Jamie Cat Callan - Bonjour, Fericire!

 

Bonjour, Fericire! Calea secretă către joie de vivre

Jamie Cat Callan

1

 

Pentru tatăl meu

Le bonheur le plus doux est celui qu'on partage. (Cea mai dulce fericire este aceea pe care o împărtăşim.  

!echi pro"erb fran#u$esc

Cuprins

%ntroducere 1

&oie de "i"re



 



La femme d)un certain *ge

+

Le ,ardin secret- grădina secretă



/e#ete pentru ,oie de "i"re

0

en 2 la fran3aise

4 6

5n plein air   Pofti#i la masă

7

8eight 8atchers în 9ran#a

:

Cum să flirte$i 2 la fran3aise

1;

ul#umiri

Introducere

?unica mea era fran#u$oaică. 5ra fran#u$oaică într@un fel în care eu nu "oi fi niciodată A indiferent c*t m@aş strădui. Bi crede#i@mă că m@am străduit. ?unica mea din partea mamei era i$bitor de frumoasă. 5ra înaltă suplă şi brunetă. De bron$a lesne şi a"ea părul negru ca abanosul. =sta înainte ca pletele să@i de"ină argintii. Ei plăcea să le poarte coafate în "alurile acelea lucioase care fuseseră la modă în anii 1:+;. 5u şi mama nu semănam deloc cu ea. Fu eram înalte. Fu eram sub#iri. 5ram blonde cu ochi albaştri şi cuG mă rog multe rotun,imi. Pentru familia mea în special pentru aripa ei irlande$ă din partea tatei ca şi pentru prietenii şi "ecinii noştri bunica era extrem de exotică ba chiar fascinantă. !orbea cu un uşor accent un "estigiu al copilăriei în care ea fra#ii şi surorile ei nu "orbiseră acasă dec*t în france$ă în în"ă "ă#* #*nd nd en engl gle$ e$aa abia abia du după pă prim primul ul an de şc şcoa oal* l* prim primar ară. ă. >a >am ma a în înce cerc rcat at să fie fie

+

 

Hfran#u$oaicăI în felul ei. Jin c*nd în c*nd în perioada adolescen#ei mele îmi mai spunea să  fermer la bouche! (=dică bouche! (=dică Htaci din gurăI Kca$ional renun#a la a mai încăl$i pentru cină semipreparatele Danson şi căuta să încropească un sos bMchamel cu unt făină şi lapte. =mesteca ingredientele într@o crati#ă adăug*nd c*te o conser"ă ?umble ?ee cu ton după care ne ser"ea mixtura aceasta A sufocată sub un strat de piper negru A pe felii de p*ine 8onder ?read pră,ite. C*nd eu şi fratele meu începeam să ne lamentăm că e prea picantă mama replica@ F@am ce face Dunt fran#u$oaică Emi plac condimentele A nu ca "ouă irlande$i reci ce sunte#i Nabar nu am de unde@i "enise ideea că france$ilor le place să@şi pună tone de piper în m*ncare. Bi de fapt nici de unde o scosese că irlande$ii sunt HreciI. (Poate că se referea la tata care nu era rece dar care pentru binele lui propriu îşi cam #inea gura în prea,ma ei. >ama putea să fie foarte teatrală. 5ra minionă şi a"ea un aspect de feti#ă dar putea să fie şi foarte pro"ocatoare A cam ca o păpuşă cu gura spurcată. 5ra obişnuită să i se acorde multă aten#ie şi cred că din acest moti" pentru ea procesul de îmbătr*nire a fost mult mai dificil. Bi c*nd după patru$eci@cinci$eci de ani a descoperit că for#a farmecului ei începuse să pălească a de"enit de@a dreptul deprimată. Ceea ce nu s@a înt*mplat însă şi cu bunica. 5a a fost elegantă stilată şi splendidă chiar şi după opt$eci de ani. Je fapt am c@te"a fotografii pe care i le@a făcut bunicul c*nd erau în 9lorida  pe perioada iernii. Entr@una dintre aceste fotografii alb@negru bunica stă într@o grădină în fa#a unor flori de pasărea@paradisului. Poartă un costum de baie întreg. Dtă perfect dreaptă cu un  picior adus peste celălalt astfel că pri"eşte pu#in dintr@o parte. Părul ud îl are dat pe spate cu excep#ia c*tor"a bucle care i@au cotropit urechile. Fu se uită direct în obiecti" ci cum"a într@o depărtare destul de apropiată ca şi c*nd ar a"ea treburi mai importante dec*t să aştepte să fie  po$ată în costum de baie. *mbetul ei for#at spune HJa ştiu că mă consideri frumoasă. frumoasă. Btiu că sunt înaltă şi suplă. Btiu că mă "e$i ca pe o frumuse#e a apelor dar gata de@a,unsI Ensă  bunicul amore$at de ea p*nă peste cap nu se putea ab#ine să nu@i facă o grămadă de astfel de fotografii. ?unica şi bunicul au a"ut un maria, fierbinte. =sta e clar. ?unica mea cunoştea cu certitudine secretul a ceea ce se numeşte  joie de vivre (bucuria de a trăi. Fu nu spunea bancuri bi$are sau po"estioare decoltate nici nu bătea step prin bucătărie (chestii pe care mama le făcea ci în felul ei liniştit îşi găsise echilibrul bucuria şi acea l’art de vivre (arta vivre (arta de a trăi. ?unica grădinărea şi prepara conser"e din fructe şi legume proaspete din mica fermă a bunicilor şi mai t*r$iu din curtea din spatele casei. 9ăcea compost şi recicla deşeurile înainte ca treburile astea să de"ină la modă. Pescuia şi chiar "*na împreună cu  bunicul. Fe cosea haine. Ficiodată n@o să uit cum şi@a luat "echea haină de blană pe care o a"ea de prin anii 1:; şi care nu mai putea fi reparată a tăiat@o bucă#i şi a croit toci şi guleraşe gulera şe asortate în stilul lui &acOie ennedQ ennedQ pentr pentruu mine mama şi pentr pentruu ea însăşi. Fu ne



 

dădea niciodată cadouri mari şi costisitoare dar indiferent ce ne oferea puteai să fii sigur că era "enit din inimă. ?unica era înnebunită după consigna#ii şi după maga$inele funda#iilor de caritate. =dora fiorul acela al "*nătorii şi bucuria de a găsi ce"a "echi şi frumos uitat şi aruncat A un lucru pe care ea putea să@l sal"e$e şi să@l redescopere. En timpul "i$itelor ei de duminică după@amia$a mă spăla deseori pe cap şi@mi punea părul pe moa#e. Par#ial asta fusese ideea mamei. 5a care era topită după DhirleQ Remple şi dădea lec#ii de step mă familiari$a familiari$ase se cu "echi "echile le filme alb@negru ale acestei actri#e A Curly Top,  Baby take a bow, The little princess, Captain January, Rebecca of unnybrook arm " şi@mi spusese că aş putea să arăt exact ca DhirleQ Remple cu condi#ia să i$butească să@mi adune  părul într@o clăi#ă de c*rlion#i mişcători. =şa că imediat ce a,ungea la noi bunica se punea pe treabă. >ă şampona în baia de la eta, după ce mă coco#a pe un scăunel şi mă punea să stau cu capul în chiu"etă. =poi îmi masa  bulele parfumate în tot părul iar la final mă clătea cu delicate#e. 5ram înamorată de felul în care îşi plimba degetele pe ceafa mea ca şi sen$a#ia pe care mi@o dădea apa caldă pe pielea capului. Jupă ce îmi $"*nta părul cu prosopul şi mă pieptăna mă aşe$a pe un scaun şi se apuca să@mi în"*rtească şu"i#ele umede în ,urul unor f*şii de c*rpă pe care le ob#inuse dintr@un cearşaf "echi. =t*ta efort ca să mă pot duce lunea la şcoală cu capul plin de c*rlion#i 2 la DhirleQ Remple @ sau Hbucle de c*rpăI cum le spunea ea En clasa a şasea ?eatle@şii erau în "ogă şi toate fetele din şcoală îşi întindeau părul dar eu tot "oiam ca bunica să mă mo#e$e în fiecare duminică A nu at*t de dragul buclelor care nu re$istau nici p*nă luni seara ci pentru plăcerea de a@i sim#i m*inile delicate clătindu@mi încet  părul cu apă caldă. =doram faptul că niciodată nu se grăbea şşii că lega cu mare gri,ă fiecare onduleu în parte şi iubeam felul în care îmi $*mbea în oglindă.

=$i mă g*ndesc deseori la bunica A nu doar pentru că scriu căr#i despre fran#u$oaice ci pentru că nu mai sunt H"reo fragedăI. Je fapt am cinci$eci şi şase de ani. Dunt mama unei fete de două$eci şi şase de ani. =m di"or#at de primul so# în 1:: şi m@am recăsătorit în ;;0. Bi cu toate că am un bărbat minunat şi o carieră care mă satisface întru totul sunt plină de nesiguran#e în ceea ce pri"eşte aspectul meu fi$ic hainele mele şi talia aflată într@un perpetuu ciclu cic lu de dilata dilatare@ re@con contra tracta ctare@ re@dil dilata atare@ re@con contra tracta ctare. re. Em Emii fac gri,i gri,i din pricin pricinaa ban banilo ilor. r. >ă străduiesc să men#in echilibrul dintre muncă@muncă@muncă distrac#ii şi sa"urarea timpului liber. Je multe ori am impresia că nu am fost o mamă destul de bună pentru fiica mea. 9rec"ent am sen$a#ia că@mi lipseşte un anume echilibru al "ie#ii. Sneori so#ul meu se întoarce

0

 

de la ser"iciu şi mă găseşte acasă tot în cămaşa de noapte cocoşată peste calculator şi îmi spune@ 5şti exact în acelaşi loc în care te@am lăsat a$i@diminea#ă. Rrebuie să ieşi să iei pu#in aer Dunt o femeie care adesea simte că nu e destul de deşteaptă destul de bogată destul de organi$ată destul de reali$ată destul de slabă şi cu siguran#ă destul de t#n$r$ t#n$r$.. Ceea ce înseamnă că sunt o americancă tipică Bi ştiu că nu sunt singura măcinată de asemenea sentimente. C*nd am scris  rench %omen  (H9ran#u$oaicele nu dorm singureI am strbătut 9ran#a împreună cu buna  &on’t leep 'lone 'lone (H9ran#u$oaicele mea prietenă şi traducătoarea mea &essica Lee am inter"ie"at sute de femei (şi mul#i bărba#i iar mai t*r$iu am bătut singură toată =merica şi am mai discutat cu alte c*te"a sute. =şa mi@ am dat seama că noi americancele a"em multe de în"ă#at de la surorile noastre fran#u$oaice  A da despre dragoste romantism şi căsătorie dar şi despre traiul de $i cu $i despre cumpărături despre cum să alegi produse proaspăte despre bucuriile simple ale "ie#ii despre necesitatea de a aprecia ce î#i oferă "ia#a acum în clipa asta A indiferent ce "*rstă formă sau dimensiuni a"em ori c*#i bani numărăm în geantă. Cu filo$ofia lor de tip Hsă munceşti ca să trăieştiI nu Hsă trăieşti ca să munceştiI fran#u$oaicele ştiu c*te ce"a despre echilibru. Bi cred că ne pot în"ă#a cum să începem măcar să sim#im si m#im în sf*rşit că suntem HdestulI. =m decis să mă întorc în 9ran#a în încercarea de agăsi secretul a ceea ce numim joie numim  joie de vivre. vivre. Jar pentru că fondurile mele sunt limitate am solicitat o bursă !irginia Center for the Creati"e =rts ca să locuiesc şi să muncesc în =u"illar A un sătuc din sud@"estul 9ran#ei. Le "oi fi "eşnic îndatorată celor de la !irginia Center for Creati"e =rts şi satului =u"illar pentru că m@au primit cu at*ta căldură şi mi@au îndeplinit "isul de a a"ea un Hcartier generalI în 9ran#a. Pe parcursul peregrinărilor mele am stat de "orbă cu fran#u$oaice de la toate ni"elurile socio@ economice econom ice din $one urbane şi rura rurale le cu fran fran#u$oai #u$oaice ce b*tr*ne tinere şi unde" unde"aa pe la mi,lo mi,loc. c. =m dat de urma acelo acelorr splendide fem femei ei d’un certain #(e şi le@am întrebat cum reuşesc să răm*năă at*t de elega răm*n elegante nte şi de sigur siguree pe ele şi la cinci$ec cinci$ecii şai$eci şapte$ şapte$eci eci de ani şi chiar şi mai departe. =m participat la o sumedenie de dineuri. =m urmat cursuri de gastronomie şi am a,utat la pregătirea multor petreceri fran#u$eşti A de la sărbătoriri elaborate p*nă la reuniuni spontane c*t se poate de simple şi la tot ce mai există între ele. =m inter"ie"at tot felul de fran#u$oaice A tinere şi bătr*ne slabe sau nu prea. =m găsit femei la #ară în sătucuri din sud@"estul 9ran#ei în pro"inciile din nord în sta#iunile de pe coastă în oraşe ora şe (Paris (Paris bien s)r   în Roulouse Lille ?esancon Ji,on LQon dar şi în suburbii. =m discutat cu studente casnice func#ionare doctori#e a"ocate brutărese patroane de maga$in fotografe şi artiste. =m "orbit cu o femeie care face săpunuri arti$anale cu o bibliotecară mai multe cosmeticiene cosmeticiene şi esteti esteticiene ciene cu o consu consultantă ltantă de imagi imagine ne di"erse directoa directoare re cu o serie de specialiste în domeniul medical şi cu multe multe alte femei. Snele dintre aceste înt*lniri

4

 

au fost relaxa relaxate te altele au a"ut un caracter oficial. =m căutat să ini#ie ini#ie$$ con"e con"ersa#ii rsa#ii indife indiferent rent unde mă aflam sau ce oră era. En =u"illar acolo unde am locuit o lună am a,utat la culesul strugurilor pentru "in împreună cu restul artiştilor şi compatrio#ilor mei. =m "i$itat castele şi  peşterile de la Peche >erle. =m mers la "ernisa,e la concerte şi la un festi"al festi"al al ceramicii. = şi am făcut cumpărături Bi pentru că eram cu banii număra#i multă "reme doar m@am $g $g*i *itt pr prin in "it "itrin rinee sau sau cum cum sp spun un fran france ce$i $ii i am făcu făcutt le l*che l*che+vitr +vitrines ines adică Ham lins geamurileI. En rolul meu de călător american plin de curio$itate am încercat să în#eleg care e sensul real al modului în care sunt aran,ate manechinele dintr@o "itrină. =m făcut mii şi mii de fotografii cu lucruri absolut obişnuite. =m băut mult "in. =m m*ncat multă br*n$ă. Bi iaurturi delicioase. Bi sute de baghete cu unt proaspăt de la pia#a #ărănească A "ai Joamne mărturisesc A din nou în stil pur american En tot acest timp i@am întrebat pe to#i france$i şi fran#u$oaice care e secretul fericirii lor. =m "orbit despre familie comunitate muncă dragoste căsătorie bătr*ne#e şi beteşuguri ale trupului. =m discutat despre propensiunea lor de a înt*r$ia cu cincispre$ece minute despre moti"ul moti" ul pentru care fran#u$o fran#u$oaicele aicele sunt uneor uneorii cam secre secretoase toase şi care e fa$a cu cina de cinci ore. =m fost in"itată la ceai în grădinile lor să "ăd ce au în frigidere să stăm la taclale despre obiceiurile lor la cumpărături despre modul în care îşi gestionea$ă banii despre secretele cu a,utorul cărora îşi men#in "ia#a amoroasă interesantă şi da le@am "ă$ut chiar şi desuurile care sunt foarte frumoase. =m "orbit despre bătr*ne#e şi despre cum po#i să răm*i sănătos şi sexQ la orice "*rstă. =m discutat despre bucuriile unei "ie#i simple despre felul în care animalele de casă ne pot aduce alinare despre rela#ia fran#u$oaicelor cu m*ncarea sănătatea şi mişcarea fi$ fi$ică ică.. = şi să nu uituit- m@a m@am m dus p*nă şi la înt*ln înt*lniri irile le 8ei 8eigh ghtt 8at 8atche chersT rsT UTK UTKrga rgani$ ni$a#ie a#ie interna#ională care oferă produse şi ser"icii menite să@i asiste pe cei care doresc să slăbească şi să@şi men#ină greutatea corporală în limite normale. (n. red.V de acolo. Ja au 8eight 8atchers şi în 9ran#a  Foi americanii ne îmbrăcăm aşa înc*t să dăm impresia de succes. Duntem mereu pe fugă ne înşfăcăm paharul de mocha latte şi@l bem în timp ce conducem maşina. Bi ne grăbim să ne ducem la bun sf*rşit îndatoririle casnice cu a,utorul celor mai noi dispo$iti"e. Fe dorim cel mai nou automobil A fie că e "orba de cel mai mare DS! sau de cel mai recent şi mai economic model. =bordăm orice modă nouă cu un soi de interes copilăresc d*nd bu$na în cameră cu bra#ele larg deschise şi c*nt*nd Hmai mult mai mult mai multI Jar atunci c*nd tragem linie la sf*rşitul $ilei toată alergătura asta de colo@colo toată această acumulare de chestii chestii şi  şi toată această goană după cel mai mare mai deştept mai cool  mai con"enabil mai economic şi mai nou nou nou gadget ne aduce cu ade"ărat fericireaW Cu toate succesele noastre cu toate "acan#ele costisitoare cu toate casele mari cu ipoteci şi mai mari cu toate maşinile noastre noi@nou#e n@am de"enit cum"a at*t de sastisi#i înc*t în

6

 

realitate ne sim#im cam mi$erabil şi cam de$amăgi#i de această "*nătoarea de obiecteW Bi nu cum"a am uitat cum să găsim acea fericire simplă ade"ărată şi de modă "echeW

Bi aşa a,ung din nou la bunica mea fran#u$oaică şi la felul în care ea petrecea ore întregi aplic*ndu@mi şamponul mişc*ndu@şi degetele prin părul meu ca să înglobe$e spuma clătindu@ mă încet cu apă caldă usc*ndu@mi pletele cu prosopul şi apoi aşe$*ndu@se l*ngă mine fără un cu"*nt ca să@mi separe şu"i#ele şi în final să@mi scoată moa#ele cu mişcări lente una c*te una. 9rumuse#ea şi semnifica#ia acestui dar mi@au fost readuse în memorie c*nd împreună cu traducătoarea şi buna mea prietenă &essica Lee am "i$itat oraşul ?esan3on. =colo am stat la >arie &oXlle o fran#u$oaică şic care are propriul ei salon de coafură. >arie &oXlle nu ştia deloc engle$ă iar la "remea respecti"ă france$a mea era încă destul de fira"ă. Cu toate acestea am*nd acestea am*ndouă ouă am fost fost sympathiue  şi am comunicat prin gesturi şi propo$i#ii simple. En  sympathiue şi ultima $i a "i$itei noastre eu şi &essica Lee eram în salonul de coafură iar >arie &oXlle mi@a spus că "rea să mă şampo şampone$e. ne$e. %ni#ia %ni#iall am fost şocată. =m consider considerat at chiar că oferindu@ oferindu@se se să facă acest gest de fapt mă critica. Poate credea că părul meu arăta de$astruos deci a"eam ne"oie disperată de a,utor Jar nu >arie nu "oia dec*t să@mi facă un dar. Bi a purces la treabă. >i@a pus pe umeri o capă m@a aşe$at pe scaun iar eu mi@am lăsat capul  pe spate în chiu"etă. =poi >arie s@a aplecat şi@a început să@mi mase$e părul cu apă caldă şi un şampon parfumat. Encet dar sigur m@am pomenit pl*ng*nd. Lacrimile îmi alunecau pe obra,i şi apoi pe g*t ateri$*nd în apa cu spumă. F@am putut să@i explic lui >arie &oXlle ce se înt*mpla cu mine dar am ştiut atunci că darul ei însemna mai mult dec*t simplul gest de a mă spăla pe cap. Jarul ei mi@o adusese înapoi pe bunica îmi reamintise accentul ei dulcea#a "ocii ei mirosul parfumat de săpun şi impresia acelor m*ini delicate pe pielea capului. Jarul lui >arie îmi reamintise  bunătatea acestui gest simplu şi generos. !ă spun sincer- am dus o "ia#ă destul de confortabilă. >@am bucurat de multe cadouri de@a lungul tipului însă darul acestui spălat pe cap a fost de departe unul dintre cele mai importante pe care le@am primit "reodată. %ar pentru mine aceasta este esen#a fran#u$escului joie fran#u$escului  joie de vivre. vivre. Sn gest. K experien#ă. 5ste acel moment trecător care nu se mai poate repeta şi care trebuie să fie apreciat acum înainte să $boare şi să dispară pentru totdeauna.  înseamnă să fii pre$ent şi deschis chiar şi către cea mai banală clipă a "ie#ii.  Joie de vivre vivre înseamnă Enseamnă prietenie şi conştienti$area faptului că nimic nu e "eşnic.  Joie de vivre  e $en. %ar vivre e  pentru fran#u$oaice este esen#a fericirii.

7

 

Cartea aceasta este darul meu pentru cititorii americani dar nu numai. %nten#ia mea este să "ă ofer c*te"a modalită#i simple prin care să "ă pute#i păstra stilul propriu entu$iasmul şi spiritul tipic american Hpot s@o facI dar şi să încorpora#i în "ia#a "oastră un strop de joie de  joie de vivre 2 vivre  2 la francaise. Je asemenea cartea este o scrisoare de dragoste adresată france$ilor în general fran#u$oaicelor în special şi mai presus de toate bunicii mele.

Capitolul Unu

Joie de vivre!

:

 

-.n aceast$ via/$ nu e0ist$ dec#t o sin(ur$ fericire " s$ iube1ti 1i s$ fii iubit23  A Yeorge Dand

 În căutarea fericirii  Conform constitu#iei americane cetă#enii au dreptul la H"ia#ă libertate şi urm$rirea fericiriiI. fericiriiI. En 9ra 9ran#a n#a nu există o ast astfel fel de exp expres resie. ie. Je fap faptt în 9ran 9ran#a #a expre expresia sia echi" echi"alen alentă tă este este la recherche du bonheur (în căutarea fericirii. =parent ceea ce fac eu acum este să despic firul în patru dar dacă anali$a#i cu aten#ie ideea de Ha căutaI fericirea comparati" cu aceea de a o HurmăriI "e#i "edea că între cele două exprimări există o mare diferen#ă. =tunci c*nd cau#i cau#i ce"a e ca şi cum acel ce"a s@ar afla ascuns la "edere. Je pildă sub masă. Bi tot trebuie să facem este să a"em răbdare iar atunci c*nd în încăpere se "a lăsa liniştea să ridicăm repede fa#a de masă şi voil4!  %ată ceea ce căutam 9ericirea voil4! %ată Pe de altă parte urmărirea implică un fel de "*nătoare a lucrului căutat. Pentru noi fericirea e unde"a în ,osul stră$ii dar se deplasea$ă cu "ite$ă. =şa că trebuie să ne deplasăm şi noi mai repede dec*t ea. Rrebuie să ne luăm pantofii de sport şi să dăm fuga după ea. Bi să alergăm  bine mai repede dec*t to#i ceilal#i. D@ar putea ca pe drum să fim ne"oi#i să îmbr*ncim c*te"a  persoane p*nă c*nd i$butim să tr*ntim fericirea la păm*nt păm*nt şi s@o capturăm. Dau poate credem că fericirea este de,a a noastră numai că suntem cam nesiguri şi atunci "rem să anun#ăm lumea lumea întreagă despr despree asta. Poate că ne "om cumpăra cumpăra o maşină şi o casă şi mai mari ca să@i con"ingem pe to#i inclusi" pe noi înşine că HDuntem ferici#i ce naibaI HDă cau#i fericireaI sună mai dulce. 9ericirea există iar noi nu trebuie dec*t s@o depistăm. Poate că fericirea stă în grădină cuibărită printre frun$ele "er$i şi roşiile aromitoare. Dau  poate că nu e ne"oie dec*t să deschidem c*te"a dulapuri să scoate nişte condimente gustoase şi să topim pu#in unt într@o crati#ă pe araga$. Kri poate că fericirea se găseşte în ochii  persoanelor dragi şi atunci nu trebuie dec*t să ne uităm la omul respecti" să punem nişte mu$ică să@l luăm de m*nă şi să dansăm împreună. 9ericirea nu e ce"a care ne poate apar#ine cu ade"ărat. Bi cu siguran#ă nu poate fi cumpărată. %sabelle %sabel le este o fran#u$o fran#u$oaică aică de trei$eci şi şase de ani care locuie locuieşte şte în Paris. = călătorit prin toată lumea şi lucrea$ă în domeniul de$"oltării personale. 5 o femeie care g*ndeşte şi se exprimă incredibil de limpede şi care e mult mai în#eleaptă dec*t te@ai aştepta g*ndindu@te la "*rsta ei. >@am înt*lnit cu ea de cur*nd la Paris şi am stat de "orbă despre "ia#ă dragoste familie şi muncă. >ai t*r$iu %sabelle mi@a scris următoarele despre ce înseamnă pentru ea  joie de vivrevivre-

1;

 

&oie de "i"re 5nseamn$ "i"re 5nseamn$ s$ iube1ti via/a, s$ iube1ti oamenii, s$ iube1ti faptul c$ tr$ie1ti, c$ te  sim/i viu2 .nseamn$ s$ 6#mbe1ti, s$ fii tu 5nsu/i 1i s$ te ar$/i recunosc$tor pentru toate lucrurile frumoase din via/a ta7 faptul c$ e1ti s$n$tos, c$ po/i s$ au6i, s$ ve6i, s$ mer(i8 s$ fii recunosc$tor pentru to/i oamenii minuna/i 1i iubitori 9oameni pe care+i cunoa1tem sau str$ini  pe care+i 5nt#lnim:8 s$ fii recunosc$tor pentru natura natura care ne 5nconjoar$ 1i pentru tot ceea ce ne ofer$ ea2 .nseamn$ s$ fii recunosc$tor pentru misterul vie/ii, pentru faptul c$ suntem vii 1i "i"re  5ns respir$m; resp ir$m; &oie de "i"re  5nseam eamn$ n$ s$ 5mp 5mpar/ ar/ii cu al/ii, s$ 6#m 6#mbe1 be1ti, ti, s$ r#6 r#6i,i, s$+i fac facii pe oamenii s$ se simt$ ceva mai bine atunci c#nd sun oamen suntt tri1ti, s$ te sim/ sim/ii util, s$+i faci pe al/ii s$ cread$ 5n viitor2 .nseamn$ s$ ale(i s$ fii po6itiv2 &oie de "i"re 5nseamn$ "i"re 5nseamn$ s$ cre6i cre6i c$ nimic nu se 5nt#mp 5nt#mpl$ l$ f$r$ un motiv 1i c$, 5n viitor, totul totul  poate avea un re6ultat po6itiv2 .nseamn$ s$ accep/i ce se afl$ 5n via/a ta 5n pre6ent 1i s$ te  sim/i mul/umit 5n tine 5nsu/i2 =cest tip de fericire se află de,a în interiorul tău şi nu e ne"oie dec*t să alegi să îmbră#işe$i frumuse#ea simplă a "ie#ii. Poate că fericirea e cu tine chiar acum. Je fapt 5l fericirea "ie#ii tale e la eta, face un duş şi se pregăteşte pentru $iua care i se aşterne înainte fluier*nd un refren care nu@#i mai iese din minte. Ja dragostea este joie este  joie de vivre. vivre. Laura . Laless este o francofilă o persoană fanatică după tot ceea ce e fran#u$esc. 5a se află la originea acelui ntermediate Locuieşte eşte în sudul 9ran#ei 9ran#eiîmpre împreună ună cu  >ntermediate rench for &ummies &ummies.. Locui so#ul ei din ;;7. %ată ce mi@a spus ea despre joie despre  joie de vivrevivreCred c$ ,oie c$ ,oie de "i"re 5nseamn$ "i"re 5nseamn$ o atitudine optimist$ cu privire la via/a ta 1i capacitatea capacitatea de a te bucura de ceea ce ai, f$r$ s$+/i s$+/i faci prea multe (riji din cau6a a ceea ce nu ai2 $ ($se1ti bucuria 5n e0isten/a bucuria e0isten/a cotidia cotidian$ n$ nu e neap$rat neap$rat u1or, dar e mai simplu atun atunci ci c#nd 5/i 5mpar 5mpar/i /i via/a cu o persoan$ pe care o iube1ti2 ?u am avut norocul norocul s$+mi 5nt#lnesc so/ul 1i partenerul de via/$ 95n toate sensuri sensurile le termenulu termenului:, i:, 5n urm$ cu cincispr cincispre6ece e6ece ani 1i 5mpr 5mpreun$ eun$ ne+am  f$urit un trai plin de aventur$, de r#s 1i bucurie, chiar 1i atunci c#nd banii, stresul de la  serviciu sau vremea + ori toate la un loc + par s$ conspire ca s$ ne deprime2 C#nd ne sim/im  suntem prea s$raci ca s$ mer(em la cinema sau la restaurant, invent$m alternative mai ieftine77 d$m iama prin pubela de recic ieftine reciclare lare 5n c$uta c$utare re de resturi resturi artistic artistice, e, or(ani6$ or(ani6$m m alte e0pe e0 pedi di/i /iii simi simila lare re,, c$ut c$ut$m $m re/e re/ete te lu0o lu0oas asee dar dar ca care re se po pott 5n 5ncr crop opii din din in in(r (red edie iente nte necostisitoare 1i ne amintim de e0cursiile (ro6ave pe care le+am f$cut f$cut 1i de m#nc$rurile care ne+au pl$cut2 'm#ndoi recunoa1tem recunoa1tem 1i apreciem c#t de noroco1i suntem suntem c$ ne avem unul pe "i"re 5mp$rt$1it$2 cel$lalt 1i avem aceast$ ,oie aceast$  ,oie de "i"re 5mp$rt$1it$2

11

 

=şa că "ede#i acest gen de fericire nu are nici o legătură cu contul din bancă. En schimb necesită o inimă mare şi o imagina#ie bogată.

 Dansând cu stelele Cu c*#i"a ani în urmă am "i$itat împreună cu so#ul meu orăşelul Yien. 5l participa la o conferin#ă ştiin#ifică nu departe de Cannes iar eu îl înso#eam. =m stat la un hotel modest aflat în proprietatea unei familii. 5ra în afara se$onului esti"al aşa că hotelul era cam pustiu ex exce cep# p#ie ie făc* făc*nd nd ci circ rcaa o su sută tă de sp spec ecia ialiş lişti ti în mo modi dific ficăr ării cl clim imat atice ice (o gaşc gaşcăă destu destull de nă$dră"anăZ eu îi "ăd ca pe nişte %ndiana &ones ai lumii ştiin#ifice şi un grup de france$i în "*rstă. K combina#ie simpatic* A nişte specialişti în modificări climatice foarte serioşi şi un grup de "reo cinci$eci de france$i puşi pe distrac#ie care obişnuiau să călătorească deseori împreună. Fe înt*lneam unii cu al#ii la ora mesei şi apoi seara dar în general cele două echipe  păstrau distan#a. =poi într@o seară în "reme ce so#ul meu purta o discu#ie animată despre datarea cu carbon împreună împre ună cu doi cercetăt cercetători ori din >area ?ritan ?ritanie ie am au$it nişte acordur acordurii mu$icale aşa că am  plecat în căutarea lor l or şi am a,uns în sala de dans. =colo erau o orchestră micu#ă dar înfocată şi un solist cu acordeon. 9ran#u$oaicele erau îmbrăcate cu fuste colorate care se roteau larg în  ,urul trupului şi fiecare dansa stătea în picioare sau pe scaun aproape de ring discuta r*dea şi petrecea. [sta era locul pe care@l căutam. =şa că m@am hotăr*t să mă aşe$ unde"a şi să  pri"esc. =poi din senin un france$ rotun,or mi@a ateri$at în poală = început să r*dă apoi mi@a spus ce"a foarte repede în france$ă. Dinceră să fiu n@am în#eles nimic. En plus omul îmi #opăia în bra#e ceea ce@mi distrăgea şi mai mult aten#ia. Joamnele de l*ngă mine s@au străduit să@mi explice ce se înt*mpla dar nu "orbeau engle$ă aşa că am rămas şi mai nedumerită p*nă c*nd am reali$at că france$ul $icea HJansea$ă Jansea$ă Jansea$ăI =m încercat în france$a mea groa$nică (pe cu"*nt că acum s@a îmbunătă#it să@i comunic că mon mari n’est pas l@! (Do#ul meu nu e aici. Jar tipul o #inea una şi bună. @ Jansea$ă dansea$ă dansea$ă =tunci una dintre doamne m@a luat de m*nă şi mi@a spus ce"a cu -avec vous3. vous3. =m în#eles că rotun,orul "oia să danse$e cu mine şi p*nă să mă de$meticesc a,unsesem de,a pe ring şi mă în"*rteam de ,ur@împre,ur cu răsuflarea tăiată dar r*$*nd. Bi şti#i ce"aW 9rance$ul ăsta durduliu era un dansator al naibii de bun. 5ra foarte puternic foarte sigur pe el şi plin de energie. energ ie. Ce m@am mai distrat >@am lăsat în "oia mu$icii mu$icii a mişcăr mişcărilor ilor corpulu corpuluii şi a bra#e bra#elor lor acestui bărbat at*t de dulce. =me#eala cau$ată de în"*rtitul prin sală rotirile şi fandările apropierea celorlal#i dansatori amestecul acela neclar de chipuri şi de picioare de pantofi şi de $*mbeteG %nima îmi bătea de să@mi sară din piept. =m început să g*f*i. Bi să transpir. >u$ica înainta în crescendoG Roate ingredientele acestea m@au adus într@o stare de e0ta6 e0ta6.. 5i

1

 

dacă nu chiar de exta$ cu siguran#ă m@au făcut fericită. >i@au dat  joie de vivre vivre.. Bi trăg*nd linie pot să spun că m@am sim#i sim#itt foarte foarte bine. Jatorită domnulu domnuluii acela france france$ $ tare simpatic care mi s@a aşe$at în poală.

 Să vină vremurile bune Je fapt cu"*ntul HfericireI se traduce în france$ă prin bonheur  care înseamnă literal Horă  bunăI sau Htimp bunI. 5 ce"a ce tr$ie1ti tr$ie1ti.. Fu po#i să fii proprietarul unui dans. Fu po#i să închi$i un bărbat într@o sticlă şi să@l sco#i de acolo c*nd sim#i ne"oia de o por#ie de r*s sau de un tonic psihic. En conceptul fran#u$esc de fericire este încapsulată conştienti$area faptului că timpul este limitat şi fericirea e trecătoare. 5 o clipă care nu se "a mai repeta niciodată. Jansul întruchipea$ă splendid această sen$a#ie pentru că implică toate sim#urile A atingeri sunete imagini miros şi chiar gust dacă dansul duce la un sărut furat. Jansul poate să@#i redea optimismul şi da poate să@#i schimbe "ia#a. 5 o bucurie efemeră dar sincer experien# sincer experien#aa unui dans pe o mu$ic mu$icăă bună este mult mai puter puternică nică şi mai durabilă dec*t orice obiect pe care ai putea să@l cumperi dintr@un maga$in şi să@l iei cu tine acasă.

Festinul Babettei  C*nd am întrebat@o pe DQl"ie Yourlet artistă şi regi$oare de filme documentare care locuieşte la Paris ce crede ea că înseamnă joie înseamnă  joie de vivre dane$  estinul vivre mi@a spus să închirie$ filmul dane$ estinul  Babettei..  Babettei @ [sta e un exemplu perfect de joie de  joie de vivre. vivre. 9ără să deconspir prea multe detalii "ă spun că punctul culminant al filmului fil mului are în centru cea mai îmbelşugaă petrecere imaginabilă. ?abette sacrifică totul ca să ofere acest cadou A ac acea east stăă expe experi rien en#ă #ă A cons const* t*nd nd în cea cea ma maii se sen$ n$ua uală lă cea cea mai deli delici cioa oasă să şi cea cea mai transfigurantă fAte (petrecere. Fu face nici un rabat în ceea ce pri"eşte detaliile pregătirii transfigurantă fAte ser"irii ser"ir ii şi împăr împărtăşirii tăşirii cu oaspe#ii săi a acestei mese delic delicioase ioase şi incre incredibil dibil de sen$uale. Jeşi ini#ial in"ita#ii încearcă să re$iste în cele din urmă to#i sunt transforma#i de frumuse#ea genero$itatea şi plăcerea de neuitat a festinului oferit de ?abette. 9ilmul are chiar şi un substrat spiritual ca şi c*nd ar dori să spună- m*ncarea bună compania şi această  joie de vivre te vivre  te "or sal"a. Bi mi@a plăcut la fel de mult mesa,ul că dacă eşti artist nu "ei fi niciodată sărac. Cu certitudine ?abette este une vritable artiste de la cuisine! UTK "eritabilă artistă a gastronomiei. (n. red.V Jata "iitoare c*nd "e#i fi tenta#i să "ă pregăti#i cina la microunde şi s@o m*nca#i singuri în fa#a fa#a tel tele"i e"i$or $orulu uluii g*n g*ndi# di#i@" i@"ăă la ?ab ?abett ette. e. 5 ade ade"ăr "ărat at cu to#ii to#ii duc ducem em "ie "ie#i #i acti"e acti"e şi nu

1+

 

întotdeauna a"em posibilitatea să preparăm o cină tradi#ională pentru întreaga familie cu stat la masă şi tot tac*mul dar dacă pute#i să organi$a#i o masă pentru prieteni măcar o dată pe săptăm*nă "e#i "edea cum "i se "a schimba "ia#a. Chiar şi atunci c*nd pregătesc masa la microunde fran#u$oaicele (da din c*nd în c*nd şi ele recurgg la micr recur microunde ounde aşea$ă prepa preparatel ratelee pe o farfurie frumoa frumoasă să ser"esc alături o salată şi se aşea$ă la masă împreună cu familia. = şi poartă con"ersa#ii nu doar de comple$en#ă. K con"ersa#ie con"er sa#ie duce la o alta şi la o alta şi aşa fără să@#i dai seama se consolidea$ă consolidea$ă rela#iile rela#iile din familie şi cele cu prietenii. %ar asta se înt*mplă fiindcă $icala aceea cu Hsă fr*ngem p*inea împreunăI chiar con#ine un s*mbure de ade"ăr.

