Istorie, XXXVI, 1913-1914.pdf

:

,

.7

.

..

4,

.

_

ANALELE

ACADEMIEI ROMANE fr

;

SERIA II TOMUL XXXVI. 1913-1914. a'

K. 7

NIEMORILE SECITUNII ISTORICE

CU 82 STAMPE, 2 FACSIMILE 4 HART! ..

.'

l

101 FIGURI IN TEXT.

-

-It,

;

BUCURE$T1 . : : LIBRARIILE SOCEC & Comp. §1 C. SFETEA .

.

i --

:`

I

LEIPZIG

*.

ir," ,::

:..

I

. ,

1,," .

0 .TTO HA RR ASSOWITZ. .

.

4-.

.

.

.

.

. .,,

.

,

II

L4'-'- ----"-:

:

. _

4..

_

.

..

ofir

1914.

-....,...,..--. =7-,,.:----i----;;;,.

.

.

...._,..._14-....- .-

.

41

.; ",

?,. I.

t- , .

'

..1

P

i

l'

.7:11

,

t

,.. ,-

cEROLD & comp. .

-

Pretul 20 lei.

..

..

.

EI,..11MS.1111011111111111011MISIONO

'

VIENA

.,

www.dacoromanica.ro

'

'1

-.

.

.4.

:I

=1191711M ;;1117111r1,121.111111. os

-

- ;4

6

--.

.

,

.:

Tom. IXI.

4. 1

Seria I :

Analele SoeietiAii Aeademiee Romane. Sesiunile anilor'1867-1878.

Analele Aeademiel Romane.

Tom. IX

Seria II:

L. B.

. ...

Desbaterile i memoriile Academiei in 1879-1888. Indice allabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-1888 Tom. XIXX. Desbaterile i memoriile Acadeiniei in 1888-1898. Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1888-1898 . . . . Tom. XXIXXX.Desbaterile i Memoriile Academiei in 1898-1908. Indiee altabetic al volumelor din Ana le pentru 1898-1908 Desbaterile Academiei in 1908-9 . . Tom. XXXI. .

2

.

.... . XXXLMemoriile Sectiunii Istorice ......... .

.

.

.

.

.

.

.

.

2

.

.

2. 5. 10.

Patruzeci i doi de ani de domnie a Regelui Carol I, de D. Sturdza. ,20 Un proces de sacrilegiu la 1836 in Moldova, de Radu Rosetti . . ,50 Letopisetul lui Azarie, de I. Bogdan . . . 1,60

....... .

.

Cum se cdutau mosiile in Moldova la inceputul veacului XIX. Condica de rafueala a Hatmanului Raducanu Roset cu vechilii . . . . . . lni pe anii 1798-1812, de Radu RoSetti .

.

.

Originile asiro-chaldeene ale greutatilor romane, de Mihail C. Sulu.

Arhiva senatorilor din Chisindu i ocupatiunea ruseasca dela 1806-1812. I. Cauzele rasboiului. Inceputul ocupatiei, de Radu

. ..... .

. . . . . . Rosetti . Negru Voda. si epoca lui, de Dr. At. M. Marienescu . . . . . . Crirninalitatea in Romania, dupa ultimele publicatiuni statistice, de I. Tanoviceanu Arhiva senatorilor din Chisindu si ocupatia ruseasca dela 1806-1812. II. Negotierile diplomatice i operatiunile militare dela 1807-1812. Amanunte relative la ambele teri, de Radu Rosetti Unionisti si separatisti, de A. D. Xenopol XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 ....... . . XXX//. Memoriile Sectiunii Istorice . . . tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespondente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812. .

.

......

.

.

.

....... . ....... .....

.

1,50

,20

2.

,50 ,30 1,50

,50 5. 14. ,50

IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de - Radu 2, Rosetti Despre elementele cronologice in documentele romanesti, de N. .

............ ...... . .

Docan

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

..... . ...... . .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron si Velisco . . . Costin, de I. Tanoviceanu . . . . . . . Luptele dela Ogretin i Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-

. ..... .

vrie 1602 (7111), de General P. F. Nasturel . ...... . . . Conflictul dintre guvernul Moldovei si manastirea Neamtului. II. Dupa 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti . . . . . . . . . .

Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-

1,60

,60 ,50

.

.

.

.

.

.

.

.

de loan Puscariu . . . . Carol al XII-lea, Petru cel Mare si terile noastre, de N. lorga . Chtevh note despre cronicele si traditia noastra istorica, de . . . . . . . . . . . N. lorga . . . Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene. Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

.

-1

1,50

,20

.

.

. ......

,60 ,60 ,80

. ....... ...... .

.

ri

1,20

. ...... .

.

,

1,60

,70 1. ,20 ,20 ,50 4. 12. ,40 ,30

cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . . Doamna lui Ieremia Voda.., de N. Iorga Sociologia si socialismul, de A. D. Xenopol . . . . Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu XXXIII.Desbaterile Academiei in 1910-1911 XXXIII.Memoriile Sectiunii Istorice . . . Francisc Riikóczy al II-lea, invietorul constiintei nationale unguresti i Romanii, de N. lorga . . . . Un dilator Italian in Turcia si Moldova in timpul rdsboiului cu Polonia, de N. Iorga . . . . . Dona documente privitoare la revolta boierilor din tam Fagarasului in favoarea lui Mihnea Voda numit cel Rau, 1508-1510,

,

s

.

Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane, de A. D. Xenopol . . Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie si documente, de N. Docan . . . . . . . . . . tiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupa corespondente diplomatice straine. II, 1750-1812. de N. Iorga . . . . Conflictul dintre guvernul Moldovei i mandstirea Neamtului. I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. . . . . . . .

-

.

' 4

.

III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de Radu. Rosetti

.

v

1.

,20 ,40

,.

1

11

ai

e

ANALELE

ACADEMIEI ROMANE SERIA II.

TOMUL XXXVI.

1913-1914.

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE CU 82 STAMPE, 2 FACSIMILE, 4 HARTI SI 101 FIGURI IN TEXT.

BUCURETI LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETE A VIENA GEROLD & COMP.

LEIPZIG OTTO HARRASSOWITZ.

1914.

www.dacoromanica.ro

97 794

CUPRINSUL Pagina

Arrnenii i Rornânii: 0 para1e15. istoricá, de N. lorga

.

.

Stiri nousa din Dacia Malvensis, de V. Pdrvan Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1 Iunie 1453),

de N. lorga

1

39 69

Castrul dela Poiana i drumul roman prin Moldova de jos, de 93 V. Pcirvan

Ostasi dela Prut, cu un nou act dela Alexandru eel Bun. Rázasi romascani, de N. Iorga 131 Ceva despre Episcopul maramuräsan Iosif Stoica. Chteva fragmente de vechi cazanii romAnesti, de N. lorga . . . 151 Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga 165 Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de 115.särit in tutelarea

Patriarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de

N. lorga

207

Clopotul däruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii 237 satului Topola (1811), de N. Iorga Cetatea Ulmetum II, 1. Descoperirile campaniei a doua 0 a treia de säpáturi din anii 1912 si 1913, de V. Rirvan . . 245 Cetatea Ulmetum II, 2. Descoperirile carnpaniei a doua si a treia de sApAturi din anii 1912 qi 1913, de V. Pcirvan . . 329

Dela cetatea Tropaeum-Adamclisi: Basilica-cisternä. Studiu ar421 heologic, de G. Murnu Douà inscriptii nouä gásite la ma.nästirea Bistrita (Neamt), de

N. Iorga

441

www.dacoromanica.ro

IV Paginar

Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga

.

.

447

Din influentele politicei europene asupra istoriei noastre (Moise

Vodk 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu

51T

Steagul lui Mihnea Voda Radul In Muzeul istoric din I3elgrad,

de N. Iorga 529 Exploratiuni austriace pe Dunäre la sfaxsitul veacului XVIII, de N. Docan

541

Contributiuni documentare la istoria Olteniei in veacul XIX, de

N. Iorga

711

Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. Nic. M. Popescu 731 Renegati in trecutul terilor noastre si al nearnului românesc, de N. Iorga 799 Sedinta Academiei Române dela 1 Maiu 1914, de D. A. Sturdza. 807 Fundatiuni religioase ale Domnilor rorn&ni in Orient, de N. Iorga. 863

Fundatiunile Domnilor Români in Epir, de N. lorga

.

.

.

.

881

Un act românesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Veron,

de N. lorga O

917

hart& a Terii-Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. Iorga

923--

Nou& documente basarabene, de N. Iorga 931 Situatiunea international& a Principatului Terii-Romànesti in vremea lui erban Cantacuzino (1678 1688), de Ioan Radonid. 949 Corespondenta Domnilor i boierilor rorrani cu Metternich si cu Gentz intre anii 1812-1828, de Ioan C. Fi litti. . . 973 StAlpul lui Mihaiu Racovita Vv. in Bucovina, de Teodor V. 1027 Stefanelli . Venetia in Marea Neagrá, I: Dobrotici, de N. lorga . . 1043 Venetia in Marea Neagrä, II: Legaturi cu Turcii si CU crestinii din Balcani dela lupta dela Cosovo ran& la cea dela Nico.

pole (1389-96), de N. Iorga

.

www.dacoromanica.ro

1071,

ARMENII $1 ROMANI!: 0 PARALELA ISTORICA DE

N. IORGA. Membru al Academiei Române.

Sedinta dela 7 lunie 1913. In ce priveste alcaluirea nationalä, fatalitatile ce deriv a. din felul cum se infátiseazá teritoriul, aspectele si desvoltkrile ce pleach din

vecinktätile politice, poporul nostru si terile noastre Ii af1á perechea in anumite provincii asiatice, i ele loc de intAlnire Intro ambigua gens (1), zice Tacit , i ele leagän Arieni i Turanieni, al unei activitati rásboinice prAdalnice si cuceritoare, si ele provincii ale Macedoniei i Romei, mai apoi ale Bizantului, i ele recluse la o autonomie ruptá in mai multe State, pe la,hga provincii supuse strkinului, pkná ce elemente ratAcitoare singure mai !iliatiseaza in forma traditionalk, apáratoare de disparitie, a culturii nationale, vieata Inc& trainick plink de sperante, biruitoare peste orice suferinte, a neamului. i paralèle se pot trage si in ce priveste alte fenomene, secundare, ale desvoltkrii noastre si ale desvoltärii lor. Aceste provincii sunt cele dela izvoarele Eufratelui si Tigrului, precum i dintre Caucas, vkrful räsäritean al Märii Negro si laturea de Apus a Mkrii Caspice: Iberi, Georgieni si mai ales Armeni. Dack n'ar fi strävechi inrkuriri de culturá i schimburi comerciale, dacä n'ar fi coloniile armenesti din Moldova, mai vechi poate i deckt (1) «Les contrées traversées par la chaine du Taurus, et particulièrernent la Cilicie, offrent ce phenol-Ilene rernarquable qu' h toutes les époques de l'histoire elles ont eté le point de jonction oi sont venus se réunir les deux elements, asiatique et européenD (Langlois, Essai historique et critique sur la constitution socials et politique de l'Arménie sous les rois de la dynastie roupdnienne aMémoires de l'Académie de St.-Petersbourg,, seria VII, tom III, no. 3; Prefathl. ;

Analele A. R.Tom. XXXV.I.lifemoriiie Seef.

Istorice.

www.dacoromanica.ro

1

s. TORGA

2

Domnia lui Bogdan Voda, Intemeietorul, daca n'ar fi miile de locuitOri armeni ai solului romanesc(1), Insemnati In vie* noastra politica fi culturala, oameni de Stat, Invatati si poeti, pana la nobilul suflet care a daruit Academiei noastre, farà conditii, o avere de un milion Grigore Buiucliu , si Inca aceste asemanari, bogate in explicatii noua, ne-ar indemna la studiul din punctul nostru de vedere, al acestor regiuni si al natiilor ce le-au locuit. I

Aceste natii locuesc in Asia, dar nu sunt asiatice de obarsie. Numele terilor, cari sunt in parte noua Georgia, un termin geografic introdus de cálatorii apuseni din speta lui Marco Polo, Gurgistan, tara de la,nga raul Gur, Kur, Cyrus (2), numele natiilor, Abcasi, Iberi sau, cum ziceau stramosii nostri, Iviri, Armeni, nu trebue sa ascunda prin diversitatea lor o absolutel unitate primitivei, care e europeand. Dupa indelungate räsboaie, si cu Asiria viguroasa si cruda, ale elementelor turanice muntene dela izvoarele Eufratelui si Tigrului: Hititii, ale caror cetäti cu mii de rulouri de pamant ars, purtând caractere cuneiforme Intr'o limb& Inca neinteleasa, se descopera acuma, Khaldi-i din tara uUrartio a civilizatiilor mesopotamiene, dupa uzarea acestui stravechiu element In lupta cu Scitii hunici din stepa dela Rasaritul Caspicei, dupa incetarea, in secolul al VII-lea Inainte de Hristos, a dinastiilor primitive, cari au lásat pada tárziu moda numelor lor, un element aric a venit sa-i Inlocueasca: Armenii, rassa Arnie, frigiana, Inrudita cu Tracii (3), in stapanirea carora, prin puternice imigratiuni, ajunsese a ri i Asia Mica. Pe la Sangaris si Meandru ei tree OM, In regiunea vulcanica, a craterelor stanse, cuprinzand lacuri s5.(1) Scaunnl episcopal al Sucevei träeste si pan& azi si are subt el si pe Armenii din Ungaria, socotindu-se la 9.000 de credinciosi. (2) Mourier, Histoire de la Georgie, p. 14, nota 3. Cf. S. Vain* Formation de l'Eglise armenienne, in aEchos d'OrientD, XVI, p. 109 si urm. (3) Cf. Dacii si Daghii, cari locuirä Daghestanul. Anumite datini comune, ca &Acta de sAnge,

Mourier, p. 80. OseVii, al aror nume vine dela oss, blond (Ernest Chantre,

Rapport sur une mission scientiflque dans l'Asie occidentals et spdcialement dans les rdgions de l'Ararat et du Cancase, Paris 1883, p. 27), erau de sigur Europeni de origine, desi Chantre Ii crede, ca si pe Curzi, cu dialect persan, veniti din &Ilk) rnedo-

persice. El socoate 06. bronzul ar fi fost adus de o asemenea emigratie, nu numai la Ural, dar si la Dunb.re (p. 29. V. si p. 34 si urm.). Deosebirea antropologica Intro Armeni

5 Curzi, ibid., la p. 43.

www.dacoromanica.ro

AtiMENII

I ROMA1M: 0 E;ARALELA ISTORIa.

rate, a coastelor bune pentru páscutul oilor, care ajunse apoi asa, de mult patria lor, Incat istoricii nationali, dela Moise de Coren, din veacul al VII-lea, pana la patriotii Ingigian (1835), Ali§an, Gatergian (1852)(1), a§ezau in aceste pri, sfintite printr'o traditie de trei ori milenará, chiar leagänul natiunii. Osebirea teritoriului In

basine inchise favorizA dela inceput vieata localã, alcatuirea mai multor Armenii, precurn dincolo, spre Caucas, In§irarea v5.ilor, ca Ia

noi, indemna la crearea unei vieti politice deosebite pentru Georgieni, Iberi i Abcasi si pentru triburile lor, pomenite deosebit de cei vechi: Halibi, Mosci, Tococi, Sapiri, Matiani, etc. Invazii cimeriene, de sange traco-celtic, inthriau nurnärul si energia noilor stapani ai muntelui de-asupra Mesopotamiei. Precum inaintasii no§tri traci au apArat linia Dunarei impotriva Statelor mari, de puternica organizatie militark dela Sudul ei, astfel aceste semintii aparara linia Eufratelui impotriva regatelor mesopotamiene. Asiria nu-i puta nimici prin uriasele maceluri ale regilor ei. Persia lui Cir, reactiune iranianä, se multumià prea usor cu vieata de provincii a satrapiilor pentru a incerch macar sa-i desfiinteze. Din potrivk ea ingádul apucáturi regale lui Baruir, auxiliarul regelui Arbace(2) si lui Tigrane, ajutatorul credincios al lui Cir (3), si pa,n5, la urmk pan5, la caderea Persiei, Armenia avir sefii ei. Macedonia lui Alexandru cel Mare, pornita, spre intemeierea unui Imperiu universal de culturá elenicá, gasi acolo un alt Tigrane, tare in patriarhalismul lui traditional, precum la noi gási pe un Dromichaites mancandu-si bucatele simple din talere de lernn. Dela 331 la 190 inainte de Hristos, Seleucizii tinurá provinciile vecine, carmuindu-le din Antiohia, creatiunea lor, farä ca inraurirea lor

asupra regiunilor Araratului sa fi fost mai puternied decat a regatului macedonic al Traciei asupra Getilor de peste Dunhre. La cele doll& capete ale Imperiului creat de Alexandru se intalneste deci aceea§ situatie. Tracismul patriarhal rezista elenismului, care se märgine§te la malul Marii, §i el pregäte§te pentru viito-

rul mai departat o cultura noua. (1) Apreciarea lui in dr. H. Thopdschian, Politische und .Kirchengeschichte unter igot I. und Smbat I., in a Mitteilungen des Seminars fiir orientaIische Sprachen an der koniglichen Friedrich-Wilhelms-Universitat zu BerlinD, publicate de Prof. dr. Eduard Sachau, an. VIII, Berlin 1905, p. 99. Cf. p. 100: ((Eine vollstandige Geschichte der Armenier zu schreiben ist vorlaufig nicht gut moglich, weil dazu noch viele Hilfsquellen fehlenD. (2) Langlois, Essai, p. 38. (3) Langlois, Numismatique de l'Arménie dans l'antiguité, Paris 1859, pp. 1-2.

www.dacoromanica.ro

4

14. IORGA

Pe cand regiunile elenizate, litoralul plin de Greci vor da, subt stApAnitorii din interior, ca Olbia, Tanais i celelalte coati ale un regat al Pontului, de caracter malului nordic subt Boirebista,

international si de limb5, elenic5,, intrupate In figura, asa, de asiatic5, totus, a lui Mitridate, pe cand elementul scitic, atins de conceptiuni romane si de traditii iranice, produce Statul de vesnicA lupta, al

Partilor, pe când Roma, adevárata mostenitoare, In staranirea ci-

vilizatiei elenice, a Macedoniei lui Alexandru, cAuta, acum rAurile

Mesopotamiei, Arsacizii, pusi de Parti, cu cari erau frati de s'ange Valarsace (Vagharsag) find fratele lui eArsace cel Mare» sau al lui Mitridate Partul (1) dau Armeniei dela Araxe ca i celei dela Eufrate o viea15, politic5,,neatArnata, mazar de pe la 200, intro anii

190 inainte de Hr. si 93 din era crestind. Dar, cAnd Tigrane al H-lea (Dicran) (90-55 a. Chr.), cumnatul lui Mitridate din Pont, cearck printr'o navalire In Siria, sa 'Tie& traditia Seleucizilor nirniciti

de legiunile romane, el merge de-a dreptul catre o catastrofa din care nu se mai poate ridicà. Subt August chiar va incepe lupta de supunere, luAndu-se flii de regi ca ostateci la Roma si asasinând pe principii depusi. Numai rivalitatea Romanilor i Partilor intretine vieata de Stat deosebit a Armeniei (2). Urmasul lui Tigrane, Tiridat, fratele lui Vologes Partul, va vizi* dupä biruintele lui Corbulo, Roma lui Neron si va numi la intoarcere Neronia una din cethtile sale, iar urmasul sari, de origine georgian5,,

Mitridate, Intra, in Roma ca prine, la 40 d. Hr. Dar aici se opri inraurirea romana. Dach Traian, care, asa, cum trecir Dunarea, str5,135,tir Eufratul, dela Circesium la Mare (3) ga.si aici un Decebal armean in Barthamessir (Partamazir), pe care-1 instalase inthiu in locul lui Artazar i pe care apoi 11 invinse ane«Armenia et Mesopotamia in potestatem P. R. x5,ndu-i tara redactae (4)»ca si tara Dacilor Infranti, aici nu se indeplinise acea

infiltratie de tarani italieni, acea transplantare de colonii vorbind latineste, acea asezare de pensionari ai armatei i demnilungit

(1) Saint-Martin, Fragments d'une histoire des Arsacides, Paris 1850, I, p. 154 vi urm.; Langlois, Numismatigue, p. 6. (2) Vailhé, 1. c., pp. 113-4.

(3) BorC, Arménie (In aUnivers pittoresqueD, p. 9. Pentru regatul preg4titor, cu caracter sirian, al Samosatei sau Comagenei, Langlois, Numismatigue, pp. 7-8. Pentru eel de Arsamosata, cu Xerxes, p. 11 qi urm. Pentru al Armeniei-Mici (Mitridate), p. 20 si urm. Dinaqtii par a fi fost §i ei straini (ibid., p. 17). (4) E lnfltipt cu cele doul rAuri mesopotamice la picioare.

www.dacoromanica.ro

ARMENII

I ROMANI"' : 0 PARALELA ISTOR ICA .

5

tAtilor civile, cari strarnu t5. graiul i gAndul roman la Durare pentru

toate timpurile. De aceea, cAnd Adrian, care primi la Roma vizita Georgianului Pharasman al III-lea (1), retrage de aici legiunile, se poate intemeia, regalitatea unui Bartharnispat, care atarn 5. ins5, ash de

mult de Imperiu, bloat, atunci când Marc Aureliu läsä Dunarea Gotilor

federati», principele armean Sohem aducea, omagiile sale supuse Cesarului in departata lui Capital& apuseanä. Hegemonia

romana se intarise si mai mult prin anexarea, de Caracalla, apoi de Gordian al III-lea, si a Osroenei semitice vecine (2), cu suverani dela un timp arsacizi, vechiu stat clientelar i trecatoare provin-

cie a lui Traian, pe care Adrian o liberase, cu capitala sa Edesa, unde legenda crestin5, aseaz5, pe regele Abgar, caruia Isus insus i-ar fi scris. Un nepot al lui Constantin eel Mare purta, titlul onorifle de rege al Pontului, Capadociei i Armeniei (3). Inainte i dupä Tiridat cel Mare (-314), in luptele ce urmeath intro Romani si Sasanizii Persiei, Armenii, subt regi tolerati, ramaser5,

spectatori meniti a folosi din ultimile rezultate ale galcevei. Totus se admite ea% dela 233 la 287 (4) Armenia fu in situatie clientelar5, fatá de vecinii dela Räsárit, si, la stingerea posteritätii barbatesti a Arsacizilor in Georgia, biruitorul rege persan Sapor fu adus in tara pentru a-1 face sa", dea fiului shu Mirian coregenta pe lângá fiica ultimului stApAnitor national (5). Cu Tiridat, subt Diocletian,

se incearc5, reluarea vieii politico regale in Armenia, cu toatä opunerea lui Behram al Persiei. Prin pacea dela Nisibis, Tiridat rämâneh, si Roma cápáta, i dreptul de a numi pe regii Georgiei. Armenii se strecurar5, apoi prin zilele lui Valens, aproape nepasatorica popor, cáci regii lor se schimba,, uneori ei pier sub cutit, ba chiar Capitala lor arde la lupta de dominatie ce se dada, lângá dànii, precum noi insine stäteam nep5satori in obscuritatea noastr5, pe timpul rAsboiului inviersunat dintre Romanii de Rasarit si invazia goticä pentru stapanirea Peninsulei Balcanice. La 387 Armenia e impartita, iar la 428 cucerirea persana incheie acest dibaciu joe de bascula.

Tezaurul dela Pietroasa, marile depozite de bani ce se scot din (1) Zonaras, ed. Bonn, I, p. 390. (2) Langlois, Numismatique, p. 48 si urm. (3) Langlois, /. c., p. 47; Vain* 1. c., p. 115. 14) Mourier, F. c., p. 104.

(5) Ibid., p. 106 si urm.

www.dacoromanica.ro

6

N. IORGA

parn&nt arata ea ne tineam prin acel comert dintre Räsarit §i Apus care Mei i prosperitatea Panoniei lui Attila. Tot a§a Armenia se tine& prin vama negotului dintre Indii §i Marea Neagra, care, dupa

marturia lui Pliniu cel Batran (VI, cap. XIX), Intrebuint& apte zile pentru ca sa, ajunga prin Bactriana la termul Trapezun-

tului. Macedonenii, de0 creatori ai Alexandriei, cercetara coastele Caspicei qi se gandirá chiar la un canal ce ar lega-o cu Marea Neagra (1). II.

Ceeace dada acestui loc de refugiu, acestui popas de caravane caracterul unei patrii pentru un popor, care §i In timpurile celei mai largi §i mai departate diaspore qi-a adus aminte de dansa, sunt conditiile speciale in cari fu primit cre§tinismul (2). Nu se poate vorbi intemeiat despre era conversiunilor partiale, a cazurilor personale datorite imigrarilor strainilor c.i legaturilor de comert. Si acolo lucrurile s'au petrecut Intaiu ca la noi. Si pe Armeni Tertulian li pomene§te, Intr'un pasagiu discutat, printre neamurile trecute la credinta cea noua. Si la Georgieni §i la popoarele vecine ar fi fost o predicatie apostolica, a lui Simon fi$ i a lui Andreiu (3), caruia i se atribue rolul de capetenie In pärtile

noastre. Dar creOnarea intregului popor e pus& in legatura de o legenda, privith i azi ca sacra, cu persoana Partului Grigore Iluminatorul (Lusavorici), un Arsacid, de rassa, regal& (n. c. 240 d. Hr., pe la 325). El luà se zice, la 290.-5 (4), invatatura dela arhiepiscopul de Cesarea, un Gre; reprezentant al liturghiei grece0i, pe cand

Edesa, la Sud, reprezentà pe cea siriana. In aceasta traditie ar fi ramas poate Armenia totdeauna, pierzandu-se pe incetul, pentru Apus macar, In lumea cultural& bizantina, daca n'ar fi intervenit (1) Mourier, 1. c. LegAturi eu China, Bore, 1. c., pp. 23-4 (dupA Moise de Goren), (2) Cf. studiul eitat din Echos d'Orient al pArintelui Vailhé.

(3) Ormanian, L'Eglise arménienne, son histoire, etc., pp. 3-4; Mourier, 1. c., p. 82. Se vorbeste si de o aetivitate propagandist5 a apostolului Vartolomeiu si ueenieului Tadeu (Bore, Z. c., pp. 37--8).

Pretinsul act ineheiat eu Papa Silivestru, ibid., p. 39, nota. Cf. Langlois,Numismatique, p. mu si urm. (4) Vailhé, 1. c., p. 195.

www.dacoromanica.ro

ARMENII $1 ROMANII: 0 PARALRLA ISTORICA.

7

marea jignire, producatoare de trainic& ura, a Impartirii, mentionate, din 387 a provinciilor sale Intro Cesarul bizantin, Teodosie cel Mare, si intre regele persan, Sapor al II-lea. Grecul deveni un dusman national.

Se admite data de circa 400 pentru traducerea in armeneste, in-

venta.ndu-se un alfabet special, cu litere proprii, de origine iranianá si siriana, adause pe lang5, imitatia celor grecesti, de catre Mesrop si Sahac (Isaac ; catolicos pana la 428), a Scripturii Sfinte. 0 era noua, incepand la 11 Julie 552, inlocul apoi era «dionisiana» a Craciunului (1). Aceasta Insemna de fapt intemeierea nafiunii ar-

menesti, perpetuarea ei prin Biserica si prin literatura in relatie cu dansa.

Nu ni se da o explicatie deplina a acestui fapt. Una partial& se poate dolAndi daca se tine seam& de alte fapte din vecinatatea Im-

periului de Rasarit, care la aceasta data e Inc& roman in forma politica, dar care, Inca dela inceputul religiei populare a crestinismului, eleniza, In forma bisericeasca. Georgienii pretind sa fi avut doua alfabete nationale (mkhedruli §i khutsuri) (2), deci o literatura

sacra inainte de veacul al IV-lea, ceeace-mi pare cu totul inad-

misibil (3). Dar in veacul al IV-lea, cand Romanii si Persii se luptau subt ochii Armenilor pentru Amida la Eufrat, Gotii, trecand la arianismul oficial al Bizantului, capatau, prin Ulfila, Biblia In limba lor,

daca nu si in stravechile lor rune. Natiunile Inraurite de cultura greto-romana nu se mai puteau deci pierde, la un hotar ca si la celalalt, In vieata sufleteasca a maimarilor si invatatorilor lor (4).

Osebirea national& se pronunta, nu numai In Sud, fat& de Siria care Intinsese mutt influenta ei cultural& Ora atunci (5), ci si fat& de

partile georgiene, dela Araxe la Mare, osebite pan& atunci numai subt raportul politic, de cand Farnavaul ( 237 In. de Hr.) crease un regat al Georgiei, pe care Insa 11 Intalnira si-1 supusera Armenii in (1) Se pAstrA !Asa indictiunea greach.

(2) Mourier, I. c., pp. 36-7. (3) Fiul lui Tigrane, Artavasd, scrisese greceste (Langlois, Numismatique, p. xv). Vechile monede au numai insoriptii grecesti. Intre regii armeni din dinastia Arsacizilor este si un Alexandru. (4) In Prefata la cartea, citat5 si mai sus, a fostului Patriarh Ormanian, Bertrand Bareilles pune in legAtur5 opera indeplinit5 atunci In Armenia cu aceea indep1init5. mult

mai Wahl, la Slavi; p. iv. (5) Langlois, Numismatique, pp. xv-XVII.

www.dacoromanica.ro

8

N. IORGA

miscarea lor de expansiune contra Seleucizilor in Siria, anexandu-0,

cu voia regelui part vecin, si Mingrelia si Albania, unde se läsä un principe autonoin (1), i tara Lazilor. Mai tarziu aceste tinuturi cazura subt mAna marelui rege elino-armean al Pontului, dar provinciile pastrau si mai departe regalitätile lox traditionale. Cand Pontul se lichideaza, la inceputul erei crestine, Armenia primeste regi de origine georgian5., ca Mitridate i Radamist, pe cand alti candidati yin din Partia armeno-turanica (2). La despartire, Neron alipi regiuni armenesti la Georgia fiber& a lui Farasman (3). Luptele duarhilor urmatori cu Armenia lui Sempad nu insemnau Inca, de amandoua pärtile, o constiinta nationala. Pana la 265 se pastra legatura dinastica a Arsacizilor intre Pont, Armenia si Georgia. Acuma Insa Georgia evangelizata, de Sf. Andreiu si ea si de fabuloasa Sf. Nino (4), ca si Albania

Aghovania Armenilor (5) ,

avura

alto litere, atribuite fireste acelorasi initiatori, carora li se da In aceste pAri un asa, de vast rol ca in Apusul slay lui Chiril si Metodiu,

mai noi cu patru veacuri. Faptul ca, la ispravirea dominatiei arsacide in Armenia, Albanii, cu Uzii de pe marginile raului Cura cu altii (6), incepura o noua vieata politica, agresiva, explica pi mai bine osebirea. Despartirea deplina de vecinii apuseni i räsariteni, deci izolarea i nationalà, caracterizarea culturala a Armenilor se facii in decursul veacului al V-lea si al VI-lea. Lupta pentru unitatea sau dualitatea naturii lui FIristos anrinse iaras mari pasiuni in Imperiul bizantin. Sinodul din Chalkedon (451) se declara impotriva eutychianismului monofisit. Armenia nu putii sa-1 recunoasca (7), primind apoi, la 482, Henoticul. Era tocmai vremea cand lumea constantinoreligioasa,

(1) Dupii St.-Martin, Recherches sur l'histoire de l'Asie, cap. XX, ibid., p. 50. (2) Did., pp. 80-1. (3) Ibid., p. 83.

(4) Mourier, L'art religieux au Caucase, p. 6. (5) Bore, 1. c., p. 22.

(6) Pentru legäturile dintre seminkiile georgice, Grusini, Mingrelieni, Gurieni, toi cartvelinieni si Lazii vorbesc un dialect cartvelinian v. Chantre, 1. c., p. 428. (7) V. si Vailhé, 1. c., pp. 206-9. Pentru subtilitatile ce invoacä astgzi Biserica armeank primitoare a dogmei celor doug naturi si dusmanrt a lui Entychios monofisitul v. D. Dan, Mono fisitismul in Biserica armeanel-orientold, CernbuO 1902, dar i observaiiIe lui Nilles, Symbolae (v. mai departe), II, p. 916 si urm., precum i culegerea Mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei, Dovedire impotriva eresului Armenilor, Bucuresti 1824.

www.dacoromanica.ro

ARMENII *I ROMANII : 0 PARALELX ISTORICX.

9

politana parasià vesnAntul roman, pentru a pregati Bizantul de ortodoxie oportunistä, de limba, greceasca, al lui lustinian. Inca dela 552 se fixase, am vazut, o era speciala armeneasca. La 524-7 sinodul dela Duin (Tovin), câteva, leghi departe de Eivan care cuprindea i Georgieni si Albani, se declarase contra confesiunii chatkedoniene, dar si contra nestorianismului sirian (1). La 552 Patriarhul Avram facir sä se hotarasca, intr'un nou Sinod dela Duin, nu numai respingerea incheierilor dogmatice dela Chalkedon, dar intreruperea legaturilor, socotite ca primejdioase, cu Grecii, ba chiar cu Sfintele Locuri, supuse lor (2). Peste chtva, timp, Iberia ramhind chalkedoniana, hotarul religios si politic se fixa si in aceasta parte: Sinoclul de-al treilea la Duin, in 609, unia Georgia cu lumea greaca, preghtind viitoarea pieire a natiunii subt fratii de credinta rusi (3). Era vremea cand tendintele ecumenice cari se desfac din stap5,nirea lui Iustinian treziau iaras räsboiul la Eufrate. Urmasul acestor planuri mari, Heracliu, izonitorul Persilor din Siria, va atrage, dar nu prin forma nou5, bizantina a monotelismului, a vointei unice

a lui Hristos, in adevar pe patriarhul Esdra (Iezr); apropierea nu se face definitiv, cu tot actul de unire dela Erzerum, din 622 (4),

intre cele doua religii, cele doua culturi i cele doua forme politice. Alipirea la Imperiu, subt Mauriciu, a cetatilor Dara si Martyropolis (pastrate de Bizantini dela 633 la 693) nu facuse pe Greci sa fie mai .iubiti de indaratnica natie armeneasca, desi supusilor Imparatului li se impuse confesiunea chalkedonieana: ea ramâneã mai bucuroasa de stapanirea persana, care, Inca din veacul al V-lea, se exercita, in partile dela Van pana la Araxe i Ani, prin capitani de margine, marzpani (5), adesea de rassa incligena, ca dinastia Mamigonienilor.

Cand, dela 632, Saracinii, cuceritori ai Persiei, luara locul Persilor, se urma fata de acestialalti pagani o politica asemanatoare. Ceeace nu inseamnä cá legaturile cu Bizantul slabesc; din potriva, (1) Bore, 1. c., p. 42 si urm. Datele dupä Vailhe, 1. c., p. 209. (2) Bore, 1. c.O treciitoare unire cu Grecii, din motive politice, la 571, Vailhe, 1. c. p. 210. (3) Ormanian, 1. c., p. 32.

(4) Ibid., p. 34; Vailhé, 1. c., p. 210. (5) Langlois, Essai, p. 40. Bizantinii aveau in loc curopalati si patrici (ibid.). Dar pentru un Justin. numai un patriciu roman era 0 Clovis.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

10

chiar dup 5. ce acesta pierde si Theodosiopolis, se Inseamnä legäturi de familie cu ImpäratiiMaria Armeanca e sotia lui Constantin Porfirogenetul, ba chiar proclamári de Arm eni ea ImpArati : Bardanes, care e un Vardan, la 711-13 (ca ImpArat: Filipic), Leon, din vechiul neam Arzerumi, care rãmâne basileus-ul Leon Armeanul (813 20); urmasul s'Au Teofil apare in Armenia catre 830 (1). Si Georgienii au astfel de relatii cu Bizantul: Bagrat al IV-lea iea pe Elena, fata ImpAratului Roman Argyros (2). Dar contra Bizantului, care se privià ca singurul stApAn indreptatit, Armenia *YAM atunci principi dintre cari se ridieä Bagrat Bagratidul (-845) (3), din Taron, al crui urmas, Asot (853-90), lucreazà, timp de douäzeci i cinci de ani, pentru a porni regatul autonom al Armeniei, recunoscut si de Bizant, pe care-I IntemeiazA de rapt Gagic I-iu Arzeruni (971-992), cu Sahinsahi (4), desvoltati din vechii osdigani, pe lângä cari träesc Arzerunii, la Van f,;i Nacsivan, i Sunizii, la hotarul Armeniei (capitala Capru)-- In curând precum si Vaspuracanul (capitala Vostan), ei regi Astfel se «Tot ce se

d'a,

acestei civilizatii originale deplina ei inflorire.

intampinä azi ca vestigii ale activitatii poporului armenesc dateazä din epoca Bagratizilor. Atunci se desvolth, li-

teratura armeneasca, bogata, In scrieri encomiastice i hagiogralice, inchinate regilor din vechile dinastii si celor dintAi. patriarhi. Operele acestea sunt in parte accesibile i necunoscAtorilor vechii limbi armenesti. loan Catholicosul din veacul al IX:lea a fost tradus In parte de St.-Martin, Goriun, biograful Sf. Mezrop, tradus de R. J. Emine in frantuze0e, Moise din Coren, care, in Istoria Lumii, merge pAn 5. la cAderea Arsacizilor,Intre alii, de V. Langlois i Levaillant de Florival i, in italieneste, de Cappelletti si de Mechitaristi. Toma Arzeruni scrie despre Vaspuracan (sec. X), Vartabiedul Eliseu despre secte i despre luptele Persilor in Artradus de Garabed Camenia in veacul al V-lea, subt Vardan baragl si V. Langlois, de Neumann, englezeste de Cappelletti, italieneste (si traducere ruseasca.), Agatanghel, despre conversiunea tradus de Tommaseo; Faust de Bizant, autorul «IstoArmeniei, (1) Ormanian, 1. c., p. 34.

(2) Mourier, L'art religieux, p. 13, nota 2. (3) Pentru Mamigonianul numit de Moaviah, Langlois, Numismatique, p. 84. In genere, Thopdsohian, /. c. (4) Pentru Bizantini, numai apxolptsc Tetiv elmOvvav.

www.dacoromanica.ro

A.RMENII SI ROMANII : 0 PARALELX ISTORICX.

11

riei Armeniei», tradus de V. Langlois i, In limba germank de M. Lauer. S5, adaogem cantecele lui Lazar de Pharbe, care povestecte cele intAmplate dela Cosroe al III-lea la Vahan Mamigonian, traducere in colectia Langlois ci a lui Cabaragi, pe Ghevond, dela sfarcitul veacului al VIII-lea, istoric al Califilor, care a aflat un traduc5.tor in Garabed ahaazariant (Paris 1857), pe Sebeos, povesti-

torul luptelor lui Heracliu, care a gasit numai o versiune ruseasck precum i pe Moise Coaliancatovati, care a scris despre Albani (traducere ruseasc5,, franceza, de E. Bore ci de Brosset). Din veacurile urmatoare sunt Asalic (-1004), Aristakes (-1071), Mechitar (sfarcitul sec. XIII), Jovancer, istoricul Georgiei, tefan Orbelian (despre Siunia; traducere frances5, de Brosset), Vardan Vartabietul, Chirac de Gantac (sec. XIII), Sempad, istoricul lui Hetum I-iu, Toma

de Medzob, care scrie despre Timurlenc (1). S5,' mai amintirn traduceri religioase, din Sf. loan Gurà-deAur, din Sf. Vasile i Chiril, din Efrem Sirul ci din Istoria lui

Eusebiu, ori prelucrki In acelac domeniu, ca a lui Eznic, Contra Ereticilor, ca a lui Faust de Bizant, din veacul al V-lea. Multe opere filozofice fur5, traduse ci ele (2).

Ani, Capitala Armeniei Bagratizilor, a rnarelui Sembat (890-913),

a lui Sembat al II-Jea (977-89) ci a

Gagic (989-1020), timp de dou5, veacuri care pentru Bizant insearnnä lucruri deosebite: IntAdu o relativ5, repede inaintare ci sigurantá victorioask iar apoi sbuciumul Impotriva nàvälirli indrknete a Turcilor sellui

giucizi, ocupa, o Intindere de peste cinci verste, cuprinzAnd In ziduri puternice vreo doukeci de biserici de o « calitate admirabilan. Catedrala sa, asemenea cu cea din Kutais, cu cea din Manglis 15110 Tiflis, cu cele din Mocri in Abcasia i Martvili in Mingrelia (3), alien,

37 de metri lungime pe 24 lätime. Tot in acest timp, intro 930 ci 936, se clklik rege find Abas pacificatorul, i manktirea dela Edmiazin, viitoare recedintá a Patriarhilor (4), cea dela Harhigi, (I) Cf. M. Brosset, Les ruines d'Ani, capitals de l'Armenie sous les role bagratides, Iridioaii bibliografice aux X-e et XIe siecle, Petersburg 1860-1, II, pp. I si urm. precise, la Thopdschian, 1. c. (2) Ormanian, 1. c., p. 163. (3) Mourier, 1. c., p. 13 si urm,

(4) Ibid., p. 69.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

12

Ina ltata de pribegii, din ordinul Imparatului Romanos, cari putu-

sera sa se intoarca in tara lor (1). Ace§ti suverani dornici §i luxo§i se priviau ca adevarati 6czacXEE

intocmai ca Tarii slavi, din acela§ timp, ai Bulgarilor. Ca §i ace§tia ei sapau pe coloane de piatra amintirea faptelor lor §i iscaliau cu chinovar, puind in aceasta coloare §i data, de mama lor (2). Pana tarziu, la regii Ciliciei, se pastreaza pecetile de aur (3). Biserica metropolitana din Ani era inchinata Sf. Solii (4). Vechii du§mani egreci», In puterea drepturilor imperiale ce aveau, distrusera ins& aceasta formatiune separatista, §i, anume indata dupa ce o noua ofensiva norocoasa &MU lui Nichifor Phokas §i lui Joan el Insu§ un Armean de sange -., nu numai stapanirea Timische

asupra Bulgariei §i Dunärei intregi, dar §i asupra Siriei. Eufratul §i marele nostru ram de hotar vazura. In acela§ timp vulturii Cesarilor ce se intorceau. Totu§, de§si Vasile al II-lea iea Taicul si Gogarena, Gagic pastreaza Inca, nu numai cea mai mare parte din Armenia sa, dar §i autoritatea asupra regilor Albaniei, Carsului, Vaspuracanului. Aceasta provincie ajunge bizantina' la 1022. Dar Mihail al IV-lea urmeaza lupta, i la 1045 Gagic al II-lea cedeaza statele sale Imparatului Constantin Monomahul, care capatase §i dependenta

Iberiei lui Liparit, al carei erege» nu era mult mai mult decal un simplu strateg de hotar. Regele Carsului trecir in surgunul dela Amasia. Patriarhul, ai carui inainta§i §i pada acum ratacisera intre Greci, se a§eaza la Trapezunt, la Sebaste, care aye& un §ef deosebit.

Fostul rege de Van, Senecherim, se adaposte§te un timp la Constantinopol pentru ca tot la Sebaste sa-§i incheie zilele, in 1027 (5). Aproape in acela§ timp, Persarmenia e navalita de Turcii Selgiucizilor. La 1064, cetele lor umpleau de ruine splendida capitalä. Fugar la Constantinopol, Katholikosul nu se mai intoarse; urrna§ii lui rezidara la Zamentan In Taurus, ca sa ajunga apoi la jurnatatea veacului al XII-lea in Rum-Cala, pe Eufrat (1147-1293) (6). (1) Pentru bisericile armene din veacurile anterioare (cea dela Usunlkr din 718-29), Mourler, /. c., p. 10.

(2) Langlois, Essai, pp. 11-2. (3) lbid., pp. 12-3. (4) Mourier, I. c., p. 69. (5) Ormanian, 1. c., p. 41; Gelzer, in aGeschichte der byzantinischen Litteratur, a lui

Krumbacher, p. 997; cf. ibid., P. 1004. (6) Iorga, Geschichte des osmanichen Belches, 1, P. 44 1 urm.; Ormanian, 1. c.

www.dacoromanica.ro

ARMENII SI ROMANII : 0 PARALELA ISTORICA.

13

Astfel, dach nu disparir cu totul traditia romano-bizantina,--caci regi mai tarzii Ii scriu nurnele grece§te pe monede, Incetä, odata cu regimul «ducilor D, ca la Durazzo §i Belgrad, organizarea greaca, a demnitarilor, cari Vistieri, proximi, parachimomeni, domestici

corespund ordinei bizantine din terile noastre, subt un Mircea §i Alexandru (1).

Vieata politica a acestor regiuni cauta acum §i af15, un adapost in vaile caucaziene ale Georgiei, locuite de un popor viteaz 0 indraznet. In veacul al XH-lea domnWe vestita regina Thamar, uSemiramida Caucazului

fiica, a regelui Gheorghe, claditoarea bisericilor

din Caben, Bethania, Vartzia, etc., i a manastirii din Ghelati, bogate in sculpturi decorative, asemenea cu colacul impletit care incunjut% bisericile noastre (2). In Mingrelia dadianii, al caror nume corespunde 614 «juzii» nostri, pomeniti Inca din veacul al XI-lea, Ii urmeaza §irul. Literatura georgiank cu traduceri din Sfintii Parinti, inflorecte tocmai In acest secol, prin refacerea §i completarea vechilor traduceri, de scriitori cari sunt in parte Athoniti.

Aceastä supunere aduse insa Armenilor acela§ folos pe care era sa-1 aduca Grecilor bizantini supunerea de Turcii osmani: putinta de a exploata, comercial intregul cuprins al cuceririlor facute de aceia cari-i anexasera. Prin unificarea Asiei Mici subt Selgiucizi putura ei ajunge astfel phna in pasurile qi porturile Ciliciei, pan& la portile Siriei (3), ba pana la Antiochia [nogg.

Peste cateva, decenii, cruciatele pusera in legatura pe Armenii din orw, cari se coborisera pe incetul catre malul Marii, cu cetele de cavaleri ale Apusenilor, cari aduceau, cu alta limbk alte mezaminte i alte conceptii. La Tars, care e o «Armenia» (4), la Adana, unde «Ursinus», «domnul» ei, nu e decat un 00n, nume caracteristic armenesc, iubit in dinastiile cele nouk probabil k;i la Mamistra vecinä 0 in multele castele din aceste parti, potrivite pentru micile (1) Mourier, 1. c., dupg Condacov, pp. 16-7, 85-6.

(2) lbid., p. 129. Cele mai vechi manuscrise sunt dela sfârsitul veacului al k-lea (pp. 131-132). V. si Tamarati, Eglise de Georgie, Paris 1911. (3) Cf. Gutschmied, In Memoriile Academiel din Petersburg, seria a WU-a, vol. XXXV, p. 1 i urm. (4) Scrisoarea lui Anselm de Ribeaumont, In Hagenmeyer, Kreuzzugsbriefe, p. 145.

www.dacoromanica.ro

14

24. MEGA

dominatii locale, Armenii primira bucurosi, cu cruci i prapure, din

ura fata de Greci ca si din Ma, fata de Musulmani pe noii yeniti, carora le sarutau picioarele

i poala hainei (1). Se pomenesc nume de ale acestor cornandanti, ereditari poate, ai cuiburilor de munte unul e numit Constantinus de montanis»,precum e acela al lui Pacrad (Pangratie), care aminteste prin numele sau pe Bagratizii de odinioara (2): acesta Incerca sä-si faca un principat cu ajutorul Apusenilor, cari-i descoperirá Insa intentiile si-1 pedepsirá greu pentru dânsele. In Edesa Insas sta cu autoritate deplina,

ajutat de episcop si de fruntasii orasului, un Toros: el adopta pe

l3alduin Normandul, puindu-1 intre carnasa i trup, dupa datina neamului. Mai departe un Sirnion i altii au aceleasi legaturi cu Francii, cari vedeau insa In ei eretici pavlichieni, niste «publicanin(3). In «regio Turbaisel» se Intalneste un «Nicusus», ca uprinceps armenicus (4)»; in

«muntii negri» un Paguni (5), un Cog-Vasile, pe care cruciatii II numiau «Corrovasilius» (6). Atunci chiar, in vaile Ciliciei se intemeiaza, pe langA, senioria, va-

sal& fata, de Bizant, a Hetumienilor din Lampron, cari poarta titlul de «sebasti baronia independenta asemenea cu Voevodatele

noastre de munte cele mai vechia lui Rupen (Rubin) si a fiului sau Constantin (1095-1110), cari se arata si ei prieteni ai invaziunii latine, dela care asteptau foloase politice (7). Acesti principi armeni rarnaserk pe cand ceilalti Ii pierdura puterea ori chiar i vieata in luptele provocate de expansiunea militarA, a Occidentalilor chtre Sf. Mormant. Se Impiedecase prin cruciata inta,i, de fapt, intemeiarea acelei «Armenii», de care vorbeste, In scrisoarea lui, Ribeaumont, dar, In proportii mai restrânse, ea trebuia totus sa se formeze, pentru a trai vreo trei sute do ani. Numai cat nouale imprejurari politice ii schimbara caracterul dela Inceput. Pe Pang& traditia veche nationala, Armenia ciliciana era orientata Inca spre Bizant, desi nu N.A., anume elemente persane pe cari ea le aduce pa.na la Marea Mediterana i cari se recunosc (1) Rohricht, Geschichte des ersten Kreuezuges, Innsbruck 1901, p. 97 si urm. (2) /bid., p. 99 si nota 6. (3) Ibid., p. 104, nota 4. (4) Alberic, ed. cliistoriens des eroisadesu, IV, c. 9. (5) Mateiu din Edesa, aceeaq editie, pp. 33-4, (6) Alberic, I. c., V, 0. 14. (7) Mateiu de Edesa, 1. c., pp. 33-4,

www.dacoromanica.ro

AlthitNII

1 ROMINIT : 0 PARALELA ISTORICL

15

bine §i in caracterul artistic al miniaturilor de manuscripte(1). Manuil Comnenul, care urmäria, §i lucruri mai depärtate, mai putin fire§ti, crezu c& aceste inceputuri de independent& pot fi nimicite 0 intreaga Cilicie recuperata pentru Imperiu. Leon, principele rupenid din vremea sa (1123-1137), Mei in captivitatea Bizantinilor, dar stapa.nirea direct& din Constantinopol tine numai pan& In 1144, cand Toros, fiul s&u, reiea traditiile de neatarnare, pe cari le inseamn& un §ir de cronicari armeni: Vahram Rapun, Grigore Eret, Ghiragos, Vartan (2).

Pentru a scApa de tirania imp&rhteasca, invelita, in mari titluri de asebast», apansebast» pentru rege, Armenii dela Mare vazur& indatà ca, trebue sa, faca cele mai largi concesii Latinilor §i prin urmare §i Papei care-i sprijinia cu banii §i cu propaganda lui. Pe cand se negocia cu Biserica din Constantinopol, se fAcurA propuneri,

pe la 1150, apoi la 1172-5, la 1177, qi Scaunului roman. Dupa sinodul tinut la Rum-Cala, reqedinta Patriarhului shismei nationale, se ajunse, in 1198, la o Intelegere cu Papa, care nu era altul cleat Inocentiu al III-lea. In tendintele lui de a domina lumea prin conceptia de universalitate roman& a Bisericii, el Impartia pretutindeni, cu conditia ali-

pirii la catolicism 0 a vasalitatii fat& de el insu§ 0 de urina§ii shi, coroane de regi, pe cari le socotia de un pret egal cu aceea

pe care un departat inainta§ o pusese pe fruntea lui Carol eel Mare. nr& a tine& seam& prea mult, in fond, de susceptibilitátile vechiului Bizant grecesc sau ale noului Bizant latin, pe care tocmai atunci 11 ere& cruciata a patra, acela§ domn sufletesc al Cre§tinátAtii care numia la Adriatic& un rege al Sarbilor, in Tracia un «rege al Vlahilor §i Bulgarilor», hotari, in Ianuarie 1199, inainte de crearea Imperiului lui Ionitá, dar trei ani dup.& a regatului lui tefan 4 cel dintaiu incoronat», ridicarea Armeniei nowt la demnitatea regalet (3). Legatul pontifical Conrad de Wittelsbach Incoroda astfel la Sis

pe Leon al II-lea (-1- 6 Fevruarie 1289), cuceritorul Sataliei qi Heracleii, ca tacafur, rege al Armenilor, «rex omnium Hermenorum » , titlu corespunzator cu al Domnului ga toat& Tara-Romaneasa». Casa(1) Cf. 10 Strzygowskl, Ostasien im Rahmen vergleichender Kunstforschung, In aOstasiatische Zeitschriftv pe 1913. Intalnim leul cu fata de om, de traditie artistica asiriana, cei doi lei Maga o cruce dubla, cornul de abundenta In mana regelui. (2) Langlois, Essai, pp. 53, 69. t3) V. Ormanian, 1. c., pp. 48-53,

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

16

toria lui Leon cu sora lui Balduin de Bourg, conte de Edesa (1), 11 apropiase si mai mult de lumea latina, si era vorba ca fiica lui Leon, Isabela, armeneste: Zabel, care, casatorindu-se apoi ca regenta,'

(1219-24) cu Hetum de Pardzepert, Ii dada tronul, sä fie sopa lui Andreiu, fiul acelui Andreiu al II-lea, rege al Ungariei, care-si stric5, toate rosturile masa pentru o neizbutità expeditie cruciata (2). Imparatul apusean II recunoscii, ca si, de alminterea, cel bizantin si titlul sàu cel mare suna asa : «Leo, Dei gratia rex Armenorum, permotus divina clementia ad regalem dignitatem et sublimatus regali corona per manus Imperil romani D (3).

Pentru ca s5, arate si mai bine indreptarea sa politica, Leon, care iscalia, totus .A.o(4) si redact& ucartile» sale in armeneste, pecetluindu-le cu coroana bizantina i chipul leului ce tine crucea

in spate (5), lega cele mai stranse relatiuni cu negustorii latini din preajma sa, asa cum si nouale regate slave din Balcani se deosebira prin ocrotirea lor specialá pentru comertul italian. Dar privilegiile regilor armeni ni s'au pastrat: Inca de subt Rupen al II-lea (1175-1187), care abdica, republicile interesate in Levant: Venetia, Genova, Pisa, ii aveau rosturi recunoscute de principe, si la 1196 se pomenete chiar consulul venetian; eel dintaiu privilegiu pentru Venetia e acel din 1201, reinnoit apoi la 1245, 1271, 1307, 1320, 1321 si 1333 (6). In acelas an 1201 se dadea privilegiul Genovei, intarit si el in mai multe randuri, la 1215, 1281 si 1288-9 (7). Se intari, la 1216, si privilegiul dat de Latinii din Antiohia Pisanilor (8). Ba chiar se incheiè o invoealä cu Ospitalierii pentru a li se incredinta Larenda, in cazul cand ar putea sa fie cucerita dela Musulmani (9). Catalanii fura admisi sa participe la acest negot numai pe la 1293, iar Proventalii din Montpellier la inceputul yeacului al XIV-lea, in 1314 (10). La 1331 se adaugeau in sfarsit si (1) Langlois, Essai, p. 70. (2) Ibid., p. 24. (3) Ibid., p. 60. Seeptrul sau are floarea de erin (Alishan, L'armeno-veneto compendio storico e documenti dells relazioni degli Armeni coi Veneziani, Venetia 1893. (4) Langlois, Essai, p. 12. (5) Alishan, 1. C. (6) Langlois, Essai, pp. 16-8; Trésor der chartes d'Arménie, Venetia, 1863, p. 126 si urm. (7) Ibid. (8) Tresor, pp. 138 9.

(9) Ibid., pp. 115-7. (10) Ibid., pp. 178-9.

www.dacoromanica.ro

ArtmENTI

1 rtokrANn : 0 PARALELA ISTORICA.

17

Sicilienii (1). Afara de aceasta, pe acelas timp se Intretineau relatii

cu Florenta (Casa Bardi), cu Maiorca, cu Nimes, cu Bruges, cu Londra chiar (2). Alaturi cu vechile demnitati nationale, pe cari le recornanda calduros partidul national, al lui Narses de Lampron (marzban sau merzpan, sbasalar, etc. (3)), cu cele imprumutate dela Greci (un proximos se IntMneste si In acest timp), stau lânga rege baroni, sambelani, senesali (4), baili, ca acel «baron» Constantin de Pardzepert, tatal regelui Hetum. Din a doua jumatate a veacului

al XIV-lea documentele se redacteaza si in limba franceza, considerata ca limba generala franca, limb& a cruciatelor si a statelor Intemeiate prin ele. Când trebui sa se hotarasch legile noului regat, caracterul sau dublu, latino-bizantin, cu adaus de elemente nationaleintru toate asemenea cu caracterul principatelor noastre , se vadeste din nou. Pe langa a Cartea legilorn, Pravila lui Mechitar-Cos Arsaguni, se da, de Sempad, o editie armeneasca a a Asiselor Antiohiei D (5). In institutii, se amestecau cele doua tendinte, cu o predomnire

a fondului bizantin. Locuitorii, de rassä mixta, asupra carora se Mouse edescalecareav Rupenizilor, platesc dijma, «obiceiulD (consuetudo), g in v oeala D (pactum), aj utori nta (occasio, achoison), slujba

(servitium), napasti si angarii (coontrarietas, exactio, angaria), pe lAnga deosebite vami si taxe de trecere (drictura Maris et terrae, trans itus, poate si tab ulagium) (6),ca si la noi. Ca si la noi, se

platià pe povarkaici povara de camilatantallaugia: 4°/0 (7),

ca si la noi, se platia apoi o taxa proportionalä pe categorii:

yin, untdelemn, vite, lemn, fier, piei, 1A,na, postav (8). 0 vama mare

se aft& langa cea mica (9). De o parte si de alta, e vechiul sistem tatdresc, pe care Peysonnel ni-1 aratei funcfionand si in Crimea veacului al XVIII-lea. 0 necesitate de comert crease Armenia Mick precum o alta nocesitate de comert crea mai tArziu principatul românesc din Arges si principatul, mai nou, separatist, al Moldovei. De fapt, acest regat, (1) ibid., p. 186 si urm. (2) Ibid., pp. 202-3. (3) Langlois, Essai, p. 63. (4) Langlois, Trersor, p. 185; Essai, p.47. $i in Alishan, Sic., partea a doua. (5) Edicia Mechitaristilor din Vene0a, 1876. (6) Langlois, Essai, p. 62. (7) Ibid., p. 74 si urm. (8) Ibid., p. 81. (9) Les ruines d'Ani, p. 20. Analele A. R. Tom. XXXVI. Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

2

18

N. ioNGA

care cuprinde& Sis, Mamistra, Adana, Tarsul, nu reprezentà numai interesele. speciale ale unei pOrti din coasta cilicianO. Leghturi, ajutate de o extensiune national& neintreruptk se phstrau cu tinuturile din interior, ash, incat carayanele earl mergeau din Persia, din Asia Centralk spre Tebriz, se puteau desface spre Marea Apusului, in loc sä caute Marea dela Nord, Marea Neagrk Cu atat mai mult,

cu et acele pArti ale Trapezuntului i porturilor vecine erau in

stapanire musulmana si in curând in aceea, destul de vexatorie subt raportul vamilor, a Mongolilor. Pentru siguranta acestui comert ca i pentru garantarea Statului, se incheiar& legaturi i cu principii mohammedani din vecinAtate. Hetum Liu face astfel un tratat cu Selgiucidul Caicobad (1231) (1), un altul cu «Sudanulz egiptean Bibars, stapan al Siriei (1268) (2), care-1 biruise, ucigandu-i si fiul Toros (3), si cu urmasul sau Chelaim (1285). Relatiile cu Mongolii, cari luasera Armenia veche, cu Erzerum, la 1242, biruisera. pe Gaiasedin langa Ersengian i patrunsesera pan& la Cesarea si Amasia (4), avura un caracter particular, regii arnienesti luand si in aceasta privint& asupra lor rolul de mijlocitori ai Apusului, de pregatitori ai cruciatei liberatoare ce trebuià sa vie de acolo (5). Cu uimire cetim randurile prin cari Mangir-

Han fagaduià sa, se boteze, s& tie credinta crestink s& trimeata pe fratele &au Hulagir la distrugerea Califului (6). In adevar ernisari apuseni, din Aragonia, veniau la 1293 pentru o intelegere cu Mongolii i, cu ajutorul Armeniei, se statornicl o invoeala intre Ciprul latin, Ospitalierii i Templierii, de o parte, iar, de alta, Georgia si IIanul. Se izbuti sa se izgoneasca din regiunile intermediare trupele egiptene, biruite la Horns, uncle mai tArziu erau sa se lupte, cu biruinta egipteank ostile lui Mohammed-Ali cu ale Sultanului Mahmud. Hetum, care intrase acum in Ordinul Minorilor, conduce& 3.000

de Armeni. Pe cand Cipriotii atacau coasta Siriei si a Egiptului (1) Langlois, Trdsor, p. 213. (2) Ibid., p. 216 si urm. )3) Langlois, Essai, p. 28. (4) Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, pp. 131-2. (5) LegAturi cu Clement al IV-lea, Langlois, Essai, p. 28. 1277, misiunea liii Vahran Ladif la Neapole, ibid., p. 29. 1292 : soli la Filip cel Frumos, ibid., p. 30. Dar Rita, sora lui Hetum al II-lea, iea pe flu! Impäratului (Alishan, p. 45) si la 1296 Hetum si Toros yin la Constantinopol, inainte de a fi luliiturati de Sempad, pe care Hanul 11 face rege (ibid., p. 45). (6) Langlois, Trdsor, pp. 214, 215 nota: ame faciam baptizari. Tenebo fidem quam tenent hodie Christiania

www.dacoromanica.ro

ARMENII

1 ROMINII : 0 PARALELA ISTORIC1.

19

chiar, Cutlac-ah, cu trupele Hanului, prada panä in vecinatatea Alepului. Arderea Tirului, atacul Lajazzului (Mart 1307) de Egipteni fu insa o pedeapsa pentru organizatorii acestei ligi efemere (1). Dupa ce un Han &Muse Armeniei pe regele Sempad, care orbeste pe inaintasul Hetum si ucide pe flul sau Toros, altul, Bilagu, face sä se taie Leon al III-lea si regentul Hetam (2); un alt Hetum, GAlugar latin, va strabate lumea predicand cruciata liberatoare. De altminterea i asupra Armeniei se exercita o inraurire turco-mongolica : tratatul din 1285 cu Egiptul cuprinde juramantul corespunzator celui din actele Sultanilor osmani, pe cei patru Evanghelisti, pe cei doisprezece Apostoli, pe cei 318 episcopi dela Nicea, pe glasul dela Iordan, pe Maica Domnului, pe Sfintii Joan, Toma i Mateiu (3).

In luptele, cari urmara, ale Apusenilor uniti printr'o noua ligá cu Turcii din Smirna, Armenia se ferl a lila parte, cautând sa-si scape macar existenta, din ce in ce mai umilita. La 1318, regele Osin cere cruciata, aparatoare pentru el, dela Robert de Sicilia, Filip

de Tarent si dela regele Franciei Filip cel Lung (4). Dar, la 1323 Inca, tratatul incheiat de Leon al V-lea cu Sudanul prevede ca pret de rascumparare un tribut de 1.200.000 de diremi pe an, jumatate din vama porturilor Lajazzo i Ponbetta, precum i raspunderea venitului salinelor; «dela rau (Piram) incolo spre Siria», locuitorii vor pláti obisnuitul haraciu (5). Osin, casätorit a doua oar& cu o principesa tarentina, isi isprAvia, zilele (6) la 2 Iulie 1320, si unul din tutorii fiului era Balduin, un Franc. La 28 August 1342 murl i acest fiu, Leon al V-lea, sotul Constantei, fiica lui Frederic al II-lea de Sicilia(7). Ii urma Constantin (al IV-lea), fiul lui Balduin si al Marianei, care, fiica a lui Leon, nepoata de flu a lui Sempad, traducatorul Asiselor», reprezenta dreptul dinastic. El pieri ucis, probabil pentruca reluase vechile negocieri cu Roma, spre care-1 indrepta i casätoria sa cu o ruda a regelui de Neapole, Robert, nepoata de Mesa a principelui de Tarent, (1) Iorga, Philippe de Mdzières, Paris 1896, pp. 34-6; Alishan, 1. c., I, p. 46. (2) Ibid, p. 47. (3) Langlois, Trésor, 1. c. Cf. tratatul ungaro-turc din 1452, in Acts fi Fragments, III, pp. 23-7 : jurámânt pe Mohammed, pe cele sapte lecturi ale Coranului, pe cele 1001 nume ale lui Allah, pe sufletele familiei intregi. (4) Langlois, Essai, p. 33. (5) Langlois, Trésor, pp. 232-3. (6) Alishan, /. c., p. 62 si urm. (7) Langlois, Essai, p. 20.

www.dacoromanica.ro

20

N. IORGA

Maria, regenra Inca in 1368 (1). Dar urrnasul s'au (2) fu alt Lusignan, Guy, amestecat pan& acum in afacerile Bizantului turburat de partide (3): el era fiul lui Amalric de Lusignan, frate al regelui Henric de Cipru, i vaduva acestuia fusese sotia lui Leon al IV-lea (4); mama lui Guy era Isabela, Zablun, sora regelui Osin (5). In sfarsit tot dintre Lusignanii Ciprului fu fara a mai pomeni proclamarea, fara con-

secinte, a lui Petru Ii un al treilea rege, Bohemund, fiul

lui

i un al patrulea, Leon al VI-lea, fratele acestuia, si el credincios catolic, menit sA-pi afle, la 29 Noemvrie 1393, moartea in castelul francez Tournelles si odihna in manästirea dela Paris a Celestinilor. loan (-1- 1363) (6)

Armenia ajunsese atunci cu totul latinä, dar Bizantul Insus se latiniza prin legaturile cu Venetia, cu Genova, prin ajutoarele Catalanilor si ale cruciatilor, prin inrudirea cu Casa de Savoia a lui Andronic cel Tamar. Dupa regenta unei principese de Anjou-Tarent, mai mult France* Maria, vaduva a lui Constantin al IV-lea, careia ii stiltea in fat5, fiica lui Guy, sotie a lui Manuil Cantacuzino, despot al Moreii, Leon insus, care trebuia sä se insoare cu Ecaterina, mostenitoarea Arcadiei, Ina pe Margareta de Soissons(7). Actele se scriu numai in limba franceza, i graiul national se pastreaza doar in peceti si monede. Titlul cel nou suna pe vremea lui Leon al HI-lea: «roy de tote Hermenie, foal en Christ» (sau: (en Crist Deu feel», « feal en Jesu-Crist») sau «roy de tous Armenes» (8).

La data cand acest din urm5. Leon, care fu

i

ultirnul rege

al Armeniei, rát'acia prin Spania, unde capAta senioria de Madrid, (1) Dovada, in Philippe de Mézières, p. 380, nota 5. (2) Dup5 Alishan (1. c., p. 60), flies., Isabela, se adaposti la Rodos (p. 64). Constantin ar fi isprOvit numai in 1363, dui-A fiii Osin si Leon. Un alt Constantin ar fi domnit pArdi la 1372.

(3) V. studiul meu Latins et Grecs d'Orient, in aByzantinische Zeitschriftu, XV, p. 195. (4) Maria, fosta regenta, muri in Ierusalim, la 1377.V. si Alishan, /. c., pp. 62-4. Papa vat s'o mirite cu acel Otto de Braunschweig, care e amestecat in cruciatii. Dup5 Alishan (p.52, Ioana sau Irina fiica lui Filip de Anjou-Tarent, fusese sotia regelui Osin: ea lu5 apoi pe baronul Osin de Gorigos, fiul scriitorului Haiton. Mica lui Arnalric cu nepoata lui IIetum, Agnes, iea pe regele Leon al III-lea; Alishan, 1. c., p. 46. (5) Latins et Grecs d'Orient, pp. 184-5 si p. 184, nota 2. (61 V. Iorga, Philippe de Mezières, passim ; Cronica lui Dardel, in vol. ultim din allistoriens arméniens des croisadesu. (7) Philippe de Mezières, p. 385, nota 2, (8) Langlois, Essai, p. 9.

www.dacoromanica.ro

ARMENII SI ROMANII : 0 PARALELA ISTORICA.

21

Villareal si Andujar (1), si ajungea la acel adapost de nenorocire al Frantei, de unde plecase cu veacuri inainte familia sa pentru a castiga prin lupte pentru Hristos coroana Ierusalimului, din Armenia Mica nu mai rarnasese decal poate vreo stapanire localá, menita sa se piarda, si ea. Siria ajunsese, prin ostile Sudanului, ca deunäzi prin ostile lui Ibrahim Pasa, in aceste pa* ale Ciliciei, cari

nu puteau sa se mai impotriveasca. In Iunie 1346 debarcau in

Cipru sute de fugari din Lajazzo, portul cel mare al regatului, dupa ce, «Sarasinii» ii nimicisera prosperitatea, macelarind cea mai mare parte din locuitori (2). Celelalte porturi: al Genovezilor, al Pisanilor, Portus Pallorum, erau numai o amintire; Alexandreta, Satalia nu mai apartineau de mult Rupenizilor. Gorigos singur, vechiul Korykos, intretinea legatura cu Apusul. Ramasese doar Sis si castelele din munte. Regele Livon», scrie cronicarul cipriot Macheras, «avuse doua sute de orase si de cetati, dar le pierduse, si era sarac (3)».

Inainte de cruciata lui Petru I-iu al Ciprului pe coasta Asiei Mici, cu gandul de a invia aceasta Armenie, al carui rege nominal ajunse prin biruinta, crtzuse i Tarsul, al carui arhiepiscop venia cu plangere la Papa in 1360 (4), Adana, Malmistra, Pilerga. Elementul armenesc nu fusese niciodata prea tare, marginindu-se la clasa dominant& si la rasboinicii cari o incunjurau, la prea putini dintre negustori, pe cand locuitorii dela tar& apartineau amestecului de vechi rasse facut aici de imprejurarile istorice. Cand Petru fu rugat,

in 1359, sa mântue tara de o pieire apropiata, solii, veniti din cetatuia asediata a orasului Gorigos, erau doi Greci, Psararis si Philitzis. Multi Latini i destui Evrei era i o Iudecca, o eEpubc6. luau parte la bogata activitate comerciala a orasului, In fruntea caruia regele tinea un conte (5). Cucerirea cipriota tini1 insä cat si vieata acelui care o indeplinise. Cei ce-1 asasinara, dintre chiar baronii lui, nimiciau in acelas timp idealul pe care el 11 intrupase pentru ultima ()ail. La 1375, in anul urmator dupa intrarea ultimului rege in Sis, pe care o incunjurau Sirienii, un nou atac sarasin supuneà toata. tara, Sudanului egiptean. Leon era inchis la Cairo, liberat numai in 1380, prin stáruintele regelui Castiliei, si la 1382 principele izgonit era indemnat sa, se adaposteasca (1) Philippe de Mdzieres, p. 462, nota 4; Langlois, Essai, la aceastA dat5,. (2) Röhrieht si Meissner, Deutsche Pilgerreisen i Heiligen Lands, Berlin 1880, p. 51. (3) Ed. Sathas i Em. Miller, Paris 1882, P. 58. (4) Philippe de Mdzieres, p. 381, nota 1. k5) Dupa izvoare, ibid., p. 110 si urm.

www.dacoromanica.ro

22

N. IORGA

la Roma (1). Trecand numai pe la Papa Clement al VII-lea i oprindu-se indelung in Castilia, uncle cera o flota, pentru restabilirea sa,

Leon ii alese statornica locuinta de exilat la Paris in vara anului 1384. Paha', la star0t el nadajdui cá prin ajutorul verilor din Apus si al cavalerilor Ordinului Toporului, pe care-1 intemeiase, va ajunge

sá fie iar5,s de fapt rege in Rdsáritul departat, cazut in mama pag5,n ilor.

IV.

In acelas timp &and unii fugiau din Lajazzo in Cipru, alti negustori

armeni se Indreptau catre coastele de Nord ale Marii Negre. Numhrul lor nu va fi lost insa, prea mare, cg ci nici nu erau multi de toti cei de pe coasta cilicianä in veacul al XIV-lea(2). Trebue sä se admit& deci cà o larga parte din Armenii cari se intalnesc mai toxziu in Crimea, in Polonia i p'artile rusesti adause la dânsa, in Moldova, erau de o obarsie mai veche. Si alte argumente sprijinä aceastä pärere. Imigrantii au vorbit totdeauna de Ani ca patrie a lor, Ani cea cu «o mie i una D de biserici. Dar aceasta, veche Capital& a Armeniei Mari fu pradata §i pustiitä de Selgiucizi In veacul al XI-lea. Numele multora din aceste familii trecute in Europa prin fuga inaintea uciga0lor sunt tatare0i : Sahin, Ceaus, Aslan, Amira, Murat, i, pentru femei : Mugal (3).

Vechi Evanghelii ale lor sunt scrise In limba tátáreascA, i cronicele Armenilor din Polonia intrebuinteaza acelaq graiu imprumutat. Pe láng5, cuvinte italiene, polone, roma,nesti, culese dela conlocuitori mai numerosi, se Intalnesc In tezaurul lor lingvistic, colorat alt-

fel decal acela al fratilor lor ráma0 In Asia, cuvinte de origine mongolä (4). In sfarsit, Inca dela 1243 regele Ungariei Bela al IV-lea &Ade& un privilegiu Armenilor din Gran, a caror terra fu ditiruitä apoi, dupa navAlirea Tatarilor, care-i Imprástiè, cavalerului a Kun-

chilmiusn §i apoi Augustinilor, pentru çcoala lor(5). Legile ce recunosc Armenii din Europa sunt ale lui Joan Bagratidul. Si datina (11 Ibid., p. 395, nota 1. (2) Armeni burghezi in Lajazzo la 1268, Mas-Latrie, Histoire de rile de Chypre sous

le regns des princes de la Maison de Lusignan, II, Paris 1852, p. 74 si urm. (3) Cristofor Lukacsi, Historia Armenorum Transylvaniae, Viena, 1859, p. 15. (4) Vechea limba armeneasca era apresque tombée en désuétude comme celle d'Hom6re. (Les ruines d'Ani, p. v). 5) Cf. Lukacsi, 1. c., p. 10 §i BenkO, Milcovia, cartea I, cap. iv.

www.dacoromanica.ro

ARMENII

I ROMANII : 0 PARALELX ISTORICX.

23

de a nu merge fetele mari la bisericA e o influent& musulmanA. SA nu uitAm ca Inca din 1253 Armenii li aveau «casas la Venetia, in Calle dello Lanterne, si cA in acelas timp ii au inceputurile i alte colonii ale lor in Italia (1).

pe la 1280, DacA Armenii ar fi venit intAiu pe vremea cand, Genovezii intemeiau pe pAmAnt capatat dela Han cetatea lor, menita la o repede ImbogAtire si la o stralucire deosebitä, Caffa, ei

n'aveau nevoie ca, in acest mediu italian, sa se tartarizeze. Deci strAmutarea lor a trebuit sA se intAmple inainte de aceasta, Inainto de punerea In valoare prin Italieni a porturilor Crimeei, intre cari tot as& de veche e Soldaia, ca si Tana vecinA(2), pentrucA numai astfel, indeplinind un insemnat rol de mijlocitori in asteptarea unor concurenti neasemánat mai bogati, mai puternici si mai activi, ei au putut primi aceasta influent& tAtAreasch, as& de IntinsA si de

adanca, pe care n'o puteau primi aiurea, nici In vechea Armenie nationard, nici in Armenia noua, latinizant& (3).

S'a vorbit mult de privilegiul ce 1-ar fi dat oaspetilor armeni

un principe rus din veacul al XIII-le&, Teodor Dimitrievici de Chiev,

la 1062, citându-se chiar contextul lui. Originalul n'a iesit ins& la ivealA, i o patrundere a Armenilor pe acest timp in locuri as& de indepArtate l cu o valoare comercialA a$ & de redus& nu e de admis. Stagiul in Crimea tatarA e Insa concluzia la care duce argumentatia de mai sus (4). Aceasta imigratie In Europa 1.41 natiei elementele ei cele mai In Cipru int&lnim In veacul al XIV-lea inteligente si mai vioaie si al XV-lea i soldafi armeni, ahermins», arcasi cari apArA Famagusta In 1373 (5) , si ea Impiedeca legAturi cu acea parte a rassei arice din Caucaz care, sub regii Georgiei, ii pAstrA p&nA in veacul al XIX-lea independenta politicA. Pe vremea cand colonia (1) Alishan, l c., p. 67 si urm. aOspizio Armenos din Venetia e dela 1341 (ibid., p. 73) (2) Iorga, Notes et extraits pour servir d l'histoire des croisades, I, Paris 1899, p. 4. dup5 cronica lui Pa(3) Tatari ai uOii A1be fi aveau ins& in veacul al XIV-Iea, naretos (ed. Lebeau, Histoire du Bas..Empirel,ezArile intre Erzerum, Sivas si Amasia (p. 487).

(4) Si misionariul Pidou, din veacul al XVII-lea, vorbeste, dup5, traditia nationa15 despre emigrarea din Ani, cu apAn5, la o mie de bisericiD, despre primirea In Rusia, G acum vreo 700 de arii i despre achemarea !or in ajutor de ducele Tcodosie fiul lui DimitrieD, care se luptA cu supqii si rebeliD (Stu.clii 0 documente, I-II, pp. 430-1, no. xxii). (5) Iorga, Notes et extraits, I, p. 88, nota 5; Bustron, Chronique de Chypre, ed. R. de Mas-Latrie, Paris 1866, pp. 294-5.

www.dacoromanica.ro

24

N. IORGA

armeneascA din Caffa se int Aria, Vasile I-iu, ImpArat trapezuntin, isi &Ade& fata dupA principele Hatimir, fiul lui Pacram (1). Un rol

mare 11 joack, de pe la 1360 panA la 1387 Bagrat al V-lea Bagratidul, zis cel Mare, a rege al Abasgilor i Iberilorn, aliat al lui Gheorghe (Corchi), rege al Georgiei, si cu fratele acestuia, Daniil, care-si zicea rege de Tiflis. Si la acestia adaugem numele tátAresti se intalnesc pe langA vechile nume biblice: astfel flea lui David chiar, Eudokia, e numitä i Culcan-Catim (2). Prada lui Timur-lenc puse capAt i prosperitAtii acestor regiuni. Populatian as'a stans scrie cronicarul contemporan Toma de Medzof (3) mai ales in pArtile Armeniei i s'a indeplinit viziunea si prezicerea marelui Narses, care a zis: Casa lui Aram va fi nimici Ca de rassa Arcasilorn. Subt Gheorghe al VII-lea (1395-1407), biruitor asupra a tiranului n din Van, Alexandru, turceste : Scander, Georgia ii reluA vieata politick obisnuitA si bisericile inflorira», ba chiar, In veacul al XVI-lea, regina Thamar si fiul sat', Alexandru, profitand de lupta dintre Osmanlai i Persi, avurA o domnie strAlucitä, dar Armenia nu se mai ridica,' (4). Impotriva Georgienilor ea 'Astra, de altfel, vechea urà religioasà, pe care cronicarul citat o cuprinde in aceste cuvinte: «Natia georgianA, lash si mancAcioasä, aplecatA la betie si mancatoare de iepuri, aceastä natio care, legandu-se totdeauna de sefi cu-

pizi, se laud& ca poate triumfa asupra tuturor celorlalte natiin (5). Acesta e ultimul glas liber din Armenia. Traditiile de arta caligrafie, miniaturisticA, lucru de juvaere rAmasera a se continua in bisericile din Georgia singurà (6). RegAsim In ele linii generale si de-

talii ca in bisericile noastre: astfel turnul cu ferestile lungi inguste, incunjurate cu profiluri, ca in arta arhitectonicA munteanA din veacul al XVII-lea, pictura muralA in bune traditii bizantine, frontispiciile capitolelor in manuscripte. Dar Armenia supusa nu mai ava nici mesteri, nici scriitori: sufletul sau se va exprima, numai in acele (1) Panaretos, 1. c., p. 495. In Lajazzo era (Alishan, 1. c.) i o Maica Domnului a Georgienilor.

(2) Ibid., pp. 499-500, 502-4. (3) Expose des guerres de Tamerlan et de Schak-Rokh dans l'Asie occidentals, d'après la chronique armenienne inedite de Thomas de Medzoph, par Felix Neve, 13ruxelles 1860, p. 47. (4) Cf. lorga, Geschichte des osmanichen Reiches,

III, pp. 118-9, 239. 6) Ibid., pp. 149-50. Cf., de acelas, Etudes sur Thomas de Medzoph et sur son histoire de l'Armenie au XV-e siecle, Paris 1855.

6 V. cartea, citata adesea si pana aici, a lui J. Mourier, L'art religieux au Caucase, Paris 1887, 1 n 12 (si o editie in-80, cu multe llustratii).

www.dacoromanica.ro

ARMENII

I ROMANII : 0 PARALELA ISTORICA.

25

ohntece populare, de rAsboiu, de iubire, de plAngere, a cAror vieatA e uneori a§a, de asemenea cu vieata propriilor noastre cAntece(1). V.

In acela§ timp, Armenii din Caffa, cari-§i trimeteau episcopul,

fratele Tadeu, un Latin, la Papa pe

la 1326 (2), invinuiti cA pleacA dup5, ce-§i fac avere, ca §i Grecii (3), treceau la Cra-

covia §i Lemberg, odatA ou intemeierea, la jumAtatea veacului al XIV-lea, a acestor ora§e in Galitia anexatA de Casimir cel Mare (4), §i de aici In Camenita, In Moldova, in epoca inthielor Inceputuri ale principatului. Bisericile lor chiar §i Zamca Sucevei par imprumutate dela Moldoveni sau fAcute dupA modelul celor mol-

dovene§ti: incercarea de a dovedl cA cea din Ia§i are data de 1390 n'a izbutit (5). Dar in Suceava ei formau o lume aparte, cu Serchiz in 1445 (6) , §i cu sfetnicii lui (7). Si aici, suferirA o influentA adAncA din partea mediului national. Pastrand cu indArAtnicie deosebirile confesionale, ei se romanizarA IncA din intaiul veac de locuire irnpreunA, luAnd nume §oltuzul lor,

ca MAndrul, HArtopan, Ipeiul, LebAdA, Degeratul, HAul, CrAciun, Pruncul, Bolfosul, Teranul, Ciomag, Piele-AlbA, CalcAntraur (8), pe

cari le pAstreazA §i pAnA azi chiar aceia dintre ei cari trecurA in Ardeal, a§ezAndu-se printre Sai i Unguri. La sinodul din Florenta, solia Armenilor, condusA de econteleD Narses, se IntAlni cu a noastrA, §i coloni§tii din Caffa incheiarA, pentru ei (1) Poèmes armeniens et modernes, traduits par Archag Tchobanian, Paris, WA data. Cf., de acelas, L'Armenie, son histoire, sa littérature, son role en Orient si Prières et pobmes mystiques du moine Gregoire de Naregh. Apoi Nève, Les hymnes funbbres de l'Eglise arménienne, traduits sur le texts armenien du Charagan, Louvain 1855. (2) Alishan, la aceasta data. (3) Iorga, Notes et extraits, I, p. 384; Vigna, Codice diplomatico dells colonie tauro-liguri, III, Genova 1873, p. 731. (4) V. Urkunden zur Geschichte der Armenier in Lemberg, herausgegeben von Dr. Ferd. Bischoff, In «Archiy far osterreichische Geschichteo, XXXII, p. 1 si urm.; Akta grodzkie i zemskie, VII, pp. 134-6; IX, pp. 116-7. (5) N. Bogdan, Iasii, p. 12 13; Gr. Goilav, in Revista pentru istorie, arheologie i filologie, anul 1911, p. 467 si urm. (6) V. lucrarea, citata mai departe, a parintelui D. Dan. (7) V. Hurmuzaki, XV, p. 784, no. MDCXII: asoltdjul eel armenescup la c. 1601. Cf. ibid.,

Hasdeu, lstoria tolerantei religioase, Bucuresti 1868, pp. 62-3, mentioneaza episcopii Avedic si loan (1415-1445). (8) Iorga, Studii i documents, XI, p. 57. p. 856, No. MDCCX.

www.dacoromanica.ro

26

N. IORGA

si pentru ceilalti, un act deosebit de Unire, care fu depus, In forma latinA i armeanh, acolo la ei, In Caffa (1), unde Genova sperà sA poatA

atrage i pe Patriarh, find «mai bine si mult mai la IndemAnA decAt In terile necredinciosilor». Pe acel timp, in 1439, sosià la Genova i o sone deosebitA a Armenilor rAmasi acasA (2), se pare

cari nAdajduiau cu dreptate un ajutor din partea Apusenilor, de cari acum nu-i despArtia legea, Mei campaniile lui Petru de Cipru furá reluate In 1476 de Venetia, cu prilejul rAsboiului Impotriva Turcilor (3). Dar solii dela Florenta se inecarA la intoarcere (4) ImpreunA cu Patriarhul, majoritatea Armenilor rAmase in yechea religie nationalk Peste cAtivA ani Cade& Constantinopolul, intr'o catastrotA deplAnsA si de cAntAretul armean Avraam (5), i, din

Pera vecink care se supuse si ea lui Mohammed al Illea, plecau de bun& seamA i Armeni pentru a se aseza, làngä fratii lor in terile de peste DunAre, rAmase autonome. PAnA la cAderea sa, In 1484, Cetatea-AlbA ava mai multi Armeni decAt Suceava (6), Siretiul, Hotinul, Iaul, Romanul, Vasluiul, mai tArziu Botosanii, la un loc (7),

pAs.nA astAzi, cu statornicia lor, ei formeazA o larga, parte din poporatia orasului de provincie rusesc Acherman, In care s'a preMout gloriosul port al lui Alexandru eel Bun si Stefan eel Mare. In legAturile Moldovenilor cu Polonii, Armenii, cari-si mAnau pe

la noi Inca subt Alexandru cel Bun «carele armenesti» (8), cApAtarA Indata i un rol politic de mijlocitori. Astfel, prin servicii de 01maciu secret (9), se ridicA la boierie Vartic, care fu unul din marii (1) Iorga, Notes et extraits, II, p. 19, nota 2 (cf. pentru solia georgianii a regelui Alexandru, Gheorghe gIvirulD, ibid., p. 9, nota 1), pp. 51-2, 56, 62-3, 72; III, p. 29. Cf. Balgy,

Historia doctrinae catholicas inter Armenos unionisque eorum cum Ecclesia romana in Concilio florentino, Viena 1878. (2) Notes et extraits, III, pp. 46-7. (3) Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, H, p. 153 si urm. Un episcop al Armeniei Mari era la Ragusa In 1430, venit pe o corabie genoveza (Iorga, Notes et extraits, II, pp. 279-80). (4) Magno, Annali, In Iorga, Notes et extraits, II, p. 19, nota 2. Ibid., p. 341. (6) V. \Vavrin, Enchiennes Croniques, ed. Dupont, II, p.95: ibeaucop de navires estans ceulz de Trapesunde et auz Herminsp. (7) V. si Guillebert de Lannoy; asupra editiilor, Iorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 82. Cf. Iorga, Studii i documents, XXII, tabla. (8) Hasdeu, Archiva istoricd, I, p. 131. 9) Pentru Vasile Armeanul, talmaciu polon, Studii si documents, XXII, table; pentru (5)

Nicolae Armeanul, In aceeas calitate, Hurmuzaki, II, p. 225, no. cxcir. Cf. ibid., vol. XI, p. 595, no. XXIII; p. 699.

www.dacoromanica.ro

ARMENII SI ROmANII: 0 PARALELA IST0RICX.

27

boieri ai lui Petru Rare§ (1), precum fiul shu, Iura§co Varticovici, stAtu làngä Domnii Moldovei din a doua jumätate a veacului al XVI-lea (2). El i§i schimbase legea ea §i acel Muratco, din vremea lui Bogdan Orbul, sot al unei Nastasia §i tathl unui loan, cari sunt lmmormhntati sub pietre cu inscriptie greceasch §i slavonh in mânhstioara dela Itcani (3). Duph ce Vodh Stefanith ava cu o Armeanch pe acel care erh sa, fie Joan Vodh cel Cumplit, trechtoarea prigonire a lui Stefan fiul lui Petru Vodh provocata, de turcirea fratelui shu Ilie pe care o descrie, nu MIA oarecare exageratie pentru efecte de stil totu§ biserica din Suceava fu profanath §i prAdath , Mina din Tocat (4), n'ava urmAri. Imi aduc aminte §i de leghturi ale lui Despot Vodá cu dhn§ii. Mancinelli, predicatorul iesuit, gäsi pe la 1580 Ia§ul plin de Armeni, bogati negustori de uaromate», pe cari Incerch sh-i ch§tige la catolicism, vizitând §i biserica lor (5). Aláturi cu personalitäti cunoscute, ca vameul Constantin Corniact, intemeietorul bisericii moldovene§ti din Lemberg, cu Anton Confortino, ruda lui Iancu Vodh Sasul, juch pe

,

atunci rolul de mare negustor

§i Bogdan Armeanul (6), probabil Bogdan Donovac sau Donovacovici, flu al lui Dragan, om domnesc

qi fugar din Suceava la Lemberg pe vremea asedierii lui Despot in cetate, despre care ni se vorbe§te ca despre un frunta§ sucevean pe vremea lui Ieremia Movilá (7). El e acela care cradi «mitocul» Zamchi, zidith de Agop§a, fiul lui Amiras (t 1551) , (Hagigadar = ex voto), care se phstreazh In stilul primitiv §i phn5, asthzi (8). Bogdan aye& o cash cm n strada cea mare arrneneasch, intro bátrhnul Avrarn §i Ion Nizkirka" , o vie Intre conationalii Simion i Franc§a, loc de bolti «la Incerutul boltilor manästirii ar(1) Ii taie Ilie Vodä la 7 Aprille 1548; Ureche, p. 206. (2) Hurmuzaki, XI, pp. xxix-xxx. (3) Kozak, Inschriften aus der Bukovina, I, Viena, 1903, p. 148; Cf. Studii i documents, VI, pp. 633-1; XI, p. 125, nota 1. Un Anton Muratu la 1834, Studii pi doe., I-II, p. 461, no. xx.

(4) Traducere germanA, In D. Dan, Die Verfolgung der Armenier in der Moldan, CernAuci 1894; romAneascIt, de Grigore Buieliu, In .Convorbiri literareD pe 1895, pp.

3, 137 si urm. Cf. Kazy, Ifistoria Hungariae, III, 1749, p. 80. (5) Hurmuzaki, XI, p. 115, no. cxcI. (6) Ibid., p. 318. (7) Studii 0 documente, VI, p. 636 si urm.; Hasdeu, toc. cit.; GhiMnescu, Surete fi Isvoade, V, p. 227 si urm.; of. Ibid., III, p. 69; Ilricariul, XIX, p. 1 si urm. (8) Cf. forgo., Neamul Romdnesc in Bucovina, Buoure0i 1905, pp. 33, 47 si urm. si Kozak, I. c., p. 156 si urm. In traditia raportat 5. la p. 157 Mitropolitul care ar fi cedat Armenilor bisericile Adormirii si Sf. Parasehive, trebue sä fie, nu TeofiI, ci Teofan.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

28

menestin, pásuni In aizlazul Armenilor», vii la Cotnari lamgä ale Armeanului Varlam, rApite de Petru chiopul pentru a le vinde pe 12.000 de aspri vamesului grec Sima Vorsi (1). Pe lânga acesti

asimilati erau ins5, la 1601 Inca altii cari purtau nume asiatice asa de caracteristice ca Gagfgadiir (Haegadur) i Sultaniec (2). In Tara-Romaneasch Armenii erau numai in trecere, ca acel Avedic, care apare intr'o scrisoare a lui Radu cel Mare cátre Sibiieni (3). Bostan, care ajuth la Constantinopol negocierile lui Mihnea Voda si ale unchiului sau Petru Schiopul, nu era dela DunAre,

ci tocmai

din

Cesarea

(4).

Ca si

In

Moldova,

Cal-

macii faceau carierh, i unul din cei mai insemnati agenti diplomatici ai lui Mihaiu Viteazul a fost Petru Grigorovici Armeanul, ((Armin Peter», dela care ni s'au pAstrat scrisori §i Insemnari:

el ischlià In litere strabune (5). In sprijinirea lui Mihaiu, el se va fi

gAndit putin si la tara lui, cad se svonia, In 1599 cä pe urma Infrângerilor turcesti dela Dunare se miscA Armenia Mare (6). SA amintim ca in acest timp Sigismund al III-lea, regele Poloniei, trimete In Persia pe Armeanil Sever Muratovici, care trece prin te-

rile noastre, se imbarcá la Mangalia pentru Trapezunt 0 se In-

toarce in 1602: el spusese Sahu1ui i despre aVoevodul muntean», «mare si puternic dusman» al Sultanului, care «a tatut de mai multe ori Pasi i beglerbegin, a silit pe Vizirul Sinan a sa fuga risipeasch oastea», a luat principelui arinaintea lui §i delean tara si «i-a Invins trupelen, a gonit in sfarsit pe Domnul Moldovei si a gasit numai atunci unul mai tare decAt dânsul &and Zamoyski s'a indreptat impotriva ambitiei lui (7). Peste vreo sapte (1) Studii f i documente, VI, 1. c. Negustori armeni intre Polonia i Turcia pe acest timp, Hurmuzaki, XI, p. 673, no. cxviii; pp. 678-9, n-le cxxvI-vIt; p. 686, No. 1. Ioan Zamoyski, care aveà manuscripte armenesti, aseaz5 Armeni in noul s5.0 oras Zarnosc (ibid.,

p. 717, no. CLXXX; XII, p. 1257). Negustori armeni din Ardeal in Moldova, XI, p. 774,

no. ccLII. Armeni din Crimea, ibid., p. 823. Armeni din Lemberg in Ardeal, ibid., XV, p. 526, no. DCCCCLXI. V., in genere, tabla acelui volum la: Armeni. Alti Suceveni, ibid. pp. 660-2, no. MCCXXIII-Iv; cf. p. 773, no. MDXCIII. - Armeni ca bancheri Ca mijlocitori intro Ardeal si Moldova, ai Polonilor, ibid., XII, p. 244, no. cccion. ibid., p. 1079, no. ramoc. Cf. Uricariul, XVII, pp. 68-9. (2) Hurmuzaki, XII, p. 1175, no. MDCCIII.

131 Ibid., XV, pp. 253-4, n-le ccioancnorx. (4) Ibid., XI, tabla.

(5) ibid., vol. XII, locurile ar5tate la tabla numelor. (6) Ibid., p. 453, no. DCCX.

(7) Studii 0 clocumente, XI, pp. 125-7.

www.dacoromanica.ro

ARMP.SII $1 ROM1N11: 0 PARALELA MODICA.

20

ani merge& la Sah, pentru Impäratul, Iosif, fratele lui Petru Armeanul, §i pentru a schimba solia §i a fágadui o debarcare de Persani in Dobrogea (!) venia la Praga, la Impärat un «arhiepiscop, fratele Patriarhului Armeniei, anume David» (1). -

Dup5, ce Ga1iienii, Sa0i, Chiotii, Cretanii pärasirà rostul lor de mediatori comerciali Intro Apus §i Rásärit, Armenii 11 pástreazá, aducand vinul de Malvasia, piperul, §ofranul, stofe scumpe (penistromata) §i acele aromate, a caror desfacere li-o atribuiä, desl nu era excluziva, Inca dela 1580 Mancinelli (2). Tineau, ca la Roman,

in 1656, ca la Iasi in 1816, hanurile, dupa datina din Impar"Oa otomana, dand drurnetilor provizii §i cAlauzi (3). In sfarsit, la un loe cu Jidovii, ei vindeau vinul In Iasi la 1663 (4). Armeni turci merg cu ambasadorul englez Paget ce se intoarce din Constantinopol pe la noi in 1695 (5). Stirile despre Armenii din Suceava nu inceteazá in tot cursul veacului al XVII-lea (6). Cei din Siretiu se pomenesc §i in 1673, cand subt un zapis iscäle§te i un Nicolae Minciunä (7); i el e poate acela cu «Necolai Arman, feciorul lui Ivan Arman», care la 1713 era fost namesnic. i para la sfar§itul secolului Armenii fac schimbul de producte intro provinciile turce0, unde-§i au atatia conationali, §i Polonia. La 1669, in fruntea organizapei biserice0i a Armenilor din Moldova stätea episcopul din Suceava, Isaac (8), hirotonisit de patriarhul din Ecimiazin, Jacob. IL judecau pe acest prelat, in vrasta do cincizeci de ani, ca «mare prieten al vinului». De el atarnau bisericile din Suceava (dou'a §i manastirea), unde era i o breaslá (1) ibid., IV, p. 147. (2) Gorecki, in Papiu, Tezaur, III, p. 213. Pentru malvasie v. Abraham Galante, Don Joseph, duc de Naxos, Constantinopol 1913, p. 29, no. V. (3) Paul de Alep, p. 133; Doc. Callimachi, I, Bucuresti 1902, p. 524, no. 230. (4) Studii i documents, VI, p. 643; VII, p. 103, no. 5. Asupra Armenilor din Iasi, Uricariul, VI, p. 301; XXII, p. 362 si urrn., 367 si urm.; XXIV, p. 444 si urm., pp. 446 si urm.

(5) Iorga, Acte si fragments, I, p. 304, no. 2. Pentru secolul al XVIII-lea v. Studii documente, I-II, p. 119. (6) V. Hurmuzaki, XV, p. 1180, no. MMCCVIIL Negustori de peste, ibid., p. 1320, no.

ktmccccxxv. Un Avan Baronce din Botosani in legAturi cu Bistrita ardeleank ibid., pp. 1512-3, no. MMDCCCXLVIII.- Negot cu sindilb, ibid., p. 1342, no. miccCcisnr. Cf. si

ibid., p. 1076, no. anivur. (7) Studii si documents, V, p. 223, no. 61. (8) V. si privilegiul de scutelnici, din 1677, al Iui Antonie Ruset, Studii d documents, VI,,p. 636. Predecesorul stiu loan Kessimowicz era In 1665 la Roma (ibid., XX, pp. 172-3).

www.dacoromanica.ro

30

N. TONGA

a Armenilor, ale carei statute, din luna luilanuarie 1673, le da rns. 673 al Academiei, Siretiu, Hotin, Iasi (doua), Botosani, Roman, Galati, unde veniau si Armeni catolici, mai tarziu, si unde Bandini, pe vremea lui

Vasile Lupu, pretinde ea a gasit un episcop armenesc (2), Vasluiu, pomenita de Paul de Alep (3), din Bender, Acherrnan si Ismail,cu vreo douazeci de preoti in total (4). Kleemann insemna la 1768 doua biserici si in Chilia (5). Pe la 1693 erau in Suceava Inca 3.000 de Armeni fata de 20.000 de Romani (6). La 1669-70 gasim ca soltuz al lor pe Chirila si ca protopop pe Ivan (7). La Targu-Ocna Armenii se innadira mai tarziu, in legatura cu exploatarea salinelor, si de aici va fi venit si colonia puternica din Focsani (8), unul din cel mai noua orase ale Moldovei.

0 insemnatate politica n'aveau mai mult decat fratii lor cari ajung, pe vremea lui Richelieu, In Franta, pe vremea Mariei-Teresei, in Triest. E drept ca IntMnim unele semne de nemultumire in Armenia veche: Israel Ori cerceteaza cu plangeri pe Ludovic al XIV-lea, iar la 1722 5 rascoala lui Daad-beg pune In miscare pe Turci impotriva locurilor, dela Erivan la Hamadan, unde el isi gasise credinciosii (9). Nici Inflorirea stapanirii lui Wakhtang al IV-lea, regent in numele lui Gheorghe al Georgiei, care face sa se lucreze la Tiflis carti bisericesti in limba nationala prin ostenelile Ardeleanului Mihaiu Istvanovici, trirnes de Brancoveanu (1709-10)(10), (1) Analele Academiei Romdne, XVI, p. 203. Pasagiul se raport5 la Galati, nu la BrAila.

(2) Paul de Alep, traducerea citat5, de Emilia Cioran, Bucure§ti 1900, p. 7. (3) Studii 0 documente, III, pp. 429-31, no. val. Pentru episcopal Ohanes, Kozak, 1. c., p. 158.

(4) Reisen von Wien bis Kilianova, Leipzig 1773. V. qi Chilia 0 Cetatea-Albd, pp. 257-8. (5) lbid., p. 193; Studii 0 documente, VI, pp. 421-2 (1616). Armeni din Barlad, In Antonovici, Docunsente bdrlddene, I, Barlad 1911, pri, 231-2. (6) Studii 0 documents, VII, p. 379, 14, no. 2; Hasdeu, Arhiva istoricd, I, pp. 139-40. Un diacon armenesc la 1675; ibid., no. 3. (7) Dar Bandini (p. 307) pomene0e aFexan rivulusn i chiar Vogul Focpnilor (dela Focsa, Intemeietorul. Cf. Iorga, Geschichte des rumanischen Voikes, I, p. 165; Paul. de Alep, traducerea citatA, p. 133. (81 Tchobanian, Chants populaires armeniens, Paris, 1903, Prefata. (9 Diana i Hodcl, Bibliografia romdneascd veche, I, pp. 483-4, 644 qi urm. Se stie .

c5, Mihail adause, plin de dorul locului s5u de naqtere, aceste versuri In caractere georgiene.

www.dacoromanica.ro

ARMENII ?I ROWANII: 0 PARALELI ISTORIa.

St

nu misca, in vreo privinta pe pasnicii negustori din Moldova si lucru de Mirare! nu se facur 5. la Po Ionia, ale caror tiparituri

noi, ci in Venetia si mai tarziu si In Constantinopol, c'and nu se intrebuintau vechile manuscripte crâmlene cari s'au pastrat 'Ana si In zilele noastre. Campaniile rusesti dupa moartea regelui Gheorghe si supunerea vaduvei, o noua Tamar, In numele fiului ei, fat5,

de Turci, stansera, de altfel, In curand si acest focar de cultura, Inrudita (1). VI.

Daca o mare parte din Armenii Moldovei trecurä dela 1670 inainte In Ardeal, aceasta nu se datoreste unor motive politice proprii, ci numai impiedecarii negotului si suferintelor continue indurate de negustori In timpul celor dousa räsboaie turco-polone (1672 si urm., 1683 si urm.), cari se desfasura pe parnantul moldovenesc. Armenii pierdura mult si prin asediul, de catre Gheorghe

Stefan cu ajutatorii Ai munteni qi ardeleni, al Sucevei, undo se adápostise, cu averea domneasc5., sotia lui Vasile Lupu, alp-drat& de ginerele ei Timus Hmilnitchi: un izvor contemporan spune ca atunci, In 1653, Armenii fura, ucisi de asprul Cazac (2). Episcop era un Mina, care e pomenit intr'o Evanghelie suceveana din 1649, trecuta apoi In Ardeal (3). In 1670 plecase la Roma, unde Urban al VIII-lea Meuse Inca din 1662 Colegiul armenesc unit, un tanár Armean din Moldova din I3otosani, cAci i se zice Bocsanensis, Axintie sau Oxindie Virzirescul, adeca, Varzaxescul. El stata acolo paisprezece ani,cari fur5, prinsi mai toti, In ce priveste pe cei de acasä, de greutatile si suferintile rasboiului. Intorcandu-se, el stárui pe langa episcopul Precum cei straini doresc mosia sa-si vaza, Cand stint Intr'alta tara, de nu pot A sath, i ca cei ce-s pre Mare, batuti de furtuna $i maga pre Dumnezeu de liniste bunk Asa si tipografli de a cartii sfarsire Lauda neincetata dau si mulcumire.

Pe una din aceste car0, Antim Ivireanul face o notip In care numeste pe lberi, eIverib: el se zicea Ivirean si pentru cresterea in manastirea Ivirilor din Athos. (1) Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, IV, p. 400 si urm. (2) Paul de Alep, 1. c., p. 70. (3) Lukacsi, 1. c., p. 66.

www.dacoromanica.ro

32

N. loRGA

Mina, zis Cilifdar (sau Silihdar)-Oglu sä treacá la Unire, ceeace se si fácir de acesta la 1686, infatisandu-se Inaintea lui Vartan Hunaniaq, care tine& Scaunul arhiepiscopal din Lemberg, unit Inca dela 1652 cu Biserica romanh. Mina nu tral mutt dup5, aceasta, §i arhiepiscopul &Add administratia episcopiei sucevene lui Oxindie insus (13 Fevruarie 1687). Rásboiul ruinator urrna Inca, i, astfel,

inainte de arkul 1690, când, dui:A multe calátorii de o parte si de alta a muntilor (1), acest administrator peste Armenii din ameindoua prineipatele e nurnit vicariu episcopal pentru Ardeal, cu titlul de in partibus al unei dieceze din Irlanda, o mare parte dintre Armenii Moldovei emigrara in principatul lui Mihail Apaffy, care, nu trebue sa uitàm, ii inchinase tara Irnpáratului german, protector chemat i hotárit al catolicismului. At'arnarea de Lemberg se man-

tineh insä si mai departe, cAci, inainte de 1691 Inca, aici ii faceb, conversiunea, cu alp opt delegati, Ilias de Suceava, zis Mandrul, protopop (2).

Legaturile cu Moldova ale lui Oxindie si ale protopopului sAu, cari-§i aleseserä ca intâiu loc de adápost Gurghiul in Secuime, apoi

Bistrita, nu incetaserh. De alminteri, emigrantii duceau toate datinile lor din tara unde petrecuser5, trei veacuri si mai bine, si astfel se explicá redactarea acolo, in 1690, cu Invoirea lui Virzirescul, «arhimandritul Hagi-Coh (=Cog) Varzares Mandrul», a statutului indätinat pentru breasla tinerilor, a junilor, care existit, pana dincolo de 1716, si in Botosanii arhimandritului, pe l'angsa breslele dubálarilor, alamarilor i cizmarilor, cu o organizare pe care, cu practicele bisericesti, cu praznicele, cu obiceiurile de nunta i humormântare, cu petrecerile i alaiurile ei, subt vAtafi i armasi, o intalnim i panä astAzi la tineretul cheiului brasovean(3). Virzirescu fu i censorul tipariturilor racute de noul episcop unit romAnesc, Atanasie(4). La 1750 Inca, femeile din Gherla nu stiau de loc ungureste (5). (1) Douiti serisori ale liii, din 1689, in Hurmuzaki, XV, pp. 1418-9, 1421-2. (2) Nines, 1. c., II, p. 921 si nota 2, (3) Cf. Gr. Goilav, Statutele breslei tinerilor botosdneni, ieseni i romascani, in aArhivaa din Iasi, VII (1896), p, 632 si urin.; G. Pais, In a Revista Noulo an II, p. 278, 299 si urm.

Vom eAuta sb dm cândva, si lista celor mai insemnate din tipärituri si a tuturor manuseriptelor earl, dupiti marturia d-lui Goilav, se pilstreaziti in aArhivele epitropiei biserieilor armene din Botosania. (4) Nilles, 1. c., I, p. 263. Cf. ibid., p. 421. (5) Ibid., p. 932, no. II.

www.dacoromanica.ro

ARMENII

I ROMANII : 0 PARALELA ISTORICA.

33

In cursul drumurilor sale prin pasurile Carpatilor, apostolul Unirii

armenesti fu prins de Turci, cari tinura Inchis, In curs de trei ani de zile, pe acest «hair») al lor. ScapAnd din mânile vechilor shi stApA,ni, Oxindie merse la Viena, unde, pe la 4 Martie 1715, II prinse moartea, poate de otravä: fu immormantat In biserica Fratilor Misericordiei din acest oras (1). Opera lui trebuià sá fie urmata, de Stefan Stefanovici Rosca (2). E adevárat Ca peste cativa ani Elisabetopole, Ibasfaläu, i cetatea din nou cladita de Oxendie pentru dAnsii a Gherlei,Armenopolis--ajungeau, ceeace sunt i pana astAzi, centrele armenismului ardelean, la cari se adaug5, asethrile tot asa, de

vechi, dar mai modeste, din Gurghiu, In legätura, cu Ocna moldoveneasca, si din Csik-Szépviz, tot In Secuime, dar, indatä dupä moartea lui Oxendie, Unirea cu catolicismul adusese supunerea ierarhica fata de episcopatul ardelean, care fácir sä nu se mai numeasca un arhipastor anume pentru Armenii imigrati (3). Inca de pe la 1703, Guvernul imperial al Transilvaniei Ii easpratise de astfel, cáci, In acest an, rang& Compania greceasca gasim si «Cornpania Armenilorn (4).

In acest timp, Armenii din departata patrie asiaticä nu-si uitau fratii despartiti, pe cari-i ameninta tot mai mult pierderea confesiunii in care se cuprindea mai mult o constiinta national& incapabilá de a se manifest& altfel. In 1721 apare In Ardeal un episcop de Sivas, Iona (5). Putin inainte de coborirea ca propagandist a unitului ardelean Joan Jakobffy In «Valahia turceasca (6)», episcopul

din « Ararat» Ignatie se aseath in Moldova, unde e recunoscut, la 1745, de Joan Vodä Mavrocordat, care-i apara dreptul la braniste (7). El refacir biserica i, sprijinit pe acte aduse din Gherla, Ii restitui proprietätile. La 1765, cornunitatea fara episcop mentionat recapäta, «si pämântul Zarncai i padurea de acolo i Oa, la r'aul de (1) Toate aceste stiri, din Lukácsi, I. c., pp. 65-72. (2) Ibid., pp. 72, 79, 113. (3) Pentru tineri armeni din Ardeal la Propaganda, Nines, 1. c., 11, pp. 919, 924 si urm. Cu vremea ei (15.dur5 un superior Mechitaristilor din Viena, ca i celor dela San-Lazzaro din

Venetia; ibid., p. 933. (4) Studii fi documents, XII, p. 11.Ibid., p. 45: japAnul Cristea eel batrAn, Armeanul dela Gherlap, In 1747. Armeni In Sibiiu la 1779, ibid., p. 101, no. MCC.Armeni scriind romansFte cu. liters latine la 1804, ibid., p. 151, n-le cccvmix. Cf. si ibid., VIII, p. 85, no. 29. (5) Lukácsi, I. c., p. 79, (6) ibid., p. 104. Sol In Crimea, ibid., p. 105. (7) Studii i documents, VI, p. 636. Analele A. R,Tom. X.X.IVI.Margoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

3

N. IORGA

34

subt Zamca» (1). Pe atunci biserica arrneneasc5, din Ulita Boierilor, care incepea la poarta bisericii Treimii (2), i§i mai avea, Credincio0 In numAr mare. VII.

Poate sa, fi fost acesta §i ultimul episcop. 116,pirea Bucovinei de AU-

stria aduse prigoniri din partea Guvernului lui Iosif al II-lea, care aici lucra in sensul strict catolic (3). La 1782 totu, dupä cererea Armenilor suceveni, se race& o constatare nou5, a drepturilor de stäpanire (4). Noul Guvern Meuse §i un baron din ei, pe Capri, care avea, mari legáturi de afaceri cu negustorii consangeni, de vite §i cai, din Polonia (5). Unii Armeni din Moldova se folosira, de easboiul din 1788-91 pentru a se face suditi Mr& a paräsi taxa (6).

Mai bine se tine& comunitatea botoOmeanh(7), In legaturá i cu acei Armeni din Polonia, cari, in veacul al XVIII-lea,un Baroncea,

un Cazacli, un Nikolowicz, de pildá , atrag la ei, in puterea privilegiului domnesc din 15 Noemvrie 1760(8), tot negotul de vite, curnpArandu-le slabe, ingr4andu-le in p4uni moldovene§ti arendate,

pentru a le vinde cu pret mult mai mare peste granita §i a aduce In schimb postav §i alte märfuri germane(9). Biserica, mai veche, a Sfintei Marii, din vremea RareOzilor, cápAtá, la 1782, un pridvor; ea fu refäcutà, aräsandu-se totu§ zidurile vechi », dar alipindu-se, dupa, obiceiul cel nou al arhitecturii noastre, clopotnita, la 1826

numai. Dar dela Septemvrie 1782 ii státea aläturi biserica Sfintei (1) Ibid., p. 637. Cf. Documentele Callimachi, I, pp. 578-9, no. 18; p. 583, no. 25; p. 684, no. 29; p. 686, no, 33; II, pp. 87-8, no. 94; p. 200, no. 132, (2) Ibid., I, p. 585, no. 30. (3) Lukácsi, 1. c., pp. 129, 131 pi urm.

(4) Studii fi documente, VI, pp. 636-8. (5 Documente Callimachi, I, p. 117, no. town; pp. 228-9, no. CLXXVI.

(6) Ibid., pp. 127-9, no. Lxxx.cf. Uricariul, II, p. 148 pi urm. (7) Membri ai ei pi in 1609; Studii fi documente, V, p. 214, no. 20; in 1670, Hasdeu, Arhiva istorica, II, p. 21, no. 290. (8) Studii fi documents, VI, pp. 271-2, no. 486; p. 849, no. 1022; p. 430, no. 1641; pp. 438-439; Uricariul, II, p. 148 pi urm. V. pi .Documentele Callimachi, I, p. 417, no. Iv. (9) Hurmuzaki, XV, p. 1143, no. anicxxv pi aiurea; Prefata la vol. X; Studii fi docu-

ments, III, tabla. Cf., pentru taxa ce p15tiau la 1737 (e3 potronici starostiei pi cApit5nieb, aorn5rit 1 leu, 1 potronic vechiu de bou, vama 1 leu, cunita 40 de bard de cap, dui de veniturile unor dregAtori; luau la Botnpani 200 de stoguri de fan domnese, cu 2 lei stogul, Studii fi documents, VI, p. 436, no. 1641.

www.dacoromanica.ro

ARMENII

I ROMANII 0 PARALELA ISTORICA.

35

Treimi, dada& u banii lui Hagi-Anton, fiul lui Oxendie Leon (1) acela§ care Meuse §i pridvorul de dincolo i care läsa In uteri§oara BuhdanD un flu, Iacoy, mort in 1775 (2). Nearnal Leb&d6, state& In fruntea celorlalte in acest veac, cu fratii Hulubeiu §i Hariton, In vremea lui Dimitrie Cantemir. Präväliile lor sunt adeseori pomenite (3). Cu vremea se adaug imigranti a c&ror sosire aratá prosperitatea ora§ului: ei yin din Rusciuc (4), din Roman, din Neamt, dar §i din Ismail, ba chiarcu nume adevárat orientale: Magardum, Khatun, Aghabebian,edin partite Rásäritului», din aTinutul Pastunicului (5)D. Negustorii armenii formeazà, pAn&" la privilegiul de autonomie partial& a Botopmilor din 1819 §i dup5, aceasta, unul din grupurile riationale ale negustorimii botu§änene (6). In lupt& cu unele

din breslele moldovene§ti,cu cari nu se puteau confundà, nici prin c&sätorie(7)---, cum e a bránarilor, ei pastreaza dreptul Indatinat de a vinde bogasieria, Impreun& cu «oare§care gujulii din partea blanariei, cum §i straie gata blánite, adec& malotele, cataveicin, parAsind doar, prin contractul dela 1797, gujuliile (8). Ei biruir& chiar pe Moldoveni, cari se plângeau de aceasta In epoca Unirii, puind pe Armeni al&turi de Jidani, ca natii str&ineD (9). Unii din ei luau in arena', mo§ii Intinse, altii, ca Magardici Buicliu din 1822, mergeau pan& la bAlciul din Lipsca(10). Odata, Bandini pomenia. intre §colile din Iai i cea armeneasca; la Boto§ani gasim in 1841 «§eoala Inv&taturii a natiei armene0i», -care avea cinci dugheni In Thrgul Vechiu, lângg hanul mân&stirii Vorona (11). (1) Iorga, Inscriptii din bisericile Romani:6i, I, Bucurepti 1905, pp. 228-9. (2) Ibid., p. 232, no. 620. (3) Studii fi documents, V, VI, pp. 362-363, no. 1130; VII, documente botupanene; p. 122, no. 2; Hagi-LebbdA pi Toader sin lui Lebádb, la 1737. Erau pitari, báoani, oismari etc. Un Hariton Sabaa e mumbapir la. un Pa 1760); ibid., p. 124, no. 11: (4) Inscriptii, I, pp. 229-30, no. 507; p. 232,-no. 521; n-le 522-3; P. 234, no. 630. (5) Ibid., p. 230, no. 509; p. 231, no. 614; p. 232, no. 519; pp. 232-3. (6) Studii i documents, V, p.669 pi urm.V. i Iorga, Docutnentele Callimachi, passim. (7) Hagi-Lelan din Botosani e adus la Domnie prin 1740 pentrucá a luat aMoldovancfi creptinAp; Studii i documente, VI, p. 213, no. 45.Un altul primepte epravoslavie leagep ,pentru a se Insurà cu o pb.manteanck ibid., p. 446, no.1687.Fata unui Armean e zice aBotezatan i e cAlugáritb.; Documents CaUint.acki, H, p. 31, no. 69. Un krmean botezat, Sandul, Studii i documents, VI, p. 446, no. 1687. ') (8) a Analele Academiel RomAneb; XXXIV, p. 11. Aceleapi mAsuri se Inagua pi la Iasi (ibid., p. 32).

(9) Ibid., p. 33. Cf. pi Studii fi documents, VI, pp. 340-1, no. 937. de strune (1741), ibid., VI, p. 448, no. 1695. (10) Ibid., VII, p. 91, no. 85. (11) Ibid., p. 150, no. 121.

www.dacoromanica.ro

Un fabricant

36

N. IORGA

Armenii din Roman, cari aveau biserica lor lâng5, «Biserica AIM», presupush ctitorie a lui Stefan Gel Mare, si ridicaserá dintre ei bogàtasi cu acase mari», ca Vasile Misir, «Gel mai fruntas intre Armeni e,

Uscatul, dintre cari cei dinti, doi 11.4, in 1791 ajutara pe Austriaci cu vite § gAzduirà in aceste case ale lor, se luptau la 1726 si la 1753 cu episcopia pentru a nu da «de-a zecea» ca orAsenii 91

ceilalti (1). La 1760, 1799, 1803, 1814 si 1827, ei ca.pátau dela Domnii moldoveni privilegiul lor special, ca breasla nationalk prin care se là-

mureste intreg rostul lor economic in acest ora: li se fixä ca bir unic suma de 2.200 de lei pe an, plus rasura de 15 parale pentru fiecare leu. Ajutorinta de iamb', va fi 15 lei de bogasierie, 10 de brasovenie, 10 de cAváfa,rie, 8 de Meanie ca si de rachierie si de mumgenie, iar cafenelele rAspund numai haraciul lui Cafegi-Basa. CArciumele dau la ajutorintà 3 lei de bute, 60 de parale de poloboc. «DesAgarii lor vor fi liberi de a cutreierà satele, iarmaroacele, tArgurile. Armenii vor puteh, sá tie la ca,slele lor, la «bucatele (vitele) chslelorD, upastorin ru§i, amazuri». Nu li se vor cere cai de menzil, zaherea, §i salahori. Pentru acheltuelile targului» vor putea fi impusi cu 60

de bani de casà. Ciubotarii ce lucreazt acasa nu vor plAti nimic. Desetina de stupi i porci va fi numai de 4 parale. Colacul pentru «boii ce se rup caxduri de prin cirezi si fug, cum si cai, iepi din herghelie» vor da colac 2 lei de ard, iar pentru vite raslete unul. Se va puteà täià came de oaie sau caprá numai pentru stapAni. ProtimisireaD provizorie se IngAdue pentru moiile ce le tin cu anul pentru pàsunele bucatelor si pentru fânul ce fac spre hrana bucatelor born (2). Acelas regim aproape se aplica Armenilor din BacAu, Neamt

Thrgu-Frumos. Cei din Iasi pAstrau pAnA la 1750 o mahala a lor anume, Armenimea, de unde plecau negustori cari fáceau comert cu Ardealul, intrebuintànd pentru aceasta i feciori ungureanin (3). Cei din ChisinAu capatau tot atunci privilegii de desetinà (la zece bucate» un leu), ca i anegutätorii romani de Iasi i Ar(1) Melhisedec, Chronica Ronsanului, II, pp. 19, 41, 44 ci urm., 99 ci urm. (proces din 1777 Cu Biserica Albá); Iorga, Cava despre ocupatia austriaa in anii 1789-91, In

Anale), XXXIII, pp. 262-3, no. xxiv; Studii si documents, VII, p. 345, nota 3; Ghibfinescu, in gArhivaD din Iaci, XX, p. 385 ci urm. (2) Studii i documente, VI, pp. 341, no. 941; pp. 564-5. Cf. cu privilegiul Polonilor din 1739, ibid., pp. 438-9, n-o 1652.La 1742 negustorii din Roman erau iMoldoviani ci Armianip (ibid., p. 214, n-o 61). Negustori ambulanti din Botocani ci Roman la targul Sucevei, Documents Callimachi, I, pp. 446-7. (3) Studii fi documents, VI, p. 329, no. 836.

www.dacoromanica.ro

ARMENII RI ROMANH : 0 PARALELI ISTORICA.

37

menii de Iasi (1), de pe la alte targuri», si cu acest prilej Constantin Voda Mavrocordat recunoaste ca toate tdrgurile, etc aliqverisurile lor se deschid" (2). *

*

*

In aceasta formula se cuprinde, de fapt, tot rostul Armenilor la

noi, In timpul cat au trait ca natiune religioasä si fiscala

dupa,

datina Turcilor. Rolul pe care ei 1-au jucat dupa aceasta, and terii poeti (Pruncul;. se asigura GA si Asachi), juristi, prefesori si oameni politici (din familiile Buicliu, Misir, Goilav), se desfasura numai dup5,

ce hotarele vechiului armenism cad. Aceasta desvoltare repede in domeniul culturii si vietii publice aratä ca In granitele vechi state& raul: ele au fost garantli pentru pastrarea natiunii, dar tot ele au impiedecat-o de a Insema mai mult in vieata omenirii.

Incheiu cu o dorinta, care mi se pare foarte indreptatitä. Din darul marinimos al unui Armean s'a fundat In Moscova Institutul Lazarev. Lásandu-ne toata. averea sa de un milion, raposatul Grigore Buiucliu s'a gandit si a spus-o expres in testament ca din venituri sä se creeze burse pentru studiul limbilor orientale. De acest stucliu avem azi cea mai mare nevoie. E in adevar o rusine pentru noi, cari ne aflam la hotarul civilizatiilor asiatice si cari am stat veacuri intregi in legatura cu Osmanlaii, de origine, de limba, in parte si de institutii orientale, pentru noi cari am avut asa, de mult a face cu Tatarii, cari am gazduit dela intemeiarea Principatelor pe Armeni, ca n'avem nici o catedra In Invatamântul superior pentru studii orientale, ca orientalistii ne lipsesc

in asa, grad, incat trebue sa recurgem pentru traduceri de acte turcesti la interpreti evrei de Ministere, iar pentru traduceri din armeneste la persoanele, fara cultura stiintifica, pe cari Intamplarea le face sa cunoasca, limba parintilor lor. E o paguba real& c5, nu putem intrebuinta, o suma de izvoare scrise In aceste limbi, intre altele Cronica Armenilor din Camenita, ca nu putem public& materialul turcesc aflator chiar In biblioteca noastra. In Rusia ca si In Ungaria, aceasta lipsä nu se mai simte de mult, si stiinta a folosit atatea din Inlaturarea ei.

(1) Pentru Armenii din Iasi, v. Documentele Callimachi, I, pp. 517-8, no. ccxv; p. 546, no. cci.xvIr; II, p. 81; Studii .Fi. documente, VII, pp. 86-87, no. 44. (2) Ibid. VI, pp. 366-7, no. 1163. Pentru aIki Armeni basarabeni, ibid., XXI, pp. 111, 116-9; Documentele Callimachi, II, p. 82 (din CAusanil.

www.dacoromanica.ro

38

N. IORGA

In cel mai scurt timp va trebui EA cAutAm a rec4tigh §i aici terenul pierdut. UrmAnd intentiilor lui Buiucliu §i IntrebuintAnd fondul

lAsat de el numai pentru studii privitoare la Orientul bizantin, musulman, armean qi pentru stipendii menite a ne forma, specialitii absolut necesari astAzi, vom fi dat Statului exemplul altora i-i vorn fi uqurat sarcina.

www.dacoromanica.ro

STIRI NOUA DIN DACIA MALVENSIS DE

TAME PARYAN Membru al Academiei Romane.

Sedinfa dela 14 Iunie 1913. Cunostintele noastre despre Oltenia si Muntenia romara stint ash de mArginite i fragmentare, incat chiar in chestiuni de prima Insemnátate, precum e d. p. aceea cu privire la granitele Daciei romane in pärtile cAmpiei muntene, trebue sã ne multumirn numai cu ipo-

teze de caracter mai mult logic cleat istoric. De aceea orice fapt nou privitor la provincia daco-romana care s'a Intins la Sudul Carpatilor, numindu-se Dacia Malvensis, e indoit de pretios: din punctul de vedere roman si din eel românesc. Dobrogea e, fireste, mult mai bogatä in resturi antice decal Oltenia, cad In Dobrogea avem urmele unei culturi intensive greco-romane de peste o mie de ani, pe child

in Oltenia nu au lásat urme despre vieata lor decal locuitorii romani sau romanizati a eel mult doua veacuri de vieatit civilizath. Comunicarea de fatä cuprinde numai stiri inedite, ce-i dreptul, unele asteptând cam de mult ca s fie aduse la cunostinta cercetätorilor trecutului nostru. Exceptie dela aceastä afirmare face numai inscriptia inauguralä din Sucidava (azi Celei in Romanati), pomenind territorium Sucidavense si care a fost notatä si de Tocilescu

In 1908 si de mine la mai mune ocazii, dar in special in prima mea comunicare la Academia Romana, despre Cetatea Ulmetum; si aceasta inscriptie n'a fost insa sistematic publicatä pan& acum.

I. Drobeta. Sapáturile ce Se fac de municipalitatea din Turnu-Severin cu prilejul nouälor lucrari de aliniare, canalizare i infruinusetare a orasuAnalele A. R. Tont. XXXVI.Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

3*

40

VASILE P1RVA4

lui, au dat la luminh o serie Intreagh de constructii antice, ce se Intindeau subt oraSul actual formhnd municipiul §i apoi colonia Drobeta, care ocuph, precum se vede acum din ce In ce mai clar, un teren foarte intins la vestul si nord-vestul castrului de aphrare a podului lui Traian. Din ruinele acestea ale orasului civil avem a comunich acum dou5, monumente epigrafice de cea mai mare

insemnátate pentru istoria Drobetei: unul din timpul Imphratului Commodus, iar celalalt din timpul lui Septimius Severus. 1. Lespede de calcar lungh. de 1.1 7 m., lath de 0.885 m., groash de 0.345 rn., gäsith cu prilejul lucrhrilor din gradina liceului dela Turnu-Severin ff) i phstrath in colectia de antichithti a liceului. Ináltimea literelor descreste treptat chtre sfaxsitul inscriptiei: r. 1,

0.08, r. 2, 0.07, r. 5, 0.06, r. 6 si urrn., 0.05. Patru ran-

duri din inscriptie sunt marte late (v. fotogr. de pe plan§a I, fig. 1). DIVO MARCO AN TONINOPIOPATR

/ ////////////// ///////////// / /AVG ///////// ///////////P '13 R.PM.HD

Deoarece Drobeta apare aici inch, tot ca municipium, nu putem sa, ne gandim In primele doua rânduri la Caracalla, ci la Marcus Aurelius, iarh in rhndurile martelate trebue sa cautam pe Commodus si nu pe Elagabal. Intr'adevar dintr'un monument descoperit acum

de curhnd §i care urmeazh imediat subt nr. 2, se vede pentru Inthia dath care a fost Imphratul, prin a chrui bunhvointa, Drobeta

a fost ridicata dela rangul de municipium la acel de colonia: e Septimius Severus, care, precum se stie (1), a arátat si altor 'prase ale Daciei o atentie de acela§ fel. Dac5, ne ghndim acuma oh o dedicatie chtre imphratul Marcus Aurelius pe vremea fiului shu (2) are cu mai multa, probabilitate a fi push In primii decht In ultimii ani ai domniei celui din urma, (1) Cf. CIL. III, p. 169 si 172 si v. mai jos expunerea mea sub nr. 2. (2) Vezi o dedicatie ana1oag5 pen tru Marcus ca Divus In CIL. III, 6978 (---- 239) In Sinope, iar o alta pentru Divus Severus in CIL. 111,1452 in Sarmizegethusa, ambele Monte

tot oficial, de Ins* orasele respective.

www.dacoromanica.ro

1tEI ikrolg taw bACIA

atunci cred c

MALVENSIS.

41

putem restaura, inscriptia noastrg, martelath, exempli

gratia, pentru anul 181, cam in felul urmator:

DIVOMARCOAN TONINOPIOPATR IMPCAESMAVR.ELI COMMODIANTONI NIAVGGEIRMSARMPONT MAXTRIBPOTVICOSIII P P

RPMI-I-D

Divo Marco An tonino Pio patr(t) I Ilinp(eratoris) Caes(aris) M(arci) Aureli(i) I Commodi Antoni I ni] Aug(usti) Germ(anici) Sarm(atici) pont(ificis) I max(imi) trib(uniciae) pot(estatis)VI co(n)s(ulis) III] p(atris) p(atriae) Ir(es) p(ublica) m(unicipii) H(adriani) I

D(robetae). 2. Lespede de calcar,'Inalta. de 0.87 m., 1at5, de 1.16, groas5, de 0.27, gAsitA, In ruinele cari s'au_-descoperit In parcul orasului Severin. Monu_

(I I (1 (ttylui

I I

715711117idluTutTaill7ilifffilli7171

01 II il IMITITIMIT5

1

ii

I

I

I

xr,m7,1prxr"

.:111111111111iiitilitilidilidillidiidlididlitildlidlidiadidliiMlididdiilditilidLliIilluiddidilliiiiiaaididil l,htg :--:..

"-----

IAA P.CAES LS,E. PTSE \LER 1 t)izi-

P E RTAVG ARA BA DI PA REA ..,--

MAXIM! FDIVMANTONN

----3

PI IGERMSARMN 11-.:P DIV!_j \ ANTON`\I PI 1 PRON EPDI

/4

,--,-_-1t--_-

HADRABN EPD1 V I-FRAIN II_ En

-- =

--.1

PA RT ET DIVI N ER 'vc-_ A D NE P._-=-..7. MAVRE LAN TO N I NOAVGE--1 ,---a_ SE PT DR R P COL

,

fin

IIIIIII(/ IIIIcoltir11111111111sititilvitilltilliiiiiilvirfivI(Ipt

--

AilAilill,itpillit\i11101,1011,11ppfillit0)11(111A111/011kliMNIIMIN111,00,111gAIIMII'llik-f-:

Fig. 1.

www.dacoromanica.ro

tAtILE PIRVAR

4g

mentul a fost lntrebuintat ca material de constructie pentru fundamentele unei cládiri târzii, romane sau bizantine, de forma apsidalà,

pe care deocamdatä nu o pot descrie mai de aproape, lntru cat sapatura fAcutä de localnici e necompletä (1). Piatra se pästreazá la liceul din Severin. Ea este deteriorath la toate colturile, dar In special jos la stânga. In'altimea literelor este de 0.040-0.045. Liga-

turile sunt destul de dese (v. fotogr. de pe plansa I, fig. 2). De observat e in r. 9 locul liber lasat Intre COL si SEPT, care poate era, rezervat pentru sAparea unui atribut ca splendidissima (vezi CIL. III, 8019), care mai ta,rziu a rämas uitat, poate Ins& a ramas liber i numai din motive de simetrie, prin urmare larà nici o intentie politicä.

Imp(eratori) Caes(ari) L(ucii) Sept(imii) Severi Pii I Pert(inacis) Aug(usti) Arab(ici) Adii(abenici) Parth(ici) I Maximi f(ilio), div(i) M(arci) Antonini I Pii Germ(anici) Sarm(atici) nep(oti), clivi I Antonini Pii pronegoti), divi I Hadr(iani) abnep(oti), divi Traiani I Parth(ici) et divi Nervae adnep(oti) I M(arco) Aurel(io) Antonin° Aug(usto) r(es) p(ublica) col(oniae) Sept(imiae) Dr(obetae).

Data inscriptiei se poate fixa, cu ajutorul titlurilor triumfale -ale lui Septimius Severus, care e numit Parthicus Maximus, dar Inca nu Britannicus Maximus. Inscriptia este deci de pus lntre 198 si 210.

Din Ulpian (Digest. 50, 15, 1, 8. 9) reiese cä Severus a dat ius coloniae §i Potaissei si GA pe vremea lui Caracalla mai erau In Dacia

Inca urnAtoarele patru coloniae mai vechi de timpul lui Severus: Sarmizegetusa i Dierna de pe vremea lui Traian, Napoca i Apulum de pe vremea Antoninilor (cf. comentariul lui Mommsen In CIL. III, p. 169). Dimpotrivh Ulpian nu cunoaste Inca intre anii 211 si 217, când scrie cartea I De censibus (cf. Mommsen, /. c.) in afará de colo-

nia Drobeta, pe care nu o pomeneste, nici colonia Malvensis (CIL. III, D. LXXXVII: colonia Maluesis ex Dacia) §i nici colonia Bomula (v. CIL. III, p. 2542), celelalte douà centre urbane importante ale Daciei Malvense. Stirile lui Ulpian sunt mnsá contrazise

de inscriptii. In vreme ce el nu cunoaste Drobeta de colonia si pomeneste Dierna cu vorbele: Zernensium colonia (in Dacia) a D-I profesor 135rcki16., care se Ingrijeste loarte mult de antichitgtile din Severin Mehedinti, a avut amabilitatea sa-mi trimeat5 odatä cu copia fotograficá a monumentului si o descriere a sApilturilor, pentru care It multumesc i cu acest prilej. (1

pi

www.dacoromanica.ro

STIRI NOW. DIN DACIA MALVENSIS.

43

divo Traiano deducta iuris _Ha lid es% o ins3riptie dela Apulum (CIL. III, 14468) po nene§te pe un anume tribunus legionis IV Flaviae (In Singidunum Moesia Superior) L. Iulius (1) Bassinus, care era In acela§ timp: decurio coloniae Apulensis, IIvir coloniae Napocensis, flamen coloniae Drobetensis, flamen municipi Diernensis, decurio municipi Apulensis et Porolissensis. Jung arata (2) 05, aceasta inscriptie e de pus Inca in secolul al II-lea, sau eel mai tarziu pe timpul lui Caracalla. Noua noastr& inscriptie dela Drobeta confirm& argumentarea lui Jung, intra cat de fapt Drobeta este coIonia Inca Inainte de a. 210.

Cum rämâne ins& cu afirmarea lui Ulpian ca Dierna era colonia Inc& dela Traian? Cad noi o gasirn In inscriptia din Apulum Inca numai ca municipium, in vreme ce Drobeta e pornenita In cali-

tate de colonia. Mai intaiu de toate trebue observat c5, Ulpian

ignoreaza faptul ci pe vremea lui Traian singura Sarmizegetusa era colonia In Dacia (cf. CIL. III, p. 228) §i deci se poate ea vorbele

lui privitoare la Dierna: colonia a divo Traiano deducta, sä se fi raportat de fapt in izvorul folosit de dansul la Sarmizegetusa, pe care Ulpian o pomene§te Indatä dupa Dierna numai cu vorbele: Zarmiaegethusa quoque eiusdein iuris est (i. e. Italici), i el a Mout aici o confuzie asemán&toare cii aceea ce o face chiar imediat, cu un rand mai jos, la Potaissa, despre care spune: et Patavissensium vicus, qui a divo Severo ius coloniae impetravit, lucru care iar&§; este inexat In forma data de Ulpian. In adevär Potaissa apare In inscr. CIL. III, 7689 ca municipium Septimium, adica in orice

caz a trebuit dela rangul de vieus sa treacä prin gratia imparatului intaiu la acela de municipium i numai dupa aceasta a fost facuta cokmia, daca e sa credem pe Ulpiansi n'avem nici un rnotiv ca sa punem la Indoeala §tirea lui precisaprecum de fapt ieau ca buna afirmarea lui toti invatatii, corectand-o numai In sensul de mai sus. Dacä Ins& este sigur ca Septimius Severus a Mout Potaissa intaiu (3) (1) In Corpus e gresit pus Ulpius. Am corectat dupA fotogratia pe care o dti Jung In Jahreshefte des Oesterr. lust. III, Beibl. p. 183, ImpreunA cu lectura i interpretarea in seri ptiei.

(2) L. c. In nota 1. (3) Ce-i dreptul, dac4 aici, Cu ajutorul lui Ulpian putem fi siguri de acest lucru, in alte cazuri denumirea de Septimium pare a se raporth mai mult la o reorganizare decat la o fundare din nou: cf. In CIL. III, P. 2528 cele trei denumiri analoage municipium Aurelium Apulum, municipium Septimium Apulum §i colonia Aurelia Apulum, alaturi de colonia nova Apulensis qi cf. la ele Jung, In Jahreshefte des Oesterr. Inst. III, Beibl. p. 184, n. 6.

www.dacoromanica.ro

44

VASILE PARVAN

municipium qi apoi, tot el colonia, atunci inscriptia dela Apulum cu municipium Diernense, alaturea de colonia Drobetensis, nu mai are a fi Inteleasa ca o desmintire ci dimpotriva, ca o clarificare qi completare a ctirii lui Ulpian, dupa care Dierna era lntre anii 211 ci 217 colonia. Anume, dupa exemplul Potaissei ci al Drobetei, Severus va fi ridicat la rangul de colonia ci anume, dupa ce cel putin Drobeta fusese Inca dinainte Mouth, colonia, ci acel municipium infloritor de MAIO, Orcova, numit Dierna. Cum ca ci Potaissa trebue sa fie o colonia mai noua ca Drobeta, cred ca avem a consider& ca un fapt sigur, atunci cand ne gandim la vechimea Drobetei ca municipium, acteptand Inca dela Hadrian ridicarea ei la rangul de colonia, pe cand Potaissa, cu noroc mai mult, trece dela vicus prin ambele ranguri subt acelac Imparat. Dupa aceste consideratii sa ne Intoarcem la inscriptia noastra din Drobeta, cu colonia Septimia. Monumentul este Inchinat lui Caracalla,

ca Augustus, coregent al lui Severus, deci cel mai de vreme In anul 198. Tot In anul 198 iea Insa ci Severus titlul de Parthicus Maximus : deci o Indoita ocazie de a onora cu un acelac monument pe

vechiul ci pe noul Imparat, pe tata ca ci pe fiu. Drobeta Insa putea fi colonia Septimia Inca din anul 193, &and vine Severus pe tron ci fara Intarziere Incepe reorganizafea Imperiului prin reformele binefacatoare Introduse in special prin provincii, dintre caH mai ales Dacia «11 poate privi oarecum ca pe un al doilea fundatorD al ei (Schiller, Gesch. d. Rom. Kaiserz. I, 2, p. 732, cf. p. 738 FA n. 2). La data ridicarii lui Caracalla la rangul de Augustus, Drobeta va fi fost dara dinainte o colonia, aca !neat In aceasta calitate, ca semn de recunoctinta, ea puse noului Augustus, fiul binefacatorului ei, monumentul onorar. Prefacerea Diernei din municipium In colonia, e, precum am aratat, In mice caz mai tarzie decat a Drobetei. Cat privecte Potaissa,

e posibil ca ea a fost prefacuta din vicus In municipiurn Septimium odata cu Drobeta din municipium Hadrianum In colonia Septimia. Daca acum Dierna ci Potaissa au fost Acute de odata coloniae, e greu de exprimat cu siguranta, totuc nu e de loc nevero-

simil, daca avem In vedere ea diferitele masuri de reorganizare Inteo provincie trebuiau sä se iea de odata pentru mai multe centre de acelac fel, iar nu izolat pentru fiecare. Mai rAmâne acum Inca o chestiune: sunt celelalte doua coloniae din Dacia Malvensis: «MalvaD (dupa numele ei traditional de pana

www.dacoromanica.ro

wrnu Nola DIN DACIA BEALVENSIS.

45

acum, tot asa de bine insa de numit Malvum) i Romula, mai noua ori mai vechi ca Drobeta ? Catre sfarsitul domniei sale, Antoninus Pius Imparti Dacia dupa argumentarea foarte plauzibila a lui v. Premerstein Intro 8 Iulie 158 si 27 Septemvrie 159 (1) in trei provincii, denumite dupa capitalele lor speciale, acum pentru Inthia data fixate: Porolissum, Apulum i Malvum (sau Malva). Pentru a se bucura de aceasta, onoare toate cele trei localitati trebuiau sa fie cel putin municipia. Despre Porolissum chiar nici flu avem pana acum stirea sä fi devenit vreodata mai mult decat Mat. Apulum a devenit colonia subt Marcus Aurelius. Cat priveste Malvum (probabil o denumire de acelas caracter ca Ulmetum, data dupa numele respectiv de planta, caracteristica regiunii unde era asezat), nu stim Inca nici macar In ce parte de tara a fost i cu atat mai putin alte arnanunte privitoare la desvoltarea lui, afara de unul singur asupra caruia ne vom opri indata. Totus cred e putem conchide cu multa probabilitate c Malvum a trebuit sa, fie un municipium Inca dela Hadrian. In adevar acest imparat face ori reorganizeaza ca municipia atat Drobeta In Dacia inferioara (cf. CIL. III, p. 2533 si 2669) cat i Napoca In Dacia superioara (CIL. III, 14465: municipium Aelium Hadrianum Napoca). Pentru ca la Impartirea Daciei in trei, nici Drobeta. nici Napoca sa nu fi fost date de capitale i nume determinative noualor provincii, ci sa se fi luat alto centre pentru acest scop, adica .Porolissum i Malmon, trebuia ca acestea din urma sä fi avutIn afarä de alto Insusiri favorabile macar situatia i insemnatatea Drobetei Napocei, deci sa fi fost i ele tot asa de vechi municipia ca

.

acestea. Aceasta argumentare se confirma epigrafic in chip foarte multamitor pentru Porolissum, care la anul 157 era un centru asa, de vechiu roman,

Ineat amfiteatrul sau vetustate dilapsum trebuia facut denuo de Imparatul Pius prin Ingrijirea procuratorului sau, Tib. Claudius Quintitianus (CIL. III, 836). De alta parte Marcus Aurelius aducand prin a. 166 (2) o a doua legiune In Dacia: V Macedonica, la Potaissa, reorganizeaza, provinciile dacice, dandu-le la toate un guvernator general de rang consular, iar In ce priveste pe fiecare din ele, (land Daciei Porolissensis i Daciei Apulensis cate un guvernator de rang praetoriu In (1) Studiul Die Dreiteilung der Provinz ...Dacia, In Wiener Eranos, Wien 1909, p. 256 sqq.

(2) Cf. A. v. Premerstein, /. c., p. 268.

www.dacoromanica.ro

46

VASILE PARVAN

persoana comandantilor de legiune din Potaissa i Apulurn i dand (1) Daciei Malvensis un procurator prezidial, cum iure gladii (cf. CIL. III, 13704: M. Aurelius Cassianus, praeses provinciae Daciae

Malvensis) avand comanda supremä asupra tuturor trupelor (de auxiliari: altele nu erau) cari garnizonau in provincia sa. Cu acest prilej observám din inscriptii, cA. se intampla, o prefacere §i in situatia capitalelor celor douá provincii din Nord: guvernatorul Daciei Porolissensis, avand a stationa, ca legat de legiune in Potaissa avea nevoie de o capitalá civil& mai apropiatä ca Porolissum; Impäratul ridicã Napoca, care era invecinata. cu Potaissa, la rangul de colonia (v. CIL. III, 7726 §i cf. Mornmsen in CIL. III, p. 167 cu 169) 0 astfel

capitala Daciei Porolissensis trece de sigur chiar de atunci dela Porolissum, râmas i rnai departe municipium, la Napoca, colonia Aurelia. Tot astfel provincia Dacia Apulensis, care, dupá cum cu dreptate observä v. Domaszewski (2), i0 capaTa guvernatorul ei special, are de aici inainte in noua fundatie a impáratului Marcus Aurelius, co-

Ionia Aurelia Apulum, capitala ei specialá. Ceeace constatám pentru cele dou'a provincii nordice n'a putut sá ramhie neimplinit pentru cea sudicá. Aà precum Pius creeaza provincia Dacia Malvensis numind-o dupa, un [municipium Hadria-

numJ Malvum, pe care

i-1

dá drept capitalä, tot astfel Marcus

Aurelius va fi ridicat cu prilejul celorlalte prefaceri din Dacia 0 acest municipium la rangul de colonia Aurelia. Astfel dara nici Drobeta, dupá noua noasträ inscriptie care e o colonia Septimia, nici Romula, care la sMr0tu1 domniei lui Pius 0 la inceputul domniei lui Marcus era. Inca municipium 0 de abià pe vremea lui Filip Arabul apare ca o colonia (vom reveni imediat asupra acestui punct) nu pot fi colonii mai vechi ca Malvum (r. Malva). Tokw capitala Daciei Malvense e sigur pomenità ca o colonia de abia in anul 230 (CIL. III, D. LXXXVII [=LI, p. 893] din 7 Ian. 230; un eques singularis, M. Aurelius Deciani fil. Decianus colo-

nia Malvese ex Dacia, dimissus honesta missione), iar dinainte de aceasta data n'avem nici o §tire privitoare la acest ora, ci numai pomeniri ale atributului Malvensis, dat provinciei Inca, dela inceput (cunoa§tem ca procurator provinciae Daciae Malvensis pe M. Maorinius Avitus, pe vremea lui Marcus Aurelius: CIL. VI 1449=Dessau, (1) Adic6, propriu zis: pastrthul, c5ci era dinainte dat, iar acum e numai confirmat de el. Cf. Jung, Fasten der Provins Dacien, p. VI si v. Premerstein, 1. c., p. 265. 2) Westd. Zestschrift, XIV 110 sq. t;i 452; cf. v. Prernerstein, 1. c., p. 268 si n. 3.

www.dacoromanica.ro

FTIRI NOIJA DIN DACIA MALVENSIS.

47

1107; cf. Jung, Fasten, p. 41 sq. si Stout, Governors of Moesia, chiar trupelor de aici (CIL. p. 32) iar apoi dupa, provincie III 13704: cohors I Flavia miliaria Bryttonum Malvensis). Dimpotrivá Romula se constata ca municipium Inca de pe vremea lui Antoninus Pius, caci In inscriptia CIL. III 7429=753, pomenind ca

honoratus ornamentis JIviralibs ab ordine municipi Romu-

lensium pe Iulius Capito, conductor publici portorii Illyrici et ripae Thraciae, care printre altele era si decurionalibus orna,-

mentis honoratus ab ordine coloniae Traianae Sarmizegethusensium ex Dacia superiore, gasim mentionata Dacia Superior,

care dupà anul 159, precum am v'azut mai sus, nu mai exista. Dar, daca nu numai Drobeta, ci si Romula e ca municipium mai vechiu decat Impartirea Daciei in trei provincii, si totus Dacia olteana, nu s'a numit dupa, nici unul din aceste municipii i nici nu 1-a capatat pe vreunul din ele drept capitala, atunci cred Ca e aproape dela 'sine Inteles ea Malvum nu putea, sa joace rolul pe care 1-a avut In anii 158-159, fara sá fi fost, a§a, precum am admis mai sus, un vechiu municipium, adica un municipium Hadrianum, daca nu chiar un municipium Traianum. Daca acum Malvum a trebuit sä devie colonia sub Marcus Aurelius, iar Drobeta a devenit sub Septimius Severus, se pune Intrebarea, cand a fost prefacuta Rornula, care era ca ora§ cam tot atal de veche ca celelalte douh, din municipium in colonia? Filip Arabul restaurand Romula la a. 248 zice despre sine 0 ai sM (fiul pi sotia): ob tutelam civitatis coloniae suae Romulae circuitum muri manu militari a solo fecerunt (CIL. III 8031). Din vorbele civitas colonia sua s'ar intelege ca Filip Arabul a Mout din Romula o colonia. Totus faptul ca acest centru era intr'o regiune foarte infloritoare ca romanism (1) 0 &à, find in imediata apropiere de lagarele de pe linia Oltului, era continuu alimentat cu veterani cari se asezau aici dup5, ispravirea serviciului militar (cf. CIL. III, 8028, 8032, 8033, 8034), precum i imprejurarea c Imparatul Philippus o intareste din nou ca pe o colonia sua, cred ea militeaza pentru admiterea unei date mai vechi ca a. 248, de ridicare a municipiului Romula la rangul de colonia. Stirea cä Philippus o nume§te sua e a se interpreta, cred, numai In senzul unei reorganizari prin el (cf. mai sus municipium Aurelium Apulum, care (1) Cf. CIL. III, p. 1421-1424 tArani, SlAveni, RusAnesti, etc.

i

2249 si in special numeroasele ruine dela Resca, Ho-

www.dacoromanica.ro

48

VASILE PARVAN

e numit apoi municipium Septimium Apulum) in vreme ce de fapt poate chiar Severus, marele binefacator al provinciilor dacice o va fi ridicat i pe ea ca pe atatea alte orase din Dacia la treapta de colonia. Astfel deci inscriptia nou5, dela Drobeta, care ne face cunoscuta originea acestui oras ca o colonia, ne-a dus la revederea a o suma de fapte privitoare la istoria romanismului In Dacia, In sensul unei precizari pe cat posibile pe baze epigrafice a cunostintelor noastre despre aceasta provincie ash de putin cunoscuta panh acum din cauza c5, bogatele stiri despre dansa stau Inca ascunse in parnant.

Ca o noua ipoteza pe langa cele ce am indräznit a emite mai sus si In legatura cu ele tin sa adaug Inca de acum GA Ma Ivum (sau Ma lva) ar trebui cautat la Racari, sau prin imprejurimi, iar nu la Celeiu, ori la Resca, precum de altfel voiu &alit& sa arat In amanunte mai jos, la inscriptia dela Sucidava.Celeiu. 3. Ara (?) de calcar, foarte primitiv profilatä, inalt5, de 0.68, lata de 0.50, groasa de 0.40. Gäsita la Vest de piciorul podului lui Traian, Intro resturile de clädiri antice constatate in gradina liceului aproape de linia ferata. Adusa la Bucuresti In Muzeul National. Pe dou5, laturi opuse Gate o cruce mare In relief foarte pronuntat. (V. plansa II, fig. 2). Asupra insemnatatii i epocei monurnentului

revin mai jos, sub nr. 4. 4. Lespede de piatra de nisip, prelucrata in chip barbar cu lovituri mari de dank Inalt5, de 1.38, lata de 0.66, groasa de c. 0.20. Gasita in apropiere de monumentul precedent si adusä de asemenea In Muzeul National.

Pe toata suprafata lespedei se Intinde o cruce mare de forma care e mai mult schitata decal lucrata ca relief, si e tot asà de primitiv cioplita ca i restul fetei pietrii. Dupa Infatisarea ei, lespedea a servit de capac al unui sarcofag crestin. (V. bizantina,

plansa II, fig. 1).

Amandoua monumentele, nr. 3 si nr. 4, sunt de sigur de pus In legatura au noua Inflorire a vietii rornano-crestine In tinutul Drobetei prin secolul IV VI, i anume mai ales pe vremea lui Iustinian, cand episcopul de Aquae, In Dacia Ripensis, ca reprezentant direct subordonat noului archiepiscopat de Prima Iustiniana, avea subt furisdictia sa i orasele de pe malul stang al Dunarii, precum reiese foarte clar din Novella XI a Imparatului si am aratat i noi

www.dacoromanica.ro

49

STIRI NOUX DIN DACIA MALVENSIS.

mai de aproape pe baza stirilor lui Procopius, De aedificiis §i a altor märturii literare i monumentale in Contributii epigrafice la Istoria

Creqtinismului Daco-Roman, Bucuresti 1911, P. 17.9-193. 5. Co ltul de jos din stânga al unei stele de calcar, inalt de 0.37, lat de 0.20, gros de 0.15. Inältimea literelor 0.035. Gásit in lagár. Acum in colectia arheologicá a liceului din Turnu-Severin.

Fig. 2.

Fig. 3.

Se poate descifia numai [ojrdo [...] Drobet[ensiumq. Cum literele pot

i dinainte de a. 198, nu putem sti daa, aici e vorba de municipimn sau de colonia Drobeta. Sigur e ci avem Inaintea noastrá o Inchinare de caracter oficial. (V. fig. 2 si fot, de pe pl. II, nr. 3).

fi

6. Fragment de calcar, Inalt de 0.37, lat de 0.27, gros de 0.27. Inaltimea literelor 0.07. Gasit lângá asa, numitul turn al lui Sever; acum la liceu. In rândul penultim, poate, suorlumg(u)e i III rAndul ultim poate votulm p[osuit..., ceeace ar da sfarsitul unei inscriptii votive: pro salute sua suorlumq(u)e... [votuftn plosuitJ. Sec. II. (V. fig. 3 si fotogr. de pe plansa II, nr. 4). 4

www.dacoromanica.ro

50

VABILE PARVAN

7. Fragment din partea gang& a unei placi de calcar, Irian de 0.08, lat de 0.12, gros de 0.25. Ina ltiinea literelor 0.05; gasit in lagar, acum la liceu.

Fig. 4.

liandul ultim de sigur de cetit ca r(es) p(ublica) [m(unicipii) H(adriani) Dfirobetaed, c5,ci literele frumoae ale inscriptiei arata mai de grab& o data anterioara decat una contemporaná sau posterioarä lui Septimius Severus, cand Drobeta e colonie. (V. fig. 4 0 fotografia de pe plan§a, II, nr. 5).

8. Stampilá de caramida cu litere inalte de 0.35 m. Fragmentul de caramida a fost gasit in lagar, acum e la liceu.

Fig. 5.

Inscrippa e de cetit Dierna. Astfel de caramizi cu marca Dierna (ceeace cred &á e db interpretat in sensul ca in orwil Dierna de Mg& Orqova de azi era o mare fabric& de cArarnizi, de uncle se alimentau toate localitatile Incunjurátoare) au mai fost gasite qi la Golubinje, Ar 6ar §i Negotin (ex ruinis castelli, quod fuit apud Praovo"): CIL., III 8277,2 0 12677: de re publica Dierna. Interesant e c5, lagarul dela Severin ca 0 eel dela Fraovo pe tármulf drept al Dunarii folosesc ar4rnizi de acestea dela Dierna, iar nu

www.dacoromanica.ro

$TIRI NOVA linki DAtIA

ALVENSIEl.

51

dela Drobeta. (Asupra istoriei Diernei, cf. mai sus, cele de subt

nr. 2). (V. fig. 5 i fotogr. de pe planqa III, nr. 2). 9. Fragment de caramid5 limn de 0.12, lat de 0.14, gros de 0.04, gásit In lagär, acum la liceu. (V. fig. 6 0 fot. de pe pl. III, nr. 3).

Fig. 6.

10. Fragment din artea dreapt5, de sus a unei egrsamizi serise, Malt de 0.17, lat de 0.15, gros de 0.05. Gásit in lagAr, acum la liceu. (V. fig. 7 0 fotogr. de pe plana, IV, ur. 3).

Fig. 7.

Ambele eärAmizi, nr. 9 0 10, sunt importante nu atAt prin eu-

prinsul lor, care pare a fi mai mult un exereitiu tax5. sens al eutaruia, care occasionem nanctus est scribendi [CIL. III 16354, din Mojgrad=Porolissum: occasionfeml nan(c)tus I-sumj scrib(endi)] (1), (1) a Graphio scripta in tegula etiamdum udaD, ca i pe cele dela Severin.

www.dacoromanica.ro

52

VAS= PIRVAN

cat prin caracterul lor epigrafico-paleografic. Astfel, e de notat amestecul caracterelor grecesti cu cele latine, al capitalelor cu cursivele si al literelor cu duct vechiu cu cele cu duct tarziu, In inscriptia de sub nr. 10, care dupa toate aceste semne se vede a Ii din vremea tarzie, poate chiar crestina a Drobetei.

11. Relief de calcar, inalt de 0.62, lat de 0.37, gros de 0.12, gasit in ruinele romane de subt orasul Turnu-Severin (deci din orasul antic propriu zis, iar nu din lagar), acum la liceu, ca dar al d-lui D. Motica. Piatra este foarte stricata. La dreapta lipseste chiar o buna parte din reprezentarea figurata (v. fot., pl. IV, nr. 1). Relief In camp adancit, infAtisand pe Iupiter pe tron. Zeul cu barba, In himation, care acoperia, numai partea inferioara a corpului, poarth párul taiat in felul dacic, retezat scurt deasupra fruntii si pe cap are o coroana. In dreapta tine un object rotund, iar cu stânga, care nu mai este pAstrata, apuca, de sigur sceptrul lung. Sus la stanga se vede vulturul si in stanga lui la margine un bust feminin cu sanul numai schitat (Iuno): Executia foarte

primitivá. Pentru cultul enchoric al lui Iupiter In tinutul thracic compara reliefele votive analoage la Kalinka, Antike Denkmeder in Bulgarien, col. 121 sqq. si 126 sqq., iar pentru Iupiter.Zalmoxis, v. G. Seure, Les images thraces de Zeus Keraunos, in Revue des Etudes Grecques, t. XXVI 1913, p. 225-261. 12. Torso feminin de marmoth, inalt de 0.55, gasit la sapaturile din lagar, acum In Muzeul National din Bucuresti. (V. fotogr. de pe plansa IV, nr. 2). Capul, gatul, bratele, sanul stang, ambele picioare dela genunchi In jos, lipsesc. Imprejurul coapselor o draperie foarte ingusta. Lucrare de meserias din timpul tarziu roman. Monumentul

reprezenta de sigur un chip de Venus.

13-15. Trei figuri de Eros, dintre cari una de piatrá de nisip,

pastrata In intregime, inalta de 0.58, o alta de calcar, pastrata

numai I:dna deasupra genunchilor, inalta de 0.41 sr o a treia, tot de calcar, pastrata numai pana la coapsa, !liana de 0.37, gasite toate In sapaturile dela Drobeta si astazi In Muzeul National din Bucuresti (V. fotogr. de pe planca IV, nr. 4 si V, nr. 1 a ci b) .

Geniul mortii, sau cu numele lui propriu Thanatos, pe care il avem aidi inaintea noastra, este, ca de obiceiu, reprezentat cu

picioarele incrucisate, stand si sprijinindu-se in somnochii Ii sunt

www.dacoromanica.ro

TIRI Notri DM DACIA MALVENSIS.

53

inchisipe o facla mare plecata cu flacara spre pamint si pe care el o Cine dreapt5, cu mina stinga, in vreme ce mina dreapt5, odihneste pe umarul sting catre care este inclinat tare si capul.

16. Relief de marmora, rupt in doua bucati, Inalt de 0.60, lat de 0.82, gros de 0.25. Placa este numai sus la stinga qi jos la dreapta complet pastrata. Incolo ea este foarte stricata. Gasit In sapaturi, acum la Muzeu. (V. fotogr. de pe plansa III, nr. 1). In mijlocul campului, reliefat, un Eros calareste pe un delfin. Capul geniului, mina lui dreapta, §i aripa dreapt5, lipsesc. Pe ambele

parti ale grupei din mijloc se vede cite un animal fantastic de mare, al cárui cap, jos la dreapta (cu creasta Inalta) si al carui corp si coada, sus la stinga, sunt indestulatoara pentru restaurarea intregei figuri.

II. Räcari. Gara Racari pe linia Craiova-Turnu Sever in este asezata chiar

pe ruinele unui important centru urban al Daciei Malvense, al carui nume nu-1 cunoastem, dar ar putea, fi insus acela al capitalei provinciei; In adevar, colonia Malvensis nu poate fi localizat5, In nici unul din celelalte centre antice din Oltenia pada acum mai de aproape cunoscute. C.-5,0i la Celeiu a fost Sucidava (vezi i mai jos), la Resca a fost Bomula, iar la Severin Drobeta. Ruinele dela Racari nu au fost Inca cercetate sistematic, ci s'au facut numai cateva, cercetari de Tocilescu si totus rezultatele capatate au fost de cea mai mare Insemnatate: nu mai puCin de trei statui de bronz In marime peste cea naturala, una ecuestra, de bronz aurit, au lost gäsite In ruine (e drept ca, numai In fragmente infime, dar faptul istoric-cultural ramane acelas). De asemenea alte obiecte mai mici de bronz (chtevi vor fl descrise indata) si alte resturi, alaturi de urmele de cladiri, si de ziduri de cetate constatate aici, ne arata Insemnatatea deosebita a acestui centru. Asupra vielii romane de aici mai putem comunich urmatoarele marturii noua. 17. Coltul de sus din dreapta al tabelei anterioare a unei diplome militare, Inalt de 0.033, lat de 0.031, gasit In ruinele dela Racari, acum In Muzeul Nacional (V. fotogr. de pe plansa V, nr. 2 a si b). Pe

partea externa se poate cetI si, cu ajutorul diplomei LXVII din

www.dacoromanica.ro

AgILE AR* Alt

54

8 Iu lie 158 (CIL. III p. 1989), ghsith la Maros-ReresztAr, in parte completa, ceeace urmeazh:

c/iviHacIricitzic cavi Traiani P MUT' NE divi Afervae pronep. t. H cirianus Antoninus.Au grPius' AELI MPCAES

.....

ro NT

oax Ir pot.....Imp:... AAMRIS E 6 lilt et pedit. qui ,runl in Aloe v

;'er: et sunt sub

leg.

Fig. 8.

Pe partea internh se pot cell i completh urmhtoarele:

IMPCAES diviNaciricrni divi Trazani nep. olivi.ffervae pronep. 1.AeZ. H A.DR. I anziy.Anioninug Aug. Fiu,s-pont.

x. trpot Fig. 9.

Lectura rândurilor 5 vi 6 ale phrtii externe este confirmath prin resturile sigure ale unui Q la sfarvitul randului 5 vi prin urmele

nu mai putin sigure a cinci sau chiar vase litere la Inceputul randului 6, a chror completareduph pärerea meanu poate duce decht la 1-MoejSIASI 1-perioreJ.Ca, prima literh din rhndul 6 in nici un caz nu poat9 fi un C, spre a cell Dajcia sulPeriore, este clar vi din fotografie. Dach Insh lectura Moesia este exacth, atunci avem Inaintea noastrh un foarte important document pentru Imphrtirea printre trupele auxiliare ale Daciei i Moesiei, a acelor Mauri gentiles de earl vorbevte diploma LXVII: et vexillariis Africae

et Mauretaniae Caesariensis, qui sunt cam Mauris gentilibus in Dacia superiore (1); prin urmare avem de a face cu numeri Maurorum, cari alchtuesc o militie amestecat

i anume: ca acele

(1) Pe feta interra: et vexillariis qui sunt cum Mauris gentilibus in Dacia superiore.

www.dacoromanica.ro

VTIRI NOta. DIN DACIA MALVENSIS.

55

cohortes Maurorum din Pannonia (CIL. III si Cichorius la P. W. s. v.), cari erau equitatae, tot astfel i acesti numeri Maurorum din Dacia (cf. Jung, Fasten der Provinz Dacien, p. 124) si Moesia sunt de o potriva de socotit ca equitati§i anume, fie In numeri Maurorum: peditum §i equitum, unitari, amestecati:deci equitati propriu zisifie in numeri peditum deosebiti de numeri equitum (cf. V. Domaszewski, Rangordnung des _Wm. Heeres, p. 60 sq.) precurn reiese cu siguranta din partea pastratä a diplomei militare dela Racari: MAVRIS EQ. Ca unul dintre acesti Mauri s'a asezat dup5, liberarea din armala tocmai In Racari (adica In Dacia), nu e de mirare, odata ce in aceast5, provincie traiau multi dintre cornpatriotii lui, fie ca soldati, fie ca veterani colonizati (cf. Jung, o. c., p. 123 si urm.). Cu privire la Mauri in Moesia Superior ar fi de observat Inca urmatoarele. Acei Mauri gentiles, cari apar in anul 158 in Dacia superiore, impreuna cu vexillarii Africae et Mauretaniae Caesariensis, sub Statio Prisco legato, ar putea fi aceleasi trupe pe cari le cunoaste diploma noastra in Moesia superiore

§i anume sub acelas Statius Priscus care tocmai In anul 161 (pana la Martie Inca subt Pius) era legatus Aug. pr. pr. prov.

Moesiae super. (cf. Prosopographia, s. v. §i Stout, Governors of Moesia, p. 27) si care i-ar fi cerut pentru el, intru cat ii comandase si mai inainte in Dacia. Fireste, aceasta ipotez5, nu se poate documenta mai de aproape, ci ramane a fr considerata numai ca o simpla posibilitate istorica.

18. Statueta de bronz, inalta de 0.082, reprezentand pe Herakles, gasita In ruinele dela Racari, acum in Muzeul National. Turnata

plina. Figura pletoasa, barboasa, nuda, odihnind pe piciorul drept, iar piciorul stang liber ramanand mai indarat. Cu dreapta zeul se

sprijina, pe o maciva, mana lui stanga sine o patera. Pe bratul stâng atarna in jos pielea de leu. Lucrare barbara. (V. fotogr. de pe plansa VI, nr. 6). Pentru aceasta reprezentare a lui Herakles, cf. relieful din Filipopol, la Kalinka, Ant. Denkm. iii Buig., p. 177, fig. 58. 19. Statueta de bronz, malta de 0.1 m., reprezentand pe Minerva, gasita In ruinele dela Racari, acurn in Muzeul National. Interiorul gol. Capul i o parte din spate putin deteriorate. Antebratul drept lipseste. Figura odihneste pe piciorul drept. Zeita e Imbracata cu o tunic& lunga bogat drapata 8i cu maneci, iar deasupra poarta ca

o mantie scurta, ornata cu un gorgoneion, o aigis, care cade Aoalele A. R.Tom. XXXVI.Afemoriilo Seer. Istorice,

www.dacoromanica.ro

4*

In

VASILE PARVAN

56

jos pe umarul 0 bratul sang. Maria stânga e lilting, inainte ca §i cum zeita ar tine& ceva in mama. Lucrare Ingrijita de provenienta

romana. (V. fotogr. de pe plan§a VI, nr. 4). 20. Candetabru de bronz, Ina lt de 0.17, gasit In ruinele dela Racari, acum In Muzeul National. Turnat pfin. Lipse§te discus. Piciorul, foarte simplu ornamentat, se termina cu o baza formata din case ramuri ornamentate, pe motivul unor mici pe§ti. (V. fotogr. de pe planqa VI, nr. 5). 21. Mic fragment de bronz reprezentând un hippokamp, inalt de 0.045, gasit in ruinele dela Racari, azi in Muzeul National.

Turnat plin. Numai partea anterioara a corpului e pastrata. Lucrare primitiva. (V. fotografia de pe plana VI, nr. 2). Asupra altor descoperiri in Racari, vezi Tocilescu, Fouilles et recherches

archéologiques,

fig. 78-80 0 pug. 140.

III.' Romula.

Ruinele antice dela 11(wa ne-au dat pana acum destule OM pretioase asupra vietii romane In Dacia, cu toate ca sapaturile facute

acolo au avut un caracter numai intamplator sau de curiozitate. Totuc oracul roman, deasupra caruia este acezat azi satul roma,nese, ramâne Inca mereu Ingropat in taina lui s,ti doara vreun locuitor mai putin respectuos de urmele stravechi de subt proprietatea lui de mai sapa, fire0e distrugand, In ruine, 0 cu acest prilej mai da peste cate vreun monument de pret pentru cunoWerea oracului Romula §i a Daciei. Pentru astazi lac ctiute nu mai putin de patru monumente noua de ale cultului Soarelui in Romula, toate gasite in astfel de sapaturi Intamplatoare.

22. Placa de marmora galbuie, de forma trapezoidala, rotunjitä sus, inalta de 0.36, lath, de 0.24 jos, iar sus de c. 0.20, groasa de 0.03: Monurnentul e lovit sus la stanga ci la mijlocul partii din dreapta.

Gasit .In ruinele dela Romula, acum in Muzeul National. In campul adancit, relief& primitive, impartite pe trei registre. In eel de mijloc, mai aclanc, un relief inalt de 0.17, reprezentand cunoscutul sacrificium Mithriacum. De ambele parti ale lui Mithras cei doi dadofori. Searpele ,,i chinele sunt numai indicati. Scorpionul subt taur nu e de _loc vizibil. Poate va fi fost de ghicit In acea proeminenta

www.dacoromanica.ro

STIRI NODA DIN DACIA MALVENSIS.

57

aproape disparentA de langA piciorul drept al zeului, intro el si acolitul purtAtor de faclA. Sus, la dreapta si la stAnga capului lui Mithras, dou5, busturi: de sigur So/ (la stAnga, de recunoseut dupa,

chlamys) si Luna. La stAnga lui Sol, corbul, la dreapta de Luna, Mithras itetpoTavtc cu rnAnile ridicate, in dreapta tinancl un cutit, iar in stAnga o faclA. Pe cAmpul reliefat de sus, inalt de c. 0.07 (spre mijloc e rotunjit in formA de MLA), se observA in sApAturA mai slabA ea pe cArnpul de mijloc, dela stAnga la dreapta,

ce urmeazA: 10 Mithras ducand in spate taurul, pe care-1 tine de picioarele de dinapoi, 2° Mithras eAlArind pe taur, 30 Mithras ea ar-

eas, cu un personaj care se pleacA inaintea lui ingenunchind pe o stAncA, 40 taurul in eAsutA. Pe cAmpul de jos, Inalt de c. 0.06, Inca mai slab reliefat ca eel de sus, deosebim dela stAnga la dreapta: 1° Mithras cu Sol, care ingenunche inaintea lui, 2° Mithras si Sol odih-

nind pe un pat (scena banchetului), 30 Sol invitä pe Mithras in carul sau, 40 o figurA nedeslusit5. sezand i pArAnd a fi incolAcitä de un searpe (dupà Cumont, Monuments figurds, passim, Okeanos). (V. fotogr. de pe plansa VII, nr. 1). 23. FigurA de fAntAnA din calear, reprezentAnd pe Mithras 7CETpoyevt4,

inalta de 0.70, groasà (la soclu diametrul acestuia) do 0.35. ladpmea figurii, 0.20. Capul i gAtul zeului lipsesc. Gasita pe malul parAului care curge prin mijlocul satului Resea, iar in vechime curgea tot prin mijlocul orasului Romula,--acum in Muzeul National (v. fotogr. de pe plansa VI, nr. 3). Stamm din care räsare Mithras e stilizatA ca o IngrArnAdire de blocuri de piatrA. Zeul sta., in stAncA pAnA la solduri. MAnile sale nu sunt ea de obiceiu ridicate (cf. Cumont,

o. c., II, p. 202, 227, 319 si passim, cf. si I, 163, precum i, de altfel,

insus relieful nostru dela Romula, descris mai sus, sub nr. 22), ci odihnesc pe stand. (asa, ca la Cumont, p. 371, fig. 273, unde Irish numai mama stAngA cu facla stá pe piatra, in vrerne ce dreapta e tinuta deasupra capului). In mama dreaptA zeul tine un object vAlu-

nit, care ar putea fi foarte bine o faclA, in stAnga tine un cutit. Inaintea pAntecelui lui Mithras e sApat chiar in stana. un 6p.cpsak (umbilicus terrae). Supt umbilicus se vede o deschidere rotunda de fantana (cu diarnetrul de 0.09). Partea de jos a soclului de stancA prezentA in mijloc o suprafatA netedA geometria, de forma aproximativ5, a unei tabula ansata, care insä a rAmas nesfarsita i neserisä

(pe ea trebuià s5, fie nurnele dedicantului cu votum posuit). Micul monument era alipit la o cladire deosebitä, intru cat spatele so-

www.dacoromanica.ro

58

VASILE PARVAN

clului e lásat neprelucrat. (Cella analog, dar nu complet la Cumont,

o. c., II, mon. 102, P. 259 si deplin dar cu deschidere patratá, iar nu rotunda, pentru curgerea apei, mon. 225 f. p. 330, cf., p. 162).

24. Ara de piaträ nisipoasa cu profile de cap si soclu ingrijit lucrate, sfaramata In patru bucati, cari insa se potrivesc exact una la alta i alcatuesc un tot deplin. Monumentul e, in ce priveste infatisarea actuala ca intreg, foarte stricat : din partea de sus a lui lipseste la stanga mai mult de jurnatate, deasemenea la dreapta, atat din inscriptie cat si mai ales din soclu; profflele laterale sunt cu totul retezate. Fata dindarat este lasata nelucrata. (V. fig. 10 i. fot. de pe pl. VI, nr. 1). Inaltirnea altarului, 0.68, latimea lui, 0.265

0.270 (fata anterioara se subtiaza putin spre lama!), gro-

NVIC

TOM ".

,LIBR t ANTON

0

TO AC _24

cs

It

1

4 Fig. 10.

simea la profflul de sus 0.38, la soclu 0.395,1a mijloc 0.28. Inaltimea literelor 0.045-0.050, in ultimul rand 0.040. Gäsit in ruiriele

www.dacoromanica.ro

TRT NOITA DIN DACIA MALVENSIS.

59

dela Romula, acum in Muzeul National. Vrednic de insemnat e suprapunerea unui mic I deasupra lui 0 ci L, in rândul intaiu. Soli Invicto Mithralei libr(arii) cum Anton(io) *inn act(ario) ip(rae)p(ositi)1 n(umeri) S(urorum) [s(agittariorum)J sau IP(ostcerunt)J.

N in randul 6 este sigur. CA. Zoilus a fost un actarius (Inwepositi) numeri (cf. v. Doinaszewski, Rangordnung des Rom. Heeres, s. v.) i anume al unui numerus Surorum sagittariorum, nu e o sirnpl'a ipotezä epigrafic5,. Ci noi tocmai cunoa§tem sigur aceast5, trup5, in Romula din alte mArturii.

In CIL. III, 8032 (.1593) apare la Romula un immunis ex numero Surorum sagittariorum, adicit f5x5, indoeal5, un librarius ca in inscriptia noastr5, (cf. V. Domaszewski, o. c., p. 39 §i CIL. XIV 2255 ap. Dom., p. 258:. Minervae Augustae .... Aurelius Victorinus actarius cum immunibus librariis (ai unei legio), deci Lot dedicatia unui actarius in tov5,rhcia subordonatilor shi librarii); in CIL. III, 807428, 142163° -31, etc., vedem c5, numerus Surorum, impreuna, cu alte trupe ale Daciei Malvense, ridicá lagárul dela Släveni,

care e in apropierea Romulei. Indoios rAmâne numai sfar0tul inscriptiei. Pe piatr5, se pare c5, a urmat in randul 6, dupä N b S nu

un alt S ci mai de grabá un P. De asemenea in r. -5 dupil ACT urmele unui P, e problematic dac5, a mai urmat un P (lirecte

el

mai mic, ca T In ACT), sau nu. Dup5, caractehrl literelor inscriptia e Inca din secolul al II-lea.

25. Fragment din partea dreaptâ de mijloc a unei plki de marmora, inalt de 0.16, lat de 0.16, gros de 0.02. Crásit in ruinele dela Recca, acum in Muzeul National. Din reprezentarea reliefatá

pe marmor5, s'a mai pAstrat in deajuns ,pentru a reconstitui caracterul scenei figurate. Vedem la stânga jurnatatea din stanga a trunchiului unei figuri barbate0, imbracate cu o mantie aruncata peste unarul i bratul stAng, ci lasand pieptul gol. Mama stAnga a acestei figuri tine haturile cailor unei quadriga, care gone0e spre dreapta. Dintre cai se vad numai trei; picioarele lor dindärat lipsesc. Subt cai se observä capul unui caine care alearg5, latrand. In fund pe o inaltime se vede partea de jos, draperia c picioarele, unei figuri ferneie0. (V. fotogr. de pe planca VIII, nr. 1). Avern deci inaintea noastr5, scena rasaritului Soarelui: Helios, conducatorul carului solar, cu Eos sau Selene, ca insotitoare.

www.dacoromanica.ro

60

VA BILE PARVAN

Pentru cultul Soarelui in Romula, trebue sh adhogám oh mai erau cunoscute inch de demult §i au fost reproduse do Cumont, o. c., II, p. 278 sqq. mai multe monumente mithriace dintr'un mithraeum de aici, iar cele patru documente nouh, comunicate azi, continuh i completeazh in chip interesant §tirile mai vechi pomenite,

aduchnd fapte nouh atht cu privire la acest cult cat i in general la vieata romanä, civilà i militará din Romula. 26. Fragment de olanh, inalt de 0.18, lat de 0.20, gros de 0.025, cu o stampilá mare, invers scrish, lungh, atht cat e pastrata, de 0.185 si lath de 0.048. Inaltimea literelor 0.04, inaltirnea muchii de incheiere a olanei cu cea aláturath 0.048 (pe din afara i pe d6s), 0.025 (pe dinlhuntru, la fata cu stampila); inhltimea total& a muchii pe partea ei interioara, 0.053. (V. fotogr. de pe planca VIII, nr. 2). Gasith in ruinele dela Romula, acum in Muzeul National.

Fig. 11.

Nu pot ceti aceastä stampila deck in felul urrnator: Leg(io) V M(acedonica), s(chola) c(ivium) Rolm(anorum)....1. E drept eh in Illyricum nu avem 'Ana acum §tiri monumentale

despre atari scholae civium Romanorum in launtrul organizatiei militare legionare, ci numai scholae de caracter pur soldktesc, ca de pildh scola speculatorum legionum I et II Adiutricium, din a. 228, in Aquincum: CIL. III 3524, sau in Africa, schola optionum din Lambaesis: CIL. VIII 2554 (1),

dar indreptatirea existentei unui

atare collegium militare ca Gel din Romula, duph cetirea mea, mi se pare totu destul de evidentä, pentru ca sh propun lectura de mai sus chiar fara% analogii precise din alte pärti. Ca acum apar la Romula chrhmizi de ale legiunii V Macedonica, nu trebue sa ne mire, caci astfel de chrhmizi se gäsesc in toate partile llaciei Malvensis (cf. d. p. CIL. III, 1421624), i, ceeace e mai important, chiar in Slaveni, laghrul de pe limes-ul alutan a0, de apropiat de (1) Cf. p. 1079 din CIL. VIII, subt collegia militaria alte exemple de scholae cu earnter militar.

www.dacoromanica.ro

MEI

NOVA DIN DACIA MALVtNSIS.

61

Romula si in legaturi as'a de stranse cu acest oras, precum am con-

statat si mai sus.

IV. Sucidava (Celei).

Inscriptia care urmeaza, arata ca la Celei in Romanati nu a fost Ma lva, precum s'a admis de multi, ci Sucidava, precum reiesia, din Not. Dign. Or. (XLII, 39) si din Procopius (De aedif. IV, 6, 34 ed. Haury, 1913) §i precum a observat i Tocilescu indatä dupà descoperirea inscriptiei i potrivit ei si-a schimbat parerea de mai inainte ca la Celei ar fi fost Ma lva (Monurnente epigrafice i sculp-

turali, I, 2, p. 636, Bucuresti 1908). Inscriptia n'a fost Inca pana azi sistematic publicata, ci a fost numai notata, de Tocilescu, /. c., si de mine cu diferite prilejuri, dar in special in Cetatea Ulmetum , Analele Academiei Române, XXXIV 1912, Mem. Sect. Ist., p. 498 si passim.

27. Lespede de calcar, rupta in partea stanga: coltul de sus din stanga lipseste. Inaltimea 0.54, latimea actuala 0.83 (lipsesc Inca +

-i--

,---

1

-4-

(-6 ,

I

t-, 1

1

1

1

1

1,

I--,

1

....,.

1

:

AENEMESI

P ROSA LVT E AVGG)

(

I--

--'

-......

I

1

1

1

I

I

-4*-i

CIVRIALTERRI2VC! Fr.im PLoi A SOLO v

1(1'1,, ph.° REST1TvERVNTt :,;p,4-

4_

fret=

Fig. 12.

vreo 0.09), grosimea 0.14. Inaltirnea literelor in primele trei randuri c. 0.057, In ultimele doua c. 0.045. Pap, cu inscriptia, prelucrala ea

tabula ansata. In ansae simple proerninente rotunde, in colturile

www.dacoromanica.ro

62

VASILE PARVAN

dela ansae foi grupate ca rozete. Profflare ingrijita. Gasita in ruinele castelului care se afla la SE de orasul civil antic, pe o inaltime irnediat deasupra Dunarii,acurn in Muzeul National. (V. fig. 12 i plaria VII, nr. 2).

I Dleae Nemesi pro salute Aug(ustoruin) (duorum) curial(es) territ(orii) 2:uc(idavensis) templum a solo restituerunt. Asupra insemnatatii acestei inscriptii din punctul de vedere al territoria ca unitati politico autonorne de caracter quasi-municipal, cu un ordo de curiales (alesi din top acei vici, cari alcatuiau teritoriul) ca senat, i cu quinquermales ca magistrati supremi (alesi printre diferitii magistri de vici de pe terriorganizarii diferitelor

torium), am insistat mai de aproape in Cetatea Illmetum I, /.

c.

Pomenesc aici pentru comparatie irnediata nurnai CIL. III, 12491, din Ulmetum, cu un loci princeps, quinquennalis territorii Capidavensis i comunicarea mea Descoperiri noud in Scythia Minor, Analele Acad. ROM. XXXV,1913,Mem. Sect. Ist., p. 503, inscriptia din Noviodunum: cura(m) agent(ibus) Ti(berio) Cl(audio) Valent(e) q(uin)q(uennale) et Celsio Celerian(o) et Cl(audio...) mag(istris), privitoare la territorium Noviodunense. Ceeace as vrea s stabilesc

acurn, e faptul cá orapl civil antic de subt actualul sat Celei s'a chemat in adevar Sucidava, iar nu Malva, cum s'a presupus de unii, chiar dupa descoperirea inscriptiei noastre i anume pe motivul ci Sucidava va fi fost numele castelului ori a unei localitati mai märunte, pe cand puternica si importanta cetate cu cladiri monumentalo i ziduri inexpugnabile, pe care o constatárn la Celei ash de infloritoare cum poate nu mai e alta in toata Dacia Malvensis, n'a putut fi decat inshs capitala provinciei, Malvum ori Malva, numele nou, roman, având a caracterizh asezarea noua i infloritoare de aici, i eliminând eventualul nume enchoric al vechiului sat modest dacic, Sucidava.Inscriptia noastra fixeaza doua lucruri: 1° ca, numele Sucidava e intrebuintat continuu aici si in vremea

de inflorire a vietii rornane in Dacia (inscriptia noastra nu poate

fi in nici un caz mai tarzie ca mijlocu secolului al III-lea), prin urmare ipoteza nurnirii duple daco-romane a localitätii este cu totul pro-

blematich, 0 2° inscriptia nu pomeneste localitatea Sucidava, ci teritoriul Sucidava; acest lucru e hothritor ata pentru denumirea localitatii antice dela Celei, cat i pentru organizatia vietii civile romane in acest tinut. In adevar daca orasul civil de subt satul

www.dacoromanica.ro

§TIRI NOIII DIN DACIA MALVENSIN.

63

altfel deck Sucidava, teritoriul nu s'ar Ii putut numi sucidavens, ci dupà localitatea civik importantet de care iuridic-civil atdrna: centrul teritoriului sucidavens era in Celei s'ar fi numit

orasul roman dela Celei: aici se adunau curialii

i rezidau quinquennalii teritoriului.Curn se face ins& ca un centru asa, de important nu se arata .a fi fost municipium cu territorium municipii, ci pare a fi fost numai un simplu vicus, facand el Insus parte din organizatia quasi-municipala a unui territorium rural? Cred ca avem a cauta explicarea acestui fenomen In prezenta garnizoanei care rezida in permanent& in castelul Sucidava, capul de pod al centrului militar

Oescus de pe malul drept al Dunarii. Prezenta continua a autoritatilor militare cari isi aveau aici pentru castellum un territorium special, si deci supraveghiau, intocmai ca la Capidava, destul de lax, dar totus efectiv, vieata civila din diferitii vici de pe teritoriul lor, sau de pe Gel invecinat cu al lor i devenit in cursul vremii autmiom si quasi-municipal, tot ca cel dela Capidava, a impiedecat 0 aici ca i acolo, intemeierea unui municipium, des1 inflorirea vietii romane aici ar fi justificat pe deplin o atare creatie. Cat de departe s'a intins territorium Sucidavegse e, fireste, greu de hotärit; nu e Insa exclus ca la Nord sa se fi marginit cu celalalt teritoriu important, insa de caracter deosebit, municipal, gal:la-nit si administrat din municipium i apoi colonia Romula, ca centru politic civil.

Ca observatie de caracter secundar, la Xucidava cu E in loc de S, cf. si CIL. III, 14413 vicus Xiamaus (din Ostrov, la Vest de Oescus) §i cele aratate de mine in Cetatea Tropaeum, Bucuresti 1912, p. 31 sq., unde am exprimat parerea ca E trebue sä corespunza cu un thraco-dacic r.', care nu se putea, reda cu latinescul S.

28. the fragment dintr'o placa de marmora, Irian de 0.15, lat de 0.085, gros de 0.015. Gasit la Celei, acum in Muzeul National. (V. fotogr. de pe plansa X, nr. 3). Relief a carui parte stanga si inferioara lipseste. 0 figura femenina intr'o haina lunga, far& maneci, sumeasa de clod& ori, In vedere de fata, odihnind pe piciorul drept, intinde mane, W110,, care tine un obiect lunguiet, poate o facla, deasupra unei ara. Antebratul drept lipseste. Relieful are probabil un caracter votiv, in legatur& cu Diana-Hecate, sau vreo alta divinitate femeninä. Lucrare slaba. 29. Fragment de caramida cu urrnatoarea stampila (pe cat e paAndete A. R.Tom. XXXVI.Memorille Sect. latorice.

www.dacoromanica.ro

4*

64

VA BILE PARVAN

strata) lung& de 0.11, lath. de. 0.035. Inaltimea literelor de 0.022 0.025. Gasit la Celei, acum in Muzeul National (v. desemnul din figura 13).

'.(_.Z5f OD? Fig. 13.

0 cohors III in Sucidava (Celei) era propriu zis 'Ana' acum necunoscuta; dimpotriva, din Corabia, la c. 4 km. spre Rasárit de Celei se adusese la Muzeul National o caramida cu COI-1 III BRIT. Este Insa sigur ca acea caramida din Corabia nu poate fi de acolo, intru cat la Corabia nil exist& nici o asezare antica, ci din apropiatul Celei. Astfel deci, stampila caramizii gasite in ruinele dela Celei, chiar de mine, e de completat fara, indoeala astfel: CORS III BRIT

si de cetit astfel: cohors III Brittonum (cf. Cichorius, s. v., la P.-W., IV, 264). V. Deasa (jud. Do 1j), in fata anticei Ratiaria.

Dela Deasa, capul de pod, dacic, al Ratiariei, nu aveam pana acum nici o stire, caci CIL. III, 1587 a nu este de acolo, ci precurn se vede din 6219, dela Ghertina langa Barbosi, la gura Siretului. Ca la Deasa totus a existat de fapt o asezare antica, arata numeroasele descoperiri marunte acute acolo, dintre cari pentru stiinta nu s'au salvat decat urmatoarele doua, pastrate azi in Muzeul National.

30. Statueta de bronz, pe cat e pastrata Ina lta de 0.165, turnata plina. Jos statueta e franta; lipseste piciorul drept dela glesna si piciorul stang dela genunchi. (V. fotogr. de pe plansa IX, nr. 1 a si b). lupiter Dolichenus In obicinuitul habitus si reprezentarea traditionala: barbos, cu caciula frigiana pe cap, In armura roma* cu dreapta ridicata in sus (securea dupla lipseste),cu stanga lasata In jos si putin Indepartata de corp tinand fulgerul. Daca zeul a stat pe un taur, asà. precurn e de obiceiu reprezentat, sau nu, nu se mai poate stabill din pricina mutilärii statuetei In partea ei de jos. E totus probabil ca si In acest caz traditia a fost pastrata si zeul a fost reprezentat stand In picioare pe spatele unui taur, astfel GA

www.dacoromanica.ro

$TIRI NOIIA.. DIN DACIA MALVENSIS.

65

Intreaga grupä din care nu ni s'a pa'strat deca corpul zeului a aloMuit un destul de respectabil ex voto, inalt de c. 0.3 m. Lucrarea e destul de primitivä, de caracter provincial. 31. Vultur de bronz, turnat plin. Inalt de 0.105. Lucrare naiv5. §i schematicá; corpul vulturului e cu totul turtit, ca si cum ar fi

fost lucrat in lemn dintr'o aschie ingustä. Aquila tine in ghiar(i fulge-

rul; e deci indicatä ca pasarea sacra', a lui Iupiter si a armatei. Figura aveà la capätul de jos o prelungire In forma de cuiu turtit, probabil in vederea fixärii ei pe un lemn de steag. (V. fotogr. de pe plansa VIII, nr. 3 si 5). VI. Devesel (jud. Romanati).

