Ioan Slavici-Bibliografie

 

NUVELISTICA LUI IOAN SLAVICI I SLA SLAVICI VICI – VIAŢA ŞI ACTIVITATEA ACTIVITATEA Cunoscător profund al vieţii şi al sufletului omenesc, Ioan Slavici se distinge printr-o operă remarcabilă, lăsând veritabile modele în majoritatea genurilor şi speciilor literare: povestire, sciţă, nuvelă, roman, memorialistică, didactice etc! "minescu, care i-a încurajat începuturile literare şi l-a  preţuit deplin ca om şi scriitor scriitor,, a subliniat cu deosebire ,,adâncimea marii serio#ităţi morale$ morale$$$ %  a concepţiilor şi operei sale! Ioan Slavici s-a născut la %& ianuarie %&'& în comuna (iria de lângă )rad! *rmea#ă şcoala  primară în (iria, liceul la )rad şi +imişoara, iar studiile universitare de drept şi ştiinţă la udapesta şi iena! .a  iena iena îl cunoaşte pe "minescu şi întâlnirea lor se transformă într într-o -o prietenie pe viaţă! ) de debut butat at în %& %&/% /% cu o com comed edie ie  Fata de birău, pu publ blic icat atăă în Convorbiri literare,dar vocaţia lui e de  pro#ator şi se va concreti#a în %&&% cu volumul  Novele din popor p opor,, moment de seamă în evoluţia pro#ei româneşti! Sub titlul de mai sus Ioan Slavici publică nuvelele:  Popa Tanda, Gura satului, O viaţă pierdută, p ierdută,  La crucea din sat, Scormon, Budulea Taichii Taichii şi oara cu noroc! %

 0iai "minescu, )rticole şi traduceri traduceri I, "ditura 0inerva, ucureşti, %1/',p!%2/

%

 

S-a stabilit la Iaşi pentru scurtă vreme 3%&/'4, apoi vine la ucureşti, unde este secretar al unei comisii de documente istorice 3colecţia 5urmu#aci4, profesor la .iceul ,,0atei asarab6 şi redactor la Timpul  3coleg   3coleg de redacţie cu "minescu şi Caragiale între %&// 7 %&&%4! 8n %&&9 este ales membru corespondent al )cademiei, secţia istorică! 8n %&&' se stabileşte la Sibiu! 8ntemeia#ă #iarul Tribuna, fiind un jurnalist de rară fecunditate! )ici îndrumă primii paşi în literatură şi înlesneşte debutul poetului ! Coşbuc! ;in %&1< revine în ucureşti! .ucrea#ă în învăţământ, editea#ă #iare şi reviste 3 "atra împreună cu Cara Caragi gial alee şi Co Coşb şbuc uc4, 4, pu publ blic icăă volum volumee de nuv nuvel elee şi ro roma mane ne,, prec precum um şi vo volu lume me cu cara caract cter  er  memorialistic! 0oare la %/ august %192 în casa fiicei sale, .avinia, din Crucea de =os, >anciu! " înmormântat la scitul ra#i din >anciu! )şe#at alături de "minescu, Creangă, Caragiale, scriitori cu stil fascinant, mari creatori de limbă, Ioan Slavici, cu limbajul lui sobru, meticulos, poate să pară un autor din altă clasă valorică! 8n realitate el este un întemeietor ca şi ceilalţi trei, prin opera lui pătrun#ând în literatura română filonul popular al  povestirii şi universul satului românesc românesc transilvănean! Creator de personaje memorabile şi constructor epic, observator ascuţit şi moralist cu vocaţie de  pedagog, Ioan Slavici este cel dintâi mare scriitor pe care +ransilvani +ransilvaniaa îl dăruie literaturii române la sfârşitul secolului al ?I?-lea! 8n localitatea (iria sunt două monumente legate de viaţa lui Ioan Slavici! >e clădirea poştei este e@pusă o placă comemorativă de marmură, ce aminteşte de locul unde s-a aflat pe vremuri casa în care a vă vă#ut #ut pe pent ntru ru pr prim imaa dată dată lu lumi mina na #ile #ileii ma mare rele le scri scriit itor or,, în anul anul revol revoluţ uţie ieii di dinn %&'&! %&'&!A A altă altă pl plac acăă comemorativă este e@pusă pe clădirea străvece a şcolii din localitate, unde Ioan Slavici s-a familiari#at cu tainele alfabetului! Muzeul memorial Ioan Slavici

9

 

II II..

