Jocuri Copii 0-4 Ani Parinti Educatori

Consiliul General al Municipiului Bucure[ti Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

2

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

3

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

4

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Acest program educativ este parte a proiectului ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine” şi are ca scop diversificarea activităţilor educative din creşă. El face parte din pachetul de 9 programe educative care abordează psihologia copilului, igiena copilului, activităţile desfăşurate de către copilul mic şi împreună cu acesta, dar şi desenul, muzica şi jocul, ca instrumente în procesul de educaţie. Programul este conceput astfel încât să poată fi aplicat cu uşurinţă de către oricare dintre membrii echipei pluridisciplinare care se ocupă de îngrijirea şi educarea copiilor cu vârste între 0 şi 4 ani. Sperăm ca acest program să reprezinte o referinţă în activitatea practicienilor şi un instrument util prin care aceştia să completeze exerciţiile sau metodele aplicate, astfel încât să răspundă nevoilor de educaţie şi dezvoltare sănătoasă a copiilor din creşă.

5

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

6

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

CUPRINS OBIECTIVELE PROGRAMULUI EDUCATIV���������������������������������������������������������4 DE REŢINUT!����������������������������������������������������������������������������������������������������������5 INTRODUCERE������������������������������������������������������������������������������������������������������6 1.  SUBIECTUL: Socializarea/jocul imitaţiei şi al identificării/creşa, primul prieten al copilului������������������8 2.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului, de la naştere la 3 luni�����������������������������15 2.1.  ACTIVITATEA: „Aud, miros şi gust totul”������������������������������������������������15 2.2.  ACTIVITATEA: „Eu şi corpul meu”����������������������������������������������������������18 3.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului de 3 - 6 luni����������������������������������������������22 3.1.  ACTIVITATEA: „Îmi plac formele şi texturile noi, mă amuză”�����������������22 4.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului de 6 - 9 luni����������������������������������������������27 4.1.  ACTIVITATEA: “Cucu, bau”��������������������������������������������������������������������27 5.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului de 9 -12 luni���������������������������������������������31 5.1.  ACTIVITATEA: „Mă joc cu tot ce este în jurul meu, chiar şi cu corpul meu”���������������������������������������������������31 6.  SUBIECTUL: Jocul şi jucăriile specifice perioadei 1 - 2 ani�����������������������35 6.1.  ACTIVITATEA: Perioada între 12 şi 15 luni – „Ştiu să imit sunete”��������36 6.2.  ACTIVITATEA: Perioada între 15 şi 18 luni – „Gol şi plin”����������������������39 6.3.  ACTIVITATEA: Perioada între 18 şi 21 de luni���������������������������������������44

1

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

„Nino-modelino”���������������������������������������������������������������������������������������44 „La pescuit”���������������������������������������������������������������������������������������������47 6.4.  ACTIVITATEA: Perioada între 21 şi 24 de luni���������������������������������������49 „Înşir mărgele”�����������������������������������������������������������������������������������������49 „Ştiu ce este”�������������������������������������������������������������������������������������������51 7.  SUBIECTUL: Jocuri în dezvoltarea copilului între 2 şi 3 ani ���������������������55 7.1.  ACTIVITATEA: „Universul meu”��������������������������������������������������������������56 7.2.  ACTIVITATEA: „Ne rostogolim ca mingea”���������������������������������������������60 8.  SUBIECTUL: Jocurile în dezvoltarea copilului între 3 ani şi 4 ani ������������63 8.1.  ACTIVITATEA: „Ghemul şi ploaia”����������������������������������������������������������64 8.2.  ACTIVITATEA: „Desenul sentimentelor”�������������������������������������������������68 8.3.  ACTIVITATEA: „Teatrul de păpuşi”���������������������������������������������������������71 ÎN LOC DE CONCLUZII����������������������������������������������������������������������������������������76 DE REŢINUT���������������������������������������������������������������������������������������������������������79

2

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Uneori trebuie să ni se reamintească cât de important este jocul în dezvoltarea celor mici. Jocul înseamnă bucuria de a comunica cu copilul, energia şi libertatea de a educa copilul, speranţa că va învăţa şi va pune în practică ceea ce îi transmiteţi. Şi la vârstă mică, dar şi la vârste mai mari, copilul învaţă prin joc, îşi dezvoltă limbajul, învaţă să socializeze, îşi dezvoltă creativitatea, învaţă care îi simt limitele dar şi drepturile. Cu alte cuvinte, descoperă lumea şi se dezvoltă armonios. Acest ghid se doreşte a fi o resursă pentru educatori, însă poate fi folosit cu uşurinţă de orice persoană.

3

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

OBIECTIVELE PROGRAMULUI EDUCATIV 1. Înţelegerea rolului pe care îl are comunicarea prin joc în creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului. 2. Înţelegerea rolului pe care îl are jocul în dezvoltarea limbajului la copilul cu vârsta între 0 şi 4 ani. 3. Identificarea nevoilor de comunicare şi a celor de dezvoltare prin joc specifice sugarului şi copilului mic. 4. Rolul jocului în socializare şi integrarea socio-educativă a copilului prin joc. 5. Rolul caracteristicilor psiho-motorii ale sugarului în dezvoltarea jocului. 6. Identificarea jocurilor şi jucăriilor care stimulează dezvoltarea copilului de la naştere la 4 ani. 7. Importanţa abordării globale a copilului.

4

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

DE REŢINUT! 1. Dezvoltarea copilului include totalitatea aspectelor legate de transformarea sa, începând cu momentul concepţiei. Jocul este principala formă de educaţie a copilului, apărută spontan. 2. Jocul este foarte important în formarea spiritului de independenţă, în formarea atitudinii pozitive faţă de muncă sau în corectarea unor abateri comportamentale dar şi în realizarea unităţii colectivului de copii. Jocul are un rol determinant în dezvoltarea psihică a copilului, în modelarea personalităţii lui, pregătind trecerea la o treaptă superioară a evoluţiei psihicului, la o nouă perioadă de dezvoltare. 3. La creşă sau chiar acasă, este important ca bebeluşul să ia contact cu alţi copii încă de mic. Va învăţa astfel că poate să împartă lucrurile, va deprinde de mic spiritul de echipă şi de competiţie şi, mai ales, se va obişnui cu prezenţa în preajma sa a altor persoane în afară de părinţi. Astfel, se face primul pas spre o acomodare cât mai uşoară a copilului de-a lungul vieţii: la grădiniţă, la şcoală etc. 4. Jocul are un rol important în dezvoltarea emoţională şi intelectuală a copilului. În plus, bebeluşul îşi dezvoltă capacităţile motrice, jocul fiind de folos şi în dezvoltarea vorbirii.

5

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

INTRODUCERE Jocul ocupă un loc important în abordarea copilului, fiind considerat un instrument privilegiat de studiu al diverselor stadii cognitive, al comportamentelor sociale, al dezvoltării afective a copilului. Unii autori consideră jocul ca fiind un surplus de energie ce trebuie evacuată, alţii o trăsătură filogenetică a dezvoltării ontogenetice iar alţii o modalitate de a exersa competenţe viitoare. Înainte să trecem la tipurile de joc şi de jucării specifice bebeluşului şi copilului mic, este foarte important să vedem care este sensul jocului. Sunt jocurile şi jucăriile doar simple obiecte sau activităţi de care copilul trebuie să beneficieze şi se bucure? Sunt jocurile create astfel încât copilul să se joace singur sau sunt o ocazie extrem de importantă de a interacţiona cu adulţii şi cu ceilalţi copii? Este foarte important să ştim că beneficiile jocului sunt foarte importante şi foarte multe atât pentru copil cât şi pentru adult, pentru că prin joc se nasc legături puternice, calde, pline de încredere şi bucurie. În cadrul unui joc, putem comunica cu copilul prin gesturi, cuvinte, prin desene, cântece, poveşti, imagini, atingeri, simboluri, teatru de păpuşi, jucării. Este de reţinut faptul că la aceste vârste foarte mici, de la naştere până la 4 ani, copilul este implicat în mod natural într-o dezvoltare activă a creierului şi a minţii şi are nevoie ca adultul să i se alăture în acest proces, să-i furnizeze informaţii şi experienţe pe înţelesul său, să intre în lumea lui prin joc, să-l ajute să înveţe stimulându-l în

6

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

funcţie de nevoile lui şi de etapele lui de dezvoltare. Cu cât va fi mai implicat de către adult, cu atât mai mult va învăţa şi creierul lui se va dezvolta mai bine, oferindu-i posibilitatea ca pe viitor să înveţe mai simplu, să fie mai energic, mai voios şi mai implicat. Pentru a te juca cu copilul, nu ai nevoie de perioade lungi de timp, ci trebuie să foloseşti la maximă calitate timpul alocat jocului. Pentru dezvoltarea copilului, este mult mai important ceea ce faci întrun interval de timp, nu durata intervalului respectiv. De la naştere şi până la 4 anişori, copilul trece prin mai multe etape caracterizate prin nevoi şi capacităţi de înţelegere diferite dar şi prin competenţele pe care le va dobândi. Este foarte important pentru noi să cunoaştem caracteristicile acestor etape din punctul de vedere al limbajului, al dezvoltării motorii, al dezvoltării psihice, pentru a vedea ce fel de informaţii şi experienţe îi putem transmite şi mai ales în ce formă, astfel încât copilul să se dezvolte în ritmul său. Prin urmare, în paginile următoare vă vom prezenta principalele caracteristici ale dezvoltării sugarului şi copilului mic (1-4 ani). Fiecare informaţie vă va fi utilă pentru a-l înţelege cât mai bine pe cel mic şi a-l ajuta să comunice şi să înveţe prin joc. Este nevoie să adaptăm abordarea jocului şi jucăriile folosite la nevoile copilului, în funcţie de etapa de dezvoltare.

7

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

1.  SUBIECTUL: Socializarea/jocul imitaţiei şi al identificării/creşa, primul prieten al copilului Scopul activităţii Integrarea copilului mic în mediul extra-familial Cum devine un copil sociabil? Care sunt etapele socializării care traversează viaţa copilului pentru ca acesta să se poate integra şi deschide lumii? Care sunt gesturile şi atitudinile care îl pot ajuta să socializeze şi cum îl influenţează veţi putea vedea în cele ce urmează. Este important să cunoaştem cât mai multe despre capacitatea copilului de a socializa pentru a şti cum îl putem implica în joc. Înainte să putem comunica cu adevărat cu copilul, acesta trebuie să treacă prin două etape: imitaţia şi identificarea. Veţi vedea cât de importante sunt aceste două etape în joc, în învăţare, în comunicare şi în dezvoltarea copilului la modul general.

Perioada de implementare. Timp alocat Aceste exerciţii pot fi aplicate în orice perioadă a anului şi în orice perioadă a zilei. Este bine însă să ţineţi cont de faptul că pentru a putea integra copilul în creşă este important ca socializarea să fie prima etapă a interacţiunii, prin urmare, sunt exerciţiile cu care puteţi începe relaţia cu copilul. Timpul variază în funcţie de vârsta copilului, de la 5 – 10 minute pentru copilul sub 6 luni până la 10-30 de minute cu copilul de până la 2-3 ani.

8

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Număr de copii Veţi vedea că veţi putea lucra individual cu copilul sau în grupuri mici de 3-5 copilaşi. Nu este indicat să angrenaţi prea mulţi copii în acest joc, din cauza faptului că nu le veţi putea urmări reacţiile şi nu-i veţi putea implica activ pe fiecare dintre ei.

Resurse necesare Oglindă incasabilă, o păturică sau un burete (o saltea de izopren) pe care să vă aşezaţi cu copilul. Un suport pentru oglindă. Animale din pluş ale căror zgomote vreţi să le imitaţi, cărţi cu animale. De exemplu pisică, câine, urs, cuc etc. Dacă aveţi imagini cu mimica feţei: faţă fericită, tristă, speriată, mirată etc., puteţi să le folosiţi cu copilul de peste un an. Puteţi folosi chiar şi cărţi care au imagini şi sunete, cutiuţe muzicale sau alte jocuri muzicale.

Pregătirea activităţii Dacă “puiul” nu este liniştit, probabil va trebui să amânaţi jocul dar numai dacă este cazul, s-ar putea ca acest joc să-l calmeze. Nu uitaţi că puteţi să-l provocaţi oricând în timpul zilei la un exerciţiu de imitaţie şi identificare. Amenajaţi spaţiul cu atenţie astfel încât să nu existe în jur obiecte care l-ar putea răni (atenţie şi la oglindă, să nu fie casabilă). Este bine să începeţi cu un singur copil, iar dacă vreţi să aplicaţi exerciţiul în grup, trebuie să-l jucaţi numai cu copilaşi mai mari de doi anişori.

9

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Acesta este un exerciţiu care se adaptează locului şi protagoniştilor şi vă oferă libertatea de a construi împreună acest joc. Nu vă limitaţi la ceea ce scrie mai jos, îmbogăţiţi jocul folosindu-vă de creativitatea dumneavoastră şi de propriile experienţe.

Desfăşurarea activităţii “Nono şi oglinda” În cele ce urmează veţi fi oglinda micuţului şi-l veţi susţine în procesul de socializare şi integrare. Luaţi o oglindă de dimensiuni suficient de mari pentru a vă urmări mimica şi gesturile proprii şi pe cele ale copilului. Aşezaţi-vă la o distanţă destul de mică de oglindă astfel încât copilul să poate atinge oglinda, deoarece la această vârstă are nevoie în procesul de cunoaştere de experienţa kinestezică, tactilă. Dacă copilul nu are încă abilităţile formate pentru a sta în poziţia şezând, atunci ţineţi-l în braţe. Dacă staţi pe jos este important să aveţi un spaţiu comod, securizant pentru copil şi fără prea mulţi stimuli în jur. Dacă sunt multe jucării împrejurul vostru, s-ar putea ca acestea să-i distragă atenţia şi să nu se implice în joc. Începeţi să imitaţi sunete din natură, onomatopee, faceţi cum face cucu, muzica (la, la), gâsca (ga, ga). Folosiţi onomatopee care să conţină combinaţii

10

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

simple şi repetitive „la la”, „ba bă”, „nu nu”, „pa pa”). Copilul va începe prin a repeta un sunet, apoi un gest, apoi puţin câte puţin, până la 16 luni va deveni conştient de aceste repetiţii. Poate părea caraghios să vă „maimuţăriţi” în faţa oglinzii, dar jocul acesta vă va ajuta să vă relaxaţi muşchii feţei şi vă va oferi o dispoziţie pozitivă pentru întreaga zi, iar copilului îi va aduce şi mai multe benefici şi îl veţi ajuta în acest fel să se descopere pe sine şi lumea înconjurătoare. După ce v-aţi jucat 5 minute imitând sunete, puteţi trece la imitarea unor gesturi nu mai mult de 5-7 minute, pentru a nu-l hiperexcita. Zâmbiţi, fiţi trişti, miraţi, oftaţi, înspăimântaţi, apoi din nou veseli. Veţi vedea cum cel mic vă va privi din ce în ce mai atent şi va reuşi să vă imite treptat. În altă zi veţi putea relua acest joc sau veţi putea introduce, în funcţie de vârsta copilului, şi alte jocuri cum ar fi : imitatul spălatului pe mâni, imitarea mâncatului, imitarea dormitului, a plimbatului, a jocului cu mingea etc. Imitându-vă cum vă spălaţi pe mâni, cum vorbiţi, cum gesticulaţi, copilul va creşte, va dori să devină mare. Imediat după imitare, vine şi fenomenul identificării, prin care copilul trebuie să se recunoască, să se transpună, să accepte şi să adopte ceea ce consideră ca „moştenire de la părinţi, de la adulţi”. Jocul va avea aici un rol determinant. Jucându-se cu păpuşa copilul se va apropia de imaginea pozitivă a mamei şi o va investi pe păpuşă cu calităţile mamei. În acest fel, veţi putea observa cum o vede el pe mama sa sau pe educatoare. Prin joc, va transmite imaginea acelei persoane, felul în care el o percepe. Dacă cel mic are deja doi anişori, puteţi să introduceţi în joc şi imagini. Adică imiţi pisica şi îi arăţi în acelaşi timp şi imagini cu o

11

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

pisică. Nu este necesar ca tot exerciţiul să fie realizat în faţa oglinzii, dar este bine să derulaţi cât mai mult din acest joc în oglindă pentru a vă putea observa unul pe celălalt. După doi ani copilaşii pot fi grupaţi pentru a participa la acest joc al imitaţiei şi astfel le veţi stimula „pofta” de a se juca şi cu ceilalţi colegi.

