Italia

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Proiect Turism international Italia

2013

9

Cuprins Cuprins.....................................................................................................................2 Introducere...............................................................................................................4 Turismul international............................................................................................4 Italia – tara, istorie, demografie.............................................................................4 Italia - turism...........................................................................................................7 TURISM DE LITORAL.................................................................................................................. 8 TURISM CULTURAL.................................................................................................................... 9 HERITAGE TOURISM................................................................................................................. 10 TURISM MONTAN.................................................................................................................... 11 TURISMUL RELIGIOS................................................................................................................. 12

PIB...........................................................................................................................13 MARIME PIB.......................................................................................................................... 13 PARTILE PIB-ULUI................................................................................................................... 13

Forta de munca......................................................................................................14 DIMENSIUNEA FORTEI DE MUNCA...............................................................................................14 PARTILE FORTEI DE MUNCA....................................................................................................... 14

Ritm de crestere.....................................................................................................15 TENDINTELE DE CRESTERE........................................................................................................ 15 PROGNOZE DE CRESTERE......................................................................................................... 16

Exporturi................................................................................................................17 PONDEREA EXPORTURILOR IN TURISM.........................................................................................17 CLASAMENTUL INDUSTRIEI TURISMULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL EXPORTURILOR.................................17 CLASAMENTUL TURISMULUI IN EXPORTURILE DE MARFA...................................................................18

Legaturi..................................................................................................................18 COMPARAND EFECTUL A 1 MILION $ IN CHELTUIELI........................................................................18 CAT DE MULT DIN CHELTUIELILE DIN TURISM SI CALATORII RAMAN IN ECONOMIE?.................................19 BENEFICIARII TURISMULUI SI A CALATORIILOR................................................................................19

Generarea fortei de munca...................................................................................20

9

POTENTIALUL

FORTEI DE MUNCA IN TURISM..................................................................................20

Performantele Turismului si a Calatoriilor in Italia..........................................21 Ocuparea fortei de munca 2012-2013..................................................................23 Economia Italiei.....................................................................................................24 Indicatori................................................................................................................29 CEREREA TURISTICA................................................................................................................ 29 OFERTA TURISTICA.................................................................................................................. 29 EFECTE ECONOMICE................................................................................................................ 29

Oferta turistica in Italia........................................................................................29 Cererea turistica....................................................................................................30 Impactul asupra societatii.....................................................................................32 Locuri de vizitat in Romania................................................................................33 Bibliografie.............................................................................................................34

9

Introducere In cele ce urmeaza voi descrie o parte din turismul international al Italiei. Pentru inceput voi clarifica ce inseamna turism international. Dupa aceasta, va urma sa afla putine informatii despre Italia, despre istoria acesteia si despre demografia acestei tari. Italia este o peninsula cu foarte multe atractii turistice. Avand numeroase atractii turistice, aici vom gasi in permanenta turisti din diferite colturi ale lumii. Nu trebuie uitata prezenta statului Vatican in aceasta tara, aducand Italiei si turismul religios. In continuare vom putea descoperii economia Italiei din ultimii ani. Atat cererea cat si oferta turistica sunt prezente intr-o scurta analiza. Vom gasi in paginile ce urmeaza impactul turistic asupra societatii. Cu toate ca nu am reusit sa analizez toate tipurile de turism din Italia si nu am reusit sa analizez turismul din toate punctele de vedere, imi doresc sa va trezesc curiozitatea, sa va informati mai mult despre aceasta tara minuntata si sa incercati sa o vizitati cat mai repede cu putiinta, deoarece sunt atatea locuri si lucruri de vizitat, incat este pacat sa pierdem aceasta ocazie.

Turismul international Conform dictionarului turistic international (1980) turismul difera de o simpla calatorie prin faptul ca ofera posibilitatea persoanelor de a-si alege locul pe care doresc sa il viziteze intr-o tara, regiune, satisfacandu-si propriile placeri referitoare la cunoasterea altor culturi, altor locuri. Nu trebuie uitat nici termenul de turist; turistul este o persoana care se deplaseaza in alte locuri decat cele natale, pe o perioada mai mica de 12 luni, cu diverse scopuri ( de a vizita locuri noi, de a cunoaste culture si oameni noi etc) exceptie facand motivele remunerate.