Pe drumul roman care pleca. dela Sacidava (Celei) spre Nord trecetnd prin looalitäile actuale FrAsinet i Devesel, spre a ajunge la Rontula (Resca), s'au constatat Inca% de mai inainte diferite resturi antice la S de Brastavet si la E de Frásinet. Dela Devesel nu avearn panä acum nimic. Prin descoperirea IntAmplátoare fâcuta anul acesta in ziva de 10 Maiu de mai multi locuitori din Devesel, cari säpau pe locul altuia o groapa, pentru strâns apá, se fixeaza sigur Inca o statio a acestui important drum roman prin Dacia Malvensis, anume

cea dela Devesel (1). Acest fapt are ca urmare i o schimbare a traseului admis In CIL. III S. harta IV si V, In sensul devierii caii romane simtitor spre V in pártile Deveselului i Caracalului.In groapa Mout& de locuitori s'au gasit la o adâncime de 1.50 in. mai multe caramizi romane, dintre cari trei au fost trimise ca probe la Muzeul National, precum i o figurina, de bronz trimeasä de asemenea

la Muzeu, si pe care o voiu descrie Indatsa.CArainizile sunt foarte bine lucrate si arse si de trei tipuri: unul patrat, subtire de c. 0.05 si având, dupä InfMisarea fragmentului trimis, dimensiunile de c. 0.45 pe 0.45; altul tot pätrat, sau aproape pAtrat, gros de 0.07 ii avAnd dupä infátisarea fragmentului c. 0.50X 0.50; iar al treilea tip, dreptunghiular prelungit, gros de 0.085, are lätimea de 0.155 pe o lungirne aproximativá (la un capät e rupt) de 0.45. Avem deci (1) Actele oficiale (procesul verbal al jandarmilor si comunicarea prefecturii), In arhiva Muzeului National. Multumim i cu acest prilej Prefecturii de Romanati pentru bunavointa arátatä. 5

www.dacoromanica.ro

66

VASILE PARVAN

inaintea noastra caramizi din vremea bunk roman& si cari au trebuit sa serveasca la ridicarea unei lnsemnate cladiri aici la Devesel. 32. Cat priveste statueta de bronz, turnata massiv si lucrata foarte

primitiv, ea e stilizata Ca o hermá, care avea a fi fixata pe un alt obiect. Inaltimea totala a figurinei, cu tot cu piciorul in forma, de (mill in patru colturi, e de 0.105, iar numai pana unde inceteaza forma umanä, 0.058. Figurina reprezen`a o divinitate rnasculint de caracter agrest, cu parul si barba mare, cu doua coarne mici pe frunte, deasupra carora e Inchipuita, se pare, o cununk E;; i cu un phallus exagerat. Corpul zeului e aeoperit cu o mantie scurta, care e tinuta cu mana stanga mult ridicata deasupra phallus-ului. Maxia dreapta, pe piept, e tinuta cu degetul aratator pe barba. Capul figurii e intors mult spre stanga (r. dreapta figurii). (V. fot. de pe plansa VIII, nr. 4). Dupa indicarea simbolului productivitatii si abundentei, figura e un Priapus, dar de gen syncretistic, de altfel asa, cum e si de asteptat in vremea elenistico-romana si mai ales romana-imperiala; sunt amestecate aici si elemente din tipul de Hermes i elemente ale

tipului lui Pan. E un fel de Priapus Pantheus, asa cum tocrnai o inscriptie din Dacia noastra, dela Apulum, pusa in a. 235, il caracterizeaza: Priepo Pantheo.... ....(doi) aediles coloniae Apuli dicaverunt (CIL. III, 1139). Figurina era folosita ea o reprezentare de bun augur, aduchtoare

de noroc, in toate, dar mai ales In Intreprinderile productive ale vie tii rurale.

VII. Racovita-Copäceni (cf. CIL. III, p. 2249). 33. Fragment dintr'o statue de bronz de marime peste cea naturan, (dimensiunile bucatii, In diametru, c. 0.16X 0.16), gäsit in lagar cu prilejul sapaturilor facute de Tocilescu, aeurn la Muzeu. E o parte din fruntea si crestetul capului statuei. Parul este stilizat in felul buclat, cu carlionti, caracteris tic epocei Antoninilor (v. fotogr. de pe plansa X, nr. 4). Intreaga statue a reprezentat Para indoealä pe un imparat si anume de pe la mijlocul secolului al II-lea (cf. CIL. III, /. c., inscriptiile inaugurale puse subt Hadrian ci Antoninus Pius). Lucrare ingrijita.

www.dacoromanica.ro

TIRI NOILI. DIN DACIA MALVENSIS.

67

VIII. Baldnoaia (jud. Vlasca).

34. In ziva de 5 Aprilie a anului trecut, cinci locuitori din satul BAlánoaia (la NV de Giurgiu), chutand probabil o cornoarh intr'o mägura (tumulus) de Mgá sat, au gäsit la o adancime de 2.50 m. un vas de bronz de c. 0.44 m. In diarnetru, in forma unui crater putin inalt, avand douh toarte stilizate la punctele de atingere cu buza vasului, in capete de Sileni. Piciorul vasului lipseste. Corpul vasului a fost inaintat Muzeului National de prefectura de VIasca (v. fotogr. de pe plansa X, nr. 1 si 2). Prezenta vasului intr'un tumulus arath o intrebuintare de caracter funebru. Raportul invätAtorului din sat ca*.tre Minister arath ert vasul «era plinD, cand a fost gäsit, «cu pärnant mai moale si mai afanat decal eel dimprejurn, ceeace ar indica intrebuintarea lui ca urnh funerarh. Totus originar vasul, care e evident o lucrare greach dinainte de IIristos, ajunsh la noi prin export si folosith de Dacii nostri in scopuri probabil analoage cu cele din lurnea elenich, are un caracter sacru, in leghtura, cu cultul lui Dionysos. Fie ch a fost chiar un ex voto, fie ch aye& numai motivul sacru al unui atare obiect, craterul nostru prezentand pe toartele sale figura Sileni-lor de tip ionic, cari erau personagiile divine cele mai caracteristice pentru cultul zeului vitei de vie, se arath a fi fost Mout dela inceput In

vederea utiliztrii lui la Imprejurhri special conditionate de cultul dionysiac: serbári si banchete in onoarea zeului. Thracii Irish si Dacii nostri erau tocmai, de acash dela ei, adoratori ai lui Dionysos. Astfel arta greach a vasului corespunde propriu zis unui continut sutletesc indigen, original. Ca, vasul a ajuns apoi intr'un tumulus, nu e de rnirare. eful dacic, care 1:a, folosit in vieatil, si 1-a luat cu el si duph moarte. Dionysos era doarh zeul care mai mult decat oricare altul steteã in legatura cu trecerea din vieath la moarte, asigurand pe credinciosii shi de nemurirea sufletului. IX. Luciu (jud. Ialomita).

La gura Ialomitei, in fata Harsovei (vechiul earsium) exista o asezare anti* ca un cap de pod dacic al Carsiului scythic, poate chiar i cu un laghr al unui numerus Surorum sagittariorum (CIL. III, 7493). La 10 km. spre Vest de Gura Ialomitei se MIA satul Luciu, unde s'a gásit Inca de demult urmátorul obiect rhmas

www.dacoromanica.ro

68

VASILE PARVAN

pima azi inedit, de altfel ca atatea altele,

in colectiile Muzeului

National.

35. Lampa de bronz cu o cruce mare deasupra toartei, avand diametrele orizontale de 0.170 pe 0.70 si Inaltimea de 0.105 la cruce si

0.055 la capac. Toarta care e perfect rotunda e continuata in

sus de crucea aproape verticalä, de forma veche bizantina. Capacul lärnpii e stilizat in forma de stridie. Fundul lampii are in interior o adiincitura prelungitä ca un cuiu, gol pe din lhuntru, in mijlocul corpului ei, pentru a servi la fixarea lämpii pe un candelabru ascutit.

Lucrare buna din sec. VI. (V. plansa IX, fig. 2 a si b).

Originea lampii nu e greu de ghicit: la Rhsarit, peste Dunare, Inca in sec. V VI cultura romano-crestina. De acolo a ajuns si lampa de bronz dincoace la noi in cutare sat romano-barbar din partile Luciului de azi. infloria

Cu acestea incheiu cornunicarea de azi, ramanand ca la alt prilej sä comunic Inca vreo cateva stiri din Dacia Malvensis, cari azi nu-si puteau gasi aici un toe potrivit.

IN LOC DE REZUMAT. Principalele rezultate ale descoperirilor i cercetärilor de mai sus fiind cuprinse in articolul meu Bette Funde in Rumeinien, care apare simultan in Juhrbuch des K. DeutSchen Archeiologischen Instiluts, Bd. XXVIII Archdologischer .Anzeiger, 1013, 3,nu mai dau aici obicinuitul rezumat francez, cu care insotesc toate comunichrile mele, in vederea folosirii lor de invAtatii din A pus.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parvan, $tiri none& din Dacia Malvensis.

Fig. 1.

I.

Inscriptie onorar 5. a orasului antic Drobeta pentru impAratii M. Aurelius T.-Severin. si Commodus

A.

::61E4ltdirlfr115 '110' tilie4'.*1641.1r4P 1.7

:

,

,'

7

;

\

{ , 'A)

I

.a

.

.

,..

D PNIC

4

./L H 7

, I'

E

.i.' 1

_L-.

5R

N

ST".7rgr

:tau*

r

.

4

(>4 1

!I-

)

4.$37 [D,

'

-

1.,?,

.

1

°

,"' i

[

I, I 1 R ia-i."'

IE

ii,

,.. u

,

'1, a

I

,

%Yin, -t."t

Pe. C10,«& '19 e**1,

ee

44,itstit:

Fig. 2.

Inscriptie onorarä a orasului antio Drobeta pentru impAratii Septimius T.-Severin. Severus i Caracalla.

Anatele A. R.Tom. XXXVLMentoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

!I.

Vasile Para., $tiri noted- din Dacia Malvensis.

I

Altar pilern prelucrat cu sernTurnunul crucii in epoca crestinii. Fig. 2.

Severin.

Fig. 1.Pia1rii de mormant cu semnul crucii.

Turnu-Severin.

Fig. 4.

Fragment de inscr. latinii. Turnu-Severin.

-

7.76

Fig. 3. Fragment de inscriptie latinii, cu rnenVunea senatului orasului Drobeta.

I

Fig. 5.Fragment dintr'o inscriptie onorara. Turnu-Severin.

Turnu-Severin.

Ana tele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parve

tiri nouci din Dacia Malvensis.

Fig. 1. Relief reprezentand un Eros pe un delfin:cu animale fantastice de mare.

T.-Severin.

1!

Fig. 2. CArlimidli cu stampila orasu. lui antic Dierna. Turnu-Severin.

Fig. 3.

Analele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

Crrnid cu inscrip0e. Turnu-Severin.

Vasile PArvan, $tiri noud din Dacia Malvencis.

IV.

V;11

4

Fig. 2.

Torso al zeitei Venus. Turnu-Severin.

Fig. 1.

Relief reprezentAnd pe Zeus.

T.-Severin.

ft

.4

I

Fig. 3.

CArämidá cu inseriptie.

T.-Severin.

Fig. 4.

Analele A. R.Tom. XXXV.I.Memoriiie Secf. Istorice.

www.dacoromanica.ro

t'

to

t

,

Geniu funerar. T.-Severin.

Vasile Parvan, tiri nouli din-Dacia Malvensis.

V.

. -

.

--1

0

4 s.....

.

'

if

r

1

..,

a

Fig. 1 a 0 b.

Statuete de genii funerare.

T.-Severin.

4:V:

%ANA. °Ng

Fig. 2.

Fragment de diploma militara a, parlea externa, b, partea interna'.

Analele A. R.Tom. X XXVI.Memorille Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

Steer!.

Vasile Parvan,

tiri 'cowl din Dacia Malvensis

VI.

Fig. 2. Partea anterioarii a unui hi ppocamp; bronz. Racari.

Fig. 1:

Figurii de fântana reprezentand pe Mithras niiscut din

Fig. 3.

Altar inchinat zeului

Mithras.

Resca.

Fig. 4. Statuetil de bronz a ze4ei Minerva.Racari.

stanca.

Fig. 6. Candelabra de bronz. Racari.

Annie le A. R.--Tom, XXXVI.Zlemoriile Sect. lvtorice.

www.dacoromanica.ro

Resca.

Statuetil de bronz a Racari. lui lIerakles.

Fig. 6.

Vasile Para., $tiri noud din Dacia Malvensis.

Fig. 1.

VII.

Resca.

Relief de marmorà cu sacrificial inithriac.

\ ..114;

'

Irda

:

e

VIS

7-

1"*.

1..POT

41' ce'21('L

WI Art'

.t.

;

,

10

A.

Fig. 2.

Inscriptia de reclAdire a unui temple al zeitei Nemesis.

Anaiele A. R. Tom. XXXVI. Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

Celei.

Vasile Parvan, qtiri noun din Dacia Malvensis.

VIII.

qjt-1 Fig. 1. Fragment de relief cu chipul lui Helios conducAnd carul soarelui. Resca.

Fig. 2.

'N

C6r5mid5, cu stampill legionarii. Resca.:

Fig. 5. Aquila de bronz. Deasa. (Dolp. Vedere din spate.

Aquila de bronz, Deasa. (Dolp. Vedere din fat5.

Fig. 3.

Fig. 4. HermA de bronz a lui Priap. Devesel. (Romanati). Analele A. R.Tont. XXXVI.Memoriile Sect. Iatorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan, $tiri notal din Dacia Malvensis.

Ix.

t(p.

t

Fig. 1 a.

Sta. Plata de bronz a lui Iupiter

Fig. 1 b.

Dolichenus. Din fatil. Deasa. (Do 1j).

Fig. 2 a. Lampii crestinii de bronz.

StatuetA de bronz a lui Iupiter

Dolichenus. Din spate. Deasa. (Do ID.

Fig. 2 b.

Din fap". Luciu (Ialornita).

Larnpii de bronz Din profit. Luciu (Ialomi(gal

Ana lele A. R.Tont. XXXV.I.Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan,

X.

tiri nond din Dacia Malvensis.

Fig. 1.

Vas de bronz gisi In corn. 1351anoaia (Vlasca).

Fig. 2.

0 toartii a vasului de mai sus.

I

DI 14

Fig. 3.

Relief de marmor5.

Fig. 4.

Celei.

Fragment dintr'o statue de bronz (regiunea frontalii). Racovita-Copkeni.

Analele A. R.Tom. XXXV1.MemoMile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGIIII LUI MOHAMMED AL II-LEA PENTRU PERA

(1-iu IUNIE 1453) DE

N. IORGA Men:1pm al Academiei Romftne.

Sedinfa dela 5 Aprilie 1913. I.

Acum un veac, in anexele la marea sa istorie a Imperiului Woman, meritosul Hammer dadea, forma greacaavem i o form& gea privilegiului pe novezâ, stiutá, dar e numai o traducere care, a doua zi dupa, cucerirea Constantinopolei, Sultanul biruitor Mohammed al II-lea il acorda, Genovezilor din Pera, pe can Ii tià a0, de folositori, prin bogAtia i initiativa lor, nouài lui Imparatii. Se arätà, cu oarecare naivitate In lauda de sine, ea', trebuiseth 24 de pia§tri, §i nu mai putin, pentru a se plan copia, dupá originalul aflátor la cunoscutul dragoman Testa. Duph Hammer se luä actul apoi de &atm Miklosich i Muller, in Acta et diplomata graeca, III, pp. 287-8, de unde Belgrano dAdea o simplá reproducere In Atti della societa ligure, XIII. tiam csa, sunt côpii grece0i i versiuni italiene in Arhiva din Genova, busta Oriente (1418-1830) (oCapitolazione fatta dall' Imperatore Sultan Mehmet conli Perotti, nell'anno 451)) ; sec. XVII), In Cronica lui Zorzi Dolfin (a Come el Gran-Turcho

fece un privilegio a Genoesi per haverli dato Pera», In Belagerung und Eroberung von Constantinopel im Jahre1453,aus der Chronik von Zorzi Dolfin, din uSitzungsberichte» ale Academiei din München, 1868, II 1, p. 38 si urm. din extras), in Biblioteca Marcian5,. din Venetia, lat. cl. XIV, c. 267, fol. 24 V° (1), apoi In vol. I, p. 18

din Traitez et ambassades de Turquie, ms. al Bibliotecii Nationale din Paris, In vol. 10.068, 4to, al aceleia§, fol. 236, de uncle 1-a re(1) Cf. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, II, p. 35, nota 3. Analele A. R.Tom. XXXVI. Mernoriile Seq. leforice.

www.dacoromanica.ro

6*

I.

lo

fonGA

produs Zinkeisen(1). De atunci nu se mai vorbise de acest act ash de important, prin cuprinsul shu, ca prin aceea ca, se meazà. ca vechime Intro cele dinthi tratate ale republicelor italiene cu F.,4i

Sultanii si e cel dinthiu intre acelea de duph intregirea Imperiului bizantin al Osmanilor prin luarea Bizantului. In recenta mea chlatorie la Londra, am aflat expus in British Museum originalul 1nsus al privilegiului, scris, cum se vede din

fototipia araturath, pe o lung& bandä de hhrtie, intr'o scrisoare marunth, destul de frumoasa, cu o ortografie de tot capricioasä, pe care o phstrám cu fidelitate. Documentul formh inainte de expunerea sa, destul de recenth, n-1 2817 din manuscriptele Egerton. (Turaua.)

'Eye") 6 Miyag Anivvig xat Miya; 'Ampa; Eoukscivo; 6 Mexegc-pci% 6 ulbg voG Meyc EXou Anivzo; xcd Meycaou 'Apipci IOUXTivOU TO5 MoopciT-111th,

6plio elg 'thy Oeby Top oiipavoG xat Tfiq ril; xal ek vav pkyav 7f_t6iti irpocptcriv v6v Modelle() xal el; vec int& p.ouacipna vac Exop.ev xal 61.toXoyoOp.ev ip.er; 15 MouXaoup,ivn xal elg -cob; px8' xukriciacc; Tcpocrirca; TO 0eo0 xal el; Tip (.1)uxtv Tot)

=bum p.ou xal voti navp6; p,ou %al sk Tip Nip TiV illtv xal stg ttv iceStov p.ou, xal el; v.1)

cacccOilv T(i.)

t.otv Tbv C6vop,e, 67coO Ecrvaav )5 xaCidaov &pxorce; vot$

Pc:arca el; Av M7c6pvccv vii; A6Oevvra; Rou 'cob; vevcmp.ivou; 4xovvocc, 'ay x6ptov MTCCtivrcadv lIcepct64flv met 'dm" x6pcov MapxiCov Anciccivxec; xat vbv Span[tcivov TOY x6pcov [Ncx]opiov MnarroKov (2) 'cal ircpooxiiv[accv rip A6Oevv]fav p.ou xal gouX6Oncrav [ a]xXcE6oc vil; A6Oevvice; Roll, xcd vac ffxouv Tag vo[tacc xavec auvliOecccv DO xaOcaouv67cou vfl; A6Oevacc; p.ou, vac xcaciao v6) xicrspo Toy, cc6vii 8i vac Exouv vec icpcip.ccvcc Toy, xat tec 6carimcc Toy, %al vZ pay46cc soy, xccl vcrt cip.7CLX71Ci Toy, xal vok p.)5Xou; 'coy, xal vac xocp&671a Toy, x.cd teg 6iXxa;,- toy, ma vac; 7cpap.avicc; Toy ncg, xce Tat; nvixocg Toy, xat Tac =Um Toy, xa/ Tet ti[toiXOTi TOY

Ek 'th Oaralciv Toy, xal vet noXrcoov (3) vitg npartrilcc; Toy astiOspoc, /1/4 xccOthq, 8Xo; 6 167co; Ttg AMaystag iLou, vet frizi[yoo] v xce/ vac gpxowcat iXeli9epa, St& p,i1 vac 1.1)(2; xal Stec Ocacialq, xal xoupipxcov vac [tip Mouv, piln colycccatcx6v, Mout, xcepci-4Tiv c5q xa96; Eve no; 6 Tth7Con fig AbOsnicg ttou, It npdyvviv T2 yottip 'cal anvikay vet .)ya xcd min! ecrth vo0 vtiv xal Epacpookv,-xal vac -cob; Exo cixpli-

t

606;, xcd vac 'rob; accapsti6o, 6g xaOdi; Scacpengo ['thy] vOrcov p.ou nov. Tac; ixX)1atm; TOY Vic Tee; Exouv xal vac Tag (PciXOUV, p.tinov xapiroi.vcg xcd acptavaina vac pmSay rq7coGv, &7t6 vat; ixX7pfa; Toy p.acriacov p.7166 p.Tccilcro, 117iSi 005TOZ vdc

ncirsouv nag ix.XlafaccH neocturceutdasq 'thy reyouVicroy vet Ipxoney %al va ilea(1) Geschichte des osmanisches Reiches, II, p. 26, nota

1.

(2) La Hammer: HapaGOcv, Apopecpotv, Noc6Aaov HeAcrecC6v/v. (3) De fapt: Ito), vico5y.

www.dacoromanica.ro

PRINILEGatu. LltrI MOHABIMRD At II-LEA PENTRII PERA.

di

vet =Dv 'a; 7cpcy.cenlac TOY, neSfcc Rens EZ; yenrt4o, pdrce 'men, etc Tec viov, MSS To Upwil vez .)ve etc Teo Ithaov TOY, cilit vc ,4ve atkos, pi Tee vet 6can AMIewrfcc [lot) crxX4.6ov vez yivovv (adaus) iXe60epoc,

..*ipouc v

1.1.118iV

win 6Xir, coitt 6 1 Tcaccrrjacvii vec Exouv (May vet 64vouv 7cparthyepov dc Teo tacrov Toy, Stec ve4 &optv Tec; SouXiico; te4; Ex OW npocp.ccreutaec, vcor[ccv]tWec xcd crxxon yez p.718iv trovi6ouv (sic) etc arclucc TOY, Tee %011.1.4XVZ Tde Tobc xeS0a'CCM tiTth ttic accxcipt vat tri IICCOtouv, Ixouv xcd. xpioc anspvóvtec tri 8act iUSeu (1),

Oriaccv etc -ck aoac4c (sic) tbv xc

ciXaxoti, xz vec gxouv Eccev (2) vec T6) I.LCCNOUv

&TO) Tip picrip "MK SCOC vez e5youv ciTcb T6.) xpioc. CH &mom; xcd t) TcpccitcasuziSec TOY V& pmaiv gyxcepi6ovtac. CII irpapateutas; 'thy revou6licrov vac gxouv &Stay

1); tb vec kc[cirou]v %al vac gpxoyrocc, vet 7cLoav tec; Tcpcep.ccdccc Toy xcd vec StSouv xogpxcov xcctec ul vop.ip xcd crvipetocv. 'Eypcicop Teo napbv 6pxoporrixbv xod AMercfcc p.ou [LIM 'Hoovtou cerg. 15p.ocrev

v 1st revf )''"P

p dui), NScxsuiwoc CeVIIC, etc Tip p.mlOop,

(Apoi in turceste: dup. Hammer: ascris in ultimele zece zile ale lunii lui Gemazi-ul-achir 856, in bine-pazita Constantinopol. Sarmanul Saganos.3)

Versfunea din Zinkeisen i cele pomenite mai sus sunt niste analie prescurtate, din veacul al XVII-lea, poate dupá vreo traducere din al XVI-lea, cand Genova ti trimise din nou la Constan-

tinopol un ambasador, pe Adamo deTranchi, rudá cu unul din

negociatorii tratatului nostru, i pe Giovanni-Agostino Grillo, dela cari am tipärit rapoarte, din 1563, subt numele lor i subt nume imprumutate (3). Versiunea venefiand intreagd, literald, din Zorzi Dolfin nu e cea oficialá genoveza. Oficial'a nu e nici cea din Sanudo, dar, si ea conternporanä, e de o exactitate cu mult superioará, reproducand aproape farä greseli textul grecesc. Data e insd deosebitd: 29 Maiu, o Marti ainainte de ziuä», a dimineatan In arrandouà, pe &And textul grecesc are 1-iu Iunie. Se vede prin urmare ct n'avem a face cu traduceri dupä acesta, cA, in noaptea de 28 la 29, find siguranfa caderii Constantinopolei, Genovegi au fi incheiat tratatullor separat, i anume tot grece§te, caci, (laza versiunile italiene n'ar fi traduceri dupb, un alt text grec, pierdut azi, n'ar aye& greseli i n'ar fi asa, de deosebite Intre ele, i ct apoi peste dou'a zile s'a redactat greceste (1) Suplinit dela xpioc mai milt dup. Hammer, eloi rAndul e eters In original prin indoire.

(2) 'Exouv (L.., mai mit dupä Hammer, originalul având o pat5. (3) Hurmuzaki, Documents, XI, p. 59 ei urm.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

72

actul solemn de mai sus, pe care nu-1 aflam in nici o traducere (1). Le dam pe cele dintM fata, in fata: Zorzi Dolfin.

Sanudo.

Io, Gran-Signor e grande amiri e Sultano Mahumeth et fiolo de Gran-Signor e grande amiro Soltano Amurat-bei, suro alo Idio de cieli e terra e al nostro gran propheta Moameth, zoè Macumeto, et ali soi 7 co-

mandamenti i qual havemo e confessemo nui Musulmani, et ai 124 milia profeti de Dio et al'anima dei mie fioli et ala spada zo me la zenzo, dapub che tutti zenthilomeni de Pera

hanno mandado ala mia Porta de la Mia Signoria li honoradi zenthilomeni M. Babilam Palavixen et M. Marchexe

di Franchi e suo interpretre Nicorelo Pagiuzo, et ano inchinato la Mia Signoria et asse obligado a esser

sclavi de la Mia Signoria, e quelli habia le consuetudine consuete de la Mia Signoria e de tutti I mie luogi,

e che io debbo ruinar li muri dela soa citade, et i deti habia putti, i soi beni e le soe caxe e li soi magazeni e le soe vigne e li soi molini e le soe nave e le soe barche e tutte le soe merchadantie, e le soe muier

e lj soi fioli tuti, e If soi schiavi e schiave, al suo bene placito che fazano le sue merchadantie liberamente, cussi como tutto el dominio mio, e che possano andar e tornar liberamente, per mar e per 'terra, e che comerchi non debano pagar, ma

Io, grande Signor et grande amiraglio, Soldan Maumeto, fiolo del

grande Signor et grande armiraijo Sultan Muratbei, juro in Dio del cielo

et de la terra et nel grande profeta nostro Macometto, et ne li septe precepti ahe havemo et confessemo nui,

Musulmani, et in cento et ventitre millia profeti de Dio, et in anima

del mio avo, et padre mio, et in vita mia, et in vita de' mie' fioli et in lo gladio che tengo (sic), da poi che hano mandato tutti li nobili di Galata e Pera a la Porta de la Mia Signoria li honorabili gentilhomini M. Babilan Palavixin et Marchio di Franchi et suo interprete Nicoloso

Pavizon a inclinarse a la Mia Signoria et sottometterse esser mie servi, et che habiano ogni consuetudine et costume da tutti i loci de Mia Signoria et governar el castello suo Pera, et che essi habiano tutti li suo beni, caxe, magazeni, vigne,

molini, tutte sue nave, barche et tutte mercantie, et tutte sue donne, fioli et servi in sua volunta,, et possa-

no far ogni sua mercantia libera, sicome fano in tutti li luogi de la

(1) Traducerea din Hammer e data de eel ce i-a procurat copia greceasca, si ainceputul lui Iunie. ca datare e o combinatie a istoricului.

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGIIIL LIU MOHAMMED AL II-LEA PENTRII PERA.

solamente charazo; cussi come el 6 tutto lo logo de la Mia Signoria, in quella usanza e consuetudine pOssano

esser etiam questi da m6 in avanti. Et che io li abia chari e defenderli

cussi come defendo tutto lo mio luogo. E le soe chiexie le habiam, e [in] quelle possano oficiar, e campane e simandra non posano sonar e dale soe chiexie masgida debo non far; n6 etiam questi non posano far

altre chiesie. I mercadanti zenoexi posano venir e partir liberamente insieme con le soe robe e de i soi fioli. Mai per gianizari non debio tuor, n6 etiam niuno de lhor sine sua voluntate. N6 Turchi non debano

esser infra de lhor, ma quelli siano separadi. E che la Mia Signoria debba

metter schiavo in sua vardia. E che i diti de Perra possano meter infra lhor protogero, zo6 cavo, per reparar

e far i fati soi, etiam le soe merchadantie. Toulazides (sic) e sclavi non debano alozar nele sue chaxe de lhor. Li comarchi li qual dieno haver, li possano scoder, e simililmente posano scoder le spexe le qual hanno spexo ale soe fosse de la soa cita., et altrui infra lhoro; et i zenthilomeni zenovesi marcadanti habia liberta de venir et andar con le lhor merchadantie, e che debano pagar i soi comerchi quasi come per avanti 1,6 suo consueto. Et f6 scrito el presente zuramento dela Mia Signoria in l'anno 6961, indizione prima, in nel mexe di mazo di 29, martis di, avanti zorno, in

73

Mia Signoria, et possano andar et vegnir per terra et per mar, et comerchi non pagar, salvo solo el caragio, sicome pagano tutti li luogi de la Mia Signoria, cum la usanza consueta, siano etiam questi hora, et

per lo avignir, a mi chariss;mi. Et questi deffender6 come li altri luo. ghi mei. Tutte sue chiesie habiano, et canteno, et tamen campane et simandirio non sone, et de le chiesie sue sinagoge non far6, n6 etiam questi faciano altre chiesie. Li mer-

canti soi genoesi vegna et partase liberi cum sue mercantie, et fioli soi, et quelli mai per janizari non tore senza volunth sua. N6 che Tur-

chi staga ,cum loro infra loro, ma stagano separati. Et la Mia Signoria metteth el schiavo in sua custodia. Et che Perensi habia libertft metter

gubernator infra loro, che governi le cause de' suo mercadanti. Axapi et schiavi non habitarano in le caxe loro. Dacij che doveano haver da principio, scoder possano, et possano scoder le spexe fatte in le fosse

sue, et de altrove fatte infra loro. Et i nobili mercadanti soi genoexi habia libertade vegnir et ritornar cum merce sue, et pagar i dacij soi, sicome 6 de consuetudine sua. Script() el presente privilegio jurato in l'anno sexto de la Mia Signoria,6 millia 9 cento et sesanta uno, indicione prima, del mese de mazo di

www.dacoromanica.ro

N. IOR GA

74

Congtantinopoli, sora. dela terra, zoe

da 1453, adi 29 mazo, ut supra (1).

1

I

vintinove, marti da matina, in Constantinopoli.

II.

In cele ce urmeaza, unim traducerea cu explicatii. Avem poate eel mai vechiu semn de iscalitura, cea mai veche tura (tughra) de Sultan. Se da Intaiu titlul Sultanului, care nu e dupa, eel bizantin, in care

nu se pomeneste tatal, ca in actele noastre romanesti 0 in toate cele orientale : a Eu, marele Domnn din ce'Mvc7ic s'a flout turcescul cuvântul amira a rämas in graiul asi marele emir)) efendi macedoroman; e acela§ cu a amiral», adus de Italieni din Orient uSultanul Mohamed-beiu, fiul marelui domn 0 mare emir Sultanul M urad-beiun .

Mari Domni, ca la noi «Mari VoevoziD, nedefiniti ca acestia, Inca far&

pretentia la BucAatot ce li s'a recunoscut pe urma, ori la Hanat, asa apar stapânii cuceririlor osmane la Inceput; de aici le-a ramas la Apuseni intitularea de Grand-Seigneur, Gran-Signore, Gross-Herr. Emiri erau dupa, mo0a araba: aici Mari Emiri, in aceeas desvoltare de titlu semnalata mai sus. Iar, ca principi turcomani, ei sunt

toti begi. Sultan e numai un titlu de cinste pe care-1 poarta si

dominatorul Siriei IFi Egiptului §si atatia §efi tatari supu§i imperialului Han.

Juramantul e particular tuturor actelor osmane, si-1 aflam si In tratatul lui Soliman cu Bizantul, dat, dupa Sanudo, 0 In Anexele la

Hammer (1), ti In acela, cu putin anterior actului nostru, al lui Murad cu Hunyadi (2), Intovarasit si de formule originate turcesti. Sa, notam ca 0 Vlaicu Voda-sichiama sfintii marturi la un tratat cu Ungaria. Se face deci juramântul as'a: «ma jur pe Dumnezeul cerurilor si

al parnantului 0 pe marele nostru Prooroc Mohammed si pe cele

sapte musafiinversiuni ale Coranului«pe cari le avem si

le

marturisim noi, Musulmanii, si pe cei 124 de mii»In traducere si 123 §i 124.000ode prooroci ai lui Dumnezeu, 0 pe sufletul mo§ilor mei 0 al parintelui meu, §i pe vie* mea si pe vie* copiilor mei, 0 pe spada cu care ma Incingn. Expunerea vine in al treilea rand; se arata ce soli au trimes (1) i aid se adauge: Gel qual zuramento non 11 oservadoin niuna parte. (la Dolfin: do qual suo privilegio jurato mai ha observato.).

(2) Vezi-1 mai departe. (3) Acts fi fragments, 111, p. 23 qi urm.-- i pe acesta vezi-1 mai departe.

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGIIIL LIII MOHAMMED AL 11-LEA PENTRII PERA.

75

la el Perotii: «Cum ca, au trimes In deob§te frunta§ii Galateh atunci Galata era tot una cu Pera «la Poarta Domniei Mele pe cinstitii domni, dumnealui Babila Paravecin (Pallavicini) §i pe dumnealui Marchese dei Franchi i pe dragomanul dumnealui Nicoreso Baguzzo, i s'au inchinat Dornniei Mele §i s'au robit ca sclavi ai Domniei Melen. Vin acum asigurarile, conditiile favorabile garantate de noul stapa.n.

Vor 'Astra datinele lor: ai sa alba legile §i datinile lor, ale fiecarui loc al Domniei Melen. Se va darama cetatea, zidurile: asä strice cetatea lor», prescriptie care lipse§te In traducerea Dolfin, ca i din cele ale seculului al XVI-lea sau al XVII-lea, cum observ i Zinkeisen (1),a dar ei sa-pi aiba lucrurile lor, §i magaziile lor, §i viile lor, i morile lor, i corabiile lor, §i barcile lor, §i lucru§i. la noi se zicea la lueruri amestecate: «pramatii» rile lor» «toate, isotii1e lor, i copiii lor, §i robii loreuvantul, din a.Exp.Outyroc,

prin§i la räsboiu, a trecut a§a: amaloti, §i In dialectul venetian al timpului , la voia lor. Sa-§i vanda märfurile liber, in tot locul Domniei Mele, sa se due& i sa vie liberi, pe uscat §i pe Mare, §i asa nu ne varnanxop.p.apxEov, commerciurn, de unde aghiumrac» dea, nici phigiastikon «testatico» In versiunea italiana, din Hammer ; probabil trebue a se cetl 6cotarm6v, a extorsiunen a dar sa

dea haraciu, cum e In tot locul Domniei Mele: cea dintai lege fie; §i pe ei de acuma i tot Inainte sa-i am scumpi ttri datina sa,

acupevsthco a fost Inteles de traducator ca: 8e§i sa-i domnesc» cpevaetico, apar,«precum domnesc locul meu Intreg; bisericile lor sa le aiba i sa canto In ele, numai clopote i toaca, sa nu sune de loc; din bisericile lor, eu sa nu curnva sa fac moscheinp.a.c1Eato, rrim3d, s'a prefacut la traducator in cuvantul: masgida, sinagoga, moschee, «dar nici ei sa nu faca alte biserici; negustorii Genovezilor sa

vie §i sit plece slobozi, sa-§i Loa negoatele lor; sa nu cer vreodata, copii la Ieniceri, nici pe cineva la corabii» acesta pare a fi sensul; traducerea-1 gre§e§te; «nici Turci sa nu fie In cetatea lor,

ci sa fie de o parte, decat sa puie Domnia Mea un sclavn orice «ca dregator e sclav, schiavo del Signore, dupa teoria de Stat sa-i supravegheze; 4100 ei, Galatenii, sa aiba, voie a-§i pune «proaintre ei ca sit Indrepte a§à se chiama §efii cre§tini togher» slujbele ce au negustorii. Dogangiii»«§oirnarii», o categorie de IeniGeri; traducerea Dolfin, neintelegand, punea, azapi, cari nu erau oaste (1) L. c. Numele de Niccoreso I-am regAsit In Creta secolului al XVI-lea.

www.dacoromanica.ro

76

N. IORGA

de Curte, puta,nd fi 8,ezatsa, in Capita15, a0 sclavii s5. nu se aeze in casele lor. Vämile ce li se datorau, s5, le stramgä dela zatar ; s5.-ci aiba,§i datoria, luAnd-o, cht5, o au Mout la §anturi 0 aiurea, i s'a aiba

voie FA, o iea din mijlocul lor ca sa, scape de datorie. Frunta0i lor §i negustorii lor s5, nu sufere angarii. Negustorii Genovezilor s5, alba voie a spune §i s5, aib5, a face negoatele boy, i s5, dea vama duph lege qi obiceiu.n . Data e urmátoarea: «S'a scris acest act jurat, qi am jurat Domnia Mea in anul 6961, indictia 1-a, in Constantinopol, luna lui Iunie 1. » (Urmeaza isalitura lui Saganos, Marele Vizir, Grec de na§tere.)

Am crezut ca poate fi folositor, pentru comparatii de forma, a pune aláturi cu actul care acum lntaia§ datA. apare intr'o form& autentic5, celalalt tratat otoman cunoscut in originalul grec, care e pastrat in colectia Patti a Arhivelor ve.netiene, tratatul din Fevruarie 1446,.

inedit pana acum In forma greceascä:

Vor urma apoi actele analoage prin cari Sultanii intaresc privilegii locale §i personale pan5, la aceasta data a cAderii Con-

stantinopolei sau indata dupa ea. Uncle s'a putut, s'a Mout revizia dupä originale. Am lasat la o parte 'ins& pe cele incheiate de Musa cu Venetienii (12 August-3 Septemvrie 1411), de Mohammed I-iu cu aceiacd (inainte de 5 Decemvrie 1419), de Murad al II-lea cu aceiai (4 Septemvrie 1430), cari se an in colectia mea «Notes et extraits pour servir a, l'histoire des croisades au XV-e siècle». 1. Et; 'a 61101.1av TOO ileyouou ows, &Av. 'Eri) 6 piya; AbOinri; xaE gym; am-

pa; lotativo; 6 Maxoupirti;, 6 lib; ToG psyciXou AbOirco; ma pzriAou dmecc EouXvivou to5 Moupocc-*, 61111t5C0 SE; Tby 7COOrdiv ToG ot5pavoO xat ti); y; xat 6E; 'thy iScx6v pa; Tbv [army npocAtriv MocipeO xat 6?; Tec iircez p.oucnicpca ta Ivo[Lev xal 6poXoyoOpsv )11.or; cA MoucmtAptivot xal et; 'cob; btacbv tipcoac ticrapocc xacciae; 7CpOCATac TOO 0E00 &COO '4.rov 6 irp6To; 6 'ASecp, me/ batepov 6 MocipeO, &cog ge6EOCIV Ttv 7C(ariiv T6v M011OOUXI.LbOY xai st; 1-th:ray 6rcoU ncati6to xai 6po-

XoycT), ma stg tip bov %at dc tiv xecpaXtv TO vatp6; p.ou xai sk Tip Nip Tip iptv xat et; Tip xecpaWriv pou zat sEs tb =Air Ai Vvopcia, Stet Tir iToppip xcd ittav 6=0 lywe t Fin piaa et; Tip, AlAsvtra pou xat ek tb ixXapcp&strcov xoupo6vcov 1; [Levan; A0Ogv-cfa; WI; Bent*, gcr7aav VA) EUTeviataTov, av846-

www.dacoromanica.ro

1111

aaVENIrliON

iv vai-II

11213.Mad *VIlad

LL

AoXdp A0y.2.002rd 523 Atp. `A3y93LK 9 5017o3.943Aoddo ddial -Ay, ,aw wAlxp ttsey. 41.oldxoup Sol 9 7919 Xtt W93999 229X XA -31.0 1.099d 64.1 'Attlf.XIX 9 5o3.w2AD?&3193 2rx Somi3od3o3.33, AoXdv pox 5ono9 5201 -p134 sani..903.11, pp) (gsnn 5Ety 57021q0cry 5201 '51:13.9A3g 9 dv)ted A4aA2o9Aoci9yy, 601333., ?7/7X

Aopholiwn

5r2c39 9 `50y0xop)43

AZTIttyv) 003. coAtcolyp Go30 00x39? 57orl 52o0rd 523 5:orgt 5901 099 `57o3.g09v. sr1vglt6 logrizoo loose '3oArdo3939 22ox 3or10101 tp.t? 9 5)olm 5303.q0cof X 57o.trrl 5rdtcrip 5onpi.ynox 9 51.0.31L-1?T13X3N 233X (026119 523 5po. AgooAp `5noxd9 clIX 641 -fpo `230X 9T1

Aoda)1 '670(3rg( 57034 43.0,9 2/ttuf (b)(12000(39343 i(33T1r./.11,11( `U.39 5060213.10962 51/.30 1302101n301 or.nc oblqy 7F6 OAR ?"11 Av. modv.zu 5U1 5:021.6309y 'norl A91 Wox909 MG 2

233X

rd

Ao3A9olinox 5tc3. 5t,typlarl 57:121A309v 5101 -attag 52o12, 2XX q'TI 5goi, 5p.AoXdp '5noi 5noyp).371 3303. vox `59ocharl 63r1vDtpoiq nooNal. Attozplzo ?)ox `oldnyplgp du* ?oox 'Atprox 5,2o2. nomptyro mx 5101 '53dnD 50r49 vox vi i.

A0Arh0r30131

230x 601.273.9d3L1IVyX?

pox 4 5noy9 Scloo. SOQ3L93. (201L9 -9 taoplodordooyx? ttyp1.34 zThAsogy 5.2oi 5:0)19Asa pox vi 5goo, 53.AoXdp '5001 VIA 633)16309V 5203. 5nopioi.A? pox 50024, 003. noiL2 3oA2 d9 rlsol A? 30 pox loArloynog 32a

Idi.orx '003. 594X

003. pox

ooly?11o2ox

`52221363a 60069X10

523 70°9

Aoopyriog

52g '5201-1? 226 692red 690.1:4011.

27o)C

z1.cnA

ldompx 2oolc `rlyv..10:ox 503119 2232C 53(3(DX VOX 333016 221X 103L91 1021L9 &non° AUmpx3.0 cup Ici93. noynorlpyth Doi noty noxdpw pox 1.o9 2oox `59c3=19 pox 523 pa, zloorIllocht !pug AGoilodx fJJ.1 A0d3r1tp0 4 '623dp1 pox X99 10 Anoy AUX2 523 91 AoA3r1TXd? cpa. Aolmalciardzyx? AolAcorinox 5203. SG.yplarl V 5z33,630c1 5203. `oll.sttgli pox 52omox qup 5cl0l 5no2oxtb nod pDx 5n02updoAp nor! pox Attyrd A2322-123X

69021-111.

79Q0 VA (91 0yV9 523 A93.

-oy

ure

A9x7). `nori 990 opri, qd?2.0 23.9 26 7067.1 6:021130X `6902213 9(.4 X6 50902n-12 )p12 gorinkdo 5203.. 5tcypilarl nod 5:011A30(2v ?zx 6302T1xx AVId0d322 54Aoox 59cmc -Ap 5o2Loyig 5201., 5z23.,A309-v norl Q0319 2X62 50Ar10y009 523 '50? Xtt 6001410SL 61021-130x m24'6:0211 5090=12 523 (VI 63004 606.91-1Vd).31 5301601600)100x '523)3.363a VOX X19 (03.903. X6 110y2 513s)tpittorq 5o19y 5qci1L 643, 62323.6309V 'nor! :96 603. 0.0939331. (50)3rInc2nd3i, 5c9ozx 170A2 mrlypcb0 '001 )212 zqt noaqyg t 10d33.3 '600X?00(331 /16 692ttri -101L

2mc 60903129

600.0ral.

5c011.

(121

601.703.9(32LTIZyX3 601690T100X

5.1 a .5z)19A9 'pox Ap

3103.6?09Tif 69290 603. 0.099292z, `50Ardnoatadai, it aX2 myritcre (93.. -2o2.9churivyx? MA 601690T:00X 5103. 59321369a Trt A00(try9 '59m0x Q0319 130623 4Xdx (103. `Q0X3OX VOX 796 1304 `106?T1391903L VOX 1.43021. 610(00(30212 523 `5902xpo 5orig vrt LQ1L 3 227% (s)3, -rlzyx?

603,01963L 223x ,A017o1902,1 AO7A9OTIC0X Sioa, 5t4y3:131-1 57o3.A309y- 5201 52023.363a 59d2 Atp. nor! A:0224309V 2XX 523 5(201. 5nouol, 'nor, pox 9 T2g 5zrivx 54rIdodop

AtcypIrd

pA (1.03c)9? SoamcioAp roolk 3ooLo)(30Ap 002L9 tl(104103L lynogiaq AttypIsly A:0)3.6309V Sim `5:92,3A9a )219 pA asocp2 odir 60)(302X 1233.,!/,. 6039(46 13034 AntAzA3 AO2LTI91 523 43. 690d(OX

mopdalttritc2

529

1333.4 df.1(33-070X 17314

Avpdavilir

`0021

Aoyp oaundoAp 5oi 5v2i,A309y 'nod cap 5coa, 59=2? nor! pox 5noArdoyno9 'nor! XA Wi-d9 tc zliA9OCIT norl 296 6001.0tOLA, VOX 296 600002 'A3001212 mx 1 onoorlittpdaL 0=9 Anoy?0 1).,,ochoaq cup A4.3. 3rIG.0 Aod Aood?rgc vA cootpdo pm VA A0011)0t4dta 209D 1707C -p ppvn415apc2 'Doody modvioull nor! AQI, Anc002 2mc Aon..7o19d2rdzyx?

mna.)

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

78

xoup.o&cov Torg [teicikq; AUCIevtiag Tag BEvattac, WO; Ye& 7rott xcid 6 ixXcgorp6Tato; itcycipac TO% A5Oev.dag ',Lou, 6 So Nag xat Teo [Ilya xoup,o6vcov Tag Bevettag.

'Ax6p,oc avelptonog 6not) bac SouXopivogcorg AbOeystag p.ou xat vac gcrirrev 6 Stec xXecpfccv, tcac inoc6ot5Xcog met vac iniipev Tcpciyrip,awc ..cbv MouaouXpicvov %at vac 1-

plyev et; Tbv 'thy:my ¶01; Beveziag xal vac gpiOricrav, vac nirliaouv Tbv dvOptincov pcillquace 6plog xcel pxyciXt p,ou AbOewcta Tcpbg Tbv gxXap:rcp6ta.cov nccabv t Tipcic To% A5Oev.rtag 'Lou Tbv aoGxav xoci e?; th xoup,otivcov Totg veycalg AU0ev-ctag Tore Bevettocg. "OXAOG 7CpatucceptcZBeg dvOpto7coc xod .6ouXop.ivoc TOr4 BEvstfaq vet& Tbv Tcpayp,p,ciTon atnein xat pi trot gxouv, xat [LET' abtirn xapci6ta, xroxeg,

tact VAXa, p,syciXXc4 xcd pcxpoi, vet Izouv d6cav v 4,7civouv xat vac aeyivouv xat vac tiyopgouv .xat vac isouXoóanv (sic) etg Tobg .c67coug ti)s AbOevTtag [Lou, &sag cpopig Oaouv, xat tok &amok [tag civOpckcoug, obsofoug xat SouXopivoug Tag AbOevtfag p,ou, xaOthg 7(rov crcv(Oca TY); npor; (sic) xcd xcaAccr; xcd 6s66cc; dycirc%, va 'Oat cpuXXattivoc Tag =sped; xod OccXXicsou, 6an .sby acvOta, bpJcpb; et; sbv xepbv to na-cp6g p,ou. 'Opiog vac Italam xod 6 gxXccpcp6Tccro; natipct; Tots A.5tepTa 0evttag p,ou, viTte eo xoup.ot5vcov TO% itayikq; AtAewciag Tor; Beve-cfag r xccl riXXag xcp,atophvag (sic) ¬) aeyivouv d7ce Tip KaXtancoXcv, xat thcb noug

tc

Aaevttag vou, xod Exatvcc; &coo vdc 6psOoGv go dine Teo Ilsev6v, vac creyévv 'Teo acvliElcov, 6aat'nov Trap& Tacg dpxdcg. CO 8oaxag Torg 'Atfa; [Naxo], 6pto; %al oE ci6eXcpot Too, xaXt &pxoneg, xal oE riv0poncot 'mug pl Tot% (aceste dou5, cuvinte de dou& ori) TOrcouq Toy xcd th t sot Ixouv xal th tec xccwi xcitepTa xcd XXag xcd Tcpdyp,p.asa xat p.i Pircoc gxouv, vac fivac etg pci6ccc Tip &ydnyi, xcd vci phiv 7.4ac xpatocp,ivoc iltac xapcitC7 tircac SouXoafav xaplay icpbg tv Anentav p,ou, &t v& vac el; 'sty SouXbatvnv Tag AUCIevTiag Torg Bevettag, 6; xa06g tcov xat TcpOnv, xat vac 7cepvoav 6; dv0pancoc Torg xocpci6ccc, x6x6;,I5XXcc; pxycacc; xcd [LcAbOentag Tag Bevettag. "Oaa xitepicc T67coug

11

xpdt; Tot; Aaerrict; [Lou npartatecptacxe; 6no0 o-sydvouv go ducb Teo crcevbv Tag KaXcouTc6Xewg xat thth ei.Xov TORnov To% A60ev-cfag Rol), &Tuohy ebpeOoGv, vac gxouv

thcb Tobg Bevetcxobg xaXtv awspocpfav xcd &pimp, 6116; xca Tetiv Bevetcx6w, 6no0ev ebpeOo6v xca lincoeev 6p/7 )) AbOevticcv Rou, r11; crcepeeig xoci Tor; OcaXcicrou, vdc )vc-cc puXXapivoc Tit) &Limy, xat xpwcrcoGv vac 66aouv Tip AMenfav pzu 6 Occi

ttv

c'ETuax.rov [

TETCerp.601)

Nepanto, Lepanto] 'cbv xp6vov tinb Tby gag Top cppoupfou Teo fiyouv cpXoupta ixaTbv xpuaci, &no 'thy icr66cov tby 'Endo-

xapircv,

Toy, 6g xa0bg g5c6av Tby 7ccrcipav itou, xat 6 &at Tat xciaspa bicoG xpatoGy Et; tea airopov Totg AbOevriag p.ou, et; Tip 'Ap6avcitav, et; 'thy c6nov ToG Micoacm, Exou-

Tcinv, 'AXiatov, 'ESpt6cco-rov (=Drivasto), 6 St& sac &ea g6c6av -Eby isatipav vou cpXoupta acax6aca, mid intipaanv thus tac xiptcc Tot; AUOEvtIce; tet) 4004070, vec xpeocrcoOv vac 663aouv, 6 &et rio Exoutciplv xat 'AX6acov vac xpeocr.coOv cpXoupta gxa-

Tby Tpuivta gc et; 6Xov bp.oG, nciaa xp6vov -thy p.fiva Top (1)66poucepfou, vdc bac xpercrpivo; 6 p.ncojXoc 67coG gvccc CE; -ctv 317c6Xcv vac thcocrcari 'sty AUCleyclocv

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGML LITT MOHAMMED AL II-LEA PENTRII PERA.

79

two cpXoupta Scam 6aca tpc&vta g COplog 6XXo 1 npaypasecrceSs; lj 6evetixoc xat 67coO X6yeTac Bevitcxo; xat bac etc a6lov 'thy ¶6nov T11; AMEYTEctg 110U, 67;05

frycixouv, tl &non trcdcri, xat &cop gpxamac, xat lvxoclUblaccv pi MouaouXpeivoug, vc kopiaouv, frac vac 7couXfaouv, xat vac tcaxiaartiv ttvo4, tcac vac nocilasv aakrjv xxeVav, vac plaiv vs xpaTcpboc, firca gprcoariapivog gvcc; Stec Tbv aaXov. eOpIN p'c6c nc Tbv ¶67co.w thriov. 'Ax6)poc 6 Scac xaptav xat &Sax/ &pop &cpopptv axIo'c6og tiltac axXa6fa Vim/ Beveuxetiv, 6 St& netaav eccpopptv Snot) vac bac vac &Spat etc 'thy TOTcov TO% .466evtfa; !Lou, firm, vat gram), fit= vac Tv); 1xXeckcv oE avOpuncoc 67coO llvac SouXopivot Torc .460evtfag [Lou, xat vec gycve MouaouXptivoc, vac "Mk &Sot t A6Onrcra pot), frcat a Xi6ov, ir-"icac E; axXci6av, n mica v. Optonov, eianpa xdta Ton T67cou Totg A6Onvuta; pot). CH Si .vat. xptavavot, vac TOk

ycptco.) x6vric X6you tyiv6; Iltac xaplav Wi.fccv, 6acct3noc stall Bevesotxoc itpbq tv A6OnvTfav p.m Teo Xoneov Tat npdcypaza 6=6 p.a; gcpc'cnaav. vac ypdctig.op.ev xal vac

notipopev, 6crakoc êypJ.EV xat gteXc6crapnv, xat Sc' aircac 6XA rc voOcv yeypapiva, 8aa Ixopev ypaplvag xat bpvtipivac, ge6e6aapev xat Eataapav %cc/ &-cdcc;cp.ev vac xpa.conpnv xat vat crsipyopev, vee xpa.roOpnv crcepa, nowt& xal dX7iOnvci,

xal 6 St& tok Spxouc 'coin boOev yeypapivouc, 6notoc lycvav

i'ron-co Teo iypoiittivTOTE &rem vee Ted c

ornpvjr6v, Vet ExCOp.EV P666011b0V x ExTi cpuXaypivov xal crrepe6v 6 natipac Tot; A6Eilevtfa; you, 6 Soaxcq, pi Teo 1xXapcPapev, OiXOILEV

1cpc5rasou xoupo6vcov co4 Ancycfa; Tor; Bevettac xat è 'rob; apxovrag atirotc, 8Xov IxEvo 67cotS nac cinivo yeypapivov xat 6pvcoplvov, 6aairrN Oikr) Env aupe6v A6Onv.c(a pou T6v 5pxo[y] ttou, orcroc 5.rt

vn yErpapivoy xat elmonpivov. At& To6-

TO) ygyovev 6 naponaa ypacpt iv cehOL ,c'tp Yu!' Vut, ruP, Mtwrffivoc 6', xat Ton Xpcatcp (sic) trevirrecogirti F o e, my! alisupooaptep 0704, ktipcc S'Tv, sic Tip 'AvSpcavo6nacv.

(Venetia, Archivio cli. Stato, Pacta secreta, seria 2, No. 230; traducerea venetian5 oileialk in Notes et extraits, II, p. 210 i urm.)

2. Adaugem i aceastA carte de chemare a lui Mohammed al II-lea pentru

niste nobili greci, cu jurAmânt de asigurare. Too Mnycaou .A.60ev* xat MnyciAou 'Amp& lookracv Mouxapi0 npbc tob; xat&

nem= ktetipoug t

1160evziag pou etpxovtag. 'Ev p7cpcbtocc 6pxov x6p EcpavcClg

pi Moo; "C0f4 iSocok TOD, xal xbp MavoullX PaoGX p 8XXouc Tot); iScxo6; SOU xal xbp locpcavk pi 8XXot4 Tot); amok TOD, %al Aciaxapc; xbp Aripircpcoc pi 8XXot.); tobl---iStxo6; Too, xat Aciao6arcCit, lia6axiot, llayop.evioc, 43payxo7touXic xal EyoopopaXatoc xat Maop67canag xal (Daaveponnviovc xca IleTpcopcoutet xal eç 6cloc axot enximuy v' tkpeoGy, 8AXouc xacpetli aa; A60ev.cia two. Ncic gyvoipfante tb ni6g .00e 16(1) 6 rqpcpivog pot) 4yacc 6 XaaapTck xal dvdcpepev tc A60evttac pot) t6 nth; Oante vacp0iju vac cr.re gScxef Iwo : etc topto yupe6nte 6ptap.6v T1; A60ev

www.dacoromanica.ro

8o

N. IORGA

'dm; p.ou. El; so 5-m atavo aa; Tbv a5t6v ou 6pcap.by xal bp.An5co (1) act; el; -thy ithyav [La; npocpircv tby Moudy,03, 'thy rccarstioRev 7)1.1,V..; ol MouaouX0voc, xai el; tec in't& VAC [woad/4pm xcel el; tecg px8' xatc'tha; TCpocAug tta; xal Eg -th arcael ercou Uvop.s, xcd el; -CT, (Puxtv tori natp6; tiou Top xo'6o6e3cxc4pe 8-cc alth te, npder.

xal circb tec natSci aa; xai (Ira ..c2c xecpiXta aa; xal dra Edam aa; rcpciyp.a ¶frcotac vc Ay (sic; probabil: tqSiv) act; iyxtaco, titit vc aa; civanakto, vck fiaOac xclacovnap' oi np6xv. Kal &az Tb gcOnt[azov] la60c 6 al)* /Lou 6pcap.b; xal inemptaii, xa0(1); diva)kv errnicat. MT/ Asxsp.6pfy x;', vov Kawatavccvoup.caci ace;

rc6Xson. qi

(pupa originalul din Viena, In Hammer, i. c., I, p. 543, 0, dupA original, in Miklosich Muller, 1. c., p. 290, no. VII.)

Al Marelui Domn i Marelui Emir Sultan Mohammed catre cei intru toate ai nostri domni ai Domniei Mele, tntitiu dumnealui Sphantzes cu toti ai lui gi durnnealui Manuil Raid eu toti ai lui i dumnealui Sophianos cu toti ai lui i dumnealui Laskaris Dimitrie cu toti ai hd si Diplobatazii, Cabakii, Pagomenii, Francopolii i Sguramalii i Mauropapas i Philanthropinii Petrobuii (neamul lui Petru Bun, Albanezi) i catre toti ctLi vor mai veni, pe toti ii saluta Domnia Mea. SA stiti cum ca a venit aici cinstitul mieu Aga Hasan-beiu si a adus Domniei Melo cum ca voiti sa veniti pentru a fi supusii miei: pentru aceea cereti hotarirea Domniei Mele. Pentru aceasta va trimet

aceasta porunca a mea, i va jur pe marele nostru Prooroc Mohammed, in care credem noi, Musulmanii, i pe cele sapte versiuni ale Coranului, i pe cei 124 de mii de prooroci ai nostri i pe spada cu care ma incing i pe sufletul parintelui meu, Sthpanul (khodavendikiar), ca, din lucrurile voastre din copiii vostri si din capetele voastre si din lucrurile voastre nu voiu Iuà nimic, ci \TA voiu odihni, ca sa fiti mai bine ca inainte. i pentru credinta s'a dat aceasta porunca a mea i s'a intarit, dupa cum mai sus s'a scris. In luna liii Decemvrie 26, la Constantinopol. 3.

Dam acum dupa Hurmuzaki, 112, p. 671, no. DXIV, traducerea ordinului lui Mohammed al II-lea pentru Moldova, care i se inchinase

la 1456. Originalul turcesc 1-a gasit de curand d-1 I. Bogdan: (Turana.)

Dela Marele Domn i Marele Emir (imitipi) Sultan Mehmed-beg, nobilului gi inteleptului i vrednicului de orice cinste i lauda Io Petru, Voevod gi Domn al Morovlahiei (alopoannx-m) (2), iubitului crestin (yipcnomn), sanatate (1

Edi(iile: Op.vivu.

(2) A scris deci un Dalmatin, care pronunta italieneW Morovlahia,

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGIUL LUl MOHAMMED AL II-LEA PENTRU PERA.

81

Nobletei Tale. Ai trimes solul (noicitucapa, anoxptacciptoc) tu i al boierilor, pe Mihul Logofatul, i prin el cuvintele Domniei Tale, din caH se vede cá vei raspunde haraciu ()ow), dou5, mii de galbeni de aur, Domniei Me le

in fiecare an. Drept aceea s5, fie pace desäwirsit, i sorocul lui [haraciului]

sA fie la trei luni. Dacii se va da la acel capta, sä fie pace desilvarsit cu Domnia Mea, iar, de nu se va da, ce va fi, stiti. i Dumnezeu s te bucure. In luna lui Octomvrie 5, la Sarhanbeglie.

E sigur deci cä, la Intoarcerea dela Belgrad, unde nu izbutise, Mohammed, invins §i ránit, primi supunerea Moldovei pe care o

ceruse la plecare. Ce a indemnat pe Petru Voda a o face, nu e

locul sA discutAm aici. Amintim Insä GA tot In Iunie el jurase oredintA Polonilor §i cA incercase astfel a se IntAri in contra Ungariei lui Hunyady, dusmanul lui Mohammed (1). Legdtura cu Sulta-

nul n'a fost deci impusd numai de acesta, ci cdutatet 0 de

Domn, pentru nevoile situatiei sale. A plAti tributul duph Infrangerea Sultanului, Insemna aliceva decat a-1 oferi, dupA cerere, inainte de aceastA Infrângere, cand pleoà o puternicA oaste, a cArei destinatie nu era sigur cunoscuta. Credeam (2) GA Sarhan-beglie, resedinta begului de Sarukhan sau de Magnesia, e in Asia (editorul actului cAuta un palat In Constantinopol). AstAzi pot spune unde se MIA aceastA localitate. In ziarul sAu militar din epoca impresurarii Vienei, Alexandru Mavrocordat Exaporitul, dragoman al ImpárAtiei otomane, pornene§te ca popas dupA Filipopol i I3azargic, In calea spre muntii Despoto-dagh, EspxurteW, a departe de Bazargic 4 ceasuri», nu departe de raul Marita (3). Cu alt prilej, un popas sub muntii Despoto-dagh se face la douä ceasuri de Eupxciv-p.irsTXE (4).

Dar avem i descrierea locului In Girard Cornel Driesch, Historia magnaelegationis caesareae, Viena 1721, I, p. 241 : Serhanwegi autem ardearum albarum ingentem multitudinem, hirundines sine numero, quae ipsum quoque aerem, utut serenus erat, eo die quo pergebant, volatu suo obnubilabant. In hac planitie quae Serhanwegum patet, rivus occurrit, cancris plenissimus, Hebro vectigales undas ferens». Deci eau cu multi raci, cocori §i rândunele, camp

intins. Numele de Sarkhan-beglie se explieä prin aceea c duph (1) V. i Chilia pi Cetatea-Albd, pp. 106-7.

(2) Geschichte des osmanischen Reiches, II, p. 53. Cf. Chilia i Cetatea-Albd, p. 120, nota 1. (3) Hurmuzaki, XIII, p. 6. (4) ibid., p. 23. 6

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

82

cucerirea de tatAl s'au a párplor dela Filipopol, Sultanul Baiezid I-hi aduse coloni turcomani tocmai din acele parti aziatice, dela Menmen (Mainomenos)(1) IV. 1.

Tratatul lui Murad I-iu cu Genova (8 Iu lie 1387). In nomine Domini, amen. Magnificus et potens dominus, dominus Moratibei, magnus armiratus et dominus armiratorum Turchie, ex una parte, et nobiles prudentes vizi Gentillis de Grimaldis et Ianonus de Boscho, ambasiatores, sindici et procuratores Incliti communis Ianue ex altera parte, habentes ad infrascripta sufficiens mandatum, ex forma instrumenti publici scripti manu Petri de Bargallio notarii et Communis Ianue canzellarii, millesimo trecentesimo octuagesimo septimo, die secunda marcii, omni modo, via, iure et forma quibus melius potuerunt, ratifficaverunt, aprobaverunt et confirmaverunt omnia pacta, convenciones et promissiones factas et facta, tam inter ipsum Magnificum dominum Moratibei, quam iriter recolendam memoriam Magnifici domini domini Orchani, patris sui, ex una parte, et IIlustrem Commune Ianue ex altera, renunciantes dicte partes, dictis nominibus, exceptioni compositionis pactorum et promissionis non factorum, rei sic ut supra et infra non geste vel sic non se habentis, doli mali metus in factum, actioni, conditioni sine causa vel ex iniusta causa, et omni alii iuri, promittentes dicte partes, dictis nominibus, sibi invicem et vicissim, solempnibus stipullationibus hinc inde intervenientibus, ipsa pacta, conventiones et promissiones de cetero observare, et contra ipsa vel aliqua ipsorum non facere vel venire aliqua occasione, ratione vel causa que dici vel excogitari possit de iure vel de facto. Insuper etiam promiserunt dicti ambasiatores, nomine et vice communis lanue, facere et curare ita et sic, quod commerchiarii Peyre et collectores tolte censarie restitutionem facient prefacto domino Moratibey de omnibus quantitatibus pecuniarum habitis et receptis a Iohanne de Me lode, burgense Peyre, pro rebus et mercibus emptis et venditis in Peira ipsius domini Moratibei, tempore quo ipse Iohannes faciebat facta ipsius domini Moratibei, salvo de caratis octo pro quolibet centenario yperperorum solutorum censariis seu collectoribus dicte tolte censarie. Item promiserunt dicti arnbasiatores quod Saraceni districtuales (2) dicti (1) V. Hammer, ed. In patru volume, I, p. 206; Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, pp. 212-3. (2) Subagii.

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGIUL LTH MOHAMMED AL H-LEA PENTRII PERA.

83

Magnifici domini Moratibei de cetero non solvent in Peira aliquod comerchium Ianuensibus de aliquibus rebus et mercibus portandis in Peiram, vel extrahendis per dictos Saracenos vel aliquos ipsorum. Item promisserunt predicti ambasiatores quod Saraceni districtuales predicti domini Moratibei non solvent in Peyra, de rebus et mercibus suis, emendis vel vendendis, censariis et collectoribus tolte censarie, quam carati octo pro quolibet centenario yperperorum. Versa vice ipso Magnificus dominus Moratibei, acetans predicta omnia et singula, promisit dictis ambasiatoribus, recipientibus nomine et vice prefacti Communis lanue, facere et curare ita et sic cum effectu, quod Ianuenses de cetero in toto territorio suo stabunt, manebunt et transitum facient salvi et securi, et ibi negotiari et mercari poterunt, emendo et vendendo omnes merces quas voluerint pro suo libito, voluntate, absque eo quod deinceps possent aliqualiter impediri, aggravari vel molestari, solvendo comerchium dicti Magnifici domini Moratibei solitum et consuetum solvi, iuxta formam conventionum antiquarum. Et ultra promisit prefatus dominus armiratus facere et curare ita et sic, quod omnia et singula navigia Ianuensium, et qui pro Ianuensibus tractantur et reputantur, poterunt in toto territorio suo victualibus honerari, solvendo dicta Magnifico domino Moratibei, vel factoribus suis, pro quolibet modio Romanie grani, ordei, millii et alliorum leguminum illud quod solvent Saraceni, Greci,

Veneti et alii qui minus solvunt. Que ornnia et singula supradicta dicte partes, dictis nominibus, promis-

serunt sibi invicem et vicissim, et una pars alteri et altera uni, et ad maiorem cautellam premissorum iuraverunt ad sancta Dei evangelia, corporaliter tactis Scripturis : videlicet dicti ambasiatores dictis nominibus, et ipse Magnifichus dominus Moratibei secundum morem et consuetudinem Saracenorum, attendere, complere et observare, et contra non facere vel venire de iure vel de facto, aliqua occaxione, racione vel causa que dici vel excogitari posset, sub pena dupli eius et totius de quo fuerit contrafactum vel ut supra non observaretur, rattis manentibus omnibus et singulis supradictis, et sub ypotheca et obligatione (minium bonorum suorum dictis nominibus habitorum vel habendorum, illa tamed que obligari non prohibentur secundum formam capitulorum et ordinamentorum dicti Communis. Acto in presenti contractu et qualibet parte ipsius quod ipsi ambasiatores dictis nominibus teneantur facere et curare ita et sic, quod Potestas Peire et eius Consilium iurahunt attendere et observare omnia et singula supradicta. Item fuit actum in presenti contractu, inter prefactos contrahentes, dictis nominibus, quod, in quantum in Peiram sclavus aliquis, ex illis prefactorum domini vel subdictorum ipsius, fugam eriperet, quod quilibet habitator Peire et burgorum ad manus cuius dictum tallem sclavum perve-

www.dacoromanica.ro

84

N. IOR GA

nerit, teneatur dictum tallem sclavum presentare domino Potestati Peire qui

nunc est, vel pro tempore fuerit, sub pena solvendi pretium dicti sclavi domino suo, et ultra yperperos centum ad sagium Peire Communi Ianue in Peira, sive massariis stipulantibus nomine et vice dicti Communis, et quod de predictis fieri debeat proclamationem et ordinem in dicta terra Peire. Et e converso prefactus dominus Moratibei promissit et solempniter convenit dictis ambasiatoribus, dictis nominibus stipulantibus et recipientibus no mine et vice Communis lanue, facere et curare sic et taliter cum effectu, quod omnes sclavi lanuensium fugientes a dominis suis in Turchiam vel Greciam restituentur libere prefactis dominis suis, nulla condictione interveniente, salvo et specialiter reservato si tallis sclavus vel sclava sic fugientes, ut supra, essent vel esset Saracenos vel Saracenas, quod tune et

eo casu prefactus dominus nil ad aliud teneatur quam ad solutionem et satisfactionem veri et iusti pretii dicti tallis sclavi, cogniti Saraceni. Mandantes mihi, Quilico de Tadeis, notario infrascripto, ut de predictis conficere debeam presens publicum instrumentum in testimonium premisr sorum. Actum in Turchia, in quodam cassalle dicto Mallaina, in cortillio domus habitationis personaliter prefacti domini, anno dominice Nativitatis millesimo trecentessimo octuagessimo septimo, indictione nona seeundum cursum Ianue, die octava iunii, hora paullo post vesperas ; presentibus testibus Bartholomeo de Lamgascho, burgensi Peire, interprete de lingua grecha in latinam presentis instrumenti, Iohanne de Draperis, Dario Spinulla, Anthonio de Mentono, burgensibus Peire, et Angelino de Saulo, cive Ianue, nec non Cassano-Bassa et Tomortassio (1), Saracenis, baronibus dicti domini, ad predicta vocatis et specialiter rogatis. 1- Ego, Quilicus de Thadeis, imperiali auctoritate notarius, predictis omnibus et singulis interfui, et rogatus scripsi, licet, occupatus meis variis negociis, per alium exharari fecerim. (Dupá originalul ln arhivele Genovei §i dupà Notices et extraits, XI, p. 59 si urm., tiparit 0 de Belgrano, In Atti della societa ligure di storia patria, XIII, pp. 146-9.)

E de observat c5, acest dintadu tratat turcesc, cunoscut pana al lui Urkhan s'a pierdut a fost si el reclactat intdiu in greceste, de unde e apoi tradus de Bartolomeiu de Langasco. Forma prirnitiva, greack era, de sigur, asemenea cu a tratatelor din 1446 si 1453. Prefacerea In limba latina se face cu formulele genoveze, find o prelucrare, Si pentru motive de Stat s'a lnlocuit atunci forma de privilegiu, pe care o au toate actele Sultanilor acum

cu vecinii, prin aceea a unui act Meat in numele amânduror (1) Hasan PqaVizirul-0 Timurtas.

www.dacoromanica.ro

.

fRIVILEGIIIL Lin MOHAMMED AL II-LEA PENTRII PERA.

8g

peirtilor. Cat priveste Mallaina», in Asia (aTurchia»), unde s'a dat actul, e, de sigur, Melangeia Grecilor, pe care Hammer o identifica insa cu Bileglc, cunoscutul caste] al celor dintai Sultani din semintia lui Osman, care e insa, de fapt, Belokoma (1). 2.

Tratatul Sultanului Suliman I-iu cu Bizantul i Liga crestin6 (inainte de 3 Iunie 1403) (2). Copia pactorum pacis facte curn domino Musulman Zalabi, scripte in ydiornate turcho e signate signo suo et suorum baronum, reformata per ser Petrum Geno. In nomine di Dio verasio. Mi che sum Musulman Zalabi, soldan, fio del Gran

Soldan Baysit Imperador. Da puô che lo Gran Imperador Caloiani Imperador di Griesi, mio pare, Paleologo, Imperador, e lo Imperio de Costantinopoli 115 contenti quelli e mi cum lo comandamento del nostro Signor Dio et etiandio cum li grandi comuni insembre : Rodo cum lo so Hospital, Venetia, çenoa cum l'isola di Sio e lo ducha de Nicxia, cum tute le terre et isole che sum ali suo luogi e suo cose del Mar da Basso e del Mar Mazor, et infra terra delo Imperador, cum tuti i luogi che lo habia, e de la liga che sè in so compagnia, havemo zurado et havemo fato verasia paxe cum bona voluntade e dreta, adeso, cum la voluntade de Miser Dot. menedio. Io zuro per quelo che ha fatto lo cielo e Ia terra et per lo mio Macometo Mustafa (3), e per le mie vij musafi e per lo mio altissimo grande Profeta

che nui credemo, e per l'anema de mio avo, e per la testa de mio pare Soldan et per l'anema mia, cum tuti questi 116 fato paxie, cum li mie baroni

e cum tuti Ii mie suditi et homenj io ho fato questa paxe, e ancora cum tuto lo paise che Dio me dark s'il vegnisse attli Signori, mie suzeti, cum mio pare Jo Imperador e cum lo Imperio di Griesi e cum la compagnia deli comunj, Ii castellj e terre de lo Imperador e dele convicine et cum li luogi e isole e casalj che sum a lo Mar de Basso e a lo Mar Mazor et infra terra havemo fato la paxe, fin'a che seremo vivi, e ii fiuolj de nostri fiuolj, e che Ii nostri fiuolj sia cum lor in bona paxe. A mio pare Imperador de Griesi e a lo Imperio di Constantinopoli io fib dado Salonichi cum la Calamarea, cum Lute le lor pertinentie, como havemo parlado, e dale Galicho fino lo Paravardaro (4) et fina ala marina, franco e libero, et ho dado (1) Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, I, p. 154. (2) V. Hopf, Inset Andros (este si o traducere greaca, la aceasta data' . (3) Gresealg de traducere: e vorba de amusanD ca mai sus, versiunile Coranulal.

(4) Teritoriul de lang5 Vardar. sCalamareas pare a fi In legAturii, cu xcAaluipc, un fel de sepic (acesta find aspectul Chalcidicei . FakkixO e rAul de liing5 Salonic. Anatole A. R.Tom. XXXVI. Memoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

G*

86

N. IORGA

...

e,...

Salonichi cum lo so cula (1), e quelo che li dava a mio pare (2), io lo dono; e lib li dado dalo Panido fina in Mesembria, e la Palateoria insembre (3), et le suo castelle, e saline, et con tute le lor pertinentie, io le lib dade senza alguni tributi

a mio pare lo Imperador et a lo Imperio di Griesi. Et in quele contrade tuti quelj Turchi che habia possession, io li die cazar via de la, et in questi luogi tuti queli, si Griesi como Turchi, che habia comprado alguna cossa per la soa moneda, che li sia so. Et hO dado Constantinopoli cum tute suo confine franche senza algun tributo, de la Parapolia (4) firm al Panido, et in questi

luogi che ho dado allarImperador, che'l possa murar castelli et ogni forteza onde li plaxe, a tuto so plaser. Item in Turchia queli castelli che tegniva lo Imperador, tuti li ho dadi. Item, s'il sera alguna novitade de Tamberlan, io ye (lath le mie galie quante haver?), marinari a vegnir in Constantinopoli ale mie spexe, si lo havera bisogno. Item per contra Salonichi io li 116 dado el Scopelo, el Sciato et lo Sciro, et ho li dado fina X novembre in qua lo trabuto deli diti luogi. Item tutti li homenj de Constantinopoli che sum insidi, possa tornar senza algum impazo in le lor caxe. Item tute cosse e diferencie passade dal tempo de mio avo et de mio pare in qua, sia lasade et asolte, e non se debbia cercar, salvo si algun debitor special dovesse dar un ad j° altro, che lo i sia fato rasion. Item lo fio de Lazaro lo teren so che lo haveva in lo tempo de mio pare, che lo

nen i se dia briga, et debia dar lo trabuto che lo dava per avanti a mio pare, et mandar la so zente a l'oste como lo iera usado, et,.,si cum la soa persona el voia (5) vegnir, che '1 possa vegnir seguramente, e, quando lo non voia, che lo manda la soa zente. Et, in caso che lo vegnisse cum la so hoste, che lo

non habia dano de algun membro de la soa persona, ni de la soa zente, et mandarblo san e salvo cum la soa zente, che da mi non havera algun dano. Item che tuti li Franchi, Venicianj, Qenovesi, de Ruodo, Griesi e tuti

i Franchi, tuti i mercadanti possa vegnir alo mio paise. E, si Dio mi dara

etiamdio altro paise per mar et per terra, the algun non habia dano. E che quelo che iera usanza di pagar per avanti, che i paga senza altra greveza. Item, si algun mercadante fesse algun fallo, che algun altro mercadante non debbia portar pena, salvo quello proprio che haver& fatto lo mal. Item, alo mio paise et luogi si algum navilio se rompesse, che tuto quelo che scapolasse, si haver, como persone, sia scapolo et reso. Item tute le scale che 116, sia averts (6), e che, quanto gran che li vox* e li possa tuor, (1) Cull, cetate. (2) Haraciul. (2) Hap& rilv ti;pcty, litoralul.

(3) Dap& nOkcv, 16.ngl oraq, teritoriul din jur. (4) Voglia. (5

Aperte.

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGML LIU MOHAMMED AL H-LEA PENTRII PERA.

87

e che le mie comerchieri non li dia briga, e che in tuti Ii luogi onde ëii vuol, i possa prender, et per lo comerchio di cadaum mozo de Costantinopoli debia pagar yperper' uno. Item che algun mio navilio che vuoga remi non possa insir fuora de le boche, ni de sora, ni de soto, senza parola delo Imperador et de tuta la liga, e, si per aventura algun insisse et fosse trovado, et fosseli fato dano, che eli se ne habia lo dano, e che la paxe romagna semper forma. Item li amaloti de Constantinopoli tuti che 6 in le mie preson, over in man de li mie baroni, over che sia in li feri, over che habia Ii ferri al colo, che se truova apreso de mi, che io Ii debia lasar andar. Item che ii prisoni de genovesi che sia in mi, et in le mie prison, over in le mie baroni, si li se truova, che le deba lasar, et, onde i truova algun genovese prison, che io el debia lasar. Item, si algun sclavo scampasse dei genovesi, e fosse ben Musulman, che io lo debia dar, cum questo pato che, da-

pub che f6 la rota del Tamberlan, tuti queli mie che se trovasse in le lor man, che eli sia lasadi. Item dele prison di Syo che ii debia dar xxv amaloti. Item li castelli che ha genovesi in lo Mar Mazor, che eli non sia tegnudi

de pagar trabuto. Item queli 500 ducati che dava queli de Sio al signor de Alto Luogo, che li non debia pagar niente. Item de le confine de Veneciani, si lo i fosse preso terreni, castelli, casali, ni alguna cossa de le suo confine, che io le debia render, e darli Sitines. Item per

contra l'isola di Negroponte, su la terra ferma li don' infra terra mia cinque, e, si in questi fosse saline ni scala, chel sia mio, e, si'l fosse tolto intrato

gran del mio paise senza pagar el mio comerchio, che queli suo che lo trazesse, sia castigadi. Item chel marchee dela Bondeniza non sia tegnudo altro salvo quelo iera tegnudo per avanti a mio pare. Item che, si nesum sclavo ni servo vegnisse a scampar ali lor luogi, che eli me li debia dar, e, per simel, si algun lor schiavo ni servo scampasse ali mie luogi, che sia tegnudo doverlili dar. Item che quelo che dava Nicsio (1) et Alto Luogo et la Palatia, gob ducati ljc, che eli non debbia dar niente. Item deli arnaloti de Venicianj Ii (lath VC amaloti, qual che

eli vora, cum questo pato, che eli me renda tuti Ii Turchi che eli havera.

Item de lo trabuto de Foia Nuova laso

ducati V'. Item, si alguna

casion intravegifisse, o de sangue, o de parole, o per che altro muodo se fosse, che la paxe non se rompa, ma remagna ferma, e che quelle devision che fosse, se debia acordar amicabelmente entro mezane persone. Item la Salona, cum quele confine che manzava la contessa (2), le 116 dade alo Hospedal de Ruodo franche et libere. (1) Naxos.

(2) E vorba de contesa Maria, fiica Elenei. V. William Miller, The Latins in the Levant, Londra 1908, pp. 323 4, 346-7, 369, 418.

www.dacoromanica.ro

88

N. IORGA

(Venetia, Archivio di Stato, Patti registri, II, fol. 130 Vo; publicat si in Hammer, 1.c., Ill,pp. 607--10; traducerea Romanin, III, p. 282 si urm.; Thomas, Diplomatarium venetolevantinum, II, p. 290 si urm.; Mas Latrie, in « Documents inédits, Melanges historiquesD, III, p. 178 si urm.; tras aparte subt titlul: aCommerce et expeditions militaires de la France et de Venise au moyen ageD, Paris 1879; cf. Iorga, Geschichte des osmaWaken. Reiches, I, p. 329 si nota 4.)

E de observat cá aici se pomeneste, nu un original grecesc, ci unul turcesc, care se traduce ad litteram. (1) 3.

Tratatul lui Mohammed al II-lea cu Ungaria (13 Aprilie 1452, ratificat de Joan Hunyady la 20 Noemvrie 1451). Dei gratia ego magnus dominus et magnus amir (2), SwIthan Mehmet-weg, fihius magni domini amir(3) Sulthan et filius quondam Murathbeg, iuro vobis,

Illustri principi, domino Iohanni de Huniad, regni Hungarie gubernatori, et dominis Hungarie, et dico: bellathy bebillachin methalthy surnabalhy et magni nostri prophete Mirameth (sic: Mucamet) et septem musaph quod habemus et credimus nos, Musrornani, et per mille et unum nomina Dei mumurschi Mehameta, et per animam avi et patris mei, et per animam meam, et per caput

meum, et in caput filiorum et per corpus meum, in quo sto,quod volo pacern per tres annos cum domino gubernatore et cum dominis Ungarie, sub hac disposicione quod regnum Hungarie et qui eos audiunt et obediunt, eciam Dobronik(4), que ad ipsum pertinet et sibi obedit, cum terris, castellis que possidet ipsa Dobronik, abstulit a primis regibus, predecessoribus regni Ungarieet, siquid Steffan Weida (5) Dubronik abstulit, reddere teneatur sic eciam Kilie et ad earn pertinentes, sibi obedientes, et alie quecunque ad sacram regni Ungarie Coronam pertinentes, tenute a meo dominio (6) et ab hominibus mei dominii, per tres annos sic etiarn, ut dominium meum et tenuta habeant pacem a domino gubernatore et a dominis Ungarie per tres annos. Et, propter castra, incipiendo a (7) Sewrim, prima penes Danubium, nec dominium, nec homo dominii aliqua castra vel fortalicia edi-

ficent, sic eciam dominus gubernator et domini Hungarie nova castra, sed (1) Cf. actul turcesc al tratatului din 1540 cu Venetia, publicat si comentat de Luigi Bonelli, In Centenario della nascita di Michele Amari, II, Palermo 1910, p. 332 si urm. (2) Ms.: amice. (3) Ms.: Amirewlthan. (4) Ragusa. (5) De Hertegovina. (6) Ms.: domino. (7) Ms.; et,

www.dacoromanica.ro

PRIVILEGIUL VII MOHAMMED AL II-LEA PENT RU PERA.

89

eastra que aput manus ambarum parcium essent, valeant et valent edificare et construere iuxta nutum. Et Illustris princeps dominus Georgius, despotus

Rasie, et filii sui et castra sua, etiam terra sua et oinnis conditionis homines, quod habeat eos (1) dominium meum in pace et dilectione: volo stare in iuramento et disposicione quicquam curn eis (2) iuravi et inscripsi, sed per potenciarn nihil faciam, nec in obprobrium ; et, quid petierunt et non dederint, propter hoc cum ipsis nullam discordiam faciam. Et, dum imple-

buntur predicti tres anni, et dominus dispositus et filii et castra et terre a dominio meo remaneant cum pace, sub eadem pacis constitucione, sub qua ante hanc presentem (3) disposicionem inter ipsum dominum dispositum et nos iuratum fuerit, nunc et imposterum. Et, quicquid boni fuerit despoti in

regno Bossne, eidem restituatur, et, siqui non restituerit (4), pacem non habeant. Et despotus et. filii persolvant et reddant quod promiserunt Dominacioni Mee. Sic (5) dominus despotus et flit sui et castra et nobiles qui habeant pacem a domino gubernatore et dominis regni predicti (6) tres annos, et imposterum quod despositus et filii et terra et castra sua maneant cum domino gubernatore et dominis Hungarie in pace (7). Et etiam Latislaus, Wayda (8) Balachorum, quid tenetur Dominacioni Mee, sive cum tributo (9), sive curn alio

servicio, id exolvat et faciat Dominacioni Mee. Sic eciam quid tenetur regno Hungarie aut gubernatori (10): audiencia, obediencia et obligacio (11), aut cum

aliis serviciis, hoc faciat. Et, dum de premissis ambabus partibus satisfecerit, maneat in pace ; ubi vero quid mihi aut domino gubernatori (12) tenetur

non solveret, et eciam dominis Hungarie, habeat quelibet pars liberam facultatem ipsum(13) perturbare et ad solvendum compellere; et per hoc pax fir-

meta non violetur. Et iste Ladislaus, qui ntmc est dominus super Balachos, usque terminabitur ista treuga, ipse fiat dominus, et, si ipsum Ladislaum, durante ipsa pace, mori contigerit, nulla pars habeat facultatem in Transalpinis preficere dominum(14), nisi ilium quem ilia terra dilexerit. Et ille qui (1) Ms.: qui habeat eas. (2( Ms.: seri. (3) MEI.: prasentem. 4) Ms.: vestituerit. (5) Ms\: sit.

(6) Ms.: dorninos regni predictos. (7) Ms.: pacia, paciencia. (8) Ms.: Waydo. (9) Ms.: tacito. (10) Ms.: gubernatore. (11) Ms.: obligavit. (12) Ms.: gubernatore. (13) Ms.: ipsam. (14) Ms.: dominiu.m.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

90

tune esset dominus super Balachos, maneat in predicta disposicione usque terminum prenotatum (1). Et rex Bossne et alii domini Bosne, cum quid (2) tenentur (3) Dominacioni, aut cum tributo (4), aut aliis serviciis, id mihi perficiant (5), et, donee perfecerint cuilibet nostrum, maneant in pace. Ubi vero non perfecerint quod teneatur mihi aut regno Hungarie aut domino gubernatori, liberam (6) habeant facultatem quelibet pars perturbare ipsos

et impedire et ad id faciendum compellere, et per hoc treuga presens non violetur. Foriscitores (7) ambarum parcium ambulent per nostra loca et per nostras terras pacifice, per terras et aquas, dempto quolibet impedimento, et faciant forum sine ullo (8) impedimento, tributum solvendo iuxta conswetum modum locorum regni. Et sic ambasiatores ambarum parcium ambulent inter partes cum pace ; husarones (9) et malifactores, dominio meo subiecti, si aliquid (10) mali ad partes regui Hungarie furtive aut

per violenciam inchoaverint, mittat dominus gubernator mihi, ad noticiam deducendo, et ego inveniam tales malefactores et corripiam iuridice, et homini dampnificato satisfaciam. Sic eciam hussarones vel malefactores Hungarie, si aliquid mali ad terram meam fecerint, dominus gubernator modo simili talis modi malefactores corripiat et dampnificatis satisfaciat, et propter huiusmodi malos homines inpaciencia (11) non fiat. Et, completis hiis tribus annis, si inventum fuerit aliquis ambasiatorum nostrorum (12) apud dominum gubernatorem, aut homines mercatores dominii mei in regno Hungarie, aut similiter ambasiata domini gubernatoris apud Dominacionem Meam (13), et mercatores hungari (14) in terra dominii mei, ambe partes libere

dimittantur cum omnibus rebus, vadat quilibet in terram suam libere, cum pace. Et ad hec (15), in quibus iuramentum feci et insoripciones domino gubernatori et dominis Hungarorum, teneam, et amiciciam teneant et foveant 1) Repetat ultimul cuvant. 2) Ca in româneste: cum quid= cu ce. (8) Ms.: tenetur. (4) Ms.: tacio.

(5) Ms.: perficiat; mai jos: perfecerit. 61 Ms.: liberant. (7) Negotiatores, dela forum. 8) Cuvántul, neinceles in manuscript.

(9 E In sensul slavon, de hoti. V. L 13ogdan, in gAnalep, XXX, pp. 402-3. 10) Ms.: aliqui.

11) Nepace,pare a fi o traducere nu din románeste ci din slavoneste, mediatorul fiind, cum'se vede mai jos, Gheorghe Brancovici. (12) Ms.: nos nostrorum.

13) Aceeas observatie ca in nota 2. 14) Ms. hungarii. 16) Ms.: hoc.

www.dacoromanica.ro

-I -

PRIVILEGIUL till MOHAMMED At 11-LEA PENTRU PEEA.

9t

dominus gubernator et domini Hungarie Dominacioni Mee per tres annos, et ita me percutiant (1) omnia mea iuramenta per me iam facta, quod nihil de hiis predictis violare volumus. Facturn coram nobilibus domini Georgii despoti : Rewtz Bolnik, pastore (2), et Book (3) Wayda, et coram ipsis Dominacio

Mea iuramentum praestitit et inscriptionem dedit, fecit ; et per hec omnia, premissa videlicet, iuramentum, inscripciones, disposiciones et ordinaciones, infra tempus prenotatum fiant ; ego et omnes ad me pertinentes inviolabiliter et infringibiliter observabimus (I) et tenebimus ; sic eciam dominus gubernator et domini Hungarie. Datum mensis novembris XX-ma die, in Andrinopoli (5), anno ab inicio mundi sex milia nonagentesimo et sexagesimo. Datum pridie Tiburcii et Valeriani Martirum, que est tredecima die mensis aprilis, anno Christi al Incarnacione millesimo quadringentesimo quinquagesimo secundo (6).

Scriptum per manus Udalrici Spannagel.

E, cum s'a spus si in note, o traducere dupa, un original slavon. (Munchen, Hof- und Staatsbibliothek, ms. lat. 19.542, fol. 260 si urm.; publicat6 si in N. Iorga, Acts i fragmente cu privire la Istoria Romanilor, III, pp. 23-27.) (1) Ms.: pertuciant. (2) V15dicä? (3i Vim.

(4) Ms.: obstabimus. (5) Ms.: Andinopolim. (6) Ms.: secundum.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL Pag.

I

69

II

74 76 82

III IV

Tratatul lui Murad I-iu en Genova (8 Iu lie 1387) . . 2. Tratatul Sultanului Suliman I-iu cu Bizantul f?. i Liga ere,tin& (inainte de 3 Iunie 1403) 3. Tratatul lui Mohammed al II-lea en Ungaria (13 Aprilie 1452, ratificat de loan Hunyady la 20 Noemvrie 1451) 1.

www.dacoromanica.ro

D

85 88

Iorga, Privilegiuklui Mohammed al .11-lea pentru Peru.

N.

....,"_,--44.;.::

(

.

4

-

-,

*It

t..§:: ...

°- --

.,. ..

, -, -

...-,"

..,..

-."-:

P. 31,04,4.

,

..yry.-;-`---.77-

4.+;fr i::;"

, .

,

it

.

.,':. .?,,, - .

-,73.

. `i-ar-

,. ;414i.i...

A

tsaor

L

t.

cm

lr

.51"

5'..5

0_

Wit2f-

4.

..- ..,,,....,v

".

t

.

P.+1-+.3 '44)

i.011.1

--, -I

,

-.7

...,,d,

4

...!.... ;:'...", _ ....,

.

.

ti,..4 .p-

44 .*..,., 43 .4.. fa /ft....4 4 p.-

)

%.

1,

12:;: . ts...., J'A.r''

.....

4.

.-yelLaa,

.

........,,,,

LA-

.

___'-`7,.4-.'

..,(47:-..c,.. '`' ' PP

e*--t.

0

k..1)z1/4

.,

r

....

..ar...exarc

f

.

' ri' 4...

..

-0--. wi, r

N.

, tosob

1

,00.41;""a}

-....:., , ..,

,

'

Al

:.

,.

rr y.._

.

;\

.

1:;---

_.; -,,,

,

I

"41

A-. Ca0 J

.

47/

f. 4p4

..--e-

?. ..",`,* J ,t,-,-d' -er't

4

g:-,--t4,-,s3r,

rY .01-1

4.

.

C." ,

..

'

.

cry

.5 Thr

,......"1..,er.c '7._ -.i.e.". 1v

04

'

Of

.

..

rr ' 99 99-9,.., I,- r. ,

it°4 cZZ

fra%-%

14.

t

v

.j..t......tv

1,, --47--e +4, t *

,

.

4. S

,s. '

$f earn

110C..-.' ?CV+

,..-...._

.-

''...4., "

.-- r ,.-;.---7-- .,;-",-; ,

,

......

,"

V

".,

s

ZA(.'1.4,A..e

C*4.1

%

r

"

'a

.z.;,..,:"(-27,--:-.

*-

f

,

CAL).* tr,

. )"., 14 (.k\41)\_:'&1

(

-,---.

,A

-r-

- 4. t.-..).er1 .1.3r.c .-1:1

'

a 1r.-.,.. .,.., ,-,4...,5

4.,,Q..,-1:2:1,:., . X

r...1

rIL,. ,'.'r ,--- rcA-44 .1 ..f, 'WI. 0 ,I.k."1-1." .g f y., e -_/._, ^

-1

' I .er ,u u ,' ''''', XX& 1--,'.

r..,A,-...*

;,".

.1

.

,

(

.

,.1

>77.

.4

__..

I

.

)0.,,,-,-,,,,r -"i1.3,-,7.0C,45

G crLs-----

,-1-..,

6.

k,--.7i.-/

1,,;,

rt.

i

-

,

www.dacoromanica.ro

MI

ell I al

-

-

.1

--/

: -trek 4,-.'i,4,;,,:,i'

'r-Y \-071..Y2'N'y fv-fA,9-1

,/

I:

_,.:r ,,,..a.,_,"> r....,,,,_ ,\ . ,

t

.

0inctlets A. R.Tom. XXXVZMemortile Sect. lstorice.

N

.*-Y

erizt

1.-y 4-4e k ,r ,. 0,,,,,,-,71°/-c"'"1 'r '1/41';'---00 .71Cia.. mit .1.-1.4-,N.4

--'!.`0 ev)

.-

1

I

C:

:-.,..,. " 47,..f.' '

Va-i 4014 eA.

.

I

1f

f

")`,

(

/,

....\'- ..14'Q Of ''''. "'"°-0,4, r'-/..,-,-; c-

?

ay luik

.-71.k12..;

Two .C\Scro

rt,,' 4 TT; .... ;114,14V

,

____

r;

ev-

---:.

ooo

I 1

4,

v 169.

Katy Ca./tort

04, C/of. .11

.4

,

.

,

71. Y

r,

...,

>

C).42- ,N,

\

;

Y

,"1/4,

t.

Xr-07-;` ;:'ra.--.)

..."'

.

.-rr

;.1

IT1(

,

.

to

,

a-0J

%

y -apo Gre.o.......onv-

,40,,reservoirs de 2.90 X 1.55 m. die largeur et L50 m. de profondeur, qui out peut-etre semi comme greniers et, dans le coin S de la tour un autre, plus grand (c. 3.40 X 3.50) de Pepoque quasi-barbare de la cite, -construit en pierres liées avec de

www.dacoromanica.ro

arAtEAk tuatEmt.

323

terre, conserve, par endroits jusqu'a une hauteur de 2 m. (v. pl. XV, fig. 1). Entre les deux piliers de la tour on a trouvé deux moulins a, bras, de 0.70 rn. de diametre, et entre eux la partie superieure d'un autel en marbre avec une dedication grecque en Phonneur de l'impératrice Tranquilfinal Pres du pilier du N a éte trouve un .autre moulin A. bras, de 0.70 m. de diametre, et les restes informes d'un autre autel en marbre ressemblant par sa facture a celui dedie a Tranquillina et qui avait été probablement prepare a. recevoir une inscription analogue en l'honneur de Gordien IlL Je n'insiste plus ici sur les autres petites découvertes faites dans cette tour. La. tour d'angle de PO est dans notre camp la plus petite des trois tours de ee genre ; a peu pres circulaire, elle a un rayon de 3.50 m. L'entrée est large de 1.20 m. vers le camp et de 1_54 Item la tour. Le mur, conserve jusqu'a, une hauteur de 1.05 m., a une épaisseur de 2.50 m. La tour de PO de la grande porte du SO (v. pl. XVI, fig. 1 et le plan de la fig. 35, pag. 281) est plus large (a la- base 5.37 m.) que longue (4.91 m.). L'entrée a une largeur de 1.30 in. L'epaisseur du mur, conserve jusqu'à une hauteur de 1.60 m., varie entre 2.50 vers le camp et 2.66 pres de la jonction de sa courbure avec la courtine. Dans cette tour on a trouve beaucoup d'objets en fer (entre autres un entier depot de couteaux), des appliques en os, des lampea, dont Pune chretienne, un moule en terre cuite pour la partie supérieure des lampes, parfaitement conserve ; puis beaucoup d'objets de lai

moindre importance.

La tour du S de la ports du SO (v. pL XVI, fig. 2 et XVII, fig. 1, avec le dessin, fig. 35, pag. 281) est plus longue (5.30 rn,) que large (4.72 m.). Lemur, uniformément conserve jusqu'à une hauteur de 1.30 rn. au-dessus du socle (v. p. 282 fig. 36, une coupe longitudinale de cette tour), a une epaisseur quL varie entre 2.50 m. vers le camp et 2.75 m. vers la courtine du SO. L'entree, large de L30 m., est bien travaillée avec de grands blocs parmi lesquels nous avons eu Ia. surprise de voir encastre un autel votif du temps de Marc-Aurele et Lucius Verus, mentionnant les Gives Romani et Bessi consistentes vico Ulmeto. Une coupe A. travels les décombres trouvées dansla tour (voir p. 283, fig. 37) nous montre la succession de plusieurs époques de civilisation a Ulmetum. Dana les couches inférieures on a trouve plus de deux cents petites monnaies en bronze des empereurs du IV-e et V-e siècle (nous avons la série de Julien a Theodose II), une monnaie en bronze de Maurice Tibere, et d'autres objets. de moindre importance. La, grande tour carree du S (la premiere du SE) a 8.10 X 8.13 m. Par endroits démolie jusqu'au socle (voir la coupe ei-dessus, p. 284, fig. 38), elle est vers le camp encore conservée jusqu'a une hauteur de 2 m. (v. pl. XVII, fig. 2). Le mur est épais de 2.50 (vers l'exterieur) 2.75 (vers Ie camp)

www.dacoromanica.ro

324

VAILE PliRVAN

L'entrée est tres large : 2.13 m. vers la tour, 1.60 m. vers le camp. Au temps de la decadence d'Ulmetum, elle avait &é rehaussée jusqu'a 0.80 m. au-dessus du seuil primitif (v. p. 284, fig. 38, la coupe IIII :et pl. XVIII, fig. 1, pl. XVII fig. 2). Au contraire le niveau intérieur de la tour a été des le commencement beaucoup plus bas (c. I. m.) qua le seuil, car nous constatons

un escalier descendant dans la tour. Cette difference de niveau vient de l'inclination trop abrupte du terrain de ce ceté du camp. 5.09 X 8.50 8.62) est assez mal conservée a l'interieur : seulement jusqu'a 0.65 0.82 m. au-dessus du socle sur les trois cetés e3giosés a l'ennemi, et jusqu'a 1.80 m. vers le camp (voir la coupe pa, pag. 285, fig. 39). Le mur a une epaisseur de 2.50 2.60 m. L'entree, La deuxième tour quadrilatere du SE (5.05

large de 1.50 m., est continuée a l'interieur de la tour par une terrasse en beton, qui semble avoir ete le soele des piliers (peut-etre en bois), qui soutenaient les &ages supérieurs. Dans cette tour nous avons trouve entre autres objets un moulin a bras, probablement tombe des étages supérieurs (v. pl. XVIII, fig. 2) et une inscription byzantine, mentionnant a Ulmetum les milites lanciarii iuniores. La troisième tour du SE (6.13 X 6.87 7.00 m.) est assez bien consers;ée (v. pl. XIX, fig. 1) : jusqu'a une hauteur uniforme de c. 1.80 m. L'entrée est large de L60 m. Dans cette tour les magons qui travaillaient au mur (sans

doute des soldats de la legio ou numerus des lanciarii iuniores) nous ont laissé deux graffiti, traces dans le mortier encore mou, qui remplissait les interstices des pierres : Domino frairi et vivam. En outre on a trouve des fragments d'une galea en fer, des restes de haches en fer et d'autres objets de moindre intérét. Je passe a la description de l'interieur des portes. Les portes d'Ulmetum reproduisent le plus simple des types connus : celui avec une seule entrée et sans propugnaculum, qui revient aussi a Tropaeum Traiani et a Troesmis, mais encore plus réduit qu'à Ulmetum, ou nous avons le type de la Porta Pinciana ou de la Porta Salaria de Rome, dont les entrees sont continuées a l'intérieur par des contreforts qui défendent de côté les entrees des tours qui flanquent les portes. La profondeur de la porte du SO (v. le plan, p. 281, fig. 35) est de 4.20 m.,

sa largeur de 4.55 m. Les contreforts sont épais de 3.25 m. Ils depassent le front intérieur du mur du camp avec 1.35 m. (a droite) et 1.65 m. (a gauche). L'entrée et les contreforts sont parementes de pierres de taille (en partie des monuments votifs ou funeraires plus anciens). Cette porte n'est conservée que jusqu'a une hauteur maximale de 1.20 1.40 m. (comparer la vue donne() ci-dessus, p. 288, fig. 40 et pl. XIX, fig. 2). Le terrain A Pin-

térieur du camp en face de la porte du SO, deblaye jusqu'a une distance

www.dacoromanica.ro

CETATEA 13LMETIIM.

325-

de 25 m. vers le NNE, clans la direction de la rue principale du camp

et jusqu'a 30 m. vers le SE, le long de la II-e courtine du SO, jusqu'it la tour quadrilatere la plus proche (voir le plan general), ne nous a livré que des ruines informes de murs faits sans aucun soin (les pierres sont fides avec de la terre jaune ou noire) et, A Pinterieur de ces constructions primitives, beaucoup de fragments de vases de facture locale, des debris eri fer (couteaux, pointes de fleches, etc.), en verre, en os, de petits objets en bronze (fibules, cloches, etc.), des graines de lin, des lampes, enfin tous les vestiges, si communs de la vie romaine provinciale des derniers siècles, avant la conquête definitive des regions danubiennes par les Slaves. Je n'insiste plus ici sur ces restes que j'ai décrits en detail ci-dessus, p. 288 et suiv., p. 299 et suiv. Je note seulement que tous les murs quasi-barbares, que j'ai rencontrés ici, ne tiennent aucun compte du plan et de la destination primitive du camp. Ifs aboutissent tous perpendiculairernent au mur d'enceinte qu'ils utilisent simplement comme quatrieme paroi de leurs bâtiments.

En continuant sur une largeur de 5-10 m. des deux dites de la porte du SO, les tranchees faites pour la recherche de la face interieure des courtines adjacentes, j'ai constate partout les mémes murs transversaux, qui for-

ment une suite continue de petites chambres tout le long des courtines. Dans Pune de ces chambres (a PO de l'escalier de la courtine S) nous avons trouve encore in situ un grand dolium (diam. de 1.30, hauteur incertaine) avec un entier dépôt de petites amphores (v. fig. 41, coupe de niveau sur cette partie du camp, et pl. VIII, fig. 1, la chambre avec le dolium), et dans

une autre chambre (pres de Pescalier de la premiere courtine du SO) un grand four a pain, en partie écroulé (v. le plan general et pl. XX, fig. 1). La porte du NO (voir le plan ci-dessus, p. 273, fig. 27) est mieux conserve&

que celle du SO et nous offre un aspect monumental plus complet (voir pl. XX, fig. 2 et XXI, fig. 1). La profondeur de Pentrée (sans le seuil large de 1.20 m.mure a une epoque posterieure et que j'ai laisse dans le même état, a titre de document) est de 2.75 m., sa largeur de 4.90 m. Les piliers de la porte avancent de chaque cOte avec 0.585 m. Les contreforts ne sont pas de la méme épaisseur : celui de gauche a 3.25 m., celui de droite seuleMent 2.80. Ils proeminent sur la face intérieure du mur du camp avec 1.20 m : ils sont done plus petits que ceux de la porte du SO. La porte du d'apres les vestiges que nous y avons trouvés n'a pas eu le sys"NO teme de fermeture par herses (cataractae), comme la porte du SO (voir le Resume de ma Ie communication sur le Camp d' Ulmetum, Bucarest 1912),

mais celui plus commun par portes a deux battants. Cette porte est conservée par endroits jusqu'a une hauteur de plus de 2 m. au-dessus du socle e

www.dacoromanica.ro

326

VASILE PARVAN

/cp. la vue de face, ci-dessus, p. 292, fig. 42). Le parement de Pentree et des

contreforts est forme en partie d'anciens monuments votifs ou funeraires, les uns places la face contre le mur, que j'ai pu décrire sans les tirer de leur emplacement primitif. Cette porte avait eté condamnée par la generation qui suivit aux constructeurs du camp : son entree, murée aussi du cOte du camp, fut utilisee comme simple habitation (v. le plan general du -camp et la pl. XX fig. 2). Les demeures semi-barbares de ce cóté du camp sent datees par des trouvailles faites ici ; entre autres, un poids en pierre avec la croix byzantine entre les lettres a et co, puis un couvercle de vase -avec Pinscription Kópte park On a trouve aussi

restes des viandes consom-

mées par les derniers habitants de cette forteresse des os de cheval deposes dans l'un des trous qui avaient servi lors de la construction du camp au fixage de la pouf-re transversale qui fermait au dedans les battants de la porte. Les fouilles que nous avons pratiquees a Pinterieur du camp (voir le plan general) ont conduit a la découverte d'une construction absidale, avec l'axe longitudinale orientée vers le NNE, oil est son abside (v. le plan ci-dessus,

p. 297, fig. 45 et les pl. XXI, fig. 2 et XXII, fig. 1). Outre le mur de l'abside (v. pl. XXII, fig. 2) épais de 1 m., tous les autres sont épais au plus de 0.75 m., generalement variant entre 0.60 et 0.70. La longueur totale du batiment est de 35.50 m. et la largeur totale de 17.70. Les diverses pieces qui composent cette construction ne communiquent pas symétriquement entre elles, mais deux corridors (C et D sur le plan, fig. 45), que Pon doit passer d'abord, conduisent aux chambres. Des pièces B et I partent les bran-

ches d'un canal, qui passant sous les murs s'unissent dans la chambre H et ressortent en dessous du mur de l'ESE directement vers le S. Le canal .(v. pl. XXIII, fig. 1 et 2), large (it Pintérieur) de 0.400.50 et haut de 0.30, conduisait les eaux des chambres B et I en dehors de l'édifice par dessous le pavement. II est travaille avec soin en beton très consistant, couvert de +ialles et pave de briques (voir la coupe annexée au plan, fig. 45). Les murs de cette construction sont conserves jusqu'a une hauteur de 1.30 m., mais en general seulement jusqu'a 0.40 m. au-dessus du niveau antique (voir la section longitudinale annexée au plan, fig. 45). Cette construction a &é plusieures fois modifiée soit par prolongement des murs primitifs, soit par changement des communications entre les diverses salles. Elle a même été un temps déserte et sur ses ruines on a construit un autre batiment, dont nous avons des restes a un metre au-dessus des chambres A et N; cette nouvelle construction (v. le plan), qui était payee de briques, avait une orien-

tation et un plan tout a fait différents de l'ancienne. A un niveau encore plus élevé nous trouvons enfin au-dessus de cette construction--datant des

www.dacoromanica.ro

CETATEA IILMETUM.

327

derniers temps byzantins d'Ulmetumdes restes de constructions barbares. L'edifice absidal d'Ulmetum nous fait ainsi connaitre une suite continue de civilisations, dont la plus ancienne couche remonte a Justinien (une monnaie

de la XIX-e armee de son regne a eté trouvée pres de l'abside). Pour les murs du bâtiment on a employe aussi, comme de coutume, d'anciens monuments romains: une petite ara du II-e siècle avec Pinscription mutilée fonte .dei nous en est seule parvenue. II. Menues découvertes. A. Les monnaies que nous avons dernièrement trouvées a Ulmetum peuvent etre classées en trois groupes. Du II-e et III-e siècle (une de Trajm, une de Septime Severe et une de Gordien III) tres rares et provenant sans doute de Pancien emplacement civil vicus Ulmetum. Du IV-e et V-e siecle, la serie a peu pres complete de Constantin a Theodose II, a vrai dire sans valeur documentale pour le camp-meme dans sa dernière forme (evidem.ment byzantine : voir ma communication suivante), puisqu'elles proviennent presque toutes d'un grand depot : plus de 230 petits bronzes trouvés

ensemble dans la tour du S de la grande porte du SO et pouvant done etre parvenues simplement par hasard dans cette tour. Enfin le troisième groupe, du VI-e siècle, la série des monnaies de Justin a Maurice-Tibère (bronze et or), trouvées a peu pres partout dans le camp et documentant .d'une maniere sure les couches oft elles furent découvertes. B. En fait de bronzes nous pouvons noter ici comme plus remarquables les objets suivants : deux appliques figurees (pi. XXIV, fig. 2, no. 1 et 2) representant Venus, sur un socle en forme d'ara : l'une complete, haute de 0.097 m., l'autre sans tete, haute de 0.073 ; six agrafes en forme d'arbalete, style du III-e siecle (pl. XXIV, fig. 2, no. 5 et pl."XXV, fig. 1) ; des appliques de toutes formes et usages, dont la plus intéressante est celle donnée pl. XXV, fig. 1, no. 20, en forme de T (haute de 0.18 et large, au niveau de la barre horizontale, de 0.11), en bronze rouge, avec les clous en bronze jaune, qui Pont fixée a la lorica en cuir, dont elle faisait évidemment partie; des clefs, des anneaux, des clochettes, etc. (voir ci-dessus, p. 305 suiv., la description complete de ces objets et cp. pl. XXIV et XXV). C. Objets en fer. I. Armes. Pl. XXV, fig. 2 no. 3 et 5 : deux pointes de fleches de forme différente ; no. 7, 4, 8, 9 et 2, des pointes de lances, de diverses formes et dimensions, dont no. 4 et 9 sont travaillées a creux, les autres sont massives ; no. 10 et 11 deux fragments de pita tellement grands que nous del ons penser en les identifiant aux pita appellés cataputtaria : Pun a le diametre de c. 0.047, Pautre de c. 0.044 m. ; tous deux sont vides a, l'interieur ; pl. XXV, fig. 2, no. 6 a-d, quatre fragments de la partie occipitale d'une galea romaine. II. Instruments et outils usuels. Nous avons

www.dacoromanica.ro

328

VA SILE PARVAN

trouve a Ulmetum a peu pres tous les outils nécessaires A la vie agricole(v. pl. XXV, fig. 2, no. 1 et pl. XXVI) : des pioches, des faucilles, des faux, des haches de diverses grandeurs et formes, des couteaux, etc., et en outre une grande quantité de clous, une fibule, des anneaux, des crampons, etc., dont je donne la description ci-dessus, p. 308 suiv. D. En plomb on n'a trouve que deux appliques (pl. XXXII 1, no. 10 et 11).

E. La cdramique trouvée a Ulmetum est presque toute de fabrication locale. Seulement quelques fragments de terra .sigillata ont été trouvés ici, entre autres un fragment qui pourrait faire partie d'une patina ornementée en barbotine, avec des feuilles de lierre (v. pl. XXIX, fig. 2, no. 2), en outre encore quelques fragments de sigillata de seconde qualité, et enfin quelques vases très bien travaillés en terra nigra, vernisses, avec des ornements patines (pl. XXIX, fig. 2, no. 1) et une patella (pl. XXVIII, fig. 1, no. 3), qui peuvent aussi étre impores. (Pour les vases de forme et facture commune, locale, voir ci-dessus p. 309 suiv. et pl. XXVII et XXVIII). Les lampes en terre cuite d'Ulmetum sont toutes de fabrication locale. Nous en avons méme

trouve un des moules. Leurs formes, dimensions et ornements sont trés varies ; parmi les cinquante sept exemplaires, entiers ou incomplets, ii y en a très peu sortis du même moule. Deux d'entre elles ont sur leur partie su.périeure des scenes de chasse en relief plat (pl. XXX, far. 1, no. 2 et 5), deux sont évidemment chretiennes (XXX, fig. 1, no. 4 et XXXI, fig. 1, no. 24), les autres sont communes. F. Pour les briques je renvoie au tableau donne ci-dessus, p. 312. G. En verre nous avons trouve une grancle quantite de petites coupes (le plus souvent seulement le pied de la coupe): pl. XXXI, fig. 2. H. En os et come, des aiguilles, des peignes, des manches de couteaux et d'epees (en come de cerf: voir pl. XXXII, fig. 2: des cornes en partie encore non travaillées): pl. XXXII, fig. L Renzarques pour le plan géndral du camp. L'original de ce plan est dessine en couleurs. En vue de la publication definitive d'un tel plan A la fin des fouilles, j'ai pour cette fois renonce A cette depense et en ai simplement donne la photographie. C'est pour cela que les murs «barbares» du camp n'ont pas de hachures différentes des murs «romains». Les explications qu'on trouve ci-dessus seront toutefois, je l'espère, suffisantes pour bien pouvoir lire ce plan.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parvan, Cetatea Ulmetum, II 1.

I.

14." .

:IA

_

.''

= °

.,

1 111

-#:

.

.

. 7, 4

.

'Is: LI. o

ia7

kt,

'

.

i__. 1

Vederea curtinei de Sud. Vue de la courtine S.

2. Legiltura primei curtine de SE cu prirnul turn patrulater de SE. In primul plan, canalul prin zidul curtinei. Jonction de la I-ere courtine SE avec la premiere tour carree du SE. Au premier plan, l'egout travereant le mur de la courtine.

Analele A. R.Tom. XXXVI Memoriile Seel. letorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parvan, Cetatea tittnetion, It 1.

1. Prima curtina de SE in dreptul poqii respective. La I-cre courtine du SE prOs de la porte respective.

2. Vederea aceleias curtine cu poarta si cu coltul format de al doilea turn patrulater de SE. Vue de la inSine courtine avec la porte et l'angle forme par la II-cme tour carree du SE.

'Irate le A. It Tom XXX

lemortile Sec(. Isorioe.

www.dacoromanica.ro

It.

Vasile Parvan, Cela lea Ulmetum, II 1.

'-

111.

.-

1 `;

rk

1

r

"

I. r.

I

1. A doua eurtiná de SE. La 11.erne courtine du SE.

2. A treia curling de SE. La 111-8rne courtine du SE.

Anatete A. R.Tom. XXXPLMemoriite Serf. Istorioe.

www.dacoromanica.ro

f

.

'

Vasile ['Aryan, Cetatea

IV.

Eaton, 11 1.

1. Laturea de Vest a celui de-al doilea turn patrulater de SE si unirea ei cu prima curtinA de SE. Le cote 0 de la II-erne tour curdle du SE et sa jonction avec la I-ere court ine du SE.

2. Poarta de pe laturea SE, viazutA din interior ty. si plansa II nr. La porta du SE vue de l'intOrieur (v. aussi la planche II, no. 1 et 2).

Ana tele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect, Istorice.

www.dacoromanica.ro

1

si 2.

Vasile Parvan, Cetatea Ulmetum, II

V.

1.

1

4

..

r 13

4

V. ..--, --.

°

7,;.7.4 ...,

'...

*-

4

4' e ,*

lil''..

*

I.

-1..1

I''' . -

-:- T.?

F74

a"."

ca

,11

1; .4

i' l'-

-4;6

'., ' .

f

-: ,

-

w

-4

.

)-u.

r

. '

,

a. 4

2-

' 157.

-

1. Poarta laturei de S (Nräzut6. din exterior). La porte du S (vue de l'exterieur).

2. Scara primei curtine de NE. L'escalier de la I-are courtine du NE.

Anatole A. R.Tom. XXXVI.Memorine Sect. Mortice.

www.dacoromanica.ro

81'

,SL19,,

Co

Vasile PArvan, Cetatea Illmeium, 1I 1.

VI

ft- -,75

bi

-. ;

;le

-

L

r

A

.1264,!

4/.

-rd

r Sim

4

.41 411/

°

,

**;

i1125

L fl

s

1.

°

r

r

I

let

I

:...

At

'r

s.tr4 P °

1

°it' V41

..

'gS, 0 '''s, g: . 1;aa,r..,_-;......c.- . .arr............., -...........,,,-,-

1. Vederea In interior a curtinei a doua de NV, cu scara ei. Vue interieure de la II-erne courtine du NO avec son escalier.

c

'

.

ir

4

d

'

3444.

"

5. 4,

111

?:

.....; wui ' l

:.

Li=

."

MM.

2. Vederea scilrii de pe a doua curtinä de NV. Vue de l'escalier de la II-erne courtine du NO.

Analele A. R.Tom. MirlMemoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

r

'11.1

,

..r,

-

°

.

Vasile Krvan, Cetatea Ulmetam, II l.

VII.

'in

.7

st N

F

..

.......-

..

,.

..0..i.I.

i.... .:-. .....

-.

. ;

"

`.'

°.

1. Scara curtinei a treia de NV. L'escalier de la III-Ine courtine du NO.

,

.

:: n,.

. ..

r..1

.

.. ' 0. . .

'11.

.., ..

a

.°,

.

? 7.t' -

.

i.. p,

-E;'

.4101:

Li ,

a.

:

2. Scara curtinei a doua de SV. L'escalier de la II-Ome courtine du SO.

Ana lele A. 1?. Tom XX XV1. Memoriile Seq. boric&

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan, Cetalea Inman..., II

1.

1. Vederea fragmentelor unui dolium (in situ) aproape de scara curtinei de S. Vue des fragments d'un dolium, in situ, pits de l'escalier de la courtine du S.

2. Scara curtinei de S. L'escalier de la courtine du S.

Anatole A. R. Tom. XXXVIMemorille seof (storks.

www.dacoromanica.ro

VIII.

Vasile Parvan, Cetatea Ulmetum, II 1.

,

IX.

.

.0)4. .12

.1

...I

,.,

-;

1' :1 r e..14" ,1 141,r A Je! .V .t . ,

..1 '-,-,Y.-. '',1

:`

.

,

:. I '' ...

;

.,.

'.

...

Ty

,

I.

..

'

jr ,-.,

I '.

,...,

,

'

r$,

A,

I

4.

er'

-

.

,! °LI

r °

g

4

.

u

# F.'

107.1(

y,

-

1. Vederea in interior a primei curtine de SI?, cu canalul $i scara ei. Vue interieure de la I.ire courtine du SE avec le canal et l'escalier.

2. Vederea canalului din turnul rotund de list. Vue de l'Ogout traversant le mur de la tour d'angle d'Est.

Anatole A.

R,Toni. XXX VI.---Memoriiie Seq. Istorioe.

www.dacoromanica.ro

".

X.

Vasile Parvan, Cetatea Illmetum, 11 1.

-

-

.1;

,

,,r_ r7T9,74;0167..-. ! i' .10

-.

...,,, 1

kg:,-*

44 411f,> W--6

.,. ,.....

..e..-,.

.

° .....0,,,, e--mg ..ib.4:i5z- eeiv ..,,,k

,

2

a svt." -

.`

,

_-

-

115

1-121-1,k4tett=,

1. Stalpul boltit din interiorul turnului rotund de E. Le pilfer de)a tour ronde d'angle

11,

l'E du camp.

2. Intrarea si pragul interior al turnului patrulater de NE. L'entree et le seuil IntCrieur de la tour earn. du NE. Anatole A. R.Tom. XXX V1EYemeni. Sect. latorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile Párvan, Cetatea Utmetum, II I.

1. Zidul din interiorul turnului patrulater de NE. Vue de 1'int6rieur de la tour carrée du NE.

2. Stalpul interior i intrarea turnului rotund de N. Le pilier interieur et Pentrée de la tour ronde d'angle du N.

Analele A. R.Tom. XXIVI.Memorilie Sect. istorice.

www.dacoromanica.ro

XI.

XII.

Vasile Parvan, Cetatect Ulmetum, II 1.

1. Intrarea turnului rotund de N. L'entree de la tour d'angle du N.

.

L'.;

a '"'"F R: Fit ,.7i

.: ...",1 .

80

C ',T.,

oc

t

...; .irl)R,;4 ; 1 I ":'

'Ir

'!

,'.'0"-. f rrtl"

1..

e '2.

7.'

..

_'''

r 1'.

.;

441

'-'.

.4K

7..' ...--..,,.."

...

A

'

,

1? ,..

.2

c

4---

....

r IL!

::

-

2. Vederea interiorului turnului de N al portii de NV. Vue de l'inthrieur de la tour du N de la porte du NO. Anatole A. R.Tom. XXXVI.MemoriRo Sect. istorice.

www.dacoromanica.ro

XIII.

Vasile Parvan, Cetatea, Ulmetunt, II 1.

1. Intrarea turnului de N al portii de NV, vAzutil din interior. L'entree de la tour N de la porte du NO, vue de l'interieur.

:

--;

..

-

s

tVci e ,P

c

;'.

...',.

f,'..4

.

'Ter0..- ;:i.

°tmo;V''. :. -op ..-. . ...i.',,, . e. '. .

--4

--.:1'.' 2

.

,._. ..,..*..-,..,e ...

; '; '4 i',t

S.,,,/ ,-,...,

-1

.

.

-

-'

1,:±41-; -0....:E

,

,

t--

.

c'

4 ., i

,

'.0 1 ii .._ -,,..A i 1

7

' ,-

2.'4

,.:.

',

!

'-'4.

-N

-

F1 7..

't

:

11 .....

it.t

.

.

'

:.

:...

-.

-,

"J

-

;

1,

.....

.

.

I

1

!

lo

1

7..

2. Vederea intrárii turnului de V al portii de NV qi a contrafortului aliiturat. Vue de Pentrée de la tour 0 de la porte du NO et du contrefort adjacent.

Ana tele A. R.Tom. XXX VI.

Memoriile Sect. Istorioe.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parvan, Cetatea Ulmetum, II 1.

XIV.

1. Vederea generala a interiorului turnului patrulater de NV. Vue generale de l'interieur de la tour carree du NO.

C.1

'1

.

;1

-=c

I

2-,

I

.

----""X41. 5901

"-

a.

.

f4t-14-irwiT,

IrtfrACt

9. ..tot .

r

41117.111(,),

2. Stalpul de N al turnului patrat de NV. Le pilier N de la tour carree du NO. Ana tele A. R. Torn. IX XVI.

Memorille Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

-

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetton, II 1.

1. Stillpul de V al turnului patrulater de NV. Le pilier 0 de la tour carrOe du NO.

2. Intrarea turnului patrulater de NV, vilzutil din interior. L'entree de la tour carree du NO vue de l'interieur.

Anatole A. R.Tom. XXXVLMemoriile Sect. Mortice.

www.dacoromanica.ro

XV.

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetum, II 1.

1. Vedere in interiorul turnului de V al portii de SV. Vue vers l'interieur de la tour 0 de la parte du SO.

2 Vederea intriirii din exterior a turnului de S al portii de SV. Vue exterieure de rentree dans la tour S de la porte du SO.

Anatole A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

XVI.7

Vasile ['Aryan, detatea utnietuni, II 1.

1. Intrarea i pragul turnului de S al porkii de SV, v5zute din interior. L'entree et le seuil de la tour S de la porte du SO, vue de l'interieur.

2. Interiorul primului turn patrulater de SE. L'interieur de la premiere tour carree du SE.

&Mehl A. R. Tom XXXVLMemoritile Sec(. lsorica.

www.dacoromanica.ro

XVII.

Vasile ['Aryan, Cetatea Ulinetunt, II 1.

XVIII.

1. Intrarea primului turn patrulater de SE, vilzutil din cetate, hnpreuná cu o parte din curtina respectivil L'entree de la premiere tour carree du SE, vue du camp, avec une portion de la courtine respective.

2, Interiorul turnului al doilea patrulater de SE. L'interieur de la II-erne tour carree du SE.

Ana tele A. R.Tom. XXXV.1.Memoriile Seat. letorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parvan, Cetatea lllmetum, II

1.

XIX.

AMU"

.: ).a.

1

..."-I. el.'

. 4-

4.. -

fo

,

....

...14

4

doo

e

n -

q5e4'.

,_ eti

.:4

1. Interiorul celui de-al treilea turn patrulater de SE. L'intdrieur de la HI-erne tour carree du SE.

-

'

.1r-fio,

...

.....i-e""-I'

.

,19...lp,`4,1,..'

... 44 .. .

..,_,.,:,

-..

4.

.

..,

,"..004,

.

xi_.

.

- r.;,7

pi.-

j

J,r-,-'.54,:.-t,,1 4-

-;

4.... ..-

11

.

.KA

-4.

.

°

.-

m

..

1

I

.0

. no.

2. Partea stâng6 a portii de SV (vAzutA din interior cu zidurile barbare aláturate. Partie gauche de la porte du SO (vue de 1'int6rieur) avec les murs barbares adjacents.

Anatole A. R.Tom. XXXVI.Memoritile Sect. lelorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetum, II 1.

1. Cuptorul de lang ii. prima eurtir0 de SV In interior. Le four pits de la I-Cre courtine du SO, 5, l'interieur.

2. Poarta de NV vilzuta din interior. La porte du NO vue de l'intOrieur.

Armlets A. R.Tom. XXXVI.Memorille Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

XX.

Vas& PArvan, Cetatea Ulmetum, II 1.

1. Contrafortul stang al portii de NV. Le contrefort gauche de la porte du NO.

2. Vederea general& a ruinelor construoVei apsidale. Vue generale des ruines de la construction absidale.

Arad. A. R.Tona. XXXVI.Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

gXt.

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetum, II

,%1 lb.^

",

"114

°

. .- ..,-,3 tiF441g."..t "iNi:t.rt L -"I' .1T'rt111-...FICT7 1 .-, gr-4. '''''s ' ' .,-. 17.;:-...el'orga.-Ve' 93...

'?

-'-'' 'r ."--

*°

XXII.

1.

-

°

l' ,!.,-

f!?;-.0%', :

Pr -

!'

=.' .../.41.1:::"Vr-......-..

L.

.'.1.1' .. 41/". .:kia',I 4-11. .; tg,a,

,..

.

L

.

.

,.

.

5..WI''''','' -.

-.- -",,,-

."

.

A

, -

----

, "A

7C-

6 '''"

.

' .il

..1":-

C-

N

.

.

......i

v

'

,-.

.

1.

..,t.:14

.,

.

-

..

=.'"

.s .44110-117,7""

_

1. Vederea inaperilor din dreapta ale construetiei apsidale. Vue des pieces de droite de la construction absidale.

'Ve,P ...,arrtr

'

'

,

.-

'

p

13

r

Li

X

44,1 ,T

.

'

2. Vederea apsidei aceleias constructii. Vue de l'abside du meme edifice. Anatele A. R.Tom. XXX VI.Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

.

Vasile PArvan, Odaiea Utmetum, II 1.

Itf 5970i3O

.

.

°

feaJ

I

m.o. sv

1. Vederea canalului din construcVa apsidalA. Vue de l'egout de la construction absidale.

2. Vederea din interior a canalului constructiei apsidale. Vue interieure de l'egout de la construction absidale.

Anatole A. R.Tom. XXXVIMemoriile Seq. Mortice.

www.dacoromanica.ro

XXIV.

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetum, II 1.

I. Monete de aur dela Mauricius-Tiberius. Monnaies d'or de Mauriee-Tibere.

Cti

r414

3

1

.1

-

4 1.in MOO ENE-, -

2. Figurine i obieete de bronz. Figurines et objets en bronze.

Analele A. R.Tom. Xlixt71.ittemorWe Sect. Mario&

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetum, 11 1.

XXV.

1. Obiecte de bronz. Objets en bronze.

2. Obiecte de fier. Objets en fer.

Anatole A. R. Tom. XXXV.1,lifemoriite

Soot.

Works.

www.dacoromanica.ro

Vasile ['Aryan, Cetatea

Mutton, II 1,

XXVI.

1. Obieete de fier. Objets en fer.

2. Obieete de fier. Objets en fer.

Asa tele A.

R.Torn. xxxV1.Memoriile Sect, htorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parvan, Cetatea Utmetum, II 1.

XXVII.

1. Olárie antic6. Poterie antique.

5 4._

.146

2. Fragmente de vase de lut. Fragments de vases en terre cuite.

Annie@

A. 8.Tom. XXXV1.Memoriiie seq. Istoriac

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetum, II

1.

1. Fragmente de vase de pAmAnt ars. Fragments de vases en terre cuite.

2. Capac de oalA si dop de piatrA moale cu inscripOe crestinA. Couvercle de cruche et bouchon en pierre, avec inscription chretienne,

Ana tele A. R.Tom. XIX 171.Memoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

XXVIII.

Vasile PArvan, Cetatea Glom lum II,

1,

1. Capace de pAmánt ars, cu inscriptii s'i ornamente. Couvercles_en terre cuite, avec inscriptions et ornements.

2. LAmpi si fragmente de vase de lut si de terra sigillata. Lampes et fragments de vases en terre cuite et en terra sigillata.

,

Anatole A. R.Tom. XXXVI.Mesnoriiie Sect. Mork..

www.dacoromanica.ro

XXIX.

Vasile PArvan, Cetatea Ulmetum, H 1.

XXX.

1. IAmpi. La mpes.

2. Liimpi (in mijloc un tipar). Lampes (au milieu un moule).

Analele A. R.Tom.

memo,. Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

Vasile Parvan, Cetatea Illmetum, II 1.

XXXI.

1. LArn pi. Lampes.

6

10

13

11

4.. I4S

41

28

43

19

46 4118

2. Obiecte de Weld. Objets en verre,

Anatole A. R.Tom. JCIUVIMemoriile Seq. !stories.

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan, Cetatea libretto», II 1.

.3

XXXII.

1 t

9

(74!r

ir30/41

'lb

.1_I MN'

I. Obieete de plumb 0 de os. Objets en plomb et en os.

2. Pietre de aseutit Pierres

$i

mitnere de eutit, din coarne de cerb.

aiguiser et manches de couteaux en come de cert.

Alia tele A. R.Tom. XXXV.I.Memoriiie Seq. !stories,

www.dacoromanica.ro

Vasile PArvan, Cetatea ilintettmt, II 1.

St V

'.40

----

f9

t. oaf/

N

NN,At

1,t

;re. -49

wry

YI I

L. it \NN

Sh $ ---4.41*. OS +07

111111111 1111 44..

fP. 4f 2

sh-L

1

AO04-4

a I

-

3

4I

tr.904'

799410992:444,WWWw:

k,

1,44-

OA A

44:

.

NC-

t"-- 094

.r71

.

!...

CETATEA

!

VLAAETVM©

415

\T

%,

4

i---------,

-7'

\\

r

i

WS

1-,,

''s

._-$t

../

\-4*442\\\I*11474"ttc14..1. Anolele. A. R.Toni.

"

Sect. .letoriee.

We i1

,

.0.

i 3

' ,x' i

t

\.)

'

1

,

1

!MINX

-(A),44gWY 26 15

,

ItIlli41N1 ,,-

www.dacoromanica.ro \\

,

4

4

32 24' TekS11111

0,Ve

64

\\

,

,

'

/zz.fiy-datzP s.s 4.6.

1,5o

;

CETATEA ULMETUIII 1)ESCOPER1RILE CAMPANIEI A DOUA SI A TREIA DE SAPATURI DIN AIM 1912 SI 1913 DE

YASILE PARYAN Mernbru al Academiei Romftne.

S1edii'4a dela 8 Noemvrie 1913. III. INSCRIPTII I MONUMENTE FIGURATE. IV. CONSIDERATH ISTORICE.

FActuld astAzi cunosoute inseriptiile i monumentele figurate gAsite la Ulmetum in ultimele douA campanii, trebue sA observ dela 1nceput cll. In afarA de cloi graffiti din al treilea turn de SE, de inscriptia

en pedatura lanciariuni din al doilea turn de SE si de trei in-

scriptii pe obiecte uzuale, toate celelalte inscriptii si monumente descrise n-tai jos, In numar de doubeci i ase, sunt gAsite nu In functiunea lor prirnitivá, de obiecte de cult, de artA, ori de utilitate publica, ci in aceea de material brut, prins ca orice altä piatrA fár InsemnAtate, fie in placajul, fie In betonul zidurilor cetAtii. Ordinea in care voiu descrie aceste mArturii istorice e aceea a descrierii arhitectonice a cetAtii: voiu incepe deci cu curtina I de NE.

III. Inscriptii i monumente figurate. 1. Pe partea din lAuntru a curtinei I de NE, chiar langl scara ei, inspre E, intre pietrele cari alcAtueso betonul zidului, se vede un fragment din profilul ornamentat al chenarului unui monument (v. in Cetatea Ulmetum, 11,1, pl. V, fig. 2).

Fragmentul, de calcar alb, lung de c. 0.38 i lat de a. 0.20 m. e Impodobit dupA cunoscutul motiv al vitei de vie (in vreji co Anolele A R.- Toni. XX XVI. Memorille Seeptunii Islorice.

www.dacoromanica.ro

21.*

380

irASILE PARVAN

struguri alternand cu frunze), intrebuintat In deobste la stelele funerare din partile noastre si in special foarte des la Ulmetum. Pe

Fig. 1.

acest fragment se vede, la mijloc, un strugure, intre doua frunze, dintre cari cea din dreapta e numai fragmentar pastrata. In ce priveste monumental funerar din care a facut parte acest rest, nu-1 gsim nichiri prin apropiere.

2. Ceva mai departe spre N, dincolo de scara curtinei I de NE, s'a gasit In transeea de cercetare a frontului interior al curtinei un fragment dintr'o placa de marmora cu un relief mithriac. Monumental, desi de putin folos din pricina micimii lui, a fost totus intrebuintat si el in constructia zidului, duph cum se vede din urmele

Fig. 2.

de mortar ramase 'Ana az_i lipite pe toate fetele fragmentului; relieful a fost deci zidit nu ca intreg, ci ca frantura Inca dela inceput: la data zidirii cetätii el era de altfel ca si fragmental de mai sus, sub nr. 1, sfaramat in mai multe bucati. Marmora in care e sapat, e alba, cu bobul mare, de aspect zaharoidal.

www.dacoromanica.ro

CETAtEA. inMEtelst.

881.

Dimensiunile fragmentului, care e de formä neregulata, (v. plans,a I, nr. 1) Bunt: inaltimea 0.073 m. (pe dreapta)r. 0.098 (pe stAnga), 154imea 0.072 (sus) r. 0.060 (jos), grosimea c. 0.026 m. Ce ne-a r5mas, e co101 de jos din stamga al reliefului mithriac. Judecând dup5, resturile 'castrate din scena reprezentata, pe placà, dimensiunile totale ale micului monument au fost de cel mult 0.20X 0.20 m. Avem obicinuitul sacrificium mithriacUm, implinit cu asistarea color doi dadofori. Se mai vede: 10 din corpul lui Mithras, piciorul drept intins peste coapsa taurului i tinandu-i lipit de parnânt piciorul drept de dinapoi, apoi o parte din piciorul gang indoit cu ge-

nunchiul pe spatele taurului; 2° din taur numai partea dinapoi a corpului lui; 30 subt taur, arpele; 4° in stanga grupei Cautopates, pan5, la piept; mana lui dreaptä cu facla plecata in jos spre piciorul lui Mithras §i al taurului, se vede in intregline. Din inscriptia votiva, pus5, pe marginea de jos a reliefului se mai cetesc destul de clar literele : DEO

BC

Avem prin urmare a ceti i completà: Deo biono Mithrae, sau, mai de grabä, Invictol (1). Numele pc) care-1 poarta. aici Mithras e cu totul rar. Cumont (2) nu cunoa§te nici un caz. Totg nu e nimic paradoxal in acest atribut fata, cu natura zeului. Aà precum Aesculapius i flygia (3) ori Puer Posphorus (deus bonus per excellentiam) (4), ori altii (5), poartà, acest atribut, tot ash, puteb, i Mithras sa, fie numit deus

bonus, precum d. p. tot printr'o eneptie dela calificativele sale obicinuite, el este numit deus sanctus (6). Cu atilt maimult puteit el Ins& priml acest epitet, cu eat 11 gAsim de mai multe ori, ca

Sol, numit deus optimus maximus, intoernai ca Jupiter (7). Dana dup5, cele trei cuvinte de pe marginea de jos a reliefului nostru: Deo bfono Invictol, a mai urmat ceva, (afará doar5. eel (1) Ca In CIL. III, 12374: Deo Sancto Invicto Lucaius ex votu po(suit), din Kutlovica, tot in Moesia Inferior. (2) Textes et monuments figures relatifs aux mystères de Mithra II, Bruxelles 1896. (3) CIL. III, 1560 (Ad-Mediam-Dacia). (4) Cf. CIL. III, p. 2509. (6) CIL.XII, 2990 add. (Nemausus); X 2, ind., p. 1132, etc.

(6) Cf. d. p. inscriMia din nota 1 cu Cumont, o. c., II, indices, p. 533 sq. Pentru alte numiri rare, ca salutaris, dignus, praestantissimus, etc., v. tot Cumont, /. c. (7) Cf. CIL. III, p. 2517 sq., cu Cumont, 1. c.

www.dacoromanica.ro

832

ArASILE rIttvart .11,-011

mult de v(otuna) s(olvit) prescurtat), e problematic, cad .spatiu nu mai era. In ce priveste numele dedicantului care a pus acest ex voto,

el a putut fi scris pe marginea de sus a reliefului, ca la Cumont 0. c., II, p. 198, 235, 239, 250, etc. Dupa stilul figurilor si. literelor aceasta lucrare pare a fi din vremea decadentei Ulmetului roman, in sec. III.

3. Pe prima curtina de NV, ca a doua piatra de placaj dela turnul rotund de N spre poarta de NV, In randul cel mai de sus pastrat, se afla asezat cu fata la zid un fragment de stela funerara, de calcar alb, putin rezistent, inalt de 0.96, lat de 0.87 si gros de c. 0.31. Facand pe deasupra o scobitura, In betonul zidului in dreptul acestei pietre, am putut s'o descriu complet, MIA a o misca din locul ei.

Avem Snaintea noastra aproape jurhatate dintr'o stela veche funerara, impodobita pe chenarul ei profilat cu motivul cunoscut al vitei de vie cu struguri. E jumatatea de sus a monumentului. Din chenar nu avern Irish cleat resturi aproape informe. Piatra a fost eau stricata curând dupa prima ei Intrebuintare. Considerand tehnica ingrijitä a reliefului de pe chenar (mai bine vizibil In partea stanga a fragmontului: v. desemnul din fig. 3), cred øá intaia aozare a stelei ca memorial funebru nu poate fi mai tarzie ca sec. II. Tot ca stela Intreaga, acest monument, dupa o trecere de vreme, a fost martelat i intrebuintat pentru a doua oara de alta generatie

do sigur In acelas scop ca intaia data. Peste relieful

stricat de vreme al t henarului, vedem in dreapta urmele unor litere martelate E, T, A, A, capete de randuri ale unei inscriptii, care nu a putut fi nici cea dintai, cad literole acestea sunt aproape numai' sgariate si sunt de caracter tarziu, pe cand ornamentarea primitiva a stelei e foarte ingrijita si dintr'un timp de Inflorire,-- si de alta parte, nici cea de pe urrna, caci aceste litere nu au legatura cu inscriptia actual&

Intr'o stare Inca mai trista, stela a fost pentru a treia oara prelucrata, probabil tot ca o bucata intreaga, intrucat pe fragmentul pastrat, care e col putin jurnatate din ea, nu so sfarseste inscriptia, ci ultimul rand e rupt pe la jumatatea inaltimii literelor. Pe partea de sus a chenarului, unde relieful cu strugurii se sfaramase cu total, o rozeta cu totul barbara, compusa din cateva linii sgariate cu un varf ascutit, tuii locul ornamentului primitiv. Inscriptia precedenta (a doua) fu martelatä i in locul ei fu scrisä, adica sgariata,

www.dacoromanica.ro

333

CET ATEA ULMETIIM.

inseriptia actualà. Abeastä inscriptie e, intrucht e pAstratil insás piatra, destul de bine conservata. Rândurile sunt str'arnb scrise si neegale, literele de asemenea de märimi diferite, variind ea inaltime

in general intre 0.04 si 0.05. Dimensiunile ehenarului profilat, cAt e phstrat sunt: sus, singur, lat

de c. 0.16, eu profilul interior, e. 0.22 in., pe laturi, singur e. 0.15, eu profilul interior, c. 0.21 m. Inseriptia e aceasta: 0

Bf

---,

ill' .4 kt-73.)1:11flicf-1

,.,.. s :- .74'

ItITt,ii1;.'

au 1/4:

-.7,-'1,/, % 1,i

\-+ S

.

!-/ R I

4P.

t

IS v 1) Ep S EM'S ETC ,3 CD-V

[TEESTr v, 0

:

f, VE1-4 l'A D N 0 S E-7i S -7- `l , WftSISITNIVS ?A I, 1.

Al-a 1-4

t.>c<

v

s

ET svpE

Fig. 3.

Valeates vos qui superissetis et coeHetes manes tres qui a vos ad nos venituri setis. Aur(elius) Sisinus paganus vixit annis super LXX et superis de spto etJ coning] i..] . Ce literil a fost la inceputul r'andului 4 e greu de hotarit: pare a fi fost un L. Dar coefiletes manes tres, nu are nici un inteles potrivit. S'ar puteà sa fi fost un H i atunci coeirJetes, desi tot cu mare greutate, s'ar putea lega, eu restul precum arát mai jos. Atât ea limba cat si din punctul de vedero al continutului, aceastil inscriptie merit& o deosebita atentie. In r. 1 avem forma valeates, de douá ori interesantà: intadu ea acclamatio neobieinuitä in loe de

www.dacoromanica.ro

334

VASILE PARVAN

i al doilea ca foneticá: e in loc de i in silaba ultim5, (fenomen de altfel foarte frecvent in latina vulgarà). In r. 2-3: superissetis In loc de superestis, r. In loc de supersitis, luat ca forma', general& de prezent ant la indicativ ca.t si la subjunctiv; Introducerea unui i Intre super i sitis, i prefacerea lui sitis In setis (1), cu deduplarea lui s, sunt din belsug documentate i prin alte inscriptii din Illyricum (cf. partea gramatical& din indices la CIL. III). In r. 3-4 sau coeyefes In loc de coefllites, sau coe[rletes in

valete

loc de coheredes : h cazut inainte de e si d prefdcut In t, sunt fenomene comune (2). In r. 4 manes e Intrebuintat Intr'un chip cu totul neobicinuit i anume: 10 sau are a fi Inteles ca sei", cu caelites : «cei trei zei ceresti» (dar aceast5, acclamatio e absolut illogiol,

e chiar absurd& in continuarea ei, qui a vos ad nos venituri setis);

2° sau are a fi Inteles cu lectiunea coeretes manes ca parentes, In sensul de rude de primul grad, cu nuanta special& de suflete Inrudite, i atunci ar fi sa se traducá: ui voi cei trei urmasi cari ne rnosteniti», dar atunci rarnane cu totul neclarä ratiunea pentru care aici manes ar fi Intrebuintat asa, de ciudat pentru persoano

Inc& in vieatä; 30 sau tot cu coeretes ortografia manes cu e in loc de i ascunde un dativ anomal manis ca In CIL. III, 13809 = 142171 (din Viminaciurn): vivite [dices nostrisque profundite Manis et memores sitis nobiscum vos esse futuros (cu imitatia vergilian& la Inceput: vivite felices, iar apoi voind a spune profundite Manibus lacrimas, cf. Buecheler, Anthol. lat. II 1, p. 398, n. 859) sau 7584 (din Tomi): ipsi vivite parentes et nestris prfofunKite Mangs, estote memores iterum JElJysiis coffulturi (restaurata astfel de v. Domaszewski, la Buecheler, 1. c.; altfel in Corpus).A treia ipotezä e mai acceptabilä, desi coheredes Manibus tres e tot o constructie anomala, caci ei sunt coheredes intre ei, eel vii, i sunt, cu Manes, heredes Manium ; sensul e deci i cu aceasta propunere greu de scos: a si voi cei trei cari sunteti Manilor urmasi, mostenitorin.

Un sens sigur nu pot da. Non liquet. --In r. 5 a vos in loc de a vobis, obicinuit (3). In r. 6-7 venituri setis, aceeas observatie

ca la r. 2-3. In r. 9-11 vixit annis super LXX: cf. la Pe-

tronius, Sat., 43: et quot putas alum annos secum tulisse? septuaginta et supra. In r. 12 superis e probabil intrebuintat In loc de (1) Cf. H. Schuchhardt, Vokalismus des V ulgdrlateins, II, p. 30. (2) Cf. CIL. III, p. 2571. (3) CIL. III, ind. cit.

www.dacoromanica.ro

CETATEA ULMETITM.

335

superstitibus, sau, cum avem Inteo inscriptie a altui paganas din teritoriul Capidavei, superstantibus (1). Pentru cuprinsul inscriptiei avem de observat urrnátoarele. Formu-

larul Intrebuintat in acclamatio nu reda idea originará exact

§i

complet; el cuprinde numai reminiscentele dintr'o acclamatio prototipicA, intrebuintat5, pe monumentele funerare dela Dunärea de jos, 0 care ar sunA, reconstituita, dup5, inscriptfile din Viminacium i Tomi

mai sus citate, In completare cu a noastra, cam astfel: vivite felices (valete) vos qui superestis et vos, coheredes, nostris profandite Manibuslacrimas et memores estote nobiscum vos esse (Elysiis) futuros. Din aceasta acclamatio, destul de clar redatá in inscriptiile din Viminacium i Tomi, n'a ramas limpede in inscriptia din Ulmetum decal partea dela Inceput i cea dela sfh.r0t, pe când mijlocul a fost aproape neinteligibil prefkut, din cauza Introducerii chiar nurrfarul urma0lor lasati de räposat unei idei straine In corpul aclamatiei. Aceasta", idee e

i

es, cu predilectie exprimata

in memorialele funerare, dar In alta legatura. Astfel constatam cä formula respectiv5, a fost Intrebuintatä chiar la colonii din territorium Capidavense i anurne tot de un paganus ca Aurelius Sisinus al

nostru, lucru care nu poate fi indiferent, Intrucht diferiii pagani de pe acest teritoriu locuind In mediat5, vecinatate unii cu altii se influentau reciproc imprumutand unii dela altii i atari elements spirituale ca eel in discutie acum. Aurelius Hermes dela Capidava zice despre sine §i sopa, sa (2): qui reliquerunt heredesbonos filios

superstantis VII sex quidem filios et unam filiam. Pentru IrnprejurArile neoranduite din sec. III, &and mai ales täranii de prin villae trebuiau sä se retrag5, prin castele atunci cand veniau barbarii i deci Ii parAsiau pAmânturile, uncle poate nu se mai tutor-

ceau ani intregi, iar ei ca pagani nu-0 aveau adesea nici in vici

putinta unei iurisdictii regulate, cu arhive oranduite pentru Ostrarea actelor de proprietate ale fiecaruia, va fi fost probabil necesar ca pe monumentele funerare puse de obiceiu chiar lângá vici, spre a (1) CIL. III, 12478 din Calachioi, Osit in ruinele eetii Capidava. Dan toatil inseriptia fiindeä voiu aye& a mii referi la ea'si mai jos: D. M. Aur. Hermes paganus vixit annis LXX dies XI et Aur. Meliti (in loe de Melite) coniux eiusdem vixit annis LX menses duobus dies VII qui reliquerunt heredes bonos filios sufierstantis VII sex quidem filios

et unam filiam. Bene merentibus pientissimi nati memoriam posuerunt. Ave vale viator. (2) Vezi nota procedentit

www.dacoromanica.ro

336

VASILE PARVAN

fi mai la adApost de profanAri (1), sà. nu aibá nurnai grija lor, ci 0 a respectiv acesti urmasi sä arAte ei Inii calitatea de urmasilor mostenitori indrituiti ai celui rAposat si numärul precis de coheredes. Numele Sisinus pe care-1 poartA acest paganus dela Ulmetum este absolut nou. NicAiri In tot Illyricul i Orientul latin nu mai gAsirn

un atare cognomen (2). Dar nu numai aici, ci nici In Apus nu-1 inthlnirn. Doar In Pompeii de gásim un Sisininus (3). Dar acesta e un diminutiv de alintare (4) derivat de sigur din obicinuitul Sisenna (5).

Fireste, un cognomen Sisinus ar putea fi la rigoare pus In leghturA qi cu Sisenna, resp. Sisinnas, on cu Sisius (6). Totus aceste derivAri pe lAnga cA nu sunt probabile ca formA, dar nici nu sunt verosimile câtä vreme inscriptiile din Illyricum nu ne dau In aceastá directie vreun punct de plecare mai precis.DimpotrivA gAsim aici, ca nume enchorice, un Sises Mucasenis (7) un Sisi (8), destul de des Sisia (9), de douA ori Sisiata (10), femei cu numele &sin (dat. Sisiuni) (11), Sisiuna (12), Sissa i Sissia (13). Precum a observat i Tornaschek (14) i Dumont (15), numele

Sisus, Sises, Sese, Sisi, Sisola, Sisiata sunt thrace; de altä parte sufixul-nus poate fi thrac (16), iar nu nurnai roman. Astfel in(1) Caracteristice sunt in aceastii privint5 pietrelc funerare dela Capidava puse in

view: ori king5. castel de unii cari nu trAiser5 acolo, ci la mosie, la tam\ uncle si muriserA: obiti ad villam suam (CIL. III, 13737 si 1421420, cu ale mele Descop. noud in Scythia Minor, An. Ac. Rotn., XXXV, Mem. Sect. 1st., p. 469). (2) CIL. III, Cagnat IGR. I si III, Arch.-epigr. Mitt. (3) CIL. IV,2264. (4) Precum arat 5. chiar locul uncle a fost g5sit in Pompeii. (5) Cf. NV. Schulze, Zur Geschichte lateinischer Eigennamen, Berlin 1904, p. 94. (6) Ibid., cf. ins5 nota 2, unde e vorba de numele tArziu Sisinnius, care dup5.

Schulze ar puteà ave5 o eata origine. (7) CIL. III, 6137 din Ciumacovici la SV de Oescus, localitate bine cunoscut5 ca thraco-romanil: cf. pi nr. 12395 cu Kalinka, Ant. Denkm. in. Bulg., nr. 408. (8) CIL. III, 11273: un L. Vibius Sisi in Carnuntum. Mornmsen trimete in Ephem. epigr. IV, n. 535 pentru numele Sisi la Sises Mucasenis. (9) CIL. III, 3285 (Mursa), 4983 a (Virunum, printre nume enchorice), 4998 (Virunum) 5630 (Ovilava), 6292 (Bononia-Moes. sup.), 10576 (Ulcisia Castra-l'ann. infer.). (10) 1525 (Sarmizegethusa), 4181 (Savarial.

(1i) 10603, de dung. ori (Crumerum-Pann. ma. cu alte name enchorice). (12) 10544 (Aquincum, cu alte nume enchorice). (13) CIL. III, p. 2412 si 2636. (14) Site?). der Wiener Akad. d. Wise.; phil.-hist. cl. CXXX1, 1894, p. 43 (Die alten Thralcer, II 2). (15) Melanges d'arch. et d'epigr., p. 556 sq. (16) Cf. Pauli, la Dumont, 1. c., p. 559.

www.dacoromanica.ro

CETATEA ULMETUM.

337

tregul nume Sisinus, atat ca radácina cat si ca terminatie are a fi considerat ea thrac. liar noi In teritoriul capidavens avem Thraci destui: in afar& de Dacii indigeni avem pe Bessii colonisti in Ulmeturn, i Inca Intr'un

vicus, necunoscut pana la campania de saphturi de anul trecut, Mtinsium, curat bessic. Prin urmare Aurelius Sisinus e Inca un Thrac romanizat, care ii pastreaza macar drept cognomen numele lui parintesc. Ca inscriptia lui e aleatuitä intr'o latina foarte neingrijita, nu mai e acum de mirare. Ca el e paganus, pare oarocum indicat, daca stim c5. el e colon thrac. Totus ramâne de explicat in privinta acestui apelativ de paganus, pe care si-1 da numai el si cu Aurelius Hermes dela Capidava, ce i-a Mout pe ei singuri, printre atatia alti Thraco-Rornani de aici, cunoscuti prin inscriptii taxa, nici un fel de determinare de acest gen sa-si adaoge aceasta caracterizare. Cad ei sunt singurii cari apar In tot CIL. III in acest chip, pe cand altfel, termenul de paganus e intrebuintat pentru comunitatea dintr'un pagus (1) in intregimea ei: pa gani, intoemai ca vicani, municipes, etc..

Pentru ca sa avem la Capidava si la Ulmeturn, undo sthn eh erau vici constituiti (in primul loc, e drept, un vicus canabarum, alaturea de vechiul pagus al Dacilor din Capidava i incunjurimi), pomeniti, in chip special si individual pagani, trebue sä admitem ea in territorium Capidavense diferitele villae izolate (2) nu sunt atribuite vici-lor din apropierea lor, ci aleatuesc pagi deosebiti, respectiv sunt atribuite toate la marele pagus daco-roman Capidava. In adevar se stie ea spre deosebire de vicus, care desi tot sat ea drepturi i constitutie e un mic oras cu casele stranse una langa alta, un pagus e un sat mare compus din gospodarii

singuratice Imprastiate pe o mare intindere de pamant (3). Contrastul

acesta relevat si de antici, creà acolo unde nu erau orase, spre a avea la pagani", opozitia oppidani", deosebirea pregnant& Intro pagani §i vicani : acestia din urma, erau un fel de oräseni in aceste territoria quasi-municipale, caH tocmai erau compuse numai din societatea a mai multi vici, resp. pagi i villae. Aurelius Hermes din Capidava d Aurelius Sisinus din Ulrnetum sunt deci sateni straini (dintr'un (1) Ca cle Oda (CIL. III, 1375047 vel cum iniuria ant contumelia paganor decret imperial din Chersonesus Taurica', sau 149692: pagani Promonenses din Promona, in Dalmatia, intr'o lex paganica pe bronz, tratand despre mon i apele ufflizate pentru mori . (2) Sigur documentate prin inscriptii: v. mai sus, p. 336, n. 1. (3) Cf. asupra acestei chestiuni, Marquardt, Römische Staatsverwaltung, 12, p.1 sqq. 22

www.dacoromanica.ro

338

VASILE PARVAN

de aceste douà localitati cu caracter vican. Faptul ci ei se numese simplu pctgani, larà a adaogh precis numele acelui pagus la care apartin, presupune incorporarea tuturor villae-lor din territoriunt Capidavense la un singur pagus, care se va fi numit cu numele lui vechiu Capidava (1).

4. Pe frontul interior al primei curtine de NV, nu departe de intrarea turnului rotund de N, a fost gásit un fragment de monument epigrafic de forma unei pläci, inalte de 0.44 m., late de 0.42 si groase de 0.23, de piatra, de nisip, MramicioasA. Inspre stânga placa e rupta, sus i, jos e stricath tare, la dreapta e ceva, mai bine conservata. Placa a fost ornamentata cu un chenar in forma de tabula ansata.

Pe partea dreapta, acest chenar s'a conservat destul de bine. El e InSä lucrat foarte primitiv, in linii abia, adAncite, ca si cum ar fi numai sgAxiate. Inscriptia a fost probabil martelat& (v. fig. 4). Nu 0 44

ANN.,

400i

Fig. 4.

se mai recunosc decht urmele unui E, i acela problematic. Se vede insä clar cà piatra a fost scris i anume, dupa forma ei i caracterul chenarului, e mai probabil sä fi servit ca monument come(1) Fireste c. acest pagus isi va fi avut i el o unitate teritorialk nu va fi fost format numai din friinturi de regiuni izolate, ate o mosie en conacul ei ici si colo, cci ca pagus el isi ave a. granitele i constituVa sa quasi-municipala specialk intocmai ca mi vicus. E deci de presupus eii pagus Capidava va fl fost cu diferitele sale villas mai tot strâns inspre Apusul teritoriului Capidavens critre Capidava propriu zisk romank ou castellum i vicus.

www.dacoromanica.ro

CETATEA IILMETUM.

339

morativ (cev& in genul inscriptiei cu pedatura lanciarium), decal ca monument votiv ori funerar. In orice caz ea e tarzie; chenarul nurnai sga,riat (tot ca la pedature, indica sigur acest lucru). 5. Cev& mai departe spre stanga, pe aceeas curtina,, s'a gasit un fragment de piatr& de nisip sculptata, de forma neregulata, 'Malt de 0.46 m. pe stanga si de 0.36 m. pe dreapta, lat de 0.19 jos §i de 0.11 sus, i gros de c. 0.16 m. In partea de jos a lui se vecle o scobitur& rotund& care pare a indica nu Mat o gaur& de manel& de usà, cat mai de grab& o rosatur& Mout& de tatana unei usi. Faptul ca, relieful de pe fata fragrnentului e ros pan& la desfigurare concord& din acest punct de vedere ca idea utilizarii ca prag de usä a pietrei respective.

Fig. 5.

Din relief mai recunoa0ern: 1° pe marginea din dreapta urmele

unui chenar de frunz& de iedera; 2° sus un fel de scaun cu rezematoare, de sigur fragment dintr'o x),En pe care a odihnit o figura; din aceasta ins& nu s'a mai pästrat nimic, piatra find aici sau roas& sau rupta; 3° subt zkEvi In miniatura, un personaj mascu-

lin. Avem deci o parte din reprezentarea cinei funebre, as& de obicinuite pe monumentele funerare din partile noastre. Partea care lipseste ne-o putem completà. Pe %Myr' au stat pe junfatate culcate una sau mai multe persoane; In NO, patului-scaun, a fost reprezentat&

o masa, la care servia sclavul, redat ca de obiceiu In miniatur&

www.dacoromanica.ro

340

YASILE PARVAN

si in relieful nostru, iar de partea stanga a grupei din rnijloc a mai fost poate si o figura barbateasca ori femeiasca in picioare, ori cumva sezand pe un scaunel rnai sound decht patul pe care sedea figura ori figurile principale (vezi si mai jos monurnentul descris la nr. 9).

6. In contrafortul drept al portii de NV, pe fata lui dinspre intrarea turnului do N, in randul eel mai do sus al placajului, la ineheierea contrafortului cu laturea interioara, a turnului, am constatat c o prins cu fata la perete un altar de calcar compact, foarte rezistent. Curatind betonul de pe fata monumentului far% a mut& piatra din loc, am putut sa-1 másor, sa-1 fotografiez si sa ieau si o estampä dupil el. Pentru a fi asezat in zid altarul a lost destul de eau stri-

cat: din profilul superior i s'a rupt partea din stanga, ramanand

numai cea din fata si din dreapta, iar jos i s'a rupt tot profilul afara de laturea din fata. Cu acest prilej a fost deteriorata pe dreapta chiar o parte din fata cu inscriptie. In spate altarul n'a fost profilat, find probabil asezat direct langa vreo constructie. Aceasta ara e inalta de 1.35 m. (numai fata scrisa, de 0.75 in.), lard, do 0.49 (sus) 0.50 (jos) la mijloc, si de 0.60 (la nivelul profilelor : restaurate) i gros (adanc) de 0.48 la mijloc si 0.545 la nivelul profilelor. Acestea sunt lucrato cu o dibacie intr'adevar artistica, find stilizate in chip foarte bogat atat La coronament (inalt de 0.34) cat si la soclu (Inalt de 0.26) si anume, sus la colturi ava.nd motivul acroteriilor dela sarcofagele greco-rornane (vezi desemnul din fig. 6, eu toate cotele respective). Profilele sunt, cu toata varietatea lor, proeminente numai cu 0.05 fata, de trunchiul altarului.

Literele sunt in primele patru randuriprintre cele mai frurnoase cari se cunosc pe monumentele dela Dunarea de jos: in orice caz, printre inscriptiile de caracter privat, puse de o anume persoana, iar nu de o autoritate publica, ele constitue aproape un unicum de proportie i monumentalitate. Ele sunt cel mai tarziu din

primele decenii ale sec. II-lea, din vremea lui Traian sau Hadrian. Inaltimea lor e in primul rand de 0.09, in al doilea de 0.06, iar in al treilea si al patrulea de 0.065. Spatiile dintre randuri sunt de 0.04 intre primele trei, si de 0.035 intre al treilea si al patrulea. Dela sfarsitul randului al patrulea i pima jos piatra a fost martelata si apoi netezita pe un nivel inferior cu aproape un cm. fata de eel din primele randuri, iar pe aceasta parte a lost sapat un sfarsit de inscriptie, care, desi se potriveste ca sens cu partea de sus pe care

www.dacoromanica.ro

CETATEA tILlaTttM.

341.

o continua panä chiar in numele propriu, e far& indoeala,, dupä caracterul literelor adhogate, mult rnai tArziu, catre srarsitul secolului al 11-lea. Desi gpate cu dalta, literele din aceste trei rânduri sunt

foarte urite fatá de cele de sus: disproportionate intre ele (in r. 5 avern litere de 0.045 Ihriga, altele de 0.060 m. Ináltime), uneori chiar strâmbe ca duct, si in general sApate fársd, grosimi.

,.

-

. 19

-----ii5

illoc(m ETIVNON1 REGINAE TIFLAVIVSf SENTEIMSTOS

ITDESVO

L1M

c,

.5

,

. 10

i

0 30

1

o Oo

4

Fig. 6.

I(ovi) 0(ptimo) M(aximo) et funoni &gime T(ltus) Flavius Severus posfulit de s'110 l('ibens) m(erit o).

i

Deosebim doll& pärti in inscriptie: 10 cea veche, cu dedicatia si numele Titus Flavius, si 2° cea nouk cu Severus posuit de suo

www.dacoromanica.ro

g42

VASILE 2IRAtAl4t

libens merito. Inscriptia noufl adopthnd inceputul celei vechi e deci completä: pe Severus cel ta,rziu chemandu-1 tot Titus Fiavius (e taxa Indoeala, aceeac famine In generatii deosebite), iar divinitátile

adorate find deopotriva% de insemnate In ambele epoce, el nu a martelat decal sfaxCitul primei inscriptii, punAndu-ci partea sa perso-

nalà cu mentiunea nu tocmai exacta, de suo (caci altarul fusese al altuia ci pus de altul).

De altá parte prima inscriptie n'a mai avut in plus decht un

cognomen pentru vechiul T. Flavius §i modalitatea dedicatiei (ceva

ca In a doua inscriptie: posuit de suo libens merito). Asupra divinitätilor adorate prin acest altar votiv nu e nimic de observat: sunt zeii romani oarecum (1) oficiali, pe can ii Intimpinärn pretutindeni in imperiu in aceasta caracterizare a lor de pereche divinb: zeul ca optimus maximus, iar zeita ca regina,§i

In special chiar la Ulmetum (2) de mai multe ori. Ceeace dimporiva e vrednic de atentie, e numele Romanilor cari au pus monumentul : cel dintaiu T. Flavius, orice cognomen va fi purtat, are evident ambele nume principale imprumutate dela ImpAratii Flavii, cari vor fi dat familiei sale cetatenia romaná. El sau predecesorii lui a venit deci la Ulmetum ca cetAtean deplin. Pentru a pune frumosul altar ce ni s'a pastrat dela dansul el a trebuit s'a, fie en dare de mâra, deci prin el constararn o stare economica Infloritoare la Ulmetum chiar din primele timpuri. In sfaxcit, pentru ca mult mai tarziu dupa el un urma si poatä Intrebuinta inscriptia numai F;tergand respectivul cognomen al strarnocului, trebuirl ca familia sa se fi pAstrat, In linie directa barbäteascil prima atunci (nu e numai nomen gentile acelac, lucru care ar puteit fi mai ucor de intAlnit asemrtnator, dar i ca praenomen, cei doi Flavii sunt omonimi): prin urmaro avem continuitate in traditia romana a colonizaxii Ulmetului.

7. Lâng5, altarul lui Titus Flavius, pe stanga, placând fata contrafortului Inspre interiorul cetAtii, se afla incastrat in zid, tot in randul

cel mai de sus de pietre de talie, lipit de altarul citat, un frag-

ment dintr'un alt altar de calcar alb compact, rupt cam pe la jumittatea lui ci pästrand Inca, vreo cAteva litere pe el. Fragmentul e acezat culcat, cu baza spre exterior ci cu fata scrisa (1) Oki ()Mall e triada eapitolinicA, Iupiter, Iuno, Minerva. (2) Cf. Utmetum, I, p. 585 FA comunicarea de NO, numerele urmiltoare.

www.dacoromanica.ro

oEtATEA ULtitTiJM.

843

In sus. Inaltimea lui e de 0.70; intrucht Insa din inscriptie nu e pastrat decht un rand complet penultirnul aceasta 1nsearnnä ca in intregime altarul trebue sa fi fost eel putin de doua ori pe atat. E lat la baza (inaltimea soclului, 0.23) de 0.44 si adanc de 0.48. La mijloc e lat de c. 0.33 (find prins in beton nu 1-am putut masura precis). Profilul de jos (singurul pastrat) e foarte primitiv lucrat. Literele, inalte de c. 0.07, par a fi mai mutt gravate cu un Arad ascutit, decat sapate cu dalta. In orice caz inscriptia e mutilata, fie prin martelare, fie prin completare ta,rzie, caci ce ni s'a pastrat din srarsit e in parte neinteligibil. Dupa caracterul literelor ea arata

a fi de pe la sfarsitul sec. II. 0'325

0 13

0 10

Fig. 7.

...ns pos(un) PpeJe(unia?) [sua?...] ori e(uravit?).

Primele doua litere sunt sfarsitul unui cognomen in ns: Crescens, Valens, etc.; pos(uit) e sigur; ramane litera singuratecä C: daca piatra a fost martelatá, ar fi cu putinta (de§1 posuit a§ezat inainte nu prea Ingadue aceastä lectura) de completat cu 'Pe]. c(unia) [sua] ; cum insá martelarea ar fi trebuit sa distruga in chip

www.dacoromanica.ro

344

AtAsiLg 1,1nyA:4

firese i acel C, ramane ea litera trebue sa insemnealteeva. C(uravit) ar

fi foarte potrivit, daca nu s'ar opune pos(uit) din rândul precedent;

cad daca ar fi curavit ar trebui sa avem lnainte pon(endum), iar nu pos(uit); pos(uit) c(uravit) ar fi cu totul exceptional. Ceeace e sigur e cá i acest monument a fost un altar votiv. Ce zei vor fi fost pomeniti e greu de stiut. Jupiter va fi fost Insa, probabil, in fruntea lor: cad nu e mai nici un altar votiv dela Ulmetum care sa nu fie inchinat i parintelui zeilor si al oamenilor,precurn am vazut si In prima cornunicare despre Ulinetum si vom vedea i acum imediat mai jos.

8. In acelas contrafort drept al portii de NV, tot pe fata placatá dinspre cetate se observa In al doilea rand de placaj dela soclu In sus, un bloc lung, de dimensiuni exceptionale i cu o forma speciala. Cereetandu-1 am constatat ea era tot un altar, de calcar compact,

asezat In zid cu fata In jos si alcatuind cu un eapat al lui chiar coltul de V al contrafortului. Pentru a fi descrisa, piatra a fost ridicata, masurata, estampata si fotografiata i apoi a fost asezata la loc pentru a nu se desfigura zidul. Aceasta ea un saerificiu fata, de principiul ce mi-am impus de a nu stria, zidurile pentru inscriptiile ce le cuprind; cad In cazul de fata, importanta exceptionalá a monumentului, care in zid se poate stria, de ploi si ingheturi i astfel se poate distruge, m'ar fi Indreptatit sa-1 ridic cu totul si sa-I pun la adapost. Si anume, cu atat mai mult, cu cat altarul a fost Inca, din vechime rupt In doua (vezi fotografia), probabil find trantit fara grija la asezarea lui in zid peste celelalte blocuri mari de placaj din randul inferior. Profilele i-au lost fireste, tot cu acel prilej, ea de obiceiu, rotezate, atht in fata cat i pe stanga, spre a se potrivi piatra bine In zid. Se pare ca altarul avusese profile chiar pe fata opusa celei scrise. Si acestea sunt total martelate. Aceasta ara e lnalta de 1.38 rn., latä de 0.51 (la mijloc) i groasa (adAnca) de 0.43 (la mijloc). Soclul e Thalt de c. 0.20, profilul de cap de c. 0.26. Reconstituind profilele, caH erau proeminente fata de trunchiul altarului cu c. 0.06 de jur Imprejur, capatárn o lati me a monumentului la nivelul lor de c. 0.63. Literele sunt neingrijite i rnai rnult sghriate decal sapate. Ele sunt adesea strambe ea 'd. p. E dela Inceputul rândului 2, F din randul 9, etc., din cauza duritatii pietrei, pe care lapicidul n'a putut-o birui cu instrumentele sale primitive. Inaltimea literelor e de c. 0.04-0.05, nefiind

de o potriva de mari in toate randurile, ba chiar nici In

www.dacoromanica.ro

345

CETATEA trLMETITM.

acelm rand. Ductul lor e negligent: L, I i T e confunda adesea 0 nu reies decal din sensul cuvintelor. 050 -

r

'

8 Au Av-

006

""7"-rta

4,11.0k.%-`.

;

"

011

=4-

.

k kV

h

4.1111+

045

''/"Vr 11)j' *44 iM`tilt. V441910'44' ;Pl.\

1

T"

CONE Mil

C16.1/4) SAN L,

AVKELI ANN MAK TiSHLOAAACA/10 V LT) N S N NJ

vo,

'Li 0E5\10 ETREcir V i NNI 1\SIV R 1 To [TANA

U\A o

(-OS II

go

7

1., :/// .

t\

Itrti/).ti,',4illk-i't

o 12,

: \"

Llif.-4',4,0:1*itt-4,7'4-ttyrt\--471 1,3 m?

"

7,\

k1

'

V

,

\`

P 'V2;0',

b

Fig. 8.

1(0 vi) 0(ptimo) M(aximo) < s(acrum)> et lunoni Beginae pro salutern Intip(eratoris)J Aureli An(ton)ini Mart i(u)s P(h)ilo mag(ister)

vici (Iltinsium posuit de suo et Besis VI n(o)nas Iulias Orfito et Max bnlo co(n)s(ulibus).,

In randul intaiu avern un penhirnent: s(acrum) a fost scris printr'o sapare din vedere, produstt de puterea obicinuintei care Gera, formula consacrata I . 0 M S,apoi a fost Ins5, martelat, totuq nu in deajuns ca s5, nu se mai vada.In r. 4 altä neg1igent5,: sunt sc5,Analele A. R.Tom. XXX17.Menzorine Sect Istorice.

www.dacoromanica.ro

22*

j46

VAS ILE rixtvAN

pate trei litere din cuvantul Antonini, tot asa, precurn e uitata o litera din cuvântul nonas din r. 8. T din cuvantul Ultinsium in

r. 6 e facut aproape ca un I. F din r. 9 in cuvantul Orfito are o form5, aproape cursivA.

Asupra cuprinsului avem de observat urmatoarele. E o inscriptie oficiala push de un magister vici pentru sanatatea impäratului de pe

tron: zeii adorati prin altarul votiv sunt ca de obiceiu in partite acestea in cazurile analoage, Jupiter Optimus Maximus §i Juno Regina. Inscriptia e datatä pan& la zi: VI n(o)nas lulias Orfito et Maximo co(n)s(ulibus), deci 2 Iulie 172. Numele dedicantului magister e neclar. DacA ilcetim cum e scris nu putem sa-1 luarn decal ca un singur cuvânt Martispilo, in care caz ar fi de inteles ca o traducere In latina vulgar& a unui nume indigen, thrac, cu sensul de dancea lui Martes, ceeace ins& nu e probabil (v. cele de mai jos). De o derivare pur thracA din eventualul -p.uptoc (cf. la Tomaschek, Die alten Thraker, II, 2, p. 9: ICE-p.optoc)

i -icarc (din -itop.4) (ibid., passim), cred ca in orice caz nu

poate fi vorba.Daca insa, tinem seama de omisiunile frecvente de litere in inscriptia noastra, atunci sau 11 desfacem in M. Arti(u)s Pilo, sau, mai probabil, in Martius P(h)ilo. Fata de obiceiul general de a nu mai purta, in acest timp praenomen in inscriptii, §i avand in vedere faptul ca atat numele gentil Martius cat si cognumele Philo (scris Pilo) sunt foarte dese in inscriptii (1), am admis mai sus, ca definitiva, ultima lecturA: .Marti(u)s P(h)ilo Un vicus Ultinsium era, necunoscut phna acuma. Numele lui nu pare a fi roman. Dimpotriva observAm in el doll& elemente cari se

arata a fi thrace: Ul-tin. In adevar, gAsim primul element complet in urmAtoarele doua numiri (2): Ulu-citra, castel in Rhodope (la Bessi) (3) si Resc-ulum, localitate in tinutul aurifer al Daciei (4). (1) Cf. CIL. III, p. 2361, 2404. Numele Martius in Dobrogea pe vremea lui Marcus Aurelius e oarecum indicat. In adevAr, precum se vede din CIL. III, 6169 (cf. toate stirile asupra lui In Prosopographia imperii Romani, II, 350, nr. 261), P. Martius Verus se aflA In Troesmis ca legatus leg. V Mac., la inceputul domniei lui M. Aurelius i L. Verus. Iar ca termen important iniiaI,un Martius Macer,legatus Claudii pro praetoreprovinciaeMoestae et legionum quartae Scythicae et quintae Macedonicae, e In pilrile noastre I ncii din prima jumiltate a sec. I (cf. Prosopographia, 1. c., nr. 258). (2) UrmArite dupA Tomaschek, Die alten Thraker, II, 2, Sitzb. d. Wiener Akademie d. Wiss., phil-hist. Kl. 131, p. 67 sqq. (3) Tomaschek, p. 67. (4) Id., ibid., p. 69: cf. p. 28, cu o explicare tevi deosebitA de cea datA de mine aici. In

ce priveqte Deultum, ibid., p. 71, aid se pare avem o altA rAdAcinA, verbalk deul, Iii forma de part. perf. pas., deul-to, aInnoroite, anoroiosD.

www.dacoromanica.ro

CETATEA ULMItITUM.

811

C5, In acest din urmá cuvânt nu avern cumva un diminitiv, se vede de acolo cá prima parte e un component de nume de obiceiu bärbátesc cctaxo (e drept cate odat i femeiesc: cf. Tomaschek, p. 28), la care s'a adaogat cuvântul ulu (poate insemnand a stâncAD) (1). Am

aye& deci In prima parte a cuvantului Ultinsium, format ca de obiceiu numele thraco de localitAti i oameni, din douä elemente, cuvântul tau cu ultima vocalá sincopata,. A doua parte a numelui de vicus de 1âng5, Ulmetum cred ea, a trebuit sä fie cuvAntul dina, pe care-I intainim in foarte multe localitáti thrace din Scythia Minor pAna, spre Marcianopolis, deci in tinutul locuit de Bessii colonisti de Getii, Crobyzii i Terizii indigeni: Bassi-dina, Bele-dina, Bisdina, Resi-dina (2), Amlai-dina, Asbolo-dina (3), etc. Numele primitiv al satului de lang5, Ulmetum a trebuit deci sa, fie Utu-dina. Potrivit apoi transformärilor fonetice generale, constatate In limba ins-

criptiilor dela Dunarea de jos (4) d din dina s'a transformat In t, iar u dinainte a cázuti numele devenind Ul-tina. Forma Ultinsium din inscriptia noasträ este evident adiectivalä: din Ultina, Ultinenses, resp. mai pe scurt Ultenses. Aceasta forma pare cu timpul p. 80 fi statornicit fiind Insäs supus5, foneticei latine vulgare din a doua juma.tate a sec. II, si deci pronuntandu-se Ultinses,

de unde In genetiv plural cu vorba vicus, Ultinsium. Faptul cä ambele elemente thrace componente ale numelui, utu i dina au un caracter ne-dacie, iar utu e chiar documentat ca fiind din tinutul bessic, ne arat6. GA satul a fost intemeiat nu de Dacii indigeni, ci de Bessii coloni. Cu atát mai mutt suntem Insä Intáriti In aceast5. convingere, &and chiar inscriptia ne vorbeste apriat de Bessi §i ceeace e Inca mai important numai de ei, ca locuitori constituiti cOlegial-civil in respectiva asezare quasi-municipalá. In adevar, In inscriptia noastra, cetim: Marti(u)s P(h)ilo mag(ister)

vici Ultinsium posuit de suo et Bes(s)is. Ce poate Insemna aceasta dedicatie pus& numai de Bessi, iar nu de cives Romani et Bessi consistentes vico..., precum se spune in alte inscriptii dela Ulmetum? (V. si mai jos). C.-6,0i e clar cà cetatenii romani nu vor fi lasat ne-

locuit de ei nici unul din satele thrace de pe teritoriul capida(1) Cf. Tomaschek, 1. c., p. 57. (2) Citate din Procopius, De aedif., Ia Tomaschek, 1. c., p. 58 sqq. pi 69. (3) CIL. III, 13743: vicus Anslaidina din teritoriul rural al orapului Tomi: sat thracoroman la Urluchioi, spre SV de Techirghiol (inscrip0a e a unor Thraci romanizAi Aurelius Daleni ei Aurelia Uthis); 1421433, Asbolodina la territoriuns Callatidis. (4). Cf. indicele gramatical la CIL. III.

www.dacoromanica.ro

VASILE PARVAN

348

viCits Ultinsium vor fi fost destui Romani in afar5, de Martius Philo, care era magister viol. Ca peregrini l3essii puteau sä se organizeze In collegium special, de caracter national-religios, i sä fad orice act social-politic In lirnitele respectivei lex collegii date lor de autoritätile imperiale cu yens

i deci

§i

in

ocazia fundärii asociapei (1). In acest caz Insà organul lor reprezenta-

tiv era pre§edintele uniunii, magister collegii (2), iar nu §eful organizaVei cornunale din vicus, municipiurn, etc.; acesta pute& fi cel mult patronus, lucru care se specific& in totdeauna pe monumente.

In inscriptia noastrá noi vedem c& nu e vorba de un atare colleg ium peregrinorum (alaturea de un altul coordonat de cives Romani), ci respectivul magister vici Ultinsium pune monumentul de suo et Bessis, in calitatea s oficial i cu specificarea Bessilor exact in acela§ mod ca foi cum ar fi zis simplu In loc de Bessis, vicanis. Cum se face c5, in vicus Ultinsium, magister /viol pune monumentele numai in numele Bessilor, pe când In vicus Ulmetum, regulat ele se pun, firegte tot de magister vici, In numele ambelor populatiuni deopotrivä: cives Romani et Bessi consistentes vico Utmeto? (3) E de admis c& astfel de inscriptii oficiale, dovedind loialitatea provincialilor de aici prin dedicatii catre Jupiter Opti-

mus Maximus 0 Juno Regina, pro salute imperatoris, puse de chiar magister vici, se puteau redact& particularist numai in numele

unei parti din populatie, ca 0 cum cealaltá ar fi fost In cearta, cu ea ? Aceasta ar fi fost o adevArat5, jignire pentru cel ce pazia cu autoritatea lui divin5, Pax Augusta a intregului imperiu, In Muntrul 0 in afara lui. Toti locuitorii unei comune, veterani et pagani, incolae ac peregrini, cives Romani et peregrini, egal de &Ate natiunl ci

conditii de drept public erau, trebuiau impreund sá manifesto

aceast& credint& fat5. de Imparat. Er& de pus un monument? Contribuiau top puneau toti. Cred deci, dup& cele de mai sus, c5. vicus Ultinsium era, in Intregime bessic. Romanii de aici erau numai in minoritate infirra §i nu alcatuiau comuna quasi-municipal5, a acestui vicus. Fire§te, (1) Cf. astfel de collegia peregrinorum d. p. la Rin (Celti rezidand in canabele castelelor de granip) in cartea mea Die Nationalität der Raufteuteim Röm. Kaiserreiche, p. 56 qi cf. genera1it5ti1e asupra acestui lucru la p. 4 sqq. si in special p. 6, n.1, iar pontru Asiani i Galatae organiza0 in collegia in Dacia Traian5, p. 107 i 110. 2) Resp. guinguennalis, curator, etc. (3) CIL III, 1421436 i mai jos, in cornunicarea de fatä, nr. 16.

www.dacoromanica.ro

CETATEA ULMETUM.

349

Bessii erau romanizati si organizatia lor era curat romana. Asa precum aveau un vicus cu magister i de sigur i clecuriones, ei se vor fi numit ca Martius Philo cu nume grecoromane i vor fi fost, ca atatia alti Thraco-Romani din aceste parti, aproape lntru toate Romani, afar& de un singur lucru: constiinta cä sunt natione Bessi, peregrini, deosebiti de adevaratii Romani completi, elves Romani.

Chad Caracalla fácü cetateni pe top locuitorii Imperiului, diferitii peregrini erau de fapt Inca de mult Romani. Constatarea facuta acum de noi cá In vicus Ultinsium avem un intreg sat de Bassi romanizati e de cea mai mare insemnatate pentru judecarea procesului de romanizare a Thracilor dela Dunare si in special a Dacilor nostri. Ceeace s'a intamplat in vicus Ultinsium numai pan& la a. 172 (data inscriptiei noastre) incepand tot cam de pe vremea lui Traian (1), ca i In Dacia din stanga Dunarii, s'a Intamplat de sigur cel put-in In tot asa de mare masura la Dacii din Carpati intr'un timp de dou'a ori mai indelung, pan& la 270. Precum dara Bessii din vicus Intinsium devin Romani si capata organizatie vicana roman& lii sanul teritoriului autonom quasi-mu-

nicipal, capidavens,tot asa Dacii din star-1ga Dunarii au trebuit sa so romanizeze capatand o organizatie analoaga: exemplul din territorium Sucidavense (in jud. Romanati i Dolj), analog cu territorium Capidavense (din Dobrogea) ne era in linii marl cunoscut mai dinainte (2): de o romanizare in massci nu aveam Ins& stire pan& acum nici in Dobrogea. Inscriptia cu vicus Ultinsium ne da in sfarsit si aceasta pretioasa dovada (3). Ar mai ramaneh, acum de discutat de ce inscriptia noastra a fost pusa la 2 Iulie (a. 172) si nu in alt timp al anului. Cum insa pentru clarificarea acestei chestiuni e bine sa cercetarn Intaiu si celelalte monumente dela Ulmetum, ne vom opri asupra acestui punct in cap. IV al comunicarii, Consideratii istorice, cercetandu-I comparativ pe baza intregului material.

9. In contrafortul stang al portii de NV, pe fata dinspre intrare, (1) Cf. a mea Cetatea Tropaeum, passim. (2) Cf. comunickile mele din tom. XXXV i XXXVI ale An. Ac. Bom., Mem. Sect. Ist., .Descoperiri nouli in Scythia Minor §i $tiri noun din Dacia Malvensis. (3) Faptul crt expresiile pro salutem ori posuit de suo et Bessis nu sunt de tel colasice) n'are In cazul de fa(i i. nici o importanp. Latina vulgarä, Cu formele ei abarbare. Inlocuià eleganta latin4 ciceronianil chiar In tinuturi mu4 mai aproape de Rom; OR, Iudepfirtata noastrii Dobror,

www.dacoromanica.ro

350

VASILE PARVAN

in randul eel mai de sus al placajului (v. fot, de pe pl. XXI, nr. 1 la partea I a acestei comunicari), a fost incastrat cu fata la aer un mo-

nument funerar, din care nu mai avern cleat partea figurata, inscriptia find probabil martelata, Inca din vechime.

E o stela de calcar alb, lung& de 2.08, lata de 0.75 si groasa de c. 0.32. Partea superioará a stelei, inalta de 0.58 e prelucrata ca de obiceiu in chip special ca o pseudo-aedicula, inrämat& de doi 0,73'

4,

k-o..215-*

Fig. 9.

pilastri si cuprinzand scena ospatului funebru. Partea principal& a monumentului, pe o inaltime de 1.50 m., e ocupata de chenarul reliefat, lat pe ambele parti, cu tot cu profilul, de cate 0.215 m., stilizat pe motivul vitei de vie care creste dintr'un vas dela baza,

in sus, pe ambele laturi, cu alternarea ate unui strugure on ate

www.dacoromanica.ro

CETATEA IILMETTIM.

351

o frunza: e ca de rnulte ori In monumentele dela Ulmetum luatä poama coarna, ea motiv ornamental. Un al doilea chenar interior profilat incunjurá direct campul netezit pentru saparea inscriptiei, inalt de 0.895 m. i lat de 0.32. Tehnica acestei Valli a monumentului e destul de Ingrijita, iar starea de conservare destul de buná. (Vezi fotogr. de pe pl. III, nr. 1). Ospatul funebru reprezentat sus in cadrul arhitectonic pomenit, e, dimpotrivk i ram luerat i ram pastrat: unele amanunte sunt cu neputintá de urm'arit. Pe o xki.v-11 cu speteaza foarte inalta odihnese trei figuri bogat drapate: cea din stanga se vede clar a fi o femeie, privind drept inainte, cu un copil in brate; in mijloc o figura neelara, orientata spre stAnga i inand in mama stangá un obiect mare oblong; la dreapta e o figura aproape total stearsà. In fata patului, o masa, cu trei picioare, stilizate in felul traditional pe motivul labelor de carnasiere, e plina cu tot felul de alimente; la stanga pe un schunas, o figura in miniaturh, obicinuitul sclav care serveste la ospa,t. La dreapta patului pe o cathedra asezata, pe un postament, o figura,se pare femininacu capul aproape total distrus, Intinde o mama, in sus, spre personagiul care odihneste po %kiwi la.ng5, ea. E probabil scena incoronaxii, cunoscutá si de pe alte monumente dela noi (1).

Ospätul funebru, asa cum e redat aici, se mai intimpinil la Ulmetum inca, odata. II gasim anume in reprezentarea aproape idenLica, (e i aici Mat chenarul de struguri jos, cat i scena banchetului sus) pe stela fun orara, a lui G. haiasSergis si a familiei sale (2). De asemenea e freevent'a reprezentarea scenei banchetului funebru

cu o figurä femiaina alaturea, pe o cathedra malta, in Dacia, undo Munsterberg si Oehler (3) o gasesc deadreptul a tipicA». Tot astfel §i in tinutul thrac din dreapta Dunarii ne mai apare de pilda si in

monuinentul lui Saturninus Biti, gasit in jud. Constanta (4), pastrat tot in Muzeul National. De retinut e ins& deosebirea esontiala intre reliefele cari dau Mg& xXErri o ferneie sezand pe un scaun mai sound si cari sunt foarte numeroase F, i reprezentaxile in genul (1) Avem in colectia Muzeului National de Antichit54i, un monument inedit de acest fel, de origine 1ns5 necunoscuta, adus pe vrernuri probabil din Oltenia (poate din sàpAturile lui Botha() la Celei ori la Resca). (2) CIL. III,12490, acum la Muzeul National. Singura deosebire ar fi c5 pe monumentul lui Sergis femeia care stA pe cathedra nu incoroneaz5, ci e In pozitie lini2tild. (3) Jahreshefte des Oesterr. arch. Instit. V, 1902, Beibl., p. 105. (4) Local de origine e necunoscut. Inscriptia e inedit5.

www.dacoromanica.ro

VASILE PARVAN

352

calor descrise aici mai sus, earl sunt mai rare; si acestea, la randul lor, se Impart apoi In doua categorii: cele cu scena ineoronärii, si

cele simple.

10. Pe un capac de oala, de pamânt rosu bine ars, cu un diam. de 0.08 m. i o grosime de 0.01, gAsit In dárAmAturile din rauntrul intrarii dela poarta de NV, se aflä aceast5, inscriptie in cerc:

Fig. 10.

Ktipcs, poot.

E cunoscuta invocatie crestinh, pe care o Intalnim foarte des pe i obiectele de tot felul, puse ori fácute in Orient (F,4 in general in imperiul byzantin) incepand de prin secolul al V-lea monumentele inainte (1).

In Corpus Inscriptionum Graecarum IV (ed. de E.

Curtius si A. Kirchhoff), Berlin 1877, gasim dela pag. 315 inainte o sumä de inscriptii cu aceasta invocatie (8684 din Rhegiurn, sec. IX; 8696, fácutä in Constantinopole in sec. X; 8755 pe-- caramizi din zi- . durile Adrianopolei: K(pt)s, J'a r4 [6614[47:6ml) xcd pcXoxpfatT Puct).et" -iiphy t(i) 111tiziatk Kcop.v-rjvci) TCp Bor.Xaco).6y(p, deci de pe la a.

1270; 8781, etc.; apoi, 8902 din Selymbria, 8903 din Nicaea, 8904 din Panticapaeum, i ash mai departe Oa, la 8910, dupä care gasim variante ca Xp(ccT)6, potat (8913), din Delos, e[scir6x]s, Po-Ot (8919) din Aphrodisias in Caria, etc.). Toate aceste inscriptii sunt (1) Cf. Kaufmann, Handbuch der Christl. Archdologie, p. 216 cu 214. Acestei formule ii corespunde in Apus XE IV13A (Christe iuva!), XPEADIVVA (ibid., p. 215, n. 1). Kaufmann zice, p. 593, n. 2, cA aceast6 acclamatio Ii6pte po410.6.-E tspecific6 perioadei ost-romane) e mai

ales intrebuincat6 la Col*. Aceastfi afirmare e exactA numai pentru timpurile mai vechi creOine, pe nand mai tArziu invocatia respectivA e general(' In tot imperiul byzantin, precum arAt, chiar aici mai jos, prirt inscripVile citate din GIG.

www.dacoromanica.ro

CETATEA ULMETUM.

353

Ins& trzii. Dimpotrivg, avern dela Torni o inscriptie care nu poate

fi mai tarzie ca sec. VI: FAIrijv

11-- Kbpte. 6

.19.s6

pot& ic6Xtv avezvv-dolliv(v).

(1).

Inscrippa noastrá nu poate fi.nici ea dinainte de Iustinian, intrdeat: 10 e gásiro. inteun strat de culturi t'grzie 8emibarbarA; 2° Tit-

metum are intro anii 450 qi 530 o intrerupere a vietii sale civilizate, quasi-oräsenesti: el e aproape pustiu in vremea dinaintea lui Iustinian, cum ne spune i Procopius i ne aratä i descoperirile fgcute la cetate, pe cari le vom coordong in Considerafiite istorice en cari incheiem azi aceste comunicäri (2). 'Capacul de vas, de tip absolut rustic, nu e de sigur importat, ci a fost fOcut aici pe loc, in vremea cand JUIrnetul, apgrat do zidurile cradite de Iustinian puteg inflori din nou i puteg adhposti si diferiti cetäteni de cultura' si limba greach, ash, cum fusese cazul si mai inainte (3).

11. Tot din acelas timp si de aceeas origino cu capacul cu iflscripia cresting este, dup 5. facturO ca si dupá scris, un alt capac, exact de aceleasi dimensiuni (diarn. de 0.08, grosirnea de 0.01) gAsit in acelas loc ca i primul. Inscriptia sunO: 42.01

.0.

a PI

Fig. 11 17Es,

oiiio.;

mink: bea, vinu-i bun!

