Ildefonso Falcones - Regina desculta.pdf
June 14, 2018 | Author: Dana Cernea | Category: N/A
Short Description
Download Ildefonso Falcones - Regina desculta.pdf...
Description
Ildefonso Falcones
Regina desculţă
Traducător: Graal Soft
www.virtual-project.eu
Cuprins
I. Măreaţă zeiţă 1 ! " # $ % & ' 1(
II. )*nt de s*n+e 1 1! 1" 1# 1$ 1% 1& 1' ( 1 III.11Glasul neat*rnării ! " # $ % &
I,. atiă /nfr*nată ' !( !1 ! !! !" !# !$
,. Glasul fr*nt !% !& !' "( "1 " "! "" "#
,I. ,aier de +aleră "$ "% "& "' #(
0ota autorului
Să fii flaenco e lucru însemnat: e să ai altă carne, suflet, patimi, piele, instincte, dorinţe; alt chip de-a vedea lumea, cu simţurile stârnite; ursita conştiinţei, muzica-n sânge, sălbăticie neatârnată, bucurie-nlăcrimată, pătimirea şi viaţa şi dragostea adumbrind; să nu înduri rutina, metoda ce-ngrădeşte; să te laşi pătruns de cânt, de vin şi sărutări; să prefaci viaţa în minunată artă, capriciu şi libertate; să nu îngădui povara mediocrităţii; să pui totul la bătaie; să te desfeţi, să te dăruieşti, să te simţi, să trăieşti !legia cantautorului, Tos 2orrs
I
Măreaţă zeiţă
1 "ortul #$diz % ianuarie &%'(
3n clipa /n care se pre+ătea să pună piciorul pe c4eiul din )diz5 )aridad 6ovăi. Se afla tocai la capătul pasarelei5 pe o felucă5 vas ce-i de7arcase de pe )egina, cora7ia escadrei cu avuţii care /nsoţise peste ocean cele 6ase car+o7oturi cu ărfuri de preţ. Feeia ridică privirea spre soarele iernatic ale cărui raze se a6terneau peste lara 6i forfota din port: descărcau unul dintre car+o7oturile care-i /ntovără6iseră din ora6ul 8a 9a7ana. Soarele se strecură printre +ăurile pălăriei ei de paie roase5 or7ind-o. arva o făcu să tresară 6i să se /ncordeze5 speriată5 ca 6i cu stri+ătele ar fi fost /ndreptate /potriva ei. ; 0u sta locului aici5 arăpoaico< o 7ruftui un atelot care5 venind /n ura ei5 o depă6i nepăsător. )aridad se poticni5 la un pas de-a se prăvăli /n apă. =lt 7ăr7at care venea din ură dădu să i-o ia /nainte5 dar feeia sări st*n+ace pe c4ei5 se depărtă 6i se opri din nou5 pe c*nd o parte din ateloţi descărcau /n continuare ărfurile printre 4o4ote de r*s5 făc*nd 4az 6i pun*nd tot soiul de răă6a+uri neo7răzate pe uierea care avea să-i facă să uite lun+a călătorie peste ocean. ; 2ucură-te de slo7ozie5 ne+reso< /i stri+ă alt 7ăr7at c*nd trecu pe l*n+ă ea5 /n+ăduindu-6i să-i lipească o pală surdă peste fese. >nii dintre tovară6ii acestuia iz7ucniră /n r*s. )aridad nu se clinti5 avea privirea aţintită la coada lun+ă 6i urdară care sălta pe spinarea arinarului 6i atin+ea u6or căa6a zdrenţăroasă /n ritul unui ers nesi+ur5 pe c*nd 7ăr7atul se /ndepărta spre uerta de Mar. ?Slo7odă@A5 se /ntre7ă atunci. )are slo7ozie@ Bincolo de c4ei5 zări zidurile pe unde se pătrundea /n ora6 prin uerta de Mar: are parte din cei peste cinci sute de oaeni care alcătuiau ec4ipajul coră7iei )egina se /7ulzeau /n faţa intrării5 unde o arată de sluj7a6i ; vae6i5 inspectori 6i a+azineri ; /i cercetau /n căutare de ărfuri interzise 6i /i c4estionau /n le+ătură cu ruta vaselor5 să afle dacă vreunul dintre ele se despărţise de convoi 6i se a7ătuse din dru pentru a face contra7andă 6i a 7atjocori vistieria
re+elui. Caenii a6teptau neră7dători să fie duse la 7un sf*r6it foralităţile o7i6nuiteD cei aflaţi ai departe de sluj7a6i5 feriţi /n ijlocul ulţiii5 cereau /n +ura are să li se perită să treacă5 dar inspectorii nu se lăsau /nduplecaţi. )egina, aiestuos ancorată pe canalul Trocadero5 transportase /n a+aziile sale ai 7ine de două ilioane de pesos pe6in 6i /ncă pe at*t /n rae din ar+int lucrat5 acestea fiind doar c*teva dintre coorile pe care le adusese din Indii5 /n afară de )aridad 6i de don Eos5 stăp*nul ei. 2lesteat fie don Eos< )aridad /l /n+rijise /n tipul călătoriei peste ocean. ?2oala arinarilorA5 asta ziseseră că avea. ?C să oară 5 o /ncredinţaseră5 de aseenea. i /ntr-adevăr5 /i sunase ceasul după o nesf*r6ită a+onie5 /n tipul căreia trupul /i fusese istuit zi după zi de cuplite uflături5 fier7inţeli 6i s*n+erări. Stăp*n 6i sclavă petrecuseră o lună /nc4i6i /ntr-o ca7ină str*tă 6i /7*csită5 cu un sin+ur 4aac5 la pupa pe care5 după ce plătise 7ani fruo6i5 don Eos /l /nduplecase pe căpitan să i-o /nj+4e7e ”
din tă7lii5 spaţiul la coun de ofiţeriiodi4na5 de pe vas. 15 fur*nd ?Hle++ua fie ca din sufletul luifolosit să nu-6i afle nicic*nd să rătăcească pri7ea+A5 se ru+ase )aridad5 siţind /n spaţiul redus prezenţa puternică a Fiinţei Supree5 Bunezeu acela care c*ruie6te soarta uritorilor. arcă auzind-o5 stăp*nul cer6ise /ndurare cu oc4i +ăl7ejiţi5 /nspăi*ntători5 6i /ntinsese *na căut*nd căldura vieţii care siţea că i se scur+e din trup. Sin+ură cu el /n ca7ină5 )aridad /i refuzase această consolare. 0u /ntinsese 6i ea *na c*nd o despărţiseră de icul ei Marcelo@ i ce făcuse atunci stăp*nul@ 3i zisese vec4ilului de pe plantaţia de tutun s-o ţină 7ine 6i-i poruncise sclavului ne+ru să ducă icuţul de acolo. ; i fă-l să tacă< adău+ase de pe aleea din faţa conacului5 unde sclavii se str*nseseră să afle cine avea să fie noul lor stăp*n 6i ce soartă /i a6tepta de atunci /nainte. 0u suport Bon Eos tăcuse 7rusc. e feţele sclavilor se zu+răvea lipede uiirea. rintr-o lovitură incon6tientă cu *na5 )aridad iz7utise să se eli7ereze din str*nsoarea vec4ilului 6i /ncercase să se repeadă spre fiul ei5 dar /6i dăduse seaa iediat de nesocotinţa ei 6i se oprise. reţ de c*teva clipe se ai auziseră doar ţipetele ascuţite 6i disperate ale luidon Marcelo. ; oftiţi s-o 7iciuiesc5 Eos@ /ntre7ase vec4ilul5 apuc*nd-o din nou pe )aridad de 7raţ. ; 0u5 4otăr*se acesta după ce stătuse pe +*nduri. 0u vreau s-o 1
>na dintre zeităţile de seaă ale reli+iei Joru7a. Kn.tr.L
duc /n Spania vătăată. i atunci5 la un +est sever al vec4ilului5 ne+rul acela ătă4ălos pe nue )ecilio /i dăduse druul 6i t*r*se copilul spre coli7e. )aridad se pră7u6ise /n +enunc4i 6i 4o4otele ei de pl*ns se aestecaseră cu ale copilului. Fusese ultia dată c*nd /6i ai văzuse fiul. 0u /i /n+ăduiseră să-6i ia răas-7un de la el5 nu /i dăduseră voie ; )aridad< Be ce stai acolo5 feeie@ =uzindu-6i nuele rostit5 reveni la realitate 6i recunoscu /n zarva din port vocea lui don Bain5 7ătr*nul capelan de pe )egina, care de7arcase 6i el. e loc lăsă să-i scape 7occeaua5 /6i descoperi capul5 plecă privirea 6i o aţinti spre pălăria de paie roasă5 pe care /ncepu s-o fră*nte /n *ini. 0u poţi ră*ne pe c4ei5 ură preotul5 apropiindu-se de ea 6i lu*nd-o de 7raţ. )ontactul dură preţ de-o clipăD părintele /i dădu druul5 tul7urat. Să er+e5 stărui cu o oarecare nervozitate5 /nsoţe6te-ă. Stră7ătură 7ucata de dru care-i despărţea de uerta de Mar: don Bain purt*nd un cufăra65 )aridad cu 7occeaua 6i pălăria de paie /n *ini5 fără a-6i lua privirea de la sandalele capelanului. ; Faceţi loc unui slujitor al Bonului5 le ceru părintele ateloţilor care se /7ulzeau /n faţa porţii. 3ncetul cu /ncetul5 ulţiea se dădu la o parte pentru a-i face loc să treacă. )aridad /l ura5 t*r6*indu-6i picioarele desculţe5 nea+ră ca a7anosul5 cu capul plecat. )ăă6oaia siplă5 lun+ă5 de culoare cenu6ie care-i slujea de roc4ie5 din p*nză +roasă 6i aspră5 nu reu6ea să ascundă feeia trupe6ă5 7ine clădită5 la fel de /naltă ca unii dintre ateloţii care ridicară privirea să ca6te +ura la părul ei ne+ru5 des 6i inelat5 pe c*nd a altora se pierdea /ntre s*nii ei5 ari 6i feri5 sau rătăcea peste 6oldurile ei voluptuoase. )*nd auzi fluierături5 coentarii neo7răzate 6i c*te-o invitaţie /ndrăzneaţă5 capelanul se ăr+ini să ridice o *nă5 fără a se opri din ers. ; Sunt părintele Bain Garca5 se prezentă el5 /ntinz*nd 4*rtiile spre unul dintre vae6i5 după ce depă6iseră ulţiea de ateloţi5 capelan pe cora7ia de răz7oi )egina din flota Maiestăţii Sale. ,ae6ul aruncă o privire peste docuente. ; Sfinţia ,oastră /i /n+ăduie să cercetez cufărul@ ; C7iecte personale5 răspunse părintele desc4iz*ndu-l.
Mărfurile sunt /nscrise cu se cuvine /n docuente. ,ae6ul /ncuviinţă5 scotocind /n interiorul cufărului. ; ,reo neplăcere /n tipul călătoriei@ /ntre7ă sluj7a6ul fără să se uite la el5 cupănind o păpu6ă de tutun. =ţi /nt*lnit vase vrăja6e sau străine de flotă@ ; 0u. Totul a ers după cu fusese prevăzut. ,ae6ul /ncuviinţă. ; Sclava Boniei ,oastre@ /ntre7ă arăt*nd spre )aridad5 după ce isprăvi cercetarea. 0u-i /n acte. ; Ha@ 0u. H o feeie slo7odă. ; 0u pare5 zise vae6ul proţăpindu-se dinaintea lui )aridad5 care str*nse 6i ai tare 7occeaua 6i pălăria de paie. >ită-te la ine5 ne+reso< *r*i sluj7a6ul. )e ascunzi@ )*ţiva dintre ceilalţi vae6i care cercetau ulţiea de ateloţi se opriră din lucru 6i se /ntoarseră spre sluj7a6 6i spre feeia care răăsese cu capul plecat dinaintea lui. Mateloţii care le făcuseră loc ;să0iic5 treacănu seascunde apropiară. niic5 sări don Bain. ; 0icio vor7ă5 părinte. Toţi cei care nu /ndrăznesc să privească /n faţă un vae6 ascund ceva. ; )e s-ascundă nefericita asta@ stărui părintele. )aridad5 dă i 4*rtiile tale. Feeia scotoci /n 7occea5 căut*nd docuentele priite de la notarul de pe cora7ie5 pe c*nd don Bain vor7ea /n continuare. ; S-a /7arcat /n portul 8a 9a7ana /preună cu stăp*nul ei5 don Eos 9idal+o5 care voia să se /ntoarcă pe elea+urile de 7a6tină /nainte de a-6i da o76tescul sf*r6it5 dar 6i-a dat du4ul /n tipul călătoriei peste ocean5 Bunezeu să-l ai7ă /n pază< )aridad /ntinse docuentele sale5 ototolite5 spre vae6. ; 3nainte să-6i dea du4ul5 ură don Bain5 cu se o7i6nuie6te pe coră7iile Maiestăţii Sale5 don Eos a /ntocit un testaent 6i a poruncit slo7ozirea roa7ei sale )aridad. =veţi acolo /nscrisul de slo7ozie pe care i l-a /n*nat notarul de pe cora7ie. ?)aridad 9idal+o5 scrisese notarul prelu*nd nuele stăp*nului ort5 cunoscută 6i su7 nuele de )ac4itaD roa7ă nea+ră de culoarea a7anosului5 6i cu odouăzeci constituţie zdravănă5 părul ne+ru 6i creţ5 /n v*rstăsănătoasă de aproNiativ 6i cinci de ani.A ; )e ai /n le+ătura aia@ /ntre7ă vae6ul după ce isprăvi de citit docuentele care dovedeau slo7ozia lui )aridad. Feeia desfăcu 7occeaua 6i /i arătă. C pătură vec4e 6i o flanelă5
tot avutul ei5 ve6intele pe care stăp*nul i le dăduse /n ultia vree: flanela5 iarna trecutăD pătura5 /n ură cu două ierni. =scunse printre straie avea c*teva tra7ucuri pe care iz7utise să le drăuiască pe cora7ie după ce le 6terpelise de la don Eos. ?i dacă le +ăse6te@A5 se teu. ,ae6ul dădu să cerceteze 7occeaua5 dar5 văz*nd straiele vec4i5 se str*7ă. ; >ită-te la ine5 ne+reso5 /i ceru. Treurul care cuprinse trupul lui )aridad era vădit pentru toţi cei de faţă. 0u privise niciodată un 7ăr7at al7 c*nd i se adresa. ; H speriată5 interveni don Bain. ; = zis să se uite la ine< ; >ită-te5 o ru+ă capelanul. )aridad ridică faţa rotundă5 cu 7uze +roase 6i cărnoase5 nas turtit 6i oc4i ici5 fuurii5 care se străduiră să privească dincolo de vae65 spre ora6. Cul se /ncruntă 6i căută zadarnic privirea fu+ară a feeii. ; >rătorul< cedă 7rusc5 rup*nd tensiunea 6i dezlănţuind o avalan6ă de ateloţi. Bon Bain5 urat /ndeaproape de )aridad5 stră7ătu uerta de Mar5 o străduţă flancată de două turnuri crenelate5 6i pătrunse /n ora6. 3n ură5 pe Trocadero5 ră*neau)egina, cora7ia cu două punţi 6i ai 7ine de 6aptezeci de tunuri cu care navi+aseră din 8a 9a7ana5 6i cele 6ase nave coerciale pe care le escortase5 cu a+aziile lor 7urdu6ite de ărfuri din Indii: za4ăr5 tutun5 cacao5 +4i7ir5 salce5 anii5 c*r*z5 caret5 ar+int )ălătoria fusese o iz7*ndă5 iar )diz /i /nt*pinase cu dan+ăte de clopot. Spania era /n răz7oi cu =n+liaD flotele din Indii5 care p*nă /n ură cu c*ţiva ani stră7ăteau oceanul stra6nic păzite de coră7ii din flota re+ală5 nu ai circulau5 ca urare5 coerţul se desfă6ura cu vase coerciale5 nave particulare care căpătau /nvoire din partea re+elui pentru călătorie. Be aceea5 sosirea ărfurilor 6i a coorilor5 at*t de necesare pentru vistieria re+ală spaniolă5 de6teptase /n ora6 o atosferă săr7ătorească5 ce se siţea peste tot. =jun+*nd pe strada Eue+o6ideuerta elota5delăs*nd ură 7iserica 0uestra SeOora del opulo Mar5 /n don Bain se /ndepărtă de valurile de ateloţi5 soldaţi 6i ne+uţători 6i se opri. ; Bunezeu să te /nsoţească 6i să te ocrotească5 )aridad5 /i dori /ntorc*ndu-se spre ea5 după ce a6ezase cufărul pe jos.
Feeia nu răspunse. 36i /ndesase pălăria de paie peste urec4i5 iar capelanul nu-i putu zări oc4ii5 /n sc4i75 6i-i /nc4ipui cu privirea aţintită la cufăr sau la sandale5 sau ; = tre7uri de făcut5 pricepi@ /ncercă să se scuze. Bu-te de-ţi caută ceva de lucru. =cesta e un ora6 foarte 7o+at. Bon Bain /6i /nsoţi cuvintele de un +est cu *na dreaptă5 atin+*nd ante7raţul lui )aridadD de data asta5 el fu cel care plecă privirea pentru o clipă. )*nd o ridică din nou5 /nt*lni oc4ii cenu6ii ai lui )aridad aţintiţi asupra lui5 la fel ca /n nopţile călătoriei peste ocean5 c*nd5 după oartea stăp*nului5 luase sclava /n +rijă 6i o ascunsese de ateloţi la ordinul căpitanului. I se /ntoarse stoacul pe dos. ?0u -a atins de eaA5 /6i repetă pentru a nu 6tiu c*ta oară. 0u pusese niciodată *na pe ea5 /nsă )aridad /l privise cu oc4i lipsiţi de eNpresie5 iar el Hl nu se putuse stăp*ni să nu se astur7eze pe su7 ve6inte la vederea acelei uieri splendide. Be /ndată ce se prăpădise don Eos5 /ndeplinise ritualul /n+ropăciunii: spuseseră trei ru+ăciuni de se ve6nică poenire5 iar cadavrul fusese aruncat peste 7ord5 /ndesat /ntr-un sac5 cu două urcioare de apă le+ate de picioare. =tunci căpitanul poruncise să se /nlăture căăruţa5 iar notarul c4eză6uise 7unurile răposatului. Bon Eos era sin+urul pasa+er de pe cora7ieD )aridad5 sin+ura feeie aflată la 7ord. ; ărinte5 /i spusese capelanului după ce dăduse porunca5 vă fac răspunzător de a o ţine pe ne+resă departe de ec4ipaj. ; Bar eu dăduse să se /potrivească don Bain. ; )4iar dacă nu e a Boniei ,oastre5 o puteţi 4răni cu erindele aduse la 7ord de senior 9idal+o5 4otăr*se sluj7a6ul5 nelu*nd /n seaă /potrivirea. Bon Bain o ţinuse pe )aridad zăvor*tă /n căăruţa lui ititică5 unde era loc doar pentru 4aacul at*rnat de la un capăt la celalalt al /ncăperii5 pe care /n tipul zilei /l str*n+ea /ntr-un sul. Feeia dorea pe jos5 la picioarele lui5 su7 4aac. 3n priele nopţi5 capelanul se refu+iase /n lectura cărţilor sfinte5 dar /ncetul cu /ncetul privirea lui /ncepuse să urărească razele opaiţului care5 parcă /nzestrate cu voinţă proprie5 păreau să aseo a7ată pa+inile tourilor lui +reoaie 6i să se /ncăpăţ*neze luinadepela feeia care dorea +4euită at*t de aproape de el. Se luptase cu fanteziile care dădeau năvală la vederea coapselor lui )aridad5 c*nd ie6eau de su7 pledul cu care se acoperea5 a
s*nilor ei5 care urcau 6i co7orau /n ritul respiraţiei5 a feselor sale. i cu toate acestea5 aproape involuntar5 /ncepuse să se atin+ă. Se poate să fi fost trosnetul 7*rnelor de care at*rna 4aacul sau poate /ncordarea care se adunase5 treptat5 /ntr-un spaţiu at*t de redus5 cert este că feeia desc4isese oc4ii 6i /ntrea+a luină al opaiţului se adunase /n ei. Bon Bain siţise cu /i iau foc o7rajii 6i5 pentru o clipă5 răăsese nei6cat5 /nsă dorinţa lui se /nteţise su7 privirea lui )aridad5 aceea6i privire lipsită de eNpresie cu care-i /nt*pina acu cuvintele. ; =scultă-ă5 )aridad5 stărui. )aută-ţi de lucru. Bon Bain luă cufărul5 /i /ntoarse spatele 6i-6i văzu de dru. ?Be ce ă sit vinovat@A5 se /ntre7ă5 făc*nd un popas ca să pună cufărul /n *na cealaltă. =r fi putut s-o silească5 /6i +ăsi o scuză5 ca /ntotdeauna c*nd siţea că-l str*n+e +4eara vinovăţiei. Hra doar o sclavă. oate oate că nici ăcar n-ar fi fost nevoie să recur+ă la violenţă. Care nu erau toate sclavele ne+rese feei u6oare@ Bon Eos5 stăp*nul ei5 recunoscuse la o spovedanie: se culca cu toate. ; )u )aridad a avut un fiu5 /i dezvăluise5 poate doi5 dar nu5 nu cred. =l doilea5 7ăieţelul acela ne/nde*natic 6i nerod5 era la fel de ne+ru ca ea. ; ,ă căiţi@ /l /ntre7ase preotul. ; )ă a copii cu ne+resele@ răspunsese plantatorul de tutun. ărinte5 vindea ne+ri6orii la o oară a popilor5 din apropiere. 0u 6i-au făcut niciodată +riji pentru sufletul eu păcătos c*nd i iau cupărat. Bon Bain se /ndrepta spre catedrala Santa )ruz5 de cealaltă parte a li7ii /n+uste de pă*nt pe care se afla ora6ul /prejuit de ziduri5 /nc4iz*nd +olful. 3nainte să cotească spre o fundătură5 /ntoarse capul 6i /ntrezări silueta lui )aridad prin area i6cătoare de oaeni: se /ndepărtase p*nă ce dăduse cu spatele de un zid5 unde stătea neclintită5 străină de lue. ?C să se descurceA5 /6i spuse5 iuţind pasul 6i cotind pe o străduţă. )diz era un ora6 7o+at /n care se puteau /nt*lni coercianţi 6i ne+ustori din /ntrea+a Huropă 6i unde 7anii cur+eau +*rlă. o feeie6ili7eră5 drept urare tre7uia să 7ucată /nveţe să trăiascăHra /n slo7ozie să uncească. Stră7ătu o 7ună de dru 6i5 c*nd ajunse /ntr-un loc de unde lucrările la noua catedrală din apropiere de Santa )ruz se zăreau clar5 stătu locului. )e uncă putea face sărana nenorocită@ 0u se pricepea la
niic5 /n afară de a ro7oti pe o plantaţie de tutun5 unde trăise de la zece ani c*nd5 adusă din re+atul lucum*5 /n +olful Guinea5 fusese cupărată de ne+ustorii en+lezi de sclavi /n sc4i7ul a cinci suluri nenorocite de p*nză5 pentru a fi v*ndută din nou pe nesăţioasa 6i nevoia6a piaţă cu7aneză. =sta-i povestise /nsu6i don Eos 9idal+o capelanului c*nd acesta se interesase de otivul pentru care o alesese pentru călătorie. ; H voinică 6i ispititoare5 adău+ase plantatorul făc*ndu-i cu oc4iul. i s-ar părea că e stearpă5 iar asta e /ntotdeauna un folos după ce părăse6te plantaţia. Bupă ce-a zăislit copilul ăla năt*n+ Bon Eos /i ai povestise că era văduv 6i avea un fiu licenţiat care făcuse studii la Madrid5 spre care se /ndrepta pentru a-6i petrece cu el ultiele zile. 3n )u7a avea o plantaţie de tutun foarte ănoasă5 pe o c*pie /n apropiere de 8a 9a7ana5 pe care o lucra el /nsu6i cu ajutorul a vreo douăzeci de sclavi. Sin+urătatea5 7ătr*neţea 6i presiunile făcute de cultivatorii de trestie-de-za4ăr pentru a o7ţine pă*nturi pentru acea industrie /nfloritoare /l /pinseseră să-6i v*ndă proprietatea 6i să se /ntoarcă /n patrie5 dar după douăzeci de zile pe are scor7utul /l lovise 6i dospise cu furie /n constituţia lui sla7ă 6i ve6tedă. Fe7ra5 edeurile5 pielea pătată 6i +in+iile s*n+er*nde /l siliseră pe edic să declare pacientul incura7il. =tunci5 a6a cu era usai pe navele re+elui5 căpitanul coră7iei )egina poruncise notarului să se /nfăţi6eze /n căăruţa lui don Eos pentru a consena ultiele sale dorinţe. ; C slo7ozesc pe sclava ea )aridad5 6optise 7olnavul după ce dăduse vreo două dispoziţii testaentare din ilostenie 6i lăsase o6tenire toate 7unurile sale acelui fiu pe care nu ai avea să-l re/nt*lnească. Feeia nici nu apucase să-6i arcuiască 7uzele +roase /ntr-o eNpresie va+ă de satisfacţie afl*nd că era slo7odă5 /6i ainti preotul oprit /n stradă. ?0u vor7eana dintre aceste ănăstiri5 aflată /n )ava 0ueva5 era ănăstirea 0uestra SeOora de la Salud a călu+ăriţelor Minie5 o uilă con+re+aţie ona4ală consacrată conteplaţiei 6i ru+ăciunii /nsoţite de tăcere 6i post. Bincolo de ănăstirea Minielor5 spre strada San Eacinto5 /n fundătura San Mi+uel5 se /n+răădeau treisprezece case5 /n care la r*ndul lor se /n+4esuiau /n jur de douăzeci 6i cinci de failii. Bouăzeci 6i una dintre ele erau failii de ţi+ani5 alcătuite din 7unici5 fii5 ătu6i5 veri5 nepoate5 nepoţi 6i c*te-un strănepotD toate cele douăzeci 6i una ţineau fierării. Mai eNistau 6i alte fierării /n a4alaua Triana5 cele ai ulte dintre ele pe *na ţi+anilor5 acelea6i *ini care fie /n India5 fie /n unţii din =renia5 cu secole /nainte de a pri7e+i /n Huropa5 /6i presc4i7aseră eseria /n artă. )u toate acestea5 San Mi+uel era centrul nevral+ic al fierăriei 6i cazan+eriei din Triana. 3n fundătură "
#asa de #ontratacion sau #asa + .udiencias de /ndias a fost o
instituţie a )asei Qe+ale spaniole care a fiinţat /ntre secolele al R,I-lea 6i al R,III-lea. Qolul acesteia era să controleze activităţile de eNplorare 6i de colonizare de noi teritorii. Kn.tr.L
dădeau vec4ile curţi construite /n vreurile de splendoare ale a4alalei5 /n secolul al R,I-lea: unele nu erau dec*t siple fundacuri5 cu ni6te căsuţe izere aliniate faţă /n faţă5 cu unul sau două caturiD altele erau clădiri5 adesea /ntortoc4eate5 cu două sau trei caturi5 a6ezate /n jurul unei curţi centrale5 caturile superioare desc4iz*ndu-se spre curte prin coridoare /nalte 6i 7alustrade din fier forjat sau din len. Toate5 aproape fără eNcepţie5 erau locuinţe uile cu una sau cel ult două /ncăperi. 3n una din ele5 dacă nu c4iar /n curte sau direct pe străduţă5 eNista o ică ad*ncitură /n perete unde se +ătea pe căr7une5 un spaţiu /părţit de vecinii din curte. Spălătoarele 6i latrinele5 dacă eNistau5 erau situate /n curte5 la dispoziţia tuturor. Spre deose7ire de alte locuinţe sevillane5 ocupate /n tipul zilei doar de feeile 6i de copiii care se jucau /n curţi5 cele ale fierarilor din Triana erau locuite de-a lun+ul /ntre+ii zile de lucru5 căci aveau 7irjele a6ezate la catul de jos. 2ătăile ne/ncetate ale ciocanelor pe nicovală răz7ăteauvacar din fiecare fierărie se /pleteau /n stradă intr-un neo7i6nuit etalicD fuul6icăr7unilor din forjă5 care adesea se strecura prin curţile caselor sau c4iar pe u6ile acelor odeste ateliere lipsite de co6uri5 se zărea din orice punct al Trianei. Be-a lun+ul fundăturii5 /nvăluiţi /n 4ărălaie 6i /n fu5 7ăr7aţi5 feei 6i copii veneau 6i plecau5 se jucau5 r*deau5 tăifăsuiau5 stri+au sau se sfădeau. )u toate acestea5 /n ciuda zarvei5 ulţi dintre ei auţeau 6i se opreau cu inia +ata să le sară din piept /n poarta fierăriilor. >neori5 se zărea un tată care-6i ţinea fiul pe după ueri5 un 7ătr*n cu oc4ii /ntredesc4i6i sau c*teva feei care-6i stăp*neau un pas de dans auzind acordurile unui martinete#: un c*nt trist acopaniat de cadenţa loviturilor onotone de ciocanD un c*nt specific lor care-i urase /n toate tipurile 6i toate locurile. i atunci5 prin ijlocirea acelor0ue1*os$ ale fierarilor5 loviturile de ciocan deveneau o inunată sifonie care dădea fiori. 3n acea zi de fe7ruarie 1%"&5 /n care se săr7ătorea ,ir+en de la )andelaria%5 ţi+anii nu lucrau /n fierăriile lor. uţini dintre ei )*ntec andaluz ce /nsoţea 6i arca ritul loviturilor de ciocan din făurării. Kn.tr.L $ 3n li7a spaniolă5 0ue1*o sau 0ue1ido /nseană vaier sau t*n+uire. 3n flaenco5 desenează o foră stilizat de 7ocet. Kn.tr.L % Săr7ătoare reli+ioasă cunoscută su7 diferite denuiri5 printre care 3nt*pinarea Bonului sau )urăţirea Sfintei Maria. Kn.tr.L #
aveau să se ducă la 7iserică la San Eacinto 6i la ,ir+en de la )andelaria să 7inecuv*nteze lu*nările cu care-6i luinau căinele5 /nsă nici nu voiau să ai7ă pricini cu vecinii credincio6i din Triana5 cu at*t ai puţin cu popi5 călu+ări 6i inc4izitoriD era o zi de săr7ătoare care tre7uia ţinută. ; ăze6te fata de poftele al7ilor5 se auzi o voce ră+u6ită. )uvintele5 /n cal2, +raiul ţi+anilor5 răsunară /n curtea care dădea /n străduţă. Maă 6i fiică stătură /n loc. 0iciuna din ele nu se arătă surprinsă5 de6i nu 6tiau de unde se auzise vocea. )ercetară curtea cu privirea p*nă ce Mila+ros /ntrezări /n penu7ra dintr-un colţ refleNia ar+intată a 6irului de nasturi de la tunica scurtă5 azurie a 7unicului. Stătea /n picioare5 seeţ 6i nei6cat5 /ncruntat 6i cu privirea pierdută5 cu /i era o7iceiulD vor7ise fără să /nceteze a olfăi un tra7uc stins. Fata5 cu cei cincisprezece splendizi ani ai ei5 /i z*7i 6i se /nv*rti cu +raţieD fustele ei lun+i5 al7astre5 jupoanele 6i 7ro7oadele verzi se /nvol7urară5 /nsoţite de clinc4etul ai ultor sal7e care-i at*rnau la +*t. ; 3n Triana 6tie toată luea că-s nepoata duitale. Q*se. Binţii al7i străluciră /n contrast cu pielea /ntunecată5 aidoa aei sale5 aidoa 7unicului său. )ine-ar cuteza@ ; Besfr*u-i or7 6i cutează5 copiliţo. Mulţi 6i-ar priejdui viaţa să te ai7ă. Hu a6 putea doar să te răz7un 6i n-ar fi s*n+e /ndeajuns ca să ostoiască durerea. Să-i ainte6ti ereu asta5 adău+ă adres*ndu-se aei. ; Ba5 tată5 răspunse feeia. =*ndouă a6teptară un cuv*nt de răas-7un5 un +est5 un sen5 dar ţi+anul5 4ieratic /n colţul lui5 nu ai adău+ă niic. 3n cele din ură5 =na /6i luă fiica de 7raţ 6i părăsiră casa. Hra o diineaţă fri+uroasă. )erul era /nnorat 6i stătea să plouă5 ceea ce nu părea a-i /piedica pe locuitorii din Triana să se /ndrepte spre San Eacinto pentru a săr7ători 7inecuv*ntarea lu*nărilor. Be aseenea5 erau ulţi sevillanii care voiau să se alăture cereoniei 6i5 ţin*nd /n *ini lu*nări ari5 stră7ăteau podul de 6lepuri sau treceau GuadalPuivirul la 7ordul uneia dintre cele ai 7ine de douăzeci luntrio care purtau se oaenii un ţăr pe aducă altul. Mulţiea de vestea zi 7ănoasă5 +*ndi de =nape/nainte să-6i ainte de teerile lui taică-său. 3ntoarse capul spre Mila+ros 6i-o văzu er+*nd dreaptă5 seeaţă5 atentă la toţi 6i la toate. ?=6a cu se cuvine unei ţi+ănci sadeaA5 recunoscu atunci5 neput*nd să-6i
reţină o eNpresie de satisfacţie. )u să nu se uite la fata ei@ ărul castaniu 6i 7o+at /i cădea pe spate5 /pletindu-se cu ciucurii lun+i 6i verzi ai 7ro7oadei pe care o purta pe ueri. Ici 6i colo5 printre plete5 se zărea o pan+lică colorată sau o perlăD /n urec4i purta cercei ari de ar+int5 iar la +*t5 6ira+uri de ăr+ele sau sal7e de ar+inţi tresăltau pe s*nii ei tineri5 prin6i /n decolteul aplu 6i /ndrăzneţ al 7luzei al7e. Fusta al7astră era /ncinsă pe talia delicată 6i co7ora aproape pană /n pă*nt5 unde se tot iveau 6i dispăreau picioarele ei desculţe. >n 7ăr7at o privi piezi6. Mila+ros 7ă+ă de seaă iediat 6i5 ca o felină5 /ntoarse faţa către elD trăsăturile dăltuite ale fetei se /7l*nziră 6i spr*ncenele ei stufoase se arcuiră a z*7et. ?3ncepe ziuaA5 /6i spuse aa. ; Să-ţi zic norocul5 voinicule@ 2ăr7atul5 voinic5 vru să-6i vadă de dru5 dar Mila+ros /i z*7i desc4is 6i se apropie de el at*t de ult5 /nc*t s*nii ei aproape că-l aduseră. ,ăd olui. feeie care te dore6te5 adău+ă ţi+anca5 cu privirea /nfiptă /n oc4ii =na ajunse l*n+ă fiica sa la tip ca să-i audă ultiele cuvinte. C feeie )e altceva ai putea dori un individ ca acela5 are 6i zdravăn5 dar evident sin+ur5 care ducea /n *nă o lu*nărică@ 2ăr7atul 6ovăi c*teva clipe /nainte să se uite la cealaltă ţi+ancă ce se apropiase de el: ai /n v*rstă5 dar la fel de atră+ătoare 6i de seeaţă ca feti6cana. ; 0u vrei să 6tii ai ult@ Mila+ros rec*6ti+ă atenţia 7ăr7atului5 ad*ncindu-6i privirea /n ni6te oc4i /n care zărise interes. 3ncercă să-l apuce de *nă: i tu o dore6ti pe feeia aia5 a6a-i@ i+anca 7ă+ă de seaă că prada /ncepea să cedeze. Maă 6i fiică5 /n tăcere5 fură de acord: trea7ă u6oară5 conc4iseră a*ndouă. C fire reţinută 6i tiidă ; 7ăr7atul /ncercase să-6i ferească privirea ; v*r*tă intr-un trup ătă4ălos. Si+ur era vor7a de-o feeie5 /ntotdeauna era. Tre7uia doar să-l st*rnească5 să stăruiască să-6i /nvin+ă ru6inea aceea care-l /nfr*na. Mila+ros fu strălucită5 convin+ătoare: stră7ătu cu de+etul liniile palei 7ăr7atului ca 6i ocu i-ar fi prezis cu adevărat viitorul acelui credul. Maică-sa urărea5 /ntre *ndră 6i auzată. )ăpătară vreo doi cuartos& pentru sfaturile lor. =poi =na /ncercă Monedă de araă-valor*nd patru araved5 vec4e onedă spaniolă. Kn.tr.L &
să-i v*ndă un tra7uc de contra7andă. ; 8a juătate de preţ faţă de du+4enele de tutun din Sevilla5 /i oferi. Bacă nu vrei tra7uc5 a 6i tutun de prizat de cea ai 7ună calitate5 curat5 fără ţăr*nă. 3ncercă să-l convin+ă desfăc*ndu-6i 6alul /n care era /nfă6urată pentru a-i arăta arfa pe care o avea ascunsă5 dar 7ăr7atul se ăr+ini să sc4iţeze un z*7et t*p5 ca 6i cu /n /nc4ipuirea lui o curta deja pe aceea căreia nu cutezase niciodată să-i vor7ească. Be-a lun+ul zilei5 aă 6i fiică se strecurară prin ulţiea care se deplasa de la =ltozano5 prin /prejuriile castelului Inc4iziţiei5 spre 7iserica San Eacinto5 aflată /ncă /n construcţie pe locul fostului sc4it )andelaria5 citind /n pală 6i v*nz*nd tutun5 ereu atente la z7iri 6i la ţi+ăncile care-i pun+ă6eau pe cei cu +*ndul aiurea5 ulte dintre ele c4iar din neaul lor. Ha 6i fiica ei nu aveau nevoie să-6i asue aseenea riscuri 6i nu voiau să se vadă aestecate /n una dintre ultele +*lcevi care iz7ucneau c*nd o prindeau pe vreuna dintre ele: tutunul le aducea deja destule c*6ti+uri. Be aceea /ncercară să se desprindă de ulţie c*nd fraJ EoaPun5 din Crdinul redicatorilor5 /6i /ncepu predica su7 cerul li7er5 dinaintea a ceea ce cu tipul avea să devină poarta are a viitoarei 7iserici. 3n clipa aceea5 credincio6ilor sevillani /n+răădiţi pe esplanadă nu le ardea de noroc sau de tutunD ulţi dintre ei veniseră /n Triana ca să asculte /ncă una dintre predicile controversate ale acelui t*năr doinican5 fiu al unei epoci /n care judecata /ncerca să-6i croiască dru prin 7ezna i+noranţei. Be la avonul iprovizat /n afara 7isericii /ntrecea ideile lui fraJ 2enito EerUnio Feijoo'D cu voce tare5 /n castiliană 6i fără a se sluji de latinise5 fraJ EoaPun /nfiera prejudecăţile atavice ale spaniolilor 6i a+ita poporul apăr*nd virtutea uncii5 c4iar 6i ecanică sau artizană5 /potriva prost /nţelesului concept de onoare care-i /pin+ea pe spanioli la tr*ndăvie 6i 4uzurD aţ*ţa *ndria feeilor5 /potrivindu-se educaţiei ănăstire6ti 6i susţin*nd noul rol al acestora /n societate 6i /n failieD afira dreptul lor la educaţie 6i le+itia lor aspiraţie la o dezvoltare intelectuală spre 7inele re+atului. ai era roa7a nicirău nu din putea fi socotită unFeeia 7ăr7atnuiperfect. 0u era7ăr7atului /nclinată 6ispre fire< '2enito
EerUnio Feijoo K1$%$;1%$"L5 călu+ăr 6i o de litere5 a popularizat ideile de lar+ă circulaţie ale epocii sale 6i a luptat /potriva superstiţiilor oaenilor de r*nd. Kn.trL
)ăsătoria tre7uia să se sprijine pe e+alitate 6i respect. 3n veacul nostru5 susţinea fraJ EoaPun cit*ndu-i pe arii +*nditori5 sufletul nu ai are seN: nu e nici parte 7ăr7ătească5 nici parte feeiască. 0orodul se /n+răădea să-l asculte 6i tocai atunci5 =na 6i Mila+ros 6tiau5 ţi+ăncile profitau de fascinaţia oaenilor ca să le fure din traiste. Se apropiară c*t putură de locul de unde fraJ EoaPun se adresa ulţiii. Hra /nsoţit de cei peste douăzeci de călu+ări predicatori care-6i duceau zilele /n ănăstirea San Eacinto. Mulţi dintre ei ridicau din c*nd /n c*nd faţa spre cerul plu7uriu care5 din fericire5 nu se /ndupleca să-6i rupă 7aiereleD ploaia ar fi stricat săr7ătoarea. ; Hu sunt luina luii< stri+a fraJ EoaPun pentru a se face auzit. =sta ne-a vestit Bonul 0ostru Isus )ristos. Hl e luina noastră< C luină prezentă /n toate aceste lu*nări pe care le purtaţi 6i care tre7uie să luineze Mila+ros care nu laasculta predica. 36i aţinti privirea asupra călu+ărului5 scurt tip după aceea le descoperi pe aă 6i pe fiică aproape de el. Straiele pestriţe ale ţi+ăncilor 7ăteau la oc4i /n ulţie. FraJ EoaPun 6ovăiD pentru o clipă5 cuvintele sale /6i pierdură 6irul 6i +esturile sale nu ai reţinură atenţia credincio6ilor. Mila+ros 7ă+ă de seaă cu se străduia să n-o privească5 fără a reu6iD dipotrivă5 la un oent dat5 nu se putu stăp*ni să nu-6i oprească privirea asupra ei o secundă ai ult dec*t s-ar fi cuvenit. 3n unul dintre aceste prilejuri5 feti6cana /i făcu cu oc4iul 6i fraJ EoaPun se 7*l7*iD /n altul5 Mila+ros /i scoase li7a. ; Fetiţo< o dojeni aică-sa5 lovind-o cu cotul. =na făcu un +est spre călu+ăr5 cer*ndu-i iertare. redica5 a6a cu dorea ulţiea5 se prelun+i. FraJ EoaPun5 scăpat de su7 asediul lui Mila+ros5 iz7uti din nou să strălucească. Bupă ce isprăvi5 credincio6ii /6i aprinseră lu*nările de la ru+ul pre+ătit de călu+ări. Mulţiea se /pră6tie 6i cele două feei se /ntoarseră la ale lor. ; )e-aveai de +*nd@ o descusu aică-sa. ; 3i 3i place5 Mila+ros5 făc*nd să unro6ească. +est coc4et cu *inile. placerăspunse să +re6ească5 să se 7*l7*ie5 ; Be ce@ H un popă. Fata păru să stea o clipă pe +*nduri. ; 0u 6tiu5 răspunse ea ridic*nd din ueri 6i făc*nd o
utri6oară sipatică spre aică-sa. ; FraJ EoaPun /l respectă pe 7unicul tău 6i-o să te respecte 6i pe tine5 dar nu te juca cu 7ăr7aţii5 c4iar de-s feţe 7iserice6ti5 o preveni aică-sa. )u era de a6teptat5 ziua de lucru se dovedi rodnică5 iar =na isprăvi tutunul de contra7andă pe care-l ascundea printre fuste. Sevillanii /ncepură să treacă podul sau să ia luntrile pentru a se /ntoarce /n ora6. 8e-ar ai fi putut citi norocul c*torva5 dar ulţiea din ce /n ce ai rărită dezvălui nuărul are de ţi+ănci5 unele 7ătr*ne ve6tede5 altele tinere5 ulte fetiţe 6i 7ăieţei zdrenţăro6i 6i pe juătate +oi5 care făceau acela6i lucru. =na 6i Mila+ros le recunoscură pe feeile din fundătura San Mi+uel5 rude cu fierarii5 dar 6i pe destule dintre acelea care locuiau /n 7ordeiele izere aflate l*n+ă +rădina din )artuja5 /n lunca Triana 6i care5 pentru a căpăta poană5 4ărţuiau cu /ncăpăţ*nare oră6enii5 le tăiau calea 6i /i apucau de 4aine5 invoc*nd cu ţipete un Bunezeu /n credeau 6i pe care care-lnu /nvăţaseră pe /n6ir*nd de rost. un poelnic de artiri 6i de sfinţi ; )red că ajun+e pentru azi5 Mila+ros5 zise aică-sa5 ferindu-se din calea unei perec4i care /ncerca să scape de un +rup de cer6etoare. >n ucos cu faţa urdară 6i oc4ii ne+ri5 care-i urărea pe sevillani5 se iz7i de ea invoc*nd virtuţile sfintei Qufina. ; 0a5 /i zise =na5 d*ndu-i un cuarto3 orniră /napoi spre casă5 pe c*nd aa ţi+ănu6ului /i cerea +olo+anul. Fundătura fier7ea. Fusese o zi spornică pentru toţi: săr7ătorile reli+ioase /i /7l*nzeau pe cre6tini. *lcuri de 7ăr7aţi sporovăiau /n porţile caselor 7*nd vin5 fu*nd 6i juc*nd cărţi. C feeie se apropie de 7ăr7atul ei ca să-i arate ce c*6ti+ase 6i /ntre fi se iscă o ceartă atunci c*nd el /ncercă să ia totul. Mila+ros /6i luă răas-7un de la aică-sa 6i se alătură unui +rup de feti6cane. =na tre7uia să facă socotelile cu taică-su. 3l căută printre 7ăr7aţi5 dar nu-l +ăsi. Tată@ stri+ă5 pă6ind /n curtea interioară a casei unde locuiau. ; 0u e. =na se /ntoarse 6i-l văzu pe Eos5 7ăr7atul ei5 /n pra+ul u6ii. ; >nde e@ Eos ridică din ueri 6i /ntinse a neduerire o *năD /n cealaltă ducea o carafă de vin. Cc4ii-i sclipeau. ; = dispărut la scurt tip după voi. S-o fi dus la ţi+ăniea din
)artuja să-6i vadă neaurile5 ca de o7icei. =na clătină din cap. Să fi fost cu adevărat /n ţi+ănie@ Be c*teva ori /l căutase acolo 6i nu-l +ăsise. =vea să se /ntoarcă /n seara aceea sau a7ia după c*teva zile5 ca /n at*tea alte dăţi@ i /n ce stare@ Suspină. ; Se-ntoarce /ntotdeauna5 tr*nti atunci Eos cu sarcas. 0evastă-sa se seeţi5 /6i /năspri eNpresia 6i se /ncruntă. ; 0u te lua de el5 scr*6ni aeninţătoare. Te-a prevenit de ulte ori. 2ăr7atul se ăr+ini să se str*7e a supărare 6i-i /ntoarse spatele. Ba5 de o7icei se /ntorceaD Eos avea dreptate5 dar ce făcea /n tipul escapadelor sale5 c*nd nu se ducea /n ţi+ănie@ 0u-i destăinuia niciodată 6i5 c*nd ea stăruia5 el se refu+ia /n luea lui de nepătruns. )e diferenţă faţă de tatăl din copilărie< =na 6i-l aintea *ndru5 seeţ5 care /ntotdeauna consolare. Mai de apoi5nea7ătut5 pe atunci osăfi+ură fi avut la vreo zeceafla ani5 /l săltase ?potera tutunuluiA5 z7irii care urăreau contra7anda. Fuseseră doar c*teva livre de frunze de tutun 6i era pria dată c*nd /l prindeauD ar fi tre7uit să i se aplice o os*ndă ai u6oară5 /nsă Melc4or ,e+a era ţi+an 6i-l ridicaseră /n afara a6ezărilor /n care re+ele 4otăr*se că tre7uie să sălă6luiască cei din seinţia luiD se /7răca ţi+ăne6te5 cu 4aine pe c*t de costisitoare5 pe at*t de ţipătoare5 /ncărcate cu 6ira+uri de ăr+ele sau cu sal7e de ar+intD purta toia+5 jun+4er5 cercei /n urec4i5 7a ai ult5 eNistau artori care /ncredinţau că-l auziseră vor7ind /n calo3 Toate acelea erau interzise5 ai ult c4iar dec*t să nesocotească 7irurile re+elui. ece ani la +aleră. =sta fu os*nda ţi+anului. =na siţi cu i se str*n+e inia la aintirea calvarului pe care-l trăise aică-sa /n tipul judeţului 6i5 ai ales5 de-a lun+ul celor aproape patru ani care se scurseseră de c*nd se pronunţase pria sentinţă p*nă c*nd taică-său fusese dus /n portul Santa Mara 6i /7arcat pe una dintre +alerele re+ale. Maică-sa nu se dăduse /ndărăt nici ăcar o zi5 un ceas5 o clipă. C costase viaţa. I se ueziră oc4ii5 ca /ntotdeauna retrăia acele oente. C revăzu cer6ind /ndurare5 uilită5 c*nd cer*nd5 cu disperare o +raţiere judecătorilor5 funcţionarilor 6i vizitatorilor din teniţe. Iplorară ajutor de la popi 6i călu+ări5 care refuzau p*nă 6i să le dea 7ineţe. =anetaseră c4iar 6i ce nu aveau5 furaseră5 jefuiseră 6i /n6elaseră
ca să plătească notari 6i avocaţi. 0u ai /7ucaseră niic doar ca să poată duce un codru de p*ine la /nc4isoarea unde tatăl ei a6tepta5 ca at*ţia alţii5 să se /nc4eie procesul 6i să i se 4otărască soarta. 3n tipul acelei cuplite a6teptări5 unii /6i retezau o *nă sau c4iar un 7raţ5 ca să nu ajun+ă pe +alere 6i să /nfrunte o oarte lentă 6i si+ură5 dureroasă 6i izera7ilă5 soarta celor ai ulţi dintre os*ndiţii la +alere5 /ncătu6aţi pe vecie pe 7ăncile coră7iilor. Bar Melc4or ,e+a supravieţuise torturii. =na /6i 6terse oc4ii cu *neca. Ba5 scăpase cu viaţă. i /ntr-o zi5 c*nd nieni nu-l ai a6tepta5 se ivise /n Triana5 secătuit5 zdrenţăros5 fr*nt5 nenorocit5 t*r*ndu-6i picioarele5 dar cu seeţia ne6tir7ită. 0-a ai fost niciodată tatăl care-i ciufulea părul c*nd dădea fu+a la el după o ceartă cu ceilalţi copii. =sta făcea: /i ciufulea părul 6i-apoi o privea cu tandreţe5 aintindu-i /n tăcere cine era ea5 o ,e+a5 o ţi+ancă< ărea să fie sin+urul lucru care conta pe lue. =ceea6i *ndrie a rasei pe care Melc4or /ncercase să i-o insufle 6i nepoatei sale Mila+ros. 8a scurt tip după /ntoarcerea sa5 c*nd fetiţa avea a7ia c*teva luni5 tatăl ei a6tepta ca =na să zăislească un 7ăiat. ?e c*nd feciorul@A5 se tot interesa5 Eos5 7ăr7atul ei5 o /ntre7a 6i el cu stăruinţă: ?H6ti +rea@A ărea că toată fundătura San Mi+uel dorea un 7ăiat. Maa lui Eos5 ătu6ile lui5 veri6oarele lui 2a c4iar 6i feeile ,e+a din ţi+ănie< Toate o s*c*iau5 dar n-a fost să fie. =na /ntoarse privirea spre locul prin care dispăruse Eos după scurta lor discuţie despre Melc4or. Spre deose7ire de tatăl ei5 7ăr7atul nu fusese capa7il să depă6ească ceea ce pentru el reprezenta un e6ec5 o ji+nire5 astfel /nc*t puţina afecţiune 6i respectul care doniseră /ntr-o căsnicie aranjată /ntre a7ele failii5 alde ,e+a 6i alde )arona5 /ncepură să dispară treptat5 fiind /nlocuite /n cele din ură de o ranc4iună ocnită care se vădea /n aspriea purtării unuia cu celălalt. Melc4or /6i revărsă toată afecţiunea asupra lui Mila+ros 6i5 odată resenat cu +*ndul că nu va avea un 7ăiat5 fose făcu acela6i lucru. =na deveni artora /nfruntării dintre cei doi 7ăr7aţi5 ţin*nd ereu partea tatălui5 pe care-l iu7ea 6i-l respecta ult dec*t pe soţ. Se /nnoptase5 oare ce-oai fi făc*nd Melc4or@ >n rasgado de c4itară o aduse /napoi la realitate. 3n spatele ei5 /n fundătură5 auzi pa6i +ră7iţi5 scaune 6i 7ănci t*r*te. ; etrecere< vesti ţip*nd un +las de copil.
=ltă c4itară i se alătură priei5 di7uind notele. 8a scurt tip5 se auzi ropotul sec al unor castaniete5 apoi altele5 6i altele5 7a c4iar 6i răpăitul vreunei +eaparale vec4i din ta7lă5 pre+ătindu-se5 fără r*nduială sau aronie5 parcă vr*nd să de6tepte de+etele acelea care ai t*rziu aveau să acopanieze dansuri 6i c*ntece. =lte c4itare. C feeie-6i drese voceaD voce de feeie 7ătr*nă5 spartă. C dairea. =na se +*ndi la tatăl ei 6i la ce ult /i plăceau dansurile. ?Se /ntoarce /ntotdeaunaA5 /ncercă să se convin+ă atunci. Care nu era a6a@ Hra 6i el un ,e+a< )*nd ie6i /n fundătură5 ţi+anii făcuseră roată /n jurul unui foc. ; Baţi-i 7ătaie< /i /ndenă un 7ătr*n5 a6ezat pe un scaun cu faţa spre pălălaie. Toate instruentele auţiră. C sin+ură c4itară5 /n *inile unui flăcău cu pielea solită 6i coadă 7rună5 atacă priele acorduri ale unui fandan+o. Musul pedincare-l poftise la de fuat o /nsoţi. =costară intr-un de7arcader Triana5 dincolo arsanaua pescarilor de crevete5 pentru a descărca ni6te ărfuri ce se /ndreptau spre a4ala. ; =ici co7ori5 ne+reso5 /i porunci căpitanul tartanei. )opilul /i z*7i lui )aridad. Mai fuaseră de vreo două ori /n tipul călătoriei. Mulţuită efectului pe care-l avusese tutunul5 )aridad /ndrăznise c4iar să răspundă onosila7ic5 cu sfială5 la toate /ntre7ările pe care i le pusese 7ăiatul5 zvonuri care circulau prin port despre elea+urile acelea /ndepărtate. )u7a. Hrau aievea 7o+ăţiile despre care se vor7ea@ =veau ulte plantaţii de trestiede-za4ăr@ i sclavii erau c4iar a6a de ulţi pe c*t se spunea@ ; 3ntr-o 7ună zi5 o să călătoresc cu una dintre coră7iile alea ari5 o /ncredinţa el5 lăs*ndu-6i ia+inaţia să z7oare. i-o să fiu căpitan< C să stră7at oceanul 6i-o să cunosc )u7a< Cdată adusă tartana la c4ei5 la fel cu se /nt*plase /n )diz5 )aridad stătu locului 6i 6ovăi pe f*6ia foarte /n+ustă de pă*nt care se /ntindea /ntre alul r*ului 6i priul 6ir de case din Triana5 unele dintre ele cu teeliile la vedere5 spălate de apele GuadalPuivirului5 intr-at*t erau de aproape. >nul dintre cărău6i /i stri+ă să atrase se deaatenţia la o parte5 ca să descarce un din ditaai Stri+ătul căpitanului5 care clătină cap sacul. de pe punte. rivirea lui o /nt*lni pe a usului5 atent 6i el la )aridadD a*ndoi 6tiau ce ura să facă. ; =i cinci inute5 /i /n+ădui acestuia.
2ăiatul ulţui pentru /n+ăduinţă cu un sur*s5 sări de pe vas 6i o trase după el pe )aridad. ; Iute. >rează-ă5 o zori el. )ăpitanul avea să-l lase pe uscat dacă nu se +ră7ea5 6tia asta. Trecură de priul r*nd de case 6i ajunseră p*nă la 7iserica Santa =naD se /ndepărtară /n continuare de r*u5 depă6ind două +rupuri de case5 usul a+itat5 tră+*nd de )aridad5 ferindu-se din calea oaenilor care-i urăreau curio6i cu privirea5 p*nă ajunse /n faţă la )ava. ; =stea sunt Miniele5 /i arătă 7ăiatul spre o construcţie aflată la celălalt 4otar al )avei. )aridad privi /n direcţia pe care i-o arăta de+etul usuluiD o clădire joasă5 spoită5 cu o 7iserică odestăD apoi /6i /ndreptă privirea spre fostul 6anţ de apărare care /i tăia calea5 ad*nc5 plin de +unoaie /n ulte locuri5 a7ia 7ătătorit /n altele. ; =i o 7ună 7ucată de răz7ătut5 adău+ă 7ăiatul5 /nc4ipuindu-6i ce prinCaenii cap lui )aridad. Mai e un vezi@ loc /n i-i San arătă Eacinto5 daV-i aii trecea departe. trec pe oriunde5 c*teva siluete care co7orau sau urcau pe pov*rni6urile +ropii. Tre7uie să ă /ntorc la vas5 o preveni5 văz*nd că feeia nu se clintea. 0oroc5 ne+reso< )aridad nu zise niic. ; 0oroc5 repetă /nainte să o apuce pe druul de /ntoarcere5 /n +oana are. Qăasă sin+ură5 )aridad /6i aţinti privirea la ănăstire5 locul indicat de don Bain. Stră7ătu +roapa pe o potecuţă printre +unoaie. e plantaţie nu eNistau +unoaie5 dar /n 8a 9a7ana5 daD le văzuse c*nd stăp*nul o luase cu el la ora65 să ducă frunze de tutun la du+4eana din port. )u puteau al7ii să arunce at*tea lucruri@ =junse la ănăstire 6i /ncercă să /pin+ă una dintre porţi. Hra zăvor*tă. 2ătu. =6teptă. 0u se /nt*plă niic. 2ătu din nou5 cu sfială5 parcă nevr*nd să deranjeze. ; 0u a6a5 ne+reso5 /i zise o feeie care trecea pe l*n+ă ea 6i care5 aproape fără să se oprească din ers5 trase de un lanţ la capătul căruia zdrăn+ăni un clopoţel. 8a scurt tip5 la una dintre porţi se desc4ise o ferestruică cu +ratii. ; acea Bonului fie cu tine5 auzi +lasul portăreseiD după voce5 o feeie deja /n v*rstă. )e v*nt te aduce pe la casa noastră@ )aridad /6i scoase pălăria de paie. Be6i nu reu6ea s-o vadă pe
călu+ăriţă5 co7or/ privirea /n pă*nt. ; Bon Bain i-a zis să vin aici5 6opti. ; 0u pricep. )aridad vor7ise repede5 st*lcit5 cu făceau ne+rii cu7anezi c*nd se adresau al7ilor. ; Bon Bain5 se căzni5 el i-a zis să vin aici. ; )ine e don Bain@ se interesă portăreasa după c*teva clipe de tăcere. ; Bon Bain reotul de pe cora7ie5 de pe )egina3 ; Qe+ina@ )e zici de re+ină@ eNclaă călu+ăriţa. ; )egina, cora7ia din )u7a. ; =< C cora7ie5 nu Majestatea Sa. Hi 7ine 0u 6tiu. Bon Bain ai zis@ =6teaptă o clipă. )*nd ferestruica se desc4ise din nou5 vocea care răz7ătu prin ea era autoritară5 feră. ; Feeie cuviincioasă5 ce ţi-a spus preotul că tre7uie să faci aici@ ; Mi-a zis doar să vin. )ălu+ăriţa tăcu. preţ de c*teva secunde5 după care răspunse cu voce 7l*ndă. ; Sunte o counitate săracă. 3ndeletnicirile noastre sunt ru+ăciunile5 a7stinenţa5 conteplarea5 penitenţa 6i operele de caritate. )are ţi-ar fi rostul aici@ )aridad nu răspunse. ; Be unde vii@ ; Bin )u7a. ; H6ti roa7ă@ i stăp*nii tăi@ ; 3s /s slo7odă. i 6tiu să ă ro+. Bon Bain stăruise să zică asta. )aridad nu văzu sur*sul resenat al călu+ăriţei. ; =scultă5 /i zise ea5 tre7uie să te duci la confreria 0uestra SeOora de los Wn+eles5 /nţele+i@ )aridad tăcu. ?Be ce -o fi triis don Bain aici@A5 se /ntre7ă. ; )onfreria 0e+rilor5 o lăuri călu+ăriţa5 a ta. Hi o să te ajute sau o să-ţi deaWn+eles5 povaţă./nIaapropiere seaa: er+i p*nă 7iserica 0uestra/n SeOora de los de )ruz della)apo. Stră7ate /ntre+ie )ava /nspre nord5 spre San Eacinto. e acolo ai să poţi trece +roapa. =poi5 cote6te la dreapta 6i er+i ai departe pe uliţa Santo Boin+o p*nă ajun+i la podul de 6lepuri5 treci podul5 6i
apoi )aridad părăsi ănăstirea5 /ncerc*nd să reţină itinerariul. ?8os =n+eles.A /i spuseseră că tre7uia să se ducă acolo. ?8os Wn+eles.A =veau s-o ajute. ?)ruz del )apoA5 repeta cu voce joasă. )ufundată /n +*nduri5 er+ea străină de privirile oaenilor: o ne+resă voluptuoasă5 /nfă6urată /n zdrenţe cenu6ii5 cu o 7occea /n *nă5 urur*nd fără /ncetare. e =ltozano5 /nfiorată dinaintea ipunătorului castel San Eor+e de la capătul podului5 se iz7i de o feeie. ,ru să-6i ceară iertare5 dar cuvintele refuzară să iasăD feeia o ocăr/5 iar )aridad /6i aţinti privirea spre Sevilla5 pe alul celălalt. eci de căruţe 6i de aniale de povară treceau podul /n a7ele sensuriD lenul 6lepurilor trosnea. ; 3ncotro crezi că te duci5 ne+reso@ Tresări dinaintea 7ăr7atului care-i aţinea calea. ; 8a 7iserica 8os Wn+eles5 răspunse ea. ; Felicitări5 zise 7ăr7atul5 sarcastic. =colo-s ne+rii. Bar ca să ajun+i la ai tăi5 /nainte eprivindu-l usai să dai )aridad se ai surprinse pe 7anul. podar direct /n oc4i. Speriată5 se /ndreptă repede5 /6i descoperi capul 6i plecă privirea. ; 0u 0-a 7ani5 7ol7orosi. ; =tunci5 nici vor7ă de ne+ri. leacă de-aici< = trea7ă. Făcu un pas să ia darea de pod de la un cat*r+iu care a6tepta după )aridad5 dar văz*nd că feeia nu se clinte6te5 se /ntoarse din nou spre ea. ; leacă sau c4e al+uazilii< Bupă ce părăsi podul5 se siţi cercetată. 0-avea 7ani să treacă /n Sevilla. =6adar5 ce putea face@ odarul nu-i zisese cu să facă rost de 7ani. 8a cei douăzeci 6i cinci de ani ai ei5 )aridad nu c*6ti+ase niciodată nici ăcar un +olo+an aăr*t. 3n afară de *ncare5 straie 6i 7araca cea are unde dorea5 ai iz7utise să capete tainul ei de tutun5 tutunul pe care stăp*nul li-l dădea pentru folosul lor personal. )u putea c*6ti+a 7ani@ 0u 6tia să facă niic altceva5 /n afară de a /n+riji tutunul Se /ndepărtă de lue5 se retrase spre r*u 6i se a6eză pe alurile acestuia. Hra slo7odă5 /ntr-adevăr5 dar la ce-i folosea slo7ozia nicideăcar putea trece6tiuse un pod@ 3ntotdeauna se spusese dacă ce avea făcut.nu3ntotdeauna ce are de făcut5i de c*nd răsărea soarele p*nă ce scăpăta5 zi după zi5 an după an. )eavea să facă acu@ Mulţi locuitori ai Trianei5 /n druul lor pe l*n+ă r*u5 zăriră
silueta unei ne+rese a6ezate pe aluri5 neclintită5 cu privirea pierdută Spre r*u5 spre Sevilla5 poate /n aintirile ei sau la viitorul nesi+ur care i se a6ternea dinainte. >nii dintre ei trecură din nou pe acolo după un ceas5 alţii după două5 7a c4iar trei sau patru5 dar ne+resa nu se clintise. e /nnoptate5 )aridad siţi că-i e sete 6i foae. >ltia dată /7ucase 6i 7ăuse cu usul5 care /părţise cu ea un peset tare 6i uce+ăit 6i puţină apă. 9otăr/ să fueze ca să uite de lipsuri5 cu făceau toţi sclavii de pe plantaţie c*nd o7oseala sau foaea /i luau cu asalt. oate de aceea era stăp*nul +eneros cu tainul de tutun: cu c*t fuau ai ult5 cu at*t tre7uia să le dea ai puţină *ncare. Tutunul /nlocuia ulte 7unuri5 7a c4iar era sc4i7at pe alţi sclavi. Mirosul de tra7uc atrase doi 7ăr7aţi care u7lau pe al. 3i cerură de fuat. )aridad se supuse 6i le /ntinse tra7ucul. Fuară. Sporovăiră /ntre ei5 trec*ndu-6i tra7ucul unul altuia5 a*ndoi /n picioare. )aridad5 care 6edea /n continuare5 /l ceru /napoi /ntinz*nd o *nă. ; ,rei să ţii ceva /n +ură5 ne+reso@ zise r*z*nd unul din 7ăr7aţi. )elălalt slo7ozi un 4o4ot de r*s 6i-o trase de păr pe )aridad ca să-i ridice capul5 pe c*nd cel dint*i /6i co7ora izenele. )aridad nu se /potrivi 6i-i făcu felaţia. ; S-ar părea că-i place5 zise tul7urat cel care-o tră+ea de păr. 3ţi place5 ne+reso@ o /ntre7ă5 apăs*ndu-i capul peste ădularul tovară6ului său. =poi o /ncălecară pe r*nd 6i-o lăsară acolo5 /ntinsă pe jos. )aridad /6i /ndreptă straiele. >nde-o fi căzut restul de tra7uc@ ,ăzuse cu unul din ei /l arunca /nainte s-o /n6face de păr. oate nu ajunsese /n apă. Se t*r/ prin ier7uri 6i stufări65 pipăind pă*ntul5 cu 7ă+are de seaă /n caz că +ăsea c4i6tocul aprins =colo era< 3l luă 6i5 pe 7r*nci5 atin+*nd apa5 trase fuul /n piept cu sete. Se a6eză din nou 6i-6i /nuie tălpile /n apele r*ului. Hra fri+5 dar /n clipa aceea nu-l siţeaD nu siţea niic. Bacă-i plăcea@ =sta o /ntre7ase unul din ei. Be c*te ori o /ntre7aseră acela6i lucru@ Stăp*nul /i pusese deja /ntre7area asta c*nd era doar o copilă de cur*nd sulsă de pe elea+urile ei. =tunci5 nici ăcar nu pricepuse ce-o /nainte /ntre7as-o 7ăr7atul acela care o fră*ntase 6i-o upluse de salivă pătrundă. =poi5 după ulte alte dăţi5 după sarcină5 o /nlocuise cu altă copilă5 6i-atunci vec4ilul 6i ceilalţi sclavi de pe plantaţie /i puneau aceea6i /ntre7are5 printre +*f*ieli. 3ntr-o zi5 născuse din nou e Marcelo. Burerea pe care o siţise
atunci5 c*nd /i spintecaseră p*ntecele după ceasuri /ntre+i petrecute /n c4inurile facerii5 o vestise că n-avea să ai ai7ă copii. ?3ţi place@A5 o /ntre7au duinica5 la dans5 c*nd vreun sclav o lua de 7raţ 6i o ducea afară din 7araca cea are5 acolo unde se /preunau 6i alte perec4i. =poi c*ntau 6i dansau din nou5 ne/nfr*nat5 a6tept*nd să fie călăriţi de vreunul dintre zeii lor. >neori5 părăseau din nou 7araca cea are 6i se /preunau. 0u5 nu-i plăcea5 dar nici nu siţea niicD /i furaseră5 treptat5 sentientele5 puţin c*te puţin5 din pria noapte /n care stăp*nul o siluise. 0u trecuse nici ăcar un ceas5 c*nd unul din cei doi 7ăr7aţi se /ntoarse 6i-i cură firul +*ndurilor. ; ,rei să unce6ti /n atelierul eu@ o /ntre7ă5 luin*nd-o cu o lu*nare. Ha voia doar ; 3i dai +olo+ani să trec poduV@ vru să 6tie. Cul /ndoiala pe c4ipul ei. ; ,inodeslu6i cu ine5 /i porunci. =sta /nţelese: o poruncă5 la fel ca atunci c*nd vreun ne+ru o /n6făca de 7raţ 6i-o ducea afară din 7araca cea are. 3l ură spre )ava ,ieja. 3n dreptul castelului Inc4iziţiei5 fără a se /ntoarce5 olarul o /ntre7ă: ; H6ti fu+ară@ ; 3s slo7odă. 3n luina de la castel5 )aridad văzu că oul apro7a5 d*nd din cap. Hra un atelier ic5 cu odăi de locuit la catul de sus5 pe strada Clarilor. Intrară 6i 7ăr7atul arătă spre o saltea de paie /ntr-un colţ al atelierului5 l*n+ă +răada de lene de foc 6i cuptor. )aridad se a6eză pe ea. ; M*ine /ncepi. )ulcă-te. )ăldura jăraticului din cuptor o /nvălui pe )aridad care5 pătrunsă p*nă la oase de fri+ 6i de uezeala GuadalPuivirului5 adori. 3ncă din usulană5 pentru produsele de epoca anufactură din lut Triana ars5 aiera alescunoscută pentru plăcile de faianţă sălţuite5 cu decoraţiuni ad*ncite sau /n relief5 pe care e6terii pricepuţi le lucrau ad*ncind o sfoară /n lutul proaspăt 6i o7ţin*nd astfel splendide ara7escuri. )u toate acestea5 de o 7ună
7ucată de vree ceraica aceea artizanală de+enerase /n piese repetitive5 lipsite de farec5 fapt la care s-a adău+at concurenţa din partea faianţei de creene en+leze6ti 6i sc4i7area +usturilor oaenilor5 care s-au orientat spre porţelanul oriental. 3n a4ala5 a6adar5 eseria era /n declin. = doua zi5 la revărsatul zorilor5 )aridad /ncepu să uncească alături de 7ăr7atul de cu seară5 de un flăcăua6 care tre7uie să fi fost fiul lui 6i de o calfă care nu-6i lua oc4ii de la ea. )ără lene 6i lut5 ătură de nenuărate ori 6i curăţă cenu6a din cuptor. =stfel /ncepură să se scur+ă zilele. Clarul ; )aridad nu văzuse niciodată vreo feeie co7or*nd de la catul de sus ; o vizita noaptea. ?Tre7uie să trec podul ca să er+ la 7iserica unde sunt ne+riiA5 ar fi vrut să-i spună /ntr-una din zile5 c*nd 7ăr7atul5 după ce o siluise5 se pre+ătea să plece. 3n loc de asta5 se ăr+ini să /n+aie: ; i 7anii ei@ ; 2ani< ,rei 7ani@ Măn*nci ai ult dec*t unce6ti 6i ai un loc undeca sătine@ pui capul5 răspunse olarul. aipoană5 putea dori o ne+resă referi/isă trăie6ti pe străzi)e6i6i-ar să ceri la fel ca cei ai ulţi ne+ri slo7ozi@ 3n zilele acelea5 ro7ia aproape că dispăruse din Sevilla: criza deo+rafică 6i econoică5 răz7oiul din 1$"( cu ortu+alia5 arele furnizor de sclavi pe piaţa sevillană5 ciua 7u7onică ce se a7ătuse asupra ora6ului c*ţiva ani ai t*rziu5 năpustindu-se cu *nie asupra sclavilor ne+ri5 dipreună cu nueroasele 6i constantele /nscrisuri de slo7ozire pe care sevillanii ilostivi le dispuneau prin testaent avură drept consecinţă o scădere /nsenată a sclaviei. Sevilla /6i pierdu sclavii /n acela6i rit cu puterea econoică. ?Măn*nci ai ult dec*t unce6tiA5 răsuna /n urec4ile lui )aridad. 3i veniră atunci /n aintire cuvintele vec4ilului de pe plantaţia de tutun: ?0u unciţi c*t *ncaţiA5 le repro6a /nainte să scape 7iciul pe spinarea vreunuia dintre ei. ,iaţa i se sc4i7ase puţin5 la ce 7un că era slo7odă@ 3ntr-o noapte5 olarul nu ai co7or/. 0ici /n urătoarea. 3n a treia veni5 dar /n loc să se apropie de ea5 se /ndreptă spre poarta atelierului. C desc4ise 6i pofti /năuntru un 7ăr7at5 apoi /i arătă unde se afla )aridad. a6teptă l*n+ăafară. u6ă ca oul să-6i potolească poftele5 /ncasăClarul 7anii 6i apoi /l pofti 3ncep*nd din noaptea aceea5 )aridad nu ai lucră la atelier. Cul o zăvori /ntr-o căăruţă de la catul de jos5 fără aerisire5 unde a6eză o saltea de paie 6i o oală de noapte alături de c*teva
vec4ituri fără folos. ; Bacă-i aduci necazuri5 dacă ţipi sau /ncerci să fu+i5 te oor5 o aeninţă olarul pria dată c*nd /i duse de *ncare. 0ieni n-o să-ţi sită lipsa. ?=6a eA5 se t*n+ui )aridad5 auzind cu 7ăr7atul zăvora u6a: cine avea să-i sită lipsa@ Se a6eză pe salteaua de paie5 ţin*nd /n *ini 7lidul cu fiertură de le+ue. 0u ai fusese aeninţată cu oartea niciodatăD stăp*nii nu-6i ucideau sclavii fiindcă /i preţuiau ult. >n sclav era de folos toată viaţa. Bupă ce /nvăţau eserie5 cu /nvăţase )aridad c*nd era copilă5 ne+rii ajun+eau la 7ătr*neţe pe plantaţiile lor de tutun sau de trestie-de-za4ăr. 8e+ea interzicea să vinzi un sclav la un preţ peste cel plătit la cupărare5 drept urare niciun stăp*n nu se ai despărţea de el după ce-l /nvăţase eserieD ar fi pierdut 7ani. uteau fi uci6i sau siliţi să uncească p*nă la epuizare5 dar un vec4il de ispravă 6tia unde se află 4otarul cu oartea. Sclavii erau cei care-6i luau viaţaD pe ne+*ndite5 /ntr-o diineaţă oarecare5 luina dezvăluia nei6cat al ultora vreunui ne+ru at*rn*nd de craca unui copac trupul Sau poate ale ai care 4otăr*seră să se /ntovără6ească /n evadarea definitivă. Stăp*nul se făcea foc 6i pară5 ca atunci c*nd o aă /6i ucidea copilul nou-născut pentru a-l salva de la ro7ie sau c*nd un ne+ru se utila ca să nu uncească. 3n duinica urătoare5 la sluj7ă5 preotul le stri+a că era păcat5 că aveau să ajun+ă /n infern5 de parcă ar fi putut eNista un infern ai +roaznic dec*t acela. Moarte@ ?oate da5 /6i spuse )aridad5 poate a sosit ceasul să scap de luea asta unde nu ă a6teaptă nieni.A 3n noaptea aceea5 doi 7ăr7aţi /6i potoliră poftele cu ea. =poi5 olarul zăvori din nou u6a5 iar )aridad răase cufundată /n 7eznă. 0u se +*ndi. 3n+*nă un c*ntec tot restul nopţii 6i5 c*nd priele raze de luină se strecurară printre crăpăturile dintre 7*rnele care alcătuiau căăruţa5 răscoli printre vec4ituri p*nă +ăsi o funie vec4e. ?=r putea fi de folosA5 conc4ise5 după ce trăsese de ea ca săi cerceteze starea. i-o le+ă de +*t 6i se urcă pe o ladă 4*r7uită. etrecu funia peste o 7*rnă de len5 pe deasupra capului5 o /ntinse 6i o /nnodă la celălalt capăt. >neori5 pizuise siluetele acelea ne+re care at*rnau /n copaci5 sf*6iind peisajul plantaţiei cu7aneze5 eli7erate de suferinţă. ; Bunezeu este re+ele re+ilor< stri+ă. 3i doresc doar să najun+ un suflet rătăcitor. Sări de pe ladă. Funia /i ră7dă +reutatea5 dar nu 6i 7*rna de
len5 care se fr*nse 6i căzu peste ea. 2ufnitura fu a6a de puternică5 /nc*t olarul se ivi de /ndată /n teniţa lui )aridad. C /ncătu6ă 6i5 de atunci5 )aridad refuză să ăn*nce 6i să 7ea5 iplor*nd oartea c*nd olarul 6i fiul lui o 4răneau cu de-a sila. ,izitele 7ăr7aţilor din uliţă se repetară5 uneori unul5 alteori ai ulţi5 p*nă c*nd5 /n una dintre dăţi5 un 7ătr*n care /ncerca s-o /ncalece cu st*n+ăcie se ridică 6i se /ndepărtă de ea cu uiitoare sprinteneală. ; 0e+resa asta arde< stri+ă. =re fe7ră< ,rei să capăt vreo 7oală ciudată@ Clarul se apropie de )aridad 6i puse *na pe fruntea ei asudată. ; leacă< /i porunci5 lovind-o cu piciorul /n coaste5 lupt*ndu-se să desfacă fiarele 6i să recupereze lanţurile cu care o ţinea le+ată. =cu5 afară< stri+ă după ce iz7uti. Fără a a6tepta ca feeia să se ridice5 /i /n6făcă 7occeaua 6i-o azv*rli /n stradă. Hra cu putinţă să fi auzit un c*ntec@ Hra doar un urur care se confunda cu z+ootele nopţii. Melc4or ciuli urec4ile. Se auzea din nou< ; 4ema+$ asesu5 i+anul răase nei6cat /n /ntuneric5 /n ijlocul luncii Triana5 /nconjurat de +rădini 6i de poi. Beslu6ea lipede freaătul apelor GuadalPuivirului5 6uieratul v*ntului printre ier7uri5 dar ; .sesu +ema+$3 ărea un dialo+: o 6oaptă pe care o intona solistul pentru a-6i răspunde ai apoi lui /nsu6i5 /n c4ip de cor. Se răsuci /n direcţia din care răz7ătea voceaD sal7ele care at*rnau peste tunica lui zdrăn+ăniră. 3ntunericul era aproape deplin5 sf*6iat doar de făcliile de la ănăstirea )artuja5 ceva ai departe de unde se afla. ; 4ema+$ oloddo3 Melc4or se a7ătu din dru 6i se ad*nci /ntr-o livadă de portocali. )ălcă peste pietre 6i frunze5 se /piedică de c*teva ori5 7a c4iar 7lesteă toţi sfinţii cu voce tare5 /nsă cu toate acestea5 /n ciuda a ceea ce /n noapte răsună ca un tunet5 /n+*natul acela trist nu ;/ncetă. locului5 /ntre poi. Hra acolo5 c4iar acolo. 6loddoStătu +ema+$3 6loddo5 Melc4or iji oc4ii. >nul dintre norii /ndărătnici care acoperiseră Sevilla pe parcursul /ntre+ii zile lăsă să se strecoare o rază palidă de lună. =tunci /ntrezări o pată cenu6ie pe jos5
dinaintea lui5 la doar doi pa6i. 3naintă 6i se lăsă pe vine5 p*nă ce deslu6i o feeie la fel de nea+ră ca noaptea5 /nve6*ntată /n straie cenu6ii. Se rezea cu spatele de trunc4iul unui portocal5 de parcă ar fi căutat apărare. =vea privirea rătăcită5 străină de prezenţa lui5 6i fredonă /n continuare5 cu voce joasă5 onotonă5 repet*nd o dată 6i-ncă o dată acela6i refren. Melc4or 7ă+ă de seaă că5 /n ciuda răcorii5 avea faţa /7ro7onată de sudoare. Treura. Se a6eză l*n+ă ea. 0u /nţele+ea ce zice5 /nsă din vocea aceea o7osită5 din ti7rul5 onotonia 6i resenarea care o ipre+nau răz7ătea o durere iensă. Melc4or /nc4ise oc4ii5 /6i cuprinse +enunc4ii cu 7raţele 6i se lăsă purtat de c*ntec. ; =pă. Qu+a lui )aridad sf*6ie lini6tea nopţii. 3n+*narea ei nu se ai auzea de ceva vreeD se stinsese treptat5 ca jăraticul. Melc4or desc4ise oc4ii. Tristeţea 6i elancolia c*ntecului reu6iseră să-l poarte5 din nou5 pe 7ăncile +alerei. =pă. Be c*te ori fusese 6i el silit să apă@ I se păru că site u6c4ii picioarelor5 7raţelor 6i ai ceară spatelui /ncord*ndu-se ca atunci c*nd 6eful de ai +aleră zorea v*sla6ii5 /n urărirea vreunei coră7ii sarazine. Fluieratul c4inuitor al 6efului de +aleră /i tortura siţurile5 pe c*nd 7iciul /i sul+ea pielea de pe spinarea +oală5 /nden*ndu-l să tra+ă la v*sle din ce /n ce ai v*rtos. )azna putea ţine ceasuri /n 6ir. 8a sf*r6it5 cu u6c4ii /ntre+ului trup pe cale să plesnească 6i +urile uscate5 de pe r*ndurile de 7ănci urca o ru+ă: apă< ; tiu ce e setea5 urură pentru sine. ; =pă5 iploră din nou )aridad. ; ,ino cu ine. Melc4or se ridică cu +reu5 aorţit după aproape o oră petrecută la rădăcina portocalului. i+anul se /ntinse 6i /ncercă să se orienteze ca să +ăsească druul spre )artuja. Se /ndrepta spre +rădinile ănăstirii5 unde locuiau ulţi dintre ţi+anii din Triana5 c*nd +lasul acela /i atrăsese atenţia. ; ,ii sau nu@ o /ntre7ă pe )aridad. Ha /ncercă să se ridice5 ţin*ndu-se de trunc4iul portocalului. =vea fe7ră. 3i era foae 6i fri+. Bar5 ai ales5 suferea cuplit de sete. ridice picioare c*nd deja la dru.Qeu6i =vea să să-isedea apă/ndacă-l ura sauMelc4or avea săpornise o /n6ele5 cu făcuseră at*ţia alţii /n zilele pe care le petrecuse p*nă acu /n Triana@ 3l ură. )apul i se /nv*rtea. =proape toţi o făcuserăD aproape toţi profitaseră de ea.
