Investitii - Studiu de caz Piata de farmaceutice

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Proiect

Investitii

2012

  Introducere

Obiectivul nostru privind relizarea acestei lucrări a fost evaluarea unui studiu de fezabilitate a unei companii companii farmaceutice SC. BIOFARM S.A în vederea realizarii realizarii unei

investiții. Având în vedere producția de medicamente realizate de aceasta, compania inițiază fundamentarea unui proiect de investiții, care constă în achizitionarea licenței de  producere a vaccinului BCG dar dar și a unui utilaj necesar necesar realizării. Datorită faptului că niciun producător de medicamente din România nu realizează un astfel de vaccin, acesta fiind importat momentan din Danemarca, societatea SC. BIOFARM S.A ar fi unic producator pe piața romanescă.

Pentru a vedea vedea oportunitatea investiției investiției noastre, pe baza analizei analizei financiare, am  previzionat fluxurile de numerar . Mai mult decat atât,

adoptarea acestui proiect

 prilejuiește companiei accederea la un nivel superior din punct de vedere eco nomic, pe o  piață ce cunoaște cunoaște o dezvoltare dezvoltare continuă –  piața  piața farmaceutică din România.

Prezentarea generală a societă ii Scurt istoric Biofarm este unul dintre primii producători romani de medicamente ş i suplimente alimentare. De peste 80 de ani Biofarm este alături de specialiştii din România î n cursa pentru descoperirea celor mai bune soluţii pentru menţinerea sănătăţ ii oamenilor . Compania, fondată în 1921, s-a concent rat pe dezvoltarea, producerea şi comercializarea atât a unor branduri puternice, cât şi a unor produse generice . În anul 1969, 1969, Fabricile Fabricile de Medicamente Galenica şi Biofarm se unesc î nfiinţându-se Intreprinderea de Medicamente Biofarm păstrând în fabricaţie şi specializandu -se în produse de origine naturală. Din anul 1997, procentul de 40% din capitalul social al Biofarm S.A.,

deţinut de F.P.S., a fost achiziţ ionat de firma Shapiro Bancorp LLC. Astfel S.C.BIOFARM S.A. devine o companie cu capital privat 100%. În anul 2005, compania se listeaza la bvb în categoria I. În prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 prod ucători români existenţi pe piaț a

farmaceutică din România, o piaţă dinamică și foarte competitivă. Cu laboratoare de cercetare de cel mai înalt nivel, linii de produc ţie moderne și o

 puternică echipă de reprezentanți medicali și de vânzări, Biofarm se regasește de mai mulţ i

ani în topul primilor 3  producători români de soluții și sus pensii pentru administrare orală,

este cel mai important producător româ n de capsule gelati noase moi și unul dintre cei mai mari fabricanți de comprimate și drajeuri din România.

1.2. Diagnosticul societă ii 1.2.1. Diagnosticul juridic

Acţiunile S.C. BIOFARM S.A. au fost tranzacţionate pe Piata RASDAQ, la categoria de baza, din data de 19.11.1996. Conform hotărârii adunării generale extraordinare a acţ ionarilor nr. 40 din 24.03.2005, s-a aprobat demararea operaţ iunilor necesare listării societăţ ii la categoria I a

Bursei de Valori Bucureş ti. Prin Hotararea nr. 69 din 25.10.2005 a Consiliului Bursei de Valori Bucureşti s-a aprobat înscrierea la Cota Bursei de Valori Bucuresti SA - sectorul valorilor mobiliare emise de persoanele juridice române - Categoria I, a acţiunilor emise de S.C. BIOFARM S.A. Simbolul S.C. BIOFARM S.A. la Bursa de Va lori Bucureşti este BIO.

Acţiunile S.C. BIOFARM S.A sunt acţiuni nominative demate rializate, iar valoarea nominală este de 0,1 lei/actiune. Pentru anii 1997, 1998, 1999, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 si 2007 a fost majorat capitalul social prin emisiune de noi acţ iuni cu rezervele constituite din profitul net aferent

dat dividende pentru anul 2008 ş i 2009, însă pentru anii 2000, 2010 acestor ani. Nu s-au acor dat si 2011 s-au acordat dividende. •

Administrarea societăţii este realizată  prin intermediul unui Consiliul de Administraţie

alcătuit din reprezentanţi ai tuturor acţionarilor. Aceasta are urmatoarea componenţă: 

Vasile Danuţ –  Danuţ –  preş  preşedinte CA



Tudor Dumitru –  membru  membru CA



Cuzman Ioan –  membru  membru CA



Calitoiu Elena –  membru  membru CA

La 31 octombrie 2012, capitalul social era în valoare de 109.486.149,9 lei, fiind divizat în

1.094.861.499 acţiuni, fiecare având valoarea nominală   de 0,1 lei. Str uctura uctura acţionariatului este dispersată, neexistând un acţionar majoritar, şi se prezintă  astfel:

Acţionar

Acţiuni

Procent

alţi acţionari / others

440.479.346

40,2315%

S.I.F. OLTENIA loc. CRAIOVA jud. DOLJ

295.043.171

26,9480%

S.I.F. BANAT-CRIŞANA S.A. loc. ARAD  jud. ARAD SIF MOLDOVA loc. BACĂU jud. BACĂU A.V.A.S. loc. BUC UREŞTI jud. SECTOR 1

210.398.085

19,2169%

137.492.144 11.448.753

12,5579% 1,0457%

1.094.861.499 1.094.861.499

100 %

Total

1.0457% 12.5569% Alti actionari 40.2315% 19.2169%

S.I.F. OLTENIA S.I.F. BANAT-CRISANA S.A. SIF MOLDOVA

26.9480%

A.V.A.S.

Fig 1. Structura acţionariatului

1.2.2. Diagnosticul comercial

1.Prezentarea 1.Prezentarea produselor S.C. BIOFARM S.A. produce şi comercializează atât medicamente de uz uman şi veterinar cât şi diferite produse chimice. În cadrul societăţii se realizează o gamă largă   de produse, cuprinzând principalul segment de substanţe biologic active, î n cele mai diverse forme farmaceutice, cunoscute pe plan mondial: soluţ ii injectabile, pulberi liofilizate, comprimate,

drajeuri, soluţii oftalmice, soluţii otice ş i nazale, capsule gelatinoase moi, suspensii, siropuri, tablete turnate, spray-uri. Produsele S.C. BIOFARM S.A. acoperă principala gamă de produse  biologic active, pentru pentru 18 grupe terapeutice terapeutice principale. Dintre acestea se pot menţiona:



modificatoare ale secreţiei bronşice;



 preparate cu vitamine;



 preparate utilizate în medicina medicina ORL;



coleretice şi colecistokinetice;



hepatoprotectoare;



hormonale şi antihormonale;



antialergice;



 produse pentru pentru tratament dermatologic. dermatologic.

S.C. Biofarm S.A. are un portofoliu generos. Multe dint re produsele Biofarm au o tradiţie de

minim 30 de ani pe piaţa românească : Cavit, Bixtonim, Triferment, Colebil, Anghirol, Panzcebil, iar altele, mai noi, cum ar fi Albendazol, Loperamid, Biohept, Betacaroten,

azol vor deveni produse de marcă datorită Hepatorpotect, Mecopar, Pinovital sau Omepr azol capacităţilor lor terapeutice şi a promovării susţinute de o echipă mărită de reprezentanţ i. Biofarm SA Bucureşti a fost fondată în 1921, aflâ ndu-se printre primii producători de medicamente din România. În prezent, portofoliul companiei include 119 produse, dintre acestea, suplimentele alimentare au o pondere de 29% din portofoliul companiei,

medicamentele eliberate fară prescripţie medicală   au o pondere de 51%, iar ponderea medicamentelor eliberate pe baza de prescripţie medicală  este de 20%. Biofarm este singurul

 producător de capsule gelatinoase moi ş i unul dintre cei mai mari producători de comprimate şi drajeuri din Româ nia. Majoritatea veniturilor companiei sunt generate de produsele overthe-counter - OTC (care se eliberează fără prescripție medicală) și suplimente nutritive ..

2. Piaţa şi clienţii În anul 2011, Biofarm a contin uat fabricarea produselor tradiţionale şi a lansat pe piaţă  o serie

de produse noi, menţinând standardele de calitate şi respectâ nd strategia companiei referitoare ectele terapeutice recunoscute şi la preţurile accesibile pentru pacienţ i. la ef ectele oduselor, ofertele competitive şi modalităţile eficiente de pro movare au plasat şi în Calitatea pr oduselor, 2011 compania Biofarm între primii 10 producători de medicamente în funcţie de unităţile vândute.

Cifra de afaceri realizată de S.C. Biofarm SA în anul 2011 este î n valoare de 93.443.090 lei. În 2011 toate cele 3 categorii de produse fabricate de Biofarm ( suplimente alimentare,

medicamente eliberate fără prescripţie medicală ş i medicamente eliberate cu prescripţie

medicală) au înregistrat creşteri ale vânzărilor, atât în unităţi comerciale cât şi î n valoare. Creşterea înregistrată de vânzările produselor Biofarm, în condiţiile scă derii puterii de cumparare, dovedeşte, pe de -o parte, încrederea pe care consumatorii o au în efectele terapeutice ale pr oduselor Biofarm, iar pe de altă  parte, accesibilitatea produselor la nivelul consumatorilor.

Evaluarea activităţii de vâ nzare Vanzările înregistrate de Biofarm au continuat să crească şi în anul 2011. Astfel, î n anul 2011 comparativ cu 2010, vânzările în unităţ i comerciale au crescut cu aproximativ 10%, iar vânzările în valoare au înregis trat o creştere de aproximativ 13%. În aceeaşi perioadă de timp,  piaţa totală farmaceutică a înregistrat o creştere mai mică a vânzărilor în unităţ i, de aproximativ 7%, ceea ce a dus la atingerea de către Biofarm a unei cote de piaţă în unităţ i de 3.51% în 2011.

În ceea ce priveşte vânzările î nregistrate la export, acestea au înregistrat în 2011 făţă de 2010 o creştere de aproximativ 3% în unităţi şi o creştere de aproximativ 21% î n valoare.(sursa de date: CEGEDIM).

Rezultatele obţinute î n cursul anului 201 1 dovedesc faptul că Biofarm este recunoscut în rândul consumatorilor ca fiind producătorul unor medicamente ş i suplimente alimentare de

foarte bună calitate, cu efecte terapeutice de generaţii întregi de pacienţi şi preţ uri accesibile. Compania SC Biofarm SA are încheiate contracte de vânzare anuale cu cei mai puternici

distribuitori de pe piaţa farmaceutică, care au o bună   putere de desfacere a produselor în farmacii. Astfel, în 2011 distribuţia s-a desfăşurat prin 10 distribuitori, 7 dintre ei fiind în  primii 10 distribuitori, conform clasificării pieţei farmaceutice, dintr-un total de aproximativ 40. Distribuitorii cu care lucrează compania S.C. Biofarm SA deţin o cotă de piaţă  de 66.03%.

3.Concurenţa După ce în anii 2004 -2006 piaţa farmaceutică  romanească a înregistrat o creştere semnificativă (creşteri anuale de circa 30%) datorită redresării segmentului de spital şi creşterii segmentului de retail, începâ nd cu anul 2007, ritmul de creş tere s-a diminuat din cauza problemelor cu care  piaţa a început să  se confrunte- devalorizarea monedei naţionale î n raport cu euro, noua lista de medicamante compensate, conflictul dintre distribuitori si

Ministerul Sanătăţii etc. În anul 2011 piaţa farmaceutică romanească a continuat să fie afectată  d e scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor ca urmare a crizei economic-financiare care a afectat România în

ultimii ani. De asemenea, ne plata la timp a facturilor de către Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate a dus la crearea crizei de lichidităţi şi a unui blocaj la n ivelul farmaciilor şi a distribuitorilor. Cu toate acestea, SC Biofarm SA păstrează un ritm de creştere superior faţă de piaţa

farmaceutică totală, produsele companiei fiind accesibile şi de î nalta calitate. Terapia Ranbaxy s-a situat pe primul loc în topu l celor mai mari producători de medicamente în 2011, din punct de vedere al c ifrei de afaceri, pe locul doi în clasament la mică distanţă situându-se Europharm, diferenţa în ceea ce priveş te cifrele de afaceri ale celor două  companii fiind de doar 3 milioane de euro. Pe locul trei în top s-a situat compania farmaceutică Actavis,

urmată de Antibiotice Iaş i, Sandoz, Zentiva, Labormed, Infomed Fluids, Gedeon Richter, Biofarm, Rompharm Company, Biotehnos, Fiterman Pharma, Arena, Magistra, Laropharm, Vim Spectrum, Helcor, SlaviaPharma ş i Sintofarm.

