Instruirea Asistata de Calculator

 

Universitatea „Al.I.Cuza”Iasi  Facu Fa cult ltat atea ea:: Fi Filo loso sofi fiee   Sectia: Sociologie   Anul: Grupa:

III   a III-a

Referat  Instruirea asistată de calculator 

  Studentă:

 Dogaru Oana

1

 

 Instruirea asistată de calculator 

Societatea în care trăim, este un mediu într-o dinamică continuă, cu profunde consecinţe asupra fiecărui individ; conecinţe determinate de rata permanentă şi accelerată de schimbare. Acest aspect, atât de evident şi atât de frecvent invonvocat, aproape că s-a banalizat, ducând printr-o tot mai scăzută mediatizare la ignorarea consecinţelor pe care le poate avea supra individului. O schimbare de primă importanţp, poate cea mai importantă, este cea a modificării naturii locurilor de muncă; trecerea către societatea informaţională implicând în primul rând mutaţii în obiectul activităţilor, cu preponderenţă în direcţia culegerii, stocării, păstrării, prelucrării şi protejării informaţiei. Informaţia prin natura sa este un obiect al muncii extrem de dinamic, iar metodele şi tehnicile de procesare a acesteia nu fac excepţie de la această regulă. Omul contrmporan este constrâns să trăiască într-un mediu fluid, cu o dinamică ameninţătoare, ameninţăto are, care de cele mai multe ori ajunge să fie perceput ca ostil. Dacă până nu demult un individ de-a lungul vieţii o singură slujbă, cu o dinamică de modificare modificare suficient de scăzută pentru a-i permite formarea formarea unui reflex natural de adaptare, locurile dede locurile muncă se schimbă medie 5 ani cu modificări dramaticeastăzi ale domeniului activitate, iar cei în cinci ani la defiecare activitate într-un loc de muncă cunosc deasemenea o dinamică ridicată a schimbării. În ac aces este te cond condiţ iţii ii,, educ educaţ aţia ia,, în peri perioa oada da de form formar aree iniţ iniţia ială lă treb trebui uiee să  pregătească individul individul pentru această rată a schimbării, să-i creeze deprinderi şi abilităţi de adaptare şi mai mult decât atât însăşi procesul de instruire trebuie să se adapteze noilor condiţii. În urmă cu câţiva zeci de ani, educaţia primită în anii de şcoală putea fi în cele mai multe cazuri suficientă pentru tot restul vieţii unui individ, astăzi situaţia s-a schimbat în mod dramatic. Educaţia omului modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie orientată pe nivel ( limitată ca număr de cursanţi şi perioadă de timp ) şi să se orienteze către o educaţie continuă, capabilă să-l pregătească pe individ oriunde s-ar afla şi nelimitat în timp. Societatea modernă, calificată ca societatea dinamicii continue a cunoştinţelor cunoştinţelor şi deprind dep rinderil erilor or intelect intelectuale uale şi profesio profesionale nale,, pla plasează sează inst instituţ ituţiile iile de învăţămâ învăţământ nt într întroo   poziţ poziţie ie cheie cheie de o cop cople leşit şitoar oaree respo responsa nsabi bilit litate ate.. Aceas Aceasta ta este este mar marea ea pro provoc vocare are a sistemului educaţional în prezent; greşelile de abordare în educaţia modernă putând conduce la consecinţe greu de estimat pentru intervalele de timp scurte. Instituţiile de învăţământ trebuie să-şi adapteze modelel şi practicile clasice şi să găsească metode şi procedee didactice noi care să permită a „produce” elevi cu noi ap aptit titudi udini ni:: autono autonomie mie,, fle flexib xibil ilita itate te,, cap capaci acitat tatee de coo coope perar raree şi dialo dialog. g. Trebu Trebuii să găsească mijloace de a stimula şi favoriza autoinstruirea şi de a păstra echilibrul între „individualism” „individu alism” şi „socializare”. „socializare”. Trebuie să pregătească individul individul pentru un nou stil de viaţ viaţăă şi de învă învăţa ţare re:: inst instru ruir irea ea cont contin inuă uă.. „S „Sup upra ravi vieţ eţui uire reaa om omul ului ui depi depind ndee de capacitatea de a pe învăţa, de (Horst a se recalifica, intrui cu totulsaaltfel viitor.” Siebert) de a uita ce a învăţaţ cândva şi de ase 2

 

În prijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionle –  tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Metodele încăţământului tradiţional nu por  fa face ce faţ faţăă av avala alanş nşei ei de cun cunoş oşti tinţe nţe şi aceste acesteii dispe dispers rsii ii acc accent entuar uaree a califi calificăr căril ilor, or, meseriilor şi domeniilor de activitate, care devin tot mai specializate, dar în mod  paradoxal tot mai interconectate. Avantajele oferite de utilizarea calculatoarelor în procesul de instruire impun stabilirea cât mai exactă a modului în care, calităţile acestora ca interactivitatea,  precizia operaţiilor de ainteracţiona oferii reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor şi,efectuate, mai ales ,capacitatea faptul că pot consistent şi deferenţiat cu fiecare elev în parte, pot fi cât mai bine valorificate. Ca ştiin ştiinţă ţă a educaţ educaţiei iei,, pedago pedagogi giaa studi studiază ază fen fenom omenu enull educaţ educaţion ional al în ese esenţa nţa sa; abordând deopotrivă trăsăturile scopul şi sarcinile educaţiei, conţinutul, principiile, metodele şi formele de desfăşurare a procesului educaţional educaţional,, în perspectiv perspectivăă axiologică, valorică, urmărind perfecţionarea continuă a acesteia. Fireşte, instuirea asistată de calculator poate fi considerată ca o metodă oarecare din arsenalul modalităţilor de abordare a procesului de predare – învăţare. În realitate aceasta se constituie ca un domeniu distinct în sistemul disciplinelor pedagogice, îşi  propune o abordare inovatoare a procesulu procesuluii de predare – învăţare, urmrănd dobândir dobândirea ea ordonată şi controlată de cunoltinşe şi formarea de aptitudini şi competenţe, în lipsa aparentă a profesorului. Subordonat acestui obiectiv cadru, este necesar să se stabilească principalele obiective de referinţă a studiului metodei intruirii asistate de calculator: Însuşirea metodei instruirii asistate de calculator ca alternativă la metodele clasice de predare – învăţare – evaluare; Cunoaşterea avantajelor şi limitelor metodei instruirii asistate de calculator şi identificarea identificar ea situaţiilor de aplicare a metodei, în alternanţă cu metodele clasice; Cunoaşterea unor soft-uri educaţionale în specialiatea de formare inişială; Formarea deprinderilor de utilizare a soft-urilor educaţionale în procesul de instruire; Cunoa Cun oaşte şterea rea direcţ direcţii iilor lor de cer cercet cetare are şi a ori orient entări ărilor lor la niv nivel el naţio naţional nal şi internaţional privind utilizarea metodei instruirii asistate de calculator; Cunoaşterea principiilor principiilor de proiectare a soft-urilo soft-urilorr educaţional educaţionale; e; Perfec Per fecţio ţionar narea ea compet competenţ enţelo elorr de utili utilizar zaree a cal calcul culato atorul rului ui în proces procesul ul de instruire. Integrarea instruirii asistate de calculator în sistemul disciplinel disciplinelor  or   pedagogice, fără ca aceasta să se afle în vre-un raport de subordonare faţă de celelalte disscipline, este accentuat de cerinţa interdisciplinalităţii proiectării programelor de învăţare. În etapa de proiectare pentru integrarea cât mai amplă a realităţii şi complexităţii procesului de instruire în programele de învăţare, se recurge la concepte şi rezultate ale cercetărilor din domenii ca: Psihologia copilului; Pedagigie; Estetică şi desing; Artă; •

•

•

•

•

•

•

 

 

3

 

Tehnici şi tenologii de comunicare; Tehnologia informaţiei; Informatică; Exper Ex perine inenţ nţaa didac didactzi tzică că a pro profes fesoru orului lui est estee integr integrat atăă în proces procesul ul de înv învăţa ăţare, re,  prezenţa activă a profesorului fiind aici hotorâtoare; în momentul aplicării metodei  prezenţa profesorului este discretă ,dar importantă prin faptul că acesta stabileşte momentul şi modaşităţile de aplicare a metodei, ca o alternativă importantă la metodele clasice. Prin urmare, metoda nu diminuează rolul profesorului profesorului în procesul de inst instru ruir ire, e, ci îi adau adaugă gă noi noi vale valenţ nţă, ă, îi crea crează ză no noii moda modali lită tăţi ţi de expr exprim imar aree  profesională. Primele realizări în domeniul instruirii asistate de calculator au fost orientatea mai mult pe învăţare prin verificarea cunoştinţelor, ulterior au început să apară soft-uri complexe, care să încurajeze construicţia ctivă a cunoştinţelor, să asigure contexte semnificative de învăţare, să promoveze reflecţia, să elibereze elevul de activităţi de rutină şi să stimuleze activitatea intelectuală asemănătoare celei depuse de adulţi în procesul de producţie. Aceste elemente au produs modificări esenţiale în sfera activităţii didactice atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ. In Inst stru ruir irea ea asis asista tată tă de calc calcul ulat ator or impu impune ne o regâ regând ndir iree şi o rest restru ruct ctur urar aree a   procesului educativ, o intensificare a cercetărilor privind psihologia cognitivă;   

  profesorul gîndească,conceptele, trebuie să înveţe altfel, să obiectivele îşi formuleze altfel problemele,trebuie să îşi să revizuiască să îşi coreleze şi să îşi orienteze arsenalul metodic în direcţia eliminării activităţilor intelectuale de rutină. Utilizarea calculatoarelor trebuie să-l conducă pe om la accentuarea calităţilor  sale unice, la implicarea şi cointeresarea lui socială prin cunoaşterea nemijlocită a reali rea lităţ tăţii ii socio socio-ec -econ onomi omice, ce, care care săsă-ll fac facăă mai ataşa ataşatt de societ societate ate,, mai uman. uman. Educaţia trebuie regândită în raport cu evoluţia tehnologiilor pe de o parte şi în funcţie de cerinţele societăţii pe de alta. Sarcina cercetării în domeniul practicilor  educaţionale este de a devansa momentul de impas şi de a intui şi formula   probleme care se contureză la orizontul socio-economic, de a construi ipoteze  plauzibile, de a le verifica experimental şi de a găsi soluţii viabile pentru stadiul  prezent şi viitor al dezvoltării societăţii. Cum nu putem putem despri desprinde nde edu educaţ caţia ia de comuni comunicar care, e, inser inserţi ţiaa tehnol tehnolog ogiil iilor  or  informatice în educaţie este o consecinţă „naturală” a progresului societăţ societăţii. ii.

4