Influenta Factorilor Interni Si Externi Ai Firmei,Timco

Grupe Scolar Agricol ”V. HARNAJ” PROIECT PENTRU SUSTINERE EXAMENULUI EX AMENULUI DE OBTINERE A CERTIFICATULUL DE COMPETNTE PROFESIONALE NIVELUL DE CALIFICARE III

Influenta factorilor interni si externi la firmei Cuprins

Argument  Capitolul 1 – Notiuni generale despre firma  1.1 Teorii despre conceptul de firma (intreprindere) 1.2 Trasaturi definitorii ale firmei in abordarea abordarea sistematica 1.3 Rolul firmei in cadrul economiei

Capitolul 2  – Implicarea factorilor de mediu in activitatea  intreprinderii  2.1 Consideratii generale cu privire la relatia intreprindere  – mediul ambiant 2.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii 2.3 Obiectivele economice ale intreprinderi intreprinderiii in conditii concurentiale

 – Mediul si relatiile externe ale intreprinderii  Capitolul 3  – 3.1 Necesitatea cunoasterii mediului extern al intreprinde intreprinderii rii 3.2 Factorii externi care influenteaza activitatea intreprinderii 3.3 Relatiile intreprinderii cu mediul extern 3.4 Analiza mediului extern

 – Mediul intern al firmei  Capitolul 4  –

4.1 Micromediul

Capitolul 5  – Studiu de caz la S.C  DUCTIL STEEL S.A. BUZAU  Bibliografie 

 Argument

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor  concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintificotehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata. Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei schimarilor. Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor vizibile; - mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variata, dar in general previzibile; - mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de a nticipat; Componentele mediului ambiant al intreprinderii sunt: micromediul, mezomediul , macromediul.

Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe.  Acestea sunt:: - furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente si masini; - prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivelor firmei; - furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munca si persoanele ce cauta un loc de munca; - clienti care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse de intreprindere le sunt oferite spre consum; - organismele publice - asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa si publicul consumator; - concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi categorie de clianeti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii.

Mezomediul este o notiune intermediara care devine tot mai necesara in explicarea evolutiei macroeconomice a intreprinderii. Legatura care se stabileste intre intreprindere si acesti factori este de regula industriala, influenta exercitandu-se pe termen lung si formandmacromediul intreprinderii, care cuprinde o serie de factori economici, tehnici si tehnologici, de management, demografici, politici, juridici, socio -culturali, ai mediului natural. Pentru exemplificarea evaluarii factorilor interni si externi ce actioneaza asupra unei firme, am ales ca studiu de caz, firma S.C. Ductil Steel S.A , societate comerciala pe actiuni cu capital integral strain. Firma are ca obiect de activitate: producerea si comercializarea de sarma si produse din sarma : sarma laminata, otel beton, sarma trasa cu continut scazut de carbon, sarma zincata, plase sudate, cuie, caiele, impletituri din sarma, cablu impletit. Toate produsele sunt realizate intr-o structura sortimentala foarte diversificata, fapt ce creeaza domenii multiple de utilizare. Datorita globalizarii, a cresterii ritmului progresului tehnic si tehnologic, a schimbarilor demografice din cadrul S.C. Ductil Steel S.A , aceasta s-a axat pe structuri organizatorice flexibile, capabile sa se adapteze rapid si sigur la conditiile pietei de desfacere (uneori nesigura), la tehnici noi de conducere, la ciclurile scurte de viata a unor  produse (ex: cablu impletit, plase parbitz). “S.C. DUCTIL STEEL S.A.” BUZAU este o unitate cu o vechime de aproape 40 de ani, specializata in producerea de sarma si produse din sarma, intr-o structura sortimentala foarte diversificata: sarma laminata, sarma trasa la rece, sarma tratata termic, sarma pentru rulmenti si organe de asamblare, sarma zincata, plase sudate, plase impletite, cablu impletit, sarma ghimpata, sarme profilate. Pozitia geografica strategica a jucat un rol deosebit de important in dezvoltarea relatiilor de afaceri ale societatii. Astfel, apropierea de Bucuresti (100 km), de portul Constanta (230 km), de Galati (140 km), de Giurgiu (160 km), de Brasov (155 km) permite conditii bune de aprovizionare cu materii prime si de expediere a marfurilor.

S.C. Ductil Steel S.A. Buzau a adresat o atentie deosebita dezvoltarii pozitiei sale pe piata externa, produsele sale fiind exportate in aproape 40 de tari din Europa, Africa, Orientul Mijlociu si Extremul Orient. S.C. Ductil Steel S.A. a inteles importanta acestor actiuni si adoptand conceptul dezvoltarii durabile, a reusit sa inlocuiasca tehnica „devoratoare de resurse materiale si energetice” printr -o ecotehnica avand la baza considerarea realista si stiintifica a raportului complex – „om-societate-natura” si aplicarea consecventa a modelului natural in care :„NIMIC NU SE PIERDE, TOTUL SE TRANSFORMA”. Misiunea companiei S.C. Ductil Steel S.A. Buzau  in viziunea managerului general al firmei: „Sa fim un partener de afaceri la nivel international recunoscut prin profesionalismul nostru ca producator de sarma si produse din sarma”. Marca S.C. Ductil Steel S.A. este: „siguranta si calitatea unei companii integrate in Europa” 

Capitolul 1 – Notiuni generale despre firma  1.1 Teorii despre conceptul de firma (intreprindere) Dictionarul explicativ al limbii romane prezinta urmatoarea definitie termenului de „organizatie ”: asociatie de oameni cu conceptii sau preocupari comune, uniti conform unui regulement sau a unui statut, in vederea desfasurarii

unei activitati organizate. Aceasta definitie se refera la organizatii din toate domeniile de activitate: industrie, agricultura, constructii, servicii, cercetare stiintifica, invatamant, cultura etc. Cel mai cunoscut tip de organizatie este firma (intreprinderea) unde, indiferent de ramura de activitate din care face parte, o colectivitate de oameni lucreaza impreuna, potrivit unei anumite diviziuni a muncii, pentru realizarea, in comun, a unor obiective prestabilite. Firma este un sistem deschis spre macrosistemul caruia ii apartine (mediul economic si social), pentru ca: -

este o componenta a macrosistemului economic si social, unde intra in relatie cu organizatii din alte domenii de activitate (telecomunicatii, industrie, banci etc.)

-

isi asigura toate imputurile (materiale, financiare s.a) si ofera produse, servicii, informatii diversilor consumatori sau utilizatori dinmediul economic cu care se afla intr-un schimb  permanent de substanta, energie, informatie.

Teoria agentilor , impusa catre sfarsitul sec XX., accentueaza laura juridica a conceptului de firma (intreprindere). Agentii economici sunt persoane sau grupuri de persoane fizice si/sau juridice care, in calitate de participanti la activitatea economica, indeplinesc roluri si au comportamente economice similare. Pentru evidentierea fluxurilor reale si monetare (de venituri si cheltuieli) ce caracterizeaza circuitul economic in ansamblul sau, gruparea agentilor economici se realizeaza, dupa criteriul institutional , astfel: a) Intreprinderi (firme) b) Gospodarii (menaje) c ) Institutii de credit si societati de asigurari  d ) Administratii publice  e ) Administratii private  f) Administratii straine si internationale  In sens economic, o firma (intreprindere), ca agent economic, indiferent de talie, forma de proprietate si organizare, produce bunuri si servicii destinate vanzarii pe piata, scopul urmarit fiind obtinerea de profit.

