Inteligenta financiara

KAREN BERMAN este fondatoare, pregedinti gi coproprietarP a Business Literacy Institute, o firm5 de consultanG ?ndomeniul financiar, care se O C U de ~ programe ~ adaptate de pregiitire profesionala gi produse gi servicii destinate Tnlelegerii felului ?ncare se mhoari succesul financiar gi a modului in care acesta poate fi influenpt de catre toti membrii unei organizatii. Berman a lucrat cu zeci de companii, ajutiindu-le sii stabileasca programe de initiere financiarii care s%transforme angajatii, managerii gi liderii i n parteneri de afaceri.

Karen Berman si Joe Knight Cmpreunb cu John Case

JO E KNIGHT este coproprietar al Business Literacy Institute gi coproprietar

a1 firmei Setpoint Systems. Activeazi Cn calitate de CFO la Setpoint gi ca organizator qi lector principal la Business Literacy Institute, lucriind cu clienti din btreaga lume, penuu a-i educa in domeniul finantelor. Knight crede cu adeviirat in transparenta financiarii, pe care o aplicg in fiecare zi la Setpoint.

financiara Ghidul managerului pentru injelegerea adeviratei semnificajii a cifrelor Traducere din limbo englezti de CARMEN-IUSTINA COJOCARU

Karen dedici aceasti carte sotului ei, Young Riddle, a cajui dragoste gi a1 cirui sprijin sunt nemaiurate, precum gi fiicei lor, Marie, care ne amintegte z i de zi bucurid acestei lumi.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romlniei BERMAN, KAREN Inteligenta financiari: ghidul managerului pentru infelegerea adevliratei semnificatii a cifrelor / Karen Berman gi Joe Knight impreuna cu John Case ; trad.: Carmen-Iustina Cojocaru. - Bucuregti : Curtea Veche Publishing, 201 1 Index ISBN 978-606-588-246-1 I. Knight, Joe 11. Case, John 111. Cojocaru, Carmen-Iustina (trad.)

Coperta: GRIFFON AND SWANS www.griffon.ro

KAREN BERMAN, JOE KNIGHT with J O H N CASE Financial Intelligence: A Manager's Guide to Knowing What the Numbers Really Mean Original work Copyright O 2006 Business Literacy Institute, Inc. Published by arrangement with Harvard Business School Press. O CURTEA VECHE PUBLISHING, 2007 pentru prezenta versiune in limba roman%

Joe dedici aceasti carte sotiei sale, Donielle gi celor Iapte J -Jacob, Jordan, Jewel, James, Jessica, Jonah ~iJoseph Christian (JC).

firme mai mici, s-a aliturat unei companii noi, Setpoint Systems pi Setpoint Inc., care produce echipamente pentru parcuri de distrac~ie si echipamente pentru automatizarea fabricilor. fn calitate de director financiar a1Setpoint, a invitat din proprie experienti cft de important este ca inginerii si ceilalti angajah s i inteleagi modul cumfunctioneazi afacerea. fn 2003, Joe s-a aliturat lui Karen in calitate de coproprietar a1 Business Literacy Institute ~ide atunci a lucrat cu zeci de companii in calitate de formator in domeniul financiar. Ce intelegem noi prin inteligenti financiari? Aceasta nu este o abilitate inniscuti pe care fie o aveti, fie nu. fn mod categoric, unii oameni se pricep mai bine la cifre decft alyii, iar cftiva oameni renumiti par s i posede o intelegere intuitivi a domeniului financiar care noui, celorlalti, ne scapi. Dar nu despre asta este vorba aici. Pentru majoritatea oamenilor de afaceri - si aici ne includem si noi - inteligenta financiari nu reprezinti altceva decft un set de abilititi care trebuie, si pot fi, invitate. Persoanele care lucreazi in domeniul financiar deprind din timp aceste abilitlii si pe parcursul intregii lor cariere sunt capabili s i vorbeasci unii cu altii intr-un limbaj specializat care, celor neinitiati, ar putea s i le sune ca o limbi striini. Majoritatea directorilor executivi (nu toti) fie renunti la domeniul financiar, fie deprind abilitijile necesare pe parcursul ascensiunii lor citre vfrful ierarhiei, tocmai pentru c i este dificil s i administrezi o afacere daci nu intelegi ce vor s i spuni expertii in probleme financiare. Cu toate acestea, de prea multe ori, managerii care nu lucreazi in domeniul financiar au avut ghinioane. Acestia nu au dobfndit abilititile necesare si astfel, intr-un mod sau altul au fost marginaliza~i. fn mod fundamental, inteligenta financiari se reduce la patru categorii distincte de abilititi, iar cfnd veri termina cartea ar trebuie s i le stipiplniti pe toate patru. Iati-le:

fnplegerea elementelor fundamentale. Managerii inteligend din punct de vedere financiar inteleg elementele fundamentale ale calculelor financiare. Ei sunt capabili s i interpreteze un cont de profit si pierdere, un bilant contabil si situatia unui flux de disponibilititi. Ei stiu care este diferenta dintre profit si disponibilititi. Ei inteleg de ce bilanyl contabil se echilibreaz~ 0:1.--1-

.-!- '

A*

. . .

....

1

-

fntelegerea artei. Finangele si contabilitatea sunt o arti si in egali misuri o stiinti. Cele doui discipline trebuie s i hcerce s i cuantifice ceea ce nu intotdeauna poate fi cuantificat si de aceea, trebuie s i se bazeze pe reguli, estimiri si ipoteze. Managerii inteligenti din punct de vedere financiar sunt capabili s i observe unde aspectele artistice ale finantelor au fost aplicate cifrelor si stiu ci, aplic5ndu-le in mod diferit, pot ajunge la concluzii diferite. Astfel, atunci ~ 2 n deste cazul, ei sunt preghi~i,s i puni la indoialii cifrele si s i le conteste.

fntelegerea a~alizei.Odati ce intelegeti elementele fundamentale si puteti aprecia arta finantelor, puteti folosi informatiile pentru a analiza cifrele in profunzime. Managerii inteligenti din punct de vedere financiar nu eziti s i analizeze indicatorii, rentabilitatea investitiilor (ROI)* si a altele asemenea. Ei folosesc aceste analize pentru a-si fundamenta deciziile si de aceea deciziile lor sunt rnai bune.

fnrelegerea inzdginii de ansamblu. fn fine, cu toate c i prediim cunostinte pentru domeniul financiar si, d e ~suntem i de pirere cii toati lumea ar trebui sii inteleagii latura financiari a unei afaceri, suntem in egali m k u r i convinsi c l cifrele nu pot si nici nu reusesc s i dezvduie intreaga poveste. Rezultatele financiare ale unei afaceri trebuie intelese intotdeauna in context - cu alte cuvinte, in cadrul imaginii de ansamblu. Factori cum sunt economia, mediul concurential, normele, modificarea nevoilor si asteptirilor consumatorului si noile tehnologii, toate acestea afecteazi modul in care cifrele sunt interpretate si cum ar trebui luate deciziile. Dar inteligen~afinanciari nu se limiteazi la cititul unei cirti. Asemeni tuturor disciplinelor si abilititilor, ea nu trebuie s i fie doar invi~atZ,ci ~i practicati li aplicati. Din punctul de vedere a1 laturii practice, sperim ~ine dorim ca aceasti carte s i v i pregiteasci s i actionati, dupi cum urmeazi:

Folosiri limbajul. Limbajul financiar este limbajul afacerilor. Fie c i v i place, fie c i nu, singurul lucru pe care organizatiile il au in comun sunt cifrele ~imodul in care ele sunt ordonate in tabele, analizate si raportate. Aveti nevoie sd folosiri acest limbaj pentru a fi tratati cu seriozitate si pentru a comunica intr-un mod eficient. Cum se intBmpli de obicei cu orice limbaj nou, nu v i puteti agtepta s i il vorbiti fluent de la inceput. N u v i face!i probleme - intrati in discu6e gi incerca~is i improvizati. V e ~cBqtiga i hcredere pe parcurs.

Puneti intrebiri. Dorim s i v i uitati cu ochi critic la situatiile si analizele financiare. Nu pentru c i am crede c i ceva este neapirat gresit in cifrele pe care le analizati. Pur si simplu credem cg este extrem de important s i htelegeti prin ce, cum si de ce diferi cifrele pe care le utiliza~iin luarea deciziilor. A v k d in vedere c i fiecare companie este diferiti, uneori singura modalitate de a intelege toti acegti parametri, este s i pune$ intrebiri.

Folosi#i informariile. Dupi citirea acestei ciqi, ar trebui s i gti~i foarte multe lucruri. Asadar, utilizati-le ! Utilizati-le pentru a miri fluxul de disponibiliti$, Utilizati-le pentru a analiza urmitorul proiect ambitios. Utilizati-le pentru a evalua rezultatele financiare ale propriei companii. Munca voastrii va deveni rnai distractivi si impactul asupra dezvoltirii companiei va fi mult imbunhitit. Aflati in ~ o z i t i anoastri avantajati, ne place s i vedem angaja6, manageri 8i lideri care pot observa legitura dintre rezultatele financiare gi munca lor. Dintr-odati, ei par s i gtie si ce fac qi de ce o fac. Agadar, sperim noi, aceasti carte va fi un sprijin in dezvoltarea inteligentei voastre financiare. Sperim ca ea s i v i ajute s i obtine6 un succes rnai mare, atBt personal, c2t gi profesional. Sperim ca ea s i ajute ca si compania dumneavoastri s i inregistreze un succes rnai mare. Dar rnai presus de toate acestea, credem c i dupii finalizarea lecturii, veti fi putin rnai motivati, rnai interesati si rnai neribditori s i intelegeti un aspect complet nou a1 afacerii.

Arta finantelor (si de ce este ea im~ortanta)

Nu putem avea mereu incredere in cifre

D

aci ati citi ziarele cu regularitate, ati aflat in ultima vreme foartemulte despre modalititile uimitoare pe care oamenii le-au gisit pentru a falsifica evidentele firmelor. fnregistreazi vtnziri fictive. Ascund cheltuieli. Unele tehnici sunt surprinzitor de simple, cum ar fi cazul companiei de software, care in urmi cu cttiva ani $-a mirit veniturile expediind clientilor sii cutii goale de carton chiar inainte de finele unui trimestru. (Clienlii au trimis cutiile inapoi, bineinteles, dar nu inainte de urmitorul trimestru.) Alte tehnici sunt attt de complicate, incft par de nein~eles. (Le-au trebuit ani de zile contabililor si procurorilor s i clarifice toate tranzacGile false ale companiei Enron.) Atfta timp cft existi mincino$ si ho;i pe acest pimtnt, unii dintre ei vor gisi, fir5 indoiali, modalititi de a comite fraude si deturniri de fonduri. Poate ayi remarcat insi si altceva legat de lumea rnisterioasi a finanyelor, si anume, c i multe companii gisesc modalititi perfect legale pentru ca evidentele lor contabile s i arate mai bine dectt ar arita in alte conditii. fn mod categoric, aceste modalititi legitime nu sunt la fel de spectaculoase cum este frauda puri: ele nu pot s i faci o companie falimentari s i par5 profitabili, cel putin nu pentru mult timp. Dar este uimitor ce pot s i realizeze acestea. Spre exemplu, o tehnici mirunti denumiti inregistrare unica' permite unei companii s i adune mai multe informatii negative si s i le inghesuie in documentele financiare ale unui trimestru, astfel incft rezultatele financiare ale urmitoarelor

15

Nu putem avea mereu Incredere In cifre

cont in altul poate imbunitie imaginea cfstigurilor trimestriale ale companiei determintnd mirirea pretplui actiunilor acesteia la bursi. f n timp ce noi scriam aceasti carte, Wall Street Journal publica un articol de fond despre modalitatea prin care companiile isi miresc profitul net reductnd fondurile de pensii - chiar daci acestea nu pot cheltui nici micar un binut pentru aceste ajutoare. Cei care nu sunt specialigti in domeniul financiar ar putea fi indusi in eroare de astfel de manevre. fn afaceri, orice alt domeniu - marketing, cercetare gi dezvoltare, managementul resurselor umane, formularea strategiei gi aga mai departe - este evident subiectiv, o chestiune care depinde de experienti, ratiune, precum si de informatii. Dar finantele ? Contabilitatea ? Sigur, cifrele emise de aceste departamente sunt obiective, negru pe alb, de necontestat. fn mod evident, o companie a vfndut ceea ce a vfndut, a cheltuit ceea ce a cheltuit, a cfgtigat ceea ce a cfstigat. Chiar si ctnd este vorba despre fraudi, excepttnd cazul in care o companie expediazi cutii goale de carton, cum este posibil ca situatia s6 fie modificati de citre conducerea companiei cu atfta usurinti, astfel inctt aceasta s i arate complet diferit fati de realitate? Iar in lipsa fraudei, cum ar mai putea acegtia si-si manipuleze ath de lesne venitul net a1 propriei afaceri ?