 Momentul meu „Salată cu frunze roşii”  Rrebuie să "ă fac o mărturisire. 5u am tendin#a să cam intru în panică atunci c*nd merg la supermarOet. Poate că de "ină e enormitatea spa#iului sau oamenii cu cărucioarele acelea mari lumina orbitoare ori mu$ica aceea hipnoti$antă care@mi spune să cumpăr să cumpăr să cumpăr Dau poate că de "ină sunt afişele care urlă la mine că prosoapele de h*rtie sunt la reducere ori că pot cumpăra două produse la pre#ul unuia singur. Kri probabil că de "ină este gama copleşitoare de alegeri pe care o am la dispo$i#ie. Cinci$eci de soiuri diferite de cereale  pentru micul de,un şi $ece mărci de iaurt fiecare cu c*te cinci arome diferite. C*nd a"eam trei$eci şi doi de ani eu so#ul meu şi fiica noastră pe atunci în "*rstă de doi ani ne@am mutat din Fe \orO CitQ în Nuntington ?each California. >ai t*r$iu a"eam să a,ung la S.C.L.= la un curs postuni"ersitar de scenaristică dar la "remea respecti"ă nu ştiam asta. Pe atunci îl con"insesem pe so#ul meu (dar şi pe mine însămi că familia noastră ar fi mai fericită dacă am părăsi oraşul şi ne@am creşte feti#a la #ară pe malul oceanului.  Fu reali$am la momentul acela că a"eam să a,ungem pe tăr*mul posibilită#ilor nelimitateKrange CountQ California. >ul#i oameni au spus că nefericirea nu e cau$ată at*t de lipsa  posibilită#ilor ci tocmai de abunden#a lor- consta#i că #i@e imposibil să te mai concentre$i asupra a ceea ce@#i doreşti cu ade"ărat şi asupra a ceea ce î#i este necesar. Jin pricina acestei inabilită#i de a te concentra de"ii confu$ şi nu@#i mai dai seama cine eşti cu ade"ărat şi ce ar trebui să faci pe păm*ntul ăsta. =şadar o prea largă di"ersitate în materie de iaurt mă face să intru într@o cri$ă existen#ială. Bi aşa re"in la Nuntington ?each California. Entr@o $i am intrat la Pa"ilions A un supermarOet gigantic. >@am plimbat în sus şi@n ,os pe culoare cu inima băt*ndu@mi de să@mi spargă  pieptul într@o completă stare de confu$ie. >ă înroşisem llaa fa#ă şi mă luptam cu sentimentul copleşitor că niciodată nu "oi fi suficientă de bună suficient de deşteaptă. Emi făceam gri,i în legătură cu feti#a mea cu căsnicia mea cu cariera mea de scriitor şi mă întrebam ce naiba căutam eu în "ia#a asta. Rrăiam în #ara soarelui strălucitor şi împre,urul meu era at*ta bogă#ie

1

 

şi toată lumea îmi spunea ce norocoasă eram că locuiam în Nuntington ?each dar în realitate familia noastră a,unsese cam în sapă de lemn iar mie îmi era dor de Fe \orO CitQ şi mă temeam că făcusem o greşeală cumplită. Emi era dor de stră$ile pietroase şi de pie#ele micu#e din =storia ]ueens (ne mutaserăm acolo din Yreenich !illage cu un an înaintea plecării spre "est. Emi era dor de slu,ba mea de la 5stee Laude Lauder r din clădirea Y> îmi era dor să mă întorc acasă în fiecare seară cu trenul // şi să cumpăr ingredientele pentru cină de la  pescărie de la apro$ar şi de la brutăria cea micu#ă din cartier. =de"ărul era că a"usesem  propriul meu sătuc fran#u$esc în acea $onă a oraşului populată în ma,oritate de greci şi italieni. =t*t doar că acolo nu exista nici un fir de iarbă şi nici un copac fiica mea nu a"ea unde să respire aer curat iar iernile erau mi$erabile. C*nd m@am tre$it în Nuntington ?each locul mi@era at*t de străin înc*t aş fi putut să mă aflu şi pe >arte. %ar acum iată@mă în supermarOet pusă în fa#a unei imensită#i i mensită#i de op#iuniZ fireşte că am intrat într@o stare de agita#ie nebună. =m început să merg repede chinuindu@mă să@mi dau seama ce se presupunea că ar trebui să cumpăr în primul r*nd. =poi mi@am adus aminte ce ne spunea ghidul nostru de la 8eight 8atchers- Hsă mergi pe perimetrul supermarOetuluiI adică să e"i#i culoarele din mi,loc sunt expuse cele mai periculoase alimente cele procesate pline de Hbunătă#iI pe ba$ă de $ahăr şi grăsimi. Yhidul ne@a sfătuit să ne re$umăm la produsele din  partea exterioară A lactate carne peşte şi legume legume proaspete. =şa am şi făcut. Bi tocmai aici am trăit experien#a care mi@a schimbat "ia#a A aceea pe care@mi place s@o numesc /e"ela#ia Dalatei cu 9run$e /oşii. 5ra în 1:74 şi sinceră să fiu nu mai "ă$usem niciodată salată cu frun$e roşii. Btiam de salata iceberg de marula sau lăptucă (din care culti"au culti" au şi bunic bunicii ii mei în Conn Connecticu ecticut t dar aici în Nuntin Nuntington gton ?each Pa"ilion Pa"ilions s pe culoa culoarul rul cu legume proaspete cred că se găseau două$eci de sortimente diferite de salată. Bi toate erau at*t de frumoase at*t de proaspete şi de înfoiate Bi erau aran,ate aşa înc*t păreau să se rostogolească din tă"i#ele lor implor*ndu@mă să le cumpăr. Pe toate =m rămas pe loc  parali$ată. Fu mă puteam decide. ="eam at*tea op#iuni. En clipa aceea sistemul automat de stropire s@a acti"at şi a udat toate legumele înec*nd salata în apă. Fici asta n@o mai "ă$usem  p*nă atunci. =şa că am rămas $g*indu@mă $g*indu@mă la standuri. Jupă un minut mi@am dat seama că mă uit mai cu seamă la un mănunchi mănunchi de salate cu frun$e roşii. 5rau aşa de drăgălaşe drăgălaşe cu frun$ele lor "er$i în mi,loc care m@au făcut să mă g*ndesc la fustele $burlite şi bordate cu roşu@rubiniu ale unor dansatoare de can@can ?obi#ele de rouă sclipitoare create de sistemul de stropire al supermarOetului păreau nişte paiete cusute pe o rochie. Bi în secun secunda da aceea m@am luminat. Pri"ind picătu picăturile rile de apă de pe frun$e "ă mărturises mărturisescc că am sim#it o fericire pură şi desă"*rşită. >ănunchiurile acelea de salate cu frun$e roşii erau at*t de frumoase şi at*t de simple înc*t recunosc m@a podidit pl*nsul în plin supermarOet. =m pl*ns cu lacrimi mari şi dese de bucurie. Bi oric*t de perimat ar suna am sim#it atunci că am în"ă#at ce"a de "aloare- că nu am ne"oie de un cărucior întreg de produse ca să fiu

10

 

fericită. Că nu am ne"oie de nişte lucruri  ca să mă calme$. Că fericirea "ine mai repede dacă lucruri ca slăbeşti pu#in ritmul şi pri"eşti în ,ur. Jacă pri"eşti cu ade"ărat. 9ericirea nu e Hunde"a acoloI. 9ericirea e chiar în fa#a ta. Jacă te ui#i cu aten#ie fericirea e chiar acolo printre mănunchiurile de salate cu frun$e roşii.

 Misterele timpului  Profesoara mea de france$ă >arceline a crescut în 9ran#a. = a,uns la "*rsta ma,oratului în timpul celui de@al doilea ră$boi mondial. Dătucul ei din sud a fost ocupat mai înt*i de italieni şi apoi de nem#i. Locuitorii trăiau într@un permanent pericol. Sneori curentul electric se întrerupea $ile la r*nd. La sf*rşitul ră$boiului >arceline era slăbită şi subnutrită. Pentru ea =merica era un loc îndepărtat şi misterios. En timpul unei înt*lniri recente mi@a  po"estit că primul lucru pe care l@a în"ă#at despre =merica a fost dictonul conform căruia Htimpul înseamnă baniI. 5 o expresie care spune foarte multe despre cultura noastră. Jacă timpul e sinonim cu banii înseamnă oare că atunci c*nd facem un lucru fără a fi plăti#i pentru el ne@am irosit timpulW Fe@am irosit baniiW Jacă aşa stau lucrurile presupun că /e"ela#ia Dalatei cu 9run$e /oşii n@a a"ut prea mare "aloare şi conform acestei ecua#ii timpul pe care l@am petrecut st*nd în mi,locul standului cu legume proaspete m@a costat bani. Jacă timpul înseamnă bani presupun că mesele dansul şi r*sul în compania prietenilor sunt o pierdere de  bani. Dă te ,,oci oci cu copiii tăi e neproducti". Dă faci dragosteG >ă rog în#elege#i ce "reau să spun. Lucrurile acestea care necesită pu#in timp şi nu costă bani @ sau costă foarte pu#ini @ sunt de fapt cele care ne aduc bucurie. Bi atunci unde ar trebui să căutăm fericireaW Păi fericirea o po#i găsi oriunde şi pretutindeni. La drept "orbind fericirea e precum mu$a unui artist. 5 foarte capricioasă şi adoră să ne ,oace mici farse. Jacă o căutăm cu prea multă înd*r,ire ne "a scăpa printre degete. =poi atunci c*nd nu ne "om mai concentra asupra ei "a apărea din senin unde"a în c*mpul "ederii noastre periferice îmbrăcată într@o rochie din mătase "erde şi ne "a face cu ochiul. 9ericirea te "i$itea$ă atunci c*nd îno#i în piscină şi obser"i că o,a ta de un albastru pastelat se  potri"eşte perfect cu culoarea apei. Dau îşi face apari#ia c*nd eşti în bucătărie şi tai roşiile  pentru ratatouille ratatouille iar so#ul tău "ine pe la spate te cuprinde în bra#e şi te poartă aşa într@un dans scurt pe podeaua acoperită cu linoleum. 9ericirea poate să #i se aşe$e pe umăr într@o seară c*nd stai singură în maşina parcată şi ascul#i o melodie "eche a lui Feil \oung. 9ericirea "ine deseori în cele mai neaşteptate situa#ii atunci c*nd nu o căutăm cu ade"ărat. 5şti la înmo înmorm*nta rm*ntarea rea mamei tale şi dintr dintr@o @o dată tatăl tău A da tatăl tău care întotdea întotdeauna una a

14

 

fost at*t de stoic şi de tăcut A se ridică în picioare şi începe să c*nte acea melodie "eche a lui ?ob Nope Thanks for the memories. memories . T UTEn traducere literală H>ul#umesc pentru amintiri. (n. red.V Bi aşa printre lacrimi te pomeneşti r*$*nd. Jar iată în ce re$idă dificultatea- aceste momente sunt mult diferite între ele fiecare fiind unic. Bi totuşi totuşi î#i sunt întotde întotdeauna auna la îndem îndem*nă *nă dacă@#i deschi$i ferea fereastra stra inimii. Sneori asta înseamnă pur şi simplu să ieşi mai mult în natură. Dă te plimbi pe pla,ă. =lteori mu$a fericirii poate să@#i apară la interior A într@o biserică sau într@un templu. Kca$ional mai intră în  parteneriat cu ?achus $eul "inului A dar nu tot timpul. 5 mult prea nestatornică pentru asta. De poate să te tre$eşti într@o $i că te sim#i foarte tristă ca şi c*nd nimic nu se schimbă în "ia#a ta iar norocul te@a părăsit şi atunci te opreşti şi te concentre$i pe ceea ce se află în fa#a ta. =i o treabă de făcut şi eşti obligată să renun#i la goana după succes după bani după dragoste sau după orice altce"a. >u$a fericirii reac#ionea$ă la acest scenariu fiindcă A "ede#i "oi A ea seamănă pu#in cu m*#a aceea portocalie şi ,ucăuşă pe care "rei s@o prin$i şi s@o #ii în bra#e. 5a însă fuge de tine dar atunci c*nd lucre$i şi eşti ocupată sim#indu@se le,er ignorată "a apărea ca de niciunde şi@#i "a sări pe birou. Ja orice acti"itate banală A chiar şi spălatul "aselor sau str*nsul frun$elor din curte A o "a îmbia pe mu$a fericirii să iasă din ascun$ătoare. Rotuşi fii atentă fiindcă forma pe care o "a lua "a fi probabil alta dec*t aceea la care te@ai aştepta şi pe care #i@o imagine$i. !a fi însă forma perfectă pentru tine în acel moment. =de"ărul e că fericirea "a apărea oriunde şi oric*nd te sim#i cu ade"ărat "ie şi pre$entă atunci c*nd te opreşti din iureş ca să respiri ad*nc şi să iubeşti "ia#a.  Joie de vivre este o atitudine. 5ste o deci$ie pe care o iei ca să duci o "ia#ă fericită. 5 o in"ita#ie la acest dans care este "ia#a. Rot ceea ce trebuie să faci este să laşi uşa întredeschisă şi să ascul#i mu$ica.

*

*

*

 =ec/ii fran/u6e1ti  &ata viitoare c#nd ie1i/i 5n lume, opri/i+v$ 1i concentra/i+v$2 .ncerca/i s$ fi/i pre6ente 5n bucuriile simple pe care le descoperi/i atunci c#nd sunte/i prinse 5n treburi banale, de fiecare  6i2 &eschide/i ochii la posibilit$/ile de a ($si ($si fericirea 5n activit$/i simple 1i 1i familiare, precum cump$r$tur cump$ r$turile, ile, (r$din (r$din$ritu $ritul,l, ($titul, c#teva clipe 5n parc pe o banc$, banc$, un picnic, baia sau chiar dereticareaprin cas$2 &a, chiar 1i m$turatul prin buc$t$rie poate s$ v$ aduc$  ,oie de "i"re , dac$ nu v$ (r$be/i 1i v$ concentra/ii asupra ritmului 1i a mi1c$rilor m$turii, a

16

 

 fo1netului 1optit pe care aceasta 5l produce 1i a felului 5n care (estul v$ lea($ de at#tea  persoane dinaintea voastr$, care 1i ele au m$turat o podea de buc$t$rie2 Di dac$ v$ 5mbr$ca/i 5mbr$ ca/i -confo -conform rm rolului rolului3 3 1i v$ le(a/i o basm basmaa pe cap, ve/i ad$u(a e0peri e0perien/ei en/ei o not$ de ha6 1i fante6ie2 Edat$ pentru totdeauna, renun/a/i la asocierea asocierea dintre bani 1i fericire2 ii de $*mbete. Părul îl poate a"ea colorat într@o nuan#ă plină de castaniu sau bră$dat de şu"i#e

1:

 

argintii artistice. Jacă fran#u$oaica noastră este de pe /i"e Yauche şi este proprietara unei galerii de artă se poate să@şi fi "opsit părul într@o nuan#ă şocantă de roşu. Poartă o rochie neagră clasică pe care a garnisit@o însă cu cele mai splendide bi,uterii A fiecare încapsul*nd o amintire o experien#ă. %ată bră#ara masi"ă din argint pe care a cumpărat@o în călătoria de anul trecut în >aroc. %ată colierul de perle pe care so#ul i l@a dăruit la ani"ersarea a cinci ani de căsătorie. Joamna noastră poartă o broşă neobişnuită care i@a apar#inut bunicii ei. Poate că aceasta este bi,uteria ei HemblemăI. Dau poate că emblema ei o repre$intă picioarele superbe  pe care îi place să le e"iden#ie$e purt*nd o pereche ce"a mai scumpă de ciorapi textura#i. 9ran#u$oaica noastră ştie că picioarele sunt unul dintre atuurile ei aşa că de ce nu le@ar pune în cea mai bună luminăW =partamentul eiW 5 plin cu flori proaspete şi obiecte de artă originale. Kbiecte de artă nu neapărat costisitoare dar frumoase şi e"entual c*te"a piese mai ciudate create de o rudă saud e"reun prieten ori poate de artistul ei preferat ale cărui lucrări le colec#ionea$ă de ani  buni. =ceasta este de fapt cheia unei femme unei  femme d’un certain #(e experien#a. ien#a. Snei astfel #(e.. Rrecutul şi exper de femei nu@i e team teamăă să arate că a trăit. Că a trăit cu ade"ă ade"ărat. rat. Că a călăto călătorit. rit. Că a cunos cunoscut cut foarte mul#i oameni. Că a a"ut o "ia#ă plină şi că la fel continuă să trăiască şi a$i. Fu se îmbracă precum o fată de două$eci de ani fiindcă... ei bine de ce ar face@oW Je ce ar "rea să se îmbrace sau să se comporte ca şi c*nd n@ar poseda tot acest baga, de cunoştin#e şi de experien#e cu care lumea a cadorisit@oW 5 m*ndră de faptul că a trăit A că a trăit cu ade"ărat A că a "ă$ut at*t de multe şi că "ia#a continuă să i se aştearnă înainte în cel mai interesant mod. ?a mai mult Aa trăit destul înc*t să ştie cum să facă fa#ă neca$urilor mai mici sau mai mari ale "ie#ii. =$i nu mai sunt prea multe lucruri care s@o destabili$e$e. Btie cine este. Eşi cunoaşte for#a talentele limitările şi punctele slabe. = în"ă#at cum să treacă peste micile de$amăgiri ale "ie#ii ca şi peste dificultă#ile pe care le presupune rolul de adult în această lume. Bi şti#i ce"aW Roate astea îi conferă un aer foarte foarte sexQ. Ceea ce pierde la capitolul tinere#e tinere #e acea inoce inocen#ă n#ă cu ochi ume$i e com compensat pensat prin c*ştiguril c*ştigurilee la capitolul elegan#ă elegan#ă stil sofisticare şi în#elepciune. =m stat de "orbă la un moment dat cu une femme d’un certain #(e magnifică. K doamnă care locuieşte în Paris. Fumele ei e >icheline RanguQ şi are propria ei companie de consultan#ă în domeniul imaginii profesionale şi personale. >icheline este expertă în stil imagine corporală şi modalită#i de a insufla încredere. C*nd am rugat@o să@mi spună care e secretul frumuse#i şi elegan#ei fran#u$oaicelor mi@a răspuns că nu e "orba de un singur ingredient ci de o HtotalitateI de elemente precum felul în care se ridică în picioare în care merge şi îşi #ine geanta etc.  .nseamn$ s$ fii atr$($toare pentru tine 5ns$/i2 Hoi ne str$duim s$ atin(em acest /el 5n via/a de 6i cu 6i2 Trebuie s$ m$rturisesc c$ nu e o chestiune care /ine doar de aspect2 ? vorba 1i de

;

 

 propria ima(ine de sine, de 5ncrederea 5n tine 5ns$/i 1i de dra(ostea fa/$ de propria ta  persoan$2 ? vorba de de a 1ti ce 5/i dore1ti; 1i de res respectul pectul fa/$ de tine 5ns$/i2 Ja respectul fa#ă de tine însă#i.

ot !nainte" doamnelor# =de"ărul e că indiferent unde locuieşti A chiar şi în 9ran#a A să îmbătr*neşti nu e uşor. Jificultatea este însă cu at*t mai mare pentru femeile din =merica. Je pretutindeni suntem $ilnic bombardate cu imagini ale unor femei tinere şi frumoase A sau poate că ar trebui să spun fetişcane. =ceste creaturi tinere cu picioare lungi şi tenul neted se răsfa#ă în paginile re"istelor de modă ,oacă în filme sau au chiar propriile lor realitQ sho@uri A de parcă pe noi chiar ne@ar interesa interesa dacă The Fretty %ild i@a plăcut la nebunie s@o urmăresc în deplasarea ei de la o tarabă la alta. C*te"a clipe am rămas pe loc ca s@o pri"esc în timp ce a luat o roşie perfect coaptă. Joamna a #inut fructul în palmă mai multe secunde apoi l@a ridicat la nas şi a inspirat profund. Jupă care a început să discute cu fermierul pre# de c*te"a minute. = r*s cu el de "reo istorioară apoi şi@a ales produsele cu a,utorul acestui fermier şi "echi prieten. 5ra limpede că femeia "enea de ani de $ile în pia#a respecti"ă şi îşi construise o rela#ie minunată cu "*n$ătorii. 5ra sexQ şi incitantă A nu at*t din pricina frumuse#ii ei ci din cau$a acelui savoir acelui  savoir faire faire datorită încrederii şi siguran#ei de sine. =sta este cheia succesului. Kdată ce a,ungi într@un anume punct al "ie#ii multe dintre "echile insecurită#i se e"aporă. Jacă ai copii aceştia au crescut de,a. K "ia#ă complet nouă se deschide înaintea ta şi noi posibilită#i #i se deschid. Snele "ise pe care le@ai tot am*nat scot din nou capul la lumină. En astrologie există un termen pentru această situa#ie. (=m aflat asta de la Dusan >iller un astrolog extraordinar. De numeşte Hîntoarcerea lui DaturnI ceea ce înseamnă că lec#iile pro"ocările şi deci$iile pe care le@ai luat între două$eci şi cinci şi trei$eci de ani re"in după patru$eci de ani şi stau cu tine p*nă pe la cinci$eci şi nouă de ani. En această etapă ai oca$ia să@#i reconsideri trecutul şi să@#i schimbi cursul "ie#ii. Jacă #i@au rămas "isuri neîmplinite din tinere#e acum le po#i îmbră#işa din nou şi le po#i transforma în realitate. =ceasta este de fapt o perioadă magică şi plină de for#ă în "ia#a oricărui om. =şa că în loc s@o considera#i Hcri$a "*rstei de mi,locI mai bine g*ndi#i@"ă că a"e#i şansa să "ă atinge#i #elurile. 5 ade"ărat poate că nu mai sunte#i la fel de agile sau de rapide ca la două$eci de ani dar acum a"e#i la dispo$i#ie tot acest baga, de în#elepciune for#ă şi experien#ă. = şi de,a a#i în"ă#at să recunoaşte#i recunoaşte#i că nu şti#i să face#i un anumi anumitt lucru şi nici nu mai sunte#i at*t de m*ndre înc*t să nu cere#i a,utorul celorlal#i. Bi cel mai important a#i în"ă#at să nu mai acorda#i aten#ie perspecti"elor pesimiste şi a#i renun#at la dorin#a epui$antă de a atinge  perfec#iunea.



 

=şa au sta statt luc lucrur rurile ile şi în ca$ ca$ul ul bun bunei ei mel melee pri priete etene ne >ar >ar,or ,orie ie sun suneti etistă stă şi pro profeso fesoară ară uni"ersitară caretrăieşte în nordul 9ran#ei de două$eci de ani. D@a născut în >ichigan iar după absol"irea cursurilor la Sni"ersitatea din >ichigan s@a mutat în Fe \orO CitQ unde a  petrecut aproape două decenii încerc*nd să fie actri#ă şi apoi scriitoare. >ar,orie a scris şi a  produs o dramă documentară radio care a primit premiul PeabodQ şi şi şi@a @a clădit o carieră de durată dur ată în rad radiou ioull pub public lic.. >ar >ar,or ,orie ie est estee une femme d’un certain #(e  #(e   talentată şi reali$atăZ totuşi de cur*nd a început să c*nte ,a$$ american clasic împreună î mpreună cu o trupă de mu$icieni. Prietena mea mi@a explicat că france$ii adoră ,a$$@ul american şi sunt foarte îngăduitori cu "ocile imperfecte. Je fapt a adăugat ea preferă preferă personalitatea detrimentul perfec/iunii  personalitatea   în detrimentul  perfec/iunii.. Ceea ce îi înc*ntă este pasiunea şi autenticitatea /ecent >ar,orie mi@a mărturisit următoareleC#nd eram t#n$r$, t#n$r$, 5mi doream cu disper disperare are s$ fiu actri/$, dar 5mi pl$cea 1i s$ c#nt 1i s$ danse62 ?ram obsedat$ de ideea asta 5nc$ de la doispre6ece ani, c#nd mama m+a trimis la un curs de teatru, ca s$+mi sporeasc$ 5ncrederea 5ncrederea 5n mine2 i0a/ia asta am purtat+o 5n minte p#n$ 5n jurul v#rstei v#rstei de dou$ dou$6eci 6eci 1i 1apte de ani, c#nd i+am pus cruce 1i mi+am ($sit ($sit o slujb slujb$$ adev$rat$2 Copili/a care c#nta la nesf#r1it, 5n dormitor, toate versurile melodiei %)m the greatest star  , a  suferit o serie 5ntrea($ de umilin/e 5n prima tinere/e2 &oi ani de e1ecuri 5n circuitul de stand+ up comedy 1i o lips$ total total$$ de 5ncur 5ncurajare ajare 5n timpul scurte scurteii perioade 5n care am c#ntat solo, acompaniat$ doar de un pianist, 5ntr+un b$rule/ 5n care lucram 1i pe post de chelneri/$2  =ec/iile de pian din copil$rie nu m+au ajutat cu nimic2 Fe la dou$6eci de ani, mi+am cump$rat o chitar$, dar p#n$ a6i n+am 5nv$/at nici m$car cum s+o acorde62 Cu toate astea, am continuat s$ ascult ja66 or$ de or$ 1i am 5nma(a6inat 5n creier sute de melodii2 Ca 5nv$/$cel, 5n timpul turneelor de var$, nu eram 5n stare nici m$car s$ aplaud pe ritm2 ritm2 .n vara lui IKL, ora1ul ora1ul a sufer suferit it o inund inunda/ie a/ie de propor/i propor/ii,i, a1a c$ to/i actorii prof profesion esioni1ti i1ti au fost trimi1i acas$, iar juniorii au fost nevoi/i s$ joace toate rolurile rolurile principale 1i a1a am urcat pe  scen$2 Chiar 1i dup$ asta asta 5ns$ despre mine ssee spunea c$ nu sunt cap capabil$ abil$ s$ c#nt corect2  .ntr+un fel, am i6butit s$+mi dep$1esc acest comple0 1i mi+am 5ndreptat ambi/iile c$tre alte ori6onturi2 M+am reprofilat reprofilat pe produc/ia radio, dar p#n$ la urm$ am reali6at reali6at c$ radioul nu era o provocare provocare suficien suficient$ t$ din punct de vedere artis artistic, tic, a1a c$ am devenit din ce 5n ce mai compo6i/ional$ 5n meseria mea2 .ns$ compo6itorii compo6itorii care nu erau considera/i, 5n primul r#nd, mu6icieni, cu (reu 51i ($seau locul pe pia/$2  'stfel c$ am renun/at la tot 1i m+am mutat 5n ran/a, urm$rind va( s$ ($sesc un loc lini1tit, 5n care s$ devin artist$ " ceea ce nu s+a 5nt#mplat 5nt#mplat nicidecum peste peste noapte2 Ci au mai trecut 5nc$ optspre6ece ani2  .n mintea mea, nu m+am oprit 5ns$ nici o clip$ din c#ntat2 .nt#mplarea a f$cut s$ ajun( s$  predau la o 1coal$ de in(inerie, 5n care 5nv$/au mul/i conservatori1ti care+1i ff$ceau $ceau a doua

+

 

 speciali6are + 1i, 5n mod ine0plicabil, am ($sit destul curaj ca s$ c#nt 5n (rupul 1colii2 Mi+am cerut scu6e scu6e 1i am fost e0trem de jenat$, jenat$, dar + prob probabil abil fiindc fiindc$$ le era dra( de americ americanca anca nebun$ pe care o aveau ca profesoar$ + am avut un succes fenomenal2 Cu oca6ia s$rb$toririi a cinci6eci de ani de e0isten/$ a 1colii, am fost ru(at$ s$ dau o m#n$ de ajutor la or(ani6area celebr$rilor2 'veam o sal$ sal$ de spectacol mare, cu un sistem de sunet  profesionist, o orchestr$ complet$ 1i un student care c#nta (enial la pian 1i 1i+a asumat rolul de re(i6or mu6ical2 mu6ical2 pa/ pa/iul iul a fost ocupa ocupatt p#n$ la refu6 refu622 =a final, final, orchestr orchestraa a vrut s$ c#nte 5"erQbodQ Feeds DomebodQ 4 DomebodQ  4 la Blues Broth Brothers, ers, 1i a1a am ap$rut eu 5mbr$ 5mbr$cat$ cat$ ca James  Belushi, cu ochelari de soare 1i p$l$rie cu boruri 5n(uste, am c#ntat melodia 1i am interpretat monolo(ul2 ?chipa mea de studen/i a urcat 1i ea pe scen$ + to/i 5mbr$ca/i ca Blues  Brothers + 1i m+a sus/inut sus/inut cu o core(rafie la unison2 unison2 Chiar 5nainte s$ ne facem intrarea, sin(ura fat$ din (rup mi+a 1optit7 + 'i emo/iiN + Hu prea, i+am r$spuns2 + HuN &e ce nuN + Hu 1tiu2 Mi se pare c$ n+are sens s$ am emo/ii2 E s$ ies pe scen$, o s$+mi fac num$rul 1i cu asta, basta2  &up$ 5ncheierea melodiei, sala s+a ridicat 5n picioare s$ ne ova/ione6e2 'bia mai t#r6iu mi+ am dat seama c$ publicul acela de vreo OPP de oameni era compus, 5n majoritate, din tipi pe care 5i distrasem 1i+i 5ncurajasem la ora de en(le6$ 5n ultimii 6ece ani, plus so/iile 1i familiile lor2 ' doua 6i, s#mb$t$ diminea/$, am stat 1i am pl#ns vreo dou$ ore, cople1it$ de dra(ostea  1i adora/ia lor2  ?0perien/a m+a 5ndemnat s$ apar 1i 5n alte concerte8 am 5nceput s$ c#nt cu o trup$ de mu6icieni 5ntr+un restaurant din 6on$, 6on$, am participat la un curs de ja66 care a durat trei 6ile 1i a fost 5n(ro 5n(ro6itor 6itor de intimid intimidant, ant, iar apoi am sus/inut sus/inut 1i dou$ spectacol spectacolee pe scen$2 scen$2 Qltimul concert pe care l+am or(an concert or(ani6at i6at cu studen/ studen/ii ii a fost 5n februari februariee " am c#ntat, cu pasaje de improvi6a/ie, RaOe 9i"e , ceea ce mi+ar fi fost imposibil chiar 1i 5n urm$ cu un an2 Concertul acela a fost ultima dat$ c#nd am c#ntat urm#nd ca apoi s$ m$ desconsider 1i s$+mi cer scu6e de la mu6icieni2 e spune c$ pentru a c#nta corect corect trebuie s$ 1tii s$+/ s$+/ii controle6 controle6ii respira/ respira/ia, ia, postur postura, a, etc " ceea ce e adev$rat " dar eu sunt si(ur$ c$ 5ntotdeauna am fost 5n stare s$ c#nt 1i s$ urc pe o  scen$ 1i c$ 5ntotdeauna am avut ureche mu6ical$2 Humai c$ mereu am fost prea speriat$2 Chiar 1i atunci c#nd m$ d$ruiam publicului, tot eram prea speriat$2  .n cur#nd voi 5mplini cinci6eci 1i nou$ de ani2 Hu 1tiu de ce mi+a luat at#t de mult timp2 Hu+ mi bat 5ns$ capul cu re(retele2 .n fond, a durat at#t c#t a fost nevoie s$ dure6e2



 

 +uterea creierului  En cea mai recen recentă tă car carte te a ei ei The ecret =ife of the *necii către Londra prietena mea a plecat în 5gipt. /ecunoaşte#i probabil schema A Rania se pro"oacă în permanen#ă pe sine însăşi. 9rance$ii consideră că tot timpul trebuie să în"e#i ce"a nou. =şa că data "iitoare c*nd "e#i afla că la şcoala cartier se organi$ea$ă cursuri sau ateliere de lucru înscrie#i@"ă la unul care să "ă pro"oace. Creierul "ostru "ă "a mul#umi pentru asta.

 Splendida ,lberta -unter  En 1:67 locuiam în Fe \orO CitQ. =m aflat că faimoasa c*ntăre c*ntărea#ă a#ă de ,a$$ =lberta Nunter decisese să iasă din nou în lume şi că a"ea să c*nte la Rhe CooOerQ în Yreenich !illage. %mediat mi@am cumpărat bilet. Btiam că asta a"ea să fie o experien#ă unică. =lberta Nunter care îşi începuse cariera mu$icală în perioada anilor 1:; alături de Louis =rmstrong renun#ase renun #ase la un mom moment ent dat să c*nte ca să se facă asistentă medica medicală. lă. =cum era pensionar pensionară. ă. Bi la "*rsta de opt$eci şi ce"a de ani cei de la Rhe CooOerQ o con"inseseră să "ină şi să c*nte din nou. Ce bucurie şi ce pri"ilegiu s@o "e$i pe această femeie splendidă Bi =lberta Nunter era într@ade"ăr splendidă A nu pentru o doamnă de opt$eci şi ce"a de ani ci era splendidă indiferent de "*rstă. >i@au plăcut la nebunie toate istorioarele pe care ni le@a spus şi toate melodiile pe care le@a c*ntat. Jar cel mai bine mi@o amintesc c*nd a interpretat o piesă foarte foarte sen$uală- My sen$uală-  My man is such a handy man2  C*ntecul e plin de fra$e cu dublu sens @ ca man2 C*ntecul

0

 

Hbărbatul meu mă împunge cu acul şi@mi pune frişcă pe spicI. =lberta Nunter a fost extraordinară A fără aere simpatică relaxată istea#ă şi foarte foarte sexQ. =lbert =lb ertaa Nun Nunter ter era sexQ A nu în ciu ciuda da faptu faptului lui că a"e a"eaa opt opt$ec $ecii de ani ci  pentru c$ a"ea opt$eci de ani. =cest HamănuntI a dat serii complexitate. =lberta era stăp*nă pe sexualitatea ei şi pe experie experien#a n#a ei de "ia#ă. Dim Dim#eai #eai că femeia aceasta a a"ut parte în existe existen#a n#a de o iubir iubiree fantastică că era sigură pe ea şi că putea să glumească pe tema asta. %ar "*rsta ei îmbogă#ea melodia. =lberta era o femeie care trăise şi care iubise. Care cunoscuse celebritatea lăsase totul în urmă pentru o "ia#ă normală şi apoi re"enise. /ecunosc că din pricina "*rstei eram conştientă că n@a"ea să mai fie mult timp pe lumea asta şi că eram martora unui e"eniment care nu a"ea să se mai repete. Bi într@ade"ăr doamna Nunter a murit şapte ani mai t*r$iu. =m rememorat acest episod nu doar ca să în#elege#i că omul se transformă mereu şi că  po"estea e în continuă desfăşurare ci şi ca să "ă îndemn să fi#i întotdeauna conectate la  pre$ent şi să s ă şti#i că deşi nu sunte#i c*ntăre#e de ,a$$ mai mult sau mai pu#in celebre precum  prietena mea >argie tot timpul sunte#i obser"ate fie că "ă da#i seama fie că nu. Bi că sunte#i o sursă de inspira#ie pentru cei tineri şi pentru cei mai pu#in tineri. En fiecare $i a"e#i şansa să demonstra#i că să îmbătr*neşti nu e chiar un lucru groa$nic şi nici ce"a de temut. Că de fapt să îmbătr*neşti e înc*ntător.

ineri şi nelinişti'i  Jacă ne negăm "*rsta şi luptăm împotri"a ei nu facem dec*t să le transmitem fiicelor noastre şi tinerilor în general un mesa, fără cu"inte cum că să îmbătr*neşti e oribil. Sn ade"ărat coşmar Le spunem că ar trebui să se opună procesului de îmbătr*nire cu orice pre#. =stfel că  p*nă şi fete de două$eci şi cinci de ani încep să se teamă de bătr*ne#e şi "or să dea fuga la chirurgul plastician. %ar aceasta este o bătălie pierdută. Je ce să nu@i arătăm genera#iei tinere că să de"ii une femme d’un certain #(e este #(e este o stare de fapt care aduce multe beneficii că înaintarea în "*rstă poate să fie ce"a minunat un moment pe care să@l aştep#i aşt ep#i cu nerăbdareW En"ă#a#i din istoria fran#u$oaicelor. Pentreu ele nimic nu e de la sine în#eles. =u trecut prin chinuri teribile de@a lungul secolelor în care au suportat in"a$ii ră$boaie şi nesiguran#ă econom eco nomică. ică. Bi@au pier pierdut dut mu mul#i l#i din dintre tre băr bărba# ba#ii ii tin tineri eri în ră$ ră$boa boaie ie aşa că au în" în"ă#a ă#att să supra"ie#uia supra" ie#uiască scă singu singure. re. Pierde Pierderea rea aceast aceastaa face parte din secretul transf transformă ormării rii într@o într@o feme femeie ie d’un certain #(e sigură #(e sigură de sine. 9ran#u$oaicele pre#uiesc ceea ce au în "ia#ă indiferent dacă au mult sau pu#in. Jacă citi#i aceste r*nduri şi a"e#i două$eci trei$eci ori patru$eci de ani da#i@mi "oie să ,oc  pre# de o clipă le rle de votre m*re (rolul mamei "oastre. =m trecut şi eu prin ceea ce trece#i "oi A nu a"e#i destul timp sau suficien#i bani. Der"iciul nu "ă satisface sau nu "ă

4

 

stimulea$ă îndea,uns. Copilul e răcit şi tot timpul pl*nge. !ă face#i gri,i din pricina părin#ilor care îmbătr*nesc. Casa e un de$astru. Do#ul pare să fie preocupat mai mult de ser"iciu sau iubitul "@a părăsit iar acum sunte#i singure doar cu sentimentul că trebuie să o lua#i de la capăt. %ată ade"ărul "ie#ii A mereu o luăm de la capăt. 9iecare $i aduce cu ea ce"a nou. Embră#işa#i acest ce"a nou. Entr@o $i "e#i pri"i în urmă la "ia#a "oastră şi "ă "e#i da seama că a#i fost  parte dintr@o operă mărea#ă Jin ce"a important. important. Dunte#i parte din această etapă a istoriei. En calitat calitatee de  femme d’un certain #(e #(e aud deseori oameni care discută despre anii 1:4; despre frăm*ntările politice şi libertatea sexuală de atunci. En astfel de momente stau şi mă g*ndesc A da eu am trăit toate astea  .mi aduc aminte de toate astea. Jar sinceră să fiu în epoca aceea deseori deseori nu eram preoc preocupată upată dec*t de întrebare întrebareaa dacă o să i$but i$butesc esc sau nu să@mi termin tema la biologie. /areori mă ridicam deasupra propriilor mele probleme ca să pri"esc la planul general şi ca să găsesc un echilibru între mine însămi ca indi"id şi contextul lumii dimpre,ur. En an anii ii 1: 1:7; 7; c*nd c*nd do doam amna na 5s 5stMe tMe Laud Lauder er în încă că ma maii tr trăia ăia lu lucr cram am în cadr cadrul ul di" di"i$ i$ie ieii interna#ionale şi scriam texte de modă pentru această celebră companie de cosmetice. Dcriam materiale despre colec#iile pr_t@a@porter primă"ara şi despre culorile care se poartă toamna. = şi am fost acolo c*nd "estitul parfum Beautiful parfum  Beautiful şi@a primit numele. Ce epocă pasionantă Emi iubeam slu,ba dar la momentul acela n@o consideram a fi altce"a dec*t o simplă slu,bă. En cea mai mare parte a timpului t*n,eam să scriu pentru NollQood Ensă la 5stMe Lauder a"eam at*tea po"eşti şi experien#e unice în "ia#ă chiar acolo sub nasul meu Bi totuşi eram mioapă şi nu le "edeam. =stă$i oamenii îmi spun frec"ent c*t de strălucitor sună totul iar eu făc*nd un pas în spate mă g*ndesc- da la drept "orbind toată chestia asta A toată "ia#a asta A chiar e strălucitoare =şa că aprecia#i ceea ce a"e#i în pre$ent şi nu "ă îndepărta#i de po"estea care se desfăşoară chiar sub ochii "oştri.

 Semnătura ta e unică C*nd am înt*lnit@o prima dată în Paris >icheline RanguQ s@a uitat la mine cu ochii plini de  pasiune şi mi@a spus+ Grei s$ afli care e secretul fran/u6oaicelor 1i cum de au 5ncredere 5n ele 5nseleN E la la! Jupă o scurtă pau$ă de efect >icheline a continuat+ ?1ti femeie2 &eci fii femeie! Cu"intele astea sună cam ca un OoanT UT%storioară întrebare sau afirma#ie al cărei în#eles nu  poate fi perceput prin ,udecata ra#ională ci doar prin intermediul intui#iei sau al g*ndirii lateraleZ latera leZ sunt frec" frec"ent ent înt*ln înt*lnite ite în budism budismul ul $en. (n. red. red.V V nu@i aşaW Jar >ic >icheline heline are

6

 

dreptate. Lumea e un spa#iu tumultuos în permanentă schimbare. Ru omul trebuie să găseşti însă o cale prin care să te opreşti şi să@#i linişteşti mintea A fie prin medita#ie fie prin plimbări lungi fie prin Qoga fie printr@o incursiune în Yrădina Decretă (locul acela real sau metaforic care@#i induce o stare de pace şi te a,ută să@#i reîncarci bateriile. Pe măsură ce îmbătr*neşti iar lumea înaintea$ă tun*nd şi fulger*nd în direc#ii noi şi necunoscute trebuie să te agă#i de lucrurile care te fac să fii tu. tu. Bi aici aş "rea să "ă propun o metodă radicală sau poate doar  pu#in ciudată- exersa#i scrisul de m*nă. Dcrisul "ostru şi în special semnătura este ce"a extrem de personal care spune foarte multe despre cine sunte#i "oi în această lume. Jra e simplu să de"ii delăsător şi să ui#i de acele $ile de început c*nd ai în"ă#at cum să te semne$i c*nd ai scris o scrisoare de dragoste sau c*nd #i@ai adăugat cu gri,ă semnătura pe primul cec  pe care l@ai completat în "ia#a ta. !ă sugere$ să exersa#i acea artă pierdută a scrierii unor scrisori reale să nu "ă grăbi#i şi să scrie#i frumos iar apoi să "ă semna#i cu stil nu doar fiindcă e plăcut (şi chiar e plăcut iar în epoca aceasta a e@mail@urilor este şi impresionant ci şi pentru că gestul de a pune stiloul pe h*rtie de a@#i transfera g*ndurile din inimă în m*nă din m*nă în degete şi apoi pe h*rtie este o lec#ie $en. Bi e o lec#ie prin care o pute#i regăsi pe copili#a care abia a în"ă#at să@şi scrie numele "ă pute#i regăsi mie$ul eul cel ade"ărat. En plus să scrii frumos şi cu aten#ie e o do"adă de polite#e. 5xerci#iul acesta de a@#i concentra aten#ia asupra lucrurilor mărunte care fac din tine o  persoană unică se aplică şi în ca$ul "ocii. En copilărie descoperim că o anume tonalitate sau un anume ni"el al "olumului te a,ută să ob#ii di"erse re$ultate. Ensă pe măsură ce înaintăm în "*rstă a,ungem să uităm de acest aspect plin de for#ă şi indi"idualitate al personalită#ii noastre şi aşa cum scrisul de"ine negli,ent la fel a,ungem să ne lăsăm şi "ocea să se deteriore$e. !ocea este un instrument. Sn instrument plin de for#ă seducător incitant şi unic. Je ce să nu@i conştienti$ăm pre$en#aW !ocea repre$intă o HsemnăturăI a indi"idualită#ii noastre exact aşa cum este şi semnătura pe care o scriem.

