Instalator apa-canal. Manual de calificare / recalificare

CUPRINS Tehnologia meseriei 1. Utilizarea corect
a vocabularului tehnic pentru meseria de instalator ap
-canal..................................................... 1 2. Realizarea reelelor exterioare de canalizare ........................................... 3 3. Realizarea reelelor exterioare de alimentare cu ap
............................. 35 4 M
suri de siguran
pe durata execut
rii lucr
rilor ............................... 71 Desen tehnic 1. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic .............. 75 2. Explicarea detaliilor din desenele de execuie - Flane ........................ 88 3. Reprezentarea elementelor de construcii pentru instalaii sanitare, de înc
lzire central
, de ventilare i de gaze naturale............................ 91 Matematica aplicat
1. 2, 3. 4. 5.

Operaii cu numere întregi i raionale ................................................ 113 Raport, procent .................................................................................... 123 Unit
i de m
sur
................................................................................. 125 Geometrie plan
................................................................................... 128 Geometrie în spaiu.............................................................................. 146 Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia
............................................................................... 159 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societ
i de construcii – ROF Societate .............................................. 163 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care inueneaz
procesul de producie .............................................. 174 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier............................ 190 5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate în unit
ile de construcii ....................................................... 192

Tehnologia meseriei - 1

Sistemul legislativ al securit
ii i s
n
t
ii în munc
Partea I Cap. 1 Constituia României................................................................ 204 Cap. 2 Legea 319/2006 ....................................................................... 205 Cap. 3 Norma Metodologic
de aplicare a Legii 319/2006................. 216 Partea a-II-a Cap.1 Deniii, prescurt
ri .................................................................. 228 Cap.2 Documente de referin
............................................................. 230 Cap.3 Responsabilit
i ......................................................................... 231 Liber intreprinz
tor 1. Care sunt formalit
ile necesare înin
rii unei rme ..................... 261 2. Planul de afaceri .............................................................................. 268 3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ........ 291 Iniiere în c
utarea unui loc de munc
1. Economia de Pia
........................................................................... 301 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE .............................. 305 3. Scrisoarea de intenie ....................................................................... 320 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ......................................... 323

2 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “INSTALATOR AP CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI

Tehnologia meseriei - 1

1.

UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE INSTALATOR APA-CANAL

1.1. Notiuni introductive Lucrarile de canalizare si alimentare cu apa amplasate in general pe strazi din zone populate prezinta cateva particularitati care le individualizeaza fata de celelalte lucrari de constructii. Aceste particularitati si implicatiile lor sunt: - au termene de executie foarte scurte (pentru o strada circa 1 – 2 luni) ceea ce impune organizarea perfecta a desfasurarii lucrarilor pentru a nu se depasi termenele precizate in autorizatiile de constructie - se realizeaza sub trac auto si pietonal, ind expuse circulatiei auto si persoanelor atat ziua cat si noaptea, cu consecinte privind teama de a nu intrerupe lucrul, de a nu exista coliziuni cu utilajele constructorului, deteriorari ale lucrarilor sau mai grav teama de a nu exista accidente umane. - se desfasoara intr-un mediu in care de cele mai multe ori exista si alte lucrari iar in subteran existenta altor utilitati, impune o perfecta identicare si cunoastere a acestora, legatura operativa si permanenta cu detinatorii acestor retele, protejarea si asigurarea lor pe perioada executiei. - suporta obligatoriu vericarea etanseitatii prin probe de presiune, ceea ce poate provoca importante perturbari ale programului de executie datorita unor cauze uneori independente de constructor. - fac parte dintr-un sistem general de canalizare sau de alimentare cu apa, la care in nal se racordeaza la un sistem existent in conditiile in care perturbarea acestui sistem existent trebuie sa e minima. 1.2. Proiecte de executie Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare se executa pe baza unui proiect tehnic de executie intocmit de rme si persoane autorizate in a executa activitati de proiectare. Se admit la executie numai proiecte vericate de vericatori de proiecte atestati in domeniu. Acest lucru se poate observa prin prezenta stampilei de vericator aplicata atat pe piesele scrise cat si desenate. Proiectul de executie este alcatuit din doua parti si anume: parte scrisa si parte desenata. 1.2.1. Partea scrisa Piesele cele mai importante din partea scrisa si care intereseaza executantul de lucrari de alimentare cu apa si canalizare sunt: - memoriul justicativ care cuprinde date generale despre lucrarea respectiva (situatia existenta, clima zonei, natura terenului, adancimea de inghet a zonei, acoperiri rutiere, nivelul panzei freatice, etc), date despre lucrarea proiectata cu justicarea solutiilor alese (trasee ale retelei, debite, presiuni pe zone, tip de retea de canalizare – in sistem Tehnologia meseriei - 1

separativ sau unitar, tip curgere – gravitationala sau pompata, materiale folosite, diametre, pante, lungimi de retele, camine de vane, camine de golire, camine de aerisire, camine de vizitare, etc, guri de scurgere, racorduri si bransamente, vane folosite, automatizari, probe, etc), date privind protectia mediului, date privind sanatatea muncii pe perioada executiei lucrarilor - breviar de calcul unde sunt calculate detaliat debitele, pantele, vitezele de curgere, sunt dimensionate statii de pompare, volume de incendiu, de compensare a debitelor, volume in caz de avarie - liste de cantitati de lucrari sau antemasuratori in care sunt prezentate cantitati de lucrari pe domenii de activitate, montaj de materiale si echipamente, probe si izolatii si unitati de masura pentru ecare activitate. Pentru a putea  evaluate aceste activitati sunt incadrate in norme de timp in conformitate cu indicatoarele de norme de deviz pe ecare tip de lucrare. - Liste de echipamente cu montaj care cuprind denumirea echipamentului, caracteristici ale acestuia, furnizor cu adresa acestuia si preturi unitare informative - Lista de reglementari tehnice care au stat la baza elaborarii documentatiei respective (normative, STAS- uri, etc) - Caiet de sarcini care cuprinde in detaliu urmatoarele: · trasarea lucrarilor · desfacerea imbracamintilor rutiere si pietonale · excavarea si sutinerea santurilor · protectia retelelor intalnite in sapaturi · vecinatati periculoase ale sapaturilor (cai ferate, trac foarte greu, cabluri electrice de inalta tensiune montate ingropat sau aeriene, etc) · pregatirea patului conductei · pozarea conductelor · umplerea partiala in vederea probei · proba de etanseitate pentru retele canalizare · proba de presiune pentru retele de apa · umplerea totala a transeei · refacerea imbracamintii rutiere · sudarea conductelor din polietilena · imbinari la conducte · manevrarea, transportul si depozitarea tevilor · amplasarea conductelor in santuri · receptia lucrarilor Alte piese scrise care fac parte din componenta unui proiect sunt: - Foaie de semnaturi ce cuprinde lista persoanelor care au participat la elaborarea proiectului si responsabilitatea ecarui proiectant asupra pieselor din proiect intocmite 2 - Tehnologia meseriei

- Borderou cu piesele scrise si desenate continute in cadrul proiectului 1.2.2. Partea desenata Sunt documente principale ale proiectului tehnic de exectie pe baza carora se elaboreaza partile scrise ale proioectului si care de regula se compune din: a. Plan de amplasare in zona (scara 1: 25.000 – 1: 5.000) b. Plan de situatie (scara 1: 5.000 – 1: 500) c. Plan principal de amplasare retele (scara 1:500 – 1:50) d. Detalii de executie (scara 1:20 – 1:1) e. Prole longitudinale Planurile principale de amplasare a retelei de apa sau de canalizare cuprind: - obiectele ce trebuie alimentate cu apa sau canalizate - cotele de nivel ale terenului pe care se amplaseaza aceste retele - trasarea retelelor - intersectii cu alte retele - subtraversari drumuri, ape, cai ferate, etc - constructii anexe (camine, camere deversoare, etc) - racorduri la proprietari - lungimi de tronsoane - diametre - pante - material conducte Prolele in lung se incep de la partea superioara a retelei si se continua pana la varsare in emisar. Prolul longitudinal contine urmatoarele rubrici: - nr punct - cota teren - cota radier canal - cota sapatura - lungimea tronsoanelor - lungimi cumulate - panta radierului - material colector In prolul in lung se mai gasesc punctele de racord cu alte canale transversale, conducte exsietnte interceptate, subtraversari, statii de pompare, etc. 2. Realizarea retelelor exterioare de canalizare 2.1. Cunostinte generale si principii de functionare a instalatiilor de canalizare 2.1.1. Rolul si importanta retelelor de canalizare Apele uzate sunt apele care prin continutul lor bogat in diverse substante aate sub forma de suspensii sau dizolvate si a diverselor bacterii patogene reprezinta un pericol grav pentru sanatatea publica. Tehnologia meseriei - 3

Inltrarea acestor ape in sol poate conduce la infectarea apelor subterane, facandu-le improprii pentru alimentari cu apa potabila. De asemenea, descarcarea lor direct in cursurile de apa tulbure si inrautateste calitatea acestor ape, cauzand moartea faunei acvatice (a pestilor) si facand imposibila folosirea lor ca surse pentru alimentare cu apa sau pentru agrement. Stagnarea lor in diverse iazuri sau balti produce emanatii de gaze rau mirositoare, facand zona respectiva insalubra iar prin continutul lor in germeni patogeni constituie o sursa importanta de raspandire a o serie de boli, in special a celor gastro – intestinale (holera, tifos abdominal, dizenterie). Colectarea si transportul acestor ape, care provin de la centre populate sau de la procese industriale printr-o retea de canale si tratarea in instalatii speciale de epurare, la un grad pana la care nu mai sunt periculoase pentru sanatatea publica constituie canalizarea centrului populat sau a zonei industriale. In prezent nu poate  conceputa o asezare umana sau o activitate industriala sau agrozootehnica fara constructii si instalatii corespunzatoare de canalizare. La unele activitati industriale, unde este posibil, aceste ape sunt recirculate, facandu-se o economie la folosirea apelor curate. 2.1.2. Conditii de descarcare a apelor uzate in reteaua de canalizare Apele uzate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa nu atace materialul canalelor (sa nu contina acizi care ataca materialul) - sa nu contina ape erbinti care pot deforma canalele din PVC - sa nu contina materii in suspensie in conditiile in care ar putea infunda canalele prin depunere (corpuri solide) sau sa provoace eroziunea acestora - sa nu e periculoase, prin continutul lor, sanatatii publice si personalului de exploatare a canalizarii (sa nu degaje gaze nocive, sa nu contina microbi patogeni, substante toxice, materii inamabile) - valoarea ph-ului sa e neutra sau bazica adica cu valori cuprinse intre 6.5 si 9. Toate apele uzate care nu indeplinesc conditiile de mai sus vor trebui supuse unui proces de preepurare locala, inainte de a  descarcate in reteaua de canalizare. O atentie deosebita trebuie acordata apelor uzate industriale care trebuie neutralizate inainte de descarcarea lor in statiile de epurare sau in receptorii naturali. 2.1.3. Clasicarea si caracteristicile apelor uzate Un rol important pentru rezolvarea canalizarii unui centru populat, a unor procese industriale sau a unui complex de consumatori il reprezinta cunoasterea provenientei apelor uzate si caracteristicilor acestora, reprezentand date de baza pentru: - alegerea sistemului de canalizare 4 - Tehnologia meseriei

- alegerea materialelor pentru canale si conducte - alegerea echipamentelor mecanice de la statiile d epompare - alegerea masurilor pentru protectia canalelor si a altor constructii anexe din sistemul de canalizare - stabilirea conditiilor de epurare a unor ape industriale in vederea descarcarii acestora in reteaua de canalizare publica - stabilirea schemelor si dimensionarea instalatiilor de epurare - stabilirea posibilitatilor de reciclare a apelor uzate industriale - stabilirea masurilor de securitate in timpul exploatarii instalatiilor de canalizare Apele colectate prin reteaua de canalizare de la un centru populat, de la o zona industriala sau organizatorica se impart in urmatoarele categorii: - ape uzate menajere si fecaloide, rezultate din satisfacerea nevoilor gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor igienico-sanitare. - ape uzate publice rezultate din satisfacerea nevoilor de apa publice - ape uzate industriale rezultate din procesele de productie industriala - ape uzate de la stropitul si spalatul strazilor precum si stropitul spatiilor verzi - ape meteorice (provenite din ploi si topirea zapezii) - ape subterane provenite din drenaje si din coborarea stratului acvifer Compozitia apelor de canalizare este denita de calitatile zice, chimice, biologice si bacteriologice. La proiectarea acestor indicatori este necesar sa se cunoasca elementele principale. a) Indicatori zici - temperatura este un indicator important la alegerea materialelor canalelor si a celorlalte constructii si instalatii ale canalizarii - culoarea este un indiciu asupra provenientei apelor uzate - mirosul este un indiciu asupra gradului de descompunere a substantelor aate in suspensie sau in solutie. Astfel, mirosul de hidrogen sulfurat indica, de regula, inceputul procesului de fermentatie - turbiditatea indica gradul de substante in suspensie care pot : · substante care plutesc (hidrocarburi) · substante care se depun · substante n dispersate care se depun foarte greu sau deloc Primele pot intra in contact cu azotul si pot produce explozii in reteaua de canalizare. Substantele care se depun pot conduce la infundarea canalelor. b) Indicatori chimici - Ph-ul apelor uzate reprezinta un indicator ce arata cum sunt apele din punct de vedere chimic (acid sau bazic) Tehnologia meseriei - 5

- Substante toxice continute in apele uzate la o anumita concentratie devin periculoase pentru personalul de exploatare c) Indicatori biologici - capacitatea de fermentare care arata daca si dupa cat timp apa uzata incepe sa fermenteze, dezvoltand hidrogen sulfurat. Este un indicator important atat in stabilirea schemei de canalizare cat si a modului de epurare. Este de preferat ca apele sa e evacuate inainte de a intra in fenomenul de fermentare pentru a nu deveni acide, agresive si greu de epurat. O metoda pentru intarzierea fermentarii este prin adaugarea de var. d) Indicatori bacteriologici Analizele bacteriologice au ca obiect determinarea bacteriilor din apele uzate. Ele prezinta interes in special in legatura cu masurile ce trebuie luate contra propagarii maladiilor contagioase si pentru protectia personalului de exploatare a sistemului de canalizare. 2.1.4. Scheme generale de canalizare Elementele principale care constituie un sistem de canalizare sunt urmatoarele: - Instalatii interioare aate in interiorul cladirilor social – administrative sau in interiorul halelor industriale - reteaua de canalizare exterioara formata din colectoare stradale pentru centre populate sau retele uzinale pentru zone industriale - statii de pompare sau repompare - conducte de refulare de la statiile de pompare - constructii anexe (camine de vizitare, de spalare, de rupere de panta, guri de scurgere, camere deversoare, etc) - instalatii de preepurare folosite mai ales in cazul canalizarilor din zonele industriale - instalatii de epurare - colector de descarcare cu gura de varsare in emisar. Colectoarele de canalizare sunt, din punct de vedere functional, grupate in urmatoarele categorii: - colectoare principale - colectoare secundare (de serviciu) - canale de racord - canale deversoare Canalele de racord fac legatura intre canalizarea interioara a cladirilor cu canalele secundare. Canalele secundare primesc apele de la canalele de racord si le transporta pana la colectorul principal. Colectorul principal are rolul de a primi apele adunate de pe intreaga suprafata a localitatii prin intermediul colectoarelor secundare si de a le 6 - Tehnologia meseriei

conduce in aval de localitate, la statia de epurare. Portiunea din colectorul principal cuprinsa intre ultimul colector secundar si statia de epurare poarta denumirea de colector de evacuare. Partea de colector cuprinsa intre statia de epurare si emisar poarta denumirea de colector de descarcare. Constructia care trebuie executata la capatul aval al colectorului de descarcare poarta denumirea de gura de varsare si are ca scop protectia malului la intersectia colectorului cu emisorul. Canalele deversoare se prevad, in sistemul unitar, pentru a se obtine o reducere a sectiunilor colectoarelor principale. Separarea apelor in cadrul sistemului unitar de canalizare se face prin intermediul caminelor deversoare. Sistemul unitar de canalizare este ansamblul de colectare care transporta prin aceeasi conducta atat apele uzate cat si apele pluviale.

Fig. 1. Schema retelei de canalizare a unei localitati

CR –O-----

- camin de racord - canale de racord - colectoare secundare sau de serviciu - statie de pompare - statie de epurare

 CV  GV

- camin de vizitare - gura de varsare

Schema prezentata la g. 1 este o schema generala. Pe teren canalele pot  dispuse in diferite pozitii in functie de relieful terenului, de dispozitia strazilor de pozitia emisarului si de amplasamentul statiei de epurare. Tehnologia meseriei - 7

Schemele cele mai intalnite care asigura, de regula, adaptarea favorabila la teren a retelei de canalizare sunt urmatoarele: a). Schema perpendiculara directa (g. 2)cu multiple descarcari transversale pe dircetia de curgere a emisarului si cu orientarea canalelor in sensul pantei terenului. Schema se foloseste la retelele de apa meteorice in sistem separativ. Pentru canalizarea apelor uzate menajere aceasta schema nu este rational de aplicat pentru ca necesita un mare numar de statii de epurare. b). Schema perpendiculara indirecta (g. 3) in care apele sunt conduse in afara centrului populat printr-un colector principal care traverseaza centrul populat in lungul cursului de apa si le conduce la statia de epurare aata in aval de intravilan. Apele in acest colector provin prin colectoare (principale si secundare) dispuse in schema perpendiculara directa.

Fig.2. Schema perpendiculara directa

St. ep. G.V.

colector secundar colector principal separator de grasimi si deznisipator gura de varsare

Fig. 3 Schema perpendiculara indirecta 8 - Tehnologia meseriei

- colectoare secundare - colectoare principale - statie de epurare - gura de varsare

Schema din gura 3 are dezavantajul ca la scurgerea gravitationala, in special in cazul unei pante reduse a terenului conduce la adancimi mari pentru acest colector si pentru statia de epurare; din acest motiv aparand deseori necesitatea pomparii apelor e la inceputul colectorului, e pe parcursul lui. In cazul unei canalizari sistem unitar aceasta schema face posibila reducerea dimensiunilor colectorului principal, prin descarcari succesive ale surplusului de ape de ploaie, prin intermediul camerelor deversoare. Rolul acestor camere deversoare este acela ca la ape meteorice mari acestea deverseaza peste un prag si sunt evacuate la emisar, iar la debite numai de ape menajere (cand nu ploua) apele sunt conduse spre statia de epurare. c). Schema ramicata sau “in evantai” (g. 4) in care reteaua este dispusa convergent spre unul sau mai multe centre, iar de aici prin pompare sau gravitational spre statia de epurare. Se aplica, de obicei, in zonele cu pante ale terenulu, uniforme sau foarte mici si sunt indicate pentru sistemul separativ de canalizare. Fig. 4. Schema ramificata - colectoare secundare - colectoare principale - statie de pompare - statie de epurare - gura de varsare

Tehnologia meseriei - 9

Se pot intalni si alte scheme: “Schema paralela sau etajata”, “Schema ramicata”, etc, dar trebuie stiut ca la rezolvarea retelei de canalizare a unui centru populat nu trebuie sa se aplice in mod rigid una din schemele mentionate; de regula, solutia cea mai indicata, din punct de vedere tehnicoeconomic, rezulta din combinarea acestor scheme. In ceea ce priveste dispozitia canalelor si colectoarelor in plan vertical, aceasta se alege in functie de relieful terenului, adancimea subsolurilor, nivelul apei freatice si de regimul nivelurilor cursurilor de apa in care se descarca canalizarea. Cea mai favorabila si economica montare a canalelor si colectoarelor este aceea care poate conduce la evacuarea apelor prin gravitatie si in acelasi timp sa e urmarita cat mai mult panta terenului. Adancimea minima de fundare a canalelor si colectoarelor nu trebuie sa e mai mica decat adancimea de inghet caracteristica a zonei respective. Panta longitudinala minima de pozare a canalelor este aceea care asigura viteza de cel putin 0,70 m/s numita si viteza de autocuratire. Sub aceasta viteza de curgere a apelor uzate, materiile in suspensie se depun pe fundul canalelor ducand in nal la infundarea lor. Panta longitudinala maxima de pozare a canalelor este aceea in care viteza apei conduce, prin actiunea mecanica a apei si a materiilor in suspensie tarate pe fund, la eroziunea peretilor canalelor. Vitezele maxime admise sunt in functie de tipul de canal (inchis sau deschis) si de materialul din care este executat canalul. In canalele inchise vitezele maxime admise pot ajunge pana la 5-7 m/s in timp ce la canalele deschise acestea nu vor depasi 4m/s. Referitor la materialul din care este confectionat canalul este de mentionat faptul ca daca un material este mai usor supus eroziunii adminte viteze mai mici si invers. La canalizarea menajera, daca nu se pot obtine viteze suciente de autocuratire la debite mici, in puncte convenabil alese, se prevad camine de spalare. Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante mici, in cazul apelor uzate cu suspensii abundente si variatii mari de debite, pentru realizarea vitezei de autocuratire se adopta sectiuni cu cunete, in care se scurg apele uzate, la debite mici. Pe traseele cu pante mari, care ar conduce la depasirea vitezelor de scurgere maxime admise se prevad camine de rupere de panta astfel incat prin reducerea corespunzatoare a pantelor sa se evite depasirea acestor viteze. 2.1.5. Sisteme de canalizare 2.1.5.1. Clasicarea sistemelor de canalizare Sistemele de canalizare se clasica dupa modul de colectare si transport a apelor uzate menajere si meteorice in: 10 - Tehnologia meseriei

Sistem unitar (g. 5) in care colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor meteorice se face printr-o retea unica. In acest sistem, in vederea reducerii dimensiunilor colectoarelor, se pot prevedea descarcari in emisar a apelor meteorice dupa realizarea unui anumit raport de dilutie, lucru posibil prin intermediul camerelor devarsoare.

Fig. 5. Canalizarea unui centru populat in sistem unitar 1)retea de canale; 2) statia de epurare; 3) colector de descarcare; 4) gura de varsare; 5) camere deversoare; 6) canale de bine

Reteaua de canale 1. colecteaza si transporta atat ape uzate menajere cat si ape meteorice. Sistem reparativ sau divizor (g. 6) in care colectarea si evacuarea apelor uzate menajere se face printr-o retea independenta fata de aceea pentru ape meteorice. In acest sistem apele meteorice pot  descarcate in interiorul localitatii, in diverse cursuri de apa care strabat localitatea. In functie de panta terenului, de specicul zonei strabatute de traseul colectorului, de distanta de la zona initiala de colectare pana la varsare, colectarea si evacuarea apelor meteorice se poate face prin rigole stradale sau colectoare inchise montate subteran.

Fig. 6. Canalizarea unui centru populat in sistem separativ sau divizor 1) retea de canale pentru ape uzate menajere; 2) statie de epurare ape uzate menajere 3) colector de descarcare ape menajere; 4) gura de varsare; 5) retea de canale pentru ape meteorice

Tehnologia meseriei - 11

Sistem mixt in care anumite zone din localitate sunt canalizate in sistem unitar, iar alte zone in sistem separativ. Normele de protectia mediului nu mai permit evacuarile de ape uzate in receptorii naturali, chiar si in cazul realizarii unui grad de dilutie ridicat, cu exceptia unor cazuri bine justicate prin calcule tehnico-economice. In acest sens singurul sistem acceptat este sistemul separativ, acestea avand urmatoarele caracteristici: - este mai economic in cazul cand exista in mare masura posibilitatea colectarii si evacuarii apelor de ploaie in emisar, prin rigolele strazilor; - este mai economic cand se impune pomparea apelor, mai ales in cazul unor debite si inaltimi de pompare mai mari, prezentand un cost mai redus al cheltuielilor de exploatare, necesitand pomparea numai a apelor uzate menajere si/ sau industriale; - prezinta conditii hidraulice de functionare mai bune pentru reteaua de ape uzate prin faptul ca debitul din canale are variatii mai mici; - prezinta un cost mai redus al instalatiilor de epurare; - ca dezavantaj este faptul ca necesita cheltuieli mai mari de investitii daca canalizarea pluviala se face prin retea de canale subterane; in acest caz sistemul avand doua sisteme de conducte subterane: unul pentru apele uzate menajere si unul pentru apele meteorice. Prezenta celor doua retele de canale subterane conduce la o serie de dicultati datorate prezentei si a altor retele in cadrul zonei (apa, termocare, gaze, electrice, bra optica). 2.1.6. Denirea unor termeni legati de regimul de curgere din canale 2.1.6.1. Grad de umplere Sectiunea canalelor apelor uzate in sistem divizor sau separativ se calculeaza avand in vedere posibilitatea unei mariri a debitului acestor ape fata de cel avut in vedere la proiectare. Debite suplimentare pot aparea din cauza inltrarii in interiorul canalizarii a apelor subterane sau din cauza sporirii momentane a debitelor de exploatare calculate. Ca atare, in cazul unei canalizari gravitationale, curgerea este cu nivel liber, gradul de umplere admisibil recomandat ind cuprins intre 0,6 pentru canale cu D = 25-30 cm si 0,7-0,75 pentru D > 30 cm. Nivelul liber permite si la ventilatia tuburilor prin circulatia si eliminarea gazelor. La canalizarea pluviala precum si la canalizarea menajera pompata, sectiunea canalelor se calculeaza pentru debitul maxim la o umplere completa (grad de umplere = 1,0). 2.1.6.2. Viteze admisibile Intr-o retea de canalizare care functioneaza normal, suspensiile din apa uzata trebuie sa e transportate in mod continuu de curentul de apa. Daca 12 - Tehnologia meseriei

aceasta conditie nu este realizata, suspensiile mai grele se depun pe canal provocand infundarea acestora sau micsorarea sectiunii de curgere. Intrucat indepartarea acestor depuneri necesita cheltuieli de exploatare mari si permanente, este necesar ca forma canalului sa asigure evitarea depunerilor, iar viteza de curgere din canal sa antreneze materiile in suspensie pentru a se evita depunerea acestora. Viteza minima din conducta care poate evita ca materiile continute in apele uzate sa se depuna poarta numele de viteza de autocuratire. Pentru apele uzate, menajere, aceasta viteza este de 0,70m/secunda. Daca in conducte se impune o anumita viteza minima tot la fel este impusa si o viteza maxima admisa. Valoarea acestei viteze maxima este in functie de materialul din care este construit canalul, astfel incat sa e impiedicata erodarea lui. Pentru conducte de canalizare din PVC si PAFS (materiale cel mai des folosite in canalizari) viteza maxima admisa este in jur de 6,0m/secunda. 2.1.6.3. Panta conductelor de canalizare Prin panta se intelege diferenta de inaltime intre nivelele de apa din doua puncte ale canalului. Pentru curgerea gravitationala se cauta realizarea unei pante a canalelor cat mai apropiata de panta terenului, aceasta solutie ind de regula cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, deoarece se obtine un minim de lucrari de terasamente. In regiunile de campie unde panta terenului este foarte mica sau chiar lipseste, lucrarile de terasamente sunt mari deoarece canalul coboara (acesta avand panta mai mare decat panta terenului). In regiunile de deal sau munte, unde panta terenului este mult mai mare comparativ cu pantele colectorului este necesar ca aceasta panta a colectorului sa e descompusa in trepte pentru a se evita depasirea vitezelor maxime admisibile. Acest lucru se realizeaza prin prevederea de-a lungul colectorului a caminelor de rupere de panta. Cu alte cuvinte panta canalelor trebuie aleasa, astfel incat la debite minime sa e realizata viteza de autocuratire (0, 70m/s), iar la debite maxime sa nu e depasita viteza maxima admisa. In cazul in care nu se pot obtine viteze minime necesare autocuratirii, se recurge la spalarea articiala, prevazandu-se in sectoarele respective camine de spalare. Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante reduse (in special la sectiunea “clopot”) in cazul apelor uzate cu suspensii abundente si varietati mari de debite, se adopta sectiuni cu cuveta pentru realizarea vitezelor de autocuratire la debite mici. Adancimea minima a canalelor menajere este conditionata de adancimea de inghet din zona respectiva si de conditia racordarii apelor uzate provenind din subsoluri, pivnite, etc. Tehnologia meseriei - 13

Daca exista local subsoluri mai adanci se poate prevedea o instalatie de ridicare a apelor uzate din acele subsoluri in retea, pentru a nu se scumpi intreaga retea printr-o adancire generala a acesteia. 2.1.7. Sectiuni constructive ale canalelor. 2.1.7.1. Sectiuni constructive ale canalelor inchise. Dupa forma geometrica a sectiunii interioare canalele inchise sunt: - canale cu sectiune circulara (g.7). 2

A = S D - aria 4

P = S D - perimetrul Fig. 7 Canal circular

Canale cu sectiune ovoid (fig.8).

Canale cu sectiune clopot circular (fig.9).

Canale cu sectiune clopot circular cu cuneta (fig.10).

Canale cu profil dreptunghiular (fig.11).

Cele mai utilizate forme sunt: circulara, ovoidala si in forma de clopot circula 14 - Tehnologia meseriei

2.1.7.2. Sectiuni constructive ale canalelor deschise (rigola).

Canale cu sectiune triunghiulara (fig.12).

Canale cu sectiune trapezoidala (fig.13).

Canale cu sectiune dreptunghiulara (fig.14).

2.1.8. Materiale utilizate la realizarea retelelor de canalizare Canalele si conductele care alcatuiesc retelele exterioare de canalizare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de calitate, impuse de caracteristicile apelor uzate transportate, de structura si conguratia terenului in care se monteaza etc. Conditiile principale ce trebuie indeplinite sunt: - rezistenta la sarcinile mecanice la care sunt supuse la montaj si exploatare; sarcini provenite in special din presiunea pamantului in care se monteaza; - impermeabilitate, adica sa nu permita apelor subterane sa patrunda in interiorul retelelor si nici apelor uzate din retele sa patrunda in apele subterane; - sa e rezistente la actiunea chimica a apelor uzate; - sa e rezistente la eroziune; - sa prezinte o rugozitate cat mai mica - adica pe interior - pe unde circula apa uzata, suprafetele sa e cat se poate de neteda, sa nu prezinte asperitati. Tehnologia meseriei - 15

Pentru retelele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri se utilizeaza in general, tuburi de canalizare de sectiune circulara, din: beton simplu sau armat, materiale ceramice, gresie ceramica antiacida, materiale plastice (PVC, polietilena, polipropilena), PAFS si mai rar fonta si otel (mai ales ca protectie la subtraversari de obstacole). Canale si tuburi din elemente prefabricate Canalele din tuburi prefabricate din beton se utilizeaza, in general, pentru sectiuni circulare cu diametru pana la 1000 mm, pentru sectiuni ovoidale pana la 1000 x 1500 mm si pentru sectiuni clopot pana la 1200 x 1800 mm. Imbinarea tuburilor din beton se face cu garnitura de cauciuc asezata in mufa tubului. Este interzisa imbinarea tuburilor din beton prin etansare cu manson de ciment. Canalele din materiale plastice si cele din PAFS sunt de sectiune circulara cu dimensiuni de pana la 500 mm cele din PVC si 2000 mm cele din PAFS. Imbinarea acestora se face numai cu garnituri de cauciuc montate in mufa. In prezent cele mai utilizate tuburi in retele de canalizare sunt cele din PVC datorita avantajelor pe care le prezinta si anume: - durata de viata ridicata - 50 ani daca sunt exploatate corect; - rezistenta chimica ridicata; - rugozitatea foarte mica datorita suprafetei interioare lina; - greutate redusa, ceea ce usureaza manipularea si transportul; - exibilitatea si elasticitatea; - imbinarea rapida, manopera scazuta pentru montaj; - etanseitate in exploatare; - material netoxic pentru mediu si apa; - rapiditate si usurinta la montaj; - posibilitatea punerii in functiune a retelei imediat dupa nalizarea montajului; - posibilitatea inlocuirii rapide a unei parti din retea in caz de defectiuni; - preluarea dilatarilor termice fara a folosi alte piese speciale; - imbinarile permit deviatii de la aliniament fara curbarea elementelor de retea sau afectarii etanseitatii; - se preteaza foarte bine la zonele cu cutremure. 2.1.9. Constructii anexe pe reteaua de canalizare 2.1.9.1. Camine de vizitare Caminele de vizitare sunt constructii anexe pe reteaua de canalizare care permit accesul la canale in scopul controlarii si intretinerii starii acestora, respectiv pentru curatirea canalelor si evacuarea depunerilor. Din punct de vedere al locului de amplasare, caminele de vizitare se prevad: - la schimbarea diametrelor - la schimbarea pantelor 16 - Tehnologia meseriei

- la schimbarea directiei - la intersectia a doua colectoare - pe trasee drepte la distanta maxima de 100 m. Partile componente ale caminelor de vizitare sunt: - fundatia sau patul pe care se aseaza - camera de lucru - partea de racord - cosul de acces - rama si capac - piese de trecere ale colectoarelor - scari de acces Dupa forma geometrica din plan, caminele de vizitare sunt de forma rectangulara (dreptunghi, patrat sau forma neregulata) si de forma circulara. Caminele de vizitare cel mai des intalnite sunt caminele ecologice de forma circulara, alcatuite din elemente prefabricate. Societatea Hidroconstructia produce, cu tehnologie germana, asemenea camine ecologice vizitabile din elemente prefabricate din beton, ind unicul producator de astfel de camine din Romania. La aceste camine pot  racordate conducte din otel, PVC,PAFS sau beton. Caminele pot  folosite pentru orice adancimi ale retelelor si indiferent de tipul solului. Se aseaza si se prezinta plansa. Principalele componente ale caminelor ecologice sunt: elemente de fund cu inaltimi de 600; 800; 1000; 1200 mm; elemente intermediare (inele) cu inaltimi de 250; 500; 750; 1000 mm element tronsonic cu inaltimea unica de 600 mm. Diametrul interior al caminelor este de 1000 mm. Etansarea intre elemente se face cu garnituri din cauciuc. Radierul elementului de fund este armat si prevazut cu sistem hidraulic executat conform cu cerintele proiectului, sistem ce favorizeaza curgerea si impiedica depunerile. Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face cu ajutorul pieselor de trecere prevazute cu garnituri de etansare din cauciuc. Pieselor de trecere se monteaza odata cu fabricarea elementelor caminului. Se pot racorda atat conducte principale cat si racorduri secundare sub orice unghi si la orice cota, atat in elementul de fund cat si in elementele intermediare (in inele). Aducerea la cota terenului sau a strazii pe care se monteaza se face prin intermediul unor inele din beton armat prefabricate, de inaltimi mici (cel mai frecvent 10 cm) sau beton armat monolit. -

Tehnologia meseriei - 17

Accesul in camin se face prin intermediul capacelor din fonta si a treptelor de acces. Capacele sunt prevazute cu sistem antifurt. Acestea pot  carosabile pentru trac greu (400 KN) sau trac usor (150 KN). Scarile de acces sunt din otel zincat Ø20 mm cu forma care impiedica alunecarea. Manevrarea elementelor de camin se face cu un dispozitiv special prin care aceste elemente sunt prinse in trei puncte la 120°. Caminele ecologice pot  utilizate la: - alimentari cu apa ca si camine de vane; - retele canalizare ca si camine de vizitare, de racord, de schimbare de directie, de intersectie, de spalare; - ca bazine vidanjabile pentru locuinte izolate. 2.1.9.2. Camine de spalare Caminele de spalare reprezinta constructii si instalatii anexe pe retele de canalizare, care permit acumularea unei cantitati de apa cu ajutorul careia se creeaza o unda de spalare pe tronsoanele de canal situate in aval de acestea. Caminele de spalare se folosesc la canalizarile in sistem separativ (un singur tip de ape uzate), cand datorita pantelor insuciente nu se poate realiza viteza de autocuratire (0,7 m/s). aceste camine se amplaseaza de obicei in punctele incipiente (de inceput) ale retelei de canalizare si apoi pe canale la distanta de 150-200 m intre ele, sau lateral de canale. Pentru spalare se foloseste: apa uzata acumulata in canal sau apa curata provenita e din reteaua de alimentare cu apa, e din rauri sau lacuri prin transportarea cu vidanje sau rezervoare metalice montate pe mijloace de transport. Fig. 15 Schema unui camin de spalare de capat 1) camin de beton; 2) capac camin din fonta sau placa beton armat 3) colector canalizare din PVC, PAFS, etc 4) clapeta metalica prevazuta cu garnitura din cauciuc pentru etansare 5) lant de tragere 6) articulatie ce permite rotirea clapetei 7) carlig pentru prinderea lantului

Acumularea apei se face prin inchiderea clapetei pe canalul de plecare. Se umple caminul cu apa si apoi se deschide clapeta prin tragerea de lant in sus. Prin deschiderea clapetei de pe canalul de plecare si golirea caminului se creeaza unda de spalare. Volumul de apa necesar pentu spalare este de 2 - 4 m³.

18 - Tehnologia meseriei

2.1.9.2. Camine de rupere de panta Camine de rupere de panta sunt constructii care permit disiparea energiei apei, astfel incat viteza apei pe canal sa nu depaseasca valorile maxime admise. Amplasarea caminelor de rupere de panta se face in punctele unde terenul prezinta pante mai mari decat panta admisibila a canalului. Fig. 16 Camin de rupere de panta pentru inaltimi de pana la 2 m: 1) camin din beton 2) rama si capace din fonta sau placa beton armat 3) canal intrare 4) canal iesire 5) topogan de cadere din beton

Fig. 17 Camin de rupere de panta pentru inaltimi mai mari de 2 m: 1) camin din beton 2) rama si capac din fonta sau placa b.a. 3) canal intrare 4) canal iesite 5) disipator de energie

2.1.9.4. Camin de racord Se amplaseaza la consumator in interiorul sau exteriorul proprietatii. Caminul de racord face legatura intre instalatia interioara de canalizare din cladire si reteaua de canalizare stradala prin intermediul conductei de canalizare. Caminele de racord se executa din PVC sau mai rar din beton. In cele ce urmeaza vom detalia mai mult caminele executate prefabricat din PVC, ind cele mai frecvente situatii intalnite la retelele de canalizare din centre populate. Se prezinta si se detaliaza catalogul Partile componente ale unui camin de racord din PVC sunt: - element de fund camin cu stuturi de racord avand D = 160 mm; D = 200 mm; D = 250 mm; D = 315 mm. Elementul de fund se fabrica in patru tipuri : - tip 1 cu o iesire si o intrare; - tip 2 cu o iesire si doua intrari (stanga); - tip 3 cu o iesire si doua intrari (dreapta); - tip 4 cu o iesire si trei intrari. Tehnologia meseriei - 19

- tub vertical care se monteaza in elementul de fund prevazut cu garnituri de etansare. Tubul vertical are inaltimea ceruta de situatia din teren; - tronsonul superior telescopic cu rama si capac si cu mufa de cauciuc. Ramele si capacele din fonta pot  carosabile la trac greu 40 t sau necarosabile. 2.1.9.5. Guri de scurgere Gurile de scurgere sunt constructii care servesc la colectarea apelor pluviale si a apelor de spalare a strazilor. Gurile de scurgere sunt de doua tipuri: - guri de scurgere cu depozit si sifon; - guri de scurgere fara depozit si fara sifon; Primul tip de gura de scurgere se foloseste in cazul canalizarilor meteorice care transporta nisip sau alte substante in suspensie, antrenate de pe strada. Gurile de scurgere fara depozit se foloseste in cazul canalizarilor in care nu exista pericolul antrenarii de nisip. Sifonul are rolul de a impiedeca iesirea gazelor din reteaua de canalizare. Fig. 18 Gura de scurgere cu depozit si sifon 1) corp din tuburi de beton simplu sau armat 2) gratar din fonta 3) depozit 4) cot montat pentru sifonar

De retinut este faptul ca gratarul din fonta trebuie montat cu balamaua la bordura asa incat fantele de acces a apei sa vina amplasate perpendicular pe axul longitudinal al strazii.

2.2. Pregatirea operatiilor de executie si montaj 2.2.1. Echipamente auxiliare pentru lucrari de canalizare exterioara 2.2.1.1. Sprijiniri metalice pentru santuri Sprijinirile metalice pentru santuri se folosesc pentru adancimi mai mari de 1,5 m.. Sprijiniri metalice ce se folosesc se executa in trei tipuri: - tip usor pentru adancimi pana la 2,6 m; - tip mediu pentru adancimi pana la 3,9 m; - tip greu pentru adancimi pana la 9 m.

20 - Tehnologia meseriei

Se prezinta plansa cu panourile de psijiniri (g. 1; g. 2 si g. 3) Santurile pentru canalizari au adancime de minim 1,20 m, putand ajunge pana la 6,0 m, situatie in care este obligatoriu sa se prevada si realizeze sprijinirea peretilor sapaturii. Prin adoptarea solutiei utilizarii panourilor metalice se pot executa volume minime de sapatura si se realizeaza o protectie superioara a personalului care lucreaza la adancime. Panourile recomandate a se utiliza sunt: - panouri usoare alcatuite dintr-un singur panou avand lungimea L=3,50 m, inaltimea H=2,60 m si latimea reglabila (interiorul) B=0,90-4,21 m. Se utilizeaza pentru santuri cu adancimea de 2,60 m. Pentru sprijinirea peretilor santurilor cu adancimi pana la 6,00 m se folosesc panouri suprapuse astfel: - panoul de baza care se monteaza la partea inferioara avand lungimea L=3,50 m, inaltimea H=2,60 m si latimea exterioara B=1,02-4,70 m.. - panourile superioare care se monteaza peste panoul de baza, avand lungimea de L=3,50 m, inaltimea H=1,30 m si latimea exterioara B=1,02-4,70 m.. Peste panoul de baza se poate monta un panou superior, asigurand sprijiniri pentru santuri cu adancimi de maxim 3,90 m, sau doua panouri superioare asigurand sprijiniri, pentru santuri cu adancimi de maxim 5,20 m. Pentru santurile cu adancimi de maxim 6,00 m, partea superioara a santului se executa o sapatura locala pe cele doua laturi avand inaltimea de maxim 1,00 m, berma de 1,00 m, si taluz 1:1. panourile pe verticala, se prind intre ele cu elemente de xare – placute metalice xate cu bolturi. 2.2.1.2. Instalatii de ltre aciculare Instalatia de epuismente cu ltre aciculare este utilizata pentru coborarea nivelului apei subterane in cazul sapaturilor pentru montarea colectoarelor de canalizare sau retele de apa. Instalatia se utilizeaza in zonele unde panza de apa freatica este deasupra cotei de montare a conductelor pentru asigurarea conditiilor executarii lucrarilor in mediu uscat. Instalatia este compusa din ltre aciculare (ace), conducta colectoare, pompa de vacuum mobila si conducta de refulare. Se prezinta plansa cu g. 1; g. 2 si g. 4 Pentru montarea ltrelor aciculare (a acelor) se perforeaza terenul din metru in metru cu un burghiu montat pe excavator. Gaurile se dau la circa 0,50 m de marginea sapaturii. Se introduc acele in aceste gauri si umple spatiul ramas intre ltru si peretii gaurii cu sort din piatra 7-15 mm.(margaritar) si se Tehnologia meseriei - 21

leaga acele la conducta colectoare prin intermediul furtunelor transparente. Conducta colectoare este prevazuta cu stuturi si robinete cu cep care permit legarea furtunelor si inchiderea oriciilor neracordate. Conductele colectoare se racordeaza intre ele pe toata lungimea de captare si apoi la pompa. Pompa refuleaza apa captata pe o conducta intr-o canalizare existenta sau intr-o apa existenta in zona. 2.2.1.3. Instalatie de foraj orizontal Metoda forajului orizontal dirijat, este cea mai moderna metoda de pozare de conducta in subteran. Ca domenii de aplicare a acestei metode sunt de retinut urmatoarele: - subtraversari ale unor cursuri de apa, canale articiale si naturale, sosele, cai ferate, etc.; - instalarea unor conducte in subteran in loc de montaj clasic prin sapatura deschisa. 2.2.2. Utilaje terasiere La executia lucrarilor de canalizare exterioara, ponderea cea mai mare din volumul de lucrari il constituie lucrarile de terasamente pentru realizarea transeelor. Utilajele pentru terasamente sunt: a). Utilaje pentru sapat care sunt excavatoare cu cupa inversa. Avand in vedere caracteristicile lucrarilor de canalizare exterioara (se aa in localitati, geometrie si natura terenului) se recomanda excavatoare hidraulice pe pneuri care pot sapa pana la adancimi de 6,0 m si de asemenea au posibilitatea de a se monta pe ele echipamente auxiliare (picon, instalatie de forat gauri, etc). Aceste excavatoare au avantajul ca au o raza ridicata de manevrabilitate. Cupa excavatoarelor se va alege in functie de latimea solului. b).utilaje pentru realizarea umpluturilor care sunt incarcatoare frontale si buldozere. Pentru umplerea santurilor dupa montarea conductelor se pot folosi incarcatoare frontale pe pneuri precum si buldozere. Bine este a se folosi buldo-excavatoare pe pneuri deoarece cu un singur utilaj se pot realiza doua activitati. c). utilaje pentru compactat care sunt maiuri vibrante, placi vibrante si rulouri compactoare. Pentru realizarea compactarii terenului se vor folosi maiuri mecanice pentru straturile din zona conductei, placile vibrante pentru materialul de umplutura pana la baza santului si cu ruloul compactor pentru stratul de fondare al sistemului rutier. d). Utilaje pentru taiat slituri in asfalt si beton dotate cu disc diamantat. Utilajul foloseste discuri standard cu diametrul de 350 sau 400 mm. Sunt 22 - Tehnologia meseriei

extrem de necesare in retelele de canalizare; acestea asigurand o dislocare rectilinie si uniforma a imbracamintii din asfalt sau beton de pe strada. 2.2.3. Activitati pregatitoare pentru atacarea lucrarilor de canalizare exterioare 2.2.3.1. Examinarea proiectului lucrarii Constructorul va studia in detaliu piesele desenate ale proiectului si anume: - pozitia in plan a noii conducte si elementele topograce; - imbinarile ce urmeaza a se executa cu alte conducte proiectate; - prezenta in teren a altor retele deja existente; - pozitia pe verticala a conductei; - subtraversari care trebuie executate; - adancimea de executie care corelata cu natura terenului determina necesitatea sustinerii si tipul acestora; - detaliile constructive ale caminelor; - detaliile nodurilor (legaturilor) noii conducte cu sistemul de canalizare la care se racordeaza. Se vor studia de asemenea piesele scrise ale proiectului si in special: - vericarea listelor de materiale din proiect/conducte,(tinguri, armaturi, etc.); - natura terenului si pozitia apelor freatice care ofera indicatii privind modul de conducere a excavatiei, sustinerile si eventualele epuismente etc.; - instructiunile speciale privind imbinarile, detaliile de sustinere si protectie a retelelor existente. Toate neclaritatile si neconcordantele vor  lamurite cu elaboratorul proiectului, inainte de inceperea lucrarilor. 2.2.3.2. Vericarea conditiilor din teren Se vor verica: - natura imbracamintii strazii pe traseul noii conducte; - lungimea reala a traseului noii conducte; - concordanta retelelor existente din teren cu cele gurate pe plan, prin observarea pozitiei tuturor elementelor de suprafata (capace de camin, guri de scurgere, hidranti, puncte de aerisire gaze); - punctele in care urmeaza a se realiza legaturile intre reteaua noua si cea existenta; - numarul de bransamente in functiune la consumatori; - numarul de bransamente noi ((consumatori nebransati); - starea iluminatului public pentru circulatie pe timp de noapte; - posibilitati de asigurare cu utilitati necesare executiei; Tehnologia meseriei - 23

- sursa de apa potabila si tehnologica; - sursa de energie electrica pentru iluminat si anumite utilaje actionate electric; - teren pentru amplasarea unei mici organizari de santier. De asemenea se vor face cat mai multe poze cu starea sistemului rutier, insistandu-se pe zonele foarte deteriorate. - se va masura latimea strazii si se vor aprecia posibilitatile de mentinere a circulatiei pe perioada lucrarilor sau se va lua masura inchiderii strazii. In acest caz se va intocmi o schema de deviere a tracului si se vor stabili necesarul pe tipuri de semne de circulatie pentru dirijarea pe traseul deviat. 2.2.3.3. Masuri organizatorice Zona prevazuta pentru desfasurarea lucrarilor va  imprejmuita cu panouri metalice de cca 1,50 m inaltime. Traversarea pietonilor peste santuri se va face pe podete si pasarele montate in acest scop. Acestea vor  executate cu balustrazi sigure, continue si pe ambele parti. Pentru traversarea transeelor de catre autoturisme, se vor prevedea podete dimensionate in acest scop. Pentru siguranta lucrarilor si implicit a terenului invecinat acestora, se vor utiliza sustineri corespunzatoare, in special in zonele unde se desfasoara o circulatie intensa si circula mijloace de transport grele. O atentie deosebita se va acorda protectiei lucrarilor in zona scolilor si gradinitelor, unde panourile de protectie nu trebuie sa permita accesul copiilor. Traseele furtunelor de la pompele de epuismente nu trebuie sa se intersecteze cu traseele mijloacelor de circulatie si nu trebuie sa produca scurgeri de uide din ele. Zona de lucru va  dotata cu toalete ecologice. Numarul de cabine se va stabili in functie de numarul de muncitori pe care va trebui sa-i deserveasca. 2.4. Montarea retelelor exterioare de canalizare 2.4.1. Generalitati privind montarea conductelor de canalizare Atacarea lucrarilor de retele se face intotdeauna din aval spre amonte. Retelele de canalizare se pozeaza, de obicei, la adancimi cuprinse intre 1,50 si 6,00 m. Sistemele rutiere cel mai des intalnite sunt: asfalt, beton, macadam, pavele, pietre de rau, pamant. Pentru subtraversari de drumuri, cai ferate, cursuri de apa se folosesc tehnologii avansate de montare cum ar  forajul orizontal dirijat. Diametrele minime folosite in retelele exterioare de canalizare sunt: - pentru ape uzate menajere – D.min =250 mm; - pentru ape meteorice – D.min = 300 mm. 24 - Tehnologia meseriei

Lungimea maxima a unui tronson dintre doua camine consecutive, nu va depasi 60 – 100 m. Pamantul rezultat din saptura poate  depozitat lateral de sant sau in situatia unor strazi inguste sau a unor conditii restrictive, va  executat direct din cupa excavatorului in mijlocul de transport si depozitat temporar pana la executarea umpluturilor cand va  din nou transportat pentru realizarea acestor umpluturi. 2.4.2. Terasamente 2.4.2.1. Trasarea lucrarilor Se va face de topometrul santierului, in prezenta sefului punctului de lucru, pe baza planului de trasare din proiect si a procesului-verbal de predare a amplasamentului incheiat in prealabil cu beneciarul. Trasarea va urmari in special urmatoarele elemente: - axul conductei – aliniamente, unghiuri de deviere trasare, etc. marcate prin cupoane de otel beton batute in teren pe adancimea maxima de 20 cm si vopsite vizibil; - pozitia caminelor, marcata prin acelasi fel de cupoane. Dupa trasare, topometrul va incheia cu seful punctului de lucru un document de predare-primire, continand sub ambele semnaturi, toate datele materializate pe teren (cote, distante, umpluturi, etc.). 2.4.2.2. Desfacerea stratului rutier din beton si asfalt Cuprinde urmatoarele etape: - taierea imbracamintii rutiere cu masina cu disc diamantat, desprinderea in bucati si evacuarea lui cu excavator; - incarcarea si transportul acestora la halda de depozitare stabilita in proiect. 2.4.2.3. Desfacerea pavajelor din pavele si piatra de rau Pavajele se desfac pe o latime sucienta pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor, dupa curatirea lor de pamant, se depoziteaza la marginea trotuarului si la cel putin 50 cm distanta de marginea sapaturii asa incat sa nu cada in sapatura si sa nu impiedice circulatia si nici scurgerea apelor pe rigolele strazii. In lipsa trotoarelor depozitarea pavajelor se poate face pe o singura parte a traseei, penru a nu se amesteca cu pamantul din sapatura, care se depoziteaza pe cealalta parte a traseei. 2.4.2.4. Executarea sapaturilor Lucrarile de sapare a transeelor si a gropilor de fundatii se executa in conformitate cu prevederile din proiect si cu normele tehnice de protectia muncii in vigoare. Tehnologia meseriei - 25

Aceste lucrari cer un volum mare de forta de munca si mai cu seama de utilaje terasiere si de aceea este necesar sa se stabileasca metodele de lucru cele mai adecvate care sa conduca la un grad ridicat de mecanizare a acestor lucrari. Lucrarile se ataca intotdeauna din aval spre amonte. Transeele pentru montarea conductelor de canalizare se executa cu pereti verticali sau taluz, in functie de natura solului si de spatiul disponibil pentru executia sapaturilor. La adancimi mari transeele se pot executa de multe ori combinat: partea superioara se executa mecanizat in taluz, iar partea inferioara manual cu pereti verticali. Executia sapaturilor mecanizate se face cu excavatoare cu cupa inversa cu care se pot executa lucrari de sapaturi in transee avand adincimea pana la 6,0 m. Excavatorul avand cupa inversa lucreaza prin retragere. Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o singura parte, lasanduse o bancheta de siguranta de 50 cm. Cealalta parte este rezervata materialului rezultat din desfacerea imbracamintii rutiere sau pietonale. In timpul executarii sapaturilor nu trebuie astupate cu pamant capacele caminelor existente. In cazul in care necesitatile de circulatie nu permit acest fel de depozitare a pamantului, se stabileste impreuna cu autoritatile locale si cu beneciarul un amplasament pentru depozitul de pamant. Pamantul transportat in depozit trebuie readus pentru umplerea transeelor. Lucrarile de sapatura pe ultimii 20 cm deasupra cotei denitive a fundului transeei se executa manual si numai dupa aprovizionarea pe santier a tuturor materialelor necesare executiei canalului. Sapatura se adanceste in dreptul imbinarii tuburilor pentru a permite executarea etansarii. In timpul executarii lucrarilor de sapatura se iau masuri speciale care sa asigure securitatea si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate, precum si pentru protectia muncitorilor, pietonilor si a vehiculelor, atat ziua cat si noaptea. In cazul cand se intercepteaza conducte, cabluri sau alte instalatii care ar putea  deteriorate sau ar produce accidente (electrocutari, explozii, inundarea transeelor) executantul sesizeaza beneciarul canalizarii care ia legatura cu proprietarii acestor lucrari sau instalatii in vederea izolarii, protejarii, sprijinirii sau devierii lor provizorii. Daca nivelul apelor subterane este superior fundului sapaturii, apele supterane trebuie evacuate din sapatura. 2.4.2.5. Sprijinirea transeelor Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea peretilor. Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor si bilelor de brad 26 - Tehnologia meseriei

sau al sprijinirilor metalice de inventar, in asa fel incat sa se optina o siguranta sucienta si o usoara executare a lucrarilor in interiorul transeei. La sprijiniri se folosesc de cate ori este posibil piese de inventar cu grad mare de reutilizare. Modul de executie a sapaturilor cu sprijiniri cu panouri metalice de inventar este urmatorul: - se executa o sapatura cu adancimea de 1,0-1,50 m si cu latimea mai mare cu circa 200 cm fata de latimea exterioara a panoului, pe o lungime de 3,80-4,0 m; - cu ajutorul unei macarale sau cu excavatorul echipat la cupa cu carlig de prindere, se monteaza panoul usor, respectiv panoul inferior, prin impingera acestuia in jos alternativ pe placile laterale cu ajutorul cupei exavatorului (dosul cupei); - se continua sapatura cu excavatorul in trepte de 40-50 cm pana la atingerea cotei nale; - dupa ingerea in pamant a panoului inferior se monteaza panoul superior si se continua operatiile de excavare; - dupa executarea umpluturilor, panourile din spate se extrag si se reiau operatiile de mai sus in fata. Pentru usurarea introducerii acestor panouri in sapatura se regleaza spraituirile de la partea inferioara la o latime mai mare cu 5 cm fata de spraituirile de la partea superioara. Coborarea panourilor se face concomitent cu coborarea fundului sapaturii. In lung panourile nu se leaga intre ele. Este interzisa montarea panourilor cu pertile laterale la cote diferite (una mai sus si alta mai jos). La executia sapaturilor se vor numi muncitori instruiti care vor supraveghea sapaturile iar in cazul aparitiei unei retele subterane sau vestigii arheologice va opri excavatia si va anunta imediat seful punctului de lucru. Daca lungimea sprijinita este cel putin egala cu lungimea unei conducte (cel mai frecvent 6,00 m) se trece la executia lucrarilor de pozare a tuburilor de canalizare pe portiunea respectiva in conformitate cu datele proiectantului (cote, panta, diametre, tip conducta). Se vor lua toate masurile ca tuburile de canalizare sa e bine montate pentru a nu avea probleme la efectuarea probei de etanseitate. Un eventual test de etanseitate esuat ar necesita volume mari de lucrari si cu grad mare de dicultate, ceea ce ar duce la costuri suplimentare mari. 2.4.2.6. Epuismente In cazul in care lucrarile de montare a retelelor de canalizare se executa sub nivelul panzei freatice subterane este necesara coborarea nivelului acestor ape sau eliminarea lor din transee asa incat sa se asigure executarea la uscat a montarii tuburilor. Tehnologia meseriei - 27

Pentru stabilirea metodei de epuizare a apelor subterane este necesar a se cunoaste: - debitele inltrate; - nivelul freatic fata de fundul sapaturii; - consistenta si permeabilitatea terenului. Astfel in terenuri coezive si cu permeabilitate redusa este indicat a se folosi epuismente directe folosind pompe centrifuge care prin functionare asigura lucru la uscat. Astfel in interiorul sapaturii se creeaza jompuri in care se introduc sorburile pompelor. Jompurile se executa in partea din aval a lucrarilor ceea ce conduce ca in zona de lucru sa se desfasoare activitatea la uscat prin scurgerea apelor spre aceste mini puturi din care aspira pompele. Pentru terenurile cu permeabilitati mai mari coborarea panzei se face prin pompare din puturi forate amplasate la distante stabilite functie de permeabilitatea solului. La permeabilitati mai mari se prevad puturi mai dese. In cazul in care apare pericolul de antrenare a materialelor ne (nisip n) se foloseste metoda de coborare a nivelului panzei freatice cu ltre aciculare. Instalatia de ltre aciculare a fost descrisa anterior in cadrul paragrafului 2.2.1.2. Filtrele aciculare se pot monta pe o singura parte a sapaturii sau pe ambele parti in functie de debitul de apa ce trebuie evacuat. 2.4.2.7. Protectia retelelor intalnite in sapatura In timpul lucrarilor de sapare a santurilor pentru conductele de canalizare pot  intalnite in sapatura conducte pentru alte utilitati (conducte de apa, conducte de gaz, cabluri electrice, telefonie, canale termice, etc.) Cand aceste conducte intalnite sunt dispuse transversal pe directia santului, acestea sunt mai usor de sustinut si protejat. Probleme mai mari pun obstacolele care sunt situate in lungul traseului noii conducte, sau oblic fata de acesta. De retinut este faptul ca in toate cazurile vor  convocati imediat detinatorii retelelor respective cu care se va incheia un document constatativ in care se va preciza tipul retelei si masurile de sustinere si protectie. Odata cu inceperea sapaturilor seful punctului de lucru va inspecta cu atentie peretii sapaturii pentru ca pe suprafata acestora se pot vedea diferente de sol care ar putea insemna ca acolo a fost o umplutura si ca mai jos ar putea  montata o conducta. Pentru sustinerea acestor retele exista mai multe metode in functie de natura si materialele din care sunt executate.

