Jared Diamond

Jared Diamond, profesor de geografie şi fiziologie la UCLA, şi-a început cariera ştiinţifică în fiziologie şi s-a extins apoi în biologie evolutivă şi biogeografie. A fost ales membru al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe, al Academiei Naţionale de Ştiinţe şi al Societăţii Filosofice Americane şi a fost beneficiar al unei burse al Fundaţiei MacArthur, primind Premiul Phi Beta Kappa, Premiul Burr al Societăţii Geografice Naţionale şi Medalia Naţională pentru Ştiinţă. A publicat peste 200 de articole în revistele Discover, Nature şi Geo. In mijlocul Pacificului, la est de Noua Guinee, pe insula putin cunoscuta Bougainville, se afla o straveche populatie, care numara astazi numai 4.000 de locuitori si vorbeste trei dialecte diferite: Rotokas centrale, Aita rotokas si Pypipaya. Europenii au grupat toate trei dialectele intr-o singura sintagma: limba rotokas. Particularitatea deosebita a acestei limbi este faptul ca foloseste, in total, numai 12 litere vorbite - foneme - dintre care 7 sunt consoane si 5 vocale, potrivitFactroom. Limba rotokas articuleaza in vorbire numai urmatoarel litere: a, e, g, i, k, o, p, r, s, t, u, v. Este de remarcat faptul ca, desi folosesc un numar mic de sunete, toate dialectele rotokas sunt percepute ca un limbaj armonios si placut la ureche.

„O limbă este în pericol atunci când vorbitorii săi încetează să o mai folosească, o utilizează în din ce în ce mai puţine domenii de comunicare sau nu o mai transmit din generaţie în generaţie, motiv pentru care nu mai apar vorbitori noi, adulţi sau copii.” (UNESCO, 2003). Limbile reprezintă una dintre cele mai mari evoluţii ale omenirii, dacă nu chiar cea mai mare. Acestea nu reprezintă numai un mijloc de comunicare, ci înglobează și o gamă largă de valori și credinţe și reprezintă o deschidere spre perspective multiple asupra lumii. Este larg acceptat faptul că limbile reprezintă un element deosebit de valoros al patrimoniului cultural din Europa. Limbile exprimă identitatea și constituie o legătură a vorbitorilor lor cu trecutul, prezentul și viitorul acestora. Limbile constituie o sursă incomensurabilă de cunoștinţe cu privire la lume și la experienţele umane. În momentul în care limbile dispar, aceste cunoștinţe se pierd. În prezent, la nivel mondial se vorbesc între 6 000 și 7 000 de limbi (Ethnologue). 97 % dintre oamenii din întreaga lume vorbesc aproximativ 4 % din limbile existente pe glob și, invers, aproximativ 96 % dintre limbile din lume sunt vorbite doar de 3 % dintre oameni (Bernard 1996). Numai 3 % dintre limbile din întreaga lume sunt limbi indigene ale Europei. Ce înseamnă o limbă moartă? O limbă moartă sau o limbă dispărută este limbă care nu mai are vorbitori nativi sau ne-nativi, sau o limbă care nu mai este vorbită de nimeni ca limbă maternă (vezi exemplul limbii latine).

Până la stadiul de limbă moartă, avem de-a face cu limbi în pericol, ce riscă să nu mai fie vorbite. Cercetătorul Michael E. Krauss consideră o limbă ca fiind sigură dacă există copii care să o vorbească în următorii 100 de ani şi să o transmită mai departe şi crede că o limbă este muribundă dacă nu există copii care să o vorbească în următorul secol. Când doi se ceartă, limba moare Aşa ar putea fi descrisă pe scurt o situaţie semnalată de lingvişti. Manuel Segovia şi Isidro Velazquez, din satul Ayapa din sudul Mexicului, sunt ultimii vorbitori fluenţi de Ayapaneco, dar dialectul lor este în mare pericol ţinând cont de faptul că cei doi nu se suportă, deci nu comunică deloc. Manuel Segovia a declarat că "atunci când eram copil, toată lumea o vorbea. A dispărut încetul cu încetul şi acum cred că va muri odată cu mine", informează hotnews. Bărbatul a mai mărturisit că a încercat să organizeze cursuri de Ayapaneco, dar nimeni nu s-a arătat interesat. Ayapaneco este dialectul utilizat de populaţia care trăieşte pe actualul teritoriu al Mexicului înainte să fie cucerită de spanioli. Odată ce copiii au fost obligaţi să vorbească doar în spaniolă, decăderea dialectului a fost accelerată. Şi limba Bo din Insulele Andaman a murit, nu din cauza unor certurilor, ci o dată cu ultimul ei vorbitor. În februarie anul trecut, Anvita Abbi de la Universitatea Nehru din New Delhi, India, ne anunţa că a murit Boa Sr, ultima vorbitoare a limbii Bo. Femeia avea 85 de ani, iar limba pe care o cunoştea avea 7000 de ani. “Din nefericire, odată cu Boa Sr a dispărut o limba unică rămasă neschimbată încă din perioada pre-neolitică", a declarat cercetatoarea indiană. Dar limbi nu au dispărut doar în Asia, Africa sau America, ci şi în Europa. Într-un raport oficial al Naţiunilor Unite se arată că ultimul vorbitor al dialectului galic Manx a murit în anul 1974, iar în cazul limbii Cornish lucrurile stau şi mai rău: ultimul vorbitor tradiţional a decedat încă din 1777. Exemple de limbi aflate în extincţie sunt multe, noi ne oprim însă doar la câteva. De pildă, Ter Sami (dialect al limbii lapone) mai este vorbit doar de doua persoane, Kayardild, limba folosita în insula Bentinckt de pe lângă Australia, este vorbită de 10 persoane, toate vârstnice, fără copii. Votica, odinioară limba oficială a tribului votilor, mai este vorbită doar de 20 de persoane care trăiesc în nord-estul Rusiei, informează ziarul Pravda. În Atlasul UNESCO al limbilor în pericol sunt incluse 2500 de limbi, iar 11 dintre ele vin din... România. Exemple: săsească, torlak, yiddish, tătară, limba ceangăilor, găgăuză, bulgara de banat, nogay, romani, ruteană, 473 de limbi sunt listate în catalogul Ethnologue al libilor aproape de extincţie. 46 dintre ele se găsesc în Africa, 84 – în Asia, 9 – în Europa şi 152 în zona Pacificului (Australia, Micronezia, Noua Caledonie, Palau, papua Noua Guinee, Insulele Solomon şi Vanuatu.