Jacques Martel Marele Dictionar Al Bolilor Si Afectiunilor

.. ,..,

i·

.'

-. t I

.",_

..

_~

··i

I

I'

_..-!

,'" .... o recompensa, uri.partener etc. deoarece am luat o"decizie proasta"sau am , _ales 0 "dfrectie' gre~ita" in viata mea. "Oare rna aflu In directhl cea bun~, pe calea _:,eea buna?," Vreau sa merg foarte repede §i foarte departe intr-un anumit . ,. domeniu din viata mea, dar acest lucru impliea,o deteriniriare puternica, alegeri '.:-atente ~i nu imi,acord dreptul de a gre~i, care defapt, riu este' decat 0 exp~rienta '. din viata,lar de aid provine stresul puternie. Uneori am impresia ca imi "pierd busola". Traiesc eu teama ca rna voi pierde: poate fi in sensul propriu, in sensul ca imi pierd' directia, nu gasesc drumul, intr-o situatie data sau in viata, in .general. Pot aV'ea,,de asemenea, impresia ca m-am raradt sau ca m~am pierdut

m~

- 43 Glandele suprarenale

- coccisului

va

sunt legate de ceea ce numim centrul de energie de

baza

sau chakra de

baza,

chakra

Marele Dietionar al Boillor ~IA/eetiunilor - Cauzele subtile ale imbolniilliril

Jacques Martel

scaderea imunitatii. 0 dificultate a glandei timus indica, de asernenea, faptul ea am impresia ca cineva imi sustrage ceva sau pe cineva care imi apartlne. di. am fost deposedat de ceva sau de cineva eu un rol esential in viata mea. Poate fi vorba despre un loc de munca, un partener, un obiect material etc. "Mi s-a.luat painea de la !" Prin urrnare, m-am simtit, pentru moment, lipsit de aparare, nestiind cum sa reactionez: este un aspect alluptei dintre mine $i ceilalti. Reflexul meu este de a cere ajutor mamei, pentru a ie§i din acea situatie, Vreau sa flu autonom, dar nu am incredere in mine. Nesiguranta mea rna determina sa rna agaf de ceilalti.. Refuz sa am grija de mine cu iubire §i acceptareajv a ceea ce sunt. Traiesc in sacriflciu. Faptul de a persista in trecut, rna impiedica sa traiesc in prezent. 0 tumora la nivelul timusului indica 0 rechestionare a ceea ce sunt fata de familia mea, cum rna situez fata de radaclnlle mele. Cand timusul este in armonle, pot fi constient de identitatea mea. Este un canal, de iubire divlna. Sunt capabil de vindecare interioara si de iubire neconditionata, Fac totul cu lnimav, daruiesc, primesc cu iubire si gasesc forta de .a nu fi manipulat, Accept!" faptul ca iertarea este .necesara evolutiei mele ~i armoniei mele interioare. Bucuria de a trai creste imunitatea. Imi dau seama cat de mult sunt protejat in viata de fiecare zi. Apreciez ceea ce am "aid :;;iacum", deoarece viata lnseamna miscare si ceea ce voi avea maine poate fi diferit de ceea ce am astazi . Cu . cat rna detasez mai mult de. lumea materlala, cu atat mai mare este sentimentul meu de libertate ! Las la.o parte ura §i dualitatea §i Ie inlocuiesc cu adevarul.

deoarece nu mi-am urmat valorile profunde ~i am vrut safiu pe placul celorlalti. Pot sa rna simt abatut, Ma sirnt ca 0 oaie ratacita de turma sa, izolat, pierdut, la marginea societatii, debusolat, fcira repere. Ratacesc peste tot, ca un calator, nestiind incotro rna indrept. Ma simt la marginea societatii, Uneori am impresia ea halucinez. Este posibil sa traiesc 0 iubire imposibila, sa rna insel cu privire la sentimentele rnele sau persoana in cauza sa fie inaccesibila. Nu vreau sa rna pozitionez, nu vreau sa fiu nici vazut, nici eunoscut. Glandele suprarenale se afla deasupra rinichilor, considerati a fi sediul fricii si al durerii. Adrenalina care se elibereaza atunci cand sunt intr-o stare de excitabilitate, rna stimuleaza, rna face mai creativ sau, din contra, Imi poate provoca probleme, rna poate distruge. acurnulare prea mare de stres duce la 0 epuizare total Sindrornul "ce e prea mult strica" poate functiona in mod regulat. Exista mai multe situatii in viata mea sau in societate, in general, pe care le consider aberante. Caut tot timpul in alta parte, ceea ce se poate gasi chiar sub nasul meu. Am 0 nevoie nesatula de a avea tot ce este mai bun, indiferent in ce domeniu al vietil. . Cand glandele . suprarenale se' aflli in armonie, -rna simt in simbioza cu toate filntele de pe .pamant, ..' _. . . '. . . . ..' . .Accept] •. sa renunt la atitudinea mea defensiva si decid sa irri fixez un scop in viata, Adopt un stil de via!li mai .simplu §i devin mai deschis, iml regasesc .echilibrul. Am Incredere in ceea ce irnl poate aduce lumea materiala (siguranta $i protectie). Ma trezesc dimineata, plin de energie, am pofta de viata $i sunt capabil sa tree la actiune, Con~tiEmtizez eeea ce imi doresc cu adevarat, Calatoresc prin , viata eu incredere ~i credinta.· . ,

o

503.

gum

a:

504.

GLANDE-" TIMUS Vezi #: SIDA, SISTEM IMUNn'AR

,

este glanda endocrina care este legata direct de centrul de energie aI inimii., chakra Inlmn.

----------------------_

GLANDA TIRO IDA (in general)

15

,,

.

Are legatura cu centruLde energie denumit chakra gatului

1 ..

.

Glanda tlroida se afia la baza gatului, sub -laringe. Este legata direct de gat45• Este in relatie eu sistemul respirator, cu gatul, ceafa, maxilarele, urechlle, vocea, traheea, bronsiile, plamanii si bratele. Tiroida este centrul vorbirii, al exprimarii verbale §i al creativitatii. Are 0 actiune §i asupra sistemului neuromuscular. Este . .legata de exprimarea de sine, de comunicare. Prin acest eentru de energie Imi exprim lacrimile, bucuriile, .angoasele sl sentimentele. Fiind prin esenta producatoare de energie, tiroida secreta doi hormoni foarte importanti, tiroxina §i tiriodotironina, care contin iod, .r~cunoscut pentru· calitatea sa de antiseptic puternic $i necesar bunei functionari a intregului corp. Ace:;;ti hormoni activeaza metabolismul celular, cre$terea $i funcpile celulare. Fara tiroida nu a~ putea traL Deoarece tiroida regleaza temperatUra eorpului, aetioneaza ca un termostat care adapteciza ceea ce se intampla in interior, la ceeea ce se intapla in exterior. Corpul meu i§i poate exprima astfelintr-un mod armonios emotiile §i gandurile. Tiroida simbolizeaza, de asemenea, eapacitatea mea de a-mi exprima latura .' divina, de a-mi exterioriza creativitatea. Ea imi arata cum rna pozitionez, in loc sa rna las limitat de ceilalp. Tiroida reacponeaza atunci cand simt ca "nu mai ••respir". Cand rna simt neputincios, deoarece nu pot sa vorbesc intr-o anurnita

Timusul este 0 glands micuta, care se gaseste in torace, .la nivelul inimii.« $i care produce un tip de globule albe (limfocite T) ce [oaca un rol esential in imunitatea naturals a organismului. Aceasta glanda este in relatie eu sistemul imunitar, eu 'partea superioara a spatelui, cu plamanit, tntmav, pielea, sangele, nervul vag $i circulatie, Timusul simbolizeaza altruismul, iertarea,. empatia, perceptia mea asupra iubirii, puterea dlvina, vointa sufletului ~i unitatea con~tiin!ei universale. Este eentrul iubidi ~i influenteaza sistemul imunitar, fabricand limfocitele.' Este influentat de hipotalamus ~i integritate. Este un centru Yin-Yang, atat masculin cat $i feminin. Este legat de capacitatea de a fi emotiv, de a simti luerurile pre cum $i de iubirea necondiponata. Este 0 legatura intte iubirea parintilor mei $i pozipa mea fata de aceasta~ Este glanda raspunzatoare de imunitatea nou-nascutului. Activitatea sa se dhninueaza 0 data cu varsta. Cand .timusul este in dizarmonie indica 0 non-acceptare de sine. Am 0 dificult3te in a da §i a primi $i nu rna simt confortabil fata de iubire. Imi este teama de refuz saU de a fl ridicol §i rna inchid in mutenie pentru a rna proteja. Cand exista 0 rancbiuna, energia mea, centrata pe ura, fol()se$te pentru razbunare, nu pentru iertare; ceea ce deterrnina 0 scadere de energie, deoarece lipsa de iubire duce la 14 Timusul

239

1

"

I

1

1

_

Jacques Martel

240

Marele Dictionar al Soli/or 1; Afecfiunilor

situatie. "Oare sunt de acord cu regulile pe care mi Ie impun T' Cand se ami ln , dizarmonie, tiroida, indica non-exprimarea de sine. Am frecvent impresia ca am un nod' in gat, sunt pre a rational, devin rigid si imi refuz dreptul de a exista. Vorbele mele sunt bruste ~i 'comunicarea devine conflictuala. Nu lmi ocup locul cuvenit, rna sufoc ~i rna simt prizonier, Ma simt ca un fluture caruia i s-au taiat aripile. Nivelul de hormoni normal determina controlul de sine: hipertiroidia, , indica caldura, epuizarea si hipotiroidia, frigul si incetinirea. Deoarece acest centru de energie este legat de exprimarea de sine, un caz de hipo- sau hipertiroidie poate aparea si daca am impresia ca trebuie tot timpul "sa inghit jignirile celorlalti sau daca viata mi se pare nedreapta cu mine. Deoarece rna complac in acest rol, ajung chiar sa provocin jurul meu situatii problematice, devenind astfel victima perpetua, A:;;vrea salas totul sa cada, sa fug departe de .problernele mele, sa le expediez la capatul lumii. A'§ vrea ca acestea sa dtspara, Astfel, daca am un coriflict legat de timp '§i sunt obligat sa merg mai repede sau mai incet; tiroida va reactiona. Pot avea impresia eli nu. pot crea ceva din cauza lipsei timpului, ca a trebuit sa cresc prea repede '§i sa devin adult prea devreme, 'di nu sunt destul de rapid pentru a ajunge -ceva etc. Gatul, care face legatura dintre cap '§i corp, rna ajuta sa fac din cap gesturile pentru DA si NU :;;iface din aceasta zona legatura dintre corp '§ispirit Daca orgoliul meu este prea puternic '§i iml lnchide tntmav,' pot ,sa nu vad care sunt adevaratele mele nevoi. Centrul .energiei gatului reprezinta creativitatea mea. Pot sa rna simt in pozitie de supunere fata de, 0 autoritate exterioara, Pot sa Ii idealizez pe ceilaltisl acest lucru rna face sa rna simt inferior. Aceasta atitudine poate determina corpul meu sa reactioneze printr-un cancer de tlrolda: ceilalti devin un instrument pentru a-mi umple golul interior. Imt este teama de 0 durere, deoarece 0 negpe a mea, ceea ce rna face sa traiesc in paslvitate. Cand tirotda este in armonie, rna simt deschis fata de ceilalti; fata de ascultare, sunt mai pUlin influentabil. Stiu sa spun mi cand este nevoie. Ani spiritul deschis :;;idevin creativ.: Sunt capabil sa spun adevarul, rara sa rna judee sau sa ii judec pe eeilalp. Acest centru de creativitate (vorbirea) ina ajuta sa am 0 relape de cuplu echilibrata, sa imi exprim iubirea. In loc sa vreau puterea asupra celorlalp, este mai bine sa am incredere in vocea mea interioara: Acum, imediat accept!. sa rna exprim Ilber ~i imi folosesc to ate mijloacele. Imi dezvolt spiritual creator. Accept~ '1sa traiesc in Adevar. 50S.

"

GLANDA TIRO IDA EXOFfALMIcA

BASEDO\y

(boaia: a lui '

...) SAU GU~A

Boala lui Basedow46 este 0 stare patologica cauzata de hipersecrepa de hormoni tiroidieni :;;i caracterizatii prin mai"irea anorrilala a globilor oculari ~i ere§terea volumului tiroidei. Este 0 afec~iune care afecteaza' mai mult femeile decat barbatii. Persoana afectata sufera 0 accelerare a intregului metabolism; este plina de energie "nervoasa". Sistemul nervos devine lritabil :;;itiroida estetot timpul in 46

Baselow (Karl von): medie german (1799-1854). El este eel care a deseris hiPertiroidia (boala lui Basedow).

T,c;!T,"I".

IITn

--"""I--.-

-:

- Cauzele subtile ale imbo/niivJrll

a

hlperfunctiune, din cauza incapacitatil de fiza iodul. Persoana afectata prezinta tulburari de sornn, tremuratul mainii, slab ire, nervozitate si 0 transpiratie abundenta. Ce ineerc sa demonstrez celorlalti prin aceasta hiperactivitate? Ce anume nu sunt in stare sa exprim? Vreau sa demonstrez CINE'SUNT, rara sa fiu in stare sa rna mai opresc, Fac tot timpul mal mult decat mi s-a cerut. Ma simt tot timpul ca Intr-o turbina ~i imi solicit prea tare tiroida ... Imi refulez adevaratele sentimente, nu rna exprim, inghit totul ~i vreau sa demonstrez ceva, chiar sa "rna razbun". Cui am nevoie sa ii demonstrez ceva? Ma pedepsesc pentru ca nu am putut salva la timp pe cineva sau 0 situatie, Ctilpabilitatea mea este mare. Am devenit neincrezator ~i rna simt obligat sa factotul singur, ceea ce lmi (Iii impresia ca am control asupra evenimentelor. Invat sa exprim treptat lucrurile, aleg sa fac ce este mai bine pentru mine, rara sa vreau tot timpul perforrnanta §i, astfel, renunt la autodistrugere. Constat ca am nevoie Sa dau (chiar si ceva ce nu rni s-a eerut) pentru a rna simp Iubit §i tmi este greu sa primesc, . Aleg sa am grija de mine, accept! • sa lrni recunosc nevoile si sa rna impae cu eeea Ce sunt cu adevarat. Nu rna mai Invart in cere siinteleg ca nu este nevoie sa 'fac atat de~multe pentru a fi apreciat, lrivaf sa ma iubesc §i sa ma~accept!'1 asa , cum sunt. Irni regasesc astfel stabilitatea, sanatatea ~i echilibrulIn viatade zi cu zi. ' " ' 506.

GLANDA TIROIDA.- GU~A

, GU$a este umflarea parpi anterioare a gatului, In general, indica faptul cattroda este superactiva. Acest lucru provine din accelerarea mai multor proeese mentale §i corporale. Tiroida este responsablla, intre altele, de reglarea procesului respirator. Are legatura stransa cu dorintamea de a trai, cu angajamentul meu de .a intra inviata. Hipertiroidia este un raspuns stresant care imi reflects angoasa, supararea, pe scurt, emotiile intense, neexprimate, care due Ia uinflarea tiroidei, a gatului. Am impresia ca totul se petrece prea repede ! Din !ipsa organizarii ,. sau din ,cauza unul nivel de energie prea sdizut, rna simt intr-o agitatie continua a evenimentelor, care rna depa'§e~te. Poate proveni" de asemenea, din sentimental de a fi sufoeat de viatJi si de responsabilitaple mele. Este ca :;;icum tiroida mea ar vrea sa afle: "Continui sa menlin viata sau nu ?" Ar fi bine pentru mine sa imi exprim nevoile, dori~tele, emopile, in loe sa Ie refulez '§i astfel sa ajut tiroida sa funeponeze normal. In cazul in care' gu$a este rezultatul unei hipotiroidii, adiea glanda tiroida lucreaza prea incet, intr-o perioada lunga de timp, ca :;;icUm's-ar epuiza, 'aceasta manifestare lasa sa se- vada personalitatea mea negativista §i , tendinta mea spre disperare, deoarece nu prea vreau sa fae nimie :;;i adopt a , atitudine de "victima" fata de ceea ce mi se intampla. Traiesc multa contrarietate . :;;iamaraciune §i am impresia ca toata lumea are ceva impotriva mea. Gu~a indica cat de abandonat de ceilalti rna simt. Am nevoie de hibire $i de atenpe, dar prefer -sa traiesc retras. Fug de angoasele mele $i ina· deconectez de la emopile meie. , Vreausa pastrez totul pentru mine. .. , ... ". Accept~ • sa dezvolt 0 atitudine mai pozitiva $i sa am grija de mine pentru ami indeplini obiectivele. ., .'. ..

1

!

~

1

~

~ 1 I.

•.

, .. ,.,

~

"!'

."

•

Jacques Martel

507.

,Morele DiCfionor 01Bali/or 11Afectlunllor - Couzele subtile ole imbolnov1r;;

de viata ? Hipotiroidia poate proveni ~i din incapacitatea mea de a lnfrunta 0 situatie care apare repetitiv in viata mea $i in care nu stiu cum sa reactionez. Trebuie sa Incetinesc ritmul, dare acest lueru rna costa mult, fie in cadrul profesional, fie in relatiile interpersonale. Sunt prea rapid in afaceri. Trebuie sa lncetinesc, sa imi acord timp, atat mie cat si celorlalti. Vreau sa fug de responsabilitatile mele. Prefer sa traiesc tntr-o lume ireala, 'Imi ereez 0 siguranta artificiala. Consider prea dur faptul de a rna resemna deoarece rna simt depasit de evenimente. Accept!" sa, raman in' contact cu corpul meu emotional ~i fizic. Sunt in siguranta §i am tot ceea ce am nevoie pentru a aface fata responsabilitatilor mele. Sunt creatorul vietii mele. Comunic armonia peste tot In jurul meu. Sunt increzator si vad viata intr-o lumina noua Ma las sustinut de viata asemenea unui zmeu, rna las purtat de vant,

GLANDA TIROIDA~ GU~A EXOLFfALMlcA Vezi:GLANDA TIROIDA-BASEDOW BOALAALUI. ..

508.

GLANDA TIRO IDA --:-HIPERTIROIDIE

Hipertiroidia indica 0 hiperactivitate, 0 prea mare activitate a glandei tir~i~e. Metabolismul meu creste, am start de caldura si transpir mult Am 0 dezarnagire , mare deoarece nu pot face ceea ee vreau eu adevarat sau nu pot exprima eeea ce am d~ spus, deoarece raspund asteptarilor celorlalti, nu alor mele. Ma simt depasit de evenimente. Aeumulez tot ceea ce nu exprim si imi distrug propria personalitate. Ma simt obligat sa raspund asteptarilor celorlalti. Prin urm~re. traiesc ranchiuna, frustrare si ura fata de tot ceea ce nu corespunde cu adevarat , asteptarilor mele, [mlconcentrez atentia doar pe lucruri~e negative. :ot s~ ascu1t tot timpul sfaturile celorlalti, lara sa rna aseu1t pe mine. lmi constnnesc smgur 0 inchisoare din care imi este greu sa mai ies, deoarece ii resping pe eei ~are ar putea sa rna ajute. Ma simt neputincios sa schimb lucrurile in viata mea. In plus. ,'imt fixez terrnene foarte seurte in sarcinile pe care le am de facut, ceea ce imi cere ,. tot timpul sa JI.ladepasesc pentru a termina la timp proiectele in cauza. Trebuie fae luerurile mai repede ! Trebuie sa strlc totul deoareee rna, grabesc prea tare (mai alestn afaceri) si acest lucru lmi provoaca un stres puternic. Am impresia ca lucrurile sunt prea fugare, ca dispar foarte repede §i nu am timp sa profit de nimic, ca si atunci cand copiii eresc prea repede ~i eu lmi fae prea multe griji pentru ei. Am 0 multime de dorinte neimplinite. Cand tiroida mea este htperacttva, am dificultati legate de timp si de lntarzlere. Sunt asemenea unui copil naiv si tara griji, care spera di ceilalti se .vor ocupa de lucruri de care eu nu _ vreau sa fiu responsabil.. Corpul meu transmite un mesaj in acest eaz. Mi-arn pierdut contactul eu eul meu profund. Prefer sa raman .la suprafata luerurilor,. ~ emotiilor mele, decat sa merg in profunzime si sa rise sa am descopenn neasteptate. , Accept] ". faptul ca viata nu este 0 cursa de viteza, ci mai degraba un maraton. Imi constientizez puterea interioara. lau propriile decizii si imi creez actiunile in functie'dediscernamantul meu interior. Sunt coautor al vietii mele.

510.

Tiroidita este 0 inflamatie a glandei tiroide. Cea mai cunoscuta este tiroidita lui Bashtmotos", Traiesc 0 situatie care implica frecvent familia si in care rna simt prins, deoarece nu lmi pot exprima frustrarile si furia, Ajung sa traiesc cu lncetinltorul, deoarece emotiile mele negative rna rod pe dinauntru. Imi vine sa scuip foe, dar nu vreau sa dezvalui anumite secrete care ar putea destabiliza nudeul familial.' Prefer sa tac $i sa rna sirnt stramtorat, decat sa deschid poarta inimii" mele ~i sa indraznesc sa rna exprim. Acceptlv sa recunose $i sa lntampin ernotiile pe care Ie am. Aleg sa le exprim verbal, pentru a rna elibera. lubirea si lumina pe care le eman formeaza un cere care rna va proteja in fiecare moment.

sa

509.

GLANDA TIROIDA - HIPOTlROIDIE

Hipotiroidia este functionarea limitata a tiroidei, 0 insuficienta tiroidiana. Cauzele fizice sunt a dereglare a sisternului imunitar, 0 distrugere a tiroidei prin tiroidita, cu sau lara formarea de anticorpi $i 0 !ipsa de iod, care duce la cre$terea nivelului de cOlesterol $i a, oboselii, furnicaturi $i raceala extremitatilor• constipatie, scaderea reflexelor, cre~terea in volum a limbii etc. Poate aparea ~i 0 stare de deseurajare. devin posomorat. negativist $i am sentimentul ca nu sunt inteles. Corpul, meu tmi transmite un S.O.S. Cauzele metafizice sunt la fel de importante. Chakra de la nivelul gatului are legatura cu comunicarea ~i cu creativitatea, Cum este comnuicarea cu mine Insumi. cu cei apropiap $i cu ceilalp ? Cum imi exprim creativitatea'in ceea ce fac ? Care este ranchiuna pe care o am $i care "ma roade pe dinauntru" ? De unde vine aceasta lipsa de dorinte fa~a

GLANDATIROIDA - TIROIDITA

511.

GLAUCOM Vezi: OeHI -:- GLAUeOM

512.

GLEZNE Vezi~ARTICULATII

Glezna este 0 parte a corpului foarte flexibila si mobila., Foloseste lit sustinerea corpului $i, prin pozitia fizica suporta presiuni foarte mari. Este un fel de pod, de legatura intre mine si pamant, Datorita ei sunt "impamantat" la sol, iar energia spirituala circula de sus in jos ~i invers si sunt in contact eu pamantul-mama. Prin ,ea lmi exprim capacitatea de a avansa, de a rna ridica $i de a sta in picioare, stabil si ancorat. Glezna executa schimbarile de directie si, prin urrnare, reprezinta " deciziile mele sl angajamentele pe care Ie iau tin and COIltde' credintele ~i d.e valorile mele, Gleznele imi arata cat de mult surit capabil sa sprijin pe mine insumi, pe resursele mele interioare sau, din contra, daca am tendinta de a rna sprijini sau ehiar de a rna agata de ceilal!i. Orice rana sau durere la glezna are legatura cu capacitatea mea de a ramane flexibil sehimband in acela~i timp

m~

Cunoscuta sub denumirea de boala lui Hashimoto, troida lui Hashimoto poarta numele medicului japonez Dr Hashimoto Hakaru (1881-1934), de fa Universitatea Kyushu, primuf acre a descris simptomele acestei boli intr-o

'f1

publkatie germana

'

,

I

:

1

•

1.'

1

I

I

......

'

I

..

..

.;.

Marele Dlt:flonar at Bolitor ~iAfectiunitor - Cauzete subtile ale imboiniiv[rll

Jacques Martel

directia, Nu stiu "pe care picior sa dansez". Trebuie sa raman sail trebuie sa pl~c? Sunt destabilizat, am impresia ca "nu ajung nici pana la glezna" anumitor persoarie pe care le admir la fel ca pe parintii mei, Am 0 dificultate in a rna ~eta~a de ei, mai ales de mama. Daca imi este teama de ceea ce va urma, daca sunt inflexibil in fata unei decizii pe care 0 am de luat, daca merg prea repede, ·.~ra sa rna gandesc, daca. lmi este teama. de rssponsabtlitatile mele actuale sau vutoare, daca am impresia ca sunt instabil, rise sa franez energia din gleznele rnele, Este posibil sa rna simt o~ligat sa aleg anumita directie ..Ca ~i omida, i,mi.es~efri.di s~ . ies din coconul meu. In functie de intensitatea blocajului de energie ~l a inchlderit mele in fata curentului vietii, poate aparea 0 tension are, 0 ent~rs~ sa~ ..o fractura. Nu pot sta in picioare rara glezne. Poate este momentul sa rna spnjm de 0 noua modalitate de a vedea lucrurile, "criterii" noi care sunt mal deschise ~i mai flexibile. Gleznele au grija de mine §i de interiorul meu, sunt suportul meu. Dad una dintre glezne cedeaza sau se rupe, numai amo baza solida, amnevoie sa schimb directia, traiesc un conflict mental. GleZIia mea nu rna mai poate suporta si intreg corpul cedeaza fizic. Intr-un anumit sens si viata mea se prabuseste, dar mai degraba este vorba des pre 0 imagine decat despre 0 . prabusire reala. Referitor la entorsa, glezna rasuctta reprezint~ energia .car: s: rasuceste in glezna §i structura suportului meu se deformeaza. Nu mal exista nimic dar si definit. Presiunea este prea puternica si nu mai stiu in cine sa am - tncredere sau in ce directie sa merg, Mi-am -limitat deplasarile: inseamnaca cineva rna lmpiedica, nu lmi da permisiunea sau poate fi vorba despre un alt - evenirnent sau situatie. Am tendinta de a avea ineredere in [udecata celorlalti, _ mal degraba decat in 'propria mea judecata, Iml lipseste fermitatea. Am nevoie de soliditate, sa rna implic cu adevarat, fizic si emotional in relatiile cu ceilaltt, Cand sunt confruntat eu ceva foarte profund, o.schimbare obligatorie .pentru evolutia mea, se manifests 0 fractura sau ruptura. Cred -ca ceilalti rna tmpiedlca sa avansez, in tirnp ce eu sunt cel care trebuie sa schimbe direcpa. E.stevorba despre onoarea mea, scopul meu ~i directia pe care 0 urmez in viata,. Orice afecpune la nivelul gleznei este insotita de obicei de 0 umflatura, care reprezin~a prea plinu~ emotiilor mele, care rna tin pe loc ~i nu rna lasa sa avanse~ eu Imcr_:dere §l determinare. Edemul arat~ faptut' ca, grijile pe care mi Ie fac §i ideBe ~egativepe care Ie intretin' rna determina sa rama.n pe loc. Dadi am glez~ele slabe $i se ran esc u~or, este cazul sa rna intreb: "am capac,itate seazuta de a maAsuporta ~i am nevoie tot timpul ca cineva sau 0 institupe sa aiba grija de mine r lmi refulez atat de mult emotiile, incat risc sa imi rup 0 glezna. Indiferent despre ce afeqiune _este vorba, perioada de imobilitate care urmeazl'i ma ajuta sa integrez asp:e~ele din viata mea care trebuie schimbate. _ . _.. _ Con~tientizez situatia sau relatia in. care rna simt i~lan!Uit., de c:se~en~a~ trebuie sa imi pun intrebarea: deoarece aceasta problema la glezna rna Impledlca sa indeplinesc anumite sarcini sau 0 anumita mundi, care este avantajul p~ care 11 pot trage din aceasta imobilizare ? . . . . .... _'''. '.' '. Accept!., viata ~i tot ceea ce imi ofera ea. Astfel voi reu§i sa imbrati$ez viata pe partea cea buna! Urmez drumul care tmi convine cel mai bine.' . v

v

245

513. GLOB OCULAR Vezi: OCHI[iN GENERAL} 514. GLOBULE SANGUINE Vezi: sANGE 515.

GONADE Vezi#:

OVARE, TESTJCULE

Gonadele produc gametii (spermatozoizii, la barbat si ovule le, la femei) §i hormonii sexuali care combat anorexia mentala, astenia §i favorizeaza energia fizidi si afectiva, Acest centru este legat de creativitate §i reproducere. Cand exista 0 dizarinonie a gonadelor, sexualitatea este centrata pe placerea egoism · §i pe 0 iubire posesiva Pierd 'contachI1 cu inocenta copilului meu interior. Imi lipseste maturitatea $i spontaneitatea, nu am lncredere in sexul 'opus si refuz tandretea care mi 'se ofera. Nu am incredere in mine. Imi ies foarte repede din fire, rna infurii din orice motiv. Trebui sa rna intreb ce anume am pierdut, ce lmi provoaca 0 suferinta atat de mare: poate fi verba despre un copil care a plecat sau a murit (sau 0 flintii draga) sau despre un bun material sau 0 pierdere simbolica, de exernplu a iubirii de sine sau a mandriei mele etc. Nu rna rnai simt creatorul vietii mele, adopt 0 atitudine negativista fata de viata. Cand acest centru este in armonie, rna simt spontan, deschis relatiilor eu persoane de sex opus . Acest centru de energie este legat de placere, sub toate aspectele sale si, atunci cand se afla in echilibru, stiu sa rna adaptez situatiilor, vlata rna pasloneaza §i -sunt plin de entuziasm. Ma simt in largul meu in tornada vietii, rara sa rna opun. . Comunic cu incredere. nu am prejudecati, rna accept! ., in intregime ca barbat sau ca femeie. Accept! ., sa lrni las frlcile la 0 parte §i iml eonstruiesc increderea · in mine insumi si in viata,

516. GRAsIMEJ OBEZITATE Vezi~;:GREUTATE[EXCESDE ...} ..Grastmea simbolizeaza energia, puterea, "micile placeri" pe care ni le daruim. Cu cat energia mea este mai activa §i drcula liber, cu atat va fi mai mica tendinta ei de se fixa in grasime. eu cat sunt mai greu, cu atat imi este mai dificil sa rna mi$c, deci sa imi folosesc energia, care corespunde emotiilor mele §i creativitatii mele. Daca sunt 0 persoana care sufera de corpolenFi, sunt 0 persoana hipersensibila, am nevoia de a rna proteja. Aceasta nevoie de a rna proteja se regase§te mai ales la nivelul celei de a doua chakre48, ce a sexualitapi ~i a celei de atreia chakre49, a emotiilor. Emopile §i ideile sunt acurnulate $i -se adauga unele peste altele, a$a cum se acurnuleaza kilogramele in corpul meu. Barbapi par a avea 0 nevoie mai mare sa se protejeze astfel. Obezitatea este adeseori expresia unei nesigurante sau a unei "lipse" pe plan afectiv: a§tept ceva, ce nu vine sau caut in locul nepotrivit, ceea ce duce la 0 insatisfactie sau 0 frustrare care rna face sa rna umflu. Am nevoie de · iubire $i, in acela$i timp, rna feresc de ea. Este posibil sa fi fost agresat (fizic sau psihologic) $i acest lucru rna determina sa traiesc 0 stare de agresivitate. Prefer sa contez numai pe mine insumi. Ma simt limitat in viata $i faptul de a Simp un 48 19

a doua chakra: silualll inlre buric Oi pubis a treia chakra: silualii la nivelul plexului solar, la baza slernului sau a cUliei loracice

1

~

,

1

J-'

1 1'1'

,

!

1

1

-,

I!:;:

I

!

!

~

,-,

..... Jacques Martel

gol in jurul meu, rna face sa rna simt abandonat. Deoarece vreau sa fiu considerat o persoana puternica, este posibil sa manifest, inconstient, aceasta forta fiind "0 persoana puternica", corpolenta, . . Pentru a slabi, acceptlv sa imi schimb atitudinea in relatiile mele cu_ceilalti, Incetez sa mai am asteptari §i tnlatur tot ceea ce este inutil §i daunator, Invat sa am incredere in mine insumi §1· in via!a pentru a tnlatura acea grasime protectoare. Imi exprirri ernotiile liber §i invat sa rna iubesc asa cum sunt, . . . Accept!., sa merg inainte in viata ffira sa rnai imi fac griji pentru ceea ce spun sau cred ceilaltl despre mine. Traind In functie de mine, imi tntaresc increderea in mine, valoarea, iubirea ·fata de mine insumi. Iml regasesc frumuse!ea interioara si corpul meu fizic se va modela natural dupa noua mea imagine. Imi exprim mai mult bucuria §i sprinteneala. 517

.

.

GREATASlVARsATURI

Vezi~:SARaNA[AFECfIUNIALE ...J

Greata se defineste ca un spasm nervos, care precede varsaturile. Este 0 senzatie . de vema, lnsotita de 0 senzatie de rau generala, Am un sentiment de durere fata de 0 realitate care provoaca un deranjament in viata mea $i pe care as vrea sa 0 pot evita. Greata este un semn ca simt un dezgust sau simt 0 aversiun: f~ra ~e un lucru, 0 persoana, 0 idee, 0 situatie sau poate 0 emotie, deoarece nu rna stmt III siguranta. Traiesc fie revolta, furie, frica, frustrate, fie neintelegere fata devacel aspect, care "imi ramane in stomac". Trebuie sa constienttzez fap~ul ca am absorbit ceva (din realitatea mea sau din fiinta mea), care a creat dorinta de a-l exprima imediat. ·~i, daca nu rna exprim prin cuvinte, ilvoi manifesta p~n ~e~ta. Cand devine prea mult, cand ranchiuna este prea mare; apar varsaturile, deoarece am tendinta de a manifesta fizic respingerea acelei situatii, care mi se . pare nedreapta, Aceasta respingere poate avea ca obiect ceva vdin ext~ri~r, dc:r poate fi, de asernenea, 0 parte din mine insurni, pe care as vrea sa 0 fac sa dispara, Cand vomit, refuz ceva sau pe cineva. Astfel evit sa avansez $isa evoluez. Observ fata de cine sau fata de ce opun rezistenta. Poate fi yorba despre unul dintre parintii mei, pe care a$ vrea sa 11"scot din viata mea", peritru ca, se pare di nu mai avem nimic in comun. Sau poate imi este teama ca nu voi fi la inaltimea a c~ea ce se va intampla in viata mea? De ce refuz ceea ce este nou ? Oare rna simt fortat de ceilalti sa spun sau sa fac ceva ? Pot sa am 0 "strangere de inima"" vazand cat de neputincios rna simt sa acponez sau sa imi iau viata in propriile maini. Este posibil sa nu mai vreau sa am 0 viata atat de superficiala. Daca vomit bila, acest lucru indica faptul di exista 0 situatie, pentru moment, insuportahila $i m-am saturat sa fac concesii in viata,. InceI>utul sarcinii poate fi, de obicei, insotit de .. greturi, care, in acest caz, semnifica faptul di, trebu~e sa acce~t!~ schimb~rile.pe •..care copilulle va aduce in viata mea. Oare refuz copilul sau eXlsta 0 parte III mme (neputinta, nesiguranta etc.) pe care vreau sa 0 neg? Am destula forta pentru a avea grija de acest copil ? Fiind stapan pe viata mea, pot sa Ii transmit copilului acelea~i valori. Imi redobandesc lini~tea ~i accept!" sa imi diger emotiile §i conflictele, pe care acest eveniment Ie produce in viata mea. Invat sa accept!" fie care parte a

1

1

1 I

•

,

..I.oII

~

Morele Dlet/onor 01Bolilar 1iAfeefiunilor·

Couzele subtile ole imbolnovirii

247

personalitatii mele. Am incredere in viata §i in vlltor. Intotdeauna am libertatea de a alege. Cand fac ceea ce imi place, nu e nevoie sa opun rezistenta. Las sa vina spre mine toate lucrurile frumoase pe care vlata mi Ie of era. 518. GREUTATE (excesde ...) vezi~i:GRAslME ' Excesul de graslme pe care corpul meu 0 inmagazineaza lntre interior si mediul exterior, indica faptul ca, inconstient, vreau sa rna izolez fata de comunicarea cu exteriorul sau ca exista 0 emotie sau un sentiment inchfs, "izolat" in mine, pe care nu vreau sa il vad, Prin obezitate, caut 0 forma de protectte pe care 0 acumulez tot timpul in gandurtle mele. Exista 0 prapastie intre mine si lumea exterioara, Vreau atat de mult sa iubesc §i sa rna apropii de oameni, dar imt este atat de frica !Iml ascund astfel nesiguranta de a fi expus, de a fi vulnerabil, evltand astfel sa fiu ranit de obervatiile, de criticile sau de situatlile care mi se par inconfortabile, mai ales cele legate de sexualitatea mea. Daca am trait o situatle traumatizanta legata de sexualitate (doar mi-a fost frica sau chiar s-a Intamplat ce va, la nivel fizic) acest lucru se manifests, in cazul in care sunt femeie, printr-o luare in greutate la nivelul coapselor si al soldurllor, pentru a-mi "proteja" organele genitale de 0 agreslune. Barbatul are tendinta de a se Ingrasa in zona abdomenului, pentru ca astfel, organele genitale sa fie mai putin vizibile. Poate fi yorba despre orice situatie, nu neaparat legata de sexualitate, in care rna simt agresat. Sau excesul de greutate se poate interpreta §i ca 0 dorinta de a poseda .. totul. Am emotii si sentimente (precum egoismul) pe care refuz sa Ie ignor. Ma ·agat de trecut. Poate fi Yorba, de asemenea, de un dezechilibru, de 0 revolts fata de cei din jurul meu, 0 reactie la gesturile, la situatiile pe care nu mai vreau sa Ie vad sau de care nu mai vreau sa imi amintesc. Hrana terestra reprezinta, de asernenea, 0 hrana ernotionala. Astfel, voi manca in exces pentru a umple un gol interior, am impresia ca am fost abandonat .sau mananc pentru a compensa singuratatea §i izolarea pe care Ie traiesc. Raman, .inconstient, intr-o dependenta, am nevoie de celalalt. Vreau sa ascund ru~inea §i agresivitatea pe care Ie traiesc fata de 0 situatie. Uneori prefera sa dispar, pentru a nu mai suferi. Urasc lucrurile imponderabile din viata mea, precum §i to ate lucrurile care imi sunt impuse. Totu~i, simt eu insumi nevoia de a rna impune, pentru a rna afirma sau pentru a-i speria pe ceilalti, care astfel pot sa pIece §i sa rna lase in pace. Este posibil sa traiesc 0 mare nesiguranta, atar pe plan afectiv, cat §i material §i, incon§tient, am nevoie sa fac provizii pentru a evita 0 "penurie" sau 0 "lipsa", care ar putea surveni. Vreau "sa am de to ate" in caz di se intampla ceva ... Aceasta lipsa poate a .fost traita in copilarie, mai ales, in relatie cu mama, cea care era legatura mea directa cu hrana §i cu supravietuirea (alaptatul). Daca un bebelu~ are un surplus de greutate, inseamna ca marna H hrane§te prea multo Copilul poate dezvolta un reflex de a cere tot timpul, ca ~i cum nu ar fi satul niciodata. Marna .are dorinta, chiar incon~tienta, de a ramane in fuziune cu bebelu§ul §i acestuia ii . va fi greu, mai tarziu, sa se deta§eze de marna lui. Obezitatea se dezvolta, de multe ori, dupa un ~oc emotional puternic sau 0 pierdere importanta, iar golul interior devine prea greu de suportat. Mi-am pier-dut continutul. Traiesc un

_

I .y ........

t

1

'q'

1

:

I

';

1

•

!

