istoria romanilor in chipuri si icoane vol 2.pdf

Preţul: Lei 2.50.·

www.dacoromanica.ro

...r. Ten 1r

p

,,,N

Mk, i

tIIThI

11.4,

t(

k

"11..

,11111117.

Hit.

11 1

4

-IT(

itiii,ildfrt,o1111

ATELIERELE SOCEC, BLICUREc,

www.dacoromanica.ro

11'1.11

I .1

N. ICIR.C4.A_

ISTORIA ROMMILOR IN

CHIPURI §I ICOANE

VOLUMUL II

BUCURETI Editura Librariei SOCEC & Co., Secietate anonima'

1905 www.dacoromanica.ro

Acest al doilea volum din eIstoria Rominilor in chipurl §i icoane' da alte conferinti tinute la Societatea Femeilor Romtne in

1904-5, precum qi dou6. cercetari de un

caracter maT general, care mi s'ail parut ca

trebuie desfacute din carp de specialitate pentru a fi puse in mtnile publiculuT celul mare i bun, care cu primirea lul prieteneasca incalze§te inima unul scriitor §i cre§te, peste a§teparile lul insuqi, sporul muncil ce se jert-

fe§te de dinsul. Ca sa. se poata deprinde orTcine cu frumosul graiii cinstit §i plin de omenie al stramo§ilor, am pus in urma acesteT carti o sumA

de scrisorT alese venite dela din§ii. Ele se pot intrebuinta ca o carticica de cetire pentru cea maT veche literatura a noastra. Ma gindesc sa dati maT tarziii o carte intreaga cuprinzind astfel de bucatf alese din timpurile

al caror scris nu inriure§te de ajuns putin direct

literatura de astazi. N. IORGA

www.dacoromanica.ro

cel

I.

VECHIUL MEVESUG DE CLADIRE AL ROMINILOR

1030

1

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§te§ug de cladire al Rominilor

Bisericile §i manastirile for Teri le noastre n'aii avut numal un trecut de fapte marl i de fapte bune, prin care s'a aparat viata for §i ii s'a asigurat rin-

ci gi un trecut de carturarie si de arta. Ar gre§i foarte mult un strain si ar face un mare pacat unul dintre al no§tri, cind ar socoti ea la o data oarecare din duiala,

1821, ori 1848, orI 1866 am fost smulsi din barbaria sufletulul, din intunecimea mintii. AstazI ne gasim pe veacul al X1X-lea

drumul mare al civilisatieI europene, unde , sintem chemati a ni arata destoinicia ; alta data, in scris, ca §i in me§tqugul cladirii, al zugravelil, al- lucrariI metalelor scumpe, al cusaturilor de tot felul, aveam potecl care nu erail Si ale altora i pe care nol le deschisesem pentru folosul nostru.

www.dacoromanica.ro

4

Vechiul me§tqug de cl5dire

Acest lucru trebuie sa se stie nu de cit1va oamenT numal, cari se indeletnicesc in deosebi cu cercetarile istorice, literare sail artistice si cari scriil din cind in cind cite ceva, mal mult sail mal putin pe intelesul altora. Acesta nu e numal un obiect de stiinta, precum ar fi desfacerea in paturi a pamintului

pe care s'a asternut viata romaneasca sail socotirea ploilor ce cad asupra-1, curentelor de aer ce -1 zvinteaza. Un fapt ca acesta originalitatea sufletulul romanesc trebuie sa faca parte din simtirea neamulul. Oricine

trebuie sa se patrunda de dinsa, pentru ca puterile tuturora sa fie crescute prin aceasta innaltatoare constiinta. Deocamdata va fi vorba de arta veche a Rominilor, asa cum se infatiseaza in mul-

tele cladiri de biserici si manastiri ce s'ail pastrat de la innaintasil nostri. Cladirile pentru locuinta oamenilor, chiar domnestile Curti

ale stapinitorilor de pe vremurl, nu mai sint supt ochil nostri, .clecit doar in ramasiti särace si atit de ticalosite prin multe preschim-

bari si marl nenorocirl, incit din ele nu se poate culege decit foarte putin. Pe cind nevoile 81ujbe'l dumnezeesti, sfiala, chiar a stealnilor, dusmanilor si necredinciosilor, fata, de

lacasurl sfinte, a crutat de peire acele citeva sute de manastiri, de bisericl, care sint pen-

www.dacoromanica.ro

Vechiul inete§ug de clildire

5

tru nol un izvor de mindrie, o comoara de §tiinta si o nepretuita mostenire de frumuseta. I.

Pe vremea cind eram numai un popor de citeva sute de miT de oamenT, fara alte legi decit datina, Fara alti cirmuitori decit judele §i voevodul, teranT ei iniT in mijlocul cite unul Tinut de terani, pentru preotii fail deosebita cuno§tinta de carte, sfintiti pe la vre-o manastire sati dincolo de Dun Are, in

Dobrogea, Bulgaria, Serbia de astazi, erati numai biserici de lemn. In satul Scheia din judetul Vasluiti se maT

vede o biserica de lemn. Ea are, ca once biserica din acest timp, un ciubuc sapat care

o incunjura la mijloc, cadre de ferestre, podoabe de zitnti. A facut-o, pentru ca sa

aiba unde asculta slujba, Vasile Lupu, Domn al Moldovel, adapostit de groaza Cazacilor in acest loc, care era pe atuncY, in 1650, un ochiti de lumina in mijlocul marelul codru al Capote§tilor. Dar stravecbile bisericT de lemn erati mult maT simple decit aceasta.

SimAnati de s'gur cu acelea care se maT \Tad prin partile muntoase ale RominimiT, §i mai ales in Moldova de odinioara sail linga

hotarele ei. Am vazut de acestea in drumul

www.dacoromanica.ro

6

Vechiul mete§ug de cladire

de la Agapia la Nearnt §i in deosebite part1 bucovinene ; o alta a fost stramutath abia

dhunazi din Bistrita Ardealului, unde a fost

inlocuita cu o mare clddire de cardmida. Sate marl §i bogate, cum e Varna Cimpulungulul bucovinean, n'ati altfel de locurl pentru inchinare. Cind asemenea biserici nu se ieail dupsa

zidirl mal noun pe care le imith destul de bine, ele nu sint alt ceva decit o imprejmuire

lunguiath. de sandurl, avind un mare acoperamint tuguiat §i citeva fere§ti pe laturi ;

turnul lipse§te sail e de tot mic, rashrind

abia din spinarea de §indrilh a bisericutii ; totdeauna clopotele sint atirnate intr'un turn de lemn deosebit.

l'e cind nol nu tiam inch decit sd thiem §i sh potrivim lemnele, strainii ail facut in terile noastre zidirl de chrhmida. Amintirea for nu e legata insa de nici-un fel de urme. Din manhstirea innhltata pe la 1200 de cavaleril teutoni coboriti din Ardeal la Cimpulungul Muscelulul, mAnastire inchinata Maicil

Domnuldi, nu s'a phstrat decit numele de Cloaqter (german Kloster . manastire), care se dh Inch unul loc din acest ora§ de munte.

Nici-un colt de ruine nu mal arath unde a sthtut cetatea de pe Milcov, Milcovul, in www.dacoromanica.ro

Vechiul mete§ug de cladire

7

care a fost arzat de Ungurl, citiva ani mai tirziti, un episcop catolic pentru partile dunArene. Cetatea Neamtului nu-0 trage obir§ia de la Teutoni, cars, descAlecind §i aid, ar

mai fi cladit un tcloater, : numele el sta. in Iegatura cu al riului din apropiere, §i cele d'int5iil ziduri de aparare n'ail fost ridi-

cate aid innainte de anil 1360 70, cind s'a intemeiat principatul moldovenesc. II.

Cladirile noastre cele mai vechi apar intaiii in Tara-Romaneasca.

sail

Muntenia.

Aceasta pentru ca aid s'a prefacut tntaiu vechiul Voevodat smerit in Domnia noun, luptatoare si cuceritoare. Apol pentru ca eMuntenii, luT Basarab-Voda, §i aT urma§ilor sai aveati in preajma for chiar o civilisatie

insemnata., de la care puteail lua indemnurl §i indreptari : civilisatia aceia a Slavilor de la Dunare, crescuta din batrinul trunchii bizantin. Bizantinil zidisera insa foarte mu]t, dupa pilda Romanilor de odinioara, i SirboBulgarii au imbogatit i eT moqtenirea artei bizantine.

Dar innainte de a se aduce me§terI de peste apa cea mare de la Miazazi, fiul lul Basarab, Nicolae Alexandru Voevod, caruia

www.dacoromanica.ro

8

Vechiul me§te§ug de cladire

al sal il ziceau in de ob§te Nicoara-Voda, a fa-

cut, prin aniI 136o, o bisericA in cetatuia de la Arges, zidind-o chiar °data cu aceasta cetatuie. Turnul cel mare din fata, cu trel rinduri strAba.'tute de trel ferestre, facea parte in adevar din cingAtoarea zidurilor ; de dinsul e alipita o bisericuta de clirAmida,

destul de lunga, dar foarte ingusta, luminata prin turnul acela, strivitor de mare pentru dinsa. Lumea intra §i pe o 1.1.ita din dreapta. Zidirea se rotunjia numal la altar,

care se infatip insa, pe din afarA, cu

mu-

chile unuY exagon. Boltirile stranelor in dreapta §i in stinga lipsiaii. Asa cum era, ea raspundea insa scopului ce se urmarise : ingroparea Domnilor §i facerea de rugaciunI innaintea familiel si Curtii domne0. Fara. indoiala ca me§terii au fost Sa§I din Ardeal, cari se puteati gasi chiar dincoace, la Cimpulungul locuit in mare parte de din§ii. Alt1 lucrAtori insa, au

fost intrebuintati

pentru a face, peste citiva ant, supt acela0 urma0 al sal, o Domn §i cel doi biserica a Mitropolitulul ce fusese arzat de putina vreme numal, in aceasta tara nou'a. Aid se intilnesc, in arlevar, pentru intaia§i data la nol, insu§irile greoaie ale architectnrii bizantine,

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§tevg de cladire

9

Cladirea e impartita in treI: un pronaos, unde start femeile, un naos pentru barbatl, cari se araza in strana boltita la dreapta §i la stinga, i un altar pentru partea de taina a slujbeI. Astfel planul e al unel crud, avind in pronaos cotorul lung, in altar virful rotunzit, in strana, ramurile. Tot dupa datina bizantina curata, naosul sail nava, a corabia, sail biserica proprill zisa, e impartita in treT prin doua rindurl de stilpl, cari o ieau in lung; fiecare din rotunziturl, din abside are un coperi§ in forma de fes, o cupola, qi de-asupra se ridica o cupola mai mare, ce se vede de departe, cu multele ferestruici, care se deschid in mijlocul unor firide. E o zidire destul de incurcatA §i care apasa. Nicolae Alexandru-Voda e ingropat la Cimpulung, unde pa.na, atunci ortodoc01 n'aveau

decit un laca

de lemn in fata vechii i trainiciT manastiri a catolicilor. Si aid se intilne§te marele turn de cetate, cu trel rindurl de firide sate ocnite inirate, dar biserica de la inceput s'a darimat §i a fost inlocuita supt Mater Basarab de o alt a, care §i ea

are astazi o infatipre noua, datind de la prefacerea el deplina, dupa anul 1821. Cti-

toria lul Nicolae Alexandru trebuie sa

fi

lost in alts parte, legata, de-adreptul cu tut--

www.dacoromanica.ro

10

Vechiul me§te$ug de cladire

nul cel mare, prin care se intra in cetate. Despre felul cum a fost alcatuita, nu se maT poate spune insa, fireste, mic. Tot asa necunoscuta va r5minea cea d'intfibi biserica dorrmeasca facuta in noua re-

sedinta din ses, a Bucurestilor, pe deal deasupra apeT, acolo unde se vede acum prinosul de evlavie a lul Mihal Viteazul biruitor.

Supt Vladislav saU Laicu, fiul si urmasul lul Nicolae Alexandru, sosi dincoace de Dunare, pentru a propovedui calugaria cea buns si harnica, a inchinatorilor neobositl, a caligrafilor, miniaturistilor, legatorilor de calugarul Nicodim din cartY, zugravilor,

Serbia, fiu al until Grec macedonean si at unei Sirboaice si care a capatat invatatura lul la Atos. Dar aici, pe Sfintul Munte cel noti, icoana a Sin iiuluT biblic, inHoriau, cru-

tate de razboaiefe launtrice ale Bizancului si de raitele pradalnice tuticestI, o suma de manastiri, in care calugari plini de rivna adapostisera cultura bizantina, religioasa innainte de toate. in toate se pricepea cite un calugar atonit, si Nicodim a venit de acolo cu o pricepere foarte intinsa si cu rivna

ce trebuia pentru a. o face roditoare,

www.dacoromanica.ro

Cala §i biserica-olteana (Strehaia) Dulia fotografli ale (1-1uT Em. Biliescu.

www.dacoromanica.ro

Vechiul metequg de clildire

11

el putu sa. dea Rominilor cele d'intaiti tranastiri de carturari, pe care le arza in partile Oltului, supt scutul ungur resc, adaus pe linga al Domnilor no§tri, Astfel,

cad Banil olteni cirmuiaU in numele regelul vecin. Aceste manastiri sint : Vodita §i Tis mana De architectura for vine vorba a_um. Vodita, ceva mai mare decit Sin-Nicoara,

era arzata chiar linga malul Dunarei,

§i

ruinele el se Arad Inca in cuprinsul comunel Virciorova, supt un deal innalt in fata muntilor sirbe§ti. Gdsindu-se in preajma Turcilor,

cari au venit mai tirzi5 pe aici, ea a fost distrusa. Nid nu era greii, cad materialul de bolovani era de tot inferior. Caramida era intrebuintata numal la bolt1 §i pentru podoabP, a§a cum, in timpuri mai noua, se intrebuinta piatra la cladirile de cardmida. Vodita avea un pronaos, un naos §i un altar, i infati§a deplin forma crucil. Trebuie sa a avut la mijloc un turn, din care n'a maT ramas nici-o urma. Tismana a fost prefacuta odata supt Radu

Paisie, la peste un veac §i jumatate dupa intemeiere, apol in veacul al XVI1I-lea ea a suferit o a doua prefacere ; §i Iiniile acestea au fost in sfir§it stricate de o reparatie din vrernea lul Stirbei-Voda, indeplinita in chipul cel maT salbatec de nite me§terl nemti.

www.dacoromanica.ro

12

Vechiul me§te§ug de cladire

inainte de 1855 chiar, ea era diformata prin innadirea la dreapta a unei ve§mintarii fara

rct un rost. Dar se pare ca Inca de la inceput ea se impartia in trei trupurl de zidire patrate, avind fiecare cite o cupola

arzata pe pareti intr'un chip foarte complicat : un pronaos mal larg, un naos ceva maY

strins §i un Ingust altar. fns faptul ca mormintul Sf. Nicodini se arata afara din biserica,

la dreapta, ar dovedi o prefacere foarte insemnata a cladirii celel vechi. Dupa mintuirea TismaneY §i alti Domni ail zidit, cautind sa intreaca fiecare tot mai mult pe inainta§ii sal. Mircea-Voda a dat terii sale doua manastirl ale Oltulul, una pe malul vilcean, alta pe plaiurile Argeplui : Cozia din codril de nuci, si Cotmeana sari Cod meana.

Cozia trae§te

i

pana astazi, cuprinzind

in ea o piatra cu slovele rase de umbletul credincioOlor, supt care se crede ca-§l are odihna batrinul ctitor, mort in 1418. Nimic insa nu maY aminte§te vechiul laca§ din acele

timpurl de intemeiere a terii. Poate ca §i aid Radu Paisie, apol egumenul de supt Mihnea Turcitul, Innainte de 1600, au dres ceia ce ameninta sa cada ; oricum, ceia ce

se vede ast5z1 vine numai din timpul lul

www.dacoromanica.ro

Vechiul rhe§tevg de cladire

ig

Constantin-Voda Brincoveanu, care a fost pentru Cozia un Innoitor din temelie. Biserica

de astazi face parte deci din alts dezvoltare architectonics. Si inca mai mult Cotmeana, cu

totul prefacuta.

Dintre Domnil veaculul al XV-lea pang la Radu-cel-Mare (1496), Vlad Tepe§ a facut Snagovul, unde i se aratA mormintul. infa-

ti§area de astazi a bisericil, cu hramul Vovidenia sau Na§terea Maicil Domnulul, e insa a celor de pe la sfir§itul veaculul al XVI-lea, cind va fi Innoit -o Mitropolitul lul Mihnea Turcitul, Serafim, care a facut la 1588 §i bisericuta Bunet- Vestirl in acela§i cuprins

de zidurl manastire0. Tinganul lul Radu-cel-Frumos e astazi o biserica de sat, cu totul noun. lar Glavaciocul,

al lui Vlad Calugarul, tatal lui Radu celMare, a suferit o reparatie din temelil, din partea lul Constantin Brincoveanu. S'a atribuit o foarte mare vechime bisericii Sf. Dumitru din Craiova, astazi pompos, risipitor si neintelegator reparata. Dar ea nu poate fi mai veche decit insemnatatea Craiovel. Aceasta vine insa de la neamul boierilor Craiove§ti, boieril stapini ai viitorulul ora§, cari se ridica abia pe la 149o. innainte de zisa reparatie, biserica, foarte

www.dacoromanica.ro

14

Vechiul me§te§ug de cladire

mare, avea o tnava, impartita in trei, trei turnuri puternice, o prelungire pe laturi a pronaosului, care se intimpina §i la Tismana,

o podoaba de ocnite sail firide, §i contraforturi. Acestea vin insa de-a dreptul din Moldova §i inriurirea architecturii moldove-

neti asupra celei muntene se simte abia,

cum se va arata mat departe, in vremea lui Petru Rarq (1527-1546). Si impodobirea cu doua rindurl de firide vine de la Moldoveni §i ajuta deci la statornicirea unel date relativ noun pentru acest monument, pe care unit voiail sal-1 urce 'ana in timpurile a§azi§ilor timparati romino-bulgari,, cari nici et n'aii existat niciodata.

Pena la data de 1496 nu fusese deci in Tara-Romaneasca desvoltarea fireasca a unui stil architectonic propriu, care sail gaseasca

forma definitive in anumite cladiri, §i frumoase §i trainice. Sint mat mult incercari de obir§ie deosebita §i une on amestecata, iar,

pe linga aceasta, acute cu un material a§a de ieften §i de slab, azvirlit cu atita pripa, incit abia dace o cladire putea sa intreaca suta de ant. Dupe acest termen, unele s'ail dres, insa in a§s chip, incit nu mat samanil cu ce fusese la inceput, iar altele, uitate, ail cazut pe incetul in ruins.

www.dacoromanica.ro

Vechiul mqteug de clAdire

15

Cu totul altfel, §i ca material, si ca plan, ca potrivire cu imprejurarile teriT, §i ca originalitate §i desavirsire, se intatiseaza cladirile moldovenestT, care ele cele d'intiiii ni au asigurat un loc in istoria artel bizantine tirzii. si

IV.

Dintr'un act ce s'a pastrat din fericire, se stie ca Alexandru-cel-Bun, suit la 1399 - 1400

pe tronul moldovenesc, chemase la dinsul mesterT de biserici din Polonia, care era pentru Moldova, in ceia ce priveste mestesugurile, ce era pentru Tara Romaneasca, malul drept al Dunaril. innainte de dinsul, se poate banui ca Petru Musat a zidit biserica din cetatea Siretiului,

una din Capitalele sale $i locul unde statea de obiceiti mania Voevodulul, Doamna Marghita sail Murata. Tot atuncT, Marghita in-

sasi cladi in aceasta stapinire a sa biserica SfintuluT Joan Botezatorul, pe care o incredinteaza calugarilor dominicani. Mai era aid §i o aka biserica a catolicilor, biserica MaiciY DomnuluT, in care slujiail Franciscani, incunjurind persoana episcopuluT, asezat la 137o, al Siretiului.

Nimic n'a mai ramas astazi din tustrele

www.dacoromanica.ro

Vechlui me§te§ug de ciAdire

16

aceste lacasuri. Sus pe deal e Sfinta Troita, biserica patrata, mica, avind naos si pronaos; si care a trecut de sigur prin mai mutt de cit o reparatie. Biserica actualA a Sf. Ioan, de jos, din piaa., poarta caracterele sigure ale architecturil muntene de prin anil 166o, si ea are proportii necunoscute in vremea veche. Se poate ca ea sa se fi innAltat insa pe locul vechil manastirl dominicane. In sfirsit, Sire -

tenil din zilele noastre asigura ca episcopia catolicA se gasia pe locul unde e acum scoala

de fete a Statulul.

Petru Mupt a mai facut

si manastirea

Neamtului, unde trebuie sa-si fi gasit si locul de ingropare. Dar nicl aicea nu sintem mai fericiti : biserica manastirii s'a innoit din

temelie, peste trecere de aproape un veac, de Stefan-cel-Mare. Roman-Voda, fratele Itii Petru, a inte-

meiat ora§ul care-I poarta numele. Aid a tacut cetate §i deci biserica, unde a lost ingropata maica-sa, Anastasia. Poate ea locul

el trebuie cautat la Smeredova, unde se mai vedeaii, panA in vremurl noua, ruine. In sfirsit, Stefan, al treilea frate, n'a putut petrece in Hirlail tars sA-§I aiba linga Curti si un laca§ de inchinare. El a fost in-

locuit insa cu zidirea, din 1496, a lui Stefancel-Mare.

www.dacoromanica.ro

Vechiul metewg de cliidire

17

Alexandru a lasat din parte-T, doua c16.diri, una catolica, alta ortodoxa, amindoun. in ruine : biserica de la Baia §i m5nastirea Moldovitei, pe dealurl.

riul cu acelas nume, supt

E greil sa se spuie care a putut fi pla-

nul maretel zidirT, care se disloaca pe zi ce merge maT mult in livada de copacl bAtrini a caseT boieresti ', pustiT asazi, din Baia. Ceia ce se poate cunomte si pretui sint proportiile marl, materialul, foarte ales, din c.a. rAmid'ai bunk tare ca piatra, §i podoabele gotice, din piatra lucrat'a: se maT \Tad consolele, pe care se razimail arcele boltilor. Din ruinele Moldovitei celel vechi, luala de un ,ivoiii al muntilor, se intelege infaiti pricatornia materialulul, care nu e maT bun decit cel de la Vodita : bolovanl de rill trin-

titi in ciment. Se vede apol impn.rtirea in pronaos, naos §i altar. Cele trey incaperi se urm-iii Para a face abside la strane. Dar era un turn. Daca la Vodita s'a putut vorbi acum zece anT de urme ale zugravelii, dungT

de alb Si rop, la Moldovita, cu toate ca s'ati luat bucati de zid pentru Museul din 1 Asfazi Baia

e to

stliptnirea d -lui Al.

Cantacuziso-

P:4canu, de la iubirea ciruia pentru pima sa atirna p4strarea monumentulul. 2

1030

www.dacoromanica.ro

18

Vechiul me.5te,ug de clAdire

Cernauti, se deosebesc pe pared §i de-asupra unel uV chipurl Intregl de sfinti. Mai inulte colori ail fost intrebuintate de zugrav,

dar in loc de our s'a pus galbenul ieften. Alexandru-cel-Bun e acela care, Intemeind

Cara sa §i in aceasta privinta, a stramutat la Suceava, din Cetatea-Alba, odata cu moa§-

tele Sf. Joan si episcopia de acolo, din care facu Mitropolia Moldovei. Biserica mitropolitana o cladi el in satul Mirautl din fata cetatii, unde iaraV era din vechiii o biseri-

cuta. Dar lacarl Mirautilor a

fost facut

mult mat mare, potrivit cu scopul pentru care era pregatit. De sigur insa ca astazi trecind asupra reparatiel austriace, destul de avem o zidire de-a luY Stefanproasta, cel-Mare, §i nici de cit lacarl de la inccput.

Tot el a facut, in sfir§it, Bistrita, din a

caret cladire veche n'a ramas nimic in prefacerea frumoasa a lui Alexandru Lapureanu. Supt urma§ii lul Alexandru se pomene§te dese ori manastirea, bine inzestrata cu mo-

§ii, a Pobratel, Sf. Nicolae din Poiana. Ea fusese facuta. Intr'o padure din valea Siretiului, la sudul judetului Suceava de astazi. Pobrata cea veche a avut insa soarta vechil Moldovite. Nu i-am vazut ruinele, care se zice ca s'ar fi aflind Inca Intr'o ripa. Cu aceasta, am ajuns la Stefan eel-Mare.

www.dacoromanica.ro

Vechiul trie§te§ug de clAdire

19

V.

El n'a cladit nimic in cel d'intaiil ani nesiguri aT Domniei lul. Nimic nu dovede§te ca biserica din manastirea Pingaratilor, biserica fare inscriptie, ar fi diti 1461. E sigur deci, ca pang la inceperea lucrarilor de la Putna, in 1466, el nu incepuse impodobirea terii cu laca§urI, care-I sprijina gloria tot a§a de mult ca §i amintirea biruintelor ce a ci§tigat in razboaie drepte. Cel maT multi dintre acel ce ail vazut stralucitoarea biserica manastireasca a Putnet, cu totul restaurata prin ingrijirea d -luI Romstorfer, vor fi socotit cã au innainte chiar cladirea venerabila a luT Stefan -celMare, curatita numaT de urmele vechimil, care unuia §i altuia IT par urite. De fapt

insa, nu e asa. Pridvorul cel larg, cu trel

ferestre gotice inflorite in frunte, e de la Petru Rare§ abia ; turnuletul cu doua caturi a fost innadit in veacul al XVII-lea; tot atunci, supt Gheorghe Stefan, supt Eustratie Da-

bija, ale caror nume, ca einnoitoth, se pomenesc, in slove sapate, pe u§a ce duce de la pridvor in pronaos, s'aii sapat horbotele de piatra, pecetluite cu bouri, care urmaresc unele din liniile boltilor, precum §i cadrele in arce sfarimate, de o sculpture fru

www.dacoromanica.ro

20

Vechiul me§tqug de cliidire

moasa in stilul Rena§terii, care incunjura boltile mormintelor. Colacul, briul sail ciu-

bucul impletit, care incinge biserica pe din

afara, e 0 el not

qi

vine de la Munteni.

Numal zidurile vechi vor fi ramas in fiinta, pastrindu-se astfel proportiile.

Cine vrea sa aiba innaintea ochilor cea intaiu Putna, sail inchipuie o zidire trainica, dar nu truf4a, armonioasa, dar nu impodobita, gospodareascA, intr'un cuvint, pe care o alcatuiesc pronaosul, naosul §i altarul. Forma e cea bizantina : a crucii; deci doua boltirT in afara la strane §i una la altar.

Materialul e caramida tare, foarte tare 0 deasa, arsa, din lut de la Baia. Podoabele sint de piatra; dintr'o piatra care nu e niciodata poroasa sail cioplit cadrele ferestrelor: ele sint formate din linii drepte, care se taie in coltur1, unele din cele de pe laturi se apleaca putin sus, rotunzindu-se, apropiindu-se unele de altele §i sprijinind ast-

fel, de amindoua partite, o linie superioara care e maT ingusta decit cea de jos. in acela§i fel sint facute u0le. Tocmai aka lucratt in Ardeal me§terii de arta gotica, precum se vede aceasta aievea in podoabele de piatea ale bisericil de la Feleac linga Cluj, zidita supt regele Matia§ Corvinul. Pe morminte apasa pietre care ab in mijloc fol de

www.dacoromanica.ro

-"Tr9g1RIVIMMrer-

ti

sok

el.... T.

.

Cule din Oltenia Dupe, fotografIT ale d-lui Ern. Bibecu.

www.dacoromanica.ro

)

Vechiul me§te§ug de c1 dire

21

acant sail alte desemnuri decorative ascutite, severe, iar de jur imprejur o scrisoare sla-

vona, in care mersul slovelor e gotic, iar unirea for arata o innalta pricepere pentru arta decorative. Pentru cele mai marete dintre morminte, s'a adus de departe marmura alba, risariteana, foarte scumpa. De piatra mai e partea de spre temelie, cadrul de sus, supt acoperemint, *i legaturi in lung, intre ele.

Pe din afara se vad rindurile caramizii,

mai trainice §i mai frumoase decit orice tencuiala varuita on zugravita. Anumite rinduri in lung sail in lat slut smaltuite : verde,

galben, mai ales. Alternarea caramidei ro§ii cu cea smaltuita se face une on in coborid oblice. In sfirsit, sus de tot firidele poarta la atingerea arcelor for discuri de smalt, verzi, galbene, castanq chiar, care intati-

§eaza chipuri de dobitoace fantastice, de bouri cu steaua in frunte, de caiintraripati, cu cununa. Sint puse cite trey sail cite una la fiecare colt, dupe anume regule de potrivire a colorii. Alte discuri incunjura toata cladirea in acele pail superioare. Ba ele se

urca, pentru a face o ultima cununa, pang §i la virful turnuletului.

Bolta turnului e laudata de oamenii de

meqterg, pentru felul cum ea se alcAtuie§te

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§te§ug de c1adire

22

prititr'o urmare de patrate tot mal inguste. Acoperemintul nu e unul singur, ci fiecare parte din bolts. are unul deosebit. Toate se mintuie cu spinari ascutite. Din mijlocul for rasare turnul intr'o miscare gingasa, care face sa se uite micimea lut Sindil1 aduse din Ardeal, indata innegrite de ploy, acopar

totul, ca penele negre ale unei paserl de prada. Clopotele foarte frumoase, cu margenile

late si fu'ndul ingust, ca la o floare, incinse cu slove de acelasl fel ornat ca pe piatra mormintelor, sint prinse intr'un turn de aproape, facut din aceleasi materiale si cu aceleasY podoabe, solid infipt pe contraforturT. Un zid simplu, cu meterezurl la colturi,

apara in sfarsit manastirea. El cuprinde si chiliT, case egumenesti, case pentru Domn §i Curtea but Cetatea Hotinulut asa de bine pastrata, ne lamureste asupra felulul cum s zidia5 cladirile acestea profane si militarestt Piatra, cararnizi rosiT, puse ca podoabe, in deosebite potrivirl liniare, fac pareti1. Meterezurile sint rotunde, patrunse de feresti

dese, sus. Casele au feresti ca si ale bisericilor si cite o usä impodobita tocmaY in acelas chip : la Hotin, acolo, se vecle una in

care nu se mai mintuie arcele care se taie pentru

a-Y

face cadrul,

www.dacoromanica.ro

1

I

t,`rd

Doamna Evdochia de la Chiev, a Jul Stefan-cel-Mare (dupa o fresca de la biserica Sf. Nicolae cel 7r, domnesc din Iasi) Reproduccre flicutei cu cheltuiala ,Societeitirfenzeilor

romine.

www.dacoromanica.ro

Vechiul me.tewg de clildire

23

Astfel, unind elemente rasaritene cu elemente apusene, datine ale Grecilor cu ale Sailor §i Polonilor, bizantinismul cu arta gotica, §i potrivind acest amestec §i dupa canoanele ideale ale frumusetii §i dupa nevoile reale ale climel Si naturiT teril noastre, a priveghiat Stefan-cel-Mare la crearea artel moldovenesti.

Acest fel de a zidi se vede de acum innainte

in toate bisericile epocel lul Stefan, §i la Sf. Gheorghe din Baia, careia-T lipse§te numaT acoperi§ul, dar pe care o ameninta o reparatie, §i la Sf. Ioan din Piatra, cea maT bine pastratA din toate bisericile acestuT

timp, a§a de bine pastrata, incit nicT discurile cele luminoase nu s'aii clintit din locurile lor, §i la Badauti, in Bucovina, nu de-

parte de rerdinta veche a Radautului

aid discurile stralucesc sus in virful turnulul , si la Patrauti, lacas §i maT mic, ca pentru un sat, §i la marea cladire a Voronetului, ridicata in amintirea pustniculuT i Daniil sihastrul ) , care e ingropat innauntru,

§i la Sf. Gheorghe din Hirlaii, la Sf. Nicolae din Iasi, astazi pastrat printr'o reparatie maT

ciudata decit multe altele si, in multe privinti, §i la Papautil din Boto§ani, unde, ca §i la Piatra, avem clopotnita, §i la cellalt

www.dacoromanica.ro

24

Vechiul me§te§ug de clAdire

Sf. Nicolae, din Dorohoiti, §i la Vo loyal, unde ar fi fost odata biserica de lemn a luY

Bogdan-Voda cel d'intiiil, stramo§ul §i inaceste doua, temeietorul, si la Reuseni biserici fail turn, §i cea din urma., iara§i

intr'o stare nea§teptat de buns. , §i la Scinteia, unde ctitoria lul Stefan se arata $i prin felul cum sint lucrate u§ile,§i in altele pe care nu le-am vazut sail in care amestecul lucrurilor noun, coviqqte. Tot a§a ail fost facute din nal manastirea Neamtulul §i

biserica Mirautilor. Aceasta din urma se deosebe§te de forma obi§nuila prin aceia ca i se alipe§te pe lature un turn al clopotelor cu doua rtndurl. Acela0 caracter se vede §i la biserica Baline§tilor din Tinutul Doroboiil, innaltata de vestitul Logolat Tautu, la inceputul veaculul al XVI-lea, i la Parhautii tovaraului de slat §i de lupte al lul Tautu,

boierul Totru§anu, care a cladit ceva mai

tirziti frumoasa lilt biserica de sat. Din potriva, ctitoria de la Dolhe§ti (Tinutul Suceava) a Jul Sendrea, cumnatul lul Stefan, are tipul cel mai sarac din aceasta. vreme.

Si biserica din Arburea a lul Arbure Hat-

manul, cu bolta -1 de mormint incheiaa printr"o mare floare gotica, poate fi adusa in legatura cu acestea.

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§tewg de clAdire

25

Un timp, nu se mai fac bisericl marl in Moldova. E Domnia Jul Bogdan, fiul, a Jul StefanitA, nepotul de flu al lul Stefan. Un nou avint spre clAdirea de marete bisericl se simte insa supt Domnia Jul Petru Rare§. Clkle§te el, clade§te sotia Jul, fata de Despot sirbesc, Elena, clAdesc, daca nu fiil, amindol nkte ticalosl, macar ginerele, acel uciga§ plin de evlavie care a fost Alexandru Lapu§neanu. Iar dupA dinsul urmeazA o vA-

dita slabire in acest curent artistic, timp de vre-o douazeci trelzecl de ant De la Petru-Voda, avem Pobrata, unde a fost ingropat §i el §i sotia sa, Elena, apol Stefan Rare§, fiul lor. Deosebirile intre tipul vechiti §i cel care se statornice§te acum, se vad foarte ]impede aid. Avem la inceput un mare pridvor inchis, care era impodobit in fatA cu patru ferest1 de un gotic inflorit. !rare pronaos §i naos este o &Amara in care yin dupa, moarte ctitorii. Fereastra cea noua se ive§te acum, si ea se va intilni in toate zidirile acestui timp.

Intrarea e laterals,

printr'o u0. pompoasd. Pompa, luxul se vede

§i in bogatia mai mare a inscriptiilor. Inriurirea tot mai mare a goticulul se simte §i in nervimile de piatrA care se urca inchi-

puind bolta. Dar lipsesc de acum innainte caramida aparenta, cea srnaltuita, briiele

www.dacoromanica.ro

i

26

Vechiul me§te§ug de clAdire

florile discurilor. In schimb si innauntru si

afara, e un stralucit vesmint de zugraveala, pe fond albastru, si coloarea aceasta dulce stapineste pe toate celelalte. De-asupra usilor de trecere dintr'o incapere a bisericil la alta sint prinse grinzi aurite, vApsite, sapate in liniile acelea frumoase pe care le admiri de obiceiti in miniaturile manuscriptelor. Aceasta architecture se vede si in Moldovita cea noua, asa de minunat zugravitg, si

in biserica de la Humor, pe care un boier a inchinat-o Domnulul sail Petru-Voda, puindu I si chipul printre ctitori. Ea se vede

la Voronet, unde Grigore, Mitropolitul batrinului Rares, a facut pridvorul, a asternut toata zugraveala si a atirnat grinzile §i

aurite. Bisericile Doamnel Elena : Sf. Gheor-

glie si Ospenia din Botosani, tnvierea din Suceava all suferit prefaceri marl : cele doua

d'intiiil mai ales prin alipirea cite unui turn greoill pe vremea lui Mihai Racovita, la inceputul veacului al XVIII-lea; tustrele si-all pierdut zugraveala si podoabele. Alexandru Lapusneanu are, pe linga uritele lust pacate, merite mars( pentru arta Rominilor. El a ridicat cea mai mare si stralucita matfastire de pins atuncl, in Moldova

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§te§ug de cladire

27

ca §i in Tara-R omaneasa: Slatina, care se

afla astazi in judetul Suceava, aproape la hotarul de spre Bucovina. Bistrita lul Alexandru-cel-Bun, care se darimase, a facut-o din mil, de la pamint, puind *i aid ca §i la Slatina o carnarA pentru mormintele ctitorilor. In sfir§it, el e acela care a dres, impodobind-o cu un pridvor, biserica Raclautilor, §i poate tot lul i se datore§te prelun-

girea catapetezmeI de amindoua partile cu aripi de zid §i impgrtirea in treY a naosulul prin doua §iruri de stilpt De acum innainte, ping. la Movile§ti, nu se

intimpina in Moldova decit Galata lul Petru Schiopul §i bisericuta lul Aron Voda. Cea d'intiiii e mare, solids, cu un pridvor puternic qi poarta doua turnuri : mesterii rasariteni au inceput sa se amestece in cladirile no astre .

Inca de mult el stapiniair architectura mun-

tean6, de la un timp numal in concurenta cu architectii veniti din Moldova. VI.

Radu-Voda de la 1496 merits sa fie numit eel Mare, macar pentru necropola domneasca ce a cladit pe detz/u/ de peste Ialomita, linga Tirgovite, §i care pentru aceia

www.dacoromanica.ro

28

Vechiul me§te§ug de cladire

a §i prima numele de manastirea Dealuldf, pe cind, dupa viile ce o incunjurail, si o incunjura inca §i astazi, i se ma't zicea Sf. Nicolae din vii'.

Ceia ce a indemnat pe Radu a fost, pe

linga nefagaduita lug evlavie, §i dorinta de

a intrece pe marele sau vecin, Stefan-celMare, care, el, 10 gatise de mult mormintul,

la Putna. Daca Radu n'a innaltat decit o singura cladire, el n'a crutat nimic pentru a o face de o desavirsita trainicie §i de o innalta frumuseta Unde Stefan pusese caramida" lipita

cu ciment, el a pus piatra taiata, prinsa cu scoabe de fier ; unde acela impodobise cu piatra, el a pus podoabe de cea mal bung §i maI curata marmora ; unde Stefan facuse a se

schita citeva linii gotice, Radu a pus sa se sape rabdator minunate horbote de sculptura maiastra ; unde se cetiail dincolo frumoase cirilice cu ascutiwri gotice, el a scris pomenirea sa, [min meter dalmatini, cari stateail supt influenza venetiana, in cirilice ce sint infrumusetate,

ca §i in cartile

muntene ce se tiparesc atunci, pe cind Moldupa liniile lungi, dova n'avea tipografie, rotunde ale maiusculelor italiene din epoca

Rena§terit Coperipl avu in loc de §indrila g plumb amestecat cu cositoriii

Dealul e o cladire patrata, o ladita de

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§te§ug de cladire

29

piatra si de marmura. De o parte si de

alta a usii, sint lungile table amintitoare, acoperite cu slove. N'are decit doua inca peri : pronaos si naos, cu morminte domnestl In toate partile, dar, semn al nestatorniciei lucrurilor de aici, al ctitorulu'1 lipse§te. De- asupra puterniculul pronaos sint ce nu pot Linea pared ca ace§tia ? doua turnuri impodobite. Un al treilea se razima pe bolta din mijlocul naosului. Un asemenea turn era in stare sa.' cuprinda §i clopotele, si de aceia aid nu se pomene§te o clopotnita deosebita., ca in Moldova.

Al treilea urmas al lul Radu a fost Neagoe, care s'a intitulat Basarab, Basarab al IV-lea.

El era tot asa de evlavios ca si Radu, Linea si mai mult decIt dinsul la lucrurile frumoase

si se nascuse din neamul du§man al neamului celuialalt. if trebuia si lui un lacag de Ingropare, si el cladi deci biserica de la Arge§, vestita in toata lumea. Si in architectura nouei zidiri de straludire se vede influenta Dealului. Au fost architectii Rasariteni, Armeni, cum se zice totdeauna ? N'aq crede; oricum, nu sint dovezi, si nici macar probabilitati pentru aceasta. Mesteril venetienl aveati cunostinta si de datinile, de podoabele Rasaritului De sigur ca la vre-unul din ei sail la vre-un Dalma-

www.dacoromanica.ro

30

Vechiul mWe§ug de clAdire

tin, inriurit de noua architecture liniara a Rena§terii, s'a indreptat Neagoe, care tri-

metea dese on la Venetia.

Me§terul a pus un patrat de zidire innaintea absidelor de la strane §i de la altar. Pena aid nu e nimic neobi§nuit : a§a sint §i bisericile moldovene§ti. Noua sint podoabele, de mod& rasariteana. in pronaos, doisprezece stilpi, dupe numarul Apostolilor, stilpi de sculpture aleasa, intaresc bolta, care prime§te greutatea a doua turnulete §i a unui al treilea, mai mare, la mijloc, pe cind al patrulea domne§te pe naos. Turnurile sint maiestru lucrate : ferestrele se deschid piezi§ la cele din fate, §i pe toate le tive§te o horbota de marmura. Paretii, ,din partea lor, sint impartial in doua pnntr un ciubuc, care e §i acel ce margeneste u§a de intrare. Sus, in tinde, sint discuri de sculpture in locul discurilor de smalt ale lul Stefan. Jos se in§irA piaci patrate, iara§I de arabescurl, in care se deschid ferestrele. Pe patru stilpi frumo§i, se razima innaintea bisericil, jos, linga trepte, un coperis cu stre§ina de zimtl. Acesta ar fi ca

un pridvora§ rupt din biserica din care ar trebui sA face parte.

Ce a fost trecator, unic,

§i

ce a ramas

din areasta biserica ?

www.dacoromanica.ro

Cu le din Oltenia Dupa fotogratil ale (Hui Em. Bibeseu.

www.dacoromanica.ro

Vechiul me$tqug de cl6dire

Neagoe incepuse a

clAdi

31

si Mitropolia

cea nousa din Tirgoviste, care era de pu in timp si Scaunul Mitropolitulul. Cladirea aceasta a fost mintuita abia supt Radu Paisie, dar dui:A planurile ctitorulul cellist d'intaiti. Se stie ca in timpurile noastre architectul frances Lecomte de Noiiy, in serviciul Statulul romin, a dat jos clAdirea in-

treaga, in locul careia a tacut, in chip arbitrar, o alta. Cea veche se vede Irma intr'o schita a lul Romstorfer, architect bucovinean.