28 - Tehnologia meseriei

2.4.2.8. Vecinatati periculoase Saparea unui sant pentru o conducta de alimentare cu apa sau canalizare, aat in apropierea unei cai ferate, a unei cladiri, a unor stalpi inalti sau chiar a unor cai de circulatie auto cu trafc greu si de frecventa ridicata, pune probleme tehnice si de organizare a lucrarilor care neluate in consideratie pot provoca accidente tehnice importante. Astfel de vecinatati impun: - executarea unor sprijiniri intarite, indiferent de natura terenului; - restrictii de viteza la o limita apreciata in functie de natura terenului obiectul din vecinatate, caracteristicile tracului, etc; - organizarea lucrarilor in regim continuu (3 schimburi, inclusive sambata si duminica) atat pentru scurtarea duratei de executie cat si pentru a se asigura interventia imediata in situatii critice. Un alt gen de vecinatate periculoasa o constituie cablurile electrice aeriene pe sub care trebuie sa se lucreze cu atentie deosebita pentru a nu se prevedea accidente prin electrocutare (atingere cu bratul macaralei, bene ridicate la basculante, etc.). 2.4.2.9. Realizarea transeei Adancimea minima de pozare a tuburilor de canalizare este adancimea de protectie la inghet specica zonei unde se desfasoara lucrarile. Latimea transeei este determinate de spatiul de lucru minim necesar, de diametrul conductei si de natura terenului. Pentru santuri cu pereti verticali si adancimi pana la 4,00 m se indica urmatoarele valori orientative pentru latimea sapaturii: - conducte cu Dn  200 mm:minimum 0,70 m; - conducte cu Dn cuprins intre 200 mm si 350 mm, spatial de lucru minim necesar este de 0,50+Dn; - conducte cu Dn cuprins intre 350 mm si 700 mm, spatial de lucru minim necesar este de 0,60 m + Dn; - conducte cu Dn cuprins intre 700 si 1400 mm, spatial de lucru minim necesar este de 0,80 m + Dn; - conducte cu Dn > 1400 mm, spatial de lucru minim necesar este de 1,10 m + Dn. Pentru santuri sprijinite valorile minime se asigura intre fetele libere ale dulapilor de sprijin. Pentru adancimi mai mari de 4,00 m valorile de mai sus se pot mari cu minimum 5 cm, dar latimea santului trebuie sa e minim 90 cm. In timpul lucrarilor de executie a retelelor, transeele si gropile pentru imbinari se pastreaza uscate (cu eventuala apa epuizata). Materialul excavat care nu este bun pentru umplutura, trebuie evacuat din zona de lucru. La imbinarile conductelor excavatia va  prevazuta cu “gropi de mufa” avand lungimea de Tehnologia meseriei - 29

3 ori latimea mufei. Acestea se vor umple pe masura avansarii montajului, asigurandu-se un grad de compactare de acelasi nivel cu patul conductei. 2.4.2.10. Executia patului conductei Dupa executarea excavatiei brute, se vor pregati conditiile de pozare a conductei, prin amenajarea patului pe care se va aseza conducta. Operatia comporta urmatoarele lucrari: - se executa excavatia de amenajare a fundului santului, care consta in executia manuala a ultimului strat de grosime 15-20 cm. ; - se umple cu nisip compactat energic fundul sapaturii, pe grosimea indicata in proiect (5-15 cm.), utilizandu-se un material omogen, cernut si cu umiditate redusa. Folosirea ca pat pentru conducta a materialului din excavatii este permisa numai cu aprobarea inginerului si a proiectantului. Cota patului conductei se va stabili in doua puncte pentru ecare tronson de teava prin metoda celor trei “T-uri” sau de catre topometrul santierului. In stratul de nisip asezat pentru formarea patului, se introduc doi martori de lemn, pusi la cota, pe care se creeaza suprafata neteda pentru asezarea conductei.

Panta conductei rezulta prin vizualizarea cu cele 3 “T-uri” sau se stabileste de topometru. Se monteaza prima conducta cu un capat in piesa de trecere a caminului care a fost montat, etansarea dintre peretele caminului si conducta facandu-se cu garnitura din piesa de trecere. Celalalt capat al conductei se aseaza pe patul de nisip format dea lungul ei. Cand conducta a fost montata se scot martorii de lemn din nisip fara a se deplasa conducta iar la capatul liber se executa o adancitura in nisip asa incat imbinarea cu conductele urmatoare sa e libera. Inainte sa se treaca la umplutura de nisip din zona conductei se mai verica odata cota de montare pentru a nu  suferit modicari. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia.

30 - Tehnologia meseriei

Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare a greutatii conductei pe toata lungimea ei. Nu se admit rezemari numai in anumite puncte. La compactarea patului se vor utiliza maiuri manuale adaptate corespunzator ca forma, sau maiuri mecanice usoare. 2.4.2.11. Montare conducte canalizare Inainte de coborarea in sant, in vederea montarii, conductele si piesele de imbinare trebuie vericate in vederea depistarii evetualelor deteriorari aparute in timpul transportului si manipularilor. Cele cu defecte se vor inlatura in intregime sau portiunile deteriorate. Conductele si accesoriile se curata atat la exterior cat si la interior. Coborarea in transee a conductelor trebuie facuta cu mijloace adecvate in siguranta, astfel incat acestea sa e ferite de lovituri sau deteriorari ale suprafetelor exterioare si interioare. Taierea conductelor trebuie sa se faca cu uneltele potrivite, in functie de materialul conductei si in conformitate cu indicatiile producatorului. Taietura trebuie sa e perpendiculara pe axul conductei, neteda si fara asperitati. Capetele conductei taiate trebuie pregatite corespunzator materialului din care este facuta conducta si a modului de imbinare. Daca conducta este prevazuta cu protectie exterioara sau interioara, dupa taiere, se procedeaza la refacerea protectiei. Panta de montaj a conductei este cea indicate prin proiect asigurandu-se rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia. In zonele cu pante foarte mari trebuie sa se ia masura de asigurare contra alunecarii, prin prevederea de masive de ancorare din beton sau alte masuri prevazute de proiectant si furnizor. La amplasarea in transee trebuie tinut cont de distantele minime dintre acestea si alte retele subterane. Schimbarile de directie de pe traseul retelelor de canalizare se va face de regula prin prevederea caminelor de vizitare. Pentru devieri mici de la traseu se pot folosi si devieri din mufa sub un unghi admis, precizat de producatorul de teava. Pe durata executiei, conductele trebuie protejate impotriva patrunderii impuritatilor. Daca totusi apar impuritati in interiorul conductelor, acestea se curata. Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face etans prin intermediul pieselor de trecere si a garniturilor montate intre piese si conducte. Imbinarile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etansare precum si un anumit grad de elasticitate. Inainte de imbinare se asigura curatirea interioarea a capetelor de conducta si a pieselor de imbinat. Tehnologia meseriei - 31

Imbinarile cu mufe trebuie executate asa incat garnitura sa e montata nedeformata si exact pe locul ei (nedeplasata). Tuburile si racordurile din PVC se imbina de regula prin mufa din capatul unei tevi cu capatul liber de la cealalta conducta, iar etansarea se face cu un inel de etansare. La temperaturi mai mici de 5°C trebuie sa se ia masuri speciale de montaj prin crearea unui microclimat in care sa e depasita aceasta temperatura, iar la temperaturi mai mari de 40°C tuburile si racordurile trebuie protejate de inuenta directa a razelor de soare. La montajul tuburilor si racordurilor trebuie sa se tina seama si de recomandarile producatorilor. Conductele de canalizare trebuie sa reziste eventualei actiuni agresive a solului si a apelor subterane. Astfel, conductele din PVC nu se vor monta in terenuri cu continut de hidrocarburi (produse petroliere). Manevrarea conductelor se face prin legarea acestora in chingi din material textil. Intr-un sant sprijinit (cazul general) conducta va  manevrata printre spraituri, prin inclinara ei si introducerea oblica. Trecerea printre spraituri se face prin miscari orizontale si verticale succesive, manevre comandate de seful punctului de lucru. In timpul manevrelor de lansare se vor putea demonta unele dintre spraiturile care impiedica lansarea, dar numai dupa inlocuirea lor cu altele montate in apropiere. Operatia se va executa sub supraveghere calicata iar dupa lansarea conductei se va reconstitui sprijinirea in conditiile initiale. 2.4.2.11.1. Executia racordurilor In cazul in care pe strada unde se desfasoara activitatea de montaj de conducta, exista proprietati care trebuie racordate, pe conductele colectoare montate in descrierea anterioara, se vor monta ramicatiile la 45°, cu diametrul ramicatiei de 160 mm (diametrul de 160 mm este minim pentru racorduri de canalizare), conform gurii de mai jos:

Conductele de racord se monteaza cu panta spre conductele colectoare. Ca atare piesele de racordare (ramicatiile la 45°) nu se vor monta orizontal, ci cu ramicatia putin ridicata. Sapaturile pentru racorduri se executa numai manual si de preferat in paralel cu sapaturile pentru reteaua stradala de canalizare descrisa anterior. 32 - Tehnologia meseriei

Nu este economic sa se monteze conducta de canalizare stradala sa se acopere aceasta si la alta data sa se execute racordurile. Conductele de racord se monteaza, ca si conductele colectoare pe pat de nisip si cu panta continua descendenta spre colectorul stradal. Conductele de racord se monteaza cu capatul aval in ramicatie de pe conducta colectoare, etansandu-se cu garnitura din cauciuc iar capatul amonte se racordeaza la caminul de racord montat in interiorul sau exteriorul proprietatii asa cum prevede proiectul de executie. Deoarece conductele de racord se monteaza cu panta spre conductele colectoare, iar intrarea in caminul de racord este orizontala, este necesar a se monta un cot cu unchi mic (15°) pentru a permite racordarea conductei la caminul de racord.

Dupa montarea conductelor colectoare intre doua camine consecutive si a tuturor racordurilor se trece la efectuarea probei de etanseitate. 2.4.2.12. Umpluturi partiale in vederea efectuarii probei de etansitate Umplerea partiala in vederea efectuarii probei de etanseitate comporta doua etape distincte: - umplerea cu nisip in jurul si deasupra conductei pe o inaltime de 300 mm. Nisipul utilizat va  cernut si cat mai uscat. Este interzisa realizarea umpluturii in zona conductei prin basculare; - umplerea curenta, cu material din excavatie, care se va realiza in straturi de 15-20 cm si se va compacta pana la obtinerea unei indesari apropiata de cea a terenului natural initial (circa 95%). Materialul de umplutura trebuie sa e sortat (fara bolovani, pietre sau pamant inghetat). Umpluturile din afara zonei conductei se pot face si mecanizat in straturi de 20-30 cm grosime, de asemenea bine compactate. Ambele etape de umpluturi vor lasa vizibile punctele de imbinare ale conductei, pentru ca la proba sa e observate eventualele neetanseitati care vor apare, cel mai probabil in aceste puncte. Pe masura realizarii umpluturilor se vor extrage sprijinirile verticale dar numai atunci cand nivelul umpluturii compactate ajunge imediat sub acestea. In prima etapa compactarea se face manual, cu maiuri usoare iar in etapa a doua se vor utiliza utilaje mai grele de compactare (placa vibranta, rulou compactor usor,etc). Tehnologia meseriei - 33

2.4.2.13. Proba de etanseitate Se face intre doua camine consecutive sau daca terenul permite (daca este cat mai drept) se poate face pe o lungime care sa cuprinda mai multe camine. Proba de etanseitate se poate face cu aer sau cu apa. 2.4.2.13.1. Proba de etanseitate cu aer - se face numai intre doua camine consecutive; - se obtureaza cu capace toate racordurile de la proprietati. Capacele vor  prevazute cu garnituri de etansare din elastomeri; - se blindeaza “tronsonul de baza” cu elemente gonabile tip Wetter. Elementul Wetter montat in caminul din amonte este prevazut cu un singur stut cu furtun necesar pentru umplerea acestuia prin racordarea la un compresor sau la o pompa de mana. Elementul Wetter montat in caminul din aval este prevazut cu doua stuturi cu furtun pentru ecare stut (un stut este pentru umarea elementului iar cel de al doilea pentru introducerea de aer in conducta). Se uma cele doua elemente montate pe conducta in caminul din amonte si cel din aval prin racordarea la un compresor sau la o pompa de mana. - se inchid robinetele prevazute pe furtunele racordate la aceste dopuri; - se racordeaza stutul pentru introducerea aerului in conducta la compresor si se trece la introducerea aerului in interiorul conductei. (presiunea aerului din conducta este max. 0,5 at.); - se inchide robinetul de pe furtunul de umplere a conductei si se lasa circa 10 minute. Daca se constata ca presiunea nu scade cu mai mult de 10%, proba se considera reusita. La terminarea probei pentru demontarea elementelor care au fost montate se procedeaza invers ca la montare. Mai intai se scoate aerul din conducta si numai dupa ce se constata ca aerul a fost eliminat in totalitate se trece la desumarea dopurilor din caminul amonte si aval. 2.4.2.13.2. Proba de etanseitate cu apa Se executa in general in cazul in care sunt montate caminele de racord de la proprietari. Daca terenul permite, proba cu apa se poate face intre mai multe camine pentru o singura proba. Pentru efectuarea unei probe se parcurg urmatoarele etape: - se blindeaza cu dop gonabil tip Wetter conducta spre amonte din caminul amonte (cap amonte de proba); - se blindeaza cu dop gonabil tip Wetter conducta spre aval din ultimul camin din aval (cap aval proba); - se umple cu apa, din cisterna sau alta sursa, caminul din aval (cap aval proba); 34 - Tehnologia meseriei

- se verica daca apa a patruns pana in caminul din amonte si in toate caminele de racord. - se tine sistemul plin cu apa circa 4 ore si daca se constata ca nivelul nu a scazut se considera proba reusita. Este de preferat vizitarea unei lucrari care executa asemenea proba. 2.4.2.14. Umplerea totala Se executa dupa semnarea procesului verbal de faza determinanta, adica procesul verbal de conrmare a probei de etanseitate. Se executa umplutura pana la nivelul carosabilului invecinat, cu un mic bombament de 5-10 cm. Daca termenele din grac si din autorizatia de constructie a strazii permit, umplutura astfel realizata va  lasata in circulatie circa o saptamana pentru a se consuma ultimele rezerve de tasare a umpluturii prin trepidatiile provenite din circulatia grea, umiditatea provocata din precipitatii, etc. 2.4.2.15. Refacere strat rutier si pietonal Stratul rutier si pietonal se reface in conformitate cu stratul initial. Se receptioneaza tronsonul refacut si se indeparteaza excedentul de pamant si toate materialele. Se executa curatarea tronsonului. 3. Realizarea retelelor exterioare de alimentare cu apa 3.1. Scheme de alimentare cu apa Scheme tehnologice Alimentarile cu apa constituie, pentru centrele populate si pentru zonele industriale un factor esential in desfasurarea vietii igienice a oamenilor si in toate procesele de productie industriala. In centrele populate, apa serveste pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti (baut, gatit, spalat), a nevoilor publice (comert, obiective social-culturale, institutii, stropitul si spalatul strazilor, stropitul spatiilor verzi, la cismele si fantani ornamentale, spalarea canalizarilor, etc.) si pentru combaterea incendiilor. In industrii, apa are folosinte multiple: apa ce intra in produsul fabricat (solutii, paste, solventi), pentru productia de abur, ca apa de racire, ca mijloc de spalare, de sortare sau de transport a diferitelor materiale, pentru combaterea incendiilor. Elementele determinante in alegerea schemei de alimentare cu apa sunt: cantitatea, presiunea si calitatea apei ceruta de consumatori si conditiile privind sursa de apa disponibila si anume: cantitatea si calitatea apei furnizata Tehnologia meseriei - 35

de sursa, distanta de la sursa pana la consumator, diferenta de cota dintre sursa si consumator. Debitul, presiunea si calitatea apei se stabilesc de beneciarul consumului cu ajutorul proiectantului de specialitate pe baza unei teme de proiectare, intocmita de beneciar. Sistemul de alimentare cu apa al unui centru populat este format din urmatoarele obiecte: · Captarea; · Aductiunea apei de la sursa la zona consumatorilor; · Statii de pompare (cand sunt necesare); · Statii de tratare (cand sunt necesare), corectarea calitatilor apei (in functie de cerintele consumatorului); · Rezervoare de inmagazinare pentru crearea unei rezerve de avarie, a volumului necesar variatiilor de consum, a rezervei de incendiu; · Retea de distributie a apei la consumator; · Bransamente. Proprietati zico-chimice a apei potabile In natura apa se gaseste sub urmatoarele stari zice: · Stare gazoasa (vapori); · Stare lichida; · Stare solida. Apa, asa cum se gaseste in natura si in primul rand apa in stare lichida contine numeroase substante minerale si organice, unele dizolvate, iar altele in stare de suspensii. Aceste substante din apa confera apei unele caracteristici puse in evidenta de sistemele umane. Astfel, mirosul apei se poate datora substantelor organice in descompunere sau microorganismelor vii (alge) precum si a prezentei in apa a unor substante chimice provenite din apele industriale. Gustul apei se datoreaza subtantelor minerale dizolvate si care se gasesc in cantitati mari in apa. · Gustul sarat se datoreaza sarurilor dizolvate; · Gustul amar se datoreaza prezentei magneziului; · Gustul dulceag se datoreaza prezentei calciului; · Gustul acidulat indica prezenta bioxidului de carbon; · Gustul acru indica prezenta clorurii de er. Printre proprietatile zice ale apei putem aminti: · Tulburarea depinde de materiile din apa aate in diverse stari de dispersie si de natura lor; · Culoarea se datoreaza prezentei in apa a unor produse chimice; 36 - Tehnologia meseriei

· Temperatura apei depinde de provenienta ei – apa subterana sau de suprafata si de anotimp; · Conductibilitatea electrica este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric. Dintre proprietatile chimice se pot aminti: · Prezenta in apa a unor minerale pure sau combinate ca: er, mangan, calciu, magneziu, amoniac, clor, cupru, zinc, plumb, bioxid de carbon, hidrogen sulfurat. Caracteristici bacteriologice ale apei care din punct de vedere al igienei apei se pot imparti in: · Bacterii banale fara inuenta asupra organismului; · Bacili coli care in proportie mai mare indica contaminarea apei cu ape de la canalizare, acestia insotesc bacilul febrei tifoide; · Bacterii saprote care dau indicatii asupra contaminarii cu dejectii animale si semnaleaza bacilul febrei tifoide; · Bacterii patogene care produc imbolnavirea organismului (febra tifoida, dizenterie). 3.1.1. Surse si captari de apa Pentru alimentarea cu apa a centrelor populate sau a zonelor industriale, sursele de apa care se iau in considerare sunt: apele subterane, apele de suprafata si apele meteorice. a) Sursele de apa subterana sunt provenite din apele de precipitatii, din apele care se scurg la suprafata (rauri, parauri), din lacuri, etc. b) Surse de apa de suprafata sunt in general mult mai abundente, fata de sursele de sursele de apa subterana. Sursele de apa de suprafata sunt formate mai ales din apele curgatoare (parauri, rauri, uvii), din lacurile naturale si articiale, din unele balti formate din ape meteorice si din ce in ce mai frecvent ca sursa de apa de suprafata o constituie apa marilor si a oceanelor. La alegerea sursei de apa stau o serie de factori pe baza carora sa se poata alege sursa care satisface ca: · Debitul de apa necesar consumatorilor; · Calitatile apei, pe cat posibil fara imbunatatiri articiale sau cu un minimum de tractari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor cerute de consumator. · Siguranta in exploatare, adica asigurarea in permanenta a debitelor minime si a constantei calitatii apei solicitate; · Ecienta economica maxima, adica la un cost minim pe metru cub de apa furnizata. Tehnologia meseriei - 37

3.1.1.1. Zone de protectie sanitara Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se impun conditii speciale in vederea prevenirii impuricarii apei de catre diversi factori externi. Pentru sursele de apa sunt 3 zone de protectie sanitara: a) Perimetrul de regim sever, in interiorul caruia se interzice constructia de locuinte sau alte constructii nelegate de necesitati tehnologice ale captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea si intretinerea alimentarii cu apa. Zona de regim sever se imprejmuieste si se supravegheaza prin poza permanenta. In aceasta zona se interzic trasee de canale si se protejeaza si de scurgerile de suprafata prin santuri de garda, iar in zonele inundabile de indiguiri. b)Perimetrul de restrictie care este situat in jurul zonei de regim sever. In acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanent controlata, interzicandu-se utilizarea terenului in scopuri care ar putea modica din calitatea apei si reduce debitul. c) Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga in jurul petrimetrului de restrictie, zona in care organele sanitare fac observatii sistematice asupra starii sanitare a oamenilor, in special in cazul aparitiei unor boli contagioase transmisibile prin apa. Primele doua perimetre ale zonelor de protectie sanitare sunt xate prin proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor din teren si in colaborare cu organele sanitare si administrative locale. 3.1.1.2. Captarea apelor subterane 3.1.1.2.1. Captari de izvoare Izvoarele pot , din punct de vedere al captarii, izvoare de coasta sau izvoare de terasa. Captarea unui izvor trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: · Sa e amplasata in punctul real de izvorare; · Sa asigure captarea integrala a izvorului, fara pierderi; · Sa permita eventualele extinderi ale captarii; · Sa fereasca punctul de captare de eventualele contaminari exterioare printr-o etansare corespunzatoare; · Sa nu se modice conditiile de curgere ale izvorului; · Sa e usor vizibila si bine ventilata; · Sa e construita din materiale rezistente la eventuala actiune coroziva a apei sau a terenului. Izvor de coasta 1) izvor; 2) nivelul panzei de apa subterana 3); stratul impermeabil 38 - Tehnologia meseriei

3.1.1.2.2. Captari prin puturi Puturile sunt de trei feluri: · Puturi forate; · Puturi sapate; · Puturi inpte; Puturile forate se realizeaza prin forare. Au diametre intre 100 si 1000 mm si mai rar 1500 mm si se folosesc pentru captarea apelor din strate acvifere si de adancime mare. Puturile sapate cu diametrul intre 1 si 3 m, mai rar 4-5 m. Puturile sapate cu diametrul de 1,00-1,50 m se folosesc in special in gospodarii izolate. Puturile inpte se utilizeaza pentru debite mici la adancimi mici (3-4 m sub nivelul terenului). Amplasarea captarilor de apa potabila trebuie facuta in amonte de centrele populate, iar in cazul de amplasare in aval trebuie avuta in vedere respectarea normelor de distanta pentru satisfacerea conditiilor de protectie la eventualele contaminari. La xarea amplasamentelor trebuie sa se aiba in vedere ca ele sa poata  extinse la nevoie si sa nu e afectate dezvoltarile urbane sau industriale ulterioare. Sirul de puturi se amplaseaza perpendicular pe directia de curgere a panzei de apa subterana, iar captarile prin inltratie din malurile raurilor se amplaseaza aproximativ paralel cu malul sau albia minora. Zonele de captare trebuie protejate prin: · Regularizari si aparari de maluri; · Indiguiri impotriva inundatiilor; · Izolarea straturilor acvifere superioare, care pot  contaminate de straturile de adancime. Distanta dintre doua puturi consecutive este data de denivelarea stratului de apa la pompare. Aceasta distanta variaza de la circa 60 m la 200 m. Sirul de puturi se poate exploata prin prevederea unei pompe submersibile in ecare put si pomparea apei intr-o conducta comuna sub presiune. 3.1.1.2.3. Captari prin drenuri Captarea prin drenuri se aplica in cazul unor panze de apa subterana de grosime relativ redusa si unde stratul impermeabil nu depaseste adancimea de 6-8 m de la nivelul terenului. Drenurile se realizeaza din tuburi circulare sau ovoide gaurite, iar ca material folosindu-se in special tuburi din PVC, GRP sau beton. Tuburile sunt gaurite la partea superioara pe ½ sau ¾ din perimetru. Oriciile vor  evazate spre interior. Tehnologia meseriei - 39

Dren de captare nevizitabil 1) strat de baza (strat impermeabil); 2) dren de captare; 3) filtru invers; 4) protectie de argila; 5) nivelul panzei freatice; 6) palplanse care se extrag dupa executie.

Sectiune transversala printr-un tub de drenaj

Drenul se aseaza, de obicei, pe stratul impermeabil de baza si se protejeaza cu un ltru invers (granula mare langa tub si nisipul in exterior) format din pietris si nisip, in mai multe straturi cu o grosime minima de 20cm/strat. Deasupra drenului acest strat ltrant se va ridica pana deasupra nivelului minim al apei subterane. Deasupra ltrului se amenajeaza o protectie de argila plastica de cel putin 40 cm grosime cu pante spre margini unde se incastreaza minimum 30 cm in peretii transei. In aval de dren se amenajeaza un ecran de argila care sa impiedice pierderile de apa. In drenul de captare se prevad camine de vizitare la 50 m distanta, cu depozit de cel putin 50 cm adancime pentru depozitarea nisipului antrenat de apa. La capatul drenului se prevede un put colector din care se asigura pomparea apei. 1) strat impermeabil de baza; 2) dren; 3) camine de vizitare cu depozit; 4) put colector; 5) orificii admisie apa in dren.

40 - Tehnologia meseriei

3.1.1.3. Captarea apelor de suprafata 3.1.1.3.1. Captari din rauri Captarile din rauri sunt de urmatoarele tipuri constructive principale: · de mal (camere de captare adesea cuplate cu statii de pompare); · in albie; · in bazin; · mobile (amenajate pe constructii care urmaresc variatia nivelului apei in rau); · cu adancirea fundului raului; · sub fundul albiei. Captarea de mal este cel mai folosit tip de captare din rau. Se aplica la raurile cu debite mari care asigura adancimile necesare fara a  necesare baraje. Constructia captarii se realizeaza prin camere amplasate in mal si compartimente pentru priza si pentru aspiratie. Apa intra in camera de priza prin ferestre asezate paralel cu malul raului. Asezarea ferestrelor se face pastrand o garda fata de fundul raului si fata de suprafata apei, care sa permita captarea in bune conditii a apei de la adancimea la care se evita corpuri plutitoare si suspensiile de fund. Ferestrele se prevad cu gratare avand barele la 20-200 mm intre ele si cu dispozitive de curatare si ridicare. Camerele de priza asigura accesul apei spre camerele de aspiratie prin intermediul dispozitivelor de site (xe sau mobile). Captarea in albie se practica in cazul in care nu se gasesc la mal adancimi suciente pentru captarea apei. Constructia cea mai utilizata la captarile in albie este cribul de captare. Criburile de captare pot  din lemn pe piloni sau din beton armat. La raurile de munte cu pante accentuate si debite mici, captarea se compune dintr-o constructie transversala raului, de mica inaltime, astfel incat sa nu provoace o modicare a regimului de curgere, cunoscuta sub numele de captare tiroleza. Acest tip de captare necesita volume mici de constructii, amenajari minime ale albiei si o exploatare simpla. Captari in bazin se amplaseaza in mal sub forma unor incinte inchise in albia raului si cu deschideri de patrundere a apei dinspre aval (in cele mai multe cazuri) sau mai rar dinspre amonte. Captarile mobile au caracter provizoriu sau sezonier neputand asigura o exploatare corespunzatoare pe timpul iernii. Se folosesc, in general, in agricultura atunci cand apa este captata din rauri cu ecarturi mari de nivel sau pentru unele santiere de pe Dunare. Captarile plutitoare sunt compuse dintr-o statie de pompe montata pe un ponton. Conductele de refulare se leaga la reteaua terestra prin furtunuri exibile. Constructiile sunt simple si relativ ieftine, se adapteaza bine variatiilor mari de nivel ale raului, insa trebuie ferita din calea gheturilor plutitoare. Tehnologia meseriei - 41

Captari cu baraj se folosesc cand nivelurile minime de apa in rau nu asigura adancimile necesare de captare mentionate sau cand debitul necesar pentru captare depaseste 25% din debitul minim al raului si nu se poate gasi o pozitie favorabila care sa permita construirea unuia din tipurile de captare mai ieftine, descrise anterior. Caracteristica acestui tip de captare este barajul dispus transversal albiei, care are in general o inaltime de peste 1,20m. In aval, din cauza caderii apei peste baraj este necesara consolidarea fundului raului cu constructii de disiparea energiei si contra eroziunii. Un mare inconvenient al acestor tipuri de captari este colmatarea locului creat de baraj. 3.1.1.3.2. Captarea din lacuri Captarile din lacuri au avut, pana nu demult, o frecventa mica in tara noastra, insa prin executarea unor baraje de acumulare cu folosinte multiple, ponderea acestor captari este in continua crestere. Apa lacurilor este in general mai buna calitativ decat cea a raurilor in privinta suspensiilor, a temperaturii si a continutului de bacterii, lacul avand prin volumul sau si viteza de circulatie a apei si functia de decantare. Din unele determinari practice facute asupra apei din lacurile de acumulare a rezultat o cantitate de suspensii cuprinsa intre 2 si 100 mg/litru, comparativ cu continutul de suspensii din apa raului cuprins intre 100 si 1500 mg/litru. Calitatea apei din lacuri variaza si in functie de adancime. Astfel, zona superioara prezinta o apa bine iluminata, oxigenata si incalzita in care viata se desfasoara in conditii optime. Zona sub 20 m adancime prezinta o apa rece, slab oxigenata, bogata in gaze provenita din descompunerea substantelor organice (plante si animale) cazute la fund, oferind un mediu nefavorabil vietii. La alegerea amplasamentului captarii trebuie sa se aiba in vedere, in mod special, urmatoarele criterii: · Distantele cele mai scurte fata de amplasamentul statiei de tratare · Distanta cea mai mare fata de punctele de descarcare a canalizarilor tinand seama si de curentii lacului; · Adancimea care se alege in functie de folosinta. La captarile din lacuri trebuie data o atentie deosebita variatiilor posibile ale nivelurilor si fenomenului de inghet. 3.1.1.3.3. Captari din mare Captarile din mare sunt mai rare si se folosesc in general pentru folosinte speciale cum ar  racirea reactoarelor nucleare sau industriale care folosesc apa de mare ca materie din care se extrage sarea. Pentru protejarea captarii se prevad in jurul ei diguri si constructii sparge-val (stavilopozi). 42 - Tehnologia meseriei

3.1.2. Imbunatatirea calitatilor apei 3.1.2.1. Generalitati Proprietatile apei la sursa nu satisfac, de cele mai multe ori (mai ales in cazul apelor de suprafata), conditiile de calitate cerute de consumator. Corectarea calitatii apei, in vederea satisfacerii cerintelor impuse de diverse utilizari, se realizeaza prin procedee de tratare, determinate de natura si starea de dispersie a substantelor minerale si organice continute in apa, substante care dupa caz, trebuie eliminate total sau partial. Substantele minerale sau organice continute in apa se pot gasi in 3 stari: · Substante dizolvate (solutii); · Dispersii coloidale; · Suspensii gravimetrice. In apa pot  dizolvate substante minerale si organice sau gaze. Normele sanitare stabilesc anumite limite admisibile pentru continutul de substante dizolvate in apa corespunzatoare cu procesele tehnologice unde se foloseste apa. Daca aceste limite admisibile sunt depasite, devine necesara corectarea calitatilor apei (deferizare, demanganizare, desalinizare, eliminarea gazelor dizolvate, etc.). Pentru eliminarea mirosului si gustului apei se folosesc e metode chimice (introducere de clor), e ltrari prin carbune activ. Dispersiile coloidale au o foarte slaba tendinta sa se depuna pe fundul apei; ca atare, pentru separarea lor din apa este necesar sa se trateze apa in prealabil cu un coagulant, care are proprietatea de a forma din aceste particule aglomerari care se sendimenteaza gravimetric si astfel pot  separate din apa prin decantare si ltrare. Suspensiile gravimetrice sunt substante organice; microorganisme vii sau moarte in stare latenta care exprima starea sanitara a apei (alge, larve sau oua de viermi intestinali, bacterii banale sau patogene). Decantarea sau ltrarea reduc numai partial continutul de materii organice din apa. Reducerera lor si in special a numarului de bacterii sub limita admisibila constituie procesul de dezinfectare a apei si se bazeaza e pe actiunea unor agenti chimici (clor sau ozon), e a unor agenti zici (electricitate, raze ultraviolete), e prin retinerea lor in membrana de la ltrele lente. Particulele in suspensie gravimetrica cu marimi si greutati specice mai mare decat a apei constituie sisteme in care faza solida se separa din apa in timp relativ scurt, e prin decantare, in cazul particulelor cu greutatea specica mai mare decat a apei (nisip, resturi vegetale), e prin ridicarea la suprafata apei, in cazul particulelor cu greutatea specica mai mica decat a apei (uleiuri si grasimi) separarea din apa a suspensiilor gravimetrice se face prin sedimentare (decantare) si ltrare. In statiile de tratare curente, continand tratarea cu reactivi coagulati, decantarea, ltrarea si sterilizarea apei, se obtine in general numai o limpezire, Tehnologia meseriei - 43

prin elminarea dispersiilor coloidale si gravimetrice si o dezinfectare a apei. In aceste statii nu se obtine decat o reducere partiala a substantelor organice si nu se schimba mineralizarea apei. Pentru a reduce mineralizarea apei este necesar sa se apeleze la tratari chimice cu var pentru reducerea duritatii acide sau pentru reducerea substantelor organice sub anumite limite, trebuie sa se recurga la tratari cu ozon, urmate de cele mai multe ori de ltrare prin carbune activ, cu efecte si in eliminarea culorii si mirosului apei. 3.1.2.2. Deznisiparea apei Operatia de retinere, in bazine special amenajate, a nisipului (particule mai mici de 0,2 mm) care se aa in apa se numeste deznisipare. Deznisipatoarele pot  amenajate in constructii independente in apropierea captarii, e impreuna cu constructia prizei de apa. In deznisipatoare se retin circa 25-30% din greutatea suspensiilor continute in apa, intr-un tip relativ scurt (120-180 secunde). Dupa directia curentului de apa din bazinul de sedimentare deznisipatoarele sunt: · Deznisipatoare orizontale; · Deznisipatoare verticale. Dupa modul de evacuare a nisipului depus, deznisipatoarele sunt: · Cu curatire manuala; · Cu curatire mecanica; · Cu curatire hidraulica. 3.1.2.2.1. Deznisipatoare orizontale Sunt mai des folosite deoarece permit o executare mai usoara in special in cazul stratului freatic la nivel ridicat. Bazinele de deznisipare au o camera de linistire a curentului de apa, o camera de sendimentare si una de colectare a apei deznisipate. In general se prevad doua bazine, asigurandu-se o functionare corespunzatoare si in timpul cat se curata unul dintre bazine.

1) conducta intrare apa bruta; 2) camera de linistire; 3) bazin de sedimentare; 4) camera colectare apa deznisipata; 5) conducta iesire apa deznisipata; 6) gratar pentru retinerea corpurilor plutitoare. 44 - Tehnologia meseriei

Pentru linistirea curentului de apa se prevad bare de otel prolat sau tevi avand diametrul de 30-50 mm, xate vertical pe radier si dispuse in sah la distanta de 25-35 cm. Pentru retinerea corpurilor plutitoare, inainte de camera de linistire se prevede un gratar cu bare metalice cu spatii de 4-5 cm intre ele. Latimea unui bazin de deznisipare este de 10-15 ori mai mica decat lungimea. Inaltimea totala se compune din inaltimea zonei active, adancimea stratului de depuneri calculat pentru o golire la 5 zile, grosimea stratului de gheata de 30-50 cm si un spatiu de siguranta de 10-15 cm. Peretii bazinului de sedimentare se prevad de obicei inclinati la partea superioara pentru a se evita impingerea ghetii. Sedimentele se evacueaza, manual sau mecanizat, la intervale de timp de 1-5 zile. Pentru evitarea caderilor in gol, pe toate marginile deznisipatorului se prevad balustrazi metalice xe sau mobile. Cele mobile servesc la curatirea bazinului. 3.1.2.2.2. Deznisipatoare verticale Cand spatiul de amplasare este redus sau atunci cand, datorita terenului, deznisipatoarele orizontale ar necesita un volum mare de terasamente, se utilizeaza dznisipatoarele verticale. In acestea, curentul de apa strabate bazinul de sedimentare de jos in sus, apa deznisipata evacuandu-se printr-o rigola laterala, iar sedimentele printr-o golire de fund.

3.1.2.3. Decantarea apei Decantarea apei este procesul de eliminare a suspensiilor existente in apa surselor de suprafata sau formate ca urmare a tratarii ca agenti coagulanti; bazat, in principal, pe sedimentarea si evacuarea acestora sub forma de namol. Ca si in cazul deznisiparii, decantarea are la baza sedimentarea datorata diferentei de greutati specice dintre materiile in suspensie si apa. Acest proces este posibil si datorita vitezei foarte mici a apei in decantor. Decantarea are drept scop reducerea durabilitatii, a continutului de substante organice, in vederea utilizarii apei in diferite procese tehnologice sau in vederea limpezirii nale prin ltrare. Procentul depunerilor din continutul total de suspensii este variabil, in functie de scopul in care se foloseste apa decantata. Tehnologia meseriei - 45

Pentru apa potabila este necesara o reducere a suspensiilor prin decantare pana la 15-20 mg/litru, spre a se asigura o buna functionare a ltrelor. Schema tehnologica a unui decantor contine urmatoarele elemente: · Sistem de introducere si distributie apa bruta; · Spatiu de decantare; · Spatiu de sedimentare a namolului decantat; · Sistem de colectare apa decantata; · Sistem de colectare si evacuare namol. Dupa felul in care circula apa in decantor acestea sunt: · Decantoare orizontale; · Decantoare verticale; · Decantoare radiale. 3.1.2.3.1. Decantoare orizontale Sunt bazine prin care apa circula orizontal cu o viteza aproximativ constanta. Un decantor este format din: · Camera de distributie; · Compartiment de sedimentare; · Camera colectare apa decantata; · Galerii pentru evacuarea namolului; · Conducte de by-pass pentru perioadele cand apa nu necesita tratare. Latimea bazinului de decantare nu trebuie sa depaseasca o zecime din lungime. In general bazinele de decantare se execute neacoperite. Inaltimea compartimentului de sedimentare trebuie sa e de 2,50-5,00 m. Pe inaltime sunt urmatoarele parti: · Inaltime de siguranta (0,15 - 0,20 m) “hs”; · Inaltime pentru formarea ghetii (0,30 - 0,50), executata evazat pentru a prelua impingerea datorata ghetii “hg”; · Inaltimea utila (1,50 - 3,20 m) “hu”; · Inaltimea pentru colectarea depunerilor de namol “hd”.

46 - Tehnologia meseriei

Despre decantoarele verticale si radiale nu vom mai vorbi pentru ca nu se mai executa din cauza randamentelor foarte scazute. 3.1.2.4. Filtrarea apei Filtrarea este procedeul de limpezire avansata a apei, constand din trecerea acestuia printr-o masa din material poros denumit strat ltrant, ales in concordanta cu cerintele consumatorului de apa. Filtrarea este utilizata ca ultima treapta de limpezire, atat pentru producerea apei potabile, cat si pentru unele ape cu folosinta industriala. Particulele dispersiilor din apa ce sunt retinute prin ltrare au marimi de 0,1 - 0,5 m. In tehnica ltrarii apei se utilizeaza ca material ltrant, in marea majoritate a cazurilor, nisipul cuartos. Filtrarea apei in ltre este un proces ciclic. Astfel dupa o perioada de ltrare cand ltrul a fot colmatat, lucru vizibil prin scaderea debitului datorita cresterii pierderilor de sarcina si cand turbiditatea tinde sa depaseasca limita admisibila, urmeaza o perioada de oprire a ltrarii in vederea spalarii. Marimea granulei nisipului cuartos folosit la ltrare este de 0,8 - 1,25 mm si 1,0 - 1,5 mm, cu grosimi de strat de 1,00 - 1,20 m, care asigura o ltrare ecienta si cicluri cu durata de peste 20 - 30 ore. Spalarea ltrelor se face, de regula, prin trecere unui curent de apa in sens invers sensului de ltrare, in faza de inceput facandu-se o barbotare cu aer care agita masa granulara a stratului ltrant si antreneaza suspensiile retinute. Aceste suspensii retinute sunt apoi evacuate prin deversare in rigole situate la partea superioara a ltrului. Spalarea stratului ltrant trebuie sa: · Desprinda particulele de suspensii retinute de granulele de strat; · Evacuarea acestora impreuna cu namolul retinut in interspatiile materialului ltrat; · Evacuarea apei incarcata cu namol spalat, din spatiul de deasupra stratului ltrant. La terminarea spalarii apa ramasa in spatiul de deasupra stratului ltrant trebuie sa aiba o turbididate egala cu cea a apei decantate. De retinut este faptul ca din punct de vedere al vitezei de ltrare, ltrele sunt: · Filtre lente; · Filtre rapide; · Filtre ultrarapide. 3.1.2.5. Dezinfectarea apei Apele existente in natura, indiferent daca au fost supuse unei tratari pentru limpezire sau nu, sunt de foarte multe ori contaminate din punct de vedere bateriologic si pot constitui pericole de imbolnavire pentru organismul uman. Tehnologia meseriei - 47

In practica dezinfectarea apei se poate realiza prin: · Fierbere timp de 10-15 minunte; · Utilizarea unor oxidanti puternici (clor, ozon, bioxid de carbon, etc.); · Raze ultraviolete. In prezent se utilizeaza pe scara larga dezinfectarea cu clor sau compusi ai acestuia si cu ozon. Clorul este actualmente principalul dezinfectant utilizat in practica, datorita ecacitatii lui ridicate, a pretului scazut si simplitatii de introducere in apa. Timpul de contact cu clorul necesar distrugerii bacteriilor este de 10 - 30 minute. Dozele uzuale pentru dezinfectie sunt cuprinse intre 0,5 - 1 mg/litru, astfel incat la capatul retelei de distributie sa se mentina in concentratie de 0,2 - 0,3 mg/litru. Dezinfectarea cu clor se face de obicei utilizand clorul gazos la presiunea atmosferica si la temperaturi mai mari de -33°C. Clorul se pastreaza in butelii sau recipiente. Depozitele de clor se dimensioneaza, de regula, pentru un stoc de 30 de zile. Intrucat clorul este deosebit de toxic si are o greutate specica mult mai mare decat a aerului este interzisa amplasarea depozitelor sau aparatelor de dozare la subsol. Incaperile in care se depoziteaza clorul trebuie ventilate. In acest scop se prevad ventilatoare care introduc aerul curat in partea superioara a incaperilor si evacuarea aerului cu clor facandu-se la partea inferioara. Prezenta in aer a clorului cu concentratii de 0,1 - 0,2 mg/litru provoaca tuse grava si dureri de cap, iar concentratii peste 0,3 mg/litru pot  mortale. Introducerea clorului in apa se face e in rezervoare sau conducte fara presiune, in care caz aparatul poate introduce solutie de clor direct sau in conducte sub presiune, situatie in care este necesara realizarea unui sistem de ejector. Dezinfectarea cu ozon are ca efect decolorarea apei, disparitia gustului si a mirosului si in general de oxidare a substantelor organice. In comparatie cu clorul, ozonul prezinta urmatoarele avantaje importante: · Timpul de contact necesar obtinerii unei ape lipsite de bacterii este de 2 - 3 minute, fata de clor la care acest timp este de 20 - 30 minute; · Ozonul are un puternic efect asupra virusilor, in timp ce clorul are efecte destul de slabe asupra unor virusi; · Nu introduce in apa substanta de natura a produce, prin reactii secundare, efecte neplacute. Ca dezavantaje pot  semnalate: · Cost relativ ridicat; · Amestec si dozare mai dicila; · Pastrarea unei cantitati de ozon rezidual in apa esre destul de dicila, ceea ce mareste riscul unei infectari secundare. 48 - Tehnologia meseriei

In practica, pentru dezinfectarea apei cu ozon s-au dovedit suciente doze de 0,2 - 0,4 mg/litru. 3.1.3. Aductiuni Aductiunile reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care asigura transportul apei intre obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apa situate in amonte in reteaua de distributie. 3.1.3.1 Clasicare Aductiunile pot : · Cu nivel liber: apeducte inchise sau deschise; · Sub presiune: conducte in functionare gravitationala sau prin pompare. Aductiunile de apa potabila se realizeaza numai in canale inchise sau conducte etanse. Pentru aductiunile de apa nepotabila se pot utiliza canale deschise, daca pe timp friguros se realizeaza o functionare sigura in conditii economice. 3.1.3.2. Stabilirea traseului conductelor de aductiune Traseul aductiunii se alege in cadrul schemei de alimentare cu apa si in concordanta cu planurile de urbanism. Nu se admit constructii pe traseul aductiunii sau in zona de protectie sanitara. Aductiunile se realizeaza, de regula, cu un singur r. Traseul conductelor de aductiune se coreleaza cu retelele edilitare subterane si aeriene, existente sau noi. Aductiunile se amplaseaza, de regula, astfel: · Pe un traseu cat mai scurt; · In terenuri stabile, cat mai putin accidentate si cu o agresivitate redusa fata de materialul conductei; · In vecinatatea drumurilor existente sau nou proiectate, in afara zonei carosabile. Conductele de aductiune se pozeaza de obicei subteran, cu o acoperire de pamant cel putin egala cu adancimea de inghet din zona montarii. Totodata, adancimea de pozare a conductelor se stabileste tinandu-se seama si de recomandarile producatorilor de material tubular folosit. Modul de pragatire a patului de pozare a conductelor si tehnologia de umplutura se indica de catre proiectant, in functie de caracteristicile terenului de fundare si de materialul conductei. Pentru conductele de aductiune se folosesc urmatoarele materiale: · Beton precomprimat; · Polietilena de inalta densitate; Tehnologia meseriei - 49

· PVC; · Poliesteri armati cu bra de sticla; · Beton armat; · Otel protejat la interior si exterior; · Fonta ductila. In cazul in care aductiunea de apa trece printr-o zona de terenuri si ape subterane agresive, care nu poate  evitata si se prevede protejarea tuburilor la exterior, in conformitate cu reglementarile in vigoare si recomandarile producatorilor de tuburi. In cazul in care apa transportata este agresiva, se prevede protectia interioara a tuburilor. Este interzisa utilizarea tevilor de otel neprotejate la interior, indiferent de calitatea apei transportate. Materialul izolant folosit in cazul apei potabile trebuie sa e avizat de organele sanitare. 3.1.3.3. Armaturi, aparate si constructii Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele armaturi: · Robinetele de linie cu rol de a sectoriza aductiunea pe tronsoane si de posibilitatile de golire a tronsoanelor; · Robinete de ramicatie; · Robinete de golire; · Dispozitive pentru prevenirea si amortizarea loviturii de berbec; · Aparate de masurare a debitului si presiunii; · Compensatoare de montaj; · Dispozitive de dilatare si tasare; · Reductoare de presiune. Armaturile si aparatele de masurat se monteaza in constructii vizitabile, hidroizolate exterior in cazul terenurilor cu ape subterane, la care accesul se face prin capace care sa poata  incuiate. Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele constructii: · Camera de reducere a presiunii, cu rol de a reduce, in tronsonul din aval, presiunea apei pana la valoarea admisa de materialul conductei si a armaturilor montate pe ea; · Camine pentru armaturi; · Masive de ancoraj amplasate pe conductele sub presiune la schimbarile de directie, schimbari de panta, robinete de linie, robinete de ramicatie, etc. - in cazul in care imbinarile conductelor nu pot prelua solicitarile care intervin; · Masive pentru probe de presiune. 50 - Tehnologia meseriei

3.1.3.4. Subtraversari Subtraversarile de cai ferate si drumuri se fac de regula, prin foraj orizontal dirijat si numai pe baza unui proiect avizat si vericat de un vericator autorizat si in prezenta unui reprezentant al obiectului de subtraversat (CFR sau DN). Traversarea cursurilor de apa se poate realiza prin: · Suspendarea de suprastructura unui pod; · Conducta autoportanta; · Ingropata sub fundul albiei. Pe toata lungimea traversarii trebuie sa se asigure spatiul necesar interventiilor in caz de avarii. 3.1.3.5. Executia transeelor pentru pozarea conductelor de aductiune Executarea sapaturilor se face manual, mecanizat sau semimecanizat, in functie de conditiile locale. In cazul executarii mecanizate a sapaturilor, ultimul strat de 20 - 30 cm deasupra cotei de pozare se sapa numai manual, imediat inainte de pozarea tuburilor. Modul de rezemare a conductei in transee se stabileste pe baza de calcule si de recomandarile producatorilor. Latimea transeelor se indica prin proiect in functie de: · Diametrul conductei; · Natura terenului; · Modul de executie a sapaturilor; · Prevederile normelor de protectia muncii; · Prevederile producatorilor. 3.1.3.6. Montarea conductelor Panta minima pentru montarea conductelor este de 1%; in cazuri bine justicate se admite 0,5%. La intreruperea lucrarilor de montaj, capetele conductei pozate se astupa provizoriu cu capace. 3.1.3.7. Realizarea umpluturilor Umplerea transeii, dupa efectuarea probelor, se face in straturi succesive de pamant in grosime de 20 cm, bine batut cu maiul, pana la 40 cm peste creasta tubului; peste aceasta inaltime umplerea se poate face si mecanizat. Umplerea transeii se face pe baza caietului de sarcini, in functie de materialul utilizat si de conditiile impuse de producator. Conducta se acopera cu pamant lasand imbinarile libere pana la efectuarea probelor. Tehnologia meseriei - 51

In cazul in care exista pericolul ca apele meteorice, colectate accidental in transee, sa deplaseze conducta, se realizeaza executia pe tronsoane scurte de 50 - 60 m si apoi umplandu-se transeele imediat dupa pozarea conductei. 3.1.3.8. Proba de presiune Proba de presiune la conductele care vor functiona sub presiune se face numai cu apa. Nu se admite proba de presiune cu aer (pneumatica). Proba de presiune se face pe tronsoane in lungime de minimum 1000 m la care sunt montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de ancoraj. Umplerea tronsoanelor de proba cu apa se face astfel incat sa se asigure completa evacuare a aerului. Presiunea de proba se stabileste in functie de materialul conductei si recomandarea producatorului dupa cum urmeaza: · Pentru conducte din HDPE sau PVC presiunea de proba este de 1,5 P regim; · Pentru conducte din tuburi de beton armat sau precomprimat sau din gresie ceramica presiune de proba este presiunea nominala pentru care sunt produse tuburile de catre producator; · Pentru conducte din F.D. sau OL presiunea de proba este de 2 P regim; pentru conducte in care sunt presiuni de regim mai mari de 5 bari, presiunea de incercare va  de 1,5 P regim, dar nu mai putin de 10 bari. Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 h de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. La conductele din beton armat, inainte de a trece la proba de presiune, se mentine tronsonul de incercare plin cu apa, la presiunea si timpul stabilit de caracteristicile materialului din care este executat tubul respectiv. La efectuarea probelor de presiune se iau masurile necesare de protectia muncii pentru persoanele care participa la executia acestei lucrari. Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se trec in procesul verbal de receptie. 3.1.3.9. Spalarea si dezinfectarea aductiunilor Spalarea aductiunilor se face cu apa avand cel putin calitatea aceleia prevazuta a  transportata pentru a satisface nevoile de apa pentru care a fost proiectata aceasta aductiune. In cazul in care aductiunea transporta apa potabila, solutia pentru dezinfectare se va prepara tot cu apa potabila. Volumul de apa folosit pentru spalare va  cel putin dublul volumului tronsonului ce urmeaza a  dezinfectat. Aductiunile pentru apa potabila se dezinfecteaza cu apa continand 20 - 25 mg clor activ la litrul de apa. Aceasta apa se tine in conducta cel putin 24 de ore. 52 - Tehnologia meseriei

Dupa terminarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor zice, chimice si bateriologice. Aductiunile pentru apa potabila se dau in functiune numai cu avizul organelor sanitare. 3.1.3.10. Constructii anexe pe conductele de aductiune Pentru buna functionare a sistemului de transport sunt necesare o serie de constructii si instalatii accesorii. Acestea se pot grupa astfel: · Camine de diferite tipuri; · Masive de ancoraj; · Compensatoare de montaj. Caminele sunt de mai multe feluri: 3.1.3.10.1. Camine de aerisire Se monteaza in punctele cele mai inalte ale retelei avand rolul de a evacua aerul care se colecteaza in aceste puncte si totodata de a permite patrunderea din exterior a aerului in conducta in cazul producerii de vacuum. Intre conducta si ventilul de aerisire se monteaza o vana care face posibil controlul functionarii ventilului de aerisire, iar in cazul defectarii acestuia il poate suplini pe timpul remedierii prin lasarea partial deschisa si evacuarea permanenta atat a aerului cat si a unei cantitati mici de apa. Ventilele de aerisire pot  simple sau duble, adica cu un singur circuit de evacuare aer (o singura bila) sau cu doua circuite (doua bile). Camin de aerisire 1) ventil de aerisire 2) vana de izolare 3) stut cu flansa sudat de conducta 4) conducta de aductiune 5) camin din beton armat 6) trepte de acces din otel beton sau aluminiu 7) piesa de trecere

3.1.3.10.2. Camine de golire Caminele de golire se amplaseaza in punctele joase ale retelei sau in apropierea acestora. Apa rezultata din golire se evacueaza direct la emisar prin conducte sau daca acest lucru nu este posibil, caminul de golire se racordeaza la canalizare prin conducte pe care se monteaza clapete de sens care permit circulatia apei numai spre canalizare. In cazul in care nu exista nici un emisar, nici canalizare atunci golirea se racordeaza la o pompa si prin intermediul acesteia la o cisterna care va transporta apa la emisar sau canalizare. Tehnologia meseriei - 53

Camin golire 1) conducta aductiune 2) vana golire 3) stut de flansa 4) flansa oarba pt vizitare 5) clapete de retinere 6) conducta golire camin – legatura emisar sau canalizare 7) camin din beton armat 8) piesa de trecere 9) basa colectare apa

3.1.3.10.3. Camine de vane Caminele de vane au rolul de a tronsona traseul conductei, in vederea scoaterii ei partiale din functiune, pentru reparatii. Amplasarea vanelor de linie trebuie facuta numai de proiectant si numai in cazul cand acest lucru este indispensabil. Un exemplu de amplasare nechibzuita a unei vane de linie ar  faptul ca in cazul in care prin inchiderea ei s-ar produce pe tronsonul din amonte o depasire a presiunilor la care a fost dimensionata aductiunea. Totodata amplasarea si inchiderea unor vane pe conducte magistrale de diametru mare, ar produce in conducte lovituri de berbec care sunt extrem de periculoase pentru conducta. Vanele de linie se introduc, de obicei, in caminele de golire sau in cele de aerisire, facand posibila pe langa tronsonarea conductei si golirea sau aerisirea numai a tronsoanelor care trebuie. 3.1.3.10.4. Camine de debitmetru Aceste camine se amplaseaza la capetele amonte si aval ale retelei de aductiune pentru a controla pierderile pe aceasta conducta, in punctele de ramicatie pentru a cotrola debitele livrate pe traseu si la plecarea din rezervoare pentru a controla debitele distribuite in retea si variatia acestora. Montarea apometrelor si debitmetrelor se face intre doua vane, iar pentru buna functionare a acestor aparate de masura trebuie avuta in vedere ca in amonte si in aval de aparat sa existe anumite distante in aliniament pe care nu se vor intercala piese speciale care ar produce turbulente in conducte. Astfel, inainte de aparat, aceste tronsoane vor trebui sa aiba lungimi egale cu (2-20) D (in functie de aparatul folosit), iar in aval de aparat (2-10) D, D ind diametrul conductei pe care se monteaza aparatul. Pentru eventualitatea unor reparatii, caminele de debitmetru se prevad cu conducta de ocolire prevazuta cu vana sigilata in pozitia inchis.