T

l'

1

_

Jacques Mat:tel

248

Mare{e Dictionar alBolilor $1Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbalniiviril 249

sentiment puternic de abandon, un gol interior. Ma simt vinovat de plecarea . sau de pierderea unei fiinte dragi. Sentimentul de abandon poate fi trait in relatie eu 0 persoana, dar ~i fata de ceva mai abstract, de exemplu, 0 afacere pe care a trebuit sa 0 abandonez, la care a trebuit sa renunt, din motive personale. Am fost nevoit sa abdic ~i acest lucru imi sfasie tntmav. A trebuit sa abandonez un proiect care tmi era drag (de exemplu, acela de a avea un copil) si rna consider las sau perdant. Pot avea, de asemenea, impresia di mi-am pierdut controlul . asupra unei situatii sau 0 persoane. Nu mai sunt conectat cu materia. Am impresia ca "nu am destula greutate" intr-o anumita situatie. Imi caut un scop in viata, lncerc sa "fac ceva bun". Imi este greu sa rna pozitionez, prin vorbele mele ~iprin gesturile mele. Astfel incat, fac acest lucru, ocupand mai mult loc cu eorpul meu .fizic. In plus, rna devalorizez eu privire Ia aspectul meu fizh::· 0 . mica "lmperfecjiune" sau cateva kilograme in plus, vor lua in ochii mei proportii uriase $i nu tmi voi mai vedea sl aprecia calitatile fizice. . Daca imi concentrez toata atentia, pe ceea ce este "dizgratios", corpul meu va reactiona, adaugand inca mai multa greutate, pentru a rna face sa imi dau seama, cat de sever sunt cu mine tnsurni si cat de mult rna distrug, doar prin gandurile mele negative. Faptul de a face sport sau a tine un regim, nu vafi suficient pentru a slahi, deoarece trebuie sa .constlentlzez adevarata sursa a excesului meu de greutate, care consta, de obicel, intr-o situatie de abandon. Fie ca sunt copil, fie ca sunt adult, constientlzez faptul ca, rna resping eu insumi. Este posibil am impresla de a rna simp limitat in diverse aspecte din viata mea sau legat de proiectele mele. Acest sentiment, de a fi limitat, tmi deterrnina corpul sa se extinda, prin excesul de grasime. Daca sunt 0 persoana care acumuleaza gandurl, emottt sau lucrurl, corpul meu va "acumula" ~i el, dar sub forma de grasime, Trebuie sa rna intreb care sunt beneficiile pe care le trag din faptul de a avea un susplus de greutate. Care sunt activitatile pe care le pot evita astfel si care rna sperie ? Care sunt persoanele de care rna indepartez astfel? Am impresia ca am mai putin control sau mai putina putere, In anumite aspect din viata mea si tmi convine acest lucru, deoarece am mai purina responsabilitate §i astfel rna implic mai putin, la nivel personal? Un ait aspect important, care trebuie luat in considerare este: care este pericolul care rna pande$te, daca ajung la greutatea .mea ideala? De exemplu, in cazul unei femei care, 0 data ce a pierdut din greutate, va deveni mai atragatoare In ochii barbatilor §i se va aHa frecvimt In situatii in care va trebuie sa refuze availsurile acestora. Astfel Se va simti in pericol de a-$i pierde libertatea, spapu vital; va trebui sa invete sa se afirme, ceea ce poate fi foarte dificil, in anumite cazuri. Faptul de a fi atragatoare poate, de asemenea, atrage stereotipul "are corp frumos, dar nu are nimie in cap", de unde teama de a nu fi considerata inteligenta. Prin urmare, daca creierul meu a detectat un pericollegat de faptul de a pierde din greuhlte §i de a avea 0 silueta frumoasa, imediat ce corpul meu se aHain situatia de a apela la rezervele sale de grasime, este tras un semnal de alarma pentru a neutraliza ceasta nevoie. Pot simti 0 sdidere de energie, deoarece toate eforturile corpului sunt folosite· pentru . a-§i pastra greutatea stabila sau chiar pentru a 0 cre$te, daca este nevoie. Corpul

meu se ~pune~ la fel ca mine, In anumite situatii din viata. Greutatea este de mult~ on Iegata de notiunea de forta. Cineva care are 0 greutate mai mare este consld~rata 0 persoana "puternica" sau "volnica". Am impresia ca trebuie sa fiu ?utern~c pentru a supravietui §i a reusi in viata? Trebuie sa am un fizic mai impunator, pentru a rna impune in relatiile mele ~i a alunga "pradatorii"? Aceasta este metoda mea de a acpona, pentru ca oamenii sa rna vada, sa rna observe mai u.~or,,altfel as trece neobservat? Sau vreau sa creez 0 "contra-greutate" lntr-o sltu~tle car: pare de~~~antajoasa, pentru mine? Sau poate, cred ca opinia mea nu are dest~la greutate mtr-o anumtta situatie, Daca surplusul meu de greutate se datoreaza unui "metabolism lent", slguranta mea rna face sa fiu foarte prudent ceea ce rna impiedtca sa actionez. . , .A.c~~'p~!" sa lmi exprim emojiile, sa ·Imi recunosc· valoarea ~i toate posibilitatila mele. Acu~ ~t~u ea: golul pe care am impresia ca it traiesc In viata mea, p~ate fi umplut c:ulU~l~e ~I cu sentimente pozitive fata de mine. Prin faptul de~a ~a ~ccepta pe mm: §I ai acc~pt pe ceilalti §i cu iubirea de care rna inconjor, rna VOlehbera de aceasta durere §I de nevoia de protectie. .

Sa

! 1 1 1 1 ,

1 1.......

GRIPA Vezi ~i: CREIER -

519.

ENCEFALITA, REPIRATIE [BOll DE••.}, C4P [DURERE DE...]

sttumn;

FEBRA. MU$CH/. RESPIRATIE,

Gripa define~.te 0 sta~e cauzata de un virus care. produce febra, frisoane, dureri de cap, duren muscblurare, stranut, dificultate respiratorie etc. Gripa lm! poate afe~ c~rpul mal puternic decat 0 raceala si ma obliga sa stau In pat pentru 0 penoada. Fiind. 0 boal~ infectioasa, grip a este legata de furie, este un semn ca nimic nu mai funqlOn~aza c~m trebuie! E mornentul sa rna Intreb pe cine sau pe ce anume sunt furios ? Simptomels cele mai frecvente indica mai mult ceea ce tratesc In prez.ent: febra este legata de furie, stranutul de critici, de faptul de a vrea sa scap de cmev~ ~au de ceva etc. Adeseori este yorba despre 0 situatie conflictuala pe plan familial: s-a spu~ ~eva sau. a existat 0 situatie pe care "nu 0 pot inghiti" deoarec:e au fast depa§lte anumlte. reguli sau limite. A existat 0 cearta in care ave~m Impresi: c~ spati~l meu vital a fost violat sau di riscam sa pierd ceva sau pe emeva, c~re ~~I ap~rpnea ..Infleunta anumitor persoane din anturajul meu rna poate.faee sa.~a md~lesc de Judecata mea sau de capacitatea mea de aindeplini anumlte s~rcml. Daca este yorba despre membrii familiei, este cu atat mai greu pentru ~me, deoar~ece am~ Incercat toata ...viata sa imi construiesc propria person.alitate, deta~a~du-m~ ?e. famili~. Deoarece vreau to timpul sa obtin apar~clere~ lor (mal a.les a parmplor mel), pot deveni confuz fata de cine sunt cu adevarat ~~c: alege:1 am ~e rn:ut. Am impresia ca sistemul meu de aparare natural a ?Isparut. Ma deranJeaza 0 persoana care reprezinta un fel de autoritate pe~tru ml~e. ~.ulte cazuri de gripa sunt atribuite credintelor inradacinate in ~ocletate §l fnctlor. De exemplu: "Mi-a fost atat de frig astazi! Sigur 0 ~ . 1mb I ~ d . ~ '" b sa rna .. o.navesc .e g!lpa. Tre uie sa ma intreb de ce am gripa. Oare pentru ca am ~evOle. ~e odlhna sau de 0 pauza? Ma oblig sa stau in pat pentru a ilU tmi mdephm responsabilitatile la munca sau in familie ? . w

_ .

,._,,-

T

l'

1

.,

i

'.:~ Jacques Martel

Marele Dlet/onar of Bolilor 1;Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbolnovlrll

250

Am

0

incredere

scazuta

in mine, rna las influentat

de ceilalti ~i poate

chiar

invadat. . .Virusul gripal face la fel si se inflltreaza in: corpul meu, deoarece sistemul meu imunitar este "slabit" de "slaba" mea stirn a fata de mine. Sunt Intr-c situatie in care rna opun, deoarece fac eforturi mari in viata de zi cu zi si am nevoie sa rna odihnesc. Gripa poate aparea, de asernenea, intr-o situatie in care am trait 0 mare dezamagire, 0 deceptie sau 0 frustrare care rna deterrnina sa nu mai simt ceea ce se intampH'i In jurul meu (am nasul congestionat) sau sa nu mai simt 0 persoana ~i am 0 respiratie dificila. Totusi, febra imi ellbereaza corpulde toxinele carenu au cum sa iasa altfel. . Acceptlv sa Imi exprim emotiile ~i sa las sa imi curga lacrirnile pentru a-mi decongestiona intreg corpul si pentru a lasa armonia sa se instaleze. 520. GRIPAAVIARA Veii~i:GRIPA Gripa avlara sau gripa gainilor este extrem de contagioasa pentru anumite pasan ~i poate fi transmisa oamenilor (virusul (A (HSN1)): Simptomele sun~ asemanatoare cu cele ale gripei obisnuite, dar mult mal grave. Daca rna irnbolnavesc de aceasta grtpa, rna gasesc intr-o situatie in care sunt prins, Intr-un mediu care nu imi convine deloc. Trebuie sa devin "rece", sa rna inchid pentru a nu maisimti toata durerea si suferinta pe care Ie traiesc, Prefer sa fac pe strutul si sa rna ascund "sub aripa mamei", Sunt "mandru ca un cocos" ~i ceil alp i~i vor arata enervarea. inainte ca eu sa rna scuz sau sa iert vorbele sau gesturile cuiva. Traiesc intr-o societate cu care nu sunt de accord, care rna sufoca, rna face . agresiv. Am devenit antipatic, intransigerit ~i atac imediat persoanele care lmi .. tncalca libertatea, care imi distrug spatiul vital. Nu rna simt suficient de puternic pentru a combate situatta in care rna aflu si plang pentru tot ceea ce refulez de mult timp, chiar de ani intregi. '' , Accept! • sa las la 0 parte toate ideile mele preconcepute. Imi vindec vechile rani, incetez sa irm plang de mila si accept sa imparta~esc Iucrurile frumoase din viata. Sunt mal deschis fata de lume, cu discermamant, rara sa ii judec pe ceilalti. . Imi fixez limitele, rna respect pe mine ~i Ii respect pe' ceilalti. Astfel irni recapat locul care mi se cuvine.

251

idei ~i imp!.esii. Astfel, gura reprezinta 0 cale cu dublu sens, iar dificultatile pe care Ie traiesc au, de asemenea, un dublu aspect: interior si exterior. Este interesant de observat faptul ca, modul in care mestec alimentele reflecta felul meu de a fl. Daca Inghit alimentele, tara sa le mestec, sunt impuisiv ~i nu tin cont de detalii. Daca, din contra, mestec foarte mult, sunt perfectiontst, acord 0 importanta mare detaliilor. Astfel, pot avea impresia di pot controia situatiile din viata mea. Nu mal gust viata: 0 desfac in mii de bucatele si rna gandesc tot timpul la trecut. Atunci cand mananc cu inghitituri . mari, lmi asum muite responsabilitati. Pot avea mai muite proiecte in acelasi timp. Inghititurile mici indica 0 teama de a avea prea multe sarcini de lmplinlt, pe care le-consider dificile pentru mine. Accept!. sa mananc incet, sa. gust alimentele pentru ca astfel sa pot gusta viata ~i bucuriile ei. '. " . " 523. GURA'(afecpuni ale gurii ...) HERPES [.••BUCALj

vez;'#:

CANCER LA GuRA,

$ANCRU [iN GENERAL], ,.

y

A'

521.

GRIP A SPANIOLA

Vezi: CREIER - ENCEFALITA

"

"

G~~a este poarta aparatului digestiv ~i al cailor respiratorii pe un de accept! " sa las sa mtre tot ceea ce este necesar pentru existenta mea flzica (apa, mancare, aer), emotionala si senzoriala (stimuli, dorinte, gusturi, pofte, nevoi etc.) Afectiunile care po~ ~~a_r~ala ~ra indica faptul am 0 anumita ingustime de spirit, ca am idei si opmn rigide si am 0 dificultate de Iua si de a "inghip" tot ceea ce este nou (gandurt, idei, sentimente, emotii]. Exista 0 situatie pe care nu 0 pot "inghiti": cuvinte auzite, care m-au deranjat sau m-au ranit sau cuvinte pe care as fi vrut sa Ie aud ~i care nu

ca

s-au spus, Ma afecteaza

inegalitatile ~i dizarmonia din relatia dintre parinti! mel. Vreau sa 0 replica, dar nu fac acest lucru, deoarece rna simt rau in aceasta situatie sau pur ~i simpIu, nu profit de ocazia potrivita. Raman "prins" cu , tot ceea ce am de spus. Gesturile sau vorbele celorlalti, care rna ranesc si carora as fi vrut sa Ie raspund.: dar nu am avut ocazia, pot provoca afectiuni ale gurii. Exlsta ~ confruntare intre m~ne (ceea ce spun eu) §i cei din jurul meu (feIul in care pnmesc ceea ce spun). Indraznesc sa spun Iucrurile pe care Ie traiesc, cu riscul de a pierde iubirea celorlalp sau sunt capabil sa rna respect in ceea ce sunt , §i sa indraznese sa rna arat; a~a cum sunt, celoi'laiti ? 'Poate rna simt neinteles, deoare~e ~u .~tiu :U,?l sa comunic. Corpul meu transmite mesajul' pot transmlte ldel nesanatoase, prin intermediul gUrii, ea trebuie, sa, imi schimb atitudinea fata de mine insumi §i fata de ceila1ti. Exemplul tipic este ~ancrulsau ulcerul bucal (herpesul), care apare de obicei in urma unui stres. sau a unui traumatism in timpul sau dupa 0 perioada de stres intens sau dupa () boala. Acesta indica viziunea mea trista §i nervoasa asupra realitatii. Simt 0 iritatie fata , de ceea ce mi-au racut sau mi-au spus ceilaip. Ceva sau cineva mi-a Uisat un gust amar in gudi, care rna afecteaza inca. Sunt tulburat ~i nu ~titi cum sa reactionez. , Ma simt blocat, rna simt prins in acea situape neplacuta, pe care 0 tot an'alizez de , m~lt tim~ ~i am nevoie sa imi recap at libertatea, sa spun ceea, ce am de spus, chlar cu rIseul de a ntl fi pe placul celorlalti, pentru ca in prezent rna simt invadat

raspund, sa le dau

ca,

522. GUM (in general) Veri ~ GINGII , Gura reprezinta deschiderea spre viata ~i ma ajuta s~:intru in contact eu mama, dnd rna hdine~te la san. Este un organ senzorial sensibil ~i selectiv. Este poarta de intrare pentru mancare, aer ~i apa. Datorlta ei pot vorbi (buze, limba, corzi vocale), pot com~niCa ~i exprima emotiile ~i gandurile me~e. Este un soi de punt~ . intre mine ~i interiorul meu ~i universul din jurul meu (realitatea). Simbolizeaza , intimitatea mea, spatiu1 meu vital. Gura este manifestarea personalitapi mele, a ,poftelor mele, a dorintelor mele, a a~teptarilor mele, a trasaturilor mele ,~~ caracter, a placerilor vietii. Prin ea pot fi deschis la tot ce~a ce este nou: sen;latll,

"

I

f~ --,

I

1

'1

I

'1

l

,

,

•

~

't 1

'I

,

!

~

I

,

"'"

.........

--'

.». Marefe DiCflanar al Bolitor $i Afecf/unilar - Cauzele subtile ale imbolniivirii

253

. Jacques Martel 252

din toate partile. Poate "am 0 foame;' de Iubire, de afecpu~e, de cunoastere, ~e spiritualitate, de libertate etc. Dacaam impresia ca, lucr~nle de care ~m ne~Ol: nu sunt accesibile sau nu se pot realiza, gura mea va raactrona la senza}l~ de hp.sa pe care 0 simt, Daca apar crapaturl la colturil: guri~,~ste u~ sem.n al unui confll~t interior intre a fi protejat de ceilalti sau a ma poztttona ~l a-rm a~culta prop~la mea autoritate, vocea mea interioara ? Pot sa rna simt frustrat, tensionat, ag~eslv, pentru ca nu .indraznesc sa 'imi afir~ dez~cordul. _?aca am. gura uscata, .am tendinta de a fi nelinlstit ~i prefer sa evtt reahtatea. Ma separ de corpul me~ ~l de ernotiile mele. iwand gura uscata, evit astfel sa inghit.lucruril: ca~e n~ 'i~l plac. Sunt multe lucruri care imi displac in vtasa si nu mal gust placerIle vietii. Gura tncarcata indica faptul ca activitatile cotidiene irni sufoca bucuria de ~ trai ~ipofta de a realiza proiectea noi. 0 afectiune a articulatiilor temporo-man?lbulare ~car~ pocnesc, de exemplu) scoate in evidenta frica mea de a~i contrazl:e ~p~ ceilalti, mai ales pe cet cu autoritate. Evit orice confruntare ~l prefer sa mu refu~le~ Iacrimile. Dadi'imi rod interiorul obrazului, incerc sa scap de un lucru de care mu este rusine, ~ Inloc sa tralesc eu teama cacineva imi face ran, acceptlv sa am mcredere III forta mea Interioara si in capacitatea mea de a gasi solutii in orice situatie. Incepand de acum, rna pozit!0nez si sunt deschls si fle~ibilla no~tat~, la ar~ome. Muse eu pofta din viata. Imi accept tandretea, blandetea ~l rna expnm cu 'incredere. A

A

GUM - AFfA Afta este 0 leziune superficiala pe mucoasa bucala, caracterizata printr-o mica protuberanta alba, uneori cu 0 margine rosie, care poate aparea §i pe mucoasa genitala. . . . .. . Este asociata cu 0 febra, care nu se exprima. Apare deoarece. reaqionez u§or (sunt sensibil) la cei din jurul meu, la "vibrapile" lor, la contextul une! "sit_Uatii. Surar in tacere, cu gura inchisa. Afta poate indica, de asemenea, faptul ca Iml est~ greu sa prind ridacini ~i ca nu reu§esc sa rna exprim, sa spun ceea ee ered ~~ chiar sa reacponez, deoarece ered ca nu am puterea sa f~c aees~ luc~u. N~ m~ simt capabil sa fac lucruri importante. Nesiguranta mea ma face sa fiu m~t f~t~ . de ceea ce traiesc, ~tiind ea daca spun unele lucruri, se pot produce schimban majore in viata mea sau se pot.intoarce impotriva mea.· . ~.. . Simt ca am ceva ce rna arde in gura, dar nu pot scoate afara acel lucru. Sau am simtit 0 viclenie; la care· nu am ptitut raspunde. Ca §i cum a§ fi ?bligat sa diger acellueru! Poate fi vorba despre eeva ce am trait legat de sexuahtatea mea. Este posibil ca, in copilarie, sa fi trait 0 situ ape in care m-am simtit st~n!enit ~i!n ~ar~ nu am putut reactiona. lar daca astazi retraiesc 0 situape a~emanatoare, 1I~1lVOl aminti acea situape, chiar daca incon~ent §i astfel pot aparea aftele. Cuvmtele mele sunt rara efect §i incomplete deoarece. sunt nervos. Raman tacut, rar~ ca acar sa rna gandesc sa rna revolt! ~i totu~i, nu mai suport, am aj~n~ ~a capatul puterilor. Sensibilitatea mea fiind foarte mare, port tot felul de ma§tl: IOC ~~a~ru, de teama di voi iritra in contact cu emopile mele profunde. Sunt anxlOs §l mtat.

524..

Pot sa rna culpabllizez, Iucru care duce la diminuarea respectului fata de mine. Afj vrea mult sa fac 0 multime de lucruri, dar nu reusesc, Constientlzez faptul ca, de obicei, refuz orice idee noua, chiar daca aceasta ar putea aduce schimbari pozivite in viata mea. Daca traiesc 0 nedreptate, dezgust sau 0 insatisfactie ascunsa (in gura), daca vreau sa "imi golesc tnimav", pot face acest Iucru fiind deschis ~i in armonie cu mine insumi. Trebuie rnsa sa irm aleg cuvintele: pentru · ea rise sa spun euvinte grele, false, care vor sa distruga. Am responsabilitatea de a rna exprima rara violenta, altfelacea violenta s-ar putea intoarce impotriva mea. Iar pentru ca aftele sunt foarte dureroase, imediat ce deschid gura pentru a spune ceva, simt durerea. . . Daca vreau ca situatia sa nu se agraveze, acceptlv sa ma exprim deschis ~i calm, incepand de acum. Inlocuiesc culpabilitatea cu incredere in capacttatile · mele de adaptare, in tntelegerea mea, in intuitia mea, pe care o ascult tot mai · mult. Astfel tmi potolesc ernojiile si felulin care le exprim. 525.

GUM - HALENA [respiratie urat mirositoare ...) SAUHALITOzA

Vezi~:

GINGH-- GINGlVITA, GAT [DURERE DE..~},NAS [AFECfIUNI ALE •••}

Halena, denumita si halitoza, este consecinta directa a diflcultatii mele de a trata, pe plan interior §i exterior, situatiile pe carele traiesc, Aceasta dificultate poate proveni din faptul ca imi pastrez ideile pe care nu le exprim sl care putrezesc in loc sa iasa afara, . Dificultatea poate proveni §i din faptul ca nu reusesc sa rna decid, in perioadele de schimbari importante din viata mea §i ideile vechi stragneaza prea mult timp, · comparativ cu rapiditatea schimbarilor pe care le traiesc. Verific pana unde pot controla situatiile din viata mea. am impresia ea trebuie sa fac ceva impotriva vointei mele? Sau impotriva convingerilor mele? Este important sa comunic cu · persoanele in cauza, pentru a le. imparta~i emotiile mele §i a scapa de halena. Halena poate avea legatura ~i cu ganduri legat de dezgust, de ura, de razbunare, pe care Ie am impotriva mea sau a altora sau a vietii insa~i, ganduri de care imi este ru§ine. Ma opun [oarte tare acestor ganduri §i otrava pe care 0 produc se exteriorizeaza prin respiratia urat mirositoare, care persista pana .dnd imi eliberez emotiile negative ~i elimin gandurile de razbunare. Ce ganduri, care ma · rod pe dinauntru, imi pot infecta respiratia? Uneori, este yorba de ganduri incon§tiente. Exista ceva pe cale de a putrezi, in interiorul meus au intr~o situatie care implica 0 alta persoana. Cand acestea i se intampla des, ar fi bine sa ii spun, pentru ca ea sa poata con§tientiza ~i rezolva acea problema,' care poate persista de mai mult timp. ~tiind despre ce este yorba, va avea ocazia sa experimenteze iertarea fata de sine insu§i, pentru ca a intretinut ganduri negative fata de 0 alta persoana, pentru ca a avut resentimente fata de aceasta. Este important sa nu uit ca, atunci dnd iubirea., §i sinceritatea vor fi fundamental gandurilor mele, respiratia mea va deveni proaspata. Accept~., sa rna eliberez de gandurile nesanatoase din trecut. Respir · prospetimea gandurilor pozitive, pline de iubire¥ fata de mine fjifata de ceilalti.

1

f

,

I

J

_

"Jacques MarteT

Marele Dictionar

oTBofifor

s; A!eqfuniJor

- Cauzele subtile aTei'mbaTniivirif

255

254

526. GUM - CERUL GUruI, PALAT Cerul gurii (palatul) este·plafonul osos al cavitatil bucale. ~e un ro~ ill_1port~nt in pronuntie si 'in deglutitie, Este afectat atunci c~nd cred ca am. p:m~lt ~eva (de exemplu un nou loc de munca) dar acellucru mi-a fost luat mal t~~ZlU.~) pentru mine, este 0 situatie foarte dlficila. Simt 0 frustrare puter~llca ~) 0Amar~ dezamagire, deoarece credeam ca acel ~ucru era ~I.meu, ~ar mi s-a Iu.at l~apOl. . Sau poate aveam impresia ca fac parte dintr-o famille sau dmtrA-o ~r~amzape, dar cineva mi-a Iuat Iocul. Ca ~i tum palatul meu nu ar fi destul de mcapatorAP~ntru a pastra in el tot ceea ce am cucerit, am dobandit, Nu am ~c:es la ceea c~ mu pla:e (un Iucru sau 0 persoana), Am impresia eli sunt pedepsit m_ur~a U~Ul gest urat pe care l-am facut, Traiesc 0 mare nedreptate. Ma afecteaza 0 sttuatie, deoarece . sunt in conflict cu legile, cu autoritatea. . . Trebuie sa acceptlv sa rna intreb de ce s-a tntamplat acel lucru. Poate aveam pre a multe asteptari ? Trebuie sa fae eforturi pentru a re:a~tig: c.eea ce crede~m ca am pierdut sau poate este mai bine asa ? Acestea sunt l?tr~bar~Ie pe care ll_1.1 pot pune, pentru a fi din nou in armonie ~i pentru ca afectiunile dm cerul gum sa

1:

se vindece. 527.

GU~A Vezi:GLANDATIROIDA-GU$A

528.

GUST [tnlburari ale gustului) veii iGAT. UMB.A, NAS

Ageuzia este pierderea totala sau parpal~ a ~imywui _~stati~. ~e obicei se asociaza si.cu pierderea mirosului. Oare mal am mca pofta sa conttnui ceea ce am de facut ? Ce am de schimbat in situatia pe care 0 traiesc ? Nu vorbesc despre acest lucru chiar daca am sentimentul ca pierd notiunea a ceea ce sunt. Pot avea impresia ~a trebuie sa inghit 0 situatie, pe care o consider .dezgustat~are: deoareee nu am de ales, mai bine sa nu fac nimic, Este un mecamsm de aparar: care rna ajuta sa fug de situatiile dezagreabile si sa scap de natura mea profunda, de emotiile mele. Ma protejez de ceilalti si, in acelasi timp, rna deconectez d~ la mine insuml, de corpul meu, de sim~!ile mele. Nu mai sunt in cont~ct cu _mme tnsumi ~i eu lumea din jurul meu. Imi micsorez sau im] neutrahzez simtul gustativ, pentru a rna proteja.. .. .' A A' Accept~., sa gust viata, sa imi dau voie sa am expeflente nAOl,sa slmt In sfa:~lt ca traiesc §i sa las sa mi se vada stralucirea. Am incredere In corpul ~eu ~~l~ natura mea profunda: Am dreptul de a rna afirma ~i de a spune NU daca nu Iml convine 0 anumita situatie. Ma respect tot mai mult §i ceilalp rna vor respecta la v'

randullor! 529. GUTA Vezi ~i:ACIDOZti CALCULiRENALl . Guta este 0 boala metabolica caracterizata prin acumularea de acid uric in organism, care se manifesta prin articula~ii iriflamate ~i du~eroase, ~ai al~s articulapa degetului mare de la picior §i uneori litiaza renala (calc~h renah): Atinge §i articulatiile de la maini, incheietura miinii, degete, ge~unc~l, glezn~;§l uneori, coate. Acumularea de acid uric simbolizeaza faptul ca re~In emotule

negative, care in mod normal, ar trebui eliminate prin urina. Am nevoie de spatiul meu vital, de singuratate, dar ii las pe cei din jur sa rna invadeze. Ma simt imp ins de la spate. In cazul unor animale, modullor de a-si marca teritoriul este acela de a urina in acel loc, pentru a stabili granitele, 0 bariera (de exempIu, in cazul pisicilor). Este modalitatea lor de a arata celorlalti care este locul ce li se cuvine. Facand 0 analogie cu oamenii, stiu ca urina (lichidul) reprezlnta emotiile mele. Dad nu Ie pot exprirna, se produce un prea-plin de emotii, adica un prea-plin de lichid in interiorul corpului meu. Emotiile din acest caz sunt frustrarile, deceptiile mele si neputinta de a-mi afirma limitele, zona mea de intoleranta, deoarece vreau sa fiu "baiat bun" sau "0 fata buna" in ochii celorlalti, Vreau sa nu flu criticat, judecat si, prin urmare, tac. Cat de mult rna dezgusta acest lucru ! Guta indica 0 ezitare intre placers si datorie, iar daca sunt tinut la pat, nu mai trebuie sa fac nicio alegere, Ma simt "prins in trecut" si imi este greu sa privese spre viitor. Corpul rneu devine rigid, la fel ca $i gandurile mele $i atitudinea mea fata de mine si fa~a de ceilalti. Faptul de a fi agatat de trecut rna tmpiedica sa avansez, deoareee, pentru ca rna simt prins, nu stiu in cedirectie sa merg. Ma "inec in suferinta", Pot arata multa nerabdare atunci cand lucrurile nu se intampla asa cum vreau eu. Am nevoie sa domin, sa lmi controlez in totalitate viata, lueru care uneori poate fi foarte dificil. Pot ajunge la extrema cealalta, devin impacientat si coleric §i tncerc sa ii domin pe ceilalti, crezand ca acest lucru va aduce un echilibru in viata mea. Guta apare la 0 persoana foarte ambitioasa si rigida sau, din contra, la 0 persoana care nu are niciun scop, niciun entuziasm fata de viitor. Am arnbitii foarte limitate si nu trebuie sa imi cer prea multo Daca fac prea mult efort, guta va "exploda". Asa di, sunt cuprins de disperare. Guta indica faptul di vreau sa lmi ascund emotivitatea, sensibilitatea §i vreau sa par puternic. Nesiguranta rna face sa devin posesiv, sa rna simt dat la 0 parte si neintegrat in familie sau in comunitate etc. Vreau sa retin totul. Am 0 nevoie atat de mare de ami demonstra valoarea, ceea ce sunt capabil ! Ma simt vulnerabil fata de propriile mele emotii si sunt intransigent. fata de ceea ce eu consider negativ, rau sau gresit, Degetul mare de la picior este afectat atunci cand simt ca rna prabusesc, tn urma unei vesti care iml afecteaza puternic viata, pe plan existential. far pentru ca, guta apare de obicei la barbatii de varsta matura, poate este cazul sa inva~, dadi sunt afectat, sa ii las pe ceilalti in pace, in loc sa ii controlez, sa fiu mai flexibil fata de mine insumi §i fata de ceilalp, in loc sa fiu rigid. Nu voi mai avea nevoie de un conflict interior intre placere §i datorie: sunt "obligat" sa fiu inactiv §i sa apreciez 0 odihna binemeritata ! . Este importarit pentru mine sa las sa intre mai multa iubire., in mine, pentru a echilibra §i a elibera emotiile negative, dureroase, care rna ranesc §i rna infurie, . pentru a-mi regasi libertatea de mi§care ~i starea de bine . Accept~ \' faptul di toate emo~iile pe care Ie am fac parte din ceea ce sunt §i trebuie sa Ie accept!., pentru a rna ajuta sa in~eleg sensul pentru care exista tn mine. Exprimandu-le, voi descoperi cu adevarat cine sunt, sunt in contact cu puterea mea interioara $i pot sa rna deta~ez de persoanele de care rna agatam inainte.

'111Tl1~

~.--'-.~ •

,··'·1·

1

! ! •

,

1

1 '

1 '

Jacques Martel

256

··H530;

H~T.A[lupertensiunearteriala] "

.:

531 ..

HALENA

532.

HALUCINATII

Vezi: GUllA Vezi

-HALENA

Vezi: TENSIUNEARTERIALA

~ HIPERTENSIUNE

"

(RESPIRATIE

#:ALCOOUSM,

URAT MlROSlTOARE)

DEPENDENfA,

.

DROGURI

Cand sunt epuizat flzic sau moral, pot sa am un scenariu de idei negative, de multe ori false. Sau pot sa pierd contactul cu realitatea, tara sa fiu constient, pot sa rna detasez, corpul si sufletul meu se desprind unul de celalalt, Confruntat cu 0 realitate pe care nu vreau sa 0 vad, tmi inventez 0 alta, chiar daca este falsa si · astfel rna izolez de lume. Astfel, tmi pot da dreptate ~i creez propria mea interpretare a realitatii, pe care nu vreau sa 0 accept] •. Aceste interpretari, aceste lumi imaginare, create in intregine. de mine lnsuml, pot sa scoata la suprafata propriile mele frid. Peate tmi este frica de latura mea intunecata ~i negativa si am Impresia ca trebuie sa rna apar pentru a nu iesi Ia suprafata. · Halucinatllle pe care Ie vad si care rna sperie nu reprezinta decat parp ale · personalitatii mele, pe care le neg, refuz sa Ie vad, Mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa Ie consttenttzez, pentru a le putea schimba. Daca neg cine sunt, rna indepartez de esenta mea si nu sunt in contact cu realitatea mea interioara, Am impresia ca viata trebuie sa rna pedepseasca deoarece nu sunt perfect. Am · impresia ca am 0 dubla personalitate: persoana pe care 0 iubeste toata lumea $i 0 alta, cea negativa, de care vreau sa fug. Ma simt neputincios in fata acesteia. Pot avea -halucinatii atunci cand nivelul meu de stress este foarte ridicat si am tendinta de a-mi crea 0 povara prea grea. Daca, de exemplu, caut un act de care am absolut nevoie $i a carui pierdere. ar inseamna milioane de dolari, creierul meu ar putea crea 0 imagine a acelui document (ca o· holograma), care mi se va parea foarte reala si care, pentru cateva momente lmi va atenua stresul. Apoi, dupa ce lmi voi da aseama ca a fost doar 0 haluclnatle, voi putea gandi mai limpede si voi putea cere sa fiu ajutat sa caut altundeva, in alte locuri,· unde este posibil sa gasesc acel act. F~ra acea haluclnatle as fi continuatsa fiu "prizonier" in starea mea de stres; in ceea ce priveste drogurile, acestea creeaza 0 stare de. expansiune a constiintei. Astfel, persoana in cauza poate experimenta dimensiuni la care, in mod normal, nu are acces. De ce iau droguri ? Fug de suferintele mele interioare pe care nu reu$esc sa Ie infrunt tara ajutor? Pot deveni dependent de orice. fel de droguri. Acestea imi .pot da 0 stare de bine temporara, dar 0 data ce rna "trezesc", adica revin la · normal, nu va mai fi acela~i efect. ~i atunci unde mai pot cauta? in m:ine. Nu pot patrunde in interiorul meu decat cu iubire, prin evolupa mea personala $i spirituala. Spiritualitatea poate, de asemenea, sa rna elibereze de lanturile trecutului $i sa imi redea libertatea ~i autonomia. Este po sibil ca, in urma unui

!.

;'

I'

-I

~

I'

Marele Dietionar 01Bo/ilar ~iAfeCflunilor - Cauzele subtile ale imbalniivirii

257

ac~i~ent, a unui stres· puternic sau pur si simplu a dezvoltarii mele personale si spirituale, eel de-al treilea ochi al meu sa se deschida tot mai mult si astfelsa ajung sa vad culori in jurul persoanelor, curentii de energie din spatiu sau prezente translucide (non materiale) in jurul meu. Sau pot avea impresia ea am haluclnatll mai ales pentru ca, sensibilitatea mea este mai mare cand am genul acesta de perceptii, Accept!. sa rna reeentrez, sa imi reechilibrez corpul si sufletul. Astfel, voi avea incredere si voi fi inconjurat de lumina alba $i aurie, stiind ca asa este in realitate, acesta este adevaratul "Eu". Accept!. toate emotiile care fac parte din ceea ce sunt, Ie privese in fata si le pastrez: rna pot ajuta sa descopar ce vreau sa schimb ln viata ~isa fac actlunlle necesare pentru a-mi materializa dorintele, 533.

~I$

(consum de ...) 'Vezi:DRtJGURI

534.

HEMATOM

535.

HEMATURIE

Vezi: SANGE-

536.

HEMIPLEGIE

Vezi: CREIER - HEMIPLEGIE

537.

HEMORAGIE CEREBRAI..A Vezi:CREIER

538..

HE!"OR~IZI Vezi ~i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, INTESTINE'_ / SANGERARl/VARlCE, TENSIUNEARTERIALA - HIPERTENSIUNE

Vezi:sANGE-HEMATOM HEMATURIE

- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL fA.

vc;

CONSTIPATIE, SANGE " .

Hemorotztt sunt varice, dialtari ale venelor. Sunt situati in zona anusului si a rectului. Deoarece pot aparea in cazuri de constipatle ~i sarcina, voi verifica semniflcatia acestora $i daca traiesc 0 situatie sau mai multe din aceste descrieri. Cand apare 0 durere, aceasta este in legatura cu un stres, cand exista sangerart, acest lucru semniflca 0 pierdere a bucuriei. De multe ori, hemoroizii. pot aparea atunci cand am 0 dificultate in relatie cu mama: poate fi yorba despre un doliu neterminat sau dorinta de a nu 0 vedea plecand, Pot avea.o mare nevoie de ea, de sfaturile ei si situatia actuala rna face sa rna simt abandonat de ea. Hemoroizii indica 0 tensiune si 0 dorinta interioara de a forta elimlnarea, ca ~i cum as vrea s~ fac sa iasa ceva foarte tare si, in acelasi timp retin in mine acel lucru. Conflictul intre a impinge ~i a retine creeaza un dezechilibru. Venele indica un posibil conflict emotional intre actiunea de a respinge ~i de a impinge si actiunea de a retine si de a bloca ernotia in interiorul meu. De exemplu, un astfel de conflict .poate aparea fa un copil, care se simte abuzat emotional de catre parlntil lui (pe care vrea sa ii respinga) ~i care, in ciuda acestui fapt, Ii iube§te §i vrea sa ramana cu ei, Ii repne. ExistaAunconflict interiorintre sentimentul de pierdere ~inotiunea mea despre iubire. lmi pun sub semnul intrebarii identit(;ltea mea ~i afilierile fata de familie, mai ales fata de tatal meu, rnunca mea, societatea in general. Am senzapa ca sunt doar un oarecare, printre mUlti altii (tara un loc bine precizat), cand de fapt §tiu, in adaneul meu, ca sunt 0 fiinta minunata, cu un loc unic in univers. Vreau sa traiesc in anonimat pentru 0 perioada de timp ? Ma simt ca un impostor? A§ vrea sa rna substitui cuiva, sa ii iau locul ? Sau, din contra, pCiate

~

f

I

.....

._ ..

I

I

:

!

-

,-

..

·';'

Jacques Martel

258

Marele Dietianar alBafilar ~IAfeetlunllar - Cauzele subtile ale (mbo/nalliril

vreau Sa rna atasez prea mult de familia mea, de rudele mele de sange, mai ales de mama. Nu stiu cum sa rna descurc cu criticile lndreptate Ia adresa mea, mai ales cele din partea partenerului rneu. Exista ~i alte cauze legate de hemoroizi: un sentiment intens de culpabilitate sau 0 tensiune mai veche neexprimata sau prost exprimata, pe care prefer sa 0 pastrez pentru mine §i pe care 0 traiesc fa~a de 0 persoana sau 0 situatie care rna deranjeaza foarte tare. Corpul imi transmite un semnal de alarms. Extsta ceva in viata mea, care are nevoie de clarificare, deoarece rna deranieaza acel lucru. Este ceva :ce vrea sa erupa, asemenea unui vulcan. Traiesc mult stres, 0 incarcare cu presiune.de care rna sirnt vinovat. Poate trebuie sa respect anumite termene ~i tmi este .greu sa rna relaxez, sa am incredere . ~i pot sa rna simt obligat sa imi implinesc obligatiile ~i responsabilitatile, chiar daca ceea ce vreau este sa imi exprirn nevoile pentru a lndrepta ~i a corecta anumite situatii, Am impresia ca sunt controlat §i ca trebuie sa rna supun ? Trebuie sa rna fortez tntr-o situatie care nu lmi place si de care nu pot scapa. Exista 0 constrangere §i resentimente de care as vrea sa rna eliberez. Nu traiesc decat pe [umatate ~i as vrea sa fug, sa evadez. Presiunea sociala este uria§a ! In plus, port singur aceasta povara, deoarece din cauza orgoliului, nu cer ajutor nimanul, Sau, este posibil sa ani un sentiment de supunere fata de 0 persoana sau 0 situatie, in care rna simt dirninuat, ca ~tcum a§ fi un "gunoi", Nu reusesc sa rna pozitionez si sa imi arat creativitatea ~i sensibilitatea si cedez locul altcuiva. Traiesc in complezenta, deoarece, chiar daca tmi caut identitatea sl vreau sa fiu diferit, vreau in acelasi timp ca ceilalti sa rna iubeasca. Cand gasesc cauza metafizica a afecttunii mele, constientizez §i acceptjv aceasta situatie temporara, care rna va ajuta sa gasesc a:jutor pentru a: rna elibera. Gandurile $i actiunile mele sunt sustinute de iubire. Totul se armonizeaza in mine si hemoroizii dispar. Accept!" sa rna relaxez si imi asum riscul de a examina ceea ee rna deranjeaza, Imi reiau viata in propriile mainl §i las sa pIece emotiile negative care lrni fae rau. Stabilesc noi locuri in care sa rna simt bine $i liber. Sentirnentul de neputinta dispare si reiau stapanirea destinului meu. 539.

