Ion Barbu - Copacul -Comentariu Literar

Ion Barbu

Copacul

Poezia lui Ion Barbu, pe numele sau adevarat Dan Barbilian, este cu mult deosebita fata de cea a predecesorilor sai, intrucit gradul ei de dificultate este mai mare. Conceptia lui despre poezie este mai aproape de conceptia unor poeti moderni ca Mallarme sau Va Valery. Nu trebuie uitat si faptul ca poetul a fost dublat de un matematician si ca modul lui de a gindi in spiritul abstract al matematicii sa impus si in planul reprezentarilor poetice. Ion Barbu marturiseste! "Ca si in geom geomet etri rie, e, inte intele leg g prin prin poez poezie ie o anum anumit itaa simb simbol olic icaa pent pentru ru repre repreze zent ntar area ea form formel elor or posi posibi bile le de e#is e#iste tent nta$ a$Pe Pent ntru ru mine ine poez poezia ia este este o prel prelun ungi gire re a geometriei, asa ca, raminind poet, nam parasit niciodata domeniul divin al geometriei.% Din modul specific de a concepe poezia, ca o prelungire a geometriei, deriva si originalitatea formulei ei. Ceea ce retine mai intii atentia este mobilul, nu foarte obisnuit, al lirismului. &tarea poetica a lui Ion Barbu nu e provocata de evenimente autobiografice ca iubirea, prietenia, durerea,$nici de incintarea in fata peisa'ului sau de nostalgia copilariei. Poezia lui e generata de contemplarea lumii in totalitatea ei, de dorinta de comunicare cu (niversul in ce are el ca esen esenta ta,, dinc dincol olo o de infa infati tisa sari rile le de supra suprafa fata ta.. &tare &tareaa lui lui poeti poetica ca este este una una de intelectualitate. )oate )oate acestea determina o tensiune sufleteasca puternica. Creatia lui I. Barbu este impartita, in studiul lui )udor Vianu, in * etape!  parnasiana, baladicorientala si ermetica. Prima etapa este cea parnasiana, a poeziilor publicate intre ++ si +- in revista revista "&buratorul% "&buratorul% /0ava, Muntii, Muntii, Copacul, Copacul, Banc1izele, Banc1izele, Panteism, Panteism, 2rca, 2rca, Pytago Pytagora, ra, 3iul, 3iul, (mani (manizar zare, e, si altele altele4, 4, si se caracte caracteriz rizeaza eaza prin prin virtuo virtuozit zitate ate  prozodica, reliefarea universului mineral si floral, evocarea antic1itatii grecesti. In etapa baladica si orientala poemele au un caracter narativ si se simt ecouri din folclor. In aceasta etapa spiritul poetului se orienteaza spre concretul lumii. 2ici pot fi integrate poeme ca! "Dupa melci%, "3iga Crypto si lapona 5nig 5nigel el%, %, "Dom "Domni niso soar araa 6us% 6us%,, publ public icat atee intr intree anii anii +-+ +-++ +-7 7 in "Vi "Viata ata romaneasca% si "Contemporanul%. Mai toate aceste poeme sunt lungi, datorita in  buna masura pasa'elor descriptive, consecinta imediata a preocuparii de concret. 2u un caracter narativ, "baladic%, pentru ca in ele "se zice% o poveste. 5ste evocata evocata o lume pitoreasca, pitoreasca, de inspiratie inspiratie auto1tona sau balcanica, balcanica, asemanatoare asemanatoare cu cea din viziunea lui 2nton Pann. 5#ceptionala este acum sugestia picturala. 5#presia e proaspata, dezvaluind in Ion Barbu un poet al cuvintului, nu numai al ideii si viziunii, ca in prima etapa a creatiei sale. (ltima etapa a poeziei lui Ion Ion Barbu este cea erme rmetica. 5a se caract caracteri erizea zeaza za prin prin limba' limba' cripti criptic, c, incifr incifrat, at, folosi folosirea rea de cuvint cuvintee rare, rare, uneori uneori inve invent ntat ate8 e8 sens sensul ul imed imedia iatt al cuvi cuvint ntul ului ui este este negl negli' i'at at acce accent ntul ul cazi cazind nd pe comunicarea aluziva. &crise dupa +-7, cele mai importane poezii din aceasta etapa sunt "9ul dogmatic%, "(vedenrode%, "3itmuri pentru nuntile necesare% si seria de poezii din ":oc secund%. Poezia "Copacul% se inscrie in prima etapa a creatiei poetului.

&curte si riguroase ca forma ; citeva sunt sonete , poeziile din etapa parnasiana au un univers tematic restrins. Ion Barbu descrie peisa'e mineralizate, forme ale geologicului si ale florei, evoca zeitati mitologice sau surprinde procese de constiinta, cum ar fi solemnul legamint al lepadarii de pacatul contemplatiei abstracte in favoarea vointei de a trai viata cu frenezie, intro totala consonanta cu ritmurile vii ale naturii, ca in poezia "Panteism%. 2ceste poezii, dionisiace, glorifica marile forte geologice. Poetul se arata preocupat de principiul universal si cinta aici aspectele telurice privite in vesnica miscare a totului /nca si limpedea lumin= 2 boltilor destinse deasupra lui, ar vrea &a sfarime zenitul si>nnebunit sa bea Prin mii de crengi crispate, licoarea opalin=$  Nici v=lurile noptii, nici umeda perdea De nouri, nui goneste imaginea senin=! Deun str=lucit albastru viziunea lui e plin= 9ric>t de multe neguri >n 'urui vor c=dea$ Dar, c>nd augusta toamn= din nou >l >nf=soar= In tonuri de crepuscul, c>nd toamna prinde iar=, &ub casca lui de frunze, un rod >mbelsugat, 2tunci, intr>nd >n simpla, obsteasca armonie, Cu tot cel limiteaz= sil leag=, >mp=cat, In toamna lui, copacul se>nclin= c=tre glie.