Deci, ca o celula de baza a economicului, firma (Intreprinderea) este veriga organizatorica unde se desavarseste  fuziunea intre factorii de productie, cu scopul producerii, desfacerii de bunuri economice in structura, caliatatea si  calitatea impuse de cererea de piata si obtinerii unui profit. O unitate de intreprinderi, constituita sub o singura conducere si gestiune financiara, este denumita firma  comerciala .  Activitatea unei firme genereaza doua grupuri de fluxuri: a. intrari de factori de productie, al caror cost determina fluxuri de cheltuieli ale intreprinderii catre agentii economici care furnizeaza acesti factori; b. iesiri de bunuri, servicii etc., produse si puse la dispozitia celorlalti agenti economici care, la randul lor, genereaza fluxuri de venituri obtinute in urma comercializarii bunurilor respective.  Aceste grupuri de fluxuri sunt prezentate grafic in figura 1.1

1.2 Trasaturi definitorii ale firmei in abordarea sistematica

 Abordarea intr-o conceptie sistematica, firmenele (intreprinderile) prezinta un ansamblu de trasaturi care definesc atat specificul obiectivelor, cat si nivelul atins in transportarea practica a acestora. Astfel, firma este: a. sistem complex , intrucat reuneste resurse umane, materiale, financiare, fiecare dintre acestea fiind alcatuite dintr-o varietate de elemente, intre care se stabliesc multiple si profunde legaturi; b. sistem socioeconomic . Aici are loc combinarea factorilor de productie generatoare de bunuri economice, conform obiectivelor fixate in functie de raportul cerere-obictive-piata; c. sistem tehnico-productiv , in sensul ca intre mijloacele de munca, materiile prime si materialele utilizate se creeaza anumite conexiuni. d. sistem organizatoric-administrativ , explicat prin cateva aspecte: in momentul infiintarii, intreprinderea capata statutul de persoana juridica, primeste o denumire precisa, are un sediu si un obiect de activitate bine determinat; e. sistem dinamic, organic adaptiv. Firma isi desfasoara intreaga activitate sub actiunea diferitilor factori endogeni si/sau exogeni, adaptandu-se permanant atat la evolutia (schimbarile) macrosistemelor din care face parte, cat si la cerintele generate de dinamica elementelor incorporate. f. sistem deschis , firma manifestandu-se ca o componenta, in interactiunea constanta cu celelalte elemente ale sistemului caruia ii apartine. g. sistem autoreglabil, adaptiv. Firma are capacitatea, oferita de autonomia sa functionala, de a-si modifica activitatea in scopul realizarii obiectivelor propuse.

1.3 Rolul firmei in cadrul economiei Firmele au in viata unei economii un dublu rol: economic si social. a. Rolul economic se poate concretiza in aceea ca: - intreprinderile ating si combina factorii de productie; - intreprinderile au ca finalitate a activitatii lor executarea de bunuri si servicii; - intreprinderile distribuie veniturile, ceea ce corespunde actiunilor specializate de remunerare a factorilor utilizati;

b. Rolul social al firmelor este determinat de faptul ca acestea sunt agenti economici a caror activitate nu poate fi studiata decat in contextul social existent. Firma exista prin indivizi, respectiv prin salariatii sai si consumatorii bunurilor oferite pe piata, fata de care manifesta un rol social specific, respectiv: - fata de salariati , care isi consacra o mare parte din viata lor cotidiana muncind in firma si care trebuie sa gaseasca aici conditii favorabile atat din punct de vedere al muncii, cat si al salarizarii lor. - fata de consumatori , firma trebuie sa capete cea mai buna adaptare a bunurilor si serviciilor  produse de solicitarile clientilor; ea trebuie sa ofere informatii complete si obiective asupra produselor sale, prin politici de publicitate, reclame adecvate.

 Acest rol este prezentat sintetic in figura 1.2

Capitolul 2  – Implicarea factorilor de mediu  in activitatea intreprinderii 

2.1 Consideratii generale cu privire la relatia intreprindere – mediul ambiant

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata. Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei schimarilor.

Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor vizibile; - mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variata, dar i n general previzibile; - mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat; Legatura care se stabileste intre intreprindere si acesti factori este de regula industriala, influenta exercitandu-se pe termen lung si formand macromediul intreprinderii.

2.2 Componentele mediului ambiant al intreprinderii Componentele mediului ambiant al intreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul.

Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe. Acestea sunt:: furnizorii de marfuri, prestatorii de servicii, furnizorii fortei de munca, clienti, organismele publice, concurentii Mezomediul este o notiune intermediara care devine tot mai necesara in explicarea evolutiei macroeconomice a intreprinderii. Pentru remedierea oricaror deficiente de explicare se studiaza comportamentul intreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat intreprinderii si care poate fi un intermediar intre macromediul si micromediul intreprinderii. Mezomediul trebuie sa intereseze in mod deosebit sistemul de conducere al intreprinderii pentru ca permite abordarea relatiilor acesteia cu mediul sau in termeni mult mai apropiati de lumea afacerilor. O intreprindere poate face parte din urmatoarele sisteme mezoeconomice: o anumita industrie, o zona geografica sau administrativa, un grup de intreprinderi.  Aceste sisteme sunt in masura sa influenteze actiunile, deciziile si rezultatele unei intreprinderi, influenta exercitata la acest nivel poate fi atat directa cat si indirecta, dar are un caracter general, in sensul ca influenteaza toate intreprinderile care apartin aceluiasi sistem. Legatura care se stabileste intre intreprindere si acesti factori este de regula industriala, influenta exercitanduse pe termen lung si formand macromediul intreprinderii, care este compus din: mediul demografic , mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul politic, mediul institutional, mediul natural.  Activitatea oricarei intreprinderi, ca si a celorlalti agenti din cadrul micromediului intreprinderii, se afla si sub influenta altor factori de mediu, care actioneaza pe o arie mai larga.

2.3 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale In conditiile actuale intreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei intreprinderi. Concurenta consta intr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase. Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea in vedere urmatoarele aspecte:interesele si aspiratiile clientelei, libertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor in calitate de ofertanti, existenta in mediul economic a unor reglementari juridice si a unei stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentului economic. In conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face parte din regulile de joc ale pietei. Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari caracteristici si anume: servicii, costuri si calitate.

Concurenta este de doua tipuri: - directa, manifestata intre intreprinderile care realizeaza bunuri identice sau cu mici diferentieri, destinate satisfacerii aceleeasi game de nevoi; - indirecta - manifestata intre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii economice, statul trabuie sa asigure un cadru concurential normal care presupune existenta urmatoarelor elemente si anume: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

autonomia intreprinderii, libertatea de infiintare a oricarui tip de intreprindere, promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecarei firme, reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate, formarea libera a preturilor, stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa, masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara, reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a firmelor nerentabile.