Materialul pare sa fi fost cu mult mal pre jos decit cel de la Dealu si d n Arges, si

podoabele n'ati apucat a se face in aceiasi masura si cu aceiasi ingrijire ca in cel din urma din aceste lacasuri, din causa mortii lul Neagoe. Dar proportiile sint foarte marl si liniile armonioase. Pe un pAtrat de zidArie

ca la Dealu se innalta Base turnurl mid si la mijloc unul mal mare si mal puternic ; mal de de mult ar fi fost chiar dou6sprezece turnurl si turnulete. Reparatia de dupa prada turceasca din 1595, cea din vremea lui Mater Basarab si, in sfirsit, aceia care a fost orinduita de Constantin Brincoveanu n'ati schimbat esential cea d'intiiii infatisare a maretei biserici. Era aid un pridvor inchis, un pro-

naos si un naos, si, ca si la Mitropolia din Arges, biserica era impartita in trey printr'o

www.dacoromanica.ro

32

Vechiul meVevig de cladire

indoit5 linie de stilpi. Cea din urma din zidirile acesteT epoce *de avint in arts Intrecea

decT pe toate celelalte in ce prive§te scheletul insu§i, daca. nu §i in privinta podoabelor, al caror timp, cum vazuram, n'a venit nicTodat5.

VII

Radu Paisie Linea poate pe fiica luT Neagoe ; innainte de dinsul insa, Petru Rare§ i§1 Maritase o fata cu unul din Domnii munteni aT vremii sale. Venise vremea ca, §i in invataturi §i me§te§uguri, Tara-Romaneased sa urmeze pe Moldoveni.

in adevar, ceva din architectura acestora p5trunde la Munteni prin ace§ti and 153o. Cine intra in Tismana, facuta din no5 de Radu Paisie, fara ca el s5 fi primit lucrarT de la innainta§ii sal, are impresia ca ar fi intr'o biserica moldoveneasca a lul Rare§. Si Tismana e nalt5, ingusta, cu oarecare elemente gotice, cu o zugraveal5 desAvir§it5,

facuta dupa canoane a caror intrebuintare se vede acum India oars dincolo de Milcov. Si roar lamurita e imitatia la paraclisul Cozier, datorit tot luT Radu. Aceasta cladire

suptirateck in toate apuseang, e innaltata dupa chipul Moldovitei §i are la inceput, ca

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§te§ug de cl6dire

8J

§i aceasta opera, a lui Petru Rarq, cum s'a spus, un mare pridvor deschis, care se sprijina pe stilpl, pridvor care vine §i el de sigur de la clopotnite alipite, precum se vede

una la Mirautl. E apoi acelq fel de impodobire ca in Moldova : firidele arzate in maT multe sirur1. Iara§.1 gasim un singur turn, foarte gingas. Chiar

§i

materialul

se dovede§te a fi cel ce era indatinat maT de de mult in aceasta tars : caramizi puse in lung §i in lat, formind astfel figurl, in mijlocul fetelor sure de ciment §i de piatra, se intimpina aid ca si in zidurile Hotinulul, reparat poate in acest chip supt Petru Rare§.

Dar supt coperemint se vede un brill de unghiurT roOT, facute din caramizi arzate ala incit unul singur din colturi sa iasa la iveala : e de acum innainte un motiv de decoratie foarte obi§nuit in bisericile muntene.

E pacat ca o alta' ctitorie a lul Radu Paisie, Mislea, s'a darimat dupa un foc, izbucnit acum citiva anT, cad §i ea ni ar fi putut vorbi despre stilul de cladire moldovenese al acestuT harnic intemeietor de lacarri sfinte.

Urmasul lul Radu a fost Mircea Ciobanul.

El a cladit pe celalalt term al Dimbovitei, in fata vechiT cetati din satul Bucurestilor, o biserica domneasca. Ea se pastreaza §i 3

1030

www.dacoromanica.ro

34

Vechiul me§te§ug de cladire

astazi : Curtea Veche din piata Sf. Anton.

La inceputul veaculul al XVIII-lea, ea a suferit, de la Stefan -Voda. Cantacuzino, o repa-

ratie, care n'a atins decit u§a §i zugraveala. In ceia ce privqte pe cea d'intiiii, florile mar

alese, a§a cum se vad la Tismana, pe cadrul intrarii, au fost inlocuite cu podoaba de sgpaturl rasaritene, mar bogate §i mar

incarcate. Pridvorul de astazi e nou, §i o noted

prefacere radicals s'a adus intregei zidiri supt Stirbel-Voda, prin aniT 1850. Si astazi insa, innaltimea bisericil inguste, impartirea in cloud incaperl, turnul mic, arata ca si aid s'a primit forma de la paraclisul Coziel. Cu acestea tipul bisericil muntene era fixat. Pridvor deschis, naos si pronaos, altarul, in sfir§it, sint incaperile. E un singur turn de-asupra naosulul. Firidele in doua caturI alcatuiesc podoaba pe din afara ; supt strmina. alearga zimti1 ro§il. Caramizi aparente infloresc pareti1 exteriorY, unde nu s'a fa.cut niciodata zugraveala. De la Ar-

ge§ s'a luat un singur element, ciubucul,

care poate fi simplu, indoit, intreit, liber sau tivit cu zimtl. Asa se infatiraza Bucovatul cel vechiii de linga Jiu, zidire foarte bine

pastrata. Snagovul, curatit astazi de ponosul tencuielilor, nu se arata altfel. Bucureqtenii pot vedea acelea0 linii la Mihai-Voda, in

www.dacoromanica.ro

Case de manastire (Mamul) (dupa Gion, Istoria BucureOlor).

www.dacoromanica.ro

Vechiul IneVe§ug de cladire

deal, unde reparatia unul egumen gree, la ince-

putul veaculul al XVIII-lea, n'a adus decit u§orl nol, de piatra sapata, la up de intrare. Tot a§a va fi fost §i Radu-Voda, inainte de a o Innoi Radu Mihnea, decY atuncY cind era numal ctitoria lul Alexandru-Voda, bunicul acestuT Domn ; astaz1 avem o zidire cu totul

stricata de o prefacere moderns. Tutana din Arge§, facuta cu cheltuiala lul Mihnea, ta-

tal lui Radu-Voda, va fi avind aceleali legaturl de liniT.

Si aid ded, architectura de caramida, §i ciment, architectura firidelor simple §i a turnuletelor unice invinsese pe de o parte lemnul

sarac, iar pe de alta marmura aurital §i vapsita cu albastrul lazuruldi. Ea era mal potrivita §i cu clima noastra §i cu nevoile noastre. VIII.

tntr'o tara §i in cealalta, veacul al XVII-lea

n'a Innoit in privinta podoabelor. In Moldova, intliul printre monumentele noua e Sucevita (Bucovina). 0 acopere Inca stralucitul ve§mint al zugraveliT exterioare. Intrarea e laterals, §i un pridvor cu stilpT, ca la Mitropolia din Tirgovi§te, a fost alipit pentru

ca s'o apere. Se vad contraforturT si ferestre

www.dacoromanica.ro

36

Vechiul nie§te§ug de clAdire

inguste, de jur Imprejur. Turnul e mic, sup-

tiratic. Intr'un cuvint, afara de acel adaos al pridvorulul, o biserica a lul Rarq. Sucevita fusese inceputa Inca de mult, cind domnia Petru §chiopul, dar ctitoril, Movile§tii, n'ati mintuit-o decit atunci cind unul din el, Ieremia, era Domn, decl in cei d'intiiii ani cart deschideau veacul nal. Cu citiva ani mai incoace s'a sfintit alts biserica de manastire bucovineana, Dragomirna. Aici

insa decoratia cea noua apare, podideqte din toate partile. Toate uOle, toate ferestrele, Intreg turnul, toate liniile boltilor gotice sint numal trandafira§i §i floricele. Biserica e acoperita de un giulgiii de sculpture minunata.

Ctitorul a fost aici un meter caligraf §i zugrav, Mitropolitul moldovean Anastasie

Crimca. El a pastorit §i supt Stefan Tom§a al II-lea, §i acest Domn, impovarat de pacatele batrinului Lapupean, a voit sail aiba,

la rindul sau, un maret loc de Ingropare. El a ridicat Solca, pe malul unul riulet ce se varsa In apa Sucevel, dar n'a domnit de ajuns ca s'o mintuie, i legatura Solcai cu Dragomirna e cam aceia care era Intre biserica Argelului §i Mitropolia tirgovi§teana. Radu Mihnea, Domn §i in Moldova, rep ara numal biserica din Hirlaii. Ginerele saii, Miron Barnovschi, da la Toporauti o imitatie

www.dacoromanica.ro

.7;;?-.11-,::4,....-"a

.0

.e':

' ".

;

o

'111111%1 PrtisiN 1:11

" ti

Nat.ti1Mot.n,'vi

RikzF Duo; D. D. L

.I.

ikli UX011 I t n tilVTALATAILN:030,,

NUSSY 4,

,,,'KEimi

,,

.

YYX

Maria fiica luf Vasile Lupu, maritata cu lanus Radziwill din Litvania (dupa un portret contemporan) Reproducere famed cu cheltuiala ,Societcifir femeilor romine.

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§tewg de clddire

37

a bisericilor lui Stefan, pentru adapostul oaselor parintelui sa,u. Biserica Barnovschi din Iasi, inchinata de acelasi Domn, a fost cu totul schimbata si nu ni poate sluji la nimic.

Lul Vasile Lupu, care -s`( incepe Domnia la 1634, i se datoresc bisericile iesene Trellerarchil, sau Sfintii Voevozi, si Golia, dintre

care aceasta din urma a fost facuta pe temelia altei zidiri, de la sfirsitul veacului al XVI-lea, a boierului Golea. Golia a fost schimonosita de egumenil greci, si astazi se vesniceste asupra el o reparatie dintre acelea la care si schelele ajung sal putrezeasca. Trei-Ierarchii a iesit iarasi la iveala, dar nu fara sal se piece ideilor artistice ale omulul care la nol e dictatorul fara nici-un fel de raspundere, si fatal de nimeni, al tuturor restaurarilor, d. Lecomte de Notiy. Din partea d-lui Lecomte s'ati exprimat parerile cele mai exagerate cu privire la aceasta, biserica, in care d-sa descoperia elemente rasaritene de tot soiul si gotice, acestea

din urma imprumutate chiar de la e monumentele scoli1 renaneD (de la Rin). De fapt, avem o cladire in stilul moldovenesc tipic ;

,

materialul fiind insa mai bun decit oriunde biserica a numai piatra tare si marmura.

putut primi doua turnuri, in loc de unul. fn

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§te§ug de cladire

38

sapaturi se intilne§te ca §i la Dragomirna ciubucul muntean de incingere, florile, cu care se deprinsese lumea §i mal d'innainte, la u§1 §i la ferestre, in locul vechilor cadre gotice de linil drepte sari de arce frinte. Si zimtil obisnuiti in cladirile muntene se intimpira la monumentul in care Vasile-Voda

a voit sa strings cu once cheltuialA

ca

odinioara Neagoe la Arge§ tot ce se §tia §i se putea mal frumos in architectura timpulul sail. Nu s'aii uitat firidele, care s'ail croit insa aid poligonale, nici discurile de smalt verde, care, inviate din vremea lui Stefan-cel-Mare, au acum forma unor nasturl, nicl modestele cadre gotice din acela§i timp.

Cu o parte din aceste elemente, Vasile a inzestrat §i biserica sa din Tirgovi§te, Stelea, pe locul unel cladiri mal mArunte a tatalui sari. Ciubucele, turnurile cele doua poligonale, resturl de smalt -se vad §i aid papa astAzi. Urma§ul lul Vasile-VodA, Gheorghe Stefan,

a incercat sa faca un lucru §i mai frumos in biserica manastiril sale de la Calin, in muscelele Bacaului, §i pans astazi avem supt °chi podoabele inflorite cu care me§terii sal ari fost

darnicl acolo, dar care nu se pot

asamana nici pe departe cu acele de la TreiIerarchil insi 1. Caracteristica e §i aid floarea

www.dacoromanica.ro

Vechiul mete§ug de chidire

39

larga, infoiata, care se aplica pe toate nervii-

rile uOlor, ferestrelor §i boltilor §i e ca un fel de pecete pentru acest timp. 0 gasim §i intr4o noua manastire domneascA, la Cetatuia, pe unul din dealurile lutoase din preajma Ia Olor. Aid, Duca-Voda,

fost boier at lul Vasile §i al lul Gheorghe Stefan, a Intins briie de frumuseta, a lipit flori, a Incadrat in linii intretaiate ferestrele.

El a pastrat si cele doua turnurl ale modelulul not"

Mai este, indata dupa aceasta, Inca un Domn al Moldovei ctitor in intelesul cel mare. Stefan Petriceicu a facut linga tirgul Siretiulul din Bucovina biserica Sint' Onufrie

a Manastirea ). Dar el n'a incercat podoabele mai de loc, §i a dat numal o zidire sail

oarecare. Tot el trebuie sa fie apoi acela care a cladit, in cel mai curat stil muntean din acest timp, biserica Sf. Joan, tot acolo in Siretiii. De acum Innainte, se mai intilnqte in Mol-

dova Incercarea Cantemirqtilor la Miera, foarte saracacioasa. Supt cel d'intiiii tFanarioti), Grigore Ghica zide§te Frumoasa, pe un al treilea deal, linga at Galatel §i Cetatuii. Dar acum stilul e luat dupa cel apusean din

Polonia. Cam a§a e §i la Sf. Spiridon din Iasi al Racoviteqtilor. , ,

www.dacoromanica.ro

Vechiul mete§ug de cladire

40

Pe incetul se alcatuie§te atuncI stilul modern

al bisericilor moldovene, adus in buns parte din Polonia. lata ce-I formeaza. Stranele nu mar au abside ; clopotnita e lipita de biserica, face parte dintr'insa ; prin ea se intra ca prin-

tr'un pridvor. De la acesta se trece intr'un pronaos, care nu e despartit prin nimic, nici prin stilp1 macar, de biserica. Podoabele lipsesc. Cladirea e insa cu mult mar incapatoare §i luminoasa. Cetitoril din Moldova aT acestor pagini nici nu-§T pot inchipui altfel biserica. IX.

Citva Limp insa, architectura munteana. da lucrarl foarte frumoase, §i adeca. papa dupa jumatatea veaculul al XVIII-lea. Matei Basarab, contemporanul luT Vasile

Lupu, bogat i el, dar mult mar putin trufa§ §i foarte stringator, a facut multe biserici,

faca de cele doua singure zidirT ale

vecinulul §i rivalulul sau. Bucure§tenii au

avut de la dinsul Sarindarul, care s'a darimat facind loc until parc. Pe munte sus, in Oltenia, el a durat Arnota, pentru ca sa fie Ingropat acolo, linga tatal sau. Spre Apus, el a fost ctitorul cel nou al StrehaieI, §i ea facuta odinioara de Craiove0. Dar a cladit din nou biserica din Ctmpulung.

www.dacoromanica.ro

rrrnr-

-r-rP,

-.:"1-111.11M1

.

0

1,

F

k.

-

7?,[0.:-.-147:tct"=,

1..,:

te

'

VA" ., e.

Mitropolia Bucure*tilor innainte de reparatie (dupa Gion, Istoria BacttreOlo).

www.dacoromanica.ro

Vechiul tnWe§ug de cladire

41

in Tirgoviste, a lul e Sf. Constantin, care se ddrima. Doamna lul, Elin8, are ctitone la Herdstii din Ilfov. Urmasul sari, Constantin Basarab, adeca mai mult evlavioasa lul Doamna Balasa, a cladit Mitropolia din BucurestT, Sf. Vinerl din Tirgoviste, manastirea cea noun a Jitianulni si biserica din Dobreni. in toate aceste cladiri e aceiasi forma. Ea nu innoieste nimic fata de stilul, studiat maT sus, de la sfirsitul veaculul al XVI-lea. Este sail nu pridvor, care, cind este, trebuie sa fie deschis. .Absidele stranelor pot lipsi. Podoaba e numal din zimti, ciubuce si doua rindurl de firide.

Tot asa zidesc Cantacuzinil prin aniT 166o, cind erail bole& dovada biserica din Coianl.

in acelasi tirnp face dupa acest model biserica din Dragoslave, cea din Cerneti Grigorascu-Voda Ghica. Clopotnitele ce s'au pastrat sent marl, si cauta sa se apropie de turnul manastiriY cimpulungene. X.

a cdror mama era fiica lul Radu-Voda Serban, Serban Cantacuzino, ajunge Domn la 1678. MaT inindru decit cel maT multi sapinitcirl Unul dintre acestY Cantacuzini,

www.dacoromanica.ro

42

Vechiul me§tewg de cladire

din acest timp, bogat si puternic, el urea salt faca la Cotroceni, unde se ascunsese de urgia dusmanilor sal, o mareata biserica de ingropare.

intrebuintind monumentele

contemporane, el se indrepta si catre minunea, de mult uitata, a Argesului. De acoloif lua grupa de stilpi din pronaos si aleasa podoaba de florl si chipurl a usii de intrare si a ferestilor. Dar forma ramine cea veche : pridvorul usor, luminos, pe stilpi foarte frumos sapati, si paretii urmindu-se in chip de cruce. Zidurile sint acum uniforme, varuite.

Ceva mat tirziu, Mihat Spatarul, fratele int 5erban, facu dragalasa bisericuta de la Coltea, in care stilpit pridvoruldi si cadrul usit sint cel putin tot asa de bine sapate ca la Cotroceni. Dar ultima forma stralucita a stilulul muntean, in care se unesc atitea elemente, o da Brincoveanu, care a raspindit pretutindeni biserici noua si a ridicat din Orilla si praf pe cele vechi, in cursul unei marinimoase Domnil de peste douazec' si cinct de ant. El a innoit la Mitropolia din Tirgoviste, la Curtea Domneasca din acelasi oras, cladita dintru inceput de Petru-Voda Cercel, fratele lul Mihat Viteazul, la manastirile Govora,

www.dacoromanica.ro

5,S409447.4 .

4.;

ts 4-11 °

Pridvor cu stilpi sapati (Horez) (dupa Gion, Istoria Bucurqtilor).

www.dacoromanica.ro

Vechiul me§te§ug de clAdire

43

§i la Tismana, la Glavacioc, §. a. El §i Doamna lul, Stanca, au fost cel d'intiiii ctitorl la Biserica dintr'o zi, in Bucure§ti, la Surpatele, §i mai ales in necropola stralucita a Hurezulul oltean, uncle n'avura norocul sh se odihneasca de

Bistrita, Cozia, poate

veci.

5i Brincoveanu a privit cu jind spre frumuseta veche a bisericiI din Arge. La Hurez el a pus, ca qi dincolo, un cerdacel innaintea pridvorulul pe stilpi. Ocnitele de sus cuprind roate de sculpturi. Briul care incinge biserica are tot felul de impodobiri. Cel doIsprezece stilpi al Apostolilor nu se

mai vad in pronaos, ca la Cotroceni, dar doua turnurl se urmeaza. in lung. Iar lucrul stilpilor pe cari se lash. pridvorul, doisprezece la numar, e cu adevarat stralucit. Co-

zia se apropie de aceasta frumuseth, din care se gasesc elemente in toate cladirile brincovene0. Inspiratorul lul Constantin-Voda poate sa ft fost acel calugar din Ivir, meter in toate mqtequgurile, zugrav, sculptor, de bung sama cintaret, turnator, sapator in lemn, tipograf, scriitor, cuvintator, acel Antim care a innaltat Mitropolia cerii suind treptele jetuluT archieresc. Dupa moartea lul Brincoveanu, s'aii mai ridicat supt acei4 suprave-

www.dacoromanica.ro

44

Vechiul me§te§ug de clAdire

ghere a lul Antim biserica ce-I poarta numele in Bucure§ti, biserica Sf. Apostoll in aceiaql rerdint6., manastirea olteanA Dintr'un

lemn. La cite una forma, a fost cu totul schimbata (ca la .Antim)), dar ceia ce a rarnas la toate e decoratia sculptata. Aceasta va stapini de acum in toate zidirile muntene, li va da tot interesul, toath. noutatea §i frumusetea.

Biserica de la Vacare0 a

liii Nicolae-

Voda Mavrocordat (mintuith. la 1722), o mi-

nune a timpulul, impune §i astazi prin stilpii pridvorului deschis, prin stilpil paraclicari se insulul, aT caselor egumene§t1,

trec cu cel din Hurez,

pot intrece. Aid maT sint §i stilpil din pronaos, frumoasa pai-1

durice de marmura, cu capitele corintice. Zidurile sint destul de tail ca sa tie trei turnurl, arzate ca la Arge§, doua pe laturl unul la mijloc. Pantelimonul Jul Gricore Ghica (t 1752), alta manastire din preajma Bucure§tilor, a trecut printr'o reparatie temeinica qi sty cu mult in urma Vacare§tilor. Iar bisericuta archiereulul de Stauropolis (a§a numita Stayi

ropoleos) din dosul masivului palat al Po§teT

din BucuretI, privity de aproape i in deplina cuno§tinta a celorlalte monumente de

www.dacoromanica.ro

f

4Tit 4 1.

u

I

)

'4.-- - r

7-1

J.

4

,.

4-. .7.?".

li

. ° ,L,-C '....

er'"'

rIT -,)- 4 4.? e-z,.. ".& '1171%Op.-,1... 's :: '. grrip--

t

.,

e,11.41:

..;,:,.,tak,,

.

1

.°

.' ..

1,"'

I

1

fare

..

'' 1..

.. 0

. 4

'

.11

_peel

1

Biserica Stavropoleos (dupa Gion Istoria Bucurestilor).

www.dacoromanica.ro

Vechiul mete ug de clAdire

45

arta munteana, place, dar nu uime§te : orice se afla intr'insa este §i aiurea, macar a§a, daca nu mal bine. Cu aceasta, viata artel romane§ti in acestalalt principat se incheie. Mal departe nu se mal iscode§te nicl macar un stil modern, ca acela din Moldova, ci unit vor imita

crucea cu pridvorul pe stilpi qi un singur turn, tar altil vor culege din formele bisericilor grece§ti. Slabiciunea materialelor facu

sa nu se poata face turnul deck din lemn, pe care-1 acopere urita tinichea vapsita Anat. Cutiemurul de la 1802, aratind primejdia ce ameninta partile mai innalte ale cladirilor,

ajuta din parte-i la aceasta dating, care ar trebui cit mai iute desfiintata. *

innainta§il no§tri, tbarbarii, , muncind sute

de ant i pe acest teren, ni -au lasat aceste comorl. Not, cad nu mai putem urma o traditie de arta proprie, trebuie sa ni pastram macar motenirea. Cine ar putea zice ca ni facem datoria ? Uneorl lasam sa cada, alte ori reparam, de cele mai multe ori insa a§a, incit ruinam §i frumuseta cladirii §i vistieria tern.

www.dacoromanica.ro

II. IDEILE CONDUCATOARE

DIN VIATA POPORULUT ROMANESC

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare din viaIa poporului rornanesc. Popoarele foarte innapoiate sint ca oamenii cari traiesc fara con§tiinta : ele n'ail nevoie

de o ideie care sa le indrepte, sa le lumineze §i sa. le duca, la o tints vrednica, pentru binele for §i pentru binele omeniril. Ca §i acel oameni fara noroc sail vrednici de mila, fiindca, nu qtiti sa-§1 intrebuinteze noro-

cul, ele traiesc de azi pans mini. Nimic nu leaga pe om de vecinil sal decit interesul de hrana sari de petrecere, nimic nu leaga o generatie cu alts generatie; la stingerea fiecareia dintre dinsele famine numal o mo§-

tenire de lucruri, §i nu una de amintiri frumoase sail de innaltatoare ginduri. Sufletul comun se na§te numal in fara unel primejdil de nimicire, gi el nu e atunci alt ceva decit instinctul fi-esc de a se pastra pe sine, pe care-1 ail §i dobitoacele, in deosebi orl in turma .

i in unele popoare imbatrinite, scazute ca 4

1030

www.dacoromanica.ro

50

ldeile conducMoare ale poporultif romilnesc

insusiri, apropiate de peire, se vede de catre

cugetatori, cu o indreptatita grija, slabirea si stingerea ideilor conducatoare. Atunci interesul stapineste iarasi singur, ca in timpurile cind oamenl din acelasi singe, traind pe aceleasi locurl, se sfasiail pentru prada, sail pentru cistigarea unel placeri, sail pentru pofta de a fi unul mal mare decit cellaltl. Ideile conducatoare au darul sfint de a apropia si a infrati pe oameni, mal presus

de °rice deosebirl de fire, de situatie, de

bogatie, de vrista : ele se poate zire cal fac

parte din viata religioasa a popoarelor, si sint adeca acea religie, ce are de preoti pe cel mal marl, mal bunt si mal luminati oamenl din fiecare generatie. Pe cind, din potrivk interesul e pizmataret si gilcevitor : el desparte

un popor in clase care se vrajmasesc

si

in aceste clase chiar, dintre care nu e om care sa nu urmareasca mal multa putere si placere

decit ceilalti,

egoismul cel rail,

iubirea patimasa de sine si numal de sine, scapa din lanturile cuviintil si datinilor bune si se rapede salbatec asupra bunurilor lumil.

in acest fel, societatea se face vijelioasa,

vesnic turburata, nelinistita la lucrul el, lip-

sita de siguranta in pastrarea roadelor lui si impiedecata in cugetarea mal innalta. Oamenii se simt tot mal departe unul de

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporului r ornAnese

51

altul, legaturile ce sint siliti sa incheie, nu mai sint decit false si trecatoare. La urma, un popor bine intemeiat, incalzit de iubirea intre al sal, disciplinat si viteaz sfarma lesne

pe cel care ajunsese lipsit de idel conducatoare, it robeste sii iea locul in rostul lumii. In maturitatea for sanatoasa insa, toate popoarele isi ail ideile conducatoare, cu atit mai datatoare de izbinda si fericire, cu cit

patrund mai adinc si cuprind pe mai multi dintre fratii de neam li de tara. Le-am avut si nol, ca si popoarele celelalte ce s'ail impartasit de cultura. Le putem urmari din cele mai vechi timpuri asupra carora ni s'ali pastrat stiri, pana astazi. Le-am primit de la parinti ca luminoase pietre scumpe imbracate in aurul curat al jertfelor, si sintem datorl a le lasa urmasilor fara lipsa §i neacoperite de ceata neingrijiril. Cu cit ele ail stralucit mai tare, cu atita am ratacit mal putin, am intimpinat mai putine primejdil, am ajuns mal rapede si mai sigur pe drumurile grele prin care trece, batuta prin multe felurl de furtuni §i pindita de multe felurl de peire, viata oamenilor. Cind lumina

for a slabit prin vina noastra, multi dintre noT au ramas in urma, s'ail ratacit pe alte plaiurl, sail cazura in mina hotilor stfaini, cari

se atineati in cale. Asa am ajuns sa nu mai

www.dacoromanica.ro

52

Idcile condue5toare ale poporului roninnese

avem astazi nici Bucovina, nici Basarabia,

si numal cel mar mare §i mar nemteptat dintre noroace a facut sa nu pierdem pentru totdeauna frumoasa tara a JiiuluI, de la Se

verin pang la Rimnic, pe care douazed si unul de ani (1718-39) au avut-o in mina Austriacii. in acele timpurl neamul nostru s'a strecurat tacut si infiorat de griji, ca intr'o noapte grea fail lumina din cerurl: nu s'a cintat atunci, nu s'a vorbit, nu s'a scris decit arare oil, id si colo, fara, incredere si avint. Ca plumbul a apasat asupra noastra grija pasului ce va trebui facut innainte prin acel intunerec negru ca moartea. Si, daca ne-am innaltat iarasi, daca am

putut pastra ce mar ramasese din fiinta noastra, daca am simtit iarasi supt picioarele noastre obosite calea cea buns. §i neam intremat mergind pe dinsa, §i ne-am intors la veselia sigurantii, si cintecele, indemnurile, cuvintele de nadejde s'aii ridicat

iarasi tot mar limpezi, mar puternice, mar dese din multimea calatoare, al carer drum de veacurl nu se poate opri; daca de la o vreme ne-am gindit si la cel pierdutl, cercetind despre din§ii, descoperindu-I in departari si incercindu-ne a-I mintui dintre du-

aceasta se datore§te numal iviril din nal a ideil conducatoare. Cite unul din

mani,

www.dacoromanica.ro

Ideile conducAtoare ale poporului romAnesc

53

drumetii nenorociti a gAsit unde era piatra cea scumpa, a curatit-o, si mina lui a ridicat-o cu evlavie si iubire sus de-asupra milioanelor de capete nenorocite. Alaturl de adevaratele idel conducatoare sint altele care prin viclenia sail nepricepe. rea unora incearca sal li iea local. Ele sint mai rele decit chiar intunerecul, care poate opri pe loc si duce la mAsuri de siguranta. Lumina falsa e insa, ca focurile nesigure care flutura de-asupra mlastinilor ce inneaca. Am avut si no;( astfel de luceferl al ratacirii si

pierzAril, si cit rail ni -au facut nu se poate spune. Mai rail facatoare s'ail aratat acele

idel gresite care se pareati mai asemeni cu cele bune, ce mingiiasera. si cAlauzisera. Si ceia ce e mai rail, e ca le avem §i astazi. Clase intregi de oamenl obisnuiti, cite un cugetator chiar, cite un cintaret, se indreapta dupa, ele si nu \Tad spre ce adincimY grozave se duc sail vreail sal ducal pe altii. Si pentru a li arata zadarnicia, se spun cele ce urmeaza. Din intreaga noastra viata de sese sute de ani in aceiasl cultural, si in aceleasi forme generale de Stat se va desface si mai bine adevarul si greselile se vor infAtisa cu atit mai neindreptatite si vrednice de toata osinda oamenilor luminati, cuminti si iubitorl de tars.

www.dacoromanica.ro

54

Ideile conducAtoare ale poporului romAnesc

I.

intaia noastra ideia conducatoare a fost ideia cresting. Cum s'a ridicat ea la aceasta innaltime §i la aceasta chemare, se intelege lesne.

Cei mai departati stramo§i ai no§tri, neamurile traco-ilirice, din Carpati §i Balcani,

erali in adevar pagini. Dar cind Roma lui Traian a stramutat Intre din0i coloni0i1 ei, luati din toata Imparatia, citiva dintre ace§tia

ail trebuit sa fie cre§tini. Cit de putini sa fi fost, ei ail trebuit sa invinga aid ca §i in alte parti, cad legea cresting avea in sine insu0rile ce asigura biruinta : adeca., innainte

de toate, cea mai mare iubire de oameni. Cind imparatil din veacul al IV-lea ail fost

0 ei

cre§tini, se mintuise cu paginismul cel vechill, din care au ramas numai u-

nele serbatori si datine, al caror rost nici nu mai sintem in stare a-1 lamuri cum trebuie.

De acolo innainte, lumea romana a Rasaritului, careia i s'a zis in curind. lumea bizantina, a trait in cretinism si pentru erg-

linim. Lucrul de capetenie a fost dogma

credintii, cele mai marl adunari, soboarele, cele mai puternice partide, acelea ce se alcatuisera pentru un punct de ortodoxie, ta1-

www.dacoromanica.ro

Ideile conductitoare ale poporulur romAnesc

55

macit de unit intr'un fel §i in alt fel de altil ;

daca patriarchul nu s'a ridicat a§a de sus incit sa ajunp.-,A. un Papa al Rasaritului, cu-

vintul e ca imparatul el insq s'a facut in parte un patriarch, purtind odaidil, presidind sinoade, hotarind lucrurile dezbatute. Locuitoril imparatieT nu au mai lost mindri ca erati e cetateni romani), ci au fost im-

pacati cu gindul ca sint adevarati hi drept credincio§i al Bisericil lul Hristos. Legea civila, legatura de capetenie a trecutulul roman, a ramas tot mal mult in umbra ; acum legea e religia, cum marturise§te §i limba noastra. Du§manul n'a mai fost du§manul Statulul, al stapinitorului, ci du§manul Bisericil, al lul Hristos rastignit pe cruce. Literatura au fost cintarile bisericeti, laudele sfintilor, oratoria, predicele, filosofia,

dezbaterile dogmatice; abia cite o cronica a mal trait pe linga dinsele, pastrind §i §ilinta intimplarilor de la Curte, pe linga cunoa§terea luptel necurmate, innauntru §i in

afara, pentru ortodoxie. A§a au trait o mie de ani Grecil din imparatie. De la din§ii s'aU deprins a trai astfel cu sufletul Slavii : Sirbi §i Bulgari. De la ace§tia toil, am luat §i nol ca ideie conducatoare : totul pentru Hristos. Orice am facut 'Ana dupa anul 1650 li-a cautat indreptatirea numal in le-

www.dacoromanica.ro

56

Ideile conducAtoare ale poporulta romAnesc

gea cresting, in iubirea pentru dinsa, in

jertfele pe care ea le cere. Toata vremea noastra cea mai glorioasa, aceia in care fruntea Domnilor romini a

stat neatirnata supt cununa de aur, aceia in care s'a alcatuit si Domnia Terii-Romanestl si a Moldovel, in care s'au cistigat biruintile cele mai desavirsite si mai roditoare, pentru care sä fi curs singele neamulul acestuia,

anil de la 1300 pans la

1500,

cel doua sute de ani al tineretii viteze, au trait esupt acest semn'. Trebuie sa se tie in sama ca aceasta ideie cresting nu era strins margenita la ortodoxie. Poporul numia, in adevar, pe catolici eletini spurcatis §i n'ar fi mincat macar din blidul lor. Netinerea posturilor de catre catolici, felul for deosebit de all face cruce, impartasenia cu azima $i Para yin, sfintii cioplitI ca idoliT, cintarile latinesti, toate acestea umpleail de dezgust si spaima

pe teranii deprinsi de veacurl in credinta Rasaritului. Pada si un om cu asa de multa invatatura ca Miron Costin scrie cu adinca durere de inima despre catolicul din Croatia Gaspar Gratiani, ajuns prin anii 162o Domn al MoldoveY: tAcest Gaspar-Vocla nici-odata post nu ail avut ; ce, pre ascuns, in toate

posturile minca carries

Cind, dupa infrin-

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporulul ronfanesc

57

gerea Polonilor, pe can Gaspar I ridicase, pentru t cre§tinatate ) , impotriva Turcilor, doi dintre boierii s6.1 it ucisera, de mult nu mai

cuteza un boier sa apropie mina uciga0. de unsul lul Dumnezeu, dar ceia ce nu se putea face impotriva until Domn al terii, pastrator al datinei posturilor, se putea face impotriva eFrincului p pingaritor de lege ; ca pe un FrInc 1-ail ingropat oamenii din imprejurimi in biserica g Letinilor D , a Un-

gurilor din Trotu. Cu

cinzeci de anY innainte,

Moldova

mai avuse un Domn de alta lege, pe Iacob Vasilic Heraclidul, ce se numia JoanVoda §i caruia Cara -ii zicea t Despot , . Acesta

era un Grec din insule, dar apucase a trece la luteranism §i adusese in tarn pe episcopul socinian Lusinski, pentru care fAcu biserica cea frumoasa. din CotnarY, care se surpa astail in rips, fara ingrijirea nimanul. Nici el insa n'a cutezat sä se infati§eze ca Domn de aka' lege, ci a primit coroana din mina episcopului terii, la Ia§i, in biserica Sf. Nicolae cel domnesc, cladita de Stefan-celMare, al carui chip mindru a privit de pe parete aceasta parodie ce se savir§ia dupa o jumatate de veac numai de la moartea lui. Si el a stat la once prilej de serbatoare in biserica noastra., insa lumea-1 bAnuia ca

www.dacoromanica.ro

58

Ideile conduditoare ale poporulul romanesc

nu qi-a parasit eresul, §i Ureche scrie, in yea-

cul al XVII-lea, dupa amintirile ce traiau Inca despre Despot: e Se arata blind si tuturor cuvios §i aeve cre§tin derept, iara la la taina eretic, §i avea sfetnicl de al sal, de o lege cu dinsul ; mai apoi §i-ail ivit gi necredinta sa,. Moartea lui dupa citeva vorbe de infruntare din partea capeteniei boierilor rasculati, uciderea lul lara mila §i fara. sfiala, cad pang atunci Domnil fusesera dati mortii pe ascuns, iar nu in vileag, Innaintea o§tilor, de mina unul calau tatar, se larnure§te prin pata eresulul ce statea pe fruntea usurpatorulul. Se spune ca el ar fi luat §i policandrul de argint al manastirii celei noua de la Slatina, in muntii Sucevel, §i de aceia

nimeni nu s'a gindit sa-1 faca Ingroparea cuviincioasa, de care se imparta§isera pans atunci §i Dpmnii periti de moarte E adevarat, ca mai toil Domnil au inga-

duit un cler catolic, ba chiar au primit cu cinste la Curtea for pe episcopul de aceasta confesie, caruia i se zicea in Moldova, unde el a ramas mai multa vreme, piscup, (al no§tri erail Vladic1, pentru popor ca §i pentru carturarl). Latco-Voda al Moldovel a ingaduit intemeiarea in tirgul Siretiti a unel epis-

copii catolice, care n'a tinut multa vreme, ci episcopit ei au ramas in Polonia. Si Laico

www.dacoromanica.ro

Ideile conducitoare ale poporulul romAnesc

59

Vladislav al Terii-Romane§ti, de pe aceia§i vreme, s'a infati§at ca fill ascultator al BisericiY romane §i a facut juraminte pe numele sfintilor catolici. Vlad Tepe§, luind o ruda catolica a lui Mateias Corvinul, a facut profesie de catolicism, §i fiul sail Mihnea a fost banuit ca ar fi 4 cazut in eresul huliril Duhulul Sfint) ; de- aceia I-aii §i gonit mal cu invier§unare boier '1, pe cari1 imputinase prin macel. Alexandru Vocla, fiul lui Mircea; fiii A acestuia Mihnea, a datuit la Roma un epitaf (aier), cusut cu our §i matasuri dupa obiceiul raskitean. Petru Cercel saii

era socotit de Iesuith cari lucrail §i in Ardeal §i in Polonia, ca un agent potrivit pentru scopurile for de convertire. Petru Schiopul,

Do.= al Moldovel, in acest timp, s'a plecat inaintea adevaruldi roman §i, pe ctnd statea in pribegie la Nemti, el vorbia intr'una de dorinta ce are de a merge sa sarute piciorul Sf. Parinte. Mitropolitul Gheorghe Movila cazu §i el in c eresul f luT Mihnea cu privire la purcederea DuhuluY Sfint, primind vestitul adaos la Crez : fllioque. Tot atuncY trecusera la catolici Mitro-

politul Moldovel, Anastasie, §i Grigore episcopul de Roman, amindoi Vladici cari-§1

pierdusera. cirja. Atitia pretendenti se daii drept bunt catolicY. Deci pana pe la 1600

www.dacoromanica.ro

60

Ideile conducatoare ale poporuluT romanesc

se vad adese on innaintari ale Bisericii romane pe pamintul nostru. Dar trecerile acestea la catolicism sau sprijinirea de ca'tre Domni a acestel religil sine mai mult de natura diplomatica, Laico e ingropat in biserica ortodoxa a Radautilor, dovada ca Laico ar fi fost dus 0 nu e dupa moarte la vre-o biserica a catolicilor.

Se arata la Snagov locul de odihna a lul Tepe§. Daca Mihnea-cel-Rati ar fi murit in card, in loc A. fie ucis in Sibiiul -catolic de la inceputul secolulul al XVI-lea, el ar

fi

fost a§ezat linga tatal sati. Alexandru-Voda a fost inmormintat la biserica lui, ortodoxa", din Bucure§ti. Pretendentii erati de legea acefor pe linga cari cer0ati. Iar Mitropolitul ecatolic, Movila a clAdit manAstirea Sucevitei,

0 nu s'a deosebit prin nimic, in toata pastoria lul, de cei ce statusera innainte de dinsul.

