Ioan cel Străin de la Rugul Aprins

Copelt:t .si r.iziunea gr.alicri: Doina DUT4ITRESCU

Edirbr:

sdiin Dtlrirrnfscu

O Anastasia penrru prezenra eclilje

rsBN

97

3-937 4_16_6

_

7999

T.{MURIRE EDITORIALA.

qqqr/l9

\iolurlLLl cle Ial.! reune$te singttrcle clocunente ajunsc pirnri la noi, pr-in neslllornicia llemutilor, cle lx fi clespre Pirintele Ioan cel Stritin, indrunirtolarl spifitual in jurul cairlria s-2r it]chegat faimoasa gruPare a ,,Rugului Aptinscle ie Nlrn:lstilea Antim clin Bucuresti. Textele prczinti un clublu inteles: ahtl!otnicesc si doctunentar. ,,!Iorren[e clin viala Dea", ,,CuIinte clitr€ ucenici ' (primele patru clintre aceste'.r Pauencl vaiante, Dlai scuLte sau rnai extinse, tle unuia Si aceluiasi texl testamentxr) $i ,.scrisori clin cletentie" provin din arhiva dmasi de Lr poetul Sanclu l'udor (devenit ultedor ielaschimonal.rul Daniii)r, pAstrate in Biblioteca Sf. Sinod. Ele au fost scdse in linba lusi de Pirintele loan Kulighil 9i traduse in rominegte de un ucenic al s':u, fralele Leontie, basambean de origine (cu exceplia scdsodlor din detentie, traduse prcbabil de alti cailugdri basarabeni, pe atunci bine reprezentati in obilea Antimului). IVlaterialele din sectiunea,,Documenlai' ptovin clin arhiva Arhiepiscopiei Bucurestilor $i sunt redactate in

linb;r romini. tl

aI -lot^\

La pr-opunele;r editurtl,, in Addenda s-au inclus veriunea lui Al. N{ironescu ,,Cuvantului testamentar al Padn

^

I I'entr-u rmiu-[rnte .lespte sxndu Tu.lor, urnlxstrl du]n^nicesc xl P.llinteilri Ioan cel Striin, a se YedeL Anclr6 S,Ji:., . Tit1lp1ll lluguhti A?rhts .rlaeshlLl sJ)if iutal hl Lrdditi(L t^dJ iteItrr", HLrnlanitxs, Iltrcurc$i,

1996 p 136;iurm.. sxu Nlonxhul Drniil (Srndlr Tucl.Jr)-,1.4r:rre cu urr cu\'ln! inxinte cle i.as. I]en,,lomeu AnaniiL, AniLstxsir' Bucure$ti, 199t,

pp. t-16

leLui

Iorn ccl Stliiin l. reialxre, int,ilnirii Ilri

-AIc'xenclru

joclin- ,\linrnc'sc u cu Pidntelc lotn, ptccLlll1 Si li.lcmenle (lintr un inten iu cu Pidntele Rol]un Brirg.l. Plimele dot[i tcxle sLlnl e)itmse din lolusrul lrri Alexancllu \Iironescu. C.tlea inirl1ii. Esetrri itt cltrbtrl Rltgului Aptiits, Antstasil, Bucurc-5ti, 199U, pp. 3-i si 28-36. ixr cel (le-rl trcilea clin |olurrul rcalizat cle Dinu Cmga. n"ptu .lubor.tt icest i. Itttet'..(

rit! cu Pciri tele Ro111a17 Braga, -\rliepiscopilr Ortocloxi R(nrr:rn:i. All)il lulix. 1998. p. 36 .i trrrrr. A1r optat pentru ac[uxlizilree pi unificarel pLlnctua[iei si ofiesrafiei (inclusil h transpunerer 'nLulelor rus€sti) in tolrte textele, indreptincl t.rcit $i Lrnele eli(lente gre$eli (le clactiloelaliere sau, in cetel'a cazuri, fbrmuliri romanesti