Evaluarea activităţii Aceste jocuri sunt extrem de utile pentru dezvoltarea copilului şi puteţi observa dacă evoluţia lui este în parametri. Dacă nu doreşte să participe, nu-l forţaţi ci lăsaţi-l să decidă dacă se va juca cu voi sau va sta să vă privească. Este şi acesta un moment bun prin care puteţi observa implicarea copilului sau nivelul de socializare. Acest joc poate fi combinat cu alte jocuri, nu este obligatoriu să urmeze paşii de mai sus: imitarea sunetelor, apoi a gesturilor şi doar apoi a unor acţiuni ci poate decurge aşa cum doriţi sau cum doreşte „piticul” de lângă dumneavoastră, partenerul de joc. Nu uitaţi că este foarte important să urmăriţi evoluţia unui copil în cadrul colectivităţii, acest joc vă este foarte util pentru a stabili contactul cu el. Vom putea şti dacă jocul a fost un succes după gradul de implicare al copilului, după gradul de imitare şi dispoziţia lui la sfârşitul jocului.

12

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

ATENŢIE! Înainte de trei ani, are loc debutul socializării. Copilul nu se va juca cu cei de vârsta lui, ci va prefera prezenţa adulţilor sau a copiilor mai mari. În timp, copilul va descoperi mediul din jurul său şi va învăţa să interacţioneze cu cei de vârsta lui, va învăţa să-i aprobe sau să-i confrunte etc. După 3 ani, copilul se deschide către alţii dar nu este obligatoriu ca după această vârstă să-i placă foarte mult să se joace cu piticii de vârsta lui. Dacă un copil nu doreşte să se implice o dată sau de două ori în acest joc, acest lucru nu înseamnă că are probleme de integrare.

Ce puteţi urmări în acest joc? Prin acest joc, puteţi vedea dacă copilul are reacţiile corespunzătoare vârstei sale. Acest joc al imitaţiei poate fi folosit atât cu copilul foarte mic, cât şi cu cel de trei ani. Afişaţi-vă pe un carton următoarele aspecte privind evoluţia copilului şi notaţi în „jurnalul copilului” reacţiile lui în urma acestui joc: • La 2 luni. Zâmbeşte cu adevărat (nu este doar un reflex). Gângureşte (suna ca un „ooo-aah” sau altă combinaţie de vocale). Comunică prin sunete ca răspuns la vocea voastră. Arată interes faţă de sunete, îşi manifestă plăcerea şi bucuria când vă jucaţi cu el. • La 3 luni. Gângureşte cu plăcere. Râde. Îşi păstrează capul ridicat când se află în braţe, în poziţia „şezut”, deci îl puteţi deja aşeza lângă voi.

13

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• La 5-6 luni. Imită unele sunete cu precizie, scoate sunete haioase. • La 7-9 luni. Se joacă deja „de-a v-aţi-ascunselea”, aşa că îi va face plăcere să se joace în oglindă. Imită deja şi câteva gesturi. De exemplu, face din mâna „PA” şi începe să se teamă de străini, aşa că atenţie la cine se va juca cu voi. • La 10 luni. Deja arată ce îşi doreşte, prin semne sau sunete, aşa că va intra perfect în jocul vostru şi vă va imita gesturile şi sunetele. • La 12 luni. Încearcă să imite unele cuvinte, jocul este deja mai complex. Caută obiectele ascunse. Face din mâna „PA”. Indică imaginea respectivă când i se pun întrebări uşoare de genul „Unde este câinele?”, indică propriul pantof sau obiect de îmbrăcăminte când este întrebat. Arată unde se află ochii, nasul, părul păpuşii, când este întrebat. La această vârstă se formează diferitele tipuri de comportament, profesioniştii trebuind să-l încurajeze şi să-l susţină pe copil pentru dobândirea acestora. Întotdeauna trebuie lăudat şi încurajat un comportament bun. Spre exemplu, dacă răspunde imediat unei solicitări trebuie să fie apreciat. Comportamentele negative nu trebuie să fie recompensate.

14

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

2.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului, de la naştere la 3 luni Cercetările au arătat că pentru a se dezvolta copilul are nevoie de informaţii, are nevoie de stimulare auditivă, motorie, olfactivă, vizuală, fizică. Prin urmare, este foarte important să-i vorbiţi, să-i spuneţi ce faceţi, pentru că el va înţelege cu mult înainte să înveţe să vorbească. În joc, este foarte important să ştiţi că oferindu-i culori, forme, sunete, copilul va învăţa foarte repede. La fel de important este să ştiţi că stimularea copilului cu sunete, culori, imagini, mirosuri, forme trebuie să se facă moderat astfel încât să nu hiperexcităm copilul, să-l stresăm. La această vârstă copilul se joacă numai cu adulţii.

2.1.  ACTIVITATEA: „Aud, miros şi gust totul” Scopul activităţii Cunoaşterea mediului înconjurător prin stimularea senzorială şi contactul cu jucăriile şi obiectele din jur. Instinctiv, acum gura este unul dintre mijloacele de explorare cele mai active, prin urmare este bine să-i oferim obiecte cu ajutorul cărora să experimenteze, pe care să le bage în guriţă, jucării viu colorate care scot sunete.

15

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Perioada de implementare. Timp alocat Maxim 10 – 15 minute pe zi, în orice perioadă a zilei.

Număr de copii copil.

Aceste exerciţii sunt recomandate pentru lucrul cu un singur

Resurse necesare Jucării sau alte obiecte colorate şi care emit sunete asemănătoare cu cele din natură sau cu cântecele. Exemple de jucării: zornăitoare, jucării de strâns în mână sau de supt, cărţi colorate, clopoţei, alte jucării.

Pregătirea activităţii În prima parte a exerciţiului veţi folosi patul copilului, apoi amenajaţi pe jos un spaţiu pentru joc (o păturică sau o pernă din burete).

Desfăşurarea activităţii Amenajaţi pătuţul copilului astfel încât să poată interacţiona cu jucăriile. Agăţaţi de o sfoară prinsă de un capăt al pătuţului jucării colorate (nu exagerat de colorate, adică nu stridente, pentru a nu-l hiper-excita, a-l agresa), jucării care scot anumite sunete atunci când sunt atinse. Agăţaţi jucăriile astfel încât să poată fi atinse de copil atunci când îşi mişcă mânuţele. La începutul exerciţiului, luaţi mânuţa copilului şi atingeţi cu ea jucăriile de pe sfoară, apoi lăsaţi-l să le caute

16

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

şi să le atingă singur. Dacă vedeţi că este foarte prins în acest joc, îl puteţi lăsa câteva minute să se joace în voie, dar nu mai mult de 10-15 minute pentru a nu-l agita. Puteţi să atârnaţi cu ajutorul unor dispozitive speciale sau a unor sfori, jucării pe care copilul să le poată vedea în fiecare zi, cu care să vorbiţi, care să fie prietenii acestuia. Jucăriile colorate şi care produc un sunet plăcut ar trebui să înfrumuseţeze patul copilului. Este bine să atârnaţi de pătuţul său obiecte de culori diferite, de forme diferite, care să scoată sunete diferite atunci când le atinge. De asemenea, este bine să-i lipiţi în jurul pătuţului poze cu cei de acasă: mama, tata, fraţi, poze cu animale sau alte poze care-i vor dezvolta percepţia şi comunicarea. Punând pozele familiei în jurul pătuţului îi veţi crea un ambient mult mai familial şi copilul se va simţi mai securizat. Este foarte important să-i vorbiţi copilului în timp ce vă jucaţi cu el, să-l priviţi în ochi, să-l atingeţi şi să-l lăsaţi şi pe el “să vă vorbească”, să-l ascultaţi, să-i daţi timp să reacţioneze la ceea ce-i arătaţi sau îi spuneţi. Aşezat pe o păturică sau pe o pernuţă, „puiul” poate porni în explorarea mediului înconjurător. Jucăriile moi, colorate şi “zgomotoase” îi vor atrage atenţia, îl vor stimula şi va încerca să le bage în guriţă. Trebuie să fim atenţi la toate obiectele pe care le bagă în gură pentru a preveni eventualele accidente. Jocurile recomandate la această vârstă sunt jocuri care-i dezvoltă acuitatea auditivă. Oferiţi-i diferite sunete din natură sau sunetele produse de diferite obiecte: ceasul, o linguriţă de metal pe sticlă, instrumente muzicale. Aceste sunete ar trebui să aibă un ton plăcut, liniştitor. Puteţi să-i atârnaţi de botoşei nişte clopoţei care să sune atunci când îşi mişcă piciorul. Acest joc îl va distra, îl va ajuta să-şi coordoneze mişcările astfel încât

17

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

să producă zgomot. Înainte de culcare este bine să nu-l agitaţi cu jocuri şi jucării ci să-i spuneţi poveşti sau poezii pe un ton calm, eventual o muzică care să-l relaxeze şi să-l mângâiaţi, astfel micuţul se va odihni, va creşte şi se va dezvolta armonios.

Evaluarea activităţii La 2 luni, copilul îşi mişcă buzele de parcă ar vorbi. Astfel, puteţi observa dacă vă răspunde prin mişcări ale buzelor atunci când îi vorbiţi sau dacă „vorbeşte” cu jucăriile. La 3-4 luni începe să comunice cu persoana care îi acordă îngrijire (mamă, educator, îngrijitor) prin sunete: “gângureşte când adultul îi vorbeşte”, “se înviorează când îi aude glasul”, se opreşte atent când aude glasul adultului, aşteptând parcă, continuarea”. Observaţi mişcările pe care le face copilul atunci când îi arătaţi jucăria, dacă se întoarce spre o jucărie în timp ce o mişcaţi, dacă întoarce capul după un anumit sunet. Atenţie la durata jocului! Copilul are nevoie de joc, dar şi de odihnă!

2.2.  ACTIVITATEA: „Eu şi corpul meu” Scopul activităţii Această vârstă este cea la care copilul îşi dezvoltă sentimentul de încredere în sine şi conştientizează că este o persoană. Un prim

18

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

pas în constituirea imaginii de sine este formarea la copil a “schemei corpului”. În această etapă, apare desprinderea copilului de spaţiul extern, aspect legat de dezvoltarea capacităţii de diferenţiere vizual- spaţială. Copilul începe să cunoască lumea înconjurătoare, spaţiul, îşi recunoaşte propriul corp şi elementele corpului său. Dezvoltarea imaginii de sine şi a încrederii în sine sunt elemente foarte importante în dezvoltarea sa ulterioară. Dacă îl veţi încuraja în această perioadă să se descopere pe sine şi lumea înconjurătoare, copilul se va dezvolta armonios.

Perioada de implementare. Timp alocat Durata jocului depinde de interesul fiecărui copil şi de disponibilitatea acestuia, nu există un anumit interval orar de derulare a acestor activităţi. Momentul zilei poate fi ales de către educator în funcţie de starea copilului.

Număr de copii Este de preferat să desfăşuraţi jocuri individuale, cu fiecare copilaş în parte.

Resurse necesare Un spaţiu amenajat pentru voi doi şi un confort termic al camerei. Jocul se poate derula şi în baie, în timp ce-l spălaţi pe cel mic.

Pregătirea activităţii Una dintre cele mai plăcute modalităţi de joc este aceea de a stimula pielea copilului (masaj, mângâieri) aşa că pregătiţi-vă să-l

19

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

ajutaţi să-şi descopere corpul singur dar şi cu ajutorul vostru. Îi veţi masa părţi ale corpului şi îi veţi lăsa timp să-şi descopere corpul, să se joace cu picioruşele, cu mânuţele.

Desfăşurarea activităţii Copilului îi place să fie ţinut în braţe şi legănat. Aşa că puteţi începe jocul cu un cântecel şi cu mişcări lente, care să-l calmeze, să-l securizeze, apoi vă aşezaţi pe o păturică sau pe un burete şi începeţi să-l mângâiaţi uşor pe cap, pe obraz, pe ochişori, apoi pe mânuţe, pe burtică, pe picioruşe. Este foarte important atunci când îl mângâiaţi să-i vorbiţi, să vă uitaţi la el şi să-i spuneţi “Acum Matei este drăgălit pe faţă, acum pe ochi, acum pe mâini, pe degetele de la mână, acum pe picioare etc”. În felul acesta, îl veţi ajuta să devină conştient de propriul corp. Luaţi apoi mâna copilului şi atingeţi cu ea diferite părţi ale corpului său, numindu-le. Faceţi acelaşi lucru cu o jucărie sunătoare şi spuneţi ce faceţi: „Uite degeţelele!“ sau „Ia uite ce picior mare ai! “ în timp ce atingeţi aceste părţi ale copilului. La fel de mult îi va plăcea să fie masat în pătuţ sau la baie sau atunci când vă jucaţi pe o păturică. Masajul poate fi făcut cu mâna sau cu o bucăţică de ţesătură moale. După băiţă îi prinde foarte bine masajul cu ulei sau cu o loţiune care să-l relaxeze. Dacă copilul este fericit şi relaxat, va deveni somnoros în timp ce-i faceţi acest masaj. Se va distra şi când îi veţi pune pe corp diferite jucării, pe burtică, pe picioruşe sau în mână. Jucăriile trebuie să fie colorate, vesele şi zgomotoase. Această activitate poate fi repetată ori ce câte ori aveţi timp liber în cursul zilei. Puteţi încerca aceste activităţi şi afară în aer liber, atunci

20

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

când este soare şi aveţi posibilitatea să creaţi un spaţiu de joacă, lângă o piscină eventual sau pe o păturică, pe un prosop sau, de ce nu, pe iarbă. Nu uitaţi că aceste activităţi de cunoaştere a propriului corp pot fi dezvoltate mai ales atunci când faceţi băiţă copilului sau când îl îmbrăcaţi. Este foarte important să-i vorbiţi despre corpul său: „Acum spălăm mânuţa dreaptă, acum mânuţa stângă. Acum îmbrăcăm bluziţa, mai întâi băgăm capul, apoi gâtul, apoi umărul stâng, apoi dreptul, apoi mânuţa dreaptă etc. În felul acesta, va deveni mai conştient de corpul său şi va învăţa să-l iubească. Este un joc care-l ajută foarte mult pe copil în formarea imaginii de sine.