4. Prezentarea furnizorilor Furnizorii au fost selectaţi în funcţ ie de calitate, documente transmise, preţurile cele mai mici şi condiţiile de plată optime; plata achiziţiilor de materii prime şi ambalaje se face î n 90% din cazuri după livrarea şi recepţionarea mă rfii. În 2011 au fost identificaţi în vederea înregistrării 23 de producători/furnizori alternativi. Termenul mediu de plată î n 2011 a crescut de la 96 de zile în anul 2010 la 117 zile în anul 2011.

Conform datelor din bilanţ , la data de 31.12.2011, stocurile au înregistrat o creştere de 12% datorită în principal creşterii şi diversificării protofoliului de produse finite din ultimii ani. BIOFARM colaborează cu urmă torii furnizori de ambalaje: 

Polirom Co. – hârtie şi folii adezive, ambalaje din carton simplu ş i ondulat, funii de legat;



Argo-Rom Plastics S.A. –  flacoane din PE, P VC, flacoane din PP pentru soluţii injectabile sterilizabile la 120 °C, flacoane cu picurator;



Stirom S.A. Bucuresti –  recipiente din sticla de diferite capacităţi;



Saint-Gobain, Franta – gama largă de recipiente din plastic.

Lista furnizorilor de materii prime grupaţi după produsele oferite se prezintă  astfel: 

Hoffmann La Roche, Elvetia  –  acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten,  pantotenat de calciu;



Colorcon, Anglia –  vitamine;



S&D, Anglia –  estradiol, hidrocortizon;



Dolner, Elvetia –  acetoftalat de celuloza;



ICE, Italia –  bila de bovine;



Loba, Spania –  clorhidrat de naftoza, dimetil sulfoxid;



Aarhus Olie, Danemarca  –  cebao;



Diosinth, Danemarca –  efedrina HCI, heparina, oxitocina;



Induken, Canada –  silimarina;



Magitech, România –  CMC 300-600;



Medchim, România –  atropina sulfat.

Analiza swot Puncte forte: -

Rezultatele bune înregistrate în ultimii ani;

-

Accesibilitatea produselor;

-  Notorietatea datorată unora din mărcile şi produsele firmei; -

Lansarea pe piaţă  a unor produse noi competitive;

-

Biofarm este singurul producător de capsule gelatinoase moi ş i unul dintre cei mai

mari producători de comprimate şi drajeuri din Româ nia; -

Calitatea pr oduselor, ofertele competitive şi modalităţ ile eficiente de promovare au

 plasat şi în 2011 compania Biofarm între primii 10 producători de medicamente în funcţie de unităţile vândute; -

Creşterea înregistrată de vânzarile produselor Biofarm, în condiţiile scăderii puterii de cumpărare, dovedeşte, pe de -o parte, încrederea pe care consumatorii o au în efectele terapeutice ale produselor Biofarm;

-

Biofarm este recunoscut în rândul consumato rilor ca fiind producăt orul unor

medicamente şi suplimente alimentare de foarte bună calitate, cu efecte terapeutice de generaţii întregi de pacienţi şi preţ uri accesibile. Puncte slabe: -

Ponderea redusă a exporturilor;

-

Preponderenţ a produselor OTC;

-

Cota de piaţă totală redusă .

Oportunităţi: -

Creşterea activităţii de export, aceasta reprezentând pentru următorii ani principal sursî de dezvoltare a afacerii;

-

Potenţialul de creştere a cheltuielilor cu produsele farmaceutice pe cap de locuitor;

-

Ţările emer gente vor fi un spaţ iu tot mai important de extindere a vânză rilor de medicamente, ca urmare a încetinirii creş terii din regiunile dezvoltate.

Ameninţări: -

Ameninţările viitoare includ creşterea economică a cotei de piaţă a reprezentanţ ilor marilor grupuri financiare în defavoarea  producătorilor locali ( ţinând cont de

fenomenul de preluare a producătorilor locali de către grupuri multinaţionale, S.C. Biofarm rămânând una dintre puţinele societăţ i farmaceutice semnificative independente); -

În anii 2011 ş i 2012 piaţa farmaceutică romanească a continuat să fie afectată scăderea  puterii de cumpărare a consumatorilor ca urmare a crizei economic-financiare care a afectat România în ultimii ani, ceea ce se poate întampla şi î n perioada urmatoare din cauza crizei înca existente.

1.2.3. Diagnosticul de resurse umane

Management Societatea este condusă de un Consiliu de Administraţie format din 5 membri. Din râ ndul membrilor CA se alege Preş edintele CA. Administratorii vor fi aleşi de către Adunarea

Generală Ordinară a Acţionarilor pentru o perioada de 4 ani şi mandatul acestora poate fi reînnoit pentru o perioadă hotărâtă de Adunarea Generală Ordinară a Acţ ionarilor. Membrii Consiliului de Administraţie ai SC Biofarm SA sunt: 

Danuţ Vasile-Preşedinte CA



Ioan Cuzman-Membru CA



Ion Andrei- Membru CA



Elena Calitoiu- Membru CA



Dumitru Tudor- Membru CA

Consiliul de Administraţie este format din 5 membrii din care 4 membrii neexecutivi şi 2 membri independenţi, conform criteriilor stabilite de Codul de Guvernanţă Corporativă al BVB.

Personal Pentru anul 2011, SC Biofarm SA a avut un număr mediu de 358 de angajaţi. Compania ş i-a  propus pentru anul 2011 realizarea unor obiective orientate în special pe consolidarea şi

dezvoltarea capacităţ ii manageriale pentru segmentul Top Management şi pentru Echipa de Vânzări. Peste 30% din angajaţii companiei au participat la programe de instruire. Nevoile de formare au fost asigurate atât din resurse interne cât şi apelând la expertiza şi cunoş tintele unor firme specializate de training. Un punct important pe lista Departamentului de

Dezvoltare Organizaţională l-a constituit iniţierea şi implementarea unui program susţinut de inducţie adresat în special Echipei de Vânzări, program care a reuşit să  faciliteze integrarea noilor membr i şi a contribuit major la creş terea actului de vanzare/promovare. În primăva ra anului 2011 s-a derulat pr ogramul de evaluare a performanţ elor,  program ce a vizat toţi

angajaţii companiei. Rezultatele acestor evaluă ri au dat tonul nu doar viitoarelor direcţii de acţiune în ceea ce priveşte aspectele ce necesită încă îmbunătăţ iri, însă au dus şi la crearea ş i implementarea unui sistem de Ma nagement prin Obiective menit să motiveze angajaţii companiei. Bucurându-se de rezultatele anului 2011, SC Biofarm SA va adopta pentru anul 2012 o politică consecventă de dezvoltare a potenţialului angajaţilor si urmăreş te ca obiectiv  principal implementarea unui sistem solid de Management al Talentelor ş i setarea de

obiective de performanţă pentru toţi angajaţ ii companiei.

1.2.4. Diagnosticul tehnologic

Datorită obligativității evaluării bazei materiale existente, este necesar înlocuirea acesteia, în cazul în care este nevoie, pentru a fi în conformitate cu normele de practică aferente fabricării.

Ariile de producție au fost proiectate și instalate în conformitate cu prevederile ISO 14644 - 1:1999 (E) (Clasa ISO8 si ISO9) şi EUcGMP referitoare la ariile de producție. Din produsele oferite fac parte: -Lichide pentru uz intern -Lichide pentru uz extern -Capsule moi -Comprimate -Drajeuri și comprimate filmate

În prezent, Biofarm S.A. deține trei linii de producție operative: -linia de capsule gelatinoase moi(engl. soft gelst) -singura din România -linia de lichide- are cea mai mare capaci tate din România, BIOFARM poziţionându-se ca

lider pe piaţă siropurilor și soluțiilor  - linia de tablete filmate

Biofarm și-a orientat investițiile procesare în pat fluidizat; Mașini de comprimat; Sistem automatizat de omogenizare; Echipamente automatizate de ambalare - Echipamente pentru capsule gelatinoase moi: Mașina de format capsule moi, complet

automatizată (controlată prin PLC), cu 5 seturi de matrite de formare; Capacitate de producție:  până la 2000 capsule / ora; Volumul minim de lucru: masa gelatinoasă: 700 ml ,masa de umplere: 200 ml. Vas de preparare a masei gelatinoase, complet automatizat, prevazut cu manta, Capacitate

nominală: 10 L, Controlul temperaturii, capac mobil, sistem de vacuum atașat. Etuva de uscare pentru capsule. - Echipament analitic: Aparate pentru testarea proprietăților comprimatelor.

Echipamente pentru testarea excipienților și produșilor intermediari (site granulometrice,  balantă termogravimetrică, sistem de testare a puterii de gelifiere a gelatinei, analizator de umiditate cu halogen). Alte echipamente de laborator (polarimetre, refractometre, vascozimetre, pH metro, titratoare

automate, conductometre, balanţ e de cantarire analitice ş i metrice). În primul rând spre achiziționarea de echipamente și utilaje necesare producției sale de medicamente:

- Echipamente pentru tablete și drajeuri: Mixer granulator de mare viteza complet automatizat (controlat prin PLC); Procesor în strat fluidizat complet automatizat (controlat  prin PLC); Sistem de acoperire a comprimatelor complet automatizat (controlat prin PLC);

Unitate de tratare a aerului (încalzită electric, automatizată), pentru sistemele de acoperir e. În anul 2009 au continuat lucrările de construcție  a unui spațiu  de depozitare având o

suprafață  de 1400 mp pe terenul din Gura Badicului. Datorită necesităților   de extindere a capacităților  de producție s-a demarat începând cu 2009 un program de investiții ce cuprinde  proiectarea fluxurilor tehnologice, a utilităților   pentru relocarea și achiziționarea de linii de

 producție. Politica în domeniul calității a S.C. Biofarm S.A. este de a fabrica și de a pune pe piață  produse care să corespundă scopului pentru care au fost concepute, care sunt în conformitate cu autorizațiile de punere pe piață / notificările de comercializare și care sa nu expună  pacienții niciunui risc datorat deficiențelor privind siguranța, calitatea și eficacitatea lor. Obiectivul principal pentru realiza rea politicii în domeniul calităţ ii este implementarea,

certificarea, menţinerea și îmbunătățirea unui sistem de management al calității în conformitate cu cerințele standardului ISO 9001:2000 și ale Ghidului privind buna practică  de fabricație pentru medicamente de uz uman.

1.2.5 Diagnosticul de mediu

Pentru anii 2010 şi 2011, impactul de mediu a fost în limitele impuse de autorizaţ ia de mediu,  pentru aceasta au fost efectuate urmatoarele demersuri:



Îndeplinirea monitorizarii impuse:

-Au fost respectate cerinţ ele de monitorizare a impactului de mediu pentru toţ i factorii de

mediu (emisii: aer, apă, sol, zgomot), rezultatele obţinute respectând î ncadrarea sub limitele maxime admise la nivelul tuturor poluanţilor descărcaţi; -Monitorizarea de control a impactului de mediu a fost efectuată  doar prin laboratoare acreditate RENAR. 