Deci temeiul era ortodoxia. Mai presus de dinsa plutia insa in mintea tuturora, Para deosebire, ideia maril comunitatl a cre§tinilor,

cari se pot intelege, cu toata deose.birea de confesie §i de rit, §i au datoria sa se sfatuiasca i sa se ajute. Aceasta ideie fusese

impusa de primejdia unel cuceriri a tuturora din partea Turcilor. Ace§tia se infati-

qati in ochil Domnilor §i boierilor noqtri a1a

www.dacoromanica.ro

Ideile conductlloare ale poporului rorniinesc

61

de ingrozitor, nu numai pentru dorinta lor de a cotropi, pentru cruzimea i lacomia lor, ci qi pentru cA, fiind pagini, ei tagaduiau adevarul adus pe lume de Hristos i strigat de pe innMtimea crucii singerate, pentru ca el amenintail necurmat nimicirea legit cre§tine. Turcii §i prietenii, ocrotiti1 lor, aceia sint du§manil omului care traie§te

in acest timp potrivit cu idealul, cu cerintele morale ale timpulu1 sari. Boierul Vlad, care se ridica la Domnie impotriva lul Mircea-cel-Batrin, cu ajutorul Turcilor, cade in curind, fiindca cine ar fi putut sprijini cu inima neindoita pe omul paginilor ? Ceva mai tirziu, Radu Ple§uvul, Dom-

nul Turcilor, e invins de fratele sail Dan, Domnul sprijinit de cre§tini1 din Ungaria. Alexandru-Aldea se crede dator a lamuri pe torn; ca numai efrica, 1-a PAcut sA se supuie Turcilor. 0 intelegere cu ace§tia aduce moar-

tea lui Vlad Dracul. Tepe§ se apdra §i el odata, ca, numai pentru ca e slab a fost silit sa paraseasca. pe cre§tini, dar pe urrna cu ce bucurie vestqte el ca a iticeput lupta cu din§ii pentru eterivara lui, iar, nu mai putin, pentru toata Cara creqtinilor dreptcredincio0,! Petru Aron al Moldovei se sfltuiqte cu toga Cara, pentru a se putea dezvinovati, oricind, innainte de a da bir Tur-

www.dacoromanica.ro

62

Ideile conducAtoare ale poporului romAnesc

cilor. De la inceput, Stefan -cel-Mare se infa-

tiraza ca al doilea tluptator pentru crqtinatate), dupa moartea celuflalt mare Romin §i mare creOn al veacului al XV-lea, loan rail zis totdeauna Corvinul, caruia al no Iancu-Voila. Pe DomniT munteni, Radu-celFrumos, cel dol Basarabl, Vlad Calugarul, el II despretuiqte ca fapturI ale Turcilor. Dupa biruinta cea mai mare a vietii sale, cea de la Podul Innalt, in 1475, Ste-

fan incheie astfel vestea de biruinta pe care o trimese la totT domnil creOnY al lumii : t Cind am vazut nol oastea cea mare, ne-am sculat vitejqte cu trupul §i armele noastre, §i li am statut impotrivil, §i, cu ajutorul lul Dumnezeil celul atotputernic i-am invins stra§nic pe acei du§manl al no§tri Si al cre§ti-

natatiI intregi, i i-am prapadit, §i i-am calcat in picioare). Solil biruitorulul pentru crucea rasariteand merg prin orarle in care se innalta de-asupra bisericilor crucea lafink care nu i se pare lul, ca Bizantinilor

din 1453, un semn de jignire §i de du§mA.nie, Gindul din urma al ha Stefan e A. primeasca din nal, impreuna cu Apusul intreg, unit pentru credinta, lupta cu Turcil, duvnaniI tineretelor sale, rapitoriT cetatilor sale Chilia i Cetatea-Alba. Peste un veac aproape, cuvintul de tcre§tin, e pe buzele

www.dacoromanica.ro

Ideile conduditoare ale poporulta rom5nesc

63

lui Mihal Viteazul, care scapa pe citiva anT parnintul sail de robia paginilor. in tara

Moldovenilor, cad ucisesera pe Stefan Lacusta, nepotul de fiti al luT Stefan -cel -Mare, pentru ca -1

stiail venit de la Turd,

11 ba-

nuiati prieten a1 for §i chiar parta§ de lege cu din§ii,

cari gonisera pe Ilie-Voda

qi

Rare§ Turcitul,

Petru Schiopul parase§te

Domnie §i tara §i fuge in Apus, pentru ca sa nu i se turceasca baietelul. De acum innainte iubirea de cre§tinatate incepe sa maT aiba. un inteles. Cine tine la cre§tini in Tara-Romaneasca 1nseamna ca dore§te cucerirea de catre Austriacl, iar, in Moldova, prieten al cre§tinilor sail prieten

al Polonilor e tot una. Terile noastre nu mai pot sta de sine, §i numai putini dintre boierl au o minte a§a de inteleapta §i cumpanita, incit sa judece ca, prin dibacie §i burial socoteala., poate trai maT departe §i

cel slab, in loc sa fuga de supt o ghiara supt alta. Un Miron Costin scrie despre rascoala lui Gaspar Gratiani cu Polonii : s De laudat este fiecare Domn sa tie de spre partea cre§tineasca, ca aceasta Cara, cacT traie§te in statul sail a§a pada acmu, pentru ten cre§tine§t1 sta 'Ana astazi in rindurile sale, insa cu intelepciune, nu fara socoteala

www.dacoromanica.ro

64

Ideile conducAtoare ale poporuluI romanesc

si Para temeiii, ca, in loc de folos terii, sa aduca peire, cum s'ati prilejit si in vremile noastre in citeva rinduri, de adusese a multi nesocoteala si nebunia mare cumpana acestul parnint, . Dar, mai tineri, maT focosi, mai usurateci decit dinsul, ceT maT multi dintre

boieril aminduror terilor judecail altfel. Pe vremea Movilestilor, Moldovenil erati bucurosi de ocrotirea Polonilor, care nu li-a adus nicT -un sprijin, nicl -o cre§tere in cuttura, ci numal un bir maT mult, si multe ruinatoare tulburari pentru Domnie. Tot in aceasta epoca de dupa MihaT Viteazul, cel maT inimosi si mai viteji dintre Munteni se plingeati ca Radu Mihnea, Domnul pus de Turd, nu e in zadar fiul lul Mihnea Tur-

citul si ea-0 tine pe linga dinsul o sums de rude turcesti, racind Cara de batjocura. Sa li vie Domn de la imparatul crestin ! Peste citeva zecl de anT, acesti creVini inflacArati avura bucuria sä vada marea inriurire pe care Ardealul o avu asupra terilor noastre pans prin 166o. De aid innainte, iarg§i cre§tiniT, spre cari se innalta nadejdile, sint cuceritorii ce se asteapta. Crestinatate si neatirnare se inia-

tura una pe alta: a fi cu crestinii inseamna a fi supt crestini. Grigore Ghica, iubitor de

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporuluI romanesc

65

crqtini, tradeaza §i fat5. de Imperiall §i fata. de Po loni; el se face a trece la catolicism §i nume§te Leopold, dupd imparatul, pe un fiu al sail ndscut in Imperiu, dar la urma el nemere§te totdeauna la Constantinopol, unde i s'a §i sfar§it viata. Stefan Petriceicu, boier Inca tindr, bun, dar cam slabut de minte, face tot a§a, insd din tabdra Polonilor el, maT putin dibaciti §i mai cinstit, nu

mai nemeri drumul la Tarigrad, ci, dupd 1683-1684, cind se ive§te pentru ultima oara ca Domn trecator prin voia Polonilor,

el traie§te in intunerec, ca o jertid a ideii cre§tine. Si altii dintre Moldoveni, Hincul, Durac, cari se ridicard impotriva lui DucaVoda, Hijdau, Dr5gutescul, viseaza tot cucerirea polond. Miron Costin §i altil se ascund in Polonia, cum se ascunsese odata un Nistor Ureche, §i acolo Miron, ca un carturar, scrie Polonilor in versurl §i in prosa, aratindu-li in chip ispititor pretul ce ar avea pentru din§iY Moldova ; el pune odatd in scris §i conditiile in care boieril moldovenT ar fi bucuro§i sd se supuie regeluT. Cind Polonil ataca la rindul for pe Turd, Sobieski craseste in amindoud navalirile sale in Mol-

dova, la i686 si la 1691, oamenT bucuro0 ca, pot SA primeascd in Cara for Craiu crqtin. Moldova-de-sus famine in stdpinire po5

1030

www.dacoromanica.ro

66

Ideile conducatoare ale poporuluI romtinesc

lona, §i toata mazilimea tinara, precum §i

multi dintre boieril de aceia§i vrista, alearga. cu bucurie supt steagurile crohmi§trilor, §i .horanjilor, regalI. Cel mai mare viteaz din

toata Moldova, Turculet, slujete la Poloni. Pe atunci, Serban Cantacuzino, Domnul muntean, intra in intelegere cu Nemtii, ca sa li inchine Cara §i, daces eT ar fi cerut mai putin i ar fi vrut sa dea mai mult, se ajungea la o invoialA. De pe la 1690 innainte apoT, §i MoldoveniT §i MunteniT in-

cep a cerca lucrurile la Moscova, unde se

ridica o mare putere cre§tina, cu un alt imparat.

Acesta e insa ortodox, i acum incepe o a treia perioada in desfa§urarea ideil cre§tine. Ea se preface in ideie ortodoxci. Chiar dupes ce Petru-cel-Mare, Tarul rusesc, se opri la Iaqi (171 I), in calea care socotia el ca se va opri numai la Constantinopol §i care fu intrerupta de infringerea de la StAnile§ti, ochil Rominilor mai cAutara un timp cu incredere pe Austriaci. in tot timpul DomnieT lul Brincoveanu, ace§tia i§1 pastreaza prietenil for in Tara-Roma:

neasca. La inceputul unui nal rAzboiii cu TurciT, o partida munteand li des in mina pe Domnul fanariot, turcesc, Nicolae Ma-

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporului romanesc

67

vrocordat ; ei se bucura din toata inima cind

Austria pastreaza macar Oltenia, unde cirmui un timp ca Ban capetenia partidel, Gheor-

ghe, fiul lul Serban Cantacuzino. Dar administratia cea noun. a Olteniel nemultami pe toata lumea, mat ales pentru ca nu Linea in sama datinile si exploata tara fara crutare, pentru Vistieria imparateasca. In Mol-

dova Vasile Ceaurul incerca sa pregateasca lul Mihal Racovita soarta lui Mavrocordat, insa nu izbuti. In 1739, Oltenia fu data innapoi in minile Domnulul de la Bucurevi. De atunci Austriacil §i -au pierdut insu§irea de represintanti ai ideil cre§tine, ramiind

numal cu aceia de cuceritorl. Si el se in-

grijira a dovedi aceasta, ra§luind, in toate formele diplomatice, Bucovina noastra, cu Suceava §i Putna, Scaunul §i mormintul lul Stefan-cel-Mare, la ()data la I 788-91 :

1775. El mat venira Domnul

moldovean,

Alexandru Ipsilanti, se rasa prins de din0I,

jar unit boierl muntenl II chemara in tara lor. Intre ace§tia era si poetul Vacarescu. Dar la plecarea lor, in 1791, nimeni nu li-a plins pe urma. Se §tie ca, pe timpul razboiului Crimeit, am mai avut, in amindoua -terile, o administratie militara austriack dar bucurie pentru dinsa n'a mat avut, data aceasta,

chiar nimeni.

www.dacoromanica.ro

68

Ideile conducatoare ale poporalui romanesc

Dragostea pentru Ruq't a tinut mai mult, de hatirul ortodoxieX lor, care incalzia de

o potriv4 pe teran, pe cleric,mai ales pe cleric, care era bucuros sa iasa. innaintea strainului pentru a-I stropi cu aghiazma mon-

dirul §i a intinde crucea pacii buzelor din cari iesia urletul lacomiei flaminde §i pe boier. Ea se intinde de la 171I 'Ana la 183o, vre-o suta de ant. In 1711, purtarea Ru§ilor fusese cuviincioasa, de la imparat pana, la cel din urma osta§. Rusil pierdura insa mult prin neizbinda,

a§a de mult, incit pana §i Tarul era sa fie prins de Tura. A doua oars, in 1739, a fost, din potriva, in Moldova act mai departe n'ai.i trecut o§tile, jaful cel mai straric din partea tuturora. La 1769-74, Ru§ii au stat in amindoua terile sese ant, luind provisil, osta§i, darurl, petrecind cu boierimea, §i la urma eT lasara pe Austriaci a lua Bucovina.. in 1788 -92 --- al patrulea rasboiti et cauta

a pune in fruntea aminduror terilor pe Potemchin, amantul disgratiat al Tarinet Ecaterina a II-a. Dar nu pentru Potemchin-Voda se jertfia toata, lumea la noi ! In 1806-12 apostolil §i arhanghelil ortodoxiel ne anexara

silitt salt paraseasca prada, et plecara cu Basarabia in gura. Nu pentru formal si,

aceasta se jertfise Inca odata toata Rominimea

www.dacoromanica.ro

Idei le conducAtoare ale poporului ronlAnesc

69

de la Dunare in 1828-34, el strivira teranimea noastra, puind-o sa trap' arele ca 1

boil si lasindu-Y1 dupa cuvinttil uneia din cApeteniile o§tilor imparatesti, enumal ochil ca

sa plingas ; pe boierl it strunira si umilira in tot felul, zvirlindu-li in aier prin cizma lul Joltuhin islicul, semnul boieriel. Nu pentru aceasta singeraseram jai-AO ! in 1853, Rusii patrunsera din nal peste Prut ca sal ramiie, §i numal Europa, unita in potriva lor, II arunca innapol, invingindu-i in Crimeia; ea ni dadu innapoI Tinuturile de jos ale Basa-

rabiel. in 1877 am scapat /Ara indoiala. la Plevna pe marele-duce Nicolae de soarta generalulul Curopatchin, iar ca multamita .ni

se smulse si acea zdreanta basarabeana, lucru ne mai pomenit in analele aliantelor dintre State. Ideia cresting in ultima el forma, ortodoxa, murise pentru vecil vecilor, si in mintea batrinului celul maT evlavios. H.

in veacul al XV-lea mai ales, Europa apu-

seana incepu sa vada ceva in afara de hotarele impuse de religie. in cugetarea, simtirea si arta lumil vechl, ea descoperi o bogatie, o frumuseta si un folos care-I fu

www.dacoromanica.ro

70

Ideile conducAtoare ale poporuldi romanesc

sesera ascunse pans atunci. Cercetari se incepura cu privire la acest trecut a§a de indepartat, limbile clasice furd, studiate pretutindeni, in toate ramurile vietii suflete§tY a popoarelor noun se imita cu stracluinta anticitatea. Mi§carea aceasta, care se dovedi nea.samd-

nat de roditoare §i aduse cu dInsa altd literature, alta arta, la urma chiar, aka §tiinta. §i un fel de filosofie necunoscut liana atuncl, se putea intinde in Rasarit numal acolo unde limba latina mai ales era bine cunoscuta, ca una

ce fusese de la inceput limba Biserici1 §i a Statulul. Dec, Ungaria §i Polonia, spre marea for fericire, se impartd§ira de Rena§tere, nol insa, can intrebuintam limba slavona in dregatoril qi in slujba dumnezeiasca, nu. Am pastrat Inca vre-o suta de and o literatura saraca, margenita la operele curat religioase, i, acestea neputind fi originale, la traducer1 ma1 mult sail mal putin bine facute. Inca o urmare a Rena§terii era aceia ca

viata romans, mult mat bine cunoscuta decit cea greceasca, era admirata.' §i imitate in tot felul. Numele italiene, germane, francese, ungure*ti chiar §i polone, se pretaceati a§a incit sa sune latine§te ; localitatile geografice emu preschimbate in acela§1 sens.

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporului rom6nesc

71

Top cautaii sa-§1 puie in legatura inceputu-

rile terii §i neamului cu vremile stralucite ale Romanilor sail ale Grecilor. Pans §i TurciI ie§ira. coboritori al ILA Teucer din Eneida lui Vergiliu, §i nu li se mat zise astfel decit Teucri ; Francesii, urma§1 al Francilor, ar

fi avut de stramo§ pe un Francus ; Secuil din Ardeal erati Seculi, Siculi, decl Sicilians.

Si cam tot de astea. Unii feciori de boierl pribegi invatail insa in Polonia, pe carts latine§ti care vorbiaii

innainte de toate despre Roma. El ail trebuit, fireqte, sa, faca apropierea intre numele de (Rumin2, intre limba crumineasca D §i, Romani ; asamanarea de limba li se impuse

Inca de la inceput. Pe atunci nu se putea face deosebire intre originea poporului §i originea limbil. Limba era invederat venita din cea latineasca ; nol cu totii nu puteam fi decit Latini. Si astfel de ()data se ridica perdeaua greoaie de despret, de saracie §i umilinta care ne acoperia. Aureola Romei incunjura fruntea teranului robit, a boierimii supusa tuturor poftelor turceqti. Ors ce-am fi ajuns O. firn, era ceva a§a de mare sa avem o obir§ie romans 1 innainte de orlce aka sarcina, aceasta

obir§ie trebuia luminata. Si pentru nol, dar mai ales pentru aces strains cars se deprin-

www.dacoromanica.ro

72

Ideile foonducAtoare ale poporului romAnesc

sesera prea mult a vorbi despre e b arb aria , Valahilor.

Inca de pe vremea luT Vasile Lupu, Grigore Ureche, ucenic al §colilor latine§ti din

Polonia, scrie: rDe la Rim ne tragem 0 cu a for cuvinte ni-I amestecat graiul, . Din scriitorul italian Enea Silvia Piccolomini, din

veacul al XV-lea, el mai culege §tirea ca ar fi fost pe aid cindva un Flaccus, =Hat man rimlenesc,, pe care, fire§te, Enea Silvio

it crease el, pentru ca 'salt Minureasca numele de eValaht,. El se opre§te insa. aici, urmind apoi cu istorisirea pe romane§te despre Domnit Moldovei, i numai despre et Miron Costin, din generatia care urmeaza

pe a lut Ureche, tie mult mai mult : gasim la el, la un loc cu o multime de nelamuriri §i grerli, mai toate elementele trecutuluT roman. De §i scrie numat despre Moldoveni, acest boier inimos i carturar cuprinde cu privirea in cercetarea celor d'intaiii inceputuri §i pe

ceilalti Romin't

pana la Arominil Balcanilor. Pe tots it hotare§te ca sint adevarati ItalienT. Si iata cal un om care nu invatase la Poloni, ci in Italia insap, la Padova, untie mergeail mulct Rasaritenl, Constantin Stolnicul Cantacuzino, prinde a povesti

www.dacoromanica.ro

i

el, tot

Ideile conducAtoare ale poporuluT romAnesc

73

innainte de anul 1700, despre Traian §i imparatii Romer, ce ail domnit §i asupra Da-

ciei stramor0. Mai limpede, mar sigur qi mar bogat deck Miron Costin, pe care nu

1-a cunoscut,' el vorbe§te despre cea d'intai5

intemeiere in aceste parti, pe care Moldoveanul o numise edescalecatul, sail coborirea §i colonisarea cea d'intaiii. in sfir§k, spiritul Rena§teril e primit de Dimitrie, invatatul al al lul Constantin Cantemir, prin lectiile unui Grec cu §tiinta de latine§te §i care invatase §i el in Italia. Cetind cu sirguinta in tot cursul tineretelor

sale, el fu in stare sa scrie dupa, arzarea sa, ca pribeag domnesc, in Rusia cea mar intinsa, lucrare despre timpurile vechl ale

istoriei noastre, Hronicul Romtno-Ilioldo-Vlahilor. Pentru el nu mar e nici-o indoiala ca sintem Latini, ba Inca nimic 1111 ne-a clin-

tit vre-odata de pe pamintul ciOgat de legiunile Jul Traian. Ace§ti oamenl la cari se poate adaugi §i un harnic intregitor §i compilator, Nicolucrasera mai lae, fiul lul Miron Costin, toil deosebi, fa'ra a se cunoa§te sari a se razima unul pe altul, pornind toti de la acela§i izvor, studiile zise umanistice, pe care le incepusera oamenil Rena§terii.

www.dacoromanica.ro

74

Ideile conducatoare ale poporulul romAnesc

Cetitorl pentru astfel de lucrurl era(' insa de tot putini pe atunci : citiva boieri numai. Cetitorii obi§nuiti, ceva mal multi, cu deosebire preoti, se multamiati cu cetirea cartilor sfinte. Deci nici-una din aceste cronici nu s'a tiparit, §i o bucata de vreme ele au fost cu totul uitate. Pe atunci insa, o parte dintre Rominii din Ardeal trecusera, dupa indemnul lesuitilor,

la Biserica Romei, cu care se uniserd. El isl pastrati limba de slujba, datinile biserice§ti, insuratoarea preotilor, dar in dogma era(' una cu Roma. Scolile catolice din Simbata-Mare, in Ungaria, din Viena §i din cetatea Papilor erati deschise acum invataceilor romini, can plecaU, cu deplina cu-

noa§tere a limbh latine, din Blaj, rerdinta noulul episcop unit.

Din Viena si Roma se intoarsera deci prin anil 177o-8o trel tineri calugari, Samuil Clain, Gheorghe, Sincai §i Petru Maior,

cari n'aveati de loc hotarirea de a trai imbracati in rasa la manastire. Toti trel aveati acelea§i ginduri : sa dovedeasth originea remand, la cunoa§terea careia ajunsesera innainte de a fi cetit cronicile moldovene§ti §i muntene. Dar prin cartile pe care be alcatuira, el mersera mai departe decit ace§tia. Literele cirilice obiqnuite pana atunci trebuiaU parasite cu incetul, limba trebuia www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporulur romanesc

75

sa fie scrisa cu litere latine si astfel incit totdeauna sa se poata recunoa*te cuvintul latinesc de la inceput. in sfir§it, sunetele estraine,, vorbele estraine 2 trebuiati parasite macar in scris. Un alt lucru nal e liparirea acestor cart;[. Prin §coll biserice§tt prin §coli de Stat, prin §colile intemeiate dincoace de munti in cursul veaculul al XVIII-lea, de Domnii ziO fanarioti, cercul de cetitoil se largise foarte mult. Pentru tots ace§tI oamenl se

tiparira pe rind doua carti ale lui Petru dintre care una fu confiscate, §i eDictionariul de Buda,. Acest dictionariii de etimologil, aratind adeca, de unde vine fie-

Maior,

care cuvint, n'a putut sa aiba mare raspindire. Din potriva, toata lumea a cetit eIstoria pentru inceputul Rominilor in Dacia),

care a avut doua editil in vre-o zece ant Aceasta a fost de acum innainte Biblia idez? latine. Si dascalul Lazar din Avrig, care a venit in 1817 la not de a intemeiat §coala nationals in Bucure§ti, credea in aceasta Biblie.

cea

Supt inriurirea acestel mi§carY s'ai:i format

un numar de tined din Ardeal, ca loan Maiorescu, Papiu Ilarian, August Laurian, Simion Barnutiii. intemeiati pe mindria

www.dacoromanica.ro

76

Idei le conducAtoare ale poporului romAnesc

el au fa'cut mi§carea de la 1848 in Ardeal, pe care au organisat-o dupa traditil romane §i au descris-o intr'o limba latinisata. Tots au trecut, innainte sail dupa. 1848, dine oace si au stapinit invAtamintul. Joan Maiorescu e intemeietorul §colilor craiovene, Laurian at celor din Bucure0 §i apol al §colilor Moldovel intregi, Barnutiti, al §coliT de drept

din Iasi. Cei din tars, un Gheorghe Asachi in Moldova, un Ion Radulescu, zis Eliad, in Tara-Romaneasca, au crezut, cu toata puterea sufletulul lor, in originea latina pe care

a §i cintat-o, in versurl frumoase, cel d'intiiii, care §i el invatase la Roma, dar n'ati primit ideia prefaceril limbil pe latine§te, ba nicl chiar scrierea cu singurele litere latine. Eliad e autorul until sistem de scriere mixt, care a dainuit citva timp §i a fost primit §i in Moldova. Astfel se ajunse la anil 186o, cind acum flinch o Rognie units. Academia Romina din Bucuresti fu infiintata. Cea d'intiiii grija trebuia sa-1 fie formarea limbil literare, ca §i cum limba literara n'ar fi fost de mult formats, Inca de pe vremea tipb.'riturilor biserice0, famiind sa se adauge, fire§te, potrivit cu timpul, neologisme §tiintifice. Laurian §i elevul lui, Massimu, capatara grija

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporulul romahesc

77

dictionariulta. El aparu in dou'a volume mari, si stirui o adinca uimire, Limba era curiititii, luindu-i-se jumatate din cuvintele el. Celelalte erati cu owl schilodite, ca sa li se

vada mai bine originea latina. Pe atuncl se invata in $coli istoria Rominilor a 1111 Laurian, care incepea cu Romul §i Remu si dadea anil dupa fundarea Romei. in Ardeal stapinia $tiintifice$te canonicul blajean Timoteiti Cipariii, care, de $i un bun cunoscator a1 limbil vechi i un intelegkor al desvoltarii el fire$ti, scria intr'o ortografie de parada, $i mai mult cu vorbe stramor$ti 5coala latina n'a putut merge mai departe in ceia ce prive$te limba. in studiile istorice ea s'a pastrat Inca multa vreme, de i slabita. Iar ceia ce a ramas mai mult din ea, a fost parerea ca nol sintem Latini, ca avem spirit latin, ea, sintem frati bunt cu tot' Latinil. De aid urma neapArat iubirea pentru Franca, sora noastra mai mare : vorElibirea limbil el, imitarea acestel limbi ad insa voia mai bine imitarea limbil italiene primirea in romane$te a oricarui cuvint frantuzesc, in $tiinta ca $i in literature, hranirea literaturil romane$ti

g ince-

patoare, cu cea francesa, emigrarea la Paris. in latinismul lul Laurian trebuie sa se

www.dacoromanica.ro

78

Ideile conducatoare ale poporuluf romanesc

caute, nu numai originea franco-rominei in care a scris un Mihail Zamfirescu, dar si a mode' literare francese, careia un Bolintineanu, un Alecsandri chiir i au slujit toata, viata

lor, si a ideilor politice si culturale care au domnit zeci de ani la no'; in sfirsit, si a tuturor imprumuturilor nesabuite si caraghioase pe care esora mat mica, s'a crezut datoare srt le faca la sora ma' mare,. Primirea exuberanta pregatita la Bucuresti studentilor italieni, ovatiile in mijlocul carora d. de Gubernatis §i-a facut intrarea la precum astfel de ovatii Bucuresti cheltuit si cu cite un astfel de om ca c sarul s Pe-

ladan sari ca d. Leo Claretie, ziarist, nepovisita la tut unui scriitor bine cunoscut Roma a unui grup romanesc ce cuprindea toate elementele comicului, calatoria din urma, bogata in nemultamiri, care s'a fault, nu in Italia, ci.prin Italia pentru a se ajunge is Roma, toate sint ultime urmarl ale curentului latinist decazut. El a inceput deci cu Samuil Clain si s'a mintuit cu Badea Cirtan.

Dar, daca to uiti bine, vezi si alte forme ale aceleiasi in istoria romaneasca, in cugetarea Rominilor despre et Mill, in politica for a fost,

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporului rornanesc

79

pans in anit nouazeci, o ciudata ilusie, care ni-a ajutat la multe, dar la mult maT multe ni-a stricat.

Ajunsesem a ne crede de o

sama cu parintii nostri Romanil

§i

uitasem

de mult cit putem inteadevar. D. Hasdeti spunea, intr'un curs la Universitate, ca de fapt noT sintem in stapinirea unul Imperiu ; in numele luT Traian, August Laurian afisa pe paretii tuturor scolilor primare ale Romanie1 o harta a DacieT de mine, si poetul Macedonski hota"ria

(A

Roma noastrA e 'n Orient : Constantinopol capitalA.

Dar iata ca un nou curent se ivise. El se lupta intai5 cu imprejurari foarte grele, oprit in loc de alte curente, amestecat une on cu ele. Amestecul ajunse la o anumita data asa de puternic, incit curentul initial parea pierdut. 0 alts generatie, pornind

de la alte consideratit, 1-a inviat si a represintat ideia conducatoare cea buns, atita timp ingaduit puterile. ApoT iarasi s'a cit parut ca biruinta se apleaca in partea curen-

tuluT grandoman, fara con§tiinta de trecutul, de viitorul, de chemarea noastra, gata a se inchina la top idolil neamulul strain.

www.dacoromanica.ro

80

Ideile conducAtoare ale poporului romanesc

Apol el s'a intarit din noil, si el chiama astazi la sine pe toti oameniI iubitorl de tars si de neam, pe toff oamenil cinstiti si cuminti, pe toti oamenl de isprava. SA urmarim si dezvoltarea acestel idel conducatoare.

Asachi si Eliad nu trecusera cu totul in legiunea latinistilor, dar nici unul, nici altul

n'a mai pastrat de la o vreme legaturile cu poporul for si au ajuns rapede a nu-1

mai intelege si a nu-1 maT putea calauzi. Asachi tiparia reviste cu text frances in fata celul romanesc si nu maT raspingea nici-un neologism frances. Eliad profetisa, facea comentaril ale Bibliei, se asamana cu Firis-

tos, si indata prinse a biigui intr'un fel de romino-italiana pe care n'o maT cetia nimenl.

Alti scriitorl, cari fata de dinsii eraU niste tinerl, lucrau insa, mai ales in Moldova, pe

o alta temelie. Adevarata cercetare a trecutului o incepura, mai in acelasi timp, Munteanul Balcescu, care trai putin, si marele Moldovean Mihail Kogalniceanu. Cronicile, documentele, care erati si minunale indrep-

rare de limbil f i pastritoare ale cugetiirit adevarat romitnefir a trecutulu, iesira la iveala. Al. Russo, Vasile Alecsandri scot la lumina poesia poporului. Pornind de la cu-

www.dacoromanica.ro

Ideile conducatoare ale poporului romanesc

81

no§tinta acestor izvoare, se injglieba o literature. noua, care numara, in aceia§1 generave, si pe cumpatatul §i clasicul novelist Costachi Negrut (Negruzzi). inteo generatie

urmatoare, se adauge la dinsa Alexandru Odobescu. Dintre si mai tineri, scolari ai Germaniel anilor 186o, intorsi in tail, intemeiaza i Convorbirile literare,. Slavici 6. graft"' firii teranului ardelean. Miron Pornpiliu tipareste cintece ardelenestl. Gane

spune pe intelesul tuturora povesti din Moldova. Ispirescu tese din non firul basmelor muntene, si minunatul povestitor Creanga infatiseaza satul moldovenesc. Alecsandri se alipeste la mi§care, dar nu cu totul, pastrind unele pacate si lipsuri ale trecutului. insA un tinar care invatase prin toate terile romane§t1, in Moldova, la Cernauti, la Blaj, care statuse la Viena in mijlocul studentilor romini de pretutindene, care fusese suflerul lui Pascali la Bucure§ti, un tinar moldo vean din pragul Bucovinel, cu multe cunostint1 generale §i cu cele mai adinci cunostintl romane0 ce se pomenise pans atuncI, Mihail Eminescu, aduna in sine toata

bogatia de cugetare si simtire a neamului §i pe o innalta gams de modernitate cintA, in cel mai frumos graiii romanesc. Acel care calauzise din capul locului mi§carea, d. 6

1030

www.dacoromanica.ro

82

Ideile conducAtoare ale poporulul romanesc

T. Maiorescu, recunoscu de la inceput pe frunta§ul literaturil noun.

(Convorbiriles au avut vre-o douazeci de ani de stralucire. Apol revista se stramuta in Bucure§ti, §i multi dintre cel mai insemnati colaboratorl aT ei intrara in politics, fare a putea face sa invinga aid alt spirit. in Bucuresti terenul rAmasese at altora, iar in 1a§1 dupe plecarea (JunimiT) se instals socialismul tCo n temporanului . Generatia tinar6.

priini cu cea maT mare bucurie activitatea critics, a d-lui Dobrogeanu-Gherea, care indrepta literatura romAneasca spre ideale care nu sint §i acelea ale poporuluT romanesc. In acela§1 timp se ivia, printr'o intelegere gre-

§ita a unor anumite modele, dar maT ales printr'o adoptare a spiritulul bulevardier frances §i prin amestecul in literatura al

multor Evrel scepticl, o nou'a literatura satirica, fAra indreptatire, fare tinta, fare crutare, ridicindu-se din noroiul pornografiei numal

pentru a mu§ca prin insulta personals. In jurul unel biete reviste ciudat scrise, se adunasera tinerI cell ziceati decadenti, cintareti aT ticalo§iilor sociale §i aT ratacirilor bolnave, in care poate cadea simtirea omeneasca. Glasul

limpede al celor trel frunta§i noT, armonicul povestitor §i patrunzatorul critic social I.

www.dacoromanica.ro

Idei le conducAtoare ale poporuluT romanesc

83

L. Caragiale, infloritul stilist, bogat in icoane noua, Delavrancea si poetul atit de intim qi

de simplu Vlahuta, nu era ascultat decit in unele cercuri. Revista pe care o cauta mai Inuit publicul, Revista Nouti, a d -lul Hasdeil,

nu facea alegere si nu cerca sa determine nimic, in nimic. Lucrurile s'aia schimbat astazi. Inca ()data revarsat asupra scriitorilor comorile trecutulul si comorile poporulul. Atingerea intre Rominil din toate partile s'a facut zilnica,

sincere, de un mare folos pentru cugetarea lor. Universitatile sail innaltat mai sus decit

vechiul rol de a pregati profesori, §i vreaii sa indrepte viata timpulul. Zidurile dintre 'literature si ramurile vecine se darima si ingAduie o simtitoare imbogatire a celel d'intail. Trel reviste ale- celor mai tinerY, ,Samanatorul , cLuceafarul (Fat-frumos , lupta in acelas sens, §i ele au dat literaturiT de astazi pe

un Iosif, un Sadoveanu, un Goga, un Sandu, un Ciocirlan, un Cerna, un Vilsan. $i acum miscarea nu se opreste aid, Toata via ta romaneasca e prinsa de dinsa, §i, cu toate inpotrivirile de astazi, ea va izbuti sa preface tot. Originalitatea el binefacatoare sta intr'aceia ca ea nu nascoceste, nu adauge

www.dacoromanica.ro

84

Ideile conducatoare ale poporulur romanesc

§i nu falsifica nimic, dar nu lass sa-i scape din vedere nicl-una din insu§irile, din putintele de desvoltare ale neamului. Puterile adevarate de asfazi, mo§tenirea cea buna a trecutului, tot ce are poporul romanesc irr stapinirea §i la indamina sa trebuie a fi intrebuintat. Scopul nu mai e acela de a ne asamana cu unit sail cu al ii, de a ne intrece cu Romanii de odinioara sail de a ne tinea pe urma Francesilor. Nu voim a fi un Stat modern oarecare, de o precocitate i indrazneala care sa uimeasca lumea. Dorintile noastre sint mult mai modeste, dar mult mat uqoare de talmacit in fapta sigura: avind con§tiinta de ceia ce sintem, simtindu-ne Romint mult mai mult decit coboritori al Romanilor i chiar decit cetateni al Romaniel, voim, in

cea maii strinsa legatura cu tot ceia ce a fost sanatos in trecut, sa cladim cu mijloace romaneqt1 civilisatia romaneasca pentru W' Rominii.

www.dacoromanica.ro

m. DEZVOLTAREA HOTARULUT TERIT-ROMANESTT $I MOLDOVET

www.dacoromanica.ro

Dezvoltarea hotarului Teril-Romane§ti §1 Moldovel. I.

Tara-Romaneasca a numit Romlnul, gi nume§te Inca, tot Tinutul pe care-1 locuiqte el, acela in care-§T pune munca de plugar sail in lungul i in largul caruia 41 mina, turtntle. Acest. pamint putea fi supus in parte, odinioara,

Bizantinilor, Bulgarilor, Ungurilor,

Tatarilor §i Ru§ilor din Haliciti, iar astazi Turcilor, Ru§ilor, Austriecilor §i Ungurilor, paese divino per sette destini, in sette spezzato da sette confini,

co targ diving prin ate ursite

In sapte sfarmate de apte hotare»,

cum cinta poetul despre alt popor, al sail, care a isbutit insa a-§I face la loc unitatea dar el ranationals i in forma politica, minea tot t Tara-Romaneascas. Pang. pe la anul 130o, aceasta Tara nu

www.dacoromanica.ro

88

Hotarul Teril-Romane§ti §i Moldover

daduse Inca un Stat. Rominit trAiati numat

supt stapinirea uoara a cnezilor

sail ju-

zilor, mat sus cle can erail Voevozil. Citiva dintre acet at Terit-Romane§tt : Ioan, Farca, Litovol, Seneslati, la dreapta qi la stinga Oltulul, sint pomeniti inca Innainte de anul 1250.

Se vede din cele spuse in intarirea de catre Papa a unlit privilegiu regal unguresc pentru cavaleril Ioanitt, can erati ispititi sa se aeze la not, ca pamintul cnezilor §i voevozilor oltent mergea de la Tara Hategului pans in Dunare, §i se pomenesc §i pescadile de la Celeiti aceasta stapinita §i cetatea SeverinuluT, de Ungurt. Dincoace de Olt, din potriva, nu se inseamna nicI -o localitate §i nici-un hotar. Pe acea vreme UnguriT aveail in mina for o parte din parnintul ce era sil fie mat tirzill Moldova. Districtele Bacati §i Putna de astazt erati atuncl ungure§tt, avind locuitorl ungurl, aduT din Secuime §i din alte parti, preoti

ungurl §i capetenii osta§qti pentru regele UngarieT. Capitala acestel provincil era Milcovul, cetate arzata pe dui cu acela§1 nume,

rerclinta a episcopului catolic. In partile de sus ale Prutulul i Siretiulul se intemeiase Cara ruseasca a Galitiet sail a HaliciuluT. Pana departe in jos, cursul acestor

riurt era in mina regilor Rusiet-Mici sail Rusiel-Ro§ii. Cind regatul rusesc se desfacu,

www.dacoromanica.ro

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldove

8)

rasariti pe urma lul, stapinira nesigurl, potrivit cu vitejia for si cu imprejurarile timpulul in care traiail. Supt inriurirea galitiana, o suma de sate se intemeiara, cu acele nume rusesti in - '6141 (corespunzator lul out,- owce),

ce se afla Inca raspindite peste toata

Bucovina, peste judetele Dorohoi5 si Botoani si partea de sus a Basarabiel. Sesul de peste Siretiu ajunse pe la 1240 in mina Tatarilor Hordel de aur. El n'aveail nici-o administratie a suptqilor lor, ci se multamiail a stringe de la dinsii birul si a prirni darurl. In atirnarea Tatarilor se poate sa fi fost si o buna parte a Terii-Romanesti, tot sesul adeca: Braila, Ialomita, judetele celelalte de la DunAre. MaT mult sau mal putin neatirnate, oricum, scapate de coplesirea tatareasca, eraii plaiurile. Cele oltene aveau

in fruntea for jug, dintre cari cel maT marl purtail numele de Voevozi. De la anume juzi vechi cred ca vin numele judetelor Mehedinti, Vilcea $i Romanati, toate dincolo de Olt: in adevar, se zice judetul Mehedintului, al Vilcei, al Romanatului, si Mehedint e un nume de persoana, ca si Vilcea, venit din Vilcul (Lupul), ca si Romanati, asemenea cu care sint unele nume sirbesti (Ruvarat, Herligovat, s. a). in principatul de mal tirziil al Terii-Romanesti si in Moldova-de-jos

www.dacoromanica.ro

90

Hotarul TeTii-Romane§ti §i Moldovei

judetele sint numite dupa riurl : Arges, Olt (in

Oltenia insa tau e un judet al Oltulul, dar este unul al Jiiulul, destacut apol in Jiiul de sus: Gorj si cel de jos: Dolj), CovurluiU, Plana. In Moldova-de-sus insa, numirea vine de la °rase: Backi, Neamt, Suceava, Roman, Botosani, etc. Moldovenil nicl nu le-ati numit

judete, ci Tinuturl. Aceasta ne face a crede

ca acele judete n'au avut nicl-o data o insemnatate mai mare decit aceia a unel stapinirT peste citeva sate. Aici par sa fi fost mai molt cetati ungurestl (Milcovul, Bacaul), cetati domnesti (Rornanul), tirgurl galitiene (Siretiii, Suceava) §i tovara§il de sate, in felul cum ail fost cele din Cimpulung, care aveati

drepturile for deosebite si platiati un singur bir Domnului. H.

Pe la 1300 30, VoevoziT din Arge§ izbutesc a dobindi §i Oltenia. indata, el isi ieati titlul de tMari-Voevozi, si arata ca stapinesc ttoata Tara-Romaneasca*. Aceasta vadeste limpede gindul lor, ca nu recunoa§teati

adeca, pe tot pamintul romanesc, alt Voevod

de o sama cu el, alt cirmuitor neatirnat. El ieati in armele for vulturul imparatesc al Bizantulul (dar cu un singur cap, nu cu doua,

www.dacoromanica.ro

Hotarul Teril-RomaneW i Moldovei

91

ea in sterna bizantina). In hainA, in pecetea cu doua chipurl imparate§ti linga un porn,

el se infatiraza cu aceasta autoritate imperialA asupra Rominilor.

Pe la 136o §tim sigur ca el aveati §i

Braila §i Cimpulungul §i Arge§ul si Slatina (privilegiul catre Bra§oveni din 1368). Peste douazecl de ani el trecusera prin Bucure§tI §i ajunsesera.' la Giurgiu, pe care-1 intarisera. Severinui li-1 dadusera. Ungurii, dupa multe framintarl. in fata Nicopolel turce§tI, la care rivniaii, el cladisera Turnul lor, caruia-1 zicearr e Neco poia cea Mica*. Ba, supt Laico, el luara

o clips Vidinul, iar supt Mircea pusera mina pe Silistra §i pe toata. Dunarea-de-jos, precum §i pe porturile dobrogene ale Marii. El

moitenisera deci §i pe Tarii bulgare§ti de la Apus §i pe despotic bulgarl de lingO Mare, Dobrotici $i Ivanco. Cuceririle Turcilor It aruncara insa innapoi

peste Dunare. in acela§1 timp, o coborire a Rominilor din Maramure§ lua e Voevozilor celor Marl a toata Tara-Romaneasca, partea rasariteana a Tinuturilor romane§ti, pe care ei §i le pastrail pentru din§il.

Bogdan, Voevod maramureran, trecu dincoace de muntl pe la anul 1360. Sa§il din Baia, arzatl printre noT Inca de pe la

www.dacoromanica.ro

92

Hotarul Terii-Romane.,5tr §i Moldovei

1 zoo, ii primira bucuro§1. Voevodul unguresc,

din provincia regala, intemeiata din noti, de

citeva zed de ani, Sas, fiul lul Dragos, fu

batut, §i paminturile lui luate, pans la Milcov.

Dincolo de Siretiti, se ajunse la ora§ul cu acest nume §i la Suceava, care traiail de sine statAtoare.

Tatarii §esului ail cautat A, se impotri-veasca. Dar ei ie§isera slabiti din luptele cele lungi cu Ungurit Rominii i-au dat peste

Nistru. Aceasta apa ramase ca hotar, dar cele mai multe parti fury luate mai mutt pustii din minile lor. Greutatea cea mare era insa cu Voevozil Terii-Romane§ti. Findca el stateati sus, in capitalele ]or de la Arge§ §i Cimpulung, oamenil luT Bogdan Voevod li ziceati Mun-

tenT. Acesta nu cutezase a lua acela§i titlu ca Basarab §i urma§ii luT. El venia dintr'un pamint romanesc, unde impartirea se facea clupa niuri. Venia intr'un Tinut udat de riul Moldovei : el it numi dar, etara Molclove1,. Insa pe aceasta Cara, intelegea el §i tot

astfel §i urmasit lul, s'o intinda cit mai departe in dauna Terii-Romane§ti. Pentru aceasta se intrebuinta nesiguranta §i slabiciunea acestei teri intre moartea lul Laico §i intarirea in Domnie a lul Mircea, deci prin anil 7 370 90. Pe de o parte se

www.dacoromanica.ro

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldover

93

ajunse la Milcov. Alexandru-cel-Bun era pe pamintul sail pans la riul Putna, in anul

1432, cum dovede§te o scrisoare de stir' ardeleneasca. Fiul lul Alexandru, Ilie, face

o danie unor mosneni din Vrancea. Deck nu incape nicl-o indoiala ca innainte de ,5tefan - cel - Mare Moldova-0 atinsese hotarul

sud-vestic. Vama se lua la Agiud pentru marfa ce trecea la Munteni, dar aceasta numai pentru ca Agiudul era cel din urma tirg al Moldovel in aceste parti. MoldovenT si Muntenk isi facura. cetatT la hotare : a celor

d'intii5 se chema Craciuna §i era arzata chiar pe riul Milcov. Bacaul fu intarit, §i aid" statu un timp, prin anil 148o, Alexandru cel Noil sail Sandrin, fiul lul Stefan-cel-Mare,.

pazind hotarul. Linia de aparare munteana rasa in prada du§manului Rimnicul-Sarat §i Buzaul §i se indrepta dupa cursul TeleajinuluT, unde Domnil din al XV-lea veac fa-cura Teleajna ; ceva mai departe era intarita Gherghita, care apara Bucurqtii, si eT, de alminterea, o cetate intarita, precum Teleajna

tinea straja de spre Tirgovi§te. Dincolo de Siretiul Moldovenil se intinsera

iute pins, in punctul unde acest riil, intorcindu-se spre Rasarit, poate alcatui hotarul sud-ostic. Ca Birladul era loc de vama, nor este alts dovada decit faptul ca la Birlad

www.dacoromanica.ro

94

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldovei

se vamuiau, pe acest drum de negot, marfurile ce mergeau in Tara-Romaneasca. La Chilia §i Cetatea-Alba, pe Dunarea-de-jos §i pe limanul MareT-Negre, fusesera Genovesil,

§i in cea din urma cetate el ramasera pins dincolo de 1400. Domnil munteni stapiniail insa, ca Bulgaril de odinioara, §i un mal §i

cellalt at acestul curs de jos

at Dunaril.