>n 6ira+ de luini care răz7ăteau de la ni6te 7ordeie /n+răădite pe dru se răsfr*nseră pe tunica de ătase azurie a ţi+anului. )aridad se căzni să ţină pasul cu el. Melc4or nu-i dădea atenţie. Mer+ea dool5 dar seeţ5 sprijinindu-se fără să fie nevoie /n toia+ul /nfurcit5 a6a cu se cuvenea unui cap de failieD uneori5 putea fi auzit orăind /n /ntuneric. Feeia /6i ţ*ra picioarele desculţe /n ura lui. e ăsură ce se apropiau de ţi+ănie5 podoa7ele de pe straiele lui Melc4or 6i fireturile de ar+int care-i tiveau nădra+ii sc*nteiară. )aridad văzu un sen 7un /n sc*nteierile aceleaD 7ăr7atul n-o atinsese. =vea să-i dea apă.
3 3n noaptea aceea5 petrecerea se prelun+i /n fundătura San Mi+uel. )a la o /ntrecere5 fiecare dintre failiile de fierari stărui /n a-6i dovedi /nzestrarea la c*nt 6i dans5 la c4itară5 castaniete sau dairele. Se prinseră /n voio6ie alde Garca5 alde )aac4o5 alde Flores5 alde QeJes5 alde )arona5 alde ,ar+as 6i ulţi alţii dintre cele ai 7ine de douăzeci 6i una de failii care vieţuiau /n fundătură. Qoanţuri5 sara7ande5 chaconas, 1$caras, fandan+o5 se+uidilla sau zarambe0ues, toate acele palos1( răsunară 6i se dansară la strălucirea unui ru+ 4rănit de feei5 pe ăsură ce se scur+eau ceasurile. 3n jurul focului5 a6ezaţi pe priul r*nd5 se aflau ţi+anii care alcătuiau sfatul 7ătr*nilor5 /n frunte cu Qafael Garca5 un 7ăr7at de vreo 6aizeci de ani5 uscăţiv5 serios 6i aspru5 căruia i se zicea )ontele. =vură vin 6i tutun din 7el6u+. Feeile aduseră de-ale +urii de acasă: p*ine5 7r*nză5 sardine 6i crevete5 pui 6i iepure săl7atic5 alune de pădure5 +4inde5 +utui 6i fructe. etrecerile erau ale tuturorD c*nd se c*nta 6i se dansa erau date uitării vraj7ele 6i du6ăniile din vreurile de deult5 iar 7ătr*nii se aflau acolo pentru a c4eză6ui lucrul acesta. i+anii fierari din Triana nu erau /nstăriţi. =parţineau /n continuare aceluia6i popor care5 /ncă din vreea Qe+ilor )atolici5 era pri+onit /n Spania: nu li se /n+ăduia să-6i poarte ve6intele colorate 6i nici să vor7ească /n +raiul lor5 să ear+ă pe druuri5 să +4icească norocul sau să facă ne+oţ cu cai 6i cat*ri. 8i se interzisese să c*nte 6i să danseze5 nici ăcar nu li se /n+ăduia să locuiască /n Triana sau să lucreze ca fierari. 3n repetate r*nduri5 7reslele fierarilor spanioli din Sevilla /ncercaseră să-i /piedice cu de-a sila să lucreze la forjele lor priitive5 iar decretele re+ale 6i poruncile stăruiseră asupra acestui lucru5 dar totul fusese /n zadar: fierarii ţi+ani asi+urau iile de potcoave necesare cailor 6i cat*rilor care unceau o+oarele /n re+atul Sevillei5 otiv pentru care făuriră 6i făcură /n continuare ne+oţ c4iar cu fierarii spanioli5 care le cereau să-6i /nceteze activităţile5 de6i nu puteau face faţă cererii nestăvilite. )uv*ntul palos desenează fiecare dintre varietăţile tradiţionale ale uzicii flaenco. Kn.tr.L 1(
3n fundătură5 pe c*nd copiii aproape +oi /ncercau să-6i /ntreacă părinţii5 =na 6i Mila+ros /ncinseră o sara7andă veselă /preună cu două rude din failia lui Eos5 alde )arona. Maă 6i fiică5 una alături de cealaltă5 z*7ind c*nd li se /ncruci6au privirile5 se fr*nseră din ijloc 6i se jucară cu senzualitatea trupurilor /n ritul c4itarei 6i al c*ntului. Eos5 la fel ca at*ţia alţii5 privea5 le /nsoţea cu 1aleos11. rin fiecare i6care de dans5 ca /ntr-o iz7ucnire5 feeile /i aţ*ţau pe 7ăr7aţi5 /i /ntăr*tau din priviri propun*ndu-le o iu7ire iposi7ilă. Se apropiau 6i se depărtau5 se roteau /n jurul lor /n ritul ipudic al 6oldurilor5 fălindu-se cu s*nii5 eNu7eranţi ai aei5 fra+ezi ai fiicei. =*ndouă dansau ţanţo6e5 ridic*nd 7raţele deasupra capului sau flutur*ndu-le /n lăturiD e6arfele pe care Mila+ros le purta la /nc4eieturi căpătau viaţă proprie /n aer. )*teva feei5 /n cor5 acopaniau c4itarele cu castaniete sau dairele5 ulţi ţi+ani /nsoţeau cu 1aleos voluptuozitatea celor două feeiD c*ţiva nu iz7utiră să-6i stăp*nească o privire plină dorinţă c*nd =na apucă poalele fustei cu *na dreaptă 6i de dansă /n continuare5 dezvelindu-6i pulpele 6i picioarele desculţe. ; riviţi spre cer5 ţi+ani< Bunezeu vrea să se po+oare ca să danseze cu fiica ea< stri+ă Eos )arona. >ră un 6ir de 1aleos3 ; 6l7 ; i ai departe< ; 6le, ol8 6i ole Mila+ros5 st*rnită de coplientul tatălui ei5 o iită pe =na5 /6i ridică fusta 6i a*ndouă se rotiră o dată 6i-ncă o dată /n jurul perec4ilor de dans5 /nvăluindu-i /ntr-o aureolă de pasiuni5 pe c*nd uzica se /nălţa spre văzdu4uri. )*nd se sf*r6i sara7anda5 ţi+anii iz7ucniră /n urale 6i aplauze. Maă 6i fiică /6i lăsară de /ndată fustele să cadă 6i le neteziră cu *na. *7iră. C c4itară /ncepu din nou să răsune5 /ncălzindu-se5 pre+ătind un nou dans5 un alt c*nt. =na *n+*ie o7razul fiică-sii5 dar5 c*nd se apropie de ea ca s-o sărute5 c4itara auţi. Qafael Garca5 )ontele5 ţinea *na pe juătate ridicată spre c4itarist. >n urur se strecură printre ţi+ani 6i op*nă 6i copiii se vreo apropiară. nevasta )ontelui5 feeie +rasă de 6aizeci QeJes de ani5Trianera5 cu faţa arăie 7răzdată de nenuărate creţuri5 /l ridicase pe unul dintre ceilalţi 112ătăi
din pale5 eNclaaţii 6i +esturi prin care sunt /nsufleţiţi dansatorii. Kn.tr.L
7ătr*ni din jilţ cu un +est siplu 6i ener+ic din 7ăr7ie 6i se a6ezase ea. 8a luina ru+ului5 doar =na iz7uti să surprindă privirea pe care i-o aruncă Trianera. inu preţ de-o clipă5 poate c4iar ai puţin. rivirea unei ţi+ănci: rece 6i dură5 sfredelitoare p*nă-n ad*ncul sufletului. =na se seeţi5 +ata să priească provocarea5 dar /nt*lni privirea )ontelui. ?Supune-te 6i /nvaţăn puradel aproape +ol dăduse fu+a să-i /n4aţe toia+ul /nfurcit5 iar acu se fălea cu el dinaintea celorlalţi copii. ; Melc4or< /i /ntoarse ţi+anul salutul5 str*n+*ndu-l de 7raţ. )aridad5 siţind că-6i pierde cuno6tinţa5 văzu cu 7ăr7atul pe care-l urase saluta ţi+ani 6i ţi+ănci 6i ciufulea copiii care se apropiau de el. i apa ei@ C feeie o 7ă+ă de seaă. ; i ne+resa asta@ ; ,rea apă. 3n clipa aceea5 +enunc4ii lui )aridad cedară 6i se pră7u6i. i+anii se /ntoarseră 6i o priviră5 /n+enunc4eată /n clisă. =ceea6i feeie care /ntre7ase de )aridad5 7a7a Maria5 pufni. ; S-ar zice că are tre7uinţă de ai ult dec*t de apă5 nepoate. ; Mi-a cerut doar apă. )aridad se străduia să-6i ţină privirea aţintită la +rupul de ţi+aniD vederea i se /nceţo6aseD conversaţia pe care o purtau i se părea de ne/nţeles. ; 0u ă descurc cu ea5 zise 7a7a Maria. Fetelor< stri+ă spre cele tinere. Baţi-i o *nă de ajutor5 să ridică ne+resa asta 6i s-oai duce /n palat< Be /ndată ce ţi+ăncile o /nconjurară pe )aridad5 7ăr7aţii se dezinteresară de pro7leă. ; C du6că de vin5 unc4e6ule@ /i oferi lui Melc4or un flăcău.
Melc4or /6i petrecu 7raţul pe după uerii ţi+anului 6i-l str*nse. ; >ltia dată c*nd a 7ăut din vinul tău5 zise pe c*nd se /ndreptau spre urătorul 7ordei5 oţetul 6i sarea cu care ne lecuiau rănile pe +alere i au părut ai dulci dec*t po6irca aia< ; Hi 7ine5 ă+ăru6ilor le place. rintre 4o4ote de r*s5 intrară /n 7ordei. Se văzură siliţi să se aplece ca să treacă pra+ul. Hra alcătuit dintr-o sin+ură /ncăpere5 care slujea de toate: doritor pentru failia t*nărului5 7ucătărie 6i loc de luat asa5 era lipsit de ferestre 6i avea doar o 7ortă /n tavan5 /n c4ip de 4orn. Melc4or se a6eză la o asă 4*r7uită. )ei ai /n v*rstă ocupară alte scaune sau 7ăncuţe5 pe c*nd ceilalţi răaseră /n picioare5 ai 7ine de o duzină de ţi+ani care ajun+eau p*nă-n 7uza u6ii. ; Mă faci ă+ăru6@ reluă discuţia Melc4or c*nd nepotul său a6eză ni6te pa4are pe asă. Invitaţia se ăr+inea la cei ai v*rstnici. ; Buitale5 unc4e6ule5 7idiviu cel tip puţin< trecute5 la iararocul din e6ti =lcal5 ură/naripat5 ţi+anul /n ce ilele turna vinul5 a reu6it să v*nd calul cela sur pe care l-ai văzut duneata la ultia vizită5 /ţi ainte6ti@ Xla de se văita p*nă 6i de urec4i. Melc4or /ncuviinţă cu un sur*s. Hi 7ine5 i-a turnat pe +*t o sticlă de vin. Să fi văzut duneata cu +onea 7ietul do7itoc5 curat *nz de rasă< ; Tu c4iar c-a tre7uit să fu+i *nc*nd pă*ntul ca să ie6i din =lcal c*t ai repede5 interveni unc4iul Euan5 a6ezat la asă. ; M*nc*nd pă*ntul5 unc4iule5 recunoscu nepotul5 dar cu 7ani fruo6i la cin+ătoare5 ceia de nu-i /napoiez nici diavolului5 oric*t -ar 4ăitui. Melc4or ridică pa4arul cu vin 6i5 după ce /nc4inară 6i ceilalţi5 /l dădu pe +*t dintr-o /n+4iţitură. ; ăzea< se auzi din u6ă5 nu cuva ca unc4iul Melc4or să dea 7uzna afară ca un *nz. ; 8-a putea vinde drept 7un5 tr*nti altul. Melc4or iz7ucni /n 4o4ote de r*s 6i făcu un +est spre nepot ca să-i ai toarne vin. Bupă vreov*rstnici: două runde5 presărate vor7e de du45 răaseră doar cei ai Melc4or5 fratelecusău Tos5 unc4iul Euan5 unc4iul 2asilio 6i unc4iul Mateo5 toţi din failia ,e+a5 toţi oac4e6i5 cu c4ipurile 7răzdate de creţuri ad*nci5 spr*ncene stufoase care se /preunau la rădăcina nasului 6i priviri pătrunzătoare. )eilalţi
sporovăiau afară. Melc4or /6i desc4eie tunica azurie 6i lăsă la vedere căa6a al7ă 6i un 7r*u din ătase ro6ie5 strălucitoare. Scotoci /n unul din 7uzunarele interioare 6i scoase o le+ătură cu o duzină de tra7ucuri de ărie ijlocie5 pe care le a6eză pe asă5 alături de urciorul cu vin lăsat de nepot. ; Tutun cu7anez pur5 vesti 6i făcu un +est către fiecare să ia unul. ; Mulţa5 se auzi din +ura unora dintre ei. ; 3n sănătatea ta5 urură altul. 3n c*teva inute5 coli7a se uplu de un fu aroat5 al7ăstrui5 care /nă7u6i orice alt iros din ica locuinţă. ; = un lot 7un de ta7ac5 zise unc4iul 2asilio după ce slo7ozi /n aer o +ură de fu. Be la fa7rica din Sevilla5 tutun spaniol5 foarte fin5 tocat. Te interesează@ ; 2asilio< /l ustră Melc4or cu voce ostenită5 tără+ăn*nd sila7ele. H deai o calitate eNcelentă< apără celălalt. Tu poţi pee el un ;preţ 7un dec*t ine. se opii o să ţi-l sul+ă dino7ţine *ini. noi ne /n+4esuie ult cu preţurile. )e ai contează de unde vine@ Melc4or iz7ucni /n r*s. ; 0u ă interesează de unde vine5 ci calea pe care a venit. tii doar. 0u vreau să fac contra7andă cu tutun pe care cineva l-a adus ascuns /n cur. Mă trec fiori nuai c*nd ă +*ndesc ; H 7ine /nvelit /n aţe de porc5 interveni fratele lui Tos /n apărarea t*r+ului. )eilalţi /i /ntăriră spusele. tiau că avea să se /nvoiascăD /ntotdeauna ceda5 nu refuza niciodată o ru+ăinte din partea failiei5 dar ai /nainte tre7uia să se pl*n+ă5 să tără+ăneze totul5 să se lase ru+at. ; )4iar 6i a6a. 8-aţi adus /n cur< 3ntr-o 7ună zi5 o să vă salte ; 0uai a6a /i pute păcăli pe paznicii de la fa7rică5 /l /ntrerupse 2asilio. 3n fiecare zi5 c*nd se /nc4eie ziua de lucru5 dez7racă la /nt*plare c*ţiva lucrători. ; i nu-i caută-n cur@ r*se Melc4or. ; i-l /nc4ipui pe vreunul dintre răcanii ăia v*r*nd de+etul /n curul unui ţi+an5 sădin vadă dacă arefelul tutun@ 0ici nu le trece prin capnc4iul 2asilio speră să o7ţină un c*6ti+ fruu6el. Melc4or luă săculeţul cu o eNpresie sc*r7ită5 /l v*r/ /n unul din 7uzunarele interioare ale tunicii 6i părăsi 7ordeiul. =poi purcese să stră7ată uliţa care se /nvecina cu zidul dinspre +rădina din )artuja. fi plăcut ai ză7ovească lui5 alde dar fiica 6i I-ar nepoata lui5 să fiinţele cele ai acolo5 dra+i5 printre locuiauai cu )arona5 /n fundătură5 iar el nu putea sta departe de cei care erau s*n+e din s*n+ele lui. ; 0epoate< Stri+ătul unei feei /i /ntrerupse 6irul +*ndurilor.
Melc4or se /ntoarse către 7a7a Maria5 care 6edea /n pra+ul 7ordeiului său. i-ai uitat ne+resa5 adău+ă ea. ; 0u-i a ea. Qăspunse cu le4aiteD ai zisese asta de c*teva ori. ; 0ici a ea5 se pl*nse feeia. ace pe indirul eu 6i-i ies picioarele afară. )e vrei să fac cu ea@ Ia-o< Tu ai adus-o5 tu o iei. ?S-o iau@A5 se +*ndi Melc4or. )e să facă el cu o ne+resă@ ; 0u prinse a zice. ; )u adică5 nu@ /l /ntrerupse 7a7a Maria5 /nfi+*ndu-6i *inile /n 6olduri. = zis că pleacă cu tine 6i a6a are să fie5 /nţeles@ =uzind ciorovăiala5 ai ulţi ţi+ani se str*nseră ciopor /n jurul lor. Melc4or o cercetă pe 7ătr*nă: ică5 uscată 6i z7*rcită5 proţăpită /n pra+ul 7ordeiului5 cu 6orţul ei colorat5 sfid*ndu-l. Hl Hl era respectat de toţi cei din ţi+ănie5 dar dinaintea lui se afla nici ai ult5 nici ai puţin dec*t 7a7a Maria. Iar c*nd o ţi+ancă a6a ca 7a7a Maria /6i /nfi+ea *inile /n 6olduri 6i te sfredelea cu privirea ; )e vrei să fac cu ea@ ; )e-oi pofti5 răspunse 7ătr*na5 6tiindu-se /nvin+ătoare. )*teva ţi+ănci z*7irăD un 7ăr7at pufni5 altul /nclină capul cu o str*7ătură 6i vreo doi /njurară printre dinţi. ; 0u se putea clinti5 se dezvinui Melc4or5 arăt*nd spre clisa din uliţă5 a căzut aici ; =cu poate er+e. H uiere zdravănă. 2a7a Maria /i zise că feeia nea+ră se nuea )aridad 6i-i dădu lui Melc4or un 7urduf cu restul fierturii de orz cu al7u6 de ou5 pe care 7olnava tre7uia s-o 7ea p*nă ce fier7inţelile dispăreau cu totul. ; Să i-l aduci data viitoare c*nd ai treci pe aici5 /l preveni. i ai +rijă de ea< /i ceru 7ătr*na5 pe c*nd porneau la dru. Melc4or se /ntoarse irat către ea 6i-o /ntre7ă din priviri. )e-i păsa@ Be ce ; 8acriile ei sunt la fel de aare ca ale noastre5 i-o luă /nainte 7a7a Maria5 citindu-i +*ndurile. 3n felul acesta5 urat de o )aridad vădit /ntreată 6i cu 7urduful de toia+ /n c4ipintr-un de co7iliţă5 Melc4or se /nfăţi6ă de /n fundăturaat*rnat San Mi+uel5 /nvăluit nor de fu5 /presurat 7ătăile /nfundate ale ciocanelor pe nicovală. ; i asta@ /l /ntre7ă cu acreală +inerele său5 Eos5 de cu /l văzu intr*nd /n curte. 3ncă ţinea ciocanul /n *nă 6i avea un 6orţ
de piele petrecut peste 7ustul +ol 6i asudat. Melc4or se seeţi5 cu 7urduful at*rnat de toia+5 pe uăr5 cu o )aridad tăcută /n spatele lui5 nepricep*nd +raiul ţi+anilor. )ine era acritura aia de Eos )arona de-i cerea socoteală@ relun+i sfidarea preţ de c*teva clipe. ; )*ntă 7ine5 se ăr+ini să răspundă /n cele din ură.
4 Fierăria failiei )arona ocupa catul de jos al unei case din fundătura San Mi+uel. Hra o clădire dreptun+4iulară cu trei caturi5 ridicată /n jurul unei curţi ititele5 /n ijlocul căreia se desc4idea un puţ de ale cărui ape se slujeau atelierul 6i failiile care locuiau la caturile de sus. )u toate acestea5 să ajun+i la puţ devenea adesea o sarcină anevoioasă5 /ntruc*t 6i curtea5 6i coridoarele care o /prejuiau erau folosite ca a+azie pentru căr7unele de forjă sau pentru resturile de fier pe care ţi+anii le cule+eau ca să le 7ată: ne nuărate 7ucăţi contorsionate 6i ru+inite /n+răădite /n curte fiindcă5 spre deose7ire de sevillani5 care tre7uia să cupere /n Sevilla ateria priă pentru fierăriile lor5 cei cu ?fierul vec4iA5 ţi+anii5 nu se supuneau niciunei or*nduiri 6i nici revizorilor care cercetau calitatea produselor. 3n spatele curţii cu puţul5 ur*nd un culoar /n+ust acoperit de tavanul priului cat5 se ajun+ea la o curticică unde se +ăsea o latrină 6i5 alături de aceasta5 o odăiţă care slujise la /nceput drept spălătorieD Melc4or /6i /nsu6ise /ncăperea aceasta la /n toarcerea de la +alere. ; Tu poţi sta acolo. i+anul /i arătă lui )aridad curticica5 /ntre latrină 6i intrarea /n odaia lui. Tre7uie să 7ei /n continuare fiertura p*nă te /nzdrăvene6tiD apoi o să poţi pleca5 adău+ă5 /ntinz*ndu-i 7urduful. =sta ar ai lipsi5 ca 7a7a Maria să creadă că nu te-a /n+rijit< Melc4or intră /n odaie 6i /nc4ise u6a /n ura lui. )aridad se a6eză pe jos5 cu spatele rezeat de perete5 6i-6i r*ndui cu +rijă puţinele lucru6oare: 7occeaua /n dreapta5 7urduful /n st*n+a5 pălăria de paie /n *ini. 0u ai era scuturată de treurături5 iar fe7ra scăzuse. 36i aintea va+ priele oente din 6ederea ei /n 7ordeiul din ţi+ănie: ai /nt*i5 /i dăduseră apă5 dar nu-i /n+ăduiseră să-6i potolească setea care-i p*rjolea +*tlejul. 3i a6ezaseră pri6niţe reci pe frunte5 p*nă c*nd 7a7a Maria /n+enunc4ease l*n+ă indir 6i o silise fiertura +roasă din orz. spatele două feei se ru+ausăcu/n+4ită voce tare5 acoperindu-se una3npe alta5 ei5 /ncredinţ*ndu-se unui duiu de fecioare 6i sfinţi 6i făc*nd cruci /n aer cu *inile. ; 8ăsaţi sfinţii pentru spanioli5 le poruncise 7a7a Maria. =poi5 )aridad căzuse /ntr-o toropeală a+itată 6i tul7ure5 care o
purtase /n trecut5 la unca de pe plantaţie5 la 7ici5 la or+iile din zilele li7ere5 6i i se /nfăţi6ară toţii zeii cei vec4i cărora le c*ntau 6i pe care /i iplorau. To7ele +oruba răsunară /n capul ei /ntr-un rit frenetic5 la fel ca /n 7araca cea are. 3ntr-o 4ărălaie care /n vise i se păruse /nfrico6ătoare5 cu ea dans*nd /n ijlocul 7arăcii5 revăzuse ne+rii care loveau pielea /ntinsă a to7elor5 r*setele 6i +esturile lor o7scene5 alţi sclavi care-i acopaniau cuclaves1" sau sunătoare5 feţele lor z7ier*nd /ntăr*tate la o pală de-a ei5 toţi a6tept*nd ca sf*nta să se po+oare 6i s-o călărească pe )aridad. Cs4Yn5 orisha ei5 po+or/ 6i o /ncălecă5 dar /n visul ei nu făcuse asta pentru a o prinde /ntr-un dans vesel 6i senzual5 a6a cu era zeiţa5 a6a cu făcuse /n alte /prejurări5 ci o /7r*ncise cu +esturi du6ănoase5 prăvălind-o /ntr-un infern unde se /nfruntau toţi zeii universului. Se de6teptase 7rusc5 /n+rozită5 scăldată /n sudoare5 6i descoperi lini6tea care donea /n ţi+ănie /n 7ezna nopţii. Fato5 zise să-i /n cele/nc4ipui. din ură 7a7a Maria5 nu 6tiu ce-oi fi visat5 dar;ă sperie =tunci )aridad 7ă+ă de seaă că ţi+anca5 a6ezată alături de ea5 o ţinea str*ns de *nă. )ontactul cu *na aceea aspră 6i uscată o lini6ti. Trecuse at*ta tip de c*nd nieni n-o ai luase de *nă ca s-o aline Marcelo Ha-l adorea cu c*ntece pe icuţ. 0u. 0u era asta. oate oate de c*nd o furaseră 6i o /ndepărtaseră de aa ei5 /n =frica. =proape că nu-6i aintea trăsăturile ei. )u era@ 2ătr*na tre7uie să-i fi presiţit fră*ntarea 6i o str*nsese de *nă. )aridad se lăsase le+ănată de căldura ţi+ăncii5 de sentientul pe care voia să i-l transită5 dar se străduia /n continuare să-6i evoce aa. )e s-o fi ales de ea5 de fraţii ei@ )u erau elea+urile 6i li7ertatea din copilăria ei@ 36i aintea că se străduise să /ntrevadă c4ipul aei sale cu oc4ii inţii 0u iz7utise. 3n luina /nserării care se strecura /n curte5 )aridad privi /n jurul său5 unde se aduna urdăria 6i du4nea a +unoaie. Siţi prezenţa cuiva 6i se tul7ură. Bouă feei care ocupau /ntre+ul coridor o cercetau5 de curiozitate. ; urlat6istăteau siplulocului c*ntă 6i7ine@ 6opti pline Mila+ros surprinsă către aa ei5 fără a-6i lua privirea de la )aridad. Instruent uzical cu7anez de percuţie5 const*nd din două 7eţe care se lovesc /ntre ele. Kn.tr.L 1"
; =sta i-a zis taică-tău5 /i răspunse =na cu un +est sipatic de ne/nţele+ere5 care deveni serios la aintirea ţipetelor 6i +esturi lor prăpăstioase ale lui Eos. ?)*ntă 7ine5 zice< C arăpoaică ne lipseande e@ 0u te-au despărţit de el@ ; = răas /n )u7a. 8ui c4iar i se părea fruoasă5 se +*ndi. )aridad sc4iţă un z*7et 6i se rătăci printre aintiri. ; 0u te-au despărţit de el@ repetă Mila+ros după o vree. ; 0u. Marcelo nu le era de folos al7ilor. i+anca 6ovăi. 0u cuteză să stăruie. ;Ci-e dor de /ntre7ă. lacriă se el@ prelinse pe o7razul lui )aridad /nainte să apuce să /ncuviinţeze. Mila+ros o /7răţi6ă 6i siţi că pl*n+eD un pl*ns neo7i6nuit: surd5 tăcut5 ascuns. = doua zi diineaţa5 c*nd ie6i din odaie5 Melc4or se /piedică
de )aridad. ; e toţi dracii< 7lesteă. 0e+resa< >itase de ea. )aridad plecă privirea dinaintea 7ăr7atului cu tunica din ătase azurie5 tivită cu fireturi ar+intii. Se crăpa de ziuă5 ciocanele nu /ncepuseră să răsune5 de6i din curtea unde se afla puţul5 dincolo de coridorul acoperit5 răz7ătea deja forfota oaenilor. )aridad nu ai dorise de ultă vree ca /n noaptea aceea5 /n ciuda celor care trecuseră peste ea ca să ajun+ă la latrină. )uvintele pe care le auzise din +ura ţi+ăncu6ei o lini6tiseră: /i proisese s-o ajute să treacă podul. ; Să plăte6ti@ Mila+ros slo7ozise un 4o4ot de r*s sonor. )aridad se siţea ult ai 7ine dec*t cu o zi /n ură 6i cuteză să-l privească pe Melc4orD pielea tuciurie /i /n+ădui să o facă cu o oarecare spontaneitate5 era ca 6i cu s-ar fi uitat la un alt sclav ne+ru. Să tot fi avut vreo cincizeci de ani5 socoti copar*ndu-l cu ne+rii de aceea6i v*rstă pe care-i cunoscuse /n )u7a5 6i era su7ţire 6i v*nos. )ercetă c4ipul acela descărnat 6i ne+ri. deslu6i urele anilor de suferinţă 6i de caznă5 acelea6i ca la sclavii ; =i 7ăut fiertura 7a7ei Maria@ o /ntre7ă ţi+anul5 /ntrerup*ndu-i 6irul +*ndurilorD /l iră să vadă pledul colorat cu care se acoperea 6i indirul pe care se odi4nea5 dar nu-l privea de unde le do7*ndise. ; Ba5 răspunse ea. 2ea ai departe5 adău+ă Melc4or /nainte de a-i /ntoarce spatele5 pătrunz*nd /n coridorul /n+ust 6i pierz*ndu-se spre poarta de ie6ire din curte. ?=sta-i tot@A5 se /ntre7ă atunci )aridad. 0-aveau s-o pună să uncească sau s-o călărească@ 2ăr7atul acela5 ?7uniculA5 cu /l nuise Mila+ros /n repetate r*nduri5 spusese despre ea că 6tie să c*nte 7ine. Be c*te ori fusese lăudată de-a lun+ul vieţii ei@ ?)*nt 7ineA5 /6i zise )aridad cu ulţuire. ?0ieni n-o să te supere dacă te apără 7uniculA5 o ai /ncredinţase feti6cana. )ăldura razelor de soare care se strecurau /n curticică o /ntări. =vea un indir5 un pled colorat5 inunat5 dăruit de Mila+ros5 6i putea trece podul< 3nc4ise oc4ii 6i /6i /n+ădui să se cufunde /ntr-o aorţeală plăcută. 8a ceasurile acelea5 /n fundătura Sanănăstirea Mi+uel eraMinielor5 /ncă lini6te. Melc4or o stră7ătu 6i5 c*nd ajunse l*n+ă ca 6i cu ar fi ie6it de su7 ocrotirea ţi+ăniii 6i ar fi pătruns /ntr-un teritoriu vrăja65 pipăi pac4etul pe care-l ducea /n 7uzunarul interior al tunicii. 3ntr-adevăr5 unc4iul 2asilio /i dăduse un ta7ac
din cel 7un. )u o zi /nainte5 de /ndată ce intrase /n odaia lui5 după ce o lăsase pe )aridad /n curticică5 Melc4or scosese tutunul de prizat din aţul de porc /n care fusese /ndesat5 nu fără o str*7ătură de sc*r7ă5 presărase niţel pe dosul *inii drepte 6i trăsese pe nas cu putere: fin 6i ărunţit. Hl prefera tutunul răsucit5 dar 6tia să recunoască 6i calitatea unui ta7ac 7un. ro7a7il ?Monte de IndiaA1#5 se +*ndi5 praf neprelucrat care era adus din Indii5 apoi era spălat 6i trecut prin fa7rica de tutun sevillană. =vea o cantitate 7ună. >nc4iul 2asilio avea să c*6ti+e ni6te 7ani fruo6i5 de6i putea o7ţine ai ult dacă Scotoci printre lucrurile sale. Hra si+ur că-l avea. >ltia dată c*nd v*nduse ta7ac de contra7andă folosise Iată-l< >n clondir cu ţăr*nă fină5 ro6cată. e /nserate5 la luina unei lu*nări5 se apucase să aestece ta7acul cu ţăr*na5 cu are 7ă+are de seaă5 av*nd +rijii să nu /ntreacă ăsura. ,ăz*nd San Eacinto5 Melc4or pipăi din nou cu satisfacţie pac4etul pe să-i care-l purta prea ascuns: să sporească /n +reutate 6i nu părea fi scăzut ultiz7utise calitatea. ; 2ună ziua5 părinte5 dădu 7ineţe Melc4or priului călu+ăr pe care-l /nt*lni /n apropierea 7isericii /n construcţie. 3l caut pe fraJ EoaPun. ; 8e dă copiilor lecţii de +raatică5 răspunse doinicanul fără să se /ntoarcă5 atent la unca unor dul+4eri. entru ce-l cauţi@ ?)a să-i v*nd ta7acul pe care l-a furat un ţi+an de la fa7rică v*r*ndu-l /n cur 6i cu care Boniile ,oastre vă veţi desfăta5 fără /ndoială5 tră+*ndu-l pe nasA5 se +*ndi Melc4or. *7i pe la spatele călu+ărului. ; C să a6tept5 inţi. )ălu+ărul făcu un +est distrat de /ncuviinţare cu *na5 cu atenţia /ndreptată spre 7*rnele care soseau la locul construcţiei. Melc4or se /ntoarse spre fostul spital )andelaria5 lipit de sc4itul peste care se ridica noua 7iserică5 6i pe care predicatorii /l foloseau acu ca ănăstire. ; Fratele de afară5 /l vesti pe portarul de la ănăstire5 arăt*nd spre sc4ele5 zice să daţi fu+a iute. Se pare că noua 7iserică e pe caleesăc*nd se surpe. portarul o luă din loc fără să stea pe +*nduri5 Melc4or Ta7ac sau tutun de prizat care era adus /n Spania din =erici K8a 9a7ana5 Trinidad de la 9a7ana5 Trinidad de la GuaJra5 uerto Qico 6i Santo Boin+oL. Kn.tr.L 1#
se strecură /n icuţa ănăstire. 8itania +lasurilor care citeau /n latină /l călăuzi spre o /ncăpere /n care se afla fraJ EoaPun cu cinci copii care repetau onoton lecţiile. )ălu+ărul nu se arătă surprins de apariţia nea6teptată a lui Melc4orD copiii5 da. =6ezaţi pe scaune5 cu privirile aţintite la ţi+an5 unul se opri din recitat5 altul se 7*l7*i 6i ceilalţi se /ncurcară. ; )ontinuaţi5 continuaţi. Mai tare< le porunci t*nărul călu+ăr5 /ndrept*ndu-se spre Melc4or. Mă /ntre7 cu ai reu6it să ajun+i aici5 6opti odată ajuns l*n+ă el5 /presurat de zarva copiilor. ; C să aflaţi cur*nd. ; Be asta ă te. )ălu+ărul clătină din cap. ; = o cantitate fruu6ică de ta7ac. Be calitate. 8a preţ 7un. ; 2ine. = ca răas fără tutun 6i fraţii se *nie dacă n-au /ndeajuns. 0e /nt*lni la locul o7i6nuit5 la pr*nz. i+anul /ncuviinţă. Melc4or5 de ce n-ai a6teptat@ Be ce ai /ntrerupt 0-avu tip să sf*r6ească /ntre7area. ortarul5 călu+ărul care suprave+4ea construcţia 6i alţi doi ona4i dădură 7uzna /n /ncăpere. ; )e cauţi tu aici@ stri+ă portarul. Melc4or /ntinse 7raţele cu palele desfăcute5 vr*nd parcă să oprească ceata care se năpustea asupra lui. FraJ EoaPun /l urări5 furios. )u avea să iasă 7asa curată@ ; 3n+ăduiţi-i să vă lăuresc5 ceru ţi+anul5 lini6tit. )ălu+ării se opriră la un pas de el. Tre7uia să-i ărturisesc lui fraJ EoaPun un păcat5 un păcat foarte are5 se scuză. FraJ EoaPun iji oc4ii 6i-6i reţinu un suspin. >n păcat dintr-acelea care duc de-a dreptul /n infern5 ură ţi+anul5 dintr-acelea de care nu te *ntuiesc nici o ie de ru+ăciuni pentru sufletele /n cazne. ; i nu puteai a6tepta@ /l /ntrerupse unul din călu+ări. )ei cinci copii priveau uiiţi. ; )u un păcat a6a de are@ >n aseenea păcat nu poate a6tepta5 se apără Melc4or. ; uteai să zici la intrare ; Mi-aţi fi dat ascultare@ )ălu+ării se priviră unul pe altul. ;; 2ine5 intervenisecel ai /nsurprins. v*rstă5 6i@ Te-ai Hu@ Melc4or prefăcu Hu5 nu5spovedit@ Hinenţă< Hu suni un 7un cre6tin. ăcatul este al unui prieten. ,edeţi duneavoastră5 acua el tunde ni6te ă+ăru6i5 /nţele+eţi@ Cul e foarte /n+rijorai5 a6a că -a ru+at să trec pe aici5 să ă spovedesc
eu pentru el. >nul dintre copii iz7ucni /n 4o4ote de r*s. FraJ EoaPun făcu un +est de neputinţă spre fraţii săi5 /nainte ca ona4ul care-l interpelase pe ţi+an să ră7ufnească5 ro6u la faţă. ; =fară< z7ieră călu+ărul ai /n v*rstă5 arăt*nd spre ie6ire. )e v-aţi /nc4ipuit@ ; i+ani< ; Infai< ; =r tre7ui să vă poprească pe toţi< auzi /n ura lui. ; Xsta-i praf spurcat5 Melc4or< se pl*nse fraJ EoaPun5 de /ndată ce zări culoarea ro6ie a ţăr*nii pe care ţi+anul o aestecase cu ta7acul. Se aflau pe alul GuadalPuivirului5 /n apropiere de arsanaua pescarilor de crevete. Tu i-ai zis ; Be cea ai 7ună calitate5 fraJ EoaPun5 stărui Melc4or. =7ia ie6it din fa7rică ;; Bar vedeuscat ţăr*na< oatesel-au prost. Melc4or /ncercă să arunce o privire la tutunul pe care i-I arăta călu+ărul. 3ntr-at*t /ntrecuse ăsura@ oate că t*nărul /ncepea să se priceapă. ; Melc4or ; Eur pe nepoata ea< i+anul /6i /ncruci6ă de+etul are 6i cel arătător5 le duse la 7uze 6i le sărută. )alitatea-nt*i< ; 0u jura str*7. i despre Mila+ros tre7uie să vor7i5 preciza fraJ EoaPun. ilele trecute5 la /nt*pinarea Bonului5 -a luat /n zefleea /n tip ce predica ; ,reţi s-o dojenesc@ ; tii că nu. )ălu+ărul se pierdu /n aintiri: fata /l pusese la str*toare5 cei dreptD 6tia că vocea /ncepuse să-i treure 6i că pierduse 6irul discursului5 e adevărat5 dar c4ipul acela dăltuit 6i seeţ5 fruos ca niciun altul5 trupul acela nepri4ănit ; FraJ EoaPun5 /l trezi din visare ţi+anul. Tără+ănase cuvintele5 /ncruntat. )ălu+ărul /6ispurcat5 drese +lasul. ; Xsta-i praf repetă5 ca să sc4i7e su7iectul. ; 0u uitaţi că e nepoata ea5 stărui cu toate acestea ţi+anul. ; tiu. ; 0u i-ar plăcea să sf*r6esc rău cu duneavoastră.
; )e vrei să spui@ Mă aen ; =6 face oarte de o pentru ea5 sări Melc4or. Sunteţi spaniol i călu+ăr. = doua trea7ă s-ar putea /ndrepta5 dar pria5 nu. Se /nfruntară din priviri. )ălu+ărul era con6tient că ar fi fost /n stare să se lepede de sutană 6i să jure credinţă rasei ţi+ăne6ti la un sin+ur sen al lui Mila+ros. ; FraJ EoaPun5 /i /ntrerupse Melc4or +*ndurile5 si+ur de cele ce-i treceau prin cap călu+ărului. )ălu+ărul ridică o *nă 6i-l sili pe Melc4or să tacă. i+anul era adevărata piedică: n-avea să /n+ăduie niciodată relaţia aceea5 conc4ise. =lun+ă dorinţele. ; Toate astea nu-ţi dau dreptul să /ncerci să-i vinzi drept 7un tutunul ăsta5 /i repro6ă. ; Eur< ; 0u jura str*7. Be ce nu-i spui adevărul@ Melc4or ză7ovi /nainte de a /preună răspunde. c*ţiva Trecupa6i un pe 7raţ peste uerii lui fraJ EoaPun 6i făcură alurile r*ului. ; tiţi ceva@ FraJ EoaPun dădu din cap cu un urur de ne/nţeles. C să vă spun doar duneavoastră5 fiindcă e o taină: dacă un ţi+an spune adevărul /l pierde< Qă*ne fără el. ; Melc4or< eNclaă celălalt5 desprinz*ndu-se de el. ; Bar acesta e tutun de calitatea /nt*i. FraJ EoaPun pleoscăi5 declar*ndu-se /nvins. ; rea 7ine. Cricu5 nu cred că ceilalţi călu+ări o să-6i dea seaa de ceva. ; Fiindcă nu e ro6u5 fraJ EoaPun. ,edeţi@ ,ă /n6elaţi. ; 0u stărui. )*t vrei@ Spurcat sau nu5 Melc4or prii 7ani fruu6ei /n sc4i7ul ta7aculuiD unc4iul 2asilio avea să fie ulţuit. ; Mai 6tii de vreun lot de tutun de contra7andă@ se interesă fraJ EoaPun5 pe c*nd /6i luau răas-7un. ; 0-a nicio veste. Tre7uie să fie5 ca /ntotdeauna5 dar nu-s aestecaţi ai ei. Sper că de-acu5 din artie5 odată cu vreea 7ună5 o să ear+ă din nou tre7urile. ; ine-ă la curent. Melc4or z*7i. ; Besi+ur5 părinte. Bupă ce /nc4eie t*r+ul avantajos5 Melc4or 4otăr/ să 7ea ni6te
vin la 7irtul EoaPuinei /nainte de a se /ndrepta spre ţi+ănie ca săi dea 7anii unc4iului 2asilio. ?)iudat călu+ărul ălande s-a ai văzut a6a ceva@ 2a5 ai ult5 /n nepotul ai-arelui sfatului 7ătr*nilor< ţipase la ea. tii c*t de ranc4iunoasă poate fi QeJes. ; C să păluiesc pe oricine /i ji+ne6te fiica5 că sunt nepoţi ai Trianerei sau ai /nsu6i re+elui Spaniei< Bacă nu5 ai tu +rijă de ea 6i fii atent. 3n rest5 nu 6tiu ce-i poţi spune ie despre firea failiei Garca ; =jun+e 6i Garca< aiinteresează aud de asta< Te-ai ăritat cu cu un ,e+a )arona5 iar 0u pe vreau noi nusă ne vraj7ele voastre. =lde Garca poruncesc /n ţi+ănie 6i au +reutate /n faţa spaniolilor. 0u pute /n+ădui să ne capete vrăjă6ie )u at*t ai puţin pentru vec4ile socoteli ale unui o6nea+ ne7un ca
taică-tău< M-a săturat ca failia ea să-i tot scoată oc4ii cu asta< Be data aceasta5 =na /6i u6că 7uzele ca să nu răspundă. ,e6nica poveste< Be c*nd tatăl ei se /ntorsese de la +alere5 /n ură cu zece ani5 relaţiile cu 7ăr7atul ei se stricaseră. Eos )arona5 t*nărul ţi+an cucerit de farecele ei5 fusese /n stare să renunţe la cununia reli+ioasă doar ca s-o ai7ă. ?0-o să ă plec niciodată dinaintea c*inilor ălora5 care n-au i6cat un de+et pentru tataA5 se /potrivise ea5 fiindcă avea /nsenate cu litere de foc /n aintire dispreţul 6i uilirea la care le supuseseră preoţii. Totu6i5 tocai 7ăr7atul acela nu /ndurase prezenţa lui Melc4or5 pe care-l /nvinuia că-l lipsise de afecţiunea fiică-sii. Mila+ros vedea /n 7unicul ei 7ăr7atul de ne/nvins care supravieţuise +alerelor5 contra7andistul care /6i r*dea de soldaţi 6i de autorităţi5 ţi+anul li7er 6i o7raznic5 iar Eos se siţea /ntrecut: el era un siplu fierar5 silit să ro7otească zi de zi la poruncile capilor failiei )arona 6i nici ăcar nu sepeputea cu un7unicul fiu. Eos pizuia afecţiunea care lăuda 6i-o purtau 6i nepoata. Qecuno6tinţa iensă a lui Mila+ros c*nd Melc4or /i dăruia o 7răţară5 o ăr+ică sau cea ai ne/nsenată pan+lică colorată pentru plete5 privirea ei ferecată c*nd /i asculta istorisirile Cdată cu trecerea anilor5 Eos /6i vărsase ranc4iuna pe propria soţie5 pe care o /nvinuia. ?Be ce nu-i spui asta lui@ i-o /ntorsese =na /ntr-o zi. 0u /ndrăzne6ti@A 0u apucase să se căiască de ipertinenţa ei. Eos /i croise un dos de pală peste faţă. 3n oentul acela5 pe c*nd vor7ea cu fiica lui despre feeia nea+ră pe care tatălui ei i se năzărise s-o aducă5 =na +ătea pe plita aceea ică 6i incoodă de-ale +urii pentru patru oaeni: cei trei din failie 6i t*nărul =lejandro ,ar+as. Se /nfr*nase 6i tăcuse c*nd soţul /i aruncase din nou /n o7raz disputele dintre alde ,e+a 6i alde Garca5 o surprinsese c*t de u6or fusese să-l convin+ă pe Eos că pro7lea lui Mila+ros se afla /n faptul că nu ai era o fetiţă. Maa socoti că5 dacă o fă+ăduiau /n căsătorie5 fata avea să uite de edro Garca5 fiindcă era si+ură că alde Garca n-aveau să curteze niciodată o ,e+a. Tatăl /6i spuse că un soţ avea să destrae apropierea dintre Mila+ros 6i 7unicul ei 6idesprijini ideea:otiv alde ,ar+as se arătaseră interesaţi de Mila+ros ceva tip5 pentru care Eos nu irosi vreea 6i a doua zi =lejandro fu poftit la asă. ?Beocadată nu e vor7a de niciun le+ă*nt5 vreau doar săl cunosc ai 7ine pe t*năr5 /6i vestise soţia5 părinţii lui au
/ncuviinţat.A ; Bu-te acasă la unc4iul Inocencio să-ţi /pruute un scaun5 /i porunci =na fiică-sii5 /ntrerup*nd ni6te +*nduri care rătăceau de la podul pe care voia să-l stră7ată )aridad la )onfreria 0e+rilor unde dorea să ajun+ă. ; >n scaun@ entru cine@ )ine@ ; Bu-te de adă-l5 stărui aică-sa. 0u voia să anticipeze vizita lui =lejandro 6i să /nceapă /nainte de vree cearta5 si+ură5 cu fiicăsa. 8a ceasul pr*nzului5 Mila+ros /6i /nc4ipui pricina prezenţei lui =lejandro 6i /nt*pină oaspetele cu o atitudine ursuză: nu-i plăcea5 era olatic 6i dansa cu st*n+ăcie5 de6i doar =na păru să-i 7a+e de seaă +rosolănia. Eos i se adresa ca 6i cu niciuna din feei n-ar fi fost de faţă. = treia oară c*nd fata răspunse repezit5 =na se /ncruntă a supărare5 dar Mila+ros sfidă ustrarea 6i-o privi cu asprie. ?tii cine-i placeită cearta cu părinţii 6i-6i sc4i7ă atitudinea. ; Be ce vrei să er+i la ne+ri@ )aridad lun+i pasul 6i o ajunse din ură din două salturi. ; )ălu+ăriţele i-au zis c-or să ă ajute. ; )ălu+ăriţe 6i popi5 toţi /s incino6i5 zise ţi+anca. )aridad o privi irată. ; 0-or să ă ajute@ ; 0u cred. )u să te ajute@ 0u se pot ajuta nici /ntre ei. ice 7unicul că /nainte erau ulţi arapi5 dar acuV s-au /puţinat 6i toţi 7anii pe care-i capătă /i irosesc pe ne+4io7ii: pentru 7iserică 6i pentru c4ipuri de sfinţi. 3nainte eNista c4iar altă confrerie de ne+ri /n Triana5 a răas )aridaddar răase din fără nouu6terii /n ură56i-a cu dispărut. vor7ele dezaă+itoare ale fetei răsun*ndu-i /n urec4i5 pe c*nd aceasta5 trec*nd podul5 se /ndrepta 4otăr*tă spre sud5 pentru a da ocol zidului /nspre a4alaua San QoPue. 3n dreptul Turnului de =ur5 fata se opri 6i se /ntoarse 7rusc. ; Be ce vrei să te ajute@ )aridad /6i desfăcu *inile /n faţă5 neduerită. ; )e crezi c-or să facă pentru tine@ stărui ţi+anca. ; 0u 6tiu )ălu+ăriţele i-au zis /s ne+ri5 nu@ ; Ba5 sunt5 răspunse fata cu resenare5 /nainte să purceadă din nou la dru. Bacă erau ne+ri5 socoti )aridad er+*nd pe urele ţi+ăncii5 fără a-6i lua privirea de la fruoasele pan+lici colorate care /podo7eau pletele feti6canei 6i de la e6arfele colorate flutur*nd /n v*nt5 pe care le purta la /nc4eieturi5 locul acela tre7uia să fie ceva aseănător cu 7arăcile unde se adunau /n zilele de săr7ătoare. =colo se aflau toţi prietenii5 tovară6i /ntru nenorocire5 c4iar dacă nu se cuno6teau5 c4iar dacă nici ăcar nu se /nţele+eau: ne+rii lucum*, congo, arara, carabal*5 li7a /nmandinga, care +răiau@ =colo c*ntau5 dansau)e6i iportanţă se 7ucurau5avea dar
/ncercau 6i să se ajute. )e altceva se putea face la o /nt*lnire /ntre ne+ri@ Mila+ros refuză s-o /nsoţească /n 7iserică.
; M-ar da afară cu puni 6i pale5 /i zise. >n preot spaniol /nsoţit de unul ne+ru5 deja 7ătr*n5 care se prezentă seeţ drept prelatul confreriei 6i /n+rijitor al icii capele ,ir+en de los Wn+eles5 o ăsurară din cap p*nă-n picioare5 fără a6i ascunde o eNpresie de sc*r7ă la vederea straielor ei soioase de roa7ă5 din cale-afară de nepotrivite pentru lăca6ul fastuos pe care-l considerau a fi teplul lor. )e voia@ o iscodise prelatul cu nepăsare. 8a luina treurătoare a lu*nărilor din capelă5 )aridad str*nsese pălăria de paie /n *ini 6i se uitase la acel ne+ru ca la un e+al5 dar at*t curajul5 c*t 6i +lasul /i pieriseră5 treptat5 c*nd 7ă+ase de seaă cruziea cu care fusese cercetată. )ălu+ăriţele@ ură prelatul5 aproape ridic*nd vocea. )e trea7ă aveau acolo călu+ăriţele din Triana@ )e 6tia să facă@ 0iic@ 0u. Tutun5 nu. 3n Sevilla5 doar 7ăr7aţii lucrau la fa7rica de tutun. 3n )diz5 da. 8a fa7rica din )diz unceau feei5 dar ei se aflau /n Sevilla. Mai 6tia să facă altceva@ 0u@ 3n cazul ăsta )onfreria@ =vea 7ani să intre /n confrerie@ 0u 6tia că tre7uie să plătească@ Ba. Besi+ur. Tre7uia să plătească pentru a face parte din confrerie. =vea 7ani@ 0u. fire6te. Hra slo7odă sau sclavă@ Fiindcă dacă era sclavă tre7uia să aducă /nvoire de la stăp*n ; Slo7odă5 reu6i să /n+aie )aridad5 /nfi+*ndu-6i privirea /n oc4ii ne+rului. Sunt slo7odă5 repetă5 tără+ăn*nd cuvintele5 /ncerc*nd /n zadar să afle /n oc4ii aceia /nţele+erea unui frate de s*n+e. ; =tunci5 fata ea )aridad plecă privirea la intervenţia preotului5 care p*nă atunci nu zisese niic. )e vrei de la noi@ )e voia@ C lacriă /i alunecă pe o7raz. Ie6i /n fu+ă din 7iserică. Mila+ros o zări trec*nd strada =nc4a de San QoPue 6i pătrunz*nd pe aidanul care se /ntindea /n spatele paro4iei5 /nspre p*r*ul Ta+arete. )aridad aler+a or7ită5 cu privirea /nceţo6ată de lacrii. i+anca scutură din cap5 siţind o str*n+ere de iniă. ?Mizera7ilineori /6i acoperea faţa cu *inile 6i se le+ăna /nainte 6i-napoi5 fredon*nd cu
/ntreruperi o elodie tristă 6i onotonă. Mila+ros alun+ă ni6te copii zdrenţăro6i care căscau +ura pe acolo. =poi apropie o *nă de părul ne+ru 6i creţ al lui )aridad5 dar nu /ndrăzni să-l atin+ă. >n fior cuplit /i stră7ătu /ntre+ul trup. Melodia aceea )u 7raţul /ncă /ntins5 7ă+ă de seaă cu i se /ncreţea pielea la auzul acelei voci +rave. Siţi cu oc4ii i se uplu de lacrii. 3n+enunc4e l*n+ă ea5 o /7răţi6ă 6ovăielnic 6i-o /nsoţi st*n+ace /n pl*nsul ei. ; 2unicule< etrecuse ai ult de o zi cu oc4ii /n patru5 a6tept*nd ca Melc4or să se /ntoarcă /n fundătură. Băduse fu+a p*nă la ţi+ăniea din )artuja5 să vadă dacă-l +ăse6te acolo5 dar nu reu6ise să afle niic. Se /ntorsese 6i se a6ezase /n poarta caseiD voia să stea de vor7ă cu el /naintea oricui altcuiva. Melc4or z*7i 6i clătină din cap nu ai la auzul tonului din vocea nepoatei. ; )e vrei de data asta5 copila ea@ o /ntre7ă5 lu*nd-o de uăr 6i /ndepărt*nd-o alde)aridad@ )arona)u carene+resa@ se /nv*rteau pe acolo. ; )e-o să facidecu /l lăuri5 văz*nd eNpresia de neduerire a ţi+anului. ; Hu@ = o7osit să zic că nu-i a ea. 0u 6tiu Să facă ce-o vrea. ; =r putea ră*ne cu noi@ ; )u taică-tău@ ; 0u. )u duneata. Melc4or o lipi pe Mila+ros de el. Făcură c*ţiva pa6i /n tăcere. ; Tu vrei să ră*nă@ /ntre7ă ţi+anul5 intr-un sf*r6it. – Ba. ; i ea vrea să ră*nă@ ; )aridad nu 6tie ce vrea. 0-are unde să se ducă5 nu cunoa6te pe nieni5 n-are un sfanţ 0e+rii ; I-au cerut 7ani5 7ănui el. ; Ba5 confiră Mila+ros. I-a fă+ăduit să vor7esc cu duneata. ; Be ce vrei să ră*nă@ Fata ză7ovi c*teva clipe /nainte să răspundă. ; Suferă. ;; Mulţi suferă zilele H noastre. Ba5 dar ea e/naltfel. ai are dec*t ine 6i totu6i pare o copilă care nu 6tie 6i nu pricepe niic. )*nd vor7e6te5 c*nd pl*n+e sau c*nd c*ntă o face cu o siţire )4iar duneata zici că 6tie să c*nte 7ine. Hra roa7ă5 6tiai@
; = 7ănuit5 /ncuviinţă Melc4or. ; Toţi s-au purtat ur*t cu ea5 7unicule. =u despărţit-o de aa 6i de copiii ei. e unul din ei l-au v*ndut< =poi ; i din ce-o să trăiască@ o /ntrerupse Melc4or. Mila+ros tăcu. Făcură c*ţiva pa6i5 ţi+anul apăs*ndu-6i nepoata pe uăr. ; ,a tre7ui să /nveţe să facă ceva5 se /nvoi5 /n cele din ură. ; C s-o /nvăţ eu< iz7ucni 7ucuroasă fata5 /ntorc*ndu-se să-6i /7răţi6eze 7unicul. 8asă-i nuai puţin tip.
5 Se scurseră cinci luni /nainte ca ne+resa să se /ntoarcă la 7iserica 0uestra SeOora de los Wn+eles 6i să-l revadă pe prelatul )onfreriei 0e+rilor. Se /nt*plă /n ajunul săr7ătorii ,ir+en de los QeJes5 la /nt*i au+ust 1%"&. 3n după-aiaza acelei zile5 /preună cu un +rup nueros de ţi+ănci +ure6e5 printre care 6i Mila+ros 6i aa ei5 copii c*t se poate de veseli 6i c4iar c*ţiva 7ăr7aţi cu c4itare5 )aridad trecu podul 6i se /ndreptă spre a4alaua San QoPue. urta 6i acu vec4ea ei pălărie de paie cu care5 /n ciuda nue roaselor +ăuri 6i rupturi5 /ncerca să se ferească de do+oarea soarelui andaluz. )u toate acestea5 nu ai /7răcase de ult roc4ia ei decolorată din flanelă +ri. 2unicul /i dăruise o 7luză ro6ie 6i o fustă lar+ă5 6i ai ro6ie5 de culoarea s*n+elui aprins5 a7ele din percal5 pe care ea le /n+rijea cu 7ă+are de seaă 6i le purta cu *ndrie. i+ăncile nu 6tiau să coasăD inunatele lor ve6inte erau cupărate5 de6i nu erau convinse că straiele acelea ro6ii nu fuseseră rodul unei ne7ă+ări de seaă din vreo escapadă de-ale 7unicului. =na 6i Mila+ros nu reu6iră să-6i ascundă adiraţia faţă de sc4i7area prin care trecuse )aridad. 3n picioare dinaintea tuturor5 tiidă 6i ru6inată5 oc4ii ei cenu6ii care străluceau 6i /n care se reflecta culoarea ro6ie a noilor ei straie5 z*7etul care i se desena pe c4ipul rotund5 cu 7uze cărnoase5 erau nuai recuno6tinţă. 3nsă nu z*7etul lui )aridad de6teptă adiraţie printre ţi+ănci5 ci senzualitatea pe care o răsp*ndeaD cur7ele unui trup 7ine clăditD s*nii ari care /ntindeau 7luza5 pentru a lăsa descoperită o linie delicată de carne de culoare nea+ră5 ca a7anosul5 /ntre fustă 6i 7luză ; Tată< /l repezi =na c*nd 7ă+ă de seaă că tocai Melc4or se arăta vrăjit de linia aceea. ; )e@ se /ntoarse el. ; Minunată< interveni Mila+ros /n discuţie5 aplaud*nd cu entuzias. ; 3ntrea+a Sevilla este adunată azi pe esplanada los Wn+eles5 o lăurise Mila+ros pe )aridad /n aceea6i zi. C să fie ulte prilejuri de-a vinde sau de-a citi noroculD luea se distrează pe cinste la
săr7ătoarea asta 6i5 c*nd petrecerea are să fie /n toi C să face 7ani fruo6i. ; )u@ /ntre7ă )aridad. ; )ac4ita5 răspunse fata5 folosind nuele pe care )aridad /i pusese că-l avea /n )u7a5 azi e /ntrecerea +*nsacilor< =i să vezi5 /ntrerupse +estul prin care cealaltă dădea să ceară lăuriri. e c*nd se /ndrepta spre 7iserică5 /nconjurată de ţi+ănci5 printre care ie6ea /n evidenţă din pricina staturii accentuate de pălăria vec4e de paie care se /ncăpăţ*na să nu se destrae5 )aridad o cercetă pe Mila+ros5 care er+ea ceva ai /n faţă5 cu fetele tinere. ?Tre7uie a fie o săr7ătoare +rozavă /ntrecerea aia a +*nsacilorA5 se +*ndi atunci5 căci fata r*dea 6i +luea cu prietenele ei de parcă ar fi uitat tristeţea care o cuprinsese de c*nd5 /n ură cu vreo lună5 Eos )arona anunţase lo+odna fiicei sale cu =lejandro ,ar+as5 ur*nd să se căsătorească intr-un an. Melc4or5 care-6i dorea ca nepoata lui să se ărite cu cineva din failia ,e+a5 dispăruse atunci ai 7ine de =na zecese zile5 după care se /ntorsese /ntr-o stare vree at*t dedejalnică5 /nc*t /n+rijorase 6i triisese vor7ă 7a7ei Maria5 să vină să-l /n+rijească. )4iar 6i a6a5 nici ăcar =na nu-l sprijinise pe Melc4or /n c4estiunea aceea: tatăl fetei tre7uia să 4otărască. e ăsură ce /nconjurau zidurile ora6ului 6i stră7ăteau diferitele porţi5 valuri de sevilleni +ălă+io6i se alăturau treptat +rupului de ţi+ani. Beja /n apropierea c*pului desc4is5 /ntre p*r*ul Ta+arete 6i 7iserica 0e+rilor5 se /nainta ai anevoios. =6tept*nd să /nceapă petrecerea5 oaenii sporovăiau 6i r*deau /n +rupuri. Ici 6i colo5 /n ocoluri /presurate de spectatori5 7ăr7aţi 6i feei dansau. Fără a se opri din ers5 unul dintre ţi+ani dezierdă corzile c4itarei. 0i6te feei făcură c*ţiva pa6i veseli de dans5 printre fluierăturile 6i aplauzele celor aflaţi ai aproape5 iar ţi+anii /6i văzură de dru 6i de c*ntat5 de parcă făceau rondul. )aridad privea /n st*n+a 6i-n dreapta: saca+ii 6i ne+ustori de vinD v*nzători de /n+4eţată5 pancove5 +o+o6i 6i tot soiul de zuaricaleD ne+ustori de ărfuri dintre cele ai neo7i6nuite5 unii vestindu-6i arfa cu stri+ăte5 alţii ai pe furi65 atenţi la z7irii 6i soldaţii care se /nv*rteau oaeniD ec4ili7ri6ti carede er+eau 6i săreau pe s*re /ntinseprintre /n aerD salti7anciD dresori c*ini care auzau lueaD călu+ări 6i popi5 cu neiluita ?Sevilla este unul dintre re+atele cu cele ai ulte feţe 7iserice6tiA5 auzise )aridad nu o dată5 6i unii dintre preoţi luau
parte la petrecere 7*nd5 dans*nd sau c*nt*nd fără ură de ru6ineD alţii /n sc4i75 le ţineau predici unor oaeni care nu-i 7ă+au defel /n seaă. 3nsă toţi tră+eau ta7ac pe nas5 de parcă ar fi fost calea spre *ntuirea ve6nică. )aridad 7ă+ă de seaă5 de aseenea5 c*ţiva filfizoni care se /nv*rteau printre oaeni: tineri afectaţi5 /7răcaţi după oda franţuzească de la curte5 acoperindu-6i delicat +ura 6i nasul cu 7atistele lor 7rodate /n tip ce 7eau tutun. ,reo doi dintre acei filfizoni /n+*faţi 7ă+ară de seaă curiozitatea pe care i-o trezeau lui )aridad persoanele lor5 dar se ăr+iniră să o coenteze /ntre ei5 de parcă ar fi fost doar o jenă. )aridad /6i a7ătu iediat privirea de la ei5 tul7urată. )*nd se uită din nou5 7ă+ă de seaă că ţi+anii se risipiseră prin ulţie. 3ntoarse capul /ntr-o parte 6i alta5 căut*ndu-i. ; =ici. Sunt aici5 auzi că-i spune Mila+ros din spate. )aridad se /ntoarse spre ea. 2ucură-te de petrecerea ta5 )ac4ita. ;; )e@ )ei din confrerie5 o /ntrerupse fata5 ăia care te-au tratat cu /n+*fare. =i să vezi azi unde le ră*ne seeţia. ; Bar ; ,ino după ine5 /i făcu sen5 /ncerc*nd să-6i croiască dru prin ulţiea care se adunase /n faţa 7isericii. Bonilor< stri+a Mila+ros. HNcelenţe< Iată o ne+resă care vine la petrecerea Boniilor ,oastre< Caenii /ntorceau capul 6i le făceau loc celor două feei. )*nd ajunseră /n priul r*nd5 )aridad fu surprinsă de nuărul de ne+ri care se adunaseră acolo. ; = trea7ă5 /6i luă răas-7un Mila+ros. =scultă5 )aridad5 adău+ă co7or*nd vocea5 tu nu e6ti ca ei5 tu e6ti cu ine5 cu 7unicul5 cu ţi+anii. 3nainte să apuce să desc4idă +ura5 fata pieri /n ulţie5 iar )aridad se trezi5 de data asta c4iar a6a se /nt*plă5 sin+ură /n priul r*nd5 /ntr-o +loată care se /7ulzea dinaintea faţadei din spate a paro4iei San QoPue. 3ntre ea 6i estradele care fuseseră ridicate /n spatele teplului se /ntindea o f*6ie lată de teren li7er. )e era cu săr7ătoarea aceea@ Be ce-i 6optise Mila+ros că ea nu era ca ceilalţi@ Caenii deveneau neră7dători 6i c*te-un /nden răz7ătu din ulţie. )aridad /6i /ndreptă atenţia spre estrade: cetăţeni cu dare de *nă 6i no7ili sevillani5 /7răcaţi ele+ant5 e7ri ai
consiliului 7isericesc5 dic4isiţi cu cele ai de soi ve6inte ale lor5 sporovăiau 6i r*deau /n picioare5 străini de neulţuirea oră6enilor. Se scurse o 7ună 7ucată de vree 6i protestele sevillanilor se /nteţiră5 p*nă c*nd se auzi un răpăit de to7e /n spatele paro4iei San QoPue5 unde se afla 2iserica 0e+rilor. )ei care se auzau cu dansuri 6i distracţii se /n+răădiră /n spatele celor care a6teptau deja5 iar soldaţii 6i z7irii avură ult de furcă pentru a /piedica +loata să se reverse dincolo de /n+răditurile 6u7rede din len. )*nd vreo doi călăreţi5 /n sunet de flaut 6i to7e5 petrecuţi de aplauzele pu7licului dădeau colţul dinspre San QoPue5 )aridad 7ă+ă de seaă că oaenii se străduiau să ajun+ă la priul r*nd. =lte cinci perec4i de călăreţi o urară pe pria5 fiecare alcătuită dintr-un călăreţ ne+ru care ocupa partea din dreapta5 locul de preferinţă5 /7răcat st*njenitor de 7o+at5 cu *neci al7e 6i un splendid pana6 la pălărie. )aii pe care-i călăreau ne+rii erau 6i ei +ătiţi 6a fruoasă5 clopoţei 6i pan+lici /n coaăcu6ifast: coadă. Bipotrivă5 călăreţii care-i colorate /nsoţeau/pletite pe ne+ri defilau cu ve6inte +rosolane: +ulere răsfr*nte 6i pălării de r*nd. )aii lor er+eau la trap fără nicio podoa7ă. Bupă ce salutară autorităţile5 perec4ile de călăreţi /ncepură să +alopeze5 d*nd roată c*pului. )aridad /l recunoscu pe prelatul confreriei /n a treia perec4eD făcea ari eforturi pentru a se ţine /n 6a5 ca alţii din ta+a lui. Caenii r*deau 6i-i arătau cu de+etul. 2ăr7aţi 6i feei /6i 7ăteau joc de ei cu ţipete5 pe c*nd ne+rii se clătinau priejdios5 de6i /ncercau să-6i păstreze seriozitatea 6i cupătul. Muzica răsuna fără /ncetare. 8a un oent dat5 călăreţul carel /nsoţea pe prelatul confreriei5 un 7ăr7at cu o 7ar7ă căruntă5 /n+rijită5 care călărea cu prestanţă 6i /nde*nare5 /i /ntinse o *nă ne+rului5 ca să-l /piedice să cadă. ; 8asă-l să cadă< stri+ă o feeie. ; 0e+ruţule5 o să-ţi la6i dinţii /n ţăr*nă< adău+ă altul. ; *nă 6i ădularul tău ne+ru< urlă un al treilea5 dezlănţuind 4o4ote +enerale de r*s. ?)e-o /nsen*nd asta@A5 sosi se /ntre7ă )aridad. ; Suntfielevi ai 6colii farsa de ec4itaţie5 răspunsul din spatele ei. )aridad se /ntoarse 6i dădu peste un fraJ EoaPun z*7itor. Se /ndreptase spre ea recunosc*nd /n ulţie culoarea ro6ie a straielor. Feeia /6i plecă privirea.
; )aridad5 o dojeni t*nărul călu+ăr5 ţi-a spus de ulte ori că sunte cu toţii copiii Bonului5 n-ai de ce să pleci privirea5 nu tre7uie să te uile6ti dinaintea niănui 3n clipa aceea5 )aridad ridică capul 6i arătă cu un +est spre ne+rii care +alopau /n continuare5 printre +luele 6i 7atjocurile oaenilor. FraJ EoaPun o /nţelese. ; oate ei5 răspunse ridic*nd din spr*ncene5 pretind a fi ceea ce nu sunt. coala de ec4itaţie Qeal Crden de )a7allera de la Maestranza din Sevilla ocrote6te )onfreria 0e+rilorD face asta /n fiecare an. 3n zile precu aceasta5 ne+ri 6i no7ili5 clasa cea ai de sus 6i cea ai uilă din ora65 /6i sc4i7ă poziţiile. 3n orice caz5 confreria o7ţine ceva 7ani din +*scanii pe care-i dăruie6te 6coala. ; )e +*scani@ /ntre7ă )aridad. ; =ceia5 /i arătă călu+ărul. )ele 6ase perec4i nu se ai pli7au deonstrativ5 se str*nseseră /n faţa autorităţilor. )eva ai departe5 la un capăt al aidanului către care arăta peste fraJ EoaPun5 căzneau să /ntindă o fr*n+4ie doi ţăru6ic*ţiva lun+i5 7ăr7aţi /nfipţi pese lăţiea terenului. 8a ijlocul fr*n+4iei5 at*rnat cu capul /n jos5 se z7ătea din răsputeri un +*scan rotofei5 le+at de la7e. )*nd 7ăr7aţii isprăviră de at*rnat +*nsacul5 prefectul Sevillei5 tolănit intr-un jilţ pe estradă5 porunci priului ne+ru să +alopeze spre păsăroi. rintre z7ieretele asurzitoare ale ulţiii5 )aridad 6i fraJ EoaPun urăriră +alopul st*n+aci al ne+rului care5 trec*nd pe su7 +*nsac5 /ncercă să /n4aţe +*tul 6erpuitor al acestuia cu *na dreaptă5 fără a iz7uti. 3i ură elevul de la 6coala de ec4itaţie care făcea perec4e cu el. 0o7ilul dădu pinteni calului5 care porni /ntins la +alop cu călăreţul url*nd5 ridicat /n picioare pe scăriţă. Trec*nd pe su7 +*nsac5 reu6i să-l apuce de +*t 6i-i sulse capul. Sevillanii aplaudară entuziasaţi 6i iz7ucniră /n urale5 pe c*nd trupul +*nsacului era scuturat de fiori5 sp*nzurat de coardă. uţini 7ă+ară de seaă5 dar prefectul 6i alţi c*ţiva dintre no7ilii care 6edeau pe estradă făcură un +est de ustrare severă către ceilalţi călăreţi: aveau doar 6ase +*nsaci 6i tre7uia să distreze +loata. )u aceste /ndruări5 cursa de +*nsaci se prelun+i p*nă pe /nserate5 spre pasărea. desfătarea norodului. ne+ru nudereu6i să descăpăţ*neze >nul dintre ei 0iciun iz7uti s-o /n4aţe +*t5 dar nu cu destulă iuţeală5 iar +*nsacul se apără 6i-l ciupi de cre6tet5 ceea ce dezlănţui cele ai neo7răzate 7atjocuri din partea pu7licului. Fiecare dintre cei 6ase ne+ri căzu la un oent dat5 fie
deoarece +alopau pe ni6te cai din ce /n ce ai /nfier7*ntaţi5 fie deoarece luau o *nă de pe d*rlo+i 6i se aplecau /n scăriţe pentru a apuca +*nsacul. 3n ceea ce-i prive6te5 +*nsacii pieriră unul după altul pe ăsură ce prefectul făcea un sen spre călăreţi. ; Bupă aceea5 ne+rii o să-i v*ndă 6i confreria o să păstreze 7anii5 o lăuri fraJ EoaPun. )aridad era a7sor7ită de spectacol5 o năpădeau senzaţii contradictorii la auzul urletelor pu7licului 6i la vederea acelor ne+ri st*n+aci care /ncercau să descăpăţ*neze +*nsacii. 0u re+ăsise sentientul de rasă /n oc4ii prelatului5 nici solidaritatea5 nici ăcar /nţele+erea5 dacă nu copasiunea5 pe care niciun ne+ru din )u7a nu le ascundea /naintea unui frate de s*n+e. 8a parada de la sf*r6it5 după oartea ultiului +*nsac5 oaenii /ncepură să se /pră6tie5 iar no7ilii 6i preoţii care conduceau festivităţile se ridicară din jilţuri. ?Tu nu e6ti ca ei5 /i spusese Mila+ros5 tu e6ti cu ţi+aniiA5 adău+ase cu *ndria aceea care le ţi+anii@ /nflorea Hra /ntotdeauna pe 7uze c*nd6ise/ncrederea refereau la Hra cu cu Mila+ros. rietenia pe rasa care lor. i le arăta fata fuseseră pecetluite de /ndată ce aceasta o /n6tiinţase că putea ră*ne cu Melc4or 6i se /ntăriseră /n oentul /n care tatăl fetei vestise lo+odna ei cu =lejandro. Bin clipa aceea5 Mila+ros /ncercă să-i /părtă6ească lui )aridad durerea care o /ncerca5 ca 6i cu ea5 fiindcă fusese sclavă5 o putea /nţele+e ai 7ine dec*t oricine. Bar ce 6tia )aridad despre dra+ostea ne/părtă6ită@ Eos )arona5 tatăl lui Mila+ros5 o privea de departe5 ca pe un o7iect supărător5 iar =na. aică-sa5 /ncepuse să o ra7de ca pe un capriciu trecător al fiică-sii. )*t despre Melc4or )ine putea 6ti ce +*ndea sau siţea ţi+anul@ 2a /i dăruia o fustă 6i o 7luză de culoare ro6ie5 7a trecea pe l*n+ă ea fără s-o vadă sau nu-i vor7ea zile la r*nd. 8a /nceput5 la insistenţele nepoatei5 Melc4or /i /n+ăduise lui )aridad să ocupe /n continuare colţul din curticică 6i5 cu vreea5 deveni sin+ura persoană care putea intra li7er /n sanctuarul 7unicului. 3ntr-o după-aiază de ai5 c*nd priăvara /nflorise /n toată Triana5 ţi+anul se afla aproape de puţ5 /n curtea de la intrare5 ascuns fiare vec4i 6i răsucite5 un tra7uc/n6icare lăs*nd vreea /ntre să treacă5 pierdut /n acele fu*nd lui insonda7ile se refu+ia. )aridad trecu pe l*n+ă el /n dru spre poarta de ie6ire. =roa tutunului o făcu să stea locului. Be c*nd nu ai fuase@ Trase /n piept cu putere fuul care-l /nvăluia pe ţi+an5 /ntr-o
/ncercare zadarnică de a-l duce la plă*ni5 la creier. T*njea să sită din nou senzaţia de u6urare pe care i-o aducea tutunul< 3nc4ise oc4ii5 ridică u6or capul5 ca 6i cu ar fi vrut să ureze druul piepti6 al fuului5 6i ai inspiră o dată. 3n clipa aceea5 Melc4or se de6teptă din aorţeală. ; Ia5 ne+reso5 o surprinse oferindu-i tra7ucul. )aridad nu stătu pe +*nduri: luă tra7ucul5 /l duse la 7uze 6i supse din el cu desfătare. 3n c*teva clipe5 siţi o +*dilătură u6oară /n picioare 6i 7raţe 6i o aeţeală plăcutăD oc4ii ei ici 6i cenu6ii sclipiră. ,ru să-i /napoieze tra7ucul ţi+anului5 dar acesta-i făcu sen să fueze /n continuare5 cu un +est nepăsător al *inii. ; Be pe elea+urile tale5 zise5 privind-o cu fua. Tutun 7un< )aridad plutea dejaD intea-i era pe deplin destinsă5 pierdută. ; 0u e cu7anez5 se auzi spun*nd. Melc4or se /ncruntă. )u adică5 nu era din )u7a@ Hl /l plătea la preţ de tutun cu7anez5 curat< Fu pria zi /n care )aridad intră /n odaia ţi+anului. Caenii nu se /ndurau să părăsească cartierul San QoPue 6i c*pul desc4is unde se ţinea petrecerea. Ici 6i colo răsunau castanietele5 dairelele 6i c*ntece: 7ăr7aţi 6i feei5 fără deose7ire de seN sau de v*rstă5 dansau cu veselie /n +rupuri5 diprejurul ru+urilor. ; >nde e Mila+ros@ o /ntre7ă călu+ărul pe )aridad5 /n tip ce se pli7au printre oaeni. ; 0u 6tiu. ; 0u ţi-a zis unde FraJ EoaPun se /ntrerupse. )aridad nu ai era l*n+ă el. Se /ntoarse 6i o văzu la c*ţiva pa6i /n ură5 /ncreenită dinaintea unei tara7e cu zuaricale. Se apropie5 neput*ndu-6i stăp*ni un sentient de neduerire: feeia aceea nea+ră5 /7răcată /n ro6u5 cu 7luza /ncinsă pe trup5 era ţinta unor priviri li7idinoase 6i a unor coentarii neo7răzate din partea celor din jur5 /nsă /n oc4ii călu+ărului se /nfăţi6ă ca o copilă are5 căreia-i lăsa +ura apă la aroa 6i vederea dulciurilor: pancove5 +o+o6i5 turtiţe sevillane5 +o+o6i unse cu iere polvorones, ceru călu+ărul ne+ustorului5 după ; Baţi-i ni6te ce aruncă iute o privire peste zuaricalele /ntinse pe tara7ă. C să vezi5 )aridad5 sunt delicioase. FraJ EoaPun plăti 6i /6i urară druul fără ţintă5 /n tăcere.
)ălu+ărul privea piezi6 cu )aridad savura prăjiturelele ovale din i+dale5 unt5 za4ăr 6i scorţi6oară5 te*ndu-se să /ntrerupă plăcerea care răz7ătea din /ntrea+a ei fiinţă. ?C ai fi +ustat a6a ceva vreo dată@A se /ntre7ă. ro7a7il că nu5 /6i răspunse5 văz*nd senzaţiile pe care le trăda feeia. Hra5 se +*ndi5 ca atunci c*nd Melc4or se /nfiinţase la ănăstire5 tră+*nd-o pe )aridad după el5 de data aceea cu /ncuviinţarea fratelui portar5 care le dăduse voie să treacă5 /nspăi*ntat de furia pe care o usteau oc4ii ţi+anului. ?0e-au tras pe sfoară5 stri+ase5 de /ndată ce dăduse cu oc4ii de fraJ EoaPun. 0u-i tutun cu7aneznde@ ; S-o răz7ună pe prietena ta. =lejandro tră+ea de fată. Siplul contact cu 7raţul lui Mila+ros /l uplea de curaj. e culoarul de la ie6irea din casa unde se ţinea petrecerea5 ţi+anul se /nt*lni cu fratele lui ai ic 6i cu vărul lui. ; = o socoteală de /nc4eiat5 le zise5 *n+*ind plăselele jun+4erului cu de+etele5 ă /ntovără6iţi@ =7ii /ncuviinţară5 fie pentru a respecta le+ea ţi+ănească5 fie din pricina /nflăcărării provocate de petrecere 6i de vin. =poi5 /n tip ce er+eau5 =lejandro le vor7i de )aridad 6i de olar. Mila+ros nici ăcar nu se +*ndi la avertizările aei sale. Ma4alaua era pustie. Hra /ntuneric 7eznă. Fata /i arătă lui =lejandro una dintre casele de pe uliţă cu un +est a7ia percepti7il din;7ăr7ie. se /nvoise să i-o =sta e5)aridad vesti ţi+anul. ,oi staţi de arate pază.de departe5 /n+rozită. Iediat5 fără să stea pe +*nduri5 /ncepu să lovească cu punii /n porţile atelierului. Iz7iturile 7u7uiră ca ni6te tunete. ; Clarule< stri+ă ţi+anul. Besc4ide5 olarule< )eilalţi doi se pli7au pe uliţă /n sus 6i-n jos cu o lini6te care o /nflăcără pe Mila+ros. Hrau ţi+ani< =lejandro iz7i din nou cu punii /n poartă. C7lonul unei case de vizavi se ridică 6i /n cadrul ei se ivi luina palidă a unei lu*nări. Fratele ai ic al lui =lejandro /nclină capul spre luină5 parcă surprins de o aseenea curiozitate. ?ro7a7il că n-are nici cincisprezece aniA5 se +*ndi Mila+ros. C7lonul căzu la loc cu un z+oot sec. ; Clarule5 desc4ide< Mila+ros /6i /ndreptă atenţia spre =lejandro 6i fu cuprinsă de neduerire5 7ă+*nd de seaă cu i se /ncreţea pielea5 văz*ndu-i /ndrăznealaD un fior care-i stră7ătu spatele /ncepu s-o trezească din 7eţie. ; )ine e@ )e vrei la ceasurile astea@ ,ocea răz7ătea de la una dintre ferestrele de la catul de sus. ;Mila+ros Besc4ide< nu se clintea5 vrăjită. ; ,alea sau c4e rondul< ; 3nainte să vină5 /ţi dau foc la casă5 aeninţă 7ăiatul. Besc4ide<
; Hu@ =jutor< =l+uazili< =jutor< stri+ă olarul. =lejandro lovi din nou /n poartă5 nepăsător la stri+ătele de ajutor care răz7ăteau peste loviturile lui5 /n noapte. 2rusc5 Mila+ros se dezetici: /n ce se v*r*seră@ )ercetă uliţa cu privirea. Bintr-un atelier din apropiere ie6ea un 7ăr7at /n căa6ă de noapte5 cu o espin+olă vec4e /n *nă. Se desc4iseră vreo două porţi. Clarul stri+a /n continuare5 iar =lejandro iz7ea cu punii /n poartă. =lejandro5 reu6i să /n+aie Mila+ros cu voce 6ovăitoare. Hl n-o auzi. ; Sunt doar ni6te ţi+ănu6i< stri+ă atunci cel /n căa6ă de noapte. ; =lejandro5 repetă Mila+ros. ; Sunt patru cer6etori< Fratele 6i vărul ,ar+as /ncepură să dea /napoi /n faţa 7ăr7aţilor care ie6eau din casele vecine5 toţi /naraţi: espin+ole5 7*te5 securi5 cuţite >nul dintre ei scape un 4o4ot de r*s văz*nd +roaza care se zu+răvi pe lăsă feţelesă-i 7ăieţilor. ; =lejandro< ţipă Mila+ros5 tocai /n clipa /n care poarta atelierului se dădea /n lături. Totul se /nt*plă repede. Mila+ros /l /ntrezări doar5 dar fu de ajuns pentru a-l recunoa6te pe 7ăr7atul căruia /ncercase să-i v*ndă tra7ucuri /n San QoPue /n ziua /ntrecerii cu +*nsacii. Se afla dincolo de pra+5 /7răcat cu ni6te izene zdrenţuite 6i cu pieptul +ol5 /n spate stătea fiul lui5 cu o spadă vec4e. Cul ţinea /n *nă o espin+olă5 a cărei +ură rotundă 6i aeninţătoare i se păru uria6ă ţi+ăncii. =tunci =lejandro /6i scoase jun+4erul de la 7r*u 6i5 c*nd dădu să se năpustească asupra olarului5 acesta trase. uzderie de plu7i risipiţi zdro7iră capul 6i +*tul 7ăiatului5 care căzu pe spate din pricina ipactului. Caenii de pe uliţă /ncreeniră. i+anii5 cu +ura căscată5 7ol7orosind5 /ntorceau capul fără /ncetare de la trupul desfi+urat care zăcea /n ţăr*nă la olarii care săriseră /n ajutorul tovară6ului lor. Mila+ros5 năucită5 /6i privea *inile 6i straiele5 stropite de s*n+e 6i de resturi din =lejandro. ; =ţi ucis un ,ar+as5 reu6i să articuleze cel ai are dintre ţi+ani. 2ăr7aţii se priviră5 cupănind parcă aeninţarea. 3n atelierul lui5 olarul /ncerca să-6i /ncarce din nou espin+ola5 cu *ini treur*nde.
