inteligenta emotionala

Introducere Inteligenta Emotionala este o tema de actualitate si de interes. QE se referă la nivelul de eficienţă al inteligenţei emoţionale. Inteligenta emotionala este considerata predictor atat al competentei sociale, dar si al celei profesionale. Inteligenta emotionala este “abilitatea de a percepe si exprima emotii, de a le intelege si folosi si de a le utiliza in dezvoltarea personala”. Sau inteligenta emotionala este abilitatea de a percepe, evalua si exprima adecvat emotiile; abilitatea de a accesa si genera sentimente pentru a facilita activitatile cognitive; abilitatea de a intelege informatiile incarcate de afect si de a folosi cunostintele despre emotii; abilitatea de a gestiona emotiile proprii si emotiile celorlalti pentru a facilita dezvoltarea emotionala si intelectuala, starea de bine si relatiile sociale adaptative” (Mayer & Salovey, 1997, apud Salovey, Mayer, Caruso, Lopes, 2003).

Capitolul I - Cadrul teoretic C.G. Jung este cel care în anii 20 subliniază importanţa şi semnificaţia domeniului afectivităţii în structurarea personalităţii. Remarca, alături de logică ca forma de raţionalizare, afectivitatea. Sentimentul este o capacitate prin care raţionezi în privinţa a ceea ce te apropie sau distanţează de lucruri, în funcţie de valoarea acestora pentru tine. Emoţiile, ca nivel primar spune Jung pot fi masterizate la nivelul Eului şi transformate într-o funcţie de cunoaştere a lumi reale. Un Eu capabil să –şi gestioneze relaţiile cu lumea în funcţie de conştiinţa valorilor emoţionale, este un eu eficient şi empatic. In structura competentelor psihologice si sociale se identifica elemente cognitive si elemente afective, elementele afective manifestandu-se in plan intrapersonal, dar si in plan interpersonal. Elementele afective sunt subsumate conceptului de inteligenta emotionala. Achizitiile in planul inteligentei emotionale sunt susceptibile sa faciliteze obtinerea de performante contextuale, in timp ce achizitiile cognitive vor contribui la obtinerea unor 1

performante tehnice, desi distinctia este pur teoretica. Mihaela Roco, in cartea sa „Creativitate si inteligenta emotionala” spune ca inteligenta emotionala isi are sediul in creierul limbic sau creier visceral(Mac Lean). Acest sistem nervos raspunde de afectivitate, fiind considerat „centrul fiziologic al emotiilor”. „Prin sistem limbic se inteleg toate formatiunile nervoase care nu sunt incluse in cortex. Se afla la baza creierului si in marginea cortexului si a trunchiului cerebral.” Emotiile, declansate prin stimuli care actioneaza asupra sistemului limbic, nu se afla sub controlul cortexului. Altfel spus, frica, emotiile foarte puternice nu dispar pe cale rationala. Creierul limbic are o anumita autonomie fata de cortex. O emotie foarte puternica provoaca o reactie a sistemului limbic si poate bloca reactia zonelor corticale. Creierul limbic are rol selectiv si detectiv. El este un filtru care face o selectie a stimulior dupa placere, interes, motivatie, reusita… Creierul limbic are un rol important in constituirea MLD-memoria de lunga durata. Actiunea traita este inregistrata de sistemul limbic si, trecuta prin cortex, devine reflectie. Modul de manifestare al acestui creier este mai intai actiunea, apoi reflectia. Creierul limbic are un rol cognitiv care consta in producerea de imagini. O persoana care are un sistem limbic foarte dezvoltat are mai multa usurinta decat alta in a elabora imagini, fiind de preferat sa comunici cu ea la nivelul imaginilor. Sistemul limbic este sediul emotiilor, impulsurilor, al MLD, al actiunii imediate(negandite) si al elaborarii de imagini. Functia lui esentiala este sa asigure supravietuirea printr-o buna adaptare la mediul social prin: empatie, statut social, integrare in grup, convingeri si credinte, impulsul de atac sau de aparare, sentimentul de securitate sau insecuritate . Cogniţia mediază şi oferă semnalele de activare şi declanşare a emoţiei, dar ea nu este o cauză a acesteia, ci doar o condiţie necesară. Privind tema noastra d p d v biologic si al functiilor senzorio-motorii (motricitatea, sensibilitatea, miscarile mainilor si ale picioarelor sau miscarile ochilor), aflam ca aceste functii sunt comandate de fiecare emisfera direct si invers (incrucisat). Fiecare emisfera comanda jumatatea de corp inversa ei, avand aceleasi functii si aceleasi roluri, ceea ce nu se intampla in cazul limbajului, al gandirii... Vorbim astfel despre emisfericitate. Emisfericitatea este proprie speciei umane; ea corespunde fiecarei 2