Moldovenil luara, in acela§I timp de slabiciune a fratilor lor, §i acest t parnint 'Asarabesc), si aceasta Basarabie. Roman-Voda i§I zicea : Domn pana la Marea-cea-Mare). Alexandru-cel-Bun inlatura orke urma de stapinire straina si el lass urma§ilor s1T qi cele dona cetati. Mircea al Teril-Romane§tI se impotrivise in zadar, ravAlind odata in Moldova in potriva luY Iuga: moartea lul facu din Alexandru-cel-Bun §i dinurma§iI sal cel Domni al Rominilor. I n toata period' neatirnaril, rMaril Voevozi a toata Tara-

RomAneasca s au ramas de aid innainte pe planul al doilea. Dupa moartea regelul unguresc §i polon Ludovic-cel-Mare, fiicele sale Maria §i Hed-

pe Sigisvigia, avind de soil cea mund din Luxemburg, cealalta pe Iagelo botezat cu numele de Vladislav, ill impar-Ora, nu fail cearta, mostenirea. Fiecareia-I lip-

www.dacoromanica.ro

Hotarul Terii-Romane§tr §i Moldovei

95

siail banit, ostasili si aliatiT. Amindoua terile

noastre se folosirl de aceste imprejurari. Laico stapinise, credem, si Tara Hategului; pentru a-1 rasplati si cistiga in chip statornic, insusi Ludovic desfacuse Tara Oltulul de peste munti, cu cetatea intarita a Fagarasului, si i-o daduse cu titlul de duce. El aduse acolo boieri de-ai sal, al caror urmasi traiesc si pada astazi. Hedviga adause pentru Mircea si citeva sate, mai mult romanesti, de cealalta parte a Oltulul, dintre care cel maT insemnat era Amlasul sail Amnasul. Numal Sibiiul si-a pastrat posesiile romanesti, Salistea, Rasinarii si celelalte. Pentru apararea for se ridica cetatea Turnului-Rosu. Cetatea Branulul, pe care o cladise regele Ludovic, trecu si ea in stapinirea Muntenilor. Mircea si fiul sail Mihail si-ail tinut pircalabii acolo. Si

trebuie sa se tie in seams ca el aveail deci si cirmuirea, nu numal asupra colibafilar d'imprejur, ci si asupra satelor ce alcatuiati Inca de la inceput domeniul Branulul. Toate aceste stapinirl insa nu se puteati alipi pentru totdeauna cu Tara- Romaneasca, fiindca erail la mijloc muntii. Tot asa s'ail dovedit netrainice si posesiile capatate de Domnil moldoveni in Ardeal. Stefan-cel-Mare dobindise acolo Ciceul, in valea Somesului,

www.dacoromanica.ro

96

Hotarul Teril-Rorane§ti §i Mo Wove

§i, departe, pe Tirnave, intr'un loc unde nu-I putea folosi la nimic, Cetatea-de-Balta. Petru Rare§ primi ca zalog Bistrita, §i izbuti dupes 153o sa-$T puie pircalabii acolo, luind de la

orarni censul regal. Rodna, cu minele el cetatea Ungurawlui, Reteagul eraii tot ale Moldovenilor. Si sa se adauge o sumedenie de sate care se tineati de Ciceil sail de alte asemenea puncte daruite ! fn atitea rinduri Secuii au ascultat bucuro§i de Domnil no§-

tri. Stefan facu chiar la Vad rerdinta unul episcop romanesc, asemenea cu acela pe care

MunteniT it arzara la Gioagiil. Dar piedeca fireasca sfftrima visurile de stapinire ardelene ce se puteati na§te. Ardealul se poate stapini on tot, on de loc. Daces; feudele §i donatiile romane§ti s'ar fi tot intins, ajungind a cuprinde 0111 §i mai mart din tars, daces s'ar fi ci§tigat Sa§ii, ar fi ie§it lucrul altfel. A§a insa, Inca de pe la 145o Tara-Romaneasca pierdu stapinirile ardelene, in locul carora Domnil ei primira citeva sate ca Gioagiul, Vintul-de-jos, 'Vurperul, care

§i ele ie§ira din mina for catre 155o. Dupa aceasta data, nici Moldovei nu-I mai ramase nimic in Ardeal. Mult mai temeinica fusese intinderea acestel

din urma Teri in sus, pe vaile Prutulul §i NistruluT. Prutul porne§te de la Apus, §i el

www.dacoromanica.ro

Hotarul Terir-RomAne§tr §i goldovel

97

se arcuie§te larg, innainte de a curge drept spre Dunare. In arc se cuprinde o minunata tars de vechi pacluri gi de vaT roditoare, care era plina de sate, odinioara ruse§ti §i romane§ti. Acum le stapinia, prin anii 1380, Polonia, care invinsese §i inlaturase pe cnezil ruteni al Galicia Acest Tinut marginaq era numit de Poloni Cara SepenicultA, Sipenitultii §i o cirmuia un staroste de hotar. Petru Mu§at, Domnul Moldovel, o lug ca Wog pentru

citeva mil de galbeni, §i puse oamenil sal in cetatea Tetinei de linga CernautT ; tot ()data fu dobindit astfel §i Hotinul, care fusese pana atuncl cetate polona (numele

aminte§te pe acelea de Sniatyn, Obertyn, din Pocutia). Lul Alexandru-cel-Bun i se zalogi apol

Cara de peste Prut pang la Nistru, o dunga lata de pamint §i mai bine locuit, cu cetatile Sniatinul §i Colomeia. Pentru aceasta noua stapinire cad Polonil nu-§T platira datoriile, §i pierdura zalogul s'ati dat multe

lupte pang in anil din urma a1 lul Stefan i apol, iara§i, supt Petru Rareq. Nu atita infringerea acestul Domn la Obertyn, cit su-

punerea Moldovel in 1538 de catre Turcil pe cari-I chemasera. Polonil, hotari. Numal

foarte putin din pamintul de peste Prut ramase al Moldovel. 1030

7

www.dacoromanica.ro

98

Hotarul Teril-RornanWT §i Moldova

De la 1538 incepe rapedea scadere a hotarelor MoldoveI. Ele fusese incoltite ins

i mai de innainte, iar pierderile Terii-Rorn5ne§ti sint §i maT vechi. Anume, dupa Mircea-cel-Mare, Turcii incearca iara§Y sa cucereasca tam EI nu iz-

butira, §i atunci intrebuintara, la rindul lor,

un sistem de aparare i de exploatare pe care-1 intrebuintasera Romani.' fats de Dad i Bizantinii fatii de Slav .'. EY luara qi intarira cetatile de pe malul sting al Dunarit Giurgiul, care se chema acum Ierkoki, nu mal fu cAp5-

tat de RominI pana la 1595, cind it avuram numai o clips. Turnul ajunse cetatea turceasca Cule (= turn). Severinul ni-1 luasera

innapoI Ungurii, indata dupa moartea lui Mircea, qi Turcii it smulsera de la Ungurl in anul 1523. Dupa douazed de ani, portul &Mei era luat de Turd gi prefacut in cetatea Brad. In jurul fiecarei cetati se alegea o mare bucata de pamint, zece, douazecl de sate, qi se facea din ele raia, pentru hrana osta§ilor. Sistemul fusese inceput de Mohammed al II-lea, cuceritorul Constantinopolel. El il puse in aplicare qi fats de Moldoveni. Dupa trei incercari zadarnice, Chilia qi Cetatea-Alba

www.dacoromanica.ro

Hotarul Teril-Romane§tr §i Moldover

99

cazurA in stapinirea turceasca la 1484, supt Baiazid, fiul §i urma§ul lul Mohammed. $i aid marele Soliman duse la capat opera inceputa de innainta§ii sat frivingind pe Petru Rare§ §i supuind Moldova, el prefacu Tighinea, veche cetate moldoveneascA la Nistru, In Benderul turcesc, §i raiaua celorlalte doua

cetati se ridica, a§a de sus, incit ajunse sa cupnnda toatA jumatatea de jos a Basarabiei. Peste cincizeci de ani, Tataril, cari ajutail la razboiti pe Turd, fura adu§1 in acest Tinut, pe care eT it numira Bugeac §i in care status pAnA la 1774. SA se maT adauge ca la 1551, cind se turci Ilie-Voda Rare§ al MoldoveT, TurciT adauserA la paminturile for Ciubarciul de la Nistru,

de-asupra Cetatil-Albe, partea de

jos a Galatilor, uncle-0 pusera vame§ii de aid zicatoarea : es'a dus la Badalan), adeca

,

la Turd, la dracul, pe care pAnA astazi o intrebuinteaza Galatenii

qi

Renil, maT

jos, pe Dunare, caruia iI pusera numele de Tomarova.

Schimbari in hotarele celor doua ten nu se maT intimpina in tot veacul al XVII-lea. Nimic din cucerirea ardeleana nu ramase dupg. Mihal Viteazul. Moldova se desfacu in

aceia§i intindere pe care o avuse

www.dacoromanica.ro

i

pana

100

Hotarul Terii-Rom5ne0i

Moldover

a tuna. 0 cercetare de hotar, facuta de boar) Buhus, cu aItT doT boierI, din partea Moldovei si de viitorul Domn ,Stefan Cantacuzino, cu doT tovarasi, din partea Terii-Romanesti, aduse la 17(36 incheiarea singurel conventiT de hotar intre cele doua teri, care sa fi iesit la iveala. Ora acum. Ea incepe

astfel: tHotarul terilor, pe unde au fost de veac, pe acolo trebuie sa stea neclatit, iar Siretelul, de 1-a mutat cineva din matca luT,

trebuie sa-1 dea iar pe unde a fost.. Actul nu cuprinde mar departe decit masuri pentru taiarea padurilor, pasunatul vitelor, stapinirea mosiilor ccumparate, (arendate) peste hotar, lucrul viilor si mersul carelor. Se vede ca

tinta era, sa se impiedece cit mar mult legaturile, pentru a nu se ivi gilcevi. NicT despre partea Turcilor nu se va face vre-o schimbare. Din timp in timp, se adevereste hotarul de catre raiele i Domnit platesc pentru ca sa vie un om imparatesc eu dreptul de a face sa se dea innapol inca1carile, dese i neaparate, ale vecinilor. Supt Mircea Ciobanul, dupa 1544, s'a lalcut cea alegere a hotarulul BraileT, i hotarnicii, Banul Teodosie i boierul Coada, luara

in cercetare toata granita atunci s'a taiat cdrumul Banului2. Stim ca au facut tot astfel Alexandru Mircea Mihnea Turcitul innainte

www.dacoromanica.ro

Hotarul Terif-RomAneOf §i Moldovei

101

de anul 1600. Hotarnicia savir§ita pentru acesta din urm6. s'a §i pastrat : ea priveqte raiaua Giurgiului §i a Turnulut Alte ase menea lucrari s'ail facut in 1667, cind era Domn Antonie-VodA din Pope§tY, in 1717, supt Ioan-Voda Mavrocordat, i in i 764. Re-

zultatul dezbaterilor s'a pastrat pentru cea d'intaitl §i pentru cea din urma, care, aceasta, prive§te intregul hotar t de la Adacalesi, pana in insula de linga Virciorova

Braila. Hotarnicia din 1717 a fost adusa la indeplinire abia peste vre-un an, dol, supt Nicolae Mavrocordat. E pacat ca actul incheiat

cu acest prilej s'a pierdut, pentru ca, dupa spusele cronicii lui Nicolae-Voa, incalcarile fusesera a§a de marl, cum nu se mal pomenise. Turcil din raiele se folosiserA de peirea lui Brincoveanu in 1714, de a lui Stefan Cantacuzino, de prinderea lui Nicolae Mavrocordat §i de imprejurarile razboiului, th§luind pentru raiaua Brailei tot pamintul Oda in apa Buzdului la Apus, i in jos pada la gura Ialomitei, adeca. judetele Rimnicu-Sarat §i Braila, intregi. Si in Ialomita si Ilfov pa, trunsera TurciT de la Silistra, luind iintregul mal sting al DunariT, cu bAltile pana la Greaca.

Dar prin anil 176o se cApata innapoi, pentru un adaus la tribut, marea mo§ie a Sultanului din judetul Braila : Odaia Vizirulul,

www.dacoromanica.ro

Hotarul Teril-RomAneW §i Moldova!

102

in Moldova, acelasT Nicolae -Voda, n'a avut

insa atita noroc. in aceasta tara, Polonil is1 facusera, pe vremea razboiului cu TurciT, o stapinire foarte intinsa, care cuprindea cetatea Sucevel, Cimpulungul bucovinean, cetatea Neamtului, cetatea Sorocel la Nistru, cetatea Hotinulul si multe tirguri, sate si manastiri. Cind se facu pacea la 1698-9, eT trebuira O. dea innapol tot ce cistigasera, capatind in schimb numaT cetatea Camenitei, pe

care de vre-o douazed de anT li-o luasera. Turcil.

in timpul razboiulul ce se tncheiase acum, Constantin Cantemir, Domnul Moldovel, incercase sa iea Soroca innapoT, cu ajutor turcesc,

dar nu izbutise. Rapirea de pamint

moldovenesc o incercara si Tataril: eT trecul peste hotarele vechi ale Bugeaculul si se asezara 'ana supt tirgul ChisinauluT, cu turmele, robiT si familiile lor. El stateau acum pe amindoua malurile Biculul pans. in Nistru,

si aveati Tinutul Lapurei basarabene, pans la copacil batrinT aT vestituluT codru chighe-

cean. Si astazi numele de sate tatarestY se intimpina papa la aceasta linie a BiculuT. in partile PutneT, era o strasnica hotie, pe care o infrina numal Miron Costin, numit, de si era boier mare, staroste al acestuT Tinut primejduit. De fapt, in mina Domnulul era

www.dacoromanica.ro

flotarul Terif-RomPine§ti §i Moldovei

103

numal o parte din judetele de jos ale Moldovel, cum e astazi, adeca fara Msarabia. Delimitarea de la 1703 n'are nici-o insemnatate, fiind ca tot Nistrul ramase hotar §i de acolo innainte intre Turd §i PolonT. Turcilor li parea insa foarte rail pentru pierderea Camenitei, pe care o priviall ca o cheie a Poloniel. Rascoala lul Dimitrie Cantemir, Domnul Moldova care trecu la Ru§i,

II intari in credinta ca el trebuie sa aiba, neaparat o cetate in aceste parti. Se mai intimpla lupta pentru tronul polon intre Au-

gust de Saxonia, vechiul rege, sprijinit de Rust, s,i regele cel noil, Stanislav Leszczyfiski,

ocrotit de Turd. Se puse la cale o mare expeditie pentru aducerea in Scaun a Craiulul Stanislav, adapostit la Bender, dar o §tile se oprira la Hotin in vara anulul 1713, i comandantul lor, Abdi-Pap, lua in stapifire Hotinul, ca Pa§a al cetatil. De la Dom nil ricvri se cerura, salahorl §i cara, pentru dezgroparea din ruina §i intarirea din noil a cetatit Nicl -o staruinta nu mai folosi, §i in curind o raia intinsa fu hotarnicita pentru hrana luptatorilor pagini din Hotinul imparatului. Numai ()data, in urma noului razboiil al Ru§ilor cu Turcii, la 174o, mai intrara pircalabi rominl in Hotin, dar el trebuira sä-1 paraseasca indata, cu toate si-

www.dacoromanica.ro

104

Hotarul Terii-RomAne§ti §i Moldovei

lintile lui Grigore Matei Ghica, Domnul de atunci. Vizirul care-V facuse acest bine cu Moldova fu schimbat, §i Tatarii Lipcanl, deprin§i de mult a sta in Hotin, cerura sa se dea iara§i cetatea in minile unui Pa§a.

NumaI un an de zile ail mai statut al notri in vechea cetate. Hotinul ramase insa totdeauna in inima noastra, §i la 1775, cind Austriacil ni luara Bucovina, Domnul de atunci al Moldovei, alt Grigore Ghica, se gindi

daca n'ar putea capata, cu acest prilej, ca despagubire, Hotinul !

Si Soroca fusese amenintata de aceasta soarta. TurciT, cari statusera pana la 1699 in Camenita, i 1 cerura, aceasta cetate, tagaduind o plata care Vistieria turceasca. Peste un an, el capatari insa ceva mult mar bun, Hotinul, de undelf putea5 vedea adapostul cel vechiii. In sfir§it, Tatarii capatara Inca din 1712 un adaos de pamint pentru pa§unatul vitelor lor, dincolo de vechiul hotar al lui Halil-

Pap. El avea treizecI si cloud de ceasuri in lungime, adeca de la un capat al Basarabiei pa'na. la cellalt, §i doua in latime, prin

urmare iara§i 'ana la Bic. 0 intarire formala li se dadu in 1720-22, o a treia, dupa ce el se Incumetase a trece §i aceasta granita, la 1729, apol multe altele in a

www.dacoromanica.ro

Hotarul TeriI-Romanetit i Moldova

105

doua jumatate a veaculul acestuia. Din harta lul Riga, tiparita pentru Alexandru-Voda Callimachi, intr'un timp cind Tataril se imputinasera, dar hotarele tatareqtY ramasesera aceleaqi ca din vechime, se vede ca granita

pornia de la Bender, urma un timp cursul BtculuT, cadea apol pe al Botnei, §i cauta in sfirsit, printr'o linie aproape dreapta, Calmatuiul, care se varsa in Prut. IV.

Venim acum la ultimele despoierl suferite de not din partea cre§tinilor si ocrotitorilor de peste Carpati si de la Rasarit. in Ardeal si Banat, Austria a mostenit, cind a luat aceste provincil, in anil 1699 §i 1718, vechea stare de granita din vremea principilor unguresti si a begilor de Or§ova, atirnatori de Pap. Timisoarel. 0 adevarata hotarnicie nu se facuse. intelegerea din vremea lul Neagoe Basarab, incheiata de niste nemesT al Hategului din partea UngarieT, toil Romini, iar, de spre MuntenT, de citiva boierl de linga hotarul oltean, din Baia- de-Arama §i alte locurl, a fost adusa . de sigur de interesele unor maras-

tirl ce stapiniaii inunti in hotarul teril. Ea privqte, in adevar, numal granita Ardea-

www.dacoromanica.ro

106

Hotarul Terii-Rornane§tI §i Moldovel

lulul de catre Oltenia ; de aceia au §i fost ale ST pentru hotarnicie de o parte numal Hategani qi de alta numaT OltenT. in 1699, cind Austria lua. Ardealul, se fdcu insa o buns, hotarnicie generala, care

sluji drept basa celorlalte. Ea a fost dusa la capat de unul dintre cel maT priceputi topografi pe cari-T avea imparatia, invatatul general Marsigli, un Italian din Bologna. In pacea de la Pojarevaci sail Passarowitz, in 1718, Austria trecea peste acest hotar §i lua Oltenia toatd. Ea-i rdmase pdnd.' la noua pace din Belgrad, in 1739. In aceasta se prevedea §i alipirea la Oltenia, ajunsd iard§i a noastrd, a Or§ovei-Vechi, dacd, in

ceia ce nu s'a facut , Turcil ar putea aduce sd curga pe lingd dinsa Cerna, riul de granitd. La restituisoroc de un an,

rea Olteniei sau g Valahiel Midi fatd. de Turd se orindui o alta comisie pentru hotare, care-§1 mintui lucrul abia in 1741. Se maT intrebuintard,

cu acest prilej, mai multe hotarnice de-ale particularilor ; o descriere a granitei in judetul Buzaii o alcdtui mai tarziii, la 1769, Logofatul de Vistierie Stefan. Delimilatorl au fost comi-

tele Kolowrat §i Mehmed-Efendi, ale caror nume se inseamna pe crucea de piatra, poate pdstratd §i pdnd astdzi, de la Riul Vadulul, spre Sibiiii.

www.dacoromanica.ro

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldova

107

Prin anil I760, Austriacii prinsera din nou gustul incalcarilor. Pe de o parte, el urmariati iara§i stapinirea Olteniei, care li se fagaclui de Turd prin conventia military din 1771, iar pe de alta el incepura a Innainta cu pajurile for in Secuime. Astfel facura in partea Oituzului §i Beretcului, supt cuvint ca aicl Moldovenil ar fi usurpat inca din 1710.

Pe la Top lita se arata §i astazi vechiul ho-

tar. intaiii era vorba numai de un singur munte,

eMuntele-MicD, dar

apoi lacomia

crescu impreuna cu izbInda. Energicul guvernator ardelean, Buccow, caruia i se datore§te toata aceasta schimbare de hotar, facea socoteala la 1761 ca pamintul incalcat vorba sa fie ! de Moldoveni' face caproape doua comitatei! Cind, la 1773, regele Romanilor losif veni in Secuime, el gasi-caTilucrul era tncheiat, §i intr'o scrisoare din Reghinul

Sasesc catre mama-sa, Maria-Teresa, el se exprima astfel : cAm vazut Ciucul §i Gurghiul, cu toate pasurile in Moldova §i o parte

din terenul noii-ocupat, care e un adevarat pustiti, acoperit cu ceT mai frurno§i copaci de pe lume, dar can putrezesc fiindca n'avem la ce-I intrebuinta2. Si aid II scapara gindul ca s'ar putea face un schimb cu Moldovenii. Austria iqi capatase partea la intaia spircuire a Poloniei, §i-I lipsia un drum drept

www.dacoromanica.ro

108

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldovei

prin pasurile Carpatilor, catre noua provincie

a Galitiel. Hotarul de Miazazi al unel ape a§a de neinsemnate cum e Ceremu§ul nu i se parea indestu15.tor, pe cind ce bun ar fi fost Si'retiul de sus, iar mal jos la Apus apaMoldovei!

in aceste granite s'a inteles intaiu ra§luirea Bucovinei , al Carel nume 1-ail pus de alminterea numal Austriacil, atuncea, pentru ca Moldovenil nu-1 intrebuintail fata de aceasta parte

de sus a teril lor. De aceia au innaintat in 1774 ofiteri'l imparate§ti pang. la Roman. Pe urma insa, el ail trebuit sa se opreasca la hotarul

mult mar raii al riuletului Suceava, §i Inca §i acolo interesele unor proprietarT de mo§ii i au facut sa nu poata lua totdeauna ca norms cursul Sucevel. Acela§i motiv a facut ca ju-

detul Boto§anl are §i o parte dincolo de Siretiii, pe cind, in schimb, Dorohoiul nu ajunge 'Dana la aceasta apa. Iata de almintrelea cuvintele chiar ale luT Iosif, care meniail Inca din 1773 despoiarea consacrata in 1775: e De sigur ca, daca s'ar da innapol catre Moldoveni aceste parti (secuie§ti) care sint destul de intinse, dar, cind nu e cultura §i nu sint locuitori, fara mare pret, s'ar putea dobindi acel colt care e cuprins intre

Transilvania, Maramure§ §i Pocutia §i s'ar face un lucru foarte folositor. Rog pe Maria

Ta a spune principelul Kaunitz sä se gin-

www.dacoromanica.ro

Hotarul Terif-RonAneOf

i

Moldovei

109

deasca la acestea,. . Si principele Kaunitz s'a gindit, iar astAzI nol vedem Suceava lul Stefan-cel-Mare, farce s'o avem.

Ultima pierdere se stie ca a fost a Basarabiel in 1812. Rusia vorbi Turcilor numaY de Basarabia pe care o stiati acestia, si la urma li smulse for adeca noua , tot parnintul dintre Nistru si Prut, care lua de aicl innainte acest nume. Europa ni-a dat Inapol la 1856 districtele Cahul, Bolgrad si Ismail. Erail cele mai rele pentru nol, din

punctul de vedere al poporatiel, care era alcatuita in mare parte din colonist( de

toate limb ele. Pentru Europa, interesul "era

insa ca Rusia sa nu aiba gurile Dunarii. Cind Ru§il au smuls de la bunul i credin: ciosul for aliat, in clipa chiar a biruintii, care face mal marinimos, aceasta suvita de pamint, in care e ciudat ca statea cinstea unel impAratii a§a de marl, Europa se ingriji numal ca nol sa fim iarasI la Dunarea-de-jos, fiind stramutatl in Dobrogea Turcilor. Dar astfel

am ajuns iarasi la Marea Neagra, la acea Mare Neagra, pe care o vedeaiI Muntenil lul Mircea Batrinul i cu care se mtndriail in titlurile lor, la 1400, Domnil vitejI al tinerel Moldove.

www.dacoromanica.ro

N. VIATA SUFLETEASCA A POPORULUT ROMIN.

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporului romin. Viata sufleteasca inseamna innaltarea gindurilor §i desfavrarea simtirilor in fiinta omeneasca. Este o vats sufleteasca obi§nuita care n'are insemnatate §i in care nu se oglindesc limpede insu§irile de capetenie ale unul

neam. Este insa

i

o alta, care se ridica

maT presus de nevoile §i nacazurile, de bucuriile banale din fiecare clipa : viata simtirilor care n'ai1 nimic egoist, simtiri paminte0, dar nu simtiri de terna, §i viata acelor ginduri care cauta spre innaltimi lamuririle tainelor lumiT, traiuluT, fiinfiI celor ce ni ating

simturile. Fiecareli traie§te deosebit sail in

legaturl de tot restrinse viata obi§nuita a sufletulul, pe cind viata sufleteasca superioara

e aproape aceia0 pentru cel ce traiesc la un loc intr'o singura societate. Deci ea e viata sufleteasca a societatil, la care iea parte fiecine dupa insu§irile lul §i dupa inriurirea

pe care, in puterea lor, e chemat s'o aiba asupra altuia. Trupul societatiT e Statul, sail 1030

8

www.dacoromanica.ro

114

Viata sufleteasca a poporuluf romin

ceia ce-1 poate inlocui, hrana §i-o iea din rodul munch nationale, mina eT de aparare e oastea, inima eT e invatamintul ; exists deci §i o inima, o minte a tuturor. Cine o cerceteaza nu trebuie sa se opreasca

la carp. Aceasta ar fi o istorie literara in cel mai ingust qi mai neindestulator inteles al cuvintuluY. Cartea porne§te dintr'un suflet, sing-ura ea, sail impreuna cu alte cgrti, cu alcefape sociale, si acest suflet trebuie cercetat §i inteles. Viata sufleteasca a poporulul

engles din vremea Elisabetel e Macbeth al lui Shakespeare, dar nu intimplarile din el. Cu mult mai mult infatiraza acesta viata Shakespeare insu§i, cu tot ce s'a pastrat de la dinsul : el e decT viata sufleteasca a poporului engles. Dar nu §i in cutare insu§iri deosebi-

toare, cutare accidence din fiinta la Nu vom cunoa§te bine aceasta viata, daca ne vom

opri la un singur scriitor, ort-cit de mare ar fi el, ori-cit de mult ar cuprinde intr'insul pe ceilaltT. Si acqtia mai micT trebuie cunoscuti, pentru ca scrisul for dovede§te ca a fost §i cine sapi primeasca, sa-T indemne §i rasplateasca. Cartile bune qi cartile rele, cele ce au pret ori-cind §i ori-unde qi acelea care ail avut pret numaT pentru citiva oamenT inteun anumit timp, au interes intr'o asemenea cercetare. Ea nu e, cum se vede,

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporulul roman

115

o istorie literara, cad in aceasta nu se tine same decit de aceia ce este frumos, intelept, insemnat, pe cind dincoace are interes orice a fost §i a inriurit. Gradul de inriurire

trebuie §tiut iaraqi; cercetatorul e dator sa afle, pe cit se poate, §i care all fost cercurile sail stratele sociale care s'ail imparta§it prin eetire sail numal prin auz de o anumita literature. Pentru viata sufleteasca a Rominilor din timpurile noastre de aid nu ajunge sa se studieze Alecsandri sail Eminescu sail ceT citiva prosatorl de fiunte, nu ajunge sa se urmareasca directiile bune, care pot fi une orl numal la inceputurile for qi margenite la o inriurire slabs; e de nevoie sa se .tie ce au cetit ceilalti, de ce au cetit alte lucruri §i intru cit cetirea for a inriurit asupra

ufletului atitor oamenl ce ail trait §i el in acel timp. Curentele gregite i cele rati-faeatoare au stapinit §i ele suflete §i, dace niinenl nu se gindegte a le lauda §i a pune o vorba buns pentru dinsele, cuno§tinta for nu poate fi decit foarte folositoare pentru a se intelege sufletul §i inima unel societati. In acest inteles intreg vom infati§a desfa§urarea vietil suflete§tI a poporulul nostru. intr'un studiil precedent a fost vorba numal

de ideile conducatoare, aid se vorbegte

diespre tot mediul ideilor §1 sentimentelor.

www.dacoromanica.ro

J16

Viat,a sufleteasca a poporuluT romin

Atunci s'ail cautat numaT stelele ce indreptaii

sail de la care in deosebite imprejurari s'a cerut o indreptare : aid privirea cauta, intreaga intindere a ceruluI de gindurI si simtirl

boltit asupra vietil din fiecare zi a tuturora. L

§i aid trebuie sa pornim de la constatarea ca mal multa vreme, sute de anY, am trait innainte de toate in legea cre§tina. De la dinsa ni-am That indreptare, si intre cartile el sfinte am trait. Ea ni-a fost singura literature, dace nu tinem same de viata deosebitk traind inltr'o anume fantasie originals, pagina, foarte

bogata, a poporulul. Pe cind teranul raspundea la fiecare din intrebarile cele marl cu un intreg manunchiu de pove§ti inflorite de care era fermecat si care-1 multamiail :. pove§ti de sfinti al BisericiI, de sfintl pe cari Biserica foarte de demult ii invinsese, pove§ti de zine, de frumoase fiintl mai presusde 'Lne, carturarul, tirgovetul, boierul

cetiail la cartea sfinta. Pentru aceasta el era pregatit prin qcoala._ Alta scoala, nu era atuncY decit a manastirilor §i bisericilor. Calugarii aveall nevoie de slujba ; manAstirea avea nevoie necontenit de

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteascA a poporului romin

117

preinnoirea calugarilor ; teril ti trebuiail Vla, did ; in bisericile cele marl se cereaii das-

cali cu bun me§te§ug de cetire §i cintare. Pentru cetire §i pentru cintare deci, pentru invatarea limbil slavone, care era limba bisericeas ca, au fost cele d'intiiii colt ale noastre.

Ce se invata in ele, se §tie din marturil mult mai tirzii, dar care se potrivesc foarte bine qi

pentru anil 1300 sail 1400, cad nol nu ne gAsiam atunci in epoca unel dezvoltari simtite.

Se incepea cu invatatura pe de rost a rugaciunilor cuprinse in Orologhiu sail Ceasloy : preotul, dascalul trebuiaii sa. le §tie

bine. Venia la rind apol cartea de cintari pe opt glasurl, a§a-numitul Octoih, tot a§a de neaparat pentru pregatirea slujbaOlor bisericii. Cu Psaltirea, din care iara0 se in-

valail bucati pe de rost, se ajungea la o i teratura mai innalta, maT bogata, care ar atingindu-i toate -fi putut vorbi sufletului, simtirile qi multamindu-1 toate avinturile ; numal cit Psaltirea ce se intrebuinta in qcoala

noastra cea maT veche, era cea slavoneasca. Se ajungea apol la evanghelie, pe -care, Inca la 1834, un om crescut in vechile datini, Barbu Stirbei, care a fost apol i Domn, o nume§te, cu gindul la invataturile copilariel, de sigur, temeiti al studiilor, 6 ca una ce coprinde moralul maT curat, propoveduit de

www.dacoromanica.ro

118

Viata sufleteasa a poporuluf romin

insu§T Mintuitorul nostril, . Se trecea la Apos-

tol, la unele par41 din Biblie. Deocamdata insa, totul pe de rost. in §colile ungure§ti de astazi in Ardeal, copiiI Rominilor sint primiti din capul locului cu lectia in limba maghiara. Bietii nevinovati

pling, se deznadajduiesc, dail sa fuga de la chinurI, iar pe urrna, cu minunatele insu§irl de adaptare ale vristei lor, se trezesc ca incep a pricepe §i a rupe ungure§te. Slavona era strecurata in sufletele stramo§ilor no§tri cu acela§1 sistem. Scolarul de la Ungurl va putea vorbi numal cu greil ungure§te, indata ce viata-1 va aduce innapoi intre Rominii sal ; §i copiil acelor timpurl nu pu-

teail, de sigur, sa cuprinda o limba strains destul de grea in a§a fel incit s'o poata. intrebuinta. Si nici n'aveail de ce s'o intrebuinteze aiurea decit in Biserica. Acolo insa nu se tinea predica. Ce e drept, se cereaii cunoscatori de slavone§te pentru cancelaria Domnilor, unde zilnic se faceati acte de intarire §i de danie, care nu puteail fi scrise decit in limba cea invatata : aceasta regula n'a fost parasita de. cit tirziil de tot, §i pans la 1590 n'aveam un singur rind romanesc venit de la scriitorii sat' .ftisariY, de la logofetii sail grarnaticiY Voevozilor. Asemenea hrisoave insa samanaii

www.dacoromanica.ro

Viata sulleteasca a poporului romin

119

intru toate unele cu altele, §i §tim CO pentru ajutorul cul le scria, erati i formulare, la care ramineati sa se adauge numele §i unele

amanunte privitoare in deosebi la actul ce se alcatuia. Insa Domnil scriail tot slavone§te atitea scrisori catre vecini, unde trebuia sa se dea in aceasta limbs, cuvint, de cuvint, cuprinsul celor spuse de stapin cu gura lul: aid trebuiati cuno§tinti mal temeinice §i mal intinse, §i formularul nu putea sluji la nimic. Mal tirziii se gasesc dictioflare, dar la inceput e indoielnic daca s'a avut acest ajutor. Slavoneasca aceasta a scrisorilor e foarte pocitO : mal nici-odata nu se vede un rOvm corect intru toate. E de aceimi frumuseta ca qi latineasca in care se aqtern alte scrisori

de acest fel, qi de care nu se poate sa nu zimbe§ti. Nici atita qtiinta a limbil invatate nu se putea dobindi macar in §coala bisericeasca ; erat deci qi alte §coli, pentru slavona §i caligrafie, din care ie§iail scriitorii domne§ti.

Astfel de §coli nu erail insa deschise oricul §i nu aveail decit un ucenic, doi: erail inse0 locuintile caligrafilor Curtil §i dascOlilor de sla-

vone§te. Si aid invatatura, mqtqugul se

treceau de la om la om, din mina in mina, potrivit numai cu nevoile foarte inguste ale societAtii.

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteascA a poporului romin

120

BoieriT nu §tiail carte ; el nu scriail, nu cetiail, nu intelegeail limba Bisericil §i a Sta-

tului. Starea lor de barbarie desAvir§ita nu se poate asamana decit cu a nobililor din cele maT adinci timpurl ale evuluT mediu european, un veac al X-lea sail al XI-lea. Legea

o §tiail de la parintT, de la preot, cu prilejul spovedaniei ; el o vedeaii §i-T invatail tainele.

Domnil erail de cele maT multe on tot ma de innaintatl. Carturarul era cine trebuia sa tie carte pentru a trait: popa, dascalul, logolatul.

0 imbunatatire trebuie sa fi venit prin cu femeT din alte neamuri, de

cAsatoriile

peste Dunare sail qi de peste Carpati. Doamna

Clara a luT Alexandru Munteanul, Doamna Calinichia, mama luT Mircea, trebuie sa fi dat copiilor for o creqtere maT buna., qi mijlocul pentru aceasta era, pe linga invataturile mameT, chemarea unul calugar sail preot cu carte. De cind Sirbul Nicodim, Grec dupa tats, de alminterea, trecuse Dunarea ca sol de cultura §i intemeiase cele d'intaiil manastiri invatate, Tismana §i Vodita in Oltenia, astfel de calugari se gasiail : el trecura. in curind §i dincoace de Olt, dincolo de Milcov chiar. Alte orT, Doamnele sail jupane-

sele straine aduceail de la inceput arturari

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporulur romin

121

din tara lor. Ceva maT tarziu, coboritoarele neamuluT Despotilor sirbetT, Despina lul Neagoe Basarab, Elena lui Petru Rareq da-

dura o crqtere buns §i baieplor i fetelor. Tinarul Teodosie trebuie sa fi fost o mica minune de invatatura a timpuluT sau, dar moartea-i veni innainte de a putea sa foloseasca §tiinta sa neobiruita. Aqa a fost papa pe la anul 155o. in tot acest timp nu putea fi alta viata sufleteasca decit a intelepciunii fire§ti, raspindita prin cuvinte, dovedita prin fapte, pastrata prin traditil care nici nu erati puse in scris pentru toata lumea. Ce se poate inchipui maT ingust decit cre§terea unor societati prin

religia singura, §i Inca prin religia inve§mintata in graiii neinteles ? Poporul era maT bine impartit decit boieriT, de §i de alminterea era un necontenit schimb intre boierime §i popor. II.

intimplarea aduse dupa 155o o mare revolutie.

Inca din' timpurl destul de vechT, pe la 1450, unul sail maT multi clerics din partile maramurerne talmacisera Psaltirea, Evanghelia qi parti din Vechiul Testament pre-

www.dacoromanica.ro

123

Viata sufleteascA a poporuluT romin

cum si multe rugaciuni in romaneste. Anume miscarea eretica a Husitismulul, ivita in mijlocul catolicilor din Boemia, ajunsese pans. la Unguril din Miaza-noapte, pans la Po lont si atinsese o parte dintre Romini : ereticit

acestia insa aveati

si

eresul blind si bine-

facator, eresul de credinta si de iubire, eresul de fratie pentru toil oameniI, si pentru

cel umill si fara carte, de a face ca or'ice crestin sa inteleaga cuvintul lut Dumnezeu si

sä se

mintuie

de-a dreptul prin el, si nu

mijlocit, prin preot. Miscarea a fost insa rapede oprita in loc. Talmacirea romaneasca s'a furi§at numai cu frica, pe ascuns de ierarchi, cari n'ar fi ingaduit-o. Putini, nespus de put-int o aveati in mina. Si chiar aceia nu puteau sä simta multa placere la cetirea unul grail aspru §i cu totul nedesavirsit : toata frumuseta Evangheliilor blinde si Bibliet posomorite se pierduse prin prefacerea intr'o astfel de romaneasca. lath' insa ca predica lul Luther, in multe privinte urmasul luY Huss, patrunse biruitoare pang la hotarele noastre. Iesise o Biblie minunata in limba germana, si orYce German

din orIce 'Atli era ispitit de dinsa, dadea jos sfintii din biserici si cinta frumoase imnurt

noua pe limba poporuluT intru marirea lut Dumnezeii, Cara sfintt. Sasii aveati Romint

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporului romin

123

supt ascultarea tor, §i el simtith datoria de a talmaci pentru dinOi la 1544 catehisinul lul Luther. Carticica n'a patruns insa nici dincolo, cu atit mat putin dincoace. Peste patrusprezece ant, un diac de cancelarie, care era §i preot, Coresie sati Coresi, Romin din Tara-Romaneasca, fugia in Ardeal

de frica ucigatorului de boierl

§i

clerics,

Mircea Ciobanul. El se adaposti la Bra§ov,

unde Sail erau cu totii luterani

§i

voiaii,

ca §i frat I for din Sibiiii, sä aduca pe Romini la dreapta credinta. El erail insa, nu numal ni§te cre§tini rivnitori, ci §i ni§te negustori vestiti. Honterus, care li predicase reforma legit, li adusese §i tipografia.

El se gindira astfel sa ni dea &III sla-

vone§ti de tipar, intrebuintind pe Coresie. Carti slavone ieOra maT multe pans la moartea tip5ritorului muntean §i dupa aceia chiar.

Dar tot odafg, cu Evangheli a din 15 6o, se raspindesc §i cele d'intaiii carti biserice§ti in limba noastra. Coresi nu-0 dadu osteneala sa

le traduca din nal, lucru pentru care

poate nici sa nu se fi priceput. Se mArgeni sa tindrepte) talmacirile husite, apropiin-

du-se de limba timpulul sail §i teril sale muntene. Dupa Evanghelie ie§i, in maT multe

editii, Psaliirea. Inca din 1564 el mat dadea la tipar §i o Evanghelie cu inviiidturd, cu-

www.dacoromanica.ro

424

Viata sufleteascA a poporulur romin

prinzind predict asupra textulul de evanghelie

ce se ceteqte in fiecare zi. Aceasta era o traducere din nal, o compilatie, dupa, un .original unguresc. Altil se gasira tot in Ardeal, insa data aceasta dintre ArdelenT chiar,

ca sa dea o alta Evanghelie de acest fel, adeca lamurita, dar fara nici-un amestec eretic intr'insa. CitYva clerici tradusera §i o parte din Vechiul Testament. Asemenea carat erati menite mat ales s5. fie cetite de acel preotT ardeleni pe cari guvernul unguresc, care sprijinia reforma luT Calvin, iI silise sa paraseasca., odata cu legea veche, gi limba cea sfinta slavoneasca. ET aveati in fruntea for i un episcop pe care ortodoxiT

nu voiail sa-1 recunoasca: Gheorghe de Sin-

giorz e cel d'intaiii in §irul acestor Vladici cu de-a sila. Dar Rominii nu se incredintasera de loc ca parintil §i strabunii for ar fi trait in ratacire, §i indata ce cirmuirea nu neat apasa asupra preotilor, viata religioasa urrna ca §i mat innainte. Nicl-una din cartile

eretice nu s'a tiparit in numar mare qi n'a fost prea mult ceruta sail prea bine pastrata. Dar totu§i ele patrunsera §i dincoace, in Moldova §i Tara-Romaneasca. Evanghelia cu invatatura ortodoxa fusese tradusa, dupa, o carte slavona imprumutata, de insu§i Serafim,

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporuluT romin

125

Mitropolitul muntean ; cel din Moldova a primit-o i el. Cind Petru Schiopul, batrin,.

cuminte §i evlavios Domn al Moldovel, fugi in Apus, el duse papa in adapostul sail tiroles din Innsbruck, din Bozen, Psaltirea luI Coresi qi Aj5ostolul, Faptele Apostolilor, tiparite de acelaqi. in ceasurile lungi de dor §i de cainta,.