ARTA FINANTELOR Adevirul este ci attt contabilitatea, cft si finantele, asemeni tuturor celorlalte discipline din lumea afacerilor, sunt in egali mburi si arti gi ?tiinti. Aceasti asertiune ar putea-fi numiti secretul ascuns a1 directorului financiar sau a1 controlorului financiar, doar ci nu este chiar un secret, el este un adevir pe care toti cei din domeniul financiar il recunosc. Necazul este ci toti ceilale tind si-1 uite. Noi credem ci daci o cifri apare in situafiilefinanciare sau in rapoartele financiare prezentate conducerii, aceasta ar trebui s i reflecte k mod necesar realitatea exacti. De fapt, lucrurile nu stau intotdeauna astfel, fie chiar gi pentru simplul motiv c i nici escrocii care jongleazi cu cifre nu pot gti totul. Ei nu au de unde s i cunoasci exact cu ce se ocupi fiecare persoani in fiecare zi intr-o companie, gi deci nu pot +tiexact cum s i distribuie cheltuielile. Nu pot gti exact ce durati de viati are un echipament si deci nu au de unde s i ?tie ctt de mult din costul initial a1 acestuia s i inrepistreze Pntr-un anllmit a n A r t n m n t n h i l i t / i t ; i c; n fiwnwtolnr octo

arta de a folosi date limitatepentru a ajunge czt mai aproapeposibil de o descriere exacta' a modului in care functioneaza' o companie. Contabilitatea si finantele nu sunt o realitate, ele sunt o reflectare a realititii gi acuratetea acestei reflectiri depinde de abilitatea profesionigtilor din domeniul contabil si financiar de a emite ipoteze rezonabile ~ide a calcula estimiri rezonabile. Este o munci dificili. Uneori, acestia trebuie s i cuantifice ceea ce nu poate fi ugor cuantificat.Alteori, trebuie s i realizeze raeonamente dificile cu privire la incadrarea unui anumit element. Niciuna dintre aceste complicatii nu apare pentru ci ei ar incerca s i misluiasci in vreun fel registrele contabile sau pentru c i ar fi incompetenfi. Complicatiile apar, deoarece attt contabilii, cft ~ispecialigtii in domeniul financiar trebuie s i emiti permanent ipoteze calificate referitoare la aspectele financiare ale afacerilor. Rezultatul acestor presupuneri si estimiri este, in mod firesc, o abatere a cifrelor. Vi rugim s i nu considerafi ci prin folosirea cuvintului abatere punem la indoiali integritatea cuiva. (Unii dintre cei mai buni prieteni ai nogtri sunt contabii- chiar asa este- iar unul dintre noi, Joe, chiar poarti titlul de director financiar - CFO). Cind este vorba despre rezultate f i c i a r e , abaterea hsearnni doar ci cifrele pot hclina ktr-o direc$e sau alta. hseamni doar ci profesioni~tiidin domeniul contabiliti$i gi finantelor au folosit anumite ipoteze gi estimki h defavoarea altora atunci cind au elaborat situapde financiare. Unul dintre obiectivele acestei ci$ este s i faciliteze kelegerea acestor abateri, d o corecteze atunci c h d este necesar pentru a putea fi folositi in interesul propriu (si al ~roprieicompanii). Pentru a kelege acest lucru, trebuie s i gtifi ce ktrebki s i punefi k privinp acestor ipoteze si estimki. fnarmafi cu aceste informatii, veti putea lua decizii adecvate, bine ghdite.

f7 Nu putem avea mereu incredere In cifre

Am ales ca exemplu una dintre variabilele care este frecvent estimatiuna despre care nu v-ati fi gfndit c i ar trebui estimati in vreun fel. Veniturile din v2nza'ri sau v2nza'rile se refer; la valoarea a ceea ce compania a vfndut clientilor sii intr-o anumiti perioadi dati de timp. V i gfnditi probabil c i aceasti variabili este usor de determinat. Dar problema care se pune este cfnd ar trebui inregistrate veniturile (sau ,,recunoscute", asa cum le place contabililor sP spuni)? Iati citeva posibilititi : Cfnd se semneazi un contract Cfnd este livrat produsul sau prestat serviciul C k d este emisi factura Cfnd este plititi factura P

Daci ati spus ,,Cfnd este livrat produsul sau prestat serviciulc', ave;i dreptate; asa cum vom vedea in capitolul 6, aceasta este regula fundamental; care determini momentul cfnd o vSnzare trebuie s i apari in contul de profit si pierdere. Cu toate acestea, regula nu este a t h de simpli. Ca sii poati fi aplicati trebuie emise o serie de ipoteze, iar intrebarea ,,cfnd este o vfnzare considerati vfnzare?" a fost un subiect foarte dezbitut in multe din cazurile de fraud; care au fost inregistrate in ultima parte a anilor '90.

t

SP ne imaginim, de exemplu, c i o companie vinde unui client un copiator, impreunii cu un contract pentru intretinere, totul inclus intr-un pachet financiar unic. S i presupunem c i echipamentul este livrat in luna octombrie, dar contractul de intretinere este valabil pentru urmitoarele douisprezece luni. Cft din pretul initial de cumpirare ar trebui inregistrat in evidentele contabile pentru luna octombrie ? fn definitiv, compania nu a prestat inci toate serviciile la care s-a angajat pentru tot anul respectiv. Bineinteles, contabilii pot estima valoarea acestor servicii si pot ajusta veniturile corespunzitor. Dar acest lucru necesiti o decizie importanti. Iar acest exemplu nu este doar unul ipotetic. Mirturie sti compania Xerox, care a utilizat jocul recunoasterii veniturilor la o scari atft de mare, incft s-a descoperit mai tfrziu c i a admis in mod eronat venituri enorme din vSnziri, de 6 miliarde $. Care era problema? Xerox vindea echipamente in sistem leasing pe 4 ani, incluzSnd service-ul si intretinerea. Asadar, cft din pret acoperea costul echipamentului si ce parte din acesta era alocat celorlalte servicii ? De teami c i profiturile in scidere ale companiei puteau determina pribusirea preplui actiunilor, conducerea Xerox a decis s i inregistreze contabil de la inceput ~rocentelein crestere ale veniturilor anticipate - impreuni cu profiturile asociate. fn scurti vreme, aproape toate cfstigurile aferente acestor contracte eraurecunoscute la momentul vSnzirii.

Compania Xerox se simtea pierduti gi a incercat s i se foloseasci de contabilitate pentru a acoperi esecurile propriei afaceri. Dar pute;i inrelege ce vrem s i demonstrim in acest caz: existi destul de mult spa6u de manevrii, chiar gi fPri falsificarea evidentelor contabile, pentru *

no-r

.

..PA ... > I . - -

-..-I!A-! -:-..J-..-

f l L ---I

\ fa-

-.-J\

, ,:,$1,,

,*

,,+,L--+,

,.,

1-1

--..?-

-lc..l

19 Nu putem avea mereu Dncredere On cifre

Un a1 doilea exemplu a1laturii artistice a finantelor - gi care a jucat un rol uriq in recentele scandaluri financiare - este acela de a deterrnina daci o anumiti cheltuiali reprezinti o cheltuiali de exploatare sau o cheltuiali pentru investitii. Vom ajunge la toate detaliile mai tirziu; pentru moment, tot ceea ce trebuie s i stiti este c i o cheltuiali de exploatare reduce profitul net imediat, in timp ce o cheltuiali pentru investitii isi distribuie influenta pe rnai multe perioade contabile. Puteti observa care este tentatia in acest caz. Stagipugin! Vreri sa' spuneyi ca' daca' luain toate consumabilele ji le numim cheltuieli pentru investigii, vom putea ma'ri profitul in mod corespunza'tor ? Este modul de gindire adoptat de compania WorldCom si datoriti ciruia a dat de bucluc. Pentru a preveni astfel de tentatii, atit contabilitatea, ca profesie, c h si firmele individuale se conduc pe baza unor reguli care stabilesc ce qi unde trebuie clasificat. Dar regulile lasP destul loc rationamentului individual qi libertilii de ac6une. $i iarisi, aceste rationamente pot afecta in mod dramatic profitul unei companii qi, in consecinti, prep1 de piati a1 acesteia.

Ne-am propus s i scriem aceasti carte, in primul rind, pentru cei care 1ucreazPin companii, nu pentru investitori. Prin urmare, de ce ar trebui s i iqi faci griji oricare dintre aceqtia cu privire la ceea ce am mentionat rnai sus ? Desigur, motivul este c i acegti oameni folosesc cifrele pentru a lua decizii. Chiar si voi faceti rationamente cu privire

la bugete, cheltuieli de investitii, cheltuieli cu personalul si o multime de alte aspecte- sau qeful vostru se o ~ ~depaceste i lucruri - pe baza unei evaluiri a situatiei financiare a companiei sau a departamentului vostru. DacP nu sunteti congtienti de ipotezele gi estimirile care stau la baza cifrelor si de modul cum ele afecteazi aceste cifre intr-o directie sau alta, s-ar putea ca deciziile voastre s i fie gresite. Inteligenta financiari inseamni s i intelegeti unde sunt cifre ,,reale" - bine sustinute ~irelativ clare - si unde sunt ,discutabile" - cu alte cuvinte, ce depind foarte mult de decizii personale. Si mai mult decit atiit, investitorii din afari, bancherii, furnizorii, clien$ gi altii vor folosi datele contabile ale companiei voastre ca subiect a1 propriilor decizii. Daci nu intelegeti foarte bine situatiile financiare qi nu ?titi exact la ce se uiti acegti oameni qi de ce o fac, atunci veti fi la mSna lor.

-.

Si identificim ipotezele, estimirile $i abaterile

f

dureazi chiar atft de mult acest proces ? Daci nu lucrati in domeniul financiar, v-ayi putea imagina c i o zi este suficienti pentru a aduna toate cifrele aferente sffrsitului unei luni. Dar d o ~-i trei sriptdmiini ? 6 Ei bine, o etapi care ia mult timp este calcularea tuturor acumui lirilor si a alocirilor. N u este nevoie sP intelegeti acum detaliile f :. o vom face in capitolele 10 ~i11. Pentru moment, cititi definitiile din i casete qi concentrati-vi asupra faptului c i toti contabilii folosesc acu"ulirile si alocirile in incercarea lor de a reda o imagine mai exact; a afacerii in luna respectivi. La urma urmei, nu foloseste niminui daci situatiile financiare nu ne informeazi exact cft de mult ne costi obtinerea produselor si serviciilor pe care le-am vfndut luna trecuti. Acest lucru incearci din risputeri si-1 realizeze personalul departamentului de control si este unul din motivele pentru care acest proces dureazii atSt de mult.

i

:

t

Sa identificam ipotezele, estimarile si abaterile

s

i inaintim deci mai profund in studiul acestui element a1 inteligentei financiare, incercfnd s i intelegem aspectele ,,arcisticeu ale finantelor. Vom analiza trei exemple si vom pune cfteva intrebiri simple, dar esentiale:

Care sunt ipotezele in cazul unei cifre ? Existi unele estimiri legate de cifre ? Care sunt abaterile spre care ne conduc aceste ipoteze si estimiri ? Care sunt implicatiile ? Exemplele pe care le vom analiza sunt acumulirile si alocirile de fonduri, deprecierea si evaluarea. Daci acesti termeni suns de parcii ar aparene unei limbi ciudate, trebuie s i stiti CP specialistii din lumea finantelor inteleg si vorbesc aceasti limbi. Veri fi surprinsi cft de repede veti intelege suficient de mult pentru a vii putea descurca.

La o anumiti dati, in fiecare luni, :titi c i persoarra responsabili de controlul financiar in companie se o c u p ~de ,,inchiderea registrelor ~ n ~ + - L : l a rC:' ,:k

,~,a-

An-,

C.ron

nl

n

n n i n m X C;n.rnr;.rr~- Ao

r o nqro

Deterrninarea acumulirilor si alocirilor atrage dupi sine aproape intotdeauna emiterea unor ipoteze si a unor estimiri. Si luiim ca exemplu salariul vostru. S i presupunem c i ati lucrat in luna iunie la o noui line de produs si c i noua linie a fost introdusii in luna iulie.

Sii identificim ipotezele, estimirile $iabaterile

fn aceste conditii, contabilul care trebuie s i determine alocirile va trebui s i estimeze cft anume din salariul vostru trebuie s i fie alocat costului produsului (deoarece v-aG cheltuit mult din timpul vostru cu acele produse initiale) pi cft trebuie s i fie alocat costurilor de dezvoltare (deoarece ati muncit in egali misuri pi la dezvoltarea initiali a produsului). Acesta va trebui totodati s i decidi cum s i inregistreze contabil acumularea din iunie fati de cea din iulie. fn functie de cum va rispunde acestor intrebki, el va putea modifica in mod semnificativ modul in care va arita contul de profit pi pierdere. Costul produsului este inclus in costul bunurilor vfndute. fn cazul in care costurile produsului cresc, profitul brut scade , iar profitul brut este unul dintre indicatorii principali pentru aprecierea profitabilititii produsului. Totugi, cheltuielile de dezvoltare sunt destinate cercetirii si dezvoltirii, care sunt incluse in sectiunea cheltuielilor de exploatare din cadrul contului de profit qi pierdere qi nu afecteazi in niciun fel profitul brut. Deci, s i presupunem c i ace1 contabil a determinat c i tot salariul vostru ar trebui inclus in cheltuielile de dezvoltare ale lunii iunie, si nu in cheltuielile produsului aferente lunii iulie. Ipoteza sa presupune c i munca voastri nu a fost direct legat%de fabricarea produsului pi in consecinti, nu ar trebui definiti drept cost de productie. Dar de aici rezulti o dubli abatere: fn primul rfnd, costurile de dezvoltare sunt mai mari decft ar trebui s i fie. Un cadru de conducere care analizeazi ulterior aceste costuri ar putea decide c i dezvoltarea produsului este prea costisitoare pi deci, compania nu ar trebui s i ipi rnai asume aceste riscuri din nou. Daci se intfmpli apa ceva, compania ar putea si-si diminueze dezvoltarea produselor, periclitindu-si astfel viitorul. fn a1 doilea rfnd, costul de productie este rnai mic decft ar trebui. La rfndul siu, acest aspect va afecta deciziile majore, cum ar fi stabilirea preprilor si angajirile de personal. Poate produsul va avea un pret prea mic. Poate vor fi angajate rnai multe persoane pentru a elimina ceea ce pare a fi un produs profitabil - depi profitul reflect5 unele ipoteze ambigue.