HEMORAGIE Vezi: SANGE - HEMORAGIE

540.

HEPATITA

541.

HERNIE

creativitatea. Imi pun intrebarea: oare sunt satisfacut pe plan sexual? Incerc sa raspund nevoilor celuilalt ~i uit de ale mele ? La nivelul diafragmei, hernia de dlafragma [hiatala]. Este legata de 0 furie, fata de care rna sirnt neputincios, imi ies din fire. Hernia ombllicala, care afecteaza §i bebelusii are legatura, de obicei cu proasta cicatrizare a cordonului ombilical, dupa ce a fost tarat. Umflatura poate exprima, peritru bebelus, refuzul de a parasi pantecele confortabil al mamei sau refuzul de a se naste, iar ca adult, irni este teama sa fiu . controlat, influentat de un nou mediu de vlata. Hernia poate reprezenta 0 dorinta neexprlmata de a rna rupe de 0 situatie sau de 0 persoana, care nu imi place sl fata de care am un angajament. Vreau sa ies, sa rna extrag dintr-o situatie care a devenit intolerabila pentru mine. Poate fi yorba de 0 ruptura in cuplu, provocata de mine sau de partenerul meu ~i pe care irni este greu sa 0 accept! •. Consider viata greu de suportat? De ce sa rnuncesc atat de dur? Ma simt atat de slab ... Am nevoie de sprijin, dar nu sunt pregatit sa cer ajutor. Hernia. poate exprima.. de asemenea, 0 autopedepsire. deoarece imi port pica, rna simt neputincios sau incapabil de a realiza anurnite lucruri. Astfel simt multa frustrare fata de mine insumi, deoarece stiu ca rna raportez prea mult la ceilalti si nu tin cont de propriile -rnele nevoi, Raspund asteptarilor celorlalti: parintl, prieteni, patron, partener. $i unde sunt eu ? Prin controlul constrangerii mele, ating un nivel unde totul explodeaza sau face "implozie" in mine. Deoarece nu mi-arn eliberat in exterior disperarea, aceasta trebuie sa gaseasca un loc pentru a iesi, Peretele abdominal protejeaza organele interne sile pastreaza la locurile lor. Prin urrnare, hernia la muschiul abdominal, poate fi legata de dorinta mea de a-mi pastra lurnea la locul ei, de a nu lasa agresivitatea sa se elibereze. Dare pot sa 0 eliberez ? Poate rna simt vinovat pentru ca rna aflu in aceasta stare si rna simt fortat sa merg mai departe sau tncerc sa imi implinesc scopul; intr-un mod excesiv. Exista 0 tensiune mentala, un stres care lncearca sa ta$neasdi afara, Vreau sa ies dintr-o stare sau dintr-o situatie, care nu este placuta ~i in care rna sirnt constrans sa raman. Este yorba despre 0 forma de autopedepsire. Este momentul unui nou inceput. Acceptlv sa lmi exprim creativitatea. Acum imi permit sa fiu eu insumi $i sa rna exteriorizez tiber. Traiesc mai rnulta iubire pentru mine Insumi §i pentru ceilaltl, deoarece stiu "cine sunt", Imi acord timp pentru a rna interiorize, pentru a fi singur §i a vedea dar in viata mea $i a ~tiincotro rna indrept.

Vezi:FICAT-HEPATlTA

Hernia este 0 tumefacpe a tesuturilor moi ale unui organ care iese prin peretele mu~chilor, acolo unde exista un punet slab. ·Poate ·fi v~rba despre 0 turnora formata de un organ care a ie~it, printr-un orificiu ~atural sau accidental, in afara cavita~ii care n con~ine in mod normal. Hernia este prOvoeata de 0 presiune a tesutului moale de sub mu~chi, cand acesta este slab ~i putin folositHerniile pot aparea in mai multe locuri. ' Locul in care apare indica natura §i mesajul acesteia. Hemiile apar mai frecvent de-a lungul peretelui abdominal (hernia peretelui abdomin·aI), pot aparea $i inghinal, hernia inghinala, care face referire la un secret pe care ilport in mine §i pe care nu il dezvaIui celorla1ti $i la: dificultatea mea de a-mi expdma ~~~~~~~~~~~:~l~;~'

T~·

259

542.

HERNIE DE DISC Vezi §i: SPATE [DURERE DE...], LUXATIE

Un disc intervertebral este 0 structura rotunda ~i plata, situata intre fiecare pereehe de vertebre ale coloanei vertebrale, al carei miez este asemanator cu 0 gelatina, care are rol de a amortiza, de a absorbi §ocurile. In hernia de disc (sau disc deplasat) presiunea vertebrelor provoaca ie~irea acelui miez in spate, in canalul rahidian, reducand astfel efectul de amortizare $i comprima intr-un mod dureros radiicinile nervoase de la acel nivel. Intr-o astfel de hemie, pe langa semnificapa generala a herniei, exista $i 0 relaxare anorrnala a lichidelor, care

~

.'

..

\r.':, •.

J'r ••

~

__

Iocques

260

Mllrtel Marele Diqillnar III Bolilor ~iAfectiunilor - Clluzele subtile ale imbolniilliril

irnplica, pe plan metafizic, emotiile, Exista $[ durerea de la n~rvi, care ~mplica energia mentala si culpabilitatea. Toat: ac~stea. ir:dica un confhct pu~ermc, c?re afecteaza toate aspectele flintei mele. In situatta m care apare hern~a de disc, exista sigur un conflict legat de 0 presiune. Poat~ fi yorba d:spre presiunea de l~ nivelul responsabilitatilor mele familiale, financiare, profesionale etc. Este ca §l cum as exercita 0 presiune asupra mea depasindu-mi limitele, -~a consi~er altcineva deoarece vreau sa merg prea repede. Presiunea poate vem de la mine, de la ceilaltl sau din alta parte. Iau responsabllitatile celorlalti in_sp_atele m.~~..A~ impresia ca sunt singur in viata, imi lipseste afectiunea, nu rna simt spnjirnt $1 ezit sa marturisesc acest Iucru celorlalti si mai ales, mie insurni. Am sentimentul de a fi prizonier $i indecis. Nu rna simt la lnaltlme, nu am I~cedere In min:. An: tendinta de a trai pentru cellalti. Nu imi Apermit sa fac nieio -gre§ea~a. Ma prabusesc sub greutatea respo~sabilitatilor. In loc sa rna comp~rta cu ~I~n?ete fata de mine, sunt foarte rigid. lmi traiesc viata ca un automat 10 loc sa urn l~s tntmav mea de copil sa se bucure si sa fie spontana, Deoarece totul este mecamc, foarte rational, Tara emotii, acest lucru determina dificultati In relatiile mele interpersonale, Emotiile mele sunt strivite in corpul me~ ~i ~a oblig~ sa fiu foart~ rigid:Ma revolt fata de 0 situatie, pe care 0 consider.rara iesire. Este ImpO!tant sa gas esc sernnificatia pentru partea afectata a coloanei vertebrale, pentru a injelege mai bine ce se intampla tn mine. Invat sa fiu mai "suplu" fata de mine si rna simt sustinut de viata. Ma eliberez de toate culpabilitatile $i de toata presiunea. Ma iubesc asa cum sunt. Fac tot ce pot mai bine si las restul in gr.ija lui D~mne~e~: _ Invat sa am incredere si accept! 'I faptul ca rna pot sustme eu msurm, II las fiecaruia responsabilitatea lui, astfel voi fi liber sa-mi traiesc viata conform propriilor mele valori existentiale, Nu mai trebuie sa fiu "P: li~ia frontul~i". Pot fi doar spectator. Constientizez faptul ca, de fiecare data can~ am caut~t un raspuns sau un sprijin, am gasit confirmarea avceea ce $ti~ sau slmte~ deja, Accept] 'I sa imi as cult vocea interioara, care este mtotdeauna aici pentru a rna ajuta $i a rna lndruma. invat sa am incre~ere i_? ~iI_Ie $i d~scop~r ~oata forta care se afla In mine $i fericirea rna va face sa stau In plcloare, hber $1phn de incredere. 543.

HEROINA (consum

544.

HERPES ( ... in general,

de

acea persoana sau a pedepsesc. Am nevoie sa rna retrag [atat in sens propriu cat §i an sens figurat) pentru 0 anumita perioada, deoarece presiunea este foarte puternica, Poate fi in legatura cu viata mea sexuala sau cu munca sau familia. Poate imi port pica deoareee am spus cuvinte jignitoare $i acum am tendlnta de a rna cai. A trebui sa rna apar si este posibil sa regret vorbele spuse. Pot sa judec foarte sever 0 persoana de sex opus $i sa generalizez apoi (de exemplu: "Toti barbatii sunt ...") Toate sunt modalitatl de a pastra distanta fata de ceilalti, deoarece regiunile unde apare herpesul sunt de obicei buzele si organele genitale, locuri importante pentru comunicarea personala, verbals sau afectiva, eu ceilalti, Ulceratiile indica faptul ca traiesc 0 suferinta emotionala si mentala (deoarece sunt implicate tesutul moale §i fluidele), ca traiesc 0 durere interioara puternica, care vrea sa iasa la lumina. Deoarece eu buzele ii sarut pe cei dragi (partener, copii, parinti etc.) herpesul bucal indica faptul di pot trai 0 separare de eineva apropiat. Contactul de Ia niveluI buzelor a fost tntrerupt dintr-un anumit motiv $i herpesul poate aparea, Aveam unele proiecte, dar nu mai vreau sa le realizez. Pentru mine este greu sa imi impartasesc convingerile. Am impresia ca cellalti tmi controleaza viata $i nu imi convine acest lucru. Cand apare pe nas (foarte rar) herpesul indica faptul ca pot sa fiu furios deoarece cei din jurul meu cred despre mine ea "imi bag nasul peste tot". Eruptiile par a fi legat foarte strans de stres $i de situatii conflictuale, mai ales cand fac ceva impotriva vointei mele sau contrar sentimentelor mele interioare (de exemplu daca am un raport sexual cu a persoana cu care nu vreau sa fiu). Herpesul imi poate trans mite, de asemenea, mesajul ca traiesc 0 suparare, 0 slabiciune fata de vlata, o lipsa de iubire de sine. Acest virus indica toate problemele legate de rusine, culpabllltate, compromis si de negare de sine, care sunt legate de sexualitate (observand partea corpului care este afectata voi putea gasi eauza). .Trebuie sa analizez intimitatea pe care 0 traiesc cu partenerul meu si sa vad care sunt frustrarile, fricile $i deceptiile pe care Ie am fata de aceasta. Oare simt ru$ine fata de sexualitatea mea? Este satisracatoare sau a devenit daar 0 pIacere carnala, lipsita de sensul profund pe care ar trebui sa il aiba ? ~ Accept! 'I sa nu rna mai judec sau sa ii judec sever pe ceilalji. Invat sa fiu mai deschis fata de ceilalti. Am tot mai multa incredere in relajiile mele inti me. Ma iubesc mai mult §i soarele va reveni in viata mea. Sunt mandru sa fiu cine sunt.

) Veri: DROGURJ

bucal, ... labial)

Veri #: GURA

_-

Herpesul este 0 eruppe cutanata veziculadi inflamatorie. Virusul este foarte contagios $i afecteaza un procent mare din populalie §i, in plus, persista in corp pentru tot restul vietii. Exista ceva ce imi otrave$te existenta, 0 legatura i~tre piele $i sistemul nervos, care sufera: "de aceea rna doare". Virusul p.oate reaparea chiar §i dupa ani de lipsa de activitate. Eruptiile provocate de .VIrusul ,h~rpe~ simplex (HSV) afecteaza mai ales gura, buzele sau organele gemtale. EXlsta mal multe cauze ce pot determina herpesul. Poate fi vorba despre. frustrare deoarece nu am reu!}it sa imi realizez anumite dorinte !}irna simt "neput;incios", "incapabil". Sau vreau sa indepartez pe cineva, pentru a nu rna lasa sarutat: judec

261

HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vez; ~i:PIELE --: MANcARIME. VAGIN

545.

-VAGINITA Conform credinjei populare, herpesul vaginal provine din culpabilitatea sexuala $i din dorinta incan$tienta de a se autopedepsi. Herpesul genital poate aparea daca exista un sentiment de absenja a contactului sexual. Poate am avut un partener, de care m-am separat $i traiesc 0 frustrare legat de acest lucru. Sau in timpul unei separari fizice, daca partenerul aplecatin caUitorie de afaceri, pentru o perioada de timp. Contactul fizic cu pielea organelar mele sexuale fiind absent §i deoarece traiesc foarte greu aceasta separare, imi voi manifesta starea de rau printr-un herpes vaginal. Este posibil ca frustrarea mea sa provina §i din cauza

~-··-t

i

""II'

,

1]

l!"

1

--:

~

,

•

,

i

5

•

.......

...

.,.

Jacques Martel

262

Marele D1Cf/onor al 8011l0r JI Ajectiunilor

.:relatiilor mele sexuale: nu sunt satisfacatoare sau dorintele mele nu sunt .. implinite sau, din contra, sunt pe deplin implinite sl aduc la suprafata amintiri dureroase. Altfel spus, rna pot tntreba de ce am trait atalia ani insatisfactii in timp ce acum lucrurile merg atat de bine, de ce nu am trait asa ceva lnainte? in educatia religioasa, populara, se pretindea chiar .ca, herpesul era trimis de Dumnezeu, pentru a ne pedepsi. Sentimentul de rusine rna poate face chiar sa iini neg, sa nu lml acceptlv organele sexuale. Partile genitale au fost mesageri morali, in cazul mai multor religii. Accept! • sa constientizez faptul di vreau sa fug de natura mea profunda. Sunt vulnerabila. Oare sunt capablla sa ma implic in totalitate ? lmi iubesc corpul §i ma bucur de sexualitatea mea. Dumnezeu rn-a creat dupa imaginea lui. Ma minunez de frumusetea din mine. Trebuie sa rna acceptlv in totalitate, sa rna abandonez total mie lnsumi pentru ca apoi sa fac acest lucru $i cu partenerul ·meu. 546.

HIDROFOBIE Vezi: TImBARE

547.

HIGROMA Vezi: BURSlTA, GENUNCHI[DURERE DE...}

548.

HIPERAcTMTATE

...

Vezi~AGITATlE

Hiperactivitatea se refera mai ales -la copiii .ale carer activitati sunt intense sl constante. Este important sa faeem distinctia dintre un comportamentdinamic $i

htperacttvttate.

Dad sunt un copil hiperactiv am un comportament turbulent, care deranjeaza, uneori chiar ciudat. Este modul meu oblsnuit de a· ignora situatiile §i circumstantele din jurul meu, devenind atat de ·implicat in ceea ce fae, inea:t nu trebuie sa lmi concentrez atentia pe realitatea "mea" imedlata, poate pentru ca acea realitate nu este valorizanta sau reconfortanta. Sunt revoltat de anumite situatii sau anumite comportamente din anturajul meu. Nervozitatea pe care 0 exprima duce la lumina unele start interioare neexprlmate, frici pe care Ie simt eu sau altii, De asemenea, poate fi yorba despre 0 forma de revolta contra autoritatii, un mod de a: evita si de a face fata unei realitatt care este intolerabila pentru mine. Se stie ea hiperactivitatea este cauzata de aditivii artifidali: excesul de zahar, coloranti §i mancarea tip fast-food. Mancarea de acest gen este de multe ori simbolul parintelui care incearca sa umple lipsa de iubire pe care 0 pot simti. De exemplu, imi da 0 ciocolata, cand eu, de fapt am nevoie de o imbratisare, . Daca sunt un copil hiperactiv, acest lucru indica de multe ori faptul ca am nevoie sa fiu centrat mai mult pe interiorul meu sl pe inima'l mea. In calitate de parinte, lnainte sa rna gandesc sa Ii dau copilului medicamente, este foarte important sa incerc tratamente eare actioneaza pe plan energetic, precum destinderea, acupunctura, homeopatia etc. Este important sa verific contextul in care s-a nascut copilul: circumstantele nasterii, daca a fost prematura, dad copilul avut un traumatism ete. deoarece nasterea are 0 influent~ asupra evolutiei copilului, fiindca memoria emoponala a inregistrat totul (con~tjent sau· nu). 0 alta situape ar fi aceea ca; EUL se adapteaza constrangerilor printi-un filtru intern care Jl

a

"~'~,,,,'-rT'-~"""""""""""""""",,,,,,,,

,

I

•

263

ajuta Sa evlte ceea ce Il deranjeaza in realitate. in acest caz, parintil ii pot explica copilului povestea nasterii sale si pot dedramatiza situatia sau ii pot vorbi sufletului copllului, in timp ce acesta doarme. Exista si cazuri in care, copilul se . simte vinovat, de exemplu, daca mama a avut 0 nastere dificila, in acest caz este bine sa i se explice copilulul faptul ca nu a fost vina lui. indiferent ce s-a . intamplat. Exista si situatii, in care mama, atunci cand copilul era in pantece, a avut impresia ca acesta nu se mlsca. Faptul de a nu se misca era un semn de pericol ~i putea sa lnsernne ca, copilul poate murise. Dupa ce a crescut, copilul .simte nevoia sa se miste pentru a arata, chiar inconstient, ca traieste, Este ca sl cum ar avea impresia ca traieste doar atunci cand se misca, Daca i se explica acest lueru, copilul poate fi eliberat de un stres foarte mare. Acelasi lucru este valabil si in cazul unui adult, care este in continuare hiperactiv. Este posibil ca un copil sa fie hiperactiv deoarece este in rezonanta sau in contact cu copilul interior al unuia dintre~ parintii sai,· care, traieste 0 tensiune puternlca sau 0 mare nesiguranta. In .astfel de cazuri, copilul este supraprotejat de parintt, Este posibil ca in casa sa se fi vehiculat ideea ca pauzele nu sunt permise, deoarece p01i fi . considerat slab, lenes, Astfel lncat, corpul meu va dori automat sa se miste, Daca noi, ca parinti nu suntem centrad pe plan energetic, cum Ie putem cere copiilor asa ceva? Accept! • sa imt fiu propriul meu stapan, sa rna ocup de mine, pentru mine §i apoi pentru binele copilului meu. .

.

- Couzeie subtile ole imbolniivirJ/

549.

..

.

HIPERCOLESTEROLEMIE Vezi: SANGE - COLESTEROL

550. HIPEREMOTMTATE

Vezi: EMOTlVlTATE

551.

HIPERGLICEMIE Vezi: sMlGE - DIABET

552.

HIPERMETROPIE Vezi: OCHI- HIPERMETROPIE

553.

HIPEROREXIE Veri: BUUMIE

554.

HIPERSALW ATIE Veri: SAUVA - HIPER$/ HlPOSAUVATIE

555.

HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSIE

556.

HIPERTENSIUNE Vezi: TENSIUNEARTERlALA - HIPERTENSIUNE

. 557.

HIPERTERMIE Vezi: FEBllA

558.

HIPERTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA - HIPERTIROIDIE

559.

HIPERTROFIE

Hipertrotla este dezvoltarea excesiva a volumului unui organ sau a unui tesut, .Trebuie ,sa consultam explicatiile pentru partea corpului care a fost afectata, pentru a gisi mai multe informatii.

. ,

"

.~"'.

Jacques Martel

Hipertrofia indica 0 nevoie speciala si mai mare deca~ aspectul emotional in cauza. , De exemplu, hipertrofia inimilv indica faptul c~ traiesc ? Iipsa im~orta~t~ d~ iubire. Daca sunt behelus, este yorba despre Iubirea unuia a a ambilor parmn, de care am atat de mare nevoie, dar pe care se pare di nu 0 pot primi. Indiferent ce varsta am, traiesc un gol interior si 0 singuratate imensa, ceea ce rna face; sa simt 0 nesiguranta, ' , ' Accept] V sa Imi recunosc nevoile si imi ofer mijloacele pentru a 'm~ le implini. In loc sa astept sa fie implinite din exterior, am grija eu lnsuml de ele. Imi acord toata iubirea, tandretea si blandetea de care am nevoie. Aleg. sa fiu pe deplin deschis fata de viata ~i sa accept sa fiu 0 persoana Irnplinita si fericita, 560.

HIPERVENTILATIE (supraoxigenare)

'Vezi~i: ACIDOzA,ANX1El'ArE, FEBRA

consta lntr-o inspiratie rapida ~i 0 expiratie scurta, care duce la ,un 'exces de oxigen in organism. Cauzele pot fi. acidoza, anxietatea sau chiar panica, febra, un exerci!iu, fizic intens, SUIar de hiperventllatie deoarece .nu accept!" schimbarea. Prin urmare, am un sentiment de neliniste fata de nou ~i ezit sa am ineredere in situatia actuala. Refuz sa rna abandonez. .Pot chiar sa dispretuiesc ceea ee se intampla in vlata mea Deoarece respiratia mea este dezechilibrata, care este aspectul din viata mea, in care exista -un astfel de dezechilibru, de obicei in exees? Acceptlv oare cadourile vietii, in totalitate [inspiratia}? Dau repede ceea ce am, mai ales dragostea mea [explratia] " ; Pentru a evita sa rna implic total? Am 0 supraexcitare ernotionala, deoarece nu mai stiu incotro sa rna indrept in viata. Fug, refuz sa imi ascult vocea in5eri_?ara desi stiu ca am raspunsuri la to ate tntrebarile, daca 0 voi ascul!a. Prefer sa trales: in neputinta si sa fiu victirna, in loc sa rna responsabilizez. Imi neg puterea ~l resping ocaziile de a avansa, din teama de necunoscut, ,~orpul meu imi transmite un mesaj si eu constientizez acest lucru. " Accept ~V sa respir normal, rna relaxez, rna abandonez. Viata mea se schimba si rna bucur de acest lucru. Ma reconeetez cu sentimentul de siguranta interioara, Accept; V sa avansez cu hotarare si profit de viata ! " , Hlperventilatia

561.

HIPOACUZIE Vezi: URECHI- SURDITATE '

562.

HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vezi$i:AGORAFOBlE,ANXlEl'ATE,DEPRESIE

Sunt hipocondriac (popular ipohondru) dadi. rna preocupa starea sanatatii mele intr-un mod excesiv. Acest lueru poate deveni 0 obsesie, ,sa cred ca rna pot imbolnavL In timp ce atentia mea este concentrata pe -aceasta posibilitate, acest lucru rna impiediea sa aseult eriticile ~i eomentariile eelorlalp cu privire la mine. Simt 0 nesiguranta sau 0 frica puternica fata de pierderea de control, care. ar putea insemna aparitia unei boli. Nu accept!" sa -surar din eauza' unei boli, deoareee ~tiu, in sinea mea ca deja surar In interiorul meu. Aceasta frica poate deveni atat de mare incat pot sa rna deta~ez de realitate §i sa am halucin'a!ii. '

Morele Dict/anar al Bolilor ~i A/ectiuniior·

Cauzeie subtile ale fmboiniivirii

265

Accept! V sa reaiau contactul cu mine insuml. Un demers energetic sau 0 , psihoterapie ~a pot ajuta ~a imi recapa~ incr:de~ea ~inmine si in capacitatea mea , divina de deschidere, pe care 0 pot mamfesta m viata. 563.

HIPOGLICEMIE Vezi: sANGE - HIPOGLICEMIE

564.

HIPOFIzA Vezi:GLANDAPITUITARA,

565.

HiPOSALN ATIE Vezi: SJJLIVA- HIPER$1 HIPOSALWATIE

566.

HIPOTENSIUNE Vezi: TENSIUNEARTERlALIi - HIPOTENSIUNE

567.

HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA - HIPOTIROIDIE

568.

HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS

569.

HODGKIN (boala lui. ..J Vezi ~i: CANCER AL GANGLION/LOR [... A SISTEMULUI

-

UMFATICj,sANGE'-LEUCOPENIE

Boala lui Hodgklnw este 0 afectlune canceroasa care afecteaza ganglionii , limfatici precum si splina ~i ficatul. Se manifesta prin pierderea fortei, din cauza diminuarii cantitatii de globule albe. Boala lui Hodgkin are legatura eu 0 'culpabilitate mare pe care 0 traiesc, Nu rna consider destul de bun, respectuI fata de mine este foarte scazut, ajungand chiar pana la faptul de a refuza sa mi se fa~a complimente. Imt este teama ca voi fi atacat, dezaprobat si traiesc 0 descurajare foarte mare, lml pierd pofta deviata (sangele lnseamna bucurie), imi pierd imunitatea naturale {globulele albe) deoarece este ca si cum nu as avea dreptul sau nu a~ merita sa traiesc, Nu pot indeplini asteptarile celorlalti, mai ales pe eele ale parintilor mei, Ma simt ca lntr-o cursa frenetica, simt nevoia sa imi ",demonstrez mie §i celorlalti ca sunt cineva ~ipot realiza lucruri importante. Pot avea sentimente deura, de ranchluna, fata de cineva sau fata de 0 situatie, ceea ce imi afecteaza sanatatea mentala ~i Qzica. Pot fi sentimente fata de mine Insumi, deoarece amobosit sa traiesc in functie de ceilalti, Incerc sa aflu cine sunt si port ma~ti pentru a fi pe pIacul celorlalti, Sunt ea un cameleon, care l§i schimba culoarea pentru a se proteja impotriva autoritatli din exterior. Ma consider un monstru, rna simt prizonier. " " Accept~ V ea marea mea bueurie sa fie faptul de a rna iubi pentru ceea ce sunt. Am incredere in mine §i merg mal departe in propriul meu ritm. Corpul meu se va regen era deoarece rna eonectez la Surs~ din mine. Imi iau viata in propriile maini. Con$tientizez faptul ca ceilalti nu rna pot iubi cu adevarat, decat daca sunt eu insumi. Descopar bogaliile din mine §i traiese in functie de adevarul meu interior. 570.

HOLEM Vezi:INTESTINE-DIAREE

50 Hodgkin (Thomas): medic britanic (1798-1866). Boala lui Hodgkin este un tip de Iimfom descoperit,in ,anuI18~2.! caracterizat prin prezenta unor celule mari atipice, celulele Reed·Sternberg. Celula STERNBERGeste Indlspensablla pentru diagnostic. Natura sa reala este inca putin cunoscuta, dar se pare ca este de origine limfoida B c10nala

-'I'I"fl11::'r~7

,

1

j

liS

~ .....

I

'I

' !

r"1

·.:...

Jacques Martel

266

Marele Dictionaf al Bali/or ~; A/ectiunilof

HOMOSEXUALITE

571.

Exista 0 exceptie pentru iubire? Homosexualitatea este 0 boala ? Exist~ oameni care incearca sa demonstreze ca homosexualitatea ar putea fi tnscrisa in bagajul nostru genetic. Homosexualttatea este un limbaj al iubirii, care este acceptatlv tot mai mult tn societatea conternporana, Poate fi etapa in cautarea propriei identitati sau 0 alegere de viata pentru evolutia mea sau pentru evolutia societatii. Cap parlnt! nu se simt dep~ip in iubirea lor pentru copilul lor homosexual (gay, pentru homosexualitatea masculina sau lesbian a, pentru homosexualitatea feminlna). Exista doua parti in fiecare dintre noi. Partea feminina, (YIN sau intuitiva] ~i partea masculina (Yang sau ratlonala). Este posibil ea, deoarece nu imi acceptlv identitatea, sa lncerc sa gas esc la 0 persoana de acelasi sex, partea din mine pe care am respins-o. Sau este posibil sa caut un tata sau 0 mama. Oricare ar fi alegerea mea in orientarea sexuala, este important sa fiu in armonie cu mine insumi. Daca aleg homosexualitatea, deoarece resping persoanele de sex opus, dintr-un anumit motiv, voi retrai situatii asemanatoare eu eele pe care le-as fi trait cu persoane de sex opus, deoarece am multe constlentizarl de facut, Cand alegerea mea- este clara pentru mine, fie ca sunt homosexual, fie ca sunt heterosexual, nu ar trebui sa rna simt amenintat de cei care au 0 orientare diferita de a mea. Daca reactionez fata de eei care au 0 orientare sexuala diferita de a mea, trebuie sa rna Intreb foarte serios de ce iml este frica in situatia respectiva, De ce anume am nevoie sa rna protejez, avand 0 atitudine opusa ? Oare lmi este teama ea am 0 parte hornosexuala in mine $i imi este frica sa 0 reeunosc? Daca, de exemplu, sunt barbat $i unul dintre parlntii mei voia cu orice pret 0 fata, este posibil, chiar daca inconstient, sa vreau sa imi dezvolt calitatile feminine cat mat mult, pentru a rna apropia si a fi acceptatlv de aeel parinte, Daca sunt barbat, este posibil sa rna Intreb foarte multe lucruri cu privire la identitatea mea. Poate imi caut virilitatea sau rolul meu de tata §i de flu, relatii in care caut iubirea. Poate am fost creseut de 0 mama prea dominanta, ceea ce m-a determinat sa evit femeile. Toate aceste posibilltatt pot fi valabile $i in cazul femeilor. Accept J,. sa constlentizez faptul ca importanta este iubirea dintre doua persoane $i ca aceasta iubire sa fie adevarata, indiferent de orientarea lor sexuala. Pot sa cer sfatuitorului meu interior sa rna ajute sa inteleg la nivelul tntmttv, sa rna acceptlv asa cum sunt §i sa Iiaccept pe ceilalti asa cum sunt.

HUNTINGTON Vezi: CREIER - HUNTINGTON [BOALAA LUI•..]

572.

- Cauzele subtile ale imboln6virii

267

I 573.

ICTER (GALBINARE!\) Vez; ~i:FICAT [AFECfIUNI ALE•.•], sANGE/ [AFECfIUNI ALE..•] /URCULATIESANGUINA

.

tcterul, denumit popular, galbtnare, este un exces de bilirubina, cauzat de 0 distrugere m~siva a globulelor rosii din sange, din cauza unei anornalii congenitale a membranei acestora sau din cauza unei agresiuni. Poate proveni si de la distrugerea celulelor hepatice sau din incapacitatea de a elimina bila (sindrom de retentie). Rezultatul este colorarea in galben a pielii si a albului ochiului (sclerotica). Deoarece este legat de curatarea sistemului sanguin, tnseamna ca am 0 dificultate de a-mi "curata" emotiile, Simt emotii negative, foarte intense, de invidie, de dezaprobare, de frustrare, atat de puterniee tncat "rna ingalbenesc". Traiesc multa ranchtuna, Devin atat de transant §i de excesiv in ideile si in opiniile mele tncat rna aga] de ele, ceea ce duce la un dezechilibru .interior. Sunt ln conflict cu puterea exercitata de autoritate $i cu locul pe care il ocup in societate, de care prefer sa fug decat sa rna integrez. Vreau sa rna indepartez de 0 situatie, care este intolerabila pentru mine. Refuz sa rna schimb. Traiesc culpabilitate ~i rusine, Ma simt prizonier, pe plan emotional, social sau fizic. Ma lntreb eu privire Ia directia pe care trebuie sa merg, lmi pun sub sernnul intreb propria identitate. Spiritul meu negativ devine limitat, imi este greu sa am o vedere de ansamblu asupra unei situatii date sau a vietii in general. Mi-am pierdut curajul $i rna simt atat de mult prizonierul propriilor mele ernotii neexprimate $i canalizate, incat am nevoie sa fiu singur pentru a-rni reveni. "Icterul nou-nascutuhn" are legatura cu frustrarile, cu dezamagirea sau cu 0 ranchiuna. A~ vrea sa rna salvez, dar este imposibil: sunt legat de 0 situatie sau, pur $i simplu, de mama mea. Eu, ca si copil, este posibil "sa fi Iuat asupra mea gandurile parintilor mel, de exemplu, daca parintii mei si-au dorit un baiat $i au avut 0 fata, este posibil sa rna simt responsabila de deceptia lor $i am impresia Calmi lipseste protectia lor. Acceptlv sa fiu mai deschis fata de oamenii din jurul meu, deoarece am multe de invatat de la ei. 574.

ILEITA (BOALA LUI CROHN) Vezi: INTESTINE - CROHN [BOALAA LUI••J

575.

INELAR Vezi: DEGETE - INELAR

576. IMPACIENTA Vez; ~;:FRIGIDlTATE, NERVOZITATE, SANGE - HIPOGUCEMIE

Impacienta denota un stres interior, 0 nesiguranta sau 0 tensiune care rna cuprinde si imi afecteaza sistemul nervos. Devin mai iritat, mai expeditiv in ceea ce spun sau fac. "Sunt impacient fata de mine sau fata de ceilalti T' De ce am tot timpul nevoie sa rna grabesc ? Este ca §i cum as vrea sa recuperez timpul. Cand

I

'.

1

I

1

•

~

Jacques Martel

268

Morele Dictionar oj Bolilor 5i Afectiunilor - Cauzele subtile ale fmbo{navirii

simt 0 limita sau simt ca cineva vrea Sa imi afecteze libertatea, acest lucru rna irita si se manifests prin atacuri de impactenta. . Acceptlv sa imi acord cateva momente pentru a rna destinde si pentru a gast cauza iritarli mele. 577.

IMPOTENTA

269

ranchiuna fata de 0 relatie afectiva anterioara sl sa am impresia ca am fost victima unei tradari. Impotenta este, de asernenea, un mod de a ave a 0 putere asupra celuilalt, retinand pe plan sexual un partener (sau 0 partenera) care abuzeaza sau cere prea multo Pot avea impresia di teritoriul meu (bunurile mele, mediul meu imediat,.ceea ce rna defineste] se afla lnpertcol. Poate mi-am pierdut interesul pentru femei in general, ceea ce se transpune pe plan flzic, dad acest dezinteres persista, . Si, in cele din urma, daca imt identific partenera sau partenerul cu mama mea, daca aceasta ocupa un loc prea mare in viata mea si rna supun in fata ei (a lui) deoarece lmi este teama ca nu rna place, rna simt impotent, neputincios sa 0 (ll] . fac fericita (fericit) §i sa ii ofer placere, acest lucru se va transpune in lmpotenta sexuala. Partenera mea sau partenerul meu, fiind copia fidela a mamei mele, iml dau seama ca, am produs, tara sa stiu, un incest pe plan psihologic, care inevitabil va duce la Impotenta, pe mai multe planuri. Este posibil ca, complexullui OedipSl sa .nu fi fost trait in conditil norrnale. Ma pot simti amenintat . de partenera/partenerul meu, de obicei pe plan emotional, dar §i pe plan fizic. Ce se va intampla daca rna abandoneztotal ? Imi voi pierde sentimentul de putere? 0 sa fiu abuzat (atat in sens propriu cat §i figurat): pe plan fizic;: emotional sau financiar ? Frica .de esec rna intepeneste. Sunt plin de emotii §i nu prea stiu ce sa fac cu ele. Traiesc cu obligatia de a avea relatii sexuale satisfacatoare si povara aceasta. este greu de purtat. Am impresia ca trebuie sa ii ofer placere celuilalt, eu orice pret, Este posibil sa pot 0 ranchiuna pe care am trait-o fata de 0 partenera/un partener din trecut. Corpul meu rna' face sa Imi regandesc valorile fata de sexualitate §i iubire, in general. FaptuI de a exista ca barbat rna poate trimite la imaginea tatalui meu, dar constientlzez faptul d sunt diferit de el §i ca pot sa lmi traiesc propria viata, in loc sa 0 traiesc de fapt, pe a lui. Acceptlv sa lmi definesc locul, sa intru in contact cu emotiile mele §i sa las la o parte controlul, pentru ca energia, in loc sa ramana In minte, sa circule.llber in lntreg corpul, pentru a rna aduce la 0 relaxare fizica si mentala, Impotenta pe care 0 traiesc rna poate ajuta sa constienttzez care este adevarata mea valoare, ca §i persoana §i ca "partener de sex". Ma ajuta sa descopar ca pot fi creativ in alte aspecte din viaja mea. Sunt determinat sa-mi reevaluez valorile §i prioritatile cele mai profunde. Cand con~tientizez faptul d pot experimenta iubirea adevarata in rnoduri diferite §i ca merit acest lucru, impotenta va disparea §i voi reintra in _ contact cu fOI1a mea interioara.

Vezi~i:ANGOASA,ANXIEfATE,FRIcA

Ca barbat, daca sunt incapabil sa obtin sau sa rnentin 0 erectie in tirnpul unui contact sexual. sufar de Impotenta, denumita §i disfunctie erecttla, 0 astfel de afectiune rna face, cu siguranta, sa fiu nesatisfacut pe plan sexual. Pe plan medical, chiar dad Impotenta poate avea cauze organice, adica 0 cauza de ordin fizic sau un aspect psthologlc, trebuie sa consider di este provocata de un factor psihologic si metafizic (dincolo de planul fizic) chiar daca acesta este inconstient, Impotenta este adeseori legata de frica de a rna abandona, cu deplina incredere: . unei femei (sau unui barbat, dad am relatii fizice cu un barbat) sau ~de a-rm pierde controlul fa~ de mine insumi sau fata de partenera/partener .. l~i .este frica.sa devin vulnerabiI, intimitatea rna "intimideaza", Sau pot fi nelinistit de ideea ca "0 pot lasa.pe partenera mea insarcinata".. . Barbat fiind am multe responsabilitati §i pot trai rnulta presiune §i mult stres la munca, iar societatea, i~ general, imi cere sa fiu perforrnant, sa rna depasesc, Daca transfer acest lucru pe plan sexual, pot simti 0 presiune sexuala, care rna impinge sa rna autodepasesc §i care creeaza 0 mare tensiune interioara §i rna face "sa tmi pierd mijloacele", Astfel rna las prins in raporturile intime. Sau, din .contra, u~ barbat care se apropie de varsta pensionarli, poate observa semne de tmpotenta §i se sirnte inutil, tara valoare. In acest caz, rna simt in declin. Ma devalorlzez, deoarece nu mai am posibilitatea sa rna depasesc la servicu, nu voi. mai fi performant nici in pat. Acelasi lucru se poate tntampla daca imi pierd locul de munca, tntr-un mod neasteptat §i brusc. lntr-un anumit domeniu, vlata mea si-a pierdut orice sens. Deoarece nu indraznesc sa vorbesc despre acest lucru cu partenera mea, simt multa culpabilitate, confuzie, iml este chiar teama ca 0 v~i pierde. 0 angoasa puternica in timpul actelor sexuale poate provoca acest blocaj, care rna face sa sutar de impoten~a. Aceasta angoasa poate proveni din faptul ca, in timpul unui raport sexual, sunt in contact mai puternic cu latura mea afectiva. Ca §i barbat, nu sunt obi§nuit sa rna descurc cu emotiile mele. Sunt in contact mai con§tient cu copilul meu interior ranit, care poate simp nesiguran~, frica, respingere, nein!elegere. De asemenea, daca avut impresia, in timpul relatiilor mele sexuale anterioare, ca am trait un e§ec devalorizant, este posibil sa nu rna simt "la ina1timea" situa!iei in timpul urmatoarei rela!ii sexuale. Nesiguranta mea, sentimentul de incapacitate §i e§ec, ura fata de mine, culpabilitatea sau neglijenta, rna pot determina, de asernenea, sa sutar de impotenta. Pot trai plecarea partenereij a partenerului ca pe 0 separare, atat pe plan emotional, cat §i fizic. Iar cum contactul fizic, sexual nu este posibil, organele mele sexuale i§i pierd sensibilitatea. Impotenta poate avea drept cauza §i un eveniment din trecut, care m-a marcat: poate am fost abuzat fizic sau psihologic In copilarie, pot sa pastrez 0

am

INCONTINENTA ( ... fecaIe, ... urinar)

5?8.

Vezi$i:VEZ1cAIAFECTIUNIALE ...j

Incontinenta fie di este a fecalelor (ineapacitatea de a retine scaUllul), fie urinara (pierdere involuntara de urinal are legatura cu controlul. Este posibil ca viata sa vrea sa rna invete sa fiu mai flexibil §i sa las oarnenii §i situatiile sa pIece. , Pierderea controlului in cazul scaunului sau a urinei rna obliga sa con~tientizez 51 Complexullui Oedip: este caracteristic in evolupa copilului,de obiceiintre 3 $i 6 ani, pritr-un put~rnic ata$ament afectiv fata de un partnte de sex opus: baiatul fata de mama lui!iifeti~a, fa~ade talal ei.

!

