱ orient©riiȱ sexuale.ȱ Alteȱ cercet©riȱ auȱ sprijinit,ȱ darȱ nuȱ auȱ stabilitȱ definitivȱ justeôeaȱ teorieiȱ c©ȱ geneleȱ arȱ jucaȱ unȱ rolȱ înȱ preferinôeleȱ sexuale.ȱ Oricum,ȱ toôiȱ specialiótiiȱ insist©ȱs©ȱseȱiaȱînȱconsiderareȱóiȱfactoriiȱsocialiȱóiȱpsihologici.ȱAóaȱcumȱaȱar©tatȱJohnȱ F.ȱ Harvey,ȱ faptulȱ c©ȱ aproapeȱ jum©tateȱ dinȱ gemeniȱ nuȱ auȱ orientareaȱ sexual©ȱ aȱ celuilatȱ înt©reóteȱ ideeaȱ c©ȱ dezvoltareaȱ psihoȬsexual©ȱ depindeȱ întrȬoȱ oarecareȱ m©sur©ȱdeȱmediulȱînȱcareȱcreóteȱcopilul.ȱ ȱ Distincôiaȱ întreȱ acteleȱ homosexualeȱ óiȱ orientareaȱ homosexual©ȱ esteȱ unaȱ recent©,ȱbazat©ȱpeȱoperaȱluiȱFreudȱóiȱaȱaltorȱcercet©toriȱdinȱariaȱsexualit©ôiiȱumane.ȱ Aceast©ȱ distincôieȱ eraȱ necunoscut©ȱ înȱ vremurileȱ biblice,ȱ cândȱ seȱ afirmaȱ c©ȱ comportamentulȱhomosexualȱesteȱoȱpervertireȱvoit©ȱóiȱp©c©toas©ȱaȱposibilit©ôilorȱ sexualeȱ d©ruiteȱ deȱ Dumnezeu.ȱ Întrebareaȱ esteȱ înȱ ceȱ felȱ trebuieȱ revizuit©ȱ aceast©ȱ judecat©ȱ acumȱ cândȱ „orientarea”ȱ sexual©ȱ esteȱ unȱ faptȱ stabilit?ȱ Peȱ deȱ alt©ȱ parte,ȱ realitateaȱ„orient©rii”ȱimplic©ȱconsiderareaȱfaptelorȱceȱdecurgȱdinȱeaȱcaȱfiindȱjusteȱ dinȱpunctȱdeȱvedereȱmoral?ȱ ȱ Poziôiaȱ Bisericiiȱ Ortodoxeȱ esteȱ c©ȱ toateȱ fapteleȱ homosexualeȱ suntȱ inacceptabileȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ moral:ȱ eleȱ denatureaz©ȱ scopulȱ óiȱ funcôiuneaȱ fireasc©ȱ aȱ organelorȱ trupeóti,ȱ nuȱ auȱ niciȱ oȱ valoareȱ procreativ©ȱ óiȱ reprezint©ȱ oȱ parodieȱ aȱ uniriiȱ „întrȬunȱ singurȱ trup”.ȱ Caracterulȱ deȱ promiscuitateȱ alȱ comportamentuluiȱ homosexualȱ înȱ genereȱ îlȱ arat©ȱ caȱ fiindȱ unȱ p©cat,ȱ înȱ timpȱ ceȱ acteleȱspecificeȱ–ȱincluzândȱrelaôiileȱanaleȱóiȱstimulareaȱoralȬgenital©ȱóiȱoralȬanal©ȱ–ȱ provoac©ȱmultoraȱrepulsieȱóiȱdezgust.ȱAcesteȱsentimenteȱsuntȱoglinditeȱînȱmulteȱ pasajeȱbibliceȱóiȱscrieriȱpatristiceȱcareȱcondamn©ȱactivitateaȱhomosexual©.ȱ ȱ Texteleȱscripturisticeȱprincipaleȱsunt:ȱ ȱ Gen.ȱ19,ȱ4Ȭ11ȱ–ȱb©rbaôiiȱSodomeiȱîncearc©ȱs©ȱviolezeȱmusafiriiȱluiȱLotȱ ȱ Lev.ȱ18,ȱ22:ȱ„S©ȱnuȱteȱculciȱcuȱb©rbatȱcaȱóiȱcuȱfemeie;ȱaceastaȱesteȱspurc©ciune”ȱóiȱ Lev.ȱ20,ȱ13:ȱ„Deȱseȱvaȱculcaȱcinevaȱcuȱb©rbatȱcaȱóiȱcuȱfemeie,ȱamândoiȱauȱf©cutȱnelegiuireȱ óiȱs©ȱseȱomoare,ȱc©ȱsângeleȱlorȱasupraȱlorȱeste”.ȱ ȱ Rom.ȱ1,ȱ26Ȭ27:ȱb©rbaôiiȱauȱrenunôatȱlaȱrelaôiileȱnaturaleȱcuȱfemeile,ȱ„s©vâróindȱ ruóineaȱóiȱluândȱînȱeiȱr©splataȱcuvenit©ȱr©t©ciriiȱlor”.ȱ ȱ Iȱ Corȱ 6,ȱ 9Ȭ11:ȱ întreȱ ceiȱ careȱ nuȱ vorȱ moóteniȱ Împ©r©ôiaȱ luiȱ Dumnezeuȱ seȱ num©r©r©ȱ idolatrii,ȱ adulteriiȱ óiȱ sodomiôiiȱ (arsenokoitaiȱ –ȱ seȱ refer©ȱ laȱ homosexualitateaȱmasculin©).ȱ 92

ȱ IȱTimȱ1,ȱ8Ȭ11:ȱlegeaȱesteȱpus©ȱpenntruȱceiȱf©r©ȱdeȱlegeȱóiȱp©c©toói,ȱcaȱóiȱpentruȱ pornois,ȱarsenokoitaisȱóiȱandrapodistaisȱ(desfrânaôi,ȱhomosexualiȱóiȱvânz©toriȱdeȱ oameni).ȱ ȱ Iudaȱ 7:ȱ seȱ refer©ȱ laȱ imoralitateaȱ sexual©ȱ óiȱ poftaȱ nefireasc©ȱ (ekporneusasai...sakosȱ heteras)ȱ aȱ Sodomeiȱ óiȱ Gomorei.ȱ Laȱ aceastaȱ amȱ maiȱ puteaȱ ad©ugaȱ Dt.ȱ 23,ȱ 17ȱ careȱ interziceȱ prostituôiaȱ feminin©ȱ óiȱ ceaȱ masculin©ȱ înȱ Israelȱ Iȱ Regiȱ 14,ȱ 24ȱ óiȱ 22,ȱ 46ȱ careȱ includȱ prostituôiaȱ masculin©ȱ întreȱ „spurc©ciunile”ȱ s©vâróiteȱînȱfaôaȱluiȱDumnezeu.ȱ ȱ Uniiȱ reputaôiȱ bibliótiȱ óiȱ alôiiȱ al©turiȱ deȱ eiȱ auȱ f©cutȱ eforturiȱ considerabileȱ pentruȱ aȱ ar©taȱ c©ȱ acesteȱ pasajeȱ nuȱ potȱ fiȱ cititeȱ caȱ oȱ condamnareȱ f©r©ȱ echivocȱ aȱ homosexualit©ôii.ȱ Oȱ parteȱ aȱ acestorȱ eforturiȱ auȱ fostȱ rodnice,ȱ darȱ ceaȱ maiȱ mareȱ parteȱ aȱ fostȱ motivat©ȱ deȱ unȱ planȱ alȱ „corectitudiniiȱ politice”,ȱ careȱ aȱ produsȱ oȱ exegez©ȱînóel©toare.ȱConformȱacesteiȱexegeze,ȱb©rbaôiiȱsodomiôiȱsuntȱvinovaôiȱnuȱ deȱ „sodomie”,ȱ ciȱ deȱ nerespectareaȱ ospitalit©ôiiȱ orientale;ȱ prescripôiileȱ leviticeȱ seȱ refer©ȱlaȱ„cur©ôiaȱcultic©”;ȱînȱEpistolaȱc©treȱRomani,ȱSfântulȱPavelȱcritic©ȱidolatria,ȱ al©turiȱdeȱpoftaȱcareȬiȱurmeaz©;ȱiarȱînȱEpistolaȱc©treȱCorinteniȱóiȱTimotei,ȱreferireaȱ trebuieȱ înôeleas©ȱ caȱ oȱ condamnareȱ exclusivȱ aȱ pederastieiȱ grecoȬromaneȱ óiȱ nuȱ aȱ homosexualit©ôiiȱ înȱ sine.ȱ (Dinȱ informaôiileȱ meleȱ nimeniȱ nuȱ aȱ construitȱ unȱ argumentȱ rezonabilȱ împotrivaȱ sensuluiȱ dinȱ primaȱ facieȱ dinȱ Iudaȱ 7).ȱ Dac©ȱ acesteȱ texteȱsuntȱcititeȱînȱcontextȱ–ȱóiȱmaiȱalesȱcândȱsuntȱpriviteȱînȱluminaȱînv©ô©turiiȱluiȱ Iisusȱ despreȱ c©s©torieȱ óiȱ unireaȱ conjugal©ȱ –ȱ esteȱ puôinȱ probabilȱ caȱ eleȱ s©ȱ nuȱ condamneȱacteleȱhomosexuale.ȱ ȱ Oȱatitudineȱsimilar©ȱîntâlnimȱînȱliteraturaȱpatristic©.ȱÎnȱDidahiiȱ2,2ȱseȱspune:ȱ „s©ȱnuȱs©vâróeótiȱcrim©,ȱadulter,ȱpederastieȱ(paidophthoreseis),ȱp©catȱtrupesc..”..ȱTeofilȱalȱ Antiohiei,ȱ Clementȱ óiȱ Atanasieȱ aiȱ Alexandriei,ȱ Ioanȱ Damaschinȱ óiȱ mulôiȱ alôiiȱ condamn©ȱpaidophthoria,ȱdarȱaceastaȱsȬarȱputeaȱlimitaȱlaȱceeaȱceȱnumimȱpedofilieȱ (sauȱabuzȱsexualȱinfantil).ȱ ȱ Maiȱ puôinȱ ambigueȱ suntȱ scrierileȱ Sfântuluiȱ Vasileȱ celȱ Mareȱ óiȱ maiȱ alesȱ aleȱ Sfântuluiȱ Ioanȱ Hrisostom.ȱ Canonulȱ 7ȱ alȱ Sfântuluiȱ Vasileȱ dinȱ primaȱ Epistol©ȱ canonic©,ȱ precizeaz©:ȱ „Stric©toriiȱ deȱ parteȱ b©rb©teasc©ȱ óiȱ stric©toriiȱ deȱ animale,ȱ óiȱ ucigaóii,ȱ óiȱ fermec©torii,ȱ óiȱ adulteriiȱ óiȱ idolatriȱ suntȱ vredniciȱ deȱ aceeaóiȱ pedeaps©,ȱ iarȱ înȱ privinôaȱ celorȱ ceȱ 30ȱ deȱ aniȱ sȬauȱ cur©ôitȱ pentruȱ necur©ôireaȱ peȱ careȱ auȱ f©cutȬoȱ întruȱ neótiinô©,ȱnuȱseȱcuvineȱniciȱaȱneȱîndoiȱdeȱprimireaȱlor”.ȱCanonulȱ62ȱdinȱaȱtreiaȱEpistol©ȱ canonic©ȱafirm©:ȱ„Celȱceȱaȱar©tatȱimoralitateȱînȱceleȱb©rb©teóti,ȱiȱseȱvaȱhot©rîȱtimpulȱdeȱ penitenô©ȱcaȱceluiȱceȱnelegiuieóteȱîntruȱadulter”ȱ(15ȱaniȱdeȱexcomunicareȱ–ȱCan.ȱ58),ȱiarȱ Can.ȱ 63ȱ adaug©:ȱ „Laȱ felȱ óiȱ celȱ ceȱ îóiȱ arat©ȱ p©gân©tateaȱ saȱ întreȱ celeȱ necuvânt©toare.”..ȱ Canonulȱ61ȱApostolicȱconsider©ȱp©catulȱtrupesc,ȱadulterulȱóiȱhomosexualitateaȱcaȱ impedimenteȱ pentruȱ Tainaȱ Preoôiei:ȱ „Dac©ȱ împotrivaȱ unuiȱ credinciosȱ seȱ faceȱ vreoȱ învinuireȱ deȱ desfrânare,ȱ deȱ adulterȱ sauȱ deȱ oȱ alt©ȱ oarecareȱ fapt©ȱ oprit©ȱ inclusivȱ acteleȱ homosexualeȱ óiȱ sȬarȱ dovedi,ȱ acelaȱ s©ȱ nuȱ devin©ȱcleric”.ȱ 93

ȱ CelȱmaiȱrigurosȱdintreȱtoôiȱesteȱSfântulȱIoanȱHristosom,ȱmaiȱalesȱînȱOmiliileȱ saleȱ laȱ Romaniȱ cap.ȱ 1ȱ óiȱ 4.ȱ Comportamentulȱ homosexualȱ esteȱ numitȱ „oȱ nebunieȱ monstruoas©”,ȱ oȱ pasiuneȱ nefireasc©ȱ aȱ celorȱ careȱ „LȬauȱ p©r©sitȱ peȱ Dumnezeu”.ȱ Aceast©ȱ nebunie,ȱ careȱ esteȱ multȱ maiȱ reaȱ decâtȱ desfrânarea,ȱ degradeaz©ȱ peȱ om,ȱ coborânduȬlȱ maiȱ josȱ caȱ animalele.ȱ Retoricaȱ luiȱ Hrisostomȱ trebuieȱ explicat©,ȱ celȱ puôinȱînȱparte,ȱprinȱconvingereaȱsaȱc©ȱactivitateaȱhomosexual©ȱesteȱpurȱvoluntar©:ȱ oȱpervertireȱ voit©ȱaȱheterosexualit©ôiiȱcomuneȱtuturorȱb©rbaôilor.ȱAcestȱpunctȱdeȱ vedereȱnuȱmaiȱesteȱvalabil,ȱdeȱvremeȱceȱexist©ȱoȱ„orientare”ȱsexual©ȱcondiôionat©ȱ psihologicȱ óiȱ genetic,ȱ óiȱ careȱ esteȱ înȱ multeȱ cazuriȱ ireversibil©.ȱ Acestȱ faptȱ stabilitȱ clinicȱ iȬaȱ f©cutȱ peȱ moraliótiȱ s©ȱ redefineasc©ȱ relaôiaȱ dintreȱ orientareȱ óiȱ comportament,ȱcaȱóiȱsemnificaôiaȱmoral©ȱaȱactelorȱhomosexualeȱînȱsine.ȱ ȱ Conducereaȱ Bisericiiȱ RomanoȬCatolice,ȱ exprimat©ȱ prinȱ Congregaôiaȱ Sacr©ȱ pentruȱ Doctrinaȱ Credinôei,ȱ aȱ solicitatȱ acordareaȱ unuiȱ suportȱ pastoralȱ celorȱ careȱ suntȱ deȱ orientareȱ homosexual©,ȱ considerândȱ înȱ acelaóiȱ timpȱ c©ȱ aceast©ȱ condiôieȱ esteȱ înȱ sineȱ „disfuncôional©”ȱ sauȱ celȱ puôinȱ incomplet©.ȱ Mulôiȱ moraliótiȱ catoliciȱ (McCormick,ȱ Curran,ȱ Cahillȱ ó.a.)ȱ sȬauȱ întrebatȱ dac©ȱ esteȱ adecvat©ȱ expresiaȱ disfuncôieȱobiectiv©ȱpentruȱaȱdescrieȱcondiôiaȱhomosexual©,ȱpretinzândȱc©ȱarunc©ȱoȱ pat©ȱ neagr©ȱ asupraȱ persoanei,ȱ óiȱ nuȱ doarȱ asupraȱ comportamentului.ȱ Adepôiiȱ termenuluiȱauȱreplicatȱc©ȱaceastaȱnuȱînseamn©ȱc©ȱ„homosexualulȱesteȱr©uȱînȱsine”.ȱ Înȱ timpȱ ceȱ condamn©ȱ caȱ fiindȱ inacceptabil©ȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ moralȱ oriceȱ activitateȱ genital©ȱ homosexual©,ȱ aceótiaȱ cerȱ s©ȱ seȱ recunoasc©ȱ faptulȱ c©ȱ homosexualitateaȱînȱsineȱ–ȱchiarȱdac©ȱesteȱ„disfuncôional©”ȱ–ȱnuȱesteȱneap©ratȱunȱ p©cat.ȱ Distincôia,ȱ precumȱ óiȱ terminologia,ȱ seȱ sprijin©ȱ peȱ teologiaȱ catolic©ȱ despreȱ natur©.ȱ ȱ Deȱlaȱoȱextrem©ȱlaȱalta,ȱr©spunsurileȱcreótineȱlaȱproblemaȱhomosexualit©ôiiȱ seȱîmpartȱprecumȱurmeaz©:ȱ ȱ 1.ȱ Oȱ atitudineȱ „nefavorabil©Ȭpuritiv©”,ȱ condamnândȱ atâtȱ actele,ȱ câtȱ óiȱ orientareaȱcaȱ„deviante”,ȱperverseȱetc.ȱ ȱ 2.ȱOȱatitudineȱ„nefavorabil©ȬnonȬpuritiv©”ȱcareȱconsider©ȱhomosexualitateaȱcaȱ oȱdisfuncôie,ȱcondamn©ȱtotuóiȱp©catul,ȱdarȱnuȱóiȱpeȱp©c©tos.ȱ ȱ 3.ȱOȱacceptareȱprudent©,ȱlimitat©,ȱînôelegândȱhomosexualitateaȱóiȱacteleȱsaleȱ caȱunȱr©uȱonticȱóiȱtotuóiȱînȱcazurileȱireversibileȱsuntȱacceptateȱrelaôiileȱstabile,ȱiarȱ acteleȱhomosexualeȱînȱacesteȱrelaôiiȱsuntȱconsiderateȱpermiseȱóiȱchiarȱresponsabile.ȱ ȱ 4.ȱ „Acceptareaȱ deplin©”ȱ considerândȱ orientareaȱ homosexual©ȱ caȱ fiindȱ înn©scut©ȱ (deciȱ d©ruit©ȱ deȱ Dumnezeu),ȱ iarȱ comportamentulȱ careȱ oȱ însoôeóteȱ caȱ adecvatȱdinȱpunctȱdeȱvedereȱmoral,ȱóiȱchiarȱdeȱdorit.ȱ ȱ Numeroóiȱ eticiótiȱ catoliciȱsuntȱpentruȱceaȱdeȬaȱtreiaȱabordareȱ(deóiȱauȱfostȱ etichetaôiȱ dreptȱ „revizionióti”ȱ deȱ maiȱ mulôiȱ catoliciȱ conservatori,ȱ careȱ reprezint©ȱ atitudineaȱ „nefavorabil©ȬnonȬpuȬritiv©”).ȱ Poziôiaȱ lorȱ areȱ laȱ baz©ȱ oȱ important©ȱ reflecôieȱ asupraȱ naturiiȱ actelorȱ înȱ sine.ȱ Seȱ puneȱ întrebarea:ȱ împrejur©rileȱ 94

particulareȱmodific©ȱnumaiȱrelaôiaȱcuivaȱcuȱoȱfapt©ȱanume,ȱsauȱóiȱvaloareaȱmoral©ȱ aȱfapteiȱînȱsine?ȱ ȱ Înȱstudiulȱs©uȱdinȱ1977ȱ–ȱ„Moralitateaȱsexual©.ȱOȱabordareȱcatolic©”,ȱPhilipȱ S.ȱKeaneȱr©spundeȱafirmativ.ȱElȱafirm©ȱc©ȱexist©ȱoȱprioritateȱóiȱoȱnormativitateȱaȱ actelorȱ óiȱ relaôiilorȱ heterosexualeȱ ceȱ nuȱ potȱ fiȱ eludateȱ deȱ niciȱ oȱ teologieȱ aȱ homosexualit©ôii.ȱ Totuói,ȱ elȱ seȱ foloseóteȱ deȱ oȱ metodologieȱ careȱ priveóteȱ anumiteȱ fapteȱobiectivȱgrave,ȱdarȱsubiectivȱnecondamnabile.ȱElȱspune:ȱ„suntȱcazuriȱînȱcareȱ r©ulȱ onticȱ alȱ faptelorȱ homosexualeȱ nuȱ devineȱ unȱ r©uȱ moralȱ obiectiv,ȱ întrucâtȱ înȱ împrejur©rileȱrespectiveȱitȱisȱtrulyȱproportionateȱforȱtheȱhomosexualȱactsȱtoȱbeȱposited”.ȱ Prinȱurmare,ȱconcluziaȱeste:ȱ„persoanaȱr©mâneȱmembruȱalȱBisericiiȱóiȱesteȱliber©ȱs©ȱ primeasc©ȱSfinteleȱTaine”.ȱ ȱ Aceeaóiȱpoziôieȱoȱadopt©ȱLisaȱCahillȱóiȱRichardȱMcCormick.ȱPentruȱCahill,ȱ acteleȱ homosexualeȱ suntȱ „neȬnormativȱ darȱ obiectivȱ justificabileȱ înȱ situaôiiȱ excepôionale”,ȱînȱcareȱdou©ȱpersoaneȱdeȱacelaóiȱsexȱformeaz©ȱoȱrelaôieȱpermenent©ȱ óiȱ exclusiv©.ȱ McCormickȱ conchideȱ c©ȱ suntȱ dou©ȱ criteriiȱ dup©ȱ careȱ relaôiileȱ homosexualeȱ potȱ fiȱ considerateȱ caȱ permiseȱ (óiȱ nuȱ justificabile,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ orientareaȱóiȱacteleȱheterosexualeȱr©mânȱnormative).ȱ ȱ 1.ȱDac©ȱpersoanaȱînȱcauz©ȱesteȱireversibilȱhomosexual©.ȱ ȱ 2.ȱDac©ȱpersoanaȱînȱcauz©ȱnuȱesteȱchemat©ȱlaȱcelibatȱpentruȱÎmp©r©ôie.ȱȱ ȱ Elȱ insist©ȱ c©ȱ acesteȱ judec©ôiȱ constituieȱ responsabilitateaȱ persoaneiȱ înainteaȱ luiȱ Dumnezeuȱ ói,ȱ înȱ scopulȱ uneiȱ abord©riȱ pastoraleȱ adecvate,ȱ eleȱ arȱ trebuiȱ respectateȱdeȱBiseric©.ȱ ȱ Înc©ȱ oȱ dat©ȱ problemaȱ esenôial©ȱ esteȱ ceaȱ ridicat©ȱ deȱ Philipȱ Keane:ȱ „circumstanôeleȱlegateȱdeȱoȱfapt©ȱschimb©ȱrelaôiaȱmoral©ȱaȱuneiȱpersoaneȱcuȱfaptaȱ respectiv©,ȱsauȱóiȱcaracterulȱmoralȱalȱfapteiȱînȱsine?”.ȱReferinduȬneȱlaȱcriteriileȱluiȱ McCormick,ȱ neȱ vomȱ întrebaȱ dac©ȱ sensulȱ moralȱ alȱ uneiȱ fapteȱ depindeȱ deȱ circumstanôeȱsauȱfaptaȱposed©ȱînȱeaȱîns©óiȱoȱvaloareȱmoral©?ȱ ȱ Ortodocóii,ȱîmpreun©ȱ cuȱalôiȱcreótini,ȱ recunoscȱc©ȱanumiteȱîmprejur©riȱpotȱ diminuaȱ r©ulȱsauȱgravitateaȱ unorȱ fapte,ȱcumȱarȱ fiȱ omorulȱînȱ timpȱdeȱr©zboiȱsauȱ avortulȱînȱcazulȱuneiȱsarciniȱectopice.ȱTotuói,ȱundeȱvomȱaóezaȱlimita?ȱJustific©ȱoareȱ grijaȱpastoral©ȱacceptareaȱrelaôiilorȱhomosexualeȱpân©ȱacoloȱîncâtȱîiȱvomȱprimiȱlaȱ Sfântaȱ Împ©rt©óanie,ȱ îiȱ vomȱ priviȱ caȱ peȱ unȱ cupluȱ óiȱ leȱ vomȱ permiteȱ s©ȱ adopteȱ copii?ȱCuȱalteȱcuvinteȱexist©ȱcircumstanôeȱcareȱs©ȱprezinteȱacteleȱhomosexualeȱcaȱ „acceptabile”,ȱ deóiȱ neȬnormative?ȱ Sauȱ vomȱ puteaȱ spuneȱ c©ȱ acesteȱ împrejur©riȱ schimb©ȱnaturaȱfapteiȱînȱsine,ȱastfelȱîncâtȱs©ȱoȱputemȱconsideraȱ„obiectivȱgrav©”,ȱ darȱ„subiectivȱnecondamnabil©”?ȱ ȱ R©spunsulȱ ortodoxȱ esteȱ c©ȱ fapteleȱ posed©ȱ înȱ sineȱ valoareȱ moral©ȱ „independentȱdeȱîmprejur©ri”.ȱ(PunctulȱdeȱvedereȱexpusȱdeȱPhilipȱKeaneȱesteȱunȱ exempluȱ deȱ proporôionalismȱ extrem,ȱ careȱ arȱ puteaȱ uóorȱ alunecaȱ înȱ relativismulȱ situaôieiȱ sauȱ eticaȱ contextual©).ȱ Fapteleȱ înȱ sineȱ óiȱ nuȱ doarȱ intenôiile,ȱ atitudinile,ȱ 95