Desigur, salariul unui singur angajat nu va schimba prea mult situatia in majoritatea companiilor. Dar este foarte probabil c i ipotezele aplicate unei persoane s i se aplice !n egali misuri tuturor. Ca s i parafrazim un proverb familiar la Washington, D.C., un salariu aici, un salariu dincolo pi cft de c u r h d vorbim de bani adevirati. Oricum, acest caz este suficient de simplu pentru a oferi cu upurinti rispunsurile la intrebirile puse anterior. Ipotezele privind cifrele ? Timpul lucrat de voi a fost destinat dezvoltirii si nu a avut prea mult de a face cu fabricarea produsului care a fost vfndut in iulie. Estima'rile ? Cum ar putea fi impiqit salariul vostru, daci este cazul, intre dezvoltare pi productie. Abaterea ? Costuri rnai mari de dezvoltare si costuri rnai mici de productie. $i implica~iile? Preocupare in legituri cu costul ridicat de dezvoltare; prep1 produsului ar putea fi prea scizut. Cine oare a afirmat c i finantele sunt lipsite de pasiune pi subtilitate? Profesionistii din domeniul contabiliti~iiqi finantelor muncesc pentru a reda cea rnai exacti imagine posibili a performantei unei companii. fn tot acest timp ei ptiu foarte bine c i nu vor reupi niciodati s i evidentieze cifrele exacte.

PRECAUTIE INPRIVINTA DEPREClERll Un a1 doilea exemplu este utilizarea deprecierii. Notiunea de depreciere nu este complicati. S i presupunem c i o companie cumpiri c2teva utilaje sau mijloace de transport costisitoare pe care se apteapti s i le foloseasci timp de rnai multi ani. Contabilii se ghdesc la un asemenea eveniment in felul urmitor : dec2t s i deducem intregul cost din veniturile unei singure luni - aruncfnd probabil compania sau departamentul Inpierdere in luna respectivi - ar trebui s i repartizim costurile pe toati durata de viati a echipamentului. De exemplu, daci ne gindim c i un utilaj va avea o durati de viati de trei ani, putem inregistra (,,depreciaa) o treime din costuri anual sau 1/36 lunar, util i z h d o metodi simpli de depreciere. Aceasta este o modalitate rnai bung de estimare a costurilor reale ale companiei in orice luni sau an dat, decft daci le-am ^hregistrape toate odati. Mai mult decft atft, aceasta coreleazi rnai bine cheltuielile

*"

Si identifidm ipotezele, estimarile si abaterile privind echipamentul, cu veniturile pe care de obicei legenereazi o idee importanti, pe care o vom analiza in detaliu in capitolul4.

NUMEROASELE METODE DE EVALUARE

;

Teoria este perfect logic;. Totusi, in practici, specialistii in contabilitate sunt foarte precauti atunci c9nd decid cum se deprecieazi un echipament. Iar aceasti precau6e poate avea un impact considerabil. S i ne gindim la liniile aeriene. Cu cttiva ani in urmi, companiile din domeniu si-au dat seama c i avioanele lor aveau o durati de viati rnai mare dectt anticipaseri. Atunci contabilii acestor companii si-au modificat graficele de depreciere, astfel inctt s i reflecte durata rnai mare de viati a avioanelor. fn consecinti, in fiecare luni au dedus din venituri un volum rnai mic de depreciere. Ghiciti ce s-a intimplat? Profiturile din aceasti industrie au crescut semnificativ, reflectfnd faptul c i liniile aeriene nu erau nevoite s i cumpere avioane la fel de cur9nd cum estimaseri. Dar observati c i ace$ contabili au fost nevoiti sa' presupuna' c i pot anticipa care este perioada utili de exploatare a unui aparat de zbor. De acest rationament - si este, intr-adeviir, un rationament - depindea abaterea ascendenti a cifrelor referitoare la profit. Tot de acest rationament depind toate implicayiile: investitori care decid s i cumpere mai multe ac;iuni, directori din industria de profil care calculeazi daci isi pot permite cresteri salariale rnai mari, si altele.

I i

! 1

! i

: i

rf 5

q ,i t

Z

!p

1 k

1

Un ultim exemplu a1 artei finantelor este legat de evaluarea unei companii - respectiv determinarea valorii unei companii. Bineinteles, companiile listate la bursa, sunt evaluate zilnic de piata de capital. Valoarea lor este data de prep1 pe acgiune inmultit cu numirul de actiuni h circula~ie,cifri cunoscuti sub denumirea de capitalizare de piata' sau simplu pret de pis@ Dar, in anumite circumstante nici aceasti metodi nu reuseste sii capteze in mod veridic valoarea acestora. Ass spre exemplu, un competitor inclinat s i preia o companie, ar putea decide s i pliteasci o prima pentru actiunile acesteia, intrucit compania doriti valoreazi rnai mult pentru acesta dec9t pentru piati. Si, desigur, milioanele de companii care sunt in proprietate privati, nu sunt evaluate deloc pe piati. Cknd sunt cumpirate sau vkndute, cumpiritorii si vznzitorii trebuie s i se bazeze pe alte metode de evaluare. Pentru c i vorbim despre arta finantelor, mare parte din aceasta consti in alegerea metodei de evaluare. Diferite metode determini rezultate diferite - ceea ce, desigur, conduce la o abatere a cifrelor. S i presupunem, de exemplu, c i firma isi propune s i achizitioneze o companie cu actionariat restrins, producitoare de valve industriale. Pentru afacerea voastri este o miscare buni - este o achizitie ,,strategici" - dar c9t de mult ar trebui s i plititi? Ei bine, ati putea s i analizati cistigurile companiei dorite (acesta este un alt termen pentru profit), pe urmi s i mergeti pe piata liberi si s i vedeti c9t valoreazi companiile similare comparativ cu cfstigurile lor. (Aceasta este cunoscuts sub numele de metoda ra~eipret / csstiguri.) Sau a$ putea s i analizati c h de multe disponibilititi genereazi anual compania respectivii pi sa v i imaginati cii de fapt, cumpirati acest flux de disponibilititi. Pe urmi, ati folosi o anumiti rati a dobhzii pentru a determina cft valoreazi astki acest flux de disponibilitiigi. (Aceasta este metoda valorii actualizate a fluxului de disponibilititi.) Alternativ, ati putea pur qi simplu s%analizati activele companiei - fabrica, echi~amentele, stocurile si asa rnai departe, impreuni cu imobilizirile necorporale, cum ar fi reputatia ~ilista clientilor - !i s i estima~ivaloarea acestor active (metoda evaluirii activelor). Este de prisos s i spunem c i fiecare metodii implici un minunchi de ipoteze ~i estimiri. Metoda ratei prel/ c@tiguri, de exemplu, estimeazi c i piata titlurilor de valoare este intr-un fel rationali si cn

-

-

-

-

S i identificim ipotezele, estimirile $i abaterile

prevrile pe care le stabileste sunt in consecinti corecte. Dar, desigur, piata nu este in intregime rationali; daci piata inregistreazi o evolutie ascendenti, valoarea companiei dorite va fi mai ridicati dectt in momentele ~ 2 n dpiata inregistreazi o evolutie descendents. Mai mult dech ath, aceasti cifri a ,,ctstigurilor", dupi cum vom vedea in partea a 11-a, este ea ins4i o estimare. Asa inch ati putea crede c i ar fi mai bine s i folosim metoda fluxului actualizat de disponibilititi. fntrebarea care se pune in legituri cu aceasti metodi este .Care este cea mai potriviti rati a dobtnzii sau rati de actualizare care ar trebui folositi atunci ctnd calculim valoarea fluxului de disponibilititi?" fn func$e de cum o stabilim, p r e ~ ar l putea varia considerabil, $i desigur, metoda evaluirii activelor este ea insisi doar'o colectie de presupuneri cu privire la valoarea fiecirui activ. Ca gi cum aceste incertitudini nu ar fi suficiente, amintiti-vi de acea perioadi inctntitoare, scandaloasi, agitati cunoscuti drept a v h tul companiilor de internet de la sfirsitul secolului XX. Companii de internet nou infiintate gi ambitioase apireau peste tot, hrinite de un val entuziast de capital de risc. Dar in clipa in care investitorii, cum ar fi investitorii de capital de risc (VC*)isi investesc banii in ceva anume, ar vrea s i gtie ctt valoreazi investitia lor ~iin consecing, si compania in cauzi. C h d o companie este abia infiintati, aceste lucruri sunt mai greu de stiut. Ctgtiguri? Zero. Flux operational de fonduri? Zero. Active ? Neglijabile. fn vremuri normale, acestea sunt motive care i-ar indepirta pe investitorii de capital de risc de investitiile din faza de inceput. Dar in epoca firmelor de internet, acegtia renuntaseri la precautii, bazhdu-se numai pe ceea ce numim metode neobignuite de evaluare. Au analizat numiid de ingineri de pe statul de plati. Au analizat n u m h l de persoane care consultau lunar un website a1 unei firme. Un director general tfnir si ~ l i nde energie, cunostinti de-a noastri, a ctstigat milioane de dolari numai pentru c i a angajat un mare numir de ingineri de sistem. Din picate, la mai putin de un an in fata biroului aceleiagi com~aniiam remarcat anuntul ,De inchiriat". Metodele de evaluare din perioada avtntului companiilor de internet par absurde acum, chiar daci atunci nu pireau deloc rele, a v h d in vedere ctt de putin gtiam despre ceea ce avea s i ne rezerve viitorul. Dar toate celelalte metode descrise anterior sunt rezonabile. Necazul * VC - venture capital - capital de risc (lb. engl.) (n. red.).

este c i fiecare metodi determini o abatere care conduce citre rezultate diferite. Iar irnplicatiile sunt vaste. Companiile sunt cumpirate si vtndute pe baza acestor evaluiri. Tot pe baza lor ele obtin imprumuturi bancare. Daci detineti actiuni in propria companie, valoarea acestora depinde de o evaluare adecvati. Ni se pare echitabil ca inteligenta voastri financiari s i includi si o in~elegerea modului in care aceste cifre sunt calculate.

29 De ce s i ne Imbuniitiitim inteligenta financiarii

De ce sa ne imbunatatim inteligenta financiara

producfnd un impact asupra organizatiei din care faceti parte. Pe scurt, inteligenta voastri financiari se va imbunititi simtitor. fn urmi cu cktiva ani, directorii din cadrul unui esantion de companii ai revistei Fortuneli00 au fost supusi unui simplu test de cunostinre financiare si au obtinut un punctaj mediu de rispunsuri corecte la intrebiri de 32%.' Daci cititi aceasti carte, veti obline 100%.

AVANTAJELE INSTRUlRll FINANCIARE Nu se pune insi problema doar s i treceti cu brio un test; instruirea financiari aduce dupi sine mai multe avantaje practice. Vi prezentim in continuare o list; a avantajelor pe care le ve* obtine.

1 f n i acum discugia noastri a fost destul de abstracti. V-am initiat in arta finantelor si v-am explicat de ce intelegerea ei este un ingredient esential al inteligenrei financiare. Dar cine are totusi nevoie de inteligenri financiari? Ca s i spunem lucrurilor pe nume, de ce meriti s i fie cititi acesti carte ? Pentru inceput, vrem s i subliniem faptul c i aceasti carte este diferiti de alte cirti de specialitate. N u presupune niciun fel de bagaj de cunostinte financiare. Dar nici nu este o alti versiune a celebrei Accounting for Dummies. N u vom menriona niciodat; notiunile de debit si credit. N u ne vom referi niciodati la Cartea mare sau la balanra de verificare.AceastP carte se ocupi de inteligenp financiari sau, dupi cum spune si subtitlul, de inpelegerea adeviratei semnz$carii a cqrelor. Aceasti carte nu este scrisi pentru viitorii contabili, ci pentru acei oameni din organizatii - lideri, manageri, angajati - care au nevoie s i inteleagi ce se intfmpli in companiile lor din perspectivi financiari si cine poate folosi aceste informatii, pentru a munci si administra intr-un mod mai eficient. Din aceasti carte veti invita cum s i interpretati situatiile financiare si cum s i folositi informafiile continute in aceste documente pentru ca munca voastri s i fie rnai eficienti. Veti invita cum s i calculati indicatori financiari. Veti invita despre rentabilitatea investiuei (ROI) si gestionarea capitalului de lucru, doui concepte pe care le puteti folosi pentru a v i imbunitili deciziile,