 Ansamblul raportului de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare si a pietei de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta. Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei.

Capitolul 3  – Mediul si relatiile  externe ale intreprinderii  3.1 Necesitatea cunoasterii mediului extern al intreprinderii Evolutia intreprinderii este marcata de cresterea interdependentelor fata de mediul in care isi desfasoara  activitatea. Intreprinderea ia nastere si se dezvolta in cadreul economiei nationale, iar aceasta se dezvola in cadreul  economiei mondiale. Intreprinderea este un sistem deschis , fiind influentata direct de alte intreprinderi si indirect de factorii economici, tehnici, sociali, politici etc. ai mediului in care actioneaza. Astfel, intreprinderea preia din mediul extern matrii prime, materiale, combustibil, energie, utilaje, firta de munca, tehnologii, informatii, resurse financiare, servicii etc., pe care le utilizeaza in procesele interne de productie. Astfel, rezulta produse si sercii, pe care intreprinderea le transfera aceluiasi mediu extern. Mediul extern al intreprinderii este deosebit de dinamic, ca urmare a schimbarilor ce intervin in cadrul lui, indeosebi a revolutiei stiintifico-tehnic. La perioade din ce in ce mai scurte de timp apar noi produse si tehnologii, noi materii prime si surse de energie, noi masini si instalatii, noi sisteme, metode si tehnici de management etc. De aceea, intreprinderea poate sa desfasoare o activitate eficienta numai in masura in care cunoaste factorii mediului in cadrul caruia actioneaza, modificarile care intervin, adaptandu-se continuu la cerintele acestuia. Intreprinderea constituie o componenta de baza a mediului in care actioneaza si astfel, prin activitatea pe care o desfatoara, influenteaza mediul sau extern. Asadar adaptatea intreprinderii la mediu se realizeaza intr-o maniera activa, luand in considerare influentele pe care intreprinderea le exercita asupra mediului. Pe baza informatiilor din mediul extern, conducerea intreprinderii elaboreaza strategoo si politici de adaptare la cerintele acestuia. Concepera tuturor activitatilor firmei, a structurii organizatorice, a proceselor economice necesita abordarea mediului extern al intreprinderii.

Mediul extern al intreprinderii reprezinta ansamblul factorilor externi si organizatiilor care influenteaza direct  si indirect activitatea intreprinderii. Mediul extern are o sfera de cuprindere foarte larga, incluzand toate elementele economiei nationale si pe cele ale economiei internationale care influenteaza activitatea intreprinderii.

3.2 Factorii externi care influenteaza activitatea intreprinderii

Factorii externi influenteaza activitatea intreprinderii in doua moduri: -

direct , (achizitionarea unor utilaje sau ehipamente cu anumite performante tehnico -economice)

-

indirect , prin crearea cadrului economic, tehnologic, social, politic, demografic si culutral al intreprinderii.

Factorii care influenteaza activitatea intreprinderii sunt: 

Factorii economici  – reprezinta ansamblul elementelor de natura economica din mediul extern al intreprinderii care actioneaza asupra activitatilor acesteia: piata interna si internationala, puterea de cumparare a populatiei, potentialul financiar al economiei, ritmul de dezvoltare economica a tarii, parghiile economico-financiare.

Factorii tehnici si tehnologici  – care alcatuiesc mediul extern al intreprinderii se refera la nivelul tehnic al  utilajelor si instalatiilor, tehnologiile furnizate, licentele cumparate de intreprindere, nivelul de dezvoltare a cercetarilor, capacitatea de inovare a laboratoarelor de cercetare  etc.

Factorii de management . Componenta de baza a factorilor de management o reprezinta sistemul de  organizare a intreprinderii. In conditiile economiei de piata, intreprinderea este element de baza al economiei nationale. Factorii politici cuprind: strategia si politica economica a unei tari, politica externa a acesteia, politicile altor  state si politicile organizatiilor internationale.

Factorii socioculturali reprezinta totalitatea elementelor de natura socioculturala externe intreprinderii care influenteaza activitatea acesteia, precum:structura sociala a populatiei unei tari, invatamantul, ocrotirea sanatatii, cultura si mentalitatea nationala, stiinta  etc.

Factorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor juridice care influenteaza activitatea intreprinderilor : legi, decrete, hotarari guvernamentale, ordine ale ministrilor, decizii ale prefecturilor sau primariilor.

Factorii demografici cuprind: numarul populatiei, structura populatiei pe sexe si grupe de varsta, durata  medie de viata a populatiei, natalitatea si mortalitatea, populatia ocupata si populatia activa, ponderea populatiei  active in totalul populatiei unei tari etc.

Factorii mediului natural reprezinta complexul teritorial in care se imbina elementele de relief, structura  geografica, resursele de subsol, apele si conditiile de clima, solul, vegetatia si fauna. Acest mediu reprezinta baza naturala a procesului de productie si a diviziunii muncii, care creeaza conditii mai mult sau mai putin favorabile pentru dezvoltarea unei societatii.

Cunoasterea tuturor factorilor faciliteaza intelegerea functionarii intreprinderii, a rolului si a locului acesteia in cadrul sistemului economiei nationale.

3.3 Relatiile intreprinderii cu mediul extern

In calitatea sa de componenta a mediului, intreprinderea se afla intr-un contact permanent cu diferite componente. Intreprinderea intra intr-un ansamblu de relatii prin care isi orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Aceste relatii dintre intreprindere si componente ale mediului sau extern sunt prin natura si continutul lor  de doua feluri: relatii de piata si relatii de concurenta. Din multitudinea de relatii ale intreprinderii cu mediul sau extern se remarca prin amploare si complexitate relatiile de piata. Acestea au ca obiect vanzarea si cumpararea de marfuri si servicii, imprumutul de capital si angajarea fortei de munca. Studierea pietei constituie premisa si punctul de plecare in activitatea oricarei intreprinderi. Relatiile intreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul aprovizionare, productie, desfacere. De asemenea, aceasta relatie se reflecta si in orientarea activitatii intreprinderii catre obiective prioritare cum sunt satisfacerea in conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite, crearea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vanzarilor totale si a profitului unitar. Relatiile intreprinderii cu piata vizeaza 3 mari componente si anume: 

piata marfurilor 



piata capitalului



piata fortei de munca.

Natura si dimensiunile relatiilor intreprinderii depind de o serie de factori generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau externi intreprinderii, cei mai importanti fiind: cadrul economico-social, specificul pietei si caracterul intreprinderii. Relatiile intreprinderii cu piata cunosc astfel o mare diversitate si se pot grupa dupa mai multe criterii: dupa obiectul relatiilor. Potrivit acestui criteriu, relatiile intreprinderii cu piata sunt de doua feluri: 

relatii de vanzare-cumparare



relatii de transmitere, receptie de informatii.

Relatiile de vanzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea de marfuri, achizitionarea de marfuri si servicii, prestarea de servicii, inchirierea, imprumutul precum si activitatile de i ntermediere. Principalele forme pe care le imbraca succesiv relatiile de vanzare-cumparare sunt: 

relatii precontractuale



relatii contractuale



relatii postcontractuale.

