intoarcerea huliganului

Întoarcerea huliganului incepe in New York, unde naratorul se întâlneste cu o serie de prieteni care îl indeamna sa se întoarca în România, ca un remediu menit sa-l reconcili eze pe huligan cu fantomele trecutului. Zis si facut. Îsi viziteaza mormântul mamei, n u poate prea multe. La revenire, constata ca si-a pierdut notele de calatorie. C artea lui Norman Manea este povestea imposibilitatii întoarcerii. Conflictul nerezo lvat între nostalgie si resentiment care, în familia naratorului, se traducea prin tac ere tacere în jurul anilor de deportare, un subiect tabu în casa Manea -, constituie conflictul ce strabate întreaga carte si atrage dupa sine însasi întoarcerea. Structura cartiilui Norman Manea este un permanent dialog cu sine despre tot ce i s-a întâmplat si i se întâmpla. A doua intoarcere e mai spumoasa. Fiind turist, camera sa de hotel este invadata de fantomele trecutului: Jumatate-de-om-calare-pe-jum atate-de-iepure-schiop, Cap de Aur, Dona Alba, Elefantul Zburator. Apoi, ceva ma i concret, cazuri de prieteni deveniti din nevoie informatori si presiunile exer citate de aceeasi politie politica exercitata si asupra tatalui sau ca sa devina informator si repetatul sau refuz tragi-comic: Sunt un om cu bun-simt . Din toate acestea se desprinde un sentiment de simultana iubire si ura fata de patrie care , din nou, ca si tema exilului, reprezinta o tema nationala atât în România pre-, cât si în cea post-comunista. Cioran este unul dintre scriitorii evocati constant de Man ea alaturi de Kafka si poetul polonez (Zbigniew Herbert) cu un sentiment de afinit ate personala, desi Manea este fara îndoiala constient de entuziasmul de tinerete al compatriotului sau fata de Garda de Fier versiunea româneasca a fascismului.Mir cea Eliade, parintele istoriei religiilor, se bucura de mai putina toleranta în oc hii naratorului.