54 - Tehnologia meseriei

Camin de debimetru 1) debitmetru; 2) vane de sectorizare; 3) vana de ocolire sigilata in pozitia inchis; 4) tronson de linistire amonte egal cu (2-20) D; 5) tronson de linistire aval egal cu (2-10) D; 6) conducte aductiune intrare in camin; 7) conducte aductiune iesire din camin; 8) conducta de by-pass; 9) camin din beton armat.

3.1.3.10.5. Masive de ancoraj Masivele de ancoraj se amplaseaza la curbele in plan orizontal sau vertical, in punctele de ramicatie sau in punctele de reducere a diametrului conductiei. La conductele sub presiune imbinate prin mufare unde apar eforturi (forte), axiale (de-a lungul conductei) si care nu pot  preluate de conducta sau de terenul de fundare, se construiesc aceste masive, cel mai adesea, din beton simplu. De asemenea, masivele de ancoraj se folosesc in cazul probelor de presiune la conductele imbinate prin mufare, pentru sprijinirea capetelor de inchidere a conductei.

Masiv de ancoraj montat la coturi

Masiv de ancoraj montat la ramificatii

Este important ca sapaturile la masivele de ancoraj sa asigure prolul exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directa in pamant, fara a intercala straturi de umplutura.

1) conducta sub presiune montata prin mufare; 2) capat de proba; 3) masiv de sprijinire a capatului de proba din b, a; 4) profil sapatura

Tehnologia meseriei - 55

3.1.3.10.6. Compensatoare de montaj Sunt piese ce se amplaseaza in caminele de vane pentru montarea si demontarea acestora. Sunt alcatuite din trei anse care prin intermediul unor buloane isi maresc sau isi micsoreaza lungimea permitand scoaterea sau montarea unei vane. 3.1.4. Retele de distributie Sistemul de transport a apei de la rezervoare sau de la statiile de pompare pana la bransamentele consumatorilor poarta denumirea de retea de distributie. Reteaua de distributie a apei trebuie sa asigure debitul orar maxim si presiunile de serviciu minime pentru toate folosintele deservite (consum menajer, consum public, consum tehnologic, consum pentru combaterea incendiilor). In cazul centrelor populate, apa necesara pentru satisfacerea tuturor folosintelor se distribuie, de regula, printr-o singura retea. Exista si cazuri cand apare avantajoasa prevederea unei retele separate pentru intretinerea spatiilor verzi si spalatul strazilor. Cand zona industriala este concentrata langa centrul populat, poate rezulta ca avantajoasa prevederea unei retele separate pentru distributia apei industriale, daca aceasta are exigenta de calitate diferita de apa potabila. Din punct de vedere functional, retelele de distributie pot  sectorizate pe zone de presiune. Acest lucru apare necesar atunci cand presiunea apei din retea depaseste 6 bari, in regim hidrostatic (la consum egal cu zero) sau hidrodinamic, presiune considerata ca limita maxima admisibila in instalatiile interioare. Din punct de vedere al dispozitiei in plan, retelele de distributie pot  ramicate sau inelare. Retelele orasenesti au in general o dispozitie inelara, cu ramicatii de cel mult 150-200 m la partea periferica, deservind cladiri izolate. Retelele inelare au diametre si lungimi mai mari de conducte, dar prezinta, in schimb, siguranta mai mare de exploatare.

Retea de distributie ramificata 1 – punct de alimentare Q1-Qn – noduri de retea 56 - Tehnologia meseriei

Retea distributie inelara 1 – punct de alimentare 2 – rezervor de capat

Retelele de distributie pot  alimentate din unul sau mai multe puncte dupa cum sistemul de alimentare cu apa are una sau mai multe surse. Conductele retelei de distributie se monteaza sub adancimea de inghet si se amplaseaza pe strazi si cai de acces publice, in afara partii carosabile si ori de cate ori este posibil sub spatiile verzi. Pe strazi cu latimi mai mari de 25 m, este recomandat sa se prevada cate o conducta de serviciu pe ecare trotuar, pentru a se evita traversarea strazii cu ecare bransament. Restrictii: 1. Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin camine de vizitare ale canalizarii, prin canale de evacuare a apelor murdare, prin haznale, puturi absorbante, etc. 2. Legaturile permanente sau ocazionale intre reteaua de apa potabila si alte retele sunt interzise. 3. Materialul tuburilor folosit la executarea retelelor de distributie este, in general, acelasi cu cel folosit la conductele de aductiune. In mod obisnuit se folosesc conducte din polietilena, poliesteni armati cu bra de sticla, fonta ductila, etc. Piesele de legatura si armaturile sunt, in general, cele utilizate si pentru aductiuni. Pe retelele de distributie se prevad urmatoarele armaturi: · Vane de linie; · Vane de ramicatie; · Vane de golire; · Ventile de aerisire; · Hidranti; · Apometre; · Cismele publice; · Compensatoare de montaj; · Clapete de retinere; · Reductoare de presiune. Vanele de linie se amplaseaza, in general, acolo unde distanta intre doua ramicatii este mai mare de 500 m, astfel incat sa nu e scosi din functiune mai mult de 5 hidranti, in caz de avarie. Tehnologia meseriei - 57

Vanele de ramicatie se amplaseaza pe ecare ramicatie, astfel incat sa se poata izola, in caz de defectiune, portiuni de maximum 300 m. Vanele de golire se amplaseaza pe conductele principale in punctele joase; ele se dimensioneaza astfel incat sa permita evacuarea normala a apei din sectorul izolat pentru reparatie in timp de circa 2 h. Hidrantii de incendiu se aseaza, in general, pe conductele de serviciu, in special in intersectiile strazilor si de-a lungul acestora, la distanta de maximum 100 m. Apometrele se monteaza in camine de apometru, pe conductele principale, la iesirile din statiile de pompare si la consumatori. Ventilele de aerisire se instaleaza in punctele inalte pentru evacuarea aerului. Cismelele publice se branseaza la conductele de serviciu, in zonele in care cladirile nu au instalatii interioare de alimentare cu apa, dinstanta dintre ele ind de aproximativ 300 m. Compensatoarele de montaj se prevad in caminele de armaturi pentru a inlesni montarea si demontarea acestora. Reductoarele de presiune se prevad la limite zonelor in care exista pericolul realizarii unor presiuni mai mari de 60 m H20. 3.1.5. Inmagazinarea apei 3.1.5.1. Generalitati Constructiile folosite pentru inmagazinarea apei se numesc rezervoare. In sistemele de alimentare cu apa acestea au urmatoarele functiuni: · Distribuirea intr-o anumita perioada de timp a unui debit superior celui furnizat in aceeasi perioada de catre sursa sau de catre o statie de pompare sau cu alte cuvinte ar  vorba de compensarea neuniformitatilor de consum; · Asigurarea unei rezerve de apa in caz de avarie; · Asigurarea rezervei de apa in caz de incendiu; · Asigurarea unui timp de contact cu diferiti reactivi in functie de cerintele anterioare. Dupa pozitie fata de nivelul terenului, rezervoarele sunt: · Rezervoare ingropate; · Rezervoare semi ingropate; · Rezervoare supraterane; Dupa forma rezervoarele sunt: · Cilindrice; · Paralelipipedice; · Tronconice. Dupa materialele folosite la executia lor: · Metalice; · Din beton armat; · Zidarie 58 - Tehnologia meseriei

· Poliesteri armati cu bra de sticla, etc. Se recomanda pastrarea urmatoarelor distante minime de protectie sanitara masurate de la peretii externi ai rezervorului. · 20 m fata de locuinte si drumuri; · 50 m fata de cladiri si instalatii industriale, de reteaua de canalizare menajera, closete, grajduri, etc. · 200 m fata de cimitire, puturi absorbante, depozite de gunoi sau reziduuri industriale masive, statii de epurare. 3.1.5.2. Rezervoare – detalii constructive Materialul utilizat, cel mai frecvent, la constructia rezervoarelor este betonul armat, care duce la solutii economice, ind in acelasi timp rezistent la toate solicitarile (apa de interior, sarcini exterioare, seismice, etc.). Inaltimea economica a apei in rezervoarele din beton este 3,00 - 4,50 m, putand ajunge in cazul rezervoarelor de capacitate foarte mare pana la 5-6 m. Spatiul liber dintre oglinda apei (nivelul preaplinului) si tavanul rezervorului nu depaseste planul de nastere a cupolei. In dreptul sorbului de prelevare a apei si a conductei de golire rezervorul se adanceste sub forma unei base; fundul rezervorului trebuie sa aiba o panta de 0,5-1% sau aceasta basa. Pentru a se asigura primirea apei in rezervor conducta de sosire si cea de plecare a apei sunt situate in puncte diametral opuse. Rezervoarele de apa pot  executate si din elemente prefabricate din beton armat. Se utilizeaza prefabricate la stalpi, acoperis si chiar pereti. Executia rezervoarelor trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o etanseitate perfecta. Pentru a se realiza un rezervor perfect etans trebuie ca , in primul rand, betonul sa e impermeabil, utilizandu-se beton de marci ridicate. Compactarea betonului se obtine prin vibrare, executata cu mare raspundere. Armatura trebuie fasonata si montata cu multa ingrijire, pentru a se asigura acoperirea cu beton a acesteia conform proiectului. Trecerea conductelor prin peretii rezervoarelor se face prin piese de trecere etanse, montate in cofraje inainte de turnarea betonului. Impermeabilitatea rezervoarelor de apa se asigura suplimentar tencuiala hidrofuga, executata la interior. Izolarea exterioara a rezervoarelor subterane se realizeaza, in general, prin aplicarea unei spoieli cu bitum pe suprafata exterioara a betonului. Etanseitatea rezervoarelor executate din beton armat se verica printr-o proba care se efectueaza dupa 28 de zile de la turnarea betonului, inaintea executarii tencuielilor hidrofuge, a izolarii termice la pereti si a umpluturilor de pamant in jurul rezervorului. Rezervorul se umple cu apa pana la nivelul corespunzator inaltimii utile si se pastreaza asa 10 zile, in acest interval facandu-se vericari vizuale in Tehnologia meseriei - 59

vederea depistarii si eliminarii eventualelor pierderi de apa. Daca in intervalul respectiv se constata pierderi de apa la exteriorul peretilor, rezervorul se goleste pentru efectuarea remedierilor, dupa care proba se repeta in intregime. Pentru primirea aerului din rezervoarele ingropate se prevad cosuri de ventilatie care trebuie sa iasa cu 0,80 m deasupra terenului. Aceste cosuri de ventilatie sunt prevazute cu site de protectie cu ochiuri de maxim 1 mm, pentru a se impiedica patrunderea in apa a insectelor, frunzelor, rozatoarelor, etc. Scarile de acces in rezervor se pot executa din metal (otel sau aluminiu) sau din beton armat. Toate constructiile metalice ale rezervoarelor se protejeaza prin grunduire si vopsire. Rezervoarele de apa potabila se imprejmuiesc delimitand o zona de protectie sanitara de 20 m de la exteriorul lor. 3.1.6. Executia retelelor de distributie Lucrarile de executie a retelelor de distributie, de urmarire a executiei sau exploatarea acestora se efectueaza numai de personal de specialitate, calicat si atestat in acest sens. 3.1.6.1. Transportul si depozitarea conductelor si accesoriilor 3.1.6.1.1. Incarcare si descarcare Elementele componente ale retelelor de distributie trebuie protejate de deteriorari in timpul operatiilor de incarcare si descarcare pe santier. La incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport trebuie intrebuintate chingi late textile sau alte dispozitive protectoare, care sa nu afecteze in niciun fel suprafetele exterioare ale conductelor sau a protectiei exterioare a acestora. Este interzisa folosirea lanturilor sau a cablurilor metalice, precum si a carligelor metalice care pot deteriora elementele transportate. 3.1.6.1.2. Transport Transportul materialelor la santier se face cu asigurarea tevilor, tuburilor, pieselor de imbinare impotriva rostogolirii, socurilor, alunecarii sau degradarii din alte cauze. Transportul materialelor in interiorul santierului se face manual sau cu mijloace de transport adecvate. Este interzisa deplasarea prin tarare. De asemenea, este interzis transportul conductelor in mijloace de transport cu capetele care ies in afara platformei cu mai mult de 1,0 m. 3.1.6.1.3. Depozitare Depozitarea conductelor trebuie facuta astfel incat sa nu e afectata geometria acestora (ovalizari) si nici suprafata exterioara a lor. Inaltimea de depozitare a conductelor se stabileste conform indicatiilor producatorilor, cu luarea tuturor masurilor de asigurare impotriva rostogolirii acestora. 60 - Tehnologia meseriei

Conductele si tingurile trebuie depozitate astfel incat sa nu vina in contact cu substante care ar putea ataca materialele din care sunt confectionate. Nu este admisa patrunderea in interiorul conductelor pe perioada depozitarii, a pamantului, noroiului sau apelor uzate. Inainte de punerea in opera conductele se curata atat pe exterior, dar mai cu seama pe interior. Conductele protejate la exterior cu materiale bituminoase (conducta din F.D.) este interzisa depozitarea directa pe sol sau pe suprafete rugoase, recomandandu-se folosirea suprafetelor de lemn. Materialele sensibile la actiunea directa a radiatiilor solare se recomanda protectia depozitelor prin acoperire. Durata de depozitare a materialelor pe santier trebuie sa e minima. 3.1.6.1.4. Executia transeelor pentru pozarea conductelor Executia transeelor pentru pozarea conductelor retelelor de distributie a apei se face cu respectarea prevederilor proiectului de executie, a normelor de siguranta si sanatatea muncii in constructii, precum si a conditiilor locale de teren. Saparea transeelor pentru pozarea conductelor se poate executa in terenuri cu umiditate naturala si fara ape freatice, cu pereti verticali, fara sprijiniri, in urmatoarele tipuri de teren: · Teren usor la o adancime maxima de 0,75 m de la suprafata; · Teren mijlociu la o adancime maxima de 1,25 m de la suprafata; · Teren tare si foarte tare la o adancime de 2,00 m de la suprafata. In cazul existentei unor terenuri cu conditii diferite de cele aratate anterior, transeele se executa cu pereti in taluz nesprijiniti sau cu pereti verticali sprijiniti pe toata inaltimea. Inclinarea taluzului sau modul de sprijinire este indicat in proiect. Pentru adancimi de pana la 5,00 m, sprijinirile se executa dupa proiecte special intocmite. Alegerea latimii transeelor se face avandu-se in vedere asigurarea spatiului de lucru minim necesar pentru o executie corecta si fara accidente de lucru. Pentru santuri cu pereti verticali si adancime pana la 4,00 m se indica urmatoarele valori orientative ale latimii transeei. - conducta cu Dn > 200 mm (minimum 0,70); - conducta cu Dn > 200 mm (minimum: D ext + 2blucru). D ext = diametrul exterior al conductei b lucru = spatiul minim de lucru avand urmatoarele valori: - pentru Dn cuprins intre 200 si 350 mm -> b lucru minim = 25 cm - pentru Dn cuprins intre 350 si 700 mm -> b lucru minim = 30 cm - pentru Dn cuprins intre 700 si 1400 mm -> b lucru minim = 40 cm - pentru Dn > 1400 mm -> b lucru minim = 55 cm. Pentru santuri sprijinite valorile minime se asigura intre fetele libere ale sprijinirilor. Tehnologia meseriei - 61

Pentru adancimi mai mari de 4,00 m, valorile de mai sus se pot mari cu minimum 5 cm, iar latimea minima a santului trebuie sa e minim 90 cm. Pe timpul executiei lucrarilor de retele, transeele si gropile pentru imbinari trebuie pastrate uscate. Acoperirea conductei este intotdeauna superioara adancimii de inghet. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia, conform cu prolul longitudinal din proiect. In zonele de imbinare se mareste adancimea transeei pentru a se permite efectuarea acestor imbinari. Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare uniforma a greutatii tevii. Nu se admit rezemari numai in anumite puncte. Grosimea patului de pozare, dupa compactare trebuie sa e de 10 cm + 0,1 Dn, dar minimum 15 cm. In terenuri cu panta mare trebuie luate masuri speciale care sa impiedice spalarea patului de pozare. 3.1.6.1.5. Montajul conductelor si accesoriilor Inainte de coborarea in sant, in vederea montarii, conductele si tingurile trebuie vericate in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularilor si inlaturarii acestora. De asemenea, conductele si accesoriile se curata atat pe exterior, cat si la interior. Coborarea in sant trebuie facuta cu mare atentie pentru a  ferite de lovituri si deteriorari. Taierea conductelor trebuie sa se faca numai cu uneltele indicate de producator. Sectiunea taieturii trebuie sa e normala pe axul conductei, neteda si fara asperitati. Dupa teiere, in cazul in care conducta este prevazuta cu protectie exterioara sau interioara, se procedeaza la refacerea protectiei. Panta de montaj a conductei este cea indicata prin proiect, asigurandu-se rezemarea conductei si accesoriilor uniforme pe toata lungimea acesteia. In zonele cu panta foarte pronuntata trebuie sa se ia masuri de asigurare a conductei impotriva alunecarii, prin prevederea de masive de beton corespunzatoare. La schimbarile de directie, la ramicatii si la reductii, pentru preluarea eforturilor axiale, la conductele imbinate prin mufare, se prevad masive de ancoraj avand ca forma si dimensiuni prevederile din proiect. Trecerea conductelor prin peretii constructiilor anexe ale retelei de distributie sau prin peretii cladirilor se face prin intermediul pieselor de trecere. 3.1.6.1.6. Imbinarea conductelor Imbinariile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etanseitate, precum si preluarea tuturor eforturilor care apar in conducta. 62 - Tehnologia meseriei

Inainte de executia oricarui tip de imbinare se asigura curatirea interioara atat a pieselor de imbinare, cat si a capetelor de conducta, cu ajutorul carpelor sau periilor moi. Pe intreaga perioada a executiei, trebuie sa se ia masuri de protectie a conductelor impotriva patrunderii de corpuri straine, animale mici, apa si pamant, etc. La imbinarile cu suruburi, acestea se strang in cruce, astfel incat sa realizeze o presare uniforma a elementelor de etansare. Imbinarile cu mufe se executa astfel incat garnitura de etansare sa e montata nedeformata si exact la pozitie. Tuburile si racordurile de polietilena se imbina prin sudura sau cu anse. Sudura se poate executa in doua moduri: - cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta, deci o sudura prin fuziunea capetelor; - cu piese electrosudabile (mansoane). Realizarea sudurii si rezistenta la presiune interioara sunt conditionate de anumiti factori: · temperatura exterioara care actioneaza asupra timpului de sudura; astfel, la temperaturi mai mici de 5°C trebuie sa se asigure o protectie exterioara si o incalzire a incintei. · la temperaturi mai mari de 40°C trebuie sa se asigure o protectie exterioara; · materialele care se sudeaza sa e de acelasi tip (PE 100 cu PE 100; PE 80 cu PE 80); · respectarea parametrilor de sudura; astfel, pe ambele capete de sudat sa se realizeze aceeasi presiune si acelasi tip de racire. Garniturile si materialele de etansare (calti, banda de etansare) folosite la executarea imbinarilor nu trebuie sa inuenteze calitatea apei potabile transportate si nici materialele din care sunt fabricate conductele sau tingurile de imbinat. 3.1.6.1.7. Realizarea umpluturilor Inainte de a se proceda la realizarea umpluturilor se verica conductele si toate elementele acestora, in vederea depistarii eventualelor defectiuni suferite de acestea in timpul montajului. Materialul rezultat din sapatura se poate folosi, de regula, pentru realizarea umpluturilor atat in zona conductei, cat si in restul umpluturilor. In cazul in care acesta nu este corespunzator pentru zona de umpluturi se procedeaza la inlocuirea cu pamant adus din alte zone. Pamantul inghetat nu se foloseste la umpluturi. Spatiile laterale conductei se umplu si se compacteaza simultan cu spatiul de deasupra conductei, pana la limita superioara a zonei de siguranta, compactarea facandu-se, de regula, manual. Tehnologia meseriei - 63

Zonele de imbinare a tevilor sunt lasate libere pana la efectuarea probei de presiune, in restul traseului ind realizata umplutura cu pamant rezultat din sapatura sau adus din alta zona, cel putin pana la limita superioara a zonei de siguranta (zona conductei). Dupa terminarea probei se realizeaza umplutura si in zonele de imbinare, exact in aceleasi conditii cu cele avute in vedere la realizarea restului umpluturilor. Umpluturile din afara zonei conductei se pot executa atat manual, cat si mecanizat prin utilizarea mijloacelor de compactare mecanica. La conductele din materiale plastice (PVC si polietilena) si cele din poliesteri armati cu bra de sticla, la limita zonei de siguranta (300 mm deasupra generatoarei superioare a conductei), se monteaza o banda cu re metalice pentru detectarea acesteia cu aparate speciale sau vizual la intalnirea ei in sapatura. 3.1.6.1.8. Refacerea sistemului rutier sau a stratului vegetal Refacerea suprafetelor drumurilor sau solului vegetal nu depinde de elementele conductei (material, diametru, tip), ea depinde numai de conditiile impuse de proprietar sau cel care administreaza terenul sau drumul. Inainte de refacerea imbracamintii denitive se verica gradul de compactare a umpluturii. Imbracamintea denitva trebuie sa aiba cel putin calitatea celei existente inainte de inceperea lucrarilor. Capacele caminelor sau gurilor de acces se pozeaza la nivelul imbracamintii denitve a zonei carosabile. In terenuri agricole este obligatorie refacerea stratului vegetal la parametrii existenti inaintea inceperii lucrarilor, astfel incat sa nu e afectata dezvoltarea culturilor. 3.1.6.1.9. Proba de presiune a conductelor Retelele de distributie nou executate trebuie sa e supuse probei de presiune inainte de darea lor in functiune. Scopul probei de presiune este vericarea etanseitatii conductelor, imbinarile acestora si a tuturor accesoriilor precum si a stabilitatii conductelor la presiuni ridicate. Probarea retelelor la presiune se face pentru ecare tip de conducta, conform prevederilor producatorilor, a standardelor si a reglementarilor tehnice specice in vigoare si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant. Lungimea tronsoanelor de proba este de maxim 500 m, ea putand  mai mare doar in cazuri in care experienta antreprenorului si garantiile oferite de acesta sunt acceptate de beneciar. Tronsoanele de proba pot  mai scurte in cazul terenurilor in panta sau pe portiunile de retea pentru care conditiile locale impun inchiderea rapida a transeelor. Tronsoanele de proba trebuie sa cuprinda portiuni de retea cu aceeasi presiune de functionare. 64 - Tehnologia meseriei

La inceprea probei de presiune tronsoanele de retea trebuie sa aiba montate toate armaturile. Inchiderea capetelor tronsoanelor se face cu blinduri, anse oarbe, capace. In cazul cand acest lucru este posibil, probarea tronsoanelor se face si cu conductele de bransament montate. Umplerea conductelor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de jos al tronsonului de probat si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura eliminarea aerului. Dupa umplere se face o aerisire nala prin realizarea unei suprapresiuni usoare pana la eliminarea totala a bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisire. Imbinarile neetanse se remediaza dupa scaderea presiunii. La conductele realizate din materiale permeabile (tuburi de beton, beton armat) ridicarea presiunii se face in trepte, pana la presiunea de regim, dupa care tronsonul de proba se mentine la aceasta presiune minim 24 de ore. Dupa expirarea acestui timp se trece la ridicarea presiunii pana la atingerea presiunii de proba. Tinerea sub presiune 24 de ore se face pentru umplerea cu apa a porilor si interspatiilor din peretii acestor conducte. Pentru conductele din material plastic, dupa atingerea presiunii de proba se mentin tronsoanele de proba sub presiune circa o ora. Presiunea de proba este, de regula, 1,5 Pn. Durata probei este, de regula, 1 ora. Pierderile de apa si scaderea presiunii sunt specicate, pentru ecare tip de material din care sunt realizate conductele, in caietele de sarcini intocmite de proiectant. 3.1.6.1.10. Spalarea si dezinfectarea conductelor Dupa ce proba de presiune a fost terminata si s-a constatat ca nu sunt necesare remedieri, se trece la spalarea si dezinfectarea conductelor. Spalarea se face de catre constructor, cu apa potabila pe tronsoane de 100500 m. Durata spalarii este in functie de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul conductei. In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, spalarea se face din amonte spre aval. Dezinfectarea se face, de regula, cu clor sau alta substanta dezinfectanta, sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25-30 mg clor activ la 1 l de apa. Solutia se introduce in retea prin hidrantii exteriori sau prin prize special amenajate si se verica daca a ajuns in intreaga parte de retea supusa dezinfectarii. Vericarea se face prin hidrantii sau cismelele de la capetele de retea, umplerea ind considerata incheiata in momentul in care solutia dezinfectanta apare in toate punctele de vericare, in concentratia dorita. Tehnologia meseriei - 65

Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin robinetele de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare cu apa. Spalarea se considrea terminata in momentul in care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in limite admise. Dupa efectuarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor zicochimice si bateriologice. Se recomanda ca evacuarea apei provenind din spalarea conductei pentru evacuarea clorului, sa se faca in reteaua de canalizare in luarea tuturor masurilor necesare de neutralizare a clorului. In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare de 3 zile sau daca dupa dezinfectare analiza apei nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea se repeta. In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (tuburi din beton, fonta ductila sau otel protejat prin tencuire) se recomanda efectuarea operatiilor de proba si de dezinfectare concomitent. 3.1.7. Exploatarea retelelor de distributie Punerea in functiune a retelelor de distributie se face treptat, pe tronsoane succesive, mai intai pe conducte principale apoi pe conducte de serviciu. Operatiunile de punere in functiune sunt: - se deschid hidrantii de la extremitatea aval a tronsonului care urmeaza a se pune in functiune; - se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a robinetului de la extremitatea amonte a portiunii respective; - dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantii deschisi se mai asteapta inca 5 minute dupa care se inchid hidrantii. Daca pe conducta care se pune in functiune se aa montate diverse aparate de masura (debitmetre, manometre), cismele publice, etc. se verica daca apa transportata prin reteaua respectiva indeplineste conditiile de potabilitate. Exploatarea retelelor de distributie cuprinde totalitatea operatiunilor care se efectueaza de catre personalul unitatii de exploatare, astfel incat retelele sa functioneze in permanenta la parametrii proiectati. In exploatare trebuie sa se asigure: - distribuirea apei in mod continuu la toate punctele de consum, fara intrerupere in functionare, decat in cazuri de forta majora ca: intreruperea energiei electrice la statiile de pompare care refuleaza apa in retea, lipsa apa la sursa, avarii pe aductiuni, scaderea calitatilor apei sub normele sanitare in vigoare; - mentinerea presiunii de serviciu la toate punctele de consum. Exploatarea retelelor se face cu toate robinetele de linie si de ramicatie deschise, inchiderea partiala sau totala a unora dintre ele ind permisa numai 66 - Tehnologia meseriei

in caz de incendiu, cand este necesara alimentarea cu precadere a retelei care alimenteaza hidrantii ce folosesc la stingerea respectivului incendiu sau in cazul unor avarii care trebuie, in cel mai scurt timp, remediate. In cazul in care nu este posibila mentinerea in permanenta a conditiilor de debit si de presiune, distributia apei se face cu restrictii. Durata si amploarea restrictiilor trebuie sa e minime, in acest scop luandu-se unele masuri ca: - suspendarea temporara a unor puncte de consum sau folosinte ca spalatul strazilor, functionarea fantanilor ornamentale, stropitul spatiilor verzi, etc.; - recircularea pe cat posibil a apei la consumatorii industriali si aplicarea masurilor de reducere a pierderilor de apa; - remedierea in cel mai scurt timp a avariilor in cazul cand acesta constituie cauza introducerii restrictiilor. In exploatare este necesar sa se asigure presiunea de regim in toate punctele retelei. Daca acest lucru nu se realizeaza, se cauta din aproape in aproape zona unde se produce incetinirea sau intreruperea circuitului apei si anume: - defectarea unui robinet din amonte de sectorul respectiv, prin desprinderea si caderea sertarului, obturand in acest fel accesul apei spre aval; - existenta unui robinet in pozitia inchis, ca urmare a unei manevre anterioare efectuata in retea cu ocazia izolarii unui tronson pentru remedierea unei avarii sau stingerea unui incendiu; - spargerea unei conducte si descarcarea apei intr-un canal invecinat fara semne vizibile la suprafata; - furt de apa din retea de catre un consumator, cu consum important; - infundarea conductei de apa cu materiale ramase de la o lucrare anterioara. O alta problema a personalului de exploatare este identicarea neetanseitatilor vizibile la suprafata sau ascunse, constatarea deteriorarii armaturilor si a constructiilor anexe ale retelei ca: robinete blocate, capace sparte sau lipsa, zidarie deteriorata si trepte cazute la camine, garnituri neetanse sau imbatranite, etc. 3.1.8. Remedierea defectiunilor si avariilor de pe retelele de distributie a apei Retelele de distributie sunt supuse la solicitari de o mare diversitate. Ca urmare a acestor solicitari retelele pot suferi numeroase afectiuni care atunci cand se amplica pot deveni avarii serioase. Permanent trebuie luate masuri pentru descoperirea defectiunilor si limitarea pierderilor de apa. Masurile care trebuie luate privesc intreaga perioada de existenta a retelelor de distributie, de la faza de proiectare trecand prin faza de executie si Tehnologia meseriei - 67

mai ales in timpul exploatarii retelelor care constituie perioada cea mai lunga de existenta. Cauzele care produc defectiunile si avariile conductelor au la baza urmatoarele: - defecte cauzate de greseli de proiectare; - executia necorespunzatoare, cauza celor mai numeroase defectiuni; - coroziunea conductelor; - efecte datorate loviturilor de berbec si a aerului din conducte; - exploatarea tehnica defectuoasa si intretinerea insucienta. 1. Defectiuni = stricaciuni mici care se produc prin proiectare, executie si exploatare cauzand pierderi de apa in cantitati mici a caror volum nu depaseste 10% din cantitatea totala distribuita. 2. Avarii = stricaciuni mari care se produc ca urmare a caror greseli de proiectare, de executie sau de exploatare tehnica ce au ca efect pierderi masive de apa locala sau pierderi generale continue in retea, ce depasesc 10% din debitul de apa distribuit. Cunoasterea cauzelor este hotaratoare pentru luarea masurilor de corectare a defectiunilor si a avariilor. Retelele de distributie ind alcatuite, in general, din conducte ingropate, depistarea pierderilor se face cu usurinta cand ele apar sub forma unor surse de apa la suprafata pavajelor sau in locuri vizitabile. Dar exista si cazuri cand se produc pierderi importante de apa care nu sunt vizibile si descoperirea locului defect din retea poate dura zile sau saptamani sau chiar dezgroparea pe lungimi mari a conductelor. Factorii care pot ajuta la descoperirea unui defect sau a unei avarii pot : - existenta unor planuri de situatie corecte cu retelele de apa si cu alte retele subterane din subsolul localitatii sau incintei indistriale; - dotarea cu utilaje pentru sapaturi de mare productivitate astfel incat interventia sa e cat mai scurta in scopul reducerii timpului de intrerupere; - personalul tehnic de exploatare (muncitori, tehnicieni, ingineri) sa cunoasca bine reteaua, punctele ei slabe, consumatorii mai importanti care dau socuri puternice in retea; - o buna evidenta a defectiunilor constatate in decursul exploatarii retelei, cu precizarea locurilor si cauzelor care le-a produs si ce masuri de remediere au fost luate. 3.1.8.1. Defectiuni cauzate de greseli de proiectare Cele mai frecvente greseli apar atunci cand nu exista un plan de sistematizare, astfel incat numarul populatiei deservite de sistemul de alimentare cu apa proiectat este stabilit de proiectant. Ca urmare, de aici se pot ivi defectiuni in retelele de distributie datorate unei aprecieri gresite a numarului populatiei, atat in cazul cand numarul a fost 68 - Tehnologia meseriei

apreciat mai mic cat si in cazul in care numarul populatiei a fost apreciat mai mare. La un numar de locuitori mai mic decat cel real dimensionarea retelei se face pentru o cantitate de apa mai mica decat nevoile, ceea ce atrage reducerea presiunii in conducte ca urmare a cresterii pierderilor de sarcina. In cazul considerarii unui numar mai mare de locuitori, reteaua se supradimensioneaza ceea ce inseamna pe de-o parte scumpirea nejusticata a retelelor, a acumularilor, a utilajelor de pompare, etc., iar pe de alta parte pentru reducerea vitezei de miscare a apei in conducte. Acest ultim aspect duce la stagnari si de aici alterari ale apei pentru dezvoltarea unei ore si a unei faune caracteristice, pierderea calitatii apei si aparitia gustului si mirosului, fenomene ce fac nepotabila apa de consum. 3.1.8.2. Defectiuni cauzate de executia necorespunzatoare Executia necorespunzatoare reprezinta cauza celor mai numeroase defectiuni ale retelelor de distributia apei. Executia trebuie sa corespunda in intregime proiectului. Efectele unor executii gresite pot  foarte grave conducand la mari avarii si implicit la cheltuieli mari pentru remediere. Graba, uneori nejusticata, in executia si neurmarirea lucrarilor de catre personalul tehnic de specialitate (ingineri, maistri, tehnicieni) sunt cauze care conduc la executii necorespunzatoare. Executia retelelor de conducte, putem spune, ca incepe de la aprovizionarea cu materiale, deci de la transportul tuburilor pot aparea neconformitati, unele chiar majore. Incarcarea tuburilor in mijloacele de transport trebuie efectuata astfel incat sa e evitate loviturile ce produc suri vizibile sau nevizibile cu ochiul liber. Tuburile nu trebuie tarate, iar la incarcare sa nu se izbeasca de cele incarcate anterior. Tuburile cu izolatie trebuie incarcate cu macara, iar legarea sa e facuta cu chingi de cauciuc sau material textil. Este interzis a se lega tuburile cu cabluri prinse cu carlige bagate pe capatul tubului sau prin tub. In timpul transportului tuburile trebuie legate in pachete cu legaturi din benzi de material de plastic si deci asigurate impotriva alunecarilor unul peste altul sau a caderii din vehicul. Descarcarea tuburilor trebuie sa se faca in conditii asemanatoare incarcarii: este interzisa aruncarea din mijlocul de transport a tuburilor indiferent din care material sunt construite. Depozitarea tuburilor trebuie facuta cu grija, astfel incat acestea sa nu se ovalizeze si sa e asigurate impotriva alunecarii din stiva. Depozitarea se face pe rigle de lemn; numarul acestora depinzand de tipul de material din care este conducta. Depozitarea trebuie facuta in locuri adapostite, ferite de intemperii si de razele solare (in special cele din materiale plastice). Tehnologia meseriei - 69

Executia lucrarilor trebuie sa corespunda proiectului, orice modicare a prevederilor proiectului se poate face numai cu acordul proiectantului. Constructorii trebuie sa cunoasca foarte bine proiectul cat si prevederile legale de executie. Trasarea retelei precedata de recunoasterea traseelor, pichetarea traseului si montarea tarusilor pe traseu. Lipsa acestor lucrari are drept efect asezarea incorecta a tuburilor in sapatura, respectiv formarea de pante si contrapante neprevazute in proiect si pentru care nu s-au prevazut ventile de aerisire si vane de golire facand ca reteaua sa devina nefunctionala. Sapaturile trebuie executate conform prevederilor proiectului. Daca fundul transeelor se executa cu o panta neuniforma sau contrara prevederile proiectului se pot crea pante si contrapante ce necesita camine de golire sau ventile de aerisire care, in general, nu se mai executa, producand greutati de exploatare. Montajul corect al conductelor constituie operatia care necesita o buna calicare si multa atentie. Aici se pot ivi numeroase deciente care inuenteaza exploatarea viitoare si uneori insasi existenta conductei. La imbinarea conductelor nu se realizeaza intotdeauna tehnologia corecta, din care cauza la scurt timp dupa dare in exploatare pot aparea scurgeri importante. Dupa efectuarea imbinarii nu se verica, cu spionul, starea garniturii. Nu se curata bine mufele si capetele tubului din care cauza nu se pot aseza bine inelele de cauciuc. Umplutura transeei poate  uneori cauza unor defectiuni ale conductei atunci cand nu este realizata cu atentie, azvarlindu-se corpurile tari (bolovani, pietre, bucati de beton) scoase din umpluturi sau din alte locuri, care pot sparge tuburile. O grija speciala trebuie avuta atunci cand umplutura se face cu pamant inghetat. Necompactarea sucienta a umpluturii in jurul tuburilor. Permite uneori deplasarea conductei, ovalizarea sau chiar ruperea acesteia. Prezenta aerului liber in conducte poate avea efecte nefavorabile asupra curgerii in conducte. Problema are o deosebita importanta in cazul distribuirii apei cu intermitenta (oprindu-se de obicei noaptea), ceea ce are drept efect exploatarea in conditii deosebit de dezavantajoase de functionare si in special posibilitatea unor avarii din cauza prezentei aerului in conducte. Aerisirea si dezaerisirea retelelor de distributie trebuie sa e asigurate prin dispozitive speciale de aerisire – dezaerisire. Ventilele de aerisire-dezaerisire se monteaza prin intermediul unei ramicatii verticale pe conducta, prevazuta cu vana pentru a permite demontarea ventilului. 70 - Tehnologia meseriei

4. Masuri de siguranta pe durata executarii lucrarilor Inainte de inceperea oricarei lucrari se va face instructajul tuturor muncitorilor si se va stabili responsabilul de lucrare care va trebui sa urmareasca aplicarea tuturor masurilor de siguranta prevazute pentru lucrarea respectiva. Se vor aplica masuri de siguranta atat a muncitorilor, cat si a persoanelor straine care sunt nevoite sa tranziteze lucrarea. Astfel, toate tronsoanele aate in lucru vor  imprejmuite si semnalizate corespunzator pentru ca pietonii si autovehiculele sa poata evita lucrarea. In dreptul accesului la institutii publice sau proprietati private se vor amplasa podete si pasarele (pentru pietoni si autovehicule) prevazute cu balustrade pe ambele parti. Masuri speciale (ingradire completa) se vor lua in dreptul gradinitelor, scolilor, spitalelor. Intre localitati, unde traseul parcurge zone fara circulatie, spatii verzi sau terenuri cu diferite destinatii, lucrarile se pot organiza in ux continuu, pe portiuni de lungimi mari. Toate traversarile de conducte sau cabluri se vor sprijini corespunzator astfel ca nici un muncitor ce va executa montarea noilor conduce sa nu e in pericol de accidentare. Caminele se vor executa, de regula, in sapatura sprijinita. Lucrarile se vor organiza astfel ca durata cat se va mentine sant deschis sa e cat mai redusa. Lungimea unui tronson nu va  mai mare decat va permite conguratia strazii, astfel incat sa nu se impiedice accesul ambulantelor si pompierilor. Lungimea unui tronson nu va depasi 100 m. La executie se vor respecta instructiunile prevazute in „Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii”, avizat de MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 – Lucrari de alimentari cu apa si canalizari (art. 1583 - 1832). Pamantul rezultat din sapatura manuala se poate depozita lateral transeii, dar pastrand o bancheta de protectie de minim 0.7 m fata de marginea transeii. Excedentul cat si pamantul existent impropriu de umplutura se va incarca in auto si se va transporta direct la groapa. Pe toata durata lucrarilor, transeea va  obligatoriu imprejmuita si se vor instala panouri avertizoare, iar pe timp de noapte va  semnalizata corespunzator pentru prevenirea oricaror accidente. Coborarea in transee se va face pe scari rezemate, iar muncitorii vor purta casti de protectie. Pentru a evita caderea muncitorilor, pamantului sau materialelor, sprijinirile vor depasi cu cel putin 0.15 m marginea superioara a santurilor. Lansarea in sant a tuburilor de canalizare este interzis a  efectuata de muncitori necalicati. De asemenea, nu este permisa lansarea prin cadere libera. Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale. Sculele devenite disponibile nu vor  lasate pe marginea santurilor sau pe platforme, ci vor  depozitate cu grija la distante de minim 1.5 m de marginea sapaturii. Tehnologia meseriei - 71

Pentru coborarea in sant a tuburilor se vor folosi franghii, scripeti, electropalane, automacarale, in functie de greutatea tuburilor, respectandu-se normele de protectia muncii la aceste dispozitive. Cand se lucreaza in caminul de vizitare si capacul acestuia este indepartat, se vor plasa placute avertizoare, cu indicatia „camin in lucru” amplasate in toate directiile de deplasare, la distanta de 1.5 m de centrul caminului. Accesul in caminul de vizitare se face numai dupa ce in prealabil s-a constatat ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze. La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor proiectate se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative mentionate care vizeaza activitatea pe santier. Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de protectia muncii specice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor. Este necesar sa se faca instructajecu toti oamenii care iau parte la procesul de realizare a investitiei, precum si vericari ale cunostintelor referitoare la N.T.S. Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier in interes de serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie prin santier. Mecanismele de ridicat vor  deservite numai de personalul calicat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor  asigurate contra deplasarilor longitudinale sau transversale. Operatiile de incarcare si descarcare manuala, se vor face prin rostogolire pe plan inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective si controlate inainte de inceperea lucrarilor. La folosirea macaralelor se vor respecta sarcinile admise de acestea. Este interzisa descarcarea tuburilor prin cadere si rostogolire libera. Efectuarea operatiunilor de incarcare-descarcare se va face sub conducerea sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de constructie si cu capacitatea acestora, precum si cu intreaga manevra de coborare. Se vor monta podete pentru traversarea santurilor (canalelor). Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi si de noapte. La lansarea prefabricatelor vor  utilizate numai macarale verticale cu capacitatea corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia la lansare se excuta numai in prezenta sefului de echipa. 72 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “INSTALATOR AP CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA DESEN TEHNIC ÎN CONSTRUC
II

Desen tehnic - 1

2 - Desen tehnic

Capitolul I. Reprezentarea elementelor unei construcii în desenul tehnic I.1.Linii Grosimea de baza (b) se alege în funcie de m
rimea i natura desenului între 0, 2 i 2 mm. Clasa de precizie se simbolizeaz
printr-o cifr
i anume: - linia groas
(b) prin cifra 1; - linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2; - linia subire (circa b/4) prin cifra 3. Tabel 1. Tipul liniei

Destinaia Groas
(C1i) Mijlocie (C2)

Continu
Subire (C3)

Intrerupt
(l) Mijlocie (l2) Linie-punct (p)

Mijlocie (P2)

Subire (P3)

Contururi de seciune sau tabele; chenare pentru desene; Muchii v
zute în vedere i seciuni; Curbe de nivel principal; Construcii geometrice. Linii de cote, linii ajut
toare de cot
, hauri, axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
i întrerupere ; Linii de referin
sau de indicaie pentru cote, not
ri sau observaii f
cute pe desen; Curbe de nivel curente; Contururi de seciuni rab
tute. Muchii nev
zute ascunse dup
alte elemente; Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate la C3 i P3. Axe geometrice ale pieselor componente; Trasee de secionare; Linii de întrerupere; P
ri situate în faa planului de secionare.