Petru-Voda., incunjurat de atita strainatate va fi deschis volumele grosolane cu slovele aspre §i se va fi ming-fiat qi imbArbatat cetind. Tot sufletul omenesc zace in Psal-

tire, cea mai buns invatatura de mild, de iubire §i fratie a oamenilor se desface din.

scrisorile Apostolilor catre cel d'intaiii cre-

dincioqi al legit celei noua. Si ceia ce se petrecu atunci cu Petru §chiopul se va fi petrecut cu aticia dintre clericii, boieriT i chiar jupanesele noastre. Nu e oare un rasunet dine aceste imnurl ale dureriT care nu se poate impaca in tot cuprinsul pamintului in aceasta amin-

tire a celor mai strarice nenorocirl pe care oface in romaneqte batrina calugarita Teodosia, mama lui MihaY- Viteazul ucis de dugmani ? Si in alt scris romanesc din aceasta_ vreme, in ravapl de plingere al boierilor

iubitorY de creqtinatate catre capetenia lor fireasca, fugarul Domn biruitor Radu Serban, nu se vede un avint de minie inpotriva_

www.dacoromanica.ro

126

Viata sufleteasca a poportilui romin

celor intele§1 cu pAginil, o sete de mintuire care aminte§te pagirii din Psalms I)? De acum innainte indriiznircim a scrie in limba noastrii. RomAne§te se inseamna nu.mele qi faptele mortilor pe pietrele de mormint ; romane§te se aqtern testamentele sail diatele qi scrisorile de la o ruda la alta

ruda, de la un prieten

la prietenul sail;

Domnil invata in romanqte pe solil for ce tre-

buie sa vorbeasca §i ce trebuie sit incheie. Pina §i hrisoave se dail in limba teril. in manastirile de la nob §i in cele din Ardeal, calug.arii invatati, can §tiail slavone§te, ca un Varlaam Mitropolitul Moldovel, traduc fel de fel de carp in romane§te : carti de lamurire a Evangheliel, cal-0 de canoane in care se cuprind legile. Tipografiile din Ia.§T §i Tirgovi§te

daii la lumina, pe cind

erail Domni Vasile Lupu §i Matel Basarab,

dar fail amestecul lor, citeva cartl roma: neqt1 pe lingsa multe slavone. Dosoftel, urma al lul Varlaam, prefAcu Psaltirea in versurl roma'ne§ti, precum o prefacusera atilaa de cind se ivise Reforma, qi peste citiva ani vedem pe un boier 'muntean ea citeaza Psaltirea in aceastel traducere. Vie file Sfintilor incep a se tipari, §i in ele, a§a cum le &á Do1) Vezi-le In Convorbirde literare pe 1900 0 1901.

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporuluT romin

127

softei, se gasia o intreaga literature, de povestirl, care representaii atunci, cu un adaos de curatie §i de sfintenie, ceia ce represinta romanele i nuvelele in timpurile noastre. in Ardeal iaraV eraii principi calvinT §i

iara§i al notri sint pu§i sä tipareasca in romane§te cartile Bisericil i alte legs. Vine o vreme cind in mar multe forme toata Biblia std la indamina credincioOlor, *i ea era ceruta a§a

de mutt, inch cel mar bogat i mar mindru stapinitor romanesc de prin aniT 168o, §erban Cantacuzino, dadu carturarilor sal sar-

cina de a prelucra o singura Bib lie mare, in aceia§i limbs, in aceia§1 ortografie. Un stralucit monument de limbs aparu astfel la 1688, una din operele neperitoare ale literaturiT noastre.

5i curentul urma mar departe, dind sufletplui cretin necontenit hrana, nou'al. Carti le de slujba apar in romane§te, supt Constantin Brincoveanu, alaturi cu midi povestirl

morale, ca Floarea Darurilor, cu cartY de invatAtura i sfaturT, ca invayeitura de fafite Mine §iPildele filosofeiti. Ba chiar in 1713 iese la iveala, primita, cu bucurie §i cetita aka de mult

incit nu s'a pastrat Oa la nor nici-unul din exemplarele palate §i rupte: Alexandria, povestirea fantastica despre faptele marelul Alexandru Machedon, biruitorul oamenilor, duhurilor

www.dacoromanica.ro

128

Viata sufleteasca a poporulur romin

§i iiganiilor lumil. Cartea se cetia a§a de mult §i in manuscript, incit invatatul boier Constantin Cantacuzino Stolnicul trebuia sa probozeasca, intr'o carte serioasa de istorie, pu-

blicul carturar pentru acest pacat. Un boier invatat ca Udri§te Nasturel, fratele Doamnei Ilina a lui Matel Basarab, tradusese din slavone§te acel Varlaam fi Ioasaf, care e plin de cea mal aromita intelepciune a Rasaritului. Dioptra sag Oglinda, morals, in parabole, circula in toate partile. In carticele ce se chemail Albind se cuprindeail fel de fel de istorioare placute. Fabulele lui Isop sau tIsopiile,, t Minunile Maicil Domnului, se imprumutail necontenit pentru cetire. Predid se tipariail in romaneqte sail gasiail atita raspindire in manuscript ca ale stralucitului Mitropolit muntean Antim din Ivir. Dimitrie Cantemir, invatat flu de Domn, crezu chiar vremea potrivita pentru a infati§a cetitorilor in tipar alegoria sa morals Divanul sag gilceava in /elej5tuluI' cu lumea. Daca n'a

tiparit lsioria ieroglificd, in care facea supt nume acoperite satira politica a timpulul

el n'a ascuns-o de nimenl. In sfhit, pe un Limp cind cronicaril moldoveni Costine§tii, venind dupa Grigore Ureche, §i Munteanul Constantin Cantacuzino atingeali probleme marl ale trecutulul §i dadeati indemnari nea-

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporului romln

129

mulul in dill scrise pe larg romane§te, acela§i Cantemir se gindia sa tipareasca in

Ifronicul sau o istorie completa a tuturor Rominilor. Moartea singura 1-a oprit de la aceasta.

Cea d'intaiii coal innalta in terile noastre

s'a intemeiat in Ia§i pe vremea lul Vasile Lupu. indemnatorul a fost Mitropolitul Varlaam, sprijinitorul un Romin instrainat, mare om in noua sa patrie, Petru Movila, Mitropolit al Chievulul gi aparator plin de izbinda al ortodoxiel in timpurile sale. Dascalii no§tri

venira de la §coala din Chiev a lul Petru. El trebuiati sa dea Domniel carturaril de care era nevoie, cunoscatori de slavone§te qi greceqte. City ail mai scris de acum innainte o slavoneasca mai curata fusesera la §coala Trei-Ierarchilor, i un §colar al acesteia

a fost Nicolae Milescu Spatarul, care §tia destul de bine latine§te pentru all lua locul in cercurile carturarilor din Apus §i care a fost apol introducatorul tiintelor acestul Apus

in Rusia §i unul dintre cei d'intaiti exploratorl sistematici al Siberiel. in Tara-Romaneasca o §coala de acest fel a fost a§ezata de Serban Cantacuzino in bi1030

9

www.dacoromanica.ro

130

Viata sufleteasca a poporulur romin

serica Sf. Sava, care avea, ca multe altele din Bucure§tT, §i chilil, gata sa primeasca ucenict In ceia ce prive§te scopul, nu e nicl -o

deosebire fats de arzAmintul moldovenesc al TreT-Ierarchilor. Si aid ca §i acolo programul era cel obi§nuit in §colile Iesuitilor, cu attta schimbare numal ca in loc de limba latina cea greceasca veche era intrebuintata pentru predarea tuturor materiilor, in toate clasele.

Cu venirea in fruntea terilor noastre a unor oamenl cari, daca nu eraii totdeauna de neam grecesc, primisera la Constantinopol

o cre§tere cu totul greceasca, se facu, in a doua jumatate a veaculul al XVII-lea, o schimbare in ortnduiala colilor, §i ea se pastry §i maT departe. Slavona se desparti de greceasca; menirea fiecarei §colT fu alta. Slavone§te invatail cel ce se pregatiati pentru bisericT §i pentru cancelaria domneasca, pe cind la qcoala elineasca mergeati copiil

de boierl, can voiau sä capete o cre§tere potrivita cu starea parintilor lor. De la un tamp Ins intrebuintarea vechil limbl religioase scazu foarte mult, qi se ajunse indata

la prefacerea in romanqte a tuturor cartilor de slujba. Scoala slavonA decazu rapede. Din potriva, cea greceasca lua numele impunAtor de Academie §i fu pusa supt con-

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteascA a poporultif romin

131

ducerea unor Greci vestiti , in tot Rasaritul pentru cunostintile si scrierile lor. Ucenicil stateati in incaperl frumoase in Iasi, la manastirea Sf. Sava, inchinath. Sf. Mormint, iar in Bucuresti peste putin in chiliile stralucitei

manastiri a Vaarestilor, intemeiata de Nicolae Mavrocordat pentru a i se ve§nici numele

in toate chipurile. invataceil de azbuche se stringeati in jurul unui dascal mal fail pla.tit, la Sf. Gheorghe din Bucuresti si la Sf. Nicolae cel domnesc din Iasi. Fiul lul Nicolae-Voda, Constantin Mavrocordat, se gindi sa faca si scoli pentru limba Latina ; in Iasi se zice ca le-ar fi ySi deschis pentru fiii de boierl §i mazill. in Bucureqa

planul lul fusese a face un colegiu al Iesuitilor.

in a doua jumAtate a veacului al XVIIIIea in sfirsit, incep a se intemeia col qi prin celelalte °rage ale principatelor. Numanil for creste necontenit ; Alexandru Ipsilanti,

Domn muntean, iea masuri ca once oral maT insemnat sa-si aiba o scoala. Multe din Icolile din provincie aveali si dascal de gre-

ceste. De la o vreme, invatarea stiintilor 60.0. un loc mult mal mare, si prin staruintile Mitropolitulul Moldovel Iacob al II-lea intreg invatamintul sufere o schimbare spre

modernitate in aceasta tars.

www.dacoromanica.ro

132

Viata sufleteasca a poporulur romin

In sfir§it de la 175o innainte tot mai multi preceptor) de francuzeqte se arazA in capitalele noastre, i mai toata boierimea tiara ajunsese a §ti, mai bine sail mai rail, limba in care pe atunci se infatiqa cea mai mare parte din viata de cultura a timpulul. Inca. innainte de i 800 se raspindi deprinderea de a se trimete tineril i in strainOtate, in Germania

i in Franca, adeca, in aceasta din

urma tail, la Paris. 0 masura pe care a ieail pe rind mai multi Domni din aceasta

epoca e aceia de a nu se primi in slujba

decit ace) boierI tined cari §i-ar fi implinit dupa cuviinta, anii de §coala la Academia greceasca. Iar cunoscatorul de frantuze§te se putea aqtepta fire§te la o innaintare mai rapede. Numarul oamenilor luminatl, cu dorinta,

cu nevoie de a ceti e, deci, mult mai mare in aceasta vreme. Totu§i in Cara se tipare§te foarte putin pentru sufletul lor. Marea opera literara, a veaculul al XVIII-lea e talmacirea din nal, dupa greceqte, deci in chip mai adevarat §i mai sigur, a cartilor biserice§ti. Scoala munteana, intemeiata de Antim, innoita de harnicul episcop al Rimnicului Chesarie, sprijinita pe rind de toti MitropolitiI §i episcopil, da. la lumina lucrarl

ingrijite, a caror limba nu e insa mai fru-

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporului romin

133

tnoasa decit limba talmacirilor celor vechi. Pentru intaia oar iese de supt teascurile rimnicene culegerea intreaga a Mineelor, in care vietile Sfintilor sint orinduite dui:4 zilele in care se praznuieste pomenirea fiecaruia. Acestea vor fi fost foarte mult cetite an toate stratele societatii. Alte carti insa priviati numai slujba sari cuprindeail dezbateH de dogma, combaterl a credintilor celorlahe, si nu puteail fi intelese de oricine. Cind Rusul Paisie Veliciovschi, care in-

vatase destul de bine limba noastra, facu la Dragomirna, la Secu si in sfirsit la

Neamt scoala cea mare de calugArie harnica si luminata dirt Moldova, produsele tipografiei lul, dese si foarte insemnate, privesc i ele mai mult clerul, dacA se scoate

is o parte cea de-a doua culegere complete de Minee, iesita aid. Rare or se mai tipAresc altfel de cArti : cite o editie noua din Alexandrie, cite o carte de retete. Nimic de literature si nimic de stiinta. Boieril carturari puneail sa li se prescrie vechile letopisete sail cronici, care

erail urmate numai in chip foarte slab pe vremea lor, sail cite un cronograf in care se dadea istoria lumiT in povestiri de vieti omene§ti care incepeau cu Sfinta Scriptura qi se mintuiail, trecind prin Roma si prin

www.dacoromanica.ro

134

Viata sufleteascA a poporului romin

Bizant, cu Sultanil turce§ti. Poetil sint pu-

el alcatuiesc stihurile for pentru a fi invatate pe de rost §i cintate. tntimplator, Ienachi Vacarescu, care avea nevoie de tini ;

exemple pentru gramatica sa, a pus in scris §1 a tiparit unele, prea putine, din versurile sale. La un c volum de poesil, nu se putea gindi nimeni : tiparirea lul ar fi jignit tighemoniconul, boieresc al autoruluI, care putea face versurl numal in gluma i pen-

tru anume scopurl de inchinare catre o Doamna sail catre Maria Sa Voda. TiganiT, cari prindeati toate stihurile ce zburail in aier, formai' biblioteca poetics vie, antolo-

gia cintatoare a teril. Se cetiail atuncl cArti straine: grece§tT dar §i printre acestea nu se putea gasi Inca nimic noti; potrivit cu parerile §i gusturile timpulul, latine, italiene §i francese. CantacuziniI avusera. in TaraRomaneasca o

minunata biblioteca, ce se risipi in lumea mare la caderea for in 1716, §i din care se gasesc din timp in timp volume razlete, cum e cartea de teologie latina pe care de curind a capatat-o Academia Romina si pe care Constantin Stolnicul Cantacuzino o rascumparase de la osta§il no§tri intor§T in 1683 de la asediul Vienel. Biblioteca Mayrocordatilor s'a irosit tot ma, intr'una din

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporului romin

135

zilele de mare restri§te a lui Constantin-

Voda : numal catalogul ni s'a pastrat. Daunag s'a gasit o parte din biblioteca, foarte bogata, a luT Costachi Conachi poetul, om care avea nevoie de o asemenea biblioteca pentru a scrie versurile sale, in care §i masura i inspiratia i podoabele i tonul acela de lunga cainare sint luate din literatura francesa a timpulul. koala greceasca. din Brapv stapinqte astazi biblioteca Brincovenilor de dupa 1714, dAruita el de Grigore Brincoveanu, cel din urrna din linia directs. Cartile lul Nicolae Canta, dintre Cantacuzinii moldovene0, adunate de el §i de in-

o foarte frumoasa. colectie. Se cautail mai ales populariski nainta§ii sal, alcatuiail

§tiintifice, calatorii, opere istorice. Nu lipsiail

insa nicT romanele, cele bune, cum e Corinne a doamneT de Stael §i cele upratice, ca Aveniures de Fauolas. Une off venia cu ele cite un negustor ambulant, Grec din Viena, alte on se facea comanda in Ardeal sail, pentru Moldova, la Lemberg. Cutare negustor aducea §i carp de la bilciul vestit al Lipscal, i a§a i se intimpla §i vre unuia boieriT ce calatoriail in strainatate. La 1719 Inca, Matei Cretulescu pomene§te in testamentul sail gun atlanta [atlas], care 1-am fost cumparat cind am fost la Viena, drept

www.dacoromanica.ro

136

Viata sufleteasca a poporulu1 rornIa

zloti nemte§ti 48, si pe care-I daruie§te lui Nicolae Mavrocordat, §i in acela§i testament

el arata ca avea in biblioteca sa nu mai putin de 124 de &Ili, gfilosofe§ti, gramatice§ti, politice§ti, biserice§ti, istoricqti, latine§ti, italiene§ti, iprod, prod [si. altele §i altele] ; care mai multe dintr'acestea le-

arn cumparat cind am fost la Viena pentru treaba acestor 2 copila0 ca sa invete grecqte, iar mai virtos latine§te §i italiene§te,. Mate( nu uita cu acest prilej sä se roage a i se invata copiil qi mai departe, estrainindu-i pentru carte,. IV.

Pentru ca o literature nationals sa

se

poata ivi, lipsiati 'Inca unele conditil. Boieril

acqtia n'aveati un ideal §i nu gasiati pe ce sa se sprijine ca sa-1 poata descoperi. El ar fi cumparat mindre carti de afirmatie romaneasca, dar nu se gasia cine sa cuteze a le scrie. ET ar fi luat carti de cintece romaneqte, dar cine printre dinqii, fruntaq cu locul in Divan, s'ar fi incumetat sa le scoata ? in stir§it unde se puteau tipari astfel de lucruel, cind in principate erail numal tipografiile episcopate sail metropolitane sail mana-

stireVI, care nu puteau pune supt teascurl

www.dacoromanica.ro

.(. :-.04 :..,-.,L, .

A

Tirgul de la Brapv la inceputul veacului at XIX-lea (dupAlo acvarelii) Reproducere fcicutti cu cheltuiala ,Societcifil femeilor romine

www.dacoromanica.ro

1

Viata sufleteascA a poporului romin

137

decit anumite lucrurl, sail tipografia trecatoare

a vre unul Grec venit la not pentru afacerl, a vre unul boierina§ care Linea sa nu-§1 primejduiasca banul ?

Mintuirea veni de la Rominii de peste munti: ei creara in jumMate de veac viata sufieteasa moderns a Rominiei intregl. De mult, Bra§ovenii, negustori §i melte§ugari instariti, aveau o §coala pe ling d. biserica tor, a Sf. Nicolae din Scher. Cind,

dup6. 1700, se intemeie o Episcopie a Rominilor unity cu Roma, nevoia unor §coli pentru pregatirea de preoti luminatl se simti indata. Episcopul Petru Pavel Aaron are meritul cel mare ca a deschi3 in Blaj cele d'intAiii patru §coli romane§ti nationale,

la jumatatea veaculul al XVIII-lea (1754 §i urm.); ele se compuii dintr'o §coars primara, un colegiu latin §i doua seminaril, cele d'intiiu §eoli de preotie pe care be aveati Rominii. Dupa ele se indreptara. toate cele-

lalte, care rasarira mar mutt in veacul al XIX-lea pe acest parnint ardelean.

Nu treceail mai mult de douazed de ani §i imparatul iubitor de lumina Iosif al II-lea /am in tot Ardealul §i in tinuturile romane§ti din Ungaria §coli ale Statulul pentru popor, §colY de romane§te §i nemte§te, pe cind cele blajene erati de romane§te §i latine§te. Gheor-

www.dacoromanica.ro

138

Viata sufleteascA a poporuluT romin

ghe §incai, rivnitorul istoric din acest timp, a dat acestor §coli cea d'intlia a for organisatie.

Din unele §i din altele, din scale cele

noua ale Neunitilor cari §i el i§I capatasera. episcopia, la RAqinari, apoi la Sibiiii, ie§ira dincolo de muntY o multime de Romini cu

§tiinta de carte. Gindurile for erail marl : razimindu-se pe trecutul roman al neamulul, el voiall Si-! dea innapoi toata puterea, toata stralucirea ce i-se rApise. Cetiau cu multa dragoste, incet, 1-A1)&5:tor, cu lumina in suflet.

Se intimpla peste citva timp, la inceputul veaculul celul nou, ca universitatea din Pesta capata privilegiul de a tipari in tipografia el carts cu litere cirilice, deci qi cart/ romane§ti. Cartile de §coala, cartile pentru biserica puteati aduce un venit bun. Un corector romin, care a fost intiiii Samuil Clain, apol, Oda la 182 I, Petru Maior, fu chemat pentru a supraveghia tiparul. Prin potrivirea fireasca, a lucrurilor ie§ira atunci cu litere frumoase, pe hirtie bunk in conditii tipografice necunoscute 'Jana. atuncl la nol, nu numal cartile de care fusese vorba la inceput, ci sfaturl pentru economia cimpulul, calendare elegante §i chiar card de ale lul Petru Maior, ca Dictionariul din Buda §i vestita scriere, gIstoria pentru inceputul Rominilor in

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteasca a poporului romin

139

Dacia' ,.in care vremea noun i§i gasi evanghelia.

Apeluri calduroase vestiati iqirea la iveala a scrierilor nousa, care se raspindiati prin prietenT, protopopi, inspectorT, functionari in toate colturile RominimiT. In cab.toriile lor, negustoriT §i boieriT no§tril

cunoscura tipografia din Buda. C2rtile cele netede de acolo 25 inceput a gasi tot mal multi cumparAtort Atunci un Braovean, Zaharia Carcalechi, se gindi a lua asupra 0 editura castilor rornAne0 ce iqia5 la Buda.

El planui o biblioteca nationals, raspindi apelurY §i maT cAlduroase decit pins, atunci,

lauds pe boieril ce sprijinia5 literatura, se oferi a li da operele la lumina. Fara dinsu poate ca Alexandru Beldiman, care a cintat in accente de jale turburarile aduse de GrecT in 1821 (tJalnica Tragedie s), nu §i-ar

fi tiparit traducerile, corecte, dar red, din frantuzqte. Din Ungaria veniati de acuma calendare, povestirl despre intimplarile din Europa, istoril §i geografil, ba chiar, cum vazu-

ram, cite o lucrare poetics. Un Ardelean din partile Sibiiulul, Gheorghe Lazar, trecuse la noT Inca innainte de 18 2 I ,

*ca dascal al copiilor unel doamne din Bucure0. Invatase tedlogia, dar era i inginer. Pe atunci in Moldova-0 avea §coala de in-

www.dacoromanica.ro

140

Viata sufleteasca. a poporului romin

ginerie (Inca din 1812) tinarul Gheorghe Asachi; boierii munteni voira sa aiba la rindul for o astfel de §coala, si tocmira pe Lazar. El facu aritmetica si geometrie buns in tainita

de la

Sf.

Sava,

dar indeplini pe alaturi

ceva §i mal bun, pentru care nu fusese platit §i nu era in stare sa-1 plateasca nimeni :

el stramuta in

mijlocul claselor luminate

din principat ideile ardelene. Cind plea, peste citiva anT, ca sa moara acasa, Lazar rasa, un urmas in Ioan Eliade Radulescu. Acesta §i Asachi pregatira §i mai departe publicul romanesc. ET IT dadura carti, reviste, ziare, poesil, disertatii gramaticale, nuvele, tot ce nu avuse pans atunci §i trebuia

sa aiba. Vre-o douazeci de anT ei stapinira terenul, §i printr'o literature din care numal o mica parte are o valoare estetica, el pregatira calea pentru adevaratii scriitorl cari trebuiati 01 vie. Sufletul contemporanilor for a fost hranit insa de din§ii, §i atunci se vazu India oars la noT o legatura trainica §i plina

de incredere Intre autorl §i scriitorl. Nici Eliad, flu de negustor, nici Asachi, fill de preot nu faceati parte din boierime, Dupe 184o, tinara boierime apare in fruntea rnivarif literare. Si Balcescu §i Odobescu §i Kogalniceanu §i Alecsandri st Negruti §i Russo sint fiT de boier ; ofiterimea ostiril

www.dacoromanica.ro

4

Tirgul de la Bra§ov la inceputul veaculur al XIX-lea (dupe o acvarela) Reproducere facutci cu cheltuiala Societcitif femeilor ravine.

www.dacoromanica.ro

Viata sufleteascA a poporuluf romfn

14 t

noua prinde gust pentru literatura. Cele d'intiiil saloane se deschid acum : mal ales in Mol-

dova. A fost un timp fericit atuncea : flea a se inlatura literatura strains, ea e subordonata acum celel romane0, care gase§te representanci in toate ramurile. City vreme ail trait i lucrat ace§t1 scriitorT, clasa bogata nu s'a instrainat de curentul literar.

Prin anii 187o-8o publicul nostru a primit o intregire. Ardealul §i Ungaria, care ascultail de Cipariu, urma§ul marilor ArdelenY, Bucovina, stapinita de Aron Pumnul, sedespartira din comunitatea limbiY literare. Convorbirile literare, §i d. Maiorescu ail dus lupta pentru distrugerea cetatuilor de isolare, qi resultatul a fost unificarea geo-

grafica a mediulul literar romanesc.

in acela0 timp, literatura se apropia de anumite strate superioare, luminate prin

coals., ale poporulul, ca invatatoril qi pre otiT maT ales : un nemargenit fobs pentru dezvoltarea fireasca §i sigura a vietii noastre-

suflete§ti. Ea pierdea insa aproape cu totul boierimea.

Motivele nu se pot hotari urr. Ele Par-

a fi insa cam acestea. Pe de o parte, cercul, pazit odinioara cu sfin%enie, care incunjura aris-

tocratia noastra de singe, s'a rupt de

www.dacoromanica.ro

pc-

142

Viata sufleteascA a poporului romin

la t 88o incoace. Succesul in politica §i averea au dat dreptul de intrare in mijlocul urma-

silor adevaratel boierimI. Multi dintre acqtia chiar ill pierdusera caracterul romanesc prin deasa emigrare in strainatate, iar noii venial nu eraU totdeauna Romint Sufletul limpede romanesc al boierimil disparu in acest Valmalag de prefacere, qi ramasera numal forme goale, intre care §i aceasta. forma a limbil francese, a literaturil upare §i up-

ratece francese. Iar scriitoril din partea for se inchisese in icturnul de filde§, al artei pentru arts, despretuitori pentru public, indiferenti fata de soarta neamulul in limba caruia scriati, sau nelamurici in privinta celor mal bune mijloace prin care el poate fi ajutat, nesiguri de adevAratele lui nevol suflete§tl. *

*

*

Scriitoril cinstiti §i destoinicI s'aU pref6.cut : el chiama astazl pe totl la comunitatea vietiI .suflete§tY, cea d'intaiU si mai mare ne-

voie a noastra. Si bucuria for e nemargenita cind zilnic se vede ca. aceasta chemare a for e ascultata.

www.dacoromanica.ro

VI. ROSTUL BOIERIMIT NOASTRE.

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre. I.

Boierimea nu e dintre cele maY vechi arzaminte ale noastre, nici dintre acelea care ail pornit in adevar din sufletul nostru. In vremile a caror amintire nu s'a pastrat decit in chip cu totul neindestulator, in fruntea poporulul nostru nu stateau boierl, ci alt1 cirmuitori i indreptatori, cari nu parasisera

intru nimic haina §i firea teraneasca. Ef aspundeail celor doua nevoi marl ale oricarel societatl : impartirea dreptatil i calauzirea in

apkarea terit

7uzi sail cnezI tineail Scaun de dreptate, incunjurati de c oameni batrinY,, de 4, juratl,

din sate. Numele de

4 cnez s

e luat de la

Slavi, cellalt e, cum se vede, curat romanesc. Stapinirea unul jude se intindea asupra maI multor sate, §i, fiindca satele erau foarte risipite atunci, ea cuprindea prin urmare un Tinut intreg, care se chiarna astfel judet. Hota-

rele §i numele acestor vechl judete nu s'ail schimbat nici pans in zilele noastre, §i, cind 10

1030

www.dacoromanica.ro

146

Rostul boieritnir noastre

zicem judetul Vilcei, judetul Romanatulut, judetul Mehedintulut, pomenim Inca pe acei jurt at Rominimit, cari s'ail chiemat Vilcea, Romanat §i Mehedint. Jude le era statornic. Nu tot atita sigurania putem avea in ceia ce prive§te statornicia mat marelui sail, caruia i se zicea cu cuvintul slavonesc Voevod, care inseamna capetenie de c:qtire. Cnezt intilnim in multe locum, §i in vremile for bune §i in cele rele ; Voevort, din potriva, se cunosc numai putint. Unul

statea in Ardeal, altul in Cara munteana de dincoace de Olt, citiva jurt cu putere de Voevod s'ail ivit in Oltenia; dupa ce Ardealul a intrat in stapinire ungureasca, Voevozia de

acolo a scazut §i s'a pacato0t, ajungind pe aceia§i treapta cu cnejia sail cu judecia. Si pe

aceasta vreme judele nu mat era alta decit un biraii de sat, un Vataman sail pircalab (cuvintul d'intaitl se intrebuinteala in Ardeal, fiind luat de la Unguri, al doilea e rusesc §i domnqte in Moldova, cel de-al treilea e obinuit la Muntent i insemna la inceput capitan de cetate). In veacul al XIV-lea, cind s'a intemeiat Tara-Romaneasca

i apot §i Moldova,

nu

mat erail decit Voevozi §i cnezi in Ardeal, cazutt de o potriva cit se poate de jos, iar, dincoace, locul juzilor il luase cite un singur

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimir noastre

147

Voevod, care izbutise a rapune pe tots ceilalti §i a-1 inoteni pe rind: Voevodul din Arge, pe plaiurile muntene, iar in vaile riurilor Suceava qi Moldova Voevodul din Baia,

stramutat apoi in ora§ul Siretiulul §i in cetatea Sucevel. Mai toate arzamintele noulul Stat mol-

dovenesc au fost luate de la Munteni, iar

Muntenil, din partea lor, be imprumutasera. de la Bulgari (nu atit de la Sirbi). Nici ace§tia in urma nu le nascocisera insa de la din§ii, neavind pentru aceasta priceperea §i cultura ce ar fi trebuit. Ele veniail, printr'o inceata decadere, de la Bizant, adeca qi ele, ca multe lucruri din trecutul nostru, de la Roma veche, insa numal pe aceasta lungs cale de imprumut.

Boieria se afla printre aceste arzaminte imprumutate. Si numele de boieri' §i numele multor boieri i indatoririle celor mai multi dintre din§iI yin de la Bizantino-Bulgari. Cel d'intaiii Domni munteni aveaU pe Tinga din01 boieril ce urmeaza : Un Ban. Bania era aceia a Severinulul,

Tinutul unguresc dela Apusul terii. .i cetatea Severinulul §i Banul de acolo gi moneta zisa. (ban, a dregatorului acestuia ostarsc yin de la Unguri, cuceritori de pamint rornanesc §i in aceasta parte. De pe la 1300, Domnii Terii-Romanqti, cari inlocuisera pe

www.dacoromanica.ro

148

Rostul boieritnif noastre

stapinitorii olteni de pe plaiurile Vilcel §i Gorjulul, capatara qi Mehedintul $i partile

§esului, cu pescariile de la Celeiu, care fusesera ale regeluY unguresc. In aceasta parte e'l cirmuiail ca Domni, dar 41 ziceail Bani ca sa multameasca pe puternicul for vecirt.

Avind insa necontenit de lucru dincoace de Olt si, pe de alts parte, trebuind sa asi-

gure bine o aqa de pretuita stapinire ca a Severinuldf, el arzara acolo un Ban mic in numele BanuluT celul mare, care era Voda. insu§i.

Era lucru firesc ca §i Domnul nostru sa. aiba un Logofat, ca si TariY bulgare§ti §i imparatii BizantuluY, Roma noun, Numele sau grecesc it arata ce trebuia sa fie : ace} care ccuvinteaza, innaintea Domnulul sE care ccuvinteaza, in numele lul, acela care

aude pentru Domn §i prin care vorbe§teacesta. Domnul avea, intre drepturile sale, nemargenite ca numar §i intindere, §i pe acela de a intari prin (carp domne§ti, sad dresuri, (de aid cuvintul drepitor, funccionar) orice stapinire asupra pamintului..

Aproape in fiecare zi se dadeail asemenea carp, si ele porniail de la Logofat, care avea supt poruncile sale pe top diacil sail scriitoril de hirtiT. Vornicul e stapinul iCurtiii (dvor in-

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

149

seamna in slavoneste Curie) §i dregatorul judecatilor. Domnul a strins puterea juzilor de odinioara, el e acum singurul izvor de -dreptate ; spre Scaunul lul e deschisa calea orisicui, chiar si a celul mai de jos si

mai nenorocit. De cele mai multe ori, el insusi asculta si hotareste, la Curte, pe un cimp de cdreptate,, ca acela de la Suceava, unde a fost intimpinat S, tefan-cel-Mare de Cara care si-1 voia Domn, sail si in deosebite °rase ale Domniei lui, unde vine §i pentru aceasta impartire a hotaririlor. Lamuririle le da insa Vornicul, si atunci, cind Domnul are mai putina pricepere si indrazneala, el poate fi acela de la care porne§te in adevar hotarirea. Ca al treilea boier poate fi privit Postelnicul. Numele lul aminteste pe al dregatorului roman intitulat firaefectus cub i culi. El

se chiama ca sta linga fiatul Domnului, in camara, in odaia luT. Aceasta inseamna mai pe inteles ca Postelnicul tine tainele Domniei. In sama luT sint legaturile cu strainii §i de la un time cu stapinii de peste Dunare : Turcil. La porunca lul e Userul, care lasa intrarea la Domn. Vistierul sail Vistie.rnicul s'ar putea lupta pentru locul al treilea cu Postelnicul, a carui chemare a fost aratata. Cum it arata nu-

www.dacoromanica.ro

150

Rostul boierimir noastre

mele, acest boier are grija Vistieriei. Odata. era una §ingur5, §i pentru tars §i pentru Domn. Vistierul se ingrijia ca birarii §i dijmarit sa strings, bind §i dijmele §i purta de grip. cheltuielilor Cm-tit sau cheltuielit

de oaste. Mat pe urma, el avea apot

in

sama lui stringerea §i plata karaciului pe care Cara -1 datoria in fiecare an, la April, haznalei imparatiel turce§ti. Cind s'a facut insa despartirea Imre veniturile Domnulut §i ale terit. adeca abia in al XVIII-lea veac, cele d'intaiiI trecura. supt ocirmuirea CcimaraiuluX domnesc, ne-

aparat un boier mult mat putin insemnat decit Vistierul. Pentru ajutorul Vistierulut intaiu, al Vistierulul §i Camaraplut pe urma, sint Carna-

ra0 de ocnci, cari ingrijesc de aceasta ramura a veniturilor domne§ti, vamepi de la toate hotarele, cari ieail in arenda acest drept al Voevodului, vama de hotare, dar nu §i vama din launtru, a tirgurilor (zis6. in Moldova pirccildbie sail mortasifiie), ccimd-

natz? puV intaiu pentru dijma de ceara, (numele lor, slavon, vine de la camen, epiatras de ceara), dar mat pe urma strin&off at veniturilor de la circiume. Pentru o§ti acuma este Sptitarui. E cel care poarta spats, spada Domnulut linga

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

151

acest stapin in zilele cele marl de ()vete alaiurl. La razboiii plecau intaiu numal

stratornicz?, al caror nume, alcatuit din

grecqte qi bulgdreqte, inseamna general.

Pe urma insa, purtatorul spate domneqtI la Curte purta spata terii in lupte. Tarziii de tot, adeca tocmal supt Mihal Viteazul, se mai aclaug-i in sfir§it un dregator militar, Aga. MihaT intrebuintase §i ostav turd, be§liii, qi pentru a-1 stapini tre-

buia un Turc, al caruI titlu e acesta de

Agd, obiqnuit la Constantinopol, unde ininseamna once ofiter al Seraiulul. Dupd moartea lul Mihal be0iiI se risipira, dar locul de Aga ramase : acuma-1 capaiati boierl

de tara. Matel Basarab a fost intaiu Aga

pe linga all Domni. Se pare ca grija Aga's( era sd pazeasca, persoana sfintita a Voevodului. La urma, sarcina sa era numai aceia de a pazi lini§tea in ora§ul de reqedinta, ajungind astfel un Prefect de politie. .Feitrarul are paza fatrilor, a corturilor deci §i a tunurilor, iar asupra tururor osIndelor e Armaful, capetenie de calal.

Domnul mai avea linga el trel boierl,

cari indepliniau numal functil de Curte. Mal

bine ar fi sa se spuie ca, el eraii chemag sa le indeplineasca, de oarece cite un biet Voevod fara statornicie, faro. avere, lard'

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimir noastre

152

ragaz, nu putea sa alba gindul numal la acele marl petrecerl domne§ti in care-0 aveati fire§te locul dregatorii de ceremonil §i de alaiurl.

Pdharnicul da Domnulul sa bea. El are grija pivnitilor §i a viilor domne§ti. El va fi strins poate vindriciul, veche dijma

pe care o datoriau Domniei toti stapinii de vii. Stolnicul (de la slot, masa) da Domnulul sa minince ; camarile Curtil sint in sama lut §i la dinsul yin carele care-sl revarsa

incarcatura in hambarele Domnulul. El e ajutat pe urma de Illea'elnicer, care pune masa, de Clucer, pazitorul depositelor de hrana, de Su/ger, macelarul Curtil, avind grija carnurilor, de 7iinicer, care ingrijqte de jilnica grinelor, de Filar, care tine cuptoarele de pine.

Iar Cornisul, al carui nume vine de la

comes al Romanilor, comite sail conte, are in sama lul cail domne§ti, povodnici §i telegarl, cari niciodata n'ail fost multi, cit timp Domnia noastra a fost neatirnata §i razboinica.

La inceput insa alcatuirea aceasta era foarte nedesavir§ita. Cite un Logof at, un Vornic, un Spatar sari un Stratornic, unVistier erail totdeauna. Ceilalti puteail lipsi, §i in adevar

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimil noastre

153

lipsesc in cele mai multe din marturiile de boieri aduse la car file de hotarire ale Domnilor. tncetul pe incetul s'aii adaus apoi dregatoriile ajutatoare, ale caror nume sint de cele mai multe on romane0 arata deci ca si functia for a fost orinduita intaiii supt inriurirea strains, poate, dar nu dupa modele straine, gata facute. II.

Moldovenii au primit toata ierarchia boiereasca munteana. Schimbarile pe care i

adus sint numai de o insemnatate mica. Cele mai vrednice de luare aminte

sint acestea: in Moldova se simtia nevoie de doi Vornici pentru judecatile cele multe : aceasta s'a intimplat indata ce tara si-a atins hotarele firesti si a ajuns sa cuprinda un mai mare numar de locuitori. Tara-Romaneasca, cellalt principat, nu era, de sigur, mai mica, dar aici Banul oltenesc din Severin, stramutat apoi la Craiova, dupa ce Ungurii au

luat innapoi cetatea, ca s'o lase sa cads in mina Turcilor, Banul acesta, stapin cu multe drepturi asupra teril apusene, Linea i jude-

cata lui deosebifa, de la care numai rare on se facea apel la Domnul din Arges, Tirgoviste sau Bucuresti. In Moldova, fusese

www.dacoromanica.ro

154

Rostul boierimiI noastre

un timp, intre Alexandru-cel-Bun §i Stefancel-Mare, o impartire in cloud a principatului, o Tara -de -sus, cu un Domn qi o Tarade-jos, cu altul. Cele doud impArtiri aveali con§tiinta de acest trecut deosebit §i in multe lucruri nu samdnail desavir§it. Astfel s'ati facut doi Vornici, numiti dupa numele acestor cloud Teri.

Spataria n'a pdtruns in Moldova deck

dup5. anul 1 600; cel d'intaiii care va fi a§ezat-o, dar deocamdata ca o boierie mai putin insemnatd, va fi fost Radu Mihnea, Domn de obir§ie munteand §i care domnise intaiti dincoace de Milcov. Pe lingd aceasta, el era un om pompos cdruia-i placea sa. aibd o Curte cit de mare, cit de stralucit imbrdcatd, §i (lac:lea petreceri cimparate§ti,, dupd moda Constantinopolei Turcilor, in care tra-

ise citva timp si pe care o cuno§tea foarte bine. Stratornici pentru o0 nu s'ail pomenit aice nici-odatd. in schimb jucall un rol mare in Moldova, dupd, arzarnintul lul Alexandru-cel-Bun si Stefan -cel -Mare, boierii

din cetati, cdpitanii lor, cari se ziceati pir cdlabi; cei mai insemnati dintre ei stateati la Hotin de-asupra Nistrului, la Roman, cetatea lui Roman-Vodd, la Neamt, o §i mai

veche cetate, la Chilia de pe Dundre §i la Cetatea-Albd, de la limanul Nistrului, care

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

155

faceati zid la Miaza-zi impotriva celor mal primejdio§1 dtynani. AItl pircalabi, ca aceia din Bazar', din Craciuna, nu se aduc innainte

ca marturT in cartile domne0. In sfir§it, la Suceava, unde statea Domnul, nu era un pircalab, ci numal un Portar, pazitor al portilor.

Cit timp Suceava a fost o capitals, s'a pastrat Portarul el printre boieril cel marl. Cind insa, de pe la 156o innainte, Domnia a trecut mal mult la Ia§1, unde nici-odata n'a fost un pircalab, ci numal un Vataf-Mare, ca

in mice cetate neintarita, Portarul de

Suceava qi-a pierdut rostul. Acuma insa, an

de an navaliati in Moldova Cazacil, ca un un blestem dumnezeiesc, ajutindu-se cu doritorii de Domnie, ca sa prade Moldova. Cazacil aveati in fruntealor un Hatman. ah, Hatman cazacesc, statu in IV grin 1577-8,

ca boier al lui loan Potcoava, Damn cu hapca al terii. Dupa citiva anT se gasi de cuviinta ca Moldova sa-§i aiba statornic Hat-

manul. Pentru a nu se face Inca un boier mare qi a se 'Astra vechea rinduiala a dregatorilor, ce se pazia acum cu sfintenie, tinindu-se, de pilda, pircalabi de Roman dupa ce de mult nu maT era in Roman o cetate, se adaogi Hatmanulul qi demnitatea de Portar al Sucevel.

www.dacoromanica.ro

156

Rostul boierimii noastre

Numai dupa. t 65o Moldova i-a avut Aga :

de buns sama supt inriurirea unor Domni can veniati de peste Milcov si nu voiati sa-

0

schimbe in tara cea noua. infati§area Curtil

cu care eraii deprin§i. De la i 600 innaint'e, Tatari stateall in Basarabia de jos, neam neinfrinat §i salbatec, care nu §tia de hotare. Aid trebuia decl o paza statornica, si pentru a se da capeteniei strajerilor, care trebuia sa fie un bun o§tean, un titlu in stare sa impuie vecinilor pagini, el fu numit cu cuvintul turcesc care inseamna general: Serdar. Moldova avea mult maT bune §i maT multe

vii domne0i decit Tara-Romaneasca: la Cot-

nari, la Hirlati, la Hqi, la Iasi, la Tecuciii, la Odobe01 erati podgoril vestite. Aid Paharnicul era tin boier mult mai pretuit i mult maT impovarat de lucru decit la Munteni. El avuse odinioara ca ajutor pe filoscar (de la placed); pe urma sarcina acestuia trecu asupra CupariuluY (de la cupii).

Un Mare-Pivnicer statea la Cotnari, avind grija dealurilor domne§ti.

Bania fu stramutata in Moldova abia dupa 1700, supt eFanarioti,, prin urmare si ea ajunse numal intru citva la inaltimea boieriel celel marl.

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

157

Schimbari se adusera boerimil romAneqtY,

unificat6 acum aproape cu totul ca nume §i atributii, din trel puncte de vedere, §i anume : indoirea, intreirea, inmultirea sarcinilor, apoi imitarea datinelor turce§ti.

Mai tirziii in sfiqit se intemeie ling& boierimea mare cu titlurl o boierime midi de munca §i de ci§tig.

Inca de timpuriii incep sa apara boieri de mai multe trepte. Chiar din veacul al XVlea cutarui boier i se zice prolovisiier pentru a se deosebi de alti Vistieri mai mid, Vistieril al doz./ea. Domnil din veacul al XVI-lea, mai ales cel din Tara-Romaneaset, dar §i cel din Moldova, cari aveati totul o boierie mai bine orinduita, pun in mai-tut-file hrisoavelor innaintea dregatoriei sfetnicilor for calificativul slavon tVel,, adeca velichi, mare. Mai tirziii Ins., pe la 1700, printr'o.

imbogatire qi prefacere a rangurilor, Moldova intelegea alt ceva prin boierl mart decit aceia cari aveati o asemenea calificatie.