Măsurile, dotările şi amenajările pentru protecţ ia mediului:

-Evacuarea pulber ilor se face numai prin instalaţii de reţ inere a acestora astfel încât

concentraţiile maxime admisibile prevăzute de normativele în vigoare să nu fie depăş ite. -Evacuarea gazelor reziduale se face numai prin cosuri, urmărindu-se ca conţ inutul gazelor

reziduale să nu depăşească valorile limită admisibile prevă zute de normativele în vigoare. -Evacuarea apelor reziduale se face controlat, prin cele două instalaţii de epurare, astfel încât

conţinutul lor să se încadreze în limitele impuse. -Au fost efectuate lucrările de mentenanţă preventivă la toate instalaţ iile cu rol în atenuarea

emisiilor de poluanţi în aer ş i apa (elementele de filtrare uscată şi umedă , separator de grăsimi cu biofragmentare, staţie de epurare). -Au fost luate măsuri organizatorice şi tehnologice pentru reducerea consumurilor energetice

şi de apa (verificări de control la instalaţia de tip ciller, mentenanţa preventivă, tratament cu soluţii de condiţionare a apei introduse în cazanele de abur şi instalaţiile de ră cire, efectuarea reviziilor). -S-a încercat diminuarea şi s -a mers până la excluderea utilizării în procesele specifice a

substanţelor periculoase pentru mediu. -A fost promovată şi s-a implementat utilizarea de materii prime în 2010 şi s -a continuat în 2011. -Deşeurile au fost valorificate/reciclate/eliminate, prin terţi în condiţiile respectării cerinţelor legale asumate. -Depozitarea şi gestionarea materiilor prime, a solvenţilor ş i a combustibililor a fost

efectuată astfel încât să se evite orice  pericol de poluare a mediului înconjurător. -Gestionarea şi întreţinerea parcului auto a fost efectuată conform cerinţelor legale (revizii ş i

service prin unităţi autorizate), au fost redus e consumurile, şi a fost reî nnoit parcul auto cu autoturisme cu emisii reduse.

2. Analiza performanţei întreprinderii

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a “stării de sănătate financiară” a înterprinderii. Începând cu o analiză financiară complexă

a poziţiei şi a performanţei

financiare decurgem la diagnosticarea rentabilități si a riscului înteprinderii. În cadrul companiei S.C.Biofarm S.A aceasta analiza este importantă pentru partenerii săi

externi(băncile, deținătorii de titluri, furnizori etc.) susceptibili de a fi afectați de riscul de insolvabilitat, recurg la studiul echilibrului financiar încercând să detecteze principalele disfuncționalități. Sur sele de date folosite în scopul realizării analizei financiare sunt bilanţul contabil şi contul

de profit şi pierdere. În cadrul analizei financiare am utilizat ultimii 3 ani, respectiv 2009, 2010, 2011 a situațiilor înteprinderii.

2.1. Analiza bilantului

În vederea analiziei echilibrului și a pozitiei financiare , se constituie bilantul financiar care presupune regruparea elementelor din bil anțul contabil după criterii crescătoare de lichiditate-active și exigibilitate-pasive. În tabelul de mai jos, am restrâns bilanțul contabil în bilanțul financiar iar valorile

 prezente sunt valori nominale, urmând ca mai apoi pentru o analiză mai exactă si mai concludentă, să prezentam situția în valori reale. În acest fel, bilanțul financiar în valori nominale arată astfel:

Nevoi

2009

2010

2011

Resurse

2009

2010

2011

Active

72.871.826

67.513.449

68.660.609

Cap.proprii

Imob.

Proviz.

Active

Dat.T.L.

Circulante -Stocuri -Creante

82.008.312

100.503.352

115.969.010

11.283.810

13.553.634

15.231.010

33.317.983

19.780.459

26.509.629

-Activ

-Dat. Expl

67.169.259

74.228.371

145.761.009

153.957.996

2.543.738

3.358.457

4.010.366

850.654

844.330

402.687

12.125.034

18.260.308

26.547.462

12.125.034

18.260.308

26.547.462

0

0

0

726

8.065

0

726

0

0

8.065

155.046.001

168.232.169

-Pasive trez.

37.406.519

Trez.

Dat. T.S:

139.525.849

Venit Avans:

Chelt.in

165.863

215.368

288.892

Subv.pt.inv

0

Avans Venit inreg

0

avans

Total

155.046.001

168.232.169

184.918.511

Total

184.918.511

Totodată, am analizat și evoluția în timp a S.C.Biofarm S.A., tinând cont de ratele inflaț iei. Nevoi

2009

2010

2011

Resurse

2009

2010

2011

Active

76.945.361

71.625.018

72.636.058

Cap.proprii

147.325.344

154.637.854

162.872.164

2.685.933

3.562.987

4.242.566

898.206

895.750

426.003

12.802.823

19.372.361

28.084.560

12.802.823

19.372.361

28.084.560

0

0

0

767

8.556

0

767

0

0

0

8556

0

163.713.072

178.477.508

195.625.293

Imob.

Proviz.

Active

Dat.T.L.

Circulante -Stocuri

86.592.577

106.624.006

122.683.616

11.914.575

14.379.050

16.112.885

35.180.458

20.985.089

28.044.537

39.497.543

71.259.867

78.526.194

-Creante

-Activ

Dat. T.S: -Dat. Expl -Pasive

Trez.

trez. Venit Avans: Subv.pt.inv

Chelt.in

Venit inreg

Avans

175.135

228.484

305.619

Total

163.713.072

178.477.508

195.625.293 Total

avans

Valoarea activului în 2009 a fost de 155.046.001 lei și înregistează o ușoară creștere de 8,5% și ajungând în 2011 la valoarea de 184.918.511 lei. Ceea ce este de remarcat este faptul că în valori reale, valoarea activului total in 2009 crește cu 9, 01% față de 2010, iar în 2010 față de 2011 cu 9,00% ajungând la valoarea absolută de 178.477.508 lei. În ceea ce priveste pasivul, în termeni reali, se observă o creștere a capitalurilor proprii ceea

ce însemna o situație favorabilă pentru acționari în primul rând. Pentru a observa mai  bine evoluția ponderilor pe ani, am structurat astfel tabelul:

Nevoi

2009

2010

2011

Resurse

2009

2010

2011

Active

47,00%

40,13%

37,13%

Cap.proprii

89,99%

86,64%

83,26%

1,64%

2,00%

2,17%

0,55%

0,50%

0,22%

7,82%

10,85%

14,36%

7,82%

10,85%

14,36%

0,00%

0,00%

0,00%

0,00%

0,00%

0,00%

0,00%

0,00%

0,00%

Imob.

Proviz.

Active

Dat.T.L.

Circulante -Stocuri

52,89%

59,74%

62,71%

7,28%

8,06%

8,24%

21,49%

11,76%

14,34%

-Creante

Dat. T.S: -Dat. Expl -Pasive

-Activ

trez. Venit

Trez.

24,13%

39,93%

40,14%

Avans: Subv.pt.inv

Chelt.in

Venit inreg

Avans

0,11%

0,13%

0,16%

avans

0,00%

0,00%

0,00%

Total

100%

100%

100%

Total

100%

100%

100%

Tabel 1.2 calcul propriu pe baza bilantului si al cpp-ului

Activul este format în proporţie de 40% -45% din imobilizări și 50%-60% din active circulante, în anii respectivi. Pasivul este format din aproximativ 85%-90% din capitaluri proprii.

2.2 Analiza poziţ iei financiare

Poziţia financiară a unei întreprinderi este caracterizată pe baza a 4 indicatori fundamentali:

a) ACTIVUL NET CONTABIL (SN); b) FOND DE RULMENT (FR); c) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR); d) TREZORERIA NETĂ(TN).

2.2.1 Activul net contabil (SN)

Situaţia netă exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat. Acest indicator interesează nu numai acționarii și proprietarii înteprinderii, care vor să cunoască valoarea pe care ei o poseda, dar, in egală masură, și creditorii pentru care activul realizabil co nstituie gajul creanțelor lor. SN= Total Activ  – Total Datorii

Valoarea acestui indicator in cei trei ani este: SN

2009

2010

2011

142.069.587

149.119.466

157.968.362

*Calcule proprii pe baza bilanțului

Situația netă pozitivă și crescătoare reflectă o gestiune economică sănătoasă, este consecința reinvestirii profitului net. 2.2.2 Fondul de rulment (FR)

Fondul de rulment este cel mai sugestiv indicator pentru a reflecta poziţia financiară a companiei pe termen lung. Fondul de rulment este definit că diferenţa dintre pasivele permanente şi activele  permanente:

FR = Pasive permanente –  Active permanente = CPR + PRCh + DFIN  –  IMOnete = ACR n

Fondul de rulment

2009

2010

2011

70.049.141

82.450.347

89.710.440

*Calcule proprii pe baza bilanțului

Fondul de rument este pozitiv în toate cele trei situații, ceea ce reflectă o situație favorabilă companiei, își păstrează resursele permanente și cel mai important se realizează echilibrul pe termen lung.

Fondul de rulment este compus din: fond de rulment propriu și fond de rulment împrumutat. 2009

2010

2011

FRP

69.198.487

81.606.017

89.307.753

FR

850.654

844.330

402.687

ÎMPRUMUTAT

După cum se poate observă, fondul de rulment propriu este în creştere în anul 2010 în  paralel cu o scădere a celui împrumutat ceea ce arată o îmbunătăţire la nivelul resurselor firmei. Aceşti indicatori pun în evidenţă faptul că societatea apelează la finanţare externă şi că este dependenţă faţă de creditori (nu are autonomie financiară).

2.2.3 Nevoia de fond de rulment (NFR)

 Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, arătând măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt (fără a lua în considerare disponibilităţile şi creditele bancare pe termen scurt). Nevoia de Fond de Rumlent(NFR)=(Active circ.-Active trez.+Ch.avans)(Datnu există echilibrul pe termen scurt, se acoperă deficitul de nevoi temp. din resurse permanente. Se p oate observa ca in anul 2009 faț a de 2010 a fost o diferență de două ori mai mare, asta însemnă o îmbunatățire pe termen scurt a nevoilor. 2.2.4 Trezoreria netă

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate şi eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe termen scurt, fapt ce poate fi dedus şi din formula de calcul: TN = FR –  NFR = ATz  –  PTz O trezorerie netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al înteprinderii. Dacă trezoreria netă este pozitivă(FR>NFR), atunci excedentul de finanțare , se va regasi sub forma disponibilitățiilor bănești în conturi bancare și în casă. 2009 TN

2010

37.406.519 67.169.259

2011 74.228.371

Dupa cum se obeservă, TN este pozitivă și crescătoare, ceea ce însemnă ca societatea este în echilibru. Rezultatul pozitiv al trezoreriei vine în urma unei activităţi financiare sănătoase

astfel firma putând să-şi acopere în orice moment nevoia de fond de rulment din resurse  permanente, el crescand de la un an la altul.

În continuare am facut o scurtă analiză și a variațiilor acestor indicatori, de la un an la altul: 2010/2009

2011/2010

∆FR

12.401.206

7.260.093

∆NFR

-17.361.534

200.981

∆TN

29.762.740

7.059.112

*Calcule proprii pe baza bilanțului

Se poate observa o îmbunatățire a nevoilor temporale, rezultând o variație a NFR negativă, echilibrul pe termen lung se menține în aceste variații și nu în ultimul rând societatea este în echilibru financiar, deci se poate vorbi, de o autonomie financi ară pe termen scurt întrucât

dispune de lichidități.