Cre~tereaabilititii de evaluare critica a companiei unde lucrati $titi exact daci angajatorul vostru are suficiente disponibilitqi pentru a putea pliti salariile? Stiti realmente cft de profitabile sunt produsele 'sau serviciile la care lucra~i?Atunci cknd se ajunge la propuneri pentru cheltuieli de'investilii, analiza ROI se bazeazi pe date temeinice ? fmbunaititi-vi inteligenta financiari si veti avea o perspectivi mai largi asupra intrebirilor de acest gen. Sau poate ati avut cosmaruri in care lucrati in companii precum Enron, Global Crossing sau poate Sunbeam. Mulu dintre cei care lucrau la aceste companii nu au avut niciun fel de bhuiali despre situatia precari a acestora. S i presupunem, de exemplu, c i ati lucrat pentru renumita companie de telecomunicayii WorldCom (mai tkrziu cunoscuti ca MCI) la sffr~itulanilor '93. Strategia WorldCom a fost s i se dezvolte prin achizitii. Problema a fost c i acest gigant nu genera suficiente lichiditili pentru achizitiile pe care dorea s i le faci, asa incft a folosit drept monedi de schimb capitalul, plitind paqial pentru companiile pe care le-a achizitionat, cu actiuni WorldCom. Aceasta insemna c i trebuia s i men~iniridicat prep1 pe actiune; aldel, achizitiile ar fi fost prea scumpe. Totodati, insemna mentinerea ridicati a profiturilor, astfel incft analistii de pe Wall Street si-i acorde o evaluare ridicati. WorldCom a plitit pentru achizitii imprumutkndu-se. 0 companie care face multe imprumuturi, trebuie sg isi mentini profiturile ridicate; 31tfpl hinr;lp ~ r r r + 2: ;:,;:,,A, L--: --- +--..--I . :,en+-

n~

31 De ce sir ne imbunitatim inteligenta financiara

ci, pe doui planuri, WorldCom se afla sub o presiune fantastic5 s i declare profituri ridicate. Aceasta a fost, bineinteles, sursa fraudei care, ptni la urmi, a fost descoperiti. Compania si-a mhit in mod artificial profiturile ,,printr-o varietate de smecherii contabile, inclusiv diminutnd cheltuielile +i tratfnd costurile de exploatare drept cheltuieli de investitii", asa cum rezuma BuisnessWeek acuzatia Departamentului de Justitie2. CLnd am aflat cu totii c i WorldCom nu era attt de profitabili pe c2t pretindea, castelul de c i r ~de i joc s-a niruit. Dar chiar daci nu ar fi fost vorba despre fraud5, capacitatea companiei WorldCom de a genera 1ichiditit;iera incompatibili cu strategia sa de dezvoltare pe bazi de achizitii. Ar fi putut s i supraviepiasc5 o perioadi pe baza capitalului qi facLnd imprumuturi bancare, dar nu la nesffrsit.

Sau s i aruncim o privire asupra companiei Tyco International. Dincolo de povestile despre Dennis Kozlowski si aniversarea de pomini a zilei sale de nastere si suportul de multe milioane de dolari pentru umbrele, existi o alti poveste care nu a fost niciodati relatat5 pe scari largi. fn timpul anilor '90, Tyco a fost +iea o mare companie care achizi~ionaalte companii. De fapt, a cumpirat in jur de 600 de companii in numai doi ani sau rnai bine spus, rnai mult de o companie in fiecare zi lucritoare. Cu toate aceste achizitii, fondul comercial din b i l a n ~ contabil l a1 companiei a crescut in asemenea misuri, incft

bancherii au inceput s i devin5 nervosi. Bancherii si investitorii nu agreeazi o valoare prea mare a fondului comercial intr-un bilant contabil; ei prefers active palpabile (qi care, la nevoie s i poad fi vfndute). Deci, in clipa in care s-a rispLndit zvonul c i ar putea exista unele nereguli contabile la Tyco, acestia pur si simplu au elirninat compania de la urmitoarele achizitii. Astizi compania se concentreazi rnai degrabi pe cregterea organic; qi excelenta operationali, decft asupra achiziqiilor; imaginea sa financiari corespunde strategiei sale. Acum, nu dorim s i discutim faptul c i fiecare manager inteligent, din punct de vedere financiar, ar fi putut remarca situatia precarii de la WorldCom sau Tyco. Mul~idintre analistii aparent priceputi de pe Wall Street au fost piciliti de cele doui companii. Totusi, putin rnai multe cunostinte v-ar pune la dispoziqie instrumentele prin care s i urmiiriti tendintele din cadrul companiei voastre ~i s2 intelegeti rnai multe dintre istoriile din spatele cifrelor. $i daci nu aveti toate ras~unsurile,veti putea +timicar ce htrebiri s2 puneti. fntotdeauna este, important s i evaluali realizhile ?i perspectivele companiei voastre. Veti invPta s i analizati cum se procedeazi qi s i v i dati seama cum puteti sustine aceste obiective si s i aveti propriile reugite.

S i intelegeti rnai bine rolul abaterilor in lumea cifrelor Am discutat deja despre abaterea care este inclusi ?n multe cifre. $i ce e cu asta ? Ce semnificarie va avea pentru voi inqelegerea acestei abateri ? Una consistenti: v i conferi cunoqtin~ele+iincrederea- inte-

financiar-contabilal companiei voastre. Veji fi astfel capabili s i indentificati datele corecte, ipotezele si estimirile. Veti $ti astfel - si aljii de asemenea - cfnd deciziile si actiunile voastre sunt corect fundamentate. S i presupunem c i lucrati in exploatare si c i propunefi cumpirarea unui nou echipament. Seful spune c i vii asculti, dar ar dori siveniti cu argumente care s i justifice achizitia. Aceasta inseamni s i culegeji date financiare, inclusiv privind analiza fluxului de disponibilitifi pentru echipament, cerinfele privind capitalul de lucru si graficele de depreciere. Toate aceste cifre - surprizi! - se bazeazi pe estimki gi ipoteze. Daci !titi ce reprezinti ele, le puteti examina s i vedeti daci au o anumiti logici. Daci nu, puteti schimba ipotezele, modifica estimirile gi puteti concepe o analizii realisti si care (sperim) s i v5 sprijine propunerea. Lui Joe, de exemplu, ii place s i spuni celor care il asculti c i este un finantist cu multi experienti qi c i poate foarte usor s i realizeze o analizii care s i demonstreze de ce compania lui ar trebui s i ii cumpere un calculator ?nvaloare de 5 000 $. Estimeazi c i ar economisi o ori pe zi, datoriti caracteristicilor noului calculator gi a vitezei de procesare; pe urmi ar calcula valoarea unei ore de lucru din timpul siu pe parcursul unui an pi pe scurt, ar demonstra c i achizitionarea unui calculator nu este mare scofali. Totusi, un sef inteligent financiar s-ar uita cu atentie peste aceste ipoteze gi ar sustine unele alternative, cum ar fi faptul c i Joe ar putea, de fapt, sa'piarda'o or5 din ziua de munci pentru c i acum i-ar fi mult mai usor s i navigheze pe internet si s i descarce muzic;. E umitor, de fapt, cft de usor poate un manager bine informat din punct de vedere financiar, sii schimbe termenii discutiei, astfel incat s i ia decizii mai bune. CBnd lucra pentru Compania Ford Motor, Joe a avut parte de o experienti care i-a intirit intocmai aceasti lectie. El si alti finantisti prezentau rezultatele financiare unui director general din departamentul de marketing. Dupi ce au luat loc, directorul s-a uitat fix la ei si le-a spus: ,,fnainte s i deschid aceste situatii financiare, as vrea s i stiu ... pentru c8t timp si la ce temperaturi ?" Joe si ceilaltj nu iqelegeau despre ce era vorba. Pe urmi le-a picat fisa pi Joe a rispuns: ,,Da, domnule, au stat acolo timp de doui ore si la o temperaturi de 350°," Directorul ii didu replica: ,OK, acum c i gtiu c8t de mult v-a trebuit sii aranjau documentele, putem s i incepem." De fapt, le spunea acelor oameni c i stia de existenla i~otezelorsi a estimirilor

c

qi c i avea de g8nd s i le puniintrebiri. C8nd a intrebat in timpul gedinlei c8t de solidi era o anumiti cifri, specialigtii i-au explicat confortabil de unde venea acea cifri gi ipotezele din spatele ei daci era cazul. Astfel, directorul a putut sii ia in considerare acele date gi s i le foloseasci pentru luarea unor decizii de care s i fie mulpmit. D a d aceste cunogtinte ar lipsi, ce s-ar int8mpla? Simplu: specialistii din domeniul contabiliti$i gi finantelor ar controla deciziile. Folosim termenul control, intrucit atunci cBnd deciziile sunt luate pe baza cifrelor qi c8nd cifrele se bazeazi pe ipotezele gi estimirile contabililor, atunci oamenii care lucreazi in domeniul financiar-contabil deen controlul efectiv (chiar daci nu incearci s i controleze chiar totul). Iati de ce trebuie s i ?ti@ce intrebiiri s i puneti. Capacitatea de a folosi cifre $iinstrumente flnanciare pentru a lua decizii $i a le analiza

"'

. !.

i!,

i $

y

p t'

1, @ ij S'

# 8'1 6:

g $

1:

$;

Care este valoarea ROI a unui proiect ? De ce nu putem cheltui bani atunci, c8nd compania este profitabili ? De ce trebuie s i fiu atent la creante, daci nu fac parte din departamentul contabilitate ? V i punee singuri aceste intrebiri gi multe altele in fiecare zi (sau poate altcineva pi le pune - si presupune c i voi cunoagteti rispunsurile!). Este de presupus c5 veti folosi cunostintele financiare in luarea deciziilor, pentru coordonarea subordonatilor gi pentru a planifica dezvoltarea viitoare a departamentului vostru. V i vom arita cum SK faceti acest lucru, v i vom oferi exemple pi vom discuta cum s i folositi rezultatele. Pe parcurs, vom incerca s i folosim cat mai putin posibil termeni specifici limbajului financiar. De exemplu, s i acordim putjni atentie motivului pentru care departamentul financiar v-ar putea spune s5 nu cheltuiti niciun ban, chiar daci firma este profitabili. Vom incepe cu lucrul esential si anume, c i disponibilititile si profitul sunt doui notiuni diferite. fn capitolul 15 v i vom explica de ce, dar pentru moment, s i ne concentrim pe diferentele fundamentale. Profitul se bazeazi pe venituri. Dacii aji retinut, veniturile din v8nziiri sunt recunoscute atunci cfnd un produs este livrat sau un serviciu este prestat, nu c8nd este plititi factura. Deci r h d u l de sus din contul de profit ~i pierdere, rgndul din care s r a r l ~ r nrh~lt~l;-l;l=-

-

-., De ce sb ne tmbunitbtim inteligenta financiari

determina profitul, nu este de multe ori nimic altceva decft o promisiune. Clientii inci nu au plitit, deci cifra veniturilor nu reflect6 banii reali si in aceea~isituarie este si rfndul profitului. Daci totul merge bine, compania va incasa, in cele din urmi, creantele pi va avea disponibilitiii corespunzitoare profitului. fntre timp nu are. Acum s i presupunem c i lucra6 intr-o companie de servicii pentru afaceri, in plini dezvoltare. Compania vinde o multime de servicii la un prei bun, astfel c i atft veniturile si profiturile sunt ridicate. Compania angajeazi personal intr-un ritm cft rnai alert gi, desigur, trebuie si-i pliteasci de indati ce intri in companie. Dar intregul profit pe care acegti oameni il realizeazi nu se va transforma in disponibilititi rnai devreme de 30 sau poate 60 zile, dupi ce a fost emisi factura! Acesta este un motiv pentru care chiar gi directorul financiar a1 celei rnai profitabile companii poate spune uneori s i nu cheltuiti imediat banii, intruciit disponibilititile binegti sunt insuficiente.

AVANTAJELE PENTRU COMPANIE Suntem proprietarii unei organizatii numite Business Literacy Institute. Meseria noastri este s i facem educatie in domeniul financiar, prin urmare (sperim noi), s i imbunitztim inteligenta financiari a liderilor, managerilor gi angajafior care ne sunt studenti. De aceea suntem convingi, firegte, c i este un subiect important pe care studentii nogtri trebuie si-1 studieze. Dar ceea ce am rnai remarcat de-a lungul activititii noastre, este cft de mult sunt avantajate companiile in urma acestei preghiri. VP oferim in continuare o succinti list3 a acestor avantaje.

Putere $i echilibru On intreaga organizatie Oare finantigtii domini luarea deciziilor? N u ar trebui. Puterea departamentului lor ar trebui echilibrati de puterea celorlate departamente de exploatare, marketing, resurse umane, servicii pentru clienji, informatics si asa rnai departe. Daci managerii acestor departamente nu sunt competenti din punct de vedere financiar, daci ei nu inteleg cum sunt misurate rezultatele financiare si cum s i foloseasci aceste rezultate pentru a evalua critic compania, atunci departamentul financiar-contabil va detine suprematia. Abaterea pe care o poate imprima cifrelor afecteazi si chiar determini luarea deciziilor.

Decizii ma1 bune

i Desi aceasti carte se concentreazi asupra imbunititirii inteligentei financiare in afaceri, puteti foarte bine s i aplicati ceea ce invitaii si in viala voastri personali. S i luim in considerare decizia de a cumpira o casi, o magini sau o barci. Cunogrintele pe care le veti dobindi le puteti aplica si acestor decizii. Sau gfnditi-vi la planurile voastre de viitor si decideti cum sii investiti. Subiectul acestei cirti nu este cum s i investiti, ci s i intelegeti aspectele financiare ale companiei, ceea ce v i va ajuta s i analizati gi posibilele oportunititi investitionale.