emisfere craniene si avem: emisfera dreapta cu emisfericitate dreapta si emisfera stanga cu emisfericitate stanga. Emisfera stanga se manifesta in : limbaj, cuvant, cifre, calcul logic, rationament, capacitate de analiza si de abstractizare, grija de a proceda metodic; gust pentru dictionare, grija de a numi oobiectele si clasele. Este arta de a structura fraze si de a face planuri , preferinta pentru detalii si nu pentru ansamblu, prezentarea logica a faptelor, relatii de la cauza la efect. Specific emisferei stangi este abordarea rationala, inlantuirea logica a etapelor unui demers. Emisfera dreapta este universul gandirii fara limbaj, al recunoasterii formelor, al perceptiei spatiale. Emisfera dreapta da tonul si intonatiile vocii, ea priveste stilul de manifestare al unei persoane. Este locul ritmului, al muzicii, al imaginilor si al imaginatiei, este locul visului, al culorii, al vederii in relief. Sarcina ei este sa exprime experienta noastra intr-o imagine. Modalitatile ei de exprimare sunt nonverbale, modul de functionare se bazeaza pe asociatii. Functiile ei dominante sunt imaginatia si intuitia, astfel, este socotita sediul competentei artistice si muzicale. Abordarea este intuitiva (opusa celei rationale), ea se realizeaza prin asociatii de idei, prin sinteza relatiilor dintre obiecte-ca sa reconstituie informatiile intr-un tot unitar . Judeca lucrurile in dependenta de contextul istoric, geografic, economic, sociologic... Nimic nu poate fi luat izlat - un fel de relationare cat mai completa pe orizontala, fata de emisfera stanga, unde relationarea este pe verticala. Abordarea pare putin dezordonata dar, avansarea se face in spirala, putin cate putin elementele se leaga intre ele , cat mai suplu posibil. Biologul californian Dahlia Zaidel (1984) considera ca artistii au abordari variate si diferite – creativitatea depinde de ambele emisfere, care, pe de o parte se opun si pe de alta parte se completeaza: una analizeaza, alta sintetizeaza, una foloseste dominant ratiunea , iar cealalta intuitia. In mod similar, s-a formulat ideea ca ratiunea, care este localizata in sistemul cortical, se opune emotiei care este situata in sistemul limbic, ratiunea avand caracter dominant obiectiv, iar emotia fiind subiectiva. Judecam lumea prin emotii, operand cu un sistem de valori: bun/rau, placut/neplacut, iubim/uram, suntem tematori, tristi, rusinati, maniosi, optimisti... Mielu Zlate a studiat relatia dintre afectivitate si cognitie si a conchis ca , desi 3

sunt diferite prin natura lor, ele sunt inseparabile in cadrul activitatii individului , fiind intr-o stansa interactiune. Daca apar dezacorduri intre rational si afectiv, mai ales la niveluri diferite, acestea au efecte dezadaptative. Emotiile sunt importante deoarece ele ne asigura: supravietuirea, luarea deciziilor, stabilirea limitelor, comunucarea, unitatea. Sentimentele si emotiile noastre sunt o sursa valoroasa de informatii. Ele ne ajuta sa luam hotarari dar, daca sunt afectati centrii nervosi din emisferele cerebrale, omul nu mai poate lua nici cele mai simple decizii, pentru ca nu stie ce va simti in legatura cu deciziile sale. Charles Dickens scria despre sentimente ca sunt universale, ca sentimentele ne unesc, iar convingerile ne despart. Pornind de la rolul adaptativ al afectivitatii, s-a constatat ca persoanele care au un cotient intelectual –QI inalt sau o inteligenta academica foarte bine dezvoltata se descurca mai putin in viata cotidiana, in timp ce subiectii cu un QI mai redus fata de primii- au rezultate deosebite in practica. QI este indicele nivelului de dezvoltare al inteligentei, exprimat prin raportul dintre varsta mentala si cea cronologica. De aici s-a concluzionat ca subiectii “ descurcareti” au o alta abilitate decat inteligenta academica. Thorndike o numea inteligenta sociala. H.Gardner (1993) a introdus termenii de inteligenta interpersonala si inteligenta intrapersonala. Inteligenta interpersonala este abilitatea de a-i intelege pe ceilalti si de a coopera cat mai bine cu ei. Inteligenta intrapersonala este abilitatea de a se intoarce spre sine, de a forma cu acuratete un model vertical riguros al sinelui si de a folosi acest model pentru a actiona adecvat in viata. Astfel, s-a nascut o noua forma de inteligenta –inteligenta emotionala. Termenul de “inteligenta emotionala” a fost formulat intr-o teza de doctorat, in S.U.A., in 1985. Wayne Leon Payneconsidera ca inteligenta emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu sarile de teama, durere si dorinta. D. Wechsler –autorul setului de teste standardizate pentru inteligenta (academica sau teoretica) a remarcat ca adaptarea individului la mediul in care traieste se realizeaza atat prin elemente cognitive cat si pri elemente non-cognitive( de ordin afectiv, social si personal-fiind esentiale pentru reusita in viata a individului). „Debutul studiilor privind inteligenta emotionala (IE) este relativ recent, in jurul anilor ’90, in timp conturandu-se trei directii de abordare a inteligentei emotionale 4