I.2. Formate 1 – coala de desen; 2 – contur pentru decuparea conturului original; 3 – contur pentru decuparea copiei; 4 – format;

Desen tehnic - 75

Tabel 1.2. Simbol

Dimensiuni axb, mm

Suprafata m²

Numar module

A0

841 x 1 189

1

16

A1

594 x 841

0,5

8

A2

420 x 594

0,25

4

A3

297 x 420

0, 125

2

A4

210 x 297

0, 0625

1

A5

148 x 210

0, 03125

0,5

Schita

I.3. Cotarea I.3.1. Reguli generale Prin cotarea unul desen de construcii se înelege înscrierea în acel desen a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis
i clar
a tuturor elementelor construciei. Cotarea trebuie f
ci în aa fel încât s
nu e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. M
surarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz
pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz
a  executate. 76 - Desen tehnic

I.2.2.Elementele cot
rii sunt: Fig. 1

- cota, care indic
valoarea numeric
a dimensiunii considerate, în unele cazuri poate  exprimat
i printr-o liter
; - linia de cot
, care indic
lungimile sau unghiurile la care Fig. 2 se refer
cota; - liniile ajut
toare, care delimiteaz
poriunile cotate i se folosesc în cazurile când linia de cot
nu taie conturul elementului; - liniile de indicaie sau de referin
(linii frânte), care se folosesc când spaiul dintre extremit
ile liniei de cot
nu este sucient pentru înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin
se folosesc pentru diferite alte not
ri; - cota de nivel, care indic
valoarea aderentei de nivel dintre o fa
a elementelor i un reper ales; - simbolul pentru înscrierea cotei de nivel. Fig. 3

Liniile ajut
toare pot s
înceap
direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant
apropiat
de aceasta. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot
i le dep
ete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional, liniile ajut
toare pot s
se întretaie cu liniile de cot
la 45° sau 60°, dac
cotarea devine astfel mai clar
. La reprezent
rile conturate cu linii groase, liniile ajut
toare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1). Desen tehnic - 77

Fiecare cot
are o linie de cot
corespunz
toare. Liniile de contur, Fig. 4 axele, liniile ajut
toare i prelungirile lor, nu pot  utilizate ca i linii de cot
. Liniile de cot
se traseaz
paralel cu dimensiunile la care se refer
. Pentru cotarea arcelor de cerc, sau a elementelor cu alte curburi, linia de cot
se duce echidistanat
de curba elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz
cu linii ajut
toare care s
e normale la curb
sau paralele între ele. Fig. 5

Deasupra cotelor, m
surând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (ˆ). Pentru cotarea unui unghi, linia de cot
se duce circular
, cu cerc în vârful unghiului i se delimiteaz
cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajut
toare. Delimit
rile liniilor de cot
se indic
prin puncte, linioare scurte la 45° fa
de linia cotei, sau s
gei. Pentru accentu
ri ale indicaiilor, liniile de referin
pot  terminate cu puncte, când se opresc pe o suprafa
i cu s
gei, când se opresc pe o linie. Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot
. In cazul liniilor de cot
terminate cu s
gei, pentru cotarea intervalelor mici, s
geile extreme pot  plasate la exterior i intermediar înlocuite cu puncte. Dac
este necesar
cotarea reprezent
rilor perspective, liniile ajut
toare se vor trasa urmând direciile liniilor din reprezentarea perspectiv
(Fig. 4). Fig. 6

78 - Desen tehnic

Grosimea stratelor, foliilor, pl
cilor se poate indica f
r
linii de cot
, pe linii de referin
, cota ind precedat
de indicaia d=.............. , sau de indicarea stratului. Cotele dimensiunilor prezentate la scar
se subliniaz
, cu excepia elementelor de construcie gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica i trebuie vericate la faa locului, vor  precedate de semnul (~) (vezi Fig.5). Pe desenele de ansamblu, dac
specicul desenului nu are alte reglement
ri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic
în metri, cu dou
zecimale (chiar dac
acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
în centimetri. Dac
trebuie indicai milimetrii, acetia se înscriu sub form
de exponeni (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic
dup
specicul desenului (Fig.6). Pe desenele de ansamblu, cotele vor  cele ale dimensiunilor de coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz
. Exemplu: grosimea pereilor de c
r
mida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor  63, 115, 24, 365 cm sau 63, 115, 24, 365 mm. Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional ‡. Aceast
notare nu este obligatorie pe reprezent
rile cu contururi circulare. In cazul cercurilor concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7). Fig. 7

Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R dac
nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli
, în caz c
nu sunt determinate de intersecia a dou
axe. Dac
centrul nu poate  reprezentat în cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar
, linia de cot
a razei se va trasa în direcia centrului i se va proceda ca în Fig.8. Dac
în reprezentare, linia de cot
a razelor, diametrelor sau Fig. 8 unghiurilor este mai mic
de 6 mm, s
geile se indic
dinspre exterior, sau se utilizeaz
o linie de referin
(vezi Fig. 9). Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot
, f
r
s
Fig. 9

Desen tehnic - 79

e lipite de aceasta i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
în
ltimea nominal
de 2, 5 sau 3, 5 mm. La reprezent
rile f
cute la aceeai scar
, pe aceeai plan
, scrierea cotelor se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa
de înclinarea liniei de cot
se face astfel încât s
poat
 citit
din fa
i din dreapta, desenul având poziia normal
(cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cot
cu înclinarea cuprins
în zona de 30° haurat
(Fig.10). Valoarea unghiurilor se va scrie dup
aceeai regul
Fig. 10 pe linia de cot
circular
, înclinarea liniei de cot
ind asemuit
cu cu direcia coardei unghiului respective (vezi g.10). Dac
distana dintre extremit
ile liniei de cot
este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia de cot
, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indicaie, sau imediat pe prelungirea liniei de cot
, respectiv în intervalul cotei vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7. Fig. 11 Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s
e intersectate de linii din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (g.11). Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot  indicate pân
la axa sa de simetrie într-o singur
parte; cotele generale se indic
obligatoriu complete. Dac
elementul simetric este reprezentat numai pân
la axa sa de simetrie, cotele se vor indica i raporta pân
la aceast
ax
(g.12). In cazul elementelor circulare, linia de cot
întrerupt
dep
ete cu 5-10 mm axa de simetrie i se coteaz
cu valoarea diametrului precedat de semnul conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie cu semnul: Pantele se vor indica printr-o s
geat
paralel
cu panta i având sensul de urcare pentru sc
ri, rampe de circulaie etc. i de coborâre pentru pantele de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie sub form
de raport sau de procent f
cut între proiecia pe vertical
i cea pe orizontal
a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra s
geii (Fig. 13). Exemplu de calcul al pantei: 1,50-0,90 4,00

x l00=15%

In planuri, s
geile care indic
direcia pantelor la rampe i sc
ri, vor avea lungimile elementului respectiv. Distana între dou
linii succesive, ca i distana între linia de cota i elementul cotat, va  de minimum 7 mm. In caz c
nu se poate respecta 80 - Desen tehnic

Fig. 12

Fig. 13

aceast
distan
, se admite întreruperea liniei de cot
care, dup
necesit
i, poate  trasat
la o distan
mai mare fa
de elementul cotat. Cotele aezate pe linii de cot
paralele, intersectate de o ax
de simetrie se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul cotelor (g.12). Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru cotele pariale -în imediata apropiere a conturului elementelor- i terminând cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil: - intersectarea liniilor de cot
între ele sau cu liniile ajut
toare ale altora; - p
trunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezent
rii obiectului; - trecerea liniilor de cot
prin goluri; - intersectarea liniilor de indicaie sau de referin
; - trasarea liniilor de indicaie sau de referin
paralele cu liniile de contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot
i cu haurile din zonele învecinate sau traversate; - repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezent
ri ale acestuia din acelai desen. Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic
i simbolurilor literale utilizate în desenele necotate cifric. I.3.3.lndicaii de detaliu; Axele de trasare ale construciei se marcheaz
cu cifre arabe i litere majuscule înscrise în p
trate cu latura de 6 ...9 mm, dup
scara desenului. Se recomand
s
se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14). Cotele de nivel se indic
în metri, cu dou
zecimale (chiar dac
acestea sunt zero). Cotele de reper se indic
prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii nite de la parterul corpului principal al cl
dirii numit
cota zero, notat
cu semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate lua ca reper i alt nivel caracteristic. Desen tehnic - 81

Fig. 14

Fig. 15

Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz
, atât în seciuni i faade cât i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu în
limea egal
cu a cifrelor de cot
). Simbolurile se utilizeaz
astfel: pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumatate înnegrit; pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul neînnegrit, menionându-se care este acel nivel; În planuri, simbolul se completeaz
cu un dreptunghi, în care se înscrie cota. Simbolurile pot  reprezentate i numai prin jum
tate triunghi echilateral folosind pe acelai plan o notaie unitar
(Fig. 16). O

O

Fig. 16

Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distana dup
necesitate, braul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin
, cu indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul poate  orientat la stânga sau la dreapta, iar vârful s
geii în jos sau în sus. Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un reper determinat. Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6). 82 - Desen tehnic

Dimensiunile stâlpilor vor  cotate ca în Fig 17; poziia lor se va indica, dup
necesit
ile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e prin distana dintre feele lor. Fig. 17

Fig. 18

Fig. 19

La repetarea în ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot
total
între axele sau feele elementelor marginale, scris
sub forma unui produs între num
rul distanelor egale i dimensiunea care se repet
. La cap
tul irului se coteaz
unul sau dou
elemente, precum i dimensiunea care se repet
( Fig. 17 i 19). Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit între ele, se pot utiliza i cote cumulate fa
de un reper comun. In acest caz linia comun
de cot
va  terminat
cu un punct pe linia de referin
i cu s
gei pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20). Fig. 20

Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, couri, anuri pentu conducte etc.) pot  cotate i prin înscrierea pe o linie de referin
a cotelor celor dou
laturi înmulite între ele. Prima cot
va  latur
de baz
a Fig. 21 elementului, dup
poziia sa în construcie sau din poziia normal
a desenului (Fig.21). In
limea de la care începe golul unui co de fum sau canal de ventilaie fa
de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat
de notaia h=......... Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic
nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Dac
este necesar a se diferenia în plan destinaia anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în pl
ci se vor reprezenta ca în Fig. 23. La sc
ri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, i anume l
imea deasupra, iar în
limea dedesubt. Treptele vor  numerotate de la palier la palier, sau în continuare. L
imea pardoselelor va  cotat
pân
la linia contratreptei (linia întrerupt
). In cazul sc
rilor f
r
contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei. Desen tehnic - 83

Nivelul planului de secionare se va indica prin îngroarea liniei treptei respective. Pe palierele rampelor i sc
rilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24). In
limea de la care începe golul unei ferestre se noteaz
prin p = ..... i reprezint
cota parapetului respectiv care este distana de la nivelul pardoselei pân
la cota de începere a golului de fereastr
. Fig. 22 Trimiterile la detalii sau la note explicative se indic
în fracii înscrise în cercule; la num
r
tor se trece num
rul sau indicativul detaliului, iar la numitor nr. planei în care este desenat detaliul Fig. 23 (fig. 25). Când sunt prev
zute dou
alternative de execuie, cotele pentru a doua alternativ
vor fi scrise între paranteze. În desenele destinate execuiei se recomand
a se evita aceast
dubl
cotare, preferându-se întocmirea a dou
desene. Fig. 24

Fig. 25

Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate în creion se va face de preferin
în tu.

I.4. Reprezentarea convenional
a materialelor Reprezent
rile convenionale ale materialelor în seciuni sunt cele din tabelul 2. Reprezent
rile convenionale de materiale se folosesc numai când în alc
tuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden
materialele. Dac
, din cauza sc
rii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului sau din alte cauze, nu se pot gura reprezent
rile din tabel 2, se admite haurarea uniform
, înnegrirea continu
, l
sarea f
r
nici o reprezentare a câmpului, sau alte reprezent
ri, ad
ugându-se în caz de necesitate o not
sau legend
explicativ
. 84 - Desen tehnic

In general haurile oblice se trag la 45° fa
de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa
de plan
, o înclinare de 45°, sau apropiat
, haurile oblice se pot trage la 45°, fa
de direcia principal
din conturul elementului. In astfel de cazuri, precum i atunci când este necesar
o difereniere a suprafeelor în contact, se pot folosi i hauri la 60°, respectiv 30° fa
de cadrul desenului, corespunz
tor folosirii normelor echerelor curente. Pe câmpuri învecinate, haurile cu aceeai înclinare se decaleaz
sau se inverseaz
. Tabel 2 Materialul

P
mânt stânc


Lichide

Reprezentarea

Materialul

Reprezentarea

Beton armat monolit la scara >1: 50 Beton armat la scara 1:50

Umplutur


Metal: prole i bare rotunde

Piatr
natural


Lemn - seciune longitudinal
(in lungul brei)

Zid
rie în general

Lemn în seciune transversal
pe bra

Zid
rie de p
râmat

Beton simplu

Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale câmpului, haurare uniform


Haurarea precum i reprezentarea convenional
se fac mai rar sau mai des, în funcie de scara mai mare sau mai mic
a desenului. Haurarea seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea aceluiai Desen tehnic - 85

material, trebuie s
e identic
pe toate desenele la aceeai scar
a unuia i aceluiai element. In seciunile la care p
rile componente în contact sunt din acelai material, se modic
distana dintre hauri. Reprezentarea convenional
într-o seciune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. Fig. 30 se face cu un desen mai des lâng
liniile de contur i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz
; dac
în reprezentare se folosete o haurare, aceasta se traseaz
uniform pe întreaga suprafa
a câmpului (Fig. 31). In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâie îngust
, la marginea câmpului. Dac
este necesar
reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai pe o poriune redus
în zona de contur a câmpului respectiv. Toate hasurile si notarile grace conventionale se executa cu linie continua subtire (B), conform STAS 103-76. I.5. Scari Reprezentarea unei piese de desen tehnic nu poate  facuta intodeauna in adevarata ei marime – in marime naturala – piesa ind e prea mare, e prea mica. Pentru a ne da seama de aceasta este sucient sa ne gandim ca reprezentarea ansamblului unei masini sau a unei instalatii, montata pe o suprafata de sute sau mii de metri patrati ar necesita o suprafata de hartie tot atat de mare pentru desenarea lor in marime naturala. Aceeasi problema se pune si la reprezentarea unei piese de dimensiuni mari si de aceea s-a nascut necesitatea micsorarii in acelasi raport a tuturor dimensiunilor piesei de reprezentat, astfel incat desenul sa incapa intr-un format de hartie convenabil. Se intelege de la sine ca aceasta micsorare poate  facuta in limitele in care reprezentarea ramane clara si citirea desenului poate  facuta cu usurinta. Exista insa si necesitatea de a reprezenta o piesa in dimensiuni mai mari decat cele reale, obtinandu-se un desen, in care forma piesei apare clar si cotarea se poate face corect si usor. Raportul dintre dimensiunile de pe desen si dimensiunile corespunzatoare, reale ale piesei reprezentate se numeste scara. Scarile sunt standardizate (STAS-2-49). Daca piesa este reprezentata in marime reala, inseamna ca s-a folosit scara 1:1 (se citeste: unu la unu), adica piesa a fost reprezentata in desen in adevarata ei marime. 86 - Desen tehnic

Daca piesa se reprezinta in desen mai mica decat in realitate, adica redusa la scara, se folosesc scarile de micsorare care sunt: 1:2; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; 1:500 cazuri exceptionale se admite si se foloseste scara 1:2,5 Pentru reprezentarea unei piese in dimensiuni mai mari decat in realitate, adica marita la scara se folosesc scarile de marire si anume: 2:1; 5:1; 10:1; 20:1 In practica, desenele de piese simple, de detaliu, se executa, in general, la scara 1:1; 1:2; 1:5; 1:10 sau la vreuna din scarile de marire. Scarile 1:10; 1:20; 1:50; 1:100 si mai mici se folosesc pentru desenele de montaj sau de ansamblu, care nu au rolul de a determina forma si dimensiunile pieselor pentru executie (ca desenele de detaliu), ci numai modul in care aceste piese sunt mutate in ansamblul masinii, sau pozitia mai multor masini in cadrul general al unei instalatii. Pentru intelegerea aplicarii scarilor de micsorare sau de marire se considera, ca exemplu, reprezentarea in desen a lungimii de 250 mm. Daca desenul se executa la scara 1:1, ea va avea in desen aceeasi marime, 250 mm. Daca este reprezentata micsorata la scara 1:2, inseamna ca va avea in desen jumatate din marimea sa reala, adica 250:2=125 mm. Cota in desen va  tot 250, aceasta ind lungimea care trebuie respectata la executarea piesei. Reprezentand la scara 1:5 lungimea reala de 250mm, ea va avea pe desen 250:5=50 mm si asa mai departe. Rezulta deci ca pentru a micsora la scara o dimensiune, trebuie impartita cota sa reala prin numitorul scarii si desenarea sa se faca in marime egala cu valoarea astfel obtinuta, dar cotand valoarea reala a dimensiunii. In cazul maririlor la scara se imulteste cota reala cu numarul scarii si se deseneaza dimensiunea la valoarea astfel aata, inscriindu-se cota reala. Pentru usurarea obtinerii marimii dimensiunilor micsorate la scara, intrucat in numeroase cazuri dimensiunile reale au valori care nu nu se impart exact cu scara si dau rezultate cu zecimale, se recomanda metoda urmatoare de calcul: Aa numarul care, imultit cu numitorul scarii da 10; Se imulteste cu acest numar cota reala, iar rezultatul se imparte la 10. Numarul astfel obtinut reprezinta marimea dimensiunii reduse la scara. Pentru exemplicare se considera cazul dimensiunii 250 mm care trebuie Desen tehnic - 87

redusa la scara 1:2. Deoarece 5 este numarul care imultit cu 2 (numitorul scarii) da 10, urmeaza ca se va imulti: 250 x 5 = 1250. Rezultatul se imparte la 10: 1250:10 = 125 Valoarea astfel obtinuta este dimensiunea din desen a cotei reale 250, redusa la scara 1:2. Bazati pe cele expuse, se poate intocmi urmatoarea tabela ajutatoare: Scara

Nr. cu care trebuie imultita cota reala

Exemple

1:2 1:5 1:10 1:20 1:50 1:100

5 Rezultatul 2 imultirii 1 se 0,5 imparte 0,2 cu 10 0,1

250x5 =1250; 250x2 = 500; 250x1 = 250; 250x0,5 = 125; 250x0,2 = 50; 250x0,1 = 25;

1250:10=125 500:10=50 250:10=25 125:10=12,5 50:10=5 25:10=2,5

In general, alegerea scarii se face in asa fel, incat piesa sa e reprezentata cat mai clar, intr-un format de hartie cat mai redus. Scara folosita se noteaza intodeauna pe desen e sub titlul plansei (in cazul unei schite), e in locul special rezervat din indicatorul desenului. Toate proiectiile unei aceleasi piese se executa la aceeasi scara; de asemenea toate desenele de pe aceeasi coala de desen se executa la aceeasi scara. In caz ca aceasta ultima regula nu este respectata, in indicator se scrie cu cifre mari scara la care s-a executat partea cea mai mare de desene (scara principala), iar dedesubt cu cifre mai mici – celelalte scari (scarile secundare). Scara principala nu se mai scrie in dreptul gurilor respective, scarile secundare se indica insa obligatoriu si in dreptul gurilor la care au fost aplicate. Toate elementele aceleiasi proiectii sau vederi se deseneaza la aceeasi scara. Daca din diferite motive, acest lucru nu este posibil, cotele care nu respecta scara se vor sublinia. Capitolul II. Explicarea detaliilor din desenele de executie Flanse Flansele sunt parti ale pieselor; ele fac corp comun cu acestea si servesc la asamblarea pieselor cu suruburi sau suruburi prizoniere. Ele sunt de diferite forme (rotunde, patrate, ovale, triunghiulare). Cotele necesare sunt cele care determina forma si grosimea ansei, pozitia si diametrul gaurilor. 88 - Desen tehnic

II.1. Flansele cilindrice intrebuintate in constructia de masini pot avea un numar oarecare de gauri. Cele utilizate pentru asamblari de conducte au totdeauna un numar de gauri divizibil cu 4 (4, 8, 12, 16, etc.). Reprezentarea anselor cilindrice se face asa cum se arata in g.32, in cazul in care sectiunea nu trece prin gauri, ci pe la jumatatea distantei dintre gauri.

Fig.32

Sunt de observat urmatoarele:  Gaurile de trecere ale suruburilor ind asezate simetric pe un cerc, una din axele lor este determinata de cercul centrelor, iar cealalta axa de razele aceluiasi cerc, duse prin centrele gaurilor respective;  Pentru determinarea pozitiei exacte a gaurilor, se considera un plan de taiere care trece prin axa ansei. Ca urmare, axele gaurilor apar in sectiune la distanta reala fata de axa ansei;  In sectiune, gaurile sunt gurate prin linii de rabatere si anume: liniepunct-linie. Pentru simplicare, ansele cilindrice se pot desena intr-o singura proiectie si anume o sectiune ce trece prin axul vertical, mentionandu-se numai numarul si diametrul gaurilor, e printr-o notatie de felul celei din g.33, e printr-o notatie ca in g.34. Adeseori se obisnuieste sa se deseneze numai jumatate din vederea ansei si anume: e complet ca in g.35, e schematic ca in g.36. Flansele cilindrice pentru conducte sunt standardizate atat in ceea ce priveste dimensiunile de legatura (diametrul exterior, numarul si diametrul gaurilor pentru suruburi), cat si grosimile, in functie de presiunile la care trebuie sa lucreze. In desenele de executie ale anselor pentru conducte, axele de simetrie nu vor trece prin gaurile ansei. II.2. Flansele patrate au colturile rotunjite printr-un sfert de cerc cu centrul in centrul gaurilor respective de prindere, raza de racordare ind egala cu diametrul acestora (g.37). Cele patru gauri sunt situate pe un cerc, ca si in cazul anselor cilindrice. Cele expuse pentru ansele cilindrice sunt valabile si pentru ansele patrate, cu deosebirea ca la cotarea laturii se pune simbolul in locul simbolului ø, ind vorba de un patrat si nu de un cerc. Desen tehnic - 89

Rezulta ca se poate elimina vederea din stanga, sectiunea ind sucienta pentru determinarea completa a ansei.

Fig.33

Fig.34

Fig.36

Fig.35

Fig.37

II.3. Flansele triunghiulare au, de asemenea, colturile rotunjite, dupa aceleasi reguli ca ansele patrate. Pentru determinarea ansei sunt necesare doua proiectii (g.38).

Fig.38

Fig.39

II.4. Flansele ovale se construiesc astfel:  Se duce un cerc cu centrul in centrul ansei si cu diametrul dat;  Se duc doua cercuri egale, cu centrele gaurilor de prindere si cu raze egale cu diametrul acelor gauri;  Se traseaza tangentele la aceste trei cercuri. Astfel, cotarea unei anse ovale se face ca in g.39.

 O  O

 O

90 - Desen tehnic

Capitolul III. Reprezentarea elementelor de constructii pentru instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze naturale III.1. Conducte pentru uide Standardul stabileste semnele si culorile conventionale pentru conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de gaze naturale si de ventilare, folosite pentru reprezentari in planurile de instalatii si scheme, in planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie ale constructiilor civile si industriale. Semnele si culorile conventionale din standard nu sunt limitative. Pentru identicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor, semnele conventionale pot  completate, dupa necesitati cu simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse, sau simboluri stabilite de proiectant, semnicatiile lor ind indicate in legenda. Varietatea culorilor ind limitata, utilizarea lor are caracter de recomandare si se va face cu precadere in schemele cu caracter functional. La reprezentari in culori se vor mentine si simbolurile si semnele conventionale ale elementelor reprezentate. In cazul in care nu se intocmeste un plan coordonator pentru toate categoriile de instalatii, conductele din planurile de instalatii pe specialitati vor  denite prin cotele in plan si de nivel necesare si suciente evitarii dicultatilor de executie. Grosimea liniilor de reprezentare se va alege conform STAS 103-76, functie de scara desenului si in scopul obtinerii unui desen clar. Mai jos sunt date exemple de indicatii suplimentare pe reprezentarile de conducte. Semn conventional Destinatia conductei

In planuri de constructie

In planuri generale Denumirea culorii de situatie, planuri coordonatoare sau conventionale planuri comune

Instalatii sanitare Conducta de apa rece potabila

albastru

Conducta de apa calda

rosu inchis

Conducta de circulatie a apei calde

violet

Conducta de apa pentru combaterea incendiilor (exclusiv)

rosu aprins

Desen tehnic - 91

Canale sau conducte de canalizare menajera sau unitara (menajera + pluviala)

cafeniu deschis

Canale sau conducte de canalizare pentru ape pluviale

cafeniu inchis

Instalatii de incalzire centrala Conducta de apa calda de ducere

rosu aprins

Conducta de apa calda de intoarcere

albastru

Conducta de apa calda de inalta temperatura de ducere

rosu inchis

Conducta de apa calda de inalta temperatura de intoarcere

violet

Conducta de abur

portocaliu

Conducta de condensate sub presiune atmosferica

verde

Conducta de condensat sub presiune

verde inchis

Conducta de dezaerisire sau de admisie a aerului

cafeniu

Conducta de golire (GC), drenaj (CD), preaplin (CP) Conducta de siguranta a traseului de ducere

rosu aprins

Conducta de siguranta a traseului de intoarcere

albastru

OBSERVATII: ¾ Literele intercalate pe semnele conventionale reprezinta initialele conductei respective sau ale uidului transportat. ¾ Pentru diferentierea conductelor cu aceeasi destinatie dar avand parametric diferiti, se vor face notatii suplimentare, ca de exemplu 6 bar, 8 bar, ID 95º, II 75º. Instalatii de alimentare cu combustibil galben deschis

Conducta de gaze

negru

Conducta de combustibil lichid Instalatii de ventilare

Canal drept pentru aer proaspat

92 - Desen tehnic

verde

Canal drept pentru aer de introducere (dupa diferite tratari)

rosu

Canal drept pentru aer de evacuare

albastru

Canal drept pentru aer de circulatie

violet

OBSERVATII: 1. reprezentarea normala, bilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare; 2. reprezentarea simplicata, unilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica; 3. Sageata indica sensul circulatiei aerului.

III.2. Exemple de indicatii suplimentare de reprezentari de conducte Denumire

Semnul conventional sau notatia

Sensul de circulatie a uidului Panta conductei (sensul coborator al conductei)

Incrucisare de conducte fara legatura (traseul C-D trece deasupra lui A-B)

Ramicatii de conducte in acelasi plan orizontal

Desen tehnic - 93

Ramicatii de conducte in planuri orizontale diferite

Schimbare de nivele pe traseu rectiliniu

OBSERVATIE: In legenda desenului se va specica elemental geometric al conductei neizolate la care se refera cota de nivel (radier, ax, creasta).

Indicarea simplicata a conductelor in paralel

Notarea materialelor si a conductelor Exemple: Teava neagra sau zincata pentru instalatii Teava de constructii

Tub din gresie

Canal de aer

Plan sau elevatie

Sectiune OBSERVATII: 1. Cotarea canalelor de aer in plan sau elevatie se face in mm, astfel: grosime – latura vazuta x latura nevazuta _________________________________ debit (m³/s) 2. In sectiune, cotarea se face in mm astfel: grosime – latura orizontala x latura verticala ___________________________________ debit (m³/s) 94 - Desen tehnic

III.3. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte Standardul stabileste semnele conventionale generale pentru reprezentarea tingurilor, pieselor de legatura si pieselor auxiliare montate pe conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze, in planurile de instalatii pe specialitati, in planurile comune mai multor instalatii, in planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie. Observatie: ¾ Fitingurile, piesele de legatura si piesele auxiliare vor  gurate numai daca indicarea lor este necesara executarii corecte a instalatiilor. Semnele conventionale din standard nu sunt limitative. Pentru identicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale tingurilor si pieselor, semnele conventionale pot  completate, dupa necesitati, astfel: ¾ Prin crearea de noi semne obtinute prin combinarea a doua sau mai multe semne conventionale generale (de ex.: ramicatie cu mufa si ansa); ¾ Prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentand materialul, diametrul etc., conform standardelor sau normelor interne de produs in vigoare; ¾ Prin crearea de noi semen, utilizand in mod obligatoriu semnele referitoare la modul de imbinare. In aceste cazuri, semnicatiile semnelor vor  indicate in legenda. Semnele conventionale din acest standard se vor reprezenta in culorile conventionale in care sunt reprezentate conductele. Grosimea liniei de reprezentare a semnelor conventionale va  aceeasi cu a liniilor conventionale pentru conducte. Semnele conventionale vor  reprezentate in functie de scara desenului si de dimensiunile de gabarit ale tingurilor si pieselor reprezentate la scara sau nu. Felul imbinarilor Denumire

Semn conventional

Imbinare cu mufa

Imbinare cu anse la conducta

Imbinare cu anse la canale de aer

Imbinare cu eclise la canale de aer

Desen tehnic - 95

Imbinare cu colier la canale de aer Imbinare cu let la conducte (se indica numai la schimbari de diametru) Imbinare prin sudura la conducte (se indica numai la schimbari de diametru) Observatii: ¾ Imbinarile cu mufa si cu anse se vor indica in desene numai in punctele de racordare a conductelor cu armaturi, obiecte de uz gospodaresc, obiecte sanitare, aparate si recipiente, precum si la schimbari de directii si ramicatii ¾ Imbinarile cu let si prin sudura se vor indica in desene numai in punctele de schimbare a diametrelor conductelor Fitinguri si piese de legatura Mufa dubla

Mufa de trecut pe tub

Reductie (cu mufa)

Cot sau curba (cu ansa) cu

Curba de etaj (cu mufa)

Teu (cu anse)

Cruce (cu anse)

Ramicatie simpla avand 0 <   90 (cu mufa si ansa)

96 - Desen tehnic

0 <  < 90

Ramicatie dubla (cu mufa) cu 0 <   90

Sustineri pentru conducte Suspensie simpla

Suspensie simpla pentru montajul mobil al conductei

Suspensie elastica pentru montajul mobil al conductei

Suport simplu

Suport simplu pentru montajul mobil al conductei

Suport clasic pentru montajul mobil al conductei

Suport tip patina sau rola

Punct x Compensatoare de dilatare Compensator tip U

Compensator lira

Desen tehnic - 97

Compensator telescopic simplu

Compensator telescopic dublu

Compensator cu burduf Piese diverse Racord olandez

Cap (caciula) la conducte

Dop

Flansa oarba

Teu de regulare sau curatire cu dop

Mufa de reglare cu dop

Piesa de curatire

Sifon U a - in plan b - in schema

Cruce de curatire cu dopuri

98 - Desen tehnic

Sifon de condens cu dop de curatire a - in plan b - in schema

Vas de aerisire a - in plan b - in schema

Palnie de golire

Protectie cu caciula contra ploii

Piesa de deviere (etaj) pentru canal de aer (de exemplu cu anse) a – elevatie b - plan

Curba (de exemplu cu anse) a – plan b- elevatie

Cot cu palete de dirijare (de exemplu cu anse) a – plan b- elevatie

Desen tehnic - 99

Ramicatii croite (de exemplu cu anse)

Ramicatii din piese asamblate (de exemplu cu anse)

Piesa de schimbare de sectiune (difuzor sau confuzor) (de exemplu cu anse)

Trecerea de la sectiune circulara la cea rectangulara a – schema b - plan

Punct de masurare pe canal a – plan b - elevatie

Capac de vizitare sau de control a – plan b - elevatie

100 - Desen tehnic

Atenuator de zgomot

Legatura exibila (burduf)

III.4. Armaturi Semnele conventionale sevesc pentru identicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale armaturilor si nu sunt limitative. Semnele conventionale pot  completate cu indicatii referitoare la caracteristicile uidului (aceleasi ca pentru conducte), simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse sau noi semne, create in baza prescriptiilor prezentului standard, semnicatia lor ind indicata in legenda. Semnele conventionale pentru armaturile montate pe conducte vor  reprezentate cu acesi culoare conventionala ca si conductele. Grosimea liniilor de reprezentare va  conform STAS 103-76, aceeasi pentru intreg ansamblul de desene executate la aceeasi scara. Moduri de imbinare a armaturilor cu conducte Semn conventional In schema In plan

Denumire Imbinare cu anse

Imbinare cu mufe

Imbinare cu let

Imbinare prin sudura (prin lipire) Moduri de actionare a armaturilor Actionare manuala (in mod curent nu se indica)

Desen tehnic - 101

Actionare cu contragreutate

Actionare cu arc

Actionare cu plutitor

Actionare cu membrana

Actionare hidraulica

Actionare pneumatica

Actionare cu electromotor

Actionare cu electromagnet

Armaturi de inchidere Robinet cu ventil drept

102 - Desen tehnic

Robinet cu ventil drept, cu dispozitiv de golire

Robinet cu ventil de colt

Robinet cu ventil cu trei cai

Robinet cu ventil cu tija inclinata

Robinet cu sertar (vana)

Robinet cu cep (cana) drept

Robinet cu cep (cana) drept cu dispozitiv de golire

Robinet cu cep (cana) de colt

Robinet cu cep (cana) cu trei cai

Armaturi de reglare Robinet de reglare cu clapeta

Regulator de presiune cu actiune directa a – in amonte b – in aval

Desen tehnic - 103

OBSERVATIE: La armaturile cu un montaj obligatoriu, sageata de pe conducta pe care sunt montate indica sensul circulatiei uidului Armaturi de siguranta si avarie

Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu contragreutate

Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu arc

Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu contragreutate

Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu arc

Robinet cu ventil de avarie, fara dispozitiv de blocare

Robinet cu ventil de avarie, cu dispozitiv de blocare Armaturi de serviciu

Robinet cu ventil de simplu serviciu

Robinet cu ventil de dublu serviciu

104 - Desen tehnic

Robinet cu brat basculant

Baterie de amestec

Baterie de amestec cu brat basculant

Baterie de amestec de baie cu dus si tija xa

Baterie de amestec de baie cu dus si tija exibila

Baterie de amestec numai pentru dus cu tija xa

Baterie de dus cu tija xa pentru cazane de baie

Robinet dublu reglaj pentru radiator a – drept b – de colt

Armaturi pentru combaterea incendiilor

Hidrant subteran de incendiu

Desen tehnic - 105

Robinet de incendiu interior

Hidrant de gradina

Sprinkler

Drencer

Armaturi diverse Reductor de presiune

Robinet de retinere a – cu ventil b – cu clapa

Ventil cu dezaerisire automata

Diafragma de reglaj

Separator de condensat

Sorb simplu

Sorb cu clapa

106 - Desen tehnic

Sorb cu ventil

Separator de namol

Filtru de impuritati Armaturi pentru instalatii de ventilare Clapeta de reglaj fara maneta a – plan b - elevatie

Clapeta de reglaj cu maneta a – plan b - elevatie

Clapeta aerodinamica

Subar perpendicular sau oblic a – elevatie b – plan c - sectiune

Clapeta antifoc

Desen tehnic - 107

III.5. Aparate de masura si control Grosimea liniilor de reprezentarea acestor semne conventionale va  egala cu jumatate din grosimea liniilor de reprezentare a conductelor aferente. Denumire

Aparat indicator cu citire directa

Aparat inregistrator grac

Aparat inregistrator valoric prin insumare (debitmetru, contor)

Aparat inregistrator valoric integrator (debitmetru, contor)

Aparat cu contacte electrice

Manometru diferential

Indicator de nivel cu sticla

Indicator de nivel cu plutitor si mira

108 - Desen tehnic

Semn conventional

Element auxiliar pentru transmiterea prin dilatare a informatiei

Element auxiliar pentru transmiterea electrica a informatiei

Temperatura

Presiunea

Debitul

Umiditatea

Nivelul

Observatii: Cu linie intrerupta sunt indicate elementele de instalatie pe care sunt montate aparatele Executie dupa STAS185/7-73.

Desen tehnic - 109

Bibliograe: 1. Culegere de standarde de desen tehnic - autori: E. Diaconescu i Al. Constantinescu; 2. Desen de construcii i instalaii - autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu i Radu M
rgineanu;

110 - Desen tehnic

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “INSTALATOR AP CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA MATEMATIC APLICAT

Matematic
aplicat
- 1

CAPITOLUL I 1. OPERAII CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA I SCDEREA Întâlnim numere naturale atunci când num
r
m obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m
surare. Sc
zând pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un num
r natural. Pentru a putea sc
dea orice num
r natural din orice alt num
r, a trebuit s
extindem ideea de num
r, introducând i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz
adun
ri, sc
deri, înmuliri i împ
riri. Numerele întregi se folosesc i în unele m
sur
ri, ca de exemplu în m
surarea temperaturilor (pe scara Celsius). Amintim notaiile: N ®0, 1, 2, 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor naturale; N* = ®1, 2, 3, 4... ¾, pentru mulimea numerelor naturale nenule (f
r
num
rul 0); Z = ®0, r 1, r 2, r 3, r 4... ¾, sau ®...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... ¾, pentru mulimea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - ®0¾. Adunarea numerelor întregi este: Comutativ, adic
a + b = b + a, oricare ar  numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic
(a + b) + c = a + (b + c), oricare ar  numerele (întregi) a, b, i c. Din aceste propriet
i rezult
c
în calcule putem efectua adun
rile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula: 55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176 Num
rul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice num
r întreg are un opus, notat – a, care este i el num
r întreg. Din aceste propriet
i rezult
c
sc
derea num
rului întreg b din num
rul întreg a poate  înlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b: a - b = a + (-b) Reamintim c
putem desina o parantez
în faa c
reia se a
semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a
în parantez
. Folosind propriet
ile adun
rii, putem calcula: Matematic
aplicat
- 113

-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14, 5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2, (+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4, (+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 = (18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4, (8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 = = (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2 EXERCI II 1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unit
ilor 2 i care s
e cât mai mici posibile. 2) A) Un num
r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num
rul" B) Alt num
r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num
rul" 3) A) Un num
r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num
r" B) Alt num
r este cu 855 mai mic decât 15.258. Aai acest num
r. 4) Efectuai adun
rile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001. 5) Efectuai sc
derile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453. 6) Aranjai în ordine cresc
toare numerele: -12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9 7) Efectuai calculele: a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9) f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14); j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27); l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13); n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34); o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11). 8) Stabilii dac
este adev
rat sau nu: a. (+10) + (-9)  (-10) + (+9); b. (+4) + (-24)  (-1) + (+21); c. (+18) + (+5) ! (+18) + (-4); d. (-11) + (+6)  (-2) + (+3); e) (+18) – (+15) ! (+18) – (+5). 9) În dou
vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s
turn
m uleiul în alte dou
vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s
aib
celalalt vas" 114 - Matematic
aplicat


10) Urm
toarele zece adun
ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute: 7+

5+

88+

36+

312+

3 411+

522+

85+

6

9

34

13

878

1 827

1 416

2 413

12 803

9 014+

3 211 856+ 1 837 011

9

6

41

75

161

2 303

38

326

45 320

4 022 485

4

7

70

42

451

6 041

817

4 041

2. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR ÎNTREGI Reamintim c
înmulirea numerelor întregi se efectueaz
inând seam
de urm
toarea regul
: Valoarea absolut
a produsului a dou
numere este egal
cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acelai semn, i este -, când cei doi factori au semne diferite. Regula semnelor este deci: (+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -. Înmulirea numerelor întregi este: Comutativ, adic
a x b = b x a, oricare ar  numerele (întregi) a i b; Asociativ, adic
(a x b) x c = a x (b x c), oricare ar  numerele a, b i c; Distributiv fa de adunare, adic
a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar  numerele a, b i c. Num
rul 1 este element neutru pentru operaia de înmulire. Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic
dou
înmuliri i o adunare), prefer
m s
-l efectu
m sub forma a x (b + c), scoând factor comun. Folosind propriet
ile înmulirii, s
calcul
m: (+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70, (-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200 (-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70 Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18; c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5 Rezolvare. a) Ar trebui s
efectu
m cele dou
înmuliri, apoi adunarea. Obinem rezultatul mai repede, dac
observ
m c
putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600. Matematic
aplicat
- 115

b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem: 55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800 c) Scoând factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860 Dac
a i b sunt dou
numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a i b, notat prin a : b, este acel num
r întreg c, în cazul în care el exist
, pentru care a = b x c. Se scrie c = a : b. De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6. Observ
m c
regula semnelor este, pentru împ
rire, aceeai ca i pentru înmulire. Problem
rezolvat
. Un metru p
trat de linoleum cost
1 300 lei. Cât cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m i l
imea de 3 m" Rezolvare. A
m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p
tri). Dac
1 mp de linoleum cost
1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost
de 12 ori mai mult, adic
12 x 1 300 (lei). Efectuând înmulirea, obinem costul linoleumului = 15 600 lei. EXERCI II 1) a) Un num
r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num
rul" Alt num
r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num
rul" c) Ionic
merge spre coal
cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic
. Aai viteza automobilului. 2) a) Un metru p
trat de covor cost
2 300 lei. Cât cost
un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m i l
imea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în
limea. Cât este aria sa? 3) Calculai, scoând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21. 4) Calculai cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950. 5) Efectuai înmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d) (-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8). 116 - Matematic
aplicat


6) Calculai: 7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2 – 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x >24 – 23 x (22 – 2)@; 8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7); 9) Scriei mulimea divizorilor întregi ai numerelor: a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10 10) Determinai elementele urm
toarelor mulimi: A = ®x N _ x divide pe -12¾ B = ®x Z _ x divide pe 8¾ C = ®x N _ -13 divizibil cu x¾ D = ®x Z _ 6 divizibil cu x¾

3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE Atunci când „lu
m p
ri dintr-un întreg” sau când m
sur
m segmente, suprafee, volume, numere care nu sunt neap
rat întregi. De fapt, a fost nevoie s
e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz
, de obicei cu litera Q. Orice num
r raional poate  reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate  scris ca fracie m , în care num
ratorul m este un num
r întreg, iar n numitorul n un num
r natural, diferit de 0. m Numerele raionale negative pot  scrise în forma - n , unde m i n sunt numere naturale (iar n 0). De exemplu, num
rul raional 10 poate  scris m -6 m - 10 sau - 5 . Numerele raionale pot  scrise în forma + n , sau n , unde m 6 3 i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem 5 3 m 2m 3m 4m n = 2n = 3n = 4n Numerele m i n pot  alese prime între ele, în care caz fracia se numete ireductibil
. Numerele raionale pot  scrise i zecimal, dac
avem în vedere ca = m : n. Exemple: în loc de se mai scrie i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie i -0,75. Dac
încerc
m s
scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, 481 = 5,34444... = 5,3(4). 90 Matematic
aplicat
- 117

În general, dac
scriem zecimal un num
r raional, atunci în dreapta virgulei apare un num
r nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad
. S
ne reamintim c
num
rul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form
de fracie 7 , iar 0,(12) se scrie în form
de fracie 12 sau (dup
99 9 simplicarea cu 3). Num
rul raional 3,(52) se transform
în fracie în felul urm
tor: 352-3 349 3,(52) = 99 = 99 Num
rul raional 3,5(2) se transform
în fracie în felul urm
tor: 3,5(2) = 352-35 = 317 90 90 Adunarea i sc
derea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup
regulile obinuite, inând îns
seama de virgul
. De exemplu: 11,4 + 11,4 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCIII 1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141? Justicai r
spunsul. 2) a) Simplicai cu 3 fraciile: 6 ; 9 ;15; 23 3 6 9 21 18 27 72 45 b) Simplicai cu 9 fraciile: 27; 36 ;63; 27 Simplicai cu 6 fraciile: 18 ; 18 ;60 ; 42 12 24 90 54 3) Simplicai fraciile (obinând fracii ireductibile): a) 3 ;b) 20 ;c) 44 ;d) 12 ;e) 24 ;f) 96 ;g) 105;h) 150 ;i) 81 ; j) 16 ; 6 50 33 9 4 144 90 510 120 64 166 1666 16666 166666 k) 664 ; l) 6664 ; m) 66664; n) 666664 . 4) Comparai între ele (aducându-le la acelai numitor) fraciile: a) 2 i 13; b) 7 i 2 ; c) 25 i 28; d) 72 i 88 ; e) 59 i 59 3 21 15 5 8 9 27 29 60 61 5) Scriei în form
de fracie numerele raionale: a) 4 4 ; b) 13 1 ; c) 711 ; d) 5 1 ; e) 3 1 ; f) 2 1 ; g) 4 7; h) -1 1 ; i) -6 5 ; j) -4 1 . 9 4 5 2 14 3 6 7 9 3 118 - Matematic
aplicat


4. ÎNMULIREA I ÎMPRIREA NUMERELOR NATURALE

Dac
numerele raionale sunt scrise în form
de fracie, produsul lor se obine înmulind num
r
torii între ei i numitorii între ei: m p mxp n • q = nxq Dac
numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, inând seam
de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor r
mâne valabil
. Aadar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmulirea numerelor raionale este comutativ
, asociativ
i distributiv
fa
de adunare. Orice num
r raional a 0 are un invers, notat 1 . Înmulind num
rul a cu a inversul s
u, obinem ca rezultat 1: 1 a x a= 1 De exemplu, inversul lui 2 este 1 = 0,5 iar inversul lui 2 este 3 . În 3 2 2 m general, dac
a = n , atunci 1 = n . a m Împ
rirea num
rului raional a cu num
rul raional b ( 0) se denete ca ind înmulirea lui a cu inversul lui b: 1 a:b=axb Dac
numerele sunt scrise în form
de fracie, împ
rirea se face înmulind deîmp
ritul cu inversul împ
ritorului sau, altfel spus, „înmulind cu fracia r
sturnat
”. Dac
numerele sunt scrise zecimal, împ
rirea se face dup
regulile obinuite. EXERCIII 1) Efectuai înmulirile: a) 2 x 3 ; b) 5 x 9 ; c) 4 x 5 ; d) (- 1 x(- 2 ; e) (- 2 x(+ 5 ; f) 10 x(- 3 ; 3 4 3 10 3 2 2 3 3 6 7 4 (

Matematic
aplicat
- 119

(

(

(

(

5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI În general, vom spune c
num
rul raional p este p
trat perfect, dac
exist
un num
r raional a astfel încât p = a2. Regula semnelor ne arat
c
p
tratele perfecte nu pot s
e numere negative. Dac
p este un num
r raional p
trat perfect, atunci putem scrie p = a2 cu a num
r pozitiv. Acest num
r pozitiv a (i numai acesta) va  numit r
d
cin
p
trat
a lui p i va  notat astfel: . Aadar, 8 este r
d
cina p
trat
a lui 64, dar -8 nu este r
d
cin
p
trat
a lui 64; = 8. Num
rul 3 este r
d
cina p
trat
a lui 9 , dar - 3 nu este r
d
cina 16 4 4 p
trat
a lui . Num
rul 1,4 este r
d
cina p
trat
a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c
0 este p
trat perfect i ca

= 0. Orice p
trat perfect este pozitiv sau 0. Îns
nu orice num
r raional pozitiv este p
trat perfect. Metod
de extragere a r
d
cinii p
trate: Exemplu pentru num
rul 1024 i num
rul 752,4049:

120 - Matematic
aplicat


Matematic
aplicat
- 121

Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este p
trat perfect i

EXERCIII 1) Completai tabelele: a)

b)

c)

2) Care este r
d
cina p
trat
a num
rului?

3) Care din propoziiile ce urmeaz
sunt adev
rate?

4) Aai r
d
cina p
trat
a urm
toarelor numere: a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136 5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint
pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR Calculai:

122 - Matematic
aplicat


CAPITOLUL 2 RAPORT, PROCENT

Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este a , iar k = b a este valoarea raportului b . Observaii: - a i b sunt termenii raportului; - dac
a i b sunt m
rimi exprimate cu aceei unitate de m
sur
, atunci raportul m
rimilor este raportul numerelor care exprim
cele dou
m
suri. Exemplu: De câte ori este mai mic
l
imea unui dreptunghi fa
de lungimea acestuia dac
L = 12 cm i l = 6 cm. Avem , deci l
imea este de dou
ori mai mic
decât lungimea. - dac
termenii raportului sunt dou
m
suri diferite, exemplu distan
i timp atunci raportul lor este o marime nou
, viteza. Exemplu: Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului? p Raportul de forma 100 (p  Q, p 0) se numete raport procentual. p se citete „p la sut
” sau „p procente” i înseamn
p . 100 Exerciii: 1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i l
imea de 2 m. Completai: a. Raportul dintre lungimea i l
imea dreptunghiului este .................; acest raport arat
c
lungimea este de ................ ori mai mare decât l
imea sau c
laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
decât lungimea. Matematic
aplicat
- 123

b. Raportul dintre l
imea i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat
c
l
imea este .............. din lungime. 2. Lungimea unui teren în form
de dreptunghi este de 20 km i l
imea 8 hm. a. Care este raportul dintre lungimea L i l
imea l a terenului? Ce reprezint
acest raport? b. Care este raportul dintre l
imea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce reprezint
acest raport? 3. tiind c
76 4. Pentru 4 kg de mere se pl
tesc 76 lei. Ce reprezint
raportul 4 ? 5. Num
rul a este de 5 ori mai mic decât num
rul b i 1 din num
rul c. 7 Calculai: a. Raportul dintre a i b; b. Raportul dintre a i c; c. Raportul dintre 5 i 1 ; 7 d. Raportul dintre c i b; e. De câte ori este mai mare c decât b; f. Cât la sut
din b este c.

124 - Matematic
aplicat


CAPITOLUL 3 UNITI DE MSUR A. Uniti de msur pentru lungimi, transform
ri: 1 km

1 hm

1 dam

1m

1 dm

1 cm

1mm

1000 m

100 m

10 m

1m

0,1 m

0,01 m

0,001 m

Pentru a transforma o unitate de masur
în alta, utiliz
m urm
toarea schem
: km

-

hm

dam

m

dm

cm

mm

unit
ile mari se transform
în unit
i mici prin înmultire cu 102n; unit
ile mici se transform
în unit
i mari prin împ
rire cu 102n, n ind num
rul de segmente dintre cele dou
unit
i;

Lungimile se masoar
cu diverse instrumente de m
surat lungimi: rigla gradat
(folosit
în proiect
ri i de colari), metrul obinuit (folosit în special la m
surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul, ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar  un instrument folosit, el masoar
cu o anumit
eroare. De aceea orice m
surare presupune o aproximare. B. Uniti de masur pentru suprafee, transform
ri: 1 km2

1 hm2

1 dam2

1 m2

1 dm2

1 cm2

1 mm2

10002 m2

1002 m2

102 m2

1 m2

m2

m2

m2

Alte unit
i de masur
pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar): 1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2; 1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2. Pentru a transforma o unitate de m
sur
în alta, utiliz
m urm
toarea schem
: km2

-

hm2

dam2

m2

dm2

cm2

mm2

unit
ile mari se transform
în unit
i mici prin înmulire cu 102n; unit
ile mici se transform
în unit
i mari prin împ
rire cu 102n (n este num
rul de segmente dintre cele dou
unit
i). Matematic
aplicat
- 125

C. Uniti de msur pentru volum, transform
ri: 1 km3

1 hm3

1 dam3

1 m3

1 dm3

1 cm3

1 mm3

10003 m3

1003 m3

103 m3

1 m3

m3

m3

m3

Multiplii metrului cub se utilizeaz
foarte rar în viaa practic
. Pentru a transforma o unitate de m
sur
în alta, utiliz
m urm
toarea schem
: km3

-

hm3

dam3

m3

dm3

cm3

mm3

unit
ile mari se transform
în unit
i mici prin înmulire cu 103n; unit
ile mici se transform
în unit
i mari prin împ
rire cu 103n (n este num
rul de segmente dintre cele dou
unit
i).

Exerciii: 1. a. b. c.

Transformai in kilometri: 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm; 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are l
imea de 23 cm. S
se calculeze lungimea sa tiind c
dac
aceasta se m
rete de dou
ori, iar l
imea se m
rete cu 2 atunci aria dreptunghiului se m
rete cu 1215 m2. 3. Pentru un pavaj se folosesc pl
ci de mozaic cu suprafaa de 120 cm2, aezate în rânduri a câte 12 pl
ci ecare. Aai aria suprafeei pavate. 4. Transformai în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3. 5. Transformai în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

126 - Matematic
aplicat


6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm. 7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, l
imea de 20 cm i în
limea de 25 cm. 8. S-au transportat 3 m3 de p
mânt cu o rab
în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate? 9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm? b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm i 9 cm?

Matematic
aplicat
- 127

CAPITOLUL 4 GEOMETRIE PLAN

UNGHIURI Deniie: Se numete unghi gura geometric
format
din dou
semidrepte care au aceeai origine. O = vârful unghiului >OA i >OB = laturile unghiului

drept m ( O) = 90o

ascuit m ( A)  90o

obtuz m ( B) > 90o

ascuit m ( C) = 180o

128 - Matematic
aplicat


Dou
unghiuri cu m
surile egale se numesc unghiuri congruente. Notaie:  congruent

m ( O) = m ( OI);

 AOB   AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou
unghiuri cu suma m
surilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou
unghiuri cu suma m
surilor egal
cu 180o. Dou
unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt congruente. Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt
cu originea în vârful unghiului, situat
în interiorul unghiului, astfel încât cele dou
unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s
e congruente.

 AOB   BOC

 AI OI CI   BI OI CI

>OC = bisectoare

>OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum
a m
surilor lor 360o, m ( AOB) + m ( BOC) + m ( COD) + m ( DOE) + m ( EOA) = 360o .

Matematic
aplicat
- 129

Unghiuri opuse la vârf sunt dou
unghiuri care au acelai vârf i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.  AOB  AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou
drepte congruente care prin intersecia lor formeaz
un unghi drept (Ÿpatru unghiuri drepte). a A b,  (a, b) = 90o Distana de la un punct la o dreapt
este perpendiculara dus
din acel punct pe dreapt
.

A a AB A a >AB@ = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular
pe segment în mijlocul segmentului. 130 - Matematic
aplicat


Unghiuri adiacente sunt dou
unghiuri proprii care au vârful comun, o latur
comun
, iar celelalte dou
laturi sunt situate de o parte i de alta a dreptei care conine latura comun
.

TRIUNGHIUL Deniie: Triunghiul este gura geometric
format
dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente: - 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: A, B, C

Clasicare: 1) dup
laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou
laturi congruente c. scalar sau oarecare Matematic
aplicat
- 131

2)

dup
unghiuri a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz
unghiul drept; ipotenuz
, latura opus
unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA. Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care unete vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse. Notaie: AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c
se a
la 2/3 fa
de vârf i 1/3 fa
de baz
. 132 - Matematic
aplicat


2) Bisectoarea interioar
este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz
într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal dep
rtat de laturile unghiului respectiv.

3) În
limea este perpendiculara dus
din vârful unui unghi pe latura opus
; e notat
de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunz
tor cu latura pe care este dus
). >AAI@; >BBI@; >CCI@ în
limi AAIABC; BBI AAC; CCIAAB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc Punctul de intersecie al în
limilor se numete ortocentru i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascuitunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit
pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c
xy este mediatoarea corespunz
toare laturii (BC) astfel: AI >BC@ i >BAI@ >AC@ i xyABC i AI xy.

Matematic
aplicat
- 133

Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au toate o aceeai proprietate. O gur
geometric
care conine toate punctele din plan (sau spaiu) având o aceeai proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE Deniie: Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au laturile (omoloage) congruente dou
câte dou
i unghiurile (scrise în ordinea dat
) corespunz
toare congruente. Deci: 'ABC 'AI BI CI dac
: >AB@>AI BI@; >BC@>BI CI@; >CA@>CI I A @ i  A AI; B BI; C CI. Cazurile de congruen
: Cazul 1. Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au câte dou
laturi i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au câte o latur
i unghiurile al
turate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou
triunghiuri sunt congruente dac
au laturile respectiv congruente.

134 - Matematic
aplicat


Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur
, unghi, latur
) Cazul 2: ULU (unghi, latur
, unghi) Cazul 3: LLL (latur
, latur
, latur
) Dac
triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen
au urm
toarea formulare: Cazul 1: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au câte o catet
i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 11: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au ipotenuzele congruente i câte unul dintre unghiurile ascuite congruente. Cazul 21: Dou
triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac
au ipotenuzele i câte o catet
respectiv congruente. DREPTE PARALELE Deniie: Dou
drepte distincte, a i b, coninute în acelai plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ˆb = ‡ Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist
o singur
paralel
la dreapta dat
. Unghiurile formate de dou
drepte paralele cu o secant
(sau transversal
). Perechile: 1 i 5 2 i 6 sunt unghiuri 4 i 8 corespondente congruente 3 i 7 4 i 6 3 i 5

unghiuri alterne interne congruente

1 i 7 2 i 8

unghiuri alterne externe congruente

3 i 6 4 i 5

unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare

1 i 8 2 i 7

unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare Matematic
aplicat
- 135

Teorem
: Dou
unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac
sunt ambele ascuite sau ambele obtuze i sunt suplementare dac
unul este ascuit iar cel
lalt obtuz.

Teorem
: Suma m
surilor unghiurilor unui triunghi este 180o. m(A) + m(B) + m(C) = 180o

Consecine: 1. Într-un triunghi echilateral m
sura ec
rui unghi este de 60o. 2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare. În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au m
sura de 45o. 3. Un triunghi isoscel cu m
sura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu m
sura unui unghi de 30o, cateta ce se opune acestui unghi are lungimea egal
cu jum
tate din lungimea ipotenuzei. Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui triunghi se numete unghi exterior unui triunghi. ACD este unghi exterior triunghiului. M
sura unghiului exterior al unui triunghi este egal
cu suma m
surilor celor dou
unghiuri neadiacente cu el. m(ACD) = m(A) + m(B)

136 - Matematic
aplicat


Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete bisectoare exterioar
a triunghiului. >BE = bisectoarea interioar
ABE EBC >BF = bisectoarea exterioar
: CBF FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar
i cea exterioar
a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BEABF. Deniie: Se numete linie mijlocie în triunghi segmentul care unete mijloacele a dou
laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur
i are ca lungime jum
tate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL Deniie: Patrulaterul este gura geometric
care îndeplinete condiiile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou
dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, gura geometric
format
din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate în ordinea scris
. Clasicare: 1. convex 2. concav Matematic
aplicat
- 137



Segmentul care unete dou
vârfuri opuse se numete diagonal
. >BD@ i >AC@ = diagonale Suma m
surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o. Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Propriet
i: 1. Laturile opuse sunt congruente: >AB@ >DC@; >BC@  >AD@ 2. Unghiurile opuse sunt congruente: A  C; B  D 3. Diagonalele se intersecteaz
una pe alta în p
rti congruente: 4.

Unghiurile al
turate aceleiai laturi sunt suplementare: m(B) + m(C) = m(A) + m(B) = ... = 180o (sau unghiurile consecutive sunt suplementare). Paralelograme particulare: Deniii i propriet
i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte). Propriet
i. Are propriet
ile paralelogramului (4) 5. Diagonalele sunt congruente: (AC)  (BD) 6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului 138 - Matematic
aplicat


2. Rombul este paralelogramul care are dou
laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Propriet
i. Are cele patru propriet
i ale paralelogramului. 5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC A BD) i sunt bisectoarele unghiurilor lui. 6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P
tratul este un dreptunghi care are dou
laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente). Propriet
i. Are cele 6 propriet
i ale dreptunghiului i: 7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC A BD i (AC)  (BD). 8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective. 9. P
tratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou
laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele. AD // BC; AD  BC; AD = baza mic
BC = baza mare În
limea este distana dintre cele dou
baze: AE A BC; AE A AD >AE@ = în
lime deci este perpendiculara comun
celor dou
baze. Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

Matematic
aplicat
- 139

Propriet
i: 1. Unghiurile al
turate unei baze sunt congruente: A B; D  C. 2. Diagonalele sunt congruente: >AC@  >BD@; DE A AB

Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie i este paralel
cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal
cu semisuma bazelor.