.ăseşte*'i ec/ilibrul  =sta "ă "a a,uta să "ă "i$uali$a#i eul ade"ărat. Bi odată ce i$buti#i asta pute#i renun#a la toate lucrurile care nu@şi mai au locul în "ia#a "oastră A at*t la modul propriu (face#i@"ă curat în dulapuri şi da#i lucrurile pe care nu le mai pre#ui#i c*t şi la figurat (chiar mai a"e#i ne"oie să  ,uca#i rolul de ingenuăW. C*nd dai de o parte lucrurile redundante faci loc altor llucruri ucruri noi lucruri ade"ărate. En ca$ul meu mi@am redescoperit bunica şi mi@am regăsit "isul acela secret şi de demult de a "i$ita 9ran#a de a îm"ă#a limba france$ă şi de a@mi în#elege rădăcinile. =bandona#i ideile preconcepute. Linişti#i@"ă mintea. Bi acum întreba#i@"ă- Cine sunt eu cu ade"ăratW Cine trebuie să fiuW

7

 

 0iciodată nu e prea târziu târziu 5u am crescut într@o eră în care pe copertele re"istelor de modă nu apărea nici o femeie de culoare. 5ra ca şi c*nd întreaga lume era albă iar femeile afro@americane sau latino pur şi simplu nu existau. Ficiodată n@o să uit acea $i din 1:6 c*nd am luat un exemplar din Go(ue  Ma(a6ine iar pe coperta lui era ?e"erlQ &ohnson K negresă =sta era o premieră La "remea  Ma(a6ine aceea eram în facultate. 5ra o epocă plină de schimbări- mişcarea pentru drepturile ci"ile  protestele împotri"a ră$boiului din !ietnam re"olu#ia sexuală şi mişcarea pentru emanciparea femeilor. Jar să fiu cinstită $iua în care ?e"erlQ &ohnson a apărut pe coperta re"istei Go(ue a fost cea mai importantă pentru mine. =m pri"it în ochii acelei femei şi parcă am au$it@o adres*ndu@mi@se direct proclam*nd acea magică reciprocitate cu pri"ire la ceea ce însemna  pentru noi frumuse#ea. Chipul lui ?e"erlQ &ohnson anun#a lumii că "enise momentul să ne de$bărăm de ideile preconcepute. Bi la ni"el personal cu toate că nu eram dec*t o fată albă din suburbii am a"ut impresia că ?e"erlQ îmi spune- &a, spune-  &a, 1i tu e1ti frumoas$! frumoas$! =stă$i le a"em pe Faomi Campbell RQra ?anOs şi multe multe alte femei superbe care repre$intă o sursă de inspira#ie. Bi în legătură cu care nu ne mai întrebăm dacă sunt frumoase sau nu. Pur şi simplu ştim că sunt frumoase. =şa apar schimbările. Rrebuie să ai cura, pu#ină îndră$neală şi multă imagina#ie şi apoiG  puf Lumea s@a schimbat şi #i se pare că schimbarea a sur"enit peste noapte. %ar aceast aceastăă unică modificare produce un efect de undă. Cur*nd a,ungem să uităm trecutul abia dacă ne mai aducem aminte de "remurile în care lucrurile nu erau întotdeauna corecte. Sităm c*t de obtu$i am fost. Bi to#i spunem- &a, spunem- &a, fire1te2 emeile " 5n toate 5ntruchip$rile 5ntruchip$rile lor " sunt frumoase2 =şa că face#i ce"a cura,os chiar a$i. %eşi#i în oraş şi fi#i femeia aceea splendidă de oa anumită "*rstă. Ja fi#i mesagerul acestei idei. Bi cine ştie poate că într@o $i "om "edea une femme d’un certain #(e pe #(e pe coperta re"istei 'merican re"istei 'merican Go(ue!

*

*

 =ec/ii fran/u6e1ti

:

*

 

oulin Fef dai peste smochini cocoşi care c*ntă c*t e $iua de lungă măslini păduri de ste,ari şi "ii. Centrul sătucului a fost construit pe culmea unui deal şi e încon,urat de $iduri de piatră stră"echi menite să #ină piept in"a$iilor. Bi tot aici se ridică o catedrală magnifică din secolul al `%@lea. Jupă ce m@am instalat în camera şi în studioul meu m@am decis să merg p*nă în sat să@mi cumpăr o baghetă şi să mă pre$int bibliotecarei. Cu un sentiment de expectati"ă am urcat spre coama unui deal foarte abrupt ca să a,ung din >oulin Fef în centrul satului. Pe drum am trecut pe l*ngă un mic salon mic  salon de th (o th (o ceainărie care a"ea în fa#ă o tablă neagră pe care pelerinii afla#i în procesiune către Compostela pentru a@i aduce un omagiu Df*ntului %acob găsesc scrise cu"inte de încura,are în france$ă din partea altor călători asemenea lor. Entr@un t*r$iu cu răsuflarea cam tăiată am a,uns în centru. 9usese o plimbare de numai cinci minute dar o plimbare pe o pantă foarte înclinată

+4

 

%ntr*nd în sat am descoperit stră$i minunate cu pa"a, din piatră cubică $iduri "echi din cărămidă şi obloane "opsite în albastru A obloane închise. Je fapt totul era ferecat. %ar stră$ile erau pustii şi cufundate în tăcere. Ceea ce era de@a dreptul ener"ant. Snde era ac#iuneaW ac#iun eaW Jistrac#iaW Snde erau cafenelele cafenelele france france$ii $ii cu o la la@urile la@urile lorW Snde era mu$icaW !inulW Snde erau maga$inele şicW =m găsit găsit la boulan(erie (brutăria boulan(erie (brutăria dar la fel ca restul clădirilor din acest sat adormit şi ea era închisă. Pe uşă era un anun# care spunea că maga$inul a"ea să se redeschidă abia la două după@amia$ după@ amia$a. a. %ar acum era ora douăsp douăspre$ec re$ece. e. Ce nebun nebunie ie K clipă mi@a trecut prin minte să cobor dealul şi să mă întorc mai t*r$iu dar ideea unei noi escalade m@a făcut să renun#. En loc de ast asta a m@am dus la bib biblio liotecă tecă.. Car Caree era închi închisă să bien s)r . =m pornit spre maga$inul de săpunuri arti$anale. Enchis. 9armacia. Enchisă. ?anca. Enchisă. Je fapt banca era închisă  pentru totdeauna. Fu exista nici măcar un =R>. =R>. Ce"a mai pro"incial de at*t nu se putea. Cu toate astea am "ă$ut că exista un salon de cosmetică şi coafură. = deci poate că priorită#ile lor sunt altele. ?anii- nu prea importan#i. 9rumu 9ru muse se#ea #ea--  foarte important$! >@am am hotăr hotăr*t *t să "i "i$i $ite te$$ cated catedra rala la (car (caree era era desch deschisă isă important$!   >@ răcoroasă întunecată şi repre$enta un refugiu bine@"enit după căldura soarelui de la amia$ă. Jupă o "reme mi@am reluat preumblarea prin sat. Peste tot domnea o tăcere fantomatică dar merg*nd lent şi ciulind urechile am început să disting r*sete şi fr*nturi de con"ersa#ii. =m tras cu ochiul prin perdelele de dantelă şi în spatele obloanelor aproape închise am remarcat di"erse alte sunete- ciocnit de pahare clinchet de tac*muri şi farfurii. Bi atunci am în#eleslocuitorii din =u"illar nu băteau stră$ile fiindcă stăteau în case ca să se bucure de masa de  pr*n$. Pre# de două ore. Slterior am aflat că după această masă şi înainte de a re"eni la lucru sătenii trag şi un pui de somn sau cel pu#in se întind o "reme în pat şi se relaxea$ă. =şa că m@am relaxat şi eu. Jupă care s@a făcut ora două şi m@am dus iar la boulan(erie boulan(erie care nu se deschisese încă dar în fa#ă începuse să se forme$e o coadă. Ceea ce nu părea să deran,e$e pe nimeni. Roată lumea sporo"ăia aştepta şi după un timp proprietara a deschis uşa şi to#i ne@am cumpărat ce "oiam- p*ine uiche  sau di"erse produse de patiserie. uiche sau

 Munceşte ca să trăieşti" trăieşti" nu trăi ca să munceş munceşti  ti   >ai t*r$iu în cursul acelei seri CherQl 9ortier directoarea de la !irginia Center for the Creati"e =rts filiala =u"illar (şi o minunată artistă i@a in"itat to#i membrii coloniei artistice să "ină în oraş la galeria de artă pentru o expo$i#ie de fotografii ale lui Christophe Yardner. 5rau multe portrete ale localnicilor dar şi peisa,e A un ade"ărat omagiu adus lumii din =u"illar. Rot satul era acolo Yaleria aceasta micu#ă era plină de oameni care r*deau beau "in şi sa"urau aperiti"ele miniaturale. >ul#imea s@a re"ărsat şi în stradă iar eu m@am g*ndit la diferen#a dintre scena de acum şi liniştea de mai de"reme. 5ra o atmosferă at*t de energică şi

+6

 

de "eselă înc*t mi@am spus că masa de pr*n$ luată acasă şi puiul de somn de după ea îi în"iorau în mod cert pe bunii locuitori ai satului 5i să nu crede#i că "ă propun să "ă duce#i în biroul şefului şefului şi să@i cere#i o pau$ă de pr*n pr*n$$ de două ore şi un pui de somn în fiecare $i. Fu "ă sugere$ nici măcar să merge#i pe ,os unde"a  pe o rută ocolită. Fu "ă sugere$ nici să "ă pune#i obloane colorate la ferestre sau perdele de dantelă. Ceea ce "ă propun este să integra#i în "ia#a "oastră această no#iune de Yrădină Decretă. !e#i "edea că adăug*nd o do$ă de mister pu#ină odihnă şi o tuşă de intimitate în uni"ersul "ostru cotidian "ă "e#i sim#i mai bine mai puternice şi A îndră$nesc să spun A mai fericite %ar lucrurile astea nu sunt at*t de greu de făcut.

 Începe'i prin a vă !mbrăca frumos frumos Ja ceea ce "reau să spun este că dacă "ă îmbrăca#i bine A nu mă refer la o rochie de seară sau la un costum de gală ci la ce"a care să "ă facă să "ă sim#i#i bine în pielea "oastră la ce"a demn şi elegant sau ce"a sofisticat sexQ şi futurist dacă aceasta este personalitatea "oastră A "e#i începe să păşi#i pe calea către fericire. Către joie Către  joie de vivre vivre.. C*nd ieşim în lume purt*nd nişte haine trase pe noi la înt*mplare de care ne cam ,enăm A să $icem o pereche cenuşie de  pantaloni de trening un tricou decolorat şi nişte sandale "echi A nu "rem să fim "ă$ute. !om e"ita să ne înt*lnim cu oameni pe care@i cunoaştem. Fe "om feri să ne uităm în ochii necunoscutului acela arătos din maga$inul de "inuri. Je fapt chiar să presupunem că în maga$inul de "in e un necunoscut arătos. Care e$ită în dreptul sticlelor de >elbec. Bi iată@te  pe tine gata să pui m*na pe sticla ta obişnuită. De înt*mplă că eşt eştii un mic expert în ceea ce  pri"eşte "inurile >elbec aşa că ai putea să@i "in$i tipului c*te"a ponturi să începi o con"ersa#ie şi cine ştie ce altce"a. Jar ară#i de$astruos =şa că atunci c*nd domnul în chestiune te întreabă ce"a despre >elbec tu laşi capul în ,os îi ară#i sticla ta îi spui că ăsta e un "in bun şi apoi fugi la casă înainte ca omul s@apuce să obser"e cusătura desfăcută a  pantalonilor tăi de trening ?ine ăsta e un exemplu extrem şi sunt sigură că "oi nu "ă îmbrăca#i niciodată aşa dar a#i  priceput ce am "rut să spun. Nainele fac parte din Yrădina Decretă. 5le "ă permit să "ă sim#i#i sigure pe "oi. Jacă ar fi să reluăm scenariul precedent iar "oi eroinele po"eştii a#i purta o  pereche de blugi mula#i un tricou alb simplu şi curat. şi o eşarfă micu#ă albastru@deschis cu un nod le,er pe o parteW La care a#i adăuga o gentu#ă "intage din pai pe care "@a dăruit@o  bunicaW = şi sandalele... Cu baretu#e. /oşii. Poate în acord cu ru,ul roşu. Dau poate că nu sunte#i deloc machiate dar a"e#i părul curat şi strălucitor. 5i acum c*nd bărbatul care "rea să cumpere o sticlă de >elbec "ă abordea$ă nu "e#i mai fi cuprinse de panică nu "e#i mai sim#i ne"oia să o rupe#i la fugă în direc#ia opusă. Je fapt "ă "e#i tre$i imediat anga,ate într@un schimb de replici înc*ntător pe subiectul solului care ,oacă

+7

 

un rol extrem de important în aroma "inului. ?a chiar îi "e#i face cunoştin#ă bărbatului respecti" cu no#iunea de terroir  A   A anume cş fiecare "in păstrea$ă =JF@ul originii sale al  păm*ntului natal cum s@ar spune A rocile şi mineralele şi apa de ploaie şi "*nturile din regiunea de pro"enien#ă. Bi poate că "e#i continua să "orbi#i despre "in. Bi poate că această înt*lnire "a duce la o cafea luată împreună sau la o înt*lnire cu un grup de amici la un restaurant sau bar din $onă şi pentru fran#u$oaică la o cină.

 +oll4*5ous Fran6ais7 PollQ 9reeman 9reeman LQm LQman an este autoar autoarea ea unui blog foart foartee popu popular lar A  Folly+Gous ranSaisN A ranSaisN A care contori$ea$ă anual cam 0; ;;; de accesări din toată lumea şi care recent a fost onorat de ?udget Rra"el cu titulatura de unul dintre primele $ece bloguri pari$iene #inute de expa#i. PollQ are o diplomă în literatura france$ă şi a "i$itat pentru prima dată Parisul în 1:6+. = fost "ră,ită de el şi ca atare şi@a petrecut următorii trei$eci de ani într@un exerci#iu eşuat de a face  pe fran#u$oaica în Dtatele Snite. =sta a presupus perioade în care a fumat Yauloises şi alt altele ele în care s@a încăl#at cu espadrile în mie$ul iernii din Fe 5ngland. PollQ îşi scrie acum memoriile- Cum s$ nu devii pari6ian$ 5n IL lec/ii simple2 = simple2  = şi "@am $is că e o tipă foarte haioasăW %ată ce are ea de spus despre joie despre  joie de vivrevivre &in e0perien/a anilor tr$i/i 5n Faris, am 5nv$/at c$  ,oie de "i"re este un fel special de a te bucura de momentul pre6ent, pre6ent, de a savura detaliile fiec$rei 6ile2 Di 5n e(al$ m$sur$, de a cr crea ea aceste detalii7 folosi/i 6ilnic tac#murile de ar(int, be/i cafeaua cafeaua de diminea/$ 5ntr+o cea1c$ de  por/elan fin, remarca/i c#t de bine arat$ domnul care trece pe l#n($ voi pe trotuar2 $ ave/i mereu flori pe mas$2 Di ceva inteli(ent sau interesant de ad$u(at 5n conversa/ii2 conversa/ii2 Di niciodat$  s$ nu purta/i pantaloni de trenin( 5n public7 via/a e mult prea scurt$ ca s$ nu contribui/i la acea ,oie acea  ,oie de "i"re a lumii admirative din jurul vostru! C*nd ne îngri,im şi ne hrănim Yrădina Decretă ne "ine mai uşor să tragem linie şi să ne separăm persoana publică de cea particulară. En confortul căminului nostru ne putem retrage în camera personală ca să petrecem după@amia$a în pat cu o carte bună îmbrăcate doar într@ un halat într@o cămaşă de noapte sau chiar în pantaloni de trening. Jupă ce ne@am răsfă#at cu aceste momente pri"ate suntem odihnite şi relaxate iar c*nd "ine "remea să ieşim în lume suntem gata să ne îmbrăcăm de gală.

)e putem să !nvă'ăm despre joie de vivre de la +aul 0e8man =m crescut nu departe de 8estport Connecticut acolo unde locuiau starul de cinema Paul  Feman şi so#ia lui &oanne 8oodard. >ama era în felul ei un soi de infractor pentru că

+:

 

nimic nu@i plăcea mai mult dec*t să@şi petreacă după@amie$ele de s*mbătă conduc*nd maşina  pe drumuri pri"ate şi uit*ndu@se la "ile şi conace. Kriunde "edea o tăbli#ă cu HRrecerea opritădrum pri"atI nu putea să re$iste şi imediat intra pe drumul respecti". Jin pricina asta în copilărie eram permanent îngro$itor de ,enată şi urlam la ea c@o să fim arestate dar protestele mele nu păreau dec*t s@o încura,e$e. Rot timpul eram în căutare de "edete de cinema. La "remea aceea (ca şi a$i multe locuiau în 8estport. >ama era îndrăgostită de Paul Feman. De "edea pe sine ca pe un fel de &oanne 8oodard nedescoperită şi@mi spunea că ea şi &oanne chiar seamănă una cu cealaltă. Poate chiar semănau dar ăsta era un moti" ca să@l "*ne$i pe Paul FemanW Bi oare ce inten#ii ar fi a"ut mama în ca$ul în care ar fi dat de elW De g*ndea oare să@l seducă şi să@l con"ingă s@o  părăsească pe mult@iubita lui &oanneW ="eam doar $ece ani şi toate întrebările astea îmi creaseră o oarecare stare de confu$ie şi o serie de temeri legate de mama de Paul şi de &oanne. Je obicei expedi#iile noastre nu se soldau dec*t cu o ieşire distracti"ă în natură dar într@o $i  A mul#umită indica#iilor date de foarte prietenosul proprietar al maga$inului "opsit în ro$ H%ncredible ?ooOstoreI A chiar am găsit casa lui Paul Feman. =m fost destul de surprinse de aspectul ei banal. 5ra o casă drăgu#ă dar simplă fără nimic extraordinar. Fu a"ea nici turnule#e şi nici şan# cu apă de ,ur@împre,ur. =m stat în maşină şi ne@am uitat la ea întreb*ndu@ne unde era oare Paul dacă era înăuntru sau nu şi dacă &oanne era acasă A poate în grădina din spate îngri,indu@şi florile sau poate repet*nd replicile pentru o piesă nouăW En casă însă nu se "edea nici urmă de mişcare. @ Poate sunt la NollQood a $is mama şi a pornit motorul 9ordului Pinto. Bi atunci s@a petrecut minunea. Sn !olOsagen ?eetle roşu@aprins a trecut în "ite$ă pe l*ngă noi iar mama a început să #ipe@ 5l e 5l e = cobor*t fr*na de m*nă a ambalat motorul motorul şi a porn pornit it în goană pe urmele lui. = mama era sigură că în maşina cu pricina era Paul Feman fiindcă toată lumea din oraş ştia că actorul îşi luase un !olOsagen ?eetle obişnuit pe care însă montase un motor special şi foarte puternic de Porsche tocmai cu scopul de a putea să scape de fanii mult prea băgăcioşi şi în mod expres de mama şi de mine. Foi însă tot am încercat să@l prindem din urmă. Kmul a luat o curbă motorul a mugit iar noi ne@am continuat urmărirea pe drumul acela pri"at presărat cu reductoare de "ite$ă. =proape că $burasem din scaune din pricina cursei nebune c*nd am a,uns la o mică bifurca#ie. Bi acolo l@am pierdut. Jispăruse. Paul Feman ne scăpase printre degete Emi place să relate$ po"estea asta @ pe care recunosc că n@am în$or$onat@o aproape deloc @ nu at*t pentru înt*lnirea cu Paul sau de dragul clipei în care am fost at*t de aproape de ideea de măre#ie măre#i e ci pentr pentruu că am încheiat urmăr urmărirea irea admir* admir*ndu@l ndu@l pe Paul mai mult ca niciod niciodată. ată. Paul

;

 

 Feman îşi putea permite fără doar şi poate cea mai mare mai luxoasă şi mai scumpă maşină de la NollQood (şi asta se înt*mpla înainte să dea lo"itura cu sosurile lui de salată şi  pungile cu popcorn dar el nu "oia să facă nimic care să sară s ară în ochi. Preferase să ascundă un motor puternic puternic demn de o maşin maşinăă de curse în carcasa unei broscu broscu#e #e !8. [sta e cred unul dintre cele mai rele"ante exemple că o via/$ bine tr$it$ e o via/$ ascuns$2 =tunci c*nd trăieşti aşa nu ge aşa gene nere re$i $i ni nici ci pri"i pri"iri ri pl plin inee de gelo gelo$i $iee şi ni nici ci rese resent ntim imen ente. te. =st =staa în înse seam amnă nă să supra"ie#uieşti în mod deştept. Dă fii inteligent să ai încredere în tine şi poate chiar să@#i ba#i  ,oc de conceptul de consumerism exagerat şi de toate ideile preconcepute cu pri"ire la  bogă#ie. Paul Feman m@a în"ă#at că a@#i prote,a intimitatea A Yrădina Decretă a fiecăruia dintre noi A nu înseamnă nici că eşti grosolan nici că eşti snob. Po#i să te distre$i şi totuşi să răm*i o  persoană care@şi apără "ia#a pri"ată.

 Drum privat" nu trece'i  trece'i  Yrădina Decretă poate să fie ce"a ce trăieşte şi creşte în inima "oastră. 5 ade"ărat că france$ii nu se de$"ăluie de$"ăluie aşa de repede sau aşa de uşor precu precum m america americanii. nii. Bi chiar dacă "re "re#i #i să fi#i mai departe departe la fel de priete prietenoase noase de deschise şi de încre$ă încre$ătoare toare pu pute#i te#i să "ă mai reprima reprima#i #i tenta#iile oca$ionale de a "ă de$"ălui prea mult. Dunt momente în care te sim#i stoarsă epui$ată şi în loc să te îngri,eşti să te întin$i în pat sau să mergi într@o bibliotecă într@o  biserică ori o cafenea liniştită î#i suni o prietenă şi începi să "orbeşti cu ea. Bi atunci poate că "orbeşti prea mult poate că dintr@un sim#ăm*nt de fragilitate spui prea multe. Ca atare în loc ca această con"ersa#ie să fie un debuşeu închi$i telefonul sim#indu@te ca şi c*nd o parte esen#ială a fiin#ei tale a fost compromisă. Decretele tale s@au împrăştiat prin uni"ers iar tu nu ai găsit nici timpul şi nici locul ca să iei o deci$ie. Ceea ce "ă sugere$ aici este să căuta#i echilibrul. Lua#i exemplu de la franc echilibrul. france$ii e$ii din =u"illar care trag perde perdelele lele stau cu fami familia lia se  bucură de o masă acasă acas ă şi de c*te"a clipe de odihnă astfel înc*t apoi sunt plini de energie de  bună"oin#ă şi de încredere în sine atitudini pe care după aceea le "or împărtăşi cu restul semenilor fără a a"ea sen$a#ia că au exagerat şi s@au deconspirat prea tare. P*nă la urmă "oi sunte#i creatoarele Yrădinii Decrete. =cesta este locul "ostru special. Jacă o îngri,i#i o între#ine#i o prote,a#i şi o "i$ita#i deseori grădina "oastră secretă "ă "a răsplăti cu roadele muncii depuse şi cu multă bucurie.

*

*

1

*

 

 =ec/ii fran/u6e1ti ercurQ ?allet CompanQ. 5ra o $i de primă"ară caldă aşa că =udreQ a ser"it un "in Casa &ulia şi un altul alb din Chile Casa Lapostolle. >i@a spus că e surprin$ător de bun şi că nu costă dec*t cam şapte dolari sticla. Prietena mea a pregătit masa frumos în sufragerie- "in răcit pahare din cristal (aşa cum fac fran#u$o fran#u$oaicele aicele întotde întotdeauna auna  strug struguri uri şi o gamă largă de br*n br*n$eturi $eturi de calita calitate. te. L*ngă toate acestea a aşe$at o "a$ă cu flori proaspete şi nişte şer"ete drăgu#e. Rocmai aceste gesturi foarte simple pot da elegan#ă unei mese. =udreQ a "*ndut multă mobilă în acea $i pe l*ngă o serie de co"oare şi alte lucruri dar a fost destul de surprinsă de faptul că prea pu#ine persoane s@au înfruptat din minunatele ei aperiti"e ?a chiar a fost foarte de$amăgită. Ensă Dtephen a repre$entat excep#ia de la regulă şi tocmai din acest moti" =udreQ l@a îndrăgit imediat =partamentul ei era plin de oameni iar  prietena mea era ocupată cu negocierea di"erselor tran$ac#ii şi cu "*n$ările propriu@$ise. En acest timp Dtephen şi@a turnat un pahar cu "in şi răbdător a aşteptat momentul potri"it ca s@o atragă pe =udreQ într@o con"ersa#ie. 5ra de@a dreptul fermecat de ea şi o discu#ie pe subiectul  procesului de reno"are îi dădea oca$ia să petreacă un timp împreună. =udreQ a cre$ut că el era doar interesat de di"erse detalii. Dtephen a întrebat@o ce designer îşi anga,ase şi de ce făcuse alegerile pe care le făcuse. En cele din urmă i@a spus că toate astea îl interesau fiindcă şi el îşi reno"ase apartamentul. HF@ai "rea să@l "e$iWI "e$iWI  a întrebat el.  Bien s)r! s)r!   Bi Dtephen a in"itat@o la el să@i "adă apartamentul. =udreQ nu ştia însă că H"i$ionareaII a"ea să includ H"i$ionarea includăă şi o cină ser"ită împreun împreună ă ca să nu mai spunem de un minunat sufleu /oquefort pregătit în casă

0

 

=dor po"estea aceasta şi mi@am dat seama imediat că trebuia să aflu neapărat re#eta sufleului /oquefort. =şa că a,unsă în Paris m@am înt*lnit cu Dusan prietenă cu =udreQ şi cu Dtephen. Dusan locuieşte în Paris din ;;+ c*nd a părăsit lumea publicită#ii din sudul Californiei şi s@a mutat în 9ran#a. Dusan şi răposatul ei so# erau buni prieteni cu Dtephen. Bi cu toate că anii au trecut iar Dusan locuieşte acum în Paris iar Dtephen în Fe \orO cei doi au rămas prieteni. =$i Dusa Dusann loc locuie uieşte şte în apa apartam rtamentu entull "is "isuri urilor lor ei în Dt@ Dt@Yerm Yermain ain@de @des@Pr s@PrMs Ms îm împre preună ună cu  partenerul ei de "ia#ă 8olfgang. Cuplul a apărut în emisiunea Nouse Nunters %nternational şi e deseori recunoscut c*nd c*nd călătoreşte prin lumea întreagă. Bi totuşi deşi se află la depărtare de "echiul ei prieten Dusan "orbeşte cu Dtephen la telefon şi comunică şi prin e@ mail fiind mereu gata să@i dea o m*nă de a,utor. =,utor care constă inclusi" în re#ete de  joie de vivre. vivre. C*nd a au$it că prietenul ei s@a îndrăgostit de o "ecină frumoasă din aceeaşi clădire şi că a in"itat@o să@i "i$ite$e apartamentul Dusan i@a trimis imediat Hre#eta de sufleu garantată să impresione$eI. Bi chiar a func#ionat Dtephen a făcut toate pregătirile posibile din timp dar spre surprinderea şi înc*ntarea lui =udreQ adoră să stea în bucătărie aşa că prepararea acestei re#ete s@a transformat într@un efort comun din care a îmbobocit o dragoste ade"ărată. En ;;0 cele două cupluri A =udreQ şi Dtephen Dusan şi 8olfgang A au sărbătorit =nul Fou în Paris iar apoi în iulie ;;7 s@au înt*lnit din nou ca să celebre$e foarte eleganta nuntă italiană a lui =udreQ cu Dtephen. Bi acum re#etaG Jar a"e#i gri,ă fiindcă acest preparat se poate solda cu  joie de vivre vivre din  din  belşug ba chiar cu clopote de nuntă

 Sufleul :o;uefort < la Susan Pentru patru por#ii 4 linguri de unt  linguri de pesmet fin 4 linguri de făină +4; mililitri de lapte 4 gălbenuşuri de ou  linguri de /oquefort sau br*n$ă albastră făr*mi#ată 0 linguri şi ,umătate de cremă de br*n$ă 6 albuşuri de ou 1 lingură şi ,umătate de amidon de porumb >etodă de preparare1. Snge#i cu unt o formă mare de sufleu. Rapeta#i@o cu pesmetul. . Ropi#i untul într@o crati#ă la foc mic.

4

 

+. =dăuga#i făina şi amesteca#i des la foc mic timp de aproximati" 0 minute. Fu lăsa#i făina să de"ină maro.  =duce#i laptele în care a#i adăugat un "*rf de cu#it sare la punctul de fierbere. 0. Rurna#i@l peste amestecul de făină şi unt. 4. C* C*nd nd ac aces esta ta s@a s@a în înco corp rpor orat at com compl plet et şi mi mixt xtur uraa a de"e de"eni nitt foar foarte te groa groasă să adău adăuga ga#i #i gălbenuşurile de ou pe r*nd. 6. =dăuga#i /oquefort@ul şi crema de br*n$ă amestec*nd la foc mic ca să se încorpore$e î ncorpore$e bine apoi da#i crati#a la o parte. 7. ?ate#i albuşurile cu amidonul de porumb p*nă c*nd se formea$ă o spumă tare. :. Encorpora#i  din albuşuri în amestecul de br*n$ă. 1;. Encorpora#i şi restul albuşurilor. 11. Pune#i compo$i#ia cu lingura în forma de sufleu. 1. Coace#i la 1:;o Celsius timp de 0 @ 4; de minu minute te sau p*nă c*nd scobitoa scobitoarea rea iese curată din mi,locul sufleului.

3ra prânzului !n sudul Fran'ei  Prietena mea fran#u$oaică ?Matrice e o directoare de for#ă din domeniul medical. = absol"it cursurile Sni"ersită#ii \ale şi "orbeşte engle$a fluent. =$i locuieşte în sud@"estul 9ran#ei în înc*ntătorul oraş Roulouse. =m stat la ea toamna trecută în casa ei superbă situată nu departe de ce cent ntru rull oraşu oraşulu lui i şi am a"ut a"ut astf astfel el oca$ oca$ia ia să aflu aflu di dire rect ct ce în înse seam amnă nă ospi ospita tali lita tate teaa fran#u$ească autentică. ?Matrice ?Matri ce lucrea$ă de acasă şi are un succes deosebit deosebit dar este şi foarte ocupată Je aceea am fost uimită şi impresionată c*nd m@a rugat să mă întorc acasă după $iua petrecută "i$it*nd oraşul ca să iau pr*n$ul cu ea. En mi,locul programului de ser"iciu prietena mea s@a întrerupt şi a pregătit pentru mine un uiche  de casă şi o salată delicioasă. Uuiche @ul a fost at*t de uiche de Uuiche@ul cremos A abia îl scosese din cuptor c*nd am a,uns acasă A fierbinte şi incredibil de gustos Dincer am m*ncat de multe ori uiche  la "ia#a mea ba uneori am preparat eu însămi c*te uiche la unul dar cel al lui ?Matrice îmi "a răm*ne în amintire ca fiind cel mai bun pe care l@am sa"urat "reodată. Bi nu pentru că a fost at*t de gustos (şi chiar a fost ci datorită genero$ită#ii  prietenei mele. Bi mai mult dec*t at*t datorită impresiei de elegan#ă impro"i$ată. ?Matrice mea n@a făcut mare te"atură n@a exagerat cu orchestrarea pr*n$ului dar tocmai simplitatea şi frumuse#ea acestei mese împreună mi@au indus sen$a#ia de lux de lux în ade"ăratul sens al cu"*nt cu" *ntulu ului.i. Plus că a"eam în fa#ă fa#ă înc încăă un exemp exemplu lu de  joie de vivre. vivre. = fost o experien#ă comună plină de r*s şi de dragoste. %ar ?Matrice mi@a dat şi re#eta-

6

 

=uic/e familial" de la B>atrice Pentru @4 por#ii Jiametrul tă"ii- 0 centimetri Jurata preparării- 1;@10 minute (fără aluatZ pentru el mai adăuga#i încă 10 minute plus alte ; în care îl lăsa#i la frigider Jurata coacerii- +; de minute Preîncăl$i#i cuptorul la ;o Celsius %ngrediente1. =luat cumpărat din comer# sau urma#i re#eta de mai ,os Pentru aluat1;; de grame de unt moale tăiat în bucă#ele mici ;; de grame de făină 1 ou + linguri#e de lapte sare >od de preparare1. Entr@un castron pune#i făina şi sarea adăuga#i untul şi amesteca#i totul cu degetele. . =dăuga#i oul şi continua#i să amesteca#i cu degetele. =dăuga#i o picătură de lapte astfel înc*t coca să poate lua forma unei mingi. +. Lăsa#i să se odihnească în frigider cel pu#in o ,umătate de oră. . =luatul poate fi pregătit din "reme. En acest ca$ scoate#i@l din frigider şi lăsa#i@l la temperatura camerei cam ; de minute înainte să@ întinde#i. 0. C*nd este gata scoate#i aluatul din castron şi cu a,utorul unui sucitor întinde#i@l pe o  bucată de h*rtie de copt. =şe$a#i@l cu tot cu h*rtie în forma forma de plăcintă Pentru umplutură gălbenuşuri de ou  albuşuri de ou o ceaşcă de sm*nt*nă 1;; de grame de caşca"al mărun#it ;; de grame de bacon tăiat în bucă#ele ;; de grame de şuncă feliată şi apoi tăiată în pătră#ele un "*rf de cu#it de piper 

7

 

un "*rf de cu#it de nucşoară >od de preparare1. Entr@un castron amesteca#i gălbenuşurile de ou cu sm*nt*na. =dăuga#i caşca"alul mărun#it  piperul şi nucşoara. Je obicei nu este ne"oie să mai adăuga#i sare fiindcă baconul caşca"alul şi şunca sunt de,a sărate. . ?ate#i albuşurile p*nă formea$ă o spumă tare. +. Encorpora#i albuşurile cu gri,ă (pentru ca spuma să nu se lase în castronul cu gălbenuşurile sm*nt*na şi caşca"alul. . Presăra#i baconul şi şunca peste aluatul din forma de plăcintă. 0. Rurna#i umplura deasupra. 4. Ja#i la cuptor la foc mic +; de minute. Der"i#i cu salată "erde >inunatt la uiche >inuna uiche e  e faptul că poate fi preparat din timp şi ser"it mai t*r$iu. Jeseori c*nd ne g*ndim la pregătirea unei petreceri ne cam ia cu fiori dar france$ii nu împărtăşesc această mentalitate de tip alb * negru @ fie încăl$im un semipreparat la cuptorul cu microunde fie ne dăm peste cap şi preparăm un meniu elaborat cu opt feluri de m*ncare. En loc de asta ei  pregătesc o Hpiesă de re$isten#ăI extraordinară cu o $i înainte. ( Uuiche  poate fi ser"it foarte Uuiche poate  bine ca fel principal. =poi adaugă c*te"a elemente simple precum o salată minunată o supă care să sublinie$e felul principal o baghetă proaspătă şi o largă "arietate de br*n$eturi totul urmat de desert cafea şi în final un di(estif    ca un =rmagnac sau un cognac de calitate.

 „ort” la cină =m înt*lnit@o pe %sabelle recent în Paris. 5 prietena prietenei mele Rania aşa că am ieşit la cină toate trei şi am discutat despre dragoste "ia#ă şi bineîn#eles m*ncare. %sabelle s@a născut în $ona rurală de l*ngă Dt. 5tienne. Bi@a făcut studiile în LQon a călătorit foarte mult şi asemenea ma,orită#ii france$ilor pe care i@am cunoscut adoră să gătească atunci c*nd are timp (e foarte ocupată din pricina carierei în domeniul de$"oltării personaleZ trebuie să călătorească des ca să "i$ite$e di"erse companii. >i@a mărturisit că pro"ine dintr@o familie cu bucătari iscusi#i aşa că mi@a oferit această re#etă minunată de Rort Dărat. =cum s@ar putea să spune#i că tortul nu este potri"it pentru a fi ser"it la cină dar acesta este Bi chiar mai gro$a" dacă plănui#i o reuniune între prieteni e faptul că pute#i să@l pregăti#i în a"ans păstr*nd astfel mai mult timp pe care să@l petrece#i cu in"ita#ii. =m descoperit că

:

 

Rortul Dărat al lui %sabelle poate fi #inut la frigider şi două $ile iar gustul e şi mai fantastic =poi poate fi ser"it fierbinte sau la temperatura camerei dar niciodată rece. 5 perfect pentru o cină obişnuită dar şi pentru un bufet fiindcă poate fi tăiat în felii înainte iar acestea sunt uşor de mane"rat. 5 un fel de m*ncare delicios şi foarte sănătos. =dor re#eta asta

ortul Sărat al lui ?sabelle" cu brânză albastră şi prune uscate Pentru @4 por#ii Jurata preparării- 10 minute Jurata coacerii- 0 minute %ngrediente;; de grame de făină + ouă 0 linguri şi ,umătate de lapte integral 0 linguri şi ,umătate de ulei de măsline un plic de dro,die uscată 10; de grame de br*n$ă albastră dacă se poate H?leu de ?resseI 1; prune uscate 1;; de grame de caşca"al ; de grame de unt sare piper  >od de preparare1. Răia#i br*n$a albastră în pătrate micu#e. Dcoate#i s*mburii prunelor şi tăia#i@le în bucă#ele mici. Ră"ăli#i toate bucă#elele prin făină. . Preîncăl$i#i cuptorul la 17; o Celsius pentru 1; minute +. Entr@un castron amesteca#i făina dro,dia şi ouăle bătute cu sare şi piper. =dăuga#i uleiul şi laptele şi amesteca#i din nou. =poi încorpora#i bucă#elele de br*n$ă şi de prune. 0. Rurna#i aluatul în în ta"ă şi coace#i în cuptor timp de 0 de minute. !erifica#i dacă e gata introduc*nd în cocă lama unui cu#it. =ceasta trebuie să iasă curată. Jacă nu mai lăsa#i tortul  pu#in în cuptor. 4. Dcote#i@l din cuptor şi lăsa#i@l să se răcească 0 minute apoi pute#i să@l extrage#i din ta"ă. Der"i#i@l la temperatura camerei. 5 minunat alături de o salată "erde.

0;

 

 Stârnirea &ustului  Bi ce le put pute#i e#i ser ser"i "i in" in"ita ita#ilo #ilorr c*t tim timpp fac face#i e#i ultime ultimele le ara aran,a n,ame mente nte pen pentru tru pet petrec recere ereWW 9rance$ilor nu le place idea de a se sătura înainte de a se aşe$a la masa propriu@$isă ci preferă să@şi păstre$e apetitul Hîn formăI. Rotuşi e important să@#i st*rneşti sim#urile înainte de a ataca preparatele în sine. 5xpresia pe care france$ii o folosesc pentru asta este amuse+(ueule amuse+(ueule.. =dor sonoritatea ei fiindcă se traduce prin a@#i amu$a gura sau stomacul şi se referă de fapt la ceea ce numim noi o gustare de cocOta cocOtail. il. Jeseori i@am au$it pe franc france$i e$i folosind term termenii enii  (ri(nottes sau nibblies  (ri(nottes sau nibblies.. Sltimul este un cu"*nt împrumutat din engle$ă dar pe care nu l@am au$it niciodată utili$at de "orbitorii nati"i de engle$ă aşa că situa#ia e pu#in confu$ă. En fine important este că france$ilor le place să@şi st*rnească gustul înainte de o masă rafinată. En Paris se începe deseori cu şampanie dar în =u"illar în timpul "erii se preferă un kir aperitif (lichior de coacă$e negre şi un "in alb secZ ca să prepari un kir royale royale înlocuieşti "inul alb cu şampanie. Pentru amuse+(ueulle  noi ser"eam în =u"illar măsline sau alune sărate. Jar într@ amuse+(ueulle noi o seară CherQl a pregătit un platou de roşii cherrQ pe care le îmbrăcase în $ahăr carameli$at şi apoi folosind o scobitoare le cufundase în semin#e de susan pră,ite. 5 un aperiti" uşor de  prepara şi foarte delicios. !ede#i "oi ideea este să@#i st*rneşti gustul şi să@#i păcăleşti pu#in foamea. Primul fel propriu@ $is poate să fie apoi o supă. En prima noastră seară petrecută în =u"illar CherQl ne@a oferit c*te o farfurie pe care era o smochină (culeasă din smochinul nostru pe care o tăiase pe  ,umătate o umpluse cu ch*vre  (br*n$ă de capră făr*mi#ată şi o decorase cu frun$e de mentă. ch*vre (br*n$ă En altă seară am primit o feliu#ă de foie de  foie (ras aşe$ată (ras aşe$ată pe un pat de "erde#uri. =poi urmea$ă iar "in după care soseşte felul principal care poate să fie o por#ie mică de peşte proaspăt cu di"erse legume. Jin nou "in. = şi apă din sticla transparentă care stă întotdeauna pe masă. Jupă asta urmea$ă br*n$eturile (o baghetă minunată şi o gamă de di"erse br*n$eturi A 9ran#a are peste cinci sute de sortimente şi în final desertul. =poi se aduce c*te un espresso. Rotul se ser"eşte pe farfurii mici aduse pe r*nd nu toate odată. En#elege#i acum de ce o cină tipică durea$ă ore întregi CherQl 9ortier directoarea de la !irginia Center for the Creati"e =rts din =u"illar este o  bucătăreasă extraordinară o artistă excep#ională şi o femeie care ştie cum să pregătească o cină festi"ă. = crescut în partea france$ă a Canadei iar acum locuieşte în !ancou"er împreună cu so#ul ei &ohn care e scriitor şi fotograf. CherQl a organi$at multe petreceri memorabile în =u"illar A unele relaxate altele ce"a mai formale.