(Roco, 2001): a) teoriile lui Mayer J.D. si Salovey P.; b) teoria lui Bar-On R.; c) teoria lui Goleman D.” Mayer si Salovey (1990, 1993) evidentiaza corelatiile dintre emotie si gandire si afirma ca inteligenta emotionala implica trei abilitati: a) de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima; b) de a genera sentimente atunci cand ele faciliteaza gandirea; c) de a cunoaste si intelege emotiile, de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala. Autorii accentueaza corelatiile dintre emotie si gandire astfel ca ei revin in 1997 asupra definitiei initiale, considerand ca ea se referea doar la emotia observabila si omitea sentimentele. Se afirma ca sentimentele favorizeaza interactiunile optime dintre emotionalitate si rationalitate si ca IE inseamna si abilitatea de a intelege emotiile astfel incat ele sa poata contribui la dezvoltarea intelectuala si emotionala. Bar-On (1992) grupeaza componentele inteligentei emotionale in cinci dimensiuni: 

aspectul intrapersonal (constientizarea propriilor emotii, asertivitatea, autostima, autorealizarea, independenta),



aspectul interpersonal (empatia, abilitatea de a stabili relatii interpersonale, responsabilitate sociala),



adaptabilitatea (rezolvarea de probleme, testarea realitatii, flexibilitatea),



controlul stresului (toleranta la stres, controlul impulsurilor)



dispozitia generala (optimismul si abilitatea de a te bucura de propria viata). Acest autor afirma si el relatia dintre gandire si afectivitate si considera ca

functionarea IE implica si o serie de elemente cognitive, de tipul rezolvarii de probleme (capacitatea de a defini problemele, de a implementa potentiale solutii), flexibilitatii gandirii etc.

5

O alta abordare este realizata de Goleman (1995, 1998) care, pornind de la definitiile lui Mayer si Salovey, introduce in structura inteligentei o serie de variabile care sunt trasaturi de personalitate (perseverenta, capacitatea de a amana satisfactiile, optimismul etc.). Goleman afirma ca IE este alcatuita din mai multe constructe: 

constiinta de sine (a cunoaste ceea ce simtim la un moment dat si a utiliza aceste preferinte in procesul decizional; a da dovada de autostima si a ne aprecia realist propriile abilitati);



autoreglarea (controlul propriilor stari afective astfel incat acestea mai degraba sa faciliteze decat sa interfereze cu sarcinile - eustres; a–si reveni fara dificultati de pe urma trairii unei stari de distres, a intelege oportunitatea amanarii recompenselor in favoarea atingerii obiectivelor propuse etc.);



motivatia (a activa dorinta de a cuceri, de a se dezvolta, de a persevera in fata obstacolelor etc.);



empatia (a privi lucrurile din perspectiva celorlalti);



aptitudinile sociale (capacitatea de a ne controla emotiile in relatiile cu ceilalti, de a intelege cu claritate situatiile si relatiile sociale, de a interactiona calm si placut, de a utiliza toate aceste capacitati pentru a convinge, a conduce, a negocia si rezolva dispute).