Italia – tara, istorie, demografie Italia este un stat suveran European, situate in mare parte pe peninsula Italica, cuprinzand totodata cateva insule din Marea Mediterana. Cele mai importante insule sunt Sicilia si Sardinia. Capitala Italiei este faimoasa Roma. Italia este un loc de origine al multor culturi europene,

9

dintre care cea mai importanta fiind renasterea. In zilele noastre, Italia este o o republica democratica si o tara dezvoltata. Nu trebuie uitat nici faptul ca Italia este unul dintre fondatorii Uniunii Europene, alaturi de Belgia, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest. Economia Italiei este una diversificata, avand un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari precum Franta si Regatul Unit. Majoritatea materiilor prime necesare industriei este acoperit prin importuri. Tot prin importuri este asigurat si un procent mai mare de 75% din necesarul de energie. Italia este în general o omogenitate lingvistică și religoasă, totuși, cultura sa, economia sa și politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populației europene ca mărime, atingând 196 de oameni pe km².Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germană în Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani și 116.914 italieni) și cel de limba slovenă lângă Trieste.

9

Evolutia demografica a Italiei (1861 – 2011 )

Cele mai mari orase din Italia

9

Italia - turism Avand in vedere ca au fost lamuriti termenii de turism si turist, a venit timpul sa analizam situatia Italiei in ceea ce priveste turismul. Italia este una dintre tarile care cuprinde aproape toate tipurile de turism: turism de congrese, turism cultural, heritage tourism, turism de litoral, turism montan, cicloturism,turism rural, turism extrem, turism sportiv, turism de aventura, turism religios, turism medical, turism gastronomic, turism de shopping si de ce nu si turismul de-o aventura (sexual), insa acestea vor fi analizate putin mai tarziu in detaliu. Turismul cultural, cel istoric, chiar si cel montan sunt adevarate embleme ale Italiei. Evolutia turnismului international se poate analiza prin intermediul sosirilor/plecarilor de turisti si a incasarilor/cheltuielilor din turismul international. Italia este bine cunoscută pentru arta și cultura sa, precum și datorită nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa și Colosseumul roman, dar și pentru mâncarea sa (pizza, pasta s.a.m.d.), vin, stilul de viață, eleganță, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, și în general pentru gust. In anul 2009 a fost in top 10 cele mai vizitate tari, ocupand chiar locul 5. An Sosiri

2006 turisti 41.1

2007 43.7

2008 42.7

2009 43.2

straini (mil) In 2009, Italia s-a clasat si in topul incasarilor din turismul international, aflandu-se pe locul 4. An Incasari din turismul

2006 38.1

2007 42.7

2008 45.7

international (bil $)

9

2009 40.2

Din punct de vedere al cheltuielilor in turismul international, in 2009 Italia a ocupat locul 6.

2009

2008

2007

2006

An Cheltuieli in turismul

2006 23.1

27.8

40.2 43.2

30.8 27.3 23.1

45.7 42.7 42.7 43.7

38.1 41.1

2007 27.3

Cheltuieli in turismul international (bil $) Incasari din turismul international (bil $) Sosiri turisti straini (mil)

2008 30.8

2009 27.8

international (bil $)

Turism de litoral Cu toate ca din cele 20 de regiuni care formeaza “cizma”, numai doua nu au iesire la mare, despre litoralul Italiei se stiu foarte putine. Italia are aproximativ 8500 km de coasta, insa o mare parte este acoperita de stanci, neputand fi amenajata pentru plaja. Din punct de vedere climatic, cea mai buna perioada pentru litoralul Italiei se intinde din luna mai pana in luna septembrie. In cele ce urmeaza voi realize un top 10 al plajelor din Italia: 1. Plajele Otranto, Otranto 2. Plajele Cinque Terre, Liguria 3. Plajele Arbus, Sardinia 4. Plajele Castiglio della Pescaia, Toscana 5. Plajele Pollica, Salermo 6. Plajele Orosei, Sardinia

9

7. Plajele Villasimius, Sardinia 8. Plajele Tropea, Calabria 9. Plajele Costa Smeralda, Arzachena, Sardinia 10. Plajele Lampedusa e Linosa, Sicilia. Fara egal sunt insa insulele, ale caror plaje sunt considerate cele mai frumoase, Sicilia caracterizandu-se prin dimensiunile generoase ale fasiilor de nisip, iar Sardinia - prin calitatea si curatenia nisipului. Aceasta din urma, care merita cu siguranta un articol dedicat in exclusivitate, este a doua insula ca marime din Mediterana si fiecare dintre statiunile sale poate fi o destinatie de vacanta. Celebra Costa Smeralda sau Golfo di Marinella sunt doar doua exemple, doua locuri in care plajele sunt inconjurate de stanci abrupte, de vegetatie abundenta, in mijlocul carora s-au ridicat hoteluri, restaurante, baruri, sporturile nautice sau viata de noapte nelipsind din programul pregatit turistilor.