Foie &ras pe pâine prăjită prăjită cu confit de ceapă" < la )/er4l Fortier  %ngrediente1 cutie de foie de foie (ras refrigerată (ras refrigerată 1 baghetă proaspătă tăiată în felii de ,umătate de centimetru grosime

01

 

ulei de măsline Pentru confit6;; de grame de ceapă 1 lingură de ulei de măsline 1 lingură de unt nesărat  linguri de $ahăr   linguri de "in roşu  linguri#e de cimbru proaspăt tocat un "*rf de cu#it de nucşoară sare şi piper după gust >od de preparare1. Preîncăl$i#i cuptorul la 14;o Celsius. Snge#i cu o pensulă fiecare felie de baghetă cu pu#in ulei de măsline. Pră,i#i cam 1; minute pe fiecare parte p*nă c*nd p*inea de"ine aurie. /ăci#i feliile complet şi apoi depo$ita#ile într@o cutie care se închide ermetic dacă nu le folosi#i imediat. . Encăl$i#i untul şi uleiul de măsline într@o tigaie la foc mediu. =dăuga#i ceapa reduce#i pu#in intensitatea focului adăuga#i $ahărul şi lăsa#i să se pră,ească încet p*nă c*nd ceapa se înmoaie dar nu de"ine maro aproximati" 10 minute. =mesteca#i din c*nd în c*nd. +. Creşte#i intensitatea focului către mediu@maxim şi adăuga#i "inul. =mesteca#i din c*nd în c*nd p*nă ce "inul se absoarbe iar ceapa de"ine aurie aproximati" 10 minute. =dăuga#i cimbrul nucşoara sarea şi piperul. Pentru ser"ire=ran,a#i p*inea pră,ită pe un platou. Dcoate#i foie Dcoate#i  foie (ras@ul dacă  foie (ras@ul din cutie sau borcan. Pont- dacă foie @ul se află într@o cutie deschide#i@o la ambele capete şi împinge#i uşor con#inutul afară.  (ras@ul  (ras Endepărta#i excesul de grăsime şi felia#i felia#i foie @ul cu un cu#it ascu#it şi încăl$it sau cu o  foie (ras (ras@ul  bucată de a#ă dentară fără aromă. 5ste de dorit să lucra#i rapid deoarece  foie (ras @ul se (ras@ul înmoaie pe măsură ce se încăl$eşte. =şe$a#i feliile feliile de de foie feliilee de p*ine şi ser"i#i totu totull cu un castron de confi confitt de ceapă  foie (ras pe (ras  pe feliil alături. Yarnisi#i platoul cu rămurele de cimbru proaspăt. En mod deosebit în place la re#eta asta faptul că este foarte gustoasă şi face impresie deşi în realitate e uşor de preparat şi nu presupune muncă multă. %ntra#i la un maga$in de delicatese şi "e#i "edea că există o "arie "arietate tate largă de produse pe care le pute#i combina şi asorta cu felur felurii gătite în casă. Pute#i opta astfel pentru unele preparate neobişnuite şi exotice care dau o tuşă de elegan#ă oricărei mese.

0

 

 @au de vie (=pa !ie#ii Pentru france$i "inul nu este doar o băutură cu gust delicios care te a,ută să te sim#i bine. 5i ştiu că "inul ob#inu ob#inutt din strugur strugurii ii pro"eni#i dintr@o anum anumită ită regiune "a păstra în sa"oarea lui întreaga istorie a acelei $one A de la furtuni la perioad întreaga perioadee de secet secetă ă de la "eri lung lungii şi toride toride la dimine#i de toamnă timpurie cu chiciură şi brumă. Roate aceste modificări climatice "or  pătrunde în sol şi în sufletul strugurilor. %ar c*nd un "in este produs din fructele de pe  proprietatea unei familii el "a încapsula istoria acelei familii legătura ei cu păm*ntul şi o comuniune indubitabilă între trecut pre$ent şi "iitor. Rania mi@a po"estit recent despre o băutură numită eau de vie. vie. !inul acesta este un di(estif  produs în For Formandia mandia din mere. ?unicii ei a"eau o li"adă de meri din roadele cărora a"eau obiceiul obicei ul să facă cidru pe care apoi îl distila distilauu ca să ob#ină eau de vie. vie. C*nd s@a născut Rania tatăl ei a pus deoparte c*te"a sticle de care să se bucure la oca$ii speciale cum ar fi prima comniune a copilei sau nunta ei. Cu c*t licoarea se în"echeşte cu at*t e mai bună. =şa că tatăl a păstrat c*te"a sticle pentru Rania pentru sora şi pentru fratele ei fiecare pusă la păstrare în $iua în care s@a născut copilul respecti". =stfel c*nd Rania se "a mărita "ă închipui#i c*tă  joie de vivre "a vivre "a aduce at*t ei c*t şi întregii familii fa milii o înghi#itură din acest cidru

 +entru cură'area perfectă perfectă a boltei palatine >elanie Yriot are o bunică pe care am putea@o considera un fel de &ulia ChildT UTDcriitoare şi reali$atoare de tele"i$iune care în anii 1:4; i@a familiari$at pe americani cu deliciile gastronomiei fran#u$eşti. (n. red.V din Pro"ence. =colo a crescut >elanie. =cum locuieşte în  Fe \orO CitQ. 5ste scriit scriitoare oare şi în pre$ent lucrea$ă pe post de chelneri#ă A perspecti"ă din care a scris c*te"a eseuri simpatice despre ad"enturile ei în lumea restaurantelor. !ia#a ei gra"itea$ă în ,urul preparatelor culinare iar ea adoră să măn*nce %ată ce mi@a scris într@un e@ mail recent Hiciodat$ n+am priceput fa6a aia cu s$ritul peste micul dejun2 ?u m$ tre6esc tocmai ca s$ m$n#nc2 m$n# nc2 .n nord+ves nord+vestul tul ran/ei, de unde sunt eu, e0ist$ un truc 5n privin/a meselor meselor cu 1ase  feluri de m#ncare2 .n primul r#nd, masa durea6$ cel pu/in trei ore2 Ceea ce nu e deloc r$u,  fiindc$ vinul te ajut$ s+o -ecrane6i3 pe soacra soacra recalcitrant$ sau pe adolescentul adolescentul a1e6at l#n($ tine2 Di nici nu se pune prob problema lema s$ te faci pulbere; cu toat$ m#n m#ncarea carea adu adus$ s$ la mas$, nu  prea e posibil2 Ge6i tu, france6ii beau ca s$ m$n#nce 1i invers2 Muscadet+ul acompania6$  stridiile, auternes 9un vin alb dulce: mer(e cu foie (ras, iar un Finot Hoir din Bur(undia

0+

 

este ale(erea ale(erea fireasc fireasc$$ la carnea de porc2 .ns$ e vorb vorbaa de mult$ m#ncare; m#ncare; a1a c$, pe la  jum$tatea mesei, facem o pau6$2 Rrou normand e normand e numele ei 1i presupune o cup$ de sorbet de mere cu o do6$ de Calvados 9rachiu de mere:2 Chestia asta ajut$ di(estia 1i 5/i cur$/$ bolta  palatin$ 9e un alcool de 1ai6eci de (rade:, 5n vederea felurilor care urmea6$ s$ fie servite 5n continuare2 H+am vrea s$ pierdem savoarea unui br#n6e puturoase2 FormandiaI ndiaI iar expresi expresiaa  faire un trou  =e trou normand   se poate traduce prin Hgaura din Forma înseamnă a lua o pau$ă între felurile de m*ncare. En 9ran#a e uşor să găseşti în maga$ine sorbet de mere dar dincolo de grani#ele ei s@ar putea să a"e#i ce"a dificultă#i. Ensă un sorbet de lăm*ie poate să meargă la fel de bine cu do$a de Cal"ad Cal "ados. os. ?a chi chiar ar pute# pute#ii înc încrop ropi#i i#i un trou normand   impresionant folosind orice sorbet  preparat în casă sau cumpărat din maga$in care să nu aibă o aromă prea dulce- ce"a ce "a de genul lime lăm*ie ori mentă. =şa că "ede#i un ade"ărat trou normand  implică   implică pu#in efort dar generea$ă multă plăcere. Jacă pregăti#i o masă cu multe feluri de m*ncare de ce nu "@a#i surprinde in"ita#ii cu un interme$$o culinar alcătuit dintr@o cupă mică de sorbet de lăm*ie şi c*te"a picături de cognac turnate deasupraW 9i#i sigure că "ă "e#i înc*nta oaspe turnate oaspe#ii #ii şi că masa se "a însufle# însufle#i.i. En plus "ă "e#i pregăti companionii pentru următorul fel şi "e#i oferi grupului joie grupului  joie de vivre din plin. Rrebuiee să mai adaug un detaliu Rrebui detaliu.. >elanie este o feme femeie ie suplă. Ja se bucur bucurăă de toată aceast aceastăă delicioasă m*ncare fran#u$ească iar c*nd se duce în "i$ită acasă la familia ei participă la  petreceri cu durata de c*te cinci ore dar reuşeşte să răm*nă slabă. Fu@mi pot închipui dec*t că secretul re$idă în hrana proaspătă por#iile mici şi sa"uroase faptul că nu se grăbeşte c*nd măn*ncă şi că niciodată nu sare peste micul de,un. Jar poate că şi acel trou normand  o   o a,ută să@şi păstre$e silueta de feti#ă

 1e trou normand cu pepene" pepene" de la Melanie .r .riot  iot  Lua#i un pepene galben micu# tăia#i@l pe mi,loc şi scoate#i@i semin#ele. Rurna#i o do$ă de Cal"ados în locul rămas liber sau în mi,locul mie$ului.  cu pepene poate fi ser"it şi ca aperiti". %ar >elanie mi@a spus că există multe alte  =e trou trou cu "ariante regionale. Je exemplu există trou (ascon (ascon ceea ce înseamnă pepene galben cu fructe de păd pădure ure (căpşu (căpşunel nelee şi $me $meura ura sun suntt del delicio icioase ase  ser ser"it "it cu cog cognac nac sau =rm =rmagn agnac. ac. Je asemenea s@ar putea să "ă placă şi le trou champenois. champenois. Pentru a@l prepara adăuga#i la sorbetul de şampanie şampanie nişte  Marc de Champa(ne Champa(ne un rachiu din struguri. =m găsit pe internet mai multe re#ete excelente excelente de sorbe sorbett de şampanie şampanie de rubar rubarbă bă de mand mandarine arine şi de prune. =şa că folosi#i@"ă imagina#ia şi amu$a#i@"ă. Je fapt le  cu pepene galben poate fi ser"it şi ca aperiti". le  trou trou cu

0

 

3 re'etă de familie din ?le de :eA   Fu cu mult timp în urmă eram la o înt*lnire 8eight 8atchers în Cape Cod. =scultam discu#ia doamnelor c*nd dintr@o dată am au$it acea caden#ă inconfundabilă a accentului fran#u$esc. =m întors repede capul şi am întrebat pe nerăsuflate@ 5şti fran#u$oaicăW >agali o doamnă frumoasă inteligentă şi plină de umor a schi#at un $*mbet şi ochii i@au sclipit. 5ntu$iasmul meu i se părea foarte amu$ant. =poi mi@a răspuns pe un ton calm@ Ja bineîn#eles că sunt fran#u$oaică. Jupăă cum am aflat ulter Jup ulterior ior >agali >agali s@a născu născutt pe  >le de Re’  o insulă în departamentul Charente >aritime în sud@"estul 9ran#ei între ?ordeaux şi ?retagne. 9emeia pro"ine dintr@o familie de proprietari de restaurante. Je fapt unchiul ei este Chef Janiel >asse patronul restaurantului =e Chat Botte. restaurantului =e Botte. >agali mi@a oferit re#eta ei de familie pentru clătitele fran#u$eşti tradi#ionale-

 1es crpes de la Ma&ali  %ngrediente:0; de mililitri de lapte 6 ouă :; de grame de făină 1 lingură de coa,ă de portocală  de lingu linguri#ă ri#ă de floare de portocal (dac (dacăă a"e#i la dispo dispo$i#ie $i#ie sau  de lingu linguri#ă ri#ă de esen#ă de rom ori de migdale după gust +; de grame de unt topit

>od de preparare1. =mesteca#i făina cu laptele. . =dăuga#i ouăle şi coa,a de portocală. +. =luatul trebuie să fie foarte catifelat nu prea gros dar nici prea lichid. . 9olosi#i o tigaie de dimensiuni medii sau o tigaie specială de clătite. 0. Enmuia#i o bucă#ică de h*rtie absorbantă în untul topit şi unge#i cu ea toată tigaia de fiecare dată c*nd pră,i#i o nouă clătită. 4. Pentru aluat folosi#i un polonic de dimensiuni medii. /ăsp*ndi#i aluatul pe toată suprafa#a tigăii. 6. =ştepta#i p*nă c*nd clătita începe să facă bule şi întoarce#i@o pe partea cealaltă lăs*nd@o să se mai pră,ească încă un minut.

00

 

7. C*nd clătita a căpătat o nuan#ă frumoasă de auriu scoate#i@o din tigaie aşe$a#i@o pe o farfurie sau pe un platou şi presăra#i $ahăr deasupra. :. Continua#i procesul p*nă c*nd termina#i aluatul. Clătitele sunt delicioase cu $ahăr gem dulcea#ă Futella sau miere. Pute#i foarte bine să le m*nca#i cu m*na. Plia#i clătita în două apoi încă o dată în două ob#in*nd astfel un triunghi. Ja clătitele sunt un desert simpatic şi deloc preten#ios. Rocmai de asta copiii le adoră

 Soare !ntr*o zi ploioasă Prietena mea >arQ ellQ poartă întotdeauna o beretă. 5 americancă dar are A după cum spune ea Aun soupSon Aun soupSon de gene fran#u$eşti. En plus este o bucătăreasă extraordinară. Ficiodată n@o să uit c*nd la cursul meu de scriere creati"ă de la Sni"ersitatea Fe \orO a adus o tartă cu lăm*ie pe care o pregătise ea însăşi. =ceasta era Hora mea proustianăI A la care îmi rugam studen#ii să aducă la clasă felul lor de m*ncare preferat să@l împartă cu colegii şi apoi să scrie o po"estire inspirată de plăcerea sen$orială resim#ită şi de amintirile din copilărie e"ocate de  preparatul respecti". >arQ mi@a spus că deşi există multe re#ete minunate de tartă de lăm*ie pe care po#i să le găseşti şi pe internet sau prin căr#i de bucate ea prepară această pră,itură at*t de des înc*t  prietenii ei au a,uns s@o numească Tarta cu l$m#ie Mary Velly2  Velly2   %ar eu în#eleg foarte bine de ce. !ă rog să "ă imagina#i o sală de clasă micu#ă ternă unde"a în >anhattan. 5 o seară de iarnă cenuşie şi rece. Bi plouă. Bi iată@ne pe noi cursan#ii în fa#a unei  pră,ituri mici şi galbene aparent banale cu excep#ia gla$urii lucioase şi crocante din $ahăr granulat şi $eamă de lăm*ie. 5i bine fiecare dintre noi a luat c*te o îmbucătură din acea  pră,itură aparent obişnuită şi dintr@o dată aam m fost copleşi#i de o sen$a#ie de soare şi de aromă de lăm*i o sen$a# sen$a#ie ie care pur şi simp simplu lu a explo explodat dat în între întreaga aga încăpere încăpere.. Pe chipu chipurile rile tuturo tuturorr au înflorit $*mbete. Jupă care am început să r*dem. 5ra at*ta joie at*ta  joie de vivre  în sala noastră vivre în Ja tarta cu lăm*ie a lui >arQ ne@a adus în clasă o $i de "ară caldă şi în clipa aceea iarna mohor*tă a părut să se e"apore ca prin farmec. Emi place în mod deosebit ora mea proustiană fiindcă e amuă$antă şi aminteşte de o petrecere dar şi pentru că ne tre$eşte toate sim#urile. iar experien#a se soldea$ă cu unele dintre cele mai ingenioase po"estiri. Rarta cu lăm*ie adusă de >arQ a inspirat c*te"a crea#ii literare în seara aceea şi bănuiesc că dacă o "e#i prepara şi apoi "e#i încerca să scrie#i ce"a să c*nta#i sau să dansa#i "e#i constata că a#i de"enit deodată mult mai creati"e.

04

 

 Merci pentru amintiri  C*nd te g*ndeşti mai bine unele dintr dintree cele mai fericite mome momente nte din "ia#ă sunt asociate cu  prepararea ser"irea şi sa"urarea s a"urarea m*ncării pentru că ea ne anga,ea$ă toate sim#urile A gustul sim#ull tactil sim#u tactil mirosul "ă$ul ba chiar 1i chiar  1i au6ul . (=minti#i@"ă de friptura de "ăcu#ă care sf*r*ie  pe grătarul din curte sau de sunetul aproape imperceptibil al bulelor de şampanie care se ridică şi se sparg pe bu$a paharului. Punctul acesta de intensă conştienti$are este locul în care începe fericirea A clipele din "ia#ă c*nd eşti pe deplin concentrat iar sim#urile î#i sunt complet tre$e. Rocmai Rocmai din acest moti" gătitu gătitull şi m*ncarea constitu constituie ie modalită#i simple de a deschide uşa bucuriei. C*nd pregăteşti un tort ani"ersar pentru so#ul tău A preferatul lui cel cu gla$ură de ciocolată A cree$i de fapt o experien#ă iar dacă pregăteşti acelaşi tort în fiecare an conture$i o tradi#ie care naşte amintiri şi după o "reme se atabileşte o legătură emo#ională între desertul respecti" şi dragostea pentru so#ul tău. Ja faptul că măn*nci tortul este o experien#ă dar după ce ai cernut făina şi ai bătut ouăle după ce ai adăugat laptele şi esen#a de "anilie de"ii mai legată de pră,itura în cau$ă at*t fi$ic c*t şi emo#ional. En acea $i geroasă de sf*rşit de februarie c*nd împlineşte trei$eci şi şapte de ani so#ul tău intră pe uşa bucătăriei încăl$ite şi $*mbeş $*m beşte te "ă$ "ă$*nd *ndu@t u@tee apl apleca ecată tă dea deasup supra ra cup cuptor torulu uluii în tim timpp ce "er "erifi ifici ci mi, mi,locu locull bla blatul tului. ui. Kbser"ă o urmă de făină pe obra$ul tău drept şi picătura de sudoare care@#i luceşte pe frunte. Tot efortul $sta pentru mine mine  se g*ndeşte el. Bi în secunda aceea în mintea lui s@a format o amintire pe care o "a păstra toată "ia#a. %ar gustul pră,iturii A după ce a#i c*ntat  =a mul/i ani ani iar el a suflat în cele trei$ trei$eci eci şi opt de lum*n lum*nări ări (una pentru nor noroc oc A ei bine e cu at*t mai delicios datorită pregătirilor anterioare. =cesta este ade"ăratul sens al expresiei joie expresiei  joie de vivre  @ acea exper experien#ă ien#ă care te leagă de cei la vivre @ care #ii de familia ta de prietenii tăi şi de lumea din ,urul tău. Ce drăgu# e să primeşti în dar un borcan de gem de casă mai ales dacă gemul e făcut din $meura din grădina prietenei tale Rhelma prietena şi "ecina mea îmi dă în fiecare "ară c*te un borcan de gem preparat de ea. Emi place că lipeşte pe el o etichetă cu numele de familie şi cu data. Bi ador să întind acest gem pe o felie de p*ine pră,ită într@o diminea#ă de iarnă geroasă. Parfumul şi aroma lui îmi aduc imediat în suflet căldura "erii. 9oarte recent recent profesoa profesoara ra mea de franc france$ă e$ă >arceli >arceline ne ne@a dat mie şi so#ului meu o cutie cu  (fursecuri crocante pe care le preparase ea însăşi în semn de mul#umire fiindcă o tuiles (fursecuri tuiles in"itasem la o cină. =es cină.  =es tuiles erau tuiles erau at*t de crocante de uşoare şi de delicioase Jar nouă ne@au  plăcut şi mai mult fiindcă "orbisem despre acest des desert ert în seara cu petrecerea. Do#ul meu nu mai gustase niciodată aşa ce"a astfel că darul plin de delicate#e al lui >arceline ne@a adus în memorie amintiri dragi legate de acea seară. C*nd a"eam opt ani mama s@a întors acasă după o lungă şedere în spital. !ecina noastră a "enit şi ne@a adus o ta"ă mare cu lasagna. Btia că mama nu a"ea destulă putere ca să gătească

06

 

aşa că m*ncarea adusă de ea nu era doar un cadou de bun@"enit ci şi o modalitate elegantă de a ne da o m*nă de a,utor într@o perioadă de restrişte. Bi iată că după aproape cinci$eci de ani eu încă pot să simt gustul acela pronun#at al sosului de tomate şi cu el "ine şi amintirea  perioadei în care făceam parte dintr@o comunitate dintr@o lume mai mare dec*t uni"ersul restr*ns al micii mele familii A o lume plină de bunătate şi de genero$itate o lume în care exista încredere şi polite#e.

 Bunica lui ?sabelle !@o aminti#i pe %sabelle A prietena mea din Paris care mi@a dat re#eta de Rort DăratW Fu cu mult timp în urmă stăteam de "orbă iar ea mi@a spus că s@a născut la #ară l*ngă Dt. 5tienne. Bi@a făcut studiile în LQon după care a călătorit mult. %sabelle adoră să gătească atunci c*nd are "reme şi pro"ine dintr@o familie de bucătari minuna#i ?unica ei >arie care locuieşte într@un sătuc pe nume !alpri"as o răsfă#a în copilărie cu o sumedenie sumed enie de dulci dulciuri. uri. C*nd era mică %sabell %sabellee decre decretase tase că deser desertul tul ei pref preferat erat e croasa croasantul ntul cu nuci al bunicii. =cum ea locuieşte în Paris dar "reme de mul#i ani de fiecare dată c*nd se ducea în "i$ită în !alpri"as o ruga pe bunica să@i mai pregătească nişte croasante. %ar bunica >arie întotdeauna îi făcea pe plac. Ca prin minune ele îi e"ocau un "al de amintiri superbe din copilărie. ?unica >arie are acum opt$eci şi nouă de ani şi nu mai "ede prea bine. =şa că nu mai  pregăteşte croasante. Jar %sabelle a #inut să@i includ re#eta în această carte. %ar eu am fost onorată onora tă să aflu că de cur*nd mama prieten prietenei ei mele a mers în !alpri"as şi a notat notat cu"*nt cu cu"*nt re#eta recitată de bunica >arie A special pentru cititoarele noastre.

)roasantele cu nuci ale bunicii Marie Pentru @0 bucă#i%ngrediente1;@1 nuci 1 felie şi ,umătate de şuncă ori cam 7; de grame (nu bacon =proximati" 110 grame de caşca"al ras  ceşti de sm*nt*nă Dm*nt*na poate fi înlocuită cu lapte dar croasantele nu mai ies la fel de bune >od de preparareEn esen#ă trebuie să prepara#i o umplutură (( farce  farce   în france$ă cu care umple#i fiecare croasant după care le da#i la cuptor pentru ; de minute. 5 foarte simplu şi foarte delicios. 1. >ixa#i alunele şi şunca într@un blender electric.

07

 

. =dăuga#i caşca"alul ras şi continua#i să mixa#i. Rurna#i sm*nt*na s m*nt*na şi amesteca#i. +. Lăsa#i amestecul să se odihnească  ore (la frigider sau într@un loc răcoros din pricina sm*nt*nii. . Răia#i croasantele pe ,umătate (în lungime. 0. Pune#i o lingură cu "*rf (cam + linguri#e de umplutură pe ,umătatea inferioară a fiecărui croasant şi întinde#i@o pe toată suprafa#a. =poi acoperi#i cu ,umătatea superioară. 4. Ja#i la cuptor pentru ; de minute la 14; o Celsius. Croasantele ar trebui să fie nu foarte uscate iar umplutura să răm*nă moale.  Merci beaucoup, (randm*re (randm*re Marie!

 Dineul pro&resiv =cum după ce a#i citit despre toate aceste fran#u$oaice maestre în arta culinară şi după ce a#i aflat cum stă treaba cu mesele fran#u$eşti s@ar putea să crede#i că nu "e#i putea niciodată să le imita#i la "oi acasă dar în realit realitate ate nu este deloc greu să organi$e organi$e$i $i petrecer petrecerii de succe succes. s. =m au$it de pildă despre un aşa@numit dineu progresi" organi$at în PlQmouth >assachusetts. 9amiliile dintr@un cartier au pus la cale o masă comună. 9iecare cuplu a ales ce fel de m*ncare "a pregăti iar petrecerea s@a #inut din casă în casă toată lumea sa"ur*nd astfel în mod  progresi" o masă cu $ece feluri de m*ncare. Snul dintre cupluri s@a ocupat de amuse+(ueulle (aperiti"e micu#e foarte gustoase un altul a preparat supa altul a asigurat "inul şi aşa maid eparte. %ată o alternati"ă simplă şi amu$antă la o petrecere tradi#ională. Po"estea aceasta mi@a adus aminte de mesele din a,unul Crăciunului din "remea copilăriei mele în Dtamford. >ergeam din casă în casă şi în fa#a fiecăreia c*ntam colinde. Emi aduc aminte că unul dintre ta#i c*nta extraordinar la mu$icu#ă iar un altul ştia să c*nte pu#in la ban,o. Jupă ce terminam intram în case unde eram ser"i#i cu ciocolată caldă şi alte bunătă#i. 5ra o modalitate minunată de a ne cunoaşte "ecinii. CherQl 9ortier mi@a po"estit despre Petrecerea Cuplurilor de Df*ntul !alentin pe care a organi$at@o. 5ste o idee splendidă. Bi iată cum func#ionea$ă- fiecare cuplu decide ce fel de m*ncare "a ser"i şi cu ce băutură şi ce mu$ică îl "a acompania. CherQl ne explicăQnii dintre noi aducem 1i desert2 desert2 'nun/$m dinainte ce a ales fiecare, astfel astfel 5nc#t (a6dele s$  poat$ aranja felurile de m#ncare 5n ordinea potrivit$ 1i s$ alc$tuiasc$ meniul2 .ncepem devreme, pentru ca fiecare cuplu s$ aib$ vreme s$ se pre($teasc$, pre($teasc$, s$+1i serveasc$ preparatul preparatul  1i s$ ne r$m#n$ 1i suficient timp pentru savurare2 Qneori, Qneori, 5ntre felurile de m#ncare, dans$m2 dans$m2  Fetrecerile acestea ne ofer$ oca6ia de a fi creativi 5n modul de pre6entare a preparatelor 1i a

0:

 

decorului, dar 1i 5n ale(erea mu6icii2 mu6icii2 Ba chiar te po/i 5mbr$ca 5n acord acord cu m#ncarea pe care ai adus+o! %ată programul tipărit în "ederea acestei oca$ii festi"eE celebrare a pl$cerilor (astronomice 1i a f#ntului Galentin IW februarie coici cu miso pe pat de ma6$re t#n$r$ cu sos wasabi 1i (himbir murat   Frosecco di Galdobbiadene  Mu6ic$7 on(s for =overs, =overs, Chet Baker   Ravioli de crabi cu sos de unt alb cu trufe  Finot D@uri secundă de secundă. =şa că timpul petrecut într@o cafenea poate fi parte din grădina lor secretă A un loc în care merg ca să fie singure cu g*ndurile lor sau un loc foarte social în care se înt*lnesc cu prietenii ca să discute să r*dă şi să flirte$e.

)afeneaua americană Ca american po#i să găseşti starea $en într@o ceaşcă de cafea (sau de ceai. K po#i descoperi în cafeneaua din co#ul stră$ii sau la DtarbucOs Peets ori Coffee ?ean  Rea Leaf. Encepe#i prin a cere ca licoarea să "a fie ser"ită într@o ceaşcă ade"ărată =şe$a#i@"ă într@un loc de unde să  pute#i urmări trecerea lumii. Ent*lni#i@"ă cu prietenii. DtarbucOs şi alte cafenele chiar îşi încura,ea$ă acum clien#ii să nu se grăbească. Bi@au decorat incintele într@un stil mai intim şi deseori oferă gratis $iare căr#i ,ocuri şi scaune moi. Snele cafenele au mici şeminee şi ma,oritatea au ferestre mari care dau spre stradă şi măsu#e scoase afară. >ulte au c*te un a"i$ier unde postea$ă ştiri locale şi tot felul de alte informa#ii. En cafeneaua de l*ngă casa mea se expun lunar lucrări ale c*te unui artist local şi pentru fiecare se organi$ea$ă o mică  petrecere de sărbătorire. Entr@ade"ăr cafeaua nu mai e la fel de ieftină cum era c*nd"aZ şi atunci de ce să nu stai pu#in mai mult şi să storci tot ceea ce e de stors din pre#ul unei ceşti de cafeaW

 +o'i să ale&i  Rot ceea ce faci în "ia#ă poate să contribuie la starea ta de feric fericire ire la acea  joie de vivre. vivre. Po#i să@#i iei cafeaua şi s@o bei în timp ce şofe$i sau mergi pe stradă "orbind la telefon astfel că nu mai eşti atent la lumea din ,urul tău şi nu te bucuri nici de licoarea din pahar. Dau po#i să@#i iei cafeaua cafeau a să te aşe$i la o masă şi s@o sa"ure$ sa"ure$ii dintr@o ceaşcă de por#elan por#elan.. Yăsi#i@"ă un loc bun de unde să pute#i pri"i trecătorii. En loc să face#i mai multe lucruri deodată de ce să nu fi#i conştien#i de clipă pre$entă şi să face#i fiecare lucru pe r*ndW Bi iată o idee radicală- ce@ar fi să nu face#i nimicW =bsolut nimicW

4

 

=de"ărul e că de fapt niciodată nu faci chiar HnimicI. P*nă şi atunci c*nd stai într@o cafenea şi@#i bei cana de latte latte tot faci ce"a. Kbser"i lumea. Re ui#i la oamenii care trec pe l*ngă tine. Re hotăr*şti că trebuie să@#i cau#i o pereche de ci$me roşii "intage sau brusc iei deci$ia că niciodată n@o să@#i faci un lifting facial. Dau poate că te tre$eşti îndrăgostită de tipul haios cu  pălărie cu boruri scurte. Dau decrete$i că doamna care tra"ersea$ă strada î#i aduce aminte de mama şi atunci î#i dai seama c*t de dor î#i e de ea. !ede#i ac#iunea aceasta simplă de a sta şi de a pri"i î#i poate umple sufletul te poate inspira î#i poate da idei noi te poate pune la curent cu moda te poate reconecta la trecut şi la pre$ent. Bi aşa cafeneaua se poate transforma în Yrădina ta Decretă. =mericanii au a,uns să considere că tot ce e mai mare şi mai rapid e mai bun. Jar dacă în realitate lucrurile stau tocmai in"ers A dacă mai mic şi mai lent e mai bunW [sta e $en@ul.

 Î'i mer&e fri&iderul7 C*nd eram mici ne plăcea să ,ucăm ,ocul ăsta- sunam la o "ecină şi o întrebam A pe un ton oficial@ Dcu$a#i@mă doamnă. !ă merge frigiderulW Jacă "ecina nu mai fusese niciodată supusă acestei farse răspundea@ Ja sigur merge foarte bine. La care noi îi $iceam@ 5i atunci duce#i@"ă repede după el Bi închideam imediat telefonul fiindcă ne prăbuşeam pe ,os de r*s. Fi se părea că asta era culmea comediei. En 9r 9ran an#a #a gl glum umaa ar fi poat poatee ma maii pu#i pu#inn sa" sa"ur uroa oasă să fi fiind indcă că spre spre deos deoseb ebir iree de cele cele al alee americanilor şi engle$ilor care HfugIT UTEn limba engle$ă "erbul to run  este folosi folositt at*t cu sensul de a alerga c*t şi pentru a da de în#eles că un aparat func#ionea$ăZ prin urmare într@un  ,oc de cu"inte intraductibil în rom*nă s@ar putea spune că aparatura în #ările anglofone anglofone HfugeI sau Halear HaleargăI. găI. (n. red. red.V V electr electrocasn ocasnicele icele fran#u$e fran#u$eşti şti mer( . En 9ran#a se spune -ne marche  pas3 adică Hnu mergeI ceea ce înseamnă că nu func#ionea$ă. Chiar şi în contextul unor  pas3 expresii u$uale constatăm că spre deosebire de americani de exemplu france$ii au o aplecare către ritmul mai lent către lipsa de grabă. P*nă şi aparatele lor o iau încet şi mer( . 9ran#u$oaicele merg şi ele pe ,os mult. =sta e o metodă de a se men#ine în formă dar şi de a răm*ne mereu în contact cu păm*ntul de sub picioarele lor. 5 o metodă de a face corp comun cu natura şi de păstra legătura cu prietenii şi "ecinii. Fu pot să nu mă g*ndesc la faptul că ideea asta cu frigiderul care merge în loc să aleargă modelea$ă cu siguran#ă felul în care fran#u$oaicele (dar şi france$ii percep m*ncarea electricitatea şi trecerea timpului.

40

 

 @le&antă !n fiecare zi  Profesoara mea de france$ă >arceline nu mi@a spus niciodată c*#i ani are. 5 ce"a ne@ fran#u$esc să@#i de$"ălui "*rsta. Ent*lnirile noastre sunt stabilite o dată pe săptăm*nă. C*nd îi ofer lui >arceline c*te un mic cadou întotdeauna primesc de la ea o felicitare drăgălaşă de mul#umire trimisă prin poşta clasică. ilele trecute de pildă am primit de la ea o cartolină micu#ă cu doi miei fotografia#i (>arceline spune că eu sunt mieluşica ei şi o floricică de c*mp presată. Păstre$ cu gri,ă toate scrisorile şi felicitările de la >arceline Profesoara mea nu scrie e@mailuri. Fu foloseşte calculatorul. Ei place să citească poe$ii şi romane şi să se uite la filme fil me "echi alb@negru pe Rurner Classics FetorO. Bi da duce o "ia#ă $en. C*nd merg la ea întotdeauna găsesc un aran,ament nou de flori sau de fructe aşe$at pe masa din sufragerie unde lucrăm. Primă"ara poate să aibă un buchet parfumat de $ambile iar iarna un castronaş cu mandarine. =poi >arceline mă ser"eşte cu apă minerală adusă pe o ta"ă. Entotdeauna cu c*te o feliu#ă delicată de lăm*ie sau de lime. Ra"a face parte din şarmul acestui ritual. Jouă pahare simple de apă pot să capete dintr@o dată un aspect festi" ba chiar ceremonios cerem onios c*nd sunt aşe$ate pe o ta"ă şi înso#i înso#ite te de nişte şer"ete drăgu drăgu#e #e şi două supor suporturi turi speciale. Entr@o $i >arceline a pregătit nişte fursecuri micu#e crocante şi foarte sub#iri care se numesc tuiles tuiles.. C*nd i@am spus c*t de mult îmi plac mi@a dat o farfurie întreagă ca să am şi acasă. Julciurile astea sunt foarte uşoare şi nu foarte $aharoase. Bi de "reme ce eu sunt o americancă tipică m@am dus acasă şi le@am m*ncat pe toate /e#eta de tuiles  e simplu de găsit tuiles e şi cu toate că printre ingrediente să numără $ahărul şi untul re$ultatul e surprin$ător de sărac în calorii. C*nd am cunoscut@o >arceline mi@a spus că o să fiu o ele"ă bună fiindcă sunt foarte curioasă. Bi a adăugat că ăsta e secretul "ie#ii. >ai t*r$iu încetul cu încetul mi@a de$"ăluit  po"estea copilăriei ei din 9ran#a şi faptul că ea pre#uieşte totul A de la păhărelele cu apă minerală p*nă la florile din grădină şi colec#ia de fotografii şi de scrisori scrise s crise de m*nă. >arceline consideră că nimic nu i se cu"ine şi recunosc că am în"ă#at de la ea nu doar să "orbesc france$a ci şi multe altele. >arceline mă în"a#ă cum să@mi trăiesc "ia#a frumos. Bi la drept "orbind îmi aminteşte mult de bunica mea. C*nd merg la ea e întotdeauna elegantă. 5 foarte sub#ire şi mereu foloseşte pu#in ru, ro$ c*te o eşarfă superbă sau nişte bi,uterii drăgălaşe. De înmiresmea$ă cu unul dintre parfumurile ei Yuerlain dar ca orice fran#u$oaică şic niciodată nu de$"ăluie numele exact al parfumului. =cesta trebuie să răm*nă un mister. = şi părul ei El poartă întotdeauna ridicat şi prins într@un mic coc. Probabil că >arceline nu se g*ndeşte la asta dar eu ştiu că exersea$ă $ilnic arta stră"eche 9eng Dhui un soi de medita#ie $en. 9eng Dhui este practica aran,ării obiectelor în spa#iu. Prin acest aran,ament conştient şi plin de gri,ă omul onorea$ă trecutul pre$entul şi "iitorul. Lu*nd

44

 

în considerare limba,ul secret al culorilor şi formelor direc#ionalitatea şi aten#ia la detalii po#i să aduci în "ia#a ta creati"itate frumuse#e şi for#ă. Cu siguran#ă că aceste două pahare sclipitoare de apă minerală cu cate o unică feliu#ă de lăm*ie plutind deasupra aran,ate cu gri,ă pe o ta"ă colorată şi aşe$ate apoi pe o masă decorată cu un buchet de flori proaspete din  propria grădină repre$intă esen#a 9eng Dhui@ului. %ar o lec#ie de france$ă cu >arceline e o lec#ie $en. Rrebuie să las la o parte ideile preconcepute despre Cum s$ 5nve/i france6a 5n 6ece  pa1i simpli şi simpli şi mai cur*nd să memore$ o poe$ie de &acques PrM"ert sau să deprind gestul de a rupe petalele petalele unei margaret margarete e aşa cum se face în 9ran#a 9ran#a ca să aflu dacă iubitul mă iubeşte şi el. En loc să recit Hmă iubeşte nu mă iubeşteI >arcel >arceline ine mă pune să rup petale petalele le şi să repet după ea >l m’aime un peu2 (>ă iubeşte pu#in.  Beaucoup2 (>ult.  Fassionnment2 (Cu pasiune.   la folie2 (La nebunie.  Fas du tout2 (Jeloc. tout2 (Jeloc.  Fu "ă place mai mult formula asta at*t de complicată dec*t simplul Hmă iubeşte nu mă iubeşteIW =şa ai destul loc pentru toate stadiile iubirii şi romantismului şi pentru posibilitatea ca inima să@şi schimbe părerea în orice secundă. C*nd dragostea e aşa nu po#i să nu fii  pre$ent. en.

 0u ai nimic altceva de făcut făcut decât să mănânci" să bei şi şi să te plimbi  =nul trecut într@o diminea#ă de duminică m@am tre$it într@un hotel din Roulouse. R*năra de la recep#ie m@a anun#at că fiind duminică ma,oritatea maga$inelor erau închise aşa că nu@mi răm*nea altce"a de făcut dec*t Hsă măn*nc să beau şi să mă plimbI. =şa că asta am şi făcut. En cursul cursul dup după@a ă@ami mie$ii e$ii în timp ce stă stăteam team în  Flace du Capital  am cunoscut o studentă superbă pe nume &asmine. =m intrat în "orbă iar ea mi@a explicat că studia$ă designul grafic şi că "isea$ă ca într@o $i să a,ungă în =merica. =m discutat aproape o oră după care a "enit timpul ca &asmine să se ducă acasă dar mi@a spus că i@ar face plăcere să ne înt*lnim din nou mai t*r$iu. Bi@n clipa aceea s@a înt*mplat ce"a ciudat A primul meu impuls a fost să răspundH= nu sunt prea ocupată.I Jar nu eram prea ocupată. En fond era duminică şi nu a"eam altce"a de făcut dec*t să mă plimb să măn*nc şi să beau. Rotuşi mi s@a părut interesant că  primul meu impuls a fost să spun că sunt ocupată c*nd c*nd nu eram ocupată deloc. =m reali$at că asta e o replică americană intrată în automatism şi că era ca$ul s@o iau mai încet. Jeci am con"enit cu &asmine să ne re"edem în seara respecti"ă la o bi*re avec (renadine. (renadine. =sta este o băutură delicioasă din bere şi sirop grenadine. ?erea capătă o nuan#ă rubinie foarte frumoasă şi de"ine mai dulce. (Diropul grenadine po#i să #i@l faci şi singură combin*nd păr#i

46

 

egale de suc de rodie şi $ahăr. Cele două ingrediente se agită bine p*nă c*nd $ahărul se di$ol"ă complet. =poi dai siropul la frigider. Yrenadina e de asemenea unul din elementele cheie din compo$i#ia cocOtailului DhirleQ Remple A băutura mea preferată din copilărie 5u şi &asmine am petrecut împreună o seară extraordinară în partea simpatică a oraşului departe de restul turiştilor. %ni#ial m@am sim#it destul de straniu să ies în oraş cu o persoană de "*rsta fiicei mele dar cur*nd m@am relaxat şi am descoperit că a"eam multe în comun şi multe de în"ă#at de la această foarte inteligentă (şi frumoasă domnişoară. C*nd am a,uns la subiectul joie de vivre subiectul joie vivre &asmine mi@a spus c*t de important este ca omul să nu se grăbească. >i@a mărturisit că ea şi le închipuie pe americance gonind tot timpul de colo@colo. Jupă care a adăugat că e esen#ial ca în "ia#ă să@#i s ă@#i găseşti echilibrul. Bi apoi a conchis+ C’est 6en, nonN %ar eu $ic că da e $en. Bi e ce"a foarte fran#u$esc.

