Incalzirea Prin Inductie 1

 

Facultatea de Inginerie Electrică BARBU Alexandra-Rodica Lab. Metode si Procedee Tehnologice ru!a """A   Anul IA

Tehno 6 Procesul tehnologic de încălzire prin Inducţie

Electromagnetice

"

 

I.NOTIUNI DE BAZA

Inductanţa este o #ări#e care caracteri$ea$ă !roducerea %eno#enului de inducţie electromagnetică electromagnetică &ntr-un circuit circuit electric' egală cu ra!ortul dintre fuxul magnetic ( ce străbate un circuit )i intensitatea curentului electric ce !roduce acest %lux. Unitatea de #ăsura &n *I este henr+,. /acă %luxul ( este !rodus de curentul electric ce străbate circuitul considerat' L se nu#e)te nu#e )te inductan0ă !ro!rie ,sau coe1cient de autoinduc0ie' iar dacă 2uxul este !rodus de un alt circuit' se nu#e)te inductan0ă #utuală ,sau coe1cient de induc0ie #utuală.

I34AL5IREA PRI3 I3/U4TIE

Incal$irea !rin inductie electro#agnetic are la ba$a e%ectul e%e ctul 67ULE al curentilor indusi' ca ur#are a !atrunderii ca#!ului electro#agnetic intr-o !iesa conductoare situate intr-un ca#! #agnetic 8ariabil in ti#!.,cu!tor cu re$istenta' inductor' generator9:;urul !unctului de to!ire' a su!ra%etei sau a intregii sectiuni trans8ersale a !ieselor de1nite ca subtiri. ? ?aloarea aloarea curentului Indus se reduce cu distanta de !atrundere x in !iesa de lucru con%or# %unctiei@

(-x/∂)

   

Ix

=

I! "

"

 

unde@ I!  este curentul la su!ra%ata !iesei ' ∂ indica adinci#ea s!eci1ca de !atrundere' a care curentul scade la 8aloarea I;ex!,-". Adinci#ea de !atrundere scade cu cresterea %rec8entei . In %unctie de !uterea P si ti#!ul de

incal$ire t' !iesa de lucru !oate 1 incal$ita cu cresterea te#!eraturii CT dorita @  

 C#  D  D PEt /4EM

unde@ 4 - este caldura s!eci1ca a #aterialului M- #asa #aterialuiui ce trebuie incal$it.

/o#eniul de a!licare se extinde de la !rocese de uscare' li!ire' calire si %or#ar %or#are e la cald !ina' la to!ire si sinteri$are.

Intrucit reactanta inducti8e a inductorului' sub sarcina cu !iesa de incal$it' este %oarte #are co#!arati8 cu re$istenta lui e%ecti8a' in ca$ul instalatiilor de >oasa si #edie %rec8enta' bobinele de inductie sint co#!ensate !ana la cos  G "   !rin condensatoare. /eci trans%or#atoarele'generatoarele de #edie %rec8enta' a!arata>ul de co#utatie si cablurile de conexiune din circuitul de ali#entare se di#ensionea$a nu#ai !entru !uterea de Iucru. In ca$ul oscilatoarelor de #are %rec8enta' aceste condensatoare %ac !orte co#!onenta din circuitul oscilant si deci sint incluse in generatorul generatorul de inalta %rec8enta. Incal$irea electrica !oate 1 a!licata cu a8anta>e econo#ice nu#ai acolo unde dia-#etrul si lungi#ea !iesei sint de H'9 ori' res!ecti8 '9 ori #ai #ari decit adinci#ea de  !atrundere s!eci1ca. In !rocesele de incal$ire !rin inductie se utili$ea$a surse de %rec8enta 8ariabila'in %unctie de di#ensiunile #aterialului   !iesei si de !rogra#ul necesar de incal$ire. .

Instalatii cu frecventa industriala



 

Inductorul este conectat 1e direct' 1e !rin trans%or#ator la sursa de !utere !rintr-o conexiune #ono sau tri%a$ata. In #ulte ca$uri' bobina de inductie i nductie #ono%a$ata este co#-

!ensate si#etric cu bobine de i#!edanta si condensatoare. condensatoar e. In ca$ul unor !uteri #ici absorbite se !oate renunta la trans%or#atoarele inter#ediare si la condensatoarele de co#!ensare. /o#enii de a!licareJ incal$irea #etalelor si !ieselor #arl de otel si to!ire !rin inductie.