Turism cultural Italia este bine cunoscuta si pentru arta si cultura sa. Nu trebuiesc uitate nici nenumaratele monumente aflate in aceasta tara minunata, cum ar fi Turnul din Pisa, Colosseumul Roman. Tot aici putem gasi o multitudine de muzee precum Castelul Sforzesco (Milano), Muzeul Vatican (Roma), Muzeul Leonardo (Milano),Galeria Borghese (Roma), Muzeul Capitolini (Roma), Galeria Nationala de Arta Moderna (Roma), Muzeul Poldi Pezzoli (Milano), Muzeul National de Arheologie (Napoli), Muzeul Risorgimento (Milano), Pinoteca di Brera (Milano) si multe altele. Castelul Sforzesco din Milano este considerat unul dintre cele mai mari bastioane a Europei. Aici putem gasi minante opera de arta, printer care si ultimele sculpturi ale lui Leonardo da Vinci a ale lui Michelangelo. Muzeul Vatican este unul dintre cele mai mari muzee din lume. Aici se pot gasi sculpture de renume clasice si importante capodopere din perioada Renasterii. Acest muzeu are si o trasatura distinctive, si anume scarile in spirala.

9

Muzeul Leonardo din Milano este dedicate marelui pictor si om de stiinta Leonardo da Vinci. Acesta este un muzeu national al tehnologiei si stiintei. Potrivit unui studio UNESCO, Italia detine aproximativ 40% din opera de arta din intreaga lume. Muzeele din Italia expun opere de arta din perioada Renasterii, evenimentele miscarii Risorgimento, ceea ce a condus in final la unificarea italienilor, din perioada fascismului italian si celebre lucrari de arta ale unor notabili artisti. Aceste muzee expun, de asemenea, documente vechi, bijuterii antice si alte obiecte interesante legate de unele familii regale din Italia. De fapt, opera de arta nu este limitata doar la cultura italiana, ci descrie o influenta larga in intreaba lume culturala. Genurile literare care au inflorit in Italia, au exercitat o influenta durabila in dezvoltarea culturii vestice, la fel ca si pictura, sculptura si arhitectura. In cazul genurilor literare ii putem aminti pe Petrarca, Tasso si Ariosto, Dante si Machiavelli, iar in ceea ce priveste picture, sculptura si arhitectura ii putem aminti pe Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico si Michelangelo. Nu trebuie uitata nici influenta remarcabila a compozitorilor din aceasta tara. Aici ii putem aminti pe Monteverdi, Palestrina, Vivaldi, Gioacchino Rosini, Giuseppe Verdi si Giacomo Puccini.

Heritage tourism Italia are chiar si acest tip de turism. Din acest punct de vedere in Italia se poate vizita in primul rand Coloseumul si Turnul din Pisa. Bineinteles ca acestea nu sunt singurele care reprezinta heritage tourism in Italia. Lista poate continua cu Satul Manarola din Cinque Terre, akrai greek theatre in Sicilia, Pompeiul si lista poate continua.