Formarea inteligentei emotionale este in mare masura rezultatul unui proces de invatare, bazat pe o serie de modele emotionale identificate in familie sau in mediul scolar. Inteligenta academica este din acest punct de vedere mai flexibila si mai independenta de contextele concrete in care se construieste (Roco, 2001). Relatia dintre gandire si afectivitate este evidenta la nivelul empatiei, care este considerata drept o componenta de baza a IE. Abilitatile emotionale sunt importante pentru adaptarea profesionala deoarece ele furnizeaza o anumita buna dispozitie (good mood), care va impulsiona persoana intr-un stil moderat, echilibrat si o va ajuta sa-si indeplineasca cu succes sarcinile propuse (Goleman, 1995). Exista domenii in care inteligenta emotionala joaca un rol mai important decat in altele, dar cert este ca aceasta abilitate nu trebuie subestimata. Tinand cont de impactul

6

pe care il poate avea asupra activitatii organizatiei, se recomanda chiar imbunatatirea ei, intrucat, spre deosbeire de IQ, EQ este controlabil intr-o mai mare masura, si prin eforturi sustinute, poate fi crescut. Din punctul de vedere al angajatorului nivelul inteligentei emotionale al salariatilor sai este foarte important, pentru ca acesta are motivatia de a creste productivitatea muncii in organizatia pe care o conduce. Testarea inteligentei emotionale este recomandata mai ales in mediile de afaceri ultra competitive, putand fi utilizata ca instrument de screening in procesul de recrutare si selectie a unor angajati inteligenti si sanatosi emotional, cu un potential ridicat de a avea succes. Abilitatile ce compun dimensiunea inteligentei emotionale si contribuie major la succesul activitatii profesionale sunt: abilitatea de comunicare si relationare cu ceilalti, abilitatea individului de a se adapta la situatii care se modifica rapid, capacitatea de cunoaste si decodifica rapid propriile emotii si ale celorlalti, capacitatea de a gestiona situatii stresante, abilitatea de a crea sau pastra o atmosfara placuta de lucru in echipa, de a negocia eficient, de a vinde. Un QE ridicat se cere cu deosebire in profesiile din industriile de marketing si comunicare, finante, asigurari, vanzari etc. O alta profesie in care QE este criteriu predictor al succesului este cea de management. Studiile arata ca principala dimensiune care este intalnita la toti managerii de succes este abilitatea de a transmite viziunea lor sau a companiei angajatilor acesteia ; de a ii insufleti si de a ii face parte din efortul comun al acesteia; de a interactiona si a comunica cu succes cu oamenii. QE este responsabil pentru 40-60% din performanta unui manager. De exemplu, datele stiintifice arata ca optimismul este un predictor foarte important al succesului in vanzarea de asigurari. In general vorbind, caracteristici precum asertivitatea, rezolvarea de probleme si toleranta la stres sunt factori predictori ai succesului in meserii care presupun comunicare cu oameni. Exista meserii in care inteligenta emotionala nu este indispensabila, de exemplu: agricultor, strungar, prelucrator prin aschiere, responsabil curatenie etc. De regula acele meserii in care valoarea adaugata este mai redusa si / sau in care inteligenta cognitiva sau emotionala nu sunt dimensiuni critice privind eficienta in munca. Exista insa si meserii care aduc multa valoare adaugata, dar care nu necesita coeficienti ridicati de Inteligenta 7

Emotionala, de exemplu: industria de IT. Un indice ridicat de QE poate face o diferenta dramatica intre doua persoane care lucreaza in meserii in care succesul si eficienta in munca depind major de intepretarea si controlul emotiilor sau de abilitatile de relationare cu ceilalti. Diverse studii facute in ultimii 20 de ani in zeci de tari au demonstrat legatura directa dintre succesul in meseriile de acest tip si prezenta unui QE ridicat. QE poate prezice intre 27 si 45% din succesul la locul de munca. Testarea inteligentei emotionale vizeaza caracteristici individuale ca : componentele intrapersonale (inner self) ; demnitate personala (capacitatea de a te accepta si respecta pe sine, increderea in sine etc.) ; constiinta de sine emotionala (capacitatea de a recunoaste, intelege si exprima propriile emotii etc.) ; asertivitate (capacitatea de a accepta si exprima deschis emotiile etc.) ; independenta (putere interioara si incredere in sine etc. ) ; autoactualizare (capacitatea de a dezvolta la maxim propriul potential etc.) ; componentele interpersonale (abilitatile de relationare cu ceilalti) ;-empatie (capacitatea de a recunoaste, intelege si aprecia emotiile celorlalti etc.) ; responsabilitate sociala ; relationare interpersonala (capacitatea de a crea si mentine relatii reciproc avantajoase etc.) ; componentele adaptabilitatii (intelegerea problemelor si gasirea de solutii) ; testarea realitatii (capacitatea de a adapta universul interior la realitatea exterioara) ; flexibilitate ; rezolvarea de probleme (capacitatea de a identifica si gestiona probleme prin oferirea de solutii etc.) ; componentele managementului stresului (managementul si controlul emotiilor) ; toleranta la stres (capacitatea de a rezista situatiilor stresante fara a ceda etc.) ; controlul impulsurilor (capacitatea de a amana sa rezista impulsurilor, tentatiilor, frustrarilor etc.) ; componentele starii generale (perspectiva asupra vietii) ; optimism ; fericire. Inteligenta emotionala a fost mentionata in relatie cu inteligenta generala, pe care o extinde dincolo de capacitatile si functionalitatile cognitive ale individului (invatare, gandire, rationalizare, abstractizare etc.). Aspectele circumscrise Inteligentei Emotionale (cunoasterea si intelegerea propriilor emotii si ale celorlalti, relationarea interumana, adaptarea la realitatea sociala, elaborarea de strategii eficiente de gestionare a stresului) sunt din ce in ce mai puternic valorizate de societatile moderne. In unele situatii acestea sunt chiar mai relevante – in ceea ce priveste adaptarea individului la mediul social – 8