Evaluarea activităţii Veţi observa că după scurt timp, copilul va încerca să-şi descopere singurel corpul, se va juca cu degeţelele, cu mâinile şi cu picioruşele şi se va auto-calma. Urmăriţi reacţiile copilului înainte şi după masaj. Veţi vedea ce important este acesta pentru calmarea copilului dar şi pentru relaţionarea cu adultul.

21

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

3.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului de 3 - 6 luni 3.1.  ACTIVITATEA: Îmi plac formele şi texturile noi, mă amuză La această vârstă, cel mic începe să recunoască modele, formel şi modele noi şi acest lucru îl distrează foarte tare, începe să se joace cu sunetele (consoane şi vocale), îi place să atingă, să pipăie, să bage în guriţă. Este bine să-i oferiţi jucării sunătoare, animale din diverse materiale. În toată această perioadă, este foarte important să comunicaţi cu copilul, să-i vorbiţi, să utilizaţi cuvinte cât mai simple, onomatopee pentru a-i stimula atenţia şi pentru a-i oferi modele de comunicare. Psihologii spun că la această vârstă este foarte importantă “baia de cuvinte”.

Perioada de implementare. Timp alocat Le veţi stabili în funcţie de dispoziţia copilului şi de programul stabilit pentru ziua în curs.

Număr de copii Copilul se poate juca doar cu dumneavoastră sau puteţi să puneţi şi câte doi copii pe podea sau pe o păturică. Va fi interesant cum vor interacţiona între ei.

22

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Resurse necesare Aveţi nevoie de obiecte de diferite mărimi, forme, culori, obiecte rotunde, pătrate, triunghiulare, conice sau tubulare, inclusiv mingii, o rolă de hârtie (atenţie la tipul hârtiei, să nu se taie), un cub, un inel de plastic sau căni din plastic. Atenţie! Jucăriile nu trebuie să fie prea dure, ascuţite, tăioase, prea mici, din materiale prea pufoase sau păroase, pentru a nu fi înghiţite sau aspirate. Atenţie de asemenea, la jucăriile care au componente ce pot fi uşor demontate şi înghiţite (ochii păpuşilor, mâinile).

Pregătirea activităţii Această activitate poate avea loc în orice moment în care copilul este relaxat şi atent, pregătit pentru a descoperi formele din jurul său.

Desfăşurarea activităţii Este momentul prielnic pentru un joc cu mânuţele prin intermediul jucăriilor. Oferiţi copilului obiecte de cât mai multe forme, aşezaţi-le cât mai aproape de el astfel încât să le ia în mână pe fiecare. Imediat ce va alege o formă este important să-i vorbiţi despre ea, să-i spuneţi că are în mână un cerc, un pătrat şi să-i vorbiţi despre diferenţele dintre forme. Încurajaţi sugarul să exploreze diverse tipuri de ţesături. Ideal ar fi să aveţi o cărticică cu animale în care să aveţi şi o părticică de material (codiţa căţelului, urechea etc.). Puteţi să realizaţi un mini catalog cu ţesături mai moi, mai dure, variat colorate, mai multe texturi, astfel încât să simtă diferenţa dintre acestea (bucăţi de covoraş, de

23

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

ţesături, de pluş, de burete, de plastic, de staniol etc). Le va pipăi şi vă va comunica dacă-i plac sau nu, va încerca să le bage în guriţă şi va verifica dacă scot şi sunete. Sunt multe cărţi pentru sugari care au o anumită textură viu colorată dar care şi foşneşte sau scoate diferite zgomote atunci când este pipăită sau manipulată şi care vă pot fi de un real folos. La fel de bine puteţi să faceţi acest exerciţiu în parc, în curte, lăsându-i să atingă diverse forme: crenguţe, flori, frunze, pietricele, nisip etc. Atenţie însă să nu bage în guriţă nimic din ceea ce i-ar putea face rău. Pipăind, copilul va simţi formele diferite ale naturii, de exemplu - scoarţa aspră a copacilor, frunzele netede, iarba înţepătoare, pietrele dure sau petalele moi ale florilor etc. Umpleţi o cutie cu obiecte de diferite forme (vâjâitori, linguriţe de plastic, ghemuri, mingii şi cuburi sau alte obiecte) şi oferiţi-le copilului să se joace cu ele. Copilului îi plac foarte mult obiectele din bucătărie aşa că daţi-i farfurii de plastic, pahare, linguriţe şi lăsaţi-l să se joace cu ele în pătuţ sau chair şi afară. Astfel, va şti să le folosească corect atunci când va începe să se hrănească singur. Nu uitaţi că este foarte important să-i vorbiţi în tot acest timp, să-l ajutaţi să-şi descrie senzaţiile atingerii unor obiecte de forme diferite, de textură diferită, de temperatură diferită (moale, tare, dur, ascuţit, rece, cald etc.). Nu uitaţi că deja spune câteva silabe, încurajaţi-l să le pronunţe şi amuzaţi-vă şi voi când se amuză el.

Evaluarea activităţii Deşi mulţi adulţi spun că bebeluşul nu înţelege ce i se spune pentru că este prea mic, acest lucru este total eronat, el va înţelege

24

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

ce-i spuneţi dar şi ceea ce exprimaţi non-verbal, mimica, gesturile pe care le faceţi. Este bine să-i urmăriţi reacţiile şi veţi vedea că înţelege foarte bine ceea ce-i spuneţi. Este foarte important să-i vorbiţi cu un ton cald, calm, să-l priviţi atunci când îi vorbiţi şi să-i zâmbiţi cât mai des. Observaţi dacă cel mic pipăie diferite obiecte oferite, dacă este atent la materialele de diferite texturi. Încercaţi să definiţi senzaţia pe care o are copilul când atinge un anumit material, o anumită formă. Nu uitaţi că în timpul unui joc, urmărind copilul, pot fi observate toate aspectele legate de dezvoltarea acestuia. Uneori puteţi nota ceea ce observaţi, alteori puteţi ruga un coleg să observe copilul în timpul jocului. În timpul acestei activităţi copilul va face şi alte gesturi şi va avea şi alte preocupări, nu doar cele legate direct de jocul propus, aspect important în procesul dezvoltării lui armonioase. La 3 luni puteţi observa următoarele aspecte: • la această vârstă, copilul poate comunica plăcerea jocului fie gângurind sau repetând sunete, fie râzând cu plăcere; • îşi păstrează capul ridicat când se afla în braţe, în poziţia „şezut”; • îşi prinde mâinile amândouă; • se uită la propriile mâini şi picioare şi îşi ridică capul la 90 de grade când este aşezat pe burtă. • apucă o jucărie, se uită la un obiect mic, îşi întoarce capul după zgomotul sunătoarei; • îşi susţine capul foarte bine când este ţinut în poziţia „şezut”; • se rostogoleşte; • se sprijină în mâini şi-şi ridică corpul când este aşezat pe burtă;

25

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• urmăreşte un obiect care se mişcă la 180 de grade dintr-o parte a feţei în cealaltă; • îşi lasă greutatea pe picioare când se ridică în picioare. La 4 luni copilul are următoarele abilităţi: • îşi ridică capul şi-l ţine drept când se află pe burtă; • se sprijină în mâini şi-şi ridică corpul când este aşezat pe burtă; • se rostogoleşte de pe faţă pe spate; • îşi ţine mâinile împreunate; • apucă o jucărie; • îşi lasă greutatea pe picioare când este ridicat pe ele; • caută şi întinde mâna după jucării; • priveşte şi poate reacţiona la un obiect în mişcare; • vă zâmbeşte când vă apropiaţi de el sau când îi imitaţi expresiile; • uneori copiii de 4 luni imită sunetele unor cuvinte şi se întorc după o voce, stau singuri, îşi prind picioarele cu mâinile, se uită după un obiect căzut. La 5 luni puteţi observa dacă: • caută o anumită jucărie; • se uită la obiecte mici, de exemplu o pietricică, o mărgeluţă din ochii jucăriei; • întoarce capul în direcţia de unde se aude jucăria care face zgomot; • îşi ţine capul bine când este aşezat în şezut; • uneori copilul de cinci luni îşi duce jucăriile la gură cu mâna, imită unele sunete.

26

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

La 6 luni puteţi observa dacă: • apare “lalalizarea”, una dintre cele mai frumoase etape ale dezvoltării limbajului, când copilul reuşeşte să asocieze două sunete sau silabe: “a-la-la”, “a-ta-ta”. Mulţi adulţi sunt foarte fericiţi crezând că puiul îi strigă pe nume: “tata şi mama”, încurajând copilul să spună aceste cuvinte. Este foarte important să fie încurajat să pronunţe silabe şi cuvinte şi să fie lăudat • îşi duce obiectele la gură cu mana; • imită unele sunete şi se întoarce după o voce; • mută un cub dintr-o mână în alta; • bâzâie şi scoate sunete haioase; • uneori copilul de 6 luni loveşte două cuburi, ridică un obiect mic cu toate degetele, prin apucare, spune „mama” şi „tata” neintenţionat, stă în şezut fără să fie susţinut.

4.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului de 6 - 9 luni 4.1.  ACTIVITATEA: “Cucu, bau” Scopul activităţii Este momentul în care copilul învaţă să meargă de-a buşilea şi are o viteză din ce în ce mai mare de deplasare, până când va învăţa să meargă singur. Îi place la nebunie să vă vadă la acelaşi nivel cu el şi să se joace cu voi. Are nevoie să fie provocat la joc, încurajat

27

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

şi lăudat. Este momentul în care copilul se poate juca şi singur. Animale din diferite materiale, mingii, cutii, orice jucărie este acum interesantă pentru el. Obiceiul de a duce la gură jucăriile nu a dispărut aşa că atenţie la jucăriile ce prezintă acest pericol.

Perioada de implementare. Timp alocat Veţi decide în funcţie de starea copilului, de disponibilitatea lui şi a voastră şi mai ales când veţi simţi că este pregătit să înveţe acest joc.

Număr de copii Este bine să vă jucaţi doar dumneavoastră cu el, alţi copii l-ar deruta în cazul acestei activităţi.

Resurse necesare Veţi avea nevoie de bureţi, de pernuţe, obstacole (atenţie să nu fie dure sau periculoase pentru copil) şi o păturică sau un paravan după care să vă ascundeţi. Pentru jocul “Cucu, bau” puteţi folosi şi mâinile, nu este obligatoriu un paravan, dar dacă îl aveţi este foarte util.

Pregătirea activităţii Pentru a-i da ocazia să-şi îmbunătăţească mobilitatea, este important să-l încurajaţi să treacă de-a buşilea peste obstacole, pernuţe, bureţi etc. Este important ca fiecare reuşită să fie marcată

28

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

de bucuria voastră şi de încurajări: „Bravo!, Ai reuşit!”. Tot acum îi place şi jocul „Cucu, bau”, privitul pe furiş şi descoperirea partenerului de joc.

Desfăşurarea activităţii Puteţi stimula copilul pe mai multe căi senzoriale şi acest lucru îl va ajuta să se dezvolte. Ascundeţi o cutiuţă muzicală sau o jucărie care scoate sunete, jucării muzicale, apoi porniţi împreună cu el de-a buşilea în căutarea ei. Încercaţi să o descoperiţi şi spuneţi: „Unde este cutiuţa (jucăria)?” „Este aici?” „Nu!” „Hai să o căutăm! Când o vei găsi să-mi spui.” „Vino repede, am găsit-o!” Şi în acel moment faci jucăria să sune şi-l laşi pe el să o descopere, să o găsească, să o ia în mânuţă, să o cerceteze. Apoi îi spui „Bravo! Ai găsit jucăria”. Apoi ascunzi din nou jucăria şi îl laşi pe el să o caute. Aranjezi spaţiul în aşa fel încât să întâmpine pe drum o serie de obstacole, pernuţe, bucăţi de bureţi şi alte obstacole care nu sunt periculoase şi pot fi depăşite. Îl vei încuraja la fiecare obstacol „Bravo”, „Hai că ai reuşit să treci!” „Mergi mai departe!” „Hai să căutăm jucăria!” „Unde-i jucăria?” Atenţie la traseu, este bine ca acesta să-l ducă direct la jucărie. Cu alte cuvinte nu-i ascundeţi jucăria prea departe sau într-un loc greu accesibil. Este perioada cea mai amuzată pentru „Cucu, bau”, astfel încât veţi putea să jucaţi cu el acest joc ori de câte ori doriţi (şi voi, dar şi el). Puteţi să faceţi „Cucu, bau” folosind mâinile şi faţa, schimbaţi mimica la fiecare apariţie sau puteţi folosi o jucărie care vine şi pleacă după un paravan (paravanul poate fi o păturică, o hăinuţă, orice material sau obiect ce poate fi folosit în acest scop). Când veţi ascunde un animăluţ după paravan veţi spune „Unde-i ursuleţul?” apoi „Iată ursuleţul!” şi ursuleţul îi poate spune „Bună, Andrei! Ce faci? Eu sunt

29

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

ursuleţul şi mă joc cu tine!”. Puteţi să vă jucaţi cu păpuşile care se trag pe mână. Copilul se va amuza când apare şi dispare păpuşa şi, mai ales, când aceasta îi vorbeşte.

Evaluarea activităţii Observaţi gradul de interes al copilului, felul în care caută jucăria ascunsă, cum reacţionează la dispariţia jucăriei şi la apariţia acesteia. Notaţi dacă copilul face diferenţa dintre persoane şi obiecte. La 7 luni puteţi observa dacă: • se ridică în picioare dacă este susţinut; • apucă două cuburi sau obiecte mici; • ridică un obiect mic cu toate degetele, prin apucare; • se uită după o jucărie care a căzut în afara ariei lui vizuale; • răspunde părinţilor în mod diferit; • spune „mama” şi „tata” neintenţionat; • uneori se ridică în picioare susţinându-se singur de un obiect; • apucă un obiect mic doar cu degetul mare şi arătătorul. La 8 luni puteţi observa dacă: • se ridică în picioare susţinându-se singur de un obiect sau o persoană; • loveşte două cuburi, ţinute fiecare într-o mână; • apucă un obiect mic doar cu degetul mare şi arătătorul;

30

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• • • • •

face din mână „PA” ; stă în şezut fără să fie susţinut; spune „mama” şi „tata” cu intenţie; se ridică să stea în poziţie verticală. copilul dezvoltă competenţe de la o lună la alta şi veţi putea observa în cadrul jocului aceste performanţe.