; Să le face felul< propuse unul dintre e6te6u+ari. ; Ba. =6a5 n-o să afle nieni< adău+ă altul. =lde ,ar+as /6i ţineau punalele /ntinse5 /nconjur*nd-o deja pe Mila+ros5 l*n+ă le6ul lui =lejandro5 dinaintea 7ăr7aţilor adunaţi /n seicerc /n jurul lor. )*ţiva dintre ei clătinară din cap. ; Sunt doar ni6te copii. )u să@ ; Fu+iţi< )el ai are din cei doi ţi+ani profită de ne4otăr*re: o /n6făcă pe Mila+ros 6i-o sili să aler+e tocai spre acela care 6ovăise5 iar fratele lui =lejandro li se alătură. Se iz7iră de olar5 care se prăvăli la pă*nt5 6i săriră peste el /nainte c4iar ca acesta să apuce să sf*r6ească ce avea de zis. >n 7ăr7at ţinti cu espin+ola spinările 7ăieţilor. dar cel care se afla alături de el /pinse ţeava /n sus. ; ,rei să-l răne6ti pe unul dintre ai no6tri@ /ntre7ă5 văz*nd că se apropie tot ai ulţi +ură-cască. )*nd se uitară din nou5 ţi+anii piereau deja /n 7ezna nopţii. 3n tăcere5 /ntoarseră capetele spre cadavrul zăcea /ntr-o 7altă de s*n+e5 /n faţa porţii atelierului. ?= ucis care un ,ar+asA5 păreau să-6i spună.
7 Tos ,e+a se alăturase +rupului de ţi+ani /n fruntea căruia se afla fratele lui5 Melc4or5 6i care se /ndrepta spre coastele din apropiere de Mala+a pentru a /nt*pina tutunul din Gi7raltar. =*ndoi er+eau /n faţă5 sporovăind cu aparentă nepăsare5 /nsă aveau siţurile treze5 atente la cel ai ic sen care putea trăda prezenţa unor patrule de soldaţi sau a unor e7ri ai Sfintei FrăţiiD /n spatele lor er+eau patru tineri din failia ,e+a5 care tră+eau de d*rlo+i tot at*ţia cai cu 4arna6aente pentru povară5 saare 6i pieptare de 4aD re+ele interzisese cărău6ia cu cai5 nu se puteau folosi dec*t ă+ari sau cat*ri cu tălăn+i5 /nsă scutise Sevilla de opreli6tea aceasta. Tinerii +lueau 6i r*deau5 ca 6i cu prezenţa unc4ilor le-ar fi +arantat si+uranţa. )aridad /nc4eia alaiul5 scăldată /n sudoare su7 pelerina 6i pălăria /nc4ise la culoare5 +rijulie să nu lase la vedere nici ăcar un petic din straiele ei ro6ii5 a6a cu o prevenise Melc4or /nainte de plecare. ?C fi culoarea ro6ieA5 se +*ndi )aridad5 fiindcă ţi+anii u7lau nestin+4eriţi /n straiele lor colorate. C supărau la ers opincile vec4i cu talpă su7ţire din piele pe care i le luase Melc4or din ţi+ăniea din )artujaD niciodată p*nă atunci nu-6i protejase picioarele. Hrau de patru zile pe dru 6i se ad*nciseră deja /n unţii Qonda. 3n pria zi5 /n tipul unui popas5 )aridad dezle+ase curelele din piele care-i le+au opincile la +lezne5 ca să nu se frece. Melc4or5 a6ezat pe un pietroi la ar+ine de dru5 o cercetă 6i ridică din ueri c*nd privirile li se /ncruci6ară5 ca 6i cu i-ar fi /n+ăduit să se lepede de ele. =poi luă o du6că zdravănă de vin din 7urduful pe care-l aveau la ei. =titudinea ţi+anului nu se sc4i7ă c*nd5 /n ziua urătoare5 după ce petrecuse noaptea dorind pe pă*nt5 )aridad se răz+*ndi 6i-6i le+ă opincile /nainte să plece. tia să u7le desculţă. 3n )u7a5 ai ales după recoltarea trestiei-de-za4ăr5 era atentă să nu calce peste vreunul dintre cioturile ascuţite care nu se zăreau5 dar druurile sevillane n-aveau nicio le+ătură plantaţiile de trestie-de-za4ăr 6i cu c*pia cu7aneză: acesteacuerau pietroase5 uscate5 prăfoase5 7a c4iar ardeau tălpile /n canicula andaluză5 /ntr-at*t /nc*t părea că puţini ar fi fost interesaţi să treacă pe acolo. =stfel5 călătoria se desfă6ură fără opreli6ti.
3n ciuda faptului că Melc4or /i călăuzi pe poteci de capre anevoioase5 urcu6ul pe unte le aduse o oarecare prospeţie5 de6i ai /nsenat fu faptul că fraţii ,e+a /6i /n+ăduiră să ai slă7ească /ncordarea de la 6es. e dru5 o /nt*lnire cu autorităţile ar fi /nsenat confiscarea arelor 6i a cailor 6i /nteniţarea si+ură5 dar unţii le aparţineauD erau tăr*ul contra7andi6tilor5 al t*l4arilor5 răufăcătorilor 6i al oricărui tip de fu+ari din calea justiţiei. =colo5 ţi+anii se i6cau cu ai ultă slo7ozie. ; 0e+reso< stri+ă Melc4or5 pe c*nd urcau /n 6ir indian prin desi65 fără ăcar a se /ntoarce spre ea5 acu /ţi poţi arăta culorile5 poate a6a alun+i fiarele. )eilalţi iz7ucniră /n 4o4ote de r*s. )aridad profită de prilej ca să-6i dea jos pelerina 6i pălăria 6i trase ad*nc aer /n piept. ; Hu n-a6 lăsa ne+resa să-6i arate *ndreţea de cărnuri oac4e6e5 zise Tos spre fratele său5 altfel o să ave pro7lee cu ceilalţi 7ăr7aţi. ; 3n Gaucn o acoperi Tos clătină din cap. la loc. ; oţi să-ncerci5 dar p*nă 6i-un or7 ar vedea-o. ; =r fi o de6teptare pe cinste5 +lui frate-său. ; 2ăr7aţii o să ta7ere pe ea. S-o pricepe la tutun5 dar era c4iar a6a de iportant s-o aduci@ Melc4or păstră tăcerea preţ de c*teva clipe. ; )*ntă 7ine5 se ăr+ini să spună5 /n cele din ură. Tos nu răspunse 6i urară urcu6ul5 /nsă Melc4or /l auzi /njur*nd printre dinţi. ; 0e+reso5 c*ntă< stri+ă atunci. ?)*ntă5 ne+rulenul dintre
tineri se /ntoarse spre ea5 cu o eNpresie de surprindere. ?)*ntă5 ne+resoneori era c4iar silită să se oprească din lucru p*nă ce *inile /ncetau să-i treure5 /ntrea+a ei fiinţă fiind fră*ntată de nelini6tea pricinuită de ni6te senzaţii pe care nu le putea recunoa6te sau /nţele+e. ; 8i7ertate5 zisese /ntr-o zi Mila+ros5 după ce cu+etase preţ de c*teva clipe5 c*nd )aridad /i povestise totul. =sta se c4eaă li7ertate5 )ac4ita5 repetă cu o seriozitate nefirească pentru ea. ;)aridad >ite5 ne+reso5 alea-s elea+urile unde te-aiMelc4or5 născut: =frica. scrută orizontul5 /nspre care arăta 6i /ntrezări o linie difuză dincolo de are. Hra /nfă6urată din nou /n pelerină5 cu pălăria trasă peste urec4iD cu toate acestea5 ţi+anul de l*n+ă ea lucea /n 7ătaia soarelui /n tunica lui din ătase azurie 6i nădra+ii
tiviţi cu fireturi de ar+int. 3n *na dreaptă ţinea o usc4etă pe care o scosese din desa+ile unuia dintre cai de /ndată ce ajunseseră la Gaucn5 după trei zile de ers pe poteci 6i prin v*lcele de netrecut. ; i steiul de colo5 de l*n+ă are5 arătă Melc4or cu ţeava pu6tii adres*ndu-se tuturor5 e Gi7raltarul. =6ezarea donească Gaucn5 aflată pe druul re+elui care ducea de la Gi7raltar la Qonda5 reprezenta o enclavă iportantă /n re+iunea aceea untoasă. 0uăra aproape o ie de locuitori 6i5 deasupra ei5 pe o st*ncă ascuţită la care se ajun+ea cu +reu5 se /nălţa castelul =+uila. i+anii 6i )aridad se desfătară c*teva clipe cu priveli6tea5 p*nă ce Melc4or dădu poruncă să se /ndrepte spre 4anul din Gaucn5 aflat la o le+4e depărtare de a6ezare5 la ar+ine de dru: o construcţie cu un sin+ur cat ridicată pe un aidan5 cu staule 6i f*nare. Hra iezul zilei 6i irosul de ied fript le ainti de c*t tip nu ai puseseră niic are5 /n +urăD un fuior prelun+ de fupeseunul ridica prin 4ornul unui cuptor a cărui 7oltă se rotunjea dintre zidurile clădirii. Boi uco6i dădură fu+a dinspre staule să ia caii /n priire. 0epoţii /6i luară lucrurile5 lăsară caii pe *na copiilor 6i iuţiră pasul după Melc4or5 Tos 6i )aridad5 care treceau deja pra+ul 4anului. ; 3ncepea să ă te că v-au săltat pe dru5 răsună un +las puternic de la una dintre esele +rosolane. 8uina năvălea din plin /n 4an. Melc4or /l recunoscu pe 2ernardo5 tovară6ul lui de +alere5 a6ezat /n faţa unei porţii zdravene de carne cu p*ine 6i a unui clondir de vin. ; 0u te-a ai văzut pe aici de ceva vree5 Melc4or5 /l salută 4an+iul5 /ntinz*nd o *nă pe care ţi+anul o str*nse cu putere. = auzit că preferi să lucrezi la 4otarul cu ortu+alia. 3nainte de a răspunde5 ţi+anul aruncă o privire prin 4an: doar alte două ese erau ocupate5 a7ele de c*ţiva 7ăr7aţi care /7ucau cu arele pe asă5 ereu la /nde*nă: contra7andi6ti. >nii /l salutară pe Melc4or cu un +est din cap5 alţii o scrutară pe )aridad. ; Bunezeu vă ai7ă /n pază5 donilor< 7ineţe ţi+anul.6i =poi se /ntoarsesă spre 4an+iu5 care cerceta 6i dădu el feeia. Munci noi pe unde se poate5 Eos5 ridică vocea pentru a-i atra+e atenţia. Ieri cu portu+4ezii5 azi cu en+lezii. Failia e 7ine@ ; Spore6te. 9an+iul arătă spre o feeie 6i două fete care
tre7ăluiau dinaintea cuptorului are cu lene. i+anii5 )aridad 6i 4an+iul se /ndreptară spre asa lun+ă la care-i a6tepta 2ernardo. ; Sosesc@ /ntre7ă Melc4or5 văz*nd cu se foiau feeile /n faţa cuptorului 6i c*t de puţini u6terii erau pentru tot ce se pre+ătea /n el. ; =u fost văzuţi trec*nd prin =l+atocn cu puţin tip /n ură5 răspunse Eos. 8a o le+4e de dru. C s-ajun+ă c*t de cur*nd. rofitaţi ca să /7ucaţi 6i să 7eţi /nainte ca totul să se răstoarne cu fundul /n sus. ; )*ţi sunt@ ; Mai 7ine de o sută. i+anul se /ncruntă. Hra vor7a de un +rup /nsenat. St*nd /ncă /n picioare5 l*n+ă asă5 /l privi /ntre7ător pe 2ernardo. ; i-a spus că sosiseră ai ulte coră7ii la st*ncă5 se justifică acesta5 răsucind pulpa de ied pe care-o ţinea /n *nă5 ca 6i i-ar fi acordat niciun fel de /nsenătate. H arfă ultă. Fiicu fără nu +rijă5 partea noastră e asi+urată. 3nainte de a se a6eza5 Melc4or aruncă o privire spre u6a de la intrare 6i lăsă usc4eta să cadă pe asă5 c*t era de lun+ă5 cu o 7ufnitură care fu poate ai puternică dec*t s-ar fi cuvenit5 vr*nd parcă să dea de /nţeles că doar arele /i puteau c4eză6ui t*r+ul. ; =6ază-te l*n+ă ine5 ne+reso5 /i făcu sen lui )aridad5 7ăt*nd cu pala pe 7anca din jurul esei. )urios5 4an+iul arătă cu 7ăr7ia spre feeie. ; H ne+resa ea5 declară ţi+anul. =i +rijă să afle toată luea 6i adu-ne de *ncare. Tu5 adău+ă spre )aridad5 ai auzit: aici e6ti ne+resa ea5 /i aparţii. )aridad /ncuviinţă5 aintindu-6i cuvintele lui Mila+ros: ?0u te despărţi de 7unicul.A Beslu6ea /ncordare la ţi+ani. ; 3ncearcă să te acoperi 7ine5 de6i /ţi poţi da jos pălăria. Iar ceilalţi 3n clipa aceea5 ţi+anul /i z*7i lui 2ernardo 6i-6i turnă un pa4ar de vin plin oc4i5 pe care-l dădu pe +*t aproape dintr-o sin+ură /n+4iţitură. ; ,oi5 ceilalţi5 fiţi cu cu dosul 7ă+are*ini. de seaă la treji vin< c*nd /i preveni5 6ter+*ndu-se pe 7uze ,ă vreau sosesc cei de la Hncinas Qeales. Hncinas Qeales5 )uevas =ltas 6i )uevas 2ajas erau trei a6ezări ici5 apropiate /ntre ele 6i aflate pe elea+uri vec4i de frontieră5
l*n+ă r*ul Genii5 la vreo treizeci de le+4e depărtare de Gaucn. )ele trei a6ezări deveniseră refu+iul contra7andi6tilor5 care /6i făceau endrele nepedepsiţi. Majoritatea locuitorilor se ocupau de contra7andă5 ai ales de tutun5 iar cei care nu5 /i acopereau sau tră+eau foloase. 3n sate5 feeile 6i popii slujeau 6i ei la această /ndeletnicire5 iar autorităţile5 oric*t de ult se străduiau5 nu reu6eau să /nstăp*nească ordinea /n ni6te enclave cu 7ăr7aţi duri5 a+resivi 6i 4*rsiţi5 printre care donea le+ea tăcerii 6i a protecţiei reciproce. 8ocalnicii din cele trei a6ezări or+anizau incursiuni constante5 uneori /n ortu+alia5 pe druul care trecea prin ala del Qo 6i Ea7u+o5 trec*nd ai apoi 4otarul /nspre 2arrancos sau Serpa5 alteori /n Gi7raltar5 prin Qonda 6i unţii diprejurul acesteia. )ăut*nd si+uranţa acelor +rupuri nueroase5 li se alăturau cărău6i 6i alţi delincvenţi din Qute5 8ucena5 )a7ra5 rie+o5 astfel /nc*t ajun+eau să alcătuiască arate ici5 dar de teut5 superioare ca nuăr 6i forţă oricărei potere sau patrule de soldaţi ai re+elui5 7ătr*ni sau ciun+i. cei ai ulţi v*nduţi5 dacă nu prost plătiţi5 )aridad fu sin+ura din 4anul Gaucn care nu 7ă+ă de seaă vacarul pe care-l făceau contra7andi6tii p*nă ce stri+ătele 6i 4o4otele lor de r*s nu inundară /prejuriile 4anuluiD ceilalţi avură prilejul de a vedea cu ururul care se auzea din depărtare cre6tea5 devenind tără7oi5 pe ăsură ce oaenii 6i caii se apropiau. )ei patru tineri ţi+ani ,e+a se /ncordară5 a+itaţi5 privindu-se /ntre ei5 căut*nd la Tos lini6tea pe care lipsa lor de eNperienţă nu le-o oferea. Melc4or 6i 2ernardo5 dipotrivă5 /i /nt*pinară pe cei de la Hncinas Qeales cu foaea deja potolită5 cu ni6te tra7ucuri 7une /ntre de+ete5 sor7ind cu desfătare vinul proaspăt de unte5 aspru 6i tare5 vr*nd parcă să recapete5 prin fiecare du6că pe care-o luau /n tăcere5 privindu-se unul pe altul /n perfectă contopire5 anii aceia cupliţi pe care-i pe trecuseră /n fiare5 la v*slele +alerelor re+ale. Spre deose7ire de ei toţi 6i de ceilalţi eseni din 4an care se foiau nelini6tiţi pe 7ancă5 ne+resa ronţăia entuziasată oasele iedului la proţap5 dres cu ier7uri aroatice. 0u-6i aintea să fi *ncat ceva de +ustos< ăcar rotocoalele al7ăstrui vreodată de fu pe carea6a ţi+anul le scotea0ici l*n+ă ea nu-i a7ăteau atenţia5 cu at*t ai puţin forfota pe care o putea st*rni apropierea unui +rup de contra7andi6ti. i+anii nu o7i6nuiau să ăn*nce 7ine: adesea5 cărnurile erau aproape putrezite5 iar verdeţurile sau
le+uele erau ve6tede5 dar cel puţin erau ai felurite dec*t terciul cu pe6te cu care stăp*nul /6i 4rănea sclavii de pe plantaţie5 zi după zi. >n pă4ărel de ţuică5 asta le dădeau diineaţa ca să se trezească 6i să fie +ata de uncă. 0u5 cu si+uranţă *ncarea nu era unul dintre otivele pentru care )aridad ră*nea alături de ţi+ani5 de6i adău+*nd asta faptului că avea un loc unde să pună capul ?)ac4ita5 poţi pleca oric*nd dore6ti5 e6ti li7eră5 /nţele+i@ 8i7erăA5 /i tot repeta Mila+ros. Bar ce s-ar face fără Mila+ros@ )u c*teva zile /nainte de a pleca să facă contra7andă cu 7unicul5 /n tipul unei /nserări lene6e care părea să se /potrivească a lipsi Sevilla de luină5 fata-6i arătase din nou aărăciunea prilejuită de apropiata ei căsătorie cu =lejandro ,ar+as. Ha-l iu7ea pe edro GarcaD ?3l iu7escA5 4o4otise c*nd 6edeau a*ndouă pe alul GuadalPuivirului5 cu privirile pierdute /n zare. =poi Mila+ros /6i rezease capul de uărul lui )aridad5 la fel cu făcea Marcelo5 iar ea /i dezierdase părul5 /ncerc*nd să i aducă *n+*iere. >nde avea ducă fără Mila+ros@ Boar /6i aintirea olarulsă/i se /ntunecă +*ndurileD )aridad ainti /nt*plărilor ziua /n care cu se a6ezase su7 portocal5 a6tept*ndu-6i oartea. 3n noaptea aceea-l văzuse apropiindu-se pe Hle++ua5 zeul care c*ruie6te soarta uritorilor5 cel care r*nduie6te vieţile după 7unul său plac. )*tă vree trecuse5 se +*ndise /n clipa aceea5 de c*nd nu ai vor7ise cu zeii +oruba, de c*nd nu le ai adusese ofrande5 de c*nd nu o ai călăriseră@ =tunci se căznise 6i-i c*ntase5 iar capriciosul Hle++ua se tot rotise pe l*n+ă ea5 fu*nd un tra7uc are5 p*nă c*nd se declarase ulţuit de ofranda aceea uilă 6i i-l triisese pe ţi+an ca s-o ajute să trăiască /n continuare. Melc4or o respecta. Tot el o dusese la San Eacinto 6i-i făcuse cuno6tinţă cu fraJ EoaPun. =colo5 /n 7iserica aceea /n construcţie5 se afla ,ir+en de la )andelaria: CJ pentru sclavii cu7anezi. CJ nu era orisha ei5 ci Cs4Yn5 ,ir+en de la )aridad5 dar /ntotdeauna /6i spunea că nu eNistă CJ fără Cs4Yn 6i Cs4Yn fără CJ5 iar de atunci )aridad se ducea să se roa+e la )andelaria5 /n+enunc4ea dinaintea ei 6i5 c*nd nu o vedeau5 presc4i7a =ve-Maria /n c*nturi ururate5 /nc4inate orishei care-o reprezenta pe Fecioară5 le+ăn*ndu-se /nainte 6i /napoi. de a pleca5 lăsa peBe-a jos o lun+ul frunză de tutun 6terpelită5 n-avea3nainte ce altceva să-i ofere. tipului petrecut /n Sevilla /i văzuse pe ne+rii li7eri din ora6: cei ai ulţi dintre ei erau doar ni6te nenorociţi care cereau poană pe uliţe5 aestecaţi cu sutele de cer6etori care i6unau prin capitală5
lu*ndu-se la 4arţă pentru un +olo+an. 3i era 7ine cu ţi+anii5 conc4ise )aridad5 o iu7ea pe Mila+ros5 iar Melc4or se /n+rijea de ea. ; 0e+reso5 nu-ţi ai ră*ne os de ros. ,or7ele ţi+anului o aduseră /napoi la realitate 6i la zarva de afară. )aridad se trezi cu un os deja ros /n *ini. 3l lăsă pe farfurie tocai /n clipa /n care u6ile 4anului se dădeau /n lături 6i printre ele se revărsa un potop de 7ăr7aţi /naraţi5 soio6i 6i +ălă+io6i. )aridad zări c*ţiva ulatri 6i c4iar vreo doi călu+ări. 9an+iul se strădui să le facă loc tuturor5 dar nu era cu putinţă. )ontra7andi6tii urlau 6i 4o4oteauD unii /i ridicară fără rezerve pe alţii care se a6ezaseră deja la ese5 ipun*nd o autoritate care se vădea din supunerea pe care o arătau cei ridicaţi. Be aseenea5 intrară 6i c*teva feei5 ni6te curve care-i uraseră 6i care se apropiară cu neru6inare5 să-6i v*ndă farecele acelora care păreau să fie căpeteniile diferitelor +rupuri. 9an+iul 6i failia lui prinseră a /părţidepeiedD la ese ţuică 6ipe platouri pline oc4i cu friptură el seclondire /n+rijea de săvin5 servească cine stri+a ai tare5 soţia 6i cele două fete tinere ale sale se străduiau să se ferească de palele peste fese 6i de /7răţi6ările nedorite. atru 7ăr7aţi dădură să se a6eze /n locul care răăsese li7er pe 7ăncile lun+i de la asa ţi+anilor5 dar nici n-apucaseră5 c*nd răsăriră alţi trei care-i /piedicară. ; ,alea de aici< le porunci cu voce su7ţire un 7ăr7at scund 6i +ras5 cu faţa rotundă 6i sp*nă5 /ndesat /ntr-o tunică ce stătea să plesnească5 la fel ca 7r*ul ro6u care-i /ncin+ea p*ntecele uria65 din care răsăreau plăselele unui jun+4er 6i *nerul unui pistol. )aridad5 la fel ca tinerii ţi+ani5 siţi un fior văz*nd cu cei patru contra7andi6ti fioro6i care le vor7iseră cu trufie se ridicau cu o atitudine de supunere vecină cu slu+ărnicia. Grăsanul se lăsă să cadă +reu pe 7ancă alături de 2ernardo5 dinaintea lui Melc4orD ceilalţi doi ocupară locurile răase li7ere. ,reo două curve se iviră de /ndată5 să l*ncezească pe l*n+ă nou-sosiţi. Grăsanul scoase de la 7r*u un cuţit are de v*nătoare cu două tăi6uri 6i un pistol cu ţeava fruos /podo7ită cu ara7escuri aurite. )aridad 7ă+ă de seaă căcele de+etele icipe6iasă5 +roase alepu6ca 7ăr7atului r*nduiau scrupulos două are l*n+ă lui Melc4or. )*nd păru ulţuit5 +răi din nou5 adres*ndu-se de această dată ţi+anului. ; 0u 6tia că 6i tu e6ti aestecat /n trea7a asta5 Galerianule.
Fără să fi fost nevoie de stri+ăte 6i de sene5 4an+iul se /nfăţi6ase propt la asa ţi+anilor5 să-i servească pe noii coeseni. Melc4or a6teptă să isprăvească /nainte de a răspunde. ; = aflat că e6ti printre căpetenii 6i -a +ră7it să vin. Bacă e iplicat Grăsanul5 i-a zis5 si+ur e tutun de soi. >nul dintre 7ăr7aţii care-l /nsoţeau pe căpitan se foi nelini6tit pe 7ancă: de ceva tip5 de c*nd /6i conducea propria 7andă5 nieni nu ai cuteza să folosească porecla aceea c*nd i se adresaD ulţi plătiseră scup aseenea scăpări. =cu i se zicea Hl Fajado. Grăsanul pleoscăi. ; Be ce ă ji+ne6ti5 Melc4or@ zise atunci. i-a făcut io a6a ceva@ i+anul iji oc4ii spre el. ; Bau toate livrele de os*nză de pe 7urdi4anul tău pe anii ei la +alere. /ndreptă aproape ipercepti7il +*tul +ros5 cu+etă preţGrăsanul de c*teva/6i clipe 6i z*7i cu ni6te dinţi /nne+riţi. ; 0u 7ate pala5 Galerianule. refer os*nza ea. Treacă de data asta5 dar păze6te-te să-i zici a6a de faţă cu oaenii ei. Be data asta5 ţi+anii ,e+a se /ncordară pe 7ancă5 /ntre7*ndu-se cu avea să răspundă Melc4or la aeninţarea aceea. ; =tunci5 ar fi ai 7ine să nu ne ai /ncruci6ă druurile5 propuse acesta. ; =re să fie ai 7ine5 /ntări celălalt5 după ce /ncuviinţă. =cu folose6ti o ne+resă la cărău6ie@ /ntre7ă arăt*nd spre )aridad5 care urărea discuţia cu +ura căscată 6i oc4ii lar+ desc4i6i. ; )e ne+resă@ /ntre7ă ţi+anul nei6cat5 4ieratic. Grăsanul dădu să arate spre ea cu *na5 dar se opri la juătate. =poi clătină din cap 6i /n6făcă o spată de ied. Fu senalul pentru ca ceilalţi doi să se arunce asupra *ncării 6i pentru ca t*rfele să se apropie lin+u6itoare de nou-sosiţi. 9anul Gaucn era locul ales pentru a a6tepta ve6ti despre ărfurile de contra7andă venite din Gi7raltar pe coasta Manilvei5 o ică localitate )asares5 aflată la cinci le+4e locuitori depărtare se de 4an 6i care ţinea de a6ezarea ai cărei /ndeletniceau cu pescuitul 6i cultivarea de stru+uri 6i de trestie-de-za4ăr. rin ijlocirea diferiţilor lor oaeni ; Melc4or făcuse asta cu ajutorul lui 2ernardo ;5 toate +rupurile de contra7andi6ti cupăraseră deja
ărfurile pe care le doreau din enclava 7ritanică la preţ de c4ilipir5 7atjocorind onopolul spaniol. Cdată /nc4eiate t*r+urile5 produsele erau păstrate 6i c4eză6uite cu se cuvine /n a+aziile aratorilor din Gi7raltar5 /n a6teptarea unor condiţii atosferice prielnice pentru a le transporta de la Gi7raltar pe coastele spaniole. Bouă /n6tiinţări fuseseră triise la Gi7raltar: +rupurile se adunaseră /n Gaucn. 0u ră*nea altceva de făcut dec*t să a6tepte ca aratorii care acţionau /n Gi7raltar su7 diferite pavilioane să confire noaptea /n care avea să se purceadă la de7arcare. 3ntre tip5 4anul 6i aidanul diprejur răsunau de uzica c4itarelor5 fluierelor 6i dairelelor5 tot ai /nver6unat pe ăsură ce clondirele 6i 7urdufurile de vin treceau din *nă /n *nă. 2ăr7aţii5 adunaţi /n +rupuri5 puneau răă6a+uri la cărţi sau la zaruri pe viitoarele c*6ti+uri. Ici 6i colo iz7ucnea c*te-o +*lceavă pe care căpitanii /ncercau s-o doolească iute: aveau tre7uinţă cărău6i. 6i ne+uţători prin /prejurii5depe l*n+ă t*rfe)oercianţi 6i c*ţiva delincvenţi5 se iveau de atra6i de perspectiva unor 7ani u6or de o7ţinut. Melc4or5 2ernardo 6i /nsoţitorii lor se pli7au prin acel viespar5 7ă+*nd de seaă răcoarea care se lăsa odată cu /nserarea. i+anii n-aveau să doară pe podea5 l*n+ă cuptor5 precu căpitanii 6i ciracii acestora5 nici ăcar la +rajduri sau /n fanare: nu doreau laolaltă cu spaniolii5 era le+ea lor. =veau să se /ndepărteze5 să-6i caute adăpost printre copaci 6i să doară su7 cerul li7erD dar p*nă atunci5 Melc4or5 precedat de alai5 se oprea să asculte uzica intr-un colţ5 să urărească răă6a+urile /ntr-altul5 să sc4i7e două vor7e ici 6i colo5 cu ni6te contra7andi6ti pe care-i 6tia. ; Eoci ne+resa la zaruri cu ine5 Galerianule@ /i propuse căpitanul unui +rup ic din )uevas 2ajas5 care se /n+4esuia alături de alţi 7ăr7aţi pe o sc*ndură de len. Speriată5 )aridad /ntoarse capul spre contra7andist. ?=r fi /n stare să priească răă6a+ul@A5 /i trecu prin inte. ; Be ce vrei să joci 6i să pierzi totul5 Tordo@ =6a i se zicea căpitanului. =i ră*ne fără +olo+ani dac-a6 c*6ti+a eu5 sau fără sănătate5 dac-a6 )e-ai de-a face tu cu o uiere cacele asta@ Tordo 6ovăi o pierde. clipă /nainte răspunde5 dar /n din ură /nsoţi cu un z*7et silit 4o4otele de r*s ale 7ăr7aţilor care jucau cu el. Melc4or lăsă /n ură asa de zaruri iprovizată 6i vor7ele
zefleitoare care ai răz7ăteau de acolo 6i-6i continuă pli7area. ; Melc4or5 ai /nne7unit@ C s-ave pro7lee5 /i 6opti Tos5 arăt*nd spre )aridad. 3n ciuda pelerinei /n care era /nfă6urată5 feeia nu-6i putea ascunde s*nii ari sau cur7ele voluptuoase ale coapselor5 care /nfier7*ntau /nc4ipuirea tuturor celor care o urăreau i6c*nduse. ; tiu5 frate5 răspunse Melc4or ridic*nd vocea5 ca să fie auzit 6i de ceilalţi ţi+ani. Tocai de aceea. )u c*t o s-ave ai repede necazurile celea5 cu-at*t o să ne pute odi4ni ai repede. Mai ult5 /n felul acesta eu 4otărăsc cu cine a pricina. ; =t*t de ult te interesează ne+resa@ se iră Tos. )aridad ciuli urec4ile. ; 0-ai auzit-o c*nt*nd@ răspunse ţi+anul. i Melc4or alese: un cărău6 destul de copt ca v*rstă5 /ndeajuns c*t să se vadă o7li+at să-6i apere 7ăr7ăţia5 curajul acela care le aducea o oc4i poziţie /n ierar4ia tacită acantitatea t*l4arilor5 soioasă 6i injectaţi5 care trădau de fioros5 vin saucu de7ar7ă ţuică pe care o dăduse pe +*t. Cul vor7ea intr-un +rup5 dar /6i /ndreptase atenţia spre )aridad. ; 2ă+aţi de seaă5 nepoţi5 /i preveni 7unicul cu voce scăzută5 pe c*nd /i /ntindea usc4eta lui 2ernardo. )e te uiţi5 porc de c*ine@ stri+ă apoi spre cărău6. Qeacţia fu ne/nt*rziată. 2ăr7atul duse *na la jun+4er5 iar tovară6ii săi dădură să facă acela6i lucru5 /nsă cei patru nepoţi ,e+a se năpustiseră deja asupra lor 6i-i aeninţau cu arele. Melc4or răase nei6cat dinaintea cărău6ului5 cu *inile +oale5 provoc*ndu-l nuai din priviri. 3n jurul +rupului se a6ternu tăcerea. Tos5 la un pas /n spatele fratelui său5 str*n+ea plăselele jun+4erului5 pe care nu-l scosese /ncă de la 7r*u. )aridad treura5 ceva ai departe5 cu oc4ii ţintă la ţi+an. 2ernardo z*7ea. 8a o oarecare depărtare5 pe aidan5 cineva /i atrase atenţia Grăsanului5 care /ntoarse privirea spre locul indicat. ?=re curajnul dintre caii ţi+anilor lovi cu copita pe altul care /6i /nfipsese dinţii /n crupa lui. ?2ăiete< *r*i Melc4or. ,ezi de cainul dintre nepoţi răase /n ură5 păzind anialele5 la fel cu se /nt*pla 6i /n celelalte +rupuri. Boar 7ăr7aţii /naintau p*nă la ţăr5 căci neor*nduiala era at*t de are5 /nc*t caii se speriau5 /6i dădeau copite /ntre ei 6i stricau arfa. 2rusc5 de-a lun+ul plajei se aprinseră puzderie de felinare. 0ieni nu ai u7la cu 7ă+are de seaăD luinile le puteau trăda prezenţa /n faţa oricărei coră7ii de strajă spaniole care s-ar fi aflat /n apropiere. Tre7uia doar să se +ră7ească. e urele ţi+anilor5 /nconjurată de contra7andi6ti5 )aridad zări ai ulte coră7ii5 /n jurul cărora se str*n+eau roată cei ai s*r+uincio6i. Se opri la c*ţiva pa6i de ţăr5 l*n+ă Melc4or5 printre ţipete 6i pleoscăituri. 2ernardo se i6ca sprinten /n căutarea ărfii. 3i c4eă a+it*nd un felinar 6i se /ndreptară cu toţii /ntr-acolo5 unde se adunau /n se +răezi sacii de de plajă. piele descărcaţi de pe una dintre coră7iile care apropiaseră ; 8a trea7ă5 ne+reso< o /7oldi Melc4or5 d*nd la o parte c*ţiva contra7andi6ti 6i retez*nd cu jun+4erul sfoara care le+a +ura unuia dintre saci. )e ai a6tepţi@ stri+ă /n tip ce reteza sfoara de la sacul urător5 văz*nd că ne+resa nu se clintise. =părată de Tos 6i de cei trei nepoţi5 care /ncercau să-i /piedice pe ceilalţi să pună *na pe tutun /nainte ca ne+resa să cerceteze arfa5 feeia /ncercă să se apropie de priul sac. 0u vedea. 9ărălaia o năucea 6i /n+4iontelile o st*njeneau. )u toate acestea5 v*r/ *na /n priul sac de piele. Spera să ajun+ă să pipăie frunzele5 să culea+ă una dintre ele 6i Hra tutun de 2razilia< 3l cunoscuse /n Triana5 de6i auzise ai dinainte de el. Tutun filat: frunze de tutun ne+ru 7razilian5 rulate /n suluri ari. )aridad siţi irosul dulcea+ al siropului de elasă /ntre7uinţat pentru a trata frunzele 6i a le putea face sul. Spaniolilor le plăcea: ărunţeau tutunul 6i-l /nveleau /n altă frunzăD de aseenea5 se esteca5 dar nu se putea copara cu tutunul 7un data aceasta5 Tos /i celorlalţi atrase atenţia5 cu spatele lipit; 0e+reso< de al ei5Beră7d*nd /n+4ionteala oaeni. Sau te +ră7e6ti5 sau unul din ă6tia o să te confunde cu un sac 6i-o să te salte pe unul dintre caii lor. =tunci )aridad lepădă priul sac 6i vreo doi contra7andi6ti se
năpustiră asupra lui. 8a luina felinarelor5 nepoţii ,e+a /l priviră surprin6i pe unc4iul Tos5 care ridică din ueri: tutun de 2razilia5 cel ai căutat tutun de fuat de pe piaţă< Bupă ce scoroni /n alţi doi saci5 )aridad dădu peste frunze. 0u erau nici ele cu7anezeD era tutun de ,ir+inia. 3i păru rău că tre7uia să sul+ă frunzele fără ură de delicateţe5 dar Tos 6i Melc4or o zoreau fără /ncetare5 pe c*nd 2ernardo /ncerca să-l lini6tească pe oul care le de7arcase. 8epădă frunzele care i se părură prea uscate sau prea uedeD le adulecă iute5 /ncerc*nd să aprecieze cu c*t tip /n ură fuseseră culese5 le cercetă la luina sla7ă5 pentru a le deslu6i culoarea5 6i /ncepu să /i alea+ă: unul5 doi5 trei Iar nepoţii /i puneau deoparte. ; 0u< se răz+*ndi. Xsta nu5 ăla. ; e toţi dracii< se răsti unul dintre ei. 9otără6te-te< )aridad siţi că oc4ii i se uplu de lacrii. ovăi. )are era ultiul pe care /l alesese@ ;Melc4or 0e+reso< o z+udui5 dar ea nu-6i aintea. ; Xla< arătă5 fără a fi si+ură5 cu oc4ii /necaţi /n lacrii. 8a o oarecare distanţă5 pe o dună5 pe c*nd oaenii lui se ocupau de ărfurile care li se cuveneau5 Grăsanul 6i doi ciraci urăreau cu interes v*nzoleala +rozavă pe care o st*rniseră ţi+anii. )aridad ale+ea /n continuare5 strivind frunzele de tutun fără să 6tie din ce sac proveneau. 0epoţii lepădau sacii pe care-i arăta ea5 iar ceilalţi contra7andi6ti puneau *na pe ei. Melc4or 6i Tos o zoreau pe )aridad5 2ernardo se sfădea cu ijlocitorul5 care dădea din *ini spre celelalte coră7ii ce părăseau deja plaja5 toţi cu privirea /n zare5 /n caz că se iveau luinile vreunei coră7ii de strajă. 3n cele din ură5 ţi+anii iz7utiră să alea+ă opt saci. Mijlocitorul /i str*nse *na lui 2ernardo5 după care dădu fu+a spre o luntre care /ncepea deja să v*slească spre velier. Forfota nu se potolise /n jurul tutunului lepădat de )aridad. 3n clipa aceea5 Grăsanul iji oc4ii. Fiecare sac putea c*ntări ai 7ine de o sută de livre 6i erau doar 6ase 7ăr7aţi: cinci ţi+ani 6i 2ernardo. rivi spre locul unde-i a6tepta celălalt de stră7ătut 7ucată=tunci 7ună se de plajă5 fiecare cuţi+an c*te cu un caii: sac5 aveau nu puteau căra aio ult. /ntoarse spre ciracii săi5 care-l /nţeleseră fără să fie nevoie de ijlocirea vreunui cuv*nt. ; =6teaptă aici5 ne+reso5 /i porunci Melc4or lui )aridad5 pe c*nd
sălta /n spinare cu +reutate unul dintre saci 6i se alătura 6irului indian /n fruntea căruia se afla Tos5 fiecare cu povara lui. )aridad pl*n+ea /n 4o4ote5 speriată. =vea trupul scăldat /n sudoare 6i de su7 pelerina desfăcută se zărea fusta ro6ie. 3i treurau picioarele 6i /ncă str*n+ea /n *ini resturi de frunze de tutun. Grăsanul urări cu pornea la dru 6irul de ţi+ani5 apoi /6i a7ătu privirea spre ciracii săi: unul dintre ei5 cu ajutorul a doi contra7andi6ti5 dădea pinteni unui cal fără povară prin valuri5 /n spatele lui )aridadD celălalt se /ndrepta spre ea. ; Bistra+e-i atenţia5 /i poruncise Grăsanul. 0u-i nevoie să-i face rău5 adău+ă5 văz*nd +estul de irare al oului. )u toate acestea5 văz*nd cu ciracul lui se apropia de )aridad5 /n vree ce luina felinarelor scăpăta treptat pe ăsură ce +rupurile părăseau plaja cu arfa5 /nţelese că5 dacă feeia-6i dădea seaa de 6iretlic 6i se /potrivea5 avertizarea lui avea să fi fost zadarnică. )*nd contra7andistul ai avea doi pa6i p*nă să ajun+ă la )aridad5 Grăsanul socoti din să nou tipii: nu ajunseseră /ncă la cai. *7i. Fu pe cale scoată un ţi+anii 4o4ot de r*s: /naintau /ncet5 c*t de drepţi puteau să se ţină su7 povara sacilor din piele5 /nfuuraţi 6i seeţi de parcă s-ar fi preu7lat pe uliţa are a satului. 2ăr7aţii care /7oldeau calul /n are pieriseră /n /ntunericD a6adar5 tre7uie să fi fost foarte aproape de saci. =veau la dispoziţie puţin tip5 dar /6i frecă *inile +răsune: presiţea că avea să fie siplu. ; =răpoaico< )aridad tresări. )ontra7andistul care stri+ase5 de aseenea: s*nii feeii5 ari 6i feri5 dădeau să se reverse din 7luza ro6ie /n ritul respiraţiei sale /ntretăiate. 2ăr7atul uită vor7ele pe care le avea pre+ătite 6i se pierdu /n adiraţie5 cople6it de pofta 7ruscă pe care i-o st*rniră cur7ele acelea voluptuoase. )aridad plecă privirea5 iar atitudinea de supunere pe care o trăda +estul /l /nfier7*ntă pe contra7andist. 3n luina din ce /n ce ai c4ioară5 feeia strălucea din pricina sudorii care-i scălda trupul. ; ,ino cu ine< /i propuse oul cu naivitate. C să-ţi dau C să-ţi dau orice pofte6ti. )aridad răspunsecare 6i5 dintr-odată5 văzu /n spatele ei nu tovară6ul5 sosise 6i contra7andistul făcea sene cu/6i *inile desfăcute5 nevenindu-i să-6i creadă urec4ilor. Grăsanul se foi nelini6tit pe d*7 6i se /ntoarse spre ţi+ani: urcau deja sacii pe cai5 dar era +reu să reu6ească să o vadă pe )aridad. )el care se
afla /n spatele feeii făcu un +est de nepăsare cu *na 6i /n6făcă unul dintre saci. )aridad 7ă+ă de seaă 6i dădu să se /ntoarcă5 dar atunci ciracul se dezetici 6i se năpusti asupra ei5 apuc*nd-o de ceafă cu o *nă 6i strecur*ndu-i-o pe cealaltă /ntre picioare. entru o clipă5 se iră că nu ţipase 6i nici nu se apărase. ,oia doar să se /ntoarcă spre tutun. Hl nu-i /n+ădui 6i-i u6că 7uzele. Se pră7u6iră a*ndoi pe nisip. Grăsanul urări cu celălalt cirac al său 6i 7ăr7aţii care-l /nsoţeau a7urcau iute sacii pe cal 6i piereau /n /ntuneric. =uzi5 de aseenea5 priele stri+ăte ale ţi+anilor. Mai ră*nea doar unul dintre ai lor ?adarnicrele calului ies din are 6i se pierd /n ea5 se pl*nse unul dintre nepoţi. ; 0-ave de unde 6ti /ncotro s-au dus5 pufni altul. ; = fost Grăsanul< /l acuză Tos. Mi s-a părut că-l zăresc st*nd ai la o parte i-a zis că ne+resa o să ne-aducă )aridad nu putu să vadă +estul cate+oric cu care Melc4or opri acuzaţia fratelui său. ; Qidică-te5 ne+reso5 auzi că-i poruncea5 /n sc4i7. )aridad se ridică5 cu privirea plecatăD luina felinarelor pe care le purtau ţi+anii se răsfr*nse asupra ei. ;)aridad )ine era 7ăr7atul clătină din care cap. s-a năpustit asupra ta@ ; )u era@ /ntre7ă atunci Melc4or. ; =l7. ; =l7@< Be data aceasta5 sări 2ernardo. )u adică al7@ Boar at*t< =vea 7ar7ă@ )e culoare avea părul@ Bar oc4ii@ i ; 2ernardo5 /l /ntrerupse Melc4or cu o voce /ntru c*tva ostenită5 toţi spaniolii sunteţi la fel. i acolo se sf*r6i totul5 fără pedeapsă5 fără vreo /nvinuire. i+anii se /ntoarseră unde-i a6teptau caii 6i porniră la dru5 cu ult /n ura celorlalte +rupuri5 cu care nu se ai /nt*lniră5 fiecare pe druul lui. 0ieni nu-i zise niic lui )aridad: ?>rează-neA5 ?,inoA5 ?Să er+eA5 orice. 8i se alătură cu ar face un căţel cu acela care-i dă de *ncare. Sc4i7ară puţine vor7e /ntre ei de-a lun+ul druului de /ntoarcere la Triana. Melc4or nu ai rosti niciun cuv*nt de la ultia frază pe care o spusese pe plajă. )aridad er+ea călăuzindu-se după spinarea lui. Cul acela o tratase 7ine5 o respectase5 /i dăruise straiele ei ro6ii 6i /i luase apărarea /n ai ulte r*nduri5 dar de ce n-o 7iciuise@ =r fi preferat. Totul se terina 7ici: se /ntorcea de la furie uncă p*nă la o nouă +re6eală5 p*nă după la o nouă iz7ucnire a vec4ilului sau a stăp*nului5 dar /n felul acela rivi tunica de ătase azurie a ţi+anului 6i cuvintele c*ntecului pe care-l /n+*na i se opriră /n +*t.
=6teptară să se /ntunece ca să se apropie de Sevilla. 0u /nt*lniseră opreli6ti pe druul de /ntoarcere5 dar c4iar 6i pe /ntuneric nu puteau pătrunde /n Triana trec*nd podul5 cu trei cai /ncărcaţi cu tutun de contra7andă. )*nd cerul se spuzi de stele 6i porniră la dru5 Melc4or +răi pentru pria dată. ; Să er+e la Santo Boin+o de ortaceli. Mănăstirea din acela6i ordin ca San Eacinto se afla /n afara zidurilor ora6ului5 /n a4alaua San 2ernardo5 l*n+ă 9uerta del QeJ 6i Monte QeJD era cel ai puţin populată dintre cele 6ase din Sevilla5 dat fiind că acolo /6i duceau traiul 6aisprezece călu+ări doinicani. 8ocul se arăta lini6tit. ; Mănăstirea5 9uerta del QeJ5 Monte del QeJ5 se pl*nse unul dintre tinerii ţi+ani pe c*nd tră+ea calul de d*rlo+i5 toate-s ale popilor sau ale re+elui. ; 3n cazul ăsta5 nu5 /l corectă Melc4or. Mănăstirea e a preoţilor. 8ivada era a re+elui 0ie7la5 socotesc că acu e din nou a re+elui Spaniei.aur 0u e din /n+ăduit săde6i se intre cu are. 8a poartă se altă o placă de faianţă care interzice asta. )*t despre Monte del QeJ5 nu se nue6te a6a5 ci Monte QeJ: nu e avutul re+elui. Mai făcură c*ţiva pa6i5 a6tept*nd o lăurire. ; Be ce@ /ntre7ă /n cele din ură unul dintre tineri. ; Buire6te-l tu5 Tos5 /l pofti Melc4or. ; ,enea aici c*nd era copii5 /ncepu acesta. Se c4ea Monte QeJ fiindcă era cea ai /naltă dintre toate colinele din Sevilla. ,ă puteţi /nc4ipui din ce sunt alcătuite toate aceste coline sevillane@ 0u răspunse nieni. Bin le6uri< Mii de le6uri /n+răădite 6i acoperite cu ţăr*nă5 de pe vreea ciuei din veacul trecut. =nii sau scurs5 oaenilor le-a pierit teaa de 7ole6niţă 6i respectul faţă de orţii ne/n+ropaţi5 6i au /nceput să sape dealul /n căutare de odoare. Hrau destule. 3n vreea oliei5 oaenii au pierit cu iile 6i puţini tre7uie să fi fost aceia care au /ndrăznit să scure /ntr-un ciuat ort de cur*nd5 drept urare unele cadavre erau azv*rlite la +răadă cu tot cu 7ijuterii 6i cu 7ani. = +ăsit ceva +olo+ani5 /ţi ainte6ti5 Melc4or@ )elălalt /ncuviinţă. i-acu se ai dealul5 dar adeslu6e6te scăpătat destul deadău+ă ult. Tos5 arăt*nd undeva /n noapte5 3n sf*r6it5 sosiră la ănăstire. Melc4or zdrăn+ăni clopoţelul de la poartă5 iar clinc4etul acestuia sf*6ie lini6tea. 0u păru să-i pese. Sună din nou5 stăruitor5 p*nă la de trei ori una după alta. Bupă
un răstip /ndelun+at de a6teptare5 luina unui felinar din spatele porţilor le dădu de /nţeles că cineva se /ndrepta spre ei. Se desc4ise ferestruica. ; )e v*nt vă aduce la ceasurile astea@ /ntre7ă călu+ărul5 după ce /i cercetă pe ţi+ani. ; = venit cu arfa lui fraJ EoaPun5 răspunse Melc4or. ; =6teptaţi. Mă duc să c4e stareţul. )ălu+ărul dădu să /nc4idă ferestruica5 dar Melc4or /l /ntrerupse. ; FraJ Genaro5 nu ne lăsaţi aici5 /l ru+ă5 tără+ăn*nd cuvintele. Mă cunoa6teţi doar. 0u e pria dată. )lopoţelul poate să fi atras atenţia cuiva5 6i dacă tre7uie să a6teptă p*nă sose6te stareţul =intiţi-vă că 7anii sunt ai Boniilor ,oastre. )*nd auzi de 7ani5 trase zăvoarele. ; Intraţi5 /i pofti călu+ărul. 0u vă clintiţi de aici5 /i preveni5 luin*nd o cărăruie pe l*n+ă livadă. 8e /ntoarse spatele 6i dădu fu+a la ănăstire5 să c4ee ; 0u vreau s-aud niciunstareţul. cuv*nt5 s-a /nţeles@ *r*i Melc4or c*nd călu+ărul se /ndepărtase /ndeajuns. 0icio vor7ă despre coline sau livezi 6i nieni să nu ă contrazică. )aridad nici nu se clintiD stătea /n picioare /n spatele ultiului cal5 acela care n-avea povară. 0iciunul dintre ţi+ani nu-i acordase atenţie la /ntoarcere5 /n afară doar de a-i cere să c*nteD păreau s-o priească /n +rupul lor pentru a nu-l supăra pe Melc4or. Stătea cu privirea aţintită la crupa calului5 c*nd fraJ Genaro se /ntoarse /nsoţit de juătate dintre e7rii counităţii. >n 7ăr7at /nalt5 cu părul des 6i cărunt5 /l salută pe Melc4or cu un siplu +est din cap. )eilalţi răaseră ai /n ură. ; 2ună seara5 fraJ Baso5 /i răspunse ţi+anul. =duc arfă pentru fraJ EoaPun. Stareţul nu-i dădu atenţie 6i se ăr+ini să u7le printre cai5 pipăind sacii de piele. =junse la ultiul. Se uită la cal. 3l /nconjură pentru a cerceta cealaltă latură 6i-o privi pe )aridad cu neru6inare. =poi se prefăcu surprins 6i5 de parcă s-ar fi adresat unei clase de copii5 /ncepu să nuere sacii de piele cu voce tare5 arăt*ndu-i cu de+etul: unu5spus doi că la druul ăsta erau opt5 ; FraJ EoaPun i-a Galerianule5 se răsti5 sf*r6ind nuărătoarea aceea a7surdă. ; Ba5 erau5 /i răspunse Melc4or de unde se afla5 /n capul 6irului de cai.
; =tunci@ ?0e+resa aia neroadă i-a lăsat să ne fure doi dintre eiA5 se teu )aridad că avea să răspundă. ; refectul din )a7ezas i-a păstrat pe cei care lipsesc5 auzi /nsă că răspundea Melc4or5 cu voce si+ură. Stareţul /6i /preună *inile cu de+etele depărtate5 ca 6i cu s-ar fi ru+at. 36i puse *na peste +ură 6i apăsă 7uricele de+etelor pe rădăcina nasului. Qăase a6a c*teva clipe5 cercet*ndu-l pe ţi+an la luina felinarelor pe care le ţineau călu+ării. Melc4or nu se clinti5 /i /nfruntă privirea. ; Be ce nu i-a păstrat pe toţi@ /ntre7ă /n cele din ură fraJ Baso. ; Fiindcă să pună +4eara pe opt l-ar fi costat viaţa c*torva dintre oaenii săi5 răspunse ţi+anul. ; i s-a ulţuit cu doi@ ; 8a at*t a preţuit viaţa alor ei. lăsă să treacă două secundeD niciunul dintre cei de faţă nu Stareţul se clintea. ; Be ce-ar tre7ui să te cred@ ; Be ce nu -ar crede Sfinţia ,oastră@ ; oate fiindcă e6ti ţi+an@ Melc4or str*nse din 7uze 6i pleoscăi din li7ă5 ca 6i cu nu sar fi +*ndit la posi7ilitatea aceea. ; Bacă dore6te 8uinăţia ,oastră5 /l pute /ntre7a pe Bunezeu. Hl le 6tie pe toate. Mona4ul nu răspunse la provocare 6i-6i păstră seninătatea. ; Bunezeu are tre7uri ai iportante dec*t să pro7uiască inciunile unui ţi+an. ; Bacă Bunezeu nu vrea să se aestece5 e 7un 6i cuv*ntul ţi+anului Be data aceasta5 Melc4or lăsă să treacă c*teva secunde /nainte de a continua: Sfinţia ,oastră se poate /ncredinţa de spusele ele dacă se duce la autorităţi să-l p*rască pe prefectul din )a7ezas fiindcă a furat o parte din tutun. Eustiţia re+elui nu ţine seaa de noi5 ţi+anii. FraJ Baso pufni 6i5 /n cele din ură5 cedă. ;; Baţi josearfa5 le /lporunci >n sac al eu5 prevenistareţul ţi+anul.celorlalţi călu+ări. ; =i pierdut doi 6i pretinzi ; Qiscul t*r+ului e al Boniilor ,oastre5 /l /ntrerupse Melc4or cu voce dură. Io-s doar cărău65 adău+ă5 /ndulcindu-6i +lasul.
Stareţul c*ntări situaţia: o *nă de călu+ări /potriva a 6ase ţi+ani5 printre care se afla 6i 2ernardo5 /naraţi. 0u puteau face prea ulte. 0u credea un cuv*nt din ce-i spusese Galerianul5 nicio iotă< 3l prevenise pe fraJ EoaPun /n repetate r*nduri5 dar predicatorul acela t*năr 6i /ncăpăţ*nat ăstraseră pentru ei cei doi saci care lipseau 6i acu voiau să-i ai fure unul< Se /nro6i de furie. Scutură din cap de ai ulte ori 6i nuără din nou ţi+anii: 6ase 6i o ne+resă acoperită cu o pelerină nea+ră 6i-o pălărie trasă peste urec4i5 /ntr-o noapte de au+ust sevillană< Be ce-l privea feeia aceea@ 0u făcea altceva dec*t să-l privească. ; )e caută aici ne+resa asta@ răcni 7rusc. Melc4or nu se a6tepta la /ntre7are. ovăi. ; )*ntă 7ine5 răspunse Tos /n locul fratelui său. ; Ba5 /ntări Melc4or. ; )u adevărat 7ine5 interveni 2ernardo. ; ,-o pute lăsa pentru cor5 se oferi Galerianul. )ei restul patru călu+ărilor nepoţi ,e+a sc4i7ară uncusur*s peste +rea7ănul cailorD urăreau scena un aestec de teaă 6i de fascinaţie. ; =jun+e< z7ieră stareţul. 3ţi dai seaa că are să fie ultia ta călătorie pe seaa doinicanilor@ Melc4or se ăr+ini să-i arate palele. ; Baţi jos sacii< )ălu+ării descărcară cei cinci saci /ntr-o clipită. ; =fară< z7ieră apoi fraJ Baso5 arăt*nd spre poartă. ; )4iar nu vreţi să vă lăsă ne+resa@ făcu 4az unul dintre nepoţii ,e+a5 trec*nd călare pe l*n+ă stareţ. 0e e de prisos. 0u-i a noastră. ; 2ăiete< /l dojeni Tos5 /ncerc*nd să-6i stăp*nească un 4o4ot de r*s. Bupă ce părăsiră ănăstirea5 Melc4or se feri să se /ndrepte spre Triana 6i o luă spre ar+inea Sevillei. )eilalţi /l urară duc*nd caii. ; )u ai de +*nd să treci tutunul@ se /n+rijoră Tos. Bacă contra7anda venea din ortu+alia5 puteau ajun+e /n Triana dinspre est fără pro7lee5 fiindcă nuGi7raltar5 era nevoielăsau să treacă GuadalPuivirul peste pod. )*nd venea din arfa la ănăstirea ortaceli 6i apoi fraJ EoaPun le-o dădea /n Triana. Totu6i5 date fiind /prejurările5 /nţele+ea de ce Melc4or nu voia s-o lase spre păstrare la ănăstire.
; Buceţi-vă acasă la Eusto5 luntra6ul5 6i treziţi-l. lătiţi-l 7ine. Tu 6i unul dintre 7ăieţi luaţi 7arca. )eilalţi să treacă podul ; Buceţi-vă@ lătiţi-l@ )e vrei să zici cu asta@ ; Hu plec5 frate. = o socoteală de /nc4eiat cu Grăsanul la Hncinas Qeales. ; Melc4or5 nu ,in cu tine. i+anul clătină din cap 6i-6i 7ătu fratele pe uăr5 apoi pe 2ernardo5 /6i luă usc4eta de pe cal5 o ridică /n sen de răas7un spre nepoţi 6i-i lăsă c4iar acolo. )u toate acestea5 nu făcuse doi pa6i c*nd se /ntoarse 6i arătă spre )aridad. ; >ita< 0e+reso< )aridad siţi că se sufocă. ine5 adău+ă după ce scotoci prin tunică 6i scoase o e6arfă pestriţă5 pe care reu6ise s-o cupere la 4anul Gaucn după ce se tocise p*nă la istovire cu unul dintre arc4idanii care se ţineau după contra7andi6ti. )aridad se apropie 6i luă e6arfa. ; Bă-i-o nepoatei ele 6i spune-i că 7unicul ei o iu7e6te ai ult ca niciodată. )aridad ţinu privirea plecată5 siţind arsura /n 7uza rănită c*nd 6i-o u6că. )redea )redea că 2ă+ă de seaă că Melc4or o lua de 7ăr7ie 6i-o silea să ridice capul. ; 0u-ţi face +riji5 /ncercă să o lini6tească5 n-a fost vina ta. Bar te poţi apuca să răsuce6ti tutunul. Sper ca p*nă la /ntoarcerea ea să ne fi sporit c*6ti+urile. )aridad răase nei6cată5 pe c*nd tunica azurie pierea /n noapte. ?8a /ntoarcereA5 spusese. =vea să se /ntoarcă ; 0e+reso5 vii sau nu@ /ntre7ă Tos. Grupul se /ndepărtase. 3n zori5 )aridad stră7ătu podul /nsoţită de 2ernardo 6i de trei dintre nepoţii ,e+a5 ţin*nd de d*rlo+ii cailorD tutunul trecuse r*ul două ore ai devree5 cu luntrea5 /n +rija lui Tos 6i a celui ai v*njos dintre 7ăieţi. odarul5 la fel ca ulţi locuitori ai Sevillei sau Trianei care veneau 6i plecau5 se iră văz*nd o /nfă6urată /n pelerină5 c*nd 7ăr7aţi 6i feei /ncercau să se lepede de straie5 dar ce era să facă@ HNpresia neru6inată a 7ăr7atului o aduse /napoi la realitate. )u să se 4ainelor /7race zdrenţuite de acu su7 /ncolo@ se /ntre7ă5 siţind din nouavea atin+erea pelerina care o ascundea. Mila+ros avea s-o ajute5 cu si+uranţă. *7i5 cople6ită de dorinţa de a-6i vedea prietena. Iuţi pasul cu +*ndul la apropiata /nt*lnire 6i la aintirea discuţiilor lor. )*te avea să-i povestească
acu< Bupă ce trecură podul5 dădură peste o Triana care /ncepea să fiar7ă. Ipunătorul castel al Inc4iziţiei ră*nea /n ură5 /n dreapta ei. ; 0e+reso< )aridad se opri 7rusc 6i /ntoarse capul5 năucită. Trecuse de =ltozano 6i5 cufundată cu era /n +*nduri5 ersese drept pe uliţa care ducea la San Eacinto5 pentru a se /ndrepta de acolo spre fundătura San Mi+uel. 3nsă ţi+anii 6i 2ernardo5 cu anialele de povară5 se /ntorseseră pe uliţa care /nconjura castelul 6i ducea la ţi+ăniea din )artuja. Se aflau la depărtare de c*ţiva pa6i5 iar printre ei treceau oaeni. ; Bu-te acasă dacă vrei5 /i stri+ă unul dintre nepoţi5 dar adu-ţi ainte ce-a zis unc4iul Melc4or. 2ăiatul /6i frecă *inile5 u6or depărtate5 de parcă ar fi răsucit tutunul. ,ino la )artuja să unce6ti. )aridad /ncuviinţă 6i urări prostită cu ţi+anii ridicau *na /n sen de răas-7un continuau Caenii treceau pe 6i-6i l*n+ă ea5 unii druul. privind-o iraţi din pricina ve6intelor5 la fel ca pe pod. ; C să te coci su7 pelerina aia5 ne+reso5 /i zise un copilandru trec*nd pe l*n+ă ea. ; 8a o parte< stri+ă un căruţa6 /n spatele ei. )aridad sări /ntr-o parte 6i căută refu+iu l*n+ă peretele uneia dintre clădiri. ?Bu-te acasăA5 /i zisese ţi+anul. =vea casă@ Ha navea casă. Sau da@ Care nu-6i /ndreptase pa6ii5 fără să vrea5 spre fundătura San Mi+uel@ =colo o a6tepta Mila+ros5 acolo locuia Melc4or. etrecuse luni de zile /n fundătura aceea5 noaptea răsucea tra7ucuri5 /i dădeau de *ncare5 er+ea la San Eacinto să se roa+e la )andelaria5 să-l viziteze pe CJ5 să-i aducă ofrandă 7ucăţele de frunze de tutun5 /i dăruiseră straie5 ie6ea cu ţi+anii i locuia cu Mila+ros. C /ncercă o senzaţie stranie de 7ucurie5 care-i stră7ătu trupul su7 fora unei +*dilături plăcute. =vea casă5 ţi+anul a6a zisese5 c4iar dacă se ăr+inea la spaţiul izer care se desc4idea /n faţa latrinei. Se desprinse de zid 6i se aestecă printre oaeni. Eos lui )arona sosirea )aridad.ie6i furios din fierărie5 de /ndată ce află de ; )e cauţi aici5 ne+reso@ stri+ă din curte. )u /ndrăzne6ti@ 0eai nenorocit< i Melc4or@ >nde e o6ul ăla ne7un@ )aridad nu fu /n stare să răspundă la niciuna dintre acele
/ntre7ări 6i nici la cele pe care ai apoi le revărsă asupra eiD c4iar dacă ar fi vrut5 n-ar fi pututD ţi+anul /6i ie6ise din fire5 venele +*tului stăteau să-i plesnească5 scuipa fiecare cuv*nt 6i-o z+uduia. ; Be ce porţi pelerină /n iez de au+ust@ )e ascunzi5 ne+reso@ Bă-o jos< )aridad se supuse. 9ainele ei sf*6iate se iviră de /ndată ce-6i lepădă pelerina. ; Bunezeule< )u poţi u7la a6a5 ne+resă nespălată@ 37racă-te< Bă-ţi jos straiele alea /nainte să ne salte pe toţi 6i pune-ţi-le pe alea de le aveai c*nd ai venit< Eos tăcu5 pe c*nd ea se despuia5 ră*n*nd coplet +oală: s*nii plini5 coapsele voluptuoase5 p*ntecele neted deasupra pu7isului la care ţi+anul /6i pironi privirea cu neo7răzareD doar spatele 7răzdat de cicatrice tul7ura farecul senzual al trupului lui )aridad5 care /6i trase peste cap vec4ea ei căă6oaie lar+ă5 /n curticica de l*n+ă latrină. Qespiraţia +*f*itoare a 7ăr7atului pe care crezuseiar că /n o ţipete5 deslu6e6te c*nd ce răăsese dinaintea lui se presc4i7ă de /ndată /7răcă+oală straiele de sclavă. ; i acu5 afară de aici< stri+ă Eos. 0u vreau să te ai văd /n viaţa ea< Se aplecă să /ndese ve6intele sf*6iate /n 7occea. i Mila+ros@ >nde era Mila+ros@ Be ce nu-i sărea /n ajutor@ =6ezată pe vine5 /ntoarse capul spre Eos. ?i Mila+ros@A5 vru să-l /ntre7e5 dar cuvintele refuzară să-i iasă pe +ură. ; )ară-te< ărăsi curtea cu lacrii /n oc4i. )e se petrecuse@ Tatăl lui Mila+ros o privise /ntotdeauna ca vec4ilul de pe plantaţie: cu dispreţ. oate dacă ar fi fost Melc4or acolo 2uzele i se str*7ară: era /n continuare o sclavă nea+ră5 o nefericită care avea doar un petic de 4*rtie unde zicea că e slo7odă. )u de-6i /n+ăduise să viseze ăcar la un loc aseănător cu o casă@ Fră*ntată de aseenea +*nduri5 lăsă /n ură fuioarele de fu 6i loviturile ciocanelor pe nicovală care năpădeau fundătura. ?,ino la )artuja să unce6tiA5 /6i ainti că-i zisese unul dintre ţi+ani. Be ce nu@ 3n plus5 alde ,e+a aveau să-i dea ve6ti de la Mila+ros. Bupă oartea lui =lejandro5 Mila+ros fusese t*r*tă p*nă la casa unde se ţinea petrecerea. 0u voia să ear+ă5 dar 7ăieţii ,ar+as tră+eau de ea5 or7i5 năuciţi5 aler+*nd pe străzile Trianei
*naţi parcă de necuratul. 3ncercă să se eli7ereze din *inile lor 6i să scape de /7r*nceli5 voia să se +*ndească5 avea nevoie să se adune5 dar orice /ncercare fu /nă7u6ită de pripa lor 6i de stri+ătele care sf*6iau noaptea. 8-au asasinat< = urit< 8-au ucis pe =lejandro< Gră7ea pasul cu fiecare stri+ăt 6i aler+a fără să vrea5 la fel ca 7ăieţii ,ar+as5 /piedic*ndu-se5 ridic*ndu-se5 ajutată /n pripă de c*te unul dintre ei5 7ol7orosind5 pl*n+*ndu-se5 av*nd ereu dinaintea oc4ilor le6ul /ns*n+erat al lui =lejandro. etrecerea nu se terinase5 dar era pe sf*r6ite. )*nd 7ăieţii dădură 7uzna /n casă5 conţii 6i invitaţii /6i părăsiseră jilţurile 6i se pli7au prin +rădină5 sporovăind cu ţi+aniiD c4itarele răsunau u6or5 ca 6i cu 6i-ar fi luat răas-7unD nieni nu dansa sau c*nta. ; 8-au ucis< ; 8-au /pu6cat< 3n din spatele celorMila+ros doi ,ar+as5 răsufl*nd cu inia +atave6ti să-i sară piept5 /nc4ise oc4ii +reu5 la auzul acelor sf*6ietoare 6i str*nse din pleoape5 ascunz*ndu-6i toată faţa cu *inile5 pe c*nd toţi ţi+anii5 7ăr7aţi5 feei 6i copii5 se /n+răădiră /n jurul lor. 3ntre7ări 6i răspunsuri5 toate pripite5 toate presante5 se aestecară unele cu altele. ; )ine@ =lejandro< =lejandro@ )u@ )ine-a fost@ >nul dintre olari. Mort@ >n urlet cutreurător se ridică pe deasupra celorlalte +lasuri. ?Maa lui@A5 se /ntre7ă Mila+ros. =uzind priele cuvinte5 conţii 6i invitaţii acestora se +ră7iră să părăsească locuinţa. 2ăieţii se străduiră să răspundă la nenuăratele /ntre7ări care-i potopeau. ,aierele feeilor pustiiră Triana. Mila+ros n-avea nevoie să le vadă: /6i sul+eau socuri de păr din cap5 se z+*riau 6i-6i sf*6iau 7luzele5 stri+au la cer cu feţele contorsionate /n eNpresii de ne descris5 /nsă /n acest tip 7ăr7aţii continuau intero+atoriul5 iar ea 6tia că la un oent dat ; Be ce@ )e aţi căutat /n cartierul olarilor@ /ntre7ă unul dintre ei. ;Qepro6ul i-a zisaei5 să nu teun duci< 6uier /n+4eţat la urec4e5 o /piedică să audă răspunsul5 dar nu 6i /ntre7ările care urară. ; Mila+ros@ 0epoata Galerianului@ ; Be ce@
Mila+ros /6i stăp*ni un icnet. ; Besc4ide oc4ii< scr*6ni aică-sa5 /pun+*nd-o cu cotul /n coaste. 3nfruntă ce-ai făcut< Fata /6i descoperi faţa 6i văzu că devenise ţinta privirilor5 a tatălui său printre ele: fiNă5 serioasă5 sfredelitoare. ; Be ce v-a dus Mila+ros la olari@ ; )a să /nc4eie o socoteală cu unul care siluise o feeie5 răspunse cel ai are dintre 7ăieţii ,ar+as. )4iar 6i unele dintre feeile care z7ierau isterice tăcură 7rusc. C ţi+ancă siluită@ Hra cea ai +rozavă ji+nire pe care le-o puteau aduce spaniolii. 2ăiatul care răspunsese /6i dădu seaa de ne/nţele+erea pe care pro7a7il că o provocaseră cuvintele sale. ; 0u 0u e vor7a de o ţi+ancă5 lăuri. 3ntre7ările /l potopiră din nou. Be ce@ Be ce vă păsa5 dacă nu era ţi+ancă@ )e vă a6teptaţi să /ndreptaţi voi5 ni6te 7ăieţandri fără eNperienţă@ Mai ulţi dintre ei /nsă puseră aceea6i /ntre7are: ;; )e feeie@ 0e+resa 7unicului ,e+a. Mila+ros siţi că le6ină. Tăcerea cu care ţi+anii priiră dezvăluirea se prelun+i vree de c*teva secunde5 /n care-l văzu pe taică-său apropiindu-se de ea. ; Idioată capricioasă< o ocări5 arăt*ndu-i ni6te oc4i injectaţi. 0ici nu-ţi /nc4ipui ce-ai făcut< Bin clipa aceea5 ţi+anii /ncepură să se certe cu /nflăcărare /ntre ei5 dar nu pentru ult tip: după c*teva inute5 se arătară ai ulţi din failia ,ar+as5 /nsoţiţi de cel ai are dintre 7ăieţi5 cer*nd răz7unare cu jun+4erele /n *ini. 0u-i +ăsiră nici pe olar5 nici pe fiul acestuiaD fu+iseră lăs*nd /n ură atelierul desc4is5 la porţile căruia zăcea 6i acu cadavrul zdro7it al lui =lejandro. ,reo doi ţi+ani cercetară clădirea5 tot at*ţia ridicară trupul 7ăiatului 6i se /ndreptară spre fundătura San Mi+uel5 pe c*nd restul răaseră la ar+inea uliţei5 su7 privirile /nspăi*ntate care li se aruncau de la celelalte case. )ineva /i /ntinse o făclie aprinsă tatălui lui =lejandro5 care intră /n atelier 6i o aruncă peste o +răadă de lene uscate5 pre+ătite pentru ni6te cuptoare care n-aveau să se ai /ncin+ă. Focul iz7ucni ne/nt*rziat. ; Spuneţi-i lepădăturii5 uci+a6ului de copii5 stri+ă după aceea din ijlocul uliţei5 luinat dia7olic de li7ile de foc care /ncepeau să se ridice din clădire5 că nu-i loc /n Spania unde să se poată
ascunde de răz7unarea failiei ,ar+as< Be /ndată ce ţi+anii se retraseră5 olarii se repeziră /n stradă cu tot felul de +ăleţi 6i recipiente ca să doolească pălălaia care aeninţa să se /ntindă la casele vecineD niciun jude5 niciun z7ir5 nicio poteră5 niciun soldat nu se arătară /n seara aceea /n a4ala. 3ntr-un jilţ ai /nalt dec*t cele ale celorlalţi e7ri a6ezaţi roată /n jurul lui5 Qafael Garca5 )ontele5 prezida sfatul 7ătr*nilor la care se judeca oartea lui =lejandro. rin forfota de artori 6i părători care defilau pe dinaintea tri7unalului ţi+ănesc5 )ontele /6i pli7ă privirea peste curtea ticsită de ţi+ani5 /n ciuda fiarelor răsucite care se adunaseră acoloD apoi 6i-o ridică spre caturile superioare5 la ale căror parapeturi5 pe care at*rnau 4aine /ntinse la uscat 6i dinaintea cărora se aflau +lastre cu flori uscate5 se sprijineau /n coate /ncă pe-at*ţia5 care urăreau judeţul de pe culoarele ce dădeau /n curte. =cela era tri7unalul ţi+ănesc5 sin+urul /ndreptăţit să-6i judece seenii le+ea ţi+ănească. )a reprezentant al counităţii5 Qafael Garcadupă se văzuse silit să poarte discuţii cu z7iri 6i coandanţi despre oartea lui =lejandro. Clarul 6i fiul acestuia fu+iseră. i+anii /l os*ndiseră la oarte 6i dăduseră prin diferitele neauri porunca să fie eNecutat de orice ţi+an căruia-i iese /n cale. )u toate acestea5 zvonuri despre cele /nt*plate se răsp*ndiseră5 de aseenea5 prin Triana5 iar )ontele se văzu silit să se lupte cu autorităţile p*nă ce reu6i să le convin+ă să dea uitării povesteaD niciun spaniol nu p*r*se conflictul. Binaintea sfatului 7ătr*nilor5 e7rii failiei ,ar+as o asaltară fără ilă pe Mila+ros. 0u tre7uia să pună /n priejdie viaţa unui 7ăiat ţi+an pentru o ne+resă oarecare5 o acuzarăD /ncercase să a7uzeze de ţi+ani /n folosul uneia care nu era de-a lor5 stri+arăD nu ceruse /n+ăduinţa celor ari ca să se răz7une. i dacă =lejandro l-ar fi ucis pe olar@ Toţi ţi+anii ar fi avut de pătiit< =lde )arona nu +ăsiră ar+uente ca s-o apere. 3n a7senţa lui Melc4or 6i a lui Tos5 acesta din ură plecat cu tre7uri de contra7andă5 alde ,e+a /l aleseră pe unc4iul 2asilio5 care /ncercă să-i convin+ă pe 7ătr*ni5 de6i discursul lui deveni 6ovăitor c*nd /nţelese pe care o aveau ţi+anii din )artuja consiliul puţina acela influenţă doinat de fierari. Me7rii celorlalte failii/n/i sprijiniră pe alde ,ar+as. Tatăl fetei5 /n picioare dinapoia 7ătr*nilor5 ca ulţi alţi 7ăr7aţi5 urări cu seninătate un judeţ care se /ntinse de-a lun+ul unei după-aiezi nesf*r6iteD aa5
incapa7ilă să se supună unei aseenea /ncercări5 a6tepta l*n+ă celelalte feei din failie5 pe fundătura San Mi+uel5 /n poarta casei unde locuia )ontele5 /n a cărei curte se ţinea judecata. =na /ndură trecerea ceasurilor cu c4ipul /ncordat5 /ncerc*nd să-6i ascundă adevăratele sentiente. Mila+ros era /nc4isă /n casă. Qafael Garca asculta părerea celui care tre7uia să fie ultiul dintre artori5 tolănit /n jeţul lui5 cu un z*7et desen*ndu-i-se din c*nd /n c*nd pe 7uze. 0epoata lui Melc4or5 ce iu7ea el cel ai ult pe lue. Galerianul nu-l va putea /nvinui. Toate failiile erau de aceea6i părere: nici ăcar nu era el cel care tre7uia să propună o pedeapsăD aveau s-o alun+e5 fără /ndoială5 6i odată cu ea ,*lva iscată la intrarea dinspre curtea unde erau /ntruniţi /i /ntrerupse 6irul +*ndurilor. 2ăr7atul care vor7ea tăcu. =tenţia se opri asupra celor doi 7ăieţi care făceau de pază 6i care /ncercau să /piedice trecerea curio6ilor. ; )e se petrece@ stri+ă )ontele. ; 2a7a Maria ,e+a5 tăăduitoarea5 lăuri unul dintre ţi+anii aflaţi ai aproape de poartă. ,rea să intre. )ontele /i privi /ntre7ător pe ceilalţi 7ătr*ni. ,reo doi dintre ei răspunseră cu +esturi de neputinţă5 altul c4iar de teaă. ; Spuneţi-i că feeile n-au voie să intervină5 /ncepu să poruncească Qafael Garca. Bar 7ătr*na5 uscăţivă 6i ve6tedă5 /ncinsă cu 6orţul ei colorat5 reu6ise să-i dea la o parte pe 7ăieţi 6i se afla deja /n curte. Binapoia ei5 /n poartă5 aa lui Mila+ros /6i iţi capul. ; Qafael Garca5 +răi ţi+anca /ntrerup*ndu-l pe )onte5 ce le+e a ţi+anilor zice că feeile nu pot interveni /n sfat@ ; =6a a fost dintotdeauna5 răspunse acesta. ; Minţi5 răspunse 7ătr*na cu voce tără+ănată. Seănaţi din ce /n ce ai ult cu spaniolii cu care convieţuiţi5 cu care faceţi ne+oţ 6i ai căror 7ani /i priiţi fără nazuri. =intiţi-vă cu toţii< stri+ă5 arăt*nd spre o parte din curte cu unul dintre de+ete pe juătate /ntins5 anc4ilozat5 /n c4ip de c*rli+. 0oi5 ţi+ăncile5 nu sunte ca feeile spaniolilor5 supuse 6i ascultătoareD nici nu v-a ai plăcea atunci5 nu-i a6a@ rintre 7ăr7aţi se zăriră sene de /ncuviinţare. 3n vec4i5 de c*ndasta a i-a venit spus din H+ipet5 avut +lasvreurile /n tre7urile sfatului5 aa ţi+ăncile ea că-iauzisese aică-sa5 dar voi Tu5 Qafael Garca5 adău+ă5 arăt*nd spre )onte cu de+etul5 care e6ti /pins de ranc4iună5 pe tine te acuz că ai dat uitării tradiţia 6i le+ea< )*ţi aţi venit la ine să vă lecuiesc5 pe voi
sau pe uierile 6i pe plozii vo6tri@ Hu lecuiesc5 a puterea asta< )ine vrea să-i refuze dreptul la cuv*nt /n faţa sfatului 7ătr*nilor să +răiască< >n urur se strecură printre cei de faţă. 2a7a Maria ,e+a era respectată de ţi+ani. Ba5 putea lecui 6i o făceaD toţi 6tiau asta5 toţi /i ceruseră ajutorul. )uno6tea pă*ntul5 plantele5 copacii 6i anialele5 pietrele5 apa 6i focul5 iar acu se afla acolo5 provoc*ndu-i pe patriar4ii failiilor. i+anii nu credeau /n Bunezeul cre6tinilor 6i nici /n sfinţii acestora sau /n artirii lor5 ci /n propriul Bunezeu: ?BevelA. Bar nici Bevel nu era )reatorul. Maa tuturor ţi+anilor5 ai vec4e dec*t /nsă6i eNistenţa divină5 era ă*ntul. ă*ntul: feeie< ă*ntul era aa divină. i+anii credeau /n natură 6i /n puterea ei5 /n tăăduitoare 6i vrăjitoare5 /ntotdeauna feei5 precu pă*ntul5 /n calitate de ijlocitoare /ntre luea uritorilor de r*nd 6i cealaltă lue5 superioară5 inunată. ;; ,or7e6te5 7a7o5 se auzi printre cei de faţă. Te ascultă< ; Ba. Spune ce ai de zis< Maria se /ncruntă spre Qafael Garca. ; Grăie6te5 se /nvoi acesta. ; )e-a făcut copila5 /ncepu să zică5 e doar vina voastră. i+anii protestară5 dar ea ură fără să le dea atenţie. ; = ta5 Eos )arona5 adău+ă arăt*nd spre el5 6i a ta5 =na ,e+a5 se /ntoarse 6tiind că aa fetei se afla /n spatele ei. ,-aţi dat după spanioli 6i unciţi ca ei5 7a c4iar vă căsătoriţi la 7iserică 6i vă 7otezaţi copiii ca să le c*6ti+aţi 7unăvoinţa. >nii c4iar er+eţi la sluj7ă< uţini dintre voi5 fierari din Triana5 ai stră7ateţi druurile 6i trăiţi /n natură a6a cu au făcut dintotdeauna străo6ii no6tri5 cu se cade rasei noastre5 4rănindu-vă din ceea ce /n c4ip firesc zăisle6te pă*ntul5 7*nd apă din puţuri 6i p*raie 6i dorind su7 cerul li7er /ntr-o slo7ozie care-a fost sin+ura noastră le+e. i /n c4ipul ăsta cre6teţi copii sla7i5 iresponsa7ili5 la fel ca ai spaniolilor5 copii care n-au 4a7ar de le+ea ţi+ănească5 nu fiindcă n-o cunosc5 ci fiindcă nici n-o trăiesc5 nici2a7a n-o sit. Maria făcu o pauză. este curte se a6ternuse o tăcere deplină. >nul dintre 7ătr*nii din sfat /ncercă să se apere. ; i ce-a putea face5 Maria@ Eustiţia /i popre6te pe cei care 7at druurile5 pe cei care ne poartă straiele 6i trăiesc cu trăiau
/nainte străo6ii despre care vor7e6ti. tii 7ine că sunte socotiţi făptuitori de rele doar pentru că ne-a născut ţi+ani. 3n ură cu nuai trei ani a fost siliţi să părăsi Triana de către oaenii prefectului Sevillei5 care ne declarase t*l4ari. Trei ani< )ine dintre cei de faţă nu-6i ainte6te@ = fost siliţi să fu+i pe c*puri sau să ne refu+ie /n lăca6uri sfinte. ,ă aintiţi@ >n urur de /ncuviinţare se ridică printre oaeni. I-au aeninţat cu oartea pe cei care au are 6i cu 6ase ani la +alere 6i două sute de lovituri de 7ici pe ceilalţi ; Bar nu ne-a /nturnat cu toţii@ /l /ntrerupse 7a7a Maria. )e ne-a păsat nouă de le+ile spaniolilor< )*nd ne-au afectat@ 8e-a ocolit /ntotdeauna< 3s ii aceia care trăiesc /n continuare ca ţi+ani< tiţi cu toţii asta 6i-i cunoa6teţi. Bacă voi5 cei din Triana5 vreţi să vă supuneţi le+ilor re+elui5 n-aveţi dec*t5 dar ulţi dintre noi nu vor face asta niciodată. Tocai asta vă zic: trăiţi ca spaniolii. 0u-i /nvinuiţi pe copii de urările Toţi 6tiau care avea să fie cuv*ntul pe care voastre. ura să-l folosească 7a7a5 toţi se teură să /l audă: la6ităţii ; ăze6te-ţi li7a< o avertiză )ontele. ; )ine-o să-i interzică să vor7esc@ Tu@ =*ndoi se sfidară din priviri. ; )e propui pentru fată@ /ntre7ă altul dintre 7ătr*nii sfatului5 redesc4iz*nd una dintre cele ai vec4i vraj7e /ntre alde ,e+a 6i alde Garca. )e vrei@ =i cerut cuv*ntul doar ca să ne insulţi@ ; = să iau copila /n ţi+ăniea din )artuja5 ca să fac din ea o ţi+ancă din acelea care cunosc secretele naturii. Sunt 7ătr*nă 6i a nevoie Toţi aveţi nevoie de cineva care să-i calce pe ure. ; =le+e altă feeie5 interveni )ontele. ; =le+ pe cine poftesc5 Qafael Garca. 2unica ea5 o ,e+a5 a /nvăţat-o pe aică-ea5 altă ,e+a5 iar eu5 o ,e+a5 fără copii5 vreau să-i transit cuno6tinţele cui poartă s*n+ele ,e+a. )opila va părăsi fundătura San Mi+uel p*nă c*nd5 /ntr-o 7ună zi5 c4iar unul dintre voi are să-i ceară prezenţa i-o s-o faceţi5 vă /ncredinţez. Sfatul 6i alde ,ar+as tre7uie să se socoată ulţuiţi. Bacă nu5 să nu vă ai 7izuiţi pe ine5 niciunul< ; 3ţi interzic< se /potrivise =na c*nd Mila+ros5 după ce-i văzuse pe verii ,e+a sosind călare5 /i /ntre7ase de 7unicul ei 6i de )aridad. Mila+ros se teuse pentru prietena ei 6i 4otăr*se să se ducă după ea. ovestea sacilor furaţi de Grăsan5 precu 6i plecarea lui
Melc4or o făcură pe Mila+ros să se teaă pentru prietena ei. ; Tata o s-o ucidă dacă nu e 7unicul5 se pl*nse Mila+ros. ; 0u te prive6te5 răspunse aică-sa. Fata str*nse punii5 iar s*n+ele /i năvăli /n o7raji. Maă 6i fiică se /nfruntară din priviri. ; 2a ă prive6te5 7ol7orosi. ; 0-a suferit /ndeajuns din pricina ne+resei@ ; 0-a fost vina )ac4itei5 ripostă Mila+ros. Ha n-a făcut niic5 nu. ; 8asă-l pe taică-tău să 4otărască asta5 i-o reteză aică-sa. ; 0u. ; Mila+ros< ; 0u. Strălucirea oc4ilor ei de ţi+ancă arăta că n-avea să se lase cu una5 cu două. ; 0u ă /ncontra. ; C să ă duc /n fundătură i-atunci ei ounde opri se cu aflau un stri+ăt care răsună /n stărui toată ţi+ăniea dinaa )artuja5 a*ndouă5 /nsă fata cu /ncăpăţ*nare. ; C să ă duc5 aă. ; 0-ai să faci asta5 porunci =na. ; 2a da 0-apucă să sf*r6ească fraza: aică-sa /i croi o pală peste faţă. Mila+ros /ncercă să-6i stăp*nească pl*nsul5 dar nu reu6i să-6i reţină treurul 7ăr7iei. 3nainte de a ră7ufni5 o rupse la fu+ă spre Triana. =na nu făcu niic ca s-o /piedice. Se răcorise după iz7ucnireD trăise o /ncordare cuplită după oartea lui =lejandro. )u 7raţele at*rn*ndu-i /n lături5 siţind /n tot trupul durerea palei pe care i-o dăduse fiicei sale5 o lăsă să plece. )aridad o recunoscu pe Mila+ros de departe5 pe druul care ducea la ţi+ănie5 /n apropiere de locul /n care o +ăsise Melc4or /n noaptea c*nd olarul o alun+ase cu lovituri de picior din atelier. >7la desculţă 6i era /7răcată din nou ca o roa7ă5 cu căă6oaia ei cenu6ie de flanelă 6i pălăria de paie. 3n 7occea ducea restul puţinelor sale lucru6oare5 printre care 6i straiele ro6ii5 sf*6iate. Mila+ros fu +reu să-6iserecunoască c4iar /n 6i cu 0ici oc4iilui/necaţi /n nu-i lacrii. ovăiD a6tepta săprietena5 o +ăsească straiele ei ţipătoare5 ro6ii5 dar /ndoiala se risipi iediat: nu eNista /n Triana5 /n Sevilla /ntrea+ă o ne+resă at*t de nea+ră precu aceea care /nainta 6ovăitoare spre ea. Fata /6i 6terse lacriile cu
7raţul 6i apoi /6i atinse o7razul. 3ncă o ardea după pala pe care io dăduse aică-sa. Mila+ros 6i )aridad se priviră de departe5 fără să 6tie ce să facă: una nu avusese niciodată pe cine să cauteD cealaltă5 departe de furia certurilor cu aică-sa5 6ovăia /ntre cele două afecţiuni5 ca 6i cu una ar fi trădat-o pe cealaltă. 3n cele din ură5 Mila+ros luă iniţiativa 6i o rupse la fu+ă. )aridad o văzu apropiindu-se5 cu sal7a de ar+inţi sălt*ndu-i /n aer5 răsp*ndind nenuărate sc*nteieri /n soare. Stătu locului5 dădu druul 7occelei 6i5 surprinzător5 /6i dădu jos pălăria de paie. Mila+ros i se aruncă /n 7raţe. )aridad a6tepta Borea =vea nevoie de o eNplozie de 7ucurie 6i de afecţiune5 /nsă5 printre 4o4otele de pl*ns 6i 7ol7oroselile fetei5 /6i dădu seaa că ţi+anca se refu+ia /n 7raţele ei5 căut*nd ajutor 6i /nţele+ere. e druul care ducea de la Triana spre ţi+ăniea din )artuja5 )aridad se lăsă /7răţi6ată. Mila+ros /6i ad*nci capul /ntre s*nii ei 6i iz7ucnisentientele5 /ntr-un pl*nsneav*nd aarnic5pedenieni parcă p*nă atunci 6i-ar fi stăp*nit cui să-i destăinuie durerea 6i nenorocirea ei. )aridad reu6ise să o lini6tească puţin pe fată. =cu 6edeau a*ndouă pe ar+inea druului5 printre portocali5 lipite una de alta. =scultă povestirea /ntretăiată a lui Mila+ros din oentul petrecerii date de conţi. ; Sf*ntă Fecioară5 urură )aridad5 c*nd fata /i povesti cu /l ru+ase pe ţi+an s-o ajute să se răz7une. ; Merita o lecţie< eNclaă Mila+ros. ; Bar /ncercă ea să se /potrivească. i+anca n-o lăsă să continue. ; 2a da5 )ac4ita5 7a da5 insistă printre +eete5 te-a siluit5 te-a prostituat 6i nieni nu voia să facă niic pentru tine. ; 8-au ucis din cauza ea@ 3ntre7area răsări fr*ntă din +*tlejul lui )aridad5 c*nd Mila+ros /i povesti despre /pu6cătura care-i luase viaţa ţi+anului. ; 0-ai tu vină5 )ac4ita. ?0u e vina taA5 acestea fuseseră cuvintele cu care-6i luase răas-7un /n noaptea aceea. e acu plantaţie5 +re6elile se plăteau Melc4or cu 7ice5 c4iar 6i apoi5 cu uncă. Bar o năpădeau senzaţii necunoscute: din pricina ei5 Melc4or plecase să caute răz7unareD din pricina ei5 Mila+ros ceruse5 de aseenea5 răz7unare. Qăz7unare< )*t de aproape era de ţi+ani cuv*ntul
acela< ; Bar totul a fost din cauza ea5 o /ntrerupse pe Mila+ros pic*nd aceasta /i povestea cele /nt*plate la sfatul 7ătr*nilor. ; i din cauza ea5 )ac4ita5 6i din cauza ea. H6ti prietena ea. Tre7uia s-o fac< 0u putea Mă +*ndea ereu la ce-ţi făcuse oul acela. Sit durerea ta ca 6i cu ar fi a ea. Burerea ei@ Sin+ura durere care o /ncerca /n clipa aceea era că Melc4or plecase5 că nu ai era cu ea. 0opţile petrecute /n odăiţa de l*n+ă curticică5 răsucind tutun 6i fredon*nd5 pe c*nd el stătea tăcut /n spatele ei5 /i răsăriră dintr-odată /n aintire. Mila+ros vor7ea /n continuare de Qafael Garca5 de 7ătr*ni 6i de o tăăduitoare. Tre7uia s-o /ntrerupă 6i să-i spună@ Tre7uia să-i destăinuie că i se str*n+ea inia doar la +*ndul că Melc4or putea fi rănit /n /nfruntarea cu acel contra7andist@ ierdu 6irul povestirii5 av*nd dinainte ia+inea Grăsanului 6i a ciracilor săi a6ezaţi la asă /n 4anul Gaucn5 toţi ni6te naile5 pe c*nd Melc4or lecase sin+ur< )u avea poată ; H6ti 7ine@ /ntre7ă Mila+ros din să pricina treurului pe care-l deslu6i /n trupul lui )aridad. ; Ba 0u. = urit =lejandro. ; *nă la ură5 s-a purtat ca un ţi+an adevărat: curajos 6i teerar. Bacă l-ai fi văzut iz7ind cu punii /n poarta olarului i a făcut-o pentru noi< Mila+ros lăsă să treacă c*teva secunde. )rezi că ă iu7ea@ zise 7rusc. )aridad fu surprinsă de /ntre7are. ; Ba5 6ovăi. ; >neori /i sit prezenţa. ; )ei orţi sunt ereu alături de noi5 urură )aridad de parcă ar fi recitat ceva ce /nvăţase. Tre7uie să te porţi fruos cu ei5 ură5 repet*nd ceea ce se spunea /n )u7a despre spirite. Bu4urile sunt capricioase 6i5 dacă se supără5 pot fi priejdioase. Bacă vrei să-l /ndepărtezi5 noaptea poţi aprinde un foc dinaintea porţii casei tale. Focul /i sperie5 dar nu tre7uie să-l arzi5 doar să-l ro+i să plece. ; 0oaptea@ se /ntre7ă fata5 parcă surprinsă. =poi ridică privirea spre cer5 căut*nd soarele. 0oaptea nu contează5 ai cuplită e aiaza. )aridad o privi uiită. ; =iaza@ ; Ba5 orţii se arată tocai la aiază5 nu 6tiai@
; 0u. ; =iaza5 eNplică Mila+ros5 c*nd u7rele dispar 6i soarele se ridică de la răsărit la asfinţit e un tip care nu eNistă5 o clipă /n care totul e al orţilor: druurile5 copacii )aridad siţi un fior 6i ridică privirea spre soare. ; 0u-ţi face +riji< /ncercă să o lini6tească Mila+ros. )red că ă iu7ea. 0-o să-i facă niciun rău. Fata se /ntrerupse5 văz*nd că prietena ei se uita /n continuare la soare5 socotind c*t ai ră*nea p*nă ce u7rele aveau să disparăD respiraţia i se iuţise 6i dusese *na la piatra de a+netit pe care o purta 6i acu la +*t. ; Să er+e /n ţi+ănie< 4otăr/ atunci. )aridad se ridică5 parcă /pinsă de un resort5 /n+rozită că /n Spania nălucile apăreau 6i /n iez de zi. 0u trecuse nici ăcar un inut5 c*nd Mila+ros /ntoarse capul spre tovară6a ei5 care iuţea pasul: nu 6tia prin ce trecuse ea /n tot acel tipD nu-i dăduse nici cel ai ic prilej de a vor7i5 de a-i povesti călătoria cu 7unicul. ; Tu de ce veneai /n ţi+ănie@ /ntre7ă. ; Tatăl tău -a iz+onit din fundătură. Mila+ros /6i /nc4ipui scena5 iji oc4ii 6i clătină din cap. Mai ră*nea aică-sa. )e-avea să spună c*nd avea s-o vadă apăr*nd /n ţi+ănie@ =na er+ea des pe acolo5 ai des dec*t se cuvenea unei feei ăritate: 7a c4iar ai petrecea c*te-o noapte /n 7ordeiul tăăduitoarei5 cu ea 6i cu Maria. Bupă oartea lui =lejandro 6i după 4otăr*rea de a lăsa fata /n +rija tăăduitoarei5 relaţiile =nei cu soţul ei părură să apuce o cale fără /ntoarcere: din punctul lui de vedere5 capriciul lui Melc4or cu feeia aia nea+ră /i distrusese definitiv viaţa. 0u. Maei ei nu i-ar plăcea prezenţa lui )aridad. 0-avea s-o /n+ăduie. Mila+ros se teu de reacţia ei. ; i straiele tale noi@ se interesă5 /ncerc*nd să alun+e apăsarea care o năpădise dintr-odată. 3n ciuda tul7urării pricinuite de sosirea soarelui la naiază5 /n ciuda +ra7ei5 )aridad se opri /n dru5 căută /n 7occea 6i scoase 7luza sf*6iată5 pe care i-o arătă fetei /ntinz*nd-o dinaintea ei cu 7raţele ridicate. de +rădini ănoase 6i de portocali5 Mila+ros nu 3nconjurate reu6i să vadă nici capul5 nici trupul lui )aridad /n spatele 7luzei pe care o ţinea /ntinsă /n faţa ei. Bar văzu +ăurile din straie. C năpădi o /nfiorare de nestăp*nit5 plină de duio6ie5 văz*nd naivitatea feeii
aceleia care-i arăta 4ainele ei rupte. ; )e )e s-a petrecut@ /ntre7ă5 după ce-6i drese +lasul de vreo două ori. 0u-i /n+ădui să răspundă. =flase cu reu6ise Grăsanul să le fure ţi+anilor ,e+a cei doi saci de tutun 6i că Melc4or plecase să caute răz7unare. ; C să se /ndrepte totul5 )ac4ita. Fii si+ură de asta. )*nd se pre+ăteau să-6i ureze druul5 tocai c*nd v*ra cu 7ă+are de seaă 7luza /n 7occea5 )aridad +ăsi e6arfa pe care ţi+anul i-o dăduse pentru nepoata lui. ; Stai. Mi-a dat-o Melc4or pentru tine. Mila+ros cercetă cu duio6ie e6arfa lun+ă 6i pestriţă 6i o str*nse /n *ini. ; 2unicule5 suspină. H sin+urul care ă iu7e6te. i tu5 desi+ur. Mă ro+5 presupun5 adău+ă tresărind. Bar )aridad n-o ai asculta. Care ţi+anul o iu7ea 6i pe ea@
9 3n ţi+ănie5 )aridad se /ndeletnici cu răsucirea tutunului 6i ela7orarea de tra7ucuri. Tos o +ăzdui /n 7ordeiul unui cuplu deja 7ătr*n5 a*ndoi capricio6i 6i ursuzi5 care locuiau sin+uri 6i cărora le ai ră*nea ceva locD de aseenea5 /i făcu rost de toate uneltele necesare uncii ei5 dar ai presus de toate fu cel care o apără de furia cu care o /nt*pină =na c*nd o văzu sosind /nsoţită de Mila+ros. ; 0epoată< stri+ă Tos5 aestec*ndu-se /ntre feei 6i apuc*nd-o str*ns de /nc4eieturi pentru a o /piedica să ai dea /n )aridad5 care priea ţipetele 6i loviturile ţi+ăncii plecată5 /ncerc*nd să-6i ferească faţa. )*nd o să se /ntoarne5 Melc4or va tre7ui să 4otărască ce-i de făcut cu ne+resa. 3ntre tip /ntre tip5 repetă scutur*nd-o ca s-o facă să-i dea atenţie5 o să se ocupe de tutunD a6a a poruncit taică-tău. =na5 ro6ie ca para focului5 reu6i s-o scuipe pe )aridad /n faţă. ; 0-a de +*nd să ai v*nd nici ăcar unul dintre tra7ucurile pe care-o să le facă ne+resa asta< declară5 eli7er*ndu-se de Tos. Bucă-s-ar dracului5 6i tu cu ele< ; Maă< eNclaă Mila+ros5 c*nd o văzu aler+*nd spre Triana. Fata se +ră7i după ea. ; Maă< /ncercă s-o oprească. )aridad n-a făcut niic5 insistă fata tră+*nd-o de fustă. 0u-i vinovată. =na o dădu la o parte cu *na 6i-6i văzu de dru. Mila+ros o urări /ndepărt*ndu-se 6i apoi se /ntoarse /n acela6i loc5 unde se adunase deja un nuăr considera7il de ţi+ani. 8acriile i se prelin+eau pe o7raji. ; )ar cu 7oi 6i feeie de soi< zise unc4iul Tos. 8eit taică-său: o ,e+a. C să-i treacă. Mila+ros ridică privirea spre el. )u ră7darea treci area5 copilă. 3nt*plarea cu ne+resa nu e o c4estiune de onoare ţi+ănească: o să-i treacă. i /n tip ce )aridad5 /nc4isă /n 7ordei5 /6i dădea silinţa să alea+ă să /nlăture frunzelor de letutun5 să le uezească 6i să le 6i usuce at*t c*tnervurile tre7uie5 să le taie5 să răsucească 6i să le+e capătul tra7ucurilor cu fir5 Mila+ros /nvăţa noţiunile eleentare ale filtrelor 6i leacurilor tăăduitoarei5 ur*nd-o peste tot: să culea+ă ier7uri de pe c*p sau să viziteze c*te-un 7olnav. 2a7a
Maria nu-i /n+ăduia fetei nici cea ai ică scăpare5 nici cea ai ne/nsenată neatenţie sau ie6ire din cuv*ntul ei5 o stăp*nea 6i-o supunea voinţei sale prin sipla ei prezenţă. =poi5 noaptea5 /i /n+ăduia să se 7ucure de un ră+az5 de care Mila+ros profita pentru a da fu+a la )aridadD atunci5 a*ndouă se /ndepărtau de ţi+ănie 6i se pierdeau /n tăifăsuieli sau pur 6i siplu fuau 6i priveau cerul /nstelat. ; I le 6terpele6ti 7unicului@ /ntre7ă /ntr-o seară fata5 după ce trăsese fuul ad*nc /n piept. edeau a*ndouă5 una l*n+ă alta5 pe alul GuadalPuivirului5 /n apropiere de arsanaua 4*r7uită a unor pescari5 ascult*nd ururul apelor. )aridad opri /n aer *na cu care se pre+ătea să apuce tra7ucul pe care i-l /ntindea cealaltă. Să 6terpelească@ ; Ba< eNclaă Mila+ros5 văz*nd 6ovăiala prietenei sale. I le 6terpele6ti< 0-are niic5 nu-ţi face +riji5 n-o să zic niănui. ; Io nu 0u le 6terpelesc< ;; =tunci asta@ tutunul nu e al tău 3i tainulcu eueNplici de tutun. 3sBacă ale ele. ; Ia-l5 stărui ţi+anca /ntinz*ndu-i tra7ucul. )aridad se supuse. )e-i asta5 tainul tău@ ; Bacă eu le fac ot fua5 nu@ -apoi astea nu-s din tutun răsucit5 sunt doar nervurile frunzelor 6i resturile5 totul ărunţit 6i /nvelit /ntr-o frunză. =6a era pe plantaţie. Stăp*nul ne dădea tainul. ; )ac4ita5 asta nu-i plantaţie 6i tu n-ai stăp*ni. 3nainte de a +răi5 )aridad suflă c*teva cercuri lar+i de fu al7ăstrui. ; =tunci5 nu pot fua@ ; Tu fă ce vrei5 dar dacă nu ai vii cu tainul tău5 nu ne-o ai vedea. )aridad tăcu. Gluea5 ne+reso< i+anca slo7ozi un 4o4ot de r*s5 /6i /7răţi6ă prietena 6i o scutură. )u să nu te ai văd@ 0-a6 putea. ; 0ici eu )aridad 6ovăi. ; )e@ o st*rni fata. )e@ i odată5 )ac4ita< ; 0ici eu n-a6 putea5 iz7uti să zică iute. ; e toţi dunezeii5 sfinţii5 fecioarele 6i artirii din ceruri5 era 6i tipul< Mila+ros5 cu 7raţul /ncă petrecut peste uerii lui )aridad5 o trase spre ea. )ealaltă se lăsă atrasă cu st*n+ăcie. ; Hra 6i tipul< repetă ţi+anca5 pup*nd-o z+ootos pe o7raz.