consecinôeleȱsuntȱbuneȱsauȱrele,ȱjusteȱsauȱgreóite.ȱ ȱ Abordareaȱconservatoareȱóiȱfoarteȱnepopular©ȱast©ziȱaȱcreótinilorȱortodocóiȱ faô©ȱ deȱ aceast©ȱ problem©ȱ esteȱ sauȱ arȱ trebuiȱ s©ȱ fieȱ bazat©ȱ teologicȱ peȱ principiileȱ moraleȱ óiȱ nuȱ peȱ reacôiileȱ emoôionaleȱ laȱ fenomenulȱ homosexualȱ înȱ sine.ȱ Acestȱ principiuȱ careȱ susôineȱ întreagaȱ antropologieȱ ortodox©ȱ –ȱ afirm©ȱ c©ȱ uniculȱ scopȱ alȱ vieôiiȱomeneóti,ȱincluzândȱexistenôaȱtrupeasc©,ȱesteȱsl©vireaȱluiȱDumnezeu.ȱAcelaóiȱ principiuȱ st©ȱ laȱ bazaȱ porunciiȱ luiȱ Iisus:ȱ „Fiôiȱ des©vâróiôi,ȱ precumȱ Tat©lȱ vostruȱ Celȱ cerescȱ des©vâróitȱ este”ȱ (Mt.ȱ 5,ȱ 48)ȱ óiȱ aȱ avertismentuluiȱ Sfântuluiȱ Pavel:ȱ „sl©viôiȱ peȱ Dumnezeuȱînȱtrupulȱvostru”ȱ(IȱCor.ȱ6,ȱ20).ȱ ȱ Acteleȱ homosexualeȱ (genitale)ȱ prinȱ îns©óiȱ naturaȱ lorȱ violeaz©ȱ acestȱ principiu,ȱ dinȱ motiveȱ peȱ careȱ leȬamȱ menôionatȱ maiȱ devreme.ȱ Homosexualiiȱ deviaz©ȱacôiuneaȱnatural©ȱaȱorganelorȱsexualeȱînȱîncercareaȱdeȱaȬóiȱsatisfaceȱpoftaȱ egoist©ȱóiȱparodiaz©ȱleg©turaȱunuiȱsingurȱtrupȱpeȱcareȱnumaiȱunȱb©rbatȱóiȱoȱfemeieȱ oȱpotȱavea,ȱc©utândȱs©ȱcompensezeȱpatologicȱlipsaȱuneiȱidentit©ôiȱdinȱcopil©rieȱ(cuȱ p©rinteleȱdeȱacelaóiȱsex,ȱpotrivitȱluiȱElisabethȱMoberly).ȱ ȱ Multȱmaiȱimportantȱdinȱpunctȱdeȱvedereȱpastoralȱesteȱunȱaspectȱmenôionatȱ adeseaȱ înȱ literaturaȱ deȱ specialitate:ȱ faptulȱ c©ȱ acteleȱ homosexualeȱ suntȱ înȱ modȱ evidentȱd©un©toareȱcelorȱangajaôiȱînȱele.ȱÎnȱlocȱs©ȱrepareȱsauȱs©ȱvindeceȱrupturaȱ dinȱ relaôiileȱ personaleȱ careȱ laȱ unȱ anumitȱ nivelȱ leȱ susôineȱ (înȱ plusȱ faô©ȱ deȱ componentaȱgenetic©ȱposibil©),ȱacteleȱrespectiveȱnuȱfacȱdecâtȱs©ȱmenôin©ȱboalaȱsauȱ disfuncôia.ȱDeóiȱafecôiuneaȱaȱdoiȱhomosexualiȱesteȱadeseaȱadânc©ȱóiȱautentic©,ȱeaȱ esteȱinevitabilȱviciat©ȱdeȱunȱerotismȱnarcisist,ȱprodusulȱaȱceeaȱceȱBasilȱZionȱnumeaȱ „robiaȱdubluluiȱnarcisist”.ȱ Putereaȱ acesteiȱ robiiȱ pareȱ s©ȱ steaȱ înȱ aspectulȱ deȱ stareȱ deȱ dependenô©ȱ aȱ homosexualit©ôii,ȱ careȱ împiedic©ȱ persoanaȱ s©ȱ seȱ raportezeȱ laȱ unȱ altulȱ caȱ „persoan©”,ȱ prinȱ oferireaȱ uneiȱ iubiriȱ jertfelniceȱ óiȱ dezinteresate.ȱ Suntȱ desigurȱ óiȱ excepôii:ȱcazuriȱînȱcareȱrelaôiileȱîntreȱhomosexualiȱreflect©ȱoȱasemeneaȱiubireȱîntrȬoȱ m©sur©ȱ maiȱ mareȱ decâtȱ multeȱ c©s©torii.ȱ Darȱ acesteaȱ suntȱ excepôiiȱ careȱ înt©rescȱ regula.ȱ ȱ Acesteaȱfiindȱspuse,ȱesteȱnecesarȱs©ȱmenôinemȱclar©ȱdistincôiaȱdintreȱactȱóiȱ orientare.ȱDac©ȱesteȱcauzat©ȱgeneticȱsauȱdeȱc©treȱmediu,ȱoriȱ(multȱmaiȱprobabil)ȱdeȱ amândou©ȱ laȱ unȱ loc,ȱ orientareaȱ homosexual©ȱ nuȱ esteȱ niciȱ unȱ p©cat,ȱ niciȱ unȱ r©u.ȱ Persoaneleȱ careȱ auȱ aceast©ȱ orientareȱ suntȱ înȱ sensulȱ celȱ maiȱ deplinȱ „persoane”,ȱ purt©toareȱ aleȱ chipuluiȱ luiȱ Dumnezeuȱ óiȱ chemateȱ s©ȱ creasc©,ȱ al©turiȱ deȱ ceilalôi,ȱ spreȱ asem©nareaȱ divin©.ȱ Maiȱ alesȱ atunciȱ cândȱ încearc©ȱ s©Ȭóiȱ schimbeȱ orientareaȱ sexual©ȱ–ȱsauȱpurȱóiȱsimpluȱcontinu©ȱînȱluptaȱlorȱdeȱaȬóiȱp©straȱcastitateaȱ–ȱeleȱauȱ nevoieȱdeȱsprijinul,ȱsfatulȱóiȱdragosteaȱBisericiiȱ(episcopi,ȱpreoôiȱóiȱlaici).ȱ ȱ Totuói,ȱ esteȱ clarȱ faptulȱ c©ȱ condiôiaȱ homosexual©ȱ esteȱ adeseaȱ ireversibil©:ȱ orientareaȱ esteȱ permanent©.ȱ Înȱ ciudaȱ acestuiȱ fapt,ȱ Bisericaȱ Ortodox©ȱ nuȱ poateȱ scuzaȱ manifest©rileȱ exterioareȱ aleȱ acesteiȱ orient©ri,ȱ chiarȱ înȱ cadrulȱ uneiȱ 96

relaôiiȱstabile.ȱDatorit©ȱfaptuluiȱc©ȱacesteȱrelaôiiȱsuntȱunȱp©catȱóiȱdistrugȱpersoana,ȱ teologiaȱmoral©ȱortodox©ȱseȱopuneȱfermȱ„c©s©toriilor”ȱhomosexuale.ȱDintrȬoȱgrij©ȱ pastoral©ȱpentruȱs©n©tateaȱspiritual©,ȱpsihic©ȱóiȱfizic©ȱaȱmembrilorȱs©iȱ–ȱ„normaliȱ sauȱhomosexuali”ȱ–ȱBisericaȱtrebuieȱs©ȱresping©ȱastfelȱdeȱrelaôii,ȱaóaȱcumȱtrebuieȱ s©ȱ seȱ opun©ȱ adopôiilorȱ înȱ cazulȱ unorȱ cupluriȱ homosexuale.ȱ Ireversibilitateaȱ orient©riiȱhomosexualeȱnuȱjustific©ȱinstituôionalizareaȱeiȱóiȱridicareaȱc©s©toriilorȱdeȱ acestȱgenȱlaȱgradulȱdeȱmariajeȱautentice,ȱacceptateȱdeȱvoinôaȱdivin©.ȱAcestȱlucruȱ nuȱjustific©ȱniciȱexpunereaȱcopiilorȱlaȱunȱ„stilȱdeȱviaô©ȱhomosexual”ȱsubȱpretenôiaȱ c©ȱunȱcopilȱpoateȱcreóteȱlaȱfelȱdeȱbineȱcuȱ„dou©ȱm©mici”ȱsauȱ„doiȱt©tici”ȱcaȱóiȱcuȱ p©rinôiiȱs©iȱbiologici.ȱProblemaȱnuȱesteȱdac©ȱunȱcopilȱeȱmaiȱbineȱs©ȱnuȱfieȱcrescutȱ deȱunȱcupluȱhomosexualȱdecâtȱdeȱunȱsingurȱp©rinteȱsauȱunȱorfelinat.ȱAdev©rataȱ problem©ȱ seȱ refer©ȱ laȱ naturaȱ actelorȱ homosexualeȱ óiȱ efectulȱ lorȱ asupraȱ celorȱ implicaôi.ȱDac©ȱesteȱadev©ratȱ–ȱóiȱcredemȱacestȱlucruȱ–ȱc©ȱasemeneaȱacteȱsuntȱunȱ p©catȱóiȱsuntȱînȱdetrimentulȱpersoanelorȱimplicate,ȱatunciȱsingurulȱmodȱînȱcareȱunȱ cupluȱhomosexualȱpoateȱcreóteȱunȱcopilȱîntrȬunȱmodȱs©n©tosȱóiȱresponsabilȱesteȱs©ȱ r©mân©ȱcelibi.ȱ ȱ „AȬLȱ sl©viȱ peȱ Dumnezeuȱ înȱ trup”ȱ înseamn©ȱ aȱ reduceȱ activitateaȱ sexual©ȱ genital©ȱlaȱunireȱconjugal©ȱheterosexual©,ȱbinecuvântat©ȱdeȱDumnezeu.ȱBisericaȱnuȱ poateȱs©Ȭiȱbinecuvintezeȱmaiȱmultȱpeȱhomosexualiiȱcareȱdorescȱs©ȱtr©iasc©ȱóiȱs©Ȭóiȱ exprimeȱ sexualitateaȱ împreun©,ȱ decâtȱ poateȱ sȬoȱ fac©ȱ înȱ cazulȱ adulterilorȱ sauȱ aȱ desfrânaôilor.ȱChiarȱóiȱacoloȱundeȱpromiscuitateaȱnuȱesteȱprezent©ȱiarȱrelaôiaȱpareȱ s©ȱfieȱbazat©ȱpeȱoȱgrij©ȱóiȱdragosteȱautentic©,ȱstilulȱdeȱviaô©ȱhomosexualȱr©mâneȱînȱ antitez©ȱ cuȱ chemareaȱ peȱ careȱ oȱ adreseaz©ȱ Evangheliaȱ oamenilor.ȱ Homosexualiiȱ trebuieȱs©ȱfac©ȱoȱalegere:ȱfieȱs©ȱseȱabôin©ȱdeȱlaȱactivitateaȱsexual©ȱgenital©,ȱfieȱ–ȱînȱ virtuteaȱrefuzuluiȱlorȱ–ȱs©ȱseȱrup©ȱdeȱcomuniuneaȱdeplin©ȱcuȱTrupulȱluiȱHristos.ȱ ȱ Acestȱ lucruȱ înseamn©ȱ c©ȱ persoaneleȱ deȱ orientareȱ sexual©ȱ careȱ îóiȱ asum©ȱ cruceaȱabstinenôeiȱsexualeȱpotȱprimiȱSfântaȱÎmp©rt©óanieȱcaȱoricareȱaltȱmembruȱalȱ Bisericii.ȱ Deȱ asemenea,ȱ nuȱ maiȱ exist©ȱ înȱ acestȱ cazȱ niciȱ unȱ impedimentȱ laȱ Tainaȱ Preoôiei.ȱ Dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ moral,ȱ unȱ b©rbatȱ sauȱ oȱ femeieȱ deȱ orientareȱ homosexual©ȱ careȱ accept©ȱ celibatulȱ nuȱ esteȱ cuȱ nimicȱ diferitȱ deȱ unȱ heterosexualȱ celibȱ sauȱ careȱ îóiȱ limiteaz©ȱ experienôaȱ sexual©ȱ laȱ sferaȱ mariajului.ȱ Dac©,ȱ totuói,ȱ homosexualiiȱalegȱs©ȱseȱmanifesteȱóiȱînȱexterior,ȱeiȱseȱfacȱvinovaôiȱmoralȱcaȱóiȱcumȱ arȱpersistaȱînȱdesfrânareȱsauȱadulter.ȱ ȱ Dinȱpunctȱdeȱvedereȱpastoral,ȱcedareaȱlorȱînȱfaôaȱispiteiȱarȱtrebuiȱtratat©ȱcaȱóiȱ înȱcazulȱaltorȱp©cateȱsexuale:ȱchemareaȱferm©ȱlaȱpoc©inô©,ȱdublat©ȱdeȱasigurareaȱ uneiȱiert©riȱplin©ȱdeȱdragosteȱpentruȱmomentulȱc©inôei.ȱDac©ȱpreotuluiȱiȱseȱaduceȱ laȱcunoótinô©ȱexistenôaȱunuiȱcredinciosȱalȱparohieiȱsaleȱcareȱesteȱactivȱhomosexualȱ óiȱrefuz©ȱs©ȱseȱc©iasc©ȱ–ȱs©ȱrenunôeȱlaȱactivitateaȱsexual©ȱóiȱs©ȱcauteȱvindecareaȱ–ȱ preotulȱvaȱtrebui,ȱcuȱsfatulȱóiȱsprijinulȱepiscopului,ȱs©Ȭlȱexcomuniceȱtemporarȱpeȱ celȱvizat.ȱAceast©ȱpedeaps©ȱsun©ȱdestulȱ deȱ aspruȱ înȱ vremurileȱ noastre.ȱ Totuói,ȱ 97

esteȱ crucialȱ caȱ persoaneleȱ implicateȱ s©ȱ fieȱ conótientizateȱ deȱ seriozitateaȱ óiȱ nocivitateaȱcomportamentuluiȱlor.ȱExcomunicareaȱtrebuieȱîns©ȱaplicat©ȱcuȱoȱgrij©ȱ pastoral©ȱ autentic©:ȱ eaȱ esteȱ oȱ m©sur©ȱ temporar©,ȱ menit©ȱ s©ȱ aduc©ȱ persoanaȱ respectiv©ȱlaȱpoc©inô©.ȱ ȱ CuȱprivireȱlaȱcriteriileȱluiȱMcCormickȱnotateȱmaiȱsus,ȱavemȱunȱsingurȱlucruȱ deȱspus:ȱdinȱperspectivaȱortodox©,ȱfiecareȱpersoan©ȱcareȱnuȱeȱchemat©ȱlaȱunireaȱ conjugal©ȱ esteȱ chemat©ȱ laȱ celibatȱ pentruȱ Împ©r©ôie.ȱ Esteȱ unȱ idealȱ greuȱ deȱ îndeplinit,ȱ darȱ miileȱ deȱ sfinôiȱ dinȱ istoriaȱ Bisericiiȱ dovedescȱ c©ȱ nuȱ esteȱ imposibil.ȱ Mulôiȱ dinȱ ei,ȱ f©r©ȱ s©Ȭiȱ ótieȱ nimeni,ȱ doarȱ înainteaȱ luiȱ Dumnezeu,ȱ auȱ ajunsȱ laȱ sfinôenieȱprinȱluptaȱlorȱînfl©c©rat©ȱîmpotrivaȱispiteiȱsexuale.ȱMotivaôiaȱlorȱarȱtrebuiȱ împ©rt©óit©ȱdeȱtoôiȱcredincioóiiȱcreótini,ȱf©r©ȱexcepôie.ȱEsteȱevidentȱfaptulȱc©ȱfiecareȱ gândȱóiȱgestȱalȱnostru,ȱsexualȱsauȱnu,ȱreflect©ȱcredinôaȱóiȱfidelitateaȱnoastr©ȱfaô©ȱdeȱ Dumnezeuȱóiȱarat©ȱpân©ȱundeȱmergemȱcuȱr©spunsulȱnostruȱlaȱdragosteaȱpeȱcareȱ ElȱneȬoȱofer©.ȱ ȱ Atunciȱcândȱceremȱcuivaȱs©Ȭóiȱasumeȱcruceaȱcastit©ôii,ȱnuȱtrebuieȱs©ȱtrecemȱ cuȱ vedereaȱ faptulȱ c©ȱ viaôaȱ conjugal©ȱ areȱ nevoieȱ adeseaȱ deȱ anumiteȱ limiteȱ înȱ expresiaȱ eiȱ sexual©,ȱ mergândȱ uneoriȱ pân©ȱ laȱ abstinenôaȱ total©,ȱ óiȱ aceast©ȱ cruceȱ trebuieȱ acceptat©,ȱ dac©ȱ persoanaȱ sauȱ cuplulȱ doreóteȱs©Ȭóiȱîmplineasc©ȱ vocaôiaȱ cuȱ fidelitate.ȱ Pentruȱ c©ȱ ôelulȱ ambelorȱ vocaôiiȱ –ȱ viaôaȱ conjugal©ȱ óiȱ celibatulȱ –ȱ esteȱ asumareaȱvieôiiȱóiȱaȱcondiôiilorȱparticulareȱcuȱmulôumire,ȱóiȱpredareaȱlorȱcaȱoȱjertf©ȱ aȱlaudeiȱspreȱslavaȱluiȱDumnezeu.ȱ ȱ

98

ȱ ȱ 3.ȱȱProcreareaȱóiȱînceputulȱvieôiiȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ

„Aȱfostȱnecesarȱpentruȱomȱs©ȱfieȱcreat;ȱȱ iarȱmaiȱapoi,ȱcreatȱfiind,ȱs©ȱcreasc©;ȱóiȱcrescutȱ fiind,ȱs©ȱdevin©ȱmatur;ȱóiȱdevenindȱmatur,ȱs©ȱseȱȱ înmulôeasc©;ȱóiȱînmulôinduȬse,ȱs©ȱdevin©ȱputernic;ȱȱ óiȱdevenindȱputernic,ȱs©ȱfieȱglorificat;ȱȱ óiȱfiindȱglorificat,ȱs©ȱpriveasc©ȱlaȱDumnezeu”.ȱȱ ȱ ȱ–ȱSf.ȱIrineuȱ „Dumnezeuȱaȱcreatȱomul,ȱdândȱnaótereȱ trupuluiȱs©uȱdinȱmateriaȱpreexistent©,ȱ peȱcareȱElȱaȱînsufleôitȬocuȱpropriulȱS©uȱDuh”.ȱ ȱ ȱ–ȱSf.ȱGrigorieȱdeȱNazianzȱ „Începutulȱexistenôeiȱesteȱunulȱóiȱacelaóiȱȱ pentruȱtrupȱóiȱsuflet”.ȱ ȱ ȱ–ȱSf.ȱGrigorieȱdeȱNyssaȱ

Despreȱsensulȱ„concepôiei”ȱ ȱ „Cândȱîncepeȱviaôaȱomului?”ȱȱ ȱ ȱȱ R©spunsurileȱ variateȱ propuseȱ laȱ aceast©ȱ problem©ȱ îndelungȱ discutat©ȱ exprim©ȱ adeseaȱ aȱ politicalȱ orȱ socialȱ agendaȱ asȱ muchȱ asȱ theyȱ doȱ currentȱ knowledgeȱofȱembryoȱdevelopment.ȱSugestiileȱseȱrefer©,ȱpeȱrând,ȱlaȱmomentulȱînȱ careȱ mamaȱ simteȱ pentruȱ întâiaȱ oar©ȱ copilulȱ miócânduȬseȱ înȱ pânteculȱ ei;ȱ laȱ momentulȱînȱcareȱfetusulȱpoateȱsupravieôuiȱînȱafaraȱuteruluiȱ(deȱobiceiȱdup©ȱ24ȱdeȱ s©pt©mâni)ȱ;ȱlaȱmomentulȱnaóterii,ȱcândȱcopilulȱîncepeȱs©ȱrespireȱsingur,ȱsauȱlaȱoȱ perioad©ȱ deȱ câtevaȱ zileȱ dup©ȱ naótere,ȱ oȱ dat©ȱ ceȱ nouȬn©scutulȱ óiȬaȱ demonstratȱ dreptulȱ laȱ viaô©ȱ (aceastaȱ însemnând,ȱ printreȱ altele,ȱ absenôaȱ oric©reiȱ boliȱ sauȱ deregl©riȱpsihoȬsomatice).ȱCuȱcâtȱm©rimȱdistanôaȱîntreȱ„începutulȱvieôiiȱumane”ȱóiȱ momentulȱfertiliz©rii,ȱcuȱatâtȱseȱdilat©ȱóiȱdeschidereaȱpentruȱavorturi,ȱinfanticidȱóiȱ experimenteȱembrionare.ȱ ȱ Peȱdeȱalt©ȱparte,ȱBisericaȱaȱafirmatȱdintotdeaunaȱc©ȱviaôaȱuman©ȱîncepeȱcuȱ conceperea,ȱ careȱ faceȱ frontier©ȱ comun©ȱ cuȱ fertilizarea.ȱ Cuȱ multȱ timpȱ înainteȱ caȱ mediciiȱ specialiótiȱ s©ȱ descopereȱ celuleleȱ embrionareȱ óiȱ cromozomii,ȱ scriitoriiȱ 99

creótiniȱcondamnauȱavortulȱînȱoriceȱstadiuȱalȱsarcinii,ȱpeȱtemeiulȱc©ȱfetusulȱ„formatȱ sauȱneformat”,ȱesteȱîntruȱtotulȱomȱóiȱpoart©ȱînȱelȱ„chipulȱluiȱDumnezeu”.ȱȱ ȱ Problemaȱesteȱdinȱnouȱridicat©ȱaziȱdintrȬoȱperspectiv©ȱdiferit©,ȱcareȱîncearc©ȱ s©ȱfundamentezeȱreflecôiaȱteologic©ȱpeȱdateleȱbiologice.ȱUrmânduȬiȱpeȱembriologiiȱ britanici,ȱcâôivaȱmoraliótiȱcreótiniȱauȱf©cutȱoȱdistincôieȱîntreȱembrionȱóiȱaóaȱnumitulȱ „preȬembrion”.ȱAcestaȱdinȱurm©ȱeȱdescrisȱcaȱoȱmas©ȱdeȱceluleȱnediferenôiate,ȱdeȱlaȱ zigotulȱuniȬcelularȱóiȱpân©ȱlaȱdezvoltareaȱ„primeiȱtr©s©turi”ȱsauȱaȱprimuluiȱ„ax”ȱalȱ trupuluiȱînȱtimpulȱs©pt©mâniiȱaȱtreiaȱaȱsarcinii.ȱ ȱ Înȱ acestȱ punct,ȱ dup©ȱ implantareaȱ înȱ pereteleȱ uterului,ȱ elȱ sufer©ȱ oȱ transformareȱ radical©ȱ numit©ȱ „singularitate”ȱ óiȱ seȱ poateȱ spuneȱ astfelȱ c©ȱ posed©ȱ sufletȱ omenescȱ sauȱ individualitateȱ uman©.ȱ Potrivitȱ acesteiȱ scheme,ȱ „conceperea”ȱ nuȱtrebuieȱînôeleas©ȱcaȱunȱmomentȱ(e.g.ȱlaȱîncheiereaȱfertiliz©rii),ȱciȱcaȱunȱproces.ȱ Trecereaȱdeȱlaȱ„preȬembrion”ȱlaȱ„embrion”,ȱadic©ȱdeȱlaȱexistenôaȱpotenôial©ȱlaȱceaȱ actual©,ȱareȱlocȱdoarȱlaȱfinalizareaȱacestuiȱproces.ȱSeȱafirm©,ȱtotuói,ȱc©ȱviaôaȱuman©ȱ „începeȱ cuȱ conceperea”.ȱ Darȱ definiôiaȱ „conceperii”ȱ esteȱ modificat©,ȱ peȱ bazaȱ recentelorȱdescopeririȱdinȱcadrulȱembriologiei,ȱeaȱînsumândȱ„singularitatea”ȱprinȱ implantareaȱ conceptusȬuluiȱ înȱ membranaȱ uterin©,ȱ lucruȱ careȱ seȱ întâmpl©ȱ laȱ aproximativȱ dou©ȱ s©pt©mâniȱ dup©ȱ fertilizare.ȱ Cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ concepereaȱ óiȱ fertilizareaȱ nuȱ maiȱ suntȱ înôeleseȱ caȱ fiindȱ simultane.ȱ Fertilizareaȱ marcheaz©ȱ începutulȱprocesuluiȱconceperii,ȱprocesȱcareȱdureaz©ȱ12ȱ–ȱ14ȱzile.ȱAbiaȱlaȱsfâróitulȱ acesteiȱ perioadeȱ seȱ poateȱ vorbiȱ deȱ oȱ nou©ȱ „viaô©ȱ uman©”ȱ óiȱ deȱ existenôaȱ unuiȱ „sufletȱomenesc”ȱunic.ȱ ȱ Cercet©rileȱ óiȱ discuôiileȱ peȱ aceast©ȱ tem©ȱ auȱ fostȱ conduseȱ deȱ oȱ real©ȱ preocupareȱpastoral©.ȱÎnȱconfuziaȱmoral©ȱcauzat©ȱdeȱproliferareaȱavorturilorȱlegaleȱ înȱS.U.A.ȱóiȱînȱalteȱô©riȱdezvoltate,ȱdat©ȱfiindȱsensibilitateaȱlaȱtraumeleȱproduseȱdeȱ violuriȱóiȱincesturi,ȱmulôiȱteologiȱcaut©ȱsincerȱunȱmijlocȱcareȱs©ȱpermit©ȱvictimelorȱ violenôeiȱsexualeȱs©ȱpun©ȱcap©tȱuneiȱsarciniȱnedoriteȱîntrȬunȱmodȱ„licit”,ȱcareȱs©ȱfieȱ conformȱînv©ô©turiiȱmoraleȱtradiôionaleȱaȱBisericii.ȱȱ Dac©ȱ distincôiaȱ întreȱ preȬembrionȱ óiȱ embrionȱ esteȱ legitim©,ȱ atunciȱ întrerupereaȱ uneiȱ sarciniȱ înainteȱ deȱ implantareȱ –ȱ adic©ȱ înainteȱ deȱ finalizareaȱ procesuluiȱ conceperiiȱ óiȱ deȱ însufleôire,ȱ nuȱ vaȱ fiȱ consideratȱ „avort”,ȱ aóaȱ cumȱ esteȱ definitȱ termenulȱ înȱ modȱ tradiôionalȱ deȱ diferiteleȱ Biserici.ȱ Maiȱ mult,ȱ distincôiaȱ medical©ȱ óiȱ moral©ȱ întreȱ preȬembrionȱ óiȱ embrionȱ implic©ȱ faptulȱ c©ȱ primulȱ reprezint©ȱmaiȱdegrab©ȱviaôaȱuman©ȱpotenôial©,ȱdecâtȱceaȱactual©,ȱóiȱesteȱînȱacestȱfelȱ maiȱ puôinȱ îndrept©ôitȱ s©ȱ beneficiezeȱ deȱ drepturileȱ óiȱ protecôiaȱ social©ȱ acordateȱ individualit©ôilorȱ umaneȱ sauȱ „persoanelor”.ȱ Oȱ consecinô©ȱ major©ȱ aȱ accept©riiȱ acesteiȱ distincôiiȱ const©ȱ înȱ eliminareaȱ obiecôiilorȱ moraleȱ privindȱ proceduriȱ caȱ fertilizareaȱ inȱ vitroȱ sauȱ cercet©rileȱ óiȱ experimenteleȱ peȱ embrionȱ înȱ scopuriȱ terapeutice.ȱȱ ȱ Dac©ȱ astfelȱ deȱ preocup©riȱ pastoraleȱóiȱterapeuticeȱsuntȱl©udabileȱóiȱ 100

sincere,ȱeleȱpresupunȱtotuóiȱoȱperspectiv©ȱótiinôific©ȱaȱdezvolt©riiȱembrionului,ȱcareȱ esteȱdeparteȱdeȱaȱfiȱunanimȱacceptat©ȱdeȱspecialiótiiȱînȱdomeniu;ȱdeȱasemenea,ȱeiȱseȱ oprescȱasupraȱproblemeiȱteologiceȱaȱînsufleôiriiȱóiȱaȱcalit©ôiiȱdeȱpersoan©ȱceȱderiv©ȱ deȱaici,ȱcareȱdinȱperspectiv©ȱortodox©ȱridic©ȱserioaseȱobiecôii.ȱVomȱîncercaȱînȱacestȱ capitolȱ s©ȱ schiô©mȱ argumentulȱ formulatȱ deȱ treiȱ dinȱ ceiȱ maiȱ mariȱ eticiótiȱ romanoȬcatoliciȱcareȱauȱabordatȱacestȱsubiect,ȱóiȱvomȱar©taȱdeȱceȱcredemȱc©ȱpunctulȱ lorȱ deȱ vedereȱ arȱ trebuiȱ schimbat,ȱ înȱ bazaȱ recentelorȱ cercet©riȱ embriologice.ȱ Vomȱ concluzionaȱcuȱoȱevaluareȱaȱimplicaôiilorȱteologiceȱaleȱpoziôiilorȱlor,ȱdinȱperspectiv©ȱ ortodox©.ȱ ȱ ȱ