Instalatii de edie edie frecventa

4urentul de #edie %rec8enta este obtinut dintr 4urentul di ntr-un -un con8erti$or rotati8 sau un #utator static de %rec8enta !roiectat !entru o %rec8enta bine deter#inata. Partea electrica a sche#ei include con8erti$orul #ecanic de curent ,ce %oloseste un

#otor asincron de actionare' a!arata>ul electric si bateria de condensatoare. condensatoare. 3u#arul de !oli ai generatorului !entru o turatie dinainte stabilita deter#ina %rec8enta $orului care !entru %rec8enta !este " generatorului ,con8erti ,con8erti$orului K$ lucrea$a !e !rinci!iul ci#!ului unidirectional 8ariabil. In acest sco! se utili$ea$a rotoare canelate' !entru a se #odi1ca in ti#! !rin caneluri reluctanta #agnetica a intre1erului cu %rec8enta dorita' #odulindu-se ast%el 2uxul #agnetic stabili$at. Masinile care lucrea$a !e acest !rinci!iu *int #asinile ho#o !olare cu bobina> de excitatie excitatie inelar' generatoarele Loren$ si U U.

!ondensatoarele sunt "roiectate s"ecial "entru tensiunea si frecventa i"usa.

H

 

  Puterea absorbita absorbit a este a!roxi#ati8 de ..."9 ori !uterea debitata de generatorul de #edie %rec8enta. /ensitatea !uterii debitate1ind ridicata' bateria de condensatoare !oate 1 #ica.

  Pierderile de caldura care re$ulta sint !reluate !rintr!rintro racire su!li#entara ,!rin introducer introducerea ea de aer din a%ara sau de lichid de racire sau se reduc la #ini#u# !rin utili$area unui #aterial s!ecial a8ind !ierderi #ici dielectrice ,*t+ro2ex.   A!arata>ul electric include a!aratele necesare !entru #ane8ra !entru co#anda' su!ra8eghere si dace este necesar' !entru reglarea utila>ului. La instalatii #ici'

toate ele#entele de #ane8ra si condensatoarele sint #ontate in celule.  Tre rebui buie e a8ut a8ut gri>a gri>a ca ca la la rea# rea#!la !lasar sarea ea cabl cabluri urilor lor de %orta %orta toa toate te legaturile si in s!ecial cele de la condensatoare' sa 1e cat se !oate de bine %erite de ci#!uri de inductie.

  /i#ensiunile ti#!urilor standardi$ate de con8erti$oare de curent continuu sunt@

- con8erti$oare rotati8e

 

#$ K$'

"9 - ;; K= J

 

 K$'

9

9; K=J

 

" K$'

9; -  ;;; K= @

 

9;; $'

;; - H;;; K=.

- #utatoare statice de %rec8enta@

 

9;; -  ;;; $ J M;; -  ;;; K=. K=.



 

/o#eniul de a!licare@incal$irea !entru %or>are' !resare' la#inare' nor#ali$are' sudare' calire si to!irea !rin inductie.

 

Instalatiile de inalta frecventa   Aceste instalatii !roduc inalta %rec8enta !rin oscilatoare cu tu%uri autoexcitate' cu un singur eta>. Inductanta circuitului oscilant de inalta' %rec8enta consta de regula din in%asurarea !ri#ara a trans%or#atorului de iesire de inalta ina lta %rec8enta. Tensiunea este est e data de redresorul redresorul de inaite tensiune' inglobat. Radiatia de energie de inalta %rec8enta trebuie #entinuta la un ni8el redus. 4aracteristicile ti!urilor standardi$ate de ast%el de generatoare *int ur#atoarele@ ur#atoarele@

Frec8enta@ H;; 9;; K$. Putere @ H; - "9; K=,in ca$uri s!eciale !ina la N;; K= J

Frec8enta@ 9;; -  9;; K$. Putere @

#

- H; K=.