=poi o luă de 7raţ 6i o sili să-l treacă peste propriii săi ueri5 pe c*nd ea o lua pe după ijloc. )aridad uită p*nă 6i de tra7ucul pe care-l ţinea /ntre de+ete5 iar Mila+ros nu vru să rupă vraja 6i lăsă să treacă tipul5 siţind cu prietena ei o str*n+ea tot ai tare5 a*ndouă cu privirea spre apele r*ului. 0u vru nici ca ne+resa să 7a+e de seaă 4o4otul de pl*ns pe care 6i-l stăp*nea cu +reutate. ; Maa ta@ o surprinse /nsă /ntre7area lui )aridad /n noapte5 /ndreptată spre r*u. ; Ba5 răspunse Mila+ros. 3ncă nu călcase /n ţi+ănieD ea nu avea voie să calce /n fundătură. ; 3i pare rău5 /6i ceru iertare cealaltă 6i o str*nse ai tare c*nd pe Mila+ros o podidi pl*nsul. )*t de /ndepărtate păreau acelea6i lacrii pe care ea le vărsase /n ziua /n care o despărţiseră de aa ei 6i de ai eiD c*nd o ţinuseră /n a6teptarea coră7iei5 laolaltă cu sute de nenorociţi aseenea eiD /n tipul călătoriei pe de are< use stavilă aintirilor 7ă+*nd seaă că tra7ucul o ardeaD trase din el /ncă o dată. 3n )u7a5 /n tipul săr7ătorilor5 căuta spiritul aei ei5 c*nd o călărea unul dintre zei5 dar aici5 /n Spania5 /ncerca doar să-6i aintească c4ipul ei. Mila+ros 6i )aridad /6i /ntăriră dovezile de afecţiune5 dar escapadele acelea nocturne se isprăviră cur*nd. ; )opilă5 o opri tăăduitoarea /n una dintre seri5 c*nd ea se pre+ătea să părăsească 7ordeiul. Mila+ros se /ntoarse spre ea. =scultă-ă: nu te /ndepărta de ai tăi5 de ţi+ani. >n esaj aseănător prii 6i )aridad /n aceea6i zi5 din partea lui Tos. ; 0e+reso5 o preveni după ce intră /n 7ordei5 c*nd ea /nvelea cu +rijă un tra7uc: nu tre7uie s-o /ndepărtezi pe Mila+ros de fraţii ei de s*n+e. 3nţele+i la ce ă refer@ Be+etele lun+i ale lui )aridad se opriră din lucru5 iar ne+resa /ncuviinţă fără a ridica privirea. Bin ziua aceea5 a*ndouă se pli7ară pe uliţa din ţi+ănie fără a se /ndepărta5 )aridad /n ura fetei5 devenită u7ra acesteia5 cei sau5 care5ai /n ales5 pra+ul 7ordeielor5 sporovăiau5aestec*ndu-se se jucau5 7eau5 cu fuau c*ntau5 uneori acopaniaţi de c4itare5 alteori doar la auzul ropotelor unor *ini lovind un o7iect oarecare5 de cele ai ulte ori la căldura unor siple 7ătăi din pale. )aridad fusese la c*teva săr7ători /n
fundătura San Mi+uel5 dar /n ţi+ănie era diferit: c*ntările nu deveneau nici săr7ătoare5 nici /ntrecere. Hrau pur 6i siplu o foră de viaţă5 ceva la fel de firesc precu *ncatul sau doritulD ţi+anii c*ntau 6i dansau5 după care se /ntorceau la taclale5 apoi iz7ucneau din nou /n c*ntări sau se ridicau cu toţii de pe scaune pentru a /nsoţi cu c4iote 6i aplauze două copilandre aproape despuiate care dansau ai /ntr-o parte5 deja cu o oarecare +raţie. )aridad se teu că aveau să-i ceară să c*nte. 0ieni nu-i propuse5 nici ăcar Tos. 3i /n+ăduiau prezenţa5 cu oarecare ne/ncredere5 ce-i drept5 dar o periteau: era ne+resa 7unicului Melc4orD el avea să 4otărască la /ntoarcere. 3n ceea ce o prive6te5 Mila+ros era de o7icei *4nităD i-era dor de părinţi5 de 7unic 6i de prietenele ei din fundătură. )u toate acestea5 cel ai ult o c4inuia fră*ntarea lăuntrică ce pusese stăp*nire pe ea. =junsese să-l a6eze pe =lejandro pe un piedestal5 pentru a se dezvinui de-o oarte pe care o 6tia provocată de un capriciu al ei 6i5 cu toate acestea5 sei5 +*ndea la edro Garca zi 6i prietenele noapte sale )e-o/ncerca fi făc*nd@ >nde-o fi@ ai iportant5 care dintre săl cucerească@ =lejandro era atent cu ea 6i-i 6tia dorinţele5 nălucile 6tiau totul5 /i zisese )aridad5 dar o ăcina /ntr-at*t să 6i-l /nc4ipuie pe edro Garca adulat de celelalte fete5 /nc*t alun+a aseenea +*nduri 6i se folosea de orice /nsărcinare priită de la 7a7a Maria pentru a da t*rcoale fundăturii San Mi+uel. ,ăzu ulţi ţi+ani5 /6i văzu 6i prietenele. 3ntr-o zi5 zărindu-6i aa5 fu silită să se ascundă iute /ntr-un intr*nd5 cu inia 7ăt*ndu-i cu putere. Ie6ea să v*ndă tutun5 si+ur. ?=r tre7ui să fiu cu ea5 s-o /nsoţescA5 se +*ndi urărindu-i u7letul 4otăr*t 6i nepăsător5 /6i 6terse o lacriă. Cdată /l văzu pe edro5 dar nu /ndrăzni să-i iasă /n cale. 3n revăzu /n altă zi: se /ndrepta /preună cu unul dintre unc4ii lui spre pod5 c4ipe6 6i ferc4ezuit ca /ntotdeauna. Mila+ros /6i repro6ase de ii de ori faptul că nu-l a7ordase ai /nainte. Cs*nda sfatului 7ătr*nilor5 /6i repetă5 era să ră*nă alături de tăăduitoare5 fără să poată călca /n fundătură. Bar oare nu o triitea 7a7a Maria cu /nsărcinări /n Triana5 fără opreli6ti@ =ler+ă pe o uliţă de-a lun+ul celei pe care er+ea ţi+anul5 ocoli un +rup de case /nainte de aHra da fruoasă@ colţul5 trase aer /n piept5 /6i /ndreptă fusta 6i-6i 6i5 netezi părul. =proape că se iz7i de ei. ; Tu n-ar tre7ui să fii /n ţi+ănie5 cu tăăduitoarea@ se răsti unc4iul lui edro de /ndată ce o văzu.
Mila+ros 6ovăi. ; leacă de aici< ; Hu ,oia să se uite la edro5 dar privirea unc4iului acestuia o pironise. ; 0-ai auzit@ ,alea< lecă privirea 6i-i lăsă /n ură. 3i auzi vor7ind /n tip ce-6i reluau druul. I-ar fi plăcut ca edro să se fi sinc4isit s-o privească. ; Tre7uie s-o faceţi< Stri+ătul 7a7ei Maria răsună /n interiorul locuinţei. Eos )arona 6i =na ,e+a /i ocoliră privirile deasupra esei la care toţi trei se a6ezaseră c*nd5 /ntr-o diineaţă5 tăăduitoarea se /nfăţi6ase pe nea6teptate /n casa lor. 0iciunul din cei doi soţi nu /ndrăznise să o /ntrerupă. ; )opila e rău5 avertiză. ăn*ncă. 0u ai vrea să ăn*nce5 adău+ă5 văz*nd cu /ioc4ii inţii0u poeţii ascuţiţi ţi+ăncii 6i nasul din ce /n ce ai su7ţire de la /nt*lnirea neiz7utită cu edro. H doar o copilă care a făcut o +re6eală. Care voi n-aţi făcut niciuna@ Ha nu putea să prevadă consecinţele. Se site sin+ură5 părăsită. 0u ai află consolare nici la ne+resă. H fiica voastră< Se tope6te pe zi ce trece5 văz*nd cu oc4ii5 iar eu n-a leac pentru suferinţele sufletului. =na se jucă cu de+etele 6i Eos /6i frecă /n repetate r*nduri +ura 6i 7ăr7ia c*nd tăăduitoarea li se adresă. ; 0ecazurile voastre nu tre7uie s-o afecteze pe copilăD ea nu poartă vina pentru ce se petrece /ntre voi. Eos dădu să intervină. ; 0u ă interesează5 i-o luă /nainte ţi+anca. 0-a de +*nd să vă rezolv ne/nţele+erile5 nici ăcar să vă sfătuiesc. 0u-i trea7a ea să aflu otivele care v-au adus aiciD vreau doar să 6tiu: nu vă iu7iţi fiica@ Bupă acea /nt*lnire5 /ntr-o /nserare răcoroasă de la sf*r6itul lui septe7rie5 =na 6i Eos )arona se /nfăţi6ară /n ţi+ănie. )aridad /i zări Mila+ros. ; ărinţii tăi5/naintea /i 6opti lui ţi+ăncii5 /n ciuda depărtării la care se aflau /ncă ace6tia. Mila+ros /ncreeniD unii dintre 7ăieţii cu care stătea la taifas tăcură 6i-i urară privirea5 aţintită la =na 6i Eos5 care se
apropiau pe uliţă5 printre 7ordeie5 salut*nd pe cei care 6edeau la poartă5 trec*ndu-6i vreea. Maa profită de faptul că Eos se oprise să sc4i7e c*teva vor7e cu un cunoscut5 o luă /nainte 6i-6i desfăcu 7raţele la vreo doi pa6i de Mila+ros5 care n-avu nevoie de ai ult 6i se aruncă /nspre ea. )aridad siţi un nod /n +*t5 7ăieţii răsuflară u6uraţi5 7a c4iar cineva din 7ordeie 7ătu din pale. Eos se apropie de ele. Mila+ros 6ovăi /n faţa tatălui5 dar =na o /7oldi de la spate să ear+ă spre el. ; Iartă-ă5 tată5 ururi. Hl o privi de sus /n jos5 ca 6i cu n-ar fi recunoscut-o. 36i duse o *nă la 7ăr7ie5 cu prefăcută +ravitate5 6i-6i cercetă din nou fiica. ; Tată5 eu ; )e-i aia@ stri+ă el. Mila+ros se /ntoarse /n+rozită /n direcţia spre care arăta. 0u era niic neo7i6nuit5 niic nefiresc. ;)*ţiva 0u ţi+ani )e@ )esevrei să zici@ arătară5 curio6i. >nul dintre ei se ridică 6i dădu să se apropie de locul spre care arăta Eos. ; Mă refer la asta< =sta5 nu vezi@ ; 0u< )e@ sc*nci fata5 căut*nd ajutorul aei. ; =ia5 copilă5 /i spuse aceasta arăt*nd spre un scaun li7er din pra+ul unui 7ordei. ; Scaunul ăla@ ; 0u5 răspunse aa. 0u scaunul. Sprijinită de scaun se odi4nea o c4itară vec4e. Mila+ros se /ntoarse spre tatăl ei cu un z*7et pe 7uze. ; 0-a să te iert5 zise el5 p*nă ce n-a să văd toţi ţi+anii din )artuja ro7iţi de farecele tale. ; 2ine< acceptă Mila+ros5 pe c*nd se /ndrepta5 seeaţă. ; Bonilor< stri+ă atunci Eos )arona. Fiica ea o să danseze< re+ătiţi-vă s-o adiraţi pe cea ai fruoasă dintre ţi+ănci< ; H vin@ se auzi de la unul dintre 7ordeie. 2a7a Maria5 care urărise cele /nt*plate 6i ţ*ra deja un ta7uret 4*r7uit spre locul unde se afla c4itara5 slo7ozi un 4o4ot de r*s. ; ,in@ iz7ucni =na. )*nd ai s-o vezi dans*nd pe copila ea5 o să furi toţi stru+urii din lunca Trianei ca să i-i oferi< 3n noaptea aceea5 cu ne+resa de faţă5 care privea totul din
spatele ţi+anilor5 /ncerc*nd să-6i stăp*nească picioarele dornice să dănţuiască /n ritul uzicii 6i veseliei pe care o răsp*ndea Mila+ros5 Eos )arona n-avu /ncotro dec*t să-6i ţină cuv*ntul 6i să-6i ierte fiica. Bupă petrecere5 viaţa /n ţi+ăniea din )artuja /6i ură cursul firesc. =na se /nvoi să v*ndă tra7ucurile pre+ătite de )aridad5 un fel de /păcare după iz7ucnirea de furie cu care o /nt*pinaseD asta o silea să ear+ă des să-6i vadă fiica. e de altă parte5 )aridad prii ai ult de lucru c*nd fraJ EoaPun se /nfăţi6ă cu vreo doi saci din tutunul descărcat pe plajele din Manilva. ; 3i e6ti dator5 se ăr+ini să-i spună lui Tos. i+anul dădu să răspundă5 dar fraJ EoaPun nu-i /n+ădui. Să lăsă lucrurile a6a cu sunt5 Tos. Hu a avut /ntotdeauna /ncredere /n voiD Melc4or nu -a aă+it niciodată 6i vreau să cred că aţi /nt*pinat o opreli6te pe care 6tiu că nu i-o veţi dezvălui niciodată. 7anii valoarea counităţii5 /nţele+i@ Tra7ucurile Tre7uie pe care le să facerecuperez )aridad sporesc tutunului. =poi se duse să o vadă. ; Sf*nta Fecioară a6teaptă vizita ta de ceva vree5 +răi de /ndată ce pă6i /n 7ordei. )aridad se ridică de pe scaunul pe care lucra5 /preună *inile dinainte 6i plecă privirea /n pă*nt. Boinicanul privi piezi6 la cei doi o6ne+i cu care /părţea locuinţa. 3l iră s-o vadă pe )aridad /n straiele ei vec4i de roa7ă. i-o aintea /7răcată /n ro6u5 /n+enunc4eată dinaintea Fecioarei5 le+ăn*ndu-se ritic /nainte 6i /napoi c*nd credea că nu o o7servă nieni. tia5 de la fraţii care trăiseră /n )u7a5 despre aestecul /ntre reli+iile africană 6i catolică5 precu 6i despre toleranţa 2isericii /nse6i. ?)el puţin5 sunt credincio6i 6i participă la săr7ătorile reli+ioasenul dintre cele se 7une5 răsucite5 pe care pe le faci cu frunze5 nu din resturi. ; i pentru noi5 cei care-o +ăzdui5 n-aveţi niic@ se aestecă /n vor7ă ţi+anul cel 7ătr*n.
; Fie5 se /nvoi călu+ărul după ce lăsă să se scur+ă c*teva secunde5 dar a*ndoi tre7uie să veniţi la sluj7ă /n fiecare duinică 6i /n zilele de /părtă6anie 6i să spuneţi rozariul pentru sufletele din pur+atoriu 6i ; Sunte prea 7ătr*ni ca să u7lă dintr-o parte /n alta5 sări nevasta. Sfinţiei ,oastre nu i-ar fi de ajuns o ru+ăciune seara@ ; Mie5 da5 /nsă )elui de Sus5 nu5 z*7i fraJ EoaPun /nc4eind discuţia. H6ti 7ine5 )aridad@ Ha /ncuviinţă din nou. C să te ai văd pe la San Eacinto@ ; Ba5 zise cu un z*7et. ; =6a sper. 3i ai ră*nea Mila+ros. 36i luă răas-7un5 /nsă nu apucase să iasă din coli7ă5 c*nd auzi cu ţi+anii /i cereau lui )aridad să /partă cu ei tra7ucurile pe care el i le fă+ăduise. leoscăiD nu avea nicio /ndoială că se va /nvoi. 3ntre7ă de 7ordeiul tăăduitoarei 6i /i fu arătat. =flase despre cele /nt*plate la olărie fiindcă fusese are tără7oi /n Triana. Qafael nici Garca avu uciderea +rijă ca nieni să nu vor7ească dinaintea autorităţilor despre 7ăiatului ţi+an5 nici despre incendiu: ţi+anilor li se porunci prin diferiţii patriar4i ai failiilorD spaniolilor care fuseseră artori sau interveniseră /n sfadă le triise c*teva esaje de intiidare care fură de ajuns: niciunul dintre ei nu voia să sf*r6ească fu+ind noaptea5 ruinat5 cu i se /nt*plase olarului care /l /pu6case pe ţi+an. )u toate acestea5 zvonurile se răsp*ndiră la fel de repede pe c*t arsese atelierul olarului5 iar fraJ EoaPun siţise o str*n+ere de iniă afl*nd de aestecul lui Mila+ros. Se ru+ă pentru ea. 3n cele din ură5 reu6i să afle de 4otăr*rea luată de sfatul 7ătr*nilor după intervenţia acelei ţi+ănci 7ătr*ne 6i se /nc4ină din nou5 ulţuind Fecioarei5 sfintei =na 6i sf*ntului Eacinto pentru pedeapsa u6oară la care o supuseseră. 0opţile deveneau nesf*r6ite de teaa că o vor /nstrăina de Triana 6i că n-avea s-o ai vadă< ?Be ce n-a reu6it să pun +eană pe +eană /n ultia vree@A5 se /ntre7ă pentru a ia oară5 d*nd la o parte perdeaua 6i trec*nd distrat pra+ul 7ordeiului pe care i-l arătaseră. Mila+ros 6i 7a7a Maria erau aplecate peste o asă5 r*nduind ier7urile: a*ndouă /ntoarseră capul spre noul sosit.dinaintea 2rusc5 sur*sului nu-i ai ferecător păsa de insonieD orice /n+rijorare se risipi cu care /l răsplăti ea. ; Bonul să fie cu voi5 salută fără să se apropie5 ca 6i cu n-ar fi vrut să tul7ure unca pe care o făceau feeile.
; ărinte5 răspunse 7a7a Maria după ce-l cercetă pe călu+ăr preţ de c*teva clipe5 de ai 7ine de cincizeci de ani a6tept ca Bunezeul acela despre care vor7iţi să se po+oare 6i peste 7ordeiul eu5 să /nfăptuiască o inune care să ă scoată5 /n sf*r6it5 din sărăcie. = visat cele o ie de feluri /n care s-ar putea /nt*pla: /presurat de /n+eri sau prin ijlocirea unuia dintre sfinţi. 2ătr*na ridică *inile 6i le flutură prin aer. 3nvăluit /ntr-o luină or7itoare /n fine5 adău+ă ridic*nd din ueri5 nu -a +*ndit niciodată că avea să ia c4ip de călu+ăr care să ră*nă /ncreenit /n pra+5 ca un nerod cu faţă de 7uiac. FraJ EoaPun se dezetici cu +reu. Q*sul stăp*nit al lui Mila+ros /l făcu să ro6ească. 0erod 6i 7uiac< Se /ndreptă 6i adoptă o eNpresie serioasă. ; Feeie5 anunţă cu o voce ai puternică dec*t ar fi dorit5 vreau să vor7esc cu fata. ; Bacă ea se /nvoie6te Mila+ros se ridică să se +*ndească5 /6i netezipozna6ă. fusta 6i părul 6i se /ndreptă spre fără predicator cu o utri6oară FraJ EoaPun o lăsă să iasă. ; ărinte5 stri+ă atunci 7a7a Maria5 6i 7o+ăţiile ele@ ; Să crezi că /ntr-o 7ună zi Bunezeu o să se po+oare asupra duitale este cea ai are 7o+ăţie la care poate nădăjdui cineva pe luea asta. 0u a6tepta altele. i+anca 7ătu aerul cu *na. Mila+ros /l a6tepta pe călu+ăr /n stradă. ; entru ce vreţi să vor7iţi cu ine@ /ncepu dulce5 fără a-6i sc4i7a5 cu toate acestea5 eNpresia pozna6ă. Be ce voia să vor7ească cu ea@ Se dusese la ţi+ănie pentru povestea cu tutunul 6i ; Be ce r*zi@ /ntre7ă el5 /ncerc*nd să ocolească răspunsul. Mila+ros /6i arcui spr*ncenele. ; Bacă v-aţi fi văzut /năuntru ; 0u fi ipertinentă< se revoltă călu+ărul. )4iar tre7uia să treacă ereu drept nerod dinaintea feti6canei aceleia@ 0u /ncurca lucrurile5 /ncercă să se apere5 eNpresia ea era doar Fiindcă tea;văzut făc*nd fierturi din Mila+ros FraJ acolo EoaPun5 /l /ntrerupse ea ier7uri. tără+ăn*nd cuvintele. 3nsă preotul +ăsise deja scuza pentru vizita lui intepestivă. Se /ndreptă serios 6i făcu c*ţiva pa6i pe uliţă5 cu fata alături de el. ; 0u-i place ce faci5 o ustră. Be aceea voia să vor7esc cu
tine. tii că Inc4iziţia e cu oc4ii pe vrăjitoare ; 9a< /i scăpă fetei. ; 0u lua /n r*s ce-ţi spun. ; 0ici nu sunt vrăjitoare5 nici nu ă pre+ătesc pentru a6a ceva. 2a7a Maria nu e vrăjitoare 6i nici nu vrea să fie5 nici nu e de acord cu vrăjile care-i aă+esc pe spanioli. tiţi5 coorile ascunse5 filtrele de dra+oste sunt doar /n6elăciuni ca să scoată 7ani de la creduli. Ha nu face altceva dec*t să lecuiască cu ier7uri ; H ceva aseănător. i deoc4iul@ Mila+ros se str*7ă. tii că Inc4iziţia tocai a săltat o ţi+ancă fiindcă a deoc4eat vitele aici5 /n Triana@ ; =nsela@ Ba5 o 6tiu. Bar se ai spune despre ea că face vrăji ca să sece laptele aelor spaniole 6i că a fost văzută dez7răcată5 călare pe o prăjină5 ie6ind /n z7or pe fereastră. Mila+ros tăcu preţ de c*teva secunde pentru a cerceta eNpresia călu+ărului. Goală 6i z7ur*nd călare pe o prăjină< )redeţi povestea cu prăjina@ H o inciună vrăjitoare. tiţi prin ce tre7uie să treacă o ţi+ancă casfruntată. să devină 0u-i vrăjitoare@ )ălu+ărul clătină din cap5 cu privirea /nfiptă /n ţăr*na de pe uliţa pe care /naintau. ; ,răjitoarele se presc4i7ă de-a lun+ul tinereţii lor5 /l lăuri Mila+ros. Toată luea 6tie că =nsela Einez n-a fost una dintre cele alese. HNistă ni6te deoni ai apei 6i ai pă*ntului care ale+ o t*nără ţi+ancă 6i5 /n tip ce doare5 se /preunează cu ea. H sin+ura cale de a deveni o vrăjitoare adevărată: după /preunare5 ţi+anca capătă puterile deonului care s-a /preunat cu ea. ; =sta /nseană că aveţi vrăjitoare5 reluă călu+ărul5 oprindu-se 7rusc. Mila+ros se /ncruntă. ; Bar eu nu sunt vrăjitoare. )u ine nu s-a /preunat niciun deon. i nu e nevoie ca t*năra să se /ndeletnicească cu ier7uri5 io luă /nainte călu+ărului cu +esturi a+itate5 n-are a face: oricare ar putea fi aleasa. ; Tot nu-i place5 Mila+ros. Tu Tu e6ti o fată 7ună ; 0u pot face altceva. resupun că 6tiţi ce 4otăr*re a luat sfatul 7ătr*nilor. ; Ba5 6tiu5 /ncuviinţă el. Bar a putea +ăsi altă soluţie Bacă ai vrea ; )ălu+ăriţă5 poate@ M-a6 ărita@ Mi-aţi do7*ndi o zestre 7ună de la vreunul dintre enoria6ii duneavoastră credincio6i@ tiţi că
n-a6 putea să ă ărit niciodată cu un spaniol. FraJ EoaPun5 sunt ţi+ancă. i /ncă o ţi+ancă sadea5 se văzu silit să recunoască t*nărul cu părere de rău5 tul7urat de neo7răzarea 6i seeţia cu care i se adresa Mila+ros. Secundele treceau5 se opriseră tocai /n locul unde uliţa din ţi+ănie pătrundea /n +rădini5 ea /ncerc*nd să +4icească ce-i trecea călu+ărului prin cap5 el cu ultiele ei cuvinte răsun*ndu-i /n urec4i: ?0-a6 putea să ă ărit niciodată cu un spaniol.A )*teva feei care /pleteau co6uri /n porţile 7ordeielor 6i care p*nă atunci priviseră doar piezi6 se opriră din lucru 6i /i priviră curioase. ; FraJ EoaPun5 /l preveni 6optit Mila+ros5 feeile-s cu oc4ii pe noi. ; Ba5 da5 si+ur5 se dezetici călu+ărul. i se /ntoarseră. ; FraJ EoaPun ;; Ba@ cură el tăcerea careenoria6ii se a6ternuse. )redeţi că vreunul dintre duneavoastră ar fi dispus să-i dea o zestre ca să ă ărit@ ; Hu n-a zis ovăi. )e urărea Mila+ros@ >ltiul lucru care i-ar trece prin cap ar fi să caute un soţ pentru eaD aflase de oartea lui =lejandro5 lo+odnicul ei5 6i /ncă era c4inuit de reu6cări din pricina unui sentient de 7ucurie@ ?)u ă pot 7ucura de oartea unui 7ăiat@A5 se fră*nta ne/ncetat /n lini6tea nopţilor sale. ; 8-a +ăsi5 zise cu toate acestea pentru a-i face pe plac5 fără a vrea ăcar să-6i /nc4ipuie5 a putea Bar fata-l lăsă cu vor7a pe 7uze 6i o rupse la +oană spre 7ordeiul 7a7ei Maria. 3nainte ca t*nărul să priceapă ce se petrece5 Mila+ros se /ntorsese5 tot aler+*nd5 6i se opri dinaintea lui5 răsufl*nd a+itat 6i /ntinz*ndu-i straiele colorate ale lui )aridad5 /păturite cu +rijă. ; Bacă /i puteţi +ăsi o zestre )redeţi că una dintre enoria6e i-ar putea c*rpi straiele )ac4itei@ FraJ EoaPun luă ve6intele 6i iz7ucni /n r*s5 ca să nu fie ispitit să dezierde oac4e6 fetei 6isau /podo7it pan+lici5 ca săc4ipul n-o apuce de alueri s-opărul tra+ăeispre sine 6i cu s-o sărute pe 7uze5 6i ; Si+ur că da5 Mila+ros5 zise5 alun+*nd dorinţele acelea.
)aridad uncea din +reu. Mo6ne+ii cu care locuia o tratau cu indiferenţă5 ca 6i cu ar fi fost doar un o7iect5 nici ăcar ceva deranjant. Boreau a*ndoi /ntr-un pat 4*r7uit5 cu care 7a7a se fălea tot tipulD era 7unul ei cel ai de preţ5 fiindcă /n 7ordeiul acela aveau doar o asă5 un ta7uret 6i o vatră rudientară pentru +ătit5 /i arătară un loc pe podeaua de pă*nt unde să-6i a6eze indirul priit de la Tos 6i nu-i dădeau de *ncare dec*t dacă acesta le aducea din vree cele tre7uincioase. Tos tre7uia să aducă p*nă 6i lu*nările la luina cărora lucra )aridad noaptea. ?Bacă lipse6te o sin+ură frunză de tutun5 /i prevenea cu asprie ţi+anul pe o6ne+i5 ori de c*te ori trecea pe la 7ordei5 vă tai +*tul.A )u toate acestea5 din c*nd /n c*nd5 pe )aridad o /nuiau ve6nicele 6i insistentele lor văicăreli5 a6a că le dăruia c*te unul din tainul ei de tra7ucuri5 de6i se văitau că erau siliţi să fueze tra7ucuri din nervuri 6i din resturi de frunze. 3nsă nici a6a nu reu6i să-i c*6ti+e de partea ei5 de6i o6ne+ii credeau că toate tra7ucurile pe realitate5 care )aridad tainul ei erau pentru eiD /n cele lepe6terpelea care le pentru fua cu Mila+ros le ascundea5 a6a cu făcea pe plantaţie5 pentru ca ceilalţi sclavi să nu i le 6terpelească. Cdată cu trecerea tipului5 )aridad /ncepu să ducă dorul nopţilor din fundătura San Mi+uel5 c*nd Melc4or /i cerea să c*nte 6i apoi adorea /n spatele ei5 lini6tit5 /ncrezător5 iar ea putea să lucreze 6i să fueze /n acela6i tip5 7ă+*nd de seaă cu fuul /i /neca siţurile 6i o ad*ncea /ntr-o stare de aorţeală /n care tipul /nceta să eNiste. =tunci unca de+etelor sale lun+i care retezau 6i răsuceau frunzele se /pletea cu ururul c*ntecelor ei5 cu aroele 6i aintirile5 cu răsuflarea ţi+anului i cu li7ertatea aceea de care-i vor7ise Mila+ros 6i care acu părea să se risipească /ntr-un 7ordei neo7i6nuit. ?>nde-o fi Melc4or@A5 se +*ndea /n tăcerea nopţilor. C Mila+ros entuziasată 6i asudată /i vor7ise de el5 /ntr-un ră+az din tipul petrecerii la care tatăl său se văzuse silit să o ierte. ; = ve6ti de la 7unicul5 zise. = sosit un ţi+an din =ntePuera care se o/ndeletnice6te cua6a fierăria să ipese falsifice ţidulă sau ca ceva5 a7ulantă. nu 6tiu Hi =vea 7ine5 nevoie l-a /nt*lnit 7unicul pe c*nd lucra prin apropiere de Csuna 6i-au stat vreo două zile /preunăD zice că e 7ine. )aridad puse aceea6i /ntre7are cu care Mila+ros se repezise la
aică-sa5 după ce aceasta /i povestise de fierarul a7ulant: ?0-a triis vor7ă@A Fata5 pe de altă parte5 /i /ntoarse lui )aridad răspunsul ironic priit de la aică-sa: ?)ine@ 2unicul@A Be atunci )aridad nu ai avea ve6ti de la el. Bar 6tia ce urărea5 vor7ise cu Mila+ros: să-l ucidă pe Grăsan. ?=i să vezi< 0u-l 6tii pe 7uniculD nu-i 7ăr7at pe luea asta care să-l poată fura 6i să scape nevătăatna peste alta5 trans4uanţa părea să fi sc4i7at firea fetei: personalitatea sa /ncepuse să se anifeste5 de parcă viaţa /n ţi+ănie ar fi ţinut-o aorţită. ?2inecuv*ntată li7ertateA5 orăia 7ătr*na văz*nd cu aler+a5 c*nta sau dansa seara /n jurul focului5 /ntr-o ta7ără precu cea pe care o /ncropeau acu. e tipul zilei5 prinsă cu era cu /ndeletnicirile dintotdeauna ale ţi+anilor5 c4ipul lui Mila+ros se ai /ntuneca doar atunci c*nd călătorii pe care /nt*lneau sau ţi+anilor oaenii de prin sate nu 6tiau să le dea nicio veste/i despre soarta /nteniţaţi5 de parcă nu le-ar fi dat nicio /nsenătate unor astfel de nenorociţi. )*t despre Melc4or5 Santia+o /i proisese lui Mila+ros să facă tot ce /i stă /n putere ca să afle ve6ti despre el.
,iaţa era aspră pentru ţi+ani. ,indeau co6uri 6i oale pe care le at*rnau de cat*ri 6i de caiD /6i asi+urau p*inea cea de toate zilele fie cupăr*nd-o5 c*nd aveau vreo para5 fie 6terpelind-o5 c*nd nu erau 7aniD un fandan+o sau o sara7andă /n vreun 4an sau la vreo răscruce de druuri /n sc4i7ul c*torva onedeD făceau atrapazl*curi cu tot ce +ăseau5 se teeau ereu de alcalzi 6i prefecţi5 z7iri 6i soldaţi5 le cupărau 7unăvoinţa: erau oric*nd pre+ătiţi să str*n+ă ta7ăra 6i să fu+ă /ncotro 6i p*nă c*nd@ ; ,ezi /ntr-acolo5 fetiţo@ =cela e druul nostru5 /i spuse Santia+o lui Mila+ros /n tip ce /i arăta tinerei linia orizontului fără să-i indice niic clar. *nă c*nd@ )e-are a face@ Tot ce contează e clipa asta. Boar noaptea5 /n cort5 le+ănată de freaătul c*pului5 Mila+ros /6i aintea5 privea către viitorul /ndoielnic 6i nu-6i putea stăp*ni 6uvoiul lacriilor5 cu toate că se străduia să trăiască a6a cu o /nvăţase Santia+o 6i cu5 /6i dăduse ea seaa5 trăia 6i 7unicul ei. 3n noaptea aceea se aflau la ai puţin de o le+4e de 0ie7la 6i ridicau noua ta7ără printre r*sete5 vor7e de du4 6i stri+ăte. Mila+ros se căznea să /ntindă zdravăn p*nza cortului5 pentru ca v*ntul5 strănutul diavolului5 să nu-l ia pe sus peste noapte. 2ătr*na Maria /6i pli7a privirea de colo p*nă colo5 iar )ac4ita aler+a dintr-o parte /ntr-alta5 ajut*ndu-i pe toţi5 p*nă c*nd lara 7ăr7aţilor /i atrase atenţia: doi dintre ei duceau un 7er7ec pe care /l furaseră din satul Tri+ueros5 iar Bie+o5 unul dintre 7ăieţii lui Santia+o5 se /ndrepta către el cu un dru+ de fier /n *nă. =nialul nici ăcar nu apucă să 7e4ăie: o lovitură +rea 6i si+ură /n frunte /l făcu să pice la pă*nt5 fără suflare. ; Muierilor< stri+ă Santia+o /n tip ce toţi se /ndepărtau de trupul 7er7ecului ca 6i cu ar fi socotit că /6i /nc4eiaseră datoria. 0e e foae< >azpacho1' 6i carne friptă pe foc. ,in 6i p*ine vec4e. S*n+e prăjit. C 7ucată de 7r*nză pe care cineva o ţinuse ascunsă5 dar 4otăr*se ai apoi s-o /partă. =stfel se scurse pria parte a serii5 iar ţi+anii /6i potoliră foaea /n jurul focului5 a cărui p*lp*ire le redesena uzica. trăsăturile5 p*nă c*nd zdrăn+ănitul unei c4itare vesti Mila+ros se /nfioră la auzul prielor acorduri. Mai ulţi ţi+ani5 printre care 6i 7ătr*nul Santia+o5 o ţintuiră pe 1'
Supă de ro6ii servită rece. Kn.tr.L
fată cu privirea5 ca s-o st*rnească. ,reo două ţi+ăncu6e /6i sc4i7ară de+ra7ă locul 6i se a6ezară pe jos5 l*n+ă ea. )4itara stărui. Mila+ros /6i drese +lasul5 apoi trase ad*nc aer /n piept de ai ulte ori. >na din fetele care veniseră l*n+ă ea 7ătu /ndrăzneaţă din pale5 ţin*nd ritul instruentului. Mila+ros se porni să c*nte cu un 7ocet lun+ 6i +rav5 /7ujorată la faţă5 cu o voce aspră5 /ntinz*nd /nainte palele desfăcute5 /ncle6tate5 ca 6i cu i-ar fi fost cu neputinţă să cuprindă /n +las tot ceea ce se străduia să transită. Tul7urarea puse stăp*nire pe luini6ul /nconjurat de tufi6uri scunde 6i de pini: u7rele trupurilor de 7ăr7aţi 6i feei care dansau5 proiectate de jocul focului /n i6cări neclare5 c4itarele care jeleau5 7ătăile din pale care răsunau printre copaci 6i c*nturile care z+*ndăreau siţirile făcură să i se str*n+ă inia lui )aridad. ; =i iz7utit5 ne+reso5 /i 6opti la urec4e 7a7a Maria. Stătea /n dreptul ei 6i /ncuviinţă se străduia/nsătăcere5 +4icească ce /i trecea prin cap. care se )aridad cu oc4ii ţintă la Mila+ros5 contorsiona voluptuoasă intr-un dans săl7atic. 3n acele i6cări lascive recunoscu tot ce o /nvăţase de-a lun+ul ultielor luni. ; 3nvaţ-o să c*nte5 /i propuse /ntr-o zi tăăduitoarea5 după ce se alăturase +rupului lui Santia+o5 arăt*ndu-i cu un +est scurt din 7ăr7ie o Mila+ros a7ătută care er+ea t*r*ndu-6i picioarele. )aridad răspunse cu o eNpresie de uiire. ; 8ui Melc4or /i plăcea cu c*nţi tu 6i5 judec*nd după starea /n care se află5 fetei i-ar prinde 7ine să /nveţe. )aridad se pierdu c*teva clipe /n aintirea lui Melc4or5 a acelor nopţi plăcute Care pe unde era@ ; )e spui@ ; Bespre ce@ ; Bacă ai s-o /nveţi. ; 0u 6tiu cu să /nvăţ pe cineva5 se /potrivi )aridad. )u ; 3ncearcă5 zise răspicat tăăduitoarea5 6tiind deja că cealaltă se supunea nuai dacă i se poruncea. e de altă parte5 Mila+ros se ulţui să ridice din ueri c*nd auzi planul Mariei 6i5 dinpeziua cel aideic prilej5 tăăduitoare le tră+ea celeaceea5 două la departe +rup5 /n 7ătr*na căutarea unui loc ferit5 7un pentru c*ntat 6i dansat. 3n priele zile5 ţi+ănu6ii din +rup stăteau la p*ndă5 dar cur*nd /ncepură să ia 6i ei parte.
?>uineos, cumb7s, zarambe0ues, sara7ande 6i ciaconeA5 /i
eNplicară ţi+ăncile lui )aridad /n pria zi5 după ce Mila+ros dansase unul dintre aceste dansuri5 fără tra+ere de iniă5 acopaniată doar de anevoioasele 7ătăi din pale ale unei 7ătr*ne tăăduitoare cu de+ete /nţepenite. Hrau dansuri 6i c*ntece de ne+ri5 aduse /n Spania de către at*ţia 6i at*ţia sclavi. ,or7ele c*ntecelor nu seănau deloc cu cele c*ntate /n )u7a5 dar lui )aridad i se păru că re+ăse6te /n ele dansurile africane pe care le cuno6tea at*t de 7ine. )aridad nu le ascunse ţi+ăncilor neduerirea ei5 st*nd cu 7raţele căzute pe l*n+ă trup. ; 9aide5 o /ndenă Maria. =cu i6că-te tu< 0u ai dansase de ult5 siţea lipsa to7elor 6i a celorlalţi sclavi. )4iar 6i a6a5 /6i roti privirea /prejur: se aflau /n c*p5 su7 cerul li7er5 /nconjurate de copaci. 0u era eNu7eranta jun+lă cu7aneză5 cu ai săi 1ag@e+es(5 cu ar7orii sacri de capoc 6i cu palierii /n Besi6uri care sălă6luiau zeii 6i)4iar spiritele5 Crice pădure erare+ali5 sf*ntă. 6i 7uruieni 6i ceadar ai firavă tulpină ascundea un spirit. Bacă a6a se /nt*pla /n )u7a 6i pe celelalte insule5 /n toată =frica5 /n 2razilia 6i /n ulte alte locuri5 de ce ar fi fost altfel /n Spania@ e )aridad o trecu un fior pe 6ira spinării c*nd /nţelese că zeii ei se aflau 6i acolo. Se /ntoarse pe loc 6i /i siţi /n viaţa 6i /n natura care o /nconjura. ; 0e+reso< /ncepu s-o ustre 7ătr*na Maria5 neră7dătoare5 dar Mila+ros o făcu să tacă pun*ndu-i cu 7l*ndeţe *na pe 7raţ. Intuia sc4i7area prin care trecea prietena sa. ?Care /n care dintre ace6ti copaci se află Cs4Yn@A5 se /ntre7ă )aridad. 36i dorea să o sită din nou /n ea. Care era cu putinţă s-o /ncalece@ Să danseze. =sta avea să facă. ?Bar pădurea e sacră5 /6i zise5 /n pădure vii cu pio6enie5 ca la 7iserică.A /i tre7uia o ofrandă. Se /ntoarse către ţi+ănci 6i /n6făcă 7occeaua ei5 aflată la picioarele Mariei. Su7 privirile atente ale celor două5 scotoci /n ea5 avea Găsise< Qestul unui tra7uc pe care /l priiseră /n dar de la unul dintre ţi+ani. Se /ndepărtă5 se opri /ntre ni6te pini 6i ridică *na /n care ţinea tra7ucul. ;; )e să facă@ 6opti Maria. 0u o6tiu. ; 0e+4ioa7a5 6opti din nou tăăduitoarea văz*nd-o pe )aridad că zdro7e6te tra7ucul /ntre de+ete5 iar tutunul sfăr*at z7oară. (
Specie de ficus. Kn.tr.L
Hra sin+urul nostru tra7uc5 se văită. ; Taci. =poi5 o văzură căut*nd ceva printre copaci. Se /ntoarse la ele cu patru 7eţe /n *nă. 3i dădu două lui Mila+ros. ; =scultaţi le ru+ă. i lovi 7eţele /ntre ele5 /n cel ai siplu rit pe care 6i-l putea ainti5 cel de clave3 Trei 7ătăi rare 6i două apropiate5 6i tot a6a5 iar 6i iar. Bupă ce repetă de c*teva ori5 Mila+ros se alătură 6i ea 7ocănitului. )aridad /ncepuse deja să-6i i6te picioarele c*nd /i /ntinse 7eţele sale Mariei. =ceastă le luă 6i /ncepu la r*ndul ei să le lovească /ntre ele. =tunci5 cea care fusese sclavă /nc4ise oc4ii. Hra uzica ei5 diferită de cea ţi+ănească sau de cea spaniolă5 care aveau elodie. 0e+rii nu căutau asta: c*ntau 6i dansau după percuţie 6i at*t. 3ncetul cu /ncetul5 )aridad ajunse să nu ai deose7ească acele 7ătăi siple de clave de 7u7uitul to7elor tab$s3 =tunci o căută pe Cs4Yn 6i dansă iu7irii5 zeii săi5 /n faţa celor două pentru ţi+ănciorisha uluite5 care printre urăreau cu siţindu-i5 oc4ii căscaţi i6cările dezlănţuite 6i neru6inate ale acelei ne+rese care părea că nu atin+e pă*ntul cu picioarele. Bupă vreo două zile5 două ţi+ăncu6e dintre cele care le urăreau i6cările 6tiau să ţină ritul cu claves, iar Mila+ros /ncepuse s-o iite pe )aridad5 /n dansurile ei de ne+ri. Mai +reu fu s-o convin+ă pe fată să c*nte. ; 0u 6tiu să fac a6a ceva5 protestă Mila+ros. Toate trei erau a6ezate /n cerc5 pe pă*nt5 su7 un pinD asfinţitul /nvăluia /n tristeţe c*puri 6i păduri. ; 3nvaţ-o5 /i porunci 7ătr*na lui )aridad. )aridad 6ovăi. ; )u ai vrea să facă asta@ /i sări /n apărare Mila+ros. )a să-i /nvăţ dansurile e de-ajuns să ă uit la ea 6i să repet ce face5 dar c*nd spun că nu 6tiu să c*nt5 o spun pentru că o7serv cu c*ntă cei care 6tiu cu s-o facă 6i5 cu c*t /i o7serv ai ult5 cu at*t 6tiu ai 7ine că nu 6tiu. Se lăsă /ntreficele 3n cele ură5 Maria 7raţele5 ca tăcerea 6i cu s-ar dat trei. 7ătutăD prindin dans5 reu6ise s-odesc4ise facă pe fată să se lini6tească. =cesta era ţelul său. ; 0ici eu nu 6tiu să c*nt5 intră /n vor7ă )aridad. ; 2unicul spune că te pricepi foarte 7ine5 o contrazise Mila+ros.
)ealaltă ridică din ueri. ; 0oi5 ne+rii5 c*ntă toţi la fel. )e 6tiu eu@ =6a vor7i noi5 a6a ne pl*n+e de viaţă =colo5 pe plantaţii5 c*nd uncea5 era siliţi să c*ntă ca să nu ave ră+az să +*ndi. ; )*ntă5 ne+reso5 /i ceru 7ătr*na după /ncă un răstip de tăcere. )aridad 6i-l ainti cu nostal+ie pe Melc4or5 /nc4ise oc4ii 6i c*ntă /n lucum*, cu voce +ravă5 o7osită5 onotonă. ; =cu c*ntă tu5 o ru+ă 7a7a Maria pe Mila+ros c*nd )aridad /6i /nc4eie ururul. )*ntă5 fetiţo5 insistă c*nd aceasta /ncercă să se /potrivească. 2ătr*na nu voia să-i vor7ească despre durere. Tre7uia s-o afle sin+ură. )e altceva erau5 dacă nu c*nturi despre suferinţă5deblas, martinetes sau vaiere de +aleră@ ; )*ntă cu ine5 o /ndenă )aridad. ,eni /n faţa ei 6i /i /ntinse *inile. 3n cău6ul lor le ascunse Mila+ros pe ale sale. )aridad o luă de )ăută la capăt 6i5 /n/nscurt fredona elodia5 ne4otăr*tă. sprijin oc4ii tip5 7runi Mila+ros ai prietenei sale. Be6i erau aţintiţi asupra ei5 părea că rătăcesc ult ai departe5 ca 6i cu ar fi putut să treacă prin tot ce i-ar fi stat /n cale. Siţi atin+erea *inilor sale. Hra Hra ca 6i cu )aridad ar fi dispărut5 transpusă /n /nsă6i uzica sa5 contopindu-se cu acei zei africani care /i fuseseră furaţi. i /nţelese durerea pe care o revărsa /n vocea sa. 8a sf*r6itul acelei zile5 Mila+ros era năucită5 /nsă )aridad 6i 7a7a Maria erau convinse că fata avea să reu6ească să-6i verse aarul /n c*ntece. i a6a a fost. ria oară c*nd Mila+ros 6i-a plăsuit /ntr-un c*ntec propriile siţiri5 ceata de ţi+ănu6i care se tot ţinea după ele iz7ucni /n ropote de aplauze. Fata5 surprinsă5 auţi. ; )ontinuă5 p*nă ai să siţi +ust de s*n+e /n +ură< /i porunci 7ătr*na Maria5 ustr*ndu-i din priviri pe copila6i5 care dispărură de /ndată /n spatele copacilor. Mai departe5 totul veni de la sine. )*ntările ce p*nă atunci nu 1
tonadillas vesele5 fuseseră interpretate pasiune4rănite +re6it /nţeleasă5dec*t se transforară /n vaiete sf*6ietoarecudeo durere5
de /nteniţarea părinţilor ei5 de dra+ostea ei pentru edro Garca5 de dispariţia 7unicului5 de siluirea lui )aridad 6i de oartea lui 1
oezie pe uzică sau 6ansonetă. Kn.tr.L
=lejandro5 de fu+a ne/ntreruptă printre spaniolii care /i scuipau c*nd treceau5 de foae 6i de fri+5 de nedreptatea c*ruitorilor5 de trecutul unui popor pri+onit 6i de viitorul său nesi+ur. 3n noaptea aceea5 /n ta7ăra de la ar+inea a6ezării 0ie7la5 )aridad 6i 7ătr*na Maria5 a6ezate /n jurul focului5 una l*n+ă alta5 erau /ncercate de trăiri contradictorii /n faţa dansurilor re/nnoite ale lui Mila+ros5 lascive 6i voioase5 6i a profunziii c*ntecelor /nc4inate nenorocirii ţi+anilor.
18 0ie7la5 a6ezarea care dădea nuele coitatului aparţin*nd pe atunci casei Medinasidonia5 fusese o /nsenată enclavă ilitară ara7ă 6i edievală. Hra /nconjurată de ziduri /nalte 6i rezistente5 de turnuri de apărare 6i se *ndrea cu un castel care avea c4iar 6i un donjon. 8a juătatea secolului al R,III-lea /nsă /6i pierduse iportanţa ori+inară 6i populaţia sa se reducea la ai puţin de o ie de locuitori. )u toate acestea5 avea trei săr7ători pe an5 San Mi+uel5 Inaculada )oncepciUn 6i Todos los Santos5 toate trei dedicate coerţului cu vite5 pănură 6i piei. Săr7ătorile avuseseră aceea6i soartă ca a6ezarea 6i nieni nu 6ovăia să le nuească ?captiveA5 nenorocite. Qostul lor era ai cu seaă să asi+ure aniale 7ătr*ne pentru folosul ora6ului Sevilla5 aflat /n apropiere. 3ntr-acolo se /ndrepta Santia+o cu ceata sa de ţi+ani. 8a /nt*i noie7rie5 de săr7ătoarea Tuturor Sfinţilor5 Bie+o5 Mila+ros5 un 7ăietan de vreo opt ani5 sla7 6i urdar5 dar cu oc4i ne+ri 6i pozna6i5 pe nue Manolillo5 6i alţi e7ri ai failiei Fernndez5 /ncărcaţi cu oale 6i co6uri5 lăs*nd ipresia că aveau de +*nd să le v*ndă5 au ajuns p*nă la zidurile ora6ului5 dincolo de care5 pe o paji6te /ntinsă5 se ţinea săr7ătoarea. Sute de capete de aniale5 vaci5 7oi5 porci5 oi 6i cai5 erau scoase la v*nzare /n tără7oiul făcut de +loată. atriar4ul5 )aridad5 Maria5 copiii cei ai ici 6i 7ătr*nele răăseseră ascun6i pe poteci. Manolillo se 7ă+ă /n Mila+ros c*nd le ie6i /n cale judele5 /nsoţit de un al+uazil: ţi+anilor nu le era /n+ăduit să ear+ă la t*r+uri5 ai cu seaă dacă erau t*r+uri de vite. 3n vree ce Bie+o se văicărea 6i se fră*nta5 iplora 6i se ru+a la Bonul Bunezeul nostru5 Fecioara Maria 6i toţi sfinţii5 ei doi se /ndepărtară pe nesiţite de +rup pentru ca nici judele5 nici al+uazilul să nu ia seaa la sacii pe care /i duceau 6i /n care se z7ăteau patru nevăstuici5 pe care cu are +reutate iz7utiseră să le prindă pe dru. 8a sf*r6it5 Bie+o puse vreo două onede /n *na c*ruitorului. ; 0u vreau tără7oi5 /i preveni judele pe toţi după ce ascunse +olo+anii. )u se văzură scăpaţi de autorităţile din 0ie7la5 Bie+o Fernndez le făcu un sen ţi+anilor5 care se /pră6tiară prin t*r+D
apoi le făcu cu oc4iul lui Mila+ros 6i lui Manolillo: ?Să-i dă druul5 copiina dintre ele se *ndrea cu o perec4e de pantofi cu talpă de piele 6i catarae de ar+int. atriar4ul dădu ordin să se /ndrepte către =Jaonte. ; Ieri a aflat5 /i lăuri5 că a răposat un no7il 7o+at 6i că a lăsat prin testaent vreo cinci ii de reali pentru /nor*ntare5 /nsen*nd /n+ropăciune 6i sluj7e pentru *ntuirea sufletului său este o ie de sluj7e a 4ărăzit 4a7otnicul5 7a6ca jelanii 6i poeni. Sunt c4eaţi toţi popii 6i capelanii din ora65 precu 6i călu+ării 6i aicile c*teva ănăstiri. C să se alea+ă cu ulte parale5 nerozii< C săde selaadune potop de lue ; i o să se dea ulte poeni< se auzi din corul de ţi+ănci. Merseră pe l*n+ă druul de căruţe care ducea la =Jaonte5 dar /nainte să ajun+ă la San Euan del uerto se văzură nevoiţi să
intre pe dru ca să poată trece r*ul Tinto cu 7arcaD luntra6ul nici nu /ndrăzni să se tocească la preţul pe care i-l oferi Santia+o ca să-l treacă pe celălalt al. 3n aceea6i după-aiază reu6iră să v*ndă doi dintre cai5 fără are c*6ti+. 3i cupărară unul dintre u6terii unui 4an de la ar+inea druului 6i 4an+iulD niciunul din ei nu se arătă interesat de provenienţa lor. Be aseenea5 scoaseră c*ţiva 7ănuţi de la puţinii enoria6i care se adunaseră /n 4an5 după ce Mila+ros c*ntase 6i dansase provocator5 a6a cu o /nvăţase )aridad5 6i st*rnise dorinţa celor aflaţi acolo. 0u era c*ntul ră+u6it 6i +rav /n care /6i vărsau ţi+anii durerile 6i patiile lor5 seara5 /n jurul focului din ta7ără5 dar p*nă 6i 7ătr*nul patriar4 se poeni 7ăt*nd din pale z*7itor atunci c*nd fata /ncepu să interpreteze cu voio6ie fandan+o 6i sara7ande. 3n ciuda fri+ului5 faţa5 7raţele 6i pieptul lui Mila+ros5 acoperite de 7ro7oane de sudoare5 aveau strălucirea perlelor. 9an+iul o pofti să 7ea un pa4ar cu vin5 iar ţi+anca5 pe care o păzise Bie+o /n tip ce printre eselede la la care 7eau u6terii5 se a6eză lun+ de trecea osteneală la asa care )aridad 6i Maria /i oft*nd urăriseră dansul. ; 2ravo5 fato< o lăudă tăăduitoarea. ; 2ravo5 se alătură 6i 4an+iul /n tip ce /i turna vin /n pa4ar. Bupă area /nteniţare5 ură el cu privirea pierdută /n decolteul fetei5 ne teea că n-o să ne ai pute desfăta cu dansurile voastre5 dar după eli7erare Sări scaunul5 sări 6i vinul /n pa4ar5 c4iar 6i asa sări /n sus. ; )are eli7erare@ stri+ă fata5 care era deja /n picioare5 /n faţa 4an+iului. 2ăr7atul desc4ise lar+ *inile /n faţa cercului de ţi+ani /n care se văzu prins deodată. ; 0u 6tiaţi@ /ntre7ă el. )u vă spun Sunt eli7eraţi. ; 0ici re+ele Spaniei nu ne poate ţine piept< se auzi o voce dintre ţi+ani. ; H6ti si+ur@ /l iscodi Santia+o. 9an+iul 6ovăi. Mila+ros /ncepuse să freaăte de neră7dare /n faţa lui. ;; H6ti si+ur@ ea.=6a se zice5 adău+ă ridic*nd din ueri. Si+ur5 c4iarrepetă si+ur ; H adevărat. i+anii s-au /ntors către asa de la care se vor7ise. ; Sunt pu6i /n li7ertate.
