Jean Chevalier-dictionar de Simboluri0001

Jean Chevalier-Alain Gheerbrant

w MlTURI, VISE, OBICEIURI, GESTURI, FORME, FIGURI, CULORI. NUMERE

A-D

CRUCE/395 trel: Intersectla celor douO drepte ale sale coincide cu centru!. pe care ea iI deschlde astfel spre exterior; pe de altO parte. crucea se inserle in cere. impOrtlndu-1 in patru; in stirslt. din ea se obtln pOtratul sl trlunghlu!. dacO I se unesc virfurlle prln patru drepte. Cea mal complexO :I~r~~~r~~:~~~~~t:o ~~rfff~ ~~Ihl~b~ ~a$1 slmbollstlcO derlvO din aceste t rol) nu exlste dorlnta sO-I pOrO- simple observatll; ele au dat 'al ul$tl; dar lata cO sosesc nl$te na$tere unui IImbaj universal $1 de 0 neintrecutO bogOtle. Ca $1 lenl! nte no!. cu toate poslbllltOtlle potratul. crucea slmbolizeazO ~en€f de Inovatle $1de conflict. cu pOmintu!. fllnd TnsO expresla de f/ntatille lor de a se dezvolta in aspectelor Intermedlare. dlna'nd )ertate $1putere: este ceea ce mice $1subtile ale acestula. Slmse aronos nu ar putea admlte. ceea bollstlca numOrulul patru se leagO Hese iI condamnO la 0 infringere in mare mOsurOde cea a cruel!. naln~solut necesarO. EI hi plerde mal cu seamO prln aceea cO ea 's pnuterea. adlcO este emasculat. desemneazO un anumit ansamr. al In lucrarea Da defectu orainfOtfJlorum. 18. Plutarh evocO Insu- blu de relatll in Interiorul numOrulul patru $1 al potratului. Crulie mlsterloase ale Hyperboreel: cea este cel mal totallzant dln,colo Cronos, adormlt $1 pazit ent~a 8rlareu. este intamnltat intre simbolurl (CHAS. 365). o v ~'-oInsula $1 somnul esta legatura ArOtind spre cele patru puncIt~ulascoClta co sa-I tina pe loc; el te cardinale. crucea este mal intil baza tuturor slmbolurilor de 'e~t~lfe Tnjurul lul numero$1 demonl, orlentare. la dlferitele nlveluri de ~cfe~~~~~o~intin~g~~~:t$1s~~rvl~~~r~it exlstentO ale omulul. Orlentarea totala a omulul pretinde ... 0 trlf imbollzeazO Inexistenta sou pia concordanta: orlentarea su:a eJlspendarea tlmpulul Sl putem blactulul animal in raport cu el SlngjPrOPla Informatla greceascO Tnsu$l;orlentarea spatiala in radee e conceptille celtlce despre port cu punctele cardinale teI 0 jternltate $1 despre Lumea de 'entrllncolo (LERD. 145-147. restre; in sfir$lt. or/entarea temIbui~~/anges Grenier. 2. 1052-1062). pora/a, in raport cu punctele cardinale cerestl. Orlentarea Crolv, $1URANUS.SATURN) spatlala se articuleaza pe axa Jllui., UCE est-vest. marcata de rasar/tul $i alte ...R asflnt/tul soarelu/. Orientarea ~sau Crucea este unul din slmbotemporala se articu/eaza pe axa de rotat/e a /umll. sud-nord $/ 1C~~Jrlle atestate incO din antlchltotodata jos-sus. D/n incruc/nea btea ::ea mal ind~pOrtatO: in $area acestor doua axe majore n orLglpt. In China sau In Creta. la rezu/ta crucea de or/en tare tosOu,nossos. unde s-a descoperlt 0 tala. Concordanta, in om, pe mnldruce de marmurO datind din de 0 parte a celor doua orlen!:ad~~~~~.1c~~ceX:-~~~ (~~~~t~H~~ tori. an/mala $1spatiala, $/ pe de alto parte a celor frei or/entari. ~cu~1 trellea din cele patru simboan/mala. spat/ala $/ tempora/a, ~ur fri fundamentale. alOturl de ;;O~(entru. cere $1pOtrat. Ea stabliI pune pe acesta in rezonanta Bste 0 relatle intre celelalte cu Jumea terestra Imanenta $1 :J1~~tlrazo reallzarea tuturor vlsurllor ~ a care trebule neapOrat sa rOm ra inO ImobilO: aceasta este cont in ?dlctla tlmpurllor. 0 oprlre in car/olutla IneluctabilO. 0 sentlntO Vir? moarte. Cronos este $eful . notrlvlt pentru aceastO perfecnu me stagnantO. FOrO indolalO.