Satul Manarola Akrai greek theatre in Sicilia

Pompei

9

Turism montan Turismul montan in Italia este foarte dezvoltat, Italia avand o parte din tara acoperita de munti. Muntii Apenini se afla in centrul peninsulei, mergand spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Cel mai inalt punct al Italiei este Monte Bianco cu 4.808 m, aici se gasesc doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu, in apropriere de Napoli si activul Etna in Sicilia. Cortina D’Ampezzo este poate destinatia preferata din Italia pentru amatorii de ski, fiind “perla” regiunii, oferind oricui sansa unui concediu de neuitat. Se spune chiar ca cei care locuiesc aici, sunt privilegiatii Italiei, pentru ca au sansa in fiecare zi sa admire padurile si muntii Pallid, dupa numele celui care a descoperit aceste varfuri. Acest oras montan, aflat la 1224 metri altitudine, are un farmec alpin greu de egalat recunoscut atat de cei care vine pentru a se relaxa si a admira natura, cat si de pasionatii de sporturi montane. Strazile, casele, magazinele de lux sunt mereu pline de turisti bogati si pretentiosi, dar si numeroase personalitati din lumea politica, show business, sport si moda, care vin aici ca intr-un refugiu elitist. Altadata doar un mic sat din Belluno, Cortina D'Ampezzo s-a transformat in patru decenii dintr-o localitate uitata intr-o statiune turistica pentru cei foarte bogati, pastrand insa farmecul traditional al arhitecturii. Nu sau construit blocuri, vile masive sau hoteluri, ci s-a construit in stilul vechi, pentru un echilibru de invidiat. Aceasta ascensiune rapida a localitatii a inceput dupa Olimpiada din 1956, iar de atunci tot mai multi indragostiti de sport vin aici in fiecare an. Pentru ca in Cortina D'Ampezzo fiecare gaseste ceva placut : partii de calitate, paduri, vai, munti, un aer curat si proaspat. Cei care nu se mai multumesc doar cu ski-ul pot face si alte sporturi de iarna, existand inclusiv un patinoar la standarde olimpice. Nici in timpul verii Cortina D'Ampezzo nu este uitat, localitatea fiind locul de intalnire pentru amatorii de drumetii si excursii, la preturi pe masura. Istoria localitatii Sestriere este legata de cele doua turnuri construite aici din dorinta senatorului Giovanni Agnelli, undeva la inceputul anilor treizeci, pe vremea cand nimeni nu s-ar fi gandit ca satucul pierdut in munti va ajunge mai tarziu una dintre cele mai atragatoare statiuni montane din italia. Pasionatii de ski vin aici pentru ca partiile si zapada sunt excelente, de la prima nea pana in primele zile ale lunii aprilie, cand intarziatii mai sunt inca asteptati. Mai mult, localitatea se afla chiar in apropierea granitei cu Franta, asa ca si turistii francezi au devenit mai ales in ultimul timp o prezenta obisnuita.

9

Cele mai apreciate partii de ski sunt Banchetta, Sises, Fraiteve, Passo si mai ales Rio Nero, cea mai buna din regiune si considerata ca fiind una dintre cele mai bune din lume. Acest adevarat Olimp al schiorilor incepe din Frainteve, la altitudinea de 2701 metri, si de aici puteti ajunge la Molliere, Cesena sau Sansicario, unde veti gasi un mall si numeroase telecabine. De aici, dupa ce veti trece de un parau, se poate ajunge la Monti della Luna in Sagna Longa sau la Colle Bercia, aflate la peste 2000 de metri altitudine. De aici puteti cobora la Claviere sau sa urcati spre Colletto Verde. In aceasta lunga dar fascinanta calatorie va puteti opri si in Sauze d'Oulx, localitatea natala a lui Piero Gros, marele rival al lui Gustavo Thoeni, castigatorul aurului olimpic.

Turismul religios Turismul religios in Italia este reprezentat de bine-cunoscutul stat Vatican. Intreg teritoriul acestui stat a fost inscris in lista patrimoniului cultural mondial UNESCO in anul 1984. Statul este condus de catre episcopul Romei, Papa. Pe langa faptul ca este considerat un loc sacru, sfant, Vaticanul mai are inca o caracteristica aparte, care il face foarte cunoscut in intreaga lume: Vaticanul este cel mai mic stat independent din lume, din punct de vedere al suprafetei si al numarului de locuitori. Intreaga tara este de aproximativ jumatate de kilometru patrat. Vaticanul are el insusi o puternica semnificatie culturala. Cladiri precum Bazilica Sf. Petru si Capela Sixtina sunt casa unora din cele mai frumoae opere de arta din lume, care includ opere de artisti precum Botticelli, Bernini si Michelangelo. Libraria Vaticanului si colectiile din Muzeele Vaticanului sunt de o importanta istorica, stiintifica si culturala extraordinara. Dupa cum bine se poate observa, Vaticanul combina atat o parte a turismului religios cat si o parte a turismului cultural din aceste locuri. Lista tipurilor de turism si a minunatiilor turistice din Italia poate continua, insa ar fi cazul sa ma opresc aici, pentru a analiza si alte aspecte ale Italiei din punct de vedere turistic. Dup ace am vazut cateva din frumusetile Italiei, ar fi bine sa realizam si o evaluare comparative a turismului in Italia.

9

PIB Marime PIB Turismul a generat un impact de 190 milioane $ asupra PIB-ului Italiei in 2011. Contributia directa a turimului la PIB-ul Italiei are un impact mult mai mare decat il au serviciile de comunicare, industria chimica, industria auto si alte tipuri de industrii.

Partile PIB-ului Luand in calcul impactul direct, indirect si Indus al turismului si al calatoriilor asupra PIB-ului, turismul si calatoriile au generat 8.7% din PIB-ul Italiei. Acesta este mai mult decat dublu fata de impactul pe care il are industria auto asupra PIB-ului.