impropdi. Volumul face parte clintr-o serie cle titluri plivito.rre ln principalii reprezentanli ai,,Rugului Aprins", pe carc Editula Anatslasia qi-a propus s.i Ie pund la indetnina celor interesa$3. Dupt tipirirea Acatistelor lui Sandu Tudor, a eseudlor postunre ale lui Al. X,lironescu Si a ldegr'Llei prozci literar" a lui Vasile Voicrrlercu, uflneJzi si rpari. in cr-u'irnd, un yolum cu texte de $i despr-e Sandu Tucloq lrtegrulq opet"ei poetice a lui V. \'oiculescu si rersurile lui PaLll Steli2rn. Gbeor"gbe VASILESCT./

I Llerminlinr ci o-.rlti rersiune a rceluiufi texl este Fublic.rtiL $i c()' nlenlrtii pe llug (le lririntele Andrei Scrimn, in \'rnumul cit.rl rnterior. p. 2l

ii

urnl-

I \Ixi

rles in c()lectiile .l,()elii ltugLrlui Aprins_, .Elit, inte )elici rii llisericii (rcexsta din um)'-r inaugurilti cle curind. cu f{tutnd ailcn(lantl incetklilt.tl lui lctlLs(LliDi 1,,rc.)r/rrlr. senrnxl (le P.irinr.lc \liluil A\-rrnrcsru. si el un rpft)pir( rl ..ltugulri .\plirls'). ..lntclecruxlii

PARINTELE IOAN CEL STRAIN (fcttografie tueditLi. reprodtts.i pri|1 bttlf iL'oinfa P.irintelui Sofictlt Bogl2ilt )

PROTOIER3UL IOAN KII-iGHIN (RNPERE I]IOGRAFICE)

. .

S-a nd.scut la ?4 februarie 1885, Ia Elet, gubernia Or€1, Rusia. CilatoreSte, in 7904, la Mdnistirea pecerska Lavra din 6i91. 9i la Manasdrea Optina, de lAngd NIoscova.

. Stagiul mtlit^t: 7906-1909. . Frate Ia Manisdrea Optina: 1-)LVI9'J.4. . Mobilizat ln primul rizboi mondial: 1,91,4-1,917. . Preot la Rostov: 1919-1930. o o

in inchisoare: 7930-7937 . Dupi punerea in libertate: protoiereu

qi duhovnic al Eparhiei Rosto\lului. o Trece in Romnnia, in noiembrie 'J.)4J, impreund cu Mitropolitul Nicolae al Rostovului. . Vieluiegte la Mdndstirea Cernica: L943-1946. . Arestat de sovietici, in octombrie 1946. o Anchetat gi condanmat, in ianuarie 1947, la zece ani munca silnici, apoi expediat pe teritoriul URSS, unde i s-a pierdut urma.

Plotoiereul Ioan Kulighin MOMENTE DIN \'IATA MEA

l'c'c:rlea Proniei lui DLrnrnezeu, rn-am nirscut lzr in anr.rl 1885, \a 21 februarie, in ziur celei dintni si a celei de-a doua afliri a cinstitului cap al Sflntului Ioan inainte-Nlergitorul. Tat,rl firell era deja bolnav de trei ani Fi totlll era aproape cheltr.rit. Eu m-arn nisclrt. iar tata a murit peste doui siptaurani. Cei care o \.izit;ru pe mlma, ca s-o consoleze, ziceau, aritdnd spre mine: "latl cine trebnia sa rnoari; acelx - adica tatel meu - putea sa ll)ai triiasci". Prin aceste cLlvinte, ei o a1nirau pe biata lnamd. Ea le rispundea: "Oare vou'i vd trebuie ca acesta si moari ? Nu cumva creded ca el va veni la voi si ceard o bucatd de pnine ? Nu ne putem amesteca in tainele lui Dumnezeu. Eu sunt inci in stare se cagtig o bucata de piine". Mama avea pe atunci 3i de ani, iar copii eram cinci slrflete, cel mai l'rare fiind de 11 ani. &Iultd osteneald trebuia sI-i hrdnegti pe toti. in farnilie, insi, era pace qi liniqte. La varsta de opt ani am fost dat la gcoali, iar la noui ani luam parte la corul bisericesc. in timpr-rl unor c2ntiri, clar mai ales in timpul bucitilor de solo, mi se tiia respiralia de bucurie ;i cu mare greutate mi stlpdnearn se nu intrerup clntarea. La gcoald, nimic nu mi interesa atat de mult ca predarea religiei, clar nu eram n.rullurnit de felul cum se flcea acest lLlcrLl. Adesea intrebam pe pilintele Elet, glLbernia Orel,