2.3 Analiza performanţ ei financiare

Pentru compania S.C. Biofarm SA am calculat atât soldurile intermediare de gestiune

(varianta franceză), cât ş i marjele de acumulare (varianta anglo- saxonă). Varianta franceză Solduri intermediare de gestiune

2009

2010

2011

Venituri din vanzarea marfurilor

3,424,807

4,896,125

2,997,906

Cheltuieli privind marfurile

1,976,456

2,229,422

1,696,692

Marja comerciala (MC)

1,448,351

2,666,703

1,301,214

Productie vanduta

63,638,236

89,764,504

105,510,561

Variatia stocurilor

1,489,562

960,075

-103,102

Productia imobilizata

0

0

0

Reduceri comerciale

0

12,365,744

15,065,377

65,127,798

78,358,835

90,342,082

16,692,653

20,445,584

25,365,226

282,635

568,503

481,132

1,621,819

1,685,268

1,871,742

Productia exercitiului (PE) Cheltuieli cu materii prime si materiale  Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu energia si apa

Cheltuieli privind prestatiile externe

14,321,125

20,787,900

26,589,544

Valoarea adaugata (VA)

33,657,917

37,538,283

37,335,652

0

0

0

13,076,265

14,260,764

14,383,314

1,095,126

1,403,237

1,599,239

19,486,526

21,874,282

21,353,099

144,831

316,654

312,530

345,346

603,197

402,368

4,539,122

4,696,965

4,940,311

161,211

586,774

-35,997

465,076

-630,705

651,909

14,120,602

16,934,705

15,707,038

4,652,756

4,187,491

5,145,280

-4,222,612

3,277,270

3,932,536

8,875,368

910,221

1,212,744

22,995,970

17,844,926

16,919,782

Venituri extraordinare

0

0

0

Cheltuieli extraordinare

0

0

0

22,995,970

17,844,926

16,919,782

2,916,381

3,430,133

2,698,974

20,079,589

14,414,793

14,220,808

Venituri din subventii de exploatare aferente CA nete Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Excedentul brut de exploatare (EBE)  Alte venituri din exploatare  Alte cheluieli de exploatare (despagubiri, donatii, active cedate)  Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale  Ajustarea valorii activelor circulante  Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli Rezultatul exploatarii (RE) Venituri finainciare Cheltuieli finainciare Rezultatul finainciar (RF) Rezultatul curent (RC)

Rezultatul brut (RB) Impozit pe profit Rezultatul net (RN)

*Calcule proprii facute pe baza CPP 

Marja comercială  (MC)  prezintă o creştere de 84.12% în anul 2010 faţă de anul

2009, după care aceasta înregistrează o diminuare cu 51.12% în anul 2011 faţă de 2010. 

Producţia exerciţ iului (PE) a crescut pe parcursul anilor 2009-2010 cu 20.32%, anul

următor creşterea fiind una mai mică, de 15.29%, fenomen datorat în mare parte creşterii producţiei vândute. 

Valoarea adaugată  (VA) în anul 2010, creşte cu 11.53% faţă de anul precedent,

aceasta creştere fiind urmată de o mică diminuare în 2011, de 0.54%. Acest început de tendinţă descendentă este dată de creş terea cheltuielilor cu materiile prime şi

materialele şi de acor darea de reduceri comerciale. VA constituie sursa principală a  participanţilor direcţi şi indirecţi la viaţa economică a firmei ( sursa pentru plată a salariilor, impozite şi taxe către stat etc) 

Excedentul brut de exploatare (EBE) înregistrează o creştere de 12.25% în 2010 faţă de 2009 şi o diminuare de 2.38% î n anul 2011, diminuare ce este datorată  unei mici creşteri în valoare a cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu impozitele şi taxele. Creşterea din 2010 este dată de creşterea valorii adă ugate. Excedentul brut de exploatare a înregistrat valori destul de mari în perioada celor trei

ani analizaţi, ceea ce înseamnă o capacitate de autofinanţ are din activitatea de exploatare mare , fară a lua î n considerare politica de amortizare şi de provizioane, de îndatorare, de dividend şi activitatatea extraordinară . 

Rezultatul exploatării (RE=EBIT) este caracterizat de valori pozitive pe cei trei ani, deci este o întreprindere cu o activitate de exploatare rentabila. Modificarea relativă a

acestui indicator în 2010 faţă de 2009 este reprezentată de o creştere de 19.93%, iar în 2011, RE scade cu 7.25% faţă de anul precedent. Aceste modificări sun t datorate în cea mai mare parte schimbărilor ajustărilor de valoare şi cele privind prozivioanele. 

Rezultatul curent (RC) este pozitiv pe toată perioada analizată, având aceleaşi valori ca şi rezultatul brut (RB=EBT), pentru ca veniturile şi cheltuielile extraordinare sunt zer o. Rezultatul curent înregistrează un trend descrescător, diminuându -se în 2010 faţă

de 2009 cu 22.40%. În urmă torul an, diminuarea este mai mică, de 5.18%. Întreprinderea desfăşoară o activitate curentă rentabilă . 

Rezultatul net (RN) are valori pozitive, însă acesta indică o scădere considerabilă în 2010 faţă de anul precedent, cu 28.21%. În 2011, situaţia se îmbunătăţeş te, deoarece RN scade doar cu 1.35% faţă  de 2010.

Varianta anglo-saxonă 2009

2010

2011



EBITDA

28,303,674

22,617,111

22,589,000

EBIT

23,138,265

17,964,077

17,032,777

EBT

22,995,970

17,844,926

16,919,782

RN

20,079,589

14,414,793

14,220,808

EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation an d amortization) reprezintă câştigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de amortiză ri sau  provizioane.

Se observă o scădere considerabilă a EBITDA în 2010 faţă de 2009, cu 20.09%, însă în anul 2011 scăderea faţă  de anul trecut se va diminua la 0.12%. 

EBIT  (earnings befor e interest and taxes) reprezintă caş tigul din activitatea de exploatare, cu luarea în calcul a amortizărilor şi provizioanelor, î nainte de scăderea dobânzilor şi a impozitului pe profit. Acest indicator, la fel ca şi EBITDA, în anul 2010 faţă de 2009, înregistrează o diminuare de 22.36%. În schimb, în anul 2 011 EBIT arată o scă dere de doar 5.18%.



EBT (earnings before taxes) reprezintă de fapt profitul brut al î ntreprinderii.



RN (rezultatul net) reprezintă câştigul final obţinut de întreprindere după  acoperirea tuturor cheltuielilor, inclusiv a impozitului pe profit. Are valori pozitive, însă acesta

indică o scădere considerabilă în 2010 faţă de anul precedent, cu 28.21%. În 2011, situaţia se îmbunătăţeş te, deoarece RN scade doar cu 1.35% faţă de 2010.

Evolutia profitului net 22,000,000 20,000,000 18,000,000 16,000,000 14,000,000 12,000,000

RN

10,000,000 8,000,000 6,000,000 4,000,000 2,000,000 0 2009



2010

2011

CAF (Capacitatea de autofinanţare) 2009 CAF

19,179,896

2010 19,411,979

2011 21,408,475

Pentru a face faţă nevoilor sale de finanţare, o întreprindere trebuie sa -şi utilizeze  propriile resurse sau să  procure resurse din exterior. Dacă ne referim strict la sursele interne,  putem vorbi de un potenţial de dezvoltare a activităţ ii de exploatare, iar indicatorul ce măsoară acest potenţ ial este capacitatea de autofinanaţ are (CAF). Compania are o capacitate de autofinainţare pozitivă pe parcurul î ntregii perioade

analizate. Anul 2010 faţă de anul 2009, arată o creşter e a CAF cu 1.21%. În 2011 faţă de 2010, CAF creş te cu o valoare mai mare, în termeni relativi  –   cu 10.28%. Indicatorul, fiind unul pozitiv, dar cu diminuă r i de la un an la altul, ne arată o mi cşorare a resurselor posibile de finainţare create de întrepr indere, o parte din acestea putând fi utilizate în finanţarea activităţii viitoare, iar cealaltă parte fiind folosită în remunerarea acţ ionarilor cu dividende.

2.4. Analiza cash-flow-urilor întreprinderii

Datorită abordării anglo-saxone, cash-flow-ul se împarte în variaţia de cash rezultată din operaţ iunile de gestiune, din operaţiuni de investiţii şi operaţ iuni de finanţare. CF = CFexpl + CFinv + CFfin

CFexpl CFinv CFfin CFtotal

2010 31231833 2010 4770978 2010 -6240071 2010 29,762,740

2011 13814838 2011 -942191 2011 -5813535 2011 7,059,112

Cash-flow-ul de exploatare reflectă  fluxul de bani rezultat din această activitate. Se calculează prin două metode: una directă şi una indirectă şi observăm că î n anul 2010, valoarea sa este de 31.231.833, iar în 2011 este de 13.814.838 . Se consideră că   acest cashflow este un indicator acceptabil, dar nu unul perfect, al performanţelor firmei. Unul din neajunsurile acestuia p rovine din regruparea nenaturală a fluxurilor î n cadrul situaţiei cashflow-ului. Astfel, dobânzile plătite î n contul datoriilor (cheltuielile cu dobânzile) sunt tratate

separat faţă de dividendele plătite: în timp ce dobânzile plă tite reduc CFE, dividendele plătite reduc cash-flow-ul de finanţare. Ambele remunerează furnizorii de capital, însă sunt tratate diferit.

Cash-flow-ul de investiţii. Observăm că în anul 2010 firma înregistrează un excedent al încasărilor faţă de plăţ i, iar în 2011, el este negativ, acest lucru însemnând că firma a realizat investiţii. Acest cash-flow reprezintă banii generaţi intern din activităţi non operaţionale, el include banii investiţi în echipament sau î n mijloace fixe, aceste investiţii reprezentând profitul unei companii pe termen lung.

Cash-flow-ul de finanţare se poate împărţi totodată î n cash flow-uri generate de majorările de capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi. Observăm că î n ambii ani, avem un cash- flow de finanţare negativ , ceea ce înseamnă că profitul net depăşeşte

variaţiile capitalului propriu şi ale datoriilor, astfel investiţiile realizate de companie sunt autofinanţate, întreprinderea având un surplus de resurse financiare.

Concluzie: Cash-flow-ul total este dat de suma celor 3 cash-flow- uri analizate mai sus şi el trebuie sa fie egal cu modificarea trezoreriei nete, i ar valoarea lui este pozitivă î n ambii ani, ceea ce înseamnă că există un excedent al încasă rilor care este datorat, în special excedentului din activitatea curentă  de gestiune. 2009 CFgest

24,761,006

2010 19,230,909

2011 19,274,094

Un alt cash flow care l-am analizat este Cash-flow-ul de gestiune, care la rândul lui se poate calcula prin două metode.

Orice metodă  am alege, acest cash- flow reprezintă sursa autofinanţării acţ ionarilor cu dividende şi a creditorilor cu dobânzi.

2.5. Diagnosticul rentabilităţ ii

2010

2011

ROA

10.35%

9.78%

ROE

10.33%

9.76%

Rd

14.01%

13.38%

1.Rata dobânzii (R d) Aceasta arată capacitatea î ntreprinderii de a suporta din câş tig cheltuielile cu dobânzile, ca sursă de remunerare a creditorilor.   *100  

Rd=

2.ROA Reprezintă eficienţa utilizării capitalurilor totale puse la dispoziţia întreprinderii, atâ t de  pro prietari, cât şi de creditori, ţinându-se cont de economiile fiscale. Este un indicator de cuantificare a eficienţei activelor firmei. ROA=

 

Capacitatea societăţii de a produce profit cu activele disponibile este de 10.35% în anul 2010 şi de 9.78% î n anul 2011. Rentabilitatea economică trebuie să depaşească în mod necesar rata inflaţ iei, astfel rentabilitatea economică nu ar permite recuperarea î ntregului capital alocat în activitatea întreprinderii.

3.ROE Ratele de rentabilitate financiară exprimă eficienţa utiliză rii capitalurilor puse la dispoziţia întreprinderii de către pr oprietarii acesteia. Remunerează proprietarii î ntreprinderii prin

distribuirea de dividende că tr e aceştia şi prin creş terea rezervelor (a averii proprietarilor).

 

 

Gradul de eficacitate a utilizării fondurilor pe care investitorii le-au pus la dispoziţia

întreprinderii este de 10.33% în anul 2010 şi de 9.76% î n anul 2011. Valoarea rentabilităţii financiare indică eficienţa plasamentului făcut de acţionari în firmă . Aceasta are capacitatea de a remunera acţ ionarii prin dividende, de a constitui rezerve şi de a asigura continuitatea şi dezvoltarea activităţii prin surse proprii, şi anume rezultatul net al exerciţ iului.