(1) Arch.-epigr. Mitt., VI, 35,16 iTocilescul, corectat de mine in 1st. Crest., p. 63: vezi tot

acolo interpretarea mea. (2) Fireste chi aceasth inscriptie ar puteh fi push in legSturi

i cu inscrip0a greach

crestinii ga'sith la Ulmetum In prima campanie de silphturi (v. Cetatea Ulmeturn, I, p. 535 si 594 si pe care am datat-o prin a doua jumAtate a sec. al V-lea. Totus formularul crestin al inscripciei pornenite nu arath a II contemporan cc acea acclamatio specific mai thrzie

de pe obiectul descris aici de noi. 0) Of nota prec. si Cetatea Ulmetam, I, passim. 33

www.dacoromanica.ro

354

VASILE PARVAN

_

Aceasa exclamaVe e ca ir4e1es foarte obicinuitá, pe chard ca forma, o rara. Astfel gasim pe un cylix din München (CIG. 7398): EtXavbc Tipncov, tn.; orvoc, iar pe alto vase de acelas fel, indemnuri bacchice, precum sunt urmAtoarele: xa4s Itai T:Est (CIG. 8096, 8097),

°6 reps %al Itiet a5

TOt (8,101),

'stair 67cro.; icEsok, (8095), etc. (1).

12. Pe un obiect de forma unui trunchiu de con, putând fi sau o

greutate, sau un dop do hydria ori de arnfora., lucrat in piatra. moale (2), se af15. säpata (vezi desemnul) crucea in forma ei byzantina cu a si co de cele douà parti. Pomenesc aici acest rest epigrafic pentruca e de caracter adevaxat istoric: traditia monograrnului crestin in forma' de X este si in R5,s6rit foarte puternica, pitna clestul de

Fig. 12.

tarziu: chiar pe vremea lui Iustinian se mai intrebuinteaza, Inca monogramul in chip oficial (3), alaturea de cruce, care devine fi-

reste simbolul generic, reprodus obicinuit pe monete i monumente dela Anastasius (491-518) inainte (4). Lampile crestine gasite la

(1) Cf. Reinach, gpigr. grecque, p. 447, i mai ales ohservatiile din CIG. IV, p. 179, la n. $096. (2) Cf. descrierea In Cetatect Ulmetum, II 1, p. 293 i 310, n. 2 i fotogr. de pe pl. XXVIII, fig. 2, in dreapta. (31 Cf. Kaufmann, Christi. Archdol., p. GOB si n. 2. (4) Izolat gitsim crucea chiar pe monetele romano-byzan ti at dela Theodosius II inainle,

www.dacoromanica.ro

CETATEA ULMETITM.

355

Ulmeturn (1) au când monogramul, când crucea: acest lucr.0 e caracterisLic pentru epoca de transipe in care ne afram. Fire§te cele cu monogramul pot fi qi mai vechi decAt obiectul descris aici, cad avem d. p. dela Ulmetum i lärnpi din vremea paghn'a. In orice caz insä crucea cu litere de pe dop e cel mai de vreme din Limpul lui Iustinian. In adevär, literele apocalyptice cc §1 w, dac5, sunt intrebuintate curent l cu monogramul i cu crux monogrammatica (cum e chiar la noi la Ulmetum cazul pentru inscriptia cu pedatura lanciarium) (2), ele aproape nu se intàlnesc cu crucea simpla (3), p'anA, la Iustinian (4) ceeace e Inca un argument pentru caracterul thrziu al obiectului ce ne intereseazä.

13. In turnul eel mare patrulater de NV,.Iâng5, stalpul de N, s'a gäsit cazut5, pe dararnaturi jurratatea superioarä a unui altar de marmora frurnos profilat ti scobit pe fata de sus in chipul unui basin lustral, stilizat pe motivul unei valve de stridie (5). Inältimea fragmentului e de 0.61, ratimea la mijloc, 0.56, iar deasupra, pe s 60

, A FAIBH TYXH THNIEE BALTHN EA B E1 N IA NTPANKYA

A MAN BOYAH AHMOLTHEMHTP0 ElAr

56 Fig. 13.

profil 0.68, inaltimea profilului 0.21; adancimea altarului e egala cu latimea. Profilul e pe toate patru laturile bine pastrat (v. fotogr. monumentului pe pl. III, fig. 2). (1) Vezi descrierea celor cu cruce In comunicarea precedents, Illmetans, II 1, p. 311,

nr. 8, iar In ce priveqte exemplarele cu monogram, notez Mai c lampa ce se vede aeolo pe pl. XXIX, fig. 2, nr. 6, are pe fundul ei monogramul creOin. (2) Cf. qi Kaufmann., o. c., p. 297.

(3) Cel puVn eu nu cunosc exemple de acest fel dinante de Iustinian. (4) Cf. la Sabatier, Monnaies byzantines, pl. XVII, n. 36-38, monete de-ale lui Iustinian

cu acest tip: crucea Intre A

ia

(5) Cf. Cet. Iltmetuns, II 1, p. 279

i

pl. XIV, fig. 1 qi 2.

www.dacoromanica.ro

356

VASILE PARVAN

InMtimea literelor e de c. 0.043 in primul si al doilea rand, de c. 0.046 In al treilea, de c. 0.044 In al patrulea si de c. 0.041 In al cincilea si al saselea. Ele sunt cu Ingrijire sapate i chiar prezenta o oarecare eleganta in duct. 'A7c/.81i(c)

torti(c). vv IsPactty

.Y.4stvEri.v Tpri.vzoX)sEvo.v, pookt

a-0.o; T-Tic p.i)Tp6[X1sw, Tótlawc..

Randul al saselea desl rupt pe jumatatea din stanga, In parte pang dincolo de mijlocul literelor, e sigur tot ca lectura. Dupa cuvantul T6p.so.4, au mai urmat probabil (completez dupa o dedicatie analoaga din Nicopolis ad Istrum) (1): civi.,:z-ficco skoz64, ti7LCastiovn; Hpo.7;Eou Tep:oUtv.vo6 Icpsai3suto5 eattcrcperctyoo. In vremea Tranquil-

linei e guvernator al Moesiei inferioare Tertullianus (2). Inscriptia noastrA e, fireste, de pus intre inceputul lui 241 (data casatoriei lui Gordianus) i Fevruarie-Martie 244 (data uciderii lui de catre Philippus): dar Intro aceste doua termene e posibil do fixat unul Inca mai precis. Anume stim ea in a. 242 Gordian pleaca Impotriva Persilor, trecand cu armata Intaiu prin Moesia si Thracia, unde bate si alunga, pe barbari (Goti si Carpi) cari navaliserA acum din nou In aceste provincii, dupa ce viteazul guvernator al Moesiei Inferioare Tullius Menophilus, care In anii 238-241 reusise sa-i tina IR frau dincolo de granite, fusese rechemat do linpArat i inlocuit eu Modestus i curand apoi cu Tertullianus (3). Cu prilejul acestei actiuni militare a Imparatului In Moesia, provincialii recunoscatori ridicara, atat lui cat si sotiei lui diferite monumente onorare (4). Metropola Pontului, Tomi, nu ramase mai pe jos decat celelalte: inscriptia noastrA ne aratA cea dintai acest lucru, care Ins& i altfel era de Vanua. Cum se face totus cA. dedicatia Tomitanilor a ajuns la Ulmetum ? Inainte de a raspunde la aceasta intrebare trebue sä reamintesc cele spuse i cu alt prilej (5), ca in turnul cel mare al cetAtii dela Pantelimon s'a gasit i un al doilea altar de marmora, la fel lucrat cu cel al Tranquillinei dar nescris. CA, el trebuia sa cuprinza inscriptia onorara a lui Gordian, e evi(1) Arch.-epigr. Mitt., 17, 181, 28=Cagnat, IGR. I, nr.581. (2) Cf. Stout, Governors of Moesia, p. 74, nr. 121. (3) Cf..v. Rohden la P.-W. I, 2626 si 2625 cu Stout, o. c., p. 73, nr. 120. (4) Vezi Cagnat IGII. I, p. 581 sq. si CIL. HI,p. 2438 si 2843 (indices); citez din CIL. III in special 142119, inscriptie onorar5 a Tranquillinei singure, pusi de garnizoana din Castellum Montanensium.

(5) cstafect Utnsp, 11 I, p. ?so.

www.dacoromanica.ro

CilTA TFA IMMETUM.

357

dent. De ce a rAmas insä nescris? Mai Inthiu e din capul loCului exclus cA aceste dou& altare au fost asezate chiar In Tomi: acest oras puternic si cu numerosi mesteri in ale sApAturii marmorei, oricht ar fi fost de amenintat de barbari in anul 238 si cei urmAtori, nu putea !Asa nescris unul din cele dou& monamente gemene puse in cinstea impAratului si a impArAtesei, cáci pentru un lucrAtor harnic

care avea toatA partea sculptural& a altarului gata (cum e cazul aid) era o ocupkie de cAteva ceasuri si-i sape si inscriptia. DimpotrivA la tail, in teritoriul rural al metropolei Pontului, lucru era mai greu. Trebuia chemat lapicidul din capitalk si cum erau vremurile turburi el nu putea veni si altarul rAmAnea nescris. Aceasta cred cA e explickia faptului CA unul din monumentele onorare gemene

dela Ulmetum a rilmas neisprävit: ele fusese asezate de Tomitani nu In oras, ci la tark In unul din difer4ii viol de pe teritoriul lor. In aceastä ipoteza Intelegem si cum au putut ajunge cele doua altare la Ulmetum. Dela Tomi era greu (si material si moral !) si chiar si far& rost, sà lie duse aaa de departe. Daca le trebuia marmora

celor din Ulmetum, grisiau de ajuns la Histria, care era mutt mai aproape. CAci evident cele doua monumente au fost aduse la cetatea noastrA ca simplu material de constructie si as'a au ajuns In respectiva cppoupott a cetAtii. Dimpotriva, din vreun sat greco-roman

mai apropiat, linand de Tomi ca organizare comunalk era foarte usor si firesc sä fie aduse altarele la Ulmetum in vremea tarzie &and s'a cl&dit cetatea, si cand din cauza nAvAlirilor slave diferitii vici vechi so pustiisera cu totul si clAdirile si monumentele lor doar ca material de construcVe pentru nourtle cet4i byzantine de mai puteau servi.

In aceast& directie un alt monument, din chiar zidul cet4i Ulmetum, ne ajuta sá rAspundem deplin la intrebarea, de unde a ajuns aici altarul Tranquillinei. Ca prag la poarta mica de Sud e Intrebuintat un altar votiv, pus In a. 195 pentru sanatatea lui Septimius

Severus de un Aelius Aelianus, mialgistratus vici Clementianesces (vezi mai jos). Dar noi cunoastern acest vicus. E centrul thraco-ro-

man dela Caramurat, care tinea de Tomi, dar era mai apropiat

de Ulmetum deck de capitala sa (1). Acest vicus ne este totodatA

cunoscut si ca un centru grecizant (2). 0 inscriptie greacA pug (1) Vezi tot materialul si interpretarea lui in Cetaiect Ulmetum, I, p. 581 sq si harta anexatil; cf. si Weiss, Die Dobruascha im Altertum, p. 59. Asupra nurnelui neexact, dat de inscriptia din CIL. III, 7665, revin mai jos. (2) ,Vezi Arch.-epigr. Mitt., XI, 63 si XIV 29: pietre funerare grecesti ale unor persoane cu nume romane.

www.dacoromanica.ro

358

VASILt

RVAN

oficial de Tomitani nu poate fi deci decat ceva foarte firesc in acest loc, .pe cand aiurea, de jur Imprejurul Ulmetului, ar 11 fost mai greu de admis. Cum a fost acum adusa dela Caramurat acea ara latina din poarta de S, tot a§a au putut fi transportate §i cele doll& altare de marmora la Ulmeturn, spre a servi la cla.direa cetAtii: inaterialul

a fost cules de unde s'a putut mai repede i cat mai mult. Pentru vicus Clementianum e fire§te de mare interes inscriptia Tranquillinei §i altarul nescris al lui Gordianus. El ne arata ca dupa furtuna gotico-carpica din a. 238 i eel urmatori, abatuta asupra

Moesiei Inferioare, acest viCus a ramas in parasire. Nu sa gasit

nimeni nici sa ispraveasc5,1 nici sa utilizeze in alt chip pen tru Sine

pretioasele buc'4 de marmora ramase acolo. Si au trebuit sá vie soldatii byzantini sa cladeasca Ulmetum, pentru ca sa, le iea de unde fusesera uitate i sa le aduca. In noua lor cetate. Ca lucrurile stau

i altarele n'au fost curnva, aduse la Ulmetum de locuitorii mai vechi ai lui, din sec. ne aratä tocmai imprejurarea ea astfel,

ele au ramas neatinse, pe cand alte pie tre serise, de aici de pe loc, au fost mereu prefacute de nouale generatii pentru trebuintele lor, martelandu-se vechile inserippi §*1 sapandu-se altele, ca de pilda in cazul

lui Aurelius Sisinus (mai sus, nr. 3), care e al treilea dedicant de suo" (!) al respectivului ((saw) monument.

14. Pe laturea interioara, a turnului de V dela poarta de SV, la c. 1.50 m. de intrarea In turn, s'a gsasit In daramaturi un fragment . .

Fig. 14.

de calcar conchyliar, lucrat ca monument, inalt de c. 0.26, lat de c. 0.20 c4i gros de c. 0.20 pe profil i de c. 0.18 pe nivelul into-

www.dacoromanica.ro

354

(.3.:TATEA tILAWAITM. ASS

rior. Dupa ce mai recunoastem pe fata sculptata (vezi desemnul din fig. 14 si fot. de pe pl. IV, nr. 1), avem inaintea ooasta o parte foarte mica dintr'o stela funerará impodobita eu un ehenar stilizat pe cunoscutul motiv al vitei de vie eu struguri alternand eu frunze. Din partea scrisa ni s'au pastrat nurnai ultimele litere din patru randuri: un 0, un T, un V si alt V. Inaltimea literelor e de c. 0.04 rn. afara de 0, care potrivit manierei tarzli e mai mie, de c. 0.03 m. Caraeterul literelor

e atat ea duct cat si ea tehnica, decadent: ele sunt mai mult sgariate decal; sapate. De asemenea i relieful de pe chenarul profilat e primitiv. Toate aeeste constatari ne Indearnna astfel s eredem, cA monumentul trebue sa fie din secolul al treilea In cel mai bun eaz, data nu cumva avem si aici de-a face cu o inseriptie Inca mai tarzie, pusa pe o stela mai veche, deteriorata, i deci, ea In-alte eazuri, avem propriu zis doua, epoei, eel putin, de deosebit, cea a chenarului i cea a serisului. 15. La ineheierea pilastrului de S al portii de SV cu laturea interioara a turnului de poarta despre S, servind ea treapta de soclu Otte

Ili ....

oop

CON JACIkANISI tV1v4 1 ATOli IJOV/C

t4

63

2

I

Kleine SegelSchiffe

1

Mastige

Translatus . . . Beym Dorf Beschiktasch Beschiktasch Seraj 1 der Vorstadt Fundukli Sallibari und

3 11

D

Top-hana

I

91 66 18

7

3

9

9

13

3

57 181

5

12

22 27 21

37 85

In Gallata und Tersana, dann im Porto von Constantinopel Beym Anadoli Fener oder Leichtthurn

9 25 26

3 28 42 26

5 11 100

D

Annadoli Karadenis Hisar

2

D

Dorf Jalikoi

. .

1

.

D

1

Baicool

D

D

Indschirkoi

1

D

Tschibukli

D

D

Kandlitsche

D

D

Annadoli Eski Hisar

a

.

.

.

.

.

.

. .

.

Dorf Vanikoi D

Kasikoi ...... Summa .

.

.

. .

3

-

9

5

2

3

3

2 11

1

1

1

15

1

1

2

2 10

1

8

I 121 381 851

-

5

3

3

1

1

3

8

3

1

5

2

3

34751164 83

5 121 461

2

.

i

7 20

31

D

I

11

Sign : Constantinopel, d : 13ten Aug. 783. (s.) MIHANOVICZ U. LIEUT. Comisiunea EuropeanA a DunArei, i speeiale navigatiunii pe DunAre. Caic este astAzi o

barcl cu sau fárA pAnze, pe cánd in vremea lui Mihanovici pare a fi desemnat cele mai mari vase ale DunArei. Pentru Bolozani (Burliczani), v. mai sus p. 611 si 618; Kuburitze-le se intrebuintau la transportul saril (v. ibidem p 604, 606, 611); pentru Oranges, v. p. 611; $aicele sunt descrise la p. 610 si 618.Numirile Kareval (acaravelA)), Galion, Galion Cickli, Galere si Volik nu se mai uziteazii; Ucidirecli insemneazA ecu trei catarturis; Siuri K&Ui insemneazA (m pupa ascutitAD; ,Faica este: 1) tn tel de barcl uzitatA pe DunAre i pe Marea NeagrA; 2) un vas cu 3 catarturi Intrebuintat odinioarA in Orient. Pia& este o bare& foarte usoarl, lungl si ingusti.

www.dacoromanica.ro

684

N. DOCAR

VI.

Extras din relatiunea calatoriei facute de sublocotenentul Mihanovich dela Constantinopol la Belgrad. 29 October 1783. Was ich nun in der Folge der Reise von Priserendi bis anhero und weiter wahrgenommen, ist : dass die der griechischen Kirche zugethane turkische Unterthanen sonsten auch Wallachen genannt, denen Moscowittern erstaunend ergeben sind. Sie pflegen aus Eifer gegen diese Nation gewisse Handlungen ihrer Kinder, die bey einigen ihrer Meinung nach rahmlich, obwohlen selbe afters huchst schandlich seyn darften, denen Russen zu vergleichen, und zwar mit dem Ausdruck : Der Bub wird ein Held wie ein Moscovitter. Sie wehren sich nicht Unterthanen auch eines andern Kristlichen Farsten, urn nur das schwere tarkische Joch abzuchitteln, zu werden, jedoch ware ihnen der Moscovitische der liebste. Es ist freilich der Hang zur Religion der so warket : sie sind aber auch immer der Meinung ihre Religion seye in denen k. k.: Staaten unterdrackt, und verachtet, sie wissen von der Alter hachsten Gnade und Milde nicht, der sich die Griechen als andere alle Religions-Verwandte in AllerhOchst k. k.: Landen zu erfreuen haben, welches die Hauptursache ist, warum sie nicht k. k. als russische Unterthanen zu

seyn wanschten. Ich habe meine 'Reise hindurch mit einer Menge derley und zwar alten Walachen vom obigen gesprochen, die alles, was ich iiinen hierwegen sagte mit Verwunderung und Freude anharten, und mit dem Wunsch, Se. K. K. Majestat alles gutes ! begleiteten ; Sie erkundigten sich auch fleissig urn die Starke der Abgaben ? die ich ihnen als Privat Unterthanen mit einigen Gulden zu tilgen vermeldete, das sie aber von Sr. Majestat zu Granz-Soldaten gemacht werden darften, hatten sie gar nichts zu entrichten. Sie sagten mir so dann, dass es deme, was ich erzehlte, ein Himmelwelter Unterschied zwischen unserer Glickseligkeit, und ihren Elend gebe : sie massten, -so oft ein `Dirk, ob er Macht oder keine habe, Geld verlangt, urn all erdenklich Ungemach zu vermeiden, mit selben ohnangesehen dessen was ihnen ihr Spaija oder Grundherr von ihren Habschaften mit Gewalt wegnimmt, ausrucken ; und sie können mich versichern, dass sie lange (sie pflegen die K : K : Majestat, nebst andern durch das Wort Niemacz, der

Teutsche, auszudrucken), zwischen dem Teutschen und Tarken Krieg wanschten : der Teutsche wolle nur mit dem Tarken Krieg anfangen, sie warden ihme fleissig beystehen, Er &idle nur den Tyran vor sich wegtreiben, sie werden schon die Weege, wodurch er flahen sollte besetzen, und es soll kein Gebasch leer bleiben, wo sie demselben auf der Flucht nicht

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIUNT AUSTRIACE PE DUNARE.

685

aufpassen, und mehr als das Teutsche Geschatz todschlagen, und todschassen

warden. Es ist demnach nicht in Zweifel zu stellen, dass wenn einige vernanftige Kallugyer die mit K: K: Gnadeu aberhauft sind, sich hinaber schlachen, in diesen Lenten, weil sie die Geistlichkeit sehr achten, eine besondere gute Meinung und grosse Liebe gegen das Allerhachste K. K. Haus erwecken kOnnten . ..

*

Lucrarile aldituite de capitanul Bedange sunt urrnAtoarele patru: I. Descrierea cAlátoriei racute dela Galati la Akerman pe aptl, §i de acolo pe uscat prin ChiOn5u, 1[0.0, Bucure0i ci Cadneni la Sibiiu ; e cuprinsä intr'un caiet de 14 foi in-folio scrise in intregime

de m'ana lui Redange, datate §i semnate de ansul §i investite cu sigiliul säu in cear5, ro0e, care ins& s'a tocit cu totul. II. Tabloul vaselor IntAlnite in cursul calAtoriei dela Galati la Akerrnan ; scris pe o foaie in-folio, investitá cu sigiliul i semnätura autorului. III. Un memoriu contin'and propuneri privitoare la transbordarea in Chilia Nouá a m'arfurilor austriace venite pe Dunare, scris pe doua, foi in-folio, cu semnátura §i sigiliul lui Redange. IV. Harta despre care am vorbit la P. 581. I.

Fortsetzung der Weiteren Relation, Uiber die auf hohen Defehl von Gallacz nacher Ackermann vorgenommene Reise. Die von Bellgrad bis nacher Gallaz abzustatten kommende Relation, nebst

den dazu verfassten Plan ist dem Herrn Unter Lieutenant v. Mihanovich zur weiteren Fortsetzung belnindiget worden, die seiner Zeit Einer Hohen o Stelle unterleget werden wird. Nachdeme durch den in Bugarest befmdlich und auf hohen Befehl nacher Gallaz beordeten Herrn Kais: Kanigl: Secreteur v: Raiskovicz (1) die Veranlassung getroffen worden, dass die Abfahrt mit einen eigen hierzu bedun-

genen Fahrtzeug vor sich genomnien werden sollte, tratt ich den 4-ten luny urn 8 Uhr frah, als sich der des Tages vorhero entstandene Sturmwind legte, meine Reise an (2). Als wir urn eine Stunde den Strohm hinabfuhren, und schon gegen 9 Uhr ware, passirten wir das Dorf Sartakoy, so auf einer Insel rechts lieget, gegen 10 Uhr trafen wir den Balkova, den Recte Raicevich. (2) Pentru cillatoria dela Galaci Oral la lnceputul bratului Chiliei vezi qi relaOunile lui Mihanovich 0 Lauterer. (1

Analele A. R.--,-Tom XXX r7.1.Afemnriile Seet. Istariee.

www.dacoromanica.ro

4'1 I.

686

N. DOCAN

nach ihrer Art auf Deutsch ein Warbel nennen, der in einer vorzunelimender Naufahrt rechts zu belassen ist, und dessen ausserste Graminung knap angefahren werden muss. Links auf der Anil ()he befindet sich ein Dorf, so Curtula genennet wird, und lieget an den Bruth Fluss; um 11 Uhr kamen wir dahin, wo obgedachter Fluss seinen Eingang in die Donau nimmt, und nicht breiter als 30 Klafter ist; sein rechtes Ufer ist sehr niedrig bey der Hinabfahrt, und fast zur moisten Zeit der Uiberschwemmung ausgesetzet; urn 12 Uhr Mittag liesse das Dorf Tornorova oder Renne auf den linken Ufer, so auf einer hohen. Gestatten lieget. Die Ufer des Strohms sind auf dieser Seite durchgehends niedrig, den Uiberschwemrnungen ausgesetzet, dar rechte Ufer aber hoch, und auf einer Distanz von selben gebargig. Gegen 3 Uhr Nachmittag liesse das Dorf Cartal links liegen, und urn bather 5 Uhr langte bey dem Stadtel lsacia an, so an den rechten Ufer lieget; am Ende dieser gedachten Stadt, nahe am Ufer an einer kleinen Anhohe stehet eine kleine Festung, so ein Quasie

drat formiret, mit einer einfachen Mauer von beylaufig 2V2 Klafter (1) hoch urngeben, und am jeden Ende stehet ein Thurn, hat zwey Eingange, einen

von der Stadt, und einen von der Wasserseite, dessen ThOre mit Eisen beschlagen sind; zwischen demselben und der allda befindlichen 500 Klafter langen Inset ist die Tiefe des Wassers 4 Klafter; die Naufahrt gehet sonsten links, und wegen entstandenen Wind musste ich allda fibernachten.

Den 5ten um halber 5 Uhr frah bin von da abgefahren, und unterhalb des Ausgangs der Insul an des Barges Fuss ist der Ort zu sehen, wo eine Schiffbrucken in vorigen Zeiten gestanden, ist der begvemste Ort hinzu, beyderseits ist festes Land, und die Breite beylaufig nach der Augen maass 500 Klafter; links von einer zimlichen Entfernung ist der Ort lenikoy (2),

oder Neudorff, so damals in Wasser stunde. Urn halber 12 Uhr mittag landete ich in Ismael (3) an, urn die Gegend und Laage zu besichtigen; dieser Ort ist einer von den grossten, und bevolkerten, lieget hoch nache am Ufer des Strohms, und erstreket sich links gegen die Anhohe; die Einwohner sind Tarken, Judah, Rusniaken und Armenier, nach Aussage einiger erkannten Deserteurs, so sich aber 500 derenselben von verschiede-

nen Puisancen allda aufhalten, die bey der neu anzulegen angetragenen Festung zur Arbeit gebrauchet werden. Die angefangene Ausgrabung deren Fundarnenter nach Aussage der Einwohner ist dermalen eingestellet worden, mit dem Vorgeben, dass der verfertigte neue Plan hierzu zur Ratification (1 Un Klafter vienez are, dupii cum am mai spus, 1 896 metri. (2 Sat in Basarabia, asezat la coada lacului Ialpug, deci departe de DunAre. 3 Pornind mburatoarea dela Inceputul braVilui Chilia, Ismailul se giiseqte asezat la 20,/4 km.

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIIINI AIIbTRIACE PE DIINARE.

687

nacher Constantinopel abgeschicket word en seye; man siehet demnach auf der Anh Ohen nur einige Fundamenter so ausgegraben, von welchen nicht kann beurtheilet werden, wie die Anlage derenselb en gemachet werden wird; der Mauermeister soll ein Oesterreicher, der Ingenieur aber ein Sachs seyn, welch beede ihre Religion changiret haben sollten. Rechts von Ismael gegen aber ist die geschlagene Landbraken von Pilot-

ten zu sehen, wo im vorrigen Kriege die Schiffbrucken gestanden; der Donau-Strohm formiret allda zwey Arm, in den linken gehet die Naufahrt nach Kilia Nova, in den rechten nacher Tula, (1) wo die Naufahrt nacher Constantinopel gehet. Ismael von Tulze unterscheidet eine sehr breite Insul, (2),

wo der Fluss an wieder rinnet, und eine Schiffbrucken naher Tulze gestanden ist, urn die Communication mit beeden Oertern zu erhalten. Urn halber 4 Uhr als sich das entstandene Ungewitter legte, bin von gedachten Ismael abgefahren, und stehen rechts auf der Insul unterhalb drey Schiffmahlen; nachmittag urn 5 Uhr kame ich zu einen Graben, so die Instil unterhalb zerschneidet, und Tulze genannt wird; in selben fahren die rnittere Gattung der Schiffen gegenwarts dahin. Nach Verlauf einer Stunde langte ich in der Gegend an, wo sich der Strohm theilet, und dray Arm mit den inzwischen liegenden Insuln formiret, zwey derenselben liesse ich links, weilen sie nicht so Schiffbar als der dritte, durch welchen sowohl bey kleinen, mittern und grossen Wasser jederzeit die Naufahrt gehet. Die Tiefe dieses Arms hat sich bey Eingang 6'/2 Klafter gezeuget, wo ich mit angespannten Seegeln zwey starke Stunden fuhre, und langte zu jenen Orte

an, wo die drey Arm in einen zusammen kommen. In jeden gedachten Arm sind die aliche Hausenfange angeleget, und ist von einen Ufer bis zu dern andern der Strohm mit geschlagenen Pilotten, nebst daran angebrachten Flechtwerk gesperret, und der dritte Arm hat eine Oefnung gegen den rechten Ufer, wo ein Schiff durch gelassen werden kann. Nachts urn 11 Uhr landete ich zu Kilia Nova (3) an, und wegen spater und finsterer Nacht bliebe in Schiffe liegen. Den 6ten frith gienge zu den dasigen Commandanten Osmann aga Denasar, oder Kiesel Bascha, urn wegen der weitern Abfahrt nacher Ackermann, sowohl auf der Donau als schwarzen Meere, mich zu verabreden, und das erforderliche Schiff bestellen zu kOnnen, dieserwegen mich auch den 6ten, 7ten und 8ten allda aufhalten rnusste; nach vielen tinter sich gehaltenen Verabredungen ist es endlich dahin gekommen, dass das Schiff (1) Redange vorbe§te aici nelndoelnic de garla Sonda, care une0,e braVil Chiliei cu al Sulinei. 2) Pamantul numit Insula Ceatal. (3) La 63.5 km. deprirtare dela Inceputul braVilui Chiliei.

www.dacoromanica.ro

688

N. DOCAN

nicht weiter als nacher Vilkoff, welcher' Ort noch eine halbe Stunde von dem schwarzen Meere entfernet, und von Cossaken bewohnet ist, abgehen solle, von da aber ein anderes Meer Schiff gedungen werden masste. Dieser abgedachter Ort lieget an einer kleinen Anhohe, ist zimlich gross, jedoch sind in selben sehr schlechte }Musser und Gewolber ; der meisste und grosste Handel ist mit gesalzenen Fischen, an welchen sie ein Uiberiluss haben, und kommen sowohl aus Gallizien, Lodornerien, Ukraine und Moldau alltaglich eine Menge Wagen an, so die Fische von da abfahren. Nebstbey ist in diesern Orte eine Festung, so ein Quadrat formilet, und mit einer starken und hohen Mauer umgeben ist, an der ganzen Landseite ist ringsherum ein ausgemauerter tiefer Graben, durch welcher'. das Wasser mittelst einer unterhalb gebrachten Schleissen hinein gelassen werden kann ; an der Donau Seite stehet nur die Mauer; diese Festung bat an jeder Seite 5 Thurn, in allen 20, in welcher der schon vorhin bemelte Bascha nebst seinen Guarnison wohnet, und stehen ausserhalb Sieben Wind-

mühlen. Die schonste Ebene ist in dieser Gegend, der Boden ist fruchtbar, bloss aus Nachlassigkeit der Einwohner lieget der meiste Theil Ode, an Holz ist ein grosser Mangel, und muss selbes entweder von Gallaz auf den Sereth und Bruth Fluss dahin gebracht werden (sic). Ich unterfange mich hiemit einen Vorschlag beyzubringen, dass in Hinkunfft die ComerzSchiffe nicht mehr in Gallaz, sondern in Kilia Nova ausgeladen werden sollten, der mehrere Innhalt ist aus der Beylaage Lit. A. (1) beliebigst zu ersehen.

Den 9ten urn halber 7 Uhr frtth bin von gedachten Ort Kilia Nova mit guten Segelwind abgefahren, und gegen 8 Uhr langte ich an, wo die Donau vier EinEnnen nebst Insuln hat ; durch das dritte Einrinnen gehet die gewohnliche Naufahrt und die Tiefe ware bey den bereits zu fallen angefangenen Wasser 41/2 Klafter, aus welchen zu schltissen, das allezeit eine Tiefe von drey Klafter bey kleinesten Wasser allda zu finden seye ; als wir eine gute Stunde seegelten, gelangten wir dahin, wo die vier Einrin.: nen in ein zusammen flossen, auf den linken Ufer lieget ein Dorf so Hadschibriam, und auf den rechten so .Donavecz Lontal (2) genennet wird. Urn 10 Uhr filth kam ich in Vilcoff (3) an; dieser Ort lieget eine Stunde von

dem Ufer der Donau, und ist mit lauter Cossacken bewohnet die sich meistentheils mit der Schiffahrt und Fischfang ihres Unterhaltes wegen bestreben; gegentiber auf der Insul liegt das Ort Sulina, so nur in einigen Lasten-Hausern bestehet; diese Gegend ist sehr sandich. Vezi actul intitulat cGehorsamster Vorschlap. 2 Probabil Periprava. (3) La 90.5 km. de inceputul bracului Chilia. (1

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIIINT AIISTRIACE PE DIINARE.

689

Den 1 lten als die Unterlaage des Schiffes, so sie Dob nennen, mit Fischen beladen wurde, urn das Gleichgewicht zu bekommen, fuhr ich urn Viertl auf 7 Uhr frah von da ab; nach einer halben Stunde karne ich in die Gegend, wo sich die Donau mit dem schwarzen Meere vereiniget (1); wir fuhren bey guten Winde immer fort, gegen 3 Uhr nachmittag aber waren wir einige Hundert Schritte von der Kaste entfernet, allwo sich ein sehr langer und breiter Morast befindet, den sie Solina nennen; in Monat luny und Iu ly machet dieser Morast durch die grosse Hitze eine weise Cruste von 4 Fingern dick, die in diesen und auch entfernten Gegenden wohnende Leuthe samlen sich allda zusammen, nehmen die Cruste von dem Morast ab, trocknen solche auf dem Lande, aus welchen endlich das Meersalz entspringet, welche sie theils mit Wagen theils mit Schiffen zum nothigen Gebrauch nach Constantinopel abfahren ; als ich vorbey passirte stunden 6 Cuborizen oder eingedeckte Schiffe allda, in einer entfernten Gegend von festen Lande, die mit Chalouppen das zusam men gebrachte Salz dahin ubermachten; gegen 6 Uhr Abends, an den linken Ufer, eine halbe Stunde von der Kaste entfernet, sahe ich das Dorf Veleneste, so von Moldauern und Tartarn vereinigter bewohnet ist; allda tiberfiele mich ein Sturmwind, und meine Schiffe legten sich vor Anker. Als die Witterung ein wenig nachgelassen, lichteten wir die Anker und fuhren den 12ten den ganzen Tag voraber, ohne ein Dorf zu Gesicht zu bekommen ; gegen 3 Uhr nachmittag aber ersahe das Dorf Carterba links von der Kaste liegen, welches Tartarn bewohnen. Diese Gegend von Kilia Nova angefangen, langst der Kaste ist durchgehends eben, mit unterlaufender kleinen Anhuhe, und wenigen Holz versehen; zwey Stund unterhalb dem vorhero berahrten Ort Carterba sind 3 Arme, durch welche der Niester seinen Lauf in das schwarze Meer nirnmt, und die Schiffer nach ihrer Art Girla nennen, durch welche die Schiffe nach Ackermann passiren, und von dannen ins Meer, mit schwer beladenen Fahrtzeugen gehen sie den dritten Arm, so an der Anhohe vorn rechten Ufer ist, durch den mittern gehen nur leicht beladene Fahrtzeuge, der erste ist bey kleinen Wasser nicht scbiffbar; eine kurze Stunde oberhalb deren drey Ausflassen des Niesters haben wir wegen Spate der Zeit tibernachten rnassen. Den 13ten bin in der frith von da abgefahren, und aut den an einer Felsen liegenden Ort Ackermann und zwar bey dem Ott so sie Cabaik oder Ausladungsort nennen, angelandet. In dieser Gegend ist rnerkwardig, dass der Niester Fluss, so in Gallizien entspringt, 3 Stunden oberhalb der

0) La 103.5 km. de ineeputul bratului Chilia. 44

www.dacoromanica.ro

690

N. DOCAN

Mundung seinen Lauf verliehret und einen See, so 560 Klafter breit ist, formiret, welches die Einwohner sowohl zum Getranke als allen ubrigen Nothwendigkeiten brauchen konnen. Dieser See machet von selbsten einen naturlichen Meerhaafen ; das rechte hohe Ufer dieses Sees setzet alle

allda einlaufende Schiffe gegen die von alien Seiten entstehende Sturmwinde in Sicherheit. Die Tiefe dieses Sees ist 3 V2 Klafter, auf der Seite des hohen rechten Ufers sind die schönsten Ancker, und Wiesen (sic); die Stadt in sich selbsten ist von mittelmassiger Grtisse, weilen selbe durch kriegerische Anfalle verbrannt, und ruiniret worden; in selber ist der Commandant der Festung, «Hassan Bascha Turnuschu Marnet lenischerinun

Ackermana», der nach seinen eigenen Vorgeben den Russen die Festung iibergeben, und selbe anwieder nach dem Friedens-schluss von denenselben ubernommen hat. Die Festung formiret eben auf oben beschriebene Weise

ein Quadrat, hat 2 Thore von der Land und Wasserseite, einen tiefen ausgeraumten Graben, von 3 Klaftern breit, bey dem Eingang des Thores von der Landes-Seite hat sie beederseits eine Bastion, wo einige Cassamatten sind; der Bascha sarnt seiner Guarnison ist in selber beqvartirt, an Artillerie Bind nur 3 Stücke auf den Platz mit ruinirten Laffeten gestanden; ausserhalb der Stadt stehen sieben Windmallen. Uiber dem See sind sowohl auf Turkischer als Russischer Seite einige aufgeworffene Paterien zu sehen, allwo eine Schlacht ware, und erstern eine grosse Niederlage erlitten haben sollten; nach meiner wenigen Einsicht ware dieser Ort, urn eine Grantz Festung zu errichten, der beqvemste, die die grosse Wallachey und Moldau vom Uberfall schatzen konnte ; der obenbenannte See könnte ganz fuglich urn selbe von der Landseite geleitet werden, der Niester Fluss mtisste die Granze scheiden. Den Mten als ich die bedungene Fuhren von dem dasigen Commandanten mit grossen Anersuchen erhielte, begabe mich urn 7 Uhr früh auf die Rackfahrt, gegen 10 Uhr sahe ich in der Landstrasse ein kleines aus Erdhutten bestehendes Dorf Caraibram und gegen 11 Uhr das Dorf Sarias liegen, rechts seitwarts der Landstrasse liegt PatanIca, links Handkisla, in einer kleinen Stunde kamen wir an dem Niester Fluss, und lieget aber selben am rechten Ufer Iaska, links Haciasan ; gegen 8 Uhr Abends an gedachten Niester, lieget das Dorf Olonos ; allda sondirte ich den Fluss, und die Tiefe desselben .bestunde in 4'72 Klaftern, die Breite aber in 50 oder 55 Klafter, allwo ich ubernachten musste ; von da geschahe der Aufbruch und passirte um 4 Uhr frah, gegen 6 Uhr das Dorf Burda, urn 7 Uhr Topalkoy und um 8 Uhr Tubuze; dann durchfuhre das Stadtel Couchen urn 7 Uhr Abends, welches in einem Thal lieget, und einen Capidselri Baseha zum Corn-

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIIINI AIISTRIACE PE DUNARE .

691.

mandanten hat ; eine Stunde seitwarts der Strassen links ist das Dorf Malkos, allwo ich verbliebe.

Den 17ten brachte ich von da auf, habe auch den ganzen Vormittag in Fahren zugebracht, und verbliebe Nachts aufm Felde. Den 18ten langte ich gegen 9 Uhr in dern Stadtel Ckeschanoff an, allwo das Dorf Slobozia rechts lieget, auch ist im gedachten Stadtel ein Moldauiseller Isprafnek ; die Gegend von Ackermann angefangen bis nach Ckeschanoff ist schOn und flach, das Erdereich schwarz und fruchtbar, aber unbewohnt und Ode, doch findet man Heu in Uberfluss, und ist sowohl an Borsten-, Horn und Woll-Vieh, als Pferden, eine grosse Viezucht allda anzutreffen.

Den 20ten geschahe von gedachten Ckeschanoff urn 4 Uhr in der frah der Aufbruch, und urn 11 Uhr fuhren durch das Dorf Gura Nigreschte, links Losova, und Abends urn 8 Uhr verbliebe ich in Gallarast. Den 21ten frith von da aufgebrochen, und trafe kein einziges Dorf an, nach-

mittag urn halber 5 Uhr bey Schakaranzka passirte den Bruth-Fluss mit einer Uiberfahrts Platten, so aus 3 ausgehauenen Baumen bestunde ; dieser Fluss ist reissend, ubersteiget zu ofteren seine doch hochhabende Ufer, ist allda 4 Klafter tief und gegen 45 Klafter breit ; in einer Entfernung von einer halben Stunde rinnet der Fluss Schisa, fiber selben ist eine geschlagene 3och-Brucken, und in der AnhOhe lieget das Dorf Dinka. Den 22ten urn 8 Uhr frah trafe in der moldauischen Hauptstadt, so Iassy

genennet wird, ein alwo so lange verblieben, bis der alldasige Farst die nothig aufzunehmende Fuhren bewilligte. Dieses Land ist eines der fruchtbaresten, mit hinlanglichen Gedrait, Weitzen-Haaber-Gersten-Heu, dann mit dem allda wachsenden Wein und aberflassigen Holz versehen ; die Stadte sowohl als DOrfer sind mit guten Wohnungeen bebauet ; durch dieses ebene, nur mit einigen Anhöhen versehene Land konte die Operation bey einen entstehenden Krieg mit der Pforte nach meinen geringen Einsehen zum grussten Nutzen besser als durch die Wallachey vorgenommen werden, denn nach Aussage der dasigen Einwohner haben die Russen ihre meiste Proventen nebst Lebonsrnitteln gezohen. Den 9thlt Iuly urn 10 Uhr frah langte ich in der, in der Wallachey liegenden Haupstadt Bugarest an, durch selbe gehet der Fluss Demovicza, auf welchen 10 Landmilhlen theils mit zwey und drey Gangen versehen, sich befinden. Den 10ten gegen 10 Uhr fuhren von dannen wieder ab, und sahe gegen 6 Uhr nachmittag, einige hundert Schritte links, das Dorf Fundata liegen. Den 11t" urn 7 Uhr frith passirte ich den Fluss Dernovicza der bey grossen Wasser-Ergiessungen sehr reissend ist, und seine Ufer gegen eine Stunde weit iibersteiget, dass alle Cornrnunicationen durch zwey auch 3 'rage bis

www.dacoromanica.ro

692

N. DO CAN

zu dessen Abfall gesperret sind ; gegen 9 Uhr bin durch das Dorf Bodaneste gefahren, nachmittag urn 2 Uhr nachrnittag bliebe das Dorf Gajeste auf einer AnhOhe rechts liegen, urn 6 Uhr Abends das Dorf Petrar links, und in einer Ebene von einigen Stunden entfernet lieget rechts und links das Dorf Welin. Den 12ten bin aber den Fluss Reu Derguli gefahren, ist ein reisender Fluss, und fahren bey Ergiessung desselben mit einer von Baumen ausgehauenen Blatten fiber ; links lieget das Stadtel Pieteste, und rechts das Dorf Ungren, auf welchen Seite der Weeg tiber die Gebarge nacher Gimpolunk gehet ; allda endiget sich die Ebene, und fanget die Gebargige und undfruchtbare Gegend an, wo kein Gedrait noch Waitzen, doch Haaber und Tarkischer Waitzen oder nach der Landessprach Boposchoy in denen Theilen in Uiberfluss angebauet wird ; in einer Entfernung von 3 Stunden lieget im

Thal ein grosses Dorf so Crudiace heisset. Den 13ten in der frah bin bey der Stadt Curdiadata vorbey gefahren, ist ein sehr grosser Ort, bey welchen der sogenannte Bach Arschischt vorbey flasset ; gegen 3/4 auf 2 Uhr sahe das Dorf Dobolova, und urn 3 Uhr Suitz, so links im Thal lieget ; gegen Abend passirt den Fluss Tobolo, so sehr reissend ist, und viele Zentenschwere Steine von den Gebargen mit hi nwegnimmt.

Den 14ten setzte ich meine weitere Reise durch ein unbeschreiblich hohes Gebtirge fort ; die Weege sind allda so inpracticable, dass alle in zwey Wagen angespannt geweste 13 Pferde, mit grosser Mahe einen Wagen nach dem andern hinauf gebracht haben ; Hier finde gehorsarnst anzufagen dass, wenn durch diese hohe Gebarge nicht bevor die Weege repariret, und hergestellet werden, keine militarische Operation vorganommen

werden kann ; dieser able Weeg gehet bis in das Dorf Bellisani, von da, als man den aus denen Gebargen entspringenden Bach Boco passiret hat, und die rauhe Walder aufhOren, so ist die Strasse etwas practicabler ; gegen 8 Uhr langte ich in den Dorf Kribleste, so an der Anhohe lieget, an. Den 15ten frith urn 6 Uhr karne in das Dorf Kinieny oder Strassburg, so in einen Thal nahe an den Altfluss lieget und passirte selben mit einer kleinen harten Platten ; nach Aussage der dasigen Einwohnern veranderet obgedachter Fluss fast alle Jahr seinen Lauf ; in den untern Gegenden eine halbe Stunde davon, stehen etliche Hausser, worinnen sich ein Bojar, und ein Einwohner der Graniz aufhaltet, welcher die Mauth abnirnmt ; gleich von da aus nimmt die in Felsen ausgehaute Strimblur den Anfang, so unter des Htichstseel : Kaisers Carl Regierung verfertiget worden, dermalen aber durch haufige Regenwetter fast ganzlich impracticable ist ; gegen halber 3 Uhr nachmittag fuhre ich aber Jen Bach Reu TVada oder Lotriora,

www.dacoromanica.ro

EXPLORATITJNI AIISTRIACE PE DIINARE.

693

so die Granze zwischen der Wallachey und Siebenbargen machet, sodann langte ich in der Contumaz an ; nach der Abfertigung passirte den sogenannten rothen Thurn, und ubernachteten allda. Den 16ten urn 3 Uhr reichte ich zu Hermannstadt an. Den 17ten Nachmittag gienge von da ab und den 19ten in der frah urn 4 Uhr karne nacher Carlsburg, dann den Men setzte mich auf den Maros Strohm und fahre

auf einer Waidzillen nach Arrad, damit die Unkosten out 12 Stationen dern K : K : Arario zu guten kommen machten ; andurch erlangte die neue Kanntniss dieses Flusses, den seit zwey Jahren nicht befahren habe. Den 25ten, da die Vorspann erst gegen 12 Uhr mittag iiberkommen habe, gienge die fernere Instradirung Ether Botonia, Calmos, Oroczhasa, Szentes, an den Theisfluss, Szongrad, Alpar, KOros, Alberti, OHO, Pest, und von

dannen nach Wien. Anbey folget der ut Lit : B. in vorgenommener Reise verfertigte Plan. Dann die laut Lit : C. von Gallaz bis nacher Ackermann verfasste Verzeichniss deren vorgefundenen Fahrtzeugen. Sig: Klosterneuburg, den 20ten August 783. (L. S.) (s.) L. D. REDANGE, HAUPTMANN.

Verzeichniss Deren sowohl auf dem Donau-Fluss, als auf dem schwarzen Meere von Gallaz bis nacher Ackermann angetroffenen Fahrtzeugen, deren Grösse und Bauart in dem, dem H: Unter Lieutenant v. Mihanovich behändigten Plan beliebigts zu ersehen seyn wird (1). ms

o

4i2

a>

."

OD

a.)

0

g

.

ORTSCHAFTEN

..

.0

A

0 cs) 47)

.1.=

In Isacia O

» »

Ismael Kilia Nova Ackermann

...... .

Summa .

Sign : Closterneuburg, d.

lten

a

lb)

CI7

.

.

10 11 9

11

30

25

a)

a

6

19

14 20 25 14

19

73

6 8

August 1783. (L. S.) (s.) L. D. REDANGE, HAUPTMANN.

(I) In lucrArile lui Mihanovici nu se gäseste nimic privitor la forma si m5rimea vaselor turcesti. Se vede 1ns5. ci dansuI i Redange proiectase s faca o lucrare amanuntitA asupra acelor vase.

www.dacoromanica.ro

694

N. DOCAN

Gehorsamster Vorschlag. Seit zwey Jahren sind die Comerzien Schiffe so nacher Constantinopel und Cherson abgegangen, immerhin in Gallaz ausgeladen, und in fremde Tarkische Pollisan aberschiffet worden, aus Bewegungs Ursachen weillen keinen die Gegend nebst der Fahrt nacher Kilia Nova bekannt ware. Da ich nun auf Allerhachsteo Befehl diese Gegend befahren masste, und selbe auch nach aller Maglichkeit untersuchet, so ware meine unmassgebliche Meinung, nachdeme

1) Der da flassende Donau Strohrn von Gallaz bis nach Kilia Nova mit unsern Landes-Schiffen beqvem und ohne aller anzuhaftenden Verunglackung langstens in 3 Tagen, wenn stille Witterung ist, kann befahret werden ; hierdurch begiebet sich 2) Das die hinabfahrende Landesabliche Donau-Schiffe urn einen weit haheren Preiss allda verkaufet werden könnten, als in Gallaz, nachdem in dieser. Gegend die Holz Sorten sehr rar, und kostbar zu stehen kommen,

der da befindliche Osmann aga Denasar hat mir durch den bey mir gehabten Tollmetsch hinterbringen lassen, dass er der Kauffer aller aberbringenden Schiffen seye, und urn die Helfte mehr, als in obbesagten Gallaz darum geben wollte. 3) Darbietet er seine eigene Treu, 3 mastige Pollisan auf allmaliges Anverlangen sowohl nacher Constantinopel als Cherson mit verstandigen und wohlbesetzen Matrosen zu stellen. 4) Will gedachter Osmann aga Denasar sowohl nacher Constantinopel als Cherson urn die Helfte frachterlohn fahren, als in Gallaz far selbe bezahlet wird. 5) Nach Aussage aller anwesenden, und unterhand gemachter Nachfrage, fahren sie von Kilia Nova, wenn guter Wind ist nacher Cherson in zwey Tagen, und nacher Constantinopel in 4 Tagen, welch vorstehende fad Puncten zur hohen Einsicht unterlege. Sign : Klosterneuburg, den 16ten August 1783. (L. S.) (s). L. D. REDANGE, HAUPTMANN.

www.dacoromanica.ro

ANEXE 1) Ordin cdtre Lauterer. Der Roml.: Kayseri : Konigl : Apostol: Maytt : dem bey dem Pontoniers Battaillon stehenden Hauptmann Lauterer anzuffigen : Nachdeme Sr Maytt : fiber den von dem nach Constantinopel abgegangenen diesseitigen Herrn Internuntio Freyherrn v. Herbert eingelangten Vorschlag allergnadigst zu bewilligen geruchet haben, dass nachderne derselbe gedachten Herrn Internuntiurn zu begleitten, den Auftrag hat, er seinen Ruckweeg von Constantinopel fiber das schwarze Meer bey Kilia nova fiber die Donau, unci dann weiters fiber den Pruth aufwarts bis gegen lassy und von da nach Cronstadt nehmen moge ; So wird Ihme Hauptmann sol-

ches anmit zur Nachricht erinneret, auch zur gedachten Reise auf die dazu erforderliche Zeit der Urlaub ertheilet, und annebst noch vermog Allerhochsten Befehl in der beyliegenden Instruction die Anleitung gegeben, auf welche Militar Gegenstande derselbe auf seiner Ruckreise nebst andern ihme etwa dabey auffallenden diensammen Bemerkungen, vorzaglich das Augen-

merk zu richten haben werde, und daraber bey seiner Zurackkunft allhier seine umstandliche Relation erstatten zu konnen. Wornachst derselbe auch noch auf zwee Punkten den Bedacht zu nehmen haben wird, welche ihme von dem IIerrn Obersten von Magdeburg nach dem dies em unter einem ertheilt werdenden Auftrag ohnmittelbar werden zugefertigt werden, und als ein Nachtrag zur obgedachten Instruction anzusehen kommen. Wien, d. 16thn Aug. 779.

(s) A. G. v. HAD1CK

(Viena, Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath, 1779-39-243). Acest ordin e adresat lui Lauterer la Adrianopol.

2) Instruction ffir den Pontoniers Hauptmann Lauterer, auf welche Militar Gegenstande derselbe auf seinem Ruckweg von Constantinopel fiber das Schwarze Meer bey Kilia nova fiber die Donau, und dann weiters fiber den Pruth aufwarts bis gegen Iassy, und von da nach Cronstadt in Siebenbiirgen auf eine schiksame Art sein Augenmerk zu richten hatte, urn bey seiner Eintreffung allhier daraber Bericht erstatten zu ktinnen.

www.dacoromanica.ro

696

N. DOCAN

Auf seiner Fahrt aber das schwarze Meer zeiget sich zwar kein diesertiger Militar Gegenstand ; jedoch ist es in dem allgemeinen Gesichts Punkt far

den Staat gut zu wissen ? A. Wie die Fahrt von Constantinopel bis zu dem mehrfachen Einsturz der Donau in das schwarze Meer beschaffen sey? B. Mit was far Schiffen das Meer in diesem Zug derzeit befahren wurde und befahren werden kOnnte ? C. In welcher Gegend Haven, und Buchten zur Station der Schiffen vorhanden seyen D. Die Tiefe und Natur dieses Meers ; zu was Jahreszeiten dasselbe am sichersten befahren werden konne ; und warm selbes umgestimm und gefahrlich zu werden beginne, auch wie lang die Gefahr zu dauern pflege ? E. Was far ein Commercium in diesem Zug von productis Naturae, vel Artis, und durch was far Volk getrieben werde? F. Oh die Ufer dieses Meers in dieser Gegend sehr bewohnt seynd ? Und so weiters, was sich noch auserdeme zur natzlichen Kanntniss nach den Localen Befund darstellen (lathe. Bey Kilia Nova aber die Donau A. Die Zahl und Starke der Einflasse des Stromms, welcher fahrbar far schwere Schiffe, und welcher nicht? B. Ob, und wo forts vorhanden, welche die Einfahrt verwehren oder hindern Minnten ? wie solche beschaffen ? C. Wie viele, und wie grosse Insuln beylaufig die Donau alldorten formirn ?

ob selbe stark, oder gering, mehr mit Christen oder Tarken bewohnt seyen ? D. Ob diese Inseln mit Waldern bewachsen, oder kahl, und E. Ob der Boden gut, und beblut, oder wellsandig sey ? F. Ob fiber diese Armen Communications Bracken von Schiffen gemacht

werden kOnnten, oder d:e Breite von einigen, und die Ungestimme des Meers solches zu bewarken verhindere ? G. Ob die dortendige Christen der Tarkischen Regierung sehr ergeben, oder mehr abgeneigt seyen.? H. Ob es auch wohlbewohnte Stadte, oder Marktflecken allda gebe, und wie deren Lage beschaffen, dann

I. Was far Vieh, und welches in circa in mehrerer quantitaet dortiger Enden zu sehen seye ?

Weiters aber den Pruth aufwarts bis gegen Iassy. In dieser Route, die durch den besten Theil der Moldau fahret, ist zu beobachten

A. Die Population, der Wachsthum, der Geist, und der Hang der Inn-

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIUNI AIISTRIACE PE DUNARE.

697

wohner, ihre Lebens Art, die Ortschaften, die Grosse, Lage, und AnlegungsArt derselben. B. Die Cultur, und Frucht- oder Unfruchtbarkeit deren zerschiedenen Gegenden, mithin die Zulanglichkeit, oder der eberfluss des Producti nach seiner Verschiedenheit an der Frucht von Haaber, Heu und Wein. C. Die Pferde, IIorn und Schaaf-Viehzucht, der Schlag, die Gate, und der ordinari Preiss der ersteren. D. Die Starke des Pruth zum Schifftragen, und wie weit solches geschehen kOnne.

E. Die Walder, bequerne oder unbequeme Strassen, Moraste, und Doilleen, so Hinderniss oder Beschwerlichkeit in einem Zug verursachen kOnnen F. Die Fabricata. G. Der Activ Handl mit dem eigenen, in was ? und wohin ? H. Das Passivum, in was, und woher. I. Der Preiss derselben. K. Die atissserliche Regierungs Verfassung.

L. Die Zu, oder Abneigung zu der Abhangkeit von der Pforte. M. Wie hochpraepter propter die Einkanfte des Hospodars, und der Tribut an die Pforte sich belaufen (lathe ? N. Ob mineral,. und Salzwerke, und wo in dem Lande vorhanden. 0. Ob auch Tarken viel, od. wenig darinn aufsessig seyen? Endlich aus der Gegend lassy bis Cronstadt. In dieser Strecke bis an die Siebenbargische Granze wird ausser denen von obigen anhero anwendbaren Beobachtungen anzumercken seye A. Die Zh1, und Namen der Stromme, und considerablen Bachen, nebst ihrer Beschaffenheit im Frah, und Spath Jahre. B. Die Natur der Granz-Berge. C. Die durch solche in die Moldau aus Siebenbargen fahrende dortige Passe. D. Die Beschaffenheit der atissersten Ausgangen ? ob der Terraine dabey

gleich offen, zu Laager, und subsistenz bequem werde, oder Bergig, Haglicht, Waldig, und durch StrOmmen unterbrochen sey ? Wie weit sich diese Beschaffenheit von dem ausseren Fuss der hohen Gebargen erstreeke ?

E. Ob die DOfileen durch das wiederholte Granz Gebarg eng, mit ersteiglichen, od. unersteiglichen Waldungen, oder kahlen Bergen auf der Seiten verstehen, und wie viele Stunden anhaltend seyen. Alle diese Militar, und dabey mit unterlaufende andere Gegenstande hat der Hauptmann wie Eingangs gesagt, auf eine schiksame, und far dessen Persohn unverfangliche Art zu beobachten, zu erforschen, und aufzumerken, damit derselbe bey seyner hierortigen Anlangung daraber eine ausfahrliche Relation zu erstatten im Stande seyn moge. Uberhaupt aber hat

www.dacoromanica.ro

698

N. DOCAN

er die Distanzen nach denen Stunden und Tagen von der Fahrt

auf

dem schwarzen Meer, von der Reise aufwarts des Pruth bis in die Gegend Iassy, von da bis an die atisserste Granze Siebenburgens, und endlich von derselben durch das Gebarg his in das offene Land einwerts in einem ordentlichen Tagebuch anzumerken. Es fahren aus der Moldau mehrere Passe

nach Siebenbargen aus der Gegend Jassy, als Ghymes, Oitos, und Bozo; nachdeme aber das e'rste von dem Zug nach Cronstadt weit herauf lieget, die zwey letzteren hingegen mehr zum Reiten als Fahren sind, mithin zu keiner bequemer Absicht dienen kOnnen, so wird derselbe sich auf der, nach gedachten Cronstadt fahrenden Haupt, und Comercial Strasse zu halten haben,

so über den kleinen Winkel der Wallachey durch den Ternischer oder Terzburger Pass eingehet. (Kriegs Archiv, Hofkriegs Rath, 1779-39-213.)

3) Colonelul Magdeburg catre Hof Kriegs Rath. Hochlöblich Kays. auch Kays.Konigl. Hof Kriegs Rath. Excellenzien. Gnadigst

Hochstgebietende Herrn Herrn ! Euer Excellenzien solle hiemit den unter-

thanig gehorsahmsten Bericht erstatten, dass, nachdem ich Zn Semlin mit dem Hn. Obristen Baron Sturm alles einverstandlich veranstaltet, urn vermoge der Hochsten Hoff Kriegsrathlichen Verordnung vom 16-ten Iuly a: c: den Kays: Konigl: Herrn Internuntium Baron von Herbert auf der Donau von Belgrad bis Russik sicher hinabfahren zu machen, ich gestern als den 23-ten Augusti wiederum allhier eingetroffen bin. Der Haubtmann Lauterer hat mir auch von Belgrad untern 11-ten Augusti den Bericht eingesendet, dass alle Gesandschafts Schiffe mit einer hinlanglichen Anzahl Ratzischer. Schifleute von denen Tarken besetzet worden, und dass der Herr Internuntius den 12-ten dieses Monaths seine Reise von Belgrad auf der Donau fortzusetzen des Vorhabens gewesen sey. Annebst sone unterthanigst melden, dass der I-16chste Hof Kriegsrathliche Befehl von 16-ten dieses Monaths

Augusti, welcher mir p(er) Estafette nachgesendet wurde, mich nicht mehr in Slavonien angetroffen habe, sondern mir heute per retour allhier behandiget sey ; da ich nun dem Haubtmann Lauterer vermoge der Htichsten Hofkriegsratlichen Verordnung von 20-ten July a : c : aufgetragen habe, dass er den Herrn Internuntius bis Russik hinabfahren, und von dannen mit denen Tschaiquisten Officiers seinen Ruckweg auf dem Wallachischen Ufer der Donau bis Orsova nehmen solle, so besorge, dass der Haubtmann Lauterer zu der Zeit, wenn die an ihm abgelassene HOchste Hofkriegsrathliche Verordnung zu Adrianopel, welches dreyssig Stunden von Russig auf dem Wege nach Constantinopel lieget, einlanget, bereits zu Orsova an der Bannatischen

www.dacoromanica.ro

EXPL ORATIUNI AUSTRIACE PE ININXRE.

699

Granze zuruckeingetroffen seyn (lathe. Im Fall aber der Herr Internuntius den gedachteri Haubtrnann sub spe rati von Russik mit sich nach Adrianopel genommen haben sollte, so unterfange mich in Betreff der, dem Haubtrnann Lauterer nachgesendeten HOchsten Hofkriegs Rathlichen Instruction den unterthanigsten Bericht zu erstatten, dass ich ohnvermOgend gewesen ware zu dieser vollstandigen Instruction das geringste hinzu zusetzen. Nur muss ich

unterthanig gehorsahrnst anzeigen, doss die Tarken, seit dem letzten Russischen Friege, an der Donau und an denen Ufern des schwarzen Meeres auf alle Reisende sehr aufmercksahm geworden, und dass man in diesen Gegenden sich von denen gewohnlichen Landstrassen ohne grosster Gefahr nicht abwen . den darfe. Da nun nach dem Antrage des Herrn Internuntius dieser Haubtmann von Constantinopel auf dem sohwarzen Meer bis Kilia nova, so an der Man-

dung der Donau lieget, von dannen auf der Donau gegenwarts, auf eine denen Reisenden ohngewohnliche Art, bis Russik gehen, endlich von Russik durch die Wallachey und Moldau aber Iassy auf einen grossen Umwege bis Cronstadt in Siebenbargen herumkehren sollen, und dieser ohngewohnliche Weg far einen Reisenden, so von Constantinopel nach Cronstadt ge-

hen will, denen Tarken nicht anders als höchst verdachtig vorkommen darfte, so warde der Haubtmann Lauterer in die grOsste Gefahr gerathen, auf dieser Reise angehalten, und nach der tarkischen Gewohnheit, ohne vielen Umstanden auf die Seite gebracht zu werden. Sollte es aber der AllerhOchste Dienst erfordern, die Donau von Russik bis Kilia nova, dann die Ufer des schwarzen Meeres von Mha nova bis Constantinopel, und endlich den Pruth Fluss von Gallacz an der- Donau bis lassy genau kennen zu lernen, so müsste urn diese Untersuchung mit Sicherheit anzustellen, ein dazu tachtiger Officier von hier mit einen Baron Friesischen Handlungs Schiff bis Russik, von dannen unter dem Vorwand die Handlungsorte Gjurgjovo, Gallacz, Brailow und Kilia nova kennen zu lernen auf der Donau bis Kilia nova, und von diesen letzten Ort mit einen Tarkischen Holz- und Fruchtschiffe aber Varna bis Constantinopel gehen ; von Constantinopel hatte derselbe seine Ruckreise auf der grossen Landstrasse tiber Silistria, Gallacz und lassy nach Cronstadt mit aller Sicherheit zu nehrnen, und solchergestalten Lauf diese ganze Untersuchung ohne geringsten Anstoss und Verdacht vorgenommen und geendiget werden. Und auf eine ahnliche

Art kan man von alien tarkischen Landern in Europa die erforderliche Kenntnisse einziehen, wann man nur die Reisen solchergestalten einleitet dass man die gewOhnlichen Wege deren Kautleute und Fuhrleute nach einander passiret. (Urmeaza formula de politep). Wien, den 24ten August 1779. (s). K. v. Magdeburg, Obrist. (Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath,. 1779-39-208.)

www.dacoromanica.ro

700

N. DOCAN

4) Impäratul care Hof Kriegs Rath. Nachdem() die Willeshovische Compagnie von Mir anverlangt, den Haupt-

mann Lautterer von Pontoniers bey ihrer zu unternehmenden Schiffahrt langst der Donau bis ins schwarze Meer, und so aber selbes bis nach Cherson zu gestatten ; so will ich ihm theses urn so mehr erlaubt haben, als film der Auftrag zu machen seyn wird, alles genau zu beobachten, was die Fahrt auf der Donau und dem schwarzen Meer, dann die Einfuhr des Dniepers bis nach Cherzon und die allda erricht-wardende Festungs Werker Schifwerfte, und Ansiedlung merkwardiges in sich enthalten, urn alsdann daraber seinen wohlverfasten Bericht zu erstatten ; Damit aber indessen dem Pontoniers Battalion bey seinen haafigen Diensten an Officiers nicht gebreche, so will Ich bey selben seine Stelle ersezen, und ihn einsweilen mit Beybehaltung seiner ganzen Gage und Hangs als supernumerari fahren lassen. \Vetches der Hof Kriegs Rath alsogleich zu veranlassen hat. (s) JOSEPH. den 1 Vn Marz 782.

(Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath, 1782-11-86).

5) Imparatul catre Hadik. Mittelst eines mir von der Hof- und Staats Kanzley Brstatteten Vortrags ist mir das Gesuch der Willeshovischen Compagnie vorwortlich einbegleitet worden, womit der Urlaub des Pontoniers Hauptmans Lauterer in der Ab-

sicht verlangert werde, darnit solcher seine zwote Reyse auf der Donau machen kiinne. Bey der vorgestellten Beschaffenheit der Sache habe Ich mich urn so mehr bewogen gefunden, dieses Gesuch zu gewahren, als Lauterer hierdurch die Gelegenheit bekt3mmt, seine erlangte Kentnisse auf der untern Donau zu erweitern, und derselbe ohnedis als supernumerarius bey dem Pontonniers Battaillon stehet. Es hat Lauterer nur his an die Mandung der Donau (zu gehen) sodann auf dem schwarzen Meer nach Constantinopel zu gehen, und nachher unter dem Vorwand der eingefallenen Tartarischen Unruhen seine Rukkehr zur See nach Fiume oder Triest zu nehrnen (und dasjenige im Adriatico und langst den Kasten von Cataro und Durazo,

zu besorgen, was er bereits im vorigen Jahr hatte bewirken sollen). Er wird zu diesem Ende vor seiner Abreyse zu Mir kommen, wo Ich ihrn eine (geheime) instruction mitgeben werde, von demjenigan was er zu beobachten hat. Ubrigens sind dem Lauterer ein oder zwey vertraute subjecte von dern Pontoniers und Tschaikisten Battailon zu dem Ende mitzugeben, damit auch diese von der Donau Fahrt bis an das schwarze Meer die nothige Kentniss aberkommen ; nur muss der Obr. Magdeburg hierzu jemanden bestiinmen, der zugleich irn zeiclmen geschikt ist, und nebst seinem

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIUNI AUSTRIACE PE DUNARE.

701

Auftrag auf dieser Fahrt, die Ufer langst der Donau gut in Augenschein nehmen, sich besonders von denen daran liegenden merkwardigsten Ortschaften und Matzen, von Belgrad an bis an die Mandung der Donau, als zu B. von Orsowa, Widdin, Nicopolis, Ruszig, Silistria, Braila, Isacci die erforderliche Kentnisse thunlichster Massen samlen und aufzeichnen krinne. Der Hofkriegsrath wird hiernach das nothige veranlassen, das dem Lauterer mitzugebende individuum der Staats Kanzley bekant machen, und sich mit dieser aberhaupt aber die ganze Sache ins Einsvernehmen setzen. Wien, 1 Martz 1783. (Concept ; partile puse in parenteze sunt sterse). (Kriegs Archiv, Kriegs Minister Lacy Aden, 1783-111-36.)

6) Colonelul Magdeburg catre Hof Kriegs Rath. Auf die gnadigste Verordnung vom 3ten dieses Monaths solle unterthanig gehorsamst melden, dass die von dem Haubtmann Lauterer im Jahr 1779 verfasste Beschreibung der Donau von Semlin bis Ruschuk, nebst einem Plan, untern 29te11 Decernbr. 1779 dem flOchsten Hof Kriegsrath eingereihet orden. Damit aber bey der bevorstehenden Fahrt des Haubtmann Lauterer eine der AllerhOchsten Absiclit gernasse Beschreibung der Donau von Semlin bis an das schwarze Meer von dem Haubtrnann Redange und UnterLieutenant Mihanovics veranlasset werde, so geruhe Ein Hoclister Hof Kriegs-

rath aus der in Absicht unterthanigst angescIllossenen Instruction zu ersehen, was far Bemerkungen diesen beyden Officiers vorgeschrieben werden. Es ist auch kein Anstand farohin, so oft es Biro Mayst : Allergnadigst Befehlen, die Donau von Semlin bis an das schwarze Meer, oder so weit es nrithig ist, mit Verlasslichkeit zu recognosciren, und von Zeit zu Zeit die nothigen Nachrichten einzuziehen, indem, um allhier kein Aufsehen zu machen, man ein mittleres Schiff zu Peterwaradin mit Tabac, Branthvein, Wein, wovon die ganze Ladung 2 bis 3000 Gulden kostet, und wobey man wenig verliehren kan, belade, und durch einen Pontonnier Officier auf die Donau herabfahren lassen kan, wozu bey jedesmahliger Fahrt nur ein Ferman, so einem jeden Kaufmann zu Constantinopel far zehen Gulden gegeben wird, oder ein Bujurdik des Bassa von Belgrad, so ein paar Dukaten kostet, erforderlich ist. Auf diese Weise kan man zu allen Zeiten von alien, was an der Donau von Belgrad bis an das schwarze Meer vorgehet, die verlassliche Nachrichten einziehen. Wien, den 12ten April 1783 (s) K. V. MAGDEBURG OBRIST. (Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath, 1783

39

78).

Analele A. R.Tom. XXXV1.Memoriile Seq. Istoriee.

www.dacoromanica.ro

44*

702

N. DOCAN

7) Instruction far den Herrn Hauptmann Redange, unci Herrn Lieutenant Mihanovich.

Selbige fahren vermog einer höchsten Hofkriegsrathl. Verordnung mit denen Schiffen des Herrn Hauptmann Lauterer auf der Donau bis zu deren Einfluss in schwarze Meer, nemlich bis Saline [sic]. Auf dieser Fahrt bemerken sie von Belgrad angefangen, die Beschaffenheit beider Ufer, die Gegenden wo man Bracken schlagen und bequem passiren kn, nebst der Breite des Flusses, die Insuln, die auf beyden Ufern befindliche Festungen, Stadte, Marktflecken und Wider, die Anzahl deren auf der Donau befindlichen Pol-

lisanen, Kuburitzen, Oranitzen und Tchaiquen, die Anlandungs Orte bey denen betrachtlichen Orten, wie auch, so viel es moglich ist, die Nationen die in einen jeden betrachtlichen Orte wohnen, die Zubereitungen, so etwa daselbst zu einem Kriege, mit Anlegung von Magazinen, Werbung deren Trouppen, Zufuhre von Munition, Befestigung deren Platze und sonsten gemachet werden, und verfassen davon eine deutliche, kurtze, und zuverlassige Beschreibung. Der Herr Lieutenant Michanovich hat einen Plan von der Donau und denen anliegenden Ortschaften auf dieser Fahrt zu entwerfen, und dem Herrn Hauptmann Redange zu akergeben. Bey alien diesen Bemerkungen ist sich alle Mahe zu geben, dass man denen Tiirken keine Gelegenheit zu einem Aufsehen gebe, auch diesen alle ersinnliche Höffichkeit, jedoch ohne .von den Ansehen eines, k. k. Officiers etwas zu vergeben, zu erweisen. Und da die k. k. Hof und Staats Canzley dem Herrn Hauptmann Lau-

terer wegen seiner Ruckfahrt nach vollendeter Reyse auf der untern Donau den weithern Befehl ertheillet, welchen er den Hrn. Hauptmann Redange und Hrn. Lieutenant Mihanovich mittheilen solle, so ist der besagte hochste Befehl genauest zu befolgen. Wie dann auch der Herr Lieutenant Michanovich sodann in Ansehung der weitern Fortsetzung der Reise an dem Herrn Hauptmann Lauterer angewiesen ist. Von denen Orten Belgrad, Orsova, Widin, Rustschug, Gallaz wird der Hauptmann die Gelegenheit haben, mit wenigen Worten an mich zu schreiben, an welchem Tage sie daselbst passiret sind ; jedoch ist in dergleichen Briefen, weil sie gemeiniglich von denen Griechen, und Raitzen oder Juden erOfnet werden, nicht die geringste Neuigkeit zu berahren. Wien den 12te1 April 1783.

(Ibidem, ad 1783-39-78.)

8) Cancelaria Imperialà catre Hof Kriegs Rath. Es haben Allerhochst Seine Majt : auf einen diesortigen fiber die Siebenbargisch. Commercial Tabellen vom Jahr 780 unter den 6-ten jangst erlo-

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIUNI AUSTRIACE PE DUNARE.

703

schenen Monats erstatteten Vortrag nebst andern zur Beforderung des Siebenbargisch. Cornmercii abzielenden Maas-Regeln, auch noch folgende zwey Gegenstande Allerhochst zu entschliessen geruhet. Erstens nehmlich, dass ehebevor noch ein Consul nach dem hierortigen Antrag zu Bukureszt in der Wallachey angestellet warde, vorlaufig eine sichere Personn in der Eigenschaft eines Agenten mit Anempfehlungs Schreiben von Seiten des Gubernii und General Comando an den Hospodar nach Bukareszt abgeschiket, und dieselbe dorten eine Zeitlang belasten werden sollte, urn das Interesse der Kaufleute und abrige Auftrage zu besorgen : wodann, wenn der einmahl gemachte Versuch die gute Warkung bestattigen warde, das weitere wegen der fOrmlichen Consular Anerkennung des selben fargekehrt werden dorfte. Zweitens, dass sich diese Hofkanzley mit einen Lobl. Kais. Konigl. Hof Kriegs Rath daraber einvernehmen solle, wie nehmlichen eine grossere Abnahme der innlandisch Siebenbargisch. Manufacturen durch das im Lande befindliche Militare eingeleitet... werden könne, etc. Wienn, den 13ten Marty 782. (Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath, 1782-11-106.)

9) Kaunitz catre Hadick. Zu naherer Aufklarung dessen, was des Herrn Hofkriegsraths-Praesidentens Grafen von Hadick Excellenz, mit dem Billet von gestrigen Datum aber die eigentliche Absicht der gegenwartig nach Bucarest abzugehenden Person, so wie dann ferners aber die Zeitbestimmung seines Aufenthalts rackausserlich zu bemerken beliebten, giebt Sich hiemit der Geheime Hof und Staats Kanzler die Ehre ferners nachzutragen. Es haben des Kaisers Majest : allergnadigst begnehmiget zu besserer Unterstatzung des dermaligen Willeshovischen Unternehmens, welches vorzaglich mit innlandischen Erzeugnissen und fabricatis den Handel tiber den Donaustrohm unmittelbar bis nach Gallatz und von da weiters in das schwarze Meer einzuleiten beschaftiget ist, eine eigene Person abzuschicken, und hierzu den gewesten Sekretar des Wallachischen Farsten Ipsilandi, und dermaligen wirkl : Kais : Kanigl : HofSekretar Stefano Raicevich zu ernennen ; es bekommt also in folge dessen Raicevich, welcher mit besondern Empfehlungschreiben sowohl an den

Farsten in der Wallachey als der Moldau, so wie dann mit naheren Instruktionen auf alle nothige Falle versehen wird, diesorts unter einem den Auftrag, die verschiedenen dermalen haftenden Angelegenheiten der Beyderseitigen Unterthanen zu besorgen. Was nun dessen Aufenthalt belanget, so ist solder noch ganz unbestimmt, und wird so lang fortdauern, als es die Berichtigung der Geschafte erfordern. Gleichmassig kann demnoch nicht nur

www.dacoromanica.ro

704

N. DOC AN

allein alles, was sowohl das politische als militare far das Grossfarstenthum Siebenbargen belanget, ihm bey dieser Gelegenheit sicber aufgetragen werden, sondern es darfte auch dienlich seyn, dass General Commando zu Herrnanstadt zu belehren, dass es alles, so selbes an den Farsten nach Bucarest zu schreiben pfleget, ihm zur sicberern Bestellung anschliesse, und damit durch mandliche Vorstellung eine mehrere Betriebsarnkeit gegeben werde, unter einem von dem Gegenstande des Geschafts belehre, um hiemit den Farsten nach und nach zu mandlichen Vorstellungen zu gewohnen, und so mit den Weg zu kanftiger Anstellung eines Konsuls zu bahnen ; daher dann zu genauerer Befolgung der etwa noch weiters 'vorkommenden Geschafte eine Instruction kOnnte abgefasst, und hieher mitgetheilet werden, so wie dann, um ihn sogleich in wirkliche Verhandlung zu setzen, noch die Anfahrung einiger besondern Geschafte erwartet wird, deren Betreibung er sogleich bey dem Fa rsten vorzunehmen hatte. Es wird abrigens ersagter Hof Sekre.tar bey dessen Abreise, die innerhalb 8 oder 10 Tagen vor sich gehen wird, dahin angewiesen, nach beliebsarner Erinnerung bey dem General-Commando sich zu rnelden, die Passe und Begleitungs Schreiben zu fibernebmen. Indessen dorfte sogleich das General Commando angewiesen werden, durch ein Schreiben von dem Ffirsten nur aberhaupt Pferde und Wegweiser anzusuchen, far eine Person welche Se Majst : in einigen Unterthans Anliegenheiten an ersagten Farsten abzuschicken gesinnet sind. M ien den Wee Juni) 1782. (s). KAUNITZ R.(ITTBERG). (Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath, 1872-11-206.)

10) ImpAratul catre Hadick. Lieber Feldmarschall Hadik ! Ich habe far gut befunden, den nunmehro Ho fsekretar ernannten Stephano Raicevich zu Besorgung verschiedener Geschafte an die zween Farsten in der Wallachey und Moldau abzuschicken,

und wird selber des ehenstens seine Reise nach Bucharest antretten. Der Hofkriegsrath wird daher den betreffenden General-Commandi gernessenst auftragen : das selbe hinfaro alle jene Schreiben, welche sie sonst in Geschaften unmittelbar an gedachte zween Farsten abzulassen pflegen, an den Hofsekretar Reicevich anschliessen, und ihn von dem Inhalt unter einem verstandigen sollen, damit er die Sache gehorig allda in Person unterstatzen und durch einen derley Beweis des Offentlichen Zutrauens in den Geschaften

die beeden Forsten nach und nach zu mandlichen Verhandlungen ange, (s) 40SEPII. Laxenburg den 3-ten July 782. (Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath, 1782-39-100.) Cuprinsul ordinului s'a comunicat indata generalilor interesati (Feldzeugmeisterul v. Preyss i Feldrnarschal Lieutenantilor v. Zettwitz i Schroder),

wOhnen moge.

www.dacoromanica.ro

EICPLORATIUNI AUSTRIACg P

DIINARt.

705

11) Prep§ calre Hadick, Hochgebohrner Graf, Gnadiger Herr ! Aus derri unterm 1 3ten dieses mir hadig Mitgetheilten 1 Piecen der zwischen des Herrn Hof- und Staats-Kanz-ler Farsten Kaunitz-Rittbergi, farstlichen Gnaden, und Euer Excellenz gepllogenen Verhandlung habe entnommen, dasg der ehemalige Secretarius des

gewesten Wallachischen Farsten Ypsilanti, Steffario Reicewich, zum wirklichen K. K. Hof-Secretarius ernennet worden seye, und in der Wallachey zu stehen haben werde, urn nicht nur das Willeshoffische Unternehmen eines Handels Kaiser] : Erblandischer Erzeugniisse auf der Donau aber Gallaz in das schwarze Meer zu unterstatzen, sondern auch, die Angelegenheilen Siebenburgens in Politicis und Militaribus bey dem Farsten der Wallachey rind auch der Moldau zu vertretten, daher ihme Reicevich, bey seiner Ankunft zu Herrnanstadt alle die Angelegenheiten die dermal obwalten rind bey dem Farsten gleich anzubringen waren, von mir commandirenden Generalen und dem Landes Gubernator zu erklaren, nicht minder jenes, was das General-Commando dem Farsten sonst zu schreiben pfleget. ihme Reicevich,

zu sicheren testellung ttti denselhen, und zwar zu dem Ende zugeschlossen werde, damit durch seine mfindliche Vorstellungen denen Sachen mehrere l3etriebsamkeit gegeben, und der Farst zu mandlichen Vorstellungen gewöhnet werde; Und es soli endlich gleich dem Farsten geschrieben und far ihm Reicevich, welche Sr. Majestat in einiger Unterthans Angelegenheiten an ihm Farsten abschiketen, Pferd und Wegweiser angesucht werden. Auf diese hohe Auftrage submissest zu berichten : so werde sobald Reiaevich hier in Herrnanstadt angelanget seyn wird, mich mit ihm besprechen, und ich vernehrne mich untereinstens schon mit dem Herrn Landes-Gubernator, gebe ihm von

dieser des Reicevich Anstellung und Verrichtungen wegen Nachricht, und ersuche- denselben, das, wann das Provinciale ein so andern Angelegenheiten

in der Wallachey utid Moldau abzumachen hatte, diese vorbereiten und in einen Aufsaz bringen zu lassen, damit Reicevich solche mit bekommen mtge. Von Seiten des General-Commando waste man gleich dermal nichts so er bey dem Farsten anzubringen hatte, da ein-so anderes, besonders auch die Auslieferung der Deserteurs von Feld- und Graniz-Regimentern bey dem Farsten von mir schon angebracht ist. Solte etwa wieder die Sach eines Wegs von der alten Schanz in die Wallachey (1) mit der Errichtung einer Contumaz bey derselben, welcher der vorige Farst depreciret hatte, und Reicevich selbst derjenige war, welcher nach Hermanstadt gekommen, und im Namen des Farsten darwieder arra. mandliche Vorstellung that, und dann auch die Kais. Hof- und Staats-Kanzley es also dabey bewenden lies, (1) Asupra acestei afaceri vezi Sulzer, op. cit., I, 313, nota, si III, 437. 45

www.dacoromanica.ro

706

N. DOCAN

in die Frag kommen, so scheinet class der dermalige Farst der Wallachey noch za neu, und in den Geschaften der Wallachey noch zu unbewandert sey, als sich darin fiber etwas entschlassen zu konnen, daher, wann es wieder an diese Angelegenheit zu kommen hatte, schon noch einige Zeit zu zuwarten seyn darfte; zu dem, wann Reicevich nicht etwa mit einem Pforten ferman versehen ware, er in den Ofentlichen Geschaften gehindert werden dorfte, weilen in dergleichen Fallen, soviel bekant ist, es nicht auf den Farsten allein, sondern auch auf den gesammten Rath des Landes, oder den sogenannten Divan, aus den Boern oder den Edlen des Landes ankommt, und der Farst aus diesen Grund in etwas gebunden ist, obschon sonst der Farst, so wie man denselben in der kurzen Zeit bishero seiner Anstellung durch die Correspondenz kennet, far seine Person willfahrig und bescheiden ist. Weil die hohe Anordnung ist, dass die General Commando Correzpondenz den Reicevich zugeschikt, und von diesem dem Farsten bestellt, und unterstotzet werden solle, so wird man theses auch befolgen, nur wann es gnadich genehmiget warde, gedachte man damit eben nicht gleich den Anfang zu machen, sondern eine Zeit lang damit noch zu zuwarten, bis es etwa thunlich ware, wegen der dermaligen Gesinnungen des Reicevich zu einiger Kentnass zu gelangen, welche Vorsicht etwa nicht ganz verwerflich seyn dorfte, da Reicevich 7 Jahr lang bey dem vorigen Farsten in der Wallachey mit vielen Einfluss in die Geschaften gestanden ist, und seyn Hang far das Land zur Zeit noch etwa zu gross seyn könnte ; denn ich wansche dabey nichts anders, dann dass dieser Vertraute sich auch einzig und allein dem Allerchochsten Dienst wiedmen, und seine Auftrage zur Zufriedenheit des Aller hochsten Ifofes ausfahren mOge. Seines Fortkommens wegen von hier bis Bukurest wird es gar keinen Anstand haben, indessen wird der Forst untereinstens ersuchet, das er die nothige Pferd und Wegweiser far denselben in Bereitschaft halten lasse (tUrmeaza formula de politetz1).

Hermannstadt den 25ten Junii, (1) 1782. (s).

I. V. PREISS, GENERAL FELDZEUGMEISTER.

(Kriegs Archiv, Hof Kriegs Rath, 1782-39-100.)

12) Hof Kriegs Rath catre comandamentele din Transilvania 2471.

ai Galitia. Sesio 37-a, ddo 8ten May 1784.

Gallicisch. G. Cd° ddo 24 April unterlegt in Folge des mittelst Bericht 17ten dicti anhero einbefordeten von dem Farsten der Moldau denen

von

(11 Data e greqitä : actul este din 25 Julie.

www.dacoromanica.ro

EXPLORATIUNI AUSTRIACE PE DUNXRE.

707

K. K. armenischen Handelsleuten ertheilten sogenannten Hrysov, die anderweit ebenfalls zurn Nutzen und Vortheile der K. K. Unterthanen tiberhaupt von dem Hof Agenten Reicevich mit ersagtem Fursten abgeschlossnen Convention in Abschrift, vermog welcher die K. K. Unterthanen, von was immer fur einer Bennenung sie seyn könnten, so aus Hand lungs Absichten entweder sich in der Moldau aufhalten, oder durchreisen, von aller personlichen Tax, oder Contribution befreyt seyn sollen, und auch ohne an den Fursten etwas zu bezahlen, Magasien und Laden miethen kOnnen, falls sie aber Possessionen, oder unbewegliche Gitter hatten, werden sie far diese die gewohnliche Municipal Rechte bezahlen. Fur die in der Moldau erkaufte oder verkaufte Waaren haben sie unter keinem Titel rnehr als 3 pr. cento zu bezahlen. FUr Waaren, so aus der Turkey gebracht werden, wenn sie mit turkischen Mauth Poleten versehen sind, haben sie auf keine Weise in der Moldau eine neue Mauth zu entrichten. Transito Waaren sollen frey so und ungehindert passiren, und repassiren ; Die HandelsIeute, so mit Waaren in Jassy oder andere Stadte der Moldau ankommen, urn sie zu verkaufen, sollen von denen Granz-Mautern auf keine Weise abgehalten werden, oder gezwungen seyn, unter dern Vorwand der entrichtenden Mauth, ihre Ballen oder Verschlage zu eroffenen, sondern sie werden die Mauth an dem Ort des Verkaufs abtragen. Wann jedoch der Mauterer einigen Betrug von Seiten des Handelmanns befUrchtet, soll er die Ballen und Verschlage erOffenen kOnnen. In denen Prozess Entscheidungen zwischen den k. k. Moldauisch. Unterthanen werde eine eigends dazu von Seiten des Hof-Agenten Reicevich bestellte Person zugegen seyn, und wann der k. k. Unterthan

schuldig declarirt, und recht gesprochen wird, so solIe er nicht von dem Landes-Magistrat Handgehabt, oder in den Kerker gesetzt werden, sondern dem ersagten Hof Agenten zu Ubergeben seyn. Die K. K. Unterthanen, so via Justitiae Geld incassiren, sollen dem Mauth Gerichte nicht mehr als 2 p. Cento entrichten. Urn alien Zwistigkeiten vorzuburgen, solle dieses in der Jassyer Kanzley registrirt werden, welches ebenfalls in Bucharest geschehen ist. Wann endlich ein k. k. Unterthan ein Verbrechen begehen sollte, und von denen Wachen angehalten wird, so wird er in das Haus des k. k. Hof Agenten zur Bestrafung geliefert werden. (Minna a ordinului trirnis (can das Siebenburg. und Gallicische Gral. Cdoo)

(Kriegs Arhiv, Kriegs Minister Lacy Acten, 1781-135-24)

13) Petifiunea capitanului Taufferer cAtre Imparat. Euer Majestat ! Unterzeichneten baben Euer Majestat im verflossenen

Sommer von der Dienstleistung auf einige Jahre dispensiret, urn die Aus-

www.dacoromanica.ro

708

N. DOCAN

bauung des grossen Handlungssehifes an der Ku lpa unweit Carlstadt zu vollbringen, die Fahrt mit solchem nach dem,. schwarzen Meere zu eröfnen und den vorgesclilagenen Constructions Holzhandel mit Frankreich oder einer andern Nation zu Stande zu bringen. Dieses Schif habe ich den 9ten Jenner von St:11Tel laufen lassen, mit solchem die Reise auf der ganzen Kulpa ohne den mindesten Anstoss vollbracht, und es hat sich gazeiget, dass diese Fregatte audi auf den Flassen zu brauchen ware. Da ich durch diese Unternehmung die Richtigkeit meines Plans, den Nutzen Eurer Majtt : und allerhOchst Dero Lander einsehe, so bin ich entschlossen, solchen baldigst auszufahren, und wansche dahero meine Reise in das schwarze Meer mit Ende April anzutretten, welches aber Eurer Majtt : allerunterthanigst anzeigen solle, damit, falls E. M: meine Fregatte, oder meine Dienste zu andern Unternehmungen bestimmen wollten, ich dazu befehliget warde. Da bereits aus dem Versuch des Willeshoven et Compagnie erhellet, dass der Handel in das schwarze Meer Eurer Majt : Landern unendlichen Nutzen schaffen kann, so ist zu wanschen, dass die Navigation auf der Donau in ein System gebracht warde. Aus Eifer far Eurer Majtt : Dienste (denn meine Absichten sind reiner, als jene einer Handlungs Compagnie nur seyn kOnnen), suche ich auf eigene Kosten und Bemuhungen Kenntnisse zu erwerben und sie jedem Patrioten bekannt zu machen. Da mein Schif eine auf 28 Canonen gebohrte Fregatte ist, die mich in den Stand setzet, Beobachtungen, die out keinen Kehlhamer oder sonstigen Donau-Schif gemacht werden konnen, vorzunehmen, so unterfange ich mich Eurer Majtt : vorzuschlagen, rnir einige Gehalfen auf allerhOchste KOsten mitzugeben, die ihren Eifer mit dem meinigen vereinigen sollten, urn alles, was Mr Eurer Majtt : Die Erbauung grosLander vortheilhaft werden kann, zu untersuchen. ser Schiffe die auf der See dienen kOnnen, verdienen das erste Augenmerk, in dem es sehr génant far das commerce ist, sich jederzeit fremder Schiffe bedienen zu massen ; ich halte also davor, dass wenn ein constructeur (da ich in dieser Wissenschaft nicht genug erfahren bin), diese Reise mit mir machen warde, grosse Vortheile dadurch entstehen dilrften ; alle nur erforderliche Materialien zum Schifbau, als Holz, Hanf, Eisen, Blech, etc. besitzen Euer Majt : im Uiberfluss, nur befinden sich solche in jenen Winkeln, wo wenig denkende sind. Da unsere Nachbarn endlich einsehen werden dass der Zug des Commerce durch ihre Lander, da sie ilm nicht mehr verhindern kOnnen auch ihnen, wenn sie hilfreiche Hand leisten, zum Vortheil gereichen kanei, so ist allerdings zu hoffen, dass die wenigen IIindernisse auf der Donau aus dern Weg geraumet warden ; ein Hydraulicus ware dahero einer meiner natzlichsten Reisegefahrten ; und da ich eine NavigationsCarte zu verfertigen wansche, so waren mir 4 Officiers, oder Cadeten, die

www.dacoromanica.ro

--

EXPLORATIUNI AUSTRIACE PE CURARE.

709

gut zeichnen, mitzugeben. Eure Majtt : haben in Zengg eine Nautic-Schule allergnadigst errichtet ; ich habe einer Praffung der Eleven im verflossenen

Sommer bey gewohnet, und kann versichern dass Eurer Majtt : Gesinnung erreichet worden. Wenn diese Eleven einen praktischen Cours unter Aufsicht ihres Professors auf dieser Reise mit machten, so warde Zengg, dem es an in_ landischen Piloten und Capitaines mangelt, unendlich gedienet seyn. Da Entschlossenheit und Ruhmbegierde die Triebfedorn grosser Unternehmungen sind, so muss ich Eure Maytt : im voraus versichern, dass ich keine andere Belohnung als Eurer Majtt : alter höchste Zufriedenheit suche. Die Subjecten, die ich in Vorschlag bringen warde, sind von eben diesem Eifer beseelet ; nur ihre Glacksumstande sind unter den meinigen ; hatte ich in dieser meiner Unternehmung nicht mein gauzes VermOgen verwendet, so warde ich sie unterstatzen, und diese Vorschlage ausgefahret haben, ohne Eure Maytt : zu belastigen. Grosse Summen sind zu dieser Unternehrnung nicht nothig : ein Officiers Titel, und eine kleine Gage wird jeden verpflichten, alle seine Fahigkeiten zum Besten des allerhachsten Dienstes zu verwenden, und ich hafte, de dazu anzuhalten. Wien, den 14-ten Marty 1783. (s). Freyher V. TAUFFERER, Hauptmann v. 2-ten Banal Regmt. (Kriegs Arhiv, Hof Kriegs Rath, 1783-11-110.)

www.dacoromanica.ro

N. Docan, Explorafi topi austriace pe Dundre.

r.

'"r"."titStadt,^;;;*

".-;-?-.

,

L

,

L

f

,

JC:

r Ahr".1.

Cto, 17= -Irr&

.

Sfront-, -

4" -;Sire

-

Ph.r}izacs.

CH

01.A,

N.

E

5

.A

j 0 foaie din harta hit Lauterer, 1779. (Vezi nota 2 dela p. 556).

Analele A. R Tom. XXXVIMemoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

N. Docan, Exploratiuni austriace pe Duniire. pilRimrtsfqw..=7-rti

pJ

11.

gon,,tbake.ena

wrffilWleeliN4

.10:17:t

t7 ty e

-"17'

.0

Ail:vs.,..":

7

" .5/0 ec 1.-fit

\

-11015.

-

1_, *

r1.-0

'El

P

.1*

;

a,

3

,e .

R I .:

. "

Tr-

0.

.'

,..

4.-:--

' .- - -

't.A.1,.4.,. Ke .. :1,,

tit/Z7 ...

4. "*.-;:,

*.

-0.e... ... q -..il. ..:

t 1- -...e "

.::,

,

-.:.k,

...c.'.'

-,--.4, idzdO. -

or

.

S..=

5

.'....

:I.,' 1 j

-1.3A,

..-4Qrrif41/k

** -

f/ V'?

c

*40j:fro

.

1.4

.

:'_P

.-.

it

.°

.,

.

1

,,

r

...

re". .-44

reetf.

21'

jaaookza.

.

.

r

'.7.-.

-

.

;

iferdara*p....

-

451.

etipopr\ 1,-21Jr4,1

"

111

e

a

.

.

.

s

V

t.

.

-rtt henou

e.

e e

,5011 Wertz

.

45-lks5

rt.

.re. 1.;':',1*

'a. 5

, ,H3

. a

,

,

#e

"'1141.

a

-

-v.. A..

.

. .

ir

,,

.

a

:,...,

.....`i'

i

Z5eitilktelpl`

i

7...k.-

re.

---- ....... .....

r

54.

"

P,k r-

'417. *ithez

!

''.

---11zi-'-', :,,,,,,f.I.c.:MgiPe-

f..

-... 5

1 .-w.s....ce.,_.,.n,,...:,..bte.x.._ ,,*"- '..1 --; .._,_,...., i. .Atr." .., 4,, 1;te------,!1"1

,

0

k;gehibittirien:A

0 foaie din harta lui Mihanovici, 1783. (Vezi nota 1 dela p. 577).

Ana lele A. R.Torn. XXXV1.Memorille Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII DOCUNIENTARE LA ISTORIA OLTENIEI IN VEACUL AL XIX-LEA DE

N. IORGA Membru al Academiei Rom Me.

AS'edinta dela 29 Noemvrie 1913. It

coala rom'aneasc5, din trecut nu e, cu tot marele numAr de documente pe care 1-a publicat V. A. Urechi5,, In Istoria Swale lor, destul de bine cunoscutà, mai ales in ce priveste dou5, rosturi ale

ei, cari nu sunt din cele mai pupn insemnate, si anume: coala din provincie, In orase si argusoare, i coala particular5,, nu pensionul, ci modestul dascill, care, rAsárit intr'un centru româ: nese, cutreiera, casele pentru a raspandi Intro feciorii de boieri si negustori anume cunostinte elementare.

Cine s'ar fi putut asteptà, de pildá, s5, gAseascá, la 1820, pe mosia tutovean5. a Zorlenilor de lâng5, 13a,rlad, pe atunci proprie-. tatea lui Alecu Callimachi Vornicul, a un dascal sisternaticesc, adus

inadins din Transilvania, ca sä clè In limba patriei Inv5,turi de gramatick de aritmetick de theologhiie, si mai In urma,' si de o scurtà gheografie», pentru «triizaci de ucenici», fii de -(5,rani (1) ? Ardeleni de acestia vor mai fi fost, si, cand, Intro hArtiile comunicate I-pie de d-1 proTesor tefan Ciuceanu din Craiova, cari le avea, dela o rnaltus5, a sa, am gAsit c"ateva, cari priviau pe dascAlul Ion», aIon Nicolau», zis si Ion Cioca (de uncle Ciuceanu), am crezut c5 acest nume romAnesc, adevarat «mocanesc», Inseamnä pe unul din ai nostri de peste rnunti, din tovArasia lui Gheorghe Lazar si a invaptorului anonirn dela Zorleni, cu cari e contemporan. (1) Studii i documente, VI, pp. 53-4, no. MO. Anatele A. R.Tom. XXXVI.Memoriite Seq. Zetorice.

www.dacoromanica.ro

4 54

712

i. tORGA

Aceasta cu MAL mai mull, cu cat o foaie de hartie, cuprinzand

explicatii la un plan al Vienei, care nu se afla si el in aceasta

culegere, plan pretios, ca limba inthiu, prin traducerile in notiuni uzuale romanesti a notiunilor innaintalei culturi germane, pare& ea vine dela dansul, care deci, ca si Lazar, ca i Asachi, si-ar fi avut anii de petrecere acolo. Lasam sa urmeze aceste explicatii inainte de a revenl la dascalul caruia numai cu greu i I-am putea atribui: Adaugim numai cä mirarea läudatoare a talmacitorului nostru trebue pusa alaturi cu aceea a bunului boier din Golesti, Constantin aRadovicin, care impartasia, parerea ca, data find siguranta vietii i placerile legate de &Ansa, gradinar la Schönbrunn era totus mai bine cleat Ban in «ticaloasa Tara-Romaneasca» (1). Deosebirea nonpenclaturii romanesti e interesanta dela povesti-

rea Golescului la lista autorului celui dinthiusi poate unicului plan romanesc al Vienei: din ea se vede lupta pentru Incetatenirea prin cuvinte cu greu iscodite i alcatuite a ideilor noua ale veacului. Scare!: rumineascd a planului Vienna Tilmcirea aceloril maT deosabite inslmnArT ale planuluT, care s'all asazatil aid toate dup. alfabetil. Augarten. 0 gradina cu padure mare foarte mestesugita i regulata. Burg-Thor. Poarta Curtii (Palatului). BrigittaAu. Padure naturala (limas* cu placuta verdeata. Circus gymnasticus. Unde sa face comedia englezasca cu iocurl pa funil si pa cal. Der Prater. Padurea cea mai aproape de orasil, meteugit i naturala, cu livezi i cu de tart feliu de petrecaniT in desfatarT. Der allen Menschen gewidmete Belustigungsort. Acestea stnti scrise pa poarta gradiniT de mai susil zisa Augarten §i sCi tilmaceste: locul de desWare ceiCt inchinatil tuturorti oamenilorrt (de obste). Donau-Arm. Unit cracil (Arm) ahl Dunarii. Exerzier-Platz. Locu unde s5. deprindit soldatiT. Gemiise-Geirten. Gradini cu saduri (verdeWrI de tnincare). Lustfeuerwerks-Platz. Unde sa fact' focuri mestesugite, adeca feluriml de figurT de prafil i spirturT tni totil feliu de vapsell i cu fisicurT de minune. (1) Insemnare a cciiiitoriei mele familli in anal 1824, 1825, 1826, ed. Nerva Hodoq, Bucureqti 1910, p. 22 qi urm.; locul citat, la p. 49.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTTI DOCUMENTARE LA ISTORIA OLTENIEL

713

Panorama. Unde sti arata cladite multe feliuri de lucrurT, precumg cctätT marT, zidirT miminate

i

altele.

Quartiers de la vile. Deosabirea cu vapselT aceloril patru parci ale cetatiT. Ringelspiel. Daicaiusuri (1), invirtiturl i alte jucariT cu muzica. Sections de fauxbourgs. Mahalalele afara ding cetate. Stadtgut. Mosie a cetatii.

Table numerique de Maisons dans la vile. Tab la de numerile casalorg numirea ulitilorrt nü cetate.

Zidiri ale Tinutului qi ale publiculu in

cetate.

K. K. Palatg imparatescii ce s zice Buret.

D

gradinile cele noT ale CurtiT. cea de de multil cantellarie a inprtratieT. Bibliotica a CurtiT. r;coalit de incalecare. Sal la (case marl) de reduta (de balg). Comoara (camara VistierieT).

»

CabineturT de lucrurT vechi (anticvitate), de monede si de istoria

» »

a D

naturala.

K. K. Theatru al CurtiT. o

a

Departamentu Mare luT Witafg alil CurtiT. Marelul Carnarasti. Alarelui Doctorg. a Mare luT Comisg alg Grajdiului.

Cantellarie a CurtiT si a Tinutuluy. a

Biurô (casa) a Curtil pentru totti feliu de materti trebuinCoase la

zidirT.

K. K. Casa unde sa face jocu Commedia cu sfera. Departamentu Politiei ceT marl. » Palatu (casa) Tinuturilorg AustrieT eel de josti. » National-Banc alg AustrieT, unde si pung baniT la pastrare cu dobinda.

K. K. Ocirmuire a Austriel-de-josti. »

»

»

Cantellarie a CurtiT ungurestT. Cantellarie a CurtiT TransilvanieT.

judecata a Appelatiilorg si a persoanelorg nobile de Austria-de-josti. Cantellarie a ConzistoriuluT de Razboig. Casa de arme.

(1) Dela: dilleAuci.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

714

K. K, Administratia Dorneniilortt (mosiilora). » Casa osindiri1 militarilora. » Departamentu icoaomicesca alü Maghistratulut » Casa de armele othsanilorti. » Cantellaria Bohemiet Austriel si a Galitiet D Curtea de sfatil a orasuluT (1). -»

Cantellarie a rilzboiu1u1.

»

»

Directia (oeirmuire) a politiet Cas5, a osindiril (inehisoarea) politiet Departamentil lotarieT. Departamentu all ingrijiriI pentru sare. Casa osindiriT de obste a orasu1u1 Viennit

»

Departamentii de aline Sfatulul de rkboiii.

»

Magazini all productelort metalleestX.

»

Dughianulti (vamma). Directia dilijantulut Biblioteca Universitatulut (*coalel eel marT). Departamentu VinAtoare1 i pilduriloril.

» » »

» » » D

»

» » »

» »

» » »

Universitetula ($eoala de obste). Departamentula reghiei tutumiluI si a tipariuld de instiintld. Administratie a mosiilorii impVitestt Departament alü materiilort trebuinhase la etzboiii. Casa a monedelorti. Departamenta all monedeloril inti aroma. Casa a damelorii pentru zidirea savoicease5.. *coalele normale. Academia de mestesugurt Pansionil all fetelorri, aded. unde 10 ail lAcasu i invat5. multe

feliurl de invAtAtur1.

K. K. Theatru. » Casa de inprumutare de buil cii emmanetil. D Departamentil all arhitecturit

Biserici si minastirk Biserica a PalatuluI K. K. Biserica Mitropoliceasa a SfintuluI Stefami. Mitastirea *ottilortl. (1) `N.B. ChesarocrAeseil. "Departamentd, Casa de dreg5torie. # Crfiiasert ED-1 Ad. ministraVe *iittcycattal, *mei de ingrijire.N'am reprodus i semnele (N. E.). 1

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII DOCUMENTARE LA ISTORIA OLTENIE1

715

Biserica na-tionuluI italienesc5. Biserica Bohemilord licvoriani (S. Alfons de Lignrio. N. E.). Biserica Sfintulul Salvatorti. Biserica garnisonilord. a Sfintu Ruprehtti. Minastirea SfintuluI Petru. MInastirea Dominicanilorti. Biserica UniversitetuluI (a ScoaleI). MInastirea Frantiscanilora (a calugarilort1). Minastirea calugarilorti a Sfinti Iursula (Ursula. N. E.).

Biserica StinteI Anne. Minastirea Caputinilord. Minástirea SfintuluI Minastirea Avgustinilord.

Biserica dupa orinduiala nerucasca (=Deutscher Orden). Biserica dupa orinduiala Maltei (Ordinul de Malta ; N. E.). BisericI grecesti (4). Templu (cash de rugabune) alit ispovedaniei ausburghinestI (Confesiunii de Augsburg ; N. E.). Templu al5 ispovedaniel elveticestI. Sinagogurl ale Ovreilord (2).

Dirturi marl si hanuri. la (stunnu) Inparatu Romanilorti. la Imparateasa Austriel.

la cerbu de aurd. la omu salbatecd.

la Craiuld Ungariel.

la Arhiducu (Marele Voevedit) Carla. la Coroana UngarieI. la Maèachelhovti. la lebada.

la bould de aurd. la bould alba. la Sfinta Troica. I a leul alba.

Ind niahalale afard diud cetate. Zidiri ale k. k. Curti a Tinutului si ale publicului. I.

K.K. Departamentd ald corabiilorti. » Departamentii aid apeloril. » Augartend (gradina frumoasa). D

V.

»

»

Cas a. a osindiriI.

Casa a invalidilorti (celorti ertaft din rasboi5). *coal4 de doftoriia dobitoacelord. Gradina botaniceasca (cu totd feliu de saclue)..

www.dacoromanica.ro

716

N. IOR GA

K.K. Casa de ingrijirea doftoriilorit milithrestl (soldatilort1).

V.

n

VI.

a

Belvederti si galleria chipurilora zugravite. Casa nobilei evardil nemtesti. Politehniculit Institutti (Academie de rnulte feliuri de mesto-

sugurI).

Academia Tereziana pentru nobili. Institutulti (scoala) mutilorti si a surzilorth Casa pentru podoaba Theatrurilorti. VII. a n Academia iscodirilorti de masini. Casa unde inchidti la luc[r]u pa eel netrebnici, pana sa facti oaVIII. a meni de isprava. XX. K. K. Grajdti alit Curtil. XXI. a Casa a cvardiei nobilti unc,ureasca. XXVIII. a Casa a copiilor lapadati. *pitalti politicesea. n a Fabrica de pusti. *pitalti militarescti, a Iozefina Academie pentru doctori i pentru hirurghi. a Casa a copiilorti sirmani. XXX IV. » Fabrica de portulanti. n

»

Biserici si minetstiri. I. Biserica Sfintului Leopoldti. Biserica a Carmeliploril calugarI.

Biserica Stinta Margarita. Sfintul Eghidi. Minastirea i pitaln fratilortt Mi- XVIII. Sf. Iosif. lostivirit XIX. Mariailfil. Biserica Sfintului Ioana. XXI. Sf. LTIrica. III. Biserica a Stintei MargAritel. Minastirea Armenilorti. V. Convictu (xocvo6cov) biserica. XXIII. Biserica Sfintulul Lavrentie. Biserica Sfintului Tecla i casa XXIV. Biserica ce sä zice 7 tufluhturI (7 xoacapóra, nazuiri). celorti ce incepti a sa insanatosa. Biserica Avgustinilorti. XXVI. Biserica Piaristilorti i scoala. MiAstire i Spitalti a calugarite- XXXIII. Manastire enoriceasca. lorti elisavetine. Biserica a easel purtatoare de

Biserica Precestii pentru nastere. Minastirea Salesienilorti calugarfte.

XII. XV.

griji de cele spre hrana. Biserica a Bunel-Vestiri a PrecesteT.

VI. Biserica Sfintilor ingerT pazitori. XXXII. Biserica ce sa zice la 14 Notel-

Biserica a Sfintului Cult" Boromoti.

for (14 ajutatori Ta vrerne de nevoe).

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIT DOCUMENTARE LA !STOMA OLTEN1EL

717

XXXIV. Minastirea enoriceasa a Servitilort,

Biserica a SfinteT Tec la.

XI. BisericA a Sfintului Haricot.

Birturi mart qi hanuri. I.

la cerbu de auril. la mielii de aurii. la vulturu negru. la trandafillu la bou negru.

la para de aur. la ingeru de aur. la cocosu rosu. VI. la mielu deaurri. la rata rosie. la trei corone. la stnigure. la cugla (Kugel. N. E.) de aurii. la calu rosu. La ursu de aurii. XVII. la crucea alb6. la trel potcoave. XIX.la crucea de aurti. la Tapu albestu (sic). XXXIV. la cocosu

Ca dascál «trebuincios orasului», deci in rost public, probabil, apare «Iona sinS Nicolae, ce-i zice i Cioca,9 la 1820, scutit de bi-

ruri, si un act din 1823 aratit cá avern a face cu un simplu Grec din Siphnos, venit in tara la 1805. I.

Cinstip dumv. boeri indreptAtorT aT orasuhiT CraioveT.

Pentru Ioani1 dascAlu de acolea dini orasubl CraioveT s'ati mai scrisil dumv. ca intru nimicS suprkrare si nu-T facetT, i inpotrivA sA vede urmarea dumv., eta prinfl jalba ce aii datti a plange cit totil l-atT fi suparändu de dajdie. Lucruhl drt mirare fu cumil (15. s'ati maf supilratil peste ponmca ce vi s'a5 trimist, iarif maT vartosil cti, aeesta ulindS dasctiltI, trebuin6iosil orasuluT pentru inváthtura coptlort, n'art cuveni a i s face si alte a'gutoaril, ca sit-lt tragh inima mai multi' a si't sill spre invAtiltura copiiIor. Ui iata da iznoava

www.dacoromanica.ro

718

N. IORG A

scriemg durnv. sh-T datt buna pace, ne mat suparandu-la intru nimica de aid innainte, ca sh-s1 poata cauta cu odihna meseriia invataturit copiilora, i santil 820, Mai(' 18. Ala dumv. gata Vela Vist. Cinstili lora dumnealora boerilor indreptatort at orasului Craio vet cu frateasca dragos te. No. 339, galbing. Dascalu Iong sing Nicolae, ce-T zice i Ooca.

De la Casa cercetariT streinilorg ota Craiova.

Iona sing Nicolae Great otil Sifnu, venita aict de ant 17, nu este asezata la niclo oranduiala, far& de catil este dascilla, invata copil ding politie; are sotie parnanteanca, are cash Ina mahalaua Sf. lEe, ade inteansa; are si pravalie la ulita si vie trig ValcanestI; la fata, zmad, paru negru, mustatf si barb& neagra, la stata de mijloca, porta negutatoresca; at dat chezast parnanteang pa Durnitru Marco ot mahalaua Sf. Spiridong. De aceia i s'ag data adasta adeverinta spre a 11 stiutg. Iscalitura. 823, Ghenara 11. Trecuta ina condica.

Insurat, cum spune certificatul precedent, cu o «párnanteanca», el nu phräsI. niciodath tara, unde-0 avea cash i phinant. La 1833 Inch i se inthria asidosiaD: Carte de apdrare.

De la Sfatula administrativa al printipatuluT Tarit-RomanestY ha Joan Nicolag, traitora Ind or. Craiovi, ca, pa temeiulg jurnalulut incheiatil la Ma

Dechemv., s'ag ertata de tail felu de dare dare Stapinire ing curgere de patru ant, pentru saracia i batrInetele intru care ail ajunsa, si pentru ca s'aa aflat multa vreme invatatora de limba greceasch, socotindu-sa aasta asidosie de la 1 Ghenara anula 1834. Drepta aceia i s'ait dat aiasta adeverinta, cu iscaliturile si pecetea Sfatultd, Ina or. Bucurestt, anula 1833, Dechemvrie. «Marele Dvornic ding Launtru, pentru Marele Vistier; pentru Secretara Sfatulut», iscalesc.

Singurul shu copil, o fath, Savca, era casatorith cu un ceasornicar, Zaharia Popovici, Sarb, care se muta la Belgrad, cum se

vede din acest destul de rar act al «Maghistratuluin local:

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII DOCUMENTARE LA ISTORIA OLTENIEI.

719

IV.

Plineputentia.

Fiindri-ca, la vreme chid(' alma fostil a, mai josa iscrdita, impreuna cu maT josia iscalitula sotulit mieti, in orasula Craiova dinit Valahia Mica, ama vindut tat anula 1829 din casiJe noastre jumatate (partea ce me-ad fostrt de zestre) luT Patru Marcovici cojocarula i lacuitorulri pomenituluT orasn, drepta lel 1.500, adecit una mie i cincT sute, care suma de bani am lasat-o la numitu cu dobinda, dupa cuvintarea zapisuluT nostru, dindit aü trecutit soroculrt zapisuluT amd trimisa pornenitulta Patru lad maT multe rindurT seriscare si cererea ca tgit ne trimita maT susit zisa suma de banT ale casaloril, dara dumnealuT vedemil cä sa arata cu nesupunerea i adiaforie intiatitkincit, nu numaT ca nu voeste s ni trimita haul, ci inca nicT raspunsa srt ne dea. De aceia acumit eCi, dinit preunit cu soçulCi mieil, trimitemil aasta deplina inputernicire tataluT miei, anume Ioana Nicolae dascalu i lacuitorula orasuluT Cralovil, cu care firt inputernicima ca sit alba tot dreptula a luoa mai susil pomenitele case de la numitu Patru innapoT, inpreunit cu chirie lord, de la maY susa aratatuhl anit i pina astazi, pentru ca 0i ert am priimitti

suma adasta de bani de la pomenitulri parintele mie1, npreuna cu cuvenitulri interesu lora deplinCi. Dupa aceasta va indatora cinstita stapinire de acolea pa numitula Patru d'a direge toata stricadune ce va fi tnCi eagle si inpregurulil lora, dupit cuma s'aa gasita de cinstitulri Divana si de vecini cu cale.

Si de actunri innainte pomenitulil parintele nostril ramine buna stapina pa mai susil zisele case, pentru ca sotula mieil ail curnparatrt aid doaa pravaliT, dinil care una me-ad dat-o mie (andipricona), care pravalie sa pretueste de lel 3.000, di parinti midi sa n'aiba nicTo grija de lipsa zestriT mele. Cindri amü plecata dela Craiova, amü priimita dina pomenita suma pretuluT casalorri leT 400, care banT sit indatoreaza parintele nostru d'a-T intoarce numitulul Patru cu dobinda lord, Si, pentru o vie de rinduri 50, ce me-aa fostil dat parintiT de zestre, am primita i pentru dInsa pretula de la tatalii mieil; de aceia ramine de acumri innainte si acea viie a dumisali.

S'ail dat aceasta mCi orasula Beligradrt diet Sarbie, la 20 ale luni luT Ma(r)te, anulil 1838. (Iscalita.) Savca, sotiia luT Zahariia Popovici, ceasorni-

caru si lacuitorulri dina Belgrad, Ilica lui Iovana Nicolae dina Craiova. (Iscalitn.) Zaxapfac Ilan. 6poXoycig BEXtypccaCou,

acloca: Zahariia PopovicT lcuitoruICi dint"! Belivrada.

www.dacoromanica.ro

720

N. TONGA

Ca este aceasta plineputentiia data de la Zahariia Popovici ceasornicarula

de aici si de la sotiia lui, dupa cumil ei amandol, infatasandu-sa Ina persoana la maghistrat, art incredintat, i maghistratu cu obidnuita iscalitura ai

pecetea sa adevereaza. Locul pecetii. Iscálita : 6lenula MaghistratuluT ala TinutuluT Belegrada dinti printipatula Sarbii: Podpolcovnica Golub Petrovici. lscä1iti: Stefana RadmilovicT, secretara. To =pin) that th TcXrIpeoUcrcov yp.qt

To0 yccp.6pot; p.ou

Zaxcepio; &ith BEAvrpacSi (sic!).

1838, 'Or.op.pcoc (sic).

S'aa talmacita de mine, supta-iscalitula, dina cuvinta Ina cuvinta, dupa cea original& plineputentiia serviianeasca intocmai, Ina orasa Craiova, anula 1838, luna Octv. 25. Ath. Milanovici.

Inca dela 1831 §i la 1834 se Intalnesc sinete pentru cedascalu Ionn, ba chiar, ceeace arata ca se ingrijise de suilet, «daschlu Ion Hagiu». La 1855 el era mort de mult, cum reiese din aceasta V.

Dovadd.

Supt-insemnati dam aceastä stiinta a noastra ca, locul din mahalaoa Sf. Spiridon ce este alaturi cu al raposatului dascalu Ioan Ooaca si peste drum de casele d-lui Sardaru Nicolae Vladimirescu, este inteadevar al dumnei Durnitrani Dumitriu... i cá vind d-lor patru stinjini dare d-lui Simion loan Coaca,.. 1855, Mai 4, Craiova.

(Martur si Marco Carstovici).

Inainte

de a trece la adomnul» Simion Joan Cioacã facem loc

actului din 1834 relativ la un alt dascal, Roman acesta, Oprea : Dania aceastä adeverinta la mana durriDealui taicai dascalui Opre cuma sa sa stie ca prina jalba ce ama data cera:ida zeastrea maiciti i zeastrea surori-mea ca sa o iati cu banT cat& sit cuprinde tin) zapisula de cumparatoare, care sa afla la Patru Cojocaria, i vazandil not ea fara da taica nu

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII DOCUMENTARE LA ISTORIA OLTENIEL

721

putemil descoperi dreptulti adevaril, ca, nu aveamil nicTunti sinetit la mana noastra, nicT dovada, pentru aceia ne-arrni rugattt de dumnealul nomitu taica ca sa ne ajute, i asa s'att litsatti toate trebuintale sale, maT vartosti crt zttdea i casa noo, i s'art pusil cu sineturile ce i-art avuta ca sa ne ajute, si pentru aceia ami datti i deostibita carte de vechilti inik mana-T ca sit poarte judecata i on cu ce chipi va putea ca sa lamureasca casa aceia care o ceremit prinü jalba, ca sa ramtte suptrt staprinirea noastra prin judecata; daca srt va intampla vre o hotarare, ca sa dea numitu taica bani pentru ca aa vandutil zestrea maiciti, sa avermi noT a-T raspunde acei banT, si dumnealuT sa fie nesuparatrt, i, pentru toate ostenelile i pie6unea si pagubele, sti avemri a-lit multrimi cu tal. 300, adeca treT sute 10, i, daca sa va putea duprt pravilti ca nit scoata cheltuelile de la nurnitu Patru, sa fie totil ale dumnealul, adectt taicaT. i pentru incredintare ne-amti iscalita mai josii ca sa sa creaza, iarrt, de ne vomit inpaca, sit avernit a inparti cu taica, dara fara da dumnealuT n'ave[mti] ca sa ne impaearnii. EU, Anica, sotiia lul Gavri1i sinit Mirovici, adeverezti. El, Gavrilti shirt Mirovici, adeverezrt. 821, Avgustil 14.

Simion Joan Cioaca (Cioceanu) se Mar agrimensor, 0 se pare ca., acestui fapt i se datore0e phstrarea intre hârtiile lui a o surna

de acte, dintre cari numai putine sunt scrisori adresate lui thane, cele mai multe purtând numele lui Grigore Oteteleanu, marele boier cu tiint'a de hotarnicie pe lânga care se alipise (1). Si din acte publicate In «Corespondenta lui Dirnitrie Aman» cu-

-(1) De aceea se pastreaza ei alte actq priviloare la Oteteleeeni, ca acelea ce urmeaza: 1811, August. a Costanding Otetelieanu Slugerla catre

preaslavitu

i

intaiula comi-

teta all printipatuluI Valahiia, pentru a 0 masioara anume Breasta ota sada Dolja, carea imi este d5 cumparatoare di raposata maica d5 la dumnealui unchi-miea, rapt. Clu4r. Gheorghe Bengescua, care se invecinete cu Croeca. Ordin oda la Intiii5 Divana i comiteta ala priatipatulul Valahii, catre adumnealui biva vela Vornicri Manolache Lahovari, intaia dregatord aIü Divanului Craiovi i clitr5 dumnealord cinstiVi boier divanith. Pecete rogie: aPecetea Prin(ipatul T5rii-Romaneeth, en toate judWle: vulturul intre doI lei, subt coroana, 1808. 1818, 14 Fevruarie. Carte de blastilm dela episcopal de llamnic Galaction privitoare la aprigonireaz intre Clucerul Dinicu Oteteleeanu i Sardareasa Elena Bibeasca pentru aun codru de loci) intre Slatina ei Terpezita. Pentru Grigore Otetelesanu, vezi i scrisoarea lui Petrachi Poienaru dare el, publicata de d-1 P. V. Niisturel in n-rul din urma al sllevistei Invitkamantului . 46

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

722

nosteam (1) rosturile de hotarnic, la Filias, la Meteu, ale acestui boier. Intre hârtiile lui Hagi Constantin Pop, ce le-am gAsit la Sibiiu, este o scrisoare din 29 Iunie 1829, prin care el cere douA cazane de fAcut rachiu (2). Alta, din 1823 (3), e dela fratele Iordachi, care e pomenit si In scrisorile ce vor urma aicea. SA adAugim &A loan Otetelisanu fu, ca ispravnic de Ilfov, tovarAsul acelui BArbuceanu Stirbei, care, dupa', ce indeplini o lnsemnatA operA in noua alcAtuire administrativA a Terii-Romanesti subt Chiselev, era menit sA ajungA si Domn al ei (4). HotArnicia apropiè pe Grigore Otetelisanu de multi boieri, dela cari avem scrisori fn aceastä colectie, dar mai ales, pentru mosiile Drincea si Oprisorul, apoi si pentru altele, de Stirbei Insus. 0 IntreagA corespondentA, in cea mai mare parte autografA, Incepand dela 1832 pentru a se urma, zece ani, ni s'a pAstrat astfel. 0 dAm in paginile urmAtoare. Privitoare la hotare de mosii, la a alegeri de stanjeni», la alcAtuiri de hArti, la procese cu deosebiti «vecini rAzesi», cu boieri si boierinasi, chiar cu Gate o rudA, ca Stefan Bibescu, ea are insemnAtate, IntrucAt aceste rAvase intime, aceste hartii de afaceri ale cuiva care atunci nu credea, de sigur cA va fi chemat sä domneasch, vAdesc insusirile de cApetenie ale ornului, pe cari le fAceam sA aparA anul trecut printr'un memoriu cetit aici la desvelirea statuii din Craiova: spirit practic, punctualitate si exactitudine, respect de clreptul altuia, fricA de Dumnezeu, famillaritate afectuoasA cu oamenii cari-i dovediserA cA se poate räzima pe dansii siodatA

subordonare a intereselor sale color mai grave fatA de in teresole, superioare, ale Statului. I.

Frate. Am priimit scrisoarea durn., si iti foarte multamescu de planulil asiizArii satului durnv. ce-mi trimiteti. Citit pentru mosiia Drincia i Oprisoruhl, mil vria sa nu sa dia prilep de pricinuire vecinilorii riizasi celora indaratnici, sa zica in urma ca noi nu ni-arn tinutil de soroculit ce li s'ail fost incunostiintat de catre judocatoriie. De aceia de trebuinta neaparata ieste ca sa li se dia de .stire de Met iarasil prinit tribunalii, aratindu-li-sa soroculii (1) Pp. 146, 153, no. 329.

2 Studii qi clocumente, VIII, p. 75, no. 530. 3) P. 69, no. 461. Cf. Coresponden(a lui D. Aman, p. 104, no. 251. 4) V. Studii ci documente, VIII, pp. LXI.

www.dacoromanica.ro

colerrRiBliirt DocumENTARt LA Is ToitIA OLTtNIET.

723

cndi sa indatoriaza a sa afla negresita fiescare la fata loculuT cu sineturile ce va avia ; pe domnulit Poenaru 11 avetT aci peste o siiptamina. DumnealuT SardaruluT Gheorgache, frateluT dumitale, ma trichina cu fratasca dragoste, si sinti alg dumitale intocmaT ca unit trate si sluga : B. *TIRBET.

Saneturile cele orighinale ale DrinciT si Oprisorula le am gata, si, de vora fi neaparatit trebuincioase, Indata le voT trimite dum. Cinstitulul i miie intocmaT ca unti trate dumnealuT Grigorie Otetelesanu cu fratascii, dragoste, la Craiova.

(Notele unuT A. K. pentru transmiterea scrisoril).

Cu fratasca dragoste ma inchinu dumitale. Pentru Drincea i Oprisorg inert pana astazT nu am niclo stiinta, de cele ce s'ati urmat, cad, una din doaa. : sag sa indupleca totT vecinit razasT i da multamire, sag nu, sail dumv., ca ung hotarnic orinduit prin stiinta StapiniriT, urmiaza ca sa datl carte de hotarniciie si A §tiil la ce mit aflu, rarniindg la judecatoriie a hottiri asupra nemultamiriT vre unul vecina. De aceia va rogg, trate, trimiteti-mT in graba harta, dinpreuna cu cartia de hotarniciie, ca sa nit maT intirziezu a da urmare (?) acestiT pricini.

Pentru Brti1etl, flindca aratatl dumv. ca trebuie a sa arata sineturile Rastulta, Negoiulul si a Galitif, faceti bine a face cerere, ca ung hotarnicg orinduit prin stiinta StapiniriT, la judecatoriia judetului, si aceasta, de va fi trebuintA, sa va adresarisi dare Logofetiia DreptatiT ca sit indatoreze la soroca trimita vechili denpreuna cu sineturile. Caci asa ieste orinduiala. ApoT voT [lua] i ieit de stire ca sa staruescu pe ltriga Logofetiie de a misca (sic) si grabi lucru. Aceste rugilciuni va facu, domnulg mieii, i vit rogil 0, mit iertatT de sup.rare, caci dorescu sa vazii aceasta pricina ce s'aa inceput, savtrsita, si voT marturisi catre dumv. indatorinta mia cu NO. vie (?). i stnta ca un trate si sluga. B. *TIRBET.

CinstituluIdumnealuT Grigorie Otetelisanu cu fratasca dragoste, la Craiova.

Cu fratasca dragoste ma trichina dumitale. Iata sa trimite dumitale copii adeverita de Marea-Logofetiie a Dreptati dupa seneturile mosii noastre Drincea, dupa care vel lua durn. pliroforiie, atat de suma stanjanilorti trupuluT acestil

mosti, catti si de semnele

eT.

www.dacoromanica.ro

724

N. IORGA

te pohtesca ea, luinda ing bagare de seama, sa s faca dreapta mrtsuratoare spre a lipsi toata prigonirea dintre mine si vecini rezasi (1).

Frate, osebite sineturT nu am gasiti pentru Oprisorula; amine dara a sa luoa ni bagare de seama vechea stapinire i sineturile vecinilora razasT, pe care s s. indatoreze dumnealorg a le da de fatil negresita, iara pentru sineturile Drincil, de vel socoti dum. de trebuin(i, voT trimite i pe cele adevarate. Or Tema, rug pe dum. ca s te si(esti a O. descoperi adeverul pe deplin, iara e11 socotesc de prisosa a maT incredinta pe dum. pentru ndatorirea ce o vol cunoaste in'i totdauna. 832, Avgt. 12.

Ca una feate

§i

sluga B. $TIRBET.

Trimisal durn. i copiie dupä cererile ce ama facutit pentru dum., atita la tribunalula judetuluT MehedintI pentru mosiile Drincea i Oprisorula, cart si la tribunalula Do ljT, pentru mosiia Baileeti. Cinstita mie ca una frate dumn. Grigore Otetelisanu, cu fratasca dragoste. IV.

Cu fralasca dragoste rnt kchina dumitale. Grabescu a trimite dum. sineturile mosii Drincil i Oprisorula k orighinalg, ruginda pe dum. a pune silinta a sä dascoperi cele adevarate hotara, silindg i pe vecinT a-el scoate sineturile lora, maT ales5 de spre Oprisorg, uncle la ale mete nu sa vede deslusire, iarg acurna sa ma invrednicescu de raspuns de priimire. Si AO alCi dumitale ca unit frate si sluga 16 7-brie, B. $TIRBET.

Bucurestl, 1832.

Scrie-mT, ma rogg, pentru sineturile BtiIetiIorEi ce trebuie sa le trimita dumitale in graba, si in orighinalü saa in copii. (Fara adresia.)

V.

10 Ghenarie 1834, BucurestT.

Amg scrisa durnv. k trecutele zile pentru hotarniciia OprisoruluT i DrinciT, ca sa binevoitI a-T da sivirsire cu toate cerutele formalitatT si a mi-o tri-

mite ding preunä cu sineturile co am fosta dat dumv. in orighinalg, ca sa tl) Panti aici de altii manfi.

www.dacoromanica.ro

OONTRIBIITII DOCUMENTARR LA ISTORIA OLTENISL

125

pail urma cele ce sit cuvinu spre a nu sit maT tntrziia inpietraria mogii. Iarti nicTun ritspuns nu rn'am invrednicitil de la duinv. De aceia i acumil Ira rogit pentru aciasta sit faceti cumti veti vti mai bine vi sit dap sAvirvire, ca sit tiit vi eu ce sit urmez. Pentru BAilevti scrisesemit iaravti dumv. pentru vecinii ce nu ail scos sineturile, nici aü trimis vechilti, ce sit faceti dumv. arAtare inscris la tribunalit, aratindil 9i soroculit la care sit sit afle fievcare Inti partia locului, si tribunalula sit urmeze dupit orinduialit, dindu-le iaritvii de vtire pentru cia dinti urrnit oarA, iarti pentru eel din Bucurevti sl senile la Maria-Logofetiie a Dreptti4ii ca sit le puie cu hotitrire soroc cindir sit sit afle la fata locului, insa trebuie sit li sit dia fievcArnia de vtire mai din& vreme, i, daca va mai trece, A. face intirziere. De aceaia fiindc& ati avutti bunatate de a incepe, va roe' sA stAruiti a sA da savirvire fAra pralungire, i i voi fi cu totulti multitmitorit dumv. Ca unit Irate vi slug& B. $TIRBEL

(Fara adresa.)

VI.

11 Aprilit 1834, BucurevtI. Domnulit mietr,

Nu am cuvinte a multAmi dumv. pentru ridicaria planurilord moviilorg i Drincia i pentru cartia de alegere mu pricina eel dinti urmA movie; ceru insa iertaciune de intirzieria ce a mijlocit a rAspunde dumv., cAci mi s'ad intimplat a lipsi la Iav, vi in urmA trebile nu mi-ati dat prilejit a mit incleletnici intru cautaria particularnicilor mele trebT. Rog decT pe dumv. a binevoi sa-mi dati dasluvirile urmatoare: 1-id. DacA la moviia Drincea celelalte partY ait ritmas toate multumite pe hotArniciia dumv., caci ieti numai doaA inscrisuri vazu de multAmire, gi acestia neadeverite de tribunal. 2-fia. Pentru dumnealoril Carninaru $tefanit Bibescu vi 2. Logofat PleniBailevti

cianu, de rAmine din(' parte-mi altit forrnalitit a indeplini, afarA de a da jalba vi a porni judecata. 3-fia. Pe eine cunoavteti in partia locului pe care asii putia s&-Rt insitrcinezu a II din parte-mi vechilti, atItit innaintia tribunaluluT Mehedintii,

chit vi la Divanulti sivil de la Craiova; tnsit avit dori sl fie omit destoinic a sti pAtrunde de toate inprejuritrile priciniT, a putia parastisi drepturile mele cu o luminoas1 desluvire, iar fart sofizme i o dAvart& ritorica, vi a cunoavte pravila tar-ft, pentru ceia ce priveste la aciastA prigonire; acestui incredintindu-I pricina i orinduindu-lit vechil din parte-mi, ma voi fflotimisi a-I face toatA cAzuta multAmit& pentru cheltuiala vi ostenelile sale.

www.dacoromanica.ro

726

N. ,1011GA

4-lia. Pentru Bailesti, carte de alegere nu s'au facutil: de ieste vre o piedecare sad vre o formalitate a sa', ma indeplini, si care ieste aceasta. 5-lia. mu raportuld judecatorii Doljului catre Logofetiia Dreptatii s. arata nurnaT casa raposatiloril Brincoveanu i Dinicu Bibescu sari intelege darn' dintr'aciasta cá celelalte part1 s'au avut oarneni din parte-le la hotarniciia ce a facut-o si ai ramas multarniti, sati ca nu ieste nictun fel de pricina de spre dmnil. Apoi asir dori sa stiti dacil omit din partia arindasuluT mosii Rastu nu s'ail aflat fata la hotarnicie. 6-lia. Daca-mY face trebuintit a starui eni pentru orinduire de vechilti dinni partia easel' Banuldf Brincovianu sag a altuT cuiva ca sä fie din preuna cu drunv.

la fata loculuT spre a O. da carte de alegere, i ce sorocil voiti sa ii sa puie. 7-lia. Copiia de sinet pentru mosiia Motatal i Galita, ce i salt zis Smut.dastetu, adeverita de raposatulii tata-mieü, do catre cine vi s'ail... (lipseste restul).

VII.

7 Augusta 1834.

Cu fratasca dragoste ma inchinu dumv. Domnule Otetelisane. Indeletnicindu-ma i citind cu luare aminte hotarniciia Drincih i a Oprisorului i alegeria care MY fácut-o dumv. dupa dinsa, vazul ca la trasura d'intiiti de spre Rasarit, adica dela Infurcituri [Ana la loculU cu rugi, nu-na dati decitti stinjini 2.314, in vreme ce hotarniciia cia batrina cuprinde stj. 2.618. Asemenia la trasura de la mijloc, adica dela Copa6uhl Turbure pang la locula ParuluI, cu vadula cu pietrisT, nu-mI datI iaras decitti stj. 3.240, in vreme ce hotärniciia cuprinde stj. 3.400. De aceia va rog s binevoiti a-mT da deslusirile cuviincioase, Ca osibiria ieste foarte mare si temeiu celd maY statornic ieria a mi sa implini stj. potrivit cu hotarniciia. Al dumitale frate i sluga B. *TIRBEL Cinstitului dumnealuT Grigorie Otetelisanu en fratasca dragoste, la Craiova.

VIII. 21 Dechemvrie 1838. Cu &Masa, dragoste. Amü priimitil scrisoaria dv. i cu intristare amq vazutil ca pricina DrinciT

a ramas iart

i acum, ci dv, avetY bunätate a adresa la judecaturie cereria

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII DOCIMIENTARE LA ISTORIA OLTENIEI.

727

pentru hrisov i luoati mäsuri pentru a lui tilmácire, cüiY znava nu crez sit

tie mult, si al putia in 5-6 saptamini st mergeti la fata locului, sit faceti lucraria trebuincioast, incit sit poata judecttoriia a da o hotarire. Iar, de st va mai face farts prelungire, o sit WI imprtistiati top' fiescare intru ale sale indeletniciri, i asa pricina asta sit va vecinici filth a lua vre odatt sfirsitg. De aciaia va intord implicuite hirtiile ce mi-ati trimis, ca dupt acelia st scrieti cele de cuviinta la judeatorie, indreptindu-va totii intr'o vreme pring cuvinte pravilnice i destoinice pentru nevenire-vt la soroc, de vreme ce, dupt cite imi scrieti, sit vede cit vi s'ag fAcutg doat sitatii formale. Cita pentru Gorgan, urmiazt ca dumv. sit faceti planul i sit scoatett carte de alegere, i vecinii, chemati fiind la judecatorie, st le iscAliasct ca s'ag rnultArnit, dar eg nu am st daft niciun inscris, nici s'a urmat vre odatt asemenia obiceaiu, nici, fireste, peste planuld i cartia de alegere nu am a zice mai mult si acestia, find iscalite de dv., sint ca i de mine. De aceia vrt rogg stvirsico aciasta fItra mai multt intirziere i cu ingrijire de a st face bunt lilmurire si a nu mai rtminia vre o pricing de naptstuire. Iar eit voi rtminia durnv. cu totul indatorit, ca ung frate si sluga. B. $T1RBEI.

P. S. Fiindct pring scrisoaria de la 19 Dechemvrie imi ziceti cit portarulg carele urmiazt st scrie la judecttorie pentru hrisovul Plenicanului, apoi i vei [da] dv. hirtiile i vii. yeti povatui cum st scrie. Iar din parte-mi siL scrie Paharnicului Obedianu, cu toate ca d-lui pune toata silinta. IX.

3 Avgustif 1839.

Cu friltasca dragoste mit inchinu dv.

Arh. Sardar. Am aflat hottriria ce s'a dat in prigoniria ce aviam cu d. Plenicianu la mosiia Drincia i Oprisorul. Warn multamit, cAci s'ag luoat de catre judecttorie toate mtsurile cele putincioase spre descoperiria a totg ade-

vitrul si lucraria dv. s'a incredintat pring cercetare la loc de o mtdulare a judecatorii fat& cu Strd. Plenicianu i cu toate pArtile enteresate, si pring prihnire de carte de blestem ding partia marturilor, Melt nu i-a mai rtmas Strdarului Plenicianu cuvintil de pricinuire sag de indoiala. Aciasta o cunosc cu totula prietenestii rivni i osirdii a dv., de care binevoitY a crede cit voi fi pentru totdeauna recunoscatorg dv., ca ung bung frate i sluga: B. $TIRBEt Cinstitulul d-lui bivil \Tel Sardar Grigorie Otetelisanu, la Craiova. Anatele A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

46*

728

N. IOR.GA

X.

15 Martie 1810.

Cu fratasca dragoste ma inchinu.

Frate arh. Sardar. La hotariria Innaltului Divan in prigoniria cu Aga Stefan Bibescu am staruitil de a sa hotari ca, la 15 Mat sa orinduimil negresita amindoaa partile hotarnici la fata locului, iar cine nu va veni la acel soroc, a, nu i sa mai tie in siama nick) pricinuire. Va roe' dar ca sa binevoiti a desavirsi lucraria ce ati inceputa i sa mai faceti aciasta jertva de a va afla la acel soroc la Drincia, ca sa nu le (lama pirlejil de a ne incurca,

la care si numai privesc ; iar ea vol fi dv. in toatA vremia indatorata ca unit frate i sluga B. STIRBEI.

Cinstitulut dlui bivü Vel Sardar Grigorie Otetelisanu, la Oraiova. XI.

Cu fratasca dragoste. Arh. Sardara. VA implicuesc hotariria InnaltuluT Divan, rugindu-mA, frate, ca, mergind la Craiova, sä aveti bunatate a desavirsi binele ce atT inceput, si prinü stiria judecatorii competenta sa va aflati la soroc la fata locului, ingrijind ca, de nu va veni ceielalta parte, sa aveti dovada formala Ca dv. ati mers i, adastind dota saü trei zile in zadar, apoi ati plecat. Iar, de va veni, binevoiti a starui ca sä sa indepliniasca intocmai cereria i duhula hotaririi Innaltului Divanii. Ala dumv. plecat 6 Mal' 1840.

B. STIRBET.

(Fara adresa.)

XII.

Luni, 13 Maiii 1840.

Cu fratasca dragoste ma nchinu dumv. Arh. Särdare, la intimplare de a nu veni hotarnic i vechil din parte d-lui Agai Bibescu, si de vreme ce ieste orinduita madular alto judecatorii la fata locului, oath nu ar trebui sa sa faca si in lips& Agai Bibescu lucraria ce rutä prina hotariria cinstitului Innalt Divan, pazindu-sa duhul iet intru toata intinderia, i pentru flinta adevArului ce sa va dovecli in frica lut D-zea sa face-0 practica, i dl. judecatoril raport catre tribunal, ca i acesta sa raportuiasca Innaltulut Divan ? Cad aminteria mi-e tiama sa nu mai gasasca pricina de a ne mai duce iarasa pe acolo. Sinta al dv. ca unü frate i sluga B. STIRBEI. (Fara adresa.)

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII DOCUMENTARE LA ISTOMA OLTENIEI.

729

Domnul meg,

innaltul Divan a gasit cu cale ca la sfirsitul acestii luni Iunie sa mai La cercetare la fata locului despre prigonirea dintre mine cu d. Aga Bibescu, pentru mosia Drincea, unde sä fie fata prigonitoarele pArçl, hotarnici din parte-le i o madulare a judecatorii de Mehedint ; ci, precum ati aratat dintr'un inceput osebita bunatate care mine, va rog ea i acum S cumpaniti celelalte lucrari ale dv., incit sa puteti a va, afla la Drineea la 29 ale acestei luni, caci intr'alt chip imi vor amesteca pricina ea sa, nu o mai pot des-curca in veci. Pretuind dv. pozitia mea, vä cer i aceasta jertfa din parte-vä, incredintindu-va ca vá vol raminea in veci recunoscator, intoemai ea un frate i sluga 1811, Iunie 1 (?) (1). B. *TIRBET.

Cinstitului d-lui biv Vel Paharnic Grigorie Otetelisanu. (Pecete cu ceara rosie, rupta.) XIV. 27 Maig 1843. Domnul rnieg , Ira implicuesc copiia dupa inscrisul dat de P[alh. Macescu si de judecator

pentru cercetaria facuta la Drincia. Aga Bibescu a dat multamire pe aciasta,

Innaltul Divan imi cere sa raspunz de ma multumesc sag nu. Dar, cu toate ca mie mi sä da ceia ce ceriam, am socotitg sä astept mai tntiiü povata dv.

Cu parere de rag am intales ca dv. nu o sa veniti decit mai tirzig, cad pentru hotarnicia mosii Slobozii mi s'ag pus ea la 4 sorociri de la tribunalul Argesului, i trebue neaparat sa ma inf.:4452 la 14 Iunie. Binevoiti dar a-mi trimite inscris numele celui ce a putia orindui vechil, caci mi 1-ati spus ei

Dar ma rog ca sa grabiti a-mi raspunde de loc, caci nu-mi mai ramine cias de pierdut, pana sa &rise pe om, pana sä citiasea hirtiile, 1-amg uitat.

sa miarga la fata locului ca sa sa domiriasca de staria pricing, sa stie ce sa raspunza, la judecatorie 9i sa nu-1 incurce potrivnicii miei, incitg sä ii dia o hotarire care sa incurce toate judecatoriile treptelor de mai sus. Ma iertati, domnul mieg, de supararile ce va dag, i sintg alti dv. Ca ung frate i sluga: B. *TIRBE1.

Cel ce ai data jalba inpotriva mia sintg Licsandra Mihaiasca i mosnenit ot Visina (2). (1) De alta manA, scrisoarea.

(2) Ca termin de comparatie facem sa urmeze alta scrisoare de boier:

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

730

Cu plecaciune.

D. cocoane Gligorapco.raza ca te'l suparatil asupra-mi, darti eg nu santil de via., ci dumnealord boieri Zatrent, care pre WI doa, santemil tovarapi la l3firbepti, i eg santg cumparatorg de putanã vreme, n'amg *Uinta nict cárti sá arate stanjini sag semne,care le-ati vazutil pi dumnealuiSardaruld, prea-iubitti fratele dumitale, dard dumnealoril poate sa aiba, ca nepte veichl mopnent, i, dupa fagaduiala ce mi-ag fostil data dumnealui Stolniculg c sa duce afara la Valcea, sa intalneasca pa fratele dumnealui, sit vaza de ag saneturi, ca dumnealui mi-au aratatii a nu ptie i ing putine zile va triimete raspunsg, pi vazg a nici pang acumg n'ad mai triimisg. Care eri Sambata, i-aing pi scrisil acolo afara, pi aasta ag fostil Intärzierea nostra, cu toate ca ispravnicelu mied s'ag aratata la dumv., apa Imi scrie, cii apa i-amü pi scrisü eg. Scrisal i Logofatului Hie DiVoiu, omulti mieg, ca Inpreung cu ispravnicelu pi cu 2, 3 oament sa vie la dumv. ca sit. arate sta[palnirea nostra ding veichime, flindca ea* doveditoare nu Bantu ding parte-mi, cu toate ca nol prigonire cu mopiia Drinat n'amg avutg, pi, find Ind mana mea copie dupa hotarniciia Drinci, aing umblatil tota hotariuld, ca amd inutü cu arenda 3 ant, i apa eramg i poruncitg de dumnealui cc. Barbuceanu $tirbel, pi la alte 041 amg vazutg calcare, iar aceia la Barbepti intocmal dupa semne sa urmaza i stapanirea. Apt dum. epti Inkeleptg, vet pune Innainte toate cele dupit dreptate i vet face urmare, pi napitstuiri A. nu faca la nicio parte. $i iata pi aasta scrisoare de la dumnealui Sardadarulg. De urmare vol avea cinstitg raspunsf, pi santd alg dumitale mai micg i sluga: Raducang Fratoptiteanu. Anu 832, Octovr. 16, Craiova.

Eu m'amil Intimplatii In lucru la zalhana pentru taerea capreloril, pi da aceia n'amii-, pututil veni: triimesai i dumv. de la zillhana cele samnate: sa le mincaV sfinlitopi : 20 limbi de capre. 20 rarunchl 20 mupchiuleti.

Dumnealui d. Grigorapco Otetelipanu la Drin6a. cu pleca6une

www.dacoromanica.ro

NIFON 11 PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI DE

Diaconul Dr. MC. N. POPESCU Dela biserica Cotroceni.

qedinta dela 17 lanwirie 1914.

INTRODUCERE Lucrarea de fat& este completarea si pe alocurea rectificarea disertatiunii cu acelas subiect inaintata universitatii din Viena in Martie 1913, pentru obtinerea titlului de doctor In filozofie. Cercetarile fácute de mine in seinestrul de vara In seminarul de bizantinistica si in biblioteca regala din München, iar toamna la Academia

Homan& au produs aceasta completare si rectificare, cad atat in Munchen cat si in Bucuresti am gasit reviste, carti si material inedit, pe care nu-1 putusern avea In Vit_na. Istoria patriarhilor Constantinopolului dupit cucerirJa din 1453 si pana la patriarhul Timoteiu (1612-1621 dupa Ghedeon) nu se poate studia, pe deplin din pricina lipsei de izvoare. N'avem din acest rastimp nici o 'EweckTiatocaroct Ect6pEoc, nici o cronica mai de seama,

in care s5. se fi insemnat si evenimentele bisericesti. Un important izvor al acestei vrami, condica sfanta a patriarhiei 6 Esp6c xthsyg, care este atestata in anul 1488, s'a pierdut. "'aria In zilele noastre s'a repetat mereu pentru aceasta perioada cronica patriarhala, pe care Manuil Malaxos a alcatuit-o in anul 1577 pentru Martin Crusius din Tiibingen.

Netemeinicia acestei cronici o inv,pdereaza intre

altele si faptul ea cetitorii ei au trebuit sa astepte pana la 1784, cand apare istoria bisericeasca a lui Meletie (t 1714), pentru ca sa Analele A. ICTom. XXXV I.Memoriile Seq. Morin.

www.dacoromanica.ro

46*

782

bliCONVL IR. NIC. itt. rokEscif

afle c5, numArul patriarhilor s'a sporit cu Sofronie (1463-1464 dui:A

Ghedeon), care nu fusese deloc amintit de Malaxos. Schimbarea foarte deasa a patriarhilor acestei epoci se simte bine In stabilirea succesiunii pastoriilor §i chiar in numArul repetatelor pAstorii ale fiecArui patriarh. Nu mai vorbim de cronologie, unde coniecturile au un camp destul de Intins. In aceasta perioadA cade i patriarhul Nifon II-lea (Nifon I, 1311-1314), despre care se poate spune mai mult decat despre oricare alt patriarh dup5, cucerirea din 1453, cAci vieata sa de sfant scrisa cam la 10 ani dupa moarte ofera §tiri In cea mai mare parte vrednice de Incredere. In prima parte a acestei lucrari am adunat pe lângá alte consideratii tot ceeace am gasit referitor la autorul vietii Sf. Nifon si am Incercat sa arat care din cele dou5, redactiuni infat*aza mai multa incredere. Rezultatul cercetArii a fost c redactiunea romaneasa din veacul XVII-lea pare a se apropia mai mult de originalul primitiv necunoscut, decat redactiunea greceasca ce mi-a stat la IndemanA i care este de pe la sfarqitul veacului al XVIII-lea. Cred eä asupra acestei vieti de slant se va putea spune mai mult

mai sigur atunci and se va cunoa03 redactia greceasca mai veche, pe care, pe cat tiu, o posed& d-1 D. Russo. si

In partea a doua am incercat sa controlez prin alte izvoare qtirile

oferite de aceasta vie*. Urmarea a fost c unele date ale vietii, pe cari istoricii au pus multA incredere, trebue sä fie socotite ca neadevArate.

Interesante qtiri am gAsit in cele cateva acte patriarhale publicate de Ep. Stamatiades, 'ExxX-qacc,cartth. Eokkewroc (Samos 1891), dar 15,muririle. i cronologia lui St. sunt cu totul fara valoare. Ca cronia

greceascA am folosit Ecthesis (fronica editata de Lambros (Londra 1902) In loc de mult Intrebuintatul Malaxos, care e mai nou §i in unele locuri mai nesigur. tiri bune am gasit i in cronicile ruse0i, nefolosite panA acum de istoricii patriarhilor din aceasta vreme. Daca la lnceput am dat o mica bibliografie a subiectului, aceaqa am fAcut-o nu ca sa, in* titluri de arti i sa mAresc continutul lucrArii, ci pentrua nu cunosc din alta parte o bibliografie a acestei chestiuni. Marturisesc cá greutatea cea mare am avut-o nu In studierea materialului ci In gAsirea lui. Unde am fost silit sa citez datele cronologice dupa Ghedeon, INTptapxoco Ilivcots, am Insemnat acest lucru, cäci n'am mare incredere In ele. N'am lost consecvent in transcrierea numelor proprii

www.dacoromanica.ro

iliPON n PATRIARHUL CON/3TINTINOPOLULTA

733

si a localiCatilor grecesti, dar aceast . neconsecvent& am observat-o si la cercetátori cu mai mull& practica.

Ma simt dator sa, multumesc din toatà inima profesorului meu C. Jiree"ek pentru lámuririle si indicatiile pretioase ce mi-a dat, precum si profesorului A. Heisenberg si dr. Paul Marc din München, prin a caror bunavointa am putut Genet& cu multá Inlesnire nepretuita bibliotec5, a seminarului de bizantinistia. Multumesc deasemenea d-lui D. Russo, pentru cartile lmprumutate din bogata

sa biblioteca, carti pe cart nu le-am putut gAsi In nici una din bibliotecile publice cercetate. Multumirea mea adâncä se mai indrepteaza si catre toti aceia, prin al caror sprijin mi s'a dat putinta sä-mi completez cunostintele in afarà de tarä. 19 Decemvrie 1913.

www.dacoromanica.ro

PARTEA INTAIA.

I. BIBLIOGRAFIE. Afar& de vieata Sf. Nifon Patriarhul, de care va Ii vorba mai tarziu, se gAsesc stiri despre Patriarhul Nifon H-lea si in urmAtoarele cronici, cataloage patriarhale i ucrAri istorice.

A. Cronici. &thesis Chronica ed. Spyr. P. Larnbros, Londra 1902 (=Byzantine Textes, edited by I. B. Bury) v. pp. 45-47, 56, 57. Es le o editie mai stiintificA §i mai completA decAt 'Avovt5p.ou, 'ExCiecreg Xpovtxt ed. Const. Sathas, Meactuovtxt

Bt6XtoOlx71 (=Bibliotheca graeca niedii aevi) VII (Venetia-Paris 1894) v. pp.

594-6, 603. Sathas scrie in introducere, p. 236, ca cei cari au scris dupA cAderea Constantinopolului ca Zigomalas, Damaschinos Studites, Ieroteiu al i altii au folosit acest izvor. A. Papad.-Keramevs (By z. Zeitsch. 8 (1899) P. 392) considerà catalogul patriarhilor din aceasta cronicA ca mai Monemvasiei

vechiu decAt cel din Turcograecia. Autorul acestei cronici, care descrie evenimentele dela 1425 pAnA la 1520 la Lambros Ora la 1543 a fost, dupA Sathas, un cleric 'al patriarhiei. Vom folosi mai mult aceastA Ecthesis Chronica decAt pe Malaxos, cAruia pAnA acum i s'a dat prea multA atentie,

desi e mai nou si mai iubitor de anecdote. 7a-coeia 7ro?.titxl Kwvoyarnvovirdhcog compilata in 1578, Maiu, de Teodosie

Zigomalas, Protonotar al patriarhiei din Con/pol, tipArita in Martini Crusii, Turcograecia, Basel 1584, lib. I., v. pp. 33-34, 39. Mei Toiy Travetaexwv OrcoG incapthRaucrav iv rfi xcx9oXott pxydcXii ixxXrpice

tcdrc% tfx Kovat couvounaeco; [LET& tb Xcc6er.v uckriv EcuX-cdv MexpAtilc, tra-

dusa in greaca vulgar& in 1577, Aprilie, de cAtre Manuil Malaxos ft Martie, 1581, v. Turcograecia, p. 185), tiparita in Martini Crusii, Turcograecia, Basel

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUL

735

1584, lib. II., v. pp. 138 --141, 142-143, 144-145. Sathas (Mea. MA. III, p. 11 (=cm') ) a arltat c Malaxos a prelucrat ultima parte a unei istorii pariarhale a lui Damaschinos Studites. Cf. Fh. Meyer, Die theologische Literatur der griechischen Kirche im XVI. Jahrh. (Studien zur Geschichte der Theologie u. der Kirche, 111/6), Lipsca 1899, p. 162-163. Capitolul despre Nifon contine aceeas materie ca Ecth. Chron., numai stilizat mai pe larg. Aceste amAndouä scrieri sub titlul: Historia politica et patriarchica Constantinopoleos §i in Corpus scriptorum historiae byzantinae, Bonn 1849;

v. pp. 58-60, 69, 70; 127-132, 134, 138. leroteiu al Monemvasiei (-1- 1618), &Way latopcx6v, nenumarate editii, prima

pare a fl cea din 1631, Venetia. Am folosit editia din 1814, Venetia, pp. 426, 429, 129-430. Sathas a dovedit c autorul este Ieroteiu al Monemvasiei ei nu Doroteiu, sub care nume s'a editat de nenumArate ori. Cf. D. Russo, Elenismul in Romania, p. 33, nota 2. Ieroteiu a folosit pe Damaschinos Studites, cf. Ph. Meyer, 1. c., p. 166-167.

B. Cataloage patriarhale. Cigala Mateiu, Catalogus Patr. C. P. panA la 1636 in A. Banduri, Imperium Orientale (Paris, 1711) 1, 3, lib. 8, p. 215-216. Un scurt rtzumat al evenimentului cu averea patriarhului Simeon. Demares Pancratios, ierodiacon, Kcadaoyoc xpovoXonac... Tceptixtov... xca Tccapcd mac KhcAswg publicat de A. Papad.-Keramevs in 'ExxXlacCGCaLxii 'AX-Oetcx-,

an. IV, caet 28, 19 Aprilie 1884, p. 398. Nifon al II-lea dela Tesalonic 1482, 8 ani, urmeaza dupA Maximos 2-lea (sic) Rinotmetos 1476, 6 ani; pentru a doua oar& in anul 1499, un an; a treia oarä nu-i citat. Dyovuniotes, K. I., IIivccE TcaTptapxcxbc in lei* 115v3eap.o, anul VII-lea

(15), Periodul 11. Atena, 1 Oct. 1911, No. 154, dupä un cod. din Meteora si altul din Atena. «Niii.tcpaw», al 10-lea patriarh dupA cäderea orasului, urmeaz&

dupa, Maximos. RepetArile de pästorie nu sunt insemnate. Kyprios Filip, '0 xcnciXoyo; tv natpcdtpxtov .c/j; K/Taeon pAnä la 1639 (la-

tineste MDCXXXIV (sic)) in A. Banduri, Imperium Orientale I, 3, lib. 8, p. 226. Pasagiile referitoare la Nifon din Kyprios i Cigala repetate in traducerea lor 1atineasca si in Magazinul istoric, IV (Bucuresti 1847), p. 373, 374.

O pereg Tip tawatv iv 'Tql 06COUIJ.EMtc) nomputpx15acxvte; Opowp in Ms. gr.

www.dacoromanica.ro

736

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCII

Acad. Rom. 436 (sec. 18-lea) fol. 58 sq. Este lista patriarhilor de Con/pol dela 1454-1757. Nirptov 6 OscracaovbaN este trecut ca patriarh nu mai putin

cleat de cinci ori. Papad.-Keratnevs A., IIcapeapvxol xceroiXort, (1453-1636) n Byz. Zeitsch. 8 (1899), p. 392-401. In primul catalog scris in anul 1581 «Is lijcpon» far& alta lamurire intre Maximos i Maximos. In al doilea dup. Maximos: aN[Lvov 6 npeop eecracaovtx% gcl.)pcciev a6T6v 6 aoukcciv MicccycaUcw», urmeaza Dionisios, 2 ani, apoi Manase fost de Serres, «OrZA011 othrby %al frpepav

niAcv 'ay Nippy (sic)». In al treilea aceleasi stiri numai ortografia anpov, NYcpov».

Sakkelion L, licacaoio; riv ist& Tip (atom Kovatancvounasco; ncerpcapXSUCICGIMO i7C1 VI; air nvirx tupcxvvfao; al lui Neofit fost al Artei, n lIcectuaxt

Bc6Acoeim (Atena 1890), p. 313-315. Mato 6 escraccXovix71; dupa Mgcp.o; X6rog, iar a doua oara dupa Dionisios. VaihleS, Articolul Constantinople in Dictionnaire de Theologie catholique III, col. 1310: «Niphon II, de Thesalonique après Novembre 1486-1489»,

pentru a doua oara in anii 1497-1498 si pentru a treia oara «ólu en 1502 mais n'accepte pas.»

C. Lucràri istorice. Cuperus Gulielmus, De Patriarchis Constantinopolitanis in Acta SS. Augusti

I, Paris-Roma 1867, pp. 218-219, 220-221. (Prima editie, Awerpiae 1733). Foloseste pe Malaxos i adaoge scrisoarea atribuita lui Nifon, dupa «Bzovius ad annum MCDLXXXIX No. 15» si dupa «Raynaldus ad annum MCDLXXXVI No. 62», din care trage concluzia ca Nifon a fost detronat, fiindca era aparator al unirii dela Florenta. Pentru simtul critic al lui

Cuperus este datator de masura faptul ca el critica pasagiul urmator al lui Malaxos «in magna catholica ecclesia, quae mater ceterorum ecclesiarum

est» astfel «rideri potius quam refutari meretur miser hic Graeculus, qui ecclesiam suam schismaticam tam superbe extollit», v. p. 218. Dobrescu N., Reprezentantii a doua curente n biserica din Tara-Romaneasca la inceputul secolului al XVI-lea, n Convorbiri literare, 44 (1910, inchinat lui T. Maiorescu), p. 350-355. A. folosit izvoarele românesti, pe Kyriakos-Diomedes, Krumbacher8 (lista patriarhilor). Totino Dionisie, `Icnoptc.c yrs Actxtc5, Viena 1818, II,

www.dacoromanica.ro

p. 60-773, 77$1.

NIFON II PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI.

737

Citeaza, Niov MarcupoMytov < Venetia, 1799 ? > si Tonocil Ecnopicc, care trebue

sä fie Cronica T. Românesti, v. Magazin ist. IV. Ghedeon M. I., IIonpcapxotol IIEvaxe, Constantinopol, Sept. 1885 Oct. 1890,

pp. 488-490, 492, 495-496. Pe Nifon il pune subt anii 1486-1489 ; 1497-1498; 1502. A folosit pe Dorotein, Malaxos, Fotino si mai ales Niov 'ExXOycov a II-a editie. Vezi recensia lui Gelzer, Byz. Zeitsch., 2 (1893), mai ales p. 153.

lorga .N., Istoria bisericii românesti I (Valenii-de-munte 1908), p. 116-119,

127-128. A folosit izvoarele romanesti si pe Ghedeon, Harp. IIN. Komninos Ipsilantes Al. (trkià in 1789), Tec //ET& Tip nUX/C10 (1453-1789)

editatä de arhimandritul Ghermanos Aftonidu Sinaitu, Constantinopol 1870, pp. 30, 33, 36. Anii subt cari e pus Nifon sunt foarte gre§iti: 1494; 1505; 1511. Lebedev A. P., Istorija greko-vostodnoj cerkvi pod vlastiju Turok (Istoria bisericii greco-orientale subt stkpanirea Turcilor), Sergiev-Posad 1896, pp. 221, 249 nota 1, 253-4. A folosit hist. patr., pe Cigala, Ghedeon, Sathas. Mathas Zaharia,KcaciAoyo 'COY 7CCaptcipxcov Tfx lico/TcXecoc, Nauplion 1837,

pp. 171, 172, 173. In introducere spune el a folosit cataloage patriarhale si mai ales pe Meletie al Atenei. Meletios, mitropolitul Atenei (1- 1714), 'ExxXvrvaauxil Ecrropia, III, Viena 1784, p. 340. Meletie aduce stirea nouk dar neverosimilä a Nifon a pa.storit mai mult de doi ani. Cf. Traducerea romaneasck a acestei lucrkri de

Veniamin Costachi, Bisericeasc a. istorie a lui Meletie, mitropolitul Athenei, Iasi 1842, III, 2, pp. 74, 75.

Le Quien, Oriens christianus, I, Paris 1740, col. 317, 318, 319. Pe Mg& stirile din Malaxos citeazit scrisoarea lui Nifon catre Iosif al Kievului dup.

Raynaldus si locurile unde se Osesc moastele patriarhului, sigur dupá Montfaucon, Palaeografia greaca, Paris 1708, p. 478, care a reprodus Proschinitarul Atosului al lui Ioan Comninos tiparit intkiu in Snagov, 1701.

Sathas Const., Neoaktivcxil 40,0Xoyia, pp. 97-100. Un rezumat dup6, redactiunea greceascà tipkritk a Vietii sf. Nifon.

D. Un document falq. Dela Patriarhul Nifon II se cunosc pAnk acum numai douk documente,

despre a aror datare va fi vorba mai departe. Un al treilea document, 47

www.dacoromanica.ro

738

DIACONUL DR. WIC. M. POPESCU

care este o scrisoare a patriarhului Nifon adresata mitropolitului de Kiew Iosif, este o plAsmuire mai tarzie. Aceasta scrisoare a fost publicatn in limba polona de Leon Krewza in lucrarea Obrona Unii, 1617, cu data dela zidirea lumii 7000, luna Aprilie 5, Indictiunea XI (I). Scrisoarea a fost tradusä

si in limba latina. Cuperus, Ada SS. Augusti, I (1867), p. 220-221, o reproduce dupä Bzovius, Annales ecclesiastici §i dupn Raynaldus subt data de mai sus. Editia noun a Analelor eclesiastice contine aceastä scrisoare in vol..XXX (1481-1512), Paris 1877, p. 131 cu data «anno septies millesimo (nempe a creatione orbis), die V. Aprilis, indictione VI (sic)» (2).

Din cuprinsul scrisorii rezulta cn patriarhul Nifon a räspuns la o serisoare adresatä lui de câtre mitropolitul Iosif al Kiewului. In ráspunsul sau Nifon asigura pe Iosif ca sinodul din Florenta a fost cu adevärat un sfant sinoci ecumenic, la care biserica orientalä s'a unit cu cea catolia ; numai *ilia Greci au respins aceasta, unire si patriarhul nu poate s5. se impotriveasca incapatanarii lor. Mai departe patriarhul sfátueste pe losif sa se unease& cu catolicii, dar sa pastreze vechiul rit al bisericii sale. Urmatoarele obiectiuni se pot aduce contra autenticitAtii acestei scrisori. Data scrisorii nu corespunde cu vremea pastoriei patriarhului Nifon. La 5 Aprilie 1492, era patriarh de Constantinopol Maximos IV si nu Nifon II-ea, care pästoreste pentru intaia oara dela 1486 pana la 1488, iar a doua oara, dela 1496 pang. la 1498. Afar& de aceasta intre anii 1192 si 1494 era mitropolit de Kiev Iona Glezna si nu Iosif Bolgarinovió, care pástoreste abia intre anii 1497-1501 (3).

In cele doua documente rämase dela Nifon cum si in celelalte din aceastä vreme gäsim la inceputul lor un proimion cu cuprins mai mult sau mai putin filozofic sau moral, lucru care lipseste cu totul in aceasta scrisoare. Mai departe este imposibil de admis c6. patriarhul Nifon a aprobat unirea dela Florenta, intrucat avem dovada sigura ca el ca mitropolit de Salonic a luat parte la sinodul dela Constantinopol adunat contra unirii dela Florenta

si a iscälit tomosul din anul 1484 al acestui sinod, care a inläturat cu totul si umbra de unire ce mai rämäsese din sinodul florentin dela 1439 (4). (1) Intreaga lucrare retipárità in Russkaja istori6eskaja bibliotheca IV, Petersburg 1878, p. 156-311. Scrisoarea p. 267-269. (2) Hrdevskij, istoria Ucrainei, V. p. 536 citeazN pe aceia cari s'au ocupat cu aceast5 scrisoare. (3) E. E Golubinskij, 1st. russ. cerkui, II, p. 896 sqq. Uri mitropolit de Kiev, Iosif

Soltan intre anii 1507-1521. (4) Tomosul sinodului constantinopolitan din 1484 s'a publicat de Andr. K. Demetracopulos, Na9a.va4p, Xlixa, Lipsca 1869, p. 9-13. A cincea iscillitura este : ob Tarceivbc -rob 'Apttip; Tee avt.u6ev fiePuituv Spiaa; biriypcpas. Ep. Stamatiades, 'Emck-flautaxota l'IlX).ovrce, Samos, 1891, p. 29, mitropo-

1.1.71,cpoltoXivilc fhaaceXovEviN N-irf wv, met Tbv TOaroy anixtuv

litul Tesalonicului este trecut Mr5. nume.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARIIIIL CONSTANTINOPOLULIII.

739

Un patriarh care ar fi aprobat unirea dela Florenta n'ar fi trecut neamintit in Cronica patriarhilor. Afar& de acestea din toate celelalte izvoare rezulta ca

invatatura lui Nifon s'a marginit mai cu searna la mantinerea vechii

credinte.

Mitropolitul losif nu aveA nevoie de ajutorul patriarhului Nifon pentru a fi bine vAzut de marele duce Alexandru, cum st a. scris in aceasta scriscare, caci Iosif fusese numit mitropolit chiar de marele duce WA alegere (1). Acest fals a fost mereu folosit ca un document autentic. Chiar noua editie a lui Hergenrother 1-a utilizat lath cea mai mica urma de indoeala (2).

II. VIEATA SF. NIFON, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI.

Nifon II, patriarhul Constantinopolului (-1- 11 August,

1508),

este

cinstit ca slant in Tara-Romaneasca §i in Muntele Atos. Vieata sa, scrisä dupá 15 August 1517 qi inainte de 1521, se cunoa0e pAnA acum in douA redactiuni: grece0e, rornAne0e §i intr'o traducere ruseascA. Redactiunea greceascA folositA in aceastä lucrare dateazA dela inceputul veacului al XIX-lea i pare a se depArth mai mult de

originalul primitiv deeAt redactiunea romaneasca, care este o traducere fAcutA dup5, slavone0e in prima jumAtate a veacului al XVII-lea. Traducerea ruseascA este fAcutá cu mici modificári din grece0e pe la mijlocul veacului al XIX-lea.

A. Editiile redactiunii grece0. Vieata sf. Nifon se gAse§te in grece§te §ii in manuscrise §i in tip5.-

rituri. Lambros, Catalogue of the greek manuscripts on Mount Athos, nu citeazá mei un manuscris al acestei vieti. D. Russo Ina, cercetAnd biblioteca mAnAstirii Dionisiat, a aflat dou5, redactiuni ale

ei numerotate azi cu No. 591 §i No. Critice, Bucure§ti 1910, pp. 2-3.

647. v. D. Russo,

Studii $ i

TiOritä se g'Ase§te Vieata sf. Nifon in Niov 'ExMicov icepcgxo 6fooc 1803, pp. C4crik6Tooc Scovf6cixov aTEcov, 'Evet[iiccv (Venetia) 373-388; dupA aceastA editie a fost folositá in lucrarea do fatä. M. I. Ghedcon, ilcaptci.pxocoi. Ilivcrxe4, p. 488, folose§te pentru istoria ,..a.coT'

(1) Suprasljskaja Rukopig (Moseva 1836), p. 146. (2) Hergenrother, Handbuch der allgemeinen Kirchengeschichte, IV editie, II-lea vol. (1904', p. 960. N'am putut vedeà vi editia mai nouit franVizeaaca.

www.dacoromanica.ro

740

DIACONIIL DR. NW. M. POPESCII

patriarhului Nifon a doua editie a lui Niov 'ExX6ycov si in lucrarea sa & ':Aeco4, p. 209 nota 51, a, ca an al acestei editii 1863 si pp.

333-347. P. Syrku, 06erki is istorii literaturnyh snoknij Bolgar i Serbo v XIV XVII vékak (Schite din istoria raporturilor literare dintre Bulgari i Sarbi In veacurile XIVXVII-lea), Petersburg 1901, p. CCLII, nota 1 citeaz5. uNiov 'ExXóTcov 1Ceptizo PEocn C'cc,ok6Tou

accup6pcov ciTEaw. 'Ey KC01077/.11MOUTC6XEC. 1865D, care este pro-

babil tot a doua editie. Stojan Romansky, Mahnreden des walachischen Woyowden IVe-goe, Lipsca 1908, p. 135-6, notk a luat citatia cu greseli dupá Syrku. Nicodim Aghioritul (t1809), Iovc4uptcsix 'aro adAexa. p.71voiv soti ivmunoc3. to. III., Venetia 1819, p. 251, (11 August), trece printre sfintii pomeniti in aceastsa zi si pe Sf. Nifon fa.rä s5.-i tipAreasc5, si vieata, pentru care trimite la Niov 3ExX6-ftov, i probabil GA Millet,

Pargoire et Petit, Recueil des inscriptions chrétiennes de P Athos (1904), p. 162, au avut in vedere aceastsa. Insemnare, când pentru Sf. Nifon trimet la auvc4aptattc de Nikodème, au 11 Ao(it.» Dionisie Fotino, IctopEch tip; Acaicg, II. Viena, p. 61, citeaz5, pentru istoria patriarhului Nifon Nrv MaptopoX6ycov < Venetia 1799 ? > , dar

negAsind aceasta, tiphriturá, nu putem spune daca cuprinde vieata stantului sau numai 11 trece prin sfinti. Din felul cum Fotino descrie istoria acestui patriarh se vede cit pe Mg& Cronica Terii (soictxt i vieata sf. Nifon dup5, o redactie care se Ec-copEa.) al a folosit apropie de cea din Niov 'ExX6ycov. Dar dece Nicodim, un bun cunoscator al vietilor de sfinti, in sus amintita lucrare nu citeaza si New MapsuprA61'cov ca cuprinzand. vieata Sf. Nifon, mai ales GA

626, trece aceasta luerare subt numele lui Nicodim? Vieata Sf. Nifon se mai gaseste dupa Syrku, Sathas, Naosa-qvcxt (130tXoXoyEtx, p.

1. 6. p. CCLII, nota 1, si la Dukakes, MeTac Etnor4CV:AGTtC '7C6Clit(01)

c(T)v ciykov trJi iiv

A6yok-too, Atena 1894. Toate aceste tiparituri

grecesti se gasesc foarte greu. Niov 'ExX6ycov din 1803 nu 1-am putut aveh, decat prin bunatatea d-lui D. Russo, care mi 1-a imprumutat din bogata sa biblioteca. Cartea cuprinde o culegere din vietile sfintilor traduse aEc r.b oirloOvin vulgara. Vieata Sf. Nifon se gAseste pp. 373-388 subt titlul BEoc xcci icoktTaEot tot3 6aEou v.cd Oeop6poo 1rchtpbc tithy Ntcpcovw, ehacsiccax6iroo Kcovatchvavoorasco4, eicnctachvtoc iv T--0 Eapq. ;Lot 'rob AcovocEoo, no xoctel 'th clytov Opoc TOO "AOT xetp.iv-g, Itcczeh tb ,cht4 1460. koc ehith XpEototi (Vieata si traiul cuviosului i purtatorului de Dumnezeu, parintelui nostru

Nifon, arhiepiscopul Constantinopolului, care a sihastrit In sfanta

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIAIMUL CONSTANTINOPOLIILIII.

741

nAnastire Dionisiat, care este In SMntul Munte al Atosului, la anul dela Hristos 1460). Este de notat cá pe and aproape dupä titlul fiecarei vieti se spune p.amtypachic sau tiata.TXurctccOsi4 ec 'Co 6.10.obv

tradusá In limba vulgara,

la vieata Sf. Nifon si la cele cari

mai urmeaz5, nu se mai adaoge aceastä Famurire, ceeace ar Insemna. Cá editorul le-a gásit gata scrise In limba vulgarä. Sathas, NeosX)siivt.wsri

cpckoXoTfa, p. 626, trece Niov 'ExXóTtov subt numele lui Nocavoc 'ATtopf-cc, ceeace ar fi o dovada cä Nicodirn este editorul vietii Sf. Nifon In greceste cum se cunoaste pan'a, acum. Din felul cum Ghedeon a utilizat vieata Sf. Nifon reiese ca, acelas text a lost reprodus si In editia II-a a N. 'Ex. Sigur ca, si Dukakes a reprodus acelas text.

B. Editiile redactiunii ronnhne%i. In romàneste vieata Sf. Nifon s'a publicat, in afarä de slujba Siantului, de dou'a ori 'Ana*. acum. Int Ala oará a publicat-o B. P. Hasdeu,

Archiva istoricei a Romeiniei, I, 2, Bucuresti 1865, pp. 133-150, subt titlul aBiografia Patriarhului Nifonii in Turcia si in Teara Roma.-

neasca scrisä de Gabrielii, superiorulii muntelui. Atosin dupá un ins, din anul 7162 (1654), care fusese proprietatea lui Stefan Cantacuzino (1714-1716) si care cuprindea, si InvApturile lui Neagoe

c., 111-112). Hasdeu scrie in mica sa introducere (p. 132) ca In acest manuscris lipsiau cateva, pagine dela sfarsit, pe cari le-a reprodus dupa o copie din anul 1816. Deoarece copia din 1816 este astázi manuscrisul No. 2714 al Academiei Rorrane, aceasta afirmare a lui Hasdeu se poate controa. Dupa control Insa, lucru surprinzator, reiese ca Hascleu si-a eompletat lipsa manuscrisului säu nu cu copia din 1816 ci cu vieata lui Nifon asä cum este re(1.

produsá in Cronica Terii-Romanesti din Magazinul istoric, IV. Mai intalu Hasdeu, /. c., p. 150, termin6 Intocmai ca in Mag. ist. IV, p. 267, pe când ms. 2714 fol. 101' (copia.din 1816) sfarseste ca editia Naniescu-Erbiceanu, p. 127. Pasagii intregi arath, iarás ca. Hasdeu nici n'a avut Inainte ms. din 1816, ci a reprodus cu mici schimbail ortografice partea respectivä din Cronica Terii. lin exemplu: Hasdeu, Archiva ist. 1,2, p. 149: «Iar .Mitropolia de acollea s'a mutata in Tergovisce, cum disese d-deescula Nifonil Inca in clilellele RaduluI-Vodä, care acum s'a impluta

Cronica Terii, Mag. ist. IV, p. 265 «Ear' Mitropolia de acolea s'aa mutan in Tirgoviste, cum zisése dumneziescula Nifon, Inca in zilele Ra-

dului Voda, care acuma .s'aa urn-

www.dacoromanica.ro

742

DIACONUL DR. MC. M. POPE CU

lisa luT cea maT de'rrainte de Teoliptil Patriarchulii si de kyr Macarie pre-sfintitulti Mitropohtil anti Un-

plutg zisa lui cea mai de nainte

grovlahieT, si de cei-l'alti MitropolitT, si de GavriiIii Protulii santulta Munte, si de alti EgumenT aT acelluT

ahi Ugrovlachiei si de ceialaltl MitropolitT, si de Gavriil Protula svântului Munte, si de altT EgumenT ai acelui svântri munte, si de totT Egumenii terii, si de Domnulli, si de top* boiariT marT si mici, si de tail svAntulg soborit»

sfb.ntil munte si de toll EgumeniT terreT, si de domnulii si de totT boTeril marl si mid, si de WA saritulti soboril.»

de Teo liptii Patriarchulii, si de Kyril Macarie pré-svintituhl Mitropolitti

Ms. A. R.2714 din anul 1816, fol. 100". a Iar mitropoliia s'au mutat

dela Argeu in Targovi§te, ci cum zisease mal nainte sfäntul Ni-

fon, acum sa, umplu de Theolipt, patriarhul Tarigradului §i de Macarie rnitropolitul §i de Neagoe Voda, domnul UgrovlahieT, §i de toti boerii eel marl i cel mici, ci de tot srantul sobor §i a§a

sa, tocmi». Mai compara Arch. ist. I, 2. 149', Cronica Torii, Mag. ist. IV, p. 263, Ms. Ac. R. 2714 fol. 99"-100r. Hasdeu nu indica, ce pagine reproduce din copia din 1816 recte din Cronica Terii, dar se pare ct lipsa manuscrisului incepea, cu descrierea slintirii

bisericii dela Curtea de Arge§ (cf. Arch. ist. r, 2, 149 cu Nag. ist. 263). Editia lui Hasdeu mai pacatue0e t;li in privinta ortografrei, care, in cea mai mare parte, este cea latinizanta, a vremii editiunii sale. Peste tot el a transcris: terreT, acellii, acollo, ellii, sum, pon', ferrii, Eudoxia, Eurosta, Achilla, Tracia, etc. 0 controlare a editiei lui Hasdeu cu originalul nu se mai poate face, caci manuscrisul din 1654 a pierit din biblioteca centralä (v. Hasd2u, Cuvente den Bectrdni II, 440; cf. An. Acad. Rorn. seria II, torn. II, sect. 1, p. 48). Pentru a doua oara Vieuta pdrintelui nostru Nifon, patriarhul Tarigradului, s'a publicat in Bucure§ti, 1888, de Mitropolitul Moldoviei Iosif Naniescu, sub ingrijirea profesorului Constantin Erbiceanu, dupä

un ms. scris in schitul Trivale, langa,Pite0i, in anul 7191 (=1682), Noemvrie 4, de Ioan Eromonah dela Bistrita (1. c., 172, 173). Pe 1ang5, Vieata, editia aceasta mai cuprinde: a) Pisania mânastirii Arge§ului (cf. D. Russo, Studii bisantino-romdne, 1907, 41 nota 1), b) Cuvânt de invatatura al lui Neagoe Voda, c) Insemnarea copistului insotita de sfaturi morale. Editia n'are nici un studiu iritroductiv, nici o notita explicativk este ins& o editie dublä avand pe sta,nga textul in alfabetul chirilic al manuscriptului, iar pe dreapta

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIAREIVII, CONSTANTINOPOLITLII/.

743

transcrierea in alfabetul latin. Ea cuprinde i sfarsitul vietii, care la Hasdeu lipseste, cf. NiH 150' si NiNE 124. Manuscrisul acestei edip din urrna se afla astazi In Biblioteca Academiei Rornane, seep, manuscriptelor, No. 464. Nici NiNE nu-i fara greseli. NiNE transcrie, p. 16, eAlcudonului... Alculunului... Albaniei...» pe când ms. 464 fol. 7r are «Ascudonului... Asculunului... Alvaniei...D, tot ash, NiNE p. 30 «Sozopirl(ui)», pe cand rns. fol. 11v «Sozopuluin in loc de Sozopolul, NiNE p. 31 «cu(m)para»

in loc de a cu 'Ara» cum este la pag. 30 si ms. fol. lly; NiNE p. 87 usi aci Is arata» in loc de p. 86 «si acii§ aratán ; NiNE p. 124 arugaciunile ih, pe &and ms. fol. 38" rugâciunile lui 11...». Din comparatia acestor dou ediii NiH i NiNE rezu1t cä ms. din anul 1654, editat de Hasdeu e o copie a unui original mai vechiu, cad lipsesc din el cuvinte si randuri intregi, cari stria, contextul; aceste lipsuri Insa nu existA, In ms. din anul 1682. Chiar pasagiul uncle se lamureste destinatia lucrarii 1ipseste In NiH: aDireptu aceia iata si SfinVia sa s'au pus astaz inaintea noastra §i

ne chiama spre praznuire» dupa NiNE, p. 8, cf. NiH, p. 133 b. Insemnam ad randurile si cuvintele mai de searna, cari lipsesc, luandu-le dupa NiNE. NiNE p. 8 a sfintil p5rinL.. s'au aratatn cf. Ni1-1, p. 1331'; p. 12 eat In putina... Invatatura» cf. 134'; p. 40 «§i le yeti fi... vostri» cf. 137b ; p. 42, 44 uce fara de... tuturorn cf. 138a; p. 58 uadans ias» cf. 140b; p. 66 «si zisera toti arnin» cf. 141b; p. 68 adesculti... sus» cf. 142'; p. 86 «undo iaste... Niculae» cf. 145'; p. 88 «aiaven cf. 145. In Cronica Terii-Românesti (Magazinul istoric IV, 234-267), care cuprinde cea mai mare parte din Vieata Sf. Nifon, aceste lipsuri nu exista. Este deci clar ca rns. din 1682 a fost scris dupa o alta serie de civii decal seria de côpii ce a iesit din ms. din 1654, iar acesta din urma nu poate fi decat copia unui original mai vechiu. In manuscrisul din anu11682, se gäsesc evidente greseli de tran-

scriere, pe cari nu stim daca trebue s'a le punern pe seama copistului sau a originalului sau. Exemple: NiNE, p. 48 «Thutelian In loc de Tetulia; p. 54 «a o lumina» 1.1.d. luo lumina; p. 112 «acea mangstire avea lor fara galceavan I.1.d. are locu ; p. 114 a Silonpetran 1.1.d. Simonpetra, aMelichin» 1.1.d. Milinicir, Mel-;

are si un rand sarit p. 16, cf. NiI-I p. 134b: De vieata lor acea Inalta §i de ajunsil si lua pe Zaharian sa-i fie duhovnic. Ava,nd In vedere acestea, vom la, de baza pentru studiul nostru textul editiei

www.dacoromanica.ro

744

DIACONta DR. ±4IC. M. POPESCII

Naniescu-Erbiceanu (=NiNE), Orland seam a. de greselile de cetire, cari se Indrepteazä dupa editia flasdeu (=NiH) i dupa manuscriptele existente la Academia Romana, Academia Romana poseda, afara de ms. 464, editat de NaniescuErbiceanu, Inca doua mss. românesti cu vieata Sf. Nifon. Inthiul este

ms. No. 3488, sec. XVIII (1720-1730), care p3 langa Invataturile lui Neagoe, cuprinde si Vieata Sf. Nifon, fol. 207r-226' al carei sfaxsit lipseste si se termina «chiema pre nurnele sfantului Nifon, ci...s cf.

NiNE p. 92; iar al doilea este ms. No. 2714 scris in anul 1816, De-

cemvrie 9,Vieata Sf. Nifon fol. 87r-101v, care dupa D. Russo, Critica textelor i tehnica editillor, 1912, p. 49, nu este decat o copie a ms. No. 3488. Dupa St. Romansky I. c. 115, Vieata Sf. Nifon se mai gaseste si in doua mss. romanesti din biblioteca privat& a d-lui Dr. Gaster din Londra, unul (No: 1) din anu11727 i altul

(No. 8) din anul 1817. Lucru demn de Insemnat este ca, Vieata Sf. Nifon In msse romanesti nu se gaseste niciodata singura, ci intotdeauna impreuna cu Invatäturile lui Neagoe, in total sau in parte.

C. Vieata Sf. Nifon in Cronica Terii-Românesti. Vieata Sf. Nifon a fost introdusä mai toata in cea mai veche alcatuire de cronica, a Terii-Românesti, care este Cronica Cantacuzineasca, alcatuita din insarcinarea lui erban Cantacuzino (1678 1688) si atribuita de d-1 N. Iorga lui Stoica Ludescu, secretarul familiei Cantacuzino. Pentru compunerea acestei Cronici, cronicarul

a folosit pana la Radu IV cel Mare (1496-1508) niste scurte anale, cari dau sirul Domnilor si putine lucruri savarsite de ei (1). Dela Radu i pana la sfarsitul domniei lui Neagoe Basarab, cronistul lag, la o parte vechile anale i intercaleaza vieata Sf. Nifon, in care se cuprindeau mai pe larg scrise decat In vechile anale urmatoarele patru domnii: Radu IV cel Mare (1496-1508), Mihnea I cel Rau (1508-1510), Vladut (1510-1512) si Neagoe Basarab (1512-1521) (1). Pentru a face legatura Intre anale si Vieata, cronicarul transcrie intalu stirea scurta sigur luata din anale, ea Radu (1

Cronica intitu1ati lstoria Terii Romdnefti de and au descdlicat Romdnii... In

Magazinal istoric de Laurian si 135.1cescu, to. IV (I3ucuresti 1847 pp.23 1 sqq. Vieafa 8f.

Nifon, p. 234-267. Cronica de opozitie scrisä de Constantin Cápitanul, 1sta-tile Domnilor Terii Romdnefti, Magas. ist. I (1845), Nifon, p. 110, 163-4, nou editata de Iorga, 1902, Bucureritti, p. 28-9, cuprinde mai Inuit un rezumat din Visa la Sf. Nifon.

www.dacoromanica.ro

trrPor n PATItTARMA CONSTANTINOPOLULUt.

745

a zidit mA,nästirea Dealului si a domnit 15 ani i apoi introduce Vieata Sf. Nifon prin fraza: «In zilele acestuia se Intamplase de scosese din scaun Amira ImpAratul pre sf. Nifon, Patriarhul Tanigradului, 941 trimisese la inchisoare la Odriiun (v. Mag. ist. IV, p. 234). Dup5, cum se vede, toatá vieata lui Nifon pAn5, la a doua detronare a fost 15,sat5, la o parte. In Vieat,5, urmeazä pasagiul, din care cu

o emendare, pe care o vom discutà mai departe, rezultO, c5, Rad u IV eel Mare a vorbit cu fostul patriarh In Adrianopol, 1-a cerut dela Sultan si apoi 1-a adus in Tara-Romaneasc5, (v. NiNE, p. 34). Cronicarul ins, fie ca, n'a inteles textul, fie c5, a vrut s5, dea mai mult5, importantá momentului, schimb a. faptele si face pe Radu din TaraRomâneascä sä vorbeasc5, prin delegatie cu Nifon din Adrianopol, cum lucrul nu s'a isprAvit dintr'o singur5, convorbire, cronicarul face delegatia lui Radu sä rnearga, de dou5, ori la Adrianopol i sa se Intoarca de dou'a ori in tar& la Radu. Aceasta reiese cel putin din acest pasagiu (v. Mag. ist. IV, p. 234-5). Apoi cronicarul intercaleaz5, restul Vietii Si. Nifon fara, nici cea mai rnic5, schimbare, lasand afara numai incheierea Vietii, care nu aveh, nici o legatura cu

domnia lui Neagoe. Cf. NiNE, p. 124 cu Magaz. ist. IV. p. 267.

D. Vieata Sf. Nifon in Slujba Sf. Nifon. In slujba fiecarui slant dup5, a sasea cântare dela Canoanele Utreniei se ceteste Sinaxarul, adic5, prescurtare din vieata sfamtului praznuit. In Slujba Sf. Nifon tiparit5, româneste la Sibiiu 1806 de episcopul Argesului Iosif (1793 1820) se gaseste de asemenea sinaxar din vieata Sfântului Nifon. Aceasta prescurtare a fost fa.cut5, flU dupa. redactiunea romaneasca a Vietii, ci dup5, o redactiune greceasca tradusit atunci in rornaneste. Episcopul Iosif scrie in prefata acestei slujbe c5, arhirnandritul Partenie, egurnenul Curtii de A rges (2)

a scris la manastirea Dionisiat din Atos, de unde i s'a trimis pe litngit slujba Sf. Nifon in elineste si vieata «pe limba cea proast5, greceasc5,», dar aceast'a vieat5, find foarte lung5, s'a facut din ea vsinaxar i ash, s'a tiparitn. (1) N. lorga, Cronicile muntene In An. Acad. Rom. Seria II, tom. XXI (1890 , p. 305; despre Stoica Ludescu, p. 325-6. D. Onciul, Din istoria Romdniei (1909, p. 84-5, admite aceastA atribuire. (2) Arhimandritul Partenie a fost egumen la Arges 14 ani pAnä in 1793 si a murit la 20 Septemvrie 1797 dupà inscriptia de pe mormántul säu tipäritA de Ioan Panturescu, Biserica Episcopiei de Aro?, Bucuresti 1905, p. 51.

www.dacoromanica.ro

746

DTACONDt DR. NIC. M. POVESCIT

viitorul In 1841, ierodiaconul Dionisie eprofesor national» episcop de Buzau Dionisie Roman6 t 1873 retipareste la Buzau Slujba Sf. Nifon la care adaoge si Vieata Sf. Nifon (pp. 51-83) edupa vieata manuscrisa» data de episcopul de Arges Ilarion (1820 1823; 1828 t 1845). Ca Inrudire Intro sinaxarul din 1806 si Vieata din 1841, notam cA mersul ideilor in amandoua, e acelas ci CA se gasesc chiar fraze i expresii aproape identice. Sinaxarul are o singura stire mai mult, care nu se gaseste In nici o redactie a Vieth, anume c pe patriarhul predecesor lui Nifon 11 chemA Maxim (ed. 1806, p. 40). In Mineiul pe August, editia episcopului Calinic de Ramnic, 1862, RAmnicu-VMcii, pp. 95-98, se tipareste o prescurtare din Vieata Sf. Nifon. Prescurtarea este facuta dupa Vieata tiparita In slujba din 1841, din care s'a InlaLurat partea IntAia din introducere. In acest sinaxar gasim suparatoare greseli de tipar .si chiar fraze carora li se da cu totul alt inteles. Asa t3.tal lui Nifon este numit i Daniil pe lAnga Emanuil. Torna «care avea stapania Peloponisului» (ed. 1841, p. 54), a devenit «Tame, Domnul TesaloniculuiD, p. 95; din ducerea lui Nifon cu Zaharia la Croia inaintarea lui Zaharia In demnitatea de arhiereu ein politiia Ahridonuluin dupa moartea arhiereului de aci Nicolae (ed. 1841, p. 58) iese fraza care spune cu totul altcevA: eDupa luarea Tarigradului ins& (la 1453), Zaharia, numindu-se Arhiereu in orasul Gruiei In locul lui Arhidon, ce Incetase din vieatk fericitul Nifon p.