?ariatia cu te#!eratura a caracteristicilor electrice ale !iesei este co#!ensata !rin 8ariatia %rec8entei atit in ca$ul con8erti$oarelor statice de #edie %rec8enta cit ca$ul generatoarelor de inalta %rec8enta. /o#enii de a!licare @ incal$irea !artiala' de exe#!lu !entru calire' sudare' recoacere

 

9

 

Inductorul "entru incal&ire   Acesta este in general ada!tat %or#ei su!ra%etei !iesei ,de exe#!lu @ inductor inelar' inductor de su!ra%ata' sau inductor ti! ac. 4onectarea la sursa de ali#entare' in ca$ul calirii' in #a>oritatea ca$urilor se reali$ea$a !rintr-un trans%or#ator. Uneori inductorul este echi!at cu bobine de scurtcircuitare din 1er ,din tabla la#inata' in ca$ul %rec8entei industriale si #edii sau din #ateriale din %erita' in ca$ul %rec8entelor inalte. Inductoarele in %or#a de bara cu o singura in%asurare !ot 1 di%erite in ceea ce !ri8este lati#ea neta ' !utindu-se ada!ta la o ga#a larga de !iese. Inductorul !entru incal$ire este reali$at in cele #ai #ulte ca$uri din cu!ru' iar datorita densitatilor #ari de curent se !re8ede a!a de racire su!li#entara !rin conducte de a!a.  

Dis"o&itive ecanice ane'e   *e utili$ea$a dis!o$iti8e s!eciale !entru trans!ortul !ieselor de incal$it ,inclu$ind introducere introducerea' a' extractia si racirea !iesei. Acestea' i#!reuna cu inductorul !entru incal$ire' %or#ea$a instalatia de incal$ire !rin inductie ,cunoscuta si sub nu#ele de cu!tor cu inductie' #asina de

sudat auto#ata sau de calire auto#ata. Instalatia !oate 1 incor!orata intr-o linie de !roductie ,auto#ata sau neauto#ata cu a>utorul unor dis!ositi8e s!eciale.

Avanta(ele "rocesului de incal&ire "rin inductie  

:

 

Incal$irea %ara contact ,%ara a!licarea din exterior a unor electro$i' incal$irea directa a !ieselor ,%ara sursa exterioara de caldura' oxidare #ini#a' calitate uni%or#a a #aterialului !relucrat' ti#! #ini# necesar !entru !regatirea instalatiei !entru' lucru' reglare ra!ida' #unca curata si neinse#nate deran>a#ente datorite radiatiei ter#ice. Incal$irea !rin inductie %olosita la de%or#area la cald' recoacere' to!ire si sinteri$are.  

*e %olosesc in #od obisnuit instalatii de %rec8enta

#edie si industrialaJ #ai rar inalta %rec8enta. Piesa de !relucrat !oate 1 #entinuta !e toata. durata trata#entului ter#ic in dis!o$iti8ul de incal$ire ,incal$ire

statica sau !oate 1 de!lasata de-a lungul instalatiei de incal$it ,incal$ire ,i ncal$ire cu !iesa #obila' ca de exe#!lu exe#!lu in ca$ul barelor' te8ilor ' sir#elor sau al taglelor sau blocurilor de otel

,incal$ire !e !ortiuni.

  Intrucit curentul curentul indus incal$este direct su!ra%ata #aterialului su!us trata#entului ti#!ul de incal$ire al otelului este considerabil #ai sca$ut decit in ca$ul unei incal$iri indirecte. Printr-o Printr-o !roiectare !roiectare adec8ata a dis!o$itiei bobinelor inductoare' in cea #ai #are !arte din ca$uri este !osibil sa se obtina a o incal$ire nu#ai in anu#ite !ortiuni ,incal$ire !artiala.

Prin aceasta se obtine e1cienta cit si ti#! de incal$ire con8enabile . Pentru obtinerea unor ba8uri #ini#e si unor !ierderi !rin radiatie ter#ica sca$ute se utili$ea$a instalatii de %rce8ente cit #ai >oase . Ti#!ul #ini# de incal$ire este in %unctie de di#ensiunile !iesei' conductibilitatea ter#ica si ra!ortul dintre adinci#ea de !atrundere si dia#etrul !iesei de lucru. Bobinele de inductie trebuie sa aiba o lungi#e su1cienta !entru a se asigara o incal$ire adec8ata si satis%acatoare in !ro%un$i#e ,de la su!ra%ata !ina in #ie$ul !iesei . ?ite$a de trans!ort sau ciclul de o!eratii se ada!tea$a la 8ite$ele de lucru ale ben$ii !roductie sau ale !resei de %or>are.