La 9 luni puteţi observa dacă: • răspunde la propriul nume; • înţelege câteva cuvinte, cum sunt „NU” şi „PA”; • merge de-a-buşilea, se caţără sau merge cu spatele târându-se pe fund sau pe burtă; • împinge cu degetul arătător; • se joacă „de-a v-aţi-ascunselea”; • se hrăneşte singur folosindu-şi degetele; • uneori la 9 luni bea dintr-o căniţă, se aşează în şezut singur.

5.  SUBIECTUL: Principalele metode de stimulare psiho-motorie prin joc a copilului de 9 -12 luni 5.1.  ACTIVITATEA: Mă joc cu tot ce este în jurul meu, chiar şi cu corpul meu Scopul activităţii Jocurile sunt foarte diferite la această vârstă. Începem să-l

31

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

învăţăm prin joc care sunt părţile componente ale corpului. Acum se joacă cu sunete, de aceea onomatopeele sunt foarte bine utilizate la această vârstă “Cum face albina? Cum face maşina?”. Puteţi folosi acum cutiuţa muzicală sau jucăriile care cântă sau care reproduc sunete din natură.

Perioada de implementare. Timp alocat Veţi decide în funcţie de starea copilului, de disponibilitatea lui şi a voastră. Nu uitaţi că la această vârstă totul poate fi un joc, aşa că folosiţi fiecare minut pe care-l aveţi la dispoziţie pentru a-l învăţa ceva.

Număr de copii Puteţi să vă jucaţi cu un singur copilaş sau cu mai mulţi, în funcţie de situaţia dată.

Resurse necesare Cutiuţe muzicale, cărţi cu imagini şi sunete, imagini cu corpul uman, un bebeluş de jucărie etc. Puteţi utiliza orice obiect din jurul vostru care vă ajută la învăţare. Puteţi folosi poezii care se referă la părţi ale corpului, oglinda vă va fi de mare ajutor. Recomandate sunt la această vârstă şi cuburile şi incastrele.

Pregătirea activităţii Orice acţiune poate fi transformată în joc: îmbrăcatul bluziţei ne prefacem că jucăm “Cu-cu, bau”, când îi punem pantalonul sau

32

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

pantofiorul ne jucăm “Unde este picioruşul?”. Este important să-l ajutăm în formarea imaginii de sine, vorbindu-i zilnic despre corpul său şi despre corpul celor din jurul său. Vom lua un bebeluş şi ne vom juca cu el. Îl întrebăm pe copil „Unde este capul lui bebe?” Şi el va atinge capul bebeluşului. Apoi unde-i sunt ochii, nasul, urechile etc. De fiecare dată când arată ceea ce îi cerem îl apreciem „Bravo! Foarte bine!”. Ne putem juca apoi cu o imagine un puzzle din carton mai gros sau lemn. Luăm imaginea întreagă, apoi scoatem capul din puzzle şi-l întrebăm „Unde este capul?” arătând spre imaginea respectivă şi el va căuta capul şi va încerca să-l aşeze la loc. Apoi facem acelaşi lucru cu mâinile, picioarele. Descoperirea unor obiecte ascunse este acum un joc şi mai interesant decât la 5 luni. Introducerea sau scoaterea unor obiecte din diverse cutii, însoţite de întrebări “Unde este pisica?” şi la apariţie “Iată pisica!” însoţit de “Cum face pisica?” apoi răspunsul “Miau”, sunt jocuri care-l interesează şi-l distrează. Tot acum devin interesante pentru copil şi cărţile cu imagini simple, cu materialele pe care le poate pipăi sau cu sunete. Desigur că le va „gusta” şi pe acestea pentru că este încă în perioada în care explorează cu ajutorul gurii. De aceea, este bine să-i daţi cărţi cu foi groase, plastifiate chiar, în care să nu se taie şi să le poată băga în guriţă. Cuburile şi incastrele sunt foarte utile de aceea este bine să aveţi astfel de jocuri sau să creaţi.

Evaluarea activităţii Vorbiţi-i despre imagini, despre forme şi culori, ascultându-vă

33

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

copilul îşi îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi de diferenţiere a sunetelor. Apreciaţi şi încurajaţi reacţiile copilului la ceea ce-i spuneţi.

Urmăriţi răspunsurile copilului la acţiunile sau cuvintele voastre, veţi vedea că vă va răspunde cu zâmbete, sunete, silabe, râsete. La 10 luni putem observa dacă: • se aşează în şezut singur; • arată ce îşi doreşte prin semne sau sunete; • introduce un cub într-o cană; • spune „mama” şi „tata” cu intenţie; • nu este exclus ca la 10 luni în afară de „mama” şi „tata” să spună încă un cuvânt sau să stea în picioare nesusţinut sau să împingă înapoi spre cel care i-a trimis o minge; • unii copilaşi ştiu deja să imite gesturile şi mimica părinţilor. La 11 luni putem urmări dacă: • stă în picioare nesusţinut;

34

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• se joacă şi loveşte cu putere două cuburi ţinute în mâini; • uneori, în afară de „mama” şi „tata” spune alte două cuvinte şi merge deja singur. La 12 luni: • foloseşte “cuvântul propoziţie” sau “holofrazic”. Copilul va utiliza un singur cuvânt pentru a exprima o întreagă propoziţie. De exemplu “papa” este echivalentul pentru “vreau să mănânc”.

6.  SUBIECTUL: Jocul şi jucăriile specifice perioadei 1 - 2 ani Copilul îşi dezvoltă mijloacele de comunicare înainte de a achiziţiona toate mijloacele vorbirii, aşa cum spuneam şi înainte, înţelege multe cuvinte dar nu le poate rosti pe toate. Iniţial copilul foloseşte numai substantive comune, urmând ca apoi să utilizeze şi verbele şi pronumele personal. La 1 an îşi recunoaşte numele, face semnul de “la revedere” urmărind direcţia arătată, pronunţă 1-2 cuvinte, amestecă cuvintele şi sunetele într-un limbaj propriu (jargon). Utilizează foarte mult gesturile pentru a comunica: întinde mâna când doreşte ceva, arată cu degetul obiecte şi persoane cunoscute, la cerere. Dacă îi veţi cere să aducă un obiect va face acest lucru. Tot în această perioadă apare şi vestitul „NU”; începe perioada negativismului. Îl ia pe „NU” în „braţe” şi-l experimentează în toate situaţiile. Asociază cuvintele după simbolul lor, de exemplu „mama, papa” echivalând cu propoziţia, „mama, vreau să mănânc”.

35

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Jocurile îl vor ajuta la această vârstă să exploreze tot mai activ mediul înconjurător, iar acum că merge aproape singur va avea acces la o mulţime de informaţii. Va pune întrebări şi va căuta răspunsuri.

6.1.  ACTIVITATEA: Perioada între 12 şi 15 luni – „Ştiu să imit sunete” Scopul activităţii Se îmbunătăţeşte vizibil capacitatea de concentrare a atenţiei şi cea de imitare. Este perioada prielnică pentru dezvoltarea limbajului prin utilizarea onomatopeelor. Luaţi o carte despre şi cu animale şi încurajaţi-l să reproducă sunetele diferitelor animale. Activitatea îl învaţă pe copil cuvinte şi sunete noi. Copilul învaţă de asemenea să răspundă la întrebări, interacţionând cu educatorul.

Perioada de implementare. Timp alocat Veţi decide în funcţie de starea copilului, de disponibilitatea lui şi a voastră. Pentru acest joc trebuie să pregătiţi materialele necesare, prin urmare veţi alege timpul prielnic pentru desfăşurarea lui.

Număr de copii Puteţi să vă jucaţi cu un singur copilaş sau cu mai mulţi (2 – 3 copii maximum), în funcţie de situaţia dată.

Resurse necesare Pentru acest joc aveţi nevoie de o carte cu animale familiare

36

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

copiilor, ca de exemplu animale domestice sau animale de casă. La fel de utile sunt şi jucăriile din pluş, animăluţe sau poze cu animale sau decupaje din reviste. Cărţile şi imaginile trebuie să aibă hârtie mai groasă. Sunt utile şi jucăriile sau cărţile care scot sunete, adică imagini cu animale şi jucării care fac scot zgomote identice cu cele din natură.

Pregătirea activităţii Pregătiţi cărţile cu animale, jucăriile de pluş, tăiaţi sau desenaţi animale, pregătiţi pagini din hârtie groasă, câte o pagină pentru fiecare animal. Puteţi să realizaţi voi înşivă un catalog cu animale, decupând din reviste şi lipind câte un desen pe fiecare pagină. Este important să acoperiţi paginile cu folie sau hârtie auto-adezivă pentru a le face mai rezistente.

Desfăşurarea activităţii Este bine să aveţi pregătite mai multe cărţi cu animale astfel încât să-i daţi copilului posibilitatea de a alege. La fel şi cu jucăriile de pluş, să fie diferite astfel încât să poată alege cel puţin trei, patru jucării pe care să le imite. Când cartea e gata, alegeţi un loc aproape de celelalte cărţi. După ce a ales cartea, oferiţi-vă să-i citiţi din ea şi, dacă micuţul îşi manifestă interesul dând din cap sau întinzându-vă cartea, aşezaţi-vă împreună şi începeţi să-i povestiţi despre animalul respectiv. După ce i-aţi spus de exemplu “Uite, acesta este un pui, este mic, este galben, papă şi apoi bea apă”, îl introduceţi pe copil în joc întrebându-l: “Tudor, ce animal e acesta?”. Dacă micuţul nu-i ştie numele, rostiţi-l dumneavoastră, apoi întrebaţi „Cum face puiul?” Şi lăsaţi-i timp pentru a răspunde, dacă nu reuşeşte să spună, atunci îi

37

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

spuneţi: “Puiul face: Piu, Piu!”. Îl încurajaţi să spună şi el. Eventual folosiţi o carte cu un pui, care are şi sunete, sau o jucărie de pluş sau o poză cu un pui. Apoi treceţi la următoarea pagină. De exemplu, la o răţuşcă. Încurajaţi copilul, spunându-i „Da, raţa face mac-mac“. Citiţi-i cartea din nou dacă doreşte acest lucru. Citiţi-o şi celorlalţi copii care vi s-au alăturat între timp. Lăsaţi cartea pe jos în zona de joacă, astfel încât să o poată vedea şi ceilalţi copii.

Activitate suplimentară Cântaţi cântece care să conţină cât mai multe onomatopee. De exemplu „În căsuţa din pădure“ sau alte cântecele. Organizaţi o piesă de teatru de păpuşi cu animale. Aduceţi apoi o altă carte cu animale şi cereţi-le copiilor să identifice animalele şi să spună ce sunete produce fiecare. Faceţi teatru de păpuşi şi implicaţi-i pe copii astfel: “Sunt o broscuţă”, apoi ieşiţi de sub paravan şi întrebaţi-i “Cum face broscuţa?”.

Evaluarea activităţii Puteţi observa foarte bine atât dezvoltarea limbajului, cât şi a motricităţii copilului şi nivelul de relaţionare: imitaţie, identificare, cooperare. La 12 luni putem observa dacă: • merge singur; • ciupeşte cu degetul arătător şi cel mare; • încearcă să imite unele cuvintele; • bea dintr-o căniţă;

38

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• caută obiectele ascunse; • face din mână „PA”; • se hrăneşte aproape singur la masă şi aruncă o minge în joacă; • uneori mâzgăleşte, spune alte trei cuvinte în afară de mama şi tata, indică imaginea respectivă când i se pun întrebări uşoare de genul „Unde este câinele?”; • nu toţi copiii vor reuşi să indice propriul pantof sau obiectele de îmbrăcăminte când sunt întrebaţi dar unii copilaşi fac acest lucru la un an. Alţii indică deja unde se află ochii, nasul, părul păpuşii, când sunt întrebaţi.

6.2.  ACTIVITATEA: Perioada între 15 şi 18 luni – „Gol şi plin” Scopul activităţii Jocurile care solicită deplasarea, manipularea obiectelor, auzul sunt foarte eficiente. Obiectele din gospodărie pot fi folosite ca jucării: cutii, lădiţe, materiale textile şi multe alte obiecte. Jocurile în aer liber: lada cu nisip, ţarcul, grădina, toboganul, îi dezvoltă copilului deprinderile manuale şi motricitatea. Un joc foarte bun pentru pitic este acela de a manipula obiectele şi de a le transporta dintr-un coş de jucării în altul. Arătaţi cum poate umple un coş gol din unul plin, aducând jucărie cu jucărie.

Perioada de implementare. Timp alocat Acest joc poate fi organizat în orice perioadă a zilei dar de

39

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

preferat înainte de masă sau la câteva ore după masă. Copilul poate sta atent la acest joc câteva minute şi se poate juca circa 10-20 de minute, desigur fără a sta în permanenţă la masa de joc.

Număr de copii Puteţi să vă jucaţi cu un singur copil sau cu maximum 2-3 copilaşi pe care să-i supravegheaţi atent şi să-i antrenaţi în mod egal în joc.

Resurse necesare Două cutii sau două coşuri, cât mai multe jucării care pot fi puse în cutie, câte un pahar mai mare şi unul mai mic pentru fiecare copil sau căniţe mari şi mici, o masă mică pentru joacă cu apă şi nisip sau o cădiţă de plastic pentru fiecare copil. Acest lucru îl ajută la formarea controlului gesturilor.

Pregătirea activităţii Este perioada în care este atent la sensuri, la ritmuri, la rutine şi învaţă ce înseamnă “plin” şi “gol”. Exerciţiile recomandate la această vârstă dezvoltă coordonarea copilului şi motricitatea fină, precum şi înţelegerea unor sensuri noi. Activitatea este concepută pentru 2 sau 3 copii în timpul programului de voie. Adultul va sta în apropiere ca să-i supravegheze. Asiguraţi-vă că ceilalţi copii din încăpere sunt supravegheaţi de un alt adult. Umpleţi un coş cu jucării şi câte un coş sau cutie goală pentru fiecare copil. La început puteţi antrena doar un copil în acest joc, apoi doi sau maximum trei copilaşi.

40

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Pregătiţi câte un recipient de diferite dimensiuni pentru fiecare dintre copii (pahare, căniţe, farfurii, linguriţe etc.). Umpleţi pe jumătate câte un recipient cu apă sau iaurt, nisip, făină, ceai etc., apoi aşezaţi lângă ele recipientele mai mici pe o măsuţă mică. Dacă mai mulţi copii aleg această activitate, aduceţi material suficient pentru toţi.