96; In ed. 1841, p. 59-60 se spune ca Nifon a intalnit In Carea Sf. Munte pe protul Daniil i apoi s'a dus i In pester& la Criti, in aceasta prescurtare Ins& cetim p. 96: eEl plecAnd, fu insotit de Daniil, un om foarte Invatat si care II IntMnise la Chesariea... merse si la pestera. numitä Crughi ; In loc de ePetOliia» (ed. 1841, p. 72) gasim aPetolónia», p. 98. Vieata Sf. Nifon se mai &este tiparita si In eSlujba SAntilor, ale

caror moaste se aria la Argesu», Ploesti 1873, pp. 101-153. Editorul Vietii din aceasta Slujba a avut dinainte redactiunea grecease& a Vietii ase, cum este tiparitä In Niov 'ExX6ytoy, Venetia 1803. El Ins& nu traduce, ci numai cornpara traducerea din 1841 cu textul grecesc, lasand la o parte ce era mai mult in textul romanesc s'au traducand ceeace nu era In traducerea romaneasca. Este si un slab cunoscator de greceste, cad acolo uncle este silit sa traduca singur face greseli sau nu indrepteaze greselile ed. din 1841. Ex. ed. din 1873, p. 101: dal- a doua oar& nascut find s'a numit Nicolaen cfr. N.'Ex. p. 373 «Ctmiewii6eic

www.dacoromanica.ro

58 eovottrie31 Nt-

NIFON II PATRIMMUL CONSTANTINOPOLULIII.

747

x6kocn ; ed. 1841, p. 70, usi pentru sotiea moldoveanuluin, cf. ed. 1873, p. 132, cu N 'Ex. 381-382 axcil. ata tb auvomicnov Miroiacivou». NiNE, p. 46 are usi pentru insurarea lui Bogdan».

Dac5, cumva. Vietii tiparite In Slujba din 1841 ii va sta la baz5, textul grecesc trimis dela Dionisiat la Arges sub egumenul Partenie (1-1797), atunci inseama, cii Vieata din 1841 reprezent'a traducerea unei redactii grecesti mai vechi decal cea cunoscuta prin Niov 'EA6Tcov din 1803. De fapt traducerea din 1841 a fost facuta dup.& un text grecese, care a avut capitolele dela Inceput mai desvoltate decal cum se gasesc In textul din N. 'Ex. As'a avem o introducere (pp. 51-53) cu idea c5, darul lui D-zeu nu1 primesc cleat sfintii, care introducere lipseste In N. 'Ex. Ni se transmit numele fratilor

lui Nifon Dumitru. si Maria , cunoastem numsle primului sau dascil Eftimie, p. 55, si se relateaza mai pe larg povestea tatsalui sat' Manuil, pp. 53--55, cum si scena cu schimnicul Antonie, p. 56. Rezumatul vietii Sf. Nifon din Nicodim Aghioritul, 'AxoXouefcc acp.astwil, Hermupolis 1847, P. 95, este Mout dupa Naov 'ExX6ycov, 1803, fail sa se citeze izvorul, cum s'a procedat la cei mai multi sfinti.

E. Traducerea ruseascA. Vieata Sf. Nifon in ruseste nu este aliceva, decal o traducere cu mici modificari a redactiunii grecesti tipa.rite. Minastirea ruseasca Sf. Panteleimon din Sf. Munte a adunat intr'o publicatie facut5, In ruseste vietile tuturor sfintilor, cari au strilucit in Sf. Munte (1), avind ca izvoare publicatiile grecesti ca Naoc 11a.paetcoc, Niov MaptopoX6yto, Moy 'Elck6icov cum si mss. din diferite minastiri. La fiecare vieata sra scris izvorul folosit pentru traducere. La vieata Sf. Nifon stii scris uiz Naov 'ExX61cov.» Fiindc5. Athonskij Paterik din 1860 cuprinde si Vieata Sf. Nifon, rezulti cii traducatorul s'a folosit

de Naov 'ExMinov, Venetia 1803, si nu de editia din Constantinopol, 1863, Traducerea nu este peste tot literali. Lipsesc sau sunt rezumate cuvinl4rile cari foesc in redactia greceasca. Urmatoarele mici pa(1) Titlul sun6, Athonskij Paterik iii izneopisanie svjatyh, na svjatoj athonskoj gore prosijaviih. (=Patericul Atonului sau descrierea viei Sfintilor, can: au stralucit in Sf. Munte Atos). 2 voL ed. a VII-a, Moscva 1897. Vie* Sf. Nifon In vol. al II-lea, p. 126-151.

Nu cunosc anul primei ediii. E. Golubinskij, Kratkij o6erk istorii... cerkvej (=Scurt& privire a istoriei.... bisericilor) Moscva 1871, citeazA p. 134 gAthonskij Paterik, Peter-

sburg 1860D In care se OA i Vieata Sf. Nifon. Artniele A.R. Torn. XXXVI.Mernorille Sect. Istonice.

www.dacoromanica.ro

47*

748

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCII

sagii lipsesc: ducerea lui Nifon cu Zaharia in Croia i cinstirea lor de catre Skanderbeg (N'Ex. 374 b, cf. AP. 128), vizitarea pesterii Crit (375 b., cf. 130), descrierea manAstirii Dionisiat (376 a., cf. 130), Immormântarea 1W Zaharia In C-pol (378 b., cf. 131), retinerea alugarilor si preotilor din Tara-Româneasc5, pentru Indreptare (380 a., cf. 138), ducerea In diet act()) (382 a., cf. 141), nepretuirea

fostei sale demnit4i de Patriarh (384 a., cf. 145), insemnarea zilei de Immormantare etb icpcotn (385 a., cf. 147), convertirea a o multime de necredinciosi (385 b., cf. 147), cuvantarile calugarului si ale boierilor lui Neagoe la desgroparea osemintelor (386 a. b., cf. 148). Minunile sunt toate relatate ca si in greceste. Lipseste numai intrarea sfantului in racla dup5, ce se arata lui Neagoe (387 b., cfr. 150) si Insirarea felului de boale vindecate In TaraRomâneasca (387 b., cf. 150). Traducerea are si rnici adaose. Morea este explicath «sau Grecia de acumn, p. 125, citeazá din noul Testament, p. 135, 144, citeaza In note anii de pástorie ai lui Simeon 0 Nifon dupa M. I. Ghedeon,

Hatt). IIva

i Incearca, chiar sa-i stabileasca anul mortii, punandu-1 1ntre 1530 1535, ceeace este cu totul gresit, p. 147. In locul unde Nifon roaga pe Neagoe sa-i trimità «Ti) keEtpaviw p.oun in ma-

nästirea Dionisiat, traduatorul adaoge aastp moge'ej moihn, o parte din moastele mele ea sa conglasueasca cu adevarata stare de lucruri (387 b., cf. 150). La sfarsit, p. 151 traducerea se Incheie cu insemnarea ca aceastä vieata a fost Kris& de «ieromonahul Gavriil, ucenic al fericitului patriarh, ajuns In urma protos la Sf. Munte D i ca slujba sfantului a fost alatuita de Joan Comninos, viitorul mitropolit. de Silistra, sub numele de Ieroteiu. tirea despre Gavriil o iea din N. 'Ex. p. 384, nota 1, iar cea cu Slujba probabil din Ghedeon, Hutp. 1kv. p. 496. Deci traducerea ruseasca nu aduce nimic nou la istoria patriarhului Nifon. F. Gavriil Protul, autorul Vietii, timpul, motivul §i limba In toate redactiunile Vietii Sf. Nifon, atat manuscrise cat Eg tiparituri, este dat ca autor ieromonahul Gavriil, Protul Sf. Munte. Despre el ni s'au pästrat mai multe date. Ghedeon, & YAOwc, 1885,

p. 209, Il numara chiar printre carturarii Sf. Munte din ultimele patru veacuri. Cu oarecare aproximatie putem stabili si vremea alegerii lui ca Protos. La 15 Martie 1515, avem atestat ca. Protos In Atos pe Simeon, catre care se adreseath marele cneaz al Mos-

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARIIIIL CONSTANTINOPOLULLII.

749

covei Vasile Ivanovici ca si trimita un calugár cunoscator de grece0e (1). Simeon li trimite pe Maxim Grecul, care la 4 Martie 1518 sosi In Moscva (2). La 15 August 1517, «Gavriil Protulp asista on toti egumenii dela manäsfirile marl ale Atosului la sfintirea bisericii Curtea de Argeq (3). Deci dupä 15 Martie 1515 i inainte de 15 August 1517, Gavriil ajunge Protos in Sf. yunte. In paraclisul Prodromului din Protaton se pástreazA i azi pictura facutä in vremea

lui Gavriil Protul, datatá din anul lurnii 7034 (.1 Sept. 1525

31 Aug. 1526) (4) i poate tot el este Protul- Gavriil, care Inchina bisericii din Protaton icoana MIA data a sfiOlor Dimitrie, Gheorghe si Teodor (5). La 10 Iunie 1527, ieromonahul Gavriil Protul, In fruntea consiliului din Atos, recunoa0e bunul drept al calugArilor din Esfigmenu asupra metohului Toprimi, care le era contestat de calugärii din Zografu(6). Asupra lui Gavriil Protul s'a emis parerea

ea% ar fi Slav de origine. P. Syrku citeazà, notita final& a unui codex

liturghiar slay, scris In 1567, pentru un preot din Sofia, in care se spune c acest codex e o traducere a fostului Protos din Sf. Munte Gavriil, Mouth, din limba greceasca In cea sArbeascä (7). De aci Syrku

trage concluzia c5, acest fost Protos Gavriil este aceea.persoana cu

Gavriil Protul din 1517, cä este Slav de origine ci a producerile sale 0 le-a scris in slavonecte (8). Aceast5, parere a lui Syrk'u s'ar (1) Scrisoarea marelui cneaz Vasile Ivanovici din 7023, Martie 15 a 1515 Mart. 15o si rfispunsul manAstirii Vatopedion, fArA sfarsit i datS, publicate de Obolenskij in Vrem.

OW, Ist. i Drevnostej, Moscva 1850. Kn. 5, p. 31-32. (2) E. E. Golubinskij, Ist. rus. cerkvi, II, partea I, p. 677. (3) NiNE, p. 115.

(4) Millet, Pargoire et Petit, Recueil des inscriptions chretiennes de l'Athos, Paris 1904, p. 3. a'AvylaTopieel zl rapctA tot) Tcptlycoo xal rgrocrip.on zod MeptoopEon Ttiito p.ovaxiino to6 Cka rrot.K, 'tatxttimioc ta (1626)a. (5) Millet 1.c. p. 11 thiricK Top SoRoo o6 Avg) ra6ptilX lapop.oveixou xat upcinoo to &Tim) Opooca.

(6) Actes d'Esphigmenou, suplement la Vizantijskij Vremennik, XII (1906), p. 47. Actul a fost vAzut si de M. I. Ghedeon, b "Abw;, p. 209. Ghedeon, 1. c.. p.61, nota 60, citeazA din Slujba Sf. Dionisie din Olimp, tipAritA In 1816 in. Cons-pol, a in vremea acestuia era Protos In Atos Gavriil, duhovnicul de panA atunci in Carea. In Vie*. Sf. Dionisie din Olimp in Athonskij Paterik, I, p. 204-205, dupl Nio; Ilapicanaoc, insA se spune Ca atunci era Protos Serafim, care vine si in Tara-Romaneasca. (7) P. Syrku, OSerki iz istorii literaturnyh snaenij Bolger i Serbov v XIVXV vekah, Petersburg, 1901, p. CCLILII oGa nptuA. nooti npwin cflo roP r dep.1141. OT IVIVKI+111 ictifrki HO coss's'cicop.

(8) In Iulie 1562, InsA se ail ca Protos un Gavriil, care nu pare a fi cel din 1517, dici In cazul acesta ar fi pAstorit mai malt de 45 ani, ceeace este neobisnuit (Actes

d'Esphigmenou, Suplement la Viz. Vrem. XII (1906), p. 49.

www.dacoromanica.ro

bucoNtri, bn. NIC. M. POPESCIT

750

mai putea sprijini si cu alte date. Pe o liturghie tipärita se gaseste urmatoarea Insemnare slavoneasca de mana din anul 1535: a Aceasta

s'a tradus de Gavriil ieromonahul si fostul Protos al Sf. Munte din carte greceasca In sarbease& si s'a dat In Imparateasca si sfânta manastire a mar ei lavre sarbesti numitä Hilandar, in anul 70433, deci o traducere din greceste in sarbeste In anul 1535, &and acest Gavriil era numai fost Protos (1). Dar parerea cum ca Gavriil ar fi fost Slav de origine nu se poate. sustinea cu temeiu. Mai Intaiu, cum se va vedeä, Gavriil a scris Vieata Sf. Nifon In greceste si al doilea atat inscriptiile icoanelor din vremea pastoriei sale cum si iscalitura sa ca Protos in actul dela 10 Iunie 1527 este greceasc& at 6 icpayroc 'rob cilioo '6pou ra.6pciP. Espop.6vRoc3,ceeace nu s'ar fi Intamplat daca Gavriil ar fi fost Slav, cad protosii slavi se iscaliau In slavoneste. Dovada o avem la Protul Sava, ale carui dou& iscalituri pe acte oficiale din 1513 sunt slavonesti (2).

In August 1517, Gavriil Protul era in Tara-Romaneasca. Neagoe Basarab aproape ispravise biserica dela Curtea de Arges. Din sfinVirea ei Voivodul vru sa fac& o s3rbare impunatoare si de aceea invita nu numai clerul sau si a toata aceasta tar& a noastra», ci si clericii din afará, unde era foarte cunoscut prin daniile sale. Patriarhul Tarigradului Teolipt Impreun& cu patru Mitropoliti fur& de fata. Scrisoare cu iscalitura Domnului invita pe toti arhimandritii si egumenii din Muntele Atos. «Gavriil Protul daca, vazii ,cartea si scrisoarea Domnului D (3), veni In Tara-Romaneasca cu 20 de egumeni dela manastirile cele mari. Sfintirea bisericii se incepii la 14 August si se termin& a doua zi, 15 August, cand se praznuià saxbatoarea Adormirii Maicii Domnului, cu ospat mare, cu veselie si cu impartire de daruri. Doua zile mai tarziu, la 17 August, se iscalià documentul, prin care se muta scaunul Mitropoliei dela Arges la Targoviste. Cu acest prilej nu fu uitat nici patriarhul Nifon, fostul parinte sufletesc al lui Neagoe, care li pastra o parte din (1) Ljub. Stojanovid, Stari srpski zapisi i natpisi III (13elgrad 1905), p. 52, No. 4962: Beta

H Ad

n,iggemme ct ragpIggom cgigwegogloggpm H 11,111,10TOM MTh rog WT rpkcgre ggigli g cpgcgtho His gapegh H CHAlpIHTI 061sITIMa mimic gaaphi cpscgit rgerogemg ligagAap, lits irk[Tolis.m.r.D

npffirroom redil grecescul apo'filv Itptinoc si deci nedumerirea lui Stojanovió In Indice, p. 310, n'are loc. . (2) Ades de Zographon, suplement la Viz. Vremenik, XIII (1907), pp. 127, 129 gnAvr CM( rOpH cis.% Iepontosax.» Dec& cumv5. traducerile amintite ar II de Gavriil al nostru, s'ar puteà emite ipoteza c4 stià si slavoneste pe lAngA limba sa matern1 cea greceascg. (31 NiNE,114.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULIII.

751

moaste. Printre icoanele puse In tinda bisericii din Arge§ se aft& asi chipul Sfantului Nifon Patriarhul, ferecat tot cu aur si cu pietri scumpe inframsetatn (1). Pentru Sf. Nifon se Meuse si slujbli aparte ucti vecernie, utrenie si liturghieD, care se binecuvânt5, de Theolipt Patriarhul si se hotäri sa, se faca, pretutindenea (2). In biserica ortodox5, InsA o slujb5, de sMnt fár covc4cipcov, adic5, farà cetire din vieata SMntului care se präznueste (3), nu se poate si sigur GA cei

din Tara-RomAneasc5, nu aveau atatea date pentru a scrie vieata patriarhului Nifon, care numai putina, vreme potrecuse aici la ei. Ga-

vriil Protul ii luä aceasta Insärcinare de a scrie vieata lui Nifon. Nu se spune, dar poate c5, Gavriil a fost indemnat la aceasta si de Neagoe, care va fi dorit s5, cunoasc5, mai exact vieata printe1ui säü sufletesc, dela care Tara-Romaneasc5, aye& noua organizatie bisericeasc5,.

Lucrarea, pe care o scrise Gavriil Protul, contine In redactia româneascá pe Mg& vieata Sf. Nifon si domniile a 4 voivozi muntenesti. Domnia lui Radu IV cel Mare (1496-1508) intrà In planul compozitiei, ca domnia voivodului care chemase si gonise pe paMihnea I eel 115,u 1508 1510 §i triarh. Domniile urmasilor s5,i V15.dut 1510-1512 n'au legatursa, direct& cu planul lucrArii sunt descrise numai pentru a Inälta, pe Craiovesti, cari sunt urrnaxiti de acesti Domni, pe cari Insá Craiovestii reusesc a-i exterminà si a pune In scaun pe ruda lor Neagoe. Domnia acestuia din urm5, e descris5, pe larg. Sunt indicate toate rnânastirile din tar5, si din

dark reparate si zidite de el. Epitete retorice nu lipsesc: Neagoe e comparat cu David, care ridic5, chivotul legii Domnului, cum Neagoe ridic5, biserica Terii-Romanesti, NiNE 78. Cum Teodosie cel Mic pentru ief tarea mamei sale aduce rnoastele Sf. Joan Hrisostom la Constantinopol, tot asa, si Neagoe aduse moastele lui Nifon in Tara-RomAneasc5, pentru iertarea Radului Vodk NiNE, 82. Biserica Curtea de Age§ i se pare mai frumoas5, decat Sionul lui

David si Sf. Sofia lui Iustinian, NiNE, 110. AMta atentie se &á in Mudarea zelului lui Neagoa pentru biserica ortodox4, Incàt scopul lucrärii In multe pärti se pierde i apare cä vie*, d fost scrisä nu pentru a Mudh, pe Nifon, ci pentru a slávi pe Neagoe. Aceasta.' descriere amAnuntit5, interca1at5, In vieata Sf. Nifon a faptelor lui (11 NiNE, 116.

(2) L. c., 118.

(3) In vieaca Sf. Nifon se gaseste un pasaj, care aratfi clar c1 aceastl vieata s'a scris ca s6 se ceteascii in ziva praznuirii sale, NiNE, p. 8.

www.dacoromanica.ro

752

DIACONUL DR. MC. M. POPESCU

Neagoe a fácut pe vechiul analist

vorbeasa, de o biografie anumita a lui Neagoe, care s'a dat srt fie státatoare la Mitropolia s'a,

din Thrgoviqte (1).

Ca izvoare Gaviil s'a servit de relatärile altora i mai ales de impresiile sale personale. Spune singur in incheierea lucrärii sale ca, a auzit cu urechile lui pe Nifon (NiNE, 126), 1-a väzut cu ochii s'ai In mânástirea Dionisiat 0 i-au märturisit toti fratii din acea mhnastire 0- din alto mânástiri despre virtutile eroului sAu (NiNE, 52). Aceste cuno§tinte personale ale lui Gavriil despre Nifon nu credern s'a, se ridice mai sus de intoarcerea acestuia din urrnä in Atos. Se va vedea, ca informatiile culese ((dela alti oameni credincio0» (NiNE,

126) nu corespund in totul adevárului, mai ales tirile despre tineretea lui Nifon. Pentru petrecerea lui Nifon in Tara-RomaneascA i se vor fi dat informatii chiar de Neagoe, colarul lui Nifon. Gavriil a rämas In l'ara-Româneasca mai multi vreme §i a vizitat unele mAnastiri. Spune singur c5, a vsazut Cozia §i ii descrie incAntat situatia 0 Imprejurimile, numind-o pärnântul cel fágAduit ; el face cea dintAi amintire despre izvoarele de pucioas'a din jurul Cozieiazi baile Govora-Cälimánecti, NiNE, 112. Descrie ca un martor ocular mAnastirea Dealului, Mitropolia i biserica Sf. Gheorghe din Thrgoviqte, NiNE, 110-112. Se mai vede cá i-a trecut prin mânä docurnentul de mutare a Mitropoliei dela Argeq la Taxgovi0e, cAci ii citeazá sfArcitul 0 titulatura Domnului, ca §i cum 1-ar copià (2).

Gavriil 10 Incepe lucrarea dupa, 15 August 1517 0 pare a fi foot gata in anul 1519, In orice caz Inainte de 1521 (3). El face amintire de lucrarile continuate la Argeq dupa% sfintire tFi se §tie eh% aci s'a lucrat i dupä 1517 (4). Apoi Gavriil, care Incirä toate bisericile refAcute §i zidite de Neagoe in tara 0 in afará, nu face nici o amintire despre zidirea Bistritei oltene, a ca,rei inscriptie slay& (1) Partea din vechile anale inlocuitá cu Vieata St Nifon s'a publicat de N. Iorga, Cronicile muntene, An. Acad. Rom. Ser. II. VoL XXI (Mem. Sect. ist.) 1900, p. 310. Notez cA cuvántul neclar ahitiip nu poate fi deal slavonescul lINCHTHil 8 vieatà, biografie. Expresia -clitia sfantuluis se aude ei azi prin mâniistiri. Cunosc si expresia 0,rAneascA an'are laid o jitie p5. elp, In intelesul, n'are nici o boalá, defect. (2) aBunul credincios Domn 10 Neagoe Vod5.a NiH 150 a, NiNE, 120, ar corespunde obisnuitei expresii documentare: gAdrOditIHM1 rocnoAmm Itv Hkrog 'comma. Cu oarecare deosebire cam ash, incepe doe. CLIII din I 2, Bogdan, Relafiile cu Brasovul (1902l, p.151. (3) Hasdeu, Arch. ist. 1, p. 122 pune data adup5. 1525, ceeace in nici un caz nu poate fi anul compunerii lui Gavriil. In Magnum Etimologicum, col. 2465 lined scrie ascrisa dintaiu pe la 1517N. (4) N. Iorga, Istoria bisericii romdne, 1,130 si 132.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIAREIIIL CONSTANTINOPOLIMUI.

753

spune, c5, In zilele lui Neagoe Voda [s'a inceput 0] s'a isprävit la 1519, Octomvrie 1 (1). Gavriil nu face nici o aluzie la moartea copiilor lui Neagoe, iar Petru, pe care Neagoe II plange mai ales, traia la 9 0 15 Iunie qi la 1 Decemvrie 1519 (2). In privinta limbii in care a fost scrisa Vieata Sf. Nifon, d-1 N. Iorga

crede ca Gavril i-a scris opera In grece§te el find Grec 0 a trimis-o In primul rand lui Neagoe; dar In Tara-Romaneasca limba greacá nefiind cunoscuta la inceputul secolului al XVI-lea lu-

crarea fu tradusa in slavone0e 0 unita cu tractatele scrise de

Neagoe insu Incepa sa circule mult apreciatä, pe la carturarii timpului (3). D.1 Russo sprijinit pe servilismul traducatorilor susVme ca, grecismele cuprinse In traducerea romaneasc5, (ochianul, Alvania,

tara Panoniei, eghemonul, ighimonul, p. 1 9, 43, 57, 115, 117, ed. Nanieseu) au trecut din limba greaca, in care Gavriil i-a scris lucrarea, In traducerea slavoneasch servil facuta dupa originalul grecesc,

iar In romane0e au trecut din textul slay, duP5, care s'a facut traducerea româneasc5,(4).

Cu privire la originalul dupa care s'a Mout traducerea romaneasca 0 la timpul In care s'a fkut, d-1 Iorga afirma c5, In veacul al XVII-lea, cand slavona pierdii teren i epoca traducerilor Incepa, aceasta Vieat5, a Sf. Nifon fu tradusA din s1avone0e In romane0e. Cuvintele slavone (Pelopov, providet, Draoea, Preditici, podvig, etc.) curentul

cultural, varsta manuscriselor gi limba asigur5, cä traducerea e din veacul al XVII-lea (5). Dup5, d-1 D. Onciul aceasta vie* s'a tradus (1) N. Iorga, lnscriptii din bisericile Romdniei, II, p. 81. (2) Ljub. Stojanovid, Stari srpski zapisi i natpisi, I, p. 133, no. 437 .si. p. 135, No. 440. Theiner, Velem monumenta slay. merid., I, p. 571. Deoarece In VieatA NiNE, p. 114, cetim: uDecii chieml Domnul si pre Theoliptd Tarigradeanul, care imite patriarhu a tat& lumeab, se vede clar cA lucrarea s'a fäcut In vremea pAstoriei lui Theolipt, deci Inainte de 31 Decemvrie 1522, cAnd In locul ráposatului Theolipt este ales ca patriarh ecumenic leremia, Mitropolitul Sofiei (A. Pap.-Keramevs, `lepoo. f3c6k. I, (1891) p. 346).

(3) N. Iorga, Cronicile muntene In I. c., p. 305-306 ; cf. acelas, Istoria literaturii romane sec. XVIII, II, p. 605, Geschichte des rumdn. Volkes, I, 400. (4) D. Russo, Critica textelor 0 tehnica edifiilor, 1912, p. 54 55. P. Syrku, 0i5erki iz istorii . . . . . p. CCLII bazAndu-se pe scrierea slavoneasa amintitA mai sus a lui Gavriil crede cA cdupA toatA probabilitatea si Vie*. lui Nifon a fost scrisA la Inceput in limba slavA.D S. Romansky, I. c., 147 admite aceastA idee a lui Syrku. D-1 Russo, Studii 0 Critics,

1910, p. 5, nota 1, socoteste ideile cum a Gavriil a fost SArb Isi a Vieata Sf. Nifon a fost scris5 la ince put in slavoneste ea 'curate erezii D. (5) N. Iorga, Cronicile muntene In An. Acad. lions. XXI, p. 306-307; acelas, Istoria literaturii religioase In Studii 0 documents, VII, p. CXXXI, pune traducerea in vremea lui Mateiu Basarab (1632 1654) gpoate ea &A slujeasa domnului Insus.a 48

www.dacoromanica.ro

754

DIACONUL DR. NIC. M. POPESCU

sub domnia lui Mateiu Basarab (1632-1654) pentrud, Tara-Romaneasd, este numita adeseori Tara Munteneasek nurne intrebuintat in tara sub Mateiu Basarab (In Indreptarea Legii) i introdus atunci din Moldova (1).

G. Compáratie intre redactiunea rornâneasca i cea greceascg. Din comparatia redactiunii romanesti cu cea greceasck tipárit5, in Niov 'ExX6Tcov din 1803, rezulta c6, cea din urmk desi plead, din aceeas compunere a lui Gavriil ca si cea româneasck cu vremea

s'a schimbat mult, pe &and redactiunea româneasd a ramas, afará de mici modifidri, cum a iesit din pana tradudtorului roman. Diao caracteristid a vietilor de sfinti sunt logurile i discursurile foarte numeroase in redactia greceasek Redactia rornaneasd contine putine minuni neinsemnate, cea greceascä insä este plin'a de minuni; mai departe redactia greceascá a inlaturat mai ta,rziu capitolele, cari nu privesc direct Vieata Sfantului, a desvoltat unele pasaje si a schimbat pe altele in vederea unor anumite scopuri urmArite. Cu toate aceste schhnbari planul primitiv al lucearii se poate recunoaste In amandou'a redactiile, mersul ideilor e acelas chiar se mai pAstreaz5, pasaje, undo expunerea este aproape literalk

In redactia rordneasd ca In &care Vieata de Sfant se ghsesc dialoguri i discursuri, dar multe dintre ele sunt foarte" scurte. In redactia greceasd, numarul dialogurilor si discursurilor este foarte mare. Fiecare persoanä, care intrá In actiune, tine un discurs sau vorbeste in dialog. Un indice al acestora mi s'a pArut de prisos, dar trebue notat cä acolo unde in redactia rornaneasca sunt cuvantari, acestea s'au mantinut cu oarecare amplificare i In cea greceasd. Redactia romaneasd nu ne relateaz5, minuni multe i mari, ci numai dteva i acestea foarte modeste. In Atos, Nifon vindeca pe

un cMugär de mutenie, pe altul de durere do cap si pe altul de friguri (NiNE, 86), iar In Tara-Romaneasd la manstirea Dealului

Neagoe a povestit d, in appeal& a vAzut cum un izvor de ap5, iesit din racla lui Nifon a spalat oasele lui Radu (NiNE, 88) si cum Nifon i s'a arätat i i-a atras atentia cä numai un boier nu credo in gmtenia lui (NiNE, 90, 92). Mai este relatarea \raga ca, «si alto minuni multe i aratitri facean (NiNE, 92.) Sä se mai alba in vedere cä si (1) D. Onciul, Din Istoria Ronanisi, 1909, p. 81 i 82 notA. Exemple: NiH, 133 a cf. NiNE, 4, btara munteneascAb; NiH, 137 a cf. NiNE, 34, 36. «Ungrovlahiib, dar Cronica Terii, Mag. ist. IV, p. 235 . . . et5.rii munteneqti.b

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARHUL CONSTANTINOPOLIILIII.

755

aceste minuni sunt savarOte numai dupa moarte. Redactia greceasca abunda in minuni. 1. Petronius, un calugär, vede intr'o noapte o lumina care incunjura pe Nifon in rugaciune i se inalta pan& la cer, luminand total (N. 'Ex. 376 a.). 2. Igumenul din Dionisiat indeamna pe Nifon sä primeasca episcopia prin porunca prima& dela D-zeu (377 b.). 3. Nifon profete0e viitoarele mari pericole ce au sa-1 ajunga (377 b.), cum §i domnia lui Neagoe Basarab (382 a.).

4. 0 flacara incunjoara pe Nifon, cand era de strap, la mare de

frica piratilor (383 a.). 5. Sf. loan Botezatorul se arata igumenului ii porunce0e sa nu mai lase pe Nifon ca pazitor de catari3opaocinc(1) (383 a.). 6. Nifon potole§te o furtuna pe mare prin rugaciune i binecuvinteaza ancora corabiei, care apoi lini§tia furtunile, cand era lasata in apa (384 a. b.). 7. Din moa0e1e Sfantului Nifon la desgropare iese miros bun, care umple locul i biserica (2) (386 b.). 8. Un mut, un surd i un orb se vindeca sarutand moa0ele SlAntului (386 b. 387 a.); aci sa se noteze ca aceste minuni sunt mai mari decat cele povestite de redactia româneasca, durere de cap §i friguri (NiNE, 87.). 9. In Tara-Romaneasca stint vindecati o multirne de bolnavi, schiopi, orbi, demonizati pe langa minunile povegite de Neagoe (N. 'Ex. 387 a. b.). In redactiunea greceasca nu gäsim capitole intregi cari se afla in redactiunea româneasca. Intreaga domnie a lui Mihnea cel Rau (1508 1510), cu omorirea boierilor i urrnarirea farniliei Craiove§tilor, luptele contra lui Mihnea i ornorirea lui in Sibiiu de catre Dimitrio IacOci nu este povestita (cf. NiNE, 58-72.) Tot aà nu se al.& domnia fratelui lui Radu IV eel Mare, Vladut (1510-1512), care

*tat de Bogdan, sotul surorii lui Radu, urmare0e pe Neagoe §i pe Craiove§ti, prin care apoi i§i gase0e moartea in Bucure0i (cf. NiNE 72-76). Aceste doua capitole, cari nu stau in legatura direct& cu Vieata Sf. Nifon sunt rezumate in urmatoarea fraza N.' Ex. 386 a: eNe6.-rxoc; ixtvativeuce la TCit gUxcecoc Curb atico zupcivvou4 cc60,43,7,cg, 67C06

two p.e7Ch tbv Oc'octto 'co& ePaaoaou :

Cm?.. 'c?..,10111Exvccv icpth-cov,

xcei tiatepoy &..rb sby 13X6aouXoy.n Nimic Insä nu gasim In redactia

greceasca despre punerea lui Macarie ca mitropolit al Ungrovlahiei, (1) al3opaoy&plc, cel care ingrijeste de popaciwtx sau liouVcra, catiris dupa' Ph. Meyer, Zeitschrift far Kirchengeschichte, XI (1890), 573. Slujba Sf. Nifon din 1860, p. 42 are ala slujba vordunariei dupil iar editia din 1841, p. 73 a tradus 4slujia catarilor la argAtieD. 1.

(2) Minunea aceasta' este cerutl pentru ca oineva s5. fie socotit ca sfant (v. Ph. Meyer, c., 542). In redactia rom. (NiNE, 81) asecriul era de lemnü on mirosall bun6D.

www.dacoromanica.ro

756

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCII

despre omorirea lui Bogdan si supunerea tuturor vrajmasilor lui Neagoe (cf. NiNE, 78 82), despre petrecere lui Manuil la curtea lui Gheorghe Brancovici i fuga sa In Pelopones la Toma, fratele Irinei Brancovici (cf. NiNE, 4 10). Redactiunea greceasca lasa qi introducerea la o parte si Incepe cu indicarea terii de nastere a lui Nifon ci cu numele parintilor sai (N. 'Ex. 373 a.) (1). Redactiunea greceasca merge paná la trimiterea moastelor lui Nifon inapoi in Dionisiat si se incheie cu stirea oä Neagoe a ridicat multe clädiri in aceasta manästire i GA a depus mama i capul sfantului In manästirea dela Arges (388 b.) In redactia româneasca, dupa acest capitol urmeaza Incirarea bisericilor reparate, Inpodobite i zidite de Neagoe In tara si aiurea, apoi descrierea sfiintirii bisericii Curtea de Arge i se Incheie la sfarsit cu o lauds& catre Sf. Nifon

(NiNE, 94-126). Aceste capitole au fost iar4 Inlaturate, cad nu priviau direct Vieata Sfamtului.

Multe capitole In redactia greceasca sunt mai pe larg desvoltate decat In redactia româneasca. De pilda: Redactia romaneasca povesteste pe scurt, ca cetatenii Salonicului Impreuna cu clerul lor cautau un orn potrivit pentru biserica lor vaduvita de mitropolit. Nifon primi aceasta demnitate qi, macar ca. la Inceput se indoià, fu apoi pastor bun (NiNE, 24, 26.) In red. gr. acest eveniment este amestecat cu minuni, discursuri i delegatii. Doi boieri din Salonic fac cunoctinta lui Nifon In Atos, ii admira Invatatura i raspandesc vestea despre vrednicia sa In orasul lor. Dupä moartea mitropolitului din Salonic ii da chiar i numele -- in adunare este ales 2 episcopi i clerici este triNifon ca. succesor. 0 delegatie misa la Dionisiat In Atos ca sa-I aduca. Calugarii de aci tin un discurs cá nu se pot lipsi de un asa, mare invatator trimis Ion de D-zeu. Nifon luminat de Duhul sfânt afla rostul delegatiei si asigura pe egumenul manastirii ca nu va primi, iar egumenul profeteste c5. nu-1 va mai vedeh In vieata. La plansul rasunator al lui Nifon In biserica se aduna calugarii ci delegatia, care ii Irnmaneaza actul de alegere. Nifon Intr'un discurs insist& asupra nedestoiniciei sale; la care delegatii obiecteaza ca nu se cade sa respinga votul poporului. ins5 cu alt cuprins cum si capi(1) Vieata din Slujba din 1841 are introducere, tolul despre petrecerea lui Manuil la curtea lui Brancovici si fuga lui la Toma In Pelopones. Fiindcä vieata din aceastá slujbfi reprezentä o redactie nouà greceascgpoate chiar cea trimisá din Dionisiat la Arges la silrsitul veacului al 18-leaar rezultà a In redactarea din N. 'Ex. (1803) aceste p'arti au fost Inkiturate. De altfel toate vietile din N. 'Ex. (1803) bleep la fel cu indicarea patriei sfAntului i on numele pärintilor säi.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARIIIIL CONSTANTINOPOLIILIJI. 1

757

Egumenul luminat de Duhul slant Indeamn5, pe Nifon sA primeascA aducA aminte de manAstire i s'o ajute. Se poarhieria, dar vesteste mai departe despArtirea duioas5, a lui Nifon din manAstire, primirea si sfintirea sa solemn& In Salonic. Ca mitropolit Nifon Invata

contra sinodului din Florenta si a Latinilor, mangae pe cei asupriti de jugul turcesc i ajutA pe cei nevoiasi. Vestea despre el se duce departe, multi yin sA-1 vaz5, si sA-1 asculte (N. 'Ex. 376 b-378 a). DupA red. rom. Radu Vod5, se supAr51 pe Nifon, pentrucA acesta nu admite cAsätoria Intro sora dornnului i boierul Bogdan, care

avea o sotie legiuit5, (NiNE, 44). In red. gr. acest evenim out este mult mai desvoltat. Bogdan este un om ran din Moldova, de unde a fugit de frica mortii la care era pedepsit. In Tara-RomaneascA intra pe subt pielea lui Radu, care li d5, chiar pe soru-sa de sotie,

stia c5, Bogdan are in Moldova femeia sa. Aceasta scrie lui Nifon ca are copii si nu vrea sA-si lase bArbatul. Nifon chiarda pe Bogdan si-1 sfAtueste sa se intoarcA la sopa sa dintai. In loc s5, asculte aceste sfaturi, Bogdan parAste pe Nifon la Radu sfatuindu-1 sA-1 goneascA. Dup5. ce Nifon ceteste Domnului scrisoarea femeii dintái a lui Bogdan si invedereazA cu legea In man& c5, noua thsAtorie este nelegiuitä, Radu rAspunde aspru foslului patriarh, care apoi se duce in bisericA i afuriseste pe Bogdan si pe cei ce-1 ajuta la farAdelegile sale (N. 'Ex. 380 b 381 b). Foarte pe larg este desvoltat in red. gr. capitolul in care se povesteste Vieata lui Nifon dupA intoarcerea sa in Atos. Pe cand red. rom. stie nurnai de trecerea sa dela Vatoped la Dionisiat, unde slujeste ca pilda de vieata calugareasca pan& la moarte sfAtuind pre toti prin InvAtaturile sale di dand el Intaiu exemplu de supunere (NiNE 48 54), red. gr. il face sa vie ca un necunoscut In Dionisiat, unde este randuit sä pazeascA catarii manAstirii. Din aceastä situded i.

atie iese la iveala printr'o minune urmatá de altele si este tinut in mare ciriste panA la moarte (N. 'Ex. 382 a.-388). Red. gr. schimba unele fapte dându-le alta interpretare. Red. rom. spune ca, Nifon a luat inceputul cAlugariei dela monahul Ioasaf,

in Arta fu fAcut calugar desavarsit i chiar sfintit ca diacon, iar in Croia fu sfintit ca preot (NiNE, 12, 14, 16). Dup5, red. gr. Nifon timbracA sfanta hainA ingereascA» in Dionisiat si tot acolo fu sfintit diacon si preot, dupa ce el colindase prin Albania, Ohrid si mai toate madastirile Atosului, unde chiar invatase pe cAlugAri (N. 'Ex.

376 a). Prin asta vrea sa zica ca pan5, aci Nifon avusese numai lincpby 0010E, prima treaptä a calugArismului. Se vede clar GA ama-

www.dacoromanica.ro

758

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCIT

narea sfintirei lui Nifon este un adaos posterior al celor din Dionisiat, pentru a ridic& prin ash cinstea m&nAstirii lor. Tot pentru a ridica cinstea Atosului red. gr. face pe Nifon sa, vie la Atos direct dela Ohrid §i cam far& voia invaTatorului säu Zaharia (375 a.) In red. rom. se scrie ca atunci c&nd Nifon era In Arta, toate bisericile ortocloxe fugiser& dela biserica Tarigradului 0 stau in leg&tur& cu biserica Ohridei din pricina unirii dela Florenta (14, 16). Red. gr. aminte§te

turburarea pricinuitá de unirea dela Fiore* cum 0

opunerea bisericilor orientale, dar nu face nici o amintire despre situatia Ina lta a bisericii din Ohrid; mai mult Inca, ea pune In leg&tura cu unirea dela Florenp, faptele urmAtoare. Nifon 0 cu Invätatorul säu Zaharia se due in Ascalon (1) (N. 'Ex. 374 b), ca s& predice contra unirii §i pentru mäntinerea ortodoxiei, pe cand in red. rom. ducerea la Ascalon §i Croia este mai mult o ernigrare. In legAtur& cu aceast& predicare contra unirii red. gr. pune apoi subt Constantin Paleologul adunarea unui sinod, care a declarat nul& unirea din 1439 dela Florenta (2) (N. 'Ex. 374 b) 0, tot In acest §ir de idei stand, transform& pasajul, unde In red. rom. era vorba de o expeditie a Turcilor spre Albania, In cucerirea Constantinopolului de Turei and chiai- anul exact al cuceririi (N. 'Ex. 374 b), lueru putin obi§nuit In Vietile de sfinti, cari sunt foarte avare in

inregistrarea datelor. Faptul cá red. gr. nu aminte0e situatia superioar& a bisericii din Ohrid dup& unirea din Florenta, cum face red. rom., ar fi o prob.& ca schimbarea de text s'a fácut atunci cand lupta pentru supunerea Ohridei subt Cons-pol era vie, sau poate chiar dupá supunerea din 1767. Intr'adevär In red. rom. biserica Ohridei este numit& a patriar0en (NiNE, 18), arhiepiscopul ei este numit patriarh (3), iar titlul lui intreg suna; a ...Iustnilaniel ca dentäiu 0 al tuturor Bulgarilor §i al Särbilor 0 al Arvaniei §i al altor laturi» (NiNE, 14 §i 20). Pentru red. gr. arhiepiscopul §i biserica din Ohrid este cO apzcapatic '.* 'Azpcathv (N. 'Ex. 375 a.), epitet care in nici un caz nu se pute& da Ohridei in veacul al XV-lea, sigur Ins& i se pute&

zice a§à in veacul al XVIII-lea dup& supunere. (1) a'ErciTiccv sk Tby 'Acruawyco, numire care se va exp1ic5, mai departe, si care stA In 1egatur5 cu ocetatea Dracea, In Vara Asculunuluib (NiNE, 16). (2) In red. rom. nici o urmit despre acest sinod. Pe acest pasaj sigur interpolat se sprijine§te L. Petit, apärltorul sinodului Constantinopolitan din 1450. Pärerea lui I'etit o impártäseste si Ch. Auner, La Moldavia au Comae de Florence, p. 25. (3) NiNE, 14, 16, 18, 20; H. Gelzer, Patriarchat v. Ohrid, p. 177 a arittat cá titulatura .itatpiprric in too de 2tpxcenicnconoc este chiar mai obisnuitg, de pildit chiar in1685 catinapyyl; 'AxptaCav rprOptoc.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARIIIIL CONSTANTINOPOLIILIII.

759

In cele dou5, redactiuni sunt i pasaje cari se aseam5,n5, aproape cuvânt de cuvânt. In Sozopolis Nifon epetrecii inpreuná cu caluOrli viiat5, mai predesupra fierei ornene01, pentru care fu vestit 91 láudat in toate laturile atáta cat veniià tog de pretutindinea la sfintia sa de ILIA inv545,tur5, de fo!osul sufletelor sale» (NiNE, 30, 32) = gaicepvCovscg Corriv 67cep0a6ricsov, s6coy &no) j cixot ':ou acea.6671 eic 6Xct 'Ca p.epl ixstva, 'XCLI gTpazov o Xpcoscri.vol, at.a va px,roolo T6,0 crATcov,

cL

V&

cixo6ouv Tip (.1)VOffE).11 OcachaxaMc,tv sou». (N. 'Ex.

379 a). In a doua p5,storie: aDeci iar straluci luminat soarele celü neapus §i IncAlziiA pre toti cu veselia inváraturii sfintii sale» (NiNE, 32)=«xcii ekv.tic.pe 'racy t cpCoc Eon Ttv XUVE111), %C/1 itpOYCLSO'q 6X71 -1%1

Oixoulien tie sr.'g cork atacixk TOun (N. 'Ex. 3799). Dupä intoarcerea in Atos: «cum §i eü 1-am vAzut facandu lucruri ca acestea» (NiNE, 52)= «t?Ai

gPXEILrh

owori

eic s6v wijitov» (N. 'Ex.

607.0t1C751)

384 a). Descrierea raclei racute de Neagoe: NiNE, 92: edeade de fad' sicriiul tot de argint curat ei4 polei cu aur, infrumsetA cu mArgAritar frumos pi cu alte pietri scumpe i cu jmaIii si desupra pre plehupti scrise chipul

sfântulul intregti, iar jos la picioarele

sfântuluI sã scrise pre sine Inge-

N. 'Ex. 387 b: excel Exccp.av Eva xpuabv xoupointAtov, noXugoSov, 1iè ckpag iroXutt-

Roth; xal apiatov 7tepotexoantivov, (op:atm-coy, xcd stg th axinccap.4 TOL aWOOENI Ecrc6mas T6v 9Aycov, %al Ey.npoaeliv 'coo Ecrt6prias sbv ilUT610 TOL yovatLatbv».

nuche, rugandu-se sfintiT sale»

Pasaje asem5,nätoare, dar uncle red. gr. este mai desvoltat5, mai sunt: N. 'Ex. 379 b, cf. NiNE, 35; 381 a, cf. 43; 381 b, cf. 45; 381

b, 382 a, cf. 47; 382 a, cf. 47, 49. 0 caracteristia a red. rom., care a dispArut cu totul In red. gr., este antichizarea numelor de popoare §i loca1it4i, o mod5, in istoriografia bizantin5, incepând cu veacul al XI-lea, pe care o urmara §i scribii slavi. Despotul Gheorghe Brancovici este «Domnul Dalmatiin §i sotia sa Irina este «doamna... den tara Dalmatii» (NiNE, 8, 10). l'ara-RomAneascä este de mai multo ori numit5, «taxa munteneasca», atara rumaneasca» dar de ase ori poart i numele de Panonia. aFericitul Nifon den tara Panoniei» (NiNE, 42); aNifon e0 den tara Panoniei» (NiNE, 56); aMihnea Vod5, den scaunul Wei Panoniei» (NiNE, 66); trimisera moa0ele «In tam Panoniei la Domnul Neagoe Voda» (NiNE, 86); «Neagoe Vod5,, domnul (ighimonul)

www.dacoromanica.ro

760

DIACONDL DR. NIC. M. POPESCII

Panoniln (NiNE, 114 §i 124). Manastirea uOreisculul in mágura Mi-

sieln (NiNE, 100) este manastirea Orerovita, o fundatie a despo-

tului Lazar (-I- 1389) sub muntele Kaajina (1), iar expresia n mägura MisieID stä in legatura, cu numele vechiu al provinciei Moesia superior--YAm Mucia.--ilincIE ropuee (2). Manastirea Trescavita

este wzata. In Pethlagonia (NiNE, 100; NiH, 147, a: Peflagonia), tinutul din jurul ora§ului Monastir, al earei Mitropolit 0 astäzi se intituleaza O HeXotTovEctc. Poate sub localitatea aLuedonie» (NiNE,

102; NiH, 147 a: Lugdunia) vrea autorul sa Inteleaga pe vechiul Lychnidos, astazi oraqul Ochrid. Din toate acestea se Invedereaza. ca red. rom. a Vielli lui Nifon pastreazá mai bine decal red. gr. tipaxita, caracterul redactiei pri-

mitive, poartà. mai putin InfaNarea unei legende haghiografIce 0 deci merit& mai rnulta, crezare decal cea greceasca. (1) I. Ruvarao In Starinar, VI (Belgrad 1889), 33-34. (2) Expresia si la Ljub. Stojanovid, Zapisi, No. 812 si 3.165.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A DOUA. BIOGRAFIA LUI NIFON AL II-LEA PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI.

A. Pärintii, cdlatoriile, stabilirea in Atos. Nifon s'a nascut in Pelopones. Asupra acestui punct toate izvoarele spun acela lucru (1). Red. rom. cat i cea gr. a vietii ne transmite numele pArintilor säi : tatál se numia, Manuil, iar muma Maria (2). Muma era, din Pelopones i dintr'o familia nobilä grecease& (3). Asupra originii §i nationalitatii tatálui exist 5. deosebiri de pareri. Ecthesis Chronica i top cari au folosit acest izvor, scriu cá tatal lui Nifon era, nobil albanez (4). Dup5, red. rom. a Vietii

insa tatál lui Nifon, anume Manuil, era v5,taf de copii din casä la curtea lui Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei (5) (1427-1456). In aceastä demnitate find, el fu parit de Manea Hlapen, bagat in (1) N. 'Ex. 373' uMopiavo; Ecth. Chronica ed. Lambros, p. 45, u'Ely Tap Tell Tilos' ix 171-e )sorroyyl000D; flaw. /cm p. 139. efIC010 si

i

atatratx TOO tiltb ,c4p# 111eXon6vviaoy, irjr0011 &ith tby

Mopiav.o; MA. let. p. 33, elly Si ,c4pi eactpiOce neXonoyv4r-floco ; Nifl, 133 b aostrovul Pelo-

pow, Pelipov este greseali de copist ca 0 In NiNE, 8, 10 aApelapov, PelipovuluiD; Ms. A. R. 3188, fol. 207", rand. 21 aApelapovD, la margine aMoreaD. Ms. A. R. 2714, fol. 87, rand. 1 aApelapov», randul 16 aostrovul Pelopovuluip. Pentru expresia ostrovul Pelopov compara slavul OCTPORk rignonosk (=Peloponnesus, Miklosich, Lexicon palaeoslovenicuns,

1862-5) qi grecescul 4 vtaoc Tor) IliAosog (=Peloponesul, v. Vieata lui Nicon Metanoite, Nio; 'E)Avivol,.1041p.my, III, (1900, p. 163 qi 1771.

(2) NiNE, 8, 10; N'Ex. 373 a.

(3) Ecth. Chron., p. 45 eix rfrpk Twp.aiag etrreyo5cD (ed. Sathas, p. 695, eTtulictio; tbicrip); Dem). let. p. 139 ch Iivipce TOD, pcup.ccia drogyemirtp; nox. let. p. 33 ap.yripce Ei p.up.cticcy 12 sirrsveu'vD; Slujba din 1841, p. 53, Maria usA trageh de neam din Peloponia. (4) Ecth. Chron., p. 45, «ix Si ecercpb; bipxoytoc '.AA6aviTou elk') ; Hwy. kt., p. 139, excel =Tip; TOO, appy,,,c 'Axpayivirlc;D MX. lat., p. 33 anwripa p.v Wrfictilltvog "AXPCC11010 arkotiowy wx1 &Ape" irtneSsepivoyD;

(5) NiNE, p. 8: Gin curtea lui Gheorghie, Domnul DalmatiIa. Dalmatia este arhaizarea numelui Serbia, amintind provincia roman& Dalmatia.

www.dacoromanica.ro

762

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCII

i arnenintat cu moartea (1). Pentru a-1 scapa, «doamna Irina den tara Dalmatiip-deci Irina sotia lui Gheorghe Brancovici -all trimise pe supth Gump:it cu airti la un frate al el, ce-1 them& Thoma, care era voivodD in Pelopones (2). Acesta 11 primi bine si aci Manuil se casatori cu Maria, cu care avh doi feciori i o fata (3). Nifon era al -doilea copil. Manuil, tatal, muri de timpuriu (4). Din faptul cAs Manuil este citat ca demnitar al despotului Gheorghe Brancovici, s'a tras fireasca concluzie ea el ar fi Slav, resp. Sa,rb de neam. Idea aceasta este clar exprimat5, de sinaxarele romane§ti ale slujbei Sfântului (5), dar ecth. chron. citat5, mai sus cum i porecla lui Manuil, de care se va vorbl, nu Intäresc, ci din potriv5. slAbesc idea ca Manuil ar fi fost SArb de neam. Dupt red. rom. lui Manuil «pre porocle ii zicea Halepn (6). Dac5, In aceastä pored& se va fi ascunzand cuvântul grecesc xocXE7c64 suparator, dificil, rauvoitor - prin care se va fi caracterizat firea acestui personagiu, atunci s'ar putea propune ipoteza c5, porecla s'a dat prin cuvantul grecesc avându-se in vedere nationalitatea greceasc 5. a lui Manuil (7). Faptul c'a Manuil fu protejat de Irina Can-

Inchisoare

(1) Familia Blapen este cunoscuta in Serbia. Illapen, un general al lui ,$tefan Dusan (1331-1355', ajunge guvernator in Berrhöa si Voden, mai tArziu chiar socrul lui Marco (Cralevicil, fiul lui Valkasin (C. Jirekk, Geschichte der S'erben, I, p. 402, 415, 420, 434'. Vezi si Hopf, Chroniques grdco-romanes, p. 530. Un Radoslav Hlapen intr'un document din an. 1383 (Miklosich-Mitiler, Slawische Bibliotek, I, p. 167). Numele Filap i derivatele sale apar des, cf., C. Jiret7ek In Wissenschaftliche Milteilungen Bosniens, III, p. 477; acelas, Romanen in Dalmatien, II, p. 73; Danfeid, Rje6nik; T. Maretié in Rad, 14 (1886', p. 105, 111-112, 91-92. Tot un derivat din Hlap poate fi socotit si numele satului Hlapestii amintit in 1479 si 1483, azi catun al corn. Talpa, jud. Neamt (v. I. Bog-. dan, Documentele lui tefan cel Mare, I, pp. 228, 229, 275, 2761. (2) NiNE, p. 10.

(3) NiNE, p. 10; Slujba din 1841, p. 54, cunoaste numele câtor 3 copii: Dumitru, Nicolae, Maria.

(4) Slujba din 1841, p. 54, scrie c Manuil a murit odupa vase anio. (5) Slujba din 1806, p. 39, Manuil era ode neam slaveano; ed. 1841, p.53, Manuil era odin Dalmatia (care sä numeste SlavoniaD; N. Iorga, 1st. bis. rom., I, p. 116, aNifon, Sarb dupa tatito. (6) La T. Maretié, Narodna imena i prezimena, Rad 14 (1886, Agram), nu este trecut acest nume si nu mi-e cunoscut nici din alte izvoare sarbesti. (7) Numele propriu XaXenk citat de W. Pape, Wörterbuch der griech. Eigennamen (ed. Ill, 1875', din Polibius, 22, 8, este cetit Kc)Xurnoc de Frid. Hultsch, Polibius, vol. IV, liber 21,25 (22, 8) 11, p. 1061, iar Lud. Dindorfius are conjectura xcalaoc, v. indicele,l. c., p. 1041. Ar fi vreo legaturii Intre xakexbc si numirea Xcaina a localitatii de hIngb Canea in Creta? Despre mAnUtirile de aci v. Spyr. P. Lambros, 'II iv Xcairco; p.ov4 thv Ita).oTpaiwy In AiTo al "Apepa, Atena 1902, p.473-77. Ar fi iaras vreo leg6tura intre porecla Halep si numele de familie Halip (Halipal cunoscut In Bucovina si Basarabia ?

www.dacoromanica.ro

NIFON II PAM/ARM:Tr, CONSTANTINOPOLIMITT.

763

tacuzino i trimis la fratele ei Toma ar fi iar o pr913ä despre na-

tionalitatea sa greceasca. Manuil acesta n'ar fi singurul Grec din Serbia in vremea lui Gheorghe Brancovici. Unul din acesti Greci, anume Caloian Rusata este ash, de insemnat,. c letopisetele sarbesti Ii insemneaz i anul morVi, 16 Aprilie 1437 (1). Manolus filius

quondam CaloyaniD pomenit de Raguzani la 4 Fevruarie 1444, pare a fi fiul celui de sus (2). Un alt Manoil Grecul e amintit in veacul al XV (3) si el pare a fi fiul lui Grigorie Grecul din Castoria amintit in 1468 (4). Trimiterea lui Manuil Halep, tathl lui Nifon, in Pelopones la fratele Irinei Brancovici, care este Toma Cantacuzino (5), n'a putut aye& loc deal inainte de 1433, cäci dela aceastá data gäsim continuu pe Toma in Serbia (6). Locul de refugiu al lui Manuil in Pelopones va fi fost Misitra, unde familia Cantacuzenos stapAni pan& in anul 1384, sau Maina, unde Manuel Cantacuzenos, fiul lui Gheorghe afaHk, Panuitky, p. 77. (2) N. Iorga, Actes et extraits, II, pp. 401 gi 316, nota 4. (3) Ljub. Stojanovid, Zapisi, If, p. 407, No. 4202. (4) Ibid., I, p. 102 No. 332. (5) Dukas, ed. Migne, 157, col. 1001, allcm, i wthq (Smederevo) (1)

6 apityroc oibc rob Asentkoo, ma 6 ispbc pltp6g Osioq ako5 Otuliecq 6 liconcocooNvOgs cf. Du Cange, Illyricuns

vetus et novum, Posonii 1746, p. 68; Giov. Musachi In Hopf, Chroniques gréco-romanes, p. 304, ala madre del detto despoto de Servia (Lazar Brancovici) fa sorella de Thoma Catacusino...D. Nesigur tns5 ai cui fii erau. G. Musachi, I, c., 304, li face fiii lui aGiovanni Catacusino... ImperadoreD, ceeace este imposibil. Hopf, 1. c., p.636, face pe aThomas 1431-1438, Helene (Cp. David II. Comnene de Trébizonde)+1462 pi Irene-I-2 Mai 1457D, fiii lui aManuel, protostrator de la Morde 1420-1429D. Du Cange /. c., p.69, acum Irene Cantacuzena, Mathaei Cantacuzeni filiaD. Spandugino In Sansovino, Historia dei Turchi, (1573, Venetia), p. 189 pi 191°, pare a face pe nn Giorgio Cantacusino frate cu Irina. Time la el este grepeal5 de tipar In loc de Irene, v. 1. c., p. 109 aErina Cantacusina moglie...D lui Oh. Brancovici. (6) Toma, fratele Irinei Brancovici, este cunoscut tn Serbia pi din arhivele Raguzei. La 25 August 1433, delegatii Raguzei amintesc pe aThoma, cognato del signorD Gheorghe Brancovici; v. N. Iorga, Actes et extraits, II, p. 316. La 21 Fevruarie 1435 delegatii vor vizit& pe sotia lui Gh. Brancovici pi ad'abord signor Toma, suo frars 1. c., p. 325. La 8 Iulie pi la 28 August 1435, iar este Toma amintit. La 4 Fevruarie 1444 se r6spunde din Raguza lui aCathacussinus de Servia et Manolus filius quondam CaloyaniD 1. c., p. 401. La 6 Iunie 1445, Raguza se plânge pentru abuzurile comise de aCathacussin gabelotto) 1. c. p. 410. La 16 Octomvrie 1448 Raguza recomand 6. negustorilor din Srebernita s5 se plâng5 lui Toma c5 ii s'au violat privilegiile 1. c., p.430. Toma iea parte la asediul Smederovei din anul 1439 pi la lupta dintre Bosniaci pi Sárbi din anul 1448, v. Ced. Mijatovid, Despotul Gheorghe Brancovici (sArbepte) 1880. Belgrad, I, p. 256-7, 270; II, p. 85, 262. Dupa moartea lui Gh. Brancovici, Toma Impreun5 cu Grigorie pi Mara fugirti la Sultan. Toma moare In anul 1464; v. aafaiik, Pamdtky, p. 79 pi 80. Analele A. R.Tom. WM. Memoriile Seq. Istoriee. 48s

www.dacoromanica.ro

761

DIACONUL DR. NIC. M. POPESCU

Saketai, chiar in 1456 era mare feudal avAnd cea mai bunA parte din Maina (1).

Anul nasterii lui Nifon nu se poate stabili decat cu oarecare aproximatie. Durd red. gr. (N. 'Ex. 384 b) el a murit In varsta de 90 de ani. Aceasta ar Insemna cA Nifon s'a nAscut In anul 1418, a venit in Tara-RomAneascA pentru organizarea bisericii, cAnd era trecut de 80 de ani, iar drumul din rargoviste pAnA la Atosl-ar fi fAcut

la vArsta de 87 de ani, toate lucruri foarte greu de admis. AdmitAnd InsA GA tatäl sAu a fugit in Pelopones inainte de 1433 si avAnd

In vedere si varsta ce i se cerea lui Nifon pentru a puteh, fi ales mitropolit la Salonic, s'ar parea mai aproape de adevär punAndu-i

data nasterii In 1435440 (2).

Numele de botez al lui Nifon era Nicolae (3). Amandoua redactiile vietii spun ca Nifon a invAtat carte In scoalA, unde s'a distins prin inteligenta sa, a stat apoi in tovArAsia unui alt dascAl cAlugär Iosif si a imbrkat de tanAr haine cAlugAresti, schimbAndu-i-se numele din Nicolae in Nifon potrivit obiceiului (4). Mai pe urnaA Nifon

auzind cA in Arta locuià un calugAr anume Zaharia ctiind carte greceascA si slavoneascAn, cire venise dela Vatoped din Atos, veni si el In Arta si rAmase In tovarasia acestui Zaharia, care 11 fàci si «cAlugAr desAvArsit.D In curAnd mitropolitul cetAtii Arta 11

sfintl diacon (5). Red. rom. povesteste mai departe cum Zaharia (1) Hopf, Griechische Geschichte in Ersch-Gruber Encyklop. 86, p. 13 qi 118.

(2) Dupi legile bisericesti se cere varsta de 40 de ani pentru a fi sflintit arhiereu. Nifon a ajuns mitropolit la Salonie circa 1482, deci ar fi fost intre 42--47 de ani. (3) NiNE, p. 6. 10; N. 'Ex. p. 373 a, b. 374 a. (4) NiNE, p. 12 aIoasafs dela care Nifon aau imbräcat haine calugarestI l fu chiemat Nifonils Dupá N. 'Ex. p. 373 a, b. Iosif era ieromonah si adticiaxako; axpocs damn flistins ; cu acesta se duce Nifon In 'EgiSccupoy poate Epidaur In golful Eghina la un aschet Antonios, la care Nifon rämâne si dela care imbracä GTO pwavxbv pOpep.ap haina cMugareasca; Nifon rimase aci pan5 la moartea lui Antonius. C6 Nifou a mai fost i alntealtA lature ca sá vazA si traiul sfintilor... pArincis stie si red. rom. NiNE, 12. Slujba din 1841, p. 65 stie i numele lui Eftimie primul dascál al lui Nifon. Dupa

Ecth. Chron. p. 45-46 Nifon si-a par5sit de tanAr parintii si s'a dus In Sf. Munte. Aci a ajuns preot In Pantocrator si de aci a fost ales mitropolit In Salonic, ceeace nu-i adev5rst. k5) NiNE p. 14 unde se spune cA mitropolitul cetatii Arta-Nardaa fost sfintit de apatriarhul Justinianii primes Nicolae. Arta nu a fiicut niciodat5 parte din eparhia Ohridei, dar acum suntem In vrernea cand atoate cetatile erau fugite dela biserica Tarigraduluip

pentru unirea din Florenta. Red. gr. N. 'Ex. 374 a, b. aminteste pe Zaharia, nu spune Ins5 nimic de cAlugAria si diaconia lui Nifon. Cum s'a notat mai sus, red. gr. las5 pe Nifon s5 fie aug5rit In Atos pentru a ridica prestigiul Sf. Munte.

www.dacoromanica.ro

NIFON II I'AVRIAIMUL 60NEAANTINOPOLULth.

765

Nifon ImpreunA, cu multi altii plecara (1) sin tara Ascolonului», sosira in Durazzo sin cetatea Dracea, care iaste in tara Ascolonului»,

0 de aci se suira In cetatea Croia la Gheorghe Scanderbeg, sispravnicul Albaniei», care ii primi cu bucurie (2). Aceasta ducere a mai multora in Albania la Scanderbeg poate sa fie una din multele emigräri spre Nord pricinuite in aceasta vreme de Turci 0 poate n'ar fi prea depart() de adevar daca aceasta emigrare In Albania s'ar pune In jurul anului 1461. In acest an Scanderbeg incheie cu Turcii un armistitiu de zece ani, jafurile reciproce se oprira si pacea fu salutata cu bucurie (3). Daca se poate admite ea Zaharia si cu Nifon au trait ca fugari In Croia, in schimb nu se poate admite ceeace se povesteste mai departe, ca Scanderbeg a ales ca duhovnic al sau 0 al oamenilor

sai pe Zaharia 0 ca Nifon a fost preotit de arhiereul Croii, cari

si acesta ar fi primit sfintirea dela patriarhul Nicolae al Ohridei (4). Gheorghe Scanderbeg pare a fi catolic dupa revenirea sa in Albania (5).

Legaturile lui cu curia papal& sunt amicale si dese. Dupa cererea lui Scanderbeg, papa Calist da In Sept. 1457 indulgenta celor ce vor contribui la reedificarea bisericii Sf. Nicolae din Alessio (6), si cand Scanderbeg murl in Alessio la 17 Ianuare 1468, el 10 gasi odihna in aceasta biserica a Sf. Nicolae, deci In o biserica cato. lica (7). La 18 Sept. 1457 papa Calist Indeamna pe Scanderbeg sa (1) NiNE, p. 16 a purceasarä dela Justinianii, unii pe uscat, iar altiI In vase pe mare) nu este posibil, dela Arta da. (2) NiH, 134 b, Ms. A. R. 3488,1. 209', Ms. A. R. 2714,1. 88'. Pentru Alcudonul din NiNE, p. 16 vezi mai sus. N'Ex p. 374 b a intray elq Tby 'Acrxiaawas numai Zaharia si Nifon, Ca

sa, predice contra unirii dela lalorenta. Nu cunosc ca vreodata, taxa din jurul orasului Durazzu sa se ii numit Asoolon, Ascalon. Mai sigur ca prin Ascalon autorul vietii a Inteles aporto, deci sin 0.ra portuluis Durazzo. In favoarea acestei presupuneri ar milità faptul ca tot in Vieala Sf. Nifon NiNE, p. 96, NiH, 146 a, se scrie et% Neagoe Basarab la manastirea Cotlomuz afaca o pristaniste In Ascalon la mare sa fie de corabierii, unde este mai clar cä Ascalon Insemneazä portul m&nfistirii, In cazul acesta Ascalonul ve. chiului Testament ar fi capatat LiAelesul de port In genere. D-I I. Bogdan ma face atent asupra sl. Ciar14, port. iDraceas este forma romaneasca a slavului DraC, gr. Dyrrachion ital. Durazzo. (3) Hopf In Ersch-Gruber, 86, p. 136. (4) NiNE, p. 16; N. 'Ex. p. 374 b, unde sfintirea lui Nifon este lfisata la oparte, caci o pune In Atos.

(5) Ca copil a fost ortodox. In anul 1422 Ioan Castriota cu patru fii ai sai, printre cari si Gheorghe, darui manastirii Hilandar doua sate (v. C. JireCek, Gesch. d. Bulgaren, 369, nota 24.) . (6) Teiner, Vetera monumenta slay. merid. I, p. 425. (7) Hopf. 1. c., p. 157.

www.dacoromanica.ro

766

DIACONIIL DN. NIC. M. POMO!!

starueasca in sincera sa devotiune pentru Ingrijirea si apärarea credintei catolice (1). Hopf scrie c5, dela 1448 Scanderbeg lupth, contra semilunii, credincios credintei catolice (2). E greu deci de admis c5, un calugär ca Zaharia, care venia, din Atos, a putut fi duhovnicul unui catolic. Este peste putint5, de admis c5. Nifon a fost preotit de episcopul Croii. Aceast5, earhiepiscopie» apartinea, scaunului roman. Din vremea

lui Scanderbeg este cunoscut ca earhiepiscopus Craiensisn Paulus, care fusese numit de papa nuntiu in Albania, Serbia si pártile veeine (3) si deci este exclus ca el s5, fl fost sfintit de arhiepiscopul Ohridei. La 17 Sept. 1457 papa Ca list aflase ea, venerabilul frate arhiepiscop Croiensis a murit si deleaga, pe alicinevã s5, ailA, grije

de banii pe cari acela ca nuntiu si colector al cruciatei

li strAn-

sese (4).

Zaharia si cu Nifon fugir5, din Albania la Ohrid si se adApostir5, in mAna,stirea Maicii Domnului de aci (5), din pricina unei expeditii turcesti, care Mind si prádAnd se intinse 0,n5, In Albania si pb,n5.

la mare, facii pe oameni sä se imprástie si s5, se ascung in toate partile (6). Aceast5, expeditie turceasc 5. amintità, de red. rom. este

cea din primAvara anului 1466, când Insus Mohamed atac5, pe Scanderbeg si asedi5, Mr5, succes Croia, iar trupele sale peal:lax& si pustiiii, Albania (7). Sosirea lui Zaharia si Nifon in Ohrid se poate

stabili deci In primavara anului 1466 si pentru acest an militeaz5, evenimentele povestite mai departe. (1) Teiner, 1. c. I, 427-8 dtaque, dilecte fill, ut fecis, persevera in tua sincera devotione tuende et defendende fidei catholicam (2) Hopf, 1. c., p. 125. (3) Teiner, 1. c., p. 424-6.

(4) Teiner, 1. c., p. 427-8. Autorului Vietii Sf. Nifon nu i-a venit In minte, ea sfintirea lui Nifon din partea unui episcop catolic ar fl fost o piedica neinlaturabill pentru ca Nifon sa poata ajunge mitropolit si patriarh, a caror prima conditie este sa mantie curata credinta ortodoxl. Dupa Eubel, Hierarchia Catholica, II (1901), p. 156, Paulus de Croia este amintit si la 1458 Martie 8, succesorul sau este Petrus de Varnis (Brutis ?) amintit la 1468 August 26. (5) NiNE, p. 18 aln läuntrul cetatiI o manastire mare si vestal a Precistel'a, N. 'Ex. 374 b, ap.iaa etc tiv bnoEce o 41T01, gva Movaaviocw 'cis onspayEaq BerrcOxoo.s Este biserica mitro-

politana, Maica Domnului din Ohrid. v. H. Gelzer, Patriarchat von Achrida, p. 210 si altele: eTqlq 6nspecifocc iip.div OzoTOItoo, 'VI; TO5 OS05 X6rou Eopiaco.

(6) NiNE, p. 16, 18. Prin amarea Ochianuluip se Intelege marea adriatica care sta In legatura cu oceanul atlantic. N. 'Ex. 374 b. Intelege prin aceasta expeditie luarea Constantinopolului, cum s'a aratat mai sus. (7) Hopf., 1. c. 86, p. 156; N. lorga, Geschichte des osntanischen Retches, II, p. 138-9.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARIIIIL CONSTANTINOPOLULIII.

767

Vieata Sf. Nifon poveste§te ca in Ohrid In acea vreme a murit a patriarhul Nicolaep §i in locul lui fu ales Zaharia, invatatorul qi 0 tovara§ul lui Nifon. Pastoria lui Zaharia nu tinii mult, caci afu trimis dela Tarigrad Marco Xilocarav de Amira, Imparatul turcesc, sa fie patriarh la Iustiniania cea mare, 0 au scos pre Zaharia patriarhul den scaun» (1). Aceste §tiri nu sunt toate adevarate. Din alto izvoare §tim ca predecesorul lui Marco Hilocarav in scaunul Ohridei nu a fost Zaharia, ci arhiepiscopul Doroteiu. Cand sultanul Mohamed se intorcea in anul 1466 dela asaltul Croii, gäsi in Ohrid rascoala. Atunci din porunca sultanului arhiepiscopul Ohridei Doroteiu impreuna cu multi frunta0 §i preoti fur& deportati la Constantinopol (2). Deportarea s'a intamplat toamna la 2 Octomvrie, in ziva Sf. Chiprian 0 Iustina (3). Ace la§ diac Dimitrie, care relateaza deportarea lui Doroteiu, scrie mai departe ea urma§ al lui Doroteiu In scaunul ohridan a fost dup5, porunca imparateasca Marco, fost patriarh de Constantinopol (4). Intr'adevar In ultimele luni ale anului 1466 Marco Xilocarav nu

mai era, patriarh de Constantinopol. La 15 Ianuarie 1467 sinodul din Constantinopol subt pre§edinta patriarhului Dionisie frideparteaza din demnitatea lor pe doi turburatori, ridica caterisirea marelui iconom data de patriarhul Marco §i caterise§te pe acesta din urma (5).

Dupa aceastà data se poate pune trimiterea lui Marco ca proedros la Ohrid. Nu se poate admite nici ipoteza ca Zaharia ar fi fost ales

arhiepiscop dupa deportarea lui Doroteiu §i Oa, la sosirea lui Marco. Diacul Dimitrie cuno§tea, bine situaVa bisericii din Ohrid. El primise insarcinare dela arhiepiscopul Doroteiu, ca sa copieze un nomocanon pentru biserica din Ohrid. Urma§ul lui Doroteiu, (1) NiNE, p. 18, 20; N. 'Ex. p. 375 a, scrie numai cii a murit lb &pvepek TiN 'Axpt3div Notaaop si cri Zaharia a fost ales in locul sau, nimic despre Nifon. (2) Ljub. Stojanovié, Capisi, I, p. 99. (3) Ibidem, 1. c., I, p. 102, no. 329. (4) Ibidem, 1. c., I, p. 99 a HO nplicemenrii

mi ctro nrkgswitnnaro aglimicKona Enid-amen) IWO Aowbea, nrkenunflos noirronS oxptilacomor tirrpaarr CI 10111. ALIOKO, Ihrreapp. 661H1s1H KWFICT4H'TTH4 roma, noKen-ladmik toperntomparoD,

(5) Hot5.r1rea sinodala publicat5 de A. Papad.-Keramevs, Mdpxoc 6 EAoxapri61c,iterrpcigprqc oixoup.svexbc at ika ispOzdpoc 'AxptUiv In Vizantijskij Vremennik, X (1903, p. 402-415.

Aceeas hotarire sinodala fusese publicat5, dar cu greselii de L. Petit, Revue de 1' Orient chrdtien, VIII (1903) p. 144-149. Petit stabileste intaiu numele celor 2 turburatori, Gheorghe Galesiotul si Manuil, marele eclesiarh, si chiar identifier' pe Gh. Galesiotul cu cel din Krumbacher2, p. 449.

www.dacoromanica.ro

768

DIACONUL DR. NIC. M. POPESCU

Marco, este conjurat de el cu toate epitetele ca sä Indeplineasca prornisiunea data de arhiepiscopul Doroteiu: trecerea lui si a familiei in pomelnicul .bisericii ohridane (1).

Deci un Zaharia, patriarh al Ohridei, in jurul anului 1466 nu exista. Se vede ca in vremea cand Protul Gavriil scrie Vieata Sf. Nifon, se mai pastra numai amintirea inlocuirii arhiepiscopului de Ohrid cu Marco Xilocarav, dar nu se mai stià numele exact al arhiepiscopului inlocuit. Amintirea deportárii arhiepiscopului de Ohrid la Constantinopol iea la Gavriil alta fatà, anume dupa, ce patriarhul Zaharia fu Inlocuit cu Marco, el emearse la Tarigrad denpreuna cu fiiu säu cel sufletescil Nifon ca sä-s afle vina, pentru care fu scos den scaun»; ad se bolnävl i muri (2). Bänuim c lucrurile vor fi stat p.stfel; Zaharia 8i Nifon fugiti din Albania au gásit azil in Ohrid. poate ct Zaharia aol prin destoinicia sa va fi chstigat repede o (1) Ljub. Stojanovió, 1. c. I, p. 101. AvAnd in vedere di Marco nu a putut S arhiepiscop de Ohrid cleat dupg 15 Ianuarie 1467, pare sigur crt data pusä de diacul Dimitrie-6964 (---1466) In epilogul s5u Insemneaz5 deportarea lui Doroteiu la Constantinopol si nu timpul când el a scris acest epilog. Acest epilog va fi fost scris In cursul anului 1467, poate 1468; mai tArziu nu credem, aci Marco nu pare sIi fi tr5it mult in Ohrid. Ecth. Chron, (Sathas, Mes. Bibl. VII, p. 582) scrie: a6 i .op mey.; nat. t-ily /41/Xteinalt"41v c 'Oxpiaoo, aiTov ai p,thcas itaetirtrevi cf. Hist. pol. (Bonn', p.41 si Hist. patr. (Bonn), p. 107. Acesl epilog al diacului Dimitrie n'are nimic a face cu falsificata corespondent5 dintre Doroteiu a) Ohridei si Stefan cel Mare. Aceas1 5 corespondent5 a fost Ong acum de multe ori publicatg. Cunosc urm5toarele publicAri: Vremennik obg. istorii, Moscva 1850, lib. V, p. 34 36; Magazin. istoric (Buc. 1845), I, p. 277 .278 (traducere rom. dup5 textul slay inpArtAsit gde un invAtat rus D. Gligorovicip); Glasnik, VII (Belgrad 1855', p. 177 179; Otenie, (Moscva 1866), lib. 4, 56-57; Melchisedek, Cronica Romanului (Buc. 1874), I, p. 115 6 (reproducere dup. Mag. ist.); Starine (Agram 18801, XII, p. 253 254; Gelzer, Patriarchat von Achricla (Lipsca 1902), p. 22 (traducere nemteasc5); St. Nicolaescu, Documente slavo-romdne (1905 Buc.), p. 126 129 ; Golubinskij, Kratkij o6"erk pravosl. cerkvej, 1871, p. 133, trimite V Brgarskih Knesnicah, 1858, no. 9, p. 26 sqq. Pe at stiu, d-I profesor I. Bogdan va publica, in curand in Buletinul Comisiunii Istorice a Romdniei, I, un studiu asupra acestei corespondante, citat5 si de Cuza Vodá in scrisoarea sa din 10 Iulie 1865, c5tre patriarhia din Constantinopol, v. F. Balamaci, Documente (1913', p. 75.

(2) NiNE, p. 20. S5. se observe a diacul Dimitrie in epilogul s5u (Stojanovió, 1. c., p. 99, no. 328) scrie anosinisients ssemsaro apOnscsolu AoptvOeaD ceeace 1nsernneaz5. a Doroteiu nu mai tr5i5..Expresia gilaKIH6111 gr. Lay.oc de fericit5 pomenire se intrebuinteazA

in special pentru morV. Probabil Doroteiu moare in Constantinopol. Vieata pune moartea lui Zaharia tot in Constantinopol. Dupä N. 'Ex. 378 a. b, Nifon Intaineste pe Zaharia la

Con/pol, and se dusese chemat de sinodul de aci (anul 1484). Dupg aceasti Intálnire Zaharia moare si e ingropat de Nifon. Deci confuzia e si mai mare in red. gr., cAci ar insemni c Zaharia a p5storit pAn5 la aceast5 datS in Ohrid.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARIIIIL CONSTANTINOPOUTLIII.

769

deosebitä consideratie. Printre cei dusi la Constantinopol va fi lost si Zaharia cu Nifon; aci va fi murit acel dintadu. Tot asa, nu se cunoaste un a patriarhv al Ohridei Nicolae, care sä fi fost inaintasul predecesorulpi lui Marco. Sirul patriarhilor de Ohrid in veacul al XV nu-i bine cunoscut, se cunoaste ins5, in anul 1452 un Nicodim, arhiepiscop de Ohrid (1). Patriarhul Nicolae din Vieata Sf. Nifon sau este acest arhiepiscop Nicodim cu numele gresit transmis, sau oh in amintirea acelora dela cari Gavriil si-a cules informatiile, numele fostului arhiepiscop de Ohrid Nicolae din vremea

tarului Stefan Dusan (2) intunecase pe toti urmasii s'ai. Acest pasaj din Vieata Sf. Nifon a incurcat pe istoricii Golubinskij, Ghedeon si Gelzer (3) facându-i sa", admit5, pe Nicolae si Zaharia ca arhiepiscopi de fapt ai Ohridei, inainte sau dupä Marco Xilocarav, fapt care, cum se vede, este .cu neputinta. Doritor de o vieat5, curat calugareasca, Nifon vine sa% o caute in Sf. Munte Atos. Incuviintarea de a locul aci o capatä dela protul Daniil, care este cunoscut si din alte párti (4). DupA vizitarea si locuirea in mai multe mân'astiri, schituri, pesteri si chilli (5), in urmä Nifon se stabileste in manästirea Dionisiat, undo I] atrase asezarea (1) Ljub. Stojanovid, Zapisi, I, p. 93, no. 300. Acest Nicodim nu poate fi socotit ca aceeas persoan5 cu Nicodim, patriarhul sarbesc, din aceeas vreme, care mereu este pomenit subt titlul naTpt4pps (Stojanovid, 1. c., I, no. 293, 296, 297), pe and Nicodim al Ohridei e numit ApOsiicxons. Stojanovid In indice, 1. c., III, p. 389 pare nesigur de Nicodim al Ohridei. (2) Golubinskij, 1. c., p. 128; Gelzer, 1. c., p. 14-15; C. Jiredek, Mittelalterliches Serbien, I

(Denkschriften d. Wiener Acad. LXI, 1912), p. 53 aminteste pe arhiepiscopul Nikola de Ohrid in anii 1346 si 1317. (3) Golubinskij, 1. c., p. 134, crede a au pästorit inainte sau dupg Marco, pe care li

pune In Ohrid c. 1470; M. I. Ghedeon, b "Aricug, p. 201, admite pentru Zaharia data c 1464, 1455; Gelzer, 1. c., p. 24, ii citeazit dup5. Golubinskij, dar crede a, au piistorit dup5. Marco.

(4) NiNE, 22; N. 'Ex. 375 b. Protul Daniil citat inteun act din 1471, v. Ghedeon, 6 niOcog, p. 322, este aceeas persoan5. Se mai g5seste pomenit si In Vieata Sf. Nectarios + 1500, Decemvrie 5, v. Nioy 'ExAircov, ed. 1803, p. 390 b. La Ghedeon, /. c., p. 322 un Daniil Protul si In 1430. (5) Sirul locurilor vizitate difer5 In cele dou5 redactiuni. Durd NiNE p. 22, 24: Daniil Protul, manastirea lui Hariton, pesterile si chiliile, schiturile mari si. mid. din jurul Cariei, pestera Crit amu1t5 vrerneD, lavra St Atanasie un an, manástirea Dionisiat. Dup5. N.'Ex. 375 b: Vatopedion, Carea la protul Daniil, Pantocrator ixotybv xoccpby destura vrerne , pestera Criti, lavra Sf. Atanasie, Dionisiat. 49

www.dacoromanica.ro

770

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCII

romantica a manastirii i vietuirea curata a calugarilor (1). Fiind bun caligraf ocupatia lui era, copiatul carillon

B. Nifon mitropolit de Tesalonic. Pe cand Nifon traia, In manastirea Dionisiat, fu ales de catre clerul poporul din Tesalonic mitropolit al acestei dieceze. Nifon ar fl primit aceasta demnitate dupa multa lndoeala. Activitatea sa ca mitropolit s'ar fi marginit mai ales In accentuarea mantinerii vechilor a.,ezaminte biserice0i (2). Anul când Nifon fu ales mitropolit la Tesalonic, nu se poate precizà cu siguranta (3), dar daca, s'ar puteà si

dovedi cá orologiul manuscris no. 2003, 239 din manastirea Filoteiu scris in luna Martie 13, anul 6991 (-1483) de Nifon, nevrednicul ieromonah (4), este opera lui Nifon al nostru, atunci el n'ar (1) Dui:A NiNE, p, 24 Nifon vine la Dionisiat apentru invgtAtura smereniip Dup5. N.'Ex. 376 a, Dionisiat era xoty613cov ei cgluggrii aveau toate in comun nct Tic lacy= Itoevic. Stirea

aceasta se intgreate i printr'un pasaj din Vieata Sf. Nectarie ei Teofan. Aceetia au ggsit pe Nifon In Dionisiat, care Intreceh pe toate celelalte chinovii prin aeezarea ei vietuirea din ea acix t Saspixecv vins DAcuv Tor) 'Mc° Itotvo6taxiby drrivi ise no).vcsEa aspvt pavaxt1 IcataaTitastb (Nio E)klvop.v1pitav II (1905), p.99). Stirea este cu atAt mai insemnatg,

cu cat pang acum nu se etie sigur, caH mgngstiri din Atos in veacul al XV mai aveau organizatia chinovialk cgci mai In toate era introdus In aceastá vreme traiul idioritmic: cgluggrii aveau aveH private In mangstire. Dupg Ph. Meyer, Beitrage zur Kenntnis der neueren Geschichte der Athoslclöster (Zeitschrift far Kirchengeschichte XI (18901, p. 116)

Dionisiat deveni noug chinovie intro 1807 ei 1809. aDie höchst romantische Lagm a xnànstirii Dionisiat o descrie ei Golz, Deutsch-evangelische Bldtter, XXVII (1902), p.358 sqq.

(2) NiNE, p. 24, 26; Ecth. Chron. p. 45-46; natp. las. p. 139; wok. lot. p. 33; N. 'Ex. 376 b.-378 a, etie sg dea i numele predecesorului lui Nifon In scaunul Tesalonicului ixotp.4101 S pl.rponoXivrig BeaaaXovEnc IlapOivtoc i Insoteete alegerea lui Nifon cu o multime de aingnunte necontrolabile. (3) L. Petit, Les &Agues de Thessalonique, Echos d'Orient V. (1901-1902), p. 96, bazat pe Vieata St. Nifon, red. gr., care, cum s'a vgzut, merita mai puting incredere decat red. rom., trece pe Parthenius In airul episcopilor de Tesalonic 0. + 1481, iar pe Nifon, urmaaul s'au, ii pune Intre anii c. 1482-1486. Tot In aceastg lucrare Petit scrie cg Nifon, cel citat In sinodicul bisericii Tesalonicului, (v. Leo Allatius, De Symeonum scriptis, Paris 1654, p. 187) moare c. 1458 ei crede a este o persoang diferitg de Nifon al nostru, care ajunge patriarh. B. A. Mystakides, Acc'opopa =pi 0et:maw/ix-5 Dripet4ata, `Malvnth; Taaoirotbc E6AXo1oc, Conipol, To. 27 (1900), p. 378, tot aq5, scrie ca au fest doi mitropoliti de Tesalonic ca numele Nifon, unul aN6p.c.pamo o. 1450 i altul Ncpwv c. 1484. Le (Nolen, Oriens Christianus, II, p. 60 61 foloseete sinodicul bisericii Tesalonicului,

dar socoteete pe Nifon citat In el ca pe viitorul patriarh ecumenic. Le Quien face o greeealli crezand cg expresia con& Erg din sinodic insemneazg pgstorie lungg, in boo de (multi ani traeascAD cum reiese din context. (4) Spyr. P. Lambros, Catalogue of Athos, I, p. 168.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI.

771

fi putut ajunge mitropolit la Tesalonic decat dupä 13 Martie 1483. Ipoteza nu pare ash, de absurda, intrucat din Vieata lui Nifon (NiNE, 22, N. 'Ex. 375 b) se vede ca lucrul mainilor lui era copiatul eartilor. Din timpul pAstoriei lui Nifon In Tesalonic avem si cateva, date sigure. Asa Nifon iea parte ca mitropolit al Tesalonicului qi ca reprezentant al mitropolitului Anchirei la sinodul din Constantinopol

tinut contra unirii dela Florenta din 1439. Sinodul acesta se incepuse subt patriarhul Maximos si se incheie subt urmasul sAu Simeon in anul 1484 (1). In tomosul dogmatic al acestui sinod, Nifon iscaleste In locul al cincilea dupA mitropolitul Iracliei i lnainte de mitropolitul din Anchialos. Tot In anul 1184, luna Maiu, Nifon iea parte la alt sinod din Constantinopol, care intareste din nou tomosul dat contra simoniei de patriarhul Maximos i aprobat si de Simeon

la noua sa urcare pe tronul ecumenic (2). Mitropolit de Tesalonic era tot Nifon, and monahul Galaction, cumpArand cu bani autoritAtile lumesti, htase titlul de egumen al schitului Schimbarea la fata din Meteora. Pada atunci In Meteora numai conducatorul schitului Dupianu se numia egumen, iar Loci ceilalti se chemau frati. In fata acestui fapt mitropolitul Larissei, Dionisie (t1510, Martie 28) (3.), Impreuna cu Nifon al Tesalonicului afurisesc pe Galaction dupA multA truda ii gonesc din manastire (4).

(1) Andr. K. Demetracopulos, NakyrAX 1C/iv (Lipsca 1869), P. 13, cf. Ep. Stamatiades, 'Emaylatactra, EtaXewca (Samos 18911, p. 29, undo numele lui Nifon nu-i trecut, Data tomosului 6992, indicOunea 2=1 Septemvrio 1483-31, August 1484. (2) Ep. Stamatiades, i. c., p. 34-35. In acest tomos se spune cä fatfi de stir& rfispandite cum cfi simonia continuil, «a trebuit sfi se adune iarfis sinod si O. se cerceteze dacfi este asfi, cum se vorbeste sau nu ; sinodul s'a adunat %al Rives, ailOcc aoppot-Ofiva: ativoSov ral. irraxiaQc rb sepi Wino, itórepov iTiveTo tl,c 4i cpiurri eirrev 9 o6, othrimOvii 4 ativoSoo. Fiindoä expresia Rive%) ag atypcpov*vezt ativoSov n'ar mai fl avut Ice in acest act dacfi sinodul contra unirii dela Florenta inceput subt Maximos si continuat

subt Sinieon mai tinefi incl sedinte in Constantinopol, ne pare verosimilfi ipoteza ea' sinodul contra unirii s'a 1ncheiat inainte de luna Maiu 1484 si cfi sinodul dela data din urmit s'a convocat dupfi oarecare trecere de timp. (3) N. A. (Bilc--) Wis, BoCavTlg, I, p. 236-Xe dup5, o insemnare din cod. 457 fol. 197--a din Meteora. BUCaLTig, II, (19111, p. 262, seems nota dup5 cod. 650, fol. 41-ii din biblioteca

naVonalg din Atena. (4) Porf. Uspenskij, Putegestvie v'Thessalii, p. 383, 410 si 156, unde Uspenskij pune 1483 ca an al acestei intampläri. Data e nesiguril.

www.dacoromanica.ro

772

DIACONIM DR. NIC. M. POPESCII

C. Nifon II (1) Patriarh de Con stantinopol intAia oarg. (DupA ig Octomvrie 1486 cu Intreruperi pAnA la 1488 Inainte de Tulle).

Din mitropolit de Tesalonic, Nifon fu ales patriarh de Constantinopol (2). Istoria patriarhilor de Constantinopol dupä 1453 este

prea putin cunoscutá si din lips5, de izvoare nici nu se poate studia. temeinic. Nu se stia, sigur nici eine a fost predecesorul lui Nifon. Malaxos i toti cari 1-au folosit ca izvor dau pe patriarhul Maximos ca predecesor al lui Nifon (3). Zygomalas pune pp patriarhul Simeon 1486) (4). A. Papad.-Keramevs a 15murit intrebarea de(1482 monstrAnd cá urmasu1 lui Maximos nu a fost Nifon, ci Simeon (5). Argumentul sau mai tare, afará de icoX. Ear. i Fotino, este hot5,rirea sinoda15, din anul 1484, In care stá scris c5, sinodul acesta s'a adunat subt fericitul patriarh Maximos si s'a incheiat subt patriarhul Simeon. Spre IntArirea argumentelor lui- Keramevs se mai pot aduce i alte dovezi. In hotrarlrea sinodalá data', de patriarhul Simeon contra simoniei in luna lui Maiu 1484, se vede clar c5. patriarhul Maximos a fost predecesorul säu (6). Tot ash, patriarhul Nifon in hotarirea s'a sinodala contra sirnoniei spune c5, impotriva acestei boale s'a discutat in vremea patriarhului Maximos, apoi in a urmasului acestuia Simeon (7). Nifon a fost ales patriarh dup5, moartea lui Simeon. Aceasta este clar spusa de red. rom. a Vietii qi de Ecth. Chron. (8), si chiar Nifon se declar5, in actul shu amintit mai sus ca urmas al patriarhului Simeon (9). Actul de alegere al patriarhului Nifon nu s'a (1) Patriarhul Nifon I. de Constantinopol pAstoreste dupA Ghedeon intre anii 1311-1314. (2) 0. Tafrali, Thessalonique au quatorzième sikle, Paris 1913, p. 87, scrie cA Nifon, arhiepiscopul de Tesalonic a fost patriarh ecumenic intre 1311-1315. Este o gresealii confundAnd pe Nifon II cu Nifon I, care dupA Krumbacher 2, p. 1149 pAstoreste intre 1311-1315. Patriarhul Nifon I nici n'a fost arhiepiscop de Tesalonic, ci mitropolit al Chizicului,

dupà ce fusese egumen In Lavra sf. Munte. 3) Ilatp. icc, p. 138; Meletios al Atenei, 'Exv.X. Estop:« III (Viena 1784, p. 310; Le Quien, 0. C. I., p. 317; A. K. Ipsilantes, Tex list& Tty rawatv, p. 30. (4) 110,. 1cc., pag. 33. (5) A. Papad.-Keramevs, Ihpi cç cpityic nucpcapxiceq Eop.scipi, eAtiov III (1889), p. 478-486.

(6) Ep. Stamatiades, 1. c., p. 34-85. (7) Ep. Stamatiades, /. c., p. 38. (8) NINE, 26, 28 «sA pristAvi fericituld Simeoan, patriiarhulti Tarigraduluii; Ecth. Chron.

p. 45; este de notat cä N.'Ex 378 b nu da numele predecesorului lui Nifon. (9) Ep. Stamatiades, 1. c.. p. 38, exal p.st'abtOy (Simeon) Se t limp:Or/1c 41p.cilv, c tine grim) tolv lepcutectwv 2xpxcepiano xat cavtbc tot) 0.4ipou TIN 'ExxXliciag, +cat tor) Xaoti eira4circaytog

xatavaixicaet xal 4aLosi, sic tin+ Bi tby ötirrdsby natptapxtuby avaxesica OpOyov...)

www.dacoromanica.ro

N1FON II PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUL

773

pastrat, dar Vieata sa i Ecth. Cron. povestesc cum a fost aceasta alegere. Episcopii au aflat despre moartea patriarhului Simeon §i s'au adunat top in Constantinopol. Printre ei se gasia i mitropolitul Efesului, cunoscutul Daniil. Facandu-se votarea a ie§it Nifon al Tesalonicului. El era eel mai bun dintre top i aveà darul

vorbirii ca nici un altul (1). Alegerea trebue sä fi avut boo In ultimele luni ale anului 1486. A. Papad.-Keramevs banue§te ca patriarhul Simeon a murit in anul 1486, intre Ianuarie-Septemvrie, bazandu-se pe contextul grarnatei date In Mitilene la 19 Octomvrie 1486, de Daniil, mitropolitul Efesului qi exarh al insulei Mitilene (2). In acest act, prin care se intare§te un alt act dat de patriarhul Simeon femeii preotului Xenites, cu continutul cä biserica cumparatä de aceasta ferneie in Mitilene sä nu fie supus a. mitropolitului din Mithemna, se gäse§te expresia acci +gist; i1rtsotyt nic xcthoXtrij4 imckylcia inctufitc Irapccsuntem aici prin porunca bisericii catolice Tsrovot.ac care ar arata ca, Daniil era Insarcinatul loctiitorului de patriarh §i nu al patri-

arhului Insu§. Inceputul actului 'Eicacat icutpcotpxocci) tctLET Tpp.cm to6 ecticurrUtou wpo op.seov iy.sEvou fiindca prin cinstitul act

patriarhal al prea sflntitului domn Simeon acelainvedereaza iara§ ca, la aceasta data. (19 Octomvrie 1486), patriarhul Simeon nu mai era, In vieata, caci expresia ixeNou nu se da, mai ales In acte sinodale, decat aceluia care nu mai era in vieata, (3). Daca ramane stabilit ca. la 19 Octomvrie 1486 patriarhul Simeon nu mai traih, iar Daniil lucra, In Mitilene din insarcinarea bisericii vaduvite, atunci cu oarecare siguranta se poate admite ca Nifon a fost ales in ultimele doua luni ale anului 1486. Daniil a luat parte la alegere (4) i el nu va Ii putut fi In Constantinopol inainte de 1 Noemvrie 1486. (1) Ecth. Chron., p. 54; NINE, p. 28; Hwy. lot., p. 138-139, descrie ritualul intronizArii;

de altfel ea repeta acelas ritual la fiecare nou'a alegere. (2) Actul acesta, gAsit in mAnAst. To5 Astp.thvoc din Lesbos, a fost publicat de A. Pap.-

Keramevs in Zapiski imper. russk. arheol. oE6. (1885), to. II, p. 297-8 i ca tipAriturA aparte, p. 5 si in Parartema Syllogului din Conlpol, 17 (1887), P. 56. (3) Pentrucfi Keramevs pare a nu fl avut Incredere In aceastA dovadA, adunAm aci cateva, citate din alle acte, unde exeboo are acelao Inteles ca mai sus. In Iulie 1488, se zice despre patr. Rafail SArbul f c. 1476 a`Pcupccip, besivou To5 Tpt6cao5 v. Ep. Stamatiades, 1. c., p. 32. Hotárirea dogmaticA din anul 1484, zice despre patr. Maximos t 1482 Aprilie 3, aToii TS &OLait1.00 ksivOOD Ep. Stamatiades, /. c., pp. 26 si 34. In anul 1498 patr.

Nifon ziceà despre ace1m patr. Maximos xopo Ep. Stamatiades, I. c., p. 38. (4) Ecth. Chron., p. 45; Hasp. krr., p. 138.

1ctip.00, cot) MOTLILOYCercoo /capbc exsivoub,

www.dacoromanica.ro

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCII

774

Din aceast5, prima pästorie a lui Nifon se cunoa0e pAn a. acum sigur numai faptul c5, a Intárit hotárlrea sinoda15, data de predecesorii s5i Maximos i Simeon in contra simoniei. Aceasta o aminte0e Nifon clar In altá hotärire sinoda15, a sa data in a doua pAstorie (1). Celelalte izvoare ii 1aud5, activitatea predicatoria15, s,li inteligenta naturala (2). Pástoria inthla a lui Nifon a avut un sfA,r0t repede. El fu detronat si exilat de oca,rmuirea turceascA. Motivul detronaxii este foarte caracteristic. Dup'5, Vie* pricina detrorfaxii a fost diavolul, care prin alti oameni a impletit pan pada 1-au scos din scaun (3) 0 chiar patriarhul Nifon pune pricina detronarii in spinarea diavolului 0 a rautätii atorva, oameni (4). Aceasta zuxoopTEch Tiv6w este eXplicata,

de alte izvoare In chipul urmätor. Patriarhul Simeon 15,sase dup5, moarte multa avere, dar fiindca", nu facuse nici un testament in favoarea bisericii i fiinda, nu aveh, nici un alt moOenitor mai de aproape, averea cAdeà de drept in mâinile Statului. Tezaurarul Iinpáratului, Schenderbei, fiul lui Amirutes, confise5, averea (5). Confiscarea Insh nu se margini numai la averea lAsata, ci se intinse si asupra lucrurilor daruite de patriarh bisericii in vremea pästoriei sale. Chiar clericii, cari erau banuiti ca au ascuns cevh, furä Inchi0 (6). Printre obiectele confiscate se gásiau evanghelii impodobite, diferite

odkjdii sfinte, cArji de argint i altele. Ca sa, scape aceasta, avere

patriarhul Nifon alearga la un subterfugiu, anume gäsete oameni (1) Ep. Stamatiades, 'ExAlcathattx& EtaXexuc, p. 38.

(2) NiNE, pp. 28, 30; Ecth. Chron., p. 45. (3) NiNE, p. 30; N'Ex. 378 b. (4) Ep. Stamatiades, 1. c., p. 39. aAL'Earep x.l ti 4W.uiv intpcOtvco,z, xxxopprict META) xxl, priOvy Tor) anexaxo6 ixOpoö, T05 /CUTptapxvico5 "ie),5o6clig bp6vooD.

(5) Ecth. Chron., p. 46 scrie cft, Schenderbei voia, s5-si rasbune pe patriarh, care nu-i

d5duse atentia ce i se cuvena. Tot a0, Harp. lc., p. 140. A. K. Ipsilantes (v. Hurmuzachi, Documents, XIII (1909, p. 5, citeaz5. pe a'Ap.cpo6TC-tic xci

b

iStoc cdyrosD printre aka-

nyOcfpoyep dupä unirea dela Florenta. Despre Amirutes, v. N. Iorga, Gesch. des osman. Reiches, II, p. 104. (6) Printre cei inchisi se g6sià i Manuil Corinthios, marele retor de mai tárziu. Aci

in Inchisoare compuse el un canon, care se &este in cod. 612 al mitnAst. Ivir-Atos.

tç

M. I. Ghedeon, Xpoiontec itarptapxott c 'AxaS-riplac, Conlpol, 1883, p.40, 11 citeaz6 astfel: oXiscx-ip ip.6)opint. St 'arca:T.10w TcpwaLciaKayan, nenorrillivoc aira? (Manuil Corinthios) B 'CLOY T05 npoanotxop.ivoo ncarcipxon xopo6 Lip.eama (Canon compus de Manuil in inchisoare,

cand fu aruncat din pricina cererii 1napoi a averilor patriarhului de curand mort, Simeon). A. Papad.-Eeramevs, Mat0004p, KopivOioc, Hapvceabc2Exer11pec VI, (1902, Atens), pp.

86-87 citeaz6 acest canon dup6 Ghedeon. La Lambros nu-i insemnat. Vezi si Heisenberg, Byz. Zeitschr, XII (1903,, P. 643. Toti trei dau ca an al inchisorii 1487.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARMIL CONSTANTINOPOLIMUL

775

sá marturiseasc 5. ca un oarecare Vasilie este nepot de Bora al patriarhului mort. Schenderbei pricepii inventia, mai ales ca el era din Trapezunt ca i fostul patriarh. Vasilie nu era .nepot, ci can

ekvaitd4 ix ticxpeic Oefeg oEbc

Cei trei martori furs& prin0 i li se tAiarA nasurile. Din porunca Sultanului Baiazid, patriarhul Nifon fu detronat qi exilat din oraq, ca cel care pusese la eale aceasta manopera (1). Dar Nifon nu

platise obipuitul haraciumatCtov-0 din pricina aceasta Dev tenseutivzotip-(14 intervine ea pateiarhul sá fie läsat in scaun, pana cand 10 va plati darea. Nifon ii ()cup& iara§ scaunul, plati haraciul i apoi dupa porunca Sultanului pärasi iará patriarhia.

tarul

Aceasta este clar spusa, de 7COkttutifi

Eo-TopEct (2)

i se intarWe de

actul de numire al urmaplui lui Nifon. In acest act se spune ca Nifon a fost detronat pentru a doua oara din porunca Sultanului (3).

Expresia askepoy nu se poate intelege decat admitand ca Nifon, dupä ce fusese gonit din oraq, a fost adus iar4 In scaun ca sä-0 plateasca darea i apoi iaräq a fost detronat din porunca Sultanului.

Nifon n'a cedat thrr demnitatea sa. Prin el singur i prin altii a cautat sä-0 rnantie scaunul patriarhal, dar incercarea nu i-a reu0t (4). Din porunca Sultanului se adunä sinod ca sa aleaga alt patriarh. Sinodul propune Sultanului spre intarire pe fostul patriarh Dionisie, care traia retras in manAstirea Cosinita. In actul de alegere, care se pastreazä, Dionisie e declarat demn sa ocupe iar4 scaunul

§i i se Innoe0e dreptul de a putea sAv'ar§1 toate cele ce cad in sfera de activitate a unui patriarh ecumenic. In Iulie 1488, Dionisie era iar4 in scaunul patriarhal (5). (1) Ecth. Chron., p. 46-47; Harp. tar., p. 139-141 cu mai multe detalii. (2) IloX. taT., p. 33-34, axed iVfikcaoy akbv, ob p.Ovoy ro6 Op6vou, &Da Ical eig u6ketuc Elsa, Tv4.17 666 NTECZYCelltitpl, TOti Ana F. ChoT05 rç pacit4ta, ax&Oiae Sta rd Soiivat rà riAoq. Etra iiiPs nary, rcpoarciavro; TOEITO rou aocareivou abroup. Both. Chron., p. 47, Harp. lat.,

p. 141 aceleasi lucruri, dar hist. patr. adaugS cä Nifon vine 1nclar51 furls vopthc.

i pleac5 iar5s pe

(3) Ep. Stamatiades, 1. c., p. 33, emat alma (Nifon) aeUrepoy TO6 /CCATprapvtoli Op6voo

i.c,co-

aivrog, Seatria; a; 6 It paTCOv (4) Ep. Stamatiades, 1. c. p. 33 txa: mak& Icap.6wrog aöroa xat iroUob; Mon; d;

sb

avretaax67ivat VT) Opemp xat ph) taxtiaavro; roiiron.

(5) Ep. Stamatiades, 1. c., p. 31-34. Data dela sfArsitul actului este 6996 (=-1 Sept. 1487

31 Aug. 1488). La Inceputul actului Insá insemnarea c5 patriarhul Dionisie s'a urcat iaras In scaun rfivt 'ThAttp, iteSocrtthyo; CM' T013 Eroo; 6996 (=Iulie, 1488). Ghedeon, Harp.

ray. p. 488 admite anii de pAstorie ai lui Nifon 1486-1489. Cum se vede, anul detronkii nu-i exact.

www.dacoromanica.ro

776

DIACONUL IM. NIC. M. POPESCV

Dup5, detronare Nifon tthi In mh,rastirea Sf. Joan Prodromul din insula asezata. In fata orasului Sozopolis din golful Burgas (1), pa.na

ce fu iaths ales patriarh pentru a doua oath. In timpul acestei sederi In mAnastirea Prodromului, Nifon ridica

In apropiere de mAngstire pe tárm aproape de Akra

iv up

un schit cu hramul Sf. Nicolae, ajucdTtot)sp, icyikcEoy 'clic 'Axpac pe care II afieroseste cu ta,torul sáracilor To0 icuozoPoilOtircoo, toate ale sale acestei rna,n5,stiri a Prodromului (2). Dupä Nifon,

schitul a fost locuit de un cálugár Macres mai bine de saizeci de ani. Ramaind apoi In p5,thsire si distrugAndu-se, calugarii din Prodrom 1-au refficut, iar patriarhul Ieremia prin actul din 26 Iulie 1579 11 recunoaste iarls ca apartinand Prodromului. Patriarhul Mitrofan prin actul din Fevruarie 1580 iar 11 Intáreste sá fie al mân'astirii Prodromului. In acest act se spune cA, schitul a fost st5,0,nit când de unii, amid de mitropolia din Sozopole, pan 5. ce patriarhul Teolipt 1-a dat iaths Prodromului. Mai ta.rziu schitul fusese luat de ma,nästirea Anastasia. Aceleasi lucruri se spun si in actul patriarhului Ieremia din Septemvrie 1580 (3). (1) NINE, 30: esi mearse la Sozopulul Elispondului, care era aproape de mare, si acolo era si o mAnAstire a sfántului Joan Predtece si sä priimi la mantistireD. Dar de ce Elispond? Este o coruptie din sUetvog 7r6vtoc? Toate mss. au aceeas lectie. N.'Ex. 378 b., 379 a, virratztvoilem; ai Big rtv EcuOnoXtv, 4latixocoev el; Eva Movaat41rov Totii Tyloo lipoSpOp.oup. Petrecerea lui Nifon dupg detronare In Sozopolis doveditá si prin actul patr. Ieremia din 26 Iulie 1579 publicat de A. Papad.-Keramevs In 'II iy Tii, vlaitp EwCou6Xswq... p.ovil, Vieantijsksj Vremennik VII (19001, p. 668. Despre aceast5 mAnAstire a scris si I. Sakkelion, Dation II, unde public5 si un act dela patr. Dionisie (p 619-621) cu data gresitä 41482* In loc de 1489, Maiu, cum reiese din indictiune si din anii de

pAstorie ai lui Dionisie, dar nu din cei admisi de Sakkelion. *i A. Pap.-Keramevs, 1. c., P. 664, re1ev5, greseala lui Sakkelion, si In 'hpoc. ND,. I (Petersburg, 1891', p. 334 tot cu data Maiiu, 1489. Despre asezarea Sozopolei v. C. Jiraek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Constantinopel, 1877, p. 145. (2) i astázi capul de Nord-Est al golfului Burgas se numeste axpaniiptov &Trot) NocoAdtoo xal 'Axpag capul Sf. Nicolae si Acra, v. A. Papad.-Kerameos, 1. c., p. 664. (3) Aceste trei acte publicate de A. Papad.-Kerameos, 'H iv Tip wria:4) Eworcraeco; povii,

Vizantijskij Vremennik, VII (19001, pp. 668, 690, 691-693. Patriarhul Teolipt amintit In aceste acte nu pare a II Teolipt I (1513-1522 dup5 Keramevs,, cum scrie A. Papad.Keramevs, ilept Toti oixoup.svixo5 natptciaou 9seX4incoa A', .Deltion III (Atena 1890', p. 488,

crtoi pAn5 la acest Teolipt I, schitul nici n'ar fi avut vreme s5 fie st5pAnit de unii si

de altii si nici sl cazA In ruina si sO fie ref5cut, cum se spune In actele amintite.

www.dacoromanica.ro

NIFON I/ PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULTII.

777

D. Nifon II. Patriarh de Constantinopol a doua oara. (Mijlocul anului 1496

Inainte de Decemvrie 1498).

Patriarhul Dionisie, urrnasul lui Nifon, pAstori paná catre sfaritul

anului 1490, peste care nu tree actele ramase dela el (1), apoi se retrase de buravoie iarils In manästirea Cosinita, unde tral pada% la moarte (2). In locul lui fu ales mitropolitul de Serres, Manasses, care cu acest prilej 10 schimba numele in Maximos.

Pästoria sa fu plina de certuri, mai ales cu un calugär din Atos anume Gavriil, din care pricina fu silit sä se retraga din scaunul patriarhal (3). In locul lui Maximos fu ales din nou Nifon (4). In mijlocul anului 1496, Nifon II era sigur pe scaunul patriarhal. In anul 1495, fusese ales ca mitropolit al Kievului arhimandritul Macarie Oort i o delegatie fu trimisa la Constantinopol pentru a lua binecuvantarea. Subt anul 1496, Kratkaja Kievskaja Létopis scrie : cm aceastä toamna (1496) veni dela Constantinopol, dela patriarhul Nifon, ca delegat calugarul Iosaf, om din chilia patriarhului KEAEI11111K Ero cTapeuk Ilcartk si cu el calugarul Dionisie i diaconul Gherman, delegatii mitropolitului Macarie al Kievului. Ei adusera actul de binecuvAntare cu pecete mare de plumb». Apoi delegatul patriarhului fácü observatie episcopilor ca, afar% de cazuri grele, sa nu mai pun5, mitropolit pansa, ce nu au luat blagoslovenie dela patriarh. Episcopii easpunsera ca ei nu nesocotesc vechile obiceiuri ale bisericii ecumenice din Constantinopol i blagoslove.nia parintelui patriarh, dar cá find in nevoie apasatoare au procedat ca pe vremea lui Grigorie Tamblak i In Invatatura apostolilor 0 a parintilor bisesi acest lucru st ricesti. Cu acest rAspuns delegatul a fost multumit (5). (1) Cel din Maiu 1489, Deltion II, p. 619 21. Altul din1490 "=6998, indictiunea 8) pentru alegerea lui Metodioq, mitropolit de Berrlitia, v. Victor Langlois, Mont. Athos, p. 42. Un altul prin care episcopul Demetriadei, Visarion, este inaintat mitropolit de Larissa din anul 1490 (=-6998, indictiunea 8, in Dation It, p. 15 20, cf. Porf. Uspenskij, Putdestvie v' Thessalii, p. 383 si 474. (2) Ecth. Chron., p. 47-48; TCCUTp tCPC. 141 142.

(3) Ecth. Chron., p. 55-56. (4) lbidem, p. 56, ay.a1 'VALI/ gyepoy T610 x5p NIvp (ow,. Iar. waTp., p. 142.

(5) Suprasljskaja Rukopis, Moscva 1836, p. 142, cf. Hrdevskij. Istoria Ucrainii, V. p. 413 (rutene§tel. Hustinskaja Létopis, Scriptores rerum Polonicarum II. (Cracovia 18741, p. 303, aerie: In anul 1490 (=6998) Macarie fu binecuvantat (poswiaszczen) ca mitropolit al Kievului de catre patr. Nifon. Notita nu poate sa fie adevarata, iiindca in 1490 era patr. Dionisie si nu Nifon. Acelas Letopis, I. c., p. 305 aminteOR binecuvantarea data

www.dacoromanica.ro

778

DTACONUL DR. NIC. M. POPESCU

Iunie 1498, patriarhul Nifon une0e episcopiile Daulia i Talantion Intr'o singurá episcopie pástorita"

In aceastA 'Astoria Inainte de

16

de episcopul Nilos. 0 singurä episcopie fusese i rnai inainte, dar Doroteiu, exarhul Atenei, o despártise in doll& pentru c4tig de bani, zice actul patriarhal. Episcopul Ni los de Talanlion supusese chestia sinodului din Constantinopol, care, prezidat de patriarhul Nifon, hothrete ca de aci Inainte aceste doug, episcopii sà, formeze una singurA, iar Nilos s'a fie episcop de Daulia i Talantion (1). Un fapt de sauna', din a doua 'Astoria a lui Nifon este tomosul impotriva simoniei, care este iscálit de patriarh, de 21 mitropoliti si de 5 episcopi. Din el aflam cä lnpotriva simoniei a lucrat si a decretat Intaiu InvAtatul patriarh Maximos (-I- 1482 Aprilie 3). Hoarirea

acestuia a fost Intärità i de urma§ul FAu Simeon (1482-1486), iar Nifon In prima sa 'Astoria a Intarit 0 el acest decret. Dupä detronarea lui Insa puterea tomosului a &emit qi nelegiuitul lucru al lui Simon a pustiit multe suflete TO5 7CUTpcupxoco3 'sW,Oo6c-alc (p.s.tpt6rficoc) Op6voo, sb sob s6ttoo pzthweaav 'tax6oc dOsatiov i'Frov f_pozotc obx 'oXEyocc xassa-gcbcocso.

x,rit .r6 TO5 EEttowoc

-- Acum el, Nifon, a

mitropolitului Iosef de Kiev de cAtre patr. Nifon In anul 1497 (=7005). Nici aceasta notip nu-i adevArat5. Iosef primi bineeuvantarea abia in anul 1500 dela patr. Ioachim, urmasul lui Nifon, v. Suprasljskaja Rukopis, p. 147 si Theiner, Vetera monumenta .Poloniae, II, p. 283. icix07r0; ALGCUXSEaC (1) a`O thorXicnato; itc:axono.; xi3p NsiXo; ?tab co5 vöv xal:d; th licE eLzi xrzl TaAavTiou Ty4icaocn. Acest act sinodal iscalit de N4itptuv Ritp Oso5 &men:axon; KW/6'MMvotnróXsu.K, via; `134.1; met oixoop.ivix6; Icorcptapric, a fost publicat de A. Papad.-Keramevs

In D. Gr. Kamburoglu, Mylp.sia Ttc 'IcrropEaq T6110 'Mylvalaw II (1890), p. 225-6. Data actului dv tut ,Ca (=-1492 1493)D nu poate sa fie eea adevarata. In 1492 1493 'Astoria. Maximos si nu Nifon. Actul poate sa fie dat numai Intre toamna anului 1496 si 16 Iunie 1498. Dovezi: I. Actul nu poate fi dat In prima p5storie a lui Nifon (1486-14881, eAci cifrele grecesti c 58 #c c(=--6994 6996), cari corespund anilor 1486-1488 au greu

s'ar fi putut ceti i copia ca A« de un copist nedestoinie. II. Tot 0.0 actul nu poate sa fie dat dupa 16 Iunie 1498, e5ci la aceast5 data patr. Nifon public/ Tomosul contra simoniei, In care penultima iscalitur5 este 4E6 Tansivb; iitiaxono; AauXthc; xr.L1 TaXavtiou

Massa, deei la 16 Iunie 1498, unirea episcopatelor era fapt Indeplinit. Poate In boa de ,Ccx va fi fost In act cifrele As (-1498) si In acest eaz actul va fi fost dat In preajma lui 16 Iunie 1498, c5ci doar In actul dela data din urma se spune ca siaodul s'a adunat pentru nevoi bisericesti vvwv &varxibv ivaaviataatexiOv dintre cari una va fi fest si aceasta a episcopului Nilos. A. Pap.-Keramevs, 'IspoacAup.tuxii Elt13Xto64iwn, I (18911, p. 346, eiteaza astfel actul: gl141pctwoc & (sic!) KOWTCMYTwourc6Ason anvo8tx4i Tcpecicq ',rept Til; iraaxonii;

Acao)aia; (1493,1*. Aceasta data 1-a indus In eroare pe A. P. K. ea In indicele cartii sfi treac5 anul 1492-93 ca anul pastoriei lui Nifon. Hotarirea lui Nifon relativa la acest episcopat a fost Intarita si de alti patriarhi. Intarirea patr. Ieremia din lunie 1572 este publican. de A. P. K. tot in Myfilact II, p. 227-228.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARHIJL CONSTANTINOPOLULITI.

779

adunat pe mitropo4 si episcopi in sinod pentru oranduirea afacerilor bisericesti i pe langa acestea prin staruinta sa se Intareste, aproape se Innoeste vechiul tornos impotriva Sirnoniei t6p.o... coy ItOX-14.)

7CepcvoE% aTr.c6s6g.cCoacm., w.:(1. 6

tby ixelvov

thcsi7v avavecbout (1).

Duph 16 Iunie, dar inainte de Decemvrie 1498, patriarhul Nifon trimite pe episcopul Rendinei, Akakios, Irnpreun5. cu Sf. Teofil, izvo-

ritorul de mir, si eu alVi in Egipt (2). Ei duceau din partea lui Nifon scrisori Catre patriarhul Alexandriei Ioachim (3), prin cari

acesta era rugat s'a relateze despre minunile intamplate acolo. In anul 1490, Larissa fiind distrusil de Turci si enoria mitropoliei desflirOndu-se, rnitropolitid de ad Ii Iuarä ea enorie proprie episcopiile Tricca, Gardikion i Peristeri, dar se intitulara si mai departe tot rnitropoliti de Larissa. Dupa' actul dat In anul 1542 de patriarhul Ieremia, starea de lucruri de mai sus fusese incuviintata si de patriarhul Nifon cum si de urmasii si Ioachim, Pahomios si Teolipt (4). (1) Tomosul publicat de Ep. Stamatiades, 'Eltlaylota3m& IDAextet, p. 37-43. Data ceeace ar corespunde cu 16 Iunie 1499, nu poate s5. fie cea exacta. In anul 1499, Iunie, Nifon nu mai era patriarh. Ep. Stamatiades, 1. c., aix.MOTC/L 'ICAMOU I.e. gamut-two;

p. 43, publica un act al olxoop.smob natpuipxou x6p Tocczeit& datat iv tut irmlotte; xtXtooztit i686p.cp, 'IvSovrt@vo

P, plvi Aexelt.6pip (In anul 7007, indictiunea 2, luna Decemvrie , care

arata clar ca in Decemvrie 1498 era patriarh de Con/pol Ioachim. Data ultirnului act nu poate fi pusa la indoeala, caci indictiunea corespunde cu anul lumii. Exemplarul lui Stamatiades folosit de mine biblioteca universitatii din Viena) aveh o corectura facuta

chiar de editor cf. iscalitura sa dela inceputul cartiicare a indreptat cuvantuI tiparit E6Sop.vtoottii in firccbtec; xatoat4). Aceeas corectura am vazut-o si in exemplarul

lui D. Russo. Afara de acestea Ph. Meyer, Die Haaptarkunden far die Geschichle der Athosklöster, Lipsca 1894, pp. 210-212, publica acelasi act dela patr. Ioachim cu data p.v1 Sexeplip, ZA MT. pug, iar p. VIII 11 dateaza din 1498. In urinl ace stora gasesc ca corectarea indictiunii 2 din actul lui Nifon in indict. 1 este plauzibila, caci 16 Iunie, indictiunea 1=16 Iunie 1498, data la care Nifon ar 11 putut sa fie Inca patriarh. (2) Cursul delegatiunii este pe larg povestit in Vieata sf. Teofil (Zitie Theofila Myrotoavago) Athonskij Paterik, II (18971, p. 68, 70. Fiindca Akakios iea parte la sinodul din 16 Iunie 1498, & TaTescva; ircialtorcog Tevring 'Axiocto; (v. Ep. Stamatiades, /. c, p. 43', insernneaza ca dupa aceasta data a putut pleca spre Alexandria. In eursul acestei delegatiuni Akakios moare in Ierusalina (Ath. Paterik, II, p. 71), ash ca este exclus sa credem ea el ar fi fost trimis mai nainte, iar la 16 Iunie 1498 s'ar fi aflat Inipoi. (31 Patr. Ioachim 1486-1565 dupa Porf. Uspenskij, Aleksandrijskaja Patriarhija I, (Petersburg 1898', p. LLV si Indice. Dupa Alfred v. Gutschmid, Kleine Schriften, II, Lipsca 1890, p. 492, patr. Joachim se aminteste In anii 1561 si 1564. (4) Porf. Uspenskij, Pidgestvie v' Thessalii, p. 357, 384. G. G. Mazaraki, MO. Toil alvalou icavultpxeo 'A) siaaptac

Tot) Ildyc (1486 1567 , Mv.raleia, II (18901 repro-

duce, p. 142, un act sinodal dela patr. Ieremia din Maiu 1545, In care se spune ca pentru sustinerea drepturilor patriarhului de Alexandria asupra manastirii din muntele Analele A. I?.Tom. XXX VI. Mernoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

49 *

780

DIACONDL DR. NIC. M. POPESCI1

Incuviintarea data de Nifon nu poate cadeh cleat

in a doua

pastorie a sa. Dupa 16 Iunie 1498 Nifon nu mai rarnane multa vreme patriarh. In Decemvrie 1498, este atestat ca nou patriarh Ioachim, fost mitropolit de Drama (1), care la aceastä data stabileste chipul de alegere al Protosului si al egumenilor din Atos (2). Ash dar intro 16 Iunie Decemvrie 1498, Nifon este inlocuit cu Ioachim. Cronica povesteste ca in pastoria aceasta a lui Nifon s'au inthrnplat nu putine scandaluri si

din partea fostului patriarh Maximos si a altor mitropoliti, cari nu-1 voiau si eh din aceasta pricina a fost detronat (3). Staphnirea turceasca 11 trimise in Adrianopol, ca intr'un fel de exil, si aci locul in biserica Sf. Stefan (4), paha child Radu IV eel Mare 11 aduse in Tara-Româneascä.

E. Nifon in Tara-Româneasca, conflictul cu Radu IV cel Mare, intoarcerea in Atos, moartea lui. D-1 N. Iorga a aratat ca ceeace 1-a; indemnat pe Radu IV eel Mare (1496-1508) sa aduca in Tara-Roma,neasca pe fostul patriarh Nifon, a fost dorinta de a da o organizatie statornica bisericii muntenesti, care decazuse in veacul al XV-lea (5). Venirea lui Nifon in tara este cu Mal mai demna de 1nsemnat, cu cat fostul patriarh este intalul din sirul inaltilor prelati ortodoxi, cari se vor perindà cu vremea prin terile române. In privinta chipului si a vremii child Nifon fu adus In Tara-Romhneasch, se gasesc in vie*, sa chtevh stiri lämuritoare. Redactiun ea greceasca (N. ix. 379 a, b) scrie GA vestea sfântului ajungAnd in Valahia, Radu Voda, a dorit sa-1 vaza, si ducandu-se la Poarth 55, plateasca haraciul a trecut pe la Adrianopol i aci a dobandit Sinai li s'a infrAisat i m/at-Kt irpcmA Tor) erretoteiToo xocl. OCCOT&TOU IICRTp*X00 Kwvasocvuvoon6Xecuc Kbp N-ippwvo;....D. Dar este vorba de Nifon II sau de I? Duph G. Smyrnakes, rb kcoy Opoc tAtena 1903) p. 323, patr. Nifon II a inthrit drepturile i prerogativele manhstirilor atonice. Nu citeazh insh izvorul, ash oh informAia nu se poate controlh. (1) In tomul contra simoniei, Ep. Stam., 1. c., p. 43, b Tanervbr; p.yrrporco),Evri; Apc'zp.a; Iumxtitt. (2) Ep. Stamatiades, 1. c., p. 43-44. Protos este Cozma, care apare si inteun docu-

ment din anul 1492, Aprilie 29, al liii Vlad III Chlughrul ; v. Miklosich-Muller, Slanische Bibliothek, I, p. 174. (3) Ecth. Chron., p. 56. (4)-NiNE, p. 32.

(5) Istoria bisericii romanesti, I, p. 117.

www.dacoromanica.ro

14IFON It PATRIARAIII, CONSTANTINOPOLULtrt

18f

voia s& se intAlneasca cu fostul patriarh. Textual red. grec. suna astfel: u'Eicetat ti %al cpp. Too "Ayi.ou acea601 cd sEc Tip BXRCcoo, &rEOópa & T6te chtigvnIc `PciaouXoc ot '61/op.ot, y& lte sby "Aycov, xc.ci. ItiacdNawsuc ei4 Tip 13a.ccXe000cccv atet V& 1:Xilpthc-0 TU. PactIntex

hafraa, Cutipacey arb tv Aaptuvo&Tcokcy, x6(2 p.ataxecpcC*Evoc xciOs tpóiroy, 6ka3 s Tip Ciascay Curb sobc puctkmobc CivOpcincouc, vai invite va Cmcquiy3-0 .r6y `'.ATcov». Aceasta stire se confirm& prin redactiunea

romAneasca, care, cum am vazut, reprezenta o forma mai apropiata

de originalul primitiv al vietii decal red. gr. tiparita. In red. rom. ins& trebue sa se fax& o amendare de text ceruta de logica faptelor si de red. gr. Intr'adevar In ea se spune NiNE, 34: «esi vestea bunatatilor sale (a lui Nifon) preste tot pamAntul cAt sa auzi si In tara rumaneasca si Intelese i domnul Radul Voivodul carele aduse vaza cu ochil sal si-1 pricepii barbat desevarsit si la chip si in cuvinte si in fapte...»; urmeaza apoi o convorbire in care Radu InvitAnd pe patriarh sa vie in tara sa, acesta raspundez «vezi insu-ti goana i paza ce o am eu dela vrajmasiI cel adeva-

rati al lui Dumnezeu, &al eu cum voiu puteit veni in tara ta». In urma acestei convorbiri Radu cera pe Nifon dela imparatie dobAndindu-1 «trimise degraba de aduse sfAntul in tam sad). Deci dupa red. rom. Radu cadusen int Aiu pe Nifon In tara, vorbi cu el si apoi dup.& ce dobandi voie dela Turci «trimise de grab& dta aduse sfAntul In tara sa». Lipsa de logica a pasagiului e destul de dark cad daca fostul patriarh nu se puta misch, din Adrianopol pAna ce Radu nu dobAndi voa stapAnirii turcesti, cum putuse Nifon

veni mai Inainte in Tara-Romaneasca sa se Inteleaga cu Radu ca sa-1 cearA dela Turci? Aceasta neclaritate dispare daca in loc de «carele

ni-1

aduse (1) si-1 vazii cu ochii sad»

cetim narele si se

duse si-1 vaza cu ochii sai». Cetirea aceasta este ceruta, cum am vazut, si de pasajul respectiv din red. gr., care mai departe spune aceleasi lucruri ca In red. rom., ea Radu a mijlocit la Turci itieckcsocev... sEc robc Ci.ceParcsi a luat pe Nifon cu sine in Valahia xcii i7closy cilythy p.cACE sou eic tty BXREuv». Dupa parerea noastrA

din cele de sus rezulta ca Radu a vorhit cu Nifon in Adrianopol 0, dup& ce a dobAndit dela Turci liberarea lui, 1-a adus in tara. Anul in care Radu cel Mare a putut sA treaca prin Adrianopol (1) NiH, 137a acare-1 adduseD; M. A. R. 3488, fol. 213v acare-1 si aduse i.1 veza cu oøhlj sii; M. A. R. 2714,fol.90v acarele si-1 adusep. Daca asap va fi fost soils de asupra lui aqin atunci s confundându-se Cu 1 a fost mai usor sa se nascri din aearele i s dump lectura carele si-1 aduse.

www.dacoromanica.ro

782

DIACONUL DR. NIC. M. PORESCII

se stie. Chemat de poartà, Voivodul Terii-Românesti se duce la Constantinopol in anul 1504 (1). CMAtoria a Mcuto pe uscat in care curnpArate dela Brasov (2). Obisnuitul drum din aceastä vreme intre Tara-Rom'aneaseä i Constantinopol trecea, prin Adrianopol (3) si aci Radu a putut sa% vorbease5, cu fostul patriarh, care subt paza,

locuià dela 1498 la biserica Sf. Stefan. La Constantinopol, Radu este bine primit i poate c printre darurile i cinstea, pe cari in scrisoarea sa catre Brasoveni (4) spune c le-a primit dela Sultan se va fi euprins i inghduinta de a aduce pe Nifon in tara sa. ConsiderAm deci anul 1504 ea data a sosirii lui Nifon In TaraRomâneaseä (5).

Sederea lui Nifon in Tara-Romaneasea, mai este amintitäafarA i de izvoare greeesti. Ecthesis Chronica, p. 57, scrie de Vieata sa ot dupA detronarea patriarhului Ioachim «EctscXcly oeiv xXrjpczo5 icpb; zby %Opt. Ntsocova, Om iv vid BX6cxEcc,, xut oiyx -;10avey ikOsEv»

trimit clerici la Nifon, care era in Vlahia, i n'a vrut sa" vie-----. llctp. Ecn., p. 144, spune acelas lucru (6), eu mai multe amAnunte neinteresante; numai 7roX. t, p. 39, nu aminteste eä Nifon era atunci in Tara-Romaneasca (7). Patriarh nou fu ales Pahomios, mitropolitul Zihnei (8).

Rostul lui Nifon In Tara-Romaneascä era dupA spusa Domnitorului a tu s ne indereptezi si sh ne inveti leagea lui Dumnezeu si sä (1) forga, Studii i Documente, HI, p. XLII; cf. Gesch. d. ruindn. Volkes, I, p. 366. (2) I. I3ogdan, Relatiile Terii-Romdne$ti c Bramna, I (1905), p. 220-221. (3) C. JireSek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Con'pel, p. 144 si 150. (41 I. Bogdan, 1. c., p. 218-9. Rada se intorsese in tarA la 17 Sept. 1504. (5) lorga, Istoria bisericii romdae.Fti, II, p. 329, pune 1500 ca an al sosirii lui Nifon In T.-R.; D. Russo, Elenismul in Romania, p. 48, ape la 15002. N. Dobrescu, Convorbiri literare, 44, (1910, inchinat lui T. MaiorescM, p. 352, pune 1502. Aceste date par a fi luate din M. I. Ghedeon, flczt. icEy, p. 495. (6) «Kul 6p.op6voic

cv Tpityp, yopikv Tby iTpUrtiv vaTpc6pxyly x6pcv Mvpcuva, bra)

rov

it; Vip BXrAXECAvD, etc.

(7) eE1ep4 ccv Si Itszo:Itop.Eactaeat Tby Ittiptov Ilax(Ltuov, 'Orca &XX9p5, iriX0ev 6 IInt4t.E.0q, 161,, Zoxyam.

-71

Tby N4ppwva, %et

(8) Ecth, Chron., p. 57. M. I. Ghedeon, Hwy. itv., p. 495, pune aceasta a treia alegere a lui Nifon la scaunul patriarhal in anul 1502. Pentru aceasta data insa nu are nici un alt argument deck presupunerea c fostul patriarh Ioachim trebue s fi pAstorit dela 1498-1502 si mArturiseste singur Ca cronologia sa aceasta este nesigurA. Din aceasta alegere, care nu Insemneaza nici o pAstorie de o zi, invatkii au fAcut o a treia pastorie a lui Nifon, cum se ceteste In lista patriarhilor din Krumbacher 2, p. 1149. A. DiomedesKiriakos, Geschichte der osientalischen Kirchen, p. 277, Syrku, 06-erki iz istorii literaturnyh snaenij, p. CCLXXVIII, i altii.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARFIUL CONSTANTINOPOLULUI.

783

flu tatá i pastoriu mie si tuturor oamenilor i solitoriu la DumneZell» (1). Pentru a-si indeplini planurile sale, Nifon convoaca," un sinod local la care luar5, parte toti egumeniip mandstirilor, clerul bisericii, domnitorul, boierii i «mirenii» (2). De un mitropolit al terii nu-i vorba. Nifon, conduc5,torul sinodului, vorbi celOr de fat5, a de pravitrt,

de lege, de tocmirea bisericii si de dumnezeestile slujbe, de domnie si de boieric, de manästiri si de biserici, sit de alto rânduri de ce trebuia; i tocrni toate obiceiurile pro praviI5, si pre asez5,mantul sfintilor apostoli» (3), deci un program de total& organizatie a vietii bisericesti bazat pe canoanele bisericesti. Un punct din acest program, «tocmirea bisericii», a fost adus la indeplinire chiar in acest sinod, anume crearea a douA episcopii i sfintirea a doi episcopi pentru conducerea lor (4). Nu se spune c5, s'ar fi sfintit si un nou mitropolit al terii. Rostul Domnitorului in impktirea dreptatii pare iaräs a fi lost unul din punctele discutate in sinod. Ceeace se mai spune of Nifon a gäsit «biserica izvrAtita, si cu obiceiure rele i nesocotite» ni i curvia» stint locuri c5, i-a Invrttat us5, lepede cu totul betia comune puse ca s5, justifice mai departe conflictul dintre Domnitor Nifon.

Intelegerea Intro Nifon i Radu nu tinii multä vrerne. Radu easatorise pe o sora a so cu boierul Bogdan. Casatoria era, contra canoanelor, cki Bogdan Ii avea femeia sa legitimft. Fat5, de aceasta, calcare a legilor bisericesti fostul patriarh se opuse nourti casatorii. Domnitorul II indepart5, intaiu dela Curte si apoi incercrt o ImpAcare propunand lui Nifon sft dea aprobarea casrttoriei si apoi s5, piece oriunde va vol, neavand nici o grija de cele trebuincioase, cari-i

se vor trimite din belsug. Impkarea nu reusi; Nifon respinse totul (1) NiNE, 34. Nh., 379 b., g&NO Ti,po o4illepoy Ecitep, as txop.ev SaYaby wd itot.p.iva Itag, Sac la ilk 681T4icrgc sic Sabv c wripiap. (2) NiNE, 36. N'Ex., 380 a e N.i-rp v ircp6.5Tais v& Tilrg Torcr.xii a6voaoc v& crovaxeotiv Rot GI lepag ttiod imi.).-ficadiv, wzi oi +1AILES/0C TOIV itovacvqpictro, ael at apxcheceg ¶05 IVAI.TEOU 146 T6V 1260in-qv).

(3) NiNE, 36.

(4) NiNE, 36. eDecii hirotoni si doi episcupi si le deade i eparhie hotarit, care cat va birulo. N'Ex , 380 a aiyitpotilletri Si VATtog v.d Stio, imax,Onoug, xei Mumreci; zoo; bmptailivas 'ettLa).on&cn. Numele episcopilor si al cpiscopiilor nu sunt insemnate, dar nu poate fi vorba cleat de eparhiile Minnie si Buzau; v. Iorga, Istoria bisericii rom4ne0i I, p. 118. Limba de care se va fi folosit Nifon in T. H. trehue sä Ii fost slavona, nu pentruca

fatal sau träise in Serbia, ci pentruca inviiptorul cu care Nifon sta. mai mull in legatura, Zaharia, stia «carte greceasca i sloveneascao. NiNE, 14.

www.dacoromanica.ro

781

DIACONIIL DR, MC. M. POPESCII

párasi tara prezicand nenorociri. AO, poveste§te red. rom. a Vietii mersul §i sfa.r0tul conflictului (1). Aceasta povestire se intare0e prin alte izvoare mai sigure. In manastirea Dealului Se pastreaza i azi rnormântul Cap lei, a chrui inscriptie spune ca ea a fost flica lui Vlad Calugarul, sora lui

Radu cel Mare si a lui Vladut, jupanita rnarelui vornic Bogdan si

ea' a murit la 21 Fevruarie 1511 (2). A$ dar sora lui Radu cel Mare, care lua In casatorie pe Bogdan, din care pricina se nasal cearta intre Domnitor i fostul patriarh se nurna Cap lea. Dar istoria mai cunoa0e o sora a lui Radu cel Mare, numita tot Cap lea, pe care tatal lor Vlad Calugarul (1482-1496) o casatorise cu Staico logofatul, unul din fo0ii demnitari ai lui Tepelu§ (1477-1482) (3). Copiii lor Parvul, Jitian i Barbul sunt amintiti irnpreunä cu tatal lor Staico la 9 Noemvrie 1492 (4), iar la 18 Julie 1504 Radu eel Mare invita municipalitatea din Sibiiu la casatoria «nepoti nostro ex sorore videlicet Pervul vocato, filio summi secretarii nostri Stayko logofetha cu fiica raposatului Dirnitrie Iac0ci (5). Dup6,

20 Iu lie 1507 nu se mai gase0e Staico in docurnente (6). Deci Radu cel Mare a avut doua surori cu numele Cap lea, una maritata cu Bogdan 0 alta cu Staico. Cap lea lui Bogdan moare la 21 Fevruarie 1511, dupa. cum spune inscriptia mormantului ei. Cap lea lui Staico trhia §i la 27 Decernvrie 1511 (.7020), când V1adu Ii intare§te docurnentul, prin care ea daruia, manästirii Dealului satul Baje§tii, apentruca a fost jumatate al jupanului Staico Logofatul batrana i veche mo0e; iar cealalta, jumatate a curnparat-o sora Domniei mele jupanita Cap lea, dela fiii lui lova din Drägoe0i, drept 700 aspri, Inca din zilele lui Mihnea VV. Iar dupa aceea a venit sora Domniei mele jupanita Cap lea lnaintea Domniei mele de a adaugat acest mai sus zis i scris sat Baje0ii toti (1) NiNE, 42-48 acl pre suru-ta, carea o ai mAritat dupA Bogdan fArA leage, avAndu el muere cu leage i o au lAsat WA de nice o vinA qi au luat pre sorta, el iaste curvariu qi soru-ta ca o prea curvA, ce-i desparti i d. bArbatului muerea san, p. 44. N.'Ex. 380 b-382 a, cu mai multe adause tárzii. (2) Inscriptia slay& la Alex. Lapedatu, Vlad Vodd Calugtirul, Convorbiri literare, XXXVII (1903), p. 1056-7. (3) Alex. LAp6datu, 1. c., p. 1057. (4) Ibid., p. 1151. (5) Iorga, Preiendenfii rontoini, An. Acad. Rom. XX, p. 207, nota 8. Cf. LAp6datu, c., 1057. (6) A. L5p6datu, 1. c., p. 526, nota 3, unde i se face §i scara carierei sale. Cf. I. Bogdan, Relatiila Terii-Bomanefti c Brafovul, I (19051, p. 302.

Z.

www.dacoromanica.ro

N/FON II PATRIARIIIIL CONST ANTINOPOLULU I.

785

cu moara lui, la stAnta manAstire p3ntru sufletul jupanului Staico Logofatul §i pentru sufletul fiului lor Parvul Comisul §i p3ntru al ei suflet». Printre martori se gse03 in primul rand jupanul Bogdan, mare vornic, cumnatul ramas acum váduv al acestei Caple vkluve a lui Staico (1). Bogdan, sotul Caplei, este iara,§ cunoscut. In divanurile din anii 1502, 1503, 1504 el este mare spátar, in anul 1505 ajunge mare logofat §i cu aceasta demnitate se gáse,%e in divanurile din 1506, 1507in 1505 §i 1507 un alt Bogdan, mare spAtar . VIAdut Moil pe I3ogdan mare vornic, in locul lui Parvul Craiovescu §i in aceasta demnitate este amintit pentru ultima oará la 8 Ianuarie 1512 (2). Nu este cunoscut din alte izvoare dacä I3ogdan, inainte de Caplea, avea altá sotie, dar lucrul trebue sa stea a0 cum povestete Vieata, cazi alminteri Nifon n'ar fi avut nici un motiv sä se opuna acestei nou'a casatorii (3). Mai sunt cunoscute cazuri in cari capii bisericii s'au opus la casatorii nelegiuite. Un asernenea caz pule& A fie cunoscut chiar de fostul patriarh ecumenic Nifon. Unul din predecesorii sai pe scaunul patriarhal din Constantinopol, Ioasaf I (1464-1466 dup5, Ghedeon) respinge cererea Mouth, de un protovestiar din Constantinopol ca sa iea In casätorie pe fosta sotie a ducelui de Atena, flica lui Demetru Asan, ducele de Corint, cad proLovestiarul avea femeia sa legitima §i copii. Urmarea a fost ca, din porunca sultanului patriarhul a fost detronat, dupa ce i s'a taiat barba iar marelui eclisiarh nasul (4). (1) Ms. A. R. 1447, p. 49 -50 (Condica man. Dealul . (2) Alex. Lap6datu, 1. c., p. 526, nota 3; lorga, Studii fi documente, VI, p. 455, No. 2, (21 Iunie 1505, Bogdan logofat); I. Bogdan, Relafiile Teirii-Rontane$ti cu Brapvul (1905, p. 354-5; $tefan Grecianu, ,siru/ Voevozilor cu. divans $i note, 1907 (lucrare nepublicatfil, pp. 3, 7, 9, 11, 13, 14, 23, 25, 26. De notat c5. In divanurile lui Mihnea Vod6 (1508-1510) nu se &este Bogdan, care era un suscinator al familiei lui Vlad Cfilugarul. Ceeace N.'Ex., p. 380 b, scrie c5 Bogdan era un mare boier din Moldova "Evag IteTcaoc apxowrac a itb Ttl. MTCOTaCtIdav

credem a este un adaus mai tarziu al red. gr. derivat

din numele personagiului care era Malpiriavoc. Slujba din 1841, pp. 69, 70, merge pi mai departe pi traduce aMis6-18avogp prin aMoldoveanulD. D. footino, `Ilt. T. A ax(ag (18181, II, pp. 67, 69, scrie chiar aMoA8ovop. (3) Dupà red. rom. NiNE, 80, 81, Bogdan a fost chinuit si omorit de Neagoe. De fapt nu se gäseste In vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521) nici un mare vornic Bogdan; v. Alex. L5p6datu, 1. c., p. 526, nota 3. Neagoe va fi cautat ea se scape de acela care

fusese Mut vornic mare in locul rudei sale Parvul Craiovescu si care fusese priedna vrajbei dintre Vladut pi Craiovepti. (4) Historic& Patriarchica, Bonn, pp. 06-98. 50

www.dacoromanica.ro

786

DIACONIIL DR. NIC. M. POPESCII

Un reflex al opunerii lui Nifon contra cAsAtoriei lui Bogdan cu Cap lea paro a se gási chiar In corespondenta lui Radu eel Mare cu Bra§ovenii. Radu scrie Bra§ovenilor despre un oarecare Neagoe, care _avusese o sotie in Ardeal i alta In Tara-Romaneasca, cA «nu e lege... ca sä aibA, omul dou5, femei; astfel dacA el ar fi in vieatA, §i domnia mea i voi 1-am judecA dupA lege; dar el e mortD (1). Cearta Intro Nifon i Radu trebue sa, so fl intAmplat in anul

1505 si tot in acest an trebue sá fi ajuns Nifon In Atos. Pentru admiterea acestei date am vedea, o dovadA i in faptul &A Bogdan este inaintat In acest an, 1505, la demnitatea de mare logofát, ceeace ar putea fi socotit ca o favoare din partea Domnitorului fat& de noul säu cumnat. U dovadA ins& niult mai sigurA gAsirn In vieata sfintilor Nectarie i Teofan, intemeietorii manästirii Varlaam din Meteora. Aci s@ spuno cA cei doi frati, Nectarie i Teofan, dupiI, moartea IntAiului lor dascAl Sava, s'au dus din Ianina la Atos si aci In rnAnAstirea Dionisiat au gAsit pe patriarhul Nifon, care i-a primit cu bucurie, i-a invatat cu dragoste regulile cAlugAriei i apoi i-a trimis IndArAt sA trheascA in 1inite In chilia lor din Ianina (2). 0 notip cronologica dintr'un codice al mAnAstirii Varlaam scris la 1511, din porunca celor doi frati, spune cA invAtatorul lor Sava a murit la 9 Aprilie 1505 (3). DupA intoarcere in Janina, Nectarie si Teofan ridicará in insulA mAndstirea Sf. Joan Prodromul in anul 1507 (4). Deci cei doi frati au vAzut i ascultat pe patriarhul Nifon in manAstirea Dionisiat dupA, 9 Aprilie 1505 si inainte de 1507. Mai departe in Vieata Sf. Nifon (NiNE, 48, 50) se spune e fostul patriarh dupà plecarea din Tara-RomAneascA a locuit mai mult de un an» In mAnAstirea Vatoped §i cA nurnai dupA ce Macarie, ucenicul sau, suferise mucenicia in Tesalonic, a trecut la Dionisiat. Aceastä .tire este iar4 confirmatA de o notitA cronologicA din sus pomenitul codice, in care se spune cä Macarios, ucenicul lui Nifon, (1) I. Bogdan, Relafiile Terii-Romthmsti Cu Brasovul, I 1905), pp. 235-6. D-I Bogdan atribue aceastä scrisoare lui Radu cel Mare, 1496-1507, sprijinit pe motive paleogralice. N'ar fi poate exagerat dacA am admite c5. scrisoarea a fost intocmità dupii acest conflict, adia. dup5. 1505. (2) 5.;o1.1.6oXal eic r41v taToplay Tthy p.oyaw Tthv SIeTeWptuy, Nio; 'EU.tivop.v.ilp.wv II (1905', pp.

99-100; Porf. Uspenskij, Putesestvie v' Thessalii !Petersburg 1896', P. 476. (3 Porf. lispenskij, 1. c., p. 475, nota I cid p. 193, aixotk0/ & iiatoc Trattp 41p.tim x6p:oc 1(566f:cc iql 'ATcpaip 6, koog Ccp 7013=1505 ; Cf, N. A. VeIs Bi1ç, B.cavtl, I, p. 306. (4) N. A. Veis, BOCasvTic I (1909), p. 306, vi). pkL bv Oe(1):va eiveitiptep.ev

'.

pciOinuy ,t41v

tepay p.ov+p, Toti ttp.too irpoSpOp.ou 04 TO Noat AteIS (7015=1507 : Cf. Nioc `E)J:fivoltvilluov II,

p. 101.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARMIL CONSTANTINOPOLITLIII.

787

a suferit martiriul in Tesalonic in anul 1506 (-,=7014) (1). Combinand aceste date reiese ca Nifon a sosit in Vatoped In anul 1505

si aci a stat pana In anul 1506, cand apoi a trec3t la Dionisiat,

undo 1-au gasit cei doi frati, Nectarie si Teofan. Din Tara-Roma-

neasca va fi plecat in vara anului 1505. Ca Nifon a sezut putina vreme In Tara-Romaneasca, numai dupa intoarcerea lui Radu dela Constantinopol in 1504 si 'Ana la 1505, reiese si din Vieata sa, unde afara de convocarea sinodului local, de Invataturile expuse cu acest prilej si de conflictul care este pus In legatura imediata. cu sino-

dul, nu se mai aminteste nici un fapt care sa probeze o sedere mai Indelungata a sa In tara. Din Tara-Romaneasca, Nifon a plecat spre muntele Atos. Amandoua redactiunile Vieth scriu Ca In drum spre Atos el a trecut prin Macedonia si prin Bitolia (2). Drumurile de uscat dela Dunare spre Macedonia tree prin Sofia (3). Fie ca Nifon a trecut Dunarea

pe la Rusciuc sau iistov, fie ca a trecut pe la

Ohigen

la gura

Oltului, fie ca a luat drumul Lom-Sofia, in tot cazul el a trebuit sa treaca prin Sofia si cu prilejul acestei calatorii pare ca popa Peja a vazut pe fostul patriarh Nifon. Acest popa Peja, care in Sofia a scris Vieata Sf. Oheorghe din Kratovo, spune ca a väzut pe patriarhul Nifon, a mancat, a Mat cu el la masa si au vorbit impreuna fara sä precizeze locul ci timpul (4). Ajuns In Atos, Nifon se opreste mai Intaiu in rnanastirea Vatoped, undo locul «mai mult de un an» (5). De aci trech peste munte la Dionisiat, de unde odata fusese chemat sä pastoreasca mitropolia Tesalonicului. In Dionisiat 1-a vazut biograful sau Gavriil invatand, lucrand la rand cu calugarii si find pentru toti o pilda (1) Porf. Uspenskij, 1. c., p. 544. (2) NiNE, 48 a trecn pren Machidonie i pren Thuteliia sic), ai merse in sfántul munte,

carele siti chiiamä AthonD. Thuteliia este greacara de copist in loc de aThetulieD, cum este Ms. 2714, f. 92r; la IIasdeu, NitI, 139 a «Tetanal), o corupcie din Betulia, Petulia. N'Ex. 382 a, cerzirrev sic vilv MaxeSovEav, v4 &xi) exa sic th sthXta, enema e:rinsv sic TO &Ttov Opop. Athonskij Paterik, II, (1897), p. 141, a l'asat cuvantul afarl (3) C. Jire6ek, Die Heerstrasse von Belgrad nach Conlpel, p. 159, 161. (4) Glasnik, 40, P. 125, um cantoxuAtto skip 111171%0U Fla-rpm:pp 11 Ck HHMk tamp ii MI 114 Tp41113ii isro 11 sectosap...». V. Iagic, crede el popa Peja a vilzut pe Nifon sau in Atos sau In Tara-Romaneasca (/. c., p. 130-131). Syrku,110erki iz... p. CCLXXVIII scrie: «este posibil c popa Peja I-a vazut (pe Nifon) in Tara-Romaneasc4D. Ne pare mai probabil

cà popa Peja I-a vraut in Sofia la trecere. Nu este nici o dovadA c5 Peja a fost In Tara-Romttnessa. (5) NiNE, 98; N'Ex., 382 b.

www.dacoromanica.ro

788

DIACONOL DR. NIC. M. POPESCII

vie de ascultare i vieat5, c5Augáreascä (1). Fostul patriarh Nifon muri In nanAstirea Dionisiat la 11 August 1508 i fu imrnormantat la 12 August (2). Dupa insemnarea din codicele mânästirii VarlaamMeteora, Nifon a murit la 1508, August 12, Intr'o Durninicá (3). Cum se vede, insemnarea dä ziva immorm'antárii si nu a mortii, care a fost 11 August.

F. Ucenicii patriarhului Nifon. Nifon a avut i ucenici. Unul din ei, Macarie, s'a dus de buna voie in Tesalonic, unde fu martirizat i ingropat atunci cand Nifon era in Vatoped (NiNE, 50). Un altul, Ioasaf, merse cu Nifon in Dionisiat si dupä moartea invatatorului slim se duse in Constantinopol, unde tot asA fu martirizat de Turci (NiNE, 54, 56). 0 insemnare cronologicá din amintitul codice al rn'anast. Varlaam Intäreste stirile de mai sus aflate in amandoua redactiile Vietii. Dup"a aceast'a insemnare

Macarie a suferit martiriul la Tesalonic in anul 1506, iar Ioasaf la Constantinopol in anul 1510, August 29 (4). Dupä NINE, p. 50, Nifon a mai avut si alti doi ucenici, cari au murit in Vatoped. (1) NiNE, 62, scum si eu 1-am vAzut fAcAnd lucruri ca acestea, cf. N'Ex.. 384 a, nokXaic popaig, 6106 'ewirrhtva

al rp.ava

TOv rpXelca

%at

(i de multe ori, cAnd m'am

dus si am rAmas acolo,... 1-am vAzut). Ceeace N'Ex.., 384 a, aerie mai departe, sunt curate legende tArzii.

(2) NiNE, p. 54, asa ingropá trupul lui cu mare cinste in luna lui Avgust in 12 zile, and era cursul anilor dela zidirea lumii 7016,. N'Ex., p. 385 a, nu dA anul ci numai ziva morii, aisocpaarge T:riv p.axapiav Too tporip sic xelp,74 Oso6,T-D ivasx&rg to6 A6 yo6otoo piv1v6p;

a doua zi fu ImmormAntat ucci rb irpwt.. Errapiacmy...,. Ghedeon Haw. I1ivau, p. 495 pune moartea intre 1504-1508. Sathas, NeosDolvt.w11 44XoXoTict, p. 99, pune data mortii cevk

mai Inainte de anul 1536, bazat pe Vieata sf. Macarie si Ioasaf. (3) Porf. Uspenskij, Putdestvie v' Thesalii, p. 475, 193, 644 : ai%01114161 6 IlavaTtthTato; TVZTpteipx-5 Kuivotavv.voic6Xvoc itp Nfrppuiv 6 p.opolaVrri

ItopLax-p. Epitetul popo(3X1ivric aratá c

iv Ent Ctg, cdrf000vp

mi3,

41p.ipct

notita s'a soils dupl 1515, cAnd Nifon e desgro-

pat si se produce minunea cA moastele lui rAspAndesc abun miros,. A. Papad.-Kerainevs, gepoa. pr6A. IV, (Petersburg 1899), p. 164, a gasit In ms. 190 din metohul Sf. MormAnt In Cosipol stihiri CV? oixoop.evoui) Tcatpteepx-ll (N41(ptovt.) sic ,c6v /ruprAircty.ov.; in indica lns

la pag. resp. trece pe Nifon I al Coniplui. D. Russo mi-a comunicat oral cA posedA o molitvA. a Sf. Nifon II, patriarhul ConIplui la un paralitic. (4) Porf. Uspenskij, /. c., p. 544, axal ittapt6ploav Sat Xptot6v xal ol S6o oc6co5 pLaSyrral. b

p.iv Maxciptoc p.ovax6; iv EisaaaXoviwg CtS, 6 Si ludr:Atcp p.ovaxk iv Kuivotavuvoon6Xem, p.nvi

u6To6oup xO. Ctv. Macarie si Ioasaf au si vieti aparte. Le cunosc dupä traducerea ruseascA din Athonskij Paterik. II (1897). Vieata lui M., p. 167-8, dupä Niov Marcepo)Irreov cu data mortii 14 Sept. 1627, vieata lui I. p. 300, tradusA tot dupA N. M. cu data mortii 26 Oct. 1536. Aceste date fatA de cele mai de sus nu prezentA nici o Incredere.

www.dacoromanica.ro

NIFON ri PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULITI.

789

Tot ca ucenici ai patriarhului Nifon so pot socoti si sfintii frati Nectarie si Teofan. Invatáturile pe cari acestia le-au prima dela Nifon in Dionisiat, unde 1-au vizitat dupA moartea invAtAtorului lor

Sava (t 9 Aprilie 1505), au avut multa inraurire asupra lor, caci in totdeauna s'au folosit de ele si le amintesc in vie*, ce si-au scris. Cand acestor doi frati li se strica linistea in manastirea Prodromului, din insula Ioaninei, le-a venit in minte sfatul lui Nifon, ca sa nu se impotriveasca ispitei, cand vine, ci sä se retraga i sa caute pace (1). Credinciosi acestor sfaturi ei parasesc Ioanina si se duo in Meteora, unde dupa 7 ani incep clAdirea manAstirii Varlaam In anul 1518. In lauda vietii lor se mai spune GA ei au urmat toatä vieata predaniilor date de patriarhul Nifon (2).

G. Neagoe Basarab i patriarhul Nifon. In Ianuarie 1512, Neagoe ajunge Dornn al Terii-Romanesti. Inca din vremea cAnd Nifon era in tara, Neagoe sta pe langa dansul. Cand Nifon cazir in disgratia lui Radu eel Mare, Neagoe, care atunci era mai mare peste vAnatori, Ingrijeste pe fostul patriarh, care «II int Aria cu InvAtAturile sale» (3). Invataturile i contactul cu Nifon pare a fi lasat urme adAnci in sufletul lui Neagoe. Intr'adevar dupA ce se IntAreste in scaun, Neagoe trimite sa acluca, in tara sa moastele lui Nifon, «ca sit curateasca greseala Radului si a altora, cari Meuse rau sfintrei sale». Printre delegatii trimisi la Atos se gasia i Danciul logofat (4). In Dionisiat dupa oarecare opunere a calugarilor, trupul fu desgropat, pus intr'un cosciug de lernn si trimis in Tara-Romaneasca. Din partea manastirii insotiau delegatia cativa calugari i Neofit, mitropolit de Anchialos (5). Cand se (1) Nio; CEDoivolivfauov II, p. 102, Gag voro ekOlwrec riç naparceMac i%eivlg Tor.) clquineecou dmvtog tai1p 411.1.thv ob'nucD, tatincipxou xopot:i N4itfwvoc, v ç&p eipvtay; jtv i (2) Nip; TkX.rivopfulcuv, Il, p. 120. arapceacaolievov TOEITO elpat nap& Tor) iv ncmptipxcitc civonlecoo %tip Ni1cfwvo6D

(3) NiNE, p. 44 46. (4) NiNE, p. 84, usluga cea mai mare, cAruia era. numele Danciul logofAt a. N'Ex, 386 b, nu d5 nume el numai egva; 'intb Tobc apxoytac, b p.iTac 6A,a841) Aoyairtio. Nu gäsesc nici un Danciul logof5t lii divanurile lui Neagoe Basarab la .'tefan Grecianu, iruI Voivozilor cu divane ei note. (5) NiNE, p. 86, cf. p. 92, achir Neofit, om ales ei sfAnt, carele er5. den cetate Ahila den Evrosta Elispoda. aEurosta Elispoth ei la NiH. 144 b. Ms. 2714, fo1.96 aEvropaD care este ei lectura adev5rat5, cilci este vorba de vechea provincie Europa din jurul Constantinopolului. a Cetatea AhilaD este ,Anchialos din golful 13urgas; v. Konrad Kretschmer, Die

www.dacoromanica.ro

790

DIACONIIL DR. NIC. M. DOPESCII

apropiara. de Targovicte, Neagoe insotit de preotime §i de boierii sal le ie§i inainte, irnbeati§a, cu credintl cosciugul §i s'aruta, cu lacrAmi

de bucurie rnoa§tele fostului säu invátiltor. In alaiu mare le dusera la madastirea Dealului 0 le a§ezarà deasupra mormamtului lui Radu. TWA noaptea se inA1tar5. rughciuni pentru iertarea pacatelor acestuia din urma (1). In ravArsatul zorilor Neagoe, care era pärta§ la rughciune, povesti cum a vazut in appeal& iertarea lui Radu Voda (NiNE, 88, 90). Mai rnulte zile rnoa§tele fura tinute pentru inchinarea poporului. Credincio§i boieri impreuna cu mitropolitul Neofit insotira iara§ indarat spre Dionisiat moa§tele Sfantului, cari acurri erau a§ezate intr'un sicriu de argint poleit cu aur §i infrurnusetat cu pietre scumpe i cu smalt (2). Pe pleoapA era incrustat chipul Sfantului, iar la picioarele lui chipul lui Neagoe in rugkiune. GalugArii din Dionisiat daruira, lui Neagoe capul Sfantului §i o mana. El le primi cu bucurie 0 mai tarziu le darui bisericii sale dela Arge§ (NiNE, 92, 94) (3). Acestea s'au intamplat in anul 1515, dupà inscriptia sicriului. italienischen Portolane des Mittelalters Neroffentlichungen des Instituls für Meereskunde und des geographischen Instituts an d. Universitat Berlin, Heft 13, Februar 1909, p. 6411.

(1) A. L5p6datu, 1. c., pp. 433-434, n'a gsiL in rnanästirea Dealului mormAntul lui Radu IV cel Mare. (2) loan Comninos (Ierotheiu al Dristrei f 1719), Bp cretrorrecpcov Tor) &Tim 'Opot4 to5 'Atioivoc, Snagov, 1701, reprodus in Monifaucon, Palaeographia graeca, Paris 1708, p. 478, trece printre moastele din Dionisiat i azoiikiouNiwwvoç, Tccecptexpxoo Kwycycalectvows6Accug cb Aeltpavoy Roy )(topic Op.u.); cç Saictic xecpbc xcd vfig xecpaXim ; descrierea sicriului este urmátoarea: «TO brto:ov eôpiaxetca iirroxrip.avov Et; p.iev nspoca),ii- 134pt-qv eapprav ipcosp.v.env p.scOe xpuaioo xal XiOtuv aroAutcp.41vny, ei,o8icc Tor) Wozparpothwo Neecioaoo Bacracepagcc f3o-

up Nirpcovoc). Sigur du0 acest Proschinitar reprodus In Montfaucon a luat Le Quien, 0. C. I, col. 318, stirea: a Atqui Nyphon iste Patriarcha non certe primus, a Graecis uti sanctus colitur, cujus corpus servatur in Laura s. Athanasii montis Athi, caput vero dexteraque manus in monasterio Argiesi in Ungro-ValachiaD, unde manästirea Sf. Atanasie in loc de Dionisiat e o scapare din vedere. (3) N.Tx. 388 b. scrie a moastele au fost dAruite la Arges dupA moartea lui Neagoe; dupli D. Fotino, 1. c., II, 83, la sfintirea bisericii, deci la 16 August 1517. Red. rom. nu aminteste acest dar, ceeace Insemneazg c6 au fost dliruite dupä sfincirea bisericii. Moastele se Ostreazá i azi la Curtea de Arges In biserica epiScopalä. Mana Sf. Nifon intr'o cutie de argint fgeutä de episcopul Iosif la 1795, August 11, iar capul la alt5 cutie flcutà de arhimandritul Partenie si Impodobitil de episcopul Iosif la 1799, v. loan Panturescu, Biserica episcopiei de Arges, Bucuresti 1905, pp. 15-16, 64, 88.In mAnAstirea Varlaam din Meteora se &este printre alte moaste i inchietura (articulaOunea) mhinii . drepte a Sf. Nifon patriarhul Con/plui, imbrAcatii In argint In anul 1789. v. Porf. Use(36y8a, Sattc 41v irvalv.anxbv Tiv.voy Tor) avo,Oev accerptecirhoo

penskij, Putegestvie v'Thessalii, pp. 205, 207, 443.

www.dacoromanica.ro

NIFON U PATRIAIMUL CONSTANTINOPOLULUI.

791

Millet descrie sicriul ca având forma de bisericá oblongä cu cinci turle In filigran5, aurità, Impodobitä cu o friza de email. Deasupra acestei frize pe o bant'a Ingustä se gaseste inscriptia, care dupà, Millet suná astfel: a) t AUrq tc:g cao ccopia. xcd aTEci. Xci.pva4 sccsart Too vxvctycothtou clpXceinax67cou Kovcwhvztvour6Xeo4 Too xtp Ntycovo;, vect4 Pottri(c) )(Ai ocxoup.symoti itctsptcipxou -11 b) xovolrifrq as xcd aTeXrio0Ti sv Xptcvo co Osco yip& cob socgcht[017citoo %ri() cptXcq(ptct)cou (?), c) [cdMvrou Nth-1'mo iiitteimEltri ex-ri o icutrptcipx-ri4 â rfl GsPccop.:a xcd Crikt tiovtii] zoo viitou Irpoapop.ou [xcd PCJATTtcproti 'liouvvou], d) (cate-va franturi de litere) E7C1, gtouc ,Zxy (1515) (1).

Maximos Trivolis a compus pentru acest sicriu dou5, epigrame. Din cuprinsul lor iese ca sunt scrise inainte de moartea lui Neagoe (1521). Limba, metrul i ideile acestor epigrame sunt o curioasá imitatie omericä. Element crestin nici nu e. Evlaviosul Neagoe este «divinul 6s-Cov) ca si Nestor. El e marele conducator ttiya '6pxexp.o,;

al räsboinicilor Misiei

intervie la statornicul rege

7cpb4

-

elluatby siyroX4.1.o.w». Nifon sä eiva.x.ra ampArepi4 4.7:eack ca

Neagoe dupá moarte sä fie asezat in divinele palate ale Olimpului (2). (1) Millet, Pargoire et Petit, Recusil des inscriptions chretiennes de l'Athos, 1904, 13. 161. (a tAcest venerat qi sfnt sicriu este al preasfintitului arhiepiscop al Constantinopolului, Romei celei nourt, qi patriarh ecumenic chit. Nifon. S'a pus la cale qi s'a sävArqit In Hristos Dumnezeu de atre prea credinciosul i iubitorul de Hristos Domn Neagoe. Patriarhul a adormit acolo In venerata i sfAnta naniistire a cinstitului Inainternergiltor si Boteeitor loan... la anii 7023 (1515 D1 mai exact 1 Septemvrie 1514 31 August 1515. Din inscriptie reiese c5 sicriul n'a fost executat in Atos: aa adormit ka (evil)" patr.D. Descrierea sicriulni §i la Barskij, Putgestvie, in anul 1744, II (Petersburg 17851, pp. 729-730. Descrierea sicriului cu o copie qi in Port% Uspenskij, Pervoe puteAestvie 080 in Vostok Christianskij I, 2 (Kiev, 1877), p. 94, unde dr, vi anul inscriptiei 7023-1515. N. P. Kondakov, Pamjatniki christianskago iskussiva na AthonS (:=Monumente de art& creqtin5 in Athos), Petersburg 1902, pp. 214-215, descrie astfel acest sicriu a clirui fotografie o reproduce la p. 214: aSicriul cu moaqtele Sf. Nifon piistrat In Dionisiat are tot a$5. Infiitiare de bisericutl cu cinci turle, din argint aurit, bogat Impodobit cu filigran qi email: doug brArie de chipuri in bust de jur imprejurul sicriului reprezent6. pe Iisus, prooroci, sfinti, cu inscriptie slava dedicatorieo. (2) Spyr. P. Lambros, Catalogue of Athos, I, p. 402 (Ms. 3816. 282, Dionisiat, sec. 16-lea): D'ApTopioo xpotliou 'CD tfac'cwczpov 4185 'eprilitov

auAVrAlliv kificimuy tàv kcip.cidave apverc4 1.1pcov' E10 espanowea Fhb; p.iTa; Evon, poma 04pq Sa46(ay' ipmetup, Necrios eetov Muatiw sbnoXituuv p.iyav Opnlov eg Tole Nicq,

www.dacoromanica.ro

792

DIA.CoNtir, DR. SIC. M. PoPtsal

Popa Peja scrie ca s'a invrednicit sä vaza §i s5, sarute moastele Sf. Nifon. Aceasta putea s5, se intample sau In Atos, sau In TaraRomaneasca, sau In Sofia la aducerea sau intoarcerea moa§telor spre Atos. Inclin pentru Sofia, chci dac5, Peja ar fi fost in TaraRomaneasca, ar fi amintit sigur i ceva din cele intamplate aici (1). Neagoe Basarab zidi pe mormantul lui Nifon o «biserica frumoasá in numele Sfantului Nifonn (NiNE, 94) (2). 0 icoaná i o biserich a Sf. Nifon se vede i azi in mânastirea Dionisiat (3). Toate acestea precum si slujba Sf. Nifon, care era alcátuit5, la 15 August 1517, fácur5. c5, Nifon fu cinstit ca un Slant. Deci o trecere Intro sfinti dupa, apte ani dela immormantarea fostului patriarh Infaptuita mai ales de evlavioasa dorinta a unui ucenic, care voia sä vaza osemintele fostului sáu dascal i parinte sufletesc. rpm EL Oepcinowet 6rco4 WO; liffrivcoy 'AXXic traTep okra xaipe tioy411,) e erapiso T+iyae 'XtTaig aaig apk aycoma acartepig rimeSa Tripe:Ey airtip f -fraep.Oye xpectoc dEppaTeg 418' byeetay

Ctiont pi/map rcapixetv &Teti) p.eth Talmo &Tina abth ivaptiaat riyetwropre Oeia Intip.rcoue%.

Altà epigram5:

iiA xpaii thy xp°605 Ttp.aXcpicrcepov Eyaol3ey maw

Niirpwva Vcpvt4 ButuvriSo; appepiico.

S'ar putea pune intrebarea dacil exist/ vreo legaturil intre acest poet Maximos TrivolisMaximos e nume de calug5r si intre familia poetului Iacob Trivolis, autorul poemului istoria lui Tagiapiera, v. E. Legrand, Collection de monuments pour servir d l'étude de la langue neo-hellènigue, No. 4, nouvelle série, Paris 1875. Dupà E. L. Iacob Trivolis s'a näscut la finele veacului XV. El singur se dA oil e din insula Corfu, feciorul unei cAlugärite. In 1556 nu mai tr5,ià. A avut doi fii,Dimos i Kaytiyog. Se mai citeaz i un Michael Dorileos Trivolis. Tot dup5 E. L. Iacob Trivolis ar Ii originar din Sparta, de unde s'ar fi refugiat in Corfu dup5 cAderea orasului säu natal sub Turci. (1) Glasnik, 40, p. 125 oa CIMOIr 4%6 rpleumat cnokestip ct moll1T11 Hro HHATH H 06106HUTHD. Mild se scriau acestea, se formase legenda en Nifon dupä doi ani dela immormantarea sa s'a aratat egumenului. Mormantul a fost deschis si moastele s'au g5sit pline de mir si de bun miros. i astazi se aratn alátorilor la Dionisiat Gmormantul, unde fusese asezat Sf. Ni(21 folio; v. Dr. Badea Cireseanu, Cellittoria mea la sfastul munte Athos, etc., In cBiserica ortodox5 romAn50, 30 (1900, No. 10 (Ianuarie), p. 1131. Porf. Uspenskij, Vostok Christianskij, I, 2, Kiev, 1877, p. 87. (3) M. I. Ghedeon, IlaTptaprxol rayaxeç, p. 496. La Dionisiat In trapeza ziditn si pictat5 In veacul al XVI-lea, pe p5retele din apus jos este pictat Sf. Joan Botezatorul intre sfantul patriarh Nifon i Sf. Dionysios, fundatorul mannstirii; v. H. Brockhaus, Die Kunst in den Athos-Klöstern, Lipsca 1891, p. 285.

www.dacoromanica.ro

1ITYON II PATRIARIITIL CONSTANTINOPOLTILIII.

793

II. Slujba sfântului Nifon patriarhul. Patriarhul Nifon find trecut in nurnärul sfintilor, a trebuit pentru

praznuirea sa sä i se scrie 0 slujbä anumita. Din red.

rom. a

Vietii se vede ca slujba sa era alcatuita la sfintirea Curtii de Arge§, 15 August 1517, Gaud patriarhul Teolipt impreuna cu soborul din jurul sau li dete Intarire prin binecuvantare. Slujba era deplina cu vecernie, utrenie §i liturghie §i potrivit obiceiului s'a hotarit sa se savar§asca in ziva mortii sfantului, la 11 August (NiNE, 118). Din aceasta slujba nu cunoa§tern nimic, dar Gel putin pentru TaraRomaneasca ea va fi fost alcatuita In limba slavonä, care era limba bisericii In acel timp. Dar a venit o vreme, c'and din aceasta slujba nu se mai §tia nimic, fapt pe care episcopul Iosif al Arge§ului II exprima astfel in 1806: upoate ca din multele 0 adesele nestatornicii ale locului acestuia sa va fi pierdut (slujba), neflind data in tipariu ca sä mai ramaie undeva, §i sä cinsteä aceste sfinte moa§te numai. cu §tiinta ca sunt ale acestui slant, pan& In trecutii ani, când igumenia la acest sfânt laca§ prea cuviosul raposatul chir Parthenie arhimandritul». Egumenul Partenie (1769 1793, f 1797), scriind la manastirea Dionisiat din Atos i s'a trimis slujba In eline§te cum 0 istoria vietii ,scrisa In greaca vulgar& (1). Cel care din Dionisiat s'a insarcinat cu trimiterea acestei slujbe la Arge§ a fost chiar cunoscutul Nicodim Aghioritul (-F 1809). In Sinaxarul sat.' Nicodim scrie ca in manastirea Dionisiat se gäsia slujba Sf. Nifon, pe care el dupa sfatul 0 cererea episcopului de Arge§, Iosif, a imbunatatit-o 0 indreptat-o §i ea In acest chip slujba se gase§te §i la Arge§ (2). Se vede deci ea pe la.nga egumenul Partenie a scris la Dionisiat §i episcopul Iosif celui mai bun cunoscator de vieti de sfinti din acea 'vreme la Atos. Episcopul Iosif tipare§te in romane§te pentru prima data aceastä slujba, in anul 1806 la Sibiiu; 0 a ingaduit, cum spune in prefatä, sä Loa ash, ca in unele stihuri (1) Slujba Sf. Nifon din 1806, prefaca. Despre Partenie v. nota din cap. Vieata St% Nifon In slujba Sf. Nifon. (2) Nicodim Aghioritul, EuvaiaptaT41; Tiov &atm plviilv To5 ivLatrroti, To. III. Venecia 1819, p. 251, not5.: aToOToo iNifon) 86 p(oxrcaL xai 'Aap.atexil 'Axo)oubf.a sic rhv hOsioav p.ov.ilv (Dionisiat), Tiiv bnoEav 41 ip.ii aovap.Ea wpoa64ixatc xal apatpictot xal p.stapaXaiq ektiwas xal iScApewasv. 'H cuSct Si 'Axo)soueia siSpiaxrcat xal tic rip/ BaAaxiav %wax rilv imaxontv Tor) 7C0CvLepoXo1' twvitoo xal cpaoxickoo avapbc &riot) 'ArCiaioo xopioa 3Iwcr4ly,ormvoc

vil irpotpont, xal gtaicet 1 upbc ip.i, ilaPe Tip/ lcvolTerp pekTicuacy xal 8 tOpecuccv. 'Exec Tap etc to Movac,c41ptov "ArCiat ebpiaxsTaL 41 ispà %al eafip.a,c6Ppotoc xecpa Too ciTiou NipPtuvas. Tex ili komez aka (kVA XeetPava eOpioxowcat. iv 1 &I'm.* (p p.ovii TO A tovoaioup.

www.dacoromanica.ro

DIACONUL DR. NIC. M. POPESCII

794

si tropare sä se cunoasca ((ea si aici sa afla din sfintele lui moaste»; din istoria vietii a facut sinaxar prescurtare caci era prea lunga (1). Din tiparitura româneasca reiese ea alcatuitorului grec al slujbei i-a slujit do izvor vieata Sf. Nifon Intr'o redactie care se apropie mai mult de eea tipariLa in greceste (N.'Ex. 1803) deeat de cea româneasca. Dup.& slujba aceasta Nifon apare mai mult ea un

model al pustniciei, ea o lauda a sihastrilor (p. 16, 31), decat ea un Invatator i aparator al legiuirilor ortodoxe. Minuni ea cea cu stalpul de lumina, ce-1 ineunjura, sunt amintite in tropare (p. 3), i se atribue meritul de a fi zidit (p. 27), si de a fr inaltat «toata curtea (manastirii) cu ingradiri prea tari» (p. 52), daca, cumva aceste

epitete nu i se vor fi dat In inteles metaforic. Cine va fi fost alba: tuitorul acestei slujbe in greeeste, nu cunosc, cum noeunoscuti imi sunt Theona ieromonahul si egumenul precurn si Iustin, cari sunt 0114 ca facatorii celor doua canoane ale stantului (p. 24, 25). Stirea lui Evgenios Virlgaris ea slujba Sf. Nifon a fost aleatuita de loan Comninos (Ierotheiu al Dristrei Silistriei ± 1719) nu pare fundatä, cad pentru Sf. Nifon fara indoeala a trebuit sa fie in totdeauna o slujba anumita la Dionisiat (2). Ne mai gasindu-se editia din 1806, episcopul de Arges Ilarion insareineaza pe Dionisie Romano sä tipareasca, o a doua editie, care apare la Buzau In anul 1481, Martie 18. Slujba ramâne ea cea din 1806 (3), dar in loc de sinaxar se tipareste la sfarsit vieata Intreaga a sfantului dupa un manuscris ineredintat lui Dionisie chiar de episcopul Ilarion. 0 parte din slujba sf. Nifon so gaseste si in «Slujba Sfintilor, ale caror moaste se MIA la sa,rila monastire Curtea

de Argesiu», tiparitä la Ploesti in anul 1873. In Mineie Sf. Nifon a fost introdus abia in anul 1843. In ac,est an apare la Constantinopol ilfhpuroy trX Aoôcrou, in care la 11 August, p. 71, cetirn: «Pid clikt tp.in, 6 "6cto,; Nirecov, 6 iv tt Itrith 'AO(o mcvoptaxid p.ovt 'cob 7CChtptCiprl

ayfou Acovoc[ou acratcrj.4, 1501 yev6p.svo4 iV itEL Cp.; = 1460), ill eipin

KOWCYCriVV.VOUI:6).SOK,

(1) Exemplare din aceastA prima editie la Acad. Rom, Neputand avek slujba Sf. Nifon si le-a

In greceste, nu s'au putut controla micile schimbAri pe cari episcopul Iosif

IngAduit. (2) Androniz K. Demetracopulos, Ilpocle4ptcet xcd AtopUaEtc, Lipsca 1871, p. 63, care trirnite la Ebreviou BouXTUpetuq, 'EntoroVii Tcpbc IleTpov Tbv liActipxtov, p. 26, pe care n'am

putut-o gAsl. Ghedeon, IlitTp. ntv. p. 496, dA iarAs pe loan Comninos ea autor al slujbei fArA sA indice izvorul.

(3) Numai in loc de Ungrovlahia are Rumania.

www.dacoromanica.ro

NIFON II PATRIARHUL CONSTANTINOPOLIILM.

TeXstoOtat ; stihuri: At7CeOlo

6

795

Nirpcov Ttv mire) Tc.posapEuv,

Xptatip rcp t7 tq cpoiapcp air/ 6)aovn (1). Aceste Mineie de. Con/pol au fost folosite pe Lang& cele de Buda, 1805, la tipArirea mineielor de Neamt apArute subt ingrijirea staretului Neonit. Intr'adevär in mineiul pe August, apárut la Neamt in

anul 1847, gásim la 11 August fol. 55a trecut i pe Sf. Nifon intocmai ea in editia din Con/pol: «Intru aciastá zi, cuviosul Nifon, carele a sihastrit in chinovia monastirii sfantului Dionisie din Athon, 0 s'au facut patriarh Constantinupolei, la anul o mie patru sute sase zeci, cu pace sávArsit. Stih: Nifon proedria cm de pe ptmánt lAsAnd,

La Hs., cel ce §ade mai inainte de toti, st afl stilnd».

Mineiele aparute in editia Sf. Sinod, ed. I. 1894, luna August, p.

130, ed. II, 1910, p. 139, find o reproducere a eelor dela Neamt amintesc pe Sf. Nifon in chipul aratat mai sus. Ceva mai mult au Mout editorii mineiului pe August apárut subt episcopul de Minnie, Callinic,

(Ramnicul-Valcii 1862), p. 83-103, cari au tipärit intreaga slujba. a Sf. Nifon, facand asa, ea srantul obisnuit al acestei zile, arhidiaconul Evplu, este läsat pe planul al doilea, iar intaietatea se da, «parintelui nostru Nifon, patriarhul ConstantinupoleiP. In prefat5, se spune 05, au fost indemnati la aceasta de faptul ob. slujba Sf. Nifon «fost cármuitor al mitropoliei Terii» si al carui cap si mana dreapta se afla la Curtea de Arges, nu se mai gasia, pe la toate bisericile terii. Prin slujba tiparita aparte i prin mineiul din 1862 incepe sa, se introduca in bisericile Terii-Romanesti tot mai mult praznuirea St*. Nifon (2), care totus ramâne un sfant local cinstit numai la Atos i in Tara-Roni&neasca la 11 August, ziva mortii sale (3). (1) Este reproducerea exactii din Sinaxarul lui Nicodim, TO. III, p. 251. Mineiele grecesti

aparute la Venetia tot ln 1843 nu amintesc pe Sf. Nifon, tot ash nu-I aminteste H. Delehaye, Synaxarium Ecclesiae CP., Propylaeum ad. A. SS. Nov. Bruxelles 1902. 0 s1ujb ?otoXoo6:a. a Sf. Nifon, patriarhul Con/plui, (11 August) si in ms. 6381.874 (sec. 19), p. 59, al manAst. Panteleimon, v. Spyr. P. Lambros, Catalogue of. Athos, I, p. 450. (2) In mineiul August, ed. Buda, 1805, exemplarul Acad. Rom. se gäseste la 11 August, p. 51, Insemnarea de mânä: «Aici in 11 sA cAnt6 slujba sfantului Nifons-. Insemnarea este de prin 1860, iar exemplarul a fost al bisericii Sf. Vineri (Bucuresti ?)

(3) Ioannes Martinov, Annus ecclesiasticus graeco-slavicus, A. SS. Oct. XI (1870), p. 198: «Niphontem, qui sedem Constantinopolitanum bis occupavit, referunt hodie libri liturgici Valachorum, in quibus proprium officium, et Pathericon Montis Atho, accedente utrobique prolixa vita, auctore Gabriele protohegumeno Athonitarumn. Muntele Atos serbeaza i amintirea tuturor sfintilor din Atos In prima Duminicft dupft Duminica tuturor sfintilor. Slujba acestei prAznuiri IncoXouBia itap.ctrty.41 a fost aloAAttalele A. R.Torn. XXXV1.Memoriile Seq. Istonice.

www.dacoromanica.ro

6 0*

DIACONUL DR. NIC. M. POPESCU

796

I. Amintiri despre Sf. Nifon. In Tara-Rornameascä Nifon a lásat urme. Din cearta lui cu Radu cel Mare s'a nhscut legenda cä Nifon iesind din Taxgoviste si-a scuturat papucii de praf si a afurisit pe Domn, care apoi a cazut intr'o boal5, groaznica, si a murit. Constantin Cápitanul Filipescu introduce aceastá legendä in cronica sa (1). Legenda trAeste i azi In popor, care povesteste cä de aceea nu salta, Thrgovistea, fiindc5, Sf. Nifon, child a iesit din oras sba scuturat papucii de praf si a blestemat-o sä dea tot indära,t. Thrgovistea nu va sadta, deca,t ca,nd Sf. Nifon

ii va ridicà blesternul (2). In pomelnicul din anul 1732 al manástirii Dealului se gaseste printre mitropoliti i Nifon, care este sigur identic cu fostul patriarh Nifon (3).

In mahalaua SArbi din Thrgoviste se gaseste o biseric5, zidita in anul 1854 cu hramul Sf. Nifon. In inscriptie se spune ca, pe acest loc a fost c1àdit o biserica, in zilele lui Radu Voda, i ca', Sf. Nifon a fost surghiunit de Radu Vodá (4). In vremea episcopului Iosif (1793-1820) s'a zidit in mamástirea Curtea de Arge§ un paraclis intru cinstea Sf. Nifon (v. prefata slujbei din 1806). Din multele biserici din Bucuiesti nu poartà nici una hramul Santului Nifon. ManAstirea Zamfira asezata, pe Teleajen intre Ploesti i Válenii de Munte serbeaza, pe Sf. Nifon ca al doilea hram al bisericii. Explicarea

este ca, ctitorul ma,nästirii a fost mitropolital Nifon (1850-1875). tuit5 de Nicodim Aghioritul si tipárit5. in Ermupolis, 1847. 0 traducere s1av5 s'a tipArit in Buda, 1810, si la Con pol, 1862, v. Athonskij Patherik, I (1897., pag. X. 11 Magazin istoric, I (1845 , p. 110; cf. Coast. CApitanul Filipescu, Istoria Domnilor Terii-RomaneFti, ed. Iorga (1902), p. 29. (2 In targuleWl Titu traeste legenda c5. Sf. Nifon a fácut aci un scurt popas dup5 plecarea din Targoviste i c la plecare iarAs si-a souturat papucii si de aceea Titu dá tot indàrät. (31 N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romkniei, II, p. 367. 14) N. Iorga, 1. c., II, p. 359. In Targoviste se povesteste cà in acel boo s'a ascuns Sf.

Nifon, cAnd a fost gonit de Radu Vodá din palatul ale chili ruine s'ar mai vedei si azi 1âng biserica Stelii.

In salonul cel mare al palatului mitropolitan din Bucuresti se af15 icoana Sf. Nifon Patriarhul copiat5 dupi cea pàstrat5 in biserica Sf. Nifon din TArgoviste. Copia s'a f5cut In anul 1912 de pictorul V. Georgeseu dupfi cererea I. P. S. S. Mitropolitul primat Konon, care a luat initiativa colectiongrii portretelor mitropoliVlor Ungrovlahiei. Icoana reprezenta pe Sf. Nifon binecuvAntand In od5jdii arhieresii. In cele douá colturi de sus ale icoanei sunt douii mici tablouri: Sf. Nifon binecuvinteaz5, pe taniirul Neagoe ca re li aduce mtincare si Neagoe .vede in vis pe Sf. Nifon, care iart 5. de pricate pe Radu VodL

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL PARTEA INTAIA.

Pag.

Bibliografie, Vieafa Sf. Nifon patriarhul I.

734

Bibiiografte A) Cronici

B) Cataloage patriarhale C) LucrAri istorice .D) Un document fals II. Yleata Sf. Nifou, Patrlarhul Constautinopolului A) Ediciile redactiunii grecesti B) EdiiiIe redactiunii românesti C) Vie 4a Sf. Nifon In Cronica Terii-Romanesti D) Vieata Sf. Nifon in slujba Sf. Nifon E) Traducerea ruseasc5. F) Gavriil Protul, autorul viefib motivul, timpul i limba 1uorrii 6) Comparatie Intre redactiunea roma.neascá i cea greceasc5

735 736 737 739

.

741 744 745 747 748 754

PARTEA A DOUA.

Biografia Patriarhului Nifon II A. Plirintii, c1ätoriiIe, stabilirea in Atos B. Nifon mitropolit de Tesalonic C. Nifon II, patriarh de Conipol, Intãia oat% D. Nifon II, patriarh de Conipol, a doua oar/ E. Nifon In Tara-Romaneasca, conflictul cu Radu cel Mare, Intoarcerea In Atos, moartea lui F. Ucenicii patriarhului Nifon G. Neagoe Basarab si patriarhul Nifon H. Slujba Sf. Nifon, patriarhul Constantinopolului 1. Amintiri despre Sf. Nifon

www.dacoromanica.ro

761 770 772 777 780 788 789 793 796

DIACONTIL rn. NIC. M. POPESCII

798

.

PRESCURTARI. An. Ac. R --z.. Analele Academiei Romãne. Ecth. Chron. = Ecthesis Cronica, ed. Lambros. ico?..

Icvy. sau !tn.

wok. --,--

dIarapia Icakcwal Kwv,IptavrevotnciAzw; (Turcograecia, lib. D.

iratp. kr. sau k. carp. = llp rth' aarptriprov... KawlAscu;, Turcograecia, lib. II). Ms. (gr.) A. R. = Manuscris (grecesc) In Academia RomAnA. N'Ex. =-. Nioy 'E-olaTEov (Venetia 1803).

NiH. = Biografia patriarhului Nifon, ed. Hasdeu. (Archiva istorick I, 2 . ed. mitropolitul Iosif Naniescu §i prof. NINE. = Vieata i traiul pArintelui nostru Nifon, Coast. Erbiceanu.

www.dacoromanica.ro

RENEGATI IN TRECUTUL TERILOR NOASTRE $1 AL NEAMULUI ROMANESC DE

N. IORGA Membru al Academiei Romano.

qedinta dela 3 Maiu 1914. Renegarea poate fi: de lege, de natie si de ideal. Toate trei au acelas caracter moral, cea din urma, fiind chiar mai periculoasa decat celelalte, pentruca nu Indeparteaza dintre credinciosii unei religii, dintre membrii unei natiuni pe acela care, parásind, din interes sau din convingere, elementul care le vivified, preface in forme moarte ceeace e mai firesc si mai inalta,tor In vieata oamenilor. Renegdrile In mass& sunt efectul silniciei ; renegd.rile individuale

de obiceiu al unor ambitii taxa frau si fára scrupul, al setei criminale de a ajunge, de a rdsbate cu orice prat. Sud-Ostul european, navalit de Turci In veacul al XIV-lea, cucerit de ei in al XV-lea, dominat de Imparätia lor timp do trei veacuri dupa, aceea, a cunoscut i o forma i cealaltd, a renegärii. Viziri,

pasale, sangeaci, subasi, agi, spahii s'au Mout cu miile dintre Albanezii, Slavii i Grecii supusi, dintre Italieni vecini, dintre Unguri in destul de larga mäsurd, dintre Germani chiar, ici i colo chiar dintre Francezi (s5, amintim pe Pasa Bonneval dela inceputul yeacului al XVIII-lea). Prin ei s'a tinut Imperiul Sultanilor, prin istetimea i cunostinta lor de lume, prin talentele lor firesti, prin elasticitatea lor de spirit, toate Insusiri cari fac parte din patrimoniul oricarei civilizatii bätrane. Dupa veacul Grecilor a venit al Sarbilor, al Arn'autilor pe urma. Dar, Inaltand i adaugind Statul, ei au pervertit societatea, cdci mice renegat aduce un element de nesinceritate, de exagerare sau de falsitate, de eras interes mateAnaiele A. R.Toni. XXXVLMemoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

50*

800

N. IORGA

rial si de nebuna doring de mAriri, de nesigurantA fatä de sine Insus si fa t5. de altii, care e otrav5, pentru mice asociatie omeneasca. Fárb. renegati, Imperiul lui Mohammed al II-lea qi al lui Soliman cel

Märet s'ar fi ridicat mai putin, dar qi ar fi cazut mai tarziu. Cu greu se pot gási insa ici i colo in fruntea provinciilor, la Curtea Imparatilor, renegati romA.ni.