101

ȱ ȱ Shannon,ȱWolterȱandȱMcCormickȱonȱtheȱ„PreȬEmbryo”ȱȱ ȱ ȱ Peȱ bazaȱ ultimelorȱ descopeririȱ înȱ domeniulȱ embriologiei,ȱ putemȱ schiôaȱ urm©toareleȱstadiiȱînȱdezvoltareaȱ„preȬembrionului”.ȱȱ ȱ Multeȱceluleȱdinȱcorpulȱomenescȱsuntȱceluleȱ„somatice”,ȱfiecareȱconôinândȱînȱ nucleulȱs©uȱ46ȱdeȱcromozomi.ȱSpermaȱmasculin©ȱóiȱovuleleȱfeminineȱ(vocileleȱsauȱ ou©le),ȱ suntȱ celuleȱ embrionareȱ sauȱ „gameôi”,ȱ fiecareȱ cuȱ câteȱ 23ȱ deȱ cromozomi.ȱ Unireaȱ acestorȱ gameôiȱ întroȱ singur©ȱ celul©ȱ zigotȱ (întrȬunȱ zigotȱ unicelar)ȱ careȱ conôineȱ 46ȱ deȱ cromozomiȱ dispuóiȱ înȱ 23ȱ deȱ perechi,ȱ seȱ petreceȱ prinȱ procesulȱ fertiliz©rii.ȱ Fertilizareaȱ areȱ locȱ laȱ cap©tulȱ trompeiȱ uterine,ȱ lâng©ȱ ovare.ȱ Spermaȱ depozitat©ȱînȱtraiectulȱreproductivȱfemininȱareȱnevoieȱdeȱaproximativȱ7ȱoreȱpân©ȱceȱ enzimeleȱsaleȱpenetreaz©ȱpereteleȱexteriorȱalȱovulului.ȱVorȱmaiȱtreceȱapoiȱtreiȱoreȱ pân©ȱceȱspermaȱîóiȱvaȱfaceȱ„c©l©toria”ȱspreȱloculȱundeȱvaȱaveaȱlocȱfertilizarea.ȱDinȱ milioaneleȱ deȱ spermatozoizi,ȱ unulȱ singurȱ vaȱ penetraȱ protecôiaȱ (zonaȱ pellucida)ȱ ovululuiȱóiȱîóiȱvaȱfaceȱlocȱprinȱcitoplasm©ȱpentruȱaȱseȱuniȱcuȱnucleulȱhaploidȱ(careȱ conôineȱ unȱ singurȱ setȱ deȱ cromozomiȱ nepereche).ȱ Acestaȱ vaȱ produceȱ ceeaȱ ceȱ seȱ numeóteȱ„singamie”:ȱunireaȱaȱdoiȱgameôiȱînȱvedereaȱform©riiȱuneiȱindividualit©ôiȱ uniceȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ genetic.ȱ Nucleulȱ diploidȱ rezultatȱ conôineȱ acumȱ unȱ aranjamentȱ unicȱ alȱ materialuluiȱ geneticȱ (ADN)ȱ careȱ determin©ȱ sexulȱ conceptusȬuluiȱóiȱ creaz©ȱcondiôiileȱpentruȱmitoz©ȱ:ȱdivizareaȱcelulelorȱindividualeȱ (blastomeri).ȱ Procesulȱ începeȱ cuȱ oȱ celul©ȱ dubl©,ȱ oȱ celul©ȱ tripl©ȱ aȬcronic©,ȱ apoiȱ oȱ celul©ȱ cvadrupl©,ȱ dup©ȱ careȱ progreseaz©ȱ prinȱ multipliȱ deȱ 2ȱ (8,ȱ 16,ȱ 32,ȱ etc.),ȱ pân©ȱ cândȱ embrionulȱ seȱ implanteaz©ȱ înȱ membranaȱ uterin©,ȱ spreȱ finalulȱ s©pt©mâniiȱ aȱ douaȱaȱsarcinii.ȱȱ ȱ Timpulȱdesf©óur©riiȱacestuiȱprocesȱesteȱbineȱdeterminat:ȱaproximativȱóapteȱ oreȱdeȱlaȱrelaôiaȱintim©ȱlaȱfecundare,ȱînc©ȱtreiȱoreȱpân©ȱceȱspermaȱvaȱajungeȱlaȱovul,ȱ óiȱ înc©ȱ doisprezeceȱ pentruȱ penetrare.ȱ Fuziuneaȱ celorȱ dou©ȱ celule,ȱ singamia,ȱ maiȱ dureaz©ȱînc©ȱoȱzi.ȱPrinȱurmare,ȱîntregulȱprocesȱceȱduceȱlaȱfertilizareȱdureaz©ȱîntreȱ 36ȱ–ȱ48ȱdeȱore.ȱÎnȱziuaȱaȱpatra,ȱembrionulȱnum©r©ȱcircaȱ16ȱceluleȱóiȱesteȱlocalizatȱ lâng©ȱ guraȱ (intrarea)ȱ uterului.ȱ Stadiulȱ „blastocit”ȱ esteȱ atinsȱ atunciȱ cândȱ celuleleȱ careȱseȱdivizeaz©ȱ(continuu)ȱformeaz©ȱoȱsfer©ȱsauȱunȱdisc,ȱalȱc©ruiȱînvelióȱexteriorȱ (trofoblast)ȱvaȱdaȱnaótereȱstructurilorȱnutritive,ȱinclusivȱplacenta,ȱînȱtimpȱceȱmasaȱ intern©ȱ(embrioblast)ȱconstituieȱembrionulȱînsuói.ȱÎnȱacestȱmoment,ȱzonaȱpellucidaȱ seȱrupe,ȱiarȱembrionul,ȱpentruȱaȱseȱataóaȱpereteluiȱuterului.ȱ ȱ Înȱ timpulȱ acesteiȱ perioadeȱ deȱ 10ȱ –ȱ 12ȱ zile,ȱ anterioar©ȱ implant©rii,ȱ areȱ locȱ fenomenulȱimpropriuȱnumitȱ„pierdere”.ȱSeȱestimeaz©ȱc©ȱîntreȱjum©tateȱóiȱ2/3ȱdinȱ ovuleleȱfertilizateȱsuntȱdateȱafar©ȱdinȱuter.ȱEleȱnuȱreuóescȱs©ȱseȱimplantezeȱóiȱsuntȱ avortateȱ (f©r©ȱ caȱ mamaȱ s©ȱ ótie),ȱ dintrȬoȱ mulôimeȱ deȱ motive,ȱ cumȱ arȱ fiȱ 102

dezechilibreȱ chimiceȱ înȱ sistemulȱ reproductivȱ sauȱ geneȱ defectiveȱ purtateȱ deȱ embrion.ȱ Dac©ȱ embrionulȱ seȱ implanteaz©ȱ cuȱ succes,ȱ elȱ sufer©ȱ oȱ restructurareȱ numit©ȱ „gastrulaôie”ȱ sauȱ „organogenez©”,ȱ rearanjareȱ aȱ celulelorȱ înȱ ectoderma,ȱ endodermaȱóiȱmezodermaȱembrionar©.ȱOȱdat©ȱcuȱaceastaȱseȱcontureaz©ȱóiȱtr©s©turaȱ primitiv©ȱ sauȱ primitiveȱ bodyȱ axix,ȱ careȱ duceȱ laȱ dezvoltareaȱ iniôial©ȱ aȱ sistemuluiȱ nervosȱembrionic.ȱ ȱ Laȱ sfâróitulȱ s©pt©mâniiȱ aȱ opta,ȱ sistemulȱ nervosȱ esteȱ peȱ deplinȱ alc©tuit,ȱ iarȱ copilulȱînȱcreótere,ȱnumitȱacumȱfetus,ȱseȱpoateȱmiócaȱóiȱpoateȱsimôiȱdurerea.ȱ ȱ Apelândȱlaȱnoileȱdescopeririȱdinȱdomeniulȱembriologiei,ȱThomasȱShannonȱóiȱ Allanȱ Wolterȱ afirm©ȱ al©turiȱ deȱ alôiȱ embriologiótiȱ sauȱ teologi,ȱ c©ȱ trebuieȱ f©cut©ȱ oȱ distincôieȱ clar©ȱ întreȱ preȬembrionȱ óiȱ embrionulȱ propriuȬzis.ȱ PreȬembrionul,ȱ susôinȱ ei,ȱ esteȱ compusȱ dintrȬoȱ mas©ȱ deȱ celuleȱ nediferenôiateȱ (blastomeri),ȱ fiecareȱ dinȱ acesteaȱ posedândȱ totipotenô©.ȱ Asemeneaȱ hologramei,ȱ fiecareȱ blastomerȱ esteȱ înzestratȱ cuȱ aceeaóiȱ informaôieȱ genetic©,ȱ peȱ careȱ oȱ posed©ȱ întregul.ȱ Aceastaȱ înseamn©ȱc©ȱdeȱlaȱ zigotȱlaȱ formareaȱ primeiȱ tr©s©turi,ȱ fiecareȱ celul©ȱaȱmoruleiȱareȱ capacitateaȱ deȱ aȱ seȱ dezvoltaȱ singur©ȱ întrȬoȱ individualitateȱ uman©.ȱ Aceast©ȱ capacitateȱesteȱtotuóiȱ„potenôial©”,ȱatâtaȱtimpȱcâtȱconceptȬusulȱtrebuieȱs©ȱprimeasc©ȱ informaôieȱ genetic©ȱ adiôional©ȱ deȱ laȱ mam©ȱ dup©ȱ implantare,ȱ pentruȱ aȱ ajungeȱ laȱ „singularitate”ȱ óiȱ aȱ seȱ dezvoltaîntrȬunȱ embrionȱ adev©rat.ȱ Acestȱ lucruȱ esteȱ evidenôiatȱdeȱfaptulȱc©ȱpreȬembrionulȱseȱpoateȱînȱdou©ȱentit©ôiȱidenticeȱdinȱpunctȱ deȱvedereȱgeneticȱ(dândȱnaótereȱlaȱdoiȱgemeni),ȱapoiȱînȱcazuriȱrare,ȱceleȱdou©ȱseȱpotȱ reuniȱpentruȱaȱproduceȱoȱindividualitateȱunic©.ȱSeȱmaiȱafirm©ȱc©ȱaceast©ȱcapacitateȱ deȱîmp©rôireȱóiȱreunireȱpersist©ȱpân©ȱlaȱ„gastrulaôie”ȱnumit©ȱóiȱ„restricôie”,ȱatunciȱ cândȱ începeȱ diferenôiereaȱ celulelor,ȱ iarȱ totipotenôaȱ seȱ pierde.ȱ Cuȱ alteȱ cuvinte,ȱ zigotulȱnuȱpoateȱdeveniȱunȱembrionȱumanȱpân©ȱceȱnuȱprimeóteȱinformaôieȱgenetic©ȱ suplimentar©ȱdeȱlaȱgazdaȱmatern©,ȱóiȱnuȱdeȱlaȱgameôi.ȱAltfelȱseȱpoateȱtransformaȱ întrȬoȱ„aluniô©ȱhidatidiform©”ȱcanceroas©,ȱcompus©ȱdinȱôesutulȱplacental.ȱȱ ȱ Prinȱ urmare,ȱ afirm©ȱ aceeaóiȱ moralióti,ȱ esteȱ impropriuȱ (incorect)ȱ s©ȱ seȱ vorbeasc©ȱ despreȱ existenôaȱ embrionuluiȱ înainteȱ deȱ implantare.ȱ DeȬaȱ lungulȱ primelorȱ dou©ȱ s©pt©mâni,ȱ înȱ timpȱ ceȱ seȱ finalizeaz©ȱ procesulȱ conceperii,ȱ conceptȬusulȱ trebuieȱ numitȱ „preȬembrion”,ȱ ceeaȱ ceȱ nuȱ implic©ȱ oȱ „individualitateȱ ontologic©”ȱsauȱaȱfortiori,ȱcalitateaȱdeȱpersoan©.ȱ ȱ Aceast©ȱ indicaôie,ȱ al©turiȱ deȱ fenomenulȱ „risipirii”ȱ (wastage)ȱ iȬaȱ condusȱ laȱ concluziaȱ c©ȱ preȬembrionulȱ nuȱ posed©ȱ sufletȱ imaterialȱ óiȱ raôional.ȱ Mergândȱ maiȱ departe,ȱ eiȱ susôinȱ teoriaȱ „animaôieiȱ mediate”ȱ óiȱ nuȱ aȱ celeiȱ imediate,ȱ afirmândȱ c©ȱ însufleôireaȱ nuȱ poateȱ aveaȱ locȱ înainteaȱ „singularit©ôii”ȱ óiȱ aȱ rearanjamentuluiȱ structuriiȱcelulareȱnecesareȱapariôieiȱembrionului.ȱPreȬembrionulȱdevineȱestfel,ȱprinȱ definiôie,ȱ unȱ candidatȱ pentruȱ avortulȱ licitȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ moralȱ óiȱ pentruȱ experimenteleȱótiinôificeȱ(deóiȱShannonȱóiȱWolterȱnuȱmergȱatâtȱdeȱdeparteȱînȱmodȱ explicit).ȱ 103

ȱ Oȱabordareȱlaȱfelȱdeȱatent©ȱóiȱinformat©ȱótiinôificȱoȱfaceȱRichardȱMcȱCormickȱ înȱ articolulȱ s©uȱ „Cineȱ sauȱ ceȱ esteȱ PreȬembrionulȱ?”ȱ Elȱ afirm©ȱ c©ȱ termenulȱ „preȬembrion”ȱaȱfostȱadoptatȱdeȱSocietateaȱAmerican©ȱpentruȱFertilitateȱóiȱdeȱB.ȱV.ȱ L.ȱA.,ȱ„întrucâtȱprimeleȱstadiiȱdeȱdezvoltareȱaȱmamiferelorȱimplic©ȱînȱprimulȱrândȱ stabilireaȱtrofoblastuluiȱnonȬembrionic,ȱóiȱnuȱformareaȱembrionului”.ȱVomȱvedeaȱ îndat©ȱ c©ȱ aceast©ȱ problem©ȱ esteȱ pus©ȱ laȱ îndoial©ȱ deȱ recenteleȱ cercet©riȱ embriologice.ȱ ȱ Articolulȱ luiȱ Mcȱ Cormickȱ prezint©ȱ diferiteȱ opiniiȱ romanoȬcatoliceȱ careȱ presupunȱ c©ȱ începutulȱ individualit©ôiiȱ umaneȱ coincideȱ cuȱ începutulȱ calit©ôiiȱ deȱ persoan©ȱ aȱ omului.ȱ Elȱ vreaȱ s©ȱ demonstreze,ȱ asemeneaȱ luiȱ Shannonȱ óiȱ Wolter,ȱ c©ȱ individualitateaȱ uman©ȱ nuȱ esteȱ determinat©ȱ deȱ fertilizare,ȱ ciȱ deȱ întregulȱ procesȱ careȱ duceȱ laȱ singularitateȱ óiȱ laȱ formareaȱ primeiȱ tr©s©turiȱ (dup©ȱ careȱ formareaȱ gemenilorȱ nuȱ maiȱ eȱ posibil©).ȱ Elȱ faceȱ înȱ acestȱ sensȱ oȱ distincôieȱ important©ȱ întreȱ „individualitateaȱ genetic©”ȱ óiȱ „individualitateaȱ deȱ dezvoltare”.ȱ Primaȱ exist©ȱ întrȬadev©rȱ deȱ laȱ fertilizare,ȱ darȱ aceastaȱ nuȱ înseamn©ȱ c©ȱ conceptusȬulȱ aȱ primitȱ calitateaȱdeȱpersoan©ȱsauȱc©ȱpoateȱfiȱconsideratȱ„oȱpersoan©ȱuman©ȱînsufleôit©”.ȱkiȱ aceastaȱ pentruȱ c©ȱ trebuieȱ s©ȱ existeȱoȱ anumit©ȱ stabilitateȱ biologic©ȱ înȱ organismȱ înainteȱdeȱaȱfiȱposibil©ȱcalitateaȱdeȱpersoan©.ȱAceast©ȱstabilitateȱnuȱapareȱînainteȱdeȱ stadiulȱorganiz©riiȱembrionareȱprimare,ȱadic©ȱînainteȱdeȱapariôiaȱprimeiȱtr©s©turi.ȱ Deóiȱconcluziaȱesteȱc©ȱpreȬembrionulȱtrebuieȱtratatȱcaȱoȱpersoan©,ȱîntrucâtȱelȱesteȱ întrȬunȱ sensȱ „persoan©ȱ înȱ devenire”,ȱ elȱ menôineȱ totuóiȱ termenulȱ „preȬembrion”ȱ datorit©ȱtotipotenôeiȱsaleȱcaracteristiceȱóiȱaȱcapacit©ôiiȱdeȱaȱseȱdivizaȱînȱdou©ȱp©rôiȱ eglaleȱ (deȱ aȱ daȱ naótereȱ unorȱ gemeni).ȱ Prinȱ urmare,ȱ „preȬembrionul”ȱ nuȱ esteȱ unȱ „cine”,ȱciȱesteȱunȱ„ce”,ȱcareȱeȱunicȱdinȱpunctȱdeȱvedereȱgeneticȱóiȱareȱ„posibilitateaȱ deȱ aȱ deveniȱ adult”.ȱ Darȱ aceast©ȱ potenôialitateȱ seȱ poateȱ realizaȱ numaiȱ prinȱ dobândireaȱ „individualit©ôiiȱ deȱ dezvoltare”,ȱ dup©ȱ apariôiaȱ primeiȱ tr©s©turi.ȱ Elȱ conchideȱc©ȱpreȬembrionulȱtrebuieȱtratatȱcaȱoȱpersoan©,ȱdarȱnumaiȱîntrucâtȱareȱunȱ „potenôialȱ intrinsec”ȱ deȱ aȱ deveniȱ persoan©ȱ óiȱ întrucâtȱ întreagaȱ problem©ȱ eȱ înconjurat©ȱdeȱ„multeȱincertitudini”,ȱîncheieȱel.ȱ ȱ Fr.ȱ Mcȱ Cormickȱ nuȱ excludeȱ niciȱ experimenteleȱ nonȬterapeutice,ȱ întrucâtȱ pentruȱ elȱ preȬembrionulȱ nuȱ poateȱ fiȱ consideratȱ oȱ persoan©ȱ uman©ȱ însufleôit©ȱ înȱ realitate.ȱ Totuói,ȱ elȱ arȱ aprobaȱ cercet©rileȱ preȬembrionareȱ numaiȱ atunciȱ cândȱ criteriileȱpentruȱacesteȱcercet©riȱsuntȱstabiliteȱlaȱnivelȱnaôional.ȱDeóiȱnuȱabordeaz©ȱ problemaȱavorturilorȱpreȬimplantatorii,ȱimplicaôiileȱpunctuluiȱs©uȱdeȱvedereȱsuntȱ c©ȱacesteaȱsuntȱpermiseȱdinȱpunctȱdeȱvedereȱmoralȱînȱcazulȱsarcinilorȱcauzateȱdeȱ abuzuriȱsexuale.ȱ ȱ

104

ȱ ȱ JérômeȱLejeuneȱandȱtheȱ„ConcentrationȱCan”ȱ ȱ ȱ CumȱvomȱapreciaȱacesteȱargumenteȱînȱfavoareaȱdistincôieiȱîntreȱpreȬembrionȱ óiȱ embrion,ȱ sauȱ întreȱ individualitateaȱ genetic©ȱ óiȱ ceaȱ deȱ dezvoltare?ȱ Problemaȱ seȱ reduceȱ practicȱ laȱ acurateôeaȱ evidenôeiȱ ótiinôificeȱ careȱ susôineȱ „totipotenôa”ȱ blastomerilorȱ óiȱ laȱ afirmaôiaȱ luiȱ Mcȱ Cormickȱ c©ȱ „primeleȱ stadiiȱ aleȱ dezvolt©riiȱ mamiferelorȱ implic©ȱ înȱ primulȱ rândȱ stabilireaȱ trofoblastuluiȱ nonembrionic,ȱ óiȱ nuȱ formareaȱembrionului”.ȱ ȱ Deóiȱ auȱ fostȱ aduseȱ m©rturiiȱ solideȱ înȱ favoareaȱ ambelorȱ idei,ȱ alteȱ studiiȱ recenteȱaducȱconcluziiȱdiferite.ȱ ȱ Totuói,ȱînainteȱdeȱaȱnotaȱacesteȱconsideraôii,ȱeȱnevoieȱs©ȱaccentu©mȱfaptulȱc©ȱ ótiinôaȱembriologieiȱeȱîntrȬoȱstareȱdeȱflux.ȱMaiȱalesȱînȱS.ȱU.ȱA.ȱóiȱFranôa,ȱdezbatereaȱ seȱ concentreaz©ȱ acumȱ asupraȱ unorȱ problemeȱ precumȱ rolulȱ citoplasmeiȱ înȱ transmitereaȱ informaôieiȱ geneticeȱ spreȱ ovululȱ proasp©tȱ fertilizat,ȱ darȱ p©rereaȱ specialiótilorȱasupraȱacestuiȱsubiectȱnuȱaȱajunsȱînc©ȱlaȱunȱconsens.ȱȱ ȱ Evidenôaȱ careȱ începeȱ s©ȱ seȱ impun©ȱ tindeȱ totuóiȱ s©ȱ sprijineȱ teoriaȱ c©ȱ viaôaȱ uman©ȱ –ȱ existenôaȱ individual©ȱ ói,ȱ prinȱ urmare,ȱ ceaȱ personal©,ȱ începȱ deȱ fapt,ȱ nuȱ odat©ȱcuȱimplantarea,ȱciȱodat©ȱcuȱfinalizareaȱfertiliz©riiȱóiȱsingamia,ȱsau,ȱînȱceleȱdinȱ urm©,ȱ cuȱ stadiulȱ biȬcelularȱ alȱ mitozei.ȱ Pentruȱ aȱ înôelegeȱ aceast©ȱ problem©ȱ vomȱ reamintiȱunȱcazȱrecentȱcareȱaȱatrasȱatenôiaȱînȱmassȬmedia,ȱîntrucâtȱaȱadusȱdisciplinaȱ arcan©ȱaȱembriologieiȱînȱsferaȱlegiiȱcivile.ȱ ȱ Înȱ aprilieȱ 1989,ȱ Newȱ Yorkȱ Timesȱ relataȱ despreȱ divorôulȱ înȱ cursȱ dintreȱ Maryȱ SueȱDevisȱóiȱJr.ȱLewisȱDavis,ȱdinȱMaryville,ȱTennessee.ȱCeeaȱceȱf©ceaȱdinȱaceast©ȱ întâmplareȱ unȱ faptȱ unicȱ óiȱ oȱ causeȱ célébreȱ internaôional©ȱ esteȱ faptulȱ c©ȱ ceiȱ doiȱ apelaser©ȱ laȱ fertilizareaȱ inȱ vitro,ȱ careȱ aȱprodusȱunȱtotalȱdeȱ9ȱ embrioni.ȱDoiȱ dintreȱ aceótiaȱ auȱ fostȱ transferaôiȱ înȱ uterulȱ doamneiȱ Davis,ȱ darȱ nuȱ auȱ reuóitȱ s©ȱ seȱ implanteze.ȱCeilalôiȱ7ȱauȱfostȱîngheôaôiȱpentruȱoȱîntrebuinôareȱulterioar©.ȱÎnȱtimpulȱ divorôului,ȱ dȬnaȱ Davisȱ aȱ cerutȱ custodieȱ fieȱ pentruȱ aȱ primiȱ embrioniiȱ chiarȱ ea,ȱ fieȱ pentruȱaȬiȱdonaȱcuiva.ȱDl.ȱDavisȱaȱafirmat,ȱpeȱdeȬoȱparte,ȱc©ȱnuȱpoateȱfiȱobligatȱs©Ȭóiȱ asumeȱ responsabilitateaȱ deȱ p©rinteȱ dup©ȱ divorôȱ óiȱ prinȱ urmare,ȱ aȱ cerutȱ óiȱ elȱ custodie,ȱpentruȱaȱdistrugeȱembrionii,ȱcaȱoȱparteȱaȱpropriet©ôiiȱcomuneȱaȱcuplului.ȱ Peȱlâng©ȱproblemaȱconserv©riiȱcriogeniceȱóiȱposibilitateaȱcaȱembrioniiȱs©ȱmoar©ȱînȱ concentrationȱ can,ȱ datorit©ȱ întârzierilorȱ sistemuluiȱ juridic,ȱ adev©rataȱ problem©ȱ moral©ȱseȱreduceȱlaȱunȱfaptȱesenôial:ȱerauȱembrioniiȱpersoaneȱumaneȱcuȱ„drepturi”ȱ vredniceȱ deȱ protecôiaȱ legii,ȱ sauȱ erauȱ oȱ simpl©ȱ proprietateȱ comun©ȱ careȱ trebuiaȱ împ©rôit©ȱîntreȱceleȱdou©ȱp©rôiȱóiȱfolosit©ȱînȱconsecinô©?ȱProblemaȱaȱfostȱînȱceleȱdinȱ urm©ȱ decis©ȱ laȱ recurs.ȱ Jr.ȱ Davisȱ aȱ primitȱ custodiaȱ óiȱ embrioniiȱ auȱ fost,ȱ probabil,ȱ distruói.ȱȱ 105