Desfăşurarea activităţii Umpleţi coşuleţele sau cutiile cu jucării şi chemaţi-i pe protagonişti “Mihai, Andra, Andu, veniţi să ne jucăm împreună. Acesta este coşuleţul lui Andu, acesta al Andrei şi acesta al lui Mihai.” Apoi luaţi unul dintre copilaşi, de exemplu pe Mihai, şi începeţi să mutaţi jucăriile din cutia plină în cea goală. Cutia goală va fi aşezată în colţul opus al camerei. Arată-i: “Vezi, nu este nimic în cutia aceasta”, apoi: “Vezi, această cutie este plină”, “Hai să umplem cutia aceasta!”. Şi îi arătăm cum să mute jucăriile dintr-o cutie în alta. După ce a terminat, verbalizăm acţiunea: “Bravo! Ai umplut cutia. Vezi, aceasta este plină şi aceasta goală”. Veţi implica pe rând fiecare copil şi le veţi explica termenii de gol şi plin. La fel se poate proceda cu apa, care va fi mutată dintr-un pahar mai mare în unul mai mic sau dintr-o cănuţă într-alta. Prezentaţi activitatea copiilor: „Luca, hai să turnăm apă. Ia paharul mai mare şi hai să-l umplem cu apă“. Copilul îşi va folosi ambele mâini pentru a putea ţine paharul. Ajutaţi copilul dacă este nevoie. Puteţi, de exemplu, să-l ajutaţi să menţină echilibrul paharului. Este foarte important să-i descrieţi procesul. De exemplu: acum golim paharul acesta, turnăm apă şi-l umplem pe celălalt. Fiţi pregătit pentru mici accidente şi încercaţi să nu certaţi copilul

41

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

când acestea se produc. Dacă vreţi să evitaţi accidentele, folosiţi cantităţi mici de apă. Pentru acest exerciţiu se poate folosi şi făină, nisip, iaurt în recipiente diferite, mutând cu linguriţa ingredientele dintr-un loc în altul. Copiii mai mici vor fi dornici să studieze cănile şi linguriţele fără apă sau iaurtul, nisipul, făina din ele. Arătaţi-le cum se folosesc fiecare dintre acestea, apoi daţi-le înapoi copiilor.

Activitate suplimentară La această vârstă, puteţi să-i daţi cărţi viu colorate, cu imagini bine conturate. Imaginile vor contribui la dezvoltarea percepţiei, imaginaţiei. De fiecare dată vom asocia câte o povestioară acelor imagini, pentru a stimula dezvoltarea limbajului. Jucăriile sonore sunt de asemenea foarte utile: animale care scot sunete, instrumente muzicale, cutii muzicale, minicasetofon. Audiţiile acestor sunete vor fi însoţite de mişcare, dansuri care stimulează dezvoltarea motricităţii şi a coordonării motorii. Aproape toate aceste jocuri se vor desfăşura

42

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

în compania adultului, sub supraveghere. Este bine să-i explicăm tot ceea ce facem, să-i povestim, să-l întrebăm, toate acestea îi vor da siguranţă.

Evaluarea activităţii Luatul mesei se transformă de multe ori în joc. Este bine să-l lăsaţi să se joace cu mâncarea, farfuria, lingurile. Se va murdări probabil, dar o face din dorinţa de cunoaştere. Acum învaţă despre gol şi plin şi veţi putea folosi aceste noi cunoştinţe în activităţile zilnice. Urmăriţi dacă foloseşte noile deprinderi în activităţile zilnice, dacă spune „gol” şi „plin” în cadrul activităţilor obişnuite. Astfel, veţi avea certitudinea că a învăţat ceea ce i-aţi spus acum câteva zile şi că foloseşte noile informaţii şi deprinderi. Mai sus, l-aţi învăţat cum să umple un coş pentru jucării gol dintr-unul plin, apoi îl puteţi învăţa cum umple un pahar gol dintr-unul plin şi este important să vedeţi dacă foloseşte zilnic elemente din aceste jocuri. Între 15 şi 18 luni putem observa dacă: • merge bine şi se apleacă; • urcă fiecare treaptă ajutat; • spune 3-6 cuvinte; • înţelege comenzi simple de genul „Du-te şi ia-ţi pantofii”; • aşează două cuburi unul peste altul; • bea dintr-o căniţă; • foloseşte o lingură sau o furculiţă; • ascultă o povestire scurtă;

43

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• uneori spune mai mult de 6 cuvinte, se dezbracă singur de unele haine, foloseşte cuvinte când îşi manifestă dorinţele, urcă şi coboară scările cu ajutor, aşează două cuburi unul peste altul.

6.3.  ACTIVITATEA: Perioada între 18 şi 21 de luni „Nino-modelino” Scopul activităţii Se îmbunătăţeşte capacitatea de a observa şi de a coordona mişcările. Jocurile preferate sunt: nisipul, apa, obiectele din bucătărie (va prefera tacâmurile şi farfuriile din bucătărie şi nu pe cele de jucărie), obiecte din garderoba părinţilor (pantofii cu toc vor fi foarte căutaţi de fetiţe dar şi de băieţi). Activităţile casnice ale părinţilor vor fi interesante pentru ei şi se vor implica, de multe ori spre disperarea părinţilor, aşa că la creşă îi puteţi organiza un spaţiu asemănător cu cel din bucătăria de acasă şi îi puteţi da făina cu apă, plastilină pentru modelat, cereale etc.

Perioada de implementare. Timp alocat Acest joc poate fi organizat în orice perioadă a zilei, dar de preferat înainte de masă sau la câteva ore după masă. Copilul poate sta atent la acest joc câteva minute şi se poate juca circa 10-20 de minute, desigur fără a sta în permanenţă la masa de joc.

44

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Număr de copii Unul până la trei copii pot fi implicaţi activ în acest joc şi supravegheaţi cu atenţie. Nu mai mult de trei copii pentru că nu îi puteţi implica activ în joc şi nici observa pe toţi în acelaşi timp.

Pregătirea activităţii „Nino modelino” are nevoie de plastilină pentru modelaj şi o măsuţă sau un spaţiu amenajat pe podea (un plastic sau hârtie care să acopere podeaua). Puteţi să vă jucaţi nu doar cu plastilina ci cu alte materiale care pot fi modelate. Un balon umplut cu făină sau cu cereale sau chiar făină cu apă. Atenţie la substanţele pe care le poate băga în guriţă. Plastilina trebuie să fie ecologică. Pentru „pescuit” aveţi nevoie de un vas cu apă, jucării cu magnet şi o undiţă cu magnet cu care se poate pescui. Pentru ambele jocuri, este bine să ţineţi cont de felul în care copilul este îmbrăcat, îi puteţi da un şorţuleţ care să-l protejeze. Este foarte important să nu certaţi copilul dacă se murdăreşte, în acest caz nu putem vorbi despre murdărie ci despre joc şi experimentare. Copilul trebuie să se simtă bine jucându-se.

Desfăşurarea activităţii Aşezaţi copiii la măsuţe şi daţi-le plastilina sau materiale cu care se vor juca. În cazul în care le daţi mălai cu apă sau făină cu apă, amestecaţi înainte materialele până obţineţi consistenţa unei paste şi abia apoi daţi copilului spre modelare. Vă puteţi folosi creativitatea

45

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

astfel încât să utilizaţi orice combinaţie de materiale ce pot fi modelate. Spuneţi-le copiilor că vor asista la o scamatorie, că veţi transforma pasta din faţa lor într-un bulgăre de zăpadă, apoi într-un cerc, apoi într-un pătrat, apoi într-o floare. Daţi-le timp pentru a reacţiona. Se vor bucura, se vor mira şi le veţi stârni interesul pentru joc. Rugaţi-i apoi să modeleze şi ei, spuneţi-le că pot face o magie, transformând bucata de plastilină în ceva. Fiecare copil va modela pasta într-o formă dorită. Desigur că forma obţinută va semăna cu ce crede el şi nu cu ceea ce am putea interpreta noi. Pentru noi ar putea fi o bucată de plastilină, iar pentru el o casă sau un cal. Este important să-l încurajaţi şi să-l rugaţi să mai facă încă o magie, încă un obiect. Este important să le păstraţi şi să le arătaţi părinţilor. De asemenea le veţi arăta şi a doua zi „Uite ce ai făcut ieri, un căluţ, o casă etc”. Şi îl veţi încuraja astfel încât să-şi dorească să mai facă acest joc. Modelajul în lut, plastilină, cocă de făină şi apă, este o modalitate în care copilul îşi spune povestea atât prin figurinele modelate cât şi prin cuvintele, expresiile verbale care acompaniază activitatea de modelaj a copilului. Exerciţiul cu lut oferă copilului atât o experienţă tactilă, cât şi una kinestezică. Dialogul din timpul acestui joc este foarte important. Modelajul le oferă copiilor o punte între simţuri şi sentimente. Adesea copiii care nu-şi cunosc sentimentele, nu-şi exersează nici simţurile. Figurinele tridimensionale create pot debloca şi facilita comunicarea verbală a copilului despre cele petrecute şi despre trăirile lui.

46

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

„La pescuit” La această vârstă, copiii îşi formează deprinderile şi îşi dezvoltă coordonarea astfel încât este important să-i stimulăm şi să-i susţinem în acest scop.

Într-un vas de plastic aşezaţi jucării, animăluţe, figurine, litere sau forme diferite, pe care piticul le va putea pescui cu o undiţă. Jucăriile ar trebui să fie din metal iar undiţa ar trebui să aibă magnet astfel încât să le poată pescui. Există în magazine astfel de jocuri dar puteţi la fel de bine să le realizaţi chiar voi. Lipiţi cu un lipici rezistent magnetul pe figurine şi realizaţi undiţa dintr-un băţ de lemn sau plastic, un fir de aţă sau

47

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

plastic şi un magnet. Verbalizaţi acţiunea astfel: „Sofia, astăzi vom merge la pescuit. Uite ce avem noi în acest lac. Avem cercuri roşii, pătrate verzi, triunghiuri albastre, o răţuşcă, un delfin, un peşte, o cifră unu, un doi etc. Hai se vedem ce putem pescui.” Mai întâi, pescuiţi voi ceva, apoi daţi-le undiţa şi încurajaţi-i pe copii să pescuiască. Bucuraţi-vă împreună de fiecare reuşită a copiilor „Bravo! Sofia a pescuit un cerc roşu şi Matei un delfin”, „Ia să vedem ce va pescui Dănuţ”. Copiii au nevoie de încurajare şi de apreciere. Este important să asociaţi această activitate cu activităţile reale. Pescuim aşa cum face tata sau bunul sau „nenea Vali”. Puteţi să-i puneţi şi un filmuleţ cu acest gen de activităţi. Astfel va putea să asocieze jocul cu activitatea reală.

Evaluarea activităţii Observaţi mişcările copilului, motricitatea fină şi capacitatea de concentrare a atenţiei, precum şi coordonarea mişcărilor. Veţi putea evalua şi creativitatea copilului, felul în care dă un sens modelajului. De asemenea, veţi putea urmări dacă copilul are sau nu încă bine dezvoltată capacitatea de a observa. La 18 luni şi după putem urmări dacă: • merge înapoi; • încearcă, dar nu ştie încă să arunce mingea; • spune 10 cuvinte; • trage o jucărie după el; • aşează două cuburi unul peste altul;

48

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• numeşte unele obiecte dintr-o carte când i se citeşte; • indică multe părţi ale corpului; • mâzgăleşte cu un creion şi copiază o linie verticală trasată de un adult; • uneori aşează patru cuburi unul peste altul, îşi periază dinţii cu ajutor, îşi spală şi usucă mâinile; se îmbracă singur cu o parte dintre haine; combină două cuvinte („Maşina merge” sau „Mult suc”), aruncă mingea cu amândouă mâinile şi arată spre imagini într-o carte. Nu vă îngrijoraţi dacă nu execută toate aceste elemente în timpul acestui joc ci observaţi-le în alte activităţi.

6.4.  ACTIVITATEA: Perioada între 21 şi 24 de luni „Înşir mărgele” Scopul activităţii Înşiratul mărgelelor, al seminţelor, pastelor, fructelor pe o sforicică este una dintre activităţile care îi vor dezvolta atenţia, motricitatea fină.

Perioada de implementare. Timp alocat În orice perioadă a zilei se poate organiza acest joc, important este ca piticul să fie odihnit şi dispus să se joace. La această vârstă copilul va sta câteva minute foarte atent la ceea ce face dar nu mai mult de 10 minute, apoi îl va preocupa altceva dar va reveni la joc dacă îl veţi solicita.

49

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Număr de copii Vă veţi juca cu unul sau mai mulţi copii, însă nu mai mult de 3-4, pentru că au nevoie de sprijin şi supraveghere.

Pregătirea activităţii Pregătiţi într-un bol mărgele sau paste de diferite dimensiuni sau seminţe şi o sforicică.

Desfăşurarea activităţii Arătaţi-i copilului cum înşiraţi mărgele sau seminţe pe sforicică şi invitaţi-l să facă şi el acelaşi lucru. Mărgelele/pastele ar trebui să fie de o dimensiune destul de mare pentru a putea fi bine prinse dar destul de mici pentru a-i solicita coordonarea şi motricitatea fină. Copilul va fi încântat să se joace cu mărgelele şi să realizeze un cadou pentru mama sau pentru o persoană dragă lui. Este important să-l antrenăm în acest joc cu un scop pedagogic dar şi unul afectiv, emoţional „Azi pregătim un cadou”. „Cui vrei să-i faci un cadou, David?„ „Haideţi să facem cadou nişte mărgeluţe făcute de noi”. Atenţie la mărgele, supravegheaţi copilaşii şi spuneţi-le că este important să nu le înghită, explicaţi-le că sunt doar pentru joc nu pentru mâncat. Vor înţelege dacă le spuneţi că se pot îmbolnăvi dacă le înghit. Nu le interziceţi, ci explicaţi-le de ce nu este bine să înghită mărgelele sau seminţele.

Evaluarea activităţii Puteţi observa mişcările copilului, modul în care prinde mărgele,

50

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

felul în care le înşiruie, coordonarea ochi-mână, atenţia, concentrarea ei în timp, factori perturbatori ai atenţiei, răbdarea. Veţi vedea şi motivaţia: faptul că poate fi sau nu motivat de gândul că va oferi acest cadou cuiva drag. Copiii se pot ajuta unii pe alţii sau pot cere ajutorul, urmăriţi şi nivelul de relaţionare a copilului în cadrul acestui joc, dacă este suportiv, dacă ajută sau cere ajutor şi dacă-l primeşte. Copilul posedă un limbaj format din cuvinte şi propoziţii, un bagaj de informaţii despre lumea înconjurătoare astfel încât este în măsură să-şi manifeste voinţa şi dorinţele într-un mod personal. Urmăriţi felul în care îşi exprimă nevoile şi dorinţele şi felul în care i se răspunde. Este un exerciţiu nou pentru ei şi s-ar putea să aibă reacţii noi.

„Ştiu ce este” Scopul activităţii Această activitate îi dezvoltă copilului abilitatea cognitivă a permanenţei obiectului. Copilul va ghici o imagine văzând doar o parte din aceasta, prin acest joc copilul ştie că un obiect există chiar dacă nu îl vede în totalitate. Este un joc care-l ajută pe pitic să recunoască obiectele pipăindu-le atunci când nu le vede, să recunoască obiecte pe care le vede în contexte diferite şi să recunoască o clasă de obiecte care se aseamănă.