 

N

 

 

)uterea a%sor%ita

  Puterea absorbita de la reteaua de ali#entare este in   %unctie de te#!eratura de regi#' de greutatea

#aterialuluiOcare strabate instalatia si de !ro!rietatile #aterialuluiOcare #aterialulul ce ur#ea$a a 1 incal$it. Randa#entul inductorului 8aria$a in acest ca$ intre ; si ;Q de!in$ind

de #aterialul res!ecti8. res!ecti8. /e regula este necesara o !utere de inductie de H;;-;; K= !entru a incal$i o tona de otel. Tinind sea#a de randa#entul con8erti$o relor rotati8e este necesara in aceste ca$uri o !utere de circa ;;-9;; K=.  Re!arti$area !uterii in instalatiile  Re!arti$area instalatiil e de incal$ire cu inductie , retele de #edia %rec8enta 

  Acolo unde exista #ulte !uncte de incal$ire cu o!eratii #ai #ult sau #ai !utin si#ultane' care cer sa 1e ali#entate in %rec8enta #edie' iar !uterea de #edie %rec8enta absorbita 8aria$a in li#ite largi' este intotdeauna >usti1cata reali$area unei instalatii de %rec8enta #edii cu #ai #ulte con8erti$oare de %rec8enta rotati8e si citi8a consu#atori.   In aceste conditii generatoar generatoarele ele care debitea$a in !aralel !e retea trebuie sa !oata 1 conectate sau deconectate' !entru ca ele sa 1e intotdeauaa incarcate a!roxi#ati8 a!ro xi#ati8 la sarcina no#ina no#inala' la' ast%el ca in toate conditiile de lucru sa se obtina un randa#ent bun #ai si un consu# de curent. Acest lucru se obtine #ai cu atit usor cu cit#ini# se %oloseste un nu#ar #ai #are de con8erti$oare legate in !aralel sau cu cit se #icsorea$a !uterea no#inala a 1ecarui con8erti$or.

  Pe de alta !arte' este stiut ca randa#entul con8erti$oarelor con8erti$oa relor #ari este #ai ridicat' iar costul acestora ra!ortat la !uterea debitata este #ai sca$ut. In 1nal este necesar ca !uterea aleasa a con8erti$orului sa se a2e intrun ra!ort rational cu 8aloarea #edie a !uterii dega>ate la !unctul de incal$ire res!ecti8.

  Pina in !re$ent s-au construit siste#e de bare a8ind o !utere de 9;;; !ina la :;;; K=. La !uteri #ari se



 

utili$ea$a siste#ul barelor #ulti!le' care la ne8oie !ot 1 gru!ate in cite8a subgru!e. Tensiunea barelor se reglea$a la o 8aloare constanta.   Pentru Pentru anu#ite sco!uri este necesara #entinerea constanta a !uterii debitate sau a curentului debitat si !osibilitatea 8ariatiei continue a %rec8entei. In aceste

ca$uri este #ai utila %olosirea unui siste# de bare sectionate' in care ca$ se utili$ea$a in retea schi#batoare statice de %rec8enta.

!alirea "rin inductie   Aceasta o!eratie este executata' in general' cu instalatii de %rec8ente #edii sau inalte. In #a>oritatea ca$urilor este incal$it nu#ai un strat subtire su!er1cial !ina la te#!eratura de calire ,calirea contra u$urii. Pentru axe cu solicitari #ari si !entru !iese cu destinatii si#ilare se !oate reali$a o calire adinca in 8ederea cresterii re$istentei la oboseala. Punctul de !lecare !entru e8aluarea ca!acitatii ca!acitatii de calire !rin inductie a unui #aterial este continutul de carbon de cel !utin ;'HQ. Te#!eraturile de calire in ca$ul incal$irii !rin inductie se situea$a intre 9; ""9;4.. Aceste te#!eraturi !ot 1 atinse in %ractiuni de si ""9;4 secunda. Prin calirea i#ediat ur#atoare' disi!area de caldura catre interiorul !iesei de lucru este asa de #ica' incit se obtine o $ona calita !recis conturata .

 

Avanta(ele calirii "rin inductie  

S

 

 Piesa de lucru ra#ine rece in cea #ai #are !arte' ast%el incit solicitarile ter#ice create sint neinsen#ate.

Piesele !ot 1 ast%el in #od %rec8ent !relucrate !ina la %or#a lor 1nala in stare necalita' 1ind calite ulterior ulteri or.. Pot 1 %acute ast%el econo#ii in !ri8ita o!e ratiilor de 1nisare care sint costisitoare.3u#eroase loturi de !iese sunt su!use unui trata#ent de incal$ire identic' ast%el ca este garantata o

calitate uni%or#a. Este !osibila auto#ati$area !rocesului de calire si includerea #asinilor de calire intr-un 2ux !rintr-un !ersonal tehnologic. Este su1cienta su!ra8egherea !rintr-un #ediu cali1cat.