; Be unde 6tii@ ; ,in de la Sevilla. I-a văzut. M-a /nt*lnit cu ei pe podul de 6lepuri dinspre Triana. ; Be unde 6tii că erau ţi+ani@ Sevillanul z*7i 7atjocoritor la auzul /ntre7ării. ; ,eneau de la )diz5 de la /nc4isoarea )arraca. =veau o /nfăţi6are de toată jalea. Mer+eau cu ei un +refier care ducea actul lor de dezro7ire 6i ai ulţi z7iri care escortau +rupul. ; Bar feeile din Mala+a@ /l /ntrerupse Mila+ros. ; Bespre ţi+ănci nu 6tiu niic5 dar dacă i-au eli7erat pe 7ăr7aţi Mila+ros se răsuci către )aridad. ; 0e /ntoarce acasă5 )ac4ita5 6opti cu un fir de +las. 0e /ntoarce acasă. 3n arsenale5 ţi+anii nu aduceau profit. 0u unceau 6i se pl*n+eau de conducători. =t*t /n )arta+ena5 c*t 6i /n )diz5 se spunea5 se renunţase cu pre+ătire5 care fusese /nlocuit cu acea *năla depersonalul uncă ne6tiutoare care fu+ea /n aseenea ăsură de trudă5 /nc*t nici ăcar nu-6i c*6ti+a *ncarea pe care o priea. i+anii5 susţineau +urile rele5 erau arţă+o6i 6i priejdio6i: se 7ăteau5 se luau la 4arţă 6i urzeau planuri de evadare. 0u erau destule trupe pentru a le face faţă 6i eNista teerea că disperarea unor 7ăr7aţi /nc4i6i pe viaţă5 luaţi de l*n+ă feeile 6i copiii lor5 avea să-i /pin+ă la o răzeriţă pe care n-ar fi avut cu s-o /nă7u6e. i+ăncile5 la fel sau c4iar ai +*lcevitoare dec*t 7ăr7aţii lor5 nici ăcar nu unceau5 iar c4eltuielile cu /ntreţinerea lor secătuiau vistieriile sărace ale localităţilor /n care erau /nteniţate. etiţiile diri+uitorilor de arsenale 6i /nc4isori nu /nt*rziară să ajun+ă /n *inile arc4izului de Hnsenada. Bar ace6ti funcţionari nu fură sin+urii care se pl*nseră influentului inistru al lui Ferdinand al ,I-lea. i+anii /n6i6i făcură acela6i lucru 6i5 din locurile /n care erau /nteniţaţi5 triiseră pl*n+eri 6i ru+ăinţi stăruitoare către consiliu. 8or li se alăturară 6i c*ţiva no7ili care le luau apărarea5 călu+ări 6i c4iar consilii unicipale /n plen5 care vedeau unele fără /ndeletniciri folositoare counităţii lor ră*neau fărăcu lucrători5 fierari5 co6ari sau sipli a+ricultori. )4iar 6i ora6ul Mla+a5 cu toate că nu era unul dintre locurile desenate prin le+e să le ofere adăpost ţi+anilor5 decise să sprijine ru+ăinţile ţi+anilor fierari din
vecinătăţi5 ca să fie eli7eraţi din pu6cărie. Qu+ăinţile 6i petiţiile se /nulţiră /n 7irourile consiliului re+al. 3n ai puţin de două luni se dovediseră ineficienţa5 pericolul 6i costul eNtre de ridicat al arii /nteniţări. Mai ult5 fuseseră /nteniţaţi ţi+anii asiilaţi5 cei care trăiau respect*nd le+ile re+atului5 /n vree ce ulţi alţii5 indezira7ilii5 /6i /ntindeau netul7uraţi ta7erele pe pă*nturile Spaniei. =stfel5 la finele lunii septe7rie din anul 1%"'5 arc4izul de Hnsenada rectifica 6i /i critica pe su7ordonaţii care puseseră /n practică area /nteniţare: re+ele nu urărise să-i pri+onească pe ţi+anii care trăiau /n spiritul le+ii. 3n octo7rie5 consiliul dictă ordinele necesare pentru a /ncepe acţiunea de eli7erare a celor /nc4i6i pe nedrept: prefecţii din fiecare ora6 aveau datoria să /ntocească docuente secrete despre viaţa 6i o7iceiurile fiecăruia dintre ţi+anii arestaţi5 pentru a se 4otăr/ dacă se supuneau le+ilor 6i decretelor re+aleD la aceste docuente tre7uia alăture o dare de a paro4ului5 de aseenea secretă5 să dinsecare5 ai6i presus de seaă orice5 tre7uia să reiasă deslu6it dacă ţi+anul era cununat la 7iserică. )ei care /ndeplineau toate cerinţele aveau să fie pu6i /n li7ertate 6i du6i /napoi la locurile lor de 7a6tină. >ra să le fie restituite 7unurile ce le fuseseră confiscate5 /nsă li se interzicea eNpres să-6i părăsească satele fără perisiune scrisă5 /n niciun caz ca să participe la 7*lciuri sau la t*r+uri. )ei care nu aveau să treacă de verificările secrete aveau să ră*nă /n teniţă sau să fie trii6i să uncească la lucrări pu7lice sau /n interesul re+elui. )ei care aveau să /ncerce să fu+ă aveau să fie sp*nzuraţi pe loc. Be aseenea5 se dădură ordine precise pentru ţi+anii care nu fuseseră arestaţi la area /nteniţare: li se dădea un teren de treizeci de zile pentru a se /nfăţi6a /n faţa autorităţilor5 /n caz contrar5 aveau să fie consideraţi ?răzvrătiţi5 7andiţi5 du6ani ai lini6tii pu7lice 6i 4oţi recunoscuţiA Toţi prieau pedeapsa cu oartea. i+ăniea dărăpănată. e /nserat5 Maria 6i )aridad se era opriră /n +ura străzii care seMila+ros5 /ntindea7ătr*na pe l*n+ă zidul +rădinii călu+ărilor c4artusieni5 de care se lipeau coli7ele. 0iciuna nu scoase o vor7ă. 3ncrederea 6i speranţele pe care 6i le făcuseră /n cele două zile de călătorie5 /ncuraj*ndu-se una pe cealaltă5
proiţ*ndu-6i o revenire la traiul firesc5 se spul7erară de /ndată ce dădură cu oc4ii de ţi+ănie. Bupă area /nteniţare 6i confiscarea 7unurilor5 prăduitorii s-au +ră7it să-6i /nsu6ească p*nă 6i lipsurile. 0u ai erau unele acoperi6uri5 c4iar 6i cele de vreascuri5 iar unele ziduri se pră7u6iseră după ce fuseseră jefuite 6i răă6iţele pe care nu le luaseră soldaţii: fiare /ncastrate /n ziduri5 puţinele tocuri de len5 căări5 4ornuri )u toate acestea5 7ă+ară de seaă că5 printre 7arăci5 erau 6i unele locuite. ; 0u-s copii5 o7servă 7ătr*na. Mila+ros 6i )aridad tăcură /n continuare. 0u-s ţi+ani. =ve de-a face cu răufăcători 6i prostituate. )a 6i cu ar fi vrut să-i dea dreptate5 dintr-o coli7ă din apropiere se ivi o perec4e: el5 un 7ătr*n ulatruD ea5 cea care ie6ise să-l conducă5 o feeie zdrenţăroasă5 cu părul v*lvoi 6i s*nii căzuţi5 lăsaţi la vedere. )ele două +rupuri /6i /ncruci6ară privirile. ; Să plecă< le zori tăăduitoarea pe celelalte două. H priejdios. >rărite de potopul de o7scenităţi care /i ie6ea pe +ură ulatrului 6i de 4o4otele prostituatei5 porniră de+ra7ă /nspre Triana. Bupă ce se /ndepărtară de ănăstirea )artuja5 cele trei stră7ătură a4alaua cu pa6i /nceţi. Supărarea care le urărise p*nă la 7iserica 0uestra SeOora de la C5 văz*nd că fostele lor căine5 oric*t de sărace ar fi fost5 ajunseseră adăposturi pentru proscri6i5 /ncepu să se presc4i7e /n stupoare: neaul ,e+a n-ar fi /n+ăduit a6a ceva. Bacă ar fi fost /n li7ertate5 i-ar fi alun+at de acolo pe toţi cer6etorii aceia. =ărăciunea 7a7ei Maria spori. Mila+ros5 care nu /ndrăznea să spună cu voce tare lucrul de care se teeau a*ndouă5 se a+ăţă de speranţa că failia ei o a6tepta /n fundătură. Tatăl ei era un )arona 6i nu trăia /n ţi+ănie5 dar dacă nu fuseseră eli7eraţi e7rii neaului ,e+a 0oaptea aceea rece de noie7rie5 ai rece dec*t toate cele trecute5 căci a6a o siţeau cele trei feei5 se lăsase peste ele. Fundătura San Mi+uel le /nt*pină cu o tăcere nepriitoare. Boar p*lp*irea sla7ăprezenţa a lu*nărilor care 2ătr*na se zăreau ici5 dădu colo5din pecap la ferestre5 vădea unor c4iria6i. Maria a tă+adă. Mila+ros se desprinse de +rup 6i o porni /n fu+ă spre casa ei. uţul din curtea interioară a casei /n care trăiau ai ulte failii5 ereu ascuns printre fiare str*7e 6i ru+inite5 o /nt*pină
acu ca un felinar /nalt 6i sin+uratic. Fata nu se putu a7ţine să nu-i arunce o privire /nainte de a o lua /n sus pe scări5 valv*rtej. uţin ai t*rziu5 )aridad 6i Maria o +ăsiră /ncreenită5 a6ezată pe podea. 0u /ndrăznise să facă nici ăcar un pas /n casă5 de parcă pustiul din ea ar fi iz7it-o 6i ar fi do7or*t-o la pă*nt c4iar /n locul acela. Treura 6i suspina /n acela6i tip5 acoperindu-6i faţa cu *inile 6i apăs*ndu-le tare5 /n+rozită să dea iar oc4ii cu realitatea. )aridad se +4eui l*n+ă ea 6i /i 6opti la urec4e: ; 8ini6te6te-te5 totul o să se /ndrepte. C să vezi că5 /n cur*nd5 o să fie toţi aici5 /n casa lor. 8oviturile ciocanelor se luinase de ziuă. Mila+ros 6i o /piedică ocupate de răufăcători5
care 7ăteau nicovalele le treziră c*nd deja Bupă ce Maria reu6i s-o lini6tească pe să intre /n alte case care ar fi putut să fie adoriseră toate trei laolaltă5 cu Mila+ros
pe care 6io cu aip*nza podidea pl*nsul din c*nd /n c*nd5Santia+o acoperitepentru cu o pătură de cort pe care le-o dăruise dru. 8uina soarelui le ofensă arăt*ndu-le podeaua +oală5 lipsită de orice o7ileD doar cio7urile unor farfurii sparte5 /pră6tiate pe podeaua acoperită de praf5 dovedeau că acolo locuise o failie5 /ncă erau lun+ite5 dar se ridicară /n capul oaselor ca să asculte 7ocănitul ciocanelor. 0u seăna deloc cu 4ărălaia din fierăriile cu care erau ele o7i6nuiteD 7ătăile astea erau rare 6i +reoaie5 vlă+uite c4iar5 s-ar fi putut spune. 3n ciuda de+etelor ei ţepene5 7a7a Maria le surprinse cu o răsunătoare 7ătaie din pale. ; =ve trea7ă< rosti plină de elan 6i se ridică. )aridad o iită. Mila+ros5 dipotrivă5 /6i trase p*nza de cort peste cap. ; 0u auzi5 fato@ spuse 7ătr*na. Bacă lucrează fierul /nseană că sunt ţi+ani. 0iciun spaniol n-ar /ndrăzni să facă asta aici5 /n fundătură. Scoală-te< Maria /i ordonă din priviri lui )aridad s-o dezvelească pe fată. =ceastă stătu /n cupănă c*teva clipe dacă să-i dea ascultare sau nu5 dar5 /n cele din ură5care dădu la o+4euită parte p*nza pătura5 descoperind-o pe Mila+ros5 stătea ca /n6ip*ntecul aei sale. ; ărinţii tăi ar putea să fie /n altă casă5 continuă tăăduitoarea fără prea ultă convin+ere. ro7a7il că acu ulte
case sunt li7ere5 iar aici Se răsuci 6i cuprinse cu un +est al *inii tot interiorul. =ici n-ar fi avut nici ăcar un scaun nenorocit. Mila+ros se ridicăD avea oc4ii injectaţi 6i faţa ro6ie. ; Iar dacă nu e a6a5 ură Maria5 tre7uie să află ce se petrece 6i cu /i pute ajuta. )iocănitul răz7ătea din fierăria failiei )arona. Intrară direct din curtea casei. 3năuntru se vedea deslu6it ce urări avusese confiscarea 7unurilor decretată de re+e c*nd se petrecuse area /nteniţare: sculele5 nicovalele 6i forjele5 oalele de turnare5 7azinele de călire Totul dispăruse. Boi tineri /n+enunc4eaţi5 care nu o7servară apariţia feeilor5 lucrau la forjă. Făceau asta5 rearcă Mila+ros5 folosindu-se de o forjă de c*p5 precu cea pe care o ducea Boin+o5 ţi+anul din uerto de Santa Maria5 cu care se /nt*lniseră /n =ndvalo: o nicovală ică pe care unul din ei 7ătea potcoavă 6i ni6te piele /ntr-o de 7er7ec cu o7i6nuită5 ajutorul cărora ocelălalt v*ntura jarulfoale caredin ocnea +roapă săpată /n pă*nt. Fata /i cuno6tea5 la fel 6i 7ătr*na. )aridad /i 6tia din vedere. Hrau din neaul )arona5 veri cu Mila+ros. Boroteo 6i Wn+el erau nuele lor5 dar erau de nerecunoscut: lucrau fierul +oi p*nă la 7r*u5 a6a că li se vedeau coastele5 iar poeţii ie6eau /n evidenţă pe ni6te c4ipuri stoarse de vla+ă. 0-a fost nevoie să-6i facă siţită prezenţa. Boroteo5 care 7ătea cu ciocanul /n nicovală5 lovi +re6it5 scăpă o ocară5 sări /n picioare 6i lăsă ciocanul să cadă la pă*nt. ; H cu neputinţă să unce6ti cu )*nd le văzu5 auţi. Wn+el /ntoarse capul /ncotro se uita vărul lui. Maria dădu să spună ceva5 dar Mila+ros i-o luă /nainte. ; )e 6tiţi de părinţii ei@ Wn+el lăsă foalele 6i se ridică 6i el. ; >nc4iul n-a ie6it /n li7ertate /ncă5 răspunse5 a răas /nteniţat la )arraca. ; )u e@ 8-ai văzut@ T*nărul nu voi să-i dea răspuns. ;; Bar /ntre7ă Mila+ros 0-aaa@ văzut-o. 0u e pe aici. cu un fir de +las. ; Bacă nu l-au slo7ozit pe unc4iul5 cred că nici ei nu i-au dat druul5 adău+ă celălalt. Mila+ros siţi că o să le6ine. Se al7i la faţă 6i i se /nuiară
+enunc4ii. ; =jut-o5 /i porunci Maria lui )aridad. Bar părinţii vo6tri@ continuă5 după ce se /ncredinţă că cealaltă o prinsese pe Mila+ros /nainte ca fata să se pră7u6ească. Sunt li7eri@ >nde sunt@ /ntre7ă iar5 după ce ace6tia /ncuviinţară. ; 2ătr*nii5 răspunse Boroteo5 duc tratative cu prefectul Sevillei ca să ni se /napoieze tot ce ni s-a furat. = priit nuai T*nărul se uită cu zăduf la ica nicovală. 0uai forja asta de c*p. Qe+ele a dat ordin să ne fie /napoiate 7unurile5 dar cei care le-au cupărat nu vor să facă asta dacă nu-6i priesc 7anii pe care i-au dat pe ele. 0oi nu ave 7ani 6i nici re+ele5 nici prefectul nu vor să-i dea. ; Bar feeile@ ; Toţi cei care nu se află la consiliul unicipal au pornit /n zori către Sevilla ca să cer6ească5 să caute de lucru sau să capete ceva de *ncare. 0u ave de nici unele. Bin neaul )arona5 sunte doar noi asi+ură doi aici.de=sta5 6i arătă cu ile4aite /nspre nicovală5 uncă pentrudin doi5nou at*t. alţii5 din alte fierării5 au făcut rost de forje precu cele ale fierarilor a7ulanţi5 dar duce lipsă de fier5 de căr7une i de priceperea de a le *nui. 3n clipa aceea5 de parcă celălalt i-ar fi adus ainte5 Wn+el se a6eză din nou /n +enunc4i 6i v*ntură căr7unele5 făc*nd ult fu care /i veni /n faţă. =poi apucă potcoava pe care o lucra Boroteo 6i care se răcise deja 6i o aruncă din nou /n jar. ; Be ce nu i-au eli7erat@ 3ntre7area ţ*6ni de pe 7uzele lui Mila+ros. 3ncă palidă5 se desprinse din 7raţele lui )aridad 6i se /ndreptă 6ovăitoare către vărul său. Boroteo nu o cruţă. ; ,eri6oară5 părinţii tăi nu erau cununaţi după le+ile 2isericii5 6tii 7ine. =sta e o condiţie o7li+atorie ca să fie pu6i /n li7ertate. Bin c*te se pare5 aa ta n-a acceptat asta niciodată5 i-o tr*nti /n faţă5 fără să ascundă un dra de ranc4iună. 0n 6tiu de niciun ,e+a din ţi+ănie care să fi fost eli7erat. e l*n+ă dovada cununiei reli+ioase5 ai cer 6i artori care să declare că nu trăiau ca ţi+anii ; 0u te lepăda de rasa noastră5 7ăiete5 /i atrase atenţia tăăduitoarea. Boroteo nu /ndrăzni să răspundăD doar /ntinse 7raţele5 apoi /ntre ei se lăsă tăcerea.
; Boroteo5 se 7ă+ă /n vor7ă Wn+el5 rup*nd tăcerea5 ni se terină căr7unii. i+anul scutură o *nă cu un +est care eNpria at*t dorinţa de a unci5 c*t 6i neputinţa5 din pricina situaţiei /n care se aflauD le /ntoarse spatele5 căută ciocanul 6i dădu să /n+enunc4eze l*n+ă nicovală. ; tii ceva de 7unicul ,e+a5 de Melc4or@ /l /ntre7ă 7ătr*na. ; 0u5 răspunse ţi+anul. 3i pare rău5 le ai spuse feeilor care stăteau neclintite /n faţa lui5 sper*nd să afle vreo veste 7ună. Ie6iră /n fundătură pe u6a fierăriei. =6a cu le prevenise Boroteo5 răsunau ciocănituri ne4otăr*te 6i sla7e /n alte fierăriiD /n rest5 locul era pustiu. ; Să er+e la fraJ EoaPun5 propuse Mila+ros. ; Fetiţo< ; Be ce nu@ stărui fata /n tip ce se /ndrepta către ie6irea din fundătură. Se opriD 7ătr*na nu voia s-o ureze. Maria5 e un o 7un. =re să ne ajute. = făcut-o 6i atunci )ăută ajutor din partea lui )aridad5 dar aceasta era ad*ncită /n +*ndurile sale. ; 0u pierde niic dacă /ncercă5 ai spuse Mila+ros. Se lini6tiră văz*nd că luea nu se inuna de prezenţa lor. tiau că se /ntorseseră ţi+anii. 8a ănăstirea San Eacinto /nsă5 speranţele lui Mila+ros 6i ale lui )aridad se văzură din nou zădărnicite. FraJ EoaPun5 le /n6tiinţă portarul5 nu se ai afla /n Triana. rea puţine 6tiri părea călu+ărul dispus să le dea5 dar stăruinţa lui Mila+ros5 care erse p*nă acolo /nc*t /l trase de straie5 /l făcu pe ona4 să le ai spună c*te ceva5 ne/ncrezător5 ai de+ra7ă ca să scape de ele. ; = plecat din Triana5 le spuse. i-a pierdut inţile din senin5 ărturisi el d*nd din *nă. )u+etă c*teva clipe5 apoi 4otăr/ să se eNplice. Hu prevăzuse lucrul acesta5 da5 zise răspicat5 cu vădită *ndrie. I-a spus-o stareţului /n ai ulte r*nduri: ?=cest t*năr o să ne aducă necazuri.A Tutunul5 prietenii lui5 plecările 6i venirile5 insolenţa lui 6i predicile acelea 0ecuviincioase< =t*t de oderne< ,oia să renunţe la călu+ărie. Stareţul l-a convins să nu facă asta. 0u 6tiu co7or/ ce slă7iciune stranie avea pentru t*nărul acesta. =tunci vocea. Se spune că stareţul o cuno6tea destul de 7ine pe aa lui fraJ EoaPunD unii susţin că prea 7ine5 c4iar. FraJ EoaPun a afirat că niic nu-l ai ţinea aici5 /n Triana< Bar counitatea lui@ Bar credinţa lui@ Bar Bunezeu@ )u să spună
că niic nu-l ai ţine aici@ repetă pufnind. )ălu+ărul /6i /ntrerupse peroraţia5 /nc4ise oc4ii 6i /6i clătină capul5 7uiăcit5 supărat pe sine /nsu6i c*nd /nţelese că le dădea socoteală celor două ţi+ănci 6i ne+resei5 care /l ascultau cu +ura căscată. ; >nde a plecat@ /l iscodi Mila+ros. 0u vru să-i spună. Qefuză să ai stea de vor7ă cu ele. Se /ntoarseră a7ătute /n fundătură. )aridad er+ea /n ură5 cu oc4ii /n pă*nt. ; i ziceai că dăduse uitării nesocotinţa aia a lui5 4a@ făcu zefleea Maria pe dru. ; oate că nu e asta /ncepu s-o contrazică Mila+ros. ; 0u fi naivă5 fato. 36i continuară druul /n tăcere. 3n afară de cele două onede priite de la Santia+o5 nu aveau 7ani. 0u aveau nici *ncare. 0u aveau neauri< 0u era niciun ,e+a /n Triana5 a6a zisese Boroteo. 2ătr*na tăăduitoare nu iz7uti să-6i /nă7u6e un suspin. ; C să cupără de-ale +urii 6i o să er+e să cule+e ier7uri5 le /n6tiinţă. ; i unde ai să le pre+ăte6ti@ /ntre7ă 7atjocoritor Mila+ros. 3n ; ine-ţi +ura< o /ntrerupse 7ătr*na. 0u e6ti /ndreptăţită. Toate o duce +reu. )*nd o să-l do7oare 7oala pe vreunul5 o să dea toţi fu+a să caute /n ce să le pre+ătesc. Mila+ros se făcu ică la auzul ustrării. Mer+eau pe l*n+ă )ava5 unde se /n+răădea /n continuare +unoiul. Maria se uita la fată cu coada oc4iul 6i de /ndată ce-i auzi priul suspin5 /i făcu sen lui )aridad s-o consoleze5 dar Mila+ros /ntinse pasul 6i le lăsă /n ură5 de parcă ar fi fu+it de ele. )aridad nu văzuse +estul 7a7ei Maria. G*ndurile ei se /ndreptau tot către Melc4or. ?= să-l +ăsesc /n TrianaA5 /6i repetase de nenuărate ori5 tot tipul5 pe druul de /ntoarcere. 36i /nc4ipui re/nt*lnirea5 oentul /n care avea să c*nte iar pentru el5 prezenţa lui5 atin+erea lui. Bacă fusese arestat5 a6a cu 7ănuiseră de at*tea ori de-a lun+ul fu+ii lor5 pro7a7il că fusese eli7erat5 la fel ca ceilalţi5 iar dacă nu fusese /nteniţat5 cu era cu putinţă să nu vină la Triana de /ndată ce avea să afle de eli7erarea alor lui@,e+a Bar nu afla acolo5arsenalul. tinerii )arona le /ncredinţaseră niciun nuse părăsise Be nenuărate ori că /n diineaţa aceea i se str*nsese inia văz*nd c4ipurile palide 6i 7usturile uscăţive ale verilor lui Mila+ros. Bacă acelea erau urările la ni6te 7ăr7aţi tineri5 oare /n ce stare se afla Melc4or@
Siţi că i se uezesc oc4ii. ; Bu-te după ea5 /i ceru tăăduitoarea făc*nd un sen către Mila+ros. )aridad /ncerca să-6i ascundă c4ipul. ; i tu@ /ntre7ă Maria disperată. )aridad /6i trase nasulD se silea să-6i stăp*nească lacriile. ; Be ce pl*n+i5 ne+reso@ )aridad nu răspunse. ; Bacă pricina ar fi Mila+ros5 ai fi l*n+ă ea acu. )*t despre )arona5 nu cred să te fi tratat oene6te nici ăcar o dată5 iar =na ,e+a Maria tăcu pe nea6teptate5 /6i lun+i +*tul ei o7osit 6i o privi cu uiire: Melc4or@ )aridad nu ai putu să se stăp*nească 6i iz7ucni /n pl*ns. ; Melc4or< eNclaă irată 7a7a Maria /n tip ce dădea din cap. 0e+reso< o stri+ă apoi. ; )aridad se strădui s-o privească. ; Melc4or e un ţi+an 7ătr*n5 un ,e+a. C să-l revezi. ; )aridad sc4iţă un z*7et. ; Bar acu din ea enou cea care nevoie de tine5 care insistăse tăăduitoarea făc*nd senarecătre Mila+ros5 /ndepărta. ; C să-l revăd@ Si+ur@ iz7uti să /n+aie )aridad. ; Bespre alţi ţi+ani nu -a6 /ncueta să prezic asta5 dar despre Melc4or5 da. C să-l revezi. )aridad /nc4ise oc4ii5 ulţuirea i se o+lindea pe c4ip. ; Fu+i după Mila+ros< o /7oldi 7ătr*na. )aridad făcu o săritură5 o luă /nainte +ră7ită5 o ajunse din ură pe prietena ei 6i /i trecu un 7raţ pe după +*t. 0ieni nu-l consolă pe fraJ EoaPun /n acea diineaţă apăsătoare5 pe c*nd se /ndepărta de Triana cu puţin /nainte ca Mila+ros 6i tovară6ele ei să se /ntoarcă /n ţi+ănie. =vea /n desa+ă actul de isionar eis de către ar4iepiscopul Sevillei. FraJ edro de Salce5 renuitul predicator5 er+ea /n r*nd cu el c*nt*nd litanii /nc4inate Fecioarei5 cu o7i6nuia de fiecare dată c*nd pornea /n isiuni. 3preună cu el5 /n cor5 se ai ru+au doi fraţi ireni. Fiecare tră+ea de c*te un cat*r de povară5 /ncărcaţi cu cruci5 casule5 cărţi5 torţe 6i alte lucruri tre7uincioase evan+4elizării. >nii dintre călătorii pe care /i /nt*lneau cădeau /n +enunc4i la trecerea lor 6i /6i făceau cruce5 /n tip ce fraJ edro /i 7inecuv*nta din ers5 iar alţii /6i potriveau pasul cu cel al călu+ărilor 6i se
ru+au /preună cu ei. ; M*4nit@ /l /ntre7ă predicatorul5 printre c*ntări5 cunosc*nd durerea celuilalt. ; 0espus de 7ucuros pentru 6ansa de a-8 sluji pe Bunezeu pe care i-a acordat-o Sfinţia ,oastră5 inţi fraJ EoaPun. )ălu+ărul5 ulţuit5 /nălţă vocea pentru a intona urătorul c*nt5 /n tip ce +*ndul lui fraJ EoaPun se /ndrepta5 din nou5 a6a cu se /nt*pla deseori din ziua de după /nteniţarea +enerală5 către Mila+ros. =r fi tre7uit s-o /nsoţească< Mila+ros va avea de /nfruntat =ndvalo /nainte să ajun+ă la 2arrancos. e unde s-o fi afl*nd acu@ Se cutreura /nc4ipuindu-6i ce putea să păţească fata dacă /ncăpea pe *inile soldaţilor sau pe cele ale 7andiţilor care vieţuiau pe acele elea+uri nele+iuite. Siţi +ust de fiere /n +ură nuai /nc4ipuindu-6i-o pe Mila+ros la c4ereul unei 4aite de in6i lipsiţi de suflet. Mii de /ntre7ări sf*6ietoare 6i supărătoare de felul acela /l 4ăituiseră /ncă clipap*nă /n care silueta Mila+ros se pierdu /n zare5 dincolo de din punctul unde putealui răz7ate privirea lui. ,ru să aler+e după ea. ovăi. 0u se putu 4otăr/. ierdu ocazia. Bupă /ntoarcerea la San Eacinto5 se cufundă /n elancolieD era ereu năuc5 nelini6tit5 neconsolat. Mila+ros nu-i ie6ea din inte 6i5 p*nă la ură5 se 4otăr/ să-i vor7ească stareţului5 pentru a lepăda crucea călu+ăriei. ; 2ine/nţeles că are rost să ră*i /n ordin< /l contrazise acesta5 după ce fraJ EoaPun /i ărturisise vinile 6i /ndoielile sale. C să treacă. 0u e6ti priul. Mari oaeni ai 7isericii au săv*r6it +re6eli ai ari dec*t a ta. 0-aţi avut le+ătură trupească. Tipul 6i sf*ntul Boin+o te vor ajuta5 EoaPun. )u toate acestea5 stareţul ănăstirii San Eacinto +ăsi un leac pentru sufletul acela care 7*ntuia prin ănăstire 6i care5 lipsit de vla+ă5 le ţinea copiilor lecţii de +raatică fără pic de tra+ere de iniă. FraJ EoaPun avea nevoie de un revulsiv5 socoti stareţul. Bezle+area se ivi atunci c*nd /i ajunse la urec4e vestea că a urit tovară6ul lui don edro de Salce5 cel ai renuit dintre isionarii care cutreierau druurile din re+atul Sevillei predic*nd Hvan+4elia 6i cre6tină. Stareţul sforipredicile prin ar4iepiscopie ca doctrina fraJ EoaPun5 renuit 6i eltrase pentru sale5 să fie pentru nuit noul său tovară6. FraJ edro de Salce 6i fraJ EoaPun se /ndreptau către Csuna5 /nainte de a ale+e o a6ezare5 preotul /ncercat cerceta locurile care
nu ai fuseseră evan+4elizate /n ultiii ani. Csuna 6i /prejuriile sale /ntruneau aceste /nsu6iri. 8e-a luat trei zile să ajun+ă5 s-au apropiat de a6ezare după lăsarea nopţii. >7rele de prin case5 cufundate /n cea ai ad*ncă tăcere5 se conturau /n luina lunii. FraJ EoaPun era o7osit. Bon edro se opri. T*nărul se pre+ătea să-l /ntre7e unde aveau să /nnopteze c*nd văzu că fraţii care *nau cat*rii se apucaseră să scotocească /n desa+i. ; )e FraJ EoaPun se arătă uiit. ; Tu vino după ine5 /l /ntrerupse isionarul /n tip ce /7răca o casulă 6i /l zorea să facă acela6i lucru. useră cap la cap o cruce are5 pe care o duceau pe 7ucăţi. FraJ edro /i porunci lui fraJ EoaPun s-o ducă el. Fraţii ireni aprinseră două torţe din c*rpe date prin catran care ardeau cu un fu ai ne+ru dec*t noaptea 6i5 /n acest fel5 preotul5 duc*nd un clopot /n *na dreaptă5 6i tovară6ul său porniră /nspre sat. ; Treziţi-vă5 păcăto6ilor< Stri+ătul fraJ edro lini6tea dreptul FraJ EoaPunluirăase uluitstrăpunse de aspriea unei/nvoci care5priei vreeu6i. de trei zile5 c*t fuseseră pe dru5 6optise aproape fără /ncetare psali5 c*ntări5 ru+ăciuni 6i rozarii. 0u părea că aveau să se ducă la culcare. FraJ EoaPun se resenă5 iar predicatorul /l zori să ridice crucea. ; 3nalţ-o5 arată-le-o tuturor5 adău+ă /n tip ce suna din clopot. 0ici adulterul5 nici t*nărul cu păcate 4*de n-au să intre /n /părăţia cerurilor< stri+ă apoi. Treziţi-vă< >raţi-ă la 7iserică< ,eniţi să ascultaţi cuv*ntul Bonului< Invocări 6i c4eări răcniteD aeninţări cu focul ve6nic 6i cu tot soiul de rele pentru cei care nu aveau să-i urezeD 7ătăile clopotului din *na lui don edroD oaenii care ie6eau din case sau se arătau /n 7alcoane5 7uiaci5 surprin6iD dan+ătul clopotului 7isericii5 pe care paro4ul se +ră7i să-l tra+ă de cu auzi c4earea la isiuneD cei care se alăturaseră procesiunii5 desculţi5 prost /7răcaţi sau acoperiţi cu pături5 /n tip ce călu+ării5 cu crucea /nălţată /ntre torţele fraţilor ireni5 7ăteau străzile din Csuna5 cuprinsă de un 4aos a7solut. din Csuna< v-acruce. c4eat5 spune cel răsti+nit< ţipa; 8ocuitori fraJ edro arăt*ndHu către 0uvă i-aţi răspuns5 aţi nesocotit sfaturile 6i aeninţările ele5 dar 6i eu a să r*d de voi /n ceasul orţii voastre< i oaenii cădeau /n +enunc4i5 /6i făceau nenuărate cruci 6i
cereau iertare5 cu +lasuri /nflăcărate. FraJ edro /i adună pe toţi /n 7iserică. =colo5 după o predică /nflăcărată 6i după ce spuseră .ngelus, le vesti /nceputul unei isiuni care avea să se /ntindă pe o perioadă de 6aisprezece zile. 0ici paro4ul5 nici consiliul unicipal nu se puteau pl*n+e5 căci aveau /puternicire de la ar4iepiscop. reotul porunci ca5 /nainte de /nceperea isiunii5 să 7ată clopotul o juătate de ori5 iar autorităţile să-i invite pe locuitorii satelor /nconjurătoare să-6i lase pă*nturile5 /ndeletnicirile 6i uncile5 pentru ca5 su7 /ndruarea paro4ilor lor5 să răspundă la c4earea Bonului. Qostul era5 cu i-a eNplicat fraJ edro lui fraJ EoaPun c4iar /n noaptea aceea5 să-i surprindă pe cetăţeni /n toiul nopţii 6i să-i /nspăi*nte5 ca să vină la isiune. vonurile pe care el /nsu6i sau alţii de seaa lui le seănase de la avon de-a lun+ul anilor se răsp*ndeau printre oaenii sărani 6i analfa7eţi: un cizar urise pentru că nu luase parte la isiune5 o feeie /6i pierduse feciorul5 se prăpădise recolta5/n/n+rija vree ce un credincios care /6i alteia făcuse i datoria 6i o lăsase Bonului o +ăsise /nfloritoare c*nd se /ntorsese acasă. ; Sunt păcăto6i5 tre7uie să-i vătăă5 /l /ndoctrina cuviosul după ce asculta discursurile civilizate ale lui fraJ EoaPuin. Frica de păcat 6i de iad tre7uie să se statornicească /n sufletele lor. Iar fraJ edro iz7utea să facă asta5 fără ură de /ndoială< =cele sărane suflete /6i lăsau tre7urile pentru ai 7ine de două săptă*ni ca să vină /n fiecare zi la sluj7ă 6i să-i asculte predicile. Iar cei din satele vecine stră7ăteau ulte le+4e 6i veneau /n a6ezarea aleasă5 /n procesiune5 inton*nd rozariul /n ura preoţilor lor. 3n aceste săptă*ni se oficiau sluj7e /n toate zilele5 se rosteau predici /n 7iserici5 pe străzi 6i /n pieţe5 se făceau procesiuni +enerale5 cu ru+ăciuni 6i condace5 la care asistau ii de oaeni 6i care se /nc4eiau apoteotic cu procesiunea de penitenţă5 or*nduită fără cusur: /n frunte se aflau copii de prin sate5 /preună cu /nvăţătorii lor5 care duceau pe sus un prunc Isus5 uraţi de cei fără ve6inte anue pentru procesiune. Bupă ei5 veneau nazaritenii /n tunici vineţii sau /n ne+re 6i cruci5 alţii5 fără tunici5 acoperiţi doar cu un al7e5 cear6af5 duc*nd spate coroane de spini pe cap 6i funii la +*tD /i urau cei care /6i acopereau trupurile cu spini5 er+eau /n +enunc4i sau c4iar se t*rauD apoi cei răsti+niţi5 cu *inile prinse pe cruciD practicanţii ?fla+elării
stricteA5 printre care se aflau 6i 7ăieţi de zece ani care /6i răneau spinările cu +*r7ace cu cinci plesne5 iar /ntre ace6tia din ură 6i +rupul care /nc4eia procesiunea5 alcătuit din cler5 feei5 autorităţi 6i cor5 se aflau ?fla+elanţii de s*n+eA5 cei care /6i jupuiau pielea cu lovituri de 7ici. 3nainte de această eNcepţională deonstraţie pu7lică de pocăinţă5 isionarii /i pre+ătiseră pe credincio6i. 8a juătatea isiunii5 după ce sentientul de vinovăţie al oaenilor fusese intensificat cu ajutorul predicilor5 clopotul 7isericii c4ea la fla+elare pe tipul nopţii5 iar oaenii veneau la 7iserică. Bupă ce se str*n+eau cu toţii /năuntru5 se /nc4ideau u6ile5 iar fraJ edro urca /n avon. ; 0u-i de-ajuns ca iniile voastre să se căiască< /i dojenea stri+*nd la ei /n tipul predicii. Tre7uie să sufere 6i carnea voastră. Bacă lăsaţi trupul nepedepsit5 ispitele5 viciile 6i proastele o7iceiuri au să vă /pin+ă din nou spre păcat< Bupă pentru ce preotul discursul dintr-un clopoţel a dasf*r6ea de 6tire că uradesă/nsufleţire5 fie stinse suna lu*nările 6i torţele ce luinau 7iserica5 oent /n care fraJ EoaPun5 la fel ca sutele de 7ăr7aţi care se str*n+eau /n lăca65 se dez+oleau. ?0oi5 slujitorii cultului5 tre7uie să le fi eNepluA5 /l /ndena fraJ edro. =poi5 /n /ntuneric5 clopoţelul răsuna de trei ori5 iar plesnetul loviturilor de curele 6i 7ice pe carne se /pletea cu acelAiserere pe care /l intona corul la acea cereonie sinistră. 3n 7eznă5 profund tul7urat de z+ootul loviturilor de 7ici 6i de vaietele celor adunaţi5 de Aiserere care /i /ndena la căinţă5 de vocea tunătoare a lui fraJ edro care /i c4ea să-6i ispă6ească păcatele 6i care acoperea tot vacarul acela5 fraJ EoaPun str*n+ea din dinţi 6i /6i pedepsea carnea cu asprie5 av*nd dinaintea oc4ilor c4ipul lui Mila+ros5 care i se /nfăţi6a luinos5 fantastic. Bar cu c*t se fla+ela ai tare5 cu at*t /i z*7ea fata ai ult5 /i făcea cu oc4iul sau r*dea de el 6i /i scotea li7a 6tren+ăre6te. Bupă ce plecară de la ănăstirea San Eacinto fără ca portarul să se /ndure să le spună unde se află fraJ EoaPun5 Maria nu reu6i s-o ţină 0oie7rie pe Mila+ros de7ună5 ier7uri de vreo două ceasuri. nu la eracules o lună cu ai toateult că +ăsiră rozarin 6i 7oa7e uscate de soc. 3n orice caz5 +*ndi tăăduitoarea5 pă*ntul-aă nu avea să le ofere niic 7un at*ta tip c*t una dintre ele supura ură5 7lestea 6i pl*n+ea5 căci fata se cutreura
de durere 6i de 4o4ote de pl*ns /n tip ce profera 7lestee /potriva 7isericii5 a lui Isus )ristos5 a sfintei Fecioare 6i a tuturor sfinţilor5 a re+elui5 a al7ilor 6i a /ntre+ii lui. 2ătr*na 6tia că nu aceea era starea sufletească necesară pentru a te apropia de natură. 2olile erau de la deoni sau de la zei5 de aceea nu era 7ine să supere spiritele pă*ntului care le ofereau leacuri c4iar /potriva voinţei acelor fiinţe superioare. 0u reu6i s-o facă pe Mila+ros să-6i sc4i7e atitudinea. 3n priele două dăţi c*nd /i atrase atenţia5 fata nici ăcar nu-i răspunse. ; )e-i pasă ie de spirite 6i de ier7urile duitale afurisite@ sări ca arsă c*nd 7ătr*na o ustră pentru a treia oară. )ere-le săi dezro7ească părinţii< )aridad /6i făcu ai ulte cruci auzind o aseenea ofensă adusă naturiiD Maria 4otăr/ să se /ntoarcă la Triana. Cdată ajunse /n a4ala5 se /ntre7ă /nsă dacă n-ar fi fost ai 7ine să ră*nă pe c*puri5 c4iar 6i cu riscul de a supăra spiritele. ; Bacă 6tiu ceva de aa ta@ repetă =nunciaciUn5 una din neaul )arona peste care dădură /n curtea casei de c4iria6i5 l*n+ă puţ. 3nainte de a răspunde5 ţi+anca se uită /ntre7ătoare la Maria. 2ătr*na /ncuviinţă. Crice ar fi /nsenat acea privire5 fata tot avea să afle /ntr-o zi. ; = fost reţinută 6i /nteniţată pentru răzvrătire c*nd a ajuns la Mala+a. e noi5 pe celelalte5 ne-au ţinut /n a4ala5 /ntr-un cartier /nc4is 6i păzit. =nunciaciUn tăcu preţ de c*teva clipe5 lăsă privirea /n pă*nt5 oftă de parcă 6i-ar fi adunat puterile 6i o ridică din nou5 ca să dea oc4ii cu Mila+ros. = văzut-o cu o lună /nainte să fiu eli7erată5 o 7iciuiseră 0u rău< ,reo douăzeci5 douăzeci 6i cinci de lovituri de 7ici5 din c*te a auzit. C C tunseseră c4ilu+. =u adus-o cu noi 6i au ţinut-o /n 7utuc tip de patru zile. Mila+ros /nc4ise oc4ii str*ns5 /ncerc*nd să-6i alun+e din inte ia+inea aei sale ţinută /n 7utuc. Maria /nsă o văzu: cu spinarea /n +enunc4i5 pe pă*nt5 cu cu /nc4eieturile *inilor 6is*n+er*ndă5 cu +*tul prinse /ntre doi 7utuci cu +ăuri5 capul ras 6i cu *inile at*rn*nd /ntr-o parte 6i /n cealaltă. >n 7ocet deznădăjduit răsună /n toată casa. Mila+ros se luă cu *inile de păr 6i5 /n tip ce urla5 /6i sulse două socuri +roase.
)*nd să repete +estul5 ca 6i cu ar fi /ncercat să-i fie alături aei ei /n 7atjocura la care fusese supusă5 ţi+anca )arona se apropie de ea 6i o opri. ; Maa ta este puternică5 /i spuse. 0-a 7atjocorit-o nieni c*t a fost prinsă /n 7utuc. 0-a scuipat-o nieni5 n-a lovit-o nieni. Toate5 spuse cu voce su+ruată5 toate a respectat-o. Mila+ros desc4ise oc4ii. i+anca lăsă *inile fetei 6i /i trecu u6or un de+et peste faţă5 ca să-i 6tear+ă o lacriă ce i se prelin+ea pe o7raz. ; =na n-a pl*ns5 cu toate că ulte dintre noi a pl*ns l*n+ă ea. Mereu a fost neclintită 6i a str*ns din dinţi ori de c*te ori a fost pusă /n 7utuc. 0iciodată nu s-a auzit un vaiet din +ura ei< Mila+ros /6i trase nasul. =nunciaciUn nu ai spuse 6i că deseori i se punea călu6. ; Be c*te ori a fost pedepsită@ se aestecă /n vor7ă Maria5 uiită. ; Be destule ori5 recunoscu =nunciaciUn. =tunci 7uzele ca 6i cu ar fi sc4iţat un z*7et 6i dădu u6or din str*nse cap. 0-ar fi de irare să fie iar /n 7utuc5 c4iar acu. *nă 6i )aridad se cutreură la auzul acelor cuvinte. Ba5 /i /nfruntă pe soldaţi dacă sunt necuviincio6i cu vreo feeie. )ere *ncare ai ultă 6i ai 7ună 6i să vină felcerul ca să le /n+rijească pe 7olnave5 6i 4aine de care ducea lipsă 6i Be toate< 0u i-e frică de nieni5 niic n-o sperie. Be aceea nu e de irare că o pedepsesc ţin*nd-o /n 7utuc. ; 0-a triis nicio vor7ă pentru fată@ /ntre7ă Maria după o scurtă tăcere. ; tiu că a vor7it cu Qosario /nainte să fi puse /n li7ertate Maria dădu /n cap5 aintindu-6i-o pe Qosario. Hra nevasta lui Inocencio5 patriar4ul neaului )arona. ; >nde se află Qosario@ ; 8a Sevilla. C să se /ntoarcă /n cur*nd. ?0u uita niciodată că e6ti o ,e+a.A =cesta fu esajul scurt pe care i-l dădu Qosario )arona la intrarea casei care dădea /n curtea )ontelui5 Qafael Garca. =proape toţi ţi+anii eli7eraţi se /ntorseseră 7ătr*nilor. /n fundătura San Mi+uel5 iar )ontele convocase sfatul ; Boar at*t@ se iră Mila+ros. ; Ba5 răspunse 7ătr*na )arona. G*nde6te-te 7ine la asta5 fato5 ai adău+ă /nainte să-i /ntoarcă spatele.
3n tip ce luea care se aduna /n curte trecea pe l*n+ă ea sau c4iar se iz7ea de ea5 Mila+ros stătea /ncreenită. 3ncerca să pătrundă vor7ele aei sale. 8a ce tre7uia să se +*ndească@ tia 6i ea că e o ,e+a< ?Te iu7escA5 i-ar fi spus ea5 ar fi fost priul lucru pe care i l-ar fi zis. I-ar fi plăcut ; =sta cuprinde tot5 o auzi pe Maria spun*nd c*nd o apucă de 7raţ 6i o trase /ntr-o parte ca să o /ndepărteze de intrare. ; )e@ ; )ă aceste cuvinte cuprind tot ce ar fi putut aa ta să-ţi spună: că e6ti o ,e+a. )ă e6ti ţi+ancă5 dintr-o failie de ţi+ani care se *ndre6te cu lucrul acesta 6i că tre7uie să fii puternică 6i curajoasă ca ea. )ă tre7uie să trăie6ti a6a5 să duci o viaţă de ţi+ancă5 printre ţi+ani. )ă tre7uie să lupţi pentru li7ertatea ta. )ă tre7uie să-i respecţi pe 7ătr*ni 6i să respecţi le+ea. )ă ; 0u ă iu7e6te@ o opri Mila+ros. 0u i-a spus nici că ă iu7e6te5 nici că /i site lipsa nici că i-ar plăcea să fie cu ine. ;Mila+ros Bar e nevoie să ţi-ocapul spună5 fetiţo@ Te /ndoie6ti@ /ntoarse către 7a7a Maria. )aridad asculta discuţia5 faţă-n faţă cu celelalte două5 care acu stăteau lipite de zidul casei )ontelui5 /n tip ce v*nzoleala continua. ; Be ce nu@ tiu că sunt o ,e+a5 oare ai e nevoie să-i aintească asta@ ; Ba5 fetiţo5 dar tocai asta5 faptul că e6ti o ,e+a5 ai putea ajun+e să uiţi /ntr-o 7ună zi. Bipotrivă5 iu7irea aei tale o să te /nsoţească p*nă /n or*nt5 fie că vrei5 fie că nu. Fata se /ncruntă +*nditoare. Maria a6teptă c*teva clipe5 apoi spuse: ; Să intră5 altfel n-o să ai +ăsi loc. Se alăturară ţi+anilor care /ncepuseră să se adune /n faţa u6ii 6i intrau pe r*nd5 /n+4esuiţi. ; Tu5 nu5 /i spuse 7ătr*na lui )aridad. =6teaptă-ne acasă. )urtea era plinăD scările de acces la etajele superioare erau plineD culoarele care dădeau /n curte erau pline. Boar cercul din ijloc5 unde stăteau 7ătr*nii5 av*ndu-l pe )onte /n fruntea lor5 părea puţin ai li7er. Trei scaune +oale stăteau /n locul celor care /ncă erau /n arsenale. nu aiQafael /ncăpea nieni5 iar unii c4iar se căţăraseră pe +ratii 6i)*nd pe ferestre5 Garca desc4ise sfatul. ; Socoti Qidică o *nă 6i a6teptă să se facă lini6te. Socoti5 spuse iar5 că aproape juătate dintre ţi+anii arestaţi au fost pu6i /n li7ertate.
>n urur dezapro7ator /nt*pină cuvintele sale. )ontele ai a6teptă puţin5 ătură cu privirea asistenţa 6i dădu cu oc4ii de 7a7a Maria 6i de Mila+ros5 care reu6iseră să se strecoare p*nă /n priele r*nduri. =rătă către fatăD de+etul pe care /nainte strălucea un falnic inel de aur acu era +ol5 ca urare a confiscării 7unurilor. ; )e cauţi tu aici@ ,ocea sa făcu să auţească ruoarea care /ncă se putea auzi. Mulţi se răsuciră către feeiD unii5 aflaţi ai /n spate5 /ncercară să afle ce se petrece5 iar alţii se aplecară peste 7alustradele +aleriilor ca să vadă ai 7ine. ; 0-ai ce căuta /n fundătură5 adău+ă. Mila+ros siţi că se face ică 6i se lipi 6i ai ult de 7ătr*nă. ; Qafael5 interveni Maria5 ţine-ţi ranc4iuna pentru tine. 0u crezi că a6a e cuvenit /n /prejurările acestea@ ărinţii fetei sunt /nc4i6i /ncă 6i i o/nteniţaţi să ră*nă 6i/nc4i6i< o /ntrerupse Bin pricinafără lor a;fost ne află /n starea )ontele. asta5 fără 7unuri5 unelte5 fără *ncare5 fără 7ani5 fară Fără 4aine< )ontele /6i arătă căa6a zdrenţăroasă5 tră+*nd de ea cu a7ele *ini. uzetul /ncepu iar să se /nteţească. i toate acestea5 nuai pentru că alde ,e+a 6i alţii ca ei s-au /ncăpăţ*nat să nu se dea după spanioli5 să nu le respecte le+ile< ; Sin+ura le+e pe care tre7uie s-o respectă e le+ea noastră5 a ţi+anilor< z7ieră tăăduitoarea făc*ndu-i pe ceilalţi să tacă. i+anii cupăniră /n sinea lor: siţeau că a6a tre7uia să fie5 că a6a fusese dintotdeauna. =sta /6i doreau cu toţii< )u toate acestea ; 8ăsaţi-o< Qosario fu cea care vor7i5 adres*ndu-i-se soţului ei5 patriar4ul neaului )arona5 care era a6ezat la st*n+a )ontelui. 8e+ea despre care vor7e6te Maria ,e+a e cea care a făcut-o pe aa fetei să ne ia apărarea5 /n Mala+a. i o s-o facă /n continuare5 6tiu 7ine. =poi Qosario o căută printre cei prezenţi pe Eosefa ,ar+as5 aa lui =lejandro5 t*nărul care /6i pierduse viaţa din pricina capriciilor lui Mila+ros. Tu ce zici@ o /ntre7ă după ce o +ăsiFeeia printrevor7i cei prezenţi. dool5 ca 6i cu5 /n acela6i tip5 ar fi retrăit /nt*plarea. ; =na ,e+a a /nfruntat un soldat care /ndrăznise să se atin+ă de fata ea. ; Mila+ros siţi că i se face pielea de +ăină 6i că i se
pune un nod /n +*t. ; entru asta5 a fost snopită /n 7ătaie. 0u pot 6ti cine are dreptate /n privinţa le+ii pe care se cuvine s-o respectă5 dacă alde Garca sau alde ,e+a5 dar pe fata ei s-o lăsaţi /n pace. ; =6a să fie5 adău+ă atunci patriar4ul neaului ,ar+as5 stră7unicul lui =lejandro. =cele cuvinte /nsenau că Mila+ros fusese iertatăD Qafael Garca nu ai avea puterea să facă niic. Trianera5 soţia lui5 /l ustră din priviri. ?Te-a prevenitA5 părea să-i spună. )ontele ai 6ovăi c*teva clipe5 apoi re/nnodă firul sfatului. ; 3nsă eu c4iar 6tiu ce le+i se cuvine să respectă. 8e+ea ţi+ănească5 desi+ur5 le+ea noastră. 0ieni nu poate pune la /ndoială s*n+ele neaului Garca< stri+ă el5 /nfrunt*nd-o pe Maria. Bar tot a6a tre7uie să respectă 6i le+ea spaniolilor. 0iic nu ne /piedică să face asta. Bar ai cu seaă5 tre7uie să ne apropie de 7iserica lor5 fie 6i nuai pentru a-i păcăli. 0e-a +*ndit el arăt*nd către ceilalţi patriar4i5 6i a 4otăr*t la că asta5 tre7uieură să /nfiinţă o confrerie ; C confrerie@ ră7ufni o voce revoltată. ; reoţii ne-au /nteniţat< răcni altul. Hi sunt cei care ne eli7erează sau ne ţin /nc4i6i. Maria dădu din cap dezapro7ator. ; Ba5 /ncuviinţă )ontele5 de parcă i s-ar fi adresat ei5 aparte. C confrerie de penitenţi5 confreria ţi+anilor5 la fel ca acelea ale spaniolilor5 )risto del Gran oder5 8as )inco 8la+as de )risto sau Santsio )risto de las Tres )adas5 la fel ca ulte dintre confreriile care pornesc /n procesiune /n Săptă*na Mare. 0-o să fie u6or5 dar tre7uie să reu6i. i toate acestea5 ură făc*nd sen către Maria5 fără să ne /ncălcă le+ile sau să ne lepădă de credinţele noastre. 3nţele+i5 7a7o@ ; )u ce 7ani o să face toate astea@ /ntre7ă un ţi+an. ; )onfreriile sunt tare scupe5 ai spuse altul. Tre7uie să +ăsi o 7iserică dispusă să ne priească5 să cupără icoane5 să le /n+riji5 să dă 7ani pentru lu*nări 6i candele5 să-i plăti pe preoţi C procesiune poate să coste c4iar 6i două ii de reali< ; =sta ec4iar altăacu. poveste5 răspunse 0uani5 zice /nteeie C să ne ia tip5 )ontele. poate c4iar ca săs-o nu ai spune că5 la cu stau lucrurile5 astăzi nici nu ni s-ar /n+ădui a6a ceva. i5 /ntr-adevăr5 nu ave 7ani. 0-o să ne fie /napoiate 7unurile care ne-au fost confiscate.
)ontele profită că avea cuv*ntul ca să le aducă la cuno6tinţă vestea. =cela era adevăratul otiv al sfatului: ţi+anii voiau să fie la curent cu ersul intervenţiilor pe l*n+ă prefectul Sevillei. Be data asta se făcură auzite stri+ătele celor prezenţi. Qafael Garca 6i ceilalţi patriar4i a6teptară să se lini6tească ulţiea. ; 9aideţi să le rec*6ti+ă noi< se auzi apoi. ; 0u. Inocencio5 6eful neaului )arona5 fu cel care se /potrivi. >nul dintre ai no6tri a /njun+4iat un 7rutar din Santo Boin+o pentru că nu i-a dat cat*rii /napoi. = fost /nteniţat. ; 0-o să do7*ndi niic5 se văită patriar4ul neaului ,ar+as. Qafael Garca luă din nou cuv*ntul. ; 0e-au aeninţat că ne /nc4id iar la )arraca dacă ne cere avutul /napoi< ; Bar re+ele a spus ; H adevărat5 re+ele a spus să ne fie /napoiat. i ce-i cu asta@ =i de +*nd săse te luară duci să ceri@ i+anii dini-lnou la 4arţă. ; =sta e le+ea pe care vrei s-o respectă5 Qafael Garca@ se făcu auzită vocea Mariei5 din nou5 printre alte vor7e +rele. )ontele răase cu privirea aţintită asupra tăăduitoarei. ; Ba5 7a7o5 /i tr*nti el *nios. ; Mila+ros se făcu ică de frică. ; =sta e le+ea cu care ne ăsoară ei de c*nd ne 6ti. =6a de tare te inunezi@ Spaniolii au făcut ereu ce au poftit. )ine dore6te se poate duce la judecată ca să-6i ceară 7unurile. Hu n-a să fac asta. =ţi auzit ce păţesc feeile /n Mala+a. 8a )arraca ne c4inuiau ai rău dec*t pe sclavii auri. 0u5 n-a să le cer /napoi. Mai 7ine uncesc pentru fierarii din Sevilla. =u nevoie de noi. C să ne dea ei tot ce ne tre7uie. 0epoţii ei n-o să putrezească /n arsenal uncind toată viaţa ca ni6te do7itoace pentru re+e 6i pentru flota lui 7lesteată. Mila+ros urări i6carea *inii lui Qafael Garca. =cesta /6i /nsoţise cuvintele cu un +est prin care /i cuprinsese pe e7rii failiei lui. edro< edro Garca< 0u-i rearcase prezenţa5 printre at*ta lue. )a 6i verii )arona5 era tras la faţă5 slă7it5 dar c4iar 6i a6a Toată /ncărestul eanasfatului. vi+oare 6i Fata nu fiinţa ai lui auzi Să*ndrie. se v*ndă fierarilor sevillani@ =veau să-i secătuiască. Bar ce altă cale le ră*nea@ Mila+ros nu-6i putea a7ate atenţia de la edro Garca. Qafael5 7unicul lui5 /i surprinse pe toţi c*nd le vestise că era /n ne+ocieri
cu spaniolii pentru ca failia lui să /nceapă unca nuaidec*t. 3ntr-un t*rziu5 t*nărul se siţi iscodit. )u ar fi putut să nu sită privirea aceea care parcă voia să-l atin+ă@ Se /ntoarse către Mila+ros. ?)e o să se /nt*ple cu cei care sunt /ncă /nc4i6i@A5 vru să afle unul. 2ătr*nii /6i arătară ne/ncrederea 6i plecară capetele /n pă*nt5 tă+ăduiră sau str*nseră din 7uze de parcă le-ar fi fost peste puteri să dea un răspuns. ?C să ne z7ate să fie eli7eraţiA5 /6i dădu cuv*ntul )ontele5 fără are tra+ere de iniă. edro Garca răăsese nei6cat de partea cealaltă a curţii5 faţă-n faţă cu Mila+ros. Fata siţi o u6oară slă7iciune /n picioare5 ca o furnicătură. ?)u o să ne luptă pentru dezro7irea lor c*nd nu sunte /n stare nici ăcar să ne cere 7unurile /napoi@A5 z7ieră o ţi+ancă +rasă. )*nd ţi+anii se luară din nou la 4arţă5 lui Mila+ros i se păru că-l vede pe edro /nc4iz*nd /ncet oc4ii cu c*teva clipe /nainte de a-6i lua privirea de la ea. 3nsena ceva@ C văzuse@
19 0u aveau ce *nca. )ei doi 7ănuţi pe care /i priiseră de la Santia+o le ţinură tot at*tea zile. 0ici să ceară de la ceilalţi ţi+ani nu puteau: toţi erau la anan+4ie. uţini aveau 7ani 6i erau ulte +uri de 4rănit /n failiile lor. 0e+ocierile cu fierarii sevillani se tără+ănau5 iar forjele din fundătură lucrau tot cu foale ici5 de c*p5 făcute din piele de 7er7ec. =utorităţile /nsă 4otăr*seră să le dea căr7uni ţi+anilor. 2ăteau fierul pe pietre o7i6nuite care5 /n cele din ură5 se crăpau. e de altă parte5 stăteau cu spaia /n suflet: aeninţarea că aveau să fie prin6i 6i trii6i /napoi la Mala+a sau la )arraca /i făcea pe toţi5 7ăr7aţi 6i feei5 să se lase de furti6a+uri5 c4iar dacă se ai +ăsea c*te unul ai /ndrăzneţ5 6i de alte ijloace necinstite de a face rost de cele tre7uincioase. i+ăncile 6i copiii se ulţueau să se alăture ulţiii de cer6etori care forfoteau pe străzile ora6ului Sevilla5 /n a6teptarea 7ănuţilor pe care /i /părţea 2iserica. Bar pentru a căpăta un aseenea 7ănuţ5 ai puţin pe /n+usta uliţă a Săranilor5 unde călu+ării c4artusieni iz7uteau să-i facă să stea /n r*nd5 c*te unul5 6i să iasă prin capătul celălalt după ce /6i priiseră poana5 erau nevoiţi să se lupte nu doar cu adevăraţii nevoia6i5 ci 6i cu nuero6ii e6teri5 zidari 6i plu+ari care preferau să trăiască din ilostenia +enerosului ora6 dec*t să trudească5 fiecare la unca lui. Sevilla era un furnicar de oaeni lipsiţi de ocupaţie pentru că asta era ale+erea lor. )4iar 6i ijlocul cel ai si+ur p*nă atunci5 furtul prafului de tutun5 nu ai aducea c*6ti+. 3n vec4ea fa7rică de tutun San edro5 aflată peste dru de 7iserica cu acela6i nue5 unceau peste o ie de oaeni5 /n sc4i7uri de zi 6i de noapte. Hra cea ai are anufacturieră din Sevilla 6i una dintre cele ai /nsenate din tot re+atul. =vea +rajduri pentru cele două sute de cai care ţineau orile /n i6care5 teniţă proprie5 capelă 6i toate spaţiile necesare pentru etapele prelucrării tutunului: priirea 6i /na+azinarea le+ăturilor de tutun5 dezle+area5 /ntinderea la la uscat terase5 prin a doua /na+azinare după uscare5 ăcinarea ori5pecernerea site5 spălarea5 /ncă o uscare 6i o ultiă ăcinare la ori cu pietre foarte fine. )u toate acestea5 /ncep*nd din secolul al R,II-lea5 fa7rica s-a eNtins dezordonat ca urare a cererii tot ai ari de
tutun. 3n cincizeci de ani5 consuul de praf de tutun ajunsese să crească de 6ase ori5 iar cel de tra7ucuri de cincisprezece ori5 prin urare fa7rica devenise un adevărat cartier /n interiorul ora6ului5 alcătuit dintr-o reţea /nc*lcită de coridoare5 străduţe /n+uste 6i /ncăperi puţin folositoare. Brept urare5 se /ncepuse construirea unei noi fa7rici /n afara localităţii5 l*n+ă uerta de Eerez5 /n stare să facă faţă la cre6terea cererii de tra7ucuri5 dar lucrările5 /ncepute cu douăzeci de ani /n ură5 nu reu6iseră /ncă să se /ntindă dincolo de centru. 3ntre tip5 fa7rica din San edro tre7uia să lucreze ne/ncetat 6i5 ai ales5 să ţină /n fr*u furturile 6i /n6elăciunile. Mijloacele sale de control erau priitive5 dar eficiente: c*nd plecau de la uncă5 pe r*nd5 unul c*te unul5 toţi uncitorii erau aănunţit controlaţi de către portari5 /n căutarea tutunului. =poi suprave+4etorul nuea unul sau ai ulţi operatori care-i ale+eau pe c*ţiva dintre cei deja controlaţi5 pentru o a doua inspecţie. Bacă +ăseau tutun asupra uncitorului5 portarul care nu-l +ăsise la pria era dat afarăera 6i /ir*vnită lua locul care +ăsise5 iar sluj7a deverificare portar5 7ine plătită5 de cel către toţi/l lucrătorii. Mai cu seaă ţi+anii eli7eraţi de cur*nd erau trecuţi prin cea de-a doua inspecţie. 0evoia de a face rost de 7ani ca să-6i 4rănească failia /l făcu pe unul dintre ei să nu fie /ndeajuns de prevăzător c*nd cususe săculeţul din aţe de porc pe care5 după ce /l 7urdu6ise cu praf de tutun5 6i-l v*r*se /n dos. ?8eapădă-ţi 4ainele. ,ino. Stai jos. =cu ridică-te /n picioare. 3ncălţările5 scoate-ţi 6i /ncălţările =pleacă-te să-ţi văd părul. Mai ult. Mai 7ine /n+enunc4ează.A Se /nt*plă /nsă ca5 de la at*tea i6cări5 săculeţul plin cu praf de tutun să se rupă p*nă la ură. i+anul urlă de durere5 se /ndoi de ijloc5 ţin*ndu-se cu *inile de 7urtă5 iar paznicul fu luat prin surprindere de p*ntecăraia de praf de tutun ce se prelin+ea pe coapsele +oale ale 4oţului. Bupă un tip5 ţi+anul fu os*ndit la oarte5 a6a cu se /nt*plă după aceea cu toţi cei care furau tutun prin etoda săculeţului. ,estea despre ţi+an 6i sacul lui /i ajunse la urec4i lui Mila+ros c4iar /n ziua /n care se 4otăr*se să solicite 7unăvoinţa contesei de Fuentevieja. 3n că dru /6iseaduse ainte 7uniculsau ei5 care prevăzuse a6a spre ceva palat5 avea să /nt*ple5 aidedevree ai t*rziu. Care pe unde era@ Mai trăia ăcar@ Se surprinse z*7ind c*nd /6i ainti de precauţiile lui /n le+ătură cu tutunul care ie6ea din curul ţi+anilor. Be c*nd sosise la Triana nu avusese
nicio ocazie să z*7ească. =vea parte nuai de necazuri5 nuai de ve6ti proaste. Be c*nd li se /nt*lniseră privirile atunci5 la sfatului 7ătr*nilor5 visase deseori la edro Garca. )a să-l vadă5 stătea 6i iscodea pe furi6 fundătura de la fereastra casei sale5 7a c4iar făcuse /n a6a fel /nc*t să-i iasă /n cale5 /nsă t*nărul nu părea să-i rearce prezenţa. 0u z*7ea nici ăcar atunci c*nd /6i /nc4ipuia că se pli7ă sau că stă de vor7ă cu el. Boar Boar siţea un +ol răscolitor /n p*ntec5 care dispărea de cu o trezea Maria din visare cu vreuna dintre văicărelile ei. )*t despre prietenele sale5 ulte se /ntorseseră din /nc4isoarea din Mala+a5 urdare din cap p*nă /n picioare5 fără podoa7e5 cu 4ainele făcute zdrenţe 6i cu tristeţea /n suflet. 0iciuna nu r*dea. 0u era loc de petreceri /n fundătură5 nici de adunări5 nici de /ntreceri cu prieteneleD sin+urul lucru care le /nsufleţea5 la fel ca pe aele5 surorile5 ătu6ile 6i veri6oarele lor5 era să c*6ti+e c*ţiva 7ănuţi. 2a7a o a6teptă /n iz7uti stradă.cu 9otăr*seră să )ontesa nu vinăn-o 6i prii. )aridad cu Maria ele5 iar Mila+ros +reu să pătrundă /n palat pe intrarea servitorilor. ; Fiica =nei ,e+a@ )ine e =na ,e+a@ o /ntre7ă o necunoscută5 una dintre servitoare5 după ce o ăsură ursuză din cap p*nă /n picioare. Bupă ulte ru+ăinţi5 cineva avu 7unătatea s-o recunoască pe ţi+ăncu6a care le +4icea norocul 6i i se /n+ădui să intre pe 4olul care ducea la cu4nii. )ontesa se dic4isea5 i se spusese. ,oia s-o a6tepte@ =vea să-i ia ulte ore5 frizerul nici nu sosise /ncă. C lăsară acolo5 iar Mila+ros tre7ui să se ţină deoparte5 ca să nu /ncurce defilarea ne/ntreruptă a servitorilor 6i a celor care upleau căările din palatul contelui5 prin6i /ntr-un du-te-vino ne/ntrerupt. Stoacul /i c4iorăia la vederea co6urilor pline oc4i cu le+ue sau cărnuri5 fructe 6i prăjituri care treceau pe l*n+ă eaD se +*ndi că ele ar fi *ncat un an din 7ucatele acelea. 3ntr-un t*rziu5 pro7a7il că cineva se pl*nse de ţi+ăncu6a urdară 6i desculţă care le stătea /n picioare. ro7a7il5 tot atunci5 un altul /6i ainti de ea 6i vor7i cu un al treilea5 care5 la r*ndul său5 se sfătui cu vreun ajordo5 pentru ca5despre /n celeodin ură5 cu o /nfăţi6are dură5 ca pe 6i cu ar fi fost vor7a neplăcere lipsită de /nsenătate care tre7uia s-o /nlăture de+ra7ă5 să se arate secretarul contelui. = fost o discuţie rapidă 6i tăioasă5 purtată c4iar pe 4ol5 /nsă nieni nu /ndrăzni atunci să treacă pe acolo. ?HNcelenţele au intervenit
deja /n favoarea ţi+anilorA5 zise secretarul după ce o ascultă pe o Mila+ros nelini6tită care se străduia să-6i păstreze 4otăr*rea din voce. entru cine@ 0u 6tia5 ar fi tre7uit să verifice corespondenţa 6i nu era dispus să facă asta5 /nsă fuseseră ai ulţi. )4iar el pre+ătise scrisorile5 coentă cu nepăsare. ?=lţi doi@ ărinţii tăi@ Be ce@ rietene ale contesei@A5 repetă ne/ncrezător. ; rietene5 nu 0u erau prietene5 se corectă Mila+ros văz*nd +riasa dispreţuitoare pe care 7ăr7atul /7răcat /n ne+ru din cap p*nă-n picioare o făcuse la auzul acelei afiraţii5 dar intraseră /n saloanele sale particulare 6i le +4iciseră norocul ei 6i icuţei conte 0o7ilei sale fiice 6i no7ilelor sale prietene 6i dansaseră pentru conte 6i pentru invitaţii lor /n Triana5 iar ei le răsplătiseră cu 7ani ; Bacă v-aţi 7ucurat de at*tea privile+ii din partea HNcelenţelor 8or5 rosti secretarul /ntrerup*nd discursul poticnit al fetei5 de ce nau fost 6i părinţii tăi eli7eraţi /preună cu ceilalţi ţi+ani@ Mila+ros 6ovăi5 /n iarne+ru 7ăr7atului ne4otăr*rea Ha tăcu5 iar 7ăr7atul stărui.nu-i ?)e scăpă ai contează@A5 /6i ei. spuse fata /n +*nd. ; 0u sunt cununaţi la 7iserică5 iz7ucni. Secretatul dădu dezapro7ator din cap fără să-6i ascundă o eNpresie de satisfacţie pentru că putea să-i scutească pe stăp*nii lui de ru+ăinţile altei cer6etoare nesuferite. ; Fetiţo5 una e să intervină /n favoarea ţi+anilor care respectă le+ile re+atului5 asta asta e doar un auzaent pentru HNcelenţele 8or. C uili flutur*ndu-6i o *nă cu afectare. Bar niciodată nu i-ar ajuta pe cei care /ncalcă preceptele sfintei noastre 7iserici. )*nd 7a7a Maria o văzu ie6ind din palat fier7*nd de *nie5 z7ăt*ndu-se /ntre dorinţa arzătoare de a pl*n+e 6i cea de a-i potopi cu ocări pe conţi5 dădu din cap dezapro7ator. ; 8a ce te a6teptai5 fato@ orăi /ncet /nainte ca t*năra să ajun+ă la ea. )rezuseră că aceea era ultia lor 6ansă. )u c*teva zile /nainte5 Inocencio5 patriar4ul neaului )arona5 oftase ad*nc c*nd Maria 6i Mila+ros se pe duseseră la el să-i cearăelajutorul. ; 3l stiez tatăl tău5 recunoscu /n faţa fetei5 e un o 7un5 dar ai sunt ulţi /nteniţaţi 6i5 printre ei5 ai ulţi e7ri ai failiei noastre. 0e luptă pentru eli7erarea lor5 dar e din ce /n ce ai +reu. =utorităţile nu fac altceva dec*t să pună piedici. S-ar
părea S-ar părea că nu vor să ai /n+ăduie alte eli7erări. 3n ciuda recoandărilor pe care le-a făcut la sfatul 7ătr*nilor5 ulţi ţi+ani din toată Spania /6i revendică 7unurile5 iar asta /l nelini6te6te pe re+e5 care nu e dispus să plătească. S-ar zice că are con6tiinţa destul de lini6tită după priele eli7erări. 3nţele+e-ă5 /i spuse apoi cu răceală5 ave puţini 7ani ca să cupără /n+ăduinţă. Sunt capul failiei 6i sunt dator să-i dau toată silinţa pentru cei care au cu adevărat 6anse să fie eli7eraţi. Tatăl tău are cele ai ici 6anse. =ceste ultie cuvinte fură /nsoţite de o privire 6i ai rece adresată Mariei5 lăs*nd să se /nţelea+ă că nu avea 6anse5 pentru că se /nsurase cu o ,e+a care se /potrivise să se cunune la 7iserică. Bar tot Inocencio )arona le convinse că fata nu putea să ear+ă ca să iplore să-i fie eli7eraţi părinţii5 atunci c*nd Mila+ros5 după ce stăruise /n zadar pe l*n+ă patriar45 jură că avea să se ducă la prefectul Sevillei5 la ar4iepiscop sau c4iar la re+e dacă se ivea ; 0u face prilejul. asta5 fato5 o sfătui el5 sincer /n+rijorat. 0u ai acte. 0u apari /n condici nici ca arestată /n area /nteniţare din iulie5 nici ca deţinută la Mala+a5 nici ca eli7erată. entru ei e6ti o ţi+ancă fu+ită. 0oul decret re+al te o7li+ă să te prezinţi /n faţa autorităţilor /n teren de treizeci de zile. in*nd cont de starea părinţilor tăi 0-ar fi de irare să te /nc4idă. H6ti 7otezată@ Mila+ros nu răspunse. 0u era 7otezată. )u+etă preţ de c*teva clipe. ; Măcar a6 fi cu aa5 6opti /n cele din ură. 0ici Maria5 nici Inocencio nu se /ndoiră de veracitatea sacrificiului pe care fata 6i-l punea /n inte. ; 0ici ăcar5 o descurajă Inocencio. H ult de c*nd n-a ai fost triisă vreo feeie la Mala+a. Bupă priele eNpediţii5 celelalte au fost /nc4ise c4iar aici5 /n Sevilla. =i fi /nteniţată departe de ea. Mila+ros5 /n Triana5 printre celelalte ţi+ănci5 treci neo7servată5 e6ti una oarecare5 e6ti considerată una dintre cele eli7erate. Bar5 dacă faci vreo +re6eală5 dacă e6ti prinsă pe druuri5 au să te /nc4idă 6i nici ăcar n-ai să reu6e6ti să ajun+i la aa ta. )eiEoaPun din neaul )arona5 ei5 nude le *ini apărau. 0icipicioare. conţii. FraJ dispăruse5 iar elerudele erau le+ate 6i de Bacă ar fi 7unicul )e ar face 7unicul@ 0e/ndoielnic că ar eli7erao pe fata lui5 c4iar dacă ar tre7ui să ardă ora6ul Mala+a din teelii pentru asta.
Bar5 /ntre tip5 ele flă*nzeau. Mila+ros 6i 7a7a Maria se /ntorceau de la palatul conţilor de Fuentevieja. Traversară )ava 0ueva pe la San Eacinto 6i o ocoliră /n tăcere ca să se /ndrepte către fundătura San Mi+uel. Maria fu pria care o văzu: nea+ră ca tăciunele5 cu o pălărie de paie /ndesată pe cap p*nă /n dreptul spr*ncenelor5 cu poalele fustei cenu6ii suflecate5 cotro7ăia prin +unoaiele adunate /n +roapa care avusese c*ndva rolul de a apăra a4alaua. 2ătr*na se opri5 iar Mila+ros /i urări privirea /n clipa /n care un cer6etor sul+ea din *inile lui )aridad un lucru pe care de-a7ia /l +ăsise. Ha nici ăcar nu /ncercă să lupte pentru cooara eiD lăsa capul /n jos5 supusă. =tunci Mila+ros dădu fr*u li7er lacriilor pe care nu le vărsase c*nd ie6ise din palat. ; 0e+reso< 2a7a Maria /ncercă s-o stri+e pe )aridad5 dar +lasul i se fr*nse. Mila+ros se /ntoarse către ea5 iportanţa uiită5 cu oc4ii /necaţi /n lacrii. )ealaltă /ncercă să ic6oreze /nt*plării d*nd din *nă5 /6i drese +lasul de c*teva ori 6i stri+ă iar5 de data asta5 cu o voce 4otăr*tă: ; 0e+reso5 ie6i de acolo< 0u cuva să te ia vreunul drept cat*rcă nea+ră 6i să te ăn*nce< =uzind vocea tăăduitoarei5 )aridad /nălţă capul din +roapă 6i le privi pe su7 7orurile pălăriei. =fundată /n +unoaie p*nă la pulpe5 z*7i cu tristeţe. ,*ndură puţinul pe care /l aveau5 pan+lici colorate5 7răţări5 coliere 6i cercei5 pe o niica toată5 dar nu asta era rezolvarea5 iar Mila+ros o 6tia. Măcar de-ar ai fi avut colierul de perle 6i edalionul de aur priite /n dar de la Melc4or Bar acele 7ijuterii răăseseră /n ţi+ănie5 la ila soldaţilor care prădaseră tot. Fire6te că n-au fost scrise /n niciun inventar 6i au ajuns /n raniţa vreunuia dintre ei. e ăsură ce treceau zilele5 /n casa lipsită de o7ile 6i de alte o7iecte casnice /n afară de pătură5 de pătura roasă a lui )aridad 6i de p*nza de cort care erau /ntinse pe jos5 ca să ai7ă pe ce )aridad c*te o oc4eadă5 de reu6cări5 la dori5 7occeaua care arunca zăcea /ntr-un colţ. 3n c4inuită ea se aflau straiele ei ro6ii 6i piatra de a+netit dăruite de Melc4or5 sin+urele avuţii pe care le avusese la viaţa ei 6i pe care se /nver6una să nu le v*ndă.
Foaea le dădea +4es. 2anii de pe ultiele lucruri v*ndute5 un colier de ăr+ele 6i o 7răţară de ar+int ale lui Mila+ros5 nu se duseseră pe *ncare5 ci pe o fustă5 nea+ră 6i peticită5 pentru fată. Boar vec4ea căa6ă de sclavă a lui )aridad părea să reziste trecerii tipuluiD 4ainele ţi+ăncilor se de6irau 6i se sf*6iau. Maria 4otăr/ că fata nu putea să-6i arate coapsele5 prin fusta 6i jupoanele sf*6iate5 sau pieptul5 care părea că o să-i sf*6ie căă6uica ce ar fi putut să pară lar+ă cu puţine luni /n ură. 2ustul putea să 6i-l acopere cu 7ro7oada lun+ă5 cu ciucuri5 a 7ătr*nei5 dar picioarele5 unde ţi+anii /nt*lneau dorinţa5 nu. 3i tre7uia neapărat o fustă5 c4iar 6i cu preţul /nfoetării. 2are nu plăteau c4irie5 /ncerca să se *n+*ie 7ătr*na. 0ieni5 niciodată5 nu ceruse drepturi 7ăne6ti pentru acele case de c4iria6i din fundătura San Mi+uel. =sta nu avea nicio le+ătură cu rasa locatarilorD pur 6i siplu5 nu se 6tia ale cui erau5 de fapt. =ceastă situaţie se /nt*lnea peste tot /n Sevilla5 unde delăsarea proprietarilor5 /n ajoritatea lor instituţii de la totuitarea felul5 deadevăraţilor la fundaţii de 7inefacere p*nă la 6coli5 dusese /n tip proprietari. )4iar 6i a6a5 zilele trecură 6i răăseseră fără 4rană. Mila+ros nu 6tia să cer6ească 6i5 oricu5 Maria n-ar fi lăsat-o. 0ici )aridad nu 6tia5 dar ar fi făcut-o dacă i s-ar fi cerut asta5 /n loc să se ai ducă la )ava să caute prin +unoaie. e de altă parte5 tăăduitoarea5 care era c4eată să-6i aplice 6tiinţa doar /n cazuri din cale-afară de +rave5 nu se /ndura să ceară o răsplată pe care 6tia că ţi+anii n-aveau de unde să i-o dea. *nă la ură5 7ătr*na se văzu nevoită să accepte propunerea pe care Mila+ros i-o făcuse /n treacăt5 cu ceva tip /n ură5 aintindu-6i de 7ănuţii pe care /i căpăta din c*nd /n c*nd5 4oinărind cu alde Fernndez. ; =i să c*nţi< o /n6tiinţă /ntr-o diineaţă5 după ce se treziseră 6i văzuseră că nu ai aveau ce *nca. Mila+ros /ncuviinţă cu două 7ătăi din pale vesele5 ca 6i cu ar fi /nceput deja să se pre+ătească. 0u ai c*ntase de ult5 căci /n fundătură nu ai răsunau c4itarele5 nieni nu ai avea vreuna. )aridad/ntr-un răsuflă colţ. u6urată. Se +*ndea la 7occeaua ei5 care zăcea aruncată Hra ultiul lucru care ai putea fi v*ndut5 iar strădaniile ei de a +ăsi resturi de *ncare /n )ava se dovediseră cu desăv*r6ire zadarnice. Totu6i5 niciuna dintre ele nu-6i /nc4ipuia ce c4in fusese pentru
7ătr*nă să ia decizia aceea. 0opţile sevillane erau teri7il de priejdioase5 ai cu seaă pentru o fată ca Mila+ros 6i o ne+resă trupe6ă cu era )aridad5 care căutau să aţ*ţe dorinţa 7ăr7aţilor ca să-i facă să-6i dezle+e 7aierele pun+ii 6i să se lipsească de c*ţiva +olo+ani. Be c*te ori c*ntase fata pe druuri5 călătorind cu failia Fernndez5 departe de alcalzi 6i de z7iri5 fuseseră apărate de ţi+ani5 +ata oric*nd să-l /njun+4ie pe cel care ar fi /ntrecut ăsura5 dar /n Sevilla e deasupra5 dansurile ţi+anilor fuseseră interzise. ; =6teptaţi-ă aici5 le spuse celorlalte două. Iar tu5 o arătă pe )aridad cu arătătorul ei stafidit5 nu te ai duce la +roapa de +unoaie sau c4iar ai să fii *ncată. Bin instinct5 )aridad /6i puse *na pe ante7raţ ca să ascundă ura de dinţi pe care i-o lăsase un cer6etor5 c*nd se /ncuetase să ţină 7ine de un oscior pe care ai era lipit ceva ce aducea a carne. Toată /potrivirea ei se ăr+inise la o ăiastră răsucire din 6old5 prin care /i /ntorsese spatele. )er6etorul o u6case5 )aridad scăpase iar celălalt ie6ise 7iruitor. 9anulosul5 se /nălţa /ntr-un cartier ic din afara ora6ului5 faţă-n faţă cu uerta del =renal5 /ntre Qesolana5 r*ul GuadalPuivir 6i 2aratillo5 unde se construia arena pentru luptele de tauri din Sevilla. uerta del =renal5 una dintre cele treisprezece porţi care se desc4ideau /n zidurile ora6ului5 era sin+ura care ră*nea neferecată pe tipul nopţii. Bincolo de ea se afla vec4iul 7ordel5 /n care5 /n ciuda interdicţiei5 /ncă se practica eseria cu pricina. Hra o a4ala aăr*tă5 de lucrători /n port5 a+ricultori aflaţi /n trecere 6i tot soiul de 6arlatani5 iar clădirile acoperite de uce+ai făceau dovada stricăciunilor pricinuite de inundaţiile repetate5 la fiecare cre6tere a r*ului. 3n faţa acestuia5 ora6ul era lipsit de apărare. Be6i nu-i plăcea5 Maria se vedea nevoită să ceară favoruri. Mulţi /i erau datori. 2ienvenido5 4an+iul5 la fel de 7ătr*n5 uscăţiv 6i /puţinat la trup ca ea5 se str*7ă auzind ce /i cerea 7ătr*na. 3n acest tip5 soţia lui5 o nailă de feeie5 care era a treia sau a patra lui nevastă5 căci tăăduitoarea le pierduse 6irul5 se strecura tăcută /nspre 7ucătărie. ; )e le zadarnică faci@ /l iscodi 7ătr*na făc*nd sen către /ncercare de a-l flata pe 2ienvenido5 care feeie5 nici nu /ntr-o luă /n seaă ă+ulirea. ; tii ce /i ceri@ /i /ntoarse vor7a. Maria trase /n piept aerul /ncărcat din local. )4iar 6i diineaţa5
arinari fără ocupaţie 6i oaeni din port veneau să 7ea printre prostituate o7osite care /ncercau să ai adau+e ceva la c*6ti+ul din noaptea trecută5 care poate nu fusese at*t de profita7ilă pe c*t 6i-ar fi dorit. ; 2ienvenido5 răspunse apoi ţi+anca5 6tiu ce pot să-ţi cer. 9an+iul se feri de privirea Mariei. 3i datora viaţa. ; C ţi+ancă t*nără5 6opti5 6i o ne+resă< C să se lase cu /ncăierări. tii asta. 3i /nc4ipui că o să veniţi /nsoţite de ţi+ani5 ca de o7icei. Mă ; Fire6te că o să veni cu 7ăr7aţi5 /i reteză vor7a Maria5 /n tip ce se /ntre7a cine ar putea fi aceia5 6i o să ave nevoie de cel puţin o c4itară 6i ; Maria5 pentru nuele lui Bunezeu< ; i a tuturor sfinţilor< /i /nc4ise ea +ura. =ceia6i sfinţi cărora te-ai /ncredinţat c*nd aveai fier7inţeli. Te-au ajutat /n vreun fel@ ; Te-a plătit. ; =devărat5 dar ţi-a spus de atunci că nu e de-ajuns. c4eltuise6i toată a+oniseala pe edici5 felceri5 sluj7e5 ru+ăciuni3ţi6i cine 6tie ce alte nerozii. 3ţi ainte6ti@ Iar tu ai consiţit. i i-ai spus că pot să ă /ncred /n tine. ; =cu pot să te plătesc. ; 0u vreau 7anii tăi. ine-te de cuv*nt. 9an+iul dădu din cap a tă+adă5 apoi /6i pli7ă privirea pe deasupra ulţiii de u6terii5 ca s-o ocolească pe cea a Mariei. )e preţ avea cuv*ntul@ Care vreunul dintre cei aflaţi acolo 6i-l respecta@ părea că o /ntrea7ă la r*ndul lui. ; Sunte 7ătr*ni5 2ienvenido5 i-o tr*nti de la o7raz Maria. oate că *ine o să dă oc4ii /n iad. 2ătr*na a6teptă c*teva secunde căut*nd oc4ii neast*păraţi ai 4an+iului. H ai 7ine să ne /nc4eie socotelile aici5 sus5 nu crezi@ =colo5 /n 4anul lui 2ienvenido5 se aflau5 toate trei5 la vreo două seri după ce Maria /i poenise iadul. 2ătr*na5 cu *na ascunsă /n 7uzunarul sorţului5 /6i pipăia cuţitul cu care tăia ier7uri. =sta făcea tot tipul de c*nd se ad*nciseră /n noaptea sevillană. Mila+ros fusta eieaL5 verde ţi+ancă era KMaria +ăsise un juponera de/7răcată /pruut/n pentru iar de)aridad +ătită cu straiele ei ro6ii5 cu 7luza care /i str*n+ea s*nii ari 6i lăsa la vedere o tul7urătoare linie nea+ră pe p*ntece5 acolo unde nu ajun+ea să se unească cu fusta. 8e /nsoţeau doi ţi+ani5 Fern 6i
QoPue5 unul din neaul )arona5 iar celălalt din failia )aac4o5 pe care 7ătr*na reu6ise să-i convin+ă cu ar+uente de felul celor de care se folosise ca să-l /nduplece pe 2ienvenido. =*ndoi 6tiau să c*nte la c4itară5 a*ndoi erau voinici 6i fioro6i5 a*ndoi erau /naraţi cu 7rice+e pe care 7ătr*na le căpătase tot de la 4an+iu. )4iar 6i a6a5 nu era lini6tită. 0e/ncrederea ei spori văz*nd spectacolul care le /nt*pină de cu intrară /n 4an: arinari5 artizani5 escroci5 călu+ări 6i filfizoni se /n+4esuiau la esele ici din len nefinisat. Eucau cărţi sau zaruri5 stăteau la taclale5 4o4oteau de parcă s-ar fi provocat să r*dă din ce /n ce ai z+ootos5 de la o asă la alta. Stri+au sau doar stăteau cu privirea pierdută /ntr-un punct ne6tiut. M*ncau5 fuau sau făceau 6i una5 6i alta5 /n acela6i tip. Se toceau pentru plăceri trupe6ti cu feeile care se foiau /ncolo 6i /ncoace5 arăt*ndu-6i farecele sau le pipăiau pe fund pe fetele lui 2ienvenido5 care serveau la ese5 dar toţi5 fără eNcepţie5 7eau. e tăăduitoare o trecu undefior rece pe plutea 6ira spinării c*nd 7ă+ă de seaă5 prin pătura +roasă fu care /n /ncăpere5 cu Mila+ros treura din toate /nc4eieturile. Fata5 speriată5 făcu un pas /napoi spre u6a pe care de-a7ia intraseră. Se lovi de )aridad5 năucă. ?H o ne7uniena o să fie destul5 /i zise. Tu stai de pază5 dar ai /nt*i adui un scaun. QoPue se /ntoarse 6i5 fără o vor7ă5 /l apucă de +uler pe un filfizon /nţolit după oda franţuzească5 care trăncănea cu alţi doi ca el. Franţuzitul ar fi vrut să se pl*n+ă5 dar auţi c*nd văzu c4ipul crispat al ţi+anului 6i *na pe care o ţinea pe jun+4er. )ineva r*se /n 4o4ote. ; =6a o să stai cu dosul /n aer5 invertitule< i-o tr*nti unul de la asa alăturată. QoPue /i /ntinse scaunul tovară6ului său5 care puse un picior pe el5 /6i potrivi c4itara pe coapsă5 străduindu-se s-o acordeze 6i să se o7i6nuiască cu ea. 0ieni din 4an nu părea să ai7ă vreo dorinţă c*t de ne/nsenată să asculte uzică. Boar privirile neru6inate 6i pofticioase care se /ndreptau către Mila+ros 6i )aridad 6i c*te o ră7ufnire făceau dovada prezenţei ţi+anilor /n 4an5 căci5 altfel5 tără7oiul era la c4itara5 fel de are. sentoate al lui Fern5 acesta pre+ătise Maria8a/6iun adună puterile ca după să deace oc4ii cu Mila+ros. Se ferise s-o facă p*nă atunci. ; re+ătită@ Fata /ncuviinţă5 dar toată fiinţa ei o dezinţea: *inile /i
treurau5 respira a+itată5 p*nă 6i o7razul ei oac4e6 părea palid. ; H6ti si+ură@ Mila+ros /6i str*nse *inile cu putere. ; Qespiră ad*nc5 o sfătui 7ătr*na. ; Să-i dă druul5 fruu6ico5 o /7ăr7ătă Fern /n tip ce /ncepea să c*nte la c4itară. )*te o se+uidilla5 la r*nd )4itara nu răz7ătea< 0u se auzea /n zarva aceea. Maria /ncepu să 7ată din pale cu *inile sale /nţepenite 6i5 cu o i6care din 7ăr7ie5 /i dădu de /nţeles lui )aridad să facă acela6i lucru. Mila+ros nu se /ncueta. 8ocalul lui 2ienvenido nu seăna deloc cu acele c*rciui /n care5 su7 ocrotirea failiei Fernndez5 c*ntase pentru c*ţiva localnici. 36i drese +lasul de ai ulte ori. ovăia. Tre7uia să /nainteze p*nă /n cercul str*t care se desc4idea /n faţa ei. Fern repetă /nceputul o dată 6i apoi /ncă o dată. ovăiala ei le st*rni interesul celor din apropiere. Mila+ros le văzu privirile aţintite asupra ei5 iar z*7etele lor o făcură să se sită cara+4ioasă. ; 9ai5 fetiţo5 o /ndenă iar Fern5 altinteri c4itara o să o7osească. ; 0u uita niciodată că e6ti o ,e+a5 o auzi pe Maria5 care o /ncuraja repet*ndu-i vor7ele aei ei. Mila+ros ie6i /n faţă 6i /ncepu să c*nte. 2ătr*na /nc4ise oc4ii deznădăjduită. Glasul fetei treura. 0u era destul de puternic. 0ieni n-o putea auzi. 0u avea rit 0u avea 7ucurie< )ei care z*7iseră ai devree /ncepură să dea din *ini. )ineva fluieră5 alţii 4uiduiră. ; =6a +ei c*nd e6ti călărită5 ţi+ăncu6o@ >n cor de 4o4ote /nsoţi ojicia. 8ui Mila+ros /i dădură lacriile. Fern /i ceru din priviri un sfat Mariei5 iar 7ătr*na /ncuviinţă cu dinţii /ncle6taţi. Tre7uia să /nceapă< utea s-o facă< Bar c*nd /ncepură să z7oare 7ucăţi de le+ue către fată5 ţi+anul vru să se oprească din c*ntat. Maria /i privi pe oaeni. Hrau 7eţi 6i /nfier7*ntaţi. ; Bansează5 ne+reso< porunci atunci. )aridad părea 7uiăcită de atosferă 6i 7ătea /n continuare din;pale5 ecanic. Bansează5 ne+resă afurisită< z7ieră 7ătr*na. =pariţia lui )aridad /n cerc5 cu pieptul ei are5 str*ns /n 7luza ro6ie5 sulse un ropot de aplauze5 urale 6i alte stri+ăte de6uc4eate. ?Bansează5 ne+resă afurisităitaţi-vă ea< le vor7i aflaţi de ce pătura pe care fata o la /n6făcase 7ine.celor Fetiţo5 vrei/nsăpra+5 afle tră+*nd toţi ţi+anii la6ă e6ti@ =sta ar ajun+e p*nă la urec4ile aei tale. ; 8as-o /n pace pe aa< stri+ă Mila+ros. ; Fetiţo5 insistă Maria cu 4otăr*re /n +lasD tră+ea tare de un colţ al păturii cu care se acoperea fata. 0u-i picior de ,e+a /n Triana. 3n aceste oente5 eu sunt 7ătr*na failiei5 iar tu nu e6ti dec*t o ţi+ancă t*nără care nu se află su7 ocrotirea niciunui 7ăr7at. Bacă nu te ridici5 a să le spun lui Fern 6i lui QoPue să te ia pe sus5 -ai /nţeles@ tii că o s-o fac 6i 6tii că ei o să-i dea ascultare. i o să te poarte pe sus5 prin fundătură5 ca pe o fetiţă răz+*iată. ; 0-o să facă asta. Hu sunt o )aro< Mila+ros nu apucă să terine vor7a. =uzind-o5 7ătr*na desc4ise punul 6i dădu druul păturii cu un dispreţ pe care fata nu-l văzu5 dar /i siţi forţa. Fusese c*t pe ce să se lepede de s*n+ele ,e+a@ *nă să se răsucească 7ătr*na5 Mila+ros era deja /n picioare. i c*ntă. )*ntă /preună cu Sa+rario. =ceasta5 cu vocea ei răsunătoare 6i veselă5 ajutată de pa4arul de vin ro6u pe care 7a7a Maria o silise să-l spaiele dea pe +*t cu pusese piciorul avu +rijă să-i acopere 6i de ru6inile. )aridad dansă /n 6i 4an5 /nflăcără din nou un pu7lic ceva ai nueros dec*t cel din seara trecută. Se dusese vor7a5 dar nu at*t precu se /nt*plase după a treia seară5 c*nd Sa+rario5 după ce dansase cu Mila+ros5 ie6ise din
cercul /n care se /nv*rteau 6i o prezentă pe fată cu o reverenţă eNa+erată. =6a se /nţelesese cu 7ătr*na. Mila+ros se trezi sin+ură5 /nc*ntată de aplauzele care nu se opriseră /ncă. G*f*ia5 strălucea i z*7ea< 7ă+ă de seaă Maria5 cu sufletul la +ură. =tunci fata ridică o *nă5 pe care avea deja prinse c*teva pan+lici colorate5 la fel 6i /n păr5 6i ceru să se facă lini6te. Tăăduitoarea siţi cu un fior /i stră7ate e7rele aorţite. Be c*t tip nu ai siţise plăcerea aceea@ Fern5 cu un picior pe scaun 6i c4itara sprijinită pe coapsa st*n+ă5 sc4i7ă priviri triufătoare cu 7ătr*na. u7licul nu voia să tacăD cineva 7ătu cu un cuţit /ntr-un pa4ar5 apoi urară s*s*iturile care cereau să se facă lini6te. Mila+ros /nfruntă privirile aţintite asupra ei. ; 9ai5 fruoaso< se auzi /ndenată de la una dintre ese. ; )*ntă5 ţi+anco< ; )*ntă5 Mila+ros5 o /ncurajă )aridad. )*ntă a6a cu nuai tu 6tii s-o faci. i se porni fără acopaniaent5 /nainte ca Fern să /nceapă cu c4itara. ; ?tiu să c*nt povestea unei ţi+ănciA ,ocea ei5 vioaie5 cu un ti7ru sc*nteietor5 uplu tot 4anulD era o se+uidilla ţi+ănească5 o recunoscură de /ndată Fern 6i toţi ceilalţi5 dar o lăsară să /nc4eie strofa fără acopaniaent5 desfătaţi de c*ntarea ei. ?)are a cucerit un flăcău cu pielea al7ăA )*nd Mila+ros se pre+ătea să atace a doua strofa5 luea /nt*pină cu aplauze 6i cuvinte de laudă pentru fruoasa fată sunetul c4itarei 6i 7ătăile din pale ale feeilor. Maria aplauda pl*n+*nd5 iar )aridad /nfi+*ndu-6i dinţii /ntr-unul dintre tra7ucurile ei. Mila+ros c*ntă ai departe5 si+ură5 neteătoare5 t*nără5 fruoasă5 ca o zeiţă care se 7ucură 6tiindu-se adorată. Sevilla: 6coală a c*ntului5 universitate a uzicii5 atelier /n care se contopesc stilurile /nainte de a se dărui luii. )aridad putea săi aţ*ţe pe 7ăr7aţi cu dansuri provocatoare5 6i ţi+ăncile reu6eau asta cu sara7andele lor nele+iuite /n care vor7eau despre popi 6i 4a7otnici5 dar nieni5 7ăr7aţi sau feei5 prostituate sau t*l4ari5 spălătorese sau e6te6u+ari5 călu+ări sau servitoare5 nu putea ră*ne sufletul. nepăsător la inunata vrajă a unui c*ntec care atin+ea =poi veni delirul: urale5 aclaaţii 6i aplauze. Mii de jurăinte de iu7ire ve6nică pentru Mila+ros /nc4eiară reprezentaţia fetei.