Relatiile precontractuale se realizeaza in principal prin negociere, comanda, cerere de oferta si oferta ferma. Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se a dauga o serie de activitati ca: 

facturarea,



livrarea,



transportul,



receptia



decontarea.

Relatiile postcontractuale apar in perioada de garantie si psotgarantie. Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si concretizarea relatiilor de vanzare-cumparare, realizandu-se prin publicitate, relatii publice si alte forme de promovare: 

dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi: cu furnizorii si prestatorii de servicii, cu beneficiarii si cu institutiile si cu mecanismele de stat;



dupa frecventa, relatiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;



dupa gradul de concentrare, relatiile pot fi concentrate dimensional, spatial sau temporal si relatii dispersate.

Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprinderea moderna termenul de confruntare a situatiei prezentate cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente.

3.4 Analiza mediului extern Prin mediul extern al intreprinderii se intelege ansamblul factorilor externi acesteia, factori a caror existenta este susceptibila de a-i influenta comportamentul si performantele sale, afectand-o intr-un fel sau altul. Deoarece impactul poate fi direct (actiunile concurentei) sau indirect (schimbari generale in climatul de afaceri), analiza mediului extern trebuie realizata in doua contexte diferite: contextul concurential (mezomediul), generat de elemente aflate in imediata vecinatate a organizatiei si caracterizat prin posibilitati sporite de influentare a acesteia, respectiv contextul general (macromediul) , mai indepartat si cu posibilitati mai reduse de influenta asupra intreprinderii.  Analiza mediului extern vizeaza studiul acelor variabile majore prin care mediul imediat sau cel largit influenteaza intreprinderea, furnizand diagnosticului informatii asupra situatiei strategice complementare in raport cu cele oferite de analiza interna. Fie ca sunt realizate in cadrul contextului concurential, fie ca privesc contextul general al macromediului, analizele realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportunitatile si amenintarile care exista, dar  si de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului de activitate, veritabile strategice externe pe care toate intreprinderile trebuie sa le cunoasca si sa le stapaneasca pentru a supravietui. O oportunitate reprezinta o evolutie a mediului extern apreciata ca avand un efect pozitiv asupra intreprinderii. De exemplu, aparitia unor noi piete sau a unor noi tehnologii reprezinta cele mai clasice oportunitati pentru o firma. O oportunitate este cu atat mai notabila cu cat probabilitatea de succes si atractia ei sunt mai ridicate si cu cat este mai rapid sesizata decat concurentii.

O amenintare reprezinta o evolutie a mediului extern cu efect previzibil negativ pentru intreprindere. O scadere continua a puterii de cumparare a populatiei in conditiile economice actuale reprezinta practic o amenintare majora pentru toate intreprinderile. O amenintare este cu atat mai grava cu cat are sanse mai mari de a se produce si cu cat afecteaza mai profund competitivitatea intreprinderii in cazul in care ea devine realitate. Cateva tipuri de amenintari si oportunitati potentiale ale mediului extern al unui sistem de afaceri: 

amenintari : tendinta substituirii produselor, diminuarea resurselor de materii prime, deschiderea pietei nationale pentru produsele straine, diminuarea subventiilor pentru export, cresterea preturilor  si reducerea puterii de cumparare.



oportunitati: cresterea unei anumite piete cu 30%, cresterea comertului international, noi sisteme de transport mai economice, aparitia unor tehnologii si a unor echipamente mai performante.

 Analiza contextului (mediului) concurential este utila in evaluarea oportunitatilor si amenintarilor generate de acele elemente (indivizi, grupuri sau organizatii) care influenteaza direct intreprinderea, sau pot fi influentate semnificativ de catre aceasta. Ea presupune, intr-o prima faza, definirea cadrului de referinta in care se vor desfasura analizele urmatoare, deci alegerea corecta a campului de lucru. Odata acest cadru ales, analiza se va axa apoi pe studiul fortelor concurentiale care-l afecteaza, deoarece rezultanta acestor forte determina performantele sale potentiale.  Analiza contextului concurential trebuie condusa dupa un proces iterativ : intai global pe intinderea sectoarelor vizate, ajungand in cele din urma la analize precise pe fiecare segment strategic identificat. In mediul sau concurential, firma este supusa unui sistem de forte dupa aceleasi principii dupa care, in mecanica, un ansamblu de forte actioneaza asupra unui sistem de puncte materiale. Ea va fi deci influentata atat de un sistem de forte interioare, reprezentand actiunile mutuale pe care diferitele elemente ale sistemului le exercita asupra sa, cat si de un sistem de forte exterioare, care actioneaza asupra sistemului datorita altor elemente ce nu apartin acum acestuia, dar pe care el le poate asimila in viitor. In principal, analiza fortelor concurentiale are in vedere anticiparea modului in care se vor deplasa factorii aflati la baza acestor forte si de a reactiona corespunzator la deplasarea lor. Analiza trebuie orientata catre determinarea fortelor esentiale ale sectorului analizat, catre studiul marimii si sensului acestor forte, cat si spre cunoasterea posibilitatilor pe care le are firma de a le influenta. Chiar daca intensitatea competitiei difera de la un sector la altul, ea este determinata in general de aceleasi forte de baza, reprezentate practice de entitati identice. Aceste forte sunt: 1.

gradul de rivalitate intre concurentii existenti,

2.

amenintarea noilor intrati,

3.

presiunea exercitata de produsele de substitutie,

4.

puterea de negociere a clientilor;

5.

puterea de negociere a furnizorilor.

1) Gradul de rivalitate intre concurentii existenti  Confruntati cu aceleasi probleme si expusi in general acelorasi riscuri, concurentii dintr-un sector lupta unii impotriva altora pentru obtinerea unor pozitii avantajoase, iar rivalitatea lor poate imbraca diverse forme: concurenta prin pret, batalii publicitare, introducerea de produse noi, ameliorarea serviciilor sau garantiilor pentru clienti. O rivalitate intensa este in beneficiul clientilor si evident in detrimentul rentabilitatii concurentilor existenti. Rivalitatea intensa este dupa Porter rezultatul actiunii unui complex de factori structurali, care se gasesc in stransa legatura unii cu altii: prezenta unui numar ridicat de concurenti sau a unor concurenti de dimensiuni relativ egale, face deseori neobservata sporirea numarului 'rebelilor', care considera ca actiunile lor nu vor fi observate de firmele rivale ; ritmul lent de dezvoltare al sectorului, care determina firmele concurente sa se angajeze intr-o lupta apriga pentru cote de piata ; costurile fixe inalte obliga firmele sa-si utilizeze complet capacitatile de care dispun, ceea ce duce deseori la diminuarea sensibila a preturilor, mai ales in conditiile unui exces de capacitate; lipsa diferentierii determina deseori cumparatorii ca in alegerile lor sa se axeze pe pret si calitate, generand astfel o concurenta putemica ; diversificarea concurentilor si mizele strategice inalte genereaza comportamente diferite in

sector ; barierele inalte de iesire din sector obliga unele firme sa ramana si sa continue lupta aici, chiar daca castigul lor este redus sau inregistreaza pierderi.