CRUCE· Cruce greeeose~ dubl~ . Sculptur~. sec. XI (Atena)

CRUCE· Cruce greeease~ dUbl~ . Sculptur~. sec. XI (Atena)

CRUCE - Cruce greeease~. Sculptur~ pe sareofag. prlmele seeole dUp~ Hristos

CRUCE - Cruce greeease~. Sculptur~ pe soreotag. prlmele seeole dUp~ Hristos

CRUCE· Cruce greeease~ Tnform~ de stea eu ~ase brate egale. Seulptur~. sec. IV (Salonle)

CRUCE· Cruce greeease~. Sculptur~ pe soreofag. prime'e seeole dUp~ Hrlstos

CRUCE • Crucea celor patru Evanghelii. FresCO, prlmele secole dupO Hrlstos. CRUCE • Cruce greceascO cu $Osebrate inegale. SculpturO, sec. IV (Salonic).

CRUCE· Cruce de Malta. Cilindru de calcar alb. ArlO aslrlanO din Suza, Aprox. 3())) Tnainte de Hrlstos.

CRUCE· S1mbol cristIe. Pe$1ele este asociat crucii. ArtO coptO din Egipt, sec. IV - V. (Paris, muzeul Luvru).

CRUCE • Cruce mlsticO. PietrO gravetO, prlmele secole dupO Hrlstos.

CRUCE • Cruce papuletO. GravurO norentlnO din 1491.

398/CRUCE respectiv cu lumeo supratemporoltJ transcendenttJ, prln $1 in lumea inconjurtJtoare terestrO (CHAS. 27). Nlcl cO or putea fl mal blne condensate semnlflcoWie multiple $1ordonate ale crucll; 0 atare slntezO se veri ficO in toate orille culturole sl se dezvoltO. in flecare din ele. in numeroase varlatlunl sl semnlflcatll. in China. clfra crucll este cine!. MultumlttJ slmbollstlcll chlneze ... am invOtat din nou sO nu luom nlclodattJ Tn conslderore numal ce/e patru laturl ale potratulul sou ce/e patru brate ale cruel/, in ataro legOturli lor necesare cu centrul crucll orl cu punctul de Intersectie a brote/or el... Centrul pOtratulul coincide cu centrul cerculu/. Acest punct comun este mareo roscruce a Imaginarulul (CHAS.31). Crucea are. in conseclntO .. 0 tunctie de sintezo $i de mOsurO. Tn eo se Tntilnesc cerul $1pomintu/... Tn eo se amesteeo timpul $1 spat/ul. Eo este cordonul ombilical, nieiodato tOlot. 01 cosmosuiui legat de eentrul orlglnar. Dintre toate simbolurile, eo este cel mal universal, cel mai totalizator. Cruce a este simbo/u/ intermed/arulu;' 01 m/)/ocltoru/ul. 01 celul care este, prin chlar natura so. permanenta aducere laolaltO a un/versu/ui, $1 comunlcare intre pOmint $1 cer, de sus in )os $1 de )os in sus (CHAS. 31-32). Eo este morea cole de comunlcatle. Crucea decupeazO. rinduleste $1mOsoarO spatllle sacre. co de plidO templele; eo deseneazO pletele ora$elor; strObate cimpurlle sl clmltlrele; intretOlerea bratelor el marcheazO rOspintllle; in acest punct centrol se inaltO un altar. 0 platrO. un catorg. Puterea el este centrlpetO $1centrlfugO. Ea explic/teazO m/sterul centru/ui. Crucea inseamntJ im-

prtJ$tiere, emanare. dar $/ adunare, recapitulare (CHAS.365). Crucea mal are sl 0 valoare de slmbol ascenslonal. intr-o ghlcltoore germanlcO medleva10se vorbe$te despre un copac ale cOrul rOdOclnl sint in lad sl 01 cOrul virf aJunge 10 tronul Iul Dumnezeu. $1 care tine lumea intreagO in crenglle lul; acest copac este tocmal crucea. in legende!e orientale. crucea este puntea sou scara pe care urea 10 Dumnezeu sufletele 00menllor. in unele vorlante. lemnul crucll ore sapte trepte. dupO cum arborll cosmic I reprezlntO cele sapte cerurl (HIT. 254-255). Traditio crestlnO a imbogOtlt in mod prodlglos slmbollsmul crucll. condensind in aceastO Imagine mintulrea $1 patlmlle Mintultorulul. Cruce a iI slmbolizeazO pe Cel ROstlgnlt. pe Hrlstos. Mintultorul. Logosul. a doua persoanO a Trelmll. Eo este mal mult decit 0 figurO a lul IIsus Hristos. Identlflcindu-se cu persoana lul. Cre$tlnll tin sOrbOtorl ale Crucll: ArOtorea Stlntei Cruel. Seoaterea Stlntel Cruel; I se cinto Imnurl: 0 Crux, spes unlca (0. Cruce. slngurO nOdejde); eo isl ore propria Istorle - lemnul din care este fOcutO provine dlntr-un copac sOdlt de Set pe mormintul lul Adam $1.dupO moortea lul Hrlstos. fOrime din eo se imprOstle in toatO lumea. inmultlnd mlnunlle Lul; lor crucea va apOrea din nou intre bratele lul Hrlstos 10 Judecata de Apo!. Nu exlstO. credem. un slmbol mal vlu decit ea. latO de ce eo a fost preluatO de Iconografla crestlnO pentru a exprlma supllclul lul Mesla. co Sl prezenta lul: acolo unde este crucea. este $1rOstlgnltul. Se pot deosebl patru tlpurl prlnclpale de cruce: crucea fOrO virf (in forma de tau sou T); crucea cu