Perioada de implementare. Timp alocat Oricare perioadă a zilei poate fi un bun prilej de explorare şi învăţare. Timpul alocat este diferit de la un copil la altul, cert este că

51

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

după 10 minute s-ar putea să-şi dorească să facă şi altceva.

Număr de copii Acest exerciţiu se face cu un singur copil, tocmai pentru că este nevoie să-l antrenăm în acest joc, să-i captăm atenţia şi să-l putem îndruma.

Resurse necesare Alegeţi imagini formate din bucăţi, puzzle-uri care să conţină imagini cunoscute: animale, plante, figuri cunoscute (chiar fotografii ale celor dragi). Pentru partea a doua a jocului, cea de recunoaştere prin pipăire, pregătiţi următoarele materiale: cuburi din lemn, mici jucării, din plastic, animale sau căni, clopoţei, mărgele, mingii, chei, linguri, burete de baie, şosetă, prosop, pungă de hârtie.

Pregătirea activităţii Această activitate se desfăşoară cel mai bine în sala de joacă, într-un spaţiu amenajat pe podea sau la măsuţă.

Desfăşurarea activităţii Daţi-i copilului posibilitatea de a vedea mai multe imagini deodată, pentru a-şi putea crea strategii de rezolvare a jocului. Unii copilaşi vor alge imaginea mai apropiată de ei, alţii imaginea pe care o pot recunoaşte mai repede, alţii vor lua o imagine la întâmplare. Este important ca primele imagini să fie aproape întregi. De exemplu

52

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

un căluţ căruia îi lipseşte doar capul sau o pisică căreia îi lipseşte o parte din corp, o persoană din familie căreia nu i se vede faţa. Puteţi folosi un puzzle sau imagini pe care acoperiţi anumite părţi. Complicaţi treptat exerciţiul pentru a vedea cât de repede ghiceşte imaginea, cât de bine percepe întregul atunci când lipsesc mai multe piese. În a doua parte a exerciţiului arătaţi-i copilului 2 sau 3 dintre obiectele care îi sunt cunoscute, ascundeţi-le sub un prosop sau o păturică şi cereţi-i să pipăie obiectele respective. După ce le pipăie, rugaţi-l să vă spună ce este. Apoi îi cereţi să vă dea unul dintre obiecte fără a se uita la el şi puneţi acel obiect într-o pungă cu mai multe obiecte iar el va trebui să găsească acel obiect în punga respectivă, fără să se uite la el, doar pipăindu-l. Copilul o să vă dea un obiect fără a se uita în pungă. Puteţi folosi de exemplu obiecte cunoscute: cuburi, un fruct, o jucărie, o lingură etc.

Activitate suplimentară Pentru acest joc, puteţi aduna lucruri de afară: pietricele, crenguţe, ghinde, fructe, conuri de brad etc. Mai târziu, le veţi putea utiliza la jocul de mai sus. Pentru jocul de recunoaştere a întregului, creaţi puzzle-ul împreună cu ei din diferite imagini sau poze.

Evaluarea activităţii Acest exerciţiu vă ajută să observaţi atenţia copilului, coordonarea motorie, competenţele cognitive şi cele psihomotorii. Puteţi observa dacă are sau nu probleme vizuale, apoi probleme

53

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

de percepţie. Este foarte important să ştiţi că a reconstitui o imagine mental însemnă a avea un nivel cognitiv ridicat. Acest joc nu trebuie să fie unul static şi prea cognitiv, de aceea este bine să-l observaţi pe copil în contextul mai multor activităţi. La doi ani copilul are deja o serie de competenţe ce pot fi observate în cadrul activităţilor specifice, dar şi al rutinelor. La doi ani putem observa următoarele achiziţii: • urcă şi coboară scările treaptă cu treaptă; • loveşte o minge cu piciorul; • aşează cinci sau şase cuburi unul peste altul; • îşi spală şi usucă mâinile; • spune cel puţin 20 de cuvinte; • combină două cuvinte („Maşina merge” sau „Mult suc”); • ascultă două comenzi consecutive „Ia-ţi şosetele şi pune-le în geantă”; • imită adulţii în ceea ce spun şi fac; • potriveşte obiectele de aceeaşi culoare. Şi cum mulţi dintre copii sunt deja precoce, este bine să ştiţi că s-ar putea ca la doi ai să aibă şi următoarele achiziţii: • sare în sus de pe loc; • aşează opt cuburi unul peste altul; • îşi periază dinţii cu ajutor; • pune întrebări; • numără până la 3; • numeşte şi comentează imaginile dintr-o carte; • se îmbracă singur cu o parte dintre haine.

54

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

7.  SUBIECTUL: Jocuri în dezvoltarea copilului între 2 şi 3 ani Toate jocurile şi jucăriile utilizate la vârstele anterioare sunt valabile şi la această vârstă şi în plus puteţi introduce colajul, teatrul de păpuşi cu ei ca „păpuşari”, desenul şi pictura. Deja ştie formele, culorile sau le învaţă şi începe să le asocieze cu obiectele înconjurătoare. Portocaliu ca portocala, galben ca lămâia, albastru ca cerul, verde ca iarba. Face deja asocieri între gusturi şi alimente, acru ca lămâia, sărat ca sarea, dulce ca zahărul. Dacă în jurul vârstei de 2 ani copilul părăseşte relativ uşor jocul pentru alte activităţi precum servirea mesei, spre sfârşitul etapei se simte frustrat dacă jocul este întrerupt brutal. În aceste momente, este important să i se explice copilului motivul pentru care se suspendă jocul şi faptul că poate reveni după îndeplinirea celeilalte sarcini. Perioada între doi şi trei ani este şi cea în care copilul deja înţelege ceea ce vede la televizor şi-şi selectează singur programele. Atenţie însă la programele de desene animate şi filme deoarece multe dintre ele conţin violenţă şi imagini necorespunzătoare dezvoltării copilului. Cărţile, instrumentele muzicale sunt şi la această vârstă accesibile. Este perioada în care putem introduce creioanele colorate, acuarelele, pensulele, cărţile de colorat, plastilina. Puzzle-urile (acestea trebuie să fie formate din puţine elemente, să conţină imagini simple şi uşor de conturat), incastrele, jocul loto cu imaginii, jocuri lego, cuburile care au diferite imagini pe ele, sunt indicate pentru această vârstă; acestea vor contribui la dezvoltarea percepţiei, motricităţii, la dezvoltarea abilităţilor de cunoaştere şi orientare temporo-spaţială.

55

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Jocurile în aer liber cu mingea, găletuşe pentru nisip, apa, bicicleta, tricicleta, teatrul de păpuşi, animalele din pluş sau plastic, desenele animate, filmele cu animale, sunt toate indicate la această vârstă. Păpuşile, maşinile, figurinele sunt de asemenea utilizate în diverse scenarii de joc.

7.1.  ACTIVITATEA: “Universul meu” Scopul activităţii Imaginarea unui spaţiu propriu, cunoaşterea de sine şi stima de sine sunt foarte importante pentru dezvoltarea copilului. Acest exerciţiu care implică colajul şi modelajul contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare verbală şi nonverbală, la formarea şi perfecţionarea

abilităţii şi dexterităţii manual, la dezvoltarea creativităţii, precum şi la creşterea stimei de sine şi a autocunoaşterii. Facilitarea spontaneităţii este un alt aspect pe care putem să-l încurajăm încă

56

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

de la această vârstă, la fel ca şi activităţile creative în cadrul unui grup şi conştientizarea socială. Prin această activitate se dezvoltă creativitatea şi se oferă copilului şansa coordonării de tip ochi-mână.

Perioada de implementare. Timp alocat În funcţie de numărul de copii implicaţi, acest joc poate dura de la 15 până la 40 de minute. Nu toţi copiii vor avea răbdare să stea numai în cadrul acestui exerciţiu, unii vor pleca, apoi vor reveni.

Număr de copii Puteţi implica maximum 5 copilaşi dar în acest caz este bine să aveţi un/o coleg/ă care să vă ajute.

Resurse necesare Creioane colorate, creioane carioca, reviste, foarfece din plastic (celelalte sunt periculoase pentru copilul mic), lipici sau scotch, markere, acuarele şi pensule, lut sau plastilină, carton.

Pregătirea activităţii Pentru acest exerciţiu aveţi nevoie de reviste cât mai variate şi mai numeroase. Fiecare copil va primi un carton cu suprafaţa de 1mp, lipici sau scotch, creioane colorate, markere sau creioane cariocă. Pentru a nu limita alegerile făcute este bine să aveţi cât mai multe reviste. În funcţie de vârsta copiilor, puteţi găsi o multitudine de reviste sau puteţi să-i rugaţi pe părinţi să le aducă, fiecare va aduce una sau două reviste.

57

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Desfăşurarea activităţii Momentul 1 Copiii sunt rugaţi să decupeze sau să rupă din revistele puse la dispoziţie tot ce ceea le place şi să le lipească apoi pe carton. Le spunem că vom face împreună un tablou. Puteţi să le arătaţi cum se rup imaginile sau cum se decupează. Pot să decupeze imagini în funcţie de atractivitatea culorii sau chiar în funcţie de conţinutul ei: mâncarea, hainele, personaje din desene animate preferate. Vom scrie numele fiecărui copil pe cartonul său pentru a le arăta părinţilor dar şi pentru a-l ajuta la identificarea şi organizarea universului fiecărui copil. Pe unii copii îi va interesa doar să rupă hârtia şi nu să o şi lipească. Aceştia pot rupe bucăţele punându-le în grămăjoare pentru ceilalţi copii. Ruperea hârtiei îi satisface şi este o activitate prin care îşi exprimă sentimentele. Pe unii copii îi interesează mai mult să lipească. Lăsaţi-i să lipească multe poze. Ajutaţi-i să aprecieze cantitatea de lipici necesară bucăţelelor de hârtie de diferite mărimi.

Momentul 2 Acest “Univers” creat poate fi construit şi din lut sau plastilină. Daţi-le materialul care poate fi modelat şi-i rugaţi-i să modeleze căsuţa, apoi creşa. Veţi vedea cum îşi reprezintă principalele două locuri în care îşi petrec majoritatea timpului. După ce au construit pot să-l coloreze cu acuarele. Astfel îl vor personaliza şi mai mult.

58

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Evaluarea activităţii Vor fi situaţii în care mai mulţi copii vor dori să decupeze din aceeaşi revistă şi este bine să le spuneţi de la început că trebuie să decidă împreună cine şi când decupează şi, mai ales ce. Puteţi observa astfel dacă iau în considerare regulile, dacă le înţeleg şi le acceptă. Puteţi eventual să le împărţiţi revista, să rupeţi câte o pagină pentru fiecare, dar nu înainte de a-i lăsa să negocieze între ei. Nu sunt prea mici pentru a negocia. Observaţi tehnicile utilizate în negociere şi rezultatele obţinute şi ajutaţi-i să negocieze. Lucrările pot rămâne în clasă sau pot fi duse acasă şi discutate împreună cu părinţii. Fiecare lucrare reflectă personalitatea copilului. Este bine să observaţi felul în care şi-au organizat spaţiul şi felul în care le explică părinţilor lucrarea, după cum este de notat şi felul în care părinţii reacţionează. La 2 ani, veţi putea urmări aspectele legate de limbaj, de psihomotricitate şi socializare: Astfel, în această perioadă a dezvoltării, copilul cunoaşte 200 – 300 de cuvinte, denumeşte obiecte uzuale, foloseşte două cuvinte asociate, utilizează deja şi câteva prepoziţii (pe, în), pronumele (eu, tu dar destul de rar), verbe la imperativ („vino!, „pleacă!”); execută comenzi verbale simple. Este perioada în care apare „de ce?” şi este interesat de toate obiectele şi acţiunile din jurul său. În această perioadă, este nevoie de răbdare, fiecare „de ce?” este foarte important pentru copil, răspunsul la aceste întrebări îl ajută să crească, să se dezvolte. „Piticul”, aşa cum îi spunem de multe ori, vorbeşte despre sine la persoana a 3-a „Radu vrea papa”, „Ana pleacă afară”. Perioada

59

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

lui „NU” se menţine, copilul având de multe ori un comportament opoziţional. Puteţi observa: • exprimarea sentimentelor, nevoilor, trăirilor, părerilor, curiozităţilor, opiniilor; • antrenarea în munca de grup, proiectarea într-un spaţiu şi timp propriu, gestionarea propriilor sentimente, opinii şi exprimarea lor; • strategiile de rezolvare a conflictelor şi problemelor în cadrul grupului, respectarea regulilor de grup, concentrarea atenţiei şi atenţia distributivă, coordonarea de tip ochi-mână.

7.2.  ACTIVITATEA: „Ne rostogolim ca mingea” Scopul acţiunii Această activitate îi stimulează capacităţile motorii, îi exersează coordonarea şi echilibrul. Fiind cu mai mulţi copii în acelaşi loc, acest joc stimulează şi socializarea copilului. Fiind vorba despre mingi de diferite colori acest joc stimulează şi învăţarea culorilor dar şi a formelor geometrice şi a mişcărilor.

Perioada de implementare. Timp alocat Pentru acest exerciţiu veţi avea nevoie de circa 10 – 20 minute.

Număr de copii Puteţi aduce în acest grup între 2 şi 5 copii.

60

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Materiale necesare Veţi avea nevoie de câte o minge pentru fiecare copil şi de saltele pe care să se rostogolească.

Pregătirea activităţii Pregătiţi spaţiul pentru rostogolire, eliminaţi eventualele obstacole, securizaţi acest spaţiu şi puneţi saltele pe jos. Acest joc se poate realiza în aer liber, în grădină pe iarbă. Atenţie însă la amenajarea spaţiului, să nu existe pietre sau crengi sau alte obiecte care i-ar putea răni.

Desfăşurarea activităţii Daţi câte o minge de dimensiune medie şi de culori diferite fiecărui copil şi jucaţi-vă cu mingiile. Aruncaţi mingea în sus, apoi prindeţi-o, aruncaţi-o de la un copil la altul, puneţi-i să alerge după mingii şi să le aducă înapoi. Fiecare copil îşi va recunoaşte mingea

61

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

după culoare. Astfel, acest joc va aprofunda şi învăţarea culorilor. Verbalizaţi fiecare mişcare „Aruncăm mingea în sus”, „Uite cum cade mingea. Acum este jos”. Explicaţi tot ceea ce faceţi: rostogolim mingea, o aruncăm şi o prindem. Piticii vor alerga după minge, uneori o vor arunca în sus, alteori pe lateral, o vor scăpa, apoi o vor căuta. Important este să fie activi în acest joc şi să asculte sarcinile. După ce v-aţi jucat cu mingile, puneţi fiecare copil să rostogolească mingea, apoi să se rostogolească şi el. Atenţie la posibilele lovituri în timpul rostogolirii! Unii copii vor avea nevoie de ajutor pentru a se rostogoli. Nu-i speriaţi, a te rostogoli este un lucru firesc, chiar şi micile lovituri sunt fireşti, nu-i protejaţi dar nici nu-i forţaţi. Dacă un copil nu doreşte să se rostogolească nu-l forţaţi ci lăsaţi-l să vadă cum se amuză colegii lui, poate în altă zi va dori şi el să facă acelaşi lucru.