decat aspectele „traditionale” ale inteligentei generale. Relatia dintre Inteligenta generala (masurata prin IQ) si Inteligenta Emotionala (EQ) este cea dintre Strategie si Tactica. Inteligenta generala (IQ) este strategica deoarece este responsabila de capacitatea de adaptare a individului la mediu pe termen lung. Inteligenta Emotionala este tactica si este responsabila de adaptarea imediata a individului la mediu, si in special la cel social. Acesta este principalul motiv pentru care EQ poate prezice cu multa acuratete succesul social in general (si cel profesional in particular), cu deosebire in cazul profesiilor care presupun comunicare si interactiune cu oameni. Dincolo de aceasta insa, intre IQ si EQ nu exista o legatura directa. Exista persoane care au un IQ ridicat, dar un EQ scazut sau invers. Studiul Inteligentei Emotionale a pornit de la nevoia de a gasi raspunsul la intrebarea „de ce oameni foarte inteligenti din punct de vedere cognitiv au mai putin succes in viata decat altii care sunt mai putin inteligenti cognitiv decat ei?”. Iar raspunsul s-a dovedit a fi Inteligenta Emotionala. Sucesul in viata depinde in egala masura de IQ si de EQ. Iar in unele domenii de activitate EQ conteaza chiar mai mult decat IQ. Principala diferenta dintre EQ si IQ este faptul ca in timp ce IQ se stabilizeaza odata cu achizitiile de baza in jurul varstei de 5 ani (si ramane relativ constant pana la 20 de ani), dupa care incepe sa scada odata cu varsta, EQ creste constant odata cu varsta. Este o forma de inteligenta care se dezvolta odata cu imbunatatirea capacitatii individului de a se cunoaste mai bine pe sine si pe ceilalti, de a interactiona social, de a isi gestiona emotiile . Este o forma de inteligenta care poate fi dezvoltata prin efort personal. In unele tari (ex. Canada, SUA, Australia) importanta acordata dezvoltarii EQ este atat de mare, incat au fost initiate programe guvernamentale (in sistemul de invatamant public) prin care copiii sunt pregatiti pentru viata sociala prin dezvoltarea EQ.

Capitolul II - Obiectivele si metodologia cercetarii

9

Obiectivul cercetarii este studierea nivelului inteligentei emotionale la studentii din organizatia studenteasca AIESEC. Ipotezele cercetarii: Ipoteza generala – presupunem ca indicele IE este peste medie la studentii testati; Ipoteza specifica – presupunem ca fetele au indicele IE mai mare decat baietii; Ipoteza nula – presupunem ca nu exista student fara IE. Variabilele cercetarii: Variabila dependenta – valorile Inteligentei Emotionale ale celor 27 de subiecti testati; Variabila independenta – Testul pentru inteligenta emotionala (pentru adulti) (adapdat de Mihaela Roco dupa Bar-On si D. Goleman) Subiectii: Subiectii supusi cercetarii sunt studenti ai Universitatii Pitesti, in numar de 27, dintre care 8 de sex masculin si 19 de sex feminin. Subiectii au varste cuprinse intre 19 si 28 ani, varsta medie fiind de 23 ani. Metoda de esantionare este aleatoare. Instrumentele cercetarii: Testul pentru inteligenta emotionala (pentru adulti) este adapdat de Mihaela Roco dupa Bar-On si D. Goleman, contine 10 itemi care constau in prezentarea unor situatii (scenarii) in care se poate afla o persoana. Este un test situational pentru evaluarea inteligentei emotionale. Exista si un test omolog in varianta pentru copii. Completarea testului, are in vedere, pe de o parte, asigurarea pe cat posibil a transpunerii individului in situatia respectiva, iar pe de alta parte alegerea uneia dintre variantele de raspuns, din patru posibile, care prezinta unele modalitati concrete de a reactiona in situatiile indicate de intrebari. 10