CRUCE/399

virf Sl cu 0 slngurO barO orlzontal0; crucea cu virf Sl cu douO bare orlzontale; crucea cu virf Sl cu trel bore orlzontale. Dlferltele sensurl atribuite lor de slmbollstlcO nu sint deloc absolute. Ele nu se exclud reclproc; do cO unul este adevOrat. nu inseamnO cO celOlalt este fals; flecare din ele exprlmO 0 anumltO percepere trOltO Sl interpretatO slmbollc. Crucea in formO de T or slmbollza sarpele tlntult de un par. moartea invlnsO prln jerttO. Eo avea un sens mlsterlos incO din Vechlul Testament. Asttel. datorltO faptulul cO lemnul pentru jerttO pe care-I carO Isaac in splnare avea aceastO formO. Isaac a fost crutat Slun inger I-a oprlt pe Avraam core urma sO-SI socrlfl ce f1ul. Crucea cu 0 slngurO borO orlzontalO este crucea Evanghellel. Cele patru brate ale el slmbollzeazO cele patru elemente. intlnote de flrea omului; omenirea too to. chematO 10Hrlstosdin ceIe patru zOrl;vlrtutlle sufletulul 0menesc. Plclorul crucli. inflpt in pOmint, reprezlntO credlnta asezatO pe temelurl adincl. bratul superior 01 crucli oratO nOde)dea ce urcO spre cer; 10rgimea crucil este perseverenta p inO 10 capOt. Crucea greceascO ore potru brate egale. putindu-se inscrle in pOtrot; crLicea latlnO. 10 core bora vertlcalO este Inegal impOrtltO. potrlvit dimenslunilor omulul in plcloore Sl cu bratele intlnse. nu se poote inserle dee-it intr-un dreptunghl. Una este IdeailzatO, cealaltO. realistO. D/ntr-o sp inzurotoore, ortodoc$JI ou focut un oblect de podoobo (DIDH, 360). Biserlclie ortodoxe Sl cotollce ou fost in general prolectote asttel incit sO formeze pe pOmint 0 cruce, greceascO in Orient. latinO in Occident; dar exlstOsl exceptll.

Crucea cu douO bare orlzontale or reprezenta, prin bora orlzontalO superloorO, Inscriptio batjocorltoare a lul Pilat: Usus Nazarlneonul, regele ludellor; bora orizontalO inferioorO or fi ceo pe care sl-a intlns Hrlstos bratele. Aceasta este crucea zisO 'de Lorena', dar care. in realltate, provine din Grecla, unde este foarte des intilnltO. Crucea cu trel bare orizontale devine un slmbol 01 lerarhlel eclezlastice. corespunzind tlare' papale. pOIOrlel de cardinal Sl mltrel episcopa!e. incepind din secolul 01 XV-lea. numai Papo are dreptul 10crucea cu trel bare orlzontale; cruce a dubIO revenea cardlnallior sl arhleplscopilor; cruce a simplO. eplseopllor. Mal putem deosebl crueeo patlmllor sl erueea invlerll; prima reamlnteste suferlntele sl moortea lul Hrlstos. ceo de-a doua, blruinta lul asupra mortil. De aeeea, aeeasta este de obleei impodobitO cu 0 panglicO sou eu 0 faciO sl seamOnOeu un steag. labarum. pe core il inalto Iisusrldlcindu-se din mormint sl a corul lonce se termlno in forma de cruce, in loc so fie oscut/to co 0 sulito ... Nu mol ovem de-o foce cu un copoc, co in cowl crucil potlmllor, cl cu un tolag (DIDH, 369-370) Sl, am zlce nol, chiar cu un seeptru. Este 0 spinzurOtoare transflguratO. in desenele ce reprezlntO cruel grecestl cu douO bare orlzontale se pot vedea inltialele grecestl ale numelul lul Iisus Hristos sl cuvintul NIKE,core inseamnO vletorle. La plelorul une10dlntre eJe apar un so1mcu orlpile 10sate in )os Sl un vultur eu arlplle intlnse; 10 plelorul altela, dol pOunl rotlndu-SI cozlle; una din aeeste cruel esteimpletltO din pangliel ee semnlfleO unlrea celor douO naturl. omeneascO Sl