LUM UME EA NUVELE ELELOR LUI S SL LAVI VIC CI

,,A tr trăs ăsăt ătur urăă esenţ esenţia ială lă a op oper erei ei lu luii Ioan Ioan Slav Slavic icii este este su surp rpri rinde ndere reaa in indi divi vidu dulu luii în şi prin prin 9 colectivitate6 ! >rin nuvelele sale, scriitorul se afirmă în calitate de creator al unei lumi animate de mari energii, de patimi puternice şi de dramatice probleme morale în cadrul sciţat cu mână de maestru al satului şi târgului transilvănean, cu vecile lor legi nescrise, păstrate şi transmise de opinia publică 3,,gura satului$$4, ori al întinsei câmpii de vest, unde legea o făceau oamenii puternici şi lipsiţi de scrupule, precum .ică Sămădăul! +oţi comentatorii lui Slavici, începând cu +itu 0aiorescu, îl consideră pe autorul  orii cu noroc ,,un scriitor realist şi poporal, ceea ce presupune reflectarea veridică şi printr-o optică populară a realităţii noastre naţionale$ naţionale$$$B! 0ai ales la începuturile sale, realismul pro#ei lui Slavici este puternic colorat de mentalitatea folclo fol cloric rică! ă! Sem Semnif nifica icativ tiv est estee faptul faptul că scr scrii iitor torul ul a publ publica icatt num numero eroase ase pove povesti stiri, ri, unel unelee adapta adaptate te şi  prelucrate! Aralitatea, caracteristică stilului lui Slavici, nu poate fi înţeleasă fără e@perienţa prelucrării literaturii populare, orală prin definiţie! ;e menţionat este faptul că e@istă o anumită do#ă de idilism, mai ales în scrierile de început, e@plicabilă prin aceeaşi influenţă folclorică! uvela Scormon este, în fapt, o idilă, ca şi Gura satului! 8n aceasta din urmă însă, construcţia vastă în care a fost concepută i-a oferit posibilitatea scriitorului de a lărgi cadrul uman, de a amplifica desfăşurarea relaţiilor sociale, de a aprofunda comportamentul şi  psiologia eroilor într-o asemenea asemenea măsură, încât nu avem de-a face cu o povestire, ci cu o nuvelă în toată accepţia noţiunii, cu contururi de monografie a satului!  uvela se învârteşte în jurul dragostei şi căsătoriei frumoasei 0arta, fiica Saftei şi a lui 0iu, gospodari cu bun renume în sat! ;ovedindu-se ambiţioasă şi voluntară, fata va dejuca planurile părinţilor  săi, care îi găsiseră un fecior cu stare, căsătorindu-se cu ciobanul 0iron, un fel de Dăt-Drumos, coborât din basme! 8n legătură cu dragostea tinerilor, scriitorul ţese o adevărată monografie a satului, luminată mai ales în părţile sale etnografice, ceea ce a determinat pe 0aiorescu să considere Gura satului un fel de etalon al romanului popular, adică al acelei specii care să oglindească particularităţile unui popor! )u rămas , într-adevăr, antologice, în acest sens, paginile în care scriitorul #ugrăveşte, de pildă, obiceiul  peţitului! orbind orbind despre această scenă, eorge Călinescu arată că ea ,,constituie un document eminent de arivă etnografică şi o mare pagină literară$$ '! >regătirea momentului de către părinţii fetei, prin aranjarea ,,întâmplătoare$$ ,,întâmplătoare$$ a curţii, prin etalarea carelor, a plugurilor, a vitelor şi cailor, este descrisă cu o impecabilă artă a amănuntului! Convorbirea începe şi ea parcă întâmplător, fiecare având însă conştiinţa complicităţii! Scriit Scr iitoru orull înf înfăţi ăţişea şea#ă #ă cu e@actit e@actitate ate şi cu mare mare fin fineţe eţe com compor portar tarea ea pro protag tagoni onişti ştilor lor,, tenic tenicaa e@perimentată a simulării! Sunt prinse, cu o e@celentă cunoaştere a sufletului uman, dedublările eroilor, dictate dicta te de conjuncturi precis precise, e, ţinând ţinând de convenţ convenţii, ii, de amorul amorul propr propriu iu sau impuse impuse de necesităţi necesităţi tactice tactice!! "@istăă un întreg ritual al peţit "@ist peţitului, ului, cu fra#e ştiut ştiutee pe dinafară, cu repli replici ci automate, cu intră intrări ri precise în scenă ale fiecăruia, cu gesturi calculate, parcă repetate dinainte, e@ecutat cu o siguranţă aproape mecanică, din care nu dispare însă farmecul oamenilor şi obiceiurilor, ci capătă, dimpotrivă, prestigiul tradiţiei! 8n acelaşi timp, desfăşurarea ritualului presupune o lume evoluată şi distinsă, prin statornicia şi soliditatea obiceiurilor şi moravurilor moravurilor!! 9

 0ariana )ndrei, .iteratura română! Eepere didactice, "ditura *niversităţii din >iteşti, 9iteşti, 9ână astă#i,  oara cu noroc este o pildă de artă realistă, de un profund dramatism!