ȱ Unulȱ dinȱ martoriiȱ ap©r©riiȱ (mama)ȱ aȱ fostȱ eminentulȱgeneticianȱ francezȱDr.ȱ Jérômeȱ Lejeune,ȱ careȱ îóiȱ câóigaseȱ recunoaótereaȱ mondial©ȱ pentruȱ descoperireaȱ trisomyȱ21,ȱcauzaȱsindromuluiȱDown.ȱ ȱ M©rturiaȱluiȱLejeuneȱesteȱreprodus©ȱînȱcarteaȱsaȱTheȱConcentrationȱCan,ȱCândȱ începeȱ viaôaȱ uman©ȱ?ȱ Deóiȱ Lejeun,ȱ decedatȱ întreȱ timp,ȱ aȱ fostȱ criticatȱ pentruȱ perspectivaȱ saȱ „integrist©”ȱ óiȱ pentruȱ ap©rareaȱ înfl©c©rat©ȱ aȱ înv©ô©turiiȱ romanoȬcatoliceȱdespreȱavort,ȱm©rturiaȱsaȱseȱbazeaz©ȱpeȱcercet©riȱf©cuteȱînȱAnglia,ȱ FranôaȱóiȱS.ȱU.ȱA.ȱóiȱcareȱauȱfostȱacceptateȱdeȱcomunitateaȱótiinôific©ȱinternaôional©.ȱ Foarteȱpeȱscurt,ȱargumentareaȱsaȱesteȱurm©toareaȱ:ȱ ȱ Laȱ sfâróitulȱ anilorȱ ’80,ȱ cercet©rileȱ geneticianuluiȱ britanicȱ Alecȱ Jeffreysȱ auȱ confirmatȱ unicitateaȱ genetic©ȱ aȱ fiec©ruiȱ ovulȱ umanȱ fertilizat,ȱ stabilindȱ prinȱ experimentȱ ótiinôificȱ c©ȱ zigotulȱ unicelularȱ seȱ caracterizeaz©ȱ prinȱ „individualitateȱ genetic©”.ȱ Alteȱ cercet©riȱ intreprinseȱ deȱ grupuriȱ aleȱ Universit©ôilorȱ Cambridgeȱ óiȱ Dukeȱauȱar©tatȱc©ȱprocesulȱchimicȱnumitȱ„metilaôie”ȱdetermin©ȱinformaôiaȱcareȱvaȱ fiȱ transmis©ȱ deȱ anumiteȱ segmenteȱ deȱ ADNȱ înȱ timpulȱ fertiliz©rii.ȱ SȬaȱ crezutȱ multȱ timpȱ c©ȱ cromozomiiȱ gameôilorȱ materniȱ óiȱ corespondenôiiȱ lorȱ masculiniȱ careȱ seȱ unescȱ pentruȱ aȱ creaȱ celeȱ 23ȱ perechiȱ deȱ cromozomiȱ aiȱ nucleuluiȱ diploid,ȱ suntȱ identici.ȱ Descoperireaȱ metilaôieiȱ aȱ infirmatȱ acestȱ lucru,ȱ ar©tândȱ c©ȱ fiecareȱ cromozomȱ masculinȱ óiȱ fiecareȱ cromozomȱ femininȱ aduceȱ zigotuluiȱ oȱ informaôieȱ unic©.ȱAd©ugareaȱdeȱmetilȱ(CH3)ȱpesteȱbazaȱcytosineȱaȱADNȬuluiȱareȱunȱefectȱdeȱ sauȱ deȱ suprimareȱ aȱ activit©ôiiȱ geneticeȱ astfelȱ încât,ȱ cuȱ fiecareȱ divizareȱ succesiv©,ȱ celuleleȱdevinȱtotȱmaiȱdiferenôiate.ȱ ȱ ÎnȱexprimareaȱluiȱLejeune,ȱ„oulȱfertilizatȱesteȱceaȱmaiȱdiferenôiat©ȱcelul©ȱdeȱ subȱsoare”.ȱElȱconôineȱtoat©ȱinformaôiaȱnecesar©ȱpentruȱaȱproduceȱoȱfiinô©ȱuman©ȱ vie.ȱ Expresiaȱ primar©ȱ aȱ vieôiiȱ umaneȱ deriv©ȱ dinȱ aliniereaȱ unic©ȱ aȱ materialuluiȱ cromozomicȱînȱnucleulȱacesteiȱceluleȱoriginare.ȱAtunciȱcândȱfertilizareaȱeȱîncheiat©,ȱ aceaȱexpresieȱîncepeȱs©ȱdirijezeȱfuncôionareaȱcelular©.ȱ ȱ Acestȱ lucruȱ esteȱ adev©ratȱ înȱ ciudaȱ faptuluiȱ c©ȱ RNAȬulȱ maternȱ derivatȱ dinȱ citoplasmaȱovululuiȱdirijeaz©ȱdezvoltareaȱzigotuluiȱpân©ȱlaȱmitoz©,ȱcândȱgenomulȱ embrionicȱesteȱactivat.ȱAcestȱprimȱprocesȱdeȱdezvoltareȱareȱlocȱoȱdat©ȱcuȱsingamia.ȱ Individualitateaȱ unic©ȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ geneticȱ careȱ rezult©ȱ eȱ format©ȱ dinȱ interacôiuneaȱ nucleuluiȱ óiȱ aȱ citoplasmei,ȱ careȱ continu©ȱ chiarȱ dup©ȱ ceȱ geneleȱ embrionuluiȱsuntȱ„activate”.ȱTotuói,ȱ„expresiaȱprimar©”ȱcareȱarȱputeaȱfiȱidentificat©ȱ cuȱ„sufletul”,ȱtrebuieȱs©ȱfieȱprezent©ȱdeȱlaȱsingamie,ȱpentruȱaȱcreaȱcondiôiiȱpentruȱ interacôiuneȱóiȱpentruȱaȱdirijaȱcreótereaȱzigotului.ȱ ȱ Peȱparcurs,ȱînȱtimpȱceȱzigotulȱunicelularȱsufer©ȱmitoza,ȱanumiteȱporôiuniȱdinȱ informaôiaȱ saȱ genetic©ȱ suntȱ „dezactivate”ȱ deȱ metilaôie.ȱ Astfel,ȱ diferenôiereaȱ poateȱ aveaȱ loc,ȱ permiôândȱ dezvoltareaȱ organismuluiȱ deȬaȱ lungulȱ perioadeiȱ preȬimplant©rii.ȱ ȱ Dac©ȱ Lejeuneȱ areȱ dreptate,ȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ esteȱ 106

„programat©”ȱ sauȱ „înscris©”ȱ înȱ conceptȬusȱ deȱ laȱ începutulȱ existenôeiȱ sale.ȱ Prinȱ diferenôiereaȱ iniôial©,ȱ informaôiaȱ genetic©ȱ esteȱ transmis©ȱ deȱ laȱ primaȱ celul©ȱ laȱ aȱ doua.ȱ Lejeuneȱ vorbeóteȱ deȱ unȱ stadiuȱ ipoteticȱ triȬcelularȱ alȱ mitozeiȱ óiȱ afirm©ȱ c©ȱ laȱ acestȱ nivelȱ areȱ locȱ individualizarea.ȱ Aceastaȱ (fieȱ laȱ stadiulȱ triȬcelular,ȱ fieȱ laȱ celȱ tetraȬcelular)ȱeȱconfirmat©ȱdeȱfaptulȱc©ȱdincoloȱdeȱacestȱpunctȱesteȱimposibilȱs©ȱseȱ creezeȱoȱhimer©ȱ(oȱfiinô©ȱcareȱrezult©ȱdinȱamestecareaȱmaterialuluiȱneasem©n©torȱ genetic,ȱ precumȱ anomaliaȱ ôapuluiȱ „geep”).ȱ Peȱ m©sur©ȱ ceȱ celuleleȱ continu©ȱ s©ȱ seȱ divizeze,ȱ oȱ alt©ȱ informaôieȱ esteȱ „dezactivat©”,ȱ óiȱ areȱ locȱ oȱ diferenôiereȱ óiȱ maiȱ pronunôat©.ȱAceastaȱînseamn©ȱc©ȱdiferenôiereaȱcelular©ȱîncepeȱnuȱcuȱimplantarea,ȱ ciȱ cuȱ „singularitatea”,ȱ abiaȱ laȱ sfâróitulȱ primelorȱ dou©ȱ s©pt©mâniȱ aleȱ sarcinii.ȱ Eaȱ începeȱcuȱzigotulȱunicelular,ȱatunciȱcândȱoȱ„expresieȱprimar©”ȱdirijeaz©ȱunȱprocesȱ continuuȱcare,ȱînȱcondiôiiȱnormale,ȱvaȱduceȱlaȱnaótereaȱunuiȱcopil.ȱPrinȱurmare,ȱînȱ viziuneaȱ luiȱ Lejeune,ȱ esteȱ greóitȱ s©ȱ seȱ vorbeasc©ȱ deȱ „preȬembrion”ȱ caȱ oȱ „mas©ȱ nediferenôiat©ȱ deȱ celule”.ȱ Diferenôierea,ȱ careȱ implic©ȱ existenôaȱ individual©,ȱ seȱ petreceȱ oȱ dat©ȱ cuȱ încheiereaȱ fertiliz©rii.ȱ Prinȱ urmare,ȱ fertilizareaȱ óiȱ concepereaȱ trebuieȱrecunoscuteȱcaȱfiindȱsimultane.ȱȱ ȱ Peȱdeȱalt©ȱparte,ȱchiarȱexpresiaȱ„preȬembrion”ȱseȱarat©ȱcaȱfiindȱunaȱgreóit©,ȱ careȱ trebuieȱ abandonat©.ȱ Dac©ȱ fertilizareaȱ óiȱ concepereaȱ suntȱ simultane,ȱ atunciȱ distincôiaȱîntreȱ„individualitateȱgenetic©”ȱóiȱ„individualitateȱdeȱdezvoltare”ȱnuȱmaiȱ poateȱ exista.ȱ Fertilizareaȱ marcheaz©ȱ înȱ modȱ obiónuitȱ începutulȱ unuiȱ procesȱ continuu,ȱ neîntrerupt,ȱ careȱ implic©ȱ „individuazarea”ȱ progresiv©ȱ prinȱdiferenôiereȱ óiȱdeȱlaȱstadiulȱ„biȬ”ȱóiȱ„triȬ”ȱcelularȱalȱdezvolt©riiȱembrionului.ȱViaôaȱuman©ȱîncepeȱ maiȱ degrab©ȱ cuȱ fertilizarea,ȱ atunciȱ cândȱ întregulȱ „cod”ȱ sauȱ „program”ȱ înscrisȱ înȱ zigotȱîncepeȱs©ȱdirijezeȱdiviziuneaȱcelular©ȱóiȱschimbulȱdeȱinformaôieȱgenetic©.ȱ ȱ ȱ

107

ȱ ȱ Oȱevaluareȱortodox©ȱ ȱ Problemaȱ esenôial©ȱ ridicat©ȱ deȱ aceast©ȱ dezbatereȱ seȱ refer©ȱ laȱ „individualitate”,ȱ procesulȱ prinȱ careȱ individualitateaȱ deȱ dezvoltareȱ óiȱ ceaȱ ontologic©ȱ–ȱdeciȱunȱindividȱumanȱdistinctȱsauȱoȱ„persoan©”ȱ–ȱseȱpoateȱspuneȱc©ȱ exist©.ȱÎnȱprezent,ȱembriologiótiiȱóiȱeticiótiiȱsuntȱîmp©rôiôiȱînȱdou©ȱtabereȱînȱaceast©ȱ privinô©.ȱ Pentruȱ unii,ȱ totipotenôaȱ óiȱ lipsaȱ aparent©ȱ aȱ diferenôieriiȱ întreȱ blastomeriȱ sauȱ primeleȱ celuleȱ embrionareȱ (al©turiȱ deȱ procentajulȱ mareȱ deȱ ovuleȱ fertilizateȱ respinse,ȱ suntȱ m©rturiiȱ aleȱ „animaôieiȱ întârziate”ȱ óiȱ aȱ legitimit©ôiiȱ caracteriz©riiȱ conceptusȬuluiȱ preȬimplantatoriuȱ caȱ unȱ „preȬembrion”.ȱ Pentruȱ alôii,ȱ individualitateaȱgenetic©ȱ(careȱexist©ȱf©r©ȱdiscuôieȱdeȱlaȱsingamie)ȱóiȱcontinuitateaȱ dezvolt©riiȱdeȱlaȱfertilizareȱlaȱimplantareȱóiȱmaiȱdeparte,ȱsuntȱargumenteȱputerniceȱ înȱfavoareaȱ„animaôieiȱimediate”.ȱAceastaȱînseamn©ȱc©ȱdeȱlaȱfertilizare,ȱembrionulȱ esteȱ oȱ individualitateȱ uman©,ȱ careȱ poateȱ fiȱ numit©ȱ „persoan©”,ȱ cuȱ drepturiȱ deȱ protecôieȱdeplin©ȱdinȱparteaȱlegii.ȱ ȱ Dilemeleȱ eticeȱ ridicateȱ deȱ aceast©ȱ dezbatereȱ suntȱ multiple.ȱ Dac©ȱ animaôiaȱ sauȱidentitateaȱindividual©ȱaparȱoȱdat©ȱcuȱtr©s©turaȱprimar©ȱlaȱimplantare,ȱatunciȱ sȬarȱ puteaȱ vorbiȱ deȱ maiȱ multeȱ niveluriȱ deȱ protecôieȱ acordat©ȱ conceptusȬului.ȱ Ceiȱ careȱ accept©ȱ acestȱ punctȱ deȱ vedereȱ vorȱ fiȱ deȱ acordȱ c©ȱ „preȬembrionul”ȱ –ȱ caȱ individualitateȱ uman©ȱ potenôial©ȱ –ȱ areȱ dreptulȱ laȱ respectȱ óiȱ protecôieȱ împotrivaȱ manipul©riiȱnediscriminate.ȱEiȱnuȱvorȱacceptaȱtotuói,ȱexperimenteleȱpeȱembrionȱînȱ vedereaȱobôineriiȱunorȱrezultateȱcareȱs©ȱîmbun©t©ôeasc©ȱtehnicileȱpentruȱproceduriȱ caȱ schimbareaȱ genelor,ȱ reproducereaȱ asistat©ȱ prinȱ FIVȱ (fertilizareaȱ inȱ vitro)ȱ sauȱ contracepôie.ȱ Deȱ asemenea,ȱ eiȱ vorȱ socotiȱ dreptȱ moral©ȱ întrerupereaȱ sarcinilorȱ rezultateȱdinȱviolȱsauȱincestȱóiȱpoateȱchiarȱvorȱsusôineȱavorturileȱ„selective”.ȱ Dac©ȱ esteȱ definitivȱ doveditȱ faptulȱ c©ȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ începeȱ deȱ laȱ fertilizare,ȱ i.ȱ e.,ȱ c©ȱ animaôiaȱ sauȱ însufleôireaȱ auȱ locȱ oȱ dat©ȱ cuȱ singamia,ȱ atunci,ȱ pentruȱmulôiȱeticióti,ȱfereastraȱdeȱdou©ȱs©pt©mâniȱpretins©ȱdeȱShannon,ȱWolterȱó.ȱa.ȱ arȱdisp©rea.ȱȱ ȱ Totipotenôaȱ arȱ ap©reaȱ eaȱ îns©óiȱ caȱ oȱ himer©:ȱ unȱ conceptȱ hibridȱ n©scutȱ dinȱ intereseȱóiȱdintrȬoȱótiinô©ȱdefectuoas©.ȱ ȱ Fertilizareaȱinȱvitroȱóiȱexperimenteleȱpeȱembrionȱarȱînsemnaȱmanipulareȱcareȱ violenteaz©ȱdrepturileȱindividuluiȱlaȱprotecôie.ȱkiȱindiferentȱdeȱmodulȱînȱcareȱaȱfostȱ conceputȱembrionul,ȱaȱpuneȱcap©tȱintenôionatȱuneiȱsarciniȱînȱoriceȱmomentȱalȱeiȱarȱ implicaȱ unȱ actȱ ilicitȱ deȱ avort,ȱ întrucâtȱ elȱ distrugeȱ oȱ persoan©ȱ uman©ȱ înȱ cursȱ deȱ dezvoltare.ȱ ȱ Careȱ esteȱ opiniaȱ Ortodoxieiȱ faô©ȱ deȱ aceast©ȱ problem©?ȱ Antropologiaȱ Bisericii,ȱfundamentat©ȱpeȱunȱprincipiuȱ dubluȱalȱ„sacralit©ôiiȱóiȱsfinôenieiȱvieôii”,ȱ 108

cheam©ȱ laȱ recunoaótereaȱ calit©ôiiȱ deȱ persoan©ȱ aȱ omuluiȱ dinȱ „momentulȱ conceperii”.ȱÎnȱtimpȱceȱembriologiaȱmodern©ȱaȱdemonstratȱambiguitateaȱinerent©ȱ acesteiȱ expresii,ȱ respingereaȱ ortodox©ȱ aȱ avortuluiȱ înȱ oriceȱ stadiu,ȱ („indiferentȱ c©ȱ fetusulȱ esteȱ formatȱ sauȱ neformat”,ȱ înȱ limbajulȱ Sfântuluiȱ Vasile),ȱ seȱ aliniaz©ȱ cuȱ perspectivaȱ maiȱ conservatoareȱ aȱ Bisericiiȱ RomanoȬCatoliceȱ careȱ susôineȱ animaôiaȱ imediat©.ȱȱ ȱ Opiniileȱ celorȱ dou©ȱ Bisericiȱ seȱ despartȱ înȱ privinôaȱdoctrineiȱcatoliceȱ despreȱ „însufleôire”,ȱmaiȱalesȱaóaȱcumȱaȱfostȱexprimat©ȱeaȱînȱtermeniȱaristoteliciȱóiȱtomióti.ȱ Expresiiȱ precumȱ „însufleôire”,ȱ „infuziaȱ unuiȱ sufletȱ imaterial,ȱ raôional”,ȱ sauȱ „unȱ principiuȱalȱuneiȱindividualit©ôiȱmaterialeȱsauȱprincipiuȱalȱsinelui”ȱsuntȱdualisteȱînȱ viziuneaȱ ortodox©,ȱ fiindȱ oȱ moótenireȱ origenist©.ȱ Dinȱ perspectivaȱ patristic©ȱ r©s©ritean©ȱ(óiȱceaȱbiblic©),ȱsufletulȱsauȱnepheshȬulȱesteȱchiarȱcalitateaȱdeȱpersoan©ȱ aȱindividuluiȱ(Facereaȱ1,ȱ26ȱ–ȱ27ȱ;ȱ2,ȱ7)ȱPrinȱurmare,ȱesteȱmaiȱpotrivitȱaȱspune:ȱ„Suntȱ unȱsuflet”ȱdecâtȱ„Amȱunȱsuflet”.ȱDeȱaceea,ȱlungaȱcontrovers©ȱlegat©ȱdeȱanimaôiaȱ imediat©ȱ –ȱ mediat©,ȱ îóiȱ areȱ obâróiaȱ întrȬoȱ antropologieȱ defectuoas©,ȱ careȱ credeȱ c©ȱ trupulȱmaterialȱesteȱanimatȱdeȱunȱsufletȱraôionalȱcreatȱseparatȱdeȱelȱóiȱinfuzatȱînȱelȱ laȱfertilizare,ȱlaȱimplantareȱsauȱlaȱunȱaltȱstadiuȱalȱdezvolt©riiȱsale.ȱȱ ȱ Susôin©toriiȱteorieiȱanimaôieiȱîntârziateȱargumenteaz©ȱdeȱregul©ȱcuȱdou©ȱacteȱ biologice:ȱ unulȱ monozigoticȱ „identicalȱ twinning”ȱ óiȱ „risipa”ȱ (wastageȱ =ȱ respingereaȱ ovulelorȱ fertilizateȱ înainteaȱ implant©rii).ȱ Anthonyȱ Fisherȱ aȱ discutatȱ ambeleȱproblemeȱînȱarticolulȱs©uȱ„Individuogenesis”ȱóiȱaȱadusȱargumenteȱceȱsuntȱ compatibileȱ cuȱ punctulȱ deȱ vedereȱ ortodox.ȱ Înȱ timpȱ ceȱ problemaȱ risipeiȱ poateȱ fiȱ rezolvat©ȱ doarȱ prinȱ ideeaȱ deȱ teodicee,ȱ cuȱ privireȱ laȱ „twinning”ȱ putemȱ afirmaȱ urm©toarele:ȱ ȱ Esteȱunȱlucruȱstabilitȱfaptulȱc©ȱblastomeriiȱauȱoȱanumit©ȱtotipotenô©ȱpân©ȱlaȱ gastrulaôieȱóiȱsingularitate.ȱUnaȱsauȱmaiȱmulteȱceluleȱaleȱmoruleiȱpotȱfiȱseparateȱdeȱ masaȱ principal©ȱ ói,ȱ întrucâtȱ grupulȱ separatȱ conôineȱ toat©ȱ informaôiaȱ genetic©ȱ aȱ zigotuluiȱoriginar,ȱelȱseȱpoateȱdezvoltaȱîntrȬunȱ„geam©nȱidentic”.ȱDeȱfapt,ȱgemenii,ȱ posedândȱ materialȱ geneticȱ similar,ȱ nuȱ suntȱ delocȱ „identici”ȱ înȱ sensulȱ strictȱ alȱ cuvântului,ȱaóaȱcumȱoriceȱp©rinteȱalȱunorȱgemeniȱcrede.ȱDac©ȱfiecareȱseȱdezvolt©ȱ dintrȬunȱ genomȱ comun,ȱ eiȱ suntȱ –ȱ înȱ virtuteaȱ metilaôieiȱ óiȱ aȱ acôiuniiȱ citoplasmeiȱ oociteȱ (RNAȱ matern)ȱ –ȱ diferenôiaôiȱ genetic,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ blastomeriiȱ înóióiȱ suntȱ diferenôiaôiȱdeȱlaȱstadiulȱbiȬcelularȱalȱmitozei,ȱcândȱîncepeȱexpresiaȱgenomic©.ȱ ȱ Prinȱurmare,ȱceluleleȱpreȬimplantatoriiȱseȱpotȱdesp©rôiȱînȱgemeni.ȱProblemaȱ spinoas©ȱaȱexistenôeiȱunuiȱsufletȱsauȱaȱdou©ȱsufleteȱseȱrezolv©ȱdac©ȱprivimȱfiecareȱ entitateȱ caȱ „fiind”ȱ unȱ sufletȱ óiȱ nuȱ caȱ „având”ȱ unȱ suflet,ȱ pentruȱ c©ȱ prinȱ „suflet”ȱ înôelegemȱ putereaȱ d©ruit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ sauȱ dynamisȱ (ceaȱ dintâiȱ expresieȱ aȱ luiȱ Lejeune)ȱ careȱ actualizeaz©ȱ existenôaȱ uman©ȱ personal©.ȱ Înȱ cazurileȱ deȱ reunire,ȱ identitateaȱ personal©ȱ nuȱ maiȱ esteȱ exprimat©ȱ deȱ dou©ȱ existenôeȱ individuale,ȱ ciȱ deȱ unaȱsingur©.ȱGemeniiȱ„identici”ȱnuȱsuntȱ deciȱ fiinôeȱ identice.ȱ Identitateaȱ lorȱ esteȱ 109

genetic©,ȱ darȱ esteȱ limitat©ȱ deȱ metilaôieȱ astfelȱ încâtȱ fiecareȱ seȱ dezvolt©ȱ întrȬoȱ persoan©ȱunic©ȱóiȱdistinct©.ȱ ȱ Fenomenulȱ totipotenôei,ȱ limitatȱ cumȱ este,ȱ nuȱ seȱ prezint©ȱ deciȱ caȱ unȱ impedimentȱînȱcaleaȱideiiȱc©ȱembrionulȱpreȬimplantatoriuȱtrebuieȱprivitȱcaȱoȱfiinô©ȱ uman©ȱpersonal©.ȱDac©ȱformareaȱprimeiȱtr©s©turiȱmarcheaz©ȱsfâróitulȱtotipotenôeiȱ óiȱ aȱ posibilit©ôiiȱ deȱ aȱ produceȱ gemeni,ȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ începeȱ nuȱ înȱ acestȱ moment,ȱciȱaproapeȱimediatȱdup©ȱfertilizare,ȱlaȱstadiulȱbiȬcelularȱalȱdiviz©rii.ȱ ȱ Oȱ asemeneaȱ diferenôiereȱ prematur©ȱ pareȱ s©ȱ pun©ȱ înȱ discuôieȱ ideeaȱ luiȱ Mcȱ Cormick,ȱc©ȱ„stadiileȱprimare”ȱaleȱdezvolt©riiȱmamiferelorȱimplic©ȱînȱprimulȱrândȱ stabilireaȱ trofoblastuluiȱ nonȬembrionicȱ óiȱ nuȱ formareaȱ embrionului.ȱ Laȱ acestȱ stadiu,ȱtrofoblastulȱesteȱunȱelementȱóiȱoȱcondiôieȱvital©ȱînȱdezvoltareaȱembrionic©ȱlaȱ felȱcumȱsuntȱ„organeleȱvitale”ȱcareȱseȱdezvolt©ȱulterior.ȱAcestȱlucruȱesteȱadev©ratȱ înȱ ciudaȱ faptuluiȱ c©ȱ placentaȱ esteȱ înl©turat©ȱ laȱ naótere.ȱ Dinôiiȱ deȱ lapte,ȱ p©rulȱ óiȱ fiecareȱcelul©ȱsomatic©ȱaȱfiec©ruiȱorganȱînl©turat©ȱlaȱunȱanumitȱpunctȱalȱdezvolt©riiȱ umaneȱ óiȱ esteȱ înlocuit©ȱ deȱ altele.ȱ Nuȱ seȱ poateȱ spuneȱ atunciȱ c©ȱ organizareaȱ óiȱ creótereaȱ trofoblastuluiȱ înȱ stadiulȱ preȬimplantatoriuȱ excludeȱ ideeaȱ c©ȱ embrionulȱ esteȱ oȱ viaô©ȱ uman©ȱ individual©,ȱ pentruȱ c©,ȱ deóiȱ trofoblastulȱ esteȱ manifestareaȱ vizibil©ȱaȱacesteiȱnoiȱvieôi,ȱ„programul”ȱsauȱ„expresiaȱprimar©”ȱcareȱvaȱdeterminaȱ dezvoltareaȱsaȱulterioar©ȱînȱorganeȱvitaleȱesteȱdejaȱactiv©ȱ(aóteptândȱs©ȱiaȱexpresieȱ laȱ momentulȱ potrivitȱ înȱ ciclulȱ vieôii.ȱ Înȱ condiôiiȱ normale,ȱ exist©ȱ oȱ continuitateȱ înȱ dezvoltareaȱuman©,ȱdeȱlaȱformareaȱzigotului,ȱlaȱimplantareȱóiȱformareaȱsistemuluiȱ nervos,ȱóiȱpân©ȱlaȱnaótere.ȱSingurulȱmomentȱînȱcadrulȱacestuiȱcontinuumȱînȱcareȱseȱ poateȱspuneȱc©ȱîncepeȱviaôaȱuman©ȱesteȱchiarȱînceputulȱs©u.ȱ ȱ Acestȱ tipȱ deȱ gândireȱ ridic©ȱ întreb©riȱ esenôialeȱ privindȱ moralitateaȱ unorȱ proceduriȱcaȱIVHȱ(FIV)ȱóiȱavortul,ȱfieȱterapeuticeȱsauȱelective.ȱOricâtȱdeȱdezirabil©ȱ arȱfiȱaceaȱ„fereastr©”ȱdeȱdou©ȱs©pt©mâni,ȱpentruȱaȱfacilitaȱreproducerea,ȱpentruȱaȱ puneȱ cap©tȱ sarcinilorȱ tragiceȱ óiȱ nedoriteȱ sauȱ pentruȱ aȱ permiteȱ experimenteleȱ peȱ embrion,ȱ descoperirileȱ recenteȱ înȱ embriologieȱ óiȱ genetic©ȱ arat©ȱ c©ȱ oȱ astfelȱ deȱ fereastr©ȱ nuȱ exist©.ȱ Dac©ȱ întrȬadev©rȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ începeȱ înȱ stadiulȱ bicelular,ȱ atunciȱ numireaȱ formeiȱ deȱ viaô©ȱ embrionareȱ primareȱ caȱ „preȬembrion”ȱ esteȱ înȱ celȱ maiȱ bunȱ cazȱ am©gitoare.ȱ Aceast©ȱ diferenôiereȱ –ȱ sugerat©ȱ clarȱ deȱ fenomenulȱmetilaôiei,ȱdeȱimposibilitateaȱcreeriiȱdeȱhimereȱlaȱstadiulȱtetraȱ–ȱcelularȱ alȱ diviz©riiȱ óiȱ deȱ îns©óiȱ naturaȱ înôeleas©ȱ corectȱ –ȱ confirm©ȱ p©rereaȱ tradiôional©ȱ aȱ Bisericiiȱc©ȱviaôaȱuman©ȱîncepeȱcuȱfertilizareaȱóiȱsingamiaȱceȬiȱurmeaz©.ȱ ȱ Totuói,ȱchiarȱdac©ȱembriologiiȱarȱdemonstraȱînȱceleȱdinȱurm©ȱc©ȱoȱasemeneaȱ diferenôiereȱnuȱexist©ȱ–ȱc©ȱmetilaôiaȱnuȱseȱaplic©ȱlaȱoameniȱóiȱc©ȱpreȬembrionulȱesteȱ oȱ „mas©ȱ deȱ celuleȱ nediferenôiateȱ –ȱ aceastaȱ nuȱ arȱ schimbaȱ convingereaȱ Bisericiiȱ Ortodoxeȱ c©ȱ viaôaȱ uman©ȱ începeȱ cuȱ concepôia,ȱ adic©ȱ fertilizarea.ȱ Acestȱ lucruȱ sȬarȱ întâmplaȱ nuȱ datorit©ȱ unuiȱ conservatorismȱ înc©p©ôânat,ȱ ciȱ evidenôeiȱ clareȱ c©ȱ „sufletul”ȱomenescȱesteȱprezentȱchiarȱdeȱ laȱ început,ȱ cândȱ „proȬnucleii”ȱ spermeiȱ 110