140 - Matematic
aplicat


CERCUL

Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct x (numit centrul cercului). Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz
R. Linii în cerc 1. Raza este segmentul care unete orice punct al cercului cu centrul cercului. Dac
: A; B; C; D; E C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze. Raza se noteaz
cu R sau r. 2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: >BC@ = coarda. 3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul cercului (DE/coarda; O  (DE); >DE@ = 2R) 4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m
rginit
de dou
puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului i laturile raze. AOB = unghi la centru m(AOB) = m(AB) (deci se m
soar
prin m
sura arcului cuprins între laturi) 2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc i laturile coarde. BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca m
sur
jum
tatea m
surii arcului cuprins între laturi. Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: 'MNP dreptunghic. m (NMP) = 90o ; NP = 2R

Matematic
aplicat
- 141

3. Unghiul format de o coard
i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta ind o dreapt
care are un singur punct comun cu cercul):

Deci BAC are ca m
sur
jum
tatea m
surii arcului subîntins de coard
.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou
secante care se intersecteaz
în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se m
soar
prin semisuma m
surilor arcelor cuprinse între laturi. 5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca m
sur
semidiferena m
surilor arcelor cuprinse între laturi. Poligoane regulate înscrise in cerc Dup
num
rul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, .a.

142 - Matematic
aplicat


Num
rul diagonalelor unui poligon este: nr. diag. =

unde n este num
rul laturilor poligonului.

Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în funcie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este: An = unde p = perimetrul poligonului i an = apotema poligonului sau: 1. P
tratul

2. Triunghiul echilateral

3.

Hexagonul regulat

Matematic
aplicat
- 143

ARII 1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

AABCD = A'ABD + A'BCD

3. Paralelogramul

A = a*b sau A = ab sin A

4. Dreptunghiul h b 5.

P
tratul

144 - Matematic
aplicat


6.

ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular


Matematic
aplicat
- 145

CAPITOLUL 5 GEOMETRIE ÎN SPAIU Propoziii despre puncte, drepte, plane Planul este o suprafa
care include o dreapt
orientat
în toate direciile. Suprafaa este rotund
daca nu include o astfel de dreapt
. Un plan poate  determinat în urm
toarele condiii: 1. dou
drepte paralele; 2. dou
drepte concurente; 3. o dreapt
i un punct exterior ei 4. trei puncte necoliniare Teorem
: O dreapt
este paralel
cu un plan, dac
este paralel
cu o dreapt
coninut
în acel plan.

Deniie: Numim perpendicular
pe un plan o dreapt
perpendicular
pe dou
drepte neparalele coninute în acel plan. O dreapt
perpendicular
pe un plan este perpendicular
pe orice dreapt
coninut
în acel plan. Teorem
: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur
perpendicular
i numai una. Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus
din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. 2.

Poliedre Corpuri rotunde 1. Poliedre

Deniie: Poliedrul este un corp geometric m
rginit de suprafee plane, deci de fee poligonale. 146 - Matematic
aplicat


Clasicare: a) prisma, dreapt
sau oblic
; b) piramida, regulat
sau oarecare; c) trunchiul de piramid
Prisma – corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme i dou
baze paralele i congruente (care pot  orice fel de poligoane). În
limea prismei este distana dintre baze. Prisma dreapt
este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic
este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze. Dac
bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped. Arii i volume Notaii: V = volumul Al = aria lateral
Ab = aria bazei At = aria total
h = în
limea BIO A (ABC) Al = suma ariilor feelor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h Prisma dreapt
Al = perimetrul bazei înmulit cu în
limea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz
At = Al + 2* Ab V = Ab * h Paralelipipedul dreptunghic Not
m: a, b i c muchiile care se întâlnesc în acelai vârf, d = diagonala.

Matematic
aplicat
- 147

Cubul

Piramida Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan, numit baz
, i un punct exterior planului s
u. Punctul exterior se numete vârful piramidei. Feele laterale sunt triunghiuri: 'VAB, 'VAB, ... Segmentul care unete vârful piramidei cu un vârf al bazei se numete muchie lateral
. Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus
din vârful piramidei pe planul bazei se numete în
limea piramidei.

Piramida regulat
este piramida care are baza un poligon regulat, iar în
limea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid
regulat
, în
limea unei feei laterale se numete apotema piramidei.

148 - Matematic
aplicat


VO = h o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VOA dreptunghic în O VM = aI o putem determina din: 'VOM dreptunghic în O 'VMA dreptunghic în M Dac
baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru. Dac
muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete tetraedru regulat. Volumul unui tetraedru este un num
r egal cu o treime din produsul dintre aria unei fee i în
limea care este perpendicular
pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid
este un poliedru obinut prin intersecia unei piramide cu un plan paralel cu baza i îndep
rtând partea dinspre vârf.

Matematic
aplicat
- 149

Dac
trunchiul de piramid
provine dintr-o piramid
regulat
, el se numete trunchi de piramid
regulat
. Feele laterale sunt trapeze isoscele.

În
limea unei feei se numete apotema trunchiului. OOI A (ABC), OOI A (AI BI CI) OOI = în
limea h o putem aa din: 'MIEM dreptunghic în E i 'DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem aa din 'MIEM dreptunghic în E i I 'B NB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou
poligoane asemenea este egal cu p
tratul raportului de asem
nare. În spaiu: raportul volumelor a dou
piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asem
nare. 150 - Matematic
aplicat


Unde V i VI sunt volumele a dou
piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde Cilindrul Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa
cilindric
circular
i dou
plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz
suprafaa cilindric
. Conul

Deniie: Se numete con circular corpul geometric m
rginit de o pânz
conic
circular
i de planul cercului care genereaz
pânza conic
. Dac
pânza conic
circular
de vârf V i baz
cercul C (O,R) are proiecia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt
.

Matematic
aplicat
- 151

Trunchiul de con Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul m
rginit de o pânz
conic
circular
, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de aceeai parte a vârfului ca i baz
. Trunchiul de con se numete drept dac
pânza conic
circular
este dreapt
. C(O,R) = baza mare C(OI, r) = baza mic


Sfera Deniie: Se numete sfer
de centru i raz
R ! 0 locul geometric al punctelor M din spaiu, pentru care OM = R

Calota sferic


152 - Matematic
aplicat


ARII I VOLUME 1. Prisma oblic


2. Prisma dreapt


3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)

Matematic
aplicat
- 153

5. Piramid
regulat


6. Trunchiul de piramid
(oarecare)

7. Trunchiul de piramid
regulat


8. Cilindrul

154 - Matematic
aplicat


9.Conul

10. Zona sferic


Matematic
aplicat
- 155

156 - Matematic
aplicat


CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “INSTALATOR AP CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA NO
IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA
IA MUNCII

Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1

2 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 1. Cunoaterea locului i rolului construciilor în cadrul economiei de pia
Noiunea de pia
. Potrivit tratatelor de economie i p
rerilor unanime ale specialitilor, piaa desemneaz
sfera economic
în care producia de m
rfuri apare sub form
de ofert
, iar nevoile de consum sub form
de cerere. Într-o asemenea accepiune, sfera confrunt
rii ofertei cu cererea de m
rfuri i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cump
rare are în vedere, pe de o parte, producia total
de m
rfuri, iar pe de alt
parte, întregul consum, atât productiv, cât i neproductiv. Totodat
, respectivul concept are în vedere, atât relaiile care au ca obiect un bun oarecare, cât i relaiile care se refer
la sfera serviciilor, e c
este vorba de utiliz
ri industriale i asimilate acestora, e c
se refer
la destinaii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c
, datorit
diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul relaiilor de pia
trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie, generând o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s
aib
un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s
susin
ideea potrivit c
reia diversitatea proceselor ce formeaz
obiectul actelor de schimb, natura diferit
a subiecilor care apar în relaiile de pia
, localizarea pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin
o structur
deosebit de complex
. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c
, întradev
r, piaa reprezint
un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, difereniat, inându-se seama de structura sa secvenial
. Una din pieele importante este piaa construciilor care îi pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia
. Piaa construciilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz
corect
a pieei construciilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng
studierea i cunoaterea structurii i a particularit
ilor domeniului, înelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de manifestare în cadrul pieei respective, având totodat
în vedere condiiile reale de desf
urare a activit
ii în construcii. Construciile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desf
ur
rii principalelor activit
i economice, sociale i politice. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 159

O prim
mare problem
a sectorului construciilor o reprezint
identicarea unor noi orient
ri, pe baze raionale, care s
permit
proiectarea activit
ii în construcii ca element al permanentei dezvolt
ri economice. O alt
problem
fundamental
a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia
, eciena activit
ii în construcii, principalul deziderat al oric
rei activit
i economice i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplic
rii imediate, corecte i permanente a inveniilor i inovaiilor tehnologice, al mecaniz
rii i automatiz
rii proceselor de producie, precum i al unui sistem managerial capabil s
genereze performan
economic
. Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, în mare m
sur
, de particularit
ile acestui domeniu. În primul rând, aceste particularit
i denesc i delimiteaz
sectorul construciilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz
anumite implicaii în desf
urarea activit
ii specice, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit
orientare în studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste m
suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit
i asupra ecienei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s
prezent
m unele dintre reperele ce marcheaz
locul sectorului construciilor în cadrul economiei naionale, elemente ce determin
specicitatea respectivei piee, precum i câteva particularit
i ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor. Locul sectorului de construcii în cadrul economiei româneti Timpul a demonstrat c
domeniul construciilor, prin produsele sale, cl
diri, elemente de infrastructur
, amenaj
ri ale teritoriului etc., a jucat i joac
un rol esenial în desf
urarea i dezvoltarea activit
ilor economice i social-culturale, acionând deosebit de favorabil asupra evoluiei societ
ii umane. Se poate, deci, arma c
progresul oric
rei societ
i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite s
contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu
a structurii i suprastructurii de care dispune ecare ar
. În complexul de eforturi, precum i în cadrul de realizare a investiiilor respective, un rol important revine sectorului de construcii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii, cât i în calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investiii. Pentru o cât mai bun
înelegere a aspectelor referitoare la locul i importana domeniului construciilor în economia i macrostructura unui 160 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

stat, inclusiv în România, cât i a fenomenelor generate i cu ajutorul c
rora se poate asigura simultan o argumentaie tiinic
i pragmatic
, prezentul studiu apeleaz
la o dubl
abordare, conceptual
i statistic
. Conceptual
, pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate în cadrul societ
ii de c
tre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic
, pentru a înf
ia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor exercitate asupra dezvolt
rii durabile a societ
ii româneti. Argumente statistico-economice privind importana sectorului de construcii în cadrul economiei româneti Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor. În România, domeniul construciilor cunoate, în prezent, o nou
orientare, în direcia realiz
rii de produse capabile s
r
spund
exigenelor societ
ii contemporane, e c
este vorba de exigene de natur
economic
, social
sau de mediu. Principalele cerine la care trebuie s
r
spund
sectorul construciilor în România, ar
aat
în plin proces de dezvoltare i restructurare economic
, sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii c
ilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban
ind, în general, peste media admisibil
). Aceste cerine impun soluii, abord
ri i strategii distincte pentru activit
ile din domeniul construciilor, arhitecturii, amenaj
rii teritoriului i urbanismului în ara noastr
. Prin strategia naional
de dezvoltare economic
pe termen mediu, România i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European
. Reformele specice domeniului de construcii, ce urmeaz
a  realizate în vederea materializ
rii strategiei respective i a valoric
rii disponibilit
ilor de care ara noastr
dispune contureaz
, totodat
, i necesitatea cre
rii unor mecanisme de conducere specice, capabile s
ofere soluii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât i în cadrul ec
rui domeniu de activitate în parte. Creterea economic
durabil
poate  realizat
numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea durabil
a teritoriului naional, reprezint
“temelia” pentru întreaga activitate economico-social
i deci, în consecin
, obiectivele pe care societatea româneasc
i le-a xat în acest domeniu cap
t
o importan
deosebit
. C
ile de realizare a unor asemenea obiective implic
o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s
propun
soluii viabile i eciente, capabile s
ofere metode i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic
a economiei româneti. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 161

Având în vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie s
dein
o pondere semnicativ
din totalul investiiilor realizate la nivel naional. În principal, investiiile în domeniul construciilor s-au materializat în ansamblul lucr
rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl
dirilor deja existente, în lucr
rile de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu întregul complex de operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor, precum i xarea pe fundaii a acestora. Specicitatea pieei construciilor Piaa construciilor are în vedere sistemul de relaii specice generate de activit
ile desf
urate de c
tre întreprinderile care îi ofer
produsele i serviciile de construcii altor întreprinderi sau organizaii, cât i populaiei. Drept urmare, ea se particularizeaz
, în cadrul pieei globale, atât prin natura produselor, cât i prin specicul clienilor pe care îi intereseaz
produsele i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare i concretizare a cererii i ofertei, cât i prin modul de realizare a tranzaciilor. Pentru a delimita piaa construciilor, ca i în cazul altor piee componente ale pieei globale, este necesar
luarea în consideraie a unui ansamblu de elemente specice: consumul; num
rul, categoria i importana organizaiilor i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic
construciilor. Elemente ale procesului de cercetare a pieei în domeniul construciilor. Piaa construciilor, ca de altfel orice pia
, grupeaz
toi utilizatorii de obiective sau servicii specice domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz
piaa, cât i pe cei ai altor unit
i economice de prol. Organizaia care apeleaz
la cercet
rile de marketing i dorete s
determine dimensiunile propriei sale piee trebuie s
cunoasc
partea de pia
acoperit
de produsele sale i, în aceeai m
sur
, partea i puterea de penetraie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat
, foarte important
este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se manifest
pe piaa construciilor. Astfel, ca i în cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are o component
calitativ
i una cantitativ
. Prima component
are în vedere identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua urm
rete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacit
ii lor de absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice. 162 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societ
i de construcii – ROF Societate 1. Structura funcional
Funciile organizaiei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât viaa noastr
de ecare zi ar deveni mult mai s
rac
dac
ar  s
renun
m la el. Ne organiz
m timpul de lucru, timpul liber, activit
ile dintr-o s
pt
mân
, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, c
rile din bibliotec
, ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast
activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organiz
m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a crete eciena i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz
ordine structural
i funcional
. Într-o întreprindere, organizarea se refer
, în mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii funcionale. Cele dou
structuri organizatorice se condiioneaz
reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn
c
pentru aceeai structur
administrativ
putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru realizarea aceleeai structuri funcionale pot  concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s
existe mai multe variante de structuri administrative i structuri funcionale posibile, care pot  optimizate astfel ca s
se realizeze o organizare structural
i funcional
cât mai ecient
. Acest rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s
se acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s
se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat
realizate structura administrativ
i structura funcional
a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c
se pot modica oricând este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare permanent
la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele câmpului de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea se refer
la modul în care se descompun progresiv procesele de munc
dintr-o organizaie în componente funcionale din ce în ce mai mici, se realizeaz
de c
tre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz
sub forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea rmei const
în stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic
i intelectual
, a componentelor acestora (mic
ri, timpi, operaii, Noiuni de organizare i legislaia muncii - 163

lucr
ri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc
, compartimente, etc., corespunz
tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale, în vederea realiz
rii în cele mai bune condiii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur
întreaga rm
sau numai o parte component
a ei. Ea este o funcie generic
a managementului. Atunci când se organizeaz
un proces sau o activitate component
a lui, se trece de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz
condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea obiectivelor organizaionale. Totodat
, desf
urarea proceselor se face în mod programat i controlabil. Organizarea este o funcie managerial
care poate genera un num
r innit de soluii teoretice. În practic
, se încearc
obinerea unei soluii optime, dar de cele mai multe ori se accept
o soluie sucient de bun
, care s
satisfac
cerinele de contingen
ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca nalitate realizarea a dou
structuri fundamentale, una funcional
i una organizatoric
. Cele dou
structuri se coreleaz
, dar nu se condiioneaz
în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur
funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur
organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale. Managementul ca tiin
, încearc
s
g
seasc
cea mai bun
corelare dintre cele dou
structuri i integrarea lor în funcionalitatea organizaiei. Structura funcional
i structura organizatoric
nu sunt rigide i nici intransformabile Exist
o anumit
dinamic
a lor în timp, ca o reacie necesar
de adaptare la schimb
rile produse în mediul extern organizaiei. Orice organizaie are o structur
funcional
generic
, în sensul c
întreg spectrul de activit
i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm
toarele categorii: activit
i de cerectare-dezvoltare, activit
i de producie, activit
i comerciale, activit
i nanciar-contabile i activit
i de personal. Realizarea ec
rei categorii de activit
i constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer
la urm
toarele funcii sau funciuni: a) cercetare-dezvoltare, b) producie, c) comercial
, d) nanciar-contabil
, e) de personal. Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune în mai multe activit
i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribuii. Continuând aceast
descompunere de sus în jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint
o component
de baz
a 164 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

unui proces de munc
complex sau un proces de munc
simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul
, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribuiilor în sarcini se au în vedere calicarea, cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se raporteaz
la persoane, ele au o anumit
autonomie funcional
. Important este s
subliniem faptul c
aceast
descompunere nu este standardizat
, ea depinzând de contextul operaional al rmei. Într-o rm
mic
, procesul de descompunere este foarte redus, ecare angajat ind înc
rcat cu cât mai multe sarcini i activit
i, indiferent dac
acestea sunt omogene sau neomogene. Organizaia Într-o rm
mare, procesul de munc
se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat
, într-o rm
dinamic
, apt
de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc
în componente tot mai mici se modic
în timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere al muncii în entit
i omogene cât mai mici i nu denirea rigid
i cantitativ
a acestor entit
i. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic
fac ca multe dintre activit
ile i sarcinile denite într-un anumit context de munc
s
dispar
. De exemplu, în urm
cu dou
decenii, introducerea datelor în calculator se f
cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o rm
care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin
sau chiar o activitate foarte important
. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s
se fac
folosind tastatura. Perforatoarele au disp
rut i o dat
cu ele au disp
rut i activit
ile de perforare a cartelelor. Funcia de cercetare-dezvoltare Aceast
funcie integreaz
activit
ile care au ca scop generarea de noi cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme. Funcia de producie Funcia de producie se poate descompune într-o serie de activit
i, care depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm
. În sens generic, se pot considera urm
toarele activit
i mai importante: programarea, lansarea i urm
rirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor i a rezultatelor acestora; întreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur
energetic
sau informaional
. Funcia comercial Aceast
funcie cuprinde activit
ile care contribuie la realizarea conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant. Ea se realizeaz
în dou
sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers, dinspre organizaie spre mediul extern. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 165

Funcia nanciar-contabil În condiiile trecerii la economia de pia
, importana funciei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, atât pentru rme cât i pentru instituiile publice. În realizarea acestei funcii se deosebesc trei activit
i importante: nanciar
, contabil
i controlul nanciar de gestiune. Funcia de personal Funcia de personal integreaz
activit
ile prin care se realizeaz
recrutarea, angajarea, preg
tirea i perfecionarea continu
a personalului din organizaie. 2. Structura organizatoric
a întreprinderii Structura organizatoric
este denit
ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite încât s
asigure premisele organizatorice adecvate realiz
rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric
poate  considerat
drept scheletul rmei i cuprinde dou
p
ri: a) structura de conducere sau funcional
, b) structura de producie sau operaional
. În cadrul acestor p
ri se reg
sesc componentele primare i anume postul, funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic
, nivelul ierarhic. Postul este alc
tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i responsabilit
ilor desemnate pe anumite perioade de timp ec
rui component al rmei. Obiectivele postului se reg
sesc în sistemul piramidal al obiectivelor rmei. O alt
component
a postului este autoritatea formal
sau competena organizaional
ce poate  ierarhic
atunci când acioneaz
asupra persoanelor i funcional
când se exercit
asupra unor activit
i. În afara autorit
ii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat
de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan
. Funcia constituie factorul care generalizeaz
posturi asem
n
toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit
ii i responsabilit
ii. Functiile pot  grupate în: - funcii de conducere, - funcii de execuie. Compartimentele sunt rezultatul agreg
rii unor posturi i funcii cu continut similar i/sau complementar reunind persoane care desf
oar
activit
i relativ omogene i solicit
cunotine specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot : - operaionale, - funcionale. 166 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Relaiile organizatorice sunt alc
tuite din ansamblul leg
turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement
ri ociale. Relaiile organizatorice pot : - de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare. Nivelurile ierarhice sunt alc
tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan
fa
de managementul de vârf al rmei. Num
rul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei, diversitatea activit
ilor, complexitatea produciei dar i de competena managerilor. Ponderea ierarhic
reprezint
num
rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere i înregistreaz
valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice crete c
tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplic
pe m
sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic
spre compartimente cu activitate operaional
. Structura organizatoric
prin modul de combinare a resurselor umane, materiale i nanciare condiioneaz
eciena desf
ur
rii activit
ii necesare realiz
rii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului decizional i conguraia sistemului informaional. Sistemul organizaional trebuie s
realizeze obiectivele stabilite în condiiile minimiz
rii costului economic i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale i de grup. Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat
atât de factori endogeni cât i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv
nelimitat
în creterea ecienei managementului rmei. Al
turi de aceast
form
de organizare poate exista i o organizare informal
alc
tuit
din ansamblul grup
rilor i al relaiilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast
organizare informal
, dei însoete organizarea formal
acioneaz
, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei organiz
rii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de preg
tire, calicare i origine social
. Componentele organiz
rii informale sunt grupul informal, liderul informal, relaiile informale. Între cele dou
tipuri de organizare este o strâns
interdependen
determinat
de unele asem
n
ri i anume: sunt constituite în cadrul aceleeai organizaii, servesc realiz
rii unor obiective, au un caracter dinamic i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz
rii informale i subordonarea acesteia realiz
rii unor aspiraii personale. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 167

Inuenele organiz
rii informale pot  atât pozitive cât i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organiz
rii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât i cele de grup. Variabila organizaional
este reprezentat
de factorii interni sau externi unit
ii care condiioneaz
caracteristicile acesteia dar i factori tipologici utilizai în abordarea comparativ
a mai multor rme. Variabilele organizatorice sunt: - dimensiunea rmei, - complexitatea rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot
rii tehnice, - gradul de specializare i cooperare în producie, - dispoziia teritorial
, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor i tehnologiilor. Acestea inueneaz
conguraia structurii organizatorice precum i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identic
rii factorilor care in de managementul rmei i de luarea lor în consideraie, când se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere. Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou
criterii: 1. Dup
morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur
funcional
i operaional
se disting urm
toarele tipuri de structuri: a) structura ierarhic
se caracterizeaz
printr-un num
r redus de componente operaionale, ecare persoan
ind subordonat
unui singur ef iar conducerea ec
rui compartiment exercit
toate atribuiile conducerii la acel nivel; b) structura funcional
caracterizat
prin existena compartimentelor operaionale i funcionale, conduc
torii sunt specializai într-un anumit domeniu iar executanii primesc ordine atât de la ei ierarhici, cât i de la conducerea compartimentelor funcionale; c) structura ierarhic-functional
caracterizat
prin existena componentelor operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului ierarhic; 2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea structurii: a) privat tradiionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne. 3.Cerine i etape în proiectarea unei structuri organizatorice eciente. Procesul de analiz
, proiectare, evaluare i îmbun
t
ire a structurii 168 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

organizatorice presupune respectarea urm
toarelor cerine: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon
rii adic
una dintre cele mai valoroase calit
i ale unei structuri organizatorice este supleea ei caracterizat
printr-un num
r mic de nivele ierarhice; b. Crearea i dependena compartimentelor, adic
ecare funciune ce prezint
importan
pentru realizarea politicii i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s
se constituie într-un compartiment specializat. Exist
patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importana lor, - frecvena leg
turilor dintre ele, - interdependena lor, - competena managerului. c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente. Un serviciu funcional nu este ecient pentru întreprindere decât dac
este alc
tuit din persoane responsabile, operaionale, competente, active i eciente. d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient
trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate; e. Folosirea deleg
rii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin
conducerea trebuie s
e descentralizat
i cât mai aproape de executani. Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm
toarelor etape: - analiza obiectivelor întreprinderii, - denirea activit
ilor i stabilirea coninutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre ele, - proiectarea propriu-zis
a structurii organizatorice, - evaluarea funcionalit
ii i a laturii constructive a întreprinderii. Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric
necesit
perfecion
ri continue pe baza unor studii realiste care s
e bazate pe conceptele tiinei manageriale. f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm
toarele documente: a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci p
ri i anume: - prima parte, denumit
organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale, actul normativ de îninare, obiectul de activitate, tipul societ
ii, statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice; - partea a doua se refer
la atribuiile rmei; Noiuni de organizare i legislaia muncii - 169

-

în partea a treia se fac preciz
ri cu privire la conducerea rmei. Se precizeaz
care sunt atribuiile adun
rii generale a acionarilor, atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive cu detalierea responsabilit
ilor pentru funciile de director general i director pe funciuni; - partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare compartiment funcional i operaional; - partea a cincea cuprinde dispoziii generale; b) a postului este un document operaional important ce prezint
în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest
s
-i poat
exercita în condiii normale activitatea. Fia postului cuprinde: - denumirea i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competenele i responsabilit
ile, - cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini. Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare grac
a structurii organizatorice a întreprinderii care red
o parte din componentele structurii, i anume: - compartimente, - nivelurile ierarhice, - relaiile organizaionale, - ponderea ierarhic
. Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot : - organigrame generale, - organigrame pariale Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a relaiilor dintre ele, organigramele pot : - piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga. Post, funcie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric
este similar
structurii arhitecturale a unei cl
diri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat
pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cl
dirii, aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au f
cut atât din raiuni inginereti care s
asigure rezisten
i stabilitate construciei, cât i din raiuni funcionale care s
asigure desf
urarea în cele mai bune condiii a activit
ilor 170 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

prev
zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl
dire de locuit va avea o structur
arhitectural
diferit
de o cl
dire pentru birouri sau o cl
dire industrial
. Dar i reciproca este adev
rat
, în sensul c
pentru asigurarea aceleeai funcionalit
i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. În orice organizaie coexist
dou
procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz
rii produselor i serviciilor pentru care a fost creat
organizaia i procesul de management, care asigur
realizarea primului în condiii de ecien
economic
i de calitate. Cele dou
procese se intercondiioneaz
reciproc, dei rolul primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activit
ile care alc
tuiesc cele dou
procese se grupeaz
pe baza principiilor de integrabilitate i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competene profesionale i decizionale, responsabilit
i i obiective. Structura organizatoric
a unit
ii economice reprezint
ansamblul posturilor i compartimentelor de munc
din care este constituit
unitatea, modul lor de grupare i subordonare precum i leg
turile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunz
tor a tuturor sarcinilor de munc
detaliate în raport cu specicul unit
ii respective. Atunci când este proiectat
, o structur
organizatoric
raional
i ecient
trebuie s
respecte urm
toarele cerine generale: - s
acopere întregul spectru de activit
i din organizaie; - s
distribuie aceste activit
i astfel încât s
se evite suprapunerile i paralelismele; - s
asigure continuitate i uiditate în realizarea activit
ilor; - s
asigure respectarea unit
ii de conducere la ecare nivel pe cât posibil, respectiv, ecare subordonat s
aib
un singur ef; - s
e exibil
, în sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum ar  amplic
ri în cazul dezvolt
rii organizaiei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organizaiei, comas
ri ale unor compartimente, etc. Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s
se analizeze modul în care ea r
spunde cerinelor de mai sus. Aceasta înseamn
c
structura trebuie s
e gândit
i proiectat
în funcie de spectrul de activit
i din organizaie i nu în funcie de persoanele care urmeaz
s
lucreze în cadrul ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de instituii publice de la noi, atât înainte, cât i dup
1989, au fost concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin pentru satisfacerea unui interes public. Aceast
tendin
se poate observa i atunci când se formeaz
un nou Guvern. Structura lui organizatoric
este gândit
pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activit
i i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot ap
rea o serie de disfuncionalit
i Noiuni de organizare i legislaia muncii - 171

i incoerene. Indiferent de întreprinderea sau instituia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm
toarele: Postul. Postul de munc
reprezint
cea mai simpl
subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective, competene i responsabilit
i ce revin, în mod regulat i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activit
ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale ale utilit
ii postului, ce exprim
necesitatea cre
rii lui, precum i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz
prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale, a autonomiei decizionale i a autorit
ii formale de care dispune persoana angajat
pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune asociat
unui post în vederea realiz
rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal
a acestuia. Responsabilitatea asociat
unui post reprezint
obligaia moral
i legal
ce revine angajatului de a-i îndeplini obiectivele, la nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien
. Funcia. Totalitatea posturilor de munc
care prezint
aceleai caracteristici principale formeaz
o funcie. Rezult
c
într-o organizaie, pentru aceeai funcie pot exista mai multe posturi de munc
, pe care s
se fac
angaj
ri. De exemplu, într-o organizaie pot lucra mai muli angajai având funcia de ef de secie sau ef de birou. În concordan
cu procesele fundamentale dintr-o organizaie, funciile pot  de execuie sau de management. Ponderea ierarhic
/norma de conducere. Ponderea ierarhic
reprezint
num
rul de salariai condui nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al organizaiei, precum i de concepia managerial
existente. De exemplu, într-o întreprindere de m
rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic
este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate în jum
tatea superioar
a piramidei manageriale i poate s
creasc
pân
la 20-30 de subalterni, pe m
sur
ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint
ansamblul persoanelor care efectueaz
munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind subordonate aceluiai manager. Necesitatea cre
rii acestor compartimente deriv
din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integr
rii activit
ilor i oamenilor ce le realizeaz
. Dup
modul de executare a autorit
ilor în cadrul grupului, compartimentele pot : a) compartimente de baz
, în care în afar
de conduc
torul compartimentului nimeni nu posed
delegare de autoritate privind comanda i coordonarea 172 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

subordonailor; b) compartimente de ansamblu, care rezult
din gruparea sub o autoritate unic
a mai multor compartimente de baz
i în care autoritatea ierarhic
se execut
prin deleg
ri succesive de la conduc
torul principal la cel al compartimentului de baz
. Nivelul ierarhic. Acesta reprezint
ansamblul compartimentelor care se a
la aceeai distan
ierarhic
fa
de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen
decizional
sau autoritate formal
. Nivelul ierarhic se coreleaz
invers proporional cu ponderea ierarhic
. Cu cât ponderea ierarhic
are o valoare mai mic
, cu atât vor  mai multe niveluri ierarhice în organizaia respectiv
. Cu cât num
rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial
este mai înalt
i invers, cu cât num
rul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat
. Conexiunile funcionale. Pentru integrarea tuturor activit
ilor este necesar ca între diferitele compartimente s
existe leg
turi funcionale. Acestea pot  verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz
prin transmiterea informaiilor de jos în sus i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste leg
turi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc
i permit cooperarea între compartimente i oameni. Conexiunile pot  formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot : - structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate. Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se g
sesc diferite clasic
ri de structuri organizatorice, care se difereniaz
prin modul în care se grupeaz
funciile i posturile din organigram
. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 173

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care in ueneaz
procesul de producie 1. Denirea conceptului de proces de producie: Întreprinderile productive îi realizeaz
funciunea de producie prin desf
urarea în bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie contribuie atât la obinerea diferitelor produse, lucr
ri i servicii, cât i la crearea unui ansamblu de relaii de producie între persoane ce concur
la realizarea acestuia. Conceptul de proces de producie poate  denit prin totalitatea aciunilor contiente ale angajailor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transform
rii lor în produse, lucr
ri sau servicii cu anumit
valoare de pia
. În cadrul unui proces de producie componenta principal
o constituie procesele de munc
iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug
i anumite procese industriale. inând seama de aceste componente, conceptul de proces de producie mai poate  denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur
la obinerea produselor sau la execuia diferitelor lucr
ri sau servicii. Procesul de producie poate  abordat i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s
transforme un set de elemente denumite ieiri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate  denit prin trei componente: intr
ri, ieiri, realizarea procesului de produie. Componenta principal
a procesului de munc
poate  denit
prin aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc
asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transform
rii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de producie Componentele procesului de producie pot  clasicate dup
mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip
la executarea diferitelor produse, lucr
ri sau servicii în procesul de munc
ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt: a) procesele de munc
de baz
prin care se îneleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale în produse, lucr
ri sau servicii care constituie obiectul activit
ii de baza a întreprinderii; b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur
obinerea 174 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

unor produse sau lucr
ri care nu constituie obiectul activit
ii de baza a întreprinderii, dar care asigur
i condiioneaz
buna desf
urare a proceselor de munc
de baz
; c) procesele de munc
de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit
ii de baz
sau activit
ii auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz
buna desfaurare atât a activit
ii de baz
, cât i a celor auxiliare; - procesele de producie se mai pot clasica i în raport cu modul este execuie, dup
care sunt: a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur
; - în raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime: a) procese de munc
directe - atunci când produsul nit se obine ca urmare a efectu
rii unor operaii succesive asupra aceleeai materii prime; b) procese sintetice - atunci când produsul nit se obine din mai multe feluri de materii prime dup
prelucr
ri succesive; c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obine o gama larg
de produse. - în raport cu natura tehnologic
a operaiilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a conguraiei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport. - în raport cu natura activit
ii desfaurate: a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport. Diferitele procese i operaii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un ux de producie specic fabric
rii diferitelor produse sau execut
rii diferitelor lucr
ri sau servicii. Producia, vazut
ca rezultat al realiz
rii procesului de producie Conceptul de producie are o accepiune complex
, ceea ce necesit
o abordare dup
diferite criterii: a) dup
natura produciei se deosebesc: Noiuni de organizare i legislaia muncii - 175

- întreprinderi care furnizeaz
servicii, - întreprinderi care îi realizeaz
producia prin montaj, - întreprinderi care fabric
produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor. În prima categorie intr
prest
rile de servicii sau prest
rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz
într-un produs material. În a doua categorie intr
acele întreprinderi care efectueaz
numai operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achiziioneaz
de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr
întreprinderile care obin produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii. b) Sub raportul continuit
ii desf
ur
rii lor, procesele de producie se pot clasica: - procese de producie discontinue, adic
procese de producie neliniare, ce se caracterizeaz
prin aceea c
produsele se obin prin prelucr
ri succesive la diferite locuri de munc
grupate în ateliere sau secii de producie, iar producia discontinu
este o producie fabricat
pe laturi de unicat i producie de mas
; - procese de producie continue, a c
ror producie este de tip liniar i se caracterizeaz
prin faptul c
procesul de prelucrare a materiilor prime i materialelor nu se întrerupe între dou
locuri de munc
consecutive i necesit
stocaje intermediare între posturi. Producia de tip continuu se realizeaz
pe linii tehnologice sau de fabricaie caracterizate printr-o vitez
regulat
de transformare i de transfer i cu aprovizionare continu
. c) Dup
tipurile de fabricaie care denesc relaiile întreprindere-client: - fabricaia pe comand
ce se caracterizeaz
prin faptul c
produsul nu se execut
decât dup
primirea unei comenzi ferme care stabilete felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie; - fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz
prin faptul c
produsele se execut
f
r
a se cunoate cump
r
torii, produsele putând  comandate imediat de clieni; - fabricaia mixt
reprezint
o variant
a produciei la comand
, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda beneciarilor. 4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici Conducerea i organizarea activit
ii de producie din cadrul întreprinderii se a
într-o dependen
direct
fa
de tipul produciei. Prin tip de producie se înelege o stare organizatoric
i funcional
a întreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare poziie din nomenclatur
, gradul de specializare a întreprinderii, seciilor i 176 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

locurilor de munc
, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc
la altul. În practic
se disting 3 tipuri de producie: - tipul de producie în serie, - tipul de producie în mas
, - tipul de producie individual. Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz
o întreprindere impune metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz
auxiliare i de servire precum i modul de preg
tire a fabricaiei noilor produse de eviden
i control a activit
ii productive. Tipul de producie în mas
este caracteristic întreprinderilor care fabric
o gam
redus
de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut
în cantit
i foarte mari, adic
în mas
. În condiiile acestui tip de producie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe secii i ateliere pân
la nivelul locurilor de munc
. La acest tip de producie deplasarea produselor de la un loc de munc
la altul se face în mod continuu, de regul
bucat
cu bucat
, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de producie în mas
creeaz
condiii pentru automatizarea produciei i organizarea ei sub form
de linii tehnologice în ux. Tipul de producie în serie caracterizeaz
întreprinderile care fabric
o gam
mai larg
de produse în cantit
ii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate i m
rimea seriilor de fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de munc
, acesta poate  mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc
la altul se face în catit
i egale cu m
rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc
la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabricaie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de producie în serie amplasarea diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie în ux. 5. Tipul de producie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut
o gam
foarte larg
de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executându-se în cantit
i foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i locuri de munc
sunt organizate dup
principiul tehnologic, folosind maini, utilaje i fora de munc
cu caracter universal pentru a  adaptate rapid la execuia unei variet
i de feluri de produse în condiii de ecien
economic
. O alt
caracteristic
a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz
de la un loc de munc
la altul, bucat
cu Noiuni de organizare i legislaia muncii - 177

bucat
sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit
caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg
tirea tehnic
a fabricaiei nu este la fel de detaliat
ca la tipul produciei în mas
. 6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care îi desf
oar
activitatea în cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avânduse în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produciei de baz
are inuen
gradul de transformare al produselor nite, precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produciei de baz
este organizarea produciei în ux, pe linii de fabricaie, specic
întreprinderilor care fabric
o gam
redus
de feluri de produse în mas
sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produciei în ux se caracterizeaz
în metode i tehnici specice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band
, pe linii automate de producie i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, seci sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în ux, în condiiile unui grad înalt de mecanizare i automatizare. Organizarea produciei în ux se caracterizeaz
prin: - divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub raportul volumului de munc
i precizarea celei mai raionale succesiuni a execut
rii lor, - repartizarea excut
rii unei operaii sau al unui grup restrâns de operaii pe un anumit loc de munc
, - amplasarea locurilor de munc
în ordinea impus
de succesiunea execut
rii operaiilor tehnologice, - trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de munc
la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut
rii operaiilor tehnologice; - executarea în mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
în cadrul liniei de producie în ux; - deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc
la altul prin mijloacele de transport adecvate; - executarea în cadrul formei de organizare a produciei în ux a unui fel de produs sau pies
sau a mai multor produse asem
n
toare din punct de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate. În concluzie, se poate spune c
organizarea produciei în ux se poate deni c
acea form
de organizare a produciei caracterizat
prin specializarea locurilor de munc
în executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea 178 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem
n
toare, prin amplasarea locurilor de munc
în ordinea impus
de succesiunea execut
rii operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de producie desf
urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz
rii fabric
rii produselor dup
metoda produciei individuale i de serie mic
. În cadrul agenlor economici exist
o serie de unit
i economice care execut
o gam
larg
de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast
situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de organizare a produciei de baz
care s
corespund
cel mai bine realiz
rii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt: - organizarea unit
ilor de producie dup
principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit
ile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit
ilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini. În acest caz dotarea locurilor de munc
se face cu maini universale care s
permit
efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de produse; - trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat
cu bucat
În acest caz exist
întreprinderi foarte mari în procesul de producie, ceea ce determin
cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat
. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz
o tehnologie în care se vor stabili urm
oarele aspecte: a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor  executate, b) grupele de utilaje pe care vor  executate operaiile, c) felul SDV-urilor ce vor  utilizate. Aceast
tehnologie urmeaz
a se denitiva pentru ecare loc de munc
. - pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad
de timp i costuri ridicate. 8. Tendinele actuale i de perspectiv
în organizarea produciei În cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie îi schimb
modul de a r
spunde unor sarcini diverse de fabricaie în condiiile de ecien
i competitivitate. Sistemul exibil de fabricaie reprezint
un r
spuns dat unor cerine specice dar nu constituie o soluie universal
aplicabil
în orice condiii. Sistemele de fabricaie actuale reprezint
rezultatul unei evoluii de peste 100 ani i constituie un mod de r
spuns la modic
rile ap
rute în mediul economic în care activeaz
. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 179

Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s
se adapteze la sarcini de producie diferite, atât sub raportul formei i dimensiunilor, cât i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider
c
un sistem exibil de fabricaie trebuie s
aib
urm
toarele caracteristici: 1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural. În practic
nu poate  vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot  atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor exibile de fabricaie care difer
prin complexitate i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea exibil
de prelucrare Aceasta reprezint
, de regul
, o main
complex
, echipat
cu o magazie multifuncional
, un manipulator automat care poate funciona în regim automat. 2. Celula exibil
de fabricaie Aceasta este constituit
din dou
sau mai multe unit
i exibile de prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul exibil de fabricaie Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a
sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz
i sistemul de depozitare, echipamentele de m
surare automat
i testare. Astfel se asigur
o coordonare total
a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa
de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint
urm
toarele avantaje: - capacitate mare de adaptare la modic
rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modicarea programelor de calculator i nu schimbarea utilajelor; - posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie funcional
pentru trei schimburi, f
r
intervenia direct
a operatorului uman; - utilizarea intensiv
a mainilor cu comand
numeric
, a roboilor i a sistemelor automate de transport i control; - posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat
în funcie de necesit
ile de producie. Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea robotiz
rii constituie direcii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de producie. În introducerea noilor tehnologii 180 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

robotizate cea mai mare importan
o au activit
ile de preg
tire organizatoric
. S-a constatat c
în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în proporie de numai 50-55%. Aceast
situaie nu se datoreaz
unor erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz
ri i conduceri ale unit
ilor de producie. Aceasta înseamn
c
pericolul modic
rilor tehnologice nu const
în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoate i deci de a-i sesiza i inuena efectele. Introducerea robotiz
rii modic
situaia nanciar
a unit
ii industriale m
rindu-i volumul de mijloace xe, îmbun
t
ind condiiile de producie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilit
ii sistemelor operative, de execuie i de conducere. Gestiunea produciei Reprezint
un concept complex care cuprinde ansamblul activit
ilor efectuate de o întreprindere din momentul identic
rii unei cerine de pia
pân
în momentul distribuirii c
tre beneciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identica activit
ile implicate în gestiunea produciei este necesar s
se porneasc
de la ciclul complet de activit
i realizate de întreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei lucr
ri. Într-o întreprindere industrial
ciclul activit
ilor legate de gestiunea produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie, producia aându-se practic la interferena acestora. Gestiunea produciei reprezint
o activitate complex
pentru desf
urarea c
reia se utilizeaz
o serie de metode: 1. Programarea liniar
folosit
în optimizarea aloc
rii resurselor Programarea liniar
ine cont de dou
elemente: obiective i restricii. Programarea liniar
poate  folosit
în gestiunea produciei pentru rezolvarea unor probleme: - de repartizare a produciei pe diferite maini în condiiile maximiz
rii protului, - privind transportul produselor între locurile de munc
i între acestea i punctele de distribuie, - de determinare a cantit
ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERT Se aplic
în cazul produciei de unicate complexe i de mare importan
, la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de prioritate i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat
de specialiti ca o condiie important
pentru obinerea unei organiz
ri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie Noiuni de organizare i legislaia muncii - 181

la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri. 9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz
nivelul de organizare al produciei i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de producie materiile prime i materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc
i în diferite secii, într-o anumit
ordine prevazut
de procesul tehnologic. Ciclul de producie reprezint
o succesiune de activit
i prin care materiile prime i materialele trec în mod organizat pe uxul tehnologic pentru a  transformate în semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de producie reprezint
intervalul de timp dintre momentul lans
rii în fabricaie a diferitelor materii prime i materiale i momentul transform
rii lor prin prelucr
ri succesive în produse nite. Durata ciclului de producie reprezint
un element de baz
folosit în programarea produciei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de producie a unui produs sau lot, a elabor
rii programelor operative de producie, a calculului stocului de producie neterminat
, necesarului de mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de producie inueneaz
toate laturile activit
ii acesteia. Cu cât este mai mic
durata ciclului de producie, cu atât vor  folosite mai raional resursele materiale i umane în întreprindere. Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
atât m
rimea elementelor structurale ale ciclului de producie, cât i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta. Prin structura ciclului de producie se înelege totalitatea elementelor componente precum i ponderea duratei acestora fa
de durata total
a ciclului de producie. Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar
pentru stabilirea duratei lui, precum i pentru identicarea m
surilor tehnice i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total
a ciclului de producie se împarte în dou
p
ri: perioada de lucru i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale i durata activit
ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice i durata operaiunilor de preg
tire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint
perioada de timp de-a lungul c
reia, sub inuena condiiilor naturale, procesul de munc
înceteaz
, procesul de producie continu
. Activitatea de servire asigur
condiiile normale de lucru pentru desf
urarea operaiilor de transformare nemijlocit
a obiectelor muncii în produse nite. În cadrul acestora intr
transportul obiectelor muncii de la un loc de munc
la altul i controlul tehnic de calitate. 182 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de producie. În cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile locului de munc
. În funcie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot  grupate în: - întreruperi în cadrul schimbului sau interoperaii, - în afara schimbului sau de regim. 10. Politici de producie O întreprindere productiv
, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de producie diferite, inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune i de piaa potenial
. De regul
se pot deosebi dou
politici importante: - întreprinderea se organizeaz
pentru a executa anumite produse sau lucr
ri prin folosirea propriilor unit
i de producie grupate în aceeai incint
sau dispersate teritorial, - întreprinderea execut
, în totalitate sau parial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi. În primul tip de politic
, întreprinderea execut
politica sa iar unit
ile de producie, ca i conducerea administrativ
, sunt grupate într-un singur loc. Pe m
sura dezvolt
rii pe baza efectu
rii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi unit
i de producie. O astfel de politic
de producie ridic
probleme noi privind achiziionarea de terenuri, construirea de noi cl
diri, atragerea sau formarea de for
de munc
. A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucr
ri apelând în totalitate sau parial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic
de producie bazat
pe subfurnizori este acela care se desf
oar
în situaia în care o întreprindere, numit
cea care d
dispoziie de producie, încredineaz
execuia unor lucr
ri care concur
la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte întreprinderi i este denumit
subfurnizor. Politica de producie bazat
pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de c
tre o întreprindere de produse, lucr
ri sau servicii altei întreprinderi i, deci, care intr
în conceptul de aprovizionare tehnico-material
. Politica de producie cu subfurnizori presupune existena unor leg
turi speciale între cel ce d
dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân
la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat
economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o calitate mai bun
, în comparaie cu cele produse în unit
ile proprii sau atunci când ei sunt specializai în execuia anumitor lucr
ri. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 183

Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz
la subfurnizori atunci când posibilit
ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit
existenei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist
riscul în crearea de noi capacit
i proprii sau când întreprinderea urm
rete ca în timp subfurnizorii s
îi devin
liale. În afara celor dou
politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic
de producie care presupune realizarea unei largi cooper
ri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint
procesul economic prin care se stabilesc leg
turi strânse de producie între întreprinderi care concureaz
la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate : - pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz
unele produse nite; - pe piese; - tehnologic
- atunci când o întreprindere, folosind excedentul de capacitate de care dispune, efectueaz
prelucr
ri tehnologice pentru alte întreprinderi. Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderne Consideraii generale cu privire la relaia întreprindere - mediul ambiant Firma îi organizeaz
i desf
oar
activitatea sa sub impactul condiiilor concrete ale mediului s
u ambiant. Mediul ambiant reprezint
un ansamblu de factori eterogeni de natur
economic
, social
, politic
, tiinicotehnic
, juridic
, geograc
i demograc
ce acioneaz
pe plan naional i internaional asupra întreprinderii, inuenând relaiile de pia
. Întreprinderea este parte integrant
a mediului ambiant, este o component
economic
a acestuia. În condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz
printr-un dinamism accentuat, printr-o cretere spectaculoas
a frecvenei schimb
rilor. Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic
amploare i uor vizibile; - mediu schimb
tor, unde schimb
rile sunt frecvente, de o amploare variat
, dar în general previzibile; - mediu turbulent, unde schimb
rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit
ii întreprinderii i greu de anticipat; Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr
în relaii directe. 184 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Acestea sunt: - furnizorii de m
rfuri care sunt ageni economici ce asigur
resursele necesare de materii prime, material, echipamente i maini; - prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care ofer
o gam
larg
de servicii utile realiz
rii obiectivelor rmei; - furnizorii forei de munc
sunt unit
ile de înv

mânt, ociile forei de munc
i persoanele care caut
un loc de munc
; - clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau ageniile guvernamentale c
rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere; - organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor, mediile de informare în mas
i publicul consumator; - concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput
aceeai categorie de clieni, iar în situaii frecvente aceiai furnizori sau prestatori de servicii. Mezomediul este o noiune intermediar
care devine tot mai necesar
în explicarea evoluiei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oric
ror deciene de explicare se studiaz
comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate  un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s
intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c
permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urm
toarele sisteme mezoeconomice: - o anumit
industrie, - o zona geograc
sau administrativ
, - un grup de întreprinderi. Aceste sisteme sunt în m
sur
s
inueneze aciunile, deciziile i rezultatele unei întreprinderi, inuena exercitat
la acest nivel poate  atât direct
cât i indirect
, dar are un caracter general, în sensul c
inueneaz
toate întreprinderile care aparin aceluiai sistem. Activitatea oric
rei întreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul micromediului întreprinderii, se a
i sub inuena altor factori de mediu, care acioneaz
pe o arie mai larg
. Leg
tura care se stabilete între întreprindere i aceti factori este de regul
industrial
, inuena exercitându-se pe termen lung i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: mediul demograc, num
rul populaiei, structura pe sexe i grupe de vârst
, num
rul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial
i pe medii a populaiei, rata natalit
ii. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 185

Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei întreprinderii; - mediul economic, Ansamblul elementelor care compun viaa economic
a spaiului în care acioneaz
întreprinderea determin
mediul economic al acesteia. Acesta determin
volumul i structura ofertei de m
rfuri, nivelul veniturilor baneti, marimea cererii de m
rfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei; mediul tehnologic, Întreprinderea se implic
în dinamic
mediului tehnologic, atât ca beneciar cât i ca furnizor, în principal prin intermediul pieei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii i dobândete o exprimare concret
prin invenii, inovaii, m
rimea i orientarea fondurilor destinate cercet
rii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei tradiionale, reglement
ri privind delimitarea tehnologiilor poluante; - mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor în societate; - mediul politic reect
structurile societ
ii, clasele sociale i rolul lor în societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, internaional. - mediul instituional cuprinde ansamblul reglement
rilor de natur
juridic
ce vizeaz
direct sau indirect activitatea de pia
a întreprinderii; - mediul natural - condiiile naturale ce determin
modul de localizare i de distribuire în spaiu a activit
ii umane. Aceast
conjunctur
economic
reprezint
starea curent
i concret
a fenomenelor, proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei naionale. Importana sa este dat
de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare; Relaiile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component
a mediului, întreprinderea se a
întrun contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr
întrun ansamblu de relaii prin care îi orienteaz
i nalizeaz
activitatea economic
. Aceste relaii dintre întreprindere i componentele mediului s
u extern sunt prin natura i coninutul lor de dou
feluri: relaii de pia
i relaii de concuren
. Din multitudinea de relaii ale întreprinderii cu mediul s
u extern se remarc
prin amploare i complexitate relaiile de pia
. Acestea au ca obiect vânzarea i cump
rarea de m
rfuri i servicii, împrumutul de capital i angajarea forei de munc
. Studierea pieei constituie premisa i punctul de plecare în activitatea oric
rei întreprinderi. 186 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Mecanismul pieei reprezint
pentru întreprinderea modern
termenul de confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv
, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Relaiile întreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare, producie, desfacere. De asemenea, aceast
relaie se reect
i în orientarea activit
ii întreprinderii c
tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condiii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea rentabilit
ii i ecienei economice pe baza sporirii vânz
rilor totale i a protului unitar. Relaiile întreprinderii cu piaa vizeaz
trei mari componente i anume: - piaa m
rfurilor, - piaa capitalului, - piaa forei de munc
. Natura i dimensiunile relaiilor întreprinderii depind de o serie de factori generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul întreprinderii. Relaiile întreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot grupa dup
mai multe criterii: - dup
obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile întreprinderii cu piaa sunt de dou
feluri: - relaii de vânzare-cumparare, - relaii de transmitere, receptie de informaii. Relaiile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de m
rfuri, achiziionarea de m
rfuri i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum i activit
ile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac
succesiv relaiile de vânzarecumparare sunt: - relaii precontractuale - relaii contractuale, - relaii postcontractuale. Relaiile precontractuale se realizeaz
în principal prin negociere, comand
, cerere de ofert
i ofert
ferm
. Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug
o serie de activit
i ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i decontarea. Relaiile postcontractuale apar în perioada de garanie i postgaranie. Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea relaiilor de vânzare-cump
rare, realizându-se prin publicitate, relaii publice i alte forme de promovare. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 187

Dup
prolul agenilor de pia
, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat; Dup
frecven
, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup
gradul de concentrare, relaiile pot  concentrate dimensional, spaial sau temporal i relaii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condiii concureiale În condiiile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm
rete maximizarea protului, ci este un organism complex, ce se confrunt
cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia ec
rei întreprinderi. Concurena const
într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest
în cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea în vedere urm
toarele aspecte: - interesele i aspiraiile clientelei, - libertatea de a aciona, - interesele i aspiraiile produc
torilor în calitate de ofertani, - existena în mediul economic a unor reglement
ri juridice i a unei st
ri psihologice i sociale care impun sau favorizeaz
anumite aciuni sau comportamente din partea agentului economic. În condiiile economiei de pia
concurena apare ca o necesitate obiectiv
, face parte din regulile de joc ale pieei. Competitivitatea unui agent economic este determinat
în principal de trei mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate. Ansamblul raportului de interaciune în care intr
agenii economici în lupt
pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere formeaz
sistemul relaiilor de concuren
. Mijloacele i instrumentele utilizate în relaiile de concuren
se pot delimita în jurul produsului, preului, promov
rii i distribuiei. Concurena este de dou
tipuri: - direct
, manifestat
între întreprinderile care realizeaz
bunuri identice sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi; - indirect
- manifestat
între întreprinderile care se adreseaz
acelorai nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf
urarea în bune condiii a activitaii economice, statul trebuie s
asigure un cadru concurenial normal care presupune existena urmatoarelor elemente i anume: - autonomia întreprinderii, - libertatea de îninare a oric
rui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor ec
rei rme, 188 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

- reglement
ri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate, - formarea liber
a preurilor, - stabilitate prin reglement
ri bugetare pe piaa extern
, - m
suri pentru favorizarea particip
rii pe piaa extrabugetar
, - reglement
ri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor nerentabile.