Ii putem numArà pe degete. Pentru. al XIV-lea si al XV-lea veac, nici unul. In al XVI-lea, pe la mijloc, un flu de Dorian crescut ca ostatec la Poarta,, care sacrifia modei turcindu-se: Ilias al lui Petru Rares, care ajunge beg la Silistra (1). Apoi, poate, un alt ostatec, Constantin fiul aceluias Petru, la immormantarea cAruia ieau parte si Turci i crestini, iar multimea strigA : ne skim dir, ne bizim dir, nici mie, nici tie)) (2). Amenintat cu surgunul din nou II mai gustase la Rodos, la Tripoli din Africa , poate si cu moartea, Mihnea flu! lui Alexandru, Domn al Terii-Rornanesti, chemat la Tarigrad, Imbrad, vesmântul st5pAnilor si capAt5, la Nicopol i Silistra o situatie Injosita, participand si la rasboaiele Impotriva lui Mihaiu Viteazul (3). Indatä dupä aceea face profesiunea de credintà a Islamului un pretendent Stefan Bogdan, care era Bogdan fiul lui Iancu Voda Sasul : dupa. ce exploatase, Inselase i mintise pe toti, el savârseste actul reneghrii ca s capete iertare pentru escrocheriile lui i adápostul sigur al unui pasalâc asiatic (4). Peste cAtiva ani se aduce prinsä la Tarigrad vAduva lui Ieremia Movilá, m'aritata cu sila apoi dup5, un Agä, i flu ei Alexandru si Bogdan, dintre cari ins& cel din urma, se intoarse la legea cretin i, retragandu-se lâng5, surorile maritate In Polonia, Ii mantui zilele In legea strAmoseasc5, (5).

Cum se vede, afarg de cazul tanarului coboritor al lui Petru Rares, fire decâzut i perversä, ca si a fratelui Stefan, ca si a surorii Chiajna, care-si dada una din fete in haremul Sultanului Murad i facii din doi flu ai si ostasi de elitä intre aqà numitii amutefariachn ai Seraiului (6), tori eeilalti i lasei de groazei natia. Am(1) Iorga, Chilio, i Cetatea-Albd, p. 330, no. XL (2) El Su circumcis numai dup6 moarte; Hurmuzaki, II, 324, no. CcxcviiI; Monumenta Hungaria4 Historica,. Scriptores, IV, p. 226. GI. aceste Anale, ?i1X, p. 212. (3) Aceste Anale, XVIII, p. 98 si urm. (4) Aceste Anale, XIX, pp. 258-9 si In aMélanges BémontD, Paris 1914, AmAnuntul

strigatului nu-1 pot raportà la izvor. (5) Aceste Anale, MOW, pp. 1044-6.

(6) Hurmuzaki, XI, pp. vvi.

www.dacoromanica.ro

liENEGATI IN TRECTfTEI. TERILOR NOASTRE.

801

bitia Indeamna poate pe acel ceaus turc Sinan-Celebl, care veni ca sol in Moldova, unde se nascuse, pe vremea lui Stefanie& Voda (1), ori pe boierul, Inrudit cu Cantacuzinii, Toma Cozliceanu, nepot dup& mama, al lui Mihaiu Spalarul Cantacuzino, dar i, dupa tata, al unui Grec din Chios, Hrisant Camarasul, care, des'i crescut de evlavioasa

Brancovenita, desi sot al unei fernei dintre Greceni, se preface in renegatul Mehmed-Boiarzadè, zaim turc, Camar-thichihr (2). Boiarzadea a murit la Constantinopol far& copii. Acesta fu sfarsitul boierului muntean care-si puse cealmaua In jurul capului pe la 1770. Un lucru e de observat, si el arata', moralitatea instinctivä a poporului nostru. Atatea alte natii se rrandriau cu numarul renegatilor trufasi, puternici, vestitipe cari-i dadusera. La noi, renegalul a fost privit totdeauna cu un profund desgust. Numele lui IllaS Rares 1-am gasit ras in inscriptia bisericii parintelui sad la Targu-Frumos (3), ca i pe paginele unui manuscript descris de d-1I. Bogdan (4). Planul de a-i form& un principat din raielele Dunarii trebul sa cad& (5).

Constantin Rares nu s'ar mai Ii putut gandi la Domnie tlup5, caruia contefnporanii Ii zivanzarea legii sale. Mihnea Turcitul ceau, mai energic Turcul (6), duce o vieata despreeuita, absolut stAinä de rosturile noastre, spre cari nici nu cuteaza a se uità. Parnantul

Terii nu-1 ale& deal cu ostasii lui Sinan in 1595. Doamna V*. 11 paraseste, si tot ask se pare, fiica Ruxanda ; fiul Radu e despartit de familia cea noua musutman i trimes la Venetia, langa, matusa renegatului, calugarita Marioara Adorno Vallarga din Murano, apoi poate i la inanastirea Ivirilor din Athos; tatal nenorocit,

care-i scrie stangace scrisori iubitoare, II da dela sine pentru ca acest copir sä poata fl odat& Domn. Si, and ajunge sa fie, boie(1) Hasdeu, Arhiva istoria, P, p. 9: aMoldovean de nastere, de neam boieresc, prins tn Tara-de-jos)). $1 in Hurmuzaki, IP, pp. 709-10. (2) Iorga, Studii fi doc., V, p. 519, nota 1; pp. 521-3, no. 15; p. 713; Gen. Cantacuzinilor, pp. 349, 410. (3) Studii fi documente, XV, p. 291, no. 839. (4) Aceste Annie, XXIX, pp. 653-6. Era sorts acolo, despre renegarea lui: aIn acest an [1551], la indemnul diavolului celui viclean, Hias Voevod a prima rau-mirositorul si necinstitul si desfranatul eres musulman. Oh, cum a 'trecut dela lumina la Intunereel Cine nu va plange sau cine nu va ofthl Care, viu flind, In Tad s'a tarit, flu al acelui sfânt-riiposat Petru Voevod, nepot batranului 1.efan Voevod, i maioa-sa blagocestiva Doamna ElenaD (ibid.). (5) Chum i Cetatea Alba, 1. c.

(6) Iorga, Inscriptii din bisericiie Romdniei, I, p. 214, no. 459. 51

www.dacoromanica.ro

802

N. IORGA

rimea-i arunca in fata fara dreptate ca e Turc, ea ocrote0e pe Turci, ca face moschei, GA strange lânga sine pe fratii i surorile de lege pagana: Prea-milostive Doamne, sa fii dumneata sanatos. Rugamu-ne Domniei Tale ca Domnului nostru cela milostivul. Pentru cari lucruri stii dumneata, cand ne-am despartit de dumneata, in ce credinta ne-ai lasat, in aceea suntem

si Ora acum, si de cateva ori am trimes de am dat in stire dumitale,

si

cu mare frica, ca sä nu pierdem capetele de acest Domn turc (Radu Mihnea).

Si dumneata !Ana acum nici un lucru adeverit nu ni trimeti, ce numai nadejde. Ce noi inteaceastä nadejde cadem la lucruri foarte grele, ca intaiu in Ora noastra acum striga hogea ; ca-si tine acest Domn fratii si surorile in casa cu el, si sunt Turci. Si robii cari au scapat de prin catarge si de printr'alte robii, macar dela Mihaiu Vocla, Domnul cine este in Ora, el ii da Turcilor, si alte multe nevoi care nu le-am scris. Acum intelegem ca. are Turcul gand sa puie in tara noastra Pasa, asijderea si in terile ce sunt vecine cu noi. Deci, daca vom cadea noi la aceea sa ramaie in tara noastra Pasa si manastirile si bisericile noastre sa fie meceturi Turcilor si coconii nostri sa-i faca ieniceri si fetele noastre A le iea Turcii lor muieri, cum fac intr'alte teri ce sunt supuse lor, deci noi, din zilele lui Mihaiu Voda, de and ne-am supus si ne-am jurat crestinilor, pentru aceia ne-am jurat si ne-am supus noi subt Imparatul crestinesc, ca sa nu cadem noi la un lucru ca acesta. D rept aceea am tärpit noi mari cheltuele si robii si arsuri si sange varsat pentru crestini, ca sa avem cautare la nevoia noastra. Ce mult ne miram, au dumneata nu faci stire Imparatului de nevoile noastre ? Ce, daca este vina din dumneata, ca nu faci in stire Imparatului sa ne caute la nevoile noastre, Dumnezeu iti va fi platnic, cum te-ai jurat cu noi. Ce trebueste dumneata plecat si cu lacrami dela noi sa aduci aminte Imparatului nostru. Noi ca, macar sil (= daca) n'am ii noi avut nici o tocmeala cu crestinii si acum a striga, mila Imparatiei Sale, Inca s'ar cadea sa ne caute, find noi crestini, ca sa nu ramanem pagani. Caci inima noastra nu se poate suferi cu paganii. Caci si an, Mild am venit cu Turcii asupra lui Batur (Báthory, Gabriel), si atunci numai ce asteptam sa auzim de dumneata si de ceva oaste crestineasca; noi ne griji sem ca sa fim vrasmasii lor cei mai mari, curn am facut stire dumitale. Ce ne rugarn dumitale, da In stire Imparatiei Sale, Ca acum este vreme buna, §i suntem toti gata a sluji Imparatiei Sale, si dumitale, cum veri intelege dumneata si dela Logofatul Oancea. Macar sa, (= de) nu ne-am impreunat noi cu Logofatul, iar, dac'a venit sluga Logofatului, toate pe rand i-am facut in stire cu omul nostru, cum stau lucrurile de incoace. Care nu suntem noi indoiti ca nu vor veni

www.dacoromanica.ro

RENERATI IN TREOUTEL TERILOR NOASTRE.

803

in stire dumitale. Ce ne rugAm s5, fie cu taina acest lucru. CA, de s'ar intelege, toti ne-am pierde capetele. S5, fii dumneata sänititos, amin. Scris April, 29 de zile. -I- Noi toti boierii din tarti, si dela slujitori, plecat ne inchiniim dumitale (I).

In sfarsit acel care-si parasia legea trebuia, cum se constata pentru a dumnealui Mehmet Aga Cozliceanuln, sa-si \rand& la mezat toata averea imobila, Inain tea lui Cadi Efendi, la mezat (2), despartirea lui de societatea pe care o tradase trebuind sa fie completa, absoluta. Atatia Domni au venit prin Turci, au fost asezati de Turci. Oare a Indraznit macar unul s5, pastreze langa el pe acesti ocrotitori,

afara de cazul cand ei se impuneau In calitate de creditori neplatiti, cum faceau mai ales Ienicerii, in vremea lui Aron Voda, si a lui Mihaiu Viteazul ? tefan Lacusta simtia nevoia acestei zilnice chezasii pagane: dup5, cateva luni de Domnie boierii li aruncau pe fereasta cetatii din Suceava trupul macelarit! Am explicat odata aceasta lips& a renegatilor catre Islam prin faptul 6, pe cand alte neamuri puteau sa se ridice numai prin Turd, intro Turci si ca Turd, statele lor find total desfiintate, Romanii, cari pastrasera principatele lor autonome, se inaltau acasa, in rostul lor crestin si romanesc, la boieriile mari si mici, la situatii ostasesti, la stapanire. De sigur ca e asa. Dar au fost s'i Romani fall Stat, fara forme politice proprii, absolut supusi Turcilor. Cei din Banat, de pilda, din raiaua Orsovei, din pasalâcul Timisoarei, din begatele dela Tisa si, in numar si mai mare, acei din vaile Macedoniei. Cei dintai s'au multumit a fi simpli plugari, ceilalti numai ciobani ratacitori,

smeriti negustori, odata ce dincolo de legea lor, de natia lor se putea gasi un viitor mai stralucit. Veacuri Intregi aceasta a fost vieata lor si, In stapanirea traditiei lor seculare, au trait multumiti, fara nici un fel de ravniri dureroase. II. i in alta parte Insa o stapanire straina s'a suprapus elementului romanesc, coborit in situatia despretuita a serbiei. E vorba

(1) Tiparitä In Iorga, Scrisori de boeri, Valenii-de-Munte 1912, p.46 §i urm. dupa Convorbiri literare, an. 1900, pp. 272-3. 0 dam aici In facsimile. Reproducerea de mai sus, In ortografia de azi. (2) Studii si doc., V, 1. c.

www.dacoromanica.ro

804

N. TORGA

de Romanii cari pe la 900 ajunserä, cu Voevozii §i cnejii lor, subt stäpanirea regilor maghiari. Cred c5. s'a exagerat afirmandu-se c5, ei au dat un mare numár de familii nobile noilor stkpanitori, c5, Ardealul e plin de odrasle a valahen trecute In randurile aristocratiei catolice §i prin aceasta ale unatiunii nobile», care era maghiark in graiu, clack nu, multä vreme, §i In scris (1). E mai de crezut cá vechile neamuri de frunta0 s'au distrus in lupte ori s'au coborit Intre tärani. Dacá feciorul de tkran care era Iancu Vodä din Iniedoara, Hunyady Janos, a fost ckpitan general §i guvernator al Ungariei, dack fiul sku a fost regele Matia§ mama sa era Maghiar5, , politica lui loan Corvinul e mai largh decat hotarele Ungariei §i decat puterile neamului unguresc: instinctiv a cäutat o bazä nationala româneasek, in Carpati §i la Dunkre, pentru

a Intreprinde apoi o mare actiune imperialistá, cre§tinä In Balcani. Incolo, &and astfel de actiuni erau imposibile, cand in granite ungure§ti trebuia s5, se inchida" orice activitate politick, renegatii sunt putini §*1 far& folos, Mal noroc. In zadar se sbuciumk Majlath din Fágkra§, In zädar lupth pentru coroana Ardealului, contra lui tefan Báthory, Ga§par Beche§ (Bekes). Iojica, Josika, al lui Sigismund Báthory, are un trist sfar§it. Cei doi Corni§ (Kornis), Baltazar §i Ga§par, se pierd Intre randurile nobilimii de «opinck» a Maghiarilor ea §.1 membrii familiilor, recunoscute ca române§ti, Kendeify, Huszár, Nalaczy (2). Un Acatiu Barcsai, indiferent Românilor,

e acoperit de despretul Ungurilor, cari nu vreau sa §i-1 primeasek bucuros ca principe. Iar, in acela§ timp, urma§ii osta§ilor lui Hunyady ajung tkrani din partile sud-vestice ale Ardealului, §i aceia ai boierilor lui Mircea,

tkrani, mai mandri doar decal ceilalti, in pártile Págara§ului. Renegatii români din Ungaria, Intro cari sunt sk se numere toti dezertorii solidaritktii nationale, a§a de indispensabila intr'o aprigá 1upt5, de conservare, au rhmas sterpi, in politick 0 culturk. Noi n'am dat ea Slovacii un Petoffy, un Kossuth natiei maghiare moderne, flindek numai In marginile fiintei §i datoriei nationale putem fi ceva.

0 exeeptie ar pare& sh fac5. Nicolaus Olahus, arhiepiscopul de Strigonia, Primatul 0 cancelariul ,Ungariei, cel mai mare umanist (1) V. pi I. de Pupeariu, Date istories privitoare la familiile nobile románe, 2 pärti, Sibiiu 1892, 1895. (2) Hurmuzaki, IX', p. 239.

www.dacoromanica.ro

RENEGATI IN TRECUTIIL TERILOR NOASTRE.

805

al regatului in veacul al XV-lea. Dar fiul judelui din Ora§tie (1) a fost numai, Intr'o tara care era i a sa, langa un tron care fusese al Corvinului Matia, frunta, scriind latine§te, al Bisericii catolice. El nu §i-a ascuns originea, ci a iscalit cu hotarire: «Olahusn, Romanul. i In cartea sa despre Ungaria el aminte§te nearnul din care s'a ridicat, Domnii munteni de pe vremuri, din semintia carora era

a0 de mandru ca se trage.

Si el vorbe0e cu multamire de cei 40.000 de osta0 chläri ai ToriiRomâne0i, §i, aratand scaderile de credinta a boierilor fatä de Domni, el adauga carnai pretutindeni tot a§a este, §i, aiurea, va spune ea% legea

ortodox& a Romanilor dunäreni se deosebe0e de a latinilor numai in ce prive0e purcederea Sf. Duh i cateva puncte mai tolerabile Antioh Cantemir, fiul unui tata rämas Moldovean pana la cea din urma suflare i care n'a scris nici un rand rusesc, e, in afar& de subiectele ce alege, in satirele sale, un Francez din veacul al XVIII-lea. Alti Cantemiri, antia Cantacuzini dispar in multimea cnejilor de a doua mana. Mai trebue sa vorbim de elernentele trecute catre Ru§i, in diplomatie,. In politica, in §tiinta ? Este intre ei o singura, valoare moral& eminent& ? Ori sä amintim de acei urma0 ai marilor boieri din epoca de independenta, un rautul, un Albota, din cari renegarea impusa% de nävalirea ruteana a Mout ni0e simpli tarani cu

sufletul indoit, nesiguri de ei inii, fara nici un rost in vieata poporului care i-a adoptat?

Si, in sfar0t, daca aristocratia vorbind ungurete sau netlite0e din Pesta i Viena numarä cateva neamuri române0i, un Nopcea, un Dumba, un Sina, unul dintre ei a sthruit ca limba romaneasca sa,' fie inlaturata din capela dela Pesta nu trebue sa se uite ca avem a face cu Aromani deslocuiti, desterati, amestecati cu Greci, Slavi, Albanezi in companiile de comert orientale din monarhia Habsburgilor, ca ei au rezistat un timp, find printre membrii tuturor societatilor nationale, printre calduro§ii patroni ai tuturor cartilor, c ei au dat pe Mocione0i, cari s'au pastrat Romani, cu toate ispitele societätii In care au trait i traesc, §i pe acel mare intre cei marl, aguna, ca in pierderea lor e §i vina Românilor din tara libera, a Românilor din tinuturile excluziv na(1) Iorga, Sate 0 preofi din Ardeal, paragraful Ordftie.

www.dacoromanica.ro

806

N. IORGA

tionale, cari nu le-au amintit niciodatA datoria fat& de poporul din care fac parte. i astAzi Inca In marile biserici de zid pe cari le-au Inaltat strAmo0i lor se face slujba romaneascA in Ardeal 0 Ungaria, afar& doar de biserica braffioveanä, care s'a smuls subt un fals pretext de drept. *

*

*

Popoarele noua, Mal traditii § i fArA teritoriu, acelea pot da elemente umane indiferente oricarei culturi. Ele pot ceda oricui, se pot ImpAcã wr cu oricine, pot servl oricArei cauze prin elementele pe cari soarta le osebe0e din ele. Popoarele vechi, popoarele inrAdAzinate, popoarele traditionaliste, nu. In legatura lor cu pa-.

mAntul, in legatura lor cu trecutul, In legatura lor dintre sine, in hotarita opozitie fatä de orice contaminare strain& stA §i secretul conservArii lor §i singurul mijloc prin care ele pot fi folositoare umanitatii.

0 aratA soarta tuturor propagandelor religioase, culturale, politice dela noi : vechiul fond traditionalist le-a Inghitit. 0 aratA 0 soarta tuturor acelor cari pArAsesc drumul drept al neamului lor: la un popor pe care succesul nu 1-a uimit niciodatA i trufia nu 1-a InspäimAntat, ei se ineacA In despretul public, servind altora ca un exemplu.

www.dacoromanica.ro

I.

N. Iorga, Renegati in trecutal ferilor noast re. . 7

-; rr ,ii:77 '4,-,

Zi

7

r1

1 Y--

:-5) -z---

N i .4", 1174,1 eons,

,

_

4

/9'

7-.

./

.

gi

1,

.1

(

eel;rri.

)

/1-777-1,;44,1ci 17.0

t-

tVc-';777

Y- Y 9 .'777 ')/-r64 rtvi/ ii-71;1 . ,,' .4;7,77? i ;

r"',4t4g.

1:7211/1":4 Vip e60 ye,f 7

,

0-rrr-i

14`4777-'t

+1

11,11

Arf-rf

4-ny >,14

"17-

I

Z/777 r7-7

k

te..,(Ivatr

i...,

erVAl 4 ,../ 1

re/

v/

I i P.I.i7,/ .

71

'PAEI v.

14

...t.v c

/

7A4414/ __2_,/,_ i"

y,/ dp

"'

',-;---4"

,444,7

,

keteirr,...., -4

4 ..yisi7l'-1 108111c ...arcv, ,,-, '....97-7)"5/MON Mt,

,

1

cad

-rriji-IS,'Zfir

/

tJk

-

-

int.:1/4:721i

"

le.Lot--1!

L-L-7

14.4'711

I

1.4r irr

4 7-, 7177

it'A.

erk77/-1.5-

s'4( W4;1-

fiyy ,

.

i, Pi

1

1.--"N

,04-A.

/

i

Y:Ylif if j / ,/,-..e. -1

,--- ,7'IN

i",1' i

t/

1

c........r

I

/Az

.,/,,

!At ,i-a-Yi I

Y15-4,41Y/I

:it "id 1, rfrerr, i/

AY/ i 4, /-777-t_ 1.7I i- , i

ff/P-frri'fiV" 71.

7L7P)a-

47e, -7-7-J4:114eY /ft, ere

kA-1

.,,b4d

--/

,

//AI 7

/err,

Arr

7.

7

)7//,.

I

+V

f

L

t/

Anatole A. R.Tom. XXXVI.Memoriile Sect. lstorice.

www.dacoromanica.ro

(;:=

d7 )1

rPte$ 74E;

I 1

N. Iorga, Renegati in trecutut ferilor noastre.

....,

7

:

4.*

:

NA,

41/H1^797

`4,3"/4."4

.

:

fel." 1 I i'l ,L

.

,

7.1-,.4 ,...,..

,-1(/

. ..

.

:'0

I e..-c

,

,_

.....outo

.4:/.

- 4.

y,r4fr

---

,,.e

,.7,1 4.,

°

'I',

.4/}f ejg

td

"..

4- 1,1

7741 e7J/14.1,71

....-

.:-

..44

re,er7

r

1

-,

ii

e

.

-7-e-if 4,

'.'

d.'.

, fr

.

I 41/

i

Pre' reAl Yiyi 44f1 p;-t--/er*rriy,i , ''''Y / .1 ,/

7:1

I

f fr7I',"

hy/

.411111i4.

yv tiOefirt t

-

/

*472(

"

I

LI

g'hiji. ity Vrt

bi

'd ; -4,7,c-i

77i,,

1,, wtg4f Yy4

Amaele 4. R.Tom. XXXV1..11lemorWe Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

.

.

t.

L.

i zilv-247 .

v ,t... a.--4

<

.

74)

/

11/7773/4 .14,

fritz144(i if9

k"4)i-i

t

.

LI

7,4N

.-

1c)2,1 .44,1

i.-

ellii4N

17 ' ,,-"'",..,, ^;

4.

.74*1 ---"7 141._::T_P-"":--r.'

1

*-1-1

1

t..,,.

.

(7/Y - fi it.iYa j

fr II _had i''''

.

",,'

,-

---

1.4.1

4

4

;a

.---a

44.,;,

,." .7.-.."

.....6411KPN

i

% ri. ,,,,,-/YrrY

14

"...,/,77"4/ ,`/ .. fi--,1,-1/t / 6/ . ,

-7;7. ''' C*'.

'.

-L..

,..114,:.......,4-7

V.-1.,

.---.., ..--,

1/

,-,

4../

>r-e

..../..40A31;;,127 ,#74

1Y--,1 4

ti '7'

,,_. ---, r.......,

;-....7.-c.......

4.411 4.1' ,./-ii."'17,61''-;;:7"

7

,...,....,

I*9 11 "1471: -91:7".1 i 1 i

,....7

et(d-7,-../fr

Amanir

i/..

71,1-`1/147 4 al 2 -IT(

.7

,6 t ,V 1 .

i:

A.-1. i Mia,/

'riyiY ... roOr,.17- i ..), / ,.....-......, k' V i (,../ id/

.

4-*

ray......

,

.,-

g-1).'-i,1"

..,,egalleok,

/7

?

e. /,'/".//1/ 5

, ...

.

-_.:77, 4/ .:,

..--

_.-.4-4-1 47.

-.

,

-. -.

.

-

:

7077.0,4/4/0/ ,.....-z7.

.4"

LW ,:71./1,11.

43,4'1

./.774. ." Ni r ( 4.-177-A '7'" ...-1,.4

1/2.13'

y/1617/, /41 2.4-1

,

..........,

,-

r .-...

x%"'l

2.

=se 1

Kq..t+.1_2>i"

N. Iorga, Renegati in treculia terilor noastre.

4.'41' II .0

I 4'71

...ill

It *ri 7771)

3.

4,17;..4.:77-1/4"2

'.. r

.

777...17'.7744P A47

-,

-

; -,,....--...--,

4cle

7

4:r

lb

,

'

'41%4 L

'.'

-,'QUIemr,

t`fliOt

(..'er

i.,-

,

7 I'? t .170 / ji...--

fi ..A k.

i

1. .1 '.7 c. 1- . ' '

t.

4,

G-

7

r "3/

/ ' I ,.., ,6 41

......, . -74"1,""li

./1.

d

v ,..,-; 1-'4 / i

/

,..

(//

I

f :7 4 0 .-

,

--\

..1)

1:174i'l AiY.-'.....1

1

1A' V v

or.f.,

14.4

.

,. ii ,,, -. .

... .,

,---r

-

', 4/

//'

f,

i

/4 .1",. ' d.,-i ir'lliiii",P

,

1'

-7 ' ,-,

.

4

ti.f /7,t ((lt

,.11

:

I

Ai

i.

/

(

iiiir i fri r'

/

.

i _ )17 I.

Xi

/

Z.1 -1

A e....'"

.- .11..-.

fil,"---, ''

.

4--4/ ......7 ----".,

/

-,-,

4 2-'1°. ,

ycl#

,:_, / 7--;',447

...,

,--11

, 1 r 4 lei AYVt:t4-7, 71, Ao

"IN(1.',./ i

4.-1

' Yr re 121):r

.")...,17' 4

P

0.0"a11,101

I

.,...,

4

,,,,,,,,,

,..., ,

z,,;(.7- L'e`i 1: .

r-tr". ., ,' 4

-,---,--,..f.,l'r

eg -

,./

1--

,

,,./,,, , ...,),,,,,,,, .,'PO&

7

g-tV

.000....%

z,..,

1..-4-1,

.--....

t...4

i

-,

-

-

/ t 1,

WrIti

t

A .416)71'N)=1

,- ,-./ , i '-i4 e/f

-

.t:

cl

i.--,

.._..4,/

''

4-.1

"4..

,,,,...,

ii,

"

y

dr,

J. 7Y,41 ,*: ..-4 4 ., i"..i..-r;

f

'Y'

4.1."

.*

./

..,,,, id,/

.,..,4 -7-7 ;.

I

fr

....m,

./ 1"/

,J 4, ,

et i.fYr

or

.1,--'"s'

1,-4- .."'",

.

4-i

i.

i.,,,id ,-, f,,-?,, ,,

.. V

:?

A ,-"(77771.

i" e

4../i

,Yr, 4 ,Y

INgrn"Zi

,71:afts,

ft'S

Y11(.7

..716-rr.r.A.

,

../14,--, 7.4.-,74:4:...----:-.-!'-k .

-/Za?' -.4-'W,i/Ar ei'i

--:(-0.../ 4

1

.

-

.

77-3A

-...

..,-.....r )T C". .

;

,4

+/If --. ,-Air-le,-.-

Ac.,A

./

i

r".

-""-**"..***,

1

V

L.

.

.

i . ,

4---

.

d1

4 ,

741 '.-77r;$,/, .* 0:111-)

44-.7

'''.. e.".r

1

c'',.'?-11.77-ti r_rl,, "7 , .t.' deb, .A.J.....i..7.4.-4( i if 1771 ,,,7 otrti -.

.

Analele A. R.Tom. XXXVI.Mernoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

c

licf/efinc.,st..;

.

.

SEDINTA ACADEMIEI ROMANE DELA 1 MAIU 1914 DE

D. A. STURDZA Secretarul general al Academiel Romano.

Membrii prezenti : Bianu I., Caragiani I., Negruzzi I. C., Bogdan I., Iorga N., Onciul D., Parvan V., Stefanelli T., Sturdza D., Sutzu M., Babe§ V., Crainicianu Gr., Hepites St., Istrati C., Marinescu G., Mrazec L., Poni P., Saligny A., Simionescu I., Teclu N., Titeica G.

D-1 Pres,ledinte Dr. C. I. Istrati, deschizand sedinta, zice:

Domnilor Membri d stimafi Colegi, Este o adevAratä fericire pentru noi, ziva in care se deschide sesiunea general& a Academiei Romane. Dup& un an si un an, avand In vedere varsta multora dintre noi, trebue socotit cel putin ca timpul de campanie pentru cei tineri

dup5, un an, zic, avem iaräs prilejul i multumirea sufletease&

a ne aflà cu totii la un loc si a ne regasi in Capitala Romaniei, sositi cam din toate pärtile locuite de neamul nostru. In numele acestei Academii si al colegilor aflätori regulat aici sunt fericit a v5, saluta pe toti cei ce ne-ati sosit, in modul eel mai colegial si sunt cu atat mai fericit a o face acum, cu cat de data aceasta ne intrunim In o epoc& cu totul Inaltätoare pentru inimile noastre.

Ziceam odatá, in una din cuvantarile mele, c5, dela Traian si pan& acum, timpuri mai bune, momente mai inältätoare i o mai mare sigurant& a zilei de maine nu am avut In aceste p&rti. Gad oamenii, chiar de varsta mea, au apucat Unirea, cea mai mareata infiiptuire din cate s'au Mout vreodat5, de neamul nostru, au apucat r&sboiul plin de vitejia strämoseasc5, dela 1877, au

vazut ridicandu-se tara la rangul de Regat, si in fine pot acum Anatele A. R.Tom. XXXVI.Memoriite Secf. /aerie&

www.dacoromanica.ro

61*

808

to. A. EITURDZA

Wept& fericiti sfarsitul lor i o zic cu toata inima, deoarece cele ce s'au Intamplat acum un an au intrecut toate asteptarile noastre.

and ma. gandesc cä am copilarit ca vai de noi in o tar& Inca cu robi, supusa incalcarii primelor ostiri venite de peste hotare, cu gospodaria Ingusta (land vieata numai la putini, i ce vieata fara vlaga i inaltare! Cu We o scoala pe judet, cu un tun de parada

la Iasi; färä mare export si cu bani calpi i gauriti, si acestia straini ce ne veniau din toate partile; In o arä In care daca soarele Maxi& si lumina ca i acum, dar intunericul era bezna, in care limba romaneasca ce se vorbia de clasa conducatoare era o adevaratä Babilonie!! Unde multi iesiau cu paine 5 i cu sare inaintea celor ce ne calcau sub copita cailor lor, cu capul plecat ca sa, nu cada de sabie I Si acum vom inchide ochii In un Regat plin de lumina, respectat In afara, iubit de top In launtru, cu constiinta indeplinirii datoriei si a iubirii neamului dela unul pana la toti. Avantul, cad cuvantul e consacrat deja In afara chiar de Academie, avantul terii a lost neinchipuit. Niciodata in trecutul nostru aproape bimilenar, dela Traian si pada acum, nu am asistat la o miscare mai generoask mai patriotica, mai puternica si mai chezasuitoare de fapte bune in viitor. Unei clase diriguitoare din trecut s'a impus un popor constient

cu inima sus pusa, facand hotar intre ziva de ieri si cea de maine, Intro ce a fost si ce va fi. Daca am trait pan& acum prin mintea unui pumn de oameni mai luminati, ce trebue sa ne asteptam dela un tot constient si vibrancl cu putere la idea calda a intereselor terii i neamului!! Sa multumim dar A totputernicului cä ne-a harazit zile Bà de pline de fapte alese, si de bucurie sufleteasca. Tot acestei stabilitati, In mersul lucrurilor dela noi, i bunatatii proniei ceresti, datorim de asemenea ca la 28 Iulie curent M. Sa Regele, iubitul nostru Suveran si Protector al Academiei, va Initrece cn un an, prin lunga i fericita sa Domnie, cea mai indelun-

gat& Domnie cunoscuta la Romani, aceea a lui Stefan cel Mare. Sa profitam cu multumire de aceasta ocaziune, ca in prima zi a plenului Academiei sa facem urari de indelunga vieata iubitului nostru Protector, M. Sa Regele care de curand a implinit 75 ani. Pagina frumoasa ce s'a lnscris In decursul anului trecut In istoria terii, marita ca renume, ca teritoriu i ca putere militara, cultural& si economica, are un adanc räsunet si In gnu! Acadeniiei.

Aceasta institutiune, cu o rnenire ash, de aleasa, are de acum Inainte

www.dacoromanica.ro

§EDINTA DELA 1 MART 1914 A ACADEMIEI ROPeiNE.

809

o sarcinA si mai frumoasil, si mai de cinste, dar si de mune& constanta si rodnica,, aceea de a se mantinea, la ináltimea cadrului in care vorn träl de acum lnainte si a face astfel ca România s5. ocupe un loc hotärit in miscarea cultura15, generalä, singura de care attirnä fericirea ornenirii. Vad cu aleasA multumire, iubiti Colegi, c5, scumpul nostru Secretar

general, venerabilul d. Sturdza se affa iaras printre noi, gata ca totdeauna la munca, si la jertfe pentru Academie, pentru care tin s5.4 multumesc din nou In nurnele D-lor Voastre si sä-i urez ani multi de muncá i sAnátate.

Raportul general al scumpului nostru Secretar general va va face cunoscutä activitatea din anul trecut. Eu 1mi permit, incheind,

a face cea mai caldà urare pentru rodnica mune& a Sesiunii generale si Anuale a Academiei, care va incepe in curând. Fac cu aceastá ocaziune apel si la toti oamenii culti, la cei cu ra.vn5, pentru bunul mars al neamului precum si la cei cu avere, sä se strAngá in jurul Acaderniei, pentru ca intärind-o i instärind-o sá contribue la inaltarea constiintei nationale, a unitAtii sufletesti

a neamului, si la mAntinerea ei la locul de onoare Intro celelalte institutiuni ale altor popoare. Finese prin a va zice: sanätate i spor la munca, domnilor Colegi. Terminând, d-1 Presedinte propune si membrii Academiei primesc In unanimitate st se trimeath lltaiestitii Sale Regelui urmatoarea telegrarna:

Membrii Academiei Romane, intruniti astazi in prima sedintei

a sesiunii generale anuale, trimit Augustului Protector 0 Presedinte de onoare al acestei Institutiuni, omagiul lor de adanc respect 0 cald devotament, rugand pe Atotputernicul sa-I harazeasca multi ani de vieata senina, spre a cdrmul cu aceeas mare intelepciune poporul care La incredintat destinele sale. Astazi, cdnd Dinastia romana plutete pe valurile batranului fluviu dela obdr0a caruia Ea s'a coborit pentru fericirea acestui popor, Academia ii intoarce gandul dare Voivosii Mircea, $tefan gi Mihaiu, obladuitori la malurile Danubiului maret, qi ea simte

florid fericirii ca Pronia cereasca a intrupat in gloriosta Iniemeietor al Regatului roman toate virtutile inainta0lor 0 intelepciunea sfanta care vegheaza la destinele patriei. Traiti, Maiestate. Traeasca Maiestatea Sa Regina, Augusta noastra Academica, Traeasca in veci Dinastia Romana!

www.dacoromanica.ro

810

D. A. STURDZA

In sedinta dela 5 Maiu s'a cetit urnAtorul raspuns telegrafic primit dela Tulcea, dat de M. 8. Regele la telegrama de omagiu trimis5, de Academie in ziva deschiderii sesiunii generale: Yin mi§eat de nririle ee-Mi exprimati en prilejul deschiderii sesiunii generale a Academie! in cuvinte a§à de calde, niultumese din tot satletul pentru reinnoirea sinitemintelor de eredinta §i dragoste cari Ne sunt deosebit de scumpe. Dorese ea lueririle acestei inalte Institutii de Culturii si lie cat se poate mai spornice §i munea membrilor Academiei deapururea in folosnl §1 pentru binele neamulni romAnese.

www.dacoromanica.ro

D-1 D. A. Sturdza cete0e urmätoarea comunicare: I.

Revolutiunea din Paris din Fevruarie 1848, care a sguduit statele europene apusene, a avut de rezultat pentru Principatele Moldova §i Valahia Qcuparea lor de trupele ruse§ti sub generalul Liiders §i de

trupele turce§ti sub Fuad Pap., In a doua jumätate a anului 1848. In urm5. Rusia §i Turcia au Incheiat Conventiunea dela Bat laLiman in 19 Apri lie (1 Maiu) 1849. Convenfiunea dela Balta-Liman din 19 Apriliel1 Maiu 1849: Maiestatea Sa Imperial& Prea Inaltul i Prea Puternicul Imparat si Autocrat al Tuturor Rusiilor, i Maiestatea So Imperial& Prea Inaltul i Prea Puternicul Imparat i Padisah al Otomanilor, insufie(iti de o egald solicitudine pentru bundstarea Principatelor Moldova .7i Valahia, i credincioqi legdmintelor anterioare, cart asigurec ziselor Principateprivilegiul unei administratiuni distincte i oarecari alle imunitd(i locale, au recunoscut cd in urma comofiunilor cart au agitat aceste Provincii, iar mai

in particular Valahia, era necesar a lua, in cornund infelegere, mdsuri estraordinare i eficace pentru a protege aceste imunitd(i qi privilegii, fie in contra rdsturndraor revolu(ionare si anarhice, fie in contra abuzurilor de putere cart ar paraliza esecutarea legilor i ar opri pe locuitorti pacinici ai acestor cloud Pro vincii de a se bucuret de binefacerile introduse prin Tractatele solemne incheiate intre Rusia gi Inalta Poartd. Spre acest sfarsit, noi subscrisii, din ordinul i autorizatiunea anume data de Maiestatea Sa Imp&ratul Tuturor Rusiilor, si Alteta Sa Resid Pasa Mare Vizir si Excelenta Sa Aali Pasa Ministrul Afacerilor straine ai Inaltei Porti Otomane, din ordinul i autorizatiunea anume data de 'Maiestatea Sa Sultanul, dupa ce ne.am esplicat i concertat dupa datorie impreunA, am hotarit si am incheiat articolele urm&toare: Art. 1. AvAnd n vedere imprejurarile esceptionale produse de ultimele

intampläri, amandoud Curtile Impreiale au hotdrit, cd in loc de a urma

www.dacoromanica.ro

812

D. A. STURDZA

modul stabilit de Regulamentul din 1831, pentru alegerea Hospodarilor Moldovei i

Valahlei,Acesti Ina lti Functionari vor fi numiti de Maiestatea

Sa Sultannl dupa un mod anurne concertat, pentru asta data, intre cele cloud Curti, cu scop de a incredinta administratiunea acestor Provincii candidatilor color mai vrednici si bucurandu- se de cel mai bun renume printre compatrietii bor. Deasemenea numai pentru aceasta data, amandoi

Hospodarii nu vor fi numiti decal pe $epte ani, amandoua Curtile rezervandu-si, un an inaintea espirarii terminului fixat prin prezenta trans-

acfiune, a hilt in consideratiune starea interna a Principatelor si serviciile ce vor fi facut cei doi Hospodari, pentru a aviza in comun acord asupra hotaririlor ulterioare. Art. 2. Regulamentul Organic dat Principatelor in 1831 va continua a fi in vigoare, afard de schimbcirile si modificarile a carora necesitate va fi fost dovedita, mai ales in ce priveste Adunarile Ordinare si Extraordinare ale boierilor, privitoare la modul alegerii si compunerea lor urmat& pAnä acum. Aceste intruniri (land loc mai mull decal odatci la conflick deplorabile si chiar la acte de nesubordinare deschisd, convocarea lor va rdnuinea suspendatei; i amândouá Curtile ti rezerva a se intelege in ce priveste restabilirea lor, pe baze combinate cu toath maturitatea cerutiti, la epoca pe care ele vor judeca, c aceasta ar putea fi ezecutath fLtra inconvenient pentru mäntinerea linitii publice in Principate. Functiunile lor deliberative vor fi incredintate in mod pro vizor unor Consilii sau Divanuri ad-hoc, compuse de boierii cei mai notabili si cei mai vrednici de incredere, precum si de cativil membri ai lnallului Cler. Atributiunile principale ale acestor Consilii vor fi: asezarea impozilelor gi. ezaminarea Bugetului anual al acelor cloud Provincii. Art. 3. Pentru a procede cu toata maturitatea necesara la ameliorarile organice reclamate de starea actualci a Principatelor si de abuzurile administrative call s'au introdus, se vor stabil), cloud Comitete de Reviziune, unul la Iasi si altul la Bucuresti, compuse de boierii cei mai recomandabili prin caracterul lor si prin capacitatea Mr, carora se va incredinta datoria de a face reviziunea regulamentelor existente, qi de a semnala modificarile cele mai proprii pentru a da administratiunii terii regularitatea §i preciziunea, cari adesea le-au lipsit. Lucrarea acestor Comilete va fi supusci, in cel mai scurt termin posibil, ezaminaril Guvernului Otoman, care, dupd ce se va fi infeles cu Curtea Rusiei, si va fl constatat astfel aprobarea mutualci, va acorda, ziselor modificatiuni sanctiunea sa definitivei, care va fi publicald prin forma intrebuintata a unui Hatiserif al Maiestatii, Sale Sultanului. Art. 4. Turburb.rile cari au agitat in ultimul timp atát, de tare Prin-

www.dacoromanica.ro

$4ED1NTA DELA 1 MART 1914 A ACADEMIEI ROMINE.

813

eipatele, arittand necesitatea de a da guvernelor lor sprijioul unei forte militare, capabilit de a reprima iute orice micare de insurectiune §i a face sä fie respectate autoritätile stabilite; cele cloud Curti Ingperiale au ho-

tdrit a prelungi prezenta unei oarecare parti a trupelor rusesti si otomane, cari ocupd astdzi tara, si mai ales pentru a prezerva fruntaria Valahiei si a Moldovei de accidente din afard, si, s'a decis cd se vor lcisa pentru moment, dela 25.000 pelnd la 35.000 oameni de anuindoud partite. Dupd restabilirea linistii a numitelor fruntarll, vor ramdnea in cele cloud teri 10.000 oameni din fiecare parte, pdnd la terminarea lucrd-

rilor de ameliorarea organicci si de consolidare a linistii interloare a amcinduror Provinciilor. In urnid trupele anuinduror Puterilor vor evacua descivdrsit Principatele, inset' ele vor ramcined Inca in pozitiune pentru a reintra imediat, in caz cdnd imprejurdri grave ce se vor iv), in. Principate ar reclama din nou a se adopt& aceastd misurd. independent de aceasta, se va ingriji fárä intarziere a se indep1ini reorganizarea militiei indigene aide], ea ea s dea, prin disciplina sa §i efectivul su, o garantie 1ndestulätoare pentru mäntinerea ordinei legale. In timpul duratei ocupatiunii, cele cloud Curti vor continua a Art. 5.

face sd rezide in Principate, un Comisar Estraordinar Rus si un Comisar Estraordinar Otoman. Acesti agenti speciali vor fi insdrcinati a priveghia .mersul afacerilor si a oferi in comun acord Hospodarilor a vizul si consiliile lor, ori de cdteori vor vedea abuzuri grave sau oarecari mdsuri jignitoare linistii terli. Acesti Comisari Estraordinari vor fi inzestrati cu instructiuni identice, concertate intro cele cloud Curti, si cari vor cuprinde datoriile lor i gradul de autoritate ce ei vor ezercita in afacerile Principatelor. Amcindoi Comisarii vor avea de asemenea a se intelege asupra alegerii membrilor Comitetelor de Revizuire din Principate, precum s'a prevdzut la Atricolul 3. El vor raporta Curtilor lor respective lucrdrile acestor Comitete, alciturdnd si propriile lor observatiuni. Art. 6. Durata Prezentului Act este fixatd pe termin de septe ani, la

espirarea cdruia cele doud Curti isi rezervd a lua in consideratiune situatiunea in care sd vor afla Principatele atunci si a chibzza mdsurile 'ulterioare pe earl ere le-ar judecet cele mai convenabile i cele mai propril spre a asigura, pentru un lung viitor,buna stare si linistea acestor Provincii. Art. 7. Este bine inteles, cd prin Prezentul Act, motivat de imprejurdri esceptionale i incheiat pentru un termin limital, nu se deroagd nici una

din stipulatiunile ezistente intro cele cloud Curti, privitoare la Principatele alahiei i _Moldova, si cd toate Tractatele anterioare, consflntite prin Actul separat din Adrianopol, pdstreazd puterea lor i valoarea lor.

www.dacoromanica.ro

D. A. STURDZA

814

Cele septe Articole de mai sus, find incheiate si hothrite, semnAtura noa-

strä si sigilul nostru s'au pus pe Prezentul Act, care s'a depus la Inalta PoartA, in schimbul acelui care ni s'a dat nowl de Alteta Sa Marele Vizir si de Excelenta Sa Ministrul Afacerilor straine citati. Facut la Balta-Liman in 19 Aprilie (1 Maiu) 1819. RESID PASA AALI PA.A

VLADIMIR TITOF

Trimis Extraordinar si Ministru Plenipotentiar al Maiestätii Sale ImpAratului Rusiei pe lamg5

Poarta Otomank *

Fermanul Impdreitesc pentru numirea Domnului Moldovei Gri-

gorie Alexandra Ghika are data din Maiu 1849, al Domftulai Valahiei Barbu ,51tirbei are data din Maiu 1849.

www.dacoromanica.ro

Cei 7 ani de Domnie a Hospodarilor numiti in virtutea Conventiunii de Balta-Baltiman Incepànd cu 1 Maiu 1849 se terminau la 1 Maiu 1856. Atunci, conform Articolului 6 al acelei Conventiuni, Itusia §i Turcia i§i rezervau a chibzul rnAsurile proprii spre a asiguth,

pentru un lung viitor, buna stare §i lini§tea Moldovei §i Valahiei. Domnia acestor doi Hospodari a fost insä intrerupth prin izbucnirea unui frasboiu dintre Rusia §i Turcia, când Impdratul .Neculae

I a dat ordin trupelor sale a inainta n Principate spre a dispune de ddnsele ca de un zdlog material.

Manifestul Impáratului Neculae I din Tsarskoe-Selo, 20 Octomvrie/1 Noemvrie 1853. Din mila lui Dumnezeu, Noi Nicolae I, Imparat si Autocrat al 'Futuror Rusiilor etc., etc., etc. Facem cunoscut urmhtoarele : Prin manifestul Nostru din 14 Iunie anul actual, am facut cunosaut oredinciosilor i iubitilor nostri supusi motivele, cari ne-au pas in obligatiunea de a reclamA dela Poarta Otomana o garantie inviolabila in favoarea Dreptu-

rile Bisericii Ortodoxe. Deasemenea tot atunci am anuntat supusilor nostri, ca toate silintele noastre de a readuce Poarta, prin mijloace de convingere amicalä, la simtiminte de echitate si la observarea credincioasa a tractatelor au ramas zhdarnice,

i ca prin urmare am gasit indispensabil a ordonh trupelor

Noastre a inainta in Principatele Dunarene. LuAnd insh aceasta masura, conservam inca nadejdea, ca Poarta va recunoaste greselile ei si se va heart a satisface dreptele noastre reclamatiuni. Ne-am inselat insä in asteptariIe noastre. In zadar principalele Puteri ale Europei au cautat prin sfaturile lor sa Sdruncine orbita indaratnicie a Guvernului Otoman. Aceka a raspuns la silintele impaciuitoare ale Europei i la indelunga Noastra rabdare, prin o declaratiune de rasboiu, prin o proclamatia plina de acuzari mincinoase in contra Rusiei. In fine, inroland in randurile armatei sale pe revolutionarii

www.dacoromanica.ro

816

D. A. STURDZA

tuturor terilor, Poarta a si inceput osti1ititi1e pe Dunare. Rusia este provo-

cata a se rasboi cu Turcia, si nu ramane decal, puind increderea sa in Dumnezeu, a intrebuinta puterea armelor pentru a constrange pe Guvernul Otoman a respecta Tractatele si a obtinea indreptarea ofenselor, prin cari el a raspuns la cererile noastre moderate si la solicitudinea noastrd legitimei pentru apcirarea Credinki Ortodoxe in Orient, care este totodatd qi Credin(a Poporului Busesc. Suntem pe deplin convinsi, cit credinciosii Nostri supusi se vor uni .cu Noi in rugaciunile inaltate Celui Prea Inalt, ca sa binevoeasca a binecuvanta cu maim sa armatele noastre in sfanta i dreapta cauza, care a aflat totdeauna aparatori caldurosi in piosii nostri strabuni.

Circulara Comitelui Nesselrode adresatá Agentilor Rusiei. 31 Octomvrie/12 Noemvrie 1853, St-Petersburg. Silintele neincetate ce facem de opt luni pentru a ajunge la o regulare prieteneasca a neintelegerilor ce avem cu Poarta Otomana, au ramas din nenorocire pana acum fara rezultat. Mai mult Inca, situatiunea seamana a deveni in fiecare zi mai rea. Pe cand Imparatul oferia, la intrevederea Sa dela Olmiitz cu amicul SAu intim si aliat Imparatul Francisc-Iosif, numeroase modalitati Cabinetului

Austriac pentru a lumina neintelegerile legate de motivele espuse de noi pentru a respinge modificarile pe cari Poarta doria sa le introduca in nota concertata la Viena; Poarta, cu toate sfaturile ce i s'au dat de reprezentantii Europei dela Constantinopole, impinsa de ideile ei rasboinice de fanatismul musulman, ne-a declarat rasboiu in mod formal. Aceasta masura pripita n'a schimbat intru nimic pentru moment dispoziiunile pacinice ale Irnparatului. Noi nu parasim pentru aceasta rezolutiunile enuntate din capul locului in Circulara noastra din 20 Iunie (2 Julie). Atunci MaiestateaSa Imperiala a declarat, ca ocupdnd timpurar Principatele ca zeilog material, destinal a-i asigurd satisfac(iunea reclamatd, Ea nu vrea sa impinga mai departe masurile de rigoare, i ar inlatura un rasboiu ofensiv atat timp, cat i-ar permite demnitatea i interesele Sale. In momentul de fata, si cu toata provocarea cea noua ce I-a fost adresata, intentiunile Augustului meu Stapan raman aceleasi. Dispunand de zdlogul material ce avem prin ocuparea celor cloud Provincii moldo-valahe, suntem totdeauna gata, conform promisiunilor noastre, a le evacua din momentul in care se va fi dat reparatiunea ceruta. Noi ne vom multumi In mod provizor a ne mantinea pozitiunile noastre, ramanand in defensiva atat timp cat nu vom fi siliti a iesi din cercul in care dorim

www.dacoromanica.ro

DINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

sit

817

restrAngem actiunea noastra. Asteptam atacul Turcilor fAra a lu& noi

initiativa ostilitatilor. Va depinde deci cu totul de celelalte Puteri a nu largi lirnitele rasboiului, daca Turcii s'ar incapat&na numai decAt sa se ras-

boeasca cu noi, si a nu-i da alt caracter deal acel pe care noi vrem sa-1 aiba. Aceasta situatiune de asteptare nu pune nici un obstacol la urmarirea negociatiunilor. Dar dupa declaratiunea de rasboiu ce ni s'a facut, Rusia nu mai poate caut& espediente noue si mu& initiativa de a propune mijloacele

de impaciuire. Daca insa, luminata mai mult asupra intereselor sale, Poarta va fi mai titrziu dispusA a propune sau a primi asemene propuneri, obstacole nu vor veni din partea Imparatului ca ele sa fie luate in consideratiune. Iata pentru moment tot ce-mi este permis a vrt spune, n incertitudinea in care suntem de a sti, daca Poarta Otomana va da curs imediat proiectelor risboinice ce ea a adoptat. Comunicati intentiunile noastre eventuale Cabinetului pe liAnga care sinteti acreditat. Ele vor dovedi Inca odata mai mult dorinta Augustului nostru StapAn de a cercumscrie, pe cAt e posibil, cercul ostilitatilor, daca acestea ar ameninta a fi largite, i astfel sa evite consecintele ce ar rezulta, pentru restul Europei.

Rescriptul adresat din Tsarkoe-Selo de Impáratul Neculae I Adjutantului General Principe Mihail Gortceakow In 27 Octomvrie/8 Noemvrie 1853. Raporturile voastre supuind la a Noastra cunostinta, ca in urma declaratiei de rrtsboiu a Portii Otomane i inceperea ostilitatilor de catre Turci pe Dunare,Hospodarii tirbei i Ghika manifestând dorinta de a se lepad& de Administratia Valahiei si a Moldovei, Noi n'am vroit sa ne impotrivim acestei hotariri de sine. luata din parte-le. De alta parte, miscati de parinteasca ingrijire ce avem pentru paza bunei or&ndueli i fericirea unui parnant pus sub protectia Rusiei, am socotit de trebuinta a or&ndui, dupa pilda trecutului, un Guvernator Special cu numire de Comisar extraordinar i Plenipotent pentru amandourt Principatele, care va fi sub a voastra comanda superioarA. Spre acest sarsit alegand pe General-Adjutantul Nostru Andreiu de Budberg, Noi i-am poruncit sa intre in lucrarea functiunilor sale in Principate. Cat pentru indeplinirea indatoririlor sale, a carora tinta principala este de a pAzi linistea, buna randueala i fericirea terii si de a priveghi& ca toate cererile i trebuintele ostirilor Noastre sa le preintAmpine,Generalul Budberg va ave& a se conform& instructiunilor ce i se vor da dupa ale Noastre porunci i dupa cari vi se impartasesc copii. IncunostintAndu-va de cele de mai sus, nu-mi ramâne decat a dori, ca noua stare de lucruri, ce se va introduce vremelniceste in Principate sub 52

www.dacoromanica.ro

D. A. STURDZA

818

privighere superioark A corespunda, cu a Noasträ asteptare si pArinteascä ingrijire pentru binele ostirilor Noastre, si sa, fie inteo unire cu aceea co Noi avem pentru locuitorii Valahiei si Moldovei, cari se Oa a voastr 5.

sub a NoastrA Ina lt.l. Protectie.

Rescriptul adresat din Tsarskoe-Selo de Imparatul Nicolae I General-Adjutantului Andreiu de Budberg In 27 Octomvrie/8 Noemvrie 1853. Poarta Otomanä declaránd rilsboiu Rusiei si incepand ostilitätile, Hospodarii Principatelor Valahiei si Moldovei au hotArit a depune ale lor demni-

tati si a se retrage din administratia terilor, precum despre aceasta Ni se raporteaza de General-Adjutantul nostru Principe Mihail Gortceakow. Prin urmare, condus de a Noastra necontenitA ingrijire pentru paza bunei

rândueli in Principate, am gäsit de trebuintk dupa pildele precedente, a incredintit administratia lor unei persoane intr'adins aleasa de Noi si inavutita cu toata a Noastra incredere, si a o investi cu titlul de Comisar Estraordinar si Plenipotent in Principatele Valahiei si Moldaviei. Aceasta persoana, va urma, sub directia superioara a Comandantului de Capetenie al ostirilor Noastre in aceste teri, dupa instructiile ce i se vor da cu a Noastra inalta aprobatie. Insarcinandu-va cu aceasta, inaltil demnitate, si incunostintând despre aceasta prin deosebit rescript pe Adjutantul General Principe Mihail Goaceakow, Noi suntem pe deplin convins ca vä veti conform& intocmai cu

instructiile ce ati primit, si ca. veti pune toata silinta pentru a ajunge la tinta propusk strlduindu-vä pe de o parte pentru binele locuitorilor Valahiei si Moldaviei, cari se afla sub a Noasträ Protectie, si intampinAnd pe de alta parte neaparatele trebuinte ale ostirilor Noastre. Suntem incredintat, ca Divanurile, precum si Sfaturile Administrative ale amanduror Principatelor, cari in toata vremea au inlesnit Hospodarilor administratia terii, isi vor indoi zelul in grelele imprejurari de acum, si vor

justifica asteptarea Noastrk desvoltAnd a lor activitate in toate ramurile ad ministratiei.

Insemnatele voastre slujbe Ne chezasluesc, a toate se vor indeplini potrivit cu a Noastra, dorintä si se vor indrepta spre binele obstesc.

Scrisoarea Principelui Mihail Gorceakow adresatá Sfatului Administrativ Extraordinar al Valahiei din .13/25 Noemvrie 1853, Bucuresti. Majestatea Sa Impäratul, Augustul meu sta,pAn, primind dernisia ce au dat dela sine Hospodarii Valahiei si Moldaviei, a binevoit a incredinth ale

www.dacoromanica.ro

EDINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

819

!or functii, sub a rriea directie superioara, Adjutantului General, LocotenentGeneral Andreiu de Budberg, numit n calitate de Comisar Estraordinar si Plenipotent, cu imputernicirile i atributiile trebuincioase, de a intruni in manile sale inalta administratie a am&nduror Principatelor si a priveghia, in intelegere cu Sfaturile Administrative si cu Divanurile, urmarirea regulata a trebilor din launtru, civile i judecatoresti, pentru buna petrecere a locuitorilor i pentru trebuintele ostirilor imparatesti. Tot inteo vreme, din porunca Majestatii Sale Imparatului, Consilierul de Stat actual Ilalcinski s'a nurnit Viceprezident al Sfatului Adtninistrativ al Valahiei. Incunostindu-va despre aceste dispozitiuni ale Maiestatii Sale Imparatului, am cinstea a impartasi asemenea Sfatului Administrativ aci alaturata copie a rescriptului, prin care Imparatul, Augustul meu stapan, a binevoit a ma onora cu acest prilej.

Scrisoarea Principelui Mihail Gorceakow adresata Sfatului administrativ Extraordinar al Moldovei din 16/28 Noemvrie 1853. Maiestatea Sa Imparatul, Augustul men stapAn, and al Sau consimtamant demisiunii ce I-au oferit Hospodarii Valahiei i Moldaviei, a binevoit a incredint& functiunile lor, sub a mea directiune superioara, AdjutantuluiGeneral, Locotenentului-General Andreiu de Budberg, numit in calitate de Cornisar Estraordinar i Plenipotent, cu puterile i atributiunile necesare pentru a intruni in manile sale inalta administratie a am&nduror Principatelor, si a veghia, dimpreuna cu Consiliile Administrative si Divanurile, la mersul regulat al treburilor interioare civile i judiciare, la bunastarea populatiunilor si la nevoile armatei imparatesti. FacAndu-va parte de aceste dispozitiuni ale Maiestatii Sale Imparatului, am onoarea a comunicA Consiliului Administrativ traducerea alaturata a rescriptului, cu care Imparatul, Augustul meu stapAn, m'a onorat cu aceast& ocaziune.

Scrisoarea Locotenentului-General Andreiu de Budberg adresata Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei din 21 Noemvrie/3 Decemvrie 1853. Escelenta Sa Adjutantul-General Principe Mihail Gorceakow a incunostintat Consiliul Administrativ Extraordinar, ca a placut Majestatii Sale Imparatului, in urma demisiunii oferite de Hospodarii Moldovei si al Valahiei,

www.dacoromanica.ro

820

D. A..STURDtA

a-mi incredinta mie functiunile de Comisar extraordinar i Plenipotent, eu puterile i atributiunile necesare pentru administratia amanduror Principatelor, sub directiunea superioara a Comandantului-Sef al trupelor imparatesti. In consecinta imi fac dar astazi o datorie a va aduce la cunostinta copia rescriptului Imparatesc, prin care Majestatea Sa a binevoit a ma onora cu aceasta ocaziune. Sper ca piitrunsi de gravitatea datoriilor lor, membrii Consiliului, ca i toti ceilalti functionari ai terii, imi vor da concursul lor constiincios i leal pentru a indeplini sarcina ce mi s'a dat, si care va avea de tel principal bunastarea acestui Principat. Imi ramane a informa Consiliul, ca Generalul-Maior al Suitei Majestiltii Sale Imparatului, Principele Urusoff va indeplini in tnod provizor func(iunile de Vicepresedinte, pentru Moldova, si cci in aceastei calitate el va precid& Consiliul Administrativ.

Scrisoarea Locotenentului-General Andreiu de Budberg adresatd Sfatului Administrativ al Valahiei din 26 Noemvrie,8 Decemvrie 1853. Escelenta Sa domnul General-Adjutant Principe Mihail Gorceakow a fácut mai inainte cunoscut Sfatului Administrativ al Valahiei, ca Maiestatea Sa Imparatul, in urma demisiei ee au dat Hospodarii Valahiei i Moldaviei, a binevoit a-mi Incredinta, mie functiile de Comisar Estraordinar si Plenipotent, eu imputernicirile i atributiile trebuincioase, ea sa administrez amAridoua Princi-

patele, sub directiunea superioara a Comandantului de capetenie al ostirilor Imparatesti. Sosind la postul meu, este a mea datorie a impartasi Sfatului Administrativ alaturata traductie a rescriptului imparatesc, cu care Maiestatea Sa Imparatul a binevoit a ma cinsti cu acest prilej. Imi place a nadajdui, ea madularile Sfatului i toti functionarii terii, patrunsi de gravitatea indatoririlor lor, imi vor da ajutor in uonstiinta §i dreptate la insarcinarea ce-mi este incredintata, si-mi vor inlesni silintele de a indeplini cu demnitate generoasele cugetari ale Agustului meu sta., pan pentru acest Principat. Asemenea am cinste a incunostinta Sfatul Administrativ, cà Viceprezidentul säu, Consilierul de Stat Actual Halcinski, infra de clown in functiile sale si va dirigelucreirile St«lului dupd instruefille cu caril-ant imputernicit.

www.dacoromanica.ro

HI.

Intrarea trupelor rusesti In Principatele Moldova si Valahia, dis-

pun'and de dânsele ca de un zalog material, a provocat mai intiu cererea Frantei si a Angliei adresatä Rusiei de a evacuà Principatele Inainte de 30 Aprilie 1854, iar mai In urm5, Tratatul de aliant5. intro Franta, Anglia si Turcia din 12 Martie 1854 In prevederea unui räsboiu In contra Rusiei, la care s'a asociat ca aliat si Sardinia. Declaratia de rásboiu a urmat in 28 Martie 1854, si flotele aHate au intrat In Marea Neagra, in 3 Iunie 1854, si au debarcat trupele aliatilor in Crimea pentru a asedia, cetatea Sevastopolul. In 14 Iunie 1854 se subscrie Conventiunea dela Boyadji-Kiceuy Intro Poart5, si Austria in vederea ocupatiunii timporare austriace a Principatelor Moldova si Valahia. Atunci trupele rusesti au fost silite a se retrage din Principate. Ian% actele privitoare la aceastA, retragere.

Ofisul Principelui Mihail Gorceakow catre Presedintele Sfatului Administrativ al Valahiei din 19/31 Julie 1854, Jilava.

_

In urmarea concentrarii armatei imparate§ti, care se face fara zabava, ora§ul Bucure§ti se va deerta de catre trupele ruse§ti. Plecand din acest ora, las Sfatului Administrativ carmuirea trebilor publice, pe care va avea de grije a le carmui in con§tiinta §i cu zel, pe temeiul institutiunilor domnitoare ale terii. Cat pentru judetele cari vor ramanea ocupate de armata imparáteasca, carmuitorii i toti ceilalti amploiati ai lor, i§i vor urma lucrarea ca i pana acum, §i vor da toate cele trebuincioase pentru trupe, dupa poruncile directo ale §efilor militari, sau le vor primi dela ata§atul pe langa, persoana mea in calitate de Comisar Special la intrarea armatei Imparäte§ti in Valabia.

Departandu-ma din Capitala acestui Principat, esprim cu placere membrilor Sfatului Administrativ, precum §i amploiatilor §i locuitorilor in deosebi, toga recuno§tinta mea pentru silintele ce au aratat Paril osebire pentru in tampinarea trebuintilor armatei imparate§ti.

www.dacoromanica.ro

D. A. STURDZA

822

011sul Adjutantului-General Andreiu Budberg câtre Sfatul Administrativ al Valahiei din 19/31 Iu lie 1854, Bucuresti.

Pornind din BucurWi ca s urmez armata imparateasca, incredin(ez Sfatului Administrativ, care a ramas insarcinat cu administratia terii, interesele supusilor rusi cari rdmdn in aceastd Capitald, si pun sub apdrarea sa localul Consulatului General precum si efectele ce se afld inteinsul.

Ofisul, Adjutantului-General Andreiu Budberg catre Sfatul Administrativ al Moldovei din 3/15 Septemvrie 1854, Iasi. Excelenta Sa Comandantul §ef a binevoit ami da porunca de a urrnA armatei impArate§ti in miscarea ei de concentrare in Basarabia, incredintAnd administratia terii Sfatului Administrativ Extraordinar sub pre§edinta Dom-

niei Sale Logofatului din launtru. Prin urmare indemn pe Sfatul Administrativ a se confornui in noudle sale func(ii cu legiuirile si dispoziple regulamentare, cari sunt in, putere

lucrdloare, pentru ca sd nu se intdmple vreo neorandueald in mersul administrafiei. *

*

Dupei retragerea trupelor rusesti din Principate, s'au reintors In Valahia si in Moldova Principii Barbu Dimitrie glirbei si Grigorie Alexandru Ghika.

Ofisul Principelui Barbu Dimitrie Stirbei atre Sfatul Administrativ Estraordinar al Valahiei din 5/17 Septemvrie 1854, Baden. Noi Barbu Dirnitrie Stirbei Voevod, Domn StApAnitor a toata Tara-RomAneasca.

CAtre Sfatul Ad ministrativ Estraordinar. Imprejurarile vremii au cerut departarea mea vremelnicA din Principat, precum prin Ofisul nostru dela' 14 Octomvrie 1853, No. 1737 am facut cunoscut Sfatului nostru Administrativ. Acum ne grabim a-i aduce la cuno§tintl, cA acele imprejurAri incetAnd, avem ,a ne intoarce pentru a la. cArma obladnirii.

Plecarea noastra va fi peste cinci zile cu vaporul. Sfatul Administrativ este poftit a da aceste n cunoqtinta publicului qi a luA cuvenitele masuri despre a noastra sosire.

www.dacoromanica.ro

EDINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

823

Ofisul Principelui Grigorie Alexandru Ghika catre Sfatul Administrativ al Moldovei din 3/15 Noemvrie 1854. Noi Grigorie Alexandru Ghika, din mila lui Dumnezeu Principe Domnitor al Moldovei. Catre Consiliul Administrativ.

Din momentul in care noi am pus iartts piciorul pe pArnântul iubitei noastre Patrii i reluitm frânele guvernului, am vazut cu o vie satisfactie ctt am fost obiectul celor mai afectuoase si mai calduroase dovezi ale tuturor claselor populatiunii. Am simtit cu atAt mai mult aceste dovezi, ca ele aratä increderea ce pune Tara in simtimintele mele patriotice. InsttrcinArn dar Sfatul Administrativ a aduce la cunostinta publictt recu-

nostinta si via pläcere ce noi am resimtit cu aceastg ocazie, i totodatä incredintarea ca ne vom da, chiar din acest moment, toate silintele pentru a se justi1ic5., simtimintele ce noi am inspirat si iubirea al dreia obiect noi suntem.

Amite le A P.

Tom. XXXI'l.

Afemoriae See?. fstotlee.

www.dacoromanica.ro

5214

IV.

Actul Infiintárii Comitetului Unirii din Moldova poart5, data din 25 Maiu (6 Iunie) 1856, si a fost semnat la Socola lang5, Iasi: Cuprinderea lui e urmätoarea : Anul 1856, luna Maiu 25 zile. In apropierea sosirii Comisarilor pentru ase informa de dorintele i nevoile terii dup. rostirea Tractatului de Paris din 30 Martie, iscIiii pittrungi de necesitatea, ca Moldovenii sa se inteleaga in acest moment degpre adeväratele lor dorinte i nevoi, s'au intrunit azi gi au adoptat, ca espresia aspiratiilor lor i ca mijloc de a le realiza, deodatà urmAtoarele

:

Punctut I. Art. 1. Unirea Principatelor sub un Print strain dintr'o familie

domnitoare in Europa, afara de dinastiile Staturilor negiesite. Art. 2°. Statornicirea unei Capitate noua in mijlocul terii. Punctul IL Spre raspandirea principiilor adoptate la Punctul I se hotaregte a se sluji: 1°. De presä, atat prin foile periodice, cat i prin broguri sau foi izolate; 2°. De delegati, trimii prin districte; 3°. De Adunari convocate, in Capitala de Societatea aceasta a Unirii §i in districte de delegatii ski. Societatea in CapitalA, i delegati in districte, se vor sili a aduna cat mai multe iscalituri in favoarea pricipiilor auprinse la Punctul I. Punctul ITI. In privirea viitorului guvern provizoriu, Societatea dorete, ca acesta sa fie in conformitate cu gläsuirea Regulamentului Organic; ori.care alta combinatie fi ind in contra acestei legi gi a vechilor drituri ale terii. Punctul IV. In cat privegte Divanurile, cari urmeazil a ft convocate pentru a rosti dorintele i nevoile terii in chestia reorganizilrii sale, Societatea pro-

pune urmatoarele: 1°. Compunerea acestor Divanuri sa se intemeieze pe alegere ; 2° Chestia alegerii find de o mare insemnatate, dela aceasta atarnand tot viitorul terii, Societatea gäsegte de cuviinta a se intelege asupra modului electoral celui mai priincios i, in caz and membrii ar fi con-

sultati in acest obiect, sa se poatit rosti in conglasuire. Spre acest sfargit, Societatea numegte din sanul ei o Comisie, alcatuita de cinci membri, cari vor elbora un proiect asupra modului celui mai ni-

www.dacoromanica.ro

nDINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

825

merit de alegere, in conformitate cu vechile datine ale Orli, cAt i cu articolul 24 din Tractatul de Paris. Comisia se va compune din Domnii Vornicul Constantin Hurmuzaki, Colonelul Mihail Kogdlniceanu, Vornicul Constantin Rolla, Vornicul Dimitrie Rallet §i Beizaded Neculae Su(u, §i va infAtiO acest proiect la intrunirea viitoare a SocietAtii. Punctul V. Intrunirea cerAnd neapArat a intrA in relatie du Rom Anii din

Valahia, Societatea a hotarit ca in acest scop sA trimeatA din sAnul ei delegati, §i, pentru acum deodatk ea insArcineazA pe Domnul Postelnic Vasile Alecsandri care a §i primit aceastä misie. MAdulArile de NO. ale Societatii gAsesc de cuviintA, ca in seat*, viitoare, care trebue a fi mai numeroask sA se aleagA un Comitet diriguitor, precum qi secretarii SocietAtii. Iar intrunirea viitoare va ri la 30 a curentei, in casele Domnului Spdtar Mihalache Cantacuzino Pagcanu. (Subscrisi:) Stefan Catargiu, N. Sutu, C. Negri, D. Rallet, Alecu Cantacuzin, P. Mavrogheni, A. Panu, C. Hurmuzacbi, I. A. Cantacuzin, V. Alecsandri, N. Catargiu, A. Catargiu, M. Chrinoverghi, N. Docan, I. N. Cantacuzin, A. C. Mavrocordat, L. Ghica, Dr. Steege, N. Pisoscki.

Cu ocaziunea inflintärii Societätii Unirea In viea dela Secola a Domnului Petru Mavrogheni, Vasile Alecsandri a scris urmatoarea improvizatie.

25 MAIU 1856. Sub acest mare( castan Noi jurdm tori in frel(ie,. Ca de azi sit nu mai fie Nici Valah, nici Moldovan;

Ca sci tint nurnai Romani, Inteun gdnd, intr'o Elnire, Sd ne dam manci cu mâni Pentru-a ferii fericire.

Pacall i TAndalá, Dialog politic de Vasile Alecsandri, 1856. Persoanele: Pdcald, june unionist. Tdndald, biltrAn giubeliu.

Pdcald.

Ce ai astAzi, mài TAndalk de Wi aà suprat ? De corAbii inecate nu cumvA poate-ai visat ?

www.dacoromanica.ro

D. A. STURDZA

826

Ce gandire amaritä astfel te-a posomorit, Cat pe cat nu erai mândru, acum esti si mai urit. Tandald (ofthnd).

Ah! [Ica la prea iubite, spune-mi este-adevarat Ca'n aceasta Ora veche, Ca in lasul blestemat S'a ivit o boala noua, ce pe multi a molipsit,

Si la care tot Romanul chiar din fire e menit? Rica ld.

Care boala, mai Tandala? Teindald.

Boa la grea i far' de leac

Ce de mult ne ameninta. Rica id.

Dar ce boalä? Teindald.

0! trist veac!

In ce vremi a fost s'ajungem, in ce role, in ce foc! Auzi, frate, toti Romanii sci fie-uni(i la un loc! Moldoveanul qi Muntetinul sd-0 piarzd numele lor, Stt 'ntruneasc'-a lor pdmeinturi, sd se facd un popor, Ba chiar na(ie sd fie ! auzi, naff,e! mai, nzdi, Zdu cd nu credeam Romdnii atdta de nciteirdi! Pacala. De ce esti ash de aspru pentru neamul romanesc, Mai Tan dala ?... al tau suflet II tiam mai crestinesc. Pe cat imi aduc aminte, tu odinioar' ai fost Atat de blajin, c lumea te credea putin cam prost, Cine ti-a turburat firea? Spune mie, dragul meu, Cine din miel cu blandete te-a facut leu-paraleu ? Tandald. Cine, eine... n'am nevoie sä ti-1 dastainuesc, Dar acela oarecine m'a facut sa 'ncremenesc,

www.dacoromanica.ro

SEDINTA DELA I MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

Mid mi-a spus chiar la ureche c'un glas bland §i 'nduiovat, Ca Moldova sarmanica spre pieire a plecat, Caci de-a fi O. se uneasca, Moldovenii cu Muntenii,

Muntenii dintr'o sorbire au anghit' pe Moldoveni. Pdcala. Elei! frate.

Tdndala. Ath dragal... Asculki sa te-otaresti ! Se zice de Capitald ca sa fie 'n Bucuresti ; Cale de treizeci de poste departe de lasul men,

D'acest tdrg frunzos si mare, unde traim tu si en. Ei ! Pdcald, ori ce-i spune, nici cd-mi vine de crezut, Cd va puled sd (Ijunga Iasul oras de (Mut! Iasul, scaunul Domniei, care precum In ai zis, Se aduce de departe cu vestitul tdu Paris; Iasul, vechea Capitald, unde am casukt mea, Care, de s'ar pierde Iasul, mult din prefu-i ar scddth. Pdcald.

lnteleg si te jelesc. Tdndald. ,5'i-apoi alta, altd, pozna! Ci ca'n Statul ronzdnesc

Sd fie la stdpcinire Domn de neam impdrdtesc, Donzn strain numit pe viata si cu drept de mostenire. Auzi tron cu mostenire... apoi nu-i de suferit ! Cari atuncea cum s'ar prinde, eu ce am «hambition», Sd-mi ridic toald nddejdea de-a mei acoild de Iron! Eu ce sunt patriot mare, eu «get-beget» sd nu am

Prilej de a fi in Ord nici mckar la un divan, i piervind a mele drepturi sd ajung chiar a vedea Sub un Print Sti din Catolic, cd se pierde legea mea ! Pdcald. Ei! Ta,ndala, te rog, taci,

Caci pe cat e§ti prost din fire, §i mai prost vrei O. te faci. Ce te sbuciumi pentru lege astfel de infuriat, Cand tu legea-ti in picioare de-atatea ori ai calcat.

www.dacoromanica.ro

827

828

D. A. STURDZA

Tdndald. Eu, PAcalä ? Paceaci.

Tu, Tândalä. Tcindald (fäcanduli cruce).

Ma fereasca, Dumnezeu!

Pdcald.

In zadar, caci pe-a ta urma te pasce pacatul greu. Adu-ti tu bine a»tinte de Tiganii ce-ai avut; Prin mezat, ca niqte vite, ccile suflete ai vdndut, Despdr(ind fdrd 'ndurare mumele de-ai lor copii, '57 rdzcind de a lor lacrimi ca o fiard din puslii 1 Spune mie, o crestine! cd(i creqlini ai chinuit, Cdnd erai chiar din pdcale In slujbd ordnduit, Cdte vdduve sdrace, cc-4i or fani tu ai prddat, Si pdnea de toatd ziva chiar din gurcile-ai luat? Spunemi tu, o stdlp al legii, ce umbli cu crucea'n san, Sunt aceste fapte rele de crotin salt de pdgdn? Teindalci.

.Bine, frate, tu Ina sperii, ce greseald am fciptuit, Pentrucd, fiind in slujbd, i eu m'am chivernisit? Aqa-i obicetal (erii. . . Pdcald.

Taci, Tdnd ald, nu cdrti, Ai prddat sdrmana (ard, e deslul, n'o mai huli. flotdrdste-te odald a fi Orli de folos, Dacd vrei sd fi se ierte trecutu-ti mull pdcalos ; Iar nu umbld cu minciuna ca un fearpe cu venin, Ziccind cd s'ar pierde legea de-am aved un Domn Strdin, .Cdci Rorndnu'n add lume ori ce le ar suferi, In legea in care nasce, in ea stie a muri. Ungurli cc in Moldova sunt cu noi locuitori, Schimbat-au a lor credin(d sub Romdnii domnitori! Pentru ce dar pe-al tdu frate mai uqor sd-1 socotesti,

www.dacoromanica.ro

DINTA DELA I MARI 1914 4. ACADEMIEI ROMANE.

829

Cand el Inca tot pdstreazd bunurile streimosesti;

Si de ce, supus orbiei, unui marsav interes, Sa nu vrei a infelege lucru lesne de'n(eles, Green unire sta. puterea ! Ca la oricare nevoi Deceit a fl unul singur e mai bine a fi doi ; Ca' paraele-adunate se prefac in rauri mari, Si cei slabi, cand se'mpreund, cumpanesc pe cei mai tart ; Cad precum zicea odatei l'ai sai fit un biet mosneag, E mai lesne-a rupe o vargd decal un intreg toiag. Tandald.

Bine, dar ce are a face? Pdcald. Nu'ntelegi; ascult5, dar.

Pentru ce (erne noastre au bdtut atat amar? Pentru ce, acum de veacuri, nici al mai hdldduesc? Pentru ce, fdrd sfleald, dusmanii le navdlesc,

bleat astdzi biet Romanul a ajuns a fl de jac, Nu mai stie ce mai este: Mar, Jidov sau Cazac? qi privind imbelsugarea holdelor din (ara lui, Se intreabd cu durere ai cui prad'or fi, ai cui? Stii tu pentru ce, Tandald, Dumnezeu ne-a parcisit? De-am rdmas dinteun neam mare un neam mic si umilit? Tandald.

Pentru ce ? Pacald.

Pentrucci vrajba intre frafi s'a incuibat! Pentrucd Romanul frate de Roman s'a depeirtat, Pentrucei si mai nainte s'au gdsit printre Romani Oameni vdnzdtori ca Iuda, inimi rele de pdgani, Garde, jert find ca tine viitorul romanesc, Si semdnand desbinarea pe pamantul strdmosesc, Au scdzut, au stins puterea, unirea neamului lor, Si au mdrit seme(ia dusmanului rdpitor. Cand e turma neglijatd, fdrd Mini, fdrd pastor, Lupul iese dela panda si-o zugrumd mai usor.

www.dacoromanica.ro

D. A. STURDZA

830

Tandala.

Adevdrul aset este; insei de ce, fdtul meu, Peistorul acestei turme sei nu fint sau tu sau eu?

Pentru ce strain sa fie? Peicald.

Cdci pastor in (ara mea, Nici eu nu te-as urea pe tine; nici tu pe mine n'ai vrea. Du lce e domnia, frate, si multi vror a se'nduld, Si-acei multi, ultul pe altul catei a se nimicl; Prin partide, prin coruptii, prin minciuni si prin vanzeiri, Care sunt menite toate rau s'aduca bietei tari! Nu-i mai bine dar sc 'nchidem calea tronului slävit Celor care sunt in stare chiar si neamul de jert fit? Nu-i mai bine toti Rometnii insuflati d'acelas dor, Dintre doua mici popoare sci ne facem un popor ?

lar ea Print al Romaniei un strain Print sei dorim, cu tronurile Europei pe al nostru sei-1 rudim? Atunci natille toate ne-ar primi la setnul lor, Ca pe-o natie iubita i d'un mare viitor, stramosilor Wand, trdsciri-va in mormcint, C'a ajuns al lor vechiu nume respectat iar pe petmeint, Si urmasii nostri mandri de parintii ce-au avut, La copiii lor vor spune binele ce le-am facut. Tandala yamito, E, Pacald, fratioare, drept sei-ti spuiu, bine vorbesti? Inset_ Spune-mi Capitala... tot sa fie 'n Bucuresti ? Pacala. Batd-te norocu in fate ! mai Tandalei, ce-ai peitit, De fi-i drag Re& mult lasul, nu mama te-ai jidovit ? Dar nu vezi pe toatei ziva valul negru ovreesc, Cum se'nlinde i ineacci tot orasul crestinesc, Incdt oricine soseste in leiuntrul inglodat, Socoteste cern &dm din pacate a intrat? Tdndald. D'apoi bine, Bucurestii adecei este mai bun?

www.dacoromanica.ro

SEDINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEL ROMINE.

Pdcald.

Oricine ar socoflo, eu Vas socoa nebun. Bucurestii ca si Iasul este ca un vechin sucman, Care, on i cdt l-ai coase, nU pldteste nici un ban. Teindald (asvaxlinduli ekeinla In sus).

Ure dacd este asa, Ado mdna, nzdi Pdcald, maim voiu cu tine-a da, Sd trdeascd Romania si unirea 'ntre Romani! Hai sd tra gem, mdi, o hord ! in ciuda celor pdgani ! (Se prind de znani i joaca antând).

Hal sd dam mdnd cu mthid Tori cu inima romdnd, Sd 'nvdrtim hora frei(iei Pe pdmcintul Romciniei.

Iarba rea din holdd piard, Piard dusmdnia 'n (ard ; Intre noi sci nu mai fie Decal flori si omenie. Mdi Muntene, nidi vecine,

Vino sd te prinzi cu mine qi la viafd cu unire, qi la moarte cu 'nfrdfire. Unde-i unul nu-i putere

La nevoi si la durere, Uncle-s doi puterea creste dusmanul nu sporeste.

Amdndoi suntem de-o mamd, De-o fdpturc i de-o seamd,

Ca doi brazi inteo tulpind, Ca doi ochi intr'o lutnind. Amdndoi avem un nuine, Amdndoi o soarteen lume ; Eu ri-s frate, tu-mi-esti frate,

In noi doi un suflet bate.

www.dacoromanica.ro

831

832

D. A. STURDZA

Vin' la Milcov cu grdbire, 8d-1 seam dinteo sorbire, Ca sei treacd drurnal mare Peste-a noastre vechi hotare.

i sd vadd sfintul soare, Inteo zi de seirbeitoare, Hora noastrd cea frageascei Pe ccimpia Romcineascd!

www.dacoromanica.ro

V.

Articolul 23 al Tractatului de Paris din 30 Martie 1856 a instituit o Comisiune specialá, chematä a culege elementele si a pregäti bazele viitoarei organizAri a Principatelor DunArene Moldova si Valahia. In consecinta, Puterile semnatare Tractatului s'au inWes asupra compunerii acestei Comisiuni de Cercetare. In intalele zile ale lunii lui Septemvrie 1856, aceasta, Comisiune s'a intrunit la Constantinopole si era, compusá : pentru Austria de Baronul de Koller, Inlocuit In urmh de Cavalerul Liebmann de Palmrode, pentru Franta de Baronul de Talleyrand-Périgord, pentru Marea Britanie de Sir Henry Bulwer, pentru P.rusia de Baronul de Richthofen, pentru Rusia -- de Domnul de Basily, pentru Sardinia de Cavalerul de Benzi, pentru Turcia de Meherned-Essad-Savfet Effendi, mustesar al Marelui Vizir. *

In luna lui Septemorie 1856, Regele Prusiei Frederis-Wilhelm IV trimite Baronului de Richthofen urmeitoarea serisoare: E necesar sa cunoa§teti ideile (a§ dori chiar sa zic simtemintele) mele curat personale, cari ma calauzesc la reorganizarea Moldovei §i a Valahiei. Situatiunea mea (in sensul cel bun, ca §i in cel rau) este cu totul speciala it' fata acestei cestiuni foarte importante pentru viitor. Ea este indicata de

ea insa§, adica amdndoud ferile pe mine intru nimic nu md privesc, si prin urmare ideile mele sunt indicate numai si numai de constiinta mea, dacci as trebui sd-mi dau opiniunea mea. Intoarce lucrurile cum vei vrea, ce rdmdne este, o rasd noud premenitct din rasele de boieri, rdmdne tot o rassd de boieri, si nu prezinta acestor nenorocite feri dee& numai eternizarea nenorocitei lor situaliuni. De aceea

nu pot sfdlui altcevd, dealt a pdsi la alegerea din o rasd de Principi Europeani, mai bine din cauza consecintelor mai domoale, din o rasd Germand.

www.dacoromanica.ro

834

D. A. STURDZA

Fiindc n afara, de o asemenea alegere totul e nenorocire i e striaciune, de aceea sa nu mi se vorbeasca de Suzeranitatea Portii, care ce

ezista se poate i mantinea, precum aceea a Imparatului asupra principilor Imperiului din veacul de mijloc. Ad dar : un Principe de Saxa, de Hesa, indiferent pentru mine, de Lippe, de Liechtenstein, ai ceiruia copii s'ar creste in Biserica Orientald. Eu judeo lucrul astfel. Se suie un boier pe tronul ereditar, ori chiar pe amandoua tronurile ; atunci sistemul simplu de coruptiune in fata Sultanului sau a slujbasilor lui de capetenie va fi indoit, iar Austria va veni aproape cu aceleasi pretentiuni asupra obiectului de coruptiune deci sunt necesari de doua ori mai multi bani, i astfel poporul (si aceasta in timpuri linistite) va fi belit de pielea lui de doua ori. Pentru adevarate imbunatatiri ale terii, pentru pacinica asigurare a viito-

rului ei, nu ramâne nici un ban, chiar dact ar ezista si bunavointa,

ml

priviri mai departate, precum i intelegere a situatiunii. Toate acestea insd

nu ezistd de fel! Pdrghia care sd ridice aceastei lume destrdbdtatei din abisul ei, trebue aflatet in afard inteo Dinastie care ea inscis a crescut cu adevdrata civilizaiune. Atunci ezistd o speran(d, nu mai e o nebunie. Fdrd o Dinastie Europeand, germand, veche totul e o nebunie. Cestiunea se pune dar foarte simplu astfel: Puterile cari au sd hotdrascd asupra soartei acestor doud (eri mari, capabile a ccipdta cea mai frumoasd desvoltare, vor ele in adevdr sd facd pentru deinsele cevd, din care ar puted sd se nascd recunostin(a poporului in viitor ? Atunci mijlocul indicat de mine este singurul care va indoplin scopul. Dacd insd Puterile se mul(umese cu o vanitoasd si superficiald lucrare, suferind ca a$ec numitele interese ale celor cinci Puteri sd nu fie deceit o chibzuire neconstiin(ioasd oarecare, pentru a impdcet capra i varza ; atunci nu am nici o umbrd de pleicere a sti ca numele meu si al Prusiei sd fie numit pentru a figura inteo lucrare atdt de mizerabild. Mdndria mea cere atunci a nu fi de fel numit, Multele grada(iuni gi formalitdti vor da atunci Prusiei ocaziunea de a se pled la o parte. Peind atunci Prusia nu are a face altcevd, decdt a nu se mimic de loc 'dela adeudrul si dela convictiunea odatei rechnoscute, ci de a le sus(ined direct, fdrd fried si in mod onest. Cestiunea, dacd amandoud ferile sd formeze un stat sau doud state, nu o pot holdri. Eu personal ma plec holdritor pentru Unire, i mci voiu bueurd detect ea va fi primilci. Daca In aceastä cestiune se va decide contrariul, mt voiu consola usor despre aceasta, caci aceastd cestiune este, dupet a mea

pdrere, curat o cestinne de convenienp, mai ales pentru Rusia si Austria, §i ti voiu trimite asupra acestui punct instructiunile necesare. Conditio sine qua non a mea se poate indeplin sau respinge in mod egal si tu bleunirea si cu Unirea. Vale.» F. W.

www.dacoromanica.ro

EDINTA DELA 1 MAID' 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

835

Rdspunsul Baronului de Richthofen la aceastá scrisoare a Regelui Frideric-Wilhelm al IV poarta" data din Constantinopole in 6 Octomvrie 1856 : Maiestatea Voastrd Regald miai ordonat in instruc(iunile ce ati binevoit a-mi trimite, cd Maiestatea Voastrei considera(i instalarea unei Dinastii Europeane Ereditare dinteo familie veche princiard cu comstiin(a tradiffonald domneascd i cu o datind mostenitd de o cugetare sprijinitd pe moralitate i dreptate, ca o condgie neapdratd a prosperitd(ii amanduror Principatelor Moldova si Valahia. Maiestatea Voasträ Regalä ati binevoit prin urmare a-mi indic ca problerna, principalá de deslegat, a face ca ceilalti Plenipotentiari s voteze pentru aceastä opiniune, iar eu sA nu flu atras de alte idei Itituralnice din aceastä linie de purtare. Intrunirea tuturor Comisarilor, mai toti in aceeas casA, sau foarte in apropiere unii cu altii, au creat in mod natural puncte de contact si m'a condus dela sine a discut 5. cestiunea insa.s ; astfel sunt acum in stare a da MaiestAtii Voastre Regale o espunere ezact6., cum aceastä cestiune se priveste de ceilalti Prea Inalti Cosemnatari ai Tractatului de Paris, si cum stau lucrurile astAzi in privirea reusitei cestiunii in discutiune. Dacti ar fi vorba la asezarea organizärii politice a amânduror Principatelor numai de o singurä cestiune, anume de reforma cea mai bunA ei mai necesarä pentru acele teri, i daca, Comisarii diferitelor Puteri conlucrAtoare la aceastá reorganisare ar avea, de bazA ideile Maiestatii Voastre, atunci Comisarul Vostru ar avea, o situatiune usoara, a vedea, adoptate ei de celelalte pArti ideile Maiestätii Voastre, si a face ca ele sä intro in discutiune. Nu poate ezistd o deosebire de opiniune, dacci cestiunea s'ar pune pe fundamentele ei adevdrate, anume cd un Stat Monarhic, cat se poate mai asigurat i prin urmare Ereditar, ar fi pentru Principate forma de guvern care ar corespunde mai mull intereselor bor. Mai mult decAt atAta, toate Puterile sunt pAtrunse atat de mult de acest adevAr, cä tocmai de aceea, pentruc5, lucrul st b. astfel, o parte a Cosemnatarilor Maiestatii Voastre ai Tractatului de Paris nu incuviinteaz5, aceast 5. masurä, din aceastä cauza

chiar si a urmärilor ce ea va produce. Interesul, necesitatea i buniltatea mäsurii propuse de Maiestatea Voastra pentru Principate, formeaza, pentru majoritatea Puterilor numai motive cu totul secundare, de cari ele sunt dominate in tratativele ce au sa, urmeze. Motivul principal pentru aceste Puteri rämAne politica lor personalA, necesitAtile lor, interesele lor; numai ce se va putea face pentru Principate in läuntrul acestor idei speciale, si in afarA de orice alte multe consideratiuni, aceasta se va putea face, si incit numai cu mare neincredere.

www.dacoromanica.ro

836

D. A. STURDZA

Aceasta este situayunea celor mai multe Puteri in fa(a acestor cestiuni. Interesele Thr personale ies peste tot locul la iveald in prima linie; numai Maiestatea Voastrd Regald singur ocupay un punct de vedere diferit, care corespunde cu relaYunile si interesele noastre din Principate i admite totodatd ca punct de vedere principal bundstarea acestor feri. In ce priveste mai intAiu Poarta, ea este poate mai mult dee& oricare altd putere convinsd, cd amandoud aceste kri crestine i vasale ale ei,

dacd ar dokindi un regirn tare monarhic si ereditar, ar ajunge curdnd a se desuoltet intr'un mod eslraordinar; insd ea nu se poate indol, cd aceastd desvoltare de sigur le va conduce la independen(a Mr. De aceea

ea se ridicd si in contra Unirii, fiindcd stie cd aceastd Unire va avec de urrnare un Principe Ereditar Strain. Aceastl convictiune a Portii este din punctul ei de vedere foarte intemeiatà. Interesul ei de ettpetenie nu consta in a vroi pentru aceste teri tot ce e mai bun si mai folositor pentru dansele, ci din contra, ca aceste eri sä-i ramAie in stäpAnirea ei, ele vor râmânea, cu atat mai sigur, cu cat se vor mantinea in Starea lor actualä. De aceea Poarta aratä foarte deschis in notele ei, si mai ales in cele din urma, comuniari confidentiale, remise Comitelui Clarendon de Ambasadorul ei la Curtea Angliei, d-1 Musurus, cA ea nu se intereseaza de Principate, ci numai de urmärile, ce Unirea lor sub un Principe Strain Ereditar ar aye& pentru Imperiul Turcesc. Ea zice anume: ceeace va da Principatelor prosperitate i organizArii lor politice vie* i temelie, aceea este moartea noastrA, si nu vroim sá ne ucidem pe noi insine cu insäs mána noastra. Poarta voeste in fine: asimilarea acestor teri vasale cu partea principala a Imperiului Turciei, sau daca este iertat a intrebuinta o formula mai espresiva, Osmaniearea amdnduror Principatelor, i in cazul mai prielnic Pasalacuri sub Pasi Crestini. Interesele Principatelor preocupg Poarta numai indirect si intru cat; precum ea afirma, Principatele ii apartin, fiindu-i garantate, i cA aceasta garantie cere pentru Imperiu foloase si IL niste, pentru ca sa dispara orice dezarmonie intro dansele i Imperiu, aceasta indrumandu-le a fi asimilate cu dansul. Poarta are a rosti dupa Tractatul de Paris ultimul cuvânt, si nu rtimAne vreo indoealti, ca, ea II va rosti in sensul espus. Cu cat mai mult s'ar incerca cineva a vorbi sau a convinge pe Comisarul turcese sau pe Autoritiltile Turcesti, cä un Principe Strain Ereditar va produce prosperitatea i intarirea acestor teri, cu atat mai mult Turcii sa vor impotrivi, ctici ei nu vror nici un fel de inthrire a acestora. Consimymeintul Portii, a da Principatelor inteun mod carecare un Guvern Monarhic Ereditar, nu se va puted dobandi decdt prin forp, si dacd nu prin aceea a rdsboiului, totus prin aceea a imprejurdrilor. Aceasta este realitatea si nu e iertat a (wed vreo iluziune in aceastd privire.

www.dacoromanica.ro

*EDINTA DELA I MAID 1914 A ACADEM1EI ROMAVE.

837

In ce priveste Rusia, care inainte de räsboiu ave5, o mare influenta in Principate, Maiestatea Voastra Regala va fi inteles din rapoartele mele anterioare, c. Imparatul Alexandru dore§te a observa, in cestiunile privitoare la aceste teri o foarte mare indiferentl In aceasta directiune se accentuau vederile diplomatilor ru§i, expuse mie la Berlin §i Viena: insa cu toate acestea se intrevede 5. ca in realitate Rusia nu are un interes oarecare de a ajuta, Principatele s devie independente; §i opinia apasatä a diplomatilor ru§i, ca aceste teri s&-si poata rosti dorintele lor in mod liber prin Divanurile ad-hoc

ce vor fi convocate, este bazar% pe certitudinea, ca Poarta are a rosti ultimul

cuvânt, si ca prin urmare mai mult va favoriz4 opunerea Portii, decal va ca'utà sa o inlature. Aceasta atitudine având, Rusia poate in tot cazul sa-si asigure succesul. Dacá in privirea organizarii Principatelor nu se va produce vreo schimbare de oarecare importanta, ele vor fi lasate cu regimul lor anterior, au toate neajunsurile lui, sau ele vor fi legate Inca mai mult de Poarta prin osmanizarea lor. Astfel politica ruseasca va izbuti in doua directiuni renasterea simpatiilor de mai inainte a acestor teri pentru Rusia, si un blam dat Puterilor Apusene, spre cari Moldo-Valahii, ca i alta data Polonii, aveau ochii atintiti, si astfel in aceastä privire se va intemeia, o neincredere a Europei despre puterea Franciei gi a Angliei de a reinva natiunile apasate.

Dac5, insa dimpotriva se va face ceva gi se vor pune Principatele sub un guvern tare, aceasta nu se va produce deal prin slabirea legaturilor Moldovei §i Valahiei cu Poarta, adica in defavorul Imperiului Turcesc; o slabire a acestor legaturi poate sä duca insä a fi un ezemplu §i pentru Serbia, Bulgaria si mai departe; iar Rusia ar ajunge astfel a avea, prin pace ceea ce n'ar fi putut capata, de sigur prin rasboiu. Nu ramâne nici o indoealä, ca Rusia e foarte constienta de aceasta situatiune favorabila, in fata cestiunii de care e vorba, gi c5, diplomatii ei nu se vor sill de a tine& secretul nici in convorbiri confidentiale. Ei din contra vor sustinee, in mod deschis i cu toata dreptatea, ca dispozitiunile Tractatului de Paris asupra Principatelor sunt unul din putinele puncte ale pacii, care multumeste Rusia in mod absolut. Rusia insa cu toate acestea nu a ajuns a avea o convingere §i o idee bine formata §i prin urmare o hotartre privitoare asupra timpului gi a oarei in care va intra in actiune. Ea este in indoeall, care din alternativele espuse este cea mai favorabila si pe care din ele ea isi va insu§i. Comisarul Rusiei, D. de Basily, care locueste foarte aproape de mine, vine la mine aproape in fiecare zi timp indelungat. Am intrat prin urmare cu el, ca gi cu Comisarul Franciei, in relatiuni amicale gi confidentiale. El m'a facut sa presupun, ca el are o §tire oarecare despre idea pe care

www.dacoromanica.ro

838

D. A. STURDZA

Maiestatea Voastra Regala o are asupra formei de guvern ce ar fi a se da Principatelor. El mi-a spus ca ar fi nemerit Unitar si Monarhic, mai ales daca s'ar alege un principe german, si in deosebi un Protestant, cáci cu un asemenea principe trecerea la religiunea greceasca ar prezenta mai putine greutati decal cu un principe catolic. Foarte curand am priceput, ca D. de Basily se silia a dovedi, cit noi amandoi avem unul si acelas punct de plecare. I-am raspuns la acestea, cit am considerat ceeace mi-a spus acum ca si alta data, numai ca o idee privata a sa, caci din conversatiiie mele cu alti diplomati rusi, stiu indestul de sigur, ca guvernul Rusiei nu este de aceasta opiniune, i ca in fine daca Principatele s'ar pronunta prin Divanurile lor pentru Unire cu un Principe Ereditar, Rusia probabil va favoriza putin sau nici decum aceasta dorinta, si din contra s'ar opune la realizarea ei.

D-1 de Basily mi-a aratat atunci instructiunile sale si o nota circulara, adresata Consulatelor rusesti din Principatele Dunarene. Amandoua ziceau cit sa nu iea o pozitiune hotaritoare in privinta cestiunii Unirii, de care e strans legata aceea a Principelui Ereditar, i sa evite orice discutiune asupra acestui punct, dar sit indice totodata, ca Divanurile trebue sit ajunga a-si rosti liber dorintele lor asupra Unirii. D-1 de Basily imi adaoge5 ins& in particular si confidential, ca mai ales dupa esplicatiunile ce a dat, guvernul sau s'ar fi pronuntat mai hotaritor pentru a sprijini Unirea cu consecintele ei, daca o persoana foarte sus asezata poate voiu afla mai tarziu acea persoana nu s'ar fi declarat cu totul in contra acestui proiect, temandu-se ca se vor ivi aceleasi desfaceri dificultati ca in Grecia. Totus d-1 Basily spent cit aceasta opunere se va invinge prin espunerile sale ulterioare. in cdt nut priveqte, opiniunea mea este, cd Busia va tndnyneet atituclinea ei indoelnicd actuald in fafa acestei cestiuni, si cd se va holdri pentru

una sau pentru cealaltd alternativa numai atunci, ccind va fi nevoita de imprejurdri sci o fwd. Atunci insd Busia se va regulet cu totul dupd interesele sale imediate. Aceasta se potriveste mai ales si cu continutul notei circulare catre agentii ei din strainatate din 22 August anul curent, asupra situatiunii generale publice a Rusiei, pe care mi-a comunicat-o d-1 Boutenieff in mod confidential. A$ a dar, dacit putem conta, pe sustinerea sau pe opunerea Rusiei, privi-

toare la acordarea unui Principe Ereditar Principatelor, aceasta va atarna de viitor, si in privinta aceasta nu se poate preciza acum nimic ou siguranta. In privirea ideilor celeilalte eri vecine a Principatelor, anume a Austriei, Comisarul ei Baronul Koller a avut cu mine si cu ceilalti membri ai Comisiunii o atitudine destul de rece si de retinuta. In genere el a evitat pana acum

www.dacoromanica.ro

$E1MNTA DELA 1 MAID 1914 A ACADE11EI ROM1NE.

880

a discuta asupra acestei cestiuni. Cancl a fost silit sä vorbeasca, el a de-

clarat in mod clar si deschis, fara a intra, mai departe in amanunte, ca, Austria nu se gandeste pentru aceste teri decal la cateva reforme administrative, dar ca Austria se va opune categoric la tot ce ar conduce la indrumarea spre un oarecare mod de independen0 pentru Principate. In genera se doreste mantinerea statutului quo. Inca mai putin se poate admite, ca

Congresul de Paris a avut o apucatura norocita prin stipulatiunea de a auzi dorintele poporului acestor teri. Am avut asupra acestor puncte conversatiuni mai amanunte si mai dese cu Baronul Prokeselt, care s'a exprimat asupra acestei cestiuni mai deschis, in modul sau obisnuit «ex cathedra». Dup dansul, in ce priveste mai intaiu forma, stipulatiunile pacii de Paris, privitoare la numirea Comisiunii pentru Principate, care era menita sa produca o intelegere asupra unei cestiuni

prin Congresul de Paris, pe nand toate Puterile erau Inca sub arme, era un semn hotaritor de patrundere a membrilor Congresului, cari, dupa a sa opiniune, erau mai mult sau mai putin loviti de orbire. Nu m'am oprit a-i aminti, nä intre dansii se afla si Comitele de Buol, si ca. Imparatul Austriei curand a sanctionat ca suveran Conventiunea, pe nand noi am afiat la intrarea noastra in Ctmgres toate aceste puncte regulate.

In genere Opiniunea Austriei in aceasta cestiune 0, poate rezuma in urmatoarele puncte :

10. Turcia 0, fie mantinuta in integritatea ei ; Austria a stipulat aceasta in deosebi cu Francia si Anglia. 0 randueala a relatiunilor Moldovei si Valahiei,

care ar slabi situatiunea lor in fata Portii, si aceasta s'ar produce prin mice forma independenta a guvernului lor, este prin urmare in contra hotilririlor semnate de Austria. Imperiul Austrian trebue dar A opreasca a se da Moldovei si Valahiei caracterul unor pro vincii despartite de Imperiul Otoman, si sa mantie pentru aceste teri atarnarea cat se poate mai mare de Poarta, ca centru al Imperiului. 2°. A auzi dorintele poporului este a ere& un precedent periculos in contra

principiilor conservatoare. Cine a iscodit aceasta idee este fara indoeala un democrat, si in deosebi un democrat ros. Cine lus '. vrea sa lucreze in orice mod ar Li pentru a realiza aceastä idee, acela este un democrat Inca mai ros.. Congresul de Paris nu putea gasi un mijloc mai nimerit de a se descoperi pe sine si principiul conservator. Acest pullet ar trebui prin urmare inlaturat,

pe cat se va put* si Comisiunea ar trebui deci sa dreaga greseala comisa in aceasta privire de Congresul din Paris. 3°. E lag absolut necesar a se ocupa serios de desvoltarea intern& a acestor teri prin regularea relatiunilor comunale si agrare, prin stabilirea Anatele A. R. Tom. X XX VI.

Memoriite Sect. boric:et.

www.dacoromanica.ro

58*

840

D. A. glIT111:12A

_

unui bun sistem financiar, prin abolirea privilegiilor boiere§ti §i prin introducerea unei juqtitii mai bune, §. a. A fost foarte u§or a combate acest mod de a vedea. Imbunatatiri interne nu se pot realiza nicaieri cu succes, unde lipse§te o mama energica pentru a conduce moralitatea administratiei §i unde nu ezista bunavointa pentru

aceasta. Aceste insuOri insä vor lipsi oriarui guvern boieresc. Puteam dar sä spun Baronului Prokesch, Para a-i atinge cat de putin, el nu cred ca Austria dore0e pentru aceste teri o imbunatatire oarecare, §i ca toate cate le spune sunt ni§te fraze goale de tot. Cine dore§te ceva cum se cade pentru Moldova §i Valahia, ar trebui A le dea inainte de toate un guvern care sa aiba puterea §i autoritatea a impune binele. Aceasta este o «conditio sine qua non» a prosperitatii terilor. Baronul Prokesch a fost nevoit sa recunoasca intru catva aceasta, §i credea ca Congresul de Paris ar fi nimerit-o mai bine, trimitand numai un singur Comisar cu depline puteri intinse pentru reorganizarea terilor. Nu m'am putut opri a-i spune «un comisar Austriac, 0.6 un altul de si-

gur n'ar fi fost dupa placerea voastra. Atunci de ce sa nu se trimita indata un Principe» ?

Adevärul este §i aci, ca Austria nu e condusa in aceasta cestiune de un interns oarecare pentru desvoltarea realä a acestor teri; ci din contra, credincioasa politicei sale istorice in privirea lor, ea ar doll, sub umbra unor negocieri misterioase, ca cele ale Pacii dela Kainar dji (10/22 Iulie 1774), sa capete o sporire a puterii sale. AO se explica prelungirea ocuparii Moldovei §i Valahiei de trupele austriace sub pretextul neezecutarii unei regulari de fruntarii. Dupa indicatiunile date de Baronul Prokesch

in curand se vor mai aglomera trupe in Transilvania

qi

13ucovina dea-

lungul fruntariei moldo-valahe, sub pretextul ca rostirea dorintelor poporului in Moldo-Valahia, hotarita de Congresul din Paris, ar produce intre Romanii din Transilvania, Ungaria §i Bucovina o agitatie, care a dat nw tere unei conjuratii mari nationale, ale carei urme de curancl s'au descoperit. De aci s'a ivit o actiune secreta a Austriei in contra oricarei alte infiuente in aceste teri in afara de aceea a Austriei, aceea d. e. a Franciei in privirea unei companii franceze pentru navigatiunea Siretului §i pentru organizarea unei Banci. Baronul Prokesch a crezut ca poate sa vorbeasca cu mine foarte deschis asupra unei «Comisiuni Europeane pentru regularea navigatiunii Dunarei», §i anume ca aceasta Comisiune nu va face nimic §i ca pe Dunare vor ramanea toate neclintite ca in trecut. Baronul Prokesch mai adaogea: «Ca Austria are interese atat de covar§itoare in aceste teri,

el mai bine s'ar espune la un rasboiu, cheat sa admita, in relatiunile cestor teri, o schimbare oarecare a situatiunii Puterilor».

www.dacoromanica.ro

a-

tbINTA bELA 1 idAlt 1914 A ACAbEMIEI RenfANE.

$41

De aceea Austria, care nu s'a micat dupl räsboiul In contra Rusiei, acum, and e vorba a regula situatiunea Moldovei §i a Valahiei, se arat& bine dispus6 pentru Rusia in cestiunea regulárii fruntariei ca i in alte cestiuni, ca §i cum ar fi vorba de a realizA triumfuri ale ei, pe când in realitate aceste triumfuri sunt ale altora. Scrisorile Domnului de Boutenieff sunt pline de plangeri asupra relei vointe a Cabinetului din Viena. Nu este dar nevoie de a mai desvoltet mai departe, cei nici nu poate cineva vorbi cu Comisarul Austriei asupra proiectului unui Principe Strain Ereditar pentru Principate. S'ar pute e. numai cu pericolul de a rupe relatiunile noastre cu Austria, §i instructiunile date de Maiestatea Voastra imi impun in mod absolut a evita, aceasta. «In ce privete Puterile apusene, Anglia a dezertat cu desgvar§ire dela politica apArata de ea in Congresul de Viena, relativ la Principate, §i se aflA, acum in absoluttt retragere. Cabinetul din Londra, precum a fAcuto totdeauna in afacerile orientale, a litsat srt i se impuna politica privatA a Ambasadorului ei aci, a Lordului Stratfod de Redcliffe, si prin urmare §i-a insu§it modul de cugetare turcesc. Pentru a se asigura cu desávArOre, cà

nu se va face in realitate nimic pentru Principate, Lord Clarendon a ales in fine de Comisar pe. Sir Henry Bullver, care a dovedit pretutindenea, cä are un talent deosebit de a incurcA pretutindenea situatiunile. Numai Framia se mai tine de opiniunile espuse in Congresul de Pace din Paris in favoarea Principatelor. Nota Lordului Clarendon asupra conversatiunii ce a avat cu Musurus asupra Principatelor a fost combatutil de Francia, astfel incAt acum e cert, ca ea nu vrea s6, sacrifice aliantei cu Anglia ideile sale in privirea Moldovei §i Valahiei. Francia (ine cu tdrie, cei trebue sa se asculte dorin(ele Moldo- Valahilor asupra Unirii si cei Unirea va fi o mdsurd bund. lnsd in privirea unui Principe Strain ereditar Fran(a st'd inteo rezervd absolute& In fine mai am de raportat Maiestatii Voastre opinia Comisarului Sardiniei Cavalerului de Benzi. Acesta ocup& o pozitiune foarte delicatä in ruptura ce ezistà asupra acestei cestiuni intre Francia §i Anglia. Incat s'ar putea jigni una ori alta din aceste dou5, puteri, Sardinia va fi in partea a celei opiniuni, care ar infa(isa rezistenp in contra Austriei. Dacci privim prin urmare la situa(iunea ce ocupd Cosemnalarii nostri la Tractatul de Paris, putem constatet, in ceeace priveste Principele Strain Ereditar,

cci in nici o parte nu observant o conlucrare hoteiritoare si deschisa asupra punctului asezat in reindul intdiu cu o dreptate atat de mare de cdtre Maiestatea Voastrei Regalei, insa o opunere deschisa si hotaritoare din partea Turciei, Austriei si Angliei.

www.dacoromanica.ro

842

D. A. STURDZA

Baal privim insei numai la Unirea acestor frri ca la un mijloc pregeititor pentru a ajunge la eel, atunci afieim o conlucrdre deschi& i hotdritoare numai din partea Franciei, o conlucrare indoioasei din partea Rusiei si Sardiniei, o opunere neindoioasd din partea Turciei, Ansfriei si Ang tin aliat insei deschis si hotdritor pot aftec opiniunile inane ale Maiestd(ii Voastre Regale numai in poporul din Principate, dacet acestea vor izbuti sei-si poatei rosti in mod liber dorinkle ;sale. Toate acestea Ins& arat c. dna, stipulaliunile Pacii din Paris privitoare la Principate vor puteA ajunge 4 fi ezecutate, aceast5, ezecutare nu va fi curatä i !impede, rnai ales daca ocupatiunea austriacl va dura.

www.dacoromanica.ro

VI.

In 8 Ma lu 1866, Principe le Carol de Hohenzollern trimitea, din Turnu-Severin la Bucure§ti urmátoarea telegram& Membrilor Locoterientei Domne§ti: Nicolae Golescu, Nicolae lIaralambie qi Lascar Catargiu : Pundnd piciorul pe pcinuintul Ronziniel, noua mea Pattie, Ind grdbesc a esprimd Membrilor Locotenentei Domne0i sinztemintele mele cele mai sincere. Fericit c m4 aflu in mijlocul natiunii, care M'a onorat cu Morederea sa, adresez, mai inainte de toate, rugeiciunile Mele Cerului, pentru ca sui-mi ajute a inzplini cu demnitate marea si frumoasa misiune ce Provedinta mi-a impus.

In 9 Maiu 1866, Principele Carol adreseaz& din Slatina urm5,toarea telegram& parintelui sáu, Altetei Sale Regale Principelui Carol Anton de Hohenzollern : Cu inima miscatd, dar veseld, trimil iubitilor mei pdrinti, scitinpilor mei frati si surori, primele si inimoasele mele salutdri, din noua mea Patrie. ii voiu apartined din tot sufletul Meu, dar pdstrdnd totdeauna pentru tetra in care m'am ndscut cele mai scumpe amintiri i simtemintele cele mai recunoscdtoare.

In 10 Maiu 1866, Indltimea Sa Principele Carol I a depus in Adunarea Deputafilor jurcimantul: Jur a fi credincios legilor (era si a pdzi Religiunea Romdniei, precum si integritatea teritoriului ei si a domni ca Domn Constitutional.

Imediat Indltimea Sa rosti urnatoarea declaratiune solemnä: Ales de cdtre Natiune, cu spontaneitate, Domn al Romdnilor, Mi-am peirdsit, fdrd a sta la indoeald, i twit si familie, spre a rdspunde la ehemarea acestui popor, care Mi-a incredintat destinatele sale. Pundnd piciorut pe acest pcsimeint sacru, am i devenit Roman. Primirea

Plebiscitului imi impune, o stiu, mari datorii; sper cà Imi va fl dat a le indeplini. Eu và aduc o inimd leald, cugetdri drepte, o vointd tare de

www.dacoromanica.ro

814

D. A. STURDZA

,

a face binele, un devotament fara margini ceitre Noua Mea Patrie, si acel neinvins respect ceitre lege, pe care l-am cubes din ezemplul a lor Md. Ceteitean astdzi, maine de va fi nevoie soldat, eu voiu impartetsi cu Domniile Voastre soarta cea bunei, ca si pe cea rea. Din acest moment, totul este comun intre noi: Credeti in Mine, precum Eu in Dotnniile Voastre.

Singur numai Dumnezeu poate sti ceeace viitorul pastreaza Patriei noastre! Din parte-ne sei ne mugumint a ne face datoria! Sei ne inteirim prin concordie! Sa ne unim puterile noastre, spre a ne find& la inal(imea imprejureirilor !

Provedinfrt, care a condus pe Alesul Domniilor Voastre pawl ad si care a inlaturat toate piedicile din calea Mea, nu voi lase& neindeplinitei opera sa. Traeasca Romania !

Pentru intaia§ data se auzia in Romania dela un Domn al ei o declaratiune simpla, energica, cä1duroas

i

inimoasa, cuprinzand

in putine cuvinte programul sau propriu §i programul viitorului poporului roman.

In 10 Maiu 1877, cdnd C'orpurile Legiuitoare au proclamat Independenta Romdniei. Carol I a rostit urmatoarea cuvantare adresata Senatului. Grand parcurgem paginele istoriei noastre, noi vedem in mod constant, cd Romanii datoresc conservarea lor mai ales unei virtuli caracteristice a lor, aceea de a fi strans uniti in oara pericolului, aceea de a nu meet dealt un cuget, decal o inimei, decal o voin(ci, cand se atinge de binele comun, de interesele patriei. Unanimitatea cu care Senatul a proelamat ruperea unor legaturi, cari de mult isi facuse timpul, cari nu faceau deceit a impiedicet Rotneinia in calea sa de pace si de civiliza(iune, facand4) solidard cu greseli straine si atragand asupra pantantului nostru rele i calamitali neprovocate de noi ; aceasta unanimitate este o dovadd , cei viu este intre DomniileVoastre spiritul bcitranilor nostri, spiritul acelor mari streimosi, cari in timpurile cele mai grele n'au disperat niciodata de soartea Romaniei. Urmeze a trcii intre noi acest spirit matur si mantuitor, urmeze a se intemeiet

din mull in mai mull concordia intre tori fiii aceleias (eri,

pi

am ferma convictiune, cci cu toate greutei(i,le, ce incet ne asteaptet, vom ajunge la limanul dorit de to(i. dar, in prevederea acestei die mull asteptate, acestor zile frumoase, set zicem cu to(ii :

www.dacoromanica.ro

5EDINTA DELA 1 M AID 1914 A ACADEMIEI ROMINE.

845

treteasca Romania ! Sà trdeascd, Senatut Romaniei ! Sct

Caro/ I a rostit urmAtoarea ouvA,ntare, adresatá Adunärii Deputatilor : Imi readuc aminte cuvintele ce, sunt acum unsprezece ani, le-am rostit

atunci, cand pentru prima oard am pus piciorul in Palatul .Nct(iunii. Aceste cuvinte sunt scumpe inimii Mete; ele au fost povafa Domniel Mete

in tot sirul de ani ce am parcurs impreunci. )57 astetzi, ca si la 10 Main 1866, nu Mei ccie8c, nici ca Mi-ani lcisat familia, nici ca M'am departat de tarot nasterii Mete. Nu! Nu Met cdesc ca Mi-am facut din Romania fara Mea, cet Mi-am fetcut din nafiunea romcinet insets familia Mea.

Dimpotrivet, asteizi, and cunosc mai bine frumuse(ile acestei feri si destinele la cari ea are drept de a aspira; astazi, cand am putut aprecia mai de aproape nzarile calitafi, ce disting poporul roman; cu bucurie mu readuc aminte de ziva alegerii Mele de Domn, de ziva in care am venit in mijlocul Romcinilor, de ziva cand M'a(i pus pe un Tron, ilustrat de atafia mari, §i, gloriosi Domni, aparatori ai independen(ei N afionale si ai Crestinitafii in fa(a Semilunei. 0 singura umbrd acoperia anii acum trecu(i, o singuret umilire =isle& pentru Romania i pentru Domnul ei; voesc a vorbi de acele legaminte razz definite si, Wit de temein, call se numiau in Constantinopole «Suzeranite», i pentru BucureVi «Vasalitate».

Pentru inlaturarea acestor legaminte, nepotrivite nici cu pozi(iunea, nici cu interesele, nici cu drepturile, nici chiar cu drepturile noastre ab antiquo, pentru inlocuirea lor cu legamintele secolului al nouasprezecelea, acelea pe

cari, state si popoare libere le incheie cu slate si popoare lib2re, an lucrat doud, generafiuni de Romini, si mai cu deosebire dela 1857 incoace. qi sunt in drept de a su4inea ca alegerea Mea, cd, chenzarea Mea la gurile Duncirei dela sorgintele marelui fiuviu, cet insets misiunea Domniei Mete n'a insemnat decal emanciparea Rornciniei de aceste legaminte.

in mijlocul evenimentelor nedorite, neprovocate de noi, Liana Poarta a rupt singurd aceste legaminte. .Nu noi le vom restatornici ! Au nu Domniile Voastre, au nu Corpurile Statului, au nu Nafiunea intreaga au proclamat, au declarat cci prin ruperea acestor legdminte, Romania reintrci in vechea sa independenfd, ca .Nafiune liberci, ca Slat de sine statator, ca membru util, pacinic, civilizator, in marea familie a Statelor Europectne? «Aparfine acum energiei si, devotamentului tuturor fiilor acestef feri, aparfine prudenfei politica a Corpuritor Statului, apartine acum si Mie

www.dacoromanica.ro

846

D. A. STURDZA

ierta(i-Mi aceasta a firmcgiune, apar(ine reivnei, activiteqii i neobositelor Mete stetruinfr, de a mijloci, de a ajunge, ca noua stare politica a Romaniel set primeasca o Consacra(iune Europeand.

Cand ne uiteim la bunavoinfa, la inalta solicitudine cu care marile Puteri, cu care .Augustii Monarhi au inconjurat sforfarile noastre de renastere, toate actele noastre nationale, fie-ne permis a speret, ba sa avem ferma credinta, a puternicul lor concurs nu va lips Romaniei nici in aceste momente supreme, cand ea nu reclamci deceit ceeace-i revine ca popor

demn de a fi liber, ca (ant care n'a demeritat dela astepteirile Europei, ca Stat care are forta i inteligen(a de a indeplini misiunea, ce-i este traset prim pozi(iunea sa geograficci. Aceasta set o speram, sci o credem, sIt o voim,

i Independenta Romaniei, departe de a fi o jignire pentru Pacea Europei, pentru linistea Statelor vecine, am ferma convigiune, ca ea va fi nu numai o satisfac(iune datct trebuinfrlor noastre nationale, dar va indestula toldeauna un mare interes european. Inca odatet vet mul(umesc de bunele cuvinte ce-Mi adresafi in aceastei zi memorabilci, si Doamna asociindit-se la aceste mul(umiri, impreund va urdm: Set treteasca Deputa(ii Romania! Si mai presus de to(i set Ire-teased, Romania !

La 10 Maiu 1881, Corpurile Legiuitoare au proclamat Romania de Begat i pe Carol I Rege al Romaniei. Majestatea Regele Carol a rostit urmatoarea cuvAntare, adresat5, Corpurilor Legiuitoare: Mare si solemn este momentul, in care reprezentaqii naliunii au venit in jurul Meu, spre a-Mi supunehotdrirea unanimet a Corpurilor Legiuitoare. El incepe o foaie nouci in, cartea in care stet scriset vieata poporului ro-

man si incheie o perioada plina de luplet si de greutet (i, dar i bogatei in barbatesti silinfr, in eroice fapte. in acest moment voiu repel& ceeace am spus toldeauna, cet vointa na(iunii a lost pururea calauza Domniei Mele. De cincisprezece ani sunt Dontnul incunjurat cu dragostea si cu increderea natiunii; aceste sentimente zilele bune le-au inveselit, zilele grele le-au

intarit intre noi. Mandru dar am fost ca Domn, scump Mi-e acest nume, pe care s'au revarsat in trecut raze de glorie si de marire; pentru viitor inset Romania a crezut ca este necesar si conform cu intinderea, cu Insemncitatea u cu

www.dacoromanica.ro

$EDINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEI ROM ANE

847

puterea dobandita si manifestala prin acte neindoelniee si cari au inallat numele ei, de a se proclama Begat. .117u dar pentru mine personal, ci pentru marirea terii Mete primese titlul, care exprimd doriga cea mai vie, care arde de atata limp in pieptul fiecarui Roman, dar care nu schimba, intru nimic legaturile strans stabilite intre ncqiune si Mine, si cari au dovedit cat sunt de tari evenimentele ce le-am petrecut impreuna. Fie ca primul .Rege al Romaniei sa se bucure de aceeas iub ire, ca acel care astazi a fosl si reimeine Domnul ei ; caci pentru mine dragostea acestui nobil i viteaz popor, caruia i-am dat inima si sufietul Meu, este mai scumpa si mai pretioasa deceit toate mdririle earl, incunjoara Coroana.

La serbarea Incoronetrii Maiestatea Sa Regele a rostit urmAtoarea cuvântare: S'erbarea de astdzi consacrel o epocd de cincisprezece ani, plini de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constitutiunii, Romania a orescut, s'a desvoltat, s'a inkirit. Staruinfa na(iunii, vitejia armatei, credinfa care cvm avut-o in barbatia poporului, au implinit dorinkle noastre cele mai arzaloare, prin proclamarea Regatului, care este garan(ia cea mai sigura pentru viitor. Primesc dar cu mandrie, ca simbol al Independentei si al tdriei Romaniei, aceasta Coroanci, Wald dintr'un tun stropit cu scingele vitejilor nostri, sfintita de biserica. Ea va fi pastrata ca o comoard pre(ioasa, amintind momentele grele si timpurile glorioase ce am strabatut impreuna. Ea va axald generafiunilor viitoare voinicia Romanilor din aced timp si Unirea care a domnit hare tetra .si Donn. Pentru Regina si Mine inset coroana cea mai frumoasa este si ramane dragostea i increderea poporului, pentru care n'avem decal un gand : mcirirea qi fericirea lui. aSci ne unim dar in fa(a acestor steaguri, cari au stralucit pe campul de batalie: in fata acestei Coroane, emblemd a Regatului, imprejurul careia fnafiunea strangd-se, ca ostenii imprejurul drapelului; in fa(a acestei mar*

manifestatii, pentru care (am intreagd a alergat in capitala spre a fl set ne unim in strigarea scumpa inimilor noastre, si care va gs un rasunet puternic in acest loc sfin(it prin proclamarea celor mai insemnate acte a le vietii MeleSa Traeasca iubita noaslra Romanie, astdzi incoronata prin virtu(ile sale civice i militare. martora acestei zile fericite :

www.dacoromanica.ro

848

D. A. STURDZA

Comunicarea istoricei rostitei la Academia Romdnet de Males-

tatea Sa Regele Carol I in 21 Martie (3 Aprilie) 1904. Nicopole 1396

1877

1902.

Cuvantarea calda, cu care sunt intampinat din partea Academiei, gaseste un viu rasunet in inima Mea i mul(umesc pentru sentimintele de dragoste si credinta ce Mi se aduc astazi, ca in totdeauna. Nu pot arata mai vadit necurmatul Meu interes pentru activitatea Academiei, decal aducandu-i lucrari i documente de un interes istoric pentru (and, si luand astfel o parte oarecare la munca ei folositoare. Magulitoarea primire ce Academia a facut comunicarilor Me le anterioare m,a indeamna a nadajdui, ca si de astadata va ascultic cu interes ochirea ce doresc a arunca asupra a cloud epoci una foarte .depariaki, in care

un stramos al Meu se afla in lupta, sub stindardele Crestinatqii alaturea cu Ufl mare Domn Roman, alta recenta, care poate fi privita Ca o incoronare a celei dintai. Aceste evenimente s'au desfasurat in jurul vechei cetati Nicopole, care prezenta astfel pentru Mine un indoit interes; caci sub zidurile sale s'au strans acele legaturi de prietenie bare regele Sigismund al Ungariei Comitele Frederic VI de Zollern, care a intemeiat marirea Casei Mete; si tot acolo, dupa cinci secole aproape, urmasii lui Mircea, rasbunand pe stranzosii lor, au inceput lupla de desrobire, care a intemeiat Regatul Roman.

Mircea cel Batran cu drept cuvant numit si cel Mare -- este in acest trecut departat figura cea mai impunatoare a neamului romanesc: faima faptelor sale glorioase, strabatand peste hotare, desteapta pentru intaia oaret interesul lumii apusene asupra (erii. Alaturea cu cele mai falnice armate straine i ca vrednic alial, el face sa straluceasca vitejia ostasului roman pe campiile dela Bovine si Nicopole; iar lucru de neuitat, el stabileste de atunci dreptul nostru asupra Dobrogei, realipita prin rasboiul pentru neatarnare, i acum deapururea nedespartita de trupul Romaniei.

Sigismund, fiul Imparatului Carol IV al Germaniei, dobandeste prin mostenire in anul 1378 Mairchizatul de Brandenburg, iar prin casatoria sa cu Maria, fiica Regelui Ludovic cel Mare al Poloniei i Ungariei, primeqte in anul 1387 tronul Ungariei drept zestre. Cu cafiva ani mai inainte Imparatul Carol daduse in casatorie pe fiica sa Margareta Comitelui /oan de Zollern, frate mai mare al Comitelui Frederic VI de Zollern, despre care va fi vorba mai la urma.

www.dacoromanica.ro

EDINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

849

Situatia lui Sigismund in Ungaria era foarte grea: fierberile interioare,

dusmeinia aristrocratiei maghiare in contra lui, si mai ales primejdia groaznica ce cumenintet regatul sau prin apropierea Turcilor, cari cucerise deja toate ceteitile de pe malul drept al Dunarei, Il silirei cauta in afara aliati i bani. .Mai intaiu el vinde Marchizatul de Brandenburg varului setu lodocus, margrav al Moraviei, pe 20.000 galbeni. Apoi, spre a teistiget timp, trimite Sultanului Baiazid o solie cu scop de a-1 imbldnel.

Precum se stie, solia lui Sig ismund fu primita cu cuvinte trufase, cari nm leisau nici o indoeala despre gandurile lui Baiazid. Vetzand cet reisboiul nu poate fi inlaturat, Sigismund alcatui de indatet o misiune, em Arhiepiscopul dela Strigon (Gran) in frunte. Ea tweet inset rcinarea de a indemnet crestinet tatea la un feisbeiu de mantuire in contra necredinciosilor.

Aceastei misiune porn ). la regele Carol VI al Frantei, la ducele Filip al Burgundiei, la Venetia, la Ducii si Principii germani, in fine la Papa Bonifaciu IX, spre a-1 ruget sci prodame o nouct Cruciatet. Pericolul de care crestindtatea era amenintatet inficicarei popoarele apusene si destepta, in Frank& i Burgundia mai ales, un adeveirat fanatism. Ducii, Principii i Comitii se ridicarel spre a lupta aletturea cu Ungurii. Dandu-si sectma cei Turcii nu vor intarzia a deschide vrajmeisiile, regele Sigismund se duce, la inceputul anului 1395,in Transilvania, spre a se pregeiti pentru o campanie de primavarci. El pofteste la o intrunire la Brasov pe Mircea, care se grabeste a lua intelegere cm regele Ungariei si incheie un Tractat, prin care se hoteireste cei, ori cancl Sigismund va conduce in persoahet armatele sale in contra Turcilor, el, Mircea, se indatoreazei a veni si dansul cu toatel puterea sa armata; iar cand armatele vor fi comandate de un all sef, atunci Mircoa va trimite numai trupele sale, bine inzestrate cu toate cele de trebuintet. In ambele cazuri se asigura armatei unguresti libera trecere prin Tara-Romaneascci, care va ingriji de traiul i transporturile ei, sub conditia ca totul sa fie plettit. Mircea Voclei devenia astfel aliatul regelui .Ungariei sii asigura un sprijin preties pentru lupta ce se pregatia.

Partea a doua a acestui Tractat aminteste nevrand Tractatul incheiat intre Rusia i Romania in ajunul rasboialui dela 1877. Des), acest din urmei nu stipule& o aliantet, totus faptul cci trupele ambelor state au purtat lupta impreunet, Ii dci o insemneitate mull mai mare deceit cuprinsul salt. In tuna Maim Sigismund porneste cu armata set, intro!, in Tara-Romaneasca prin trecettorile dela Bran pe la Campulung ci apucand spre opus, urmeaza drumul dealungul Oltului spre Dundre,impreunet cu Mircea 5 4*

www.dacoromanica.ro

850

D. A. STURDZA

ostasii seti. Turcii se aflau la Nicopole, inset tineau totodat i intdririle de pe tdrmul doing al Duneirei, in localitatea numitd Nicopolea-Micd, Aficind despre apropierea armatelor crestine, Turcii, le iesird inainte; furd insd respinsi si silifi g se retrage repede la gura Oltului, in pozifille lor intarite cu ziduri. Urmetriti de aproape de ostasii lui Sigismund si ai lui Mircea, Turcii ,sunt cu desd vdrsire infretnti si trec in grabd Duncirea spre Nicopole. Pe cdnd armatele crestine se pregdtiau a trece si ele fluviul, Sigismund prinz stirea despre moartea la Oradea-Mare a sofiei sale, a reginei Maria, si temandu-se de o miscare in Ungaria, in favoarea Edvigei, sotia regelui Vladislav al Poloniei fi sora reginei Maria, incetd de odat4 campania, cu gdndul de a o reincepe mai tdrziu, cdnd ii vor sosi ajutoare mai insemnate .11

din apus. Cu grabd dar apucd drumul inapoi spre Ungaria, unde gdst intr'adevar o mare fierbere in contra lui. Mircea, addnc mdhnit de aceastet neasteptaki incetare a campaniei, care-1 expuned singur la rdsbunarea Turcilor, fu nevoit a lud o atitudine ostild pp, de Sigimund si a-i impiedicd retragerea la trecatoare.

Anul 1396 incepe sub niste imprejurdri, cari prevestiau intdmpkiri ser ioase.

Bizantul era impresurat si tare amenintat de cetele sultanului Baiazid. Situatia impdratului Manoil II era criticd. El adresd, ca si Sig imund, o chemare desperatct Curtilor Crestine, spre a trimite ajutoare grabnice. Acest

apel gdsi un rdsunet puternic; insd depdrtarea cea mare, dificultatea comunicatillor si greutetti de tot felul inteirziaret sosirea sprijinului. Totus la inceputul lui Aprilie, trupele Frantei i Burgundiei, intrunite la Dijon, se pun in miscare. ma de cavaleri armaii, tot atcttia feciori ?i 6.000 simbriasi cdldri i pedestri se aflau sub comanda celor mai ilustre capetenii, ca tándrul comite de Nevers, loan-fare:I-fried, fiul ducelui de Burgun,dia, comitele d'Eu, Maresalul de Boucicaut, un vechiu luptdtor dela Kosovo,

si alyi multi, purtcin.d numele cele mai strdlucite din nob ilimea francezet. La Ratisbona ei se intellnirei cu trupele germane conduce de Ruprecht, palatinul .Rinului, si de Frederic VI Comitele de Zollern, Burgravul Nurembergului, si urmaret drumul spre Buda, unde sosiret la inceputul lui Julie, impreund cu alte contigente din Anglia, Italia, Boemia i Stiria. In acelas timp Franta si Venetia trimiteau vasele lor in Marea Reagret, spre a urma, la gurile Dundrei, sortii rdsboiului. Preocupdrile desteptate de aceastet cruciatet amutird certele intre statele apusene i ldsard loc numai spiritului de jertfd ce impuned schpatrea Orestindtdyi ; ea si cum ar fi fost atunci un fel de presimyre, cet acesti netveilitori vor puteet vreodatet sci doboare Crucea de' pe turnurile Sfintei Sofii qi sd ameninte chiar Capitala Austriei.

www.dacoromanica.ro

$ED1NTA DELA 1 MAID 1914 A AOADEMIEI ROMINE.

851.

Sigismnnd contopeste trupele sale din Ungaria, Croatia si Bosnia cu falnica armata din Apus, si in luna August porne.ste din Buda in fruntea ei. Urmat de un calabalac ingrozitor, in mare parte netrebuincios pentru rasboiu, cu greu soseste la hotarul Olteniei, unde Mircea Vocki, tot cre-

dincios Tractatului din Brasov, ii intdmpfna cu Wile sale. Sigismund are acum 70.000 lupteitori, treceDundrea in jos de podul lvi Traian .se indreapki spre Vidin, care cade in manile sale. La Rahova infrcinge pe Turci, dupd mai niulte zile de lupte crancene. La 12 Septemvrie toata armata se afla, sub zidurile cetatii Nicopole, unde Turcii se concentrase sub bdtranul si rdsboinicul Toganbeg. Sigismund ordond impresurarea. Toate incercarile de a se Wet cetatea cu asalt sunt zadarnice, i armata crestind este opritd in mersul ei inainte. La 27 Septemvrie sosi vestea Iii tahdra crestind, cà Sultanul Baiazid se apropie de .Nicopole. Desi neincrezcitori, crestinii nu intarzicurei a se convinge de adevar. Baiazid, instiintat prin o scrisoare catre lmpdratul Manoil, cazutd in mdinile lvi, cà Sigismund inainteaza spre Constantinopole, ridicà repede trupele sale de pe malul Bosforului, trece Balcanul se zice prin ipca apucd drumul spre Nicopole. Vazdnd primejdia ce-1 ameninta si neascultarea ce domneste in randurile armatei crotine, Sigismund intruneste pe toti fruntasii la o consfatuire, spre a hotdri ordinea si planul de luptd. Pcirerea lui era, ca Mircea cu ostasii sdi sá deschida lupta. Francezii se impotrivircl, cerand pentru ddnii cinstea de a fi peintaia linie. Cu toatesfaturile stdruitoare i esperimentate ale Maresalului Boucicaut de a se supune dispozitiilor luate, cea mai parte a Francezilor, si mai ales comitii d'Eu si de .Nevers, se inflcidirarci si mai mult i declarard cci ar fi o ofensa pentru nobilimea din Franta pi Burgundia, daca ar cedit pasul altora. Din nefericire inteleptii furci siliti a se inchina. Ordinea de bdtaie fu urmatoarea: pe linia intdia Cavalerii francezi

si Burgunzi, pe linia a doua Boemii

i

Bosniacii, pe a treia

Ger-

manii, Ungurii i altii sub conianda Palatinului Ruprecht si a comitelui de Zollern. La aripa dreaptd Mircea cu Romanii ; la skinga $tefan Lascovici cu Croatii. Porunca era ca trupele sa astepte in aceastcl formatie inaintarea vrdjmasului pe sesul dintre Duncire si. Ozem (Osma). in seara de 27 Septemvrie, armata lui Baiazid se afla intrunita intr'o mare tabard, la 7 kilometri de Nicopole. A doua zi ea era gata de luptd.

Sultanul se gdsia in centru cu 20-30.000 ieniceri, adapostiti prin palance, si 30.000 spahii; in dosul dealurilor stateau aseunsi incd 25.000 caldreli.

www.dacoromanica.ro

852

b. A. st11rilD2A

In nerabdcwea i nesocotinta lor, Cavalerii francezi, fara a asteptec or-

dinul de atac, se arunca cu un avant nebun asupra primilor calarefi vrajmali ce se ivesc. Nava la lor e ava de puterinica, haat Turcii se retrag in dezordine. lmbarbatafi de aceasta izbanda Francezii descaleca dupci obiceiul lor, inainteaza pe jos, dau palancele la pamant i ataca pe ieniceri cu o furie neinfranata. Ienicerii sunt pusi pe fug& in fuga lor dau peste calarimea turceasca, care in parte se iea dupa damn. Cavalerii francezi, in Zoe de a se intoairce spre a incaleca, merg orbeste inainte. Folosindu-se si de aceasta indrazneald, Sultanul asvarle toatd rezerva sa asupra lor; Ii inconjoara usor si-i macelareste Wel mild,. Cele mai mandre vlastare ale nobilimei franceze sunt culcate la pamant; comitele de Nevers, conetabilul d'Eu si Maresalul Boucicaut .sunt prim& A ceastii nenorocita intamplare hotari soarta campaniei. Spaima intra in randurile armatei apusene, care fa sfaramata de spahii. Zadarnic se incearca Mircea a se impotrivi ; la aripa stanga, qtefan Lascovici cu Croatii paraseste lupta, platind mai tarziu cu capul salt neincetatele sale conspira(ii in contra lui Sigismund. Regele, incunjurat de Unguri, Germani si Boemi, cauta a scapa situafia. Hordele se indrepteaza spre el, navala lor e sdrobitoare; o invalma valet'

sangeroasa se desfasura, nii de luptatori crestini sint sacerati de baltagele i iataganele Turcilor. Randurile crestine sint sparte, calarep dusmani patrund panel aproape de Sigismund, a carui vie* este in pericol. Comitele de Zollern Ii apara cu trupul sau. in acest moment contingentul sarbesc sub Cneazul Lazarevici, care pastrase panel, atunci o atitudine nehotarita, intrd si el in lupta in contra crestinilor, dupa cum dealtmintrelea era (inut Nei de Baiazid, in urma uciderii Sultanului Murad I la Kosovo. lnfrangerea crucia(ilor fu desavarsita: 20.000 dintr'insii zaceau la pamant; din partea Turcilor numarul mor(ilor era indoit. In furia sa pentru o pierdere aseg de mare, Baiazid ordona ca tori prizonierii sa fie ucisi: numai Comitele de Never.% Conetabilul d'Eu j .Maresalul Boucicaut sunt cru(ati si mai in urnia desrobifi cu mare pret. Regele Sigismund, Palatinul si Comitele de Zollern ajung cu greu panel

la Dundre, unde, fugand pe o luntre sub o ploaie de sageti, sunt primi(i, de un vas vene(ian si dusi in Dalma(ia. De acoln Sigismund se intodrce in Ungcyrici.

Asa se sfarsi aceasta memorabild i nenorocita campanie care puse mai toata crestinatatea in doliu. Printre unnarile ei, una a fost de mare insemnatate pentru Casa Zol-

www.dacoromanica.ro

$E1MNTA DELA 1 MATTI A ACADEMIE/ ROMANE.

853

lerianet, care cu drept cuudnt poate privi acest reisboiu ca punctul de plecare al inalfetrii sale: aceasta urmare fu recunostin(a regelui Sigismund ccitre Comitele Frederic de Zollern, pe care i-o arata cdfivet ani mai tarziu. Dupel moartea Regelui Ruprecht, fiul Palatinului, care combeituse la Nicopole, se degeinfuiret strcqnice rivalitcii pentru succesiune la tronul Imperiului German. Re(inut in Ungaria prin luptele sale cu Polonii si cu Vene(ienii, Sigismund ncizuiet totus a fi urntasul lui Ruprecht. Spre oh sus(ined candidatura, el avea nevoie de sprijinul ,sigur i credincios al Comitelui de Zollern, vechiul sãu tovaret de luptet. In acest scop, Sigismund Ii imputerniceste cu dreptul Mu Electoral, ca Margrav al Brandenburgulu I, declardnd ci desi a amanetat aceastei Ora vcirului sau lodocus, totus si. a rezervat dreptul de vol. In urma silin(elor Comitetului de Zollern, Sigismund este proclamat ales cu patru glasuri. 0 parte din electori contesta inset alegerea, i in urma unui nou scrutin, lodocus, Margrav al Moraviei, este proclamat cu cinci glasuri. Moartea neasteptatci a lui Iodocus laset campul liber lui Sigismund, care este in fine recunoscut ca Rege al Imperiului, recapateind totodata Marchizatul de Brandenburg. Mai mull ca niciodata, noul Imparat area trebuinfri de sfaturile Comitelui de Zollern,, bun cunoscator in trebile imperiului; ii cheamd, dar la Buda si, drept recunostinta Il numeste Locfiitor al sau in Brandenburg, cu insarcinare de ocdrmuire. Comitele de Zollern plea cci la 1412 in; Marchizat. Acolo geiseste o stare vrednica de jale, o lipsa desavdrsitei de administra(iune, nesiguran(a, locuitorii asuprifi i preida(i de dare nobili, cari, sunt adeveira(i stapani ai terii. Comitele Zollern isi da seamet de greaua insdrcinare ce a heat. Neascultat de nob ilime, el e silit a incepe in contra fiecaruia un adevcirat retsboiu pentru a impune autoritatea sa. Represiunea este neinduplecata, dar linistea i ordinea sunt restabilite. Tocmai doi ani in urma, la 1414, Sigismund poate vent in Germania spre a urmari lucreirile Marelui Sobor dela Constanta, cerut de dansul

pentru a pune capat greutafilor si certurilor izvorite din alegerea a trei Papi deodatet. Acest sobor finit aproape palm ani. La 30 Aprilie 1415, imparatul Sigismund remite Comitelui Frederic de Zollern hrisovul, prin care il investeste pe el si pe urmasii lui cu Marchizatul de Brandenburg, numindu-1 Principe Elector, drept reisplatcl a serviciilor aduse lui si imperiului. Investitura solemnit se savarseste, doi

www.dacoromanica.ro

854

D. A. STtiRtIZA

ani in urmd, tot la Constanta, in &VI reprezentan(ilor lumii intregi intruni(,i la Sobor. Hrisovul pomeniet despre retrocedarea marchizatului, in caz cand Comi-

tele de Zollern sau unul din urmasii sdi ar fi ajuns la tronul imperial. Desi aceastd eventualitate s'ar fi putut ivi in mai Millie imprejurdri, totus in toatd durata vechiului imperiu ea nu, se intampld. Inset dfrt pustiile ni-

sipoase ale Brandenburgului, transformate in campii roditoare, prin o rdynd inteleaptd i necurmatd rdseiri Regatul Prusiei i Impdretlia Germand, asezatd pe temelii fard de asemcinare mai puternice decal ale yechiului lmperiu din vremile Impdratului Sigismund. Urcandu-se pe tron Comitele de Zollernlud numele de Frederic I, II largray si Principe al Branclenburgului, pcistrand titlul de Burgrav al Nurembergului. Acest din urnid, titlu care fusese conferit Casei de Zollern la 1591 de ccitre Impdratul Enric VI, a ramas in ambele ramuri ale Casei Zolleriane. Livia Suabd prilni mai tarziu la 1623 dela Impdratul Ferdinand II titlul de Principe de Hohenzollern. In amintirea Imparatului Sigismund, care investise pe primul Elector de Brandenburg din Casa Zolleriand, Principe le Regal al Prusiei Frederic Wilhelm a dat numele de Sigismund unui fiu al sciu. Nctsii acestui principe, ndscut la 1864, dupci campania in contra Danemarcei, care pregatiet Unirea Germaniei, a fost Imparatul Francisc losif si Eu. Din nenorocire

principele Sigismund muri la 1866, cand se hotdri supremafia Prusiei in Germania. In memoria Impdratului Sigismund s'a ridicat acum in urmet la Berlin un frumos monument de catre urmasii Comitelui de Zollern, care-I ocrotise in ceasul de primejdie la Nicopole.

In rcisboiul dela 1877 pentru neatarnare, vechea cetate Nicopole a devenit o pozitie strategicd de mare insemncitate in tot timpul luptelor dimprejurul Plevnei, ccici ea a fost baza de operafiune a ostirilor aliate punctul lor de ldgciturd cu Romania. Holdrirea luata, de armata ruseascd, de a trece dundrea intre Sistov si .Nicopole impuned supravegherea de aproape a acestei din urmd cetd(i. Pentru acest sfarsit s'au concentrat o brigada, si trei baterii din corpul al noulea rusesc la Turnu-Mcigurele, unde se atlau deja stabilite sase baterii de asediu. La 14126 lunie, in prezenfa lmpdratului Alexandru ii, focul se incepit asupra ceta(ii Nicopole, care nu intarzie a reispunde. In acelas limp toate bateriile de pe linia Dundrei, dela Calafat pawl la Olteni(a, deschid un foc viu ca prevestire a unei acfiuni serioase.

www.dacoromanica.ro

*EDINTA DELA I MAID 1914 A ACADEMIEI ROMINE.

855

Lic"1/27)7.1unie, trupele rusesti tree Duneirea l qistov si aseazei apoi utii 'pdd pe vase. Flancul;lor stang, .dincolo de Dundrel amenintat prin vecinatatea cetdii Nicopole, iapunea lapanirea ei cat mai grabnicei. La 18/30 Iunie, Marele Duce Nicolae imi scrie la Zimnicea, cd corpn .

al noulea ?wen este gata de a trece Dunarea i roagei ca divizia a patrq ronlei sà ocupe Fld manda si Turnu-Mdgurele, uncle va ramanea artilerial*.useascd. La 1911 rdspund ca al septelea regiment de linie si o baterie, cari se allay la lslaz, vor trece Oltul si se vor duce la Turnu ; fac totus oarecari rezerve in privin(a intinderii prea mani a liniei romane, si asupra necesitalii de a area aceste trupe in mind pentru o eventuald opera(ie intre Calafat i Corabia. Totodata instiintez pe Marele Duce despre iesirea iui Osman Par din Vidin si inaintarea lid spre reisarit cu cincisprezece batalioane si, cloud baterii.

La 2315 Iunie, in urma unei nouei cereri,nwi pornesc la Fldmanda al cincilea de linie, al treilea de ccildrasi i o baterie. La 2618 Iunie, un regiment de Cazaci infra in Plevna, de unde gonesc pe Turci, pufini la numeir; a doua zi insa cateth batalioane trim ise din Nicopole alunget pe Cazaci si reiau Plerna. in sfeirsit, la 29111 Iunie, corpul al noudlea rusesc, acoperit de cavaleria sa, inainteaza spre Nicopole. La 1113 lulie, bateriile de asediu 8 i bateriile romane dela Turnu, Flamanda i gura Oltului deschid focul asupra Nicopolei. Spre seard avangradele rusesti sosesc inaintea cetegii, o brigadd

de Cazaci ocupd drumul spre Plevna, mar noaptea se araza baterii pe locuri acoperite cu lucrdri de pamant. A doua zi diminea(a, din ambele fd/rmuri ale Dundirei noudzeci si doud tunuri arunca ghiulele ion asupra Nicopolei. 0 divizie a corpului al noulea inainteaza spre valea Osmei si, in urma unei lupte Inversunate, ocupd satele dimprejurul cetdfi I, precum i podul de peste Osma. Turcii se retrag spre Nicopole, lasand In stdpanirea Rusilor inalfimea dela Samovit. Dela rdsdrit, o brigadd de in fanterie,sus(inutet de cavalerie, atacd retransamentele inaintate cu atata voinicie,

incat Turcii, dupd o beirbdteascd impotriviret sunt sili(i a da inapoi spre cetate, care se afld astfel incunjuratd din toate pdrite si stransd de aproape. Noaptea pusese capat acestei lupte sangeroase, la care infanteria si bateriile romane paxticipase cu un foc viu, mai ales in momentul retragerii Turcilor din pozifia dela Samovit. Seara instiin(a. iards pe Marele Duce, cd o noud coloana turceascd de doueizeci si cinci batalioane cu cavalerie a iesit din Vidin megand spre Rahova. La 3115 Iulie, se hotdrise luarea cetafii cu foria si de dimineafa tunurile bnbuiau din nou spre a pregati asaltul, insd comandantul cetdtii ridied steagul alb pe meterez. Focul Medd si un parlamentar oferi predarea Analelo A. R.Tom. XIZVLMemoriile sm. latorice.

www.dacoromanica.ro

54 *

856

D. A. STURDZA

sub conditia liberei retrageri a trupelor turcesti. Cererea fu respinsa comandantul silit a se inchina vointei invingatorui. Doi Pali i apte mii solda(i, dintre earl trei sute reiniii, depuseret armele, sase steaguri, o suta treisprezece tunuri, peste zece mii pusti i cloud monitoare Tura cucerite.

Armata ruseasca pierdic in aceasta lupta un General, treizeci at unu ofi(eri si o mie ciouci sute saptezeci si nouet oameni. Turcil aveau aproape o mie morti. Prin inlesnirea ce a dat operafiunilor ulterioare, caderea celatii Nicopole poate fi privitci ca unul din cele mai insemnate evenimente ale reisboiului .

La 8120 hale, ni se cere ca trupele romcine dela Turnu-Mcigurele sa ocupe Nicopole si ni se arata dorinfa, ca prizonierii turci set fie escortati de caletrali panel la cea mai apropriatei etapa ruseasca. Aceste propuneri nu sunt primite. Tot la 8120 lulie o divizie a corpului al nouellea are o luptei crcincena la Plevna ,si e silita a se retrage spre Nicopole cu o pierdere de saptezeci st cinci ofiteri si, peste cloud viii oameni. Plevna era ocupatcl de trupele lui Osman Pasa, despre a carui plecare din Vidin anuntasem pe Marele Duce Nicolae. La 11123 Iulie primese o noua cerere din partea Imparatului Alexandru pentru ocuparea cetatii Nicopole, spre a face disponibile trupele rusesti de acolo. La 13125 Iulie aceastet cerere este reinnoitci si primita,. La 17129 Julie, cei clintdi ostasi romdni pun piciorul pe acest panuint, unde luptase Mircea cu aproape palm veacuri inainte. Regimentele al cincilea de linie $ i al patrusprezecilea de doroban(i, cu al treilea si al optulea de calarasi, tree Dundrea la Turnu-Mdgurele pe vase mari, si, sunt primite cu toate onorurile de Generalul Solipin, comandantul cetatii Nicopole. Regimentele al patrusprezecelea de dorobanti, si al optulea de calarali ocupci orasul, un batalion din al cincilea de linie pazeste podul de peste Osma spre Rahova,iar celalaltbatalion drumul spre Plevna. Regimentul al treilea de calarali este trimis Inainte insarcinat cu serviciul de recunocisteri. Trecerea acestor trupe din divizia a patra pe teritoriul Bulgariei s'a admis cu condi(ia ca ele cci rcimcina sub a Mea comandci si cu dreptul de a dispune de ele, oriunde vom aye& trebuin(a.. La 19131 Julie se iveste o nouci ciocnire intre cloud corpuri de armata rusesti si trupele lui Osman Pala. Lupta fu inversunatd si vitejeascci din ambele par(i. Spre seard &Italia era pierdutci pentru Rusi, cari sunt sniff, a se retrage; o suta saptezeci Ofi(eri_ sapte mii oameni retman pe campul de lupta. In aceeas searci, tdrziu, primese o depese a Marelui Duce Nicolae, prin care ma roaga a trece grabnic Duncirea cu toata armata spre a vent in ajutorul trupelor rusesti amenin(ate. Sa da diviziei a patra or-

www.dacoromanica.ro

EDINTA DELA 1 MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

857

dinul de a se concentra la Nicopole si de a sprijinl armata ruseasca, unde va fi nevoie. La 2213 Iu lie instiintez pe Mare le Duce ca, cutoate greutatile uneischimbani a liniei noastre de operatie, o voiu muta, si ea sued gata a coopera en trupele sale pentru luarea Plevnei, devenita o primejdie permanenta pentru armata imperiala. Podul pentru trecerea Dunarei va fi stabil it in-

tre Islaz si Corabia. Cer inset tut ragaz de 8 zile pentru pregatiri si intrarea In actiune. La 2314 lulie, Mare le Duce lmi multumeste ca am pus divizia a patra la dispozia sa, cerandu-Mi si pe a treia. _Mind informal ca nici o aqiune serioasa nu va fi inceputa inainte de sosirea a sase divizii noua din Rusia, aman raspunsul Meu. La 4116 August, Ru.sii insista iaras, pentru ca divizia a treia sà treaca Dunarea si pentru ca podul nostru set fie asezat nu la Corabia, ci la Nicopole. Ambele aceste cereri nu sued primite. Corespondenta intre Mare le Duce si Mine urmeaza pasta la 13125 August si are de obiect coopera(ia trupelor romane, a carora individualitate scream

sa fie pastrata neaparat. lntalnirea mea cu marele Duce la Nicopole este

intarziata din cauza neintelegerii asupra mai multor cestiuni, pe sari doriant sa le vad rezolvate mai inainte prin inscris. La 10122 August, Marele Duce Imi arata prin o telegrama din Gorni-Studen,

ca situatia trupelor sale la $ipca este serioasa si insista ca armata romana

sa grabeasea trecerea Dunarei. Fara intarziere raspund ca podul dela Silistioara, langa Corabia, este aproape asezat 5 i cc/ trupele sunt concentrate acolo, gala sa intre in Bulgaria. La 12124 August regimentele al patrulea si al cincilea de calarasi ou o baterie calareata tree Dunarea la .Nicopole. A doua zi Marele Duce Imi belegrafiazd, ca Impdratul si el doresc a ma vetted, cat mai neintarziat si ca Ma asteapta en nerabdare. La 14126 August o parte din divizia a treia trece Dunarea la Corabia pe pontoons spre a ocupa linia Iskerului. La 15127 pardsesc Corabia i pornese spre Turnu-Magurele. La 16128 seara sosesc la Gorni-Studen In marele Cuartier Imperial, uncle sued calduros printit de Imparatul Alexandru, care-»ti ofera Comundamentul Superior asupra tuturor trupelor dimprejurul Plevnei. Divizia a patra romana se a fla deja acolo. Multumesc lmparatului de cinstea facuta fern, iar la observatiile Mele despre rraspunderea unei asa grele insarcinari el imi raspunse: «Dumnezeu ne va ajutet». A doua zi s'a intrunit un mare sfat de rasboiu, in care .s'au hotarit dispozitiunile de capetenie pentru aDetasamentul dela Vest», denumire ce

www.dacoromanica.ro

858

D. A. STURDZA

.s'a adoptat pentru armatele aliate dimprejurul Plevnei. Asupra cererii Mare lui Duce am admis ca podul de leinget Corabia, dupet trecerea armatei romdne, set fie mutat la Nicopole, spre a puteet sere& si armatei rusesti. Prin aceasta mutare ne schimbasem pentru a treia oaret baza noastrei de operafie.

Dupet antiazet am pornit la Zimnicea,unde am retinas noaptea: pe drum, la podul dela $istov, am aunt o jalnicei intdlnire: sutimi de cdrufr cu rdni(i dela .Fipca.

La 18130 August am pardsit Zinmicea, dupd ce «m vizitat pe Generalul Dragomirow, gray remit la $ipca. Seara eram intors Ia Corabia. A dona zi am (inut un sfat de reisboiu, la care s'au luat toate metsurile pentru trecerea arntatei in Bulgaria si pentru schimbarea bazei noastre de operatiuni, Iii urma mutarii podului la Nicopole. Aceasta mutare era set ne pricinueasca multa trudet si grija. In, aceeas zi o depesa lmi aduce stirea, cà Turcii au iesit din Plevna si ca s'a incins o nottei lupta serioasei, in care Rusii an pierdut treizeci Ofiteri si apro«pe o mie de oameni. La 20 August/i Septemvrie, in fa(a podului dela Silistioara, am trecut armata in revista. Dupa binecumintarea data de Episcopul Reimnicului si al Noului-Severin, trupele s'au pus in miscare cu muzicile in cap si steatite-

rile desfasurate. Rine de voiosie si de incredere in izbeinda, ele trec peste

marele pod, de o lungime de aproape o mie metri, stabilit pe 120 pontoane de /ler. Seara Mann intors la Turnu-Magurele si a doua zi la septe oare diminea(a am trecut Dundrea pe un mic vaporas spre Nicopole, uncle Generalul StolipinMaprimit In capul unei companii din regimentul Kostroma cu drapel, in sunetul iinnului romdnesc. Apoi incalecand M'am suit pe un drum repede, spre a ajunge la cetate, unde falfdia steagul nostru. De acolo

am trecut in revista trupele, cari ocupau Nicopole, chiar pe marele ses care dominet Dunarea, si uncle se desfasurase &Italia dela 1396. Bucuria Mi-a fost mare, de a puteet saluta acolo pe cei dintdi ostasi romdni, cari trecuse pe valiant strain, gata a se jertfl pentru patrie. Coboreindu-Ma la valea Osmei, ant Nat retinas bun dela d-1 Aurelian, Ministrul Lucra-

rilor publice, si dela prefectul jude(ului Teleorman, si am pornit cu trdsura spre Poradim, escortat de un escadron din al treilea de calarasi. in tot timpul cetlatoriei bubuiau tunurile dela Reyna, ca un fel de salut al sosirii Me le pe cdmpul de lupta. Spre searet am ajuns la noul Melt Cuartier General, unde Ma (Wept& Statul Major al Armatei de Apus. Ant bras inteo ceisup (draneasca, care luni intregi fu locuinta Mea. A (lona zi sosiau trupele pe cari le trecusem in revista la Silistioara. 1ndata

www.dacoromanica.ro

$EDINTA DELA 1 MAILT 1914 A ACADEMIEI ROMiNE.

859

dupd, trecerea lor in Bulgaria, podul ftt desfacut si plutit pe Dundre, spre, a fi asezat intre Turnu-Mcigurele 1d Nicopole. 0 vijelie, care se deslantui atunci, ne strica mull material: pontoanele fura aruncate Ia mcd, uncle sfardm«te, altele inecote. Inlocuirea lor emit, mai multe zile, i curentul Dunarei, marit prin revcirsarea Oltului si a

Osmei, ne sill a buena zi si noapte pentru asezarea podului. In fine la 30111 August, chiar in ziva bataliel celei marl dinaintea Plevnei, podul era gala i comunicatiile asigurate. La .sfarsitul lui Septemvrie vremea se striea; opt zile ploile nu inceteazd,

vu vant puternic sutla pe valea Dunarel i treizeci pontoane sunt rupte din podia dela Nicopole. Timp de o scipkimand comunicatide sunt intrerupte, aprovizionarea foarte ingreunata i trupele .sufera de lips& de hrand, de ploi si de frig. Dupa luarea Rahovei (1), a»t cerut ea Nicopole sa fie pus SU& ordinele Me le. La 22/4 Noemvrie trupele rometne inlocue.sc pe cele rusesti, iar tot Roman este numit comandant al celatii. Cu «cest prilej, Mare le Duce lnti scrie ca podul dela Nicopole nu este destul de tare pentru a rezistet viforului iernii, care incepuse, si Ma intreaba ce este de [dud spre a-i da soliditatea trebuincioasd. Fara preget ii raspund ca avem ancore i odgoane preddtite, cu cari Ii vont intdri, inset ca la venirea sloiurilor, nici un pod pe vase nu va pitted rezista,asa, at de acum e nevoie sd ye gOndim la alte mifloace mai puternice, spre pikld in un pod de fier, pentru mantinerea legaturilor noastre. Acest pod a fost comand«t mai teirziu de Rusia; o parte a fost pornita la sfarsitul lvi lanuarie, inset a ramas pe drum. La 2416 Noemvrie vremea se .strica din nou; valurile Dundrel sunt cot ale mdrii; numero«se pontoane sunt rupte din pod. In ziva de 28110, ziva neultata a caderii Plevnei, legatura nu este hied restabilita si serviciul se indepline,ste cu un pod umblator. La 4116 Decemurie incepe un viscolingrozitor, cinci zite dearandul ninge si viforeste fard incetare, toate comunica(ide sunt Mate. AO de insemnate sunt stricaciunile la pod, inccit piere nadejdea de a le putea, indrepta. Toenail atunci incepe transportul prizonierilor, cu care ne insarcinasem spre a da (1) In ziva de 10/22 Noemvrie 1877, Principele Carol anuntti Impäratului Alexandru

luarea cethii Rahova de atre trupele romAne. Oferind Imp5ratului si Marelui Duce Neculae a Virtutea MilitarAD, Principele Carol ii aduce aminte, ca inainte de 500 ani, la 1396, Frederic de Zollern, Comite de Norimberg, a cucerit dimpreun5. en Regele Ungariei cet5tile Rahova i Vidinul, Insä in urm5, In bitt5lia dela Nicopole, fusese Invins de I3aiazid;

i

cä acelas Frederic de Hohenzollern a fost dotat de Imp5ratul Sigis-

mund In 1415 cu Marchizatul de Brandenburg.

www.dacoromanica.ro

860

D. A. STURDZA

lmpdratului Alexandru o mul(umire, mai ales cet in timpul verii refuzasem a lud in primire pe acei dela Nicopole. Mii de prizonieri mor pe drum degerati ; la annatele aliate se simte din zi in zi mai mull lipsa de hrand ; toate raiile sunt reduse, chiar la cuartierul Meu. Bucuria ce umpled inimile, in urma strellucitel izbande dela Reyna, ni se micsureazei prin multele griji; podul rupt, drumurile troenite, vitele de transport pierite lin mare parte, iar imprejurul nostru numai jale si suferin(e. 1n fine, la 10122 Decemvrie, vijelia incettind, am putut pdreisi Poradimul, unde steitusem peste trei luni. Drumul pawl la Nicopolepatru zeci kilometri l-am strelbettut in noutt ceasuri, mare parte cdlare, din cauza adeincimii zeipezii si a frigului. Termontetrul at-Wet optsprezece grade sub zero.

Pe drum am intalnit un transport de prizonieri, opriti de oboseale i; la fiecare pas zdceau Turci luptandu-se cu moartea sau degerati. Multi dintre ceildrasii si dorobantii can Ii escortau ceizuret i ei si dormird somnul cel de pe urmd kingd vreijmasii lor din ajun. Ajuns pe sesul de leinget Nicopole, cand lumina asfintia, MI so infdtisei o privire si mai ingrozitoare. Pe boatel intinderea sesului, cdt ochiul puted cuprinde, nu se vedeau decal morti, cdzuti de trudd, de foanne si de frig. La intrarea in cetate, to(i ofiterii trupelor romeine din Nicopole MI-au iesit inainte. Stradele erau astupate cu treisuri 0i air*: pe lama ele multi cdrdusi si cai mot-0 ; in santurile ceteitii unsprezece mu prizonieri ge-

mean grantaditi ; spre paza lor numai o mie cinci sute soldati. Seara am stat cu ofiterii Mei, carl imi oferise o masd. Peste noapte regintentul al zecelea de dorobanti a bivuacat inaintea locuintei Mele, Turcii

fiind de opt ori mai numerosi ca Romdnii. A doua zi dint/neap am pdrdsit aceastei cetate, care dela inceputul campaniei jucase un rol ascl de insemnat, ca singurul punct de reazem al armatel noastre pdnd la ceiderea Plevnei. In momentul de a Md su't pe micul vaporas, cu care erd sd Md intorc in patrie, gandul Men nevrand se indreptd asupra noptilor de grijd i luptelor sdngeroase incununate cu izbandd prin ocrotirea Gemini; sufletul Men, desi amdrit de atdtea jertfe omenesti ce vdzuse»t cu ochii, taus, inviorandu-se, se indltd cu meindrie si recunostintd. Trecerea Dundrei (Mt un ceas, pe un mint pdtrunzdtor si un frig de doudzeci de grade. Vaporasul isi fete& drumul salt in mijlocul sloiurilor, ocolind pe cele mari, cari l-ar fi rdsturnat. Eram pregdtit a sari pe ele, la caz de nevoie. Neuitatul Ion Brdtianu, en intreaga populatie din Turnu-

www.dacoromanica.ro

$EDINTA DELA I MAID 1914 A ACADEMIEI ROMANE.

861

Mdgurele, priviet de pe mat cu firija mersul sovditor al micvlui vas.Ceind pusei piciorul pe paindntul romeinesc, tin strigat de bucurie izbucnl din toate piepturile. Cu totii ne-ant dus la biserica si am ineiltat rugile noastre ceitre Atotputernicul, care ne peizise de zile de primejdie si revdrsasebinecurdntdrile sale asupra vitezei noastre armate.

Un sfert de veac in 'lima, in anul cdnd tetra sdrbeitoria a doudzeci si cincia aniversarei a acestor evenimente, am avid nepretnita multumire de a revedeet ccimpul de lupta dela Reyna, impreuna cu Principe le Ferdinand al Bulgariei. Cu o emotiune adcincd, am calcat pe acest pamcint stropit si sfintit de seingele vitejilor nostri. Pe pragul Paraclisului, ridicat in a lor pomenire, «ScuMitropolitul de Vrata Ne-a intrimpinat cu o miscatoare cuveintare : lati-va din morminte» ziceet el aratand Camput de lupta unde zeiceau cei cazuti,«sculati-va, voinicilor, iota ca a venit Regele vostru sa va multumeasca pentru jertfele voastre».

Ca la un adevdrat pelerinaj am mers la Grivita spre a ma inchina, cu dragoste si veneratiune, inaintea mormantului acestor vrednici fii ai terii, cari si-au dat vieata pentru neatdrnarea Romciniei. Seara sosiam la Samovit, unde eram primit de primarul i populatiunea din Nicopole, veniti spre a reinnol multumirile lor pentru desrobirea orasului.

Principele Ferdinand avii curtenia de a Ma conduce cu iahtul sail, escortat de vasele noastre de rasboiu, peind la Turnu-Magurele. Noaptea era senina; razele lunii se resfringeau pe luciul Dunarei vasele leisau in urma lor talazuri argintii; in departare Nicopole, scaldat inteo mare de lumina, se inalp pe (arm, ca o falnica reimasita a vremurilor trecute. Aceasta fermecittoare priveliste fäcü s5, se desfäsure trecutul inaintea Mea:-- Tinerefrle Mele petrecute la izvorul marelui fluviu, istoria casei Mete

si mai presus de toate Cartea ursitei scumpei noastre Romdnii, in care ostasii nostri scrisese o pagina neperitoare.

www.dacoromanica.ro

862

D. A. STURDZA

Ziva de 10 Maiu este si va rAmanea, pentru Poporul Roman o mare zi de sArbAtoare, a cAreia memorare se cuvine sä o reinnoirn

in fiecare an, pentru a aduce Atotputernicului Durnnezeu multurnirile noastre ale tuturor, ea dupA multe i grele sulerinte a asigurat rostul ezistentei noastre. Nu cred cA afarA de poporul roman este un altul, care in una si aceeas zi sa serbeze trei momente mari si insemnate ale desvoltarii, IntAririi

i

inaintArii sale :

In 10 Maiu 1866, s'a proclamat Domnia Ereditara a Principelui Carol, conform cu dorinfele manifestate de Adunetrile ad-hoc

din Iasi i Bucureqti in 1857.

In 10 Maim 1877, s'a proclarnat Independenta Romania In 10 Maiu 1881, s'a proclamat Romania de Regat si Carol I de Rege al Romaniei. In tustrele aceste site Maiestatea Sa Regele Carol a espus Programul sau propriu i Programul viitorului Poporului Roman, qi acest Program s'a desfasurat necontenit mai cu tarie si mai falnic. La 10 Maiu 1914, vorn serba cu totii 48 de ani ai acestei marl Domnii, care cuprinde in sine 37 de ani de Suveranitate si 33 de ani de Regat. Set uram cu tofii ca sa serbeze Maiestatea Sa Regele Carol, la 10 Main 1916, 50 de ani de Domnie, earl vor cuprinde 39 de ani de Suveranitate si 35 ani de Regal, in deplina sanatate, spre fala $ i, gloria neamului romeinesc.

www.dacoromanica.ro

FUNDATIUNI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT DE

N. IORGIA. Membru al Academiei RomAne.

Sedinta dela 20 Decemvrie 1913.

Mânästiri tesaliene Meteorele. Afar& de manastirile din Athos, din cari nu e una care sa nu fi primit daniile si ajutoarele Domnilor Terii-Românesti i Moldovei, afar& de Muntele Sinai, ale carui legaturi cu Alexandru cel Rau, Munteanul, i cu Vasile Lupu al Moldovei le-am aratat inteun mernoriu anterior, o sum& de sfinte läcasuri din Rasárit, Patriarhii, lavre, manastiri qi schituri s'au impartasit In cursul vremilor de larga munificent& a stäpanitorilor rornâni. Si, Inca odata, fácand acest

lucru, ei nu indepliniau numai o opera crestina, ci urmau datoria lor de continuatori ai stravechii traditii imparatesti. Unele din aceste danii pot fi aproape pe deplin cunoscute ; allele se cunosc numai* prin mentiuni intamplatoare, si este, in sfarsit, o a treia categorie, care se poate gaci numai. Acest memoriu are de scop a expune pe cele dintai, a lamuri pe cat e cu putinta pe cele urmatoare qi a provoca serioase cercetari in ce priveqte cele de al treilea fel. I.

In Vieata, scrisa de Gavriil Protul din Athos, a Patriarhului, organizator pentru Biserica Terii-Romanesti,Nifon, dupa ce se inseamna facerile de bine ale Voevodului de bun exemplu Neagoe, la Sfântul Munte insus, se arata si alte locuri asupra carora s'a Intins pioasa lui darnicie: dar sfânta cetate a Ierusalimului, Sionul, carele ia este muma

bisericilor, asijderia o au daruit

i

o au inbogatit denpreuna cu

Analele A. R.Twn. XXXV1.Memoriile Seq. Isiorice.

www.dacoromanica.ro

54*

864

N. IORCIA

toate bisericile den prejurul ei, i alte manastiri dela Rasarit toate. Asijderia i, in Magura Misiei, mangstirea Oreiscului, unde sant moas-

tele SfAntului Grigorie, facatoriul de minuni, tinda bisericii o au zidit i o au acoperit cu plumb, si pre tronul cu moastele au facut un cerdacel de piatra, si 1-au zugravit frumos i 1-au poleit, iar pe tronul cu sfmtele moa§te au pus un covor de rnatase cusut tot cu iamá de aur. i la metohul aceiasi mänästiri caria sa chiama Menorlina, au zidit o casa mare, sa fie de odihna manastirii, In care se face toate slujbele ce trebuia. Iar In Elada, sfänta manastire anume Meteor, o au inbogatit cu multe daruri si multe ziduri au facut. Asijderia si in Pethlagonia, manastiria anume Trescavita o au Inbogatit i Iii Machidonie manástiria ce sä chiama Cusanita o au miluit. Iar in magura Cathesca, carea s chiama acum Cuceina, multe lucruri au facut. i alte biserici de acolo toate, i lacasurile calugaresti hrania. i facii i acolo ziduri ca si pre la alte locuri.» Aceasta faxa a se arata, anume ce a mai Mout pentru bisericile, manastirile, schiturile acäte sant in Europa, In Trachia, in Elada, in Ahiia, in Iliric, in Cambania, In Elispont, In Misia, in Machedonia, in Thetulia, in Sermiav aceasta inseamna, manastirea Opovo, ain Lugdonia, in Petlagonia, in Dalmatia, si in toate laturele dela Rasarit panä la Apus, si dela Amiazazi pada la Amiazanoapte» (1). Deci e vorba de patronatul lui Neagoe asupra Ierusalimului, asupra OreIsculuiD, a uMenorlitei», a Meteorelor, a Trescavitei, a Cusnitei si

a

Catescei».

Sa ne ocupam intaiu de legaturile lui cu lacasurile europene. Manastirile Meteorelor din Tesalia sunt foarte bine. cunoscute. Cala-

torul roman care pe urma Turcilor lui Gin-All Pasa a strabatut, in 1715, Morea le descrie astfel, fara s etie ca in clädirea lor a intrat i jertfa Domnilor romani: a De aicea inainte sa incep campii Agrafilor, unde iaste un -munte

nalt In mijlocul campului; pre carele sant zidite 12 manastiri de Inparatii greci. La care sa, suie numai cu varzobul; carora pentru Inaltime Je zici : Meteora, cad p.stimpov s5. chiama loc nalt» (2). La jumatatea veacului al XIV-lea schiturile de acolo sau a schitul dela Staghè» (ax-12:cc Etcgoiv), Sf. Gheorghe TOW ZcAkconEani, schiturile lui Chiril,a Capitala» ,Stylos, Dupianos, Sf. Dumitru i mAnastirea (1) Ed. Erbiceanu, p. 102. (2) Cronica expedifiei Turcilor In Moreea, 1715, atribuita lui Constantin Diichiti, ed. N. lorga (eComisia Istoria. a RomânieiD), Buoureqti 1913, p. 34, § 48.

www.dacoromanica.ro

PUNDATIENI RE LIGIGASE ALE DOMNILOR ROMINI IN ORIENT.

865

propriu zis5. t 111:.Tabpoo (1), cu hramul Schimbarii la Fata, primesc danii Insemnate din partea stäpAnitorilor sArbi pe can ii adusese in aceste päri cucerirea Tarului tefan Dup.n: acesta Insuq fratele lui, Simion Ur4:1, eclironomul Vlahiei» zice actul din 1366, dup'a alte hrisoave edomnul intregii Albaniin ercoorcb; 'AM6tvou) ale lui (2), care se privià §i el ca kackek, ca ImpArat, §i iscálià, In Tricala, capitala sa, cu cernea15, de purpurá in actele sale, intAresc posesiunile acestor modeste l'aca§uri de schivnici. Intemeietorul ma-

nästirii de apetenie e un anume Atanasie, cu acela nume ca intomeietorul insuq al Athosului, §i se spune in Vieata lui ca a plecat dela Sfântul Munte de rAul piratilor (catalani) i ea, trecând prin Berrhoe, a alergat, cu eparintele» sau Grigore, In aceasta Tesalie mai sigurà; el capâta, dela episcopii vecini, de Stagai i Larisa, obi§nuita scutire de toate drepturile ierarhice (3), dupa norma care a stapanit totdeauna In

vieata athonicä. Da chiar ctitoria tesaliotä cade 0 ea In acea

vreme cand Nicodim, plecat dela Sfintul Munte, duce datina monahilor de acolo, IntAiu in Craina sarbeascA, apoi in tara Severinului §i pe pknântul Domnilor Terii-Romane0i. i aici se intAmpinä deci dou'a din caracterele expansiunii Hagioritilor spre Dunare i dincolo de acest ram: cautarea de terenuri sigure fatä de nävälirea Turcilor cA§tigarea stAphnitorilor in stare sa acorde ocrotirea cuvenita. Ceea-

ce au fost dincolo Vlaicu §i Radu, e aici fratele Tarului Duqa.n. i aceasta e foarte insemnat caracterul cultural Lipse0e Insä slavon al imigratiei csalugAresti. In aceastalaltil parte avem a face cu exodul Grecilor ducAnd limba lor, scrisul lor, mà de puternice in aceastä regiune, incat qi st5panitorii sArbi intrebuinteazä limba vechilor Despoti §i Cezari bizantini (4). mai departe, dupsa incheierea epocei pur s'arbe0i, daniile urmeaza, venind dela eImparateasa Maria Angelina Comnena Dukaina, Paleologhinan, «despinan Ianinei, sotia lui Torna Preliubovici (5), al carei frate, Joan Uro Paleologul, acum «preaslintitul ImpArat (1) Azi sunt patru manastiri mici: Treimea, Buna Vestire, Hagia-Monl, Sf. Nicolae din Kophina, trei mari: Sf. Stefan, Varlaam gi Schimbarea la Fac5. V. In genere, Hew zey, In Rev144 archeologique, seria nou5, IX, 1862, p. 153 ei urm. Lauda lor, de Chesarie Daponte, In Hurmuzaki, XIII, p. 288.. (2) Heuzey, 1. c., p. 164.

(3) V, mai ales Heuzey, /. c., p. 160: rXt b %al 1).6%h:iv meth costa ittatov Tiko..;. Era si aici un protos; ibid., p. 163.

Tt aicwrity) inicntont

Ed

(4) Nicu A. Veis, EepOntic xcit 6uCcimaxe, irpcipp.CMC MeTtavou, In BuCcivtiç, II (1911), 1 §i urm. Cf. acelas, ibid., I, p. 215 si urm. V. si Jire6ek, Geschichte der Serben, 1, pp. 420, 442.

(5) Cesarul Preliub Insuq ar S murit aid (Henzey, 1. c., p. 163). 56

www.dacoromanica.ro

866

N. 14:AGA

cel Intre cálugari prea smerit» boasaf, deci si el fru al lui Simion Uros, luase aici rasa monahalá, cládind paraclisul de pe stanca. la 1388,ori dela Alexie Angelos, simplu Cesar, iscalind, nu cu row, ci cu verde (1). Astfel putii sa se pAstreze, prin grija domnilor Vlahiei» ai Tesaliei locuite de AromAni si othOsvzthovtec Tip Bk(XXEMV (2), aparate de dansii, aceste mânästiri, cari alcátuiau un mai mic centru de cultura religioasa In greceste.

Fireste cä intre Neagoe, Domnul Ungrovlahiei, i acesti seniori de pe vremuri ai Vlahiei propriu zise pentru Bizantini nu putea, fi vorba de o mostenire a datoriei lor, de continuarea unei anumite tutele. Dar puteet fi aceastd continuare intre soful despinein sdrbe Malta i intre neamul de odinioard al lui Dusan. El fu indemnat la aceasta, deci, de aceleasi motive cari-1 fácura% si ctitor la Athos. CAlugárii recunosc facerile lui de bine candy& prin 1581, aratand ct efericitul Domn Io Neagoen a inceput o epoch', de propasire pentru Schimbarea la Fat5. zis'a, «de pe Culmi», prin darurile sale, prin umila de frecare an», prin clitdirile ce a fAcut:

ene-a dres nou5, turnul sus in stancä, si a impodobit scara si a crescut legAturile (?), si a Mout multe lucruri bune in nanastire, si a dáruit odoare, pentru care si-a chstigat pornenire inaintea credin-

ciosilor, si In altar seara i dimineata, si la sfanta liturghie, si In sfintele manastiri» (3). eHrisoavelen lui se pastrau Inca In Vistierie. Legaturile acestea nu furá urmate. Avem iaras marturia Meteoritilor: «din vremea de când a rhposat el, noi nu am mai venit acolo, din pricina tAierii drumului si de teama piratilor turcin (4). Alte lAcasuri avura, insa' parte de daruri românesti, i o stim aceasta pentru Sfantul

tefan.

Anunie in 1786 egumenul de acolo

i

restauratorul manastirii,

(1) Heuzey, 1. c., p. 163.

(2) ibid., p. 10.Intre avecinii) recunoscuti de Dusan aflam un Cráciun, un Dobrila, un Calotfi %ibid., pp. 60, 68). Era acolo o regiune de stratioti cu mosii i un xecpaXattixtov ttc inaxia5 (ibid., p. 641. Cf. si schitul Sf. loan 111zoovax (ibid., I, pp. 236-7). (3) Veis, 1. c., pp. 236-60 ; traducere de d-1 N. Brinescu, In Mama Roindnesc lilerar pe 1911, p. 365. Originalul zice: irlpicao abi&veno ,c6 4ipiTepov p.ovriar'qpiov ix vis Gt6Tilv (sic) ikrrip.octinc xcd %OW i'too; ct6toOe)4rrou siikerflac.:Extrrcipttgiv 411av icóprov Gut Iv Tip Witp, TtY xkinuotrA ixaMstipvganv xat acc Cetnyipeac aiianv, wzl zokAir &rote& npoteriaitera

iv Tip p.ovaargpip =nave xca wqp.ilta iStuptaccto. Reproducem de alminterea toatä scrisoarea In Anexele la volumul XIX din colectia Hurmuzaki. (4) N. Banescu, 1. c.

www.dacoromanica.ro

FUNDATIIINI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT.

867

Arsenie, care stia, oà, rnAnAstirea are drepturi asupra schitului Butoiu din Dambovita, veni in Tara-Romaneasca si, cu ajutorul lui Nicolae Vodä Mavrogheni, fad' s5, birueasc5, aceste drepturi asupra stapanirii ce-si insusise Mitropolia dup5, o pradaciune de hoti si uciderea staretului (1). Intors, el scrie in condic 5. o ciudatá legend5, a schitului muntean, in care se IntAlneste povestea, cuprinsä si in cronicile Moldovei (2), a luptei Craiului Vladislav cu Tatarii, dar acest

Vladislav se preface in Domnul românesc cu acest nume din al XIV-lea veac. El, Vlaicu, biruit de pägâni si adapostit in p5,durile cele mari ale Dambovitei, multumeste lui Dunmezeu prin ridicarea schitu-

lui, asupra caruia aseaza ca supraveghetor pe un aGhenadie arhirnandritulD. Ar fi fost o injghebare de lemn, afiindca nu se gAsesc pietre in locurile Terii-Romanestin, dar ctitorul li darui o parte din lemnul Crucii, un deget al Sf. Ioan Botezatorul, altul al SfAntului tefan, etc., cari se pastrau Inca, in 1786, la manastirea din Tesalia. La 6921 ar fi fost pus col dintAiu egumenGhenadie find dela MeteoreNil (3). Urmasul lui, Antonio Cantacuzino, traia Inca In traditia dela Sf. tefan, ca rud5, imparateasca, ba chiar ca fost Imparat dela Inceputul veacului al XV-lea (4). Arsenio gasi chiar lista tuturor egumenilor urmatori (5). Ave& Arsenie acte pe cari s5, se sprijine ? Noi stim c5, Butoiul

infatisa, danii dela Radu Voevod pentru Tatulesti, dela un capitan Mihaiu 0 dela un calugar Sava, cari sunt mai noi (6). Dar Insemnarea egumenului dela Sf. tefan spune limpede c5 douà mosii au fost date de ochir Dragomir Udriste, Marele Vornicb, al carui urmas, Mina (ceteste: Mihnea), se adause si el la ctitori (7). Dragornir Udriste Vornicul functioneaza, insa subt Vlad Calugarul dela 1482 la 1492, iar rostul lui boieresc se poate urmari Inca din 1456 (8). E vorba poate de Vladislav Vod5,, Inaintasul lui Tepee, acela care e ingropat la mO,nästirea din Deal? Se poate, dar, data find intaia ctitorie a lui Neagoe in aceste locuri, am crede si acum (9) ca aVla(1) Veis, 1. c., 1, 236-65. (2) V. aceste Anale, XXXIII, p. 138. (3) B5nescu, 1. c., p. 388 si urm. (4) Veis, 1. c., p. 236-68. (5) 135nescu, 1. c. Notita, din alt izvor, am dat-o §i noi In Hurinuzaki, XIX, p. 41, . nota 2. (6) Ioan Brezoianu, littnastirile terii.

(7) Bgnescu, 1. c., p. 389.

(8) I. Bogdan, Relatiild Terii-Romttnefti cu Brafovui, I, 1905, tabla. (9) Ca In Hurmuzaki, /. c.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

868

dislavt e numai urma§ul, din al XVI-Iea veac, al aceluia, urma§ cunosout §i prin ctitoria sa la Athos, la insä§ Lavra cea Mare a Sfantului Atanasie (1).

Dar egumenul Arsenie aducea §i acte. Datate din «6921, adid, 1379n, ele ar fi venit dela Mitropolitul muntean Eftimie ci ar fi fost date egumenului Ghenadie ii Sfantului Stefan dela Meteore pentru a intAri inchinarea degetului lui Joan Botezatorul 0 a capului Sf. Haralambie. Si aid apare, ca acel care cere sa se dea adeverinta, Dragomir. El e numit de o parte «domnul Dragomir, Mare le Vornic, din Bailecti, fiul lui, Manu, din neamul Domnului Vladislavn, iar de alta «Dragornir lidri§te, Mare Vornic, din neamul Domnului Vladislav Voevodn. Dar Dragomir Manu» e Dragomir al lui Manean, pe care-1 gasim in acte, dela 1471 la 1492 0 care odatd, in 1474, poart i numele de Udri§te, §i anume pe dosul unei scrisori a lui catre Bra§oveni, In scriptura acestora chiar (2). Numele Mitropolitului e Ins'a fal§, &ad Eftimie e contemporanul lui Mihnea sau al lui Mihaiu Viteazul. Falce sunt §i márturiile de boieri,

deosebite dela un act la altul: Stanciul Mare Paharnic sau Postelnic, care nu se Intalnecte, Arva§ ('Ap6lictoc) Postelnicul eel Mare, neounosout ci, ca nume, fár'a sens. Mihnea Vistierul e inchipuit, ca ci Radu Marele Comis. Insemnarea intr'unul din acte a stápamirii con-

temporane ce ar fi avut-o la Constantinopol Andronic eel Tânär, mort de o jumalate de veac, 0 la Adrianopol Baiezid I-iu (care nu era sä capete mo§tenirea otomaná decat peste zece ani), ne incredinteaza deplin de falcificatie. Dar faptul cä Intr'unul e vorba de Ghenadie egumenul ci In altul de «arhimandritul Nilos ieromonahul, cel trimes dela acea sfanta manästirea Sf. Stefan, ca sä fie egumen la Butoiun (3), aratet originea legendei noastre. Ea se razima, oredem, pe o danie, realá, a lui Dragomir Manea sau Udricte ci pe "inchinarea la Meteore de Fladislav al 111-lea. Pe la sfArcitul veacului al XVI-Iea, neorândueala ci s'arkia Intraseth In aceste manAstiri. La Kallistratos Tiganii ici a§ezaser5, ce-

trile (4), cAlugarii dela o manAstire se usfädiau ca Tiganii» 0 se (1) Aeeste Ana le, p. 459 qi urm.

(2) Bogdan, I. c., p. 263: elitera Udrista super pace servandap. Iar actul inSu ineepe: WT ili$114HA

,3)

AparompA

&IMO.

Nilos era qi numele egumenului fundator dela Meteore in 6875 (Heuzey, 1. c., pp.

167, 159; Veis, 1. c.), (4) Heuzey, 1. c., p. 165.

www.dacoromanica.ro

FUNDATIIINI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT.

869

bateau, de ziva de Pasti, cu cuptele i topoarele. Silinte le Siantului Visarion, episcop de Larisa (1520 41), aduserä o imbunatAtire a moravurilor, dar si mai departe saracirea manastirilor urma, dela sine. Astfel, pe la 1581, dupa ce nun nenorocit anume Petropulos» rápise cu pa,rile sale manastirii Schimbarea la Fatá gr5.dinile prea frurnoasen dela Osdina pentru a le da Turcilor pirati», uneamului lui Agarn, 0 zalogire catre uImparatiev, pentru

trei sarcini de aspri (1), aduse de fapt pierderea cu totul a acestei posesiuni. Deci egumenul Dionisie i Mitropolitul Mihail alergarA In desnadejdea lor la Mihnea Vodä fiul lui Alexandru, pe atunci, desi uprea-cucernic, prea-slávit, prea-fericit, prea-märet, purtator de biruintk prea-puternic, prea-placut lui Dumnezeu 0 de Dumnezeu

pazit, care sä traieasca intru multi ani», un biet copil abià ajuns in Domnia lui nominalk subt iubitoarea epitropie a Doamnei Ecaterina, pe care eprea-fericita doamna noastrk stApAna (aaczoEvcc), cea dupa timp prea-dulce a ta maicsk Doamnä (eLyckxabpylacc) preacucernica i prea-iubitoare de Hristosn se feresc a o uità (2). Se

cere acestui «stapan prea-puternic, Craiu purtátor de biruintk purtAtor de grip, prea-bun, prea-iubitor de Hristos, prea-iubitor de grad, iubitor de calugari, hránitor al celor fläm'anzi, acoperitor al celor goi, doftor al celor bolnavi, Ingrijitor al stráinilor, cArjä a orbilor, sprijin al color cazuti, ajutätor al celor far5, mijloace i 85, nu-i lase la o parte In darurile lui. Calugarii Iacov, Isaac, Samuil, Martirie aveau sarcina de a strange ajutorul pe care ar binevoi sa dea, in schimb pentru binecuvântaxile ctitorilor Atanasie i Joan. Nu mai punoastem nimic din legáturile noastre cu Meteorele pan& in domnia lui Mateiu Basarab i a lui Vasile Lupu, care apare, cum

vom vedek ca fundator oi In alte locuri ale Tesaliei. Catre acest din urmrt se Indreaptá toti calugarii, obstea intreaga (cmtin1),insirandu-se anume mânästirile: Meteoros, Varlaam, Dusiko (Duscu) saa a Schimbärii la Fatk Rusanos, cu acelas hram, Sf. Stefan, Sf. Treime, Sf. Nicolae sau Anapausà, Sf. loan Botezatorul, HagiaMoni, IntAmpinarea Domnului, Trei Ierarhi, Hypsilotera, Sf. Dumitru nurnindu-1 «Inainte-luptátor prea-putornic i atribuindu-i i ei titlul imparatesc: «Mama sa Domnie sau mai curand Imparatie» (.1 p.6101 TOO AbOsnEq, p.a.XX010 sEnth BccatXsEcf.). (1) Vezi Veis, I, p. 236-6. (2) Aid., pp. 294-6; Bánescu, I. c., pp. 364-5.

www.dacoromanica.ro

a Ca.