400/CRUCE

dumnezeloscO. Tn logosul intrupot; ceololtO este fOcutO din pongllcl lnnodote. ovTnd oceeosl semnlflcotle. in lucroreo Istorlo lul Dumnezeu. ofTt de bogotO in nenumOrate prlvlnte. M. Dldron d6 un exemplu perfect a ceeo ce inseomnO edulcororeo slmbolulul 1n olegorle. lucru core, dupO pOrereo noostrO, il duce 10 un odevOrot controsens intr-uno din InterpretOrlle sale. EI semnoleozO eXlstento unul more numOr de cruel grecestl. 10 plclorul cOroro opor. fotO in fotO, onlmole core. serle el. prlvesc cu spolma sou cu drogoste semnul rascumpararl/ pacotelor. carulo par sO I se inchlne. Leul, vulturul, paunul. $olmul sint anlmalele core apar eel mol des. Vulturul $1 paunul, amblema a truffe/; $olmul $1 laul, core reomlntesc vlolanta cruda $1cruzlmaa bruta, or puteo arato cO aceste pornlrl rale sint s/lite sa treaca pe sub Jugul crucl/. Porumbelul $1 0010, pe core Ie intilnlm frecvent pe frescele dIn catacombe $1 pe sarcofagele antlce, or putea anunto cO vlrtutlle pureed din cruce, dlJpO' cum vlcl1le sint doborite de eo. Aiel. olegorlo n-o retlnut decit un slngur aspect 01 slmbolulul. pe eel mol exterior. mal indepOrtat de realltatea profunda. Credem, dlmpotrlvO. cO toate aceste flgurl nu foe decit sa exprime unul din aspectele flgurll farO numOr a lul Hrlstos. Nlcl a imagine nu Izbuteste sO epulzeze bogOtla Cuvintulul intrupat. dupO cum nlcl un nume nu poote traduce nemOrglnlrea dumnezelrl!. il InvitOm pe cUltor sOse ducO 10 artlcolele ce Ie sint rezervate; leul aflrmO regalltatea lul Hrlstos blrultor 01 mortll prln moartea so pe cruce; pOunul cu arlplle impodoblte cu ochl semnlflcO revelorea. prln logos. a Tntelepclunll dumnezelestl. ma-

nlfestorea Cuvintulul Sla lumlnll; vulturul ce trOleste in tOrllle cerulul reveleazO coracterul subllm 01 Mintultorulul; solmul. perspicocltoteo sl vlzlunea lul profetlcO. Aceste onlmale nu sint strlvlte 10 plclorul cruci!. cum se intimplO in alte cazurl; ele stau drepte. puternlce, in toatO slava lor. De ce am oveo aiel de-a face cu a opozltle. dacO vorblm de aslmllare cu Hrlstos in cazul reprezentOrllor infOtlsind porumbel sou ol? Acelasl proces de Identlflcare functloneozO pentru toate anlmalele de 10 plclorul crucl!. Cind nu sint strlvlte. ele scot in reHet. slmbollc. unul din aspectele personalltOtll insesl 0 ROscumpOrOtorulul. in alte crucl coracterlstlce, putem remorca prime Ie douo IItere ole numelul grecesc 01 lul Hrlstos. X. P. litera rho (P) traversind litera chi (X) co 0 axO vertlcalO; sOmal retlnem Sl IIterele A Sl n, alto Sl omega. care orato cO Hrlstos este inceputul Sl stir· sltul evolutlel creatoore, punctul alfo Sl punctul omega. Alte monograme prezlntO, intr-o cruciulitO cu sase brate, Inltlalele lul lisus Hrlstos. litera Iota (I) fiind axa in locul lIterel rho. Unele din aceste monograme se inscrlu intr-un pOtrat. trlmltind ostfel 10 vlata pam inteoscO sl omeneascO a lul Hrlstos; altele. intr-un cerc, co intr-o roatO mlstlco, evocind vlata lul cereascO Sl dumnezelascO. Puterea slmbollsmulul in prlmele veacurl crestlne apore cu Sl mal multO pregnantO pe cruceo mlstlcO, sapota in platro, pe care 0 yom descrle acum: pecetea po art" gravat" 0 cruce in T;litera chi (X) traverseazQ vertlcala T-ulul, core se rotunJe$te in partea de sus co litera rho (P). Aceste IInll rezuma nu-