Noiuni de organizare i legislaia muncii - 189

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier Organizarea antierului antierul este spaiul în care se execut
o construcie prev
zut
cu toate dot
rile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje, c
i de comunicaii, etc.). Proiectele de organizare a antierului cuprind m
surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc
, precum i ordinea reasc
de desf
urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabilete urm
toarele: - construcii provizorii i instalaiile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate), - ordinea i termenele în care se vor executa lucr
rile, - ordinea i termenele în care se vor aduce pe antier echipele de muncitori de alte specialit
i. Conduc
torul punctului de lucru are sarcina de a preg
ti toate operaiile ce urmeaz
a se desf
ura în antier: - vericarea mijloacelor de munc
(maini, utilaje, instalaii, dispozitive, scule, unelte, etc.), - vericarea materialelor i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea specic
, - cur
area, nivelarea i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr
rii. Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele în care trebuie realizate lucr
rile precum i termenul de punere în funciune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr
rilor cuprinse în planul de organizare atrage dup
sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s
e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Formaiile de munc Lucr
rile se execut
de c
tre muncitori organizai în formaii de munc
. Formaia de munc
cu cel mai redus num
r de muncitori se numete formaie minim
i uneori poate  compus
dintr-un sigur muncitor. Formaia de munc
format
din mai muli muncitori i condus
de c
tre un ef se numete echip
, respectiv ef de echip
. În cadrul echipei intr
muncitori de diferite calic
ri corespunz
toare operaiilor i fazelor de lucru pe care trebuie s
le execute. Muncitorii cu o calicare superioar
vor executa 190 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar
vor executa operaii i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin împ
rirea lucr
rii de executat. Metode de organizare a lucrrilor Exist
trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut
acelai proces de munc
, în acelai timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr
rile dintr-un sector încep numai dup
terminarea lucr
rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan, dup
terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece în urm
torul sector i se execut
acelai proces de lucru. Dup
ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului i începerea lucr
rilor de organizare a antierului.

Noiuni de organizare i legislaia muncii - 191

NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII 5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume: - organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii. Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate. 1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca 192 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente. 1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii. 2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii. 2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala. Noiuni de organizare i legislaia muncii - 193

In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate  vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot  exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor. 2.1.1 Norma de timp si norma de productie Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata  deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va  exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma” 194 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

Normele de timp pot  foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda. 2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea  precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar  de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a  unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de Noiuni de organizare i legislaia muncii - 195

metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot  deservite simultan de catre ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np) In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care 196 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate. 2.2. Clasicarea normelor de munca Normele de munca se clasica in: - norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot  exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal; - norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot  exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot  exprimate si sub forma normelor de productie. 2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata  realizata de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor Noiuni de organizare i legislaia muncii - 197

si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori, normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii. 3. Normativele de munca Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal. 3.1. Normativele de munca Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal. Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata  calculate prin insumarea timpilor din 198 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot  elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate  dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie, Noiuni de organizare i legislaia muncii - 199

numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.

200 - Noiuni de organizare i legislaia muncii

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “INSTALATOR AP CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE PRIVITOARE LA SNTATE I SECURITATE ÎN MUNC I ÎN DOMENIUL SITUA
IILOR DE URGEN


S
n
tatea i securitatea muncii - 1

I. SISTEMUL LEGISLATIV AL SECURITII I SNTII ÎN MUNC ÎN ROMÂNIA

S
n
tatea i securitatea muncii - 203

204 - S
n
tatea i securitatea muncii

S
n
tatea i securitatea muncii - 205

206 - S
n
tatea i securitatea muncii

S
n
tatea i securitatea muncii - 207

208 - S
n
tatea i securitatea muncii

S
n
tatea i securitatea muncii - 209

210 - S
n
tatea i securitatea muncii

S
n
tatea i securitatea muncii - 211

212 - S
n
tatea i securitatea muncii

S
n
tatea i securitatea muncii - 213

214 - S
n
tatea i securitatea muncii

S
n
tatea i securitatea muncii - 215

NORMA METODOLOGIC de aplicare a prevederilor Legii securit
ii i s
n
t
ii în munc
nr. 319/2006

SERVICII DE PREVENIRE SI PROTECTIE

REPREZENTAN II LUCRATORILOR cu r
spunderi specice în domeniul securit
ii i s
n
t
ii în munc
¾ ¾    

Sunt alei de c
tre i dintre lucr
torii din intreprindere Num
rul de reprezentani va  stabilit prin: ƒ contractul colectiv de munc
, ƒ regulamentul intern ƒregulamentul de organizare i funcionare ƒ cel puin conform cerinelor prev
zute la COMPONEN A CSSM ¾ COMUNIC ÎN SCRIS angajatorului num
rul i numi reprezentanilor ¾ PREGTIRE = ceî puin NIVELUL DE BAZ

216 - S
n
tatea i securitatea muncii

SERVICII DE PREVENIRE SI PROTECTIE REPREZENTANII LUCRTORILOR cu r
spunderi specice în domeniul securit
ii i s
n
t
ii în munc
ACTIVITI: a) b) c) d) e) f)

colaboreaz
cu angajatorul pentru îmbun
t
irea condiiilor de securitate i s
n
tate în munc
; însoesc echipa/persoana care efectueaz
evaluarea riscurilor: ajut
lucr
torii s
contientizeze necesitatea aplic
rii m
surilor de securitate i s
n
tate în munc
; aduc la cunotin
angajatorului sau comitetului de securitate i s
n
tate în munca propunerile lucr
torilor urm
resc realizarea m
surilor din planul de prevenire i protecie informeaz
autorit
ile competente asupra nerespect
rii prevederilor legale în domeniul securit
ii i s
n
t
ii în munc


Organizarea i funcionarea comitetului de securitate i s
n
tate în munc


ATRIBUIILE CSSM a)

b)

analizeaz
i face propuneri privind politica de securitate i s
n
tate în munc
i planul de prevenire i protecie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare i funcionare; urm
rete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realiz
rii prevederilor lui i eciena acestora din punct de vedere al îmbun
t
irii condiiilor de munc
;

S
n
tatea i securitatea muncii - 217

Organizarea i funcionarea comitetului de securitate i s
n
tate în munc
ATRIBUIILE CSSM c) analizeaz
introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinele asupra securit
ii i s
n
t
ii, lucr
torilor, i face propuneri în situaia constat
rii anumitor deciene; d) analizeaz
alegerea, cump
rarea, întreinerea i utilizarea echipamentelor de munc
, a echipamentelor de protecie colectiv
i individual
; e) analizeaz
modul de îndeplinire a atribuiilor ce revin serviciului extern de prevenire i protecie, precum i meninerea sau, dac
este cazul, înlocuirea acestuia; f) propune m
suri de amenajare a locurilor de munc
, inând seama de prezena grupurilor sensibile la riscuri specice; g) analizeaz
cererile formulate de lucr
tori privind condiiile de munc
i modul în care îi îndeplinescatribuiile persoanele desemnate i/sau serviciul extern; h) urm
rete modul în care se aplic
i se respect
reglement
rile legale privind securitatea i s
n
tatea în munc
, m
surile dispuse de inspectorul de munc
i inspectorii sanitari;

218 - S
n
tatea i securitatea muncii

Organizarea i funcionarea comitetului de securitate i s
n
tate în munc
ATRIBUIILE CSSM i) analizeaz
propunerile lucr
torilor privind prevenirea de munc
i a îmboln
virilor profesionale, precum i pentru îmbun
t
irea condiiilor de munc
i propune introducerea acestora în planul de prevenire i protecie; j) analizeaz
cauzele producerii accidentelor de munc
, îmboln
virilor profesionale i evenimentelor produse i poate propune m
suri tehnice în completarea m
surilor dispuse în urma cercet
rii; k) efectueaz
veric
ri proprii privind aplicarea instruciunilor proprii i a celor de lucru i face un raport scris privind constat
rile f
cute; l) dezbate raportul scris, prezentat CSSM de c
tre conduc
torul unit
ii cel puin o dat
pe an.

S
n
tatea i securitatea muncii - 219

INSTRUIREA LUCRTORILOR IN DOMENIUL SECURITII SI SNTII IN MUNC 3 faze: a) instruirea introductiv – general
b) instruirea la locul de munc
c) instruirea periodic


Pericol grav i iminent de accidentare

MASURI DE SECURITATE a) b) c) d) e)

oprirea echipamentului de munc
i/sau activit
ii; evacuarea personalului din zona periculoas
; anunarea serviciilor specializate; anunarea conduc
torilor ierarhici; eliminarea cauzelor care au condus la apariia st
rii de pericol grav i iminent.

220 - S
n
tatea i securitatea muncii

COMUNICAREA EVENIMENTELOR CUI COMUNICAM EVENIMENTELE? -

evenimentul va  comunicat de îndat
angajatorului de c
tre conduc
torul locului de munc
sau alt
persoan
. - angajatorul comunic
evenimentele la:   ¾ ITM-uri   ¾ Asiguratorului   ¾ Organelor de urm
rire penal
, dup
caz - medicul de medicina muncii comunic
suspiciunea de boal
profesional
sau legat
de profesiune c
tre autoritatea de s
n
tate public
teritorial
.

S
n
tatea i securitatea muncii - 221

II. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII PRIVIND MESERIA DE INSTALATOR APA-CANAL 1. DEFINIII SI PRESCURTARI 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. 1.10.

1.11.

1.12. 1.13.

1.14.

1.15.

1.16.

IPSSM -Instruciune proprie de securitatea i s
n
tatea muncii. L. - Lege EIP -Echipament individual de protecie. E.M.-Echipament de munca. H.G.- Hotarare de Guvern L 319/2006 -Legea Securitatii si sanatatii muncii nr. 319 din anul 2006; IPSSM - Instructiune Proprie de Securitate si Sanatate in Munca; EM-Echipamente de munca; PTE - Procedura Tehnica de Executie; ACCIDENT DE MUNCA - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces; BOALA PROFESIONALA – afectiunea produsa ca urmare a exercitarii unei asemeena profesiuni, cauzata de factori nocivi, zici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca; DISPOZITIV DE PROTECTIE – dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector; FACTOR DE RISC – factor propriu elementelor componente ale sistemului de munca-mediu de munca- si care, in conditiile unei situatii periculoase, determina probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii. FUNCTIA DE SECURITATE- functia unei echipament de munca sau a unui mijloc de protectie prin care se elimina sau se reduce riscul sau se semnaleaza prezenta unui pericol. INDICATOR DE SECURITATE- mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare (securizata) si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii. INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII- modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii, avand ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse specice activitatii de realizat;

222 - S
n
tatea i securitatea muncii

1.17.

1.18.

1.19. 1.20. 1.21.

1.22. 1.23.

1.24. 1.25. 1.26.

1.27.

1.28.

1.29.

1.30.

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE – instructiuni obligatorii pentru orice produs, necesare certicarii si care trebuie sa prezinte toate informatiile referitoare la folosirea produsului, conform scopului si pentru asigurarea securitatii muncii. MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE- mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur executant si care se aplica acestuia. NOCIVITATE- proprietatea unie noxe de a produce efect daunator asupra organismului; NOXA (FACTOR NOCIV) – agent zic, chimic sau biologic, cu actiune daunatoare asupra organismului; PERICOL- a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii; b) proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energies au situatii cu potential de a cauza evenimente nedorite(accidente de munca sau boli profesionale); PERSOANA AUTORIZATA- persoana competenta, imputernicita in scris sa indeplineasca anumite activitati; PERSOANA AVERTIZATA- persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului necesar a  adoptat pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate; PERSOANA COMPETENTA- persoana care poseda cunostinte si aptitudinile necesare realizarii corecte a unei activitati. PERSOANA EXPUSA- persoana aata partial sau total intr-o zona periculoasa. PREVENIREA- ansamblul procedurilor si masurilor luate sau planicate, la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerilor riscurilor. PREVENIREA INTRINSECA- prevenirea realizata in stadiul de conceptie / proiectare si constand in evitarea sau reducerea pericolelor, prin alegerea unor caracteristici corespunzatoare, precum si limitarea expunerii persoanelor la pericole ce nu pot  evitate sau limitate. PROTECTIA – ansamblul masurilor, constand in utilizarea mijloacelor de protectie, avand scopul protejarii executantilor fata de pericolele insuciente evitate sau limitate prin prevenirea intrinseca. PROCES DE MUNCA- succesiunea temporala si spatiala a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca. PROTECTOR- mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru realizarea prin interpunere ca obstacol (zic) intre pericol si persoana expusa. S
n
tatea i securitatea muncii - 223

1.31. 1.32. 1.33. 1.34. 1.35. 1.36.

1.37.

1.38.

RISC- probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa. SITUATIE PERICULOASA- situatia in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole. SUBSTANTA PERICULOASA- substanta care poate constitui un pericol in virtutea proprietatilor sale zice sau zico-chimice. ZONA PERICULOASA- zona in care exista sau poate aparea un pericol. EXECUTANT - omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de munc
; SARCINA DE MUNCA - totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producie i în anumite condiii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munc
; MIJLOACE DE PRODUC IE: - totalitatea mijloacelor de munc
(instalaii, utilaje, maini, aparate, dispozitive, unelte etc.) i a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaz
în procesul de munc
; MEDIUL DE MUNCA - ansamblul condiiilor zice, chimice, biologice i psihosociale în care unul sau mai muli executani îi realizeaz
sarcina de munc
.

2. DOCUMENTE DE REFERIN 2.1. 2.2. 2.3. 2.4.

2.5. 2.6. 2.7.

2.8.

2.9.

Legea securitatii si sanatatii in munca 319 / 2006 Norma metodologica de aplicare a prevederilor L.319 / 2006 Normativ intern de acordare EIP Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii - HG nr. 1876 / 22. 12. 2005; Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile – HG nr. 300 / 02. 03. 2006; Hotarare privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca – HG nr. 971 / 26. 07. 2006; Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locuri de munca – HG nr. 1048 / 09. 08. 2006; Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor ce prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare – HG nr. 1051 / 09. 08. 2006; Hotarare privind cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru locuri de munca – HG nr. 1091 / 09. 08. 2006;

224 - S
n
tatea i securitatea muncii

2.10. 2.11.

Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; Cartile tehnice ale echipamentelor utilizate.

3. RESPONSABILITI: 3.1.OBLIGATIILE ANGAJATORULUI 3.1.1.

3.1.2. 3.1.3. 3.1.4.

Conducerea unitatii, sei de santiere, sectii, ateliere, inginerii se, sei de lot, sei punctelor de lucru, lucratorii desemnati cu activitatea de SSM asigura conditiile de SSM si prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, pentru activitatile pe care le coordoneaza, in conformitate cu prevederile legislatiei innnnnnnnnnnoare. Asigurarea de spaii special amenajate pentru servirea mesei i a apei potabile. Asigurarea de spaii dotate cu instalaii igienico-sanitare adecvate i substane antiseptice pentru ochi i piele. Angajatorul trebuie s
ia m
surile necesare pentru a asigura supravegherea medical
adecvat
.

3.2.OBLIGATIILE LUCRATORILOR 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3.

Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentelor instructiuni si a legislatiei SSM in vigoare. Lucratorul desemnat cu activitatea de SSM verica periodic modul de respectare al masurilor de SSM dispuse in instructiune. Lucratorii au obligatia : - de a verica inainte de utilizare echipamentul de protectie din dotare si echipamentul de protectie colectiva; - de a intretine echipamentul de protectie pe toata durata executiei lucrarii; - de a respecta tehnologia de lucru precum si sarcinile de serviciu; - de a respecta caile de acces amenajate,marcate si semnalizate, precum si traseul,perioada si modul de deplasare de la domiciliu la locul de munca si invers; - sa nu execute sarcini de munca din proprie initiativa si daca nu este instruit; - sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca; - sa nu introduca sau sa consume bauturi alcoolice la locul de munca; - sa respecte disciplina la locul de munca; - sa acorde primul ajutor in cazul producerii unui accident de munca; S
n
tatea i securitatea muncii - 225

3.2.4. 3.2.5.

- sa instiinteze imediat conducatorul locului de munca despre producerea unui eveniment sau accident de munca si sa ia toate masurile de prevenire,incercind sa elimine riscurile la sursa; - sa nu paraseasca locul de munca/perimetrul de activitate fara cunostinta sefului punctului de lucru. - s
-i însueasc
i s
respecte instruciunile proprii specice societ
ii i m
surile de aplicare a acestora; - s
desf
oare activitatea în aa fel, încât s
nu expun
la pericol de accidentare sau îmboln
vire profesional
atât persoana proprie cât i pe celelalte persoane participante la procesul de munc
; - s
aduc
la cunotina conduc
torului locului de munc
orice defeciune tehnic
sau alt
situaie care constituie un pericol iminent de accidentare sau de îmboln
vire profesional
; - s
respecte regulile de circulaie in incinta santierului cat si pe traseele de deplasare in interes de serviciu si de la domiciliul la locul de munca si retur; - s
îndeplineasc
sarcinile primite de la ei ierarhici, care nu pun in pericol integritatea lucratorului; - s
respecte interdicia de a nu fuma în locurile unde fumatul este interzis; - s
evite discuiile în timpul deservirii echipamentelor tehnice pentru a preveni accidentele de munc
; - s
nu intervin
cu mâinile ude la echipamentele de munca actionate electric; - s
utilizeze echipamentul de protecie pe durata programului de lucru, corespunz
tor scopului pentru care a fost acordat; - s
opreasc
lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s
aduc
la cunotina conduc
torului locului de munc
; - s
nu intervin
la organele în micare ale echipamentelor tehnice, pân
la oprirea complet
a acestora; Lucr
torul trebuie s
respecte regulile de igien
corporal
i de igien
în munc
. Înainte de servirea mesei sau fumat, lucr
torii se vor sp
la pe mâini i pe fa
i în funcie de caz, vor utiliza substane neutralizante.

4. INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SSM 4.1. Semnalizarea pericolelor 4.1.1.

Inceperea propriu-zisa a lucrarilor de excavatii pe caile rutiere sau in apropierea acestora se face numai dupa ce s-a obtinut avizul “managementului de trac” de la politie si primarie, iar acesta a fost materializat in zona de lucru;

226 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.1.2.

Semnalizarea rutiera trebuie sa contina cel putin semnele: “atentie Santier in lucru”, presemnalizare “limitare de viteza”, limitare de viteza in zona lucrarilor, drum ingustat, prioritate pentru circulatia din sens invers; ocolire, alte pericole, balize de delimitare, semnale luminoase pentru semnalizarea pe timp de noapte, semafoare, etc. 4.1.3. Lucr
rile în apropierea drumurilor publice sau pe partea carosabil
vor începe numai dup
instituirea restriciilor de circulaie, prev
zute de normele în vigoare i impuse de executarea lucr
rilor în condiii de siguran
(indicatoarele de circulaie i semafoarele se vor monta, conform schemelor aprobate); 4.1.4. Indicatoarele rutiere trebuie poziionate astfel încât participanii la trac s
le poat
observa uor i s
le îneleag
(se va respecta schema aprobat
pentru semnalizarea lucr
rii); 4.1.5. În cazul în care vizibilitatea este mic
se va asigura dirijarea circulaiei cu piloi. 4.1.6. Executarea lucr
rilor de s
p
turi în zone de utilitate public
(localit
i, str
zi, piee, etc.), sau în zone cu circulaie intens
, trebuie s
înceap
numai dup
ce se iau m
suri pentru îngr
direa acestora cu parapete regulamentare i plantarea de indicatoare de avertizare. Pe timpul nopii zonele de lucru vor  iluminate corespunz
tor, cu instalaie electric
i dotate cu panouri reectorizante sau inscripii luminoase, pentru evitarea accidentelor de orice fel. 4.1.7. Accesul persoanelor straine in zona de lucru este interzis. In acest sens, zona de lucru va  delimitata clar cu panouri, balustrazi sau banda avertizoare si va  semnalizata cu placute avertizoare, adecvate riscurilor existente si rezultate din evaluarea nivelului de risc. 4.1.8. Toate excavatiile vor  imprejmuite si semnalizate corespunzator pentru ca pietonii si autovehiculele sa identice riscurile. In dreptul accesului la institutii publice, proprietati private sau zone de treceri pietonale, se vor amplasa podete si pasarele prevazute cu balustrade pe ambele parti. Masuri speciale ( ingradire completa ) se vor lua in dreptul gradinitelor, scolilor, spitalelor. 4.1.9. Când lipsesc trotuarele, lucr
torii vor circula pe partea stâng
a c
ilor de circulaie, în direcia lor de mers. 4.1.10. Personalul care execut
lucr
ri pe drumurile publice va  echipat cu vest
avertizoare (galben – portocaliu uorescent, având i elemente reectorizante dac
se lucreaz
i pe timpul nopii) pentru a se asigura o bun
vizibilitate a acestora de c
tre ceilali participani la tracul rutier. 4.1.11. Traversarea c
ilor de circulaie de c
tre lucr
tori se va face numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje. Atunci când S
n
tatea i securitatea muncii - 227

acestea lipsesc, traversarea se va face dup
ce în prealabil lucr
torii s-au asigurat c
nu exist
vreun pericol. Se va respecta distana de siguran
fa
de instalaiile, utilajele de orice tip sau mijloacele de transport, ridicat, s
pat, etc. existente la locul de munc
. 4.1.12. Sunt interzise trecerea sau staionarea lucr
torilor pe partea carosabil
(r
mas
în circulaie auto i neprotejat
prin semnaliz
ri, îngr
diri, panouri metalice). 4.1.13. Lucr
torii trebuie s
stea i s
execute lucr
rile în afara razei de aciune a EM de la locurile de munc
apropiate, respectând zona de lucru nepericuloas
. 4.2. Admiterea la lucru a personalului 4.2.1.

4.2.2.

4.2.3.

4.2.4. 4.2.5.

4.2.6.

Toti lucratorii au obligatia prezentarii la locurile de munca, pentru intrarea in schimb, in stare zica si psihica normala, respectand programul impus de conducerea unitatii. Orice stare anormala va  anuntata conducatorului direct de catre persoana in cauza sau de catre o alta persoana care observa sau ia la cunostinta despre stari anormale: boala, accidente usoare produse la locul de munca sau acasa, stari irascibile, probleme grave familiale, stari de ebrietate, consum de alcool, introducerea de rechizite de fumat sau obiecte producatoare de acari, scantei la locurile de munca unde acestea sunt interzise: depozite recipienti de acetilena, oxigen, vopsea, lacuri, combustibil – benzina, motorina, uleiuri etc.; Este interzisa cu dasavarsire introducerea in unitate a bauturilor alcoolice, prezenta in unitate a lucratorilor sub inuenta bauturilor alcoolice; Dupa echiparea pentru lucru cu EIP, adecvat combaterii riscurilor aferente activitatilor desfasurate, lucratorilor li se va efectua apelul si instructajul zilnic de SSM-SU, circa 10-15 min. In cadrul instructajului de SSM-SU se vor prezenta riscurile si masurile de prevenire specice activitatilor ce urmeaza sa se desfasoare; In timpul apelului se va verica si starea EIP; La lucrarile ce se executa pentru alimentarea cu apa si pentru canalizarea localitatilor, va participa numai personalul instruit in acest sens; Salariaii trebuie s
aib
controlul medical care s
conrme aptitudinea de a presta meseria pentru care sunt angajai, în condiiile existente la locurile de munc
deservite. Personalul care lucreaz
în microclimat cald (peste 30º C) va benecia de pauze pentru refacerea capacit
ii de termoreglare, reducerea timpului de lucru, administrare ap
mineral
, utilizare EIP corespunz
tor

228 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.2.7.

4.2.8.

Personalul care lucreaz
în microclimat rece (sub 5º C) va benecia de pauze pentru refacerea capacit
ii de termoreglare i se va asigura ceai erbinte, 0,5 –1 l / persoan
. Pentru lucru la în
lime vor  admii numai lucr
tori api din punct de vedere medical cu viz
corespunz
toare în a de securitate i s
n
tate în munc
.

4.3. Executarea sapaturilor 4.3.1.

Executantul va incepe lucrarile de sapatura numai dupa identicarea si materializarea in teren a utilitatilor (fundatii, conducte, canale de protectie pentru cabluri electrice sau telecomunicatii, conducte de gaze, apa, canal, termocare, canale acoperite pentru scurgeri sau pentru protectia unor conducte, bazine sau rezervoare ce nu se vad la suprafata etc. ) de catre detinatorii acestora in prezenta executantului si a reprezentantului beneciarului ( coordonatorul de securitate si sanatate in munca, dirigintele de santier sau alta persoana desemnata de beneciar). Identicarea utilitatilor trebuie sa se faca si pe planul de situatie al lucrarilor. 4.3.2. In cazul in care pe amplasament se aa arbusti se vor executa defrisari se vor respecta normele de securitate si sanatate pentru executarea acestor lucrari; 4.3.3. Inainte de inceperea sapaturilor, se vor indeparta din amplasament bolovani mari, borduri, podete, stalpi, arbori si tot ce ar putea cadea in interiorul excavatiei si ar pune in pericol securitatea lucratorilor. 4.3.4. Pentru pietoni se vor asigura pasarele de trecere ingradite cu parapeti pe ambele parti; 4.3.5. Santurile rezultate se vor sprijini incepand cu adancimea de 1,5 m, acestea depasind marginea santului cu minim 20 cm; 4.3.6. Modul de sustinere al sapaturii este cel stabilit prin proiect, cu panouri metalice de sprijin care trebuie sa depaseasca cu 0,2 m inaltime nivelul solului. 4.3.7 Sapaturile cu o adancime mai mare de 1,5 m se vor sustine obligatoriu daca este necesara accesul lucratorilor in interiorul excavatiei, indiferent de coeziunea si stabilitatea solului. In functie de instabilitatea solului si de vibratiile produse in zona de lucru, se vor sustine si excavatiile mai mici de 1,5 m, utilizandu-se sustineri de tip usor confectionate din dulapi din lemn (gr. 4-6 cm) si distantieri. 4.3.8. Sustinerea de tip usor a excavatiilor se va efectua de la partea superioara a acesteia, pe masura avansarii in adancime a excavatiei iar extragerea sustinerii se va executa de la partea inferioara a excavatatiei, pe masura umplerii transeei. S
n
tatea i securitatea muncii - 229

4.3.9.

4.3.10.

4.3.11.

4.3.12.

6.3.13. 4.3.14.

4.3.15. 4.3.16.

4.3.17. 4.3.18. 4.3.19. 4.3.20. 4.3.21.

4.3.22. 4.3.23.

4.3.24.

Se interzice accesul lucratorilor (lucratorului) in excavatii nesustinute, mai adanci de 1,5 m sub nici un motiv.Pentru orice inteventiei, chiar de scurta durata ce presupune accesul lucratorului in excavatie, se va monta sustinerea. Deasemeni se va monta sustinerea si in excavatii sub 1,5 m adancime daca taluzele prezinta riscul prabusirii sau daca in zona exista vibratii. Starea de sustinere a rocilor, posibilitatea de surpare/ alunecare a malurilor, precum si starea panourilor de protectie colectiva vor  tinute permanent sub supraveghere de catre conducatorii locurilor de munca. Starea taluzelor se vor verica zilnic, inaintea inceperii/reluarii lucrului (la inceperea schimbului, dupa pauza de masa sau alte intreruperi tehnologice). Deasemeni se va acorda o atentie deosebita vericarii taluzelor la reluarea lucrului dupa precipitatii. Panourile se vor monta unul dup
altul, cu o distan
de maxim 0,2 m între ele i vor asigura stabilitatea malurilor pe toat
în
limea acestora; Pamantul rezultat din sapatura se va depune la o distanta de cel putin 0,7 m de marginea santului; Excavatorul cu cupa intoarsa utilizat la saparea santurilor lungi se aseaza pe aliniamentul sapaturii, executand sapatura prin retragere, incarcarea in autobasculanta a pamantului facandu-se prin spatele acesteia; Fiecare utilaj va  prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase; Este interzisa stationarea in raza de actiune a excavatorului; Este interzis transportul lucratorilor pe excavator, pe scara sau in cupa acestuia; Orice manevra cu spatele a excavatorului va  dirijata de o persoana instruita in acest sens; In cazul ruperii sau surarii accidentale a unai conducte de gaz se vor lua masuri de oprire pe cat posibil a surii prin acoperirea acesteia cu un material textil si cu pamant, se va interzice fumatul si folosirea focului deschis, se vor evacua trecatorii si se va anunta in cel mai scurt timp S.C. DISTRIGAZ S.A. pentru remedierea defectiunii. Muncitorii vor intra in sant numai cu ajutorul scarilor; Lucrarile se vor organiza astfel ca durata de mentinere neacoperita a excavatiei sa e cat mai redusa, de regula nu se va lasa excavatie neacoperita pe timp de noapte.In caz de necesitate aceasta va  imprejmuita, delimitata si semnalizata cu semnale luminoase. Dac
la executarea s
p
turilor se detecteaz
gaze sau alte substane

230 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.3.25.

4.3.26.

4.3.27.

4.3.28.

4.3.29.

4.3.30.

4.3.31.

4.3.32.

4.3.33.

periculoase, conduc
torul procesului de munc
va evacua imediat muncitorii din zon
i va anuna conduc
torul tehnic al antierului, care (pentru continuarea lucr
rilor) va lua toate m
surile necesare pentru eliminarea cauzelor ce pot duce la accidente tehnice sau umane, sau la îmboln
viri profesionale. Daca in timpul executarii excavatiilor, sunt depistate instalatii subterane neidenticate la inceperea lucrarilor sau munitie de razboi, se va opri lucrul si se va anunta coordonatorul de securitate si sanatate in munca sau dirigintele de santier care va proceda la identicarea utilitatilor, la stabilirea precisa a naturii instalatiilor subterane si felul cum sunt amplasate si se vor prevedea masuri pentru evitarea avarierii acestora si pentru eliminarea tuturor pericolelor. In cazul depistarii munitiei de razboi se va opri imediat lucru, se va securiza zona cu banda avertizoare, se vor indeparta, pe o raza de 300 m toate persoanele din zona si se vor anunta politia locala si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Sunt interzise lovirea, t
ierea sau deteriorarea instalaiilor subterane intalnite in timpul saparii, a siturilor arheologice sau a eventualelor munitii neexplodate; Dac
în timpul s
p
turilor sunt depistate situri arheologice, care nu au fost prev
zute în documentaia de execuie, se vor lua m
suri de oprirea lucr
rilor pentru a stabili precis natura acestora (în vederea protej
rii lor) pentru evitarea avarierii lor. În acest sens, se va lua leg
tura i cu organele competente interesate Daca in zona in care se sapa este semnalata prezenta unor cabluri electrice subterane, conducte de gaz, de apa sau de canalizare, sapaturile vor  executate numai manual, pentru a se evita ruperea acestora; În aceste zone, cu obstacole, lucr
rile de s
p
tur
se vor executa, sub supravegherea unui cadru tehnic i cu luarea tuturor m
surilor pentru prevenirea accidentelor de orice natur
, folosindu-se echipamente i unelte corespunz
toare situaiei întâlnite. Se vor utiliza numai scule i echipamente specice, în bun
stare, conform normelor. Nu se vor utiliza scule i echipamente cu defeciuni. În cazul unei adâncimi mai mari de 1 m se vor monta un num
r sucient de sc
ri (de acces i evacuare) pentru a se putea asigura o evacuare rapid
a muncitorilor în caz de necesitate. În cazul evacu
rii manuale a materialului excavat, de la adâncimi de peste 2,00 m se vor utiliza podine intermediare la intrevale de 1,5 m pe vertical
, dimensionate corespunz
tor. S
n
tatea i securitatea muncii - 231

4.3.34. Pamantul provenit din sapatura se poate depozita lateral transeei, pastrand o banda de protectie de minim 0,7 m fata de marginea transeei, dar fara a  depozitat pe partea carosabila a drumului. Pamantul in exces se va incarca in autobasculanta si se va transporta direct la locul special amenajat; 4.3.35. Sculele devenite disponibile nu vor  lasate pe marginea santului sau pe platforme, ci vor  depozitate cu grija la distante de minim 1,5 m de marginea sapaturii pentru a nu cadea accidental in interiorul excavatiei. 4.3.36. Daca adancimea sapaturii este mai mare de 1m, coborarea in transee se va face numai pe scari rezemate care sa permita evacuarea rapida a lucratorilor, in caz de pericol. Scarile vor depasi cu 0,70 m nivelul solului. Scarile utilizate trebuie sa e certicate. 4.3.47. Accesul lucratorilor in interiorul santului in timpul excavatiei este interzis 4.3.35. Se interzice coborarea sculelor sau materialelor necesare in procesul tehnologic prin aruncarea de sus. 4.3.38. Se interzice circulatia sau stationarea lucratorilor si a pietonilor in zona de manevra a excavatorului, prin delimitarea zonei cu banda avertizoare si semne de interdictie a accesului si de avertizare a riscului. 4.3.39. Se interzice apropierea utilajului cu rotile de marginea sapaturilor; se va mentine o distanta de margine de aproximativ 1,5 m in functie de natura terenului 4.3.40. Utilajul va  dotat cu semnal acustic (claxon) iar semnicatia semnalizarilor trebuie sa e cunoscuta de toti lucratorii. Mersul inapoi al utilajului se va efectua numai pilotat de catre o persoana instruita in acest scop. 4.3.41. Se interzice transportul lucratorilor in cupa utilajului sau pe capota acestuia. 4.3.42. Deserventul va  instruit si examinat asupra cunostintelor de utilizare a echipamentului si a legislatiei de SSM. 4.3.43. Deserventul utilajului va trebui sa poarte EIP, adecvat riscurilor si in conformitate cu Normativului in vigoare. 4.3.44. Deplasarea utilajului pe drumurile publice, de la un punct de lucru la altul, se va face numai insotit in fata de un autovehicul echipat cu girofar si placuta avertizoare :,, Atentie gabarit depasit” aata la vedere. 4.3.45. Stationarea utilajului nu trebuie sa impiedice sau sa devieze circulatia autovehiculelor sau circulatia pietonala. 4.3.46. Daca manevrele excavatorului afecteaza partea carosabila a drumurilor sau lucrarile se desfasoara in imediata apropiere a drumurilor, se va semnaliza zona de lucru prin indicatoare rutiere 232 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.3.47.

4.3.48. 4.3.49.

4.3.50. 4.3.51. 4.3.52. 4.3.53. 4.3.54. 4.3.55. 4.3.56. 4.3.57.

4.3.58.

care avertizeaza conducatorii auto asupra lucrarilor.Semnele se vor amplasa in conformitate cu managementul de trac. Pe timp de noapte sau vizibilitate redusa ( ceata, ninsoare, ploaie etc. ) utilajul va avea in functiune si in buna stare de functionare sistemul de iluminat atat pentru mersul inainte cat si inapoi. In aceste conditii desfasurarea lucrarilor se va face numai dirijat de catre persoane instruite pentru acest lucru. La efectuarea manevrelor utilajul va  actionat lent fara bruscari, atat la umplerea si golirea cupei cat si pe parcursul deplasarii. La descarcarea pamantului excavat din cupa excavatorului, direct in autovehicule, este interzis a se trece cupa pe deasupra cabinei autovehiculului, a se descarca in autovehicul de la inaltime si a  persoane in autovehicul, in momentul descarcarii.Este interzisa ramanerea soferului in cabina, in timpul incarcarii autovehiculului Se interzice deserventului sa paraseasca utilajul avand sarcina sau cupa ridicata de la sol. Trecerea sau stationarea sub cupa sau bratul excavatorului/ macaralei in timpul lucrului, este interzisa. Este interzis a se face schimbarea unghiului de inclinatie a sagetii (esei ) excavatorului, in timp ce cupa este sub sarcina. Este interzisa reglarea franelor, in timp ce cupa incarcata se ridica in sus sau se roteste. Este interzis a se deplasa greutati prin impingerea lor cu cupa. Curatirea cupei excavatorului si inlocuirea dintilor lui se fac numai dupa coborarea cupei pe pamant Fiecare excavator va  prevazut cu un stingator de incendiu. Trecerea excavatorului pe sub conductoare electrice este interzisa daca intre gabaritul acestuia si conductoare nu ramane o distanta de cel putin :- 2,0 m pentru LEA pana la 20kv inclusiv; 2,5 m pentru LEA cu tensiuni intre 25 si 35 kv inclusiv; 4,0 m pentru LEA de 110 si 220 kv; 6,0 m pentru LEA de 400 kv. La efectuarea lucrarilor de canalizare (excavatii, montare sustineri, montare conducte, montare camine etc) cu utilaje (macara, excavator) in apropierea LEA de joasa tensiune, se va pastra o distanta de 0,5 m intre bratul excavatorului si LEA.Pe bratul macaralei va exista dispozitiv de alarmare, optic si acustic la intrarea in campul electric al LEA. Pentru lucru cu excavatorul se va adopta o tehnologie de lucru incat sa se elimine riscul intrarii bratului in campul LEA: - depozitarea materialelor :pamant, conducte, camine sa nu se faca sub LEA; - pozitionarea utilajului incat bratul acestuia sa permita efectuarea S
n
tatea i securitatea muncii - 233

lucrarilor fara riscul intrarii in campul electric al LEA; - in timpul rotirii bratul utilajului sa nu intre in capul LEA; - desemnarea unei persoane instruite, care sa observe manevrele utilajului si sa avertizeze apropierea de LEA. 4.3.59. Se interzice deplasarea cu mijloace proprii a excavatoarelor pe drumuri cu pante mai mari de 15 grade. Suirea si coborarea in aceste cazuri se va executa cu ajutorul unui tractor sau troliu. 4.3.60. Se interzice alimentarea cu combustibil lichid a rezervorului utilajului, in timpul functionarii acestuia. Totodata, alimentarea se face pe cat posibil ziua si in anumite puncte special amenajate, ind interzisa depozitarea oricaror substante inamabile in apropierea utilajului; se interzice fumatul si focul deschis in apropierea punctelor de alimentare. 4.4. Sprijinirea sapaturilor 4.4.1. 4.4.2. 4.4.3.

4.4.4.

4.4.5. 4.4.6.

4.4.7.

4.4.8.

4.4.9.

Sprijinirea sapaturilor executate manual sau mecanizat se va face incepand cu adancimea de 1,5m Executia lucrarilor de sprijinire a sapaturilor va  supravegheata permanent de un cadru tehnic de specialitate. Accesul persoanelor straine in zona de lucru este interzis. In acest sens, zona de lucru va  delimitata clar cu banda avertizoare si va  semnalizata cu placute:,, Interzis accesul persoanelor straine ” Se vor respecta conditiile de utilizare prevazute in cartile tehnice ale utilajelor si echipamentelor tehnice folosite in procesele de lucru. Daca exista un proiect tehnologic de executie a sprijinirilor atunci este obligatoriu sa se realizeze sprijinirea prevazuta in acest proiect. Daca nu exista un proiect tehnologic, elaborat de proiectant sau colectivul tehnologic al constructorului, atunci se va adopta de catre executant un sistem de sprijinire in functie de natura si umiditatea terenului si de adancimea sapaturii. Sprijinirile sapaturilor pentru fundatii sau santuri cu adancimi pana la 5m trebuie sa se execute de regula cu elemente de inventar, conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimi mai mari de 5m sprijinirile trebuie facute numai dupa proiecte special intocmite in acest sens. Montarea panourilor se poate face cu excavatorul folosit la excavatii, adaptandu-se un sistem de prindere certicat, xat pe cupa. Sustinerea excavatiei se va face astfel incat panoul sa intre fortat in sant, impingandu-se usor cu cupa excavatorului. In timpul montarii panourilor este interzisa prezenta muncitorilor in sant. Muncitorii

234 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.4.10.

4.4.11.

4.4.12. 4.4.13.

4.4.14. 4.4.15. 4.4.16. 4.4.17.

vor intra in sant numai dupa montarea panourilor si numai cu ajutorul scarilor. Daca adancimea santului este mai mare decat inaltimea panoului, se vor suprapune panouri pana cand panoul de protectie va  mai sus cu cel putin 20 cm de marginea superioara a santului, pentru a evita caderea pamantului sau materialelor in transee. Daca in timpul sapaturilor sunt depistate instalatii subterane sau alte obstacole, in zona acestora se vor folosi, pentru sprijinirea malurilor, dulapi din lemn care vor  montati lipit de peretii sapaturii, consolidandu-se cu proptele orizontale pe ambele directii, confectionate din lemn rotund cu dimensiunea minima de 15 cm. Pentru desfasurarea activitatii, respectiv montarii conductei, in deplina siguranta, malurile santului trebuie acoperite in intregime cu panouri. Dupa montarea conductei, se indeparteaza treptat panoul, pe masura astuparii santului conform sei tehnologice. Dupa umplerea santului in dreptul conductei montate se poate trece din nou la excavatii pentru montarea urmatoarei conducte. Se interzice in mod expres accesul lucratorilor in sant, in zonele in care acesta nu este sprijinit cu panouri de sustinere a taluzelor; Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii panourilor pentru a se preintampina accidentele. Dispozitivele pentru agatarea si manevrarea panourilor vor  vericate inainte de folosire si daca au distantierii rupti, indoiti, prezinta uzura avansata , se vor inlocui cu altele noi. Se interzice folosirea de dispozitive uzate. Legarea si manevrarea sarcinilor se va face numai de personal instruit si autorizat – legator de sarcina. Orice defectiune aparuta la sistemul de sprijinire va conduce la oprirea lucrarilor, indepartandu-se muncitorii din zona de lucru. Se interzice manipularea sarcinilor care depasesc limitele maxime admise de cartea tehnica a utilajului. Zilnic, la terminarea lucrului excavatiile vor  astupate iar utilajele si materialele vor  retrase in locuri care sa nu impiedice circulatia rutiera sau pietonala, vor  semnalizate, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta.

4.5. Sudarea conductelor 4.5.1.

4.5.2.

Sudarea poate  executata numai de persoane avand vîrsta peste 18 ani,care cunosc instalaiile,aparatura i procedeele de lucru i care au fost instruite din punct de vedere al securit
ii muncii i au calicarea necesar
. Imbinarea conductelor se face prin: - sudura in plastic; S
n
tatea i securitatea muncii - 235

- electrofuziune; - mufare; 4.5.3. Persoanele care nu sunt calicate în meseria de sudor in polietilene sau nu au împlinit vîrsta de 18 ani, pot  admise la lucru în condiii normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea direct
a cadrelor calicate în aceste lucr
ri i numai dup
însuirea instructajului de securitate a muncii. 4.5.4. Instructajul de securitatea muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile Legii 319; inainte de a incepe operatia, operatorul sudor va verica starea echipamentului de munca, iar in cazul in care constata nereguli va anunta seful punctului de lucru care va stabili masurile ce se impun. 4.5.5. Este interzisa executarea operatiilor de depanare de catre operatorul sudor, acestea vor  efectuate numai de personal calicat in acest sens. 4.5.6. Executarea sudurii trebuie sa se faca pe cat posibil intr-un loc uscat. In cazuri de ploaie, grad ridicat de umiditate, vant, temperaturi joase sau radiatii solare excesive, zona de sudura trebuie sa e protejata adecvat. 4.5.7. Nu se utilizeaza surse de alimentare supuse la supratensiuni frecvente (limita maxima suportabila 250 V). Se va utiliza un stabilizator de tensiune. 4.5.8. Inainte de orice interventie asupra componentelor electrice, aparatul de sudat se va deconecta de la reteaua electrica. Interventia se va efectua numai de catre personal autorizat si calicat. 4.5.9. Este absolut interzisa indepartarea dispozitivelor de siguranta (intreruptori, microintreruptori, sigilii etc.). Orice reparatie la aparatul de sudat trebuie sa e facuta de personal expert si calicat) 4.5.10. Aparatul de sudura va  legat la priza de pamant.Tabloul de santier sau generatorul la care se conecteaza aparatul, trebuie sa e dotate cu intrerupatoare diferentiale de inalta sensibilitate.Cablurile nu vor  expuse la solicitari mecanice (ca traversarea de vehicule sau pietoni,contactul cu obiecte taioase, smucituri) tevile se vor xa corespunzator in echipamentul de sudare astfel incat acesta sa nu alunece din bacuri. Se va evita atingerea elementului incalzitor, acesta asezandu-se de ecare data in suportul de protectie. 4.5.11. Freza se va porni numai dupa xarea corecta in echipamentul de sudare, iar dupa ecare utilizare se va aseza in suportul de protectie. In cazul in care se constata deteriorari ale stratului de teon la elementul incalzitor, acesta nu se va utiliza. 4.5.12. Operatorul sudor va avea libertate de miscare, cablurile si furtunele neincomodandu-l in activitate. 236 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.5.13. In zonele de lucru nu vor exista substante inamabile. 4.5.14. In cazul in care, in timpul procesului de sudare se constata nereguli in functionarea echipamentului, procesul de sudare se intrerupe si se trece la depanarea de catre personal calicat. 4.5.15. Pentru evitarea conditiilor periculoase de lucru sculele electrice se vor proteja de umezeala si intemperii 4.5.16. Depozitarea echipamentelor de sudare, dupa terminarea programului de lucru, sau a acelora care nu se utilizeaza momentan, se va face in spatii stabilite anterior de catre seful punctului de lucru, spatii inchise si uscate neaccesibile persoanelor straine. 4.5.17. Se interzice utilizarea de echipamente si/sau scule cu parti deteriorate. 4.5.18. Intretinerea echipamentelor si sculelor se face periodic de personal calicat. 4.5.19. Conductele se vor amplasa de-a lungul transeei in vederea prinderii prin sudura si amplasarii in transee. Pozitionarea conductelor de-a lungul transeei se va face stabil, eliminandu-se riscul alunecarii sau rostogolirii.In acest sens se vor monta opritori confectionati din lemn, care vor  la locul de munca in numar sucient. Acestia se vor pastra in saci. 4.5.20. Imbinarea conductelor se face prin sudura in plastic de catre personal calicat in acest sens. Lucratori calicati in executarea operatiei de sudura in plastic trebuie sa e instruiti de catre conducatorul locului de munca, asupra riscurile operatiei de sudura in plastic cat si a celor ce privesc lucrarile de excavatii si a tracului din zona de lucru; 4.5.21. Se interzice efectuarea operatiei de sudura in raza de actiune a utilajelor;excavator,WOLA, macara etc. 4.5.22. Fiecare utilaj va  prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase 4.5.23. Bransarea la sursa de alimentare cu energie a aparatului electric de sudura in plastic se face prin elemente certicate: priza,stecher,borne, papuci. Se interzice orice inmprovizatie pe circuitul electric.In acest sens, conducatorul operatiilor va verica zilnic starea echipamentelor de munca; 4.5.24. Cablul electric de alimentarea a aparatului, va  pozitionat pe suporti si va  protejat impotriva deteriorarii. Nu se admit nazi pe traseul cablului. 4.5.25. Se interzice efectuarea operatiilor de sudura in plastic a conductelor in interiorul transeelor caminelor mai adanci de 1 m daca nu sunt sustinute cu cofraje de sustinere tipizate sau sustineri de tip usor: panouri, dulapi etc. S
n
tatea i securitatea muncii - 237

4.5.26. Nu se vor executa operatii de sudura in plastic daca transeul este in pericol de a  inundat cu apa; 4.5.27. In timpul lucrului cat si dupa terminarea lucrului, se va avea in vedere sa nu se atinga plita aata la temperatura ridicata. Aceasta se va depozita intr-un loc amenajat special in vederea racirii; 4.5.28. Montarea, manevrarea frezelor pentru uniformizare capete conducte se vor manipula cu atentie utilizandu-se manusi de protectie, pot provoca taieturi. 4.5.29. In timpul lucrului cu aparatul de sudura in plastic este interzis a se lasa aparatul nesupravegheat. 4.5.30. Pentru eliminarea zgomotului si a gazelor de esapament din zona de lucru, generatorul de curent va  pozitionat cat mai departe de locul de munca, tinandu-se cont si de directia curentilor de aer. (vantului). 4.5.31. Daca zgomotul nu poate  eliminat, lucratorii vor purta obligatoriu antifoane tip casti de urechi sau dopuri cu sau fara snur, dupa caz. 4.5.32. Pentru protectia capului si a ochilor lucratorii vor utiliza ochelari cu brate ajustabile si casti de protectie prevazute cu snur sub barbie. 4.5.33. Dupa sudarea tronsonului de conducte acesta se va pozitiona in transee cu macaraua. Inainte de legarea sarcinilor, legatorul de sarcina va verica vizual starea dispozitivelor de prindere si legare a sarcinilor.Daca acestea prezinta semne de degradare sau nu mai prezinta siguranta in exploatare, vor  inlocuite. 4.5.34. In timpul lansarii conductelor in transee, este interzis intrarea, stationarea lucratorilor in interiorul transeei. 4.5.35. Nu se admite efectuarea nici unei operatii de scurta durata (ocazionala) in interiorul transeei dupa extragerea panourilor de sustinere ce presupune intrarea lucratorului in transee.Pentru astfel de operatii se va monta din nou panoul de sustinere. 4.5.36. La sfarsitul sau intreruperea lucrului aparatul va  deconectat de la reteaua electrica. 4.5.37. Pentru evitarea pericolului de strivire se va mentine distanta de siguranta pe durata deplasarii bacurilor.In caz de strivire intre falci se actioneaza maneta distribuitorului pentru deschiderea bacurilor si eliberarea partii afectate. 4.5.38. Nu se atinge cordonul de sudura si zonele limitrofe pana la racirea completa.Nu se utilizeaza aparatul in medii explozive ( in prezenta gazului combustibil, vapori inamabili etc. ) 4.5.39. Nu se executa suduri pe tevi care contin substante care, combinate cu caldura, dau nastere la vapori toxici sau explozivi. 4.5.40. Sudorii i ajutoarele de sudori sunt obligai s
utilizeze echipamentul individual de protecie conform normativului intern de acordarea echipamentului de protecie. 238 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.5.41. Îmbr
c
mintea de lucru murd
rit
cu substane uor inamabile, ulei,gr
simi,petrol nu va  folosit
. 4.5.42. Lucr
rile de sudare se execut
numai cu aprobarea conduc
torului procesului de producie,dup
cunoaterea documentaiei tehnice în leg
tur
cu respectivele lucr
ri i dup
efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului i cu privire la securitatea muncii. 4.5.43. Înainte de începerea lucrului, persoana îns
rcinat
cu supravegherea operaiilor va verica dac
au fost luate toate m
surile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor i îmboln
virilor. 4.5.44. Se interzice efectuarea operatiei de sudura in raza de actiune a utilajelor;excavator,WOLA, macara etc. 4.5.45. Fiecare utilaj va  prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase; 4.5.46. Bransarea la sursa de alimentare cu energie a aparatului electric de sudura in plastic se face prin elemente certicate: priza, stecher, borne, papuci. Se interzice orice improvizatie pe circuitul electric. In acest sens, conducatorul operatiilor va verica zilnic starea echipamentelor de munca; 4.5.47. Cablul electric de alimentare a aparatului va  pozitionat pe suporti si va  protejat impotriva deteriorarii. Nu se admit nazi pe traseul cablului. 4.5.48. Se interzice efectuarea operatiilor de sudura in plastic a conductelor in interiorul transeelor caminelor mai adanci de 1 m daca nu sunt sustinute cu cofraje de sustinere tipizate sau sustineri de tip usor: panouri, dulapi etc. 4.5.49. Nu se vor executa operatii de sudura in plastic daca transeul este in pericol de a  inundat cu apa; 4.5.50. In timpul lucrului cat si dupa terminarea lucrului, se va avea in vedere sa nu se atinga plita aata la temperatura ridicata. Aceasta se va depozita intr-un loc amenajat special in vederea racirii; 4.5.51. Montarea, manevrarea frezelor pentru uniformizare capete conducte se vor manipula cu atentie utilizandu-se manusi de protectie, pot provoca taieturi. 4.5.52. In timpul lucrului cu aparatul de sudura in plastic este interzis a se lasa aparatul nesupravegheat. 4.5.53. Pentru eliminarea zgomotului si a gazelor de esapament din zona de lucru, generatorul de curent va  pozitionat cat mai departe de locul de munca, tinandu-se cont si de directia curentilor de aer. (vantului). 4.5.54. Daca zgomotul nu poate  eliminat, lucratorii vor purta obligatoriu antifoane tip casti de urechi sau dopuri cu sau fara snur, dupa caz. 4.5.55. Pentru protectia capului si a ochilor lucratorii vor utiliza ochelari cu brate ajustabile si casti de protectie prevazute cu snur sub barbie. S
n
tatea i securitatea muncii - 239

4.5.56. Dupa sudarea tronsonului de conducte acesta se va pozitiona in transee cu macaraua. Inainte de legarea sarcinilor, legatorul de sarcina va verica vizual starea dispozitivelor de prindere si legare a sarcinilor.Daca acestea prezinta semne de degradare sau nu mai prezinta siguranta in exploatare, vor  inlocuite. 4.5.57. Persoanele care nu sunt calicate în meseria de sudor in polietilene sau nu au împlinit vîrsta de 18 ani,pot  admise la lucru în condiii normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea direct
a cadrelor calicate în aceste lucr
ri i numai dup
însuirea instructajului de securitate a muncii. 4.5.58. Pentru lipirea tuburilor Hobas se executa operatiile: 1. curatirea cu diluant din gama 200 (sau 205, 209) 2. umplerea fantei de lipire cu spaclu utilizand chitul GRAVICOL in amestec cu Luperox 1,5% 3. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 1 4.aplicarea STRAT 1- Stratimat 450 g/mp (fasii) 5. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 2 6. aplicarea STRAT 2- Stratimat 450 g/mp (fasii) 7. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 3 8. aplicarea STRAT 3- Stratimat 450 g/mp (fasii) 9. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 4 10.aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 1 11. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 5 12. aplicarea STRAT 4- Stratimat 450 g/mp (fasii) 13. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 5 14. aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 2 15. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 6 16. aplicarea STRAT 5- Stratimat 450 g/mp (fasii) 17. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 7 18. aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 3 19. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox 1,5% STRAT 8 20. aplicarea STRAT 6- Stratimat 450 g/mp (fasii) 4.5.59. Pe durata lucrului cu aceste produse se vor respecta obligatoriu urmatoarele: 240 - S
n
tatea i securitatea muncii

a.) Lucratorii care executa operatiile de lipire vor  instruiti asupra modului de utilizare si depozitare a substantelor folosite conform selor tehnice de securitate si prezntelor instructiuni. b.) Este obligatorie purtarea echipamentului individual de protectie pe toata durata efectuarii operatiilor de lipire: - protectia picioarelor: cisme - protectia mainilor: manusi nedizolvabile (neopren) - protectia ochilor: ochelari de protectie - echipament de lucru: salopeta antistatica - in cazul unei ventilatii insuciente se vor purta masti de protectie cu aductiune de aer c.) Zona de lucru va  delimitata si semnalizata corespunzator (panouri: accesul interzis persoanelor neautorizate, interzis fumatul si lucru cu foc deschis, materiale nocive sau iritante, materiale inamabile) ind interzis accesul lucratorilor care nu participa la operatiile de lipire. d.) Se interzice efectuarea operatiilor de lipire in spatii inchise neventilate. e.) Produsele utilizate pentru lipire se vor pastra doar in containerele originale, ferite de surse de caldura, scantei si foc deschis, in locuri umbroase la temperaturi sub 25 grade Celsius. f.) Din recipiente se va extrage doar cantitatea de produs necesara pentru o lipire, iar substanta ramasa nu se va introduce inapoi in recipient. g.)Transportul produselor din magazie la punctul de lucru se va face numai cu masini echipate ADR pentru transport substante periculoase in ambalaje(recipiente) corespunzatoare. h.) In zona de lucru este interzis fumatul si utilizarea focului deschis pe o raza de 20 metri. i.) Deseurile provenite de la operatiile de lipire se vor depozita in containere separate conform instructiunilor de indepartare a deseurilor din sa de securitate. Este interzisa aruncarea deseurilor in mediu inconjurator, canale colectoare sau rauri. j.) Prepararea amestecurilor (Gravicol+Luperox sau Norsodine+ Luperox) se va face doar in recipiente metalice din otel curate fara suri si gauri. Este interzisa folosirea recipientelor din aluminiu, cupru, materiale plastice. Temperatura de lucru intre 15 -25 grade Celsius. k.) In cazul contactului substantelor folosite la lipire cu pielea, se vor lua masuri pentru spalarea imediata cu apa din abundenta. l.) In cazul contactului substantelor folosite la lipire cu ochii se vor lua masuri pentru spalarea ochiilor tinuti larg deschisi cu apa din S
n
tatea i securitatea muncii - 241

abundenta timp de cel putin 15 minute. m) Este interzisa ingerarea substantelor folosite la lipire. In cazul ingerarii accidentale este interzisa provocarea vomitarii. Daca lucratorul este constient se clatesc gura si buzele cu multa apa si se transporta la spital aratand medicului eticheta substantei folosite. n.) In cazul aprinderii recipientelor cu substante de lipire, stingerea se va face cu apa pulverizata de la distanta (peste 15 m). 4.6. Montare conducte, camine 4.6.1.