4.Rata marjei nete Exprimă eficienţa globală a î ntreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza  profit şi de a rezista concurenţ ei. Aceasta poate fi recomandată în analize financiare vizâ nd perioade scurte şi întreprinderi relativ  mici, deoarece pe perioade mai lungi şi î n special la marile intreprinderi,  profitul net este influenţat de rezultatul unor operaţii de dezinvestiţii (vânzare, cesiuni) sau al unor plasamente financiare pe termen lung. De aceea pe perioade mai lungi de

timp şi în special la întreprinderile mai mari, este bine ca aprecierea activi tăţii de exploatare să se facă cu ajutorul ratelor de marjă vizând rezultatul exploată rii (rezultat neinfluenţat de operaţiile financiare şi extraordinare)

   

 

Rata marjei brute de autofinantare Rata marjei nete de exploatare

2009

2010

2011

Rata marjei nete

29.94%

17.52%

15.22%

CAF/CA

38.16%

23.90%

21.60%

RE/CA

34.50%

21.83%

18.23%

5.Rata marjei brute de au tofinanţare R eflectă surplusul de resurse de care dispune întreprinderea pentru a-şi asigura dezvoltarea

( din autofinanţare) şi/sau remunerarea acţionarilor prin dividend.

6.Numarul de rotaţii a ACR , prin cifra de afaceri este:

2009

2010

2011

0.82

0.82

0.81

440.23

439.65

446.49

375.16

359.79

345.21

Coef de rotatie a ACR Durata de rotatie a ACR Durata de rotatie a ACRn

În tabelul de mai sus sunt prezentate atât durata de rotaţie a activelor circulante cât şi a activelor circulante nete în perio ada de referinţă.

Gradul de indatorare Levier Efectul de levier

2009

2010

2011

0.61% 0.61%

0.58% 0.58%

0.26% 0.26%

-0.02%

-0.01%

-

ROE = ROA  Efectlevier 

  ( – )   , unde  Rd –  rata dobanzii  - levier 

Dacă ROA este mai mare decât rata dobânzii la credite avem efect de levier financiar întrucât  pot fi folosite resursele financiare procurate de la împrumută tori cu un grad suficient de

eficienţă astfel încât să poată plăti costul datoriilor şi în plus să rezulte un spor de rentabilitate. Dacă însă este mai mică această r ată de rentabilitate economică, atunci apare o înrăutăţire a  performanţelor.  Regula de aur în finanţ e: 

ROE>ROA>k>Rd>R inflatiei, regulă  ce reiese din modelul

Modigliani&Miller din care reiese corelaţia dintre ROE, ROA şi Rd, aceasta fiind corelată  cu

relaţia dintre ROA şi Rata inflaţ iei. o

Dacă ROA > Rd

ROE > ROA, Efect de levier

o

Dacă ROA < Rd

ROE < ROA, Efect de maciucă, de bumerang

Cum activul economic s-a con stituit din capitaluri proprii şi din cele împrumutate, tot astfel rentabilitatea economica este o rezultantă a rentabilităţii financiare şi a remuneră rii datoriilor. În cazul nostru, atât ROE cât şi ROA există o mare protectivitate împotriva pierderilor potenţiale, ce s-ar datora faliemtului afacerii. Privită dintr -un alt unghi, o rată  de lichiditate excesiv de mare ar

 putea să semnaleze un management defectuos. Această rată ridicată   ar putea indica nivele excesive ale numerarului, stocuri supradimensionate devenite inutile, comparative cu nevoile curente, ş i un management slab al creditului commercial acordat.

Trendul ratelor lichidităţii curente se observă a fi unul descrescă tor. 

Rata lichidităţii rapide reprezintă un test şi mai restrâns al lichidităţii este dat de rata

lichidităţii rapide, care se consideră  normală în inervalul 0.8 şi 1. În situaţ ia aceasta, toate cele trei valori ale indicatorului sunt mai mari decât 0.8, chiar mai mari şi decâ t 1, ceea ce demonstrea ză că firma dispune de destule creanţe şi lichidităţ i pentru a acoperi datoriile pe termen scurt.

Se observă că şi trendul lichidităţ ii rapide este tot unul descrescător. Rata lichidităţii imediate



- Lichiditatea imediată reflectă  posibilitatea achitării

datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat în casierie, a disponibilităţilor

 bancare şi a plasamentelor de scurtă durată. Se consideră că  nivelul acestei rate este normal între 0,2 şi 0,3. În 2009, indicatorul este 3.08, în 2010 este 3.67, i ar în 2011 -> 2.82 => întreprinderea dispune de destule lichidităţ i pentru a acoperi datoriile pe

termen scurt, totuşi nivelul indicatorului fiind peste intervalul normal. Rata lichidităţii imediate creşte în 2010 faţă de 2009 şi înregistrează  o mică diminuare în 2011 faţă  de anul precedent.

2011

Evolutia indicatorilor de lichiditate

Lichiditatea imediata 2010

Lichiditatea rapida Lichiditatea curenta

2009

0.00% 100.00% 200.00% 300.00% 400.00% 500.00% 600.00% 700.00%

3. Evaluarea investiţ iei 3.1 Oportunitatea investiţ iei

Investiţia pe care ne-am decis să o analizăm ne va ajuta să introducem un nou produs î n  portofoliul de produse ale companiei, şi anume un vaccin care oferă protecţie împotriva tuberculozei (TBC). Tuberculoza, sau TBC (abreviere pentru „tubercul  bacil”) este o boală contagioasa frecventă

şi, de obicei, mortală, provocată   de diferite tipuri de micobacterii,  in general de „Mycobacterium tuberculosis ”. În cele mai multe cazuri, tuberculoza ataca  plămânii,  dar  poate afecta şi alte părţi ale corpului. Tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tusesc, strănută sau elimină  saliva în aer. Cele mai contagioase forme sunt cele asimptomatice şi latente. Însă una din zece infecţii latente progresează  ulterior

în boală activă. Lăsată netratată, tuberculoza omoară   peste 50% din persoanele infectate. Rezistenţă la antibiotice constituie o problemă  în creştere în cazul tuberculozei rezistente la

medicamente multiple.  Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie examina ţi pentru depistarea  bolii şi vaccinaţi cu bacilul Calmette – Guérin. Specialiştii cred că o treime din populaţia lumii este infectată cu „M. tuberculosis”, şi o nouă  persoană  se infecteaz ă  în fiecare secund ă. În 2007, s-au estimat 13,7 milioane de cazuri cronice active la nivel mondial. În 2010, s-au dezvoltat aproximativ 8,8 milioane de cazuri noi

şi s-au înregistrat 1,5 milioane de decese asociate tuberculozei, majoritatea în ţările în curs de dezvoltare. Numărul total de cazuri de tuberculoz ă  este în sc ădere începând cu anul 2006. Tuberculoza nu este uniform distribuit ă în lume. Aproximativ 80% din popula ţia multor

ţări asiatice şi africane dă rezultate pozitive la testul de tuberculin ă, în comparaţie cu doar 510% din populaţia Statelor Unite. Mai multe persoane din lumea în curs de dezvoltare contractează tuberculoza, din cauza imunit ăţii scăzute. De obicei, aceste persoane se îmbolnavesc de tuberculoz ă deoarece sunt infectate cu HIV şi dezvolta SIDA. Tuberculoza este întâlnită în România mai frecvent decât în alte ţări ale Uniunii Europene, se estimează c ă apar în medie 130 de cazuri la 100 000 de locuitori, fa ţă de media european ă de circa 30 bolnavi la suta de mii de locuitori. Se estimează că în România sunt aproximativ 30 000 bolnavi în toat ă ţara. În fiecare judeţ există cel puţin un spital şi trei-patru dispensare de pneumoftiziologie. Eforturile de prevenire şi control al tuberculozei se bazează pe vaccinarea nou-n ăscuţilor şi pe detectarea şi tratamentul adecvat al cazurilor active. Organizaţia Mondială a S ănătăţii (OMS) a atins un anumit grad de reu şită datorită unui regim de tratament îmbun ătăţit, observându-se o uşoara scădere a numărului de cazuri. Începând din anul 2011, singurul vaccin disponibil este bacilul Calmette – Guérin (BCG). BCG este eficient împotriva r ăspândirii bolii în copilărie, însă confer ă un grad de protecţie variabil împotriva tuberculozei pulmonare. Totu şi, este vaccinul cu cea mai larg ă r ăspândire în lume,  peste 90% dintre copii fiind vaccinaţi.  Imunitatea pe care o induce scade îns ă după aproximativ zece ani de la administrare.

După  jumatatea lunii noiembrie 2012, Ministerul Sănătăţii a înterupt vaccinarea BCG a copiilor, vaccin ce abia fusese introdus în România. Motivul a fost idetificarea a 115 cazuri în

care copiii au suferit reacţ ii adver se severe (convulsii, febră , inflamarea ganglionilor axiali). Vaccinul a fost importat din Danemarca, iar ministrul S ănătăţii din România a cerut

Organizaţiei Mondiale a S ănătăţii să analizeze cazul. Vaccinarea cu BCG a fost înreruptă

 până când inspectorii europeni finalizează ancheta asupra acestor efecte adverse. Totuşi, la începutul lunii decembrie 2012 a fost reluată  campania de vaccinare BCG. Dup ă consultarea cu reprezentan ţii OMS, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au tras concluzia c ă oprirea vaccinării BCG ar însemna să  supunem copiii din Romania la riscul de a dezvolta tuberculoza sever ă. Odată reluat programul de vaccinari, Ministerul Sănătăţii a precizat că nu avea motive să testeze vaccinul BCG înainte de introducerea în România, întrucât acesta a fost deja testat în 46 de alte ţări. Vaccinul BCG va fi folosit pentru vaccinarea copiilor, în special a nou-născuţilor, acesta oferind protecţie î mpotriva tuberculozei.

3.2 Prezentarea investiţiei şi estimarea cash-flowurilor disponibile

În urma analizei ofertelor a fost stabilit costul iniţial al investiţiei la valoarea de 15.000.000

lei (autofinainţare integrală), care conţine cheltuielile cu achiziţionarea licenţei de producere a vaccinului pe o perioadă de cinci ani şi costul cumpără rii unui utilaj nou, astfel: 

cost achiziţie licenţă = 12.000.000 lei



cost utilaj = 3.000.000 lei

Durata de viaţă a proiectului este de 5 ani. (2013-2017)

Capacitatea de producţie anuală  este de aproximativ 200.000 de vaccinuri BCG. Proiectul de investiţie este autofinanţ at integral, deoarece capacitatea de autofinainţare calculată în anul 2012 permite acest aspect datorită  valorii sale peste 21.000.000 lei, estimare ce se realizează  prin analiza trendului ascendent al CAF  pe parcursul anilor 2009, 2010 ş i 2011. De asemenea profitul net aferent anului 2012 este de 12.297.314 lei şi se presupune că în acest an nu se vor acorda dividende, ci întreg profitul va fi reinvestit în proiectul de

investiţie. (b=100%, b-rata de reinvestire a profitului). Conform datelor furnizate de către INSSE, î n anul 2011 (ultimul an din seria de date oferită) s-a înregistrat un număr de 199.626 de nou -născuţii şi 218.277 de copii cu vâ rsta de aproximativ 1 an. De astfel, în anul 2012, Guvernul a achiziţionat î n cadrul acestui program,

un număr de 100.000 de vaccinuri BCG. Programul s- a dovedit a fi un eş ec din cauza faptului că vaccinul a fost î nterupt pentru că se presupunea că  acesta ar avea anumite efecte adverse. Din cauza acestui aspect negativ, a faptului că  produsul este un ul aproape nou ş i mai ales din

cauza slabei informări, doar circa 4.000 de copii au fost vaccinaţ i, restul vaccinurilor apropiindu-se de data expirării. Pentru obţ inerea valorii pieţei pentru anul 2012, cifra de la

care să pornim în realizararea previziunilor am luat în considerare o serie de factori. Produsul este unul aproape nou  pe piaţa românească şi nu avem date istorice după care să ne ghidăm,

însă factorul politic este de importanţă primordială î n ceea ce  priveşte dimensiunea pieţei, statul fiind principalul cumpărător. Având în vedere că   au fost utilizate doar 4% din

vaccinurile achiziţionate de către stat î n anul 2012, nu putem considera ca elocvent numă rul de 100.000 de vaccinuri pentru nivelul pieţ ei. Astfel vom folosi o valoarea ajusta tă a pieţei  pentru anul 2012, de la care vom porni în realizarea diferitelor estimări. Considerăm că, în

cazul realizării unei cam panii adecvate de informare a părinţilor cu privire la riscurile şi  beneficiile acestui va ccin, rata de vaccinare va creşte însă  nu va avea o pondere mai mare de

 jumătate a numărului de nou -născuţ i ( se pune accent pe vaccinarea copiilor nou- născuţi) din cauza momentului în care p rodusul a fost retras de pe piaţă. Impactul acestei întâmplă ri a fost destul de mare asupra psihologi ei populaţiei, o mare parte din aceasta percepându-l ca pe un

vaccin periculos. Astfel, în aceste condţii, rata de vaccinare î n 2012 s-ar fi situat în jurul  procentului de 30% din numărul de nou-născuţi, adică  60.000. Acest număr constituie volumul ajustat al pieţei pentru anul 2012, de la care vom porni. De asemenea, presupunem

ca, pe măsura ce informarea cu privire la vaccinul BCG va fi mai cuprinzătoare, iar acesta va avea rezultate bune, rata de vaccinare în rândul copiilor va creşte, deoarece încrederea

 populaţiei în aspectele pozitive ale produsul va creş te. Preţul mediu de vâ nzare  al unui vaccin este de 300 lei, valoarea pieţei  situându-se la aproximativ 18.000.000 lei în anul 2012.