Testul sondeaza capacitati ca: prezenta de spirit; creativitatea; motivatia proprie, intrinseca; capacitatea de a elabora planuri; perseverenta; gradul de optimism; modul democratic de relationare; capacitatea empatica; modalitati de stapanire a furiei; initiativa schimbarilor. ________________________________________________________________________ Numele si prenumele (optional) : Varsta: Sex : Studii: Pozitia in cadrul organizatiei : TEST PENTRU INTELIGENTA EMOTIONALA Prezentam in continuare zece situatii (scenarii) in care se poate afla orice om. Imaginati-va ca va aflati in situatiile respective si aratati cum veti proceda in mod concret. Pentru aceasta, veti allege una din cele patru variante de raspuns.

1. Sunteti intr-un avion care intre brusc intr-o zona de turbulenta si incepe sa se balanseze puternic intr-o parte si alta. Ce faceti ? a) Continuati sa cititi sau sa va uitati la film, dand putina atentie turbulentei ; b) Va ingrijorati, urmariti stewardesa si cititi fisa cu instructiuni in caz de pericol ; c) Cate putin din a) si b) ; d) Nu observati nimic. 2. Mergeti in parc cu un grup de copii de patru ani. O fetita incepe sa planga deoarece ceilalti nu vor sa se joace cu ea. Ce faceti ? a) Nu va amestecati, lasati copii sa rezolve singuri problema ; b) Vorbiti cu ea si o ajutati sa gaseasca o modalitate de a-i face pe ceilalti sa se joace cu ea ; c) Ii spuneti cu o voce blanda sa nu planga ;

11

d) Incercati sa-i distrageti atentia si ii aratati cateva lucruri cu care se poate juca. 3. Imaginati-va ca sunteti student si doriti sa obtineti o medie mare pentru bursa. Ati constatat ca una dintre note va scade media. Ce faceti ? a) Va faceti un plan special pentru a va imbunatati nota la cursul respectiv, fiind hotarat sa urmati planul ; b) Va propuneti ca in viitor sa luati note mai bune la acest curs ; c) Considerati ca nu conteaza mult ceea ce ati facut la acest curs si va concentrati asupra altor cursuri, la care notele dumneavostra sunt mai mari ; d) Mergeti la profesor si incercati sa discutati cu el obtinerea unei note mai mari ; 4. Imaginati-va ca sunteti agent de asigurari si telefonati la clienti pentru prospectare. Cincisprezece persoane la rand v-au inchis telefonul si sunteti descurajat. Ce faceti ? a) Va spuneti : « Ajunge pentru azi », sperand ca veti avea mai mult noroc maine ; b) Va evaluati calitatile care, poate, submineaza abilitatea dumneavostra de a face vanzari ; c) Incercati ceva nou la urmatorul appel telefonic si va straduiti sa nu va blocati ; d) Gasiti altceva de lucru. 5. Sunteti managerul unei organizatii care incearca sa incurajeze respectul pentru diversitatea etnica si rasiala. Surprindeti pe cineva spunand un banc rasist. Ce faceti ? a) Nu-l luati in seama – este numai o gluma ; b) Chemati persoana respectiva in biroul dumneavostra pentru a-i face observatie ; c) Vorbiti pe fata, pe loc, spunand ca asemenea glume sunt nepotrivite si nu vor fi tolerate in organizatia dumneavostra ; d) Ii sugerati persoanei care a spus gluma sa urmeze un program de scolarizare privind diversitatea. 12