11

crtihet clim ll5 l)LLtea cunoa$te n.li:li lttlLlt. Cincl a1lt inceput sar m;l interesez cle c,.ir-ti, 1tr-irna c;rrc mi-a cizLLt in n]anii I fo-sr-'cles1)re sih:istr-ia Optina, clr toatc fazele ei si cu portlr-tele st:lretilot lnsir :rccst lrrcru r.ru mi-a intrar itunci in cap si l]ti-a scirpet clin r.eclere. Eram de o st-nerer.Iie cieoseltiti, uroclest.,si supr.is, ruter)t si respectrLos fata cle to!i. NI?i depifiaselt cle l;r toate poznele gi c1e l;r purturrea rezr a celor dc-o liirstti c.t tnin< fi. J.rci cr':r ctr l)u rtr:1. nici nU cornrrlticr.rrrt cr. ei. Dupa cate am plltut sir Yici, era ceYa in rnine care plice;r oamenilor'. Juclec aga, cici, din pzirtea celor clir.r clasele mai nuri, mi bucuram cle aten{ie fi prietenie. Curand, am priceput ce e bine $i ce e rau. Fati de oamenii buni nutream o dragoste deosebiti 9i ciLrtam szl imit exemplele bune, iar daci vecleam ceva riu, atunci .levenearn f,tenl :i-rni ziceatll ci nu trebuie si fac gi eu la fel. Din toate, luam numai partea cea bunii. Chiar clin copildrie rn-arn legat prieten cll biieli de vArsta nea clin clasele de sus ale societilii, unde eran-r iubit si respectat, gi poate de aceea nu-l-ri pla, ceau lucrurile rele, nici copii cu pufiiri necu\.iincio:ll>

14

l)up:i accast:1, erL a du-s o \.iatar cucerniclr si plinir cle fripte bLrne. Col-ic. 5i !il cillc.:ti< ,.e I itrege salr curioase ir.r.rprejurari l-au lruncat la peliferia vietii. Toata fiinta sa er:r intr-LLn lini9tit dar concentrat efort dnholnicesc de a tracluce, cn ficlelitate absoluti, cu o rigoare 9i o fetroare clemne de ceezL ce ni se cclrnlrnica, firi sa schinbe sau si cillnteirscti vleo ioti. Erur o infliclrare concentratar, o degtepticiune atat de neasteptati qi deosebiti, o plrtere de a transmite nu nLrflai un confinlrt propoztional, dar Si atmosfera duhovniceasci imdiati de cel care ne vorbea tar, cu o nuanlatA frazate, cu accente vigllroase, dar de o negreid blandele, care nu incetau sd mi Lli measci gi se ridice registrul sensibilita[ii 9i a1 infeiegerii mele. imi vine sd cred cI intahirea aceasta cu Parintele Ioan poate n-ar fi rodit chiar dintr-o dati, chiar de la inceput, daci ar fi lipsit fratele Leonte, fi.ri r.nijlocire'a lui Leonte, a incfedibiluh,ri liicitug - c';ci Leonte era licitug I Ce seriozitate, cita limpezime de expresie, ce vioiciune grari, ce sarbitoreasci incandescenti care nu s-au clezn'rinqit nici atunci, nici in tot tirrrprrl cit,t fosl cLr noilNu nitrnrri .i aceste cu rotul qi cu totul cleosebite gi cle tot re rarcabile insugiri nlr all scdzlrt, dar s-au accentuat ir.r admiratia ;i in r09