N. IORGA

870

oile in mijlocul lupilor», ei cer ajutorul aparatorului celui bogat si darnic. «Suntem batuti cu nuielele, biciuii, Inchisi i pedepsiti In multe alte feluri de dansii, ca si panea noastrá de toate zilele ni-o mananca i n'avern iaras crutare dela dansii, si abia, daca mai pazim credinta si stam in dumnezeestile si sfintele manastiri ca sa nu se piarda si sa piara amintirile crestinilor». Cum ajuta, la «Ierusalim, la Marea-Biserica (a Constantinopolei), la Sfantul Munte

si in Rumelian, sa nu-i lase In uitare nici pe anvil, facandu-lise editor noun. Intre cei cari iscalesc, pe urma tuturor egumenilor ci a cAtorvä cAlugari, se Intampina Intregul personal superior al Mi-

tropoliei Trikkei (1) sau Trikalei. SA nu pierdem din vedere ct

Vistierul al doilea muntean Gheorghe Karida, care a dat manuscriptul

grec pentru Pravila cea Mare a lui Mateiu 13asarab, era, de loc de acolo, din Trikala (2). Un tovaras la boierie al lui Gheorghe Karida, Marele ufar Spafiul (Spahiul), pe care-1 Intalnim uneori in actele timpului, Ronian de neam, cu tot numele sau turcesc, cad era, fiul lui Draghici din Valsanesti, trichina, Inca sub Mateiu Voda, la Sfantul

Stefan din Meteore manastirea Butoiul, fara a porneni cu un singur cuvant pe Dragomir vechiul ctitor sau pe Voda Vladislav, ci nurnai pe Mihnea (Mva), care el ar fi facut-o metoh al manastirii tesaliene. Noul ctitor inlocuise «putrezitul» schit de lemn printr'o biserica de piatra, Inzestrata cu venituri Insemnate. La 1 3 Septemvrie 1650 Patriarhul Paisie de Ierusalim, care se afla In tara, Intareste aceasta danie (3).

Intro odoarele manastirii Schimbarii la NO, dela Meteore se ga-

seste o raclita, care poarta pe dansa aceasta insemnare dela un PAtru Voda, care e de fapt Radu Paisie : Tb Ofiov xcd fspbv Xtkvov Too iv Ccytot; impbc 4.6v rptyopfou intaxOnou Neoxecrapicq to OccultatoupyoG ircpcauXOth. EE; (p.o) p.ovaatcvo rayok ata (sic) [vrim ccircog, [opt Is[nte]gpty 17. ci[H] et; .cb '4(1,6672cm tç 13Accxilac, xcd [g]HroAn[io]ns ci.ktraopti Iw 1111TPS BO[EROIAA II ram Rkeill 3fMAII SrpesitAxiiic60111.

(1) Veis, Z. c., pp. 279-83. (2) Bianu i Hodes, Bibliografia romaneascd veche, prefata ;cork)). (3) Veis, 1. e., pp. 224-5; Bänescu,

1.

c., pp. 395-6.

www.dacoromanica.ro

PUNDATIIINI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT.

871

Adic5, :

Acest dumnezeesc i sfânt trup al celui intru sfinti parintelui nostru Grigorie, episcopul Neochesareii, fácAtorul de minuni, s'a d'aruit la mânästirea Golgota, langä Thrgovi§te, in Tara-RornameascA, ei amintirea lui [sa, fie vepicA] ; In luna lui Septemvrie 17. Acest engolpion 1-a Mout Io Pátru Voevod i Domn a toatä tara UngroVlahiei (1).

Urnfa' dania de mo0e a lui 1-1trascu Vodá, care se aminteW in acte mai Carziu (2).

Avem Inca, pe o alta. foaie de haxtie, cu stove rh§chirate, actul

prin care, pe la 1580, aMitropolitul Eftimie a toatá 0.ra UngroVlahiei» aratä cà a gäsit uaceast5, mânastire Golgota pustie ci pai präpäditän, fa,rá locuri, vii, case 0 venituri, i GA el, indemnat de Alexandru Vodä i slujit de egumenul Spiridon dela Dealu, a refacut-o, a lucrat viile §i a dres morile chlugárilor (3). Mihaiu Viteazul, pomenind pradAciunile hotilor in dauna Golgotei, Ii dä yecini 0 face sa-i hotarniceasca pamanturile (4). Un Nicolae Vistierul dela Janina trebul sa, se ocupe ins& de manastire, care, poate, de pe urma rásboaielor lui Mihaiu Viteazul, ajunsese repede in ruin5, : el e socotit ca al doilea ctitor, ca «ziclitorul de al doileap. Atunci era, Domn Radu Mihnea (5), pe care 0-1 adaugi in privilegii. rAsitá

Inchinarea cAtre Meteore nu se fad' deci deal sub acest Domn, precum s'ar vedea, din acest act, pästrat intre hârtiile m5,nAstirii in forma greceasca pe care i-a dat-o, cu o data fal i cu o listä de boieri imposibila, afará numai dacä nu s'ar admite cä 1-a putut da Radu ca pretendent contra lui Mihaiu Viteazul in 1597, un traducätorsau un falcificator ?farä indoeala contemporan. 'taw) &Aczxcov. XpucaouX1ov tofi 'Po'cv.rouA Boa668a Stec Tip dccpciptocav to vovccatriptou P6XspOv vovccariiptov tirjg 1szap.opcpc5ase4 Top MetsWpou.

yolk cç th

± '0 iv Xpcatti) VT) @sip ntatag, siaorwivoc xl Circb Xpcato0 flyounw.ivog 110vcipmg mei t,stubv Cle)civvric `PciawX BogOacq, oft4 top Mira Bo((6OScc, iXitp tl) Veis, 1. c., I, p. 616. (2) Arhivele Statului, Golgota, I, No. 3. (3) Ibid., V, No. 1.Urmeaz1 (No. 51, un act de IntArire dela vAnstvbc Myport Mt-ri; Obrpc6Aa-ziac Aoux5c, din 23 Decembre 7126.

(4) Ibid., IV, No. 1; cf. 0 ibid., No. 2. (5) Studii i doc., XV, p. 101, No. 271.

www.dacoromanica.ro

N. MEGA

872

xat xciptTt 8so5 tyspove6tov xat Secn4cov nciang Obyypo6Xaxlaç, Ert xat TOW ithpc, ne,s6x7pev o &t .A50ensta xaXthg abv ciyaOt 7cpoztpicTec T1; 4.sT4ag 'llyspovera;, xccOcepq xz x cip.rcpy xccp64, v t Tbv xtiptov tp,65v 'Ivo 5v XptaT6v Xarps6co, 6no5 pi iTfpnae xai tilUtoas To5 naTptxo0 pou Op6vou To5 iv p.mX)Wec yevovou, caot, lotnbv iStopnacipmv Tb f.iniprtpov To5To xpua66ouXtct&pç 'llyettoveta; Tt attiC tov t avolizopiv-ta MeTicopou, EvOa Ttpa,t Tat fi pvttn Tijg TV) xuplou tv Incro5 XptaTo5 METappcpdyseen, Scat vac that Tfjc abTU povN peTketov T6 lepbv povaarliptov Tb 6vop.46p,evov T6Xyo0a, c Tb 6norov EN= )) /1.14iirq TTIc METapopcpc5accog, 11& 6Xa T011 Ta4 bnocrraTtxci, %mit& xal kteripa Ilyspoveia, xat tti Tobg xcert6iXoug xat pA dixfvvra, 6no5 cicptiptocrev ace Tac poidotta xat pouafaq O7CO &cpA cocrev el; akb 6 aimov xbp Ntx6Xao; BtaTtcim, akac &X vac that xrigumx xca Tcpcirtatcc eivarc6arcaaTa To5 Espo0 xceptc,c

r

.Xov t

povaarriptou To5 rayoea. T6 6i Espbv povaaAptov rayok vac that percixecov To5 MeTetlyou pi 6Xa ti akoii xtvnrac xoci axivnTa npdcypaTa, xcd vac Extocn Tip loucsiccv et; cckb xat infaxetinv xat cppovTfacc of itcccipeg To5 MeTsiopou povaaTnpiou cç Tb vac ixXiycoatv tro6p.evov ixerOsv ix c; ck6eXcp6Tvco; akujv xal v& Tbv aTiX-

Xtoatv el; T6 peT6xt6v Toug roxycha at& vat troupeve4 xat vac ioucst411 cck6, xal vac Tb xueepvq, xa0Wg -OEXE attoptat napac Tebv naTiptov, %at vac lit ExT) atastav xat gouciccv x(pet;, oU'Te ix To0 yb011g [LOU, Oki ix to0 yivoln Tot; dpxovTc4 xbp NtxoX&ou BtaTt&pri vac ecnoarcan xat vac cipatpiaTi Tt &x TOO dp7ip.ivou povacycnpfou roXyaa. "00ev xat 7fier; ixdtpapev öpxov 6Tt pet& 'rip na-

piXeuatv VI; AUOivtitog [Lou 3nocov ma iv OEXtilari 6 iytoq Ock vac xapiav Ttv .A80evTelav sEg th vet &v gouataattg xal lyettiov To5 T6nou Tl; OUrypoaccxfaq, ENE tinb Tb yivOg poll, ENE cin6 iXXov yivoc, napcoccaiii §pai; iv avdp.= Tor) Inao5 XptaTo5, &iv Tcgarice xat intxupthanTs akb xpva66ouXXov c npocypcicpet, To0Tov 6 x6pto; tow 'Inao5; XptaTbc vac TC1111015 X0a, vet Tby StatpLaciTTri iv 'Li ç Tbv paXovTa cdawa tv tPuxtv ako5 cr6crn. crrepekset t AbOevTefa; tou, xc ai Si =1 Siv Ttp.licra xcct Siv intxuptkrg akb T6 TN dcpteptkatog iipiTspov xpua66ouXXov, xat ti-jOEXE xaTarcot*Ti scat dOeTtard Toc vopoOeTteivTa obtO, 6aov oE AtAivrat, TOcrov xoti ot ipxovTec, fj iXXoc Tic ix To5 yivouc pot), oE TOMO= vac that Tperc To5 civaOlgiaToc, xcd vi elm cicpcopcovivot dit6 Tbv Sea7c6rnv XpcaT6v mei

&nb rob; Tptaxooiouc 6ixa 'tat .6xTtly Oeotp6pouc natepa; 'cob; iv Ntxccfcc xcci Taw Xotntrw ciyhov auv6Scov, xzi vac xpivop.ev pA throb; iv Tt iaxciTti thp Tirx xpEastoc, kpijv. ,Zpe'vp, circptXX4 ty' 'EUXccp.ev xci pipTupac ?; Tb nap6v xpuo$66o1AXov. 1- '0 xbp Apayopo:poc Miyac 111n&voc lipayt66ac.

t.

-I- '0 xbp ETivTtoXo; Miya; BtaTtcipw. 1- '0 'Mog Miyag B6pvtxoc4. 1- '0 xbp I[paccg Miyac AoyoOiT%. /- '0 xiip 111(xog Ilaxdcpvtxoc (1). (1) Archivele Statului, Golgota, pach. VII, No. 8.

www.dacoromanica.ro

FUNDATIUNI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT.

873

Copie intru toate asemenea. Hrisovul lui Radu Voevod pentru afierosirea manastirii Golgota la sfanta manitstire a Schimbarii la Faca dela Meteor. Intru Hristos Dumnezeu credincios, laudat si de Dumnezeu iubit lo Radul Voevod, fiul lui Mihnea Voevod, cu mila i harul lui Dumnezeu stapanitor i domnitor a teat& Tara-Romaneasca, si inca si al celor de peste munti, a gasit cu cale Domnia Mea cu buna vointa a Domniei Mete, din

suflet curat si luminat, cu care ma inchin Domnului nostru Isus Hristos, care m'a cinstit si m'a invrednicit de Scaunul parintelui mieu raposat, iata deci am dat acest hrisov prea cinstit inse§ manästirii ce se zice Meteor, uncle se cinsteste amintirea Schimbarii la Faca a Domnului nostru Isus Hristos, ca sa-i fie metoh acelei manastiri sfanta manästire ce se zice Golgota

la care se face pomenirea Schimbarii la Falk cu toata averea ei, misatoare si nemiscatoare, pe care i-a afierosit-o Domnia noastra, si cu Tiganii si cu toate mosiile pe cart le-a inchinat la dansa boierul dumnealui Nicolae Vistierul, toate acelea sa fie stapaniri si lucruri nedesfacute ale sfintei manästiri Golgota. Iar sfanta manastire Golgota sa fie metoh al Meteorului, cu toate cele ale ei, miscatoare si nemiscatoare, §i st aibt carmuirea si supravegherea si grija ei parintii dela manastirea Meteor ca sa se aleagit egumen de acolo din fralia lor i sa-1 trimeata la metohul lor Golgota ca sa fie egumen §i sa o caute i st o carmuiasca precum se va hotari de

parinti, si sa nu aiba voie si putere nimeni, nici din neamul mieu, nici din neamul boierului dumnealui Nicolae Vistierul, sa desfaca si sa iea ceva dela zisa manastire Golgota. Deci i noi am %cut juramant ca dupa. savarsirea Domniei Mele pe eine ar darui a-1 darui Dumnezeu Sfantul cu Domnia ca sa fie stapanitor i Domn al Terii-Romanesti, ori din neamul mieu, ori din alt neam, vä rog intru numele lui Isus Hristos ca, dad yeti cinsti si intari acest hrisov, cum s'a scris mai sus, pe unul ca acela Domnul Nostru Isus Hristos sa-1 cinsteasca i sa-1 pazeasca in intarirea Domniei lui, si in veacul viitor sa-i mantue sufletul ; iar, dm& n'ar cinsti si n'ar intari acest al nostru hrisov de intarire si ar ciilcà si strica lucrurile acestea oranduite, atat Domni, cat si boieri, ori altul careva din neamul mieu, unii ca aceia sá fie de trei ori anatematisiti, i sa fie afurisiti de Dornnul Hristos si de cei trei sute si optsprezece de Dumnezeu purtatori parinti din Niceia si de cei dela celelalte sfinte sinoade, i st ne parim cu ei in ziva cea de pe urma a Judetului. 7105, Aprilie 13. Am pus si marturi la hrisovul de 1'41: -I- Pan Dragomir Mare Ban de Craiova. Pan Stanciul Marele Vistier. Pan Hrizea Marele Vornic. Pan Preda Marele Logofat. ± Pan Mihul Paharnicul.

t t

www.dacoromanica.ro

874

N. IORGA

In acest thnp hramul insus al Golgotei era sfanta preobrajeanie a Domnului Dumnezeu si Mântuitorului Nostru Isus Christosn (1). MAnAstirea era bogatä, având mai multe sate si vaduri de moara, la Thrgoviste, la care se adauge acela «pe care 1-ati fostil miluitil SArbanü Voevodil pe jupang Isari Vist. la nunta, Canal 1-ati fostii cununatan. Isar (2) o vânduse pentru 3.000 de aspri, §i ail scris6 la sfánta proscomidie 6 nume dreptil 6.000 aspri, i aicea aü scrisil la sfanta rnAnAstire a lui Lavra cea Mare ce s numeaste Metehoril, la care iaste metohil sfanta mArCastire dela Golgotha: la aCastá Lavrá Mare, la Metehoril, asa s'au asäzata ein (3). Casa lui Cernica Vornicul in Taxgovi0e, cu pimnita de piatran, ajunse si ea, prin cumparAtura, in stáphnirea c'alugärilor (4). Pe acelas timp intrá in stäpanirea Golgotei i mill locil de stAnh dá la munte, dupre apa Ia1omii, de la curmäturi, din(' izvorulü curnaturil, pana, mai oboru, Ini latü i mu lungu, cu fagetulti i cu bradetulü pan& inu apa Ialomiti i pán Inü hotarulii muntelui Paduchiosulul, alu Glodeaniloriin (5). 0 prävälie in Targoviste e intäritä, la 15 Iunie, de Mitropolitul Luca (6). Era si un «metohil dela moara Golgotei o (7).

Prádatá de aCraiul cu Unguriin (lipdAk Ck 8rpurm) (8), in 1610-1, manästirea se refacu. Ea birui, cu ajutorul Vlädical Teofil, in lupta cu sfanta manAstire Panaghiian (9). Arhivele Statului p5.streaza o mare parte din actele privitoare la aceastä manastire, dar trebue s atragem atentia dupa d-1 B5,-

nescu, in notita sa citatá asupra acestor cuvinte ale eruditului Grec care a descoVerit comoara istoricA a mânästirilor tesaliene: «Foarte multe afierosiri, documente i condici ale manástirii Gol(1) ibid., No. 10.

(21 Actul lui in greceste, din 1-hi Ianuarie 1608 (aril, se aflA tot acolo

eine. tiklact

tbv Wm, Too irkkot) 6Tcori p.o5 ix6peaev 6 Esppreiv BosOaccp.

(31 Traducere a lui «Lupp. dase[Mii] slov.i din 1749 (cu cifre); ibid., No. 13. (4)1bicl., No. 18. Se pun la pomelnic rudele lui: fra0i isurorile, Fratea, Tudorachi, Udrea si soija, Chiajna, Musa. Originalul lui Cernica, cu pecetea lui, In pachetul V, No. 8. C5I Ibid., No. 25.

(6) ibid., V, No. 17.

(7) Atestat dela «Dragula judetulit cu 12 pbrgari dm5 orasuld Tärgovistrip, 4 Noemvrie 7116, Cu mArturia lui alvana judetulti celil bStrn, chira Fote odd bittrbn si alta chirg Fote, fe6oru1a popei Neculii, i popa Nenciula si popa Dumitru fe6oruhl popei Barbului si Nica cupetula si Maosind cupetu si Radulg) (ibid., No. 29'. 18) ibid., I, No. 3; cf. No. 4, unde se dä i numele lui Gabriel Báthory. (9) Act al lui, din 7 Main 7152 ; ibid., No. 7.

www.dacoromanica.ro

IFITNDATIDNI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT.

875

gota se afla astazi la MeteoreD (1). Se citeaza, actul din 2 August 1772 prin care Ghicu1e0ii dau «mama stanga» a Sfantului catre sincelul din Constantinopol Hrisant, ((dela rranastirea Nascatoarei de Dumnezeun, pentru 700 de lei (2). La 1836, egumenul Efrern «ce a fost trimes dela .Meteura», face& c1opotn4a, §indilia, innoiä tavanul, dada chiliile deasupra pori1or i casele cele rnarin, ingrijindu-se §i de zugraveala (3). IV.

A treia mânastire munteana inchinata la Meteore e Bucovatul oltean. Condica manastirii, scrisa de Dionisie Eclisiarhul, dascal slavonesc (4), zice astfel in Proimion: «Sfantul dumnezaescii 15.00,0 ce

sa nume0e BucovMulil, in care sa praznue§te hramulil Sfantului ierarhil Nicolae, care iaste inchinatil la sfanta manastire Varlaamil de la Meteora arata, pisaniia ctitoreasca cä iaste zidita dinü temelie de fericiti ctitori Stepanii Vel Ban, Inpreuna, cu thull ElI Parvulii Vel Clucer, la curgeria anilor 7082, In zilele lui Alexandru Voevocl, Iliul Mircei-Voda: deci acestii slánti laca01, fiindü länga vestituhl ora. Craiova, iaste politiel cea mai mare mangaere, nazuind spre inchinaciunea stantului hramü, lulndti i vazduhil curatil sänatatii

de pre langa curgerea apei Jiiului... Blagoslovip parinpi calugari nu o aü para,sitil a sa, pustii päna in sfar0til, ci trimi01 de la lavra, purtatori de grije párinti viindü, s'air straduit5 de nu o aü lasat spre prapadenie de istov». Distrus de carjalii la 1781, arzand actele, Bucovatul a fost refacut de egumenul Daniil. Povestea lntemeierii de Stepan Banul §i fiul Clucerul Parvu,icare inü pe o vara dupa mama a lui Mihnea Turcitul (5), fata Lucretiei Frangopulo, o cunoa§tem din felurite izvoare. Numele de familie al lui Parvu, cum II dau scrisori contemporane ale familiei domne0i, aRechiacanan, pare a II Ita§canu, din Ra§ca. 0 lnsemnare din vre-

mea cand Oltenia era austriaca da 0 data inchinarii la Sf. Var(1) L. c. (2) Ibid., p. 617. (3) Studii i doc., XV, p. 101, No. 271.

(4) «Masta iaste a 22 de oondice scrise de mines. Data e 5 Decernvrie 1813. Pomelnicul (p. 14) are pe : Mexie, Anastasia monahla, Dionisie iermonah, Constantin, Gheorghie, Crestina. (5) Aceste Ancae, XVIII, p. 7

i

urm.; Iorga, Inscripfii din bisericile Romanies:, I,

pp. 213 5.

www.dacoromanica.ro

876

N. IORGA

laam, 1588 (1). Am ch. utat o In .zadar In actele mAnAstirii, pästrate la Arhivele Statului. V.

La 1-iu Martie 1797, Mitropolia BucureOilor primia, dela lea,chipá Vacarescu, poetul, suma de 500 de lei, Indatorindu-se a plata ve§nic dobAnda pentru amid la «sfanta i venerata manastire a celui Intru sfinp párintelui nostru Visarion fAcatorul de minuni, zise a lui Du§cu (Aoticncou)»; Intr'un act deosebit, Vacarescu aratä cá fat& de aceastä manästire, care pastreaza capul Sfântului, ((clan ajutoriul caruia am vazut multe minunln, are o evlavie specialá (2). Inca din a doua jurratate a veacului al XVII-lea, se dAduse manastirii un privilegiu, care fu necontenit confirmat In cursul intregii epoce a Fanarioplor (3). Aceasta nu era singura legatura intre Tara-RomAneas35, §i c5.lugärii dela Duqcu. Ei aveau In stapanire doua m'anastiri muntene: Nucetul i Bradul, aceasta din urma In ora011 BuzAu (4). Ctitori la Nucet sunt jupaneasa Neaga qi parcAlabul Gherghina (5).

Pe acesta-1 cunoa0em: la Curtea lui Radu eel Mare el joacá un mare rol, find frate cu mama Domnului; cetatea Poienarilor ii era Incredintatä. Traditia lui Neagoe se IntAlne0e deci §i aicea(6). Inca din 1501, Radu Intäria. privilegifie Nucetului InAltat de «cinstitul dregátor i unchiu al Domniei MeIe i incredintat ingrijirii egumenului Ilarion (7). Un ginere al sau, DrAghici, flu! lui Danciul, zis Cogoa0, ridica pretentii de Domnie i fu spAnzurat la Constantinopol inaintea Banului erban (8). Cu un «Bann acesta sau altul--e in legatura, intemeierea celeilalte posesiuni muntene a manastirii dela Meteore, de0 cladirea de astAzi vine numai dela sopa lui Serban Cantacuzino Vornicul, varul lui BrAncoveanu. ClAdirea lui Gherghina a fost ea InchinatA? Ne indoim. Se vorbeqte de refacerea pe care, dupit avremea de resmirita i cutre(1) Studii qj doc., V, p. 143, No. 79. (2) ibid., III, pp. 85-6, No. XX. (3) V. adausul. (4) Lauda ei de Chesarie Daponte, In Hurmuzaki, XIII, p. 281, N. 7. Dtqcu (Ntotiantov) Insä, ibid:, p. 290, no. 370. (5) Studii i doc., XV, pp. 362-3. (6) Hurmuzaki, XV, p. 178 si nota 1. (7) St. Nioolaesou, Documente slavo-romdtm, p. 9. (8) Ibid., pp. 11, 61-2.

www.dacoromanica.ro

A nanästirii

PUNDATIUNI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT.

877

muren, aü oranduit-o qi_sprijinit-o cu banil lor trei negutitori greci ale caror nume nu se tin minte», i opera lor a tinut pan& la 1840, subt arhimandritul Gherasie (1). Credem cä acestia vor fi indeplinit

aici opera de legaturä cu Meteorele pe care la Golgota o indeplinise Nicolae din Ianina Vistierul. E probabil c. inchinarea s'a facut 0 la Nucet subt Radu Mihnea, intaritorul acestei mai vechi datine. SA adaugim la acest dinthiu memoriu §i o larnurire privitoare la Trescavita. Aceasta manastire macedoneana are In pecete, slavone§te, numele lui qtefan, in Hristos bine-credinciosul Craiu i de sine stapanitor al tuturor Sarbilor, al Romaniei §i al terii bulgätitluri cari sunt ale lui Dusan Inainte de Imparatie. Caresti.», lugarii mai pastreaza hrisoave dela acest Tar sarb pentru Mace-

donia §i dela fiul sax Uro, ea toata tarn, saxbeasca, greceasca

si

a malului Marii» (2).

Acesta e Ins& sotul Domnitei Anca din Arge. i aici, prin urmare, legatura Intre o mai veche traditie sarbeasca i aceea, incepand chiar cu acest al XVI-lea veac, a Romanilor poate sa se observe. Am gäsit7o la Athos, am constatat-o In Vlahia cucerita de Dusan qi dam de dansa acuma i In aceasta regiune macedoneana. Cu privire la manastirea sarbeasca Orescova ('Opetaxon), notip,

din Starinar(3) nu ne lumineazá asupra legaturilor ce a putut st aiba ca Neagoe. uMenorlinan find metoh al acesteia, n'ar puteà fi cunoscuta decal prin cercetari locale. Cuqnita exista,, dar, ca 0 in ce prive0e Inca neidentificabila a Cathescan-Cuceina, nu s'a cules Did o inscriptie ori insemnare de documente ce s'ar pastra acolo. (1) Studii i doe., XV, pp. 99-100, no. 268.

(2) Dupa Heuzey, in Annuaire de l'Association pour l'encouragement des eludes grecques, 1875, an. IX, pp. 320-1, In Veis, 1. c., p. 572. (3) 0 cunosc printr'o indicatie data de d-I Jirei:ek elevului sat', Varintele diacon N. Popescu.

www.dacoromanica.ro

Io. N.

C.

V.

(Milostiu bojiiu Io Costandin Nicolae Voevoda i gospodind vsei zemli vlahiscoe. Minunat iaste Dumnezeu intru sfintii sAi, carele prin. mijlocirea lor, ca pren niste organe si vase curate si alease ale SfAntului Duh, pricinuiaste necontenit mAntuiri de boale si de dureri norodului gm, neamului crestinesc, pren toate locurile si in tot chipul slAvind pre alesii lui cu indestulare de minuni, dandu-le darul tAmaduirilor fiestecdruia dupA masura darului lui fl[risto]s, precum zice apostolicescul cuvAnt. Din carei si stialntul marele arhiereu Visariond acum in vremile de apoi s'au cunoscut vreadnic lams al preasfantului Duhil, ca si intru el sA fie minunat Dumnezeu si proslAvit prin darul ce i-au dat a tAmadui de boala cea naprasnicA a ciumei pre cei ce scapA la el cu cucerie si cu rugAciune cAlduroasa si fierbinte. Al caruia sfAntul cap sA afla cu cinste la sf[A]nta lui mAnastire ce A numeaste Dusco, in eparhiia lui Larisis, unde sl cinsteaste Arita Preobrajenie a Vomnului si Mantuitorului nostru H[risto]s. Care sfAnt si durnndzeesc odor, Domniia Sa rAposatul intru fericire parintele Domniei Meale Io Nicolae Alexandru Voevoda, la vreame de mare trebuinta, in Domniia Domniei Sale, cu cucerie 1-au adus aici in Tart, find poezitA Tara de boala ce s'au zis mai sus, dupre judecAtile lui Dumnezeu ceale necoprinse. Si, den darul Duhului Sf[A]nt cazAnd, la rugaciune cu credintA cAtre aceaste sfinte moaste a marelui ierarh Visarion, s'au tAmAduit Tara de acea tictlosie si periciune a norodului, aratAndu-se sfAntul grabnic folositoriu. Drept aceia si Domniia Sa, din nAstav dumnezeesc indemnAndu-se, au rAnduit si au hotarit ca sit aiba aceastA

mAnAstire care sl numeaste Dusco si pArintii de acolo mila pre an dela Vistieriia TArli t[a]l[eri] 150 pentru ajutoriul lor, find spre ajutoriul tuturor deobste. Si aceastA milA ce s'au zis au hotArAt si au asezat ca sa o dea Vistieriia in WO anii neincetat, ca o datorie necurmata, la lunie; iar pArintii de acolo Inca O. aiba datorie netAgAduitA ca, oricAnd ar fi trebuintA TAW de

www.dacoromanica.ro

FUNDATIUNI RELIGIOASE ALE DOMNILOR ROMANI IN ORIENT.

879

aceasta sf[A]ntä carea (1), la vreame naprasnica ca aceaia, i le-ar scrie bl[a]go-

cestivii Domni cei dupa vremi ca sa o aduca, far& de niciun feliu de pricini sa vie cu ia aici in Tara. Pentru ca aceasta, mila de aceaia s'au facut: ca adeca parintii sa se ajutoreaze la ne voile lor, iar Tara O. se foloseasca de ajutoriul sfAntului la vreame de nevoe. Care hrisov aducAndu-1 acum parintii dela aceasta stialnta manastire la Dornniia Mea, Domniia Mea Inca cu mare osArdie si bunä voirel-am innoit spre veacinica pomenire a raposatului aceluia iros(2),

parintelui Domniei Meale; i pentru ca si Noi i alti iubiti frati ai Nostri Domni in urma Noastra sa ne pomenim acolo, la sfântul jartveanic, neincetat, ei

sa aiba datorie osebita a rug& pre Dumnezeu in toata vreamea pentru

buna starea i intarirea Tarai. Dupre aceaia rugam i poftim pre iubitorii de Hristos Domni carii din mita lui Dumnezeu vor obladui Scaunul TarAi-Rumânesti dupa Noi, sa intareasca i sa adevereasca aceasta mita ce s'au facut la acea sf[a]nta manastire pentru cinstea sf[a]ntului i pentru ajutoriul i fo-

losul de obste, ca si Domnul Dumnezeu prin rugachmea sf[a]ntului sa le intareasca D[omniia si] obladuirea cu pacinica 1inite. Iar c[arii d]in D[o]mni, de orice neam ar fi, s'ar ispiti sá curmeaze i sa stramute aceastä mila de acole, ca un ierosil sa fie supt blestemul MAntuitorului Nostru Hristos i Dumnezeu

al tuturor, avAnd Ora§ la a doa venire a lui pre toti sfintii si pre minunatul sf[A]nt Visarion. Deci, de vreame ce toate asazamânturile blagocestivilor Domni sa intarese si sa adevereaza cu hrisoave si cu diplomata (3) ale Domniilor Sale,

Noi, dupa mare mita lui Dumnezeu, care ne-au cinstit cu treapta Domniei Tarai-Rumanesti, adeverim rnila ce s'au zis mai sus cu acest hrisov al Domniei Meale, spre vecuirea tuturor celor ce sa coprind intru el. Si am intarit hrisovul acesta cu tot Sfatul ci[n]st4ilor i credinciosilor boiarilor color el

mari ai Divanului Domniei Meale: pan Iordache Cretulescul Velichii Spatariu, i pan Barbul Merisanul Velichii Dvornic, pan Constandin Vacarescul Velichii Logofat, i pan Antonache Velichii Vistiiar, i pan Ianache Roset Velichii Comis,.

i pan Mihalache Roset Velichii Postealnic, i pan Constandin Velichii Paharnic, i pan Constandin Ramadan Velichii Cluceriu, i pan Constandin Brancoveanul Velichii Stolnic, i pan Grigorie Filipescul Velichii Serdariu, i pan. Costandin Velichii Slugeariu, i pan Barbul Vacarescul Velichii Pitariu. Si ispravnic Constandin Vacarescul Velichii Logofat. Si s'au scris hrisovul acesta in anul d'intaiu al Domniei Meale, aici, in orasul Scaunului Domniei Meale

in Bucuresti, de popa Stanciul dela Toti Stintii, la anul dela Zidirea Lumii

(1) IC6p1, cap. (2) Erou.

(3) Plural grecesc: acte, c5r0.

www.dacoromanica.ro

880

N. IORGA

7240, iar dela Nasterea Dornnului si Mantuitorului nostru Is. Hs. in luna lid Martie in patrusprazace zile.

leat

1732,

lo. Costandin Voevoda milostieiu bojieiu gospodinil (ss) Io Costandin Voevoda. L. P.

I

cazuta

(ss) Costandin Vacarescul Vel Logotat RptINTEHOMS.

La 18 Fevruarie 7250 (1742) Mihaiu Racovita. adauge : «Deci, si Domnia Mea, a-011dd la acestii de minuni facatoria sfantil mult a. evlavie asupra acestii slInte manastiri, din nastavti dumnezeescu cu ra.vna, m'arn indemnatu si am mai adaos la sranta manastire Inca cu t[a]l[erIJ 50 peste mila ce arata maT sus, si fac peste tot t[a]l[eri) 200». Ca marturi : lordachi Crelulescu Vornic, Constantin Dudescul Logoilat, Antonache Ban, Manolache Spatar, Grigore Greceanul Vistier, Barbul Vacarescul Clucer, Iordache Postelnic, Stefan Dudescul Paharnic, Radul Crelulescul Stolnic, Iordache Comis, Vasilache Sluger, Draghicean Pitar, ispravnic fiind Dumitrasco Racovita al doilea Logofat §i scriitor «MihaT Logofatul sari Tome! Babeanil». Arhivele Statului. (Mánlistirea Nucet,

www.dacoromanica.ro

pach. XX, 67.)

FUNDATILINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR DE

N. IORGA Membru al Academiei Romftne.

gedinta dela 30 Ianuarie 1914. I.

Intr'un memoriu precedent s'a vAzut ce datoresc lui Neagoe VodA

mânästirile Tesaliei si Macedoniei, in cari el urmA ca ocrotitor si impArtitor de daruri Tarilor si Crailor sArbesti cu earl se inrudisa prin cAsAtorie. Poate . si aiurea se vor putea, gäsi urme ale munificentei crestine fArA pAreche on care a Impärtit veniturile bogatei Teri-RomAnesti.

Oricum, subt urmasii lui Neagoe care axle& si mAnAstirii Sf. Ilie lAngA Pogdoriana Epirului 300 de lei pe an in 1513 qi alte lAcasuri sfinte din RAsArit furA atrase in cercul binefacerilor pornite dela Domnii nostri. In Salonic chiar, mAnAstirea Vlatadon, clAditä de doi frati cretani,

se invrednici, la 15 Fevruarie 1587, de ajutorul lui Mihnea, acela pe care-1 rugau de milostenie si cAlugArii dela Meteore. Avem Inca actul slavon care cuprinde dania de 2.500 de aspri in numele insus al Domnului, dar si in al tatAlui, Alexandru VodA, in al evlavioasei sale maice Ecaterina, In al Doanmei sale, Neaga, si in al fiului iubit, «de inemá fiiu den rodul Domnii Melen, Radu Voda. II si darn aid, in traducerea romAneascA prin care ni s'a pastrat (1).

In lucrarea sa recenta, Topographie de Thessalonigue, d-1 0. Tafrali a dat IntAticlarea de astAzi a bisericii Vlatadon sau eVlateon» (Ceaus-Monastir), veche construcp acoperitA cu tiglà, avAnd un turn jos asemenea cu al bisericilor tArgovistene din secolul al XVII-lea

si subt stresinA o garnitura de cArAmizi scoase cu muchea afara, (1) Biblioteca Academiei Române, doe. 251X1V, cf. aceste Anale, XVIII, p. 38; i Hurmuzaki, XI, p. 901. Analele A. R.Tont. XXI 171.Memoriile &cf. Istorice.

www.dacoromanica.ro

56

882

fq. TOR6A

ash, cum le intAinim in cladirile lui Mateiu Basarab. 0 reclädire cu bani i mesteri dela noi n'ar fi cu neputinta,, desi aceleasi caractere se af15, si la alte biserici si paradise locale. Imi pare rau eâ n'am la inderratfa i lucrarea descriptiv5, a lui P. V. Papagheorghiu, Ectopcxck x.c.ti apxci.toXoTcxeL, aparut5, la Atena In 1912. Sfanta Anastasia, dámáduitoare de otravAn, [tot TiFic eATEv4

escauXovEwqc 'AvchatoteEcg

cpapp.uxoXgrpiac,

se pare, e cea de-a doua rnamastire

din Salonic care se folosl de veniturile Terii-Romanesti. Ea e descris5, de acelas Papagheorghiu in anul VIII din ByzantinischeZeitschrift (1). I se inchinar5, la noi biserica Sf. Joan din Focsani, schitul Golesti, din judetul Râmnicu-Särat, i biserica bucurestean5, Udricani.

Mai multe acte ale mAnástirii focsänene pomenesc legatura cu uSfanta Velicago (sic) Mucenica Anastasia ot Solon» (2). Ctitorul e Grigorascu Vod5, Ghica, din a doua jumátate a veacului al XVII-lea, despre care se spune c5, el a uzidit-o i InAltat-o din temeiun (3),

cum se vede, de alminterea, prin actele de danie din 26 August 1664 si 16 Aprilie 1673 (4). E acelas Domn care a dat privilegiul cel mare pentru toate mânästirile Athosului, i e aproape sigur c5, tot el a fost si cel care a inchinat lacasul sau de pomenire, asezat pe pämântul muntean al Foccanilor, departatei rnânästiri din Salonic, care-i va fi cerut sprijinul. In adevar, Pelimon aye& cunostint5, de actul prin care Dosofteiu, vestitul Patriarh de Ierusalim, Intaria, cu

bla,st5,m, In acela an 1664, afierosirea chtre «tämäduitoarea de otravuri D (5). E interesant s5, se sae ca, dac5, Ora astázi s'a pAstrat biserica, de multe ori refa,cutk care tine loc si de catedral5,, zidurile manästirii, arse In 1854, au fost «vandute prin licitatie Eyreului Alpern, pe un pret de nimic» i distruse de acesta pentru a scoate piatra ; clopotnita, seàpat5, de Vandali, a fost apoi si ea däraznata, In 1905, upentrticA ajunsese a fi un depozit permanent de murdariin (6). Golestii ca i Udricanii athrnau de manástirea din Salonic numai pentrucb., In veacul al XVIII-lea, fuseserá alipite de Sf. Joan din (1) Plans°. xxxi. Cf. ibid., p. 174, nota 4; pp. 171, 192 si urm. (2) Caian, Istoria oraqului Focfani, 1906, p. 246. (3) Ibid., pp. 232, 246, 247. Egumenul Filoteiu dela 1685, ibid., p. 165. De dAnsa atárnii, printeun metoc, i mosia prahovean5. Ploiesciorii, pe Teleajin (ibid., p. 133). Precista din F'ocsani fusese inchinatä de Nicolae Mavrocordat la Vatoped (ibid., p. 104). (4) Ibid., pp. 82-5 (dui:A Pelimon, Memoriu, pp. 95-102). (5) Ibid., p. 79. (6) Ibid., 1). 80-

www.dacoromanica.ro

Sr-J..

VIINDATIVNILE DOMNILOR ROMANI IN EMIL

88a

Focsani (1). Cea de-a doua e fundatia din 1734 a Clucerului Udricanu (2). In sfarsit Inca la 1840 un Tesalonicean, Timoteiu, arhiepiscop de

Troia (Troados), Innoitorul bisericii, era egumen la Sf. loan (3). II gasim i ca daruitor de candela la Udricani (4). La 1716 boierul, din capuchehaielacul Moldovei, care intovarasia pe cruntul Vizir Gin-Ali Pasa, venit s5, recucereasca Moreia asupra Venetienilor, vazif i Salonicul, cu a corfosul mare si latD, cu acetatea dela poalele munteluiD, cu straji», si cule», cu urloaiele», stravechi ce aduceau apa, cu stalpii de marmura» ai Turcilor cuceritori si manastirile crestinesti, de lacuesc calugari i calugarite D, cu bisericile a i Mitropolia frumoasa, In care intreg sa af1á trupul, moastele lui Sfeti Grigorie Palama i icoana lui Sfeti Dimitrie,

zugravita dupe vremea vieii lui i ferecata cu argint fácatoare de minunin (5). El nu se gandia Ca dintre Romani va fi peste o jumatate de veac arhiereul chemat a face slujba inaintea acelor moaste i acelei icoane facatoare de minuni. In Aprilie 1745, Paisie, Patriarh de Constantinopol, care avea nevoie

de sprijinul dragomanului Portii, pe atunci Moldoveanul loan Callimachi, fost Calmasul, dädea, dup5, moartea Mitropolitului boanichie, acest Scaun tesalonicean lui Gavriil, fratele dragomanului, care fusese Rana atunci mare-arhidiacon al sau si se deosebise ca «barbat cinstit, cuvios si cuviincios intru cele sfinte, in trupeasca lui infatisare si in obiceiurile sufletului, si cu evlavie la cele sfilite, din tanära vrasta, imbracand ingereasca shima» (6). Pana la 1760, (And fratele sau, ajuns Domn al Moldovei, ii chema inapoi In tara, dandu-i Mitropolia in locul lui Iacov Putneanul, el carmul aceastä mare Biserica straina, In fruntea careia prezenta sa era asa de neasteptata. Dupa obiceiul timpului, el plea, din Salonic luand cu dansul pungile de bani cu cart vanduse mostenirea sa unui cleric grec gp,ta sä jertfeasca pentru aceastä onoare si chstigul unit

cu dansa (7). (1) Cf. ibid., p. 78. . (2) Iorga, Inscriptii, 1, p. 290, no. 711. (3) Caian, 1. c., p. 76. (4) lnscriptii, I, p. 291, no. 713. (51 Cronica expedifiei Turcilor in Moresa 1715, atribuit5 lui Constantin Diichiti, ed. N. Iorga, Bucureeti 1913, pp. 26-8. (6) Inrga, Documentele Callimachi, 1, pp. 399 407. (7) Ibid., p. cxiv; Echos d'Orient, anul V, p. 212; anul VI, p. 297.

www.dacoromanica.ro

884

1. Io ROA

Legaturile cu Epirul ale terilor noastre nu sunt vechi, aceasta provincie balcanica, in care, pe Fang& foarte multi Albanezi, träiau

si atatia Romani, chiar In orase, find orientata, nu spre Nordul dunarean, ci spre Italia, si In special spre Venetia, stapana odinioara i pe acestalalt mal adriatic. Dar, la mijlocul veacului al XVI-lea, o Domnita, flia a lui Mircea Ciobanul si a Chiajnei, se despartia de puternicul Mihail Cantacuzino Saitanoglu, pentru a lob, dupa Indemnul lui boasal Argyropulos, fost Mitropolit de Sa-

i acum Patriarh de Constantinopol, un Albanez de nastere, pe nepotul acestuia, Stamati (1). Ceva mai tarziu, din Janina Insas venl in Moldova un Zotu, fiul lui Tzigaras i coboritor dupa mama din alt neam fruntas, Apsaras cunostintele lui de ccarte greceasch pi turceascan II ridicara, la treapta de Mare Spatar, apoi de Vistier, pi Petru Schiopul faca dintr'insul ginerele sau, dancru-i pe singura fata, Domnita Maria (2). Cunosteam toata vie* lui, Inainte si mai ales dup.& fuga In Apus a socrului : desi el cladise langa, manastirea socrului Mai dela Galata manastirea sa, care, Inainte de a fi refacuta cu cheltueala lui Vasile Voda Lupu si a fiului Stefan (3), se chema manastirea Zotei dela Hlincean (zenet: saXcE Ionic

XXEnCe) (4), mormântul i se vede Inca lângä biserica Sf. Gheorghe a

Grecilor din Venetia, si piatra-i fu pusa de fratele Apostol, un Inseninat negustor, foarte cunoscut In acest oras, om oarecum cult si sprijinitor de lucräri literare (5). Sá aclaugim ca un Toma Cremidi, Epirot, era imprumutatorul lui PetrU Schiopul (6) si ea Nicolae Vistierul din Janina juca un rol pe langa Radu Mihnea (7). Apostol Tzigaras fu unul din ctitorii de manastiri din patria sa: prin testamentu-i, care ni s'a pastrat, el lasa daruri bisericii de acolo (8). Era i nevoie, pentruca In acest timp crestinii din Ianina avura sa sufere prigoniri. (1) Cf. Hurmuzaki, XI, p. vi; XIV, pp. 55-6. (2) Dosoteiu (Ierotein) de Monembasia, 13:6Xiov teroptxOy, reprodus si In Hurmuzaki,

XIX, p. 85. Chipul säu, din acea carte, in Hasdeu, Cavente din batrani, I. (3) Inscripfii, I, pp. 108-9. (4) Hurmuzaki, XIX, p. 121. (5) kid., XI, passim.. (6) Ibid., pp. 663, 666, 669, 671. (7) Aceste AnaleD, mai sus, p. 634, no. DCLXIV. (8) Am tipfirit west testament In Literatirt i arta rontdna pe 1900-1, p. 177 si urm.

www.dacoromanica.ro

FUNDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR.

885

Mai tarziu urmatoarele lacasuri din Ianina Isi aveau posesiuni in Tara-Romaneasea : Tthv irccripow, a Sfinfilor Peirinfi, de care atarna Sarindariul, biserica lui Mateiu Basarab, acum darbnata, din Bucurestiodata socotita ea o podoaba a orasului (1) si metocul ei, Balamucii din Ilfov, precum si manastirea Mislea, si ea in ruina, dela focul care, Bunt vreo douázeci de ani, i-a stricat zidurile. De Katziket din Ianina era legata manastirea Dedulestii, ,din judetul Ramnicu-Sarat. In sfarsit si biserica Velets din acest ora§ avea, la noi sehitul Babenii, de care atarna si alt schit, Bordestii, in acelas judet al Radunicului-Sárat (2). Nici un oras din Peninsula Balcanica

nu trageh, de sigur, asa, de marl venituri din Principate. Cáci trebue sa adaugim daniile in bani cari, si pe vremea lui Constantin Brancoveanu, se faceau la manastirea «dela Ianina, ce o zice la Ostrov», in suma, de 3.000 de lei, si la a Panaghiia Dorahani langa Ianina», care primia 4.000 (3). Editia din 1699 a «Pravoslavnicei Marturisirin cuprinde si inchinarea catre Domnul milostiv din partea Focolarilor greci dela cele doll& scoli din Ianina (4). Lang& Ianina,

manastirea Sf. Ilie, zisa Zitsa, Zita, avea marea manastire bucuresteana a Sf. Joan, pe locul Casei de Depuneri de astazi (5). Ar trebui cercetari la fata locului pentru a se putea sti data cand aceste biserici si manastiri s'au impartasit intalas data de darnicia Domnilor romani ; multe din mânastirile inchinate lor, disparand, n'au lasat macar aete cari sa ne poata, sta la indemana. De alminterea numarul Epirotilor asezati la noi se facea tot mai

mare, si ei pastrau uneori si legaturile cu Venetia de unde venisera. Se poate zice chiar ea prin ei ne-am apropiat de marea cetate italiana a negotului oriental. Zotu Tzigaras merge& la Venetia intre ai sai, carora mai mult decal altor a Greei» le apartinea biserica Sf. Gheorghe. La 1715, &and era la Bucuresti insus Mitropolitul de Janina, Ieroteiu, bogatul zaraf Nico Papa, prieten cu agentul venetian al Brancoveanului, Nicolae Caraiani, rasa 200 de tel «la manastirile din tam mea» si 100 acestui Mitropolit chiar : era un Albanez curat, ale carui rude se chemau Tzanta, Aspra, (1) Chesarie Daponte asamänfi Golia din Iasi en aceastA biserica bucurestean&: KaBiug tb Espavulprov =ail BomoapsaTion (Hurmuzaki, XIII, p. 280, n-le 2, 5), In trei epigrame. (2) Lesviodax, Istoriabicericeascei, pp. 464-5. (3) Studii 0 doc., V, p. 363. (4) Bibliografia rons. vecho. Cf. si lucrarea, citata mai jos, a d-lui Filitti, p. 123 si urm. (5) Amalia Papastavru, 'H Zitaez (carte inaocesibi1A mie). Cf. si Chesarie Daponte, In Hurmuzaki, XIII, pp. 293-4, §i Lampridis, linerponntic, VI, p. 8 si urm., 39 si urm.

www.dacoromanica.ro

886

IL IORGA

Lamaris. Si totus familia era asezatA mai de mult in tail, de vreme ce mama zarafului era immormântata la biserica Ste lea din Bucuresti (dispärutA si aceea). i fiul s&u, Panaiti Nico, urmas in zArAfie, era In corespondent& cu Ianiniotii din Venetia, ca Teodor Ioannu, cu familia Glykys, 'care a dat vestiti tipografi venetieni, de subt

teascurile cArora iesirà atatea carp grecesti, pentru biserica si pentru popor. In Bucuresti traia pe atunci si Inca un Tzigaras, Dimu (1). In sfarsit la 1731 se judecà un proces Intre Panaiti Nico i mostenitorii lui «Statie Alfangiul, negut5.toriu1 de Ianina», «amestecat la slujba ocnelorn : negustorul Andreiu din Ianina, ruda lui Static), primise Inthiu sarcina de vechil (2). La Brasov. venia Mihalachi Kontoiani, Condoiane», i fratele Para, a chror sorA, Chirata se zicea oarbanAsaste» Tana (3). In sfArsit mai tArziu i Compania Grecilor din Sibiiu. cuprindeb, Albanezi din Epir, ca acel Aristodul Nicolau Guma (Notip.a.), din Janina, «emb xtopEou Neyciao4», care muria in vrasta, tanAra la Sibiiu i era Ingropat Yang& biserica din Groap& la 1808 (4). In Ianina se nAscuse i Pano Maruzzi, mare negustor venetian, cu afaceri intinse si la noi, pe care-1 ridic& averea asa. de sus, zaraful

!mat Rusii, al cAror agent la Venetia a fost, II cAsAtorirA cu flica lui Scarlat Vod& Ghica si a Doanmei Ruxandei, adApostit& ca VAduva la ei, In Moscova (5). Si dela Ianina era acel tipograf al lui Vod& Mavrogheni Nicolae Lazaru, care incepii sA lucreze la tipografia lui din Curii-Cesmè. Ianina dAdii terii in sfArsit i un Mitropolit, pe Dosofteiu Filitis (6), si el incepuse, la 1769, ca arhimandrit al manAstirii Inchinate Sf. loan. Un lAudAtor al sAu nu uita sA pomeneascA pe vechiul rege Pir si coloniile cari In pärtile Ipirului s'au tras preste catAva vreme din neamul nostru», vaditä aluzie la AromAni, care nu mirà la o inteligenta, asa de vioaie ca a lui Naum Ramniceanu (7). Si (1) Studii si doc., IV, p. 85, nota 1. (2) Ibid., p. 83, no. mown. (3) Brasovul i Romdnii, pp. 416 qi urm. (4) 1bid., XIII, p. 181, no. 616. La 1643 scrie la Golgota a1ug5rul Zaharia din Ianina .dela Lozetzip (ms. 1434 dela Simopetradin Athos ; v. (Jatalogul d-lui Spiridon Lampros, I, p. 128) Un Constantin din Ianina scrie la noi In 1714 (ibid., p. 187, no. 2146). (5) Hurmuzaki, XIII, pp. 191-2.

(6) Istoria literaturii in. sec. al XVIII-lea, I, pp. 373-4. (7) 1bid. Cf. I. C. Filitti, Afezdmelatul cultural al Mitropolitului .Dositei Filitti, Bucureeti 1910.

www.dacoromanica.ro

FIINDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR.

887

Mitropolitul, murind fu3ar in Brasov, 1ás un venit de 2.000 de lei

pe an scolilor din Pogdoriana, locul säu de nastere, si din Zitsa, unde i se pusese cartea In man& (1). i biserica SI. loan Teologul, unde-i erau immormantati parintii, primi o renta anuala (2).

Cu Pogoniana relaple Terii-Romanesticaci si aici e vorba nurnai de dansa, si nu de Moldovatrebue sä fie dela Inceputul veacului al XVII-lea. Atunci, In Domnia lui Radii Mihnea, binefacátorul cálughrilor dela Ivirul Athosului, se aseza MORI In Moldova, pe la 1599, apoi la Dealu, ca egumen al manästirii cu vechile

morminte domnesti, un Mateiu, episcop, «Mitropolit» al Mirelor de pe coasta Asiei Miciurmas al Sfantului Nicolae, al citrui hram era la

Dealu, «Sfantu-Nicolae din vii», avand ca loc de origine aceasta Pogonian6.. Dela el cunoastem o activitate literarä destul de Intins5, variatk cuprinzand versuri de cuprins religios i o interesantä cronich a Intamplarilor petrecute la Munteni In zilele sale (3). Din Pogoniana erau membrii familiei Pepano, cu care ava legAturi stranse Constantin Stolnicul Cantacuzino, prefacand si In romaneste testarnentul unuia dintre dâncii, ctitorul manästirii Márculestilor

dela Mostiste, Panu Pepano (4). El e poate acel ajupan Panán in casa cäruia se coborise Cantacuzino la Venetia, pe vremea &and era numai un tanár student doritor do invAtaturä apuseana (5) ; la 1672 plata tiparul cärii, apárute la Valentin Martali Venetianul, in care se cuprindeau stihurile compatriotului säu Mitropolitul i unchiul care-i lasase averea, Dona sau Donea Pepano, cläditorul, la 1661, din lemn de carpen, al manästirii pomenite, isi Mateiu (6).

facuse banii prin negotul cu Venetia, unde sttii o parte din vieat5, (7). (1) ibid., p. 62. Manastirea vecina, 1.1wciEvou, fu facuta. de I. Simota din Pogdoriana,

wzat in Moldova; Lampridis, 1. c., p.13. (2) Filitti, 1. c., pp. 94-5. (3) V. lstoria literaturii ronittne in secolul al XVIII-lea, I, p. 28 qi nota 4; II, p. 609 si arm.

(4) Operele liü Constantin Cantacuzino, pp. 13-8. (6) Ibid., p. 7. Daca nu e de cetit: sale jupanului Pana. Gonduli ieromnimonD. Un ieromnimon Balanosp iscaleqte i ca martur in testamentul citat; p. 18. (6) Ibid., pp. xxxvivu. Cf. Studii i doc., XXI, p. 94 gi urm.: in penultimul aliniat de pe p.94 s'au suprimat din gresealä la tipar, dui% alsprbvile lui Mihaiup : geditia din 1683, care reproduce pe acea data dep. (7) Operele lui Constantin. Cantacuzino, p. xxxvu. Editiile urmatoare, pana la aceea din 1785, sunt la casa Glykys, ai carei conducatori erau din Ianina.

www.dacoromanica.ro

888

N. IORGA

cu o Evanghelie pe pergament, ManAstirea Molybdoskepastos, din 1585, dela Isar §i Mateiu Postelnicul Stylu qi Dryanu de acolo aveau in Principatul muntean schiturile Bradu (BuzAu) i Codreni (Ilfov). Sà amintim in sfarOt cA i lucrarea, an& cronicA munteanA

in versuri, a Vistierului Stavrinos, alipitA la aceea a lui Matbiu, care e continuatorul acestuilalt poet cronicar, e opera unui Epirot. In adevAr el ne spune Insuq la sfarOul poemei sale cA e «din tara Malsianei, din locul ce se zice Delvino» (1), Delvino al vestitului Ali Pma din Tebelen. i adauge cA in apropiere se aflä manAstirea Sfantului loan Teologul, undo qi-a Mout, de sigur, invatAtura. Din Pogoniana era qi acel Mitropolit Eftimie care iscAle0e intr'un act din 1708 i in testamentul zarafului epirot Nico, la 1715 (2). AceastA manAstire a Sf. Joan nu va fi fost lipsith de ajutorul Domnilor

munteni, precum nici aceea din Pogoniana, careia Brancoveanu ii trimitea 3.000 de lei pe an (3). Inca de pe vremea lui Brancoveanu (4), vechea bisericA, astAzi nimicitA, a lui Ghiorma Banul,

din a doua jumAtate a veacului al XVII-lea, atarna de Pogoniana, §i de aceea-i qi zicea poporul : «biserica Greciio. Dar, dna «manastirea Gura de langa PogonianaD ajunse a-qi avea, intro lAcaqurile

inchinate pe pArnantul Terii-Romane0i, Stavropoleos, manAstirea bucure0eank i schitul musceleanu Valea (5), aceasta se datoreqte faptului cä un cleric «den eparhia Pogonianii, den satul ot Ostanita», Ioanichie arhirnandritul, probabil dela «Grecii», fu, la 1724, ctitorul bisericii care Ilia apoi dela un innoitor, episcop titular de S tavro-

polis, traitor dupA jumAtatea veacului, numele subt care e cunoscut& astAzi (6). Ioanichie era, Inca la Bucure0iapArintele Stavro-

poleos»la 1731 (7). Avand astfel un popas la Bucureqti, Mitropolitii de Pogoniana se oprira adeseori, pe mai mult timp, In terile noastre. Astfel intalnirn la 1780-805 pe Antim, un «proin», un fost Mitropolit, sfintind §i (1) Makocav41 dj xu;pa Too, Itur: AEk6ivoo p.Tp:8%; ed. Papiu, Tezaur, I, p. 326.

(2) Studii i doc., IV, pp. 77-9, 83-7. (3) /bid., V, p. 363. (4) Condica Brdncoveneascd la Arh. Statului, pp. 167-9, 1173; in Ionescu Gion, Istoria Bucurestitor, Ducuresti 1899, pp. 193-5. Dupti Lampridis se neau de Molyb-

doskepastos. (5) Lesviodax, 1. C.

(6) Inscriptii din bisericile Romdniei, fascicula a II-a, p. 356, no. c., pp. 219-21.

Gion, Z.

(7) Stwlii fi doc., IV, p. 83, no. LXXVU.

www.dacoromanica.ro

916.

Cf. Ioneseu

FUNDATITINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR.

889

preoti in Capita la munteanä, pe Dionisie, ales la 3 Iu lie 1806, in Bucure§ti chiar (1).

Intre rrârastirila epirote pe cari le ajuta Brancoveanu era §i aceea dela «Brodet, den targul ce sa% chiam5, Policeanii, Intro Arghiroeastro, Mouth, dá Pogonat Imparatp ; ea nu primia, mai putin deca 9.000 de lei pe an (2). Din acest loc venise acel Jitnicer Manoli Politzanos care se Intarnpin5, In Moldova la 1794 (3). Din Argyrokastron era apoi poetul de Curte al lui Nicolae Mavrocordat, Mitrofan Gregoras, care muri In Bucure§ti In 1730 (4). Intamplátor §i clericii de acolo poposiau, ca la 1796, pentru a sluji In bisericile Bucuretilor (5). IV.

Din paxtile macedonene nu odat5, veniau, pentru ajutor, episcopi, slavi §i greci, cari §i eamâneau la noi, macar pentru cata,va, vreme. Astfel Intro arhiereii cu cari, dup5, fuga Mitropolitului Gheorghe Movi15. §i a episcopilor favorabili dinastiei izgonite, Mihaiu Viteazul puse la cale ierarhia bisericeasca a Moldovei, e i unul de Vodena: Teofan (6). Pe la star§itul veacului al XVIII-lea Inca, de prin 1780, indeplinia functiuni biserice§ti in Capitala munteana Daniil de Zihne (Zqvciiv) (7).

Din Kastoria, care e i patria probabilá a lui Nicodim, incepatorul curentului cdrturAresc in vieata calugarilor romani, veni subt Brancoveanu, jucând un rol insemnat §i in cursul negooiatiilor de

pace dintre Tarul Petru §i Turci la Prut in 1711, un Gheorghe

Kastriotul, care se face& a fi rud5, cu celalalt Castriot, Scanderbeg, eroul Albaniei, pe cand el era de fapt nurnai originar din Kastron (Kuctpuircilc) (8). Ora§ul ski de na§tere nu-1 uita, ci astfel, dup5, ce, (1) Condicc& sfdntd, ed. Ghenadie, p. 337; Al. Lápëdatu, Catagrafics bisericior bucureftene (din Biserica Ortodoxä RomAn6D, XXXI), Bucureqti 1908, locurile arkate la p. 57, subt Antim i Dionisie. (2) Studit i doc., V, p. 363. Diplomele dela Duca,*erban Cantacuzino qi Brancoveanu, dupl Lampridis, in anexe. MAnAstirea Prodromul lángá mánAstirea Opainavolv e fácutb, la 1614, de Nico LogofAtul §i Pfiuna, cu copiii Preda, Petra§cu i Maria, zugrAviV acolo. (Lampridis, I. c., p. 16 i nota 1). (3) Documentele Callimachi, I, p. 587, no. 36. (4) Hurmuzaki, XIII, p. 188. (5) L6.p6datu, 1. c., p. 28.

(6) Studii i doc., IX, p. 31; Hurmuzaki, XIV, p. 111, no. ccvn. (7) Lfip6datu, locurile arAtate la p. 67. (8) V. §i Hurmuzaki, XIV, p. 371 qi urm.

www.dacoromanica.ro

890

N. IORGA

in Iu lie 1704, acest Mare Comis muntean facia danii Scaunului patriarhal din Ierusalim i scolilor puse subt ocrotirea lui (1), el lutemeiè alta scoalä, in Kastoria, pe Fang& biserica Maicei Domnului zisa TOt) MoCe6Exou, la 20 Martie 1708 (2), depuind pentru sustinerea lor la aceeas Zecca din Venetia, unde i Domnul sau aveh, atatia bani in

siguranta, 2.332 galbeni, unde epitropi erau acei dela San.Giorgio dei Greci ; i Mitropolitul Kastoriei avea sa-si iea partea din renta ce era, sa rezulte (3). Deplangand «nenorocirea extrema a neamului nostru, al evlaviosilor crestini, si mai ales a compatriotilor (nutpunaby) lui ce locuesc in partite Kastoriei», silnicia tiranicaD, Zosimas, arhiepiscopul «de Iustiniana, de Ohrida, de Dacia Mediterana, de Ripenia (sic!: Turevokg, Ripensis), de Prevalitana, de Dardania, de Mesia Superioara i celelalteo, urrnasul Patriarhilor de Ohrida de pe vremuri, Intarià aceasta hothrIre (4). Si, in sfaxsit, ultimul act era scris de Ioasaf «din Moscopolenvestitul centru aromanesc, «Corita i Selasphoros» (5). La 1715, Hrisant find Patriarh de Ierusalim, acest Scaun Iuà supravegherea scolii din Kastoria (6). V.

Odata, pe la 1760, Atena a avut, dupa marturia unui calator englez, un arhiepiscop roman, valah», de sigur din partile macedonene sau lesaliene (7).

Dar mai ales Moreia ava dese atingeri cu terile noastre, si de acolo a venit dascalul bucurestean Neofit (8). aiurea am semnalat ctitoria la a sfanta lavra ce este in mijlocul Moreii, in Tinutul ce se chiama Kalavryta, pe care-I pastoreste sufleteste arhiepiscopul de Tzernitza», a lui Vasile Lupu,

i

in

numele Doamnei Ecaterina si a amanduror flilor (9). Aici e vorba de o cladire din nou; aiurea s'au dat ajutoare. (1) Legrand, gpistolaire grec, pp. 68-63; Hurmuzaki, XIV, la aceasta data. (2) Legrand, 1. c., p. 81 si urm.; Hurmuzaki, XIV, la aceasta data. (3) Legrand, /. c., p. 84 si urm. ; Hurmuzaki, XIV, la aceeas data.. Se si recomandau cetiri din god trei poeti, Hrisolora, Caton si FochilideD; Legrand, Z. c., p. 87. (4) Ibid., p. 90 ; Hurmuzaki, la aceasta data. (5) Ibid. Daschlul Metodie dela Kastoria, pe la 1720; Hurmuzaki, XIII, p. 187. (6) Legrand, 1. c., pp. 199-203; Hurmuzaki, XIV, la aceasta data. (7) Chandler, Voyages, III, Paris 1806, p. 23: aLe siege archiepiscopal était alors occape par un Walaque, nomme Barthelemy, qui l'avait acheté depuis peu (c. 1760) a Constantinopleb. (8) Hurmuzaki, XII, p. 187. (9) Studii i doc., XI, p. 113 si urm.; aceste aAnaleD, t. xxxvi: a Vasile Lupu ca urmator al ImparatilorD.

www.dacoromanica.ro

FIINDATIIINILE DOMMILOR ROMANI IN EPIR.

891

Astfel la vestita manästire a Pe§terii-celei-Mari, Megaspileort, fun-

datie imperialk anterioarä veaeului al XIV-lea 0 care primise in 1674 dela Sultanul Mohammed al IV-lea un privilegiu care-i fixa, tributul la 6.000 de aspri, iárnanh.nd ca pe urmä, la 1798, Patriarhia de Constantinopol s'o faca stavropighie a sa (1): se trimiteau venituri ale vinariciului oltean, in legaturà cu cele afierosite biserica Vlah-Saraiu din Constantinopol, metohul säu, de care va fi vorba indata. (2). Egumenul amandurora d'aruià arenda0lor vinäriciului 0i icoana manastirii moreote (3). «Mile le dela Megaspileonv se psastreath i dupa' másurile ce atinserä, la 1821, ca o pedeapsa pentru Eterie, 15.capri1e grece0i (4). Altfel Moreia, care dadii Ierusalimului doi dintre Patriarhii cei mari ai veacului al XVII-lea, trimetea la noi destui negustori qi candidati de boierie, fa'r6, ca ei s5, fi jucat ins'a vreodat'a rolul aparte care deosebeqte pe Epiroti.

.1a

VI.

In Tracia numárul manästirilor era restrans, i insemnalatea lor, cercetarea lor de credincio0 pentru icoane fac'atoare de minuni, pentru moaqte vestite, cu mult mai mici. Aiurea (5) am dat §i in facsimile actul roniânese prin care Constantin Mavrocordat, ca Domn muntean, dädea, la 5 Maiu 1732, 200 de bolovani de sare dela Ocnk dupa' un vechiu obiceiu, i, in acest caz, ca o urmare a daniei unchiului, Joan Voda, §i a tatalui, manästirii dela Silivri, «sfintii §i dumnezee§tii manastiri den(' cetatea Silivrii, care i Scaunii de Mitropolie iaste, unde s pr'aznuia0e hramulti preasfintii stäpanii noastre raseatoarei de Dumnezeu

,

pururea Fecioará Mariia». Pentru ecre§tinii de ispravsä e de acolo va fi aezat un dascál de eline0e, ceeace «iaste o facere de bine de ceale mari neamului creqtinescun plata cu 80 de lei pe an dela Camara domneasca.

La Sozopole (Sizeboli) era vechea man'astire a Prodromului, a Sfântului Joan Botezatorul. La 1624, Radu Mihnea, autorul atator (1) Miklosich si Muller, Acta, Patriarchatus, II, pp. 195, 201, 219 ; Zacharia, von Lin-

genthal, lus graeco-romanum, II, p. 703 0 urm. (2) Corespondenta lui .Dimitris Aman, pp. 36-7, 38. (3) Ibid., p. 47, no. 126. (4) Ibid., p. 81, no. 203. V. rid ibid., p. 196, no. 93. (5) Aceste gAnale*, XXXV, Apendice in, pp. 166-8,0 plancra.

www.dacoromanica.ro

892

N. IORGA

Inchinari, creatorul acestei datine, putem zice, Ii alipeste mânastirea de lânga Iasi a lui Aron Voda (1), cara a se gandi ca sotia ctito-

rului, mort In Ardeal, la Vint, unde fusese Inchis, si ingropat la Balgrad, In biserica lui Mihaiu Viteazul, traeste Inca In acele päri (2). Peste doi ani, In Martie 1626, Miron Barnovschi, continuatorul In

toate privintele al lui Radu, Intaria aceastá legatura si trecea astfel el Intre acesti iefteni ctitori de mana a doua (3). Calugarii români, izgoniti de Gavriil, noul egumen, reprezentant al Sozopolitanilor, se plansera, la Scaunul domnesc, aratand dropsi

turile lor mai vechi si dovedind c. noua capetenie a manastirii n'avea chemarea de a-i izgoni. Actul lui Miron Voda, din 25 Aprilie, fu dat Ins& In favoarea Grecilor (4). Moldovenii nu se lásara, ci

trecura In Ardeal, de unde se Intoarsera, nu numai cu scrisori dela Doamna 1W Aron, o Cantacuzina, cu tot numele ei de Stanca (5), dar si cu interventia puternicului principe al Orli, Craiuln Gabriel Bethlen. Nici astfel nu izbutira Insä fara de statornica evlavie a Domnului Moldovei catre lacasul Sfantului loan din Sozopole si fata de dorinta lui de a nu se stria, aceasta hotarIre a Inaintasului. Se facü parlsilor numai concesia de a se putea adapostl la Hlincea, capata,nd si saizeci de falci de vie pentru Intretinerea lor (6). VII.

Fiul lui Radu, Alexandru Coconul, trecut de grija parinteasca In pomelnicul Sozopolitanilor, era sä hotareasca Ins& altfel in ce priveste manastirea lui Aron Voda. Se pare ea tatal sau insu§ constatase pustiirea manästirii Sfântului Nicolae, scalcata de Turd», si adapostirea calugarilor la Precista din insula Chalke MO, Constantinopol, cu voia Patriarhului, care Instiintase chiar despre aceasta pe Domnul MoldoVei. La 20 Martie 1630, Alexandru Voda, (1) Hurmuzaki, XIV, pp. 117-8, no. ccxvIti. (2) Veress Endre, Erddlyorszdgi pdpai Icövetek jelentései VIII. Ketemen idejetôt (1592-1600) (In aMonumenta Vaticana Hungariaepl, Budapesta 1909, p. 294: at morto Aaron prigione nel castelio di Vincz, dove Sua Altezza gli haveva conceduto da alcuni mesi in qua che stesse seco anco la moglie,et ha ordinato che si sepelisca nella chiesa

valacca di Alba-Giulia, con le solennia che loro usano alli principip (raport din 30 Iunie 1597).

(3) Hurmuzaki, XIV, p. 119, no. ccxx. (4) Ibid., pp. 119-201, no. ccxxii. (5) Hurmuzaki, XII, p. 340, no. ccccLxv; Inscrigii, II (Studii fi documents, XV), p. 179, no. 488.

(6) Ibid., pp. 120-2, no. ccxxII.

www.dacoromanica.ro

PIMDATIT/41it DOBINILOR ROMANI IR 21,11t.

893

pomenind cu despret tanguirile de odinioara ale aunor calugari sarbin,

pune In. legatura Mewl moldovenesc cu cea din urma manastire greceasca (1), de care apoi nu s'a mai deslipit pana In zilele noastre. Dupa ce Moise Movila adause, la 26 Maiu §i 27 August din acela§ an, Intaritura sa (2), numai unii dintre Fanarioti se ocupara, de manastirea decazuta. Pe la 1784 Inainte calugarul Dometian din Chalke, ajuns arhimandrit §i egumen, se Ingriji bine de laca§ul ce i se Incredintase «pusfiu qi cu totul goln, neavând a nici rogojina sä a§tern, nici u§a sa Inchid, nici moara, nici hele§teun, mo§iile find In mare parte vandute, i totu§ o datorie baneasca impovorand pe Aroneni: el trebul sä dea cartile de slujba, pastrate Inca, qi sa re-

faca 'Ana i pomelnicul, ceeace se vede dupa Infakarea istorice§te neoranduith a acestuia In opera de refacere i Intarire de arhiereul Teoclit al Euchaitelor (Ekattaw), care-i urmase, ea aproestosn, la 1809 (3). Cat prive§te Insä§ manastirea dela Chalke, refacuta in parte de Mare le Dragoman §i prieten al lui erban Cantacuzino, Panaioti Ni-

care e i ingropat acolo , ea adáposti o vestita §coala, la care a invatat pe la 1820 0 Gheorghe Saulescu. kussios (41

Cu aceasta am ajuns la insulele Marii de Marmara §i ale Arhipelagului. Numai In parte, poate chiar In mica parte, putem fi In stare a reface daniile domne§ti ci boierecti catre dansele. Rtim, dintr'o notita Intamplatoare intr'o culegere de sorisori orientale, facuta de Germanul Nicolae Reussner, ca Milo§ Voda, fratele lui Alexandru al Terii-Romane§ti §i cunoscut pretendent din a doua

jumatate a veacului al XVI-Iea, se Moil, In 1573, ctitor In Chios, la manastirea, insemnata, Ma Movib careia, find In Constantinopol, el li cumpara, prin Jacob Paleologul, o mocioara, pe care o confisca, apoi Pia li, sangiac al insulei (5). Din Chios i-a venit lui Mihaiu Viteazul insuc, prin Ragusa, unde fusese agent de negot al (1) Ibid., pp. 126-7, no. ccxxvi. Cf. Spiridon Lampros, Catalogul mss. din Athos, I, p. 184. (2) Hurmuzaki, XIV, 'p. 128, no. ccxxvm. V. i ibid., no. ccxxvii. Intre ctitori e pus Petru Schiopul (de Radu, nepotul säul, i gIanculD (sic), ei Constantin Movilb, si Doamna lui Dabija Voda, Dallna (Inscriptii, 1. c., p. 179, no. 488). (3) Ibid., pp. 179-83. Se pomeneste In Insemnbri si egumenul Chiril (ibid, no. 495). Mitropolitul Gavriil Callimachi apare In acel pomelnic ca ocrotitor al lui Dometian. (4) Hurmuzaki, XIII, p. 165. (5) Dupi Reussner, Epistolae turcicae, liber IX, X et XI, Frankfurt-pe-Main 1590, pp.

146-7, In Hurmuzaki, XIV, p. 86, nota 1.

www.dacoromanica.ro

894

N. IORGA

Mircestilor, Banul Mihalcea, care iscaleste IllatCcov, ck7c6

iar mai apoi Caragea

lj

Mov (1),

e de crezut ca, el va Li fäcut danii

la manastirea inzestrata, de Milos Vodä.

La Rodos, unde stäti" multa vreme ca surgunit, Mihnea, nepotul lui Milos, va fi avut si graja Mitropoliei grecesti de acolo. Petrecerea In Cipru a lui Petru Cercel si a fratelui sau Petraseu, a lui Iancu Voda (3), n'a putut sa fie cu totul far& urmari pentru lacasurile ortodoxe de acolo. St amintirn ea% in persoana Mitropolitului Luca,al lui Radu Mihnea intaiu episcop de Buzau, Bise.rica munteana capata un arhierarh care nu pierda niciodata legaturile cu poporul sau i cultura lui, deci poate nici cu insula de

unde-si tragea obaxsia : sera la 20 Martie 1588 un manuscript grecesc, ca episcop, pomenind, ca totdeauna, calitatea lui de Ci-

priot (4), 0 avem dela dansul o Psaltire, pe care o ispraveste, la 7143 tocmai, ucenicul satin arhiereul Jacob (rap' ap.06, laxthCou cipxte*)c, xoci itioti 6vTOC OttiT06

1.11.0031Z05) (5).

Cu Chios n'avuram a face iarhs pana In vremea Fanariotilor, cand insula, ca i Ciprul pentru Gheorghe Moruzi, asasinat la Larnaka, servl de loc de surgun al fruntasilor Grecimii ce ocupa tronurile românesti. De aici era originar i acel lacovachi Rizu, care fu ginerele lui Grigorie Alexandra' Ghica. Lesbos, In sfarsit, e patria familiei Giani. Fiul Marelui Primicheriu Joan Tzanis, ufruntasul filozofilorn, de numire patriarhalä, autorul de versuri pretuite, fu parintele lui Manole Voda, pe rand Domn al Terii-Romanecti si al Moldovei (6). [Ina i Insulele lonice dadura pe Sofronie Licudi, din Cefalonia, laudatorul lui erban Cantacuzino (7). (1) Hurmuzaki, XIV, p. 67, no. cxxxix. (2) Ibid., XII, iscalitura dela p. 500-1, no. DCCC. (3) Hurmuzaki, XI, pp. XLIV. Pentru Evangheliariul lui Radu GramOticul din Maniceqti, Hasdeu, 112 Columna lui Traian, 1882, p. 78 i urm. Pentru gramatica greceasca

a lui Petru, fiul lui Petru Cercel, pastrata la Biblioteca Regala din Dresda, Archiva societtifii ftiintifice i literare din Iai, IV, p. 260 t51Q).si urm. (4) Spiridon Lampros, Catalogul mss, din Athos, I, p. 421, no. 3963. Un manuscript de mina lui dat lvirului la, 1624 (data e si dela Hrisfos); ibid., p. 279, no. 5505. Vezi -

cel dela 1594, ibid., p. 100, no. cLxxvIii. (6) Lampros, Catalogul mss. din Athos, I,, p. 128, no. 1435. V. romelne in eecolul al XVII I-lea, 1, p. 28. (6) Hurmuzaki, XIII, p. 192. (7) Ibid., p. 193 si urm.

www.dacoromanica.ro

i. Istor4 literaturii

PtYNDATIIINILE DOMNILOR ROMINI IN EMIL

805

La 1714, egumenul mAxastirii Bràncoveni, care nu atarna, de Locurile Sfinte ale IlásAritului, era un Grec din Paros, Neofit (1). M5.-

nastirea trebuia st ispraveasca av'and, la 1842, ca egumen pe Teodosie din Trapezunt (2). Aici, la Paros, care d'aduse pe dragomanul flotei, Constantin Ventura, thiat pentru cauza lui Mihaiu Racovita (3), se pastreaza Inc& hrisovul,

in cuprinsul ce urmeaza, prin care cel mai vestit din fiii moderni ai insulei, Nicolae Vodá Mavrogheni, trecut prin postul de Dragoman al Marinei, inchina fundaVunile sale bucurestene In legatura cu biserica Izvorului Thmaduirii, Zoodochos Pighi (Za)oaoxo4 ityrit), In-

temeiatá de el pentru adäpostul taranilor ce yin la Thrgul de afark rnAn6stirii parAsite Hekatontopyliane, si aceasta cu hramul NA scátoarei de Dumnezeu, ctitorie, dupa legendá, a Sfintei Imparatese Elena, ca multumità a descoperirii, capätatä prin vis, a locului Crucii (4): Io Nicolae Petru Mavrogheni Voevodil II rnAph

31MAH RAtIKHCK06.

Fiindca ding mica noastra varsta amil avutil deosebita ravna de a lucra si a creste si a infrumuseta ori pe unde ne-aii invrednicitg Dumnezeg cu orice dregatorie, dupa cumil ne adevereazá cuvântulii cele ce 'Intl fapta sa vadg maT pe la toate ostroavele Mari! Albe, miluindu-ne acumg Domnulg Dumnezeg cu Domniia acestel de Dumnezeg pazite crestineasca obladuirT a Tarix-RuminestT, nu ne-amii lipitii inima de bogatiT, ci ne-amil socotitü, [nu] ca niste naimitl

si trecatorT, ci tocmaT ca ung stapanitora adevarata si parinte obstii si cu grija pentru cele de folosii si cu osirdie spre cele de infrumusetare si de podoaba M politii. Pentru aceia, nesocotindg greutatea cheltuelilorg Domnii, de inca'n ani,i1g celi.1 dentaig in... prinii orasii infrumusetare si pa ding afara si pa ding launtru dupL. raurT si cu ape ding fantanT necontenita curgatoare, si inteacestg ang amg pusü toate silintile, cu cheltuiala insasT ding punga Domnii Mele, si amg adusg ape de la izvoarale otil CretulestI §i amg facutg cea mai 'Ina! fantana afar& pe drumulg ce zice la Pod[ulg] Mogosoai, care fiindii afierosite suptg ocrotirea NascatoareT de Dumnezeg si Pururea Fe6oare1 Marii, si alcatuindu-o ca o maid. a tuturorii celorlalte fantanT ding nauntru ding politie, s'ad cinstitg cu numele IzvoritoareT de tamaduirT fantanT;

pentru aceia, rascumparindii cu a nostra cheltuialá totg loculg cuprinsuluT dupa'nprejurii, adica stanjini(sic) in lungu si(sic) mai Wit de la manästirea (1) Ibid., p. 187, no. 2146. (2) Inscripfii, II, p. 75, no. 209. (3) Hurmuzaki, XIII, p. 189.

(4) In facsimile foarte sters (inteligibil numai pe alocurea) si tn traducere francezt la f3lancard, Les Mccoroyeni, Paris 1903, I, p. 567 zi urm., p. 748 si urm.

www.dacoromanica.ro

896

N. fonGA

SfIntuluT SavviT, dupl cumg insusT zapisulg adevereaza, amü ziditti deasupra foisoril foarte frumosii, dupe cumg sa vede de totT, ami säditg §i gradinT, amü facutg i namestiT pana prejura, si, vazanda discoliia lacuitorilorg de macinisti, pentru inghetatul DambovitiT iarna, i lipsa ce sa pricinueste de paine, amti WW1 i treT moil de vántg, Inca mg randuitil §i obora de vite i de vanzare facatoare, afara dinü curte Lunea i Joia, de -doua on intr'o saptamana, iara i pentru inlesnirea cumparatorilorti, fiinda Ioculü maT naltg i maT uscatil de nu sa face tina, dial care sa pricinueste truda §i necazti crestinilora ce ving la acestii targa cu bucate i cu cherestele, §i maT virtosti avindti i indestularea de ape, atätti pentru oamenT, catti §i pentru dobitoace, i toata alta lesnire, i aranilorti i targovetilorg, unde cu ajutoru luT Dumnezeg amti ziditg i biserica de piatra intru cinstea i praznuirea sfinteT stapaneT noastre Nascatoare de Dumnezeg i pururea Fe6oareT Marii, spre a avea lac* de a siidea (sic?) si a sa inchina ceT cucernicT §i cu evlavie, i, de acil intrända Ina politiia BucurestiT, deosebita de impärMsirea apeT ce amü facuta i dumnealorii cinstitilora i credinëosilorti boerilora Domnii Mele pe la toate locurile cele trebuin6oase i dapartate, amg fäcutg fantanT ding temelie i le-arna data apa ding dastulti pentru lesnirea [no]roduluT i, facindu si domneasca carte, si puinda i peste, am daruit-o cu indestulare de izvoare, intinzindu-ne cu adunarea noroduluT pana spre podulti TarguluT de afara. DecT, pentru a se putea tinea aceste facerT (?) toate nestramutate, nestricate i apa de a curge necontenitg, amü socotitii Domniia Mea, din preuna cu Preasfintiia Sa parintele Mitropolitü i cu iubitora de Dumnezeg parintiT episcopT i cu totT dumnealoril velitT boerT, i omit oranduita una iratg fAra de paguba Camara VistierieT i Para de greutatea tariT saii

cea maT mica suparare a cuT va fi, dupa cuing prin deosabita hrisova sa arata, ding care ama orinduita intäiü suiulgiulul celuT mare si celorlaltI suiulgiT leafa cu deosabitg hrisovil i entemimenuluT ce este la acea maT sus numita fantitna, adeca a IzvoruluT TamaduiriT, pa luna tl. doulzecT si trel scutelnicT i pazitoruluT de acolo (?), i de hazneaua si de cismeaua de acolo, pa luna tl. cinci si, de va mai prisosi, cu 'ncetti incetti sa sa faca i zidire

dupa inprejura, afierosinda la numita sfanta biserica venitul cantaruluT celuT mare i adetul pamantuluT i vänzarea vinuluT i venitul morilora i gradiniT impreuna cu scutelnica, atat pentru gradinT, cata i pentru Mita* ca sa fie destule..., tot acareturT i veniturT neclintite ale acestiT sfinte bisericl de la numita cismea, i oranduim ca toate acestea sa fie in purtarea de grija a iubitoruluT de Dumnezeti Sfintiia Sa parintele episcop ala Ramniculul, chira Filaretti, ca unulti ce 1-arnti cunoscutg maT cu osardie spre cele de folos si de inpodobirea politii. Insa orinduitul arh. de la numita biserica,ala IzvoruluT Tarnaduiril sa aiba datoriia sa boteze copii i sa cunune casniciT

www.dacoromanica.ro

PRNDATIIINILt DOMNILOR ROMANI IN EPIR.

897

fará de nicio plata, fiindea aceste porunceste Dumnezeil sa sa sävirseasca de preotT fara de plata, precurat insusl Hristosil aü zis ucenicilora : in dar al luatil, in dar s dacT, far de numaT sa priimiasca de la botez si de la cununiT cite o piine pentru osteneala sa, i sa sa rnultameasca ca le-ar face cu indestulare. I-am oranduit6 Domniiii Sale in..., cumil maT sus arata, care aceasta stinta biserica a IzvoruluT Tarnaduirilor, cu toate acareturile cismeliT de la numita biserica ca o zidire a noastra, o afierosim i inchinam la sfanta si dumnezeiasca minastire ce se numeste Ecatonpiliani de la ostrovu Paru, la care sa cinsteste i sa praznuieste Adormirea sfinteT stapanil noastre Näscätoarel de Dumnezell i pururea feóoarel Marii, ce este zidita de sfanta si provoslavnica Imparateasa Elena, undo aü binevoitil a... arata i privi sfanta

Imparateasa Elena loculil preacinstiteT si de vie*" facatoare elate crud... Aceste minunile ce-ail aratat Dumnezeil, ne sit cade tuturor crestinilor de obste... a..., carele, in vremea ce neamu crestinesc castiga alte..., etc... (Restul cuprinde, dupa traductia franceza, expresia datoriei Domnilor de-a impodobi orasele si de a ajuta pe saraci, si lista boierilor, cunoscuta.) [Iscalituri.]

La 1818 arhiereul de Edesa purta, grija fundatiei bucurestene (1). Lacasul din Paros mai avea din partea familiei acolo in insula schitul Sf. Haralamble, al Sf. Antonie, al Schimbarii la fata; al lui Hristos din Padure se tine& de fantana (2). Cad in Paros se vede Inca frumoasa fântana, In stil grecesc, Impoclobita cu sapaturi cari infatiseaza oale cu flori i pauni ce se adapa, pe care e scris nurnele lui Nicolae Mavrogheni: i se zice i azi «Fanta,na Domneascap, desi dateaza. Inca din 1777. Lang& dansa s'a

aflat pecetea cu vulturul muntean a lui Nicolae Spätarul din acest neam (Nx. M.nu N, Dr., nu D..). (3). Tot inainte de Domnie, in 1782, el darui insulei o... cafenea, pentru intretinerea fantanii. A lui e scoala Sf. Antonie de aid. Frumuseta iconostasului dela manastirea pariota arata bine ca a fost Mout, nu numai cu bani dela noi, dar i cu mesteri din Bucuresti. 0 icoana luata dela noi are inscriptia lio. N. IFcp. My. B66. M[a]p[Ea] 6,[6]ti,[va] xt[itrope4], 1788, iv B[po]400]p[s]cti.[T], iar alta :

lio. N. Htp. My. B. Mp. Att. %T. iv 1788, imp& recorriEou PrEwi cipmpocoxpo. Alte podoabe au disparut, ca i inscriptia dela intrare. (1) Thid., p. 749. (2) Ibid. (3) ibid., p. 532 i urm. Analele A. R. Tom. XXXVI.Memoriile Seg. latorice.

www.dacoromanica.ro

67

N. IORGA

808

Elev al scolii din Siphnos, Mavrogheni n'a uitat-o (1).Erà tot numai dragoman al flotei child intemeiè, la 1785, scoala din .Naxos (2), unde fu, la 1780, unul din ctitorii bisericii din Khalandra. La Mykone el isi avea, ca si la Cidonia, coala, din 1781. Doamna Marioara (a lui Scarlat Callirnachi) si Domnitele Smaranda (Manu) si RaRt

nu uitarà aceste cládiri (3). Nicolae adusese in Gel dintaiu asezamant pe dascalul din Patmos, 0

vestita scoalä de aici, làngá manastirea Sf. loan Teologul, isi ava

partea. Pe la 1741-4, cAlugarii dela Patmos vorbiau cAtre Mihaiu Racovip, a doua oara Domn al Terii-Roma.nesti, despre vechiul hrisov, cu care au invrednicit Dornnii dinaintea ta aceastà rnânàstire apostolicä D (4); i se arAtau noului stapanitor grelele datorii, neincercarea la cAlätorie a cálugärilor i i se 'cerea, a se face «GUtor nou i sprijinitor al acelei mânästiri ajunse iii nenorocire, ca sä nu se piardà darurile vechi ale iubitorilor de Dumnezeu» (5). Is&Alia insus intemeietorul colii, autorul «Trarnbitei sfinte» si al «Retoricei», Macarie (6). In sfArsit mAnastirea Sf. Gheorghe Caripi (Kupriv.) din insula Antigone avea, si inainte de privilegiul din 1817 trei pogoane de vii

buzoiene MO ale lui Xenofont dela Athos (7). Pe coasta Asiei Mici, Brancbveanu trimetea ajutoare mânästirii Sumelet, langa Trapezunt, veche fundatie, trAind fara patroni, in sarácie mare. N'am gásit 'Inca privilegii pentru dansa,Sultanul Selim ii fad.' insä daruri (8), dar Mihaiu Racovip ca Domn muntean primi cererea calugarilor saraciti de azurbale» de a li se da ajutorul cuvenit pentru a 'Astra, ctitoria lui Alexe Comnenul, lui Andronic si a altora de demult: doi din frati adusera, aceasta danie, care se marginia la bolovani din Ocne (9). Cel dintaiu dintre Ipsilhntestii caH se ridicara la insemnatate, Triandafil, negustor trapezuntin, fu ins& epitrop la Sumelà (10). Sevastos Kyrnenitul, vestitul dase5.1 bu(1) Ibid., p. 744 0 urm. (2) Ibid., pp. 654-5 (v. ed. I, pp. 858 i urm.). (3) Ed. I-a, p. 855. (4) Hurmuzaki, XIII, p. 363, no. 14. (5) Alta scrisoare (catre loan Callimachi), ibid., p. 364, no. 15. (6) Ibid., p. 186. (7) Ibid., VII, p. 478. (8) Ibid., XIII, p. 306, no. 111. Cf. ibid., p. 301. (9) Ibid., pp. 365-6, no. 17. (10) Ibid., p. 169.

www.dacoromanica.ro

IIINDATIVNILE DOMNILOE ItOktINI IR EI'llt.

890

curestean al Brancoveanului, a isealit totdeauna si a Trapezuntinul». i Theoskepastu, rnanAstirea din Trapezunt, isi avea, ajutoare dela noi (1). VIII.

Venim astfel la leg&turile cu Constantinopolul bisericescsi, bine inteles, in sensul strict al donatiunilor eatre biserici si al Inchingrilor, ad&ugind ca lam uriri generale atata cat trebue ca BA se inteleag& acest rost patronal. Adáugim ca, pentru toat& epoca pana la asezarea lui Mohammed al II-lea In Capita la de pana atunci a Imperiului bizantin, precum, si pentru intala jumatate a veacului al XIV-lea, care, plecand dela Alexandra I-iu, dela Laico si dela Mircea, va duce la Neagoe eel evlavios si darnic fat& de Oriental ortodox si pan& dincolo de marginile st&panirii lui Vasile Lupu, tri-

metem numai la memorii anterioare tipárite in aceste «Anale» (2). Domnii cari, ca tefan eel Mare, raspanditor de danii aiurea, la Athos, purtau zi de zi lupte inviersunate cu Turcii, sprijinitorii acestui Scaun ecumenic care folosia dominatiei lor, nu puteau avea

s& tot fi vrutrelatii stranse, continue, usoare cu Ecumenical,

care, la Sfintii Apostoli (pan& la 1456), apoi in foasta manastire de femei dela Pammakaristos, ctitorie a lui Mihail Dukas Glabas si a sotiei lui, Maria Dukena, Comnena, Paleologhina, Maxim, duce& o existent& destul de modest& (3).

LegAturile Terii-Românesti, supusa, mai de malt si mai deplin Impärätiei, cu a Biserica cea mare soborniceasc& din TarigradD, nu sunt mai vechi decat Radu eel Mare, la dorinta chruia Nifon, fostul

Patriarh de Constantinopolam schitat rolul gm In dstoria Statelor balcanice» (4),veni s& organizeze Biserica muntean& pe baze absolut canonice. Din cauza lui Nifon, invalatorul saa, se gandi apoi si Neagoe, urmasul lui Radu, la Patriarhia constantinopolitaná, acoperind cu plumb nou biserica Pammakaristos, refacand chiliile «Patriersiei» si adaugind «multe daruri» (5). Patriarhi erau atunci Ioachim, Pahomie sau Teolept,fete cu total sterse. (1) Ibid., p. 622. Nu-mi aduo aminte de locul unde am g6sit dania pentru dânsa. (2) Anii 1912, si 1913: memoriile despre Inceputurile Bisericii muntene si despre Vasile Lupu. (3) Manuil I. Gedeon, XpOvoccc To5 rcrapicipxixoti otxoo xcd To5 vaoi3, Constantinopol 1884,

pp. 52-3, 69-60. (4) Válenii-cle-Munte 1913.

(6) Viata lui Nifon de Gavriil Protul, ed. C. Erbiceanu, Bucuresti 1888, pp. 99-100. De atunci a ap6.rut In Anale solida lucrare a Or. N. Popescu despre Nifon.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

900

Pahomie chlatori, duph scoaterea lui, de un rival ce cheltuise

500 de galbeni, in Moldova, si Bogdan Vodh, care era atunci, in 1514 (?), nu vol sh prirneasch macar pe seful Bisericii ortodoxe, desgustat de felul cum, prin pari si simonie, se fáceau numirile si maziliile, dar poate 0 nemultumit de intimitatea dintre Patriarhie si Munteni. Duph alta cronich, el ar fi fost, din potriva, bine primit, 0 tot ash si de chtre Neagoe; dar cea dintal 11 face sh moarà de nhcaz in Tara-Romaneasch (1). Teolept, Patriarhul dela sfar0tul Domniei lui Neagoe, fu dintre cei poftiti, in August 1517, la sfintirea manastirii din Arges, 0 a ThrigrAdeanu1, care iaste Patriarh a toath lumeav, aduse cu crânsul i cinCi Mitropoliti : din Seres in din Sarde, «dela Sardie», din Midia i dela Melenicul macedonean, in Vieata lui Nifon: aMelichin» (3). Patriarhul fácir din noua ctitorie stavropighia sa, a cum ft;i mai nainte se didease

Macedonia,

si sh Meuse In Tismana cu blagoslovia lui Filoftei Patriarhub. Apoi nu mai aflArn nimic pAna, duph vremea lui Petru Rares, in 1540, chnd Patriarhul Ieremia I-iu se pornl chtre terile noastre, cu acelas alaiu de «arhierei si clericb, ca .qi Inaintaqul sari (4). Era, un drum cu insemratate, pentruch el aducea cu dansul «sacosul cel minunat al Marei Biserici i alte podoabe ale Bisericii». Dar pe drum, intr'un «catun» undo poposise, aceste nepretuite comori arsera (5). El insuq nu merse mai departe cleat incunjurimea Tarnovei, unde-1 ajunse moartea. La inceputul anului 1561 ori 1562, Alexanclru Lapupeanu Oz. duia, In Moldova sa pe Patriarhul Ioasaf, inthritorul si liberatorul de datorii al .Bisericii. Erb, vorba de sfintirea manastirii Slatina (7). Duph uzurparea lui Despot, Alexandru, intors in Domnie, Moe& dar Patriarhiei un chivot de argint, care se adhugi la potirul, la cupa si talerul de acelas metal, cari veniau din liberalitatea evlavioash (1) Crusius, Turco-Graecta, pp. 39-152 ; Gesch. des ow:. Retches, III, pp. 203-4. V; qi Hur-

muzaki, XIV, p. 43, n-Ie xcvnvni. Am crezut a e vorba de Pahomie. Pasagiile ofer5 difIcultiati.

(2) Ibid., p. 118.Filoteiu pAstoreqte din 1364 la 1376. El fu deci amestecat in afacerea Tismanet, deft aceasta e o mandstire de datind atonicti. (3) Vieafa lui Nifon, p. 114. (4) Hurmuzaki, XIV, p. 45, no. mum (5) Bat 41X6sy elg Tty BX(Axice# xrci xa6' baby Latps TO anirt brew') iniCsoaay, met ix4rixty ..h xaro6va 'COD, %Ea 6 aixxog 6 Oa.up.aatbq vis Mr-ceders 'Exv1.-riaiac xat &Mon 6pcop.oi vlit 'Elt.

xAncitac; Dosofteiu de Monembasia, BEV,iov latoprxby, ed. 1806, p. 445. (6) Hurmuzaki, XIV, 1. C.

(7) Bogdan, Vechile cronici, p. 11; cf. Gerlach, Tagebtich, p. 393.

www.dacoromanica.ro

PIINDATIUNILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR.

9)1

a acelorasi soti domnesti, a caror mare opera de fundatori la Muntele Athos am pretuit-o aiurea (1). Ca mare ocrotitor al Patriarhiei se arata, insä Petru Schiopul,

ceeace era firesc din cauza petrecerii indelungate a Domnilor ca pretendenfi si mazili in Capita la Imperiului, lutind parte la slujba bisericeascd Duminecile qi sarbatorile i iqind, la numirea lor, din Patriarhie, uncle li se cetiau, dupd, ceremonialulbizantin, lilaniile traditionale impcIrateei. Ca uriei biserici a lui Ii darui deci Petru, in Maiu 1576, o sum& de vase purtand sterna lui cu capul de bou : cazan, tingiri, sinie mare si mica, tipsie, tigái, linguri, sahane, tipsii de iahnie»,toate pentru marile praznice ale Sfintiei Sale (2). Inca prin 1570 putusera terile noastre sa primeasca vizita lui Mitrofan de Cesareia, urinasul meritosului Ioasaf, care Mitrofan adusese de acolo i o astfel de tipsie (3). In zilele acestuia, Petru, care cumparase in Constantinopol casele vestitului bogatas Bali, ruda cu Mihail Cantacuzino, si acesta un daruitor al Bisericii celei Mari, le trecii In stapanirea Patriarhiei, primind pentru aceasta multamirea lui Mitrofan Insu i a intregului sobor de arhierei (4). Intr'un tarziu, In cursul Domniei a doua, Meletie Pigas, ca vicariu patriarhal, se Olià sä-1 vada In Moldova, si nu fu oprit decat de vizita Patriarhului de Antiohia, Silivestru (5). Pe atunci un Milos Voda, Valahul ciungn, era vazut de Gerlach ingenunchind la slujba din Patriarhie ; avea case in Constantinopol, cumparate dela un Hamalogli (6), unde state& cu fiul Vlad. Ca.nd Milos muri, casele ramasera In seama acestui singur mostenitor, care, In preajma Portii, urma staruintele sale pentru Domnie. In acest, timp, dupa moartea lui Alexandru Munteanul, care trimesese danii i la Roma, flu! acestuia si al evlavioasei Perote Ecaterina, Mihnea, pe care-1 chemau in ajutor, cum am vazut aiurea, calugarii dela Meteore din Tesalia (7), statea In stranse legaturi cu Meletie Pigas, care-1 mangaia pentru mazilie, 11 asamana cu (1) Hurmuzaki, XIV, p. 88, no. CLVII. Agh trebue Indreptat In titlul buc5tii. Cf memoriul despre Athos, in aceste Anale pe 1913. (2) Hurmuzaki, XIV, pp. 49-50, no. cm (3) Gedeon, 1. c., p. 149 : at iv Ti VOW 6 ixdp.toev Curb riN AlircrrEaviac.

(4) Hurmuzaki, XIV, pp. 47-9, no. crvII. (5) ibid., pp. 59-60, no. cxxxiv. (6) Gedeon, Z. c., p. 72. (7) Aceste Anale, memoriul precedent.

www.dacoromanica.ro

902

N. IORGA

Alexandru Machedon

i binecuvarit h. acapul s5,u ImpAratesc» (11 6otatXuct crou xs.?ocX-ii) (1). Patriarhul Teolept (c.1514-20) i se infatisase,

ei,

&and Sultanul trirnese un ceaus dupA el, Domnul muntean II fácir

sä ajunga la Constantinopol pe alta, cale (2). Nu e deci de loc de mirare Ca Domnul muntean, luànd si In aceasta privinta rolul ImInca de atunci trebue sa fi fost obiceiul, pe päratilor bizantini care Calinic al II-lea 11 amintià, cu ironie, lui Brâncoveanu, de a se da, more imperiali, Ecumenicului la fiecare inceput de an punga cu 500 de lei si caftanul de postav si atlaz (3)orândul, poate fap, de o noua, hotArire a Turcilor de a vinde la mezat toate bisericite (4), strámutarea slujbei Patriarhului in paraclisul muntean din Constantinopol, Vlah-Saraiu, cu hramul Precistei, zisa MangAietoarea

(Paramythia) si Therapeia; aici se tinir sinodul care era, Patriarhatul eel nou al Moscovei. Locuinta si-o luä Ieremia in casele lui Vlad»

(-21

obtitc TOO BX6tc00).

Aceasta se Moil in primävara anului 1586, putin Limp dupa intoarcerea in Domnie a lui Mihnea, exilat la Rodos, apoi la Tripolis in Africa. Vlad luà, in casatorie, In Iunie 1587, la Tecuciu, pe o nepoatá a Chiajnei (5). El se intoarse, de alminterea, in Constantinopol, i apátá, In 1589, si Domnia, dar vieata i se incheià, peste catevh zile numai, In August (6). Patriarhul ramase i dupá aceasta In aceeas locuintA, si sluji in acelaslacas; la 1589 insa el trecea spre Moscova, pe la Bucuresti,

Mihnea find bolnav, 11 primià Doamna Ecaterina, si pe la Iasi, unde, In toiul iernii, Petru Voda li dada tainul si-1 aeoperi de daruri (7). La intoarcere, Ecumenicul mai petrech câtevà zile, in 1591,

la Curtea munteana (8). La 31 Martie Inca deci sase luni mai tarziu i cu toata cAderea, Inca din Martie 1591, a lui Mihnea,Ieremia se afla in Bucuresti, cu Logolátul eel Mare llierax, si el lua mAsuri ca sa inceteze scandalosul concubinagiu pe care-1 gäsise in ()rag, mai ales la negustorii crectini, cari ici lasasera sotiile acasä (9). (1) Hurmuzaki, XIV, pp. 76-7, no. CXLII. (2) Dup5 Doroteiu de Monembasia, In Hurmuzaki, XIV, p. 83, no. CXLVIII. (3) Ibid., (4) Gedeon, /. c., p. 71; Sathas, gepepjac B', p. 81, dup5 o scrisoare a lui Nichifor Glykas. (5) Aceste tAnalen, XVIII, p. 68. (6) Ibid., p. 88. (7) Hurmuzaki, XIV, p. 83, no. cmATIII.

(8) lbid., p. 90 si urm., no. clam i9) Ibid., p. 93 toi urm., no. claw.

www.dacoromanica.ro

FUNDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR.

903

Intors la Constantinopol, Patriarhul lucra pentru a face Domn Intr'o tara. ori In alta pe Petru Schiopu1 (1).

Am aratat aiurea cum pe acest timp, la 1595, Nichifor Dascalul, vicariu patriarhal, treca prin terile noastre, luptand contra influentei catolice §i tiind un sobor de Vladici roma.ni §i ru§i la Ia§i (2). Locul sail 11 lua, ca vicariu In Constantinopol, Meletie Pigas, care negocia cu Mihaiu, pen tru a-i face pacea cu Turcii §i, In acela§ timp, intindea autoritatea asupra Bisericii inuntene, recunosoand pe Mitropolitul Eftimie, de§1 nu-1 hirotonisise el (3). Dela acest arhieI§i

reu muntean, el car* la 6 August 1597, un ajutor pentru a putea cumpara bisericile Sf. Dumitru §i Precista 'too MitakEvou la Xyloporta, In timpul cand capäta dela Mihaiu Viteazul, suit in Scaun de aristocratia greceasca de pe langa Patriarh, acei 100 de galbeni din cari-§i facti paterita (4). Aici se stramutd indata rqedinta

oficiul patriarhal. Era vorba a se face aici o cladire noua, mare. Pe atunci Meletie fagaduià Domnului Moldovei, lui Ieremia Movila, Inaltarea la Patriarhie a Mitropoliei Moldovei §i, prin creatiunea episcopiei de Hu§i §i acordaraa mantiei, 16, §i masuri pregatitoare. In schimb,

i se fagadul al Moldova se va face ctitord a noului Patriarhat

constantinopolitan. La 1599, Inteo scrisoare din nenorocire Inca, inedita, Meletie, acum la Alexandria, Patriarh, se plânge lui Ie-

remia ca «fi-ai schimbat gandul Maria Ta de a face Patriarhia acolo» (etc ixe) (5).

XO

ecu

t

itoesvcf.cc

xtEccu. t IluTpcapxsfolo

Dar nu era pe atunci In Moldova ragaz de astfel de lucruri. 1600-1, dupa, Ieremia, se muta biserica qi repdinta de Patriarhul Mateiu al II-lea, in biserica Sf. Gheorghe din Fanar, umila cladire uncle au ramas pana azi (6). Dar zidurile de acum dateaza numai din 1720, dupa ce initiativa cladirii Incepuse

Astfel, In

(1) Locurile arätate, ibid., pp. 94-6. (2) Istoria Bisericii Romdne, 1, pp. 200, 423. (3) Un act dela alt apreasilnVt arhimitropolitu aka Euthimie ugrovlahiiscoiD, pentru mangstirea Couna, clreia-i dA satele Corn5tel i Bucov4, in Condigele breincovenesti dela Arhivele Statului, Bucovdt, p. 813. Data e de 4 Ianuarie 7082. (4) Locurile indicate In Hurmuzaki, XIV, p. 106, n-le cxcmIv=XIII, pp. 348-50, n-le 6, 8. Cf. Gedeon, 1. c., p. 72 si urm. (5) Gedeon, 1. c., p. 74. Se adauge pebIva: sOpel340scyre

i TC&IPCOlg ie410

'Ware ot ctuC6p.evot, iy of; TccEpaxAdi %al Sphg

eS-

Tat iniTem &TcO& ekvaXWarre ei; ItTliatv Ti/10 niCOviLUll &redly.

(6) Ibid., pp. 74-6.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

904

dela Calinic al II-lea in 1698. Moldovenii i Muntenii fusesera siliti sa, ajute, printr'o scrisoare pe care d-1 Gedeon a tiparit-o de doua ori (1). Se ceteste Inca pe up, nartexului inscriptia care pomeneste, cu data de Decernvrie 1720, pe Constantin fost capuchehaie al Ungro-Vlahiei i aceea care adauge uumele altui capuchehaie, din acelas an, al Moldovei, Constantin (2). Multi Domni, ca Antioh Cantemir, Nicolae Mavrocordat (1722) si Grigore, Mateiu Voda Ghica (1726),

contribuira pe lauga ce dedeau din veniturile Cetatuii i Casinului, ori (1702) ale Hurezului, la Moline cu cari se lumina biserica (3). Tronul patriarhal e darul lui Dumitrascu Cantacuzino, Domnul Moldovei (4). liamâne, far& a ne intinde asupra certelor pentru Scaunul patriarhal sub t Serban Cantacuzino si Brancoveanu, cu ajutorul acestora, cad ele vor forma, obiectul unui nou rnemoriu despre politica lor bisericeasca In Orient,sa aratam soarta acelei bisericute din Vlah-Seraiu, care ani de zile adapostise pe chpetenia lumii ortodoxe.

Timp de aproape un veac n'avern stiri privitoare la paraclisul a Palatului

romanesc».

Ghica Voda», care nu e, cum s'ar crede, tatäl lui Grigormeu, daruitorul tuturor rnanastirilor din Sfamtul Munte (5) si Inchinätorul manastirii Sfantului Ioan din Focsani catre lacasul din Salonic, ci Grigore Mateiu dela inceputul veacului XVIII (6), se gandi iaras la dânsul ei-i fka o donatie care nu ni s'a pastrat. Inspirandu-se din acest exemplu, Grigore Alexandru Ghica intari apoi, cum s'a vazut, In Fevruarie 1769, supunerea acestei manastiri constantinopolitane a de langa Tahta-Minare»ar trebui cercetari Dar

(1) $i 1. c., pp. 152-4. (2) Ibid., p. 87, nota 168. Se arat5 cheltueala Mitropolitilor de Nicomedia, Niceia, Chalkedon, Brusa, Varna si apoi se adaoge. in cea dintAi inscriptie : auverctouvcotinwv EL. VIA, V.I.I.CEUT&T(Uv depxOntuv, toti TB MeTetkou 'EptVriatetpxoo v.bp Kum:man:you

Itcra

xcerCii xbp

KawaTworEvoo, ispdrqv Kani-Kexayeri 05TxpogkaxEac cOx'tp, Ancefipiou c'cp. Cealaltá cuprinde

aceast5 rugkiune : My4ichn, Kps, Toii Botaou 000 liwycnwrivon mcnooxexaTta vi]; MoaoRaxect;, oT) Torc ii6Sotc acraiiip9/ =woo= 0107. Darul capuchehaiei din 1726, lordachi Slugerul, ibid., p. 176. Dar de (3) Hurmuzaki, XIV, la aceast5 data dupil Gedeon, 1. c., pp. 113, 115, 116.

t

1.500 de lel al lui Constantin Mavrocordat ; ibid., p. 158. (4) Hurmuzaki, 1. c. Cf. Gedeon, 1. c., p. 108. (5) Aceste Anale, XXXVI, mernoriul despre Athos. (6) Grigore Alexandru Vodá Ii zice, in adevfir Orion, eio, unchiu.

www.dacoromanica.ro

FIINDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIR.

locale serioase

905

acu hramul Adorrnirii Maicei Domnului, care e

proprie Terii-Romanesti (1), c5,tre Megaspileon din Moreia (2). La 1784 apoi, reproducand, poate, privilegii anterioare, Mihaiu Sutu, Dornn muntean, observa ca «si Tara-Romaneasc5, are In Scaunul linparatesc prea-vestit al Constantinopolei o sfântn, manästire ce se zice Vlah-Seraiu, care e i locul de odihn5, al oamenilor domnesti, cari se duo i vin de aici acolo» (3), ceeace este a spre cinstea si frumuseta loculuin (rcpbr; Tgity rj ciptv co3 Tóroo), ca, nefiind parohie, nu e sprijinitä de poporAni i, deci, pentru a o sprijini, ceeace este o datorie, Ii darueste o parte din cele dodazeci i apte «popoare» de vii Inca neinchinate din judetul Romanati, precum si cele optzeci i noua din Gorj, adica, vinariciul i perperul lor (4).

Din suma astfel stransa se vor da 200 de lei pe an pentru plata

duhovnicului dela noul spital din Terapia. Ca semn de multamire, a se vor pomeni cu rugaciuni In liturghiile sfinte pentru pace si stare bunä i bogata roclire i mantuire turma drept-credincioasa si tara Vlahiein ; In aceleasi cuvinte se Innoeste apoi acest privilegiuschimbandu-se numai doll& din aceste apopoare», ce se dovedisera inchinate manastirii Bistritade acelas Domn, la 25 Noemvrie 1785 (5). Si In 1818 Voda, Caragea lua másuri pentru raspunderea acestei ((mile de vinariciu» catre «sranta manástire VlahuSaraiu dela Tarigradii», precum i catre sfanta manästire Megaspileonti dela Moreia».

Dar Vlah-Saraiu, locuita de cálugari greci indata dupa plecarea Patriarhului dinteinsa, nu era cercetat5, singura ea de capuchehaiele, cari, cum s'a vazut, faceau i danii Insemnate la Sfamtul Gheorghe din Fanar. Ghiculetii, Ipsilantestii si alte marl familii fanariote, ç 9urt6noo (1) gTh BAcirSepecitov xcer& Tby Tarca-Mivapi, osp.vuvopenv is' 6v6p.wrc Kop.irewc, way 07,auy vhq AbOwrsEag Oiriv.poacqktp. (2) Editia In Hurmuzaki, VII, pp. 532-3, au greseli ca: StaxoOrivaa0at, pentru ataltD-

6spvepaat. Cf. Millingen, Byzadtine churches, 1912, cap. Bogdan-Sarai. (3) 'Ensta:11 nut 41 BXccxEx ?xst iv r 60,200.1 7CCptyrxveatárg xahiSpcf cc Kwvatavuvoun6km; tLc r6jv abrienovey tivp.kv irpitv itovtv 6voRaCop.iriv 13Vex-Ea0p, iiTCC eivat cl

OpWnwv Ocot ISTr&Tooar nal rpxovtac iata,y ixsias; In HurmuzaM, VII, pp. 516-8, no. V. (4) Numele sunt scrise gresit (DantOrt pentru Fálcoiu, HOTCODOEXiaTt pentru Popanzelesti,

llpiz &ntkiiic pentru Preajba, Apele-Vii, KviCaccXeac pentru GhizdSvesti, KiCo; pentru (Amárästii) de jos, Droanta pentru Studina, EoupiscignXe pentru Surpatele,M0pa Appara, Holtodpene pentru Ponoarele, Xxplie ptCoollt, pentru Ham5rAzi (Amaradia), 'INcipxa pentru

Izvarna, Aiook pentru Leul. (5) Miklosich i Muller, 1. c., p. 208.

(6) Stuaii 0 doc XXII, pp. 174-7. Aici i numele exacta ale 4popoareloris.

www.dacoromanica.ro

906

N. IORGA

cari d5,deau Domni terilor noastre, ii aveau casele la Curii-Ce§me ori §i la Arn5,ut-Chioiu (I). Astfel, murind, cAtre sfa,r0tul veacului al XVIII-lea, la 1785, un bursier diplomatic, de turce0e, un jeune de langues sou, cum se zieeh, atunci, un ba§-capiolann, moldovenesc, Gheorghe Holban, el e irnmorma,ntat la biserica Sf. loan Botezátorul dela Curii-Ce0nè §i, pentru cheltuelile pomenirii, ca i pentru odihna sufletului, i se inchin5, cu acest prilej, de flica lui, Elena, la 1794, biserica Sf. Gheorghe din Herta, de care, intro alte posesiuni, se tine& §i vatra tOrgului Dorohoiului. Cand Mihaiu Sutu, la o nevoie de bani, vAnda, in 1801, cu 30.000 de lei biserica Hertei la Armeanul Hagi-Bogos Apiczade, Alexandru Vodà Mo-

ruzi interveni ea sá infiereze fapta de a se trece un lam§ de Inchinare In sta,panirea «unui negutätorti, §i mai vártosil nepravoslavniciin : unici amü socotitil a fi cu cale, niel c sä cade a sa, vinde läcmulti lui Dumnezeti, strägändu-sä Inü publicil la mezatil §i prepluindu-sà, ca o pildá ce este c5, pentru celelante, hu1it5, de cátrá oamenii, neplacut5, lui Dumnezeti ci vrednic5, de osändiren. Si, deoarece se gäsise o altä biseric5, din aoeeac localitate, a Sf. Dumitru, ca s5, consimtä a plati datoria catre Armean, ea egpa, in locul Stantului Joan, care, de alminterea, i se i Meuse ade curOnd mitocn, drepturile asupra celei din Herta (2). Ba Inca, la 2 Noemvre 1803,

pentru ca Sf. Dumitru sa-ci mai rastoarca din cheltuealkarädicare a atata bani cu grea dobándä» i se däruird, 200 de lei pe an din venitul Ocnei (3).

.* * * Astfel,

timp de mai multe veacuri, o tarä de grad muncitori

ai pámántului a sprijinit, pe lâng5, sarcina pastrarii neamului sOu aceea a Infruntárii primejdiilor ce veniau asupra Apusului harnic 1nfloritor, pe làngä misiunea de a mijloci cultural i politic intre Wasärit i Apus, pe Maga adapostirea invátAturii ortodoxe, i Intreaga acea vieatä mânastireasca a Grecilor, din care apoi a rasarit idealul lor de regenerare in vremile contemporane. In altä comunicatie va fi vorba de 1ndeplinirea aceleiac opere de larga binefacere i fa t5. de fundatiunile rárnase slave in Balcanii supu0 Turcilor. (1) V. c515toria lui Sestini, rezumat6 si in Arhiva, V si tabla la vol. XIII din coleqia Hurmuzaki. (2) Studii f & doc., V, p. 65, n-le 295-6; XXII, pp. 391-402. (3) Uricariul, IV, p. 164 si urm. Cf. 5 ibid., VI, pp. 219-50, no. 19.

www.dacoromanica.ro

APENDICE I.

Inscriptia bisericii (acum darAmate) a Grecilor sau a lui Ghiorma Banul, din Bucure§ti. rOp6jv p. tixvov xcxXX(Ropcpov, xcavbv ti4 171-

'rep& vs: i'ItTOTE dab= ei Aug, norrivvz xer.pi. oco0 lIndtvou rx6pp.cc Tcoacet. (Lamprides, Ensepurrotei, VI, p. 29.) II.

Inscriptia de pe mormântul ctitorului bisericii Stavropoleos din Bucureati, Ioanichie arhiereul, fiul lui Eustatie din Ostanita Pogonianei, 'Hye.p.ovsUovtoc Xcepcptii; nava6cpou NcxoXciou, 'AXEVevapou To0 crocpoG To5 ix Taw anoppirctov (1), xcei ecpxcepocretiovwg xbp AcottX TOO nivo, távae tbv oixov aexpufin ciVin'apEY ix ficiOpow, notx(Xwg xatExciamoz, Tag =Zan), teog oprZtocc,

xcd navaoxerov Tb inbc 7rzth Tcbv repc6c5Acov, ma TM) vocbv Met:tut-co 7roXXt r4 npoOuplcic,

iv ip agoiovtat aurraig of esicx T4ccipxac, 6 Miyog T"AOavoicnog, nocttilv 'Agavapetag, ovnep xcel xcaex6appev, lo-ccataz 7rAoucr1on, Socrcvacc rcdcaca; icarcoO xecpi SailnXecrtc'ecv,

xAccvb; 'IwavvIxtoç, am.* S' 'ccpxcepet5c 'GE T71; nciAcct Itccupounaccos, uEo0 to5 EOcrraOrou (1) Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro

908

N. IORGA

Hoy Wm, ix lloycovtavU, ix xdsp.,n; 3' 'Ocr.cavharx, xxZ ircivta dcptipusai Tatita socre6ocpp6vcoc

TgtapViv TT) Taman 1 Aiyopin rxo6pcic,

v Ilortwcan =apt& r

orxrg

axeio,c.

1728, 'Ox-cco6prov 3.

(Ibid., p.

33.)

Inscriptia bisericii, acum dArAmatA, a SI. loan din Bucuresti (refA-

cutA de negustorul Ziso Karapanos din Konitsa Epirului). '0 aura; oixto; yak Win] xpovq.), Zog 3' 6 KapancivoG, Ii.oropoc nawv, 6 ix KovhcnN, '117citpckrx Tip nciTpav, ascinv GrcepOsv arxe ixtervcq viav, ixOcipmas 7CVt, xplip.oitcov p31 Ppovt fcraç,

xpooli -ce apt?, acaracp tc p.app.cipcp, xecrtAtot; TS xat ypacparg ixXap.npiwag, dye' Coy nacppav xcerOawbv yeav Exoc. Zt yacp ixstvo;, xcel Soxiov TiOnxivca, sic cZyvec &now* xc'ep,6pcycce oltnv(pArra.

1829, Atlyokrtou 4. (Ibid., p.

36.)

IV.

Gramata lui Dionisie al IV-lea Muselimul, Patriarh de Constantinopol, pentru schitul Bradu (Secuieni), Inchinat la Pogoniana I Innoit de Constantin CApitanul Filipescu. Tec xavic Wm) axonbv ycv6p.sva, xthot xcadt Mav slat xai Tcporseunp6a3occa xcer gicceevoiqteva, pAiXXov Si wimpy cd Tibv as6acrplcov %at pv vaGiv xal p.ovaavIpewv &acyclic:et; TS xal civocxoSol_tai, Etav Othp iXq uvi; 63nyot ScSOacnv a&cor; Tip ic tec xpetrno nipozoblatv TS xat poljOicav icp6 cPuxcxtv [aerreuv] aurrivIctv xat xotvilv 'cern xeccrccavard xal Tthv ttaxoupivcov dxpiXecav. Kat yetp o58 i xcUAtov p.,ciAXov shcerv p.axapcdrrepov xpcOstrj iv To% itasiiicsac 'thy K6pcov 6 7c[povimg Ila]6tS

t

7rpopliTGOlg AgyCOv

poa: Upce, facinnaa sonpkicav dxou aou xat T67cov 665); aou.

TvOcv TOL xc v TV Ozocpast ta6rv AöOivz(?c eSpfaxaTat Espbv Ica/ ae6ciap.cov rovacniwcov xeip.avov %at& -th [Apo; Eaxoytivvn xat viilop.avov ire 6v6tc -cots

rkriou MeraXop.ciptupo; 6a)turrptou ToO Mupo6Alitou, ToO xal MnpciSou .irovo.tooOval,: x Oal.tzMiov civiaccpav 6 iv p.axaptcic v liAst noti K6p.cao5 licaouXoc Mc-

www.dacoromanica.ro

FIINDATIIINILE DOMNILOR ROMANI IN EPIIL

909

xiXaxe (1) ...(sic) xat inpoaxinincrev akb et; tb as6ciquov xcd 13acracx6v p.ovaa-c4cov tot Ilcorovcitou, xelttevov gv r cipxtento-xon licorovccoc xad uphilevov in' &v6Lz'c Tç ICoctilicrecog .cic`Inepayfag ktiov Asanormc SSOTOXOU net/ cianapOivou Maprag, nom cppo[v(p.cod inc[teXa); Ts xcci 7Tecppowacrilivcoc oE ivacxoUp.avoc &mine 7CCttipsq, 7CS . . . xath xacpck tyougvoug &(ou xc xapncacrOac necv s:a687lith ix taw toirrou x tcccov, (1); StaAap,Ecivount t ixefvou xpuo-66ouXXa, xca 81), cpuXarco[Limy trov 6plcov [Top xri]topoc, En); xacpop srp xaVOg TO Rovacrcijpcov. 8crcepov Si Scct tv ToG xacpoO . Way, 5) 8c' cip.gAstav Taw natipov Eyeaas axsabv E nawcski) iptmacv, pi) 6v[to; liyoupivou] Top cppovti4ovtoc xatec 0e6v, &XX& axonoup.iwov gxcicnou p.6vov tb I8tov XuacteXicrcEpov. [Nay] Sg, Osty V)Xcp xmlOsig, 6 xcrac name iv.ccii&caTo; ,ipxcov xana-ccivog Kawatcarrivo; (Datnngaxotao; (2) ii6ouXilesn 7CEpticorri9fIvat,

,c6 0)06 p..ovaar4pcov xat civ[acpipecv] Erg Tip nposipav xatc'casaacv xcd xaUco7tcatt6v, dits c yap.ZpoO 6wcog TOO csnOivto; [rPaSoaou] in/ Ouyorcpbc akop, wag o6aw, xcd dxoXo6Oon xAlpov6i_tou 7CCMOW T61) ixeivou xtnp,ci-con, ispk limp.6auvov exeNtOv TS xcd akoD. '061ev, Xa66v r pua66ouAXa, npoagapaRev el; Tb a6Oevuxbv xpraipcov

nal sh napaarOcq tv inc6Ozatv xazaXVICTO; xcd a[vacgpcov] Thy ipigicoacv toO povamp(ou, 6 xath noivta viagicrcatog [A6Givt/c xcd tv.,Cov] =gall; 06yypo6)46Vac, xOpcog x6pcin 'Icorivwx Ispp.nivo; Bos668ag Kavtaxot476, Ixptve acxcatoc Ey' akiii 6 kOstg incgtaTog tipx(Ov xanyrcivo; x6pco; Konathwavo; 413EXEnTcgaxouXo;, (1);

x)olpov6p.oc akoD, xal i'va Erg &Saco xaOcathv xcd cinoxaOccrcep )b,ouvou'i xcd Agt6ivecv akv Xoyaptaap,ok TOY eecroarip,cittov xat orxoSoperv xai aoidvecv p,eth cp66ou eeo0 tc toO Rovao-cnplou xcd n6p.necv tec 7CEptrusUonce et; tb TOO Iltorovci.cou Rovantivcov, vn8iv apetepcC6p.svo; 1tap' cdnoti. Kai St tX0ev erg Epyov xcd 1 &n6cpacn; xai gnateatilaato ).roi,evov iv ixervy &Ecov Tcpbc xu6gpmcnv. Top-co Si cixo5aavte o/ iv TcP Rovaarripicp toO liwycovcitou gvaaxot5p.evoc natipeç, &se sh xtoplc t ixsivcov sE8ilaso.K vvottivou t,ouRgvou, xat racog Erg ön6vocav iXO6vtec pArinco; xcd TaXehin ix6X0Coat xat 8e[anc]tera akoO, Enzp4av &x cl; akcov 6pir5pecoc Eepogvax6v uva AtovUatov, rya xtvim droriiv xatec TO6TOU MCI &Tco . xatacr4olo dAXov gxerae )1yoUttevov. Ka2 81), ivtaaa Sca-cpc6o6a% c.); tilpfov ME-

tç

pvi ivdmov iwAv 6 0)70e1 EepoR6vaxo; nal ixNasv ciroytv xath toO apxovtoc Kawa'canfvou, 6); (3acracx7 ) TS natpcapxotil ve xca athuponcraxt

cpc6rtrcO;,

oka, AO6vccov xcd caw 8t5o iv6ncov kteov !1ST& Xal daXCOv tcv6iv npayp.aTeutcliv ix tiw Iforovcavilç, xcet iOecopiphl tokaw On60eat; xaOapiiK TS xca eincpcva; xai (1);

inopivn, nal xath ncivta Sixacov X6iov &pv

Royov TOO sty= akb ply k xal

Unoxelp.,evov Tqi f571Ogvv [Lovantriptcp meth Tip SuithEcv xcd t xpua66oaXa xthopoc xarncouplvy ncrarca th neptanEt5ovth. '0 8' lipxcov xaTaTlivog Konotantvo; 7)v,

(1) Mihalcea. V. pref4a la editia noastrA a Cronicei lui Constantin CApitanul. (2) In Lamprides: Ilanivog. Nu e vorba de Pans Filipescu, tatäl lui Constantin. E confuzie Cu ICCEICIStiVOc

www.dacoromanica.ro

910

U. IORGA

xaTdc Tb ao0evTcxbv ypo'cp.p.a, rva

t

infTponog xat geTaa-ciig ei;

-cdc TOO

xcvvrci Te xat axivIrca, xat Nocic X6cirg 1oTapcaap.,bv nap« Taw

p.ovaarilptou

MGT&

xcapok

civcoTipo) cipxoycog, Tcpb; algT)cnv ¶V vOrccov xat xaTapTcap.6v, xat Exv Hem xaecatav c xat ercoxaOccrtqv )youp.ivoug [LET 'e28licreto; [ay Tana iv r To5p.eXli TraTipm, erne() 6 xacpbg 65 cpavipeTac ivbTco; Tcpbg ipirc67)y00pivc0v,

XpOCLOCZEI5OWCO;

Top

8cov. Bed yap &non 7CEpt7COMETCa 6 olio; ToG ao 2ç navTeXil ipipocnv ix Tql; eXelag xat r5a0uplag Tibv naTipwv. Oi p.tilv Si Ixecv dt8ecav xat clepTc&etv gx .16», elcroanp.,ciTcov a5Teiiv rya p.,Ti nicro e/g Tb tç epotTyVag lyxX711.ta (Tee 1,29 ein4

Teke(wg &vanOcrnacrTa doi). u0aTc; 8' av 6noTs [cpaoiccipaxog v xat cptX68*g cpavt gvawcfog r9 fateTipa Ta5Tv 6pOil cinocpcicrec, [napoocc.]vnOzi; xat pouXTIOet; tinoaTeAcrac Ta6T7 tv ieolJaCCV To0 610iwcog e5yevecadccicpcepcoeivTa

'CCP

Osip

'Wu apxowcog xaneTd.vou, &no* 2Zv erv tgeo.4, Espulliveri ti) Xatxthv, mei &colon T6v .pa0p.6v, ti) ecithcra4 ipplawg, X6rp xat Epytp, et); 8/avoo5p,evog 8Xcog 8c6Xou Tip 'COO

acoxAcrac xat acpeTeprttii eq.) Ovov Tcpoallxowca, 6 tocoptoç, (oc lep6auXog, dp7s4 xat xaTa-

Espop p,ovaaTTiplou xaTaaTpocptv xat icpciitevo; To0

aacrOac,

'Let

(Pon* III; 80tccfccs 7)p..Cov anocpdcaecog, d7,1 dpwpcattivog xat xaTripai.tivog nap& Too' gv Tpci8c 5p.voup.ivou esoa xoci. &crunt!oplrog, xat !Leta OcivaTov &Auto; xat Tup.navcarog, xat 57t6Scxo; rcj alcovicp &vaOil.taTt, xat p.eptg aircoG !UT& ¶Gv crtaupcoa&vTaw Tbv K5pcov. 'Ent yap cio-cpaXelcc xat Pe6ac6T/Tc Tim/ divw elpTativcov gym Tb

napbv 4.iTepov ypcip.,Rai 5no.reypap,pivov nap& Tfig gv Tar; xepaiv a5ToG. Kat& Tb grog 'axTc1', iv Mnou[xoupeaTfcp].

tv Merpc6T/vog, %at 18601

p. 61

i urm.)

V.

Act al lui Duca VodA pentru manastirea Sf. Joan din Bucure§ti, Inchinath la Sf. Ilie din Ianina. ".Iaov Vi) ix tirl; fiXaxcxtil; 8taXixTou veTayXo.rcrccrOivrc a50evTcxf) xpuao6o5XXcp To0 Bor668a iloöxa icp r gv Bouxoupecrthp Rovfig sop eivriou 'Itodmou To6

llpo8p6p.ou, el; Tip xaTdc 'sec 'Iwivvcva Eepacv

/10147v TOO

ilpoptcou `1-1XtotO npoal-

Awestang.

TG) Oetcp iXiec xat xeipmc Token Row SecrTc6Covr0; i66.mallEv Tb Tcapbv 1,[tav exoTip `Poop.sA7 inapxfag 'hoavvivcov gv TCp X(Oply bvoll4op.ivcp ZiTacc Eepc) ilovacTrilpfp, r4 &ic 61,6[1.,art TOO I[popircou CHX/o5 Tquopiwp, xcd =Jim rag Ev clamp p.ovgoucrt ncrspciac 'cop cicOtoG p.ovacrqpiou 6r vec ern T6 iv BouxoupeaTly xetRevov tepbv Rovacycliprov Tb &iv 6v6p.aTt tfig ci7c0T0111 TOG Tcp/ou Hpo8p6p.ou p.i Rag Tocg dxfac xat elcsoNlaTa cinb xo'cOe pipoc. Enec8til xat alysb Tb Rovaarilprov ToG CATtou 'lioivvou Tcpb xacpop amyipOT) ix OetLeXicav nopat cop 'Avapia Becrcuipn, e/g )1.tipccg OZYCLXbv Tqi xaTec

www.dacoromanica.ro

PUNDATITTNILE DOMNILOR ROMANI IN EPIE.

91 1

AOvtv, th 67-corov TeXeceovov-cag, inpocxoSothaato, p Tat; Tins TUXOUCICg aim? Volicacq xcd okw tb inpocrxóvnasv el; TO r5179iv liovacrrilpcov To5 1-IpocA. )(palm; V& sin g7CCCITC'ang xGeZ cppowctatt; oE ix TOO XiTtil TOG 67C0(OU t 'LOU IWO, &XXwv ITO &.to

flovcca-c-qpiou natipe;, crtaXov-ce; xca 1fl,o5p.evov xc a. icatipa; kcb tV aUvoSov airc6iv

xc& tv aup.cpwvfav xoa auvilOscav &sou 6 'Avapia; Bsatccim, rata* TO CA.rfou Ociva.cov Si TOO 'Avapia Bsauckpli icpcivn xst-ccup b Hpx MITiv0; MTCOIJUOIC011X0g, yagpb; toES isnigvurg 'Avapia Becmccipn, 6 6rcoro; xca gxciptas TcoXXec xal el; a5.0 th p.ovaarilptov, xca th iTCpootoadrve, xa06.); xod 6 'Iwo'cvvou, SCETgCCCO. 1112.coc .cbv

7tevesp6; TOU ixeivog, el; TON, Ilpocpircnv 11Xtav, xcillvolaar; xcd -cee ypc'cp.p.oaci Toy

xat abOev.ccxac xpuo.66ouXXot Stec Thy el; Tbv lIpocpirclv elIXEccv Top CivrEou locivvou ispocXwacv ,xca Stec vec stve aup.cpwvta xal Taw SUo Rovacrvwfwv o.TepeC4 xat dileTaxivnto;, xat o5-cw th kEliv Ilovaarilptov Top `Ayfou 'Iwacvvou St& nava; xdp.svov

el; cilv cppowaSa, crcaXovts; ixdOev toól.tevov xcel xcaipocg St& va4 Xagivouv tez o-uvecOcapiva, xatec 'sir/ aup.cpwvEav Teo'v ckpx6wcwv x.cm6pwv, &coo gx.cote Exap.av, Ew; Tdva. Meti napiXeuacv è xacpo5, cixoXouectivta; 10XXca .ixatacrcacsEac ath sl; TfIV TVcpav, TOte ixOthricrav &X ta: yp&p,p.a.ra lawv .c6v tiouatiov -caw /cap& v.-6v xtc.c6-

pwv 6o0iv-cwv el; Tb kOiv p.ovcwApcov TOO C.A..rfou 'Iw&vvow ixci0.7)xav npb; tokot; xca ..cdc 7cpoanXwttx& ypip.p.oacc to arCOO ovcarowfou.

TOsv TWpa, sç ta; )1.tipocg 'q; AtMenfa; [Lou, tti Tip it* ti.trq xciptv

co

rAytou @sot) xcd pi tb[v 6pcop.6v] To5 tcp.curccitou BA&o t Paxcx$1; AtiOevTfCg, iXO6v.ce; EpispocrOsv 1,psw 6 A66vccos )yoUp.evo; xat of (sin akc) nacipec, [La; i6e6odwaav at' akb To p.ovcccrctilpcov To5 eAyfou 'Iwcivvou, 6.cc etve Tcpooxunpivov

el; Tbv llpocArqv `1-1Xfav xcd Ew; Tthpa 6Xov drcb Net Epxonca )yoevo t. xal itt&pc, Xap.6civOv-ce; tb (Mitt VilV xoCCat tv auvtOecav, xwpl; =viva ipx6Scov. rpcip,p.a.ca 81.tw; Si%) Exouatv, 8.tt ixc'cOnaav iv xciapc) dxcercecruccrubv. @awns; Si xoa )11.,er; rva tob; yin casv-ccxbv xpucr66ouXXov xoccec tv wcpwvfav .c6v "Cbta 4X6vTLIP1 x-cm6pwv .05 `Ayfou 'hoivvou, xcd Stec vat [3e6acco06.110, ipeuv6vss; Sc'

a6Tilv rv 7c6Oecnv, TCOX5 %Ma gptorlicroliev 6Xou; TOk SCIJ.WYrit014 4)(6=4; TOO Ntteali(OU vac, xod ME6G4C607111.sv & stvs Tcpoaxuvvivov el; Tbv Ilpocpircriv 1-1Xfav.

El; Tbv draw xatpbv ôp xótvo

ff

et; tv Ansvtfav pa; xat 6 AlvtponoXitn;

Taw 'IwavvEvwv, KI5pcXXoc, ip.apttipnce xca 6 taco; 6v stye npocsxuvnp.ivov vb p.ovaarijpcov to0 CATtou 'Iwcivvou c th p.ovacrotipcov toO llpovircou ellXcoa. "00ev xatec

To5to xca )p.sr; civexacvEacqiev xal iSuvapAaap.sv :p.i th napbv

11.6)9 aöOevuxbv

xpucT66ouXX0v St& vec sive th p.ovacallptov ToO ATEou 'Iwcivvoy Sq) fsp Rovccomyfy Tog Ilpocpircou `11X05 npb; isopcoltbv xal PollOscav TOW ixdoe rcatipwv xal St' Muriaday abteliv, ))1irv Si xal Tots p.axapf.rac; yove5o.cv .)p.Cov [wnp..6cruvov al6mov, 6p.ofw;

xca o d' ig.teig, &COM Aô&vtv 671Xov6ct ijOeXsv adiast 6 esb; p,i rilv Meswaav 004; TVcpcz; ttç, thy 7CapcotcaoOrav v 6v6p.a.cc Top Kuptou )111.6v '172cro5 Xptcrco5 v' dvaxacvlan xal ivauvap.tban airth t nevux6v p.a; xpucr66ouXX0v xcaol ttv crup.cpwvfav xal Tip Trim toO Clipocplitou T1Aco5 xa0(1); rb ioup,cpcbv.ticrav xat TO

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

912

xaticTqcsav oE wchop tot cot3 eAyiou 'hocivvou, xt5peoc 6 (ithg vac Tbv TC1.1150)3, Tbv ca xcd vee Tbv atspe6cro eig thy AUOSNOTtav TOU, X// q.tv la gni ckith Tbv eebv al6veov, xat cmyVopricrev cciiv 6ev.aptethv akoa, xat EXEOS TTN Aikewcias TOU'

xal aE rrpgecc akoti vee the Tqrsipivae. Nc&yos Miyac-Mrcdvoc; ... Miyas Beipvexos, Köpxoc Mierces-Aoyaivic, Xpgag Miyac-BscraciRs, Accoxapcbt.% Miyac-ErcaOcipw, Ercourecv Miyas-KAotacciegs, recopycims Miyas-rIoathXvexos, Kopoiiio; Miya;-lizxipvtxos, 'AXioev3po; Miyag.E.r6X-

mos, 'Nada Dceplyrci5; Miyac-KOtteaos. xai bolncpciaxo; 6 Sekepos Xoyo9i-cls, 6 Tpicke; iv Bouxoupecrthp, Matou ET Cprcy. (Ibid.) VI.

Act al lui Constantin-Veda Brancoveanu pentru aceias manastire. Tt Seopeci xc xcipvcc To5 CATiou @sop sof) SeCiTCOcconot: Tip yfjv iSOrica[tsv tb rcapbv ttCov diesvzotbv xpua66ouXXov 'cc) 'cat& Thy ePoop.EXT, iv via' ircapxiqc 'fumyvivtov, stc tb v.opiov ZE.ccrav xaXo6p.,svov xecitivcp Eeptp ilovaa9picp, Tel:) Tel.t.top.iwp irc' 6v6p,a-ce To0 lipocpirou `11Xco0 xai rceicre 'co% ixerae [eccxooRivotg] natpciat St& vec etve Tb v Bouxoupeatiy xektevov Espbv [tovacr*Lov 'a) Ttimbp.evov irc' 6v6ilatc, 'liocivvou To0 Bictrot p Faces Tees Roucfas aeycoo xoci siaoSiglocca, cirth iiXa Tee pipri, xxO6Te akb th ovaatilpcov too `Aytov 'Icoc Evvou eivyripOrl ix Osp.eXieov rcpb rcoXXoci nap& ..coG 'Av Spice Becrcuipm iv )11ipoces ,IXAcov AtAiv.ccov, xal [tete& tb xticrac aikb xat TeXeciiicrac inpoexoSothaaTo akb jt xaptcp,aza th TU6AOTC4, xal xath TOGTO "iTCO rrpocrxuvrgavov cc th PlOiv p.ovaa-cilpcov TOG IIpocpirou eIntoG, Stec vee ervs OE ixeras

rcatipec ircep.eA)rai xal c,opowccatai sic %Os xpei2v Top ivtaGOa Rovacrqpiou, crciXXOYCE; 7yoUtLevov 440 xal rcatipas thth Thy crt5voS6v TOUg, iSCL1 sic tbv "Arov 'Iodcvmv, xath Thy au[tcpcoviav xai auvliOstav brcou sixe xo2Rec 6 'AvSpias Bea-mins. 'Excipecre rcpbs Tokoes xai 6 IIpiSas Mrcoivos M1co4laxotAos cis akb th p.ovacrri&eov rcoXXec cirth 6Xa, xcei Tet Trpocrext5masv beet, eis Tbv lipophTlv 'I-IXfav, xciv.cov-cas xal Tp4p.,[tocca xat xpucy6SouXA& Too Stec Thy TC p o cridao ay./ Takv, SE& vac iip,rcopt vet the 11 omicpcovia akaw atepth Stec Eavtk. Kai ()Crag to akb -c6 Rovacrcljpcov To0 CAyfou 'Icocivvou ç Thy cppovti,Sa xai Xoyapeacyp.bv .coO xcrw Rova(s-qpiou. g or)

.4)c0v.c0 xai 7yoUllevoc beaky circeaTaXpivoc xai SwpcaRivoc xai TCcaips; Xag

votes 06 auvecthaplvov inIcreov eac'

&SET),

xatee

tv crup.cpcoviav teliv apx6wcwv xtvc6pcov,

87cou civarripeo ypckcpop.ev, thth T6Te get); ccbpa. Meth TaG-cce SC p.i tb vec fixo[Ao6]Orjaav rroXX

'ca(

&I

is Thy Tccipav, ixdOlxav Sam

Tot

ypaiNtata Tee Thapi

Teo%) wceT6p(ov Mina at& 'cal; p,ouaicas To0 CAyfou 'Itock,vvou. 'Exciethptav TCpbg tokocc xal t 7cpocrqXcirrote4 ypc'ep,p.ceta, xat SLez TOG paxceptrou A6Oivtou AoUxa Bos66Sa 6

.c6se -tyoUttsvos Top 'Aifou 'liocEvvou, Ae6vccos 6v6p.ccv, p.i Tow Aarcobs rcccripac,

www.dacoromanica.ro

PtINDATIDNILE DOMNILOR riOMANI IN Mint

913

ncepccaTcceivTec Epcpocreev TOG Ao 155tC4 Boe668cc, dvicpepov 6Tc Tb p.ovccariipcov ToO CAyfou 'Icodvvou etve itpoaxuvvivov sç T6v npocpimv '14May xcd ncivToTe cirth axe' '4pxeTo yo6p.evoc ES& xat naTipec Accp.6dvovTe; TO auvecOwpivov ET-Ocov dye-

pacoSfaTon, Tec TO:Iva.= tepon rIc npocrrAckew, 67r0u exov, ixdOnxcev cbcb vs:cc cbsoccccaTccafac. Kat iCimaccv ckcb Tbv paxapfTnv AoUxa Bos668ccv xc cv aup.cpwv(av -6nou exov disb Tobc eipxonetc xthopccc imp/ ToO rAyfou 'Iwdvvou. Kat& ToO To OiXonc4 6 it cmaptqc hoinccq vez 13e6owoOt Rept cerrilg 'ON 6noOicsecoc, fipdyclosv Rouc Tok lipxonccc ToO Ac6avfou, xat noM xcaec TON i6e6cdcoaccv OTc tb povccaApcov ToO Ayfou 'liocivvoy eve npoaxurolvov etc TO p.ovcccrs4cov TOO lipocpircou `11Xcop, Tb 6v xacTec tv Po (+ay. Tux6vTog 8 TOTe &ff xca ToO cipxcepion KupaAou )6v6pcm, Epcpooiev ToO p.cocaptTou Ao 6xcc Boe666oc, cetn.LoX6ynaev 6Tc oGTon EXEL. Kat, 06Te) f3e6ccccoeel; Ta icep tfç 6noeiascoc Tcc6 16coxev aka; xpucr660uXA0v, To 6Tcorov er6op.ev czl Ip.erc etc 'Lk X5EFig T6Y icccTipcov die cath TO fsneiv p.ovccaTilpcov. '00ev xccl l*e% civexcavfaccpev xccl g7 exOp6accpev Ttv npocridaoacv Tcc6rrIv pi cokb TO cthOevuxbv )p.Ov xpuo66ouXXov &Lac vet stye tO p,ovccatilptov TOO CAyfou 'Icoivvoy *Lc) povccaTuftp ToO lipocpirou Cl- Ucop Tcpbg poliOecccv, Trepuroblacv xcel iv6up.ocafccv Teo:, Exacts povccUVTOW natipwv. rOp.ofon xal of xce Lc2 MeivTaL, Ercocov 67)Aov6Tc x6pcog BAocxfcc, TO)/ itapaxce-6 Oak OeXev aeliaec vdc stye AbOimic xcict gouocccaTtc

tç

lothav iv 6v6licat ToO xupfou tithv %loot) XpcaToO vec civaxeccvfoli xal intxupdxrn cercb TO xpua66ouXAov TIN A6OevTloc; itou xccT2c tv ccöTtv aupcpcovtav xcd =dm ToO dyfou tiovccavlpfou ToO lipocptTou `1-1XcoO, xoNoc TO icsup.cpc'ovvccv xcci TO ecnexceciaTncrav oE xlitopec ToO CAylou luxivvou, TOv 67corov S Ii6pco; vac tc.t4av xca vec ateptWav eç tv AOOevTfav Tou, xcd scp.tv vo1 Exti ciTcO TON eebv cd6vcov xo auyx6pnacv &low Taw dpapTcav Toy, xal tt A6OevTfqc 'COD Wog xod &dna!) MY TV 48./X91 ert013 cdc5vcov. Tnexupckrapev Si TO accp6v pa; xpuo66ouXXov p.i 6A7p Tipo Eirpantov xat itcaTok ofpxovucc ToO Ac6cevfou !lac. Hew Ii6pvoc 31-7cpca6nc, Miyac-317ccivo, [nay ITpOre] Asopacivoc, Miyac-B6pvcxoç, Tay Ncx6Accoc TouvTdvoc, BlEyccc-AoyoUTIc, .r.ecv 3fixdX7); KccvtaxounvOC Miya; EncceciptoQ 'racy ieppinecv rp7Cuiv Miya-Becrudorcs, may KcovaTccycrvos TCopo-

yxcpVcv Miyac-KAousuinc, nano Alp.11Tpdxn; Kccpccp.avkix Miyac-llocrriXvcx(4, 'racy Bipyoc 111iyac llaxdpvcxoc, n2cv Pci6ouAo; '1o6opcivo; Miyccc-ET6Xvcxoc, nay Eeppitdcv KccvTaxouvbc Miyag-K6p.coog, llecv recbproc Miyac-KXouTCcdpng, nen) KcovaTccvTrvo; licopicivoc Miyac-lIcTdpnc. [ETicpccvoc ?) KocvTaxouliv6;, Se6Tepoc XoyoOLTIN,

Typdri TO 7rccpbv xpocr66ouUov iv Tt

cc6OevToci)

1-Law xcceiSpc,c, t4 Bouxoupea-

EvvdTcp xp6vtp TfIc Cilyep.ovIac vou. Keaecp XoyoeiTnc (bob BouxoupLaTc, iv ETec d.rdi 'A6(3c11 4og", disb XptaToO Si

Tfcp., Trp

TO 1697, Noep.6p(ou 8. (lbid., pp. 64-6.) Aualele A. R.Tom. XXI117.Afemoriiie Seq. latorice

www.dacoromanica.ro

58

N. IOrictA

914

VII.

Act al lui Serban-Vocla Cantacuzino, priri care da manastirii Brodet, la Policiana, un_ venit de 200 de_lei pe. án ce se vor Ilia de egurnenul bucurestean dela Sf. Spiridon.'

it,

Of ipy46p.evot Tacc cPuxtxacc ecpeTacc xoct gpycc Oecipecrca o pi)vov et; ccerch9 (.0311) TWAY'S= t& elr.Frillrovtocc, (IXXac Ce [LET& Ocivcc Toy dicpOotpTov tcapivet sTb 6vop.cc oct(l)vcov, xcz

cc

l

cpuxcct

ccovbv

iv Tar; }Love; Taw Sotatcov auvccuMcovvic.

Toktov &7tXE. tV Td4cv

o Tcpbc 'cob; rcinTccc ytvopin iXenpoo-6v71, p.ciAtaTcc Si 7cpbc Tot); Oefoug vccobc xccl [spat [tovccariipccc incoccTecvollivn.

LOTrep xiyd), 6 So0Xoc TOO 8E00 EeppTc'tvoc Boe66Socc,

Xov Oslo g ex% tpuxfig'xca

xcepStac Extov xcd §7cep6oXtxtv e6Xci6etccv etc Tip §rcepocyfccv OsoT6xov xcd aecyccEpErelvov Mccpiccv, )5c 0 pNim e6piaxeTcct ets TO lepbv xccl cre6dcalitov ttovoca*tov To6 xcoptob IloX6Tacccvnc, g7Covolic4oplvou MrcpoSi4t, TO 6notov ilovccaTliptov örOxecTect etc Tin/ inccpxtccv Apievounason, chto6ovTccs xcct )5 At 'Alma% [Lou aTt Tb r57jOiv liovccarlipCov ei)ptaxeTat etc noXXiiv Mecca xact irctoxeictv, icporjpiO1 iphi A.C,OevTicc xcct eUaraccyxv/a0n 'tat iStoxe TO Tcecpbv xpucro6otaXov xcel Tfp.tov c AUOevTiccc pou etc TO (110E)/ lepbv ItovccaTilpwv, Scat [vac] Erg vac ncepri EXeoc &ITO Sip glito MOevTiccv TOY xccObtoiaTovt xp6vov yp6atcc 8ccot6accc, 200, Tac 67corcc &crrcpct iStd)ptacc vac &Oka%) &rat Tb

ccoOsvccxbv cacc; 6Acc, &Tcb Toilc MCC& xcapbv xcep.ccpccaoctouc Ti6v 6xv&v, Eti) dTth Tip

aolip.ccv Tijc &Topa; Tio'v 6)cvthv, v.cct St& vat plq Itoni;) 'mato TO EXeo;

01

v

yáv, stccviv

motbv irc6Stov etc TO

T,o vac 67cdcri cckb TO IXeoc etc Tbv uccp6v SOU gxer c 5710iv p.ovccarlipcov, Scoget 1 givil AUCiercfcc intTponov xcci, cppoTtaTtv 'thy mcxec xcetpobc )5yo6p.evov t lepac mei ripxtepawq; Rol; iTcovapACoping to 'vcityfatc Tccapbc 1.tc.7)v icop(ovo tof Occup.crcoupyo0, 1 67colcc &yt p.ov ptaxeTcct sic

Tip iacT) 7c6Xtv TOO BouxoupeaTtou, Stec va: cppov4ri 6 We; )5yo6p.evoc %at vac nceliwg czkb Tb attoptap.ivov neoc stove Ito; chcb Tot); xccp,ccpocacdouc Taw &wan) xecTec TON?

MipTcov 14vcc, )toct &az [flaw xplatpov civ0p4)7ccov xcc TO Eepbv )toct cse6cfccquov

p.ovccaTilpLov toI

gLOTCIaTCOv vet 0700111

Et;

xtoptou IloXuTca&v.76. TO ircovoi_tc461.tevov

MrcpoSiTc, vac Stairrat el; xerpcc; 'COY btaa6 ItCagp4W, vac Tccdpvouv c'crcb Tacc xer:pic TOW cin6SecEtv Tcpbc 'thy )5yo6Revov Tfic gvOciae Eepecc 1.1,o/c to `Aytou Xnuptawvoc. Aci "MOTO numev )5 &pm MOnnfce TO 7cccpbv xpua66cmAXov etc TO ttovccarilpcov Toti vploy IloX&Tatctwic Stec vac Tcccfpn cath TO nee); x,i0e xp6vov ecaccocomoc. xcd civerToStaTtoc, vat etve Tcpbc a6aTccatv xcct acccr4p)latv ToG Eepal vovcccruiptou, A; gm;

A50evstcec xcd Tthv p.compfwv yovim [toy xa itabrrcwv [Lou, etc pAnigauvov cdt)vtov. Aocnbv ItapootaXopp.ev xcci Tot); dAXot4 Anivutc, &v XptaTip 1p.aw ckSeXcpo6c, o6aTtyiq K6pLoc iipsw xcel 0s6c, cineEptp cc&cog Othp iXiet, GaTepov Aith X6you -you OiXet anfcet (sic) vac dye A3OivTcct xcct 1yep6vec Tfjc rncipccc Tcc6T)7; 0oyypo6Xccx(ctc; xcd go toti *WC )1.1.Cov, xcd & dEXXou yivouc, Itat 1 ctinthy A.50evTicc vac civccve6awat xcci ircc)tupt'oovatv ctUTO TO neoc Scat Ttp.tov xpua66ouXXov T/Ic cdrcv AllOevTfccc, rya xcci

www.dacoromanica.ro

PIINDATIVNILt DOMNILOR ROMINI IN EPIR.

915

Tex Ab thr6v eUrpocrSexta the nap& tqi &qi xat öna eaxwv AOuvuov xexupeotthcc,

57ain x6pcoc 6 t3ek xaptcry akorc Tat; ccötthv trep.ovta; ekuxerc. Kat litext5pamv 4.e-cipa AbOev-aa tb napbv xpa66ouAXov vet& xat TIc PouAlc t6n, Tcp.tonciton xat racrcano p.eyiXtov dpk6wapv rç ip.11; AYievrtag. 411-11', Map Tfou a', typ&cpen tb napbv §nb 8wil2 AoyoesTaiXou to 1.6avtou, &ppm; Aouaeax6uXou (1) MeycaouMILCillOU, KOPICMCM11101.1 Bpayxo6oSvou MeyRou-Aoyokrou, xat 157reipien tkrb Taw

cipx6mov:

'apxonoq Konatawavou lipe*uAiaxouXou MeriXou-Ercao0aptou, 'etpxonog Etelocivou BaxapiaxouXou Meycaou-KAouTtc'tpn, '4xono5 Itoavvcian XpuaoaxtbXou MeyciAou-llocneAvfxou, 'ammo; ecova! MnocAnavo5 Meidaou-llaxcepvizou, 'cipxonoc Fpyropciaxou rxtxa Meydaou-Koilfcrou, 'etpxowcw Mcat3cdou TwaaccfMou IfeyciXou-ItoAvexou,

"dexono; 'Icoavvdm XaXenA Meycaou-KXotr*cig. xoycog Dcat;pou MayciXou Ilitcpij xat incomisou. 'clpxonoc Kawatawr Evou Bpayx66civou Aoyo0i.cou.

'cipxoyroc Mrcappcoaou BaxapiaxouXou Msraou-Beaudg. EEPMHANOE Bos668aq

at eliTsp.Wv nciors 06Typo6Xaxiac (2).

(Ibid., pp. 66-7.) (I) La Lamprides: aikaxcikoo. (2) Traducerea acestor acte va apárek cu originalul, In vol. XIV din colectia Hurmu-

saki, partea I.

www.dacoromanica.ro

OASPETI BALCANICI LA NOI IN SECOLUL AL XIX-lea

UN ACT ROMANESC PRIViTOR LA INCEPATORUL CULTURII BULGARE Dr. VERON.

FIUL LUI MILENCO STOICOVICI IN OLTENIA

DE

N. IORGA. Membra al Academiei Romftne.

qedinfa dela 30 lanuarie 1914. I.

Se §tia. ca, IntAia tiparitura bulgareasca e aceea care icsia cu osteneala lui Sofronie de Vrata la Ramnic In 1806: «Chiriacodromion, adeca, Nedealnic, Invatatura la toate Duminecile pentru pravoslavnicele biserici, de cetit la Evanghelii, In tot anul, cu talc si dreapta invatatura, si la praznicele cele mari Imparatesti si la hramurile sfinplor Cazanie folositoare de suflet, prefaeuta de pe sloveneste si

de pe greceste, limba cea adamca, pe limba cea proastä bulgareasea?) (1). Un ucenic din Vidin i doi alp mesteri din Sofia si Drenovo lucrau la aceasta carte, si ca sprijinitori apar top Vladicii nostri, egumeni, Vlädica grecesc de Stavropoleos, Mitropolitul de Sili-

stra, de acelas neam, un Arms, un saigiu i capva fruntasi bulgari din Novoselo, Gabrovo, Coprivstita, Bobostita, Cotel i Cazanlac.

Vladica Sofronie era de mult un oaspete bine primit In Capitala munteana, precum se vede, nu nurnai din lucrarea jubilara a profesorului Teodorov (2), dar si din asa, de desele menpuni ce cuprinde cu privire la .el Catagrafia bisericilor roindne la 1810, publicat5. la 1908 de d-1 Al. Lap6datu In aBiserica Ortodoxa RonAnb (3). (1) V. qi Bibliografia, II, p. 490 till urm. (2) Goilspoafa Rpavaticiali, Sofia 1906. (3)

i tiraj aparte. V. locurile la p. 58.

Analele A. R.Tom. XxXVI.Memoriiie Sect. Istorico.

www.dacoromanica.ro

58*

918

N. IORGA

Se va fi cetit cu pasiune aceast5, carte, cum se cetia, i cronica naivá, difuza, dar Ináltatoare de suflet, a lui otet Paisieo, descoperitorul umil i caldurosul apärAtor al natiei sale. Dar un alfabet, o carte de ce tire lipsiau Inca. Abia la 1824 aparii, la Brasov, cel dintaiu Bucvar : cheltueala ca i ingrijirea erau ale medicului Petru Veron (Berovici), de boo din Cotel, patria lui Sofronie luaus, care, promovand la München, ocupa la Craiova un rost de medic al orasului.

In adevár ea, Ina, de pe la 1820, se plata de CM-

macamie, din veniturile arendate lui Dimitrie Aman, nu numai un medic, eel batran, Ferraris, «Ferarulp, dar a dohtorii politiei Craiovei» (1). Al doilea era Veron.

Imi aduc aminte sã fi publicat undeva Inca un act privitor la acesti a dohtorip. Intamplarea Imi scoate astazi un altul In care e vorba de amándoi, §i el priveste in special pe incepeitorul tiparului profan bulgaresc. Iata-l: Dup invoiala ce mat Mout cu d. dohtoru Petre Veronti dinü Craiova vandut de a me bun& voe partea mea de mosie ce o amü, hotarulii Priseaca, cu toate sadirile i cladirile dupa (lama in prec da galbenI inparatesti patru sute, No. 400, care i-amit si priimitü p depling tot1, si, fiindU-ca documenturile acestii mosii s'aU pierdutti, ramane ca dumnealul cumparatorulii sa-s5 aleaga stapanirea dupa sineturileveciniloril razasT. Dreptii

aceia pentru panica stapanire a acesti1 proprietatil de catre d. dohtorula Veronil i a mostenitoriloril sa1, amii rugatil vi pa dust. judecatoriia cornertiala ding Craiova a intari acestil documentil ce este iscalitil cu insusri mina mea, cu a sa adeverire, dupa nranduiala. 184t Aprilie 27, BucurestY. asp(); (13ekip% Zcespb

S

Va.

Comisia 2 rosi. No. 600. Insusi dumn[ea]luI doftoru Petru Feraru, viindil Pa comisiie, ai aratat eh iscalitura de maT snsil este adevarata a dumisale. Spre &wad& eli adevereaza si de comisiie, dupa oranduiala. 841, Afartie 28.

Pecetea cu «Comisia vapseli rosi, anul lib. pecete cu vulituru! i crucea lie plisc).

(iscalitural.. (1) Corespondenta lui Dinsitrie Ansan, pp. 32 (81). 185 (89), 188-9 04).

www.dacoromanica.ro

UN ACT PRIVITOR LA INCEPITORIIL CI:MU:TRU BULGARE.

919

No. 28. Judecatoriia Comercial& dind Craiova. DumT dohtoru Petre Feraru,

cu jalba care s'ail pus la No. 356, ag cerutil la Oast& judecatorie a sa adeveri acestil zapisg pring care vinde catre dum. dohtor Petru Verona mosiia ee o are inti hotaru Priseaca dinteacestil judecd, spre urmarea carla eerere infltisandu-se amindor Trig predsuvie, atIti &lie& vinzatoruhl pring vechiff dum. Grä&inü i Sava Ioanovicr, ditg i cumparatoruM in persoana, i mar intir trebuindg si judecatorfia sa cunoasca, daca cumparatorulg are slobozenie sâ cumpere propietate inteacestil prinipatü, fiindg omü streing, macard a& numitu ail datil Inscrisü el nu este suptil nicro protecsie strein& i ca cu racuinta Ind Tara-Ru.maneasca sa cunoaste pamintenti, dard, adasta inpreSurare supuindu-sa ra cunostinta cinstiturur Departamentg, s'ag cerutd dezregare, si s'ati priimith. raspunsuId cu No. 1096 ding 30 Martie anu urmatorti, Ind coprindere : d vreme ce numitu cumparatord ag datti in scrisd suptil a sa iscalltura ca este de muItr anr venitti acT dind .cara Turchir si nesupusd la nicio protecsiie streina, apor pa. acestil temer sloboda este judecatorila a iintati zapisuIti de cumparatoare acelorg acareturr pa numele sad, cu leguitele forme, Ind urma cariia dezlegarT intrindg judecatoriia si Tnii cercetarea ceIorfalle forme, s'art cerutil !a vechii vanzatoruhil documenturile acestir propfetaç i raspunse ca sintti pierdute, Add, prind canalu cinstiturur departamentd alü Dreptatirpubficindu-sa Ing sorocurg retuitg pentru gäsirea lord, s'ati pniimitü porunca da suptg no. 3486, ding 17 Iunie anti urmatord, coprinzatoare ca nu s'ati aratatti niminr cu pretenVie asnpra pome-

niteI moffif sail a sineturikei er, dupa care intrebindu-s& si sotiia vanzatorulul da are vre-o pretenpie d& lips& d& zestre, ag intorsti raspunsulil al&turatg pa ling& adresulg cinstiiter saprei (sic) a Ilfovulur suptil No. 3374, c& slobodd este dind parte-I sotulg, d-ei a face adasta vinzare, neavindd nicrund felu da pretenciia da. lips& dt zestre, s'au scrisd cinstiter ocirmuirr da, ad avutg st&pinire vinzatoriuld mai a6asta propietate, i eat" priimitg raspunsti ding parte-I suptd no. 3.666 ca Intru adevard au avutti stapinire pin& la sfintuld Gheorghe cu leatg 8412 iar (la atund incoace sa stapineste da, dum. dohtoru Petru Verond, &lie& cumparatoru, si nu s'aii gasitg su-

pus& la nicruna dinü aceste doal inprejurarr. Prind urmare dar, ne mar ramiindd vra o pravilnica impiedicare,. Ina urma acestorti cercetarr sa pune intarire acelur ofisil, spre paönica stapinire a cumparatoruIur, trecindu-s&

si mu conclica dup& orinduiala. 18422 Augusta 5.

www.dacoromanica.ro

920

N. IORG A

IL D-1 Maior Grigore Ciurea din Tecuciu imi comunicA, In traducere, aceste doll& acte privitoare la un fiu al lui Milenco, Maiorul Blagoe . Milencovici, care, venind la noi .in 1828, lua pe Zoi$a Sterea (1).

Ate stat. Eliberat din slujba dumnealui Locotenent Milencovici din momentul. venirii

mele cu Comanda voluntarilor in detasamentul otirii Valahiei Mici, adica, dela 12 Septemvrie a anului trecut 1828, pana, la data jos semnata, se gasia langa mine pentru indeplinirea serviciului de scriitor, care serviciu dansul in tot timpul 11 indeplinia cu pricepere, zel exemplar i activitate, in acelas timp avand purtarea excelenta, fàr sa, aiba, vreo gresala; alara, de aceasta a indeplinit datoriile PrimuluT Capitan si in actiunea contra vrajmmilor; prin faptele sale si vitejie a dat exemplu indemnand la intrecere pe toti voluntarii ce se gasiau sub comanda mea; de aceea socotesc ca datorie a mea de a marturisi despre toate acestea fat& de superiori cum ca, sus numitul, este un functionar care merita o deosebita consideratiune, ceeace atestez cu prilejul eliberarii voluntarilor, iscalindu-mä i punand pecetea mea. Orasul Craiova, in ziva de .10 Martie a anuluT 1829. .

(Semnatura: Gorciacov.)

(Pecete.)

Certificat. S'a dat acest certificat maioruluT sarbesc Milencovici cum ca dansul, filfld

trimes la finele. lunii Maiu a anului trecut 1828 in detasamentul Valahiei Mici al domnului Comandant Suprem al armiei, a fost atasat la Domnul General-Maior Printul Gorceacov al II-lea, care comanda. atunci acest detasament, i s'a intrebuintat ca traductor al limbii sarbesti i moldovenesti ; iar in urma, dupa, ce a luat comanduirea acestui detasament, dela 20 lunie pan& la 1 al lunii Aprilie a anului curent, ocupa, pe langa mine acelas post: in tot acest timp toate poruncile mele .1e-a indeplinit cu pricepere excelenta, cu zel i activitate neobositä. Indeplinesc placuta datorie de a multUmi domnului Milencovici pentru serviciul d-lui demn de laud& si spre a adeveri aceasta prin iscalitura mea §i pecetea blazonului mieu, adeverind asemenea a ramane dupa, dorinta lui

in Valahia Mica cu familia sa pentru a local in satul Breasta pe care ii (1) 14a4r, nepotul de flu al Tut Blagoe ft 1874, e eoerul cblai Ciurea.

www.dacoromanica.ro

UN ACT PRIVITOR LA INCEPA.TORUL CULTURII BULGARE

921

tine in arena, si de aceea nu trebue sá sufere piedici din partea Guyernului valah. Facut in Craiova, la 20 Noemvrie 1829. S. G._ Al Maiestatii Sale Imparatesti Prea-MilosuluT Domn al midi General Adiutant Comandantul I-ei Diviziuni de Dragoni si Cava ler al din feritelor decoratiuni: Baronul (iscillitura ilegibilit).

D-1 Ciurea adaoga cá mai posedä un act al Mitropolitului sArb Leontie privitor la vânzarea unei pravalii in 1812 (o alta a lui Milencovici in 1809 la Semendria). Blagoe si fiul mor la o rnosie cumpárata, dela boierul Vasile Obedeanu. In Craiova locuiau in casele lui Constantin Olteanu.

www.dacoromanica.ro

0 HARTA A TERII-ROMANE$T1 DIN C. 1780 SI UN GEOGRAF DOBROGEAN DE

N. IORGA Mcinbru al Academiei Române,

ASeclinta dela 7 Fevruarie 1914.

Imi aduc aminte sä fi cetit intr'o bro§urà din veacul al XVIII-lea privitoare la Turcia european5,, bro§urà ce se phstreaz5. In Biblioteca Regal& din Berlin, c5,, In acel veac, Guvernul otoman, voind s5. aiba, o harts exact5, a Principatelor, a cerut-o dela Domnii no§tri si c ace§tia, lu'and dela proprietari harti de ale mo§iilor cari erau mune §i, in general, destul de bune, a eautat s5, le potriveasc5, Intre ele a§b, 'Meat s5, dea Infati§area terii intregi, dar ca nu s'a putut ajunge la nici un cap:5A, autorii hotarniciilor lucrAnd dupa, alte sisteme.

Povestea e frumoask dar nu e i adevärat5,. Pe acel timp exist& o cartografie romAneasc5., de0 mai putin precis& §i bogatä, de sigur,

cleat aceea pe care ne-au dat-o Ru§ii, prin ciudata carte a lui de Baur, §i Austriecii prin multele §i Insemnatele lucrari pe cari le-a descris de curând, cu note critice, d1 N. Docan, In aceste Anale. Incephtorul in aceast5, privintA a fost Constantin Stolnicul Cantacuzino, care nu in zadar cerea, din Apus Atlasul lui Blau, dadeà indicatii geografice unui Marsigli, autorul operei, mari pentru vremea ei, care e hanubius panonico-mysicus, §i incheia, o scrisoare de lamuriri eatre acesta prin cuvintele urmâtoare: «Uneori, privind hrtile acestor provincii, nu-mi place cä %Id ce mare ostenea15, §i chel-

tueal'a s'au facut cu ele, §i apoi sunt totu§ gre.§eli destul de marl, §i in a§ezarea locurilor, 0 in r5,uri §i ora§e, §i, ceeace e 0 mai r5.11, In nume. Nu mai vorbesc de alte provincii i eri. Doamne sfinte, ce gre§eli vor mai fi fácute!» Analele A R.

Tont. XXXVI.

Menioriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

68*

924

R. foitGA

La data acestei corespondente, 4 Martie 1694, Constantin insus (1)

nu incercase a inlaturà lipsa de care se plAnge. Va fi fost de sigur Indemnat de Marsigli ori si de altii intre cari am numarà si pe Hrisant de Ierusalim, Patriarhul, care avea, interes, cum se vede si din biblioteca lui, pentru studiile do matematica i geografie astfel el trimese la Padova, pentru publicare, o hart& intinsa a TeriiRomânesti, cu bogata i sigura nomenclatura In greceste.

0 pomeneste Del Chiaro, care extrase dupa dânsa harta, mai

putin Intinsä i cu numirile italiene, pe care o dada pe langa opera sa aRivoluzioni della Valacchian. Am cercetat cândva, la Padova in

ce priveste originalul insus, si mi s'a spus ca lipseste orice catie a tipAririi unei asemenea harp.

indie

Dimitrie Cantemir nu cunostea de sigur aceasta tucrare de merit, când impodobia, «Descrierea Moldovein pentru Academia din Berlin

cu o grosolana incercare, stricata Inca si mai mult de gravor, care Mai din Podul Lipcanilor «Podul Sipcanilorn, din Pomaxla «Pomarian, din Plopeni aPlopemn, din Harlau Corovia (dar e si «Harley ))), din Puteni a Paceni», din Adam «Adani», fara a pomeni o suma de nume absolut neidentificabile (eSzolclana, Russid» ? Ovidian; Ma8ngii sic! e Malitintii!).

Apoi, o bucata. de vreme, nu se mai lucreaza nimic in acest sens. Sulzer nu stie de vreo hart& localnica. Dar pe urma avem foarte insemnata opera a lui Rigas, poetul eMarsiliezein elenice, iar, inainte

de aceasta, logolát la Bucuresti, indemnat, se vede, de persoana Domnului caruia i se dedica, acel Alexandru Callimachi, despre care stim din calatoria abatelui Boscovich (2) ea, impreunä cu fratele sau Grigore, el se IndeletniciA, ca tânar beizadea, cu studii geografice astronomice.

Nu cunosteam alta luerare indigena din acest timp, când mi s'a comunicat o intinsa harta a Terii-Românesti pa,na la munti in sus, iar, la Vest, pada dincolo de Glavacioc i CMniste, având si Bulgaria !Ana mai jos. de Varna, Dobrogea toata i partea de deasupra Gurilor Dunarii si a tarmului nordic al Marii Negre pan5, dincolo de (1) bQualche volta, mirando la mappa di queste provincie, mi dispiace che vedo essere di gran fatica e spese, e di errori non piccoli, si ne I siti, come ne'fiumi e oittà, e, quel che 6 peggio, nei nomi. Taccio dell'altre provincie e regni. 0 Deus bone, quanti errori sarano!b Opere, ed. Iorga, Bucuresti 1901, p. 50. Pentru atlaz, v. aceste Anale, XXI, p. 67.

(2) *i In Uricariui, XX, p. 299: udue globi, celeste e terrestreb. V. si p. 300 si urm. Harta e reprodusIl, In bucAti, si in ale mele Doctonente Callimachi, 11.

www.dacoromanica.ro

0 HARTA A TERII-ROMANE§TI.

925

MooptchCa-Aqiciv, de golful Murteza, si de localitatea Burnas, lAsand

sa, se Intrevadä la N.B. un colt din lirnanul dela vArsarea Nistrului, cu insemnarea: Oxia, Akkerman (Cetatea-AlbA).

Harta e semAnath de monete elenice, foarte bine executate, cu explicatii ale semnificatiei lor, cu fixarea localitkilor (cunoscuta mo-

netA a Istriei, cu cele dou

mAsti si paserea pe ramuri, are le-

genda: HotX(*Eac cw.sto 'rob KapaxaRrav: irrelv6v CipitriCov v.saivc, TS aXratyrrxbv), cu adaus de lAmuriri subsidiare (la Esculap monetA din Cos se spune cA e «pArintele medicilorD; la Hercule cA ue

eel dintaiu care, cu Leontes i Rhopalos, a intemeiat ConstantaD, litocrcavcCac). Deasupra este si o cronologie a ImpAratilor romani.

Era evident cA lucrarea trebuia pusA in legAturà cu o scriere arheologicA. Suntem InsA l'amuriti pe deplin cand subt topografia orasului Delphi, IncastratA la dreapta jos, se ceteste: Ta icapi tobc AsXrp6c ar6t sbv Niov 'Avazapacv. E deci vorba de harta explicativä

pentru traducerea in greceste a cunoscutului roman arheologic de educatie, Jeune Anarcharsis al abatelui Barthélemy. Stiam cA, ea s'a Mout la 1819 de Chrisoverghi Curopalatul, cA s'a tipArit la Viena cA dedicatia e dare Donnul de atunci al Moldovei, Mihaiu Si4u(1). Dar d-1 0. Lugosianu m'a l'Amurit cA e vorba numai de plansa 12 din albumul intitulat: Xcipta sl) tE),Xciaoc, iv t reptixovrar ci v-0-ot ottitic xoti ttipoc Tthv sic Tip Ebpityr-fiv xai Mcxpav 'Aciav iroXuaprOp.thv c:civorxrciiv atir; ICEptogovivto ale EivatoXCov, at& tiev Alópcov ridc Auxiac vixpc Tor) 'ApTavtoviou 6pouc t1c BuOcviac der arywrou, at& Too Axxswavioo, vino KapiraOirov opthv cd Liouvciesuc vcii Eci6ea, Taw irotcqithv, ilrb aucticio atei. sob 05vva xai sob lowiou Itekayouc, Curb a ttecr1jp.6piac arat Tor) Xt6onei .ra irkeico, ItS Tac waXarac xcd Yecg 6voilaciuc, 7cpbc 05 9 ilmicsaoypapictt TLYO)11 ,zspryikuov 7:6Xsuno xai T67crov abrfic, COVZSEVOUCTOtt sic Ttv xarakricpry -cob Niou 'Avazaperaoc, LW. xpovoXOTEct Taw 6aarkim %at p.sycacov etv0piorm airrfic, 160 Tól-co't iXVilvtxdiv volirclicivov ipavrcOivaov & TO ct6Toxputoptxoti taptsio0 717X 'Aooarpiac icpbc cip.uapb way apxaroXoiiac, gv cthp.a sic 12 'tilt tLccca, vc3v irpcirrov ixao0stact

Imp& to5 'Nam 13eXeczoat, esstrixoo, riprv T60 Tatvcov xcd rprXeXXvow, 1797. 'Exapecx071 zap& too lopavcood Midasp, iv BcivI4 (1) V.

i Istoria literaturii ronulne in secolul al XVIII-lea, H, p. 53, nota 3.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

926

Traducatorul rornanului arheologic de educatie nu era, insä Rigas afar& singur, ci §i Gheorghe Vendeti §i un Nikolides §i, mai ales, un «Gheorghe Sakellarios, crescut la Viena, unde de volumul IV

'Inca din 1797 facuse sä se tipareasca o Arheologie greceasca §i volumul I din traductia sa a «Tanarului Anacharsis»» (1). E o vast& lucrare de geografie, care cuprinde aproape toata Peninsula Balcanica (la Vele§tin se da harta arheologica), cu o plan§a special& Infati§ând Constantinopolea.

0 a1t5. plans& ne da Vestul Terii-Romane§ti. E acela§ planul, fire§te, ca §i in cea dintai. Alcatuitorul a §tiut perfect romane§te, cum se vede din inscriptii ca : Ilthyroo AloovteXoui %Ja: cV, Boo), thvooXoot, rck. No6,640,op, tX. A66tarri. i aici sunt insemnari explicative: despre podul dela Celeiu (c1:6),ot ,-;0),fnc; TeOpu4, airoXeXtve,00b) («stalpi ai unui pod de Orup.avor, Tatv6p.svor 6),tyoctarivcr.,4 lemn impietriti, cari se vad cand scad'e apa»), despre Cetatuia de .

làngá 115,mnicu-Valcii, care adeea ar fi Sarmisagetuza (ncutu.sCdricrzc 2:f:App.tCrityaOot5m, BrActXthoow. 1:itzt'ac), despre Si§tov, uncle se vede

data de 1791, a tratatului, intre sail, precum, la Chiuciuc-Cainargi, mentiunea pacii §i iatagane cu data de 1774.

Cu cea mai mare sarguinta se dau insulele Dunarii, muntii §i dealurile, hotarele judetelor, drumurile, padurife, vadurile §i podurile; se inseamna §i canalul dintre Arge§ §i Dâmbovita al lui Alexandru Ipsilanti: %wear 1:Lti 'A),a"c;6.v%)poo-Bók. T1rti),6.vrri. Gasim vadurile §i

podurile, notatia mamastirilor, a campurilor de lupta, cu data, ca la Martine§ti, unde e sabia incruci§ata cu iataganul §i data de 1789, Septemvrie 11. Se adauga ici si colo curioase explicatii, ca aceea Ca la

Cernavoda s'a nascut cunoscutul dascal neo-grec Iosif Moesiodax (TCapvfx-Wri., wcapic,

Jo)*,,u

Motccokxr4).

Mesiodacul a fost, cum ne arata Sulzer, dascalul copiilor lui Alexandru Voda Ipsilanti, acel «parinte Iosif, care pe vremea mea invatà pe flii Domnului muntean limba greceasca» (2). Director la §coala greceasca din Bucure§ti Inca dela 1765 (3), el dádü la la1) Boppe, L'Albanie et Napoleon I, Paris 1913, pp. 164-5. 2) Geschichte des transalpinischen .Daciens, III, p. 11: Gein gewisser P. Joseph, der meiner Zeit die Söhne des walachischen nirsten in der griechischen Sprache unterrichtete, ein Werk von seiner Hand in Wien auflegen liisstp. 3 Erhiceanu, Cronicartii greci, p. mom.

www.dacoromanica.ro

0 HARTA A TERII-ROMANFIFIrl.

927

mina in Viena. Incb.' dela 1781, o «Teorie a geografiei», Inchinata lui Grigore Voda Ghica si lui Mexandru Ipsilanti, din « Dacia » , tocmai acel Domn a carui opera, canalul dintre Arge i Dambovita, se pomeneste anume in harta noastra. A fost Rigas elevul invatatului calugar ? Am dat aiurea biografia istetului tartar (n. 1757), de origine poate aromana, care, plecand din Veiestinul sau, vechea Pherai, unde tatal i-ar fi fost omorit de Turci, urma la Bucuresti, subt Moesiodax chiar, studiile incepute in orasul sau de nastere, la ucenici de-ai lui Evghenie Bulgaris, precum si la Zagora si la invatatul cunoscator de limbi orientale Dimitrie Cantargi (Ko.wcapt.C-i,c), din Constantinopol. Mavrogheni era atunci Domn, i strainul afla un loc de secretar, de grämätic pe

Fang& Grigore Brancoveanu, dupa ce ar fi talmacit si pentru consulul francez, treat la Craiova, unde se zice ca ar fi avut legaturi cu Pazvantoglu, care nu se gandia Inca la mariri. In acest timp el face cunostinta unui Serdar Christodulo Kirlian, care-1 iea ca intim al sau, cu 120 de lei pe luna, la Viena, in Maiu 1790, pentru a-I izgoni apoi far& plata la Ianuarie din anul urmator, cand bietul om incepu pentru aceasta un proces, care tinii cinci ani, fárá vreun folos. Stand in mijlocul conationalilor vienezi, el tipari o traducere din «Scoala amantilor delicati», un «Tripod)) (TpE7cooC), precum si, se pare, altele din Metastasio si Marmontel. Am, inaintea rnea cartea sa de Fizica )buarnii; alca.vOtcp.y., -6ta tc,64 CL7/&IOO W.0 tptxopilmeEC .6tri.)..axtoo it3(.;rAvtcHiv 'nap& -Eavac ix vi-ic Tapvavrei,c xcLE Ta),),rec -:or) BaXE:=tv't.t Hatzcariu), din germana i franceza, publicata

acolo, cu cheltueala «cuivan, «pentru folosul consangenilor»: prefata laudá peste masura pe Kirlianos, ajuns baron de Langenfeld, in care vede un luptätor upentru trezirea neamului Grecilor, foarte luminat odinioaran. Dela aceste ideale se departase putin cand, tot in 1791, avea sa raspunda inaintea dicasteriului Mitropliei pentru pacatul desfra,ului savarsit in paguba «Bälasei, rata raposatului Nitul si a raposatei Stanii din Craiova», slujnicuta la mama poetului ci viitorului martir al cauzei libertatii (1).

S'ar crede ca acest bun cunoscator al terii, acest slujbas domnese, acest autor de luerari felurite putea sa facà si harti ca acestea. Literatuth ft arta romana, V, p. 28 i urm. Cf. lonopsic ihoTpuliot Tot) aop.ou PiTra (1)Epaiou TO

@ETTOM, Atena 1860; Spiridon P. Lampros, 'Anoscat4scc sup: To5 impTopEou

To5 `Ptya, Atena, pp. 105-6 (datoresc comunicarea cartii d-lui D. Russo, care mi-a semnalat i comucat si vol. III din Ar).Tiov, cu scrisorile lui Itigas .

www.dacoromanica.ro

928

N. IORGA

Un argument hotAritor inlatura aceastä parere. IIarta Moldovei si aceasta a Terii-Romanesti, amandoua din aceIas an, tiparite in acelas loc, au o parte comuna: Gurile DunArii, lacurile Bugeacului, satele vecine. Ei bine, acest teritoriu se 'infcifirazd cu totul altfel In cele cloud lucretri.

0 singura explicatie se poate: Rigas a reprodus, eel mult ca

desemnator i caligraf, modelele puse inaintea lui de Domnii celor cloud teri i datorite unor anonimi din Principate. IIarta Terii-Ronuinesti pare sec plece notip. dela Cernavoda ne indica aceasta dela Iosif Moesiodax insus, care, acesta, era un geograf. Acläugirn cà IntArirea tirii ca Iosif s'a nascut la Cernavoda 11 scoate din randul dascalilor de sange grecesc. Isi zicea «Moesiodac», poate BulIn sensul de Dobrogean, originar din Dacia mesick

gar, dar, deoarece, de mult Inca, asupra Cernavodei se revArsase populatia romaneasca a Orasului de Fidel, a vechiului otàrg de rata» din Baragan numele BarAganului este si el in harta , care era

curat romaneasca la Inceputul veacului al XVII-lea, e mai curand Roman.

Un interesant fapt nou in ce priveste elementul romanesc de pe malul drept al DunAtii i valoarea lui culturara (1). (1) Cf. mArturia lui, in Aikeov, & c., p. 654: udasz er aucb. Karten iiber die Moldau und Wallachey, wozu ihn die dortigen Ftirsten Ypsilandi und Kalimachi mit Geld unterstfitzet hatten, verfertiget und dieselben durch Muller habe stechen und durch Nitsch abdrticken lassenD. Mai declarà adass er hier Moss seine Geldspeculation zum Grunde geleget habeo (ibid). (2) Ne pare riiu c5, neavAnd la indemâng cartea lui Zavira, Neu TM*, A tena 1782, nu putem intrebuinti dialogul privitor la Academia iesean5 al lui Iosif.

www.dacoromanica.ro

0 IIAKTA A min-itomAxtsTI.

929

No t e. Un certain Riga Velestinly, ayant représenté requete a Son Altei.ise Serénissime le prince regnant de Vallachie, réclame qu'ayant servir (sic) le

Serdar Christodule Kirlian, en qualité de son comis pendant huit mois, moyennant cent vingt piastres des appointements par mois, et n'ayant pas reeu ces gages A cause que ce dit Serdar Christodulo pretendoit de prendre ses depenses, dans la liste desquels les appointements du dit Riga etoient compris, sur le pays de Vallachie, ii demande, actuellement que le dit Serdar

a rev tout ce qu'il pretendoit a recevoir du pays, de lui faire payer ses appointements, comme il les a enregistre dans le protocolle de la commission des recherches et comme ii y a tant des temoins qui attestent que le dit Serdar a fait passer dans le protocolle les gages du Riga, mais que ii ne les lui a pay& Ainsi Son Altesse Serenissime le prince regnant de Vallachie réclame a

l'Agence Imperiale Royale les droits du dit Riga, qu'elle veuille bien liii procurer l'argent qu'il a A recevoir par ce dit Serdar Christodule. Sur quoi Son Altesse Sérénissime s'attend a la reponse satisfaisante et ne doute point que l'Agence voudra bien se charger a. procurer les appointements de cet homme, comme il est juste. A Bucharest, ce 14 octobre 1791. Par ordre de son Altesse Sérénissime. PANAJATAKI COMMA,

Seeretaire.

Protestation. Le soussigné Jiotifie a la Roialle Agence d'Allemagne residante a Boucourest qu'au mois de mai 1790 Serdar Christodul Kirlian, venant chez moi, m'a invite d'aller avec lui it Vienne pour cent vingt piastres par mois, d'être son homme d'affaires. Je l'ai suivi, me contentant de sa proposition, et j'ai reste aupres de lui depuis la premiere juin de la memo armee jusqu'it la fin de janvier 1791; lorsque je demandois mes gages, il me repondoit que, quand il aura l'argent, pour qui étoit en proces, d'abord il me donnera avec des remercimens, car il n'avoit pas d'autres endrois, et pour ce repos et ma sureté ii avoit inscrit mes huit mois a ses depenses au protocolle de la commission, par la main de Monsieur Gaoudi, comme payes, mais non, car il n'avoit pas le sous. Enfin, il est parti de Boucourest sans être paye, et par consequence moi aussi; mais, lorsque les trouppes allemandes partirent d'ici,

j'ignorois (Rant absent a ma terre) le payement de son argent, que se fit. A present je reclame mes gages de huit mois, qui sont une somme de 960 piastres, et je suis de l'Agence tres-humble serviteur. Boucarest, le 22 mars, v. s., 1792.

IIIGAS VELLESTINLIS. 59

www.dacoromanica.ro

.

N. N-qtalt

930

RAspunsul Generalului Mitrowski. Das unter den 3-ten May des Jahres anhero gediehene Gesuch des Herren Rigaj ist man bemtissiget zurtick zu schicken, weillen ihr Herr Baron von Langenfeld, als sein Schuldner, weder unter die militar Gerichtsbarkeit gehoret, noch (lessen Aufenthalt hier bekannt ist. Die k. Hofagentie wolle demnach dem Herrn Rigaj davon mit dem Beisatz verstandigen, wenn der Herr Baron von Langenfeld in Wienn seyn solte, muste solcher aldorten bey denen kOniglichen Landrechten der Zahlung selber belanget werden. (Hermannstadt, 11 Mai 1792.)Mitrowsky. .

Zapisul de Impacare Intre Bálasa, fata raposatului Nitu din Craiova, §i grarnaticul Riga.

Adica cu, Balasa, fata raposatului Nitul si a raposatei Stanii din Craiova, adeverez cu acest credincios zapis al micu inteaciasta condicrt a sfintei Mitropolii, precum srt se stie ca, viind eu aici in Bucuresti i, cautand stapAn, m'au dus jupAneasa Iana la casa dumnealui gramaticului Riga; si vazAndu-ma streinrt, m'au priimit slujnicrt, asazAndu-mrt ca sa slujasc maicai dumnealui la cele ce va porunci; i peste trei zile, intArnpliuldu-sa de au cazut in pacatu inpreunarii trupesti cu mine, m'au stricat; i, dand jalba la Marfa Sa Voda, am fost orAnduiti la Preasfintitul parintele Mitropolit. i, esind de fata amAndoao partile inaintea Preaslinti[tului] la judemta, att tagaduit numitul ca nu iaste vinovat, la care au dat i ponturi in scris, ca va putea face juramAnt in biserica ca nu m'au stricat. i, socotindu-ma i eu, ca o streina, ca poate sa va face Nrttamare de suflet ori la o parte, ori la alta, am cazut la pace i, nesilita de nimenea, am priimit de mi-au dat numitul gramatic taleri 20, adica doaozeci in mAna mea, pe care i-am i luat. Deci de acum inainte, fiindca din buna voia mea, ea sa nu mai umblu prin judecati, am primit aciasta pace, sa aibit numitul de catre nime = mine) buna pace, ne mai suptirandu-1 nici intr'o vreame de nimic. Jar, de care cumva peste acest

zapis al mieu mit voiu mai sculA ca sh mai cer ori bani ori altceva dela numitul, la orice judecata voiu merge, srt nu fiu priimita, ci izgonita afarrt. Si, pentru mai adevarata credinta, mi-am iscalit numele i mi-am pus si degetul. Eu Bii.laa fata adeverez. 1791, Octomvrie 2. De fata find i noi, am intrebat-o, i singura an raspuns ca de buna voe

au priimit acesti taleri 20 insas numita Masa. Popa Stoica, schevofilax, marturisesc. Popa Theodosie protocliacon, milrturisesc.

*i am scris cu zisa i voia numitei, E martor: Gheorghie Logofatul. (Liferaturd t i arta' rorndnel, 1. C.; Bibl. Ac. Rom., ms. 640, fol. 30 Vo.)

www.dacoromanica.ro

---

N. Iorga, 0 hartà a Terii-Romeinesti din c. 1780. - I...T0-..

i -,,

"W

1/

,y ....

r ....._.1

--,.

io ' -.4 , .

,........::

'4b

'',' ;

.-

,

.

.. '

'

' '\llY,r. Th._::;;;.,-."ir'-' .

.......

.a

-.:-.:--4

--'1,..

4

444:7

.".er.6.71.-

.

$4,11,,

61,.

4:7:Pfitgaga,"

.....

IN ., A -

---2fr.

,.

37.,-i.,

, 2,44.471V&=- '''-",',.

-..

.

r,

.

----.7?4.,

-

')I"'

a

IS

,i

...

-

-4.P

.

'.-.

.roz.VIrs.9*,,,,'

.\,..

le' Is. ..-:',11. ,

......L:f.r-''; .. I

.

'

L.

:IAZI.L'"

5.44,9

'....a.

..i..t!.

,.17-4Yrlo-

-;:.

0

','. .

..Wriv&vo

..._

'.71"'.'

..2.9....-;,,- ..

'

.!-;?'

::::

4').

L

:.

,

. ,

_retXer-40e5ifiv,

b1c2:41.4:L.

.

1

.

-

;

31:142_t

fizre'remaw.,E.

0

i

.4.

.31,

ii..7.4 citt..E,:;i4411

0

.,..;

0

. riff.:,

itr. acti ..,2

,..

,1M

15...r/f-;zast

.?"

.

t

iNj

ro.

-

'N\ CW'S'hip : .3,4,70,1

4, A4,.)",.11.,

.

-.!... .

.

14,91e., -,s. 7.

xify;1680,,fiyo

.

.1.aAapir.

t

- 7:141:,

'al

... -

,

.

.40

...1,)J.-1,1.:1-4'.!,9110:::fr:efr'"-*/.

.64V4a3 6 i . .2 -:1,

if

o.-/-y

"`Z...

iigili-'

4

-6.44. -,tr,,, re

4s;i47.4s4

trd

7 ii

.1447q. .,-

d.',134.e/..

--R;11*

'49

0

i

.,

1,:..

.1,t.... ii.

...

t

4.

Anatole A. R.-Tom. IIIVI.-Memoriile Seer. Istorice.

www.dacoromanica.ro

Feria { .r--3..

-31fa'14'91.

ii-ti.'.1.0.1.:ifi-,,i, gr..