4.6.2.

4.6.3.

4.6.4. 4.6.5.

4.6.6.

4.6.7.

4.6.8. 4.6.9.

Conductele vor  tranportate de la depozit la locul de montare cu autovehicole corespunzator amenajate, incat transportul acestora sa nu pericliteze circulatia rutiera. Incarcarea - descarcarea conductelor in/din mijloacele de transport se va efectua numai cu macaraua.In acest sens se vor instrui si autoriza legatori sarcina, toti lucratorii care participa la operatie; Daca unele materiale lungi (tevi) se transporta pe umeri, toti lucratorii se aseaza pe aceeasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru. Mersul celor care transporta o piesa va  in acelasi pas, in cadenta comandata. Se interzice descarcarea tevilor lungi prin cadere sau rostogolire libera. In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcareadescarcarea si deplasarea materialelor grele sau voluminoase se vor executa de catre o formatie de lucru cu experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri: - terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa e eliberat de toate obiectele straine care impiedica deplasarea; - in cazul in care rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi; Nu se va admite în niciun caz prezena lucr
torilor în an în timpul coborârii panourilor de susinere, a evilor, a c
minelor sau a materialului de umplutur
; Lucr
torii pot coborî în an numai dup
executarea denitiv
a consolid
rii (panou montat i macaraua îndep
rtat
) i vericarea marginilor anului pentru îndep
rtarea materialelor care ar putea s
cad
; Recticarea pereilor anului se va face de la suprafa
prin folosirea unor scule adecvate; Lucr
torii pot coborî în an numai dup
executarea denitiv
a consolid
rii (panou montat i macaraua îndep
rtat
) i vericarea

242 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.6.10. 4.6.11.

4.6.12. 4.6.13. 4.6.14.

4.6.15. 4.6.16.

4.6.17.

4.6.18.

4.6.19.

4.6.20. 4.6.21.

4.6.22.

4.6.23. 4.6.24.

marginilor anului pentru îndep
rtarea materialelor care ar putea s
cad
; Lucr
tori, aai în an, nu se vor apropia la mai mult de 0,5 m de zona din an neprotejat
de panouri; Lucr
rile efectuate în anuri se vor desf
ura numai sub supraveghere, de c
tre o persoan
numit
de eful punctului de lucru, iar lucrul va  permis numai dac
aceasta a vericat c
s-au luat toate m
surile de securitate pentru prevenirea accidentelor. Conductele se descarca din mijlocul de transport manual sau mecanizat, in functie de dimensiunile si greutatea acestora; Asezarea conductelor pe marginea santului (in stiva) se va face la o distanta de minim 1,5 m de aceasta margine. Depozitarea conductelor in vederea lansarii in sant se va face pe partea opusa depunerii pamantului excavat, la o distanta de minim 0,7m de marginea santului si paralel cu acesta. Conductele se vor asigura contra rostogolirii cu opritori din lemn; Conductele de canalizare vor  lansate in santuri numai cu ajutorul unor franghii utilizandu-se macaraua sau excavatorului, evitanduse lansarea manuala. Daca nu se pot lansa mecanizat, din motive tehnologice, tevile se vor lansa manual cu franghii sau fese textile sucient de rezistente, in pozitie orizontala cu un numar de 4 lucratori la o conducta. Lansarea conductelor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale. In timpul lansarii conductelor este interzisa prezenta muncitorilor in santuri. Lucr
torii pot s
coboare în an numai dup
executarea denitiv
a consolid
rii (panou montat i macaraua îndep
rtat
) i vericarea marginilor anului pentru îndep
rtarea materialelor care ar putea s
cad
(se vor verica marginile anului i se vor îndep
rta toate materialele pe o l
ime de minim 1 m de margine). Este interzisa intrarea personalului în anuri neconsolidate. Este interzis
aezarea evilor la o distan
mai mic
de 1 m de marginea anului. În caz de depozitare a evilor pe marginea anului se vor lua m
suri contra rostogolirii accidentale a acestora. eful punctului de lucru va permite accesul lucr
torilor în anurile consolidate numai dac
nu exist
pericolul c
derii de la suprafa
a materialului excavat depus pe marginea anului. Se interzice coborârea sculelor sau a materialelor de sprijinire prin aruncarea de sus. Traversarea anurilor se face numai pe podee prev
zute cu balustrade; S
n
tatea i securitatea muncii - 243

4.6.25. La coborârea sau urcarea din an nu este permis
utilizarea praiurilor, ci numai a sc
rilor; 4.6.26. Montarea conductelor se face conform proiectului si numai de catre personal instruit in acest sens. 4.6.27. Dupa pozarea conductelor se executa umpluturile, conform sei tehnologice, se scot cu grija panourile de sprijin pentru a nu se produce surparea malurilor. Indepartarea sprijinirilor se va face de jos in sus, pe portiuni, si numai cu aprobarea si in prezenta sefului punctului de lucru. 4.6.28. Conductele se vor amplasa de-a lungul transeei in vederea prinderii prin sudura si amplasarii in transee. Pozitionarea conductelor de-a lungul transeei se va face stabil, eliminandu-se riscul alunecarii sau rostogolirii.In acest sens se vor monta opritori confectionati din lemn, care vor  la locul de munca in numar sucient. Acestia se vor pastra in saci. 4.6.29. In timpul lansarii conductelor in transee, este interzisa intrarea, stationarea lucratorilor in interiorul transeei. 4.6.30. Zilnic, înainte de începerea lucrului i pe tot timpul cât se lucreaz
la astfel de lucr
ri eful punctului de lucru va verica starea terenului i a consolid
rilor. 4.6.31. Este interzis
apropierea utilajului de marginea taluzurilor la mai puin de distana de siguran
, stabilit
în funcie de gabaritul utilajului, de propiet
ile zico-chimice ale rocilor. Distana de siguran
va  materializat
prin semne avertizoare. Se interzice apropierea echipamentelor de munc
de marginea anului dac
în acesta se g
sesc lucr
tori. 4.6.32. Se interzice folosirea de improvizaii la utilizarea echipamentelor de munc
. 4.6.33. La apariia unei defeciuni sau dac
în timpul lucrului apar zgomote i/sau vibraii peste limitele normale, deserventul va opri EM, îl va decupla de la sursa de energie i va anuna conduc
torul locului de munc
, pentru solicitarea personalului desemnat pentru efectuarea remedierilor. 4.6.34. Nu se admite efectuarea nici unei operatii de scurta durata (ocazionala) in interiorul transeei dupa extragerea panourilor de sustinere ce presupune intrarea lucratorului in transee.Pentru astfel de operatii se va monta din nou panoul de sustinere. 4.6.35. Operatiile de incarcare – descarcare a tuburilor pentru camine si a capacelor aferente se vor executa cu mijloace mecanizate. Personalul muncitor, care executa aceste operatii va  instruit si va respecta prevederile IL si IPSSM-urilor specice acestor activitati si va  autorizat ca legator de sarcina 4.6.36. Capacele de camin vor 244 - S
n
tatea i securitatea muncii

 dotate cu mijloace de pridere sau ridicare (urechi, locase, bolturi, bare etc) solid prinse in masa lor. 4.6.37. Prinderea tuburilor caminelor in carligul macaralei sau excavatorului va  facuta cu ajutorul dispozitivului de prindere sau in cazul prefabricatelor prevazute cu ureghi sau locasuri de prindere prin intermediul dispozitivelor ajutatoare (sufe, cabluri, juguri compensatoare). 4.6.38. Se interzice folosirea dispozitivelor si cablurilor destinate manipularii prefabricatelor din beton in alte scopuri, daca nu corespund din punct de vedere tehnic. 4.6.39. Se interzice deserventului de utilaj a executa orice operatie fara semnalizarea prealabila a legatorului de sarcina. 4.6.40. Se interzice intrarea sub sarcina in timpul operatiei de ridicare. 4.6.41. Se interzice stationarea sau circulatia personalului muncitor in raza de actiune a utilajului, cand aceasta se aa cu sarcina in carlig. 4.6.42. Se interzice echilibrarea sarcinii prin agatarea sau urcarea muncitorilor pe acestea. 4.6.43. In cazul necesitatii unor dirijari, se vor utiliza funii sau cabluri. 4.6.44. Se interzice deplasarea utilajului cu sarcina in carlig. 4.6.45. La legarea i transportul sarcinilor trebuie folosite numai organe de legare sau dispozitive executate i vericate periodic conform prescripiilor tehnice R10 – ISCIR i care au pl
cue indicatoare cu privire la sarcinile maxime admise pe care le suport
, 4.6.46. Este interzis
legarea sarcinilor a c
ror greutate dep
ete sarcina maxim
admis
pentru organul de legare sau dispozitivul respectiv, 4.6.47. Este interzis
punerea în funciune a mecanismelor de ridicat dac
lanurile sau cablurile acestora prezint
uzuri peste limitele admise 4.6.48. Cablurile, lanurile i funiile vegetale folosite pentru legarea unei sarcini cu muchii ascuite, trebuie s
e protejate la trecerea peste aceste muchii, în vederea evit
rii deterior
rii acestora; 4.6.49. Lucr
torii desemnai s
efectueze operaii de leg
ri de sarcin
trebuie s
cunoasc
codul de semnalizare al mecanismelor de ridicat precum si succesiunea operaiilor, pentru a semnaliza corect i la timp (operaiile), manevrele. 4.6.50. Se interzice prezena persoanelor în raza de aciune a instalaiei de ridicat. 4.6.51. Dirijarea poziiei sarcinii în timpul deplas
rii se face cu funii, frânghii etc. 4.6.52. Se interzice staionarea sau circulaia pe sub sarcina suspendat
precum i transportarea sarcinilor deasupra oamenilor, utilajelor sau instalaiilor, 4.6.53.Este interzis
funcionarea mecanismelor de ridicat dac
zonele periculoase nu sunt îngr
dite corespunz
tor, S
n
tatea i securitatea muncii - 245

4.6.54. Este interzis
echilibrarea sarcinilor prinse în cârligul mecanismului de ridicat prin greutatea unor persoane aezate pe sarcini, reglarea poziiei sarcinii în timpul deplas
rii f
cându-se numai cu ajutorul unui cablu, frânghii sau funii corespunz
toare, 4.6.55. Este interzis ca sarcina s
r
mân
suspendat
în cârligul mecanismului de ridicat. 4.6.56. In timpul operatiilor de incarcare – descarcare in si din mijloacele de transport, conducatorul auto va cobori din cabina si va asista la asigurarea stabilitatii si echilibrarii corecte a caminelor. 4.6.57. Asigurarea impotriva deplasarii sau rasturnarii se va face cu dispozitivele prevazute in sa tehnologica a producatorului. 4.6.58. Tuburile se vor aseza , pe cat este posibil, cu o fata plana la sol, pe cale din lemn spre a se evita rasturnarea. 4.6.59. Depozitarea se va face astfel incat sa nu se blocheze zona de manevrare a mijloacelor de ridicat, drumurile de circulatie si trecerile pentru personalul muncitor. Daca depozitarea se va face in stiva se va avea grija ca aceasta sa nu depaseasca 1,8 m. Accesul persoanelor straine in zona de depozitare temporara este interzisa. 4.6.60. Asezarea tuburilor se va face astfel incat sa se permita o asezare usoara a elementelor in dispozitivul de prindere, pentru a nu  necesare operatii suplimentare (rasturnare, asezare pe muchie etc) 4.6.61. In timpul manipularii si transportului se va avea in vedere nedeteriorarea marginilor elementelor. 4.6.62. Dispozitivul de sustinere tuburi va  utilizat numai de personal autorizat - legator sarcina. 4.6.63. Este interzis: depasirea sarcinii maxime admise; stationarea sub sarcina, in zona de pericol; prinderea tuburilor ale caror dimensiuni nu corespund datelor tehnice ale tipului de dispozitiv de sustinere folosit (ex : grosime peste deschiderea clemelor) sau manevrarea altor elemente de constructii; tragerea sau tararea sarcinilor; pendularea sarcinilor; incarcarea neuniforma a clemelor; solicitarea elementelor prin tragere oblica; efectuarea de modicari sau amenajari la dispozitiv. 4.6.64. Defectiunile aparute la dispozitivul de sustinere vor  imediat anuntate selor directi, iar dispozitivul nu se va folosi pana la remedierea defectelor 4.6.65. Clemele trebuie sa e solicitate uniform si sa nu se prinda oblic, sa e distribuite in mod uniform pe perimetrul tubului astfel incat lanturile sa e incarcate in mod egal. 4.6.66. Lanturile se vor regla la lungimi egale, lungimea ind aleasa astfel incat unghiul de inclinare sa e de maxim 45°. 4.6.67. La priderea inelului de suspendare in carligul macaralei sau excavatorului se va avea grija ca acesta sa e deasupra centrului 246 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.6.68.

4.6.69.

4.6.70. 4.6.71. 4.6.72. 4.6.73.

4.6.74.

4.6.75. 4.6.76.

4.6.77. 4.6.78. 4.6.79. 4.6.80.

de greutate, lanturile sa nu e rasucite si sa se poata trage usor prin cleme. Reglarea deschiderii clemei se va efectua prin rotirea surubului de reglare; deschiderea va  cu 5-10 mm mai larga decat grosimea peretelui si va  aceiasi la toate clemele. Clemele se introduc pe peretii tubului astfel incat tubul sa se gaseasca pe partea interioara iar lantul sa nu atinga marginea superioara a tubului Clemele se vor desface numai dupa pozitionarea corecta a tubului si detensionarea lanturilor. Accesul la locul de desfacere a clemelor se va face numai cu ajutorul scarilor, in zona protejata, iar daca situatia impune se vor folosi centuri de siguranta. Se vor manevra numai tuburi compactate si fara suri. Nu se vor manevra tuburi ude, murdare si nici inghetate. Suruburile de reglare se vor gresa in mod regulat, lucrarile de intretinere facandu-se numai de catre persoane specializate. Orientarea c
minelor la locul de montare se va face numai de la suprafa
cu ajutorul unor r
ngi de lungime adecvat
, muncitorul adoptând o poziie de lucru care s
exclud
dezechilibrarea i c
derea lui în an; Seful punctului de lucru va elabora un cod de semnalizare acustic si optic privind manevrarea utilajelor, cod ce rebuie sa e cunoscut in mod obligatoriu de catre intreg personalul. Se interzice activitatea pe timp de noapte fara ca zona sa e iluminata corespunzator. anurile care nu au fost umplute pân
la terminarea schimbului se împrejmuiesc i se semnalizeaz
cu semnale luminoase, pe timp de noapte; La locurile de munc
se vor depozita numai cantit
ile de materiale de construcii care intr
în execuie. La depozitarea tevilor, caminelor etc., stivele vor  constituite din elemente de aceeai form
i dimensiune. Scoaterea tevilor din stiva se va face astfel încât s
se evite pr
buirea ei. Depozitarea materialelor se va face astfel încât s
se evite pericolul de r
sturnare, alunecare, pr
buire a lor;

4.7. Activitati desfasurate in apropierea LEA 4.7.1.

Orice activitate executata sub linii electrice aeriene, cu posibilitatea intrarii in campul electric a subansamblelor utilajelor (brat, cupa, etc) sau a personalului, se va executa numai dupa intreruperea tensiunii in LEA si cu asigurarea efectuarii intreruperii. S
n
tatea i securitatea muncii - 247

4.7.2.

4.7.3.

4.7.4.

4.7.5.

4.7.6.

4.7.7.

4.7.8. 4.7.9. 4.7.10. 4.7.11.

4.7.12. 4.7.13. 4.7.14.

Daca acest lucru nu este posibil, pentru executarea lucr
rilor în apropierea liniilor electrice aeriene aate sub tensiune, automacaralele si excavatoarele utilizate pentru astfel de lucrari trebuie sa e amplasate astfel încât în timpul manevr
rii lor s
asigure respectarea distanelor limita de vecin
tate dintre conductoarele linie i/sau oricare parte a acestora si bratul acestora sau sarcina manevrat
. Distanta limita de vecinatate este de 1,5m fata de conductoarele neizolate, respectiv 1,2 m fata de conductoarele izolate (pentru tensiuni pana la 1000 V) conform Prescriptii Tehnice R1 – 2003. În cazul liniilor electrice aeriene de joas
tensiune, chiar dac
sunt scoase de sub tensiune, se interzice, din motive mecanice atingerea elementelor liniei cu utilajele menionate mai sus. În cazul în care o parte oarecare a unui utilaj a dep
it distana de limit
admisibil
(de vecin
tate) fa
de conductoarele liniei aate sub tensiune, se interzice coborârea sau urcarea personalului în autoutilajul respectiv, emiându-se semnale corespunz
toare c
tre cei care au condiii s
asigure scoaterea de sub tensiune a liniei. Se vor lua masuri de blocare posibilitatilor de rotire a bratului inspre zona respectiva. Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate, se va tine seama, pe de o parte de toate miscarile posibile cablurilor electrice neizolate ale liniei, iar pe de alta parte de miscarile utilajului, datorate unor balansuri, smucituri, ruperi eventuale a unui element sau caderea sarcinii. Lucrarile cu utilaje in apropierea LEA se vor face numai sub supravegherea stricta a sefului de formatie, care raspunde de intreaga activitate de la punctul de lucru, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatii. Lucrarile se vor executa numai in zona de lucru marcata si protejata cu panouri de avertizare si semne de circulatie adecvate. Se va interzice accesul persoanelor neautorizate in zona de lucru. Blocarea circulatiei rutiere se va face pe o singura banda de circulatie conform Managementului de trac. Se vor utiliza numai cabluri de sarcina omologate, vericate periodic si adecvate sarcinilor. Dirijarea sarcinilor se va efectua numai cu funii rezistente. Zonele in care exista LEA cu risc de atingere se vor semnaliza cu placute de avertizare Se interzice executarea lucrarilor cu utilaje in aceste zone pe timp cu vizibilitate redusa. Executarea manevrelor masinilor si utilajelor in apropierea stalpilor

248 - S
n
tatea i securitatea muncii

4.7.15. 4.7.16. 4.7.17. 4.7.18. 4.7.19.

4.7.20.

4.7.21.

4.7.22.

4.7.23. 4.7.24.

4.7.25.

4.7.26. 4.7.27. 4.7.28.

electrici, in zone cu vizibilitate redusa, este permisa numai pilotat de o persoana instruita. Saparea in jurul sau la picioarele fundatiei stalpilor de electricitate nu trebuie sa puna in pericol starea de echilibru a acestora. Se interzice lucrul in apropierea LEA pe timp cu vant puternic si la primele semne de alunecare de teren. Se interzice ridicarea benei autobasculantei in zona LEA si punerea in miscare a autobasculantei daca bena nu este coborata. Se interzice urcarea personalului pe utilaje aate in apropierea LEA. Pentru executarea lucrarilor cu utilaje in apropierea LEA se va alege locul de amplasare a acestora si posibilitatea rotirii astfel incat orice componenta a utilajului (brat, cupa, bena), sa nu poata intra in zona de inuienta a campului electric. În cazul lucrarilor de taiere a copacilor i de deschidere a culoarelor liniilor electrice aeriene aate sub tensiune, executanii trebuie s
respecte distana limit
admisibil
(de vecin
tate) dintre conductoare i sculele sau utilajele folosite, precum i dintre conductoare i crengile sau copacii ce se vor t
ia, distanta ce se va stabili impreuna cu proprietarii LEA si in functie de tensiunea existenta. Executantii trebuie s
foloseasc
în timpul lucr
rii înc
l
minte electroizolant
, centur
complex
, casc
de protecie a capului, ochelari de protecie i frânghii, dup
caz. Utilajul trebuie sa lucreze calat; sub bratele de calare , daca este nevoie, se vor aseza elemente de sprijin rezistente, care sa nu se deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata astfel determinata, in functie de natura si starea terenului, incat sa asigure functionarea in conditii de siguranta In cabina macaralei sau excavatorului va exista in mod obligatoriu, un extinctor pentru incendiu Este interzis
utilizarea macaralei în apropierea liniilor electrice aeriene sub tensiune, dac
aceasta nu este prev
zut
cu dispozitiv de avertizare a intr
rii braului în câmp electric cu tensiune periculoas
, în perfect
stare de funcionare. Macaralele folosite în zonele liniilor electrice aeriene aate sub tensiune mai mare de 6 KV trebuie dotate cu dispozitive de avertizare sonor
sau optic
la p
trunderea braului în zona de inuen
a câmpului electric. Este interzis
apropierea braului macaralei în imediata vecin
tate a conductoarelor liniilor electrice aeriene sau în zona lor de inuen
. Utilajele trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa e in stare de functionare si sa aiba reviziile si vericarile tehnice la zi. Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale de S
n
tatea i securitatea muncii - 249

protectia muncii si protectia mediului specice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor. 4.7.29. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile HGR300/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile, respectiv prevederile celorlalte cerinte legale aplicabile. 4.7.30. În timpul lucrului muncitorul trebuie s
adopte o poziie sigur
i ferm
, asigurând o xare i o prindere corespunz
toare a echipamentelor, care s
exclud
apariia smuciturilor, brusc
rilor sau a altor consecine care ar avea efecte periculoase pentru integritatea lucr
torului. 4.7.31. O atenie deosebit
trebuie acordata organiz
rii pauzelor pe parcursul zilei de lucru. - inainte de intrarea lucratorilor in spatii care au fost un timp mai indelungat inchise se va face ventilarea adecvata a spatiilor respective, vericandu-se absenta gazelor nocive cu aparatura adecvata coborarea, in camine, rezervoare, puturi etc se va face numai dupa vericarea scarilor de acces controlandu-se daca ecare treapta este bine xata in peretele constructiei.

250 - S
n
tatea i securitatea muncii

S
n
tatea i securitatea muncii - 251

4

3

2

1

1

0

Nominalizarea m
surii

MSURA PROPUS

Permanent

ef punct de lucru Muncitori

nesincroniz
ri de operaii (intârzieri sau devans
ri) între deserventul instalaiei de ridicat i leg
torii de sarcin


- deserventul instalaiei de ridicat are obligaia s
execute manevrele numai la semnalul leg
torului de sarcin
sau al persoanei desemnate în acest sens: conduc
torul locului de munc
; - leg
torul de sarcin
are obligaia s
cunoasc
i s
aplice întocmai codul de semnalizare prestabilit al instalaiei de ridicat.

ef punct de lucru Muncitori Deservent utilaj de ridicat

Permanent

Permanent

Permanent

4

Termene

ef punct de lucru Deservent utilaj de ridicat Muncitori leg
tori de sarcin


Competene/ R
spunderi 3

- sunt interzise staionarea sau circulaia pe c
ile de acces, în raza de aciune a utilajelor sau în zone cu pericol temporar, unde exist
riscul de c
dere a materialului din cupa excavatorului sau din basculant
; Deplas
ri, staion
ri în zone - se interzice staionarea, circulaia pe sub sarcina suspendat
; periculoase sau cu pericol - este interzis
intrarea personalului în anuri neconsolidate; deosebit (sub sarcin
, pe c
i - muncitorii, aai în an, nu se vor apropia la mai mult de 0,5 m de zona din an neprotejat
ef punct de lucru de acces, în raza de aciune de panouri; a utilajelor de s
pat sau de - deserventul trebuie s
execute manevrele numai dup
ce s-a asigurat c
nu exist
pericol de Muncitori Deservent utilaj ridicat, autovehicule, în accidentare pentru ceilalti lucr
tori i numai dup
ce a semnalizat acustic manevra; zone cu pericol de surpare) - sunt interzise trecerea sau staionarea lucr
-torilor pe partea carosabil
(ramas
în circulaie auto i neprotejat
prin panouri electrice).

2 - legarea sarcini se va face numai de c
tre persoane instruite, testate si autorizate ca leg
tor lovire de c
tre sarcin
de sarcin
; suspendat
în cârligul - se interzice prezena persoanelor în raza de actiune a instalaiei de ridicat; instalaiei de ridicat, aat
- dirijarea poziiei sarcinii în timpul deplas
rii se face cu funii, frânghii, etc.; în balans - se interzice balansarea sarcinii suspendate; - se interzice prezena personalului sub sarcina suspendat
. surpare, rostogolire a semifabricatelor, pieselor - depozitarea materialelor se face astfel încât s
se exclud
pericolul de accidentare, incendiu, nite (panouri meta-lice), explozie, etc.; depozitate defectuos i - materialele trebuie depozitate în locuri unde nu se desf
oar
alte activit
i; neasigurate contra rostogo- - materialele trebuie asigurate contra deplas
rilor accidentale. lirii sau c
derii

Locul de munc
/Factor de risc

Nr. Crt.

ANEX - FI DE MSURI PROPUSE PENTRU SSM

252 - S
n
tatea i securitatea muncii

7

6

5

0

- se interzice circulaia, staionarea personalului, în zona de aciune a utilajului de ridicat sau s
pat în timpul execut
rii manevrelor; punct de lucru - se va respecta gracul reviziilor i reparaiilor utilajelor de ridicat în vederea evit
rii acciden- ef Deservent utilaj telor tehnice; - utilajul va  utilizat numai în scopul pentru care este destinat, interzicându-se folosirea lui în Muncitori ef alte scopuri (susinere, platform
de lucru, împingerea sau târârea de material, alte utilaje, etc.). Inginer mecanic

- utilajele trebuie s
corespund
din punct de vedere ethnic ind în bun
stare de funcionare; - deserventul trebuie s
execute manevrele numai dup
ce s-a asigurat c
nu exist
pericol de accidentare pentru ceilali lucr
tori i numai dup
ce a semnalizat acustic i luminos manevra; r
sturnare autovehicule, - lucr
torii nu trebuie s
stea în raza de aciune a utilajului în zone cu pericol temporar, unde utilaje de s
pat sau ridicat, exist
riscul de c
dere a materialului excavat; Inginer ef devierea de la traiectoria - reviziile i reparaiile trebuie efectuate la termen, conform prgram
rilor anuale; mecanic normal
a acestora datorit
- înainte de efectuarea oric
rei manevre deserventul utilajului trebuie s
ia toate m
surile Deservent utilaj unor defeciuni tehnice necesare pentru desf
urarea activit
ii în condiii de stabilitate; Muncitori (defectiune la sistemul de - în timpul înc
rc
rii cu material autobasculanta se va asigura împotriva deplas
rilor accidentale; ef punct de lucru frânare, de direcie, etc.) - c
ile de acces trebuie s
e corespuny
toare cu gabaritul utilajului.

autoblocarea unei mic
ri funcionale a utilajului de s
pat sau de ridicat (eventual cu sarcin
suspendat
)

2 3 - autovehiculul va  adus la înc
rcat - desc
r-cat numai dup
ce a primit semnalul de la conduc
torul de formaie; - în timpul desc
rc
rii cu material autobasculanta se va asigura împotriva deplas
rilor accidentale; - c
ile de circulaie trebuie meninute în per-manen
libere, curate, asigurate împotriva pericolului de alunecare i derapare; - se interzice inc
rcarea/desc
rcarea simultan
a mai multor mijloace de transport; Lovire de c
tre un mijloc - deserventul trebuie s
execute manevrele numai dup
ce s-a asigurat c
nu exist
pericol de accidentare pentru ceilali lucr
tori i numai dup
ce a semnalizat acustic i luminous manevra; de transport în timpul efectu
rii manevrelor, - lucr
torii nu trebuie s
stea în raza de aciune sau în zone cu pericol temporar, unde exist
in timpul deplas
rii sau riscul de c
dere a materialului excavat; la efectuarea operaiilor - utilajele trebuie s
corespund
din punct de vedere ethnic, ind în bun
stare de funcionare; ef punct de lucru de înc
rcare, desc
rcare - reviziile i reparaiile trebuie efectuate la termen, conform progrm
rilor anuale; Deservent utilaj material (necesare - înainte de efectuarea oric
rei manevre deserventul utilajului trebuie s
ia toate m
surile Muncitori necesare pentru desf
urarea activit
ii în condiii de stabilitate; Inginer ef desf
ur
rii procesului de producie) sau de c
tre - personalul trebuie s
-i desf
oare activitatea numai in yona de lucru marcat
i protejat
de mecanic autovehicule deviate de la panouri i indicatoare rutiere; Piloi rutieri traseul normal i intrate in - indicatoarele rutiere trebuie poziionate astfel încât participanii la trac s
le poat
observa zona de lucru uor i s
le ineleag
(se va respecta schema aprobat
pentru semnalizarea lucr
rii); - în cazul în care vizibilitatea este mic
se va asigura dirijarea circulaiei cu piloi.

1

Permanent

Permanent

Permanent

4

S
n
tatea i securitatea muncii - 253

- lucr
torii nu trebuie s
stea in raza de aciune a utilajului sau în yone cu pericoltemporar, unde exist
riscul de c
dere a materialului excavat; - este obligatorie purtarea c
tii de protecie pe toat
durata programului de lucru.

2

electrocutare leg
tor de sarcin
datorit
intr
rii instalaiei de ridicat în cu o linie electric 13 contact aerian
sau în câmpul electric al acesteia

electrocutare datorit
deterior
rii izolaiei cu unelte manual sau cu utilaje de s
pat a cablurilor 12 electrice subterane aate pe traseul de s
pat

ef punct de lucru Deservent utilaj Muncitori

- este interzis
utilizarea instalaiilor de ridicat în zona în care se g
sesc linii electrice aeriene aate sub tensiune, dac
aceste instalaii nu sunt prev
zute cu dispozitive de avertizare a ef punct de lucru intr
rii braului în câmpul electric cu tensiune periculoas
; Deservent utilaj - utilajele de s
pat vor  poziionate astfel încât, în timpul manevrelor, cupa utilajului sau orice alt
parte a acestuia s
ni se apropie la o distan
mai mic
de 0,5 m de reeaua electric.

- sunt interzise lovirea, t
ierea sau deteriorarea instalaiilor electrice, telefonice, de gaye natural, de canalizare, de termocare etc., care s-ar întâlni cu ocazia efectu
rii lucr
rilor; - la intâlnirea unor asemenea instalaii lucr
rile vor  întrerupte, ind continuate numai în preezena delegatului unit
ii care are în exploatare instalaia respectiv
.

ef punct de lucru Muncitori

temperatura sc
zut
a - este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (m
nui, cizme, haine v
tuite, metalice în 11 obiectelor anotimpul rece - deger
turi capion).

ef punct de lucru Muncitori

Deservent utilaj ef punct de lucru Muncitori

3

ef punct de lucru Muncitori

t
iere sau inepare datorit
muchiilor t
ietoare - este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (m
nui de protecie). ale sculelor, pieselor, semifabricatelor, etc.

1 proiectarea corpuri/ particule de c
tre roile în micare sau surprinderea de c
tre corpuri c
zute din bas-culante, cupa excavatorului,etc.

vibraii transmise sistemului muscular i osos - se vor organiza pause scurte (10 min.), la interval regulate (1 or
), pentru odihnirea 10 în timpul lucrului cu placa motoristului. vibrant


9

8

0

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

4

254 - S
n
tatea i securitatea muncii

1

2

- angajaii trebuie s
efectueze obligatoriu controlul medical periodic; - este obligatoriu purtarea echipamentului de protecie (antifoane).

Medic de întreprindere Muncitori ef punct de lucru

ef punct de lucru Muncitori

3

4

Permanent

Periordic

Permanent

- se interzice lucrul pe perioada în care exist
riscul producerii acestor calamit
i; - se interzice deplasarea, staionarea în zonele în care exist
riscul producerii acestor calamit
i; calamit
i naturale (tr
snet, - ste obligatorie purtarea echipamentului de protecie (m
nui, cizme, casc
); punct de lucru Permaviscol, vânt, pr
buiri de - angajaii au obligaia s
opreasc
lucrul la apariia unui pericol imminent de producer a unui ef 17 teren) Muncitori nent accident i s
informeze conduc
torul locului de munc
.

- s
p
turile se vor executa astfel încât s
e prevenit
pr
buirea pereilor, iar consolidarea acestora se face cu panouri; - panourile se vor monta unul dup
altul, cu o distan
de maxim 0,2 m între ele i se vor asigura stabilitatea malurilor pe toat
în
limea acestora; - muncitorii pot coborî în an numai dup
executarea denitiv
a consolid
rii (panou montat i macaraua îndep
rtat
) i vericarea marginilor anului pentru îndepartarea materialelor care ar putea s
cad
(se vor verica marginile anului i se vor îndep
rta toate materialele pe o l
ime de minim 1 m de margine); surparea, pr
buirea - se interyice coborîrea sculelor sau a materialelor de sprijinire prin aruncarea de sus; malurilor de p
mânt - este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (casc
, cizme) pe toat
durata neconsolidate sau c
derea, programului de lucru; ef punct de lucru Permaalunecarea de la suprafa
- în timpul coborîrii materialelor este interzis
prezena muncitorilor în anuri; nent 16 a meterialelor excavate i - pentru s
p
turi cu adîncimea mai mare de 1 m, acestea se vor împrejmui i vor  prev
yute Muncitori aate pe marginea anului cu num
rul necesar de sc
ri, care s
permit evacuarea rapid
a executanilor în caz de pericol.

zgomot la utilizarea mainilor de t
iat asphalt, 15 plac
vibrant
, etc. surditate (hipoacuzie)

afeciuni ale organismului (insolaii, insucien
respiratorie, deshidrat
ri) - se vor aplica reducerea timpului de lucru, administrare ap
mineral, etc. de temperatura 14 provocate ridicat
în sezonul canicular i secetos

0

S
n
tatea i securitatea muncii - 255

1

2 3 - lucr
rile în apropierea drumurilor publice sau pe partea carosabil
vor începe numai dup
instituirea restriciilor de circulaie, prev
zute de normele în vigoare i impuse de executarea lucr
rilor în condiii de siguran
(indicatoarele de circulaie si semafoarele se vor monta, conform schemelor aprobate); - în cazul în care în timpul s
p
turilor se întâlnesc obiecte metalice, se interzice ridicarea acestora, pân
nu se constat
natura acestora; - sunt interzise lovirea, t
ierea sau deteriorarea instalaiilor electrice, telefonice, de gaze natural, de canalizare, de termocare etc., care s-ar întâlni cu ocazia efectu
rii lucr
rilor; - s
p
turile, în apropierea c
rora circul
, vor  îngr
dite, semnalizate optici amenajate cu mijloace de protecie adecvate pentru prevenirea c
derii mijloacelor de transport sau a persoanelor; - traversarea anurilor se face numai pe podee prev
zute cu balustrade; - la coborârea sau urcarea din an nu este permis
utilizarea praiurilor, ci numai a sc
rilor; - zilnic, înaintea de începerea lucrului i pe tot timpul cât se lucreaz
eful punctului de lucru va verica starea terenului i a consolid
rilor; - este interzis
circulaia echipamentelor tehnice prin cuprinderea anului între roile utilajelor; - panourile se vor monta unul dup
altul, cu o distan
de maxim 0.2 m între ele i vor asigura stabilitatea malurilor pe toat
în
limea acestora; operaii, reguli, procedee - nu se va admite în niciun caz prezena muncitorilor în an în timpul coborârii panourilor de greite sau succesiuni susinere, a evilor, a c
minelor sau a materialului de umplutur
; punct de lucru greite a operaiilor - recticarea pereilor anului se va face de la suprafa
prin folosirea unor scule adecvate; ef utilaj în timpul execut
rii - muncitorii pot coborî în an numai dup
executarea denitiv
a consolid
rii (panou montat i Deservent 18 s
p
turilor sau a lucr
rilor macaraua îndep
rtat
) i vericarea marginilor anului pentru îndep
rtarea materialelor care Muncitori auxiliare, preg
titoare a ar putea s
cad
; acestora - muncitorii, aai în an, nu se vor apropia la mai mult de 0.5 m de zona din an neprotejat
de panouri; - orientarea c
minelor la locul de montare se va face numai de la suprafa
cu ajutorul unor r
ngi de lungime adecvat
, muncitorul adoptând o poziie de lucru care s
exclud
dezechilibrarea i c
derea lui în an; - panourile utilizate la consolidarea anurilor se vor scoate cu ajutorul macaralei numai atunci când s-a ajuns cu umplutura la adâncimea de maxim 1.2 m fa
de suprafa
. decizii dicile în timp scurt la apariia pericolelor de accidentare, în special cu - se vor organiza paize scurte (10 min.), la interval regulate (1 or
), pentru odihinirea ef punct de lucru sarcina suspendat
sau muncitorilor. Muncitori 19 la apariia pericoluluide surpare de maluri

0

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

4

256 - S
n
tatea i securitatea muncii

1

2

3

- lucr
rile cu risc de c
dere
n gol se execut
numai de personalul care are viz
medical în acest sens; - activit
ile cu risc de c
dere vor  supravegheate permanent de eful de echip
; - în timpul coborârii evilor, a execut
rii umpluturilor cu p
mânt sau a oric
ror alte lucr
ri effectuate în apropierea anului, muncitorii vor purta centur
de siguran
ancorat
de un punct x sau mobil (pe un suport de ancorare orizontal) pentru limitarea deplas
rii spre zonele în care exist
riscul de c
dere în gol; - se interzice circulaia personalului care nu are atribuii la lucrare pe marginea anului; punct de lucru - anurile care nu au fost umplute pân
la terminarea schimbului se acoper
cu panouri, se ef Muncitori împrejmuiesc i se semnalizeaz
; - muncitorii vor coborî/urca în/din an numai pe sc
ri cu trepte încastrate de lungime potrivit
; - se interzice coborârea, respectiv urcarea pe praiuri sau pe consolid
rile pereilor s
p
turii; - muncitorii vor respecta în timpul desf
ur
rii activit
ii o distan
de siguran
de minim 0.5 m fa
de marginea anului, semnalizat
prin band
reectorizant
sau împrejmuire metalic
.

efectuarea de intervenii, punct de lucru operaii la instalaii - interveniile la instalaii se pot executa numai de personalul calicat, autorizat i instruit în ef Deservent utilaj 21 neprev
zute prin sarcina acest sens. Muncitori de munc
neutilizarea echipamentului ef punct de lucru individual de protecie - este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (casc
, cizme, m
nui, salopet
). 22 (casc
, Muncitori cizme, m
nui) personalul angajat are obligaia de a-i însui i respecta normele i instruciunile de protecie nerespectarea normelor a muncii i m
surile de aplicare a acestora; de securitate i s
n
tate - s
p
turile se vor consolida cu panouri dinainte confecionate, care se vor introduce de sus, cu a muncii la efectuarea ajutorul macaralei, pe m
sura avans
rii lucr
rilor; lucr
rilor (s
p
turi f
r
punct de lucru înainte de ecare utilizare deserventul este obligat s
verice starea tehnic
a sculelor i ef folosirea de scule -uneltelor Deservent utilaj 23 sprijiniri, de mân
; i unelte defecte, etc.) Muncitori - se interzice folosirea sculelor i uneltelor care prezint
defeciuni. - la repartizarea lucr
rilor pe muncitori, maistrul sau eful de echip
va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) i m
surile corespunz
toare privind utilizarea utilajelor, recul la lovirea cu instalaiilor i sculelor din dotare; târn
copul, ranga sau - se vor organiza pauze scurte (10 min.), la intervale regulate (1 or
), pentru odihnirea ef punct de lucru 24 barosul lucr
torului; Muncitori - utilizarea sculelor se va face numai de personal buni - buni cunosc
tori ai procedeului tehnologic.

c
dere de la în
lime în timpul coborârii evilor în anuri, a execut
rii de 20 umpluturi, circulaiei pe marginea malurilor, etc.

0

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

4

S
n
tatea i securitatea muncii - 257

3

ef punct de lucru Muncitori

- se vor organiza pauze scurte (10 min.), la intervale regulate (1 or
), pentru odihnirea muncitorilor.

ef punct de lucru Muncitori

ef punct de lucru Muncitori

- se vor organiza pauze scurte (10 min.), la intervale regulate (1 or
), pentru odihnirea muncitorilor.

- este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (m
nui, cizme, haine v
tuite, capion, ef punct de lucru manta ploaie). Muncitori

2

- c
ile de acces i circulaie trebuie s
e eliberate de orice obstacol care ar putea îngreuna deplasarea f
r
riscuri a lucr
torilor; - materialul excavat, împr
tiat pe drum va  imediat adunat în zonele stabilite; c
dere de la acelai nivel - este obligatorie purtarea echipamentului de protecie (înc
l
mite cu talp
antiderapant
); prin alunecare, împiedicare - deplasarea personalului pe astfel de terenuri se va face cu atenie; material, suprafee - în timpul iernii, pentru evitarea alunec
rii lucr
torilor, c
ile de acces i circulaie se vor 28 de acoperite cu polei, etc. degaja de z
pad
i polei.

1 viroze sau afeciuni pulmonare, rheumatism datorit
lucrului în mediu 25 umed sau în anotimpul rece (ploi, ninsori) efort static datorit
poziiei ortostatice în lucrului - afeciuni 26 timpul musculare i ale sistemului osos poziii de lucru forate sau vicioase (la executarea s
p
turilor manuale) de afeciuni 27 produc
toare ale sistemului osos i muscular

0

Permanent

Permanent

Permanent

Permanent

4

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “INSTALATOR AP CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA MODUL DE DESFURARE A ACTIVIT
II DE LIBER ÎNTREPRINZTOR

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 1

CAPITOLUL 1 Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme I. Introducere 1. Alegerea formei de organizare a rmei Înainte de a iniia o activitate economic
trebuie s
alegei modalitatea sub care vrei s
v
organizai activitatea. Un întreprinz
tor poate opta pentru una din urm
toarele forme de organizare a afacerii: Organizare

Caracteristici

Persoana zic PF

Poate  autorizat
s
desf
oare o activitate independent
în baza Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar
la Ociul registrului comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul Unic. Nu are personalitate juridic
.

Asociaia familiala, AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospod
rie comun
, în baza aceluiai normativ i proceduri ca i persoan
zic
. Nu are personalitate juridic
.

Societatea comercial

Se constituie ca persoan
juridic
, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între dou
sau mai multe persoane zice sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobândete personalitate juridic
de la data înregistr
rii în registrul comerului. Societ
ile comerciale se pot constitui în una din urm
toarele forme juridice : a) societate în nume colectiv (SNC) b) societate in comandit
simpl
(SCS) c) societate pe aciuni (SA) d) societate în comandit
pe aciuni (SCA); e) societate cu r
spundere limitat
(SRL). Societatea în comandit
simpl
i în comandit
pe aciuni se caracterizeaz
prin existena a dou
categorii de asociai: comanditai (asociaii care administreaz
societatea i r
spund nelimitat i solidar pentru obligaiile societ
ii) i comanditari (asociaii care r
spund numai pân
la concurena capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societ
i comerciale cu personalitate juridic
care se înineaz
într-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Sedii secundare:

O societate comerciala poate s
deschid
în aceeai localitate cu sediul principal sau în alte localit
i, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc. Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 261

2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii Criterii

PF AF

SNC SCS

SA SCA

SRL

Nr. persoane

o persoan
sau membrii unei familii

minimum 2

minimum 5

1 – 50 asociai

Capital minim

-

-

90. 000 RON

200 RON

R
spunderea întreprinz
torului

nelimitat
(cu averea personal
)

nelimitat
i solidar
, cu excepia asociailor comanditari

numai cu capitalul subscris, cu excepia asociailor comanditari

numai cu capitalul subscris

Restricii pentru asociai

asociaii nu pot lua parte ca asociai cu r
spundere nelimitat
în alte societ
i concurente, f
r
consim
mântul celorlali asociai

asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singur
societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în funcie de tipul societii Criterii

PF AF

SNC SCS

SA SCA

SRL

Autorizarea prim
riei

x

-

-

-

Rezervare rm


x

x

x

x

Redactare act constitutiv

-

x

x

x

Dovada sediu

x

x

x

x

Depunere capital social

-

x

x

x

Constituire dosar

x

x

x

x

Înregistrare în Registrul Comerului

x

x

x

x

Autorizarea funcion
rii

Se obine personal de la autorit
ile competente

Se obine prin Biroul Unic

Biroul Unic

Biroul Unic

La ce instituii trebuie s
mearg
întreprinz
torul

Prim
rie i CCI

CCI

CCI

CCI

Contabilitate în partid
dubl


Contabilitate în comandit
dubl


Contabilitate în partid
dubl


Contabilitate în Evidena nanciar contabil
partid
simpl
Sistemul de impozitare

Impozit pe venitul anual

Impozit pe prot Impozit pe prot

Administrarea

Nu exista reglement
ri exprese

Unul sau mai muli administratori

Impozit pe prot

Unic administrator Unul sau sau consiliu de mai muli administratori administraie

262 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, începând de la activit
ile preg
titoare i pân
la momentul pornirii afacerii în mod legal 1. Pre-înregistrare (activiti pregtitoare) Include toate activit
ile prev
zute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinz
tor s-a decis s
constituie o form
de organizare a unei afaceri i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea i autorizarea funcion
rii.  Informare iniial
privind procedura i obligaiile întreprinz
torului  Vericarea i rezervarea rmei/emblemei (obligatoriu)  Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii cu m
rci înregistrate în registrul de m
rci (opional)  Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)  Obinerea autentic
rii pentru actul constitutiv (obligatoriu)  Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie r
spundere a fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c
îndeplinesc condiiile prev
zute de lege (obligatoriu)  Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)  Obinerea evalu
rii prin expertiz
, a bunului imobil subscris ca aport în natur
la capitalul social (dup
caz)  Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup
caz)  V
rs
mântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit
sau la unit
ile CEC de la CCI) (obligatoriu) - Întocmirea dosarului de înregistrare i autorizare a funcionarii (obligatoriu) Dosarul de înregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s
contina: 2. Înregistrarea comerciantului Include activit
ile obligatorii îndeplinite dup
data depunerii dosarului la Biroul Unic i data înregistr
rii comerciantului în Registrul Comerului, incluzând:  autorizarea constituirii comerciantului de c
tre judec
torul delegat;  obinerea, pe cale electronic
a codului unic de înregistrare de la Ministerul Finanelor Publice;  redactarea încheierii judec
torului delegat;  înregistrarea comerciantului în registrul comerului;  editarea certicatului de înregistrare Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 263

Nr. Denumire act Crt.

Tip organizatie PF SNC SA SRL AF SNS SCA

Precizari privind utilizarea documentului

1.

Cerere de înregistrare i autorizare

x

x

x

x

Obligatoriu

2.

Dovada disponibilit
ii rmei/emblemei (original) rmei este obligatorie

x

x

x

x

Dovada pentru disponibilitatea

3.

Reproducerea emblemei (4 exemplare)

x

x

x

x

Opional, dac
se declar
emblema

4. 5.

Dovada sediului (în copie) Declaraia pe proprie r
spundere– original

x x

x x

x x

x x

Obligatoriu Obligatoriu

6

Autorizaia emis
de Prim
rie conform Legii 507/2002 (copie)

x

7.

Actul constitutiv (original)

x

x

x

Obligatoriu pentru persoane juridice

8

Dovezile privind efectuarea v
rs
mintelor aporturilor subscrise i/sau v
rsate (copii)

x

x

x

Este obligatoriu s
existe capital v
rsat în numerar

9.

Facturi

x

x

x

10

Expertiza de evaluare a aportului în natur
la capitalul subscris

x

x

x

Numai în cazul bunurilor imobile aportate la capitalul social

Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele

x

x

x

Pentru bunurile imobile aduse ca aport în natur
la capitalul social subscris

11

Obligatoriu

12. Dovada intabul
rii bunurilor imobile

Pentru bunurile mobile aduse ca aport la capitalul social subscris

13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil

x

x

15. Declaraie cu privire la averea deinut
(original, sub semn
tura privata)

x

x

16. Acte privind activitatea comercial
anterioar
(copii) 17. Specimenul de semn
tur
(original) 18

x

x

x

x

x

x

x

Numai în cazul când societatea este administrat
de o persoan
juridic


x

x

x

x

Paaport pentru rezideni

-

x

x

x

În copie tradus
i legalizat
pentru nerezideni

23. privind participarea la constituirea societ
ii (original) 24. Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv în numele i pe seama fondatorului, persoan
juridic
(original)

Obligatoriu pentru administratori

x

20. Contractul de administrare (copie)

Actul de înregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie)

Obligatoriu pentru asociaii care r
spund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale

Obligatoriu pentru SA i SCA

19. Actele constatatoare ale operaiunilor încheiate în contul societ
ii (copii)

22

Când sunt aduse creane ca aport la capitalul social. Nu sunt permise la SA i SCA constituite prin subscripie public
i la SRL-uri

În lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite

Certicatul cenzorilor privind depunerea garaniei legale de c
tre administratori

21. Acte de identitate (cu CNP) în copie

Se utilizeaz
pentru produse noi achiziionate ca aport în natur


În copie tradus
i legalizat
pentru nerezideni -

x

x

x

În copie tradus
i legalizat
pentru nerezideni

25. Certicat de bonitate (original)

-

x

x

x

În copie tradus
i legalizat


26. Avize prealabile prev
zute de lege

-

-

x

x

Pentru societ
ile bancare, de asigurare reasigurare, operaiuni cu valori mobiliare

27. Actele pentru autorizarea funcion
rii din punct de vedere al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii. 28

Diverse taxe i onorarii

x

x

x

x

264 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Sunt stabilite de organele competente

3. Autorizarea funcionrii comerciantului Include activit
ile de autorizare a funcion
rii comerciantului de c
tre instituiile publice abilitate, îndeplinite în perioad
, dup
data depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliber
rii anexei coninând avizele/ autorizaiile/acordurile necesare funcion
rii: autorizaie PSI, sanitar
, sanitar- veterinar
, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc. CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE I ANEXE Modelul i coninutul Certicatului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004. Certicatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special i securizat. Pe certicat sunt înscrise urm
toarele date:  rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este înscrisa în actul constitutiv i în Registrul Comerului;  sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;  activitatea principal
exprimat
prin cod CAEN i un text sumar de descriere;  CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identicare a unui comerciant;  atribut scal – este un cod alfanumeric având semnicaia categoriei de pl
titor de taxe i impozite la bugetul de stat;  num
r de ordine în registrul comerului – cuprinde num
rul i data unui comerciant în registrul comerului;  data emiterii certicatului;  seria i num
rul de ordine – informaie specic
regimului special al documentului. Anexele la Certicatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social i sedii secundare cât i pentru ecare activitate desf
urat
la sediul principal i sediu secundar care sunt supuse aviz
rii/autoriz
rii. La un certicat de înregistrare se ataeaz
una sau mai multe anexe. Fiecare Anex conine:  informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de înregistrare, rma i sediul social);  informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate supus
autoriz
rii);  avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 265

   

avizul i/sau autorizaia sanitar
; autorizaia sanitar
veterinar
; acordul i/sau autorizaia de mediu; autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;

4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice Include activit
ile de noticare a înregistr
rii unui comerciant c
tre alte instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, înregistrarea sau evidena comercianilor (unde este cazul). III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societ
i comerciale  



 

Semnarea actului constitutiv de c
tre asociai reprezint
etapa consensual
, care produce efecte între p
rile semnatare. Autorizarea legalit
ii constituirii unei societ
i comerciale revine judec
torului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoan
juridic
i dispune înregistrarea în registrul comerului. Înregistrarea (înmatriculare) societ
ii comerciale în registrul comerului are rol constitutiv. De la data înregistr
rii în registrul comerului societatea a dobândit personalitate juridic
. Publicarea în Monitorul Ocial a încheierii judec
torului delegat produce efecte fa
de teri Autorizarea funcionarii este în competena instituiilor publice abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate începe activitatea economic
pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementeaz
materia înregistr
rii i autoriz
rii funcion
rii comercianilor  Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)  Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului, republicat
, cu modic
rile i complet
rile ulterioare (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998)  Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie 2004) 266 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor





 







 

-



Hot
rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004) Hot
rârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul Ocial al României, Partea a IV-a, a încheierii judec
torului delegat la înregistrarea comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judec
torul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001) Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*) privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007) Hot
rârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002) LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor (M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006) Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009) Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M. Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009) Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003) LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca (M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006) Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din 27 aprilie 2010) ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea si educarea comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr. 56/2006 456 din 25 mai 2006). Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ
ile comerciale, republicat
, cu modic
rile i complet
rile ulterioare (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 267

Precizare Noile reglement
ri prev
d simplicarea procedurii de autorizare a funcionarii prin introducerea, în anumite situaii expres prev
zute de lege, a Declaraiei pe proprie r
spundere în condiiile extinderii activit
ilor CAEN pentru care se aplic
aceast
procedur
. Totodat
, se prevede simplicarea coninutului cererii de înregistrare i autorizare, precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente înregistr
rii. Efectul imediat al acestor modic
ri, la care se adaug
trecerea la sistemul de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului consumat de comerciant pentru solicitarea înregistr
rii i, în acelai timp, de reducere a termenului de eliberare a certicatului de înregistrare cu anexele aferente la mai puin de 20 zile. CAPITOLUL 2 Planul de afaceri Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic
i formal
) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întreb
ri simple, la care r
spunsurile încearc
s
conving
întreprinz
torul întemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întreb
rile sunt: CE este un plan de afaceri ? DE CE este nevoie de un plan de afaceri ? CARE este coninutul unui plan de afaceri ? 1. Prima întrebare: Ce este un plan de afaceri? Pentru a înelege ce este un plan de afaceri trebuie denit întâi conceptul de „afacere”. O deniie neconvenional
a acestui concept, poate : intenia unei persoane (zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activit
i în scopul obinerii unui prot. O afacere trebuie aadar bine preg
tit
, din timp, exact aa ca atunci când îi construieti o cas
; trebuie ca înainte de a te apuca de construcia efectiv
, s
pui pe hârtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o afacere bun
necesit
un plan de afaceri bine conceput. Un plan de afaceri se bazeaz
pe urm
toarele elemente: 268 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

-

un întreprinz
tor (omul de afaceri), care îi asum
contient anumite riscuri i dorete s
obin
un anumit prot mai multe activit
i care consum
resurse i care genereaz
prot (ideea de afacere) un mediu în care se desf
oar
aceste activit
i (mediul de afaceri).