 

Utili&ari

  4alirea !rin inductie este utili$ata la calirea di%eritelor re!ere re!er e !entru auto8ehicule' #asini agricole' echi!a#ent de constructie' #asini-unelte' ca si a axelor' bolturilor' niturilor ele#entelor de trans#isie' !inioanelor' cre#alierelor etc.

 

!onsuul de "utere

  In %unctie de %rec8enta se !oate trans#ite su!ra%etei' in 8ederea calirii' o !utere intre ;'9 si  K=c# Puterea necesara este o %unctie de te#!eratura' de di#ensiunile !iesei de regi#ul de lucru si de adinci#e a stratului calit. *int necesare !uteri ale generatoarelor de calire de  !ina la 9;; K=. Li#ite de %rec8enta@

- %rec8enta #edie de  !ing la "; K$ J - %rec8ente inalte de H;; K$ !ing la "'9 M$.

 

";

 

*i"irea +sudarea, "rin inductie   In acest sco! este utili$at echi!a#ent de #edie si inalte %rec8enta. Utili$area !rinci!ala este in !roductia de #asa !entru sudarea #etalelor' #ai ales la incal$irea !artiala a su!ra%etelor de sudat. Pentru aceasta o!eratie se utili$ea$a alia>e de li!it tari si #oi din co#ert si agenti de deca!are sau ga$ de !rotectie.

 Te#! e#!era eraturi turi de lucru@ lucru@ - !entru li!ituri #oi sub 9;4 J - !entru li!ituri tari 9; !ina la "";;4 J *int necesari de ase#enea agenti de to!ire si ga$e de !rotectie' in sco!ul eli#inarii straturilor de oxi$i la locul de li!ire.

For#a si di#ensiunile #arginilor de sudat sint %actori i#!ortanti in calitatea sudurii. Puterea necesara este dictata de di#ensiunile locului de i#binat ' de te#!eratura de lucru si de golul dintre !iesele de i#binat. Pentru !iese cu !ereti #ici si subtiri' ,$ona #ica de inncal$ire ga#a de inalta %rec8enta este cea #ai %a8orabila' iar !entru !iese a8ind  a8ind  !ereti grosi si cu su!ra%ete #ari ,$ona larga de incal$ire este indicata i ndicata ga#a de %rec8ente ridicate si #edii. Puterea Puter ea necesara este situate intre ;'" si  K=c#.

 

Doenii s"eciale

  Uscarea si to!irea !entru #etali$ari !e #etale' nor#ali$area' nor#a li$area' recristali$area' incalrea' nor#ali$area , detensionarea  cusaturilor de sudura' %or#area la cald. Pentru aceste sco!uri este !re%erabil a se %oloseasca %rec8ente #edii #ed ii si industriale.

""

 

II.INDU!TIA E*E!T-OANETI!A

#,TEN0IUNEA E*E!T-OOTOA-E INDU01 2I *EI*E EI INDU!3IA E*E!T-OANETI!1 Michael Farada+ Farada+ a desco!erit %eno#enul de induc0ie electro#agnetică &n "H". El a constatat că !rin 8aria0ia unui c#! #agnetic se !oate !roduce curent electric. 4ircuitul unei bobine se &nchide !rintr-un gal8ano#etru . 3eexistnd generator &n circuitul electric 'acul gal8ano#etrului nu de8ia$ă .La introducerea unui #agnet &n bobină se constată că acul gal8ano#etrului de8ia$ă atta ti#! ct #agnetul intră &n bobină 'dar re8ine la $ero cnd #agnetul se o!re)te .La scoaterea #agnetului din bobină acul gal8ano#etrului de8ia$ă &n sensul o!us celui !recedent .Prin ur#are 'la #i)carea #agnetului &n bobină ia na)tere un curent electric . Un as#enea curent se nu#e)te curent indus. *e ob0in acelea)i re$ultate dacă #agnetul ră#ne 1x )i se #i)că bobina .