2) Amenintarea noilor intrati  Noii intrati reprezinta firme care pot intra sau care au intrat deja in sector, concurand firmele existente. Acestia aduc cu ei noi capacitati strategice si dorinta de a cuceri parti de piata. Dupa Porter, principalele tipuri de bariere de intrare intr-un sector sunt: 

economiile de scara (sau de talie), adica fenomenul de scadere a costurilor medii pe termen lung datorat cresterii volumului productiei si vanzarii, care-l obliga pe noul intrat sa patrunda pe piata fie pe scara mare, caz in care este posibila o reactie puternica a firmelor concurente, fie pe scara redusa, caz in care el este nevoit sa accepte un dezavantaj de cost, ambele variante fiind deci indezirabile ;



diferentierea prin produs realizata de firmele ce opereaza pe piata ;



nevoia de capital, deci necesitatea de a investi resurse financiare considerabile pot constitui bariere serioase in special in sectoarele in care costurile ridicate de publicitate sau cercetare -dezvoltare nu mai pot fi recuperate;



costurile de schimbare a partenerului de afaceri, adica costurile cu care se confrunta cumparatorul atunci cand trece de la produsul unui furnizor la produsul altui furnizor;



accesul la canalele de distributie;



dezavantaje de cost fata de clientii existenti pe piata;



politica guvernamentala dusa de stat in domeniul eliberarii licentelor, limitarii accesului la materiile prime, reglementarii si restrictionarii anumitor activitati poate avea efecte directe sau indirecte asupra noilor intrati, limitand sau impiedicand intrarea in sector.

3) Presiunea exercitata de produsele de substitutie  Produsele de substitutie sunt cele care indeplinesc o functie identica cu cea a produsului analizat. Cele mai intalnite astfel de produse sunt:cele unde evolutia merge in sensul unei ameliorari a raportului calitate-pret in comparatie cu ce propune actualmente sectorul ; cele care sunt fabricate de sectoare cu profituri ridicate si unde marja scaderii pretului devine importanta

4) Puterea de negociere a clientilor  Clientii incearca sa obtina reduceri de pret negociind servicii mai intinse si de mai buna calitate si atatand rivalitatea intre concurentii existenti.  Actiunile clientilor pot avea un efect substantial asupra rentabilitatii sectorului de activitate al firmei, iar  intensitatea lor este in functie de puterea detinuta de fiecare grup. Dupa Porter, un grup de cumparatori poate fi considerat puternic daca se indeplinesc urmatoarele conditii: este un grup concentrat sau achizitioneaza o cantitate mare din produsele vanzatorului; produsul achizitionat necesita importante cheltuieli de aprovizionare sau are o pondere semnificativa in totalul achizitiilor facute de cumparator; produsele achizitionate din sectorul de activitate sunt standard sau nediferentiate; cand se confrunta cu un cost redus de schimbare al partenerului de afaceri; cand obtine profituri reduse si vrea deci sa-si reduca cheltuielile de aprovizionare; cand produsul realizat de sectorul de activitate nu este important pentru calitatea produselor a serviciilor cumparatorului; cand cumparatorul dispune de informatii complete despre cerere, preturile de pe piata si chiar costurile furnizorului (el dispunand astfel de o putere mai mare de negociere).

5) Puterea de negociere a furnizorilor 

Furnizorii, crescand pretul, reducand calitatea si modificand conditiile de livrare a produselor lor, au posibilitatea de a reduce rentabilitatea sectorului. Mana de lucru poate fi de asemenea considerata ca un furnizor  capabil de a exersa o mare influenta in diferite sectoare.  Angajati extrem de competenti sunt greu de gasit pe piata, cum dealtfel o mana de lucru sindicalizata poate, prin negocieri, sa-si prevaleze o parte substantiala din profitul sectorului. Un grup de furnizori devine puternic daca: este dominat de un numar restrans de firme si este mai concentrat decat sectorul de activitate in care-si vinde produsele; nu este obligat sa faca fata unor produse substituibile care se adreseaza aceluiasi sector de activitate; sectorul de activitate nu constituie un client important al grupului de furnizori; produsul sau constituie o intrare importanta pentru activitatea derulata de cumparator; produsele grupului sunt diferentiate sau impun costuri de schimbare a partenerului de afaceri.

Statul este si el o forta care poate influenta structura concurentiala a sectorului, dar este mai adecvat de studiat aceasta forta prin intermediul celor cinci descrise anterior, decat considerandu-l o forta aparte. Oricum, importanta celor cinci forte prezentate este diferita de la caz la caz, datorita conditiilor specifice. Este important sa se inteleaga faptul ca aceste forte nu sunt independente si ca ele se influenteaza reciproc. De exemplu, o putere a furnizorilor prea mare poate reprezenta o motivatie suplimentara pentru cautarea unor  produse de substitutie si in acelasi timp o descurajare evidenta pentru noii intrati. Invers, daca exista produse de substitutie asemanatoare, atunci pe filiera furnizor  – producator - beneficiar va exista o stimulare suplimentara pentru o distribuire echitabila a castigului si o concertare a eforturilor pe linia conservarii atractivitatii sectorului.

Capitolul 4  – Mediul intern  al firmei 

4.1 Micromediul Micromediul cuprinde ansamblul factorilor cu actiune directa si pe termen scurt cu care i ntreprinderea intra in relatii, influentand activitatea si performantele acesteia. Elementele componente ale micromediului sunt:

a) Furnizorii sunt reprezentati de diversi agenti economici asigura acesteia intrarile de materii prime, materiale, combustibil, energie, echipamente, servicii, forta de munca, informatii etc. Furnizorii pot fi: - furnizorii de bunuri, lucrari, servicii, care in baza relatiilor de vanzare-cumparare cu intreprinderea asigura acesteia necesarul de resurse materiale;  Alegerea furnizorilor nu este intamplatoare. Aceasta trebuie sa se realizeze pe baza unei analize atente a ofertantilor privind dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate si chiar  cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al intreprinderii (greva, stare de indisciplina), care s-ar putea constitui la un moment dat in factori perturbatori ai unei bune aprovizionari, cu efect de strangulare a activitatii desfasurate de intreprinderea beneficiara. De obicei, intreprinderile isi consolideaza relatiile pe masura ce se cunosc, devenind parteneri traditionali, cu relatii pe perioada indelungata. - furnizorii de forta de munca, reprezentati de unitati de invatamant, oficii de forta de munca, intermediari sub forma firmelor specializate in recrutare si selectie de personal si chiar persoane fizice care cauta un loc de munca.