CRVCE/401

mele lul Hrlstos Sl forma crucl/ lul. Hrlstos. flul I()I Dumnezeu. este Tnceputul $1 sfTr$ltul a toate; Ilterele A $1 n. Tnceputul Sl sfTr$ltul semnelor Intelectuale $1. prln extens/e. 01 Intel/gentel Tnse$1 Sl ale sufletu/ul omenesc. Tnsotesc crucea. 10 dreapta Silo stinga. Crucea I-a zdroblt $1 I-a TmblTnzlt pe Satana. stravechlul $arpe; sarpele sta decl incolaclt Sl Tnlantu/t pe plclorul cruclI. Acest dU$man 01 neamulul omenesc cauta sa aduca sufletul 10 plerzanle. sufletul reprezentat sub f(Hma unul porumbel; dar porumbelul. desl amenlntat. prlveste 10 cruce a care-I da putere $1care-I mTntule de otrava Satanel. Cuvintul SAL VS. scrls pe pam intul unde este Tnflpta cruceo pe care stau porumbel este c intecul de Izb inda 01 crestlnulul credlnclos. prln care e/ clnsteste crucea Si pe Hrlstos (DIDH.380-381). Urmindu-$I evolutlo in lumea slmbolurllor. cruceo devine ralul celor Ale$1. 0 edltle a Dlvinei comedl/. din 1491. ne-o infOtl$eozO in mlJlocul unul cer instelat $1plln de dreptferlcltl core-o prlvesc cu adorotle. Crucea este alcl slrT\bolul slave I ve$nlce. a slave I dobindlte prln jerHO $1 care culmlneazO intr-o ferlclre extatlcO. Numal Dante puteo evoca aceastO Imagine: ... Caci sus strafulgera Hristos Si pi/de n-am. sa-I dovedesc prin ele. Dar cel ce-sl poarta crucea-ntru Hrlstos ma vor ierta ca-mi scap din m iinl unealta. c ind fl-vor sa-I zareasca pe Hrlstos. (Paradisu/. XIV. 104-108. trad. Eta Boerlu) in tradltille ludalce $1 cre$tine. semnul purtator de cruce apartlne rlturllor inltlatlce prlml-

tlve. Cruceo cre$tlna este vestltO prln anumlte f1gurl din Vechlul Testament. cum sint pragul de sus$1u$orll U$1ide la casele evrellor. unse cu singe de mlel prlntr-un semn cruciform - mlel frlpt pe douO frlgOrul tncrucl$ate. Crucea recapltuleozO creatla. eo are un sens cosmic. lata de ce Irlneu scrle. vorbtnd despre Hrlstos $1 despre rOstlgnlrea lul: A venit asa incit sa-L vedem. 10 toate cele ce sint ale Lu/. sl S-a facut trup Sl a fost rastlgnlt pe cruce adun Tnd in SIne Lumea toata (Adversus Haereses. 5.18.3). Crucea devine astfel polul lumil. a$a cum aflrmO Chlrll al lerusallmulul: Dumnezeu $1-0 desfacut m Tlnl/e pe cruce. spre a Tmbrat/sa marglnlle Luml/ intregi. Sl de aceea muntele Golgota este crestetul /um/l (Cate·chesls. 13. 28). Grlgorle din Nyssa va vorbl despre cruce numlnd-o pecete cosmlcO (Orotlo de ressurectlone). Lactantiu scrle: Dumnezeu. in patlmlrea Lui. $/-0 desfacut bratele Sl a Tmbrat/sat cercul pamintu/u/ (Dlvlnae Instltutiones. 4. 26. 36). Autorif medlevall au imprumutot de la POrlntll Blserlcll tema crucll cosmlce. pusO in valoare $1 de Augustin in De Genesi ad I/tteram. 8. 4-5. Prezenta crucli se regaSe$te in naturO. omul cu bratele intlnse slmbollzeaza crucea O$a cum o face $1zborul pOsOrllor. catargul corObiel sau uneltele de arat pOm7ntui. AsHel. lustln in Apologia sa (1. 55) enumerO toote lucrurlle ce poartO Imaglnea crucll. L1stacrucifor ascunse (cruces dlsslmulatae) cuprlnde pluguL ancora. trldentul. cotargul $1verga corablel. cruceo 7nc7rllgotO etc ... Crucea rela temele fundamentale ale Blbllel. Eo este pom 01 vletll (Facerea. 2. 9). intelepclune (Pi/de. 3. 18). lemn (01 ar-

402/CRUCE

eel. 01 betlsorulul lul Moise din core a thnlt opo. copocul sadIt pe motul opelor curgatoore. lemnul de core este prins sorpeIe de aroma). Pomul vletll slmbollzeoza. 10 rindu-l.Jemnul cruell. de unde expreslo foloslta de Jotlnl: sacramentum IIgnl vitae. Bornobo regaseste in Vechlul Testament toote preflgurarlle Crucll. Se cuvlne totusl sa focem 0 dlstlnctle intre cruceo potlmllor lul Hrlstos. Instrument de supllclu. sl cruceo de slova core trebule InterpretotO in sens eschotologlc. Crucea de slovO. cruceo core va opareo inolnteo celel de-o douO venlrl a lul Hrlstos (parousla) este semnul Flulul Omulul. semnul invlerll lul Hrlstos (vezi textul lul Dante. cltot mol sus). in teologlo IZbOv1r11. crucea mol este sl slmbolul rOscumpOrarll dotorote in numele justitlel sial cirllgulul cu care a fost incOtusot demo nul. 0 intreogd trod/tie consldenj cd este necesara 0 rascumporare cotre demon. bazoto pe 0 anume just/tie. Aceosta justitie /ntervlne In d/feritele faze ale economiel m Intulrll. Era nevoie de jertfa de pe cruce. $1 deci de moartea lui Hrlstos. pentru co omul so se elibereze de urmorlle pocatulul. De aiel. utlllzarea frecvento a termenulu/ de roscumporare. Crucea apare co un so/ de clrIIg care-I Incotu$eaza pe demon $1-1 Impled/co SO-$/ continue lucrarea (DAVS. 225-226; J. Riviere. Le Dogme de 10 rfjdemption. Paris. 1948. pp. 231 Sl urm.). Sfintul Bonaventura comparO cruceo lul Hrlstoscu Pomul vieW: Cruceo este un pom 01 frumusetl/; sflnt/t pr/n Slngele IUi Hr/stos. el este incorcot de toote roodele (GOUl. 293). Potrlvlt unel credlnte strO-