4ENOENU* DE )-ODU!E-E A UNEI TEN0IUNI E*E!T-OOTOA-E 5NT-UN !I-!UIT !A-E 5N!ON7OA-1 UN 4*U8 ANETI! 9A-IABI* 0E NUE2TE INDU!3IE E*E!T-OANETI!1. ?aria0ia 2uxului #agnetic inductor !oate 1 !rodusă !rin di%erite #etode. /e exe#!lu' 2uxul #agnetic #agne tic 8aria$ă !rintr-un circuit care stă ne#i)cat &ntr-un &ntr-un c#! #agnetic 8 8ariabil ariabil .Fluxul #agnetic !oate 8ari 8aria a !rin #i)carea circuitului constat ./in cele arătate !nă aici re$ultă că t.e.#. indusă durea$ă nu#ai att ct durea$ă cau$a sa' 8aria0ia 2uxului inductor. 4u# a# a#intit #ai &nainte' sunt )i alte #i>loace de 8aria0ie a 2uxului #agnetic inductor.

:, 1-IEA TEN0IUNII E*E!T-OOTOA-E INDU0E "

 

*e !oate deduce ex!resia generală a legii induc0iei electro#agnetice !e ba$a conser8ării energiei 4onductorul #obil de lungi#e lDA4 este ac0ionat de o %or0ă exterioară F' care-l de!lasea$ă !e o lungi#e %oarte #ică dxDAA ' &ntr-un inter8al de ti#! dt' e%ectund lucrul #ecanic dLDF dx.

/atorită de!lasării in c#!ul de induc0ie B' asu!ra 1ecărui electron liber din conductor 8a ac0iona o %or0ă lorent$iană %' a8nd ca ur#are &ncărcarea &ncărcarea negati8ă a ca!ătului A )i !o$iti8ă a ca!ătului 4. Vntre ca!etele conductorului a!are o tensiune e. /acă / acă se &nchide circuitul A4/A' tensiunea e de8ine t.e.#. !entru circuit' !roducnd curentul #ediu I. indusă 4a ur#are conductorul #obil 8a 1 su!us unei %or0e electrice F DBI l. 4on%or# legii ac0iunilor reci!roce FD-F FD-F.. V3 aceste condi0ii dLD-BI l dx .   4on%or# legii conser8ării energiei' ca ur#are a e%etuării lucrului #ecanic dL asu!ra siste#ului #aterial' el 8a trece &ntr-o stare căruia &i 8a cores!unde o cre)tere a energiei electrice cu o 8aloare d=DdL. /eoarece d=DeIdt' dLD-BildxDeIdt.   Ra!ortul dintre 8aria0ia 2uxului #agnetic )i inter8alul de ti#! &n care se !roduce această 8ara0ie re!re$intă cantitatea cu care 8aria$ă 2uxul inductor &ntr-o unitate de ti#!. Acest ra!ort !oartă nu#ele de 8aria0ie a 2uxului #agnetic inductor inductor.. A)adar' legea induc0iei

electro#agnetice se enun0ă ast%el@   Tensiunea electro#otoare indusă este !ro!or0ională cu 8ite$a de 8aria0ie a 2uxului #agnetic inductor inductor.. 4a t.e.#. indusă să 1e ex!ri#ată &n 8ol0i' adică &n unită0i *I' 8a trebui ca 2uxul de induc0ie &n rela0ia " să 1e ex!ri#at &n Weberi' adică' de ase#enea' &n unită0i *I.   Vn ca$ul cnd bobina indusă nu are circuitul &nchis' !rin ea nu circulă curent indusJ &n circuitul ei &ncă ia na)tere o t.e.#. indusă' dacă "H

 

ea intersectea$ă un 2ux 8ariabil. 7 ase#enea bobină se co#!ortă ca un generator electric &n circuit deschis@ &ntre ca!etele bobinei există o di%eren0ă de !oten0ial egală cu t.e.#. indusă i ndusă .  

4urentul de induc0ie este deter#inat de existen0a c#!ului electric . /eci' e%ectul direct al 8aria0ieie 2uxului este a!ari0ia c#!ului electric indus &n regiunea circuitului. MaxWell a de#onstrat teoretic )i ex!erien0ele au con1r#at că@ XFeno#enul de induc0ie electro#agnetică se !roduce datorită unui c#! #agnetic 8ariabil ' chiar &n absen0a unui circuit . Vn absen0a circuitului ' !rin 8aria0ia 2uxului #agnetic ia na)tere un c#! electric indus '&n general 8ariabil ' care are liniile de c#! &nchise . /eci '&n sens #ai larg !rin %eno#enul de induc0ie electro#agnetică se &n0elege a!ari0ia unui c#! electric 8ariabil &n regiunea &n care există un 2ux #agnetic 8ariabil . Este e8ident că ' dacă &n regiunea 2uxului #agnetic 8ariabil s-ar găsi un conductor c#!ul electric indus ar !une &n #i)care electronii liberi din el ./acă acest conductor %or#ea$ă circuit &nchis' atunci ia na)tere curentul indus ' ca e%ect al tensiunii electro#otoare induse.