9

Forta de munca Dimensiunea fortei de munca Turismul si calatoriile au sustinut un total de 2.2 milioane de locuri de munca in Italia in anul 2011. Sectorul de turism si calatorii a fost intercut la numarul de angajati sirecti numai de educatie. In turism sunt angajati de aproape 4 ori mai multe persoane decat la serviciile de comunicatie.

Partile fortei de munca Turismul si calatoriile au generat in anul 2011 in Italia, locuri de munca atat directe cat si indirect pentru 9.7% din populatia acestei tari. Pentru fiecare loc de munca direct in acest domeniu, se formau alte doua locuri de munca indirect sau induse., formanand astfel o legatura mult mai puternica cu domeniul educational, apropiindu-se foarte tare de acesta,

9

Ritm de crestere Tendintele de crestere Industria directa a turismului a crescut PIB-ul din anul 1990 pana in 2011 cu 23%, pe cand din punct de vedere economic s-a inregistrat o crestere de doar 9%. In aceeasi perioada de timp, industria auto a scazut cu 18%, iar mineritul cu 41% . Industria serviciilor financiare a crescut cu numai 5% in aceasta perioada de 21 de ani.

9

Prognoze de crestere Se asteapta o medie de crestere anuala a turismului in urmatorul deceniu cu 1.9%. Totalul economiei se asteapta sa creasca cu 1.2% pe an, in timp ce serviciile financiare se estimeaza sa creasca cu 1.9% pe an.

9

Exporturi Ponderea exporturilor in turism Turismul este o importanta sursa de venituri din export pentru Italia. In 2011 vizitatori au extortat un total de 42.5bilion $. Acest lucru a reprezentat 40% din totalul wxporturilor de servicii si 6.7% din totalul exporturilor( bunuri si servicii).

Clasamentul industriei turismului din punct de vedere al exporturilor Turismul, este un exportator important al Italiei, exporturile sale depasindule pe cele ale industriei auto, a agriculturii si a serviciilor financiare.

9

Clasamentul turismului in exporturile de marfa Italia a fost cea de a saptea tara din punct de vedere al exporturilor de marfa, mai exact vizitatorii achizitioneaza bunuri si servicii cu valuta straina. Aceste exporturi sunt cu 20% mai mari decat exporturile de produse alimentare, bauturi si tutun.

Legaturi Comparand efectul a 1 milion $ in cheltuieli Cheltuielile intr-un anume sector, vor avea impacturi diferite asuproa PIBului, in functie de valoarea adaugata locala si legaturile cu restul economiei. In Italia, 1 milion $ cheltuiti in turism si calatorii (consum) genereaza 1.4 milione $ in PIB. Acesta este un impact mult mai mare decat impactul oricarui alt sector, cu exceptia sectorului educational.

9

Cat de mult din cheltuielile din turism si calatorii raman in economie? Cand calatorii cheltuie banii intr-o destinatie, nu totul ramane in economie, deoarece unele bunuri si servicii trebuiesc importate. Aceasta reprezinta scurgerea valorii economice produse. In Italia, doar 10% din turism si calatorii reprezinta scurgerea din economie din cauza importurilor.In cazul industriei chimice, valoarea scurgerii este de 47% din vazari.

Beneficiarii turismului si a calatoriilor Turismul si calatoriile sunt interconectate cu intreaga economie a Italiei. Aceste link-uri exista prin lantul de aprovizionare la industria turismului (legaturi indirecte) precum si prin intermediul turismului – veniturile incasate sunt cheltuiete intr-o varietate de alte sectoare. In acest sens, turismul si calatoriile au multe alte sectoare „beneficiare” din intreg spectrul economiei. Pentru fiecare 1 milion $ din vanzarile in turism si calatorii, 131 mii $ din valoarea adaugata bruta sunt generati catre sectorul imobiliar. Sectorul serviciilor financiare castiga 52 mii $ pentru fiecare 1 milion $ cheltuiti in turism si calatorii. Sectorul en-gros si sectorul cu amanuntul castiga 105 mii $ pentru fiecare 1 milion $ cheltuiti in turism.