Capacitatea de a atrage, motiva si retine resursele umane necesare producerii de bunuri competitive este o variabila importanta pentru orice intreprindere, cel putin din doua motive: 

resursele umane sunt creatoare de valori pe plan stiintific si spiritual;



eficienta cu care sunt utilizate celelalte resurse ale intreprinderii (materiale, financiare, informationale) depinde de calitatea resurselor umane, de modul in care acestea actioneaza.

b) Clientii intreprinderii desemneaza cel mai important element al micromediului sau, reprezentand, de fapt, destinatarul eforturilor economice ale acesteia. Succesul intreprinderii este conditionat de clientii sai, de aceea este necesara analiza comportamentului acestora prin identificarea pozitiei lor fata de posibilitatile intreprinderii si prin cunoasterea modului lor de a gandi si actiona. Clientii sunt reprezentati de: 

utilizatorii industriali, acei agenti economici care achizitioneaza bunurile in scopul prelucrarii sau utilizarii lor in procesul de productie;



intreprinderile de comert, care cumpara bunuri si servicii in scopul revanzarii lor la un pret mai mare, constituite in intermediari de comert cu ridicata, sau en-gros, comert cu amanuntul, sau endetail si comert exterior;



institutii publice, asociatii, fundatii, care achizitioneaza bunuri fie pentru a presta servicii publice sau cu scop umanitar, fie pentru a le revinde;



consumatorii finali, reprezentati de persoane fizice, individuale care achizitioneaza bunuri si servicii pentru consumul propriu.

Relatiile economice ale intreprinderii, atat cu furnizorii cat si cu clientii se concretizeaza in general in contracte economice. Cel mai des intalnit este contractul de vanzare - cumparare, un acord de vointa intre doua parti – vanzatorul si cumparatorul  – prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun sau serviciu, ce face obiectul contractului, din proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului in schimbul unui pret.

c) Intreprinderile concurente sunt reprezentate de agenti economici care isi disputa aceleasi categorii de clienti sau, uneori, aceiasi furnizori sau intermediari. Patrunderea, ca si mentinerea pe o piata, trebuie sa ia in considerare analiza continua a concurentei, a competitorilor. Concurenta este lupta dintre producatorii sau comerciantii de marfuri pentru obtinerea unor conditii de productie si desfacere mai avantajoase, in vederea obtinerii unui profit cat mai mare. Intreprinderile se pot afla in concurenta directa, atunci cand produc sau vand un produs similar, sau in concurenta indirecta, atunci cand vand un produs diferit, dar care se adreseaza acelorasi cumparatori si este destinat aceleiasi utilizari.

d) Intermediarii  sunt reprezentati de agenti economici care ofera o gama larga de servicii (promovare, creditare, distributie, consultanta), necesare realizarii obiectului de activitate al intreprinderii. Intermediarii pot fi: 

firme de transport si depozitare, asigura stocarea sau transferul marfurilor din puctele de origine la destinatie;



firme de comert cu ridicata si/sau cu amanuntul, care ajuta intreprinderea sa-si gaseasca clienti sau sa-si comercializeze produsele;



agentii de publicitate, firme de consultanta in marketing, de cercetare, de relatii cu mass-media – intermediari care au rolul de a ajuta firma sa aleaga si sa promoveze produsele destinate diferitelor  segmente de piata, sa-si adapteze productia la cerintele pietei.



intermediarii financiari, reprezentati de banci, companii de credit, societati de asigurari si reasigurari, care ajuta intreprinderea la finantarea activitatii si pot oferi informatii , consultanta si servicii privind tendintele economice nationale si internationale, situatia comerciala si solvabilitatea unor intreprinderi; de asemenea pot ajuta intreprinderea la protejarea acesteia impotriva riscurilor  legate de achizitionare sau vanzare etc.

e) Institutiile statului sunt reprezentate de Inspectoratele de Munca, Casele de Asigurari Sociale,  Administratiile Financiare, Agentiile de Somaj, Primarii, Prefecturi, Politie, Ministerele, Autoritatea Judecatoreasca etc. Acestea constituie o componenta a micromediului in masura in care pot influenta atingerea obiectivelor  intreprinderii. f) Mass-media reprezentata de grupuri de presa, posturi de radio si de televiziune, indeplineste un dublu rol pentru intreprindere: de reprezentare, prin reclama si publicitatea facuta produselor sale si d e informare, ca sursa de baza pentru stirile economice, politice si sociale pe plan regional, national si international. Uneori, atitudinea favorabila sau nefavorabila a acestora influenteaza imaginea intreprinderii in randul clientilor. g) Grupuri de interese  sunt reprezentate de organizatii autonome, cum ar fi Camerele de Comert si Industrie,  Asociatii comerciale, Grupuri ecologiste, de protectie a consumatorilor, de aparare a unor drepturi (miscari feministe, de protectie a animalelor etc.); acestea pot influenta activitatea intreprinderii. Camerele de Comert si Industrie apara interesele membrilor sai, promoveaza relatiile de cooperare, oferind oportunitati de afaceri si ofera totodata informatii despre reglementarile comerciale dar si o serie de informatii utile pentru cercetarile de piata la nivel local, regional sau national. Asociatiile comerciale reprezinta interesele intreprinderilor din anumite ramuri sau sectoare de activitate in dialogul cu institutiile guvernamentale pentru solutionarea unor probleme; de asemenea, aceste asociatii publica statistici privind rezultatele activitatii intreprinderilor membre, ghiduri sau brosuri promotionale fiind importante surse de informatii despre domeniul de activitate al membrilor sai. h) Marele public desi nu este organizat intr-o entitate, poate influenta activitatea intreprinderii prin manifestarea unei atitudini favorabile sau, dimpotriva, ostile. La randul sau, marele public poate fi influentat de catre intreprindere prin diferite mijloace, cum ar fi: infiintarea de fundatii, sustinerea operelor filantropice, participarea la actiuni sociale ale intreprinderilor, organizarea de congrese, seminarii etc.

Capitolul 5  – Studiu de caz la  S.C  DUCTIL STEEL S.A. BUZAU 

Figura 5.1. “S.C. Ductil Steel S.A.” Buzau  1. Denumire: S.C. DUCTIL STEEL S.A. BUZAU  2. Forma juridica: societate comerciala pe actiuni cu capital integral strain. 3. Adresa : Buzau, str. Aleea Industriilor, nr.1. 4. Telefon : 0238/426139. 5. Fax : 0238/722055. 6. Numar inmatriculare la Registrul Comertului: J10/216/1999 7. Cod fiscal : R11 845183 8. Obiect de activitate: producerea si comercializarea de sarma si produse din sarma : sarma laminata, otel beton, sarma trasa cu continut scazut de carbon, sarma zincata, plase sudate, cuie, caiele, impletituri din sarma, cablu impletit. Toate produsele sunt realizate intr-o structura sortimentala foarte diversificata, fapt ce creeaza domenii multiple de utilizare. 9. Capitalul social subscris si varsat  : 18 miliarde lei impartit in 180000 actiuni cu o valoare nominala de 100000 lei/actiune. 10. Structura actionariatului : 

Tabelul 3.1. Structura actionariatului in cadrul S.C. DUCTIL STEEL S.A. BUZAU NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

DENUMIRE ACTIONAR

NR. ACTIUNI

%

Side Sipe Sepa Gem Romania Holdings Ltd. Feralpi Siderurgica Spa. Gem Invest Ltd. VIM Holdings Ltd. Angelo Gruttadauria Harpal Randhawa TOTAL

59998 59998

33,33 33,33

60000 1 1 1 1 180000

33,34 0,0055 0,0055 0,0055 0,0055 100,00

Figura 3.2. Diagrama de structura a actionarilor S.C. DUCTIL STEEL S.A. BUZAU  Legenda A: Side Sipe Sepa B: Gem. Romania Holdings Ltd. C: Feral pi Siderurgica Spa. D: Gem. Invest Ltd. E: VIM Holdings Ltd. F: Angelo Gruttadauria G: Harpal Randhawa 11. Scurt istoric  “S.C. DUCTIL STEEL S.A.” BUZAU  a fost infiintata in iunie 1999 in baza Legii nr.31 /1990 privind societatile comerciale si functioneaza pe piata romaneasca din data de 01.07.1999, odata cu achizitionarea de la “S.C. DUCTIL S.A.” BUZAU a urmatoarelor active: 

Uzina Laminor;



Fabrica de Sarma Trasa;



Fabrica de Sarma Zincata



Fabrica de Plase Sudate-Curie;



Fabrica de Pulberi de Fier.