-

2. A doua întrebare: DE CE este nevoie de un plan de afaceri? Înainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale s
e construite, conceptul rmei se nate în mintea oric
rui întreprinz
tor parcurgând câteva etape: O O O O

   

la început a fost ideea ta de afacere apoi din idee s-a n
scut viziunea ta la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie i în nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iat
de ce acest plan reprezint
pe de o parte instrumentul intern prin care tu poi conduce i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a rmei tale. În egal
m
sur
planul de afaceri reprezint
i un instrument extern, ind i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul t
u, clieni, furnizori, parteneri strategici, nanatori, acionari, c
tu tii cu certitudine ce ai de f
cut, iar într-o economie de pia
funcional
, partenerii t
i de afaceri serioi apreciaz
acest lucru i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic. 3. A treia întrebare CARE este coninutul unui plan de afaceri ? Nu exist
dou
afaceri la fel. Nu exist
dou
organizaii la fel. i de asemenea nu exist
formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri. Planul de afaceri trebuie s
e un instrument de lucru simplu, sugestiv i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s
e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinz
torul demonstreaz
c
are o percepie global
asupra afacerii, c
înelege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c
st
pânete situaia. Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot  avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt: Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 269

a. Viziune, strategie b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei d. Analiza costurilor de operare e. Investiii necesare f. Proiecii nanciare g. Anexe a. Viziune, strategie Cuvinte pretenioase, dar în esen
atât de simple. Totul pleac
de la viziune. Fiecare întreprinz
tor are o viziune. „Vreau s
produc subansamble auto pe care s
le vând Uzinei Dacia” „Vreau s
fabric confecii pentru copii” „Vreau s
produc i s
comercializez sucuri din fructe de p
dure” „Vreau s
îninez o reea de Internet - cafe” „Vreau, vreau, vreau . . . ” „Vreau - iat
o viziune. Aceast
viziune e de fapt obiectivul nal c
tre care vrei s
te îndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hot
rât s
porneti pentru a atinge i împlini viziunea este strategia rmei tale. Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s
r
spunzi la urm
toarele întreb
ri: • • • • • • •

Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ? Cum vrei s
arate produsele/serviciile tale ? Ai deja un model sau un prototip ? Cine vor  clienii t
i ? Exist
o ofert
comparabil
pe pia
? Unde vrei s
ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz
-i obiective cuanticabile! Care este punctul t
u tare care te determin
s
crezi c
vei avea succes ?

270 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

• Exist
un consens între asociai/acionari referitor la problemele mai sus menionate? b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înelege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt
i funcioneaz
, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala popular
“omul snete locul” putem f
r
îndoial
arma c
“managerul snete afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s
-i pun
întreb
ri de genul: • • • • • • • • • • • • • •

Ce experien
practic
aduci în afacere ? De ce cunotine teoretice dispui ? Ce referine poi prezenta ? Este familia ta dispus
s
te sprijine ? Dispui de mijloace nanciare pentru a întreine familia în perioada dicil
de început a afacerii ? Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ? Dispui de aport în natur
pentru a sprijini afacerea ? Cunotinele/experiena ta sau a partenerului t
u acoper
domeniile cheie ale afacerii ? Unde vei localiza sediul organizaiei ? De câi angajai ai nevoie ? Ce calic
ri trebuie s
aib
angajaii ? Ce nivel de salarizare trebuie prev
zut ? Poi g
si pe piaa muncii specializ
rile necesare ? Ai schiat o structur
organizatoric
?

O întrebare special
cu o semnicaie deosebit
se refer
la: § Unde va  localizat
afacerea ta ? Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1. c. Analiza pieei De ce exist
o afacere ? Ca s
vând
anume produse/servicii c
tre pia
. O analiz
a pieei, a modului în care a evoluat în trecut i a modului în care se anticipeaz
pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 271

determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera. Este important s
r
spundem la întreb
ri referitoare la: Clienii notri • Cine sunt clienii t
i ? • Firme sau persoane zice ? • Cum se poate segmenta piaa ta ? • Cum este piaa potenial
împ
rit
din punct de vedere geograc ? • tii cât de mare este volumul pieei poteniale ? • Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ? Concurena • Ce tii despre concuren
? • Câi angajai au ? Ce for
de vânzare ? • Ce cote de pia
au ? • Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ? • Ce strategii de pre are concurena ? • Dar strategii de comunicare/reclam
? Piaa • Cum apreciezi c
vor evolua vânz
rile ? • Care este prognoza cererii ? Politici de marketing • Ai o strategie de produs ? • Ai stabilit o politic
de distribuie ? • Ai o politic
de pre i condiii de plat
? • Te-ai gândit la o politic
de imagine, de comunicare cu piaa ? Activit
ile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”. d. Analiza costurilor de operare Acest capitol este dedicat înelegerii i evidenierii costurilor de funcionare curent
a activit
ii. Realizarea lui demonstreaz
deopotriv
înelegerea aspectelor tehnologice, economice i manageriale ale activit
ii curente. Demonstreaz
c
înelegem uxul tehnologic, c
tim de ce infrastructur
de utilit
i avem nevoie, câi oameni trebuie s
angaj
m i în ce structur
trebuie s
îi dispunem.

272 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Este bine s
avem în vedere i s
nu omitem costuri ca de exemplu: Costuri de îninare a rmei: • Autorizaii • Înscrierea în Registrul Comerului. Costuri curente: • Materii prime • Materiale consumabile, materiale auxiliare, • Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime i bonusuri • Costuri de training i formare personal • Impozite i taxe locale • Servicii externe - Contabilitate - Consultan
scal
- Consultan
juridic
- Consultan
în management - Consultan
IT - Consultant PR Costuri de spaiu - Spaiu de birouri - Spaiu de producie - Spaiu de vânz
ri - Spaiu de depozitare Cheltuieli de înc
lzire, gaz, curent, cur
enie, reparaii, asigurare, ap
/ canal, gunoi Costuri cu echipamentele - Reparaii - Întreinere Costuri cu mijloacele de transport • Combustibil • Revizie • Întreinere/Reparaii • Asigurare de r
spundere civil
& asigurare toate riscurile • Impozite Costuri legate de procesul de vânzare • Deplas
ri • Materiale de prezentare Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 273

• Particip
ri la târguri Costuri administrative • Deplasare • Materiale de birou • Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail • Copiere documente • Eviden
primar
i calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legislaie, întreinere echipamente birou, etc.) • Literatur
de specialitate Impozite i taxe e. Investiii necesare De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activit
i. i, de cele mai multe ori, o nou
activitate presupune o investiie nou
. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s
fundament
m în mod pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investiiei (de. ex. infrastructura de utilit
i) sau de a o supradimensiona nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt greeli frecvente care ridic
imediat semne de întrebare (justicate) în mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor. Costuri de investiii: • cl
diri • echipamente • maini • alte bunuri de capital

Costuri conexe investiiei: • infrastructura • ap
• gaz • curent • canalizare • drum de acces • Reabilit
ri amenaj
ri • asigurarea normelor de protecia muncii, de protecia mediului

Alte costuri • Cheltuieli de proiect/ investment management • Cheltuieli pentru iniializare în • scopul utiliz
rii noilor echipamente • Cheltuieli pentru probe tehnologice

f. Proiecii nanciare Proieciile nanciare nu sunt altceva decât anticip
ri/planic
ri pe viitor ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt model
ri matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a calculului de lichidit
i (cash-ow) pe baza c
rora se calculeaz
eventual i anumite rate de protabilitate a afacerii. Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz
datele de intrare în modelul matematic i dac
aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare nu poate  decât tot eronat i deci complet inutil. 274 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

g. Anexe Evident c
nu pot  propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Îns
în cazul anumitor programe de nanare pot  puse la dispoziia solicitanilor formate cadru specice. Ca manager - întreprinz
tor trebuie s
-i alc
tuieti planul afacerii tale. Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s
-i prezini mai bine afacerea, ca de exemplu: certicate de studii/calic
ri ale echipei manageriale i ale resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de la banc
, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau documente pe care managerul - întreprinz
torul le consider
relevante în prezentarea propriei afaceri. MODEL DE PLAN DE AFACERI DATE DE IDENTIFICARE 1. Numele rmei: 2. Codul unic de înregistrare: 3. Forma juridic
de constituire: 4. Activitatea principal
a societ
ii i codul CAEN al activit
ii principale: 5. Natura capitalului social: Natura capitalului social (%)

Public

Privat

Român Str
in

6. Valoarea capitalului: 7. Adresa, telefon/fax, e-mail : 8. Persoan
de contact: 9. Conturi bancare deschise la: 10. Asociai, acionari principali: Numele

Adresa (sediul)

Pondere în Capital social %

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 275

A. Viziune, strategie În acest capitol de început încercai s
r
spundei la urm
toarele întreb
ri: • Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… • Activitatea 1,2,3… • Cine vor  clienii t
i ? • Persoane • Firme • Bugetul statului Anul 1 Clieni/grupe de clieni

Mii EURO

Total cifr
de afaceri

Anul 2 Mii EURO

%

100

%

100

Anul 3 Mii EURO

%

Anul 4 Mii EURO

100

Anul 5

%

Mii EURO

100

%

100

• Unde vrei s
ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz
-i obiective cuanticabile ! • La ce cifr
de afaceri/prot ? • La ce num
r de angajai ? Obiective (Indicatori int
)

UM

Cifr
de afaceri

Mii EURO

Din care Export

Mii EURO

Prot

Mii EURO

Nr. de salariai

Nr persoane

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

• Care sunt „punctele tari” care te determin
s
crezi c
vei avea succes ? • Cunotine tehnologice 276 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

• • • •

Cunotine de pia
Capital Relaii Capacitate de munc


B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC În aceast
seciune încercai s
r
spundei succint la întreb
ri de genul: • Cum a ap
rut ideea Dvs. de afacere ? • Care au fost principalele etape de dezvoltare pân
în prezent ? • Ce activit
i genereaz
ast
zi protul rmei i sursele de dezvoltare ? B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE MANAGEMENT Nume i prenume

Funcia

Studii/Specializ
ri

Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan
relevant
. Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia. Încercai s
evideniai felul în care cunotinele/specializ
rile/experiena ec
ruia dintre manageri va inuena în mod pozitiv evoluia rmei. PERSONAL Detaliere pe activit
i Activitatea

Num
r de salariai

Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 … TOTAL

(Organigrama poate  ataat
, dac
e cazul) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 277

B3. ACTIVITTEA CURENT 1. Produsele/serviciile actuale: (putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de preuri) Produs

Pondere în vânz
rile totale

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale: Furnizori

Forma de proprietate

Valoarea anual
a achiziiilor (mii lei)

Materie prim
/ serviciu

Materie prim
/ serviciu

Materie prim
/ serviciu

Pondere materii prime importate (%) în total materii prime 3. Descrierea sumar
a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de transport aate în proprietatea agentului economic: Mijloc x

Caracteristici tehnice

An fabricaie

278 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Valoare de pia
estimat


5. Imobile existente: Proprietate Denumire

Destinaie

Valoare

Ipoteci

Închiriate Val. chirie

Perioada de închiriere

Prezentai locul unde rma îi desf
oar
activitatea i cum sunt asigurate utilit
ile necesare (energie electric
, ap
, canal). NOT :Pot  anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achiziie, etc.

C. Analiza pieei C1. PIA A ACTUAL 1. Principalii clieni: Vânz
ri pe (principalii) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO Mii EURO

%

1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern
1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 279

2. Principalii concureni: Firm
concurent
Produs/serviciu oferit pieei

Denumirea rmei/ rmelor

Ponderea pe pia
( %)

1 2 3 4 5 6

3. Poziia produselor/serviciilor societ
ii pe pia
comparativ cu cele ale concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/ serviciilor d-voastr
comparativ cu cele oferite de concuren
). C2. DATE PRIVIND PIA A I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/ SERVICIU: 1. Clieni poteniali: (Descriei ce strategie de marketing ai gândit s
aplicai, cum ai identicat clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.) Anul curent (N) Vânz
ri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO (principalii) clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO 1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern
1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

280 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Total Mii EURO %

Anul N+1 Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total Vânz
ri preconizate pe (principalii) clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO Mii EURO

%

1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern
1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

Anul N+2 Vânz
ri preconizate pe (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total (principalii) clieni Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO Mii EURO

%

1 2 Clieni interni

3 Total piaa intern
1 2

Clieni externi

3 Total export

Total intern + export

(se pot ataa studii de cercetare de pia
sau statistici la care se face referire, precum i cereri de ofert
/pre-contracte de la potenialii clieni) 2. Concureni poteniali:

Produs/serviciu oferit pieei

Firme concurente în condiiile lans
rii pe pia
a produselor/ serviciilor noi Denumirea rmei/rmelor

Ponderea pe pia
(%)

1 2 3 4 5 6

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 281

3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite: De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare Alte avantaje:

4. Reacia previzibil
a concurenei la apariia de noi oferte pe pia
:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produse

Pondere în cifra de afaceri (%)

Forme de desfacer e(%)

6. Activit
i de promovare a vânz
rilor : De ex.: Publicitate, Lansare ocial
, Pliante, brouri, Plata în rate (Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup
aceea estimai costurile anuale de promovare) Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO)

Anul 1

Total cheltuieli

282 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Anul 2

Anul 3

D. Analiza costurilor de operare (Dup
implementarea investiiei) 1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul din total vânz
ri, pre vânzare) Produs

Pondere în vânz
rile totale

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produs Nou 1 Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime: Furnizori

Forma de proprietate

Valoarea anual
a achiziiilor (mii lei)

Materie prim
/ serviciu

Materie prim
/ serviciu

Materie prim
/ serviciu

(Descriei cum v-ai propus s
facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale. 3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic: (Descriei pe scurt procesul tehnologic i îmbun
t
irea adus
prin proiectul de investiii, dac
e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului: (Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gândit pentru eliminarea acestor efecte)

(Dac
a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 283

4. Cheltuieli anuale de producie:

(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activit
ii ce se va desf
ura în urma implement
rii proiectului la capacitatea maxim
)

Cheltuieli de producie directe

Suma

%

Materii prime Materiale auxiliare Manoper
direct
(salarii + taxe i contribuii sociale) Energie, alte utilit
i Subansamble Servicii sau lucr
ri subcontractate Alte cheltuieli directe Cheltuieli de producie indirecte Administraie / Management Cheltuieli de Birou / Secretariat Cheltuieli de Transport Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului Alte chetuieli indirecte TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(Detaliai volumul vânz
rilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maxim
a echipamentelor) Vânz
ri la capacitatea maxim
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 TOTAL

284 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

Suma (lei)

E. Investitii necesare 1. Descrierea investiiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior Obiectul investiiei

Furnizor

Valoarea estimat


Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele necesare, dup
caz.)

2. Modul de asigurare cu utilit
i: (Unde va  implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilit
ile necesare)

(se poate ataa o schi
de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)

3. Gracul de realizare a investiiei: Activitate

Durata de implementare Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna ...

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 285

6. Modic
rile necesare a  efectuate la echipamentele, cl
dirile existente:

7. Modic
rile necesare a  operate în structura i num
rul personalului angajat: (Prezentai num
rul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar
, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum îl vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program de preg
tire gândii în viitor i cum v
propunei s
motivai personalul).

(Noua organigram
poate  ataat
, daca e cazul)

F. Proiecii nanciare Indicatori economici ai situaiei trecute Anul N-2

N-1

N

Rata curent
a lichidit
ii Rata rapid
a lichidit
ii Rata de recuperare a creanelor Rata protului Rata solvabilit
ii

(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot  ataate. Situaiile nanciare pe ultimul trimestru pot  ataate).

Plan de nanare a investiiei: Suma

%

Credite bancare Capital propriu Alte surse TOTAL

100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil s
se prezinte: •Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezent
m mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Româneti de Contabilitate). 286 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

AN

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

 încas
rile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii  încas
rile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri Fluxuri de numerar din  pl
ile în numerar c
tre furnizorii de bunuri i servicii activit
i de exploatare  pl
ile în numerar c
tre i în numele angajailor  pl
ile în numerar sau restituiri de impozit pe prot  pl
ile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte active pe termen lung  încas
rile de numerar din vânzarea de terenuri i cl
diri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung  Fluxuri de numerar din activit
i de  investiii

pl
ile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean
ale altor întreprinderi încas
rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i de crean
ale altor întreprinderi

 avansurile în numerar i împrumuturile efectuate c
tre alte p
ri  încas
rile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor efectuate c
tre alte p
ri  veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu  pl
ile în numerar c
tre acionari pentru a achiziiona sau a r
scump
ra aciunile întreprinderii

Fluxuri de numerar din  veniturile în numerar din emisiunea de activit
i de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi nanare  ramburs
rile în numerar ale unor sume împrumutate  pl
ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing nanciar Fluxuri de numerar – total Numerar la începutul perioadei Numerar la nele perioadei

•proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i ale Fluxului de Numerar (modelul B
ncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 287

BILAN SIMPLIFICAT Actual

Proiecii

Mii EUR N-2

N-1

N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

ACTIVE Active circulante Numerar existent la începutul perioadei

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Numerar generat de activitatea de exploatare Creane

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Stocuri

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Alte active circulante

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Active Circulante

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Active xe nete (inclusiv nanciare i necorporale Total Active Fixe

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL ACTIVE

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

CAPITAL I DATORII Datorii Curente Descoperit de cont la începutul perioadei Credite pe termen scurt

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Furnizori

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Alte datorii

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Datorii Curente

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Datorii pe Termen Lung Credite pe termen lung

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Credite pe Termen Lung

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Alte Datorii pe Termen Lung i Provizioane

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL DATORII

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

CAPITALURI Capital social

0,0

0,0

Prot repartizat în cursul anului

0,0

0,0

Proturi repartizate în anii anteriori

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL CAPITALURI

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL CAPITALURI I DATORII

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

288 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

CONT DE PROFIT I PIERDERE Actual

Proiecii

Mii EUR N-2

N-1

N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

VÂNZRI Interne Export

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Vânzri

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Costuri i Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime i materiale Combustibili i energie Servicii subcontractate Altele Salarii, prime i contribuii Costul Total al Bunurilor Vândute Costuri Administrative i de Desfacere Amortizare Amortizare total
Venituri / Costuri nete din dobânzi Total venituri / costuri nete din dobânzi

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Total Costuri de Exploatare

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

IMPOZITUL PE PROFIT

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

PROFIT NET

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Dividende Pl
tite

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

PROFIT REPARTIZAT

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Prot / Pierdere din Activitatea Extraordinar
Total Prot / Pierdere Extraordinar
VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE

SITUA IE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR Actual

Proiecii

Mii EUR N-2

N-1

N

N+1

N+2

N+3

N+4

N+5

N+6

Proturi repartizate

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Amortizare Numerar din Activitatea de Exploatare Numerar din Activitatea Financiar


0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Prot din Activitatea Financiar


0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

SURSE Din Activitatea de Exploatare

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 289

Numerar din Alte Surse Numerar din Vanzarea de Active

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Injectii de capital

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL SURSE

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Investitii totale

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Din activitati nanciare Pierdere din activitatea nanciara

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

Cresteri ale capitalului de lucru

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

TOTAL UTILIZARI

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

SURPLUSUL/DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

UTILIZARI Activitati de Investitii

În continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s
se realizeze: • O analiz
a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) • O analiz
a pragului de rentabilitate • Un ux de numerar detaliat lunar / s
pt
mânal, pe termen scurt, pentru primele luni dup
începerea investiiei • O analiz
de senzitivitate

CAPITOLUL 3 Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar

1.

Un întreprinztor trebuie s tie contabilitate?

La aceast
întrebare pot exista mai multe r
spunsuri pe care le delimit
m între urm
toarele extreme: întreprinz
torul „expeditiv” • pe mine nu m
intereseaz
ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez „ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl
tesc, ca 290 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

s
le fac
, la timp i s
mi le pun
sub nas s
le semnez. Eu am alte treburi mai importante! • întreprinz
torul „super-meticulos” toate rapoartele contabile, e c
e vorba de bilan sau de altele, le fac eu cu mâna mea. Trebuie s
tiu tot ce scrie în ele. În denitiv e afacerea mea, nu a contabilului! Desigur c
nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat. Pentru un întreprinz
tor este util s
cunoasc
esena acestor rapoarte contabile, nu indc
legea îl oblig
s
le întocmeasc
, ci indc
prin ele poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz
se prezint
sintetic, pe înelesul tuturor, într-o formula simplicat
cele 3 tipuri de rapoarte care sunt relevante pentru oricare întreprinz
tor i anume:  Bilan  Cont de prot i pierdere  Calculul lichidit
ilor 2.

Bilanul

 

reprezint
situaia patrimonial
a întreprinderii arat
sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV) i pe de alt
parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop s-au cheltuit banii rmei tale?

De unde provin banii rmei tale?

ACTIV

PASIV

Active imobilizate  Imobiliz
ri necorporale  Imobiliz
ri corporale  Imobiliz
ri nanciare

Capital propriu  Capital social  Rezultatul exerciiului  Rezerve

Active circulante  Stocuri  Creane  Disponibilit
i

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ

Datorii totale  Datorii pe termen lung  Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursarea obligaiunilor

Conturi de regularizare - pasiv

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 291

PASIVUL reprezint
acea parte a bilanului care arat
sursele de nanare ale rmei. Ordinea de aezare în bilan este de la sursele permanente i pe termen lung la cele pe termen scurt. Capitalul propriu, format din:  Capital social  Rezultatul exerciiului  Rezerve Reprezint
cea mai stabil
surs
de nanare: sunt banii proprietarilor, care se presupune c
se vor retrage ultimii „din afacere”. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”. Datoriile sunt grupate în dou
categorii:  Datorii pe termen lung (credite de la b
nci)  Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile c
tre furnizori, etc). Conturile de regularizare: reect
regulariz
rile contabile care apar pe parcursul unui exerciiu nanciar. ACTIVUL reprezint
acea parte a bilanului care arat
cum au fost consumate resursele atrase de rm
. Active imobilizate  Imobiliz
ri necorporale  Imobiliz
ri corporale  Imobiliz
ri nanciare = sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a f
cut rma: de la cl
diri, utilaje, mijloace de transport, pân
la licenele i brevetele pe care le deine. Active circulante  Stocuri  Creane  Disponibilit
i = fondul circulant al rmei care se schimb
de la un an la altul, în funcie de procesul de producie. În general, activitatea rmei este reectat
în aceast
poziie bilanier
. Conturile de regularizare: reect
regulariz
rile contabile care apar pe parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor: este poziie bilanier
care apare doar în cadrul societ
ilor care emit obligaiuni.

292 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

3.

Contul de prot i pierderi

Formular Cont de prot i pierderi simplicat (+) Venituri din exploatare • Venituri din vânzarea m
rfurilor • Producia exerciiului • Alte cheltuieli de exploatare (-) Cheltuieli pentru exploatare • Cheltuieli privind m
rfurile • Cheltuieli materiale • Cheltuieli cu servicii • Cheltuieli cu personalul • Cheltuieli cu amortiz
rile • Alte cheltuieli de exploatare (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE (+) Venituri nanciare (-) Cheltuieli nanciare (=) REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR (+) Venituri excepionale (-) Cheltuieli excepionale (=) REZULTATUL EXCEP IONAL REZULTATUL BRUT = REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR + REZULTATUL EXCEP IONAL (-) Impozit pe prot REZULTATUL NET Contul de prot i pierderi reect
situaia scal
a rmei. Acesta este împ
rit în cele trei capitole importante ale activit
ii rmei: 1. activitatea de producie (exploatare) 2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional
(evenimente care apar în mod excepional în exerciiul nanciar respectiv) Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 293

4.

Calcul de lichiditi

Prezentarea celor dou
formule: a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activit
i de exploatare:  încas
rile în numerar din vânzarea de bunuri i prestarea de servicii;  încas
rile în numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri;  pl
ile în numerar c
tre furnizorii de bunuri i servicii;  pl
ile în numerar c
tre i în numele angajailor;  pl
ile în numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac
nu pot  identicate în mod specic cu activit
ile de investiii i de nanare. Fluxuri de numerar din activit
i de investiii:  pl
ile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte active pe termen lung  încas
rile de numerar din vânzarea de terenuri i cl
diri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;  pl
ile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean
ale altor întreprinderi;  încas
rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i de crean
ale altor întreprinderi;  avansurile în numerar i împrumuturile efectuate c
tre alte p
ri;  încas
rile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor efectuate c
tre alte p
ri. Fluxuri de numerar din activit
i de nanare:  veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu;  pl
ile în numerar c
tre acionari pentru a achiziiona sau a r
scump
ra aciunile întreprinderii;  veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi;  ramburs
rile în numerar ale unor sume împrumutate;  pl
ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing nanciar. Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la nele perioadei

294 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activit
i de exploatare:  rezultat net;  modic
rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;  ajust
ri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la activit
ile de investiii sau de nanare. Fluxuri de numerar din activit
i de investiii:  pl
ile în numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte active pe termen lung;  încas
rile de numerar din vânzarea de terenuri i cl
diri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;  pl
ile în numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean
ale altor întreprinderi;  încas
rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu i de crean
ale altor întreprinderi;  avansurile în numerar i împrumuturile efectuate c
tre alte p
ri;  încas
rile în numerar din rambursarea avansurilor i împrumuturilor efectuate c
tre alte p
ri. Fluxuri de numerar din activit
i de nanare:  veniturile în numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu;  pl
ile în numerar c
tre acionari pentru a achiziiona sau a r
scump
ra aciunile întreprinderii;  veniturile în numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte împrumuturi;  ramburs
rile în numerar ale unor sume împrumutate;  pl
ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing nanciar. Fluxuri de numerar - total Numerar la începutul perioadei Numerar la nele perioadei Contul de prot i pierderi reprezint
situaia scal
a rmei în timp ce Fluxul de lichidit
i reprezint
situaia nanciar
al rmei. 5. Exemplu Pentru o mai bun
înelegere ilustr
m cele spuse cu un exemplu: Societatea comercial
ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei. Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 295

La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei, stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind în banc
. De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen
de fabricaie. La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel ACTIV Active imobilizate  licen
fabricaie  utilaj

PASIV 1.000.000 2.500.000

Capital propriu  Capital social

5.000.000

Active circulante  Stocuri materii prime 1.000.000  Disponibilit
i 1.500.000

Provizioane pentru riscuri i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ

Datorii totale 1.000.000  Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obligaiunilor

Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL

TOTAL

6.000.000

6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urm
toarele operaii:  a cump
rat materiale în valoare de 500.000 lei,  a pl
tit salarii în valoare de 350.000 lei,  a pl
tit dobânzi la banc
în valoare de 10.000 lei  a înregistrat amortiz
ri în valoare de 5.000 lei  a vândut produsele realizate cu lei  a încasat dobând
pentru lichidit
ile din banc
8.000 lei În aceast
situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint
astfel: Contul de prot i pierderi (+) Venituri din exploatare  produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare  materiale 500.000 350.000  salarii 5.000  amortiz
ri REZULTAT EXPLOATARE 345.000 (+) Venituri nanciare  dobânzi încasate8.000 (-) Cheltuieli nanciare 296 - Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor

 dobânzi pl
tite REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT REZULTATUL EXCEPIONAL REZULTATUL BRUT - impozit pe prot (16%) REZULTATUL NET

10.000 -2.000 343.000 0 343.000 54.880 288.120

Not
: Dac
societatea comercial
ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei Fluxul de numerar: 0

SOLD INIIAL Încas
ri din vânzarea produselor Încas
ri din dobânzi bancare

1.200.000 8.000

TOTAL ÎNCASRI

1.208.000

Pl
i materiale

500.000

Pl
i salarii

350.000

Pl
i dobânzi

10.000

Pl
i impozit pe prot

54.880

TOTAL PLI

914.880

SOLD LUN

293.120

SOLD FINAL (Sold iniial + Încas
ri – Pl
i)

293.120

Dup
cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar  amortizarea) nu reprezint
i o plat
. Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este i în buzunar!

Modul de desf
urare a activit
ii de liber întreprinz
tor - 297

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “INSTALATOR AP CANAL”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA INI
IERE ÎN CUTAREA UNUI LOC DE MUNC

Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 1

CAPITOLUL 1 Economia de Piata Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma. 1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele: 1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui gen de economie. 2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici. 3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social. 4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care ecare urmareste realizarea propriilor interese. 5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii. 6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia. In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat. Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari sau mai mici. Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 301

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice. 2. PROPRIETATEA In economia de piata, proprietatea privata determina independenta, autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul schimbului, prin vanzare-cumparare. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul proprietatii si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste necontenit. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme extrem de variate. Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem: – proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau juridice (rme de toate genurile). Ea poate  proprietate individuala sau asociativa; – proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale; – proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international. Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate. In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In 302 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii. Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin: reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna. Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil. 3. LIBERA INITIATIVA Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate  restabilita. Asemenea legi exprima acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber. Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 303

care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta. Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau. In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai  sursa de ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia. Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile. In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire. Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor  inegal distribuite in societate pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei, capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile. PROBLEME DE DISCUTAT

Ce se intelege prin economie de piata?

Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?

Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?

Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii? 304 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


Cine poate  subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?

Care sunt principalele forme de proprietate?

In ce consta pluralismul formelor de proprietate?

Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata?

Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?

Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului (Traducere din limba franceza, dupa editia a doua, din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77) CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii. Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV). Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV. Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa ti foarte circumspecti si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” ecaruia dintre candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 305

cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre reusita: 1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei ecaruia dintre noi; 2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru angajare; 3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului; 4. Nu exist
reete-miracol pentru un CV. A g
si o slujb
bun
este rezultanta a 70% investiie personal
(i) de energie i a numai 30% transpunere în practic
a unor metode de cercetare i cunotine de specialitate …; 5. … i, totui, exist
dou
reete-miracol: cantitatea de munc investit i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi. Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumneavoastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV. 1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului. Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re) explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca. Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile” concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate  de natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu). Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”, vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere sanse substantial majorante si majorate pentru reusita. 306 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CVul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum 10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului” personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S
nu uit
m c
un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s
releve ceea ce am realizat i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri (defecte) capabile s
ne elimine a priori. Subliniem faptul c
, un CV care arat
ca o 
personal
ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens, “imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului. Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura. Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea “personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie, “ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul: Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 307

“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz
pentru a ocupa un post) i, în nici un caz, nu vedei în i prin aceasta o (nou
) oportunitate de a parveni .... Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca. Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea sucient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!... Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionala precedente este util a  prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra, o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de “mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”, 308 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va , indubitabil, defavorabila... Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele. Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del , experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a ecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash² (numit si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi. Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca sucient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “rul rosu” care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 309

cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales, indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la... una si aceeasi rma!... Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc. Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va  semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!... O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura. 2. Rubricile unui CV castigator La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar  tentai s
cread
c
CV-ul este documentul necesar a  prezentat numai în situaia depunerii unui dosar de candidatur
în vederea ocup
rii unui post. În realitate îns
, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urm
toarelor ase destinaii: · angajare temporar
pe perioada vacanelor; · prezentarea la agenii (centre) de recrutare, în vederea antren
rii unor viitoare poteniale angaj
ri; 310 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


· în situaiile în care complet
m o aplicaie de candidatur
pentru obinerea unei burse pentru un ciclu de preg
tire tip master i/sau studii aprofundate/ specializate, etc.; · prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare poteniale (oportunit
i de) afaceri, consultane etc.; · elaborarea planului de afaceri, în scopul obinerii unui credit; · elaborarea dosarului de candidatur
pentru ocuparea unui post scos la concurs. Iat
, aadar, contextul în care, în cele ce urmeaz
vom aborda, (sper
m) cât mai detaliat, ecare rubric
a unui CV, apelând chiar la prezentarea unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concepie, redactare i prezentare a acestei “c
ri de vizit
” fundamental
pentru acceptarea i favorizarea demersului spre reuit
al oric
ruia dintre noi. CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, aa cum experiena o demonstreaz
, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de respectiva meniune. În acest context, date ind condiiile de utilizare a unui CV i prezentarea coninutului s
u, exist
foarte puine riscuri ca cineva s
se înele asupra naturii documentului în cauz
. În mod evident, nu înseamn
c
dac
cineva înscrie, înc
din debut, titlul în cauz
, este, a priori, eliminat. Dar, conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s
nu se înscrie, în antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae. Prima “caset
” (rubric
) a unui CV este, frecvent, întâlnit
sub denumirea “DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer
la): numele i prenumele autorului; adresa; num
rul postului telefonic; vârsta i/sau data naterii; naionalitatea i cet
enia; starea civil
i situaia familial
; (eventual, funcie de solicit
ri) starea s
n
t
ii; situaia militar
; etc. Numele i prenumele. Acestea trebuie s
gureze în antetul CV-ului. Este recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât i în cele anglosaxon i american) ca ordinea s
e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil s
completai în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan. Experiena demonstreaz
c
este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul
, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este recomandabil ca acesta s
e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c
este cel puin “nepoliticos” s
scriem, spre exemplu, numele i prenumele într-o form
abreviat
(D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn
“D” sau “D.P.”… În situaia în care cel care redacteaz
CV-ul are un prenume ce poate  interpretat ca “mixt” - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude, Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s
se precead
Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 311

înscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra (în limba român
); M., Mme sau M-elle (în limba francez
); Mr., Mrs. sau Ms.(în limba englez
). Subliniem, îns
, c
aceste cazuri sunt destul de rare i, drept consecin
, nu au caracter uzual. Dac
redactantul CV-ului este de sex feminin, este recomandabil s
se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre exemplu, nu servete nim
nui i la nimic s
scriei Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dac
, înainte de c
s
torie, v-ai numit POPESCU i, de luni sau ani gurai înscris
în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers), numele dobândit de la natere nu mai necesit
a  înscris. Dac
, îns
, ai lucrat, pân
în prezent, sub numele avut înainte de c
s
torie, acesta va trebui înscris în CV-ul dumneavoastr
. i înc
un am
nunt deloc lipsit de importan
: nu “înorii” (“îmbrobodii”), nu “dantelai”, nu “îngroai”, nu subliniai etc. numele i prenumele dumneavoastr
, deoarece riscai s
l
sai o impresie cel puin dubioas
asupra “gusturilor” dumneavoastr
. Spre exemplu, este mai oportun s
scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau DAN POPESCU. Adresa. Indicai adresa dumneavoastr
într-o manier
cât mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al str
zii, al celui al localit
ii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot atâtea “semne” de respect suplimentar fa
de cititor, îndeosebi prin facilitarea contact
rii dumneavoastr
prin intermediul unei expediii potale. Spre exemplu, o adres
complet
poate avea urm
toarea structur
(conguraie): 71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15, Sector 1, 7 000 Bucureti, România. Este util s
remarcai faptul c
înscrierea majusculelor i a minusculelor este constant uniform
(spre exemplu, nu scriei: str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti). De asemenea, în contextul celor menionate, reamintim c
, în formele de prezentare a CV-ului în limbile francez
i englez
, num
rul de referin
al imobilului situat pe strada unde locuii se înscrie înaintea denumirii str
zii, dup
care urmeaz
specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea localit
ii, în ordinea i forma redate în exemplele urm
toare: 101, rue Blomet, 75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea, este recomandabil ca denumirile str
zilor i, respectiv, cele ale localit
ilor, al
turate codurilor alfa-numerice aferente, s
e înscrise pe acelai rând. Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va înscrie, la fel ca i adresa, cât mai complet posibil, nel
sând interlocutorului “ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra codului 
rii i localit
ii dumneavoastr
de reedin
. Spre exemplu, putei scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menion
m faptul c
semnul “+” 312 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


reprezint
simbolizarea accesului codului numeric al 
rii din care suntei apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac
CV-ul dumneavoastr
face apel i la adresa profesional
, înseamn
c
suntei “de g
sit”, pe durata întregii zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu în activitate, ceea ce este de natur
s
v
poat
oferi certe avantaje asupra contracandidailor. Vârsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer
, pentru angajare, persoane cu vârsta cuprins
între 25 i 35 ani. Prejudec
ile referitoare la vârsta maximal
a candidailor trebuie “învinse” cu mult tact i diplomaie, deoarece nimeni nu v
oblig
s
înscriei, în CV, vârsta pe care o avei ! Eventual, putei înscrie vârsta sau data naterii dumneavoastr
în nalul CV-ului, în rubrica “Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr
la i pentru interviu. Aadar, dac
apreciai c
nu suntei avantajat (i) din acest punct de vedere, nu înscriei vârsta sau data naterii în CV-ul dumneavoastr
i l
sai pentru interviu demonstrarea realelor capacit
i i/sau disponibilit
i profesionale de care dispunei. Iar dac
, totui, v
decidei s
înscriei în CV data naterii dumneavoastr
, facei acest lucru in extenso, în maniera: 26 februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79). Naionalitatea i cetenia. Este inutil s
indicai naionalitatea i cet
enia dumneavoastr
în situaia în care aplicai pentru un post la o rm
persoan
juridic
român
i/sau aat
pe teritoriul 
rii noastre. Ca regul
general
, este recomandabil s
menionai naionalitatea i cet
enia dumneavoastr
numai dac
acest fapt v
poate conferi un atu pentru postul la care aspirai. Starea civil i situaia familial. Exist
situaii în care, din necunoatere, anumii candidai sunt, deja, “specializai” în a se “autodistruge” prin intermediul acestei rubrici, apelând la formul
ri de genul: “V
duv, tat
a patru copii aai în întreinerea subsemnatului” sau “Divorat
, mam
a apte copii” … Evident, exager
m puin ! … Dac
apreciai c
situaia dumneavoastr
familial
constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit, menionai-o. Nu este mai puin adev
rat faptul c
, din motive relativ facil de explicat, anumite rme prefer
angajai c
s
torii (i, de regul
, b
rbai) i/sau cu domiciliul în localitatea de reedin
. Alte rme impun restricii în ceea ce privete vârsta maximal
a candidailor, prolul studiilor absolvite etc. Cert este faptul c
i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s
i se acorde, asemenea tuturor celorlalte, o importan
major
. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, în CV-ul unui candidat: “ C
s
torit cu un copil de treisprezece ani”, “Rec
s
torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divorat cu trei copii”!!! ... In acest sens, apreciem c
este mult mai util i/sau oportun s
înscriei în CV-ul dumneavoastr
, într-o asemenea conjunctur
“Celibatar(
)” i, astfel, Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 313

vei elimina multe alte posibile “interpret
ri”. Dac
suntei desp
rit(
), f
r
a  divorat(
), este preferabil s
înscriei în CV “C
s
torit(
)”. Într-un alt caz, dac
avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil ca, în rubrica destinat
situaiei dumneavoastr
familiale, s
ad
ugai, st
rii civile, faptul c
avei doi copii majori (eventual, c
s
torii) i încadrai în munc
. Aceasta poate constitui o dovad
în plus asupra disponibilit
ii dumneavoastr
întrucât nu avei, legal, obligaia de a v
mai ocupa de creterea i/sau de îngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de o situaie nanciar
stabil
(fapt care, la rândul s
u, poate releva c
nu vei solicita, prea curând, major
ri salariale! …). i înc
(aparent) un am
nunt: nu descriei, la “situaia familial
”, num
rul apartamentelor, caselor, vilelor, autoturismelor etc. aate în proprietate privat
i/sau al sumelor (potenial) aate în conturile dumneavoastr
bancare ! … În concluzie, este recomandabil s
reinei c
nimeni i nimic nu v
poate obliga s
descriei, în cuprinsul CVului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. În cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, în funcie de interesele urm
rite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa (i/sau mobilitatea) dumneavoastr
profesional
... Starea sntii. Înscriei aceast
rubric
la “Date personale” sau la “Diverse”, numai dac
vi se solicit
i/sau dac
ea este în avantajul dumneavoastr
. Este recomandabil s
nu scriei “foarte bun
”, ci “excelent
”, diferena de nuan
ind perceptibil în avantajul dumneavoastr
. De asemenea, nu facei eroarea de a înscrie, la aceast
potenial
rubric
din CV, lucruri de genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic
nedureroas
” sau “Hepatit
cronic
evolutiv
cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea occipital
stâng
”!!!… Chiar dac
unii candidai recurg la aceste meniuni din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil
, decât de îng
duin
), reacia rezultant
le va  total defavorabil
… O alta “caset
” a CV-ului se refer
la FORMAREA PROFESIONAL i are, dup
cum arat
i denumirea, importantul rol de a releva colile (în sensul generic al cuvântului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente obinute. Este recomandabil ca etapele form
rii dumneavoastr
profesionale s
e înscrise în CV în ordinea cronologic
invers
. Evitai s
descriei, cu lux (exagerat) de am
nunte, toate cursurile, specializ
rile, calicarile, autorizarile, atestarile, etc. absolvite. În nalul acestei “casete” sau marcat
distinct, putei înscrie o rubric
intitulat
“Obiective profesionale”. Acordai, îns
, o maxim
atenie (în sens de rezerv
! …) înscrierii, din dorina de “a ar
ta c
tii ce vrei”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar putea genera, cel puin, e “închiderea uilor” (recrutorul va ezita s
propun
posturi la care nu dorii s
accedei ! …), e “deprecierea” dumneavoastr
(în 314 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


cazul în care un CV este “arhivat” de c
tre respectiva rm
pentru câteva luni sau chiar un an, în ateptarea unui moment “favorabil”, dac
ai evoluat, între timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s
nu mai corespundei cu persoana pe care ai descris-o ! …). Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia solicitata): - Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci. - Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential. - ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie. - Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”. - Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum, sau dupa aria in care vei lucra. EXPERIEN
A PROFESIONAL. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “însp
imânt
” i îi face s
“tremure” pe tineri, îndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/ profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent întâlnitele întreb
ri pe care tinerii (i) le pun atunci când trebuie s
completeze datele referitoare la experiena lor profesional
, menion
m: “Ce pot s
scriu eu aici, dac
abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?! …”; “Cum trebuie s
procedez pentru a-i ar
ta interlocutorului c
, dei nu am o (bogat
) experien
profesional
, tiu s
fac multe lucruri?! …“; “Nu este mai bine s
… s
rim peste aceast
rubric
de foc a CV-ului nostru?! …“; “Dar dac
am s
scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am f
cut eu pân
acum ?! …“; etc. În consecin
, apreciem ca ind extrem de util
prezentarea unor detalii referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei “rubrici” a CV-ului. Experiena dumneavoastr
profesional
urmeaz
a  înscris
în funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, cronoIniiere în c
utarea unui loc de munc
- 315

funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac
apelai la CV-ul cronologic, este preferabil s
înscriei rmele i posturile în care ai lucrat în ordinea invers
a perioadelor aferente; dac
apelai la un CV funcional, începei cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pân
în prezent; etc. În nici un caz s
nu descriei i/sau s
nu comentai cauzele eventualelor dumneavoastr
eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de munc
anterioare. Acestea sunt probleme care v
privesc strict personal i pot , eventual, l
murite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este recomandabil s
înscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu pe care le-ai avut în decursul carierei dumneavoastr
profesionale i, în cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, f
r
a agasa interlocutorul prin performanele “excepionale” pe care le avei ! … ). Nu înscriei i activit
ile dumneavoastr
sezoniere decât în situaiile în care suntei în c
utarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s
înscriei perioadele în care ai lucrat i evitai (pân
la nivel de … interdicie !) s
menionai cazurile (înc
destul de frecvente) de genul “… omer între … i … 2005” sau “… dat afar
pentru motive disciplinare la … 2008… “. Dei unii autori recomand
înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc
, apreciem c
aceast
(delicat
) “problem
” nu poate  “soluionat
” decât în cadrul interviului. În ne, nu emitei pretenii (exigene) în cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor în care anunul rmei (v
) solicit
acest lucru. Ne permitem s
(v
) recomand
m “omiterea” total
a oric
ror “anit
i” i/sau “realiz
ri” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg
” dup
funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar dac
vi se condiioneaz
ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid sau grupare politic
, decizia v
aparine ! LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat
lumea este de acord: cine nu st
pânete, la nivelul cel puin “bine”, dou
limbi str
ine, are extrem de puine anse s
reueasc
în afaceri (i nu numai). Practic, îns
, (înc
) puini tineri contientizeaz
importana pe care o prezint
cunoaterea i utilizarea limbilor str
ine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indicaii de baz
”) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar de la profesori, unii redactani ai CV-urilor îi … autoapreciaz
cunotinele de limbi str
ine. În consecin
, responsabilitatea asupra oric
rei (auto)apreceri trebuie s
e maxim
, pentru c
potenialul interviu va  i cel puin o oportun
prim
ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor înscrise în CV. Iat
contextul în care subliniem faptul c
din ce în ce mai muli recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile str
ine indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s
se renune 316 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


la “formula” des întâlnit
“Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprim
ri de genul: “Bilingv Francez
/Englez
; Germana - curent; Italiana - cunotine medii; Noiuni de Spaniol
(debutant)”. De asemenea, este preferabil
evitarea formulelor de tipul “Limbi str
ine înv
ate”, pentru c
multe din lucrurile pe care le-am înv
at odat
le-am … uitat ! … ABILIT
I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s
înscriei câteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind relevante pentru caracterizarea personalit
ii dumneavoastr
(spre exemplu: abilit
i de comunicare interpersonal
i pentru lucrul în echip
; înalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). În situaia în care nu ai rezervat o rubric
special
în cadrul experienei dumneavoastr
profesionale pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s
efectuai meniunile de rigoare în cadrul “casetei” Abilit
i. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, în funcie de capacit
i, s
precizai i faptul c
tii s
“navigai” pe Internet. PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul c
pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev
multe dintre potenialele tr
s
turi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are, ca pasiuni extraprofesionale, c
l
ria, natura i ahul, este (foarte probabil) un tip vis
tor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu îi place lucrul i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv
, un candidat c
ruia îi plac excursiile montane împreun
cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci, sporturi de echip
), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ. În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim
atenie pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev
, aa cum am subliniat, multe dintre potenialele tr
s
turi de personalitate ale redactantului CV-ului. i, chiar dac
ai auzit i/sau ai fost (“aprig”) sf
tuii “… cam cum trebuie s
arate pasiunile extraprofesionale …”, i dumneavoastr
îniv
, deci i originali i scriei exact ceea ce v
place i/sau v
i atrage ! Dar, în acelai timp, evitai formul
rile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica i dansul”, indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v
plac, ce autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c
, indiferent de voin
, mai devreme sau mai târziu, tr
s
turile fundamentale ale caracterului dumneavoastr
vor  depistate ! … REFERIN
E. În general, este de dorit evitarea îniruirii a mai mult de dou
nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr
(este foarte probabil c
, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective). Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al acestora. Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 317

De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra. – Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va  contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe? – Dac
nominalizai dou
persoane, este foarte util s
le alegei cu maxim
precauie i grij
. În acest sens, evitai s
i pui în situaii de genul “F
tu scrisoarea i eu i-o semnez !”. Deci, alegei persoane dispuse s
îi consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv
pentru viitoarea dumneavoastr
carier
… – Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor  deranjate cu telefoane inutile. În ne, dar nicidecum în ultimul rând: – nu uitai s
ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz
color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr
; – nu uitai s
semnai ceea ce ai scris (chiar dac
destul de multe persoane spun c
nu este cazul, v
putem demonstra c
i noi putem face un CV pentru i în numele dumneavoastr
! …); – dac
CV-ul este depus la o mare rm
(i este posibil a  “conservat” în ateptarea unei oportunit
i viitoare) sau la o agenie de recrutare, este recomandabil s
îl datai. Dac
, îns
, el este rezultanta unui anun publicat într-un cotidian sau într-o revist
, datarea redact
rii sale poate deveni inoportun
. Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor  ori s-au dovedit folositoare. Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu. In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate  sigur ca nu va  chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CVului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat. 318 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


În continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v
aparine, în funcie de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz
i considerentele anterior prezentate r
mân valabile pentru oricare tip de variant
i/sau de “model” (în general, evitai copierea modelelor!). Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau Tel./Fax: 0238/123456. 50 ani; c
s
torit; stagiul militar: efectuat Experien
profesional
: SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) : Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 – nov. 1981) Am participat la investitia Acumulare Siriu Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de procesul de productie dispuse de seful de schimb Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983) Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984) Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea – demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier, armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton. Mecanic(ian. 1985 – sept.1988) Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern. Sudor (oct 1988 – prezent): Am participat la investitiile: - Reabilitare retele de distributie apa Brasov; - Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov; - Pachetizare retele utilitati Prejmer; Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 319

-

Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov; Instalatie produs zapada articiala Predeal; Pachetizare retele utilitati Prejmer; Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau; Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau. Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte  110 mm;  160 mm;  180 mm;  400 mm;  600 mm Formare profesional
: Calicari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD; b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM; c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – specic proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS. Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983 Abilit
i: Limbi str
ine: Engleza - debutant Cunotine operare PC: WORD, Principale tr
s
turi de caracter: dinamism; delitate; înalt
capacitate de efort; comunicativitate Pasiuni extraprofesionale: Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile în grup Referine : Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va  citit, si pe termen scurt poate  chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca, scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din 320 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba. De retinut: - Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici). In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti interesat in mod deosebit de acel post; – Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV – Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis; – Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei. Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit. – Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un raspuns din partea companiei sau a organizatiei. – Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de 3 sau 4 paragrafe. In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu aceasta structura: Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf. Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare respect. Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare gen “caut o poziie unde abilit
ile mele s
e folosite i recunoscute la adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros. Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 321

Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti  gasit cu usurinta. La nal, pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........” – Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp in scrierea ei si poti avea benecii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida, spatiile punctate le completati d-voastra. MODEL de scrisoare de intentie D-lui/D-nei:................................. Adresa:...................................... Data:................................... Stimate(a) Domn/(Doamna), Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... . Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/ facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................). Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs.

FII ATENT! – Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va  cel de seriozitate si profesionalism. 322 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


– Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile, forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica. – Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia. CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta „contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului, scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si nonverbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici detalii, a tuturor „mecanismelor” util a  utilizate cu prilejul unui interviu, este de o importanta vitala pentru orice candidat. Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane, in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania, interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „ ... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii, postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile sale in perspectiva”. Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori, experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile necesar a  respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si, in caz particular, cu prilejul unui interviu. Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante aspecte necesar a  solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales) exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...) a  respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata , la maximum, evitate. Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate  decat cea specica invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!... Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 323

Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul ecarui candidat, constau in: • vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale; • „comensurarea” si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor (inclusiv in situatii-limita); • testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta informatii in si din mediul ambiental; • oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi, de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii; • testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in activitatea curenta si de perspectiva; • testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele „distorsiuni” si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene; • testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa m cei mai buni la interviu O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu... Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea „limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de „increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam” momentele interviului ... in acelasi context, va  imperativ necesar sa stim sa: • m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ; • apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele); • vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau „interpretari”; • spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...; • ne controlam stresul, emotiile etc.; • comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul si semnicatia deplasarii privirii – etc.); 324 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


• acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”, „necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a reinuenta decidentii si/ sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie; Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 – 40 de minute. In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale: • rolul amabilului; • rolul agresivului; • rolul indiferentului; De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa e formulate in binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului. Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semnicativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate!...). Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si „nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 325

mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a  utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a testarii ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, e in valuta, e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul: „400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca miar  sucient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze ... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti  de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va  produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor 326 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc


 indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va  de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!... Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile aate in fata si, mai ales, nu... va  deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul” Indiferentului va  impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui sa m deloc mirati daca Indiferentul va  persoana care... ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei. Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:  in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau se il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizare si/sau exteriorizare vor  de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”; „Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!... si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice (si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”, comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de „rol” intalni, „aplicandu-i”, ecaruia, cel mai oportun si ecace „tratament”; Iniiere în c
utarea unui loc de munc
- 327

 in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor  disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din „situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...;  indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), „pierderea” in amanunte nesemnicative, „talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential!... O data interviul terminat, nu va  deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul („Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai am si alte oferte!!!”...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat. In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoar activitate va  desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL.

328 - Iniiere în c
utarea unui loc de munc