: -3; 0

T

:f

rAlvs. . Te

1

zdiaerv,

0

.

?.)

eeta.

'

021:51ry0611:t

P

D0t

T

,

Q

tit

';t4..en7042,

.t..,

..,,... a %K. Lk

11.4.0 .!1_41trn't

.

0

Tr

a-a.

-ref,+

Ih.4.7ely;re g3),

1...W...1.1L,".

*/

r.

.

,f.'f..e.- ta.-11.k

0A.i.48g.w1".

c)

.

jr1;:, ehrir...4

. 0.1V4,7Q0 : .

TY#FdifetT°e) .Afttor' Apt :- X.-..411:. .t'st.'!::::.:L irfa. .4.2yyjf

V Ali: 6)

x:I" ' F

0. 41.:.'/:...i n": ^I4;1s' ..:';

Ars,ro

84714

r;

0Nettf

,e0.

''''

.....7

,..1.

'(..: .,

:up ',nye

0.21a.y.r,rgis".

....

ks,

.

TfigAaviv.

2)..--;

,..CW; ,A19":'1'.

:+s*

/ ...

.9:t.stra

..":"X;t2 set:.

.0.

-.

.,1,,,,A.,...,,,,,....; :11

I.

.----"et9 __Kew.

0 .,,VdP;

,

4-

.091's

,:.,13

5'I

zo6-',it ,,i"

..

viza.11ov. :".%

..

..'

i!

0

1/

'... 1....t.

tari?a... 1%.4.1. t;,':

,

'1...e.i.

.

i 0,

2:',,,aur,;,-

.4----_,,

1...

t .,

..

;al se...kg .

1.0 t. L

0 Ai rt-ri

,.

..

''

i

.u.,

a,

i'l t41.;:t

,.,za

0

w

,...rtit......c......10.

firirar,w-'

icare/67o

1?-2:;,411.-5,

;,,t1

...'

. '''. : a . ,... -.o....1:-..;.,,r-li,C, PA-, 40.1,, 4/Filt5,0.;-:It: .I..alr- '-ti..7.:: ii: .34 A 114.' 4'

;-

r.e,

.,

1

1.

''.

-1.

0

i

OP-teypirti)i.%

"2.;sy4,fic,

t...4bio.eg.s.

Xo\/742.

,ili',4''

.7

s

4,17 0

0)zfaiivr.c)

.

IP

.95.k.

.

..

.

:41s115.,

f4

ft''..

i

P-Va.g:

Ad,

:, hity.malley

..I

Q

.zreerat.-1.

titg,;ea.

IN

..5

I 7-

c21,-,

riv_a"

?

.4,..ki, 'k

.71

Odokoi.,.,./ii.....7),r,,,_, 0 .,14-greao Ws-

04.

&t

4.

,

,0 .2gers.

,

.. . 1----------"awir?a, as,,,,,: ..; 17 I, ..t/t* '

4

.

a

erird,

,,/,

.i&Vr-si

.2S3rocr... 1

. t. 0_1(..rasas,,n/ .

.

'F'

../..

.1-- -t-,,t

'Y4L40.'&

.

??.`

.1:),2

...2

E

'yr

00's'

.7),44/.9 -4:''''t ..,, .,.. :(

''':

.- .

.

lee...i../.

,

't

2

-

0

IL

7EX

oKn.

.-.M.

'.' ,..

8,40.47.

r

,.4-1....4.-

--iTJ:!-' 4 L.:,

400.t. tvsn,p.

-,

.1.T,f, `..o :It 1Vel;:ek 1. . V

.:-"' 4.*°`,c17

."..1.01-t

,.....,)

.

3" '11E V:6V1 Larger, 0

,,,Z '"

sc..

f1

:

.- oi-

-:

C

...

,.

A

..../ itv

,ocy,ferr..e4. ...__

05s1.411C?

'-':''..,4::,.'

a-.

.

.....Iitn.': :11''' 4

A

preetri.

Ar.gp, 7c-sp,57

#

;

........

1;.141&,) leT"*. ;I:1\v: 11.11:::.''

7./447

;--1.

,.flro

zal;,/, Il

..,ptp,,,.-......--1,4_. .t...."

.69

1-2,11.

.i6-41... --- ::....

(

':i

4

v

' Osiit4e2

.L,

.

,

"2t.

0

Ac.re

!

,'1

Yy. c.

A'''

A.4.,;:*

T

_OrferitAYA.

..1.,:\,#.

c

Tr:Ivea.

2;rA6

00

.e...,.,..

0/0

duAira

A.

0

A?

t-t4

.5..,..-

-..r. 1),

;att.,.

.

4;27.4. ..),..

'21fir

5/*'X0

:'

0'r 27.7::4"

...4'.,k110,Ordp: 97' Aek."'alt-t-11-;.`-:

'.....,

.k

y

a.

.h". ' tO',i,li:.141/47/4

.-1..

(5Byakv-*-

0 1::.\\7,..41.2.;

O.

of

..

r-- 14; tti `-

,

rx

.1.4-67107.

..i; #,..,:. ?: A,

.

A.

jti:v_s7,7a.

3

c'?6°1>wi'

dS..

-6,..4..

-4140a447':4

.

..

'7i. ':4 -,.. ;

Kiyizati-J

A7litAri

r,Ai

,,---. .....,-.,,k7e,

4,

.0

016."71^e41

I

C.

t

'El

-

.

/2:reev/r/A

.". r %-,..1

...,

.--.---r2--';'7r

(

.1 tA.

)..,

G \L.,

.:.7_,_:.-i. :

.7,

.

,11-.3.fiti.po

' 1 '.....- 6 at - kt .'

.

`2112)..5;5' .

N

'hi4 ite`."t:/. 2.._.,..4'.....

:.'-_

`-.1....\....:.... .

4

.4

c-t'lt

16.1':'

\

0

-FP cfa.L.

.

.Afireo&-s.w..:

.

o

44",..;t6Pat. 14-{Ii4".&:

Tlei" . -). 1.,4 s ":;.--

\i,:i.f21...r. a.

-1--\>

,

A

fiii.:.-1,11,w,a77.0 , k.,

jr,,,MorY..

P

.

..1.' 4

,

.

t..

'-,..

I

1-ticeett-Ti-7

.. . .... ,

WL'It'ilt '.i:::- (IC(' .A

T

7 -.),

t tier

QL

Irti-'4Aa:°P.0=0';P

r ydY a9

..,

'16

ifiraViar)

-,..,_

'

*

--).

,

0 0.

et 5!,,

Ta

04,,fa.

illirk f ato.4')..0r.:::)7:9,,,,,::'7 1. 75.1.1.4. rsci gimr ep-tz.

"'A:kJ

,

tfpIt/A. .

\

.--1 \

17-4mropA f

.

36.1.

.\

;

P-,eAy/xP

rarely

'r

0

\ -o.A.

a viz'.

-qtrygrotcrivl

.1.

111,...A.is a.

our.vrfgA

I' ' ---- r-"!=e° ,.. .1:0-71I -......cy eivrieAw.

5):

.7x.:

_-;1' -1:1-

A67;,..440..0."

'''',kt1-4-.:1!.1.!..--.1.2::::7:Aa..A4.:::ft..&674.6:...,:,,-. 519:;ii:oP

A x.i.famm. .`)

..it iksi-c,A,Le.ii....!-.S,'

opf..

a

..0

41.1'4...."\°

.

'"

,4

't

- ...

,.

,..-y...

...e..

. /7-;//I-Pri .1,44;.-8,-,.....16Ir'7.7614-67.?:.I41a9."4.411 -7\--,-,!_ - .4-1 /Lags,.

*.(%2

B

&pr.,

r

I

r.

o:

.2 .1' :211),...r.a;,r

iltFitir:);;rja

40-.4

..,..e.a rra .

4'e. 04: 9,,a 03.1.1.7-.: 0-

..

from.

.4,

He'b-(C.

...r..i4a..q.4,,,,,

'

I

°

-At.

.

-,- 00,:.?

Q

.,..,:w

k

->.

1T6'

C13'

"a. t

.a,;(,z '

1. 0,, .4 I. $.,-4,-,,,t1-%

.4

A' 3:Wa rit19

en

.

jj(134

3

:,

.,._

.,%,

wipect,)a

'kfa

....... 0...;o:.

e"---;

34:1.:

... "*" ',

,

to,

e.,:t'

-.../

Is

..

-0

-3Th

7.)?-

:4 1:

-,'

\,

X .

CI:

, )4i

I

..isralj

.

..,

..

,

.,:_,..... ,,.,,.,,,..,... ...yt Vora

-4

-is.-1

ar 0134'31/'

\

vele. o o 'V ° -Tet,atII74.,:,,k'07:,%,tria.

...

:.-

-,ed.....

.

...--4.-

XAAfa.-

.

it-

..:

Cr:

; '1. ,, ,,,, , '''''

- ..),,.

4135;.-24-,

.

a ,..

.

-,...

,:::::!1?" '14.:1;::::6°.: ,.i.:'''.,:773,..,1,',.)

0 ''.- .0fievx;,... .*--""-------.-..--.....eaPk..-Y.i.

ott5,

- ---'1, -

.

.

/",, .-1

,z

..

.-1E4.

.4,....

.

.

Sir

,:lt*

ripr.,..-1,. .

AT4iffoo .'.

CV/rirVL'Ad)'Pl'

t)--

-pv

frafe-46-34.

(g3fas? ;.

-.. etirwa 1

I

y.d.,*.

40.'

5,,,,,22.1d,

.

.

'..iii.er;;;;:'

6.0

0

t ' )16,- ........-.,

.

.

it?

40.

-7.,. 3V23/41 -'.. ''.....*"'

(at.;

.

'P."7! .-.4;,,,,ireairfOrlaii4L

-

'4

`tb.-

.

----

-'3"'"

v

0

. '1404,1'04 .

.

:::

..:..:°I.e

..**.:**-... :04,;.... :'''. .1"..6t:.or;....!Yr:

-721"' ..,-.A.,.. ..'>

0

--:k..

r'i'

.

.

0.:

_..

.

...).'() b

-..1" -NItLA4.

,,,, ans, .Cii):.''?.15 .-).- '.)' 4.---g -i. '3*-. ..-:4*.:),. :1'-,1...:;..* '.?.'.4." lePfa',

"*.grAld

-

11::::7 '-:.4;:...' / 4 "'

.

'--r.f4- ;-'.4--_ ..,..AfirdAra.

:,.

.:4.-

`'

,

:

ii...k.,

.0.A.,:14,:::: -."..011"

-r41.:

."-*''

...

,-4-31r;Atcgr

.

....,.....,,,...,,,

......

.........

'11.7

.

' . '.1. 0-i...?*. J.,;').:....v,. . .

.

:1"70.:'"4.:-.P. "

.

, ' 'AP' 4, k Jr.:

C

-

'

-

0

17e-ye

.

"Ott.,.ht.

.1±:. 0 '1... '

...

V-

2.-1.rAyo.,

..'

-1'..;.4-

.voe

1" . ,I..

.

,

:'.

"11.' " .4

'

.

.

.' ,,,it.,-.., ; A..

0,a1" aze-to,. ;1

701

-

Y ; -.

,..

....

1

' .:

4 1.23

.4 it,

'

.

,...;; r

...:r".::'

../..i,-

......--

..--

.

,..,..-_,,,,... -k

-')p-

-"j11.-

-*"

..- ;

'.'-t -:-.2;1::4.,;.; .

0

*7i44''' .-46-14`.

s-:

.,;.e,, ,

:

--1,...14,...-

.. . -,".,

..,

.27--- _ 7.7-p-ikr-4,0Ri.w.4.-...mito.viT.....t.:----,,,72

.

..g;-1,-.,,A,.-00..

-.......,

-:irrefs-gp-

7.

.

..

1.

4,Ale

6

/oNTS/71.740,74,- . .

Zi ,va

qt t:tb.

'2A 1.1t4-' t.t!" LI? 9t1

LiPAA511-P

4: ,-4,1-7F-6-0

0- ft Aigt IA

'.7.7(2,1r$. -.

Lkti, II" ..).: v: )P-", LLs''''' ". ), -0.- .1'

'''..4 .V.T..111.- " : .

7

,4..t

L'5'5

AO

0 A'?

-

I7.0- --"' .

-..

;

zit.r..y...rvi..9.--i

.4

/.1r.. :.- _,......,....1...,;Aioleittii;

N. Iorga, 0 harki a Prii-Romeine0i din c. 1780. ""kittArinth

.

1

il:;74141t.

'-',,,hetp4/4.//y

:

1311411.4

47/kr 9$

-

.

.149

"

/I

?

u-'31-ariviar

C.

04,Ait,

-or

.).

i,

1

:.,

'.

-1",

..40

.

A .-

4... .

0 fk*A.

o r°

;

,.

.

$

-

1

..

,

':

,

i''

'., o., laf'a..1',='5

,A

.1, .....:,../..1...

.1

,

*,,z,-4,4/:40,-Trz..ex

'4

:iv

0, ,

1:4,i.46

04

'..dS,

AA

,,A.k.

0;7

0,. -9,54

' -

\

,L; '',., . ,

If.

....

',

' ,x,,,,,. ,,,, -,,

,

,

rre

6.

..r°,51P-,".'

0

-'

'04', :

f7a

"4

Ze

.)

.1,yerii.

''''';;;,,:t*.°77'Llr"... re.

.:

4,,

!a.4

r

'`NE;V

0 -1VAI,ryi . ,./fi

'

'.:`-: ,2.4441.u9.

.

++

anavix.r. aarwa. f -r y-

.

NearrA4, ..114.440.40 , Ara,

-

Jr)"1*

;

(

.',-..

_ittorrwo

-

r.

./-

A .i.

-4,

'I- r ' 7,

,,,,,. .

,o'

'4

,

-9

.

0

4144.1

/

el.

%.a

......., .....

oOpia

"...

..

tl.17;147.1Jah,

&Veg:

,.

If b'

NV.

xt..7...A...:......,:,,,,_,i-t)..;,,-,,r,;,,,,,...7,-P--,-. , 0

.

a" 6-"i7A;

1

P.jf r"'Anwe

,f

1'

A

A

. ..

.

...27dAv

,PHa rAr7,0

0.;70/,1 intedps,

q3lirb

.

r.

,li

,

21.

A.:,-..,.,,,,,,,,

riteakrel

-,144119.

:,')L1:1,

.

"1

vd qr.

0,71a /Me

',5),,Z;Piretrylltj.

. .....

-11,.:itt. -

ISM",11a. _

,

-4-4

.

.r, cir,fet,7642atOti.

- Xa'A.

'

, ..

,114ires.; .

...erosgoV4

1.22VA.11..1

2i.oinnr

r ;.: . ,:.', i

.T.Ap ;CAW.,

,...zrAl.4.

1'

5'

_

.0 de

i ,

-

Y

.p,..,,,A,,,,:

.,

,

;.,,r4..

:

° 4 KI .1'_';1

'IV..

pTA

,-

s

A

L. -

.-.A.

---, ,

,ri.

,... ,,...6.-...' --..

AI

0

.

Aki

1440.1r

p or

34C,

.

-

,

.

H, 0

.

0

.53.

seep

.,,

,,Y, A-

I. 04,1 vyxii.

0

'1,r ...t

.

alba, rir. . .1 A. TiLry'a,

i 0It(.8...4.0,,,',, ,,,,., freer,. .,,,:.)

0:

)';

n-417-47.

Alt. r

tict:ct.

a', 14. ,

277P1770.81

0 .

"'

Ailrie.4.4,.0

:

:4

,

25175,-.0), .

..:...

A TA,'

,.

',

041-..''.

\

.

4 ea. o

'1.

erd

t$

11

IA- A I A

c.

0

.

.: 't. ... 91,4..

.

S.

10184-47'

,

r1'

TOACIAX

,24.-j....-.-1,,

.

.....,'

4;84- clyi-

1440yl VA

;-

c

0.

n,

e

''r..1 4.o:..--.2...a.-.4

:.

-,...

.:..... iv--

(1

11"bk..45,40 °

.

134

n

ags;

uted6'

a

I

0

i.2 , . . .

.'-'

.

.1-,;:ccr,',-,,,.'-,

AA

.

F.Air-.' ' 0C( 1 i

1

,

(_.)-.,. I

/WAles 0 ''s

-2-7%.'''.;-60.-a-

....',. ...

f.

0

,

,

.I.

.A

A

I

"I-

r

YOX ,:

,,,-

,i

"

odlawrg,a ,

,'''-'-':.1 : $ ,.._

-,...'

,

IT

0 a .494.tettfia.

4

+.1.,:f4--r

e.

0

x-.,.../16

c.

T,:,...10.,

*:

A. . . x .

$

.,

... ....

ikee 04.P Oskar aya

.

$

AA,64...7;x0

j.

- .4. .,,,g. 117\ 1I.

J.: 1

,y6., ,

s

.).

...f:r t'r:;:i6 -"P''''' a-:;""ri,:1:',.:

I

..,,N

.0114.ti.,

2...,,:::,,!---'

.

.r.".1,4rova.

. c ri" ,. AfILSVIAA.* i° 04,4217'...tr,---',.0-"--

a 1,a

51

0

.A

I - A .0ks.i.a' g. 1 0A

P

.

,

to../6

ar

t

-

1.79

vitiff)ur .

0.

.

'-'

,33,A6-nrie.

Afira,14#.,

ccr,-..... `. l

Xi

bf

/141.

'1'

Mier

r

, 1,.;Vre c

.. .

PeriritA

Cape

X Ak''''-"'0

_

../U,

,

:

..

.

-3.14.-2., ,., inAngi5J. 0 \-\ 71_ ;1. ..e ,r,.0":

:D;144;A:0-4

e

C rv

.

alfr+VA

Po 1;1

.i

l',/

).,-1:_ L.

j.,,,,,A: a

-

.

°A".o.A,T.

...,

-,........

we.

"t&17en,

.

,

.

.'2444

r.

..-

,'N.

,;, ,4,'

,

.

TA TA P

-

: '4,--. '77: 4.,,-;,'.,,,....::-`tr...v...,.

si.c I

1

.';'' I

.f.,

,::

-Pa '

---

',...1.4%.*76'. -:.--;.''-

,

8

-4?

\

,

,

...1

011. oe,..4./.....

.

i 1 41. .%,,,,i,---.\,0. t'41100.111444124,1k.,. .-- 1-' aft1 71= -',' .-

'

0,T.P12117.1Ye'

C.)

',

;

.-..,._s..,.-

,.-

_!!}

nuairrve

aytp ',rerrr

,.

,

,

'.

,

onvar4,..

othrAr..,.

, ^ ,-

. ,..."1"' ,...'

,.

' .k.' :-- /

.

26,1(a fsteA `.144,;Sk

4).

..71.4aard.0 Apr, ,a

0

0.2.:2gvrA;

ruly Saw .c 41k

"-,

.

°A-'1," '

/0.

t'ava.

0.11,:rsa

-,,,,,sr

'',..,..,

.

.

I.

trofirriur, '''`'.''''. ..ei,.._..42 3 1, K

f -al. 0 ( ..71;:(5/51:77- ----,7---i'-- -;77-`,',.',,7'..-r:'.0 -

((I:77 a A"''. a',. ../1

P I1i; 0

,

07:64,9,

I

r

°

1:.,L4e rr,./ex,,1

,A./40

r/ A, ',--,,

'Y'ff;C'')';>.11

AA0

)

0

.

'0 p.-. 1,-,

.

P't""-:

,

-

-- 0 7771'

AI*

oA V, rAir, PN. ,

'

410:11. f7.7s,,

1,`.

'.1.1.,,WAIVI..

.tet4" 4644 ell

1- .0 t1.00 crei

A.

'

{

4

.P

0ArroiAti,

$a

.rnieh° /

tit

,.

2

.2.:

ci

7:4.APeo. -

'Ix a,

°IC.' 4-,i rAl./,-.:-,,

A

.4" .74

.

let

"'a

------

,

1,5

A

A /40g

,

7'

1/

t,i47-7,.,

,..

r:r

*or 1.-gyre, zext+Ao-ri

?

'q*".$

tr

A

0 ;244,1y r_fiZes

ecz=att,..-0

I

1

444.

b

-deaT%tt

_

rS ...

9et t

'1,,r

-34'4214; ,0 A

1".":(rf""IX

. erd

a

.,s,7,..

0

Na1,13 .

....,,,..,e,e?

.,-.

,..ti..i*,%.

''"?.::,"A.,52.-;msd'.1a...4,4,-,

Vi

'31°4%1

11'

r. Aryl.

.

'

.K.`"

ll,t;;;14,", 13

'4.14.14.

00

'.,

0.,_.1:0_,, ccir/,,,,;.-.15. '-,.. 2.11sagyi>

.

I

"

-_41.4,,,):: t>. t.7., '',

-:....

.==::f-c,''

,rS t9n. ,I,

0

11011

Trra

...\

,

,...,;. Y--1-6glyi'le-,! .gi,,.. -,..vp,.-4-el

*. ,

e.

.

'.6';,.

?)

7'4*'4

r,firor,

.

,,A ;

v

9_360,47. 11

,.

'4

2.

;ffr 00;4

.41,11.3

NOUA DOCUMENTE BASARABENE DE

N. IOWA. Membru al Academiei Rom bale.

qedinta dela 31 lanuarie 1914. I.

Familia Oatul. In Maiu 1912, facand 0% se vada marele pumar de documente moldovene0i cari se ascund In familiile boierilor scapatati sau Cazuti la Instrainare, ori In ale razeOlor, ma de multi c;i Inca destul de puternici, ai a oblashei Imparate§tiD, deslipite de teritoriul romanese cu organizatie proprie la 1812, aratam nevoia ce este ca, pana nu se pierd ori nu se departeaza pentru totdeauna aceste pretioase urme ale trecutului nostru comun, am avea datoria sa le descoperim 0, daca nu sa le aducem aici, unde se pot pastra cu pietate, macar sa le copiem qi sa le dam la lumina, necrutand pentru aceasta nici o jertfa. Imprejurarile au facut sà, nu se poata da urmare acestei dorinte. Dar alte Imprejurari Imi dau necontenit dreptate, dovedind ea In adevar peste Prut documente ale vechii Moldove sunt cu gramada. In toamna aceluim an au aparut, Intro altele, acelea ale familiei Iamandi, ramura basarabeana (1). Acuma, prin bunavointa aceluim Roman cu deplina conctiinta nationala, putem Infatica pe ale familiei Oatul, In a carui colectie se amesteca 0 una cu mult mai veche 0 mai Insemnata. Tot In memoriul din Maiu 1912, semnalam pastrarea limbii românecti, a formelor stilistice romane0i, a legaturilor cu Moldova (1) Analele pc 1912. Anatele A. R.Tom. XXXVI.Metnoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

50*

932

N. IORGA

'Ana la 1830 si dupa acea data. Actele ce mi s'au trirnes acuma sunt o nouä intarire a acestei asertiuni. La 13 Maiu 1825, ii face& testamentul In Botosani, avand ca martori pe duhovnicul ei Vasile, po preotul Ilie dela Sf. Nicolae, pe tovarasul acestuia preotul Dimitrie, pe un calugar (?) Ananie Calistrun, i, ca doveditori mai de cinste, aipochirneni cinstite», pe protopopul botusanean, «hie iconomil i protopopilo, i pe Vladica dela Papauti, aInochentie IliupoleosUo, caruia Mitr9politul Veniamin ii zice Fratia San, batrana Talpoaie, sau, cum se iscaleste cu mana lui Vasile, puindu-si i pocetea cu vulturul i initiala familiei, Rarita Talpa» (1).

Insarcinand pe achronomi» sa-i fad, särindarele dar numai in marginile putintei, caci, altfel, anu-i sálescü, ca sa nu ramai sufletulil meii insarcinatU, si a lord» , ea arata ca st5.paneste a treia parte din Dubiceni (Harlan), parte din Molcauti (Soroca), ramasä

dela sora Smaranda, parte din Peribicaup, parte din Haradauti, parte din Cochinjeni, toate trele mosiile in tinutul Hotinului,casele din Botosani, langa Sf. Nicolae, aln mahalaoa Sfäntului Ghieorghie»,

al caror loc 11 sine in copartasie cu sora Vitoria (2), pe langa o icoana acu corona poliitä cu aurü, o candela, o a farfurie de argintil cu dot linguritl si cu sasa zarfurID, i patru siraguri de margaritar. Ca mostenitori designeaza pe nepotul de sora, tefanachi, pe «nepotii clironoml a raps. Stefanachi Theoharin (era i un Constantin, care, locuind, din 1820, cu sopa, la danii, n'o cercetase la boalá acumplita), a ci ma pedepsam Intr'o odaita sangura), pe sora Vitoria si fiicele ei, Ilinca i Ralita, pe aclironomil raps. nepotului mieu din soru-mé Salta», pe nepotul Stolnicul Dimitrache Oatu, si po nepotii Enacachi i Iordachi Oatu, pe hinim, nepotii, fiel raps. Spat. Stefang Gherghelii», iar, ca danii la lacasuri sfinte, IntAlnim cei 400 de lei ao parisai la manastire NiamtuluIn. Dumitrachi Oatul ramane epitrop al 1nsemnatei averi, asezata In cea mai mare parte dincolo de Prut; el o va ingropà cuviincios, aintinzandil mana catra saracil noroclului», puind ape mormantulti meti piiatra ci esti sä(11 IntAresc cei doi Vornici de Botosani, la 12 Main, un SpAtar i un Comis, dar din nenorocire nu se deosebeste i restul iscarturilor. (2) Se intindeau : gdind garduld casilora Hilrtopanului i pinil mu drumuld ce mergi

la Tulburenio, iar In lung, adinA gardula uIiii ci mergi la vale, pi MO bisärica Sf6ntului NicolaiC i prm5 dup6. pAretile casM dind dosuo. FAcuse i o fantana In biserich gi innoise casa gTodosieio. Se cetegte: gbiserica Snntului Nicola!, a lui Borborciläo (sic).

www.dacoromanica.ro

WW1 DOCUMENTE IMSARABENE

038

patä cu numile mieil mai bisarica Sfantului Nico1a i facand sArindare la biserica dela Talph (Mr Mu), la schitul Goroveiu si la bisericile botusanene (1). i limba me prinil viil cuvAntil aü gräitil

si mai multil unulü asupra altul sa nu sa intinza cu orici Ica de pretentii i razvratiri, in catil pentru celil mai mien lucru, pentru cd ea cu dreptil 1ueru1i mei ceia ci amu voitü, aceia arnil si facutil : pricini i giudecati in urma nu voesti a rAmánè sufletuld ci toti sá ramai multärniti D. Pe acel limp Iordachi Oatu, Serdar, era amestecat in administratia

postelor Moldovei, prin aceste pärti botusanene, cum se vede din acest interesant ordin al Vistieriei catre Vornicii locali, dat in vremea cand batrana 10 face& ultima diata : Visterie.

Catre cinstita Vornicie de BotoOni. Din trecutiT ce maT sint in sat CopleniT de la acela Tinuta sá scrie durnv. ca sa s. 1:16 patrusprizaci salad d. Sardr. Iordachi Oat, cari, platinda baniT Merturilora cu rasurile §i istovindil i rama§iturile ce vora Ii asupra lora, baniT hanuluT, surugiilorit i orzu randuit pe la menzilurT, dinspre celelalte havaleli a OriT s ramaia in aparare dupa randuiala lasata pentru mac!. Saptv. 27, 825. (Iscalitura Marelui Vistier.)

Cu cateva zile Inainte, acest Oatu capata voie de a trece In Rusia, prin pasaportul ce ni s'a pastrat, In acest cuprins interesant : NoT, loan Sandu Sturza Voevod, cu mila luT Dumnezea Ddmn tariT MoldavieT.

Prinit aciasta Tn§tiintamil la totT carora li se cuvine a §ti cit alil nostru credindosa boera, dum[nea]luT Iordachi Oatu, biva Vela Serdara, pornindu-se

de aice cu socie sa Nastasiia, cu cinci slugT §i o trasura in patru caT, ca se marga piste hotara in stapanire InparMieT RossieT cu vade de optil luni de zile, i s'ail data acestu am nostru domnesca paqaport. Dreptu aceia poftimti pe cinstiti dumnealora comandiri gi cinsticiT ofitierl a locuriloril pe unde numitula va ave a treci, Ca, in putere sfinteloni trahtaturT legati cu norocire intre InparatiT, sa i se dei totil cuviinöosula agiutorii, precuma §i supu§iT InparatieT aciia a RosieT se bucura n stapanire noastra de cuviindo(1) darii vitile melt srt voril mitaherisä la grijile mele pang la &II anI.D paa in trei ani toate venilurile mofiilor vor fi intrebninfate la pomeniri.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

934

sul5 agiutoriii. Poroncit-ama darti de s'ail pusti pecete Domniei Me li, protocalindu-se de al5 nostru Marele-Postelnica. 1825, Septvr. 4. Proodt. Vornic5. S'a5 trecut5. (iscal ituri.)

No. 152.

(Pecetea mare de chinovar.) (Viza ruseasca.)

A doua zi pa4aportu1 se completa astfel : Departamentu Pricinilorti Striine a printipatuluT Moldavvia Boeriula de aid, d-luT bivii Vela Serdara Iordachi Oatula, cu sotiia d-sale Anastasie §i cind slug!, §i cu trasura, in patru caT, avända trebuinta a merge piste Prut5, In stapanire inparatieT RosaeT, pe la Lipcani la Tanut. Hotinului §i Ind alte locurT Ina Basarabie, Ina vadea de opta lunT de zile, dupa pa-portula gospoda supta no. 152,1i s'aa data pa§portula acesta spre mergere sloboda §i intoarcere. Eva, 5 Septv. 1825. Cazimir5 (?) Vornic5. Pecetea neagra, frumoasä, No. 548. a Departamentului.

Oatu era. un om oarecum bogat, precum se vede §i din foaia de zestre a sotiei ce-1 intovAr5.0, peste granita, Nastasia : Cu agutoru luT Dumnezeti izvoda de zestre ce dail thee! mele Nastasii. 1825, Marta 9.

Una icoana cu arginta. O candela arginta. Unsprezace miT leT.

Doi inele diiamantti, unu batutti §i unu cu o piatra. O Tigana. Doa sfepice arginta. *ase perechi cutite argintil cu lingurile 1or5. Una farfurie arginta cu patru lingurite. S,Ase zarfurT arginta cu felege[ne]le lora.

Una lighiana galbana cu ibrica. Unit oghiala de taclita. O saltè de damasca.

www.dacoromanica.ro

NOUA DOCUMENTE BASARABENE.

935

*Ase perne mid cu una mare. Moe rAndurT strae rochi.

*Ase pAreche sca4e (?) cu coltua UnU salopil negru. Una cataveicA cacomU. Unit salopit bliinitU. TreT bohdalicurl cu petiala. *Ase prosoape albe.

TreI prosoape cusute. *Asa cAmes1 bArbAtestT.

Optil cAmes1 femeestT.

TreI mese cu 21 §ervete. TreT rAndurI de asternutil cu prostig. *Ase tingi[d] cu capace.

*Ase semintele, patru de horbota i doi vapele (vapeurs). Unit sipetü. De la mine aceste, iard de la DumnezeU blagoslovenie. Ioanit B... Pah.

Nici familia cealaltA nu rAmAsese in Moldova. La 30 Noemvrie 1825,

Vitoria Talp An, care aerie tugs numele ei, i sotul ei, Joan Oatu, de loc din Tutova, care intrase In rAndurile clasei semi-nobiliare din Basarabia,se iscAleste Dvorianii Ioanti Oatu, porucecii D, - redactgazá o «InpArtalA), impusA de uvrästa bAtränetilorii», in ce priveste casa din Botosani i mosia de zestre dela Milalachi TalpA, cea dela CrAciuneni (1-1Ar1Au)

i cea cumpArata la MalcAuti, In cuprins

total de 1.026 stanjeni domnesti latul. Aveau copii pe Dumitrachi, executorul testamentar al TAlpoaii din Botosani, pe Costachi, pe Mihalachi, Iordachi i EnAcachi PAharnicul, precum si fetele Ilenuta si

Raluta. Isi opresc numai 200 de stAnjeni apentru odihna bAtrà-

neteloril noastri, pAnA candil va milui DumnezAii stA funil mu viiatà».

La PeribicAup, «pe apa NestruluiD, va Amalie& Iordachi Serdarul, care se si «afla acolo cu statorniciea, avAndii si alti pärT, cumpArati di dumnealui». Iscalesc ca marturi Stavrachi Costandinu in serisoare ruseascA i Costachi TalpA, dupA datina Moldovei. Intäritura e in aceste cuvinte : ullArtiia aa'asta nail scristi dupä Coma, di mine, Costachi Dimitriu, dinü statu giudicAtorii Tanutului Esi, oblastiea Basarabii». Apoi, Inteo limb& tot asa, de bunA, se aratA, la 6 Martie 1827, de judecAtorul, Bras , si de cilenul» Gheorghe Leonard (iscalesc si secretarul, sto)onaciaInicuh, Alexandru David,

www.dacoromanica.ro

N. IORG A

936

si astolopomosniculn, Costachi Dimitriu, de mai sus; pecetea e acum

in ruseste), cä Ioan Oatul si sotia au cerut nou5, intarire, ce se si acorda.

In acest timp tradà, de altfel, la Mandacauti un Joan Coznita, care dadea,, la 7 Septemvrie 1828, fiicei, Profirita, si ginerelui, Costachi Chirus, a opta parte din LevArda (Leurda) Dorohoiului, si, intro apersoanele ce s'ail intániplatil fatä», avem pe Costachi Chirus in-

sus, pe un Buhus (se pare) si pe alt ginere, Vasile Mohoritul ; si aici sunt iscAlituri rusesti, desi actul, ca stil si slova, s'ar fi putut scrie foarte bine si dincoace de Nistru. i alte acte privesc afaceri de bani Intro socru si ginere, dar ele n'au leghtura cu vieata basarabeanä duptl anexiune.

Ioan Oatu si Vitoria fAceau un nou testament la 4 Maiu 1828, cel dintAiu arätând ad, säntil bolnavil di la Santulli Theodoril ci ail trecutti, si pe ce za, mergu mai multa slabaciuni si neputinta., cari acuma boala m'aU adusil undi mi-au lipsatil na.dejdile di a mai ma, faci sánatosii, asteptändu-mi si sfársitulii vietil dinu ciasil inu &sun si c5, se cred datori a insemna, banii si vitele ce-i lasä color cinci frati. Banii sunt in galbeni olandezi, a socotindil galbAnu eäti 30 leb), in «rdaruntusuri, adica inii robinuri, carbovite i galbini». Dobitoacele sunt 150 a viti albi, bezu vitail sugatorin, si 240 aol, capri, cu mica cu mare)), 5 «viti de cal de hamiln, 60 a stiubei matcin. Fratii ei MO se invoesc Intro ei, rom&neste, la Maleauti, in ziva de .20 Fevruarie urmator: Dimitrachi, Enhcachi si Iordachi iscMind in scrisoarea moldoveneasca," si I:Astral-id

titlurile cele vechi, iar ceilalti

frati, Costachi si Manolachi, intrebuintand scrisoarea ruseascä. Iordachi, «dvoreninuln, cumpära, indatä partea din PeribicAuti, pe care Ilalita Talp5, o lásase, din aramasurilen ei, finilor sai, ramasi in Moldova, Aloxandru Gherghel Comis si Constantin Gherghel Comis (1).

In sfarsit, tatA,l find mort, legAtura cu Moldova se rupea cu totul. La 26 Noemvrie 1830, ala adunaria depotatasca a dvorenstvii oblastii Basarabiein, se primeste cererea lui Dumitrachi si Iordachi, (drat intro sini, Rori lui Ionit5 Oatesti», de a fi cuprinsi intro dvorani si jurämAntul lor de credintä. Se aratá vrasta si familia lor : Dumitrachi de 44 de ani, copii: Maria de 10, Iancu botezat de parinti I 8, Gräpina, 3, Efrosina, 1 ; Iordachi de 39 de ani, copii: (1) Ca marturi: Gheorghi Varlaam Spatar, Grigore Varlaam, loan Varlaam, Const. Pisoschi M Stol. Vasile iconom, protopop. De observat interesanta pecete a Vorniciei, cu data 1811 (Vornici erau Vasile Varlaath Spat. 0 Iancul Corn. Pahr. (?)

www.dacoromanica.ro

NOIIA. DOCUMENTE BASARABENE.

937

Maria, Profira de cate 2 ani. Dimitrie fusese la 1825, Inca sames de Fa lciiu, si in acelas an Iordachi Indeplinise in Moldova feliuri di Insercinerl», avand amandoi si scutelnici. Recunoasterea lor ca dvoreni se face tinandu-se in seam& gramota d. Ioanti Nicolai Mavrocordatti, dinü anuld 1734, pi temeiulil ariia tofi aclia set cunoscg di dvoreni cari a priimitii cinuri molclovine$X, de la Vela Logofctitil peinci. la alit trillia Logofettg». Cu toat5, aceasta schimbare de atarnare politict, Oatestii pastrara legaturi cu Moldova, corespunzAnd i cu neamul Talpa de acolo. Dovada aceasta scrisoare din 1807 : Hpoaxuva), veri Iordachi,

Eu astazi amil ramasil sä nu ma pornescu la Hotina. F

bunatate, mt

rogü, si strange toate tidulile meli .de la sancarI (Schenker), pentru cata holercit &MI luatü, i ramasita banilorii para la sesizacI i doi i polti ruble argintl, imT triimete pentru castuhl SfantuluT Dimitrie asupra car6mi1, dupa condrahtulii ci este intre noI, fiincicá santil alü dumitale ca unit frate supusä sluga Costachi Talpa.

1847, Noemv. 6.

0 mocie a lui Luca Stroici. Intre actele pe cari le 'Astra familia Oatul stint doua cari au o valoare deosebita. Cel dintaiu, pe care-1 avem In originalul slavon, e Intarirea lui Ieremia MoviI pentru stapânirea lui Luca Stroici Insus asupra satului hotinean Pribicauti, cumparat pe zloti rataresti dela un Costica

din Mamurinti, fiu al Anei, nepot al lui Hodco, si dela nepotii lui, Nastasie i Gheorghe, coboritori ai Salomcinei : epfdia Akoruna HOIROM, &MIRO Aurrito rcnmpk 3mimi AmmatictcoH, ripIrIAOLA riptAthi AAH H nptA Salmi HittlIHMH ilAWAAARCKHAth

Litt/

tva;

REAHRIIMH H AAAAH4W11, HOCTIIKA WT ALLIASp111111,11, Cub 1t1H,,WHSK X0K4 ti WHS-

KA Fro NacTacIa H Ron- EH l'HVIVIIHE ATH GOAO/WIHHH11; WHSKORE 1uiiuu H CECTpd KOCTHHHHA H 00/101WIHHA, ULICTACKit, TIVIC Marl f1H11114, SCE WHSKOKE II Ilp*WHSICORE XO1K1, 110 II Aospoo ROM, HHKIIN1 HIHOH8;KAEHH7 Attil o1QalAOR4H11, 11 npommi Fix npagoil; WTHIDIS H AtAtillS WT CEAO LIEPERHKORLI,H7 WT

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

938

kir CMA WT LIETHSpTCH tIACTk TpH LIACTH WT REpESIIKOBUJI H WT XMEMRA, WT HCElpHHHATA Ix( HMA H At AMC TA ppm' HMIHMS krkpliOAAS H 11011ETEHNOM... HMIS GTp0Htl rioroikr SA TpH CT H HET AECVT 344TH TATApCKHr. H Eked Het HAW kiiiTu H 110tIETEHTH GOA NH mitt GTpOWLI 4OrC2ISET ii SAHAATHA BSCH HCHASHATHr Kk MAK HirkAA THM Bk1WHHC4Hlir WT flptAHA AAH H WT np-kA BSC HAW instrkTa. Tim SAAT MH BHA±HWE A0Bp01CI4HOH TOKMENt ii npagoto !MATS, A ECM NAHUM ErkpHOMS H flO'IETHOMS EOVbpIIH8 HMIS GTp011tl

norodsrr, THH uptAptittfin tun% SA W... WT Sur MA HplIKIIKOBH,H H WT XMEMBA, WT titTapgTon tIACTH TpH tIACTH, IMO AA ECT EMS H WT N4C SpHIC H WTHHHS CS

RICtM AOKOAOM HHH AA Ct 11ISMI1WMT. litiC 8 G84., HAT. e3pS, ION. Al. rCHAHk HM+4.

(Pecete mica ruptk.) IIHKOAp.

De Preb[e]cAuti. FIA r.

94CT11

WT IlEpEHKOHIVE WT tIETBpSTOH LIACTH.

Adicä : Io Ieremia Moghila Voevod, cu mila luT Dumnezeu Domn al Terii Moldovei, cá inaintea mea i inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, mari i mici, Costica din Mamurinti, fiul Anei, nepotul lui Hodco, i nepoata lui, Nastasia, i fratele ei, Gheorghe, fiii Salomcinei, nepotii Anei, i sora Costinei si Salomcinei, Nastasca, toate fete ale Anei, toti nepoti i stranepoti

ai lui Hodco, de bunk voia lor, nici indemnati, nici siliti, si-au dat a lor dreaptä ocin i danie din satul Prebicauti, din tot satul din a patra parte

trei parti din Prebicauti si din Hmela, duph intariturile ce au, si au dat boierului nostru credincios i cinstit , dumnealui Stroici Logofatul, pentru trei sute i cinzeci de zloti tatAresti. i s'a ridicat al nostru credincios si cinstit boier, dumnealUi Stroici Logofatul, si a plata toti acei bani gata pomeniti mai sus, 350 de zloti trttaresti, in mânile tuturor acelor mai sus scrisi, inaintea mea i naintea intregului nostru Sfat. Drept aceia noi, vazand

tocmeala lor de bunk, voie si plata cea dreaptä, iar noi asijderea si dela noi am dat si am intarit boierului nostru credincios i cinstit dumnealui Stroici LogofAtul, aceste mai sus zise pArti de ociná din tot satul Pribiciui si din Hmela, din a patra parte trei parti, ca skri fie lui si dela noi uric si ocin a. cu toate veniturile, i nimeni sa. nu se amestece. Scris in Suceava, anul 7106 [1598], Iunie 11. Domnul a poruncit. Nicoará. Pentru 3 pArti din Pribicauti, din a patra parte.

In gBasarabia Noasträ» am spus (pp. 56-7) cä nu se poate hotäri cari au fost posesiunile basárabene ale lui Stroici, intr'o

www.dacoromanica.ro

NOTTA. DOCUMENTE BASARAI3ENE.

939

vreme chnd toate neamurile mari boieresti ale Moldovei se sprijiniau lnainte de toate pe pAmAnturile lor de peste Prut ; doar daca se cunosteau dintre ele Volcinetul si Tilita. Documentul de fat& adaugA Pribia,utii pe cari-i numim a0, cum o face si pretioasa notitá roniâneascá, evident contemporana, de pe dosul actului. Acte cunoscute aratá cum, dup 5. pieirea casei Stroicestilor In luptele dinastiei Movilh, Pribieautii si Rujavintii, cu jumAtate din Cerlica cea Mare, au trecut dela Gripina Prodáneasa la fiul ei, Comisul Lupu Talpa, 0 la surorile lui, Anita, sotia lui Badiul, si Irina, märitatá cu un Gavrilas. In ele se spunea, chiar c5, act31e au fost ajuns in al XVIII-Iea veac In stapanirea «pomosniculuI Ionita Oatul,

ginerile lui Mihalachi Talpd", si a aPitarulul Gheorghe

tiuca,,

nepot luI Talpa",) (1).

Privilegiul general al Vornicului Coste Bucioc. marele privilegiu prin Al doilea e In traducere mai nou'e, care Gaspar Gratiani intareste lui Costea Bucioc sprijinul si fatalitatea scurtei lui Domnii, toate mosiile, viile si Tiganii : Copie di pe suretulti ispisoculul luT Gasparil Voevodii pe mosiT si pe vii si pe Tägani, anulti 7128, Apr. 31 zile. Facemil insämnare cu adasta carte a noastrti, tuturorit cari pre dänsa o vorii via sail cari pre &Aim o voril auzi, adeca acelti adevaratil alii nostru credin6osti si cinstitti boerT, Costea Budocti, Marele-Dvornicil de pamtintuliide-kosil [=---Tara-de-jos], slujändri cu driaptá credin ta. celoril maT denainte cu sfintil odihnitT maT innainte Domni, iarti astäzI slujaste si noao, dreptii si cu credintri, si pamAntuluT nostru, pentru aceia noT ,väziindil a luT driapta incredintatg, slujbA critra noT, 1-amil miluitil pre dinsulti cu osribith a noastra, milá, si i-ainii data si i-arnii intrtritii luT de la nob Intl piimintulil nostru alit MoldavieT pre a luT drepte ocini, dinti drese de danie si de cumpArAturà si de intririrea co are de la aceT cu sfintiT odihnitT maT Innainte DomnT, satulti pre anumea TribiautiT, cu helesteri si cu morl Intl prirtiulu DrabistiT si satulii Dimideanil cu helestei si cu morT intru acelasii 01%5, si giumAtate de satii Mrirdicauti, partea dinti susii, cu helestei, si treT parti dinil totil satulu CarlacAulii, cu helestei, si satulii RomancthitiT, iarAsti cu helestei, pe Drabistea, si satulil Marcovatb, pre Oran RacovAtil, cu helestei si cu morT, si satulti Hli(1) Ghibtinescu, Surete fi izuoade, III, p. 291.

www.dacoromanica.ro

940

N. IORGA

naia, cu helestei, i satuld Busovita, cu helestei, i satul RastiulU, pe Nistru, si a triia parte de satU de CostestT, pe PrutU, mai gura CiuhuruluT, i cu helestei i cu mon inU CiuhurU i cu podil mu Prutil, care acele sate toate sAntU ind Tanutuld Hotinulul. i iarasil satuld Ploscurenil, pe Prutil, ei cu locU de helestei si de mod 'mat CiuhurU, i satuld AVrameniT, pe PrutU, si seliste Navarnital, pe Sohovetu, i satulti PiscaniT, pe PrutU, ce santa Intl Tanutult1 IaiIoru, i iarasti satult1 DabulestiT pe Prutil i satulti Satrarenii, pe Jajae, inil TanutulU DorohoiuluT, i iarasU satulil DeleniT i cu cuturile luT, luganiT, i satulU RusiT, ce santU Intl Tanutulii HarlauluT, i iaräl satult1 BejeniT i Pridenil i Marculestil i NemtaniT i CucuiatiT, pre paraulil RautU, cu helestei i cu locü do moll inil Matti, i cu baltY, i iaras1 satulil Tigane§tiI i Vadiianii i satulU GaozaniT pe Dobrusa, i satuld VladeniT si CuriiaciT, iarasti pe Dobrusa, i satulil Andreutii, ce santri toate in TanutulU SorocaT, i iarastl satulti SerbestiT, ce iaste suptU piatra CracauluT, care acelil satU SerbestiT giumatate iaste cu danie, ca au fostil domniasca, ascultatoare catra ocolulCt Pietrii, i giumatate de satil iaste luT cumparatura, cit aü fostil razasasca, i iarIttl satulti CotujeniT, ce santil suptd piatra CracauluT, ce iaste luT cumparatura, i iarasU satuhl Marjastii i BaltatestiT, care ati fostal domnestT, i santil luT danie, i satul BoziianiT, ce santtl mat Tanutulil NiamtuluT, i larded satuld Petiia-Mica i satulil Hitrçittii, pe Sireatiti si cu vadil de morl Intl Siretitl, i cu loctl de helestell si de moat* pre parautil satuluT,

e

satuhl Horodnicenil, cu helesteU b cu vadtl de moara, pe paraultl GradasteT, i satulil Tulova, cu helestei i cu morT, pre Somuzulii-celil-Mare, ce santll inil Tanutuld SuceviT. Pentru aceia toate acele mai susU scrisa sate, ca sa fie si de la noT celuT maT susil zistl boiarinulU nostru Coste Raced, Marelui-DvornicU, unictl i ocine, i intarirea cu totil venituhl, luT i fidorilord luT, i nepotaloril, i stranepotaloril luT, si a totil niamuluT situ, cari sa voril alege luT maT de aproape, neclatitil nicT odinioara, Intl veci; iartl hota-

ruhl acestorU maT susil scrisa sate ca sa fie WI de spre toate partale, dupa hotarale cele vechf, pre unde dinti veci atl lacuitil. Si iarasit dam si Intitrimtl celuT maT susil scrisil boiarinuluT nostru Costea Bu6ocU, MareluT-Dvornicil,

pe noao fald de vil iml dialuld MandruluT, unde santit crami marl i pivnite de piatra, i patru Mel dintru acelasU dialtl, ce sitnttl luT cumparatura de la Panovschi, i cinci Mel de vie, ce santil cumparatura socru-sail, luT Patrascu Logf., intru acelasU dialU, ce santit langa viile luT Grigorie Cluceruhl, i iarItti apte faleT de vie dial dialuld Sarata, dirill drease de movie si de cumparatura, ce are de la Domni maT denainte, pentru aceia ca sit tie luT si de la noT cu tottl venitulU. Si intru aceiasil iartl damtl i Intilrimtl credindosulul nostru mal susil zistl boiarT Costea &that, MareluT-Dvornicu, pre a luT dreptl robi TaganY, dintl drease e atl avutil de la Domnif

www.dacoromanica.ro

NOUX DOCUMENTE BASARABENE.

941

mai d'innainte, pre anumea: Simiontt Jude le cu femeia i cu fedoril i cu nepoti1 lorü, i Gligorcia cu femeia i cu faorii i cu nepotii lora, i Stratoril cu femeia i cu fidorii i cu nepotii lorti, i Necolal cu femeia i cu fdorii i cu nepotii 1oriI, i Iontl cu femeia i cu fe6orii i cu nepotii lord, gi Radulti cu femeia, cu fedorii 1 i cu nepotii lora, si Costantinii cu femeia 11 cu faoriT i cu nepotii 1ori, i Duduletti cu fedora. Si iarhsil (Limit i ntärimti lui pre a lui drepti robi `Mani ce säntik lui danie de la Domniia Me, pre anumea : Juca Judele, cu femeia i cu fe6ori1 lui, i Thrat cu femeia cu fedorii lord, Ivarni cu femeia i cu fe6orif 1ori, i Andreica cu femeia gi cu fe6orii 1ori, i Toaderii cu femeia I cu fedoriT, i Soltanil cu femeia gi cu fe6orii ti Podesca cu femeia i cu fe6orii, i RAtundulii cu femeia i cu feëorii, i Albulü cu femeia 1 cu Worn', i Costantinti cu femeia i cu fe6ori1, i Hária cu femeia l cu fedorii, i Lupulü cu femeia t i cu fedorii, 11 Chilea cu femeia i cu fe6ori1, i Dracia cu femeia i cu faoriT lord, gi Cozma cu femeia I cu fe6orii lord, i Gligorii cu femeia gi cu fe6ori1, gi Simionti cu femeia i cu fedorii, i MihailIt cu femeia i cu faorii lorü, i Anghelti cu femeia i cu fe6oril lorti, t i Zaharie cu femeia i cu fe6oriT lorri, l i Gliguta cu femeia i cu fedora Toni, i Gorghia cu femeia i cu fedorii lorti, si Sava cu femeia gi cu fedorii lorti, i Stefanu cu femeia si cu fe6ori1, i altii *tefanil cu femeia gi cu fedoriT, i Vasilie, faoril Lupului, cu ferneia i cu fedoriT, i Toaderil Tita

cu femeia i cu feäoril, i Ivanti cu femeia i cu fe6orii, i Ililco cu femeia i Andrechie cu gi cu feoriT, i Petre Schiopulil cu femeia si cu faoriT, femeia i cu fe6oriT, Ii Barche cu femeia si cu fdoriT, l i Zaharie cu femeia tesco cu femeia gi cu fconii, i Gliga cu femeia gi cu fe6orii lorti, i cu fedorii, i Corosca cu femeia l cu feóoril, i Greculti cu femeia i cu fe6oriT, i Vasilie, cu femeia i cu feóorii, gi Gajuiri cu femeia i cu fe6orii, gi Chica cu femeia i cu feóorii. Pentru aceia, ca sA fie durn. si de la nol drepti robi itgani, lui i faorilorti lui i nepotilorti i stranepotilorti luT, neclAtiti nici odinioark in veci. Tarr' spre adasta iaste credinta Domnii Mole mai susti scrisa, To Gasparil Voevoda, i credinta boiarilorti nostri: credinta boiarinuluT Nicoara Marele-Dvornicil de parniintulti-de-susil [ = lara-de-susi, credinta boiarinului Iamandi si a boiarinului Costantinii Rosca, pArcalahieT (sic) de Hotinti, i credinta boiarinului(sic) pArdilabii de Niarntti, i credinta boiarinului Gavrilu, parcAlabii (sic) de Romanil, 1 i credinta boiarinuluT Vasilie Saptelici Hatmanil i pArcalabu Saavschi, i credinta boiarinului Grigorie olpanti, Marelui-SpAtarti, i credinta; boiarinului Petru Marelui-Paharnicti, i credit*. boiarinului Lupulti Marelui-Vistiernicti, i credinta boiarinului Nicolachi Marelui-Postelnicil, i credinta boiarinului Simionti Gheoca Comisuld, gi credinta tuturord boiarilorti nostri moldovenesti, mad si fang, dupa, a noastra, viiatit i Domniia, eine va fi Domnil deal fii nostri

www.dacoromanica.ro

942

N. IORGA

sad dinü niamuld nostru, sad iardsg pre cine Dumnezad va alege Domn a a fi ind pdmäntuld nostru, aid MoldavieT, acela sg, nu strdce a noastr d. danie §i intarirea, ce ca srt clea luT i siS intariascä, pentru ct sitntii a lul drepte i ispititT banT. lard pentru ocin i danie i cumparatud pre a sdi drep maT mare tärie i ntarirea pentru aceste toate ce mai susg sântü scristi, poroncit-amd credindosului nostru si cinstitü boiarind Ionasco Ghenghia MareluT-Logofittil sä scrie si a noastr d. paate s leage cat& adast& adevAratá cartea a noastra. Tglcuit de Ioasafg Luca ieromonahii. [Cantora hotáriturilorti oblastii BasarabieT. No. 525. Copiia aëasta posleduindu-s& ding cuväntii nii cuvAntil cu ttilm5; cirea celui adivärat ispisocü, ci sa, aflä pe limba sArbascA, s'ad gAsit scoas1

intocmaT. Pentru aceia, pi temeiulii jurnalulul ci s'ag inchietti no. 3 zili a acestiT luni Avgustil, dupä jaloba dumisali collejschii secretard Iancu Filodorti, vechiluld dumisali Catinchi Gani, sä incredintazA cu isctliturile cuviinoas i puterea pecetiT Inpgratesti, In ChisinAd, anuld 1827, luna Avgustil 3 zili. Ilinco Sum &nil. Secretard : StviI. Stolnadalnicd Vasiliu.]

Actul insu§ nu era cunoscut, dar condica Delenilor, in posesiunea d-lui Grigorie Ghica-Deleni, are o alta, forma, lewd Tigani, §i cu data de 12 Aprilie 7128, in care numele satelor sunt acestea: Tribishuti, Dirnideni, Mndágáui, Carlacau, Romancauti, Marcovat, Hinaia, Bozovita, Rasteu, Coste§ti, Ploscareni, Avrameni, Navrauti, Tetcani,

Babulesti, Satraceni, Deleni, ucu cutul Unprilor» numai, Ru§i, Bejeni, Prâcleni, Marcule§ti, Nemteni, Cucuiati,Tighne§ti, Vadeni, Gaoteni,

Vladeni, Curiaci, Andriuti, ebeti, danie dela Bobeap doamna nernepaie", Cotujeni, Manje§ti, Baltate§ti, Bozieni, Pe tia-Mica, Hante§ti, Horodniceni, Tutova §i viea la Mânclru (1). In aceea§ carte despre Basarabia se vorbià despre mo§iile basarabene ale lui Bucioc, sau mai bine Bacioc, care trecuse apoi, prin foi de zestre, in nearnul lui Iordachi Cantacuzino 0 al lui Vasile Lupu, ca Andreutii, Gazenii dela Soroca, Carlacäul dela Hotin, Coste§Iii, hele§teul pe Ciu-

hur (2). De aici i pornise averea in parnanturi a fratilor Bacioc : Costea §i Ilie, care-§i cladir fata dupa, Vistierul Dimitrie Buhu§ (3). Documentul nostru arata ca el, Vornicul lui Gaspar Voda, mai avea: Tribisautii, Dimidenii, Mardicautii (Mancticautii), Romancautii, Hlivaia, Bu§ovita,

Basteul la Nistru, Ploscurenii, Avramenii, Navarnitii, Piscanii, BA(1) Rezumat In Studii 0 doc , Xi, p. 74, no. 112. (2) Pp. 56-7. (3) Ghib5nesou, 1. c.

www.dacoromanica.ro

NOITi DOCITMENTE 11ASARABENE.

913

bulestii,mai toate in Basarabia, pe 15,ng5, Cucuietii pe Raut, Vladenii, Curiacul, Andreutii, TigAne0ii, Vádenii, Bejenii, Pridenii, Marculestii, Nemtanii. Chte un sat se mai IntampinA doar In parVle HarIaului, iar, in Neamt, subt a piatra CrAcAuluin, Serbestii, In parte danie domneasa, Cotujenii, la cari se adaug Märjestii, BAltatestii, Bozienii si unele posesiuni la Siretiu, Intro altele Petia-Mick precum si marele sat sucevean al Horodnicenilor si Tulova pe Somuzul-Mare.

Se vede Insá bine 6, temeiul averii lui in mosii era in pártile de pests Prut si eh' numai prin danii domnesti, prin curnpärMuri noua ori poate si prin zestre dela socru, Patrasco Logofatul, so Intinsese el si in reginnea de Apus a Moldovei. Prin legAtura de famine cu acest Petrascu, care e Soldan s5. se insemne c o fiica a lui se chiamä Tudosia ca i Tudosca, fata lui Bacioc si Doamna lui Vasile Lupu si din care Movilestii fácurá un sprijinitor al lor de pe la 1600 para la 1611 (1), se va fi ridicat tAnärul flu de* räze§ basarabean care era abia, Clucer in 1601 (2). Fiii lui PAtrasco, Dumitrasco i Toader, nu ajunsera% indata la insemnatate,

§i

Gaspar Voda Ii pomenia far& titlu de dregatorie la 1620 (3). In 1626, Dumitrascu era abia fost al doilea Stolnic (4) i Vornic Mare abia subt Vasile Lupu (5). Stim i cine au fost sopi celorlalte 'lice ale Logofatuluide toate erau patru: Tudosca, pomenita mai sus, sopa lui Pisoschi, Candachia, sopa lui Bacioc, Anghelusa sau Anghelina, a lui Constantin Starcea parcalab, Tofana a lui Racovita Cehandar se pare ea Bacioc n'ava cumnap cari sa-i stea in fata ca.nd fu vorba de a se strange la olaltä si paslra ocinele i cumpäraturile socrului, care, odata, pentru upatru cai bunt, pretuiti drept doua sute galbeni unguresti, i bani una sut i cincizeci galbeni unguresti, dati in trebuinta eriix, capatase Brostenii pe orneuzul-Mare (6). Mosiile de zestre vor fi fost toate de partea muntelui, unde satul oldaneqtii, unit cu Folticenii apoi, Ii pastreaza Inca numele. Vornicia lui, in tovarasie cu Nicoara, Nicorita, incepe Inca din 1618. Era socotit ca un foarte bun stiutor de slavoneste, de sarbeste (7). S'ar pule& credo (1) Ghibänescu, in Uricariut XVIII, pp. 269, 451. (2) Studii i doc., XI, p. 274, no. 16. (3) Uricariut, XVI, pp. 11-2. Baloteqtii din Archioa istoricd II: Gheorghe, Petrgcu, etc., sunt altii, pe la 1630. (4) Studii i doc., XI, p. 74, no. 115. (5) ibid., p. 75, no. 116. (6) Uricariut, XVI, 1. C. Si Petia-Mare fusese cumpiiratA de Patra$co ca Vomit!, ori ca a ispravnic de Bottiqenis. (ibid., pp. 9-11). (7) Miron (Justin, p. 269.

www.dacoromanica.ro

944

N. TORGA

chiar, judecand dupa nume (1), ca el s'a nil fie Roman, ci Sa.rb, dintre

elementele straine 5o cari le rascolisera rasboaiele lui Mihaiu Viteazul, aruncându-le la noi, unde se InrAdäcinarA. Deosebita simpatie

marea Incredere a lui Gaspar fatA de dansul s'ar explica astfel. Dar azásia basarabeanä a lui si a fratelui Ilie e de sigur o puternicá, o hotarltoare piedeca. De alrninterea fratele «Ilea» era 0 el Vornic pe la 1610 (2). Mai de mult Inca Bucioc, Vornic al lui Radu Mihnea, fusese Intrebuintat la negocieri cu Polonii (3), cu cari ajunse astfel sä BMA legáturi personale stranse, cum se vede din scrisoarea-i, iscálitä oKostanty Byczek», cAtre Toma Zarnoyski (4). In lipsa de cunoscuti si Inca mai mult, de prieteni in tara asupra cAreia ambitia sa de aventurier II adusese a. domni, Gaspar Voda 10 puse Loath, Increderea in Bucioc. Nu numai ca,-1 rasplati pentru slujbe prin däruirea de mosii dornnesti in legAturä cu targurile,

cum se vede 0 din privilegiul nostru, dar el li Ina1a toate rudele si, cand Tudosca flica favoritului Iuá In eas'atorie pe boierul Lupu, care era sá fie Vasile Voda, el li däda, dup. o datina pe care o ponstatam si la alti Domni, mosia Grecii (5). Vornicul Terii-de-jos fu intre sfatuitorii thscoalei, care aduse lui Gaspar Vodá Infrangerea, ruina i moartea. Pe and altii se prefacura Ins& din slugi umile In vicleni ucigasi Septelici §ii Goe,el pastra

panä la sfarsit credinta i pieri In curand de aceeas moarte ca Domnul sau. Schender Pasa, care alergase pentru a potoll, dup5. respingerea Polonilor, rascoala moldoveneasck ii prinse prin trädare 0-1 puse I1 tapa. Astfel se star* uBucioc saracul, cela ce pururea sfaluia pre Gaspar Vodá spre bine», unul din cei mai insemnati boieri moldoveni cari tinuserä cu Gaspar Voevod» (6). Nu Kiel, dupà cat se pare (7), nici un fiu, si marea avere treat la fete, Tu(1) Dar !litre acte oltene g5sim: Bucioiu, Bociociu. V. Ghibiinescu, 1. c., VI, tabla. Bucoci

ibid., IV, p. 94. Bocioc, r5zeq, ibid., pp. 62, 137. Un Marco Buciuc ori I3ucioc, Buciocel, la sfArOtul veacului al XVII-lea In pittlile CarligAturii; ibid., V, pp. 74, 78, 80, 82; cf. ibid., IV , tabla. (2) Studii qi doc., XI, p. 276, no. 22. (3) Studii qi doc., IV, p. cxxxiv qi nota 3. (4) Hurmuzaki, Supt. II', pp. 465-6. (5) Studii i dec., III, p. 33, nota 1. (6) Raport olandez, ibid., IV, p. 182; Miron Costin, p. 273. Cf. Hurmuzaki, /. c., p. 502; aceste Anale, XXI, p. 49: el iea parte la ultimul Consiliu de RAsboiu. q) Dar In 1655 un Bucioc Stolnicul, cu numele de botez Miron, e trimes de Gheorghe Stefan Impotriva tfilharului Detinca; Miron Costin, p. 352, El tr5eate ai dupA 1660. Stolniceasa

lui; Ghib5nescu, 1. c., III, p. 295, no. 165; pp. 297-8, n. 168. V. i ibid., IV, tabla. Pare a fi acehq cu Sulgerul (ibid., IV, p. 165). Atunci i i.n Teodor Bucioc Comisul; ibid., p. 325.

www.dacoromanica.ro

945

NO131 DOCUMENTE BASARABENE.

dosca lui Vasile, Alexandra lui Malaiu Vistierul, Catrina lui Iordachi Cantacuzino (1). Ele dusera In trei familii deosebite mosiile lui Bacioc, i prin ele s'a ridicat ash, de sus puterea lui Iordachi Vis-

tierul. aBociocoaian, care parási mosiile, primindu-si zestrea Inapoi,

trait Inca mai multä vreme dupa, strasnica moarte a sotului ei (2). Alta serie de acte privesc mosia Malcautii dela Soroca. Iata insernnarea lor, dupa un «perilipsisp din a doua jumatate a veacului al XVIII-Iea : 7149, Ocv. 20. Unit suret5 de pe uni zapisii de mosiia Ma IcAutT, a luT Cre6. cu fi6orula luT, ce vinde parte loril de mosiia luT Toaderil pArcAlabil de Soroca, incredintata de Medelnicerula Neculce, ispravnicti de Soroca. 7247, Mart. 13. Unit zapisil a luT Vasili Burduja Post., ce dA daniia pArtili sali dinü mosiia MalcAutiT otit Soroca finiT sali Saftil, thica capitanuluT IonS IzmanA.

7247, Mart. 13. Unit suretil di pi acestil zapisS intocmaT scosil, la veleta 1778, Avt. 20, incredintatil de catTva boerT aT DivanuluT.

1774, Avgustil 25. 0 mArturlia hotarnicA a luT Ursachi Cpitan

InS ce

chipil aS hotarAtil mosiia MalcAutT di spre alçI megiesT, fiEndS rAnduitil de ispravnici de Soroca. 1776, Iuni 9. Unit rAvasU a RaduluT BogdanU, ce scriia cApitanuluT *tefanil Pisotchi, triimetindu-T niste scrisorT de mosiia Malcautl, cumil i pentru yenituld pArtiT de mosiia a cApitanuluT tefanti Pisotchi.

1776, Iuni 9. Unit suretU di pi acestii rAvasti iantocmaI, scosii la veletii 1778, Avgustil 19, incredintatil de catTva boerl aT Divanulul. 1778, Dechemvrie 12. UnU rAvasU a RaduluT Bogdan, ce scriia capita-

nuluT *tefanU Pisotchi pentru venitulti a o a patra parte dial mosiia MalcAutT, unit bAtrAnd a IsAcesculuT.

1778, Dechv. 12. UnU rAvasS a luT Iordache Sava, Vasili Opre i Mihalachi HAbAsescu, ce scriia cApitanuluT *tefanii Pisotchi cum cA, la a patra parte a dums. ce are 'MU mosiia MalcautT, iaT nu se amestecA, ce la Radula Bogdand s'ait datU pe totU anulS venitulU ce s'aU cAzutil pe parte capitanuluT *tefan Pisotchi, zicAndU cA elU este vechiluhl cApitanuluT *tefan Pisotchi. 1779, MaiU 7. 0 märturfia a rAzAsiloril otU MAlcautT, ce mArturisescil pentru o a patra parti dinU mosiia MalcautT, ca. este a IsAcestilorU si ail stapAnit-o cu pace dinU mosT, dinU strAmosT totil niamulU IsAcestilorti, si jai

nu se atingu de ace parti, incredintata de Med6r. Neculce, ispravnicit. (1) Studii fi doc., V, p. 570; XI, p. 76, no. 116. Catastihul de mo0i al Tudoscai se lnfatish Inca la 1662; ibid., p. 76, np. 120. Cf. gi vol. III, p. 33, nota 1. (2) Ibid., V, P. 10, no. 46.

www.dacoromanica.ro

946

N. IORGA

1779, Iu li 18. Una hrisovii a Mariial Sali Costandin5 Dimitrii Moruz5

Vvodti, ce intaresti boeriultg Máriial Sali Itg k$tefanti Pisotchi Vel5 Capitanti

a sa driapta mosiia, a patra parte dinii mosiia Malcautl otti Soroca. 1793, Dechv. 26. 0 spit& a niamuluT incredintata de Costandinti Capitan5. 1794, Maiii 17. 0 carte gospocla a MariaT Sali Mihailü Costandin5 Sutulti Voeyod5, ce randueste pe Banulü Costandinii Varnavii ispraynic5 la Soroca, pe (sic) Vornicil de Poarta, sa marga la satuhl MalcautI sa aliaga parte capitanulig Gheorghi Sorodanu, a capitäneseI AnitiT Pisoschi si a SmarandiT Tälpoail dinteadastä mosiie. 1795, Mai5 3. 0 carti a dumisale SpataruluT Manolachi Dimachi i a dumisale Pah. (sic), ispravnicil de Soroca, ce (IA la mana luT Toader5, vechilul capitaneseT AnitiT Pisotchi, volnicindu-lii a stapäni a patra parti din mosiia MalcautT si a strange totil venituhh dupa ponturI, atätü pe anul5 acesta, 615 si pe aniT trecutT, ding vrerne razmiritiT si pân acum5. 1796, Fey. 22. 0 carte a Divanulul de kudecata ce aü avutil capitaneasa Anita Pisotchi prina vechilulil strt, ispravniculii Iftimi Bosuiocii, cu Ioniti Oatul5, ginerile ParaschiviT Talpoai, si s'au datil dreptate capitaneseI ca sa-sI stapaneasca ace a patra parti din mosiia MalcautT, intocmaT dupa scrisorile

ce are, si venitul5 ce va fi luatit Ioniti Oatu de pe adasta parte a iaI sa i-lii de innapoI. 1796, Maill 23. 0 carti gospodit a MariaT Sali Alecsandru Ioanti Calimah5

Voevod5, ce scriia dum. ispravnicT de Soroca, ca, de nu vorit pute merge unul5 dinü dumnealorii, sa randuiasca din5 maziliT aceldf Tinutil, care voril socoti oamenT vrednicT si cu stiinta, sä hotarasca mosiia MalcautT, deosabinclii

si a patra parte dinteadasta mosiia, parte capitanesel Anitil Pisotchi, care sh o i stalpasca cu Patru hotara, atatnt inpreturit toata mosiia, cum si parte capitaneseT pe unde s'a vini. 1796, Iuni 17. 0 harta de stare locului inchipuitoare, cu diosabire a fiistecariia partI, Ina soma de stanjani aratata, iscalita de .*fanii Datcovici (sic), capitan5, randuitul5 de ispravnicie hotarnic5. 1796, Iuni 17. 0 hotarnica, tijii a luT, *tefanil DatcovicT (sic), precumil art hotaratu mosiia Malcautr, inpreturti stalpindu-o i cu petre hotara, si all deosithitrt si a patra parte a capitaneseT Anii1 Pisotchi, i a cerolalaltY (sic) razasT, a fiistecaruia, cu petre hotara, ilia care sint5 iscalitI top razasit i altir, si incredintata de dumnealuT Vorniculu Aleco Enculeo, ispravnicil. 15 » » Fac5 adica cincIsprizaei scrisori.... Mihalachi Pisotchi; 807, Iuni 24. [Adaus.i

1813, Fev. 26. 0 tidula de la Vornicie de aprozi catra telalbas[a] ea sa vanda de istovil.

www.dacoromanica.ro

NORA. DOCUMENTE BASARABENE.

947

1813, Iuni 28. UnU zapisil de la Mihalachi Pisotchi, prinü care cu mezat ail vandutil de istovil Pah. Tod[o]rachi Cure a patra parte de Malcaut1 inii 6.500 lef.

1813. 0 scrisoare de la dum. Cam. Todorachi Oure, prinq care da de veci surorii sale Casandril ace a 4 parte de MA lcaucT, dindu-I si 2.000 lel haul, pentru parte ce ave sa traga dinU mosiile otu TinutU Hotinula 1816, Dechv. 21. Zapisulil Caminarului Tudurachi Oure, ci sa faci schimbu parte de Malca4 cu ace dinU Medveja a TalpestilorU.

Toader, pArcilab de Soroca, dela care p1eac6. stapanirea mo0ei, nu e un necunoscut. Am pastrat 0 o scrisoare dela dânsul, tocmai din vremea catastrofei lui Gaspar Gratiani 0 a pieirii lui Bucioc, scrisoare prin care, din Soroca, la 23 Decemvrie 1620, el scrie starostelui de Szagorod, in limba acestbia, pentru a se plânge de pridaciuni polone pe pàmântul Moldovei (1). (1) Hurmuzaki, Supl. III, pp. 489-90. Fireste trebue cetit : Todor, nu Todoi. El n'are a face ou Toader Ungureanul de subt Gheorghe Stefan; Studii 0 doc., IV, pp. 60, 111-2.

www.dacoromanica.ro

SITUATIUNEA INTERNATIONALA A PRINCIPATULUI TERII-ROMANEFI IN YREMEA LUI gRBAN CANTACUZINO (1678-1688). DE

WIN RADONIC Profesor la Ijniversitatea din Belgrad.

Sedinta dela 7 Maim 1914. Stralucita victorie polon& impotriva Turcilor la Hotin (1673) schimb& indeajuns situatia politic& in lias&ritul Europei. Autori-

tatea Portii fu puternic sguduitá. Lucrul acesta se vede rnai ales din atitudinea Moldovei, al carei Domn, tefan Petriceicu, se al5,tur& de Po Ionia, invitând i pe principele Ardealului, Mihail Apaffy, s& urmeze exemplul sau. Papa Inocentiu XI, la vestea strälucitei victorii a crestinilor, 1ucr5, din toate puterile ca s5, realizeze o coalitie a puterilor europene impotriva Turcilor (1). Dar, pe cand trirniii papali

lucrau pentru incheierea unei aliante Intre Impáratul Leopold I si Po Ionia, interveni Ludovic XIV pentru a impacA pe Potoni cu Turcia,

ca apoi sa se poatá sluji cu folos de Turci, ca si de opozitia maghiar5, in Ungaria, in r&sboiul sfau cu Austria. Prin alegerea lui Joan Sobieski la tronul polon, influenta francez& deveni preponderant& In Po Ionia, totus Curia roman& reusi s& mantina dispozitia rásboinica in Po Ionia, cel putin in anul 1674. In scurta vreme frisk reuseste Ludovic XIV ca, in Aprilie 1675, s'o. se scrie in Fagäras proiectul aliantei intro Ardeal, rA,sculatii maghiari din Ungaria, Franta si Po Ionia in contra Impäratului Leopold I, iar in Maiu s& se incheie alianta definitiv& intre acesti factori politici (2). Fireste c5, Habsburgii au lucrat (1) Despre aetiunea Papei Inocentiu XI 'In aceastA direotie vezi eartea lui NV. FraknOi,

Papst Innocenz XI und Ungarns Befreiung von der Tarkenherrschaft, Freiburg-imBrsisgau 1902. (2) Monument(' Consitiatia Transsigvaniae, XVI, pp. 123 4; Török-Magyarkor, AttamOkmdnytd/r, V, pp. 413-421. Anatele A. R.Tom. ISIVI.Memoriile Seq. latorice. 6 0*

www.dacoromanica.ro

950

IOAN RADONId

pe de alta parte ca, daca nu s'a strice ceeace se Mouse, sa slabeascä macar puterea acelei aliante. Influentand prin rezidentul sau la Poart5, ca sa impiedice Ardealul dela orice actiune solidara cu rasculatii In Ungaria, reusi Irnparatul Leopold I sa-si usureze intru Galva situNtia neprielnica In Ungaria si sa faca incurcaturi, prin principele ardelean Apaffy, chiar In Ardeal. Cum Poarta era impotriva faptului ca Ardealul tributar sa, incheie färá stirea ei aliante cu puteri straine si sa conduca cu propria sa mana miscarea revolutionara in Ungaria, Indata, se ridica In Ardeal o opozitie impotriva principelui. Aceastä opozitie, in frunte cu Paul Béldy, condamna politica extern&

a principelui si a consilierului sail Mihail Teleky. In curand neintvlegerile dintre principe i opozitie fura Mat de mari, Incat Béldy fu silit sa fug& din Ardeal, impreuna cu cativa partizani, In Tara-Roma,

neasca, cu care Inca mai de mult tratase Impotriva

lui Mihail

Apaffy (1).

Inca cu mai multä putere decat Gheorghe Duca, se amesteca In chestiunile ardelene noul &mu al Terii-RomânestOerban Cantacuzino,

descendent al farniV ituerialta Cantacuzinilor. Desi de origine nuiui Cantacuzino se simtia cu desavârsire greaca, totus fiul Homan, punandu-se Impreuna cu fratele sau in fruntea partidului national romanesc lmpotriva uzurpatorilor greci (2). Chiar dela Inceputul domniei sale, se arat5 el proteguitor al pravoslavnicilor. Prin grija sa fu intarit din nou In scaunul de Mitropolit, In Octomvrie 1689, Mitropolitul ortodox ardelean Sava Brancovici, care se cunostea cu c:Irban Inca mai demult, de pe vremea &And acesta träise pribeag prin Ardeal (3). Prin mijlocirea fratelui Mitropolitului, a lui Gheorghe, care, ca reprezentant al opozitiei ardelene lmpotriva lui Apaffy, In 1680, fusese In Bucuresti, se lega, erban cu conducatorii opozitiei ardelene, Ladislas Csaky Christofor Paskó. Opozitia ardeleana fagsaduise lui erban castelul Porumbac i nepotului MAI Constantin Brancoveanu satul Sambatade-sus, dac5, va ajuta, la Poarta s5. rästoarne regirnul din Ardeal (4).

Desl cu cea mai mare bunavointa ar fl ajutat opozitia ardeleana, erban nu putii, In toamna anului 1681, sa lucreze nimic, caci (11 Cf. o.

0, pp. 469 72, 510-11; Mon. Comit. Trans. ,XVI, pp. 403-6,423-4, 431-4,

437-9, 441.

Iorga, Geschichte des rumdnischen Volkes, II, pp. 58-60. (3) N. Iorga, Istoria Bisericii romdne.gi, I, p. 364; loan Radonió, Contele Gheorghe (2) N.

Brancovici fi epoca ea (sa.rbegtel, Belgrad 1911, pp. 220, 221, 236. (4) Torök-Magyarkori Allam-Okmdnytdr, VI, pp. 600-2.

www.dacoromanica.ro

SITUATIVNEA TtIcIIROMANE§TI IN VItEMEA LIJI Mt/IAN CANTACITZINO.

951

trebui, din ordinul Sultanului, s ajute, Impreuna cu principele Apaffy,

pe rasculatii maghiari In Ungaria habsburgica (1). Conte le Csaky, care voia sa ajunga pe tronul ardelean, nu-0 pierclii nadejdea. Simtind Ca va Intampinà rezistenta protestantilor In Ardeal, el find catolic, cauta sa gäseasca sprijin 0 la Imparatul Leopold I. Dar, cum Imparatul Leopold I nu putt' sa dea atunci o atentie deosebita chestiunii Ardealului, ca nu cumva sa,-0 fax& In Turcia, pe langa Ludovic XIV, un nou du§man, Imperiul otoman find interesat In Ardeal, contele Csalcy parási tratativele cu rezidentul austriac Kunitz la Constantinopole

veni, la sfar0tul toamnei 1681 din Constantinopole la Bucure0i, pentru a lucre, personal pe langa Dorian, ca acesta sa influenteze pentru el la Poarta (2). Despre legaturile contelui Csalry cu ersi

ban avem Insemnate amanunte In Cronica slavono-sarb ease& a contelui

Gheorghe Brancovici, care a trait pe atunci la Curtea lui Serban (3). Dansul spune ca emigrantii ardeleni au inceput o deosebit de vie actiune

la Constantinopol, in 1681, and a venit acolo trirnisul Imputernicit al lui Serban, Constantin Brancoveanu. Dupa povestea lui Brancovici, 0 Constantin Brancoveanu i pribegii ardeleni (contele Ladislas Csalcy i Cristofor PaskO) au cazut la Intelegere cu plenipotentiarul austriac din Constantinopole, Contele Caprara, care acum Incepuse, a§a, zicand sistematic, sa prepare räscoala popoarelor creOine din Balcani impotriva Turcilor. In acea plánuitá rascoala marea sarcina Gaza asupra lui Gheorghe Brancovici, ca pretins descendent al despotilor sarbi, §i o sarcina 0 mai mare asupra lui erban, pe care pentru

un astfel de plan trebue sarl fi aqtigat contele Csalcy. Astfel, prin mijlocirea lui Constantin Brancoveanu qi a predecesorului sau, erban, CsaAry pleca din Constantinopole §i venl In Bucure§ti, 8.0eptand tim-

pul potrivit ca sa Implineasca planurile sale. Astfel scrie Brancovici in Cronica sa, numai oh istorisirea nu e intru tot adevarata,. Inainte de toate este neexact ea pribegii ardeleni §i Constantin Brancoveanu au putut trata, cu Caprara in cursul anului 1681, deoarece contele

Caprara veni la Constantinopole de aba la

12

Maiu

1682 (4).

Mai departe, nu e, de asemenea, exact nici ca trimisul Caprara a lucrat sistematic la rascularea neamurilor creOine Impotriva Tur(1) Mon. Comit. Trans., XVII, p. 184. (2) 0. c., p. 241. (3) Cronica lui Gheorghe -Brancovici (se af15 in manuscript in biblioteca Mitropoliel din Carlov4), p. 1645 qi urm.. (4) Jos. v. Hammer-Purgstall, Geschichte des Osmanischen Retches (Pesta 1840 , III, p.724; Torok-Magyarkori Allam-Okmanytdr, VI, p. 240.

www.dacoromanica.ro

952

WAN RADONIá

cilor, caci dup5, proiectul Consiliului superior de rásboiu contele Caprara a avut, tocmai din potriva, s5, lucreze la reinnoirea tratatului de pace dela Vasvár (1). Dar contele Caprara MO, de searna chiar

dela venirea sa ca Turcii se pregatesc de rasboiu, si in Constantinopole se vorbia public, In Maiu 1682, ca Marele Vizir pregateste oastea pentru intrarea In Ungaria. La sfar§itul lui Iunie §i Inceputul lui Julie 1682, contele Caprara era sigur cà rásboiul este inevitabil, sfatuià cercurile competente la Viena sa se pregateasca, mai repede pentru rasboiu (2). Mid contele Caprara s'a convins ca despre reinnoirea tratatului din Vasvár nici nu mai poate fi vorba i c5, bate rasboiul la u§a,, el lucra atunci pentru a-§i strange aliati. La sfarqitul lui August 1682, comunica trimisul ardelean la Poarta, Vizaknai, cum venise omul lui Csáky din Tara-Romaneasca §i cum GA impreuna cu Cristofor Pask6 vizitase pe contele Caprara §i casa principelui muntean (3). Caprara fu informat de catre rezidentul Kunitz despre greutatile lui Csaky §i gäsi ca e bine sa ajute pe catolicul Csaky In planurile sale, Indreptate impotriva principelui ardelean Apaffy, care ajutase in paguba Imparatului Leopold I pe rasculatii maghiari in Ungaria habsburgica. Pe de alta parte, ajutand pe Csaky, nadajduia, ca alaturi de dansul sa ca§tige pentru cauza imperial& pe (3r-

ban, care sustinea acum cu putere la Poarta pe Csaky impotriva principelui ardelean Apaffy (4).

Din toate acestea se vede, &TA dar, ca' au fost tratative intro erban §i contele Caprara, cari erau amandoi inclinai spre Csaky, dar acele tratative, indreptate Impotriva Turcilor, n'au fost conduse in 1681, ci la sfar,situl verii lui 1682, ca.nd se ajunsese sä se vada. (1) Das Irriegsjahr 1684 nach Akten und anderen authentischen Quellen dargestellt, Wien 1883, p. (2) Onno Klopp, Das Jahr 1683 und der folgende grosse Tiirkenkrieg bis sum Prieden von Carlomits, 1699, Graz 1882, pp. 113-114. In Noemvrie 1682, aerie Impbratul Leopold I lui Marco d'Aviano: «Io temo che certo havremo la guerra del Turcho, (0. Klopp, Cor-

rspondenza epistolare trd Laopold I. imperatore ed il P. Marco d' Aviano, Capuccino, Graz 1888, pp. 15-16). (3 Torok-Magyarkori Allans-Okmanytdr, VI, p. 271. (41 La 11 August 1682, rezidentul austriac la Poarta, Gheorghe-Cristof Kunitz, comunicA prezidentului Consiliului Superior de Rfisboiu: a Der Graf Tschaky befindet sich beym Fiirst in der Vallachey, der Pasco aber, sein Compagnon, forthin alhier: dieser hat mir vorgestern vertraut, wasgestalten der Graf Tschaky vermittelst des wallachischen

Fiirsten von der Ottomanischen Porten guete Vertrostung bekomben dass bey Veranderung des Fiirstentumbs in Siebenburgen der Gross-Vezier seiner Person vor Anderen wolle gedacht sein, (Haus-, Hof- und Staatsarchiv, Turcica, 1682).

www.dacoromanica.ro

SITUATIIINEA TERII-ROMANETI IN VREMEA LUI t3ER3AN CANfACMNO.

limpede iasboiul viitor dintre Poart5.

i

953

Iyaopold I. Legaturile lui

erban cu garnizoana Vieriez5, in timpul asethului Vienei, la 1683, prin

intermediul rezidentului Kunitz, care se afla, in tabära turca,, arata, de asemenea &á au fost intelepri intre arban i diplomatii imperiali si inainte de asediul Vienei. Af landu-se in apropierea nemijlocit5, a Domnului arban, Csalcy, orn bine Inzestrat, cunosca repede insusirile talentatului i ambitiosului Domn. El, --dupa cum reiese din smr sorile de mai t'arziu si din promisiunilo Imparatului Leopold,Iado iinându-1 s5, se desfac5, de Turci, i-a dat porspectivJ, coroanei constan-

tinopolitane, dac5, Turoil ar fi goniti din Europa. Fire0e cá Voovodul erban, 0 el exceptional de bine inzestrat si de capabil, n'a schimbat de indata, frontul impotriva Turcilor, Indoindu se de succesul armelor imperiale.

Dar, ca un om care socoteste toate posibilitAtile, a intrat in tratative cu Imperialii, doritor sà, se scuture, printr'o imprejurare favoritä, de 1eg5,turile de vasalitate fata, de Turci. Vestile de inclinarea lui erban ca,tre interesele Habsburgilor si de promisiunile contelui Csáky si ale fantasticului Gheorghe Brancovici, care prin Csaky lásase sä se intrevad5, räscoala S'arbilor balcanici, au fost salutate In Viena cu foarte mare bucurie. Situatiunea Imparatului Leopold era atunci foarte grea. Greutatile Habsburgilor in Ungaria i relatiunile lor cu Poarta fuseser5, dorite

de Ludovic XIV ca s5, fie intrebuintate i asa,

Intind5, teritoriul

s5,u In paguba Germaniei. Desi se incheiè In contra lui Ludovic XIV, In Fevruarie 1683, la Haga, o a1iant5. intro Leopold I i Terile de jos, Suedia i Spania (1), 0 tot asa,, In Martie 1683, Intro Leopold I 0 Polonia impotriva Turcilor, totus orice perspectiv5, de ajutor era, bine venita,, cu atAt mai mult, cu cat liga dela Haga, din pricina membrilor in dezacord, nu fagaduia, mult si la Viena In acest timp se auziau tot mai tare vestile despre pregatirile Marelui Vizir, Cara-Mustafa,, care se miscase cu armata din Adrianopol, la 31 Martie 1683 (2). Simtindu-se c5, a venit vremea actiunii, plea, deci contele Csaky, cu consimtimantul i cu instructiile lui berban, prin Moldova si Polonia la Viena, unde surprinse pe locuitori intärind orasul cu cea mai mare bucurie. La jumätatea lui Iulie 1683, Turcii inounjurasea bine din toate partile Viena. In timp (1) M. Immich, Geschichte des europetischen Staatensystems von 1660 bis 1780, München 1905, p. 111. (2) Hammer, o. c., p. 780.

www.dacoromanica.ro

IOAN RADONI6

954

de aproape doua luni,

Voda, erban facit mari servicii Vienezilor asediati, el aflandu-se cu trupele sale de asemenea In tabára Marelui Vizir, undeva In apropierea Schönbrunn-ului de azi. Serban vesti In taina, prin Kunitz, pe asediati de intentiunile FA planurile turcesti (1). Asa, dar el nu s'a multumit numai s5, declare lui Kunitz cat de sincer doreste victoria cauzei crestinatatii, dar a Imbarbatat,

prin contele Csaky, in taina, pe asediati, cum se poate vedeh, aceasta dintr'o instructie ardeleana dela 1686 (2).

Plecarea Turcilor dela Viena i cucerirea eetatii Raab-Györ, punct important In Ungaria nord-vestick tarziu In toamna lui 1683, ridita sperantele unor succese mai mari. La conferenta dela Linz, inainte de sfarsitul anului 1683, aratark in prezenta Imparatului, atat contele Caprara, cat i Kunitz, cum lupta ar fi bine sa continue, cad Muntenia si Moldova, In cazul inaintarii armatei imperiale, vor fi MA, indoeala partizane ale casei habsburgice. Aceeas parere o aveh trimisul Venetiei la Viena, Domenico Contarini (3). Papa Inocentiu XI, iaras, a lucrat din toate puterile sale ca sa formeze o liga orestina, Impotriva Turcilor. Desi interesele venetiene si cele ale Imparatului Leopold I se ciocniau In Dalmatia, i interesele Poloniei ale casei habsburgice In Ardeal, Moldova si Muntenia, totus dupa mari silinte Incheiè Papa, la 31 Martie 1684, asa, numita Liga Sfanta, In care intrara Venetia, Polonia i Imp5,ratul Leopold I. E firesc ca nesuccesele Turcilor sub zidurile Vienei i in Unga-

ria s fi avut un foarte mare rasunet in principatele tributare: Ar-

dealul, Muntenia si Moldova. In Moldova se Intoarse atunci din PoIonia, dup5, invitatia clerului .si a boierilor de odinioara, tefan Petriceicu. Dar, traind In Polonia, el simtise cä Polonii vor sa anexeze Moldova, si pentru aceea si-a indreptat privirile spre Rusia, desi si-a mantinut legaturile cu Polonia. La 1 Ianuarie 1684, trimise dansul pe Mitropolitul Moldovei, Dosofteiu, cU cagy& boieri, in Rusia. La 3 Martie 1684, Mitropolitul declara, la Chiev ea Domnul säu 1-a trimis In Rusia spre a rug& pe Tarul Rusiei sa% primeasa, Moldova sub (1) 0. Klopp, Das Jahr 1683, etc., p. 237; N. Iorga, Genealogia Cantacusinilor, Buoureqti 1912. In Magazinul istoric pentru Dacia, V, 80, dupa aceea In Analele Academia Romdne, XXI, p. 393, se oomunic 5. inscriptia latina de pe crucea pe care a pus-o $erban, and Turcii

au fost invinqi, pe locul unde fusese oastea sa. Cu aceasta a volt $erban sä arate de asemenea oat de mari snot simpatiile sale pentru cauza creqtinatatii. (2) Mon. Comit. Trans., XVII, pp. 674-6. (3) 0. Klopp, o. c., p. 361; Hurmuzaki, Documents, IX, p. 132.

www.dacoromanica.ro

SITUATIIINEA TERII-ROMINETI IN VRE NIEA LUL

ERBAN CA NTACIJZINO.

955

protectiunea lui, deoarece Moldovenii nu vor sä fie plecati Polonilor, cari fi necinstesc qi In ei nu se poato fncrede cineva 'ITO 01311 ILIUM .1110,111 3.710C.1111BbIe, H 131 CJI0BaX1 CB014X11 1311 B13

aehri) He-

flocToamme(1).

Cu greu s'ar putea, admite ca exacte spusele Mitropolitului Dosofteiu c5.

erban, chiar inainte de stax0tul anului 1683, s'a gandit

s5.

treacá sub protectiunea ruseasc42). In acea vrerne .erban nu Mouse trista experientä cu Polonii i cu ImpAratul Leopold I, ca s5. fi trebuit ssali Intoarcä privirile spre Rusia. Relatiunile sale cu Rusia vor incepe mai tkziu, i Mitropolitul Dosofteiu a vorbit probabil pentru a putea mai lesne atrage bunavointa cercurilor politico ruse§ti. Din potrivA, Voda Serban a dorit in chip sincer, cAnd oastea imperialá a Inceput puternic sá inainteze in Ungaria, ca la momentul potrivit sä se aláture ligei creOine, pentru a se eliberà de aph-

Ino

sarea nesuferita a Turcilor. Probabil a 0 intrat el inainte de stax§itul anului 1683 in legkuri cu regale polon Ioan Sobieski 0, Inca, din primávara anului 1684, gra,b1 0 el, Impreuná cu Domnul Moldovei, tefan, actiunea polon'a la Dunare, c5.ci se pare ea a fost hotárit ssa rupä In chip definitiv cu Turcii. Se pare, far4, c atunci erban

a tratat i cu contele Csáky, pe care Impáratul Leopold I 11 trimisese in pártile Dunkii sAridice la räscoalá populatiunile de aóolo, dup'a

cum se spune Intr'o depe0 din Aprilie a trimisului venetian Contarini, din Linz 03. erban, de altfel un orn politic cumpätat, a crezut pad. InteaUta In posibilitatea catlerii Imperiului turc, twat, dupá spusele Mitropolitului Moldovean Dosofteiu, nu numai a a refuzat plata tributului, dar chiar a pus sa", se ucidá omul Sultanului, care venise dupa% tribut (4). In legkura cu acestea sunt acele ve§ti despre Inarmarea lui erban, despre intentiile regelui polon sA, villa, In ajutorul liii erban, sa% därâme podul turcesc pe Dunke ei s'a Intrerupa, orice legaturä intro Turci §i Tatari (5). Hotärin(1) aPentrucg Polonii sunt oameni rAut5.cioei ei de fel nu sunt statornici In ouvintele lorD; Dr. S. Dragomir, Contribufti privitoare la relafille Bisericii romdnesti cu Rusia in veacul XVII, Bucureeti 1912 (Analele Acad. Rom., XXXIV, Anexe, N-rele XXXV ei XXXVI). (2) ,;a, n klyirrauczoli ae B3154Tellb Illep6aus BoesoAa co seem ammo Benzzarr. rocpapeit zs noa.aancral. 6aim win% me (ibid.). (3) Hurmuzaki, Documents, 1)0, pp. 307, 313, 317.

(4) S. Dragomir, o. c., Anexe, no. xxxvi. (5) Torok-Magyarkori Allam-Okmdnytdr, VI, pp. 467-8. Din InetiinOrile dela Liov

(Lemberg!, unde se vorbeete despre gAndurile regelui polon, se spune: dl Vallaco Transalpino...., diohiarato ultimamente contro Turchi, stando in armi con quindici mile huomini. (Hurmuzaki, Documente, IX; p. 322),

www.dacoromanica.ro

956

IOAN RADONId

du-se sa rupa, cu Turcii, Serban a gandit ci a crezut c i-a ramas ligei crectine misiunea s sfarame Imp eriul turcesc i sa, se elibereze popoarele crectine mult apasate. Dar, ci el find In legatura. cu Polonia i credinciocii imperiali in Ardeal i Tara-Romaneasca, a Inceput repede s Inteleaga cum ca Polonia ci Habsburgii au de gand In primul rand sä cucereasca. Ardealul i ambele principate dunarene. Si dansul, care, Inainte de sfarcitul anului 1683, ci din primávara 1684, rupsese aproape cu desavarcire cu Poarta, se silecte acurn sa restabileasca relatiunile de mai Inainte cu Turcii,--in care lucru chiar ci izbuti. Vázand apoi ca interesele Poloniei ci cele ale Imparatului se Incruciceaza, ci-a potrivit atitudinea sa astfel fata de dancii, incat sa poata mantui principatul muntean de vecini nesatioci. Alipindu-se Poloniei dupa plecarea Turcilor de sub zidurile Vienei, apuca Inclata Voevodul

Serban o alta directie, and regale Sobieski, dupa insuccesul dela Hotin, In vara anului 1684, Incepuse sa fac5, planul cuceririi, in anul viitor, 1685, a Ardealului ci a Munteniei (1). Dar, cum Habsburgii parasira intentiile lacome fatá de Ardeal i Tara-Romaneasca, mai ales fata de Ardeal, gasi Serban c e potrivit WA se apropie de Viena, caci aceasta i se pare& lui atunci mai putin primejdioasa decal Polonia. Aceasta miccare politica a fost fa,ra indoeala Inteleapta, cad

Leopold I, aparandu-ci interesele sale fata de Polonia, protegui principatul muntean. Intarind pe Imparatul Leopold In idea ca-i e plecat, Serban Incredinta In acelac timp ci Poarta despre inclinarea ci loialitatea sa. Dar, de Indata ce Imparatul Leopold I puse solid piciorul In Ardeal, ajungand Serban In felul acesta In vecinatatea nemijlocita a lui, cu mult mai primejdioasa decat a Poloniei, Voda Intoarse ochii &atm) Rusia pravoslavnica, nadajduind sa, fie ajutat de acolo In contra catolicilor habsburgici. Alternand astfel neincetat intr'o situatie neobicinuit de grea ci incurcata, dovedi Serban ca

era cu desavarcire pregatit pentru a se OA In acea dificila situatie. Relatiuni mai Intinse intro Imparatul Leopold ci

erban incep, cum s'a spus, din primavara anului 1684. Aceastä interesare lnsa a cercurilor conducatoare vieneze pentru imprejurarile din Ardeal ci Muntenia starni neincrederea Poloniei, ceeace se vede lirnpede din spusele trimisului venetian Contarini, la 27 Ianuarie 1685 (2).

Deci curtea vieneza, Incredintase pe regele polon ca nu se gandecte (1) Frakned, o. c., p. 117. (2) Hurmuzaki, Documents, IXI, p. 323.

www.dacoromanica.ro

SITUATIITNEA TERII-ROMINE5TI IN VREMEA LIU kIERBAN CANTACUZINO.

957

s5. Intreprinclh cevit in Ardeal, totu ea trimis3, Ia Inceputul primverii 1685, pe contele Csáky i iezuitul Antoine Dunod acolo, In Ardeal, si

in Muntenia, despre al chrei Voevocl se stia atunci la Viena eh nu simpatizeaz5, nicidecum cu Polonii (1). Iezuitul Dunod reusi s5, atrag5, pentru casa habsburgica in Ardeal pe puternicul consilier Mihail

Teleky, cu care Incepa chiar de atunci a lucra la regularea viitoarelor relatiuni Intre Ardeal i Imparatul Leopold I (2). Iezuitul Dunod fu neobisnuit de multumit de succesele sale In Ardeal. Aceasta se vede din scrisoarea sa, dela 25 Aprilie 1685, chtre generalul Schulz, care opera pe atunci Impotriva rebelului Tokoly Imre. In acea scrisoare sfatueste Dunod pe Schulz sa, asedieze cu o parte a trupelor Timisoara, chci nurnai atunci principii Ardealului si Munteniei vor fi pe fat5, aláturi de Imparat. Cu o alth parte a arrnatei sh apuce drumul Munteniei, unde i se vor alaturh generalului Romani!. Din Muntenia s5, treach apoi peste Dunäre, unde i se vor adaoga Bulgarii silistrieni, Shrbii, cari asteapt5, cu ner5,13dare pe general si pe Voevodul muntean. Räsunetul printre crestini va fi atat de mare, dup5, pArerea lui Dunod, ca, oastea generalului In curs de opt zile va numära, phna, la 50.000 de rhsboinici. Asa, dar generalul sh atace cu armata sa pe Turci pe la spate, ducele Carol V al Lotaringiei din fatà i Venetienii din coasth, i atunci ruina turca va fi gata, ti Imparatul Leopold va cuceri cu sigurantä toate regiunile din dreapta Dunarei, i chiar Constantinopolea (3). Nu e Indoeal5, ch Iezuitul Dunod a scris despre dispozitia spiritelor la crestinii balcanici dup5, spusele contelui Csaky, care de asemenea judech tot ash de optimist, dupä istorisirea «idea15,» a fantasticului Gheorghe Brancovici la Bucuresti. Dar nu numai Iezuitul si ai säi apreciau ca foarte prielnica, situatia politic5, de atunci, ci chiar Curia roman5, crezii cu tot dinadinsul ca, a venit mult asteptatul ceas al alunghrii Turcilor din Europa si c neamurile crestine subjugate vor s treach% sub aripa Bisericii romano-catolice. De aceea n'a regretat nici o jertfá Curia romana, care si-a dobandit iaras o influe*. excluzivh In politica oriental& a lui Leopold. Dar acea Imprejurare c5, Imparatul Leopold s'a lasat sà, fie condus In politica oriental& de Curia roman& si de Iezuiti, a fácut ca Imparatul sh nu poath retinea desf5,surarea evenimentelor in Balcani. Exageratul excluzivism al cer(1) 0. c., p. 324. (2) Diplomatarium Alvincerianum, Budapesta 1887, III, pp. 4-5, 7-8, 12-16; Mon. Comit, Trans, XVIII, p. 334. (3) Mon. Comit. Trans., XVIII, pp. 331-3.

www.dacoromanica.ro

958

IOAN RADONId

curilor romano-catolice fost de asemenea unul din motivele pentru

cari Serban la sfar0tu1 domniei a cautat protectie la Rusia pravoslavniea.

Din cateva date se vede c5, Iezuitul Dunod 0 contele Csaky au avut, In 1685, Intelegeri cu Sorban. Conte le Csaky a rams cu Iezuitul Dunod 'Ana la inceputul iernii In jurul Uiedinului i Satmarului, apoi se duse de acolo in Muntenia (1). Gaud Insa, pe drum, afla ca Domnul Munteniei nu vrea sa.lprimeasca eu nici un pret, se Intoarse Inapoi, cu gandul ca din Moldova s5, se indrepte spre Rusia (2). La

Inceputul anului 1686, se intMni Csalcy in Varpvia cu regele §i-i spuse, printre altele, cum ea Voevodul Serban nu voise sh-1 lase pe 1âng5, sine de frica Turcilor (3). Teama lui Serban a fost de data aceasta legitima, caci Marele Vizir fuse se In§tiintat din Ardeal ca Csalty se pregate§te la Bucure§ti, 0 trimisese lui Sorban un protest pentru aceasta, la care Serban raspunsese and toate asigurärile Marelui Vizir c5. Csaky nu venise nicidecum la el 0 ca nici nu-i era ceva cunoseut In aceasta privinta (4). Domnul Munteniei aye& Inteadevar motive ea sa, refuze o Intalnire cu einisarii imperiali. Cucerirea importantei pozitiuni dela Neuhausel-Ujvár in August 1685, cateva succese Insemnate ale armatei impe.

riale Impotriva Turcilor la Drava, trimiterea generalului Caprara In partile Tisei ca sa opereze apoi impotriva Turcilor (5), 1-au fost de-

terminat pe Voevodul muntean sà, fie atent si fata de Imparat. Mai ales atitudinea casei habsburgice fat5, de Ardeal a aratat limpede ca Imparatul nu gandia sa, lase Ardealului niei atata libertate cata avuse sub Turci. La punctul 3, a tractatus viennensis seu hallerianus D garanta Inteadevar lib ertatea religioasa 0 drepturile politice (6),

dar Statele ardelene se ingrijau de pe atunci ca nu cumva toate acele garantii s5, cada, de Indata ce trupele imperiale vor fi inaintat spre Sud. Desfa.§urarea evenimentelor in Ardeal, In apropierea sa (1) Mon. Consit. Trans., XVIII, p. 408. (2) 0. c., p. 455. (3) Frakned, o. c., p. 193. (4) gPer Deum iuro, qui coelum et terrain ex nihilo creavit, quod commemoratus vir .

(adica Csiky) nee ad me venerit, nec ego conspectum ipsius viderim, neque ullam notitiam de his negotiis habebam.x (Aceastä scrisoare fara data a publicat-o d-1 prof. N. Iorga

in Analete Academiei Romdne, XXI, pp. 297-8, dar se vede din cuprins a e scrisa la inceputul anului 1686.)

(5) Diplomatariutn Alvinczianuns; G. F. Wagner, Historic& Leopokli Magni, Viena 1719, I, pp. 674-5. (6) Friedrich Schuller von Libloy, Geschichte der siebenbargischen Rechtsguellen, Hermannstadt 1854, p. 74.

www.dacoromanica.ro

SITUATIUNEA TERII-ROMINETI1 IN VREMEA Lin ERBAN CANTACCrZINO.

959

nemijlocitá, Ii d&de& destulk grip, §i lui erban Cantacuzino : de aceea a evitat s& sa intaineasck, inainte de sfArsitul anului 1685, cu emisarii imperiali, Csalty si Iezuitul Dunod. Cand, inainte de sfarsitul anului 1685, se hotärise la Viena

sk se duck, In primävara lui 1686, o actiune energick impotriva Turcilor, cardinalul Buonvisi, nuntiu papal, a lucrat ca BA inceteze Intro Leopold si Polonia neintelegerile caH luaserk nastere mai ales pentru Ardeal, Muntenia si Moldova. Dup& stkruintele lui Buonvisi, guvernul vienez r&spunse, la Inceputul lui Ianuarie 1686, ca Polonia trebue sk renunte in chiar interesul ei la pretentiunile ce le are asupra Munteniei, dar regele polon trebui sk declare c5, nu intelege s& renunte la pretentiunile sale asupra Ardealului(1). Insk, la cateva, zile dela declaratia guvernului vienez &A nu voeste sä se amestece in treburile Munteniei, fusese trimis, in primávara anului 1686, la Bucureqti contele Csáky, probabil in aceeas vreme cu generalul Scherfenberg, care aye& insärcinarea sk primeasc& Ardealul sub protectiunea imperialk. Contele Csaky zabovi in Bucuresti cinci zile (2).

Brancovici spune in cronica sa c& Csalcy a fagáduit foarte mutt Domnului, dar nu vorbeste detaliat. Judechnd dup& tratativele de mai

tarziu ale lui erban cu ImpAratul, el a trebuit de data asta sk conduck cu foarte mult& dib&cie tratativele. Nerespingknd ofertele imperiale, ba Inca, ceva mai mult, multumind pentru favoarea §i binefacerea Impáratului, el Intelese totu s rámán& fat& de Turci in aceleasi relatiuni ca mai inainte. Prin raspunsuri dibace, el voià sk a§tepte Inca destäsurarea evenirnentelor, pentru ca numai atunci sk se hotärasck in chip definitiv. Cand oastea imperial& cucerl, la 2 Septemvrie, Buda, regele polon

declar& la Viena oh din Moldova are gkndul s& treac& peste Dunáre in lkuntrul Imparktiei turce0i (3). (1) Hurmuzaki, IX1, pp. 327-8. Cardinalul Buonvisi a fost in genere 1mpotriva ideii ca Polonia s ocupe Muntenia. Intr'o scrisoare cAtre nuntiul papal la Varpvia, el scfie, In Fevruarie 1686, cum Muntenia a fost de veacuri amembro del regno di Un-

gariau; pentru aceea mai mult drept are asupra Munteniei Imparatul Leopold 1; si, tinAnd seam5 de dep5rtarea Munteniei, ar fi iar54 mai bine s5 se aib5 Inteinsa a1iai si partizani deal supu0 necredincioqi (FraknOiy Monumenta Vaticana Hungariae, Relati-

ones Cardinalis Buonvisi in Imperatoris et Hungarias regis curia nuntii apostolici, anno 1686 exaratae, Budapesta 1886, p. 43). (2) T6r6k-Magyarleori Allam-Okmanytdr, III, pp. 155-6. (3) Hurmuzaki, 1)(1, p. 330.

www.dacoromanica.ro

960

IOAN RADONId

Dar, de0, In urma actiunii Polonilor in Moldova, Tatarii fur& impiedicati s treaca. in Ungaria, i prin aceea fu usurata, deci cucerirea Budei, totus se urmaria la Viena cu neincredere actiunea Polonilor In Moldova si Muntenia. Inainte de sfarsitul anului 1686, cand regele polon Sobieski, din pricina atitudinii dusmänoase a Muntenilor Moldovenilor, trebui s ias5, din Moldova, relatiunile dintre Leopold si Po Ionia se Inrautatirá si mai mult Inca. Regele polon arunca toata vina nesuccesului sat' In Moldova asupra Imparatului dar se Inse la &and credea ca Muntenia a ramas alaturi de Leopold din oarecari simpatii speciale. Voevodul Serban ramase prin forta imprejurarilor alaturi de generalii imperiali i declará ca voeste s5, intre impreuna cu ei in interiorul Imperiului turc, caci armata imperiala se afla, din toamna anului 1686, in apropierea sa nemijlocira, in Ardeal, pe

care generalii Imparatesti nu-1 mai socotiau ca o tara aparte, ci ca o provincie imperiala (2). erban avea motiv sa se alature pe fata casei habsburgice i pentru aceea ca, in toamna 1686, incepuserá sa se ridice Impotriva Turcilor i Sarbii din Banat, atatati mai ales de sosirea trupelor imperiale la Tisa sub comanda generalului Caprara (3). Greu e de spus cat adevar se Oa intr'un denunt al contelui Apaffy (25 Octomvrie 1686) catre Poarta, unde se spune ca erban prin chlugar a Intretinut dispozitia rasboinica intre &Ai. Dar cele amintite sunt relative la relatiunile lui Serban cu crestinii balcanici, despre cari se vorbeste In comunicarea cardinalului Buonvisi dela 2 Septemvrie 1686, uncle se arata cum Sorban are a grand' intelligenze con li cristiani delle provincie soggette al Turco» (4). Daca, asa, dar, acuzatiunea lui Apaffy nu-i curat inventata, pentru a Innegri printr'insa cat mai mult pe erban la Poarta, usor ar fi cu putinta, ca Sarbul nheorghe Brancovici sa fi fost la Indemâna lui Serban In rascoala Sarbilor din Banat. Acesta a vazut In miscarea Sarbilor inceputul realizarii marilor sale planuri, (1) In depeea lui Federigo Cornaro, din Viena, la 20 Aprilie 1687, se spune cum regele polon a plecat In Moldova cu gAndul sä treacà qi in Muntenia. Dar, auzind c5. acolo Ii Bunt agl'animi totalmente contrarii et alienii, trebui sit se retrag5, indispus mai ales ide' maneggi insinuati da questa (jorte (adia ale Curtii vieneze) col Valacco, col mezzo d'un tal Giachi Unghero, etc.) (Hurmuzaki, IX', p. 336). (2) Hurmuzaki, IX', P. 332; FraknOi, Retationes cardinalis Buonvisi, p. 241; C. Contarini, I. c., I, pp. 655, 609. (3) Ibid., IX', p. 133.

(4) Mon. .Comit. Trans., XVIII, p. 676 ; Frakndi, Relationes cardinalis Buonvisi,

p. 192.

www.dacoromanica.ro

SITUATIUNEA TERII-ROMANEM IN YREMEA LUI ERBAN CANTACUZINO.

961

si Voevodul Serban prin indemnarea Sa.rbilor la rascoala cu mijlocul calugArului, ceeace nu s'a putut asa, de usor ara.tà Portii, fáceA ser-

vicii Impáratului, fará a se decide cu desäva.rsire pentru el sau a se arát b. pe fatä dusman Turcilor (1). Cum la Viena,.inainte de star-

situl lui 1686, se hotärise sä se inceapa de cu vreme, din primavara anului 1687, cea mai puternicà actiune contra Turcilor, fu deci trimis Iezuitul Dunod la Constantinopole, la Patriarhul Calinic VII,

ca sà-1 astige pentru cauza crestina. Când Dunod aduse vestea la Viena c5, Patriarhul ar puteb. ft ca,stigat, Imparatul trimise lui Calinic, la 8 Fevruarie 1687, un manifest, invitand foarte smerit pe acesta s5, treacA de partea crestingtátii, arAtAnd cum a läsat «pe iubitul general 0 conducator de oaste Voevodul Serban, ca, Impreunä cu legiunile vecinilor crestini, s5. treacä sub protectiunea imperialào (2). Lucrurile erau cu totul altfel, cAci Imparatul, nu numai ca. nu a primit din partea lui Serban propunerea de a trece sub protectiunea sa, dar, din contra, a trimis in aceeas vreme pe contele Csaky si calug`a.rul Del Monte in Muntenia pentru a inane* pe Serban spre definitiva aláturare de Imperiu (3).

La Viena se ridia atunci idea curätirii Slavoniei si a Ungariei sudice de Turci, a cuceririi Belgradului si a inaintárii in interiorul turcesc. Pentru aceea se doria la Viena 85. se stie cum crede Voevodul Serban sä realizeze unirea armatei sale cu trupele imperiale i ce gândeste cu privire la cucerirea Timisoarei. Cercurile militare vieneze

doriau mai depart() s5, she din ce loc de pe DunAre se poate mai prielnic 'Avail in Turcia si din ce loc pe Dunaxe se poate opri transportul proviziunilor. Politicianii vienezi doriau sa% stie dac5, si Serban poate sá cA4tige pentru cauza imperialá pe crestinil balcanici si, ceeace e foarte insemnat, voiau sà BAJA, din partea Voevodului (1) Va fi lucrat Serban in chip serios in acea directie, cum spune inteo declaratie a sa din 16 Aprilie 1687. La intrebarea, venitii, din Viena, dad ar fi cu putintã BA se cfigtige crevtinii de partea Impfiratului, Voevodul rfispunse iquod hactenus aperte et manifests non tentavi et feciD (Hurmuzaki, Vi, p. 1361. Cuvintele aperte et manifesteb s'ar pute& interpret& avb., cfi Voevodul Serban a intreprins Inteadevár in tainfi cev& in acea directie. (g) aIn quern finem iam plenam facultatem concessimus Illustrissimo gene rali et belli duci nostro sincere dilecto, Servano Cantecusino, Valachiae Transalpinae principi, ut cito ac libere cum redunitis legionibus ehristianis sibi vicinis accedat sub nostram augustam protectionemp (fov. Radonid, Prilozi ea istoriju Srba u Ugarskoj, Novi Sad (Neoplanta) 1909, pp. 37-9).

(3) Hurmuzaki, IX1, p. 336. 81

www.dacoromanica.ro

IOAN RADONI6

962

garantie el va fi credincios si eh va tine& In chipul eel mai hothrlt cu Imparatul (1).

R6spunsul lui $erban catre emisarii imperiali e conceput foarte circumspect si foarte dibaciu. In cuvinte bine másurate trebui sä acopere nelncrederea In planurile rásboinice austriace si sä arate buns, dispozitie fatá de intentiunile membrilor Sfintei Ligi. Cum Voevodul erban simtià c5, din pricina apropierii Turcilor si IItarilor nu poate Indräzni s& treac& pe fats& de partea aliatilor crestini pan& ce acestia, Inaintând Impotriva Turcilor, nu vor fi ajuns in imediata sa vecinátate, el trebui atuncii de voie de nevoie, s& aduc& In chip sincer motivele pentru cari nu Indräzneste sa, treaca pe

fatá alaturi de crestini. Principatului ardelean li este mai prielnic, spune erban In räspunsul Eau catre Del Monte, sa ajute trupele Impar&testi, cad Ardealul

e Intarit dela natura, pe &and Muntenia e deschisa din toate partile navalei dusmanilor. Pentru aceea el nu a Indraznit pan& acum a& Intreprind& cev& pe fat& spre rascularea vecinilor crestini, desi er& convins c5, In curand top crestinii ar trece alAturi de armata imparateasca, de Indat& ce aceasta s'ar arata, la Dunare. In baza tuturor

acestora, cu toata dorinta sa fierbinte de a se elibera de Turci, el trebue WA fie cu luare aminte ca nu cumva prin orecari pasi imprudenti s5, atrag& nenorocirea sa si alor shi (2). Succesul Austriacilor la Mohacs, In August 1687, si cucerirea SlaVoniei avurS, influent& si asupra relatiunilor Ardealului cu Imparatul Leopold I. Ardealul, In virtutea tratatului dela Blaj, din 27

Octomvrie 1687, trebui sa primeasca garnizoane imperiale In orasele cele mai importante (3), si, la dieta ungarS, dela Pressburg, la sfarsitul anului 1687, furs& regulate si relatiunile dintre Ungaria 0 casa imperials& E lesne de inteles ca Muntenia a trebuit s& intereseze Intr'o mai mafe masura cercurile politice vieneze, de indata ce ducele Carol V de Lotharingia a intrat In Ardeal cu trupele imperiale, apropiindu-se de granita Munteniei. Inc& dela 1 Septemvrie 1687, trimisese Imparatul din Viena o scrisoare Voevodului erban ca raspuns la declaratia acestuia, amintit& mai sus qi facuta &Mugarului Del Monte. Aratand cum se pregateste pentru prim&vara (1) Hurmuzaki, Vg, pp. 136-8. (2) Ibid.

(3) Diplomatarium Aluinczianum, pp.185-92; C. Contarini, o.c., I, pp. 694-8; F.Wagner, Historia Leopoldi Magni, II, p. 24; Schuller von Libloy, o. c., p. 74.

www.dacoromanica.ro

SITUATIIINEA TERII-ROMINE13TI IN VREMEA LUl pRBAN CANTACUZINO.

963

urmätoare pentru o actiune deosebita Impotriva Turcilor, Imparatul 10 manifesta convingerea &à ci Serban se va asocia la aceasta, mare intreprindere, la care el invitase i alti domni §i neamuri creFotine. Dunod ,sa. fie la Indemana Voevodului, Dunod pe care Imparatul ii trirnite ca plenipotentiarul situ, i chiar ducele Lotaringiei, cáruia Imparatul i-a dat imputernicire sä corespunda cu Domnul (1). La 7 Septemvrie, Cezarul trimise un manifest crectinilor subjugati, In care-i invita sa se rascoale

i sä tread, sub steagul ge-

neralului imperial, Voevodul Serban Cantacuzino, caruia-i va fi con-

silier pArintele Dunod. Cum pentru Imparat lucrul esential era ca

rásculatii creOni sa fie In cat mai mare numar, ca s slabeasca

prin puterea rasculatilor fora turceasca, el fagadul ea vor if respectate libertatile religioase i privilegiile (2). Situatiunea lui Serban era foarte grea. Cum trupele imperiale erau In Ardeal, deci In apropierea sa nemijlocitä, el se väzii silit sa Inceaph tratativele cu Dunod, care-i era pus prin manifestul imperial ca tutor, fara de care nu putea nimic intreprinde. Dar, de0 Inteo situatie foarte grea, Serban incerca 0 de data asta s5 prelungeascä tratativele, pentru a vedea, daca nu cumva ar gasi sprijin In cealaltä parte. Drept aceea ci trimise el la Viena, In ziva de 5 Decemvrie 1687, pe episcopul de Nicopole, Antonio Stefani, care, In fata Turcilor ci Tatarilor, se adapostise In Muntenia (3). Si,dupá cum se vede din raspunsul Iinparatului dela 16 Fevruarie 1688 (4),In afarA de declaratia ca dore0e din inimä Inaintarea crectinilor, trebuia sá Infaticeze Imparatului ci catevhconditiuni spedale. De aceea, ci Inca mai mull din cauza reInnoitelor pretentii polone la stat0tul anului 1687 (5), fu expediat in Muntenia Impreuna cu Stefani ci contele Csalcy, pentru ca, pe lane, actiunea spre descordarea relatiunilor, sa lucreze la definitiva strangere a relatiunilor cu Muntenia. Dunod ci Csalcy venirá in Bucure0i, 0, sub influenta celui dintaiu (1) N. Iorga, Genealogia Cantacuoinilor, pp. 211-6. (2) Laurianu i Balcescu, Magazinul istoric, V, p.80; N. lorga, Genealogia Cantacusi-

nitor, pp. 216-8. (3) E. Formencliin, Acta Bulgariae ecclesiastica, Agram 1887, p. 305. Acest Stefani a mai font Inca de douà ori la Viena In misiune politica. A murit la Viena, la sfarsitul anului 1691 (Archiv. fr slay. Philol., XXXI, p. 417). Voda Serban, temandu-se de Turd, a dat on bucurie o misiune politica de Incredere strainului. De aceasta data, de frica Turcilor, el ruga pe cardinalul Buonvisi sa afle dela regele polon, dad% Tfitarii ar 'Avail In Moldova (Fraknni, o. c., p. 277). (4) N. Iorga, Genealogia Cant., pp. 220-2. (6) Frakndi, o. c., p. 277.

www.dacoromanica.ro

964

IOAN RADONI6

facura juramantul de' credinta catre Imparat fratele Domnului, Mihaiu, qi nepotul de sora, Constantin Brancoveanu (1), erban, dupa, cum se vede, la insistentele Iezultului Dunod s'a ferit intotdeauna de a presta jurarnantul de credinta. Probabil sub influenta lui Buonvisi, care, la Inceputul anului 1688, arata Imparatului ca $erban va fi ch§tigat in chip sigur nuinai daca se garanteazá Voevedului §i supu0lor sai existenta principatului muntean (2), Leopold fagadul, in Fevruarie 1688, prin Csaky, lui erban ca, el 0 urrna0i sái vor ramánea In demnitatea de principe. Imparatul fagadul mai departe ca va respect& credinta ortodoxa, oá va pazi obiceiurile romane§ti» si ca, de va ajunge la pace cu Turcii, in acea pace vor fi cuprinse Moldova Foi Muntenia. Pentru toate acestea, Muntenia era datoare sa dea drept cheltueala de rásboiu, pentru o anumita vreme, 75.000 de lei, In timp ce Voevodul este indatorit sá Intretie o oaste de

6.000 de soldati pe cheltueala sa, oaste pe care o cere spre apararea sa In caz de primejdie. In privinta actului pe care-1 cere Domnul, Imparatul fagadue§te ca-1 va trimite prin contele Csalcy (3).

La fiecare din acele puncte Voda raspunse separat. Multumind Imparatului pentru diploma i pentru garantarea credintei, erban arata in special cum pamânturile cari, mai Inainte rornâne§ti, fusesera cucerite de Turcii, trebue sä revina Munteniei, 0 cum o eventualä pace cu Turcii trebue sa cuprinda Muntenia i Moldova. Cere ca suma de 75.000 de lei sa se mic§oreze la 50.000, cad Muntenia e- complet istovitä. El multume§te Cezarului pentru cei 6.000 de soldati. Insa, auzind cá generalul imperial Veterani are de gand sit trimita o parte a trupelor sale din Ardeal In Muntenia, ceeacel-ar fi compromis pe dttnsul cu desavar0re (4), erban roaga pe Imparat sá porunceasca generalului a trimite acele trupe numai atunci cand Voda, in fata nevoii, le-ar cere, i ca Veterani sa navalease& In Muntenia cum nevoia proteguirii Orli s'ar face mai mare (5). Ultima cerere a lui erban dovedeOe cat de putina Incredere aye& el In Habsburgi, vazand exemplul Ardealului. Insa, tocmai din pricina cit trupele irnperiale se aflau In imediata sa yecinatate, erban trebui sa inceapa tratative amanuntite cu emisarii imperiali. i Csaky §i Dunod insistau ca erban sa presteze ju(1) Haus-, Rof- und Staalsarehiv, Hungarica, 142/21, anul 1688. '(?)-FraknOi, -o. c., p. 264.

(3) N. Iorga, Genealogia Cantaeuzinilor, pp. 218-20. (4) Contarini, o. c., II, p. 85. (5) N. Iorga, Genealogia Cantacusinilor, pp. 222-7.

www.dacoromanica.ro

AITUATIIINEA itItil-ROMANETI IN VREMEA Lel ciERBAN CANTACININO.

966

rámântul de credint& ca i regele Ungariei, cki Muntenia e o parte integrant& a Ungariei, i Dornnii rornani, 1naintii lui erban, au prestat un astfel de jurAmant regilor unguri (1). Serban izbuti, si de data asta, s& rárna.n& numai a promisiuni? nevoind far& de puternice si reale garanVi s presteze jur&mantul de credintá. El promise numai cä, de indat& ce primeste chernarea,. va uni 'paste& sa cu pea imperialá, desi nu-i patch, fi placut lui ca trupele sale sa fie comandate de generali imparatesti. 'Ierban fag&dui, mai departe, c& va da hran& armatei imperiale si lemnul trebuitor pentru facerea pod ului peste Dunare. Toate acestea le faghdal Serban cu singura conditie ca sä fie apárat de Imp&rat in potriva Tatarilor, asa. cum .acesta fagadaise, hotarele Munteniei find cu desaMtrqiie deschise ..dinspre IMAM (2). Desi erban se declarase formal si definitiv pentru impärat si in contra Turcilor, aceasta se tine& la Viena drept un lucru putin sigur: astfel se prezentarà lucrurile reprezentantului venetian. De aci comunicar rea lui Federigo Cornaro, la 2 Maiu 1688, catre Venetia c& «il ValaccoP a promis s ajute actiunea imperial& inpotriva Turcilor (3). Dar Serban, in frica sa de casa habsburgic& F,3i de trupele imperiale din Ardeal, pe la.ng& aceea, din pricina Iezuitului Dunod, care il 'Arise la Viena, fatà de atitudinea sa pradenta, oh are leg&turi (alnico cu Tatarii (4), inceph Sitrt intoarc& privirile spre pravoslavnica Rusie. Imperial moscovit se

sila din toate puterile sit dobandeasca iesire la Marea Neagra, si de aceea urmária cu malt& atentiune actiunea aliatilor inpotriva Turciei, cari, aliatii, doriau de asemenea ca si Rusia sit hare in cereal lor. Imperial moscovit ar fi putut face an mare serviciu a1iailor printr'o diversiune in fata Crimeii, inclatit ce Tatarii din Crimeia ar fi dispusi s&

ajute operatiunile turce in Ungaria. Regele polon, Joan Sobieski, ar IL cedat, pentru o aliant& cu Rusia, acesteia pentru totdeauna ceeace dansa cucerise Iii cursul veacului XVII dela Polonia, apoi i Chievul, nurnai si inceapa o actIune impotriva ratarilor din Crimeia (5).

Desi expeditia principelui Vasile Calitin contra Tatarilor din Crimeia, la 1687, se sfaxF,31 fart succes, totus de aceea n'a fost .cu nepu_tint& ca Tittarii sit navaleasca prin Moldova in. Ungaria. Cum, in (1) L. c., p. 228. (2) L. c., pp. 227r-35.

(3 Haus-, Hof- und Staatsarchiv, Senate IH, Secreta, 164, fol. 14. (4) N. Torga, Genealogic& Cantacuzinilor, p. 238. (6) S. Th. Platonov, Jleindn no pycnnon ncropin, Petersburg 1913, pi 473; A,. Ran-lb:aid et

E. Haurnant, Histoire dela Russie, Paris 1914,p. 346. Anatole A. R.Tom. IXXV.I. Memoriile Seq. lotorioe.

www.dacoromanica.ro

61 *

066

IOAN ItADONI6

urma nelini§tii interne din Turcia, in 1687, casa habsburgicá pare& GA va aye& mai mari izbAnzi, incepuse q.'i Rusia qi Po Ionia si Venetia s5, se nelinisteasa, de progresele austriace In Balcani. Se poate conchide la aceasta §i dintr'o scrisoare, cunoscutil, a contelui Marsigli, adresata cancelarului ceh, contele Ulrich Kinski (1). Despre neincrederea si pizma Rusiei fata, de Austria se stià Inca

dela Inceputul anului 1688, In Moldova, si apoi fu informatA de acolo IndatA si Poarta. AceastA veste fu primita cu bucurie acolo, despre care lucru si Consiliul de RAsboiu fu informat (2). Probabil CA aceastA depesA din Constantinopole a influentat asupra comunicatului trimisului venetian Federigo Cornaro din primAvara lui 1688.

In acest comunicat se spune cum Curtea vieneza crede CA Rusia e In intelegere cu Tatarii si cu popoarele crestine subjugate, cari li sunt ei foarte apropiati prin credinta, si pentru care lucru acesti aliati pot sA aibä marl succese pe socoteala Turciei (3). Probabil CA si spusele lui Dunod ca. Voevodul Serban are Intelegeri cu TAtarii sa fi conlucrat de asemenea ca sa se punA la Indoeala sinceritatea intentiunilor Imperiului moscovit. Poate GA Dunod, undevh, la sfArsitul

lui 1687, &And parasi Bucurestii, a aflat cev& neclar despre intentiunile lui Serban de a cAutà sprijin in alta parte, si, apoi, nestiind despre ce e vorba, va fi fAcut cunoscut la Viena in chip gresit legAturile Domnului cu TAtarii, legAturi cari nu se pot confirm& prin nimic. Fapt e Ins& ca VodA, IncA din toamna 1687, a intrat intr'un chip foarte stAruitor In legaturi cu Rusia. Mijlocitorul sAu a fost Isaia, arhimandrit al mAnAstirii Sf. Pavel dela Sf. Munte. La inceputul lui 1688,11 vedem pe acest Isaia la Moscova, unde spune cA 1-a trimis Serban Cantacuzino, ca si fostul Patriarh de Constantinopole, Dionisie, si Mitropolitul Ungrovlahiei, Teodosie. InsArcinarea lui Isaia er& sA vada la fata locului prin ce mijloc s'ar puteA IncheiA legAturi

Intro Rusia si Muntenia si cum s'ar primi In Rusia oferta lui Serban de a trece sub protectiunea ei. Isaia aveh In special misiunea sA simta ce gAndeste Rusia a intreprinde ImpotrivaTurcilor si dacA se cugeta cumva la eliberarea crestinilor subjugati. Pe lAngA aceea

fireste se adAogA ideea pravoslaviei, al chrei promotor ardent era, (1) Iorga, in Armlet° Acaderniei Romdme, XXI, p. 100.

(2) La 6 Martie, se comunia din Constantinopole acestuia cum un curler din Moldova a adus vestea acome le Moscoviti son discustati de Sua Maesta. Cesarea e non daranno aiuto. Questa nuova hanno vestito caftani li agenti del prencipeo, (Haus-, Hofuncl Staatsarchiv, Turcica 1688, fol. 8). (3) Hurmuzaki, Documents IX', p. 33$,

www.dacoromanica.ro

SITUATIUNEA TERII-ROMANETI IN VREMEA LEI pRBAN CANTACUZINO.

967

Patriarhul din Moscova, Ioachim. Patriarhul acesta a si dat, In seri. soarea sa din 14 Ianuarie 1688, cele mai frumoase fagadueli, pe cari arhimandritul Isaia le-a adus cu sine In Muntenia. Inceputul. era, bun: acum trebuia sa se continue pe acelas drum (1)..

Cum era dispozitia la Bucuresti la inceputul primáverii 1688,

stim din spusele arhimandritului Isaia In protocolul interogatoriilor dela Moscova, la data de 13 Septemvrie 1688 (2). Din referatul sau se vede limpede cum factorii politici cornpetenti la Bucuresti simtiau ca, trAesc zile mari, ca vechea ordine se daram'a i ca, trebue ceva de intreprins: «Toatä puterea turceasca», istorisia Isaia, au primit dela Domnul Dumnezeu o mare pedeapsa si se apropie de marea pieire... 0 astfel de decadere si de ruida n'a fost

nici cand pentru Musulmani, dar nici cand, in curs de 1000 de ani, n'au fost imprejurarile mai favorabile ca sa ne scularn impotriva lor i sä-i nirnicim cu ajutorul lui Dumnezeu, i s liberam pe crestinii pravoslavnici supusi lor.» La Bucuresti s'a discutat mult atunci i despre primejdia ce ar atinge pe ortodocsi prin succesele Habsburgilor romano-catolici. Tot

acolo, din spusele Mitropolitului dela Scople (Uschiub), Eftimie, care trece in 1687, mergand In Rusia (3), se auzia ceva, despre situatia dificila, a Patriarhului sarb Arsenie III, asezat Intro Venetia si ImpAratul Leopold I. Nu e cu neputinta ca tot la Bucuresti sa se fi auzit atunci vesti i despre Incercarea cercurilor bisericesti vieneze de a face uniti pe locuitorii pravoslavnici din de curand cuceritele provincii Sirrnia si Slavonia (4). Greaua situatie a pravoslavnicilor din Ardeal n'a fost de asemeni necunoscuta la Bucuresti. Toate acele tomeri ci

toate dorintele fricoase si-au gasit expresia in spusele lui Isaia. «Daca soarta-i ajutá pe Ramleni», spunea Isaia in numele color cari-1 trimisesera, sa fie mai tari ca Turcii i sa iea sub puterea lor. terile crestine pravoslavnice, sau sa cucereasca Tarigradul, atunci.... credinta pravoslavnica va Cade& si se va desradácina, cad atunci Ramlenii vor lua toate manástirile si bisericile si le vor sill sä jure (1) Asupra literaturii legAturilor lui Serban cu Rusia a vorbit mai intaiu I. Golubinschi, Kpannt ogepui, ncropiil upaoocaautn,m, itepuseit, 6oarapcuo4, cep6cuoit H pymmucuoit

HIM

moo-samuntott, Moscova 1871, pp. 360-1. In ultimul timp a tratat despre aceasta, In române0e, solid, S. Dragomir, o. c., p. 54 i urm. (2) S. Soloviev, Hcropiu Pocciu ai. noxy npeo6pa3osani11, Moscova, 1864, H.p. 54 0 urm.; Mac Cp. Iipa.u. AnA., LX, p. 159 i urm. (3) Piac, LX, p. 156. 4 ) Hurmuzaki, Documents, IX% p. 150.

www.dacoromanica.ro

968

IOAN RAbONId

i marea i temere de catolici ad unit, deci, in aceea§ flora pe Voevodul erban, pe fostul Patriarh tarigradean Dionisie si pe Patriarhul sttrb Arsenic III, care prin mijlocirea lui Gheorghe Brancovici adera la actiunea solidara cu Domnul muntean. Patriarhul sari), in scrisoarea pe care o trimise la Bucuresti, de undeva, din Serbia rasaritean& de azi, in intelegere cu si episcopii sal, i impreuna cu domnul Ungrovlahiei, Serban, adespre care márturii si cronici grecesti i Smerenia NoaStra spun eh e din sfanta semintie a fericitilor Irnparati grecip, invit& deci Imperiul rusesc sa vinh cat mai repede In ajutor (2). In timp ce scrisoarea Patriarhului sarb Arsenio III era scrisi mai mult in fraze generale, nevorbind despre primejdia romanocatolicilor, nici despre dispozitia crestinilor subjugati, scrisoarea Patriarhului Dionisie e hotarita. El arata Cum totul s'a ridicat si s'a rasculat inpotriva anti-crestinilor, numai terile rusesti dorm, si pe dansii Ii asteapta, cu toni, pravoslavnicii: Sarbii, Bulgarii, Moldovenii i Mimtenii din Mesia Superioara si Inferioara, dar mai ales Domnul Ungrovlahiei, care e descendent din spita imperial& a unirea» (1). Presimtirea ca., se apropie mari eVenimente grij&

Cantacuzinilor.

Inca mai 'crag& decat scrisoarea Patriarhului sarb e scrisoarea

lui Serban. Ternandu-se ca nu cumva ea sa (ma', In mâni necunoScute, Domnul Terii-Românesti zugravia, in liniile cele mai generale starea crestinilor asupriti si dorinta lor fierbinte ca adeväratul Mesia sa-i izbaveasca din ghiarele Faraonilor (3). Dar in acel scop spunea amanuntit la Moscova Isaia ce primejdie vin'e pentru pravoslavnici din partea Venetienilor si Habsburgilor, cu caH pravoslavnicii absolut nu simpatizeaza. Vireste ea Isaia a aratat cari sunt masurile luate contra pravoslavnicilor in Ardeal, pe care Viena doreste

treaca Ia unire. Terile rusesti, recomanda erban, sa-si miste armata spre Bugeac, si apoi se vor scula

sa ica armele top ortodocsii, c1 va fi usor sä se ajunga la Constantinopole, cad se trece prin tinuturi crestinesti, In cari nu sunt cetati. In ceeace priveste armata lui erban, 70.000 la numar, ea asteapta numai actiunea stapanitorilor rusesti. El nu ajuta nici Turci(1) ISoloviev, o. c. 12 N. Capterev, 1889, p. 40.

rri. imutrinio nmponii (Ionian, ,rrit..in, jrf, 1)y(.4")" ilopenn.rh,

13 Traducerea romAneascrt a scrisorii, alSturi de text, in Capterev. Cf. S. Dragernir, Q. c., pp.

56-8.

www.dacoromanica.ro

SITUATIUNEA TERII-ROMINESTI N VEEMEA Lur .5ERBAN CANTACUZINO.

969

lor, nici Nemtilor, ci apár5, tara sa de Turci, 'Mari i Nemti, Anul trecut, i-a trimis Imparatul Leopold ca emisar pe un «artibiscupD, care 1-a ipropus s'a se supuna. Imparatului, lagaduind din partea acestuia privilegii ci. drepturi, cum au dat cândva Terrii-Romane0 crai1 Ungariei. Dar dansul a declarat ca, se va plea, numai aceluia care va cuceri tinuturile Saxbilor, Bulgarilor i Constantinopolea, dupä care lucru 11 concediè pe emisarul imperial din Bucurecti. El inaw cu cea mai mare placere s'ar pleca unui stapan pravoslavnic, In timp ce Voevodul spunea lui Isaia, care se pregatia pentru Iiusia 0 care ajunse in Septernvrie 1688 la Moscova, ca nu sa gandeOe nicidecum sa, primeasca ocrotirea Irnparatului catolic, ci dore0e sa, se puna, sub aripile pravoslavnice rusecti, dansul, in aceea§ vreme, tratà cu generalii imperiali. Cum se putea, a0epta, oricând ca generalul Veterani din Ardeal sa trimeat4 trupele sale in Muntenia, fax'a de invitatia lui erban, ceeace ar II atras naval& Turcilor i Tatarilor in tail, el ruga pe general sa,' nu faca

apa.

ceva. Dar, pa nu cumva prin aceasta sa Intareasca neincrederea, §i pana atunci capAtatä, a Imparatului,, erban trimise 1n aceeac vreme pe cineva, la Viena, ca s asigure din nou cercurile politice de acqlo despre buna sa dispozitie 1'44 de cauza crestina (1). Si asa expedic) deci Serban, la inceputul celei de a doua jumaTati a lunii Maiu, o mi-

siune la Viena cu scrisoarea sa din ,18 Maiu 1688 (2). *ban in§truecte pe rImii sä exprime multumiri Irnparatului pentru promisiunile de protectie, ci ca, tot odata, s ceara, pentru el 0 fami, lia sa diploma care i se fagaduise Prin Csaky §i punod (3). Trimicii aveau 0 de data aceasta s. explice dificila situatie internationala, a Munteniei, ci, pe l'anga aceea, sa, se plang5, de Iezuitul Dunod, care para pe Domn cä are legaturi ascunse QU Tatarii, ingreuind prin aceea situatia, i fara, de aceasta nefavorabila, a lui erban. Trimi0i mai aveau sä declare cum ca Voda e dispus sa, dea cei 50.000 lei anuali, dar nu mai mult, i ca, voete sa unease& oastea sa cu a Imparatului, numai sa,' i se fixeze de mai Inainto din ce parte gande0;e acesta sa, näváIeasc ir Turcia (4). (1) Contarini, o. c, II, p. 81. (2) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinitor, pp. 235, 241, 247. (3) FaVi de aceasta nu va fi exactil sustinerea lui Engel ca Imparatul diduse lui Serban titlul de Conte al Imperiului Roman inert din 1683; Geschichte der Moldau und Walachey, p. 327.

4 ) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, pp. 235-241.

www.dacoromanica.ro

970

IOAN RADONId

Atunci Gaud .'erban organiza niisiunea la Viena, in jurul. Imp&-' ratului erau top deci0 sa conduca, in cursul anului 1688, cea mai hotaritoare actiune anti- turceasca. Fireste ca cercurile ecleziastice

Inca dela inceputul anului 1688 au influentat puternic in acea directie pe langl Cezar. Prietenul intim al lui Leopold, Marco d'Aviano, spun* cu multa hicredere, in Ianuarie 1688, ca Imparatul, cucerind Belgradul, va ()cup& repede Serbia, Bosnia, Bulgaria, Moldova si

Muntenia, raspingand pe Turci pana la Adrianopole, pentru a In-' corona pc regele Ungariei ca rege al «Rornaniein (1). In aceeas direc-

tie lucra i cardinalul Buonvisi, sustinand ca e trebuitor Inainte de toate a se cuceri Belgradul, i nevoia cuceririi Belgradului o arata, in primavara anului 1686, si Palatinul Ungariei, Paul Eszterhazy (2). De aceea Imparatul i cei din jurul sau socotiau sa% asedieze cat mai repede Belgradul, si, potrivit acestei intentiuni, Curtea r&spunse, prin misiune, cum cá nadajdueste c& Serban va ajuta oastea imperial& si cu trupele sale si cu proviant (3). Victoria principelui Ludovie de Baden asupra Turcilor, la Inceputul lui Septemvrie 1688, la Dervent In Bosnia, ocuparea Sabatului §i a altor cateva locuri dealungul Savei, ca i vestea plinä de bucurie a cuceririi Belgradului (4), facur& sa se creada in chip serios Ca se va putea inainta cu succes mare in l'auntrul Turciei. In aceeas vreme veniau vesti Multumitoare de cealalt& parte. Comandantul trupelor imperiale In Ardeal, generalul Veterani, cucerise, In vara lui 1688, dela Turci, importanta poziVie a Caransebesului, Sarbii, pe malul sang al Dunarii, In imprejurimile Orsovei, incepusera sa treaca pe fata de partea armatei imperiale (5). Dup& aceea intreprinse Veterani inaintarea militara In Munte2 nia, sub forma ajutarii lui Serban, a protectiunii impotriva Turcilor i Tatarilor, in realitate Insa pentru a-1 hotdrl sa treaca definitiv alaturi de Imparat. Dar, inch dela sfarsitul lui Septemvrie, in . urma cererii Voevodului amenintat, el paiasi .Muntenia i trecii in Ardeal (6). Nu ramane Indoeala ca numai In urma declaratiei ce o va Ii facut intimidatul erban ea trece In chip definitiv de partea (1) O. Klopp, Corrispondenza epistolare, p. 155. (2) FraknOi, o. c., p. 277; Haus, Hof- und Staatsarchiv, Hargarica, 1688-1689, fol. 9. (3) N. Iorga, Genealogia Canfacusinaor, p. 247. (4) KriegsarchiviTiirkenkrieg, 1688, fasc. g; Haus, Hof- und Staatsarchiv, Senato,'HI, Secreta, fol. 210, 215, 217, 222; Contarini, o. c., II, pp. 76-8; F. Wagner, o. c. II, pp. 49 52. (5) Contarini, o. c., II, p. 84. (6) N. Iorga, Analele Acad. Rom., XXI, p. 235; N. Iorga, Despre Cantacuzini, p. CXL.

www.dacoromanica.ro

SIITATIUNEA TERII-ROMANEO'I IN ArREMEA LIII SERBAN CANTACUZINO.

971

acestuia, se va fi decis generalul s p5,r5seasc5, Muntenia. Aceasta se vede cu prilejul nou'ai misiuni rorna.ne0i, care a fost indreptatä c5,tre Viena la 12 Octornvrie 1688. Trimi0i romani, Iordachi Canerban Cantacuzino, Constantin 135,laceanu si erban Vl5,descu, aduceau, pe lAngá declaratia supunerii neconditio-

tacuzino, th,n5,rul

nate catre Imparat, i comunicarea ca proviziile §i celelalte lucruri erau pregatite pentru armata imperial& (1). Dar ultimele fapte i grijile pricinuite de o situatie internationala, extraordinar de grea pentru principatul muntean, slabisera pe erban cu desávAr0re, asb, ca,

putine zile dup5, sosirea trimi0lor shi la Viena, el murià, la 29 Octomvrie 1688. Astfel Lerban, silit de puterea imprejurarilor sà, se

declare hotárit pentru casa habsburgick nu a a0eptat pe trimisul rus, Grecul Domentie Tomin, care venise prin Var§ovia in Muntenia, aducand dou& scrisori ale Tarului, una cátre Domn §i alta cittre Patriarhul Dionisie (2).

erban Cantacuzino e una dintre personalitatile cele mai expresive in istoria Rom&nilor. Contemporan al unor mari §i puternice eve-

nimente, cand se clátina, din temelie Imperiul turcesc ci cand problema oriental5, se arätà pentru prima oara, cu totul deschisä, in planul inthiu, bine inzestratul descendent al vechilor Cantacuzini a inteles sa conducá in chip neobicinuit de dibaciu caxma Statului. Aflându-se in vecinatatea monarhiei habsburgice, a Poloniei i Rusiei, cari doriau cu putere sä se intindá in paguba Turciei, el a inteJes, printr'o atitudine dibace, s5, exploateze gelozia celor mai interesate puteri. El s'a alaturat, dup.& cum o cereau necesitatile interesele terii, acum unei puteri i acum alteia, nestricAndu-se prin aceasta cu Turcii. Ca un politician realist 0 atent, far5, cea mai mica urmä de sentimentalism, el ii atinse la urma urmei tinta sa, de0 nu dispune& de o mare putere. CAnd se vor consider& succesele politicei sale mäntinerea Munteniei In fata vecinilor nesatio0, cu toat5, situatia dificilä in care se afl& tam sa, nu thmane indoeal& ca erban va trece printre cei mai inzestrati stapânitori de tara din vremea sa. (I) N. lorga, Analele Acad. Rom., XXI, pp. 233, 327; N. Iorga, Genealogia Cantacnzinilor,

pp. 252-3. (2) S. Dragomir, o. c., p. 60.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR $1 BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH SI CU GENTZ INTRE ANI1 1812-1828 DE

IOAN C. FILITTI

,?edinfa dela 16 Maiu 1914.

I. C onsideratiuni generale asupra acestei corespondente. Când Rusia, urmarind aplicarea planurilor ei orientate, Isi Indreptä privirile asupra imperiului otoman, ea intalni in calea aspiratiunilor ei tendintele rivale ale monarhiei habsburgice. Rivalitatea color doua imparatii, manifestata prin intelegeri menite a sta.njeni .actiunea fiecareia sluji cauza otomana Fii i, In primul loc, a principatelor romane,

cele mai expuse. Instalarea consulilor in a doua jumatate a sec. XVIII-lea avea o menire economica, dar si politica (1). La 1789, Suedia státuia pe Turci sä opreasca, instalarea consulilor straini In principate, ei neflind decat «niste agenti dusrnanosi si niste intriganti, cari gasesc cu atat mai multi prieteni cu cat Domnii greci sunt prea dispusi sa asculte soaptele perfide ale curtilor din Viena si Petersburg.... Interesele

negoIului nu sunt decal un simplu pretext» (2). La randul lor,

Domnii aveau agenti, mai ales la Viena, irnbeacap in haina negutatoreasca. AO au lost, spre pita, spre a nu ne depart& prea mult de timpurile de cari ne ocupam la 1782, 1783 si In vremea lui Mavrogheni (3), loan Hagi Moshu mai tarziu vel vistier . (1) VezI insemnata prefata a d-lui Iorga la Rurmuzaki, X, pag. XXVII sq. t2) Testa, Recited des traités de la Ports ottomane, IX, 172. (3) Rap. din 4 Oct. 1782 si 23 Iunie 1783 ale lui Raicevici c. Kaunitz (Ae. Rom. Rap. cons austr., vol. I; f.ii Hurmuz. X, 289. Analeio A. R.Tom. XXXV.1.Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

61.

WAN C. PILITV

074

fratele bancherului vienez Pantazi Moshu i ginerele medelnicerului Mihalache Stefanescu si al medelniceresei Sultana (1); la 1793,

negustorul Dimitrie Teodor, zis Slatineanu (2), om al unuia Sterie Costea si unegustor pamantean de aiciD (3); putin in urrat alt negustor, Grigore Cariboglu (4). La 1805, spion oficial al Mold ovei la Viena era un oarecare Armaxaris, care inlocuia pe «Gregoire Demeter» (5): Nici idea unor corespondenti straini nu era, noua, si

Gentz, de care ne vom ocupa in curand, avusese predecesori prusieni (6).

Vecinatatea, marele numar de suditi austriaci la noi, relatiile comerciale stabilite prin casele greceti din Viena si prin coloniile germane din Iasi si Bucuresti, proviziile de grane ce Bucovina si Ardealul trageau din principate, urmarirea dezertorilor austrieci fugiti dincoace de Carpati,--stabiliau, in mod firesc, relatii apropiate Intre Austria si terile roma,ne (7). Dar si interesele de inalta politica ale Austriei o indemnau sa urmareasca de aproape cele ce se petreceau in principate, bulevardele inaintate ale imparatiei turcesti, dupa cum si aceasta imparatie aveh interes sa cunoasca in amanuntimi desfasurarea actiunii diplomatice la curtea din Viena. Vastele proiecte orientale ale tarului rusesc, dela Tilsit incoace, alarmarä pe Austria in cel mai Ina It grad. 06upatia principatelor fu ráu vazuta la Viena. Cand legäturile dintre Napoleon si Alexandru

se rupsera pentru totdeauna, faimosul Metternich, urmas al lui Stadion, se afla un moment in grea cumpana. Din cauza intereselor occidentale ale monarhiei, ar fi fost dispus s dea concurs tarului; interesele orientale insa, 11 indrumau de partea lui Napoleon. Indoitul joc la care recurse atunci Metternich, iese din cadrul subiectului nostru (8); trebue sa retinem ins& tratatul din Martie 1812, prin care Franta si Austria garantau Integritatea imperiului otoman pentru cazul ca.nd Poarta ar reincepe rasboiul cu Rusia (9). Dupa evenimentele a caror concluzie a fost tratatul dela Bucuresti din (1) Urechia, Ist. Rom., IV, 398.

(2) Iorga, 1st. lit. rom. in sec. XVIII, If, 434 n. 2. (3) Urechia, 1. c., I, 418. Far& nici o legatur& cu familia boiereasca cu acelaq nume. (4) Hurmus. X, 517 nota. (5) Iorga, 1. c., II, 38. (6) Iorga Hurmus. X, XLVIII -- IX. (7) Ibid., XXX I. (8) Albert Sorel, Tin confident du Prince de Metternich, In Revue des Deux Mondes, 15 Dec. 1876.

(91 Neumann, Recueil de fruiters, II, 358.

www.dacoromanica.ro

COIZESPONDEkTA DagNILOn

I BOiERILOIt itOMANI at leTTERNICH.

975

16/28 Maiu_ 1812, preocuparea constanta a Austriei a fost ca nu cumva. tarul Alexandru, victorios asupra lui Napoleon, sa reie e. proiectul dela Tilsit si s nimiceascil influenta orientala a Austriei.

Dela 1812 deci, crezul politicei orientale a Austriei este pastrarea integritatii Turciei, apärarea imperiului otoman contra incAlcárilor Rusiei (1).

Atat ar fi fost de ajuns pentru ca Poarta, pus& in cunostinta

de cauza, ea. fi Mutat o apropiere de guvernul dirt Viena. Dar prestigiul Austriei, dup5. 1812, mai aveh i alt5, explicatie. In acea epoc5. Austria era singurul stat ai cáruia cArmuitori perseverau intr'un acelas principiu neclintit, pe când in toate celelalte teri ale continentului, cArmuitorii erau nesiguri, nu se hotarau s aleagá Intro regimul, ideile i oamenii trecutului i ai epocei nouan. Acestor imprejurari s'ar fi datorind, dupá observatia lui Gervinus (2), ainfluenta preponderantá i puterea diriguitoaren a Austriei in Europa intre 1812. si 1823, sau chiar pAn5, la moartea tarului Alexandru I. Acosta Ins& cäuta §si el, dupá caderea lui Napoleon, s'a «dea Rusiei preponderenta incontestabila pe care Franca o avusese in Europa)) si socotesc c5, Gervinug (3) greseste crezAnd ca, Metternich nu se prea turburà de ceeace calific'a de a verbiagen al unui nionarh cam visátor. Sub aparenta de nepäsare, cancelarul austriac era foarte ingrijat, mai ales in preajma anului 1818, ca nu cumva sä reinceaph un rásboiu ruso-turc, care WA, aduca, atingere integritAtii otomane.

Se temea, foarte, din potrivä, ct monarhul cvisator » va ascultà in cele din urmá glasul, ce incepeh sa, se ridice, al crestinilor din imperiul otoman (4). *

*

*

In asemenea imprejurari, sultanul sirnti, la 1812, nevoia de h se apropia, de Austria. Insärcina, pe Ioan Caragea, numit Doran in Tara-Romaneascá, sit gAseasca un corespondent si sit trimita Porta, printeun om de incredere, Hekim basa Masud Effendi tirile ce va capAtà asupra politicei curtilor dela Nord (5). Corespondentul fu ln curand gasit in persoana cavalerului de Gentz, i astfel se nascii corespondenta de care ne vom ocupà. (1) P. raporturile Austriei ett Rusia la 1812, Hurnsuz., S.. I 666-7, 672, 674-5, 729. '2) Hist. du XIX.e Siecle, N1 246 -7,

(8) L. c. 297-8. (4) Albert Sorel, 1. c. (5) AO.

www.dacoromanica.ro

076

idaf1

C.

Ffr1lt1

Corespondenta lui Gentz cu Domnii români a fost publicatk In parte, de Conte le Prokesch-Osten, fiul unui contimporan al lui Metternich, sub titlul: Ddpéches inedites du chevalier de Gentz aux hospodars de Valachie (1). In biblioteca Academiei Romane, sectia manuscriselor, se pastreazil,

pe de oparte, un mare numär de scrisori originale ale .lui Gentz, adica, scrisori In cari formula de politelä final 5. i semnAtura iar, pe de altá parte, copiile acelorasi scrisori sunt autografe, si ale multor altora, edith si inedite. Originalele si côpiile sant ImpArtite intre mai multe grupuri de proveniente deosebite. Unul este format de hartiile daruite Academiei de d-1 Prof. Dr. Ion Cantacuzino, nepot de fiica, al cunoscutului Neculai Mavros, de care se vorbeste cevà in scrisorile lui Gentz 0 care, in epoca regulamentark a jucat un rol insemnat. Alt grup este alcaluit din hârtiile Invätatului beizadea Niculae Sutu, fiu al lui Alexandru Voda, cu care Gentz a fost In corespondentk Acest manuscris cuprinde trei volume, numerotate 1.025-1.027. Al treilea grup, mai putin Insemnat, It formeazä manuscrisul dáruit Academiei de fostul consilier la Curtea de Casatie, Prodan. In prefata publicatiei sale (2), Prokesch-Osten spune eh a omis cu dinadinsul pa.rti din scrisorile lui Gentz, sau chiar scrisori intregi, cari nu pAreau ca. arunca, o luminà. nota asupra evenimentelor indeajuns cunoicute din alte izvoare. Din comparatia minuioasá a manuscriselor citate cu publicatia lui Prokesch-Osten, rezultá cä scrisorile sau pàrtile din scrisori omise de acesta nu prezentk cu exceptia calory& pe caH le-am publicat, nu de mult (3), si a celor ce se vor semnala, aci, absolut nici un interes din punctul de vedere al istoriei principatelor. Gentz sera mult si cu uprinta.. El tinea, fireste sub controlul lui Metternich, pe Domnii români In curent cu Intreaga politica% europeanA. Din punctul de vedere al istoriei generale, coreSpondenta publicatá de Prokesch-Osten are mare pret. Dar 0 din acest punct de vedere, mi se pare a pä.rtile omise de editor pot rämânea, uitate In praful arhivelor. Domnii români corespundeau InsA uneori si direct cu Metternich. Tot la Academia Romana, In ultimul volum din seria rapoartelor

consulilor austriaci, s'au pästrat côpii de pe o parte macar a ace(1) Paris 1876-7, 3 vol. (2) Vol. I, p. X. (3) In Convorbiri lit., Maiu 1911, p. 555 sq.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR

I BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

977

stei corespondente. Pe 1A,ng5, scrisorile catre cancelar, se ga,sesc acolo §i caleva,, foarte putine, cátre Gentz, de§1 corespondenta Dom-

nilor cu acesta va Ii fost destul de urmata,. De altfel, dac5, informatiile lui Gentz puteau fi pretioase. pentru Domnii romanf i pentru Poart5,, ráspunsurile Domnilor puteau fi i ele adeseori folositoare lui Gentz. Dovad5, o scrisoare autograta, a acestuia (1), datat5. din, Viena, 4 Oct. 1820, in care multumete Domnului Terii-Roma%ne§ti pentru informatiile privitoare la intreprinderile lui Ali Pa§a:

a C'est a la communication précieuse de V. A. quo nous devons les premieres nouvelles exactes que nous ayons eues ici par rapport a cet évènement». Prokesch-Osten spuno, in prefata publicatiei sale, c5, de0 aveh la indemana, scrisorile Domnilor catre Gentz, nu le-a publicat, socotindu-le fara insemnátate.

Mai trebue amintit ca, Gentz a alatuit si ni§te studii istorice asupra principatelor, studii r5,mase manuscrise printre hartiile lui .

Prokesch (2).

Din cercetarea acestor izvoare am cules cateva anfanunte istorice pe cari, socotindule interesante, le dau ad, grupate dup5 natura lor.

IL CorespOndenta politica a Domnilor. I.

Numirea lui Ion Caragea in scaunul Terii-11ornane0i era, opera lui Halet Effendi, care se opusese la incheierea Tratatului dela Bucure§ti, i spunea despre aceasta% numire: aj'ai verse de l'eau de souffre dans les racines des princes Moruzi» (3). La 26 Oct. 1812, aflandu-se inc5, la Constantinopol, Caragea anunt5, lui Metternich numirea sa ca Domn al Valahiei. Exprima dorinta de a puteb, da curtii austriace a dovezi ale dorintei ce 1-a insufletit totdeauna de a contribui la pAstrarea raporturilor multumitoare ce din fericire s'au wzat, mai ales in ultimele vremuri, intre amândou5, impAr5,tiilen (4). Ca chez4ie a simtimintelor sale so referia, la Inärturia internuntiului austriac la Constantinopol (5). La 30 Noemv. (12 Dec.),

Caragea seri& din nou lui Metternich, aratandu-i iar4 pretul ce (1) Ms. Cantacuzino, f. 228, Cf. Hurmuz., S. 12, 747.

(2) Prokesch, Aus dem Nachlasse Friedrichs von Gentz, T. II, p. 161 nota. (3) Hurmuz., S. P, 731-2. (4) Rap. cons. austr., ultimul volum. (5) Cavalerul (le Stürmer. Iorga, Acte i frapm., II, 453. 02

www.dacoromanica.ro

-978

IOAN C. MATTI

puneit a Intrepnea relaW cu dansul i «dorinta vie de a-1 Serie catt mai des». Tot odata noul Domn trimitea, la Viena, sub forma unui «commisaire qui résidat a Vienne pour quelques emplettes et autres petites affaires qui me regardentn, pe Constantin Stefan Bellio, In favoarea caruia cerea cancelarului a «intrare liber i sprijinul

necesar In tot ce este de resortul lui» (1). Tanarul Constantin Belu, trimisul Iui Vodá, era fiul lui Stefan Belu, una din acele unelte de jaf ale Domnului, 4ce nici boieri au fost vreodatk nici neam boieresc», cari revin des, cu titlul de jaca0 de frunte ai erii, In comediile lui Iordache Golescu (2), sau cad sub blestemul lui Naum Ramniceanul (3). Izvoarele grece0i alai&

amintesc de acest nume qi Inca, numai In a doua jumatate a sec. XVIII-lea (4). La slar0tul acelui veac, traiau la Bucureqti doi Bela. Unul, Constantin, negutator, cetitor §i traducator de carp (5), era, la 1812, mezat la Viena, farsa baronie Inca, 0 secvestra ni0e marl& a unui debitor fugit In Tara-Romaneasca (6). Celalalt Belu, Stefan, era medelnicer la 1801 (7), paharnic la 1811, cand i obtine certificat de «patriot al printipatului Valahii», adica impamântenirea i atestat ca-i «de bun neam» (8). Caragea numi pe Stefan Belu ajutor al noului vistier Grigorie Branpentru buna vietuire a familiei 1ui

coveanu, Inlocuitorul lui Filipescu (9). De acum drumul spre mariri ci avutie era deschis. Stefan Belu moctenise i ceva avere dela un unchiu al sau, Daniil Ecsarhu, arhiereu cu titlul de Zihnon, prin testament al acestuia din 1792 (10). Metternich raspunse lui Caragea la 18 Deceinvrie: aNiciodata relaiile dintre imparatia Austriei i Sublima Poarta n'au fost mai

prietene0 ca in vrernea din urma. Stima reciproca a augu§tilor noctri suverani, unita cu identitatea Gel mai desavarcita a intereselor, nu pot decat sa Intareasca asemenea fericite legaturi» (11). Cu suirea In scaun a lui Caragea, agentia Austriaca se reinstaleaza (1) Rap. cons., I. c., f. 5.

(2) N. Bánescu, Viata 0 scrierile marelui cornic I. G., 1910, pag. 60 sq, 59, 113 sq. (3) Erbiceanu, Cronicarii greci, pag. XLVII. (4) lpiroticele lui Lampridi, brosura Curentiace, p. 69 n. §i brosura Zagoriace, p. 49 n. (5) lorga, 1st. lit. rom, in sec. XVIII, II, 36, 38. (6) Urechia, 1st. rent., XI, 613. (7) Ibid., VIII, 43; XI, 416. (8) ibid., XI, 714 si IX. 632. (9) Rap. al lui Fleischhakl, la Acad. Rom. (10) Cresterea colectiilor, XXII, 101-2, Doc. familiei I3elu. 11) Rap. cons. vol. ultim.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR SI BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

979

la Bucure§ti. In Julie 1812, amiralul Ciceagov invitase, intr'adevar, prin nota oficiala, pe consulii austriaci §i francezi In principate sa par5seasca posturile lor, re§edinta mai departe flindu-le cu neputinta, In urma relatiilor de atunci dintre curtile lor i cea din Petersburg (1). Acum, la 27 Decernvrie, Caragea multume§te (2) cancelarului austriac pentru scrisoarea ce-i trimisese cu prilejul sosirii la Bucure§ti a agentului Imparatesc Fleischhakl de Hakenau. Metternich nu caut5, mult pe corespondentul politic de care ave& nevoie Caragea. Dupa lupta dela Wagram §i tratatul de pace ce-i urmase, cancelarul initiase in secretele diplomatiei austriace pe Frederic de Gentz. Marea intimitate Intro ei Incepuse la 1811 §i se intarise In epoca de turburari i pericole, &and Napoleon somase Austria sa-1 ajute impotriva Rusiei (3). Nascut la 1764, Gentz intrase, Inds& mai nainte de aceste imprejurari, in categoria «publici§tilor politici ale caror servicii sunt plätite de guverne D. Voia sa traeasea din larg in societatea atat de luxoasä a Vienei dela inceputul sec. X1X-lea. Dispunand de mijloace proprii neindestulatoare, Metternich II soaps& de mina dessavarOta, iar Gentz puse la dispozitia protectorului sau «une plume exercée et obeissantes. N'ave& Gentz nici entuziasm, nici convingeri, nici aspiratii inalte, dar ave& o nevoie nesfax§ita de bani (4). Caragea 11 cuno0e& indirect prin aceea ca secretarul sau, Niculae Rasti, er A. in curent cu o corespondenta neregasita pans& azi a fostului Domn Sutu cu agentul sat]. la Viena, Tipaldo, care fusese In relatii cu Gentz (5). La 27 Dec. 1812, Metternich vorbi lui Gentz de dorintele lui Caragea (6). Propunerea de a sluji interesele Domnilor romani, cari aveau de sigur sa4 rasplateasca cu o darnicie orientalk nu putea fi decal binevenita, i Gentz se puse cu grabire la dispozitia lui Caragea (7), scriindu-i Inca din ziva de 27 Decemvrie 1812 (8).

(1) Iorga, Acte i fragin., II, 486. (2) Rap. cons., 1. c. (3) Albert Sorel, 1. c. (4) Challemel-Lacour, Frdddric de Gentz, in Revue des Deux-Mondes, Iunie 1868.

(5) Rap. din 20 Ian. 1813 al lui Fleischhakl, la Ac. Rom. (6) Varnhagen, Tagebiicher von F. von Gents. (7) Prokesch, Dép6ches, 1, pag. V. (8) Klinkowström, Briefs von Gents, Viena 1869. Cu privire la Gentz, in dell de isvoarele citate : Schlesier, Mentoires et lettres inddits du chevalier de 0. E. de Mofras, Le chev. de G. Jakubenz, Nene Briefe des Fr. von G.

www.dacoromanica.ro

980

MAN C. FILITTI

Primul raport politic al lui Gentz chtre Caragea este dela 2 Fevruarie 1813 (1). Ca multumire, Domnul trimite cancelarului douá tatäl tânhrului acre§aluri i o scrisoare (2) prin Stefan Be lu «que j'ai chargé de quelques comditat la Viena, Constantin, missions a Vienne et pour lequel j'ose réclamer votre protection». Metternich ráspunde la 26 Martie, fágaduind sprijin lui Be lu «dans les commissions mercantilesn i anuntând trirniterea unui «petit échantillon d'industrie autrichienne» (3). Politica lui Caragea era urmArit5, de aproape de consulul francez Ledoulx. Acesta, reintors la Bucuresti in lanuarie 1813 (4), supraveghià activitatea consulului rusesc a caruia influentA i se 'Area, a fi Inca precumpAnitoare (5). In curând aveà chiar s5, invinovateasca pe Domn de a fi In totul la poruncile Rusiei (6). Caragea 11 menajà si In Fevruarie 1813, li Gera chiar o scrisoare de recomandatie catre ambasadorul Otto, in favoarea agentului dela Viena, Be lu. Ledoulx nu refuzä, dar scrise totodatá ambasadorului (7) : uM5, grabesc a vesti pe E. V. c5, prin acest canal se poate da uneori o buna indrumare ideilor Domnului. Dar este bine a-0 reaminti vechea zicAtoare latineasa, : greca fides.... etc». Se pare ca banuelile lui Ledoulx in privinta legáturilor lui Caragea cu Ru0i ajunseserà, la cuno0inta lui Metternich. Pe o scrisoare, al careia continut e greu de inteles, adresatá de Domn cancelarului la 28 August 1813 (8), se gáseste insemnarea lärnuritoare : «In Betreff des Herrn Ledoulx» (cu privire la d-1 Ledoulx). Pe Ledoulx il desemneazá dar Domnul prin cuvintele : «cette personne

qui n'est pas de mes amis», care are un «caractere difficile et a prétentions déraisonnables». S'ar pärea, Ca Metternich invitase pe Domn sä menajeze susceptibilitatea consulului francez. Dar banue-

lile acestuia nu erau lipsite de orice temeiu. Intr'un raport din 19 Oct. 1813 (9), Fleischhakl aratá ca o scrisoare a lui Gentz chtre Caragea s'a pierdut. Alta a ajuns la destinatie Intr'un plic cri si(1) Prokesch, Depêches, I, 3. (21 Datatä 2/20 Fevruarie. Rap. cons. 1. c., f. 11.

(3) Rap. cons. austr. Ultimul volum. (4) Hurmuz. X. 493 n. 1. (5) Hurmuz. S. 12. '704. (6) lbid, 751. (7) Ibid, '707. 8) Rap. cons., 1. c. 9) Ac. Roin.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR Or EOIERILOR ROMANI CU METTERNICII.

981

giliul oficial rusesc. Asemenea imprejurari se explicau cu atat rnai greu, cu cat corespondenta se face& prin Mattusch, F,1 ef u 1 varnilor din Ardeal, care, dela Sibiiu, o trimitea, prin po§ta romana, lui Rasti. Fleischhakl banuia de tainuire sau pe Capo dIstria, care

se afla pe atunci la Viena, sau pe Grigore Cariboglu, care ar fi vrut sit fie el agentul lui Caragea i avea la Bucure0i un frate, prieten cu beizadelele. Oricurn, la sfaxOtul lui Octomvrie relaVile Domnului cu curtea din Viena erau Inca neturburate (1). La 15 Noernv., Caragea felicità, pe cancelar pentru inaltlarea lui la rangul de principe al Sf. Imperiu (2). Raspunsul lui Metternich e datat din Bar-sur-Aube (Franta), 5 Fevruarie 1814 (3). In cursul anului 1814 frisk banuelile lui Ledoulx aveau WA, gaseasca un temeiu mai sigur. Acesta sera lui Talleyrand la 27 Aucr sob ust acel an: « Am fost informat ca un oarecare Betio cr

cret al Domnului Caragea la Viena, s'a dus la Paris, sub pretext de a face oarecari pregatiri, dar ca menirea adevarata a calatoriei sale este de a spiona» (4). In acele vremuri de intrigi nesfar§ite, nici Domnul nu se incredea In cei ce-1 Incunjurau. Fleischhakl spune (5) GA banuia, pe propriul MAI secretar, Rasti, de a fi vandut cauzei ruse0. La 14 Sept., prin capitanul Stiirrner, Caragea mai trimite (6) lui Metternich aune pipe a, la nouvelle mode de Turquie, et un morceau de bois d'aloès de la meilleure qualité», folosindu-se ade privilegiul ce avem noi, orientalii, de a putea aduce daruri acelora, a cAror prietenie si bunavointa, o dorim».

Dar In curAnd un nor avea sã tread, peste aceste stranse relatiuni.

In timpul negocierilor dintre aliati, la 1814, Metternich era, mai mult ca oriand, de parere ca. Poarta otornana formeaza o contragreutate esentiala In echilibrul general al Europei. Era hotaxit sa

nu sufere ca Rusia sa aduca vreo atingere intereselor turce0.

Acest punct de vedere era gata sa-1 sprijine, la nevoie, rupand chiar relatiile cu Rusia. Gentz (7) era. Ingrcinat sa aduca aceste intentii

ale cancelarului la cunostinta lui Caragea, pentru ca acesta, la (1) Caragea c. Metternich, 25 Oct. 1813. Ac. Rom. Rap. cons. austr., 1. (2) Ibid. (3) ibid.

(4) Hurmuz. S. P. 752. (5) Rap. din 24 All g. 1814, la Ac. Rom. (6) Ac. Rom. Rap. cons. austr. Ultimul volum. (7) Scrisoare c. Caragea, 5 Fevr. 1814, In Prokesch, Dep6c1tes, I, 54 sq.

www.dacoromanica.ro

c.

982

IOAN C. FILITTI

rAndu-i, sá informeze Poarta. Nu §tiu daca va fi Mout ori nu Caragea demersuri in acest sens la Constantinopol, dar la 28 Sept. 1814 (1), Gentz se plAngea GA Domnul nu-i trimisese instructii cu privire la interesele Portii in negocierile ce aveau sä urmeze la Viena. De altä parte, curtea austriacá privia defavorabil planul tarului de a constitui un regat constitutional al Poloniei. La 6 Oct., Gentz insista (2) din nou asupra nevoii grabnice ca Poarta sä facA «vreun demers, de nu solemn, macar hotärit, pentru a cere principalelor puteri sà garanteze drepturile i posesiunile ei printr'un act formal». Tocmai pe când tacerea Porta fáceà mirarea cercurilor conducAtoare din Viena, politia austriaca descopere o intrig5, a agentului muntean Constantin Stefan Be lu i justificä, astfel, ba,nuelile lui Ledoulx. Spionagiul oficial era in floare la Viena pe atunci. Dela impárat,

trecand pe la cancelar, i On& la cel de pe urma cAlátor in trecere prin oras, nimeni nu era, ferit de supravegherea politiei oculte. Spionii erau, la rAndul lor, spionati de altii, si se recrutau din toate clasele sociale. Neincrederea era generalä. A9fl i Caragea nu se multumise cu rapoartele lui Be lu. Corespondentele lui Gentz 0, pare-se, si ale altora, 11 costau, zice-se, pan& la 300.000 lei vechi pe an (3). Printre corespondenti ar fi fost i un Prusian, diplomatul Piquot (4). Dar cei mai multi nu erau, fireste, marturisiti. Astfel, in Ian. 1816, Caragea informeazä pe Fleischhakl ca, Senft, ambasadorul prusian din Tarigrad, i-a oferit ca corespondent pe fostul insarcinat cu afaceri Piquot, dar Ca a declinat aceastä ofertá. (5).

Am vazut cá Belu era banuit. Polipa secreta austriaca, in fruntea cAreia sta baronul Hager, puse pe Belu sub supravegherea unui domn von L., care oferi agentului roman ajutorul säu pentru traducerea In frantuzeste a rapoartelor cátre Caragea. Bela cazit in curs'a. Dobandi toatä increderea in colaboratorul säu, i acesta puta afla, astfel, c`a, rapoartele lui Gentz se expediau prin Belu ; c acesta,

inainte de a le expedia, le cetia

i utilizà

i,

in fine, ca Belu se

hotárise se% treac5, in serviciul rusesc, soliciand chiar, in acest scop,

o audientä dela tar, prin mijlocirea principesei Bagration, spioana ruseasca, la Viena. Belu ii luase si copie de pe un raport din 18 Au1) Ibid., 104 sq.

2 Aid, 117. (3 Auguste Fournier, Gentz und Bellio in Deutsche Revue, Sept. 1912. 4) Ibid. (5) Rap. din 12 Ian. 1816, la Ao. Rom.

www.dacoromanica.ro

C0RE1PONDENTA DOMNILOR

I BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

983

gust al lui Gentz, privitor la chestiunea polonezá (1) si avea de gand s remita, tarului acea copie. In noaptea dela 17 la 18 Octomvrie 1814, Be lu fu ridicat de politic, si hartiile lui secvestrate. Secretul deschiderii scrisorilor 11 invatase dela Gentz. (2). Se pare ea nu se descoperi nici o vint in sarcina lui Caragea. Metternich sera acestuia, la 17 Octomvrie, ca Be lu va fi departat din Viena pentruca, solicitase intrarea In serviciul rusesc, a oferind de a destainui personal M. S. Impáratului Alexandru secrete de cea mai mare insemnätate, in cunostinta carora se faleste a IL» Be lu tra,dase astfel, seri& Metternich Domnului : «vos intérêts les plus

chers et ceux de la S. P. De aceea s'au si luat masuri pentru Inapoierea lui la Bucuresti ode manière, cependant, a sauver scrupuleusement tous les dehors» (3). La 20 Oct. Gentz scrise si el lui Caragea. E de observat ca aceasta scrisoare nu-i de Ice conceputa, intr'un ton dusmanos fatä de Be lu (4). Gentz asigura pe Dornn 05. indepartarea lui Be lu din Viena nu era vreo pierdere, cad agentul roma,nesc nu putea sti altceva decal ce aria dela Gent; asà incht de va fi fost vreodata o discordanta, intre rapoartele lui Gentz

ale lui Be lu, ea nu putea proveni decal din faptul ea acesta se inselase in aprecierile sale. Gentz voià sä stie dub% Be lu expediase raportul dela 6 Oct. In chestia polonezA (5). Caragea 11 linisti prin scrisoarea din 19 Oct. (6) si corespondenta urma, rnai departe prin mijlocirea lui Matus (7).

Intors in taxa, Belu fu supus la interogator de catre Caragea. Acesta scria lui Metternich la 18 Nov. (8), ca Belu, cu toate presiunile exercitate asupra-i, persistase a se declara nevinovat, si Dom-

nul pare& chiar dispus a-1 crede : a Este prea adevarat, zicea Vode...ce acest Omar n'a fost niciodata depozitarul vreunui secret. Rostul lui se märginia a da si a primi scrisori al caror continut li era cu totul necunoscut. Ce ar fi putut dar destainui ?» Domnul era mai dispus sa bänueasca, pe Mavrogheni (9), insArcinat cu afa(1) Fournier, 1. c., 322 nota. 12) Ibid.

(3) Rap. cons. austr. Intim] volum, f. 25. vi) Fournier, 1. e., 325-6. (5) Publicat In Prokesch, Ddpethes, I, 107. (6) Fournier, /. c., 327. (7) Ibid. 81 Rap. cons., 1. c., f. 33.

(9) Ioan, nepot de frate al lui Niculae Vudg. Lion d'or de la noblesse phanariote, E. R. R.(angabe), 141.

www.dacoromanica.ro

§i

984

IOAN C. FILITTI

ceri al Portii la Viena, care-§i oferise de mai mune ori serviciile ca agent §i fusese refuzat, 030. GA de atunci se declarase du§man al tanarului I3e1un. Ar fi vrut deci Domnul sit §tie daca, nu curnva. Mavrogheni denuntase pe Be lu. Stim din alte izvoare (1) ca Mavrogheni era acreatura i slujitorul familiei Moruzi, devotata Englezilor §i Ru§ilorn. Metternich nu admise insa scuze pentru Be lu (2) acesta fu surghiunit la manastirea Slobozia (3). *

g

*

Caragea tine& insà, sa aiba §i pe viitor un agent oficial la Viena. Inca dela 1 Noemvrie 1814, scrisese lui Metternich, cerandu-i voie sa trimita acolo, in locul lui Belu, «o alta persoaná, in probitatea §i prudenta careia am multa Increderen (4). Profitand de autorizatia pe care cancelarul se grabi a o da (5), Caragea trimise la Viena pe secretarul situ, Niculae Rasti (6), cerand, la 15 Dec., lui Metternich (7) buna prirnire i ocrotire pentru acesta. Dupa instalarea lui Rasti la

Viena, raporturile dintre Domn §i cancelar continua a fi din cele mai bune (8). La 15 Martie 1815 (9), Caragea multume§te lui Metternich pentru «l'offre du tabac de S-te Justine, vrairnent très estimé en Turquien, §i upentru tot ce ati ingaduit sfetnicului §i cavaler de Gentz sa-mi imparth§easca din partea voastra». E vorba, de sigur, de raportul lui Gentz, cu data de 24 Fevruarie 1815 (10), in care acesta facea cunoscut lui Caragea, din ordinul lui Metternich, ca, lordul Castlereagh, primit in audieng de tar, II intrebass daca mai este dispus a semna o garanVe a posesiunilor otomane. Tarul ritspunsese ca doria chiar sit Inlature neintelegerile dintre Poarta §i

Rusia cu privire la unele localitati de pe Marea Neagra. In iatentiile curtii austriace era ca articolul relativ la garantie sa n'aiba forma unui angajament separat, ci sa iea loc in insu§ tratatul definitiv

ce se va incheia de puteri. eFoarte patruns, scria. Caragea lui Met(1) Latour-Maubourg c. Otto, 25 Ian. 1812, in Hurrnuz. S. 12, 662 3. (2) Caragea c. Metternich, 22 Dec. 1814. Rap. cons. 1. c. 1. 38. (3) Rap. din 31 Dec. 1814, al lui Fleischhakl, la Ac. Rom. (4) Rap. cons. austr. Volum ul ultim. (5) Scrisoare din 18 Nov. Ibid. (61 Hormuz., X, tabla numelor, unde cred a se face confuzie intre frakii Niculae Constantin Rasti. Cf. rap. din 28 Aug. 1814, al lui F'eischhakl, la Ac. Rom. 7) Rap. cons., 1. c. (8) Caragea c. Metternich, 27 Fevr. 1815, ibid. (9 lbid. (10) Publicat in Prokesch, Ddpêches, I, 1 12.

www.dacoromanica.ro

§i

COREtPONDEllTA b0M1l1tort

I tCatitItOR ROMINi dlY METTEUNICI-I.

985

ternich, de interesul ce puneti In fericita deslegare a acestei pricini,...

sunt milgulit de pe acum Ca un rezultat multumitor va incimuna mediatia §i prude*. voastrAD. La 1 Ian. 1816, Gentz trirnite lui Caragea un raport (1) in care analizeaz5, politica turceascá. Ii pare Ma c& puterile n'au formulat nimic pozitiv asupra integrit5,tii posesiunilor Portii. Se tome, de pe atunci, de o rupturä Intro Rusia i Poartä, ceeace ar puteh da natere unei conflagratii generale. Ar fi dorit ca Domnul sä-i Impart5,§eascá cuno§tintele i vederile sale fat& de starea de lucruri existenth. Gentz crede cä Turcia trebue s& se fereasc& de pregatirile rásboinice de cari se tot svone§te. In chestiunea, ce se va desbate in curând, a negociatiimilor dintre Poartá §i Rusia pentru executarea definitiva a Tratatului dela Bucure0i, Turcia ar trebui sa primeasca

mediatia puterilor. Interesul Portii este de a pune pe Rusia In neplácuta situatie de a incepe ea rasboiul. Judechnd dup& relatiile pe cari le pästreaz& cu Metternich §i cu Gentz, putem deduce c5, Vocia Caragea a amas credincios vederilor Austriei In chestia oriental5,. La 8 Martie 1816, Domnul Terii-Rom&ne0 felicitá po Metternich pentru o distinctie ce regele celor dou5, Sicilii Ii conferise (2); la 28 Aprilie, Gentz transmite lui Caragea un essai historique et politique sur les rapports entre la Porte ottomane et les principales puissances de l'Europe rugAndu-1 sa, aduc& acest studiu la cuno0inta Portii. Teza era, ca Poarta aye& tot interesul s5, fie In bune relatii cu 'Austria, dup5, cum dovedeOe intreaga istorie diplomatic& a sec. XVIII-lea, pe care Gentz o schiteaz5,. Firescul du§man al Portii e numai Rusia (3). La 15 Maiu, Intorcandu-se Rasti la Viena, Caragea Ii incredinteaza o scrisoare de complimentari pentru cancelar (4), iar spre sfarOtul anului 1816, Domnul comunic5, agentului austriac Fleischhakl (5) o scrisoarea viziria15, In care Poarta cereh informatii asupra svonurilor de mobilizare In Austria.

Intr'adevar, la 16 Ian. 1817 (6), Gentz se alarm& de faptul c5, ministrul rusesc la Poarta, Strogonof, departe de a admite reclamatiile Turciei, ridicà pretentii nou'a. In loc de a se arata dispus stt (1) Aid., 195. (2) Rap. cons., 1. C.

(3) Aus dem Nachlasse Fr. von G., II, 162. (4) Rap. cons.,

2.

c.

(5) Rap. al acestuia, din 4 Ian. 1817, la Ac. Rom, (6) Prockesch, DepecIos, I, 277.

www.dacoromanica.ro

086

WAN C. VILITTI

restitue Portii localitátile de pe Marea Neagra pe cari aceasta le cerea in virtutea Tratatului dela Bucuresti, staruia pentru cesiunea

unei insule la gurile Durarii (1), sub cuvant de garantie a indeplinirii scrupuloase din partea Turciei a stipulatiilor din zisul tratat. In Fevruarie, Turcia se arata neincrezatoare In Austria (2). Poarta stia din experienta, o stiau i Fanariotii, oá rivalitàjile orientale ale Austriei i Rusiei sfarsiau adeseori prin intelegeri In dauna Turciei. Strogonof, la Poarta, devenia, tot mai amenintator, iar Gentz

insarcina pe Caragea sà asigure totus pe Turci ca tarul nu doreste sä ajung5. «la un desnodarnant final sau la o ruptura formal5,» (3). Influenta ruseasca, era Inca atat de mare, incht Caragea ascundea consulului moscovit Chirico relatiile ce intretinea cu Austria.? pentru

ca nu cumva, sä fie banuit de incercari de emancipare (4). In asemenea imprejurAri trimise Caragea, in toamna anului 1817, pe ginerele sau Gheorghe Arghiropolsotul faimoasei Domnite RaIü

la Sibiiu, intru intampinarea imparatului austriac si a cancela-

rului. Metternich se intretinft cu trirnisul roman «despre negociatiunile dintre PoarL i Rusia» (5). Imparatul reinnol lui Arghiropol expresia dispozitiilor sale arnicale» fata de Turci, i Caragea la randu-i, dup5, intoarcerea lui Arghiropol, se gräbi a informa pe Metternich (6), din ordinul sultanului, c5. aprietenia i buna intelegere ce exist& din fericire intre curtea austriac5, si imperiul otoman.... sunt mai presus de orice banueal5.». Negociatiunile dintre Turcia si Rusia se indrumau spre un rezultat satisfacátor, asa c5. Poarta nu mai putea trage nici un motiv de banueala din legaturile Austriei cu Rusia. La inceputul anului 1818, Gentz recunostea (7) c5, Rusia era in masura de a turbura pacea, dar exprima credinta c5, asigu rarile date de tar in repetite rAnduri, caracterul sau i legaturile dintre puteri vor oprl o napustire muschleasc5, asupra Turciei. In vara aceluias an, stirile dela Constantinopol erau alarmante. Dar Gentz tot credea c5. Strogonof nu lucra «cu intentia With% de a impinge Poarta la un räsboiun (8). (1) Cf. lorga, Acts fi frag., II, 508-9. (21 Prokesch, Depeches, I, 278 sq. (3) Ibid., 299.

(4) Rap. din 20 Fevr. 1817, al lui Fleischhakl, la Ac. Rein. (5) Caragea c. Metternich, 8 Nov. 1817. Rap. cons., 1. c, (6) Ibid. (7) Prokesch, Depêches, I, 37-1. (8) Ibid., 389.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDRNTA DOMNILOR $1 BOIRRILOR ROMANI OD MOTTERNICII.

987

De fapt, in Iunie 1818, Strogonof discuta la Poarta patru puncte: chestia sarbeascit, litoralul asiatic, ni§te reclamatii particulare, si taxele percepute de Domnul Moldovei (1). Discutiile se complicau prin aceea ca Ha let Efendi, favoritul sultanului, voia sa profite de Imprejurarile turburate spre a inlocui pe domnii români inainte de expirarea mandatului lor de §apte ani, i a face astfel loc ocrotitului sat], frumosului Maar Mihaiu Sutu, de curand numit mare-dragoman, §i ginere chiar al lui Ion Voda Caragea (2). Strogonof se opunea la aca calcare a conventiilor ruso-turce0 (3), a$, ca acum interesele lui Caragea erau indirect aparate de Rusia. La aceasta situatie cred ca se refera scrisoarea din 29 Iunie (11 Iu lie) 1818 a Domnului catre Metternich (4), cerând sprijinul acestuia in afacerea ofoarte confidentiala ce va provoca poate mirarean cancelarului, i asupra detaliilor careia zice ca s'ar fi explicat cu Gentz. * * *

Corespondenta continua pana la fuga lui Caragea, pe care acesta o poveste§te singur intr'o interesanta scrisoare care Metternich (5). Domnul fugar are indrazneala sä afirme ca a pus de acord datoriile unui supus credincios cu acelea ale unui carmuitor care, miccat de soarta poporului ce-i este incredintat, nu cunoacte alta placere mai vie decht de a-1 ocroti §i de a-i ucora sarcinilez. Stiindu-se Invinuit de jafuri, se scuza prin furniturile pe cari Poarta le cerea pentru luptele dela .Vidin, din Serbia ci dela Ada-Kalezi. Zice c, nevoind

sa dea urmare pretentiilor nedrepte ale mai multor paole, Ii Meuse ducmani ci, pentru a se mantinea impotriva lor, fusese silit, ultimii trei ani, sa trimitä sume insemnate la Constantinopol. Ha let Efendi, care alta data Il ocrotise, se intorsese acum Impotriva lui, ecastigat de fagaduelile tinerilor intriganti cari tintesc sa ma In locueasca». Stim ca in fruntea acestor intriganti se afla chiar unul din ginerii Domnului, Mihaiu Sutu. De altfel, Caragea lb acuza ci direct: dntaiul dragoman al Portii era ci el interesat In aceasta, afacere, fiindca era, sigur ca-mi va urma, cu ajutorul lui Ha let EfendiD. Domnul

nu voise sa abdice, explicand cá interesul chiar al Porta era sa nu indispue pe Rusia, care o mai silise odata sa recheme in scaun pe (1) Iorga, Acte i frag., II, 512-523. (2) Mid, 510. 524. (3) Mid., 521. (4) Rap. cons., 1. c.

(5) Far& dat5. ibid.; cf. Iorga, Acte 0 frag.. II, 525 sq.

www.dacoromanica.ro

MAN C. Fa1!111.

988

voevozii destituiti inainte de termen. Rezistenta lui Caragea indispusese insa, intru atAt Poarta, Meat Domnul, temându-se ct dusmania lui Ha let i-ar putea, costa, chiar vieata, se hotarise s paraseasca teritoriul turcesc.

La 28 Noemvrie 1818, Caragea scrie lui Metternich din Feldkirch (1). Se ved cá acesta se interesase de aproape de soartea Domnului fugar, care exprima intentia de a petrece iarna la Geneva, de uncle se gandia sä continue corespondenta cu cancelarul. IT.

Urmas al lui Caragea n'a fost ins& ginerele sau Mihaiu Sutu, ci Alexandru Sutu (2), care mai domnise in Moldova. La 9 Fevruarie 1819, noul Dornn scrie lui Metternich ca-si va da toate silintele as& intretie raporturile de buna vecinatate care de multa vreme exista intre supusii imperiului otoman.si acei ai M. S. imperiale si regale» (3).

Sutu era inconjurat de sfetnici pe cari-i avusese i Caragea si cari erau in buni termeni cu Gentz: postelnicul Al. Mavrocordat; Stefan Be lu, pe care Caragea II ridicase succesiv la rangurile de vel vistier (1816) (4) si de vel logolat (5), si care, sub Sutu, e biv vel vornic de tam de sus ; (6) ; doftorul Tipaldo, numit, la 1820, spatar i caimacam al Craiovei. Pe langa acestia, se bucurau de trecere postelnicul Iordache Vlangali, awn foarte instruit», i crintrigantul fanariot,» cum 11 califica Fleischhakl, Sarnurcas. Rasti continua a a fi agent la Viena. Cel dintalu raport al lui Gentz catre Alexandru Sutu poarta data de 17 Martie 1819 (7). E insotit de o scrisoare (8) in care Gentz roaga pe Domn sa-i calauzeasca pana «aratându-i rnateriile asupra carora mai ales ar dorl sa fie informat». Zice ca adesea i-a parut rau cá Domnul, predecesor al Mariei V., desi ma coplesià de laude si de bunavointa, nu-mi impartásia mai niciodata parerea lui in chestiunile, adesea cele mai interesante, ce tratarn in depesile mele. (1) Rap. cons. 1.

c.