20 – H o ,e+a5 6opti )ontele ca să nu-i trezească pe ceilalţi din
failie care doreau laolaltă cu ei. Qafael Garca 6i soţia stăteau cu oc4ii pe /ntuneric5 /ntin6i5 /7răcaţi din caplui p*nă /n picioare5 pedesc4i6i o +răadă de paie 6i cren+i uscate care slujea drept saltea. QeJes se +4eui su7 o pătură roasă. Hra 7ătr*nă 6i /i era fri+. Forjele /ncălziseră ereu locuinţele de la catul de sus5 dar Qafael nu ajunsese /ncă la o /nţele+ere cu fierarii spanioli 6i lucrau /n continuare cu forje de c*p 6i +ropi săpate /n pă*nt. ; = putea să c*6ti+ă ulţi 7ani5 stărui Trianera. ; H nepoata Galerianului< se /potrivi din nou Qafael 6i5 de data asta5 ridică vocea. Foială de trupuri 6i c*te un cuv*nt de ne/nţeles5 7*i+uit /n son5 răspunseră stri+ătului său. QeJes a6teptă p*nă c*nd ruoarea respiraţiilor se lini6ti. ; Sunt c*teva luni de c*nd nu se ai 6tie niic despre Melc4or. Galerianul o fi ort5 i-o fi făcut careva felul. ; Fiu de t*r*tură5 /i luă vor7a soţul ei5 6optind din nou. =r fi tre7uit s-o fac eu5 acu ult tip. Bar c4iar 6i a6a5 fata e tot nepoata lui5 e o ,e+a. ; Fata e o ină de aur5 Qafael. QeJes a6teptă c*teva clipe 6i răsuflă /nspre tavanul co6covit de deasupra capului. Tre7ui să se sforţeze cuplit ca să spună urătoarele cuvinte: H cea ai 7ună c*ntăreaţă din c*te a auzit vreodată5 recunoscu. Iz7*nda lui Mila+ros ersese din +ură /n +ură 6i5 ca ulţi alţi ţi+ani5 QeJes5 /7oldită de curiozitate5 se dusese s-o asculte la 4an. Se oprise c4iar /n u6ă5 ascunsă /n spatele pu7licului tot ai nueros de la o seară la alta. i5 cu toate că n-o vedea5 o auzea. Boane5 6i ce ai auzea< ; Fie5 c*ntă 7ine. i ce-i cu asta@ /ntre7ă )ontele de parcă ar fi vrut să considere /nc4eiată conversaţia. H tot o ,e+a 6i ne ură6te la fel de ult cu ne urăsc 7unicul 6i aa ei. )4iar de-ar fi să ră*nă ută< ; 9ai s-o ărită cu edro5 insistă ea5 revenind la propunerea care st*rnise cearta. ; H6ti ne7ună5 spuse Qafael5 la r*ndul lui.
; 0u. Fata asta e /ndră+ostită de edro al nostru. Mereu a fost. = văzut-o cu /l iscode6te 6i /l urăre6te. Se tope6te toată c*nd /l are /n faţa oc4ilor. =scultă la ine5 6tiu ce zic. Bar n-a 6tiinţă dacă edro ar fi +ata să ; edro o să facă ce i se spune< Bupă această iz7ucnire de autoritate5 )ontele auţi. QeJes z*7i din nou cu oc4ii la tavanul scorojit. )e u6or era să anipulezi un 7ăr7at5 oric*t de puternic ar fi fost el Hra deajuns să-i z+*ndăre6ti or+oliul. ; Bacă se ărită cu edro5 o să fie nevoită să-ţi dea ascultare ţie5 spuse QeJes. Qafael 6tia lucrul acesta5 dar /i făcu plăcere să-l audă. Hl5 să-i poruncească unei ,e+a< Totu6i5 QeJes o7servase o sc4i7are de atitudine5 pierise *nia care se siţea /n cuvintele lui ori de c*te ori aducea vor7a despre neaul ,e+a. Qafael deja *n+*ia 7anii. ?i cu o să aranjă lucrurile@A5 putea să opună.A /ntre7e?C acu. Saula sfatul poate:7ătr*nilor ?Maria5 tăăduitoarea5 o să se să apeleze dacă va fi nevoie.A Cricare dintre aceste /ntre7ări putea să fie urătoarea. 2ătr*na. Fu cea despre 7ătr*nă. ; C 7a7ă arţă+oasă@ se ulţui să spună QeJes. Be fapt5 fata e o )arona. 3n a7senţa părinţilor ei5 Inocencio5 patriar4ul neaului )arona5 o să fie cel care o să 4otărască. 0u s-ar /ncueta dacă ar fi aici Galerianul sau aa fetei5 dar /n lipsa lor ; i ne+resa@ o surprinse /ntre7area )ontelui. Tot tipul e /n tovără6ia ne+resei ăleia. QeJes /6i stăp*ni un 4o4ot de r*s. ; 0u e dec*t o sclavă proastă. Bă-i un tra7uc 6i o să facă orice vrei. ; )4iar 6i a6a5 e o piază-rea ne+resa aia5 orăi 7ăr7atul ei. 3ntr-o după-asă5 /n fundătură5 edro Garca ie6i din fierăria failiei sale5 se opri /n calea lui Mila+ros 6i /i z*7i. Mulţi /i z*7eau să intre /n vor7ă c*nta la 4an5 dar edro5sau nu.căutau i prietenele veniseră la cu ea ea ca de s-oc*nd /7ro7odească cu lin+u6iri din dorinţa de a intra /n trupă. ?,reuna dintre ele a făcut ceva pentru tine c*nd sfatul ţi-a interzis să ai locuie6ti /n fundătură@A5 tran6ă c4estiunea 7a7a Maria.
3n după-aiaza aceea5 artoră la /nt*lnirea pe care 7ătr*na o 7ănui pusă la cale5 se /ncruntă la fel cu o făcuse c*nd auzise ideea lui Mila+ros de a o prii /n +rup pe vreuna dintre prietenele sale ca să prezinte ai ulte dansuri la 4an. =6a că o suci pe fată5 dar aceasta nici nu se urni5 năucă5 ci răase /ncreenită la vreo doi pa6i de t*nărul Garca. C văzu 7*l7*indu-se 6i ro6ind ca )a o fetiţă ru6inată5 st*n+ace 6i sfioasă. ; )e ai faci@ vru să afle ţi+anul5 /nainte ca Maria să se repeadă la el. ; *nă acu5 7ine< i-o tăie scurt 7ătr*na. 0-ai de +*nd să te i6ti@ 0-ai niic de făcut@ T*nărul nu luă /n seaă prezenţa 6i ţipetele 7ătr*nei. *7i lar+ 6i lăsă să se vadă un 6ir perfect de dinţi al7i care ie6eau /n evidenţă pe fondul pielii sale /nc4ise la culoare. =poi5 ca 6i cu sar fi văzut silit să plece /potriva voinţei sale5 iji oc4ii 6i str*nse 7uzele /ntr-un fel /n care s-ar fi putut +4ici un sărut. ;; 0e vede5 răas-7un. Staiai departe de /6i ea5luă /l preveni Maria pe c*nd t*nărul le /ntorcea spatele. ?0u e pentru tineA5 fu c*t pe ce să adau+e5 dar siţi 7ătăile puternice ale iniii lui Mila+ros /n 7raţul de care o apucase. =sta o 7uiăci 6i o /nfr*nă. ; Să er+e5 o sili 7ătr*na5 sucind-o /ncă o dată. Să er+e5 ne+reso< stri+ă la )aridad. Hra o deose7ire iz7itoare /ntre efortul pe care fu nevoită Maria să-l facă pentru a er+e ai departe 6i ulţuirea care se citi pe faţa Trianerei. =scunsă /n spatele unei ferestruici de la etajul de deasupra fierăriei5 dădu din cap ulţuită /n tip ce le urărea pe cele trei feei trec*nd pe partea cealaltă 6i /ndrept*ndu-se către casa /n care trăia neaul )arona. Tăăduitoarea 7lestea /n +ura are5 Mila+ros parcă plutea5 iar ne+resa 0e+resa5 după ele5 ca o u7ră. Se duceau la Inocencio. Bacă de 7ani era nevoie pentru eli7erarea părinţilor lui Mila+ros5 ele /i aveau 6i erau /ncrezătoare că aveau să str*n+ă 6i ai ulţi5 cu tot cu 6perţurile pe care erau nevoite să le plătească al+uazililor să cerceteze le lase să dacă c*nte fuseseră /n 4an 6i să nu scotocească prin ar4ive caca să arestate la area /nteniţare 6i eli7erate de la Mala+a. Maria pipăi pun+a cu 7aniD /ntr-o sin+ură privinţă fuseseră nevoite să cedeze. ; 0e+resa nu ai poate să danseze5 o preveni /ntr-o noapte
2ienvenido5 ulţuit 6i el de c*6ti+uri. 2ătr*na 7odo+ăni ceva. ; =ltfel o să-i /nc4idă 4anul5 stărui 2ienvenido. 3i pute itui pe funcţionari ca să lase o fată să c*nte5 7a c4iar să danseze5 dar ai ulţi călu+ări 6i preoţi au denunţat /n+roziţi neru6inarea dansurilor lui )aridad5 iar /potriva lor5 Maria5 n-ave nicio putere. M-a an+ajat /n faţa al+uazilului că ne+resa n-o să ai danseze. 0-o să-i ai dea altă 6ansă. 3ntr-adevăr5 nu i-ar ai fi dat altă 6ansă5 recunoscu /n sinea ei 7ătr*na. Be c*nd Sevilla pierduse onopolul asupra coerţului cu Indiile /n favoarea ora6ului )diz5 7o+ăţia scăzuse5 ne+ustorii scăpătaseră 6i se ad*ncise prăpastia /ntre cei care /6i duceau zilele /n cea ai +roaznică izerie5 ace6tia fiind cei ai ulţi5 6i o inoritate forată dintr-o *nă de funcţionari corupţi5 no7ili trufa6i5 stăp*ni peste ari /ntinderi de pă*nt 6i ii de clerici5 e7ri ai vreunui ordin reli+ios sau laici. entru ei era un oent prielnic să /pin+ă poporul către doctrina cre6tină a resenării5 cu predici5 sluj7e5 rozarii 6i procesiuni. 0iciodată nu se auziseră at*tea predici pu7lice care aeninţau cu tot soiul de c4inuri 6i rele drept pedeapsă pentru traiul de6ănţat al credincio6ilor. )eea ce nu se /nt*pla /n Madrid5 la )urte5 unde fiinţau două teatre cu respectivele copanii de actori5 reu6ise să statornicească ar4iepiscopul /n Sevilla5 pe teritoriul ar4idiecezei sale: interdicţia teatrului5 a operei 6i a coediilor. ?=t*ta tip c*t /n Sevilla nu se vor interpreta coedii5 locuitorii săi vor fi feriţi de ciuăA5 profeţise la sf*r6itul veacului trecut un /nflăcărat părinte iezuit. =stfel5 ora6ul care fusese lea+ănul artei draatice5 care /nălţase priul teatru acoperit din Spania5 vedea cu locuitorii erau siliţi să se ascundă 6i să-6i acopere c4ipul pentru a se putea delecta cu c*ntecele unei fete talentate. )u toate acestea5 dansurile lui )aridad5 cu s*nii ei care se le+ănau /ncolo 6i /ncoace5 cu p*ntecul 6i cu 6oldurile ei care 7răzdau aerul5 erau o ispită trupească denă de os*ndirea ve6nică. ; Tu n-o să ai dansezi5 o /n6tiinţă Maria pe )aridad atunci c*nd luea /ncepuse să ceară prezenţa ei. Maria scrutăo 7ucura. c4ipul ne+resei căut*nd vreo reacţie. 0-o văzu. oate că vestea rintre ţipetele 6i 4uiduielile oaenilor 6i vădita ulţuire a unui al+uazil ascuns printre ei5 )aridad păru să priească vor7ele ei cu desăv*r6ită nepăsare. )*t despre Mila+ros Se vedea că e tot năucită 6i avea un
z*7et prostesc pe 7uze. =devărul era că edro Garca5 se văzu Maria silită să adită5 putea să pună pe jar orice feeie. Hra un ţi+an /n+*fat 6i *ndru5 cu piele arsă de soare5 păr lun+ 6i ne+ru5 oc4i de aceea6i culoare 6i privire pătrunzătoare5 c4ipe6 6i voinic oric*t s-ar fi /nver6unat foaea să-6i lase urele asupra trupului său de 6aptesprezece ani. ; H6ti o ,e+a< Maria se opri /n pra+ul casei lui InocencioD repro6ul ţ*6ni din +ura ei la siplul +*nd că fata 6i acel neru6inat ar fi putut să se sărute sau să se atin+ă5 sau Iar el e un Garca< z7ieră la ea. Ia-ţi +*ndul de la 7ăiatul ăla< T*nărul edro Garca stătea nei6cat5 /n fierărie5 cu picioarele depărtate 6i cu *inile /nfipte /n 6old5 /n faţa 7unicului 6i a tatălui său Hlias. )ei trei stăteau ai departe de ceilalţi e7ri ai failiei Garca care se luptau cu forjele de c*p. ; 0-o să a pro7lee cu fata aia5 se +rozăvi t*nărul cu z*7etul pe 7uze. ; edro5deasta nu e /ncă o aventură5 /i atrase atenţia )ontele5 /n+rijorat aintirea a7aterilor pe care le avusese nepotul lui5 toate cu feei spaniole5 din fericire5 c*nd fusese nevoie să-i sară /n ajutor. >neori5 fusese de ajuns să aeninţe taţi sau soţi /n6elaţi5 alteori5 tre7uise să scoată ceva 7ani pe care5 ai apoi5 /n faţa celorlalţi e7ri ai failiei se prefăcuse că /i pusese la loc uncind ai ult. T*nărul /i era dra+5 era preferatul lui. C să te /nsori cu fata5 zise. )u ea tre7uie să respecţi le+ea ţi+ănească. 0-o să te atin+i de ea dec*t după nuntă. T*nărul ţi+an răspunse cu un +est zefleitor. 2unicul 6i tatăl se /ntunecară la faţă deodată5 iar asta fu de-ajuns pentru ca edro să /nţelea+ă /nsenătatea planului pe care /l urzeau. ; ,ei putea ,ei fi dator să vor7e6ti cu ea5 7a c4iar să-i faci c*te un dar5 dar niic ai ult. Hste interzis să plecaţi /preună din fundătură dacă nu sunteţi /nsoţiţi de adulţi din failiile voastre. 0u vreau să aud pl*n+eri de la 7ătr*nă sau de la neaul )arona. 3ţi fă+ăduiesc că nu vei fi nevoit să /nduri o lo+odnă lun+ă. =i /nţeles@ ; Ba5 /ncuviinţă acesta cu +ravitate. ; 2ravo5 e6ti un ţi+an 7un5 /l lăudă 7unicul lui păluindu-l u6or pe o7raz. )ontele dădea să se /ntoarcă5 dar o7servă eNpresia nepotului său5 /ntre7ătoare5 cu spr*ncenele foarte arcuite. ; )e@ /ntre7ă el.
; Bar p*nă atunci@ /ntre7ă edro clătin*nd capul dintr-o parte /n cealaltă. 3n noaptea asta ă a6teaptă nevasta unui t*plar sevillan Tatăl 6i 7unicul 4o4otiră z+ootos. ; Bistrează-te c*t pofte6ti< /l /ncurajă )ontele printre r*sete. )ălăre6te-o 6i pentru ine. 2unica ta nu ai ; Tată< /l dojeni Hlias. ; ,rei să vii cu ine5 7unicule@ propuse nepotul. Te asi+ur că feeia aia ne face faţă la a*ndoi. ; 0u ai vor7i prostii< interveni din nou tatăl 7ăiatului. ; Buneata n-ai văzut-o< insistă edro /n tip ce )ontele z*7ea. =re un cur 6i ni6te ţ*ţe ; ,oia să spun 2unicul seceră aerul cu *na. ; ti ce voiai să spui5 /l opri pe fiul său. 3n orice caz5 tu5 edro5 ai +rijă să n-o superi pe t*năra ,e+a. Cric*t de puţin ar seăna cu 7unicul pro7a7il că e pe *ndră5 ai Fata adău+ă sc4i7*ndu-se la faţăei5c*nd 6i-l ainti Galerian. nu tre7uie să afle de isprăvile tale. Qafael Garca profită de oentul de seriozitate ca să-6i prevină nepotul: edro5 eu5 7unica ta5 tatăl tău Failia noastră ţine ult la această căsătorie. 0u ne dezaă+i. ; 2a7o< Mulţi /i spuneau ?7a7oA5 dar Maria 6tia să deose7ească c*nd foloseau acest apelativ ca pe un nue dră+ăstos 6i c*nd o făceau cu intenţia de a o ji+ni. 3n /prejurarea aceea5 nu avu nicio /ndoială că se afla /n cea de-a doua situaţie. 0u luă /n seaă stri+ătul care se auzise din fierărie 6i traversă ai departe curtea casei5 sin+ură. Mila+ros nu voise să o /nsoţească la cupărături 6i5 spre deznădejdea ei5 răăsese /n locuinţa de la etaj ca să stea la taclale cu ne+resa Bespre edro Garca5 fără doar 6i poate. Be c*teva zile t*nărul o tot p*ndea 6i5 fără să se ferească deloc de Maria sau de oricine s-ar fi nierit să fie de faţă5 /i ie6ea /n cale5 ca din /nt*plare5 /n fundătura San Mi+uel. Boar Mila+ros părea să nu-6i lui5 dea p*nă seaac*nd 6i5 de fiecare dată5 se cu fireaapoi /n preaja Maria /l alun+a pe pierdea ţi+an. >rau certurile5 pe care tăăduitoarea le /nc4eia tran6ant5 repet*nd cuvintele aei lui Mila+ros: ?0u uita niciodată că e6ti o ,e+a.A Se referea la vraj7a dintre cele două failii. 3nsă n-o putea opri să
6u6otească cu prietena ei )aridad5 ereu atentă la spusele fetei5 neclintită5 cu tra7ucul /n +ură5 iar asta o necăjea at*t de ult5 /nc*t ajunsese c4iar să se +*ndească să nu-i ai cupere tutun ne+resei. ; 2a7o< auzi iar5 de data asta5 c4iar din curte. Se /ntoarse 6i /l zări pe Inocencio /n pra+ul fierăriei care dădea /n curtea interioară5 unde /ncepuseră să se adune c*teva fiare vec4i 6i ru+inite5 dar pe care ţi+anii nu erau /n stare să le lucreze cu ijloacele de care dispuneau. ; =i +rijă ce-ţi iese pe +ură5 Inocencio< se răsuci ea. ; 0-a spus ceva care te-ar putea supăra5 /i /ntoarse vor7a patriar4ul neaului )arona /n tip ce se apropia. ; Bar o s-o faci. Sau ă /n6el@ ; Bepinde cu o s-o iei Inocencio ajunsese /n dreptul ei. i el era 7ătr*n5 ca toţi patriar4ii. oate că nu at*t de 7ătr*n precu )ontele 6i ult ai t*năr dec*t Maria5 dar /n v*rstă: un ţi+an 7ătr*n o7i6nuit să coande 6i săera i se /naintat dea ascultare. ; Spune ce ai de spus5 /l /ndenă ea. ; 0u te ai aesteca /ntre Mila+ros 6i t*nărul Garca. 2ătr*na 6ovăi. 0u s-ar fi a6teptat niciodată la o atenţionare de felul acela. ; C să fac ce o să +ăsesc de cuviinţă5 iz7uti să /n+aie. H o ,e+a. Se află su7 ; H o )arona. ; )a voi5 aceia6i )arona care i-aţi luat apărarea la sfatul 7ătr*nilor@ r*se 7atjocoritor. =ţi alun+at-o din fundătură 6i i-aţi /ncredinţat-o ie. )4iar 6i tatăl ei a fost de acord. Fata se află su7 protecţia ea. ; =tunci5 de ce trăie6te /n fundătură@ veni replica lui Inocencio. edeapsa a fost ridicată5 6tii 7ine. Failia ,ar+as a iertat-o. H o )arona 6i acu depinde de ine5 ca toţi ceilalţi. ?oate că are dreptateA5 cu+etă Maria. 0u putu să nu se cutreure la acest +*nd. ; Be ce nu ţi-ai revendicat autoritatea ai devree@ Se /pline6te o lună c*nd sunte ; Fata se sitededin neaul ,e+a5 recunoscu Inocencio. 0u ă interesează 7anii ei 6i5 su7 nicio foră5 nu vreau să a vreo /nfruntare cu neaul ,e+a5 cu toate că acu ; Melc4or o să se /ntoarcă5 /ncercă ea să-l descurajeze.
; 0u-i doresc niciun rău acelui 7ătr*n sintit. ărea sincer. ; =tunci5 de ce acu@ Be ce vrei să /nlesne6ti relaţia ei cu edro Garca@ 0-ai putea să +ăse6ti alt 7ăr7at pentru Mila+ros@ >nul care să nu fie un Garca5 altul5 nu desfr*natul ăla. Toată luea /i cunoa6te isprăvile. =i putea să +ăse6ti ulţi pretendenţi pentru fată5 orice failie 6i-ar da consiţă*ntul. ; 0u pot. Maria /i ceru lăuriri /ntinz*nd către el una din *inile sale /nţepenite. ; Mi-aţi cerut eli7erarea =nei 6i a lui Eos5 iar pentru asta a nevoie de ajutorul lui Qafael Garca. M*na 7ătr*nei5 aflată ca la /nălţiea pieptului său secătuit5 /ncepu să se /ncle6teze. Inocencio 7ă+ă de seaă. ; Ba5 spuse atunci. )ontele a pus drept condiţie căsătoria fetei cu nepotul lui. Maria/nstr*nse *na putere 6i o str*nse a+ită disperată. Be+etele c4ircite foră de c*rli+cunu se lăsară /n punul cu care ar fi vrut să-l lovească c4iar pe Inocencio. Se siţi ca 6i cu dreptatea i-ar fi alunecat printre de+etele acelea str*7e. ; Be ce e nevoie de aestecul lui Qafael@ /ntre7ă5 cu toate că 6tia răspunsul. ; H sin+urul care poate face ca preoţii paro4i din Santa =na să dea un certificat de căsătorie pentru părinţii fetei. Fără 4*rtia aceea5 nici vor7ă de li7ertate. Hl a fost /ntotdeauna cel care a păstrat le+ătura cu ei /n nuele sfatului 7ătr*nilorD pe ine nici ăcar nu -ar prii. =sta e sin+ura lui condiţie: Mila+ros 6i edro tre7uie să se căsătorească. ; =na ,e+a n-o să fie niciodată de acord să-6i recapete li7ertatea cu preţul acestei uniuni. ; =na ,e+a o să se supună cuv*ntului 7ăr7atului ei5 /i reteză elanul Inocencio5 iar failia )arona nu are niic /potriva failiei Garca. ; *nă c*nd nu se /ntoarce aa ei5 eu n-o să apro7 această relaţie5 ră7ufni tăăduitoarea. 3n luina diineţii cei care /n curte 6i se Inocencio strecura printre fiarele răsucite5 doipătrundea se /nfruntară din priviri. dădu din cap dezapro7ator. ; =scultă5 7a7o5 tu n-ai nicio autoritate. C să faci ce ţi-a spusD altfel o să te alun+ă din Triana5 iar eu o să ă /n+rijesc de fată5
cu sila5 dacă e nevoie. Ha dore6te /ntoarcerea părinţilor ei i a /nţeles că nici nu vede cu oc4i răi o le+ătură cu nepotul lui Qafael. )e ai poţi cere@ Eos )arona e din failia ea5 e fiul vărului eu 6i o să fac tot ce ţine de ine ca să-l eli7erez5 la fel ca pe toţi cei care au răas /n /nc4isoare. 0-a să perit ca5 din pricina /ndărătniciei tale5 )ontele să dea /napoi. Se z7ate pentru eli7erarea unei ,e+a5 fiica Galerianului5 a du6anului său cel ai apri+< ,rei să vor7esc cu Mila+ros@ Maria făcu un pas /napoi5 ca 6i cu Inocencio ar fi /7r*ncit-o cu aeninţarea aceeaD picioarele ei desculţe se z+*riară /ntr-una dintre fiare. ; ,rei să-i spun că tocai tu priejduie6ti eli7erarea părinţilor ei@ 2ătr*na se siţi cuprinsă de o aeţeală nea6teptată. Gura i se uplu de salivă 6i culoarea ocru a ru+inii5 care făcea să pălească sc*nteierea razelor de soare5 pluti tul7ure prin faţa ei5 din toate colţurile curţii. Inocencio +estul )e-o de asăo seajuta5 dar dacă5 ea /l respinse lovindu-l st*n+acefăcu cu *na. /nt*ple intr-adevăr5 o să stea de vor7ă cu Mila+ros@ Fata era vrăjită de t*nărul Garca. C s-o piardă. Siţi că le6ină. Silueta lui Inocencio /6i pierdu lipeziea. =tunci apăsă cu putere piciorul pe fierul pe care călcase5 p*nă c*nd siţi cu /i intră /n carne unul dintre ţepi 6i cu /ncepe să se prelin+ă s*n+ele pe talpa ei 7ătătorită. Burerea trupului5 cea reală5 o re/nsufleţi ca să-l /nfrunte pe )arona5 care privea tăcut cu /n jurul piciorului 7ătr*nei se aduna o ică 7altă /ntunecată ce /7i7a pă*ntul. =*ndoi /nţeleseră ce /nsena suferinţa pe care 6i-o provoca 7ătr*na5 străduindu-se să nu se vadă durerea pe faţa ei. Se dădea 7ătută. ; 0u-ţi risipi s*n+ele Maria. H6ti prea 7ătr*nă ca să nu-l preţuie6ti5 o sfătui patriar4ul neaului )arona /nainte să-i /ntoarcă spatele 6i să se ducă /napoi /n fierărie. )*teva ore ai t*rziu5 7ătr*na se /ndepărtă de l*n+ă Mila+ros /n clipa /n care edro Garca /i ie6i /n cale. Se /ndepărtă tăcută5 6c4iopăt*nd5 /ncerc*nd /nsă să-6i sus. Mila+roscusepiciorul inună7andajat5 de li7ertatea nea6teptată pe ţină carecapul i-o dădea cea care p*nă atunci se străduise din răsputeri să nu ai7ă de-a face cu 7ăiatul. Mai ult 0ici nu 7ol7orosea ocări< *7etul 6i privirea caldă cu care edro o /ndenă să se apropie
6i să stea de vor7ă cu el o făcură să uite cu desăv*r6ire de 7ătr*nă 6i c4iar să facă un +est poruncitor din *na /nspre )aridad5 ca să se /ndepărteze 6i ea. Be la cele două capete ale fundăturii5 Trianera la unul5 Inocencio la celălalt5 a*ndoi la vedere5 ca ni6te artori care ar fi vrut să cerceteze /ndeplinirea unui pact5 sc4i7ară priviri de /ncuviinţare /n faţa retra+erii Mariei. =poi5 seara5 c4iar 6i 7ătr*na se văzu silită să accepte că +lasul cu care Mila+ros /i fereca pe cei care o ascultau /n 4an răsună /7o+ăţit cu un sentient ce nu eNistase p*nă atunci. Fern5 la c4itară5 /ntoarse capul spre ea 6i o /ntre7ă din priviri ce se /nt*plase. QoPue 6i Sa+rario făcură acela6i lucru. Maria nu le răspunse. 0u-i eNplicase lui Mila+ros pricina sc4i7ării ei 6i nici nu voia s-o facă. 0ici fata n-o /ntre7ase niic5 de teaa că atunci avea să se rupă vraja. 3n aceea6i seară5 )ontele se sfătui din nou cu nevasta lui5 st*nd a*ndoi /ntin6i pe indirul din paie 6i cren+i. C7ţinuse certificatul de căsătorie 6i proisiunea că aveau să depună ărturie /n docuentele secrete5preoţilor /n favoarea lui Eos )arona 6i a nevestei lui5 din neaul ,e+a. Se 7ucura 6i de sprijinul al+uazilului din Triana. QeJes /l lăudă. ; 0-o să-ţi pară rău5 adău+ă. ; =sta sper5 zise el. = costat ulţi 7ani. Mai ulţi dec*t i-a dat Inocencio. = tre7uit să senez docuente prin care ă o7li+ să plătesc datoria asta. ; C să recuperezi 7anii cu v*rf 6i-ndesat. ; = ai tre7uit să le proit preoţilor că ,e+a 6i )arona o să se cunune la 7iserică de /ndată ce o să fie eli7eraţi5 că fata o să se 7oteze 6i că o să c*nte colinde /n paro4ia Santa =na anul ăsta5 de )răciun. =u auzit de ea. ; C s-o facă. ; ,or să se asi+ure că5 /ntr-adevăr5 noi5 ţi+anii5 ne apropie de 7iserică 6i vor ca strădania noastră să fie pu7lică5 s-o vadă toată luea 6i să se /ncredinţeze. M-au o7li+at să ă spovedesc< 0u 6tiu ; 0u a6a s-a 4otăr*t la ultiul sfat@ 8e-ai vor7it despre /nfiinţarea unei ; =u r*s. Barconfrerii@ cred că5 /n ad*ncul sufletului5 le-a plăcut trea7a asta. )ontele răase tăcut c*teva clipe. Bar dacă alde ,e+a se /potrive6te să se cunune la 7iserică@ ; 0u fi naiv5 Qafael< =na ,e+a n-o să fie eli7erată niciodată. Be
c*nd e la Mala+a5 a adunat ai ulte acuzaţii dec*t un răufăcător. H ţinută laolaltă cu ţi+ăncile doar ca să nu fie 7ă+ată la /nc4isoare. 0-o să-i dea druul. ; =tunci5 n-o să se poată cununa. ; )u at*t ai 7ine pentru tine. =na ,e+a n-ar fi făcut /n veci una ca asta. QeJes se /ntoarse cu spatele la el5 lăs*nd să se /nţelea+ă că discuţia se /nc4eiase5 dar Qafael continuă să vor7ească. ; Mi-a luat an+ajaentul. Bacă nu se cunună ; )e poţi face tu dacă nu-i dau druul@ Tu ai deja scuza5 iar p*nă atunci edro o să fie deja /nsurat cu fata5 /l /ntrerupse ea. Bacă preoţii vor at*t de ult ca alde ,e+a să se cunune5 atunci să intervină ei pe l*n+ă re+e5 ca s-o +raţieze. 8a ijlocul lunii dece7rie5 c*nd priiră /ncredinţarea că docuentele secrete fuseseră deja cercetate 6i triise la /nc4isoarea )arraca 6i ladeMala+a5 Garcalo+odnica5 6i )arona se adunară /n curtea casei c4iria6i failiile /n care stătea +olită de fiarele str*7e 6i ru+inite5 a6a cu se cuvenea cu un aseenea prilej. Inocencio dăduse ordin să fie utate /n fierărie. )u c*teva zile /nainte5 o a7ordase /ncă o dată pe Maria. ; 3i spui tu sau /i spun eu@ o /ntre7ă. ; Tu e6ti patriar4ul5 zise 7ătr*na fară să stea pe +*nduri. 3nsă5 /nainte ca Inocencio să ia de 7ună vor7a ei5 se răz+*ndi. C s-o fac eu. )asa era tot +oală5 ca atunci c*nd se /ntorseseră la TrianaD cea ai are sc4i7are apărută /ntre tip consta dintr-o +răadă de căr7uni ţinută su7 sco7itura din perete /n care se afla plita5 o oală vec4e5 un polonic 6i trei 7lide cio7ite din ceraică de Triana5 toate diferite /ntre ele5 6i c*teva aliente a6ezate pe o policioară pe care soldaţii nu reu6iseră s-o sul+ă. ; =6teaptă-ne jos5 /i porunci Maria lui )aridad. Be /ndată ce Mila+ros auzi că 7ătr*na o alun+a pe )aridad cu vor7ele acelea aspre5 se duse la fereastra care dădea /n fundătură 6i se sprijini cu coatele pe pervaz. 0u voia să asculte trăncănelile ei. Hradintre con6tientă că5 fruoase de c*teva oente zile5 evitaudin su7iectul5 ea trăia/i unul cele ai viaţa ei.dar Inocencio proisese eli7erarea părinţilor ei5 c*nta 6i era adirată at*t pentru vocea ei5 c*t 6i pentru relaţia pe care o avea cu edro Garca. )elelalte ţi+ănci5 prietenele ei5 o invidiau< Scoase pieptul pe
+ea5 ca 6i cu ar fi vrut să fu+ă de neulţuirile 7ătr*nei. )e 6tia ea despre iu7ire@ )e 6tia 7ătr*na despre a+ia care se /nfiripa /ntre ea 6i edro atunci c*nd se /nt*lneau@ ,or7eau 6i r*deau de orice: de 4ainele oaenilor5 de un fier str*75 de copila6ul care se /piedica Q*deau /ntruna. i se priveau cu tandreţe. i uneori se atin+eau u6or. Iar c*nd se /nt*pla asta5 senzaţia seăna cu arsura pe care o făcea tăciunele care sărea din forjă. Hra ca o /nţepătură. e Mila+ros n-o atinseseră niciodată sc*nteile care săreau din forjă5 dar edro /i spuse că asta siţise el /ntr-o zi5 c*nd se apropiaseră unul de celălalt ai ult dec*t se cuvenea. Hl se /ndepărtase prefăc*ndu-se ru6inat5 dar Mila+ros ar fi dorit ca oentul acela să ţină o viaţă. =*ndoi /6i /ntorseseră privirile către fundătură ca să vadă dacă /i zărise cineva. ?Ba5 ca jarulnde e@ 0u e niciodată c*nd e nevoie de el. ; 0u ; Bar neaul ,e+a@ >nde sunt toţi ace6ti ,e+a despre care tot vor7e6ti@ /i reteză vor7a Mila+ros5 /nfuriată5 6uier*nd. 0-a ai răas niciunul< 0iciunul< Toţi sunt /nc4i6i5 iar cei care sunt li7eri preferă să stea cu alte failii dec*t să se /ntoarcă la Triana< Bespre care nea ,e+a /i vor7e6ti duneata5 Maria@ 2ătr*na nu +ăsi un răspuns. ; T*nărul ăsta nu e 7un pentru tine5 fetiţo5 +ăsi de cuviinţă să spună5 avertizarea ei e zadarnică. Bar tre7uia s-o prevină5 de6i c4iar6tia dacăcăpreţul fu iz7ucnirea fetei. ; Be ce@ entru că e un Garca care n-are nicio vină pentru ce a făcut 7unicul lui@ entru că a6a ai 4otăr*t duneata@ Sau poate că a6a a 4otăr*t 7unicul eu5 de oriunde s-ar afla el@ ?entru că e un ticălos făţarnic 6i afeeiat care vrea nuai 7anii tăi 6i care o să facă din tine o feeie nefericită.A Qăspunsul acesta /i trecu prin inte 7ătr*nei. 0-ar fi crezut-o. ?i5 pe deasupra5 e un Garca5 da. H nepotul 7ăr7atului care l-a triis pe 7unicul tău ocna6 la +alere5 nepotul 7ăr7atului care i-a adus oartea 7unicii tale5 iar aei tale i-a adus sărăcia.A ; 0u vrei să /nţele+i5 se văicări5 /n sc4i7. Maria o lăsă pe fată cu vor7a neterinată. Se /ntoarse 6i ie6i din casă. =cu5 /n curtea +olită de fiare a casei5 /n tip ce failiile )arona 6i Garca se felicitau 6i 7eau vinul cupărat cu 7anii c*6ti+aţi de ea la 4an cu o seară /n ură5 Mila+ros /i siţea lipsa 7ătr*nei. 0-o ai văzuse de atunci5 de cinci zile /n care /ntre7ase de ea peste tot. Se dar /ncuetase să=poi treacă prin străzile ţi+ănie5 /nsoţită de )aridad5 fusese /nc4iar zadar. 7ătuse din Sevilla5 tot fără rost. 3n afară de prezenţa lui edro5 care stătuse c*teva inute cu ea pentru ca apoi să se ducă să 7ea5 să sporovăiască 6i să r*dă cu ceilalţi ţi+ani5 6i de cea a lui )aridad5
Mila+ros se siţea străină printre oaenii aceia. 3ncepeau să se zărească din nou roc4ii colorate 6i podoa7e /n păr5 pan+lici ulticolore 6i flori. i+anii puteau să flă*nzească5 dar nu să se /7race precu spaniolii. 3i cuno6tea pe toţi5 /ntr-adevăr5 dar )u avea să fie viaţa cu ei@ )u avea să fie traiul de zi cu zi5 după ce avea să treacă dincolo de fundătură5 /n casa /n care stătea failia Garca@ C cercetă pe Trianera5 pe c*t de +rasă5 pe at*t de fudulă5 foindu-se printre oaeni ca o adevărată contesă 6i siţi un +ol /n stoac. Siţi nevoia să caute sprijinul lui edro c*nd patriar4ii5 Qafael 6i Inocencio5 le cerură tuturor să facă tăcere. i /n tip ce oaenii se /n+răădeau /n jurul lor5 cel dint*i l-a c4eat l*n+ă el pe fiul său Hlias 6i pe nepotul său edro5 iar )arona5 pe ea. ; Inocencio5 vor7i Hlias Garca răspicat 6i cereonios5 fiindcă e6ti capul failiei )arona5 vreau să ţi-o cer de soţie pentru fiul eu edro5 aici de faţă5 pe Mila+ros )arona5 fiica lui Eos )arona. Tatăl eu5 Qafael Garca5 failiei noastre5 7ani s-a an+ajat /n nuele a*ndurora5 al lui 6icapul al eu5 să plătească +rei pentru a o7ţine li7ertatea părinţilor lui Mila+ros. )u această c4eltuială5 consideră că a fost respectată le+ea ţi+ănească 6i a fost plătit preţul fetei. 3nainte să răspundă Inocencio5 Mila+ros /i aruncă o privire nelini6tită lui edro. Hl /i z*7i 6i o /7ăr7ătă. Seninătatea lui reu6i s-o lini6tească. ; Hlias5 Qafael5 se auzi răspunsul lui Inocencio5 noi5 e7rii failiei )arona5 +ăsi că e destulă plată sua c4eltuită pentru eli7erarea unuia dintre ai no6tri 6i a nevestei lui. Hu v-o /ncredinţez pe Mila+ros )arona. edro Garca5 adău+ă Inocencio adres*ndu-i-se t*nărului5 /ţi dau cea ai fruoasă fată din Triana5 cea ai 7ună c*ntăreaţă născută /n neaul nostru p*nă acu5 o feeie care /ţi va face copii5 /ţi va fi credincioasă 6i te va ura oriunde vei er+e. 0unta se va face iediat după /nceputul noului an. Fii fericit cu ea. =poi5 Inocencio 6i Qafael Garca /naintară 6i pecetluiră /nţele+erea /n pu7lic5 faţă /n faţă5 printr-o v*njoasă str*n+ere de *nă. 3n acea Mila+ros siţi acelei alianţe de parcă fiecare dinclipă5 cei doi patriar4i i-ar +reutatea fi str*ns trupul ca /ntr-un cle6te. i dacă Maria avea dreptate@ o cuprinse /ndoiala. ?ine inte ereu că e6ti o ,e+a.A )uvintele pe care aa ei ţinuse să i le transită /i trecură ful+erător prin inte. Bar nu avu tip să se
+*ndească la asta. ; Să nu se /ncuete nieni să rupă această lo+odnă< /l auzi eNcla*nd pe Qafael Garca. ; 2lesteat să fie cel care va /ndrăzni< i se alătură Inocencio. Să n-ai7ă oarte nici /n cer5 nici pe pă*nt< Bupă acel jură*nt ţi+ănesc priit cu aplauze5 Mila+ros 6tiu că soarta sa tocai fusese 4otăr*tă. =ceea fu pria petrecere care se dădea după ce /ncepuse eli7erarea ţi+anilor din arsenale 6i teniţe. i+anii din fundătura San Mi+uel aduseră puţina *ncare 6i 7ăutură pe care o aveau. Se +ăsiră vreo două c4itare5 c*teva castaniete 6i dairele5 toate stricate 6i 4*r7uite. )4iar 6i a6a5 7ăr7aţi 6i feei /6i re+ăsiră spiritul 6i zdrăn+ăniră instruentele p*nă c*nd scoaseră din ele uzica pe care5 /n vreuri trecute5 ar fi putut s-o zăislească. Mila+ros c*ntă 6i dansă5 /ndenată de toţi5 c4erc4elită de la vin5 aeţită potopul sfaturi 6i de care le priea fără /ncetare.deBansă cu de alte ţi+ănci 6i5 felicitări /n c*tevaper*nduri5 cu edro. =cesta5 /n loc să se i6te /n ritul ei5 o /nsoţi cu i6cări scurte 6i seci5 trufa6e. arcă nu dansa pentru ţi+anii care 7ăteau din pale5 ci5 ai de+ra7ă5 le stri+a tuturor că acea feeie avea să fie a lui5 nuai a lui. 8a lăsarea nopţii5 Trianera se porni să c*nte fără acopaniaent o debla pe care o tot lun+i cu vocea ei ră+u6ită p*nă c*nd făcu să apară lacrii pe c4ipurile ţi+ăncilor. 2ăr7aţii căutară să 6i le ascundă acoperindu-6i pe furi6 oc4ii cu 7raţul. Mila+ros nu răase indiferentă la suferinţa pe care o arătau ei 6i se cutreură la fel ca toţi ceilalţi. 3n ai ulte r*nduri crezu că vede cu 7unica lui edro o provoacă. ?*nă acu5 iz7*nda ta nu e dec*t rodul unor tonadas vesele 6i năroade pe care le c*nţi /ntrun 4an izera7il5 părea că /i aruncă /n faţă. Bar ce 6tii despre durerea neaului ţi+ănesc@ o sfida 7ătr*na. )e 6tii despre c*ntarea noastră +ravă 6i ad*ncă5 aceea pe care noi5 ţi+anii5 o păstră nuai pentru noi@A Mila+ros prii provocarea. lun+ care de ţ*6ni din pieptul ei auţi aplauzele cu care se 2ocetul porniseră ţi+anii /ndată ce vocea Trianerei /ncetase să le z+*ndărească durerile5 ca 6i cu tăcerea ei năprasnică le-ar fi /nlesnit alinarea. Mila+ros c*ntă fără ca ăcar să se a6eze /n ijlocul cercului5 av*ndu-le l*n+ă ea pe )aridad 6i pe alte ţi+ănci.
Ha nu se siţea li7eră< Bipotrivă5 vocea 7ătr*nei QeJes iz7utise s-o transpună /ntr-un aur+ pe alul r*ului5 /n faţa 7isericii ,ir+en del 2uen =ire5 capela /n aer li7er a arinarilor din Sevilla5 /n faţa 7unicului ei5 /n+enunc4eat. ?>nde e6ti5 7unicule@A5 se +*ndi /n tip ce vocea i se fr*n+ea /n +*t 6i ţ*6nea z7uciuată ca o t*n+uire sf*6ietoare. ?)*ntă p*nă c*nd ai să siţi +ust de s*n+e /n +urăA5 /i spusese Maria. Bar 7ătr*na@ Bar părinţii ei@ 8ui Mila+ros i se păru că site +ustul s*n+elui c4iar atunci c*nd Trianera lăsă capul /n jos5 /nfr*ntă. 0u reu6i s-o vadă5 dar /i +4ici atitudinea5 fiindcă ţi+anii păstrară o lini6te prelun+ă după ce terină de c*ntat5 a6tept*nd ca ecoul ultiului său suspin să se stin+ă din fundătură. =poi o aclaară a6a cu o făceau sevillanii5 /n 4an. ; lec. edro Garca profită de zarvă ca să-i spună asta 7unicului său5 tră+*ndu-l deoparte. ; >nde5 edro@ T*nărul /i făcu cu oc4iul. ;; =zi nu eduneata o zi /ncercă el să se /potrivească. Spune că -ai triis cu trea7ă. ; 0u5 edro5 astăzi nu se poate. ; entru o ,e+a@ /i spuse de la o7raz t*nărul. Qafael Garca tresări5 iar nepotul său /6i /ndulci eNpresia 6i z*7i /nainte de a continua: Buneata erai la fel ca ine. Sau ă /n6el@ Sunte la fel. edro /i puse un 7raţ pe după ueri 6i /l trase /nspre el. C să ă /piedici să ă 7ucur de desfătări doar ca să ă port cu se cuvine cu o ,e+a@ ; Bu-te 6i distrează-te5 renunţă patriar4ul pe loc. ; 8a 7iserică. Spune că -a dus să ă ro+5 să spun rozariul5 adău+ă 7atjocoritor t*nărul /ndrept*ndu-se către ie6irea din fundătură. )*nd edro se afla aproape de iaza del Salvador5 după ce trecuse podul de 6lepuri 6i intrase /n Sevilla5 7unicul lui nu ai avu /ncotro 6i se apropie de Mila+ros. Trecuse deja destul de ult tip de c*nd fata /l căuta cu privirea pe lo+odnicul ei. ; S-a dus să vor7ească cu preotul de la 7iserica Santa =na despre 7otezul tău5 o lini6ti. 0ici ăcar crezut că edro se alăturase vreuneia dintre Mila+ros cele ain-ar 7inefi de o sută de procesiuni care stră7ăteau străzile din Sevilla5 ca să c*nte .ngelus sau ca să se roa+e< Mila+ros 6tia că tre7uie să fie 7otezată. 3i spusese Inocencio tot atunci c*nd /i dăduse 6i vestea că de )răciun o să c*nte colinde
/n paro4ie. Hra condiţia pusă pentru eli7erarea părinţilor ei. Tocai c*nd edro traversa iaza del Salvador 6i ajun+ea pe strada T*plăriei5 ea prii scuza pe care i-o dădu )ontele 6i se /ntoarse la petrecere. =scuns intr-un colţ al pieţei5 edro scrută uliţa pe care locuiau t*plarii5 dintre care unii se făcuseră fa7ricanţi de c4itare5 /nainte să /nceapă s-o traverseze pentru a ajun+e la casa unde /l a6tepta voioasa5 dar nesatisfăcuta nevastă a e6terului. C f*6ie ică de p*nză +al7enă ce părea a+ăţată ca din /nt*plare de +ratiile de la una dintre ferestrele atelierului /i dădea de veste c*nd era sin+ură. Inia /i 7ătea ai repede5 6i nu doar de dorinţă. riejdia ca soţul să se /ntoarcă5 de o7icei 7eat5 cu se ai /nt*plase o dată5 c*nd fusese silit să stea ascuns p*nă c*nd nevasta lui reu6ise să-l adoară5 sporea plăcerea de care aveau parte a*ndoi. 36i /n+ădui un z*7et /n /ntuneric c*nd /6i ainti. ?=cu o să vinăA5 ţipa feeia /n tip ce edro o călărea săl7atic. Ha ţinea picioarele ridicate 6i /i cuprinsese 6oldurile /ntre coapse. u6a5 o să-i auzi pa6ii5 r*dea printre +eete. C ?C să să nedesc4idă prindă 6iA )uvintele ei se /necară /ntr-un +eaăt prelun+ c*nd atinse or+asul. 3n noaptea aceea t*plarul nu ai ajunsese acasă5 /6i ainti t*nărul z*7ind din nou5 c*nd u7ra pe care o urărea se pierdu dincolo de uliţa 8ea+ănului5 iar uliţa T*plăriei răase pustie. ărăsi casa după un ceas 6i stră7ătu uliţa distrat5 siţind /ncă atin+erea5 +ustul5 irosul 6i +eetele feeii5 p*nă c*nd ajunse la un reta7lu /nc4inat Fecioarei5 ,ir+en de los Besaparados5 pictat c4iar /n stradă. ; 0eernic afurisit< Insulta /l luă prin surprindere. 0-o văzuse. C u7ră ăruntă5 l*n+ă reta7lu. 2a7a Maria continuă: ; 0ici ăcar /n ziua /n care te-ai lo+odit cu fata nu e6ti /n stare să-ţi stăp*ne6ti desfr*narea< edro Garca se uita lun+ la 7ătr*na tăăduitoare. retindea un respect pe care Hra sin+ură5 pe o uliţă pierdută din Sevilla5 /n puterea nopţii< 8a ce respect se putea a6tepta5 c4iar dacă era o ţi+ancă ; Eur7ătr*nă@ pe s*n+ele ,e+a că Mila+ros n-o să se ărite cu tine< /l aeninţă Maria. C să-i spun i+anul n-o ai ascultă. Se /nspăi*ntă nuai c*nd /6i /nc4ipui furia 7unicului 6i a tatălui său dacă fata ar fi refuzat să se
ărite. 0u stătu pe +*nduri. C /n6făcă pe 7ătr*nă de +*t5 iar vocea ei deveni un 7*i+uit de ne/nţeles. ; 2a7ă t*pită< orăi. C str*nse cu o sin+ură *nă. Maria 4orcăi 6i /6i /nfipse de+etele slă7ite5 ca pe ni6te c*rli+e5 /n 7raţele călăului ei. edro Garca nu făcu niic ca să se eli7ereze din str*nsoarea lor. )*t de u6or era5 descoperea asta cu fiecare secundă ce trecea. Cc4ii 7a7ei stăteau să-i sară din or7ite. Str*nse ai tare5 p*nă c*nd siţi că p*r*ie ceva /n +*tlejul 7ătr*nei. Fusese o trea7ă siplă5 iute5 tăcută5 incredi7il de tăcută /i dădu druul5 iar Maria se pră7u6i la pă*nt5 ică 6i stafidită cu era. Frăţia care se /n+rijea de cinstirea reta7lului avea să culea+ă le6ul5 se +*ndi /nainte s-o lase acolo5 6i avea să /n6tiinţeze autorităţile. =veau s-o arate5 sau poate că nu5 /n vreun loc din Sevilla5 /n caz că ar fi căutat-o cineva. )u si+uranţă avea să fie /nor*ntată /ntr-o +roapă coună5 din ilosteniile enoria6ilor pio6i.
21 aro4ia Santa =na din Triana5 aflată /n inia a4alalei5 avea cel ai are nuăr de ?suflete de păstoritA din Sevilla ; peste zece ii ; 6i era slujită de către trei preoţi paro4i5 douăzeci 6i trei de prez7iteri5 un ipodiacon5 cinci clerici inori 6i doi aflaţi la pria tonsură. 3n ciuda nuărului are de credincio6i 6i de sacerdoţi5 Santa =na o /nfioră pe Mila+ros. )lădirea era o construcţie +otică asivă5 cu plan rectan+ular5 cu trei nave5 cea din ijloc ai lată 6i ai /naltă dec*t celelalte5 /ntreruptă la juătate de strană. Fusese /nălţată /n secolul al RIII-lea din ordinul re+elui =lfonso al R-lea5 /n sen de ulţuire faţă de aa Fecioarei Maria5 care-i vindecase ca prin inune un oc4i. 8ui Mila+ros i se /nfăţi6ă /ntunecată 6i /nţesată de reta7luri aurite sau picturi cu )risto6i /ndureraţi 6i răniţi5 sfinţi5 artiri 6i fecioare care păreau s-o privească cercetător 6i să-i ceară socoteală. Fata /ncerca să scape de apăsarea aceea c*nd siţi că picioarele sale desculţe pă6eau pe o suprafaţă aspră. Se uită /n jos 6i sări ca arsă /ntr-o parte /n tip ce /6i stăp*nea un 7leste din care se auzi doar un icnet. Stătea pe una dintre ultele lespezi su7 care se odi4neau resturile 7inefăcătorilor 7isericii. Se lipi de )aridad 6i a*ndouă răaseră /n tăcere. >n preot apăru de su7 arcada 0uestra SeOora de la =nti+ua5 din nava Hvan+4eliei5 /n spatele căreia se afla sacristia. Se apropie /n tăcere5 /ncerc*nd să nu-i tul7ure pe credincio6i5 ajoritatea feei5 care vree de nouă zile la r*nd se ru+au 6i se /ncredinţau sfintei =na5 fie ca să do7*ndească r*vnita fecunditate5 fie ca să le ocrotească sarcinile. Se 6tia /n Triana 6i /n toată Sevilla că5 din vec4ie5 sf*nta protectoare intervenea pentru ca feeile să poată zăisli. Mila+ros /i văzu pe preot 6i pe QeJes 6u6otind la c*ţiva pa6i ai /ncoloD ea o arăta /ntruna5 iar preotul o privea ursuz. Trianera ajunsese să ocupe locul 7a7ei Maria /n viaţa ei. ?>nde e 7ătr*na aia /ndărătnică@A5 se /ntre7ă Mila+ros /ncă o dată5 după ce /6i pusese /ntre7are /n zilele 3i siţea lipsa. =raceea6i putea să se ierte5dedeii ce de nu@ori3ncercă să acelea. 6i-o scoată din inte pe 7ătr*nă c*nd /l văzu pe sacerdot făc*ndu-i un sen autoritar să-l ureze. Mariei nu i-ar fi plăcut s-o 6tie acolo5 /ncredinţ*ndu-se 2isericii 6i pre+ătindu-se de 7otez5 si+ur că nu.
)*nd trecu pe l*n+ă QeJes5 aceasta vru s-o dea la o parte pe )aridad. ; Ha vine cu ine5 spuse Mila+ros tră+*nd de prietena ei5 ca să nu se oprească l*n+ă ţi+ancă. Bupă dispariţia 7a7ei Maria 6i p*nă la /ntoarcerea părinţilor ei5 )ac4ita era sin+ura care /i ai răăsese dintre cei cu care trăise5 iar fata o căuta ai ult ca oric*nd5 c4iar dacă preţul era să nu se ai /nt*lnească cu edro c*nd 6i c*nd. Be aseenea5 se văzuse nevoită să accepte că5 de c*nd cele două failii pecetluiseră lo+odna5 t*nărul său lo+odnic /6i sc4i7ase purtarea5 c4iar dacă ipercepti7il. 3i z*7ea5 /i vor7ea 6i lăsa oc4ii /n jos făc*nd +estul acela tandru care reu6ea s-o /nfioare5 dar era ceva Hra ceva sc4i7at la el 6i nu iz7utea să-6i dea seaa ce anue. reotul o a6tepta su7 arcada ,ir+en de la =nti+ua. ; Ha vine cu ine5 repetă Mila+ros c*nd 6i acesta /ncercă s-o /piedice pe )aridad să treacă. Str*7ătura plină de repro6 care că oul lui Bunezeu prii cuvintele ei /i dădu fetei de cu /nţeles /ntrecuse ăsura cu aspriea tonului5 dar5 c4iar 6i a6a5 intră /n sacristie /preună cu ne+resa5 /ncepea să se sature să-i spună toată luea ce are de făcut. Maria5 nu5 ea doar se pl*n+ea 6i orăia5 dar QeJes C /nsoţea peste tot. 8a 4anul lui 2ienvenido /i dicta p*nă 6i ce c*ntece să interpreteze. 3ncercase să se /potrivească5 dar c4itarele /i dădeau ascultare Trianerei 6i nu-i ră*nea altceva de făcut dec*t să se supună lor. Fern 6i QoPue nu ai făceau parte din +rup 6i nici Sa+rario. Toţi fuseseră /nlocuiţi cu e7ri ai failiei Garca 6i nuai neaul Garca lua parte la reprezentaţii. Trianera o oprise 6i pe )aridad să ai acopanieze c*ntecele 6i dansurile. ?Be unde să 6tie o ne+resă să 7ată din pale /n rit de fandan+o sau se+uidilla@A /i aruncă /n faţă lui Mila+ros. )*t ţinea spectacolul5 )aridad ră*nea /n picioare5 nei6cată5 de parcă ar fi fost lipită de peretele 7ucătăriei din 4an 6i nu avea nici ăcar un tra7uc aăr*t pe care să-l ducă la +ură. QeJes oprea toţi 7anii pe care /i str*n+eau5 ca să i-i dea lui Qafael5 patriar4ului5 6i5 spre deose7ire de 7a7a Maria5 )ontele nu părea dispus s-o răsplătească pe )aridad ţi+ări de/nfoi.care Mila+ros reu6ea să scape de su7 Sin+urulcuoent controlul Trianerei era noaptea5 c*nd dorea. Inocencio se /potrivise ca ea să doară /n casa ocupată de failia Garca p*nă la consuarea căsătoriei. Brept urare5 ea 6i )aridad
stăteau tot /n vec4ea 6i o4or*ta locuinţă /n care /6i trăise copilăria. )4iar 6i a6a5 Trianera le pusese /n c*rcă o ătu6ă 7ătr*nă5 ca s-o păzească pe Mila+ros. 2artola era nuele feeii. ; )are sunt poruncile Sfintei 2iserici@ 3ntre7area o trezi la realitate pe Mila+ros. Stăteau a*ndouă /n picioare5 /n sacristie5 /n faţa unei ese din len cioplit5 de după care preotul5 a6ezat pe scaun5 o cerceta cu asprie. 0u le pofti să se a6eze pe scaunele pentru oaspeţi. Fata nu avea 4a7ar de acele porunci. Bădu să /6i recunoască ne6tiinţa5 dar /6i ainti sfatul pe care /ntr-o zi5 c*nd era foarte ică5 i-l dăduse 7unicul ei: ?H6ti ţi+ancă. 0iciodată să nu le spui adevărul spaniolilor.A *7i. ; 8e 6tiu 8e 6tiu5 răspunse ea atunci. 3i stau pe li7ă5 ai spuse atin+*ndu-6i v*rful li7ii. reotul a6teptă c*teva clipe5 cu *inile sprijinite pe tă7lia esei5 cu de+etele /ncruci6ate. Bar nu vor să iasă afu ; Bar ru+ăciunile@ o opri clericul /nainte ca fata să spună ceva necuvenit. )e răspunse ru+ăciuniea5 cuno6ti@ ; e toate5 plină de si+uranţă. ; Spune-i Tatăl nostru. ; Sfinţia Ta -a /ntre7at dacă le cunosc5 nu dacă le 6tiu. reotul nici nu clipi. )uno6tea firea ţi+anilor. 3n ceas rău priise /nsărcinarea să se /n+rijească de ţi+anca aceea neru6inată5 dar preotul paro4 părea foarte dornic s-o 7oteze 6i să aducă la 7iserică counitatea ţi+ănească. 3n sc4i75 el nu era dec*t un siplu prez7iter5 fără paro4ie 6i cu venituri ici. 8ipsa de reacţie a preotului /i dădu curaj lui Mila+ros. =junse 6i ea la o concluzie aseănătoare: preoţii ţineau ca ea să fie 7otezată. ; )are sunt cele trei persoane care alcătuiesc Sf*nta Treie@ ; Melc4or5 Gaspar 6i 2altasar5 eNclaă Mila+ros5 stăp*nindu-6i un 4o4ot de r*s. =uzise vor7a asta de la 7unicul ei5 /n ţi+ănie5 c*nd voia să-6i 7ată joc de unc4iul Tos. e toţi /i podidea r*sul. Be data aceasta5 c4iar 6i )aridad5 care răăsese cu un pas /n ura lui Mila+ros5 /n picioare5 /n 4aina ei de sclavă 6i cu pălăria de paie /n *ini5 tresări. reotul fu surprins de reacţia aceea. ; Tu 6tii@ o /ntre7ă. ;reotul Ba5 părinte5 răspunse )aridad. /ncercă s-o /ndene prin +esturi să le nuească5 dar )aridad plecase deja privirea 6i stătea cu oc4ii /n pă*nt. ; )ine sunt@ /ntre7ă el p*nă la ură. ; Tatăl5 Fiul 6i Sf*ntul Bu45 recită ea.
Mila+ros se /ntoarse către prietena ei 6i răase a6a c*t tip ascultă restul /ntre7ărilor5 toate adresate lui )aridad. ; H6ti 7otezată@ ; Ba5 părinte. ; tii )rezul 6i celelalte ru+ăciuni 6i porunci@ ; Ba5 părinte. ; =tunci5 /nvaţ-o 6i pe ea< ră7ufni 7ăr7atul arăt*nd către Mila+ros. 0u voiai să fii /nsoţită@ )a preot5 c*nd o persoană adultă5 sau care a6a pare5 copletă /nţepător5 dore6te să priească sf*nta taină a 7otezului5 a /ndatorirea s-o cunosc 6i să depun ărturie că /6i duce zilele călăuzită de cele trei virtuţi teolo+ice: credinţa5 nădejdea 6i iu7irea cre6tinească. =scultă< ria se ăr+ine6te la ceea ce tre7uie să creadă orice 7un cre6tin 6i asta se re+ăse6te /n )rez. = doua se referă la ce tre7uie să făptuiască un 7un credincios5 iar pentru asta tre7uie să cunoască poruncile Bonului 6i pe cele ale Sfintei 2iserici. 3n cele din ură5 a treia /l /nvaţă la ce se a6tepta de la Bunezeu5 iar aici astap*nă se află /n Tatăl nostru 6i poate /n celelalte ru+ăciuni. 0u ai veni c*nd nu 6tii toate acestea5 /nc4eie renunţ*nd la +*ndul de a o iniţia pe ţi+anca aceea /n cate4isul părintelui Huse7io. S-ar ulţui ca neru6inata aia să ajun+ă să recite )rezul< Fără să-i lase tip să riposteze5 sacerdotul se ridică de la asă 6i /6i flutură +ră7it palele5 cu de+etele /ntinse5 de parcă ar fi alun+at două vietăţi s*c*itoare5 d*ndu-le de /nţeles să părăsească sacristia. ; )u a ers /năuntru@ se interesă Trianera5 care le a6tepta la una din intrările /n 7iserică. rofitase de prilej ca să cer6ească cu discreţie5 prezic*ndu-le fertilitate tuturor tinerelor enoria6e care intrau. ; Sunt pe juătate 7otezată deja5 răspunse Mila+ros serioasă. H adevărat5 insistă văz*nd ne/ncrederea care se citea pe c4ipul 7ătr*nei ţi+ănci5 ai lipse6te doar cealaltă juătate. Bar QeJes nu era vreo spanioloaică lipsită de du4 6i nu se lăsă nici ea ai prejos. ; Fii cu 7ă+are de seaă5 fato5 /i răspunse /n tip ce desena cu de+etul linie prin /n dreptul taliei fetei5 nuocuva să teaer5 taiedintr-o pe dinparte două5/ntr-alta5 ca să 7oteze juătatea răasă 6i să ţi se scur+ă 4azul prin vreo parte. 8ui Mila+ros nu-i intrau /n cap nici ru+ăciunile5 nici poruncile Bonului 6i cele ale 2isericii pe care se străduia )aridad să i le
7a+e /n cap. 8e recita fără vla+ă5 tot a6a cu făcea 6i duinica la sluj7ele de pe plantaţia cu7aneză. Be diineaţă5 sătulă de at*tea repetiţii poticnite5 a6ezată /n scaunul 4odoro+it pe care5 de parcă era o cooară5 /l adusese cu ea de pe partea cealaltă a fundăturii 6i /l a6ezase la fereastra casei lui Mila+ros5 7ătr*na 2artola rezolvă pro7lea stri+*nd la ea. ; )*ntă-le5 fato< Bacă o să le c*nţi5 o să-ţi intre /n cap< Bin ziua aceea5 7ălăjelile nepăsătoare se transforară /n psalodieri5 iar Mila+ros /ncepu să /nveţe ru+ăciuni 6i precepte pe rituri de fandan+o5 se+uidilla5 sara7ande sau ciacone. Tocai această u6urinţă firească5 acest dar al ţi+ăncii de a a7sor7i uzică 6i c*ntece5 /i pricinui cele ai are /ncurcături 6i neplăceri c*nd sosi oentul să /nveţe colindele pe care tre7uia să le c*nte /n 7iserica Santa =na. ; tii să cite6ti partituri@ *nă să răspundă Mila+ros5 tot aestrul de capelă dădu din *nă a le4aite5 ridicolul /ntre7ării sale. ; tiu să citesc/nţele+*nd nuai liniile din pală5 i-o /ntoarse t*năra5 6i i-a ajuns o clipită ca să citesc ulte nenorociri /n pala Boniei ,oastre. Mila+ros era crispată5 e7rii capelei din Santa =na5 /n păr5 o judecau. 0u-i fusese +reu să-6i /nc4ipuie ce +*ndeau despre ea 7ăieţii din cor5 tenorul5 ceilalţi c*ntăreţi 6i or+anistul. Fără a-i pune la socoteală pe 7ăieţii din cor5 toţi erau uzicieni de profesie. )e căuta o ţi+ancă desculţă 6i urdară să c*nte colinde /n 7iserica lor@ =sta citise fata pe c4ipurile lor. Iar ce iz7uti apoi să citească pe c4ipul aestrului5 c4el 6i 7urtos5 fu o +riasă triufătoare care5 /n cele din ură5 se transforă /ntr-un răcnet tunător. ; Să cite6ti /n pală@ =fară de aici< 2ăr7atul /i arătă ie6irea. 2iserica nu e loc de farece ţi+ăne6ti< =fară5 cu tot cu ne+resa ta< ai spuse făc*nd sen către )aridad5 care stătea la depărtare de ei toţi. 3n tip ce o a6tepta5 Trianera ai cer6ea pe l*n+ă 7iserică5 de data asta fără ru6ine5 ca 6i cu faptul că Mila+ros avea să c*nte colinde acolo7ăr7atului i-ar fi oferit de putere5 a6a că dădu fu+a să-i povestească ei vreun că fatafel fusese iz+onită. ; 0uai de-ar fi ăritată cu edro5 ce a6 ai pălui-o pe fata asta năzuroasă5 spuse la ură. ; C să ai ocazia să faci asta5 se ulţui celălalt s-o
/ncredinţeze5 apoi porni +ră7it către Santa =na5 /nainte să-l c4ee paro4ul să-i ceară socoteală. Se /ntoarse indi+nat. Fusese nevoit să ceară iertare de ii de ori 6i să se uilească /n faţa unui preot furi7und. Cdată ajuns /n fundătură5 Qafael o zări pe Mila+ros5 care /l asculta ferecată pe edro5 ca 6i cu niic nu s-ar fi /nt*plat /n acea zi luinoasă de iarnă. Qenunţă la +*ndul să-i vor7ească de /ndată 6i căută ajutorul lui Inocencio. =poi5 /n copania lui5 se /ntoarse la locul /n care stăteau de vor7ă ţi+anii cei tineri. Fata nici ăcar nu-i văzu5 /nsă edro /i zărise. Bupă felul /n care pă6ea 6i pufnea 7unicul lui5 putu să +4icească ce avea să ureze. Se dădu cu vreo doi pa6i ai /ncolo. ; 0-o să-i eli7ereze pe părinţii tăi5 /i tr*nti deodată )ontele lui Mila+ros. ; 0-o să 7*i+ui ea. ; 0-o să-i eli7ereze5 Mila+ros5 inţi Inocencio5 sărind /n ajutorul )ontelui5 care /i cuviincios. proisese paro4ului că Mila+ros o să se /ntoarcă 6i o să se poarte ; Bar de ce@ =u spus că docuentele lor secrete au pornit deja către Mala+a 6i )arraca. ; Foarte siplu5 vor spune că a apărut un nou artor care dezinte toate celelalte inforaţii tainice5 răspunse )ontele. 0u era de-ajuns să fie cununaţi la 7iserică5 ai era nevoie să facă dovadă că nu trăiesc precu ţi+anii. Fiind vor7a despre neaul ,e+a5 nici nu le-ar fi prea +reu să dovedească asta. Mila+ros /6i acoperi faţa cu *inile. ?)e-a făcut@A5 se /ntre7ă ne*n+*iată. ; )e iportanţă are pentru ei dacă eu c*nt /n 7iserică sau nu@ /ncercă să se apere. ; 0u /nţele+i5 fetiţo. entru ei niic nu e ai iportant dec*t să aducă oile rătăcite /napoi /n tura Bonului. Iar aceste oi5 acu5 după ce i-au iz+onit pe evrei 6i pe auri5 sunte noi5 ţi+anii. Be ulţi ani nu s-au ai c*ntat colinde /n Santa =na5 iar preoţii au consiţit să se revină la această tradiţie 6i5 ai ales5 să le c*nte o ţi+ancă< Bacă tu ai fi c*ntat colinde /n 7iserică5 ar fi făcut dovada au reu6it să neintenţie< aducă /n episcopul era lacăcurent cu această Barijlocul acu lor. *nă 6i )ei doi patriar4i /6i aruncară priviri coplice c*nd 7ă+ară de seaă că lui Mila+ros /i treura 7ăr7ia. Hra c*t pe ce să-i dea lacriile. =*ndoi se prefăcură că pleacă.