lnir.uell ntea I llram liter almente uimit cii, printr-ull intermecliar ntuncitot se putea reaiiza o:rtit cle inaltl comuniune. Dar, in detinitir', de ce si ne mirirm ? Cu pescarii cle arcun clou;i nrii cle ani nu s-a inteltrplzrt ce\'? aseminitor ? Duhul sufld nnde lrea l Var rog sar inchir-rati, in taina ctrgetului Vostftr, un gind qi pentr-u ace$ ranir exceptional (excepqional, pentru ci poate gXndurile se impleticesc gi ele unele ?n altele; clar Leonte, in marea lui sr.nerenie, nu le r.r.rzri:rr:ea clecit pe ale Pirintehri loan), ca s-i-l ajunge acolo unde o fi, si-i fie de folos, crici si noud r.nare bucurie ne-a ficut l Pirinrele Ioan. cu un gesl cllre err mereu o vilauroasi binecur'lntare, dati cu o mini mare cu degete lungi, ne-a vorbit firi intrerupere citeva ceasuri numzri despre ce dorea mintea gi sufletul nostru. Vedeti, despre Leonte am putr-tt se va spun ci era Lln om exceplional, iar aprecierea simt cal i se potrivegte cle minltne. N-af putea si spun acelagi lucru despr-e Pirintele Ioan, cici nu i s-ar potrivi exact. Pirintele Ioan era mai mult clecit atXt: era o personalitate, o mare personalitate duhovniceascl Avea un contur fern, o identitate inconfundabill, un puternir sigiliu spiritLul. un sril rclecval irrrpjrtisirii unor. experienfe alese ii pentru noi necunosct-lte. Aceste insugiri deosebitoare puteau fi deslugite in toete amdnuntele felului sdu de a fi: in vorbd, in mers, in m:rniera de a sta, de a asculta. Totul r.orbea clespre 1r0

o prezenti cu totul cleosebiti. Stilul t ra cornlllet afiiculat, fir;i si fie insir afiificios sau ciutat. Forma .iceasta erit mdnu-sa potrivit:i unui foncl de o imensi l)ogatie si rigo:rr-e. Se cunostea cir r.enea clintr o cas;l tral e. Desigur, intAlnirea erx, pentrlt mine, cLl totul r]ouir; am realizat aceasti noutate, clar rnrLlte luirurj, ?n aminunt gi cu clatritate, nu le-an inteles clecat dupai un oelrec2tre titrtp, cltfi.t ela si normai. De altfel, in repetate rincluri l,zrm supr,ts. intre noi, unei analize critice foafie ser.ere, 9i nu mzri stilr de cate ori arn confruntat inpresiile noastre, ca nu cumr.a si alunecim in vreo eroare, $tjind ci doar- Adevdr-r-rl va rezista unor asemenea confruntiri. N-a lipsit nici rlspdrul, cind unul dintre noi a socorit, pe buni clreptate, ce ceva se cere reexaminat cu o atentie sporitd .si cd dialogul controversat este necesar. Vreau sd spun prin aceast2 car rapofiurile dintre noi n-au fost nici o singuri clipi acelea ale r..reunui entuziasm facil sau ale vreunei naive subalternanqe, cu toati impfesia pllternici pe care ne-a proclus-o $i care nu nurnai ci nu s-a dezminqiL dar a crescut mereu. Erl evidenr qi normal ca noi sa ar.em mei nrulie informalii in cele lunegti cleclt pirintele loan; degi experienla Revolutiei il lnvatase o mLtltime de lucruri - cit ci4ile unei intregi biblioteci - iar.in pr! Vinfa \.ietii 9i a oamenilor, cunoa$terea rnersese pZind

in

profr,rnzirni.