óiȱaiȱoocituluiȱseȱunescȱpentruȱaȱformaȱzigotul,ȱcreândȱastfelȱoȱfiinô©ȱuman©ȱnou©ȱóiȱ unic©.ȱPrincipiulȱvieôiiȱsauȱ„expresiaȱprimar©”ȱcareȱproduceȱoȱdezvoltareȱcontinu©,ȱ ducândȱ înȱ modȱ normalȱ laȱ naótereaȱ unuiȱ copil,ȱ esteȱ prezentȱ deȱ laȱ primulȱ stadiu.ȱ Prinȱ urmare,ȱ nuȱ seȱ poateȱ faceȱ niciȱ oȱ afirmaôieȱ rezonabil©ȱ privindȱ moralitateaȱ avortului,ȱ aȱ reproduceriiȱ asistateȱ óiȱ aȱ experimentelorȱ embrionare,ȱ f©r©ȱ s©ȱ seȱ ôin©ȱ contȱdeȱacestȱadev©rȱesenôial.ȱ ȱ Neȱvomȱîntoarceȱacumȱlaȱproblemeleȱavortului,ȱprocre©riiȱasistateȱmedicalȱóiȱ aȱ inginerieiȱ genetice,ȱ pentruȱ aȱ neȱ întrebaȱ asupraȱ moralit©ôiiȱ acestorȱ proceduri,ȱ înȱ luminaȱ concluzieiȱ deȱ maiȱ sus:ȱ viaôaȱ uman©ȱ începeȱ deȱ laȱ fertilizareȱ óiȱ reclam©ȱ respectȱóiȱprotecôieȱdeplin©ȱdinȱacelȱmoment.ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ

111

ȱ ȱ ȱ 3.ȱProcreareaȱóiȱînceputulȱvieôiiȱ ȱ “Înȱprivinôaȱomului,ȱacestaȱseȱcuveneaȱcaȱ întâiȱs©ȱfieȱcreat;ȱcreat,ȱtrebuiaȱs©ȱcreasc©;ȱ crescutȱ fiind,ȱ trebuiaȱ s©ȱ devin©ȱ adult;ȱ adult,ȱ s©ȱ seȱ înmulôeasc©;ȱ înmulôinduȬse,ȱ s©ȱ seȱ înt©reasc©;ȱ înt©rit,ȱ s©ȱ fieȱ sl©vitȱ óiȱ sl©vitȱ s©ȱ vad©ȱ peȱ Dumnezeulȱ S©u.”ȱ Ȭȱ Sf.ȱ Irineuȱ ȱ “Dumnezeuȱ aȱ creatȱ omulȱ dândȱ naótereȱ trupuluiȱ s©uȱ dinȱ materiaȱ preexistent©,ȱ peȱ careȱ Elȱ aȱ însufleôitȬoȱ cuȱ propriulȱ S©uȱ Duh.”ȱȬȱSf.ȱGrigorieȱTeologulȱ ȱ “Începutulȱ existenôeiȱ esteȱ unulȱ óiȱ acelaóiȱ pentruȱ trupȱ óiȱ suflet.”ȱ Ȭȱ Sf.ȱ Grigorieȱ deȱ Nyssaȱ ȱ ȱ Despreȱsensulȱ“concepôiei”10ȱ ȱ “Cândȱîncepeȱviaôaȱomului?”ȱȱ ȱ

ȱ R©spunsurileȱ variateȱ propuseȱ laȱ aceast©ȱ problem©ȱ îndelungȱ discutat©ȱ exprim©ȱadeseaȱatitudineaȱcorespunz©toareȱordiniiȱdeȱziȱpoliticeȱsauȱsocialeȱói,ȱdeȱ asemenea,ȱ cunoótinôeleȱ culturaleȱ despreȱ dezvoltareaȱ embrionar©.ȱ Sugestiileȱ seȱ refer©,ȱ peȱ rând,ȱ laȱ momentulȱ înȱ careȱ mamaȱ simteȱ pentruȱ întâiaȱ oar©ȱ copilulȱ miócânduȬseȱînȱpânteceleȱei;ȱlaȱmomentulȱînȱcareȱfetusulȱpoateȱsupravieôuiȱînȱafaraȱ uteruluiȱ (deȱ obiceiȱ dup©ȱ 24ȱ deȱ s©pt©mâni);ȱ laȱ momentulȱ naóterii,ȱ cândȱ copilulȱ începeȱ s©ȱ respireȱ singur,ȱ sauȱ laȱ oȱ perioad©ȱ deȱ câtevaȱ zileȱ dup©ȱ naótere,ȱ dup©ȱ ceȱ nouȬn©scutulȱ óiȬaȱ demonstratȱ dreptulȱ laȱ viaô©ȱ (aceastaȱ însemnând,ȱ printreȱ altele,ȱ absenôaȱ oric©reiȱ boliȱ sauȱ deregl©riȱ psihoȬsomatice).ȱ Cuȱ câtȱ m©rimȱ distanôaȱ întreȱ

10 Doresc să mulĠumesc doctorilor Robert C. Cefalo, Germain Grisez úi Paul Kimissis pentru materialele oferite úi refleĠiile lor privitoare la acest capitol. Orice eventuală greúeală în interpretarea materialelor, îmi aparĠine.

112

“începutulȱ vieôiiȱ umane”ȱ óiȱ momentulȱ fertiliz©rii,ȱ cuȱ atâtȱ seȱ dilat©ȱ óiȱ deschidereaȱ pentruȱavorturi,ȱinfanticidȱóiȱexperimenteȱembrionare.ȱ ȱ Peȱ deȱ alt©ȱ parte,ȱ Bisericaȱ aȱ afirmatȱ dintotdeaunaȱ c©ȱ viaôaȱ uman©ȱ începeȱ oȱ dat©ȱcuȱconcepôia,ȱcareȱfaceȱfrontier©ȱcomun©ȱcuȱfertilizarea.ȱCuȱmultȱtimpȱînainteȱ caȱ mediciiȱ specialiótiȱ s©ȱ descopereȱ celuleleȱ embrionareȱ óiȱ cromozomii,ȱ scriitoriiȱ creótiniȱcondamnauȱavortulȱînȱoriceȱstadiuȱalȱsarcinii,ȱpeȱtemeiulȱc©ȱfetusulȱ“formatȱ sauȱneformat”ȱesteȱîntruȱtotulȱomȱóiȱpoart©ȱînȱelȱ“chipulȱluiȱDumnezeu”11.ȱȱ ȱ Problemaȱ esteȱ ridicat©ȱ ast©ziȱ dinȱ nouȱ dintrȬoȱ perspectiv©ȱ diferit©,ȱ careȱ încearc©ȱ s©ȱ fundamentezeȱ reflecôiaȱ teologic©ȱ peȱ dateleȱ biologice.ȱ UrmânduȬiȱ peȱ embriologiiȱbritanici,ȱcâôivaȱmoraliótiȱcreótiniȱauȱf©cutȱoȱdistincôieȱîntreȱembrionȱóiȱ aóaȱ numitulȱ “preȬembrion”.ȱ Acestaȱ dinȱ urm©ȱ eȱ descrisȱ caȱ oȱ mas©ȱ deȱ celuleȱ nediferenôiate,ȱdeȱlaȱzigotulȱunicelularȱóiȱpân©ȱlaȱdezvoltareaȱ“primeiȱtr©s©turi”ȱsauȱ aȱprimuluiȱ“ax”ȱalȱtrupuluiȱînȱtimpulȱs©pt©mâniiȱaȱtreiaȱdeȱsarcin©.ȱ ȱ Înȱ acestȱ punct,ȱ dup©ȱ implantareaȱ înȱ pereteleȱ uterului,ȱ elȱ sufer©ȱ oȱ transformareȱ radical©ȱ numit©ȱ “singularizare”ȱ óiȱ seȱ poateȱ spuneȱ astfelȱ c©ȱ posed©ȱ sufletȱomenescȱsauȱindividualitateȱuman©.ȱPotrivitȱacesteiȱscheme,ȱ“concepôia”ȱnuȱ trebuieȱ înôeleas©ȱ caȱ unȱ momentȱ (deȱ exempluȱ laȱ încheiereaȱ fertiliz©rii),ȱ ciȱ caȱ unȱ proces.ȱTrecereaȱdeȱlaȱ“preȬembrion”ȱlaȱ“embrion”,ȱadic©ȱdeȱlaȱexistenôaȱpotenôial©ȱ laȱ ceaȱ actual©,ȱ areȱ locȱ doarȱ laȱ finalizareaȱ acestuiȱ proces.ȱ Seȱ afirm©ȱ totuóiȱ c©ȱ viaôaȱ uman©ȱ “începeȱ cuȱ concepôia”.ȱ Darȱ definiôiaȱ “concepôiei”ȱ esteȱ modificat©ȱ peȱ bazaȱ recentelorȱ descopeririȱ dinȱ cadrulȱ embriologiei,ȱ eaȱ cuprinzândȱ óiȱ “singularizarea”ȱ prinȱ implantareaȱ conceptusȬuluiȱ (produsuluiȱ concepôiei)ȱ înȱ membranaȱ uterin©,ȱ lucruȱ careȱ seȱ întâmpl©ȱ laȱ aproximativȱ dou©ȱ s©pt©mâniȱ dup©ȱ fertilizare.ȱ Cuȱ alteȱ cuvinte,ȱconcepôiaȱóiȱfertilizareaȱnuȱmaiȱsuntȱînôeleseȱcaȱfiindȱsimultane.ȱFertilizareaȱ marcheaz©ȱînceputulȱprocesuluiȱconcepôiei,ȱprocesȱcareȱdureaz©ȱ12ȱ–ȱ14ȱzile.ȱAbiaȱ laȱsfâróitulȱacesteiȱperioadeȱseȱpoateȱvorbiȱdespreȱoȱnou©ȱ“viaô©ȱuman©”ȱóiȱdespreȱ existenôaȱunuiȱ“sufletȱomenesc”ȱunic.ȱ ȱ Cercet©rileȱ óiȱ discuôiileȱ peȱ aceast©ȱ tem©ȱ auȱ fostȱ rodulȱ uneiȱ preocup©riȱ pastoraleȱ reale.ȱ Înȱ confuziaȱ moral©ȱ cauzat©ȱ deȱ proliferareaȱ avorturilorȱ legaleȱ înȱ S.U.A.ȱ óiȱ înȱ alteȱ ô©riȱ dezvoltate,ȱ dat©ȱ fiindȱ sensibilitateaȱ laȱ traumeleȱ produseȱ deȱ violuriȱóiȱincesturi,ȱmulôiȱteologiȱcaut©ȱsincerȱunȱmijlocȱcareȱs©ȱpermit©ȱvictimelorȱ violenôeiȱsexualeȱs©ȱpun©ȱcap©tȱuneiȱsarciniȱnedoriteȱîntrȬunȱmodȱ“licit”,ȱcareȱs©ȱfieȱ conformȱ înv©ô©turiiȱ moraleȱ tradiôionaleȱ aȱ Bisericii.ȱ Dac©ȱ distincôiaȱ întreȱ preȬ embrionȱ óiȱ embrionȱ esteȱ legitim©,ȱ atunciȱ întrerupereaȱ uneiȱ sarciniȱ înainteȱ deȱ implantare,ȱadic©ȱ înainteȱ deȱ finalizareaȱprocesuluiȱconcepôieiȱóiȱdeȱînsufleôire,ȱnuȱ vaȱfiȱconsideratȱ“avort”ȱînȱaccepôiaȱtradiôional©ȱaȱtermenului,ȱcumȱesteȱdefinitȱdeȱ c©treȱdiferiteleȱBiserici.ȱMaiȱmult,ȱdistincôiaȱmedical©ȱóiȱmoral©ȱîntreȱpreȬembrionȱóiȱ embrionȱimplic©ȱfaptulȱc©ȱprimulȱreprezint©ȱmaiȱdegrab©ȱviaôaȱuman©ȱpotenôial©ȱ 11

Vezi Didahia 2, 2; 5, 2; Sfântul Vasile cel Mare, Canonoanele 2 úi 8 (Ioan N. Floca, op. cit., p. 342 úi 345-348). Jurământul lui Hipocrate avea aceeaúi bază, interzicând administrarea de otrăvuri sau avortul.

113

decâtȱ ceaȱ actual©ȱ óiȱ este,ȱ înȱ acestȱ fel,ȱ maiȱ puôinȱ îndrept©ôitȱ s©ȱ beneficiezeȱ deȱ drepturileȱóiȱprotecôiaȱsocial©ȱacordateȱindividualit©ôilorȱumaneȱsauȱ“persoanelor”.ȱ Oȱ consecinô©ȱ major©ȱ aȱ accept©riiȱ acesteiȱ distincôiiȱ const©ȱ înȱ eliminareaȱ obiecôiilorȱ moraleȱprivindȱproceduriȱcaȱfertilizareaȱinȱvitroȱsauȱcercet©rileȱóiȱexperimenteleȱpeȱ embrionȱînȱscopuriȱterapeutice.ȱȱ ȱ Dac©ȱastfelȱdeȱpreocup©riȱpastoraleȱóiȱterapeuticeȱsuntȱl©udabileȱóiȱsincere,ȱ eleȱ presupunȱ totuóiȱ oȱ perspectiv©ȱ ótiinôific©ȱ aȱ dezvolt©riiȱ embrionului,ȱ careȱ esteȱ departeȱdeȱaȱfiȱunanimȱacceptat©ȱdeȱc©treȱspecialiótiiȱînȱdomeniu;ȱdeȱasemenea,ȱeiȱ seȱ oprescȱ asupraȱ problemeiȱ teologiceȱ aȱ însufleôiriiȱ óiȱ aȱ calit©ôiiȱ deȱ persoan©ȱ ceȱ deriv©ȱdeȱaici,ȱcareȱridic©ȱserioaseȱobiecôiiȱdinȱperspectiv©ȱortodox©.ȱVomȱîncercaȱînȱ acestȱ capitolȱ s©ȱ schiô©mȱ argumentulȱ formulatȱ deȱ c©treȱ treiȱ dintreȱ ceiȱ maiȱ mariȱ eticieniȱromanoȬcatoliciȱcareȱauȱabordatȱacestȱsubiectȱóiȱvomȱar©taȱdeȱceȱcredemȱc©ȱ punctulȱlorȱdeȱvedereȱarȱtrebuiȱschimbat,ȱdatorit©ȱrecentelorȱcercet©riȱembriologice.ȱ Înȱ concluzieȱ vomȱ evaluaȱ implicaôiileȱ teologiceȱ aleȱ poziôiilorȱ lor,ȱ dinȱ perspectiv©ȱ ortodox©.ȱ ȱ ȱ Shannon,ȱWolterȱóiȱMcCormickȱdespreȱ“preȬembrion”12ȱȱ ȱ ȱ ȱ Peȱ bazaȱ ultimelorȱ descopeririȱ înȱ domeniulȱ embriologiei,ȱ putemȱ schiôaȱ urm©toareleȱstadiiȱînȱdezvoltareaȱ“preȬembrionului”:ȱȱ ȱ Multeȱceluleȱdinȱcorpulȱomenescȱsuntȱceluleȱ“somatice”,ȱfiecareȱconôinândȱînȱ nucleulȱ s©uȱ 46ȱ deȱ cromozomi.ȱ Spermaȱ masculin©ȱ óiȱ ovululȱ femininȱ suntȱ celuleȱ embrionareȱsauȱ“gameôi”,ȱfiecareȱcuȱcâteȱ23ȱdeȱcromozomi13.ȱUnireaȱacestorȱgameôiȱ întrȬoȱsingur©ȱcelul©ȱzigotȱ(întrȬunȱzigotȱunicelular),ȱcareȱconôineȱ46ȱdeȱcromozomiȱ dispuóiȱînȱ23ȱdeȱperechi,ȱseȱpetreceȱprinȱprocesulȱfertiliz©rii.ȱFertilizareaȱareȱlocȱlaȱ cap©tulȱ trompeiȱ uterine,ȱ lâng©ȱ ovare.ȱ Spermaȱ depozitat©ȱ înȱ traiectulȱ reproductivȱ femininȱareȱnevoieȱdeȱaproximativȱ7ȱoreȱpân©ȱceȱenzimeleȱsaleȱpenetreaz©ȱpereteleȱ exteriorȱ alȱ ovulului.ȱ Vorȱ maiȱ treceȱ apoiȱ treiȱ oreȱ pân©ȱ ceȱ spermaȱ îóiȱ vaȱ faceȱ “c©l©toria”ȱ spreȱ loculȱ undeȱ vaȱ aveaȱ locȱ fertilizarea.ȱ Dintreȱ milioaneleȱ deȱ 12 Thomas A. Shannon úi Allan B. Wolter, OFM, “Reflections on the Moral Status of the Pre-Embryo”, Theological Studies 51/4, dec. 1990, p. 603-625, retipărită în T.A. Shannon, ed. Bioethics, ediĠia a 4-a, Mahwah, NJ: Paulist, 1993, p. 36-60 úi Richard A. McCormick, SJ, “Who or What is the Preembryo ?”, Kennedy Institute of Ethics Journal 1/1, martie 1991, p. 1-15. Vezi de asemenea Joseph Donceel, SJ, “Immediate Animation and Delayed Hominization”, Theological Studies 31/1, 1970, p. 76-105, al cărui studiu a dat naútere la această dezbatere úi răspunsurile date de Germain Grisez, “When Do People Beging?”, Proceedings of the American Catholic Philosophical Association 63, 1989, p. 27-47, revizuită de Stephen J. Heaney, ed., Abortion: A New Generation of Catholic Responses, The Pope John Center, 1992, p. 3-27 úi William E. May, “Zygotes, Embryos and Persons” partea I, Ethics and Medics, oct. 1991, p. 2-4 úi partea a IIa, Ethics and Medics, ian. 1992, p. 1-3. 13 Cromozomii cuprind materialul genetic sau genele: unităĠi ale acidului dezoxiribonucleic (AND) ce determină caracteristicile ereditare – forma fizică, comportamentul până la un punct, abilităĠi, talentul sau malformaĠiile individului. Fiecare cromozom cuprinde aprox. 1 metru de material genetic, cca. 50.000 100.000 de gene individuale.

114

spermatozoizi,ȱunulȱsingurȱvaȱpenetraȱzonaȱdeȱprotecôieȱ(zonaȱpellucida)ȱaȱovululuiȱ óiȱîóiȱvaȱfaceȱlocȱprinȱcitoplasm©ȱpentruȱaȱseȱuniȱcuȱnucleulȱhaploidȱ(careȱconôineȱunȱ singurȱ setȱ deȱ cromozomiȱ nepereche).ȱ Acestaȱ vaȱ produceȱ ceeaȱ ceȱ seȱ numeóteȱ “singamie”:ȱunireaȱaȱdoiȱgameôiȱînȱvedereaȱform©riiȱuneiȱindividualit©ôiȱuniceȱdinȱ punctȱ deȱ vedereȱ genetic.ȱ Nucleulȱ diploidȱ rezultatȱ conôineȱ acumȱ unȱ aranjamentȱ unicȱalȱmaterialuluiȱgeneticȱ(ADN),ȱcareȱdetermin©ȱsexulȱconceptusȬuluiȱóiȱcreeaz©ȱ condiôiileȱ pentruȱ mitoz©ȱ:ȱ divizareaȱ celulelorȱ individualeȱ (blastomeri).ȱ Procesulȱ începeȱ cuȱ oȱ celul©ȱ dubl©,ȱ oȱ celul©ȱ tripl©ȱ aȬcronic©,ȱ apoiȱ oȱ celul©ȱ cvadrupl©,ȱ dup©ȱ careȱ progreseaz©ȱ prinȱ multipliȱ deȱ 2ȱ (8,ȱ 16,ȱ 32,ȱ etc.),ȱ pân©ȱ cândȱ embrionulȱ seȱ implanteaz©ȱînȱmembranaȱuterin©,ȱspreȱfinalulȱs©pt©mâniiȱaȱdouaȱdeȱsarcin©.ȱȱ ȱ Timpulȱdesf©óur©riiȱacestuiȱprocesȱesteȱbineȱdeterminat:ȱaproximativȱóapteȱ oreȱdeȱlaȱrelaôiaȱintim©ȱlaȱfecundare,ȱînc©ȱtreiȱoreȱpân©ȱceȱspermaȱvaȱajungeȱlaȱovulȱ óiȱînc©ȱdou©sprezeceȱpentruȱpenetrare.ȱFuziuneaȱcelorȱdou©ȱcelule,ȱsingamia,ȱmaiȱ dureaz©ȱînc©ȱoȱzi.ȱPrinȱurmare,ȱîntregulȱprocesȱceȱduceȱlaȱfertilizareȱdureaz©ȱîntreȱ 36ȱ–ȱ48ȱdeȱore.ȱÎnȱziuaȱaȱpatra,ȱembrionulȱnum©r©ȱcircaȱ16ȱceluleȱóiȱesteȱlocalizatȱ lâng©ȱintrareaȱuterului14.ȱStadiulȱ“blastul©”ȱesteȱatinsȱatunciȱcândȱceluleleȱcareȱseȱ divizeaz©ȱ ȱ (continuu)ȱ formeaz©ȱ oȱ sfer©ȱ sauȱ unȱ disc,ȱ alȱ c©ruiȱ învelióȱ exteriorȱ (trofoblast)ȱvaȱdaȱnaótereȱstructurilorȱnutritive,ȱinclusivȱplacentei,ȱînȱtimpȱceȱmasaȱ intern©ȱ(embrioblast)ȱconstituieȱembrionulȱînsuói.ȱÎnȱacestȱmoment,ȱzonaȱpellucidaȱseȱ rupe,ȱiarȱembrionulȱseȱ“cuib©reóte”,ȱseȱataóeaz©ȱdeȱpereteleȱuterului.ȱ ȱ Înȱ timpulȱ acesteiȱ perioadeȱ deȱ 10ȱ –ȱ 12ȱ zile,ȱ anterioar©ȱ implant©rii,ȱ areȱ locȱ fenomenulȱimpropriuȱnumitȱ“pierdere”.ȱSeȱestimeaz©ȱc©ȱîntreȱjum©tateȱóiȱ2/3ȱdinȱ ovuleleȱfertilizateȱsuntȱdateȱafar©ȱdinȱuter.ȱEleȱnuȱreuóescȱs©ȱseȱimplantezeȱóiȱsuntȱ avortateȱ(f©r©ȱcaȱmamaȱs©ȱótie),ȱdintrȬoȱmulôimeȱdeȱmotive,ȱcumȱarȱfiȱdezechilibreȱ chimiceȱ înȱ sistemulȱ reproductivȱ sauȱ geneȱ cuȱ defecteȱ purtateȱ deȱ embrion.ȱ Dac©ȱ embrionulȱseȱimplanteaz©ȱcuȱsucces,ȱelȱsufer©ȱoȱrestructurareȱnumit©ȱ“gastrulaôie”ȱ sauȱ “organogenez©”,ȱ rearanjareȱ aȱ celulelorȱ înȱ ectoderm,ȱ endodermȱ óiȱ mezodermȱ embrionar.ȱOȱdat©ȱcuȱaceastaȱseȱcontureaz©ȱóiȱtr©s©turaȱprimitiv©ȱsauȱpritimiveȱbodyȱ axix,ȱ careȱ duceȱ laȱ dezvoltareaȱ iniôial©ȱ aȱ sistemuluiȱ nervosȱ alȱ embrionului.ȱ Laȱ sfâróitulȱ s©pt©mâniiȱ aȱ opta,ȱ sistemulȱ nervosȱ esteȱ peȱ deplinȱ alc©tuit,ȱ iarȱ copilulȱ înȱ creótere,ȱnumitȱacumȱf©tȱ(fetus),ȱseȱpoateȱmiócaȱóiȱsimteȱdurerea15.ȱ ȱ Apelândȱlaȱnoileȱdescopeririȱdinȱdomeniulȱembriologiei,ȱThomasȱShannonȱóiȱ AllanȱWolterȱafirm©ȱal©turiȱdeȱalôiȱembriologiȱóiȱdeȱuniiȱteologi,ȱc©ȱtrebuieȱf©cut©ȱoȱ distincôieȱclar©ȱîntreȱpreȬembrionȱóiȱembrionulȱpropriuȬzis16.ȱPreȬembrionul,ȱsusôinȱ 14 Este útiut că la acest stadiu “morula” (din latină, cuvântul folosit pentru dudă, întrebuinĠat aici datorită formei embrionului) este o masă de celule adunate în ciorchine, ce formează embrionul. 15 Vezi ACOG Committee Opinion of the American College of Obstetricians and Gynecologists, No. 136, aprilie 1994: “Preembrryo Research: History, Scientific Background and Ethical Considerations”. 16 O mare parte din discuĠia pe această temă a fost iniĠiată de Norman Ford, When Did I Begin? Conception of the Human Individual in History, Philosophy and Science, Cambridge University Press, 1988. Ford susĠine “însufleĠirea întârziată” afirmând că, ontologic (úi nu genetic), individul uman devine fiinĠă numai la două săptămâni după fertilizare, o dată cu apariĠia primei trăsături. Antholy Fisher face o analiză

115

ei,ȱ esteȱ compusȱ dintrȬoȱ mas©ȱ deȱ celuleȱ nediferenôiateȱ (blastomeri),ȱ fiecareȱ dintreȱ acesteaȱ posedândȱ totipotenô©.ȱ Asemeneaȱ hologramei,ȱ fiecareȱ blastomerȱ esteȱ înzestratȱ cuȱ aceeaóiȱ informaôieȱ genetic©ȱ peȱ careȱ oȱ posed©ȱ întregul.ȱ Aceastaȱ înseamn©ȱc©ȱdeȱlaȱ zigotȱlaȱ formareaȱ primeiȱ tr©s©turi,ȱ fiecareȱ celul©ȱaȱmoruleiȱareȱ capacitateaȱ deȱ aȱ seȱ dezvoltaȱ singur©ȱ întrȬoȱ individualitateȱ uman©.ȱ Totuói,ȱ esteȱ oȱ capacitateȱ“potenôial©”,ȱatâtaȱtimpȱcâtȱconceptusȬulȱtrebuieȱs©ȱprimeasc©ȱinformaôieȱ genetic©ȱ adiôional©ȱ deȱ laȱ mam©ȱ dup©ȱ implantare,ȱ pentruȱ aȱ ajungeȱ laȱ “singularizare”ȱ óiȱ aȱ seȱ dezvoltaȱ întrȬunȱ embrionȱ adev©rat.ȱ Acestȱ lucruȱ esteȱ evidenôiatȱdeȱfaptulȱc©ȱpreȬembrionulȱseȱpoateȱîmp©rôiȱînȱdou©ȱentit©ôiȱidenticeȱdinȱ punctȱ deȱ vedereȱ geneticȱ (dândȱ naótereȱ laȱ doiȱ gemeni),ȱ apoi,ȱ înȱ cazuriȱ rare,ȱ celeȱ dou©ȱ seȱ potȱ reuniȱ pentruȱ aȱ produceȱ oȱ individualitateȱ unic©.ȱ Seȱ maiȱ afirm©ȱ c©ȱ aceast©ȱcapacitateȱdeȱîmp©rôireȱóiȱreunireȱpersist©ȱpân©ȱlaȱ“gastrulaôie”ȱnumit©ȱóiȱ “restricôie”,ȱatunciȱcândȱîncepeȱdiferenôiereaȱcelulelor,ȱiarȱtotipotenôaȱseȱpierde.ȱCuȱ alteȱ cuvinte,ȱ zigotulȱ nuȱ poateȱ deveniȱ unȱ embrionȱ umanȱ pân©ȱ ceȱ nuȱ primeóteȱ informaôieȱgenetic©ȱsuplimentar©ȱdeȱlaȱgazdaȱmatern©ȱóiȱnuȱdeȱlaȱgameôi17.ȱAltfelȱseȱ poateȱ transformaȱ întrȬoȱ “mol©ȱ hidatidiform©”ȱ canceroas©,ȱ compus©ȱ dinȱ ôesutȱ placentar18.ȱȱ ȱ Prinȱurmare,ȱafirm©ȱaceiaóiȱmoralióti,ȱesteȱimpropriuȱs©ȱseȱvorbeasc©ȱdespreȱ existenôaȱ embrionuluiȱ înainteȱ deȱ implantare.ȱ DeȬaȱ lungulȱ primelorȱ dou©ȱ s©pt©mâni,ȱ înȱ timpȱ ceȱ seȱ finalizeaz©ȱ procesulȱ concepôiei,ȱ conceptusȬulȱ trebuieȱ numitȱ “preȬembrion”,ȱ ceeaȱ ceȱ nuȱ implic©ȱ oȱ “individualitateȱ ontologic©”ȱ sau,ȱ aȱ fortiori,ȱ calitateaȱ deȱ persoan©.ȱ Aceast©ȱ indicaôie,ȱ al©turiȱ deȱ fenomenulȱ “risipirii”ȱ (wastage),ȱiȬaȱcondusȱlaȱconcluziaȱc©ȱpreȬembrionulȱnuȱposed©ȱ”suflet”ȱimaterialȱóiȱ raôional19.ȱMergândȱmaiȱdeparte,ȱeiȱsusôinȱteoriaȱ“însufleôiriiȱmediate”ȱóiȱnuȱaȱceleiȱ ”imediate”20,ȱafirmândȱc©ȱînsufleôireaȱnuȱpoateȱaveaȱlocȱînainteaȱ“singulariz©rii”ȱóiȱ aȱ rearanjamentuluiȱ structuriiȱ celulareȱ necesareȱ apariôieiȱ embrionului.ȱ PreȬ amănunĠită despre părerile lui Ford: “Individuogenesis and a Recent Book de Fr. Norman Ford“, Revista di Studi sulla Persona e La Famiglia: Anthropotes, 2, 1991, p. 199-244. Opinia romano-catolică este divergentă referitor la “individualizare”. Pentru o trecere în revistă a literaturii privitoare la acest subiect, vezi Lisa Sowle Cahill, “The Embryo and the Fetus: New Moral Contexts”, Theological Studies 54/1, martie 1993, p. 124-142. 17