“S.C. DUCTIL S.A.” BUZAU  este o unitate cu o vechime de aproape 40 de ani, specializata in producerea de sarma si produse din sarma, intr-o structura sortimentala foarte diversificata: sarma laminata, sarma trasa la rece, sarma tratata termic, sarma pentru rulmenti si organe de asamblare, sarma zincata, plase sudate, plase impletite, cablu impletit, sarma ghimpata, sarme profilate. Societatea comerciala este amplasata in zona industriala din sudul orasului Buzau, amplasament aprobat in 1963 cand s-a stabilit si profilul intreprinderii (productia de metale feroase sub forma primara si semifabricate). Pozitia geografica strategica a jucat un rol deosebit de important in dezvoltarea relatiilor de afaceri ale societatii. Astfel, apropierea de Bucuresti (100 km), de portul Constanta (230 km), de Galati (140 km), de Giurgiu (160 km), de Brasov (155 km) permite conditii bune de aprovizionare cu materii prime si de expediere a marfurilor.

Figura 5.2. Pozitia geografica a judetului Buzau Denumirea initiala a intreprinderii a f ost “Intreprinderea de sarma si produse din sarma” Buzau. “ S.C. DUCTIL STEEL S.A.” BUZAU  a fost realizata in mai multe etape: 

Etapa I – s-a pus in functiune in perioada 1966-1968 cu o capacitate de 90.000 t/an sarma trefilata si 33.000 t/an sarma zincata ;



Etapa a II-a  – s-a pus in functiune in perioada 1968-1970 cu o capacitate de 32.000 t/an electrozi de sudura si sarma aferenta si 7000 t/an cuie;



Etapa a III-a – in perioada 1972-1975 prin cresterea capacitatii de sarma trefilata, sarma zincata, electrozi de sudura, cuie si punerea in functiune a unei capacitati de plase sudate de 73000 t/an ;



Etapa a IV-a – in perioada 1975-1996 s-a suplimentat capacitatea de productie la electrozii de sudura cu inca 73000 t/an si sarma aferenta, in aceeasi perioada marindu-se capacitatea de productie la plase sudate care a ajuns la 98000 t/an si s-a pus in functiune prima capacitate de cord metalic;



Etapa a V-a – in anul 1977 s-a pus in functiune un laminor de sarma cu 2 fire, cu o capacitate de 280000 t/an.

In perioada 1978-1985, capacitatea de cord metalic a fost dezvoltata la 21000 t/an. Aceasta sectie s-a desprins in 1991 din cadrul intreprinderii, devenind o societate comerciala independenta (“S.C. CORD S.A. BUZAU”). In august 1995, a fost pusa in functiune Fabrica de Pulberi, cu o capacitate de cca. 10000 t/an, ceea ce constituia o noutate si o necesitate in peisajul tehnic romanesc. Astfel, Ductil Steel a devenit unicul producator esteuropean de pulberi de fier destinate atat productiei consumabilelor de sudura cat si fabricarii pieselor sinterizate. Intreprinderea detinea la nivelul anului 1995 o pozitie solida pe piata romaneasca a produselor metalurgice detinand urmatoarele ponderi in productia nationala : 

pentru pulberi de fier : 100%



pentru electrozi de sudura : 85%



pentru plase sudate : 90%



pentru sarme cu continut mic de carbon : 20%



pentru cuie : 20%



pentru sarma zincata : 20%.

Decizia de a construi Fabrica de Pulberi Feroase a fost bazata pe ideea ca succesul in afaceri este obtinut de companiile care au adoptat o strategie bazata pe calitate, responsabilitate, schimbare si inovatie. Data de 21 august 2005, a reprezentat obtinerea unei prime branse de pulberi feroase in cadrul Ductil Buzau si deci, in Romania. Evolutia ascendenta a fabricii este o consecinta naturala. Politica de calitate este parte integranta a politicii societatii. Permanenta conectare cu oferta pietei a facut fabrica competitiva, comparandu-se permanent cu cei mai importanti concurenti de pe piata. Intreaga activitate a S.C. Ductil Steel S.A. se desfasoara in sistemul de asigurare a calitatii ISO 9002/94, lucru ce confera produselor o recomandare in plus si totodata exprima seriozitatea cu care este privit acest domeniu de catre managerul societatii.

S.C. Ductil Steel S.A . se bucura de un inalt grad de integrare tehnologica, cu un impact favorabil asupra costurilor de productie si de o pozitie geografica favorabila, fiind situata aproape de principalii producatori de otel, care furnizeaza materia prima de baza. S.C. Ductil Steel S.A. Buzau  a adresat o atentie deosebita dezvoltarii pozitiei sale pe piata externa, produsele sale fiind exportate in aproape 40 de tari di n Europa, Africa, Orientul Mijlociu si Extremul Orient 12. Obiective fundamentale  In vederea mentinerii pozitiei strategice pe piata interna si a intaririi prezentei pe piata internationala, politica dusa de firma are urmatoarele obiective fundamentale: 

supravegherea permanenta a calitatii produselor;



adaptarea gamei de produse la tendintele pietei printr-un marketing inteligent;



perfectionarea structurii organizatorice si a parghiilor manageriale;



modernizare tehnica;



atentia deosebita in protejarea mediului inconjurator.

 A ocroti si imbunatati mediul inconjurator pentru generatiile actuale si viitoare a devenit pentru umanitate un obiectiv primordial, o sarcina a carei realizare impune pe langa eforturi intense si mult entuziasm.