vechl. odevOratul lemn al crucll lul Hrlstos invle mortll. AceastO calltate a lul s-or datoro faptulul cOaceasta cruce este fOeuta din lemnul pomulul vletll. sOdlt in Ral. Pentru a da 0 expllcatle cruell celtlce. este necesar sa trlmltem la slmbollsmul general al crucll. Oar crucea celtlcO se inserle intr-un cerc din core les putln bratele el.imblnind astlel slmbollsmul crucll cu al cerculul. S-ar mal putea adOuga sl cel al centrulul. cOcl la multe exemplare arhalce apare un mlc glob. in centrul geometric 01 crucll sl la mljlocul bratelor el. in perloada de inceput a ortel Irlandeze. crucea este complet inscrlsO intr-un cerc sl IIpsitO de orlce ornament; intr-o a doua etopO stlllstlcO. bratele les putln in ofara cerculul; in ultimo fazO. cruclle sint mol marl. ocoperlte sl ojurote. Putem recunoaste in cruceo IrlondezO slmbolurl celtlce care se IntersecteozO cu slmbollsmul crestln. Corespondenta cvadruplO lIustreazO repartlzarea celor potru elemente - aerul. pOmintul. focul sl apa - sl a atributelor lor tradltlonale - cold. uscot. umed sl rece. Ea corespunde cu impOrtlrea Irlandei in patru provlncll plus 0 a clncea. in centru. olcOtultO prln luarea cite unel portlunl din toate celelalte patru. il regOsim alcl pe cel patru Maestri din traditla anallstlcO (ce corespund celor patru evanghellstl). co sl supranumele sfintulul Patrick. Colthrlge •• /slujltorul/ celor patru·. Cele douO axe ole crucli ne trlmlt cu gindul silo scurgerea tlmpulul. la punctele cardinale ale spatlulul. lor cercul. 10 clclurile manlfestOrl1.Centrul insO. in care nu existO nlcl tlmp sl nlcl un tel de schlmbare. este un lac de trecere sau de comunlcare slm-

CRUCE/403

bolicO intra lumea noastrO sl Lumea CealaltO. EI este un burlc. un punct de rupturO a tlmpulul sl spatlulul. Strinsa corespondentO dlntre vechlle conceptll celtlce sl datele ezaterlce crestlne ne indreptOteste sOcredem cO slmbolul crucll inscrlse intr-un cerc a reprezentat. pentru Irlandezll din perlaada carolinglanO. 0 slntezO IntlmO sl desOvirsltO intre cre$tlnlsm sl traditio celticO (GUES.185; GUEC. passim). in Asia. slmbolul crucll. desl nu este tot atit de bogat din punct de vedere slmbollc co in lumea creslnO. nu este totusl mal putln Important. Ne este greu sO studlem in citeva rindurl un slmbollsm atit de vast co acela 01 crucll. cOrula Gu~non I-a consacrat un volum intreg. Acest slmbollsm se bazeazO in prlmul rind pe faptul cO arlce cruce rezultO din incruclsarea unor axe dlrectiona Ie pe care Ie putem Interpreta in fel $1chip. fie co atare. fie din punctul de vedere 01 intilnlrll lor intr-un centru. fie din cel 01 Iradierll din el. Axa vertlcola poate fl conslderatO co legind intre ele 0 serle de trepte sou de stOrl lerarhlzate ale fllntel; axa orlzontalO. co dezvoltare a fiintel pe 0 treaptO intermedlarO. Axa vertlcalO mal poate inchipul actlvltatea Cerulul sou a lui Purusha; axa orizontalO. suprafata Apelor pe care se exercltO aceastO actlvltate sl care corespunde lul Prakrltl. substanta universalO paslvO. CeIe douO axe sint sl axele echinoctlilor $1 soistitllior. sau intilnlrea acestora cu axa poillor. Obtlnem astlel 0 cruce cu trel dlmenslunl. care determlnO cele sase dlrectli ale spatlulul. Crucea dlrectlonalO. care imparte cercul in patru. este IntermedlarO intre cerc $1pOtrat. intre Cer sl POmint. slmbolul decl al lumll Intermedlare. ca sl al