Dimitrie Cantemir, inv5tatul Domn care a scris pe larg despre toate imprejufgrile moldovene§ti de pe vremea sa, deosebe§te intiiii haler& de sfat, opt la numar, cel mat marl, apol hoierit de Divan, Stolnic, Comis

www.dacoromanica.ro

158

Rostul boierimii noastre

Clucer, Serdar, Sluger, Pivnicer, Pitar, Satrar,

Arma§, User, Aga §i pe linga eT un boier al doilea, Postelnicul, un boier at treilea, Logofatul, §i un capitan al clarabanilor sau trabantilor pentru paza Domnulul; Vamepl i Caminarul se adauga la aceasta treapta. Fel de fel de boierT cu titlurT de cal doilea i al treilea, facapol eboierimea a douap. Iar intre boierina0T ce inchid §iragul, se afla Cuparul, Camararl-cel-Mare, vatafil de aprozT,

.carip azesc §i chiama la Divan, cel de copil, fiaja Domnulul, Pivnicerul, toate felurile de Carnarqi (de dulceti, d'innuntru, de lumini, cu grija luminatuluT Curtii). Candidati de

boierina0 sint apol aceia, mal mult tiaerl, can start supt poruncile vatavilor §i

-kart numele dupa at boierilor, cu un diminutiv : PaharniceT, Stolnicel, Armari, §. a. La inceput se indoiesc dregatoriile care cer mal mult lucru: Logofetia, Vornicia, Postelnicia qi Vistieria. Apol se urmeaza cu mal

toate celelalte, pentru a se ridica tot mai multi la cinste, pentru a se imparta0 cit mai larg de rangurl §i slujbe boierimea de

tars cai cea straina,

a favoritilor dom-

ne0I. Pe vremea lul Vasile Lupu era in Mol-

dova numaT o demnitate de o singura treapta: Spataria. inmultirea slujbelor qi titlurilor vine din

www.dacoromanica.ro

Rostul boieri mil noastre

inmultirea

urma§ilor

de

159

boieri cari nu

puteail fi lasati sa. cada intre terani, dar qi din alte motive. De sigur ca era acum, in ni§te tell mai bine locuite, cu mutt mai mutt de lucru ca innainte. Dar inriuria pe linga aceasta priveli§tea orbitoare a vietii de Curte constantinopolitane, care venia de-a dreptul din bizantinismul cel a§a de roditor in slujba§1 netrebnici §i in titulary nevrednici. Dom-

nil ce veniail in Scaunul moldovenesc sail muntenesc cuno§teail mult ma( bine stralucirea Curtis imparatqtY §i credeail de datoria for sa se apropie de dinsa, innaltindu-se astfel, pe aceasta singurr`cale ce li stAtea deschisa, in ochil supu§ilor tor. Cind, dupa Domnii crescuti in Rasarit, venira altii, de na§tere din acel Rasarit si prefacuti cu totul de dinsul, atunci slujbele turce§ti venira cu numele for chiar. eFanariotil, all inmultit peste orice masura §i cuviinta dregAtoriile Para de folos. insa if indemna la aceasta i grija ce aveail pentru atitia: casnici straini cari veniail cu din§ii §i cari, daca nu puteail intra in Sfatul politic sail in Divanul de judecatori, eraii bunt pentru asemenea trebi ca tinerea ibricului de spalat sail pAstrarea luminarilor de sail.! Curtile din Ia§i §i BucurqtY all acum un numar

de boieri de moda turceasca, cari sint: P cr-

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimiT noastre

160

tarba§a, muhurdarul, pentru pecete, divicta-

rul, pentru calimari, becerul, pentru bucktarie, icT- ciohodarul pentru ghetele §i papucil

Mariei Sale, caftangiul pentru hainele aceluia§i stapin, mabeingiul pentru odaia de lucru §i toate hirtiile lui, ciamaOrgiul, pentru albiturile lui Voda, cafegi-bap, pentru cafeaua princiara, §erbecciul pentru §erbete, buhurdangiul pentru mirodeniile de odaie, de

barbs sail de rufe, cibucci-ba§i, pentru ciubuc, ibrictarul, pentru ibric, pe§chirgi-ba§a, pentru pe§chir, ciohodarul cel mare, pentru paza., sofragiul, pentru sufragerie, berber-ba§a

pentru barbs, cavas-baqa pentru cava01 de straja, samdangiul pentru luminAri, si Inca citiva.

Acum insa. pang §i boieriile cele mart sint inmultite. Tara-Romaneasca. are ca si Moldova

dot Vornici; i se &II §i dot Logofeti, Meindu-se o Tail-de-sus la Rasarit §i o Tail-de-

jos la Apus. Ba mat infilneqt1 un VornicMare al treilea §i al patrulea Mare-Vornic, chemati in rangurT de un bun cirmuitor, Alexandru Moruzi. Inca. un Mare-Vornic are Cutia Milelor, din care se dart anumite aju-

toare la fete alese, dar cu avert scapatate. E in stir§it un Vornic de Politie, care iea o parte din sarcina Agai. Ca al treilea Logofat se adauge cel de obiceiuri, creat pe la 1 7 74,

www.dacoromanica.ro

i

--"

.

-

!'!

k

teSerersr .z

Mihal-Voda Stitt' al II-lea, Domn in Moldova (1819-21) (dupa Gion, Istoria Bacuregilor 1.

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

pentru a pastra datina.

161.

Muntenil atiacum un Hatman, acel al Divanului, mai mare peste .5i

aprozi si dregatorii cel marunti al judeckti-

lor. Postelnicul tot se mai numeste, dar acum intimpinl si un Logork al Pricinilor Straine. De toate, sint acuma sese clase, bine.

borarite, si e aproape cu neputinta ca omul cel mai vrednic si mai muncitor sA innain-

teze de la treapta a sesea, in care se in-

gramadesc zapciii putin pla,titi, cari iese innaintea oaspetelui strain in nadejdea bacsisuluT, papa la treapta intaiu, undo se rasfata trufa§i, in ]argul lor, cel mai marl din bore rime, ap numita protipendadA, care nu mai cuprinde insa numal cinci membri, cum spune.

numele, ci nu mai putin de §eisprezece in Tara Romaneasca.

Cele §ese clase ale boierilor nu cuprind ins numal pe cel ce se afla in slujb4, ci Inca si pe cel cari au avut slujbe. NumaruI acestora e foarte mare. Domniile se schimba des, si, in rapedea for preurmare, o multime de oameni ajung sa guste cinstea dregAtoriilor. "'Ana la moartea for el ramin boieri.

Fiji for vor fi privitl ca feciori de boieri,

urma§ii tneamurlD, si nu vor putea fi pust

intr'un rind cu locuitorii obisnuiti al tent Boierii nu pot fi batuti decit de Domni, cu topuzul, care ucide une off, dar nu necinsteste tt

1030

www.dacoromanica.ro

162

Rostul boierimif noastre

nici-odata ; el nu pot fi uci§I prin §treangul

hid al spinzuratorii, ci numal prin sabia stralucitoare a osta§ilor ; in ceia ce privqte da-

toriile catre Stat. ti nu platesc nici birul, nici chiar dijma, afara numal de anul cind un Domn i§T incepe stapinirea. fn schiznb, Domnul poate sa-1 cheme totdeauna la rAzboiii, ca §i pe Curtenil Moldovel, cari §i el se ridica de-asupra teranilor, ca §i pe Ro§if

de tall al Muntenilor, ca i pe slujitorii cari star.' cea maT mare parte din timp acasa i raspund catre Vistierie un bir scAzut, pentru slujba osta§easca ce fac terii, in sfiqit ca §i ost41 p15.titi: darabantil sail dorobantit, numitt dupA. trabantii ardelenT, sail seimenil. Pe incetul se injghebA astfel, prin perin-

darea in slujbe, prin inmultirea fireasa a familiilor ridicate de increderea sail iubirea Domnului, o class boiereasca. 'aria el nu statea numal in drepturile ce s'ail aratat maT sus, in faimA, in amintirl frumoase, in odoare strinse din neam in neam, ci maT ales in mo§ii,

iar, de la o vreme, in mo§ii i in oamenl. Iv. innainte de a fi o Tara,-RomAneasca sail o Tara a Moldovel, erail mo§ii §i mo§ieri, char mo§li mid §i mo§ierT terant Domnil

schimbara aceasta stare de lucruri de fil-

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

163

teasca saracie, daruind dregatorilor, boierilor paminturi pustiT, paminturl fara stapin, de care erail destule, §i paminturi confiscate. Aceste pAminturt ajungeail prin danie urice, adeca erail de acum innainte scutite, ca 0

paminturile manastire0. De aid nu se lua

gloabii sail amenda, nict prifias pentru vitele ratacite, nici ,s-ugubind pe cei cu -pAcate, nici su/g-ig sail igs, pentru vitele thiate, nici dijme

pe ot, pe albine, pe mascuri, nict dare pe vii, rinaricad, nici cibleirilul sau i chilele pe recoh5., nict dajdea pe produsul pescuitului. Ureadnicil, dreg-dtori?, a'e)s-uhruainarit n'aveall

ce cauta aici ; birarit singurt iii ridicail birul sau it primiail din mina pircalabilor sail vornicilor boiereti. Daca ar fi fost mat multa statornicie, s'ar fi alcAtuit foarte rapede, §i intr'o tars §i in

cealalta., o proprietate mare, care putea fi aparatA de impartire cum s'a facut mat tirziu prin calugarirea silita. a celor mat mulct copii. Razboaiele verice cu strainii de la multe hotare, dar mat ales multele razboaie launtrice pentru Domnie all impiedecat aceasta,mat mult in Tara-Romaneasca insa. decit in Moldova. Au ramas, cu deosebire la Munteni, mulct boieri neastimparatt, bunt in razboiii, dar cu mult mat ill in pace. De la o vreme insa, teranul n'a mat putut

www.dacoromanica.ro

161

Kostul boierimil noastre

Linea pe umerl povoara birulul. El si-a trecut

deci mo§ia tut cea mica boierului vecin. in Moldova, lucrul s'a facut pe nesimtite, far& vinzare in reguld ; dincoace de Milcov, vinzarea formala s'a savirqit in cea mai larga rnasurd, cu citva timp innainte de Mihal Viteazul. Boierii izbutira a stringe astfel bogatia de pamint a terii, §i Buze§tii Jul Mi-

hai ajunsera a stapini peste

treT

sute de

moil. irnprejurarile furs §i maT departe prielnice stringerii la un loc a pAmintului; dupa peirea teranului sarac, urm'a si aceia a celui insfarit, i Constantin Cantacuzino din TaraRomaneascd, fratii saT, Iordachi i Toma, din Moldova putura sa-§T facd astfel vestite averT de lanurl §i muntT. Nici prin aceasta vinzare insa, sateanul nu scapa de greut birului. Boierul veni atuncT innaintea lul ca ajutator si ilia birul asupra sa, un an, mai multi anY, gramadincl datoria asupra vecinulul saIi maT sarac. La

urra, el cumpara pe acesta, ca om, din-

du-1 wee orI pe linga suma datoriel §i cite-

va' sute de aspri, moneta cea mica de argint a timpuluT. De aid innainte, teranul nu maT avu nimic a face cu Domnul: el d'adu boierulul i dijma pe care o (Muse Domniei §i munca pe care panA atund o. cheltuise pe tarina sa §i pentru folosul sail,

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

165

Boierii cari au avut pamint s'ati pastrat in dregatorli aproape neintrerupt. Cel putin el au facut parte din unele partide ce se luptaii intre ele

Cantacuzinil cu Balenii

in Muntenia de pe la 166o la 168o li au cirmuit in zilele de biruinta ale partidel lor. Dimpotriva citi s'ail razimat numai pe bani sail pe sprijinul unor Domni, ail trecut rapede pe la Curte pentru a se intoarce in Rasarit sail pentru a peri in nenorocire ori

saracie.

A fost deci pans la Regulamentul Organic doua felurl de boierie : boieria functiei, care nu aducea si pamintul, 4i boieria pamintului, care trebuia sa aduc6 functia. Boieria cea d'intaiti n'are nicl o insemnatate ; urma§ii ei nu se mai gasesc astazi in stratele de sus ale societatil. Dad. vre-un Domn fara ru§ine, ca Nicolae Mavrogheni, a fa.-

cut boieri pe cine au vrut i pe cine n'aU vrut, daca un alt Domn, innainte de dinsul, Matel Ghica, a facut in citeva lunl o sumedenie de boieri de cea din urma. treapta, aceasta n'are nicl-o inriurire asupra dezvoltarii boierimii noastre. Prin asemenea masurl nu se urmaria alt ceva decit capAtarea, in schimbul sumel platite la Domnie, a drepturilor legate de insuOrea de boier.

www.dacoromanica.ro

106

Rostul boierimii noastre

v. O parte din boieril cel nol e intrebuintata in Curti le de judgcaa, depariamentele, intemeiate dupa 1774 mal ales : este acuma la Munteni, pe linga vechiul Divan domnesc,

un Departament de Opt, unul de Septe,

unul de Patru (la Craiova), altele pe linga Spatarie, unde se judeca procesele localnicilor cu strainii.

0 alts parte intra in rindurile ispravnicilor, cirmuifori at judetelor, in rindurile same§ilor, stringatori de birurl in acelea0 ju-

dete. Odata once boier era ispravnic, cind Domnul II dadea sA isftrdveasca ceva, sa faca o judecata, o hofarnicie, un drum, o calatorie razboinica de ostal, o suprave-

ghere de cladire, de pod, De la un timp insa, acest mijloc de administratie nu se mat Om potrivit. Boieril nu mat primiati bucuro§i asemenea sarcini, §i et erail acum mart §i tart. Constantin Mavrocordat se gindi atuncl la mazilt, la neamurile saracite ale boieri-

lor, care nu mat puteail ajunge la boierie. In Moldova, ca §1. in Tara-Romgneasca, li se uqura plata birulul, fiind supu§i la o

dajde mat urara, dar in schimb el trebuwww.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

167

iau sa se supuie la orice cererT ale DomnieT:

aceasta ramase de acum innainte claiina. Dar in acela§1 timp, pentru cirmuirea zilnica a judetelor se facura isfireivniciile, dup4 modelul dat de Austriaci in Oltenia, cu

vorniciile statornice. Moldova 41 avu qi ea ispravnicil: cite doi de judet. innainte tineril boierI incepeati pe linga un ocrotitor maT b5.trin i treceati apoi rindurile boierina§ilor

pentru a se urca in sfir§it °rich de sus. Acuma ei incep cu un loc de ispravnic,

care invata minte §i aduce bans; in acela§i timp, fiindca s'a raspindit obiceiul de a se da fara slujba titlurile boierilor celor maT mici, ei sint cinstitT cu astfel de titlurl. Barbu

Stirbei, Domnul de maT tarziti, a inceput astfel Caminar §i ispravnic la Vla§ca. VI,

Regulamentul Organic din 1832 intelegea sa faca din boierimea noastra un fel de nobilime ruseasca. Se prevedea scutirea de

dart, impartirea in clase, titlurl in legatura cu orice functie §i o parte hotaritoare in afacerile StatuluT.

Regulamentul n'a trait insa dectt vre-o douazeci de anT §i a facut loc epocel luptelor constitutionale din care s'a desfa'cut Statut _romin de astazi.

www.dacoromanica.ro

168

Rostul boierimii noastre

Am vazut ca tinara boierime de la 1830-40 a inceput epoca noua. din literatura noastra.. mare sail mica (BraAceia1 boierime tianu, Rosetti, faceei parte din boierimea

mica) , a stapinit un timp §i cimpul politic. Asta,zi nu mai este ap. Clasa cea noua, ridicata din mijlocul locuitori or ora§elor mai ales, in parte insa §i dintre sateni, clasa numeroasa §i energica, iea repede de tot locul boierimil.

Acesteia it rarnine insa o mare parte din proprietatea rurala, numele §i traditiile bune (celelalte pot fi uitate). Aceasta mo§tenire impune insa qi o datorie. Boierimea romaheasca nu are datoria de a conduce risipa vietii sociale, ci de a sprijini din rasputeri, cu once jertfe, agonisirea prin munca a culturil neamului de viata cdruia e strins legata viata ne2murilor lor. Dintr'o istorie a literaturii ungure0 extrag aceste rinduri ,La adunarea d etala din 1825, Paul Nagy vorbi in potriva aristocratiei instrainate i, accentuind datoriile magnatilor, li impunea sarcina de a ocroti literatura nationala ridicind o Academie de §tiinti i arte. Dupa cuvintare, se ridica tinarul comite Stefan Szechenyi, atuncI capitan de cavalerie, §i

www.dacoromanica.ro

Rostul boierimii noastre

169

palid de etnotie, in mijlocul adincil taceri, oferi solemn venitul sail pe un an intreg : 6o.000 de florinl. . . Cu lacramile in ochi se innalta apol bAtrinul baron Avram Vay, cu oferta de 8.000, contele Gheorghe Andrassy, cu 10.000 §i contele Gheorghe Karolyi cu q.o.000: el fura deci cel patru intemeietori).

Academia Romina a facut-o insa Statul, deci contribuabilul, saracul. A imbogatit-o intliU un Grec, Zappa. Citiva, foarte putini, boierl i -au dat ceva dufiti moarte. Cartile romane§ti se vind Inca intre saraci. Revistele

cele bune, nu cele ce cer§esc i lingursc, gasesc banul cu care se tiparesc la preoti, la invatatori, can n'ail nici-un bulgare de pamint, la studenti, can abia ail o haina sa puie pe eT, la functionarii ce traiesc de azi pe mine. E o datorie de onoare pentru purtatorii celor mai vechi nume romane§ti sa nu mai fie a§a. Si cuvintele frumoase singure nu mai

folosesc, cad prea all fost spuse des.

www.dacoromanica.ro

VI. FARMACIA IN TARILE ROMINE

www.dacoromanica.ro

Farmacia in terile romine. 1.

Numele ce se dail la Rominii de pretutin dent loculuT de unde se impart mijloacele pentru alinarea durerilor trupulul §i acelul -care face impartirea dovede§te vechimea farmacieT in terile lor. Dar el arata in acela§T Limp ce erati cei d'intiiii efarmaci§th. Spicer, spiterie vine de la sfieziario, speziaria, forme italiene§tY vulgare pentru speziale §i trafleo di spezie. In coloniile italiene a§ezate in preajma noastra, in Crimea, a carer coastA, cu

stralucita el capitals, Caffa, se afla in

mina Genovesilor, vindea astfel §i leacurl, in 1381, Anton spiterul, cAnthonius spetiarius,. Coloni§tii genovesT din Pera Constantinopolei aveail §i la 1403 spiterul lor. Dar eT desaceaii in acela§ timp cu medicamentele care erati toate simple, fabricate t fructe 1611.gata, §i nu cornpuse anume

www.dacoromanica.ro

174

Farmacia in Teri le Romine

rite, (fruits-confits, confetti), qofran, zahar, scortipara, sosuri (salsa) qi §erbet, precum §1 vinuri straine. Numele de sAeziario vine de la specie, species, supt care se intelegeau in evul mediu mai ales mirodeniile, plantele colorante, condimentele deci, innainte de toate, piperul --, care se aduceati din Orient, din Indii, prin Asia Mica §i Egipt. Inca in secolul al XVIII-lea un dictionar italian explica ast-fel cuvintul speziale: ecel ce vinde speciile §i compune medicamentele ordonate de medic., §i adauga cuvintul latin : aromatarius : vinzator de mirodenii.

Speciile se zic pe frantuze§te epices, iar i spiterie erail la inceput acela0 lucru, deposit de marfuri ipicier e bAcanul. BAcanie coloniale.

Dintre cele doua atributii ale espiterului*, s'tramo§ii notri pretuiali mai mult, mult mai mult, pe acea mai putin innalta. De leacurl invatate ei n'aveail nevoe, fiindca, erail babele cu buruienile lor. Dec( pentru mirodenii, vapsele vegetale §i zaharicale rasAritene s'ail intemeiat in orarle romh.ne§tT mai mad, tspiterii,, de tspiterii, veniti din Crimea genovesa. Cind Domnul Moldovei sail' al Terii-Ro-

m4nqtf, cind vre-o rud4 a lul, cind vre-un boier mare erati bolnavi, babele nu erad

www.dacoromanica.ro

Farmacia in Teri le Romine

175

intrebate singure, ci se chemau medics sail, cum se zicea atunci, cu un cuvint slavon

luat pe calea literara, vracI. Unil eraii din Ardeal, Sa§l, altil din Crimea, Frinci', sail chiar din Italia (Stefan -cel-Mare a fost cu-

rarisit de un medic din Venetia), altil din Constantinopolul turcesc sail de la Hanul Tatarilor, Evrel (mai ales Evrel spanioll §i portughesi), ba odata vine, pentru Stefancel-Mare, un medic din Germania, de In Nittnb erg.

El sosiail cu o mica farmacie, dar ea era foarte neindestulatoare. Stefan cel-Mare era

silit sa trimeata un om anume la Venetia ca sa faca acolo ieacurile pe care i le prescrisese medicul sail venetian.

Vedem °data' pe un barbier-medic din Ardeal, ca amina cura de ochi a lul Alexandru-Voda Lapusneanu, pentru ca are nevoie de unele ierburl care cresc in luna lul Maui, cind se va in toarce din Bistrita Ardealulul, aclucindu-le. Alta data acela§i Domn trimete acolo

la Bistrita ca sa i se aduca eni§te

unsorl de °chi,. Pe acest timp, Brarvul, care imprumuta media Domnilor munteni, avea spited, pe cars -I intitula arornatarius sail, cu numele apusean cad multi Brarveni in-

vatau 0 calatoriail in Germania. , ajothecarius 0,' pe nemtqte, Abetecker. Aceasta

www.dacoromanica.ro

Farmacia in Teri le Romine

176

ar fi facut in romane§te apecci, dar cuvintut nu s'a luat, fiindca n'aii venit negustoril. Cite un Domn adesea -orl bolnav, ca Petru Schiopul, Linea in chip statornic medicul sail pe linga el, dar de un farmacist venit din Ardeal nu se pomene0e. In sold, in razboaie, in pribegie, RominiT aflaii ce e o apoteca, saseasca, polona sail

germana, dar nu li se parea ca a§a ceva

ar putea fi stramutat §i la el. De la o vreme §i vechea spitarie-bacanie inceta. Turcil gonisera pe Ita Hera din coloniile for rasaritene.

Dupa ce se facusera stapinI §i peste terile noastre, el impusera pe incetul obiceiurile for in multe lucrurl. Dar la din .'i1 cine vinde coloniale, bacalul, n'are §i ierburl §i siropur! §i prafuri. Acestea privesc pe medic, pe hechim, care e i farmacist. Decl avuram §i

nol vinzatorl de zaharicale, condimente §i aromate, carora, dupa cuvintul turcesc, Moldovenil li zisera: bacall, iar MunteniI : ódccad, pe cind leacurile ajunsera a fi doftorii,

fiindca be prescria §i le prepara tot

e dof-

to rul 1 .

II.

fntemeiarea spitalelor deschide o epoca

noua pentru farmacia in lerile romane0.

www.dacoromanica.ro

Farmacia in Teri le Romtne

Cel

177

a fost intemeiat in Domnia

luT Brincoveanu. Cuvintul sj5ital e grecescul crrrraXt, dar Grecil au reprodus numal in limba for pe italienescul osj5edale, §i el au cunos-

cut aceste arzaminte ale iubiril de oamenT §i mileT prin spitalele italiene, adeca venetiene. Supt o influents italiana §i venetiana dea s'a facut intiiul spital romanesc, al Coltel,

in care s'a arzat §i o e spitarie D cu a felurite leacurl i felurl de buruiene tamaduitoare Brincoveanu avea la 1702 dol media grecT, Pandele qi Ianachi, gi unul efrantuz), care era hirurg, sail, cum se zicea atunci, c girah, . Pe linga din§il insa Domnul platia de o bucata de vreme pe Jacob Pylarino, de loc din Smirna, dar care invatase in Venetia i putea fi socotit ca Vene-

tian; el a scris in latinegte o carte despre vaccina. tDoftorul Iacov, aduse de sigur cu dinsul §i un sfiiter, un

spicear zice condica de socotelT a luT Brincoveanu; espi-

cearul, merse cu Voda., care era bolnav, in alatoria la Adrianopol din 1703. Nu se poate spune daca urma§il lul Brincoveanu au avut qi el = spicearii, for ; orlcum, eT eraii numal aT Curtii. Ca spiteri al Curtil in Moldova erati la 1763 un anume Toma i Antohi. 1030

12

www.dacoromanica.ro

178

Farmacia in Teri le Romine

Dar in aceasta epoca razboaie se poarta pe pamintul nostru, i ele aduc o§tiri apusene, germane in Tara-RomAneasca. a Spite-

rul, §i cdoftorul, neamt, espiterul, §i t doftorul, grec cu diploma din Germania nu apar Inca, dar la 1752 Grigore-Voda Ghica, Intemeind la Bucure§ti spitalul Pantelimon, adauga., pe lin0. medid, un a spiter pentru facerea §i lucrarea doftoriilor 3 , §i chiar un erborist, tun om anume, ce §tie §i cunomte ierbile cele de treaba doftoriilor, care la vremea for sA fie dator, dupa semnarea doftorului §i a spiterului, a le culege §i a le duce la spiterie2. Spitalul Sf. Spiridon, intemeiat la Ia§i putin mai tirziri, i§i avea §i el spiteria. Craiova avu §i ea, ()data cu spitalul, spiteria spitalulul.

Peste citiva ani se face Inca un pas. Speculatorl, can capata5 prin stAruinte un monopol de la Domnie, intemeiara spiteril particulare. Cea d'intiiii apare la Bucure0, in Hanul Serban-Voda, §i o tinea un Armean, Hagi Chiriac Arbut. El ovindu apol prin 1776 until medic, care pare A. fi fost Frances, Joan §afant.

Pe atunci domnia. in Moldova Grigore Alexandru Ghica, i intre multele sale facerl de bine, inspirate de curentul filantropic, filosofic al Apusului, e §i orinduirea 'celul

www.dacoromanica.ro

Farmacia In Teri le Romine

179

d'intii5 medic de oral. Odata cu * doftorul obstil,, milostivul Domn crew si tspiteria °Nth, in Iasi, pe care toti urmasii sai o lasara cu veniturile el. In Tara-Romaneasca aceasta sarcina. o aveail medicil de spitale.

Si, pe cind in Iasi espiteria obstii, era asigurata. ca. nu va avea concurenti, cele din Bucuresti se inmultira asa de tare si asa de liber, incit luminatul Domn Alexandru Ipsilante trebui sa li impuie la 178o controlul arhi-iatrulia, adeca mediculul primar al spitalelor, pentru ca A nu mai Arida deck preparate proaspete si bune, si dupa reteta mediculu '1. Inca si in acest timp, adevaratul spiter avea cunostinti medicale asa de intinse, incit la nevoie el putea sa fie numit ca urmas al doftoruluT sail egerahului,,

ale caror retete le tacuse papa atunci. In Martie 1785, Alexandru Ioan Mavrocordat, Domnul Moldovei, iea masuri noun pentru espiteria obsteasca a politii, din Iasi, care va fi (in fata ulitilor,, adeca la strada. In August urmator, el uneste spiteria aceasta cu a spitalulul Sf. Spiridon, dind farmacis-

tului cu aceste indoite atributii leafa de 25 lei pe luna si orinduirea scutiril de vama pentru t doftorii, . Acum eraii iarasi si spiteri cu spiterii particu-

www.dacoromanica.ro

180

Farmacia in Teri le Romine

lare; ceY munteni nu sint cunoscuti; asupra celor

din Iasi avem destule §tir1. Cel mai multi. erail Nemti, sau §i cite un Evreil botezat. Seria o deschide Anton Feyrman saii Faierman, care facea parte din categoria dint urrna ; Il aflam §i in 1763 §i in 1758 chiar. El avea drept vecin pe medicul Lockmann, qi fiul acestuia, Ioan, se facu spiter. Si fiul lui loan se intilne§te ca spiter, in 1819. A fost o adevarata dinastie de spiteri ierni Lockmann : cel din urma a murit daunazi, foarte batrin. intre eT rasare qi un Italian, Venetianul Alexandru Venier, care Incepu a servi terii supt Mihal Sutu cel d'intiiii, cu calfa §i alte trel slugi, §i care era in picioare la masa sa de lucru in 1816 ca Serdar, adeca boier de treapta a treia. Contimporanil saT munteni erail Safant, de care a mai fost vorba, Germanil Miller, Ruth, Frith, Roth, Mihaly si Grecii Nicoli, Gioanu, Andrei. De la 1800 se adaugi §i Levantinul Iosif Raimondi, al carui frate ajunse functionar la consulatul prusian. Iosif i§1 avea Inca farmacia la i8i6 BoieriT de pe Podul Mogoraii i§i tocmira

deosebit un farmacist in persoana Germanulul Lorenz Dampner. Din documentele tiparite daunazT de d. dr-

www.dacoromanica.ro

Farmacia in Teri le Romine

181

Angelescu se vede ce schimbki s'ail mai intim-

plat pAns la data de prefacere a Regulamentului Organic. Unele sint numal de persoane. Farmacia lui Venier o iea Grecul Costachi Desila. El vazu intimplarile de rascoala §i nenorocire de la 1821, §i ii suferi urmarile, ca §i colegul sau Iosif Leiter. Un alt coleg , Polonul Iacob Verojenschi, se

adause in 1826. in Bucurelti, pe vremea ocupatiei ruse§ti inceputa la 1828, se abilita ca farmacist, in 1829, Mihai Eckhardt.

Mai insemnata e crearea de farmacii in judete. Boto§aniT, in Moldova, par sa fi inceput. Grecul Joan Vasiliu avea acolo spiteria sa Inca d'innaintea anulul 1821. La 1827, doctorul D. G. Samurcassi ceru sa se ingaduie de Domn intemeiarea unel a doua, pentru ca, din nebagare de seams. §i graba lucratorilor, erati sa se apropie de up. mormintului doua cucoane, avind spitariul pus in doftoriile rinduite, in loc de un dram extract de nuci sadea, cu adaogire un dram extract masalarita, din care, dupa rinduita masura, indata ce au luat cea au inceput samnile otravei ce are masalarita, adica ametiala, tremur, dureri cumplite qi altele Incas Cel d'intiiii farmacist din Piatra fu Iacob Garocinschi, cel d'intial din Falti-

www.dacoromanica.ro

182

Farmacia in Teri le Romine

cent', Gheorghe Vasilicovschi, amindoi Galitieni; in Birlad boierii recomandase pe Grecul medic Nicolae Lafari, dar Domnul

numi pe Germanul Kraus. Alt, din Huffy, incepu abia supt Mihal Sturza. in TaraRomaneasca abia de la 183o la 1840 apar, pe linga farmacia din Ploiesti, a lul Kraus, altele, conduse de Germany, may mult Say, §i de cite un rar Ungur, ca Borocskay, Benes, sail Slav, ca Tucik ; in Buzati, Giurgiu, Slatina, Pite§ti.

Noua §i ultima schimbare a fost intemeiarea §colii de farmacie romane§ti i patrunderea elementulul romanesc bine pregatit in aceasta, ramura folositoare.

www.dacoromanica.ro

VII, UN ORA? ROMANESC: BOTOSANIT.

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romanesc : Botopnii. eBotosanii , inseamnA tirgul lui Boas. Baas e un nume care trebuie pus araturi cu Bonfas, cu Moth's, cu Crasn'als, cu Hasn4. Finala

-61 se adAugea la unele nume de oamenl pentru a face nume noun. Cele de mai sus vin de la Bontea, Motea, Crasnea, Hasnea sail de la formele, si mai vechi; Bontul, Motul, etc. Boas vine deci de la Botea sail Botul. E un nume care se afla in toate Ortile romAnesti: in Cara Birsei, in Banatul timisean. Boas a fost sirtimo,ru/. De la el s'a inceput

vita locuitorilor satulul care s'a prefacut mai tirziil, destul de tirziil, intr'un lirg. El cu

21 lul a intemeiat acel sat. Asezat intr'un loc oarecare, departe si de apa cea mare a Siretiului si de apa cea mare a Prutulul, intr'un Tinut care n'avea alts bogatie decit

www.dacoromanica.ro

Un oral ronninesc: Botopnif

186

a vitelor, ce gasiail pa§une innalta §i grasa pe povirnivrile dealurilor de lut ce se introloca aid, satul Bota§anilor nu facea sa se prevada prin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurile cele marl de negot ale Moldovel lul Bogdan intemeietorul, lul Alexan dru-cel-Bun §i lul Stefan-cel-Mare il atingea.

inteun timp cand acest sat mare n'avea nicT-un fel de insemnatate, TatariT din Crim, rapezindu-se asupra Moldovel, prin vadurile

rail pazite ale Nistrulul, ii preacura in cenqa

bordeiele, casutele de lemn, acoperite cu

§indrila §i stuf. Vechea cronica a teril scrie e in anul 6947 [1434 Novembre in 28, au venit Tataril §i ail pradat papa la

astfel :

Botopnis. Numele 4Boto§ani, a venit fire§te

din acel de la inceput, Botasani1,.

Satul se ridica intaiii prin arzarea vremelnica a Domnulul in cuprinsul luT. Pe atunci

stapinitoril teril aveau obiceiul de a strabate, in primavara si varA, toata Cara, fie pentru a-§T indeplini o datorie: impartirea de dreptate §i apsararea de dgmani sail de facatoriT

de rele, fie pentru all face placerea cea mare a vinatulul. Nu putem spune ca. Stefan-

cel-Mare a stat in Boto§ara. El e totqi acela care a cladit, la 1496, chiar in preajma

www.dacoromanica.ro

Un ora§ rornanesc: EkAopinii

187

oraplui de astazi, frumoasa biserica a Papan-

tilor, care a fost ridicaa din ruins. in timpurile noastre abia. Si pang astazT se cete§te, In frumoase litere gotice, inramurite ca frunzele de spin, aceasta inscriptie deasupra u§iT de intrare :

tIo Stefan Voevod, cu mila lul Dumnezeti Domn al terii Moldovel, fiul lul Bogdan

Voevod, am zidit acest hram Intru numele SfintuluI parintelui nostru arhierarhul §i facatorul de minuni Nicolae, in anul 7004 [1496],

iar al Domniel lul al patruzecelea curgator, luna Septemvrie in 30).

Aceasta inseamna a Papauti1 au avut vre-o legatura. cu Stefan, i aceasta nu poate fi alta decit alegerea satuluI ca loc de popas i de odihna din partea vestitulul viteaz. Daca ne gindim ca la Hirlaii el avea o iubita, pe acea Marie, care i-a dat un fiU, Petru Rarel, vom intelege rostul Papautilor in mijlocul chiar al unui drum pe care Voda nu-I va fi facut tocmai rar : in adevar, e cam tot atita cale de la Suceava la Papauti city

este de la P5pauti la Hirlau. Ceia ce era

atund un drum de tars, este §i astaz1 unul. In 1496, Botopni1 trebuie sa fi fost Inca un sat, care se vedea de la Papauti, dar nu se atingea cu acesta din urma, strins in jurul bisericil

www.dacoromanica.ro

188

Un orn§ romAnesc: Botopnii

si clopotnitei lul Stefan. Peste citiva ani insa, ,Stefan navalia in Pocutia si o lua pentru citva Limp ;

granita de Nord a terii era, oricum,

mai bine statornicita decit pins atuncea. Apol, cu citiva ani in urma, Moldova pierduse cetatile cele marl §i vechl de la Dunare qi MareaNeagra: Chilia si Cetatea-Alba. Aceasta aduse

ridicarea peste putina vreme a Renilor i Galatilor, tot la Dunare. Negotul de odinioara nu era intrerupt astfel. Botopnii, arzati pe drumul Suceava-Ia§i, se putura dezvolta in schimbul de mat-furl dintre Polonia §i Turcia, adeca dintre Apus §i Rasarit.

La 1528, Petru Rares, care abiall incepuse Domnia, scrie din e tirgul Boto§anilor2. Nu trebuie s6. uitam ca inainta0 sal, tefa-

nita §i Bogdan Orbul, statusera adesea la Hirlaii, pe care-1 numiail tirgul Bahluiulu1).

Dupa ce invinse pe Sasii din Ardeal la Feldioara, in 1529, Petru e iaraV in Boto§ani. De aid scrie_ el, la 29 Julie, o scrisoare de cumplite amenintari catre Bra§oveni, enoua nu tocmal iubiti, , carom li fagaduie§te ca, de nu se vor supune Craiului sprijinit -de

dinsul, (0 pe copiil vo§tri ii voiu pedepsi cu fier si foc). La 31 lulie, el zguduie apol §i pe Sasii din Bistrita. La Boto§ani se intoarce Petru §i dupa asediul Bragovului, in

www.dacoromanica.ro

Un oral romanesc: Boto§anii

189

iarna lul 153o. Si la 1531 it gasim aice, in anul cind se batu cu Polonil la Obertyn, §i chiar in anul mortii, 1546.

Se pare O. el darui noul tirg, intemeiat poate cu privilegiu de la dinsul, pentru a tinea

iarmaroace, bilciuri, Doamnel sale, Elena, fata lul Ioan Despotul sirbesc. De acum inainte ora§ul fu cirmuit, pe de o parte, ca toate celelalte, de un §oltuz §i doisprezece pirgart, iar, pe de alta, de Vornicil Doamnel.

Elena se crezu indatorita a face biserici de piatra, acolo unde nu fusese decit bisericute de lemn. Ea obipuia §i mai departe a sta aid. De aceia fiul ei Hie a poruncit qi el din Boto§ant. Supt al doilea flu, Stefan, ea innalta pe rind, pentru pomenirea el 0 a sotulut el snort, biserica Sf. Gheorghe intairt §i apoi a Ospeniel. Ele fura facute intocmal dupa biserica lul Stefan-cel-Mare din Papauti, cu un turnulet la mijloc §i intrarea pe lature.

Discurl de small verde, galben, arzate in briurl, le impodobiaU. Aveau §i o clopotnita

de o parte, care s'a darimat apot 0 a lost inlocuita prin altele. Dar inscriptiile, de toata frumuseta, au trecut neatinse prin marile primejdil §i prefaceri. La Sf. Gheorghe se eete§te ceia ce urmeaz : Elena, fiica de Despot, Doamna raposatului Petru Voevod,

www.dacoromanica.ro

190

Un oras romAnesc: Botosanif

a zidit acest hram intru numele SfintuluY marelul mucenic Gheorghie in tirgul Bototi§anilor, in zilele Domnulul Io Stefan Voevod; §i s'a savirsit in anul 7049 [154 I= r 55 I], luna lul Octomvries . Pe cind Ospenia, mai noua, zice: cCu vrearea Tatalui §i cu ajutorul FiuluI §i cu savir§irea SfintuluI Duh, iaa eii, roaba stapinului mien, Domnulul Isus

Hristos, Elena, fiica de Despot, Doamna luT Petru Voevod, fata lul Ion Despot Imparatul,

bine am voit, cu buna aplecar.e a mea si gindul mien cel bun, a zidi acest hram, intru numele Adormiril Precistel stapineY noastre de Dumnezeil NascAtoare §i pururea Fecioare1 Mariel. Si s'a savir§it in anul 7060 [1552]. Avgust in 15). Poate C. numele sa-

tulul Manastirea Doamnel linga Botopni amintqte Inca o cladire a Elenel. Cind Elena fu ucisa, dupe, moartea fiulul

Alexandru Lapuneanu cel el celuT mic, grozav, sotul RuxandeY, fiica Rare§oaeY, statu qi el uneorl la Boto§ant Linga acest oraq, la Verbia, pe apa _Niel, intre dealurile golite de toamnA, se dadu la 1561 lupta nenorocita in potriva lul Despot, care venise sa. iea Mol-

dova de la Lapuneanu. Cu plecarea din tars a lul Bogdan fiul Ruxandef in 1571, se mintui Insa. prosperitatea veche

www.dacoromanica.ro

Un oraq rornAnesc: Botopnif

191

a Boto§anilor, pe care o intemeiase Petru Rarq, nascut in Hirlati, §i o ingrijise intregul luT

neam, pins ce se stinse.

Boto§anil avura deci dupa sateanul Botaq un al doilea parinte, pe Petru-Voda. In alte imprejurarT, daca Boto§anil ar fi astazi un mare ora§ de Romini, de Romini harnicT i luminati,

in mijlocul luT, chiar innaintea pu-

terniceT cladiri a Ospeniel, ar trebui &á se ridice icoana de marmura sari bronz a sin guruluT fiti al luT Stefan -cel -Mare care a avut

in el o scinteie din sufletul marelul parinte. II.

Petru 5chiopul, fiul unel fete a lul Rarq, pomenqte °data despre decaderea Boto§anilor, puind-o in sama Evreilor de la hotarul polon, can stricail prin uneltirile for iarmaroacele terii. Niel el insa, nici urma§ii saT liana la Vasile Lupu nu se intimpina in Boto§ani, pe unde trecu numal, in vremea lul MihaT Viteazul, fugarul Sigismund Bathory.

NicI -o carte ora§eneasca nu ni s'a pastrat din acest timp, precum s'aii pastrat astfel de zapise din tirgul de jos al Birladulul. Radu Mihnea invie la inceputul veaculul al XVII-lea Hirlaul, din care-§i facu un Scaun

de Domnie, dar el rasa' in parasirea cea veche Boto§anii.

www.dacoromanica.ro

192

Un ora§ romanesc: Boto§anii

Vasile Lupu se gAseste, in adevar, de doua ori la Botosani, dar aceasta n'are nic1 -o insemnatate pentru oras, care nu-t datoreste nimic. La t Curtea domneascAz. din acest oras statea numal preotul bisericil domnesti (Sf. Gheorghe). Lungul razboiti din-

tre Turd si Poloni, care pustii partea de sus a MoldoveT, impiedeca multa vreme cistigul negustorilor botosenent, cari erati ArmenT §i RominT. Totust din aceasta vreme de sAracie e scrisoarea prin care ceT dot Vornici al Botosanilor recomanda Sasilor din Bistrita Ar-

dealului, la 25 Ianuar 1706, interesele unul Armean din orasul lor, anume c Avan Baronce , .

Iata acest rAvas, care prin frumuseta limbiT kit cinstite si cumpatate intrece asa de mutt jargonul de cancelarie ce se intrebuinteaza in zilele noastre :

c Ai nostri cinstitt si bunt prieteni, dumnalut giudetul §i dumnalul harmintasul de la cetate Bistritei, sanatate si tot bunul poftim dumilorvostre de la milostivul Dumnedzail. Pricina ace§til scrisorl a noastre, intaiii ca

sa cercam de buna sanatate si viata a dumilorvoastre ; a doua, iar va poftim pentru cest negustor anume Avan Baronce, carele este de aid de la ora§ de la Botasent : yenind acolo la Cara dumilosvoastre, si avind

www.dacoromanica.ro

la

Batrin negustor de pe la 1800 (dupli Gion, Istoria Bucurestilor).