'-f-·,

1

1

T

1

..,

J

~

•

,

.,"",

270

Jacques Martel

acest lucru. Trebuie Sa tmi las deoparte gandurtle rigide care nu sunt decat 0 forma de protectie, pe care mi-o impun pentru a rna apara de sensibilitatea mea, atunci cand nu pot controla situatia, Deoarece Incontlnenta rezulta din cauza unui muschi care nu mai poate actiona eficient, exista 0 lipsa sau 0 slablclune la nivel mental. Este posibil sa traiesc 0 deceptie imensa, care sa conduca la disperare. Renun], "cobor stindardul" ~i nu tmi mai stapanesc emotiile, In loc sa fiu responsabil si activ, rna culpabilizez, las luerurile sa curga de la sine, sunt pasiv, Am impresia ca nu rnai am putere asupra evenimentelor si asupra mea. In cazul mcontlnentel fecale, rna pot lntreba care este. persoana sau sltuatia care rna face sa "fac pe mine". Este posibil sa am 0 reactie foarte puternica fata de autoritate ~i faptul de a fi nevoit sa rna supun aeelei autoritati, tmi provoaca aceasta Incontlnenta, Pentru mine, autoritatea poate tnsemna viata insa§i, care rna determina sa fac schimbari pe care nu vreau sa le fac. Pot sa verifie cine reprezenta, in copilaria mea autoritatea pentru mine si fata de care este posibil sa fi reactlonat. Daca sunt adult ~i traiesc 0 astfel de situatie, rna intreb daca imi este greu sa iau decizii cu privire la viata mea si la directiile in care trebuie sa merg. Ma simt "moale" sau am impresia ca am prea multe responsabllltati §i imi doresc, inconstient, sa redevin bebelus si sa renunt la tot, sa nu mai iau nici 0 povara pe umerii mei, deoareee am nevoie ca cineva sa se ocupe de MINE! In cazul incontinentei urinare, aceasta eliberare incontrolabila si inconstienta de emotii negative, pe care 0 reprezinta urina, poate fi un mijloc de a primi mai multa atentie, Cauza secundara poate fi un sentiment de respingere, de nesiguranta, de a nu avea niciun merit sau frica de viitor. Simt ca tmi lipseste afectiunea, Pot, in acest caz, sa rna sperii ca "voi fi strivit", ceea ce imi va accentua sentimentul de neputinta, Exista 0 situatie care imi provoaca 0 angoasa si rna simt tara aparare. Faptul de a rna simti limitat sau de a primi pedepse imi va intensifica afectiunea, Imt voi construi 0 lume Imaglnara tn care cei rai predomina, Ma simt vulnerabil sl rna opun iubirii, tandretei, deoarece aceasta nu exista in universul meu.Imi este frica de autoritate, sub 'toate formele ei. Imi este teama ca voi pierde eeea ce tmi apartine sau ca voi fi separat de cineva drag. Prin urmare tmi marchez teritoriul. Urina reprezinta emo!iile negative, pe care Ie eliberez in mod normal, atunci dind nu mai sunt necesare sau dorite. Aceasta eliberare, de multe ori nocturna, indica un conflict la un nivel mai pro fund §i de care nu sunt con§tient. FUnd incapabil sa "controlez" pierderea de urina sau de fecale sunt incapabil sa eontrolez ceea ce se intampHi tn viata mea, mai ales emotiile, iar acest lucru rna sperie. Este important ca aceste frici §i nesiguranta interioara sa se exprime §i sa Ie aud. Astfel pot lasa balta prea u~or lucruri sau persoane dragi, tara sa am curajul sau forta de a cauta ceea ce vreau. Deoarece am multe a~teptari de la viata, sunt dezamagit $i rna las in voia sortii, atat pe plan fizic cat §i spiritual. Oare am impresia ea timpul ~i norocul'imi scapa printre degete? Incontinenta poate fi provocata, de asemenea, de 0 friea puternica sau 0 nervozitate, mai ales in cazul copiilor. Copiii sunt foarte sensibili la eeea ce traiesc parintii lor $i nervozitatea sau angoasa acestora pot fi simpte de copiii de to ate varstele. Copil fiind este p.osibil ca, din cauza ineapacitapi mele de a exprima prin

'11~"""""""""""""""""".a

.r

Marele Oictionar al80lilor ~JAfectlunilor

- Cauzele subtile ale iinbolniivlrll

271

afectiuni ceea ee traiesc, sa folosesc "cerneala galbena" pentru a exprima indirect ceea ce se intampla in interiorul meu sl acest lucru imi of era un sentimentul ca exist. Primesc atentie, chiar daca aceasta este tnso!ita de certurl, de tipete si lipsa de intelegere. Cand sunt copil enurezia poate aparea de multe ori, la nasterea unui frate sau a unei surori. Acest lucru indica faptul ca imt este greu sa rna pozitionez in familia mea, nu mai stiu care este teritoriul meu sau locul meu. Daca tatal meu nu rn-a incadrat destul sau a facut-o prea mult, rna simt pierdut, tara sprijin si voi pierde urina in timpul somnulul, mai ales noaptea. Dupa aceea rna simt vinovat ~i rna retrag intr-un colt $i vreau ca mama sa se ocupe numai de mine. A~cept !" faptul ea este imposibil sa controlez tot ceea ee se intampla in viata mea. Inva] sa am incredere si sa iubesc noul $i imprevizibilul. Daca sunt un parinte care are un copil care sufera de enurezie trebuie sa il linistesc §i sa ii inlatur orice sentimen! de culpabilitate. II ajut sa t~i gaseasca propria f01}a si autoritate Interloara. Imi privesc propria viata si verific ce angoasa traiesc, angoasa pe care copilul meu 0 poate resimti, Consttentlzez faptul di frica nu rezolva nimic $i ca exista 0 solutie la 0 astfel de situatie care rna nelinisteste. Am lncredere in faptul ca sunt lndrumat in fiecare moment. Enurezia poate disparea din viata mea, daca voi redeveni stapan pe mine §i pe viata mea. Doar eu sunt eel care poate avea autoritate asupra lumii mele interioare. Imi las sentimentele lib ere, deoarece sunt sursa puterii mele interioare. Doar recunoscandu-le §i acceptandu-Ie] ", ca tacand parte Integranta din ceea ce sunt, pot sa irm creez viata asa cum vreau. 579.

INCONTINENT A LA COPII - Vezi: PIPI iN PAT

580.

INDEX Vezi: DEGETE--'-INDEX

581.

INDIGESTIE Vezi ~i:OTRAVIRE [••• PRIN MANCAREj, DURERE DE BURTA., GREATA., SALMONEIA

Stomacul este locul in care eorpul meu fizic asimileaza mancarea. Daea fac a indigestie, corpul meu respinge aceasta man care §i sunt afectat de greala care imi dezvaluie starea de rau, de varsaturi, de dureri abdominale sau de balonari legate de aerul negativ din jurul meu. Acela§i Iueru se intampHi §i cu realitatea, cu gandurile, cu sentimentele, cu emotiile, pe care Ie traiesc $i care vor provoca, de asemenea, 0 indigestie, daca imi este greu sa Ie gestionez. Exista un prea-plin intr-un aspect al vie!ii mele. Exista 0 dezordine, 0 dizarmonie in interiorul meu. Care este situatia sau persoana pe care imi este greu sa 0 diger, sa 0 asimilez in via!a mea? Ce se intampla in viata mea, un lucru pe care nu 11mai pot 'indura ? Care este noutatea pe care refuz sa 0 integrez in viata mea? Este posibil chiar sa fiu revoltat impotriva acelei situatii sau a acelei personae pe care 0 critic foate tare. Sau poate fi yorba despre ceva ce am vazut sau am auzit, un lueru care nu mi-a placut §i care "nu merge bine". Trebuie sa rna pozitionez intr-o situatie §i deoeamdata sunt incapabil sa fac acest lueru. Nu tolerez ca oamenii sa fie incoerenti in gesturile §i cuvintele lor. Nu ~tiu cum sa gestionez aceasta situatie,

Jacques Martel

272

cuvintele pe care as vrea sa Ie exprim raman inchise in interiorul .meu. Anxietatea, nesiguranta, agresivitatea "irni intorc stomactil pe dos" ~i, pentru ca digestia nu poate avea loc normal, voi respinge fizic mancarea, asa cum resping ideile noi sau situatiile pe care Ie traiesc, Ma simt amenintat fie fizic, fie emotional. Orice rna nelinisteste, deoarece nu sunt in contact cu puterea mea interioara. Pentru ca nu diger ceea ce se intampla in interiorul meu, mi-ar fi greu sa diger ceea ce se lntampla in exteriorul meu. Acceptjv sa des copar in interiorul meu toate comorile ascunse acolo. Ma privesc in fata si observ ca toate ernotiile mele rna determina sa fiu 0 fiinta unica sl extraordinara. Fiind constient de cine sunt, pot sa schimb ceea ce vreau in vlata, invat sa investesc iubire in situatii, deoarece am de facut 0 constlentizare. lubirea este ingredientul care rna va ajuta sa diger si sa fac sa treaca situatiile din viata mea, in armonie cu fiinta mea. Pot, de asemenea, sa iau decizii care rna vor ajuta sa imi realizez cele mai lnalte scopuri. 582.

INFARCT (iN GENERAL)

in general, un infarct inseamna moartea unei parti de tesut dintr-un organ, denumita si necroza, cauzata de obstructia unei artere care transporta sangele in acea zona. Chiar daca pot fi atinse si zone precum intestinul, splina, oasele, regiunile cele mai expuse sunt creierul, plamanii ~i miocardul, care este invelisul inimii.,; Deoarece circulatia sangelui este oprita brusc de 0 pietricica sau un depozit de lipide (un fel de grasime] dintr-o artera, acest lucni implica faptul ca bucuria nu mai circula in acea zona ~i acest lucru duce chiar la moartea tesutului. in functie de zona afectata, rna pot lntreba ce anume a determinat corpul meu sa lmi spuna. "Este destul, nu mai suport, 0 parte din mine rnoare". Am pierdut ceva vital din viata mea, un lucru cu care rna identificam. Sau, este posibil sa am impresia ca sunt neobosit ~i corpul meu Imi aminteste faptul ca m-am intins prea mult, dincolo de limitele mele. Acceptlv sa verific care sunt nevoile mele, pe care Ie-am lasat deoparte si cum as putea sa reasez lucrurile in ordine in viata mea, pentru a rna ajuta sa traiesc din pHn experiente pline de bucurie §i satisfacpe. 583.

INFARCT (cerebral)

584.

INFARCT ( ... de miocard) Vezi: INIMA. -lNFARCJ' [... DE MlOCARD]

585.

INFEqn

Vezi: CRElER - ACGDENT VASCUlAIRE CEREBRAL fA v.C]

(in general) Vezi #: ANEXA Ill, DURE~ FEBRA. lNFLAMATfE, SlSTEM

IMUNlTAR

Infectia se define~te prin dezvoltarea localizata sau generalizata a unui germen patogen in organism, acesta putand fi bacterie, virus, ciuperca sau parazit. Aceasta situatie apare atunci cand sistemul imunitar nu reu§e§te sa distruga germenele invadator. Germenele poate fi legat de 0 situatie din viata mea sau de o persoana in relatie cu care traiesc un conflict, de multe ori, interior ~i despre care nu am vorbit nimanui. Deoarece nu a fost rezolvat, acest conflict va reaparea sub forma de infec~ie. 0 infecpe acum apare in urma unei emotii violente, dar care este de scurta durata. 0 infectie cronica se refera la 0 emope care exista de

Marele Dlef/onor olSQlifor ~/ Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolniiviril

273

mult timp. Am fost nevoit Sa fac compromisuri pentru a-mi pastra echilibrul. Iar acum trebuie sa fac 0 alegere, deoarece aceasta decizie §i inactivitatea Imi consuma prea rnulta energie si trebuie sa sap adanc in interirorul meu, dupa 'resurse. Mi-am distrus in mod voluntar libertatea pentru a-i multumi pe ceilalti ~i nu mal vreau acest lucru. Faptul ca traiesc 0 iritare sau sunt deranjat de ceva, imi slabeste sistemul imunita:r, care nu poate impiedica Infectla, Trebuie sa imi pun intrebarea: "ce rna irita sau rna afecteaza eel mai mult?" Care este stresul pe care il traiesc la munca sau in familie §i care rna tulbura atat de mult? Ce lml Infecteaza viata §i rna face sa nu mai pot sa rna protejez cum trebuie? 0 tnfectte indica faptul ca exista, pentru 0 perioada lunga de timp, 0 acumulare de emotii, de tristate §i de nelinlste. Infectla apare atunci cand "nu mai suport", Bxista un conflict intre doua aspecte ale personalltatii mele. Acest lucru se reflecta in viata mea in care exista una sau mal multe situatii, care trebuie sa se schimbe, sa evolueze, pentru a-mi regasi pacea Interioara. 0 Infectle virala (printr-un virus) indica faptul ca altcineva este stapan pe viata mea. Aceasta Infectle rna obligasa rna odihnesc si sa Imi reevaluez viata, De ce sa nu traiesc in functie de propriile mele credinte ~i propriile mele valori profunde, in loc sa Ii urmez orbeste pe ceilalti ?

.

Infectia fungica (cauzata de 0 ciuperca] arata cat de mult rna paraziteaza propria furie si sentimentul meu de neputinta, care rna rod pe dinauntru, Refuz sa imi vad tot potentialul sl rna las' afectat .de ceilalti, Trebuie sa acceptlv schimbarile care au loc in vlata mea, lasand la 0 parte furia pe care 0 pot trai, Semniflcatia acestei furii va fi eu atat mai lmportanta daca Infectia este insotita de durere sau de febra, Este important sa vad care parte din corpul meu este afectata, Daca, de exemplu, este yorba de 0 Infectie a organelor sexuale, traiesc 0 situatie conflictuala, care rna irita si rna lnfurie foarte tare, 0 situatie legata de sexualitatea mea sau felul in care 0 percep. Infectla va dura atata timp cat nu voi regIa situatia si este posibil sa intarzii in gasirea solutiilor, deoareee lmi este teama de conseciilte §i de schimbarile care vor aparea in viata mea. Infectia survine ca urmare a unei sl~biri a sistemului rneu imunitar, ceea ee implicii faptul ca este yorba despre iubirea fata de mine itlsumi. Trebuie sa rna intreb care sunt atitudinile, gandurile pe care vreau sa Ie schimb sau acpunile pe care trebuie sa Ie fae pentru a aduce mai multa iubire in viala mea. Deoarece ~tiu ca oamenii fericip au un sistem imunitar puternic, fac in a§a fel incat iubirea sa creasca in interiorul meu ~iastfel, sa devina seutul meu, protectia mea. AcceptL" sa fac cuditenie in viata mea, sa 0 "dezinfeetez" pentru a lasa deoparte atitudinile §i comportamentele care nu sunt bune pentru mine. 586.

INFECTn URINARE Vezi: URINA PNFECTII URINARE)

587.

INFECTn VAGINALE Vezi: VAGIN - VAGINITA

588.

INFECTn VIRALE Vezi: INFECJ11[iN GENERAL]

589.

INFLAMATJA Vezi #: ANEXA III

r-I'··~.• • ,

J

1

,

. ;-.

Jocques Mortel

274

Inflamatla este 0 reactie locala a organismului care se apara impotriva .unui agent patogen sl este caracterizata de roseata, caldura, durere si tumefiere (umflatura), Este expresia corporals a unei Inflamatli interioare. Sunt inflamat si furios din cauza a ceva sau a cuiva: de obicei furia in exces este localizata la ficat sau la vezica biliara si acest lucru este exprimat de corpul meu. Trebuie sa rna intreb ce aspect al vietii mele rna face sa fiu "rosu de furie", "sa flerb" si care apoi tmi provoaca culpabilttate, in cazul in care aceasta nu era deja una din cauzele lnflamatlei. Ma simt stramtorat, limitat. Vlata mea este prea rigida, prea .programata Inflamatla tmi arata faptul ca traiesc 0 situatie in viata mea, la care nu vreau sa renunt, Ma opun schimbarilor, Ma lupt cu furia. Lucrurile de care aveam nevoie tnatnte pentru a rna sprijini si a rna ajuta sa. avansez poate nu l~i mai au rostul acum. Contradictia pe care 0 traiesc rna aprinde. Acest lucru rna irita §i devin exasperat ! Este important sa verific, de asemenea, daca am avut in trecut 0 dificultate sexuala, care a rarnas nerezolvata sau daca am trait un sentiment de pierdere, pe care nu l-am acceptatjv si fata de care simt multa iritare. Astfel voi putea sa constlentlzez acea situatie ~isa 0 inteleg intr-o lumina noua. Ma intreb cu privire la credintele mele ~i dad traiesc un conflict interior puternic, in care sunt impotriva eelor din jurul meu. Acceptlv sa fiu diferit §i sa imi exprim opiniile chiar daca acestea pot fi diferite de opiniile celorlalti. Ma afirm asa cum sunt, in unicitatea mea. lnvat sa am incredere in mine sl sa traiesc lntr-un mod spontan. 590.

INIMA'I (in general)

Vezi $;:SANGE

Inimav este legata de cea de a patra chakra sau centru de energie: aceasta chakra este YIN-YANG,atat masculina cat si feminina, atat mentala cat si emotionala. Simboltzeaza casa si reprezinta iubirea [emotiile, capacitatea mea de a iubi), bucuria, vitalitatea §i slguranta, La nivel simbolic, partea dreapta a inimii. reprezinta tatal, iar partea stanga, mama. Energia inimii" se propaga In intreg corpuI, mai ales in zona dintre gat §i plexul solar. Inima'l este un fel de pompa energetidi. care face sa circule viata (sangele) prin tot corpul. Circulatia sangelui distribuie energia vitaUi necesara fericirii, echilibrului, bucuriei de a trai §i pacii interioare. Este deci esential sa imi manifest iubirea, indrumand energia din inimii. spre cele mai frumoase energii spirituale disponibile. Daca traiesc 0 situatie in care am impresia ca "mi s-a smuls inima. din piept", ca toata fiinta mea este implicata, ea nu primesc destula iubire de la ceilal!i, ca iau viata prea in serios, corpul meu va reactiona. 0 afectiune la inima. rna retrimite la un aspect fundamental al iubirii, care provine din faptul ca nu rna iubesc destul de mult sau ca nu primesc aceasta iubire de la ceilalp, de la viata sau de la Dumnezeu. Acest lucru rna determina sa rna intreb dad traiese 0 culpabilitate, care rna impiedicii sa rna simt demn de a fi iubit .... Cu cat voi acorda mai multa atentie iubirii, compasiunii §i iertarii, cu atat mai mult inima. mea va functiona cu bucurie, lini§te §i u§urinta. Inima. mea va fi stabila afectiv §i se va afla la adapost de toate dezamagirile. 0 inima. eu un ritm bland §i armonios indica 0 persoana calma.

Morele Oictlonor 01Bali/or ~JAfectlunilor - Co~zele subtile ole imbolnavlril

275

Ritmul meu cardiac variaza atunci cand sunt dezechilibrat, tulburat in iubire sau sensibil Iaemottlls mele. Accept ~. sa fiu deschis spre iubire, las orice vina in grija universului incetez sa ~m~ ~ai cri~c :t~t de tare tncat sa rna imbolnavesc si, mai ales: accept,l. sa rna lert. Daca rna iert voi putea accepts] • iubirea celorlalu, 591.

INIMA., - ANGINA PECTORALA, ANGOR Vezi: ANGINA

592.

INIMA'I-

PECfORALA

ARITMIE CARDIAcA

Aritmia cardlaca este 0 tulburare a ritmului cardiac. Inimav reprezinta iubirea iar _palpitaliil~ r~pre~i~ta un s~n:nal de ~larma, un strigat de ajutor In legatur~ cu Iubirea, Exista 0 fnca putermca de a pierde sau de a nu primi iubirea de care am atat de mare nevoie, care face ca palpitatttle sa fie un apel la ajutor in aspectele legate de iubire. Inimav mea bate la fel de repede ca ritmul in care iml traie~c ~iat~a.Am iII_Ipresiaca ~u detin controlul, nu rna simt in siguranta, Am n~vOlesa ~ase:c mal .:n~lt calm m viata mea. Caut in toate directiile, dar nu gasesc raspunsun Ia mtrebanle mele. Inlmav mea bate pentru mai multe lucruri in acelasi timp: poate fi vorba despre persoane (in dragoste) dar §i despre lucruri pe care Ie fac cu pasiune (munca, un hobby). Am impresia ca trebuie sa fac anumite alegeri. Stiu ca trebuie sa renunt la ceva sau Ia cineva, dar este foarte dificil. Ma simt incapabll sa fac acest lucru, dependenta mea este foarte mare. Traiesc ~ d~ali:ate:~e~ sau ceilalti, Cine va fi pe primul loc ? Sunt alegeri greu de fa:ut. Ma simt rmpartit, poate chiar si legat de lnsusi sensul vletil. Am 0 nevoie ~tat d~ ~ar.e de a fi !ubit in~at rna ag~t oameni, La fel ca §i Infmav mea, sunt instabil m vtata mea, m functie de reactlile mele emotionale. Exists de asemenea lu:_r:uripe c~re. mi se cere sa Ie fac, dar pe care Ie fac impotriv~ inimii mele: Traiesc dupa rirnul rapid al societatii, il lac sa lml gasesc propriul meu ritm. 0 anomalie a pulsuluts- lml dii de inteles ca "tntmav mea oscileaza tntre doua aspecte" ?i ca i~i este foarte greu sa iau 0 decizie, cu toate implicatiile care decurg dm ea. In cazul in care ventriculii inimii ., se contracta Intr-un mod aritmic §i ineficient, este yorba despre 0 fibrilape ventriculara. Poate avea drept cauza 0 afectare a mu§chiului cardiac, in urma unei electrocutari sau a unui moment de panidi, in cazul fetusului, la na§tere. Daca nu se rezolva imediat in mi~u~ele care. urnieaza, survine moartea subita. Este 0 situatie care denota 0 dec~z~efo.art~ Importanta pe care trebuie sa 0 iau in viata, cu privire la iubire, 0 ?eC~Zlevltala pentru mine. Ma simt neputincios. Incep prin a-mi oferi toata ~ubl~ea ~e ~are _?mnevoie pentru a-mi Inlocui nelini§tile cu mai multa siguranta mtenoara §I am I?~rede!~ in viata. Fibrilalia auriculara arata faptul di, in opinia mea nu este legItim sa mbesc pe cine vreau, in felul in care vreau eu. Simt anuI?ite c~nstrangeri legate de faptul de a-mi demonstra iubirea pentru oamenL TahlCardIa se caracterizeaza prin contractia rapida a inimii". Bataile ei se accelereaza pana fa mai multe de 90 pe minut, iar aceasta stare se datoreaza de v

52pulsulnormal variaza intre 50 ~i 80 de pulsatii pe minut

r~~'I

JJ

;,

'l

"'I

1

,

•

,

Jacques Mortel

Marele Dictionar 01Boli/or Ji AfeCf;unllpr - Cauz'elesubtile ale imbolnaviril

277

276

,, obicei eforturilor sau emotiilor puternice, 0 situatie de angoasa. un efort flzic sau mental ~i frica pot provoca un dezechilibru care afacteaza pe moment inima'l, care lanseaza un samnal. SOS. Tahicardiile sunt percepute imediat In .caz de angoasa sau atunci cand apare un ritm anormal, adrenalina induce bataile foarte puternice. lntr-o astfel de situatie, am considerat ea trebuiesa fac tot mai multsi mai repede ceva pentru a fi iubit sau chiar pentru a avea dreptul de a ,tdii. De asemenea, pot avea impresia di trebuie sa recuperez timpul 'pierdut lntr-o anumita situatie. -" " , Bradicardia rsprezinta inc~tinirea batailor tntmii.Este favorizata de practicarea sporturilor de anduranta, tntr-un mod anormal, inima'; poate i~cetini brusc ~i provoca 0 stare de rau, Iucru care justifica uneori implantarea unul pacemaker. Acumularea unor suferinte profunde, mai ales .In relatia cu tatal meu, poate - Induce 0 astfel de afectiune. c~ ~i cum mtmav mea nii mai suporta suferinta si , deddesa'se opreasca din batale.'Ma retrag pentru a rna proteja, deoarece nu mai vreau salupt, Prefer sa savurez fiecare moment de fericire ~i de iubire, deoarece "consider ca sunt foarte rare. ExtrasiStola (contractta prematura) arata c'at ,de "multlmt lipseste tubirea parintllor mel, mal'ales tat~Hui rneu. Iubtreami se ofera cu tntrernperi, de obicei in urma separarilor si a regasirilor frecvente, care , imi sfa~ie tntmav, [ntr-o astfelde situatie con~entizez faptul ca tubtrea este "'cea afectata, Respir calm ~i adanc, imi ascultinima'; ..Las satreacatot ceea te nu 'lmi face bine.Aleg drumul pe care vreau sa il urmez, cu rnulta hotarare. Accept! 'I ca arinonia sa revina in viata mea, atat la nivel afeCtiv cat ~ipe plan , social. ,", , ' ' , ,;' " '" ' ' ,', '

a

593.

INIMA'I (durere ...) Vezi:GREATA

594.

INIMA'I-:- iNFARCT' (... de miocard)

Vezi ~ INFARCT

pi{ GENERAL1

Cand aud vorbindu-se de cineva care a avut un infarct, in lirribaj popular acest lucru inseamna de obicei ca persoana in cauza a avut un infarct de miocard. Se mai nume~te ~i criza cardiadi sau atae cardiac. Organul cel mai, afectat de infarct este inima'l, centrul iubirii din interiorul meu, nucleul emopilor mele. Atacul cardiac reprezinta pentru' corp un; mod ,de, a-mi' arata intr-o maniera disperata faptul ca merg pre a departe, acord prea: multa atenpe detaliilor care nu , sunt importante. Imi pretuiesc ~i imi apar statutul social, in loc sa revin la esentialul din viata mea, care este bucuria 'de' a trai din toata inima'l, de a exprima iubirea in familie, de a 'rna iubi pe mine insumi, de, a savura fiecare ,moment cu intensitate. Este ca ~i cum a~ comite 0 infractiune la adresa fericirii mele ~i a iubirii de sine. Imi este foarte teama de e~ec. Tin atat de mult la tot ceea ce face parte din "teritoriul" meu (sotia, serviciuI, prietenii, casa etc.) indit, daca 'am impresia ca am pierdut ceva sau sunt pe punctul de a pierde ceva sau pe cineva care face parte din teritoriul meu, pot sa rna opun situapei care apare ~isa fac 0 criza cardiaca. Simt ca sunt '-pe punctul de" a trebui sa, abdic, sa demisionez. Rise sa vad cum totul se rastoarna in viata mea. A~vrea "din toam inima'l" sa raman ~eful, stapanul situatiei. Nu vreau sa demisionez, sa renun!

?tat de .u~o!. Ma uit la tot ceea ce am obtlnut de-a Iungul anilor §i observ daca am unpresia ca am fost dep~sedat de aceste lucruri sau ca se va tntampla asa ceva. Poate fi ~or~a despre obiecte, des~re p~rsoane, despre mandria mea, capacltatile mr:le fi:lce, l,ntelect~al: sau afective, Nivelul meu de dorinte este nelimitat. Pot chiar ;,_sa~m ~mpre:la ca voi fi expropriat deoarece nu mai sunt binevenit. Oare sunt impiedicat sa cond~.c lucrurile in felul meu ? Atacul cardiac poate fl, de a:e~enea, Iegat de pr~pfllIe mele senti mente si de ceea cetraiesc eu Iegat de ele. P~na unde sunt ~ap!bIl sa simt iubirea ~i sa 0 exprim fatade ceilalti ? Pana la ce myel sunt capabil sa rna iubesc ~i sa rna accept! 'I asa cum sunt ? Oare ma-obli _ fi ltci . _c y 19 sa u a cmeva ~l ma_lortez pre a mult pentru a Ie demonstra celorlalti cine sunt ~ice v~lorez ~ ~aptuAIca ~m un respect de sine atat de scazut rna impiedica sa las pe cmeva sa mtre in universul meu sau in inima'l mea. ",' Deoarec~.am,imp:esia .sunt slab; proiectez 0 imagine de sine severa. Ain un ocean ?e emoPAIpnnse m mme ~i daca accept! 'I sale mentin, am impresia ea rna voi meca, atat de ~uIte am acumulat de-alungul timpului ! De aceea angajamentul este pentru mme eeva foarte greu de trait. Furia mea, frustrarea, agresivitatea, ~ra, pe care le-arn r~ful~t prea mult timp, vor exploda. Descoperirea celor mai l~p?rtante aspecte din viata mea nu se rezuma la cantitatea de bani pe care am castigat-e sau la succesul pe care II am. " ' ' " " ,. , , ' Inima po~~e fi asociata atat cu Iubirea si compasiunea cat §i ClI sentimentele opu.se o:til~tate~, ura sau respingerea. Ataclil cardiac 5urvine adeseori intr-o pen~ada dm vla!a mea dind competitia este foarte puternica, sau traiese 0 presmne p~. ~I~ finandar, la care se adaug~ 0 lipsa de afecti,une spoi"ita din pa:tea famIl~el~l a celor aprophlti. Viata:devine 0 lupta. Traiesc iIifruntari' care Iml ?ro~.oaca un stres ridicat. Este totul sall nimic §i viata mea i~i pierde sensul ?aca .tralesc un .e~ec. Ma pierd in mii de proieCte ~i im mai sunt in contact cu mtenor~l meu ~l cu persoanele din jurul meu. Ma'simt indilcat. IIiima'l mea este atr?fiata ~e .separa~ea din~re stmtimentele mele, implicarea- mea; relatiile' mele, ~~lv:rs ~!ntmul_ :au. natural. Nu mai am 'nido placere,' nu mai fae nimic din Im~a 'I. In loc sa Iml aseul~ corpul ~i inima'l, rna restrang tot mai multo Totul de;me ~rogram~t ~~eomp.arti_?'len:at.Cre.d ca Ii resping pe ceilaIti, eand' de fapt, , rna respm~ pe mme msuml. Ma regasesc smgur, lipsit de iubire. Nu cre~ ca. am. dre?~l ,sa m~ opresc: nu pot trro decat daca lucrez tot timpul... Cred ca~:,eIl~ltl rna dls.pre~,lesc, dar eu sunt cel care se· dispretuie~te' singur. , ;,Vreau sa ,rna descurc smgur . Uneori iini vine sa cedez, sa las totul tn: urmamea deoareee es~e p~ea mul~. Nu _?'laiam ?uter~a de a lupta. Cu cat rna indep~rtez mal ,~ult d~ c~llaItl: cu a~atyrna apropn mal mult de moartea _mea afectiva. Am "Impresla c~ devm ? ruma ..ered ea trebuie 'sa ma lupt: Trebuie sa anulez iimltele ~e ~are ~l Ie-am Impus ~l care acum ma impiedica sa ajung la un' alt nivel de lUblre ~l de acep~are~'I ~Dacya~a ~efugiez in latura mea rationala §i imi'inchid , co:?u~ pentr~ ~-l,lmpledlea sa slmta diferitele emotii din via~a de zi eu zI, acesta " se.mt~re~te ~llml an~l:zA~a.ns.elede ~ intelege ~i de a ierta, atatpe mine cat ~ipe "~cellaltl, pentru a reu~l sa Iml vmdec ranile interioare. ','

,-.--.

________ ------~=====-~~~--------------------------------~ 1

,

,

1

1

1

1

1

"1

1

1

I!,

~

~ "'

1

1

1

•

1

.". Jacques Mortel

Marele Dietlonar al Bolllor $1A/eetlunilor - Cauzele sUbtile ale imbolniivirii

278

Accept t" sa urmez curentul si sa lrni acord rtimpul necesar p~ntruy ~ acceptalv tot ceea ce are viata sa-rni ofere $i sa rna inv:te pentr~ .a-~l rega~l linistea tnterioara ~i a simti in inyeg c~r?u~ tandr~t:a, bl~ndetea ~l ~ublr~a din mine care nu cer dedit sa tml hraneasca tntmav ~l sa 0 pastreze sanatoasa. Este o ocazie de a-mi reaseza prlorltatile §i a vedea ce este cu adevarat i~po~nt: Acceptlv faptul ca exista aspecte ale ~ers?~~litati~ m:le .pe c~re refuz sa Ie vad ~l stiu di am toata forta necesara de a ma pnvi -m oghnda $1a ma acceptal " ~~yacum ,'sunt, [rnt recunosc emotiile pentru a relua contactul cu part:a me.a a~ectlv_a,~ar~ rna ajuta sa experimentez vtata la maxim. Acceptlv faptul ca ment sa fiu iubit ~l sa primesc ajutorul celorlalti. 595.

INIMA. -

MIOCARDITA

Miocardita este 0 inflamare a muschiului cardiac (miocardul). Este una dintre cauzele de moarte subita in cazul copiilor si tinerilor care au facut un efort brusc. ,"La adulti, aceasta se manifesta printr-o deflcienta cardiaca acuta ($i adeseori mortala]. " ' , "Nu rna simt in deplina putere". Imi este teama di tnimav mea se va rupe sau ca nu am tntmav suficient de solida, atat in sens propriu cat si In sens figural , Am un mental foarte puternic si nu stiu cum sa irni gestionez emotiile. Ma simt prins lntr-o dualitate, intre doua situatii, intr,? ini~a" ~i mint~. ~Uibic:,uneame~ emotionala se reflecta in mediul profesional, nu rna mal trage Im~a" la munca §i imi este tot mai greu sa imi indeplinesc sarcinile. Respectul de sme este afectat , si rna intreb cum as putea iesi din aceasta incur~atur~... Ma,.simt ~a tntr-o inchisoare si nu vad nicio solutie si astfel pot, la myel inconsttent, sa atrag 0 mlocardtta, care imi va pune viata in pericol. ," Accept t" sa ni~opresc §i sa intru in contactcu emotiile care nu vor decat sa fie exprimate. Ma impac cu situapile nerezolvate di~ltre~u~ $i traie~c in yreze~t. Sunt in forma maxima atunci dnd latura mea emotl0nala $1cea ratlOnala sunt In echilibru $i fiecare ocupa locul care ii revine. Regasesc iubirea din mine ~i astfel, stabilitatea: este ceea ce numim inteligenta inimii". y

A

596.

V

INIMA. - PERICARDITA

Pericardita este, 0 inflamatie, de obicei infe'epoasa (viral a) a pericardul'I:i, inembrana care acopera inima". Deoarece pericardul are rolul de a proteJ~ ininia~, pericardita apare in situapile in ii

.r ;,

--I,

,

,

ASTIGMATISM , AStiglnatis~ul este un defect aI, curburii corneei sau a cristalinului. Curbura , verticala a corneei este mai accentuata dedit cea ortzontala sau invers. Este ca ~i cum as vedea printr-o oglinda care deformeaza, Aceasta afectiune denota, in general, 0 fnca de a rna privi in fata, asa cum sunt. 0 proasta coordonare a ochilor poate lnsemna faptul ca felul meu de a actionasi.gandurlle mele sunt in , dezacord cu cei din jurul meu, producand astfel conflicte interioare. Vreau sa irni " creez 0 realitate diferita §i incerc sa rna eliberez de influenta parintilor mei sau a : ,altculva, influenta, pe care 0 consider abuziva. Fiind de multe ori confruntati eu furia sau cu fricile mele din copilarie, ochii meiau pastrat 0 expresie de spairna ~i muschii din jurul lor au rarnas in permanent stare de soc. Ochii mel suntiritatl ~i ceea ce vad in interiorul meu sau in exterior, rna irita ..Viziunea mea asupra unei lumi ideale este foarte departe de realitate §i prefer sa nu vad ~i sa nu Ii cunosc toate detaUile. Daca, de exemplu, mi-am idealizat tatal §i imi, dau seama ca realitatea este cu totul alta, refuz sa fiu ca el. Am 0 atitudine care spune "0 sa rna descurc singur". Simt dispret fata de mine insumi §i fat~ de ceilalti. Le atribui , oamenilor etichete, foarte u§or. Acest lucru face dificile relatiile mele cu ceilalp, mai ales cu partenerul meu, deoarece pastrez 0 distanta fata de el. Ma simt umilit. Vreau sa pastrez totul in mine, sa nu las sa se vada suferinta mea interioara. Prefer sa indur totul, chiar daca este foarte greu §i trebuie sa deformez realitatea pentru ca aceasta sa fie suportabila. Vreau sa trec sub _tacere cicatricile ernoponale pe care Ie port. Astigmatismul poate ft, de asemenea, rezultatul unei curiozitati mari. Nevoia mea nestavilita de a'vedea totul, rni-a "uzat" ochii. Corpul meu it;nispune sa imi acord timpul necesar pentru a aprecia lucrurile. Acest lucru poate lnseamna faptul ca ar fi bine sa recunosc adevarata frumusete din mine, fiinta minunata care sunt. Accept! ¥ faptul ca sunt capabil sa imi asum din plin ceea ce sunt, sa fiu in contact cu sentimentele mele profunde. Accept~¥ iubirea fiind deschis rata de mine insumi §i imi manifest aceasta iubire §i fata de: ceilalp. Vreau sa vad adevarut fiind capabi! sa primesc intr-un mod ordonat mesjele trimise e vocea mea interioara. Astfel voi putea sa imi analizez viata, intr-un mod mai limpede.

1 1 1 • 1 1 1..-

_ •

~

I

..

787.

OCHI -

CATARACT

Cauzele subtile ale imbolniiviri/

345

A

Cataracta este 0 boala in care cristalinul (lentila biconvexa a ochilului) devine treptat opaca astfel tncat vederea se deforrneaza, ceea ce poate duce la orbire. Aceasta forma, de incapacitate fizica apare in momentul ln care nu mai vreau sa , vad, interior; ceeace se Intampla sub ochii mei, ceea ce se va lntampla sau ceea ce imi poateinfluenta viata si deciziile, pe care Ie am' de luat. Ceea ce traiesc sau ceea ce vad pentru viitor, rna face sa spun: "Nu-rni vine a cred~ ochtlor l" A§ vrea atat de mult ca lucrurile sa ramana asa cum sunt acum ! Vederea mea se strica, deoarece energia nu mai ajunge la ochi. Se lntuneca §i se sterge: vad viitorul cu un ochi intunecat si acoperit, rara bucurie §i rara veselia inimii¥. Este posibil sa am 0 atitudine egocentrista §i sa vreau sa vad viata doar asa cum vreau eu, rara sa tin cont de realitatea celorlalti. Refuz sa vad anumite evenimente sau persoane, intr-un mod mai transparent., Cataracta rna indeparteazaa de prezent, rna retrage .din universul inconjurator, Acest lucru imi displace, in unele aspecte §i trebuie sa constlentizez aspectele interioare si exterioare ale lucrurilor. Exists un pericol constant. Ma sirntizolat, singur in coltul meu de lume. Am nevoie de , ceilalti, as vrea sa pot sa-m! traiesc emotlile In prezenta celorlalti, dar irm este ' tearna de,reactiile .lor, ' ,D~ca Iei'acopar" fetele, pot pune astfel 0 distanta Intre mine §i ei §i rna simt mai .protejat, Este interesant de notat ca, cataracta este 0 membrana opaca, care Impledtcarazele de lumina sa aiunga la retina. Pentru ca soarele simbolizeaza .:tatal, rna intreb .daca imi este teama de el si dad simt nevoia de,.a rna proteja. , Oare rna tern de .pivlrea Tatalul ceresc, a lui Dumnezeu, care este eel care va pronunta judecata de apoi ? Cataracta apare, de obicei, spre sfarsitul vietii, in . .momentul in care apare teama de a lmbatrani ~i de a deveni neputincios. Am :> .irnpresia di se inchid niste usi inaintea mea. Folosesc cataracta ca mijloc de pr~tectie, deoarece "nu vr.eau sa vad imaginea mea in viitor, daca aceasta nu ;.exista §i de teama ca nu irni va placea prea mult". Refuz sa vad ceea ce se , intampla sau se va intaInpla §i vreau' sa impiedic sau sa incetinesc evenimentul sau "agresiunea" de a rna apropia de el, deoarece mi se pare inevitabil. Daca am copii, Ii consider "ingrati" fata de 0 anumita situatie. Fiind rigid, acest lucru rna impiediea sa vad "cealalta fata a medaliei". Nemaifiind capabi} sa vad ceea ce se ,intarnpla in prezent, rna fortez sa imi reamintesc trecutul, pe care il consider '. ",timpul frumos de altadat~" de care, nu vreau sa rna despart. Irni pierd "flexibilitatea de spirit §i de actiune, devin mai putin tolerant §i uit adeseori ,-.:evenimentele care mi s-au intamplat recent. Nu vreau sa intrezaresc viitorul, care : mi se pare prea intunecat (cataracta afecteaza mult populatia din tarile in curs de dezvoltare). Nu imi mai pot folosi imaginatia pentru a vedea viitorul; este ca §i -,c~m ochii mei ar fi tot timpul plini de emopi care imi acopera vederea. Totu§i, .. pot ridica acestval care rna impiedica sa vad adevarata realitate, concentrandumi atenJia pe lumina mea interioara. Acest lucru se poate intampla, rnai ales dad sunt mai tanar §i sunt afectat de cataracta: pot decide ca viata se va ocupa sa imi ofere toate lucrurile de care am nevoie, pe plan fizic, emotional §i spiritual.