)aută prospe'imea Entoarsă în =u"illar m@am alăturat lui Jenise şi CherQl pentru excursia săptăm*nală la pia#a din !alence J)=gen. =şa am în"ă#at cum cumpără france$ii produsele proaspete. >ai t*r$iu în cursul după@amie$ii Jenise 5manuel@Clemens scriitoare americană din Los =ngeles mi@a  po"estit cum îi ceruse "*n$ătorului de la standul cu fructe o pungă cu pere iar acesta o întrebase întreb ase c*nd a"ea să le măn*nce. măn*nce. La care ea a "rut să ştie de ce. Kmul i@a răspu răspuns ns că putea să@i dea o pară coaptă pe care s@o m*n*nce în $iua respecti"ă una care a"ea să fie coaptă a doua $i şi o alta care a"ea să se coacă peste trei $ile. Jupă care "*n$ătorul a început să aleagă cu gri,ă şi dragoste perele cele mai potri"e pentru ea şi i le@a oferit într@o pungu#ă maro. Slterior c*nd am m*ncat para aceea la cină să fi#i sigure că am apreciat@o la ,usta ei "aloare fiindcă era perfect coaptă şi fusese aleasă pentru noi cu dragoste. 9ran#u$oaicele ştiu ce înseamnă natura efemeră a "ie#ii şi prospe#imea. 5le îşi cumpără p*inea în fiecare $i şi nu consideră asta un incon"enient ci o oportunitate de a face o mică plimbare de a ieşi la aer curat de a se înt*lni cu "ecinii şi prietenii şi de a discuta cu proprietarul  brutăriei locale. Fimeni nu@şi îndeasă douăspre$ece p*ini în î n congelator. 9oarte pu#ini france$i fac cumpărături în cantită#i mari. Dunt con"insă că acest comportament e moti"at par#ial de filosofia lor ad*nc înrădăcinată care spune că niciodată nu ştii ce "a "eni m*ine. K altă in"a$ieW %ndiferent de situa#ie france$ii consideră că nu e în#elept să@#i faci planuri pe termen foarte lung. =mericanilor li se pare că fac economii dacă se duc şi cumpără cu baxul dar ca să păstre$i cele paispre$ece Oilograme de carne de "ită ai ne"oie să cheltuieşti de fapt mai mul#i bani fiindcăă trebuie să cumperi şi o cutie frigo fiindc frigorifică rifică pe care apoi s@o t*răşti p*nă în gara,ul şi aşa

47

 

supraaglomerat. =poi nu uita#i de consumul crescut de curent electric. Curent care e şi el scump. Jupă care e greu de cre$ut că orice tip de carne decongelată poate să fie la fel de bună ca aceea pe care ai cumpărat@o în $iua respecti"ă de la măcelar. Plus că atunci c*nd cumperi cu baxul dintr@un supermaga$in anonim pier$i o şansă de a găsi fericirea de a intra în contact cu al#i oameni de a sociali$a. Cum po#i să clădeşti o comunitate în felul ăstaW Cum po#i să@#i găseşti echilibrulW Cum po#i să a,ungi la mie$ul inimii taleW Dincer supermaga$inele nu sunt $en sunt lipsite de spirit spiritul ul fran#u$e fran#u$esc sc şi sigur nu "ă "or aduce fericir fericirea. ea. (Ja sunt o mul#i mul#ime me de maga$ine foarte mari şi în 9ran#a au şi ei le supermarch supermarch dar niciodată n@o să "e$i ce"a at*t de "ast precum maga$inele 8almart. !eşti bune- p*nă şi 8almart a a,uns să priceapă că mai mare nu înseamnă neapărat mai bun. >ă bucur să "ă pot anun#a că acest mega@lan# de maga$ine a început în $onele rurale să experimente$e o nouă formă de a face shoppin(  face  shoppin( . En loc să mai construiască o cutie enormă şi anonimă au ridicat în =ri$ona o serie de maga$ine micu#e numite H>arOetsideI. =ceste Hpră"ăliiI încearcă să reproducă imaginea unui sat. 5xistă o mică brutărie un maga$in de delicatese o $onă cu produse proaspete şi una cu cafenele. =mericancele şi@au spus cu"*ntul iar marile corpora#ii au început să le asculte Chiar dacă trăi#i într@un oraş în care nu există dec*t un supermarOet enorm tot pute#i să a,unge#i să@i cunoaşte#i pe brutarul sau pe măcelarul local şi să stabili#i o legătură reală cu ei. 5u îi cer deseori măcelarului de la maga$inul din col# sugestii pentru a găti un fel sau altuld e carne iar el e întotdeauna bucuros să mă a,ute. Pentru o femeie aceasta este şi o metodă minunată de a@şi exersa tehnica flirtului. Fu mă în#elege#i greşit A sunt măritată A dar e important să te foloseşti de fiecare oca$ie ca să î#i rafine$i arta con"ersa#iei şi bineîn#eles ca să "e$i şi să fii "ă$ută. Chiar şi la maga$inul din col#

 Învă'a'i arta ridicatului din din umeri < la fran6aise Entr@o $i >arceline mi@a spus că dacă "reau să în"ă# france$a primul lucru pe care trebuie să@l stăp*nesc este ridicatul din umeri. =poi mi@a arătat cum ridică din umeri fran#u$oaicele. 5 un gest mic dar de mare for#ă. Dtr*ngi din bu$e e"entual insipiri sonor după care ridici din umeri şi întorci capul. = şi dacă "rei să faci treaba ca la carte po#i să@#i dai şi ochii ochii peste cap să te ui#i în sus ca şi c*nd ai "rea să $ici HFumai Jumne$eu ştieI iar la final să rosteşti-C’est comme Sa!3 (=sta e =ceasta a fost o lec#ie esen#ială pentru mine. 9iindcă sunt genul de persoană care tot timpul îşi cere scu$e fără moti". Jeseori le spun oamenilor H%artă@măI ca un fel de măsură profilactică. !reau să fiu acoperită în ca$ul în care le@am greşit cu ce"a în trecut dacă greşesc ce"a chiar atunci sau dacă "oi face "reo prostie în următoarele cincispre$ece minute. !ă rog să nu

4:

 

crede#i că sunt dusă complet cu pluta. Cunosc şi alte femei care au acest obicei de a@şi cere scu$e fără moti".  Fu cu mult timp în urmă so#ul meu mi@a atras aten#ia asupra acestei deprinderi de a spune H%artă@măI tot timpul şi mi@a sugerat să in"ente$ o altă formulă care să fie mai pu#in auto@ depreciati"ă ba chiar să mă impulsione$e. Jupă o anali$ă îndelungată am in"entat o expresie cu care să substitui acel H%artă@măI iar expresia este C’est la vie. vie. =sta@i "ia#a. >@am decis să rostesc aceste cu"inte şi să le l e înso#esc şi cu un ridicat din umeri. Jar pentru că obiceiul de a cere scu$e era ad*nc înrădăcinat n@am a"ut prea multă încredere în for#a hotăr*rii mele. =poi într@o seară mi s@a oferit oca$ia să mă pun la încercare. >ă uitam împreună cu so#ul meu la tele"i$or şi a inter"enit o pau$ă de publicitate c*nd "olumul a urcat brusc. Bti#i de ce fac asta A ca să "ă atragă aten#ia şi să "ă determine determine să cumpăra#i nu ştiu ce iaurt care să "ă a,ute în problemele de digestie sau ca să "ă trimită la doctor căruia să@i cere#i o re#etă pentru cine ştie ce antidepresi" nou. Do#ul meu s@a întors către mine şi mi@a spus pe un ton le,er acu$ator@ Fu dai sonorul mai încetW L@am pri"it uşor nedumerită. En fond telecomanda nu era la mine. La care el a continuat@ Fu au$i ce tare eW 5i bine prima mea reac#ie a fost să $ic H%artă@măI să@i cer telecomanda şi să dau sonorul mai încet. En loc de asta am ridicat din umeri. La drept "orbind "orbind eu nu remar remarcasem casem o modificare at*t de mare a "olumului. =şa că am răspuns@ C’est la vie2 Chestia asta l@a şocat. Jar şti#i ce"aW = cobor*t el singur "olumul tele"i$orului şi n@a mai scos nici un cu"*nt. %ar eu m@am sim#it mai puternică. =cum fireşte că nu "ă sfătuiesc să înceta#i să "ă cere#i scu$e atunci c*nd chiar există un moti" pentru care s@o face#i. Fu eu sugere$ doar că ar fi o idee bună să mai lăsa#i unele lucruri să treacă pe l*ngă "oi. En fond nici una dintre noi nu e răspun$ătoare pentru sănătatea şi starea de bine a întregii lumi En"ă#a#i să spune#i c’est la vie vie Bi gusta#i din for#a ridicatului din umeri

 Seara de !ntâlnire romantică romantică C*nd eşti măritată de ce"a "reme e uşor să intri într@o anumită rutină. Je fapt e "orba de ce"a mai mult dec*t rutină e de@a dreptul plictiseală. Btiu din experien#ă proprie că aşa ce"a se poate înt*mpla. 9ran#u$oaicele au un anume a"anta, fa#ă de noi în sensul că ele sunt tot timpul in"itate la masă dar şi noi putem să facem în aşa fel înc*t să aducem noi experien#e în rela#iile noastre romantice. Encepe#i prin a da c*te"a petreceri. En felul acesta cur*nd "e#i începe să fi#i şi "oi in"itate la cele organi$ate de prieteni. Pe l*ngă asta de ce să nu institu#i o

6;

 

seară Hde înt*lnire înt*lnire romantică romanticăII A o seară pe care o păstra#i parte numai pentru "oi şi so#ii sau iubi#iii "oştr iubi#i "oştriW iW 9ăc*nd loc în "ia#a "oastră pentru un timp petre petrecut cut în doi "e#i descoper descoperii după ce"a "reme că "e#i de"eni din ce în ce mai creati"e în ceea ce pri"eşte programul propriu@$is al serii respecti"e. Pentru că nu trebuie neapărat să merge#i la un spectacol de teatru şi la o cină costisitoare. En seara "oastră pute#i să face#i un picnic în parc la ora apusului sau doar să "ă plimba#i prin cartier. Pute#i să ,uca#i o partidă de minigolf sau doar să asculta#i mu$ică şi să  ,uca#i căr#i. C*nd afară e iarnă geroasă eu şi so#ul meu petrecem deseori astfel de seri- ,ucăm gin rummQ l*ngă sobă. sobă. Poate "i se "a părea că sună plictisito plictisitor r dar dacă o să încer încerca#i ca#i şi "oi "ă garante$ că "e#i găsi această experien#ă suprin$ător de sexQ. Ja sexQ. >ult mai sexQ dec*t să te ui#i la tele"i$or la un episod în reluare din =e(e din  =e(e 1i ordine ordine

răi'i !n prezent  9ran#u$oaicele ştiu că atunci c*nd ai gri,ă să aprecie$i lucrurile mărunte ale "ie#ii A detaliile  plăcerile cele mai simple şi gesturile cele mai mici A ai ne"oie de mai pu#ine obiecte materiale. C*nd î#i faci timp cu ade"ărat ca să te bucuri de şederea într@o cafenea şi să@#i sa"ure$i cafeaua pe îndelete nu mai ai ne"oie de un pahar supradimensionat pe care să@l aşe$i în suportul de pe bordul maşinii şi din care să bei în timp ce conduci către următoarea înt*lnire cu o sută de Oilometri pe oră. Fu ai ne"oie de cinci p*ini atunci c*nd ai o baghetă delicioasă pe care ai cumpărat@o de la brutarul din cartier. Fu ai ne"oie de $ece perechi de  blugi c*nd ai găsit acea unică pereche care #i se potri"eşte perfect. Fu ai ne"oie de colierul acela imposibil imposibil de scump c*nd ai perlele bunicii. Fu ai ne"oi ne"oiee să cump cumperi eri ser"iciul acela de "eselă nou cu design de ultimă oră c*nd aprecie$i şi foloseşti $ilnic ser"iciul tău Hde $ile mariI. Fu te mai dai peste cap şi nu te mai epui$e$i în concediu atunci c*nd transformi fiecare $i într@o oca$ie de a întări legăturile familiale şi de prietenie într@un moti" de sărbătoare şi de distrac#ie. Jacă fericirea e o experien#ă pe care o împărtăşeşti cu al#i oameni atunci a face cumpărături cu baxul dintr@un maga$in ca o cutie gigantică A unde niciodată nu a,ungi să@l cunoşti pe  proprietar pe măcelar ori pe fata care "inde brioşe A nu@#i "a aduce niciodată fericirea. Jacă într întrea eaga ga fami familie lie îş îşii preg pregăt ăteş eşte te m* m*nc ncar area ea la cupt cuptor orul ul cu mi micr crou ound ndee sau sau găte găteşte şte por# por#ii ii indi"iduale la ore diferite cu to#ii pierdem una dintre cele mai mari bucurii ale "ie#ii. Bi chiar dacă prepari cina la microunde de m*ncat tot pute#i să m*nca#i împreună pute#i să ser"i#i fiecare fel pe o farfurie ade"ărată şi să sta#i cu to#ii în ,urul mesei ca o familie. =ici e "orba de experien#a unei cine comune o experien#ă care implică ideea de con"ersa#ie şi de ritm mai le,er. !ă spun cu cea mai mare sinceritate că e c*t se poate de posibil să introducem un pic de $en 2 la 9ran3aise în "ia#a noastre de femei ocupate. Poate că nu ne permitem să $ăbo"im trei ore

61

 

într@o cafenea dar sigur putem să facem o pau$ă astfel înc*t s*mbăta să stăm pur şi simplu să  pri"im şi să "isăm cu ochii deschişi pre# de o oră. 5xersa#i rafinata artă a conştienti$ării de sine fiind atente la postura trupului la felul în care "ă deplasa#i şi la pre$en#a "oastră în lume. Dunte#i bine"oitoare cu oameniiW Ei asculta#iW Snul dintre moti"ele pentru care "ă sugere$ să frec"enta#i maga$inele micu#e din $ona în care locui#i este acela că astfel "e#i a,unge să "ă cunoaşte#i "ecinii şi să #ine#i la ei. 9ace#i parte din ce"a mai mare dec*t persoana proprie iar atunci c*nd por#i o con"ersa#ie cu cine"a reali$e$i că to#i suntem interconecta#i şi că într@ ade"ăr lumea este foarte mică. Jar şi foarte mare.

*

*

*

 =ec/ii fran/u6e1ti

 &ecide/i+v$ ca s$pt$m#na asta s$ e0ersa/i arta lui -mai pu/in e mai mult32 .n loc s$ face/i o de depl plas asar aree de prop propor or/i /iii la supe superm rmar arke ket, t, cump cump$r $ra/ a/ii nu numa maii ce ceea ea ce v$ treb trebui uiee 5n 6iua 6iua respectiv$2 =a 5nceput, se poate s$ vi se par$ prea obositor, dar ve/i vedea c$, de fapt, e mult mai simplu s$ selecte6i selecte6i doar c#tev c#tevaa produse pe care le vei folosi la cin$2 .n felul acest acestaa ve/i  putea s$ v$ controla/i mai u1or dimensiunile 1i num$rul por/iilor 1i s$ aprecia/i cu adev$rat  savoarea m#nc$rii proaspete2 proaspete2  'poi da/i o rait$ prin dulapuri2 dulapuri2 've/i cumva vreun obiect de 5mbr$c$minte 5mbr$c$minte " de pild$ o e1arf$ e1arf$  superb$ din m$tase " pe care l+a/i p$strat pentru o oca6ie special$, numai c$ oca6ia nu s+a  pre6entatN ?i, a venit timpul s$+l lua/i la purtat2 .mbr$ca/i+l 1i bucura/i+v$ de el2 Fe de alt$  parte, dac$ ave/i cutii cu haine vechi sau cadouri care nu v$ plac, d$rui/i+le! ace/i loc 5n via/a voastr$ pentru acel ceva frumos care va veni2 tabili/i tabil i/i 5mpreun 5mpreun$$ cu so/ul sau iubitu iubitull o sear$ -de 5nt#ln 5nt#lnire ire romanti romantic$32 c$32 ? o oca6ie ca s$+i re($si/i pe cei care a/i fost 5nainte de c$s$torie 1i c s$ reaprinde/i flac$ra iubirii2 arQ ellQ găseşte tot timpul metode prin care să includă natura în "ia#a ei de neQorOe$ă. >arQ e pasionată de gătit şi culti"ă flori pe scara de incendiu. %ată ce mi@a spus recent despre felul în care reuşeşte să se bucure de deliciile rurale deşi continuă să trăiască într@o metropolă Hew Xork+ul este plin de pie/e e0traordinare 1i e0otice, de unde po/i s$ cumperi toate lucrurile lucru rile ima(in ima(inabile, abile, sosi sosite te din cele patru col/ur col/urii ale lumii lumii22 Cu toate acest acestea, ea, ceea ce a devenit una din cele mai mari bucurii ale mele 5n calitate de locuitor al acestui minunat ora1, este pia/a din Qnion uare2 'ici, patru patru 6ile pe s$pt$m#n$, fermierii, fermierii, arti6anii 1i pescarii vin  s$ te 5mbie ccuu le(umele 1i fructele lor, cu br#n6eturi, ou$, p#ine, carne or(anic$, fructe de

60

 

mare, ba chiar cu vin 1i mier miere8 e8 toate bun$t$/il bun$t$/ilee astea sunt cultivate, cresc crescute, ute, produ produse se sau  prinse pe o ra6$ de trei sute de kilometri 5n jurul umilei mele (arsoniere2 (arsoniere2 =a mesele acoperite cu copertine copertine de pe latura de nord a pie/ii am descop descoperit erit 1i m+am 5ndr$( 5ndr$(ostit ostit de lucruri de care nici nu au6isem vreodat$ " ceap$ s$lbatic$, usturoi verde, cartofiorii =a Ratte 1i o varietate de mere care se nume1te [oneycrisp2 [oneycrisp2 $+mi fac cump$r$turile la pia/a /$r$neasc$ /$r$neasc$ este cea mai simpl$ cale de a aduce 5n lumea mea urban$ o bucurie dulce 1i delicioas$2  &ar am ($sit 1i o metod$ de a m$ juca eu 5ns$mi 5 ns$mi de+a fermierul7 m+am al$turat unui (rup de oameni care 5n(rijesc o (r$din$ comunitar$ de pe %est IPWth treet2 Cu toate c$ locuiesc 5n Chelsea, Chels ea, la 6ece sta/ii de metr metrou ou spre nord, m$ ocup de un petic de p$m#n p$m#ntt de un metru 1i  jum$tate pe trei metri2 &imensiunile sunt modeste, dar ambi/ia e fantastic$2 Cultiv acolo tomate + Cherokee Cherokee Furple, ul#imea hohotea de r*s iar eu sincer mă sim#eam foarte fericită că eram acolo în acea pia#ă cu acel grup de oameni într@o s*mbătă dimin dim inea ea#a #a Fu m@ m@am am pu putu tutt ab#in ab#inee să nu fac fac o comp compar ara# a#ie ie în într tree mo mome mente ntele le acel acelea ea şi incursiunea mea obişnuită la maga$inul din col#ul stră$ii care A la drept "orbind A nu e cel mai distracti" loc de cumpărături din lume Jar iată şi "estea bună A france$ii nu de#in monopolul asupra pie#elor #ărăneşti. 5xistă multe astfel de pie#e pretutindeni în lume @ şi în =merica. Cea din Snion Dquare de care a pomenit >arQ ellQ este un exemplu eloc"ent. Rocmai am aflat că şi în >innesota s@a format o asocia#ie a pie#elor #ărăneşti care are drept scop str*ngerea la un loc într@o singură "oce a fermierilor din acest stat. En Douthern California există ce"a care se numeşte H9armer)s FetI. %ar aici în col#ul meu de lume în 9almouth >assachusetts c*#i"a localnici au înfiin#at o  pia#ă #ărănească pe >ain Dtreet. Jeseori primesc astfel de "eşti pe e@mail şi am urmărit lupta

67

 

acestor oameni de a pune pe picioare şi de a men#ine pia#a #ărănească. Jin fericire ea creşte şi de"ine mai populară cu fiecare an. =şa că "ede#i indiferent unde locui#i e foarte posibil să a"e#i şi "oi propria "oastră pia#ă în aer liber. Propria "oastră experien#ă en plein air . %ată c*te"a sfaturi A data "iitoare c*nd "ă duce#i la pia#a #ărănească face#i din asta o oca$ie specială. Embrăca#i@"ă cu ce"a festi" cum ar fi o fustă albă şi lungă din bumbac şi o pălărie de  pai cu boruri largi. Lua#i@"ă şi coşule#ul acela "intage pe care îl a"e#i de la mama. Bi nu "ă grăbi#i. Pia#a #ărănească nu e doar locul din care "ă cumpăra#i c*te"a roşii ci e şi un prile, de ieşire în lume şi de a fi "ă$ute de a forma şi de a men#ine prietenii. 5 un semn că "ă dedica#i comunită#ii din care face#i parte că îi spri,ini#i pe fermierii locali şi că la r*ndul "ostru dărui#i ce"a lumii prin rolul pe care îl ,uca#i în această piesă care e "ia#a.

 Îmbră'işa'i cooperativele Prietena mea ?Ma Prietena ?Matri trice ce (ce (ceaa car caree ne@ ne@aa ofe oferit rit re#et re#etaa ace aceea ea gro gro$a" $a"ăă de uiche uiche merge la o cooper coo perati" ati"ăă agr agrico icolă lă din Rou Roulou louse se şi@ş şi@şii ia de aco acolo lo săpt săptăm* ăm*nă nă de săp săptăm tăm*nă *nă leg legum umee  proaspete. =cestea sunt de,a pregătite şi o aşteaptă într@un coş drăgu# în fiecare "ineri. ?Matrice ?Matri ce şi@a făcut un abonamen abonamentt la începutul se$onul se$onului ui a plăti plătitt taxa şi de atunci legumele sunt gata să fie ridicate la sf*rşitul fiecărei săptăm*ni. 5u mi@am închipuit că asta e ce"a ce po#i să faci numai în 9ran#a. =sta p*nă c*nd am a,uns acasă şi am început să le po"estesc prietenelor mele despre această extraordinară cooperati"ă şi despre modul în care ?Matrice îşi primeşte în fiecare "ineri coşul cu legume delicioase. !ecinele mele mi@au comunicat însă că există un program similar şi în HogradaI noastră. Ja noi a"em Rhe Coonamessett 9arms o companie de cercetare agricolă cu un teren de opt hectare care nu doar că pune la dispo$i#ie legume proaspe hectare proaspete te dar orga organi$ea$ ni$ea$ăă "ara petrece petreceri ri c*mpeneşti cu mu$ică raggae Sneori trebuie să pleci de acasă şi să călătoreşti ca să descoperi ce"a minunat şi magic chiar în poarta ta şi ca să@#i dai seama că nicăieri nu e mai bine ca acasă. Bi cu toate că e extrem de distracti" să@#i culti"i şi să@#i recolte$i propriile legume dacă nu ai posibilitatea să faci asta tot există o cale ca să te apro"i$ione$i cu hrană proaspătă. = şi iPhone tocmai s@a dotat cu o aplica#ie prin care te a,ută să găseşti pie#ele #ărăneşti din $ona în care locuieşti A deci nu mai a"em nici o scu$ă

 Duminica !n parc Cum găsesc şi@şi păstrea$ă fran#u$oaicele starea de joie de  joie de vivreW vivre W 5i bine fiecare fran#u$oaică este o entitate separată aşa cum fiecare americancă este o entitate separată. Jar c*nd am

6:

 

discutat cu ?Matrice despre strădania mea de a găsi joie găsi  joie de vivre vivre ea mi@a spus că dacă "reau un exemplu eloc"ent trebuie neapărat să merg într@un anume parc din centrul oraşului Roulouse @ un parc cu carusel. Ce descoperire Părcule#ul acesta era plin cu copii care se  ,ucau adolescen#i care flirtau (randm*res flirtau  (randm*res şi şi (randp*res  (randp*res care@i  care@i supra"egheau pe cei mici şi o mul#ime de prieteni care pălă"răgeau şi r*deau. >i@a plăcut în mod special să studie$ un cuplu de aproape şapte$ cuplu şapte$eci eci de ani- el şi ea stăteau alătu alături ri pe o banc bancăă şi se #ineau de m*nă. =ceastă $i petrecută în parc a fost o ade"ărată piesă de teatru Roată lumea era îmbrăcată frumos. ="entura mea de o după@amia$ă mi@a rele"at încă o dată faptul că france$ilor le place să pri"ească şi să se lase pri"i#i. ?a mai mult dec*t at*t parcul acesta demonstra bucuria france$ilor de a ieşi în natură de a se  plimba de a se desfăta cu grădini superbe şi sculpturi. Bi cu formele "oluptoase ale unor femei goale A mă refer la statui desigur. =m fost uluită să constat că lucruri at*t de simple pot aduce at*t de multă bucurie. K astfel de $i petre petrecută cută în parc ar trebui să fie uşor de copiat. Fu e ne"oie dec*t să@#i str*n str*ngi gi c*te"a prietene să alegi o bancă dintr@un parc din oraşul tău şi să "ă pune#i de acord să "ă înt*lni#i acolo în mod regulat. P*nă să te de$meticeşti al#ii î#i "or prinde din $bor ideea şi astfel "ei fi creat un Hparc fran#u$escI în propriul tău oraş. %ar dacă locuieşti într@o $onă cu climă rece găseşte o cafenea sau o bibliotecă în care să existe şi o sală de conferin#e. Fu trebuie să fie un loc cu preten#ii A eu mă înt*lnesc deseori cu prietenele mele la cafeneaua DtarbucOs din 9almouth. =de"ărat nu e la fel de frumos ca în CafM des 9lore din Paris dar c*nd dau peste at*#ia concitadini pe care îi cunosc şi la care #in ei bine p*nă şi un DtarbucOs se transformă într@un spa#iu de@a dreptul magic

 Despre că'ei şi pisici  9rance$ii îşi iubesc animalele de companie. Bi le iau cu iei peste tot. !e#i "edea pisici care circulă pe sub mese prin restaurante. !e#i "edea c*ini la concerte în aer liber sau st*nd alături de stăp*nele lor în cafen cafenele ele aştept*nd aştept*ndu@le u@le răbdăto răbdători ri să@şi term termine ine ceaşca de espresso şi să@şi citească romanul. Jar iată ce e interesant la france$i- ei nu operea$ă această distinc#ie între posesorii de c*ini şi  posesorii de pisici. =m înt*lnit deseori oameni care au un c*ine şi care spun că detestă  pisicile că pisicile sunt răutăcioase şi că nu po#i să ai încredere în ele. =poi am înt*lnit şi  persoane care au o pisică şi care spun că nu le plac c*inii fiindcă ssunt unt mult prea expansi"i şi  prea băloşi. Fu mă pot împiedica ssăă nu mă g*ndesc că oamenii aceştia se referă la ce"a mult mai profund poate cu conota#ii freudiene şi că această di"i$iune de la ni"elul regnului animal repre$intă de fapt o di"i$iune între bărba#i şi femei.

7;

 

En =merica se poartă serile cu băie#ii şi serile între fete dar în 9ran#a A după cum mi@au explicat fran#u$oaicele A oamenii adoră tocmai amestecul sexelor 9rance$ii nu "ăd sensul unei petreceri în absen#a acelei delicioase tensiuni şi a aten#iei cu care sunt trata#i de sexul opus. = şi de fapt în france$ă nici nu există această expresie A se0ul A  se0ul opus. opus. Cu at*t mai mult am fost uluită să consta constatt că aceeaş aceeaşii teorie a ameste amestecului cului o aplică şi în ca$ul c*inilor şi pisicilor 9rance$ii iubesc şi c*inii şi pisicile în egală măsură

 +isica Bonnie Entr@o $i lucram în studioul meu din =u"illar c*nd m@am uitat pe fereastră şi am "ă$ut@o pe "ecina "ec ina noast noastră ră care ieşi ieşise se să@ să@şi şi plim plimbe be c*i c*inel nele e un col collie lie.. 5ra "orba de une femme d’un certain #(e #(e pe care o obser"asem deseori trec*nd în susul sau în ,osul stră$ii. Jar în $iua asta doamna s@a oprit în fa#a por#ii noastre ca s@o m*ng*ie pe ?onnie pisica celeilalte "ecine LucQ. Bi a petrecut ce"a timp acolo "orbind cu ?onnie în "reme ce c*inele ei aştepta răbdător într@o parte. C*inele nu a lătrat şi nici nu s@a agitat probabil A am presupus eu A fiindcă era obişnuit ca stăp*na lui să fie prietenă şi cu pisicile nu doar cu c*inii. Pentru mine acesta a fost un moment superb @ clipele în care am spionat@o pe "ecina care îi g*ngurea tot felul de cu"inte pisicii şi o scărpina pe g*t în "reme ce aceasta torcea iar c*inele părea să comunice şi el în felul lui. Jupă părerea mea atunci c*nd adoptăm această mentalitate di"i$ionară A eşti iubitor de c*ini sau eşti iubitor de pisici A pierdem ce"a din echilibrul nostru interior şi din acea stare de  joie de vivre. vivre. =titudinea asta rele"ă un tip de g*ndire care nu e întotdeauna benefic pentru noi înşine. 9ran#u$oaicele reuşesc să se situe$e la mi,loc fiindcă nu exagerea$ă în nici o direc#ie. 5le pot să măn*nce tot felul de preparate sa"uroase şi nu se îngraşă pentru că nu sunt adeptele ideii de festin dar nici ale no#iunii de înfometare. 9ran#u$oaicele sunt preocupate de  plăcere. 5le nu poartă len,erie fiindcă sunt îndrăgostite dar nici treninguri fiindcă nu sunt îndrăgostite ci sunt pu#in sexQ tot timpul. Bi nu nu sunt iubitoare de c*ini sau iubitoare de  pisici. 5le iubesc şi c*i c*inii nii şi pisi pisicile cile în egală măsură pentru că iubesc "ia#aG Rotul e perfect echilibrat Prietena şi sora mea întru francofilie RraceQ Cleantis a adoptat recent un c*ine micu# pe nume LilQ. C*nd am rugat@o să@mi po"estească despre această experien#ă Aapropo p*nă acum ea nu mai a"usese dec*t pisici A iată ce mi@a scris-

 Bonjour" 1il4#  Mi+am dorit dintotdeauna un c#ine2 C#nd eram chestionat$ pe tema animalelor, mereu m$ descriam ca o iubitoare de c#ini " cu toate c$ nu avusesem nici unul2 .nc$ din copil$rie mi+

71

 

am 5nchipuit c$ primul meu c#ine va fi un labrador ne(ru, pe care s$+l bote6 Jake 1i s$+i pun o bandan$ ro1ie la (#t2 &ar c#nd am 5nceput s$+mi caut primul c#ine, s+a dovedit c$ va fi un %est [i(hland Terrier alb, pe nume =ily2 C#nd am v$6ut+o pe =ily pentru prim primaa dat$, m+am sim/ sim/it it precum ai "reau mai "reau mai "reauI Bi în#elege#i desigur că aici nu mă refer exclusi" la m*ncare. Foi "rem mai mult din toate- "rem mai multă iubire mai mul#i bani mai multe complimente mai multă aten#ie mai multe rochii mai mul#i mu l#i pa pant ntof ofii A ma maii mult mult mai mu mult lt ma maii mult mult =ş =şaa că tre trebu buia ia să aflu aflu cum cum i$b i$but utes escc fran#u$oaicele să fie fericite cu mai pu#in. Cum îşi depăşesc nesiguran#eleW Je unde îşi iau acel je acel  je ne sais uoiN  Fu puteam s@o mai întreb pe bunica mea care era secretul ei de unde îi "enea acea  joie de at*t  savoir vivre. vivre sau cum de acumulase at*t savoir vivre. Pentru că ea murise cu mul#i ani înainte. Ca americancă întotdeauna am perceput m*ncarea ca fiind mai mult dec*t hrană. >*ncarea e un soi de combustibil emo#ional. =re un scop medicinal. 5 ca o pilulă de fericire. Re face să te sim#i bine A ba uneori în fa#a unei dureri indescriptibile chiar te aneste$ia$ă. %ar c*teodată  poate să fie şi o formă de ră$bunare. !ede#i "oi dacă nu este tratată cu respect m*ncarea  poate să fie o chestie periculoasă. Re poate hrăni dar dar în acelaşi timp te poate distruge. Poate că tocmai de asta bunica mea fran#u$oaică insista întotdeauna ca bucătăria să răm*nă un spa#iu inaccesibi inaccesibill în orele dintre dintre mese. =m stat cu ea şi cu bunicul meu în "erile c*nd mama era în spital Hsă se odihn odihneascăI eascăI.. Bi@mi aduc aminte perfec perfectt m*nc m*ncăruril ărurilee delicioase pe care le  pregătea. Rotul era plin de arome. >ereu folosea o mul#ime de legume proaspete culese direct din grădină. Bi da bunica punea pu#in unt pe do"lecelul galben sau pe fasolea "erde. En stil  pur fran#u$esc fiecare fel era ser"it pe farfurii micu#e. Entotdeauna era destulă m*ncare dar nu mai mult dec*t a"eai ne"oie. =m în"ă#at de foarte de"reme să nu mai cerem o a doua  por#ie. = şi bunica întotdeauna ne dădea desert. Ficiodată n@o ssăă uit piersicile proaspete cu înghe#ată de "anilie cu care ne regala. Enghe#ata o pregătea ea singură cu o maşinărie specială.

74

 

Jar odată ce masa se încheia iar "asele erau spălate bucătăria se închidea şi nici unul dintre noi nu mai a"ea acces la ea. En acele după@amie$e de "ară toridă chiar dacă mă găsea p*ndind  pe l*ngă dulapuri bunica îmi spunea că ar trebui să fiu afară la aer curat. >ai t*r$iu c*nd a"eam "reo două$eci de ani am citit romanul lui &udith rant$ Tenacitate Tenacitate şi mi@am adus din nou aminte de bunica. >ai ales la partea în care americanca supraponderală din ?oston se mută la Paris iar doamna la care stătea în ga$dă îi încuia frigiderul între mese. 5roina po"eştii !alentine se întoarce după o "reme în =merica transformată complet. =cum e suplă şi foarte sofisticată. = în"ă#at metoda france$ă a echilibrului. ?ănuiesc că unele dintre atitudinile fa#ă de m*ncare ale france$ilor pro"in din trecutul lor marcat de pri"a#iuni. =u suferit at*tea lipsuri de@a lungul anilor înc*t nu mai pri"esc nimic ca şi c*nd li s@ar cu"eni. =m au$it chiar că melcii şi picioruşele de broască nu erau considerate delicatese ci că au de"enitt astfel din pură necesi de"eni necesitate. tate. En #ară nu se mai găsea sufici suficientă entă carne de pui de "ită sau  peşte aşa înc*t france$ii au fost ne"oi#i să de"ină in"enti"i. >ă întreb dacă nu cum"a moti"ul  pentru care multe dintre aceste  femmes d’un certain #(e  sunt at*t de atente să nu se îngraşe #(e sunt este că ar părea un gest lipsit de patriotism @ dacă nu cum"a a se men#ine suple repre$intă maniera lor de a onora lipsurile îndurate de părin#ii şi bunicii lor în timpul ră$boaielor. Cu o asemenea istorie în spate nu cum"a a exagera cu m*ncarea şi cu răsfă#urile le@ar face să se simtă pu#in "ino"ateW 5u cred că da.

Fără şoricei aici  5 ade"ărat în 9ran#a Hron#ăitulI este un gest la care localnicii ridică din spr*ncene. Kra de masă este foarte importantă şi un moti" pentru care să@#i conser"i apetitul. >esele sunt con"i"iale festi"e şi constituie momente esen#iale în "ia#a france$ilor pentru că la masă se stabilesc rela#ii se discută subiectele $ilei problemele de familie sunt lămurite iar "echile iubiri se reaprind. >asa este o sursă crucială de plăcere în existen#a unui france$. Con"ersa#ia este de asemenea importantă. Je fapt con"ersa#ia a fost ridicată la rangul de formă de artă iar atunci c*nd ai la masă o persoană intelig inteligentă entă şi plină de duh ei bine persoana respe respecti"ă cti"ă de"ine un oaspete extrem de dorit. 9ran#u$oaica are mult de c*ştigat de pe urma unei mese luată în compania familiei sau a  prietenilor. Poate să po"estească despre ce a făcut în $iua respecti"ă şi să pună ordine în haosul di"erselor e"enimente. Ro#i ştim că femeile simt ne"oia să "orbească. =u ne"oie să fie au$ite. Dt*nd la o masă ade"ărată agrementată cu c*te"a lum*nărele şi pu#ină mu$ică pe fundal putem în"ă#a să asociem m*ncarea cu joie cu  joie de vivre  şi să găsim fericirea în timp ce vivre şi rupem p*inea împreună la modul literal. Bi pentru că m*ncarea e legată în mod categoric de experien#a meselor în grup nu mai răm*n  prea multe oca$ii pentru o gustare secretă în mie$ de noapte. En primul r*nd eşti sătulă de la

76

 

masă şi în al doilea r*nd masa durea$ă ore întregi. ?a mai mult experien#a cinei în grup nu implică doar umplerea stomacului ci ne umple şi sufletul deopotri"ă prin timpul petrecut cu al#i oameni oameni prin discu#iile pe care le purtăm şi prin hohotele de r*s pe care aceste discu discu#ii #ii le iscă. C*nd sufletul #i@e fericit e mult mai pu#in probabil să te ridici de la masă încă t*n,ind după acel ce"a care parcă nu a fost împlinit A acea felie din fiin#a ta din sufletul tău care încă mai caută satisfac#ia de a se sim#i iubită. Ja în acest context se poate spune că m*ncarea e dragoste. Bi că a te sim#i iubit înseamnă a fi fericit.

 Dorin'a de a fi văzută văzută Rotuşi această nouă modalita Rotuşi modalitate te de a m*nca şi de a onora hran hranaa nu e întotdeaun întotdeaunaa uşor de pus în practică. Purtăm po"ara unor ani îndelunga#i în care alimentele au fost folosite în scop medical. Bi @ trebuie să recunosc A eu mă întreb uneori dacă nu am cum"a un interes ascuns în excesul de greutate corporală. Fu în faptul propriu@$is de a fi supraponderală fireşte dar uneori mă g*ndesc că îmi foloseşte la ce"a sentimentul autocompătimire de a mă sim#i ca şi c*nd nu a1 fi suficient de bun$ bun$  aproape ca şi c*nd atunci c*nd "ine "orba de frumuse#e şi de a ieşi în lume chiar îmi doresc să am un mic HhandicapI @ cam cum e handicapul pentru un  ,ucător de golf iar în felul acesta lumea nu "a aştepta prea mult din partea mea. Jeşi pentru mine termenul are o mare încărcătură. >ama mea a rămas handicapată în urma unui groa$nic accident de maşină din care eu am scăpat aproape ne"ătămată. >oti" pentru care am crescut cu un uşor sentiment de culpabilitate. =şadar dacă n@aş a"ea acest mic handicap al excesului ponderal îmi închipui uneori că aş fi o femeie foarte puternică foarte stăp*nă pe mine şi foarte încre$ătoare în for#ele proprii. Ensă dacă aş fi puter puternică nică stăp*n stăp*năă pe mine şi încre$ătoa încre$ătoare re în for#e for#ele le proprii mă tem că oamenii oamenii ar aştepta şi mai mult de la mine sau că alte femei nu m@ar plăcea. =şa însă prin intermediul acestui aces tui han handic dicap ap a ace acestei stei greut greută#i ă#i excede excedenta ntare re pot să spu spunn lum lumii ii H!e H!ede# de#iW iW Bi eu sun suntt "ulnerabilăI =#i putea crede că fiind grăsu#ă te sim#i mai puternică şi mai mare dar nu e aşa. ilogramele în plus sunt ca o pedeapsă pe care #i@o aplici singur. 5 ca şi cum te@ai obliga să ieşi pe stradă cu o pereche de chilo#i pe cap. 5 ce"a ce toată lumea "ede. HNei =re o pereche de chilo#i pe capW Ce@o fi@n neregulă neregulă cu eaWI Poate însă că treaba asta face parte din ecua# ecua#ieie- "reau să fiu "ă$ută în toată splendoarea "ulnerabilită#ii mele. Cred că toate femeile care se confruntă cu această problemă A chiar şi o femeie ca Kprah 8infreQ pe care o admir foarte mult A resimt o ne"oie profundă de a fi acceptate şi iubite pentru ceea ce sunt acum în ciuda sau chiar pentru lupta lor cu greutatea. Fe sim#im "ulnerabile şi uneori handicapate dar suntem aici. =şa fragile şi imperfecte suntem aici.