9

Generarea fortei de munca Potentialul fortei de munca in turism Pentru fiecare 1 milion $ in cheltuielile turismului, 17 locuri de munca sunt acceptate ( 7 directe, 7 indirecte si 3 induse). Aceasta compara favorabil cu media economiei, care genereaza 12 locuri de munca pentru fiecare 1 milion $ cheltuiti. •

Serviciile financiare: 9 locuri de munca pentru 1 milion$

•

Industria auto: 10 locuri de munca pentru 1 milion $

•

Comunicatii: 8 locuri de munca pentru 1 milion $

•

Industria chimica: 9 locuri de munca pentru 1 milion $

•

Educatia: 19 locuri de munca pentru 1 milion $

9

Performantele Turismului si a Calatoriilor in Italia

9

9

Ocuparea fortei de munca 2012-2013 mont h F 2012 M 2012 A 2012 M 2012 J 2012 J 2012 A 2012 S 2012 O 2012 N 2012 D 2012 J 2013 F 2013

valu e 22,9 58 22,9 12 22,9 55 22,9 7 22,9 23 22,9 85 22,9 14 22,8 91 22,9 09 22,8 65 22,7 88 22,6 91 22,7 39

9

Economia Italiei PIB (paritatea puterii de cumparare): •

2012: 1.834 trilioane $

•

2011: 1.877 trilioane$

•

2010: 1.869 trilioane$

PIB (rata oficiala de schimb): •

2012: 1.98 trilioane$

PIB (rata de crestere reala): •

2012: -2.3%

•

2011: 0.4%

•

2010: 1.8%

PIB (pe cap de locuitor): •

2012: 30,100$

•

2011: 31,000$

•

2010: 31,000$

PIB (compozitia de sector - 2012): •

Agricultura: 2%

•

Industrie: 23.9%

•

Servicii: 74.1%

Forta de munca: •

2012: 25.28 milioane

Forta de munca – de catre persoane (2011): •

Agricultura: 3.9%

9

•

Industrie: 28.3%

•

Servicii: 67.8%

Rata somajului: •

2012: 10.9%

•

2011: 8.4%

Populatie sub pragul saraciei- 2011: Venitul gospodăriei sau consumul de cota procentuală: •

Cel mai mic 10%: 2.3%

•

Cel mai mare 10%: 26.8% (2000)

Distributia venitului familiei – Gini index: •

2011: 31.9

•

1995: 27.3

Investitii fixe brute: •

2012: 18.2% din PIB

Buget (2012): •

Venituri: 956.6 bilioane $

•

Cheltuieli: 1.014 trilioane $

Impozite si alte cheltuieli: •

2012: 48.3% din PIB\

Excedent bugetar (+) sau deficit buger (-): •

2012: -2.9% din PIB

Datorie publica:

9

•

2012: 126.1% din PIB

•

2011: 120.1% din PIB

Rata inflatiei (preturile de consum): •

2012: 3%

•

2011: 2.9%

Banca Centrala – rata de actualizare: •

2012: 1.5%

•

2010: 1.75%

Banca centrala – rata primei de creditare: •

2012: 4.2%

•

2011: 4.6%

Stocul de bani restrans: •

2012: 1.137 trilioane $

•

2011: 1.147 trilioane $

Stocul de bani larg: •

2012: 1.944 trilioane $

•

2011: 1.957 trilioane $

Stocul de credit intern: •

2012: 3.122 trilioane $

•

2011: 3.209 trilioane $

Valoarea de piata a actiunilor cotate la bursa:

9

•

2011: 431.5 bilioane $

•

2010: 318.1 bilioane $

•

2009: 317.3 bilioane $

Agricultura – produse: •

Fructe, legume, struguri, cartofi, sfecla de zahar, soia, cereale, masline,carne de vita, produse lactate, peste

Industrie: •

turism, mașini, fier și oțel, produse chimice, de prelucrare a produselor alimentare, textile, autovehicule, îmbrăcăminte, încălțăminte, ceramică

Industria de productie – rata de crestere: •

2011: 0.2%

Soldul contului curent: •

2012: -30.3 bilioane

•

2011: -71.87 bilioane

Exporturi: •

2012: 483.3 bilioane

•

2011: 524.9 bilioane

Exporturi – marfuri: •

produse de inginerie, textile și îmbrăcăminte, utilaje de producție, vehicule cu motor, echipamente de transport, produse chimice, produse alimentare, băuturi și tutun; minerale, si metale neferoase

9

Exporturi – parteneri: •

2011: Germania 13.3%, Franta 11.8%, US 5.9%, Spania 5.4%, Elvetia 5.4%, UK 4.7%

Importuri: •

2012: 467.9 bilioane $

•

2011: 549.6 bilioane $

Importuri – marfuri: •

produse de inginerie, produse chimice, echipamente de transport, produse energetice, minerale și metale neferoase, produse textile și de îmbrăcăminte, alimente, băuturi, tutun