,,

;

,,/'

'. Jacques Martel

Marele Dictionar al Bolilar ~iAfectiunllor - Cauzele subtile ale imbolmivirll

Acceptlv Sa fac un efort pentru a privi in interiorul meu si a vedea lumina ~i frumusetea din jurul meu. Asa voi trai din plin !

OCHI - CEARcANE

788.

j ••

Ochii marcatl puternic de cearcane sunt in general semnul oboselii. 0 alergie, rezultata din dependenta fata de un produs, poate fi de asemenea cau~ cearcanelor, Poate fi yorba si despre 0 anernie, ceea ce indica 0 lipsa de fier. In . .acest caz, rna simt limitat in viata mea, care este stearsa. Mil simt spionat, incoltit, amenintat chiar si nu stiu cum sa ies din aceasta situatie. Acceptlv sa fiu mat independent si faptul ca, fericirea mea depinde doar de mine. Aprobarea celorlalti devine astfel un plus ~i nu 0 conditie pentru starea mea de bine.

OCHI - CHERAT ITA Vezi ~i: INFLAMATIE, ULCER

789.

, ;

:,. .

I:! !

. Cheratita este. 0 inflamatie a corneei, insotita de dureri destul de marl ~i poate aparea sub forma unui ulcer. Apare atunci cand traiesc 0 suferinta si 0 neputinta . fata de ceva sau cineva, pe care ll vad si care rna infurie. Ajung Intr-o stare in care .as fi capabil sa lovesc pe cineva fizic sau in sens figurat, ajung sa imi doresc ca acea persoana sau acea situatie sa fie "lovita de nefericire", pentru a obtine astfel un soi de satisfactie. Cheratita poate fi provocata si de un sentiment de gelozie. Sau daca vreau sa rna ascund de ceva sau de cineva, pentru a nu fi vazut sau daca vreau sa ascund ceva din exterior. Ma pot regasi intr-o situatie in care pierd contactul vizual ell cineva si mi se impune sa vad pe altcineva sau altceva, Corneea simbolizand "fereastra" ochiului, vreau sa 0 fac opaca, pentru a fi ca un zid, care rna protejeaza, . .. _. Acceptlv mesajul pe care mi-I transmite corpul meu, aceia ca, trebuie sa tnvat sa vad viata eu alti oehi, eu 0 atitudine noua, pllna de deschidere ~i de intelegere. Pot vedea lucruri care nu rna privesc, care nu iml convin si trebuie sa rna detasez de ceea ce vad, Trebuie sa invat sa renunt 1a controlul pe care vreau sa 11exercit asupra celorlalti, asupra lucrurilor sau a sttuatnlor din juru1 meu, asupra carora nu am nicio putere. w

790.

OCHI - COMOTIA RETINIANA Vezi ~i: CREIER - COMOTIE

. Pe plan fizic, 0 comotie survine In urma unui ~oc violent (direct sau indirect) .. asupra unei parp a organismului meu ~i este insotita de Ieziuni ascunse, ca.re necesita investigapi mai profuride. In cazul unei como pi retiniene mesa)ul transmis este ca refuz sa vad ceea ce "imi sare In ochi" deoarece am 0 dificultate de a-mi schimba viziunea asupra 1ucrurilor, de a rna relaxa. Ma opun schimba.rii ~i persist in situatia actuala. . . . ... Accept!., sa las sa pIece vechile mele ganduri sau felufl de a vedea lucrunl: ~ifac loc noilor ganduri pe care Ie am. Incepand de acum, imi as cult intuitia §i rna las indrumat de ea §i de sentimentele mele. Ma simt mai liber §i mai senin. 791.

I

.,

OCHI - CONJUNCTMTA

347

Conjunctivita este inflamatia membranei transparente care acopera interiorul pleoapei ~i globule ocular. Exista 0 legatura directa intre conjunctivita §i ceea ee vad, Inconstient, refuz sa vad un eveniment sau 0 situatie eu care nu sunt de acord sau care ma raneste, Felul meu de a vedea lucrurile este dureros, pentru ca refuz sa am 0 noua Intelegere asupra unei situatii sau referitor la punctul de vedere al celorlalti, Nu sunt in stare sa rna pun In locul celuilalt, de unde provine imposibilitatea mea de a ierta. Din acaesta cauza simt frustrare, iritare si revolts . "Nu suport ceea ce vad l Ma ustura ochii daca vad asa ceva!" Este ca ~i cum ochii mei ar vrea sa spele tot timpul murdaria pe care 0 vad intr-o situatle care rna snerveaza, Poate fi yorba despre ceva ingrozitor si trebuie neaparat "sa spal onoarea familiei" sa 0 feresc de orice judecata sau scandal. Rezultatul duce la 0 amortire mentala si la 0 eliberare emotionala, similara cu plansul. Viata, bucuria de a trai ~i entuziasmul meu dispar. Amintirile mele irnl fac diu si rna refugiez lntr-o lurne ireala, ideal a ~i romantica, Ma opun vietil pentru ca realitatea este insuportabila. Tristetea si disperarea mea rna fac sa rna gandesc freevent la moarte, pentru ca vreau ca durerea sa inceteze. Prefer sa fiu orb pentru un anum it timp, deoarece ceea ce vad rna face sa sufar, Vreau sa rna eliberez de influenta pe care 0 am fata de felul In care rna vad ceilalti, Traiesc 0 situatie in care as vrea sa irni folosesc privirea pentru a'rna lega de 0 anumita persoana, De asernenea, 0 situatie cu partenerul meu care starneste 0 posibila separare, poate provoca 0 conjunctivtta. Este momentul sa rna opresc, acceptlv sa vad aceasta situatie, care rna deranjeaza ~ianalizez cauzele acesteia. Imt acord dreptul sa plang §i sa imi exteriorizez astfel suferinta, disperarea. Sunt deschis si receptiv, evit astfel sa am din nou conjunctivita, Reiau contactul eu realitatea. Renunt la trecut.lmi iau viata in propriile maini, lmi acceptlv suferinta pentru ca aceasta sa se transforme in pace interioara. Sunt constient de toate poslbilitatile care mi se ofera §i Imi creez viata asa cum vreau. 792.

OCHI - DALTONISM (non-perceperea

culorilor)

A fi daltonist inseamna sa Vezi: lumea rara culoare, cenusie ~i monotona. Se poate lntampla sa nu disting anumite culori sau sa confund culorile (de obicei, rosul si verdele). In acest caz, rna intreb in ce situatie din viata mea am trait un stres puternic, care avea legatura Cll culoarea sau ell culorile pe care nu ie pot distinge. De exemplu, daca nu vad culoarea ro§u, poate am fost in pericol de . moarte, in copiUirie, deoarece era sa fiu lovit de un tren ro§u. Ro~ul, fiind acum asodat cu un pericol de moarte, nu mai vreau, incori~tient, sa vad aceasta culoare. Daca nu pot distinge nido culoare, este valabil acela§i principiu. Exista, de multe ori, 0 violenta mare in viata mea; am fost tratat (oarte dur, cand eram copil §i \Treausa rna deconectez de lume, nu mai am incredere in ceilalti. Cadrul meu de . viata nu mai este in armonie cu valorile mele. Poate candva am decis sa nu mai "visez in culori", pentru a nu mai fi dezamagit $i a vedea viata fn gri; astfel incetez ..sa mai vild culorile din viata mea. ~i pentru ca, visele noastre de astazi creeaza realitatea de maine, decid ca, incepand de acum, sa las culorile sa fad parte din

._ Marele Dictionar al Boli/or ~iA/ectiuni/or - Cauzele subtile ale imbolniivirii Jacqu~s Mart~1

348

LIj',"' i

" imaginatia mea. Imt imaginez rozul verdele sau albastrul. As:_menea unui pictor, eu creez amestecul culorilor. Absorb toate culorile Iumii. lmi ,las fantezia sa zburde liber, lmi exprim bucuria de a trai printr-o mie de posibilitati. , Accept!!, faptul ca, am putere doar asupra measi deschid orizonturi noi, , pentru a dobandi .0 noua viziune asupra Iucrurilor. Astfel voi putea vedea .viata , .mea sub 0 noua lumina, la fel §i lectiile pe care le am de invatat. 793~ OCHI-UEZUPIREA

bE RETINA Dezliplrea de r~t~n~ 'este o afecti~ne a ochiului cauiata'de desprinderea rennet de restul peretelui ocular, sub, efectul patrunderii de lichld :subretinian. Dezlipirea de retma decurge dintr-o situatie in care am vazut ceva ce s-a

.: petrecutin fata mea §i mi-a provocat un stres foarte puternic, chiar un $OCsl am .tinut an mine; poate inconstient, acest lucru. Am impresia ca imaginea celui eveniment, pe care, il consider, ingrozitor ~i inspiiimantiitor, va rarnane ;Impregnat ln memoria mea pentru ,tot restul. vietii ! Nu mi-am putut "desprinde , ochii" de la ace situatie. Prima mare problema la ochi apare de multe ori in copilarie, deoarece iI,ldi nu am reflexe formate, pentru a-mi proteja ochii atunci "cand vad ceva traumatizant, Ochil mei raman "lipiti" de ceea ce yad. Mai tarzlu, , orice stres puternic, care afecteaza ochii, se poate transforrna intr-odezlipire ~e retina. Ceea ce a rarnas imprimat in mine, nu se poate desprinde, dezlipi". In , acest caz, irn! pot'ptuie intrebarea daca vreau, intr-un anumit fel, sa rna desprinde , de lumea in.care ti:a"iesc. Mi-am pierdut increderea in viata, lngeneral §i nu .mai vreau sa rria irnplic, flindca nu am tncredere in nimic. tr resping pe cei din jurul meu, pentru di nu mai vreau sa sufar, Nu mai vreau "sa ii ating cu privirea pe . ceilaIti"... Ma feresc de toata lumea. Suferinta rna face sa rna retrag in mine insumi. Amintirile mele dureroase.ma urmaresc peste ~ot. Ma simt decon~ctat de ,lumina. Trebuie sa fac fata acelei imagini, in loc sa vreausa 0 ascund undeva intrun ungher sau sa 0 neg. Pot cere ajutorul unui terapeut, pentru a gasi cauza care m-a determinat sa vad acel eveniment traumatizant §i a identifica lectia de viata ,pe care 0 am de asimilat. Dupa incheierea acestui proces, vOl evita alte sittiapi in care a§ putea sa provoc odezlipire de retina. ' Accept!" faptul ca este posibil,sa-mi fi creat viata prin gandurile negative, , fata de mine ~i de eeilalti. Accept!" sa, rei au contactul eu visele mele, cu 'aspirapile mele. Accept! •. sa rna apropii de, oameni, sa imparta~esc la 'nivelul inimii" experientele meIe, tC?t.ceea ce am trait. Fiind mai apropiat de emopile mele, rna apropii de esenta mea ;divina ~i ochii mei pot astfel sa inceapa un proces ,de vindecare.

a

U

ii

. i·!

794.

OCHI - DEGENERESCENTA RETINIANA(riiaculara)

Degenerescenta maculara este forma cea' mai frecventa ~i.~ea mai, grava de degenerescenta retiniana. Aceasta consta intr-o distrugere progresiva ,a maculei " (zoria central a a retinei unde acuitatea vizuala este maxima). Apare mai, frecvent " la persoanele, de peste 70 de ani. In' a,cest caz, sunt confruntat cu situapi din care , nu exista punct de intoarcere. De exemplu, atunci cand vad 0 persoana iubita, in

momentul in care i~i paraseste corpul fizic. Ma simt neputincios fata de durerea mea, deoarece nu am nicio putere asupra mortii, a mea sau a altcuiva. Aceasta viziunea, pe care nu 0 suport, rna face sa rna deconectez de lume: nu mai vreau sa o vad. Ma lntreb eemai caut aici., Accept;!," faptul ca inca mai am un rol de.jucat pe acest pamant, Prin prezenta mea manifest iubire si lumina, care iradiaza asupra celor din jurul meu, mai ales a celor 'pe care liiubesc. Decidsa Imi Implinesc visele, sa las viata sa curga in mine. Corpul meu §i mai ales ochii mei se vor regenera §i voi ave atoata energia necesara pentru a trai viata din plin ! 795.

OCHI - GLAUCOM '

Glauccmulimpllca un blocaj.al canalului de eliberarea lichidelor §i provoaca 0 crestere simbolizeaza to ate lacrimile care ar fi trebuit care, acumulandu-se provoaca 0 presiune Glaucomul afecteaza mai ales persoanele de di au vazut destul. , ' ,

!

!

I

:

~

!

scurgere al ochiului, ,care lmpiedtca a presiunii interne. Aceste liehide sa curga, de-a lungul vietii mele §i pe retina ~i deterioararea vederii. peste 60 de ani, care au sentimentul '

'Poate fl.sernnul unor resentimente vechi si a unui refuz de a ierta. Pot avea impresia ca sunt depasit, subjugat de viata si imf este frica de viitor. Ma simt "obosit §i viata mea se schimba §i devine, mai greu de acceptatjv pe plan , emotional, Refuz sa I1?avad Imbatranlnd. Nu mai pot vedeaimagirule viitorului ~i lmi convine foarte bine acest lucru. Deoarece, un ochi afectat de glaucom "reactioneaza cao lupaests posibil sa existe ceva sau cineva in viatamea, de care a§ vrea sa rna apropii cat mai repede posibil. Poate fi yorba despre 0 apropiere in ".spatiu sau timp. Ma simt ca §i cum a§ fi lnIntarzlere, Scopul meu este atat de aproape, dar simt unpericol care rna urmareste. Glaucomul rna obliga sa privesc i" doar inainte sl nu in lateral, ea sl cum as purta ochelari de cal. Am impresta ca am ratat sau (lm trecut pe langa anumite Iucruri din viat_a mea §i am resentimente din "aceasta cauza. Ca §i cum ocaziile mi-ar scapa printre degete, exact in momentul in , care a§ putea obtine sau realiza ceva. Ma simt de parea (l~ fi intr-un tunel. EXista atat de muite lucruri care se petrec in interiorul §i in exteriorul meu, inca.t rna simt pe undeva golit. Reperele mele, care erau inainte Jamiliare, se schimba §i sunt foarte trist sa vad ca pierd ceva la care tineam foarte multo Viata mea devine :trista, plina de melancolie §i nefericita. '~Ceimi rezerva viitorul ? Dare chiar vreau '. sa §tiu acest lueru ?" Nu mai vad nieio posibilitate, nido ie§ire pentru a reu$i in ,~ata. Apar tot felul de posibilitati, dar Ie ratez, tot timpul, imi ingr~desc ,libertatea. A$ vrea atat de mult sa imi retin trecutul, ineat lucrurile raman a§a cum sunt ... Traiesc 0 tensiune pute,rnica $i am impresia ca voi crapa ! , Accept!" sa inlatur valul care rna acopera ~i sa vad lume,a cu iubire §i tandrete. Nu rna mai agat de ceilalti $i traiesc intens in prezent. left §i accept!" sa vad viata cu mai multa toleranta. ' 796. OCIII - HIPERMETROPIE ~I ~REZBITISM

1 I

349

1

1

::

~

~

~

~

1 •.

_

-.

I.

Jacques Martel

350

In cazurile de hipermetropie ~i prezbitism, vederea de aproape este afectata . . Hipermetropia apare mai ales la eopiii mid, din cauza unei refractii oculare. Cat despre prezbitism, acesta reprezinta a diminuare progresiva a acornodaril ochiului si apare, de oblcei, in jurul varstei de 40 de ani. Amandoua afectiunfls de nota .0 frica de prezent. Oare ce se intarnpla In viata mea, aproape de mine, ceva ce refuz sa vad ? Poate fi yorba de incapacitatea mea de a "pune luerurile in ordine" ~i a vedea calm ceea ce este accesibil, foarte aproape de mine. Ma intereseaza mai mult ceilalti, relatiile personals si evenimentele exterioare, in lac sa privesc in interiorul meu. Aceasta stare poate fi cauzata de un soc sau de un traumatism, care rn-a determinat sa ered ca acest prezent nu este pentru mine. Devenind extrovertit si privind mai departe, aleg sa ignor ceea ce se petrece langa ·mine ~i visele mele sunt indreptate spre viitor. Ochii mei devin ca un binoclu care cauta tot timpul, in departare, Vreau sa rna distantez de anumite aspeete din viata mea actuala, prin urmare privesc in departare pentru a vedea-ce viitor se zareste pentru mine. Am a dificultate de a fi apropiat ~i intim cu eei din jurul meu. Evit sa vad cine sunt eu adevarat, Nici macar nu indraznesc sa rna privesc in fata. Nu Imi . place eeea ce vad ~i evit sa rna implic in situatii care rna deranjeaza. Simt d'i exista eeva ce imi scapa, Vreau sa prevad totul dinainte. 'Chiar daca rni se pare periculos ceea ce fae. In ceea ce priveste prezbitismul, tralesc a stare de neliniste, deoarece ceea ee vad acurn rna ingrijoreaza: Imbatranesc, eopiii plead de acasa, devin tot mai trist, Devin mai sensibil la comentarii si la critid. Vedearea mea se modiflca, in functie de ceea ce vreau si eeea ee nu vreau. Ma distantez de viata mea actuala, Devin rnai constient de moarte ~i rna simt vulnerabil fata de ceea ce se lntampla cu mine sau cu familia mea. Poate fi yorba despre 0 moarte simbolica, dupa perioada de pensionare. Trebuie sa rna pregatesc, sa imi fae planuri si rna .intreb daca voi avea destule resurse finandare pentni a Ie indeplini. Prezbitismul poate aparea mai devreme in vhlta mea, la 0 varsta mai frageda, daca am avut de a face cu 0 situatie legata de moarte. De~i sunt tanar, rna simt . deja "batran". Am impresia ca am suportat atat de multe incercari in via!a meAa, incat simt ca, parca am trait deja doua vieti. lmi simt· corpul uzat, impietrit. In cazul in care doar unul dintre ochi este afectat, este important sa verific semnifiea!iile legate de partea corpului ·afectata (stanga: intuipe, dreapta: rapune). .. . .. ... Accept~" sa vad via!a mea actuala cu toata frumusetea ei §i §tiu ea rna aflu in siguranta, AlCI ~I ACUM. Accept~" sa imi privesc in fata emopile §i situa!iile in care rna aflu ~i in care nu rna simt confortabil. Doar prin acceptareat" de a vedea prezeritul voi putea crea viitorul, deoarece trebuie sa con~tientizez ceea ee vreau sa schimb §i sa imi folosesc toata energia pentru a crea 0 lume noua, adaptata nevoilor mele. Accept!" sa imi as cult intelepciunea interioara, care se exprima prin intuipa mea.

Marele Dicrionar a/Bolitor ~l Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirlj

nu sunt pregatit sa le infrunt, Vad ceea ce este aproape de mine, dar vederea mea la distanta este acoperita, din cauza muschilor oculari contractati §i tensionati, · Exista 0 ceatii care rna lmptedica sa vad perieolul de· de parte. Sunt capabil sa rna ..ocup de viata mea "de pe 0 zi pe alta", cu usurinta, Dar, imi este greu sa imi ereez propria viziune asupra viitorului si sa vad posibllitatile in fata mea, sa fae fata §i ,. sa tmi depasesc fricile si nesiguranta. Sau rna poate deranja un mister, care poate · nu va fi nicodata rezolvat, pentru care nu voi gasi niciodata 0 solutie, Perceptia ·mea Interioara asupra adevarului, este neclara, tncetosata. Exista 0 distorsiune intre ceea ce vad §i ceea ee traiesc. Faptul de a vedea foarte bine din apropiere, implies 0 difieultate de a-mi gasi masa mea de manevra, in anumite situatii, · Traiesc situatii in care ar mai fi lipsit foarte putin, sa se tntample ceva, de exemplu, un accident de masina. Daca sunt mlop, am tendinta de a fi timid si introvertit, ceea ce poate proveni din experiente din copilaria mea, abuzive sau lnspaimantatoare pentru mine (de exemplu privirea ostila §i furioasa a unui · parinte). Daca, de exernplu, un profesor sau un unchi rna batea, am devenit miop, ·deoarece Imi era fircade el si nu voiarri sa il vad, pentru ca, imediat ce II vedearn, deveneam nervos, nelinistit, stiam ce rna asteapta, Aveam impresia ca sunt , abuzat si voiam sa inceteze acest lucru, Am simtit necesitatea de a rna proteja de ..lumea exterioara, asernenea unui autist, prin miopie. De obicei, eu exceptia · faptului de a fi trait un alt conflict, vederea mea de aproape va fi mai buna decat a . malorltatll oamenilor, deoareee stiu, chiar §i tnconstient, di este important sa vad · bine ceea ce se petrece langa mine, pentru a rna putea apara sau pentru a evita sa :.fiu ranit, atunci cand rna simt amenintat. : Miopia indica, in general, 0 subiectivitate exagerata, Expresia "a nu vedea mai .'departe de varful nasului" descrie foarte bine aceasta stare de spirit, de a nu 'vedea in departare, dinlasitate sau lene sau dun cauza decepttilor vietii, "Nu imi :.;ered ochilor" ilustreaza foarte bine cum rna simt. Uneori este mai ·simplu sa tmi ::'pIang de mila, in loc sa actionez. Oare partenerul meu i§i petrece mult timp .,·departe de mine? Ma pot intreba daea nu cumva expresia" ochii care nu se v~d, :;·se uita" se poate aplica ~i in cazul me~ ... Sau poate imilipse~te prezen~a tatalui '.meu ... Sau cred ca realitatea exterioara ~iviitortil meu sunt nesigure, deoarece nu :··ltnifolosesc for!ele ~i intelepciunea interioara. Pentru ca rna simt. ranit de ceilal!i, :.nu mai vreau sa interacponez cu ei. Ma ·simt neputincios, rara sustinere §i nu mai "pot mergemai departe. . ,. Acceptand~" sa vad lumea exterioara, voi inva!a mai multe despre mine. :'yiziunea mea se va largi ~i imi voi dezvolta spatiul meu interior. Aleg drumuri '.Doi, am incredere in mine. Acceptt" faptul ca fiecare persoana este responsabilii . :;.de propria ei viata; vad viitorul intr~o lumina frumoasa §i pozitiva §i se va !~manifesta exact a§a in viata mea. . j:

798.

797.

OCHI- MIOPIE

Miopia imi afecteaza vederea la distanta. Nesiguranta mea fata de viitor rna face sa vad lucrurile mai grave ~i mai nelini~titoare decat sunt in realitate. Se pare ca

1

:

"'

t

351

OCHI - NISTAGMUS

:·-Nistagmusul reprezinta 0 suita de mi§cari sacadate §i rapide ale globilor oculari, ~·:rnvohmtare, de multe ori fiind un sirnptom al unei afectiuni a centrttlui nervos. ::;'Ochii mei se mi§ca tot timpul dintr~o parte in alta, cand sunt afectap de

I",

J

1

1

~

~

~ 1

.

~

I

~

1

~

!

1

...

..

1

... Jacques Martel

352

,Marele Dlctionar al Boli/or ~IAfectiunilor·

nistagmus. Trebuie sa rna tntreb cand a aparut aceasta afectiune In viata ~ea. De obtcel, poate fi yorba despre 0 perioada in care traiam 0 situatie in care extsta un pericol ~i incercam :sa gas~s~_toate 'solupih_: posi~ile pentr~ a sc~p~ de acea .' situatie. Am impresia ca nu ,m~pot salva decat daca caut tot timpul in jurul meu . elemente carema fac sa apreciez y~ata·. . '... _ '. ' " ·Nu prea stiu pe ce sa imt 0p.r~s~privirea. Este important sa regasesc evenim~n~ul .initial, pentru a con~tielltiza cauza acestei afectiuni si astfel, pe~tru a reusi s~ 0 ·vindec, Am impresia, de aS~lllenea::ca exista imagini ca:e dvefileazaco.~~tant, chiar §i in mintea mea .§~acestluqu rna oboseste. Am nevore _sacobor ochii pentru ca totul sa se opreasca. ..' .... _ .' .. " . . .' . Acceptl" sa constientizez faptul ca. pericolul putea, fi real pentru mme, In tre~ut, dar acum nu mai existacsunt tot timpul indrumat siprotejat, :.'

Cauzele subtile ole imbolniivirii

353..

potentialul. Accept!" sa ies din rolul meu de victima ~i sa devin .creatorul vietii mele. Ma privesc in ochi asa cum sunt. Accept!" sa fiu eu lnsuml, nu sa rna confomez celorlalti, Devenind stapan pe viata mea, acc.;eptaI1d!" faptul ca lumea este ceea ce este §i cil singura putere pe care' 0 am este asupra mea, realitatile , exterioare si interioare vor fi mai clare si irni pot redobandi vederea. ~i meritul este doar al meu ! Refuzand sa deschid ochii, sa vad lurnea exterioara, nu am alte alegeri decat sa. 'prlvesc in mine Insumi §i sa constlentizez Unlversul meu , interio-r. Exista cineva in .viata mea care rna lasa sa orb esc ~i in care nu mai am ,.tncredere ? Ceoanume imi. tulbura discernamantul ? Accept sa vad bogatia din interiorul meu, lumina din mine ..

A

~OO'.

OCHI --:-PTERIGION

,:Reprezinta 0 ingrosare a conjunctivei (albul ochiului), de forma triunghiulara, ,care se intinde dela cornee pana la unghiul intern al ochiului. Daca am aceasta • afectlune, lnseamna ca rna' simt expus intemperiilor vtetii, vulnerabil. fata de tot ..ceea ce este in jurul meu; nimeni nu rna protejeaza de ceea ce vad, Imi este greu ,:.sa coabitez cu lumea din jurul meu, deoarece mlmav mea de copil nu stie cum sa . reactionezesl si cumsa se protejeze de toate aceste agresiuni. M.ilsimt incapabil · safac fa~alucrurilor pe care le vad si exista lucruri care lmi. scapa, in apropierea mea. i ': ',_ Accept!" Sa fiu in contact cu Iumeamea Interioara. Privesc tara sajudec ceea 'ce se inta.mpla in jurul meu. Con~tientizez faptul ca, ceea ce rna deranjeaza sau · rna intristeaza rna triinite la propiile mele, rani interioare: ,Nu pot fi stapan decat pe propria mea via~a ~i §tiu ca fiecare are aceea~i putere,·trebuie'doar·sa accept ,;acest lucru~ ". .. .

799. OCOI -.-;.ORBIRE '. . ' .... 'Sunt considerat orb' daca am 100/0 din vedere sau mai putin, Daca m~ aflu in

.::aceast~ sltuatte, rna intreb ce 'anume nu vreau sa vad sau ce i,ini este teams sa vad 'in viata mea, fie ca este"yo,rba,despre persoane. fie c~ este yorba despre 0 •persoana sau osituatie. Vreau sli"ma protejez ~i rna ghemuiesc in lurne~ mea, pe ..'care 0 pot crea 'asa cum vreau eu: rna simi: in siguranta §i noua mea realitate este · mutt mai placuta decat 'c¢a, pe care a~' putea sa 0 vad in viata reala. Astfel pot 'depa~i perlcolul pe.care il.·si!l1ttot tirnpul in urma mea si de care nu.pot scapa. . T)adi a~ orbit'in urma 'unlii \accident s'au a tinei boli, caut cauza care ar putea fi legad de pierderea vederii. "Apoi"tntegre:z;.a·cepSta cauza pe'lltru con~tientizarea . pe care 0 am de. rac.ut §i·.accept!" sa '''vad'' .din nou ~i sa la.s .vederea mea , interioara s'a se dezvoite tot"mar mult in' iubire ~iin intelegere. Daca rn-amnascut '. ~i ;.i~ ... orb, ma,intreQ,pana la'varst~, chiar dac'a este vorb~ despre 0 vars~ fo~.rt~mica, 8Hl .. OC".IP1)PILE . , ~. i:ni~afost fric~ .de 'lumea exterioara, ca ~i· cum a§ fi ·fost in. pencol §l smgura ;:;Pupila este orificiul central al irisuhii pe' unde trec razele: de iumina~:·Ea dozeaza , rnodalitate de ama sim~ bi~e era sa deconectez de lume.· Dare voiam sa vad cantitatea de lumina care· patrunde in ochi. Midriaza reprezinta. dilatarea . lumea ~u adevanlt? Poate. ceila1ti au vrut ·sa rna: ascunda, chiar ~i atund cand :j:~ormala a pupilei ~i imobilitatea irisului. Cand apare aceasta· problema, eram in parit¢cele mamei. F,aptul de -n~ vedea in jurul meu rna ajuta sa evit sa dnvestighez lucrurile fundamentale pentru mine §i nu irni pot'capta'esenta viepi , rna compar 'cu aliii. Dadi rna simt urat;.Iimitat, J1U a~ de a face cu aee~t lucru, tot mele. Ce seris are viata, mea, care sunt aspirapile mele ?,Un sens pe care nu reu§esc timpul. Uneori 'este mm U~Qr sa riu Vezi: nefericirea umana, decat sa ii faci fa~~ a t,::san vad,' deoarece caut in afara raspunsurile pe care trebuie sa'le gasesc in Aceasta reflecta sarada mea iriterioara §i acceptand~" s,aimi concentrez atentl interiorul meu, in centrul meu, in inima" mea. 0 pupila prea dilatata (uveita) doar pe bogapile mele interioare, vederea mea se va ameliora §i voi fi ~apa~i1 indica 0 situatie pe care trebuie sa 0 rezolv urgent (a. se vedea. ~i referirile la apoi sa vad frurnusetea pes~e tot. Indiferent de varsta la care am devenit or~, m . .'. '. infiamape, din aceasta carte). in cazul in care exista 0 diferent~ marinie intre .totalitate sau parpal, acest lucr!l indi,ca faptul ca exista un refuz de a deveru eu ,1cele doua_ pupile (anizocorie), exista 0 situatie sau un aspect, 0 hltura', a vietii insumi §i a m~ na:jte in lumea eXterioar~. Vreau sa inchid ochii, pentru a nu vedea nlnele, pe care nil mai suport sa 0 vad. Lucrurile nu mai sunt.clare,"tbtul este confuz. . amintirile care lmi' fac rau .mai ales daca sunt orfan ~i parintii rnei nu rn-au va:ut , niciodata, nu m~au prlvit. Sunt dependent de cin~va, din cauza situapei mele. 1m) .' ,.~:Ntimai pot indura'imaginile pe care Ie vad. Milsimt singtir ca un orfan, care rill mai '::poate fi Ianga parinpi lui, pentru a fi ajutat ~i protejat. Exista 0 dualitate In'ildancul lngradesc singur libertatea. Ma conformez lumii exterioare cand, de fapt, a~ putea_. I;meu.incerc'sa fiu echilibrat, in ciuda durerii care este prezenta tot timpuL :;' sa traiesc in funqie de propriile mele nevoi, de adevarul meu profund. ' I'll.. Accept~":sa clarific situatiile incerte, imi acord timp pentru a reflecta asupra Este ,pc;>sibilca vederea mea ·sa revina complet: trebuiesa accept~" cine sU.nt ~ilumeidin jurul melt, cu toatafrumusetea ei, cu tot negativismul ~i inegalitliple .. ~lucrurilor pe care am nevoie sa Ie lirnpezesc. Imi ascult vocea interioara §i . eL Accept!" aici ~i .acllm sa fac fata tuturor fr~cilor mele ~i sa imi recunoSC v

:

ma a

'de

'. i

.

, i.I'

i!

"ti! 1:11 I,i

1".'1

1:: :1;

1'

,~;I 1

.

I

.

.

.

•

til

Ifill '_I~lil:lilT'-:" r

!

I,!

1

!

!

1

1

,

I

,. -'.--,.

1

"

1

~

I

1

~

1

!

~

I

~

'.1

,."

Marele Dletionar 01Bolilor ~IAfeCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii

. Jacques Martel

354

adaptez sitnatiile in functie de nevoile mele. Astfel, voi putea vedea lumina de la · capatul tunelului ~i voi putea avansa in viata, cu incredere si determinar~.

802. OCHI - RETINITA'PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIG~ARA Retinita plgmentara sau retinopatia plgmentara este considerata 0, boala ereditara, care determina degenerarea celulelor vizuale receptoare de lumina. Afecteaza mai ales copiii, Oehiul nu se mai poate adapta la lntuneric ~i campul vizual se: micsoreaza in timp. Nu mai vad lumina. Aceasta boala se dezvolta ~iimi · este rusine de mine, de ceea ce sunt, .atat pe plan fizic, cat ~i intelectual. Ma consider ridicol. Este ca sl cum nu as fi vazut niciodata lumina zilei, 0 parte din mine este ascunsa, Aceasta rusine poate aparea, de asemenea, dupa 0 situatie tngrozitoare, la care am fost martor. Vederea mea de copil a fost murdarita, Nu trebuie sa se afle acest lucru !Trebuie sa ramana ascuns, in intuneric. Vreau sa rna opun acestei viziuni a nefericirii. A§vrea ca ceilalti sa nu i~i tndrepte prlvirea spre mine ..Este posibilsa fiu perfectionist ~i·faptul de a vedea 0 problema in fata ·.mea, lml provoaca un stres puternic. Poate imi este teama ca nu voi realiza tot ..ceea ce rna asteapta in viata sau refuz sa rna vad batran, deoarece lrni este fricii de ..moarte. 0 situatie in care simt abandon, rna poate indeparta de 0 persoana iubita, pe care nu 0 mai pot vedea ca inainte. Corpul meu raspunde acestui stres prin diminuarea campului meu vizual, sperand ca astfel va diminua stresul. Trebuie sa invat sa rna acceptlv asa cum sunt ~i sa am 0 privire pozitiva fata de cea ce sunt, deoarece sunt 0 persoana unica si extraordinara, I

.

803. .OCHI ~

:

STRABISM (in general) .. '

Daca sunt afectat de strablsm, se spune, in limbaj comun, "ca rna uit chiora~",.am privirea incrucisata, Axele vizuale ale ochilor mei nu sunt paralele. Strabismul denota contradictii, dualltati sau incertitudini, fata de relatiile mele cu cei din jur, o lupta continua intre nevoia mea de singuratate §i cea de a fiadmiral, 0 dorinta . de independenta confruntata cu frica de a fi singur. . BHindetea tacerii este tot timpuI in contradic!ie cu nevoia mea de a pune intrebari. tmi este greu sa rna concentrez doar pe un aspect 0 data. Nu am · incredere in oameni ~iin situa!li, pe care Ie consider "strambe". Acceptt. sa inva! sa imi descopar adevaratele nevoi ~i sa rna simt bine in orice situap.e.

804.

.'

ocm -

STRABISM CONVERGENT

Strabismul convergent (ochii incruci§ap.) este 0 deviere a privirii, spre interior, spre nas. De obicei, impUdi faptul ca refuz sa vad anumite lucruri a~a cum sunt in realitate, din cauza unei nesigurante pe care 0 pot reprezenta pentru mine. Este posibil sa vreau sa scap, astfel, de anumite. persoane .pe care Ie consider amenintatoare pentru mine, pe care Ie vad ca pe .ni§te priidiitori. Prefer sa port ochelari eorectori. Astfel, ochii mei pot veghea tot timpul in jur, pentru a vedea un .eventual pericol. Ma tern de ce s·ar putea intampla . .in funcpe de ochiul care "fuge" pot descoperi anumite aspecte ale personalita.tii mele. Daca ochiul men

sting are privirea spre interior, inseamna ca sunt foarte speriat ~i am. un complex de inferioritate. Daca este yorba despre ochiul drept, probabil.sunt 0 persoana foarte banuitoare si ranchiunoasa -. Este un mod de a-mi concentra intreaga atentie spre 0 persoana: pe care vreau sa 0 supraveghez tot timpul. Ochiul stang indreptat in sus, denota faptul ca sunt un .visator, care nu are notiunea timpului. Daca ochiul drept se uita in sus, lnseamna ca sunt 0 persoana · Indisclplinata ~i cu 0 intellgenta irationala. Strablsmul mai are un efect, acela de a rna determina sa vad lumea doar in doua dimensiuni. Daca am privirea incrucisata, imi este greu sa vad directia in care merg. Nesiguranta mea ~i angoaseIe mele rna fac sa caut 0 prezenta linlstltoare, Nu "am ochi decat pentru 0 anumita persoana", Daca sunt copil, este Yorba, de obicei despre unul dintre parlntii mel, dar poate fi yorba ~i despre un anumit grup sau un professor. Daca este yorba despre 0 prezenta fizica a cuiva, este ca si cum ochii mei ar cauta tot timpul prezenta oculars a acelei persoane, care reprezinta pentru mine siguranta ~i un sol de autoritate. Ochii mei cauta in diverse directii. Ochiiincrucisati pot indica 0 situatie in tare sunt confuz, singur. Ma simt rupt tntre doua persoane ~i nu stiu cum sa rna pozitionez, . Pentru a lmi uni perceptia, trebuie sa observ lucrurile din toate unghiurile posibile si sa acceptlv realitatea. Devin atent la toate mesajele pe care· mi Ie :.transmite corpul meu §i descopar 0 viziunea a vietii, in totalitatea -ei, In lac sa iml gas esc siguranta in jurul meu, acceptlv sa 0 caut in interiorul meu. Las deoparte lucrurile care m-au influentat in v1ata §i lml creez 0 viata plecand de Ia nevoile · mele, de la spiratiile mele, de la fortele mele interioare. Astfel imi voi gasi stabilitatea interioara .: Daca traiesc in armonie, ochii mei l§i vor relua pozitia · normals. Punctele rnele de vedere pot fi diferite de ale celorlalti, Important este · sa lmi fiu fidel mie tnsuml. 805.

OCHI - STRABISM DIVERGENT

La fel ca ~i in cazul strabismului convergent, strabismul divergent, este tot 0 deviere a ochilor, dar, de data aceasta, spre exterior. StrabismuI .divergent denota, de asemenea, 0 frica de a privi prezentul in fata. Cand ochiul dr.ept este afectat, este un semn al faptuIui ca exista un efort intelectual care incearca 'sa · amelioreze relape' dintre .inteligenta §i' 0 anum ita situape .. Am .impresia . ca · inteligenta mea sta pe loc, ceea ce rna poate predispune spre depresie;' Daca este yorba des pre ochiul stang; sunt 0 persoana foarte sensibila. Actiunile pe care Ie , realizez sunt in functie de aceasta sensibilitate. Ma vad ca pe 0 prada u$oara, deoarece rna simt foarte fragil. Stabismul divergent indica faptul ca rna simt intr-o pozitie de victima sau de · neputin!a. Am nevoie de 0 vedere de ansamblu pentru a vedea cat miH multe lucruri posibile §i astfel sa rna protejez ~i sa evit sa fiu dIn nOll ranit in viata mea afectiva, in cazul in care apar posibili parteneri. Acceptt. sa traresc momentul prezent ~i sa privesc fiecare situa.pe in fata. Sensibilitatea mea rna ajuta sa iau decizii mai clare, ~tiind ca sunt tot timpuI indrumat '. ~iprotejat ... I

1 1 !

i

i

!

~

J

355

1 1

-..

". Jacques Martel

356

:,1 ;

!II

1 flii. ::1:1 I: 'i :

.: ,

806.

OCHI USCATI vezi: OCHI [AFECflUNI ALE }

807..

OMBILIC (BURIC)

Marele Dietionar al Bali/or ~iA/ectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnoviril

.

, ,Ombilic~1 este desehiderea din peretele abdominal prin care fetusul este legat eu cordonul ombilical, Imediat dupa nastere, devine 0 cicatrice sl este denumit, in .. 'limbaj curent buric. 0 durere la aeest nivel impllca faptulca trebuie sa flu, mai deschis fata de ceilaltl, inIoc sa fiu eentrat pe mine.Este P?sibil.sa fiu pe cal.e.sa -"tai cordonul ombilical", adica dependenta fata de mama $1 mediul meu familial. Cand eram fetus, prin .buric primeam : toata . hrana esentiala . cresterii : supravietuiril mele. 0 anomalie sau 0 afectiune a burlculul poate sa ~ndice ca a~ o nevoie vitala de ceva din viata mea §i nu primesc acellucru sau,dm contra, ca as vrea sa resping, sa evacuez ceva ce am consumat sau am primt i~ eantitate prea mare si .mai este bun pentru mine. Potavea 0 dificultate de a ~a ?et~§a ~e .influenta parintilor mei, de a "taia -cordonul". Tot c:ea ce car dupa ~me !~utl1: devine 0 povara, Imi reanalizez locul pe care il ocup in cadrul clanul?1 familial $~ am impresia ca nu fac parte din el. Daca sunt bebelus.si am burlcul rosu §1 inflam~t acest lucru indica faptul cii traiesc multafuriefata de incapacitatea mea de a tr~ii' anumite lucruri. Am nevoie sa 'fiu aproape de mama mea si, in acelasi timp, am nevoiede spatiu, Daca sunt parintele acelui copil, este nev.oi.e sa observ daca si eu traiesc acelasi lucru, deoareee bebelusul este foarte sensibil la ceea ~e simt eu. Buricul este considerat de catre unii .oameniun centru de energie, ::.·i~portant pentru deschidere. Exista .chlar . un .grup denumit ."ado~atorii , . buricului" in care se fac exercitli de meditatie pe aceasta parte a corpului, care " reprezintadeschiderea pasajului vietii, de cand eram fetus; in pantecele ma~ei. , ',Invat sa lmi acceptlv .partea excentrlca; sa hnl -recunosc calitati~e cu modestie evitand astfel sa rna consider "buriculpamantului" sl .astfelsa 'pot vedea toata frumusetea care exista tn fie care ~inta $i in fieGare lucru. Ignor orice relatie sau situatie care nu mai este buna penttu mine, ~entrua Iasa sa.vina :pre mine noi cuno§tinte sau noi contacte care aduc un vant, de prospet1me $1 de schimbari pozitive in viata mea. . 808.