Omulul universal din trlada chlnezO. Este. dupO cum spune sfTntul Martin. emblema centrulul. a focutul. a Intelectulul. a Prlnclplulul. Punct de convergentO a directllior $1 opozltillor. loc al echilibrulul dlntre ele. centrul crucll corespunde intradevOr scoblturll din butucul rotll. actlunll centrale Inactive. Imuabllulul Mljloc (chong-yang). Crucea mal este - am vOzut adlneaurl cO cercul tOlat de ea devine roatO - emblema Iradlerll din centru. de naturO solarO sau divinO. Reprezentind totalltatea intlnderll. crucea este. in China. numOrul 10. care contine toate numerele simple (WIEG). Crucea vertlcalO $1 centralO mal este sl Axa iumll. lucru preclzat sl de globul care poartO 10 un pol 0 cruce. slmbol imperial pe care alchlmlstll iI Identlflcau cu creuzetul regenerator. SO mal amlntlm sl planul in forma de cruce al templelor hinduse sl 01 blserlcllor. in care capul corespunde absldei. bratele - transeptulul. corpul $1plcloareIe - navel. Inlma - altarulul sau IIngamulul. GOslm.la Abu Yaqub Sejestanl o Interpretars ezoterlcO foarte orlglnalO a slmbolismulul crucll: eele patru brate ale ei sint Identlflcate cu cele patru cuvlnte ale profeslunll de credintO (Shabada) musulmane (BURA. CORT.GUEC. SA1R,WIEC). in Egipt. crucea cu toartO (Anh). eonfundatO adesea cu nodul lul Isis. este slmbolul mllIoanelor de ani de viatO vlitoareoAnh este un semn format dlntr-o buelO rotundO sau ovalO. de care atirnO un fel de T. sl care seamOnO cu 0 fundO. Eo este unul din atrlbutele lul Isis. dar poate fl vOzutO in mina multor dlvlnltOtl. co emblemO a vieW

404/CRUCE

divine $1 a ve$nlclel. in mino murlforllor. eo exprlmO 0 urore de ferlclre ve$nlcO. in fovOrO$lo lul Isis $1 Osiris. Cercul el este Imaglnea perfecta a ceea ce nu are nlcl inceput $1nlcl sfir$It... cruceo evoca starea de transa in care se zbatea Inlflatul, mal exact, eo reprezlnta starea de moarte, rastlgnlrea a/esulul $/, in unele temple. /n/flatu/ era cu/cat de preoti pe un pat in forma de cruce (CHAM. 22). Eo este aplicatO pe fruntea faroonllor $1a Inltlotllor. co penfru a Ie do pufereo sOvadO ve$nlcla dlneolo de obstacolele ee rOmin de trecuf. Zell le-o prezlnfO rOposatllor. remarcO Maspero. co un slmbol de vlatO ve$nlcO. din care ss revarsO mlresme dOtOtoare de via gO.

tOtorul pentru lopte are forma de cruce. DacO II se intimplO so rastoarne din neotentle lopte. peulll 1$1 moale degefele in bOItoaeO desenind pe eo 0 cruce (HAMK.25). Asoclerea dlntre cruce $1splrala rezumO organlzarea lumll potrlvlt conceptlel trlburllor bantu din Kasal (kongo. lulua $1baluba). Axa vertlcalO a acestel crucl une$te intre ele pOmintul (sOla$01 oamenllor $1.in intelesui lul htonlan. 01 sUfietelor mortIIor) $1 Cerul Superior. sOla$ 01 Zeulul supremoEI insu$1se gaSe$te in centrul unel crucl pe ale cOrel brate stau cele patru genii superloare. care-I aslstO.Axa orlzontalO leagO intre ele lumeo genIIlor bune (de 10 RasOrlt)$10 genillor rele (de 10 Apus). Centrul acestel cruel prlmordlole Pentru Paul Pierret. eo este $1 este rOspintla COli Lactee unde un slmbol de profejare a tolnesufletele mortllor. dupa ce tree lor sflnte; Exlstau numeroose peste· a punte. sint jUdecate. omUiete (To sou catarome) din apol trlmlse. flecare potrlvlt platrO tare, din pastO de stlcla merltelor sale. spre stinga sau spre dreapta (spre opus sou sou lemn de slcomor aurlL de cele mol mutte orl insa din josp spre rasOrlt). intre aceste patru sou cuort rO$U opoc. core se planurl prlmordiale. Genille. Duatirnou 10 gitul mumiilor ... Textul hurlle $1Sufletele evolueaza in special din capltolul 01 46-lea 01 spiralO. Carfi/ Morfi/or. gravat pe un aseAceasta constructle arhemenea fllacterlu. il a$eza pe tlpala reglementeaza ordonadefunct sub protectla lul Isis rea arhltecturalO a colibetor $10 (PIED.531). locurllor de adunare. co $i rindulalo lerarhlca a membrilor in arta afrlcana. motive Ie in unel famlill sou 01unei soctetatl. formO de cruce. cu IInll sou frunze de manioc. sint frecvente Astfel. in spatiul inchls fami.$i bogate in semnlflcatil. Crucea lial. collba bOrbatulul este piaare in prlmul rind un sens cos- sota in centrul unel cruel pe ale mic: Indlcind cele potru puncte carel brate sint o$ezate. in ordlcardinale. eo simbolizeazO soa- neo lerarhlca nord. sud. est. vest. rele $1drumul descrls de el pe collbele celor patru neveste ale balta cerulul. DacO prezlntO 10 sale. $1 tot astfel. in lumlnl$ul unextremltOtl arce de cere. eo il de se aduna laolalta membrli reprezlntO. 10 trlburlle bamum. socletatllor secrete. cel patru pe rege. Co rOspintie. eo mal Marl Iniflatl se a$aza in jurul exprlmO $1drumurlle vletll $1mor- Centrulul. locul $efulul supremo til. fIInd a Imagine a soartel Invlzlbll. sltuat 10 intretOlerea omulul (MVEA. 105). La peull. bO- dlntre bratsle unel cruel $1 0