77

 

)orpuri netrucate 5i dacă aşa stau lucrurile pot să "ă spun că am şi nişte "eşti bune. 5xistă o solu#ie şi cred că fran#u$oaicele ne pot a,uta în acest sens. Jacă ne luptăm cu probleme legate de greutate a"em ne"oie să fim acceptate. Chiar acum. Jeşi imperfecte a"em ne"oie să fim "ă$ute. Encepe#i prin a merge pe ,os. Ja ne întoarcem la mersul pe ,os Poate că nu locui#i în Paris sau într@un satuc din 9ran#a unde pute#i s@o lua#i la pas în fiecare $i p*nă la pia#ă dar cu certitudine pute#i să parca#i maşina ce"a mai departe de maga$ine şi o bucată de drum s@o  parcurge#i pe ,os. Jacă există un centru al urbei cu o stradă principală cu maga$ine parca#i într@unul dintre capete ei şi plimba#i@"ă în sus şi@n ,os pe această arteră ca să "ă re$ol"a#i treburile. trebur ile. Lua#i cu "oi o sacoşă de p*n$ă sau un coş din răchit răchită. ă. >ersul pe ,os e un exerci# exerci#iu iu muscular extraordinar pe care aproape oricine poate să@l facă iar transportatul cumpărăturilor face minuni pentru bra#e. Jar mai mult dec*t at*t at *t mersul pe ,os e o modalitate minunată de a@ #i conecta mintea la spirit şi la trup. Jacă nu mai sunte#i în formă fi$ică "ă "e#i da seama cur*nd. K să începe#i să "ă pierde#i suflul şi să obosi#i. Ceea ce nu e deloc un fleac. Jacă obişnui#i să "ă deplasa#i peste tot cu maşina e uşor să acumula#i Oilograme în plus. ilograme  pe care nici nu le băga#i de seamă. Jar c*nd "e#i începe să merge#i pe ,os le "e#i sim#i imediat. En plus atunci c*nd mergi pe ,os eşti "ă$ută. Je"ii conştientă de reac#iile pe care le au ceilal#i oameni la apari#ia ta. E#i $*mbeşte lumea c*nd te "ede cu eşarfa aceea albastră superbăW E#i studia$ă trecătorii ci$meleW En plus tu însă#i te "e$i reflectată în "itrinele maga$inelor. Ceea ce@#i întăreşte con"ingerea că exişti în această lume. Ja nu eşti in"i$ibilă. 5 ade"ărat poate că nu întotdeauna î#i place ceea ce "e$i din tine în acele "itrine. Poate î#i dai seama că ai pus pe tine c*te"a Oilograme peste iarnă. Bi ce dacăW Jacă te pri"eşti în contextul lumii "ei descoperi şi alte femei ca tine. Poate că toate am pus pe noi c*te"a Oilograme peste iarnă. Bi totuşi femeile acelea au ieşit pe stradă se plimbă stau în cafenele sau la coada de la  poştă. Bi pun pariu că "ei obser"a că unele dintre ele sunt îmbrăcate frumos şi cu imagina#ie. [sta e beneficiul atunci c*nd lup#i cu greutatea A deseori eşti obligată să de"ii creati"ă şi să începi să aprecie$i eşarfele pălăriile ci$mele şi gablon$urile. !ede#i "oi dacă ne ascundem fiindcă fiindcă ne e ruşine ruşine... ... asta n@o să ne a,ute cu nimic nici pe noi nici pe cei din comunitatea din care facem parte ba chiar s@ar putea să ne "ină ideea să mai m*ncăm ce"a ca să ne treacă supărarea. =şa că n@ar fi mai bine să adoptăm comportamentul fran#u$oaicelorW 5le "orbesc deschis şi relaxat despre creşterea în greutate. Fu sunt obsedate de diete. 9ran#u$oaicele îşi mărturisesc una celeilalte fără nici o str*ngere de inimă că s@au îngrăşat. Ensă nu fac din asta o dramă. 5le ascultă ce le transmite propriul corp fie că e "orba de o acumulare sau de o pierdere de Oilograme după care fac mici a,ustări într@un plan pe

7:

 

termen lung. 9ran#u$oaicele nu se aruncă în regimuri drastice pentru că iubesc şi aprecia$ă  prea mult m*ncarea. Chiar de cur*nd am primit un e@mail de la %sabelle. C*nd am rugat@o să@mi "orbească despre astfel de probleme corporale mi@a răspuns că lucrul cel mai important este să te sim#i bine în  pielea ta. 5xpresia fran#u$ească este bien dans sa peau. peau. %sabelle mi@a explicat că e esen#ial să fii capabil să@#i ascul#i trupul fiindcă fiindcă trupu trupull î#i "a spune care e greut greutatea atea ideală pentru tine.  Fu nu la cifrele de pe c*ntar trebuie să fim atente atente ci la corpul nostru. Poate că a "enit momentul să aruncăm c*ntarele şi să ne ascultăm coapsele talia spatele abdomenul şi posteriorul

Fete de oraş Jupă părerea mea fetele din oraşe precum Fe \orO şi Paris sunt destul de slabe şi pentru că sunt ne"oite să meargă pe ,os indiferent unde s@ar duce. P*nă şi graşii sunt slabi Pur şi simplu în oraşele astea nu "e$i oameni cu ade"ărat supraponderali pentru că dacă ar a"ea de dus prea multe Oilograme în plus le@ar fi imposibil să se descurce A să alerge în sus şi@n ,os pe scările de la metrou să parcurgă at*#ia Oilometri ca să a,ungă din punctul = în punctul ?. >aşina poate să se transforme într@o Hascun$ătoareI. 5 ca o mică peşteră şi dacă nu eşti atentă poate să de"ină un loc în care să măn*nci pe ascuns batoane de ciocolată pur şi simplu  pentru că nimeni nu te "ede. Cred că de asta odatş ce şi@au atins #elul şi şi@au propus să@şi  păstre$e greutatea respecti"ă pentru tot restul "ie#ii membrii 8eight 8atchers de"in deseori lideri. Liderul filialei mele 8eight 8atchers cea din Cape Cod adică fabuloasa ?arbara mi@ a spus că asta este o modalitate prin care poate să răm*nă sinceră cu sine însăşi. ="ea ne"oie de ce" ce"aa car caree s@o #ină lega legată tă de probl problema ema con contro trolul lului ui gre greută ută#ii #ii.. Entr@u Entr@unn fel fel ?ar ?arbar baraa i@a transformat pe colegii şi membrii 8eight 8atchers în propria ei bunică fran#u$oaică. Ro#i suntem implica#i în bătălia asta şi ne purtăm de gri,ă unii altora. Fu suntem niciodată critici ci întotdeauna ne spri,inim unii pe ceilal#i. En acelaşi timp suntem conştien#i că e important să discutăm toate problemele şi să nu ne temem de excesul de Oilograme consider*ndu@l un fel de monstru pitit în aceeaşi cameră cu noi. =titudinea aceasta nu numai că e benefică pentru cel care luptă Oilogramele în plus dar are şi capacitatea de a demistifica procesul de slăbire şi de men#inere a greută#ii ideale. 5ste ade"ărat e mult mai probabil ca france$ii să@#i spună direct că te@ai îngrăşat. En =merica oamenii au mai mult tact dar mă întreb dacă nu cum"a tocmai din pricina tactului problema  problema de"ine mai spinoasă. Duntem at*t de cumsecade şi de aten#i dar e"it*nd subiectul nu ob#inem oare efectul in"ers adică nu înrăută#im situa#ia insinu*nd că sporirea în greutate este o chestiune at*t de supărătoare şi at*t de intimă înc*t nu a"em "oie s@o pomeninW ?ănuiesc că succesul de care s@a bucurat Jurnalul  bucurat  Jurnalul  lui Brid(et Jones A Jones A at*t cartea c*t şi filmul

:;

 

 A poate fi atribuit tocmai faptului că a scos s cos la lumină într@o manieră umoristică şi pe în#elesul tuturor acest subiect gra".

.rasul este noul slab  Fu putem oare să punem punct măcar pentru o perioadă acestor po"eşti despre des pre transformări HmiraculoaseIW Bti#i la ce mă refer- H= scă$ut de la măsura patru$eci şi opt la măsura trei$eci şi opt în două$eci şi una de $ileI sau HCum să scapi de grăsimea de pe abdomen printr@un truc c*t se poate de simpluI Je cur*nd am mers la o conferin#ă al cărei public era alcătuit în ma,oritate din femei. Conferin#a n@a"ea nici o legătură cu slăbitul dar la un moment dat o tipă s@a ridicat în  picioare şi ne@a mărturisit că a slăbit patru$eci şi cinci de Oilograme şi ,umătate şi că acum  poartă măsura trei$eci şi şase. Roată lumea a aplaudat@o. ?a chiar am "ă$ut unele femei cu lacrimii în ochi. Bi eu m@am bucurat pentru reuşita acest lacrim acestei ei doamne dar iată care e între întrebarea barea mea- oare ar mai fi făcut ea acest anun# iar lumea ar mai fi aplaudat@o dacă ar fi slăbit numai şapte OilogrameW Fu prea cred. Bi asta pentru că a slăbi şapte Oilograme nu e deloc dramatic. Ensă pot să "ă spun din proprie experien#ă că este la fel de greu să slăbeşti şapte sau două$eci şi două de Oilograme. =cele ultime şapte Oilograme sunt culmea dramei. Jar ceea ce nu  putem să H"edemI nu există. =poi trebuie luată în calcul şi atracti"itatea basmului cu Cenuşăreasa. En loc ca eroina noastră să pornească de la situa#ia în care e îmbrăcată în $dren#e şi e asuprită de două surori "itrege m*rşa"e ea îşi începe po"estea fiind o grăsună. Jacă ne ducem spre un scenariu de tip realitQ sho "a trebui să mai adăugăm şi o corec#ie dentară o nouă coafură o nouă garderobă o liposuc#ie şi implanturi mamare. Jupă care voila! Doseşte la bal complet transformată. 5 o splendoare Bi iată care e problema cu aceste po"eşti- ele încura,ea$ă acea mentalitate de tip alb * negru ori * ori. Rransmit mesa,ul că un program de îngri,ire $ilnică A exerci#ii fi$ice alegeri culinare corecte mici răsfă#uri şi apoi mici corec#ii A e mult prea plicticos =şa că mai bine ar fi să aşteptăm p*nă c*nd ne@am dus cu totul pe copcă şi atunci să purcedem la o opera#iune radicală de transformare Dau să găsim o dietă miraculoasă. Dau să ne anga,ăm un antrenor de fitness celebru. >entalitatea aceasta de a fi Hîn programI * Hîn afara programuluiI nu ne poate aduce dec*t nefericire insatisfac#ie şi sentimentul că niciodată nu suntem destul de bune. Că niciodată nu suntem perfecte. Ceea ce nu e deloc 4 la franSaise şi franSaise şi cu certitudine nu e sănătos nici pentru trup nici pentru minte şi nici pentru spirit. Bi dacă ai pierdut multe Oilograme apoi le@ai rec*ştigat iar acum te chinuieşti să scapi din nou de ele situa#ia poate să@#i distrugă încrederea în propria persoană. =şa că spune#i@mi ce părere a"e#i despre planul meu. Ce@a#i $ice să mergem pe principiul mai multor paşi mici făcu#i în fiecare $iW Ce@ar fi să ne acceptăm

:1

 

şi să ne iubim aşa frumoase imperfecte şi fragile cum suntem chiar acum indiferent unde ne@ am aflaW Je asta ador campania celor de la Jo"e care militea$ă pentru frumuse#ea reală. >esa,ul lor e foarte simplu A toate femeile sunt frumoase indiferent ce forme au ce dimensiuni ce culoare a pielii sau ce "*rstă. Jacă intra#i pe site@ul lor "e#i descoperi că Jo"e s@a dedicat întru totul  pre$entării femeilor aşa cum sunt ele în realitate A nu corectate pe calculator A în toate reclamele lor. ?a chiar a fost creat un fond prin care sunt spri,inite femeile care se străduiesc să@şi de$"olte sentimentul de încredere în sine. =şa că după cum "ede#i a"em de@a face cu o ade"ărată mişcare. =de"ărul este că firmele "or să procede$e corect. Jacă noi le "om comunica faptul că suntem nemul#umite de aceste aşteptări nerealiste cu care ne confruntăm constant în media companiile medicale cosmetice  ba chiar şi cele din domeniul modei se "or conforma. =şa că exprima#i@"ă Ja#i lumii lumii de ştire că "re#i să "ede#i o gamă mai largă de standarde st andarde de frumuse#e. Lumea este gata să "ă asculte

*

*

*

 =ec/ii fran/u6e1ti  &ecide/i aici 1i acum c$ sunte/i suficient de cumin/i ca s$ ave/i voie s$ m#nca/i2 M#ncare -rea3 nu e0ist$, e0ist$, iar voi nu sunte/i rele fiindc$ m#nca/ m#nca/i2i2 've/i (rij$ la por/ii por/ii,, 5ncerca/i s$ in(ur(ita/i cantit$/i mai mici 1i bucura/i+v$ mai mult de hrana din farfurie2 farfurie2 [ot$r#/i+v$ s$ nu mai intra/i 5n buc$t$rie 5ntre mese2 Considera/i c$ vi s+a inter6is accesul 5n aceast$ 5nc$pere2  Mer(e/i pe jos peste tot " nu e doar un e0erci/in (ro6av, ci 1i o modalitate de a fi v$6ute 5n lume 1i, pe de alt$ parte, de a v$ accepta corpul, a1a cum este el acum, acum, nu cum va fi c#ndva, 5n viitor2 Hu c$de/i 5n plasa acelor promisiuni de (enul -sl$bi/i rapid32 Men/ine/i+v$ silueta silueta  1i s$n$tatea prin ac/iuni 6ilnice2 Fro(ramul de via/$ s$n$toas$ nu e ceva ce trebuie oprit 1i  pornit2 Di, 5n ultimul r#nd, lua/i 5n considerare op/iunea de a v$ 5nscrie 5 nscrie 5ntr+o asocia/ie de tip %ei(htt %atchers %ei(h %atchers22 Himic nu e mai (ro6av dec#t s$ ai un priet prieten en care s$ te 5n/el 5n/elea($ ea($ 1i care  s$+/i 5mp$rt$1easc$ e0perien/ele2 e0perien/ele2  .n(riji/i+v$ corpul pentru ceea ce eeste ste el acum, nu pentru ceea ce va fi la o anume dat$ din viitor,, c#nd ve/i fi atins visu viitor visull perfe perfec/iuni c/iunii2i2 Corpul vostru merit merit$$ s$ fie iubit pe parcu parcursul rsul tu tutu turo rorr tran transf sfor orm$ m$ri rilo lorr prin prin car care trec trece2 e2 a ace ce/i /i pr prim imul ul pa pass c$ c$tr tree ac acce cept ptar area ea lui, lui, 5nve1m#nt#ndu+l frumos 1i sco/#ndu+l la o plimbare!

:

 

*

*

*

Capitolul -pt

.ei/t .atc/ers 0n Fran'a

 >l y a du pain sur la planche2 planche2 (P*inea e pe masă A ceea ce se traduce prin H="em treabăI.

En primul r*nd să stabilim un lucru- nu toate fran#u$oaicele sunt slabe. Bi poate e ade"ărat că ma,oritatea pari$iencelor nu se îngraşă dar c*nd trăieşti în 9ran#a "e$i o mul#ime de doamne cu rotun,imi. Je fapt "e$i femei de toate formele şi dimensiunile. Rrebuie să recunosc că at*t timp c*t am stat în 9ran#a n@am "ă$ut niciodată o femeie cu ade"ărat obe$ă dar cu certitudine nu toată lumea e slabă@bă# Cu toate acestea iată care este diferen#a dintre femeile cu forme din 9ran#a şi surorile lor din =merica. 9ran#u$oaicele A indiferent de dimensiuni A nu renun#ă niciodată la frumuse#e şi pur şi simplu nu se comport$ comport$ ca  ca şi c*nd ar fi grase. 9rumuse#ea este dreptul feminin al fiecărei fran#u$oaice aşa că nici una dintre ele nu este dispusă să renun#e la el. Je fapt după c*te mi@ am putut da seama fran#u$oaicele consideră că a fi frumoase este o datorie fa#ă de #ara lor. En fond trebuie să@şi apere reputa#ia. Bi dacă au ne"oie să scape de c*te"a Oilograme atunci "or spune H= dar eu ador m*ncarea A poate A  poate pu/in prea mult  dar c’est la vie!I vie!I Jupă care "or pune în practică celebrul gest al ridicării din umeri. =poi fără mare te"atură "or începe să fie mai atente la m*ncare în sensul că "or mai reduce din felurile lor preferate dar care îngraşă. Ensă niciodată nu "or renun#a la ele cu totul. Pur şi simplu se "or ser"i cu mai pu#ină br*n$ă mai  pu#in "in mai pu#in foie gras şi un peu moins de chocolat  (un   (un pic mai pu#ină ciocolată. Jar niciodată nu se "or pri"a complet de micile lor răsfă#uri. Bi asta fiindcă fran#u$oaicele percep  problema greută#ii din perspecti"a men#inerii siluetei. K "ăd ca pe o chestiune de mentenan#ă.  Fu e un subiect de genul ori * ori ci unul care implică rutina $ilnică de a alege în mod conştie con ştient nt să fii săn sănăto ătoasă asă şi fru frumoa moasă. să. =ce =cest st sim sim## al ech echilib ilibrul rului ui le dă fran#u fran#u$oa $oaice icelor lor încredere încred ere în ele însele şi şi joie  joie de vivre vivre.. Fu "ei "edea niciodată o fran#u$oaică st*nd tristă la o masă fiindcă nu poate să măn*nce dec*t salată fără sos. 5a "a lua c*te pu#in din toate felurile şi e"entual "a face mici a,ustări a doua $i. Bi sincer indiferent de dimensiunile lor fran#u$oaicele se îmbracă şic. 5le ştiu că dacă "or să se simtă bine trebuie să înceapă prin a arăta bine. =şa că "e#i "edea fran#u$oaice "oluptuoase  A mai ales la #ară A îmbrăcate cu "eşminte splendide care le pun în "aloare trăsăturile cele mai frumoase A poate o haină din l*nă împletită cu un model neobişnuit poate o eşarfă

:+

 

superbă care să atragă aten#ia asupra asupra fe#ei ori ochilor poate nişte bi,uterii extraordinare sau alte accesorii unicat precum o căciuli#ă croşetată pe care au cumpărat@o direct de la un arti$an din pia#ă. = şi întotdeauna "or fi încăl#ate cu o pereche de pantofi sau de ci$me superbe 9ireşte multe americance procedea$ă la fel dar am "ă$ut şi unele femei (chiar eu m@am aflat  printre cele "ino"ate care Hse resemnea$ăI atunci c*nd nu sunt exact aşa cum cu m şi@ar dori c*nd se simt prea grase sau prea bătr*ne. Ca şi c*nd ar spunes pune- HCe sens are să mă mai $batWI %ată cum ni se poate insinua în suflet acest sentiment al înfr*ngerii- eşti la coafor ca să te tun$i şi să te "opseşti. Jin acest moti" te sim#i destul de bine. Re g*ndeşti ca după ce pleci de acolo să te duci să faci nişte cumpărătur cumpărăturii să@#i iei ce"a frum frumos. os. Poate că mai t*r$i t*r$iu u "ei ieşi cu so#ul la cină. En timp ce aştep#i să@#i lucre$e "opseaua iei cel mai recent număr din Go(ue şi începi să@l răsfoieşti pri"ind la fotografiile alea drăgălaşe cu fete imposibil de slabe şi incredibil de tinere. Bi î#i aduni cura,ul şi@#i spui că treaba asta nu te deran,ea$ă. Rotuşi încet dar sigur începi să te sim#i din ce în ce mai ciudat. Dă te sim#i foarte foarte grasă ca şi c*nd fetele din re"ista aia ar fi de pe o altă planetă. Ja ele "in de pe planeta trupurilor de ga$elă a chipurilor ne"erosimil de tinere a bra#elor lungi şi sub#iri şi a  picioarelor care parcă nu se mai termină. Chipuri care n@au fost niciodată arse de soare păr care e lung şi mătăsos şi care n@a "ă$ut în "ia#a lui un "*rf despicat. Bi dintr@o dată te sim#i aproape ca un "oQeur ca un animal enorm care p*ndeşte aceste frumuse#i şi le de"orea$ă din  pri"iri. Dt*nd în coafor ai impresia că te@ai transformat într@un mamut l*nos care dacă s@ar înt*lni "reodată una dintre extraterestrele astea care fumea$ă beau Cola dietetică şi au doi metri înăl#ime cu siguran#ă ar speria@o aşa de tare înc*t biata de ea ar leşina pe fond de malnutri#ie Bi atunci Poli#ia Yrăsimii ar "eni şi te@ar aresta (?ine poate că asta e doar scenariul meu de coşmar C*nd mă simt mai puternică reali$e$ că-merit să fiu fericită la fel de mult ca oricine altcine"a. /eali$e$ că perfec#iunea este un concept teoretic ce"a la care nimeni nu "a a,unge iar a@l căuta ar fi culmea îng*mfării fiindcă p*nă la urmă suntem cu to#ii oameni oameni nu $ei. Bi de "reme ce acum şi eu sunt une femme d’un certain #(e şi #(e  şi am dob*ndit un strop de în#elepciune şi multă răbdare cu mine însămi şi încă îmi mai stabilesc #eluri am în"ă#at să fiu mult mai iertătoare c*nd nu i$butesc să le ating întru totul. Ceea ce "reau să spun este că la petre petrecerea cerea asta care e "ia#a este loc pentru toa toată tă lumea A fie că #i@ai atins #elul fie că eşti aproape de el fie că pur şi simplu ai renun#at la ideea de a@#i mai stabili #eluri.

Cei&/t Catc/ers !n stil american

:

 

>erg la 8eight 8atchers A cu mici pau$e A de c*nd a"eam paispre$ece ani. =sta înseamnă că  particip la acest program de peste patru decenii şi în di"erse locuri- în Connecticut Fe \orO California şi >assachusetts. En 1:70 am de"enit membru pe "ia#ă. La momentul acela făceam partea partea din grupu grupull Fe \orO CitQ CitQ)s )s Spper 5ast Dide şi după "reo opt luni de regim am slăbit paispre$ece Oilograme şi am primit o cheie aurie uriaşă şi un card mic de plastic pe care era imprimit numărul meu de membru pe "ia#ă. =sta însemna că puteam să particip la orice înt*lnire 8eight 8atchers de oriunde din lume pe gratis A at*t timp c*t nu mă îngrăşam cu mai mult de un Oilogram peste greutatea mea ideală care în perioada aceea era de cinci$eci şi şase de Oilograme. =cum merg la înt*lnirile de la Cape Cod şi da trebuie să plătesc pentru ele (am depăşit cu certitudine Oilogramul de peste greutatea mea ideală deşi în calitate de membru pe "ia#ă  beneficie$ de o mică reducere. Jar să şti#i că tot m@aş duce la aceste înt*lniri şi dacă nu mi s@ ar face reducere. =m participat la multe programe de slăbire dar 8eight 8atchers este singurul care mi se pare logic. Care func#ionea$ă pentru mine. Bi nu numai at*t dar e 4 la Po#i #i să mă măn* n*nc ncii orice orice@# @#ii dore doreşti şti.. Derio Derios s Rreb Rrebui uiee doar doar să în în"e "e#i #i să păstr păstre$ e$ii  franSaise Po  franSaise echilibrul. Bi să@#i #ii sub control por#iile. = şi cei de la 8eight 8atchers sunt mari fani ai mersului pe ,os. C’est bien franSais!!!

reburi serioase Duntem un grup prietenos noi compatrio#ii 8eight 8atchers filiala >ashpee Commons Cape Cod dar la drept "orbind uneori atmosfera de la înt*lnirile noastre e cam mohor*tă. Sneori mă simt ca şi c*nd aş fi păcătuit şi merg acolo ca să mă spo"edesc. 9ireşte asta e numai părerea mea imagina#ia mea. 8eight 8atchers nu are nici o afiliere religioasă iar eu sunt o catolică nepracticantă (am încetat să mai merg la slu,be la şaispre$ece ani dar asta e o altă po"este. Cu toate acestea g*nduri legate de păcate şi spo"edanii îmi mai răsar în minte din c*nd în c*nd. Den$a#ia asta că aş a"ea ne"oie să fiu m*ntuită mă încearcă în special după momente de genul Nalloeen sau iua /ecunoştin#ei sau  %ulie. >i se pare că m@am îndepărtat de la calea cea dreaptă. Că am m*ncat prea mult. Je fapt că am m*ncat nişte chestii dia"olesc de gustoase. >iercurea diminea#a mergem la Hspo"edanieI. Fimeni nu ne cere să ne spo"edim dar eu pur şi simplu mă tre$esc "orbind. Bi nu sunt singura Snii dintre noi au uitat să@şi c*ntărească şi să@şi măsoare por#iile. =l#ii au negli,at să note$e consumul de hrană în ,urnalele care nnee sunt  puse la dispo$i#ie. Fu ne@am mai adus aaminte minte să ne facem exerci#iile fi$ice. =m fost leneşi şi răi iar acum suntem aici la ?obbQ ?urns (în mod ironic un local irlande$ la care ne str*ngem str*ng em pentru înt*lni înt*lniri ri ca să fim c*ntări c*ntări#i #i să discut discutăm ăm şi să ne spri, spri,inim inim unii pe al#ii. Ja da toată treaba cu spo"edania e o in"en#ie a creierului meu dar sunt momente c*nd

:0

 

ascult*nd cum liderul nostru ne reaminteşte liniile directoare ale programului nu mă pot ab#ine să nu le compar cu Cele ece Porunci ?ea opt pahare de 0; de grame de apă în fiecare $i.  C*ntăreşte@#i m*ncarea (sau măcar #ine@#i por#iile sub control.  9ă mişcare  >ăn*ncă cinci por#ii de fructe şi legume în fiecare $i.  >ăn*ncă minimum două linguri#e de ulei HsănătosI în fiecare $i.  >ăn*ncă două produse lactate în fiecare $i (înghe#ata nu se pune.  >ăn*ncă măcar o por#ie de cereale integrale în fiecare $i.  >ăn*ncă două produse cu proteine slabe în fiecare $i (înghe#ata nu se pune la socoteală nici aici.  %a în fiecare $i c*te un supliment alimentar cu multi"itamine şi minerale.  Limitea$ă cantitatea de alcool şi de dulciuri (în special înghe#ata. ?ine toate astea sunt recomandări nu HporunciI şi nimeni de la 8eight 8atchers nu te "a acu$a că ai HpăcătuitI dar a#i priceput ce am "rut să spun.

 +roblema uleiului  Petrecem mult timp discut*nd despre substitute cu pu#ine puncte "alorice despre maione$ă cu con#inut redus de grăsimi despre margarinele sănătoase sau sosuri pentru salată cu $ero grăsimi. Cu toate substitutele astea cu pu#ine grăsimi sau deloc multe femei se lamentea$ă că nu au cum să mai includă în regimul $ilnic cele două linguri#e de ulei recomandate. Entrebarea HSnde mai bag cele două linguri#e de ulei recomandateWI se aude practic în fiecare săptăm*nă. Jeseori sunt tentată să răspund- HPrepară un sos de salată cu ni#el mai mult ulei de măsline extra "irgin şi cu o#et balsamic adaugă pu#ină sare şi piper şi voila! voila!II Jar se pare că în lupta lor de a@şi contr controla ola caloriile caloriile doam doamnele nele acestea nu mai folosesc dec*t sosuri cumpărate de la maga$in care nu con#in nici un strop de ulei (şi nu sunt deloc ieftine Dunt gustoase sosurile asteaW Păi da sunt gustoase fiindcă fiindcă deşi poate că nu au pic de ulei şi nici altfel de grăsimi con#i con#inn $ahăr 5u una nu consider că pu#in $ahăr face rău dar c*nd ingurgite$ $ahăr "reau s@o şi ştiu. !reau să mă bucur de el să mă simt inundată de joie de  joie de vivre vivre aşa că în general prefer $ahărul  pe care@l găsesc în înghe#ată într@un sufleu de ciocolată sau doar în cubule#ul cu care îmi îndulcesc ceaşca de espresso. %deea e că "reau să fiu conştientă de micul meu răsfă#. Kr  problema cu sosul de salată fără grăsimi dar cu $ahăr în el e că nu sa"ure$i dulcea#a

:4

 

$ahărului respecti" şi aşa a,ungi să $ici că n@ai mai m*ncat ce"a dulce de secole HF@am mai m*ncat ce"a bun de nu mai #in minte c*nd =m fost pri"ată de dulce Jeci merit o felie mare de tort de ciocolatăI

Cei&/t Catc/ers ) la franaise Je cur*nd am fost la o înt*lnire 8eight 8atchers în Roulouse 9ran#a. Ja au 8eight 8atchers şi în 9ran#a Pe tot cuprinsul 9ran#ei femei şi bărba#i merg la înt*lnirile astea şi şti#i ce"aW Bi ei iubesc organi$a#ia asta la fel de mult ca americanii En schimb trebuie să "ă spun că există o diferen#ă ma,oră între 8eight 8atchers din 9ran#a şi 8eight 8atchers din =merica. Programul e în esen#ă acelaşi dar la înt*lnirile din 9ran#a lumea pare să se distre$e mai mult. Dă te distre$i discut*nd despre m*ncareW 5i bine da Bi asta pentru că france$ii adoră m*ncarea 5i nu au o rela#ie duşmănoasă cu alimentele. Bi nu  par nici să sufere de acest sentiment de "ino"ă#ie de care suntem suntem copleşi#i americanii.  F@o să uit niciodată după@amia$a caldă de octombrie c*nd am intrat în hotelul =lbert din Roulouse. =m întrebat unde a"ea loc întrunirea şi o doamnă amabilă mi@a răspuns că ,os. Ja iar a"eam de@a face cu o scară din aceea circul circulară. ară. =m descoperit descoperit o încăpe încăpere re micu#ă în care două doamne aran,au masa şi c*ntarele. Encepuse să se forme$e o coadă nu chiar organi$ată alcătuită din c*te"a femei "orbăre#e şi c*#i"a bărba#i. C*nd mi@a "enit r*ndul la c*ntar s@a creat pu#ină rumoare. @ = tu eşti din =merica Fu putem să te c*ntărim în li"re. Fumai în Oilograme Jin acest moti" nu ne puteam da seama dacă slăbisem sau mă îngrăşasem. Jin fericire în spatele meu se afla o tipă din California care ştia cum să transforme Oilogramele în li"re. Bi conform calculelor ei a re$ultat că slăbisem pu#in. (Ceea ce m@a surprins date fiind toate  baghetele cu unt şi iaurturile integrale pe care le m*ncasem. En schimb mersesem mult pe  ,os. >ai t*r$iu liderul filialei a anun#at că subiectul de discu#ie al $ilei era le coeur  (inima  (inima şi ne@a "orbit despre c*t de important este să mergem pe ,os şi să facem mişcare fiindcă face bine la inimă.. En timp inimă timpul ul ăsta a desen desenat at pe o planşă o inim inimăă roşie drăg drăgu#ă. u#ă. =h iată cum s@a insinu insinuat at dragostea în înt*lnirea 8eight 8atchers Ja şi ne@a mai dat fiecăruia A eram cam două$eci A c*te o mică broşură cu po$e care ilustrau di"erse modalită#i de a face mişcare- mers pe ,os  bibicletă Qoga şi dans. En fotografia pentru dans nu se "edeau dec*t picioarele unui unui bărbat şi a unei femei înlăn#uite într@un tangou. 9emeia a"ea pantofi negri cu toc şi ciorapi cu plasă. 9a#a nu i se "edea. 9otografia se concentra pe $borul circular al ti"ului rochiei din mătase neagră. Jeci dansul nu lipseşte nici măcar atunci c*nd #ii dietă 9iindcă el aduce  joie de vivre vivre Bi îndră$nesc să spun promisiunea unei nop#i sexQ în compania unui bărbat misterios.

:6

 

5ive les am>ricains Liderul respecti"ei filiale 8eight 8atchers din 9ran#a ne@a pre$entat pe mine şi pe fata din California şi a comunicat clasei că suntem un exemplu minunat pri"ind ceea ce înseamnă să fii de"otat programului. En fond ne aflam acolo chiar dacă eram în "acan#ă. 5u am încercat să le explic că de fapt nu "enisem în 9ran#a în "acan#ă ci ca să scriu dar brusc s@a iscat o discu#ie despre modul în care po#i să prepari o supă de legume cu ade"ărat gustoasă. 5rau comentate şi schimbate re#ete.. Roată lumea "orbea în acelaşi timp cu anima#ie. =poi am a,uns la capitolul HsărbătoririI. Yrupule#ul acesta de 8eight 8atchers france$i se descurca foarte bine în pri"in#a pierderii şi a men#inerii greută#ii corporale. =m remarcat însă că nimeni nu apla aplaud udaa anu anun#u n#urile rile ind indi"i i"idua duale le pri"in pri"indd Oil Oilogr ograme amele le pie pierdu rdute. te. Cee Ceeaa ce mi s@a păr părut ut interesant fiindcă la înt*lnirile din =merica se aplaudă tot timpul. Pe cu"*nt Jacă po"esteşti că ai fost în "acan#ă şi te@ai întors cu acelaşi număr de Oilograme eşti aplaudată furtunos. Jacă pier$i c*te"a grame toată lumea te aplaudă. >ie îmi place foarte mult chestia asta cu aplau$ele dar mă întreb dacă nu cum"a metoda fran#u$oaicelor e mai bună în ideea că ele nu dau at*t de mare importan#ă celor c*te"a Oilograme în plus sau în minus ori experien#elor  personale ale celorla#i membri din program. Lor le pasă mai mult de rela#ia lor cu o hrană sănătoasă şi delicioasă dec*t de ceea ce le arată c*ntarul. Jin c*te am "ă$ut grupul din Roulouse era foarte "esel şi optimist. Dingura dificultate cu care  părea să se confrunte oca$ional era aceea de a alege între un tip de m*ncare şi altul. La un moment dat o doamnă din spate ne@a mărturisit că a"usese o săptăm*nă grea. De sim#ea un  peu dcoura(e (pu#in descura,ată. De dusese la un dineu unde toată m*ncarea fusese at*t de tentantă şi de delicioasă Bi doamna cu pricina a purces să ne descrie toate felurile de m*ncare ser"ite acolo. >i@era însă greu s@o în#eleg pentru că restul doamnelor şi unul dintre bărba#i au i$bucnit în r*s şi au început să "orbească în paralel într@o "er"ă nebună. P*nă la urmă liderul a le@a făcut semn să tacă şi enun#at următorul "erdict- Gous pouve6 prendre le saucisson ou le  foie (ras, mais vous ne pouve6 pas prendre les deu02 (HPute#i să m*nca#i salam sau foie gras dar nu pe am*ndouă.I Ce simplu Ce în#elept Dinceră să fiu chestia asta mi s@a părut extrem de simpatică dar şi excep#ională. 9iindcă dacă aş fi fost eu în locul acelei doamne n@aş fi m*ncat nici salam nici foie gras. =ş fi ales salata. =poi după o săptăm*nă întreagă de astfel de deci$ii probabil că aş fi clacat şi m@aş fi îmbuibat îmbuibat 1i  cu salam , 1i cu  foie (ras  1i cu (ras =stă$i "erdictul liderului a de"enit pentru mine un soi de mantră. En "ia#ă trebuie să faci alegeri. Po#i să măn*nci măn*nci sala salam m sau  foie (ras (ras nu şi salam salam şi  foie (ras (ras.. Po#i să măn*nci înghe#ată sau  plăcintă cu mere nu şi înghe#ată şi plăcintă cu mere. mere. 5xperien#a asta a fost oarecum diferită de cea cu care eram obişnuită la înt*lnirile 8eight 8atchers din =merica. La toate aceste reuniuni la care am participat pe tot cuprinsul =mericii niciodată nu i@am au$it pe membri "orbind cu at*ta tandre#e despre hrana ade"ărată.

:7

 

Ja surorile mele 8eight 8atchers americance se "or lansa di$erta#ii extinse despre nu ştiu şt iu ce nou produs care are două$eci de grame de fibre $ero grame de grăsime şi doar două$eci de calorii pe toată punga dar după părerea mea ele pur şi simplu nu iubesc m*ncarea aşa cum o iubesc france$ii. 8eight 8atcher@ii france$i găsesc joie găsesc  joie de vivre  în fiecare bucă#ică de br*n$ă în fiecare roşie vivre în şi în fiecare pahar cu "in. Poate că în trecut au sa"urat prea mult din fiecare şi tocmai de aceea au a,uns în programul 8eight 8atchers. Cu toate astea înt*lnirile din 9ran#a par să fie mai cur*nd un soi de celebrare celebrare a ceea ce ce po/i  să măn*nci. Entr@un anume sens bănuiesc că treaba  po/i să cu limitările şi cu controlul por#iilor pe care o presupune orice program 8eight 8atchers le oferă de fapt france$ilor france$ilor opor oportunita tunitatea tea să se entu$iasm entu$iasme$e e$e şi mai tare atunci c*nd "ine "orba să aprecie$e aroma delicată a unei căpşune sau mireasma crudă a unei ciuperci. 5ra at*ta  bucurie în încăperea aceea din Roulouse iar femeile "orbeau aşa de repede uneori în acelaşi timp Rrebuie să spun că reuniunea asta at*t de "eselă a fost ce"a cu totul diferit de înt*lnirile la care participasem eu în =merica =merica şi la care ?arbara lide liderul rul nostru se chinuieşte deseori să ne con"ingă să "orbim

 Discu'ii despre mâncare mâncare 9ie că face#i sau nu parte dintr@un grup de tip 8eight 8atchers lua#i în considerare faptul că discu#iile discu# iile despre m*ncare pot fi primii paşi spre respectu respectull dator datorat at alimentelo alimentelorr >*nca >*ncarea rea este ce"a bun. Ja nu este un demon. Fu e duşmanul "ostru A cu coindi#ia să o folosi#i cu gri,ă respect şi dragoste. Jacă "ă g*ndi#i la m*ncare şi "orbi#i despre ceea ce "ă place să m*nca#i  p*nă c*nd preparatul "a fi gata şi "ă "e#i aşe$a la masă "ă "e#i fi tre$it şi sim#urile. Dt*nd în fa#a araga$ului în timp ce amesteca#i în crati#a cu legume proaspete şi inhala#i aroma roşiilor de grădină şi după ce a#i gustat m*ncarea s@ar putea să decide#i că da a#i pus destulă sare sau că poate mai trebuie pu#ină. Jacă folosi#i sare de mare sau ce"a mai rar şi mai fin precum manuall de pe #ărmuri #ărmurile le din ?retag ?retagne ne "e#i a"ea oca$ia să  fleur de sel   (sare de mare adunată manua aprecia#i cu ade"ărat ceea ce găti#i. Ja sarea de mare e scumpă deci nu trebuie să trata#i m*ncarea respecti"ă cu superficialitate. C*nd o lua#i pe îndelete şi adăuga#i la re#etă şi pu#ină dragoste nu mai pute#i înghi#i m*ncarea pe nemestecate. Bi nici să exagera#i cu cantită#ile.