111

In ceca ce m;r prireFte, r'irportirrile rnele cu Pirintcle loztn, raportlrrile mele intelioare, au lbst cXt se poate cle complexe: la un anumit moment trr-llLl asaltat toate nedurnelirile 5i toate indoielile. in forul ulcir int(-iol. intle:'ga problerrri x r.rg-lciunii inir)rij i fost pu.si snl: sennul lntreb:irii qi al reexaminirii, ficancl Lrn bilant licnros al situatiei. Nl-rlte pireri qi glncluri trigeau cle mine in toate pirtile: estc aceaste rugaciune inutili ? Este ea l;turalnici s:ru eretici ? Duce la sminteirlui ? Este prinejdioase !' V'rea e?I sii se substitllie unei imense bogilii spirituale ? N-a spns InsLrsr Hl j5to]: ..Lllncl \ r'ell sa va nl8:rtr. zrcetr Jsu: Tatal nostrri c?rre esti in cen-rri...". Rugiciunea Domneasci ce este ? Dar celelalte rugiciuni ? Dal rugdciunea, pur gi simplu ? $i ce s-a intnrlplat cu drept-credinciogii care nu au cunoscut rugaicilrnea inimii ? Oare rugiciunezr implici nigte condilii care pot fi enuntate lntr-o anume tehnici ? Nu este aici oare vreo sugestie piezigi, un afluent srein ? N-an sir mai in$ir iista intrebirilor gi a g2ndurilor care mi inr.adaseri, cale rnd b2ntuiau. NIai mult decat atat, indoiala subr.ninase gi increderea in cei cu care md intnlneam in fiecare zi; $i, evident, 9i in Pdrintele loen. Deci este lrr rnilloc \ reo sugestie, 1mi zicea1r, vreo iluzie, alirnentati de orgoliul de a iegi clin comun, de dorin[a ascunsi, obscura a Yfeunei originalitlti, cle iegirea din rinduri, de nu a nui fi czr toata lulrle,r ? I)acd tocmai istetimea noastri $i incli112

nllre.r pentlu cee..l cc socotim noi a fi hrcfuli sul.rtir-i -/ ne-:'ru intins o cursir intr-o zi chilr- na hotirrAsem si zrbancLonez orice incerraLe si orice efolt ir.t acea.stir direclie ;i sir particip l'.r tolt;r po\ estea asta nrifi]ai fomral, ca sirnplr-r obsen'ator. Erzrltl in situatia omuhri nuncit cle gincluri gi pornit intr-o alti dilecgie - si stiti car arunci apar alti inclici cle refrrctie, o prism:i care clefomre.rzi ceea ce r.edeai la inceput. Nu Stiu dac?i imi pierdlrsem libertatea interioara, clar este siglu-cir ea Sor jir. irr gindrrrile inti viscoleru p: in irrillrj. Am cilrtat si reconstitui psihologia fiecifliia separat, si justific eroarea pe care o preslrpuneam. Este inutil acun si mai refac procesul pe care l-am treit, cu intensitate gi suferinli, 9i toate inl'esti€latiile pe care le-am intleprins. De cate ori n-am fost ?n viata mea Toma necredinciosul I in tdgiduirile mele, in suspiciunile n-rele n-am frers insi niciodati pina la anarlrie, p2ni la o desolidalizare neloiali; razmerila mea interioari nu era impotriva oamenilor, ci ir.npotrila posibilitatii de a aluneczr in eroare sau in facil. Crizr aceasta insd arn biruit-o bJu, in orice caz, arn depigit lnomentul acut; cici, evident, nLr toate clifi, cultigile s-au putut evapora dintr-o dati. ! Nu intrd un vr,rlcan asa, dintro data in ordinea lui. Treptlt-treptat, apele, viitr"rrile .:i-au intrat in albia 1or normalir; gi am infeles cii Pirintele Ioan este o personalitate care slLljeste o veche gi alrtenticli tradilie pe c:ue a in\.itat-o;i a pr?tcticat-o lntr-o rn,rnis113

tire cLr liatii clLrlt