O afirmare clară a acestei poziĠii găsim la Carlos A. Bedate úi Robert C. Cefalo, “The Zygote: To Be Or Not To Be A Person”, The Journal of Medicine and Philosophy 14 (1989), 641-645. Ei ajung la concluzia că: “formarea embrionului depinde de o serie de evenimente din cursul ontogenezei, unele fiind în afara controlului programului genetic. Zigotul posedă suficientă informaĠie, pentru a produce exclusiv Ġesut uman, dar nu pentru a deveni o fiinĠă umană” (p. 644). 18

O molă hidatidiformă este o tumoră, formată în uter, ce rezultă din degenerarea oului fertilizat. Este adesea rezultatul fertilizării oului de către doi spermatozoizi cu cariotipul cromozomial de 69 în loc de 46 cât e normal. O asemenea anomalie nu poate fi considerată “om” (Chiar dacă cineva doreúte să afirme că sufletul uman există imediat după fertilizare, asta nu înseamnă că o molă hidatidiformă este un om malformat. Deoarece nu are numărul de cromozomi ce determină o fiinĠă umană, AND - ul unei mole hidatidiforme este, de la început, preparat să fie o molă úi nu o fiinĠă umană). Alte anomalii ca “Trisomia 21” (un cromozom 21 în plus) ce produce sindromul Down nu scade, nu afectează în vreun fel umanitatea individului. 19 Privitor la “risipire” (wastage), ei spun: “O asemenea pierdere mare de embrioni constituie un argument împotriva creării unui izvor al individualităĠii imateriale la concepĠie”. 20 “Mediate animation” (însufleĠire mediată) este cunoscută ca “delayed hominization” (ominizare întârziată). Vezi Germain Grisez, “When Do People Begin?”, úi William E. May, “Zygotes, Embryos and Persons”, partea a II-a, pentru critica acestei teorii.

116

embrionulȱdevineȱastfel,ȱprinȱdefiniôie,ȱunȱcandidatȱpentruȱavortulȱlicitȱdinȱpunctȱ deȱ vedereȱ moralȱ óiȱ pentruȱ experimenteleȱ ótiinôificeȱ (deóiȱ Shannonȱ óiȱ Wolterȱ nuȱ mergȱatâtȱdeȱdeparteȱînȱmodȱexplicit).ȱ ȱ Oȱabordareȱlaȱfelȱdeȱatent©ȱóiȱinformat©ȱótiinôificȱoȱfaceȱRichardȱMcCormickȱ înȱ articolulȱ s©uȱ “Cineȱ sauȱ ceȱ esteȱ preȬembrionulȱ?”ȱ Elȱ afirm©ȱ c©ȱ termenulȱ “preȬ embrion”ȱaȱfostȱadoptatȱdeȱc©treȱSocietateaȱAmerican©ȱpentruȱFertilitateȱóiȱdeȱc©treȱ Britishȱ Voluntaryȱ Licensingȱ Authority,ȱ “întrucâtȱ primeleȱ stadiiȱ deȱ dezvoltareȱ aȱ mamiferelorȱ implic©ȱ înȱ primulȱ rândȱ stabilireaȱ trofoblastuluiȱ nonȬembrionicȱ óiȱ nuȱ formareaȱ embrionului”21.ȱ Vomȱ vedeaȱ îndat©ȱ c©ȱ aceast©ȱ problem©ȱ esteȱ pus©ȱ laȱ îndoial©ȱdeȱrecenteleȱcercet©riȱembriologice.ȱ ȱ Articolulȱ luiȱ McCormickȱ prezint©ȱ diferiteȱ opiniiȱ romanoȬcatoliceȱ careȱ presupunȱ c©ȱ începutulȱ individualit©ôiiȱ umaneȱ coincideȱ cuȱ începutulȱ calit©ôiiȱ deȱ persoan©ȱ aȱ omului.ȱ Elȱ vreaȱ s©ȱ demonstreze,ȱ asemeneaȱ luiȱ Shannonȱ óiȱ Wolter,ȱ c©ȱ individualitateaȱ uman©ȱ nuȱ esteȱ determinat©ȱ deȱ fertilizare,ȱ ciȱ deȱ întregulȱ procesȱ careȱ duceȱ laȱ singularizareȱ óiȱ laȱ formareaȱ primeiȱ tr©s©turiȱ (dup©ȱ careȱ formareaȱ gemenilorȱ nuȱ maiȱ eȱ posibil©).ȱ Elȱ faceȱ înȱ acestȱ sensȱ oȱ distincôieȱ important©ȱ întreȱ “individualitateaȱ genetic©”ȱ óiȱ “individualitateaȱ deȱ dezvoltare”.ȱ Primaȱ exist©ȱ întrȬ adev©rȱdeȱlaȱfertilizare,ȱdarȱaceastaȱnuȱînseamn©ȱc©ȱconceptusȬulȱaȱprimitȱcalitateaȱ deȱ persoan©ȱ sauȱ c©ȱ poateȱ fiȱ consideratȱ “oȱ persoan©ȱ uman©ȱ însufleôit©”,ȱ deoareceȱ trebuieȱs©ȱexisteȱoȱanumit©ȱstabilitateȱbiologic©ȱînȱorganismȱînainteȱdeȱaȱfiȱposibil©ȱ calitateaȱ deȱ persoan©.ȱ Aceast©ȱ stabilitateȱ nuȱ apareȱ înainteȱ deȱ stadiulȱ organiz©riiȱ embrionareȱprimare,ȱadic©ȱînainteȱdeȱapariôiaȱprimeiȱtr©s©turi22.ȱDeóiȱconcluziaȱesteȱ c©ȱ preȬembrionulȱ trebuieȱ tratatȱ caȱ oȱ persoan©,ȱ întrucâtȱ elȱ esteȱ întrȬunȱ sensȱ “persoan©ȱ înȱ devenire”23,ȱ elȱ menôineȱ totuóiȱ termenulȱ “preȬembrion”ȱ datorit©ȱ totipotenôeiȱsaleȱcaracteristiceȱóiȱaȱcapacit©ôiiȱdeȱaȱseȱdivizaȱînȱdou©ȱp©rôiȱeglaleȱ(deȱ aȱdaȱnaótereȱunorȱgemeni).ȱPrinȱurmare,ȱpreȬembrionulȱnuȱesteȱunȱ“cine”,ȱciȱesteȱ unȱ“ce”,ȱcareȱeȱunicȱdinȱpunctȱdeȱvedereȱgeneticȱóiȱareȱ“posibilitateaȱdeȱaȱdeveniȱ adult”24.ȱ Darȱ aceast©ȱ potenôialitateȱ seȱ poateȱ realizaȱ numaiȱ prinȱ dobândireaȱ “individualit©ôiiȱdeȱdezvoltare”,ȱdup©ȱapariôiaȱprimeiȱtr©s©turi.ȱElȱconchideȱc©ȱpreȬ embrionulȱ trebuieȱ tratatȱ caȱ oȱ persoan©,ȱ darȱ numaiȱ întrucâtȱ areȱ unȱ “potenôialȱ intrinsec”ȱ deȱ aȱ deveniȱ persoan©ȱ óiȱ întrucâtȱ întreagaȱ problem©ȱ eȱ înconjurat©ȱ deȱ “multeȱincertitudini”,ȱîncheieȱel.ȱ ȱ McCormickȱnuȱexcludeȱniciȱexperimenteleȱnonȬterapeutice,ȱîntrucâtȱpentruȱ elȱpreȬembrionulȱnuȱpoateȱfiȱconsideratȱoȱpersoan©ȱuman©ȱînsufleôit©ȱînȱrealitate.ȱ Totuói,ȱelȱarȱaprobaȱcercet©rileȱpreȬembrionareȱnumaiȱatunciȱcândȱcriteriileȱpentruȱ acesteȱ cercet©riȱ suntȱ stabiliteȱ laȱ nivelȱ naôional.ȱ Deóiȱ nuȱ abordeaz©ȱ problemaȱ 21 22 23 24

Art. cit., p. 1. Ibid., p. 9.

Ibid, p. 13 Ibid, p. 3.

117

avorturilorȱpreȬimplantatorii,ȱopiniaȱsaȱduceȱlaȱacceptareaȱavorturilorȱdinȱpunctȱdeȱ vedereȱmoral,ȱînȱcazulȱsarcinilorȱcauzateȱdeȱabuzuriȱsexuale25.ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ JérômeȱLejeuneȱóiȱ“cutiaȱdeȱconcentrare”ȱ ȱ CumȱvomȱapreciaȱacesteȱargumenteȱînȱfavoareaȱdistincôieiȱîntreȱpreȬembrionȱ óiȱ embrion,ȱ sauȱ întreȱ individualitateaȱ genetic©ȱ óiȱ ceaȱ deȱ dezvoltare?ȱ Problemaȱ seȱ reduceȱ practicȱ laȱ acurateôeaȱ evidenôeiȱ ótiinôificeȱ careȱ susôineȱ “totipotenôa”ȱ blastomerilorȱ óiȱ laȱ afirmaôiaȱ luiȱ McCormickȱ c©ȱ “primeleȱ stadiiȱ aleȱ dezvolt©riiȱ mamiferelorȱimplic©,ȱînȱprimulȱrând,ȱstabilireaȱtrofoblastuluiȱnonȬembrionicȱóiȱnuȱ formareaȱ embrionului”.ȱ Deóiȱ auȱ fostȱ aduseȱ m©rturiiȱ solideȱ înȱ favoareaȱ ambelorȱ idei,ȱalteȱstudiiȱrecenteȱducȱlaȱconcluziiȱdiferite.ȱ ȱ Totuói,ȱînainteȱdeȱaȱnotaȱacesteȱconsideraôii,ȱesteȱnevoieȱs©ȱaccentu©mȱfaptulȱ c©ȱótiinôaȱembriologieiȱseȱafl©ȱîntrȬoȱstareȱdeȱflux.ȱMaiȱalesȱînȱS.ȱU.ȱA.ȱóiȱînȱFranôa,ȱ dezbatereaȱseȱconcentreaz©ȱacumȱasupraȱunorȱproblemeȱprecumȱrolulȱcitoplasmeiȱ înȱtransmitereaȱinformaôieiȱgeneticeȱc©treȱovulululȱproasp©tȱfertilizat,ȱdarȱp©rerileȱ specialiótilorȱasupraȱacestuiȱsubiectȱnuȱauȱajunsȱînc©ȱlaȱunȱconsens.ȱEvidenôaȱcareȱ începeȱ s©ȱ seȱ impun©ȱ tindeȱ totuóiȱ s©ȱ sprijineȱ teoriaȱ c©ȱ viaôaȱ uman©ȱ (existenôaȱ individual©ȱói,ȱprinȱurmare,ȱceaȱpersonal©)ȱîncepeȱnuȱoȱdat©ȱcuȱimplantarea,ȱciȱoȱ dat©ȱ cuȱ finalizareaȱ fertiliz©riiȱ óiȱ cuȱ singamiaȱ sau,ȱ înȱ celeȱ dinȱ urm©,ȱ cuȱ stadiulȱ biȬ celularȱalȱmitozei.ȱPentruȱaȱînôelegeȱaceast©ȱproblem©,ȱvomȱreamintiȱunȱcazȱrecentȱ careȱaȱatrasȱatenôiaȱînȱmassȬmedia,ȱîntrucâtȱaȱadusȱdisciplinaȱsecret©ȱaȱembriologieiȱ înȱsferaȱlegiiȱcivile.ȱ ȱ Înȱ aprilieȱ 1989,ȱ Newȱ Yorkȱ Timesȱ relataȱ despreȱ divorôulȱ înȱ cursȱ dintreȱ Maryȱ SueȱDevisȱóiȱJr.ȱLewisȱDavis,ȱdinȱMaryville,ȱTennessee.ȱCeeaȱceȱf©ceaȱdinȱaceast©ȱ întâmplareȱunȱfaptȱunicȱóiȱunȱcazȱcelebruȱpeȱplanȱinternaôionalȱeraȱfaptulȱc©ȱceiȱdoiȱ apelaser©ȱ laȱ fertilizareaȱ inȱ vitro,ȱ careȱ aȱprodusȱunȱtotalȱdeȱ9ȱ embrioni.ȱDoiȱ dintreȱ aceótiaȱ auȱ fostȱ transferaôiȱ înȱ uterulȱ doamneiȱ Davis,ȱ darȱ nuȱ auȱ reuóitȱ s©ȱ seȱ implanteze.ȱCeilalôiȱ7ȱauȱfostȱîngheôaôiȱpentruȱoȱîntrebuinôareȱulterioar©.ȱÎnȱtimpulȱ divorôului,ȱdoamnaȱDavisȱaȱcerutȱcustodie,ȱfieȱpentruȱaȱprimiȱembrioniiȱchiarȱea,ȱfieȱ pentruȱ aȬiȱ donaȱ cuiva.ȱ Domnulȱ Davisȱ aȱ afirmat,ȱ peȱ deȬoȱ parte,ȱ c©ȱ nuȱ poateȱ fiȱ obligatȱ s©Ȭóiȱ asumeȱ responsabilitateaȱ deȱ p©rinteȱ dup©ȱ divorôȱ ói,ȱ prinȱ urmare,ȱ aȱ 25

Peter Steinfels, “Catholocs Scholars, Citing New Data, Widen Debate on When Life Begins”, New York Times (13 ianuarie 1991) oferă o concisă analiză a articolelor lui McCormick úi Shannon-Wolter ce prezintă corect criteriul frecvent propus al naúterii creierului (brain birth). Unii susĠin că trebuie recunoscută o simetrie între începutul activităĠii cerebrale (brain birth) úi sfârúitul ei (brain death). Dacă moartea cerebrală înseamnă decesul persoanei, ei argumentează că naúterea sau originea persoanei ar trebui determinată de începutul activităĠii cerebrale. McCormick notează că “Activitatea cerebrală fetală nu provoacă un proces de dezvoltare organică integrală, în acelaúi fel în care pierderea activităĠii cerebrale determină sfârúitul ei”. Nu s-a ajuns la nici un consens referitor la punctul în care începe activitatea cerebrală (brain birth).

118

cerutȱóiȱelȱcustodieȱpentruȱaȱdistrugeȱembrionii,ȱcaȱoȱparteȱaȱpropriet©ôiiȱcomuneȱaȱ cuplului.ȱPeȱlâng©ȱproblemaȱconserv©riiȱcriogeniceȱóiȱposibilitateaȱcaȱembrioniiȱs©ȱ moar©ȱ înȱ cutiaȱ deȱ concentrare,ȱ datorit©ȱ întârzierilorȱ sistemuluiȱ juridic,ȱ adev©rataȱ problem©ȱmoral©ȱseȱreduceȱlaȱunȱfaptȱesenôial:ȱembrioniiȱerauȱpersoaneȱumaneȱcuȱ “drepturi”ȱvredniceȱdeȱprotecôiaȱlegii,ȱsauȱerauȱoȱsimpl©ȱproprietateȱcomun©ȱcareȱ trebuiaȱîmp©rôit©ȱîntreȱceleȱdou©ȱp©rôiȱóiȱfolosit©ȱînȱconsecinô©ȱ?ȱDeciziaȱaȱfost,ȱînȱ celeȱ dinȱ urm©,ȱ luat©ȱ laȱ recurs.ȱ Dl.ȱ Davisȱ aȱ primitȱ custodiaȱ óiȱ embrioniiȱ auȱ fost,ȱ probabil,ȱdistruói26.ȱȱ ȱ Unulȱ dinȱ martoriiȱ ap©r©riiȱ (aiȱ mamei)ȱ aȱ fostȱ eminentulȱ geneticianȱ francezȱ Dr.ȱJérômeȱLejeune,ȱcareȱîóiȱcâóigaseȱrecunoaótereaȱmondial©ȱpentruȱdescoperireaȱ trisomieiȱ 21,ȱ cauzaȱ sindromuluiȱ Down.ȱ M©rturiaȱ luiȱ Lejeuneȱ esteȱ reprodus©ȱ înȱ carteaȱ saȱ Theȱ Concentrationȱ Can,ȱ Whenȱ Doesȱ Humanȱ Lifeȱ Begin?27ȱ Deóiȱ Lejeune,ȱ decedatȱ întreȱ timp,ȱ aȱ fostȱ criticatȱ pentruȱ perspectivaȱ saȱ “integrist©”ȱ óiȱ pentruȱ ap©rareaȱ înfl©c©rat©ȱ aȱ înv©ô©turiiȱ romanoȬcatoliceȱ despreȱ avort,ȱ m©rturiaȱ saȱ seȱ bazeaz©ȱpeȱcercet©riȱf©cuteȱînȱAnglia,ȱFranôaȱóiȱS.ȱU.ȱA.ȱcareȱauȱfostȱacceptateȱdeȱ comunitateaȱ ótiinôific©ȱ internaôional©.ȱ Expunemȱ peȱ scurt,ȱ înȱ celeȱ ceȱ urmeaz©,ȱ argumentareaȱsa.ȱ ȱ Laȱ sfâróitulȱ anilorȱ ’80,ȱ cercet©rileȱ geneticianuluiȱ britanicȱ Alecȱ Jeffreysȱ auȱ confirmatȱ unicitateaȱ genetic©ȱ aȱ fiec©ruiȱ ovulȱ umanȱ fertilizat,ȱ stabilindȱ prinȱ experimentȱ ótiinôificȱ c©ȱ zigotulȱ unicelularȱ seȱ caracterizeaz©ȱ prinȱ “individualitateȱ genetic©”.ȱ Alteȱ cercet©riȱ intreprinseȱ deȱ grupuriȱ aleȱ Universit©ôilorȱ Cambridgeȱ óiȱ Dukeȱauȱar©tatȱc©ȱprocesulȱchimicȱnumitȱ“metilare”ȱdetermin©ȱinformaôiaȱcareȱvaȱ fiȱ transmis©ȱ deȱ anumiteȱ segmenteȱ deȱ ADNȱ înȱ timpulȱ fertiliz©rii.ȱ SȬaȱ crezutȱ multȱ timpȱdespreȱcromozomiiȱgameôilorȱmaterniȱóiȱcorespondenôiiȱlorȱmasculini,ȱcareȱseȱ unescȱpentruȱaȱcreaȱceleȱ23ȱdeȱperechiȱdeȱcromozomiȱaiȱnucleuluiȱdiploid,ȱc©ȱsuntȱ identici.ȱDescoperireaȱmetil©riiȱaȱinfirmatȱacestȱlucru,ȱar©tândȱc©ȱfiecareȱcromozomȱ masculinȱ óiȱ fiecareȱ cromozomȱ femininȱ aduceȱ zigotuluiȱ oȱ informaôieȱ unic©.ȱ Ad©ugareaȱ deȱ metilȱ (CH3)ȱ pesteȱ bazaȱ citozin©ȱ aȱ ADNȬuluiȱ areȱ unȱ efectȱ deȱ întrerupereȱsauȱdeȱsuprimareȱaȱactivit©ôiiȱgeneticeȱspecificeȱastfelȱîncât,ȱcuȱfiecareȱ divizareȱ succesiv©,ȱ celuleleȱ devinȱ totȱ maiȱ diferenôiate.ȱ Înȱ exprimareaȱ luiȱ Lejeune,ȱ “oulȱ fertilizatȱ esteȱ ceaȱ maiȱ diferenôiat©ȱ celul©ȱ deȱ subȱ soare”28.ȱ Elȱ conôineȱ toat©ȱ informaôiaȱ necesar©ȱ pentruȱ aȱ produceȱ oȱ fiinô©ȱ uman©ȱ vie.ȱ “Expresiaȱ primar©“ȱ aȱ vieôiiȱ umaneȱ deriv©ȱ dinȱ aliniereaȱ unic©ȱ aȱ materialuluiȱ cromozomicȱ înȱ nucleulȱ 26

Embrionii congelaĠi au o viaĠă de 2 ani, deúi tehnicile noi prelungesc acest timp până la 5 ani. Cu tehnicile moderne prin care ouăle nefecundate pot fi congelate pentru perioade mai mari de timp, se speră că crioprezervarea embrionilor fertilizaĠi va fi, eventual, o practică ce Ġine de domeniul trecutului. 27 San Francisco: Ignatius Press, 1992; originalul în franceză a fost publicat în 1990, înaintea ultimului apel judecătoresc al cazului. Primul verdict a fost dat de judecătorul Dale Young, în favoarea pârâtului, afirmând umanitatea embrionilor din momentul fertilizării. Verdictul acesta a fost schimbat la apel. Vezi R. Smothers, “Embrions in a Divorce Case: Joint Property or Offspring”, New York Times (22 aprilie 1989); úi “Frozen Embryos Fate Awaits L. I. Custody Battle”, New York Times, 25 iunie 1994. Ultimul articol se ocupă de o altă femeie care căuta să obĠină controlul embrionilor ei congelaĠi, într-un caz de divorĠ. 28 The concentration Can, p. 44.

119

acesteiȱceluleȱoriginare.ȱAtunciȱcândȱfertilizareaȱeȱîncheiat©,ȱaceaȱexpresieȱîncepeȱs©ȱ dirijezeȱfuncôionareaȱcelular©.ȱ ȱ Afirmaôiaȱ esteȱ adev©rat©ȱ înȱ ciudaȱ faptuluiȱ c©ȱ ARNȬulȱ matern,ȱ derivatȱ dinȱ citoplasmaȱovulului,ȱdirijeaz©ȱdezvoltareaȱzigotuluiȱpân©ȱlaȱmitoz©,ȱcândȱgenomulȱ embrionicȱesteȱactivat.ȱAcestȱprimȱprocesȱdeȱdezvoltareȱareȱlocȱoȱdat©ȱcuȱsingamia.ȱ Individualizareaȱ ceȱ rezult©,ȱ unic©ȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ genetic,ȱ eȱ format©ȱ dinȱ interacôiuneaȱ nucleuluiȱ óiȱ aȱ citoplasmei,ȱ careȱ continu©ȱ chiarȱ dup©ȱ ceȱ geneleȱ embrionuluiȱsuntȱ“activate”.ȱTotuói,ȱ“expresiaȱprimar©”ȱcareȱarȱputeaȱfiȱidentificat©ȱ cuȱ “sufletul”,ȱ trebuieȱ s©ȱ fieȱ prezent©ȱ deȱ laȱ singamie,ȱ pentruȱ aȱ creaȱ condiôiileȱ necesareȱinteracôiuniiȱóiȱpentruȱaȱdirijaȱcreótereaȱzigotului.ȱPeȱparcurs,ȱînȱtimpȱceȱ zigotulȱunicelularȱsufer©ȱmitoza,ȱanumiteȱporôiuniȱdinȱinformaôiaȱsaȱgenetic©ȱsuntȱ “dezactivate”ȱ deȱ metilare.ȱ Astfel,ȱ diferenôiereaȱ poateȱ aveaȱ loc,ȱ permiôândȱ dezvoltareaȱorganismuluiȱdeȬaȱlungulȱperioadeiȱpreȬimplant©rii29.ȱ ȱ Dac©ȱ Lejeuneȱ areȱ dreptate,ȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ esteȱ “programat©”ȱ sauȱ “înscris©”ȱ înȱ conceptusȱ deȱ laȱ începutulȱ existenôeiȱ sale.ȱ Prinȱ diferenôiereaȱ iniôial©,ȱ informaôiaȱgenetic©ȱesteȱtransmis©ȱdeȱlaȱprimaȱcelul©ȱlaȱaȱdoua.ȱLejeuneȱvorbeóteȱ despreȱunȱstadiuȱipoteticȱtriȬcelularȱalȱmitozeiȱóiȱafirm©ȱc©ȱindividualizareaȱareȱlocȱ laȱ acestȱ nivel.ȱ Faptulȱ eȱ confirmatȱ (fieȱ laȱ stadiulȱ triȬcelular,ȱ fieȱ laȱ celȱ tetraȬcelular)ȱ prinȱaceeaȱc©,ȱdincoloȱdeȱacestȱpunct,ȱesteȱimposibilȱs©ȱseȱcreezeȱoȱhimer©ȱ(oȱfiinô©ȱ careȱrezult©ȱdinȱamestecareaȱmaterialuluiȱneasem©n©torȱgenetic,ȱprecumȱanomaliaȱ oaieȬôapȱ numit©ȱ “geep”).ȱ Peȱ m©sur©ȱ ceȱ continu©ȱ diviziuneaȱ celular©,ȱ oȱ alt©ȱ informaôieȱ esteȱ “dezactivat©”ȱ óiȱ areȱ locȱ oȱ diferenôiereȱ óiȱ maiȱ pronunôat©.ȱ Aceastaȱ înseamn©ȱ c©ȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ începeȱ nuȱ cuȱ implantarea,ȱ ciȱ cuȱ “singularizarea”,ȱabiaȱlaȱsfâróitulȱprimelorȱdou©ȱs©pt©mâniȱaleȱsarcinii.ȱEaȱîncepeȱ cuȱ zigotulȱ unicelular,ȱ atunciȱ cândȱ oȱ “expresieȱ primar©”ȱ dirijeaz©ȱ unȱ procesȱ continuuȱcare,ȱînȱcondiôiiȱnormale,ȱvaȱduceȱlaȱnaótereaȱunuiȱcopil.ȱPrinȱurmare,ȱînȱ viziuneaȱ luiȱ Lejeune,ȱ esteȱ greóitȱ s©ȱ seȱ vorbeasc©ȱ deȱ “preȬembrion”ȱ caȱ oȱ “mas©ȱ nediferenôiat©ȱ deȱ celule”.ȱ Diferenôierea,ȱ careȱ implic©ȱ existenôaȱ individual©,ȱ seȱ petreceȱ oȱ dat©ȱ cuȱ încheiereaȱ fertiliz©rii.ȱ Deciȱ fertilizareaȱ óiȱ concepôiaȱ trebuieȱ recunoscuteȱcaȱfiindȱsimultane.ȱȱ ȱ Peȱdeȱalt©ȱparte,ȱchiarȱexpresiaȱ“preȬembrion”ȱseȱarat©ȱcaȱfiindȱunaȱgreóit©,ȱ careȱ trebuieȱ abandonat©.ȱ Dac©ȱ fertilizareaȱ óiȱ concepôiaȱ suntȱ simultane,ȱ atunciȱ distincôiaȱîntreȱ“individualitateȱgenetic©”ȱóiȱ“individualitateȱdeȱdezvoltare”ȱnuȱmaiȱ 29

Un nume important implicat în această cercetare este M. Azim Surani de la Departamentul de Embriologie Moleculară al Institutului de Fiziologie Animală úi Cercetare Genetică, Cambridge, Anglia. El, împreună cu echipa de cercetători, s-au concentrat asupra procesului de metilare la embrionii de úoarece. Vezi Surani úi alĠii, “Developmental consequences of imprinting of parental chromosomes by DNA methylation”, Phil. Trans. R. Soc. Lond. 1990, 313-327; úi “Genome Imprinting and Development in the Mouse”, Development 1990 Supplement (1990), p. 89-98. Studiile lor demonstrează că úi genomul matern úi cel patern sunt necesari pentru dezvoltarea normală a embrionului de úoarece, indicând că genoamele diferă; úi că întipărirea iniĠială a genomului are loc în linia genetică, înainte de fertilizare. Mai mult, citoplasma oocitului matern contribuie semnificativ la procesul de întipărire. Cuplată cu fenomenul de metilare, această dovadă susĠine puternic teoria potrivit căreia diferenĠierea celulară are loc, la embrionul úoarecelui, de la stadiul de două celule. Specialiútii în embriologie nu au căzut de acord dacă metilarea AND-ului are loc úi la oameni.