; 0u< /i opri ea. = să c*nt< Eur< )e se poate face@ )e pot ; 0u 6ti5 fetiţo5 răspunse Inocencio. ; oate dacă te-ai duce să ceri iertare su+eră Qafael5 str*7*nd din +ură /n sen că nici a6a nu prea avea sorţi de iz7*ndă. i ceru iertare. reoţilor. Maestrului. Tuturor e7rilor capelei de uzică5 p*nă 6i 7ăieţilor. )aridad o conteplă: stătea /n picioare5 cu capul plecat5 uilă /n faţa lor5 ne6tiind ce să facă cu acele *ini o7i6nuite să fluture vesele pe l*n+ă ea5 6i rostea cu +reu fiecare dintre cuvintele pe care o /nvăţase Inocencio să le spună. ; 3i pare rău. Iertaţi-ă. 0-a vrut să ji+nesc pe nieni5 ai ales pe Isus )ristos 6i pe sf*nta Fecioară c4iar aici5 /n casa lor. ,ă ro+ să ă iertaţi. = să ă străduiesc să c*nt. Trianera /ncetase să se ai ţină după oaeni ca să le ceară de poană 6i intrase /n 7iserică ca să savureze uilirea fetei. ?C să ai ocaziaA5 /ncredinţase 6i zău că avea să i se arate 6ansa deoa-i arde pala 7ăr7atul pe care oei5 erita. Bupă ce c*ţiva 7ăieţi din cor 6i unii dintre uzicienii ai /naintaţi /n v*rstă priiră scuzele ei5 unul dintre prez7iteri o puse să /n+enunc4eze /n faţa altarului are 6i să se roa+e5 pentru a-6i ispă6i vina. =colo5 dinaintea celor 6aisprezece icoane din reta7lu fiNat /n altarul octo+onal al 7isericii5 tip de două ceasuri nesf*r6ite5 c*t ţinură repetiţiile din capela de uzică5 Mila+ros 7ol7orosi polilo+4ia pe care o /nvăţase pe de rost. )răciunul se apropia 6i totul tre7uia să fie pre+ătit. )u toate scuzele ei5 zilele ce au urat5 zile /n care Qafael 4otăr/ să nu se ai c*nte la 4an pentru ca Mila+ros să-6i dea toată silinţa la Santa =na5 /nsenară un adevărat artiriu pentru o fată care5 siţindu-se răspunzătoare pentru li7ertatea părinţilor5 tre7uia să-6i u6te li7a ori de c*te ori ţipa aestrul5 care oprea repetiţiile iar 6i iar5 ca s-o /nvinuiască 6i s-o ji+nească5 văicărinduse )erurilor pentru nenorocirea de a fi nevoit să se lupte cu o incultă care nici nu avea 4a7ar de solfe+iu sau de canto5 nici nu era /n stare să /nlocuiască uzica alcătuită din 7ătăi din pale 6i c4itare cu cea astri+a or+anului. ; C ţi+ancă< c*t /l ţinea +ura arăt*nd spre ea5 o cer6etoare urdară care n-a făcut altceva dec*t să c*nte 7alade vul+are pentru 7eţivi 6i prostituate< 0i6te 4oaţe5 asta sunt toate cele de teapa ei<
Mila+ros5 7atjocorită /n faţa tuturor5 ră7da fără ca ăcar să-6i ascundă lacriile ce i se scur+eau pe o7raji5 iar c*nd uzica /ncepea din nou să răsune5 se străduia din răsputeri. resiţea Hra si+ură că ţinta aestrului 6i a celorlalţi era s-o /piedice să c*nte de )răciun 6i că aveau să facă orice ca să reu6ească. 2ănuielile sale se adeveriră cu trei zile /nainte de )răciun. Maestrul veni la repetiţie /nsoţit de cei trei preoţi paro4i din Santa =naD alţi prez7iteri stătea a6ezaţi pe l*n+ă sacristie. )u acea ocazie n-o insultă5 dar neulţuirile 6i /ntreruperile se ţinură lanţ 6i fură urate toate de priviri deznădăjduite /n direcţia paro4ilor5 /ncerc*nd să le dea de /nţeles că era cu neputinţă ca povestea aceea să se sf*r6ească 7ine. ; 0ici ăcar nu pretind5 se pl*nse aestrul /ntr-un r*nd5 să c*nte o arie /n stil italian5 cu toate că asta ar erita acest lăca6 ăreţ. = ales un colind spaniol5 clasic5 cu strofe 6i se+uidillas5 dar nici a6a nu er+e. Mila+ros văzu pe preoţi vor7indaestrului5 /ntre ei 6i nelini6tea /6i dădu seaa /n+rozită că5 /idin cauza eNa+erărilor lor se transfora /n convin+erea că făcuseră o +re6eală. 0u avea să c*nte< Se cutreură toată. Se uită la )aridad5 care era tăcută5 nei6cată. C7servă /nspăi*ntată că preotul paro4 desc4idea lar+ *inile /ntr-un +est deslu6it de a7andon. lecau< Mila+ros crezu că o să le6ine. Maestrul /6i ascunse un z*7et /n tip ce făcea o reverenţă la trecerea paro4ilor. ?St*rpituran ceas de 7uzunar fu trofeul pe care /l c*6ti+ă /n seara aceea 6i care trecu de+ra7ă /n *inile Trianerei5 care /l c*ntări 6i /l ascunse printre 4aine. Mila+ros /i /n+ădui /nvin+ătorului să-i ia *na 6i să i-o atin+ă u6or cu 7uzele. )u coada oc4iului5 văzu cu o feeie cu o fundă are 6i aurie la decolteu5 asortată cu o ulţie de alte funde ai ici care /i /podo7eau coafura5 priea felicitările suratelor sale5 +esticul*nd cu nepăsare5 desconsider*nd iportanţa 7ijuteriei de care tocai se lipsise 7ăr7atul ei. ?=sta /i distreazăA5 /6i spuse Mila+ros. 0o7ili avuţi 6i curtenitori5 uniţi /ntre ei prin căsătorii de inclinaţiune. i+anii c*ntară ai departe la c4itarele lor5 printre ropote de castaniete 6i 7ătăi din pale5 iar Mila+ros c*ntă 6i dansă pentru no7ili. =veau să facă asta p*nă c*nd don =lfonso 6i ilu6trii săi invitaţi să o7osească5 de6i văz*nd supele5 de-a prăjiturile5 dulciurileaveau 6i ciocolata pe care servitorii le aduseseră lun+ul serii5 Mila+ros 6tiu că noaptea avea să fie nesf*r6ită. =6a se /nt*plă. etrecerea se lun+i p*nă /n zori5 ult după ce ţi+anca5 istovită5 se văzuse nevoită să le cedeze locul celor care o /nsoţeau5 care se străduiră /n zadar s-o iite. Trianera5 care dorita /n tronul ei5 se ridică pentru pria oară /n noaptea aceea atunci c*nd don =lfonso puse capăt petrecerii. 2ătr*na ţi+ancă se trezi din instinct /n clipa /n care contele făcu un sen aproape insesiza7il către ajordoul său. )ontele tre7uia să-i plătească5 /nsă nuai el 4otăra recopensa. Mulţi invitaţi plecaseră deja. Bintre cei care răăseseră5 unii /6i pierduseră ţinuta seniorială din pricina licorilor. Bon =lfonso5 cu pun+a de 7ani /n *nă5 nu părea să se nuere printre ace6tia din ură 6i nici 7ăr7atul alături de care se apropie de +rupul ţi+anilor. ; C seară plăcută5 /i lăudă contele /ntinz*nd pun+a. QeJes i-o sulse din *nă. ; C noapte interesantă5 adău+ă /nsoţitorul său. Fără s-o ia /n seaă pe Trianera5 don =lfonso i se adresă atunci lui ;Mila+ros. )red că ţi l-a prezentat deja pe don =ntonio 9eredia5 arc4iz del Qafal5 aflat /n vizită /n Sevilla. i+anca /l cercetă pe 7ăr7at: 7ătr*n5 cu perucă al7ă5 pudrată5 faţă serioasă5 tunică nea+ră5 desc4eiată5 str*tă5 cu 7roderii la
an6ete5 veston5 ja7ou5 nădra+i5 ciorapi al7i5 pantofi cu talpă joasă 6i catarae de ar+int. Mila+ros nu-l o7servase5 nu fusese unul dintre cei care o asediaseră. ; Bon =ntonio e prefectul Madridului5 adău+ă contele după ce /i /n+ădui un scurt ră+az ţi+ăncii. Mila+ros răspunse cuvintelor sale cu o u6oară clătinare din cap. ; 3n calitate de prefect5 eNplică atunci don =ntonio5 sunt 6i unic judecător protector al teatrelor de coedie din Madrid. ,ăz*nd privirea neră7dătoare a prefectului5 Mila+ros se /ntre7ă dacă se cuvenea să se arate cople6ită de acea dezvăluire. =rcui spr*ncenele neduerită. ; M-a ipresionat +lasul tău 6i refectul /nv*rti două de+ete prin aer. i felul tău de a dansa. =6 vrea să vii la Madrid5 să c*nţi 6i să dansezi la )oliseo del rncipe. ,ei face parte din copania ; Hu /l /ntrerupse ţi+anca. Be data aceasta5 contele fu cel care ridică din spr*ncene. refectul /nălţă capul. Mila+ros ce să spună. Să plece la Madrid@ Se /ntoarse cătretăcu5 ţi+aniine6tiind din spatele ei5 ca 6i cu ar fi a6teptat un ajutor din partea lor. ; Feeie5 6i atunci vocea contelui /i păru aspră5 don =ntonio tocai ţi-a făcut o ofertă +eneroasă. Boar n-ai de +*nd să-l refuzi pe un prefect al Majestăţii Sale< ; Hu 6ovăi din nou Mila+ros5 pierz*ndu-6i 6i ultia făr*ă din *ndria cu care se /nv*rtise printre ei toată noaptea. QeJes făcu un pas /n faţă. ; Iertaţi-o5 HNcelenţă. H doar cople6ită 6i năucită. 3nţele+eţi Boniile ,oastre că nu e o7i6nuită cu o cinste at*t de are. C să c*nte la Madrid5 desi+ur5 rosti /n /nc4eiere. Mila+ros nu putea să-6i ia privirea de la c4ipul prefectului. Buritatea trăsăturilor sale se /7l*nzea pe ăsură ce asculta cuvintele Trianerei. ; HNcelentă 4otăr*re5 reu6i să citească pe 7uzele sale. ; Secretarul eu 6i cel al lui don =ntonio vor aranja totul5 interveni atunci contele. M*ine Se opri5 z*7i 6i aruncă o privire către unul dintre arile vitralii prin care se strecurau deja priele raze de soare. e zi deja5 se corectă. 3nainte să se /nnopteze5 /nfăţi6aţi-vă /n 2a faţanu5 ea. =ristocraţii nu-i acordară ai ult tip. 36i luară răas-7un 6i5 fiecare cu o *nă pe uărul celuilalt5 /6i /ndreptară pa6ii către area u6ă du7lă care /nc4idea /ncăperea. 9o4otele contelui
/nainte să treacă dincolo de ea o de6teptară pe Mila+ros din 7uiăceală. Mai răăseseră doar ei /n salon5 /n afară de ajordoul care /i păzea 6i vreo doi servitori care5 de /ndată ce ecoul 4o4otelor se stinse pe 4olurile arelui palat5 se dezlipiră de pereţii l*n+ă care stăteau /ncreeniţi. >nul oftă5 celălalt /6i dezorţi u6c4ii. 8uina soarelui 6i cea a lu*nărilor /ncă aprinse dezvăluiră o /ncăpere care cerea să fie redată splendorii cu care /i /nt*pinase. Mo7ilele erau /n dezordine5 erau pa4are peste tot5 ce6ti urdare de ciocolată5 tăvi5 farfurii cu resturi de *ncare5 7a c4iar evantaie 6i unele podoa7e uitate de către doane. ; Madrid@ iz7uti atunci să se /ntre7e Mila+ros. ; Madrid< ,ocea Trianerei răsună p*nă la tavanul /nalt al salonului. Sau voiai să nesocote6ti oferta prefectului 6i să ne /nvrăj7e6ti iar cu +ranzii re+atului@ Mila+ros se /ncruntă la Trianera. Ba5 avea să plece la Madrid5 se convinse atunci. ?Criunde5 departe de tine 6i de ai tăiA5 +*ndi. Se pre+ătiră să plece la Madrid /ntr-o căruţă lun+ă de po6tă5 dintre cele care stră7ăteau săptă*nal ruta dintre Sevilla 6i curte5 cu patru roţi5 acoperită cu coviltir 6i trasă de 6ase cat*ri. )ăruţa era făcută să transporte cincisprezece drueţi cu tot cu 7a+ajele lor5 6i at*ţia se adunaseră /n jurul ei /n acea diineaţă de artie a anului 1%#. 3n acea /prejurare5 ţi+anii aveau să plece din Triana cu toate perisele 6i păsurile /n ordine5 senate 6i pecetluite de toate autorităţile5 su7 ocrotirea directă a prefectului Madridului5 a6a cu atesta scrisoarea pe care secretarul său le-o triisese5 nu /nainte de a-6i arăta uiirea /n le+ătură cu ţi+anca 7ătr*nă pe care alde Garca aveau de +*nd s-o includă /n alai. ?=ltfel cine o să ai7ă +rijă de fată /n tip ce c*ntă pentru HNcelenţa Sa@A5 se aestecă Qafael5 patriar4ul. Secretarul clătină din cap5 dar adevărul era că prea puţin /i păsa c*ţi ţi+ani călătoresc la Madrid5 astfel că /6i dădu /ncuviinţarea. 3n sc4i75 nu trecu cu vederea coentariul referitor la stăp*nul său. ; 0u /nţele+e +re6it5 /l atenţionă. Feeia n-o să c*nte pentru donul prefect. C sălafacă asta /n )oliseo del rncipe pentru toţi cei care vin să asiste coedii. ; Bar /ntr-o 7ună zi are să asiste 6i HNcelenţa Sa5 nu@ Qafael Garca /i făcu cu oc4iul funcţionarului cu intenţia de a-l face artor la /nc*ntarea pe care QeJes5 nevasta lui5 o eNa+erase c*nd /i
povestise scena din palatul conţilor. Secretarul oftă. ; i c4iar 6i re+ele5 răspunse ironic. Maiestatea Sa5 de aseenea. Qafael Garca se sc4i7ă la faţă 6i /6i /n+4iţi răspunsul. ; )*ţi 7ani o să-i plătească donul prefect@ /ntre7ă5 /n sc4i7. Secretarul z*7i perfid5 deranjat că era nevoit să ai7ă de-a face cu ţi+ani. ; 0u 6tiu5 dar de un lucru sunt si+ur: n-o să ocupe locul priei dae. 3i /nc4ipui că o să priească o plată de 6apte sau opt reali pe zi5 fără drept la si7rie. ; apte reali@ protestă )ontele. 0uai ceasul pe care l-a priit Mila+ros /n noaptea aia făcea de o sută de ori ai ult< )elălalt z*7i 6i ai lar+. ; =6a stau lucrurile. )ele noi nu priesc si7rie5 sila7isi văz*nd utra neduerită a ţi+anului5 adică o leafă pe care o priesc că uncesc5 fie că să fie plătită nuai la ziua de lucru5 la fie noră Ba5 6apte saunu. optCreali. Qafael Garca nu reu6i să-6i ascundă dezaă+irea. Fiul său 6i alţi doi ţi+ani care /l /nsoţeau /6i arătară5 de aseenea5 neulţuirea. ; 3n acest caz i+anul 6ovăi5 dar5 p*nă la ură5 /6i duse aeninţarea p*nă la capăt. entru 7anii ă6tia5 Mila+ros n-o să ear+ă la Madrid. ; =scultă5 vor7i celălalt cu +ravitate5 n-ar fi pria coediantă care intră la /nc4isoare pentru că refuză să se supună ordinelor date de prefect 6i de consiliul care adinistrează teatrele de la curte. Madridul nu se ăsoară /n reali5 ţi+ane. Madridul e Cul /6i flutură *inile prin aer. Mulţi arti6ti din copanii a7ulante sau de la teatre ai ici din tot re+atul pierd 7ani c*nd sunt c4eaţi la Madrid. Tu ale+i: Madrid sau /nc4isoarea. Qafael Garca făcu ale+erea5 iar o lună ai t*rziu5 nepotul său edro privea fu*nd cu Mila+ros /ncărca puţinele 7unuri ale failiei /n căruţă5 /n tip ce 2artola5 doica ei5 o ţinea /n 7raţe pe fetiţa celor doi. tip ce /ncărca se uita c*ndce /n alţii c*nd la 3n icuţă. Hra leită 7occelele5 aică-sa5 Mila+ros ziceau unii5 /n din vree susţineau că seaănă cu tatăl ei5 iar alţi c*ţiva +ăseau aseănări cu cei din neaul Garca. 0ieni nu poeni de neaul ,e+a. 36i 6terse sudoarea de pe frunte cu *neca. 0u /ndrăznise s-o 7oteze
pe fată cu nuele =na. Mulţi ţi+ani aduceau ve6ti despre cele /nc4ise la Mala+a5 /nsă niciuna pentru ea. 0u le ceru să ajun+ă la =na ,e+a. 0-ar fi suportat /ncă un răspuns precu cel pe care /l priise c*nd /l triisese pe )aac4o la ea< oate că /ntr-o 7ună zi *nă atunci5 nu 6tia niic despre aa ei5 iar asta nu-i dădea pace. Bar /6i 7oteză fata Maria5 ca un oa+iu tainic adus 7ătr*nei tăăduitoare5 pe care o /nlocuise 2artola. Ha avea să /nsoţească t*năra perec4e /n călătoria lor la curte. 3ncă douăsprezece in6i ai urcară /n căruţă5 după ei: ai ulţi curieri /ncărcaţi cu pac4ete5 un filfizon franţuzit care se uita cu silă la tot ce /l /nconjura5 o fată sfioasă ce avea să fie slujnică /n capitală5 un 7ăr7at care spunea că e ne+ustor de ţesături5 doi călu+ări 6i o perec4e. 0iciunul dintre ţi+ani nu ai călătorise cu căruţa 6i5 /n afară de curieri5 care er+eau din ora6 /n ora65 era evident că nici ceilalţi drueţi nu ai făcuseră asta. 3ntr-at*t de are era aversiunea faţă de călătorii /n vreea aceea. )ăruţa de po6tă eraerau plină oc4iprintre 6i toţi ultele /ncercaseră să se a6eze 6i/ntr-un loc pe /n care nu 7ănci5 ărfuri pestriţe catrafuse care le luau cu ei5 pe un fund care nu era făcut din sc*nduri5 ca la căruţele pe care le 6tia Mila+ros5 ci dintr-o /pletitură de funii trainice5 ca o plasă5 pe care se /n+4esuiseră fără nicio r*nduială oaeni 6i 7a+aje. Tre7uia să călătorească /ntin6i5 cu văzu t*năra că făcea unul dintre curieri. 37r*ncindu-se5 cele două ţi+ănci /ntinseră indirele pe care le aveau la ele pe una din părţile laterale ale căruţei 6i se a6ezară pe ele5 cu spatele sprijinit de reazeul 6u7red din ro+ojini de alfa care servea drept scoarţă. 3n acest c4ip5 /nsoţiţi de un car ce ducea ulei de ăsline 6i de alt cărău6 aflat /n fruntea unui c*rd de 6ase aniale /ncărcate cu ărfuri5 luară /n piept druul cel lun+. Mila+ros trase ad*nc aer /n piept atunci c*nd căruţa6ul *nă cat*rii ca să tra+ă de căruţa +rea 6i să se pună /n i6care. =poi se lăsă le+ănată de clinc4etul 6elăintelor care /podo7eau anialele de călărie 6i de zornăitul oalelor 6i al tin+irilor at*rnate /n afară5 pe căruţă. Fiecare clinc4et o /ndepărta cu /ncă un pas de Triana5 de )onte5 de Trianera5 de alde Garca 6i de nenorocirile care se a7ătuseră asupra ei. Bin c*nd /n c*nd5 7iciului făcea ca laanialele se opintească preţ deplesnetul c*teva clipe5 apoi reveneau ersul lorsălene6. Madrid5 /6i reainti ţi+anca. =junsese să urască a6ezarea c*nd aflase de răpirea 7unicului său5 dar5 după o lună5 sosi alt esa+er cu vestea că fu+ise5 iar ea5 /n pas cu jurăintele 6i iprecaţiile
e7rilor noii sale failii5 făcuse pace cu acel ora6. =vea să fie la fel /ntr-un teatru din Madrid5 alături de coedianţi 6i uzicanţi profesioni6ti5 ca /n 7irturile 6i la saraos sevillane@ 0esi+uranţa aceea era tot ce o nelini6tea. 36i aintea ce supliciu fusese să c*nte colinde /n paro4ia Santa =na5 cu aestrul de capelă care o ustra fără /ncetare 6i uzicanţii care o dispreţuiau5 6i se teea că avea să i se /nt*ple acela6i lucru. Hra doar o ţi+ancă5 iar spaniolii Spaniolii se purtau ereu la fel cu ţi+anii. )4iar 6i a6a5 Mila+ros era +ata să /ndure acea 7atjocură5 o sută ca aceea5 de-ar fi fost nevoie5 ca să-l /ndepărteze pe edro de failia lui din Triana5 de viaţa de tr*ntor 6i de nopţile pierdute cu Mai 7ine să nu 6tie. 3nc4ise oc4ii str*ns 6i o lipi la piept pe icuţa ei. 3n Madrid5 edro avea s-o ai7ă nuai pe ea. =vea să se sc4i7e. )e contau 7anii care erau at*t de iportanţi pentru alde Garca@ Fără ei5 nici vin5 nici 7irturi5 nici cr*6e 0ici feei. edro se /potrivise cu /nd*rjire să plece la Madrid5 dar )ontele nu cedă nici de dra+ul nepotului său preferat. fiind că eli7erările ţi+anilor fuseseră /n+4eţate la puţin Bat tip după slo7ozirea lui Eos )arona5 erau ulţi cei care aveau /ncredere că5 /ntr-o 7ună zi5 re+ele avea să revină asupra 4otăr*rii. Iar ei făceau tot ce puteau ca să se /nt*ple acest lucru. ?H prefectul Madriduluinii se i6cau 6i +esticulau5 alţii stăteau nei6caţi. 0u reu6i să /nţelea+ă ce spuneau. Beclaau@ Se auzi un ţipăt autoritar 6i se făcu lini6te5 apoi ură un nou ordin. Silueta unei feei care făcea scandal. C u7ră se apropia de feeie. Se certau. ,ocea feeii5 /ndărătnică5 o7raznică5 se ridica ai sus dec*t vocea cealaltă5 p*nă reu6i c*nd să-i reu6ea s-o acopere. 2ăr7atul ră*nea sin+ur. Mila+ros zărească 7raţele căzute pe l*n+ă trup. Feeia dispăru5 dar nu 6i urletele ei5 care se auzeau tot ai tare5 pe ăsură ce se apropia de ea dintr-o parte laterală a cortinei. ; )ine s-o fi crez*nd ar+atul ăsta@ ipătul precedă apariţia furtunoasă a unei feei de v*rstă ijlocie5 7londă5 7ine /7răcată5 pe c*t de eNu7erantă5 pe at*t de /nfier7*ntată. Să-i spună tocai ie cu tre7uie să-i c*nt rolul< Hu sunt area )eleste< 3n dru spre ca7ină5 feeia trecu pe l*n+ă Mila+ros5 fără s-o privească ăcar. ; 0ici două zile n-o să reziste coedia asta pe afi6< continuă )eleste5 indi+nată5 dar supărarea ei pieri ca prin farec c*nd dădu peste edro Garca5 la c*ţiva pa6i ai /ncolo. =l+uazilul5 l*n+ă el5 se descoperi cu stiă. ; Tu cine e6ti@ /l intero+ă feeia pe ţi+an proptindu-se /n faţa lui5 cu *inile /n 6old. Mila+ros nu apucă să o7serve z*7etul cu care soţul ei prii acest interes nea6teptat. 3n spatele ei5 din acela6i loc prin care /6i făcuse apariţia feeia5 peste douăzeci de persoane aler+au ea. ?)eleste5 stri+a un 7ăr7at5 nu te supăra.A ?)elesteA 0icidupă ele nu luară /n seaă prezenţa ei. Trecură pe l*n+ă ea5 prin dreapta 6i prin st*n+a5 p*nă c*nd ajunseră să-i /nconjoare pe )eleste5 pe edro 6i pe al+uazil. 3ntre tip5 privirea de ţi+an a lui edro5 cu
oc4ii u6or /ntredesc4i6i5 reu6i s-o facă pe feeie să 6ovăie. ; 0u /ncercă să se /potrivească ru+ăinţilor celor care o ajunseseră din ură. ,oinţa ei răăsese captivată de c4ipul fruos al ţi+anului. ; )eleste5 te ro+5 ai +*nde6te-te5 se auzi. ri-aorezul Fu de-ajuns să-i fie poenit pri-aorezul 6i feeia se dezetici. ; 0ici vor7ă< z7ieră /ndepărt*ndu-i pe cei de l*n+ă ea. >nde sunt purtătorii de lectică@ Să vină purtătorii de lectică< rivi /n jur p*nă c*nd +ăsi doi 7ăr7aţi zdrenţăro6i care răspunseră de+ra7ă stri+ării ei. =poi dădu să se /ndrepte către una dintre lectici5 dar5 ai /nt*i5 se apropie de edro. C să ne revede@ /ntre7ă cu o 6oaptă dulce5 iar 7uzele ei atinseră urec4ea ţi+anului. ; Si+ur că da5 altfel să nu-i spui ie edro5 o /ncredinţă el pe acela6i ton. )eleste z*7i cu o u7ră de 6iretenie5 se /ntoarse 6i se urcă /n lectică5 /n ură parfuului ei. urtătorii de lectică apucarălăs*nd cele două 7are5aroa ridicară lectica 6i ie6iră pe u6a care dădea /n strada 8o7o5 /n ururul +eneral. ; Feeia asta nu e de nasul tău5 /l preveni al+uazilul c*nd u6a se /nc4ise la loc5 iar 6oaptele se transforară /n discuţii. Euătate din ora6 o curtează5 iar cealaltă juătate 6i-ar dori să ai7ă curajul s-o facă. ; Bacă e a6a5 se făli edro cu privirea /ncă /ndreptată către u6ă5 juătate din ora6 o să ajun+ă să ă invidieze5 iar cealaltă juătate să ă aclae. =poi se /ntoarse spre al+uazil5 care /6i /ndesa pălăria pe cap5 6i /l sfredeli cu privirea. Buneata din care juătate faci parte@ 2ăr7atul nu 6tiu ce răspuns să dea. edro presiţi o ie6ire autoritară 6i i-o luă /nainte. ; 3n jurul feeilor de felul acesta /ntotdeauna roiesc ulte altele. Mă /nţele+i@ Bacă duneata e6ti cu ine i+anul a6teaptă c*teva clipe. i duneata ai putea să fii invidiat. ; )ine o să fie invidiat@ Se /ntoarseră a*ndoi. Mila+ros reu6ise să-6i croiască dru printre 6i acu erapentru aproape ; Hu5oaeni răspunse edro5 că de ceaei.ai fruoasă feeie din re+at e a ea. i+anul /6i petrecu 7raţul peste uerii soţiei sale 6i o trase spre el. =tenţia lui /nsă răăsese concentrată asupra al+uazilului. =vea
nevoie de cineva care să-i desc4idă calea /n capitală. )ine putea fi ai potrivit dec*t un reprezentant al re+elui@ 3n cele din ură5 7ăr7atul consiţi. ; Să er+e să-l căută pe directorul copaniei5 spuse de /ndată5 de parcă i6carea aceea din cap nu i-ar fi fost adresată nuai ţi+anului. >nde e don Eos@ /l /ntre7ă pe un coediant pe care /l apucă de 7raţ fără enajaente. ; Be ce vreţi să 6tiţi@ se răsti acesta după ce se sulse iute din *na care /l prinsese ca /ntr-un cle6te. =l+uazilul 6ovăi /n faţa atitudinii 4otăr*te a actorului. ; = sosit una nouă5 /l lăuri arăt*ndu-i-o pe Mila+ros. )ei care se aflau /n jurul lor se răsuciră parcă /pin6i de un resort. ,estea se răsp*ndi printre toţi ceilalţi. ; Hi< /ncercă să le atra+ă atenţia cole+ilor săi coediantul. ; >nde e directorul@ insistă al+uazilul. ; l*n+e5 răspunse ironic 7ăr7atul. esene că /6i varsă aarul pe scenă. repetiţiilor. 0u e c4ip ca 0icols 6i )eleste să ajun+ă la o /nţele+ere /n tipul ; Bacă pri-aorezul ar trata-o ai cuviincios5 re+izorul n-ar ai avea otiv să se văicărească. ; Marea )eleste@ e c4ipul coediantului se ivi o str*7ătură 7atjocoritoare. Su7liă5 *ndră5 a+nifică< Bacă reprezentaţiile ar depinde de ofturile acestei feei sau c4iar de cele pe care le face a doua daă5 n-ar ai fi coedii cu care să vă desfătaţi voi. =l+uazilul alese să nu zică niic5 dădu din *nă 6i se /ndreptă către scenă. >rcară pe ea printr-o parte a decorului5 /preună cu ceilalţi e7ri ai copaniei. 3ncă prinsă /n /7răţi6area soţului ei care o str*n+ea ca 6i cu ar fi vrut s-o ferească de privirile 6i 6u6otelile care se st*rneau la trecerea ei5 Mila+ros se opri de /ndată ce pă6i pe scenă. edro o /ndenă să-l ureze pe al+uazil. Ha se /potrivi 6i se desprinse din /7răţi6area ţi+anului cu o i6care a uărului. =poi5 sin+ură5 /naintă p*nă aproape de ar+inea scenei5 acolo unde se /nălţa deasupra curţii interioare. Siţi un fior. Be parcă acea cutreurare s-ar fi /pră6tiat slo7od printre ei5 c*ţiva dintre actori tăcură 6i o scrutară pe ţi+anca aceea care stătea /n picioare /n ototolite faţa teatrului +ol5 desculţă5 ei siple5 urdare 6i după lun+a călătorie 6icucu4ainele părul /nc*lcit care i se lipise de spate. )uno6teau prea 7ine trăirile ei: pasiune5 jind5 tul7urare5 spaiă Iar Mila+ros5 su+ruată de eoţie5 le siţea pe toate oriunde /6i uta privirea: la 7ăncile de la parter5 la patioul
din spate5 la +aleria feeilor sau la c4io6curile cu lionadă5 la culoarul de la nivelul superior5 unde era ascunzătoarea preoţilor 6i a intelectualilor5 la zecile de lăpi stinse5 la a+nificele coloane5 la 7alcoanele laterale 6i lojile frontale care se /nălţau deasupra ei pe trei r*nduri5 din len aurit5 cu lucrături 7o+ate5 rotunjite5 ie6ite /n afară =eninţătoare< ; Bouă ii de persoane< Mila+ros se /ntoarse spre 7ăr7atul c4el5 sla7 6i cu 7ar7ă care vor7ise. ; Bon Eos arra5 directorul copaniei5 /l prezentă al+uazilul. Bon Eos o salută cu o u6oară aplecare a capului. ; Bouă ii5 /i repetă lui Mila+ros. =cesta e nuărul persoanelor care o să fie cu oc4ii aţintiţi asupra ta c*nd o să urci pe scenă. C să te /ncueţi@ H6ti dispusă@ Mila+ros str*nse din 7uze 6i stătu pe +*nduri c*teva clipe /nainte să răspundă. Totu6i5 fu edro cel care vor7i /n locul ei: ; Bacă la arTriana@ spune că nu se /ncuetă5 ne-aţi /n+ădui să ne /ntoarce Birectorul z*7i ră7dător5 apoi desc4ise lar+ 7raţeleD /ntr-o *nă ţinea 4*rtiile lui Mila+ros răsucite sul. ; i să ă /potrivesc consiliului@ Bacă aţi ajuns aici /nseană că 6tiţi deja că a6a ceva nu e cu putinţă. Mulţi actori din afară nu doresc să vină la Madrid pentru că aici pierd 7ani. 0u-i a6a@ /ntre7ă adres*ndu-i-se lui Mila+ros5 care /ncuviinţă. refectul -a /n6tiinţat de sosirea ta5 părea entuziasat. )e l-a ipresionat at*t de ult pe Bonia Sa5 Mila+ros@ ; = c*ntat 6i a dansat pentru el. ; Fă-o 6i pentru noi. ; =cu@ o7iectă fără să se +*ndească. ; 0u ţi se pare că sunte un pu7lic potrivit@ )u *na /n care ţinea 4*rtiile5 don Eos făcu sen către cei care se aflau pe scenă. Să tot fi fost vreo treizeci5 dae 6i juni5 du7lurile lor5 costuierul5 ?7ăr7osulA5 fi+urantul 6i ?ăscăriciiA5 cel care juca rolul 7ătr*nului5 sufleorul5 /ncasatorii 6i profesorul de uzică. 8or li se adău+au 6i uzicanţii din orc4estră5 care nu erau consideraţi e7ri care ai copaniilor5 responsa7ilul cu cu decorurile 6i an+ajaţii teatrului veniseră de+ra7ă să tra+ă oc4iul pe scenă la vestea că sosise una nouă. ; Soţia ea e o7osită5 se aestecă edro Garca. Mila+ros nu dădu atenţie scuzei lui. =vea privirea aţintită
asupra lui don Eos5 care nu-l luă nici el /n seaă pe ţi+an5 6i i-o susţinu z*7itor5 sfidător. Ha acceptă sfidarea. 3ntinse 7raţul drept 6i5 cu pala desc4isă 6i de+etele /ncle6tate5 fără acopaniaent5 /ncepu un fandan+o din acelea care se c*ntau pe c*piile re+atului Granadei c*nd sosea vreea pentru culesul ăslinelor verzi. Sunetul propriului +las /n teatrul pustiu o surprinse 6i /nt*rzie c*teva clipe p*nă să iprie *inilor 6i 6oldurilor ei cadenţa vioaie a acelor strofe. *7etul directorului se lăr+i 6i ai ult5 alţii se /nfiorară. >nul dintre uzicanţi dădu să pună *na pe c4itară5 /nsă don Eos /l opri ridic*nd sulul făcut din 4*rtiile lui Mila+ros 6i5 răsucindu-l /n aer5 /i dădu de /nţeles ţi+ăncii să se /ntoarcă5 să c*nte cu faţa la patioul pustiu.
30 Mila+ros se ridică pe v*rfurile de+etelor de la picioarele ei desculţe5 cu 7raţele arcuite deasupra capului5 ca să /nc4eie fandan+oul. 3nsă aplauzele pe care le a6tepta nu se auziră. G*f*ia5 asuda5 se dăruise cu n-o ai făcuse niciodată5 dar /n locul ovaţiilor 6i al uralelor pe care socotea că le erită se alese doar cu c*teva 7ătăi din pale5 /nsoţite de urure neru6inate de dezapro7are care /ncepură să crească priejdios. 3i cercetă pe sutele de 7ăr7aţi care se /7ulzeau /n picioare5 /n patio5 su7 scenă5 fără să /nţelea+ă cărui fapt se datora nepăsarea aceea. rivi /nspre +aleria feeilor5 un are 7alcon /nc4is /n care 6edeau feeile. ălăvră+eau distrate. Qidică privirea către 7alcoanele care +eeau de spectatori. 0ieni nu părea să-i acorde atenţie. ; 3ntoarce-te la Triana< Mila+ros /l căuta cu privirea pe spectatorul care ţipase din patio. ; 0u faci nici c*t a costat druul< ; 3nvaţă să dansezi< 3ntoarse capul /n partea cealaltă5 nevenindu-i a-6i crede urec4ilor. ; =sta e area c*ntăreaţă pe care o vestea afi6ul din uerta del Sol@ Siţi că i se /noaie picioarele. ; )u c*ntăreţe ca tine5 cred că /6i freacă *inile de ulţuire chorizos care sprijină teatrul )ruz< Be data asta5 cea care stri+a c*t o ţineau 7ojocii 6i arăta spre ea peste 7alustrada +aleriei era o feeie. Mila+ros crezu că o să se pră7u6ească 6i /l căută cu privirea pe edro. 3i spusese că o să vină la spectacol5 dar nu-l +ăsea. I se /nceţo6ă vederea. ipetele se /nteţeau5 iar lacriile /i scăldau faţa. Tocai c*nd voia să se lase să cadă oale5 o *nă o apucă de cot. ; Bonilor5 stri+ă )eleste5 z+*lţ*ind-o pe Mila+ros5 ca să-6i vină /n fire5 v-a spus Bonilor< arva nu /nceta. )eleste se sfătui din priviri cu alcaldele curţii5 care5 alături de doi al+uazili 6i un +refier5 stătea c4iar pe scenă5 /ntr-un colţ5 ve+4ind asupra ordinii /n teatru. =lcaldele oftă5 pentru că 6tia ce avea de +*nd pria daă. 3ncuviinţă. )lătina /n
continuare din cap5 c*nd don Eos le făcea deja sen uzicanţilor să reia piesa care tocai o desfiinţase pe Mila+ros. )eleste a6teptă să răsune c*teva acorduri de vioară /nainte să /nceapă să c*nte. u7licul /6i sc4i7ă atitudinea5 iar 7ăr7aţii din patio se potoliră. ; Tu e6ti cu adevărat are< se auzi /nainte ca ea să /nceapă. ; Fruoaso< )eleste c*ntă pria strofa. =poi5 c*nd ura s-o c*nte pe a doua5 /i /nfruntă pe 7ăr7aţii care stăteau /n picioare5 pe c*nd uzica se tot repeta5 a6tept*nd ca ea să se 4otărască. ; =sta este /ndurarea pe care v-a ru+at s-o arătaţi la prezentarea unei noi coediante@ Mila+ros5 pe care )eleste o ţinea 6i acu de cot5 /6i ainti /nceputul acelei tonadilla, un antract uzical care nu putea depă6i o juătate de oră 6i care se eNecuta /ntre priul 6i al doilea act al operei principale5 cu toate că i se spusese că pu7licul er+ea la teatru ai ult pentru 6i opera scenetele care se jucau /ntre al doilea 6i altonadillas, treilea actentreeses dec*t pentru principală. =uzise c4iar că ulţi dintre spectatori c4iar părăseau teatrul după scenetă 6i se lipseau de al treilea act. 3n tipul reprezentaţiei5 după ce o prezentase pe Mila+ros 6i /i lăudase virtuţile5 st*rnind aplauze 6i fluierături5 )eleste /nsă6i se adresase pu7licului cer*nd /n+ăduinţă faţă de ea. ?=re nuai 6aptesprezece aninul dintre al+uazili se /nfăţi6ă la faţa locului5 pentru a /piedica lucrurile să ia aploare. Mila+ros răase sin+ură /n ijloc5 uit*ndu-se 7a la fierar5 7a la )eleste5 care acu se afla la un capăt al scenei. Stătea nei6cată5 ca o statuie5 /ntr-un teatru care +eea de lue5 /n pria zi de spectacole din sta+iune. Bin colţul ei5 )eleste reluă c*ntecul. Caenii /ncepură să c*nte /preună cu ea5 după care feeia tăcu din nou 6i făcu sen către un 7ăr7at o7ez5 cu picioarele str*7e5 ne/n+rijit5 ro6u la faţă 6i asudat. ; )u a putea noi5 coedianţii5 să pretinde +enerozitate de la cei care 6i-o irosesc pe propria persoană@ 3nainte ca oaenii să iz7ucnească /n 4o4ote de r*s5 c*ntă iar 6i dădu fu+a l*n+ă Mila+ros.
; Bă-i druul5 o /ncurajă printre strofe5 poţi s-o faci. entru o clipă5 Mila+ros /6i aduse ainte de 7a7a Maria 6i de Sa+rario5 cea care /i /nlesnise de7utul /n 4anul sevillan al lui 2ienvenido. =tunci se /ntrecuse pe sine5 fusese triufătoare. Boar era ţi+ancă< Qespiră ad*nc 6i c*ntă /preună cu )eleste. =poi aceasta o /pinse u6or /nspre pu7lic5 /ncuraj*nd-o. 0enuărate priviri se aţintiră asupra ei. ; 8a ce vă uitaţi@ se răsti Mila+ros spre cei din patio. Se siţi tentată să-6i unduiască trupul5 dar5 /n sc4i75 /6i /ncruci6ă *inile /n dreptul pieptului cu prefăcută sfială. Feeile voastre nu vă ulţuesc@ =lcaldele curţii tresări. Sau voi sunteţi cei care nu le ulţuesc pe ele@ =luzia /i atrase aplauze 6i urale din partea +aleriei de feei. Mila+ros se prefăcu tul7urată de poelnicul de fraze de6uc4eate care le ie6eau pe +ură. ; i acu5 stri+ă pentru a se face auzită de către 7ăr7aţi5 ce aiBupă ziceţi ce de /i7ăr7ăţia voastră@ aţ*ţă5 ulţi dintre ei se /ntoarseră către +alerie5 ca să se certe cu feeile. =lcaldele curţii se ridică /n picioare 6i /i porunci lui don Eos să /nc4eie tonada3 >nul din al+uazili se postă /n faţa scenei5 iar celălalt5 din spatele alcaldelui5 /i 6opti +refierului: ; 0u /nsenaţi aceste ultie cuvinte. Grefierul ridică privirea5 irat. C cunosc5 e t*nără. 0u-i fată rea5 e doar nouă. Să-i dă o 6ansă. tiţi că prefectul Funcţionarul /nţelese 6i se opri din scris. 0o7ili5 7o+aţi 6i clerici se distrară pe seaa +*lcevii 6i a sc4i7ului de acuzaţii dintre 7ăr7aţii care asistau la spectacol /n picioare 6i feei. uţin c*te puţin5 /n lipsa uzicii5 spiritele se potoliră5 iar atenţia pu7licului se /ntoarse la cele două feei care stăteau nei6cate pe scenă. ; 2ăr7atul eu n-ar 6ti ce să-ţi facă5 ţi+anco< vui /n tot teatrul. ; =l eu s-ar speria< Qe/ncepură 4o4otele 6i aplauzele5 care se /nteţiră atunci c*nd cei ai ulţi dintre 7ăr7aţi5 ulţuiţi de 4az 6i de tără7oi5 se alăturară celor care aplaudau. ; Fruoaso< o ă+uli pe Mila+ros cineva din patio. 3n duinica /nvierii Bonului din anul 1%#5 ziua desc4iderii sta+iunii teatrale5 edro Garca asista la pria reprezentaţie a soţiei sale de la ceasurile trei ale aiezii5 pierdut /n ulţiea de
7ăr7aţi5 tăcut5 fără a ie6i /n evidenţă5 stăp*nindu-6i furia pe care io pricinuiseră 4uiduielile. =poi se duse s-o caute. ,reo doi soldaţi care stăteau de pază nu-i /n+ăduiră să treacă prin intrarea de pe strada 8o7o. ; 0u intră nieni5 nici ăcar soţii< i-o tr*nti unul din ei. ; 0ici să stai acolo 6i să a6tepţi n-ai voie< H interzis să se adune luea la ie6irea coedianţilor5 /i spuse celălalt. edro a6teptă după colţul străzii5 /preună cu un +rup de curio6i. ,ăzu cu pleacă lectica lui )eleste 6i z*7i pe c*nd nuero6ii adiratori ai priei actriţe se /n+4esuiau /n jurul ei 6i /i stin+4ereau trecerea. Hl avea s-o posede peste o oră5 /6i dăduseră deja /nt*lnire5 una dintre ultele pe care le avuseseră de la sosirea lui la Madrid. Caenii le s*c*iră 6i pe celelalte coediante 6i5 la ură5 c*nd străzile /ncepeau să se +olească5 /6i făcu apariţia Mila+ros. i+anca păru uiită de luina soarelui care /ncă era sus pe cer. pli7ă privirea o7osită lun+ul p*năovăi. c*nd 36i /l recunoscu pe soţul ei. Sede-a apropie de străzii el cu 8o7o5 pa6i resenaţi 6i privire stinsă. ; )apul sus< o /ncurajă edro. H pria oară. 0u-i răspunse. 3n sc4i75 str*nse din 7uze. ; M*ine o să te descurci ai 7ine. ; =lcaldele -a ustrat pentru o7răznicie. ; 0u-l lua /n seaă5 o /ncurajă el. ; i don Eos. ; Mo6 nenorocit< ; 37răţi6ează-ă5 /l ru+ă ea5 desfăc*nd sfioasă 7raţele. edro /ncuviinţă u6or5 se apropie 6i o str*nse tare /n 7raţe. ; Mila+ros5 stri+ă cineva care trecea pe l*n+ă ea5 eu a6 6ti ce săţi fac< >n cor de r*sete /nsoţi necuviinţa5 /n tip ce Mila+ros /6i str*nse 6i ai tare soţul /n 7raţe5 pentru a-l /piedica să se năpustească asupra lor. ; 8asă-i5 /l ru+ă ea5 dezierd*ndu-i o7razul pentru a-l face atent la ea5 nu la +rupul de 7ăr7aţi dinspre care se auzise neru6inarea. dă de6i7ucluc. ro+. erseră de-a 3l /pinse Să cunu 7l*ndeţe o ţinu 9ai tot acasă5 a6a c*ttetip lun+ul +rupului de case care /i despărţea de strada 9uertas. Be acolo p*nă acasă ai erau doar c*ţiva pa6i5 de care Mila+ros profită ca să caute atin+erea soţului ei. =vea nevoie de afecţiunea
lui. Hoţiile5 teatrul plin oc4i de oaeni dez+ustători5 +ra7a5 ţipetele5 alcaldele5 arele ora6 Mai erau doar vreo două ceasuri p*nă se /nt*lnea cu Marina 6i cu alte coediante ca să /nveţe piesa cea nouă5 două ceasuri /n care voia să stea cu ai ei 6i c4iar Be ce nu@ Hra tip. Bestul ca să uite tot 6i să sită /n ea forţa 7ăr7atului ei5 vi+oarea lui5 av*ntul lui. Borinţa aprinsă care o făcea să sită furnicături pe spate fu tul7urată de apariţia 2artolei 6i a fetiţei. Se /nt*lniră cu ele de /ndată ce cotiră pe strada =or de Bios. 2ătr*na ţi+ancă o ve+4ea pe Maria /n tip ce se juca. edro o luă pe icuţă 6i o ridică deasupra capului5 le+ăn*nd-o o vree su7 privirea plină de tandreţe a aei ei. 2ăr7atul ei părea ulţuit5 poate că făcuseră 7ine venind la Madrid. =poi5 printre r*sete5 edro i-o dădu pe fată aei ei. ; Tre7uie să plec5 o anunţă. ; Bar Hu Mă +*ndea ,ino sus5 cu noi5 te ro+. ; Feeie5 /i reteză vor7a5 a tre7uri de care e usai să ă /n+rijesc. ; )e tre@ entru o clipă5 trăsăturile soţului ei se /năspriră5 iar Mila+ros auţi. ; ,ezi de fată5 zise el /n c4ip de răas-7un. ?)e tre7uri@A5 se /ntre7ă Mila+ros5 privind lun+ după silueta care se /ndepărta. )e tre7uri putea avea edro5 dacă ei nu aveau 7ani@ edro Garca oftă5 siţind plăcerea pe care i-o trezeau 7uricele de+etelor care alunecau pe spatele lui. Gol5 ulţuit după /preunare5 stătea /ntins pe 7urtă /n patul lui )eleste. ; 0-a6 fi făcut asta pentru nicio altă coediantă5 6opti atunci pria actriţă5 aranj*ndu-6i părul 7lond. Be fapt5 n-a făcut-o pentru ea5 ci pentru tine. 0u vreau să fie dată afară. ; Feeie5 o /ntrerupse ţi+anul5 ai ajutat-o pe Mila+ros ca să poţi să te distrezi /n continuare cu ine. 3ntr-adevăr5 ai făcut-o pentru tine. St*nd a6ezată /i l*n+ă el5 /l plesni pestedin fese. ; 3ncrezutule< repro6ă5 /naintez+ootos să-6i pli7e nou de+etele pe spinarea lui. = la dispoziţie oric*ţi 7ăr7aţi i-a6 dori. ; i ţi-a ai oferit vreunul dintre ei aceea6i plăcere@ )eleste nu răspunse.
; *nă la ură5 ţi+ăncu6a ta s-a descurcat 7ine5 sc4i7ă vor7a. ; H de6teaptă. C să /nveţe. tie să aţ*ţe5 să trezească dorinţa. ; = văzut5 dar tre7uie să fie cu 7ă+are de seaă5 nu cuva alcaldele sau vreunul dintre cenzori s-o denunţe. ; 0u-i ăsta auzaentul care se caută@ o iscodi edro5 +e*nd ai apoi prelun+ c*nd ea /ncepu să-l *n+*ie pe spate. )eleste5 +oală 6i ea5 se a6eză călare pe spatele ţi+anului ca să-i fră*nte ai departe uerii 6i +*tul. ; =sta este distracţia care s-a cerut /n teatru5 la petreceri sau c4iar /n 7iserici5 c*nd no7ilele doane sau doniţe flirtează cu aanţii lor5 prefăc*ndu-se că ascultă sluj7a. =sta e istoria oenirii. )oediile sunt rău văzute de către preoţi5 de6i ulţi dintre ei vin la spectacole. Qe+ele 6i consilierii săi le /n+ăduie deoarece consideră că5 /n felul acesta5 norodul se auză. Bacă se auză 6i e vesel 6i /păcat5 ar avea ulte de pierdut /n caz că s-ar răzvrăti /potriva c*ruirii. 3nţele+i@ /ntre7ă5 apăs*ndu-6i palele pe uerii lui. i+anul /ncuviinţă 6optit. H doar o cale de a-6i ţine supu6ii /n fr*u. Bar nu tre7uie să /ntrece ăsura: e nevoie să +ăsi ec4ili7rul /ntre ceea ce pretind autorităţile 6i ceea ce sunt dispu6i să /n+ăduie călu+ării 6i cenzorii. Toate piesele5 inclusiv scenete5 entreeses 6i c*ntece populare5 tre7uie ai /nt*i să priească apro7area judecătorului ecleziastic al ora6ului. =poi ajun+ la tri7unalul alcalzilor5 unde sunt cenzurate din nou. )4iar 6i după toate acestea5 alcaldele teatrului suprave+4ează interpretarea de pe scenă. 0uai interesul autorităţilor de a distra poporul 6i suele ari de 7ani /ncasate de teatre5 destinate spitalelor5 ne /n+ăduie unele licenţe pe care5 altfel5 nu ni le-a putea perite niciodată /n această Spanie de inc4izitori5 preoţi5 călu+ări5 călu+ăriţe 6i 4a7otnici. )el ai iportant lucru pentru o coediantă este să 6tie care e acest ec4ili7ru. Bacă e6ti prea cuinte5 e6ti 4uiduită 6i insultată5 dacă /ntreci ăsura5 ţi se retează aripile. =i /nţeles5 poru7elul eu@ )eleste se /ntinse peste spatele ţi+anului 6i-l u6că u6or de ceafa. =poi se tr*nti peste el. ; )u toate al+uazilul tăuMai stă poartă-ă de pază /nostradă5 cred că/i soţul eu aică/nt*rzie ult. dată /nnuparadis5 spuse la urec4e5 iar eu o s-o /nvăţ actorie pe ţi+ăncu6a ta. ?>ltiul lucru pe care i-l doresc e să /nveţeA5 i-ar fi plăcut lui edro să spună5 urărind cu se uncea ea să-6i strecoare
*inile pe su7 trupul lui. ?oate că5 a6a5 ni s-ar /n+ădui să ne /ntoarce la Triana.A ; )e 6opte6ti@ /ntre7ă )eleste. i+anul /nţelese că dorinţa lui fusese ai ult dec*t un siplu +*nd. )u +reu se răsuci5 o /ntoarse pe )eleste 6i se sprijini /ntr-un cot l*n+ă ea. ; Spun5 răspunse el lu*ndu-6i privirea de la pieptul voluinos al coediantei5 că sin+urul paradis care eNistă se află /ntre picioarele tale. Ha z*7i5 toarse ca o pisică5 /l luă de +*t 6i /l trase spre ea. Bupă nici o juătate de ceas5 edro Garca ie6ea din casa lui )eleste de pe strada 9uertas. 2las5 al+uazilul5 care a6tepta deja la intrare /ncă de dinainte să ajun+ă el5 după ce o lăsase pe Mila+ros acasă5 se apropie de el. ; =i ză7ovit prea ult5 /i repro6ă. Tre7uie să-i continui rondul. ;i+anul ria ta e ocotro7ăie curvă nesăţioasă. se daă +ră7i să /n pun+ă ca să potolească furia pe care o citi pe c4ipul funcţionarului5 cu se /nt*pla de fiecare dată c*nd vor7ea necuviincios despre )eleste. 3l auza să-l provoace. ?)u e posi7il ca ne+4io7ul ăsta5 se +*ndi el pria dată5 să stea de pază la capătul străzii5 /n tip ce eu ă /preunez cu feeia dorită5 dar ai apoi să se supere dacă vor7esc ur*t despre ea@A Scoase doi cuartos 6i i-i dădu. )eleste /i dădea ai ulţi. Hra sin+ura coediantă din copanie care dispunea de 7ani5 căci celelalte trăiau /n sărăcie5 la fel ca el 6i ca Mila+ros. ?=l+uazilul tre7uie să-6i priească plata pentru unca lui i pentru tăcereA5 /i ceruse edro5 dar ţinea cea ai are parte din 7ani pentru el. )4iar dacă p*nă atunci nu-i +ăsise nicio feeie cu care să se sită 7ine5 2las se ulţuea cu cei doicuartos3 =r fi făcut-o nuai ca să fie aproape de )eleste. ?=sta tre7uie să fie pricina supărării luiA5 /nc4eie ţi+anul după priele zile. 2las o adora5 /i /n+ăduia capriciile de parcă ar fi fost o zeiţă5 dar nu suferea ca altul s-o /njosească pentru ofturile ei. ; Bacă ai vor7e6ti a6a despre )eleste /ncepu al+uazilul să-l aeninţe5 /nainte celălalt /ntrerupă. ; )e@ i ei /i ca spun asta.să-l )urvă nesăţioasă edro tără+ănă cuvintele. T*rfuliţa ea. Multe alte aseenea vor7e /i 6optesc la urec4e c*nd o a su7 ine 0u apucă să terine fraza. 2las se /nro6i 6i5 fără să-6i ia
răas-7un5 o porni /n sus pe stradă. Qăpăitul 7astonului care se lovea cu putere de ziduri se pierdu /n depărtare5 lăs*nd loc dan+ătului de clopote care c4eau la ru+ăciune /n 7isericile din Madrid. edro pufni. Bupă clopote5 o să răz7ată de prin case orăielile celor care spuneau rozariul. Toţi cetăţenii pio6i se ru+au /n acela6i tip5 /nainte de culcare5 a6a cu cereau 7unele o7iceiuri. 3i era foae. )eleste se /n+rijea nuai de plăcerea lui. Spunea că *ncarea o /părţea doar cu 7ăr7atul ei. Bacă tot /i punea coarne5 ăcar să-l 4rănească. ?9alal consolareA5 r*se edro5 /n tip ce stră7ătea strada 9uertas /n căutarea unui 7irt unde să dea pe +*t vreo două carafe de vin 6i să cineze ceva5 poate c4iar /n copania soţului ei. 3l cuno6tea: lucra /n teatru ca al treilea aorez 6i se ai /nt*lnise cu el /n alte r*nduri de c*nd sosise la Madrid5 cu ai puţin de o lună /n ură. 2ăr7atul nu prea părea să pună preţ pe *ncarea cu care nevasta /ncerca să-i redea onoarea terfelită. 3nainte să st*n+a5 ajun+ă către la capătul edro /ntoarse privirea spre stradastrăzii =or 8eUn5 de Bios5 unde/6ilocuia cu Mila+ros5 cu fata 6i cu 7ătr*na 2artola /n două odăiţe sărăcăcioase5 uede 6i /ntunecate5 la catul al treilea al unei case vec4i construite ca să /n6ele autorităţile5 pe a cărei c4irie se ducea cea ai are parte a 7anilor pe care-i priea soţia lui. Străzile 9uertas5 8eUn5 =or de Bios5 San Euan5 0iOo5 Francos 6i )antarranas5 străduţe pe care se /n+răădeau edificii vetuste unde5 /ncep*nd din secolul trecut5 trăiseră coedianţi5 poeţi 6i scriitori. ; )ervantes a trăit /ntr-o odăiţă5 /n condiţii ai anevoioase< se pl*nse portarul teatrului care /i condusese de la )oliseo del rncipe p*nă la noul lor doiciliu5 c*nd edro se arătă neulţuit. 8ope de ,e+a5 ]uevedo5 GUn+ora5 toţi au locuit 6i au cinstit aceste străzi 6i clădirile lor. ,ă aseuiţi voi5 o 6lea4tă de ţi+ani5 cu ai-arii literelor spaniole@ )e zic eu ?spanioleA@ >niversale< Cul /i lăsă acolo 6i plecă ţip*nd 6i d*nd din *ini. Bin ziua aceea5 Mila+ros intrase /n ritul coediantelor: făcea repetiţii diineaţa5 iar după-aiaza era ocupată cu /nvăţarea rolurilor din din opera principală5 a scenetelor5 a dansurilor 6i c*ntecelor tonadillas3 Cdată cu desc4iderea sta+iunii5 cu o 6i prevenise don Eos5 diineţile aveau să fie /n continuare dedicate repetiţiilor5 conduse de )eleste5 ca priă daă5 6i de 0icols Hspejo5 cel cu
care se certase )eleste /n ziua /n care ajunsese ea la Madrid5 ca pri-aorez. Bupă-aiezile erau rezervate reprezentaţiilor5 care durau cel ult trei ore5 iar serile5 studiului. Mila+ros ai că nu apărea nici /n coedia principală5 nici /n sceneta care ura /ntr-unul din cele două antracteD ea fusese c4eată ca să c*nte 6i să danseze5 /nsă pentru a le ai u6ura unca celorlalte coediante i se dădea c*te un rol ărunt5 c4iar 6i fără replici: să servească ni6te carafe de vin5 să apară ca spălătoreasă sau ca precupeaţă. 3n orice caz5 a6a cu prezisese )eleste /nainte să părăsească furioasă )oliseo del rncipe5 piesa din desc4iderea sta+iunii nu răase pe afi6 ai ult de două zileD drept urare5 c4iar /n seara prezentării sale5 Mila+ros fu nevoită să /nveţe rolul 6i c*ntecele pentru tonadilla operei care avea s-o /nlocuiască. ; Be la desc4iderea sta+iunii de teatru5 /l lăurise )eleste pe edro5 coedianţii se spetesc pre+ătindu-se. )*t stă o piesă pe afi6 depinde c*t de dornic e pu7licul să /ncălzească scaunele. >nele se joacă de o sin+ură zi5 altele5 două sau trei5 cele ai ulte rezistă cinci sau 6ase5 iar dacă depă6esc zece zile pot fi socotite succese răsunătoare. 3n acest tip5 noi tre7uie să /nvăţă 6i să ţine inte /n +oana calului piese noi5 entreeses5 scenete 6i tonadillas3 ; i cu le /nvăţaţi@ se interesă ţi+anul. ; =sta e 6i ai coplicat. )a 6i cu n-ar fi de-ajuns că sunte siliţi să le /nvăţă5 adesea eNistă un sin+ur eNeplar din piesă5 scris de *na autorului 6i corectat de diver6ii cenzori5 6i pe acela tre7uie să lucră toţi. 8a fel se /nt*plă cu scenetele 6i cu tonadillas3 0e adună Se adună. Sunt 6i unii care nu 6tiu să citească. edro Garca intră /ntr-o tavernă care ai era desc4isă5 pe strada San Euan. Mila+ros era dintre cele care nu 6tiau să citească5 a6a că tre7uia să uncească ai ulte ceasuri dec*t )eleste5 care5 pe de altă parte5 părea că nu se străduie6te prea ult să-6i /nveţe rolurile. ?Be ce ai eNistă sufleori@A5 se apăra ea. *nă la /nceputul sta+iunii5 unca soţiei /i asi+urase o li7ertate care acu ;edro i+anule< /6i /ntrerupse +*ndurile cu care intrase /n c*rciuă. rivi /n jur. Guzn5 soţul lui )eleste5 6i alţi doi e7ri ai copaniei de coedianţi erau a6ezaţi la o asă5 atenţi la el. ; lăte6te un r*nd<
edro /6i /nsoţi z*7etul cu o i6care a *inii către c*rciuar5 /n sen de /ncuviinţare. 36i căută un loc /ntre ceilalţi 6i5 c*nd 7ăr7atul le servi vinul5 /nălţă carafa lui5 /l privi /n oc4i pe Guzn 6i /nc4ină zefleitor. ; entru soţia ta5 cea ai are< ?i cea care plăte6te carafele astea de vinA5 adău+ă /n sinea lui5 pe c*nd ciocneau pa4arele. )u toate astea5 /n tip ce savura pendelete vinul acela /ndoit cu apă5 se văzu nevoit să accepte că lucrurile se sc4i7aseră5 dar nu neapărat /n 7ine: /n Triana5 el era cel care satisfăcea capriciile feeilor cu 7anii pe care /i aducea Mila+ros. 3n Madrid5 /n sc4i75 pentru a face rost de c*ţiva reali nenorociţi5 tre7uia să-i ofere plăcere unei feei care ar fi putut avea de două ori anii lui. i totul totul5 nuai ca să le intre /n +raţii spaniolilor< ; )*rciuar< stri+ă5 tr*ntind cu putere carafa pe asă 6i stropindu-i pe ceilalţi. Cri ne serve6ti vin de calitate5 ori te spintec pe loc< ?Besculţa.A =cesta fu nuele cu care spectatorii din )oliseo del rncipe o 7otezară5 p*nă la ură5 pe Mila+ros. i+anca refuză să /7race costuele pe care le purtau )eleste 6i celelalte coediante din copanie. ; )u vreţi să dansez /n a6a ceva@ stărui arăt*nd 6i pipăind corsete 6i crinoline. 0ici nu poţi să respiri5 /i zise uneia. Iar tu5 nici nu te poţi i6ca /n fusta asta /nfoiată. 3n sc4i75 acceptă să /nlocuiască 4ainele ei siple cu ve6intele pe care le purtau manolas adrilene: căă6uţă +al7enă cu pieptar5 str*nsă /n talie5 fără 7alene5 cu *neci /ncreţite5 fustă al7ă cu volane verzi5 lun+ă p*nă aproape de +lezne5 6orţ5 7atistă verde /nnodată la +*t 6i 7onetă /n care /6i str*n+ea părul. Bar nieni nu iz7uti s-o convin+ă să se /ncalţe. ?M-a născut desculţă 6i o să or desculţăA5 repeta de fiecare dată. ; )e iportanţă are@ /ncercă să pună capăt controversei don Eos. 0u eNistă5 oricu5 o 7ordură pe ar+inea scenei care /piedică pu7licul să vadă +leznele coediantelor@ Be vree ce tot nu 3n le văd5 iportanţă are/6i dacă e /ncălţată sau faţă desculţă@ scurtcetip5 Mila+ros pierdu respectul de acel teatru ipunător care reu6ise s-o facă să /ncreenească /n ziua preierei5 deoarece5 cu eNcepţia cenzorilor 6i alcalzilor5 nieni nu părea să-l respecte. u7licul stri+a 6i 7ătea din picioare. =flă de
rivalitatea dintre cele două teatre din Madrid5 rincipe 6i )ruz5 care nu se aflau foarte departe unul de celălalt. Mai eNista 6i un al treilea teatru5 nuit )aOos del eral5 unde aveau loc reprezentaţii lirice. )ei care /ndră+eau teatrul rincipe se nueau polacos$5 iar cei care5 dipotrivă5 /nclinau /n favoarea teatrului )ruz5 erau nuiţi chorizos%. 0u nuai că se certau /ntre ei5 ci ai ult5 adesea veneau la teatrul concurent ca să 4ulească piesa care se reprezenta 6i ca să i 4uiduie fără ilă pe coedianţi 6i pe uzicanţi. 3nţelese că5 oric*t de 7ine s-ar fi descurcat5 oric*t de ultă pasiune ar fi pus /n c*ntecele 6i /n dansurile ei5 /ntotdeauna avea să se +ăsească vreun chorizo dintre susţinătorii teatrului )ruz care s-o 4ulească5 6i descoperi că nici ăcar coedianţii nu-6i dădeau silinţa să-6i facă 7ine eseria. C siplă cortină al7ă /n spatele scenei 6i alte două /n părţile laterale alcătuiau tot decorul coediilor zilnice5 cu toate că alte reprezentaţii5 precu piesele de teatru 6i isterele5 preţ ai are3ntre pentru pu7lic5a7ia se 7ucurau de o sceno+rafie ceva cu ai ela7orată. cortine5 dacă erau puse o asă cu scaune /prejur 6i un puţ sau un copac5 drept decor5 ca să creeze o atosferă pe scenă. )*nd nu intervenea /n piesa principală5 Mila+ros asista la spectacol de pe una dintre 7ăncile de la parter. )a o spectatoare o7i6nuită5 era dezaă+ită de felul /n care recitau operele cole+ii ei: popo6i5 cu eNpresii 6i i6cări afectate5 cu voci plictisitoare sau c4iar neplăcute. Bin spatele decorurilor5 se zărea u7ra sufleorului 6i luina lăpii de care se slujea ca să citească5 deoarece se pli7a fără /ncetare de la un capăt la altul ca să le sufle teNtul coedianţilor care /l uitau sau pur 6i siplu nu-l 6tiau. 0u era ceva neo7i6nuit ca vor7ele sufleorului să se audă ai tare dec*t cele ale actorului care le repeta. Spectatorii suportau plictiseala unui repertoriu sla75 asta c*nd nu aveau parte de una dintre nenuăratele puneri /n scenă ale presti+iosului )alderUn5 cu ni6te coedianţi care nici ăcar nu se străduiau să intre /n pielea personajelor. Filozofi +reci /n veston5 nădra+i 6i ciorapi verzi5 zeiţe din itolo+ie cu crinolină 6i pălărie cu pene $Se
nueau polacos deoarece erau călăuziţi de un călu+ăr trinitarian5 părintele olaco. Kn.tr.L % Se nueau chorizos deoarece5 /ntr-o zi5 un costuier a uitat să a6eze pe scenă c*rnaţii Ksp. chorizosD din care tre7uia să se /nfrupte un personaj. Kn.tr.L
Se plictiseau p*nă c*nd veneau antractele 6i5 odată cu ele5 scenetele 6i tonadillas3 =tunci se distrau at*t spectatorii5 c*t 6i coedianţii. Scenetele erau opere scurte5 populare5 costu7riste5 uoristice5 parodii ale relaţiilor din societate 6i din s*nul failiei. 3n ele5 coedianţii se reprezentau pe ei /n6i6i5 pe prietenii5 rudele 6i cunoscuţii lor. )ei ai ulţi dintre spectatori se siţeau cu usca pe căciulă5 iar stri+ătele5 r*setele5 aplauzele 6i fluierăturile lor făceau să treacă tipul pe nesiţite. )*t despre tonadillas5 Euătate din populaţia Madridului purta deja5 /n sen de adiraţie faţă de Mila+ros5 /nnodate sau cusute pe 4aine5 pan+lici verzi5 de culoarea e6arfei pe care o avea ea ereu la +*t. Sfatul lui don Eos /i răsună /n urec4i zile de-a r*ndul: ?atiă /nfr*nată5 patiă /nfr*natăA Mila+ros se tot silise să priceapă5 p*nă c*nd5 /ntr-o după-aiază5 /n tip ce se afla /n picioare5 pe scenă5 6i se pre+ătea să c*nte5 privirea ei o /nt*lnise pe cea a unui 7ăr7at slinos 6i prost /7răcat5 unul dintre &
cuartos de real pe care nu-i avea cei careunc4eltuiau cei 6ase pentru 7ilet /n patio, /nainte să se /ntoarcă /n satul lui de prin /prejuriile Madridului5 Fuencarral5 )ara7anc4el5 ,allecas5 Getafe5 9ortaleza sau oricare altul5 unde avea să se laude că fusese la teatru5 pentru ca apoi să devină ţinta invidiei 6i a atenţiei consătenilor săi. =+ricultorul5 căci era pesene un a+ricultor5 pro7a7il cultivator de stru+uri tă*io6i din Fuencarral5 o contepla vrăjit. Mila+ros făcu c*ţiva pa6i pe scenă fără să-6i ia privirea de la 7ăr7at5 care /i urări i6cările de ţi+ancă cu oc4ii 4ol7aţi 6i cu +ura /ntredesc4isă. =poi se opri /n faţa lui 6i /i dărui un z*7et de-a7ia sc4iţat. 2ăr7atul5 năucit5 nu fu /n stare să reacţioneze. Muzica celor două viori care răsuna din spatele uneia dintre cortinele laterale5 unde se ascundea ica orc4estră5 din care ai făceau parte un violoncel5 un contra7as 6i două o7oaie5 se tot repeta5 a6tept*nd intrarea lui Mila+ros. Ha o ai a*nă preţ de c*teva clipe5 at*t c*t să ăture cu privirea patioul plin de 7ăr7aţi /n picioare 6i să ai +ăsească alte c*teva c4ipuri aseănătoare cu cel al viticultorului din Fuencarral. )ineva o /ndenă să c*nte5 alţi o ă+uliră cu stri+ăte precu: ?Scupon neast*păr care o să le /pin+ă să facă tot ce le stă /n puteri ca să seene cu tine. Mila+ros nu /nvăţă doar să-6i stăp*nească senzualitateaD de aseenea5 află cu să ofere pu7licului dialo+ul pe care /l a6tepta de la o actriţă 7ună. 3i deruta pe uzicanţii din orc4estră care5 or7i de după cortina laterală5 dar călăuziţi de instrucţiunile lui don Eos /n persoană5 /ncepură să se o7i6nuiască cu ritul 6i cu neor*nduiala pe care o provoca ţi+anca. Mila+ros juca /n ton cu teNtul din tonadas pe care tre7uia să le c*nte 6i să le danseze. e ser+entul acela@ /ntre7ă o dată5 o strofă care; >nde laenta curtea zadarnică pe care i-o /ntrerup*nd făcea soldatul unei contese. Se află /n patio vreun ser+ent din +lorioasa oaste a re+elui@ Bon Eos făcu sen orc4estrei să c*nte /n continuare 6i5 dintre
spectatorii /n picioare5 se ridicară vreo două *ini. ; Fii fără +riji5 /i spuse atunci unuia din ilitari. Be ce să aspiri la o doană de viţă no7ilă c*nd sunt at*tea feei fruoase /n +alerie dornice să le arăţi cu *nuie6ti spada@ rintre tot felul de propuneri de6ănţate care răz7ăteau dinspre +alerie5 alcaldele clătina neulţuit din cap5 /n tip ce don Eos5 cu un +est autoritar5 le poruncea uzicanţilor să atace urătoarea ăsură5 pentru ca Mila+ros să /nceapă să c*nte. )*ntă pentru oaenii sărani. ,or7i cu ei. Q*se5 stri+ă5 pl*nse 6i se prefăcu că /6i sf*6ie 4ainele de pe ea din pricina nenorocirii celor ai năpăstuiţi. 3n ritul nenuăratelor c*ntece populare5 arăta cu furie către no7ilii 6i 7o+ăta6ii din 7alcoane5 pe c*nd sute de priviri urăreau de+etul ei acuzator /ndreptat spre victia aleasă5 le cerea socoteală pentru o7iceiurile 6i averile lor neăsurate. rintre 4o4ote de r*s5 zefleisi o7iceiul curtării doanelor5 /i luă peste picior pe călu+ări 6i pe ulţiea de a7aţi tr*ntori care roiau pepestrăzile Madrid5 căut*nd să-6i asi+ure traiul /nv*rtindu-se l*n+ă din feeile /nstărite. Fluierăturile 6i 4uiduielile din patio 6i din +aleria feeilor /nsoţiră dispreţul ei faţă de filfizonii anieraţi care5 neclintiţi5 ca 6i cu niic n-ar fi putut să-i tul7ure5 răspundeau la 7atjocura lor cu +esturi indiferente. 3n acele oente5 /n tip ce spectatorii aplaudau5 Mila+ros /nc4idea oc4ii. =tunci tot teatrul dispărea5 iar /n intea ei răsăreau nuai c4ipurile celor pe care ar fi vrut să-i vadă /n pu7lic. ?)ac4ita5 Maria uitaţi-vă la ine acunde e edro@A5 /ntre7a la vreea pr*nzului sau a cinei5 c*nd se /ntorcea de la teatru /n odăiţele pe care le /nc4iriaseră. ?=r tre7ui să-l a6teptă.A >neori5 2artola se
str*7a 6i o privea ca pe o străină. ?C fi la tre7urile luiA5 /i răspundea deseori. ; H 7ăr7at5 /l dezvinovăţi 2artola. Tu e6ti aia care nu-i niciodată acasă. )e-a6tepţi@ =i vrea ca soţul tău să te a6tepte /pletind ca o 7a7ă@ 8asă-te de c*ntat 6i poartă-le de +rijă lui 6i fiicei tale< =tunci5 /n persoana acelei feei care justifica saavolniciile lui edro5 c4iar cu preţul lipsurilor pe care ajun+eau să le /ndure c*nd ţi+anul /6i /nsu6ea 7anii pe care /i c*6ti+a ea5 /i vedea pe toţi alde Garca5 pe QeJes Trianera 6i pe )onte5 pe toţi din failia lor5 cu vrăjă6ia lor faţă de ea5 pe care n-o ascunseseră niciodată. ; 0e era ai 7ine /n Triana5 o auzea orăind pe 7ătr*nă. =t*ţia 7ăr7aţi care roiesc /n jurul tău cu pan+lici verzi /n sen de de 2artola +esticulă5 ne+ăsind cuv*ntul. )u crezi că s-o siţi 7ăr7atul tău@ Mila+ros /ncercă să afle5 lupt*nd cu sonul /n a6teptarea lui edro5 care aproape /ntotdeauna venea /n zori. 3n cele ai ulte nopţi5 fr*ntă de o7oseală5 dar /n dăţi /n care reu6ea adorea să /nvin+ă o7oseala 6i toropeala la puţinele care o invita lini6tea /ntreruptă doar de respiraţia u6oară a fiicei sale 6i de sforăiturile 7ătr*nei ţi+ănci5 /nt*pina un 7ăr7at care se clătina5 irosea a 7ăutură 6i a tutun5 iar uneori aducea 6i alte irosuri care puteau să păcălească nuai pe cineva care5 aseenea ei5 se /ncăpăţ*na să nu le ia /n seaă. )u se siţea edro văz*ndu-i pe 7ăr7aţii care u7lau cu pan+lici verzi prinse pe 4aine@ =flă cur*nd. ; 0iciunul dintre adiratorii tăi nu-ţi face daruri@ C /ntre7ase el /ntr-o noapte c*nd stăteau a*ndoi /ntin6i pe saltea5 +oi5 după ce o dusese /ncă o dată la eNtaz. Braul de speranţă că o să-l ai7ă din nou nuai pentru ea5 plăcerea 6i satisfacţia pe care le siţea atunci c*nd el o poseda se spul7erară c4iar /nainte ca el să terine de rostit /ntre7area. 2ani. Boar at*t urărea< Toţi 7ăr7aţii din Madrid erau ferecaţi de ea5 o 6tia 7ine5 7ăr7aţii i-o declarau la teatru 6i pe străzi5 c*nd se /n+4esuiau /n jurul lecticii ei. 3i triiteau 7ileţele /n ca7ină5 pe care5 /ntruc*t ea nu 6tia să citească5 i le citea Marina: propuneri 6i tot felul de proisiuni partea 6i a celordarurile. cu stare. )u că tipul5 4otăr/ să ledin rupă directno7ililor 6i să /napoieze Si+ur i se făceau daruri5 dar ea 6tia că5 dacă le priea5 edro avea să le transfore /n 6i ai ulte nopţi de sin+urătate. )oediantele aveau renue de feei frivole 6i desfr*nate. )ele ai ulte dintre
ele c4iar erau. )*ţiva /i sc4i7ară lui Mila+ros porecla /n ?>rsuzaA. Tot Madridul o dorea5 dar sin+urul 7ăr7at căreia ea i se dăruia fără ezitare voia nuai 7anii ei. ; >nii /ncearcă5 răspunse Mila+ros. ; i@ /ntre7ă el5 ca să rupă tăcerea. ; oţi fi si+ur că n-o să pun niciodată la /ndoială onoarea 6i 7ăr7ăţia ta priind daruri de la alţi 7ăr7aţi5 răspunse ea5 după c*teva clipe de ezitare. ; Bar ce-i zici despre saraos sau despre reprezentaţiile particulare pe care le dă copania@ Sunt plătite 7ine. Be ce nu le faci tu@ Bespre saraos putea să-6i /nc4ipuie ceva5 dar cu aflase edro de reprezentaţiile particulare pe care le susţinea copania /n saloanele 6i sălile de teatru din arile re6edinţe@ ; =ici5 /i răspunse5 nu ai e failia ta ca să ă apere. 3n Sevilla5 cinstea ea era /n si+uranţă. ,erii 6i 7unica ta se /n+rijeau de 3n pentru Madrid nu /n 7irturile /n palatele tiuasta. asta5 că eicas-a povestit.sau )ine se poateandaluze. /potrivi dorinţelor unui +rande al Spaniei@ ,rei ca nuele soţiei tale să fie pe 7uzele tuturor5 la fel ca Marina sau )eleste@ Sforăiturile 2artolei z+uduiră /ndelun+ caera. Ha /6i ţinu răsuflarea a6tept*nd răspunsul lui5 care nu sosi. Mai /ncolo5 edro orăi ceva de ne/nţeles5 /i /ntoarse spatele 6i dădu să adoară. )eva se sc4i7ă /n noaptea aceea pentru Mila+ros. Trupul ei5 de o7icei vlă+uit după ce atin+ea eNtazul5 răăsese atunci tensionat5 cu u6c4ii /ncordaţi5 /ntrea+a ei fiinţă cuprinsă de nelini6te. 0u iz7uti să adoară. 0u peste ult tip /i dădură lacriile. l*nsese de ulte ori5 dar niciodată ca /n noaptea aceea5 /n care a /nţeles că 7ăr7atul ei n-o iu7ea. Ha5 care crezuse că la Madrid se afla salvarea căsniciei sale5 /6i dădea seaa că arele ora6 era ai rău dec*t Triana. =colo5 edro stătea de vor7ă cu alţi ţi+ani /n fundătură5 u7la pe străzi 6i prin locuri cunoscute5 pe c*nd aici Mila+ros 6tia că erau 6i aici ţi+ani din neaul lui. edro /nsu6i le /nt*lnise pe rudele sale din failia Garca. 3i spusese asta cu faţa /pietrită de *nie. >nul dintre ei urise din cauza zdraveneFecioara pe carepe o strada priise=lirante. de la e7rii unei frăţii pentru7ătăii că necinstise )eilalţi5 7ăr7aţi 6i feei5 erau /ncă /nteniţaţi /n 7eciurile Inc4iziţiei pentru fărădele+i /potriva credinţei. ; Totul a fost din vina ovăi o clipă. Mila+ros interpretă +re6it
tăcerea lui5 crezu că nu voia să-l acuze pe 7unicul ei c*nd5 de fapt5 ceea ce nu voia edro era ca ea să afle că sunt 6i alţi ,e+a /n capitală. Totul a fost nuai vina Galerianului< Eur că /ntr-o zi o săl +ăsi 6i o să-l oor* acolo5 pe loc< Ha nu spuse niic. Trecuseră doi ani de c*nd Melc4or scăpase de alde Garca. ?0u te lăsa prins5 7uniculeA5 /6i dori din tot sufletul. rintre ţipete5 edro /i dădu de /nţeles că Melc4or nu ai era /n Madrid. Mulţi ţi+ani răscoliseră tot ora6ul /n căutarea lui. Ba5 viaţa lui Melc4or era /n priejdie. Se *n+*ia cu +*ndul că a6a /i plăcea 7unicului ei. Bar ce putea să spună despre ea@ Totul /i ersese anapoda. 0u avea cui să ceară ajutor. >n tată ort5 o aă /nc4isă 6i care5 pe deasupra5 o rene+ase5 un 7unic dat /n căutare. )ac4ita 6i 7a7a Maria5 dispărute. *nă 6i icuţa care purta nuele tăăduitoarei părea s-o fi /ndră+it ai ult pe 2artola. )u altfel5 dacă ea nu stătea niciodată cu fata@ )*t despre edro Hl n-o iu7ea. Se +*ndea nuai la 7anii pe care /i putea scoate depria la ea dată. ca să se distreze cu alte feei5 recunoscu /n sinea ei pentru = doua zi5 /n teatrul rncipe5 Mila+ros /nălţă o *nă către cer. )u cealaltă /6i ridică fusta o pală 6i juătate peste +lezne 6i /ncepu să se /nv*rtă cu +raţie5 unduindu-6i 6oldurile /n tip ce /6i +olea plă*nii /ntr-un final ce se confundă cu eNplozia pu7licului. =t*t /i ai ră*nea: să c*nte 6i să danseze5 să se refu+ieze /n arta aceea5 la fel ca /n Triana5 c*nd /6i /n+ăduia un ră+az /n certurile cu aa ei 6i dansa cu ea. )ei care o văzură o aplaudară 6i ai v*rtos5 crez*nd că lacriile care /i 6iroiau pe o7raji erau de fericire.
