Importanta Produselor Agricole

 

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

IMPORTANTA AGRO-ECONOMICA A PRODUCTIEI AGRICOLE

 

Planul referatului

2

 

1. Agricultura Obiecti Obie ctivu vull fu funda ndame menta ntall al agric agricult ulturi urii, i, ca ra ramur muraa im impor portan tanta ta a ec econo onomi miei ei nationale in noile conditii determinate de integrarea in structurile europene, il constituie stopa sto parea rea de decli clinu nului lui,, re redre dresar sarea ea trept treptata ata si asigu asigura rarea rea co cond nditi itiilo ilorr pentru pentru re relan lansa sarea rea producatorilor agricoli, in concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune Romania dispune Romania,, pentru pentru asigurar asigurarea ea securita securitatii tii alimenta alimentatiei tiei populati populatiei ei si crearea crearea de disponibilitati pentru export. Cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole vegetale şi animale este posibila posi bila doar doar prin valorifi valorificare careaa potentia potentialulu luluii producti productiv v national national si promova promovarea rea unor unor sisteme de agricultura ecologica, stimulandu-se cresterea performantelor producatorilor agricoli agri coli si a competit competitivit ivitatii atii produse produselor lor agroalim agroaliment entare are romanes romanesti ti pe piata piata interna interna si inter int ernat natio ional nala. a. Aceas Aceasttă cr crest estere ere po poate ate fi influ influen entat tataa si de explo exploata atarea rea constr construc uctii tiilo lorr   destinate producerii de legume si a celor destinate cazarii animalelor la standardele tarilor dezvoltate. In conditiile progresului ethnic si al tendintei de globalizare si informatizare a economiei, productiei si concurentei, singura sansa de depasire a greutatilor si lipsurilor perioadei de tranzitie o constituie performanta, in ceea ce priveste nivelul si calitatea productiei, care singure sunt in masura sa asigure un nivel de venituri superior. Agricultura, prin productia vegetala, beneficiaza de o sursa de energie gratuita (Soarele), care, daca stim sa o protejam si cu alte masuri, permite realizares de productii performante. Prin fotosinteza energia solara este transformata in energie chimica (diferite forme de materie organica), care constituie baza existentei animalelor (nutritie). Agricultura romaneasca nu a prosperat pentru ca nu a exstat o convingere reala, statornica, potrivit careia nu poate deveni rentabilla daca nu se bazeaza pe principiul transformarii transform arii intregii productii de cereale in produse animale destinate vanzarii. Romania trebuie sa vandal numai produse animale, care inglobeaza valoarea adaugata, aducatoare de profit. Aceasta atitudine a fost transmisa de marii patrioti si oameni de stiinta, care au miliat cu consecventa pentru zootehnicizarea agriculturii. Gr Graul aul,, carne carnea, a, ou oul, l, laptel laptelee et etc. c. au ac acee eeasi asi alcatu alcatuire ire,, indiff indiffer erent ent de locul locul de obtinere, spre deosebire de produsele industriale, unde calitatea si performantele sunt mult diferite in raport cu locul de productie si tehnologia folosita. Productia agricola, spre deosebire de activitaea industriala,se realizeaza, in cea mai mare parte, sub cerul liber, fiind influentata puternic de regimul climatic, de rigorile acestuia, de bioritmurile organismelor vegetale si animale. Principalii factori care conduc la imbunatatirea performantelor in agricultura sunt: informatia tehnica, stiintifica, economica si informatizarea; managementul; tehnologia procesului de productie(imbinarea ansamblului de masuri care sa permita realizarea de productii mari si de calitate la un cost redus); finantarea; activitatea de productie si de valorificare a ei.

3

 

2. Importanta economica a prou!elor "e#etale Existenta si starea de sanatate a unei populatii este conditionata în cea mai mare masura dete.o. alimentatie echilibrata pe parcursul eiinci biologic, de laive, nastere la mo moar arte De Deze zech chil ilib ibru rul l alim alimen enta tar, r,tot cu lips lipsaa ciclului un unor or pr prin cipi piii nu nutr trit itiv e, du duce cepâna la disalimentatie, la aparitia unor boli degenerative si la reducerea vârstei medii de viata la oameni. Mai periculoasa este însa subalimentatia si foametea, care afecteaza circa !" din populatia globului. #n unele tari $%ranta, &ermania, '.(.).* media de viata este ++, în /aponia chiar 01 de ani la femei, iar în altele $'omalia, Mauritania, ongo* este de 2!-3! de ani. #n alimentatia contemporana rolul productiei vegetale este hotarâtor, atât prin structura culturilor, cât si prin aplicarea unor tehnologii corespunzatoare. onservarea si amelio ame liorar rarea ea terenu terenuril rilor or agr agrico icole, le, int introd roduce ucerea rea irigat irigatiei iei si soi soiuri urilor lor per perfor forman mante, te, modificarea distributiei distributiei produselor, schimbarea sau modernizarea structurilo structurilorr sociale sunt câteva cât eva rep repere ere pe car caree rg rgani anizat zatia ia Mon Mondia diala la a 'an 'anata atati tiii $M $M'* '* le pro propu pune ne pentru pentru îmbunatatirea starii de nutritie în zonele populate sarace. 4rodusele vegetale obtinute de la culturile agricole au în componenta lor câteva componente de baza, cunoscute sub numele de factori nutritivi, cum ar fi5 proteinele, lipidele, glucidele, sarurile minerale si vitaminele . Proteinele sunt indispensabile vietii, datorita functiilor complexe pe care le au în orga organi nism smul ul omen omenes esc. c. #n legu legumi mino noas asee $s $soi oia, a, maza mazare re** si ce cere real alee $g $grâ râu, u, or orez* ez* su sunt nt concentrate proteine cu o valoare biologica partial completa, cu toti aminoacizii esentiali  prezenti, dar nu în proportii proportii optime. optime. Lipiele $grasimile* vegetale, sunt bogate în acizi grasi nesaturati, si sunt lichide6 le gasim în boabele de porumb, floarea soarelui, si soia. Gluci Glu ciel elee sunt hidratii de carbon, fiind o sursa importanta de energie pentru organism si contribuie la metabolizarea lipidelor si a proteinelor. 4lantele agricole contin glucide ca5 amidonul in cereale si cartof, celuloza si hemiceluloza in boabele de cereale. Elementele minerale participa la structura celulelor si intra în componenta unor enzime, vitamine si hormoni. Ele pot fi inventariate astfel5 calciul si fosforul în cerealele neco7ite6 magneziul in cartof si fasole6 fierul in fasole, mazare, cereale6 florul in faina de grau. $itamine $ita minele le au functii esentiale in organism, iar in cantitati infime se gasesc 5 vitamina E $tocoferolul*, in germenii de cereale, vitamina 8 $titochinona*, in cereale, vitamina 9 $tiamina*, in fasole, mazare, invelisul de cereale, vitamina  $acidul ascorbic* in cartofi.