120

poateȱ exista.ȱ Fertilizareaȱ marcheaz©ȱ înȱ modȱ obiónuitȱ începutulȱ unuiȱ procesȱ continuu,ȱ neîntrerupt,ȱ careȱ implic©ȱ “individuazarea”ȱ progresiv©ȱ prinȱdiferenôiereȱ óiȱspecificitate,ȱdeȱlaȱstadiulȱbiȱóiȱtriȬcelularȱalȱdezvolt©riiȱembrionului.ȱViaôaȱuman©ȱ începeȱdeci,ȱmaiȱdegrab©ȱcuȱfertilizarea,ȱatunciȱcândȱîntregulȱ“cod”ȱsauȱ“program”ȱ înscrisȱ înȱ zigotȱ începeȱ s©ȱ dirijezeȱ diviziuneaȱ celular©ȱ óiȱ schimbulȱ deȱ informaôieȱ genetic©.ȱ ȱ ȱ ȱ Oȱevaluareȱortodox©ȱ ȱ ȱ Problemaȱ esenôial©ȱ ridicat©ȱ deȱ aceast©ȱ dezbatereȱ seȱ refer©ȱ laȱ “individualizare”,ȱ procesulȱ înȱ urmaȱ c©ruiaȱ individualitateaȱ deȱ dezvoltareȱ óiȱ ceaȱ ontologic©ȱ–ȱdeciȱunȱindividȱumanȱdistinct,ȱsauȱoȱ“persoan©”ȱ–ȱseȱpoateȱspuneȱc©ȱ exist©.ȱ Înȱ aceast©ȱ privinô©ȱ embriologiiȱ óiȱ eticieniiȱ suntȱ împ©rôiôiȱ ast©ziȱ înȱ dou©ȱ tabere.ȱPentruȱunii,ȱtotipotenôaȱóiȱlipsaȱaparent©ȱaȱdiferenôieriiȱîntreȱblastomeriȱsauȱ primeleȱ celuleȱ embrionareȱ (al©turiȱ deȱ procentajulȱ mareȱ deȱ ovuleȱ fertilizateȱ respinse)ȱ suntȱ m©rturiiȱ aleȱ “însufleôiriiȱ întârziate”ȱ óiȱ aȱ legitimit©ôiiȱ caracteriz©riiȱ conceptusȬuluiȱ preȬimplantatȱ caȱ unȱ “preȬembrion”.ȱ Pentruȱ alôii,ȱ individualitateaȱ genetic©ȱ(careȱexist©ȱf©r©ȱdiscuôieȱdeȱlaȱsingamie)ȱóiȱcontinuitateaȱdezvolt©riiȱdeȱlaȱ fertilizareȱ laȱ implantareȱ óiȱ maiȱ departe,ȱ suntȱ argumenteȱ puterniceȱ înȱ favoareaȱ “însufleôiriiȱ imediate”.ȱ Aceastaȱ înseamn©ȱ c©ȱ deȱ laȱ fertilizare,ȱ embrionulȱ esteȱ oȱ individualitateȱ uman©,ȱ careȱ poateȱ fiȱ numit©ȱ “persoan©”,ȱ cuȱ drepturiȱ deȱ protecôieȱ deplin©ȱdinȱparteaȱlegii30.ȱ ȱ Dilemeleȱeticeȱridicateȱdeȱaceast©ȱdezbatereȱsuntȱmultiple.ȱDac©ȱînsufleôireaȱ sauȱidentitateaȱindividual©ȱapareȱoȱdat©ȱcuȱtr©s©turaȱprimar©ȱlaȱimplantare,ȱatunciȱ sȬarȱ puteaȱ vorbiȱ deȱ maiȱ multeȱ niveluriȱ deȱ protecôieȱ acordat©ȱ conceptusȬului.ȱ Ceiȱ careȱ accept©ȱ acestȱ punctȱ deȱ vedereȱ vorȱ fiȱ deȱ acordȱ c©ȱ “preȬembrionul”,ȱ caȱ individualitateȱ uman©ȱ potenôial©,ȱ areȱ dreptulȱ laȱ respectȱ óiȱ protecôieȱ împotrivaȱ manipul©riiȱhazardate.ȱEiȱvorȱacceptaȱtotuóiȱexperimenteleȱpeȱembrionȱînȱvedereaȱ obôineriiȱ unorȱ rezultateȱ careȱ s©ȱ îmbun©t©ôeasc©ȱ tehnicileȱ pentruȱ proceduriȱ caȱ schimbareaȱ genelor,ȱ reproducereaȱ asistat©ȱ prinȱ FIVȱ (fertilizareaȱ inȱ vitro)ȱ sauȱ contracepôia.ȱ Deȱ asemenea,ȱ eiȱ vorȱ socotiȱ dreptȱ moral©ȱ întrerupereaȱ sarcinilorȱ rezultateȱdinȱviolȱsauȱincestȱóiȱpoateȱchiarȱvorȱsusôineȱavorturileȱ“selective”.ȱ ȱ Dac©ȱ esteȱ definitivȱ doveditȱ faptulȱ c©ȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ începeȱ deȱ laȱ fertilizare,ȱ adic©ȱ faptulȱ c©ȱ însufleôireaȱ areȱ locȱ oȱ dat©ȱ cuȱ singamia,ȱ atunci,ȱ pentruȱ mulôiȱ eticieni,ȱ “fereastra“ȱ deȱ dou©ȱ s©pt©mâni,ȱ pretins©ȱ deȱ Shannon,ȱ Wolterȱ ó.ȱ a.ȱ dispare.ȱTotipotenôaȱarȱap©reaȱeaȱîns©óiȱcaȱoȱhimer©:ȱunȱconceptȱhibridȱn©scutȱdinȱ 30

Pentru un argument elocvent privitor la “personalitatea” embrionului de la începutul formării, vezi Germain Grisez, “When Do People Begin?” úi “Living a Christian Life”, Vol. 2 al The Way of the Lord Jesus, Quincy, IL: Franciscan Press, 1993, p. 489 - 498.

121

intereseȱ óiȱ dintrȬoȱ ótiinô©ȱ defectuoas©.ȱ Fertilizareaȱ inȱ vitroȱ óiȱ experimenteleȱ peȱ embrionȱarȱînsemnaȱmanipulareȱcareȱvioleaz©ȱdrepturileȱindividuluiȱlaȱprotecôie.ȱ{iȱ indiferentȱ deȱ modulȱ înȱ careȱ aȱ fostȱ conceputȱ embrionul,ȱ aȱ puneȱ cap©tȱ intenôionatȱ uneiȱ sarcini,ȱ înȱ oriceȱ momentȱ alȱ ei,ȱ înseamn©ȱ unȱ actȱ ilicitȱ deȱ avort,ȱ întrucâtȱ elȱ distrugeȱoȱpersoan©ȱuman©ȱînȱcursȱdeȱdezvoltare.ȱ ȱ Careȱ esteȱ opiniaȱ Ortodoxieiȱ faô©ȱ deȱ aceast©ȱ problem©?ȱ Antropologiaȱ Bisericii,ȱ fundamentat©ȱ peȱ unȱ principiuȱ dubluȱ alȱ “sacralit©ôiiȱ óiȱ sfinôenieiȱ vieôii”,ȱ cheam©ȱlaȱrecunoaótereaȱcalit©ôiiȱdeȱpersoan©ȱaȱomuluiȱdinȱ“momentulȱconcepôiei”.ȱ Înȱ timpȱ ceȱ embriologiaȱ modern©ȱ aȱ demonstratȱ ambiguitateaȱ inerent©ȱ acesteiȱ expresii,ȱ respingereaȱ ortodox©ȱ aȱ avortuluiȱ înȱ oriceȱ stadiuȱ (“indiferentȱ c©ȱ fetusulȱ esteȱformatȱsauȱneformat”,ȱînȱlimbajulȱSfântuluiȱVasile),ȱseȱaliniaz©ȱcuȱperspectivaȱ maiȱconservatoareȱaȱBisericiiȱRomanoȬCatoliceȱcareȱsusôineȱînsufleôireaȱimediat©.ȱȱ ȱ Opiniileȱ celorȱ dou©ȱ Bisericiȱ seȱ despartȱ înȱ privinôaȱdoctrineiȱcatoliceȱ despreȱ “însufleôire”,ȱ maiȱ alesȱ aóaȱ cumȱ aȱ fostȱ exprimat©ȱ eaȱ înȱ termeniȱ aristoteliciȱ óiȱ tomióti31.ȱExpresiiȱprecumȱ“însufleôire”,ȱ“infuziaȱunuiȱsufletȱimaterialȱraôional”,ȱsauȱ “unȱ principiuȱ alȱ uneiȱ individualit©ôiȱ materialeȱ sauȱ principiuȱ alȱ sinelui”ȱ suntȱ dualisteȱ înȱ viziuneaȱ ortodox©,ȱ fiindȱ oȱ moótenireȱ origenist©.ȱ Dinȱ perspectivaȱ patristic©ȱ r©s©ritean©,ȱ sufletulȱ sauȱ nepheshȬulȱ esteȱ chiarȱ calitateaȱ deȱ persoan©ȱ aȱ individuluiȱ(Facereaȱ1,ȱ26Ȭ27;ȱ2,ȱ7)ȱPrinȱurmare,ȱesteȱmaiȱpotrivitȱaȱspune:ȱ“Suntȱunȱ suflet”ȱ decâtȱ “Amȱ unȱ suflet”.ȱ Deȱ aceea,ȱ lungaȱ controvers©ȱ legat©ȱ deȱ însufleôireaȱ imediat©ȱ sauȱ mediat©ȱ (întârziat©),ȱ îóiȱ areȱ obâróiaȱ întrȬoȱ antropologieȱ defectuoas©,ȱ careȱcredeȱc©ȱtrupulȱmaterialȱesteȱanimatȱdeȱunȱsufletȱraôionalȱcreatȱseparatȱdeȱelȱóiȱ infuzatȱînȱelȱlaȱfertilizare,ȱlaȱimplantareȱsauȱlaȱunȱaltȱstadiuȱalȱdezvolt©riiȱsale.ȱȱ ȱ Susôin©toriiȱ teorieiȱ însufleôiriiȱ întârziateȱ argumenteaz©ȱ deȱ regul©ȱ cuȱ dou©ȱ acteȱ biologice:ȱ multiplicareaȱ monozigotic©ȱ (“identicalȱ twinning”)ȱ óiȱ “risipa”ȱ (wastageȱ–ȱrespingereaȱovulelorȱfertilizateȱînainteaȱimplant©rii).ȱAnthonyȱFisherȱaȱ discutatȱambeleȱproblemeȱînȱarticolulȱs©uȱIndividuogenesisȱóiȱaȱadusȱargumenteȱceȱ suntȱ compatibileȱ cuȱ punctulȱ deȱ vedereȱ ortodox.ȱ Înȱ timpȱ ceȱ problemaȱ “risipei”ȱ poateȱ fiȱ rezolvat©ȱ doarȱ prinȱ ideeaȱ deȱ teodicee32,ȱ cuȱ privireȱ laȱ multiplicareaȱ monozigotic©ȱ(twinning),ȱnoiȱputemȱafirmaȱurm©toarele:ȱ

31

Pe lângă studiul lui N. Ford, vezi W.E. May, Zygotes, Embryos and Persons, Partea a II-a; A. Fisher, Individuogenesis 202 p. 212215; úi Shannon úi Wolter, Reflections, p. 614 -618. 32 Aúa cum am arătat úi în capitolul I, teologia ortodoxă interpretează pasaje precum cel din Epistola către Romani 5, 12 în înĠelesul că ceea ce noi moútenim de la Adam nu e vinovăĠie personală, ci mortalitatea. Ea nu împărtăúeúte părerea úcolii apusene potrivit căreia nou născuĠii nebotezaĠi (inclusiv fetuúii) sunt condamnaĠi pentru vecie. Moartea prematură a embrionilor, cauzată de "pierderi naturale" ("natural wastage"), nu se deosebeúte, logic, de moartea prematură a copiilor, cauzată de boală ori accidente. Dacă accidentele sunt privit ca un eveniment tragic, este datorită pierderii legăturii cu un copil, resimĠite de către părinĠi sau de către rude. BineînĠeles, o asemenea relaĠie nu există încă între embrion úi mamă. Dar această relaĠie nu lipseúte embrionul de “personalitate” din moment ce acea calitate derivă nu din infuzia unui suflet ci din relaĠia pe care Dumnezeu o stabileúte cu creatura în stadiul de embrion. Astfel, personalitatea nu depinde nici de "un suflet infuzat", nici de relaĠia conútientă cu alĠii; depinde, mai degrabă, de dragostea lui Dumnezeu, Care-l îmbrăĠiúează pe purtătorul chipului Său de la zămislire, prin moarte úi dincolo, până pe celălalt tărâm. De aceea pacienĠii aflaĠi în comă sau cei într-o stare vegetativă permanentă, rămân persoane în sensul deplin al cuvântului: ei sunt recunoscuĠi de Dumnezeu ca atare.

122

ȱ Esteȱunȱlucruȱstabilitȱfaptulȱc©ȱblastomeriiȱauȱoȱanumit©ȱtotipotenô©ȱpân©ȱlaȱ gastrulaôieȱóiȱlaȱatingereaȱsingulariz©rii.ȱUnaȱsauȱmaiȱmulteȱceluleȱaleȱmoruleiȱpotȱfiȱ separateȱ deȱ masaȱ principal©ȱ ói,ȱ întrucâtȱ grupulȱ separatȱ conôineȱ toat©ȱ informaôiaȱ genetic©ȱaȱzigotuluiȱoriginar,ȱelȱseȱpoateȱdezvoltaȱîntrȬunȱ“geam©nȱidentic”.ȱDeȱfaptȱ gemenii,ȱposedândȱmaterialȱgeneticȱsimilar,ȱnuȱsuntȱdelocȱ“identici”ȱînȱsensulȱstrictȱ alȱcuvântului,ȱaóaȱcumȱoriceȱp©rinteȱalȱunorȱgemeniȱótie.ȱDac©ȱfiecareȱseȱdezvolt©ȱ dintrȬunȱ genomȱ comun,ȱ eiȱ suntȱ –ȱ înȱ virtuteaȱ metil©riiȱ óiȱ aȱ acôiuniiȱ citoplasmeiȱ oociteȱ (ARNȱ matern)ȱ –ȱ diferenôiaôiȱ genetic,ȱ deȱ vremeȱ ceȱ blastomeriiȱ înóióiȱ suntȱ diferenôiaôiȱdeȱlaȱstadiulȱbiȬcelularȱalȱmitozei,ȱcândȱîncepeȱexpresiaȱgenomic©.ȱ ȱ Prinȱurmare,ȱceluleleȱpreȬimplantatoriiȱseȱpotȱdesp©rôiȱînȱgemeni.ȱProblemaȱ spinoas©ȱaȱexistenôeiȱunuiȱsufletȱsauȱaȱdou©ȱsufleteȱseȱrezolv©ȱdac©ȱprivimȱfiecareȱ entitateȱ caȱ “fiind”ȱ unȱ sufletȱ óiȱ nuȱ caȱ “având”ȱ unȱ suflet,ȱ pentruȱ c©ȱ prinȱ “suflet”ȱ înôelegemȱ putereaȱ d©ruit©ȱ deȱ Dumnezeuȱ sauȱ dynamisȱ (Ȉformulaȱ primar©Ȉȱ aȱ luiȱ Lejeune)ȱ careȱ actualizeaz©ȱ existenôaȱ uman©ȱ personal©.ȱ Înȱ cazurileȱ deȱ reunire,ȱ identitateaȱ personal©ȱ nuȱ maiȱ esteȱ exprimat©ȱ deȱ dou©ȱ existenôeȱ individuale,ȱ ciȱ deȱ unaȱ singur©.ȱ Gemeniiȱ “identici”ȱ nuȱ suntȱ deciȱ fiinôeȱ identice.ȱ Identitateaȱ lorȱ esteȱ genetic©,ȱ darȱ esteȱ limitat©ȱ deȱ metilare,ȱ astfelȱ încâtȱ fiecareȱ seȱ dezvolt©ȱ întrȬoȱ persoan©ȱunic©ȱóiȱdistinct©.ȱ ȱ Fenomenulȱ totipotenôei,ȱ limitatȱ cumȱ este,ȱ nuȱ seȱ prezint©ȱ deciȱ caȱ unȱ impedimentȱînȱcaleaȱideiiȱc©ȱembrionulȱpreȬimplantatoriuȱtrebuieȱprivitȱcaȱoȱfiinô©ȱ uman©ȱpersonal©.ȱDac©ȱformareaȱprimeiȱtr©s©turiȱmarcheaz©ȱsfâróitulȱtotipotenôeiȱ óiȱ aȱ posibilit©ôiiȱ deȱ aȱ produceȱ gemeni,ȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ începeȱ nuȱ înȱ acestȱ moment,ȱciȱaproapeȱimediatȱdup©ȱfertilizare,ȱlaȱstadiulȱbiȬcelularȱalȱdiviz©rii.ȱ ȱ Oȱ asemeneaȱ diferenôiereȱ prematur©ȱ pareȱ s©ȱ pun©ȱ înȱ discuôieȱ ideeaȱ luiȱ McCormickȱpotrivitȱ c©reiaȱ“stadiileȱ primare”ȱaleȱdezvolt©riiȱmamiferelorȱimplic©ȱ înȱ primulȱ rândȱ stabilireaȱ trofoblastuluiȱ nonȬembrionicȱ óiȱ nuȱ formareaȱ embrionului33.ȱ Înȱ acestȱ stadiu,ȱ trofoblastulȱ esteȱ unȱ elementȱ óiȱ oȱ condiôieȱ vital©ȱ înȱ dezvoltareaȱembrionic©,ȱlaȱfelȱcumȱsuntȱ“organeleȱvitale”ȱcareȱseȱdezvolt©ȱulterior.ȱ Acestȱ lucruȱ esteȱ adev©ratȱ înȱ ciudaȱ faptuluiȱ c©ȱ placentaȱ esteȱ înl©turat©ȱ laȱ naótere.ȱ Dinôiiȱ deȱ lapte,ȱ p©rulȱ óiȱ fiecareȱ celul©ȱ somatic©ȱ aȱ fiec©ruiȱ organȱ înl©turatȱ laȱ unȱ anumitȱ punctȱ alȱ dezvolt©riiȱ umane,ȱ suntȱ înlocuiteȱ deȱ altele.ȱ Nuȱ seȱ poateȱ spuneȱ atunciȱ c©ȱ organizareaȱ óiȱ creótereaȱ trofoblastuluiȱ înȱ stadiulȱ preȬimplantatoriuȱ excludeȱ ideeaȱ c©ȱ embrionulȱ esteȱ oȱ viaô©ȱ uman©ȱ individual©,ȱ pentruȱ c©,ȱ deóiȱ trofoblastulȱ constituieȱ manifestareaȱ vizibil©ȱ aȱ acesteiȱ noiȱ vieôi,ȱ “programul”ȱ (sauȱ “formulaȱ primar©”)ȱ careȱ vaȱ determinaȱ dezvoltareaȱ saȱ ulterioar©ȱ înȱ organeȱ vitaleȱ esteȱ dejaȱ activ,ȱ aóteptândȱ s©ȱ iaȱ expresieȱ laȱ momentulȱ potrivitȱ înȱ ciclulȱ vieôii34.ȱ Înȱ 33

Who or What is the Preembryo ?, p. 1.

34

Profesorul Germain Grisez a scris referitor la această problemă: “Faptul că efortul principal de dezvoltare se îndreaptă la început spre trofoblast, nu arată deloc că această dezvoltare nu este a embrionului. Pentru că ceea ce se aruncă la naútere, reprezintă până atunci organe vitale ale individului

123

condiôiiȱ normale,ȱ exist©ȱ oȱ continuitateȱ înȱ dezvoltareaȱ uman©,ȱ deȱ laȱ formareaȱ zigotuluiȱ laȱ implantare,ȱ apoiȱ laȱ formareaȱ sistemuluiȱ nervos,ȱ pân©ȱ laȱ naótere.ȱ Singurulȱ momentȱ înȱ cadrulȱ acestuiȱ continuumȱ înȱ careȱ seȱ poateȱ spuneȱ c©ȱ începeȱ viaôaȱuman©ȱnuȱesteȱaltulȱdecâtȱchiarȱînceputulȱs©u.ȱ ȱ Acestȱ tipȱ deȱ gândireȱ ridic©ȱ întreb©riȱ esenôialeȱ privindȱ moralitateaȱ unorȱ proceduriȱ caȱ FIVȱ óiȱ avortulȱ terapeuticȱ sauȱ laȱ cerere.ȱ Oricâtȱ deȱ dorit©ȱ arȱ fiȱ aceaȱ “fereastr©”ȱdeȱdou©ȱs©pt©mâniȱpentruȱaȱfacilitaȱreproducerea,ȱpentruȱaȱpuneȱcap©tȱ sarcinilorȱ tragiceȱ óiȱ nedoriteȱ sauȱ pentruȱ aȱ permiteȱ experimenteleȱ peȱ embrion,ȱ descoperirileȱ recenteȱ înȱ embriologieȱ óiȱ genetic©ȱ arat©ȱ c©ȱ oȱ astfelȱ deȱ fereastr©ȱ nuȱ exist©.ȱ Dac©ȱ întrȬadev©rȱ diferenôiereaȱ celular©ȱ începeȱ înȱ stadiulȱ biȬcelular,ȱ atunciȱ numireaȱformeiȱembrionareȱprimareȱdeȱviaô©ȱcaȱ“preȬembrion”ȱesteȱînȱcelȱmaiȱbunȱ cazȱ am©gitoare.ȱ Aceast©ȱ diferenôiere,ȱ sugerat©ȱ clarȱ deȱ fenomenulȱ metil©rii,ȱ deȱ imposibilitateaȱ cre©riiȱ deȱ himereȱ laȱ stadiulȱ tetraȬcelularȱ alȱ diviz©rii,ȱ confirm©ȱ p©rereaȱtradiôional©ȱaȱBisericiiȱc©ȱviaôaȱuman©ȱîncepeȱcuȱfertilizareaȱóiȱsingamiaȱceȬiȱ urmeaz©.ȱ ȱ Totuói,ȱchiarȱdac©ȱembriologiiȱarȱdemonstraȱînȱceleȱdinȱurm©ȱc©ȱoȱasemeneaȱ diferenôiereȱnuȱexist©ȱ–ȱc©ȱmetilareaȱnuȱseȱaplic©ȱlaȱoameniȱóiȱc©ȱpreȬembrionulȱesteȱ oȱ “mas©ȱ deȱ celuleȱ nediferenôiateȱ –ȱ aceastaȱ nuȱ arȱ schimbaȱ convingereaȱ Bisericiiȱ Ortodoxeȱ c©ȱ viaôaȱ uman©ȱ începeȱ cuȱ concepôia,ȱ adic©ȱ oȱ dat©ȱ cuȱ fertilizarea.ȱ {iȱ nuȱ datorit©ȱunuiȱconservatorismȱînc©p©ôânat,ȱciȱdatorit©ȱevidenôeiȱclareȱc©ȱ“sufletul”ȱ omenescȱesteȱprezentȱchiarȱdeȱlaȱînceput,ȱcândȱ“proȬnucleii”ȱspermeiȱóiȱaiȱoocituluiȱ seȱ unescȱ pentruȱ aȱ formaȱ zigotul,ȱ creândȱ astfelȱ oȱ fiinô©ȱ uman©ȱ nou©ȱ óiȱ unic©.ȱ Principiulȱ vieôiiȱ sauȱ “formulaȱ primar©”ȱ careȱ produceȱ oȱ dezvoltareȱ continu©,ȱ ajungândȱînȱmodȱnormalȱlaȱnaótereaȱunuiȱcopil,ȱesteȱprezentȱdeȱlaȱprimulȱstadiu.ȱ Prinȱ urmare,ȱ nuȱ seȱ poateȱ faceȱ niciȱ oȱ afirmaôieȱ rezonabil©ȱ privindȱ moralitateaȱ avortului,ȱ aȱ reproduceriiȱ asistateȱ óiȱ aȱ experimentelorȱ embrionare,ȱ f©r©ȱ s©ȱ seȱ ôin©ȱ contȱdeȱacestȱadev©rȱesenôial.ȱ ȱ Neȱ vomȱ întoarceȱ acumȱ laȱ problemeleȱ avortului,ȱ aleȱ procre©riiȱ asistateȱ medicalȱ óiȱ aleȱ inginerieiȱ genetice,ȱ pentruȱ aȱ neȱ întrebaȱ asupraȱ moralit©ôiiȱ acestorȱ proceduri,ȱînȱluminaȱconcluzieiȱdeȱmaiȱsus:ȱviaôaȱuman©ȱîncepeȱdeȱlaȱfertilizareȱóiȱ reclam©ȱrespectȱóiȱocrotireȱdeplin©ȱdinȱacelȱmoment.ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ nenăscut, nu mai puĠin organe decât inima, plămânii, rinichii úi stomacul tău“. Natural, dezvoltarea produce mai întâi organe esenĠiale pentru primul stadiu al vieĠii (din corespondenĠa personală, 7 septembrie 1994).