OMBILICALA (HERNIE ...)

':

Vezi ~i:BERNIE

809.

OMOPLAT

revolts fata de autoritate, deoarece rna simt strivit de aceasta. Problemele (fracturi sau altceva) care pot afecta omoplatul pot proveni dintr-o contradictie intre ceea ce sunt, reprezentat de trunchi si ceea ce vreau sa exprim, reprezentat de brate, care reprezinta prelungirea energiei inimii •. Tensiunile (sau nodurile] la nivelul omoplatului stang indica faptuI di suntin dezacord cu partenerul meu sau cu copiii mei, iar tensiunile la omoplatul drept, indica faptul ca exista ceva, cu ce nu sunt de acord, la serviciu. 0 afectiune a omoplatului subliniaza faptul ca am tendinta de a ma lasa "calcatin picioare". Am nevoie de un seut pentru a rna proteja ..Exista 0 situatie in vlata mea Ill. care rna simt complet inferior celorlalti, mai slab, mai incompetent. Traiesc In pasivitate, ceea ce Imi diminueaza nivelul de energie. Accept!. sa tin cont de toate aspectele mele, pentru a manifesta arnionie in viata mea" In .acttunile pe care Ie fac. Imi acord timp, In liniste, pentru arnedita si pentru a vedea cine sunt cu adevarat, Invat sa fiu in largul meucand sunt singur, deoarece in singuratate pot.sa intru in contact cu esenta mea divina, Dupa aceea trm va fi mai usor sa tmi exprim nevoile. 810 ..

. .'

.'

.'

.',

.

OmoplaWI este, un qs lat, la;g $i subtire, care' face pro-teOdi~-schelet. Impreuna cla~icu'la . t'me~te bratul de trunchi. 0 afecpune a omoplatului poate inqica

Cll

811.

OPIUM (consumde

812.

OPRESIUNE

0

,._), :'

...)

Vezi:DROGURI

Cand ma simt opresat am senzatia ca am 0 greutate pe piept, la nivelul · plamanilor. Pot avea §i impresia de sufocare; Poate fi yorba despre emopile care m-au cuprins, de grijile mele care cantaresc mult, de revolta mea care rna roade pe interior,. Este posibil sa ,rna simt cople$it de 0 autoritate ~i am impresia ca sunt - .abuzat de ,"putere". Pot simp, fata de persoana sau fata de, 0 situajie, 0 nesiguranta interioara profunda, care maJace sa vreau sa tezolv acea situajie, cat mai repede posihil. Imi este frica de critica,. ma·lnchis intr-un anumit fel de face lucrurile, pentru a trece neobservat $i a nu starni agitatie. , Accept!., sa imi regasesc puterea interioara: Con§tientizez libertatea pe · care 0 amJmi eliberez sentimentele negative pentru a face loc calmului'$i iubirii.

OPRESIUNE PULMONARA

813.

!

OMUCIDERE

Pot sa tmt doresc sa omor pe cineva. Daca hranesc aceasta dorinta cu resentimente si · cu ura, rna expun unei energii negative colective (egregora - energia sub forma de -, eon~inta, fermata din gandurile mai multor persoane) legate de acest gand, care poate rna va Impinge spre acpune, Oare ce vreau sa omor in mine? Suferinta mea, durerea mea, ura mea ... ? Am resentimente pentru ca am pierdut ceva '$i ,Ii fac pe ceilalti responsabili de suferinta §i de disperarea mea. Rana mea lnterioara mi se pare insuportabila, Suferinta pe care 0 traiesc necesita curaj: curajul de a cere ajutor, curajul de a avea.lncrederein cineva care arputea sarnaajute neconditionat, cineva in care a$ putea avea incredere. ' Accept!., sa rna eliberez de trecut, sa rna iert §i imi TegaSesc forta pentru a redeveni stapan pe viata mea. -

.

Hernia'ombilieala poate fi 0 manife~tare a dezamagirii mele sau a regretillui de a fi trebuit sa ma deta$ez de mediuLconfortabil $i sigur,: pe care 11reprezenta :burta mamei. Am impresia ca trebuie sa ma descurc singur acum ~i ~ebuie sa fa~ eforturi, pentru a ~tinge scopurile pe care mBe-am fixat §i care devin dintr-o data mult mai putin interesante. . :; . AGcept!. faptul ca am intr,eg potenpalul necesar pentru a-~u. atmg: obiectivele ~i recunosc ca viata rna va sprijini pe deplin~ Acceptand!. s~.aJut tara ; egoism, i.l11ideschJd inima. spre iubirea celorlalp. ." .

357

'I

1

'I

.. l!

IT'"

_

'Jacques Martel

358

Marele Dlctianar 01 Solilar ~l A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale fmbolniiviril

o

astfel de stare denota faptul ca exista un dezechilibru intre presiuneadin interiorul meu ~i cea din exterior. Este un sentiment foarte puternlc care blocheaza clrculatla vietii in mine. Trebuie sa censtientizez ~i sa rna Intreb, .daca acea presiune puternlca vine din interiorul meu sl ce anume rna impiedica sa respir regulat ~i adanc. Exista ceva ce rna arde, este ca si cum plamanii met s, ar supraincalzi. Aceasta senzatie este amplificata de incertitudinile ~i nesiguranta mea . .Acceptlv sa rna relaxez, sa nu rna mai oblig sa fiu intr-un anumit fel sau sa fac atat de multe lucruri. Pentru a rna ajutasa inlatur aceasta presiune, Insplr.lumina $i iubirea, care purifica aceste emotii, care vor fi astfel echilibrate. 814. ,OREION Vezi~: GLANDE SALIV_ARE.lNFECJII [iN GENERAL], ~OULE COPILARIEI

Oreionul este, 0 Infectie virala contagioasa, care se manifesta eel mai des prin inflamarea .unor glande, mai ales a glandelor salivare. Copiii sunt-afectati eel mal des de aceasta boala. Bxista ceva sau. cineva in viata mea, fata de care simt 0 iritare, 0 frustrare. Ma simt denigrat, criticat ~i uneori as vrea, la randul meu, sa ii "scuip" pe oameni In fata. Doar daca nu este cumva altcineva care ar vrea sa faca la fel, in ceea ce rna priveste pe mine sau ideile mele ! Am 0 dificultate de a Inghiti lucrurile care tmi plac mult, deoarece am fost impiedlcat sau mi s-a interzis sa fac acest lucru. In general, oreionul afecteaza mai mult copiii ·decat adultii, copiti avand 0 dificultate mai mare in exprimarea furiei sia frustrarii, Ma bat tot timpul cu mine insuml, rna [udec cuseveritate, rna percep ca fiind fragil si .anormal. Imt neg instinctele ~i energia mea sexuala care incepe sa se trezeasca. Acest lucru lmi Iimiteaza dezvoltarea. in loc sa rna denigrez pe mine sau pe altcineva (sau 0 situatie). acceptlv sa .gasesc ce anume am de invatat din toate acestea. Las sa curga energiile. mele interioare, dorintele mele naturale §i astfel pot fi in contact cu creativitatea mea §i cu bucuria mea interioara, " ,

'I I

iii

815.

ORGANE GENIT ALE Vezi: GENITALE [ORGANE ...]

816.

ORGELET

1

Vezi~: FURUNCUL

Furuncul: infecpe acuta a unui folicul

:,;1 4",,,, ,,-f"n

lllii

lllllllii

Viata mea devine goala si rece. Diferenta dintre conjunctivita ~i orgelet este ca, in ultimul caz, consider situatia respectiva "urata". In loc.sa Imi refulez ernotiile, acceptjv sa Ie exprirn, altfel ar putea sa se manifeste sub forma de orgelet. Devenind stapan pe viata mea §i racand parte din ea.fiind "in primul rand", rna voi dezvolta pe deplin. 817.

oRiIITA

818.

OTITA

819.

OTRAVIRE ( ... prin alimentatle)

Vezi: TESTICULE [iN GENERAL]

Vezi:URECHI-OTITA

Otravirea sau mtoxtcatta poate aparea atunci cand 0 substanta toxica este introdusa in corp §i este Insotlta de 0 serie de tulburarl fizice. Atunci cand se produce 0 otravtre trebuie sa observ ce sau cine imi otraveste existenta. Nu este yorba atat despre alimentele care au cauzat otravirea, ci de faptul ca aceasta reflecta propriile mele ganduri. De altfel, nu to ate persoanele care au mancat acelasi lucru vor suferi de pe' urma otravtrlt. Constientlzez situatia sau persoana care rna deranjeaza atatde tare. Incerc sa aflu fata de cine sau de ce sunt suparat , §i care sunt gandurile otravttoare pe care Ie intrettn fata de acea persoana sau fata de' acea .situatie, Cine iml otraveste existenta ? Ce am de invatat din acea situatie ? De ce sunt atat de fatalist? Otravirea scoate in evldenta latura mea ., falsa si foarte artificiala: nu fac decat sa joc un rol. Valorile inele sunt cele ale celorlalti: astfel evit sa creez conflicte cu ceilalti, Este posibil sa existe reguli sau 0 autoritate care sa-mi otraveasca existenta. Ma simt ca Intr-o lnchisoare in acest aspect ai vietii mele. Ma intreb pana unde pot sa merg in ceea ce exprim, deoarece constlentlzez importanta cuvintelor §i ce irnplica acest lucru. Acceptlv sa readuc situatia otravttoare Ia cea mai simpla forma de exprimare si reduc totul la un singur cuvant: suparare, frustrare, gelozie etc. Deoarece tot ceea ce nu acceptlv revine in viata mea, tot mai puternic.pana cand , voi acceptalv acel Iucru. Trebuie sa tnvat fiu mai deschis aid §i acum §i sa acceptlv din toata inima" aceasta situatie, Incepand de acum, lmi dau seama ca - acea persoana sau acea situatie exista pentru a rna ajuta sa rna depa§esc §i sa '. evoluez; Las sa iasa din mine toata otrava: to ate atitudinile, actiunile, emotiile , mele care nu imi convin. Imi preiau controlul asupra vietii melej eu simplitate §i •"sinceritate.

Sa

Ogeletul (urdorol) este un 62furuncul mic, ro§u §i dureros, care apare la marginea pleoapei, la baza genelor. Orgeletul se manifesta atunci cand traiesc sentimente de tristete, resentimente fata de cineva sau de ceva, ce nu' imi 'convine. Este posibil ca 0 persoana (partenerul meu, de exemplu) sa aibe a opinie diferita de a mea, sa faca lucrurile altfel §i eu sa consider acest lucru drept ceva "murdar". Am fost dat la 0 parte sau cred di nu am acp6nat bine, dar a§ vrea sami indrept "gre§eala". Nu rna simt in siguranta §i traies.c multa nesiguranta, este ca §i cum nu a~ mai fi stapan pe mine insumi. Am nevoie de puterea cuiva pe care sa rna pot sprijini, deoarece eu rna simt prea slab. Pot chiar sa rna ascund in spatele cuiva, ceea ce rna impiedica sa imi creez eu insumi viata pe, care mi-o doresc. Devin pasiv §i sunt inchis tn fata diverselor ocazii care apar tn viata mea. 62

359

.--.·

1

I

-I

1

'

820. OVARE ,(in general)

Vezi~: FEMININE [AFEC'J1UNI•••}

Ovarele reprezinta dorinta mea de a avea copii §i creativitatea mea, capacitatea mea· de 'a crea, feminitatea mea, faptul de a fi femeie §i de a fi implinita sau realizata ca femeie. 821.

OVARE (afecp.uniale

ovarelor ...)

Problemele ovariene indica un conflict puternic fata de faptul de a fi femeie, de exprimarea feminitapi mele sau de faptul de a fi mama. Este posibil sa fi neglijat partea mea creativa. Este ca §i cum a~ "taia" a parte din mine, deoarece ovarele 1 ,

Y ..

11 Y

T

"

1

l'

,

1

r

1

r

~

1

!"!

1 ••

•

I

",

"Ii " .t •

Marele Dietionar 01Boli/or gi A/ecfiunilor·

, Jacques Martel

360

reprezinta 'Iocul un de lncepe crearea unei vieti noi. Sunt situate, ~n ,z~na pelvisului, zona unde pot da nastere unui copil §i unor noi aspecte din mme tnsumi, este locul ln care rna pot redescoperi. Este posibil sa fie yorba despre un conflictinterior legat de creatie $i de descoperirea propriei .mele vocatii.Prefer sa joc un rol care sa rna protejeze de peri cole, In loc sa fiu eu Insumi. Deoarece am inchis In mine tot potentialul pe care 11am, mi-am rnchis $i creativitatea, Ma simt legata de ceilalti, cand de fapt eu sunt cea care seleaga, Ma simt sub puterea fatalitatli. Poate vreau sa compensez acest lucru prin supraproducerea de ovule. Un chist ovarian, care este 0 co1ectare anorrnala de lichid In ovar, indica faptul di emotille mele sunt acumulate, ca rumeg tot timpul aceleasi -ganduri sau aceleasi griji. Sau poate rna simt stresata la ideea ca voi deveni mama? Care este motivul care maretine sa am copii ? Am trait recent un eveniment legat de faptul de a deveni mama? Sau 0" situatie care lml aminteste 0 experienta sexuala traumatizanta ? Dad nu rna simt dernna de a avea copii, pot inceta produce rea de ovule. Cat despre cancerul de ovare (corespondent la barbati este caneerul lie' testicule) acesta se poate dezvolta in urma unui eveniment In care amtrait PIERDEREA unei persoane dragi. Am impresia ca viata mea sau vlata unei persoane iubitea fost rulnata, sau este pe calesa se plarda. Este poslbil sa fie . v'orba despre unul dintre copiii mel, mort intr-un accident, in urma unei bali sau a unui avort. Sau poate fi vorba despre cineva cu care nu am 0 legatura de,sange. dar pe care "0 iubesc ca ~i cum ar fi copilul rneu". Sentimentul de. pierdere , poate fi trait fata de un element abstract, de exemplu: "de d.nd are acest nouloc de munca, sotul meu nu mai prea sta acasa, se intoarce tarziu, de abia mai vorblm, se gandeste tot timpulla munca, Mi-am pierdut sotull Daca lucrurlle vor continua asa, munca va lua locul casnlciel ,noastre ..." Deci, "l-am pierdut !"p~ barbatul pe care n cunostearn inainte sl cu care eram fericita, ceea ce nu se mal lntarnpla astazi, Poate fi yorba despre un proiecth care tinea:m dintoata inima¥ $i care a fast Intrerupt. De altfel, daca eu· era:m initiatorul acelui protect, le vorbeam celorlalti despre el, ca $i cum ar fi fostt'copilul meu", Sentimentul meu de culpabilitate fata de evenimentul respectiv este adeseori un element important si declansator al bolii. Am 0 dificultate fata de angajament.ideoarece m-am simtit devastat in relatie eu 0 persaana de acela§i sex. Cancerul de ovare apare ca urmare a unei situas:ii dureroase, care rna rane~te in imagineamea de mama $i care rna face sa simt neputin~a $i sa am impresia unui e$ec..Chiar dad fundamentul vies:ii mele fata de creape este reanalizat, La fel ca In cazul unei tumori, exista multe lucruri care nu Inii plac, dar refuz sa fac schimbarile necesare. , Oricare ar fi situa~ie, este important sa accept~ 'I imediat toate sentiinentele pe care Ie am, sa Ie exprim pentru ca rana mea interioara sa se vindece §i sa rna pot indrepta sepre viitor, cu 0 privire mai pozitiva $i sa n umplu de proiecte pe care Ie voi realiza. ..

:..

"

Cauzele subtile ole fmbolntiviril

p ,

~22.

PALAT Vezi: GURA'- PALAT

"

823.-. 824.

8i5.

PALPITATII PALUDISM

Vezi:INlMAY-ARlTMlECARDIAcA Vezi:MALARlE

PANARITIU

"

, Panarltiul este lnflamatia acuta a unui deget de la mana sau,. in~i rar. a unui .deget delaplciot.Daca degetele de la mana sunt afectate,am ~ ?lficultate de ~ , merge inalnte, in detaliile cotidiene, in timp ce degetele de Ia prcioare se refera 'mal ales Ia detaliile legate. de viitor, Sunt pasiv, indiferent, melancolic §i energia mea activa, care are nevoie sa se exterionzeze, iese prin degetele de la maini sau de 1'.

.

'-

857. PICIOARE(afeqiuniale)

,. . ..:-.",' ; , Cu ajutorul picioarelor rna deplasez in vi~ta. Creierul; meu este. ·postul .de comanda al picioarelor mele. Reflexologia ne invatii ca, intreg corpul nostru este repartizat pe toata suprafata picioareldf. Pi-i~'urmare,' orice problema ca~e are legatura cu picioarele, rna ajuta sa aflu Ce zona a c:orpull.limeu ·e·steafec~ata. 0 problema a picioareIor, indica un conflict intre' directie: ~i mi§care, dificultate~ . mea de a merge spre un scop §i indica, de asemenea,· rievoia m-ea de a'avea mal multa stabilitate ~i siguranta in viatii. ViitoruJ'§i orice forma de impre';'_iz!bil,rna :.sperie. imi este greu sa uit trecutuL Ma pot int'I'eba'~are e5te ~itUaiia c9l1flictUaIa pe care 0 traiesc fata de mama mea (fie'ca traie§te, fie ca nul: in leg'at'u'racu Terra, :tare este simbolul mamei, in sensul larg aHerm'enuhii $i'rapoitat'ia picioarele . ;. mele, ·care sunt aproape tot timpul in legatura cU'pamanttil: putea fi .;situatia pe care 0 traiesc sau inconfortul'pe care il am~~a~ad~ ,senumerttul meu de :'fuziune tu mama 1 Sau poate tmi doresc sa'ma distantezde ea'-~hicestlucru 'este ...dificil; sau visul meu dea fi mereti langa ea; nu·semateriallzeaza, debarece exista

c~e aI:..

r .

Cauzele subtile ale imbolniivlril

373

un context care face acest lucru imposibil, Am 0 dificultate de a rna· detasa de cuibul familial 1 Ma las usor calcat pe picioare 1" Picioarele mele pot reactions , daca, un membru al familiel se afla pe punctul de a-si. parasi corpul fizic: stiu, [nconstient, di va fi "pus in parnant" §i refuz aceasta realitate. A~:vrea sa fac totul pentru a-l ajuta. Cand rna dor picioarele, trebuie sa incetinesc pasul. Oare rna dor din cauza problemelor §i a descurajarii fata de responsabilitatile mele si de lucrurile pe care le am de facut, care mi separ impcsibilde realizat 1 Sau, din contra, merg cu 300 de kilometri pe ora §i corpul meu imi spune sa incetinesc inainte: de "a face un accident"? Port responsabilitatl grele si imi este greu sa urmez cursul normal al lucrurilor. Vreau sa grabesc lucrurile si rna sprijin pe ceilalti, in loc sa rna sprijin pe resursele mele interioare. imi este teama ca nu voi putea "pune pe ptcioare" un proiect, 0 afacere. 0 crampa la piciorul drept sau Ia piciorul stang, indica la ce nivel se situeaza ezitarea' mea sau refuzul de a inainta .spre directia pe care merg. .. , Am 0 piedica la picior spre interior sau spre exterior? Trebuiesa rna pozitionez iotr-o anurnita situatie si imt este teama ca nu voi $ti "pe ce picior sa dansez", ce sa aleg. Daca imi scrantesc piciorul, vreau sa plec, sa rna distantez deo persoana, ~:dar sunt obligat sa raman. Daca rna lovesc laun plcier, cinevasau ceva lmi va ; ,conduce viata. Daca apare 0 fractura, ma incapatanez sa merg lntr-o directie sl .:viata imi cere sa lila opresc §i sa imi re-evaluez viata si deciziile pe care trebule sa : Ie iau, Un platfus indica 0 coloana vertebrata foarte dreapta, foarterigida: deci, 0 ; structura putin flexibila, Lirriitele mele personale sunt slab delimitate deoarece , nu exista niciun spatiu intre piciorul meu §i pamaotul pe care calC. imi abandonez . ; identitatea; Astfel, rna simi vulnerabil §i; pentru .a rna proteja, voi "survola" r 'suprafata lucrurilor, in loc sa am un contact mai profund ~isa "pdnd radacini", fie ..'"di este yorba despre· 0 relatie· afectiva, fie in··mediul profesional sau in· alt , domeniu: Acestlucru are drept consecinta faptul'ca voi amesteca, iridiferent de ce , se intampla, viata prOfesionaia cu cea personalii, ambele ~chipatand destul de des . §i,in detrimentul celoi:'lalte relapi pe care h~am. Faptul di pamaritulsimbolizeaza ; mama §i pidoarele mele se lipesc aproape tot timpul de "mama" indica 0 nevoie , ' de apropiere, de fuziune, con~tienta sau nu, de:'mama mea sau persoana care :..:. ~;joaca acest rol in viata mea. Vreau sa raman'''lipit'' de ea. Daca'inca am curbura '. f~piciorului foarte inalta, acest lucfu indica 0. deplasare' greotiie, 0 coloana . :), >vertebrala prea incarcata §i faptul caviata profesioriiila §i cea'privata sunt foarte . clar separate. Acest lucru rna determina· sa fill, tacuf ~i distant, 'fiii:1'du-migreu sa incep 0 comunicare cu ceilalti ~i sa merg inaintea lor. in acest caz, in relatia cu _mama mea, am tendinta de a fugi, mai degraba. Vreau s~ fiu ~utonom, diferit de ... & ea. Picioarele umOate denota· 0 repnere' a ·erhotiilof ,cu privire la direcpa p·ecare 'merg in viata~ Excesul de emotii care se elibereaza este manifestat prin , . Exista ceva ce treneaza in viata mea t'W taraie picioarele) ~i'vreau 'ca lucrurile sa se mi§te mai repede !imi este teama ca raman inurma. Picioarele 'reci, iilghetate, indica 0 legatura felul in care vad i'elatia eu mama mea. Poate fi vorba, pur ~isimplu de comunicarea cu ea, pe care 0 con~ider distanta ~i rece. Sau poate fi yorba despre 0 situa~ie care are legatura cu moartea, care rna ingheata. II

,

,

,

"

1 _

...

. Jacques Martel 374

Daca merg in varful picioarelor, rna pot intreba de ce am nevoie sa rna ascund si .sa tree neobservat? Este ca §i cum ar trebui sa rna salvez tot timpul de ceva (la fel ca §i tn cazul unui picior diform, care simbo!izeaza ?~v~ia mea de .a ~fugi ~e ceva). Aspiratiile mele spirituale sunt foarte inalte §l urn este greu sa fiu III contact cu Iumea fizica. . ..' Accept!'; sa imi iubese picioarele, deoarece ele sunt eele c~re tmi transpo~ Intreaga fiinta pe drumul vietii. Cu dit le iubesc mai mult,~cu cat le accept!" ~~l . mult eu atat va fi mai usor sa functioneze normal. Aleg sa urmez ealea bucuriei, in armonie cu asplratiile mele profunde. Reluand contaetul cu radacinile mele, pot astfel sa rna implinesc si sa avansezcu gratie si determinare. 858.

J l.'i

I'

Ii,

, !:

'Vezi~SISTEMLOCOMOTOR

.

Picioarele simbolizeaza deplasarile mele si autonomia mea. Ma transporta inainte sau inapoi, imt confera propria directie, stabilitate, solidit~te §i.0 ~§ezare ferma, Reprezlnta puterea ~i capacitatea mea de a avans~ m vtata, ~e a merge tnatnte, lasand trecutul in urma Picioarele rna ajuta sa merg sau sa nu merg spre intalnirea eu oamenii, sa rna apropii sau sa rna indepartez de ei. Picioarele sunt. de asemenea.legat de mama (pamantul-mama). Piciorul stang . .reprezinta latura emotionala §i faptul de a nu putea merge intr-un loc, chiar daca vreau acel lucru. Piciorul drept reprezinta partea rationala §i faptul de a nu merge intr-un loc, ehiar daca trebuie sa merg ln acel loco Picioarele exprima relatia mea cu faptul de a avansa, de a rna misca. Ele reflects ~e .ase~enea orientarea pe care 0 aleg in via~a (munca, familia, sexualitatea etc.) §l dlrectiile pe care le urmez. Reprezinta, de asemenea, totalitatea relatiilor cu cei din jurul meu. o afectiune a picioarelor poate indica faptul ca sunt pre~ in:a~acinat i~ ru~in~ mea cotidianta, in zona mea de confort. Piciaarele slabe indica faptul ca exista putina energie care circula prin ele, ceea ce r:flecta 0 l~psa d~ si~ura~~a, 0 incapacitate de a sta in picioare sl de a fi puternic m fa~.au~e~ClJolumlteslt~atn.sa~ a unei persoane. Am tendinta de a fi dependent de cellalp.. Iml caut motlVa!la §l sustinerea la ceilalti, in loc sa Ie gasesc tn interiorul' meu. Grosimea picioare~o: mele poate transmite, de asemenea, unele informatii: dadi am picioare subtIrl, imi este mai greu sa fiu conectat la lumea fizica, materiala §i a§ prefera sa dele~ responsabilitaple, tn loc sa mi Ie asum. Daca am picioare graase, acestea suporta o greutate prea mare: responsabilitaple pe care mi Ie asum (mai ales pe plan material) §i uneori §i ale celorlalti, pe care Ie accept.i," din "obligape". 859.

I

PICIOARE.- GAMBE (in general)

PICIOARE - GAMBE (afeqiuni ale ...)

.

.

Cand am 0 dificultate la picioare, trebuie sa tmi pun ~rmatoarea intrebare: "Care este situapa actuala sau viitoare, care rna face .saimi fie frica de viitor 7" Milopu~ schimbarilor, rna simt "paralizat", limitat §i pot fi atat de speriat incat 3§ vrea sa "imi iau pidoarele la spinare", sa fug. Dar oare aceasta estesolupa? Cu cine ~m dificultati relaponale, care sunt sursa tensiunilor §i a conflictelor 7 0 problema la picioare poate insemna impresia mea di nu sun} sprijinit de ceilalp §i mai ales, de mama mea. Ma scufund sub responsabilitati. Imi este greu sa rna sprijin pe un

,,---_

.

.. , ..:.:'

Marele Diqionar al Boli/or il Afectlunllor - Couzele subtile ale fmbo/niiviriJ

picior sau pe ambele picioare. Exista deplasari care mi se par foarte dificile de facut, de exemplu cand rna lntreb daca este cazul sa rna lndepartez de tatal meu sau vreau sa apropii de 0 anumita persoana, Nu vreau sarna misc. Irni este.teama eli viata mea, care pare atat de bine structurata, va suferi prea multe schimbari. Am aspiratii mari, dar cred ca nu am ceea ce tmt trebuie pentru a le atinge. Ma . aflu tntr-un imp as. Ma simt 0 povara, 0 greutate pentru ceilalti. Atunci cand rna tndoiesc sau imi este frica de drumul pe care II aleg, pot chiar sa ajung sa imi rup un picior. Avansez ~i evoluez in fiecare zi, in fiecare moment si, problemele la . picioare 'nu fae decat sa indica faptul ca exista obstaeole pe care trebuie sa le tree, pentru a-mi continua drumul spre mai rnulta fericlre $i mai multa armonie. Accept!", oricare ar fi, noua situatie care.apare in viata mea st sa invat sa tmt canallzez siguranta interloara, Pot avea lncredere in mine §i sa tree peste rezistenta mea in fata schimbaril, 860.

PICIOARE - GAMBE -. PARm

~

INFERIOARA (PULPA)

.. Partea.inferioara a piciorului este.la nivelul pulpei, care este sustinuta de oasele tibia §i peroneul. Pulpele rna ajuta sa avansez, sunt implicate in miscare, Reprezinta, de asemenea 0 protectie fata de trecutul meu, rna ajuta sa avansez in '.' viata. Daca am dureri sau crampe in zona pulpelor, este un semn ca trebuie sa lmi incetinesc .ritmul. Vreau sa opresc anumite evenimente care vor urma $i care rna sperie 7 Am impresia ca eveniIIientele sunt ca 0 avalansa, eli totul merge prea repede? Irnl este greu sa .ma pozitionez fata de 0 persoana, 0 situatie sau 0 credlnta? Orieare ar fi situatia, am tendinta de a reveni la veehile mele scheme mentale sl rna pot simti hartuit si tensionat din cauza presiunilor exterioare. " Cand este atins muschlul pulpei, imi pun lntrebarea daca Uti-am fixat prea mult : atentia pe 0 anumita problema. Insist prea mult pe un anum it aspect. -Sunt ".tncapatanat §i lml as cult prea putin vocea interioara, Sunt foarte suparat cu -. privire la 0 situatie (de exemplu, 0 mostenire) si nu rna mai bucur de vlata. ; -Fericirea mea depinde de ceilalti, tn loc sa vina din interiorul meu. Daca tibia este -; afectata, rna intreb cat de mult sunt imobilizat? Tibia este ca un stallp care imi ". f' sustine corpul. II poarta cu bucurie sau il simte ca pe 0 povara grea? Tibia ~,reprezinta intoarcerile mele, dificultatea de a fi mobil. Am tendinta de a-i urma pe , f eeilalti, de a actiona putin pentru a-mi ameliora viata. Am impresia ca m-am ~:_multumitcu pupn in viata §i acest lucru rna deprima. Imi pun intrebari legat de f rolul meu de parinte. Sau 'este posibil sa rna simt atacat §i a§ vrea sa lovesc pe •i(.cineva eu piciorul! Sunt imobil $i am mai degraba aspiratii materiale, decat .'.'.., r~umaniste sau spirituale. Nu prea am incredere in.mine $i imi este greu sa fiu eu .-,1msumi. Nu $tiu ce direcpe sa apuc. Ma simt amenintat §i a§ vrea sa atac. Vreau sa $ma deta§ez,de mama mea, sa ies din dependenta, deoarece mi se pare greu de Daca .este atacat peroneul, traiesc 0 situatie in care sunt prins intre doua Ma simt impartit tn doua, in fata unei alegeri. Vreau sa devin }_f'lnalepE~nclen dar ceva rna impiedica corpul meu tmi spune ca pot avea incredere viitor §i .caviata va avea grija de mine.

1: !

375

{

"

1

,

'

!

1

;',

1"

1

r

"!"I

!

~

1

Jacques Martel

376

Mare/e DIet/onar a/ Boli/or ~l A/eetluniIor - Couzele subtile ale imbolniivirIi

Acceptt" aceasta forta din interiorul meu si pot avea pe deplin incredere. in ceilalti deoarece am incredere in potentialul meu nelimitat, [ml aleg viata pe care vreau sa o traiesc, o noua cale mult mai simpla :~i mai plina de' 'tmpliniri ! Accept!" sa privesc si sa rna mise in toate directiile, -Nuirni fixezatentia decat.pe lucruri frumoase; Sunt propriul .rneu sprijin §i viata rna sustine ,in -fiecare moment L - . , -861.

PIQOARE - PARm

~UPERlO~

(.:asemenea, de 0 ru~ine sau 0 culpabilitate, pe care 0 simt. Am acponat prea i, repede? Am mers prea departe cu vorbele ~i actiunile mele? De obicei, exista 0 '·'.",""''''0 de stres puternic, fata de emojiile mele' ~i din aceasta cauza apar co~urile. cum pamantul manifesta eruptii vulcan ice, deoarece la· suprafata scoar~ei

1 . I-J-'j~l'?l

11

'l

!!ll'l1111111

111

Jacques'Martel

392

terestre se acurnuleaza 0 presiune prea mare, pielea manifesta eruptil cauzate de tensiunile interioare, care vor sa se elibereze. Daca rna regasesc, in viitor, tntro situatie asernanatoare, corpul rneu i~i va arninti si va aparea 0 noua eruptie. Sirnt contrarietate interioara, este posibil sa rna simt amenintat, sau pot chiar sa . rna resping, ca persoana. Nesiguranta mea rna determina sa rna "retrag", sperand eventual, ca nu se va apropia oricine de mine. Inconstient, pot chiar sa folosesc acest mijloc pentru a atrage atentia, Imi retin creativitatea, fortele. Daca sunt adolescent, este posibil sa imi fie frlca sau sa rezist autoritatii exterioare, A~vrea ca, integrarea mea ca adult sa se petreaca mai repede. Oricare ar fi varsta mea, viata mea este organizata de ceilalti, deoarece nu prea am incredere in propriul meu potential. Am nevoie sa actionez, sa fac unele lucruri, .dar exista unele experiente neplacute din trecutul meu, de obicei legate de tatal meu, care rna lrnpiedica sa dobandesc mai multa autonorriie. Partea corpului care este afectata indica la ce nivel se afla contrarietatea mea Acceptt'l sa constientizez cauza eruptiei si acceptlv sa exprim ceea ce simt Astfel rna eliberez si pielea mea va straluci din nou. Imi recunosc valoarea, intelepctunea mea interioara. 887.

PIELE - FURUNCULI

Vezi si: INFLAMATJE

Un furuncul este 0 inflamatie a pielii, cauzata de 0 bacterie, caracterizata printromasa albicioasa de tesut mort. Am impresia ca cineva sau ceva imi otraveste existenta ~i, deoarece refulez in mine toata aceasta furie, angoasele mele, am ajuns "sa fiu satul pana peste cap" si prea-plinul se manifesta printr-unul sau mai multi furunculi. Deoarece afecteaza pielea, furia traita este provocata, 'de obicei, de a situatie in care am fost separat de cineva sau de ceva, care lmi era drag ~i cu care nu mai pot avea contact fizie (atingere). Sau de exemplu, este posibil sa fi treeut pe Hingaun moment de glorie, in care as fi putut fi "senzatia spectacolului", dar am fost lasat in umbra. Poate fi vorba despre 0 promotie sau 0 avansare la serviciu, care mi-a scapat printre degete. Locul din corpul meu unde se manifests furunculul ofera 0 indicatie cu privire la aspectul vietii mele care imi provoaca 0 furie atat de mare ~i asupra motivului pentru care aceasta fierbe in interiorul meu, deoarece rna simt murdarit. De exernplu, un furuncul pe umarul stang, indica 0 frustrare legata de responsabilitatile mele familiale ~i cele din cuplu. Pot avea impresia ca am prea multe responsabilitati, iar partenerul meu prea putine. Accept! 'I sa imi exprim furia pe care 0 traiesc'~i sa cer ajutor, daca este cazut pentru a evita sa rna otravese prin aparita unui"fururicul.· 888.

PIELE - FURUNCULI VAGINALI

Orice furuncul indica 0 frustrare neverbalizata. Daca 'apare la nivelulorganelor sexuale, este posibil sa simt 0 furie impotriva partenerului meu $i a felului In care sexualitatea este traita (de exemplu: pot fi frustratfa~a de durata, de frecventa, de intensitatea relapilor l10astre sexuale ?). Daca nu am un parterier, este posibil sa tdiiesc 0 furie din cauza faptului ca nu imi traiesc sexualitatea a~a cum vreau eu. In cazulin care am un partener, indiferent

Marefe Dlctlonar 01Bolitor ~; Afectluni/or - Cauzele subtile ale imbolniivirii

393

de situatie, este important sa imi comunic nevoile, frustrarea, pentru ca tmpreuna sa aducem schimbarile necesare pentru ca relaxia sexuala sa se lmpllneasca. Daca nu am un partener, imi acceptlv situatia actual a, ca fiind cea mai buna pe moment. Avand 0 atitudine pozitica, imi cresc sansele de a lntalni pe cineva eu care as putea avea 0 relatie frumoasa sl satisfacuta, pe toate planurile. 889.

PIELE - SCABI~ (HAlE)

Scabia sau rata este 0 boala a pielii cauzata de paraziti, Se caracterizeaza prin mancarime. In acest caz, imi pun' urmatoarele lntrebarl: cine deranjeaza atat de tare, lncat am 0 mancarime continua? Exista 0 situatie in vlaja mea, pe care : vreau sa a schimb, de ceva timp, dar nu se intample nimie? Poate pentru ca, lucrurile nu se tntampla asa cum vreau eu si niciatat de repede dit vreau eu. Ma las deranjat, "infectat" de 0 persoana, un Iucru sau 0 situatie si ar fi bine sa renunt sa vreau sa controlez totuI in viata mea. Poate rna deranjeaza faptuI ca lml este greu sa imi suport comportamentul meu sup us. Ma simt neputincios in anumite situatii din viata mea si am tendinta de a arunca sarcina asupra celorlalti, Imt este teama sa rna a firm si este ca ~i cum. as lasa pe cineva sau ceva, "sa imi crape pielea", rara ca eu sa pot face ceva, Imi este teama ea cineva imi va face rau si prefer sa rna dau la 0 parte in loc sa-mi spun deschis '.gandurlle §i ceea ce simt. Ma interiorizez mult ~i sunt aproape "salbatic" fata de ceilalti. Observ unde se Iocalizeaza scabia, pe ce parte a corpului, pentru a descoperi eauza afectiunii mele. Trebuie sa las sa curga cursul vietii meIe ~isa imi spun ca exista un timp pentru toate lucrurile, . Acceptt'l ca totul sa fie Ia locuI potrivit si in armonie. Ma respect si preiau controlul asupra vietl! mele si astfeI reintru in contact cu puterea mea creatoare. Q90~

PIELE .; IMPETIGO

Impetigo este 0 infectie cutanata contagioasa, care afecteaza mai ales cop iii sub zece ani. Traiesc a situatie foarte dificila la nivel emotional, Cineva lml otraveste vlata si pot exprima acest lucru: corpul meu vorbe§te pentru mine .. Ma simt vulnerabil, agresat §i a~ vrea sa rna simt in siguranla ~i protejat de lumea exterioara. Traiesc 0 situatie nedreapta, care imi afecteaza echilibruI.~i vreau sa . alung acellucru saupersoana, din via~a mea, dar nu §tiu cum sa fac acest lucru. .. Detest c'eea ce vad. ,;. Imi deschid inima'l fata de cineva apropiat, in care am ineredere $i accept~ 'I ,sa imi dezvalui secretul. Astfel rna voi elibera de a suferinta mare. Accept~" " faptul ca am propriile mele limite. Le fac sa fie respectate de tOli cei din jurulmeu > §i astfel imi regasesc siguranta interioara de care am atat de mult nevoie: ~~1. PIELE

. ....

-

BJTATUm

KERATOzA

Vezi ~i: PIELE -

ACROKERATOzA, PIGOARE / DumLLON /

: t::~eratoza ~~ caracterizeaza prin ingro~area stratului superficial al pielii. Pe •.:lll~cestadin urma pot aparea suprafete rO$Hi,seuamoase, care pot forma 0 crusta.

'1\

l:1~

l'111~11i1

Jacques Martel

394

Marele Dicponar al Bali/or ~iA/eqiunllor

.Dat fiind di pielea este legatura dintre .lumea interioara §i cea exterioara, este posibil sa simt unele frici legate de mediul meu si sa simt nevoia sa rna protejez printr-o "bariera deasa", Culoarea rosie indica 0 frustrare refulata, cu privire la ceea ce traiesc. Ma revolt impotriva "destinului" meu. Nu indraznesc "sa iau taurul de coarne" sl sa Infrunt anumite diflcultati, Este posibil sa Imi fie tearna ca partenrul meu rna tnsala si sunt padilit. Este nevoie sa lmi revad prioritatile si sa im! restructurez viata, Baza relatiilor sau a relatiei mele este mult mai fragila decat credo Locul in care se formeaza keratoza, pe brat, pe coapse, pe fata sau pe maini, indica in ce aspect al vietii mele simt nevoia sa rna-protejez. Accept!., sa transmit ganduri de iubire corpului meu, in locul unde se formeaza keratoza pentru a integra constientlzarea. Increderea fata de viata va .creste si voi putea sa Imi regasesc supletea naturala a pielii. ,':

.