 

2.1 Cerealele 2.1.1 Importanta economica a cerealelor erealele sunt plante de camp cultivate pentru boabe. Ele reprezinta pe glob o sursa de baza in hrana populatiei si a animalelor, fiind raspandite pe o suprafata de aproximat apro ximativ iv +1 mil ha ceea ce repr reprezint ezintaa !1" din teren terennur nurile ile arabile arabile ale planetei noastre. ele mai raspandite cereale in lume sunt5 graul, porumbul, orzul, sorgul, secara si ovazul. ultura graului prezinta o importanta deosebita, definita prin urmatoarele5  boabele sunt valoroase prin continutul continutul lor in substante hranitoare si prin variatele forme in care se pot folosi. contin substante minerale si vitaminele 9,E,44, necesare organismului, uman in cantitati bine proportionate. proportionate. ompozitia chimica a boabelor de grau este destul de diferita de la un soi la altul, aceasta fiind influentata si de conditiile de clima si sol. De exemplu, proteinele pot varia intre +" si 22". transformate in faina se folosesc la fabricarea painii, aliment consumat de peste  7umatate din populatia globului globului66 faina se mai foloseste la fabricarea pastelor fainoase si altor produse de panificatie.  boabele de grau se folosesc in industri industriee la fabricarea amidonului, amidonului, dextrinei, glucozei. :aratele obtinute la macinarea graului reprezinta un nutret concentrate foarte valoros, bogat in proteine, grasimi, saruri minerale. •

•

•

•

ultura graului are un grad ridicat de mecanizabilitate, ceea ce permite obtinerea de productii ieftine.se &raul constituie si o$la foarte buna lunii premergatoare pentru obitnerea culturilor, intrucat recolteaza devreme inceputul iulie* si lasa suficient timp solului sa-si reface fertilitatea. Pr Prin in ponde ponderea rea pe ca care re o de detin tinee in str struc uctur turaa supraf suprafete etelor lor culti cultiva vate, te, ca si a influentelor pe care le are in raport cu alte ramuri agricole sau economice, porumbul pentru boabe este cultura de baza a agriculturii romanesti. Carac Ca racte terul rul in inten tensi sive ve al acest acestei ei cultur culturee indica indica si gradu gradull de inten intensif sific icare are a agriculturii romanesti in general. Producti Prod uctiaa de porumb porumb boabe boabe are rol hotarat hotarator or in dezvolt dezvoltare areaa si moderni modernizare zareaa zootehniei, mai ales a ramurilor producatoare de carne. Compozitia chimica a boabelor de porumb apartinand mai multor hibrizi din diferite parti ale lumii variaza intre urmatoarele limite, I ceea ce priveste continutul in elemente nutritive: proteina 9,07-13,64%, amidon 60-70%, grasimi 4,05-5,51%.

!

 

Boabele se folosesc in furajarea animalelor, ca furaj concentrat foarte valoros. Sunt folosite si in hrana omului sub forma de mamaliga, turta, porumb fiert sau copt, fulgi de porumb, floricele.

4orumbul siloz sau masa verde se foloseste in fura7area animalelor . 4orumbul  pentru siloz se recolteaza in faza de lapte ceara a boabelor si se insilozeaza prin tasare, asigur asi gurand and con conser servar varea ea lui pen pentru tru o per perioa ioada da ind indelu elunga ngata. ta. 4or 4orum umbul bul mas masaa ver verde de se recolteaza in diferite faze de vegetatie si este folosit in fura7area animalelor, imediat dupa recoltare, in stare proaspat ;mportanta culturii porumbului porumbului mai consta si din urmatoarele5 da productii ridicate si sigure6 reprezinta o buna premergatoare pentru foarte multe culturi si lasa terenul curat de  buruieni6 necesi nec esita ta o can cantit titate ate mica mica de sam samant antaa la sem semant ant,, iar lot loturi urile le sem semin incer ceree dau  productii ridicate6 ridicate6 nu se scutura la recoltare6 se pot obtine productii ridicate si in cultura succesiva pe terenurile irigate6 valorifica foarte foarte bine ingrasami ingrasamintele ntele aplicate in doze foart foartee mari.