Ipotezele de lucru pentru anali za proiectului sunt următoarele: I.Rata de creştere a pieţ ei presupunem că este de 8% în primul an-2013, 10% în anul 2014, 15% în anul 2015, 20% în 2016, iar în 2017 se diminuează la 18%. Chiar dacă  natalitatea scade, conform preziviunii la baza că rora stau datele de pe INSSE, cr eşterea comenzilor este

explicată de faptul că odată  ce bugetul va permite statului să achiziţioneze un numă r mai mare de vaccinuri, acesta le va utiliza şi pentru vaccinarea copiilor de aproximativ 1 an. Ultima rată care înregistrează diminuare este datorată scăderii natalităţii şi poate fi considerată ş i o

stagnare datorată limitării resurselor statului acordate sectorului pentru sănă tate, acesta fiind  principalul client al vaccinului BCG. An Numar nou-nascuti

2007

2008

2009

2010

2011

212,871

215,690

218,346

218,938

199,626

Sursa: INSSE II. Rata anuală previzionată a inflaţ iei An Rata inflatiei preconizata(%)

2012 5.1

2013 4.5

2014 3.1

2015 3

2016 3

Sursa: INSSE Ratele anuale previzionate ale inflaţiei pen tru primii trei ani (2012, 2013, 2014) sunt date de

către INSSE. Conform evoluţiei ratelor în acestă perioadă, observăm că rata inflaţiei este în scădere şi astfel vom presupune că rata inflaţiei în 2015 va fi de 3% şi o vom menţine constantă pe parcursul celorlalţi doi ani. III.Cifra de afaceri După cum am presupus, î n 2012 nu se vor acorda dividende ş i astfel profitul net (PN) se va reinvesti în intregime, adică  rata de reinvestire a profitului va fi de 100% (b). Cu ajutorul acesteia, vom afla rata de sustenabilitate (g): g = b*ROE ROE=PN2012/CPR 2011*100 => ROE=15% g = b*ROE=100%*15%=1*15%=15% Pentru anul 2012 dispu nem doar de datele semestriale şi astfel vom dubla CA ş i PN pentru a  putea presupune valorile acestora pentru întreg anul. => CA 2012=105.846.956 lei Deci, rata de sustenabilitate (g) este 15 %. După cum ştim, rata de creş tere a CA pe termen

lung nu trebuie să fie mai mare decât rata sustenabilă . Vom calcula o medie a ratelor de modificare a CA între anii 2009-2011. Rata CA medie = (22.71%+13.54%+13.27%)/3 = 16.5%

2017 3

Am considerat ca în anul 2013 rata de creştere a pieţ ei va fi de 8% ceea ce înseamnă că vânzările din 2013 vor creşte cu 8% faţă  de cele di n anul 2012 ( valoearea ajustată a vânzărilor din 2012 este de 45.000 .000 lei). Astfel, va rezulta că vânzările aferente lui 2013 vor fi în valoare de 48.600.000 lei. Presupunând că CA va fi influenţată doar de această

investiţie, va deveni: CA2013=CA2012+Vânzări aferente 2013 => CA2013=123.8 46.956 lei ceea ce înseamnă că CA va

creşte în 2013 ( doar datorita investitie ) cu 17% În anul 2013, vom considera că  CA va creşte datorită investiţiei cu 17%, dar conform ratelor de creştere din anii pr ecedent (observăm că înregistrează  un trend descendent) vom considera ca va creşte cu 13% pentru a fi prudenţ i. Deci în 2013, CA va creş te cu 30%. Vom considera  pentru anii următori (2014, 2015, 2016, 2017) că CA va creş te cu 13 % (rata de creştere sustenabilă). IV.Cota de impozit pe profit este de 12.7% pentru anii analizaţ i, iar pentru previziune vom  presupune cota de impozit ca fiind constantă.

V. Cheltuielile variabile şi cheltuielile fixe plă tibile de exploatare

CV

2009 27,130,118

2010 32,118,919

2011 36,524,194

CF platibile expl

22,281,307

29,864,956

35,865,063

Presupunem că cheltuielile cu salariile reprezintă 20% cheltuieli fixe şi 80% cheltuieli variabile.

CV CA Ponderea CV in CA

2009 35,423,506

2010 29,944,376

2011 31,347,568

67,063,043 52.82%

82,294,885 36.39%

93,443,090 33.55%

Conform tabelului de mai sus, am calculat ponderile cheltuielilor variabile în CA în cei trei

ani de analiză, de unde rezultă că media ponderilor CV î n CA ca fiind 40.92%. Pentru previziune, vom menţine aceeaşi structura a exploatării, astfel încât ponderea lui CV în CA va fi de 40% între anii 2012-2017. În ceea ce prive şte cheltuielile fixe plătibile de exploatare, se observă  un trend ascendent al acestora în perioada de analiza. Vom considera valoarea acestora ca fiind o medie a anilor

 precedenţi, şi anume, de aproximativ 33.000.000, constantă între anii 2012 -2017 în cazul în care compania nu realizează investiţia. Însă, în situaţia în care Biofarm face investiţ ia, vom  presupune cheltuielile fixe de exploatare de 37.000.000 lei în perioada 2012-2017.

Deci, cheltuielile plătibile de ex ploatare aferente investiţiei vor fi considerate constante, în valoare de 4.000.000 lei.

VI. Cheltuielile cu amortizarea au un nivel mediu anul de 15.000.000/5ani=3.000.000/an (amortizare liniară). VII. Creşterea economică :  pe parcursul exploatării  proiectului nu se fac investiţii suplimentare în imobilizări (IMO=0), iar investiţia în active curente nete se determină

utilizând o rată medie de rotaţ ie a ACRnete . CA ACR nete Durata ACR nete

2009 67,063,043 69,883,278

2010 82,294,885 82,243,044

2011 93,443,090 89,421,548

375

360

345

În tabelul anterior se calculează duratele ACR nete şi conform acestor rezultate, obţ inem o medie a lor de 360 zile pe car e o vom considera a fi constantă   pentru previzionarea pe  perioada 2013-2017.

VIII.Valoarea reziduală Presupunem că după perioada proiectului de investi ţii, utilajul va fi casat la o valoare de 6.000 lei

VR = preţ vânzare - cota de impozit*(preţ vânzare -valoare neamortizată) – cheltuieli cu scoaterea din funcţiune*(1-cota de impozit) - ACRnete

3.3 Estimarea costului capitalalui propriu

În vederea determinării costului capitalului, aferentă investiției noastre, am utilizat modelul CAPM, deoarece așa cum am mai precizat, investiția noastră se autofinanțează 100% din fonduri proprii. Pentru a determina rata de actualizare, k, cu ajutorul modelului CAPM, am folosit

urmatoarea formulă: E(R k )=Rf+β[E(R M)-Rf], unde: E(R k )- rentabilitatea asteptată de acționari Rf-rentabilitatea fără risc

β – masură a riscului sistematic( coeficientul de volatilitate) E(R M)-Rf- prima de risc a pieței Pentru a determina E(R k ) , am pornit de la unele ipoteze legate de restul factorilor: 

Pentru Rf, am folosit rata obligațiunilor de stat cu maturitate la 5 ani( perioada p entru care facem investiția) Rf=5,9%



Coeficientul de volatilitate, β, l-am considerat 1,91 asa cum l-a determinat Damodaran in studiile sale.



Prima de risc a pieței, E(R M)-Rf=8.1%

În urma acestor precizări, ecuaăia devine: E(R k )=Rf+β[E(R M)-Rf]= 5,9%+1.91*8.1%=0,2674=26%, prin urmare rezultă o rentabilitate

asteptată pentru capitalul propriu investit în titlurile societății de 26 %, pe care o utilizam în continuare pentru determinarea cash-flow-urile din anii următori.

3.4 Criterii de evaluare a investiţiei în mediul cert 7,958,106 lei Valoarea actualizata neta (VAN) Rata interna de rentabilitate 44.35% (RIR) 33.60% RIR modificata 2 ani si 177 zile Termenul de recuperare (TR) Termenul de recuperare 4 ani si 50 zile actualizat 1.53 Indicele de profitabilitate (IP) Pentru aprecierea performanţ ei unui proiect, se ţine cont de următorii indicatori: 

Valuarea actuală netă



Rata internă de rentabilitate



Rata internă de rentabilitate modificată



Indicele de profitabilitate



Termenul de recuperare

Valoarea actualizată netă  - O valoare actualizată netă pozitivă arată caş tigul efectiv în

unităţi monetare de 7,958,106 lei comparabile cu cele de la momentul actual ş i de care va  beneficia societatea în cazul în care investeşte î n acest proiect. Pentru ca un proiect să  fie valid, aceasta valoare trebuie să fie mai mare decâ t zer o şi dacă există  mai multe proiecte, unul din criteriile de selecţie este acela î n care VAN este maxim. Rata internă  de rentabilitate (RIR) - Reprezintă  rata de rentabilitate anuală generată de

 proiectul de investiţii, dacă  fluxurile de numerar pot fi reinvestite la rata de rentabilitate generată de proiect. Ca un proiect să  fie valid, rata internă de rentabilitate trebuie să fie mai mare decat k, în acest caz: 44.35%>26%, ceea ce este un aspect favorabil şi indică faptul că  proiectul nostru este unul valid.

VAN vs. RIR : 

Există atâtea RIR -uri câte schimbări de semn sunt î n formula VAN-ului.



VAN ia în calcul rentabilitatea acţionarilor



RIR este bazat doar pe investiţie şi are unele disfunctionalităţ i, ceea ce a dus la formarea unui alt indicator numit RIRM



În majoritatea cazurilor, pentru alegerea unui proiect dintr- un anumit număr de

 proiecte, criteriul de selecţie este în funcţie de VAN. RIRM-Rata internă  de rentabilitate modificat ă arată rentabilitatea efectivă obţinută în cazul în care investiţ ia are loc. Dac ă avem de ales un proiect din mai multe, iar criteriul de selecţie este acest indicator, vom alege acea valoare a RIRM- ului maximă. Indicele de profitabilitate- IP -arată fluxul de numerar generat de o unitate investit. Acest indicator ţine cont de efort ul investiţional şi rezolvă problema restricţiilor bugetare dacă  avem mai multe proiecte cu VAN- uri foarte bune dar cu restricţ ii bugetare. Pentru ca un proiect să fie valid, acesta trebuie să  fie mai mare decat 1, iar din mai multe proiecte se va alege acela cu IP maxim.