"

Managerii incorporeazi in mod curent in deciziile pe care le iau tot ceea ce gtiu despre piat$ concurenti, clienti etc. Atunci cind inglobeazi gi analiza financiari, deciziile lor sunt rnai bune. N u suntem partizanii luirii deciziilor exclusiv pe baza cifrelor, dar suntem de pirere c i ignorfnd ceea ce spun cifrele, comitem o mare gregeali. Analizele financiare pertinente oferi managerilor o deschidere spre viitor pi ii ajuti s i faci alegeri rnai intelepte, rnai bine documentate.

I

i

Armonizare mai buni i, $

Imaginati-vi puterea organizatiei voastre d a d fiecare ar intelege partea financiari a afacerii. Fiecare ar purea lucra efectiv, aliniindu-se

la strategia pi obiectivele companiei. Toti ar putea lucra ca o echipi pentru a obtine o profitabilitate sinitoasi si un flux de disponibilititi. Toati lumea ar putea comunica intr-un limbaj de afaceri, in loc s i umble cu intrigi pentru a obtine pozi6i privilegiate in companie. Ar fi grozav !

BARIERE INCALEA COMPETENTEI FINANCIARE Colaborarea cu foarte multe persoane gi companii ne-a ajutat s i intelegem ci, in timp ce rezultatatele dorite de fiecare pot fi spectaculoase, acestea nu sunt chiar atit de usor de obyinut. De fapt, int$mpinim rnai multe obstacole personale pi institutionale previzibile. Un obstacol ar fi faptul c i nu v i place matematica, v i temeti de ea si nu vreti s i aveti de-a face cu ea. Dar toti suntem la fel. Ati fi surprinsi s i aflati c i in cea rnai mare parte finantele se bazeazi pe adunki si scideri. Cind incep s i foloseasci inmultirea si impiqirea, atunci finantigtii devin de-a dreptul excentrici. Niciodati insi nu ajungem la derivate de gradul doi sau la determinarea suprafetei (scuze, domnilor ingineri). Asadar, s i nu v i temeti; matematica e simpli. !$i calculatoarele sunt ieftine. Nu trebuie s i fiti mari matematicieni pentru a fi competenti din punct de vedere financiar. Un al doilea posibil obstacol: departamentele financiar gi contabilitate pizesc bine toate informatiile. Sunt finantistii voptri ,,intepeniGU in vechiul mod de abordare a1 domeniului lor - pistritori pi controlori ai cifrelor, parteneri de dialog reticen6 in procesul de comunicare ? Sunt concentrati pe control pi conformitate ? Daci da, inseamni c i este posibil s i intimpinati dificultiti cind este vorba s i aveti acces la date. Dar puteti s i folositi ceea ce cunoagteti despre cifre de la sedintele de management. Pute6 folosi instrumentele care s i v i ajute s i luati d'ecizii sau s i puneti intrebiri despre ipoteze gi estimiri legate de cifre. De fapt, s-ar putea s i ii surprindeCi gi chiar s i ii uirni6 pe contabilii vogtri. Ne-ar face plicere s i stim c i se poate intfmpla asa ceva (vi rugim s i ne informati). 0 a treia posibilitate este c i seful vostru nu doreste s l puneti la indoiali cifrele contabile. Daci asa stau lucrurile, nici el nu se impaci prea bine cu finantele. Probabil e i nu ptie rnai nirnic despre ipoteze, estimiri gi abaterile corespunzitoare. $eful vostru este o victimi

a cifrelor! Sfatul nostru este s i mergeti rnai departe; de obicei, in cele din urmi, ~efiivid avantajele personale, ale departamentului pe care il conduc gi ale companiei lor. fi puteti ajuta s i faci acest lucru. Cu cit sunt rnai multi cei care fac asta, cu atit intreaga companie va fi mai competent5 din punct de vedere financiar. Puteti, de asemenea, s i v i asumati unele riscuri. Cunogtintele financiare v i vor conferi noi puteri gi veti putea s i adresati nigte intrebiri incisive. Cind iti pui intrebiri, este o bung modalitate de a descoperi lucruri noi. A patra posibilitate: nu aveti suficient timp. Faceti-vi timp s i cititi cartea. Daci lua$ avionul in interesul serviciului, luatj cartea cu voi intr-una sau doui delegatii. fn numai citeva ore veti deveni mult rnai bine informati dech ati fost pin5 acum in ceea ce priveste domeniul finantelor.. Altfel, pttrati cartea undeva la indemzni. Capitolele sunt in mod deliberat scurte si puteti citi cite ceva oricind aveti putin timp liber la dispozitie. Ocazional, am presirat cBteva istorioare despre trasn&le financiare fanteziste realizate de unii gmecheri corporatigti, la sfirpitul anilor 1990, tocmai pentru a face lectura cirtii mai antrenanti - gi s i v i aritim cit de alunecoase pot fi unele dintre aceste pante. Nu vrem s i sugeriim c i toate companiile sunt ca acelea; dimpotrivi, marea majoritate fac tot ce este posibil s~ prezinte o imagine corecti pi onesti a performantei lor. Dar intotdeauna e amuzant s i citepti despre biietii rii. Daci puteti depigi aceste obstacole, ve$ avea de cigtigat o apreciere sinitoasi a artei finantelor gi v i ve6 imbunititi inteligenta financiari. Nu veti dobindi ca prin farmec un MBA in finante, dar veti fi un apreciat client a1cifrelor contabile, cineva care este capabil s i in~eleagi gi s i aprecieze ceea ce prezinti un finaqist qi si-i puni intrebiri pertinente. Cifrele nu v i vor rnai speria. Nu va dura mult, este relativ nedureros gi va insemna mult pentru cariera voastri. SP incepem.

Acelaqi lucru poate fi valabil si ~ 2 n solicitati d un nou loc de munci. Expeqii spun intotdeauna persoanelor care cauti un loc de munci s i puni intrebiri celui care le ia interviul - si daci puneti intrebiri financiare, veti demonstra c i intelegeti partea financiari a afacerii. fncercati cu intrebiri ca acestea:

Explicatii

Este compania profitabili ? Are capital pozitiv ? Are o rat5 a lichiditiei curente care poate sustine statul de plati ? Veniturile au o tendinti ascendenti sau descendents ? Daci nu ?ti$ cum s i evaluati toate acestea, cititi mai departe si veti

CUM SA OBTlNETl CEEA CE DORCl Imaginati-vi gocul pe care 1-ar suferi qeful vostru daci ati ridica problema creqterii salariului qi o parte a discursului ar include o analizi detaliati a situatiei financiare a companiei, arithdu-i exact care este contributia compartimentului din care faceti parte. Vi se pare exagerat? Nu chiar. Odati ce aji citit aceasti carte, veti !ti cum s i culegeti gi s i interpretati date cum sunt cele care urmeazi:

Cre~tereaveniturilor companiei, creftereaprofitului ~iimbunititirea marjelor pe parcursul ultimului an. Daci afacerea merge bine, conducerea poate concepe planuri qi oportuniti~i noi. Vor avea nevoie de oameni cu experienti, aqa ca voi. CelelalteprovocZrifinanciare ale companiei. Poate fi imbunitititi rotatia stocurilor? Ce aveti de spus despre marjele brute sau despre numirul zilelor de incasat ? Daci puteti sugera rnodalititi specifice de a imbuniti~iperformanla financiari a afacerii, atht voi, cht gi geful vostru veti pkea nigte persoane inteligente. Situaria fluxului de disponibilititi a1 companiei voastre. Poate ve$ fi in misuri s i aritati c i fluxul de disponibilititi al companiei voastre poate fi eliberat intr-o oarecare misuri, iar acea parte poate fi folositi pentru creqteri salariale.

.

$

,

& d

k I

k"

r e

4

Care sunt responsabilii cu finan~eleqi contabilitatea ? Titlurile si responsabilititile diferi de la o companie la alta, dar v i prezentim in continuare cine sunt cei care se afli la conducerea egaloanelor aflate in aceste departamente qi cu ce se ocupi ei:

Directorulfinanciar (CFO).Acesta este implicat in managementul gi strategia companiei din perspectiva financiari. El supravegheazi toate functiunile financiare; lui ii raporteazi controlorul financiar intern gi trezorierul. El este de obicei membru a1 cornitetului executiv qi deseori ia parte la consiliul director. fn ceea ce priveqte aspectele financiare, rgspunderea se opreqte aici. Trezorierul. Trezorierul igi concentreazi indatoririle atht in afara companiei, cht qi in interiorul acesteia. El este responsabil de construirea gi mentinerea relatiilor cu bhcile, administrarea fluxului de disponibilititi, realizarea previziunilor si luarea deciziilor legate de capitalul propriu si structura de capital. Tot el este responsabil de relatiile cu investitorii gi deciziile legate de capitalul pe actiuni. Se poate spune c i trezorierul ideal este un finantist cu personalitate.

Controlorulfinanciar intern. Rolul siu este exclusiv intern. Sarcina sa este sb furnizeze situatii financiare trainice gi corecte. El rbspunde de contabilitatea general9 situatiile financiare, analiza afacerii, planificarea financiarg administrarea activelor qi controalele interne. De asemenea, el trebuie s i se asigure c i tranzac$ile zilnice sunt inregistrate corect gi exact. FPr6 date corecte yi consecvente din partea acestuia, directorul financiar si trezorierul nu ar putea sb $i faci datoria.

(Numeroasele) particularitati ale contului de profit si pierdere

Profitul este o estimare

'i

ntr-o frazii bine-cunoscutii,atribuiti indeobgte lui Peter Drucker, profitul este criteriul suveran a1 unei intreprinderi. Utilizarea cuviintului suveran vine de la importanla acordatii banilor. 0 companie profitabilii igi schiteazii propriul traseu. Managerii sii o pot conduce aga cum doresc. C h d o companie inceteazii s i rnai fie profitabilii, persoane striiine incep SP-gibage nasul in afacerea respectivk Profitabilitatea inseamni, printre altele gi felul in care voi, in calitate de manageri, este probabil s i fiti judecati. Ati contribuit la creperea profitabilititii companiei sau la sciderea ei? Vii ghditi la solu6i care sii ducii la cregterea zilnici a profitabilitiitii sau vii faceti numai datoria, speriind c i totul se va rezolva ? 0 alti sintagmii familiar5 de astii datii apartinand lui Laurence J. Peter, autorul Principiului lui Peter, ne spune ci dacii nu qtim incotro ne indreptiim, vom ajunge in alti parte. Daci nu gtiti cum s i v i aduceti contributia la cregterea profitabilititii, atunci inseamnii cii este putin probabil s i puteti face acest lucru. De fapt, prea multi oameni din lumea afacerilor nu lqeleg ce inseamni cu adeviirat profitul, ca sii nu mai vorbim de modul in care trebuie calculat. Totodati, nu inteleg cii profitul unei companii, intr-o perioadi de timp datii, reflect2 o serie intreagi de estimiri gi ipoteze. Arta finantelor ar putea fi la fel de bine numitii ~iarta de a face profit sau, in unele cazuri, de a face astfel incat profiturile sii arate mai bine decit in realitate.

INTELIGENTA

FINANCIARA

Vom vedea in aceasti pane a cirrii cum pot face companiile acest lucru, atft legal, cft gi ilegal. Din experienta noastri, majoritatea companiilor joaci destul de cinstit, desi exist5 intotdeauna unele care imping prea departe limitele jocului. Ne vom concentra pe in~elegerea elementelor fundamentale ale contului de profit gi pierdere, intrucPt ,,profitula este exact asa cum se oglindeste in acest cont. fnvi~atisP descifrati acest document ~i veti putea intelege si evalua profitabilitatea companiei in care lucrati. fnvita~icum s i gestionti elementele din contul de profit qi pierdere pe care le puteti influenla gi veti !ti cum s i contribui~ila creqterea profitabilititii. invitati miiestria care conduce la determinarea profitului ~icategoric veti reugi s i v i imbogititi inteligenta financiari. S-ar putea chiar s i intelegeti incotro v i indreptati.

(FOARTE) PUTINA CONTABlLlTATE V-am spus mai devreme c i nu avem de gfnd s i v i invit5rn contabilitate si nici nu o vom face. Existi totugi o idee contabili pe care o vom explica in acest capitol, intrucft de indati ce o veti pricepe, veti intelege sensul exact a1 contului de profit gi pierdere gi ce incearci, de fapt, s i transmiti acesta. Mai intfi ins5 vrem sb fim siguri cb nu aveti neintelegeri. $titi bine c i acest document ar trebui s i oglindeascii profitul unei companii intr-o perioadi de timp data - de obicei, o luni, un trimestru, un an. Printr-un simplu efort de imaginatie putem concluziona cP acest cont de profit si pierdere arati ce disponibilititi a incasat compania in perioada de timp luad in discutie, cPt a cheltuit qi cft de mult a rnai r h a s la final. Suma ,,rimas; la final" ar fi profitul companiei, nu-i asa? Din picate, nu. Cu exceptia unor afaceri de mica anverguri care practici acest gen de contabilitate - asa-numita contabilitate bazati pe lichidititi - aceasti notiune de cont de profit gi pierdere se bazeazi pe un conceptie fundamental gre~iti.De fapt, un cont de profit si pierdere misoari cu totul altceva decft disponibilititile care trebuie incasate, cele care trebuie plitite pi cele care trebuie s i r i m h i . El miisoari vinzzrile sau veniturile din vinzzri, costurile sau cheltuielile qi profitul sau venitul.