 1imbajul alimentelor  !@o aminti#i pe prietena mea >ar,orie producătoarea de documentare radio care c*ntă ,a$$W 5a locuieşte în 9ran#a de două$eci două$eci de ani. C*nd am cunoscu cunoscut@o t@o în Fe \orO CitQ era o fată din aceea înaltă şi slabă (copia leită a lui =udreQ Nepburn care poate să măn*nce orice (cheeseburgeri şi cartofi pră,i#i şi răm*ne tot ca un bă#. ="ea un metabolism fantastic pentru

::

 

care sinceră să fiu o in"idiam. Kdată cu înaintarea în "*rstă >ar,orie a descoperit totuşi că trebuie să fie mai atentă la ceea ce măn*ncă. Ei ador însă atitudinea fa#ă de hrană născută din faptul că ea nu are în spate acel baga, emo#ional al celor care s@au luptat cu greutatea o "ia#ă întreagă (persoane aşa ca mine. Prietena mea e foarte deschisă c*nd "ine "orba de regimul  pe care îl urmea$ă. Bi frec"entea$ă programul 8eight 8atchers din 9ran#a. >erge la înt*lnirile astea de ani de $ile. %ată ce mi@a po"estit despre reuniunile de la Lille >ubesc pro(ramul %ei(ht %atchers din ran/a! Dtii foarte bine c$ unul dintre principiile de ba6e ale %% este s$ te bucur bucurii de m#nca m#ncare, re, s+o pre($t pre($te1ti e1ti cu pl$cere pl$cere22 ?i bine, idee ideeaa asta e deja con/inut$ con/inut$ 5n cultu cultura ra france6 france6$$ " pentr pentruu france6i e normal s$ ia produse produse banale, s$ le asocie6e asoci e6e artistic 1i apoi s$ le savu savure6e re6e cu reveren/io reveren/io6itat 6itatee pe 5ndelete2 ranc rance6ii e6ii nu 5n(hi 5n(hitt m#ncarea m#nca rea pe ner$s ner$suflate uflate,, f$r$ s$+i simt$ (ustul (ustul,, a1a cum fac mul/i mul/i al/ii2 ?i acord$ aten/ie  fiec$rui fel2 '1a c$ atunci c#nd l’animatrice 9liderul: 5ncepe s$ vorbeasc$ despre fructul sau le(uma care constituie subiectul acelei s$pt$m#ni, fetele trec imediat la schimburi schimburi de re/ete +  1i atunci s$ ve6i cum se+ncin(e atmosfera2 'ici e partea 5n care limba face diferen/a " des  petits pois lMgrement salMs salMs   sau une tranche de brioche tartinMe mie tartinMe  mie 5mi sun$ e0otic, spre deosebire deose bire de variant variantaa ma6$re verd verdee cu pu/in$ sar saree sau o felie de p#ine uns$ cu ceva2 Frin traducerea numelui ei 5n france6$, orice m#ncare mi se pare mult mult mai de6irabil$2 &ar asta nu  pentru c$ mi+ar aduce aminte de un restaurant fran/u6esc, ci fiindc$ eu, 5n clipa 5n care limbaj lim bajul ul 5m 5mii aju ajun(e n(e la cre creier ier,, m$ despri desprind nd de /$r /$rm m 1i+nce 1i+ncepp s$ 5not 5not pri prinn val valuri urile le ace aceste steii e0perien/e 5mpreun$ cu restul prietenilor prietenilor de la mas$2 Di c#nd spun asta, asta, m$ refer la cina care durea6$ ore 5ntre(i, la m#ncarea care a fost principala atrac/ie a serii2 Bi aşa ne@am întor întorss încă o dată la conce conceptul ptul de petrecre petrecre de cină festi"ă festi"ă.. Pare e"ident că cina este oca$ia care face ca dragostea să înflorească legăturile familiale să se consolide$e iar cele comunitare să înceapă să înmugurească dar acum ne dăm seama că ea este şi secretul datorită căruia france$ii i$butesc să răm*nă slabi (sau cel pu#in să nu se îngraşe prea tare. =tunci c*nd o cină festi"ă sau chiar una simplă luată în familie durea$ă ore întregi întregi e clar că nu po#i să înful înfuleci eci ce găseşti pe masă cu g*nduril g*ndurilee în altă parte. En primul r*nd eşti obser"a obser"att de al#i oameni. En al doilea r*nd fiecare fel e ser"it pe r*nd pe farfurii mici. Jeci nu ai de ales- trebuie trebuie să te relax relaxe$i e$i şi să sa"ur sa"ure$i e$i ceea ce ai în fa#ă. Jacă #i s@a adus o bucă#ic bucă#icăă de pui în farfurie nu ai altce"a dec*t pui. Bi aşa se poate să petreci chiar şi două$eci de minute ciugulind din respecti"a bucă#ică. 5ste considerată o impolite#e să mai ceri încă o por#ie şi oricum de ce ai face asta c*nd ştii că #i se "or mai aduce şi alte farfuriu#e cu tot felul de m*ncăruri delicioaseW Poate că următoarea "a fi o por#ie de haricot verts (fasole verts (fasole "erde. Pe care iarăşi o "ei m*nca în două$eci de minute. Entre feluri "ei discuta "ei r*de ba chiar te "ei contra$ice poate cu cine"a. !ei bea pu#in "in. =poi nişte apă. Jupă care "a urma o farfurie

1;;

 

cu salată. K gamă de br*n$eturi. Bi aşa mai departe. 9iindcă te concentre$i pe c*te un singur fel de m*ncare în"e#i să sa"ure$i arome indi"iduale. Jupă părerea mea această modalitate de a m*nca e simplu de imitat. Rot ce trebuie să faci este să foloseşti farfurii mici să încetineşti ritmul să por#i con"ersa#ii între feluri să bei "in apoi apă şi să măn*nci c*te un singur tip de m*ncare o dată.

Foamea de iubire %ată problema care apare atunci c*nd intrăm într@o rela#ie de duşmănie cu m*ncarea- ne setăm  pe mentalitatea ori @ ori. ai simplu spus să reintroducem dragostea în ecua#ie şi să "edem ce se înt*mplă.

1;1

 

=cum abia întoarsă din 9ran#a pot să "ă spun că a iubi m*ncarea nu duce la exceseZ dimpotri"ă măn*nci exact at*t c*t trebuie. Bi î#i conferă un sentiment de bine. Bi da de fericire.

*

*

*

 =ec/ii fran/u6e1ti  .ncepe/i prin a v$ iubi trupul a1a cum e el acum2 im/i/i+v$ confortabil 5n propria piele, r$sf$/#ndu+v$ cu parfumuri 1i lo/iuni, f$c#nd b$i cu spumant 1i 5mbr$c#ndu+v$ frumos2 'sta e re/eta fran/u6easc$2  Bucura/i+v$ de m#ncare2 've/i dreptul s$ m#nca/i, ba chiar e benefic s$ v$ -de6inhiba/i3 1i  s$ discuta/i despre m#ncare 1i despre re/ete 1i s$ iubi/i m#ncarea2 Edat$ ce ajun(e/i s+o 5ndr$(i/i, 5ndr$ (i/i, e foarte pu/in probab probabil il s$ nu mai -abu6a/ -abu6a/i3 i3 de ea2 Cea mai bun$ cale de a iubi m#ncarea m#nca rea este s$ e0per e0perimen imenta/i ta/i re/ete noi 1i s$ or(a or(ani6a/ ni6a/ii petre petreceri2 ceri2 C#nd m#nca m#nca/i /i 5n fa/a altor oameni, e0ist$ un risc mult mai mic s$ /ine/i re(im 5n public 1i s$ v$ 5ndopa/i5n intimitate2 &electa/i+v$ cu m#nc$ruri adev$rate, nu cu preparate procesate, procesate, f$r$ (r$simi sau care con/in 5nlocuitori de 6ah$r2 '1a v$ ve/i sim/i mai satisf$cute 1i nu v$ ve/i mai confrunta cu impresia de priva/iune2 ă rog de fapt asupra unui adolescent. = unui băiat A cel mai frumuşel dintre ei. C*nd metroul s@a oprit iar cele două fete cobor*seră de,a copili#a de trei ani i@a $*mbit adolescentului. 5l i@a răspuns tot cu un $*mbet. Cea mică s@a ascuns în fusta mamei. >etroul şi@a "ă$ut de drum şi feti#a a scos un ochi dintre faldurile de material şi iar şi@a a#intit pri"irea asupra băiatului după care într@o frac#iune de secundă am "ă$ut@o făc*nd ce"a incredibil. = fluturat din gene. =dolescentul a r*s. Bi metroul şi@a continuat cursa. Ce moment înc*ntător Je o inocen#ă pură. Bi totuşi feti#a aceasta şi băiatul aflat la "*rsta adolescen#ei exersau arta HflirtuluiI. =cum fireşte feti#e din toată lumea flirtea$ă r*d $*mbesc şi sunt fascinate de copii mai mari dec*t ele. Rotuşi mă întreb dacă nu cum"a noi americancele în special suntem în"ă#ate să ne oprim la un moment dat. Jacă nu cum"a suntem în"ă#ate că flirtul e periculos. Fi se spune că el poate să ducă mai t*r$iu în "ia#ă la neîn#elegeri. Pentru france$i însă asta nu pare să fie o problemă. Ceea ce m@a făcut să mă g*ndesc că poate formalismul bisou+ ului poate să repre$inte o manieră de încadrare a interac#iunilor umane. En bisou+ului fond mai înt*i în"e#i să@#i săru#i mama tatăl fratele sau sora sau bunica. =a bunica.  =a bise împleteşte bise  împleteşte iubirea de familie cu prietenia şi flirtul. Dărutările acestea nu sunt separate pe categorii şi  bănuiesc că ele sunt secretul o la la@ului la@ului fran#u$esc al misterului şi al atitudinii sexQ a france$ilor. Pentru o fran#u$oaică dragostea şi afec#iunea nu sunt două no#iuni aparte. %ar sărutarea nu este un gest rapid şi negli,ent ci dimpotri"ă este ce"a c*t se poate de serios. Bi c*nd acest formalism se combină cu aten#ia acordată limba,ului A acel vous  de polite#e şi tu în vous de tu în adresa adr esarea rea familia familiară ră ca şi for formu mula la de înt*mp înt*mpinar inaree cu madem mademoisell oisellee sau madame madame utili$ată foarte des A ei bine cred că se naşte un soi de tensiune între $ona intimă şi cea familiară. Poate chiar o pro"ocare. Dalutul cu la bise impune bise impune ideea că fran#u$oaicele şi france$ii trebuie să fie afectuoşi şi să exerse$e contactul fi$ic în regim $ilnic. Bi atunci g*ndi#i@"ă ce efect trebuie să aibă saluturile astea cu sărutări tandre asupra endorfinelor

 +rimul sărut 

1;0

 

Cu toate aceste sărutări $ilnice a#i putea crede că momentul c*nd un băiat şi o fată se sărută  pentru prima dată nu mai prea are mare "aloare. En realitate clipa în care un băiat şi o fată se sărută pentru prima dată pe dată pe bu6e este bu6e este crucială. En $iua în care am a,utat la str*nsul strugurilor superba adolescentă >anon mi@a explicat cum l@a înt*lnit pe prietenul ei Laurent A fiul proprietarilor "iei şi ai companiei producătoare de "inuri. Slterior >anon (care are acum şaptespre$ece ani mi@a trimis acest e@mail în care îmi descrie cum s@a cunoscut cu Laurent.  .n primul r#nd, mer(eam 5mpreun$ la aceea1i 1coal$, la acela1i lyce2 ?u aveam cincispre6ece ani, iar el 1aptespre6ece2  .n 6iua precedent$ se 5nt#mplase ceva trist, iiar ar eu venisem la 1coal$, dar eram ab$tut$2 Hu mai vorbisem vorbisem cu =aurent dec#t de dou$ ori 5n via/$2 'vea 'veam m ni1te prieteni comu comuni, ni, dar nu+l cuno1team cu adev$rat2 ?ra frumu1el frumu1el 1i haios, dar 1tiam c$ e0istau alte fete interesate de el, a1a c$ eu nu+i d$deam aten/ie2 aten/ie2 .n 6iua aceea 5n care eram e0trem de sup$rat$, sup$rat$, am ie1it 5n  (r$dina 1colii2 =aurent era 1i el acolo2 'm 5nceput s$ vorbim, iar el m+a f$cut s$ r#d, de1i  prietenii mei se chinuiser$ toat$ 6iua s$ m$ 5nveseleasc$, dar f$r$ succes2 in(urul care a reu1it s$ m$ fac$ s$ 6#mbesc a fost =aurent2 eara, dup$ ce m+am 5ntors acas$, am deschis calculatorul 1i am vorbit cu =aurent pe MH 9chat:2 9cha t:2 ?l aflas aflasee c$ eram nec$jit$, nec$jit$, dar nu+i venea s$ cread cread$, $, pentru c$ toat$ dup$+am dup$+amia6a ia6a r#sesem 5mpreun$!  '1a c$ i+am povestit tot ce se 5nt#mplase, iar el mi+a spus c$, dac$ vreau, putea s$ m$ sune la telefon2 'm discu discutat tat p#n$ a doua 6i diminea/$ diminea/$22 .n conti continuare nuare,, =aurent mi+a telefonat telefonat 5n  fiecare sear$ 1i scenariul s+a repetat o lun$ de 6ile2 .n felul $sta, am ajuns s$ ne cunoa1tem  foarte bine2 Di tot timpul r#deam 5mpreun$2  Frietenii mei spuneau c$ m+am 5ndr$(ostit de el, dar eu nu+i credeam2  &up$ aproape dou$ luni de conversa/ii, ne+am dat seama c$ eram foarte atra1i unul de cel$lalt2 cel$la lt2 'poi =aurent mi+a m$rtu m$rturisit risit c$, atunci c#nd m$ v$6use 5n prim primaa 6i de 1coal$, 51i  spusese c$ sunt cea mai frumoas$ fat$ pe care o 5nt#lnise vreodat$; Joi, Y mai LPPZ, am mers s$ ne plimb$m departe de 1coal$, ca s$ sc$p$m de to/i copiii aceia care se uitau la noi  1i se 5ntrebau ce se 5nt#mpl$2 5nt#mpl$2 'm ajuns la un stadion de fotbal2 Hu era un loc foa foarte rte romantic, dar pentru pentru noi era suf sufici icient ent22 Gor Gorbea beam m 1i r#d r#deam eam,, iar =aurent =aurent m$ /inea /inea de m#n$2 m#n$2 ?u mestecam o (um$ cu arom$ de coac$6+ne(ru2 =aurent spune c$ niciodat$ n+o s$ uite mireasma asta2 ?ram dat$ pe bu6e cu un (loss cu (ust de l$m#ie2 Hiciodat$ nu vom uita clipa aceea22 .n timp ce vorbeam aceea vorbeam,, st$team destu destull de apro aproape ape unul de cel$lalt2 ?u n+am mai avut r$bdare, a1a c$ l+am s$rutat2 =aurent m+a str#ns 5n bra/e 1i a1a a 5nceput totul2  Fe p$rin/ii lui i+am cunoscut la dou$ luni dup$ debutul pove1tii noastre de iubire2 'cum, dup$ doi ani, eu 1i =aurent suntem 5n continuare 5mpreun$, totul e bine 5ntre noi, ne iubim 1i

1;4

 

la an anul ul o s$ ne mu mut$ t$m m 5mpr 5mpreu eun$ n$,, 5ntr 5ntr+u +unn apar aparta tame ment nt micu micu/, /, fiin fiindc dc$$ eu vo voii mer( mer(ee la universitate, iar el e deja acolo2 untem tineri, dar sper$m c$ rela/ia noastr$ va continua e0act a1a cum este acum2 >i@a plăcut foarte mult istorioara lui >anon. En primul r*nd că descrie magia primei iubiri a  primei iubiri ade"ărate. >anon este o domnişoară extraordinar de frumoasă dar mai mult dec*t at*t este modestă sigură pe ea ba chiar pu#in misterioasă. Primul sărut ade"ărat dintre un băiat şi o fată este primul pas pe drumul către iubire. =a iubire.  =a bise A bise A sărutul pe fiecare obra$ în semn de salut adaugă o notă de tensiune între formalism şi intimitate.

 Sărutul rămâne sărut  sărut  Jar e doar un sărut K formă de salut. Care "ă este la îndem*nă şi "ouă. Je fapt multe dintre noi de,a se sărută pe fiecare obra$ în semn de salut. =ni de $ile eu aşa mi@am înt*mpinat  prietenii şi familia. Btiu că unora gestul li se pare curios şi poate chiar pu#in demodat dar mie mi se părea extr extrem em de firesc. =cum îmi dau seama că era pur şi simplu simplu ce"a ce le "ă$usem  pe mama şi pe bunica făc*nd aşa că şi eu făceam la fel. Bi e o formă de salut at*t de drăgu#ă. 5 mult mai feminină dec*t str*ngerea de m*nă dar nu at*t de fi$ică precum îmbră#işarea. Encepe#i prin a săruta obra$ul prietenilor "oştri apropia#i şi ai rudelor. Fu "ă grăbi#i şi concentra#i@"ă asupra gestului. 9i#i atente la sentimentele pe care gstul "i le st*rneşte. 9i#i  pre$ente în clipa respecti"ă. 9iindcă aici nu "orbim despre un sărut în aer aşa cum se poartă la NollQood ci despre un salut sincer. Jacă "i se pare st*n,enitor să "ă săruta#i cunoştin#ele 4 la franSaise franSaise începe#i cu un pupic scurt  pe obra$ul drept. Poate "i se "a părea o prostie sau ce"a lipsit de importan#ă dar gestul acesta micu# "ă poate schimba "ia#a. Enchipui#i@"ă atomii care plutesc în aer. C*nd ai obra$ul lipit de obra$ul altei persoane îi sim#i respira#ia şi pre# de o clipă îi au$i bătăile inimii. Bi dacă săru#i un om care în secret e atras de tine şi de care tu eşti atrasă atunci sărutul acesta pe obra$ "a despăr#i cu delicate#e "ălurile care ascund ce"a mai mult.

)um să*'i faci intrarea 9lirtul este în esen#ă o chestiune care #ine de atitudine. Encepe cu felul în care te sim#i tu însă#i şi cu perspecti"a pe care o ai asupra locului pe care@l ocupi în această lume. Cu to#ii cunoaştem cunoaş tem c*te o feme femeie ie care nu e deosebit de frumoasă care nu are o siluetă perfectă perfectă care nu e uluitor de talentată sau de inteligentă dar de care to#i bărba#ii se îndrăgostesc pu#in. Fici

1;6

 

măcar nu se îmbracă pro"ocator şi totuşi toată lumea e de acord că este o femeie foarte foarte sexQ. Bi atunci care e secretul eiW 5 simplu- ea crede crede că  că este sexQ. Crede că e frumoasă. 9ran#u$oaicele posedă deseori acest soi de încredere în sine care îşi are originea în copilărie c*nd la lec#iile de dans sunt în"ă#ate să #ină spatele drept. 9ran#u$oaicele se desfată îndelung cu ritualurile băii şi adoră să@şi catifele$e pielea cu lo#iuni parfumate pentru ca apoi să@şi aplice c*te"a picături din parfumul lor definitoriu. 9ran#u$oaica poartă len,erie frumoasă A în fiecare $i. K poartă pentru ea şi pentru propria ei plăcere nu neapărat ca să impresione$e un  bărbat. = şi deseori se cocoa#ă pe tocuri înalte. Enainte chiar ca o femeie să intre într@o încăpere ea şi anun#ă sosirea prin sunetul tocurilor. Ja chiar 5nainte 5nainte să  să sosească. Ceea ce naşte un sentiment similar cu acela de expectati"ă care ne stăp*neşte atunci c*nd suntem la teatru aşteptăm ca piesa să înceapă şi au$im orchestra care face deschiderea mu$icală. Clic+clic, cloc, clic, clic, clic, cloc, clic2 %mpresia clic2  %mpresia aceasta este şi mai inten intensă să atunci c*nd femeia păşeşte pe o stradă pa"a pa"ată tă cu piatră cubi cubică că sau pe o podea acoperită cu gresie. Dunetul acesta este mai mult mult dec*t pu#in hipnotic. 5l hrăneşte sentimentul anticipati". Bi apoi "ine adierea subtilă a parfumului. Ce"a care se asocia$ă numai cu această femeie. Ce"a rar fin şi ame#itor. !ede#i doamna noastră a început de,a să ne prindă în mre,ele ei. 9ran#u$oaica nu "a da niciodată bu$na în încăpere cu capul plecat cer*ndu@şi o mie de scu$e şi spun*nd H%erta#i@măI pentru înt*r$iere. Fu. 5a se "a opri în pragul uşii şi se "a HîncadraI. !a aştepta p*nă c*nd "a fi "ă$ută. =bia apoi îşi "a face marea intrare conştientă că e pri"ită. !a $*mbi şi "a păşi încet cu capul sus cu umerii traşi în spate cu abdomenul supt exact aşa cum a în"ă#at@o sa în"ă#at@o sa m*re (mama m*re (mama ei. Eşi "a acorda timp ca să salute pe toată lumea şi se "a uita în oc ochi hiii fi fiec ecăr ărei ei pers persoa oane ne.. Bi ai aici ci in inter ter"i "inn les bisous bisous alt ingredient al "ra,ei. %ar dacă fran#u$oaica noastră poartă o eşarfă şi@o "a da ,os tacticos cu mişcări hipnotice. = şi niciodată nu@şi "a cere scu$e pentru că a înt*r$iat $ece minute Ceea ce de fapt nici nu contea$ă fiindcă de,a toată lumea a uitat de asta iar aşteptarea a meritat A a fost răscumpărată  prin intrarea pe care şi@a făcut@o. La un dineu din =u"illar &ohn =lexander fotograf şi scriitor din !ancou"er care petrece c*t mai mult timp posibil în 9ran#a ne descrie magia tocurilort ocurilor &e la etajul al cincilea al unui imobil din canionul de str$du/e 5n(uste ale Farisului, noaptea t#r6iu, sunetul inconfundabil al tocurilor unui unui femei care lovesc piatra cubic$ este evocator2 evocator2  &evine din ce 5n ce mai sonor pe m$sur$ ce ea se apropie, dup$ care se diminuea6$ Casablanca   se  pro(resiv, cu c#t ea se 5ndep$rtea6$2 ? ca 1i cum 5ntrea(a poveste din Casablanca derulea6$ 5n acele 6ece sau dou$6eci de secunde2

1;7

 

5ste simplul fapt de a păşi şi de a intra într@o cameră o formă de a flirtaW Ja indubitabil. 5 "orba de felul în care te pre$in#i. %ar această metodă de a flirta e la îndem*na noastră a tuturor. %ndiferent c*t de timidă eşti po#i să începi să deprin$i arta de a "ră,i oamenii doar făc*ndu@#i intrarea într@o încăpere fără să te grăbeşti. 5xersea$ă acest prim pas atunci c*nd nu ai nici o mi$ă. Je pildă intri într@o cafenea din apropierea casei tale. Jeschide uşa încet cu capul sus şi umerii traşi înapoi. =poi opreşte@te o secundă şi pri"eşte de ,ur@împre,ur. ?ucură@te de acest festin "i$ual. Rrage ad*nc aer în piept şi îndreaptă@te îndreaptă@te fără să te grăbe grăbeşti şti către o masă sau către bar. Dchi#ea Dchi#ea$ă $ă un $*mbet. Rot ce am spus p*nă acum s@ar putea să #i se pară prea simplu prea uşor dar dacă "ei repeta des acest mic exerci#in "ei începe să cape#i acea încredere în tine însă#i pe care o au fran#u$oaicele. Re "ei sim#i din toate punctele de "edere mai calmă şi mai sigură pe tine. =poi c*nd "ei fi pusă în fa#a unei situa#ii în care "ei dori să@#i faci o intrare triumfală "ei şti exact cum să procede$i.

3ra de artă 5 ade"ărat că fran#u$oaicele au un mic a"anta, fa#ă de noi. En fiecare $i în parcuri sau pe stră$i în oraşele mari sau în sătuce sunt încon,urate de semne care le amintesc c*t de frumoasă i se pare lumii silueta feminină. Bi mă refer aici la sculpturi repre$ent*nd nuduri clasice superbe care anun#ă oricui are ochisă "adă că femeile sunt frumoase. Că femeile sunt iubite. Că femeile sunt la fel de importante şi de necesare "ie#ii ca aerul pe care îl respirăm. Bi că femeia este apreciată într@o multitudine de forme A da există sculpturi care repre$intă  balerine suple dar mai mult dec*t at*t "ei "edea şi femei "oluptoase extrem de atrăgătoare şi monumente închinate unor eroine musculoase. Poate că "oi nu locui#i în Paris şi poate că în oraşul "ostru nu sunt statui sau alte exemple de artă publică elemente care să "ă întărească siguran#a de sine şi încrederea în frumuse#ea "oastră dar şi "oi pute#i face rost de un strop de încredere şi de dragoste de sine "i$it*nd o galerie sau un mu$eu de artă. Fu "ă grăbi#i şi studia#i cu adev$rat  picturile  picturile impresioniştilor şi statuile clasice. Pri"i#i@"ă prin ochii bărba#ilor. Bi face#i asta în mod regulat. Fu doar că "e#i căpăta acea siguran#ă de sine dar "e#i în"ă#a şi ce"a nou despre artă şi "ia#ă.

 Distra'i*vă =şadar "ede#i "oi flirtul înseamnă mult mai mult dec*t remarci inteligente replici amu$ante şi riposte iste#e. =mericanilor li se spune deseori că nu e frumos să Hflirte$iI şi că flirtul e o

1;:

 

formă de tachinare. Jar felul acesta de a flirta nu are legătură cu tachinarea ci semnalea$ă for#a încrederea şi siguran#a de sine a persoanei care flirtea$ă. En 9ran#a a flirta a fi înc*ntător este ce"a politicos şi se consideră a fi un compliment adresat celor de sex opus. Je asemenea e şi o parte intrinsecă a stilului de "ia#ă fran#u$esc. Dă ne g*ndim doar la cinele france$ilor alimentate de con"ersa#ii animate amu$abte şi cu i$ de flirt. Cum în"e#i să flirte$iW Encepe#i prin a exersa arta flirtului în oraşul "ostru. %ntra#i în "orbă cu  proprietarii maga$inelor sau cu "*n$ătorii. Pune#i întrebări. Jiscuta#i despre subiecte care "ă  pasionea$ă. En"ă#a#i să "ă ,uca#i cu limba,ul. Kricine poate să flirte$e şi uneori "ă "e#i da seama că aceasta este o meto metodă dă utilă de a neutrali$ neutrali$aa o situa# situa#ie ie poten#ial delica delicată. tă. Je fapt nu cu mult timp în urmă eram în Fe \orO CitQ pe post de dădacă a unui adorabil că#eluş  bichon malte$ pe nume Charlie. Primisem instruc#iuni ca în fiecare seară să@l duc la maga$i mag a$inul nul de del delica icatese tese de la interse intersec#i c#iaa stră stră$il $ilor or 5ig 5ightQ htQ@fou @fourth rth şi =m =mster sterdam dam und undee  proprietarul ?ob îl trata cu c*te o bucă#ică de carne. 5i într@o seară m@am dus la locul cu  pricina am intrat dar imediat am reali$at că pe uşă era un anun# pe care scria %FR5/%D =CC5DSL CS C%F%. Prietena mea mă asigurase că era obişnuită cu respecti"ul anun# şi că el nu se aplica şi în ca$ul lui Charlie. Cu toate astea în seara de care pomeneam am intrat în  panică. >i@era teamă că proprietarul o ssăă ne dea afară din maga$in. Bi ca să pună cireaşa pe tort în timp ce aşteptam la r*nd în fa#a te,ghelei Charlie a început să latre. Sn bărbat s@a întors şi s@a uitat la mine. (Charlie era ascuns sub te,ghea. 9usesem descoperită. >@am uitat şi eu la elşi i@am spus@ Fu e nici un c*ine aici. Dunt "entriloc Cu replica asta tensiunea s@a e"aporatZ bărbatul a i$bucnit în r*s iar Charlie şi@a primit trata#ia. =poi am reali$at că bărbatul aştepta la uşa. C*nd şi@a dat seama că nu a"eam de g*nd să@i mai spun nimic a $is@ =tunci la re"edere fetelor Bi a plecat. >@am g*ndit să@l anun# că Charlie nu e fată dar asta ar fi dus la o nouă partidă de flirt. %ar eu sunt totuşi o femeie măritată Jar iată unde "oiam să a,ung- în seara aceea am plecat din maga$in mai fericită. =ceastă scurtă înt*lnire îmi adusese multă joie multă  joie de vivre. vivre . Cu toate că nu a"usesem inten#ia să flirte$ cu un necunoscut. Emi "edeam doar de treaba şi de "ia#a mea c*nd intrasem în acest mic bucluc şi găsisem o solu#ie ca să ies din situa#ia oarecum dificilă.

)ând flirtezi cu omul care vinde brânză >ulte fran#u$oaice fran#u$oaice mi@a mi@auu spus că secretul flirtu flirtului lui este să fii prieten prietenoasă oasă şi să te distre$i. Sn exempl exe mpluu elo eloc"e c"ent nt l@am l@am "ă$ "ă$ut ut în pia pia#a #a din !alenc !alencee d)=g d)=gen. en. 5ra 5ram m aco acolo lo cu priete prietena na mea mea Jenise 5manuel Clemens scriitoarea americană. 5a "oia să cumpere nişte br*n$ă pentru

11;

 

colonia de artişti aşa că l@a abordat pe "*n$ător. Ce tip haios şi sociabil El înt*lniserăm de fapt şi mai de"reme diminea#ă pe teresa cafenelei unde îşi bea ceaşca de espresso deci ac#iunea  flirt j fusese de,a demarată. =şa se face că atunci c*nd am a,uns în fa#a standului cu br*n$eturi ne sim#eam ca şi c*nd am fi fost dM,2 prieteni "echi. Ca atare omul a insistat să@i dea lui Jenise c*te"a mostre delicioase. Fe@a descris fiecare bucă#ică de br*n$ă în detalii extrem de poetice astfel că Jenise a a,uns să cumpere o sumedenie de sortimente. (Jeci "*n$ătorul "*n$ă torul nostru nu se pricepea doar la flirt ci era şi un om de afaceri intelige inteligent. nt. Jar ceea ce m@a suprins a fost felul în care s@a interesat de statutul ei marital- pur şi simplu i@a luat m*na şi "ă$*nd că nu are nici un inel pe deget a întrebat@o cum de e posibil să nu fie de,a luată. Prietena mea i@a explicat că e singură proaspăt di"or#ată. Bi atunci bărbatul a in"itat@o să iasă cu el în seara respecti"ă. 5ra clar că fusese "ră,it de frumoasa şi înc*ntătoarea Jenise. P*nă la urmă prietena mea l@a refu$at dar această scurtă înt*lnire i@a umplut $iua de bucurie iar la cina din aceeaşi seară le@am po"estit tuturor despre foarte romanticul şi adorabilul "*n$ător de br*n$ă. =şa că "ede#i flirtul poate să fie ce"a foarte indirect. Po#i să flirte$i c*nd "orbeşti despre br*n$ă despre "reme sau c*nd te întrebi dacă romanul ăsta nou o fi bun de ce"a. Dă flirte$i înseamnă să fii prietenos şi să te distre$i. Bi nimic nu e mai seducător dec*t o femeie care pare că se simte bine şi că se bucură de "ia#ă. Bi după cum "ede#i din experien#a lui Jenise flirtul este o modalitate de a lega o rela#ie cu comunitatea cu oraşul sau satul tău ori cu casa ta.

recând la partea fizică 9lirt poate să fie şi simplul act de a asculta. Jacă eşti un bun ascultător eşti şi un seducător înnăscut. %ar dacă sim#i că nu eşti un bun ascultător fă exerci#ii în acest sens. Po#i să începi  prin a te apleca pu#in în fa#ă. *mbeşte. =poi po#i să atingi uşor m*na bărbatului sau doar m*neca hainei lui. 9ran#u$oaicele au tendin#a să fie mai re#inute în ceea ce pri"eşte sur*sul dar de la o americancă toată lumea se aşteaptă la asta. = iar france$ii găsesc felul american de a $*mbi ca fiind trs charmant (foarte atrăgător. Bi dacă "rei să mergi pu#in mai departe po#i să@i indici unui bărbat că eşti abordabilă trimi#*ndu@i c*te"a semnale subtile A ,oacă@te cu colierul sau trece@#i uşor m*na prin păr. Po#i să foloseşti şi limba,ul trupului şi să@#i ară#i palma deschisă. Dau po#i să te îmbraci cu o blu$ă cu decolteu. Kricum un $*mbet bine plasat şi o pri"ire cu subîn#eles sunt forme de flirt. Ensă toate aceste tehnici nu func#ionea$ă dec*t dacă ai gri,ă să nu te compor#i pe principiul Huna caldă una receI. 5 important să te străduieşti să@#i de$"ol#i un stil propriu pe care apoi să@l sus#ii cu consec"en#ă.

111

 

5orbe de du/ de la o epertă !ntr*ale flirtului  Lisa Dolod este edito editoarea area unei căr#i minunate şi foarte emo#ionante emo#ionante--  &esire7 %omen %rite  'bout %antin(  (H9emeile   (H9emeile scriu despre dorin#ăI. Dcrie de asemenea eseuri şi nu"ele de succes. Rotodată Lisa scrie online pentru blogcritics.com şi pentru Rhe Nuffington Post. Bi mai mult dec*t at*t este o mare sus#inătoare a scriitoarelor (inclusi" a mea şi o francofilă con"insă după ce a trăit mai mul#i ani la Paris. = şi are un talent înnăscut pentru flirt A în "arianta lui cea mai subtilă şi mai înc*ntătoare. C*nd o cunoşti pe fermecătoarea Lisa nici măcar nu@#i dai seama că flirtea$ă cu tine şi pleci de la înt*lnirea cu ea sim#indu@te fericit că trăieşti şi că te afli pe acest păm*nt. Ca atare ea este persoana cea mai potri"ită care să "orbească despre arta flirtului. Bi iată ce mi@a spus .n pra(ul desp$r/irii, fostul meu so/ mi s+a pl#ns 9a recunoscutN: c$ sin(urul motiv pentru care toat$ lumea venea la petrecerile petrecerile noastr noastree e0trem de populare eram eu2 Di a pus asta pe  seama -personalit$/ii3 mele pe care, 5n 6ilele bune, chiar o admira2 Cred c$ varianta cea mai simpl$ de a e0plica aceast$ for/$ for/$ de atrac/ie este aceea de a admite " ceea ce, ce, 5n sf#r1it,  fac 9din toat$ inima: " c$ am o fire de seduc$toare2  ?u flirte6 cu ttoat$ oat$ lumea7 b$rba/i, femei, copii, ba chiar 1i cu su(ari 9dac$ nu i6butesc s$+l convin con vin(( s$ 6#mbea 6#mbeasc$ sc$ pe un /#n /#ncc car caree pl# pl#n(e n(e,, 5ns 5nseam eamn$ n$ c$ e ceva ceva foarte foarte 5n ner nere(u e(ul$: l$:22  Fentru mine, flirtul e o a doua natur$ 1i niciodat$ nu mer( pe ideea de -una cald$, una rece322 Di nicio rece3 niciodat$ dat$ nu m$ a1tept s$ ob/in mai mult dec#t efectul firesc pe care po/i s$ 5l  (enere6i vorbind cu cineva2 iindc$ pentru mine a flirta 5nseamn$ a sta de vorb$2 &e fapt, e mai cur#nd cur#nd ca resp respira/i ira/ia2 a2 ? pur 1i simplu un fel de a navi( navi(aa prin lumea 5n care tr$iesc, tr$iesc, e o  parte intrinsec$ din mine2 &ac$ nu mi+ar fi atras aten/ia cineva asupra acestui talent, nici nu a1 fi putut s$+i dau un nume2  >ndiferent ce credem despre el, Bill Clinton este un maestru 5n arta flirtului2 Chiar 1i  persoanele care nu 5l a(reea6$ descriu e0perien/a unei discu/ii cu el ca fiind cu totul deosebit$7 deose bit$7 Clint Clinton on 51i prive1te inter interlocuto locutorul rul 5n ochi 1i+l face s$ se simt$ ca 1i doar el s+ar mai afla 5n 5nc$p 5nc$pere2 ere2 '1a func/ion func/ionea6$ ea6$ flirtul flirtul77 aten/ aten/ia ia pe care o acor6 acor6ii inter interlocut locutorulu oruluii este at#t de intens$ 5nc#t 5nc#t acesta nu poate s$ nu se simt$ special2 special2 Chiar 1i pre/ de numai c#teva  secunde2 Eamenii consider$ flirtul un comportament ne(ativ 1i poate c$ a1a e, dac$ devine prea evident c$ se urm$re1te un c#1ti( personal, personal, dar pe de alt$ parte, acest tip de flirt nu e un flirt 5n adev$ratul adev$ratul sens al cuv# cuv#ntulu ntului2i2 ?u, c#nd flirte6 flirte6,, vreau s$ stabi stabilesc lesc o le($tu le($tur$ r$ unu la unu2  'cesta este sin(urul lucru asupra c$ruia m$ concentre67 eu flirte6 de fiecare dat$ c#nd 5nt#lnesc 5nt#ln esc o pers persoan$ oan$ care 5mi susc suscit$ it$ interesu interesul,l, din varii motive motive22 'sem 'semenea enea ochilor c$pru c$pruii  sau s#nilor mari, cred c$ flirtul flirtul e o tr$s$tur$ (enetic$2 &ac$ oamenii oamenii pot s$ fie (enetic timi6i, de ce nu ar 1i (enetic seduc$toriN ?u nu a1 renun/a la flirt sub nici o form$2

11

 

Bi nici "oi nu trebuie să renun#a#i

)uvinte de dra&oste Snul dintre primele primele lucruri pe care le@am în"ă#at la lec#iile de france$ă cu >arceline este că france$ii nu pronun#ă consoanele aşa cum facem noi ne"orbitorii de france$ă. Roate sunetele mi se par mai dulci în limba lor @ chiar şi un cu"*nt simplu precum  petit2 Jacă ar fi să@l rosteşti în engle$ă sau într@o altă limbă te@ai opri şi ai pronun#a şi acel R final lăs*ndu@#i limba să atingă bolta palatină. palatină. Jar în franc france$ă e$ă R@ul final dispare. >ie mi se pare că deseori france$ii abandonea$ă pe drum consoanele ca şi c*nd aten#ia le@ar fi distrasă şi ar fi de,a capta#i de o nouă idee. Dau poate că asta nu e dec*t imagina#ia mea. Rotuşi cred că acest lucru contribuie la acel delicios şuierat la acel sunet 1#1#it  sunet  1#1#it  al   al limbii france$e. Limba france$ă este at*t de misterioasă. Jeseori aud un cu"*nd şi apoi c*nd îl "ăd scris sunt surprinsă să descopăr că se termină cu un R sau cu un F. =cum dacă "oi nu sunte#i "orbitoare de france$ă s@ar putea să considera#i că limba în care "ă exprima#i este una exactă cu consoane dure. 5i bine dacă "re#i să@i împrumuta#i o tuşă de france$ă nu e ne"oie să începe#i să scurta#i cu"intele sau să renun#a#i la F@uri şi R@uri. >ai cur*nd încerca#i "arianta asta- fi#i atente la ceea ce rosti#i. >odula#i@"ă "ocea. Dtrădui#i@"ă să "orbi#i mu$ical. ="em o limbă superbă influen#ată de originea ei latină (aşa cum e şi france$a. franc e$a. Snele cu"int cu"intee au un sunet mai dur altele sunt mai catife catifelate late aşa că e importa important nt să ne apreciem limba şi nuan#ele cu"intelor. Bi A ce noroc pe capul nostru A noi a"em mai multe cu"inte dintre care să alegem dec*t france$ii Jeci de ce să nu le folosim cu gri,ă şi să ne  bucurăm de for#a limbii noastreW Prote,a#i@"ă "ocabularul şi nu "ă trata#i limba li mba maternă ca pe ce"a de la sine în#eles şi lipsit de importan#ă. En#eleg*nd pe deplin for#a limbii materne în marea ei complexitate "e#i crea o combina#ie sexQ şi de neîn"ins.

*

*

*

 =ec/ii fran/u6e1ti  >mplica/i+v$ 5n comunitatea din care face/i parte2 .ncepe/i prin a mer(e pe jos indiferent de destina/ie, destin a/ie, intr intr#nd #nd 5n mod re(ula re(ulatt 5n ma(a ma(a6inele 6inele pre preferat ferate2 e2 pori/i+ pori/i+v$ v$ si(ur si(uran/a an/a de sine  salut#ndu+i entu6iast pe proprietarisau proprietarisau v#n6$tori2

11+

 

 Hu v$ face/i (riji 5n ceea ce prive1te -flirtul38 mai cur#nd, de6volta/i+v$ abilit$/ile de conversa/ie conver sa/iepun#n pun#ndd 5ntreb$ri 5ntreb$ri22 >at$ de ce este at#t de util$ e0ers e0ersarea area cu cei din ma(a6ine ma(a6ine " oamenii oamen ii ace1tia primes primescc cu bucur bucurie ie orice 5ntreb$r 5ntreb$rii le(ate de marf marfaa pe care o v#nd2 E alt$ cale de a v$ rafina arta conversa/iei este aceea de a adresa complimente at#t b$rba/ilor, c#t  1i femeilor2 Hu apela/i la remarci complicate2 pune/i ceva dr$(u/ despre pantofii sau  servieta persoanei 5n cau6$, despre umbrel$ sau despre p$l$rie2 C#nd ve/i ajun(e s$ v$ cunoa1te/i interlocutorul mai bine, pute/i s$ trece/i la complimente le(ate de 6#mbetul lui  fabulos sau de ochii fermec$tori2 fermec$tori2  .n ca6ul 5n care considera/i c$ nu e nepotrivit, pute/i s$ atin(e/i, cu delicate/e, m#na, bra/ul  sau m#neca persoanei cu care sta/i de vorb$2 Di nu trebuie s$ fi/i fran/u6oaice ca s$ v$ 5nt#mpina/i prietenul sau cuno1tin/a cu un s$rut u1or pe obra62  Rula/i 5n minte (#nduri romantice2 Dtiu c$ s+ar putea ca su(estia asta s$ vi se par$ cam nebuneasc$ nebun easc$,, dar eu am 5ncercat 5ncercat+o +o 1i chiar func/ func/ionea ionea6$2 6$2 ac chestia asta c#nd so/ul so/ul meu e  prin preajm$ 1i, din senin, 55ll simt cum vine 1i m$ atin(e 1i m$ s$rut$, 1i toate astea duc la o  sear$ romantic$; iar iar eu n+am scos nici m m$car $car un cuv#nt!  Furta/i lenjerie frumoas$ tot timpul2 Fentru voi 5n1iv$2 =enjeria frumoas$ are un efect  fantastic asupra 5ncrederii 5ncrederii 5n sine2 Con1tienti6a/i+v$ trupul atunci c#nd intra/i 5ntr+o 5nc$pere2 anhattan A unul în partea de est şi celălalt în "est. =ceste două extraordinare maga$ine fac legătura între len,eria de ba$ă de $i cu $i şi cea cu aspect sen$ual. =u pe stoc tot felul de corsete de modelare precum şi un ser"iciu prin care fiecare femeie este a,utată să@şi găsească cea mai  potri"ită piesă de len,erie. >ai mult ?ra DmQth are chiar şi un croitor care poate să@#i modifice sutienul astfel înc*t să@#i "ină perfect Ce idee fran#u$ească Ja fran#u$ească fiindcă pentru france$i moda înseamnă design clasic şi "eşminte care să cadă ireproşabil pe

116

 

trup. ?ra DmQth importă len,erie fină fran#u$ească de la toate marile firme inclusi" de la Dimone Perele Chantelle ?arbara Lise Charmel şi =ubade.