6. Incercati sa calmati un prieten infuriat pe un sofer care era sa-l accidenteze foarte grav. Ce faceti ? a) Ii spuneti sa uite evenimentul pentru ca nu a patit nimic ; b) Incercati sa-i distrageti atentia de la acest eveniment vorbindu-i despre lucrurile care-i plac foarte mult sau care il intereseaza ; c) ii dati dreptate, considerand, la fel ca si el, ca celalalt i-a pus in pericol viata ; d) Ii relatati ca si dumneavoastra vi s-a intamplat mai demult ceva asemanator, dar dupa aceea v-ati dat seama ca, dupa cum conduce, soferul va ajunge in mod sigur la spitalul de urgenta. 7. Dumneavostra si partenerul de viata (prietenul) ati intrat intr-o discutie aprinsa, care a devenit foarte repede un meci cu tipete. Sunteti amandoi furiosi si, in focul furiei recurgeti la atacuri personale pe care intr-adevar nu le intelegeti, dar le continuati. Care este cel mai bun lucru de facut ? a) Luati o pauza de 20 de minute si apoi reluati discutia ; b) Opriti cearta de indata, pentru ca nu conteaza ce spune partenerul dumneavostra ; c) Spuneti ca va pare rau si ii cereti partenerului sa isi ceara la randul sau iertare ; d) Va opriti un moment, va adunati gandurile si, apoi, va precizati punctul dumneavostra de vedere. 8. Imaginati-va ca ati fost numit seful unei noi echipe care incearca sa gasesca o solutie creativa la o problema sacaitoare de serviciu. Care este primul lucru pe care il faceti ? a) Notati pasii necesari pentru rezolvarea rapida si eficienta a problemei ; b) Cereti oamenilor sa-si faca timp pentru a se cunoaste mai bine intre ei ; c) Incepeti prin a cere fiecarei persoane idei privind rezolvarea problemei, cat timp ideile sunt proaspete ;

13

d) Incepeti printr-o sedinta de dezlantuire a ideilor (brainstorming), incurajand pe fiecare sa spuna orice idée ii vine in minte, indiferent cat de fantastica pare. 9. Fiul dumneavostra este extrem de timid si a fost foarte sensibil si un pic infricosat de locurile si oamenii straini, de cand s-a nascut. Ce faceti ? a) Acceptati ca are un temperament sfios, timid si cautati cai de a-l proteja de situatii care sa-l tulbure ; b) Il duceti la un psihiatru de copii; c) Il expuneti intentionat la mai multi oameni si in locuri straine, astfel incat sa-si poata infrange frica ; d) Organizati o serie neintrerupta de experiente care sa-l invete pe copil sa i treptat contact cu oameni si situatii noi. 10. Considerati ca de multi ani ati dorit sa reincepeti sa practicati un sport pe care l-ati incercat si in copilarie, iar acum pentru distractie, in sfarsit, v-ati hotarat sa incepeti. Doriti sa va folositi cat mai eficient timpul. Ce faceti ? a) Va limitati la timpul strict de exercitiu in fiecare zi ; b) Alegeti exercitii care va forteaza mai mult abilitatea (care vi se par mai grele) ; c) Exersati numai cand , in mod real, aveti dispozitie ; d) Incercati exercitii care sunt cu mult peste abilitatile dumneavostra. ________________________________________________________________________

Modul de notare si interpretare a raspunsurilor :

14

Nr. itemilor 1

Notarea raspunsurilor a,b,c

20 pucte

Nr. itemilor 6

Notarea raspunsurilor b,c

5 puncte

d

20 puncte

2

b

20 puncte

7

a

20 puncte

3

a

20 puncte

8

b

20 puncte

4

c

20 puncte

9

b

5 puncte

d

20 puncte

b

20 puncte

5

c

20 puncte

10

Se aduna punctele la cele 10 raspunsuri. Semnificatia sensului global este : < 100 - sub medie ; 100-150 – mediu ; peste 150 - peste medie ; 200 - exceptional Aplicarea testului s-a realizat on-line, testul fiind postat pe forumul site-ului AIESEC Arges.

Capitolul III – Rezultatele cercetarii In urma analizarii rezultatelor obtinute prin programul SPSS se constata faptul ca: Niciun subiect nu a atins scorul maxim. Cel mai mic scor in evaluarea inteligentei emotionale a fost de 60 puncte (3 cazuri - subiecti de sex feminin) ; cel mai mare scor a fost de 145 puncte (1 caz – subiect de sex feminin). Conform prelucrarilor statistice rezulta : 2 persoane de sex masculin din totalul de 8, au valori ale inteligentei emotionale sub medie, 6 dintre ei sunt cotati ca persoane cu inteligenta emotionala de nivel mediu (media 105.63)

15

11 persoane de sex feminin din totalul de 19, au valori ale inteligentei emotionale sub medie, 8 dintre ele sunt cotate ca persoane cu inteligenta emotionala de nivel mediu (media 93.68) Din interpretarea Testului T reiese faptul ca nu exista diferente semnificative in functie de genul subiectilor Din totalul subiectilor chestionati 48,1 % au obtinut scoruri ale inteligentei emotionale sub medie iar 51,9% au o inteligenta emotionala de nivel mediu. Conform coeficientului de corelatie Pearson nu exista asociere intre varsta subiectilor si scorurile testului. Media inteligetei emotionale pe organizatie este de 97.22, ceea ce inseamna ca QE se situeaza in primul interval al baremului de cotare : « sub medie ». In urma studierii si interpretarii rezultatelor putem afirma faptul ca ipoteza generala , prin care presupuneam ca QE este peste medie la studentii testati – nu se confirma. De asemenea, ipoteza specifica, prin care presupuneam ca fetele au QE mai mare decat baietii – nu se confirma.