(2) P. numirea acestuia i alitudinea lui Strogonof, lorgi, Ade fi [rag., II, 551-2. (3) Rap. cons. austr., ultimul volum. (4) Urechia, X B. 114-115. (6) Ibid. XB. 132. (6) Ibid., Xll, 363. (7) Prokesch, Depgches, I, 397. (8) Ac. Rom., Ms. Sutu, vol. no. 1025.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR 13I BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

989

Corespondenta mea cu dansul a fost... un fel de ve§nic monolog». Pe viitor, corespondenta va urma de obiceiu de 2 ori pe luna, afar& de cazuri exceptionale, &and §tiri urgente ar trebui transmise imediat. Alecu Von, pare a fi fost, Intr'adevar, un corespondent mai asiduu decal Caragea ; Gentz Ii multume§te pentru aceasta la 17 Aprilie 1819 (1). Dar cum Domnul nu raspunsese la punctele cari, in primele scrisori ale lui Gentz, priviau personal pe acesta, con-

fidentul cancelarului fágadue0e lui Sutu ca nu va mai auzl vorbind : «ni de moi, ni de mes relations personnelles». In prima jumatate a lunii Aprilie, Gentz nu mai trimisese nici un raport. Cauza acestei intreruperi o exp1ic5. Intr'o scrisoare dela 5 Maiu 1819, calre un destinatar necunoscut (2). Scrisese Domnului, la 1 Martie, o serisoare cu caracter personal, la care nu primise raspuns; la 17 Martie Mouse totu§ primul pas, trimitand lui Sutu Intâiul raport politic ce porni din Viena, cu Rasti, ziva urmátoare. Abia la 16 Aprilie

primise un räspuns, datat dela 2 ale lunii 0, a doua zi chiar, la 17 Aprilie, expediase al doilea raport (3), impreuna cu scrisoarea de care am vorbit. Ce va fi continut scrisoarea lui Gentz dela 1 Martie, la care pare a fi dorit atat de mull s aibá un raspuns, nu pot qti. Domnul preferise sa,-0 exprime oarecari nemultumiri printiun alt corespondent (4). Sutu, ca i predecesorul sáu, doria sá fie informat mai ales asupra politicei ruse0. Influent°. Rusiei creqtea, intr'adevar mereu. Voda luase chiar secretar pe Nicolae Mavros (5) pentru a fi, pare-se, pe placul Rusiei, cAci adeváratul secretar intim, dar neoficial, dub', credem pe consulul austriac (6), era Ioan Mi0)glu (7), om luminat, care cAlátorise i prin Franca. Orical de secret5, ar fi fost tinut5, corespondenta, consulii o bAnuiau (8). Mavros era creatura lui Pini qi merge& de mai multe ori pe zi, cand nu mergea i noaptea, la consulul rusesc, pdntru a-i da.seam5, de ale se petreceau (9). «Consulul Rusiei e singurul ascultats, sera consulul prusian loan Marco, Ms. Sutu, vol. no. 1025. (2) Poate Mavros, cAci scrisoarea se gaseste la Ac. In Ms. Oantacuzino (f. 52) a clruia provenien0 am aittat-o. Am publicat scrisoarea in Cony. lit.. Mai 1911, f. 559-561. (3) Prokesch, Dépeches, I, 415. (4) Vezi scrisoarea, deja citatä, a lui Gentz, publicatá de mine In Cony. lit. Maiu 1911. (5) P. acesta, Harinueaki, X, tabla numelor. (6) Rap. din 10 Maiu 1819, la Ac. Rom. (7) P. familia acestuia, I. C. Filitti, Asealtnetntui Doaitei .E'ilitti, pag. 128, n. 4. (8) Iorga, Acte 0 fray., II, 650. (9) Hurmue. X, 73-4 si 105 (no. 137). (1)

Analogs A. R.--Tom. IIIV1.Metnoritile Seq. latorice.

www.dacoromanica.ro

65

990

IOAN C. PILITTI

la 17 Aprilie 1819(1). Corespondenta austriaca a Domnului era dar

cu atat mai periculoasä. La 16 Oct. 1819, intr'o scrisoare particular& (2), Gentz asigura pe Sutu ea, dela 1815, a nici o chestie teritorial& n'a fost, nu zic discutatá, dar nici mAcar tratat& Intre diferitele guverne». N'a fost vorba, de atunci, ode nici un schimb, de nici o cesiune, de nici o rotunzire, de nici o sporire de teritoriu, de nici o schimbare....» Singura grije a suveranilor este de a scombate spiritul revolutionar». Domnul nu trebue sa dea crezare nici unui alt svon. Se pare ca'. Sulu a fost pe deplin multumit de serviciile lui Gentz, c'Aci o scrisoare domneasc& din 2 Noemv. «covar§e§te toate dorintile» acestuia ; (Tune cap'at tuturor scrupulelor 0 orichrei ingrijiri posibilen, a§a, c& Gentz r&spunde lui Sutu, la 16 Noemv., c& «nu mai are nimic de cerut» (3). La 1820, Rasti nu mai era agent la Viena. Gentz, consultat de Sutu, aratase ca prezenta lui Rasti era inutila. In schimb cera pentru acesta, la 4 Ian. 1820, beizadelei Nicolae un post de ispravnic. Si g&sim la 1820, pe caminarul Nicolae Rasti ispravnic la Arge§ (4). Gentz multume§te Domnului la 16 Iunie 1820 0 totdeodat& cere un congediu de dou& luni pentru cautarea s'anatatii (5). De atunci corespondenta lui Gentz se face prin alt negustor baronit, Gheorghe Sachelario. Numai Mi§oglu era in curent cu aceastà corespondentä, fiindca Mavros era b&nuit de a destäinui lui Pini tot ce Oa (6).

Rusia mai aveh insa 0 alt informator, pe Samurca§, care se pusese In legatur& cu Piquot, nemultumit ca i se refuzase slujba, rnanoasa de sigur, de corespondent. Samurca§ comunica lui Strogonof tot ce afla dela Piquot, ceeace fácir pe Gentz BA resping&

propunerile do corespondent& ale lui Samurca§ (7). La 30 August 1820, Gentz multume§te Domnului pentru so dovad& de amintire §i de bun'avointa care 1-a surprins In modul eel mai plazut» (8).

(1) Ibid., pag. 50. (2) Ac. Rom., Ms. Prodan. (3) Ms Sift% vol. 1026.

(4) Iorga, Studii, fi doc., VIII, 57, 72. Hurnsuzaki, X, tabla numelor, unde se face, ered, conflate Intre Nicolae si Const. Rasti. (5) Filitti, In Cony. lit., 1. c., 561-2. (6) Rap. din 20 Ian. 1820, al cons. austr. Ae. Rom. (7) Rap. al aceluiaq din 19 Aprilie 1820. (8) Ac. Rom. Ms. Prodan. Reprodus, In parte, In Prokesch, Dépêchez, II, 71.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILO

I BOIERILOR ROMANI MI METTERNICH

991

Domnul pAmAntean numit la 1822, Grigorie Ghica VodA, continu5,

fatA de Austria traditia predecesorilor sai. La 26 Oct., Instiintand pe Metternich de suirea sa In scaun, II roag5, s5, depunA la picioarele tronului imperial si regal aIncredintarea cA, potrivit instructiilor primite dela PoartA, nu va neglija, nimic spre a IntretineA fArA Intrerupere relatiile cele mai prietinesti Intre principat si proviuciile limitrofe ale MaiestAtii sale chesaro-crAesti, pentru a veghià la stricta aplicare a tratatelor si pentru a consolia, astfel prietenia intim& si indisolubilA ce domneste lntre S. P. si curtea I. R. (1) Ghica urma, s5, fie InsA foarte prudent. Dintr'un raport de mai tArziu al lui Fleischhakl (2) aflAm c5, la moartea lui Al. Sutu, Mavros si Samurcas predaserA Rusiei intreaga corespondentA a lui Gentz. De alt 5. parte insä vom vedea, IndatA, Gentz a avut legAturi si cu Mavros si cu Samurcas, si macar cu acesta din urmA, chiar o corespondentä. As deduce de aci ca existau doll& feluri de corespondente : una de care puteau aveh curiotinta si rusofilii din preajma Domnului, pentru a nu da Rusiei de banuit &A i se ascunde ceva.; alta secreta, de care, sub Grigorie Voda, pare a fi avut cunostinta numai secretarul sau particular, doftorul Apostol Arsachi. Din cAteva, rAnduri ce s'au pästrat (3),

adresate lui Mavros (4), se vede ca acesta se afla la Viena la 6

Martie 1823, cAnd cerea, lui Gentz o intrevedere. Acesta afiind prea ocupat», dada intalnire lui Mavros ape Dumineca viitoare la 12 ore». Nu stiu mai mult despre raporturile dintre acestia. In schimb, cunosc doua scrisori ale lui Gentz cu prilejul mortii lui Constantin Samurcas. Inteuna (5) vorbeste de baronia pentru conferirea cAreia rAposatul staruise mult,acordata familiei Meitani, si de moartea Tarului Alexandru; In cealalta (6), adresata nepotului raposatului, lui Alexandru Samurcas, care se Oa pentru studii la Brasov, unde (1) Ac. Rom. Rap. cons. austr. Ultimul volum. (2) 23 Ian. 1827, Ac. Rom. (3) Ac. Rom., Ms. Cantacuzino, f. 251. (4) Cf. IorgaRurmuz., X, pag. LVIII, LXVIII. (5) 31 Dec. 1825. Am publicat-o In Cony.lit., Maiu 1911, pag. 565-6. Nurnele adresantului lipseste. (6} Tot dela 31 Dec., citatti In Iorga, Studii fi doc., XI, 105 (no. 32). D-1 Tzigara-Samums, nepot de fiic a. al lui Al. Samurcas, a binevoit a-mi comunicà o copie de pe aceastfi sorisoare.

www.dacoromanica.ro

JOAN C. PILITTI

992

compuse o gramatica greco-nemteasch, Gentz cereh sä se distruga corespondenta ce avusese cu Constantin Samurcas.

Ca o urmare a bunelor legaturi ce aye& cu sferele diriguitoare din Viena, Ghica era, si In cei mai buni termeni cu agentul austriac din Bilcuresti, Fleischhakl de Hakenau. Acesta, In rapoartele sale (1), iea totdeauna apararea domniei lui Ghica, atat de turburata de intrigile boieresti. A$k la 21 Fevruarie 1823, scrie lui Minciaky spre a desvinovati pe Ghica In chestia nerechemárii in scaun a mitropolitului Dionisie Lupu. La 12 Maiu 1825, scrie aceluias cu privire la starea financiara incurcata a principatului, i aduce, si cu acest prilej, omagii lui Voda. Era firesc, dar, ca si Fleischhakl WA. Ii avut mare trecere la Domn (2), care gäsia, in el sprijin In potriva boierilor nernultumiti. Materialul inedit de care ma servese nu adaoge aproape nimic nou la cele cunoscute In rapoartele, foarte numeroase, adresate de Gentz lui Grigorie Voda pan& la izbucnirea rasboiului la 1828, publicate de Prokesch (3). Moartea tarului Alexandru provoaca o vie Ingrijorare la Viena. «Trebue asteptat, zicea Gentz In scrisoarea deja citata dela 31 Dec. 1825, trebue vazut cari vor fi dispozitiile, cari vor fi mäsurile sub o noua domnieD. Situatia turbure a chestiei orientale In ajunul conventiei dela Akerman justifica nelinistea obsteasca. Intr'o scrisoare phstrata in original la Arhiva Statului din Bucuresti (4), cu data de 28 Iulie 1826, Metternich asigura pe Domn ca lucreaza efara Incetare pentru pastrarea pacii generale si a linistiiD, socotind c'a «pastrarea a ceeace exista legalmente formeaza chezasia

cea mai sigurä a fericirii... popoarelorD. La 16 Oct. 1826, ambasadorul Miltitz scria, din Tarigrad consulului prusian Kreuchely: aNi

se spune ca oarecari miscari au avut loc pe hotarele Austriei, cA, trupe au fost concentrate si ca, in urma unei Intelegeri foarte tainice Intre cabinetul din Viena i Domn, niste drumuri parásite pada deunki au fost reparate In graba; s'a mai zis c aceste pregatiri ar fi avand de scop ocupatia Valahiei, In cazul cand Rusia ar ocupa Moldova» (5). Desi svonul nu se adeverl, cad reparatia drumurilor, (1) Pástrate tn copie la Ac. Rom. (2) Humus, X, 302, 317, 396. (3) Ddpeches, Vol. II ei III. Cf. Memoriile lui Metternich, ed. Klinkovstroem (Paris 1881), III, 496, 565, 587, 699; IV, 62 sq. (4) Am publicat-o In Cony. lit., Oct. 1906, pag. 922-4, Impreunä cu alta din 16 Maiu 1827, privitoare la o mutare de hotare in vecinAtatea Ardealului, pe nista moqii ale Domnului. (5) Hurmuz., X, 378-9.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR SI BOIERILOR ROM kNL CU M

fERNICH .

993

voita si de Caragea, Intampina opozitia Turciei (1), acest document este Inca o dovadä de bunele relatii dintre Grigorie Voda si guvernul

austriac, a caror veste se dusese pa,na in cercul ambasadorilor la Constantinopol. Aceste legaturi nu se desmintira, !Ana In ziva cand, sfatuit de Gentz, Grigorie Voda parasi Bucurestii, la 10 Maiu 1828, ora 2 de dimineata (2). Austria nu fusese In stare, pana In cele din urma, sa opreasca izbucnirea unui nou rásboiu. IV.

In stabilirea si intretinerea relatiilor politice cu Austria, intro

1812 si 1828, Poarta se servi excluziv, judecand dupa materialul documentar de care dispunem, do Domnii Terii-Romanesti. In colectia lui Prokesch nu figureaza, nici un schimb de rapoarte politico cu Domnii Moldovei i izvoarele inedite iaras nu Bunt de natura a schimba concluzia. Ni s'au pastrat doua scrisori adresate de Scarlat Calimah din Iasi, la 21 si 23 Ianuarie 1813, lui Metternich (3). In cea dinthiu, Calirnah multumeste lui Metternich pentru vestea ca agentul austriac, cavalerul de Raab, se va reinstala, la Iasi. Domnul aminteste ca, find Inca mare dragoman, profitase de orice prilej

«spre a cirnenta si consolida unirea, prietenia si buna armonie ce existau intre amandoua Imparatiilen. Va da si pe viitor tot concursul agentului Raab, iar suditilor austriaci tot dreptul lor, observand totodata indatoririle vecinatatii. In scrisoarea dela 23 Ianuarie, Calimach arata lui Metternich toata greutatea sarcinii ce a luat asupra-si suindu-se in scaunul Moldovei: «Sa pun in picioare o &arm uire

sdruncinata de peripetiile timpurilor; sa reasez o ordine statornica si folositoare binelui obstesc; sa ma gandesc la mangaierea unui popor nenorocit ce-mi este Incredintat, sunt indatoriri grele;.... nimoni nu este mai in masura de a pretul Insemnatatea acestor sfinte indatoriri ce sunt puse asupra-mi, decat voi,... sfetnicul luminat intelept al unei puteri amice si vecine cu Imparatia otomano,...3 Calimah doreste sa pastreze buna armonie c i vesnica prietenie intro cele doua curti, aale caror interese se gasesc legate de aproape prin firea lor, prin tratate qi buna vecinatate». Insarcineaza pe Iancu (1) Ibid., 380. (2) Ac. Rom. Rap. cons. inedite, si Arh. St. Cond. 117, f. 109. Chitante de ale lui Gentz

c5, a prirnit dela Belu, din ordinul lui Vod5., diferite subventii pe anii 1823-1827, la Acad. Rom. Croterea colecliilor, XXII, pag. 98. (3) Ac. Rom. Rap. cons. austr. Iatd, V, 362 §i 368. «8

www.dacoromanica.ro

IOAN C. FILITTI

994

Mavrogheni, Inshrcinapl cu afaceri al Portii la Viena, cu functiile de mijlocitor pentru tot ce poate privi au succès des intéréts réciproques de bon voisinage..." Dela Domnul Moldovei Mihaiu Sutu avern o scrisoare din 23 Iu lie

1820 (1), in care multume0e lui Metternich pentru o scrisoare a acestuia trimisa prin Raab, §i se aratá magulit de Increderea canoelarului In simtimintele Domnului apentru pastrarea bunei vecinAatin. Tot oclath, recomandä lui Metternich pe spatarul Ralli (2), pe care-1

trimite ca agent la Viena. Ionita Voda Sturdza anunta. §i el lui Metternich, la 24 Oct. 1822 (3),

numirea sa In scaunul Moldovei. Curtea austriaa, e calificatä de a prietena intimaD a sultanului. Domnul intra In amanuntele impre-

jurarilor In cari Poarta a restabilit dornniile pamantene. Spune ca sultanul a scutit principatele de cheltuelile obiqnuite apentru ceremonia solemna a primirii cucaiD. Ceremonia a avut loc la Silistra. Sturdza transmite lui Metternich recuno§tinta Moldovei pentru arestabilirea vechilor drepturi prinmijlocirea binevoitoare a M. S. chesaro-

cra,e0i». Domnul va fi acu totul supus vointelor augustei curti austriaceD qi nu va crutà nimic spre a acimenta buna FA desävarqita armonieD intre cele doll& state. Informeaza pe cancelar ca, la intoarcere dela Constantinopol, a intalnit pe baronul de Ottenfels, trimis ca internuntiu austriac la Poarta. Lauda apoi atalentele deosebiteD ale lui Ioan de Lippa, agent austriac In Moldova, prin mijlocirea caruia trimite EA scrisoarea. Sfarqeqte anuntand lui Metternich expedierea a unor mid daruri... dupa, obiceiul oriental». Lippa, fost bancher brawvean, nurnit la 1822 in locul lui Raab (4), era insa o fire pretentioasa (5) cu care Domnul, vom vedea, ajunse In curand la neintelegeri. Sturdza numi agent la Viena, Inca dela sfar§itul anului 1822 (6), pe Gheorghe Asachi, care-1 informa% de acolo despre uneltirile aristocratilor moldoveni pribegiti la Cernauti (7), turburatorii nouhi domnii. La 1823, Minciaky scrise lui Lippa aratandu-i ideile de renovare ce insufietiau pe OCi0C0ii» puqi In slujba de Sturdza, spre marea suparare a boierimii marl care, din aceastà (1) Rap. cons. austr., ultimul volum., f. 89. (2) Iorga, Sludii si doc., VIII, tabla numelor. (3) Rap. cons., l. c., f. 100. (41 Hurmuz. X, 175. (5) Aid , 179.

(6) E. Lovinescu, Gheorghe Asachi, in Cony. lit., Main 1912, pag. 565-6. (7) Rap. din Aprilie 1823 al cons. austr. din Ia0, la Ac. Rom.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR §I BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

995

cauza, refuza sa se intoarca In Moldova. Scrisoarea lui Minciaky este adnotata in cancelaria dela Viena In sensul ca Lippa va Mspunde condamnand si el pornirile «ciocoilor», pentruca aceste porniri justificau interventiile rusesti in favoarea aristocratiei pribege, in-

terventii carora Austria voia s'a le curme pretextele. Dupa ce, la 7 Ian. 1824, Sturdza exprima lui Metternich parerea de ram ca n'a putut strange In jurul scaunului domnesc pe toti boierii Moldovei

revine asupra chestiunii la 3/15 Fevruarie (2), pentru a se Oa `. cancelarului de jalba pe care boierii pribegi o trimisesera Pooi

la 29 lanuarie (3). Voda socoteste ea petitia a fost rezultatul tre-

cerii lui. Minciaky prin CernatIti, de unde, ascultand tanguirile pri-

begilor, a scris lui Lippa, si copie de pe sorisoare, circuland prin Iasi, a atatat spiritele. Sturdza cere sfatul lui Metternich aca sa stie cum sä procedeze spre a Inlatura turburäri intestine». In ordinea politica mai am de semnalat doua scrisori ale lui Sturdza catre Metternich. Intr'una, dela 12/24 Iulie 1827, Domnul multumeste pentru atitudinea binevoitoare a autoritatilor Bucovinei si in special a presedintelui tribunalului Suceava fata de boierii pricu cari Sturdza se impacase la acea data; cealalta seribegi (4), soare, cu data de 12/24 Martie 1828, e un certificat de bun& purtare dat lui Liehmann, care gerase timp de opt luni la Iasi, In lipsa lui Lippa (5). De activitatea lui Asachi, ca agent la Viena, nu stim nimic. Vom vorbi mai la vale de niste acte adeverite de el, la Viena, la 17 Dec. 1825, pentru traducere francezä, spre a fi prezentate canoe-

lariei imparätesti. and Sturdza 11 'Malta la rangul de aga in Sept. 1827, aminti si de serviciile ce adusese ala prea Malta curte a Austriei in interesul Statului», castigandu-si bunavointa a stralucitelor persoane pe Fang& cari se afla Incredintat» (6).

III. Aclapostirea in statele austriace. In cursul nesfarsitelor framantari cari alcatuesc desvoltarea istorica a principatelor, Domnii si boierii români alergara adesea, Im(1) Ac. Rom., Rap. eons. austr. Iaqi, vol. VIII. (2) Ae. Rom., Rap. cons. austr., ultimul volum.

(3) Iorga, Acte 0 froth II, 687. Din scrisoarea lui Sturdza, cital5 lu text, se vede a petiOa pribegilor n'a putut fi din Fevruarie. Cf. Hurmuz., X, 269, (4) Ac. Rom., 1. c. (5) Ibid. (6) Lovinescu, 1. c., 568.

www.dacoromanica.ro

996

IOAN C. FILITTI

pin0 de nevoi 0 restri0e, la ocrotirea strhinsa. Cand cereau indigenatul polon, sau solicitau titluri nobiliare dela Sfamtul Imperiu roman sau dela curtea ruseascA, nu urmáriau numai satisfacerea unei

deearte vanitäti; era, de cele mai multe ori, vorba de ceva mai

gray, de a-0 pune la adapost averea 0 vieata. Ca raiale erau expu0 la multe neajunsuri §i prigoniri i in vr-emuri cand, din vointa arbitr.rä al celui mai puternic, treceai cu u0irinta, dela márire 0 a le la sárácie 0 prigonire, instinctul conservaxii, mai mult decal sdtea de onoruri, indemna, la c'autarea unei puternice ocrotiri. Din acest punct de vedere, materialul documentar de care ne servim, aduce oarecari amanunte interesante. Stim cum, pe vremea lui Caragea, ajunsese in mare favoare la domnie familia Be lu. Explicatia ne-o da, consulul austriac din Bucure0i care, intr'un raport dela 28 Noemvrie 1818, afirm5, categoric ca, Stefan Be lu, ridicat la cele mai Inane demnitati (1), era eel ce ajutase pe Caragea In strângerea insemnatei lui averi. De aceea i era odios boierilor romani cari voiau indepärtarea lui (2). Teadarea ta,n5,rului Constantin Be lu, la 1814, nu razi raporturile lui Caragea cu familia acestuia, din potrivä. In August 1815, interveni Domnul intaia oara' in favoarea «negustorului privilegiat i comisar domnescn, Constantin Be luunchiulcare trada la Viena, ceramd pentru el titlul de baron austriac (3). La 20 Iu lie 1816, Caragea interveni din nou In acela scop (4). Favoarea era acordatA la 7 Martie 1817, data unei scrisori de multumiri a lui Caragea (5). Astfel neamul §i averea lui Be lu se atlau, de acum, la adápostul vicisitudinilor, spoliatiunea unui sudit austriac fund mai grea decal a unei raiale. CA scopul lui Be lu, solicitand baronia, fusese mai ales practic, se vede din scrisoarea pe care Gentz o adresa din Viena la 17 Aprilie 1820 lui Alexandru Von, Sutu (6). «D-1 Be lu, zice Gentz, a avut... sá trateze afaceri insemnate in timpul carmuirii Domnului Caragea. Nu stiu dacci, in metnuirea acestor afaceri, se vor fi ridicat vreodatei obiectii impotriva procedeurilor lui Be lu... Deoarece Domnul Caragea a suferit, in timpurile din urma., (1) Vel vistier, apoi yel logofát. (Rap. al aceluias, din 14 Ian. 1817). (2) Rap. din 26 Dec. 1818. $i sub Grigorie Ghica, lsi continua $tefan Be lu rolul, cu mai putin succes insä. N. Bänesou, 1. c., 163 sq. (3) Rap. din 29 Aug. 1815 al lui Fleischhakl. (4) Ao. Rom., Rap. cons. austr., ultimul volum. (5) Ibid. (6) Am publioat-o in Coro). lit., Maiu 1911, 562-3.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMN1LOR SI BOIERILOR ROMiNI CU MET TERN ICH.

997

mai multe neajunsuri din pricina unei .proprietati particulare ce-i rämäsese in principat, familia Belu a intrat la grijä §i ea, i baronul Belu afezat aci mi-a vorbit de aceastá de mai multe ori... nu far& multa, emotie...» Gentz recomandà deci familia Belu bunei vointe a lui Alexandru Vodà. Dar dacA Vodrt Caragea se gandise la altii, fára. Indoealä se Ondise §i la sine, cazi i el axe& ce pune la ad'apost do zile negre.

Cred cel putin a la asa, cevb, se referà scrisoarea pe care Inca dela 2/,4 Maiu 1813, Caragea o incredintà baronului de Ottenfels, mai apoi internuntiu (1) pentru Metternich, cer'andu-i sl sprijine «prea plecatele mele suplice pe lângrt M. S. imperialà 0 regala, despre cari am rugat pe d-1 baron sa se explice mai Intaiu verbal cu E. V. In sprijinul cererii sale, Vodä aducea, cheza0a trecutului säu: «devotamentul... pe care in timpul celor douá dragomanate (2) ale mele m'am silit sa-1 dovedesc, ImbratiOnd cu zel tot ce putea, sluji la Poarta interesele M. S.,D cautand sa-0 convingä «stApanul», de «nevoia absoluta a unei bune intelegeri» cu curtea austriacä (3).

0 urmare a acestei scrisori cred GA este aceea pe care Caragea o Indreapta cAtre Metternich la 16/28 Oct. 1817 (4), In care zice : uD-1 de Gentz mi-a impärta0t i dispozitiile amicale 0 gratioase ale A. V. cu privire la un proiect a cáruia incoltire este pentru mine o rnägulitoare dovadä a bunei páreri a A. V., 0 a cáruia indeplifire, de s'ar putea obtinea, ar fi de sigur obiectul unei mari multumiri 0 fericiri pentru mine». Exemple de recursuri la ocrotire strain& in vremurile de cari ne ocupArn, mai avem i allele. Vornicul moldovean Nicolae a Stratilatyn, intr'o petitie dela 1815, care trnparatul Austriei pentru o mo0e ce aye& in Bucovina, se califica de a tin des sujets mixtes de V. M.» (5). La 18 Martie 1812, Fleischhakl transmisese lui Metternich o suplica a vornicului C. Balaceanu de a i se reinnol diploma contala, ratacita, a mo0ilui säu. In urma evenimentelor anului 1821, pribegii din Ardeal 0 dela CernAuti nu lipsesc, firecte, de a se pune sub scutul chesaro-crAesc. La 8 Iunie 1821, Eufrosina Sutu, nascuta Calimah, vaduva lui (1) Hurmuz. X, 177.

2) La 1808-9 qii 1812. Livre d'or de la noblesse phanariote de E. R. Rangabe. Atena 1904.

(3) Ac. Rom 1. c. (4) lbid.

(5) Rap. cons. austr. Ia03 VI, 114 sq.

www.dacoromanica.ro

998

IOAN C. FILITTI

Alexandru Voda al Terii-Romane§ti, core dela Brapv lui Metternich azil i ocrotire In statele imparate§ti (1), iar la 9 August, aceasta

vaduva prigonita (2) rnultume§te cancelarului pentru raspunsul binevoitor ce-i daduse (3). Raposatul Alexandru Voda r5,masese dator lui Gentz cu gratificatia de 500 galbeni pe anul 1821, 0 Gentz nu lipsi de a reclama, la 17 Oct. 1821, lui beizadea Nicolae, rambursarea macar a unei parti (4). Un Moldovean e Demetrie de Ghykan aga, cere din Cernauti, la 8 Dec. 1821, imparatului Austriei sa-1 primeasca, impreuna cu tot neamul lui, eau nombre de vos heureux sujets». La cerere anexeaza

o declaratie eu data de 10 Ianuarie 1812, in care spune ca tatell sclu, de origine greaca, s'a acezat in Moldova de 50 de ani §i s'a casatorit cu o Cantacuzino. De partea tatalui are legaturi de aproape cu Ghica Voda care a domnit in Moldova (probabil decapitatul). Se mai rude§ite cu alt fost Domn al Moldovei, Alex. Moruzi, a caruia

mama era soil cu tatäl petipnarului. Enumera apoi imobilele ce are: 6 sate 0 un targuwr in tinutul Bacaului; 3 sate In tinutul Neamtului; un sat in Roman; 2 in Botocani; 2 in Basarabia; case la Iaci cu mo0e in vecinatate; 500 familii de robi; un venit total de 10.000 galbeni pe an. Tatal sal' a ocupat cea mai de frunte demnitate a Moldovei 0 ea fost destul de norocos pentru a aduce oarecari slujbe Austriacilor i Ru0lor in vremea imparatesei Ecaterina care, intre alte onoruri, a binevoit sa-i harazeasca ci titlul de Print» (5).

Un mare ci bogat boier muntean, Grigorie Bráncoveanu (6), se

puse 0 el, la 13 Sept. 1821, sub ocrotirea Austriei, amintind de tatal sau, Manolache, care se adapostise 0 el in Ardeal, 0 transmitand cancelarului côpii legalizate «de pe diplomele easel Brancovenecti, al careia ultim scoboritor era». Core reinnoirea acestor diplome In favoarea sa i protectia austriaca, spre a se bucura, neturburat, atat de proprietatile sale din Tara-Romaneasca, cat 0 de cele din Ardeal (7). Fleischhakl sprijini cererea printr'un raport din (1) Ao. Rom., rap. cons. austr. Ultimul volum. (2) Cf. Iorga, Studii i doc., X, 246 si 248-9. (3) Ac. Rom. 1. c. (4) Am publicat scrisoarea In Cony. lit., 1. c,. 664. (5) Rap. cons. austr. din Iasi, Vol. VII. Din comparaVa textului cu IAvre d'or de la noblesse phanariote (la famiile Ghika i Moruzil pare a reiesi cä e vorba de un membru al familiei Sulgearoghi, Inrudite de aproape cu Ghioulestii i purtand numele acestora. (6) Iorga, Studii qi doc., X, 246 sq. (7) Ao. Rom., Rap. cons. austr., ultimul volum. .

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR

I BOTERILOR ROMANI CU METTERNICH.

999

30 Dec. 1821. Metternich raspunse la 15 Martie 1822 (1), ca a intervenit pe langa imparat. Brancoveanu strarui din nou prin scrisoare din 24 Oct. 1822, datata din Bra§ov, i sprijinita iara§ prin raport al lui Fleischhakl din 29 Oct. Brancoveanu Mai chiar o calatorie la Viena, dupa cum rezulta dintr'o scrisoare a lui, datata din Bra§ov,

dela 19 Dec. (2) pe care o trimise, prin Zamfirache sau Zenovie, fiul lui Hagi Constantin Pop (3), lui Gentz probabil rugandu-1 sä stärueasca «pentru reinnoirea actului de donatiune a mo§iei FelsiiSzombath (Sambata de sus) din ArdealD (4). Fara a mai a§tepta rezultatul atator interventii, Brancoveanu dam] bisericii Sf. Treime din cetatea Bra§ovului, unde erau ingropate mai multe rude ale lui de aproape, rno§iile Sambata de sus §i Poiana Marului (5). Docurnentele pe cari banul

Grigorie le transmisese cancelariei imparate§ti erau: actuf de donatie al mo§iei Sambata; un pa§aport liberat de Maria Tereza; o diploma

de principe §i alta de comite al imperiului; o patenta, de protectie sau suditenta (6). Afacerea mo§iei Sambata nu era Inca definitiv tran§ata la 10 Aprilie 1827, data unei scrisori (7) In care Metternich (probabil) face& cunoscut lui Bramcoveanu, deja intors la Bucure§ti, GA legile Ardealului nu ingaduiau confirmarea actului de donatie a

mo§iei, care era revendicata de fisc, dar ea Imparatul consimtise ca in cazul cand fiscul ar aye& ca.§tig de cauzA, la judecata, mo§ia sa fie lasata, totu§, In folosinta Brancoveanului cat va tral. De altfel, din pricina avutiilor lui de sigur, banul Grigore nu se simtise tocmai in siguranta la Bra§ov. La 25 Oct. 1824, demi* lui Gentz un atentat nu cel dintaiu planuit la Bra§ov in contra neamului Brancovenesc (8). Banul Grigore intra in toate arnanuntimile incidentului ce spaimântase foarte mult, se pare, pe batranul boier, pe care Gentz 11 lini§te§te la 27 Noemvrie (9). 0 alta pribeaga de seama, Smaragda, sotia vistierului Alexandru Bal§ §i flica a vistierului Sandu Sturdza (10), se plânge, din Viena, (1) Ibid. (2) Ibid.

(3) lorga, Studii i doc., VIII, pag. V. Cf. si Filitti, Aseedmdfitul Dositei Fitt:Hi, 131, no. 8. (4) Ac. Rom. Rap. cons. email., ultimul volum.

(5) lorga, Studii 0 doc., X, 247. (6) Pop Oitre Gentz (?), din Sibiiu, 28 Dec. 1825 si o notitA de cancelarie cu data de 10 Ian. 1826. Ac. Rom., rap. cons. austr., ulthnul volum. (7) Ibid. (8) Ibid. (9) Ibid.

(10) P. Alecu Bal

i Sandulache Sturdza, Hurmue., X, tabla numelor.

www.dacoromanica.ro

IOAN C. FILTTTI

1000

lui Metternich, la 2 Aprilie 1822 (1), ca fostul Domn al Moldovei Mihaiu Sutu a rämas dator 5.700 galbeni sotului ei si 5.000 galbeni tatalui ei. Acum Sutu care, la izbucnirea eteriei, se adäpostise in Rusia, se afla in statele austriace, l cancelarul era rugat sa-1 invite a plati. Reclamanta arata ca ea si rudele ei au fost victime ale Grecilor, cari au pustiit mai ales casele lor dela oras si dela tarAD. Alte scrisori provin dela familia DOmnului pribeag Ioan Caragea. Sotia acestuia i fiica lor märitatá cu Arghiropol wagä din Görz,

la 24 Iunie 1822, pe Metternich (2) sä ingadue ca o alta fiica si Kul a lor, sopa tocrnai a lui Mihaiu Voda Sutu de care se plangea sa vie s'a stea cu dansii la Florenta, pentrucä Smaragda Bals au gásit-o izolata i nenorocita la Görz. La 1830, loan \Tod& Caragea insus se afla la Livorno, de uncle, la 9 August, trimite, prin Arghiropol, o scrisoare catre un «Monsieur le Comten la Florenta (3).

Un an mai tarziu familia lui Caragea se adresa lui Metternich, cerhndu-i sprijinul pentru a scapa o creant'a compromisä in falimentul bancherului Meitani (4).

IV. Relatiile de vecinatate. Domnii romani isi dAdeau toate ostenelile pentru a intretinea cele mai bune relatii cu monarhia vecina. Indestularea Ardealului cu grâne românesti fAcea parte din aceste relatii si punea adeseori

pe Domni in grea situatie. Intr'adevar, pana la tratatul dela Adrianopole, exportul granelor din principate era subordonat nevoilor capanului Imparatesc i, aratandu-se prea grabit a satisface cerintele exprimate dela Viena, Domnul se expunea urgiei Portii. Intr'o scrisoare din 25 Iunie 1814 a lui Caragea, probabil catre Gentz (5), Domnul se explica asupra invinuirii ce i se adusese din Viena GA, departe de a favoriza aprovizionarea din Valahia a provinciilor limitrofe austriace, ar fi staruit la Poarta pentru impiedicar6a. exportului. Caragea afirma ca nu numai a obtinut permisul necesar, dar a mai si indoit cantitatea pentru care se ingäduise exportul (6). Era vorba 'ins& de trebuinte nouä si firmanul necesar pentru export (1) Ac. Rom., 1. c. (2) Ac. Rom., L c. (3) Ibid.

(4) Metternich (?) c: Doamna Elena Caragea 10 Noemv. 1831., Ibid. (5) Ao. Rom. rap. cons. austr., ultimul volum. (6) Cf. Iorga, Acts fi frag., II. 497.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR

i ROIERILOR ROMANI CD METTERNICH.

1001

era greu de obtinut. La 13 Noemv. 1814, internuntiul Stiirmer seri&

din Buiucdere lui Raab la Iasi, cA Poarta consimtise la un export de 50.000 chile din Valahia, dar cä se opusese la verice export de grâne din Moldova (1). Internuntiul ar fi vrut ca numkul chilelor de Constantinopol Incuviintate de PoartA sä fie transformate de Domn

in chile rornanesti. Fleischhakl obserfa (2) ca oricat de binevoitor ar fi fost Domnul, tot i se cerea, prea mull, cAci chila romAneascA era inzecitä decat cea de Tarigrad (3). Invers, la 1 Sept. 1815, Caragea explica lui Gentz (4) cä Poarta ii poruncise sa furniseze cetatea Belgradului cu 4.000 chile gram, si cum era greu ca transportul sä se fad). prin Turcia, avea, ordin sA

cearA grail] din provinciile austriace vecine cu SArbia, rAmAnand

ca o cantitate egalA sä fie exportatA din Valahia In locul ce curtea din Viena ar desemna, sau sa, se plAteascA In bani pe pretul ce guvernul austriac va fixa. Caragea reamintia cu acest prilej cA Poarta, adicA principatele use grAbiserA a veni de. asemenea In ajutorul provinciilor Ardealul si Banatul prin furnituri de grane, de eke ori fusese lipsA».

Dintr'o scrisoare a lui Caragea cAtre Metternich cu data de 6 Fevruarie 1817 (5), se vede ch, VodA flgAduise lui Fleischhakl ca. va autoriza exportul unei nouA cantitati de cereale i adAoge ca. ar fi dat dovezi sl mai vAdite ale devotamentului sAu daca rimpre-

juräri neprevAzute» nu 1-ar fi 1mpiedicat. Caragea rug& ins& pe agentul austriac (6) sa afirme colegilor si cA nu putuse obtinea permisul dorit. Alte raporturi de vecinAtate decurgeau din obiceiul strAvechiu al pAstorilor ardeleni de a-si aduce turmele la pAsunat pe campiile

romanesti. La 17 Fevr. 1816, Metternich multumeste (7) lui Caragea, In numele imparatului, pentru «interesul ce a arAtat de a asigura pAstorilor ardeleni, ce se gAsesc cu numeroasele lor turme (1) Ac. Rom., rap. cons. austr. Iai, VI, 63. (2) Rap din 21 Ian. 1815, la Ac. Rom. (3) 36

i 360 pa.

(4) Ao. Rom., rap. cons. austr., ultimul volum. (5) Ibid.

(6) Rap. al acestuia, din 20 Fevr 1817. (7) Ac. Rom., 1.

c.

www.dacoromanica.ro

1002

IOAN C. VILITTI

In Valahia, protectia ce le este härzit piin tratate». Este vorba de anizamul oierilor suditi», dat la 1815 (1). Chestia pastorilor revine In discutie la 1817, când se schimbä, intre Domn, marea logofetie si Fleischhakl, o Intreaga, corespondent'a, urmat'a, la 22 Oct. (st. v.) acel an, de pitace domnesti cAtre ispravnici (2). *

*

Un motiv 'de turburare a relatiilor de buna', vecin'atate izvora din chestia predárii reciproce a dezertorilor si vinovatilor, chestie ce avea, sa, fie regulatâ prin conventii speciale in epoca regulamentara,. La 24 Maiu 1815 (3), vedem pe Caragea cerând lui Metternich ex-

tradarea lui Muhtar Pasa si a unchiului sau Salih Aga, rebeli din partile Orsovei, ale carora bande pátrundeau In Oltenia si jefuiau. Comandantul Orsovei austriace le daduse pasapoarte ca s'A plece la Viena si cancelarul ImpAratesc ráspunse printr'un refuz la sta..ruintele Domnului (4), referindu-se la tratatele dintre Austria si Poartà, i asigurAnd, in chip de mângadere, c refugiatii sunt pusi sub supraveghere. Mai grea ins& decat toate acestea era a1t5, chestiune, de care ea.mane sa% ne ocupam.

V. Suditentele abuzive. Am zis deja ca instalarea de consuli In principate In a doua jumátate a sec. XVIII-lea avea In ochii statelor cari-i trimiteau un indoit scop, economic si politic. Numärul strainilor la noi crestea mereu. MAsurile luate, Inca dela sfarsitul acelui secol, de Alexandru

Voda Moruzi spre a impiedica iurdisirea sträinilor in orase, nu dadusera nici un rezultat (5). De alta parte, nu consideratii juridice privitoare la autonomia principatelor puteau Impiedica pe Turd de a ceda staruintei puterilor de a aseza agenti nu numai In capitale dar i in oräselele din provincie. Mai vartos asemenea consideratii nu puteau Impiedica pe consuli, odatä ce Turcia nu opunea nici o (1) Si amintit inteun act posterior. Urechia, 1st. Rom., XII, 417-420 not&

Anafo-

raua divanului, dela 2 Maiu 1815 si hrisovul domnesc dela 20 Maiu, sunt anexate, in trad. germanä, la rap. din 24 Dec. 1815 al lui Fleischhakl (Ac. Rom). (2) Ac Rom. Rap. lui Fleischhakl pe 1817. (3) Ac. Rom. Rap. cons. austr. ultimul. volum. (4) Scrisoare din 16 lunie 1815, ibid. (5) Urechia, 1st. Rom., V, 321; VII, 185.

www.dacoromanica.ro

CORERPONDENTA DOMNILOR §/ BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

1003

rezistentk sti-si Intinza tot mai mult atributiile in dauna autonomiei noastre. Tendinta, tot mai accentuat5,, era de a aplica in totul

principatelor tratatele incheiate de Poartä cu diferitele puteri. Jicnitor era mai ales faptul c`a agentii consulari subalterni se recrutau, cele mai adeseori, dintre negustorii greci sau indigeni chiar, cari, solicitand asemenea fungi, pe de o parte se sustrageau pe sinesi legilor Orli 0 Indatoririlor fatä de ea, iar de alt5, parte, se ridicau In fata ocarmuirii ca tot atati mici stäpani poruncitori, cu atat mai necumpatati in faptele sau vorbele lor, cu cat fusesera nnai putin pregätiti pentru neasteptata lor misiune (1). Pentru asemenea oameni, ba chiar pentru consuli, crearea de suditi era un izvor de venituri ce se adáogeau la leafa nelndestulatoare. Sistemul beratliilor, adia. al localnicilor Impodobiti cu berat de protege, era In floare la Inceputul sec. al XIX-lea. Indata dupa pacea .dela Sistov, la 1791, incep sa intre In categoria suditilor austriaci Jidovii ce venisera In Moldova din Bucovina si Galicia inaintea ultimului ra,sboiu. Acesti tártani ridick fireste, toate pretentiile suditilor, In privinta jurisdictiei de care afar* a \Tamil si In genere a darilor ce trebue sa, plàteasca. De alta, parte insk se Impártäsesc la arenda mosiilor (2). Inca dela 18 Dec. 1812, Metternich, In scrisoarea deja, citatk prin care raspundea lui Caragea la comunicarea acestuia ea se suise In scaunul Terii-Romanesti, zicea csa, eabuzuri numeroase, potrivnice tratatelor, s'au introdus In timpul ocupgei straine. PlangeHle suditilor austriaci, loviti de Imprejurári, au ajuns pan& la picioarele tronului M. S. Ne inagulim c5. A. V. Isi va face o mandrie sa% punä capät acestor cauze de nemultumiri. Folosul ce va izvorI de aci, nu va fi unilateral, ci si In spre binele locuitorilor indigeni cari se Indeletnicesc cu tin negot urmat si profitabil cu provinciile noastre marginase.D

Cu toate bunele intentii ale Domnului, conflicte nu lipsirä de a se ivi cu agentul austriac Fleischhakl, In urma anaforalei divanului din 14 Dec. 1815, Impotriva suditilor straini, anafora pe care agentul nu lipseste de a o transmite lui Metternich, plangandu-se totodatA de persecutiile pe caH aga N. Sulu, fratele viitorului Domn Mihaiu, le Indreapta Impotriva familiei Sachelario. Nu cunoastem detaliile cari (1) I. C. Filitti, Despre abuourile consulilor in epoca regulamentard, in Viafa romdneascd, lunie 1910.

(2) N. Iorga, Plangerea lui loan Sandu Sturdza Vodd in potriva suditilor strdini in Moldova. Extras din An. Ac. Rom,, Sect. ist., Seria II, Tom. XXXV, pag. 7-9.

www.dacoromanica.ro

WAN C. PILITTI

1004

vor fl motivat scrisoarea din 19 Ianuarie 1816 a lui Caragea .catre Fleischhakl, In care Domnul exprima acestuia dorinta de a Intretinea cu el raporturi prietenesti, cu conditia sa nu creaza Ca poate a agir ici comme pareillement regnant», caci nu va gasi In Voda un ((subaltern» (1). Intr'o scrisoare, deja citata, dela 17 Fevruarie 1816, Merternich relevä acest «ma1entendu facheux», nascut intre Domn si agent, dar crede ca Voda s'a lasat convins «de oameni dusmani ai pacii si bunei intelegeri», caci Fleischhakl n'a avut si n'a putut avea intentia de a jigni pe Domn care, spera cancelarul, se va convinge de corectitudinea agentului austriac. Din nenorocire, un nou conflict izbucni in jurul afacerii Gross, care luä repede proportii. La 27 Aprilie 1816, Fleischhakl raporta ca Voda se plangeà de atitudinea dusmanoasa fat& de tar& si de boieri a suditului austriac Mihail Gross. Agentul austriac nu socotia, ca trebue data deosebita atentie actelor acestuia, care pare& sclruncinat la minte, sera proclamatii, vesnic neexpediate, catre popoare, si visa, un tron. Afacerea fu dusa totus de Domn pana la Constantinopol. Caragea voia o sentinta capitalä contra lui Gross si executarea la Bucuresti, conform tratatului dela Carlovitz, find vorba, sera C. Rasti, « secretair intime», lui Fleischhakl la 16 Maiu, nici mai muIt, nici mai putin decat de lez-niajestate! La 26 Iunie 1816, Caragea sera lui Metternich (2) ca' Poarta hotarIse pedepsirea cu moarte a lui Gross si tovarásilor lui. Executarea trebuia sa aiba loc, pe baza art. 18 al tratatului dela Belgrad, pe locul chiar unde raptuisera actul de a conspiratie impotriva Domnului, a boierilor si a clerului», facandu-se vinovati de «lez-majestate prin incercarea de a ridica steagul rebeliunii, de a provoca rasboiu in Turcia si de a predica rascoala linistitilor supusi» ai Sultanului. Voind insä sa dea Inca o dovada de devotament, Caragea propune lui Metternich ca pedepsirea sä aiba loc ape teritoriul neutru dintre Orsova nout si hotarele Valahiei, de fata, find numai un delegat» al Domnului, dar si aceasta cu dousä conditii: Metternich sa-i scrie lui Caragea exprimandu-i dorinta ca execu4rea sa alba loc in aceste conditii, si Fleischhakl sa nu stie nimic de propunerea facuta, pentruca, fata, de acesta, Domnul trebue sa ramble intransigent, caci nu se poate increde intr'insul, socotindu-1 ca pe aun dusman ascuns» si o ainima ingratan. Dupa rapoarte de alta provenienta, (3), Fleishhakl (1) Rap. din Ian. 1816 ale hii Fleischhakl, la Ac. Rom, (2) Ac. Rom. Rap. cons. austr. ultim. volum. (3) Iorga, Acte 0 frag., II, 502 sq.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDgNTA DOMNILOR $1 HOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

1005

a fost sustinut In acest conflict de internuntiu1Stürmer care, dad se vaza dezaprobat de Metternich, intriga cu Halet Efendi Impotriva Domnului. Prezenta lui Fleischhakl la Bucureti doveni acestuia atat de nesuferitk Incat, la 18 August 1816, Gera cancelarului rechemarea lui (1). Aceasta cerere n'a fost insä Incuviintata §i raporturile dintre Domn §i agent d evenira iar4 bune, judechnd Gel putin dupa seri-

soarea po care Caragea o adresa acestuia la 11 Octomvrie 1818, explicandu-i pentru ce parásise scaunul §i multurnindu-i odes sentiments de la plus tendre amitié que vous avez manifestés a mon egard (2). *

*

Urmawl lui Caragea, Sutu, traete in bune raporturi cu agentul austriac, dc* iea §i el masuri impotriva suditentelor abuzive (3). Dintr'o

scrisoare dela 14 Aug. 1819 a lui Gentz (4) scrisoare in care e vorba §i de sticlarie de Boemia ce Voda ar fi dorit s5.-§i procure se vede ca Sutu se plansese la Viena de aceste abuzuri. Gentz recunoa§te einconvenientele i numeroasele incalcari de drepturi ce izvorasc din sistemul de ocrotire ce agentii puterilor straine exercita in provinciile otomanen. Asigura'. pe Domn cä nici Metternich nu aproba sIntinderea arbitrarä pe care agentii o dadusera adeseori regimului de ocrotire a supu§ilor otomani». La 11/23 Aprilie 1819, Alecu Voda scrisese lui Metternich pentru a-i face elogiul agentului Fleischhakl care parasia Bucureqtii (5). Spre sfar§itul aceluial an, Domnul institul o cornisie pentru revizuirea listelor de suditi (6). **

*

Ca o reactie lmpotriva raielelor suditi straini cari avusesera o parte lnsemnata la miqcarea dela 1821, menita a sap& din temelie stapanirea turceasck energicul sultan Mahrnud stärui, de atunci, pentru revizuirea listelor de suditi (7). Domnii romani stint, fire§te, (1) Ac. Rom., 1. c

(2) Rap. al lui Fleischhakl, la Ac. Rom. (3) Hurmus. X, 60 qi Urechia, 1st. Rom., XII. 146. (4) Ac. Rom., Ms. Cantacuzino, f. 39. Publicatft de Filitti, In Cony. lit., Maki 1911 pag. 557-8. (5) AG. Rom. Rap. cons. austr., ultimul volum. (6) Vezi nota 3 qi Rap. din 5 Dec. 1819 al cons. austr.

(7) Iorga, Pldngersa lui loan Sandu Slursda, pag. 10-11. Am:1de A. R.

Tom. xx.rnMemoriile Seq. lstorice.

www.dacoromanica.ro

G3*

1006

roAS C. PILITTO

ecoul vointei imparatesti. Dar ordinele reinnoite la 1822, sa nu intro nimerni in tar& de nu va fi purtator al unui pai, iar cei intrati sa, fie trimisi in cercetarea agai si a vornicului politiei (1), ordine date in virtutea unui firman (2), nu putura stavili protectiile abuzive immuItirea strainilor. Ionita Voda, Sturdza o duse räu dela inceput cu agentul austriac Lippa. In Dec. 1823 se Impacasera (3), dar neinteIegerile incepura odata cu noul an. Intr'un raport din 26 Nomv. 1824 (4), Lippa comenteazá o nota ce primise dela postelnicie cu privire la starostii, dezertori si revizuirea listelor de suditi. Actiunea starostilor Ingreuià E,3i mai mult relatiile carmuirii cu agentia. La 25 Fevruarie 1825, vornicul tefan Catargi raporta, Domnului asupra cazului unui oarecare Simeon Joan Tekle. Acesta, originar din statele austriace, venise cu parintii sai In judetul Fâlciului, pe o mosie a vornicului Nicolae Costaki. In urma unor neintelegeri cu stapanul mosiei, care-1 luase intendent, Tekle trecuse in Basarabia, Inca de pe vremea cand

aceasta provincie facea parte din trupul Moldovei. Intorcandu-se acum, si trecand prin Husi, starostele austriac pusese mana pe el, ii luase calul, banii i hârtiile. Tekle se plansese Domnului, si de aci urma corespondenta intre postelnicie i agentie. Postelnicia contesta dreptul de amestec al agentiei, pentruca Tekle nit era inscris

pe listele de sufli ai acesteia, si pentruca nu era nici fugar, nici dezertor, iar de ar fi fost, arestarea lui nu puteà fi operata do stärostie, ci ar fi trebuit sa fie ceruta carmuirii locale de guvernamântul Basarabiei, de unde venise impricinatul. In fine, paharnicul Iordache

Isacescu (land o chezasie pentru fugar, u se putea intelege Ingri jorarea agentiei (5).

Se vede ca asemenea conflicte ge repetau des, caci Sturdza gasi cu cale sa indrepte catre Metternich, la 8 Maiu 1825, o lunga i. lima interesanta scrisoare (6) in aceasta grava chestiune. Domnul se ex-

plica asupra masurilor ce a luat, in baza firmanului dela 1822, pentru revizuirea listelor de suditi si stergerea de pe ele a celor ce fusesera inscrisi usub masca de supusi straini, cu vechi pasapoarte expirate..., cari traesc ascunsi far& a se prezenta la consu(1) Arh. St., Cond. 98. f. 380. (2) Ark Stat., Adm. vechi, No. 2430,f. 23. (3) Hurmuz., X, 262. (4) Ac. Rom.

(5) Raportul, In trad. fr. la Ac. Rom., rap. cons. austr.; ultimul volum. (6) Ibid. 0 reprodue in extenso, In Anexa (I).

www.dacoromanica.ro

CORUSPONDENTA DOMNILOR $1 130IERILOR ROMINI CII METTERNICH.

1007

latele lor... §i cari, goniti din tara lor, sunt far5, chez5,0e 0 ralAcesc din tar5, in tara». Cu toate interventiile Domnului, agentul Lippa nu

vrea sa dea concurs la lucrarea de revizuire. Creqtini, Armeni 0 Jidovi sunt declarati deopotriv5, suditi austriaci 0 abuzul e a§a de mare, trial «orice negustor de aici, poftit sa se arate la judecat& pentru acte de violent& sau pentru datorii, se declará Indatä sudit austriam Fat& cu rezistenta lui Lippa, Domnul a fost silit sa raporteze Portii, a care cerea chez4ia tuturor stárilor terii inainte de a retrage trupele de paz&n, c5, divanul nu erode& c5, putea da o ase-

menea chez5.0e cat timp nu era pus in Masura de a control& pe strainii din tar& (1). Fleischhakl venise dela Bucure§ti pentru a se intelege cu divanul. El daduse agarantie inscris... pentru supu0i curtilor straine, fagaduind din partea lor c5, totul se va orandul conform tratatelor.n Mai fagaduise c5, va consimti la expulsarea vagabonzilor §i efr5, va desfiinta stärostiile din judete. Sturdza face apoi

istoricul Immultirii suditilor prin patente date In secret de agentie, dela tratatul dela Sistov incoace. Numärul lor sporise In tirnpul lui Calimah, cu tot firmanul dela 1813 (2), adus la cuno§tinta lui Raab de postelnicul Negri la 12 Martie acela, an (3). Printre suditi figurau qi proprietari de imobile. Idea stärostiilor rascuse din immultirea suditilor. Inainte de 1812, staro0i nu se Intalniau decat la Galati 0 Focqani. Menirea lor oficiala era de a supraveghia pe dezertori, dar sub acest cuvant cancelariile lor se transformaser5, In tribunale neathrnate de autoritätile locale, impunand chiar taxe §i amenzi. Dupá plecarea lui Fleischhakl dela Ia0 (4), Lippa nu numai ea nu

aura a stavili raul, dar se 0 leg& cu potrivnicii Domnului §i se arata fats de acesta foarte putin cuviincios §i plin de urá. Invinul pe Sturdza ca vrea sä pun& dari pe straini. Era influentat, de sigur, tanárul agent de boierii mari pribegi, In frunte cu Mihail Sturdza (5). Arzul chtre Poarta, dela 1824, al boierilor, se plangea, inteadevär, de aceste dari, asupra carora Domnul d& explicatii amanuntite lui Metternich, spre a se desvinovap : aN'am cunoscut niciodata 0 nu deoarece cuscrie Voda cunose nici ambitia, nici cupiditatea, nose mai mult decat oricare,... Inca din tinerete, zadarnicia acestei (1) Hatihumaium din Maiu 1824, pentru reducerea beshilor, Ilurmuz. S. 14, 40--1. (2) Hurmuz. S. I2, 743-4. (3) Ac. Rom. Rap. cons. austr, Iasi, V. 400. La 10 Iulie 1822, Raab raportA din Cerniuti lui Metternich, a Scarlet Calimah redusese mot dreptate privilegiile suditllor. (4) Cf. Iorga, Acta 0 frag., II, 703-4. (5) Cf. Hurmue. S. P. 71-2.

www.dacoromanica.ro

1008

IOAN C. FILITTI

lumi, i c mostenirea mea nu va fi decat trei pumni de pamânt. Nu numai ca Lippa a pus cea mai rea vointa in afacerea revizuirii listelor de suditi, dar a mai si asmutit pe starosti impotriva autoritatilor locale si el insus a lovit pe impiegatii agiei.

Lippa, la rându-i, se plangea de Domn. La 4 Noemv. 1825, protesta

pe langa guvernul sau contra unui firman care opria exportul vitelor din Moldova. Conflictele se tineau lant. La 8/20 Noemvrie 1825, marele vornic Nicolae Dirnaki raporta Domnului asupra conflictului dintre agentie si autoritatile locale pentru ridicarea cu sila, din ordinul lui Lippa, a lui Hascal, negustor raia, (1). La 12/24 Noemvrie, serdarul Nicolae Dimitria se plange Dornnului ea fusese amenintat cu pistolul de secretarul agentiei, Liehmann (2), pentruca atrasese atentia acestuia asupra pericolului de incendiu la care erau expuse casele minorilor Dimitrie Plastara,

nepoti ai lui Dimitriu,

din cauza fanului ce gramadisera acolo locatarii, acel Liehrnann si alt secretar, Canternir (3). In fine, tot la 12/24 Noemvrie, divanul indreapta catre Domn o lung& anafora In afacerea lui Hascal, proprietar de case f? i pràv1ii, deci raia. Cand qtrei indivizi atasati la dicasterie, .numita camara, de judecata careia Marna, dupa asezamintele terii, Jidovii indigenie, precum si guler-agassi, insotit de doi neferi, cautarä sa scape pe Hascal, tras In batäi pe ulite, fura ei insii batuti. Divanul constata upiedicile pe cari agentul Lippa le pune la Implinirea taxelor i datoriilor ce raialele au de reclarnat dela suditi». Afirma dreptul autoritatilor locale de a asigura linistea si de a rnantinea ordinea publica, nu numai fat5, de indigeni, dar si de straini. Examineaza apoi naponalitatea lui Hascal care, find proprietar de imobile In Moldova, si dorind a le 'Astra., ceruse protectia Portii spre a fi recunoscut raja, ceeace se adusese la cunostinta agentiei. Cu acest prilej, divanul recunoaste competenta consulatelor de a judeca, pe suditi, cu exceptia masurilor ce autoritatea localá trebue sa iea pentru pastrarea linistii i ordinei publice. Atitudinea impiegatilor agentiei fata de neferii carmuirii este un precedent anarhic ufar5, pildá In vreo Ora civilizata». Divanul se plange apoi de instalarea abuziva a starostiilor, pe cari le calif* In mai multe randuri, de «state in state, instalare potrivnicä tratatelor dintre Poart i puteri, cari nu vorbesc decat de consuli functionand In virtutea unor berate Imparatesti. Desi abuzul (1) Ac. Rom. Rap. cons. austr. Ultimul volum. (2) La 1823 fusese secretar al agentiei din Bucureqti, Hurmuz., X. Tabla nurnelor. (3) Pentru acest loan de Cantemir, ibid.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR 5 1 BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

1009

a fost constatat de insus Fleischhakl, cu prilejul vizitei sale la Iasi, in Maiu 1824, totus Lippa nu iea nici o masurä de indreptare. Mai mult, in urma incidentului Hascal, a gAsit cu cale s5, 1nchizá cancelaria consulatului si sä inapoieze fárá räspuns adresele postelniciei. Incheie clivanul rugAnd pe Domn sa, transmitA Portii o expunere a acestei triste situatii, ca sa, se iea mAsuri de indreptare (1). Raportul lui Dimaki, petitia lui Dimitriu si anaforaua divanului, traduse in frantuzeste de Asachi, la 17 Dec. 1825, fura prezentate cancelariei ImpArAtesti ca anexe la o scrisoare, din cele mai demne, adresata, In chestiune de Sturdza lui Metternich, cu data de 13/25 Noemvrie 1825 (2). Din aceast 5. scrisoare se vede GA in urma anaforalei amintite a divanului, a adresat Ionit'a Voda, Portii pla,ngerea de curând publicatá in extenso de d-1 Iorga. La 28 Noemvrie 1825, Lippa se prange ludo lung guvernului säu de atitudinea putin plecata, a Domnului fatä de agentiile straine. In Dec. acelas an, relatiile erau mai Inasprite ca oH Cand (3). La 2 Ian. 1826, Lippa protesta, contra suprimärii privilegiilor strävechi ale postei agentiei (4). N'au fost totdeauna cArmuirile Irecute atal de plecate fat& de reprezentantele strine pe cAt se crede de obizeiu. Ionith Voda, acel boier cam simplu printre contimporanii lui, ajuns Domn, (IA o pildä inaltAtoare. (1) Ac. Rom., 1. c. Reprodus In Anex6 (II).

(2) Ibid. ReprodusI In anex6 (III). (3) Hurmuz., X, 332L-5. (4) Rap. la Ac. Rom.

www.dacoromanica.ro

ANEXA I. Ioan Sturdza c. Metternich. Iassy, le 8 Mai 1825.

Monseigneur,

Ce sont les sentiments que mon devoir m'inspire envers l'auguste maison d'Autriche, sincere amie de la tres Sublime Porte, qui, d'aceord aiiec la parfaite

persuasion dans laquelle je suis de la sincerite et de l'amour pour la verite dont V. A. a toujours ete animée pour travailler a consolider l'amitie entre les deux empires, ce sont ces sentiments, dis-je, qui me font tres bien connaitre que je dois entièrement me devouer avec le plus grand soin A tout ce qui peut augmenter la bonne et parfaite harmonie et affermir l'amitie entre cette auguste maison et la tres Sublime Porte, conformément aux traites qui sont heureusement observes entre ces deux hautes puissances. C'est pourquoi j'ai toujours eu, et j'ai encore l'esperance que, moyennant les rapports de voisinage qui ont lieu entre cette principauté et les états de la Monarchie d'Autriche, et en observant avec soin les devoirs de bon voisin et ceux qui sont commandes par la reconnaissance de cette province, je pourrai acquerir des droits a la haute bienveillance de S. M-te I. R. et Apostolique.

Dans cette persuasion, je prends la liberte d'informer V. A. que, lorsque je fus nomme Prince en Moldavie, il me fut donne l'ordre expressif de faire un examen de tous les etrangers qui se trouvent en Moldavie, de quelle nation et protection qu'ils puissent etre. J'ai done alors aussit6t averti les boyards, calinacams de la principaute, d'etablir un comite des boyards pour cet examen, et hors ceux qui, connus par leur etat et leurs rapports de commerce, sont caracterisés corn me hommes de bien et sont sous la garantie des honorables consulats, d'examiner avec attention la condition de ceux qui, sous le masque de sujets etran-

gers, avec de vieux passeports expires, comme aussi celle de ceux qui vivent caches sans se presenter a leurs consulats, et de ceux qui chasses de leur pays, sont sans garantie et errent de pays en pays, et de les obliger a. quitter le pays. Ce comité ayant ete établi, a par plusieures notes invite l'honorable Agence I. R. t dormer ses ordres a tous ceux qui se declarant

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR

,

1 BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

1011

etre proteges d'Autriche, comme aussi aux proteges d'Angleterre et de Russie, que cette Agence protege actuellement, de se presenter a cet examen et de nommer un employe de sa part pour y assister. L'honorable Agence, tardant de se conformer a cette invitation qui lui fut faite par les boyards, n'a pas voulu nommer un commissaire de sa part, ni entrer dans l'examen sollicité. Apres mon arrivée dans cette principaute, jugeant que ces boyards n'avaient pas mis assez de dilligence a executer les ordres de la tres Sublime Porte, j'en nommai d'autres que je chargeai de la plus prompte executionDes notes furent done de nouveau adressées a Mr. Jean de Lippa, Agent S. MAC I. R. Apost. dans la Moldavie, en lui reitérant cette invitation, que je lui fis aussi souvent de vive voix dans les entrevues particulières. Il a reconnu lui-méme combien pour le maintien du bon ordre et de la silreté publique, il était nécessaire de faire ce4.- examen, afin de pouvoir distinguer les sujets qui dependent des cours étrangeres de ceux qui, sous le masque de sujet, sont des hommes suspects excitant des troubles ; d'autant plus que

les vrais sujets des cours etrangeres n'étant point distingués de ceux qui abusent du nom de sujets, ceux-ci en s'emparant des droits des sujets des cours alliées, peuvent porter des obstacles a l'administration locale, et cornpromettre Phonneur des consulats. Mr. l'Agent de Lippa qui ne consentait nullement a ce que cet examen se fit, me promit enfin qu'il le ferait lui-même, et qu'il donnerait une note exacte de tous ceux qui par leurs passeports prouveraient etre vraiment sujets de Sa Majesté I. R. Le temps se passant en prolongations et voyant avec beaucoup de peine les abus qui déja avaient eu lieu du temps des princes grecs, lorsque la plupart des habitants des villes d'ici, tant chrétiens, qu'arméniens et juifs, recevaient avec facilité des patentes des consulats, surtout de l'Agence I. R. et se déclaraient etre sujets autrichiens, au point memo que tout habitant négociant d'ici qui se voyait somme de paraitre en justice pour des actes de violence ou pour dettes, se déclarait aussita sujet autrichien, sans avoir d'autres titres que la seule facilitO avec laquelle l'Agence recevait tous ceux des sujets de la tres Sublime Porte, qui se présentaient. Je n'ai done pas manqué dans les entrevues particulières que j'ai eues avec Mr. l'Agent de Lippa, de lui en temoigner mon mécontentement et de le solliciter en l'exhortant de remédier a ces abus qui se sont multiplies surtout au jour d'aujourd'hui; mais lorsque je vis, avec l'état des boyards, que les précedants abus augmentaient malgré cela, et qu'une quantite de négociants chrétiens, arméniens et juifs, qui depuis leurs ancetres ont habité et commerce dans ce pays et y possèdent des biens-fonds, comme aussi

www.dacoromanica.ro

1012

IOAN G. FILITTI

d'autres gens de metier, qui étaient auparavant tributaires du gouvernement,

étaient maintenant protégés avec des patentes de l'Agence d'Autriche, et que les désordres et les abus a ce sujet ne cessaient, je me suis vu oblige, avec tous les boyards et l'état du clerge, d'en rapporter a la tres Sublime Porte, vu qu'elle demandait la garantie de tous les états du pays pour retirer le militaire destine a sa stireté. Ces états se virent obliges de répondre qu'a cause des etrangers de différentes nations qui ne se sont point present& a la police locale et dont l'état n'est point connu corn me aussi a cause du grand nombre de vagabonds et de ceux qui sont proteges avec des patentes des consulats, ils n'osaient point donner de garantie, sachant surtout les événements passes, et qu'un grand nombre d'etrangers qui errent de lieu en lieu dans les villes et villages du pays ont commis beaucoup de violences et de troubles parmi les habitants, de méme, qu'une quantité de grecs venant au port de Gallaiz et se disant etre des iles ioniennes, et par consequent proteges par l'Agence comme sujets anglais, et

d'autres grecs sous le masque de sujet autrichiens, ont souvent cause a Gallatz des rebellions et se sont opposes a la police du pays et ont commis des assasinats et des vols parmi les habitants, et qu'enfin ils ont aussi cause le triste incendie de Gallatz et la ruine complete des familles de cette ville. La tres sublime Porte ayant done envoye, sur le rapport de Passemblée

generale, un Hatehoumal Imperial a l'effet d'examiner les etrangers de toutes les nations et de separer les sujets des rayas demandant garantie pour les etrangers, il fut aussi nomme de la part de l'auguste cour d'Autriche, pour terminer cette affaire, l'honorable consul de S. M-te I. R. a Bucarest, Mr. Fleischhakel, qui apres son arrivée fut informé par l'assemblCe generale des abus de l'Agence afin d'y remédier, et qui apres s'étre, par son examen, convaincu lui-même de la verite, promit en presence de l'assemblée generale, et donna garantie par ecrit avec Mr. l'Agent

d'ici pour les sujets des cours etrangeres, en s'engageant de leur part que tout serait regle conformément aux traités. 11 ne restait plus qu'a faire d'abord

dans le pays l'examen de tous ceux qui se déclarent etre sujets etrangers et de ceux qui sont proteges par l'honorable Agence comme sujets autrichiens, moyennant que les vrais sujets seraient distingues des rayas ; ces Messieurs promirent aussi d'expulser les vagabonds etrangers et de supprimer les starostes des districts dont il en est comme suit :

L'honorable Agence d'Autriche, apres la premiere prorogation du traité de l'an 1792, a donné secretement des patentes a quelques negociants habitants d'ici, et a la seconde prorogation du traité de l'an 1812 il fut trouvé un petit nombre de pareils porteurs de patentes parmi les habitants des villes des districts de cette province; mais cet abus ayant encore augmenté

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR

I BOTERUOR ROMANI CU METTERNICH.

1013

pendants le règne du Prince Charles Callimachi, oii chaque jour des patentes

furent distribuées a ceux qui se présentaient a cette Agence, sans que ce Prince, par inattention, se EA oppose a cet abus, elle attira a elle, sous le nom de sujets autrichiens, tous ceux qui étaient les plus moyennés, tant chrétiens que juifs et arméniens, qui depuis leurs ancétres et depuis longtemps

dtaient et sont habitants établis avec des biens immeubles, des hans, des boutiques, des vignes et des auberges dans ce pays. Le nombre des protégés patent& par l'Agence s'étant augmentO pendant le règne de ce Prince, elle a aussi nommé des fond& de pouvoir dans les districts, tandis qu'avant la prorogation du traité de l'an 1812 l'honorable Agence et le consulat de Russie n'en avaient qu'un a Gallatz, qui est un port, et un autre a Fokchani qui est ville frontière eb commergante. Après en avoir établi pendant le règne du dit Prince Callimachi dans trois autres villes, sous pretexte de surveiller les déserteurs, ils en établirent pendant la derniere révolte dans toutes les autres villes, et leur donnèrent ensuite le titre de starostes. Ces starostes ont mis la bandière et exposé l'aigle

impériale a la vue du peuple dans l'endroit de leur residence, et formant chacun un tribunal, Hs établirent ainsi une .sorte de gouvernement dans un autre gouvernement, ayant chacun des exécuteurs sous la forme de caporaux,

qui, sous pretexte de chercher des déserteurs, se rendent dans les villages chez les habitants qu'ils inquètent beaucoup, en exigeant d'eux tout le nécessaire a leur existence, et en mettant d'autres a l'amande sous pretexte qu'ils sont emigres ou déserteurs, comme le prouve le rapport que j'accompagne ci-joint sub No. 1 d'une pareille démarche faite dernierement par un staroste. Outre cela, d'autres ont encore la hardiesse de protéger des habitants sous le nom de sujets, et sans avoir aucun egard a la police locale et au bon ordre qui visent a la tranquillité publique, Hs ont cause et causent journellement des desagréments au gouvernement. Mr. de Fleischhakel, consul

I. R. d'Autriche a Bucarest, ayant été informé de tout cela, donna par &lit qu'il serait mis bon ordre a tout conformérnent aux traités, et qu'a serait d'abord fait un examen pour distinguer les sujets des rayas, et que les vagabonds et ceux sans garantie et suspects seraient chassés. Mais, après le depart de monsieur le consul de Bucarest, je vis avec beaucoup de regret que Mr. de Lippa, pour avoir dévoilO ces abus, me portalt rancune, et cela au point memo qu'il excita des intrigues contre moi et fit de faux rapports sur mon compte. Quoique je n'aie jamais manqué a l'estime et a la consi-

dération qui lui sont dues, comme a un employé nommé de la part de l'auguste maison d'Autriche, arnie de la très Sublime Porte et notre Wen, faitrice, Mr. l'Agent oublia tous les devoirs et ne consentit point a porter le moindre remède A tout ce que je lui représentai comme juste et indispen-

www.dacoromanica.ro

1014

MAN C. FILITTI

sable, mais ii chercha au contraire des moyens pour exciter la discorde contre moi, et m'approcha toujours transporte de son ressentiment, avec très peu de déférence. Ayant egard a sa jeunesse je l'ai toujours menage avec patience et en lui démontrant les plus sincères sentiments. Enfin, continuant A me garder rancune, ii renouvelle de fausses accusations contre moi, en rapportant que j'ai voulu lever de grandes contributions sur les sujets étrangers, ce qui est tout-A-fait faux, puisque la vérité est comme suit : La pauvreté actuelle des habitants tributaires du pays ne permettant pas de subvenir A tout ce qui fut nécessaire A l'entretien de mille hommes pendant le temps que, par ordre de la très Sublime Porte, ils ont séjourne dans cette province pour la garder, ii fut juge A propos par le conseil general de prendre une partie de ces provisions, tel gee foin, orge et bois sur le pays, et une somme sur les boyards pour payer d'autres provisions, tels que pain, viande, riz, miel, beurre, café, chandelles et autres. Mais cette somme

ne suffisant pas, il fut de méme juge A propos, par le conseil general des boyards et du clergé, que les marchands en detail contribueraient par 180.000 piastres, chacun analoguement a ses moyens et A son commerce, puisqu'ils font toutes les petites speculations dans le pays, qu'il n'ont point ete charges

de quartiers militaires, ce qui fut a la charge de quelques boyards, qu'ils vivent tous dans la méme société et que le militaire a veillé A la siireté de tous les habitants de cette province. Mr. l'Agent de Lippa etait d'acord dans cet avis et donna lui-méme le projet qu'a Pimp& du semestre d'hiver, qui est un impôt legitime sur les boutiques et!auberges de ceux qui font le commerce en detail, ii devait etre ajouté une somme analogue aux moyens

et au commerce de chacun pour retirer cette somme. Mais A present qu'il est indispose contre moi, parce que je me suis oppose aux abus qui ont lieu, non seulement ii s'est oppose a ce que ceux qui sont protégés sous le nom de sujets contribuassent aux dits frais, mais il a memo fait de faux rapports contre moi en rapportant que j'exige des millions de contribution. Par consequent, je ne manque pas A informer V. A., avec toute la sincerite possible, que Mr. l'Agent de Lippa m'a cause beaucoup de chagrins, puisqu'il a voulu par des fausses accusations m'attirer des intrigues, sans considerer que tous les comptes que j'ai avec les finances du pays sont a la vue de tous les boyards, et que je me suis charge de dettes pour subvenir aux grandes depenses du pays, entretenir la dignite de Prince, et épargner les habitants, qui sont actuellement tomb& dans la dernière pauvrete A cause de la stagnation de tout commerce et ne peuvent vendre leurs produits A cause du manque d'argent. Au lieu que Mr. l'Agent devrait etre d'accord avec moi dans les mesures qui ont ete jugées nécessaires d'aprèS les circonstances actuelles, de memo que je suis aussi animé des meilleurs sen-

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR

T BOTERILOR ROMANI CU METTERNICH.

1015

timents pour lui et les sujets de S. M-te I. R. cl'Autriche, en faisant mon possible a ce que la bonne harmonie et la bonne intelligence dans les relations officielles soient observees, je le vois, contra mon attente, eloigne de toute bonne intelligence et sincerite, croire me causer des peines, sans qu'il connaisse suffisamment mon caractere moral, car je n'ai jamais connu et ne connais point ni l'ambition ni la cupidité, puisque je connais plus que tout autre, je puis le dire, méme des ma jeunesse, la vanité de ce monde, et que non heritage ne sera que trois brassées de terre. Enfin, Mr. l'Agent oubliant Pengagement qu'il avait pris par emit avec Mr. l'Agent de Bucarest, ne voulut pas qu'il fat fait un choix des vrais sujets autrichiens d'avec les rayas qu'il protege avec ses patentes, e apres avoir fait exporter un certain nombre de vagabonds &rangers de .différentes nations qui etaient sans garantie, de 1.514 personnes qui se présenterent avec des patentes de l'Agence, se disant tous sujets autrichiens, il en rejeta 265 qui étaient aussi du nombre des rayas qu'il protegealt avec ses patentes, mais il_ne voulut point abandonner 951 autres, qui par examen furent convaincus etre des rayas négociants des villes d'ici, o ils habitent depuis longtemps, et oa ils ont leurs etablissements ; et autres dont les ancétres ont habite cette province et qui sont maries avec des femmes du pays, posedant de memo des immeubles et qui sont du nombre des négociants et des bourgeois tant chretiens, qu'armeniens et juifs les plus riches. Ii ne voulut point consentir a remédier aux abus precédants, ni rappeler les starostes des districts qui causent tous les jours des désordres. Ii m'a aussi remis des protestes, dont il a envoyé des copies aux starostes des

villes, par lesquels il a voulu exciter aussi les rayas a toutes sortes d'insubordination, et les proteges ont eu la temérité de s'opposer a la police locale jusqu'à frapper memo les huissiers de la police du boyard Aga de lassy. Jugez done par la, V. A., ce qu'il peut arriver dans les autres villes n'y a pas d'autorité superieure, puisqu'ils meprisent les ordres donnés pour la siireté publique et causent des troubles et des désordres parmi les habitants et commettent d'autres esces, apres quoi ils trouvent un asile sous le masque de sujets dans les maisons des starostes des districts et a l'Agence de Jassy.

Par la les rayas sont accables d'injustices, ne peuvent obtenir leurs droits

et perdent ainsi leur bien et l'avantage de leur commerce. Je représente tout cela A V. A. dans la plus parfaite vérité et j'attends de Pam our que V. A. a pour la justice qu'elle remédiera a ces abus, puisqu'à cause de Padministration que Mr. l'Agent de Lippa veut établir, et a cause des starostes des districts le gouvernement local souffre beaucoup en tout ce qui vise a la tranquillite publique et au maintien du bon ordre.

www.dacoromanica.ro

IOAN C. FILITTI

1016

En offrant mes respects a V. A. j'ai l'honneur 'de Passurer que c'est le parfait désir du bien public qui ma force de me presenter avec cette adresse et de la prier de m'accorder ses conseils sur les mesures que je dois prendre.

Pénétré de zele a remplir les devoirs de ma soumission, j'ai l'honneur d'être, avec le plus profond respect, de Votre Altesse, le tres humble et obéissant serviteur JEAN STOURZA PRINCE

ANEXA II. Rapport du Conseil-Général du haut clerge et des boyards de la Moldavie, adressé A S. Altesse le Prince regnant. Pour traduction conforme a l'original. Vienne, 17 Décembre 1825. Asaky. Jassy, le 12/21 Novembre 1826.

Alt esse !

Le conseil-genéral du haut clerge et des boyards, preside par S. Eminence

l'Archeveque-Primat, a éte informé du malheureux événement qui vient d'avoir lieu au centre de cette capitale, concernant le nommé Hascal-Kaufmann

Israelite, y domicilié, connu pour un des premiers négociants de la ville oi il est établi depuis tres longtemps et oft ii posséde plusieurs proprietes, maisons et bontiques, lequel fut le 6/18 du courant saisi a l'imprévu dans sa maison par des sous-officiers arm& et précisement par ordre de Pagent consulaire Mr. de Lippa. Ceux-ci s'etant emparés de vive force de la personne du dit Hascal, Penleverent violemment de sa maison et le trainant dans les rues, Passommerent de coups de baton, au milieu d'une foule de

peuple et parmi les cris du malheureux patient et de sa famille, qui implorait du secours. Sur ces entrefaites survinrent trois individus attaches au dicastere, nommé camara, a la jurisdiction duquel, selon les institutions du pays, appartient le corps de juifs indigenes. Ces individus, accompagnes du Sieur Guler-Agassi, employé du dit dicastere, accoururent aussitôt vers Ja foule

et demanderent la cause de ce tumulte et d'un pareil procede et ayant appris que la personne maltraitée de cette maniere était un des négociants et propriétaires, connu et établi dans le pays, voulant, comme il en était de leur devoir, le soustraire a, un maltraitement aussi arbitraire que dangereux, les sous-officiers non seulement s'y opposerent, en chargeant de coups le dit Sieur Guler-Agassi, mais ayant tire l'OpOe, et menagant de faire main basse, blesserent plusieurs

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR R/ BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

1017

des dits employes et couperent le bonnet d'un tzohodar. La foule du peuple s'augmentant toujours plus et les soldats de la police de la ville étant accourus au bruit, les sousofficiers lacherent prise, laissant le dit négociant a demi-mort sur le pave et le Sieur Guler-Agassi assommé de coups de baton.

Ce facheux événement causa a tout le conseil-géneral un étonnement et une affliction tres sensible, non moins qu'universelle, lequel, ayant pris en

consideration les désordres continuels qui ont lieu, et les entraves que Mr. l'Agent de Lippa met a l'accomplissement des droM et des dettes que les rayas ont a réclamer de la part des sujets, ainsi que le mépris des ordres et reglements Amanés par le gouvernement, qui n'ont d'autre but que la protection des droits, de la stireté individuelle et des biens particuliers ; s'est aussitôt réuni au palais de l'Archeveché, a l'objet d'adresser en pleine seance un rapport a V. A. et de faire parvenir au seuil de la Sublime Porte Ottomane sa fres humble petition, dans laquelle ii va exposer les griefs touchant la conduite de Mr. l'Agent de Lippa. A l'ouverture de la séance, le conseil. general recut l'adresse, que V. A. lui fit parvenir, par laquelle elle l'a charge d'examiner la requête du nommé Hascal, qui fut presenté le 25 du mois passe, ainsi que le rapport de la yisite faite par le chirurgien, qui le declare en état de danger, et le proces-verbal, dressé par les boyards delegués a cet objet a se rendre sur les lieux. Ayant done pris connaissance de l'affaire du pétitionnaire, dont la maison a été fouillée par cinq sous-officiers, et lui méme arraché et traine dans les rues, non moins que de la conduite deo quatre employes de la Camara, qui s'étaient rendus au lieu oa le dit Hascal, ainsi que sa famille, plonges dans le desespoir et les souffrances, demandaient a haute voix du secours et de la protection a la Police; (:laissant, en attendant, en suspens le droit de protection du réclamant, jusqu'a ce que ce doute soit éclaire entre le gouvernement et Mr. l'Agent de Lippa:) aux demandes qu'il a plu a V. A. de faire au conseil-genéral. 1. Si le procédé des sous-officiers, en fouillant a main arm& la maison du dit negociant, ait eté d'un mode legal dans l'état actuel de parfaite harmonie qui existe entre les deux hautes cours, surtout lorsque le droit de protection du réclamant est encore douteux, et dont on a convenu d'attendre la decisive souveraine resolution des respectifs gouvernements, avec condition

que la. partie qui la premiere recevrait la susdite solution la communiquerait a l'autre.

2. Si dans les affaires de pareille nature, telles que

querelles, voies

de fait, bastonades et autres semblables procédés, qui compromettent la tranquillité et la stlreté individuelle, et celle des biens publics, la police de quelqu'etat que ce soit, ne soit pas tenue a les en empécher, et si celle de la Moldavie n'ait pas toujours rempli ses devoirs, en empechant de pareils

www.dacoromanica.ro

1018

MAN C. FILITT1

désordres, et si elle n'est pas responsable de tous ceux qui, soit indigenes, soit &rangers, habitant ce pays, et si elle n'est pas tenue de preter assistance et main forte toutes les fois qu'elle en est requise. 3. Sous quel point de vue et de quelle maniere faille-t-il considerer la mesure prise par les sous-officiers en tirant l'épée vers les neffers (:soldat de la Coral qui, comme charges de la police accoururent aux cris et aux reclamations du maltraité Rascal, afin d'empêcher un tel acte arbitraire, qui, quand méme eilt-il &é autorisé par une loi quelconque, était défendu par cello de l'humanité, surtout lorsque Pautorité locale ne s'est jamais refusée de préter assistance aux reclamations des agents des cours respectives, pour soumettre des sujets recalcitrants aux ordres de leur autorité compétente, et cela d'apres les principes qui sont en vigueur partout. 4. Si ce procédé n'ait pas ete une forme de guvernement, qu'on peut appeler Kétat dans l'état», et si son &endue et sa nature n'aient pas &é favorisées par la deference, que le gouvernement local, vu la parfaite harmonie existante entre la Sublime Porte Ottomane et la Cour I-le et R-le d'Autriche, donne a. rAgence de cette derniere, au-deIA de cello qu'elle a le droit de preendre contre Pancien usage établi, tel que la creation des starostys (.. sousagents :) que l'honorable I. et R. Agence a faits dans tous les districts de Ia. principaute, sous le nom de commissaires de PAgence, qui depuis Pepoque de la gestion de M. de Lippa ont élevé des drapeaux dans toutes les villes de la principauté. 5. S'il y a un exemple que pour de pareilles affaires, qui &ant examinees auraient pu etre arrangées sur-le-champ, la chancellerie de l'Agence I. R. ait &é fermée, suspendant par cela toutes les affaires et tous les proces, et si les notes du département des affaires étrangeres et de la postelnitzie (: ministere :) aient jamais été rejetées avec mépris et dedaigneusement par quelqu'agent que

ce filt, au moment !même oh la postelnitzie, par une note accompagnée du proces-verbal et des temoignages a l'appui, invitait Mr. de Lippa a deleguer un de ses employes pour assister a l'examen de Paffaire du dit. Rascal, A regard de laquelle Mr. PAgent lui-meme avait demande une satisfac-

tion contre les soldats de la police, qui avaient eté battus et blesses par les sous-officiers, envoy& de la part de l'Agence I-le et R-le. La conseil-general remplissant les ordres de V. A., examina en premier lieu le contenu de la requete qui fut presentee a V. A. par le nomme Rascal du 25 du mois d'AoUt ; et dans laquelle il expose, que depuis sa prenaière jeunesse jusqu'a present, &ant domicilie dans ce pays, il y exerce d'une maniere tres integre l'état de negociant, moyennant lequel ayant fait a Iassy, oh il est établi, l'acquisition de différentes maisons et propriétés, il est intentionné et résolu de finir ses jours dans cette vine au sein de sa

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR $1 BOIERILOR ROMINI CH METTERNICH.

1019

famille, et qu'en vertu des firmans publiés, ii réclame d'être reconnu Raya ou sujet de la Sublime Porte 0 ttomane, afin de pouvoir jouir, conserver et administrer les biens immeubles qu'il possede en Moldavie, laquelle requete ayant êtê renvoyée a la Camara princiere et de IA &ant parvenue a la tresorerie et par celle-ci communiquée au dCpartement des affaires etrangeres, pour informer l'honorable Agence I-le et R-le que le nommé Hascal, ne voulant pas se défitire de ses propriétés dont il jouit avec sa famille, a réclame la protection de la Sublime Porte Ottomane, pour en être reconnu comme sujet raya. Le département des affaires étrangeres n'a pas manqué de la communiquer a l'Agence, par une note qu'il lui a adressée et sur laquelle Mr. l'Agent de Lippa garela un silense ab3olu. Ensuite le conseil-ge-

néral s'est aussi occupé de yexamen de la petition de la femme du dit Hascal, dans laquelle elle expose sa plainte sur l'état deplorable de son mari, qui a eté couvert de meurtrissures, traine dans la boue et réduit au danger de mort, dont il n'est pas encore echappe, malgré les secours des médecins qu'ils l'ont soigné et qui le soignent a Phtipital, en suppliant : qu'en vertu des reclamations, faites aupres de la Sublime Porte, ii soit protégé ainsi que les autres Rayas. En outre le conseil-géneral passa a l'examen du rapport du médecin de la ville et du protomedicus, dans lesquels ils indiquent l'état des meurtris-

sures qui paraissent sur le corps du maltraité Hascal, et surtout dans la partie droite du bas-ventre : finalement le conseil-géneral prit a examiner les temoignages et les proces-verbaux, dresses par les boyards, qui furent deputes a cette affaire et il a soigneusement pris connaissance du contenu des certificats dorm& par les marchands, bourgeois, chrétiens et juifs, Rayas et sujets &rangers, voisins de la maison du patient, ainsi que des autres habitants, qui s'y sont trouvOs presents, qui attestent : que les sous-officiers ayant débouché de chaque rue par deux, et s'étant enfin present& a la maison

du dit.Hascal au nombre de cinq, deux en ont garde l'avenue et les trois autres y entrèrent et ressortirent bientôt en trainant par les cheveux le dit Hascal et en l'assommant de bastonades, a quoi étant survenu un employe de nazir (: administration des egyptiens primiers:) et ayant vu l'etat deplorable du mégociant, II s'en méla comme médiateur, pour apaiser la chosemais celui-ci ayant eté lui-meme assomme de coups par les caporaux, avec peine a-t-il pu se sauver. Apres cela Hascal Otant toujours trainé dans la boue, on arriva de cette

maniere jusqu'a la maison du chef des juifs. Un individu qui en sortait, voyant la maniere dont Hascal était traité, observa que le dit negociant n'était pas sujet autrichien, sur quoi ii fut aussi a son tour couvert de coups par les sous-officiers, qui continuant a trainer le malheureux, arrives au coin

www.dacoromanica.ro

1020

WAN C. PILITTI

de la rue nommée Boy lick, ils y rencontrerent Guler-Agassi, avec deux neffers, qui informèrent les sous-officiers, que Hascal étant rayas, ils devaient

le leur remettre pour etre livre au gouvernement local, et Guler voulant le preserver des maltraitements, il le couvrit de sa personne, ce qui ne retint plas les sous-officiers de charger aussi celui-ci de coups, ainsi que les deux neffers. Les temoins ajoutent aussi, que sur ces entrefaites, étant survenus trois autres neffers et un ciocodar, soldat de la garde de la Cour, ceux-ci voyant qu'on assommait Guler-Agassi, qui demandait du secours, commencèrent aussi a leur tour a se défendre avec leurs batons, mais un employe de l'Agence, qui y était accouru, ordonna de tirer l'épee, ce que deux sous-officiers firent a l'instant, et couperent, entre autres, le bonnet du ciocodar, en lui portant aussi des coups a la tete avec la poignee du sabre et que les sous-officiers, voyant enfin que l'attroupement du peuple s'augmentait toujours de plus, lachèrent prise, et abandonnèrent le malheu-

reux Hascal évanoui dans la boue, d'oa il a etc retire par les habitants ainsi que Guler-Agassi qu'on trouva pareillement évanoui, tel qu'il constate par les certificats des temoins, legaliseEl et avérés par le chef des rabins

et par les hommes de loi de leur culte, sous le serment et l'anathème qui leur a été defer& Tous ces faits ont été aussi constates par l'Agia, chargee de la police intérieure de la ville et de la perquisition de cet evénement. Le conseil general ayant pris pleine connaissance des circonstances et du procédé violent des sous-officiers, qui se portèrent a des voies de fait envers les neffers de la cour, sur lesquels ils tirèrent l'épée, partage ces sentiments d'e-

tonnement et ceux de toutes les classes des habitants de la ville, et ne manque pas de représenter a V. A. les reglements et les usages, qui ont ete toujours observes dans cette principaute dans de pareils cas et ils empressent de communiquer a V. A. ses opinions, sur chaque point contenu dans l'adresse de V. A., bases sur la conduite qui a toujours ete tenue, en traitant a l'aimable avec les consulats qui sont établis dans cette principauté.

Ad 1-urn. Quant au procede des sous-officiers qui ont fouille la maison du Sieur Hascal, qui ne voulant se defaire de ses propriétes, en vertu d'ordres supérieurs, attendu qu'il a résolu de passer toute sa vie, en exercant son kat dans ce pays, de memo qu'il l'a fait jusqu' a present, ayant pour cela demande d'être reconnu raya de la Sublime Porte, et le gouvernement local ayant suivi toutes les convenances et reglements, qui se pratiquent dans ces cas, Mr. de Lippa ne pouvait nullement envoyer les sous-officiers pour exercer un acte de vive force envers le negociant Hascal, sans fouler aux pieds toutes les convenances, auxquelles il est tenu envers le gou-

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR §I BOIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

102t

vernement et sans sortir des limites de la bonne harmonie existante entreles deux puissances respectives, surtout, attendu que cette affaire avait ete précedement connue et traitée par Mr. de Lippa même. Et malgre le principe établi que les sujets &rangers qui se rendent coupables, doivent etre punis par les consulats de la Cour dont ils jouissent la protection, il est certain, que le nomme Hascal en s'adressant au gouvernement local pour en solliciter la protection, afin de conserver ses propriétés, ne s'est nullement rendu coupable, d'autant plus que l'Agence 1-le et R-le en a éte informée par une note, qui lui fut adressée. Ad 2-dum. Que dans les affaires de querelles, de votes de fait, de vive force et autres qui troublent la tranquillite publique, la stlreté individuelle, et celle des biens particuliers, la police de chaque état est tenue d'y accourir en tout temps, et qu'elle en serait responsable si elle ne prétait pas les secours convenables, non seulement aux indigenes, mais aussi aux habitants &rangers d'un kat quelconque. Ad 3-tium. L'acte de tirer Pepee envers les neffers, qui accoururent aux cris et aux reclamations du patient, dans Pintention d'apaiser et empecher

un fait aussi violent, se trouve non seulement en contradiction avec la partaite harmonie qui unit les deux hautes puissances, mais il menace en outre Pordre de la société, et cause une espece d'anarchie, sans exemple dans tout pays organise, ce qui entrainerait la nullité des droits du gouvernement local en le privant de tous les moyens de pouvoir surveiller a la conservation de l'ordre social. Ad 4-urn. Qu'en effet le procédé des sous-otticiers parait sous la forme d'une domination complete, qu'on appelle Pétat dans PetAt ; de méme que la creation des starostis (:sous-agents:) établis dans toutes les villes de la principauté, peut etre considére comme un gouvernement au milieu d'un autre gouvernement, tandis qu'avant l'anne 1812 les consuls autrichen et russe n'a-

vaient des procureurs que dans la ville de Galatz, qui est un port, et un autre dans celle de Fokschan, ville frontiere et de commerce; et que ce ne fut que sous le gouvernement du Prince Callimachi, que l'Agence voulant rechercher les déserteurs, cornmenca a etablir des sous-agents dans les principales villes de la Moldavie, qui furent revétus du titre de starosti: lesquels

starosti durant la gestion de Mr. l'Agent de Lippa, éleverent partout des drapeaux, placerent les armoiries imperiales sur les portes de leurs habitations a la vue du peuple, établirent chacun d'eux un bureau de justice, et tormerent par cela un effet en autre gouvernement au sein du guvernement national, en employant chacun d'eux des exécuteurs, en forme de caporaux impériaux, qui parcourant tous les villages, et sous pretexte de chercher les déserteurs causent beaucoup de vexations aux habitants, se faisant Analele A. R.Tom. IIIVI.Memoriile Secf. latorice.

www.dacoromanica.ro

6 4*

1022

IOAN C. FILITTI

nurrir aux dépens de ces derniers, et percevant d'eux des amendes pécuuiaires, faisant passer plusieurs sous le norn de sujets sans reconnaitre l'autorite des chefs

de district et les mesures prises pour la conservation de l'ordre publique, ce qui cause it l'autorité locale des desagrements presque journaliers, par les faits violents qu'ils commettent envers les habitants, tandis que d'aprè les cone ventions existantes entre la Sublime Porte et les hautes cours amies, il est stipule;

que des consuls avec leurs dragomans doivent etre nommes dans chaque principauté, avec l'autorisation du Berat Imperial, de resider dans les capitales des deux principautés, pour la gestion relative aux affaires du commerce étranger, et que le consul-general Mr. de Hakenau, ayant eté charge de rémedier aux abus qui s'étaient introduits contre la teneur des trait& et des conventions existantes, entre la Sublime Porte Ott-ne et l'auguste Cour I-le et R-le d'Autriche, qui lui furent communiques par emit de la part du conseil-genéral, du haut clerge et des boyards, avec le prière d'en examiner tous les points y enonces, et d'y mettre ordre, s'en &ant pleinement informe, assura le conseil-general que tout serait arrange selon la teneur des traités, ce qu'il confirma par un ante de mois de Mai 1824, signé par lui-meme et Mr. l'Agent de Lippa, ce qui fit esperer a V. A. ainsi qu'a ce conseilgeneral: que tous les abus allaient cesser. Mais ce n'est qu'a grand regret qu'on se persuade du contraire, et que Mr. l'Agent de Lippa n'a pas supprime les starosti, qui poursuivent dans les villes de la province, comme ci-devant, It exercer leurs fonctions en protegeant tout vagabond, qui ne s'annoce pas it la police locale, et qui parcourt tout le pays sans etre muni de passeport des autorités locales. Ad 5-um. Quant a la cinquième demande contenue dans l'adresse de V. A., si jamais en temps de paix ii y ait eu des exemples, que pour des affaires qui peuvent etre entièrement arrangées, on ait fermé une chancellerie consulaire, et on ait It suspendre tout procès et affaire, et si jamais on ait rejeté avec mepris et déclain les notes du dCpartement des affaires étrangeres, adressees par ordre du gouvernement; le conseil-general informe V. A. qu'aucun de ses membres, ni aucun des boyards qui ont servi antérieurement dans le do-

partement des affaires etrangeres, n'a jamais éprouve un pareil affront ni mérne en a entendu parler. Altesse! le conseil-general du haut clerge et des boyards, profondément afflige, expose a V. A. que c'est contre son attente et son espoir qu'il voit Mr. l'Agent de Lippa s'écarter de tous ses devoirs dans son procede envers le gouvernement local, dont les sentiments de prevention n'ont jamais eté

douteux; et envisageant les desordres qui se succedent de sa part, par la tolerance des prevarications qui ont lieu de la part des starostis et par les dissentions qui en resultent parmi les habitants des villes de la

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR

I ROIERILOR ROMANI CU METTERNICH.

1023

province et par la subversion des droits particuliers de rayas, ce qui porte atteinte It leur état et A leur commerce, le conseil-general juge que les procedes de Mr. l'Agent de Lippa entravent la rnarche du gouvernement local, et compromettent le repos et les droits publics des indigenes, ainsi que des sujets étrangers, par rapport auxquels Mr. l'Agent de Lippa devrait parfaitement harmoniser avec le gouvernement local, surtout lorsque ces Orangers partagent avec eux de tous les avantages du commerce et de l'industrie nationale, ce qui leur impose de se soumettre aux lois de la police, qui veille A la conversation du bien public, car tout homme qui vit dans une société ne petit pas se croire au -- dessus des lois qui la régissent, étant tenu au contraire de se prêter aux réglements qui ont pour but sa conservatiOn et son utilité, tandisque les ordres de M. Lippa se trouvent entierement en opposition A ces principes salutaires, au moment méme oü ramitie du voisinage et l'harmonie la plus parfaite prosperent entre les deux hautes

cours en vertu des traités, qui sont fidelement observes, et lorsque V. A., pleine d.e sentiments de devouement envers l'auguste Cour I-le d'Autriche. comme d'une Cour tres arnie de la Sublime Porte Ott-ne, dirige et emploie tous ses soins, en tout ce qui pout augmenter ramitie d'un bon voisinage, en favorisant les sujets autrichiens pour acquérir ;les droits qu'ils peuvent réclamer en vertu des traites. C'est pourquoi, en consideration de tous les motifs ci-dessus enonces, le

conseil-général du haut clerge et des boyards, prie V. A. de vouloir faire parvenir au seuil de la Sublime Porte Ott. sa tr.& humble petition, dans laquelle il expose ses griefs contre les abus qui ont eu lieu de la part de Mr. Lippa et contre les entraves qu'il en résulte It l'exercice des droits des rayas sur les sujets qui retusent de payer leur dettes et de remplir toute autre obligation contractée, afin que par l'entremise de la S. P. 0. cet état desagreable de choses cesse, et soit tout It fait annulle, car ainsi que Mr. l'Agent de Lippa a fait fouiller la maison d'un des premiers négociants de la ville, qui s'est declare raya de la Sublime Porte Ottomane, de memo d'autres pareils procédés peuvent compromettre la tranquillite generale: tel que la suspension de sa gestion d'agent a cause une grande consternation dans le peuple qui apprécie moins ratfront fait au gouvernement local, de ce qu'il napprehende, que ces procedes ne soit l'avant-coureur de quelque .malheureux événement dont il a etc; naguère le temoin et la victime. C'est ce dont le conseil-general du haut clerge et des boyards supplie V. A. tres respectueusement de Votre Altesse etc., etc. (signe) Benjamin Archevéque-Métropolitain de la Moldavie. Jassy, 12/24 novembre 1825. (suivent les signatures des membres du conseil-gl.:)

www.dacoromanica.ro

1024

IOAN C. FILITTI

ANEXA III.

Stourza c. Metternich. Iassy, le 13/25 novembre, 1825. (Orig.)

Altesse Sgrénissitne,

C'est avec une veritable douleur que je me vois oblige d'entrenir V. A. S. de l'événement facheux qui vient d'avoir lieu dans cette capitale, et dont les motifs et les circonstances se trouvent exactement exposes dans le rapport, que le conseil-general du haut clerge et des boyards, m'a presenté le 12/24 novembre, et que j'ai l'honneur de mettre aujourd'hui sous les yeux de Votre Altesse Sérénissime. Je deplore d'autant plus cet accident, pre j'étais trop loin de croire a sa possibilite, apres que S. A. S. avait daigne prendre en consideration mes dernières representations et m'avait fait esperer, par sa missive du 14 juin,

un meitleur ordre des choses, que je hatais de tous mes voeux, et par toutes sortes de prévenance envers Mr. l'Agent de Lippa.

Tout en reconnaissant le merite et la droiture de Mr. de Lippa, je ne crois pas manquer a la vérité, si j'avance que tous les desagréments qui se succèdent depuis sa gestion, doivent etre attribués a son caractere difficile et violent, source feconde des débats, des provocations et d'humiliations dont il aggrave mon gouvernement. Les tribunaux qui sont aujourd'hui en rapport avec l'agence consulaire de S. M. L'Empereur et Roi, sont composes en grande partie des boyards qui s'étaient trouvés dans les mei-nes relations avec les prédecesseurs de Mr. de Lippa, et avec lesquels ils ont été toujours en parfaite harmonic,

comme ils l'ont été, et le sont actuellement avec les autres consuls résidants a lassy. Non seulement ces tribunaux ne s'écartent en rien de ce qui avait ete legalement pratique par le passe, mais ils se conforment en outre aux instructions, que je leur ai données, de temoigner dans toutes les occasions une deference particuliere pour tout ce qu'interesse les sujets de S. M-te I. R., comme ceux d'une grande puissance, et arnie intime de la S. Porte Ottomane, et pour laquelle tous les habitants de la Moldavie, et moi le premier, conservons des sentiments de veneration et de vive reconnaissance.

Cependant, anime de ces bonnes intentions, puis-je, sans enfreindre les ordres que j'ai regus de la S. P. Ottomane, a Pepoque de l'évacuation des Tures de cette principautd, consentir que les Moldaves soient lesés dans leurs intéréts, et permettre la subversion de leurs droits, telle qu'elle a (Re effectuee par les subalternes de Mr. Lippa, qui, contre la teneur des

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DOMNILOR kil BOIERILOR ROMiNI CU METTERNICH.

1025-

traites, et sans craindre Panimaclversion de V. A. S. ont développe leur système d'empietement et constituèrent un autre gouvernement au sein du gouvernement local.

De l'examen de la dernière contestation, sur la validité de la protection que j'avais accordée a un individu, en vertu d'un firman de la S. P. Ottomane, on constate : que j'étais convenu avec Mr. PAgent d'en attendre la decision de nos cours respectives, et nous nous imposAmes en outre l'o-% bligation mutuelle, que celui qui d'entre nous deux recevrait le premier cette decision, devrait la notifier a Pautre. Or, en supposant que Mr. de Lippa ent opine : que ce jugement ne me serait pas favorable, était-il en droit de mettre hors de litige une cause qui restait encore indécise? Je laisse juger V. A. S. si, sans aucun avis prealable, Mr. l'Agent devait rompre ses engagements solennels, aux mépris desquels il a motive l'acte illegal et au plus haut point scandaleux? En effet, en se refusant a, toutes les propositions amiables, et en fermant la chancellerie de l'Agence, Mr. de Lippa ne pouvait pas se dissimuler qu'une telle conduite était de nature a compromettre la tranquillite publique, et a entretenir cet esprit de mefiance et de parti, qui se roident contre les principes salutaires, que V. A.

S. proclame au nom de Son Auguste Monarque, et re je professe dans toute leur purete. Mon Prince, ce ne sont plus des individus qui ont essuyé des affronts de la part de Mr. de Lippa, mais un gouvernement legalement institué et reconnu, qui se trouve blesse dans ce qu'il a de plus sacre, et quelque soit l'état et les relations de la Moldavie, j'ose espérer que V. A. S. approuvera dans sa justice, les sentiments de dignite, dont le conseil-général est anime, et lequel s'adresse a la S. P. Ottomane pour la supplier de solliciter auprès de la Cour 1-le d'Autriche la reparation due aux griefs deja signalés.

Ayant guise toutes les voies de conciliations, il n'est plus en mon pouvoir d'empecher la démarche du conseil-general, et il ne me reste que de réclamer en cette occasion Passistance très efficace de V. A. S. pour regler une affaire aussi importante. C'est a Vous, mon Prince, que je devrais le bonheur de pouvoir gouverner paisiblement, et de me livrer aux doux soins d'entretenir et de resserer, en ce qui depend de moi, les liens d'amale qui unissent nos Cours imperiales. Je saisis cette occasion pour reitérer a V. A. S. les sentiments de la. haute consideration que je lui ai voués, et avec lesquels J'ai Phonneur d'être, etc., etc. STOURZA m/p cyrillisch.

65

www.dacoromanica.ro

STALPUL LUI MIHAIU RACOVITA Vv. IN BUCOVINA DE

TEODOR T. STEEANELLI

qedinfa dela 23 Maiu 1914. Voevozii Mohlovei si ai Munteniei, la intamplari deosebite, aveau obiceiul sa zideasca manästiri si biserici intru lauda lui Dumnezeu si spre a-i aduce multumita pioasä pentru izbanzile dobandite in luptele cu dusmanii neamului lor, dar un monument in felul celui ridicat do Voevodul Mihaiu Racovita nu este cunoscut. Monumentul acesta, un monolit de piatra nisipoasa, are o inältime de 3 m. deasupra parnantului, este patrat si fiecare lature a acestui

patrat are o latime de 70 cm. Pe cele patru parti ale stalpului se afla inscriptia roma.neasca care ne da lamuriri asupra intamplarilor istorice ce 1-au determinat pe Mihaiu Racovita VV. sa ridice acest stall). CapAtul de sus al stalpului are chipul unei mici piramide care formeaza o mica streasina ce scuteste partea de sus a inscriptiei. Slovele sunt ridicate in relief si, din cauza ploilor si a grindinei ce le-au batut in decurs de aproape 200 de ani, ele sunt foarte deteriorate, sterse si acoperite cu muschiu, astfel ca azi se pot descifra numai cateva randuri de sus cari au fost scutite de streasina piramidei ce acopore stalpul. La aceasta deteriorare a mai contribuit si imprejurarea co, stalpul, pana, la anul 1851, a stat liber pe dambul unde a fost ridicat, WA piedestal si fara nici o ingraditura, astfel ca vitele ce pasteau iarba frumoasa dimprejur se scarpinau de el si stricau slovele iscriptiei.

In gura poporului monumentul acesta poarta numele Stdlpul lui Vocici §i este ridicat la capatul satului Varna, la mama dreapta, 40 50 de pasi departat de soseaua ce duce dela Suceava si Humor Anatete A. R. Tont. XXX11.Memorii1e Sect. istorice.

www.dacoromanica.ro

85*

1028

TtODOIt V. BtEVANELL/

_

spre Campulung qi Vatra Dornei. Partea locului unde se af15, dambu-

letul pe care este wzat monumentul se nume0e la Reigoaal. Astfel a stat stalpul expus la toate influentele timpului, ale oame-

nilor 0 ale vitelor pascatoare pan& la anul 1851, cand Panaite Moldovanu, strabunicul copiilor mei, proprietar In Falticeni in Moldova, a luat In arânda mo0a Valea-saca', din Bucovina, care apar-

tinea Statului roman. Acest Panaite Moldovanu, pe care nu 1-am apucat In vieata, aye& de sotie pe Maria din familia Veleqcu, care a murit abia inainte de 7 ani In varsta Inaintata de 95 de ani qi

cu care multi ani dearandul am trait In Campulung la un loc. Insist ceva mai mult asupra acestui fapt, ca sä pot arata cum am putut ajunge la cea mai veche copie româneasca a inscriptiei de pe monumentul lui Mihaiu Racovita. Panaite Moldovanu avea o lila maritata in Campulungul Bucovinei. Din cauza aceasta sotii Moldovanu veniau adesea la Câmpu-

lung 0 drumul lor era totdeauna pe langa stalpul lui Racovita.

Panaite Moldovanu era, om cu carte §i avea multä tragere de inimh pentru tot ce amintia Intamplari qi fapte istorice din trecutul nearnului sau §i astfel nu este de mirat ea stalpul lui Racovita, pe langa care trebuia, sh treaca, i-a atras luarea aminte. Vazand el acest monument istoric expus la voia intamplarilor kli neglijat de autoritäti §i de particulari, ridica la anul 1851, pe cheltueala sa, un zid de aparare imprejurul stalpului i-1 fereqte astfel de apropierea vitelor pascatoare qi de vandalismul oamenilor 0 pune In zid o tabla

ce se afla 0 astazi cu iscriptia:

Acest zid sau Mout cu cheltuiala lui Panaite Moldovanu la anul 1851.

Durch Panaite Moldovanu im Jahre 1851 erbaut.

Zidul acesta are o Ina ltime de 1112 m. §i o grosime de 1/2 metru. Mai tarziu d-I Vasile IonaFu, secretar comunal In comuna Vama, barbat deOept, bun Roman 0 cu multá tragere de inima pentru toate

rama0tele istorice ce mai amintesc trecutul acestor locuri, cari apartineau odata Moldovei, a luat sub scutul sat.' acest monument §i la anul 1879 a Indemnat consiliul comunal din loc sä ridice o ingraditura de lemn 0 Imprejurul zidului lui Panaite Moldovanu,

ca §i acesta sa fie scutit, 0 l'anga aceasta ingraditura a plantat copaci pentru a Infrumuseta locul.

www.dacoromanica.ro

STAL1131. Li:II WHAM RACOVITI VV. W BlICOVINA. =1.11.

1029

Comisiunea centralA din Viena pentru conservarea monumentelor istorice a declarat inainte de cAtiva, ani acest stMp de monument istoric, pentru a fi conservat, si In anul acesta a dispus ea pentru viitor sthlpul sä fie poste iarn5, lmprejmuit de sus pânä jos cu un invalis de scanduri, ca astfel sh fie cu totul scutit de viscol si ploaie. Astfel acest stâlp stA acuma sub scutul autoritatilor publice si va puteA rezista Inct mult timp influentei elementelor. II.

Privitor la inscriptia de pe acest monument, cea mai veche stire ce o avem despre cuprinsul ei o aflam la Hacquet (1) care In anii 1788 si 1789 a f5,cut o cAlátorie stiintifica in Galitia si Bucovina, eu care ocaziune a observat si acest monument si In cartea sa Neueste physikalisch-politische Reisen (2) ne d'a, urmatoarea mica descriere a monumentului: Stalpul de piatra moale, nisipoasä, este un patrunghiu, inalt de doi stânjeni si stä In partea despre ràsarit-amiaza zi la o dephrtare de cateva. Impuseaturi de localitatea (Varna). Pe cele patru laturi liungi ale stellpului a fost scipatei pe greceste si valahiceste sau mai bine sis pe moldoveneste istoria unei tupte Intemplate aici, dar fiind piatra moale, numai pufin din inscripfie

a mai ramas conservat. Hacquet care singur marturiseste ca inscriptia de pe stAlp este sapatá In limba moldoveneasca, publicá textul ei in limba nernteas* Mr& sa, ne lamureasca mai de aproape cum a ajuns la aceasta

traducere In nemteste a textului moldovenesc, dar ne spune c5, chiar atunci, adica In anii 1788 sau 1789, nu se mai puteà descifrà in intregime inscriptia de pe stAlp. Fiind Ins& acest text nemtesc, publicat de Hacquet, cea mai veche niarturie despre cuprinsul inscriptiei rom&nesti de pe monument, il dau aici In traducere roma.neasca,: (1) Hacquets neueste physikalisch-politische Reisen in den Jahren 1788 und 1789 (lurch die Dacischen und Sarmatischen nördliclzen Karpathen. Nurnberg 1790. (2) Die aus weichem Sandstein zween Klafter hohe viereckigt errichtete &tile steht ein paar Flintenschuss vor dem Orte, gegen Sfidosten. Auf den vier langen Seiten der Saule hat man auf griechisch und wallachisch, oder besser auf moldauisch die Geschichte eicer allda vorgefallenen Schlacht eingehauen, da aber der Stin weich ist, so ist wenig mehr davon vollkommen geblieben.

www.dacoromanica.ro

1030

TEODOR

t

STEFANELLI

Pe partea despre miazäzi (1) : Mihail Racovit, Voevod i principe a that& Moldova. In anul 1716, in al

treilea an al domniei mele se r&sboià Poarta otoman& cu Nemtii (aici lipsesc cateve. slove) §i Nemtii cari au fost chemati de catre unii din cei mai de seam& boieri moldoveni, au suferit mult& pagub& (aici lipsesc iaräemai multe slove, astfel ca, nu poti scoate adevaratul inteles).

Pe partea despre rásärit (2) : Uniti cu cAtiva Nemti au autat Moldovenii, Valahii, Ungurii i altii din Servia s cucerease& capitala noastr& Ia§i, spre a ne prinde pe noi §i aid sup une ora§ul, a§a, cum au fAcut-o ei mai inainte cu voevodul Mavrocordato, principele Valahiei i cu ora§ul Bucure§ti. Pe cel dinthiu 1-au dus la Sibiiu in Ardeal. Intre acestea i-am invins cu ajutorul lui D-zeu §i am gra-

Takla trupurile lor peste olalt&. Spre pomenirea acestora am pus sa se ridice pe acest loc aceast& minunatä cruce §i o fantana (restul nu se poate ceti).

Pe partea despre miazánoapte (3). (1) Textul nemtek publicat de Hacquet are urmätorul cuprins: Michael Racovitz, Woiwod und Fiirst der ganzen Moldau. Im Jahre 1716, im dritten Jahre meiner Regierung, bekriegte die ottomanische Pforte die Deutschen (hier fehlen einige Buchstaben) und die Deutschen welche von einigen der vornehmsten moldauischen Bojaren herbey gerufen wurden, erlitten grossen verlust (hier fehlen abermals mehrere Buchstaben, so dass sich der wahre Sinn nicht herausbringen lasst). (2) Auf der östlichen Seite liest man folgendes : Vereint mit einigen Deutschen, suchten Moldauer, Wallachen, Ungarn und andere aus Servien unsre Hauptstadt Jas zu erobern, urn uns gefangen zu nehmen und sich die Stadt zu unterwerfen, sowie sie es vorher mit dem Woiwoden Nicolaus Mavrocordato, Farsten der Wallachey und der StadtBucarest gemacht haben. Den ersten brachten sie nach Hermanstadt in Siebenbargen. Unterdessen haben wir sie durch die Hilf Gottesgliicklich tiberwunden und ihre Leichen Ober einander gehaufet. Zum Angedenken dessen haben wir an diesem Orte dieses wunderbare Kreuz nebst einem Brunnen erriohten lassen (das iibrige ist unleserli ch). (3) Aufschrift auf der dritten Seite gegen Norden : Diese steinerne Saule wurde errichtet als wir tiber das Gebiirge Mestekenis und Suhardat bey Kosna in Ungarn eindrangen und vorzuglich bey dem Dorfe Rogna. Von dannen wendeten wir tins mit dem Hano, einem Auftihrer einer grossen Anzahl Tatarn, bis gegen Bistritzen, machten allenthalben viele Beute und steckten alle orte in Brand, nur die einzige Stadt blieb verschont. Von dannen Kehrten die Tatarn durch die Marmarosch zurack, wo sie abermals grosse Beute eintrieben, welcbes den Ungarn unvergesslich bleiben wird, und so kehrten auch wir, ohne von jemandem verfolgt zu werden, gliiklich zurack das tibrige ist beinahe unleserlich, doch kann man noch so viel herausbringen, dass die Tatarn doch noch auf ihrem Riickzuge eine grosse Niederlage erlitten.

www.dacoromanica.ro

STILPUL LUI MIIIAIU RACOVITA 'VV. IN BUCOVINA.

1031

Acest stàlp de piaträ a fost radicat cb.nd am intrat peste muntii Mestechenis

si Suhardat pe la Cosna in Ora ungureasca, si mai ales la satul Rogna. De acolo ne- am dus cu Hano, o capitenie a unui mare nurnär de Mari, pang. spre Bistrita, ant %cut pretutindene multA pradà si am dat foc in toate locurile, numai smgurul oras a Aims crutat. De acolo s'au intors Tátarii prin Maramures, unde au fAcut iaräs mare prada, ce va rArnâneA neuitat la Unguri i as& ne-am intors i noi farä s fim urmariti de cineva. (restul mai ca nu se poate ceti, dar tot se poate intelege ea, Tátarii la intoarcerea lor au suferit mare infrangere). Pe partea despre apus : (1) Sub conducerea lui Iordachi Cantacuzino, cApitenia Magazonilor

(2)

s'a

intAmplat aceastá nenorocia soartä, pentruc& au intrat din Moldova in Ungaria in urma räutAtii unor generali ardeleni si mai ales a lui Stefan Srev (cealaltA parte a numelui nu se poate ceti) generalul de Sibiiu,, si a baronului Fidetig (ffirä indoealä Festedis) generalul de Brast si a lui Sanromoi (aici lipsesc unele slove) generalul de Bistrita, pentru care odinioar 5. vor da soma inaintea lui D-zeu si a judeckcii sale infricosate, pentruca ei din pricina poftei de a prAda si a dorintei de a ne supune ...(restul lipseste cu totul).

Acesta este pe roma.neste textul inscriptiei de pe stalpul din Varnä publicat de Hacquet, dar vom vedea, cä, fie din cauza cä inscriptia româneasc5, de pe stAlp a fost gresit cetit'a, sau gresit tradusä In nemteste, acest text nu este asà de exact ca textul romo,nesc descoperit de mine si care a fost copiat de pe stall) in anul 1802, adica% cu treisprezece ani mai tarziu decal 1-a aflat Hacquet. (1) Auf der letzten Seite gegen Kampaluilung befindet Bich folgendes :

Unter Anfiihrung des Iordak Kantakuzenus, Vortsteher der Magazonen, hat sich dieses ungliickliche Schicksal, weil er aus der Moldau in Ungarn eingedrungen, durch die Bosheit einiger siebenbiirgischer Generale, und zwar besonders des Stefan Srev (der tibrige Theil des Narnens ist unleserlich) Generals von Hermanstadt, und des Barons Fidetig (ohne zweifel Festedisch) General von Brast, und des Sanromoi (hier fehlen einige Buchstaben) Generals von Bistritz, ereignet, weswegen sie einst vor Gott und seinem schrecklichen Gericht werden Rechenschaft zu geben haben, weil sie wegen ihrer Raubgierde und dem Verlangen sich (?) uns zu unterwerfen . . . . (das iibrige fehlt ganzlich).

(2) Aceasta expresie nu are nici un Inteles pi este probabil o grepeal a. de tipar la Hacquet unde este tipgrit Vorsteher der Magazonen. Inscriptia romaneaecli de pe stalp glásuepte : Iordaki Kantakozino vel amis. Seamana deci c5. Hacquet a voit sa traduca boieria de vel comis cu cuvintele Vorsteher der Magazine (a magaziilor), macar a nici aceasta nu ar fi exact, dar cel putin ar aveà un inteles. Neubauer reproducand textul lui Hacquet 11 indreapta scriind Vorsteher der Magazinen pi in traduoerea ce o dá romaneste zice eforul magazdilor. Bendella II copiaz1 pe Hacquet intocmai, soriind si ci Vorsteher der Magazonen, iar G. Sion il preface ta cavantul : mazatilor,

www.dacoromanica.ro

1032

TEODOR V. STEFANELLI

Intamplarea care m'a ajutat s5, pot ajunge In posesiunea copiei române0i scoasä direct de pe stMpul din Varna a fost urniatoarea: Maria Moldovanu, despre care am spus mai tnainte ca a murit abia

1nainte de 7 ani in varstä de 95 de ani, era 9 femeie cu rare caMap suflete0i, cu o deosebith, agerime de minte, cu o experienta de aproape o sun', de ani i cu o memorie admirabilá. razand-o odata c cete0e in o carte veche scrisa de mânä qi intitulatá Moartea lui Avel, am staruit mult asupra acestei &Atli care cuprindea elegia privitoare la moartea lui Avel, ci atunci am aflat dela dansa urmätoarele : Cartea aceasta fusese proprietatea lui Fotachi Ciurea, barbat csarturar, proprietar al mai multor mocii In tinutul Falticenilor §i al unei päri Intregi din oracul Falticeni, care 0 In ziva de astsazi poartá numele mahalaua Clara Acest Fotachi Ciurea avea, multe carti romanecti, mai ales manuscripte, i m'acar ca era mult mai In varsta decal Panaite Moldovanu, era bun prieten cu acesta i i-a daruit manuscriptul Moartea lui Avel, spunandu-i totodatá ea la sfarcitul carpi se afla, copia inscriptiei de pe stalpul lui Racovita, ridicat In satul Vama, copie scoaa. de 1nsuc Fotachi Ciurea. Maria Moldovanu imi spuse c indemnat de aceastA inscriptie, sotul ei, Panaite, purta mult interes pentru acest monument 0 1-a Imprejmuit pe cheltueala sa cu zidul ce se vede i astazi. razancl Maria Moldovanu ca ma% intereseaza mult cartea ce o cetia, mi-a däruit-o mie, iar eu am descifrat copia scoas'a i scrisa de Fotachi Ciurea, care are urmätorul cuprins : Copie scoasa de pe stalpul lui Mihai Voda Racovita ce este la satul Vama in Bocovina, i lau pus cand au fost cu tatarii in tiara ungureasca de au pradat intru al treile domnie la : 7224.

Scosam Oast& copie pre cum sau putut canoaste slovele find stricate cele mai multe randuri i slove. 1802 mart 14.

Parte despre amiazazi. 1- Din mila lui dumnezau Mihai RacovitA Voevod f §i obladuitor a toata Moldova, la leat ,3cKA : a triea rand a domniei mele radicatam toata puternica imparatie tur6asca cu multami de oaste asupra nemtilor. si la treattore multa prada sau facut. limbl4nd prin Ora, Moldovii despre parte nem-

www.dacoromanica.ro

STALPUL LUI MIHAIU RACOV1TA VV. IN BUCOVINA.

1033

Olor poftindui si chemAndui o sam 6. din boerii Moldevii si din cii mai di cinste . . . din boeri . . . . lustul (I) Moldovii .

Dispre rásárit. Cu o sama, di nemti si moldoveni. munteni si unguri. slirbi. c6Ava adunatura. si asa Mit de veste niau lovit la 8caun(u) nostru in Iasi cu gaud ca sal eii cum au luat pe Voda atanile pe Niculai Mavrocordat Domnul Munteniei si cu dánsul scaunul Orli din Bucuresti si lau dus la Sb.bii iar noi in agiutor(ul) lui DumnezAu iam biruit si iam rasapit si asa movilA iam Piout din trupurile ler si minunat . cruci si cerdac atra, movith. am Mcut langa pricinuitor ii cei mai mari in protiva cetAtii unde au fost si asboiul in Iasi

Partea dispre miezul noptii. Acest stalp and am mersu pin muncii ce A. chiama. Mesteanis si pin muntile Suhardul, coborAndu-ne pin Cosna, Si asa am esit in Ora unguriasa intr'un sat anume Rogna si de acolo impreua cu Hanul si cu multame de Mari prädând si arzAnd Oa la cetatea BistritAi si am incungiurato de toate partile si sau dat numai cetate sAngur5, au rämas adia am slobozit tatarii in prad(A) treand de mäncat la ungureni de a face si sá intoarsä prin Maramores a pada Maramoresul at a si robi in sate care sa pomeni la ungureni si asa niam intors cu pace numai tatarii au avut . . afl Andu-sA

Partea dispre apus(u1) soarelui. Iordachi Cantacozino vel comis

...

(1) Acest cuvant trebue sa fl fost grevit cetit de Qiurea, aci nu are nici un sans In limbo, romineascA,

www.dacoromanica.ro

1034

TEODOR V. STEFANELLI

si adasta grabnicA robie sau &cut in pärnAntul tArii Moldovii si tarii unguresti sau facut din pricina GhenArarilor di Ardial anume Stefan Steinv.... (1) ghenarariul de SAbii si baron Tedeteg (2) ghenarariul de Braseu Santamoi... ghenArar de Bistrit care pentru aaasta sA de sam A. inainte lui DumnezAu la infricosat(u1) giudet a pentru multA lAcomie lor trimitAndui ca pe Wiwi in OA pentru dobAnda lor cu atAta robie . . . .

in Vama v. r. a. u. (3)

Cred ca, trebue sa admitem eä aceasta copie este cea mai veche copie rom&neascä ce s'a scos chndvb, de pe monumentul din Vamä, caci nu credem ca inainte de 1802 s'ar fi interesat vreun Roman de acest monument situat in creierii muntilor Moldovei si ca ar fi scos inscriptia de pe el ; cel putin pAna acuma o copie româneasa mai veche nu este cunoscut5, si nici nu este de presupus ca exista, cAnd stim

&A nici inscriptia de pe crucea dela Cerdacul lui Ferentz din Iasi nu este deplin cunoscutä, cu toate c'a a fost rádicatá de acelas domnitor si We& la ochii tuturor cArturarilor din Iasi, aducându-le aminte de o biruinta româneaseà asupra nävälitorilor straini. Dar inscriptia de pe monumentul din Varna', ne lannureste si rostul monumentului de Mg& Cetátuia din Iasi, chci pe partea despre ras'arit a stAlpului din Varna este povestitá nävälirea Nemtilor in Iasi si apoi se zice : iar noi in ajutorul lui D-zeu i-am

biruit si i-am rdsipit qi cW4 movild am fdcut din trupurile lor qi minunatd cruce si cerdac cdtre movild am fdcut leingcl pricinuitorii cei mai mari in potriva Cetelfii uncle au lost ql rdsboiul in Iaqi. Aceste cuvinte cuprind, precum vedem, istoricul crucii si al cerdacului ridicat de Mihaiu Racovith in Iasi, iar partea despre miezul noptii a inscriptiei ne spune cu ce ocazie s'a rädicat monumentul din Vamä. In anul 1887, am publicat intada data copia lui Fotachi Ciurea In numarul din 15 Noemvrie al Revistei politice din Suceava si copia a fost indata reproclusá de Liberalul din Iasi in numarul (1) Numele acestui general era. Steinville. (2) Acest general se ahem& Baron de Tige. (3) Nate (34 aceste litere indicau anul, dar au fost greqit cetite de Ciurea.

www.dacoromanica.ro

STALPUL LIU MIHATU RACOVITA VV. IN BUCOVINA.

1035

244 din Noemvrie 1887 si de aici luata, de Codrescu i publicata in Uricariul sau, torn. X, pag. 82. Dar In «Revista politica» s'au strecurat cateva greseli in text si cu aceste greseli inscriptia a intrat si in Uricariul lui Codrescu. Dand insa aici si facsimilul copiei lui Ciurea, usor se va putea, control& cum este a se ceti descifra, aceasta copie. Despre monurnentul din Vama a mai scris Teofil Bendel la in anul 1845, in cartea sa Bucovina im Königreiche Galizien (1), unde public& si o mica gravura a monumentului. A mai scris apoi Ernst Rudolf Naubauer In anul 1857(2); Dionis Olinescu (3), C. Romstorfer (4) care public& traducerea inscripiei In nemteste, facuta de mine dupa copia lui Ciurea ; G.

Sion In «Revista romana» (5) si In fine Dr. Eugen Kozak (6) care in publicatiunea sa, and textul inscriptiei, se razima precum ne-o spune atat pe autopsie cat i pe copia lui Ciurea, dar se deosebeste in unele mici amanunte de aceasta copie. Inscriptia ce o da Teofil Bendella In limba nemteasca (7) este copiata din cartea lui Hacquet cu toate erorile de acolo, Ma a public& insa intreg textul lui Hacquet. Ernst Rudolf Neubauer, fost profesor la liceul din Cernauti, marturiseste singur in publicatiunea sa (8) ca a redat textul inscriptiei dupa cartea lui Hacquet, dar el alatureaza i o traducere ro-

maneasca a textului nemtesc i pastrand de altfel toate erorile textului lui Hacquet, schimbh numai numele generalilor ardeleni, publicand in loc de Stefan Srev, Stefan Freo, in loc de Fedetig, Festetits, iar In loc de Vorsteher der Magazonen zice Vorsteher der Magazine §i in traducerea romaneasca eforul magazdilor. G. Sion da,ndu-ne si el in «Revista romana» (9) inscriptia de pe monumentul dirt Varna, cu toate Ca zice: iata ce se poate ceti (pe stalp) i te face astfel sa crezi ca, a cetit el singur aceasta inscriptie, copiaza numai fall a o spune traducerea roma(1) Die Bucovina ins KOnigreiche Galizien von Teal) Bendella, Seminarrektor, Wien 1845.

(2) Erklärencler Text zu Knapp's alustrirter Bucovina, verfasst von E, R. Neubauer, in das Romanische fibersetzt von Iohann Mitkiewicz, 1857. (3) In Vointa Nationa/d, 1886. (41 Mittheaunger der Centralcomnission, Wien 1893, pag. 117-118. (6) Revista Roman4, Bucuresti 1862, pag. 200-206. (6) Die Inschriften aus der Bukowina von Dr. Eugen Kozak. Wien 1903, pag. 180-183. (7) Vezi nota 8. (8) Vezi nota 9. (9) Vezi nota 12.

www.dacoromanica.ro

1036

TEODOR V. STEFANELLI

neascsa din publicatiunea lui Neubauer, dar nici pe aceasta nu o copiazá in Intregul ei, 1F i pe lAnga aceasta Inlocue§te cuvintele : Coloana cea de piatra, cu: Crucea aceasta de piatra, ca §i cand monumentul din Varna ar fi cruce §i nu o coloana sau sIâip, iar In loc de cuvintele eforul magazetilor ce se au& in traducerea publicat5. de Neubauer, Sion Intrebuinteaza cuvamtul mazettilor, eliminand cuvântul eforul.

Am väzut ca cuprinsul inscriptiei arátat de llacquet se deosebe§te In mai multe locuri de copia scoasa de Ciurea de pe stalp. Ca WA putem deci judeca, exactitatea acestor dou5. copii §i imprejurarea ori de se potrive§te cuprinsul inscriptiei de pe monument cu faptele istorice, vom trebui s5, ne improspatim intarnplärile ce 1-au determinat pe Mihaiu Racovit5, sä ridice monumentul din Varn5,

§i Crucea §i Cerdacul lui Ferentz in Ia§i. Aceasta ne-o spune, in dou5, hrisoave (1), Mihaiu Racovita insu§ §i apoi Nicolae Kiparissa In cronica sa despre intAmplarile din Moldova in a treia domnie a mi Mihaiu Racovit5. (2).

Prin unul din aceste douá hrisoave, dat in Ia§i la anul 7225 (1717), Mihaiu Racovitä iartä rnamástirii CetAluia toate &Udine ce

au fost panel' acurn, iar prin al doilea, dat in Ia§i la anul 7226 (1718) Decemvrie 30, confisca Domnul trei mo§ii ale lui Vasile Ceaurul care se sculase improtiva Domnului, §i una .din aceste mo§ii, adicA Spinoasa la tinutul 1-15x1Aului pe Bahluiu, o dárue§te lui Constantin Kostaki vel visternic pentru slujbele aduse Domnului cAnd cu näválirea Nemtilor in Ia§i. In hrisovul dintaiu din anul 7225 (1717) zice Mihaiu Racovitá ca:

«de vreme ce au miluit D-zeu de sau támplat intru acest anu la veletul 7225 Ghenar 1-iu de au trimis nemtii pe Ferenti cApitanul §i au venit cu nemti qi cu &Mane ca sa ne ea pre Noi precum au luat §i pre domnu muntenesc dela scaunul sau din Bucure§ti, pre domnia sa Nicolai Mavrocordat, §i neau lovit joi la opt ceasuri din zi, §i lovindune fara veste In curte, cu rásboiu apárAndune am mersu pAn5. la manastirea Cetatuea, §i In manastire incunjurândune neam bátut; §i tamplAndusä §i o sam'a de tatari.... au venit (1) v. Uricarul lui Teodor Codrescu, torn. IV. 1857. pag. 310-324. (2) v. Cronica lui Kiparissa in Arhiva Societ64ii §tiiMifice i literare din Iaqi. No. din anul 1889, pag. 85-103.

www.dacoromanica.ro

1

STALPUL LUI MIRAIU RACOVITA VV. IN BUCOVINA.

1037

si ei intru ajutoriu, si am esit si Noi din manastire si dand rAsbolu nemtilor... iam infrant, si o sama dintre dansii au cazut prinsi la rasboiu, iar o samA au perit la rAsboiu, cari trupurile acelor periti sau facut marina intru potnenirea vecinica deasupra trupurilor acelor periti in care movila este fi Ferenti capitanul iimpreuna cu alte trupuriD. Precum vedem, aici este vorba de monumentul din Iasi, adica de crucea si cerdacul ridicat acolo, despre care vorbeste si inscriptia de pe monumentul din Vama, iar Kiparissa in cronica sa ne povesteste despre moartea CApitanului Ferentz si despre monumentul

din Iasi urmatoarele : lar preainaltul Domn intorcandu-se dela luptl petrecii noaptea in mlnlstirea Cetltuia. A doua zi se cobori la Iasi si ajungAnd la curte chemá pe chpeteniile TAtarilor cum sl fie gata a doua zi sh, piece asupra Cethtii Neamtului. .i cerceth, despre capitanul Frenta si-1 gAsi in mhnile Tatarilor. DAnd atuncea 200 de lei il räscumplrá dela TAtari si-1 aduse inaintea sa. A tunci Domnul il intreba, zichnd : Ce cautai, Clpitane, si ai venit in tara noastr/ sl faci atAta stricAciune? Iar el raspunse : Venitam din porunca stApánului meu generalul, find insArcinat de dânsul sä te iau si iarás cu cinste domneascä si ca Domn sh, te duo la Brasov. Iar preainaltul Domn

mâniat se scull de pe scaunul slu si-1 luh de par dandu-i 5, 6 palme si indatl porunci ca sl-i taie capul, si 1-au scos afara din curte si i-au tliat capul. Atunci prea inaltul Domn porunci sa se adune trupurile Nemtilor ucisi intr'un singur loc si arunchndu-se peste ele parnant, s'a flcut movill mare, care movill se afll pe drumul Tarigradului, peste drum de locul unde s'a dat .rlsboiul si a rldicat acolo si un cerdac minunat cu o cruce de piatra si cu un epitaf pentru vecinica amintire a faptului.

Atlt din hrisovul lui Racovita cat si din cele povestite de Kiparissa, vedem ca copia lui Ciurea corespunde intocmai faptelor istorice si ca este mai exacta decat a lui Hacquet. Asa d. e. Ciurea copiazA exact: a triea rand a domniei, pe cand Hacquet zice : in al treile an al domniei, si mai departe copia lui Ciurea ne spune ca in Iasi a fost radicatA o minunata cruce si cerdac, pe child Hacquet vorbeste despre o minunata cruce si o fantana §. a. Dar mai avem o stire veche despre acest monument din Iasi si anume : o brosura de 47 de pagine, tipArita cu bun& sama in inthia jumatate a secolului XIX, cu Mere chirilice, fara indicatia locului, a anului si autorului, pe langa numitele douA hrisoave ale lui Mihaiu Racovit6, din anul 7225 i 7226, mai cuprinde si o scurta

www.dacoromanica.ro

1038

TEODOR V. STEFANELLI

descriere a acestui monument, fäcuta de anonimul colector, care dupa marturia lui Teodor Codrescu nu este altul decal Nicolae Istrati (1). Descrierea aceasta glasueqte astfel : AceastA movilA cunoscutA pAnA astAzi Iashnilor sub numire de cerdacul soseluitA de Domnul Scarlat Kalimah in prejma barierei Nicolina. PAnA mai dAunAzi se 'Astra, foisorul care ocoliA colosala cruce de piatrA rAdicath de Domnul RacovitA, acoperit de un pompos uranisc. In ziva de astAzi insA trecAtorul nu poate descoperi

lui Fren(i se aflA in capul ulitii Podul-lung

din toatA podoaba trecuta deal numai o slabl urrnA de ruini, afarA de sinrAsárit in mai multe 01.0 de ciocanul guratica cruce al cAreia scheletru se rAdicA pe vArful movilei intocmai ca fantoma lui Volney pe vandal ruinele Palmirei ... nAltimea ei este de 42 de urme, cioplitA din o stAncA intreagA si pe tuspatru pArtile litere sApate in caracter chirilian, care pe la mai multe locuri sunt sterse de puhoiul ploilor §i mai cu samA stricate.

Nicolae lstrati ne da apoi cuprinsul inscriptiei de pe cruce, dal a mai putut fi descifrat (2), §i apoi urmeaza: MAnAstirea Frurnoasa de sub poalele Cetatuii, spre recunostintA cAtrA Domnul RacovitA, care au inzestrat-o, dete locul pe care stA monumentul acest pretios in embatic de 30 lei pe an unui rachier grec; embaticarul nu numai ch, dArAmh foisorul intrebuintAnd pietrele la clAdirea pivnitei dela crAsma sa, dar inch deschise cuptoare de olArie, ca si cum dinadins ar fi insArcinat sil desrAdAcineze cu totul suvenirul acestei fapte, incht cuprinsul movilei astAzi este .mai pe din toate partite shpat si nenorocita cruce stA ascunsl in vasele olAresti, !Ana cAnd embaticarul va indeplini scopul ce are de a o preface in trepte la pivnita, sa.» (1) Aceastä brosurA este reprodusA in Uricariul lui Codrescu, torn. IV, iar 'f. Codrescu ne spune la pag. 343, cA autorul brosurii si colectorul documentelor cuprinse in ea este Nicolae Istrati si cA brosura a fost tipAria In Transilvania. Brosura este intitulata: Uncle docutnenle din Moldova. (2) WA cuprinsul inscriptiei dupg N. Istrati: lo Mihai Racovill Vvod, cu mila lui Dumnezeu Domn si stApAnitor tarei Moldavei, rAdicatam aceastA, sfAntA cruce Intru pomenirea lucrurilor ce s'a IntAmplat la a treia Domnie a Dornniei mele, la veletu 7224, Inceputau puternica ImpArAtie turceascA rAzboi Cu nemtii; iar la veletu 7225 trimisau nemtii, dela Ardeal pe un cApitan anume . . . . cu o samA de Mane sau luat pe Domnul muntenesc, anume Nicolai Mavrocordat din scaunul domnesc din targ din 13ucuresti . . . cu toatA casa lui si lau due In cetate In Sibiiu. Dupä cari domn Muntenesc pusau In gaud si pentru noi ea slue ea si au trimis pe un Franto cApitan Vetrocan, co sam6 de nemp si &Mane si cu multA adunAtur5. (urmarea find pe la mai multe locuri stirbA si ce au strAns de Moldoveni anevoie de deslegat nu s'a putut continua).

www.dacoromanica.ro

STALPIJL LVt MIRAIII RACOVITA Vtr. IN 11IICOVINA.

1039

Precum am vAzut, nici Mihaiu Racovitä In hrisoavele sale dom-

nest, nici Kiparissa In cronica sa, nu ne vorbese despre monumentul din VarnA, ci numai despre cel din Iasi. Numai din insai inscriptia de pe monumentul din VarnA aflArn ea si el a fost ridicat de Mihaiu Racovita. In urma expeditiunii intreprinse in Tara ungureascA ImpreunA cu TAtarii pa,n6, la Bistrita, cAci pe partea despre miazAnoapte a acestui monument glAsueste inscriptia: Acest

stdlp (1-am rddicat) cdnd am mers p(r)in muntii ce se chiamd Mestecani

i p(r)in muntile Suhardul pogorindu-ne p(r)in Coqna

q. m. d. Despre aceastä expeditie In Tara ungureascA ne vorheste Mihaiu RacovitA numai putin in hrisovul sAu dat in Iasi 7224 Decemvrie 30 (1), In care povesteste numai despre räsvrAtirea biv vel Stolnicului Vasile Ceaurul In contra sa i despre expeditia Nemtilor cAtanelor pAnA la Iasi. AdevArul este cA Mihaiu Racovitä a chpalat poruna dela Turci s sprijineascA rAscoala Ungurilor sub conducerea lui Rákoczy contra Nemtilor, ceeace se potrivià i cu dorul de rAsbunare al Domnului asupra lui Vasile* Ceaurul care se afla, In Tara ungureascA.

Cronicarul Kiparissa ne dá amAnunte pretioase despre aceastA expeditie, spunAndu-ne CA venind porunca dela Turci, Mihaiu Raco-

vitA a plecat spre Tara ungureascA in ziva de 1 August 1717, inpreunA cu sultanul Agiamet Gherei, cu Colgeac Aga si cu mai multi boieri intre caH si Iordachi Cantacuzin, avAnd o oaste de 3.700

de Moldoveni, 9.700 de Tatari si 300 de cazaci zaporojeni. AjungAnd la CAmpulung au tinut acolo sfat si au aflat cu cale sA randueascä plecarea de acolo astfel ca intaiu s inainteze pedestriniea Domnului ca sa deschiza cab i sA fie de ambele pArti ca pazd privighetoare, in urma pedestrimii sa vina Colgeac Aga cu oamenu sái i In urma lui Colgeac, Domnul cu ostile sale, iar Dom(1) In acest hrisov zice RacovitA:

IatA darA In a treia domnie a noastrA, miluindu-ne D-nezeu a veni in Ora noastri in Moldavia, Intru acelas an 7224 Inceputau rAsboiu Nemtii ou puternicii stApAnii nostri

cu Turcii si and D-zeu biruintA nemtilor asupra turcilor, si simetindu-se nemtii, au Inceput a esi din Ora ungureascl nemti i cAtane si aice In Orli la noi prildind i jAcuind la munte. Pe cari vfizAndu-i o samA de boieri i mazili de tail, Indat6 s'au urnplut de ginduri rele asupra Domniei noastre si asupra tArei, Intre care cel mai intAiu Incepatoriu i povatl acestui lucru fArA cale fostau Vasile Ceaurul, biv vel Stolnic, plAcAndu-i a-si face nume tAlhAresc, mersau singur In tam UngureascA de s'au Inchinat la GhenArariu de Brasov si 0-au luat num& de grof, cAt i pArnAntul tarii noastre 1-au inchinat nemtilor pan& In apa Siretului. . . . .

www.dacoromanica.ro

1040

ITODOR V. STEFANELLI

nului sä-i urmeze Agiamet Gherei cu Tatarii si 300 de Cazaci zaporojeni. Asa au plecat dela Campulung si urcand muntele Mestecanisul au trecut apa Bistritei si ajungand pe muntele Suhardul au Mout acolo intAiul popas. De acolo au trecut apa Tesna, care este hotarul munfilor Moldovei qi Ungariei si deoarece munfii erau inalfi qi nestrabeitufi qi locurile greu de umblat, au ramas pe munp, iar a doua zi eatre amiazAzi au sosit in Rodna, uncle au

Mout conac si au dat foc satului si au ars f i pcidurile. A doua zi au plecat dela Rodna spre cetatea Bistritei, arzand si pradand Tatarii toate satele pe unde treceau si au ajuns a treia zi dupa amiazazi la cetatea Bistritei, pe care au ars-o. Gaud insa sa dea navall- asupra fortäretei, Tatarii s'au retras sub cuvâ nt. ca. ei, nu clau naval& la cetäti, si au plecat pentru pracla prin Maramuras, iar Mihaiu Racovita, v52And aceasta si prinzand de veste ea armia irnperiala a invins si a luat Belgradul, s'a gräbit a se intoarce si el cu Colgeac si cu Tatarii acestuia si trecand prin Cosna au ajuns iaras la Câmpulung ft3 i de acolo au plecat la Iasi, dar Tatarii lui Agiamet Gherei, cari In Mararnuras au fost batuti de catanele nemtesti, intorcandu-se tot prin Câmpulung in Moldova au Mout impreuna cu Tatarii lui Colgeac Aga mull& prádaciune si robie in tara Moldovei. Aceste intampläri impreura cu multe alte amanunte privitoare la aceastà, expedipe ni le povesteste cronicarul. Kiparissa, dar in aceasta cr.onica el nu aminteste nimic despre monumentul din Varna, cum Mouse despre cel dela Cetatuia din Iasi. Mihaiu Racovita insa, plecand dela Campulung la Iasi, trebuià sa treaca prin Varna', sat la depärtare de 15 klm. de Câmpulung, care-i sta in cale. Este deci probabil ea atuncea a ales locul unde isi propuse sa ridice monumentul.

Daca comparsam acuma intamplarile povestite de Kiparissa cu cele descrise in inscriptia de pe monument si cu datele istorice povestite de alp cronicari, vedern ca ele se potrivesc intre olalta si ea prin urmare stalpul din Vam a. a fost ridicat in urma expeditiei lui Racovitä in Tara ungureasCa. Ar ramâneb, acuma sa, stabilim chnd a fost ridicat acest monument, cad in inscriptie, adicä cel putin in acea parte a ei care a putut fi descifrata la 1788-1789 de Hacquet si la 1820 de Fotachi Ciurea, nu aflam nici anul nici luna ridicárii monumentului si nici Kiparissa nici alti cronicari nu vorbesc despre aceasta,

www.dacoromanica.ro

STALPIIL LtTI MIIIAITI RACOVITA VV. IN ROCOVINA. .1e1..

1041

dar din cele ce cunoaqtem pada acuma u§or vom putea stabill qi aceasta.

Mihaiu Racovitä ne spune In inscriptia de pe monument In laturea despre miazazi ca. nAvAlirea Nemylor In Moldova s'a Intamplat 7224 (1716) in al treilea rand al domniei sale. In acest an au ajuns Nemtii pada la Caqin i la Cetatea Neamtului, iar in luna Ianuarie 1717, nAvAle§te cApitanul Ferentz cu catanele sale asupra Domnului In Ia§i (1). Abia, 8 luni dupa lovitura lui Ferentz a avut boo expeditia lui Mihaiu Racovita in Tara ungureascA, Cad Kiparissa ne poveste0e &a Domnul cApAtand porunca dela ImpArAtia turceasca, a plecat in ziva

de 1 August 1717 in Ungaria spre Bistrita vi cA in aceea luna s'a intors Inapoi la Ia§i, iar inscriptia de pe laturea de miazanoapte a monumentului glasue§te: acest stdlp (1-am ridicat) ceind

am mers prin muntii ce se chiamd Mestecdnis $ i prin mun-

tele Suhardul pogorindtp-ne prin Cosna. Va sä zica inonumentul a fost ridicat cand cu expeditia din luna August 1717, dar se intelege dela sine ca stalpul a putut fi ridicat abia dupA intoarcerea lui Mihaiu Racovita din Tara unguresca, deoarece inscriptia cuprinde §i rezultatur acestei expeditii i cuvintele: 0, asa

ne-am intors cu pace. DacA vom avea. deci in vedere cA pentru cioplitul stalpului §i al inscriptiei, precum i pentru apzarea lui a fost nevoie de vreo doua pan& la trei luni de zile, putem afirma, ea monumentul din Varna% a fost ridicat In toamna anului 1717. In trei ani se vor implini deci 200 de ani de cand exista acest monument §i fiindcA copia inscriptiei scoasa de Fotachi Ciurea la 1802 este unicul document romanesc care ne da §tire exacta despre cuprinsul inscriptiei, azi cu totul nedescifrabila, däruesc Academiei Romane aceastA copie Impreuna, cu manuscriptul Moartea lui Avel, la care este atarnata aceasta copie, §i tot odatA §i bropra lui Nicolae Istrati. Terminand a, avea, Inca de exprimat o cAlduroasA rugAminte atat

autoritatilor locale din Iasi cat i Comisiunii monumentelor istorice din BucureVi, al cArei preqedinte este d-1 Dr. C. !strati, gi anume ru(1) Mihaiu Racovita ne spune in hrisovul sau din anul 1717, ert Ferentz a navalit asupra

sa In Iasi la velet. 7'225, Ghenar 1-tai Joi la 8 eeasuri din zi, iar Kiparissa (pag. 87) ziee ert Ferentz a navalit In Iasi In ziva de 10 Ianuarie la ceasul al 8-lea din zi, and Domnul se odihnià dupa masa. 66

www.dacoromanica.ro

1042

TEODOR V. STEFANELLI

garnintea ca si monumentul de langa Cetatuia din Iasi, ridicat de acelas Domnitor, sa, fie conservat, scutit si ingrijit, cel putin asa ca monumentul din Varna, in Bucovina. Insemnare. Intaia gravura din aceastä brosura ne iniltifeazi vederea stalpului lui Mihaiu Racovit'a cu imprejurimile lui, fotografiatá la fats locului de d4 Sahlean, invä-

tator in Vama. Gravura a doua ne arati partea despre räs5rit a stálpului cu inscriptia lui Panaite Moldovanu, fotografiaa la fata locului de d-1 Pascaniuc, fotograf in Càmpul lung si Dorna. Cele lake douA gravuri sunt facsimilul copiei scoase de pe stain de Fotachi Ciurea.

www.dacoromanica.ro

T. V. Stefanelli, Stálpul lui Mihaiu Racovitd Vv. in Bucovina.

I.

-

bus tele A. R Tom. XXXV

Alma.. Seq. Istorioe.

www.dacoromanica.ro

T. V. Stefanelli, Stalpul lui Mihaiu Racovitii Vv. in Bucovina. r.".1"

;

41.1

'

° ,3

r

. c

e3

iii

.

-.

.

PA .1

T

la ;

,, 0.

''''

,'' 1

,

i-

'..

.° ..

...,

,::

..

,

.

9

W

,.

u

.

-.--- 4

11 -"f-

4.. 1.,

I

..: .;

.

31

..'

.....

..',,,.! . ,_

;;;;-

.

".

i

4

1

1

!..;

,,

4

-2 M

rv

r

,

Anakle 4. 4. Ton , XXXVI.

Memoriile Sect. Istorige.

www.dacoromanica.ro

.4

T. V. Slefanelli, Ski lpul lii Mihaiu Racovitti Vv. in Bucovina.

, ,:). e2.,

,...2

;

cart4.--4,/

,

ti...4k. "ito uo 8 . u.A..,

/(,4A'

A./ du-4,y

i:-)

....., v,

(....4-0 ,te-f

CA...)4

a, Ic:. ./ .-

71,, -

*47' Sit

?a,

Q-,z4kerr7

rt

. 4.",'7 t..

/7

. a 4,-14

de.:

Las s

0

,

..,01

.

!'..t.:,..,,.

. - -.

0.4A/

1.?

- AL-,

(7".

)../ Dies. ea-, -- an/ -fa- ,/...,

If,

241;c7.44

41"/,,

',. t.../

y

L/C'

p.

a-4-

994.4

(2-1.

-czia

eYfrT 11^

0,44,_ ki(41A

ea

,

a'

.C14' -2z2,/ .

Au'

a 1" ota.

112-e...

At/ ;44.4

j ,

;47

_

.

.1""z" '..

-- 040 a-.

/'

k

ca$1. t. "to

e

kr,:v Z & StA- A:k

,

eg, f

-

`-';,----,---=-,

,

742-

(.....A; vs.,,,Aj,.

47.:Vceic )

kl 06-1

Gto)::641 t.

A,

.

1St

Al

./41,7`,

eft,

s

' ,.

i, .gi 161. h l: It94f.."4, , -,

l'ii; )V AO, el 01 I.:, ., EP '47k ..,

ia")..--g ve5111./ V/ C-s.... ,0

on

e.

6)094 -41,,,.v. c`:.-

,te; ...

.

I

e-

.;

'..,

,1;434

I

I

i 40 Ch 24,

4 ,,,ez, ¢.."

I.J5.v. VC .A...47 ,.._

oto fr

Ya.->

4,. ,

49_,..., a, 47 WI/ IL '

x6 A7s:ir-J /de 0./ *14.1,1y1 2, 1P(1:;"

L

i

ote.,

bd

/2,,/

,..;,,,

ii,4 424,e

," Y ,riv6,7 1.4

C.,

444 1217A

70,

,

owf

, ,

e...,

fristri

6,

,4,A.

/

.

6

:

A;i

,

721- s

:

"-., rt..- 059, (4-4 1:0-0

7t7o- 14-1/d-e

(i',,,

6A, tx-e)0

oa,d6ic

rge,..

l'Ar'

: 421 ,

/7,

tfia- 1.4.0 a

.1

,

4. r accaP

, l'

.._2,.,

0 I,,

,------;D, , .4:1---AA/ Ilvel;',..5....',

,2

i

.....

.

1-41-

a, 1

titIff/g/ i?"*". , (4.1...-(3". AL-, 1'4 tt., 4^."'1 4,i(Lik)- .,vo. tai e A -at., c"S, 0. .f ,14:2-A- 42a--r54A.' ot 2 , '" 4

,-

,,..

IL,-

hi

'71 ,4

Analele A. R.Toin. XXXVI.Memoriile Seq. Istorice.

www.dacoromanica.ro

4

T. V. Stefanelli, Stalpul lui Mihaiu Racovifei Vv. in Bucovina.

IV.

, , ^

r

9

.

, .4: fr-/

;;(--"L-4.:P.',i ";-",

117 $.

ety

,. .- abi

t,:flia 7 4 L.%

A. e-

/fry, -

7 74

....,,,f, 'Xi ,i,

I

al

..)....,Aas,

y.

I ...c..., -..., 41r.a.

a

-

e-"" -722/4

, ,,,,.:L$

'd4-$'

.

,..,, ,..1..,

y

,(

i4

a2pA 941..., 4( ?Ati'" 127-4

a .4

liya6

ar.,1

et-1

r "Pza

65

,

kt

6kfa'2'4`

0 -.r°,-.7

g

4-P

rt4;3 14.4iict io

,f1:6A/3.

eteL

-2 dtc-' -- ) az?"

AA

/41 X 14,

,

, .11;1L

("k

-1,1;(4,..3.srl:

Ay' A 41 ara.-; I'

01,1

e$1,'

6

'

-

et 4

-trio; .v

'

r"

/4)-/

4 s- ' ,:" ..e.,iL .... 0. rg...- -k....,

L; '

/

I

ir.a4

ii.J

1/4^4

f

I: i g X I e f 1, 01.

t4,9 4:,

7

trta,,

pea'? 14, S

4

al:14 iZt

/V

P,

"azt

Oil 4, f

.

,

e.;- a A.*" :.5 7 4_,A1, 4,

Z?Z4

&i

tvi ,a Laza rze-4.7,

cn,

CS-CI

,y

,

17-b LA's'

4 ,"1,

-

%

"Zil-ao A.

h

1-Lrart uock

0J

6A,--

,6 q 6,4

5.1

far

ai

427,,

. ,....9... ; / 1file, Xi *4. 4*,

-....,

,

,4

rgo

ta

Prvc,20

N

Y 4.,

- ''''' l'''''

4frl

4/' 4(41-

41.1J

Az

t

.

3-

3--

,

51

.

N.

.

Analele A. R.Tom. XXXV1.Memoriile Sect. Istorice.

www.dacoromanica.ro

VENETIA IN MAREA NEAGRA I.

DOBROTICI. DE

N. IORGA Mombm al ileademiei Romano.

qedinfa dela 14 Martie 1914.

In mai multe randuri am vorbit despre interesanta perso-

nalitate a lui Dobrotici, aventurier, condottier oriental, in epoca marilor companii, pretutindeni, in Apusul francez, in Moreia Navarezilor i aiurea. Guvernator bizantin si rudit a factorilor deter-

niinanti in .Constantinopol, aliat, prin alte legaturi de familie, al Imparatului insu, Joan al V-lea Paleologui, i despot» prin aceasta alianta, el ajunge, in sfarsit, stapanitor pe seama sa In vechea provincie roman& de Rasarit a Marii Negre, care dela dansul 0-a luat, in pronuntarea turceasca, acel nume de Dobrogea (----Dobrogy-I11), pe care-1 poarta i pana astazi, cand mai toata a ajuns, prin vicisitudinile timpului, in stapanire romaneasca. Care era lumea careia in adevar ii apartinea el? Pentru Jireliek, el e un print bulgar, ca i isman din Tarnova, ca i Strasimir din Vidin, fratele aceluia, cu care insa n'avea nimic a face, nici ca sange si lubrul trebue sa se Insemne nici ca legdturd familiara, fiind cu totul strain de seminfia Tarului Alexandru,

tatM celor doi principi cari stapaniau pamantul bulgaresc In clipa cand vechiul Stat al lui Ionita se prabusi inaintea cuceririi turcesti. Locul sail de obarsie chiar nu e cuprins in hotarele Taratului tarnovean : 11 vedem plecand ca s. ajute cauza legitimist& bizantina, a Paleologului, de sub steagurile unui Dirccatxag i acest Balica-- cu nume curat romanesc,

Tfe, TO5 KapeCONd 4XCOV,

care se intalneste si la un cunoscut boier dela inceputul veacului al XVII-lea, ruda a M'avilestilor i intaiu ctitor al manasiirii Frumoasa de langa Iasi, la Inceput amanastirea lui BalicaD, 10 Anatele A. R. 2bm. XXXVI. Memoriils Seel. Istorice.

www.dacoromanica.ro

66

N. IORGA

1044

avea asezarea la Cavarna. Cavarna insa (zis

i Kap&ovaig) era, ca

si localithtile Provata (lIpo6daoK) (veche episcopie), Emona ("Ep.p.ov), Galata (K&AaOccg), Petrin (newly) i Chicevo (1i4c6ogl, in ascultare

de Mitropolia Varnei, care fu unith, la o data pe care o vom fixa pe urma, cu Mitropolia, dela Sud, a Mesembriei i Anhialului (1). Inainte de aceasta reunire Cavarna (Kap6covai) era atat de legata de Varna, stand in fruntea micilor castele vecine, incat la 1325 o hotarire patriarhala numeste pe arhiereul Metodie : «Mitropolit de Varna i Carbona» (2). Fara nici o legatura, cum credea Miklosich,

cu Carnabad, fundatie turceasca mai tarzie, e lidpva6a, din lista, de pe la 1360, a posesiunilor Patriarhului de Constantinopol pe langa Marea Neagra; c e vorba de Cavarna, o arata toata vecinatatea in aceeas lista : Caliacra (licatáypcx), deasupra Varnei, KpavkEcrene, rspavca, «Chilia sau Licostomul», i, in sfarsit, Silistra, unde, de un timp, nu mai era un ierarh (3). Kalliakra, Kdcpvoz,6; EkreneKpav6a, papcivta si Silistra (Tp(atpecc) apar i in actul, din 24 lulie

1370, prin care aceste porturi bizantine sunt incredintate Mitropolitului Varnei,(4). Intru cat e o legatura intre aceasta K4icc6o: pi

Ktips8r1kaildi xtvpa dintr'o diploma a lui Joan Asen, care inseamná

drumul dela Preslav, langa acelas mal pontic, i prin «tara» pomeTata, n'o putem afirma, cum o facea Miklosich, adaogind asemanari

fantastice cu alte nume din epoca otomana (5). E vorba deci de un vechiu teritoriu, care, la sfarsitul veacului al XIII-lea, and se ridica, Tarul Constantin Tih, formeaza un apanaj special, lin legetturet cu Bizantul, de care totdeauna a ateirnat bisericeqte, pentru principele Mytzes, Smilte, i pentru fiul lui (6). Si, in sfirsit, chiar numele lui Dobrotici nu se mai intampina la Bulgari, din orice vreme. In schimb el apare,.cu o suma de derivate,

pe cari le citam in alta parte (7), la Romani, i putem adaugi ca un Dobrota, Seirb, apare la 1351 in regiunea de Mita Cattaro (8).

Inca din 1346, 'and regenta Ana, mama lui loan al V-lea,

(1) Miklosich i Muller, Acta Patriarchatus, I, p. 502, No. ccxutv.

(2) Ibid., p. 135, No. nr. (3) Ibid., I, p. 75, No. Lu, ii, i In vol. XIV din colectia Hurmuzaki, p. 1, No. I. (4) Miklosich 1 i Muller, o. c., I, p. 528, No. craxu. (5) Ibid., IT, p. 595. CL Miklosich,. Monumenta Serbica, p. 3, No. vu : a1turi e tizrrkii 'cork (Ecrene) i swpSsch-qs.

(6) Ibid.; Iorga, Byzantine Empire, pp. 186-7, dup6 Pachymeres. (7) Aceste Anale" pe 1912, P. 148. (8) Miklosich, 1, c., p. 151.

www.dacoromanica.ro

soh-

VENETIA IN MAREA NEAGRX, I.

1045

vedea c6, «numai Constantinopolea i-a mai ramas», de pe urma uzurpatiei Cantacuzinului, Balica din Cavarna trimetea in ajutorul cauzei legitimiste pe Teodor i pe fratele stiu Dobrotici (TopitpoT('ccc), cu o mie de osta0 ale00 (kVoug crycaufrcag 6vrovtoc ircabccou;), In calitate de aliati, «ma& csup.p.axi.ocv n. Dar la 1346, 16 ani duprt bi-

ruinta bulgareasca dela Velbujd-Chiustendil, Alexandru domnia in Tarnova, el era In. culmea puterii sale, WA, Turci Inainte, cum i s'a intamplat peste zece ani, i totu malul Mdrii nu-i aparfine& Cavarna era, in adevdr, numai reqedinfa lui Balica : altfel de unde ar fi scos el cei o mie de ostaqi aleqi, de cari e vorba in textul unui om a§a de bine informat, cum era Cantacuzino el insu§? (1). Cei doi frati merg de-a lungul MArii i ca§tiga pentru ImpArrtteasa cetalile de acolo, a Cu gand de a savar0 ceva mare)) (or, xccr& .the xcc-c2c T6y II6vrov nccpccOa)ccoo(oue 7E62ece, SuOvree kcetoccv thcoatilvat &coOkie xoct at 6ccoa, npookopetv (i)attoocv yocp cct'ycoiye.-cc plycc xcc-copOthaecv). "Ce valoare aveau ace§ti oameni o arat a. cinstea mare, 7toXA- siiyivetcc xccl, TI[14 pe care li-o face Ana, dand lui Dobrotici de sotie pe

fata atotputernicului ei sfetnic, hotarItor in toate, Apokaukos. Ca Roger de Flor, Catalanul, pe vremuri, tanarul condottiere e fAcut generalisim bizantin, =Fall* Vg Twpatcov crcpccude (2), dOndu-i

trupele ei pe langd ale lui erijv

're

obse(ccv gkov xcd Tip Tcorden)

In fat6,, cand atacä Selimbria deci celelalte oraqe i se supuiese protostratorul lui Cantacuzino, al carui nume, de seserd Ocexpac*, nu e nici grec, nici, slay, ci FArcap al Romanilor,

cum se §tie, din maghiarul farkas, lup. Biruinta e a acestuia, pe cate-1 ajut

i

ora§enii : Dobrotici, necunosand aceste lócuri

v Taw kopEctiv), Ii Mgase càlãrii deci e vorba de calAri, dupA moda tatAreasch, pe cari nu-i aveau Bulgarii i nii i-au avut (&cBpo

nici in timpul de glorie al Asenizilor, and intrebuintau pe Cumanii din a stanga Dunirii, prin vii, ca la Chircliilise, in 1912, Turcii. Multi cad, multi sunt prin0 §i. du0 In lanturi la Orzile dumane ; putini scap6, cu fuga (3). PrinOlor far& Insemnatate Ii se (IA drumul, apoi Dobrotici insu scapA cu greu, «ru§inatn. Dar invinsul ramane la Bizant, in loc de frunte, pe langa socrul sAu

i pe MITA familia imperial6, pe care o apArä, lAsand ca

(1) Ed. Bonn, II, p. 684.

(2).4W., pp. 584-6. (3) Virgula e ràu push.; trebue : icilwaccv Lik noUoi, bAi.fon btabpavat 8uv7iOivuov.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

1046

Teodor sa se intoarca acaset (Elg dv otxa(co), cu trupele ramase,

cari, deci, nu puteau fi finute necontenit, ca o bandd feird locuinfd statornicei, In serviciul imperial. Dar prin nimic nu se vede ca ora§ele dela Marea Neagra, Midia, Mesembria, Anhial, Provata, Varna, ar fi ramas ale lui Cantacuzino, care pomene§te in memoriile lui numai ce se petrece la Selimbria si

nici ca ora§e bizantine, carmuite de Constantinopolitani, nu

apar ele, la dansul oH la celalalt cronicar, din partida Paleologului, Nichifor Gregoras. La 1347 Cantacuzino recunoa§te insu§ ca. anici dupa impacarea lmparatilor», Dobrotici n'a voit sa cedeze macar Midia lui Cantacuzino, care era acum socrul lui Joan al V-lea, ci,

strangand in jurul lui o ceata mare de talhari, prada ora§ele

vecine §i stria, nu putine» @AA& xdpcc Xip-cpcxiiv TcoLViv nepl. cci.itbv ciOpoicsocc, Tac; nepto(xoug naetg alit:Cato /MI iltCbtou oUx air). Canta-

cuzino nu mai vrea sa treaca aceasta cu vederea. 0 mare o§tire se aduna, i o floth, cu Phakeolatos protostratorul, lucreaza pe Mare;

Imparatul insu§ are comanda, i Joan al V-lea 11 intovara§e§te. Dar Dobrotici prime§te ofertele Bizantinilor i iese din Midia fara lupta. Pentru aceastd jertfd insd, el pdstreazd restul : eImparatul 1-a Invrednicit de cuvenita buntvoin i ingrijire (sau beneficiu, feudd) §i 1-a cuprins in randul celor mai vestiti Romei (6v 6cccraek stlyeveiccg 're xcd TC povdocg '4;(cous -c)I; 7cpocrrixciucrrig, xcd Tag ic-

ptpoç atrrxccras& Tcop.c(cov) (1). Anhialul i Mesembria erau, in oHce caz, ale Paleologului In 1357, Iunie, cand Mitropolitul de acolo, Antonie, cerü pentru el, dupa vechea datina, castelele Kozeakon §i Einmona, langa Mesembria (7cepl.

Via%)

.Alsoyip.6pCav), eFiind subt stapanirea prea-fericitului Despot

Dobrotici» (Ficc in Om:, vi)v Seartotelccv TeXotiot Tor) EUTuxecrccrccou Searc6-cou

toij Topcpot(tCoc) (2), §i numai de aceeapretindea Grecul ele se tin de Varna biserice§te. Mitropolitul Varnei fu silit deci sa le cedeze lui Antonie. Peste putin, cand apar Thrcii lui Soliman, fiul lui Urcan, contra caruia venise varul Anei, Amedeu de Savoia, in 1366, §i. Bulgarii lui Alexandru ocupa Mesembria, Anchial, Emona, Provato. loan Paleologul nu-i putu scoate in 1362 (3). De aceea, dupa izgOnirea paganilor din Galipoli, trupele contelui ataca aceste ora§e. Dar (1) Ibid., pp. 62-3. (2) Miklosich i Muller, I, pp. 367-9, No. CLXVI.

(3) Cf. forge, Philippe de Mezières, p. 363, si notita din Convorbiri literare, XXXV, p. 576 (dup6, Bollati di Saint Pierre, Spedizione in Oriente di Amadeo VI, Turin 1901).

www.dacoromanica.ro

VENETIA IN MAREA NEAGRX, I.

1047

ele merg si pand la Varna, pe care o asediaza. S'ar lute lege atunci cArei hnpulsiuni Ii urmase Tarul când pornise expeditia sa cuceritoare: impulsiunii lui Dobrotici. Sau, altfel, trebue si se admitá

o intelegere intre Bizantini si Bulgarii din Thrnova pentru a desfiinta, acest nou Stat, ce pArea ct voeste sa, le iea locul, amthdurora, la Marea NeagrA. i, dupa, impacarea lui cu Bizantinii,

se pastreaza apoi de Bulgari ceeace se smulsese dela clansul. AceastA din urma ipotezA se si adevereste : In toamna anului

1366, contele Amedeu trimete un sol al sau la Dobrotici, pe

care-1 intituleaza, cu titlul sAu bizantin

deci privindu-1 ca pe

un vasal al lui Joan al V-lea, ca pe un aliat al cruciatei libera-

toare,«Desbrodicza (ceteste: Dobrodicza----) despotus». La 11 No-

emvrie ii primeste plata Grecul care dusese dotch- scrisori chtre acelas «Desbrodice despoto». Indati, la 29, un alt sol 11 cauta 44?, noua sa resedinta, dupa ce Varna ii fusese luata, 'in Kalliakra, localitate asezata putin mai sus decdt marele port bulgaresc. E capitala pe care o va 'Astra: Schiltberger, cAlatorul bavarez, care, prins la Nicopol, in 1396, a cercetat aceste locuri, stie a «Bulgaria dela Marea Neagra» are ca loc de apetenie aceasta aKallacerka» (1).

Dupa sosirea unui escutifferus» al lui Dobrotici, care e intitulat aici : «dictus Domburdicz», se hothrAste trimeterea la Kalliakra a unui om al contelui, care sa astepte acolo pe Imparatul bizantin. Se stie ce rost are aceasta asteptare. Joan mersese, in ceasul grijilor celor mai grele, la Buda ca s6, ceara ajutor dela Ludovic, puternicul rege al Ungariei. La intoarcere II opriser6 de a merge mai departe Bulgarii lui iman. Explicatia am mai dat-o : era rds-

punsul Tarului la ocuparea Vidinului de ceitre Unguri. Urma atacul pe care contele-1 indrepta impotriva Mesembriei, Anhialului,

Emonei, cetegii Provata. El athca si Varna, dar n'o puth

Impkratul cercA, dupri, o lungA petrecere (Septemvrie-Noemvrie

1366) In Vidinul ocupat de Unguri, comandati de un Ban, sci se

intoarca pe aiurea, prin tara prietena poate pe la noi, el se indrepta spre KaWakra, unde trebuia sa-i cad de grija Dobrotici (2). Dar poate cit pacea facutit cu iman ii deschise apoi ("1

(1) Schiltberger, Reisen ed. W. Langmantel, p. 52. CL Laonikos Chalkokondylas, p. 36 Tog Egaivou itccei)ta Aoepotixso4 To6 Muccoii xthpa). CL Iorga, Chilia i Cetatea-Alb6, p. 51. (2) Cf.

articolul rneu Lupta pentru stapdnirea Vidinului In Convorbiri literare,

XXXIV, p. 970 si urm., cu Geschichte des osmanischen Reiches, I, p. 222, uncle am admis

IntAiu supkarea, fireasch, a lui Sisman pentru asezarea Ungurilor In Vidin ; apoi p. 226 si urm. Dar «Aquilo, se afl Bulgarten, p. 525.

i pentru Anhial In portulane; JireCek, Ftiirstentum

www.dacoromanica.ro

1048

N. IORGA

calea cea mare a Varnei. Inca de atunci se pare ca, stdpcinirea lui Dobrotici ajwnsese pcind la Chilia, care se iveste in socotelile expeditiei lui Amedeu cu numele de a castrum Aquile», evident nu Aidos (Aetos), care se gäseste in interior, cu totul departe de centrul stapanirii Despotului, i nici Anchial, numit, macar de obiceiu, Lassillo (l'Assillo) si care, pe langa aceasta, era al Bulgarilor din Tarnova, dela cari fusese i cucerit de cruciati. Aici Dobrotici opreste pe un Anton Visconti, din Milan, pen-

tru vreo vinovatie de prada sau varsare de sange, pe care n'o cunoastem: dar contele trimete la dansul ca sa-si scape ostasul, pentru aceasta acalareste armat» acolo Gulielm de Granson,

altul din luptatorii apuseni (1). Nu stim, un timp, ce s'a petrecut cu Dobrotici: Mint sigur acum ct acel eZaiykoch n pomenit intr'o scrisoare ungureasca de spion, in 1367 (2), e Vlaicu insus, care, pentru 180.000 de florini, se indatoria fat& de Joan al V-lea a lua dela Unguri Vidinul i a-I da lui Sisman numit din greseala : «Alexandru de Tarnova», pentru ca acesta sri. restitue Grecilor a cetatile dela Mare», Varna, oNezembilr», care e Mesembria, i «Thoethun», care trebue sa fie Anhial, cetit eine stie cum in vestea spionului (3). Cuceririle turcesti caH dadura Tracia lui Murad I, oprira insa desvoltarea oricaror planuri de schimb sau recuperare.

Peste putin izbucneste insa lupta intre Venetia si Genova in apele Marilor rasaritene. Ea e o reinnoire a imprejurarilor rasboinice ce intovarasira inlocuirea, cand Grecii fur& restabiliti in Constantinopol, cu ajutor genovez, vechii dominatii venetiene, castigata la intemeiarea Imperiului latin, cu jumatate de veac in

urmä, prin dominatia, in Pera, ca i pe *muffle pontice, a folosltorilor aliati bizantini. Dupa o intaie infrangere, Venetia trebul sa vada cu resemnare cum Ghelfii genovezi ai lui Carlo Grimaldi

se ieau la harp, in fata Perei, la Tana, la aPesce» langa acest port dela gura Donului, la Sinope, cu fratii lor ghibelini §i cu aliatii acestora turci. Si mai departe Pera noilor stapani primi (1) BoHati di Saint-Pierre, 1. c., pp. 99, 119, 183. (2) Törtateltni Tar, 1898, p. 363, No. vm. (3) Cf. cLupta pentru stlipanirea Vidinulai,, p. 974.

www.dacoromanica.ro

VENETIA IN MAREA NEAGRX, I.

1049

din Marea Neagra transporturile obisnuite de peste sarat, dar qi,

de grdu, despre care stim, pin cazuri urmatoare, cd el era incdrcat la gurile Dundrii, venind prin urmare, nu dela Rusi ori dela Tatari, ci dela cei dintdi supusi ai Domnilor nostri.

La 1328 Giustiniano sechestra aceste transporturi si-si 1ui o mare despagubire, ca pedeapsa pentru pradaciunile piratilor genovezi din colonii. Andronic cel Tanar se hotari peste putin contra uzurpatorilor latini, carora le relua usor Chios si FoceiaNona. Dar domnul genovez al Foceii-Vechi ocupa, cu prilejul unei cruciate a Francilor din Orient, Lesbos. Dupa o ciocnire cu Perotii, Andronic Ii recApata insula i .se impuse ca suzeran al Foceii. 0 noun^ cruciata restitul ins& lui Martin Zaccaria insula Chios si ambele Focei. Imprejurarile provocate de lupta dintre succesorul lui Andronic, Joan al V-lea, i Cantactizino facura insa din Genovezi din nou sprijinul Imperiului: Francisc Gattilusio se va aseza, ca despot bizantin, in Lesbos (1), i Foceia singuM se intoarse la Imperiu in 1348. Venetia cerca sa-si pastreze macar Marea Neagra, unde Inca dela 1280 Genova avea marea colonie a Caffei, i amiralul Marco Ruzzini birul la Alcastri, oprind corabiile dusmane ce mergeau in aceasta directie ; dar Negroponte fu in schimb pradat de colonii genovezi. La 1351, unita cu Aragonia, Venetia ataca Pera insas, pe care era s'o cucereasca intr'o noapte, prin surprindere. Cantacuzino dadea tot sprijinul; inainte si mai ales dupa aceasta

Negroponte fu asediat in zadar. Dar, la 15 Fevruarie 1352, in portul Pera se dadh marea lupta navala, in care Venetienii si Catalanii fura pusi pe fuga, i Imparatul silit la o pace rusinoasa. La Alghero, in apele Sardiniei, Genovezii fura, la randul lor, sdrobiti,

in anul urmator. Paganino Doria plati in sfarsit, la 1354, prin infrangerea Venetienilor la Zonchio sau Navarinul-Vechiu. Indata Venetienii Mcura un imprumut Paleologului gonit, luand ca zalog insula Tenedos. Francisc GattiluSio fu insa acela care, pentru Lesbos, la care adaugl apoi si Enos, si casatoria cu sora Impara-

tului, Maria, restabill pe Joan al V-lea in Capitala sa. Totus armistitiile cu Venetia se innoiau regulat, dupa datina. Dar dusmania cu Genova ramase : un act pe care-1 analizam aiurea, arata cum

pe la 1360 se luptau cele douil Puteri maritime italiene pentru dreptul de a ridica grdul la Dundrea-de-Jos, unde, acum, std(1) Heyd, Histoire du commerce du Levant, I, p. 481 §i urm.

www.dacoromanica.ro

1050

N. IORGA

panul era, cum am spus, Dobrotici. Inca dela 1332, Tana yenetiana statea 'in fate( Caffei. La 1375, dup& alAtoria in Apus a Paleologului, el cedA,'pentru 9.000 de galbeni, Venetienilor, cu cari InsA nici la 24 Iu lie nu incheiase obisnuita treva (1), condominiul la Tenedos. Genovezii rasturnarA, deci pe Imparat. Un fiu al acestuia, Andronic, care se intelesese, ca i fiul lui Murad Sultanul, Sane, pentru a incera o uzurpatie i fusese, ca i tovarAsul siu turc, orbit ca pedeapsit, aduna, ajutoare osmane i sttrbesti, din bandele ce umblau prin Balcani dup6, sfarAmarea monarhiei lui Dusan, i, la 12 August 1376,

inchiand pe tatA i pe fratele Manuil, el se proclamA ImpArat.

Genovezii din Pera, cari-1 ajutaserA, din rasputeri, primira acuma

ei insula Tenedos, pentru ca pe urma, and Manuil izbuti, la 1-iu Tulle 1379, sa aseze din nou in Domnie pe Joan al V-lea, exiland in apanagiul din Salonic pe Andronic, Venetia sA-si recapete zhlogul de odinioara, (2). Aceasta InsemnA: ins& urmarea

crancenA a rAsboiului, care, pentru aceasta posesiune dela gura Dardanelelor, ca i pentru uzurparea genovez& dela Famagusta Ciprului, se deschisese din nou intre cele doua Republice.

Dobrotici puteit sit aiba, numai o singura atitudine. 0 hotarire a Senatului venetian, de mult citatA de Hopf, in Griechenland, dar cu indicatia gresita, dovedeste c6, o fiicii a lui si a sotiei bizantine luase in asatorie pe Mihail, unul din fill mai tineri ai lui Joan Paleologul. LeOtura fu stabilith, de sigur Incit de prin 1366, putin inainte sau putin dupa, aparitia lui Amedeu al VI-lea pe coastele Maxii Negre, ca o asigurare sau ca o rAsplatA, fat& de cel mai folositor dintre potentatii din aceasta, regiune. Despotul pontic era set sprijine deci pe impardtescul sau cuscru, impotriva uzurpatorului, si era scr stea deci de partea Vene(iei, ca aliata a acestuia. Daa luptele s'ar fi dat in Orient, dup& ce Marco Giustiniano ocupa Tenedos, in loc sA se urmeze in Marea Adriatia, pe coasta Dalmatiei, pana la intalnirile hotaritoare din fata lagunelor, la (1) La 24 Iulie se poruncia, ambasadorului s6.-i faca o ultima somatie i apoi sä piece XXXV, fol. 40 V0). In Main se permisese a se scoate 4vina Romanie que aunt in magna quantitate in Venecia et possent devastari* (ibid., fol. fol. 22; cf. fol. 27, 69). (2) Iorga, Geschichte des osmanichen Beiches, I, pp. 252-4.

www.dacoromanica.ro

VENETIA IN MAREA NEAGRX, I.

1051

din care Genova, inthiu biruitoare, se alese la urmh cu o stra§nich infrangere, Dobrotici §i-ar fi avut o mai largh parte in räsboiu. Aà insh el se multuml sA atace posesiunile genoveze dela Marea Neagrh, ca sh-§i rhsbune pentruch i se Chioggia

smulsese Chilia, unde consulul Iulian de Castro trimetea, lmpotriva lui, pe la 1370, corabia lui Paul de Reza, §i, in Martie 1375, se armh o corabie o cu prilejul rhsboiului Impotriva lui Dobroticin (occasione

guerre Dobrodissii, Dobrodize) (1). Dar 0 mai departe, plinh la ocuparea de Moldoveni, acest Licostomo al Chiliei rhmasese In puterea. Genovezilor (2).

La 12 Martie 1376, 'child rhsboiul acesta dela gurile Dunarii continua, Senatul venetian se ocuph de cererea lui Dobrotici, un vechiu cunoscut, Dobrodica (aDobrodicen) ca s i se a§eze in Trapezunt ca Imparat ginerele, Michali Paleologon, fiul lui loan al V-lea. Mai era o cerere, din partea .unui adomn Andronicn, probabil dintre Comnenii de acolo (3). Venetia aveh bune i vechi leghturi cu Trapezuntul (4), al chror inceput trebue pus Inainte de 1300. Si in anul precedent plecaserh galerele aRomaniei, Tanei i Trapezuntuluin pentru chlatoria de negot obi§nuitä. Fath de propunerile aventuroase ce

se fAceau acum, Senatul fu de Were a nu se lila nici o indatorire, dach se va vorbi in aceasth privinth de un pretendent ori de altnl, iar, dach Imparatul loan insu§ va aduce vorba, dupti

ce se vor fi incheiat cu dansul trevele obi§nuite, i se va raspunde cä singurul care poate fi sprijinit, dupa instructiile date capita-

nului, este Mihail, ar, in caz de izbanda, acesta va trebul sa

plateasch toata datoria Trapezuntului fata de Venetia §i sa despagubeasca, pentru pregatirile facute in favoarea sa. Viitorul Imparat poate fi ridicat pe o galera 0 din Mesembria ori de aiurea, unde s'ar MIL Dach el nu s'ar invol la cele cerute, expeditia se poate face in folosul lui Andronic. Dach nu s'ar puteh nici a§h, Imparatul de acum sh scadh vamile la 20/0, In caz chnd nu

vrea sh fie tratat ca du§man, strichndu-se i oprindu-se averea supu§ilor sal. Era insa printre Save i unul, Fantin Arimondo, care credeh ca, oricum, Trapezuntul trebue atacat, incercand, (1) Notes .et extraits, I, pp. 9, 10. (2) Chilia 5 Cetatea-A1M, pp. 51-2. (3) Apendicele, II. (4) In Maim 1375, se trimete patru galere ad viagium Romanie, Tane et Trapesunde*, uncle se va sta numai opt zile (Misti, XXXVI, fol. 24 qi urm.).

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

1052

dacd afld imprejurdri prielnice, asezarea sapanirii venetiene,

«ca sd nu ajungd in manile altora, spre cea mai mare pagubd si alma a noastrd». Acei rattily erau, fireste, Genovezii, cari, avand Trapezuntul in fata Caffei, ar fi fost domnii Marii Negre. Dacd Dobrotici voia sd-si aseze ginerele in capitala Marilor-Comneni, de cari atarna oarecum i Mangupul, «Teodorii» Crime)),

era, nu speranta de a cdpdta, cum crede Hopf (1), stapanirea Euxinului pentru dansul, ci nevoia de a-si impiedeca dusmanii, caH-1 puteau incunjura din toate partile (2). Peste cateva sAptdmani, in adevär, Venetia lua masuri data

de stirile ce se au cu privire la galerele Genovezilor ce sunt

in ptri1e Romaniei» (3).

Proiectului nu i se ddii insd nici o urmare. La 28 Iu lie ur-

mdtor, Imparatul Trapezuntului, de care i se Meuse milã Signoriei,

era scutit de 8.000 galbeni din datorie i i se restituid juvaerul zalogit la vice-bailul Victor Barbadigo (4). Era in ajunul loviturii lui Andronic (5). Indatd, pe rang& doi Savi pentru afacerile Genovei 0 i Ciprului, se a1es2rd a1i trei «super factis Romaniae, Trapesunde et Maris Maioris et aliis dependentibus ab ipsis factis) (6), precum cinci se aleseserd in anul precedent (7). «Clnr Andronico», ImpAratul dusman, asedia Tenedos, unde, la 13 Iulie 1377, Senatul trimetea un «medicus cirugicus» pentru raniti (8). Spionii pldtiti de Signorie pdtrundeau pentru a lua stiri pand in Pera i in Constantinopol, in. legaturd cu noul «dominium Tenedin. Petru Mocenigo merse cu nu mai putin de doudzeci patru galere pentru a infrana pe dusmanul imperial, a carui neasteptata, indrdzneald venia numai din alianta cu Genovezii (9). (I) II, cob 28. (2) Apendicele, I. (3) Ibid., III. (4) ibid., IV.

(5) Pe atunci se gfitiit sit vie la Venetia Helisabella Imperatrix Romanie , care-si aveit, §i un depozit aice (ibid., V). E vorba de titulara Imperiului latin? Turd In Arbipelag (fol. 28 vo din Misti, XXXV). (6) Acela registru din Misti, XXXV, fol. 130 Vo. (7) La 13 Noemvrie, decizie quia negocia Romanie, Maris Maioris, Turchie et Trapesunde aunt magna et ponderosa et plus isto tempore quam unquam requirant bonam provisionem, (fol. 75). (8) Ibid., XXXVI, fol. 21. (9) Apendice, VI.

www.dacoromanica.ro

VENETIA IN MAREA NEAGRX, I.

1053

E mai mult decat probabil ca Dobrotici nu statii indiferent, ca. dumanul Genovei avü o larga parte in restabilirea Paleologului izgonit, care era §i socrul sau. Se §tie ca, interven-tia contelui de Savoia, ruda lui Joan al V-lea,

0 a Florentinilor aduse, dupa restabilirea Imparatului legitim, o pace prin care Venetia fagaduia sa paraseasca, sit pustieasca insula care provocase lungul i greul rasboiu. In 1381 Inca, la 26 Septemvrie, se trimetea un sol la Constantinopol pentru innoirea trevelor (1). Se reluau legaturile 0 i cu Trapezuntul, oprite de rasboiu, i, declarandu-se «iubirea foarte sincera §i perfecta» fata de Comnen, i se cerea, scitdereavitmii de mult dorita; era un vast plan de «refacere a Imparatiei sale», de intindere a cercului afacerilor 'Ana, la Tebriz (Turisium) i Naran» (2). Se gasi chiar cineva, care sa propuie o solie, de la bailul Pantaleon Barbo, la a Murad, prietenul Signoriei noastre, §i la alti Turci ce va crede

el», pentru a se plange de pradaciuni facute in vremea turburailor (3). La 15 Noemvrie Joan Griffono era trimes la emaretul §i puterniculD domn tataresc de Sorgat vecin al Genovezilor 0 la noul «Imparat al Gazariein, la Hanul insu patron al acelora0 cu daruri in suma de 200 de galbeni. Neavand voie, dupa tratat, a merge la Tana doi ani, cu incepere dela 8 August trecut, ei incercau a capata in acelea0 locuri portul Provato, unde ar fi platit, nu 5% , ca la Tana, ci numai 3°A, (4). Dobrotici nu

va fi fost uitat, de0 nu e pomenit anume, in aceasta opera de restaurare in 111area Neagra.

In Noemvrie chiar se luau masuri pentru retragerea- trupelor 0 a locuitorilor chiar din Tenedos. Dar, in iarna, Joan Muazzo, Zanachi, guvernatorul de Tenedos, declara ca el nu va pleca. In zadar Ii arata Signoria, in Martie 1382, «immensa displicencia», pentru acest fapt ; in zadar trimese, la 24, pe Carlo Zeno insu, biruitorul dela Chioggia, pentru a-I asolicità» sa plece ; in zadar declara pe neascultator, In. Iulie, «rebel i tradator» (rebellis et (1) Misti, XXXVII, fol. 10.; cf. fol. 21-2 (28 Octomvrie; Implratul o foarte bine dispus). Cf. si fol. 31 si urm., 70. IT. Natatorio Collegio. IX, No. 409; 26 Septemvrie 1381: cum hodie

fuisset electio... de uno ambaxiatore et baiulo ad d. Imperatorem constantinopolitanum (Donato Tron refuzInd, iese Pantaleon Barbo). (2) Apendice, VII. (3) Ibid., VIII.

(4) Ibid., iX.

www.dacoromanica.ro

1054

N. IORGA

proditor noster), punand pret de 10.000 de perperi pe capul lui; in zadar se declarii, Genovezilor c Venetia nu aprobA o «vino\ratie a§a, de execrabila O. de atroce» a «incalificabilului tritdAtor §i i bitnuim rebel al nostril.» (1). Bailul Barbo, socotit complice,

pe Dobrotici ca al treilea, de0 n'am gäsit

textul pe care Muazzo s'a refugiat apoi i

Hopf se sprijine pentru afirmatia c la dansul fu adus acasa «cu sila, subt pazA bunA,» (2). Vina lui, stabilith, mai tarziu, era ci a staruit ca rebelul us5, rAmaie in hotrtrirea sa, contra onoarei Signoriei». Capitanul general de uscat in pArtile dela Tenedos, expediat tot atunci, avek voie sa, trimeat i o solie la Muradusau oarecari altii pentru folosul nostrue,dându-i, intre altele, §i canii adu0 din Ferrara; nu se uita nici drumul la Trapezunt i «la Provato, pentru cftlAtoria Sorgatuluie (3).

Ca, in rebeliune era amestecat cumva i cuscrul lui Dobrotici, Joan al V-lea, o. arata," oferta fácuta, de acesta, in 1383, ecu cea mai mare staruint6,» pentru a fi l'asat (consenciamur) s. ocupe pentru dansul insula disputatA: raspunsul, prudent, fu cä Venetia n'ar avea, nimic de obiectat, dactt §i Geneva «ar fi multamita,» (4). (1) Nephandissinus proditor et rebellis noster. «Tam execrabilis et atrocissima culpa* (Misti, XXXVIII, fol. 103). Pentru celelalte, ibid., fol. 96. Cf. la data de 17 Aprilie 1383 : «induxit et ortatus fuit ser Canachium Mudatio, olim capitaneum Thenedi, ad non .hobediendum mandatis Dominationis super relasatione Tenedi et ad essendum rebellem Dominationis, contra illud quod sibi expresse commissum fuerat* (fol. 46 Vo, 47). Si Zanachi, nepotul rebelului, fit Invinuit atunci «intravisse in uno ligno in portum Tenedhi, in subsidium dicti rebellis et proditoris Dominationis nostre*; trimes tn fiare, e apoi liberat, neavând vinovatie (ibid., fol. 46 Vo ; 30 Aprilie 1383). Se mai acuzft: Bennie Dandolo, supracomit,