892.

-

PIELE - LEUCODERMIE

.

Vezi~i: ClCATRl~PIELE

-

894.

!

I

I

1 '·1

.

r

PIELE - LIPOM

1 1 I .....

PIELE - LUPUS (eritematos cronic)

Exista mai multe forme de lupus, In general, este 0 boala inflamatorie care poate afecta un numar mare de organe. Cauza sa este considerata 0 problema a sistemului auto-imun. Cand este afectata pielea, vorbim .despre lupus eritematos cronic. . Pot fi afectat delupus atunci cand traiesc 0 stare de descurajare profunda, de ura sau rusine fata de mine insumi, ceea ce duce la slabirea sistemului meu imunitar. Starea mea de rau l§i are de multe ori originea lntr-o culpabilitate emotionala puternica, care rna invadeaza sl rna roade pe interior. Ma consider a persoana rea, nu merit sa fiu fericit. Prefer sa rna pedepsesc decat sa rna afirm. Renun], rna , predau, deoarece am impresia ca nu exista nicio iesire posibila, nicio solutie §i pot avea a frustrare fata de neputinta mea. Am suferit atat de mult in viata incat nu mai vreau. Mai pastrez inca cicatrici adanci. Ma simt ca un lup ranit, rara putere. Vreau sa fiu lasat singur. Moartea este a forma de sdipare §i refuz sa acceptlv iubirea $i iertarea fata de mine insumi sau fata de ceilalti, Acceptjv sa inva] din nou sa rna iubesc pe mine Insumi, ceea ee constituie 0 etapa importanta, chiar esentlala pentru vindecarea mea. Pot eli cer ajutor, din r; interiorul meu sau sa cer unor persoane competente sa rna ajute pentru a incepe .proc.esul de vindecare interioara, Ma reconectez la puterea mea interioara §i irni . las sa se manifeste ambitiile de "lup tanar" ! Astfel vor fi recunoascute talentele .. mele si potentialul meu; .

:-"-ALBlNISM/VITlLlGO

895.

Un lipom este a turnodi benigna, formata prin proliferarea de tesut adipos (grasime), localizarea lui este de obicei sub-cutanata §i nu este necesara ablatia. Apare mai ales intre 30 §i 60 de ani. LocuI in care se situeaza ofera indicatii asupra cauzei aparitiei sale. Este posibil sa rna devalorizez frecvent, sa rna judec fata de anumite parp ale corpului meu fizic $i lipomul poate aparea mai ales pe acele locuri, de exemplu, pe pantec. Poate ceilalti au ras de mine sau au facut glume pe seama mea $i acest lucru m-a racut sa sutar $i m-am simtit agresat. Deoarece exista a supraproducere de celule grase, este posibil sa rna intreb fata de cine sau de ce vreau sa rna protejez. Ma simt agresat $i tara protecpe: care sunt problemele profunde care rna urmaresc? Ma simt abandonat, doar daca nu sunt eu cel care pastreaza distanta, pentru a fi capabil sa continue sa traiesdi in societate ... Fiind con~ent

395

de mesajul acestei "tumori benigne", pot repara situatia periculoasa, rara sa Imi . produc 0 violenta, rara sa continui sa Ilia agresez. Acceptjv sa des copar rana legata de 0 situatie anterioara pentru a rna acceptalv asa cum sunt $i renunt la teama de ridicol, incepand de acum nu rna mal supraprotejez $i acceptIv sa fiu deschis la schimbare. Ma indepartez de ace Ie puncte de sprijin pe care le-am fixat in subconstientul meu. Ma impac cu mine Insumi $i sunt deschis fata. de 0 noua comunicare cu ceilalti,

Leucodermia, denurntta §i acromie sau deptgmentatle, este 0 micsorare, pierdere sau absenta a pigmentatlei naturale a pielii, constand in aparitia unor pete decolorate, albe, inconjurate de a zona in care pielea este mai pigmentata decat de obicei. Apare de multe ori, In zona unei cicatrici, A avut lac un eveniment important $i viata mea a luat 0 turnura dlferita de cea la care rna asteptam. M-am simtit ranit, tradat, nerespectat in intimitatea mea. Durerea interioara rna urmareste si as vrea sa dispara pentru a nu mai suferi. . Poate fi doar a pata midi, alba, dar are legatura cu a rana profunda, care a lasat urme. Pot sa rna simt vinovat pentru ca am respins pe cineva, involuntar, prin cuvintele sau prin gesturile mele. Acest lucru imi afecteaza viata de zi cu zi. Culoarea unora dintre relatiile mele a devenit acum palida sau inexistenta .. Accept!., sa imi asum responsabilitatea pentru propriile mele emotii si Ie las celorlalti responsabilitatea pentru emotlile lor. Descopar ce anurne imi afceteaza bucuria de a trai $i ina impac cu mine insuml. Imi as cult Inimav si exprim celor in cauza ce m-a facut sa sufar si cum vad evolutia relatiei noastre. 893.

- Cauzele subtile ale imbolniivlrll

.

PIELE - MANcARIME

Veri ~i:PIELE -ERUPTIE

[..• CO$URIJ

Mancarimea, denurnita §i prurit este legata de piele, organul senzorial eel mai :. intins al corpului uman. Mandirimea este a iritare, 0 senzatie ca ceva "aluneca" . sub piele §i rna afecteaza intr-un anumit loc sau care rna irita pe interior. Ma simt ; contrariat din cauza dorintelor nerealizate §i simt un soi de nerabdare, care rna C; face sa rna scarpin tot timpul... to Sdirpinatul indica faptul ca situatiile din viata mea nu se desfa~oara a$a cum vreau eu §i ca nu mai am bucuria $i placerea de a trai, pe care a§ vrea sa Ie :' r~gasesc. Lucrurile nu avanseaza repede pentru mine. Sunt iritat, nemultumit de ~ vlata mea §i am impresia ca ceilalti sunt de vina. De multe ori caut prea departe ;~fericirea care este de fapt, chiar langa mine ... Nu sirnt ca am control asupra vietii f; inele §i am resentimente fata de orice fel de autoritate. Oare ilU eu sunt eel care ~·s~n~e asoci~t~ u~ui $0(: emotional, pe care nu reusesc sa n diger. Ma roade pe "dmauntru, irm pierd bucuria de a tral. Este foarte urgent sa rezolv aceasta .;;.situatie, sa fae travaliul de doliu, pentru a-mi ameliora circulapa sangelui, Cat .. i··pespre pierderile de sange post-natale, acestea .sunt nor111~ile.. Totu§i, dadi .:i,..:tr~v~iul est.e ~rea lung, uterul este prea dilatat ~i poateaparea 0 hemoragie"de . ,,;oblcel asoclata cu 0 stare de angoasa, cu 0 tulburare sau un traumatism . ;:,~~oti~nal,· chiar 0 s.tare de slabiciune fizica sau morala, denumita post-partum. ,!,Ma re~m pentru un mterval de timp, 111acontract §i apoi rna relaxez, dintr-o .data, .Jezistenta cedeaza, 0 dat~ cu energiua mea vitala. Ma regasesc singura §i rna ;iJ~n~nt eu ~ine insami. Inainte, toata atentia mea esta concentrat~ pe copiluI '&,dm mme. Iublrea pe care 0 simteam In interiorul meu este inlocuita acum de un .. h;~oI~p~ care ceil alp nu au cum sa il umple. fntr-un feI, ma· simt s~parata de mine ,;,xmsaml. . :~.~:. In acest caz; acceptt. sa con~tientizez fricHe. asociate momentului na~terii, :ffl~va! sa r:s~iry mai bin~. §i imi concentrez atentia pe "aici §i acum", pentru a t}amane stapana pe emotllle mele, pentru a-mi contraeta ~i decontracta uterul $i it ' . 1r}ias pe copil sa iasa,_ in siguranta, §i incredere. Ascultandu-mi corpuI, pot . :.. recunoa§te un mesaj, care rna va ajuta sa traiesc mai bine ~i mai armoni.os. . •.,tiicceptJ,. sa rna relaxez ~i sa imi exprim emotiile mai liber. Daca· rna simt •...'.. erata, tmi voi con centra atentia pe' bucuria din mine ~i dinjuruI meu ..

Microscopic: dcare nu este vizibil c:u ochiulliber in urina: poate fi vazut doar Iii microscop.· . ~ Macroscopic: ceva ce poate fi detectat cu ochiul liber in urina sau prin culoarea ro~ie ~i unnele de sange prezente

1

J

!

!

1

!

!

1

!

I

'!

1

1

;

1 1

J

I ··1 1

1

1

" ""

",.,'

r"

,)

Jacques Marte'

452

, Moreii? OICfionar 01Bolilor $; Alec/funllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii 453

1040. SANGE

-

HIPOGLICEMIE

[PIERDERE DE",}, sANGE-

,)

j.

Vezi $i: ALERGll [iN GENERAL}, CREIER DIABET

ECHlUBRU .

Hipoglicemia se caracterizeaza printr-o diminuare anor.mala a ~lueozei d~n sange, eel rnai adesea printr-o insuficienta de aport calonc, (energie) sau pnn .excesul de alimente prea dulci, uneori din cauza excesului de tra.ta.r.n~ent:u Insulina". Partea pancreasului care secreta insulin a, este supracti~ata. Pn~ urmare, celulele simuschii sunt privati de glucoza furnizoare de ~ner~le~Aceasta 'situatie este opusa diabetului, fiind cauzata de un exces _de msuhn~ sau de . exrecitiu fizic. Zaharul reprezinta 0 forma de rec~mpensa, ~e :_afectI.une, de blandete ~i de tandrete. Conform metafizicii, zaharul reprezmta mamfestarea iubirii .. In cazul in care sunt afectat de hipoglicemie, imi pun urrnatoarele 'intrebari: in acest moment, sunt in cautarea iubirii din mine? Sau astept sa. vina din exterior? Mananc dulciuri pentru a umple aceasta lipsa ? ~xista mai multe manifestari asociate hipoglicemiei: aceasta se poate manifesta pentru ca dau , prea mult celorlalti si nu mai ain' ce sa irni ofer rriie in~urni. Sau viata mea i~ dezechilibru si as vrea sa abandonez totul §i sa fug. In acest caz, am. nevOle.sa lncep prin a.rna iubi pe mine, prin a-mi respecta nevoile. Hlpogllcemta prov!n~ din emotiile mele puternice, dlntr-o tristete profunda, care pro~~aca angoasa ~I chiar ostilitate ~i 0 aversiune faJa de ceilalti, Oare am asteptan, care nu sunt satisfacute ? Refuz ceea ce vine din exterior, mai ales din partea unei persoane care are autoritate §i sunt foarte contrariat. Este posibil, de asemenea, sa am 0 'frica puternica fata de ceva sau de cineva, care rna dezgu:tii_ §i pe car: pref~r Sya ll/o evit Sau pot fi dezgustat de corpul meu fizic, pecare II vad :rlE:re~in oglinda. Trebuie sa rezit din tcata puterea pentru a evita acest lucru oribil §I OdIOS, care imi repugnii, pe ca~e 11consider "dezgustator:. Fortele mele s~n~Aa~o.rti~e'"Poate fi yorba despre un obie:_t,un gest sau un .cuvant c~re ym-a Iovit m.ml~a. _',Acel lucru sau acea persoana, pe care 0 consider respmg~toare este}1 abJect~. P~t reactiona lncercand sa rezist, sa lupt pentru c~ "situatia" aceea sa. se te~mme cat mai repede. Prin faptul ca 'nu mai ripostez cand sunt agresat fiZlc, celalalt este . posibil sa se oprea"sca mai repede, decat daca ii rasp~nd:.. chiar daca :eea. ce indur este insuportabil. Incep sa consider obositor, eel mal marunt gest dm vlata mea. A~vrea sa arune totul, cat mai departe. Hipoglicemia poate aparea, de asemene~ atunci rand traiesc 0 tensiune sau 0 presiune interioara excesiva. pe care cred ca nu Ie, pot controla. Viata mea este dezechilibrata §i mi-am p~erd~t simf~l orientariL 0 alta cauza "fizica" a scaderii glieemiei poate ,fi§i 0 alergIe ahmentara. Este important sa fae investigatiile fizice necesare pentru a afla la cine sau la c~ anume sunt alergie. Canr suffir de hipoglicemie, rna simt slabit §i acest lucru , aminte~te faptul ca, uneori, imi place sa Ama_si~t:lab §i victima: ?en.tr~ a ~rmll , astfel atentia celorlalti. Este mai u§or decatsa raman ferm pe pOZltle§Isa rna lupt pentru ideile mele. .. _; A ' Ma joc de-a v-ati 'ascunselea ~i trebuie sa accept!. sa prelau conducerea l~ , viata mea. Accept!" ceea ce mi se intampla §i §tiu ca, daca imi ofer mai mult, VOl

es:e

!m~

n Exces de tratament insulinic: insulina ajuta la diminuarea glucozei din sange 1 1 1 I ,

,

1 ",.

put~a apo~ :a .le ofer ~i celor~:lti Adiniubirea mea. Nu Ie pot oferi ceva celorlalti, ~ecat daca nru dau mine mal mtai, acel lucru. Decid sa imi fac viata mal vesela. Imi indeplinesc aJteptarile. Corpul meu este intelept, un prieten fidel, pe care Il ascult cu atentte, Imi accept!" rolul de leader, in loc sa Ii urmez pe ceilalti, 1041. SANGE

:- LEUCEMIE

SANGUINA

Vezi $i: CANCER [iN GENERAL

t sANGE

/ ANEMIE / aRC~LATIE " , " •

Cancerul de sange sau leucemia apare atunci cand globulele albe se dezvolta Intr-un mod necontrolat. Sirnbolizeaza bueuria care nu poate circula ·libera in viata mea. Am 0 ura profunda, ingropata in adancul meu, de multe ori lndreptata spre unul dintre parintii mei. Ma autodistrug, refuz sa lupt. Daca sunt un copil afectat de leucemie, acest Iucru indica un ,.refuz de a renaste, deoarece sunt ' foarte profund dezamagit de ceea ce vad pe pamant, Faptul de a creste reprezinta un pericol pentru. mine. Vad cat de rnulta presiune trebuie sa suport pentru a reu~l,§~este. m~lt prea muIt pentru mine. Leucemia poate aparea dupa pierderea unei flinte iubite (poate fi yorba chiar ~i despre un animal pe care il iubeam foarte mult). Sau poate fi yorba despre 0 distanta care s-a instaIat Intre mine §i unul dintre parinpl mel, de obicei, tatal meu ~icare, rna afecteaza foarte mult. Am iI?p~esia,c~ treb.uie ~a ma integrez intr-o alta familie, intr-un alt clan, pentru a rna simp protejat, Fie ea sunt copil, fie ca sunt adult, vreau atat de mult sa fiu pe plac celor din familia mea si sa le..'implinesc asteptarile, incat ajung "sa rna omor" pentru a reusi acest lucru. Aceasta forma 'de cancer este Iegata direct de expr~marea .iubirii din interiorul meu. Poate aparea,' de asemenea, dupa un evemment Important pentru mine, care m-a determinat sa rna devalorizez. Aceasta d:val~rizare imi afecte~~ .intreaga fiinta ~i 0 traiesc foarte intens ~i p~ofund. Sa luam exernplul, unui baiat, care' nu a fost primit in echipa de fotbal d~norasul sau .di cartierul lui. Este 0 adevarata drama! Pentru el, este ca §i cum vtata nu ar mal avea sens §i nu ar "merita" sa fie traita. Yntr-un astfel de caz rna s~m: ~e~ne de disp:e~, am senzapa ca eu nu am dreptul deeM la jirmitu;i, in vIata. Iml caut locul mtr-un grup sau intr-o familie. Nu mai am motivatie: nu mai vrea.u sa imi construiesc viata. Pot avea impresia ca trebuie sa rna supraprotejez tot tlmpul, p.entr~ a obpne ceeci.ce vreau. Este posibil sa rna simt lipsit de aparare (de altfel, cel mal afectati sunt copiii ~i 'persoanele mai in varsta ...). Este posibil sa fi trait 0 frustrare intensa ~i sa-mi fi sUfocat in mod violent emopile. Daea iubirea mea sau dorinta mea de a trai au· fast ranite, intr-un fel sau altul atitudinea mea fata de .dragost~ poate deveni neincrezatoare, confuza §i aliena~ta.' Ma pot izola de ~entlmente. In lac sa traiesc co emotiile mele, rna prefac ea traiesc. Viata nu ~al ~re sens. Ma simt ca un sclav fata de 0 alta persoana. Mi-am pierdut ldentltatea pro~mda, nu mai vreau sa ma apar. Imi lipse~te iubirea, mai ales cea a tatalui meu. Intr-o anumita masura, inlocuiesc iubirea cu banii. Eul meu se simte "uzat"._Daca sunt mai in varsta, dupa varsta'pensionarii, este posibil sa imi dau seama ca acum, este prea tarziu sa imi mai implinesc aspiratiile. Traiesc a stare de dezamagire fata de proiectele mele: fie am prea multe ~i sunt apasatoare,

_ '1~il1111!

11

~

1

T

t :

Jacques Martel

454

Marele Diction or 01Bali/or 11Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii 455

pentru di nu le voi putea realiza pe to ate, fie am impresia ca acum este prea tarztu sa Ie mai realizez. Simt 0 furie care imi sfasie tntmav, A _ Acceptlv sa rna las purtat de vlata, in loc sa merg lmpotriva ei. Imi a~igu~ mijloacele potrivite pentru a trai cu adevarat, nu doar pentru a supravietu] AstfeI, voi fi mai lmpacat cu mine insumi si nu voi mal simti nevoia exagerata sa rna apar, Fac abstractie de trecut si rna angajez sa fiu sineer eu mine. insuml, t~ ficare moment. Reintru in contact eu ideile mele profunde. Am curajul de a-mi arata emotiile cele mai ascunse. Fie di sunt adult, fie ca ~unt ~opil: trebuie sa traiesc in adevar si autenticitate ~i sa reintru in contact cu viata din mme. 1042. SANGE -

LEUCOPENIE

Leucopenia este scaderea globulelor albe, ducand la dezechilibrul sange!Ui, Globulele albe devin asemenea unor soldatei care predau armele. In acest caz, Irni pierd pofta de via~a, pentru ca sufar prea multo Pentru a m~ sirnti tot ~mpul. i~ siguranta §i stapan pe situatie, rna fortez sa evoluez respectand aceleasi reguh ~l astfel rna impiedic sa experimentez lucruri noi, ceea ce poate fi a forma de fuga. Traiesc 0 saracle emotionala §i am nevoie sa rna regasesc in familie, in calm ~i armonie. _ Acceptjv sa am grija de mine pentru a-mi ref ace fortele interioare si, astfel, sa imi recapat pofta de via~a,cu toate place rile pe care Ie aduce aceasta. 1043. SANGE

-

MONONUCLEOZA INFECfIOASA Vezi ~i: ANGINAl OBOSEAL.4

INFECTII [in general}, SPLINA CAP [DURERl DE ..•} Mononucleoza tnfecttoasa este a infectte caracterlzata _prin cresterea limfocitelor care fac parte din leucocite, globulele albe ale sangelui. Aceasta boala apare mai ales la adolescenji sau la tineri. Mai este c~nosc.uta s~~ ~enumir:a populara de boala sarutulul, deoareee se poate trans mtte prm sahva. In cazul in care sunt adult §i sunt afectat de aceasta boala, incerc sa aflu ce anume m-a afectat ca §i cum as fi inca adolescent sau ceva ce tmi aminteste de adolescenta Vreau sa traiesc din plin, simt 0 schimbare in interiorul meu lji am impresia di trebuie sa rna zbat tot timpul pentru a obpne ceea ce vreau. Sistemul meu de aparare se dezvolta pentru a compensa atacurile §i limitarile pe care am impresia ca Ie primesc de la via~. Ma simt singur in fa~a obstacolelor care apar m fa~a mea, rna simt departe de familia mea. Vreau atat de mult sa rna simt acceptatt! de familia mea, de prietenii mei lji/sau de societate ! Asemenea unui lup, vreau sa fac parte din haitii. Ma simt foarte singur, rna simt ca un rebut, ca un de~eu al societa~ii. Ma denigrez ~i vreau sa ii resping pe ceilalti, chiar daca, in acela§i timp, am nev_oiesa rna aga~ de ei. Acest lucru imi provoaca a dualitate_ interioara ~i 0 tensiune puternica. Mononucleoza poate aparea ~i atunci cand rna simt vinovat fa~a de a anumita situa~ie, cand Ii critic pe ceilalp sau dnd critic via~a in general: .Are legatura ell a problema a splinei, deoarece exista a cre~tere a volumulUl acesteia. • . Acceptt\' sa fac cura~enie in via~a mea ~i sa investesc mai multa iubire, ~~ de mine ~i fata de ceilalti. [mi recapat curajul §i increderea In mine ~i astfellIDl I

s

~

1

1

1

.,. "1

.1

_;L .......

----------------

~eg~sesc energia ~i bucuria de a trai, care rna ajuta sa experimentez mai mult iublrea. . 1044.

SANGE

--= PLACHETE

TROMBOZA

SANGUINE, TROMBOCITE Vezi si: sANGE COAGUIAT-

Plachetele ~trombo~itele) sunt celule sanguine care joaca un rol important in coagul~re. ~~nd numarul de plachete este sub lirnita normals (tombopenie), este ~azul sa rna mtreb de ~~de ~ne dificultatea mea de a rna integra in familis sau m~r-un gr~p, cu care rna ldentiflc, Exista conflicte care fac ca Iegatunle care exista deja, .la mv:lul acelui grup, sa fie precare ~i exlsta riscul sa izbucneasca un confll~t, daca p:rs_?anele in cauza nu actioneaz, Am vrea Sa intervi, sa lndrept l~cru~d~, dar eXI.staceva ce rna i'mpiedica sa fac acest lucru. Ma simt fragil in fata . situapei respecnvs, deoarece nu vreau sa ran esc pe nimeni. Ma simt singur §i neputincios, rara sa stiu in ce dlrectie sa merg. . Ac.c:~t! \' faptul. ca n~ am putere deA~atasupra vie~ii mele. Raman neutru fata . de deciziile cel~r!altl, mal ~l~s cele care 11 privesc pe membri familiei mele. Stiu ca .:sunte~ ..cu totii :~~rumatl m alegerile noastre ~i las universul sa se ocupe de oamenn pe care 11 iubesc, Am grija de mine §i nu rna las influentat de cuvintele sau de conflictels celorlalti, . 1045.

S.ANGE- SANGERAru

Sang~ra~le pot fi Aco~parate cu lacrimile, reprezlnta tot 0 pierdere a bucuriei. Atun~l cand"sufar Im~ curg lacrimile, seuferinta mea este atat de intensa Incat, parca ~m plange cu sange. Unde a disparut bucuria mea de a trai ? De unde vine a~e~sta s~feri~ta, ~ceast~ ~urie, care rna face sa vad rosu in fata ochilor? Poate sa . alba 0 legatur~ ~u mtrebanle ~ele ?espre originile mele, despre apartenenra mea la clanul ~amIllal, d~sp,r: l:gatunle mele de sange. Sangerarile anorectale (sange~e ~m scaun) Indica cat de mult rna agar de trecut. Acest lucru are drept consecm~a 0, s~gnare, fap,,~uldi raman pe lac. Ma simt tntepenit atat pe plan _sexual, cat ~l m general, 11 acuz pe ceilalti ~i trecutul pentru nefericirile din .prez~ntul m:u: Ma retrag in mine insumi, traiesc in singuratate, pentru a evita sa fiu dm nou ramt. A

..• . Accept!. ~ansa pe care a am in· vlata §i imi regasese bucuria de a tdii. Mil ehb,erez de toatil tristetea §i accept! ._sa primesc ceea ee imi ofera viata.. . . 1046.

SANGE - SEPTICEMIE

'-~epti~emia este a infeqie grava (0 otravire totala) a sangelui, Este eeea ce in , ~mbaJ po~ul?r s~ spune ':a-$i face sange rau" sau "a-~i otravi vlata". In aeestcaz, )OC ~r~lulvlctlm~1 $1 este Important sa rna intreb "de cine sa e ce anume rna las o~ra~~tsau pe ~cmelas sa imi contamineze existenta ? Stagnez i'ntr-o situatie, rna ,_slmt pe cale sa putrezesc" . , A~.cep~!~.sa am intreaga raspundere pentru alegerile mele-$i constientizez bucufllie VIetH. . . 1047. SANGE

- TROMBOzA. Vezi ~i:SANGEj CIRCULATIESANGUINAj COAGULARE

r'

1

I

J

~

1 1 l

1

1

J

.I .I. _A:.... - .I .>L~

l

-.

':._

I Jacques Martel

456

Marele Dicpanar at Bolitor ~iAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivir;;

457

Sangele care .circula in venele mele reprezinta bucuria de a trai. 0 tromboza, care se defineste prin formarea cheagurilor de sange tntr-o vena sau tntr-o artera, provoaca un blocaj, care Impiedica sangele sa circule liber. Aceasta stare demonstreaza faptul ca exista, de asemenea,' un blocaj in eliberarea §i in circulatia iubirii. , ,_ ', ' Pentru ea rna simt singur, sufar ~i,aIn impresia ca dlficultatile de care rna izbesc , sunt prea greu de suportat ~i canu sunt capabil sa le depasesc.Imi pierdbucuria de a trai, Viata mea mi se pare strain a, rna simt neglijat, abandonat si neinteles. Am impresia eli nu mai exista iubire in mine, deavin inflexibil, sunt tot mai tnchis in modul de a actiona §i a gandi, ceea ce provoaca 0 intarire a arterelor mele: Lupt lrnpotrivaoricarei schimbari §i intepenesc pe loc. Exista 0 situatie sau 0 credinta de care ina aga] §i pe care nu lndraznesc sa 0 parasesc ? Aceasta manifestare tmt atinge lntreg corpul. Este interesant de notat faptul ca, tromboza se manlfesta mal 'ales la nivelul venelor. Este posibil sa traiesc 0 situatie in care am 0 , dificultatede a primi, mai ales ajutorul celorlalti (pe plan psihologic, material sau " flnanciar], Cred ca pot face totul smgur. Retin iublrea pe loc. Atunci cand , .tromboza apare la picioare, indica 0 tearna de a merge inai!lte, 0 tendinta de a r~marie "intepenit" pe loc, tara sa rnapot misca. Ma simt "batut in cuie", la sol. Poate fi yorba, de asemenea, de nesiguranta pe care 0 shut cand rna despart de dneva iubit. Incercand sa retin acea iubire, sporesc sansele ca ea sa dispara, Ma simt "blocat" in emotiile mele. " , '. Accept ~. sa fiu tot mai deschis fa!ii de viata,~i acceptlv schimbarile ca pe semne ale evolutiei mele. Imi exprlm ftustrarile §l devin activ.. $i creativ. '. .

de v~de~~ em~tional.. Ac:st lueru ~mi .blocheaza ~i tmi arneteste "miscarea ernotiilor . Am impresia ca trag dupa mme 0 greutate imensa, ca un prizonier , care trebuie tot timpuI sa tarasca dupa el lanturile, Uneori este yorba despre 0 ~eutate de or~in fina?ei:r, ba?ii lmi d~u multe batai de cap si sunt foarte zgarcit, In gene~al, am I~pres~a"ca, mal d~graba suport anumite situatii, decat sa le creez. s~nt ghl~at de . t~eb~Ule, de se~tlmentul de a fi obligat, lucru care rna impiedica :a ~u eu msun~u~lsa fac-lucrur:pe~tru mine. Varicele la picioare, par frecvent, 1Il timpul sarcmn, eeea ce arata extstenta unor frici legate de aceasta stare' ca femeie msarcfnata, im:ieste tearna sa imparta§esc aceasta iubire cu altcineva 'imi este~tearna ca iT?~pierd indivi~ualitatea, in noul meu rol de mama ~i rna s~erie toata re~po~s~bl~tatea faptului de a te oeupa de un copil, Ce loc voiocupa langa ace} copilsi langa parteneril meu? YOi avea tot 'ajutorul §i sprijinul de care voi ave~ nevoie ? Povara responsabtlttajflor va fi ~imai grea. Da.casunt afectat de vance,' rna simt depasit de situatie $i lmi este teama ca nu , ,VOl face totul, deoareee am tendinta sa amplific micile detalii. In astfel de ~omente rna pot sim~~ descurajat. Nu rna simt sustinut si sprijinit (este mter~sant de observat ca, persoanelor care au varice la picioare, sau celor care ;, trebuie .s~ pre~na ap.arit~a lor, Ii se recornanda purtarea unor ciorapi , ~ompreslVl). Am impresia ca dau mult mai mult decat primesc in schimb ..Este ;;lmp~rtant sa inva~ sa iubesc si sa restabilesc situatia. ,'; ~miacce~tJ" Iibe~tea de a alege §i de a circula liber. Ma fae respectat si imi e~~lm "nevOlle. eel' .aJ.utorul de care am nevoie. Nu am nevoie sa'ma justific. , Traiesc mdrumat de mrmav mea ~iam grija de mine. Ma bucur din plin de viata.

1048. SANGE

1049. SANGEAARI Vezi: S.ANGE_:_sANGERAm

.

.

~ VARICE

'_varicele apar de obic~i, la picioare. Sunirezultatul venelor dilatate: sa~gele nu imli poate urca liber spre inima" deoarece valvulele venelor riu mai luncpon.eaza - normal. _, -,;Picioarele rna: ajuta sa avansez in. viata, sa m'a deplasez dintr-un loc in altul. Varicele picioarelor indica 0 circuiatle sanguina proasta. Pot simboliz~faptul ca, , nu imi mai convine locul in care rna aflu sau nu imi place ceea ce fac in prezent Nu mai gasesc bucurie in ceea ce fae. Poate fiyorba despre 0 relape afeetiva sau despre un loc de munca, care a devenit monoton. Sau 0 situatie in familie, unde rna devalorizez, in latura mea feminina. Imi caut locul, "cuihu§orul" meti. Nu mai vreau sa avansez intr-o direepe precisa, dar nu §tiu nid cum sa ies din'situapa actuala. Viata mea este plina de insatisfaqii, este lipsitii de pasiune §i tern.a. Devin ;zg~rcit cu z§mbetele §i veselia mea.Vreau tot timpul tot,mai mult! Struc~rile in 'care funqionez nu imi mai eonvin. Sfutgele reprezinta bucuri.a, de a tra,i ~i circulatia iubirii mele in univers. Venele sunt mijlocul meu de locomo~ie. , Sangele din vene se afla pe drumul de intoarcere spre inima! ~i aduce cu el toata iubirea pe care a primit-o de la univers., Varicele pot ~ndica existen~a unui puteniic conflict emo~ional, eare'este directlegat de capacitatea meade a rna iubi ~i de a primi toata aeeasta iubire. Nu mai sunt sincer eu mine insumi. Direcpa spre care merg sau pamantul pe care stau nu imi ofera 'eeea ee vreau, din punet

1050. SANGERAru f

•

NAZALE Vezi: NAS [S.ANGERAm ...]

"

.'

1051. SANGERARI

GINGIV ALE Vez;: GINGll [sANGERAm ALE ••.]

~:OS2.SANI (in general) , Sc1l}ii. si~bolizea~a con§tiinta a ce~a ce sunt ~! generozitatea mea fata de mine §i , de ~~Ilaltl.Sunt sl.m~~lul ?,umusetu materne. In fune~ie de starea lor; pot observa , e~hlhbrul,c:are eXlsta m vlata mea, intre a da ~ia primi, Intr,e:/Iahira mea feminina , §l eea ma~culina. 0 stare buna, eehilibrata, rna face sa '~u adevarat fertiIa in :,toa.te asyeetele viepi mele. Viata mea afeetiva este in armonie Cll latura ~ea , ratlO~alCl~ 0 persoana care are sanii mari (fie femeie; fie barb at) a inceput, inca de ; la 0 varsta fo~rte. ~ag~~a, sa.se sim~a obligata sa joaee rolul mamei fat~ de ceilalti, ,"~e?tru a se Slm!l lU~lta. ChIar daca am aceasta abilitate, de a clvea grija de al~ii, I~l d~u seam~ ea acponez astfel~deoareee imi este teama de resping~re §i ca, dadi rna s~t ~dmlrat pentru aceasta latura a mea, imi voi atrage astfel'recuno§tinla eelor dm Jurul meu. Poate eu am nevoie de afecpune materna ... Din contra daca " am Sani! rp.ici,est~ po~ibil sa nu am Incredere In capadtatea mea de mam~ §i sa . vreau sa de~onstr.ez tot timpul ea pot face acest lucru. Sanul stang reprezinta - aspeetul mal emotional, afeetiv al laturii mele materne, in timp ce sanul drept

flu

·....···T·

..

-·'lI····,·

f"'

T

~

;'

'1

1

,

•

------------

--C--l

11'

Jacques

458

Martel

Marele

Dletianar

11 Ajectiunl/or

01 Bali/or

- Cauzele subtile

ate

imbolnavlrii

459

este asociat cu responsabilitatile mele de femeie, In familie sau in sccietatets, Daca am sani! moi; care atarna, este important sa invat sa devin mai femeie in felul meu de a vorbi sl de a actlona, Shii reprezlnta, de asemenea, feminitatea §i seductia unei femei. De multe ori sunt admirati in mod exagerat. Aparitia sanilor echivaleaza cu faptul' de a deveni femeie. Acest lucru .provoaca 0 multime de reactii, 'in cazul femeilor. Este posibil sa'imi fie teama ca voi deveni un sex-simbol, ca voi fi ridlculizata. Sau poate sa lmi fie rusine, sa rna simt stanjenita, Este posibil sa nu vreau sa am copii, deoarece acestia lmi reamintesc, constient sau nu, un "soc" din trecut. Pot avea anumite temeri cu privire la faptul de a fi, in acelasl timp, femeie §i mama. In ce situatie am avut impresia ca nu voi fi la tnaltime 'in rolul meu de femeie sau de mama? Acceptlv sa primesc, la fel de mult cat dau. Imi acceptlv feminitatea. 1053. SA.NI(afecttuni

ale ...) (dureri, chisturi)

.

.

1054.SANI- ALAPT ARE (dificultiiii de ...)· Vez; ~i:sANI:"'_ MASTItA Dlficultatils care apar 'in alaptate provin, printre altele, din flsuri ale mameloanelor sau 0 lnsuflcienta de lapte, In acest caz, imi este greu sa acceptjv rolul de mama. Am impresia ca, acest copil imi distruge libertatea. Ma perce? ca ~e 0 "masina ~e pro~us lapte". Am a dificultate in a constru legatura mama-:opIl, care pare mmunata, pengtru majoritatea femeilor. Dar, in cazul meu nu .s~ ~n~ampla acest lucru §i rna intreb care este "problema mea"! Devin ~elml§tlta, deoarece copilul depinde de mine pentru a trai, Este cazul sa rna . m~e?: cum as _!lutea sa ii ofer iubire, bebelusulul rneu, prin alaptare, cand nu rna ~lmt demna de el? Cu 0 astfel de atitudine blochez totul. Nu rna respect sufielen~tA?e mult si nu Imi ofer iubirea si tandretaa de care am nevoie. Cum a§ putea s~ ~ldau hebelusulu] meu ceea ee nu imi pot oferi mie insumt ? Vreau sa fac to~ poslbilul pentruAa hram copilul, dau foarte mult §i uit complet de femeia din me, .care a cedat In tot~litate locul mamei. Prin urmare rna simt depa$ita de sltu~tl.e, .deoarece vreau sa fac totul foarte bine, nu rna simt la Inaltimea acestei sarcim §l clachez. ,Cum as ~ute.? Asa~u iubita partenerului meu §i, in acelasi timp, mama bebelusului ? Treb~le sa rnva] sa rna adaptez la orice situatie noua, sa imi dozez efortul. Laptele putin, pentru copilul meu, poate indica faptul ca eu insami am foarte putina hra~a afecti~a (afectiune, tandrets, atenti etc.) din partea pa~enerullll ~eu, de cand a aparut bebelusul, care "iml ocupa tot locul" §i care pnmeste toata ate_?tAiaA . cea~ta situatie, irn! poate aminti, de asemenea, relatia cu prop~la m~a mama, m care slmteam 0 raceala, un go], 0 lip sa. Ro]ul meu de mama reactiveaza acum ranile mele emotiona]e in relatie eu propria mea mama. Cum sa fiu 0 mama bun a §i 0 iubita buna, in acela§i timp ? Cum sa impac intimitatea mea ...eu copi~ul, p~~tru a ~~ s.imp bine ?_Imi accept corpul $i persoana mea a§a cu~ SU?t. Ma P?ZltlOnez §llml ocup spatlUl de care am nevoie §i care este al meu. Ma ' pnvesc cu lUbire §i cu blandete.

Vezi~:CANCERLAsAN,sAN-MASTJTA

Atunci cand am dureri de sanl, este important sa rna verific daca adopt 0 atitudine supraprotectoare sau dominatoare fata de. cop iii mei. sau ceva ce reprezinta cop iii mei (de exernplu, un proiect de munca, de care rna ocup care §i cum ar fi copilul meu sau un membru al farniliei, un nepot sau nepoata sau un alt copil pe care tl consider copilul meu sau parintii mel, care au nevoie de at:ntie, ca niste copii si de care rna ocup eu acum) sau fata de partenerul meu. Imi e~e tearna sau chiar mi s-a intamplat sa fie luata de langa mine, 0 persoana draga? Poate am fost separata fizic de aceasta sau poate este yorba despre 0 ruptura in relatiile mele personale in care comunicarea nu mai exists. Nevoia mea nelmplinita, de a avea 0 legatura cu lucrurile sau cu oamenii, lasa un gol in viata mea. Am fost renegata de cineva apropiat §i sufar mult din aceasta cauza. Sau poate eu am renegat pe cineva apropiat Traiesc 0 angoasa, rna gandesc prea mult la aceste lucruri. Am impresia di libertatea mea este distrusa, Ma ocup prea putin de emotiile mele §i vreau sa dornin, safiu posesiva, Ii judec foarte aspru pe ceilalti §i nu v~eau sa aud ce au de spus. Vreau sa controlez totuI. Nu am incredere in valoarea mea §i am tendinta sa rna consum foarte mult In iubire, rna pierd in relatiile mele, pentru a compensa lips a de 'incredere in mine §i lipsa respectului fata de mine. .. Bilcuria pe care a§ putea sa 0 sirrit este absorbita de vechile mele suparari sau de grijile, care rna urmaresc de atata timp. Angoasele mele §i nesiguranta mea sunt mai puternice decat dorinta mea de a deveni propriul meu stapan. Am impresia .ca traiesc in pacat. Incerc sa inHitur, rational, to ate aceste emopL Totu§i, acestea sunt atat de prezente §i sanii mei pot deveni hipersensibili, lasand sa se vada toata aceasta durere interioara. Un chist poate aparea atunci d\nd rna simt vinovata fata de un aspect legat de maternitate sau 0 situatie in care am trait un

,'-; i·1

soc emotional. Faptul de a vrea sa Ii protejez prea mult pe cei dragi, rna face sa ii impiedic sa traiasca, ajung sa iau decizii in Iocul lor §i devin omama closca, . ~ccept!:' sa ii las pe cei pe care ii iubesc, sa devina autonomi pentru a deveni si ei, la randul lor, persoane respansabile. Imi exprim astfel adevarata perso~alitate. Merit tot ceea ce este mai bun. Ignorand angoasele, grijile, resentlmentele din trecut, sanii mei vor redeveni sanatost. .: .

n:

:

ca

.Accept!" sa imparta§esc aceasta iubire cu ebbelu§ul meu, §tiind el exista ~n,,:ata mea, p~~tru a~rna ajuta sa devin 0 persoana mai bun~. Imi of era bticurie §i . lUbl~e necondltlonata. Astfel pot deveni stapana pe viata mea §i pot cre§te sentimentlil de libertate pe care il am. . ..

A

!

~055. SA.NI(cancerla

...) Vezi: CANCER LA sAN

1056.sANI - MASfITA· Conform teoriel doctorului Hamer, faptul de a fi stangad sau dreptaci are un im~act asupra conftictului I~at d: afectiunile sanilor. Nu am mentioinat aceasta teorie aici. Este.o interpretare valabila, la fel ca cea care suspne ca partea dreapta este legata de ra~une ~i cea stanga de afeqiune $1de emopi. Este posibil sa ~nem cont de ambele interpretari 78

1 1 ,~

__

.M~st~t~. este 0 i~flamatie dureroasa a· sa~ului, care poate aparea in timpul alaptaru, care devme periculoasa, daca exista 0 scurgere de puroi din mamelon.

'T

...

'11

..

l

1

"!