Termenul de recuperare - TR - este de două feluri: static ş i actualizat. Indiferent de felul termenului de recuperare, acesta arată în medie în câţi ani se recupereaza investiţ ia. Are în schimb un DEZAVANTAJ MAJOR : termenul de recuperare actualizat nu ia în calcul cash-flow-urile viitoare iar cel static nu ia în considerare rata de actualizare. Acest indicator este folosit în schimb, doar c a criteriu suplimentar de selecţ ie, deoarece cashflow-urile variază,  pot fi negative în primii ani şi apoi să fie pozitive, ceea ce ar însemna, conform TR, ca proiectul nu este valid, chiar dacă, conform unor alţi indicatori ar rezulta că este unul accepta bil sau chiar foarte bun. Aceeaşi interpretare este şi în cazul invers. În schimb, este foarte bun pentru finanţator, deoarece scopul lui este doar acela de a- şi

recupera investiţia şi cu câ t termenul de recuperare este mai mic, cu atât interesul finanţatorului creşte. În cazul nostru, dacă luăm î n considerare doar termenul static, observăm că investiţ ia noastră se va recupera în aproximativ 2 ani şi 177 de zile; dacă ne uitam la termenul de actualizare,

observăm că investiţia se recuperează în 4 ani ş i 50 de zile.

4. Analiza proiectului de investiţii în mediu incert –  tehnici moderne Analiza de sensibilitate

Analiza de sensibilitate identifică factorii cu cea mai mare influență asupra proiectului de investiții respectiv, verifică fezabilitatea proiectului în cazul în care elementele financiare asociate proiectului urmează un trend ascendent sau descendent. În acest sens am calculat indicatorii de evaluare al proiectului, în ipoteza în care unul din

factori se modifică iar  ceilalți rămânând constanți(ceteris paribus). Ulterior, am calculat elasticitatea indicatorilor de evaluare a proiectului de investiții la modificarea fiecărui factor,  putându-se identifica factorii cu o influență puternică. Astfel, am considerat urmatoarele limite de variatie pentru: -Cifra de Afaceri se va modifica cu 10%, atât în sensul cresterii, cât și al scăderii nivelului acestui indicator -Ponderea cheltuielilor variabile(CV) în cifra de afaceri se va modifica cu 15% -Cheltuielile fixe vor scadea/crește cu 20%.

Datorită acestor ipoteze presupuse,modificarile aduse în cash -flow-urile disponibile, în indicatori precum VAN, RIR,IP, sunt prezentate in cele 3 scenarii de mai jos:

Cazul I. Modificarea cifrei de afaceri cu 10% Scenariu optimist: creste cu 10% Scenariu pesimist: scade cu 10%

a. Scenariu optimist An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

2012 19.800.000

15.000.000

2013 21.384.000 8.553.600 4.000.000 3.000.000 0 5.830.400 740.461 5.089.939 8.089.939 0 1.584.000 6.505.939

2014 23.522.400 9.408.960 4.000.000 3.000.000 0 7.113.440 903.407 6.210.033 9.210.033 0 2.138.400 7.071.633

2015 27.050.760 10.820.304 4.000.000 3.000.000 0 9.230.456 1.172.268 8.058.188 11.058.188 0 3.528.360 7.529.828

2016 32.460.912 12.984.365 4.000.000 3.000.000 0 12.476.547 1.584.521 10.892.026 13.892.026 0 5.410.152 8.481.874

2017 38.303.876 15.321.550 4.000.000 3.000.000 0 15.982.326 2.029.755 13.952.570 16.952.570 0 5.842.964 11.109.606

Modificare ACR nete An

CA

ACR nete

ACR nete

2012 2013 2014 2015 2016 2017

19.800.000 21.384.000 23.522.400 27.050.760 32.460.912 38.303.876

19.800.000 21.384.000 23.522.400 27.050.760 32.460.912 38.303.876

1.584.000 2.138.400 3.528.360 5.410.152 5.842.964

An

CA

ACR nete

ACR nete

2012 2013 2014 2015 2016 2017

19.800.000 21.384.000 23.522.400 27.050.760 32.460.912 38.303.876

19.800.000 21.384.000 23.522.400 27.050.760 32.460.912 38.303.876

1.584.000 2.138.400 3.528.360 5.410.152 5.842.964

18.509.114

VR (lei)

b. Scenariu pesimist An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

2012

2013

2014

2015

2016

2017

16.200.000

17.496.000

19.245.600

22.132.440

26.558.928

31.339.535

6.998.400 4.000.000

7.698.240 4.000.000

8.852.976 4.000.000

10.623.571 4.000.000

12.535.814 4.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

0 3.497.600

0 4.547.360

0 6.279.464

0 8.935.357

0 11.803.721

444.195

577.515

797.492

1.134.790

1.499.073

3.053.405 6.053.405

3.969.845 6.969.845

5.481.972 8.481.972

7.800.566 10.800.566

10.304.648 13.304.648

15.000.000

0

0

0

0

0

1.296.000 4.757.405

1.749.600 5.220.245

2.886.840 5.595.132

4.426.488 6.374.078

4.780.607 8.524.041

Modificare ACR nete An

CA

ACR nete

ACR nete

2012 2013 2014 2015 2016 2017

16.200.000 17.496.000 19.245.600 22.132.440 26.558.928 31.339.535

16.200.000 17.496.000 19.245.600 22.132.440 26.558.928 31.339.535

1.296.000 1.749.600 2.886.840 4.426.488 4.780.607

Valoarea actualizata neta (VAN) Rata interna de rentabilitate (RIR) RIR modificata Termenul de recuperare (TR) Termenul de recuperare actualizat Indicele de profitabilitate (IP) VR (lei)

4.842.689 37,43% 29,82% 2 ani si 323 zile 4 ani si 350 zile 1,32

15.144.773

Cazul II. Modificarea cheltuielilor variabile cu 15% Scenariu optimist: scad cu 15% Scenariu pesimist: cresc cu 15%

a. Scenariu optimist An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

2012

2013

2014

2015

2016

2017

18.000.000

19.440.000

21.384.000

24.591.600

29.509.920

34.821.706

6.609.600

7.270.560

8.361.144

10.033.373

11.839.380

4.000.000

4.000.000

4.000.000

4.000.000

4.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

0

0

0

0

0

5.830.400

7.113.440

9.230.456

12.476.547

15.982.326

903.407

1.172.268

1.584.521

2.029.755

6.210.033

8.058.188

10.892.026

13.952.570

8.089.939

9.210.033

11.058.188

13.892.026

16.952.570

0

0

0

0

0

1.440.000 6.649.939

1.944.000 7.266.033

3.207.600 7.850.588

4.918.320 8.973.706

5.311.786 11.640.785

15.000.000

Valoarea actualizata neta (VAN) Rata interna de rentabilitate (RIR) RIR modificata Termenul de recuperare (TR) Termenul de recuperare actualizat Indicele de profitabilitate (IP) VR (lei)

740.461 5.089.939

11.303.315 51,83% 37,14% 2 ani si 50 zile 3 ani si 123 zile 1,75

16.826.944

b. Scenariu pesimist An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

2012

2013

2014

2015

2016

2017

18.000.000

19.440.000

21.384.000

24.591.600

29.509.920

34.821.706

8.942.400

9.836.640

11.312.136

13.574.563

16.017.985

4.000.000

4.000.000

4.000.000

4.000.000

4.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

3.000.000

0

0

0

0

0

3.497.600

4.547.360

6.279.464

8.935.357

11.803.721

444.195

577.515

797.492

1.134.790

1.499.073

3.053.405

3.969.845

5.481.972

7.800.566

10.304.648

6.053.405

6.969.845

8.481.972

10.800.566

13.304.648

15.000.000

Valoarea actualizata neta (VAN) Rata interna de rentabilitate (RIR) RIR modificata Termenul de recuperare (TR) Termenul de recuperare actualizat Indicele de profitabilitate (IP) VR (lei)

0

0

0

0

0

1.440.000

1.944.000

3.207.600

4.918.320

5.311.786

4.613.405

5.025.845

5.274.372

5.882.246

7.992.863

4.612.896 36,75% 29,63% 3 ani si 5 zile 5 ani 1,31

16.826.944

Cazul III. Modificarea cheltuielilor fixe de exploatare cu 20% Scenariu optimist: scad cu 20% Scenariu pesimist: cresc cu 20%

a. Scenariu optimist Valoarea actualizata neta (VAN) Rata interna de rentabilitate (RIR) RIR modificata Termenul de recuperare (TR) Termenul de recuperare actualizat Indicele de profitabilitate (IP)

9.798.439 48,68% 35,55% 2 ani si 91 zile 3 ani si 227 zile 1,65

An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

VR (lei)

2012

2013

2014

2015

2016

2017

1 8. 00 0. 00 0

1 9. 44 0. 00 0

2 1. 38 4. 00 0

2 4. 59 1. 60 0

2 9. 50 9. 92 0

3 4. 82 1. 70 6

7 .7 76 .0 00

8 .5 53 .6 00

9 .8 36 .6 40

1 1. 80 3. 96 8

1 3. 92 8. 68 2

3.2 00.0 00

3 .2 00 .00 0

3 .20 0.00 0

3. 20 0.0 00

3. 20 0.0 00

3.0 00.0 00

3 .0 00 .00 0

3 .00 0.00 0

3. 00 0.0 00

3. 00 0.0 00

0

0

0

0

0

5 .4 64 .0 00

6 .6 30 .4 00

8 .5 54 .9 60

1 1. 50 5. 95 2

1 4. 69 3. 02 3

693.928

842.061

1.086.480

1.461.256

1.866.014

4 .7 70 .0 72

5 .7 88 .3 39

7 .4 68 .4 80

1 0. 04 4. 69 6

1 2. 82 7. 00 9

7 .7 70 .0 72

8 .7 88 .3 39

1 0. 46 8. 48 0

1 3. 04 4. 69 6

1 5. 82 7. 00 9

0

0

0

0

0

1.4 40.0 00

1 .9 44 .00 0

3 .20 7.60 0

4. 91 8.3 20

5. 31 1.7 86

6.3 30.0 72

6 .8 44 .33 9

7 .26 0.88 0

8. 12 6.3 76

1 0. 51 5.2 24

15.000.000

16.826.944

b. Scenariu pesimist An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

2012

2013

2014

2015

2016

2017

18.000.000

19.440.000

21.384.000

24.591.600

29.509.920

34.821.706

7.776.000

8.553.600

9.836.640

11.803.968

13.928.682

4.800.000 3.000.000

4.800.000 3.000.000

4.800.000 3.000.000

4.800.000 3.000.000

4.800.000 3.000.000

0 3.864.000

0 5.030.400

0 6.954.960

0 9.905.952

0 13.093.023

490.728 3.373.272

638.861 4.391.539

883.280 6.071.680

1.258.056 8.647.896

1.662.814 11.430.209

6.373.272

7.391.539

9.071.680

11.647.896

14.430.209

0 1.440.000 4.933.272

0 1.944.000 5.447.539

0 3.207.600 5.864.080

0 4.918.320 6.729.576

0 5.311.786 9.118.424

15.000.000

Valoarea actualizata neta (VAN) Rata interna de rentabilitate (RIR) RIR modificata Termenul de recuperare (TR) Termenul de recuperare actualizat Indicele de profitabilitate (IP) VR (lei)

16.826.944

6.117.772 40,05% 31,53% 2 ani si 284 zile 4 ani si 257 zile 1,41

În continuare am analizat, coeficientii de elasticitate a indicatorilor:VAN,RIR,IP. Matricea VAN-urilor 1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli variabile 3. Cheltuieli fixe de exploa

scenariul optimist 11.073.522 11.303.315 9.798.439

VAN scenariul de baza 7.958.106 7.958.106 7.958.106

scenariul pesimist 4.842.689 4.612.896 6.117.772

ELASTICITATE VAN scenariul scenariul optimist pesimist 3,91 3,91 -2,80 -2,80 -1,16 -1,16

Elasticitatea VAN în raport cu cifra de afaceri este de 3,91, ceea ce arată că la o creștere sau scadere a încasărilor cu un punct procentual,față de nivelul prognozat în scenariul de bază,