S.C. Ductil Steel S.A. a inteles importanta acestor actiuni si adoptand conceptul dezvoltarii durabile, a reusit sa inlocuiasca tehnica „devoratoare de resurse materiale si energetice” printr -o ecotehnica avand la baza considerarea realista si stiintifica a raportului complex – „om-societate-natura” si aplicarea consecventa a modelului natural in care „NIMIC NU SE PIERDE, TOTUL SE TRANSFORMA”. S.C. Ductil Steel S.A. duce o politica de protejare a mediului inconjurator care isi propune sa respecte toate reglementarile si legile aflate in vigoare referitoare la mediul inconjurator, aplicabile in cazul fabricarii otelului. Compania s-a dedicat imbunatatirii continue a mediului in care traim. In punerea in practica a politicii de mentinere si protejare a mediului inconjurator se au in vedere urmatoarele masuri: 

planuri si proceduri de mentinere efectiva a controlului poluarii aerului si apei;



implementarea masurilor de prevenire a poluarii, minimizarea pierderilor, reciclarea acestora, renuntarea la toate rebuturile ramase, intr -o maniera responsabila;



dezvoltarea si implementarea efectiva a sistemului de management al mediului la nivelul tuturor  operatiilor;



prelucrarea unor produse ce au un impact minim asupra mediului, care pot fi reciclate, refolosite sau la care se poate renunta in mod corespunzator;



minimizarea riscurilor cu privire la siguranta si sanatatea angajatilor prin utilizarea unor tehnologii sigure si prin pregatire in caz de urgente;



protejarea stratului de ozon;



colaborarea cu Guvernul in vederea dezvoltarii si implementarii unor programe de protectie a mediului incluzand legi si reguli corecte si considerente bazate pe argumente stiintifice.

Misiunea companiei S.C. Ductil Steel S.A. Buzau  in viziunea managerului general al firmei: „Sa fim un partener de afaceri la nivel international recunoscut prin profesionalismul nostru ca producator de sarma si produse din sarma”. Marca S.C. Ductil Steel S.A. este: „siguranta si calitatea unei companii integrate in Europa”

13. Descrierea structurii organizatorice  Structura organizatorica a societatii comerciale reprezinta unul din rezultatele activitatii de organizare prin care se desemneaza anumite finalitati ale mijloacelor materiale precum si regulile de functionare ale societatii. In cadrul

S.C. Ductil Steel S.A. aceasta este realizata de Directia de Organizare si Proiectare a Muncii. S.C. Ductil Steel S.A. Buzau  prezinta o structura organizatorica de tip ierarhic-functionala. Ierarhica deoarece prin declansarea unor actiuni sau decizii, puterea executiva exprima ce si cand trebuie realizat. Functionala fiindca se materializeaza in proceduri si indicatii metodologice. Structura organizatorica a S.C. Ductil Steel S.A. Buzau  cuprinde: structura functionala; structura operationala. Structura de productie si conceptie (operationala) este concretizata prin faptul ca elementele componente ale acesteia (sectii, ateliere, formatii de lucru) participa direct la realizarea principalelor activitati ale obiectivului de activitate. Structura functinala din cadrul S.C. Ductil Steel S.A. Buzau cuprinde: servicii, birouri, compartimente. Se observa ca structura organizatorica a S.C. Ductil Steel S.A. Buzau  se caracterizeaza prin urmatorii parametrii: specializarea, respectiv diviziunea muncii, care este bazata pe impartirea sarcinilor si operatiilor pe diferite posturi; standardizarea care este reglementata in principal prin Regulamentul de Organizare si Functionare (R.O.F.). Datorita globalizarii, a cresterii ritmului progresului tehnic si tehnologic, a schimbarilor demografice din cadrul S.C. Ductil Steel S.A., aceasta s-a axat pe structuri organizatorice flexibile, capabile sa se adapteze rapid si sigur la conditiile pietei de desfacere (uneori nesigura), la tehnici noi de conducere, la ciclurile scurte de viata a unor  produse (ex: cablu impletit, plase parbitz). In cadrul S.C. Ductil Steel S.A. Buzau , gruparea posturilor in compartimente poate avea la baza o multitudine de criterii, dintre care, cel mai frecvent utilizate sunt: criteriul participarii la realizarea obiectivelor firmei; criterii din interiorul firmei (compartimentarea functionala); criterii din exteriorul firmei (compartimentarea pe produse, pe clienti, teritoriala sau geografica). La nivelul grupei „PLAN-CONTRACTE- EVIDENTA”  se realizeaza urmatoarele activitati: 

prognozarea necesitatilor materiale;



fundamentarea planului si programului de aprovizionare;



elaborarea bilantului de materiale si a cantitatilor economice de aprovizionat;



selectarea si testarea credibilitatii furnizorilor;



participarea la negocierea conditiilor de livrare si incheierea contractelor comerciale;



determinarea stocurilor economice, a cantitatilor optime de comandat;



intocmirea de situatii privind stadiul si gradul d e acoperire cu materiale a necesarului;



realizarea contractelor de aprovizionare;



incadrarea in consumurile specifice din documentatiei si in nivelul prestabilit al stocurilor.

Coordonatorul „DEPOZITE”  asigura primirea-receptia partizilor de materiale sosite de la furnizor, depozitarea si pastrarea integritatii proprietatilor fizico-chimice a resurselor, in functie de natura si conditiile specifice de conservare, evidenta si stocarea. Compartimentele care contribuie in mod direct la realizarea obiectivelor firmei, denumite compartimente de linie (de baza), cu responsabilitate si autoritate ierarhica directa sunt: Directia Resurse Umane, Directia Economica, Directia Aprovizionare-Desfacere-Marketing, Directia Productie, Directia Calitate. Proiectarea structurii organizatorice a S.C. Ductil Steel S.A . a insemnat alegerea acelei structuri care raspunde strategiei si mediului de afaceri si totodata integreaza competentele de baza ale organizatiei. Structura organizatorica a S.C. Ductil Steel S.A . este factorul determinant al comunicarii si coordonarii, alegerea tipului de structura reprezinta tactica managementului companiei. Structura organizatorica a intreprinderii a fost influentata si de cultura organizatorica si de climatul organizational de care depinde incurajarea gandirii inovatoare, implicarea lucratorilor in procesul decizional si al responsabilizarii acestora.  Asigurarea unor conditii din ce in ce mai bune pentru desfasurarea procesului de productie a constituit i n permanenta pentru S.C. Ductil Steel S.A., mobilul gasirii unor noi solutii sau al elaborarii unor sisteme in domeniul aprovizionarii si comercializarii cu resurse materiale si energetice.  Autoritatea juridica si competenta profesionala i-au permis intreprinderii organizarea propriei retele de colectare si asigurare de resurse materiale de la un numar mare de furnizori (SIDEX GALATI, COS TARGOVISTE, METAL GEORGIA , METAL BULGARIA), cu potential de livrare variabil, amplasate de unitate, dar si de principalii furnizori care se gasesc in imposibilitatea de a stabili relatii directe cu aceasta.  Avantajele rezultate pe seama rationalizarii distantelor dintre relatiile cu furnizorii nu constituie singurul criteriu pentru decizia de aprovizionare in cadrul

S.C. Ductil Steel S.A., existand si alte criterii de importanta strategica si tactica in raport cu nevoile permanente ale productiei pentru consumul de resurse materiale. Controlul si evaluarea aprovizionarii si desfacerii, in cadrulS.C. Ductil Steel S.A. se realizeaza de catre Directia Achizitii  – Vanzari - Marketing si de catre grupa de urmarire a aprovizionarii cat si a desfacerii, din cadrul directiei. Grupa urmareste livrarea de catre furnizori a materialelor, in termenele si an conditiile stabilite, tinand evidenta comenzilor in ordine cronologica si sistematica.