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romAnesc: Boto§anir

193

datoril la nite negustori ce traesc acolo, poftim sa aiba dreptate, s5 i se faca plats pe zapis ce are. Ce not Inca la dreptate, c:e'r hi pofta dumilorvoastre, gata ne vom afla in slujba, c5, neplatind baniY acestui negustor tine s'a hi dator, apoY s'a da tire Mariei Sale lul Vod5, §i sa face zeberala, ca ace negustori au boi aice. Ce poftim dreptate sa hie, §i milostivul Dumnedzad sa fie cu dumneavoastra. j' A dumilorvoastre bunt prieteni: Vornicii de Botarni. 1706, Ghenar 25.

La at notri cinstiti §i bunt prieteni, dumnalui giudetul §i dumnaluT harmita§ul de la cetate Bistritii, cu burial s5natate sä sa dea. III.

in hotaririle pe care avead dreptul sa le iea, orarnil se numesc ttirgovetil rorninl §i armeni, Evrel nu erad Inca, i cele don5 neamuri cre§tine, de §i deosebite prin rit si dogma, putead till in lini§te until linga cel.alt, sprijinind prin munca for de negustori §i me§teri puterea §i bogatia ors ului. Citeva cuvinte asupra acestor straini, printre cei mat vechi de la not, i pe cari Rontinil

nail avut nici-odata de ce sa-T =sea.

13

1030

www.dacoromanica.ro

194

Un orai romanesc: Botopnif

Alte nume de Armeni de aici, in veacul al XVIII-lea, se intilnesc in epitafele, foarte in-

florite, cu o bogatie de cuvinte in adevAr rasariteana, din cele doua bisericT de legea lor, noua St. Treime §i biserica cea veche, Sf. Maria. Nu §tim inceputurile acestor frumoase §i puternice cladiri de piatra, a§a de bine ingrijite §i pana astazi, de §i avem dovada ca Sf. Maria era in fiinca la 1669. Unit

din enoria0 for ingropatt supt acele lespezt, insemnate cu ciudate lespezi straine, sint din

alte orar ale Moldovel, ca Neamtul, §i de sigur cet d'intai5 inainta§t al for n'ail venit de-a dreptul din Galicia, unde se oplo§isera pe la I 3 50, dupa primejduirea regatulul asiatic al Armeniet-Mici ; el s'aii stramutat aid din oia§e moldovene cu negocul mat vechiti decit al Boto§anilor : Suceava, Siretiul, Romanul,

de pilda I. Alti Armenl din aceia ce zac

supt acele epitafe, sint din Basarabia, iar destul din Constantinopol §i din Asia vecina

chiar, din cutare Tinut al Armeniel Mari, rataciti dui:A agonisita mal u§oara i mal manoas6. in Moldova noastra umilita §i scazuta, pe care el o numesc iterioara Buhdan, (Bogdan), ca stapinit lorr Turcit 1 Una din biserici posedii, cum Simi zomu-nica 4. prof. IacQ-

beanu, o Evanghelie, ifoarte frumos scrisip in Crimeia, In .aunt 803 al erel armeneri (1353).

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romftesc: Boto§anii

195

Pe la 1530 colonia armeneasca era de .sigur acum intemeiata in Botosanl, caci acesta

era tirg, si tirg moldovenesc pe acea vreme ,nu se putea fara Armenl. 0 biserica armeneasca de zid insa nu se cradi pada" ce Ro rninil nu sl avura una. Deci numal dupa I 55Q,

cultul armenesc a putut primi cele doua cla.diri de astazT. Si ele imita biserica luT Stefancel-Mare. Clopotnita insa li-a lipsit multa

vreme, fiindca aI nostri nu ingaduiau ca un ustfel de turn stapinitor sa se inalte si pentru ca sa arate locul unde paginiT, NI at gcapisteas lor. IV.

Cirmuirea era, in acest veac al XVII-lea tot asa in al XVIII-lea, tot dea vecht.' Dar Vornicit stAteall in numele Doamnel, stringind veniturile pentru dinsa, 'facind "jticlecatile, pazind linistea si buna orinduiala i scriind ravaSe' try numele corastata*, al gtirkuluID. El erati alesl de obiceili difitte boierinasii din Tinut: cel pe cari-f cunoastem faceat parte dirt -fainilitle-Stoica,' Sbldan, Pancu, Burghele, Bursitnescu, -Calina.sui sail 'Callimachi. -Une orfin locul for stated numal tin dregator, un 0-eatitic, dupA. -numelg sat slavoile§c.

in al doilea rind puterpa o cineat in Mirth.

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romanesc: Boto§anii

196

cel mai batrini §i mai cinstiti dintre negustori, alcatuiti intr'un Sfat de doisprezece

pirgari care avea in frunte pe §oltuz. Fo§tii soltuzicAci se acea alegere, tara sa putem spline cind anume §i in ce imprejurari pastrail un loc de cinste printre tovara01 lul si ei iscaliail in marturil innaintea acestora, chiar §i innaintea preotulul de la biserica domneasca, unde nu mai stateail in jiltul for aurit ca o catapiteazma Domnil, Doamnele si semintia lor. Pe hotariri qi pe adeverinte qoltuzul facea sa se apese cu fum pecetea lb-guild, care intati§a un paun, ping.

ce la urma acest herb fu inlocuit cu icoana Sfintului Gheorghe luptatorul, care-§i avea hramul la biserica domneasa. a Elenel Rarq. Diaci se intimpina une off, dar cea mai frumoasa scrisoare ramine totu§i a preotilor can erail de obiceiil in numar de doT. Un protopop botoqanean se pomeneqte inca din 1719, iar cel d'intaiil doT- diaconi, in mahalaua Tatara§ilor, se ivesc abia la 1742 sr 1757.

Mai presus de coameniT bunT' de rinct stateail slugile domneqti care indepliniail saii

indeplinise cindva cite un rost ca acela de vatav, de stegar sail de chehaie (locotenent al apitanului). Pina tirziil se pomene§te clasa Curtenilor.

www.dacoromanica.ro

Un oras romAnesc: Botosanir

197

Breslele aveau staro§ti, iar cutare boier cu pamint prin imprejurimY is1 tines e names-

nicul,. Albote§til, Stroicqtii, BraiestiT, IsaceqtiT, Gafence01, Burghele§til, Izmene§tii, PanculqtiY, CiudinestiT, Flondorqtil, Gherghele§tiT, Calmar§tii de la Stancestl, din cari au rasarit Domni MoldoveY, veniau adese on la tirg, pe care-I umpleati de freamatul insemnatatiY for de dregatori §i osta§l.

Cite un Grec, care avea toate drepturile asigurate in vechime cre§tinilor, fa'ra deosebire de neam, 41 Linea bdedlie supt stra§ina umbroasa, :cu §andrama*, a unel casute

de lemn, pans se facu o intreaga ulita a tBacAliilor,. BoieriI el in01 fAceail, pentru ciqtig, dugheni pe locurile lor, a§a incit se pomenesc la 1776 in cuprinsul tirgului, lung

de 1 20 de stinjeni §i lat de 28o, dughenile Vistiernicesel Catrina Catargiu §i Stolnicesel luY Constantin Kogalniceanu. Si acesta era

Tirgul Boilor, unde vame01 Domnulul isY aveati

cerdaculs.

Mijlocul tirguluT se cuprindea intre cele doua biserici ale Doamnel, precum este §i astazi. incolo se intindeati mahalale, care erail multe, tirgul intinzindu-se pans foarte departe, cu bune casute curate §i cu livezi intinse de pomY roditorY, papa la rddiurile de padure din imprejurimi. Una din aceste

www.dacoromanica.ro

Un oral romanesc: Botopnil

mahalale se nutria a Tatara§ilor, ca §i toate acele parcl ale vechilor orar moldovene§tt unde fusese arzate de Domnie salarle Tatara§ilor tnvins1, poate ale Tiganilor adu§1

de Tatarl §i rama§i acuma in sama §i in folosul Voevozilor biruitorl. Veniail apol: Mo-

rarqtil, numiti dupa vestitele mori de fain& de grit], pe care astazi le ail in stapinire EvreiT bogati, stapini al intregil vieti economice de acolo ; Vrabienii, al caror stramo §i intemeietor trebuie sa fi fost un anume Vrabie, apol mahalalele adunate in jurul loculul de tirg, deci: a Tirguldi impartita apol in Tirgul-Not] (sail al Fainii), in deal, §i Tirgul-Vechiti §i in jurul bisericil Sf. Gheorghe. Armenil 41 aveati mahalaua for deosebita. MaT ttrziil sail facut trel ocoale pentru BotopnY si imprejurimI: al Tirgului, al Cimpului §i,- la Apus, al Siretiulul. Ocolut

cel larg -care incunjura ora§ul, cuprinzind pa§une pentru vitele tirgovetilor, fu incoltit, spircuit §i daruit de Domnie, pana nu mat ramase nimic dinteinsul. Ca mijloace de invataturk se §tie foarte putin. PreatiT tineati neaparat §coala de diaci §i, din partea lor, Armenil aveati dascall deosebicl, de la cari deprindeati macar a-§T face iscaliturile in limba stramo§ilor. Dintre ace§ti ArmenT unit al/eau totu0 nume curat roma, .

www.dacoromanica.ro

Un ora§ roniAnesc: EkAwnil

199

ne§ti, ca acel Nicolae Minciund care iscale§te

la 1673 linga Chircor (Grigore) Hanglur §i Agop§a (Iacobas) Co lotil, ca Axintie Haul de la inceputul veaculul al XVIII-lea, sail ca batrinul Hagi-Lebada. Cel dascal romin pe care-1 cunosc, e Costa§co din 1758.

coala luT incepu a se zidi pe la 1762. V.

Veacul al XVIII-lea nu se vestia maT bun

pentru negotul Boto§anilor de cum fusese vremile dintre 1600 §i 1700. TotusT ora§ul avu parte, la inceputul lul, de o noua ingrijire §i impodobire domneasca. Mihal Racovita, de loc insa din Tara-de-jos, drese amin-

doua bisericile Doamnel Elena Rare§, si li facu cite o clopotnita noua, alipita de zidirea din veacul al XVI-lea. Fiul sail Constantin facu

la rindul sail o reparatie maT u§oara la Papauti §i cladi acolo §i case pentru locuinta de calugari. Cad el prefacu biserica lul Stefancel-Mare intr'o manastire, §i o inching patriar-

chiei din Antiohia. De acum innainte Greci statura in fruntea eT, acel egumenT tElini de neam,, cari zac la un loc in acela§1 mor-

mint, supt o piatra puss de un urma§ romin al lor. Razboaiele dintre Rust §i Turci, pierderea Bucovinel, noul razboiil intre Turd, de o

www.dacoromanica.ro

200

Un oral romAnesc: Botopniii

parte, iar, de alta, §i Ru§ii §i Austriacil, veniti acum din Bucovina, nu folosira orauluT nostru

mai mult decit vechiul razboiti turco-polon de la stir§itul veaculul al XVIIlea. Numarul negustorilor i me§terilor romini

scade de la o vreme. Linga locuitoril mahalalelor,

carili cauta de ogoarele qi de

vitele lor, se intilnesc insa de la o vreme

boierina§1 cari s'ail arzat statornic in Boto§ani, unde duc viata ticnita a mazililor sail

indeplinesc sarcini mai mid in dregatorii. Intilnim astfel in curtiie boiere§ti ale ora§ului membri ai neamurilor Gheuca, Dimachi, Buc§anescu, Catargiu, Stihi, Racli§, Miclescu, Braniqteanu, Roset, Fote, Si lion, Crupenschi, Donici, Cananaii, Hrisoverghi, Muste, Gulea. loan Kogalniceanu, bunicul lul Mihail, s'a cununat cu Smaranda Banta§ la manastirea Papauti lor, §i el e inmormintat la biserica Sf. Paraschiva. Boierimea null mai afla loc acuma in jurul Curtii domne§t1, i, decit sa-§1 caute un rost

la tara, ea gase§te ca e mai bine a stapini viata socials din tirgu§oare gi tirgurl. Peste cttva timp, certe intetite pentru inriurire i putere vor incepe intre aceste Case boiereqti ce nu incap unele de altele.

Armenil sint in scadere. Ce e dreptul, se mai vorbe§te cite °data de t tirgovetii

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romAnesc: Boto§anii

201

armenix., dar el au parasit acum tot negotul cel mic. indeletnicirea for de capetenie e cre§-

terea vitelor, pe care be vend ingrate peste hotar, in Po Ionia intiiii, apoT mai tirziii in Galitia i Bucovina Austriacilor, unde sent acum multi oamenT cari au nevoie de hrang buns §i sAtioasa. Ace§ti Armeni bogati ail mijloacele ce trebuie pentru a face ca Domnil, unul dupa altul, sa li intareascA privilegiile: scutirea de olacurl, havalele qi an-

garil, pe de o parte, iar, pe de alta,

sca.-

derea desetineT, dijmeT albinilor §i por-

cilor , obiruite.

Citva timp se intimpina i destui Greci, pe cind i ispravnicil sent adese ori de neamul lor, ca Antohie Caragea. Bacani maT ales, eT yin pans gi din atit de departatul Trapezunt. Societatea greceasca din Botoanl e imbogatita §i impodobita qi de egumenul grec de la PApAutt, care nu va fi venit chiar singur din Cara lui. De la inceputul veaculul, Hotinul nostru e o cetate turceasca. De acolo vin la bilciurl §i negustorT musulmanT, qi, daca li se aduce vre-o pagub5, Pap trimite, cu cererT de rasplatire, pe vre-un dregator al sail, ca mumba§ir de pedeapsA 5i implinire.

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romAnesc: Boto§anil

202

Inca innainte de a se preface Moldovade-sus intro provincie-model a Austriacilor, Evreil incepura sa se lase in jos asupra orarlor noastre. Colonia evreiasca din Boto§ani IsT avea Inca de prin anil 174o-5o toata. rinduiala eT. Evreif aveati un staroste, cb."pitani de breasla, o c§coala,, adeca sinagoga, in fruntea careia statea cintaretul, cpevecul §i credinciosul breslil jidove§ti,, dascalul, §i, in sfirqit, un haham sail eve -

de haham. Oaspeti1 cel nol, farce bani §i farce gust de munca, pregatiti insa in toate privintile pentru o stoarcere nemiloasa, veniaii cu cartea for evreiasca, in care-§1 ispraviau zapisele, cu elegea, lor, chil i,

care hotaria in atitea casurl de drept altfel decit cobiceiul pamintuluis romanesc, cu

datinele for de viata de familie timpurie: tobiceiul ce au Jidovil a sa insura la 15 ani), ceia ce li asigura pentru viitor §i numarul

Boierimea stapinitoare era incercata de din§i1 in tot felul, ca sa ajute interesele ci§tigului for : eT se ajungeau, spun hotariri domne§ti din acest timp, cu dregatoriT, §i, pentru ca sä izbuteasca talejveri§ulp, dAdeail bucuros ernizda,, adeca mita. Ca A. scape de dajdea negustorilor hrisovoliti (cu hrisov, cu privi-

pe care o platiau a1tT locuitorl maT

www.dacoromanica.ro

Un ora

rounAnesc: EkAclanii

203

nol al teril, el se inscriail la consulate, facinduse sutizp (italieneste: suddito, supus) sail tiriani (nemte§te: Untertha;z, supus). Astfel avem plAcerea de a intlini pe tRifca Jidoafca a lul Iancal, ca... supusa. francesA. Numele acestor Evrel sint, ca si aiurea pe acest

timp, numal personale sau amintesc pe al tatalul, mamei, sotulut °data se afl5, si un Cerbul, care vrea s5. zicA: Hirsch.

Temeiul vietil or5§ene§tI sint cele patru tirgurY. DouA din ele, al Sf. Ilie si al Sintamariei-Micl, folosesc, in ceia ce priveqte vama, bisericilor domne§tl, care sint acum

patru la numar: cele dou5 ale Rarevaiei, P5p5util lul Stefan, care a fost cuprins5 in ora§, §i o a patra care nu se maT poate

statornici astazi cu siguranta. La aceste iarrnaroace preoth sint aceia cari fac §i priv5liile de lemn. Pe cmnd orMeniI au §i cheltuielile §i ci*igul la celelalte doua bilciurl: de Sf. Vinere .§i de Sf. Teodor. Actele, multele acte de invoiala pAstrate

din acest timp vorbesc §i de alte biserici: de Sf. Nicolae cel Sarac, care era de lemn §i

fu zidit in piatfa abia la 1808, de Biserica Alba, linga care era cimitirul. Toate celelalte biserici (Sf. Spiridon : reparata, c. i8o8, Vovidenia : 1834, Sf. Dumitru : 1833, Trel

www.dacoromanica.ro

Un ora romanesc: Botopnii

204

Ierachii, reparata in 1833, Dumineca Mare : c. 1838, Sf. Ilie : 1809, Roset : 1826) sint maT noua, innaltate dup6 1800. Se pomenesc vechile piece saii etirguri, maidane pentru pravaliT §i pentru vitele celor sositi la iarmaroace : Tirgul Noti, Tirgul Tirgul Vitelor, Tirgul Cailor, Tirgul Fainii. Dintre strade apar : Ulita Mare, Ulita Veche, celelalte neavind un nume deosebit. Cladiri mal insemnate nu emu, §i numkul sigur al locuitorilor nu se poate gici. VI.

alAtorii ce au strabatut pe acest timp lasat in treack citeva rinduri §i despre vechiT Botopni innaintea cople§iril de ca tre EvreT. Moldova, In

1762, abatele Boscovich, un invatat

italian, care calatoria impreuna cu fostul amba-

sador engles la Constantinopol, gasi la Botopni 400 de case (ceia ce pare cam putin) qi dna bisericT (adeca. : Papautii, Ospenia, Sf. Gheorghe, Sf. Spiridon poate i biserica armeneasca). El inseamna un mare numar de pravaliTI, 4i in ele, ca §i in case, grinzT §i mobile de vechiti stejar lustruit, care-I piacued. In acest tirg, urmeaza calkorul, se vede.

icT §i colo, §i cite un geam la ferestre. Si

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romanesc: Botopnii

205

gazda din Boto§ani, casa unde fu primit adeca.,

se arAta mai buns decit in alte popasurit. in 1768, baronul de Tott, agent frances

pe lined Hanul Tatarilor, se abate pe la

Botopni, care-I fusese descris ca tunul din orarle cele tnal insemnate ale Moldovel, ca un pamint al Pagaduintii, unde se puteali lua de ale mincarii pentru tot drumul ce mai raminea de facut,. El gasi insA numal frica de Turd §i pustiul. antra in casa unut boier, care se intoarse in trasura cu §ese cal pentru a-1 primi cu toata cinstea. Era pe atuncl vreme

de iarna, razboiti cu RuOi, rataciri de Tatarl hamesiti i de spahil desfAcutI din oastea

Pari ce pazia la la§Y. (Manastirea,, 'lianastirea lui Constantin Racovita, Papautil, nu mai putea sa incapa oamenil ce se adapostiserk cu averile lor, intro zidurl. I se spuse drumetului ea toff locuitoril, c7-800,, qi-ar fi cautat acolo scaparea, El auzi chiar etipetele femeilor §i copiilor, harhatul unel multimi ingramadite,. Trel ienicerl paziati pe toil ingrozitii ace§tia ; boieril din partea locului dezbateati asupra primejdiei; cel de afara n'aveati pine, §i a cereati cu strigAte

desnadajduite. De Tott, un Ungur foarte

indraznet, voi A vorbeasca egrece§te, aces1 Reproducere in Uric-and, XXVI, pp: 309-1o.

www.dacoromanica.ro

Un oral rorn6nese: Boto.5anir

206

for nenorociti, ca sa-T indernne a se infoarce acasa la el, dar strinsoarea si zgomotul ajunsera a§a de ameninVitoare, incit fu bun bucuros sa poata iesi pe poarta, aruncind aspriT

de argint cu pumnul ca sa i se faca loc In 1805, iata acorn doctor ul engles Neale care ajunge la Botosani. Strada mare e citeva

pravalii arzate dupa moda turceascap Negustorul, imbracat grece§te, sta pe margenea,

pe prichiciul ferestrel, cu picioarele supt dinsul, si trage din ciubuc. Acura sint EvreT destui: Neale gazduieste chiar intr'o circiuma

evreiasat. Era nunta tocmal in sara aceia, §i strigatele sari, mat bine sa zicem, urletele salbatece ale invitatilor ne facura sa nu putem inchide ochiT pana'n ziva, cind carutalil no§tri. tot EvreI venira sa ni spuie

ca e vreme de plecare0.

Astfel apucara. Boto§anil inceputul veaculuT

al XIX-lea. VII.

acesta eT trebuiati sa aiba o scurta, dar foarte insemnata inflorire. Ceia ce i-o In

I V., pentru acele citeva ceasuri de petrecere in BotosanY de Tott, Memoires sur les Tures et lei Tartares, ed. Maestricht,

II, p. 124 si aim. 2 Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquie,

trad. de Ch.-Auguste Def., II, Paris, 1818; .pp; 12-3.

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romanesc: Boto§anii

207

aduse fu, de alminterea, nenorocirea Molclovel intregY, pierderile el de paminturl, care schimbaral in partite de Miazanoapte §i Rasarit deci tocmal unde stateati Boto§anil §i vechile drumurl §i vechile centre

de negot. Cind Suceava ajunse in mtnile Austriel, dupa." ce, de maT bine de jumatate de veac, Hotinul era o cetate turceasca, Boto§aniI trebuira sa ci§tigre. Satul Burdujedi se facu in cit'iva ani un tirgurr prin navalirea linga noul hotar bucovinean a Evreilor contrabandi§ti. Aceia§l Evrel, despre intaia infati§are a carora s'a vorbit mai sus, §i pentru negot cinstit §i pentru contrabands, cople§isera foaste rapede Boto§anit La 1812, Basarabia era pierduta la rindul el. Prutul ajunsese hotarul rasaritean al terit la§iI erati prea aproape de aceasta apa pentru a fi §i de acum innaiate.,locuI spre case se revarsa. marfurile. Situatia Boto§anilor insa era mutt maT bung.. Evreil boto§anenT, unitY

prin legaturi de inrudire §i prin legaturl de afacerl Feu cel din Bucovina §i din Basarabia,

ajunsera in acest ora§ un ferment de viata economics.

ET erati sa riea. in stapinire mo§tenirea Armenibr, 'in decadenta acum. Deocamdata

insa se. putu crede ca Rominii vor pastra

www.dacoromanica.ro

208

Un ores romAnese: Botosanir

oralul lor, a carui poporatie se ridica repede

pans la 12.000 de oamenl. Biserici se fac §i se dreg pretutindeni, de la i800 innainte, toate indreptindu-se scum dupe modelul dat de Mihai Racovita in reparatiile lui. Bresle, ca blanarii, particularT din negusto-

rime, epitropi qi preati, cite un boier, precum ail fost Mavromati §i Costachi Roset, care intemeie §i o §coala de psaltichie, ridica in citiva anT de zile foarte innalte clopotnite §i mindre, innalte, luminoase zidirl de piatra,

cum se pot vedea, in acest numar

§i in

aceste proportii, numai in putine orate ale MoldoveT. Si Armenil, can fusesea opriti intaiii, dpatar6., in 1816, de la Domnie voia de a-0 face co clopotnita de piatra foarte mare', ba Inca §i au ceasornic. Botoqanil monumental) de astazi s'ail alcatuit mar ales

atunci, intre 181z qi 1834, intre pierderea Basayabiel §i Regulamentul Organic. *

41-

*

Aceasta lege constitutive dadu tuturor oraqelor aceia§1 situatie. Pan& la Regulament insk Boto§anif avusera drepturi de care nu se bucura nici-un alt ora§. Inca de is 1820, eT capataserI un efor qi a Casa obileasa (un fel de Consiliu Comunal), de §ese epitropi: doT boier1, doT negustorT moldoveni sari greci §i doT i frunta§1 s at

www.dacoromanica.ro

tin oral romAnesc: Botopnir

209

orawlui. Mat tirziil epitropii fura alqi, cite dot, de negustorit ortodoc0, de Armeni §i de Evrei, fara a mat pomeni dot represintantY at boierilor.

Se facura atunct planuri mart de edilitate : pavare de strade, deschiderea unet piece, impodobirea et cu un havuz, facerea unlit planuri care se indeplinira mat tirziti numai, §i pe incetul. Aceste incercari sint insa destul de interesante i pline de invatamint pentru ca sa se impartarasca §i cetitorilor celor multi povestirea despre zbuciumarile e constitutionale , ale ormului, a§a cum o dadeam acuma citIva ani in altA scriere '. spital,

eDupa acordarea de catre Mihai Sutu a unet epitropii pentru veniturile menite imbunatatirit stradelor, epodurilor, ora§ului, se

alese pentru a dispune de mica Vistierie orarneasca un boierina§, Anghelachi Climent, care capata i intarirea hrisovulut, dupa tulburarile de la 1821, din partea noului Domn, loan Sturdza,

intarire ce nu

ni s'a pastrat. Administratia lut tinu pans la 1824, dar cob§tia, nu se declara de loc multamita de felul cum impartise el la nevot §i la trqeturile,, neaparate pentru acel I Sturlit 1i documente, V, pp. 673-8, 11

1030

www.dacoromanica.ro

210

Un oraq romtinesc: Bbtnqanir

timp, sumele stiinse. I se dadu ca urrnm Spatarul Iordachi Canta, care era ajutat de Banul Joan Brani§teanul: el nu fu insa casier, ecasa.,,

decit un an de zile, pans la

i-iii

Februar 1825, fiindca muri, lasind socotelile incurcate. Eforul, ceforosp, Alecu Cal limachi, nepot §i var al Domnilor Moldovel, mai era apol suparat si de zgomotoasa opositie, pe care o faceail la plata dajdilor Evreii boto§aneni, condu§i de un elocvent barbat, care

se numia Leiba sail Laba Faibiu acesta

terming insa facind declaratia solemna caa de acum innainte, ca unul de este en'astilt §i crescut, in Boto§ani, va fi, cu tot talentul sau oratoric §i ziaristic (Para putinta de manifestare, din nenorocire), un simplu tpatriot', fara galagie.

tin Mart 1825, Domnul porunci sa se recunoasca. de efor, tefoross, Alecu Ca llimachi, sa, se aleaga nol epitropi, sa se strings, actele qi sa. se incheie socotelile, mult dezbatute, ale trecutuluY; in sfir§it, sa, se faca in mijlocul orawlui loc indestulator pentru o plats, sail tun pliat,. Deci, supt ingrijirea lul Scarlat Miclescu Aga, Vomit. de BoloIs. ani'

in lipsa lul Callimachi , se facu o

intrunire la alt boier din Botoan1, Alecu Ralet, §i aid se alesera noil epitropi, dintre negustorii nesupuqi unel protectiT straine,

www.dacoromanica.ro

tin oral ronnAnesc: IkANanif

21i

nu suditI, dindu-li-se ca eprezedent, pe boierul Costathi Roset. Manolachi Iorga era sa strings, cm un cinstit batran §i vechl eargovet,, t docomenturile risipite, ale ora§ului. Ca taxildar §i plistrator al Arraiele

i

chive, i se alipi un Armean, Garabet Bolfos ; un Greco-Romin, Iani Vasiliu, qi alt Armean, Stefan Goilav, eraii numiti epitropi clucrAtab>, iar calitatea de e ostenitori la trebuin-

tile targuldf, era data lul Tudurache RacalBa§a, starostea bacanilor . adecA, §i lul Andronic Zaharia. Sorocul cirmuiriI for era de un an. tin 1827, Sfatul epitropilor era astlel alaituit: eprezedent, era tot Roset, Manolachi Iorga se intimpina iara§Y, dar, pe linga trel Armeni, gasim pe Die Iconomul, un preot batrin, foarte duqmanit prin pamflete de adversaril sal politics, §i pe Vasile a DiaconitiI. Aceasta epitropie, fara indemnul eforului §i al Cirmuiril, se arata dornica de a aduce in adevar imbunatatiri oraqului, care

avea pe atuncl o populatie de cel putin

12.000 de locuitorl §i vedea prosperitatea crescindu-l. In acest an 1827, se incuviinta de ace§ti consilierl comunali, al timpului cumpararea de pompe pentru foc : ttulumbep, de sacale, infiintarea unul corp de scutelnici,

care sä poata

fi

intrebuintat in cas de in-

www.dacoromanica.ro

212

Un oraq romAnesc: Boto§anii

cendiu : 4 tulumbagil, sacagil, cangeri, topo-

ra§1, hornarl i clopotari,, fara a uita pe pazi-

torii arzati in clopotnita Ospeniei §i pe cari i-am apucat §i ell, soldati de artilerie acum, trimbitind semnale de pe innaltimea aceluia*I vechiii turn al Doamnel Elena Rare§. EY cerura mijlocirea Jul Alecu Callimachi,

pentru ca sa li se dea iara§i pe sama satul vecin, al

Baicenilor, de unde sail poata

i reparatoril podurilor. 0 adunare generals, a tuturor starilor de lo-

lua maturAtorii

cuitorl, a raza§i, tirgoveti,

i§i ukase Inca

innainte de intrebarea venita de la Domnie in privinta tulumbelor §i sacalelor, dorinta

de a Inzestra cit se poate mai bine tirgul cu aceste mijloace de asigurare fata de cel mai mare &Tian al vechilor noastre tirguri, ce dispareati din cind in cind intr'o limbs de part. GIndul for mergea insa §i mai departe, qi pentru India oara. locuitoril unul ora§ romanesc, dintr'un principat sail dintr'altul, simtiati nevoia de a-0 avea un frumos tpliat, central, ca in Bucovina invecinata, de a impodobi epliatul, insu§i cu un thavuz,, de a inlatura eprapastia glodurilor,, care opria adesea, primavara i toamna, mersul obipuit al afacerilor, prin Inlocuirea lem-

nului din epodurf,, cu piatra. EY 10 mai aratati dorinta de a se Intemeia, din call7

www.dacoromanica.ro

Un ora§ romAnesc: Boto§anir

213

midi trainica, un spital pentru cel putin trel-

zeci de bolnavl, ca sa nu piara, ca pang

acum, bolnavil grad, de toate enatiile,, pe strade. in sfir0t, pentru a inlatura jacurile legate Inca, i intr'o astfel de epoca mal buna, cind guverna un Domn patriarhal §i blind, Incunjurat de boierina§i ce aveati pe buze cuvintul de epatrie,, de organisatia §i moravurile administrative ale noastre,ora§enii frunta§i cari tineail epitropia se gindiail la rascumpararea Capitaniei, politiei am zice

nol astazl, de la Statul nesatios pentru cel marl §i cel mid al sal. Strabunii ncqtri, al Boto§anenilor ce au ramas la Boto§ani, sail

ne-am razletit de acolo, erail in stare sä faca §i ejartfiri de bani,, sa primeasca a li se tanaloghisi, pe eacareturi,, a li se impune proportional pe imobile, dart neobi§nuite. Pentru mai multi siguranta ca, banil ace§tia nu vor fi luati decit in sums hotarita §i nu vor capita decit intrebuintarea folositoare interesulul tuturora, fiecare nape, cre§tina,, eretica sail paging, Romini, Armeni §i Jidovl, aveati voia de a Implini canalogul,, cotisatia, prin agentii sal... natio-

nall, prin ceia ce erail odinioara la bresle Evreil §i Armenii erail §i aid o breasla, ca Si croitoril

§i

cismaril

g ceau0i,. Un

«casier, va fi pus de fiecare din cele trel

www.dacoromanica.ro

214

Un oraq romanesc: Botwnil

enatil,, qi el nu vor deschide casa incredintata, loin decit in puterea unui rAva§ iscalit de toil epitropil, cell vor da sama de doug ori pe an. SA adaugim, pentru a cApAta o ideie i mai innalta de ace§ti tirgoveti moldoveni. de la 1827, ca leafa nu era cunoscuta pentru epitropi §i casierl, cari nu erati slujba§1 qi simbria§i, ci parinti desinteresaV al. ob§til.

tTotu§1, daca nu pofta de a1 cre§te yeniturile, mindria de a sta in frunte, facea pe multi sa doreasca epitropia: anume, invin§il de la 1824 nu se indurati sA ramiie pe din afara. Partidul era alcatuit din oamerit ce nu eraii nici negustori arzati de multa, vreme in Boto§anl, nici vechi boierl aT Teril -de -sus, ci mai mult caftAniti aT ulti-

melor vreml de prefacere §i de parvenire §i capitali§t1 cari aveati §i mobil tinute in arena §i banl de imprumutat §i-0 asigurasera averea i persoana luind protectia austriaca,

fiind de mite oil BucovinenT de drept §i Moldoveni de locuinta. El se adunara §i alcatuira in Novembre 1827 o e ecstructie de inchipuire a epitropiei> potrivit cu litera hrisovului qi cu esocotinta, grupArii, pe care o &dear", fire§te, ca col:IteascA,. Proiectul e vrednic de luare aminte: el

e liberal, egalitar in ceia ce prive§te cna-

www.dacoromanica.ro

Un orpg rom6npsc: Bqtoqanif

ca i in ceia ciale. Epitropil vor

tiile,

215

ce privet starile sofi, nu §epte ca Liana

atunci, ci opt, §i anume luati §i dintre Evrei, ca in fericita Bucovina, uncle-0 aveai torinzile, fratii Manoli, conducatorii partidel. Deci: dol boierI, doT negustorl cre§tini adeca,

,

doT Arse explica, tmoldoveni §i greci, menX si doT ejidovi,. ET nu vor avea nicT un tprezedent,, de §i, in teorie, initiativa era sa porneasca tot de la boierT. EpitropiT nu se vor indeletnici decit cu amanuntele lucrurilor hotarite in principiu5 =organisite,, de tadunarea ob§teasca,, maT larga decit

corpul electoral de astazi al comunel. Aceasta

va fi chemata de cite oil va fi ceva noil de statornicit, qi innaintea ei, dupa anul for de slujba, epitropiT vor veni sa-s1 dea seama. Casierul va fi unul, negustor, fara specificare de tnatie p, ales §i raspunzAtor la capatul anulul. El nu va da nimic, in afara de cheltuielile zilpice, fara imputernicire de la toti, epitropit Tot in asemenea conditii, i se vor da pe sama documentele, dar din pecetea tirgului el va primi numal jumatate, cealalta jumatate aflindu-se in pastrarea unui negusto; armean anume ales pentru aceasta,. NicT slujbaqi noT nu se vor putea pune fara stringerea adunarii. Iscaliturile lamuresc @supra compuneril partidului: e Anghelachi Cli-

www.dacoromanica.ro

216

Uu oral romanesc: Botwnir

ment mazilitul, Raclin, tot din vechea epitropie, dol PisoschevT, probabil din boierif ePisovschi, de la inceputul secolulul al XVII-

lea, un Herescu, ruda cu Mitropolitul bucovinean, de origine boiereasca foarte noua, un Petrachi Virnav, neam al traducatorului din frantuzqte §i greceste. Paharnicul loan

Braniteanu, poate din alts semintie decit acea cu care s'aii stins mai deunazY Brani§teniT ce aveaii mosie in judetul Roman, linga Mirce§til lul Vasile Alecsandri, Dimachi,

rucla cu un Vornic de Boto§anY din veacul at XVIII-lea, boierina§i ca Negrut, Cocota, Teohari, Oatu, Popovid i negustorul Sirghevici. (Manole§til, puneati lucrurile la cale, ca ni§te oamen't bogati §i cu trecere, dar nu iscaliaii. Proiectul era facut poate pentru maY tirziii, dar chiar de atunci porni catre

Ctrmuire o plingere impotriva epitropilor, cari ar fi facut cu banil cob§tei, ceia ce facuse pe vremea obladuiril oarr enilor lul Anghelachi Climent. Postelnicul lancu Cana* fiul lul Stefan, si nepotul de fill al MarieY Callimachi, un tinar ce invatase la Berlin duse jalba la Voda, §i Domnu I dadu sarcina de a cerceta. Varul sail de al treilea, Alecu Callimachi, se simti insa, jig-nit,

ca efor, §i ceru ca in adevar sa se faca, o ctrcetare, dar la ea sa participe §i aItI dol

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Un orag romAnesc: Botopnii

217

boierI din partea locului: Brani§teanu, pe care nu-1 va fi §tiut ca s'a iscalit in jail* §i Aga Scarlat Miclescu. Ioan-Voda incuviinta. aceasta, §i ace§t1 trel cercetatorI trebuiad

sa. inceapa ceia ce se zice astazi e ancheta,,

in unire cu ecei intal frunta§i, al orasulul. Se incepuse pe atunci staruintile pentru innoirea hrisovului: pe§che§ul destinat Dom-

nului fu o suta cincizeci de galbeni sail un ceasornic: e care din doai va voi a priimi

Mariia Sa.. Agitatia partidei de opositie pornise chiar din apropiarea soroculul de intarire a constitutiel ora§ane§ti. Callimachi pornise staruintile, prin Vistierul Ghica, §i la Vornicul lordachi Draghici, mina dreapta a stapinitotuluI, se credea ea s'ar fi indreptat, in schimb, autoril plingeril §i proiectuluI de

reforma; ceia ce fu contestat de lordachi, care califica.' spusele lui Sirghevici §i Anghelachi drept simple efloncaniturb, vrednice de o grabnica §i aspra probozire. Callimachi, care se afla la mo§ia sa de la Stance§ti, era poftit de Ghica sa vie la Iasi, pentru a se intelege impreund, ce e de fdcut fata de lupta dusmanilor lui. El veni prin Februar 1828, §i hrisovul, in care se schimbase punctul de capetenie privitor la corpul de alegdtori, primindu-se alegerea a cite doT epitropT de fiece natie, fu iscalit de

www.dacoromanica.ro

218

Un ora§ rotriAnesc: Boto§anii

Domn in aceia0 lung, lasindu-se data de Januar inA Megerea, de vreme ce se amestecau acun-t qi Jidovii, dadu insa un resultat favorabil autorilor planulul de reorganisare dirt 1827. La 27 Februar boieril din Botoan multamiaal pentru indurarea domneasca, cerir4 in acela0 timp, sa nu se tie in seams proectele in§elatoare ale nemultamitilor . Ba,

mar mult, sa savirrasca o reforma in sensul

invers, dind dreptul de alegere numai la isistima boereasca de Boto§ant,, care sa poata vota si in lipsa, prin ravaq. Dupa, cererea lor, Domnul invoi sa se trimeata un diac, care sa, vada §i ce- e cu g constituctia, in

potriva careia se plingeati boieril; el casa alegerea ai hotari sä se faca o alta, in toata forma, la care sa, iea parte §i boierii, cel mar indrituiti la conducerea afacerilor. Peste citeva, zile, Alecu Callimachi precisa lucrurile, numind pe cel ce pusese la cale demonstratia : Climent, tun Pisotehi), si Manole§tits can ar fi lucrind rrxai ales prin

suditi: Evrel §i Armeni. Inca odata, Voda strica alegerea lut Climent, §i pentru purtarile lui rele din trecut. Apot, prin porunca de la 7 Mart, el, osindi aspru purtarea, eforilor razvatitort, aminti, mincatoriile for din trecut, §i hotart ca epitropil boiet1 sa fie alelY din noti, ai anume dintre boierit, ince-

www.dacoromanica.ro

Un ora§ ronAnesc: Boto§anif

219

pind cu Alecu Callimachi, ale caror nume se insemnail in porunca, fiind acestia (oar/lira cunoscuti intru burxele cugetath. Pentru vii-

tor, opositia era astimparata, puindutse inr naintea ochilor ce ar pindi schimbari pri, velistea putin placuta a tizgonirii din oral -. Indata dupa aceasta, Rusii trecura Prutul. gVechiul regim,, in care-si gasise un loc unic in organisatia municipals a Botosanilor, dis§i Regulamentul Organic dadu alte forme vietii orarlor.,

paru,

tncheiere. Construirea de linii ferate, aducerea de-a dreptul a marfurilor din strainatate, dadura lovitura cea mai grea acestui nal Botosani, din ce in ce mai mult evreiesc. Drumul cel mare spre Apus trecu din Iasi prin Pascani spre Cernautul bucovinean si Lembergul Galitiei. Mai tirziu, o a doua linie Para viitor de altfel urma valea Prutului, legind Dorohoiul de Iasi, fara sa atinga Botosanii. Acestia se gasira la capatul unei linil secun-

dare, care nu ducea macar pans la Hirlaii si Tirgu-Frumos.

0 alts causa a decaderil fu distrugerea

prin conventii comerciale, nechibzuite poate, 9rIcum nenorocite, a marelui negI cu vitele,

www.dacoromanica.ro

220

1.1n ora romanesc; Botopnii

bogAtia de capetenie a Moldova-de-sus. Cu agricultura de asfazi, facuta necontiincios §i salbatec de arenda0 evre 'l, nu se poate heani

un oral de 30.000 de suflete. Aceast5 poporatie, pe dou5 treimT evreiasca, se infunda deci tot mai adinc in sAracie §i degenerare. Autorul acestor rindurl ar fi dorit totu§i s5 incheie cu cuvinte de speranta aceste pagini

consacrate ormului s5u de naltere.

www.dacoromanica.ro

ANEXE. VECHT SCRISORI DOMNESTT SI BOtERESTI.

www.dacoromanica.ro

I.

Scrisoarea lui Stefan-eel-Mate dtip'a lupta ,de 1a Podul Innalt (i475). Prea-strAlucitilor, prea-puternicilor

si de bun

neam dome al Cresting AOI intregi, orreuT i se

va arAta sail i se va spune aceasta scrisoare a noastra. No!, Stefan-VodA, din mita lui Dumnezeti

Domn al Teri! Moldove!, va trimetem smerita noastrA inellinaciune si vrerea de bine. Stiti D-voas-

trA cum a preacrudul si paginul imparat al Turcilor de multA vreme umbla dupa peirea Crestina-

tAtif intregi si zi de zi se cugeta Inca in ce chip ar putea aduce supt puterea sa si pierde Crestinatatea. De aceia va dAm de stire ca in Boboteaza trecutd acel imparat al 3Turcilor a trimes asupra ndastrA marea lui ostire blestemata, -a Tur-

cilor, in numar de o suta si dougzeci de mii de oamenI, si cu dinsa avea pe eel mai de aproape si

mai marl si mai iubiti robi ai lui drept cpitan!. Adeca : Soliman, Rasa, Vizir si beglerbeg, Cu toatA

Curtea acelui imparat si cu toata Rumelia si cu Domnul din Tara-Rennaneasca, cu toatl puterea sa.

www.dacoromanica.ro

24

Scrisoarea Jul Stefan -cel -Mare

Si Isa-beg, All-beg, Schender-beg, Duna-begul, Iacub-beg, Valti (?) Ulu-beg, Sarafaga-beg, domnul Sofiel, $1 Stura-beg (?), Piri-beg, Tunis Isac- beg (fiul luT Isac-beg) Vizirul, cu totT spahiii lor, cari era(' totT prea-puternicl $1 VoevozT in oastea aceia.

Cind am vazut noT oastea cea mare, ne-am ridi cat dupa cuviinta cu trupul nostru $i cu armele noastre, $1 li-am stat impotriva, $1 cu ajutorul Jul Dumnezea cel atot-puternic am infrint stra$nic 13,2 ace! vrajma$T a! no$tri $1 a! Crestinatatii intregT, $1 j -am prapadit, $1 au statut striviti supt picioarele noastre.