Analiza psihologica a datelor: Profilul psihologic al persoanelor de sex masculin cu inteligenta emotionala de nivel ridicat : poseda echilibru social in relatiile interumane, responsabil din punct de vedere social, are in vedere latura morala a situatiilor, este simpatetic, grijuliu, are o viata afectiva bogata, se simte confortabil cu sine si cu altii. Persoanele aflate la polul opus tind sa fie critice, condescendente, dificile, inhibate, inexpresive si detasate, in plan emotional fiind stupizi si neprietenosi. Profilul psihologic al persoanelor de sex feminin cu inteligenta emotionala de nivel ridicat : tinde sa fie pozitiva, se simte bine in « pielea » ei, este sociabila, isi exprima adecvat sentimentele , se adapteaza bine la stres, este echilibrata din punct de vedere social. Persoanele aflate la polul opus au tendinta spre introversiune , orientare spre propria persoana, sunt predispuse la anxietate, exacerbarea greselilor proprii, ezita sa-si exprime supararea in mod firesc, deschis.

16

Avand in vedere ca membrii organizatiei cercetate au un nivel relativ scazut al inteligentei emotionale exista riscul aparitiei unei atmosfere tensionate, a emotiilor negative, apatiei, absenteismului, ineficientei in indeplinirea sarcinilor. Pentru a evita acest lucru, inteligenta emotionala trebuie sa fie imbunatatita, ea fiind strans legata de performanta in cariera. Odata cu cresterea inteligentei emotionale se va imbunatati productivitatea personala; va creste satisfactia de la locul de munca; angajatii vor relationa mai usor cu clientii si colegii; isi vor imbunatati balanta job/viata personala. Efectele cresterii nivelului inteligentei emotioanle asupra organizatiei vor fi : eficientizarea comunicarii interne si externe, maximizarea productivitatii, prevenirea si gestionarea eficienta a conflictelor, imbunatatirea abilitatilor de conducere.

Capitolul IV – Concluzii si aprecieri finale Obiectivul cercetarii a fost studierea nivelului inteligentei emotionale la studentii din organizatia studenteasca AIESEC. In urma studierii si interpretarii rezultatelor s-a constat un nivel scazut al inteligentei emotionale la membrii organizatiei studentesti AIESEC. Inteligenta emotionala, la fel ca abilitatile tehnice, poate fi dezvoltata printr-o abordare sistematica si consecventa. Suportul si motivarea continua din partea organizatiei sunt factori determinanti in dezvoltarea competentelor emotionale ale angajatilor. Procesul de dezvoltare presupune schimbari la nivel de modele de viata, de atitudini si obiceiuri, de mentalitati. In timp, un program strategic care contine evaluare invatare - practica - feedback permite angajatilor sa-si dezvolte competentele emotionale si conduce la formarea unor performeri de top in organizatie. Avantajele si limitele cercetarii: Testul autoadministrat prin internet este considerat mai avantajos din punct de vedere financiar. Internet-ul nu necesita hartie, multiplicare si este ieftin de trimis iar costul de implementare si analiza a datelor obtinute este minim. Din punct de vedere al 17

timpului raspuns testele aplicate pe web sunt cea mai simpla si eficienta metoda, cu o viteza mare de raspuns. Aria de acoperire este extinsa iar anonimatul respondentilor este pe deplin asigurat. Pe de alta parte, persoanele care au participat la cercetarea on-line s-au autoselectat si nu pot fi considerate esantion reprezentativ. Participantii nu au fost monitorizati, deci nu putem fi siguri in legatura cu informatia colectata.

Bibliografie: Rocco, Mihaela – „ Creativitate si inteligenta emotionala”, Ed. Polirom 2004; Vlasceanu, Mihaela, - „Organizatii si comportament organizational”, Ed. Polirom; Goleman, Daniel - Inteligenta emotionala, Ed. Curtea Veche, Bucureşti – 2000 Labar, Adrian Vicentiu – „SPSS pentru stiintele educatiei”, Ed. Polirom 2008; Suport curs „Psihologia muncii” – Prof. Ionescu Claudia Suport curs „Psihologia organizationala” – Conf. univ.dr. Ciucurel Anca

18