Evaluarea activităţii Acest exerciţiu este important pentru că pune copilul în mişcare, în echilibru, în coordonare dar şi pentru că îi pune pe copii la un loc şi le dă posibilitatea de a se imita, de a se juca împreună. Notaţi felul în care copilul se implică în joc. Dacă execută sarcina, dacă înţelege ce înseamnă sus, jos, lateral, în faţă, în spate, dacă ştie culorile. Viteza de reacţie poate fi observată, de asemenea şi multe alte aspecte. La trei anişori putem observa dacă: • sare cu ambele picioare, în acelaşi timp; • se balansează câte puţin pe un singur picior; • aruncă mingea cu amândouă mâinile;

62

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• • • • • •

merge pe tricicletă; îşi spune numele, vârsta, sexul şi numele unui prieten; se implică în jocuri imaginare; aşează opt cuburi unul peste altul; foloseşte des adjective; foloseşte verbe.

Nu uitaţi de copiii precoce care la trei ani sunt capabili să: îşi perieze dinţii fără ajutor, se îmbracă fără ajutor, ştiu să explice funcţionalitatea obiectelor uzuale: uneori, joacă joculeţe care implică reguli şi simboluri.

8.  SUBIECTUL: Jocurile în dezvoltarea copilului între 3 ani şi 4 ani După 3 anişori, copilul se implica în jocuri imaginare, foloseşte des adjective şi verbe astfel încât vorbirea lui este înţeleasă de către adulţi şi ceilalţi copii. Se dezvoltă conceptul „al meu”, utilizat pentru a indica posesia jucăriilor dar şi a persoanelor semnificative din viaţa sa. La această vârstă copilul îşi spune numele şi prenumele, ştie care este sexul său şi spune „sunt băieţel” sau „sunt fetiţă”. Jocurile sunt variate şi copiilor le place să se joace în grup, nu doar singuri sau cu adulţii. Acum îi plac jocurile cu reguli bine stabilite dar, deşi cunoaşte regulile, nu le va respecta pe tot parcursul jocului, renunţând uşor şi încercând să inventeze noi reguli. La 4 ani, jocurile ce implică mişcare se complică şi se dezvoltă, copilul începe să se joace mai mult cu mingea, îi plac jocurile

63

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

de construcţii. Şi la această vârstă, dezvoltarea copilului este influenţată direct de comportamentul adultului, de felul în care acesta comunică cu el şi răspunde cerinţelor lui. Jocul este încă principala formă de învăţare. Este foarte important să urmărim jocul copilului şi să-l antrenăm în jocuri educative. Jocul este influenţat de diferenţele între sexe: fetele se joacă cu păpuşile, iar băieţii cu maşinile, pistoalele. Uneori, jocul copiilor poate părea uşor agresiv. De fapt este vorba despre o descărcare a agresivităţii în joc, prin luptă la băieţi şi prin jocul cu păpuşile la fete. Este foarte important să urmărim jocul copiilor, deoarece putem regăsi în jocul lor elemente care l-au marcat (o vizită la medic, o ceartă la creşă). Pană la trei ani jocul copilului este puţin diferenţiat, abia după trei ani, băieţii se vor juca preponderent cu maşinuţe, soldăţei, “de-a lupta”, de-a tata”, iar fetiţele cu păpuşi, cu obiecte din bucătărie, cu hainele mamelor sau “de-a mama”. Este o manifestare clară a identificării fetiţelor cu mama şi a băieţilor cu tata. Jocul cu maşinuţele şi cu păpuşile este bine să fie însoţit de povestiri, de istorioare pe care le spunem copiilor.

8.1.  ACTIVITATEA: “Ghemul şi ploaia” Scopul acţiunii Această tehnică poate fi utilizată în momentul formării unui grup. Copiii dintr-un astfel de grup de obicei se cunosc, dar nu au lucrat foarte mult în grup. Este un exerciţiu de cunoaştere şi de integrare în grup ce va permite copiilor dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi cooperare în grup, cunoaşterea interpersonală, integrarea în grup,

64

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

cunoaşterea numelui fiecărui coleg de grup, spargerea blocajelor emoţionale, de relaţionare în grup, dezvoltarea atenţiei şi a memoriei, respectarea regulilor de grup, colaborarea şi susţinerea reciprocă în echipa de lucru.

Perioada de implementare. Timp alocat Pentru acest exerciţiu veţi avea nevoie de circa 10 minute.

Număr de copii Puteţi aduce în acest grup între 5 şi 10 copii.

Materiale necesare Veţi avea nevoie de un ghem de sfoară, saltele pentru fiecare copil sau scăunele, pânză, un material, hârtie, carton pentru “acoperiş”.

Pregătirea activităţii Pregătiţi o sfoară şi amenajaţi spaţiul pentru joc. Dacă aveţi 10 copilaşi pregătiţi 10 scăunele sau salteluţe. Pentru partea a doua a jocului pregătiţi „umbrela” dintr-o pânză sau un carton.

Desfăşurarea activităţii Momentul 1 Înainte de începerea jocului, este bine să aşezaţi copiii în

65

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

cerc şi să-i rugaţi să fie foarte atenţi la joc. După ce s-au aşezat în cerc, luaţi un ghem destul de mare, apoi spuneţi-vă numele şi daţi-i copilului de lângă dumneavoastră ghemul. Capătul sforii rămâne la dumneavoastră şi fiecare copil care va primi ghemul îl va da mai departe după ce şi-a spus propriul nume. După ce ghemul a plecat la următorul membru, cel care i l-a dat rămâne cu firul de la ghem în mână pentru a putea crea o reţea, până la sfârşit. Ghemul ajunge astfel până la ultimul copil din grup. Copiii se vor ridica în picioare şi ţinându-se de sfoară se vor învârti, în sensul acelor de ceasornic şi invers, apoi se vor opri şi se vor aşeza pe scăunele sau pe salteluţe. A doua fază a jocului este refacerea ghemului. Ghemul este în mâna ultimului membru al grupului, apoi îl dă celui care a început jocul. Acesta va lua ghemul îşi va spune numele apoi pe cel al colegului căruia îi dă ghemul „Eu, Alexandra îi dau ghemul lui Vlad”, apoi Vlad îşi va spune numele şi pe cel al colegului căruia îi va da ghemul şi tot aşa până când ghemul va ajunge la educator din nou. Ghemul va trece pe la fiecare copil şi aceştia îşi vor spune numele dar şi pe cel al colegului. Astfel, până la sfârşitul jocului numele unui copil se va auzi de mai multe ori şi va fi învăţat de către ceilalţi.

Momentul 2 După ce au rulat ghemul, sunt puşi să-şi imagineze că a venit o ploaie mare şi că sunt nevoiţi să intre cu toţii sub un “acoperiş”, protejând foarte bine ghemul de ploaie. Cine rămâne afară este în mare pericol, aşa că trebuie să se ajute unii pe alţii şi să-şi facă loc sub acest “acoperiş”. Este un exerciţiu care ajută copilul să se integreze spaţial şi nu numai, un exerciţiu care ajută la distribuirea rolurilor între copii. Unii

66

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

vor ocupa locurile cele mai bune, alţii vor rămâne pe dinafară, alţii îi vor ajuta etc.

Evaluarea activităţii Este important, ca în timpul prezentării copiii să ţină sfoara în mână pentru a forma o reţea care să-i cuprindă pe toţi. Cine lasă sfoara jos este rugat să ia sfoara pentru a putea fi în joc. Observaţi dacă îşi pot concentra atenţia asupra mai multor sarcini, să ţină sfoara şi să-şi spune prenumele dar şi să fie atenţi la prenumele celorlalţi. A părăsi reţeaua înseamnă a părăsi jocul, grupul. Educatorul participă activ la joc, este o modalitate de apropiere şi de câştigare a încrederii. Astfel copiii se vor simţi în siguranţă în grupul care se formează. Urmăriţi felul în care se aşează, cine lângă cine, apoi cine lasă sfoara şi pleacă şi cine o scapă dar o preia din nou. De asemenea, veţi putea observa dacă sunt atenţi la numele colegilor şi nivelul memoriei copilului. Acest exerciţiu evaluează şi gradul de integrare şi rolurile în cadrul unui grup, veţi putea nota exact rolurile asumate şi le veţi urmări şi în cadrul altor exerciţii. Este un exerciţiu în care copiii îşi vor învăţa numele şi mai ales vor fi capabili să se integreze în grup. Este bine să observaţi dacă se ajută între ei atunci când sunt invitaţi să se adăpostească de ploaie şi mai ales dacă exclud astfel pe cineva din grup. Aceste observaţii sunt utile pentru a putea forma un grup şi, mai ales, pentru a stabili rolurile în interiorul grupului, precum şi pentru a evita posibilele conflicte. Acest exerciţiu stimulează creativitatea şi jocul cu simboluri. Urmăriţi dacă toţi copii pot intra în rol. „Ne prefacem că plouă” veţi vedea că nu toţi copii sunt capabili să lucreze cu astfel de simboluri încă.

67

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Puteţi de asemenea observa dacă sunt influenţaţi de faptul că sunt foarte apropiaţi unii de ceilalţi, că intră în spaţiul celuilalt, îl atinge. Copiii timizi s-ar putea să refuze acest contact sau dimpotrivă să se simtă în siguranţă. Observaţi cum reacţionează la atingeri, la stimulii tactili şi la cei motorii.

8.2.  ACTIVITATEA: “Desenul sentimentelor” Scopul acţiunii Este un exerciţiu prin care copiii îşi pot exprima liber sentimentele. Este bine să fie utilizat atunci când copiii se cunosc şi colaborează bine în grup. În cadrul acestei activităţi se dezvoltă capacitatea de exprimare a sentimentelor, a trăirilor, diminuarea stresului şi a anxietăţilor, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, orientarea spaţio-temporală, dezvoltarea creativităţii, promovarea respectului şi a valorilor morale, creşterea stimei de sine, autocunoaşterea şi autocontrolul.

Perioada de implementare. Timp alocat Pentru acest exerciţiu aveţi nevoie de maximum 30 de minute. Fiecare copil va sta atât cât va putea să fie implicat în acest joc. Vor exista copii care stau doar 5 minute, alţii vor rezista chiar 30 minute.

Număr de copii Acest exerciţiu poate fi efectuat cu un copil sau cu grupuri de 5- 10 copii.

68

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Pregătirea activităţii Pregătiţi câte o foaie de desen pentru fiecare copil, o măsuţă, acuarele şi apă sau carioca/creioane de colorat. Alegeţi patru melodii care să exprime stări, emoţii diferite precum: bucuria, tristeţea, furia şi frica.

Desfăşurarea activităţii Momentul 1 Copiii sunt aşezaţi la masă. Fiecare dintre ei primeşte câte o coală de hârtie sau o bucată de burete special pentru pictură şi câte o trusă de acuarele. Se aleg patru melodii care exprimă sentimente precum: bucuria, tristeţea, furia şi frica. Înainte de a asculta muzica copiii sunt rugaţi să fie atenţi şi în timp ce ascultă muzica, să picteze pe coală sau burete cu degetul ceea ce simt în acel moment. Puteţi să folosiţi pentru exprimarea sentimentelor linii şi puncte. Apoi puneţi muzică şi invitaţi copiii să picteze. Fiecare melodie poate dura între 2 - 5 minute. La sfârşitul exerciţiului, fiecare copil îşi va povesti despre ceea ce a făcut, despre pictura realizată. Dacă unii copii ezită în a-şi prezenta lucrarea, este bine să nu insistaţi.

Momentul 2 Utilizând aceeaşi muzică copii vor dansa exprimându-şi astfel sentimentele. Dansul lor va fi însoţit de mimică. La început puteţi da exemple de sentimente, iar ei vor mima şi vor exprima prin mişcare ceea ce simt, apoi puneţi melodiile de la momentul anterior şi lăsaţi

69

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

copiii să danseze aşa cum simt. Acest exerciţiu îi va relaxa şi îi va ajuta să se regăsească prin dans. Prin mişcare şi prin dans copilul va avea acces la lumea sa interioară, se va descărca de stresul şi anxietăţile acumulate şi va avea mai multă încredere în el.

Momentul 3 În partea a treia a exerciţiului puteţi utiliza jocul „Feţele mele”. Pe o foaie de hârtie sunt desenate conturul celor patru feţe: cea veselă, cea tristă, cea speriată şi cea furioasă. Fiecare dintre ei sunt rugaţi să completeze feţele ca şi cum acestea ar fi ale lor în cele patru situaţii. La sfârşit îşi pot descrie desenele şi pot denumi fiecare faţă cu un nume sau cu un alt sentiment. De asemenea, pot modela din lut cele patru feţe.

Evaluarea activităţii Exprimarea non-verbală a sentimentelor este de multe ori preferată de copii. Este recomandabil să-i lăsaţi să picteze şi să deseneze aşa cum consideră ei şi să nu le influenţaţi desenele şi picturile. Este bine însă să notaţi pe parcursul mai multor activităţi care este modul preferat de comunicare, în funcţie de perioadele zilei, de tipul de activităţi, de numărul de participanţi etc. Dacă doresc să-şi prezinte în grup lucrările, este bine să-i încurajaţi, iar dacă nu, notaţi-vă impresiile despre lucrările lor sau rugaţi-i să vi le lase câteva zile. Una dintre regulile acestui joc este aceea de a nu comenta alegerea făcută de copil şi de a nu-l critica. Notaţi dacă vor sau nu să-şi prezinte lucrările în grup. Veţi afla astfel mai multe despre competenţele sociale şi de comunicare ale copilului şi le veţi putea dezvolta. Veţi afla multe despre personalitatea şi caracterul lui.

70

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Acest joc poate pune în lumină abilităţile creative ale copilului dar şi atenţia distributivă şi reprezentarea. Copilul este capabil sau nu să facă reprezentări grafice corelând stimulii auditivi cu senzaţiile, sentimentele produse de aceştia. Coordonarea oculo-manuală este de asemenea un aspect care poate fi observat. Exprimarea trăirilor, a sentimentelor şi a nevoilor se face non-verbal în acest caz şi este foarte important să vedeţi dacă aţi înţeles mesajul transmis de către copil. Puneţi-i întrebări pentru a avea o imagine corectă a ceea ce a reprezentat grafic. Mişcarea corporală este de asemenea un aspect care ne poate da informaţii privind stima de sine, cunoaşterea şi mai ales acceptarea de sine. Copilul care se poate exprima prin dans poate să-şi comunice corporal sentimentele. Reprezentarea în timpul trei a jocului al mimicii feţei este un exerciţiu foarte important pentru evaluarea emoţional-afectivă a copilului. Un copil care a exersat astfel de emoţii va ştii să le reprezinte şi să le gestioneze.