Importuri – parteneri: •

2011: Germania 16.5%, Franta 8.8%, China 7.7%, Olanda 5.5%, Spania 4.7%

Rezerve de valuta straina si aur: •

2011: 173.3 bilioane $

•

2010: 158.9 bilioane $

Datorie – externa: •

2012: 2.43 trilioane $

•

2011: 2.684 trilioane $

Stocul de investiții străine directe - la domiciliu: •

2012: 369.5 bilioane $

•

2011: 338.5 bilioane $

Stocul de investiții străine directe - în străinătate: •

2012: 537 bilioane $

•

2011: 492.2 bilioane $

9

Indicatori Cererea turistica •

Sejurul mediu total = înoptări / nr.turiști=111.596.000/43.667.000=2,73 zile

Oferta turistica •

•

Densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori = 43.667.000 / 61.482.297 = 0,66 turisti/locuitor Densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata = 43667000/ 301340= 135,28 turisti/km2

Efecte economice • • • •

•

• •

Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turişti plecaţi =10141000000/ 20232000 = 501,23 EUR/turist Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi =28779000000/ 38648000 = 745 EUR/turist Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori = 28779000000/ 61482297 = 468 EUR/locuitor Ponderea personalului din turism în populația activă=Pt /Pa =25280000/1113000 = 22,71% Aportul turismului în exportul de mărfuri=încasări turiști externi/ export mărfuri*100 =31107000/ 483300000000*100=6,43% Ponderea cheltuielilor turistice în importuri= 20848mil./469,7 bilioane*100=4,43% Aportul încasărilor din turism în PIB= 28779000000/ 1,834 tril.*100=1,56%

Oferta turistica in Italia In anul 2013, din punct de vedere al ofertei turistice, Italia ofera mai multe posibilitati. Una dintre posibilitati este de a alege o primavara frumoasa la Roma, sau mai exact 4 nopti de cazare la Hotel Montemario 4* cu mic dejun inclus, un tur de oras cu un ghid local. O alta oferta deschisa pentru turisti ar fi o mica excursie in Venetie, in timpul carnavalului de la Venetie. De asemenea, sunt programe sociale, pentru seniori in Italia. In acest caz se poate merge in Napoli, Sardinia, Sicillia sau Roma, depinde de alegerea fiecaruia. Bine inteles nu trebuie uitata nici ofertade Paste pentru Italia: pentru aceasta perioada putem merge in Roma, Coasta Amalfi,

9

Sicilia si Malta. Totodata, in acest an se fac atat circuite in Italia cat si diferite sejururi. Unul dintre circuitele disponibile pentru turisti este Circuit Corsica – Sardinia – Sicilia – CapriI – Coasta Amalfitana - Transport cu avionul : Bucuresti – Milano, Roma – Bucuresti. Un alt circuit frumos si disponibil este ITALIA CLASICA + INSULA CAPRI 2013 - Viena, Veneţia,Verona, Milano, Pisa, Florenţa, Roma, Ins. Capri. Ofertele sunt multe. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa hotaram perioada in care dorim sa mergem in aceasta tara minunata si plina de minunatii.

Cererea turistica Cererea turistica este foarte mare in Italia. In aceasta tara poti vizita orice iti doresti, fie ca esti un copil, un adolescent, o persoana dispusa sa se relaxeze, sau pur si simplu esti o persoana varstnica si iti doresti sa calatoresti. In Italia gasim unul dintre faimoasele parcuri de distractie, mai exact Parcul Gardaland. Aici se pot relaxa atat copii, cat si adolescentii si parintii acestora. Avand in vedere ca aici gasim orice tip de turism, cererea turistica pentru aceasta tara nu intarzie sa apara, In aceasta tara, fiecare poate vizita si se poate relaxa dupa bunul plac. Turismul trebuie dezvoltat in continuare din diferite motive:  Turismul aduce benefici atât turistului cât şi ţării gazdă.  Turismul poate contribui la creşterea nivelului de trai al comunităţilor prin avantaje economice.  Prin îmbunătăţirea infrastructurii şi prin oferirea facilităţilor recreaţionale, atât turistul cât şi ţara gazdă poate beneficia.  În mod normal, ar trebui dezvoltat un turism specific destinaţiei. Ar trebui să preia istoria şi stagiul dezvoltării economice a zonei respective.  Pentru turist, totul se concretizează într-o experienţă unică.  În acelaşi timp, turismul implică anumite costuri.  Gestionat corespunzător, dezvoltarea turismului poate diminua apariţia unor situaţii neagreate. Impactul economic:  Caracteristicile turismului reliefează impactul pe cae acesta îl are asupra comunităţii.