124

ȱ Apendiceȱ1ȱ ȱ ȱ Aceast©ȱ declaraôieȱ sumar©ȱ despreȱ avortȱ aȱ fostȱ scris©ȱ deȱ c©treȱ autorȱ acumȱ câôivaȱani,ȱcaȱoȱbroóur©ȱpentruȱaȱfiȱdistribuit©ȱînȱparohiileȱortodoxeȱóiȱnuȱnumai.ȱAȱ fostȱ publicat©ȱ deȱ c©treȱ Departamentulȱ Educaôieiȱ Religioaseȱ alȱ Bisericiiȱ Ortodoxeȱ dinȱAmericaȱóiȱseȱpoateȱobôineȱprinȱDRE,ȱPOȱBox.ȱ675,ȱSyosset,ȱN.ȱY.ȱȱ11791.ȱ ȱ ȱ Ortodoxiaȱóiȱavortulȱ ȱ Avortul:ȱpoziôiaȱBisericiiȱ ȱ ȱ Fiecareȱ fiinô©ȱ uman©ȱ fiindȱ creat©ȱ deȱ c©treȱ Dumnezeu,ȱ poart©ȱ chipulȱ luiȱ DumnezeuȱóiȱprimeóteȱdarulȱvieôiiȱpentruȱaȬLȱsl©viȱpeȱDumnezeuȱóiȱaȱseȱbucuraȱdeȱ comuniuneaȱveónic©ȱcuȱEl.ȱÎnv©ô©turaȱcreótin©ȱinsist©,ȱaóadar,ȱasupraȱsfinôenieiȱvieôiiȱ omeneótiȱdinȱmomentulȱconcepôiei.ȱ ȱ Înȱ cadrulȱ dezbateriiȱ asupraȱ avortuluiȱ seȱ ridic©ȱ urm©toareaȱ întrebareȱ:ȱ careȱ anumeȱesteȱmomentulȱînceputuluiȱvieôii?ȱCândȱîncepeȱviaôaȱuman©?ȱAceastaȱesteȱoȱ întrebareȱ crucial©,ȱ întrucâtȱ înȱ societateaȱ american©ȱ luareaȱ voit©ȱ aȱ vieôiiȱ omeneótiȱ înc©ȱ esteȱ considerat©ȱ dreptȱ crim©.ȱ Ceiȱ careȱ promoveaz©ȱ avortulȱ laȱ cerereȱ (“proȬ alegerea”)ȱnuȱsunt,ȱînȱmodȱraôional,ȱ“proȬcrim©”,ȱadic©ȱpentruȱcrim©.ȱMaiȱdegrab©ȱ eiȱneag©ȱfaptulȱc©ȱfetusulȱesteȱcuȱadev©ratȱom.ȱ ȱ BisericaȱOrtodox©ȱaȱînv©ôatȱîntotdeaunaȱc©ȱviaôaȱuman©ȱîncepeȱlaȱconcepôie,ȱ cândȱ unȱ spermatozoidȱ seȱ contopeóteȱ cuȱ unȱ ovulȱ pentruȱ aȱ produceȱ oȱ fiinô©ȱ vie,ȱ unic©ȱ dinȱ punctȱ deȱ vedereȱ genetic.ȱ Acuzândȱ avortulȱ înc©ȱ dinȱ secolulȱ IV,ȱ Sfântulȱ VasileȱcelȱMareȱspunea:ȱ“Ceaȱcareȱcuȱbun©ȱótiinô©ȱdistrugeȱfetusul,ȱvaȱfiȱpedepsit©ȱ pentruȱ crim©ȱ …ȱ ȱóiȱ laȱ noiȱ nuȱ esteȱ dup©ȱ subtilitateaȱ expresiuniiȱ deȱ f©tȱ formatȱ óiȱ neformat”ȱ (Canoaneleȱ 2ȱ óiȱ 8)35.ȱ Consensulȱ patristicȱ susôineȱ c©ȱ sufletulȱ eȱ creatȱ laȱ concepôie.ȱ Noiȱ exprim©mȱ acestȱ adev©rȱ înȱ chipȱ liturgic,ȱ s©rb©torindȱ z©mislireaȱ SfântuluiȱIoanȱBotez©torulȱ(24ȱseptembrie),ȱceaȱaȱMaiciiȱDomnuluiȱ(8ȱdecembrie)ȱóiȱ aȱ Mântuitoruluiȱ însuóiȱ (Bunavestire,ȱ 25ȱ martie).ȱ Ortodoxiaȱ conchide,ȱ aóadar,ȱ c©ȱ avortulȱf©cutȱînȱoriceȱmomentȱalȱsarciniiȱesteȱoȱform©ȱdeȱomucidereȱóiȱatrageȱvinaȱ asupraȱceluiȱcareȱs©vâróeóteȱacestȱlucruȱlaȱfelȱdeȱmultȱcaȱóiȱasupraȱmamei.ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ 35

N. Floca, Op. cit., p. 342.

125

ȱ ȱ Excepôiileȱóiȱ“cazurileȱgrave”ȱ ȱ ȱ Dat©ȱ fiindȱ aceast©ȱ poziôie,ȱ poateȱ vreodat©ȱ Bisericaȱ s©ȱ admit©ȱ excepôii?ȱ Înȱ aceleȱcazuri,ȱtotȱmaiȱrare,ȱînȱcareȱalegereaȱmedical©ȱtrebuieȱf©cut©ȱîntreȱviaôaȱmameiȱ óiȱ ceaȱ aȱ copiluluiȱ nen©scut,ȱ esteȱ admisibilȱ moralȱ s©ȱ seȱ acordeȱ prioritateȱ mamei.ȱ Aceastaȱnuȱpentruȱc©ȱeaȱarȱfiȱoȱ“persoan©”ȱintegr©,ȱînȱtimpȱceȱcopilulȱesteȱdoarȱoȱ “viaô©ȱpotenôial©”ȱ–ȱdeoareceȱamândoiȱsuntȱoameni,ȱînȱaceeaóiȱm©sur©ȱ–ȱciȱpentruȱ c©ȱmamaȱîóiȱareȱloculȱeiȱóiȱresponsabilitateaȱeiȱînȱfamilie,ȱundeȱprezenôaȱsaȱiubitoareȱ influenôeaz©ȱdirectȱviaôaȱsoôuluiȱóiȱaȱcelorlalôiȱcopiiȱaiȱs©i.ȱ ȱ Cuȱtoateȱacestea,ȱoȱmam©ȱcareȱîóiȱd©ȱviaôaȱînȱmodȱvoit,ȱînȱfavoareaȱcopiluluiȱ ei,ȱ s©vâróeóteȱ actulȱ celȱ maiȱ profundȱ deȱ binefacereȱ creótin©.ȱ “Maiȱ mareȱ dragosteȱ decâtȱ aceastaȱ nimeniȱ nuȱ areȱ –ȱ spuneȱ Iisusȱ –ȱ caȱ viaôaȱ luiȱ s©ȱ óiȬoȱ pun©ȱ pentruȱ prieteni.”ȱ (Ioanȱ 15,ȱ 13).ȱ Îns©ȱ oriceȱ decizieȱ deȱ acestȱ genȱ trebuieȱ f©cut©ȱ înȱ luminaȱ nevoilorȱ óiȱ dorinôelorȱ membrilorȱ familiei,ȱ întrucâtȱ familiaȱ caȱ întreg,ȱ constituieȱ unȱ trupȱceȱreflect©ȱiubireaȱdintreȱHristosȱóiȱTrupulȱS©u,ȱBisericaȱ(Efeseniȱ5).ȱDeȱaceeaȱ esteȱ recomandabilȱ caȱ ceiȱ doiȱ soôiȱ s©ȱ discuteȱ deschisȱ óiȱ cinstitȱ împreun©ȱ cuȱ duhovniculȱ lor,ȱ oȱ astfelȱ deȱ eventualitateȱ înc©ȱ dinȱ timpulȱ fazelorȱ primareȱ aleȱ sarcinii.ȱ ȱCeleȱ dou©ȱ traumeȱ identice,ȱaleȱvioluluiȱóiȱ aleȱ incestului,ȱsuntȱ adeseaȱinvocateȱcaȱ justificareȱ pentruȱ avort.ȱ Ambeleȱ acteȱ sunt,ȱ prinȱ îns©óiȱ naturaȱ lor,ȱ brutaleȱ óiȱ dezumanizante.ȱTotuói,ȱsuntȱfoarteȱrareȱsarcinileȱceȱauȱoȱasemeneaȱcauz©.ȱCândȱoȱ femeieȱ devineȱ victim©ȱ aȱ violuluiȱ sauȱ aȱ incestului,ȱ arȱ trebuiȱ s©ȱ cauteȱ imediatȱ unȱ tratamentȱ medicalȱ pentruȱ oprireaȱ concepôiei.ȱ {tiinôaȱ embriologieiȱ aȱ ar©tatȱ c©ȱ fertilizarea,ȱadic©ȱunireaȱnucleuluiȱspermatozoiduluiȱcuȱnucleulȱovulului,ȱnecesit©ȱ 36ȱdeȱoreȱpentruȱfinalizare.ȱAcestȱlucruȱdeschideȱoȱ“fereastr©”ȱdeȱmaiȱmultȱdeȱoȱziȱ pentruȱaȱseȱfaceȱoȱastfelȱdeȱintervenôie,ȱf©r©ȱrisculȱdeȱaȱavortaȱunȱrodȱalȱconcepôiei,ȱ recunoscutȱdeȱc©treȱBiseric©ȱdreptȱoȱ“persoan©”ȱuman©,ȱunȱ“individ”ȱuman.ȱ Deȱlaȱoȱvârst©ȱfoarteȱmic©,ȱcopiiiȱarȱtrebuiȱînv©ôaôiȱcuȱgrij©,ȱdarȱdeschis,ȱdespreȱloculȱ óiȱfuncôiaȱsexualit©ôiiȱînȱrelaôiaȱconjugal©.ȱEiȱarȱmaiȱtrebuiȱs©ȱafleȱc©ȱviolenôaȱsexual©ȱ exist©,ȱóiȱînȱinteriorulȱóiȱînȱafaraȱfamiliei,ȱóiȱc©ȱnuȱarȱtrebuiȱs©ȱseȱruóinezeȱdac©ȱdevinȱ victimeleȱ ei.ȱ Maiȱ degrab©ȱ arȱ trebuiȱ s©ȱ cauteȱ unȱ tratamentȱ medical,ȱ spiritualȱ óiȱ psihologic,ȱpentruȱaȱvindecaȱurm©rileȱtraumei,ȱcaȱóiȱpentruȱaȱevitaȱconcepôia.ȱ Dac©ȱsarcinaȱseȱproduceȱcaȱrezultatȱalȱvioluluiȱsauȱalȱincestului,ȱatunciȱcopilulȱarȱ trebuiȱ l©satȱ s©ȱ seȱ nasc©ȱ ói,ȱ dac©ȱ mamaȱ nuȱ poateȱ acceptaȱ responsabilitateaȱ pentruȱ acesta,ȱ copilulȱ arȱ puteaȱ fiȱ oferitȱ spreȱ adopôie.ȱ Aceastaȱ eȱ oȱ “înv©ô©tur©ȱ grea”ȱ cuȱ siguranô©,ȱmaiȱalesȱînȱsocietateaȱnoastr©ȱundeȱavortulȱaȱdevenitȱoȱform©ȱdeȱcontrolȱ alȱnaóterii,ȱacceptat©ȱóiȱconsiderat©ȱlegal©.ȱEsteȱtragicȱfaptulȱc©ȱfemeiȱcreótine,ȱpreaȱ traumatizateȱdeȱviolȱpentruȱaȱmaiȱapelaȱ laȱmedic,ȱsȬauȱsinucisȱdeoareceȱunȱpreotȱ 126

bineȱintenôionatȱsauȱunȱmembruȱalȱfamilieiȱleȬaȱobligatȱs©ȱpoarteȱcopilulȱz©mislit.ȱ “Sfinôeniaȱvieôii”,ȱprincipiulȱei,ȱseȱaplic©ȱînȱaceeaóiȱm©sur©ȱmameiȱcâtȱóiȱcopiluluiȱînȱ astfelȱdeȱcazuri,ȱiarȱînȱsituaôiaȱrar©ȱînȱcareȱtraumaȱesteȱatâtȱdeȱmareȱîncâtȱconstituieȱ unȱadev©ratȱpericolȱpentruȱviaôaȱmamei,ȱavortulȱdup©ȱimplantareȱ(careȱareȱlocȱlaȱ óaseȱ sauȱ optȱ zileȱ dup©ȱ concepôie)ȱ poateȱ fiȱ celȱ maiȱ micȱ dintreȱ dou©ȱ rele.ȱ îns©ȱ conceptulȱdeȱ“traum©”ȱnuȱtrebuieȱextinsȱpentruȱaȱseȱreferiȱlaȱcazurileȱcareȱimplic©ȱ simplulȱ disconfortȱ alȱ mamei,ȱ anxietatea,ȱ problemeleȱ financiare,ȱ planurileȱ referitoareȱlaȱcarieraȱmamei,ȱetc.ȱNiciȱnuȱarȱtrebuiȱinvocatȱînȱcazurileȱînȱcareȱmamaȱ devineȱîns©rcinat©ȱcaȱrezultatȱalȱlibereiȱangaj©riȱînȱrelaôiaȱsexual©.ȱ Accept©ȱBisericaȱavortulȱînȱcazurileȱînȱcareȱcopilulȱesteȱdescoperit,ȱprinȱinvestigareȱ genetic©,ȱ caȱ anormal,ȱ destinatȱ s©ȱ tr©iasc©ȱ cuȱ unȱ gravȱ handicapȱ oȱ viaô©ȱ întreag©?ȱ Dat©ȱ fiindȱ sfinôeniaȱ inerent©ȱ fiec©reiȱ vieôiȱ umane,ȱ r©spunsulȱ nuȱ poateȱ fiȱ decâtȱ c©ȱ Bisericaȱ nuȱ poateȱ óiȱ niciȱ nuȱ oȱ face.ȱ Înȱ uneleȱ cazuri,ȱ precumȱ cazulȱ sindromuluiȱ Down,ȱp©rinôiiȱsauȱîngrijitoriiȱsuntȱceiȱcareȱsimtȱhandicapul,ȱiarȱnuȱcopilul.ȱÎnȱalteȱ cazuriȱ grave,ȱ precumȱ celȱ deȱ spinaȱ bifida,ȱ tehnologiaȱ medical©ȱ poateȱ aduceȱ oȱ însemnat©ȱuóurareȱpacientului,ȱajutânduȬlȱs©ȱduc©ȱoȱexistenô©ȱrelativȱf©r©ȱdurereȱóiȱ creatoare.ȱÎnȱrareleȱsituaôiiȱdeȱboliȱincurabile,ȱcareȱdebiliteaz©ȱfiinôaȱuman©,ȱprecumȱ sindromulȱ LeschȬNyhanȱ sauȱ fibrozaȱ cistic©,ȱ dilemaȱ pareȱ maiȱ acut©,ȱ întrucâtȱ suferinôaȱ fizic©ȱ nealinat©ȱ óiȱ ceaȱ psihic©ȱ potȱ s©ȱ seȱ adaugeȱ bolii,ȱ iarȱ tratamentulȱ prelungitȱpoateȱimpuneȱoȱpovar©ȱfinanciar©ȱinsuportabil©ȱadupraȱfamiliei.ȱTotuói,ȱ nuȱ exist©ȱ alt©ȱ explicaôieȱ pentruȱ avortareaȱ unorȱ astfelȱ deȱ copii,ȱ decâtȱ aceeaȱ c©ȱ seȱ ucideȱ unȱ nouȬn©scutȱ “anormal”,ȱ careȱ poateȱ supravieôuiȱ cuȱ îngrijireaȱ medical©ȱ necesar©ȱ óiȱ îngrijireaȱ p©rinteasc©ȱ plin©ȱ deȱ iubire.ȱ Dat©ȱ fiindȱ origineaȱ vieôiiȱ înȱ momentulȱ concepôiei,ȱ avortulȱ poateȱ fiȱ perceputȱ caȱ infanticid.ȱ Tragediaȱ epociiȱ noastreȱesteȱc©ȱacestaȱdinȱurm©ȱdevineȱlaȱfelȱdeȱacceptabilȱcaȱóiȱprimul,ȱînȱgândireaȱ obiónuit©.ȱDac©ȱîlȱputemȱdistrugeȱpeȱcelȱnen©scut,ȱdeȱceȱnuȱamȱfaceȱlaȱfelȱóiȱînȱcazulȱ celuiȱ nouȬn©scutȱ nedorit?ȱ Întrebareaȱ aȱ fostȱ pus©ȱ óiȱ esteȱ pus©ȱ înȱ tonalit©ôiȱ totȱ maiȱ stridente,ȱchiarȱóiȱdeȱc©treȱaóaȬzióiȱeticieniȱcreótini.ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ ȱ

127

ȱ Unȱr©spunsȱortodoxȱ ȱ ȱ Împotrivaȱafirmaôiilorȱf©cuteȱdeȱc©treȱmilitanôiiȱproȬavort,ȱsarcinaȱnuȱimplic©ȱ doarȱ femeiaȱ óiȱ propriulȱ eiȱ trup.ȱ Sarcinaȱ esteȱ oȱ relaôieȱ creat©ȱ întreȱ mam©ȱ óiȱ fiinôaȱ unic©,ȱ personal©ȱ careȱ tr©ieóteȱ óiȱ seȱ dezvolt©ȱ înȱ ea.ȱ Fieȱ c©ȱ recunoaóteȱ sauȱ nuȱ acestȱ lucru,ȱpropriaȱeiȱviaô©ȱîiȱaparôineȱluiȱDumnezeuȱóiȱseȱafl©ȱînȱîntregimeȱsubȱputereaȱ Lui.ȱAcelaóiȱlucruȱesteȱadev©rat,ȱimplicitȱóiȱînȱmodȱnecesar,ȱóiȱînȱceeaȱceȱpriveóteȱ copilulȱcelȱnen©scut.ȱ ȱ CreótiniiȱortodocóiȱdinȱS.ȱU.ȱA.ȱtr©iescȱîntrȬoȱsocietateȱînȱcareȱ6ȱ%ȱdinȱtinereleȱ femeiȱauȱf©cutȱcelȱpuôinȱunȱavortȱlaȱvârstaȱdeȱ15ȱani,ȱiarȱnum©rulȱacestoraȱcreóte.ȱ Sarcinaȱ laȱ adolescenteȱ nuȱ constituieȱ singurulȱ motivȱ pentruȱ avort,ȱ îns©ȱ esteȱ unulȱ major.ȱBisericaȱtrebuieȱs©Ȭiȱînveôeȱpeȱceiȱtineriȱóiȱpeȱceiȱb©trâniȱlaolalt©ȱînsemn©tateaȱ sexualit©ôiiȱ óiȱ necesitateaȱ responsabilit©ôiiȱ sexuale.ȱ Eaȱ trebuieȱ s©ȱ fac©ȱ totȱ posibilulȱ pentruȱaȱconvingeȱtineriiȱcreótiniȱc©ȱactivitateaȱsexual©ȱîóiȱareȱloculȱpotrivitȱdoarȱînȱ contextulȱuneiȱuniriȱbinecuvântate,ȱheterosexualeȱóiȱconjugale.ȱBisericaȱmaiȱtrebuieȱ s©ȱaccentuezeȱresponsabilitateaȱtat©lui,ȱdeplin©ȱóiȱegal©ȱmoral,ȱspiritualȱóiȱfinanciar,ȱ înȱ oriceȱ situaôieȱ înȱ careȱ esteȱ conceputȱ unȱ copil.ȱ Oȱ astfelȱ deȱ instruireȱ nuȱ arȱ trebuiȱ l©sat©ȱ înȱ seamaȱ ócolilorȱ sauȱ aȱ altorȱ organizaôiiȱ dinȱ cadrulȱ societ©ôiiȱ noastre,ȱ c©ciȱ acesteaȱ auȱ doveditȱ adeseaȱ c©ȱ submineaz©ȱ valorileȱ eticeȱ creótine.ȱ R©spândireaȱ necontrolat©ȱaȱSIDA,ȱdatorat©ȱast©ziȱînȱmareȱparteȱopôiuniiȱmajoritareȱpentruȱaóaȱ numitaȱ“viaô©ȱsexual©ȱsigur©”,ȱînȱdefavoareaȱprincipiuluiȱmoralȱautentic.ȱ ȱ Darȱnuȱesteȱdeȱajunsȱcaȱnoiȱcreótiniiȱs©ȱm©rturisimȱdoarȱpoziôiaȱtradiôional©ȱaȱ Bisericiiȱ faô©ȱ deȱ problemaȱ avortului.ȱ Trebuieȱ f©cutȱ oriceȱ efortȱ pentruȱ ajutareaȱ copiilorȱnedoriôiiȱsauȱabuzaôiȱcareȱnuȱpotȱsauȱnuȱarȱtrebuiȱcrescuôiȱînȱfamiliaȱlorȱdeȱ origine.ȱ Aceastaȱ însemn©ȱ oferireaȱ deȱ suportȱ financiarȱ undeȱ eȱ nevoie,ȱ óiȱ pentruȱ mam©ȱóiȱpentruȱcopil,ȱóiȱeforturiȱpentruȱcaȱlegislaôiaȱs©ȱfacilitezeȱcuȱresponsabilitateȱ procedurileȱ pentruȱ adopôieȱ înȱ toat©ȱ ôara.ȱ Peȱ scurtȱ aceastaȱînseamn©ȱc©ȱnuȱ putemȱ condamnaȱavortulȱînȱchipȱrezonabilȱdac©ȱnuȱvremȱs©ȱneȱasum©mȱresponsabilitateaȱ pentruȱ bun©stareaȱ copiilorȱ nedoriôiȱ ceȱ seȱ nasc,ȱ indiferentȱ deȱ s©n©tateaȱ lor,ȱ deȱ capacitateaȱmintal©ȱsauȱdeȱmediulȱrasial.ȱ ȱ Vorbindȱdeȱdimensiunileȱresponsabilit©ôiiȱcreótineȱînȱBiseric©ȱóiȱînȱîntreagaȱ lumeȱ creat©ȱ deȱ c©treȱ Dumnezeu,ȱ Sfântulȱ Pavelȱ neȬaȱ oferitȱ oȱ imagineȱ ceȱ seȱ aplic©ȱ atâtȱresponsabilit©ôiiȱnoastreȱfaô©ȱdeȱceiȱceȱalegȱavortul,ȱcâtȱóiȱfaô©ȱdeȱceiȱcareȱvorȱfiȱ victimeleȱ lui:ȱ “Aóaȱ óiȱ noi,ȱ ceiȱ mulôi,ȱ unȱ trupȱ suntemȱ înȱ Hristosȱ óiȱ fiecareȱ suntemȱ m©dulareȱuniiȱaltora”ȱ(Romaniȱ12,ȱ5).ȱ Dac©ȱrefuz©mȱs©ȱaplic©mȱaceast©ȱimagineȱproblemeiȱavortului,ȱîlȱtr©d©mȱnuȱnumaiȱ peȱ celȱ nen©scut,ȱ darȱ óiȱ peȱ însuóiȱ Autorulȱ vieôii.ȱ {iȱ invers,ȱ aȱ oferiȱ sprijinȱ materialȱ adecvatȱ óiȱ îngrijireȱ iubitoareȱ “unoraȱ caȱ aceótia”,ȱ înseamn©ȱ aȬIȱ ar©taȱ respectȱ óiȱ aȬIȱ slujiȱLui.ȱ 128

Alteȱlecturi:ȱ Fr.ȱ Stanleyȱ S.ȱ Harakas,ȱ Contemporaryȱ Moralȱ Issuesȱ Facingȱ theȱ Orthodoxȱ Christianȱ (Minneapolis:ȱ Lightȱ &ȱ Lifeȱ Publishing,ȱ 1983,ȱ parteaȱ aȱ IIIȬaȱ ,ȱ “Sexȱ andȱ Familyȱ Issues”.ȱ Frȱ Johnȱ Kowalcyzk,ȱ Anȱ Orthodoxȱ Viewȱ onȱ Abortion,ȱ Minneapolisȱ:ȱ Lightȱ &ȱ Lifeȱ Publishing,ȱ1979.ȱ ȱ Alȱ Zeceleaȱ Conciliuȱ dinȱ Întreagaȱ Americ©ȱ alȱ Bisericiiȱ Ortodoxeȱ dinȱ Americaȱ aȱ lansatȱ urm©toareaȱ declaraôie,ȱ distribuit©ȱ înȱ toateȱ parohiile,ȱ despreȱ Duminicaȱ SfinôenieiȱVieôii,ȱ18ȱianuarieȱ1998:ȱ ȱ Afirmaôiaȱsinodal©ȱdespreȱavortȱ ȱ Avortulȱesteȱunȱactȱdeȱcrim©ȱpentruȱcareȱceiȱimplicaôi,ȱvoluntarȱóiȱinvoluntar,ȱ vorȱr©spundeȱînȱfaôaȱluiȱDumnezeu.ȱ ȱ Ceiȱcareȱseȱg©sescȱînȱsituaôiiȱtragiceȱ–ȱprecumȱceleȱimplicândȱviolul,ȱincestulȱ óiȱboalaȱ–ȱînȱcareȱvieôileȱmamelorȱóiȱaleȱcopiilorȱnen©scuôiȱsuntȱameninôate,ȱóiȱesteȱ nevoieȱ s©ȱ seȱ iaȱ hot©râriȱ dureroase,ȱ deȱ viaô©ȱ óiȱ deȱ moarte,ȱ trebuieȱ sf©tuiôiȱ s©ȱ iaȱ atitudiniȱresponsabileȱînȱfaôaȱluiȱDumnezeu,ȱCareȱesteȱdreptȱóiȱmilostiv,ȱC©ruiaȱîiȱ vorȱdaȱsocoteal©ȱpentruȱfapteleȱlor.ȱ ȱ Femeiȱ óiȱ b©rbaôi,ȱ inclusivȱ membriiȱ familieiȱ óiȱ prieteniiȱ femeiiȱ îns©rcinate,ȱ tentaôiȱs©ȱrecurg©ȱlaȱavort,ȱarȱtrebuiȱîncurajaôiȱs©ȱrezisteȱacestuiȱactȱr©uȱóiȱajutaôiȱs©Ȭ óiȱnasc©ȱcopiii,ȱs©Ȭiȱcreasc©ȱînȱcondiôiiȱmaterialeȱóiȱspiritualeȱs©n©toase.ȱ ȱ Femeileȱcareȱauȱrecursȱlaȱavort,ȱb©rbaôiiȱcareȱerauȱp©rinôiiȱcopiilorȱavortaôiȱóiȱ alteȱpersoaneȱimplicateȱînȱcazuriȱdeȱavort,ȱarȱtrebuiȱîngrijiôiȱpastoral,ȱincluzândȱaiciȱ recunoaótereaȱ gravit©ôiiȱ actuluiȱ óiȱ încredinôareaȱ c©ȱ exist©ȱ mil©ȱ dinȱ parteaȱ luiȱ Dumnezeuȱpentruȱceiȱcareȱseȱc©iescȱdeȱp©cateleȱlor.ȱ ȱ Creótiniiȱortodocóiȱtrebuieȱs©ȱcontribuieȱlaȱproceseleȱlegislativeȱînȱfuncôieȱdeȱ cunoaóterea,ȱ competenôa,ȱ abilitateaȱ óiȱ influenôaȱ lor,ȱ astfelȱ încâtȱ s©ȱ fieȱ puseȱ înȱ aplicareȱlegiȱcareȱocrotescȱóiȱap©r©ȱvieôileȱcopiilorȱnen©scuôi,ȱôinândȱseamaȱînȱacelaóiȱ timpȱdeȱcomplexitateaȱóiȱdeȱtragediileȱdinȱsocietateaȱcontemporan©.ȱ ȱ

129