IV.. IV

CONT CONTRI RIBU BUŢI ŢIA A LUI SL SLA AVICI VICI LA DEZV DEZVOL OLT TAREA AREA LI LITE TER RATU TURI RIII ROMÂNE

;acă aruncăm o privire istorică asupra asupra literaturii ardelene, constatăm că cea de până la %&'&, cu e@cepţia, fericită, a *i)aniadei, este e@clusiv istorică şi filologică, dominată de )ugust +reboniu .aurian şi +imote +imoteii Cipari Cipariu! u! Da#a următ următoare, oare, cea a  Familiei 3%&F24, este un moment de îndreptare spre artistic, dar în forme minore, fie melodramatice, fie facil umoristice! Ceea ce mimea#ă, încă mai grav, literatura ardeleană preslaviciană este idilismul ei! ;acă vom lărgi aria observaţiei, trecând în >rincipate, literatura  pe teme ţărăneşti, indiscutabil mai evoluată sub raport artistic şi mai realistă, nu mersese totuşi prea departe! Delul în care erau înfăţişaţi ţăranii, de pildă, era destul de convenţional şi neconvingător, mai mult festiv şi romantic, decât realist! >erioa >er ioada da următo următoare are ace aceste steii lit litera eratur turi, i, cea a Tribune ribuneii lui Slavici, repre#intă, prin punctele ei avansate şi prin reali#ările de frunte, un salt considerabil în reflectarea lumii satului! A simplă şi  Novelelor din popor  la empirică în alăturare  la producţia anterioară este îndeajuns de elocventă, volumul lui Slavici, total, şia fiecare piesă componentă, în parte, deţinând o superioritate categorică asupra  predecesorilor,, în primul rând sub aspectul adâncirii realiste! Subliniem, în acelaşi timp, că  Novelele din  predecesorilor  popor  nu  nu se detaşea#ă numai de literatura anterioară, ceea ce ar fi întru totul firesc, ci şi de producţia idili#antă şi dulceagă a sămănătorismului, pe care-l precedă! ! Călinescu stabileşte cu autoritatea-i necontestată: ,,Aamenii sunt dârji, lacomi, întreprin#ători, intriganţi, cu părţi bune şi rele, aşa cum trebuie să fie o lume comună! Scormon, La crucea din sat, Gura satului, "ecinii  alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele lui rituale, logodnă, pra#nic, clacăKSlavici n-are nimic din spiritul de înfrumuseţare a vieţii rurale, atribuit mai târ#iu sămănătoriştilor! Lăranii lui, observaţi fără cea mai mică părtinire, după metodul de mai târ#iu al lui Eebreanu, sunt egoişti, avari, îndărătnici, duşmănoşi şi, totodată, iertători şi buni, adică cu acel amestec de bine şi de rău ce sa află la oamenii adevăraţi6%2! >ătrunderea psiologică, obiectivitatea anali#ei, sen#aţia de viaţă adevărată pe care o emană capodopera  oara cu noroc fac din Slavici un înainte-mergător şi nu este e@agerat a spune că pro#a %'

 0! >opa, Dorma ca deformare, ucureşti, "ditura "minescu, %1/2, p!%21  ! Călinescu, op! cit!, p! 2%<

%2

/

 