45 Profitul este o estimare

Orice cont de profit si pierdere incepe cu vfnzirile. Cind o afacere livreazi un produs sau presteazi un semiciu unui cumpiritor, contabilii spun c l s-a realizat o vfnzare. N u are importanti c i ace1 cumpiritor nu a pldtit inci produsul sau serviciul - af~cereapoate contabiliza mirimea vinzirii pe rfndul de sus al contului de profit gi pierdere pentru perioada de timp luati in calcul. Banii nu au trecut de la vfnzitor la cump5rbtor. Desigur, in afacerile care lucreazi pe bazi de numerar, cum ar fi comerciantii cu aminuntul gi restaurantele, vfnzirile si numerarul incasat sunt aproape identice. Dar majoritatea companiilor trebuie s i agtepte 30 zile sau mai mult pentru a incasa contravaloarea vfnzirilor, iar in cazul producitorilor mari, cum ar fi cei din industria aeronautic; pot astepta chiar gi cBteva luni. (Vi pute~i imagina c i administrarea unor mari companii cum este Boeing ar impune existenla unor surse apreciabile de lichidititi pentru a putea acoperi statele de salarii si costurile de exploatare pfni cfnd compania va fi plititi pentru lucririle sale. Dar vom ajunge la un alt concept, cunoscut sub numele de capital de lucru - fond de rulment-, care v i ajuti s i evaluati astfel de notiuni). Dar rfndul ,,costurilor" din contul de profit gi pierdere ? Ei bine, costurile gi cheltuielile pe care le inregistreazi o companie nu sunt neapirat cele pentru care a emis cecuri in perioada respectivi. Costu-

rile 8i cheltuielile din contul deprofit fipierdere sunt celepe care compania le-a fzcut pentru a genera v2nzZrile inregistrate fn perioada de timp data'. Contabilii il denumesc principiul conectzrii - costurile specifice trebuie sifie conectabile veniturilor din vfnzirile perioadei de timp reprezentate in contul de profit. gi pierdere - si aceasta este cheia intelegerii modului in care este determinat profitul.

- --

-- -

'ti

Profitul este o estimare Principiul conectirii reprezinti ace1 ,,stropa de contabilitate pe care trebuie s i il invitati. De exemplu: Daci o companie specializati pe fabricarea de toner gi inc5rcare de cartuge cumpbg un camion de cartupe in luna iunie pentru a le revinde clientilor sii in urmitoarele c8teva luni, ea nu inregistreazi costul acelor cartuge in luna iunie. Mai degrabi va inregistra costul fiecirui cartus c8nd acesta va fi v8ndut. Motivul este principiul conect5rii. $i dacg o companie de transport cumpirg un carnion in ianuarie, si igi propune s2 il foloseasci in urmitorii trei ani, costul camionului nu apare in contul de profit gi pierdere pentru luna ianuarie. Mai degrabi, camionul se depreciazi de-a lungul celor trei ani, astfel inc8t In fiecare luni, in contul de profit gi pierdere s i apari sub forma unei cheltuieli o parte egali cu 1/36 din costul carnionului (presupuniind o metodi directi, simpli de depreciere). De ce ? Principiul conectkii. Camionul este unul dintre multele costuri asociate cu productia lunii respective productie care apare in v8nzirile lunii ianuarie. , Principiul conectkii se extinde si la alte categorii, cum sunt impozitele. 0 companie Gi poate pliti impozitele o dati pe trimestru - dar in fiecare lung contabilii vor include in contul de profit pi piederi o cifri care reflect5 impozitele aferente profiturilor lunii respective. Principiul conectkii se aplici at8t companiilor care presteazi servicii, precum qi celor care livreazi produse. 0 companie de consultan@, de exemplu, vinde ore facturabile, insemn8nd c2t timp aloci fiecare consultant unui client. $i "iacest caz contabilii trebuie s i conecteze cheltuielile realizate in timpul alocat -costuri de marketing, costuri materiale, costuri de cercetare pi altele - cu veniturile asociate. Se poate vedea c8t de departe suntem de intririle gi iegirile de disponibilititi. Urmirirea fluxului de di~~onibilititi intrate si iegite se realizeazi prin intermediul unui alt document financiar - Situatia fluxului de disponibilitiiti (partea a IV-a). Puteti vedea, de asemenea, c8t de departe suntem de simpla realitate obiectivi. Contabilii nu pot

doar s i ingire fluxul de fonduri; ei trebuie s i decida'care sunt costurile asociate v8nzirilor. Ei sunt nevoiti s i faci ipoteze gi s6 emiti estimiri. fn acest demers, pot determina abateri ale cifrelor.

SCOPUL CONTULUI DE PROFIT $I PlERDERE

f n principiu, contul de profit gi pierdere incearci s i misoare daci in final produsele furnizate sau serviciile prestate de o companie sunt profitabile. Efortul suprem a1 contabililor este acela de a evidentia v8nzirile pe care compania le-a generat intr-o perioadi de timp dati, costurile determinate de realizarea acestor vhziiri (sunt incluse aici gi costurile de functionare ale afacerii pentru acea perioadi de timp) gi profitul rimas, d a d este cazul. Fic2nd abstractie de orice posibili abatere, acesta este un efort esential pentru aproape orice manager a1 unei afaceri. Un director de v8nziri trebuie s i gtie ce fel de profituri genereazg el gi echipa lui, apa inc8t s i poati lua decizii referitoare la reduceri, condiei, ce cliene s i urmireasci pi aga mai departe. Un director de marketing trebuie s i ptie care produse sunt cele mai profitabile, astfel incBt acelea sg fie scoase In evidenP in toate campaniile de marketing Atunci c8nd recruteazi noii angajati, un director de resurse umane ar trebui s i cunoasci profitabilitatea produselor pentru a gti care sunt priorititile strategice viitoare ale companiei. Dupi un anumit timp, intr-o companie bine administrati, contul de profit pi pierdere gi situatia fluxului de disponibilitiiti se vor oglindi unul pe celdalt. Profitul se va transformain disponibilita'ti.Totugi, aSa cum am vgzut in capitolul3, faptul c i o companie obtine ~ r o f ihtr-o t perioadi de timp dati, nu inseamni c i ea va avea la dispozitie gi lichiditiele necesare pli$i facturilor. Profitul este intotdeauna o estimare pi nu puteti cheltui estimiri. Dupi ce am tras concluziile acestei lectii, s i ne intoarcem la actiunea de decodificare a contului de profit gi pierderi.

-

-

-

7"

Decodificareacontului de profit $ipierdere

Decodificarea contului de profit si pierdere

multe rinduri cu etichetiri misterioase, cum ar fi ,,investi$ile intreprinderii/alteleU (acestea sunt extrase din documnetele IBM) sau ,,entititi consolidate aflate in lichidare" (acesta este un extras de la General Electric). Este suficient pentru a face pe oricine s i se resemneze, exceptind poate un finantist profesionist. Deci, aveti ribdare p i n i cfnd vom parcurge impreuni cfteva proceduri simple de deslu~irea contului de profit gi pierdere. Pmbuniti~irearapidi a inteligenteifinanciare nu trebuie s i se bazeze pe dureri de cap, ci pe insugirea acelor pagi care s i indepirteze exact un astfel de pericol.

INTERPRETAREA UNUl CONT DE PROFIT $IPIERDERE

0

bservati ce cuvint am folosit in titlul acestui capitol: cod. Din picate, deseori un cont de.profit $i pierderi pare s i fie un cod ce trebuie descifrat. Iati care este motivul. Multe cirti similare celei de fati prezinti gi chiar mai tarziu, in aceasti carte ve$ gisi - exemple simpatice, simple de conturi de profit si pierdere. Acestea arati cam aTa: Venituri din vAnziri Costul bunurilor vindute Profitul brut Cheltuieli lmpozite Profit net

$100 50 50 ,30

5

&&

Odati ce cunoagte definitiile, p i n i si un elev mai istet de clasa a IV-a nu ar avea nevoie de prea mult sprijin ca s i igi dea seama despre ce este vorba. Ar putea face calculele si f i r i un calculator. Dar este momentul s i verifica$ un cont de profit ?i piederi din lumea reali, s i zicem a1 propriei companii sau altul pe care il gisiti in raportul anual a1 altei companii. Daci este un document detaliat, ar putea s i se intindi pe pagini intregi - rinduri intregi de cifre a t h de mirunt tipirite, incat abia il puteti citi. Chiar daci este un cont ,,consolidatu, ca acelea pe care le gisiti in rapoartele anuale, este posibil s i contini

Chiar inainte de a incepe s i examinati cifrele, aveti nevoie de un anumit context pentru a intelege documentul.

Denumirea Scrie ,,declaratie de venituri" la inceput ? Poate c i nu. Ar putea la fel de bine s i scrie: ,,declaratie de profit $i pierdere" ,,declaratie P&LU, ,,declaratie de operatiuni", ,,simatia operatiunilor", ,,declaratie de ci~tiguri",sau ,,situatia ci$tigurilorU.Deseori, cuvintul consolidat apare in fruntea acestor sintagme. Noi lucrim cu un client a1 cirui cont de profit gi piederi este denumit declaratie de ci~tiguriin raportul siu anual. Totodati, unul dintre principalele departamente ale acestuia igi intituleazi contul siu de profit gi pierdere ,,declaratie de venituri", iar un alt departament important ?i spune cont de profit qi pierdere. Avand atit de multi termeni la dispozitie pentru acelaqi lucru, cineva ar putea crede c i prietenii nogtri din finante qi contabilitate nu doresc ca noi s i aflim ce se intimpli in realitate. Sau poate cred c i toati lumea gtie c i toti acesti termeni diferiti semnifici acela~i lucru. Oricare ar fi situatia, in aceasti carte vom folosi termenul de

cont de profit ji pierdere. Apropo, daci vedeti in titlu ,,bilantUsau ,,situa$a fluxului de disponibilititi", aveti de a face cu un alt document. Denumirea ar trebui s i includi una dintre acele expresii De care tocrnai 1e-am r n ~ n t ; n n a +

-

,,CurentU versus ,,proformau

Majoritatea conturilor de profit gi piedere sunt ,curenteU ~i daci nu apar alte mentiuni, puteti s i presupuneti c i ceea ce studiati sunt cifre aferente perioadei curente. Aceste documente aratd ce s-a inthmplat efectiv cu veniturile, costurile gi profiturile haceasti perioadi de timp, conform regulilor contabile. (Am mentionat ,,curentNpentru a vii reaminti cii once cont de profit gi pierdere include in constructia lui estimiri, ipoteze si abateri pe care le vom lua in discutie in detaliu rnai departe in acest capitol.)

-

-

II

IN I ~ L I G E N T AFlNANCl ARA

Contul de profit si pierdere se referi la intreaga companie? Sau numai la un departament sau unitate de afaceri? Se referi la o regiune anume? Companiile mari realizeazii in general conturi de profit gi pierdere pentru diferite pir$ ale afacerii lor, precum si pentru intreaga organizatie. In cartea lor clasicii Relevanpi pierduti, H. Thomas Johnson si Robert S. Kaplan, relateazi cum a dezvoltat General Motors, in prima jumitate a secolului XX, sistemul divizional - cu cont de profit si pierdere pentru fiecare departament.' Putem s i ne declariim mulprniti c i au ficut acest lucru. Realizarea conturilor de profit gi pierdere pentru unititi rnai mici din cadrul afacerii a oferit managerilor marilor corporatii viziuni nebinuite referitoare la performanta lor financiari. Odati identificatii entitatea relevant%,trebuie sd verificati perioada de timp. Un cont de profit gi pierdere, asemeni carnetului de note de la scoali, se referii la o anumiti perioadii de timp: o lund, un trimestfi sau un an sau cumulat. Unele companii intocmesc astfel de conturi pentru o perioadi scurti de timp, cum ar fi o siptiminit. Ocazional, cifrele care figureazi in contul de profit gi pierdere a1 marilor companii sunt rotunjite gi ultimele zerouri nu mai sunt mentionate. Agadar, ciutati o mentiune h partea de sus a tabelului: ,,in milioane" (adiiugati gase zerouri cifrelor) sau ,,in mii" (adaugati trei zerouri). Acestea vi se par chestiuni de bun-simt gi chiar aga sunt. fnsi am constatat c i detalii aparent banale ca acestea sunt deseori trecute cu vederea de cei rnai putin experiments$ in domeniul financiar.