Data in Suceava, in ziva de Sf. Pavel, 25 Ia nuarie 1475. (Traducere dupa o forma germana a scrisoriY, bparita In ale mele Acte ,ri fragmente, III 1, pp. 91 2. Originalul a fost scris In limbs. slavona. In alte forme, italiene, scrisoarea urmearl printr'un adaus, alcatuit de soliT trimisY de §tefan lit Italia pen tru ajutor.)

II.

0 scrisoare a lul Vlad Tepe§ catre regele Ungariel Matia§ Corvinul (1462). Maria Ta Doamne. in alte scrisorI ti-am fost scris cum Tura, du$manii eel cruzi a! Crucli lut Hristos, trimesesera la noT sal for cel marT ca sa nu rug tinem pacea $1 legatura facuta intre Maria Ta $1 no! $1 O. nu mal serbam nunta, ci sa ne alipim numaT de din$11 $1 sa mergem la

www.dacoromanica.ro

Anexe

225

Poarta imparatuluT aceluia al Turcilor, adeca. la Curtea luT. Iar, daca nu ne vom lasa de pacea Si de legatura si de nunta Marie' Tale, nic! TurciT nu vor %inea atunci pacea cu Doi. Mai trimesesera $i pe un sfetnic de frunte at Ymparatului turcesc, anume Hainza beg de Nicopol, ca sa hotarim granita la Dunare, pentru ca, claca acel Hamza-beg

ar putea sa ne aduca in vre-un chip, cu siretenii, on pe juramint, ori cu alt mestesug, la Poarta, bine, iar, de unde nu, sa caute a ne prinde si a ne aduce prins. Dar cu ajutorul lui Dumnezeil, pe cind mergeam spre hotarul acela, am aflat despre ?iretenia si viclesugul lor, $i noi am fost aceia can am pus mina pe acel Hamza-beg, in Tinutul si in Tara Turceasca, supt o cetate ce i se zice Giurgiul : deschizind Turd! cetatea la strigatele oamenilor nostri, cu gindul ca sa intre numaT ai lor, al nostri, amestecindu se cu dinsil, au intrat,

$i au dobindit cetatea. Pe care am si ars-o indata Si am ucis pe oame iii si femeile, marl si midi, cart locuiau de la Oblucita si Novoselo, unde se varsa Dunarea in Mare, pa'nd la Rahova, care se afla chiar linga Chilia, din jos, si Ona la locurile Sam ovit si Ghighen (Ghighiul bulgaresc), in numar de 23.884 de Turci si de BulgarT, fara eel ce ail ars prin case sau ale caror capete n'ati fost infatisate dregatorilor nostri. Maria Ta sa tie ca deocamdata acestea le-am savirsit in paguba

lor, a celor cart ne tot indemnat cu staruintile 15

1030

www.dacoromanica.ro

226

Scrisoarea lul Vlad Tepc$

lor sa lasam pe cre$tinr $1 sa ne dam de partea lor. Deci Ca $tfi Maria Ta ca am cdlcat pacea cu dinsit, nu pentru vre-un fobs al nostru, ci pentru cinstea Marie Tale $1 a Coroanei Mariei Tale $i pentru pastrarea CrestinAtatii intregi $1 pentru intarirea legit catolice. Ceia ce vazind el el am facut, $i art parAsit gilcevurile $1 certurile pe care

be aveau pAnd acum in mice parte, $i de spt e tara $1 Coroana Marie Tale $i de spre alte 'Atli, $1 $1-aii aruncat toata turbarea asupra-ni. Cum se va deschide vremea, adeca pr;mdvara, au de gind sä vie du$manepte, cu toata puterea lor. insa va

dud n'au, cdcl $1 vadurile lor la Dundre, afara de Vidin, am pus sa le arda, sa be nimiceasca $i sa le faca pustif. Pentru ca pe la vadul Vidinuld nu prea pot strica, ci eI ar voi sa-sI aduca corabiile de la Tarig-rad $i Galipole, pe Mama, in

DunAre. Deci, Maria Ta, daca. voia Mariel Talt este sa al lupta cu dinsii, atunci stringe -%Y toata Cara $1 tot poporul, $1 ceI de pe jos $1 Wadi, adu-i in aceasta Tara-Romaneasca a noastra $i binevoieste sa to bati aice cu dinsit. Iar, daca nu vrel sä vii Maria Ta insutl, atunci fiI bun de-II trimete oastea intreagg in partite ardelene ale Marie! Tale, Inca de la Sf. Gheorghe. Daca Maria Ta nu vrei sa -ti dab insa toata oastea, atunci dd numab cit ti-e voia, macar Ardealul $i Secuimea. Ci, daca Maria Ta voie$tI sa-mf dab vre-un ajutor,

atunci Maria Ta sä fit bun a nu ne zabovi, ci sä

www.dacoromanica.ro

Anexe

227

ni spill' cu adevarat gindul MarieI Tale. Pe omul nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta sä nu-1 lntlrzii, ma rog, Maria Ta, ci sä mi-1 trimell indarat, indata si lute. Pentru ca nicT cu un chip

nu voim sa lasam in drum ce am inceput, ci sa ducem literal la capat. Cad', daca Dumnezeil ccl a-tot puternic va asculta rugaciunile si dorintile crestinilor si si va apleca auzul cu bunavointa spre rugaciunile sarrnanilor sal' si ni va da astfLl de biruinta impotriva paginilor, dusmanI aT Crucii lul Hristos, va fi cea mat mare cinste $i folos si

ajutor sufletesc pentru Maria Ta si Sfinta Co. roana a Marie Tale $i pentru toata Crestinatatea cea adevarata. De oare ce nu voim sa fugim innaintea salbataciet !or, ci sa avem, in once chip, lupta cu (Hush Ia-, daca, vom avea, fereasca Dum-

nezeu, o izbinda rea si va peri terisoara noastra aceasta, nice Maria Ta nu veT avea folos $i inlesnire din asa ceva, pentru ca va fi spre paguba Cre$tinatatif Intregi. De alminterea, sa crezi ce-ti va spune acest om al nostru, Radul Farma, ca si cum am grad nol de fata cu Maria Ta. Din ceta-

tea , 9 Fevruarie 1462. (Traducere dupI scrisoarea latmd, publicitl In I. Bogd. n. Wad repef, pp. 78-81.)

www.dacoromanica.ro

Cuvintarea lul Isleagoe-Atoda

228

CuvIntarea lui Neagoe-Vodg, cel de al patrulea Basarab, catre fiul sail wort, copilul Voevod Petru (catre 1520). 0 fiul mien Petre, latA surguciul

si

cg-tr triznit coroana, diademele, pentru ca tu erai stilparea

mea cea inflorita, de care pururea se umbria Si racoria ochii mieT, iar acum stilparea mea s'au uscat, si florile s'au vestejit si s'au scuturat, si ochil mieT au ramas arsi si pirliti de jalea infloririi tale. 0 iubitul mica Petre I eu gindiam si cugetam sa fit Domn, si sä veselesti batrinetele mele oarecind cu tineretele tale, si sa fir birui for pAmintului, iar acum, fiul midi, te vAz zacind sub pamint, ca un trup at fiestecaruia sAzac Intr'o vreme lint eraT drag, iar acum te-am urit. tntr'o vreme imi era mild de tine, iar acum nu-mi este mils. Intro vreme erai bogat, iar acum esti sarac. Intr'o vreme, fatul mien, te vedeam pre pAmint, iar acum eu te vaz supt pamint. in pu-

tinea vreme te aratasi ca o

floare frumoasa

innaintea ochilor mieT, si numaT decit te pusesi supt pamint. Ell poftiam sA ma vezi tu pre mine supt pamint, dar te vazuiu eu pe tine ingropat.

0 fatul mien, cad nu ma acoperi mat bine pe mine pamintul decit pre tine, si mA lasasi la fu vremea sA se odihneasca de catre tine, tu atunci n'af nicl -o grija bAtrinetele mele I Cind

www.dacoromanica.ro

Anexe

229

de mine, ci m'ar lasat O. fie totdeauna inima mea arsa si aprinsa de jalea ta, si ochil mieT sa fie la batrinetele mele tot plinT de lacrami, ziva si noaptea. p fiul mien, mar bucuros as fi dat traiul si zilele mele ca sä fir to vid Ed itT gatiam haine domnesti ca sa te imbracr cu dinsele yi sa te impodobestr, ca sa veselestf inima mea, si sa usuci aceste lam-Aral din ochil miel, iar acum trupul tau se dezbraca de hainele care i am gatit, si se imbraca in pamint, dintru care ail fost luat, dupa cum zice Dumnezeu : din pdmint WI ,Si iar in pihnint te vel intoarce, iar sufletul tau vede alte vederT, si nu stiu, dintre acele vederi ce va fi vazind sufletul tau, mi[os tivi-se-va Dumnezeu sail' rmbrace sufletul tau cu mila sa? Ci ma tern ca sä nu fie sufletul tau ramas cumva nesatul de fata luI Dumnezeu, pentru pacatele mele. insa dupa acestea toate iata ca tr zic : Sroala., fatul mien, scoala, ca an venit si oasele moasa-ta la tine, ca sa se odihneasca si ele linga tine, pentru ca si tie iv' este muma ca si mie, si impreuna cu dinsele am trimis si podoabele tale, coroana si surguciul tau, la Pandocrator, ca sa se impodobeasca. cu dinsele, ca doar s'ar milostivi Domnul Duninezeti spre noT, si v'ar darui cununiile cele ce nu vor trece nicr-odata. Iar diademele sa se puie la vesmintul PrecisteT, ca sa se milostiveasca spre noT, si sa va acopere supt vesmintul el la

www.dacoromanica.ro

230

Scrisoarea boierulul lul Neagoe-Vocla

infrico$ata judecatA, $i sA va dea viata cea de

vecT care nu va trece nici-odata. (lorga, Irtoria literaturit religioase, pp. 6o-t.)

Iv. Scrisoarea unui boier muntean din vremea luf Neagoe Basarab (cea mai veche scrisoare romaneasca ; 1521). Inteleptulul, de bun neam $1 cinstitului $1 de Dumnezeii daruituluT, dumisale Hants Bergner din Brasov, multA sAnAtate de la Neacsul [Lupa] din Cimpulung l. kijderea, (Tail $tire DomnieT Tale de lucrul Tur-

cilor, cum all auzit eu cä imparatul an ie$it din Sofia, $i aimintrea nu e, si se-au dus in sus pre Dunare. Afijderea, sa stn. Domnia Ta ca all ve nit un om de la Nicopoe, de mie mi-au spus cat

au vAzut cu ochii 10 a all trecut cele corAbif ce $tiT $i Domnia Ta pre DunAre in sus. Afijderea, sA $til ca bag din toate orasele cite 50 de oarnenT, O. fie in ajutor in corabii. Afijderea, sä $tiT cum se-au prins ni$te me$teri din Tarigrad care vor treace acel; corAbiT la locul cela strim-

ul ce stiff: $i Domnia Ta. A#jderea, spur Dom1 FinK aicY traducem originalul slavon ; alte cuvinte traduce e tip'iresc In cursive.

www.dacoromanica.ro

Anexe

231

niel Tale de lucrul lul Mahamet -beg, cum am auzit de bolarf ce sint megias si de genere mieu Negre cum i -au dat imparatul slobozieluf Maahamet-

beg cum pre is 1= undej r va II voia grin TaraRunigneascg, iarg el sA treacg. Afijderea, sA stif Domnia Ta ca. are &fel mare si Basarab de acel

lotru de Mahamet-beg, mai virtos de Domniile Voastre. Afijderea, spuf Domniel Tale, ca mai marele mien, de ce am inteles si eu, eu spuiu Domnier Tale, iarg Domnia Ta esti intelept. Si aceste cuvinte sg t'ti Domnia Ta la tine, sl nu tie oameni multi. Si Domniile Voastre sA va, pg. zitT cum stiti mai bine. .,Si Durnnezei sa to bucure.

inteleptului fi CinStitUila fi de Duninezeg chiruitulut, dumisale Hanrif Bener din Briziov. (Dia lorga, Brafovul 1i Rominii, pp. 283-4.)

V.

0 scrisoare a lul Petru Rare§ catre Bra§oveni (25 Octombre 1529). Petru Voevod, cu mila lul Dumnezeti Domn al terli Moldovel. tnteleptilor prieteni, cu adevgrat iubiti noug. Am venit aid impotriva viclenilor Marie! Sale domnuluf loan, Craiul unguresc, ca sa vg, supunem supt paza Marie! Sale, ceia ce, cum am vazut, voi nu vreti. Noi socotim cg doar

www.dacoromanica.ro

232

Scrisoarea ha Petru Rare

ati fi avind de gind sa va hraniti cu pietre. Deck sd stiti bine : N'am venit ap pe cloud trel sdptd. mini, ci vom sta pand ce va vom indupleca .51 vom face ceia ce ni este vointa. *i la intorsul nostru innapoi vom arde cu part de foc aceasta Tara a Birsel, si vom lAsa Tinutul gol si pustiu, i la primavara iard0 fagAduim a veni cu razboid, si vom pune iarasi sa se cake samanaturile voastre,

cind se vor fi ridicat, pentru ca iarasi un an intreg sA fiti WI de hrand. Poate ca vol, in nebunia si prostia voastra cea mare, credeti ca, fiiindcA stati intre pietre, puteti si roade piatra. Dar cu acestea va prapaditi numal viata, si vett raminea in dqert, pentru ca nol oprim pe Secul, supt pedeapsd, O. nu vg aduca, nici O. va vinda griti sad alt fel de hrana. Vom Linea necontenit straja in mijlocul lor. Deci va sfatuim ca, la vederea acestel scrisori a noastre, sa trimeteti fdra zabava la nol sese oameni ale0, pentru a ne intclege, si va dam credinta noastra ca -i vom lasa sa vie innapoi cu bung pace. Dat supt Prejmer, 25 Octomvrie 1529.

/nteleptilor judelul si juratilor din Brasov, prietenii nostri lubiti intru adevar. (DWt originalul latin, netipirit, In Arch. BrawvilluT ; cf. Iorga, intireptlfrr iri Intregirt, I, Brafovul ; din cAnalele Acadcrnief Rominea, pp. 34-5.)

www.dacoromanica.ro

Anexe

233

VI

Testamentul Domnulul muntean, apoi moldovenesc Petru §chiopul, scris In

strainatate §i pribegie la Bozen (Malt' '594). Io Petru Voevod, care am fost Domn in Moldova, rnarturisesc cu aceasta scrisoare a mea, intaiti cAtre cinstitul $i de Dumnezeti iubitul 11110rat Area - cretin $i catre marele archiduce Ferdinand

si catre toata Cara Marie) Sale, $1 la boleti $i la udetT, rnarturisesc iarag cu aceasta scrisoare a mea, pe care cu mina mea am scris-o, cum ca, atundi end eram in cetatea Tulin, a imparatului prea-crestin, in anul 1592, m'am imbolnavit $1 am chemat pe fata mea $1 pe ginerele mien $i pe un

nepot at mieu de sora, anume Gheorghe Hatmanul, $1 i-am rugat sa alba grija de fiul mieu, sa se ingrijeasca de dinsul dui:a ce voiti muri. Si i-am dat o scrisoare sa fie epitropf in toate celea : intaiti o hirtie ce am dat-o fete mele, daca

va sta la un loc cu [fratele el] Stefan Voevod, s'o tiie pe socoteala lui $i, daca ea nu va voi sa stea cu dinsul, sa nu-1 dea ei nimica. A$ijderea, mai intaiti fiica mea $i ginerele mien s'atl dus iarag

de linga mine, Para voia mea : $1-ail scos hirtie Para voia mea $1 s'att dus. Si ceia ce aveau in mina lor, de la Doatnna mea, string in treIzecr de ant ce am stat laolalta cu dinsa, $i, pe linga aceasta, $1 8.000 de galbeni ro$ir, toate le-ail luat $i pe toate le-au impartit cu fratele 10'; .i, altele

www.dacoromanica.ro

234.

Testamentul lur Petru chiopul

mi le -au adus Innapo!, insa cele mai multe au rArnas in mina lor ; si ea li-am dat toatA zestrea fete mete : clad poverf de aspri pentru o casa si pentru o grading, afara de zestrea el, si Inca si alte 2.000 de galbenf de aur, apol si alte 200.000 de aspri : o pareche de brAtare cu juvaiere scumpe.

Acuma mgrturisesc cu aceasta hirtie a mea, ca ei O. nu alba nici o slujba la casa mea si la copilul mien. Al doilea, si Hatmanul Gheorghe, si acela a plecat filrg de voia mea, si la nevoia mea n'a stat pe Rugg, mine, si s'a dds. Si, dacti

va veni pe urma si va spune ca are sa arate scrisoarea mea, sa nu

i

se tie nici intr'o soco-

tealg hirtia nici luT, precum nici fete! mete, pentru

ca m'ati trgdat si n'ail stat pe Rugg mine, saii la strimtorarea mea, precum nu se cade sa pargseascg pe parintele for in vreme de nevoie, el pe cari if pusesem sä cirmuiasca casa mea. Ci acuma, in anul acesta 1594, copilul mien sa fie vrednic a stapini el insusT toate cite se intimpla sa le ma! avem. Iargsf mgrturisesc acuma cu adevgrat ca toatg averea ce-am putut sa am, s'a cheltuit, dupg cum mgrturiseste si o insemnare a mea, unde sint scrise toate anume ; si, iargsi, dacg si am ceva astgzi, mult-putin, orf in minile copilulu!, or! in

sineturi care sint scrise pe numele mien, acele toate sint ale luT Stefan Voevod, O. stiti aceasta, pentru cg el a fost Domn in Tara MoldoveT, chid i-a dat steagul Sultanul Murad, si a tinut Domnia

www.dacoromanica.ro

Anexe

235

cinci am, cum stie toatg lumea. Acuma mi am pus pecetea, si-am -scris aceasta scrisoare cu mina mea insasi ; sg stiti aceasta. Io Petru Voevod. VII.

0 scrisoare a lul_MihaI Viteazul catre scull sal la Praga (1600). Bane Mihalceo si to Vistiar Stoico, dau-vg in stire pentru omul cinstitulul imparat cel trimes la noi. Noi de toate bine pre rind am inteles, si, ce porunca ne-au trimes, noT Inca am socotit cu credinciosii nostri ce sint pre lingg noi, si oameni batrini ce sint mai priceputi aicea, de stiu de toate rindurile, ce cum este pre intealte tgri, si cum a fost tocmeala mai de innainte vreme. Ce

noi, cum a fost porunca impAratului si cum a fost scris in cArtile Mari' Lui la noi, ce ni va fi pohta,

noi sa dAm in stirea tmparatiel lul de toate, ce intre aceia noT deci, ce ne-au fost pohta, am scris

tot in aceasta carte ce-am, trimes la dumneavoastra. $i -am scos si porunca imparatului si fg-

ggduiala ce ne-au fost trimes la noT, de o am trimes si aceia la dumneavoastra. Ce yeti vedea porunca impgratului si fagaduiala cum ne-ail scris,

si veti vedea si pohta noastra ce-am pohtit de la cinstitul ImpArat. Ce, de yeti fi facut vol vre-o tocmeala cu Imparatul mai innainte ping va veni aceasta porunca, aceia la voi ; iar vol sa cautati pre

www.dacoromanica.ro

Scrisoarea lur Mihar Viteazul

236

aceasta pohta ce am pohtit nor. Sa

[= daca] va fi

bine tocmeala ce atr facut intr'un chip, vol sl lasatr sä fie cum atl tocmit ; lar, sl vA va 'Area CA este mar buns aceasta tocmeala ce am trimes acum, $i pohta ce-am pohtit, iar vor sl merge sA grAiti impAratulur, $i facet! tocmealA pre aceasta pohta $i tocmeaIA ce-am trimes acum la vor. Ca, sA va zice el impdratul cAtre vor ca ati tocmit vor §i air facut tocmealA, iar vor avetY cuvint a-r dare raspuns, de vets zice : adevar fAcut-am tocmeala, ce dumneata a! trimes credinciosul Marie!

Tale de credinta, $i cu aceasta porunca si fagitduialA a imparAtier Tale, iar dumnealur au socotit, pre porunca Marie! Tale, $1 ne -au scris sä graim MAriei Tale ce e pohta Domnier lui. Ci tocmitr pre aceasta poruncA $i pohta ce pohtim nor, sa nu vet! fi tocmit vor alts tocmeala mai

buna. Si nevoitT de pripitr cum mar curind, ca este vremea aproape acuma, cum vedetr $i dumneavoastra $i cum stip, $i rindul cum este incoace. Si, in vreme ce vet! tocmi pre aceasta tocmealA, vor cum mar curind de olac sA-mi trimeteti omul, cu carte de olac, sa-mr dap in $tire Domnier Mele. Si am dat invAtAturA $i Jur Pandazi LogoPat : ce va va spune $i din gurA, aceia vA dau in $tire.

S'i

fig saatog. Amin.

Scris Ghenarie 26 de tile, .r600. (Duph. Iorga, Documente firivitoare to Petru ).S'chioptel gi la Mihat Viteazul, In cAnalele Acadernid Romlnes, XX, p. 476.)

www.dacoromanica.ro

Anexe

237

VIII.

Testamentul lui Radu-Voda §erban (162o). in numele Tat Alui i al Fiului i al Duhului dint, sfintei gi neimpArtitei Troite, amin. Eu Radul Voevod, nepotul lui Basarabil Voevod, carele am Post Domn Tarii-RumaneSi, dati a ti tuturor cu aceasta carte a mea i marturisesc i las cum, la

vremea de apoi a mine-mea, Dumnezeu o ierte, Doamnei Marie!, au lasat cu gura dumniaiel, toate moOile, cite sint din spre parte dumnialei i din

spre a parintilor Dumniaiei, nepoata-sa i feti! noastre AncAi, iar, dupa moartea sa, de ne-ar darui Dumnezeu noul i alta fata de cununie dereapta, ca sa fie pre toate aceste mai sus zise surori amindoua. Deci, timplindu-mi-se §1 mie a intrare pre calea a toatd lumea §i-a trecerea din aceasta via in ceialaltd, nu am vrut sa trec porunca mai sus zis pA.rintelui mien,

ca nici mi s'a

cazut din cuvintul dumnialei a le0. Las §i eil ca pre acele zise mai sus mo0i, Anca i Elina, carea in vreme de bAtrinete ne -au daruit Dumnezeu din cununie dreapta, ca sa fie amindouA surorl. insd cu aceasta tocmealA, ca, pAnA unde va fi Doamnamea i sotul mien Doamna Elina vie, sä le biru-

lasca ea i sä se hraneasca dintre aceste moil, lar, dupa moartea Doamnel mele, sa fie cum a lasat mums -mea, Dumnezeu o ierte, i cum am lasat i eu. §1 a4a tocmesc i las cu blestem ca

www.dacoromanica.ro

238

Testamentul lui Radu erbari

aceastl tocmeala sd fie neschimbatoare, carea o

am intarit cu pecetea mea. Iar tine o va strica aceasta tocmeall, sa fie blestemat de 318 pdrinft, $1 sä lAculascA cu Iuda $i cu Arie. Si marturif inca am pus, ce$ti mai jos scri$1: Dionisie Pa liolog, Mitropolitul de la Tirnov, $i jupinul Tejar Gal din Beciu, $1 jupinul Regheni Iana$ din Sibif, si jupinul Rofar doctorul din Beef, $1 Dragomir Postelnicul, $1 Radul Postelnicul, $i Seman Postelnicul. Scris in Beciu, luna Fevruarie in 28 de zile, anul 7128, iar de la Nafterea Domnului nosh u Isus Christos 1620. (Din Iorga, Socottlele Sib iiulut, in eAnalele Academiel R,

mine,, XX, p. 20I.) IX.

Testamentul mamef lui Mihai Viteazul (8 Novembre 1602). In numele Tata' lui ,Si al Fiulzd fi al Duhului Stint. Amin. Eu roaba Domnului Isus Hristos, calugarita Teofana, muma raposatului Mihail Vo-

evoda din Tara- Romaneasca, vietuit-am viata ace$tii lumT de$arta, cum zice si prea-infeleptu/ Solomon, de$arta de$artelor $1 de toata de$arta $i in$elatoare $i furatoare de suflete, $1 am petrecut lume$te destul in tot chipul in viata mea, pang ajun$ $i la neputinta bAtrinetelor mele $i la slgbiciunea mea, in sfinta manastire in Cozia,

www.dacoromanica.ro

Anexe

239

la lacuita Sfinte Troite si la rapausul raposatului Mircel Voevoda, $i traiiii de ajuns de Iuaiu $i sfintul cin calugaresc, derept plingerea pacatelor mele. Adis ma ajunse $1 vestea de sfirsirea zi-

lelor drag flute mieu Mihail Voevod si de sa racia Doamna sa $i a coconilor Domniei luT prin %erile straine. Fuiu de plingere si de suspine ziva si noaptea. Dup' aceaia cu vrearea $i cu ajutorul Domnului din cer si cu rugaciunea cinstitilor pa parinti in zi $i noapte, si plingerea mea $i suspi nele saracieT for de terile straine, doara Sfincia Lul din naltul Cerulut au auzit, si sail milostivit

de i-ad scos din terile straine in tam de moste nie, si mai virtos ail cugetat la sfinta manastire in Cozia, pentru batrina si jalnica for maica. Si, daca se adunara unit cu alp, mare plingere $i suspine fu intru eI, de jalea fiu-saa Mihaii-Voli, $1 pentru patima for ce-au patit prin terile strain° Doamna Stanca si fiu-saCi Ion Nicola-Voda. $1 fie-

sa Doamna Florica. Fu dupa aceia intrebare inti u ele, tine cum au petrecut. Grai Doamna Stanca : (cum am patit noT, maica, sa nu pats nime de ruda noastrap. Dark' Molitva Ta, maica, cum ai petrecut ? Maica zise : ccu mutt foc, de moartea fiu-mieu $i

de jalea Domniilor Voastre...." (Urmeazi o danie atre mildisttrea Cozia, unde a fost ingri jtta bine batrina ; Onciul, to Convorbirile literare, an. 1901, 1 9.

7i6-17)

www.dacoromanica.ro

240

Scrisoarea boierilor lui Radu Serban X.

Scrisoarea boierilor lui Radu §erban pribeag catre Domnul for (1614). Prea milostive Doamne, sa fi dumneata sanatos. Rugamu-ne Domniel Tale ca Domnului nostru cela milostivul. Pentru care lucruri stiff dumneata, cind ne-am despartit de dumneata, in ce credintA ne -ai lasat, in aceia sint si /Ana acum, si de citeva on am trimes de am dat in tire dumitale, si cu mare

fried, ca sa nu pierdem capetele de acest Domn turc [Radu Mihnea]. i dumneata pAna acum niciun lucru adeverit nu ni trimiti, ce numai nAdejde. Ce not intr'aceastA nAdejde cadem la lucruri foarte grele, ca intaiti in tara noastra acum strigA hogea, c5.-§1 tine acest Domn fratif si surorile in casa cu el Si sint Turd. Si robii can' au scapat de prin catarge si

de printr'alte robii, rnacar de la Mihai Voda, Domnul tine este in Cara, el il da Turcilor, si alte multe nevoi care nu le-am scris. Acum intelegem ca are

Turcul end sa puie in tiara noastra Pasa, a0j derea Si in terile ce sint vecine cu not. Deci, data vom cadea no! la aceia sa rAralie in taz a noastra Pa0. si manAstirile §i bisericile noastre O. fie meceturi Turcilor §i coconif nostril sa-I faca ieniceri §i fetele noastre sa le iea TurciT for muieri, cum fac intr'alte Jeri ce sint supuse lor, deci no!, din zilele lui Mihai-VodA, de cind ne-am supus §i ream jurat crestinilor, pentru aceia ne-am jurat gi

www.dacoromanica.ro

Anexe

241

ne-am supus no! suet impAratul cre*tinesc, ca sa nu cadem no! la un lucru ca acesta. Drept aceia am tarpit (sic) no! marl cheltuiele *i robii *i arsuri *i singe vgrsat pentru cre*tini, ca st. avem cAu-

tare la nevoia noastra. Ce mult ne miram, au dumneata nu fad *tire imparatului de nevoile noastre ? Ce, de este vina din dumneata ca nu fad in *tire impAratului sA ne caute la nevoile noastre, Dumnezeil it! va fi platnic, cum to -al jurat cu nor. Ce trebuie*te dumneata plecat $i cu lacrami de la nor sA aduci aminte imparatului nostru. Noi cA, macar sA [--.. dacl] n'am fi nor avut nic! -o tocmealg, cu cre*tinii *1 acum a striga mila 1mi:drat-id Sale,

incA s'ar cAdea sg, ne caute, fiind noi cre*tini, ca sA nu raminem paging. C cT inima noastrA nu se poate suferi cu paginii. Cad *i an, cind am venit

cu Tura asupra lu! Batur [Bithory, Gabriel],

*i

atunce numal ce a*teptam sA auzim de dumneata *i de ceva oaste cre*tineasca; no! ne grijisem ca sA fun vrAjma*ir for cel mai mad, cum am facut *tire dumitale. Ce ne rugAm dumitale, &A in *tire imparAtiei Sale, el acum este vreme bunA, $i sintem toti gata a sluji impArAtiei Sale, *i dumitale, cum verf intelege dumneata *i de la LogofAtul Oancea. MAcar sA [= de] nu ne-am impreunat no! cu Logoatul, iar, dac' a venit sluga LogofAtulul, toate pe rind i-am flcut in *tire cu omul nostru, cum stati lucrurile de incoace. Care nu sintem noi indoiti cA nu vor veni in *tire dumitale. Ce ne rugAm sA. 16

1030

www.dacoromanica.ro

242

Scrisoarea lul Gheorghe Stefan

fie cu taina acest lucru. Ca, de s'ar intelege, totT ni-am pierde capetele. Sa fil dumneata sanatos, amin. Scris April, 29 de ,pile. t NoT tots boieriT din card, $1 de la slujitorl, plecat ne inchinam dumitale. (Iorga, In Conv. literare, an. 1900, pp, 272-3.)

XI.

Scrisoarea lei Gheorghe Stefan catre principele ardelean Gheorghe RakOczy al II-lea (1657), j- Luminate $i cinstite Craia $i noua de bine facator, milostivul Dumnezea A. to crute pre Maria Ta cu buns pace $1 sanatate, impreuna cu tot binele, intru multi anT. Cinstita cartea MarieT Tale dintru mina cestuT po$t al MarieT Tale cu cinste o am priimit, $'am cetit cu drag, s'am dat lauds milostivului Dumnezeil,

intelegind

de buns sandtatea

MarieT

Tale. De cite ni seri' Mariia Ta, pre amaruntul inteles-am. Pentru rindul Tatarilor, adevarat este cum zicT Maria Ta. ail penteacela lucru, precum am $i maT scris Marie! Tale ca el ni sint paginT sintce [. pentru ca] eT, unde leati astazT un ban, mine

cer zece ban! , a$a $i acolea ei are vrea a ingloti obiceaid. Iar avem nadejde pre Dumnezea, dupa raspunsul ce li -a! raspuns Maria Ta, sa 1ntoarca obrazul intr'alt chip, sa mai lase dintr'a lor. Or vedea $1 el ca sint $i altil oameni, ca. eT,

www.dacoromanica.ro

Anexe

243

unde li sluji norocul in Tara Lepsca, dupa cum a fost voia lul Dumnedzeti, el socotesc a or supune toata lumea si gindesc ca altii in lume nu-s ()amen!, ce-s numaT el oamen!. 'all Maria Ta foarte al raspuns bine, sa cunoasca ca nu-T lumea numal cu dinsii. bra pentru Ciogolea, pentr' aceia si noT am socotit ca el se are in prietesug cu dinsii; ce oarece din lucrul lor, tot va adeveri Ciogolea. Pentru rindul lucrulul de spre Tarigrad,

de pomenirea maziliel, semnezl Maria Ta cum sa fie sanatate si sa fim intr'un bun gind, si cuvintului nostru sa-I fim marturl, si juramintului sa-I fim plinitori. Pentru datorie, sa plinim si sa

nu purtam pre Maria Ta cu cuvinte, cad este Maria Tale cu scandala. De care lucru ma mir ce oih mar zice card Maria Ta, neavind eredinta eii catra Maria Ta. Iara, sa nu hiil crWin, ce sa hill Jidov, si de legea mea sa hiti scapat

si la ziva cea de savir0t, unde ni este a raspunde toti, cinesi dupa lucrul sail, si n'a hi faOde, acolo sa him cu lucda cel vinzator Domnului sail, carele stim ca locul lul va fi cu eel multi rai, si sa nu ne aflam la locul cel cu bune raspunsurl, si sa nu auzim blagoslovenia lul Dumnezeii, carea toti crqtinii spre-acea nadajduiesc sa o auzd si sa o 0 vaza, de nu mi-I atita inima rea cit nu pociii nice odihni, nice a minca cu folos ; si, de as avea prilej, si n'a$ plati de istov a Maria Tale datorie, cit mai de

www.dacoromanica.ro

244

Scrisoarea lui Gheorghe Stefan

ca sl nu hia auzit atita ponos de la Maria Ta, carele nice la o sanatate nu ma aduce. Ca, de as avea zece ban! in casa mea, trimite-i-as si aceia tot spre istov de datoria. aceia; carea doar Maria Ta socotesti ca ea din ciinia mea si din fara-de-omenia mea pestese si iptarziez Mariel Tale, de nu platesc. Eu necum spre ce as mai arata catra Maria Ta .cu alt juramint ceva, ce, cum aratam mai sus, tot sirg,

asa zicem ; ce nevoia noastra vedem ca nu se

crede innaintea Marie! Tale. Ce doar n'am hi nice not cu obraz de marmure sail de hier,

ca pre-

un hier sail pre un marmure cu atita gloats de atinsaturi s'are hi sfredelit, darn inima noastra in

ce chip n'are hi vatamata de atita ponos ? Ce numai pentru mare nevoie si lipsa ce ni este, si la Maria Ta n'avem credinca, pentr'aceia sinteni obiduiti; iara obrazul mien s'a facut mai gros decit pamintul de atita suparare. Ce, preste

scurta vreme, tot om nevoi si om face cum pm putea, si om plati si MarieT Tale. Pare-ni ca dintru cuvint ce-am avut la Maria Ta si intealte parti, unde ni-am dat cuvintul, nu ni-am scapat. Iara numal de este ponosul Mariel Tale, si ne afli Maria Ta scapati din cuvint, numai pentru acesti ban!, socoteste-ne Maria Ta nevoia sr greul, ace n'avem, ca n'am hi nice not bucurosi a hi in toate zilele infruntati si preobrazitf, ca ni s'a facut grea la inima ; ce n'avem ce

www.dacoromanica.ro

Anexe

245

face, pentru multa nevoie. Iara volnic e$ti Maria

Ta a zice cum a hi voia Marie! Tale, a ni e$ti Maria Ta ma! ales. Ce pentru nevoie cauta-ni a auzi toate. Pentru rindul du$manuluT, scrisuni -au $i boiarii nostri ;

iara pentr'acela lucru sä

stii Maria Ta ca, pana nu se va surupa, nu va putea hi odihna noun. Ce iata cum imbla lucrul lui : acmu ni se pare oborirea lul, mai apoi iara se scoala. Ce $1 lasat-am de n'am vrut sa mai facem cheltuiala dupa cel rind d'intaiii. Acme iara$I vedem ca Turcii au inceput a indemna spre acel lucru, precum stir Maria Ta. Dec! $1 noi am dat invatatura boiarilor no$tri, de vreme ce vet/

vedea ca vine lucrul sa sa faca acea treaba de istov, sa nu hie amagituri, ce, numai Baca. or vedea treaba istovita, atuncea, pentru banii ce s'ati

juruit, sa faca cum or putea, sa tea cu camata, sa se plateasca de asupra terii, ca ban! sa trimitern, nu avem. Pentru eel vo[i]nid de cart! a cercetat Radul Asliu, unul au fost mars cu boiarii acolo la Maria Ta, iara unul a fost aicea ; ce cu dreptul am fost scris Marie! Tale pentru sa nu se indoiasca $i altir. Pentru rindul calului, zici

Maria Ta ca nu poftest! Maria Ta acel giugan, ce pofte$ti unul alb carele au spus Marie Tale Voina ca au fost stind at doile cal, $i 'nca sa fie zis

ca 'ntr'un rind au mars in grajd

$1

1 ail

vazut,

iara al doilea rind 1 -au fost ascuns. Ce, sa nu hie cretin, ce sä hitt proclet, de am dat in la-

www.dacoromanica.ro

Scrisoarea Jul Gheorghe Stefan

246

tuff vr'unul din cal, iard a4a cum zice Capita.n-

Pap nu am : am un cal,

Cadir-Aga, alb, carele inca la Suceava mi 1 -au daruit, carele Ma-

ria Ta ar §ti. Si eti zati numaT doT cal am avut acmii, de incalecam eti pre din0 : acel Cadir-Aga, gi cel sur-alb, moldovenesc, de la Comisul, ce I-am trimis Muriel Tale. Ce acma nu-

acesta am ramas de treaba mea : am car citIva in grajd, ce numaT nu mi-s de treaba mea. maT cu

Gheorghe .,Stefan-Vodd. (Din Iorga, Studir # doe., IV, pp. 51-4.)

XII.

0 scrisoare a lui Vasile Lupu (1654). t Io Vasilie Voivod scriem la fratele nostru, la Gheorghie ce a fost Hatman, multa sanatate. Alta, de veT vrea sa [initrebT de noT, cu ajutorul lur

Dumnezeti ne ailam cu sanatate gi in pace. Venit-am gi noT caram (sic) in Tarigrad, in II zile a Jul Iunie, §i cu ajutorul lur Dumnezeii gi cu ruga PrecisteT, Maria Sa Vezirul foarte ne -au primit cu bine, 0 a doua zi ne -au impreunat cu cinstitul imparat. Si ne-ad zis cinstitul imparat sa edem aice

la Septe-Turnuri, unde se chiama, §i edem acum. Tara. cu mila luT Dumnezeti de la totT prietenil avem

socotinta [criptograme]. Dar sa nu thci vole rea, c'am grait cu capichehaialele MarieT Sale Craiulul Si

www.dacoromanica.ro

Anexe

247

cu dumnealui Elti-Hasan-Pasa si cu dumnealui Dzul_ ficar-Aga, carele este dragomanul Marie Sale CraiuluT, ca sa scrie carti la Maria Sa Craiu, pentru dum-

neata, si am scris si eti la Maria Sa Craig, ca sa te slobozeasca, ca. nu estl nice-un vinovat : deer pare a Maria Sa Craiti te va slobozi. Dece vin' in Tara Munteneasca, la dumnealui la Cos -

tantin -VodA, ca dumnealui ni este ca un fiu ; dece, de acolo veT veni cu oameni de-a dumisale aice in Tarigrada. Dece Dumnezeti este

bun. Ti as scrie si de altele ce s'ati lucrat ; ce

stiu ca le ver sti. Ce n'am ce-IT scrie ; numai

Maria Sa Hanul a trimis pre un Aga cu nor aice la imparatie, si a scris foarte bine pentru nor. Dece avem nAdejde de pre mila lui Dumnezeii, sA

nu ne lase de tot, ce sa-sl aducA aminte de nor. Atita scriu, si Dumnezeu sA te scoata, iaru sa ne vedem unul cu altul, ace pentru pacatele nostre ne-a certat Dumnezeti. Dece numai sa-T mul%Amim si sä ne rugAm SfintieT Sale,

ca nu ne

va lasa. Si hiT sanatos. Scris din Tarigrad, Iunie 20 zile.

Io Vasilie Voevoda.

La iubit fratele nostru Gheorghe, ce a fost Hatman, sA se dea cu cinste, intru minile dumisale. (Din Iorga, Studir Sri doc., V, pp. 3o-r, No. xL.)

www.dacoromanica.ro

248 0 scrisoare a lul Constantin-VodA Brincovennu

XIII.

0 scrisoare a lui Constantin-Vocla Brincoveanul (1712). Io Costandin Voevod. cu mila la Dumnezef2

Domn al Terd-Romaneytt. BoiaruluT DomnieT Me le Costandin Buzescu, O.-

natate. Cartea, ce al trimis ail venit, si, ce scrii, am inteles. Pentru bir ce ni scrii, ca-ti este cu grew, si te rogi sa te maT usuram cevasT, de aceasta

ni se pare ca, pe acest1 douazecT de galbenT e$ti cu nepotu-ti ii Costandin. insa, de se va putea, tot te vom maT usura. Pentru ne$te TiganT de la Mimi' Postelnicul Corbeanul, ce scrii, am inteles. De care lucru dumneata zicT ca sint aT dumitale, Mihal Postelnicul zice ca. sint aT lul. Ce noT prin scrisorT, nefiind de fata, nu putem ispravi; far de cit, dind Dumnezeti sa te ma! scoli cevasi, veT veni intr'acoace, si-ti veT ispravi. Ce, de vor fi al dumitale, ti-I veT lua, iar, de vor fi al lul, $i -T va Linea. NumaT ni pare raii de dumneata cad ne scrii ca esti tot slab $1 neputincios. Ci, dind Dumnezeg sa te mai scoli cevasi, sa cam vii intr'acoace, ca. n'aT venit de mutt. Aceasta, $i fiT sanatos. Maize, .r.r sue, anul 7220 11712]. BolaruluT DomnieT Me le Costandin Buzescul, cu

sanatate sä se dea. (Iorga, Studit 1i doc., V, p. 311, n° 73 ; cu facsimile.)

www.dacoromanica.ro

TABLA CUPRINSULUT Pag.

I. Vechiul me§te§ug de clA dire al Rominilor .

.

1

II. Ideile conducAtoare din viala poporulul romanesc III. Desvoltarea hotarulul TeriT-Romane§tI §i Moldovel

IV. Via* sufleteasca a poporulul roman V. Rostul boierimii noastre VI. Farmacia in terile romine VII. Un ora§ romanesc: Boto§anif

.

.

47 89 112 143 171

183

ANEXE I. Scrisoare a lul Stefan-cel-Mare

223 224 228

II. 0 scrisoare a lul Vlad Tepe§

III. Cuvintarea lul Neagoe-VodA IV. Scrisoarea until' boier muntean din vremea lul 230 Neagoe Basarab

V. 0 scrisoare a Jul Petru Rare catre Bra§ovenT 231 VI. Testamentul Domnulul muntean, apol moldo233 vean Petru Schiopul . . . . 235 VII. 0 scrisoare a lul Mihal Viteazul 237 VIII. Testamentul lul Radu-VodA Serban 238 IX. Testamentul mamel lul Mihal Viteazul . . X. Scrisoarea boierilor lul Radu Serban . . . . 240 242 XI. Scrisoarea Jul Gheorghe Stefan 246 XII. 0 scrisoare a lul Vasile Lupu 248 XIII.0 scrisoare a lul Constantin-VodA

...

www.dacoromanica.ro

I

VA

Pretn1 Lei 2,50 o'

. -41

www.dacoromanica.ro