8.3.  ACTIVITATEA: „Teatrul de păpuşi” Scopul acţiunii Teatrul de păpuşi stimulează creativitatea copilului şi-l ajută să se recunoască pe sine dar şi să se identifice cu alte personaje din viaţa reală sau basm. Acest exerciţiu îl va ajuta pe copil să se exprime, să-şi exprime trăirile, emoţiile, nevoile, sentimentele prin intermediul unei păpuşi, a unei marionete. De asemenea, va contribui la coordonarea

71

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

motricităţii, pentru că micul copil îşi va construi marioneta şi o va mânui.

Perioada de implementare. Timp alocat Pentru acest exerciţiu aveţi nevoie de maximum 30 de minute. Fiecare copil va sta atât cât va putea să fie implicat în acest joc. Vor exista copii care stau doar 5 minute, alţii vor rezista chiar 30 minute.

Număr de copii Acest exerciţiu poate fi efectuat cu un copil sau cu grupuri de 5-10 copii.

Pregătirea activităţii Pregătiţi una, două şosete pentru fiecare copil şi markere sau carioca pentru a desena şosetele.

Desfăşurarea activităţii Spuneţi-le copiilor că veţi juca o piesă de teatru şi că ei vor fi actorii. Puteţi alege o poveste cunoscută de către toţi copii sau inventaţi o piesă. De preferat ar fi să inventaţi o piesă pentru că s-ar putea ca nu toţi copilaşii să cunoască povestea sau personajele sau s-ar putea să le fie dificil să intre în rolul respectiv. Spontaneitatea este mult mai facilă acum şi la această vârstă şi este bine să folosim acest lucru. Luaţi o şosetă şi desenaţi-o, îi faceţi ochi, nas, gură, chiar şi păr sau hăinuţe dacă vreţi, apoi invitaţi-i pe copilaşi să-şi deseneze

72

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

şosetele sau şoseta. După ce şi-au desenat o marionetă, începeţi să vă jucaţi cu ele. Iniţiaţi un dialog între marioneta voastră şi cea a copiilor. Întrebaţi-i ceva şi încurajaţi-i să vă răspundă. Lăsaţi-i să iniţieze şi ei dialoguri, încurajaţi-i să se joace între ei nu doar cu dumneavoastră. Veţi şti exact ce subiect să lansaţi imediat ce aveţi în faţa voastră grupul de copii. Vă puteţi inspira din ceea ce aţi auzit în timpul pregătirii marionetelor

sau din subiectele dezbătute zilele anterioare. Dacă vreţi, puteţi trata subiecte precum: prietenia, animalele preferate, mâncăruri preferate, ce ne place la creşă şi ce nu, de cine ne este dor etc.

73

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Evaluarea activităţii Este un exerciţiu foarte complex din care puteţi culege o mulţime de informaţii despre starea copilului, dorinţele şi nevoile lui. Nu uitaţi că odată intrat în joc se va identifica cu personajul şi se va exprima prin intermediul său. Gradul de implicare în joc şi nivelul imitaţiei vă vor conduce către observarea nivelului de integrare a copilului dar şi al nivelului afectiv emoţional şi cognitiv. Nu toţi copiii vor putea comunica prin imitare şi prin implicarea într-un joc. Puteţi observa de asemenea, nivelul dezvoltării psihomotorii, felul în care îşi construieşte marioneta şi mai ales modul de manipulare a acesteia. Motricitatea fină, cât şi cea grosieră sunt mult utilizate în acest joc. Nu uitaţi că puteţi observa dacă ştie culorile, dacă are coordonare oculo-manuală şi dacă desenează conform vârstei sale (vezi ultimul capitol). Aşa cum menţionam, prin teatru, fie el de păpuşi sau marionete ori joc de rol, copilul exersează roluri. Este important să observaţi dacă are această capacitate, dacă se poate exprima printr-un personaj, dacă este capabil să se identifice cu acesta şi dacă comunică cu ajutorul lui. Urmăriţi exprimarea nevoilor, sentimentelor, trăirilor şi a anxietăţilor, a frustrărilor prin intermediul acestui joc. Se poate observa şi gradul de comunicare şi modul în care comunică. Veţi putea nota dacă preferă să comunice verbal, prin intermediul marionetei sau non-verbal. În toate exerciţiile de mai sus puteţi urmări dezvoltarea copilului din punctul de vedere al tuturor nevoilor şi competenţelor sale: motorii, senzoriale, tactile, emoţionale, cognitive etc. Veţi putea

74

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

observa şi gradul de implicare într-un joc, nivelul de coordonare şi de spontaneitate. La patru ani putem observa dacă: • desenează un om din patru elemente (ex. cap, corp, picioare); • îşi perie singur dinţii; • se îmbracă singur; • îşi ştie numele şi prenumele; • povesteşte despre activităţile şi experienţele zilnice; • sare într-un singur picior, • merge pe bicicletă cu roţi ajutătoare; • se joacă joculeţe care implică reguli şi simboluri sau jocuri de cărţi; • enumeră 3 obiecte; • copiază un cerc şi o cruce; • identifică 4 culori corect. Uneori piticii sunt capabili să se balanseze pe fiecare picior pentru 4-5 secunde, să identifice două lucruri opuse, să deseneze un om din 6 elemente (ex. cap, corp, mâini, picioare) şi încearcă să scrie litere sau pot să-şi scrie numele sau prenumele ori pe amândouă.

75

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

ÎN LOC DE CONCLUZII În acest program, aţi observat cât de importante sunt jocurile pentru dezvoltarea copilului. În cele ce urmează vom enumera câteva dintre instrumentele pe care le folosim în joc. Desenul şi pictura. Roseline Davido spune “... de fapt copilul în desenul său «povesteşte» grafic, fără ca aceasta să includă în mod necesar şi cuvinte. Desenul copilului este un veritabil limbaj”. Este important să ştiţi că scopul în lucrul cu desenul este de a ajuta copilul să devină conştient de sine şi de existenţa sa în lume, că desenele şi picturile pot fi utilizate în multiple moduri şi cu multiple obiective. Prin desen şi pictură, copilul îşi exprimă sentimentele, trăirile, nevoile, se exprimă pe sine însuşi şi îşi descoperă astfel identitatea. Pictura (ca şi desenul), este un joc, un dialog între copil şi adult, este un mijloc de comunicare. Ca evoluţie, desenele copilului pleacă de la perioada petelor (12-15 luni). Puţini adulţi lasă copilul să picteze la această vârstă deoarece nu au încredere în rezultate. Nu-i putem condamna, dar este bine să ştim că pentru copil a picta, chiar şi la această vârstă, înseamnă a-şi descărca impulsurile, trăirile, chiar dacă rezultatele vor fi doar nişte pete. Urmează apoi primul stadiu al mâzgălelilor (18 luni-3 ani), creionul este prelungirea mâinii, iar liniile desenate sunt în relaţie directă cu “eul” copilului. Copilul desenează linii în toate direcţiile fără a ridica creionul de pe foaie. Copilul fericit va desena linii pe o mare parte a foii, linii apăsate. Copilul instabil, va abandona repede creionul.

76

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

Al doilea stadiu al mâzgălelilor (3-5 ani) este cel în care mâzgălelile încep să prindă contur, copilul putând da un titlu lucrării. Tendinţele acestui stadiu sunt de imitare a scrisului adultului. Urmează stadiul „omuleţului mormoloc”, omuleţul universal (3–5, 6 ani). Acest omuleţ este reprezentat printr-un cerc ce reprezintă în acelaşi timp şi capul şi corpul văzute din faţă, cărora le ataşează cele două braţe şi uneori şi cele două picioare. Cu cât copilul creşte, cu atât încep să se îmbogăţească detaliile. Pe la 5-6 ani, copilul începe să deseneze două cercuri, capul şi corpul. Când copilul desenează omuleţul, se desenează cu siguranţă pe el. Corpul fărâmiţat apare la 4-5, 6 ani, copilul nu este încă conştient de totul pe care îl formează corpul său, el vede părţile corpului ca fiind ceva singular şi de multe ori le desenează astfel. Copilul se desenează pe sine numai atunci când are conştiinţa propriei sale scheme corporale, adică a imaginii corpului său şi a poziţiei sale în spaţiu. Desenul şi pictura au un rol determinant în formarea scrisului. De multe ori, dificultăţile apărute într-unul din stadiile de dezvoltare a desenului vor influenţa direct scrierea copilului. Colajul se realizează prin ataşarea mai multor materiale: hârtie, materiale textile, piele, plastic, imagini din reviste, orice material uşor şi cu o suprafaţă cât de cât plată. Aceste îmbinări se realizează cu un anumit scop, crearea unei imagini, a unui tablou etc. Este o metodă prin care se stimulează creativitatea copilului, dexteritatea manuală, orientarea spaţială, atenţia şi nu în ultimul rând, comunicarea. Teatrul este o tehnică de eliberare a tensiunilor, dar şi de clarificare a propriei stări de confuzie şi durere a copilului care joacă, dă viaţă unui anumit personaj într-o anumită situaţie. Copilul îşi joacă

77

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

de fapt propria experienţă cu înţelesurile şi trăirile ei. “Păpuşa sau marioneta ia fiinţă datorită vieţii celui care o animă. Obiect de identificare proiectivă la origine, păpuşa sau marioneta poate asimila valoarea de obiect tranziţional cu scopul de a crea o relaţie cu celălalt”. (C.Duflot) Orice obiect pe care îl investim cu viaţă poate deveni o marionetă sau o păpuşă. O bucată de cârpă, propria noastră mână sau o bucată de plastilină: iată un personaj care poate vorbi, poate reacţiona, poate trăi. Crearea unei marionete poate fi o adevărată construcţie sau reconstrucţie a sinelui interior. Am putea astfel păstra viu copilul interior al fiecăruia din noi, iar acest lucru nu e rezervat doar copiilor. Rolul pe care îl ocupă marioneta faţa de copil poate fi examinat din două unghiuri: copilul este un spectator care percepe senzaţii, care, la rândul lor, vor implica emoţii şi reflecţii; copilul este un creator şi un animator care se exprimă prin intermediul teatrului de animaţie. Muzica şi bătăile ritmice sunt forme vechi de comunicare şi exprimare. Ca şi obiective urmărite putem enumera: realizarea unei stări de relaxare, destindere, provocarea unor reacţii emoţionale care pot fi exploatate terapeutic, stimularea tuturor elementelor pozitive ale individului, ameliorarea relaţiilor de comunicare cu cei din jur, stimularea imaginaţiei şi a creativităţii, stimularea funcţiilor motorii şi senzoriale diminuate din diferite motive, realizarea unei capacităţi de exprimare verbală, construirea unor punţi de legătură între indivizi, rezistenţa la stres. “Acolo unde sfârşeşte puterea cuvântului, începe muzica”. (Wagner)

78

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

DE REŢINUT • Copiii dotaţi se joacă mai variat. Sunt mai inventivi, mai schimbători şi mai interactivi. • Neacceptarea regulilor jocului poate să apară atât la copilul cu întârziere în dezvoltare, cât şi la cel imatur, dar şi la cel cu probleme de comportament şi de adaptare. • Modul în care se joacă copilul poate reflecta starea în care el se află: bucurie, tristeţe, nemulţumire, etc. • Imitaţia este una dintre metodele cele mai utilizate în jocul copiilor mici. • Se întâmplă adeseori ca, pe lângă păpuşi şi maşinuţe, să apară în joc şi un partener imaginar, cu care copilul discută, se amuză, rivalizează. Este firesc pentru copii. Însă cei ce nu reuşesc să lege şi relaţii reale sau copiii singuri, timizi, inhibaţi sau cei ce nu au o relaţie foarte bună cu cei ce-l îngrijesc, vor avea doar o relaţie cu prietenii imaginari. • Dacă un copil demontează jucăriile, le strică, nu face acest lucru pentru a ne enerva pe noi, ci de cele mai multe ori din curiozitate. Este de foarte multe ori curios să vadă “ce este înăuntru”. Atunci când copilul sparge jucăriile, este agresiv, este bine să fie oprit. A-l lăsa să spargă, să trântească înseamnă a-i accepta şi menţine starea de agresivitate, de violenţă. • Jocul este modelat după viaţă şi oferă flexibilitatea pentru dezvoltarea şi învăţarea emoţională, permiţând exersarea unor moduri de funcţionare eficiente în situaţii de viaţă reală. • Dacă copilul nu se joacă, este bine să vă puneţi un semn de întrebare.

79

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

• În cazul în care băieţelul preferă jocul cu păpuşa, este posibil să aibă o agresivitate latentă care nu necesită o descărcare prin jocuri de tip luptă sau competiţie, poate fi vorba despre o identificare a lui cu o persoană de gen feminin sau de o timiditate crescută. • Dacă fetiţa preferă maşini, pistoale, jocuri prin care îşi descarcă agresivitatea, este bine să observăm această componentă agresivă şi să identificăm cauzele ei. • Dacă un copil este violent în jocurile sale, ne putem gândi că imită pe cineva: fie un personaj din desene animate, fie din filme, un personaj din anturajul său, prieten sau rudă. • Între 3-6 ani jocul este metoda cea mai eficientă de învăţare, este bine să-i oferiţi copilului o paletă diversificată de jocuri şi jucării. • Pentru un copil de trei ani, a-şi da jucăria unui alt copil nu înseamnă a dărui ci a pierde, aşa că nu-l obligaţi să facă acest lucru. • Fiecare copil este o entitate unică şi are un ritm propriu de dezvoltare a personalităţii aşa că nu încercaţi să-l modelaţi după anumite idei preconcepute, ci susţineţi-l în manifestarea originalităţii şi a creativităţii sale. • Oferiţi-i jucăriile care-i plac şi-i stârnesc interesul. • Jocul dezvoltă comunicarea. Jucaţi-vă cu copilul! Jucăria “suficient de bună” trebuie să permită copilului să-şi exprime creativitatea. Jucăriile prea tehnice, prea sofisticate, excesul de jucării pot afecta şi limita capacitatea copilului de a se juca, de a inventa, de a crea. • Excesul de jocuri şi jucării îl pot izola pe copil de lumea exterioară. • Copilul care are faţa imobilă, serioasă, impasibilă la stimulii externi, care pare incapabil să se joace, exprimă o suferinţă sau o nelinişte. În aceste situaţii, este foarte important să discutaţi cu părinţii şi să-i orientaţi către un specialist.

80

JOCUL - Program educativ 0-4 Ani

81

Proiectul ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine” este implementat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB), în calitate de beneficiar, având drept parteneri Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Bernard Brunhes International (BBI).

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007 – 2013, Axa Prioritară 6 –” Promovarea Incluziunii Sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.3.” Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii”.

Investeşte în oameni! www.educatietimpurie.ro www.antante.org

Titlul Programului: Programul Operaţional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane” 2007 – 2013 Titlul Proiectului: ”Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine” Editorul Materialului: Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti Data publicării: septembrie 2011 “Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”