•

~

•

-

•

~

~

"I

_

Marele Dictionar 01Boli/or ~IAfectiunilor·

Jacques Martel

L f.1

I;" I

Ii' i

,

In acest caz, tot tn relatte cu maternitatea, este posibil sa ~a simt ob~osita.d~p~ nastere, (sau din alte motive) ~i tmt provoc 0 stare de r~u. car~ m~ obliga sa intrerup alaptarea, lara sa rna simt vinovata. Sa~ poate ~m Impre~la ca sunt prea materna tn relatie cu partenerul meu sau cu cmeva din antu~aJul ~eu. ~Acest~ dureri de san pot indica" de asemenea, faptul ca sunt prea dura cu rrune msurm. Am impresia ca trebuie sa rna sacrific pentru familie, pentru mu~c~ s~u pen~ 0 cauza foarte importanta pentru mine. Nu mai suport, sunt agresrva ~l frustranle se acumuleaza tot mai multo Acceptlv sa recunosc fap:ul ca, mod.u~I_TIeude a functlona _~a impiedica sa rna implinesc. Observ cu atentie toate cahtaple pe care le am. Ma mtr:b de c~ am o nevoie atat de mare de a rna simp utila pentru cineva. Acceptandu-mt .!.. valoarea nu voi mai avea nirnic de demonstrat, nimanui. Daca imi ofer mie insumi mai multa Iublre, voi putea astfel sa 0 ofer si celoalalti, intr-un mod dezinteresat, gratuit si simplu, asa cum 0 face un copil. Sunt c~~.abi1asa s?un. d~ sau nu, in functie de ceea ce este bine pentru mine. ~ccept.!.• s~ 11 las p~ ceilalti s~ aleaga liberl, tnvat sa rna iubesc. Recunosc faptul ca, fiecare dintre not evolueaza prin experiente1e pe care le are.

Accept!. sa fiu desehis fa;:a de iubire, irni recunosc valoarea divina eu sunt totul si pot face totul, Imi regasesc curiozitatea ~ilucrurile care rna pasioneaza,

1064. SCLEROZA iN PLACI Scleroza in placi este 0 demielinizare?", care pare infiamatorie, prin procesul auto-imup. al invellsulut care infasoara caile nervoase ale creierului ~i maduvei spinarii, Intreg corpul este afectat ~i accesele (puseurile) pot surveni in diverse momente ale vietii. Este ca ~i cum intreg corpul meu ar fi lntr-o capcana, prins intr-o cusca, care devine tot mai midi, In inlantuirea evenimentelor. Daca sunt afeetat de scleroza in placi, acest lucru inseamna ca sunt afectat, in general, de suferinte puternice si rna simt descurajat In viata. Exista ceva sau cineva care rna paralizeaza, rna simt blocat. Nu rna mai simt vioi in fata vietii. Viata mea duce lipsa de tandrete, de "miere" [de-mlel-inizare]. Traiesc 0 revolta puternica, care lmi anima tntreaga fiinra. Ma simt obligat sa fae totul eu singur. Fiind foarte perfecrion!st ~i intransigent, refuz sa rna in§el ~i acceptjv eu greu ajutorul celorlalti, Imi este greu sa acceptlv constrangerile, mai ales pe cele care provin din familia mea Vointa mea este tot tlmpul pusa la incercare. Constientizez faptul ea trebuie sa fiu foarte dur cu gindurile mele ~i sa raman departe de emotiile mele. Gandul unui esec rna lngrozeste.Imi este greu sa rna iert ~isa iiiert pe ceilalti. Pot sa Imi port pica pentru ca am lasat sa scape 0 oportunitate. Imi este teama di voi fi dat la 0 parte, voi fi abandonat. Sau imi este teams ca voi cadea, atat In sens propriu cat si figurat ~i ca, 0 astfel de cadere mi-ar putea provoca moartea. Toate aceste friei, care implica 0 deplasare pe verticals ~i care rna pot face sa cred ca viata mea este in pericol, pot declansa 0 scleroza in placl, Peate fi verba, de exemplu, despre caderea de pe 0 scarii, riscul de a cadea lntr-o groapa, pierderea brusca de altitudine in avion, eeva ce Imi cade in cap etc. La nivel simbolic, expresii de genul"a-mi cadea cineva cu trone" (a rna tndragostl) devin periculoase pentru mine. Caderea poate fi fizica, morala sau simbolica. Teate aceste situatii mi se par bulversante, uimitoare si sunt siderat. Imi este teama ca voi cadea de foarte sus sau ca "va cadea ceva de sus peste mine" si voi muri. Sau rna pot simti degradat de cineva sau de teama ca imi voi pierde protecpa sau 0 pozitie privilegiata la munca, de exemplu. Am impresia ca nu mai am niciun viitor. Foarte des, rna judec sau Ii pot judeca pe eeilalti foarte sever, ceea ce creeaza un sentiment de depreciere, de devalorizare si de diminuare a persoanei mele. Cand rna simt diminuat, doborat, am impr~sia ca viata rna zdrobe§te ~i am tendinta sa cad, in lac sa stau in picoare. Pot ajunge chiar sa rna opresc, sa rna imobilizez, nu mai am forta se avansez, sa ma m;$c. Astfel, boala se va manifesta mai tntai la picioare ~i pot avea impresia ca sunt strivit. Faptul de ami reduce capacitatea de a rna deplasa, de a merge, de a rna mi~ca, imi poate da senzatia ca astfel sunt mai in siguranta. Faptul de a nu mai putea merge mai departe, rna poate impiedica sa fiu nevoit sa fac fata unei situatii, pe care vreau sa

1057. SCABIE, RAIE Vezi: PIELE - SCABIE SAU RAIE 1058. SCARLATINA Vezi: BOLILE COPlLAmEI 1059. SCHELET Vezi: OASE -

,

Cauzele subtile ale imbolnavirii

'

1060. SCHIZOFRENIE Vezi: PSlHOzA - SCHIZOFRENIE 1061. SCIATIC (nervul ...) Vezi:NERVULSCIATIC 1062. SCLERODERMIE Vezi:PIELE-SCLERODERMIE 1063.SCLEROZA Vezi~i:INFLAMATIE,SISTEMIMUNITAR Scleroza 0 hipertrofie care intareste tesutul conjunctiv, prezent in intreg corpul. Este important sa con~tientizez ca, daca sunt afecta~ de ~ee.ast~ boaHi,.m~ atac pe mine insumi, ceea ce poate determina scleroza sa se mtmda, Ia ma)ontatea organelor. Aceasta hipertrofie provoaca un fel de energie arzatoare, care seoate.la suprafata furia mult timp refulata. Tesuturile se i~tarese ~i la .fel ~~i.g~nd~nle mele atitudinile mere ~i se creeaza un dezechihbru energetic. lrm mtaresc pOzinia fata de viata ~ifata de persoanele din anturajul meu. Sunt inflexibil ~~x;t~ adaptez foarte greu la noile situatii. Prefer sa rna~ag~tde ;,:chile mele m~?~ahtatl. Nu mai sunt flexibil, mai ales fata de ceea ee se mtampla m cadrul famlhel mele. Este posibil sa rna simt invadat de eeilalti,lntregul meu corp sau oricare p~~e d~n el poate fi afectat de scleroza. Este important sa con~tientizez ceAeace trale:c l~ interiorul meu. Oaca rna tnchid fata de iubire, acest lucru poate msemna ca rna consider nedem de aceasta iubire, di rna simt vinovat sau imi este ru~ine de viata.

D~myelinisation: diminution de la myeline, substance protectrice compasee de lipides (fa nne de gras) et de protelnesentaurant certaines fibres nerveuses .

79

I

"

f-'f

, " , ,

,

.

1

1

,

,

1

~

i

1

1

1

T

Jacques Martel

462

Morele Dietianar al 801l/0r ~IA/eetiunllor - Cauzefesubtile ale ImbolniivJrJi

463

o evit cu orice pret ..Daca, de exemplu, nu am capacitatea fizica de a repune pe adresa mea, atat pe eele din familie, cat si pe cele din jurul meu. Imi aeord mai picioare 0 companie aflata in dificultate, boala rna ajuta sa evit sa am dinnou un . multa blandets. Urmez curentul vieti! ~i bucuriile. ei ~i astfel voi evolua in mod esec in care rna devalorizez. Indiferent ce varsta am, ,nu mi se da voie sa am armonios. Renunt la rolul meu de clovn $i las sa se vada lumina mea interioara, proiecte, sa rna dezvolt, sa iml exprim parerea, Iau asupra mea povara de a .. Pacea mea interioara va deveni tot mai.mareIn fiecare zi. realiza dorintele mamei mele sau ale tatalui meu: devin "bratele $i picioarele lor". 1065. SCLEROZA - LATERALA AMIOTROFIcA Vezi:CHARCOT [BOALA LUI.~.] Ma mise repede, dat fiind faptul ca sunt neputincios sa jot acest roI. Ajung sa nu rna consider destul de bun pentru ei. Apararea mea in fata acestor frici va consta : 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE ...] ';_SCOUOZA in a vrea sa controlez totul, a vreaca totulsa se petreaca asa cum vreau eu. Criticile, care de obicei sunt lmpotriva mea, imi otravesc viata .. ., ;1.067.SCRASNIT DIN DINTI Vez;:DINTJ[ScRAsNlTDIN ...J,MAXILARE[DUREREDE .. J Cred ca .suferinta face parte din viata mea de zi cu zi ~i ca nu merit sa 1068. SCRUPULE odihnesc. Fac eforturi pentru a rna depasl si, cu toate acestea, nu sunt suficiente. . Corpul meu Dbos it refuza sa mai duca lupra aceasta siiml da de Inteles ca este . Scrupulele apar in cazul unei persoane care simte 0 neliniste faja de propria sa posibil ca si eu sa am nevoie de ceilalti §i ca trebuie sa tnvat sa am tncredere in ei. '. constilnta, "Ma doare sufletul", sunt plin de indoieli. Ma autoanalizez tot timpul. Ma opun fericirii si valorizarii mele. Ma neg pe mine insumi. Faptul ca am fost . "Acest lucru imi scade nivelul de energie si poate duce la aparitia sau la acelerarea ; irnbatranirii. . ... . . umilit si degradat rna face sa cred ca nu valorez mare lucru. Sunt ca un co pac care .:. Acceptt" sa traiesc in armonie §i sa rna Indrept spre idei noi, astfel imi cade. Ma simt abiitut. Ma distrug atat de tare cu gandurile mele, iar acum boala . . regasesc entuziasmul ! ... . rna distruge si ea. Inflamatia indica 0 furie arzatoare sl foarte emotionala, care Imi poate afecta tntreaga extstenta, Imi pot pune urrnatoare tntrebare: "Dare 1069. SCURGERI VAGINALE Vez;:LEUCOREE chiar lmi doresc sa fiu liber cu adevarat T" Peate, inconstient, vreau sa rna razbun astfel pe cineva, care graviteaza in universul meu, dar care nu mi-a aratat destul 1070. SENECTUTE Yen: BATIMNE[E [AFECJ1UNIDE...] de multa iubire! Aceasta forma de cusca, in care se afla corpul meu; SENILrrATE protejeaza de faptul de a fi obligat sa lmi exprim adevaratele sentimente ! Daca . tac astfel, rna simt obligat sa merg Intr-o directie pentru a 1«: face' pep lac Daca sunt 0 persoana in varsta $i im! sunt afectate facultatile fizice §i psihice, se celorlalti, tn loc sa avansez in directia in care vreau eu sa merg. In loc sa fiu in ., vorbeste despre senilitate. Senilitatea este 0 boala care are Iegatura cu miscare, sa rna schimb, sunt intnertle, stagnez. Deoarece nu mai vreau sa simt .evadarea, eu fuga de eeva.. Prin intoarcerea Intr-o stare asernanatoars eu nimic, nervii mei senzitivi sunt' afectati de boala, Reprirnarea emottilor poate . copila~ia~ rna intore la siguranta pe care mi-o aduce acea stare. Aleg sa Ii las pe duce la 0 incapacitate de a-mi schimba ernotiile §i poate provoca astfelo alterare ceilalti sa se ocupe de mine, vreau sa alba grija de mine. Ma simt neputincios pe musculara §i metala, Cand sunt afectat de scleroza in plact, devin dependent de . mai multe planuri, mai ales in comunicarea foarte difcila, cu ceilalti, In loc sa ceilalti, Devin asemenea unui copil, care vrea ca cineva sa se ocupe de nevoile traiesc In pasivitate, ca adult, prefer sa flu eonisderat senil $i sa Irni ereez astfel sale de baza, Trebuie sa rna agaj de ceilalji, pentru a nu cadea, atat pe plan fizic, ::'un mo~tiv lnterneiat pentru ea ceilalti sa se ocupe de mine, sa rna trateze ea pe un cat lji emotional. Trebuie sa rna tntreb daca, responsabilitajile mele de adult sunt , copil. Imi pun intrebari de genul: Dare viata mea mai nierita sa fie tr~iita ? ce mai ': pot realiza acum? prea greu de purtat. Poate prefer sa rna tntorc la 0 stare de dependenta, in lo~ ~ fiu nevoit sa fac tot timpul eforturi pentru a dobandi sau a pastra· eeea ce am. hm Daca sunt afectat de senilitate, accept!. sa con~tientizez faptul ca nu este era atat de bine cand mama avea grija de mine ... 0 consideram admirabilii. Dar nevoie sa fug nidiieri.. Daca vreau sa am parte de atentia atat de mult dorita acum nu voi mai vedea niciodata blandejea din ocliii eL.. Acum am impresia di . .:'. treb~i~ sa.o mani~es~ eu insumi. Ma bticur de protectia divina, tr~iescin pace ~i t~ viata mea este tot timpul agitata, In plina efervescenta. Corpul meu imi transmite .;:~:: de~lma Sl?UAra?ta. In fie~are moment din viata' mea, con~tientizez fOrja mesajul sa rna relaxez, sa rna eliberez de aceste lanjUri. Solupa se afla numai In , < " UmversulUl. Iml pot crea Vlaja a§a cum vreau eu: trebuie doar sa devin propriul mine. .. .•meu stapan §i sa'cer ajutot atunci dnd am nevoie, peritru a~mi indeplini visele. '. Accept!"· sa am incredere tn indrumatorul meu interior '§i recunosc in t07z. SEPTICEMIE Yen: sANcE ~ SEPTlCEMIE fie care, prezenta aeestuia, care ne face pe fiecare dintre dintre noi sa aqionam . cat putem mai bine. Astfel, voi arata mai multa flexibilitate ~i intelegere. Accept!' SETE Ven #: INSOLATIE, mNICHI [pROBLEME RENALE], sANCE - DIABET sa dau un sens vietii mele. Redevin stapan pe viaja mea ~i tmi asum din pUn . :'~:,~Seteaeste un fenomen natural, care contribuie la echilibrul subtantelor din sentimentele. Aprobarea celorlalti nu mai este necesara. Imi aceeptse.ntiinentele .,....,.. ;sistemul sanguin, precum sarea ~i zaharul, printre altele. Cand senzati~ de sete interioare, acestea fac parte din mine. Las la 0 parte com'entariile negative la

rna

rna

';i071.

..(\';073.

J

l~""""""""""""""""""""",,

,,

......

"

'T

1 1

1

'

l

1

•

I

:

~ ,

-

!

I

1

1 ,

T 1 1 1 1 1 1

1"1

_

..........

_

......

_.

Marele Diefionar a/Bali/or §i Afectlunilar - cauzeie subtile ale imba/niivir;i

Jacques Martel

este exagerata (polidipsie), gandurile .mele sunt tulburate, inima bate foarte puternic, nu mai vad dar, am gatul uscat ~i lmi este sete. Iml lipseste cevapentru a fi fericit. Sa beau I Pentru moment, setea se calmeaza, dar revine foarte repede, deoarece cauza este in mentalul meu, Este nevoie sa descopar aceasta cauza: ce amime rna deranjeaza in viata ? Munca mea pare ceva plictisitor? Ce gand sau ce frica tmi usuca gura sau spiritul ? Am impresia ca tmi este sete de via~a ? Ce rna nemultumeste, ce imi lipseste sinuamnclodata destul ? Cand voi gasi raspunsul, setea aceasta, in aparenta de-nepotolit, va fi controlata, Condimentele puternice sunt recunoscute pentru calitatea lor de. a accentua dorinta sexuala, Acest excitant, folosit adecvat, poate diminua setea. in schimb, 0 relatie . sexuala nesatisfacatoare va avea ca efect cresterea senzatiei de sete, amplificarea -.sentimentului de Iipsa.Pentru a umple aceasta lipsa, dorinta de a bea reprezinta nevoia mea de via~; deoarece apa este simbolul vietii; In cazul in care beau foarte putine lichide si imi este rar sete, am prea multa saliva, lnseamna ca sunt pre a centrat pe mine insumi, pentru a vedea ceea ce se intampla in alta parte decat in "micul meu univers" ~imi sunt suficient de deschis spre lumea exterioara. Acceptlv sa fiu mai deschis fata de viata, fata de iubire, pentru a gasi in sfar~it solutia de "a-mi potoli setea", 1074. SEXUALE (DEVIATII

1075. SEXUALE (FRUSTRARIJ

LlPSA DORlNTEI ...)

Veti

(HARTUIRE ...)

. Daca tra~e.sc 0 si~~tie de ~aI1Uire sexuala, acest ·lueru indica faptul ca tralesc mult: fn~l, u.neon mconstlente ~i rna las manipulat de tandrete sau de 0 alta forma de l~blre. Pot, inconstient, sa am onevoieatat de mare de afectiune, incat acest m:saJ po~te fi ~e~ceput, de cineva din exterior, In sens negativ. Ceilalti pot crede ca sunt disponibil sau interesat, tn timp ce este yorba doar de nevoia mea de atentie §:ide a fi iubit. . . .; . . . Acceptjv sa rna fac respectat ca persoana, Trebuie' mai Intai sa' identific surs~le ca~e d:ter~ina aceasta situatie, pentru a-mi recapata puterea ~i a-mi . contmua vtata mal normal". 1077. SFORAIT

#: EjACULARE

PRECOCE

Fiind de multe ori influentat de 0 educatie prea stricta cu privire la tot ceea ce inseamna sexualitatea, cred sincer, ca organele sexuale sunt ceva imaral ~i murdar. Sau e~te posibil sa suta.r de un complex legat de performanta ~i cu cat vreau sa imi imbunatatesc aceasta performanta, cu atat voi reu~i mai putin. Este posibil sa port pica persoanelor de sex opus ~ifaptul de a-mi nega sexualitatea sau de a refuza sa a manifest, este 0 modalitate de a rna razbuna: "nu Ie yoi oferi nido placere, ei sau ele nu merita acest lucru !" Astfel, rna pedepsesc pe' mine insumi :§i rna privez de nevoile mele vitale ..Poate fi v~rba ~i despre diniinuarea sau absenta dorintei sexuale (anafrodizia). Deceptiile mele ~illpsa inea de

------------------

1076. SEXUALA

·c '.

~I PERVERSIUNI iN GENERAL)

Atunci cand sunt afectat de 0 deviatle sexuala, acest lucru indica faptul ca vreau sa refulez sau sa resping 0 parte importanta din mine ~itraiesc tot timpul a lupta tnterloara, Am fost ranit de multe ori in viata mea si nu lmi dau seama ca deviata se datoreaza unei frustrari, Ma simt prizonier in suferinta mea, din cauza .educatie mele stricte ~i a regulilor societatli, a propriilor mele Iimitari sl vreau sa imi amplific sentimentul de libertate ~ide putere. -, Astfel, corpul meu imi spune sa accept!., fiecare aspect din mine, pe care II asocie.z unui .defect. Fiecare fiinta are 0 latura ,masculina ~i 0 latura feniinina. Daca sunt un bi'irbat, imi accept!., feminitatea ~i daca sunt femeie, imi accept!" latura masculina. Devin modest ~i decid sa 'ma afirm tara sa Ii ranesc pe ceilalp. Aleg sa imi unific intreaga fiinta, deoarece fiecare parte din mine vrea sa se exp_rime.

....

interes fata de via~ rna deterrnina sa traiesc acelasl lucru ~i la nivelul sexualitatii, Po~te fi ~orba despre un anumit grad de disperare, cauzat de negativitatea mea fata de mme insumi sl fata de ceilalti, Este preferabil sa acceptjv sa-ml traiesc lntr-un mod sanatos sexualitatea deoarece face parte din calitatea vietil mele. lml acord timp pentru Iucrurile care lmi fae placere~ care imi ofera satisfactie, Pofta mea de viata si pentru lucrurile bune se va trezi astfel, Ia fel ca ~i cea pentru relatiile intime ~isexuale.

,~

,

~

t

!

,

!

~

j;

Zgomotul pe care il scot rand respir In ti~pul;omnului sau care provine de la un obsta~ol ~: p~ calle nazale sall Jaringe, se numeste sforait. In cazul in care sforai, tr~bUl.e~a irru pun urmatoarele Intrebari: oarema'agat de vechile mele ldei, de atltu?mIle mele sau de bunurile materiale? Ma Indipatanez sa raman intr-o relatie s~u intr~o sltuatie, care nu mat. este buna pentru mine? Sunt obosit ? Stag~ez m ~ecAhIlemele modele de viata, ceea ce imi ingradesta libertatea ? Daca .. am s~?usunle mfundat~, rna lntreb care este lucrul pe care il respir greu in timpul n~~p! (~ee,7emplu, mlrosul partenerului meu, un parfum etc.) Sau poate, vreau '. sa II prmd. pvepa:tenerul meu, care doarme langa min~ §i sa inIatlir distanta '. care ~~ separa (atat pe plan fizic, cat ~i emotional). Prin urmare, tncerc sa rna a~ropll.de :1. ~au poa~e ~ncerc ~a Iisp~n, .in t~m:puln?ptii; tot ceea ce nu am reu~it .' . i- sa exprm~,.m.~mpul ~Jlel? Daca nu rna slmt mteles m cererile mele, am tendinta , . de a sfo~al §! mco~§tientul meu continua sa se exprime in timpul noPtii, deoareee nu pot sa ~a ex~nm al~el. Ma sim~ prins tntr-o· capcana, in relatie cu partenerul , meu sau malta relatle personala. Este important sa vad daca sforaituI se ..produ~evcand i?spir ~au cand expir aerul: daca are loe in timpul inspiratiei, este .• ~n str!gat de a)utor, Jar daca are loc in timpul expiratiei, inseamna ca vreau sa " mdepartez un perico1. .. . A.cce~tl" ~a invat s.a rna deta~ez §i s~ fac lac lucrurilor noL Invat sa comunic cla.r§l tara submtelesun sau ambiguitati. Sunt deschis fara de schimbare ~ilucruri

"no1.

••;~078.SIDA :

.

.

(SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDIlE)" ,.

.

Jacques Martel

466

in cazul in care sunt purtatorul virusului HIV(virusul imunodeficientei umane) §i starea mea de sanatate este buna, se spune pur si simpu ca sunt, seropozlttv §i, este posibil, sa nu dezvolt niciodata boala. Daca tnsa sistemul meu imunitar slabeste din cauza virusului HlV,se poate spune ca am aceasta boala, SIDA.Daca . sunt afectat de aceasta boala, sistemul meu iminitar are un deficit de' celule T (limfocite sau variante ale globulelor albe din sange si din limfa) si ~evine incapabil de a rna proteja impotriva unor afectiuni. precum pneumoma sau cancerul. Virusul care produce SIDAeste transmis prin sange (sange contaminat in timpul unei transfuzii de sange, printr-o seringa infectata sau 0 rana care intra in contact cu sangele infectat etc.) sau prin contact sexual. Glanda timus {situata in fata traheei) locul in care se formeaza celulele de tip Teste afectata de boala §i astfel energia tntmitv si intreg corpul vor fi afectate. Difuzarea celulelor infectate in 'lichidul extracelular,· mai ales in sange, corespunde -energtei emotionale. Sangele in legatura cu Inirnav simbolizeaza Iublrea §i suferintele, creativitatea. Astfel, sistemul meu emotional este in dezechilibru si incapabil sa se exprime liber. Traiesc 0 mare culpabilitate fala de iubire, am impresia ca nu sunt la imU!imea asteptata, Corpul meu devine slabit si tot mai vulnerabil in fata invaziilor exterioare. Este ca si cum, sistemul meu imunitar nu ar mat putea face diferenta lntre ceea ce este bun pentru mine si ceea ce nu este bun. Este important sa constienttzez faptul ca imi refulez emotiile, precum frica ~i furia, ca Imi neg intreaga fiinta $i sunt pe care sa rna distrug in: totalitate. Reprimaril sentimentelor se adauga, de oblcei, 0 culpabilitate profunda, care rna roade in interior. Nu rna respect aproape deloc ~i" lmi este fries de judecata celorlalti, Si, bineinteles, pentru ca nu Imi place felul in care rna vad ceilalti, este posibil sa fac parte dintr-un grup social, care este foarte des criticat, judecat, chiar neinteles de ceilalti, de exemplu, pot fi homosexual, toxicoman, de rasa neagra, prostituata etc. (eategorii care sunt cele mill expuse infectarii cu ·HIV si care s~nt victime ale discriminarii, de catre restul societatii. Incapacitatea mea de a rna iubi ~i a rna acceptalv asa cum sunt determina faptul ca nu reusesc .sa rna protejez, rna simt tara aparare, la fel ca tunci cand eram copil.: Porta mea interioara care, in . mod normal, se sprijina pe iubire, pe aceptarejv si pe 0 dorinta puternica de a trai, este acum sUibita $i se distruge treptat. Chiar ~i Inconsttent, moartea poate parea 0 solutie pentru disperarea mea: Imi este rusine de mine insumi, nu mai sunt in contact cu propriile mele emotii, este un .gol total. A trecut mult timp de dind am impresia.di nu mai am nicio autoritate asupra viepi mele. Sunt incapabil sa cer ajutor celor apropiati, indiferent de doemniul in care .am ne~oie. Boala aceasta poate este singura modalitate de 'a avea parte, in sfar~it, de atentia ~i de iubirea parintilor meL Ma consider 0 ru§ine pentru famHia mea §i ar fi mai bine sa dispar ... Astfe} nu' a§ mai fi 0 sursa de suferinta pentru ei, deo~rece nu sunt conform a~teptarilor lor. Integritatea mea este atinsa. Este important sa fiu con~tient de faptul ca, virusul HIV este transmis prin sange sau prin sperma, in timpuI relapilor sexuale, ambele simbolizeaza viata (0 transfuzie de sange poate salva 0 viata §i, prin actul sexual, pot da viata, pot continua linia de sange). Ambele sunt acte de iubire neconditionata. Si atunci cum este posibil, ca prin

Marele Diet/onar al Bali/or ~IA!eetiunilor - Cauze/~ subtile ale imbolniiviril

aceste acte, sa poata fi transmisa "moartea"? Unde a avut lac ruptura interioara de iubirea din mine, ruptura care a permis virusului sa se instaleze si sa fie stapan in corpulmeu ? De ce am devenit propriul meu parazit, in lac sa fiu eel mai bun prieten al meu ? Descopar faptul ca traierea unei experiente sexuale poate fi un fapt plin de revelatii emotionale, Chiar ~i pe plan spiritual, 0 experienta sexuala rna poate face sa traiesc evenimente benefice atunci cand energia sexuala se deschide, din chakra de baza, care este sursa elanului meu spiritual. Dad insa aceasta energie este prost folosita, doar pentru automultumire §i complezenta, se poate intoarce impotriva mea. Fara 0 sincera manifestare de puritate, se poate transforma lntr-c energie bolnava, invat sa recunosc energiile din mine §i le folosesc pentru evolutia mea. Accept!" sa am grija de mine, am lncredere in mine si in vat sa lrni iubesc fiecare parte din mine. Trebuie sa renasc din nou $ij de aici inainte; accept!" sa traiesc pentru mine §i sa fiu fericit. -Accept!" cine sunt, adlca 0 fiinta divlna si extraordinara. Daca am copii, toate acestea ii vor ajuta sa devina la -randul lor stapani pe viata lor §i sa i~i dezvolte si sa-§i accepte] " flinta, in totalitatea ea.

v

1

1

,

1

l

I 1 1 1 J 1 1 1.-

....,

467

1079. SIFILIS Vezi: VENERICE [BOU ...] 1080. SINCOPA Vezi:CREIER-SINCOpA 1081. SINDROMUL

BAUTORILOR DE LAPTE Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j

1082. SINDROMULso

LUI BURNETT Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j

1083. SINDROMUL

CANALULUI CARPIAN

1084. SINDROMUL

LUI CUSHING Veri: CUSHING[SINDROMULLUI...j

. -. 1085. SINDROMUL 1086. SINIJROMUL

Vezi:CRAMPASCRJIIDRULUl

DOWN Veri: MONGOLISM LUI GELINEAU Veri: NARCOLEPSIE

1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE Vezi si: SISTEM IMUNITAR

SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTA

Sindromul Gullaln-Barresr se caracterizeaza prin inflamatia §i demielinizarea . (lipsa de mielinaB2) a numeroaselor radacin! nervoase. Aceasta inflarnatie este uneori continuarea unei boli infecpoase sau virale sau a unei vaccinari, eel mai •.•••: adesea, se pare ca rezulta dintr-un dezechilibru imunitar. Este localizata mai ales pe partea inferioara a corpului, dar po ate afecta toate. ra~acinile nervilor ~ Sindrom: un sindrom nu este 0 boala in sine, ci un ansamblu de simptome, a caror cauz3 nu se cunoa~e exact. In acest caz este vorba de persoane care beau prea mult lapte ! 81 Guillain (Georges), Barre (Jean-Alexandre), Strohl (Andre): medici francezi care au aratat in anul 1916 anomalia ·taracteristicli cr~terii numarului de proteine din Uchidul cefalo-rahidian, in cazul a doi soldap cu paralizie generala .. tranzitorie

~

.

.

.

.

.•.... Mielina: este 0 substanta alba din fibrele nervoase care intra in componenta nervilor sistemului cerebro-spinal (considerata maduva nervilor) .

,.,

,'!

11'

I ,.,

I J

1

_

Marele DiCf/onaf al Boli/or 11Afecfiunilof - Couzele subtile ale imbol"iivirii

Jocques Mortel 468

situatia in care rna aflu acum, rna sufoca. [mi este teama sa rna fixez undeva, fricisa-ml iau lin angajament. Ma simt invadat din toate partile de oameni care iml otravesc existenta, Este foarte urgent sa censtientlzez aceste lucrurl, pentru a ma.elibera de frici si a-mi asuma din plin existenta, Imi analizez fricile legate de angajament. Acceptt" sa descopar situajiile in care imi pot gasi locul cuvenit §i mai este timp sa: rna dezangajez, sa rna eliberez si s'a rup sau sa schimb ceva in comportamentul meu. Inva! sa aleg in functie de nevoile rnele §i tml regasesc in armenia, respir cu toata fOI1a. . . .

rahidieni si cranieni. In acest caz, rna aflu Intr-c situatie in care a~ impresia c~ sunt spionat; ceva sau cineva se ,c:mufleaza Aca_un eam:leon ~l V?f ,~a m~ atace.Sunt tot timpul nerves, in ,alerta, stau la panda; nu am mcredere l~ mmem, rna simt neputinclos, deoarece nu imi cuno~c ade_versarul, _care ,;orIeu,m,.se presupune ca ar trebui sa rna protejeze ',Exi~ta un C.hl,p ..eu doua fete, ea ~l ~me uneori si acest lucru rna deranjeaza. Devin hipersensibil.la tot ceea ce este m jurul meu, pentru a evita pericolul si rna simt;ne~~ti?ciOS s~ ~~actionez,~deoarece nu stiu de unde va veni acel atac. Este posibllsa, port p~ca deo~re:e am s~us sau am facut ceva ~i am un sentiment de rulpabilitate. Am impresia :a am: tra~at P: cineva sau ca am fost tradat.. .. Pot descoperi informa!ii care .ma ~o: oblige sa exclude pe cineva din viata mea. A fost taiat un contact m~r~ m!ne si :meva saAu0 situatie, Pierderea unui prieten bun rna sperie si este poslbIlsa.r~~qlOnez avan~ . relatii sueperficiale cu oarnenii, pentru a-mi proteja astfel .se~slblhtatea ..Ae:asta ruptura poate fi si fata de. mine insum~, ~eoarece ~Xls:a un .confllct mtre individualitatea mea ~isufletul meu: uneon rna neg pe mine Insu~l: . . Acceptlv sa con~tientizez si sa tnteleg '.de _~: minci~n~ ~l indolala sunt prezente in viata mea si, incepand de acum VOltrat m .~_devar,m ~ecare ~9ment, indiferent daca va fi fata de mine sau fata de ceilalti. Astfel, VOlputec: d~~ola relatil sincere, profunde si durabile cu ceilalti. Am 0 protecne naturala ~l viata mea devine tot mat calma si mat luminoasa. _ .. . ".

1:n1

1088. SINDROMUL 1089. SINDRMUL

1093. SINDROM TENDOANE ~.:

IMUNODEFICIENTEi DOBANDITE Veri: SIDA

MARFAN

..

Boala de tip eredltar, care atinge fibrele tesutului conjunctiv, responsabil ~e anomaliile ocular si cardiac. Aceasta boala se intalne.~te la .pers~a~ele d~ talie tnalta cu articulatii foarte sup Ie, car~ ,pr¢zinta anomalll cardlace §l ~nieCl.al ~le aortei . Exista oare secrete de famlhe care au .fost ascunse de mm: .. ~xls~a ~ legatura care nu a fost stabilita cu trecu~l-...Cal~a ~n~m~ia fost~locata_p:m ..hps~ de comunicare. Care este motivul care rna lmpledlca sa comumc cu parmtil mel sau alpmembri ai familiei extinse? . 1090. SINDROMUL DE...} 109i.

1094. SINDROMUL

UNGHIILOR GALBENE Vezi: UNGHII GAmENE [SINDROMAL ...j

1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: iNCHEIETURA MAINIl-

.

SINDROMUL PREMENSTRUAL veii: MENSTRUA'jrE:':""SINDR0lrf PREMENSTRUAL PNEUMOPATIE .

..

1

1

,

1

1

~

J

1!!

r

.

.

Dadi rna gandesc la sinucidere, iau decizia de a rna autodistruge. Ma sirnt golit de Lenergie. Aceasta idee imi bantuie gandurile tot timp~l. Devin melancolic, solitar, ':'plin de arnaraciune. Nu mai reu§esc sa am un contact cu Iumea exterioara,traiesc ;)n pe~tera mea, in cre riu la pe nimeni sa intre, deoarece "nimeni nu rna in~elege". :',:Suferinta mea este atat de mare, incat nu mai vad lumina~ Este 0 suferinta . '.'insuportabila. Sinuciderea are legatura cu evadarea, cu fuga. Ma pot intreba ~.de ce anume vreau sa fug, de durerea mea interioara, de r~sponsabilitatile mele, de golul meu interior, de lipsa mea de iubire etc. Daca consum droguri, alcool §i o alirnentape sar-aca in nutrien~ii esentiali pentru echilibrul meu interior, ...._'--- sistemul meu nervos, pot, in anumite condi~ii, sa am idei legate de 11

1

SINDROMUL DE

TUNEL CARPIAN 1096. SINUCIDERE Vezi~i:ANGOASA.ANXlErATE.MELANCOUE

.'

Sindromul respirator acut sever (S.R.A.S.) denumit ~i pneu~~pati~ atipic3, .este 0 infecpe pulmonara grava, caracterizata prin aparipa bru~ca a unei febre de peste 38° C, insotite d~ al!e .simptom~ ~espira~orii precu~ tuse, sufocare sa~ dificultati de respiratle. Iml este fnca, resplr gre~, rna .suf~.c, "am febr Temperatura urca in mine, atunci cand, rna simt bl?ca~ mtr-~ sltu~pe,. m ~uplu, la sreviciu sau in alta parte. Stiu ca spapul meu Vltal trebUle reVlzult, deoarece

,~

~i: SPATE [AFECflUNI.ALE ...J, INFLAMATll,

Sindromul de suprautilizare este 0 afectiune care apare mai ales la muzicieni. Se caracterizeaza prin inflamatia tendoanelor de la degete, de la incheieturi, de la coate ~i uneori, de la umeri sau de la gat: Poate provoca si dureri de spate. Se spune ea pozitiile inconfortabile pot face ca 53 % dintre .muzicienii unei orchestre sa sufere de dureri de spate. In cazul in care sunt muzician, sunt . adeseori prins in spatii inchlse si stramte, cu un confort pre a putin adaptat la natura meseriei. Cand umerii mer sunt afectati, este posibil ca, lungile ore de practica sa rna determine sa consider munca foarte greu de suportat, Nesiguranta locului de munca §i competitia foarte dura din acest medium rna fac sa traiesc frlci puternice §i nu rna simt suficient de sustinut; si de aid provin durerile mele deumeri. Acceptjv sa fiu flexibil §i sa tmi armonizez 'energia mentala si .spirituala atunci cand tendoanele mele sunt afectate. Fiecare parte din corp imi trirnite un rnesaj despre ceea ce traiesc, Chiar daca afectiunea poate parea sa alba 0 legatura .: cu profesia mea de muzician, totu§i, nimic nu este ·intamplator. Identific partea " implicata pentru a face con~tientizarea §i a rna sirnti mai bine in ceea ce fac..

DE OBOSEALA CRONIcA Vezi: OBOSEALA CRONlcA [SINDROM

1092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.RA.S.) SAU ATIPIcA Vezi ~i:pLAMANl- PNEUMONIE_RESPlRATJE .

DE SUPRAUTILIZARE Vezi

III

I

~

~

!

•

1

1111

_

Jacques Martel

Marele Dlctionar 01Balitor ~I Afeqiunilor

- Cauzele subtile ale imbolnaviril

471

470

, id e Sau rna pot gandi la sinucidere atunci cand vreau sa pedepsesc pe smuci er , s - fi i bit d t I cineva, el sau ea vor purta astfel culpabilitatea de,a nu rnaA I,U,I es ui. , Acceptlv sa am incredere, inchid ochii: lumina este In imma m~a", Vorbesc eu cineva despre problemele mele sau scriu despre toata depresia pe care 0 traiesc ~icer ajutor celorlalti. . . i097,

SINUS PILONIDAL Vezi #: SPATE / [AFECflUNI ALE-:-} / PARTEA INFERlDARA A SPATELUI, INFECfII [IN GENERAL}

stnusul pilonidal' este 0 infectie a siste~mului pilos, la nivelul muschiului d: langa coccis, la baza coloanei vertebrale, In c:zul In c,are ~u~t afectat de ,aceasta boala, traiesc 0 frustrare, tritare sau revolt fa~a de 0 sttuatie In care nevOll: mele de baza sunt in pericol si nu mai pot fi imp~inite a~~ ~um vreau ,eu, A~easta ,stare de "lipsa" Imi poate aminti 0 situatie din copilarie sau c?iar di~ perioada intrauterina cand am avut impresia di imi lipsea ceva sau cmeva, vital pentru ace! moment, Poate fi vorba despre un element fizic, de exemplu, un loc r:all~e''i~n care locuiam, haine confortabile. toate acestea fiind legate de .planul afectiv, de iubirea si de tandretea parinplor me~. . _ Oricare ar fi aeea situatie, este important sa acceptlv sa II eer, U~lversulUl,s~ rna ajute, astfel 'incat toate nevoile mele de baza sa fie Implinite ~il_~aa~ d:p~na tncredere in el. Trebuie sa acceptlv de asemenea, faptu~ c~ a~ tra:t ? h_psacand eram copil, iar aceasta situatia a existat pentru a..rna rnvata sa Im~ ~ez~ol: Increderea si sa apreciez tot ceea ce am avut ~l ceea ce am astazi si sa constientlzez acest lucru. ,

A

A,

'

'

_

1098. SINUZITA Vezi: NAS - SINUZITA 1099. SISTEM

IMUNITAR

Vezi #: SIDA

,

Apararea organisrnului este asigurata d~ sistem~. Imunltar, care e~te esential pentru a rna proteja de agresiunile din exterior, precu~ ba~ternle, VlrU~ll, . ciupercile microscopice ~i orice alte pr?blem~. Sistemul. lmumtar recu~oa~t~ celulele straine, agentii infeqio~i patogem, dar ~l celulele d~n~-un alt o~gamsm ~~ astfel poate respinge implanturile. Fara 0 func!ionare ?un~ !jl c~mple~ ~ acestUl sistem as fi mort. Sistemul imunitar este m rela~le dlrecta cu stanle mele emoti~naie ~i 0 suferinta puternidi pe care 0 traiesc, poate re~u:e mult forta acestuia. Celulele imune se dezvolta la inceput in maduva 0Aso~sa~l cele ca.re se transforma 'in celule T sunt transportate, la maturit