-

Decodificarea contului de profit $ipierdere

Pe urmii, rnai existi ceea ce se numegte cont de profit gi pierdere proforma. Uneori, acest termen semnifici faptul cd documentul reprezintii o proiectie, Daci, de exemplu, redactati un plan pentru o noui afacere, puteti proiecta un cont de profit gi pierdere pentru unul sau doi ani - cu alte cuvinte, ceea ce sperati s i realizati din punctul de vedere al vBnziirilor gi cheltuielilor. Aceasti proiectie este numitd proformi. Dar proforma poate sii rnai insemne gi un cont de profit gi pierdere care exclude orice cheltuieli neobignuite sau care au loc o singurd datd. si presupunem c i o companie trebuie s i amortizeze o creanti majori intr-un anumit an, "iregistrhd astfel in final o pierdere. (Mai multe despre amortizkile de creante rnai tBrziu, in aceasti parte.) Odati cu contul siu curent de profit si pierdere, ar rnai putea pregiiti inci unul care s i evidentieze ce s-a inthmplat cu amortizarea creantei. Fiti atenti la acest gen de proforme! Scopul lor este sii vi lase sii comparati situatia anului anterior ( ~ 2 n nu d a avut loc nicio amortizare de creante) cu anul in curs (dacd n-ar fi fost aceasti amortizare de creante neplicuti). Dar deseori, existi un mesaj subliminal, ceva care se poate citi printre rhduri, de genul: ,,Hei, lucrurile nu stau chiar atBt de riiu cum par - tocmai am pierdut bani datoriti acestei amortiziri." Desigur, amortizarea a fost reali qi compania a pierdut, intr-adevir, bani. De cele rnai multe ori, doriti s i examinati atBt conturile curente cht gi cele proforma gi dacd ar fi sd alegeti intre ele, cele curente ar fi probabil de preferat. Cinicii descriu uneori conturile pro-forma drept conturi de ~ r o f i tgi pierdere din care sunt excluse toate elementele neplicute, aqa cum se gi i n t h p l i uneori. Cifrele importante

Indiferent ce fel de conturi de profit gi pierdere studiati, existi trei categorii mari de cifre. Una este cea a vdnzai-lor, care rnai este denumitii a veniturilor din vrinziri (este acelagi lucru). Vhnzirile sau veniturile sunt intotdeauna pe r h d u l de sus. CBnd specialigtii se referd la ,cre?terea rhndului de sus", la asta se referi: la cregterea ~Bnziirilor. Costurile gi cheltuielile sunt la mijloc, iar profitul in partea de jos. (f n cazul chnd contul de profit gi pierdere este a1 unei firme nonprofit, ,,profitulUpoate fi denurnit ,,surplus/deficitUsau ..venit netcc\ FY;c*;

-

-

"W

Decoditicarea contului de profit $ipierdere

subcategorii ale profitului care pot fi inregistrate pe misuri ce avansim - profitul brut, de exemplu. Vom explica toate acestea in capitold 8. De obicei, se poate spune ce se intfmpli intr-o companie, doar analizfnd cifrele cele mai importante referitoare la vfnziri. De exemplu, rfndul privind vfnzirile este, in general, urmat de cel a1 ,,costurilor bunurilor v2,nduteU(COGS*). Daci vorbim despre o activitate de servicii, rfndul respectiv va fi ,,costul serviciilor" (COS*"). Daci acest rfnd reprezinti o parte semnificativi a v8nzirilor, puteti fi siguri ca managementul acelei companii analizeazi foarte atent COGS sau COS. fn compania unde lucrati, veti dori s i +titi exact ce se include in categoriile relevante pentru postul vostru. Daci sunteti manager de vfnziri, de exemplu, veti dori s i $ti$ exact ce se include in categoria ,,cheltuieli cu vfnzirile". Asa cum vom vedea, contabilii au o anumiti libertate in privinta modului cum clasifici diferite cheltuieli. Apropo: daci nu sunteti profesionist in domeniul financiar, puteti in mod obignuit s i ignorati elemente cum ar fi: ,,entititi consolidate aflate in lichidare prin transfomarea in garantii". Multe din rfndurile care sunt denumite in mod similar, oricum nu sunt relevante pentru cifra profitului. $i chiar daci ar fi, ele trebuie explicate in subsol.

Date camparative De reguli, conturile de profit ~ipierdere consolidate, prezentate in rapoartele anuale, au trei coloane de cifre care reflecti evolutia in ultimii trei ,ani. Conturile interne de profit gi pierdere pot avea mult mai multe coloane. Ati putea vedea ceva de felul urmitor: % efectiv din vinziri

% bugetului din vinzifi

varialie %

modificare $ (+I-)

% modificare

sau : Efectiv perioadi anterioari

Astfel de tabele v i pot descuraja. Dar nu trebuie s i se intfmple asa. * COGS - Costs of Goods Sold (lb. engl.) (n. red.). ** COS - Cost of Services (lb. engl.) (n,red.).

fn primul caz, ,,procentul din vfnziri" este pur si simplu o modalitate de a exprima mirimea cheltuielilor comparativ cu veniturile. Categoria veniturilor este luati ca un dat -un punct fix - si orice altceva se compari cu ea. Multe companii stabilesc obiective sub formi de procente din vfnziri gi pe urmi actioneazi in consecinti, daci nu ~i-auatins obiectivul in mod semnificativ. De exemplu, poate directorii executivi au decis c i acele cheltuieli de vfnzare nu ar trebui s i depiseasci 12% din vfnziri. Daci cifra depigeste cu mult 12%, departamentul de v8nziri va trebui s i fie mai atent. Acelagi lucru este valabil gi in cazul bugetului si valorile variatiei (,,variatieUinseamni doar diferenti). Daci valoarea efectivi a cifrelor depiseste cu mult bugetul- respectiv daci diferenta este mare - puteti fi siguri c i unele persoane vor dori s i afle de ce. Managerii capabili din punct de vedere financiar intotdeauna identifici diferentele si afli care este motiml. In a1 doilea caz, contul exprim; pur si simplu performanta companiei in comparatie cu situatia ultimului trimestru sau a anului anterior. Uneori, termenul de comparatie va fi ,,cu acelasi trimestru a1 anului trecut". Din nou, daci o cifri a inregistrat o abatere intr-un sens gresit de o valoare sesizabili, anumite persoane vor dori s i afle de ce. Pe scurt, ideea acestor comparatii intre conturile de profit gi pierdere este s i scoati in evident; modificirile si care cifre sunt sau nu la locul potrivit.

Nate explicative Un cont intern de profit si pierdere poate sau nu s i contini note explicative. fn cazul in care intilniti astfel de note, vi recomandim sP le cititi cu mare atentie. Ele v i vor dezvilui probabil aspecte pe care contabilii presupun c i toti ar trebui s i cunoasci. Conturile externe de profit si pierdere, cum sunt cele din rapoartele anuale, sunt putin diferite. Ele includ de obicei multe, multe note explicative. Unele pot fi interesante, altele insi nu. De ce este nevoie de aceste note explicative ? fn cazul in care exist; unele intrebiri, regulile contabilititii cer specialistilor s i explice cum au ajuns la acele cifre totale. Deci multe dintre notele explicative sunt un fel de imagine a modului in care cifrele au fost determinate. Unele

32

Decodificarea contului de profit $i pierdere

sunt simple gi la obiect, cum ar fi cele doui note explicative culese din Formularul 10-K, pe anul 2004, al firmei Dell Inc. (raportul anual solicitat de Security Exchange Act 1934): Anul Fiscal - anul fiscal la Dell este o perioadi de 52 sau 53 de siptimfni care se sffrseste in cea mai apropiati zi de vineri de ziua de 31 ianuarie. Anii fiscali 2004,2003 gi 2002 au inclus tori cite 52 de siptimfni. Costuri de transport - costurile companiei Dell pentru transport gi manevrare sunt incluse in costul vBnzirilor din contul consolidat de profit gi pierdere atagat pentru toate perioadele pre~entate.~ Dar alte note explicative pot fi lungi gi complexe, cum este fragmentul urmitor extras din Formularul 10-K, a1 firmei Tyco International, pentru anul fiscal incheiat la 30 septembrie 2004: Recunoasterea veniturilor - Compania recunoagte, in principal, veniturile provenite din patru tipuri de tranzac~ii- vfnzarea produselor, vfnzarea sistemelor de securitate, facturarea clientilor pentru servicii de protectie gi pazi gi monitorizare si vfnziri pe bazi de contract. Veniturile din vfnzirile de produse sunt recunoscute in momentul transferului titlului, riscurilor gi beneficiilor de proprietate. Aceasta se produce in general cfnd produsele ajung la punctul de livrare FOB (Free-On-Board - punctul de transport), prep1 de vinzare este fix gi determinabil, iar incasarea este asigurati in mod rezonabil. Provizioanele pentru anumite rabaturi, stimulente pentru vfnziri, promo$i comerciale, cupoane, retururi ale produselor pi reduceri citre cumpiritori sunt justificate drept reduceri pentru determinarea vPnzirilor in aceeasi perioadi de timp in care sunt inregistrate si vkziirile. Aceste provizioane se bazeazi pe estimiri care decurg din cerinyele ~rogramuluicurent gi din experienrele anteri~are.~ Aceasti noti explicativi speciali continui cu alte gapte paragrafe. Nu ne intelegeri gresit: este important faptul c i firma Tyco explic;

abordarea recunoagterii veniturilor. Deciziile legate de momentul cind trebuie recunoscute veniturile sunt un element-cheie a1 artei finanyelor. Dar nici nu trebuie s i presupuneri c i firma Dell are intotdeauna note explicative simple, iar firma Tyco unele complexe. Exemplele noastre au urmirit doar s i ilustreze diversitatea tipurilor de note explicative pe care le pute~iintflni in legitur5 cu un cont de profit gi pierdere dintr-un raport anual. Uneori, veti descoperi unele lucruri foarte interesante despre companii sau v i veri amuza! (V-am spus c i uneori aceste note explicative pot fi amuzante?) Ocazional, daci nu puteti g k i explicariile de care aveayi nevoie, intrebayi-1 pe directorul vostru financiar. Ar trebui s i aibi rispunsurile.

0 REGULA FOARTE IMPORTANTA V-am prezentat regulile pentru a putea citi un cont de profit gi pierdere. Dar nu omiteri o reguki foarte importanta' pe care ar trebui s i nu o uita~iniciodati atunci cind analiza$ un cont de profit si pierdere. Aceastii reguli spune: Amintiti-va' cd multe dintre cifrele contului de profit ~i pierdere reflects' estima'ri ~i ipoteze. Contabilii au decis sa' includa' unele tranzaqii &tr-un anumit loc ~i nu in altul. Au decis sa' emita' estima'ri intr-un anumit mod ~inu in altul.

Aceasta este arta finanyelor. Daci retineti acest principiu, v i asigurim ca inteligenra voastri financiari a depisit-o deja pe cea a multor manageri. Deci s i ne landm intr-un studiu mai detaliat a1 categoriilor-cheie. Daci nu avet,i la indemini un cont de profit si pierdere, v i puteyi folosi de exemplul de referinyi din Anexa de la sffrsitul cirtii.

ill

Veniturile

Veniturile Esentiali este cunoasterea

INDICATII NECLARE dicatia dupi care se ghideazi contabilii pentru inregistrarea sau cunoagterea unei vfnziri este aceea c i veniturile trebuie s i fi fost pinute. 0 firmi producitoare trebuie s i isi fi expediat produsele. firmi care presteazi servicii trebuie s i iqi fi realizat serviciul. orect - dar ce facem in situatii diferite, cum sunt cele de mai jos ?

v

om incepe de sus. Deja am stabilit c i v2nza'rile - rfndul de sus din contul de profit si pierdere - sunt deseori numite venituri din v2nza'ri. Pfni aici este simplu: doar doui cuvinte pentru aceeasi noriune nu e riu deloc si le vom folosi pe ambele, tocmai pentru c i sunt atit de obisnuite. Dar atentie: unele companii (si mulri oameni) denumesc acest r h d venituri. De fapt, popularul program de contabilitate QuickBooks il eticheteazi venit. Acest fapt ne incurcii, deoarece termenul semnifici deseori ,profita, element care se giseste pe ultimul rind a1 contului de profit qi pierdere. (Evident, avem aici o bitilie dificilt Unde este polilia lingvistici c h d e nevoie de ea?) 0 companie poate tnregistra sau recunoape o vhzare la momentul c h d livreazi un produs sau presteazi un serviciu unui client. Acesta este un principiu simplu. Dar, dupi cum sugeram rnai devreme, punerea lui in practici atrage dupi sine aspecte complexe. De fapt, controversa pe tema momentului cfnd poate fi ^hregistrati o vhzare reprezinti unul dintre aspectele cele mai artistice ale contului de profit si pierdere. Este unul din acele aspecte fati de care contabilii au o libertate sernnificativi si, prin urmare, trebuie cft rnai bine inteles de manageri. Asadar, acesta este locul in care abilitiGle voastre k calitate de consumatori instmiti in domeniul financiar, pot fi puse in valoare. Daci lucrurile nu par s i fie in reguli, puneti intrebiri- si daci nu prirniji rispunsuri satisficitoare, este timpul s i v i faceti probleme. Recunoasterea veniturilor este o zoni obisnuiti pentru fraude financiare.

c

Compania voastri produce sisteme de integrare pentru marii consumatori. Un proiect standard necesiti aproximativ 6 luni pentru proiectarea si obtinerea aprobirii clientului, pe urmi alte 12 luni pentru implementarea sa. Clientul nu beneficiazi de pe urma proiectului pfni cfnd nu e gata intreaga lucrare. Deci, ~ 2 n se d consideri drept realizate veniturile generate de acest proiect ?

c'

Compania voastri vinde citre comerciantii cu amkuntul. Folosind o metodi cunoscuti ca factureazz-ji-amhza', veti permite $ clienrilor s i cumpere produsul (si zicem, un obiect popular 5 p e n t r u Criciun) cu mult timp inainte de momentul c h d au efectiv nevoie de acesta. Produsul r i m h e in depozitul vostru, h r m f n d a fi.livrat mai tfrziu. fn acest caz, cfnd se consideri c i ati realizat venitul ? 8,g: P' Lucrati pentru o firmi de arhitecturi. Firma pune la dispozitie g; clientilor planuri de constructie, trateazi cu autorititile locale g 7:. in domeniul constructiilor si supravegheazi constructia sau @ 'Cd

C

d

$

5 'g -5 - 7 . z 3

.A

0,-

S

E $

o = 2,.9 .2 a rn

&

"

z.s "3

.ze-zE .ca 6 2 ' 2 g,

0

Cd

a

:Z

& d

"-

trd

&

C

d

.g 22 2

"