 1enjeria de acasă   Bi nici măcar nu e ne"oi ne"oiee să călăto călătoreşti reşti p*nă în 9ran# 9ran#aa sau în Fe \orO CitQ ca să găseşti len,erie fran#u$ească de calitate. 5u de exemplu am descoperit două maga$inu#e fantastice chiar la mine acasă în Cape Cod. En >ashpee a"em maga$inul lui atherine Nudson  > Nudson iar pe insula FantucOet a"em LadQbird Lingerie. >elissa managerul acestuia din urmă mi@a spus că ei sunt unii dintre pu#inii distribuitori din Dtatele Snite ai mărcii fran#u$eşti fran#u$eşti Princesse RamRam (una dintre prefera preferatele tele fran#u$o fran#u$oaicelo aicelorr cu care am stat de "orbă. 9rench Jressing din ?eacon Nill ?oston şi ?edroom %)s ?outique din Kster"ille >assachusetts >assach usetts au de aseme asemenea nea o gamă gro$a"ă de len,erie fran#u$e fran#u$ească ască fină. Patroana de la ?edroom %)s =imee Yuthinger mi@a spus că procedeul de fabrica#ie superior şi aten#ia la detalii sunt calită#ile pentru care le,eria fran#u$ească a căpătat fabuloasa reputa#ie de a fi la cr*me de la cr*me2  cr*me2  Rot ea mi@a explicat că Hnoi le încur încura,ăm a,ăm continu continuuu pe doamn doamnee să aleagă dantela fiindcă chiar şi atunci c*nd por#i un sutien simplu de $i cu $i pentru tricou efectul feminin al detaliilor delicate şi subtile ale produselor fran#u$eşti î#i "or marca atitudinea siguran#a de sine şi perspecti"a po$iti"ă pentru întreaga $i.I E la la!

 Muza iubirii  9ran#u$oaicele poartă len,erie frumosă pentru ele însele nu doar la oca$ii speciale sau pentru un anume domn. 5le în#eleg conceptul de inten/ie inten/ie.. Jacă femeia e frumoasă şi ştie că poartă pe sub hainele de fiecare $i nişte piese sexQ "a transmite şi către uni"ersul exterior acest mesa, tăcut. %ar uni"ersul "a răspunde. Bi e ade"ărat- dacă ai g*nduri sexQ şi te sim#i sexQ dacă sutienul şi chilo#eii se asortea$ă (f (fra ran# n#u$ u$oa oaice icele le in insi sistă stă asu asupr praa aces acestu tuii aspe aspect ct î# î#ii in infu fu$e $e$i $i exist existen en#a #a cu sex sexua uali lita tate te şi sen$ualitate. Cam aşa se înt*mplă şi cu mu$a fericirii. Jacă eşti fericită şi ocupată şi ea te "a "i$ita des. >u$a fericirii "rea să "ină acolo unde se #ine petrecerea acolo unde oamenii se simt bine. La fel e şi cu len,eria. Jacă por#i dantelă şi mătase un sutien şi nişte chilo#ei splendi$i ca făcu#i din spumă de lapte mu$a iubirii te "a remarca. Btiind că pe dedesubt ai o len,erie absolut delicioasă "ei merge pe stradă cu un $*mbet secret pe bu$e. Bi toată această frumuse#e o "ei "edea reflectată în lumea din ,urul tău. Chiar şi c*nd "ei merge la pia#ă te "ei uita la căpă#*nile de anghinare şi "ei obser"a că arată de parcă ar fi alcătuite din straturi de dantelă. >arginile înfoiate ale salatei cu frun$e roşii î#i "or părea că seamănă cu fustele de la 9olies ?ergre. Bi că sparanghelul aduce cuG >ă rog nu contea$ă

117

 

)um să*'i !n&rijeşti lenjeria =m sesi$at legătura dintre m*ncare şi len,erie c*nd eram în Paris primă"ara trecută. Prietena mea fran#u$oaică Rania m@a luat cu ea la cumpărături la piaşa din $onă. 5ra o diminea#ă de s*mbătă superbă iar Rania a ales nişte saucisson nişte  saucisson şi  şi p#te  p#te o baghetă şi căpşune A cele mai dulci căpşune pe care le@am gustat "reodată. Roate pentru picnicul pe care urma să@l facem în parc. En plus a cump cumpărat ărat şi ce"a legum legumee şi un buche buchett de flor flori.i. C*nd tocmai dădeam să plecăm din  pia#ă am "ă$ut un stand cu len,erie (da se merge pe principiul Hcombini şi asorte$iI A haine şi len,erie cu legume şi fructe "in şi cidru flori şi cutii cu  foie (ras (ras. . %@am arătat Raniei o  pereche de chilo#ei drăgălaşi într@o nuan#ă pastelată şi un sutien asortat A culoarea era aceea a pepenelui iar deasupra a"eau nişte aplica#ii florale. Prietena mea a ridicat din umeri şi mi@a aruncat una dintre acele pri"iri subtil de$aprobatoare caracteristice fran#u$oaicelor. >i@a spus că len,eria aia era Hfără stilI. Lipsită de subtilitate. %eftină. C*nd ne@am întors acasă m@a dus în dormitor a deschis un sertar şi mi@a arătat len,eria ei. Care era extrem de fină şi de delicată.  F@o să s ă "ă dau prea multe detalii dar ast astaa pot să "ă spun- nimic din sertarul respecti" nu era ieftin sau lipsit de subtilitate. Roate accesoriile ei intime erau diafane dantelate simple şi foarte foarte elegante. Rania a"ea c*te două trei perechi de chilo#ei pentru fiecare sutien. Bi nu nu cumpărase to#i chilo#eii în acelaşi timp. ="ea însă gri,ă să păstre$e cam aceeaşi gamă de culori croieli croieli şi mater materiale iale astfel că tot timpul putea să se asort asorte$e. e$e. Prieten Prietenaa mea îşi spală len,eria len,er ia de m*nă. Ja spălatul de m*nă al pieselo pieselorr de len,er len,erie ie delicate este un ritual de seară seară.. Je fapt ma,oritatea fran#u$oaicelor pe care le@am cunoscut au o încăpere specială care se num numeş eşte te lin(erie term rmen en care care nu în înse seam amnă nă Hl Hlen en,er ,erieI ieI ci desem desemne nea$ a$ăă lo locu cull în care care lin(erie   A te îmbrăcămintea fină este spălată de m*nă şi apoi pusă la uscat şi uneori călcată. 5 suprin$ător să "e$i c*te fran#u$oaice au în casă un fier de călcat şi o masă de călcat. 5 e"ident că@şi îngri,esc "eşmintele cele mai pre#ioase cu mare gri,ă. Y*ndi#i@"ă ca data "iitoare c*nd "re#i să "ă cumpăra#i un sutien să apela#i la a,utorul unui specialist care să "ă găsească măsura perfectă. >ulte dintre maga$inele de profil pun la dispo$i#ie dispo$ i#ie acest ser"ic ser"iciu. iu. Jacă nu "ă pute#i permite să frec"en frec"enta#i ta#i astfel de maga$ine maga$ine da#i o raită pe la cele uşor mai ieftine. En multe "e#i găsi len,erie de designer la pre#uri scă$ute. Pentru a putea purta o len,erie len,erie de calita calitate te în fiecar fiecaree $i (nu doar la oca$ii speciale chei cheiaa este să "ă cumpăra#i c*te un sutien la fiecare trei perechi de chilo#ei. =sigura#i@"ă că sutienul se asortea$ă cu chilo#eii şi mai presus de orice îngri,i#i@"ă len,eria. = şi sincer so#ii "oştri nu se "or pl*nge dacă "ă "or "edea len,eria pusă la uscat în baie A sau chiar pe s*rma de afară. Je fapt cred că se "or sim#i chiar foarte inspira#i

11:

 

 Mâncare şi zorzoane zorzoane >ai t*r$iu după plimbarea cu Rania am pornit la pas prin Paris. >ă tot g*ndeam la legătura dintre fructele proaspete legume şi flori şi len,eria de la march (în ciuda faptului că prietena mea nu fusese de acord cu calitatea pieselor intime. Emi spuneam că proximitatea m*ncării şi a len,eriei trebuie să aibă un efect asupra creierului fran#u$oaicei dar nu i$buteam să@mi dau seama care era acesta. Dosisem în Paris cu doar două$eci şi patru de ore înainte iar acestea erau primele $ile de "ară cu ade"ărat călduroase. Kraşul se tre$ise la "ia#ă sub impulsul "remii toride al $gomotelor şi chiar al modei. %ar fran#u$oaicele erau îmbrăcate în rochi#e "ăratice şi în fusti#e din bumbac alb lăs*nd multă piele la "edere. Bi@şi luaseră la purtat sandalele de "ară. Roate a"eam  bătături la l a picioare numai că fran#u$oaicele îşi desprindeau plasturii şi anun#au a nun#au "esele că în "reo săptăm*nă il n’y aurait pas de probl*me (nu "a mai fi nici o problemă. Picioarele a"eau să li în"e#e cu noile încăl#ăr încăl#ări.i. 5ra mi,loc mi,locul ul lunii iunie iar soarele nu apunea dec*t după $ece seara aşa că şederea pe terasa de la CafM 5tienne@>arcel împreună cu o mul#ime de oameni îmbrăca#i modern $gomotoşi de toate na#ionalită#ile şi care "orbeau continuu mi se părea a fi ce"a absolut spectaculos. 5ra duminică seara desemnată de cei de la CafM 5tienne@>arcel ca fiindu@le dedicată homosexualilo homosexualilor. r. Ja sute de bărba bărba#i #i umpluseră trotuare trotuarele. le. Cu to#ii erau îmbrăca#i în cele mai adorabile haine de "ară La drept "orbind ,udec*nd după moda astfel afişată ai fi putut crede că ne aflam pe insula FantucOet- şorturi în nuan#e de şerbet şi tricouri  polo într@o gamă de culori fantastică A ro$ albastru "erde mo" galben şi portocaliu. %maginile astea m@au făcur să@mi aduc aminte de un aran,ament multicolor de macarons macarons   în forma Rurnului 5iffel pe care îl "ă$usem în cursul aceleaşi $ile. = şi erau multe femei frumoase care îi înso#eau pe prietenii lor homosexuali Ja cred că france$ilor le plac astfel de amestecuri. Bi în mi,locul acestui tablou maga$inul Jiesel de "i$a"i tocmai demontase una dintre "itrine ca să "*re înăuntru un 9iat minuscul care urma să facă parte din decor. Ja era ce"a exagerat dar impresionant. %ar noi în acea seară pari$iană toridă a"eam rolul de spectatori. Dt*nd aşa pe terasa cafenelei am început să studie$ o fată cu dantelă neagră pe spate. Jantela  pare să fie un accesoriu la modă. Fu era "orba de o dantelă neagră fină ci de un soi de macramM din bumbac care mi@a adus din nou aminte de partida de cumpărături de la march march de legumele acelea at*t de frumoase şi în special de căpă#*nile enorme de anghinare. Bi atunci am reali$at că dantela de pe spatele acelei fete semăna cu dantela frun$elor de anghinare. Jantela era cam ca un aperiti" care anun#ă ceea ce este ascuns sub haine. Bi aşa cercul s@a închis. Jacă punem la un loc şi combinăm m*ncarea sexul dragostea şi frumuse#ea cum să nu de"enim conştiente de trupurile de siluetele noastreW Entre m*ncare şi intimitate se stabilişte o legătură instantanee

1;

 

 Dieta pe bază de lenjerie 5u cred sincer că această înc*ntătoare len,erie fran#u$ească satisface o anume poftă de dulciuri sa"uroase. =m descoperit că plimbarea prin Paris cu ce"a dantelat şi luxos pe sub rochie m@a făc rochie făcut ut să apr apreci ecie$ e$ ma maii mul multt "itrin "itrinele ele acelea splen splendid dide e cu macarons macarons   micu#e şi rotunde şi colorate de la ceainăria LadurMe şi bomboanele create de artistul ciocolatier PatricO /oger (care apropo c*nd i@am "i$itat de cur*nd maga$inul a"ea în "itrină un bloc uriaş de ciocolată sculptat sculptat în form formăă de elefant elefant.. Bi uita# uita#i@"ă i@"ă doar la toate produ produsele sele acelea de  patiserie at*t de sexQ =dmira#i detaliile delicate ale micilor  profiteroles  profiteroles ale eclerurilor sau ale dreptunghiurilo dreptunghiurilorr de pain de  pain au chocolat . Fu uita#i de pişcoturile lan(ue de chats (limbi chats (limbi de  pisicăZ de palmiers de  palmiers   (prod (produse use de patise patiserie rie în form formăă de frun$ frun$ă ă şi de croasant croasantele ele cu form formaa lor minunată minun ată care aduce cu luna în creştere creştereZZ de mille+feuille  ( Ho mie de foiI prepar preparate ate din mai mille+feuille ( multe straturi de aluat stropite cu ciocolată şi gla$ură de "anilieZ de madeleine  (pră,iturele ca madeleine (pră,iturele nişte scoiciZ scoiciZ şi nici de brioşele care sunt mai cur*nd p*in p*inicele icele unse cu pu#in ou bătut şi care seamănă surprin$ător de mult cu un s*n cu un sf*rc mare în mi,loc. nvesti/i 5n lenjerie fran/u6easc$ frumoas$2 Fute/i s$ ($si/i a1a ceva chiar 5n ora1ul vostru  sau pe internet2 'si(ura/i+v$ c$ sutienul 1i chilo/eii se asortea6$ " pentru asta, cump$ra/i c#te trei perechi de chilo/ei pentru pentru fiecare sutien sutien22 'le(e/i+v 'le(e/i+v$$ piese 5n alb 1i ne(ru, iar la aceast$ ba6$ ad$u(a/i o a treia culoare preferat$ " ro1u, ro6 aprins sau albastru2 'sta v$ va ajuta s$ v$ coor coordona/ dona/ii lenjer lenjeria2 ia2 Mer(#nd pe aceea1i (am$ de culor culori,i, pute/i s$ ad$u( ad$u(a/i a/i tot  felul de accesorii haioase " furouri, ciorapi cu portjartier 1i corsete, pentru un look retro2  ?0ist$ multe ma(a6ine 5n care ($si/i 1i ciorapi din aceea care se prind pe coaps$ cu ajutorul unei f#1ii de plastic lipicios2

1

 

]ine/i minte minte c$ orice poate s$ fie se0y se0y,, dac$ voi vre/i s$ fie se0y " mai ales piesele acelea acelea demodate, demod ate, care au un aer obra6 obra6nic, nic, incore incorect ct din punct de vedere politic 1i vinta vinta(e7 (e7 1or/ur 1or/uri,i, uniforme unifor me 1i alte ansamb ansambluri luri care, 5n ima( ima(ina/ia ina/ia noast noastr$, r$, se asoci asocia6$ a6$ cu anumite anumite ocupa/ii  precum cea de secretar$, pilot, v#n$tor de safari, cowboy sau 1efa unui country club de  provincie2  've/i (rij$ s$ v$ p$stra/i lenjeria curat$ sp$l#nd+o de m#n$ 1i usc#nd+o pe s#rm$2 ama ei era din nou în spital iar fratele ei se mutase cu t*năra lui so#ie în =ustralia. 9antoma tinerei nu rosteşte nimic din toate astea dar hainele ei spun totul- HDunt o fată dintr@o #ară prosperă şi sunt aici în fustă de #ărancă şi cu un rucsac în spinare fiindcă mă prefac că sunt #igancă şi că n@am casă.I

 -ipio'ii americani   Fu cu mult timp în urmă profesoara mea >arceline mi@a spus că france$ii @ şi în special france$ii din genera#ia ei A nu au apreciat deloc acel aflux de puşti americani aparent boga#i care au dat bu$na în #ara lor la sf*rşitul anilor şai$eci şi începutul anilor şapte$eci. >arceline mi@a $is că ei i s@a părut că de fapt tinerii aceştia îi insultau pe france$i. Pe ei  care înduraseră at*tea în timpul ră$boiului care a"eau at*t de pu#ine şi care chiar şi în perioada anilor şai$eci încă se aflau în mari dificultă#i economice. >i@a explicat că aceşti adolescen#i sau tineri de două$eci şi ce"a de ani îmbrăca#i în blugi rup#i în tricouri "echi şi fuste #ărăneşti arătau în ochii france$ilor ca întruchiparea unei glume pline de cru$ime. Căci pentru france$i a te îmbrăca bine A chiar şi atunci c*nd nu ai dec*t o singură fustă o singură rochie o singură blu$ă o singură ,achetă de l*nă şi o eşarfă frumoasă A era un semn de demnitate în fa#a "icisitudinilo "icisitudinilor. r. Dă fii bine îmbr îmbrăcat ăcat era un semn că nu te lăsase lăsaseii înfr*nt. 5ra un semn de respect fa#ă de familia ta fa#ă de "ecini şi chiar fa#ă de #ara ta.  Fu i@am mărturisit lui >arceline că şi eu am făcut parte din "alul acela de hipio#i americani cu fusta mea #ărănească cu ci$mele 9rQe cu blu$a JansOin cu rucsacul şi cu părul str*ns în  batistă ca o spălătorească. =stă$i c*nd "i$ite$ Parisul şi mă înt*lnesc cu fantoma fetei care am fost mă întreb dacă ea şi >arceline nu s@au înt*lnit cum"a pe l*ngă sta#ia de metrou ClunQ La Dorbonne şi pre# de o clipă mă închipui cer*ndu@i scu$e. Jupă care încerc să@mi

dau seama dacă ea m@ar ierta.

17

 

 ,sculta'i*le pe bunici  Ca să în#elegi cu ade"ărat rădăcinile modei fran#u$eşti contemporane e foarte indicat să le studie$i pe doamnele care au trecut de opt$eci de ani. =ceste femei au a"ut şansa de a atinge "*rsta ma,oratului în perioada de glorie a lui Coco Chanel. 5le au fost cele care au aruncat la gunoi corsetele şi bustierele şi fustele lungi şi largi în fa"oarea unor haine simple şi clasice luxoase şi confortabile. Fişte haine în care se puteau mişca în "oie. =ceste doamne sunt  produsul a două ră$boaie mondiale a unei epoci îînn care materialele de calitate se găseau cu greutate şi nu erau deloc ieftine. La i$bucnirea celui de@al doilea ră$boi mondial femeile acestea au fost ne"oite să@şi facă baga,ele în pripă şi să părăsească Parisul refugiindu@se în $onele rurale ale 9ran#ei. =ceea a fost o perioadă de mare incertitudine. Coco Chanel a spus o dată că "rea ca niciodată să nu c*ntărească mai mult dec*t o păsăruică pe bra#ul unui bărbat. >ă întreb dacă acest de$iderat nu "enea cum"a din ideea că a fi grasă ar însemna să fii o  po"ară @ mai ales într@o "reme în care oric*nd puteai a,uge în situa#ia de a fugi ca să te sal"e$i. En lumina tuturor celor de mai sus această femme această  femme d’un certain #(e #(e de  de peste opt$eci de ani  poartă în ea genomul stilului fran#u$esc. 5a repre$intă exemplul perfect de femeie îîmbrăcată mbrăcată frumos în ciuda timpului limitat a fondurilor restr*nse şi a lipsei bunurilor materiale. (Fu@i deci de mirare că eşarfa este semnul ei distincti" distincti" Jin acest fertil context al sărăc sărăciei iei la care s@a adăugat imagina#ia am "ă$ut cresc*nd un stil care e extrem de original frumos şi tipic fran#u$esc.

ot ce*i vec/i e iarăşi nou Rotuşi ideea aceasta de a face ce"a minunat şi imaginati" cu pu#ini bani sub$istă şi a$i în mi mint ntea ea fr fran an#u #u$o $oaic aicei ei.. Prim Primaa dată dată c*nd c*nd am au$i au$itt de vide+(renier   eram în =u"illar apoi  prietenele mele din Paris mi@au explicat conceptul mai pe larg. Gide+(renier  se  se traduce literal  prin Hgolirea poduluiI. Pe l*ngă pie#ele normale în fiecare sat este aleasă cel pu#in o $i pe an în care locuitorii îşi golesc dulapurile podurile sau pi"ni#ele şi@şi scot lucrurile la "*n$are. Ce"a similar cu $ilele c*nd americanii îşi "*nd bunurile care nu le mai trebuie direct din gara, sau din grădina din fa#a casei. En 9ran#a însă totul este foarte bine organi$at şi cam toată lumea participă într@un fel sau altul. Prietena mea Rania şi@a cumpărat de cur*nd o fa#ă de masă "intage superbă cu trei euro.

1:

 

!icOi =rcher este autoarea unei căr#i splendide inclusi" la ni"el "i$ual intitulate  My rench  =ife (H!ia#a  =ife  (H!ia#a mea fran#u$eascăI dar este şi creatoarea unui blog francofil foarte popular9rench 5ssence. Cea mai recentă carte a ei care poartă acelaşi titlu a ieşit pe pia#ă în noiembrie ;1;. !icOi e expertă în "*nătoarea de comori şi iată ce mi@a comunicat despre vide+(renier Qn "ide@grenier   se or( or(ani ani6ea 6ea6$, 6$, de obi obicei cei,, 5n aer liber liber22 .n sa satul tul meu meu,, aint+ aint+Rm Rmy+d y+de+ e+  Frovence, se  /ine 5n parcare2 G#n6$torii sosesc devreme, 51i instalea6$ m$su/ele, 51i scot marfa la vedere, dup$ care se a1ea6$ a1ea6$ confortabil 5n a1teptarea a ceea ce ce deseori se dovede1te a fi o 6i lun($2 Totul 1i orice este de v#n6ar v#n6aree " de la antichit$ antichit$/i /i de colec/ie p#n$ la nimicur nimicurii moderne pe care nimeni nu le vrea " 5ns$ absolut nici un obiect nu se arunc$8 dac$ nu se vinde tura asta, va fi scos la me6at 1i tura urm$toare2 !ide@grenier  seam$n$  seam$n$ cu jocul de loto8 niciod nic iodat$ at$ nu 1ti 1tiii ce+ ce+oo s$ c#1ti c#1ti(i (i dac$ nu joc joci; i; 1i dac dac$$ chiar chiar nu te c$p$tuie c$p$tuie1ti 1ti cu nim nimic, ic, 5ntotdeauna 5/i r$m#ne bucuria unui pr#n6 bun2 &oar vorbim despre ran/a2

 De ce are nevoie o femeie Enainte să pună la socoteală comorile neobişnuite descoperite la un vide+(renier  fran#u$oaica începe cu o paletă ba$ică de tonuri neutre A negru ori albastru@marin be, sau maro@roşcat A după care adaugă pete de culoare prin intermediul unei eşarfe a unor bi,uterii a unei perechi de pantofi ori a unor mănuşi. 9ran#u$oaica se poate îmbrăca în negru de sus p*nă ,oc dar apoi îşi "a completa #inuta cu un cardigan ro$@intens ca să ob#ină un contrast e"ident. En general ea merge pe principiul Hmai pu#in înseamnă înseamnă mai multI şi pentr pentruu că îşi alege piesele de ba$ă cu gri,ă acestea se păstrea$ă în perfectă stare multă "reme şi dau impresia că garderoba ei este mai bogată dec*t în realitate. Bi "oi pot copia acest sistem foarte uşor. >ai înt*i alege#i@"ă cu aten#ie un stil clasic după care in"esti#i în piese din materiale de calitate şi cu croieli impecabile. Pentru că astfel de achi$i#ii bine reali$ate nu sunt deloc ieftine nu "ă repe$i#i să "ă da#i banii pe astfel de elemente de ba$ă înainte să "ă asigura#i că "ă "in ca turnate. @am aşe$at la o masă cu o altă americancă şi am încercat să ghicim care e fran#u$oaică şi care nu. Ceea ce nu e la fel de uşor pe c*t pare fiindcă sunt multe francofile

1+0

 

care se plimbă prin Paris cu eşarfe la g*t tricouri în dungi şi fuste drăgu#e şi care se străduiesc din răsputeri să dea impresia că sunt fran#u$oaice (Ja printre ele mă număr şi eu. Rotuşi există unele deosebiri subtile. Principala metodă prin care po#i să@#i dai seama cine e fran#u$oaică şi cine nu transcende faptul că fran#u$oaicele sunt dichisite şi înfă#işarea lor arată că au făcut un oarecare efort c*nd s@au îmbrăcat în diminea#a respecti"ăZ întotdeauna există un mic detaliu caracteristic fiecărei fran#u$oaice ce"a original şi care@#i atrage aten#ia. Poate să fie un maiou fin cu dantelă într@o nuan#ă de "erde@pădure care se i#eşte de sub ,acheta elegantă. Dau poate să fie perechea de sandale care lasă la "edere unghiile pictate în toate culorile curcubeului. (Prietena mea Rania a făcut asta cu lacurile pastelate pe care i le@am ad adus us din din =m =mer eric ica. a. 9i 9iec ecar aree ungh unghie ie şi şi@a @a "o "ops psit it@o @o în într tr@o @o al altă tă culo culoar are e =c =cea east stăă tu tuşă şă de originalitate poate să fie dată şi de un accesoriu A ca bicicleta pe care Du$Q o t*nără  pari$iancă studentă la =rte 9rumoase şi@a "opsit@o în dungi roşii şi galbene. !ede#i deci că  pe l*ngă acel mod de a te îmbrăca la patru ace ca pentru spectacol e important să@#i cree$i şi un stil propriu inconfundabil.

 @şti frumoasă =şadar acest mic element de originalitate constituie de fapt esen#a stilului fran#u$esc. 5 ce"a care trece dincolo de ci$me de eşarfe de blugii perfect mula#i pe corp de pantofii cu toc înalt şi de clasicul trenci. 5 acel ingredient secret care e al tău şi numai al tău. Bi care are o for#ă extraordinară fiindcă atunci c*nd îl foloseşti... ei bine e ca şi cum ai recunoaşte puterea  pantofiorilor tăi roşii. Di Digur gur i@ai a"ut în picioare tot timpul dar ai şti ştiut ut că pantofiorii aceştia roşii au puterea să #ină la distan#ă "ră,itoarele rele şi să te ducă în $bor de pe un tăr*m pe altulW 5sen#a este încrederea în propria ta persoană. Kdată ce "ei descoperi acel element numai al tău el "a răm*ne al tău pentru totdeauna şi te "a a,uta mereu să fii puternică şi frumoasă fiindcă în sf*rşit"ei fi în"ă#at să te iubeşti aşa cum eşti acum.

 1a cumpărături cu S4lvie DQl"ie m@a luat cu ea la cumpărături. Ja subsemnata membru 8eight 8atchers în "*rstă de cinci$eci şi şase de ani a fost de acord să meargă să cumpere haine împreună cu o pari$iancă suplă de trei$eci şi ce"a de ani. K fată superbă cu un stil impecabil. DQl"ie frec"entea$ă o serie de maga$ine din arondismentul cinci aşa că a primit o reducere specială pe care a "rut s@o împartă cu mine. Ensă înainte chiar să intrăm în primul butic eu am decis să nu mă uit dec*t la gen#i şi pantofi nici măcar să nu probe$ "reo haină. Emi închipuiam de altfel că în

maga$inele respecti"e nici nu puteam să găsesc ce"a pe măsura mea A un 7 fran#u$esc.

1+4

 

5i bine spre surprinderea mea am găsit. ?a mai mult în maga$in erau numeroase femei A fran#u$oaice A la fel de "oluminoase ca mine. Rotuşi am încercat să stau cuminte. Ensă DQl"ie a apărut cur*nd cu două fuste şi c*te"a rochii pe care mi le@a dat să le probe$. Dinceră să fiu chiar nu "oiam să cumpăr nimic dar în acelaşi timp nici nu "oiam să fac pe prietena îmbufnată. En fond mi se oferise o oportunitate extraordinară iar Rania "oia să@şi împartă  bonusul cu mine. =şa că am încercat mai multe piese. !*n$ătoarea ni s@a alăturat suger*ndu@ mi o blu$ă o fustă sau o curea care să se asorte$e cu restul. En mod normal c*nd o "*n$ătoare începe să@mi mai aducă şi alte lucruri de"in foarte suspicioasă dar femeia asta chiar se  pricepea. 5a şi DQl"ie mi@au arătat c*te"a haine superbe şi aşa dintr@o dată mi@am dat seama că îmi place la cumpărături. Cele două sfătuitoare mi@au ales o fustă splendidă lungă dantelată şi apoi o rochie Sngaro dintr@un material roşcat care se mula pe trup. Pre#ul ini#ial al rochiei era de o sută de euro dar cu reducerea lui DQl"ie DQl"ie puteam să o cumpă cumpărr la ,umă ,umătate tate de pre#. Ja o rochie Sngaro cu cinci$eci de euro 5ra o rochie de "ară cu m*neci scurte  pu#in bufante şi un corset din ben$i elas elastice tice pe care erau aplica#i patru năsturei metalici în formă de inimă. Rotul la ea te ducea cu g*ndul la anii 1:;. 5ra o piesă foarte feminină cu o croială fluidă şi a"ea o eşarfă care încon,ura şoldurile şi se înnoda pe lateral. Pe una dintre m*neci era o altă inimioară de data aceasta din strass. Sngaro este cunoscut pentru că îmbracă femei precum PenMlope Cru$ Catherine eta@&ones sau Dharon Dtone. Sngaro e sinonim cu sen$ualitatea. Bi dacă intra#i pe site@ul lui "e#i afla că Hînfrumuse#ea$ă hainele de $i cu $i şi le reaminteşte femeilor că ele sunt bucuria fiecărui bărbat.I =şa că am trecut în spatele perdelu#ei de la cabina de probă mi@am scos fusta şi blu$a şi mi@ am tras peste cap rochia aceea. Care îmi "enea bine A mă rog fiind dintr@un material elastic  presupun că oricui i@ar fi "enit bine =m ieşit şi m@am pre$entat în fa#a "*n$ătoarei şi a lui DQl"ie care mă aşteptau. =m*ndouă au scos exclama#ii de surprindere. =poi au $*mbit şi mi@ au spus+ Eh, oui, bien s)r! =sta e rochia pentru tine. Bi totuşi eram în continuare foarte sceptică. >ă uitam la mine în oglindă şi nu "edeam altce"a dec*t doi s*ni enormi şi un decolteu uriaş. Ficiodată n@aş fi putut să port rochia asta. >i se "edea totul @ şoldurile abdomenul fundul şi s*nii. =m*ndoi. Bi la fel de mari. Jar eram în Paris cu două fran#u$oaice care ciripeau l*ngă mine -o la la3 în sus şi -o la la3 în la3 în ,os şi care insistau că arătam gro$a" şi că trebuia neapărat să@mi cumpăr rochia respecti"ă. Dinceră să fiu ini#ial m@am g*ndit că poate îşi băteau ,oc de mine. Poate că era "orba de o glumă fran#u$ească t*mpită pe care eu n@o pricepeam. Na@ha@ha P*nă la urmă i@am spus lui DQl"ie că niciodată n@aş putea să port ce"a at*t de... mulat . @ Je ceW m@a întrebat ea.

@ 9iindcă uite c*t sunt de mare i@am şoptit.

1+6

 

Jar DQl"ie mi@a explicat că atunci c*nd port haine largi ele nu mă fac să par nici mai sub#ire şi nici mai sexQ. Joar mă ascund. @ /ochia asta te pune în "aloare a decretat ea cu fermitate. =poi mi@a reamintit reamintit că pentru a dob*ndi  joie de vivre, trebuie vivre, trebuie să ai o perspecti"ă  po$iti"ă asupra "ie#ii trebuie să te bucuri de moment să nu iei totul în tragic să te sim#i bine şi să fii mul#umită de tine însă#i îns ă#i A Atre bien dans sa peau peau  =şa că am cumpărat rochia

5isurile la care !ndrăzneşti să visezi  Ja am cumpărat rochia. =m cumpărat@o fiindcă o minusculă parte din mine s@a g*ndit că  poate DQl"ie a"ea dreptate poate chiar arătam bine îmbrăcată în ea. Bi oricum îmi fusese aleasă ale asă de o fr fran an#u #u$o $oai aică că aute autent ntic icăă A de o  pari6ianc$  pari6ianc$.. 9ăcea parte din experien#a mea fran#u$ească era un su"enir dintr@o expedien#ie de shoppin(  de  shoppin(  pari$ian.  pari$ian. F@a"eam de ales. Slterior în apartamentul ei DQl"ie mi@a spus că france$ii adoră femeile masi"e după care mi@ a arătat nişte înregistrări "ideo cu c*ntărea#a americancă ?eth Jitto. ?eth e într@ade"ăr o femeie $dra"ănă dar e limpede că fanii o di"ini$ea$ă. =m început să procese$ informa#ia asta. Jar nici după ce m@am întors în =merica n@am fost prea sigură. =sta p*nă c*nd am aflat că re"ista ranch re"ista ranch   argie mi@a spus să caut o înregistrare "ideo cu Luce o c*ntărea#ă de nouăspre$ec nouăsp re$ecee ani extrem de talent talentată ată una dintre c*ştigăt c*ştigătoarel oarelee concu concursului rsului  Houvelle tar echi"a i"alen lentul tul fran#u fran#u$esc $esc al emi emisiun siunii ii  'merican >dol . =şa am "ă$ut@o pe Luce pe LPIP ech LPIP \ouRube c*nt*nd HDomehere o"er the rainboI. En clip t*năra poartă o fundă mare şi albast albastră ră pe care şi@a prins@o în cosi#ele roşcate roşcate ciorapi albaştri o rochie într@o nuan#ă de ro$@intens şi o curea de un galben@strălucitor. >elodia o c*ntă pe ritm caraibian şi publicul e în delir. %ar eu st*nd birou m@am tre$it pl*ng*nd. =poi c*nd a "enit momentul ca ,uriul să@şi spună părerea şi singurul ,urat de sex feminin A oo femme  femme  foarte suplă şi foarte şic A i@a declarat lui Luce că a fost minunată şi a d’un certain #(e #(e foarte i$bucnit în pl*ns ei bine am început să bocesc şi eu din nou. En clipa aceea g*ndul mi@a $burat la bunica mea fran#u$oaică şi m@am închipuit pe mine însămi ca o fată de două$eci şi ce"a de ani care speră că într@ade"ăr unde"a dincolo de curcubeu "isurile la care îndră$neşti să "ise$i chiar se îndeplinesc. Cum ar fi fost dacă bunica ar fi trăit să "adă lumea de a$iW En ceea ce mă pri"eşte cred că mi@am petrecut ultimii trei$eci de ani lupt*ndu@mă cu propriul meu corp îngrăş*ndu@mă slăbind şi apoi îmgrăş*ndu@mă la loc balans*ndu@mă astfel într@o perpetuă stare de nelinişte şi nefericire. >i@am dat seama că niciodată niciod ată nu m@am sim#i sim#itt bien dans ma peau. peau. Ce n@aş da să@i pot spune tinerei care am fostH5şti frumoasă. 5xact aşa cum ară#i acum.I Jar pentru că nu pot să fac asta îmi "oi reaminti cu"intele prietenei mele %sabelle şi@n ele îmi "oi găsi alinareaChiar 1i atunci c#nd e1ti deprimat$, c#nd te sim/i (roa6nic, c#nd 5/i pl#n(i de mil$, c#nd e1ti obosit$ obosi t$ sau pesim pesimist$, ist$, trebui trebuiee s$ p$stre6 p$stre6ii 5n ad#ncul t$u acea fl$c$r fl$c$ruie uie care 5/i 1opt 1opte1te e1te cu  (rij$ 1i tandre/e, asemenea acelui p$rinte bun care 51i pov$/uie1te copilul, c$ -? 5n re(ul$, o  s$+/i revii2 F#n$ la urm$, toat$ durerea 1i triste/ea se vor risipi2 Gia/a e 5n continuare  frumoas$2 Trebuie s$ cre6i asta2 Di s te lini1te1ti2 Di s$ te 5ntrebi ce ai putea s$ faci ca s$ te  sim/i pu/in mai bine23 Foate s$ fie 1i un (est minor, de pild$ s$+/i suni o prieten$, s$ faci o baie, s$ aprin6i o lun#nare sau s$ ve6i un film dr$(u/2 Erice ar fi, f$+o2 tarea de  ,oie de "i"re este str#ns le(at$ de respectul de sine 1i de 5ncrederea 5n propria persoan$2 &ac$ omul n+a avut norocul s$ creasc$ 5ntr+un mediu mediu care s$+i permit$ s$+1i de6volte sentimentul sentimentul firesc al dra dra(os (ostei tei de sin sine, e, dac dac$$ ace acesta sta n+a put putut ut s$ 5nflor 5nfloreas easc$ c$ 5n su suflet fletul ul lui 5n cop copil$ il$rie rie,, respectivul trebuie s$ cread$ c$ situa/ia se poate remedia, c$+1i c$+1i poate dob#ndi chiar 1i acum dreptul la dra(ostea de sine 1i la 5ncrederea 5n propria persoan$2 'cesta este un proces lent, care cere mult$ r$bdare, dar care 51i va ar$ta ar$ta roadele2 ?u compar acest proces al de6volt$rii de6volt$rii

de sine cu ima(inea celui care escaladea6$ un munte7 drumul va fi 5ntotdeauna 5n sus, dar cu

1+:

 

c#t de ant antren rene6 e6ii ma maii mu mult lt 1i cu c#t 5nain 5nainte6 te6i,i, cu at# at#tt acu acumul mule6i e6i mai mul mult$ t$ for for/$, /$, mas$ muscul mus cular$ ar$ 1i 5n/ele 5n/elepci pciune une22 '1a c$, mai devre devreme me sau mai t#r t#r6iu 6iu,, vei aju ajun(e n(e s$ recuno recuno1ti 1ti c$r$rile pe care trebuie s$ le evi/i evi/i 1i le vei ale(e pe acelea mai lesnicioase8 lesnicioase8 iar pe drum po/i  s$ ($se1ti al/i oameni care s$+/i sar$ 5n ajutor, care te pot /ine de m#n$ c#/iva kilometri sau chiar mai mult 9priete 9prieteni, ni, necunoscu necunoscu/i, /i, parte parteneri neri de via/$ via/$,, terapeu/i, terapeu/i, vindec$t vindec$tori: ori:22 Di cirea cirea1a 1a cerise sur le g*teau : g*teau : " este c$, evident, cu c#t urci mai de pe tort " cum se spune 5n ran/a 9 cerise  sus, la fiecare privire pe care care o arunci de jur+5mpr jur+5mprejur, ejur, peisajul devine mai frum frumos2 os2 =şa că eu a$i am început ascensiunea cu paşi mici. =m început să urc dealul. Bi să admir  pri"eliştea. =m început să îndră$nesc să "ise$. Bi da am început să port rochia Sngaro. ?ine recunosc numai în curtea din spatele casei dar tot e ce"a.

*

*

*

 =ec/ii fran/u6e1ti  .ncepe/i prin a v$ iubi corpul a1a cum este el acum2 .ndr$6ni/i s$ visa/i 1i 5ndr$6ni/i s$ fi/i  frumoase2  'le(e/i piese de calitate pentru (arderoba de ba6$ " fuste, o rochie nea(r$ clasic$, o c$ma1$ alb$, o pereche de blu(i care s$ v$ vin$ perfect, un cardi(an frumos2 'le(e/i+v$ tonul neutru  preferat " ne(ru, albastru+marin, albastru+marin, bej sau (ri " apoi accesori6a/i+v$ /inuta cu pete de culoare, cu bijuterii, bijuterii, cu piese care s$ devin$ marca voast voastr$ r$ " de pild$, o bro1$ vinta(e2 vinta(e2 C$uta/i o consi(na/ie care s$ v$ convin$ convin$ 1i 5ncepe/i s+o frecventa/i2 Edat$ Edat$ ce ve/i 5nv$/a cum e aranjat$ aranjat$ marf ma rfa, a, v$ va fi mu mult lt ma maii u1or u1or s$ desc descop oper eri/ i/ii nu do doar ar pies piesele ele ma maii ne neob obi1 i1nu nuit ite, e, da darr 1i ve1mintele acelea clasice, care al/ii le+au l e+au trecut cu vederea, sau pe cele de desi(ner2  Renun/a/i la lucrurile care v$ a(lomerea6$ dulapul sau care, pur 1i simplu, nu vi se mai  potrivesc2 &ona/i+le2 au, dac$ sunt prea pre/ioase, d$rui/i+le fiicei, unei nepoate sau unei  prietene bune2 Ge/i descoperi c$ a d$rui un obiect pre/ios aduce incredibil de mult$  ,oie de "i"re at#t "i"re  at#t celui care ofer$, c#t 1i celui care prime1te2  .mbr$ca/i+v$ frumos2 ]ine/i seama seama c$ aspectul vostru face impresie asupra oamenilor2 oamenilor2 'tunci

c#nd te 5mbraci cu stil, con1 con1tienti tienti6#nd 6#nd trecu trecutul, tul, 5/i onore6i at#t prieteni prieteniii 1i famili familia, a, c#t 1i

1;

 

comunitatea din care faci parte2 C#nd te 5mbraci ele(ant, ele(ant, cape/i 5ncredere 5n tine 1i respect de sine2 =$sa/i+v$ inspirate de universul universul din jurul vostru " de art$, de cinema, cinema, de c$l$torii, de m#ncare 1i de bunici2 Di citi/i c$r/i clasice 1i contemporane, contemporane, cu eroine interesante2