 AUTOINDU!3IA  

)-ODU!E-EA 4ENOENU*UI DE AUTOINDU!3IE   Vntr-o Vntr -o s!iră ia na)tere curent indus atunci cănd 8aria$ă 2uxul #agnetic !rin su!ra%a0a deli#itată de s!iră. Fluxul 8aribil !oate 1 !rodus 1e !rin #i)care "

 

relati8ă a unui #agnet %a0ă de s!iră' 1e !rin 8aria0ia curentului dintr dintr-un -un circuit 8ecin. El #ai !oate 1 !rodus !rin 8aria0ia curentului electric din &nsă)i s!ira indusă' care >oacă ast%el )i rolul de iinductor nductor..

 

Autoiducţia este induc0ia electro#agnetică !rodusă

 &ntr-un  &ntr -un circuit datorită 8aria0iei curentului curentului care circulă !rin acel circuit.

Autoinducţia se !roduce nu nu#ai la stabilirea sau &ntreru!erea unui curent' ci ori de cte ori 8aria$ă intensitatea curentului electric din circuit.  

INDU!3IA UNUI !I-!UIT 4urentul de intensitate I care circulă !rintr-un circuit generea$ă &n >urul său un c#! #agnetic de induc0ie B' !ro!or0ională cu I.   Factorul de !ro!or0ionalitate L se nu#e)te coe1cient de induc0ie !ro!rie sau inductan0ă a circuitului. Induc0ia unui

"9

 

 

$aca toate liniile campului unei %o%ine stra%at prin spirele celeilalte& cupla'ul este maxim( In general cand ma'oritatea liniilor de camp sunt inlantuite de am%ele %o%ine& cupla'ul se numeste strans) in caz contrar& cupla'ul este sla%( *ariatia curentului curen tului dintr-o di ntr-o %o%ina induce t(e(m( t( e(m( in a doua %o%ina %o%i na + inductia inducti a mutuala(

;.!U-EN3I TU-BIONA-I )-ODU!E-EA !U-EN3I*O- TU-BIONA-I Ace)ti curen0i indu)i iau na)tere &n #ase #etalice' care se a2ă &n c#!uri #agnetice 8ariabile sau se #i)că &n c#!uri #agnetice consolate. Vntre !olii unui electro#agnet !uternic 3 * se lasă să !endule$e o !lacă #etalică A. 7scila0iile ei se a#orti$ea$ă i#ediat. Vnlocuind !laca A cu altă !lacă crestată A oscila0iile ei se a#orti$ea$ă lent. 7scilnd' !laca intersectea$ă liniile c#!ului #agnetic )i &n ea se nasc curen0i indu)iJace)tia se &nchid &n cercuri' care &ncon>oară liniile c#!ului

#agnet

!U-EN3II 4OU!AU* 4OU!AU*T T 5N TE TEa a$ot' in acest %el di%u$iunea 1ind destul de !roasta. La racire se %or#ea$a carbonitrati. Ti#!ul necesar duri$arii !rin nitrocarburare este #ai #ic # ic decat la 

 

nitrare.   7telurile nitrate si carbonitrate au o su!ra%ata subtire %oarte dura si %oarte glisanta dar care nu e %oarte buna la u$ura iar re$istenta la ru!ere este #ica. /ensitatea su!ra%etei are o re$istenta #are la coro$iune si !oate 1 #ai usor !oli$ata.

  cu!tor de nitrare cu hota doua tre!te

cu!tor de nitrare in

9.A!TI9ITATE DE *ABO-ATO-

S

 

In cadrul laboratorului de Metode si Procedee T Tehnologice ehnologice s-a discutat te#a Procesul de Incal$ire !rin inductie electro#agnetica.A# discutat des!re a8anta>ele si de$a8ant>ele acestui !rocedeu'la ce ne a>uta' unde il intalni#' unde se utili$ea$a si la ce ne este de %olos in 8iata de $i cu $i.

/e ase#enea a# studiat ur#atoarea Kansa @