VAN scade(crește)cu 3,91 puncte procentuale,rezultând de aici faptul că VAN are o evoluție elastică în raport cu încasările aferente investiției. Elasticitatea VAN în raport cu cheltuielile variabile este de, -2,80 ceea ce ne arată că la o

scadere(creștere) a cheltuielilor variabile cu un punct procentual față de nivelul prognozat în scenariu de bază, VAN crește sau scade cu 2,80 puncte procentuale, astfel VAN are o evoluț ie elastică în raport cu cheltuielile variabile. Elasticitatea VAN în raport cu cheltuielile fixe de exploatare este de - 1,16 ceea ce arată că la

o creștere sau o scadere cu un punct procentual a cheltuielilor fixe, față de nivelul prognozat în scenariu de bază, VAN crește sau scade cu 1,16 puncte procentuale,VAN având o evoluție

elastică în raport cu cheltuielile fixe de exploatare. Similar, în cazul elasticității RIR în raport cu cifra de afaceri și în raport cu cheltuielile variabile este de 1,56 respectiv - 1,14, RIR având o evoluție elastică în cazul celor două

variabile, însă în raport cu cheltuielile fixe de exploatare, RIR are o evoluție inelastică. Matricea RIR-urilor

scenariul optimist

1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli variabile 3. Cheltuieli fixe de exploa

RIR  scenariul de baza

scenariul pesimist

ELASTICITATE RIR  scenariul scenariul optimist pesimist

51,04%

44,35%

37,43%

1,51

1,56

51,83%

44,35%

36,75%

-1,13

-1,14

48,68%

44,35%

40,05%

-0,49

-0,72

Similar și în cazul elasticitatii IP: Matricea IP-urilor 1. Cifra de afaceri 2. Cheltuieli variabile 3. Cheltuieli fixe de exploa

scenariul optimist

IP scenariul de baza

scenariul pesimist

ELASTICITATE IP scenariul scenariul optimist pesimist

1,74

1,53

1,32

1,36

1,36

1,75 1,65

1,53 1,53

1,31 1,41

-0,97 -0,40

-0,97 -0,40

Din analiza celor trei tabele, se constată urmatoarele: -

Influența cea mai  puternică asupra indicatorilor de  performanță o are nivelul cifrei de afaceri (nivelul elasticității  VAN=3,91 , astfel ținând cont de impactul pe care modificarea vânzărilor   îl are asupra VAN și  RIR, se impune o descompunere pe factori determinati:preț, cerere, concurență,etc.

-  Nivelul cheltuielilor variabile în scenariul de bază este de 40% din totalul CA, prezintă o importanță în evaluarea proiectului, fapt sugerat din elasticitatea relativ ridicată a VAN-ului în raport cu CV de 2,80. -  Nivelul cheltuielilor fixe de exploatare prezintă o importanță relativă deoarece nivelul elasticității sale nu este îndeosebi unul foarte mare, fiind doar de 1,16.

Pentru a limita riscurile aferente proiectului de investiții, trebuie avut în vedere limitarea pe cât posibil a reducerii cifrei de afaceri, chiar dacă acest lucru este realizat prin creșterea cheltuielilor variabile sau cele fixe de exploatare. Tehnica scenariilor Tehnica scenariilor reprezintă o alta posibilitate de a introduce incertitudinea în modelarea evoluției viitoare a proiectului de investiții.Aceste scenarii iau în considerare probabilitățile de realizare a scenariilor propuse. În cadrul acestei tehnici, se ia în considerare modalitățile de evoluție a variabilelor explicative al indicatorilor de performanță aferenti realizarii investiției pentru cele mai probabile stări economice ce se preconizează a aparea în viitor, totodată se asociază o anumita probabilitate fiecărui scenariu. Tehica scenariilor pornește de la ipoteza unor scenarii ce creează condițiile respectării unei legi de distibuție normală..În aceste condiții, valorile estimate ale VAN, ar trebuii să se încadreze relativ simetric față de VAN-ul estimat pentru scenariu cel mai probail. Ca probabilitatile să respecte o distibuție normală trebuie ca suma lor sa fie egala cu 1, în acest sens am împărțit probabilitățile astfel:30%, 40%,30%.  Ipoteze de lucru

Scenariul neutru este considerat scenariu de bază, cel pe care s-au realizat calculele inițiale. În cazul scenariului optimist implică o creștere a cifrei de afaceri cu 10%, reducerea CV cu 15% și scăderea CF de exploatare cu 20%.

Scenariul pesimist presupune scăderea CA cu 10%, creșterea CV cu 15% și creșterea CF cu 20%. În continuare se regăsesc calculele realizate pentru determinarea indicatorilor de performanță, ținând cont de evoluția variabilelor explicative.

a. Scenariu optimist 2012 19. 800 .00 0

An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

15.000.000

2013 2 1.3 84. 000 6.609.600 3.200.000 3.000.000 0 8.574.400 1.088.949 7.485.451 1 0.4 85. 451 0 1.584.000 8.901.451

2014 23. 522 .400 7.270.560 3.200.000 3.000.000 0 10.051.840 1.276.584 8.775.256 11. 775 .256 0 2.138.400 9.636.856

2015 2 7.0 50.7 60 8.361.144 3.200.000 3.000.000 0 12.489.616 1.586.181 10.903.435 1 3.9 03.4 35 0 3.528.360 10.375.075

Calculul ACRnete:

An

CA

ACR nete

2012 2013 2014 2015 2016 2017

19.800.000 21.384.000 23.522.400 27.050.760 32.460.912 38.303.876

19.800.000 21.384.000 23.522.400 27.050.760 32.460.912 38.303.876

VR (lei)

ACR nete 1.584.000 2.138.400 3.528.360 5.410.152 5.842.964

18.509.114

Calculul termenului de recuperare actualizat este prezentat mai jos: An 2013 2014 2015 2016 2017 VR 

CF actualizat

CF cumulat

7.064.644

7.064.644

6 .0 70. 07 8

1 3.1 34 .7 22

5 .1 86. 56 2

1 8.3 21 .2 84

4 .6 64. 39 7

2 2.9 85 .6 81

4 .6 75. 34 3

2 7.6 61 .0 25

5 .8 28. 17 9

3 3.4 89 .2 04

Valoarea actualizata neta (VAN) Termenul de recuperare (TR) Termenul de recuperare actualizat Indicele de profitabilitate (IP)

 

18.489.204 1 an si 228 zile 2 ani si 129 zile   2,23

2016 32.4 60. 912 10.033.373 3.200.000 3.000.000 0 16.227.539 2.060.897 14.166.642 17.1 66. 642 0 5.410.152 11.756.490

2017 3 8.30 3.8 76 11.839.380 3 .200.000 3.000.000 0 20.264.496 2.573.591 17.690.905 2 0.69 0.9 05 0 5.842.964 14.847.941

b.Scenariu pesimist An CA generata de investitie Cheltuieli variabile (CV) CF platibile de exploatare Amortizare Dobanda Profit brut Impozit pe profit Profit net Cash flow de gestiune Plati pentru investitii ACR nete Cash flow disponibil

2012

2013

2014

2015

2016

2017

16.200.000

17.496.000 8.942.400 4.800.000 3.000.000 0 753.600 95.707 657.893 3.657.893 0 1.296.000 2.361.893

19.245.600 9.836.640 4.800.000 3.000.000 0 1.608.960 204.338 1.404.622 4.404.622 0 1.749.600 2.655.022

22.132.440 11.312.136 4.800.000 3.000.000 0 3.020.304 383.579 2.636.725 5.636.725 0 2.886.840 2.749.885

26.558.928 13.574.563 4.800.000 3.000.000 0 5.184.365 658.414 4.525.950 7.525.950 0 4.426.488 3.099.462

31.339.535 16.017.985 4.800.000 3.000.000 0 7.521.550 955.237 6.566.314 9.566.314 0 4.780.607 4.785.707

15.000.000

ACRnete: An 2012 2013 2014 2015 2016 2017 VR (lei)

CA

 

ACR nete

16.200.000

16.200.000

-

17.496.000

17.496.000

1.296.000

19.245.600

19.245.600

1.749.600

22.132.440

22.132.440

2.886.840

26.558.928

26.558.928

4.426.488

31.339.535

31.339.535

4.780.607

15.144.773

Termenul de recuperare actualizat: An 2013 2014 2015 2016 2017 VR 

ACR nete

CF actualizat

CF cumulat

1.874.518 1.672.350 1.374.684 1.229.714 1.506.931

1.874.518 3.546.868 4.921.552 6.151.266 7.658.197

4.768.810

12.427.007

Valorile aferente scenarilor optimist si pesimist:

Scenariul

Probabilitate de aparitie

Pesimist Neutru Optimist

0,3 0,4 0,3

VAN aferenta scenariului -2.572.993 7.958.106 18.489.204

Reprezentat grafic, evoluția VAN aferentă scenariilor, arată astfel:

Calculam media și dispersia pentru care utilizam legea de distibuție normală. Am utilizat pentru calculul celor doi indicatori, următoarele relații de calcul: E(VAN)=∑pi*VANi, unde: E(VAN)=valoarea medie estimată a VAN ce se va înregistra Pi=probabilitatea de apariție a scenariului i VANi=VAN asociată scenariului i σ 2 (VAN)=∑pi*[VANi-E(VAN)]2 E(VAN)=0,3*(-2.572.993)+0,4*7.958.106+0,3*18.489.204=7.958.106

σ 2 (VAN)=0,3*(-2.572.993-7.958.106) 2 +0,4*(7.958.106-7.958.106) 2 +0,3*(18.489.2047.958.106) 2 =8.157.354 Scenariul

Probabilitati de aparitie

Pesimist Neutru Optimist Medie: E(VAN)=µ viatie standard: σ(VAN)

VAN mediu - σ(VAN) VAN mediu + σ(VAN) VAN mediu - 2σ(VAN) VAN mediu + 2σ(VAN) VAN mediu - 3 σ(VAN) VAN mediu + 3 σ(VAN)

0,3

-2.572.993

0,4

7.958.106 18.489.204

 

0,3        

VAN

7.958.106 8.157.354

-199.248 16.115.459

 

-8.356.602

 

24.272.813

 

-16.513.955  

32.430.167

Ținând cont de informațiile prezentate î n tabelul de mai sus putem afirma: 1. Cu o probabilitate de 68% VAN-ul viitor se va afla în intervalul: [-199.248; 16.155.458] 2. Cu o probabilitate de 95% VAN-ul viitor se va afla în intervalul: [-8.356.602; 24.272.813] 3. Cu o probabilitate de 99.7% VAN-ul viitor se va afla în intervalul: [-16.513.955; 32.430.167]

Concluzii În urma efectuarii analizei în mediu cert, s-a înregistrat un VAN egal cu 7.958.106 lei, un RIR de 44,35% și un indice de profitabilitate de 1,53 , ceea ce indica faptul că proiectul de investiții merită adoptat. În același timp, am calculat și termenul de recuperare a investiției de 2 ani și 177 zile și actualizat cu o rată de actualizare de k -26% de 4 ani ș i 50 zile. Pentru a vedea care din ce le trei variabile au o influență importantă asupra proiectului de investiții, am realizat matricea a trei indicatori și anume VAN, RIR, IP. Așa cum era de asteptat, cifra de afaceri prezintă cea mai mare elasticitate față de acești indicatori de  performanță, urmată de cheltuielile variabile și apoi de cheltuielile fixe de exploatare.

Concretizarea deciziilor de investitii și de finantare se realizează prin calculul unor serii de indicatori specifici din care cei mai importanti sunt: valoarea acutală netă, rata interna de rentabilitate, termenul de recuperare, indicele de profitabilitate. Însa cel mai important în evaloarea proiectului de investiții este valoarea actuală netă. Valoarea lui pozitivă(VAN>0) reflectă faptul că investiția este rentabilă și poate fi realizată. În concluzie, realizarea investiției de către S.C. Biofarm S.A este posibila și profitabilă în același timp, acesta putându -se realiza prin neîndatorarea companiei, doar din fonduri proprii.