noastră obiectivă iese din oara cu noroc! )pariţia orii cu noroc are, pentru pro#a românească aceeaşi importanţă impor tanţă pe ca care re o are  Lucea%ărul  pentru  pentru poe#ie, O scrisoare pierdută pentru teatru şi  #mintirile din copilărie pentru genul memorialistic! ;e la I!u I!uda daii-;e ;ele leanu anu până până la Sl Slavi avici ci,, dec decii ti timp mp de o ju jumă măta tate te de secol secol,, li lite tera ratu tura ra di dinn +ransilvania, +ransil vania, n-a dat nicio personalitate menţionabilă! Slavici e@plică acest iatus prin condiţiile speciale din +ransilvania, dar e@plicaţia nu e suficientă de vreme ce udai-;eleanu însuşi s-a ridicat în aceste condiţii! )devărul este că etimologismul a fost cau#a determinantă a unei astfel de stagnări! Tribuna  şi Slavic Sla vicii au înl înlătu ăturat rat por porţil ţilee gre grele le ale eti etimol mologi ogismu smului lui,, lăsând lăsând să intre intre aer aerul ul proasp proaspăt ăt şi fec fecund und al realismului poporal! )şa se e@plică evoluţia, pur şi simplu spectaculoasă, a literaturii de peste munţi de după Slavici: ! Coşbuc 3descoperit de Slavici însuşi4, Actavian oga, >avel ;an, I, )gârbiceanu, .iviu Eebreanu, toţi iviţi în nu mai mult de două decenii, şi această evoluţie ne apare în toată amploarea ei, fără precedent în întreaga noastră literatură! Eealismul viguros al lui Slavici, de factură populară, ba#at pe observaţie psiologică adâncă şi pe studiul social atent repre#intă unul din momentele fundamentale din istoria pro#ei noastre realiste: ,,;acă ar fi avut mai multă capacitate ca pacitate de lucru, Slavici ar fi putut da o comedie umană a satului6%F!  

Bibliografe  %! )n )ndr drei ei,, 0 0ar aria iana na,, Literatura rom+nă! rom+nă! epere didactice, "ditura *niversităţii din >iteşti, 9 >op opa, a, C C!0 !0!,!, ebreanu! Slavici! #ntolo)ii &colare &colare,"ditura >oesis, Craiova, %11' F! 0a 0aco cove vei, i, !, !, 0a 0ag ger eru, u, > >!,!,  oara cu noroc, în vol! vol!  #nali/e literare literare pentru  bacalaureat &i admiterea .n %acultate, ucureşti, "ditura =unior, %11', /! 0a 0arc rcea ea,, > >!, !,  ealismul pro/ei lui -oan Slavici, în Sinte/e de literatura rom+nă, ucureşti, "ditura ;idactică şi >edagogică, %1/' &! >opa, 0 0!!,  Forma ca de%ormare, ucureşti, "ditura "minescu, %1/2  

IOAN SLAVICI %F

 ! Călinescu, op! cit!, 2%9

&

 

BIBLIOGRAFIE %&'& 7 la %& ianuarie s-a s-a nascut la Sir Siria, ia, Ioan Slavici, fiul fiul lui Savu Slavici si al "lenei orlea! Savu Slavici, agricultor la origine, va deveni cojocar! %&2' 7 incepe invatatura ostinar ostinar!! %&F< se inscrie la liceu la dinscoala )rad!din Siria, avand ca dascal pe ;imitrie  %&F2 7 se transfera la liceul german din +imisoara! +imisoara! Spre a se intretine, da ore de meditatie! %&F/ 7 revine la )rad, unde frecventea#a ulti ultima ma clasa de liceu, liceu, ca elev particular particular!! %&F& 7 trece e@amenul de bacalaureat, la Satu 0are! +oamna +oamna pleaca la >esta sa st studie#e udie#e ;reptul! %&F1 7 este secretar secretar al notarul notarului ui din Cumlaus! +oamna se duce la i iena ena spre a-si face stagiul militar militar,, reluandu-si studiile de ;reptH il intalneste pe "minescu! %&/% 7 studentii romani din iena fondea#a societatea ,,Eomania juna6, iar Slavici este al ales es  presedinte, ;!>opovici arcianu 7 secretar, "minescu 7 bibliotecar! bibliotecar! %&/9 7 reintors la iena, intra in biroul avocatului 0! ! Stanescu din )rad, pentru practica! %&/B 7 timp de trei luni este redactor al publicatiei ,,ura satului6, ocupand apoi ap oi postul de arivar la Consistorul Consistorul greco-oriental din Aradea! %&/' 7 trece in 0oldova, lucrand pentru putina vreme in redactia #iarului ,,Curierul6! %&/2 7 se stabileste in5urmu#aci! ucuresti, unde secretar Comisieidin pentru publicarea documentelor "stefunctionea#a profesor la la ca liceul 0ateialasarab ucuresti! ucures ti! %&&% 7 publica volumul ,,ovele din popor6! %&&' 7 preia conducerea revistei ,,+ribuna6 din Sibiu, pe care o va pastra pana in %&1< %&&& 7 oficialitatea austro-ungara ii intentea#a un proces de presa, fiind condamnat la un an de temnita, pedeapsa pe care o e@ecuta e@ecu ta la  aţ! aţ! %1