CUART/405

splralO care incepe tot din acest centru (FOUA, FOUC). La acelea$1 populatll, cruce a tatuatO. gravatO. forjatO etc. slmbollzeazO punctele cardinale $1in acela$1 timp cele patru drumurl ale unlversulul care due la GenII (la Cer sau mlazOnoapte), la oamenl (jos), la sutletele bune (spre rOsOrlO$1 la sutletele rele (spre apus). Crucea. serle Guenon, este in prlmu/ rind slmbo/ul totallzari/ spatlale ... Simbolul crucll este 0 unlre a contrarlllor... pe care trebu/e so 0 aprop/em de ace/ kua (unlrea dlntre yang $1yln). co $/ de acea tetraktys pltagore/ca. Acest slmbolism este extrem de blne slmtlt in traditio mitica a vechi/or mexicanl. Cruceo este simbo/u/ totalitafii lumi/. 01 legaturii centrale dintre ani; c ind vechll scrlbi incercau sa-$i reprezlnte /umea. el dispuneau in forma de cruce greceasca sau de cruce de Malta cele patru spati/. in Juru/ centrului (SOUM). Mal mult chlar, mltologla mexlcanO ne oferO intreago paletO slmbolicO ce vine s0 se ordoneze sub semnul c'ucll: in vatra unlversulul stO zeul foculuL Xluhtecutll. Loc 01 slntezeL centrul acesta prezlntO 0 infOtl$are amblguO: el are un aspect nefast $1unul favorabil. in sfir$lt. in Codex Borgia. centrul este inchlpult de un copac multicolor, a cOrul ambigultate vertlca10nu lasOnlcl 0 indolalO: deasupro lul apare un quetzal, pasOrea de 10 soare-rOsare, lar el ti$ne$te din frupul unel zelte pam inte$tl. slmbol 01 Apusulul. in plus, acest copac cosmic este strOjult, intr-o parte. de mo· rele zeu QuetzalcoatL care s-a jertflt pe un rug spre a do vlatO soareluL lor in ceo 10 Ita parte, de MacullxochltL zeul auroreL 01 prlmOverlL dar $1 01 jocurllor, muzlcll, dragostel (OURS, 354-355).

Pentru amerindian, co $1pentru european, crucea romanO este slmbolul pomulul vieW reprezentat tie doar sub forma geometrlcO, fie cu extremltOtlle ramiflcate sou frunzoase, co in celebrele crucl de 10 Palenque (ALEC,55). in Codex Fejervary-Mayer, flecare din reglunlle cardinale ale pOmintulul este reprezentotO prlntr-un copac in forma de cruce pe cre$tetul cOrula stO 0 pasOre (ALEC.56). in anumlte codexurL pomuJ vieW este reprezentat prlntr-o cruce de Lorena ce poartO, pe bratele orlzontale, $apte florl slmbollzind fOrO amblgultate dlvlnltatea agrarO. in alte cazurL septenarul dlvln este reprezentat prln $ase tlorl $1PasOrea-Soarelul in mijlocul cerulul. La capOtul studlulul sOu despre semnlflcatla directlllor cardinale 10 vechll mexlcanL J. Soustelle poate socotl crucea co simbo/ 01 lumi/ in totalitatea et. (v. $1PATRU)

CUARf in cadrul Initlerllor, cuartul slmbolizeazO elementul celest. Apa sacrO$1atotputemicOdin rltualurlle InlNatlce ale medecine-men (vracllor) australlenl este conslderatO a fl cuart IIcheflat (Mirceo EIIade, Significations de 10 Lumiere Interleure, in Eranos Jahrbuch. 1957,26, p. 195). (v. $1 CRISTAL)

Cuvintul acesta nu este luat alcl decit in sensul de progresle aritmetlca a prime lor patru numere avind unltatea co termen $1ratlune: 1.2.3.4. Sumo lor ne dO Decada, slmbol 01 perfectlunll $1 chele a unlversulul. Cuaternarul este citra sacra din aceastO lu-