9

 Sunt 5 caracteristici distincte Œ produsul turistic nu poate fi stocat;  cererea este sezonieră.  Unele perioade sunt mai solicitate, altele, mai puţin.  Există o anumită presune asupra companiilor de turism care trebuie să exploateze perioadele prospere pentru a putea susţine activitatea şi în extra-sezon  Companiile pot încerca una din cele 2 strategii:  Strategia 1: modificarea ofertei pentru satisfacerea cererii.  Strategia 2: modificarea cererii pentru satisfacerea ofertei. Ž cererea este influenţată de factori externi.  cererea este formată din motivaţiile multiple ale consumatorilor.  elasticitatea preţului este specifică. Impactul asupra economiei:

9

Impactul asupra societatii Œ Densitatea turistică La anumite evenimente şi în anumite destinaţii turistice, un număr mare de turişti poate staţiona. Abordând caracterul sezonier, în celelalte luni ale anului, înafara sezonului, numărul turiştilor va fi foarte mic. Există două abordări cu privire la densitatea turistică. Împrăştierea turiştilor din punct de vedere geografic. Construcţia unor locuri speciale, unde vor exista doar turişti.  Efectul de simulare Are loc atunci când localnicii încearcă să preia cât mai mult din obiceiurile celor care le vizitează ţara. Străinii aduc cu ei diferite obiceiuri şi anumite tipuri de comportamente. Ž Migraţia Un alt efect al turismului este migraţia muncitorilor de la sat la oraş sau chiar dintr-o ţară în alta. Un alt aspect important este utilizarea femeii şi a tinerilor în câmpul muncii. Chiar dacă cei din vest au acceptat destul de uşor această idee, alte ţări nu văd această abordare ca fiind una potrivită.  Comportamentul consumatorului O dată cu dezvoltarea turismului, magazinele locale vor importa o mulţime de produse, pentru a face pe plac turiştilor. Aceasta se întâmplă din crednţa localnicilor despre produsele importate ca fiind de o calitate superioară. La fel şi localnicii care, o dată ce câştigă mai mult, vor cere din ce în ce mai multe produse din import. Unii numesc acest proces progresiv însă nu iau în considerare importanţa ce trebuie acordată produselor locale.  Identitatea Pentru o comunitate este important să îşi păstreze identitatea chiar dacă încearcă să se plieze după cerinţele turistului. În cele mai multe cazuri, în încercările de a atrage cât mai mulţi turişti, unele ţări îşi pierd din tradiţiile lor unice.

9

z Moralitatea Se consideră că turismul creşte rata infracţionalităţii şi a obiceiurilor neortodoxe. Infracţionalitatea. Relaţia dintre turism şi infracţionalitate a fost demonstrată. Acolo unde există mulţi turişti, cu mulţi bani, vor fi mereu jafuri, spargeri, atacuri,etc Jocurile de noroc. Chiar dacă unele destinaţii se bazează pe jocurile de noroc nu a fost demonstrată legătura dintre turism şi pariuri.

Locuri de vizitat in Romania Cu toate ca Romania este mult mai mica decat Italia, sunt foarte multe locuri ce pot fi vizitate. Se pot vizita Delta Dunarii, castelul Bran, Sighisoara, Delfinarul din Constanta, palatal Mogosoaia, Transfagarasanul, Trans-Alpina, manastirile din Moldova, gradina botanica din ClujNapoca, Curtea de Arges, lacul Sfanta Ana, Piata Sfatului din Brasov, Parlamentul din Bucuresti, Cetatea si Biserica fortificata din Prejmer, Azuga si lista poate continua cu minunatiile ce se pot gasi in Romania. La fel ca si in Italia, totul depinde de preferintele turistilor sau excursionistilor.

9

Bibliografie http://marinelagheres.ro/wp-content/uploads/2013/02/1.1.-Notiuni-de-baza.pdf http://marinelagheres.ro/wp-content/uploads/2013/02/Capitolul-1-Coordonate-generaleale-turismului-Maria-Oroian-Marinela-Gheres.pdf http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia http://media.unwto.org/en/press-release/2013-02-18/unwto-and-italy-advanceaccessibility-tourism http://www.turistik.ro/info/top-10-plaje-din-italia-01142 http://www.wall-street.ro/articol/Turism/18444/Italia-plajele-din-spatele-turismuluicultural.html http://www.travelworld.ro/tari/italia.php http://www.roportal.ro/articole/muzee-celebre-in-italia-4643.htm https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/it.html http://www.wttc.org/site_media/uploads/downloads/WTTC_Sectors-_Italy.pdf http://www.oferteitalia.ro/ http://marinelagheres.ro/utile/

9