C a

- -

L Z $ G

a =0 Q 'td

s 9

3 a s

-d'3 E 0 r td

o

4

@

Cd

o 2 o % 3-a .9 &- .2

g 4 2

,Cd

a g -' g 8 5 .Eo

.d

o

.-8;: A 8 3 . .5 .5 2 a, 3 . 2 2 2o 2a .-

-.4 9 Y-'C

rn- Cd

,.. a

Cd

0

A

a,

4 &:z 5 &$ a & U & -

Acest nivel de analizi poate dezvilui unele tendinte puternice gi unele avertismente daci indicatorii au luat-o intr-o directie gresitk Puteti, de asemenea, s i comparati indiqatorii cu ceea ce era preconizat. Ca s i ne referim la un raport pe care il vom examina in aceasti parte, daci randamentul stocurilor este rnai prost dech v i astepta~i,trebuie s i afla~icare este cauza. Puteti compara indicatorii cu mediile din domeniu. Daci aflati c i indicatorii cheie ai propriei companii sunt rnai slabi dectt ai concurenlei, in mod sigur veti dori s i aflati motivele. Ca s i fiti siguri, nu toate rezultatele indicatorilor pe care ii vom analiza vor fi sirnilare de la o companie la alta, chiar si in cadrul aceleiagi ramuri. Pentru multe, existi o marji rezonabili. Numai atunci c h d indicatorii depisesc acesti ma+, cum s-a Tnttmplat cu DSO la Sunbeam, situatia meritii atentie. Existi patru categorii de indicatori pe care managerii si actionarii le folosesc in mod uzual in afacere pentru a analiza performanta companiei: profitabilitatea, efectul de ptrghie, lichiditatea si eficienta. V i vom oferi exemple pentru fiecare categorie. Rei$neti, totugi, c i multe dintre aceste formule pot fi modificate de citre finani$gtipentru a obi$ne abordiri specifice. Acest gen de modificki nu inseamni insi c i cineva incearci s i falsifice evidentele contabile, ci doar c i acegtia igi folosesc priceperea pentru a obtine cele rnai folositoare informa~iiin situatii specifice (da, existi art; chiar gi in formule). Ceea ce v i vom pune la dispozitie, sunt formule fundamentale, acelea pe care trebuie s i 1e invlitati, in primul rind. Fiecare v i furnizeazi o imagine diferitica si cum v-ati uita intr-o casi prin geamurile de pe toate cele patru laturi ale acesteia.

Indicatori de profitabilitate Cu ciit sunt rnai mari, cu atiit rnai bine (in general)

I

ndicatorii de profitabilitate ne ajutii sii evaluim capacitatea companiei de a genera profituri. Existi zeci de astfel de indicatori, ceea ce ii tine ocupati pe finantisti.Dar aici ne vom ocupa de cinci dintre acegtia. Ei sunt cu adevirat singurii pe care majoritatea managerilor trebuie sii ii inteleagii si sii ii foloseasci. Indicatorii profitabilititii sunt cei rnai obi~nuiti.D a d ii *elegeti, veti avea un inceput bun in privinta analizei situa6ilor financiare. Totupi, inainte s i ne apucim de treabi, v i rugim s i vli reamintiti aspectele ,,artisticea ale elementelor pe care le analizim. Profitabilitatea este misura capacitiitii companiei de a genera venituri din vtnziri gi de a-si controla cheltuielile. Niciuna dintre aceste cifre nu este perfect obiectivli. Vhzkile sunt supuse regulilor privind momentul ctnd trebuie inregistrate incasirile. Cheltuielile sunt deseori o problemii de estimare, ca s i nu spunem de presupunere. Ipotezele sunt integrate in ambele grupe de cifre. Deci profitul, asa cum este raportat in contul de profit si piederi este un produs a1 artei finantelor ~iorice indicator bazat pe aceste cifre va reflecta toate aceste estimki si ipoteze. Nu ne propunem s i arunciim o lumini nefavorabili asupra lor - indicatorii sunt inci folositori - numai c i trebuie sli tineti minte c i estimiirile si ipotezele pot orictnd s i se modifice. Acum, s i ne ocupim de cei cinci indicatori de profitabilitate, pe care vi i-am promis.

--

IR I E L I U ~ N !A

FINANCIARA

lndicatori de profitabilitate

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl BRUT

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl DIN EXPLOATARE

Profitul brut inseamni venituri minus costul bunurilor vfndute. Procentul marjei proftului brut, adesea denumit marja bruti, se calcnleazi, de fapt, impirtind profitul brut la venituri, iar rezultatul este exprimat in procente. Analizai exemplul de cont de profit si pierdere din anexi, unde sunt calculate exemple ale tuturor acestor indicatori. In cazul de fati, calculul este:

Procentul marjei profitului din exploatare sau marja operalionali este un indicator rnai cuprinzitor al capaciti~iicompaniei de a genera profit. Profitul din exploatare sau EBIT, daci v i amintiti, este profitul brut minus cheltuielile de exploatare, aqa incft nivelul profitului din exploatare exprimi cft de bine isi conduce o companie intreaga afacere din punct de vedere operational. Marja operationall re calculeazi impiqind profitul din exploatare la venituri, iar rezultatul este exprimat in procente:

-

profit brut 1 933 $ rnarja bruti = -= = 22,2% venit 8 689 $

Marja bruti indici profitabilitatea de bazi a produsului sau serviciului, inainte s i fie adunate cheltuielile generale sau cheltuielile de regie. Ea exprimi ctt anume din fiecare dolar vfndut este folosit in afacere - in cazul nostru 22,2 centi - si (indirect) cft de mari sunt costurile directe (COGS sau COS) pentru a obtine produsul realizat sau serviciul prestat. (COGS sau COS este de 77,8 centi pe dolar rsndut in acest exemplu). Astfel, acesta este un indicator a1 sinititii financiare a companiei. La urma urmelor, daci nu v i puteti livra produsele sau presta serviciile la un pret care s i depiseasci suficient de mult costul, pentru a sustine si restul companiei, nu aveti sansa s i realizati un profit net. Tot atft de importante sunt si tendintele marjei brute, deoarece ele indici problemele potentiale. Nu demult, IBM anunta un volum mare de vinziri intr-un trimestru - mai bine decft se estimase - dar, de fapt, actiunile companiei scizuseri. De ce? Analistii au remarcat c i procentul marjei profitului brut avea tendinta de scidere ~i au presupus c i IBM kcuse probabil reduceri considerabile de pret pentru a inregistra un asemenea volum de vfnziri. f n general, o tendinti negat i ~ ai marjei profitului brut indici cel mult doui lucruri (uneori ambele). Fie compania este sub o presiune foarte mare din punctul de vedere a1 p r e ~ r i l o rsi responsabilii cu vtnzirile sunt fortali s i faci reduceri de pret, fie costurile materialelor si fortei de munci incep s i creasci, ducfnd la mirirea COGS sau COS. Marja bruti poate fi in acest fel un semnal timpuriu de avertizare, indicfnd tendintele favorabile sau nefavorabile ale pietii.

marja opera!ionali =

652 $ profitul din exploatare (EBIT) == 7,5% venituri 8 689 $

Marja operational; poate fi o unitate de misuri-cheie pe care managerii o pot analiza ~i nu numai datoriti faptului c i multe companii leagi plata primelor de indeplinirea obiectivului privind marja operationali. Motivul este c i managerii care nu lucreazi in domeniul financiar nu au prea mult control asupra celorlalte categorii de cheltuieli - dobfnzi si impozite - care se scad in final pentru a obtine marja profitului net. Deci marja profitului din exploatare este un bun indicator pentru a +tictt de bine ~i-auficut treaba managerii in calirate de grup. 0 tendinti descrescitoare a marjei ~rofituluidin exploatare' ar fi un semnal de avertizare. Aceasta indici faptul c i atft costurile, cit si cheltuielile, cresc rnai repede decit vfnzirile, ceea ce este foarte rar un semn de sinitate financiari. Ca si in cazul marjei profitului brut, este mai usor s i vedem tendinlele rezultatelor din exploatare atunci ctnd analizim procente dec% atunci cfnd analizim cifre absolute. 0 modificare procentuali indici nu numai direc~ia modificirii, dar ~ic h de mare este modificarea.

PROCENTUL MARJEI PROFlTULUl NET Procentul marjeiproftului net sau marja net; arati cft de mult poate pistra o companie din fiecare dolar vfndut, dupi ce a achitat toate cheltuielile - angaja~,furnizori, creditori, stat etc. Mai este cunoscut si

lndicatori de profitabilitate

ca rentabilitatea vfnzirilor sau ROS*. $i aceasta se calculeazi similar doar prin impiqirea profitului net la venituri, iar rezultatul este exprimat in procente: marja neti =

profit net 248 $ = -= 2,8% venituri 8 689 $

Profitul net este proverbiala cifri de pe ultimul r b d , deci marja ned este un raport a1 ultimului riind din contul de profit gi pierdere. Dar aceasta variazi foarte mult de la un sector de activitate la altul. Marja neti este redusi in multe domenii ale comerplui cu aminuntul, de zxemplu. fn cazul ramurii industriei prelucritoare, poate fi relativ ridcati. Cel mai bun punct de comparatie pentru marja neti este performanta companiei in perioade de timp anterioare qi performanta ei relativ la companii similare din acelagi sector de activitate. Tori indicatorii pe care i-am studiat pfni acum folosesc doar cifre din contul de profit gi pierdere. Acum, am dori s i introducem doui unit;iti de mkuri diferite pentru profitabilitate, care provin atft din cortul de profit gi pierdere, cit si din bilanpl contabil.

Rentabilitatea activelor sau ROA**arati ce procent din fiecare dolar investit in afacere a fost restituit sub formi de profit. Acest indicator nu este la fel de semnificativca cele deja mentionate, dar ideea de bazi nu este complicati. Orice afacere pune activele la lucru: disponibilitiitile, dotirile, instalajiile gi echipamentele, vehiculele, stocurile gi toate celelalte. 0 companie de productie poate avea mult capital investit in fabrici gi echipamente. 0 afacere in domeniul serviciilor poate avea calculatoare gi sisteme de telecomunicatii costisitoare. Comerciantii au nevoie de stocuri. Toate aceste active se oglindesc in bilanpl contabil. Totalul activelor arati cfti dolari si sub ce form% utilizeazi afacerea pentru a genera profit. ROA exprimi cft de eficient utilizeazi compania aceste active pentru a genera profit. Este o unitate de misuri * ROS - Return on Sales (lb. engl.) (n. red.). tt

ROA -Return on Assets (lb. engl.) (n. red.).

care poate fi folositi in orice sector de activitate pentru a compara performanta companiilor de diferite mirimi. Formula (gi modelul de calcul) arati pur gi simplu astfel: rentabilitatea activelor =

--

profit net 248 $ = = 43% total active 5 193 $

ROA are o alti particularitate, in comparatie cu indicatorii contului de profit ~ipierdere mentionati deja. Este dificil ca marja brut; sau marja net; s i fie mult prea ridicate; in general,.vi doriti s i fie c8t mai mari posibile. Dar ROA poate fi prea ridicati. 0 valoare a acestui raport 'EU mult peste media sectorului respectiv, poate sugera c i acea companie nu $i reinnoieste baza de active pentru viitor - cu alte cuvinte, nu investegte in magini ~i echipamente moderne. Daci este adevirat, perspectivele sale pe termen lung vor fi compromise, indiferent cft de bun poate pirea ROA pentru moment. (Totugi, in evaluarea ROA; refineti cii normele variazi mult de la un sector de activitate la altul. Afacerile din domeniul serviciilor gi ale comeqlui cu aminuntul au nevoie de mai putine active decft companiile de productie; insi, acestea genereazi in mod normal qi marje rnai coborite.)

0 alti sernnificatie a valorii ridicate a ROA poate fi jocul rapid a1 directorilor care duce la pierderi din bilant si utilizarea unor diferite gmecherii contabile pentru a reduce baza activelor ceea ce face ca ROA s i arate mai bine. Enron, de exemplu, a stabilit o mul~imede

lndicatori de profitabilitate

p~rteneriatepartial detinut de CFO Andrew Fasrow ~i alti directori generali, pe urmi a ,,viinduta active acestor parteneriate. Partea care se cu7eneacompaniei din profiturile parteneriatelor apirea in contul de profit si pierdere, dar activele nu se regiseau in niciun fel in bilanpl contabil. ROA a1 companiei Enron arita grozav, dar Enron nu era o companie siniitoasii.

'

Reltabilitatea capitalului propriu sau ROE* este puen diferit: acesta exprimii ce procent de profit se obtine pentru fiecare dolar reprezentiind capital propriu investit in companie. Amintiti-vi diferenta intre active si capitalul propriu: activele se referi la ceea ce de$ne compania, iar capitah1 propriu se referi la valoarea netii asa cum este ea determinati dupi regulile contabile. Ca si in cazul celorlalti indicatori de profitabilitate, ROE poate fi folosit pentru a compara o companie cu concurentii sii (precum si cu firme din domenii diferite de activitate). Cu toate acestea, comparatia nu este intotdeauna simplu de realizat. De exemplu, Compania A poate avea un ROE rnai ridicat deciit Compania B, deoarece a imprumutat rnai multi bani - aceasta 'inseamnni c i are pasive rnai mari ~iin mod proportional, rnai putin capital propriu investit in companie. Este un lucru bun sau r i u ? Rispunsul depinde de modul cum consideri Compania A s i procedeze -isi asumi rnai mult risc sau foloseste banii imprumuta