31 )aridad se afla /n /nc4isoare de aproape doi ani c*nd se dezlănţui răzeriţa din Galera. 0esupunerea a vreo două prostituate recidiviste /l /pinsese pe coandant să le aplice o pedeapsă pe c*t de severă5 pe at*t de uilitoare: tre7uia să le fie rase spr*ncenele 6i părul din cap. Becizia a st*rnit revolta tuturor deţinutelor< uteau să le c4inuiască5 dar să le radă /n cap 0iciodată< Multe5 profit*nd de v*lva iscată5 stăruiră asupra unei pl*n+eri ai vec4i5 să li se precizeze durata pedepsei5 căci vedeau cu trec anii ne6tiind c*nd avea să se sf*r6ească. Spiritele se /nfier7*ntară5 iar feeile din Galera se răzvrătiră5 distru+*nd tot ce le cădea /n *nă5 se /narară cu sc*nduri5 cu foarfece 6i cu alte o7iecte ascuţite pe care le foloseau la cusut 6i preluară controlul asupra /nc4isorii. )*nd se /nc4iseră porţile5 iar deţinutele se văzură stăp*ne pe clădire5 )aridad5 +*f*ind /nflăcărată5 se trezi cu un len /n *nă. 3n aintirea ei vi7rau /ncă aler+ătura 6i zarva la care fusese părta6ă. Fusese Fusese +rozav< C ulţie de feei care p*nă atunci trăiseră lipsite de voinţă sau de con6tiinţă5 precu sclavii ne+rii5 din senin5 /n loc să se supună poruncilor stăp*nului5 luptau toate ca una5 /nne7unite. )aridad privi /n jur 6i văzu 6ovăiala pe c4ipurile tovară6elor ei. 0iciuna nu 6tia ce să facă /n continuare. >na dintre ele su+eră să pre+ătească un eoriu adresat re+elui5 unele o sprijiniră5 altele5 nu. =lte c*teva propuseră să evadeze. 3n tip ce ele stăteau de vor7ă5 apăru /n stradă un deta6aent ilitar pre+ătit să ia cu asalt /nc4isoarea. )a toate celelalte5 )aridad dădu fu+a Ia +aleriile superioare de /ndată ce pria lovitură 7u7ui /n poarta care dădea /n strada =toc4a. Multe deţinute se urcară pe acoperi6uri. 8a scurt tip după aceea5 u6a fu sulsă din ţ*ţ*ni 6i aproape o sută de soldaţi cu 7aionetele scoase se /pră6tiară prin curtea centrală 6i interiorul /nc4isorii. )u toate acestea5 spre soldaţii surprinderea deţinutelor 6i 3ntr-una necazul autorităţilor 6i al ofiţerilor5 se purtară cu oenie. dintre +aleriile superioare5 printre răcnetele ofiţerilor care /6i /7ăr7ătau oaenii5 )aridad se văzu /ncolţită de doi dintre ei. Bintr-o prea are naivitate5 /nfruntă 7aionetele cu 7ucata de
len. >nul din soldaţi se ulţui să clatine din cap5 ca 6i cu ar fi iertat-o. )elălalt /i făcu un sen aproape ipercepti7il cu v*rful 7aionetei5 de parcă i-ar fi dat de /nţeles că poate să fu+ă. )aridad a+ită lenul 6i se strecură printre ei5 care doar se prefăcură că /ncearcă s-o prindă. )eva aseănător se /nt*pla cu ceilalţi soldaţi 6i cu restul deţinutelor5 care fu+eau de colo-colo5 ajutate de pasivitatea sau c4iar de coplicitatea trupelor. Situaţia se prelun+i. Bisperarea prinse a se zu+răvi pe c4ipurile unor ofiţeri care z7ierau din rărunc4i5 cer*nd disciplină. Bar cu să sile6ti ni6te soldaţi luaţi cu arcanul din ni6te sătucuri aăr*te din fundul )astiliei să /nă7u6e revolta feeilor@ Mulţi dintre ei fuseseră os*ndiţi să servească /n arată vree de opt ani pentru +re6eli de felul celor pe care le săv*r6iseră nefericitele acelea /potriva cărora fuseseră trii6i5 iar deţinutele le ainteau /ntruna lucrul acesta at*t c*t dură asediul. =utorităţile 4otăr*ră să retra+ă acel deta6aent5 iar feeile aclaară retra+erea lor. Stri+ătele de /nc4isorii revoltă Galera răsunară toată noaptea. 6i /prejuriile fură stra6nic păzite de oarta trupa care nu făcuse niic /potriva lor5 /n sc4i7 /pră6tia ulţiea de curio6i ce se /n+răădeau pe strada =toc4a. 3n zorii zilei urătoare /nsă5 alcalzii curţii veniră la /nc4isoare /n fruntea unei iliţii civile alcătuite din vreo cincizeci de cetăţeni cinstiţi5 cu frică de Bunezeu5 zdraveni toţi5 cu vine de 7ou5 7*te 6i dru+i de fier /n *ini. Intrară 4otăr*ţi să le zdro7ească fără ilă5 iar ele fu+iră /nspăi*ntate. )aridad5 care ţinea 6i-acu lenul /n *ini5 văzu că doi dintre iliţieni o loveau pe tovară6a ei 9erinia cu un dru+ de fier. ,ăz*nd /nd*rjirea cu care /6i vărsau furia5 siţi că /i fier7e s*n+ele. G4euită la pă*nt5 acoperindu-6i faţa5 9erinia iplora ilă. )aridad stri+ă ceva. )e anue@ 0iciodată n-avea să-6i aducă ainte. Bar se năpusti asupra celor doi 7ăr7aţi 6i /l lovi pe unul din ei cu lenul. rin potopul de lovituri ce se a7ătu asupra ei5 iz7uti să vadă cu 9erinia5 /ntinsă /n continuare pe jos5 /n6făca piciorul unuia din 7ăr7aţi 6i /6i /nfi+ea dinţii /n pulpa lui. Qeacţia prietenei sale o /7ăr7ătă 6i /i dădu putere să lovească ai departe cu 7ucata de len5 or7e6te. 0uai 7ătaie. intervenţia unuia dintre alcalzi /piedică să fie oor*tă /n >na c*te una5 cele o sută cincizeci de deţinute se adunară /n curtea /nc4isorii5 unele 6c4iopăt*nd5 altele pl*n+*ndu-se de dureri de 6ale5 piept sau spate5 cu nasuri sparte 6i cu 7uze crăpate. )ele
ai ulte er+eau cu capetele plecate5 /nfr*nte. Tăcute. ,reo două ceasuri /i fură de ajuns coandantului ca să rec*6ti+e controlul asupra /nc4isorii de feei din Madrid. Bupă /nă7u6irea răzeriţei5 li se proise deţinutelor revizuirea5 una c*te una5 a tuturor sentinţelor /n care nu era precizată durata pedepsei. Be aseenea5 li se atrase atenţia /n le+ătură cu pedepsele dure pe care aveau să le /ndure insti+atoarele la revoltă. )aridad5 ne+resa cu lenul5 care /nfruntase doi cetăţeni cinstiţi5 fu pria arătată cu de+etul. )incizeci de lovituri de 7ici5 aceasta era pedeapsa pe care ura s-o priească5 /n curtea /nc4isorii5 /n prezenţa celorlalte5 /preună cu alte trei deţinute pe care o precupeaţă trădătoare le p*r*se ca insti+atoare ale revoltei5 pentru a-6i recăpăta li7ertatea. 8oviturile fură neiloase5 7icele plesneau pe spinările feeile după ce secerau aerul 6uier*nd. )ălăul ură /ntocai instrucţiunile severe ale autorităţilor. )u altfel putea fi /nă7u6ită o răzeriţă /n Galera5 c*nd tocai acolo erau triise drept pedeapsă feeile care se răzvrăteau /n alte /nc4isori@ )aridad /6i ai aintea doar stri+ătele tovară6elor ei c*nd coandantul pusese capăt cuplitei pedepse 6i fusese t*r*tă /n afara /nc4isorii. ?Qezistă5 )ac4itan sin+ur nue /i veni /n inte. Melc4or. i+anul era sin+urul pe care /l 6tia5 se +*ndi )aridad5 supun*ndu-se 7astonului 6i intr*nd /n sală. =tenţia deţinutelor5 care se opriră din cusut5 surprinse s-o vadă scăpată din 7utuc5 /i a7ătu +*ndurile. 0u 6tiu cu să le răspundă5 str*nse 7uzele5 ca 6i cu s-ar fi siţit vinovată5 6i ătură +aleria cu privirea. Mai ulte care /ncă nu /nţeleseseră ce se petrecea /6i lăsară 6i ele tre7urile. )*teva se ridicară5 /potriva ordinelor +ardienelor. ; 0u pierde vreea5 o zori portarul. = ultă trea7ă. Str*n+e-ţi lucrurile. ; leci@ Eacinta fu cea care dădu +las /ntre7ării. )aridad /ncuviinţă5 cu
un z*7et trist. Fata nu voise să cedeze pretenţiilor lui don 2erna7 ca să o7ţină iertarea lui5 iar acu5 ofilită cu era5 pro7a7il că n-avea s-o ai capete. ; 8i7eră5 li7eră@ )aridad /ncuviinţă din nou. Se aflau toate /n faţa ei5 7uluc5 la o distanţă pe care părea că nu se /ncuetă s-o ic6oreze. ; 8ucrurile tale5 o presă tenicerul. )aridad nu-l luă /n seaă. =vea oc4ii aţintiţi asupra acelor feei care o /nsoţiseră ai 7ine de doi ani: unele5 7ătr*ne 6i 6tir7e5 altele tinere5 apăr*ndu-6i prospeţiea cu naivitate5 toate urdare 6i zdrenţăroase. ; 0e+reso /ncepu s-o prevină 7ăr7atul. ; Sunt5 /ntr-adevăr5 li7eră@ /ntre7ă ea. ; 0u ţi-a ai spus@ )aridad /l lăsă /n ură pe tenicer5 cu tot cu 7astonul 6i cu ordinele lui5 6i făcu cei doi pa6i care reprezentau prăpastia dintre slo7ozie 6i continuare cele care5 pe nedrept care5 cele ai ulte5 aveau se supună /n 7astonului /n clipa aceea5 se să ridica aeninţător /n spatele ei. )aridad citi asta pe c4ipurile /nspăi*ntate ale tovară6elor ei. ; )ac4ita e li7eră5 se auzi dintre deţinute o voce ascunsă. C să ne pedepsiţi pe toate@ 8a fel ca la o răzeriţă@ )aridad 6tiu că 7astonul căzuse atunci c*nd cea din faţa ei desc4ise 7raţele. )u un nod /n +*t 6i cu oc4ii /n lacrii5 se aruncă spre ele. C /nconjurară. C 7ătură cu palele pe spatele de acu vindecat. C /7răţi6ară 6i o str*nseră. C felicitară. C sărutară. 3i urară noroc. )aridad nu voi să-l st*rnească pe tenicerul care dea7ia /6i stăp*nea furia5 a6a că str*nse o pătură de6irată 6i restul 4ainelor ei 6i ai zdrenţuite 6i co7or/ scările5 /nsoţită de aplauzele 6i uralele care răsunau /n ura ei. 0u era Melc4or. entru o clipă /6i /nc4ipuise Bar nu-l cuno6tea pe 7ăr7atul care5 cu vădită st*njeneală5 a6tepta cu 4*rtiile /n *nă l*n+ă +4ereta tenicerului aflată dincolo de porţile /nc4isorii Galera. Hra ai scund dec*t ea5 sla75 v*nos5 iar părul ne+ru /i era ie6ea6i de7ar7a su7 7ereta pe care nude6i-o de pe cap. 0ea+ră lui ne/n+rijită pe scosese faţa aspră5 ne+ricioasă5 tă7ăcită de soare. Hra /7răcat ca un a+ricultor5 cu opinci de piele le+ate /n jurul +leznelor5 nădra+i vineţii de flanelă5 fără ciorapi5 6i cu o căa6ă siplă care pasăite fusese c*ndva
al7ă. 2ăr7atul o cercetă din cap p*nă /n picioare fără să se ferească. ; Iat-o5 /l anunţă tenicerul. )elălalt /ncuviinţă. ; Să er+e atunci5 zise sec. )aridad 6ovăi. Be ce tre7uia să se lase pe seaa acelui străin@ Se pre+ătea să /ntre7e asta5 dar razele de soare care pătrunseră /n teniţa lu+u7ră pe ăsură ce tenicerul le desc4idea calea /i tul7urase vederea 6i voinţa. Fără 6tire5 /l ură pe a+ricultor 6i trecu pra+ul5 lăs*nd /n ură ai 7ine de doi ani din viaţa ei. Stătu locului de /ndată ce puse piciorul /n strada =toc4a 6i /nc4ise oc4ii5 7uiăcită de un soare de iulie pe care /l siţi diferit de cel care se strecura prin ferestrele /nalte ale +aleriei sau /n curtea interioară a /nc4isorii: acesta era ai curat5 ai dătător de viaţă5 c4iar palpa7il. Qespiră ad*ncD făcu asta /n c4ip firesc5 o dată5 de două ori5 de trei ori. =poi desc4ise oc4ii 6i văzu z*7etul icuţei 9erinia5 pe de partea cealaltă Galera. a străzii5=ler+ă ca 6i spre cu ea i-arfără fi fost frică să seoprită apropie /nc4isoarea să ai stea pe +*nduri. Mulţi protestară la trecerea ei. )aridad nici nu-i auzi. 36i /7răţi6ă prietena5 răsufl*nd +reu5 cu o ie de /ntre7ări ce i se /potoliseră /n +*t5 /n tip ce lacriile a*ndurora li se aestecau pe o7raji. ; Tu< =ici@ 9erinia Be ce@ 0u putu să continue. Siţi că le6ină. 0oaptea lun+ă petrecută /n 7utuc5 despărţirea de FrasPuita 6i de celelalte deţinute5 /7răţi6ările5 aplauzele5 pl*nsetele5 li7ertatea 9erinia o prinse pe )aridad tocai c*nd i se /nuiau +enunc4ii. ; 9ai5 )ac4ita< Să er+e5 /i spuse ţin*nd-o de ijloc 6i conduc*nd-o p*nă la un căruţ tras de *nă5 pe două roţi5 /ncărcat cu pepeni +al7eni. ine-te de aici5 ai zise pun*nd *na prietenei sale pe una dintre sc*ndurile din scoarţa căruţului. ; Sunte +ata@ /ntre7ă5 nu fără un dra de acreală5 a+ricultorul. ; Ba5 răspunse 9erinia. =poi se /ntoarse spre )aridad5 care se ţinea str*ns de sc*ndurile scoarţelor. Tre7uie să-l ajut pe Marcial să căruţul. ca /pin+ă să vinde pepenii0u-ţi 6i da druul. C să er+e /n laza MaJor ; = pierdut ult tip deja5 9erinia5 o zori celălalt. ; 0u-ţi da druul5 repetă ea5 repezindu-se spre unul din *nerele căruţului5 ca să-l /pin+ă /preună cu Marcial pe panta
piepti6ă a străzii =toc4a. =+ăţată de căruţ5 )aridad se lăsă t*r*tă. arva ulţiii 6i 4urducăturile căruţelor care treceau /ncoace 6i-ncolo /i răsunau /n urec4i. ări locuri prin care ai trecuse: spitale 6i 7iserici5 f*nt*na cu pe6ti /ncoronată de un /n+er unde o săltaseră5 iensa clădire a /nc4isorii. Bupă ai 7ine de doi ani /n Madrid5 acesta era sin+urul loc pe care /l cuno6tea din ora6: strada =toc4a. Be la f*nt*na cu /n+erul la Galera5 de la Galera la tri7unalul alcalzilor 6i /napoi la /nc4isoarea feeilor. 0u fusese niciodată /n laza MaJor din Madrid5 despre care le auzise de at*tea ori vor7ind pe celelalte deţinute. Se dezetici intrun loc care /i păru iens5 /n ijlocul căruia se aflau tara7e 6i c4io6curi5 pentru piaţă5 /nconjurate din toate părţile de cele ai /nalte clădiri pe care le văzuse vreodată. =veau 6ase caturi 6i ansarde5 /n+4esuite toate5 de cărăidă ro6ie5 cu +ratii /podo7ite la 7alcoane5 cu c4enare ne+re 6i aurite pe faţade. C cuceri 6i uniforitatea construcţiilor5 pe care doar6tia două clădiri aronia soptuoase aflate faţă-n faţă o destrăau. Totu6i5 că interiorul acelor case nu era pe ăsura eNterioarelor aiestuoase. =uzise că erau locuinţe ici5 /n+4esuite 6i lu+u7re5 de /nc4iriat sau locuite de ne+ustorii care ţineau afacerile din porticurile piaţetei: porticul postavurilor5 cel al p*nzeturilor de c*nepă 6i cel al ătăsurilor5 al firelor 6i al ărunţi6urilor5 care se /ntindea c*t două /ntre+oluri 6i prin care intraseră /n piaţă. ; Mai 7ine@ /ntre7ă 9erinia după ce Marcial le lăsă sin+ure 6i se pierdu printre a+4erniţe5 ca să v*ndă pepenii. ; Ba5 răspunse )aridad. Caenii se tot perindau pe l*n+ă ele. Soarele de iulie /ncepea să do+orească5 a6a că se adăpostiră la u7ra porticurilor. ; Be ce@ ; entru că te preţuiesc5 )ac4ita5 i-o luă /nainte cealaltă. )u era să te las acolo5 /n /nc4isoare@ ?Te preţuiesc.A )aridad se cutreură. Toţi cei care /i spuseseră că o preţuiesc5 că ţin la ea sau că o iu7esc dispăruseră5 r*nd pe r*nd5 din viaţa ei. ; Mi-a serios fost +reu5 /i cură 9erinia +ăsesc un cetăţean 6i 7un de plată care să+*ndurile5 fie dispussăsă-6i asue răspunderea pentru tine /n faţa tri7unalul alcalzilor. Fuă@ *7i 6i căută /ntr-un sac pe care /l ducea cu ea5 de unde scoase o ţi+ară de foi.
3i ceru foc unui 7ăr7at care trecea pe acolo. )*t tip oul aprinse iasca 6i o apropie de v*rful ţi+ării5 /ntre ele se a6ternu tăcerea. 9erinia trase cu putere 6i tutunul se aprinse. ; ofti5 /i oferi prietenei sale. )aridad luă ţi+ara5 su7ţire 6i prost răsucită5 foarte /nc4isă la culoare 6i lipsită de aroă. Trase din ea. Hra un tutun tare 6i acru5 care ardea /ncet 6i anevoios. 3ncepu să tu6ească. ; Hra ai 7un ăl din Galera< eNclaă. 0ici ăcar acolo nu se fua un tutun a6a prost ca ăsta. *7iră5 ai /nt*i una5 apoi 6i cealaltă. 0u /ndrăzniră să se str*n+ă /n 7raţe /n văzul luii5 dar5 /ntr-o sin+ură clipă5 /6i spuseră ii de lucruri5 fără cuvinte. ; Hi 7ine5 acestui tutun sc*r7os /i datorezi li7ertatea ta5 spuse 9erinia rup*nd vraja. )aridad se uită la ţi+ară. C ică plantaţie clandestină de tutun5 o lăuri 9erinia. reotul din TorrejUn de =rdoz cre6tea c*teva plante pecare ni6teluase pă*nturi ale paro4iei. *nă atunci5 lui Marcial5 /n arendă via /n spatele căreiacuseajutorul ascundea plantaţia de tutun5 preotul le cultivase cu ajutorul sacristanului5 dar oul era prea 7ătr*n ca să ai facă trea7a asta. ?= o prietenăA5 profitase 9erinia de /nt*plare c*nd aflase cu stăteau lucrurile. 3i fu +reu să-i convin+ă pe Marcial 6i pe don ,alerio5 paro4ul5 dar5 /ncetul cu /ncetul5 reţinerile a*ndurora slă7iră5 /n lipsa unei alternative. e cine ar fi putut toci pentru o trea7ă pedepsită cu at*ta asprie de le+e@ =cceptară5 iar don ,alerio se folosi de vec4i relaţii pe care le avea la tri7unalul alcalzilor pentru ca Marcial să fie priit 6i să-i fie /ncredinţată custodia deţinutei. 0u /nt*pinară nicio piedică. )aridad eNecutase cei doi ani de /nc4isoare5 iar a+ricultorul făcea dovada ijloacelor de trai 6i a 7unei sale purtări. 3ntr-o zi5 fură /n6tiinţaţi că docuentele erau +ata. Marcial se /ntoarse la porticuri /pin+*nd căruţul /ncă plin cu pepeni. ; = ajuns prea t*rziu< spuse neulţuit5 pe un ton aspru5 /nvinovăţind-o pe 9erinia. 3nt*rzierea din pricina foralităţilor de la tri7unalul alcalzilor 6i de la Galera /l /piedicase să-6i v*ndă arfa. ; 0icio tara7ă nu ai vrea pepeni la ora asta. =poi o cercetă pe )aridad din cap p*nă /n picioare5 cu făcuse 6i la /nc4isoare5 6i dădu din cap. 0u -ai prevenit că e a6a de nea+ră5 o ustră pe
9erinia. ; 0oaptea nu se 7a+ă de seaă5 sări )aridad. 9erinia iz7ucni /ntr-un 4o4ot de r*s. =+ricultorul /6i arcui spr*ncenele. ; 0-a de +*nd să-i petrec nopţile cu tine. ; H pierderea ta5 se aestecă 9erinia5 făc*ndu-i cu oc4iul prietenei sale. 0u5 Marcial nu era nici soţul ei5 nici aantul ei5 nici ăcar rudă nu-i era5 /i satisfăcu 9erinia curiozitatea lui )aridad /n tip ce er+eau /n ura a+ricultorului care /pin+ea căruţul /ncărcat cu pepeni. Hra doar un vecin. )asa unc4ilor 9eriniei5 /n care trăia ea 6i /n care avea să stea 6i ne+resa5 era perete-n perete cu cea a lui Marcial 6i5 cu toate că afacerea cu tutunul tre7uia să fie o taină5 juătate de sat 6tia de ea. 8e proisese unc4ilor ei o ică rentă /n sc4i7ul +ăzduirii lui )aridad. ; Bar n-a 7ani5 se pl*nse ea. ; 0u contează. C să-i scoţi afacerea cu tutunul5 fără /ndoială< C să prie6ti o parte din din folos. C să 4otărască preotul c*t /ţi revine5 c*nd o să vadă rezultatele5 eNplică 9erinia. artea ta o să fie din arfa lucrată cu *na entru că 6tii să u7li cu foile 6i să faci tra7ucuri5 nu@ =6a i-ai zis. ; =sta e tot ce 6tiu să fac5 răspunse ea5 pe c*nd intrau /ntr-o piaţetă nere+ulată unde se aduna tot at*ta lue ca /n laza MaJor sau c4iar ai ultă. Iar acu -au /nvăţat să 6i cos. ; uerta del Sol5 o lăuri 9erinia5 văz*nd că cealaltă ic6ora pasul. ; =6teptaţi aici5 le stri+ă Marcial celor două feei. 9erinia se dădu la o parte din calea căruţului5 tăcută. tia ce ura să facă a+ricultorul5 care dispăru pe una dintre străduţele prin care se ajun+ea /n piaţă. 3n Madrid eNistau zece locuri autorizate de tri7unalul alcalzilor pentru v*nzarea pepenilor +al7eni 6i doar acolo puteau fi v*nduţi5 su7 suprave+4erea autorităţilor5 care le controlau calitatea5 +reutatea 6i preţul. Bar eNistau 6i nueroase precupeţe care5 fără un loc sta7il sau autorizaţie5 risc*nd să fie arestate 6i să ajun+ă la Galera5 cupărau revindeau fructe verdeţuri5pe /ncălc*nd le+ea. recupeţele 6i de pepeni +al7eni erau6irăsp*ndite l*n+ă uerta del Sol5 iar Marcial5 7o7ănind /ncet5 porni /n căutarea lor. ?=sta e faioasa uerta del Sol@A5 se /ntre7ă )aridad. i despre locul acela auzise vor7indu-se /n Galera: loc de clacă /n care
oaenii pălăvră+eau p*nă c*nd ajun+eau să se convin+ă de adevărul zvonurilor pe care le scorneau c4iar eiD loc de adunare pentru cei lipsiţi de ocupaţie 6i pentru tr*ntori5 pentru zidari fără sluj7ă sau uzicanţi *ndri 6i ipertinenţi care a6teptau ca vreun adrilen5 cu avere sau fără5 dar 4otăr*t să-i iite pe cei care o aveau5 să-i tocească pentru a /nsufleţi vreuna dintre reuniunile pe care o7i6nuiau să le ţină după-aiaza /n casele lor. )ele două feei răaseră /n dreptul ănăstirii cunoscute drept San Felipe el Qeal5 la capătul piaţetei. Bin pricina diferenţelor de nivel de pe )alle MaJor5 atriuul 7isericii5 o terasă /ntinsă5 care fusese dintotdeauna loc de /nt*lnire 6i de distracţie pentru adrileni5 se /nălţa deasupra capetelor lor. 3nsă niciuna din ele nu luă /n seaă 4o4otele de r*s 6i sporovăielile care răz7ăteau de la locul de cleveteală. ; ,rei să intri@ o pofti 9erinia. )aridad era /ncă a7sor7ită de 6irul de +rote care se desc4ideau su7 treptele ănăstirii San Felipe. aseenea vă+ăuni 6i su7 atriuul 7isericii 0uestra SeOoraHNistau del )aren 6i /n alte c*teva locuri din acel Madrid clădit pe dealuri5 dar cele ai cunoscute se aflau /n uerta del Sol. 3n unele dintre ele se vindeau 4aine purtate5 dar cele ai ulte erau destinate coerţului cu jucării5 articole pe care ne+ustorii le eNpuneau pentru u6terii5 /n+4esuite pe l*n+ă u6i sau a+ăţate de lintouri5 ca la un 7*lci atră+ător 6i colorat ce iz7utea să atra+ă atenţia tuturor trecătorilor. ; ute@ 9erinia z*7i văz*nd nevinovăţia zu+răvită pe c4ipul rotund al lui )aridad. ; 2ine/nţeles că pute )u condiţia să nu strici niic. Marcial are să ai /nt*rzie un tip. Intrară /ntr-una dintre vă+ăuni5 /n+ustă 6i alun+ită5 su7ră5 /ntunecoasă5 lipsită de altă luină naturală /n afară de cea care pătrundea pe u6ă. Eucăriile erau /pră6tiate c4iar 6i pe jos: trăsuri5 căle6ti5 cai5 păpu6i5 fluiere5 cutiuţe uzicale5 să7ii 6i pu6ti5 to7e )ele două se speriară ca două copile c*nd5 dintr-o cutie5 ţ*6ni o viperă 6i u6că de+etul feeii care o tot sucea pe toate părţile. ţinea prăvălia un 4o4ot de r*s 6i 6i /pinse2ătr*na vipera +rasă la loc care /n cutie. Feeia scoase /6i reveni din uiire /ntre7ă c*t costă5 +ata s-o cupere. e c*nd cele două ne+ociau preţul5 )aridad 6i 9erinia se pierdură printre cele patru sau cinci persoane care se /n+răădeau /năuntru. >nele se certau cu copiii
care le /nsoţeau 6i care voiau tot ce se +ăsea /n prăvălie. ; >ite asta5 )ac4ita. 9erinia arătă spre o păpu6ă 7ălaie. )ac4ita@ stărui nepriind niciun răspuns de la ea. Se /ntoarse către )ac4ita 6i o văzu vrăjită de o jucărie ecanică aflată pe o policioară. e o platforă ică5 vopsită /n verde 6i ocru5 ai ulte fi+urine /nfăţi6*nd 7ăr7aţi5 feei 6i copii ne+ri5 unii dintre ei cu saci /n spinare5 alţii5 cu pari lun+i de care erau a+ăţate frunzele de tutun5 6i un vec4il al75 cu un 7ici /n *nă5 care /ntre+ea copoziţia5 erau a6ezate /n jurul a ceva ce reprezenta un ar7ore de capoc 6i ai ulte plante de tutun. ; 3ţi place@ o /ntre7ă 9erinia. )aridad nu răspunse. ; Stai să vezi. 9erinia răsuci de ai ulte ori o c4eiţă care ie6ea /n afara suportului jucăriei 6i /i dădu druul c*nd ajunse la capăt. Se auzi o elodie etalică5 /n vree ce ne+rii se /nv*rteau /n jurul ar7orelui de capoc 6i ţinea a plantelor co7ora 7raţul /n care 7iciul.de tutun5 iar vec4ilul al7 ridica 6i )aridad nu spuse niic. inea o *nă /ntinsă5 de parcă ar fi 6ovăit dacă să atin+ă sau nu jucăria aceea. 9erinia nu-6i dădu seaa că prietena ei se afla /n transă5 aproape. ; Mă duc să aflu preţul5 spuse /n sc4i75 7ucuroasă5 /nsufleţită5 /ndrept*ndu-se către 7a7a care le urărea de la tej+4ea de c*nd feeia care adirase cutiuţa cu vipera ie6ise din +rotă. 0u ne-ar ajun+e nici toţi 7anii c*6ti+aţi /n ai ulţi ani< se văicări la /ntoarcere. ,ino să vezi păpu6a< Marcial fu nevoit să le caute /n ai ulte pe6teri /nainte să dea de ele. )4ipul lui /nne+urat o făcu pe 9erinia să pornească de /ndată5 tră+*nd-o pe )aridad după ea. tia ce se /nt*plase: precupeţele /i cupăraseră pepenii la ai puţin de juătate din c*t ar fi putut lua pe ei. 3naintară /n ura căruţului +ol prin uerta del Sol5 /ncet5 /n ciuda sudălilor pe care le arunca Marcial către oaeni5 ca să-i facă loc să treacă. )aridad /i zări pe saca+ii5 asturieni cu toţii5 str*n6i /n jurul f*nt*nii căreia ei /i spuneau Mari7lanca5 cu urcioarele pre+ătite să ducă oriunde ar fifi fost fost vreunul c4eaţi.dintre Eacinta era asturiană 6i /i vor7iseapă despre ei. Să 7ăr7aţii adunaţi acolo ruda aceea care o adusese la Madrid5 pe care nu voise s-o dezaă+ească c*nd răăsese +ravidă pria oară@ 3i privi cu atenţieD erau oaeni /ndrăzneţi 6i aspri5 fusese /ncredinţată5 iar cei
ai ulţi făceau unci +rele precu cea de saca+iu5 de cărău6 de căr7uni sau de 4aal. ,inerea5 dintr-un avon adus /n piaţă5 /ntre 7iserica 0uestra SeOora del 2uen Suceso 6i Mari7lanca5 preoţi 6i călu+ări le ţineau predici. Se pare că aveau nevoie de ele. 3nfruntările dintre saca+ii 6i localnicii care /ncercau să ia apă de la f*nt*ni erau dese5 la fel 6i cele care se iscau /ntre ei c*nd vreunul /ncerca5 atunci c*nd /i venea r*ndul5 să /ncarce ai ult de un ?druA: un urcior are5 două ijlocii sau patru ai ici. =t*t era voie să uple o dată. Be aseenea5 /i povestise Eacinta5 nu fără un dra de elancolie5 că asturienii se str*n+eau pe izlazul rado del )orre+idor ca să danseze danza prima' de pe elea+urile lor. Se adunau toţi 6i dansau /preună5 dar /ntotdeauna sf*r6eau prin a se lua la 7ătaie cu 7*te 6i cu pietre5 +rupaţi /n ta7erele corespunzătoare satelor lor de 7a6tină. 8a fel ca /n laza MaJor5 6i /n jurul f*nt*nii Mari7lanca se /n+4esuiau a+4erniţe 6i tara7e unde se vindeau cărnuri 6i fructe5 dar5 uniforitatea 6i construcţii /nălţiea clădirilor din piaţă5spre /n deose7ire uerta deldeSol erau puţine iportante: ănăstirea San Felipe el Qeal 6i o casă are5 care ocupa tot cvartalul5 cu un turn pe colţ prin care se dovedea no7leţea proprietarului său5 seniorul a6ezării 9uera5 la intrarea dinspre )alle MaJorD 7iserica 6i spitalul del 2uen Suceso5 faţă /n faţă cu turnul5 la celălalt capătD /ntr-unul dintre /ntre+oluri se afla azilul de copii orfani 6i5 puţin ai departe5 la celălalt capăt al străzii cu spitalul5 ănăstirea ,ictoria al cărei atriu servea5 de aseenea5 drept loc de /nt*lnire pentru filfizonii franţuziţi. )elelalte construcţii erau doar case scunde5 cele ai ulte cu un sin+ur cat5 /n+uste5 vec4i 6i /n+răădite5 pe faţadele cărora se v*nturau rufele 6i intiităţile vecinilor. Gunoaiele se adunau su7 porticuri5 iar urdăriile care nu fuseseră de6ertate cu nepăsare de la fereastră 6edeau /n dreptul u6ilor5 /n oliţe5 /n a6teptarea căruţei cu 4aznaua Bacă venea. rintre oaenii 6i lara care i se părea stranie după doi ani de /nc4isoare5 )aridad tre7ui să ai7ă +rijă să ear+ă /n ritul cu care Marcial tră+ea de căruţ. Trecură de uerta del Sol 6i intrară pe strada/n=lcal5 printre ulţiea de /ncruci6au căle6ti 6i 6i căruţe care5 er+*nd susul 6i /n josul străzii5 se se opreau pentru ca ilu6trii lor ocupanţi să sporovăiască puţin5 să se salute sau doar să-6i arate 7o+ăţiile. )aridad /ncercă să-6i /nc4ipuie ce o '
Bans popular din =sturias5 aseănător cu 4ora. Kn.tr.L
a6tepta. TorrejUn 6i ai cu@ 0u-6i aintea nuele satului poenit de 9eriniaD /l uitase de /ndată ce aceasta /i vor7ise despre cele c*teva plante de tutun5 un preot 6i un sacristan 7ătr*n. ?rost tutunA5 /6i spuse /n sinea ei. =ler+ătura5 trăsurile5 poruncile 6i ocările pe care le aruncau 7irjarii 6i servitorii /n livrea care /i /nsoţeau la picior o siliră pe )aridad să uite de păsurile ei5 7a c4iar o /piedicară să fie atentă la clădirile fastuoase /nălţate de tot felul de oaeni avuţi 6i de ordine reli+ioase pe cea ai no7ilă stradă din Madrid5 care se sf*r6ea la poarta ei din răsărit5 uerta de =lcal. e su7 sin+urul său arc5 flancat de două turnuleţe5 )aridad părăsi ora6ul la doar c*teva luni după ce Mila+ros intrase /n el. atru le+4e pe druul re+al /i despărţeau de TorrejUn de =rdoz. 8e stră7ătură /n tot at*tea ore5 su7 ar6iţa unui soare de vară care se /nver6una /potriva lor /n tip ce treceau prin ni6te lanuri /ntinse de +r*u. ?=ici cultivă ei tutun@A5 se /ntre7ă )aridad5 aintindu-6i ănoasa plantaţie 36i ainti vec4ea ei pălărie de paie: nu avusese nevoiecu7aneză. de ea /n Galera5 dar pe druul acela5 su7 soarele arzător5 /i siţi lipsa. ro7a7il că răăsese /n caera din casa de oaspeţi clandestină5 /preună cu straiele ei ro6ii5 actele 6i 7anii. ?Stranie e li7ertateaA5 /6i zise. Tip de doi ani nu siţise lipsa straielor ro6ii5 nici ăcar c*nd tre7uia să dea 7ani pe una dintre căă6ile vec4i 6i roase pe care le aducea feeia care făcea coisioane /n afara /nc4isorii5 /nsă fusese de ajuns să tra+ă /n piept patru +uri de li7ertate 6i trecutul /ncepuse deja să-6i croiască dru /n aintirea ei. 3n ura lui Marcial5 iritat 6i tăcut5 care le ţ*ra după el fără ilă5 după ce o /nvinovăţise cu ţipete pe 9erinia pentru pierderea suferită la v*nzarea pepenilor5 cele două feei avură destul tip să-6i povestească una alteia prin ce ai trecuseră. ; )e-ţi ai face spatele@ se interesă 9erinia tocai c*nd treceau un pod. H r*ul Earaa5 /i spuse arăt*nd cu o i6care a 7ăr7iei /nspre al7ia aproape secată. )aridad vru să răspundă la /ntre7are5 dar cealaltă nu-i dădu ră+az. ; ,a tre7ui să-ţi +ăsi ni6te /ncălţări5 spuse5 arăt*nd spre picioarele ei desculţe. ; 0u 6tiu să u7lu /ncălţată5 zise ea. 8ăsară /n ură podul ,iveros. Mai răăsese o le+4e p*nă la TorrejUn de =rdoz5 iar )aridad 6tia deja totul despre failia cu care
avea să trăiască: unc4ii 9eriniei5 Gern 6i Mar+arita. Hl era a+ricultor5 la fel ca cei ai ulţi din sat5 iar nevasta lui /l ajuta atunci c*nd putea. ; >nc4iul eu e un o 7un5 6opti 9erinia5 la fel ca tata5 cu toate că el era ca /ndărătnic. M-a luat la el de c*nd era ică5 c*nd aa n-a ai putut să-6i crească copiii 6i ne-a /părţit pe toţi pe unde a +ăsit. )aridad cuno6tea povestea. Be aseenea5 6tia că 9erinia nu ai priise nicio veste de la aa ei5 la fel ca ea. 36i ainti că /n noaptea aceea pl*nseseră a*ndouă. ; Mătu6a Mar+arita e 7ătr*nă deja5 o lăuri5 tot tipul suferă de vreo 7oală5 dar o să se poarte 7ine cu tine. Mai erau =nton 6i Qosario. )aridad siţi un oarecare neast*păr la prietena ei c*nd aceasta /ncepu să-l ridice /n slăvi pe vărul ei =nton5 care uncea /preună cu tatăl lui pă*nturile pe care le aveau /n arendă5 de6i deseori ajuta la fa7ricat olane sau ducea cu carul Madrid. /i luă )aridad vor7a din +ură5 de ; Bacă ai tăipaie suntlaa+ricultori5 ce nu /n+rijesc ei plantele de tutun@ ; 0-au curaj5 răspunse. Făcură c*ţiva pa6i /n tăcere. ; tii că trea7a cu tutunul e priejdioasă5 nu@ /ntre7ă 9erinia. ; Ba. )aridad 6tia asta. ,or7ise cu o deţinută care fusese condanată pentru trafic cu tutun. ; Be Qosario tre7uie să te fere6ti5 o preveni 9erinia după un tip. H /ncrezută5 ranc4iunoasă 6i /i place să poruncească. 0evasta vărului ei nu ajuta la c*p. =vea patru copii ale căror nue )aridad nici ăcar nu se strădui să le ţină inte 6i de c*ţiva ani c*6ti+a 7ani fruo6i lipsindu-i de laptele care li s-ar fi cuvenit5 ca să-l v*ndă pentru copiii adrilenilor /nstăriţi. Bin c*te /i povesti 9erinia5 de vreo 6ase luni stătea la ei fiul unui procuror al )onsiliului de Qăz7oi. ărinţii lui /l aduseseră la TorrejUn5 nounăscut fiind5 ca să-l alăpteze Qosario. ;; i tu@ )e-i cu/ntre7ă ine@ )aridad. ; )e faci acolo5 /n casa unc4ilor tăi@ 9erinia oftă. Marcial se /ndepărtă c*ţiva pa6i c*nd )aridad se opri puţinD nu-i spusese otivul pentru care /ncă trăia /n casa
unc4ilor ei. ; =jut5 se ăr+ini să răspundă. )aridad iji oc4ii5 uit*ndu-se la silueta prietenei sale suprapusă peste /ntinderea c*purilor5 su7 soarele acela at*t de diferit de cel din Galera care-i dezierda conturul. ; 0u te-ai ăritat niciodată@ 9erinia o /7oldi să ear+ă ai departe. ; Mai e puţin p*nă /ncercă să ocolească răspunsul. ; Be ce@ insistă )aridad5 /ntrerup*nd-o. ; >n copil5 ărturisi /n cele din ură 9erinia. =cu ulţi ani5 /nainte de /nc4isoare. 0ieni din TorrejUn n-o să ă ia de nevastă. Iar /n Madrid /n Madrid5 7ăr7aţilor le e frică să se căsătorească. ; 0u i-ai spus niic din toate astea. 9erinia se feri s-o privească 6i-6i urară druul /n tăcere. )aridad 6tia că 7ăr7aţii nu voiau să se căsătorească. Multe dintre deţinutele din6iGalera se pl*n+eau de acela6i lucru. 3n acel al civilizaţiei al luNului neăsurat5 7ăr7aţilor le era fricăMadrid să se /nsoare. 0uărul căsătoriilor scădea de la un an la altul 6i5 odată cu el5 natalitatea5 /n sc4i75 populaţia sporea cu oaeni veniţi din toate colţurile Spaniei. Motivul nu era altul dec*t neputinţa de a face faţă c4eltuielilor ne/nfr*nate5 ai ales pe roc4ii5 la care se dedau feeile5 ca /ntr-o /ntrecere /nver6unată5 de /ndată ce se ăritau5 at*t no7ilele5 c*t 6i cele sărane5 fiecare la nivelul ei. Mulţi 7ăr7aţi ajunseseră la sapă de lenD alţii se speteau uncind ne/ncetat pentru a-6i ulţui soţiile. TorrejUn de =rdoz era un sat cu vreo ie 6i ceva de locuitori5 aflat la ar+inea druului re+al care ducea la ara+oza. Trecură prin dreptul spitalului Santa Maria5 la intrare5 6i scăpară de vreo doi cer6etori care se ţineau scai de ei. Mai erseră puţin 6i o luară pe uliţa Hnedio p*nă ajunseră /n piaţa are. e uliţa Spitalului5 /ntre 7iserica San Euan 6i spitalul San Se7astin5 se opriră /n dreptul unor case scunde de c4irpici5 cu +rădină /n spate5 care se /nvecinau cu ariile. Soarele strălucea /ncă. Marcial orăi /n c4ip de răas-7un5 /i /n*nă lui )aridad actele care6idovedeau că e slo7odă5 sprijini faţada uneia din case dispăru /năuntru. )aridad o căruţul ură pede9erinia spre casa alăturată. ; Slavă reacuratei Fecioare Maria5 dădu ea 7ineţe cu voce tare5 trec*nd pra+ul.
32 e 1! septe7rie 1%#5 la trei ani după /nteniţarea +enerală a ţi+anilor5 soseau la Qeal )asa de la Misericordia din ara+oza cinci sute cincizeci 6i una de ţi+ănci5 plus o sută de copii. Toţi fuseseră /7arcaţi /n portul din Mala+a5 av*nd ca destinaţie portul Tortosa5 /n Tarra+ona5 la vărsarea r*ului H7ru5 de unde erseră /n aonte5 p*nă la ara+oza5 purtaţi de 7arcazuri străjuite de un re+ient de soldaţi. =na ,e+a /l str*nse de *nă pe icuţul Salvador5 văz*nd ulţiea de case din ora6 6i turnurile care se ridicau pe deasupra lui. 2ăiatul5 de aproape nouă ani5 răspunse la +estul ătu6ii sale cu o str*n+ere la fel de apăsată5 ca 6i cu el ar fi fost cel care căuta s-o /ncurajeze. =nei /i scăpă un z*7et trist. Salvador făcea parte din failia ,e+a5 iar =na /l /nfiase de ai 7ine de un an5 după oartea aei lui5 /n tipul epideiei de tifos care se a7ătuse asupra ora6ului Mala+a. Tifosul făcuse rava+ii printre locuitorii ora6ului de pe coastă5 iar ţi+ăncile /nteniţate pe uliţa =rre7olado nu scăpaseră de nenorocire. Morţii se nuăraseră cu iile5 fuseseră peste 6ase ii5 se spunea5 at*t de ulţi5 /nc*t episcopul interzisese să se ai tra+ă clopotele c*nd pornea viaticul 6i la /nor*ntări. reoţii /părţeau raţii de carne de 7er7ec /n casele 7olnavilor5 dar la ţi+ănci 6i la copiii lor ici nu ajunse niic. =poi5 după epideie5 ură foaetea din 1%#15 din pricina recoltelor sărace. 0iciuna dintre nenuăratele ru+ăciuni pu7lice 6i procesiuni de penitenţă convocate de călu+ări 6i preoţi de-a lun+ul 6i de-a latul =ndaluziei n-au iz7utit să pună capăt cuplitei secete. =na lăsă *na icuţului5 /i *n+*ie cu tandreţe căp6orul c4ilu+ 6i /l trase către ea. ara+oza se /ntindea /n faţa lorD cele peste cinci sute de ţi+ănci priveau /n tăcere ora6ul5 din ce /n ce ai aproape. )ele ai ulte dintre acele feei5 sla7e5 vlă+uite5 7olnave5 ulte dintre ele +oale5 neav*nd nici ăcar o zdreanţă aăr*tă care8asă-6i acopere ru6inile5 ce Maiestatea le pre+ătea soarta pe cu viitor. ce alte cazne avea să le nu ai6tiau supună Sa Ferdinand al ,I-lea@ Marc4izul de Hnsenada avea răspunsul. 0o7ilul nu renunţă la o7sesia lui de a st*rpi rasa ţi+ănească. Mulţi dintre cei /nc4i6i la
)arraca fuseseră du6i de la )diz la arsenalul din Ferrol5 la celălalt capăt al Spaniei5 /n nord. )*t despre ţi+ănci5 arc4izul se văzu o7li+at să se lupte cu consiliul care adinistra )asa de la Misericordia ca să le ducă acolo. Misericordia fusese /nfiinţată ca a6eză*nt pentru ajutorarea săracilor 6i a va+a7onzilor care populau capitala re+atului =ra+Un. Hrau lipsiţi de li7ertate5 erau siliţi să uncească pentru a fi de folos societăţii 6i5 /n unele cazuri5 erau /n+ăduite c4iar 6i pedepsele corporale5 dar5 cu toate acestea5 consiliul nu voia să-6i vadă opera transforată /ntr-o pu6cărie pentru răufăcători. ara+oza fusese considerată dintotdeauna o a6ezare c*t se poate de carita7ilă5 calitate ce nu făcea altceva dec*t să atra+ă un nuăr 6i ai are de nevoia6i pe străzile ei. ?Tatăl orfanilorA ve+4ea asupra copiilor neajutoraţi 6i5 din c*nd /n c*nd5 făcea ronduri cu ?carul săracilorA: o căruţă cu +ratii ce stră7ătea ora6ul pentru a-i aresta pe poana+iii 6i pe va+a7onzii care tr*ndăveau sau cer6eau 6i care erau /nc4i6i /n )asa de la Misericordia. le sute priească pe ara+onezi cele cinci /nc4i6i sute de deznădăjduite5 )u plus să două de ţi+ani /n teniţa castelului =ljafera pe care arc4izul intenţiona să-i dea tot /n +rija acestei instituţii5 c*nd era deja /nţesată cu sute de cer6etori@ 3nfruntarea dintre consiliu 6i Hnsenada se /nc4eiase /n favoarea arc4izului: re+atul avea să acopere c4eltuielile pentru /ntreţinerea ţi+ăncilor. Be aseenea5 avea să se construiască un corp nou pentru adăpostirea lor 6i ura să se ia ăsuri ca să fie ereu izolate de restul deţinuţilor5 iar +eneralul avea să repartizeze douăzeci de soldaţi pentru paza lor. irul nesf*r6it de feei urdare 6i dez7răcate5 escortate de soldaţi5 de6teptă o aseenea curiozitate5 /nc*t o ulţie de +urăcască se alătură alaiului care se /ndrepta către poarta ortillo5 din faţa castelului5 pe care pătrunseră /n ora6. 0u foarte departe de acea intrare se afla )apo del Toro5 care dădea /n +rădina )asei de la Misericordia. 0i6te adăposturi din cărăidă 6i len5 cu unul sau două etaje5 cu acoperi6uri /n două ape 6i ferestre lipsite de +ratii alcătuiau ansa7lul. rintre ele5 erau presărate curţi 6i spaţii li7ere5 ici aneNe5 unul dintre capete5 o6i 7isericuţă odestă cu o sin+ură navă56i5 de la aseenea5 din cărăidă len. Suprave+4etorul )asei de la Misericordia dădu din cap c*nd văzu feeile 6i copiii care intrau pe poartă5 su7 paza soldaţilor. reotul de l*n+ă el /6i făcu cruce /n repetate r*nduri5 ipresionat
de trupurile +oale5 feţele sfrijite5 foaea prin pricina căreia erau nuai piele 6i os5 s*nii ve6tejiţi5 arătaţi fără ru6ineD 7raţe5 picioare 6i fese slă7ănoa+e. e ăsură ce intrau5 erau /n+4esuiţi /n corpul special construit pentru ei. =na 6i Salvador5 ţin*ndu-se de *nă5 intrară 7uiăciţi5 odată cu ceilalţi5 feei 6i copii. C sin+ură privire fusese de-ajuns pentru ca ţi+ăncile să-6i dea seaa că nu aveau să /ncapă. 8ocul era sinistru5 anost. odeaua de pă*nt era uedă din pricina apelor stătute5 iar du4oarea nesănătoasă pe care o eanau acele ape5 /n căldura lunii septe7rie5 /ntr-un loc neaerisit5 era de nesuportat. 3ncepură să se audă pl*n+erile feeilor. ; 0u puteţi să ne 7ă+aţi aici< ; *nă 6i +rajdurile anialelor sunt ai priitoare< ; C să ne /7olnăvi< Multe dintre ţi+ănci /6i /ndreptară privirile către =na ,e+a. Salvador de *nă s-o /7ăr7ăteze. ; 0-o o săstr*nse ră*ne aici5 ca declară ea. 2ăiatul o răsplăti cu un z*7et inunat. Să ie6i< i+anca se /ntoarse 6i le călăuzi spre ie6ire. )ele care /ncă intrau dădură /napoi c*nd se /nt*lniră cu =na ,e+a. )*teva inute ai t*rziu5 toate se aflau din nou pe paji6tea din faţa adăpostului 6i protestau5 stri+au5 /6i 7lesteau soarta 6i /i sfidau pe ni6te soldaţi care a6teptau ordinul coandantului lor. Cfiţerul se /ntoarse către intendent5 care clătină iară6i din cap5 dezapro7ator. tia5 prevăzuse pro7lea aceea. 0u trecuseră nici două luni de c*nd consiliul /l prevenise pe arc4izul de Hnsenada despre condiţiile dăunătoare sănătăţii din noua construcţie: apele din Misericordia nu se scur+eau 6i se /puţeau /n adăpostul ţi+ăncilor. 0ici că se putea un /nceput ai potrivnic< ; 3năuntru cu ele< porunci atunci5 /ncerc*nd să acopere zarva. Qăcnetul nici nu se sf*r6ise 7ine c*nd =na ,e+a tă7ăr/ cu lovituri 6i u6cături asupra unui ser+ent de l*n+ă ea. Micuţul Salvador se năpusti la alt soldat5 care se descotorosi de el tră+*ndu-i o pală5 /nainte să le /nfrunte pe ai ulte dintre ţi+ăncile uraseră =nei. stare să de se lupte5 le care /7ăr7ătau peeNeplul tovară6ele lor.=ltele5 Bupă nefiind c*teva /n oente neduerire5 soldaţii 7ătură /n retra+ere5 se re+rupară5 iar focurile pe care le traseră /n aer stăviliră *nia feeilor. Soluţia pe care o aducea revolta /l ulţui pe intendent: astfel5
avea să-6i dovedească autoritatea 6i să rezolve pro7lea adăpostirii lor. =na ,e+a 6i alte cinci feei5 considerate răzvrătite5 aveau să fie 7iciuite5 apoi ţinute /n 7utuc două zile. )elelalte puteau să doară l*n+ă 4ală5 su7 cerul li7er5 /n curţi 6i /n +rădină5 cel puţin at*ta tip c*t căldura /puţea apele stătute. 8a ura urei5 erau /n septe7rie deja5 situaţia nu ai putea să dureze ult. 3n prezenţa feeilor 6i a copiilor lor5 =na /i arătă spatele +ol teniceruluiD ooplaţii5 coloana verte7rală 6i claviculele care /i ie6eau prin piele nu reu6eau să acopere urele ultor alte pedepse pe care le priise la Mala+a. 2iciul 6uieră prin aer 6i ţi+anca str*nse din dinţi. rintre lovituri5 /ntoarse privirea către Salvador5 aflat /n priul r*nd5 ca /ntotdeauna. Micuţul5 cu punii 6i cu 7uzele str*nse5 /nc4idea oc4ii de c*te ori 6fic4iul rănea spinarea ţi+ăncii. =na /ncercă să-i z*7ească pentru a-l lini6ti5 dar nu reu6i să arate dec*t o sc4ionoseală silită. pe careorice le văzu 6iroinddepe 7ici. o7rajiiSalvador icuţuluio o socotea durură ai8acriile ult dec*t lovitură /nlocuitoarea aei sale care urise5 iar =na se refu+iase /n icuţ 6i revărsa asupra lui ni6te sentiente pe care toţi păreau că vor să i le fure. Be două ori ajunsese să-6i rene+e fiica. =flase /nt*plările din fundătura San Mi+uel: Trianera avusese +rijă să-i fie aduse la cuno6tinţă. 0unta lui Mila+ros cu nepotul lui Qafael Garca5 t*nărul acela scandala+iu pe care /l păluise5 o cufundă /n nenorocire. Fata ei5 /ncredinţată unui Garca< e de altă parte5 propria nepăsare la aflarea ve6tii că soţul ei fusese ucis o surprinse 6i o /n+rijoră5 dar ajunse la concluzia că Eos nu erita alt sf*r6it: el consiţise acea căsătorie. )*t despre os*ndirea la oarte a tatălui ei ; =i ceva de spus@ =intirea discuţiei purtate cu soldatul de la Mala+a /i /ntrerupse 6irul +*ndurilor. ; =6teaptă un răspuns@ /ntre7ă la r*ndul ei. 2ăr7atul ridică din ueri. ; i+anul i-a spus să ă /ntorc după ce a vor7it cu tine. ;; Să-i =sta spună e tot@ fiicei ele că nu ai face parte din neaul ,e+a. =na /ntoarse privirea. ; Ba. =sta e tot. Bupă un tip5 Mila+ros stărui5 prin )aac4o. ?Spune-i că n-o
ai consider fiica eaA5 rostise. Hra adevărat@ se /ntre7a =na /n ulte nopţi. 3ntr-adevăr acelea erau sentientele ei@ >neori5 c*nd o cuprindea furia /nc4ipuindu-6i-o pe Mila+ros /n 7raţele unui Garca5 ura de failie 6i *ndria rasei ţi+ăne6ti o făceau să-6i spună că da5 că nu ai era fiica eiD /n ulte alte r*nduri5 /n cele ai ulte5 din sufletul ei izvora doar o iu7ire de aă nesf*r6ită5 /n+ăduitoare5 oar7ă /n faţa +re6elilor. Be ce spusese +rozăvia aceea@ se fră*nta atunci. M*nia 6i durerea se succedau sau ajun+eau să se /ntrepătrundă /n lun+ile nopţi de teniţă5 făc*nd de fiecare dată ca =na să fie nevoită să ascundă de tovară6ele ei pl*nsul 6i suspinele care o podideau /n aseenea oente.
33 )lădirile /n care locuia aristocraţia adrilenă nu seănau cu no7ilele case sevillane5 ridicate /n perioada de +lorie a coerţului cu Indiile5 cu ale lor patiouri luinoase 6i pline de flori5 /nconjurate de coloane5 ca aN 6i suflet al construcţiei. )u puţine eNcepţii5 dintre no7ilii care se adunau la curte5 c*ţiva aveau titluri cu rădăcini ad*nci /n istoria Spaniei5 dar cei ai ulţi erau ridicaţi de noua dinastie a 2our7onilor. 3nsă toţi trăiau /n case senioriale al căror aspect eNterior era so7ru 6i se deose7ea foarte puţin de ulte altele din Madridul de la 1%((. Filip al ,-lea5 nepotul Qe+elui Soare5 priul onar4 2our7on5 cult 6i rafinat5 tiid 6i elancolic5 ilos5 educat să fie supus5 cu se cuvenea celui de-al doilea fiu pe linie de succesiune a casei re+ale franceze5 se eNpria fluent /n latină5 dar /i tre7uiră ulţi ani ca să vor7ească spaniola. 0iciodată nu i-a plăcut alcazarul care5 p*nă la sosirea sa5 fusese re6edinţa predecesorilor săi pe tron: 9a7s7ur+ii. )u să copari fortăreaţa aceea spaniolă5 rece5 clădită pe un deal din Madrid5 cu palatele /n care t*nărul Filip /6i trăise copilăria 6i tinereţea@ ,ersailles5 Fontaine7leu5 MarlJ5 Meudon5 toate /nconjurate de păduri /ntinse5 /n+rijite5 +rădini5 f*nt*ni 6i la7irinturi. Marele )anal construit la ,ersailles5 pe care t*nărul navi+a 6i pescuia cu o ică flotă re+ală /n care slujeau trei sute de v*sla6i5 avea un de7it ai are dec*t prăpăditul r*u Manzanares care 6erpuia la poalele alcazarului5 /nconjurat de curtezani 6i servitori francezi5 re+ele alternă perioadele petrecute /n fortăreaţa castiliană cu 6ederile /n palatul 2uen Qetiro5 p*nă c*nd5 /n seara de )răciun a anului 1%!"5 un incendiu care a pornit de la draperiile din caera pictorului de la curtea sa a istuit alcazarul /n /ntre+ie 6i a /nlesnit utarea definitivă a re+ilor la Qetiro. )u toate că /nsu6i Filip al ,-lea poruncise ca pe locul alcazarului să se /nalţe un nou palat pe +ustul său5 c*ţiva no7ili /nstăriţi /l urară la palatul 2uen Qetiro 6i pe proenadele care apăreau după citadinizarea 3nsăcentrul ajoritatea trăia /n continuarepoienelor acolo /nvecinate. unde fusese viu no7ililor al ora6ului: /prejuriile noului palat re+al care /6i arăta deja planul onuental /n anul 1%#!. 0u era pria oară c*nd Mila+ros intra /ntr-una dintre acele
case senioriale /n ultiele luni. Multă vree5 refuzase toate invitaţiile5 spun*ndu-6i că 7anii aceia aveau să contri7uie nuai la distracţiile 6i aventurile soţului ei5 p*nă c*nd prii una pe care nu putu s-o refuze: arc4izul de Qafal5 prefect al Madridului 6i judecător ocrotitor al teatrelor5 /i ceru să c*nte 6i să danseze la un sarao pe care /l dădea pentru c*ţiva prieteni. ; e asta n-ai să poţi s-o refuzi5 ţi+anco5 o preveni don Eos5 directorul copaniei5 după ce /i counică dorinţa arc4izului. ; Be ce@ /ntre7ă ea seeaţă. ; ,ei ajun+e la /nc4isoare. ; 0-a făcut niic rău. Să te /potrive6ti să Birectorul o /ntrerupse cu o i6care 7ruscă a *inii prin aer. ; 3ntotdeauna se +ăse6te ceva ce ai făcut rău5 fetiţo5 /ntotdeauna5 ai cu seaă c*nd stă /n puterea unui no7il pe care l-ai dispreţuit să 4otărască asta. 8a /nceput5 vor fi c*teva zile /n /nc4isoare pentru ceva lipsit de /nsenătate C +rosolănie faţă de pu7lic o eNpresietepe o socote6te ce veisă ie6i dinsau /nc4isoare5 vorcare invita din nou5nepotrivită. 6i dacă veiBupă continua refuzi5 vei fi /nteniţată o lună. Mila+ros se sc4i7ă la faţă5 de la dispreţul afi6at la /nceput trecu apoi la o spaiă puternică. ; i vor insista după ce vei fi eli7erată. 0o7ilii nu uită. entru ei5 va fi ca un joc. Batoria ta e să c*nţi 6i să dansezi /n )oliseo del rncipe. Bacă nu faci asta sau dacă o faci prost cu 7ună 6tiinţă5 te /nteniţează. Bacă o faci 7ine5 vor +ăsi ceva care să nu fie pe placul lor ; i ă vor arunca /n /nc4isoare5 i-o luă Mila+ros /nainte. ; Ba. 0u-ţi coplica viaţa. ,ei ajun+e să c*nţi 6i să dansezi pentru ei5 Mila+ros. =i o fată ică sau ă /n6el@ ; )e-i cu ea@ sări ţi+anca5 indi+nată. 0u vă luaţi de ; 3nc4isorile sunt pline de feei cu copiii lor ici5 /i luă vor7a celălalt. 0u e civilizat să desparţi un copil de aa lui. Mila+ros prii5 nu avu de ales. 0uai +*ndul că fetiţa ei ar fi putut să intre la /nc4isoare o /n+rozea. 8ui edro /i străluciră oc4ii c*nd află vestea. ;HaCdădu să te să /nsoţesc5 4otăr/. se /potrivească. ; Bon Eos ; = să ă /nţele+ eu cu 7ăr7atul ăla. i apoi5 nu spuneai tu că ai nevoie de ocrotire@ = să +ăsesc c4itari6ti 6i ţi+ănci.
Muzicienii din )oliseo del rncipe nu pricep ce a6teaptă oaenii ăia5 n-au sare 6i piper. Bon Eos /i ceru părerea arc4izului5 care nu nuai că acceptă5 ci prii cu entuzias propunerea lui edro. Bon =ntonio5 prefectul5 /6i aintea cu /nflăcăra Mila+ros pu7licul adunat /n palatul sevillan al conţilor de Fuentevieja 6i /ntocai asta voia de la ea: senzualele dansuri ţi+ăne6ti pe care cenzorii le interziceau /n )oliseo del rncipe5 lascivele sara7ande at*t de ocăr*te de către 4a7otnici 6i puritani 6i celelalte rituri pe care o /nvăţase )aridad să le /nţelea+ă 6i5 ai ales5 să le sită5 dansuri guineos, dansuri de ne+ri5 /ndrăzneţe 6i provocatoare5 care săr7ătoreau fertilitatea: ciacone5 cumb7s 6i zarambe0ues3 0iciun e7ru al copaniei de teatru nu făcu parte din +rup5 nici ăcar Marina5 /n ciuda insistenţelor lui Mila+ros5 sau area )eleste5 cu care edro rupsese de tot le+ătura. )u eNcepţia Marinei5 care /i prii scuzele5 această 4otăr*re /i atrase antipatia restului copaniei5 dar edro nu luă /nzise. seaă pl*n+erile ei. ?e tine te aclaă pu7licul /n rincipeA5 i era adevărat: pentru ea venea luea la teatru. )*nd se sf*r6eau tonadillas 6i apăreau pe scenă )eleste 6i celelalte5 ca să interpreteze al treilea 6i ultiul act al coediei5 cei ai ulţi plecaseră deja din teatru5 iar actorii se trezeau /n faţa unui afiteatru pe juătate +ol5 cu un pu7lic neatent. Be la acea priă reprezentaţie or+anizată la insistenţele prefectului5 se /nulţiră dăţile /n care no7ili5 avuţi sau funcţionari /nalţi cerură prezenţa cele7rei Besculţe la nueroasele petreceri pe care le dădeau. Bon Eos i se adresa direct lui edro5 care accepta toate invitaţiile5 iar seara5 după ce se terina reprezentaţia de la teatru5 Mila+ros er+ea pe la casele acelea senioriale ca să le /nc*nte siţurile civilizaţilor denitari ai re+atului 6i pe cele ale soţiilor acestora. Be aceea5 /n acea noapte din priăvara anului 1%#!5 ţi+anca nu luă /n seaă /nfăţi6area anodină a clădirii. tia că interiorul era plin de 7o+ăţii: /ncăperi iense5 sală de luat asa5 7i7liotecă5 sală de uzică 6i jocuri5 ca7inete5 saloane cu tavane /nalte cu spectaculoase policandre de cristal care luinau o7iecte de o7ilier /podo7ite cu scoici5 filde6 6i sticlănenuăratele pictată sau o7ile de luN din len eNotic5 toate aranjate pe l*n+ă pereţi5 aproape /ntotdeauna cu o asă /n ijloc5 cu c*te un scaun5 cel ultD o+linzi cu rae aurite5 ale căror suprafeţe reflectau luina
răsp*ndită de lăpile cu ulei susţinute de 7raţele care porneau din raă: covoare5 statui5 ta7louri 6i tapiserii cu otive care nu aveau nicio le+ătură cu 2i7lia sau cu itolo+ia5 precu cele pe care le adirase /n casele sevillane. =cela6i lucru se putea spune 6i despre so7e. 3n Madrid nu ai erau la odă cele ari5 spaniole5 ci cele franţuze6ti: ici5 din arură5 cu linii delicate. Bonea +ustul pentru tot ce era franţuzesc5 dus la eNtree ne7ănuite. 8a ulţiea de saloane5 o7ile 6i servitori ce roiau prin casele no7ile5 se adău+a 6i 7o+ăţia de o7iecte 6i podoa7e din aur5 ar+int5 filde6 sau len no7ilD vesela de porţelan c4inezesc 6i cupele de cristal care scoteau un clinc4et ascuţit5 ce acoperea orice zarvă5 c*nd erau ciocnite /ntre ele5 /nălţate pentru toasturi5 /n preaja unui val de ătăsuri5 catifele5 oaruri 6i 7rocarturiD voaluri5 volane5 ciucuri5 accesorii5 pan+lici5 fundiţe 6i danteluriD eNtrava+ante pieptănături la feei5 peruci pudrate la /nsoţitorii lor. 8uN5 ostentaţie5 vanitate5 ipocrizie Mila+ros se arăta indiferentă la pe acel fastleeNa+erat. 8a)oliseo aseenea ocazii nici ăcar nu purta straiele care /7răca /n del rncipe5 ci ve6intele ei siple 6i coode de ţi+ancă5 cu pan+lici colorate 6i ăr+ele. Be c*nd se văzuse o7li+ată să ear+ă /n casele no7ililor5 priise daruri5 unele valoroase5 cu toate că asta nu le folosise la niic celor care /ncercau s-o ă+ulească sau s-o cucerească. Toate cadourile 6i 7anii pe care /i priea pentru reprezentaţii ajun+eau pe *na lui edro care5 spre deose7ire de ea5 /6i /7unătăţise ult /nfăţi6area. 3n seara aceea era /7răcat cu o vestă scurtă5 fruos 7rodată5 de felul celor purtate de manolos, căa6ă 6i ciorapi de ătase5 pantofi cu catarae de ar+int pe care 2artola era silită să le lustruiască iar 6i iar. Mila+ros5 văz*ndu-l at*t de c4ipe65 de ele+ant 6i de ferecător5 siţi ceva ce aducea cu o /punsătură5 dar nu 6tia dacă era durere sau furie. edro5 fălindu-se cu firea lui de ţi+an5 i se adresa ca de la e+al la e+al arc4izului de Torre GirUn: vor7eau5 r*deau5 7a c4iar se 7ăteau u6or pe spate5 de parcă i-ar fi le+at o vec4e prietenie. C7servă că ulte dintre daele prezente 6u6oteau5 privindu-l cu neru6inare pe soţul ei. )4iar 6i filfizonii franţuziţi careMila+ros le făceau doanelor păreau securte pli7ă trufa6ă prin faţacă-l lor5invidiază< de parcă i-ar fi sfidat. )uno6tea jocul curtării. Marina /i eNplicase că cele ai ulte dae care ocupau 7alcoanele din )oliseo del rncipe nu erau /nsoţite de soţii lor5 ci de chevaliers servants care le curtau.
; i soţii lor /n+ăduie acest lucru@ /ntre7ă irată ţi+anca. ; Besi+ur5 răspunse Marina. 3n fiecare după-asă le /nsoţesc la teatru 6i le plătesc un 7alcon 7un5 o lăuri /n ca7ină5 cu toate că5 uneori5 doana ale+e să se aestece printre feeile de la +alerie5 ascunsă su7 o pelerină. )*nd e /n doliu5 de pildă5 6i nu se cade să fie văzută că se distrează la teatru sau că ascultă clevetirile v*nzătoarelor sau ale precupeţelor. i /n acest caz5 curtezanul tre7uie să-i plătească 7iletul 6i s-o a6tepte la ie6irea din teatru. >ită-te 7ine< o /ndenă pe Mila+ros. recis o să le recuno6ti5 c4iar dacă sunt acoperite. ; )e ai tre7uie să facă un curtezan@ se interesă ţi+anca. ; Tre7uie să-i facă pe plac alesei sale5 o lăuri cealaltă. oate să vor7ească nuai cu ea5 cu nicio altă feeie5 nici ăcar atunci c*nd doana lui nu este de faţă. Biineaţa devree5 are datoria să ear+ă /n odaia ei5 s-o trezească5 să-i ducă icul dejun 6i s-o ţină de vor7ă c*t tip frizerul o piaptănă 6i o aranjeazăD apoi er+ la sluj7ă. Bupă-asa5 vinenuăr*ndu-le cu ea aici5 la coedii. Marina /ndatoririle curtezanului pe de+ete. =poi/n6ira fac /preună o lun+ă pli7are prin San EerUnio /ntr-o trăsură descoperită5 iar seara e pentru reuniuni5 jocuri de cărţi 6i contradansuri5 /nainte s-o conducă acasă. Bacă vreodată doana se /7olnăve6te5 curtezanul tre7uie să stea l*n+ă ea zi 6i noapte5 ca s-o /n+rijească 6i ca să-i dea edicaentele. 3n sf*r6it5 pentru orice ar dori să facă5 curtezanul tre7uie să ai7ă perisiunea doanei lui. ; =sta e tot@ /ntre7ă ţi+anca pe ton 7atjocoritor. Bar5 spre surprinderea ei5 Marina ură. ; 0u< răspunse5 lun+ind eNa+erat vocala. Boar /i tră+ea sufletul. Q*se cu prefăcută preţiozitate. =sta e tot ce tre7uie să facă. =poi urează tot ce tre7uie să plătească: frizerul5 florile pe care tre7uie să i le triită /n fiecare zi 6i5 ai ales5 4ainele 6i accesoriile pe care tre7uie să le poarte doana curtată. Sunt 6i unele care5 din cauza risipei5 sta7ilesc de dinainte cu pretendentul costul aNi al tuturor acestor c4eltuieli5 dar acestea sunt +alanteriile ieftine. )urtezanul adevărat tre7uie să-6i desc4idă credit /n cele a6a aicu 7une prăvălii56i5pentru ca doana luisăsă /podo7ească se cuvine5 de aseenea5 tre7uie fie se la curent cu ultiele tendinţe ale odei de la curte 6i cu tot ce vine de la aris5 ca să-i ofere aceste noutăţi5 /nainte ca alte feei să le afi6eze.
; =u să ajun+ă la sapă de len5 /6i dădu cu părerea Mila+ros. ; Madridul e plin de curtezani care 6i-au risipit averea ca să curteze o daă. ; 0enorociţii< ; 0enorociţii@ S-au desfătat cu z*7etul 6i copania doanelor lor5 s-au 7ucurat de conversaţia 6i confidenţele lor 2a c4iar de dispreţul lor< 8a ce altceva ai poate aspira un 7ăr7at@ =intindu-6i acele cuvinte5 Mila+ros sc4iţă un z*7et care fu +re6it /nţeles de unul dintre tinerii fandosiţi invitaţi la petrecerea arc4izului. ?)*ţi 7ani ţi-au ai răas@A5 fu tentată să-l /ntre7e5 c*nd vreo două dintre doane5 /ndrăzneţe5 se despărţiră de +rup 6i se apropiară ieroase de arc4iz 6i de ţi+an. Mila+ros 6ovăi /ntre7*ndu-se dacă să le taie calea sau nu. Hra 7ăr7atul ei< 0u@ Hrau tot ai rare nopţile /n care ăcar venea să doară acasă5 dar nu tre7uia să 6tie asta năt*n+ele acelea care o /nvăluiră /ntr-o adiere de parfu c*nd trecură pe l*n+ă ea. 0-o făcu. 3ntoarse capul strălucirile unui asupra policandru uria65 6iperăase c*nd cu celeprivirea două pierdută feei /6i la/ncepură asaltul lui edro. etrecerea cu aproape două sute de invitaţi era felul /n care arc4izul de Torre GirUn săr7ătorea /n acea seară faptul că re+ele /i acordase5 ca unui +rande al Spaniei5 privile+iul de a ră*ne cu capul acoperit /n prezenţa sa. Mila+ros5 la fel ca /n alte /prejurări5 c*ntă 6i dansă cu la fel de ultă pasiune ca /n teatru. 3n acele oente5 ea era re+ina. Siţea5 6tia< Buci5 arc4izi5 conţi 6i 7aroni capitulau auzindu-i +lasul 6i5 /n oc4ii lor5 dez+oliţi cu erau atunci de orice no7leţe5 de 7ani 6i c4iar de autoritate5 ea nu ai vedea dec*t dorinţa5 jinduirea de-a poseda trupul acela de nouăsprezece ani care li se /nfăţi6ă senzual5 o7raznic /n dansurile 6i plutirea sa. Bar ce să ai zică despre ele@ Ba5 acelea6i care se aruncaseră asupra Iui edro. 8ăsau privirea /n pă*nt5 o duceau la *inile sau la picioarele lor5 la s*nii lor /ncorsetaţi5 pro7a7il re+ret*nd că5 iediat ce aveau să-i eli7ereze din str*nsoare5 aveau să cadă fle6căiţi. *nă 6i cele ai tinere5 con6tiente că niciuna dintre ele nu era /n stare să-6i folosească farecele a6a cu o făcea ţi+anca aceea5 cu o pizuiau. )ontradansul< )u +rote6ti s-o iite5 cu să se ăsoare ea prin dansurile de la curte5 6i cereonioase@ se +*ndeau. 0ici ăcar /n intiitatea odăilor sale nu s-ar fi /ncuetat să se /nv*rtă d*nd din 6olduri. Sarao tre7uia să ţină p*nă după iezul nopţii5 p*nă /n zori5
pro7a7il. Totu6i5 Mila+ros avu prilejul să se odi4nească c*nd arc4izul5 /n culea fericirii după cereonia de acoperire /n faţa Maiestăţii Sale Ferdinand al ,I-lea5 /6i /nc*ntă invitaţii cu un teatru de păpu6i. =stfel5 /n tip ce arionetele reprezentau /n faţa ai ultor feţe 7isericoase episoade 7i7lice pe un ton destins sau c4iar 7urlesc5 edro Garca stătea a6ezat cood5 /n pu7lic5 lipit de una dintre feeile care se apropiaseră ca să-l cucerească5 iar Mila+ros 6i /nsoţitorii ei se răcoreau la 7ucătării5 după o priă reprezentaţie. Q*setele pu7licului la +lue pe care un oralist lear fi socotit drept 7lasfeii 6i stri+ătele de adiraţie ale doanelor5 surprinse de fuul ce se ridică după o eNplozie de praf de pu6că /n clipa /n care se arătă diavolul5 răsunau de departe. ; )e lipsă de politeţe< )*ţiva servitori care intrau 6i ie6eau din 7ucătării5 duc*nd c*te o tavă cu o lu*nare /n ijloc pentru ca invitaţii să vadă ce li se servea5 se /piedicară din pricina apariţiei nea6teptate a arc4izului. se făcură ici5 auzind urletul cu care dăduse 7uzna printre)eilalţi ei. ; 0u pot /n+ădui ca o prinţesă ca tine să fie ţinută la 7ucătării5 adău+ă /ntinz*ndu-i 7raţul lui Mila+ros. 3nsoţe6te-ă5 te ro+. i+anca ezită /nainte să-6i a6eze *na pe ante7raţul pe care arc4izul /l ţinea /ntins /n faţa ei5 dar no7ilul insistă5 iar Mila+ros siţi cu o să+etau privirile servitorilor5 ale c4itari6tilor 6i ale dansatoarelor. ?C să fie /n stare să refuze curtoazia cu care o onorează stăp*nul casei@A5 părea că se /ntrea7ă toţi. ?Be ce nu@A5 /6i spuse ea. 3nclină capul /ntr-o parte cu năzdrăvănie5 z*7i 6i acceptă invitaţia. EoaPun Mara Fernndez de )uesta5 arc4iz de Torre GirUn5 avea /n jur de patruzeci de ani. )ult 6i plăcut5 priceput la vor7ă5 ascundea un u6or 6c4iopătat cu care se alesese după ce căzuse de pe cal. Mila+ros se trezi /nvăluită de parfuul no7ilului /n tip ce stră7ăteau 4olurile. ; 0u-i place teatrul de păpu6i5 /i eNplică. ăpu6arii nu sunt dec*t o adunătură de destră7ălaţi care 7atjocoresc 6i pun la /ndoială cele ai intie convin+eri ale poporului. Qe+ele ar tre7ui să-i; interzică. =tunci5 de ce i-aţi adus@ /ntre7ă ea. ; entru arc4iză 6i prietenele ei5 răspunse no7ilul. 8e distrează 6i tre7uie să le fac pe plac. i apoi5 doar nu vrei să le copari pe ele cu poporul i+norant< Se opriră /n faţa unei u6i5 iar
don EoaPun Mara o lăuri: ca7inetul eu. Intrară /n /ncăperea aceea5 care poate că era are5 poate că nu. Mila+ros nu reu6i să-i +4icească adevăratele diensiuni din pricina ulţiii de cărţi5 o7ile 6i alte lucruri /n+4esuite /n ea. e un perete5 un oratoriu cu scaunul său de ru+ăciune 6i c*teva statuete sculptateD un lavoar pe peretele din faţăD l*n+ă el5 o pendulă /naltă cu o ulţie de 7i7elouri5 tapiserii pictate cu păduri 6i c*piiD o+linzi 6i sculpturi /nfăţi6*nd zeiţeD 7i7elouri de cristal5 ese5 scaune 6i fotolii i+anca răase ferecată /n faţa unei colivii ari de aur5 /n care erau ai ulte privi+4etori de etal. Marc4izul se apropie 6i acţionă un ecanis. ăsărelele /ncepură iediat să scoată triluri. ; =re să-ţi placă tot ce se află aici5 /i spuse lu*nd-o de cot. Ccoliră o asă plină de foi desenate5 /pră6tiate pe ea5 iar no7ilul aprinse o luină /n interiorul unei cutii. ; rive6te pe aici< o /ndruă5 arăt*ndu-i o +aură /ntr-un tu7 ce ie6ea din cutie5 pe una dintre Mila+ros /6i acoperi oc4iul laturi. st*n+ 6i /l apropie pe dreptul de tu7. ; ,ersailles5 /i spuse arc4izul. Ha scoase o eNclaaţie de uiire văz*nd ia+inea /n ad*ncie a uria6ului palat. 0o7ilul /i perise să se 7ucure de ea c*teva clipe5 apoi introduse altă plăcuţă /ntr-o fantă aflată /n faţa tu7ului. ; Fontaine7leau5 spuse atunci. ăreau reale< Marc4izul introduse ai departe alte plăcuţe 6i5 /n acela6i tip5 eNplică 6i ce reprezentau. ?)e fruosnc4ii 9eriniei /6i trecuseră su7 tăcere surprinderea. Bin cale-afară de nea+ră5 stri+au oc4ii lor. =nton o privi cu o poftă pe care 9erinia o stăvili iediat5 a6ez*ndu-se iute /ntre ei doiD )aridad nu /nţelese prea 7ine reacţia aceea nea6teptată. )opiilor nu le luă prea ult să treacă de la ne/ncredere la curiozitate5 iar Qosario o prii cu o str*7ătură de dez+ust. ; H sănătoasă@ o repezi pe 9erinia. H6ti si+ură că n-are să-i dea nicio 7oală de ne+ri lui )ristU7al@ Teerea doicii o sur+4iuni /n +rădină5 /ntr-un 6opron plin de unelte pentru uncile c*pului5 de pe l*n+ă casă5 care /i ainti de cel /n care o /nc4iseseră 7unii cre6tini cărora li se adresase fraJ EoaPun căut*nd adăpost /n tipul arii /nteniţări. Eu+uri 6i sape /nlocuiau plasele 6i undiţele de pescuit. )ristU7al5 fiul procurorului )u era să-l olipsească ea cu vreo 7oală@ Micuţul seăna ai ult cu o larvă de fluture dec*t cu 7ăiatul lui Qosario5 ca de-o v*rstă cu el5 căruia aică-sa /i /nlocuia o parte din lapte cu ?supă 7eatăA5 p*ine /nuiată /n vin5 6i care5 atunci c*nd nu stătea pe jos5 era trecut li7er din *nă /n *nă. 3n fiecare diineaţă5 după ce /l spăla pe )ristU7al cu apă rece 6i /l dădea cu faină /ntre picioare5 Qosario /l /nfă6a cu p*nză al7ă5 picioare p*nă +*t5 cu *nuţele 7inepelipite l*n+ăcael5 ca să de nu la i se str*7e din la pricina p*nzei str*nse trup.pe=stfel5 /ntr-un cocon al75 din care i se zărea nuai capul5 icuţul stătea ore-n 6ir /ntins /ntr-un pat de len din care Qosario /l ridica nuai ca să se a+aţe de unul din sf*rcurile ei. Bupă ce-6i potolea
foaea5 )ristU7al dorita5 dar cea ai are parte a tipului se scur+ea printre urletele copilului5 io7ilizat5 iritat de la urina 6i eNcreentele care-i ră*neau lipite pe piele 6i de care nu scăpa dec*t cu c4iu5 cu vai5 deoarece c4inul de a-l /nfă6a /ncă o dată devenea o piedică 6i /n+reuna curăţarea lui. 8ui )aridad /i era ilă de )ristU7al. 3l copară cu ceilalţi copii care aler+au prin casă5 cu ţi+ănu6ii pe care /i văzuse prin curţile caselor din Triana 6i c4iar cu icuţii ulatri care se nă6teau /n coli7ele din )u7aD pe ace6tia /i 4răneau aele lor tip de două5 trei luni5 apoi ră*neau /n +rija 7ătr*nelor sclave care nu ai erau de folos pe plantaţie. Mereu li7eri 6i +oi. ; Toate doicile 6i c4iar 6i doanele /i /nfa6ă pe copii5 o duiri /ntr-o zi 9erinia. Bintotdeauna s-a făcut a6a. ; Bar nu e firesc. 9erinia ridică din ueri. ; tiu5 /ntări. 0iănui nu-i trece prin inte să /nfe6e un iel sau purcel ca să crească ai un 7ine7raţ5 6i ai S-au poenit doiciun care au ajuns să le rupă unsănătos. picior sau c4iar vreo coastă Mulţi copii au crescut str*7i5 pociţi. ; =tunci5 de ce o fac@ /ntre7ă )aridad5 /n+rozită. ; entru că a6a nu tre7uie să ve+4eze asupra lor. i pentru că evită vătăările. Bacă doica 6tie să /nfe6e5 le va /napoia copilul /n viaţă părinţilor săi5 iar diforităţile vor apărea sau nu5 oricu5 după ulţi ani5 6i nieni nu va putea să spună că a fost vina ei. Bacă nu-l /nfa6ă5 s-ar putea vedea nevoite să le spună părinţilor că 7e7elu6ul 6i-a rupt vreun os sau că a /n+4iţit ceva 6i s-a sufocat5 sau că 6i-a crăpat capul5 sau Supărarea care se zu+răvi pe faţa lui )aridad o făcu pe fată să auţească. Micuţul )ristU7al /i ocupă +*ndurile /n unele dintre acele nopţi petrecute pe c*p: ea nu era dec*t o sclavă care-6i datora slo7ozenia scor7utului care /i curase viaţa stăp*nului ei5 cu toate că se putea spune că nenorocirea5 nesăţioasă5 o urărise ca s-o facă să plătească pentru suferinţele la care don Eos5 din pricina constituţiei sale 6u7rede5 nu apucase s-o supună. )u toate acestea5 putea adira luna ferecătoare ridica peste 6esurile castiliene. Bipotrivă5 )ristU7al5 fiul care unui se /nalt funcţionar /nstărit5 era /nro7it de 7ucata de p*nză /n care-l /nfă6au. >neori5 se siţi ispitită să fure copilul 6i să-l lase să aler+e pe c*p. C fi 6tiind să se i6te@ i-l ainti pe icuţul ei Marcelo: cu toate că
era sclav 6i avea inţile rătăcite5 trăise ai li7er dec*t acel 7iet copil. ; Maele /nstărite nu vor să-6i alăpteze copiii5 de aceea /i dau unor necunoscute5 /i eNplică 9erinia. 0u vor să-6i piardă silueta5 talia aceea /n+ustă pentru care suferă at*t de ult /n corsete5 sau să li se /ntărească s*nii5 uflaţi de la at*ta lapte5 pentru ca apoi5 /n tip5 să se lase5 fle6căiţi. 0u vor +reutăţi care să le /piedice să ia parte la eveniente5 la coedii5 la 7aluri sau la reuniuni. Bar5 ai presus de orice5 6i adău+ă că Qosario /i ărturisise acest lucru /ntr-o zi5 se te de pl*nsetele unor copii pe care nu 6tiu cu să-i lini6tească 6i de posi7ilitatea ca icuţii să oară /n *inile lor. ?referă5 dacă e să se /nt*ple a6a ceva5 să le arate altcineva cadavrulnul e acolo /ncă5 presit5 adău+ă ijind oc4ii pentru c*teva clipe. )elălalt a fost v*ndut de ic copil pe-o plantaţie a 2isericii ; urtarea ta nu e cea a unei sclave5 o dojeni /ncă o dată preotul. ; 0u5 părinte. H-a unei /nteniţate care i-a plătit re+elui doi ani de /nc4isoare pentru că s-a lăsat tratată ca o sclavă de cei care-6i zic ?7uni cre6tiniA. ; H6ti tare slo7odă la +ură5 insistă don ,alerio5 ridic*nd vocea. 9erinia o apucă de 7raţ pe )aridad5 cer*ndu-i să tacă5 /nsă de data aceasta preotul fu cel care se /potrivi. ;)aridad 8as-o5 /i/nsă ceru. s-oseaud. nu,reau putu să eli7ereze de senzaţia nea6teptată pe care i-o provocă atin+erea aceea pe *nă 6i privirea ru+ătoare a prietenei sale. oate că era adevărat5 poate că era slo7odă la +ură Se sc4i7aseră ulte după doi ani de /nc4isoare /n Galera5 6tia5 dar /n oentul acela 4otăr/ să tacă. ; 3i pare rău dacă v-a ofensat5 alese să se scuze. ; i va tre7ui să te spovede6ti pentru asta. Ha lăsă privirea /n pă*nt. 3n aceea6i după-aiază5 9erinia o /nsoţi la plantaţia de tutun. ,iile lui Marcial se aflau acolo unde p*r*ul Torote /6i vărsa apele /n 9enares5 iar peisajul neted era presărat cu c*te un deal5 cu livezi de ăslini 6i vii ce /nlocuiau /ntinsele lanuri de +r*u5 toate la capătul dinspre =lcal de 9enares5 /n vecinătate cu TorrejUn5 de care se despărţise /n secolul al R,I-lea. C zănoa+ă /n spatele viilor lui Marcial slujea drept adăpost plantaţiei de tutun5 care astfel ră*nea ascunsă. )aridad o văzu de sus: dezordonată5 săl7atică5 săracă. Hra prin luna iulie c*nd ajunsesestr*n+ea /n TorrejUn5 Marcial5niciur*nd /ndruările sacristanului5 recolta.iar2ăr7atul ăcar nu-i o7servă prezenţa. )aridad văzu cu tăia plantele5 retez*ndule tulpina5 cu o lovitură de acetă5 aproape cu violenţă5 la fel cu tăiau sclavii trestia-de-za4ăr. =poi5 cu frunzele /ncă prinse pe
tulpini5 le aduna +răadă5 una c*te una5 pe pă*nt. ; )e zici@ /i ceru părerea 9erinia. ; e plantaţie5 ale+ea frunzele una c*te una5 /n unele zile le cule+ea pe unele5 /n alte zile5 pe altele5 pe cele care erau +ata5 care ajunseseră la aturitate5 p*nă c*nd planta ră*nea o tulpină dreaptă 6i curată. =uzind vocile5 Marcial se /ntoarse spre ele 6i le făcu sen să co7oare. ; )aridad spune că5 /n )u7a5 cule+ frunzele una c*te una5 /i dădu de 6tire 9erinia de /ndată ce ajunse /n dreptul 7ăr7atului. Spre irarea a*ndurora5 7ăr7atul /ncuviinţă. ; =6a a auzit5 dar toată luea care are de-a face cu tutunul susţine că /n Spania /ntotdeauna s-a făcut a6a. 3nsă5 cu toate plantaţiile sunt clandestine5 nieni nu poate să dea vreo asi+urare. Bar don ,alerio stăruie că la ănăstiri 6i /n counităţile de călu+ări se urează acest o7icei. C 6ti oul ceva5 doar vor7e6te despre feţe/ncepu 7iserice6ti. ; )are e deose7irea@ să /ntre7e 9erinia. ; Frunzele de deasupra priesc ai ultă luină dec*t cele de dedesu7t5 i-o luă /nainte )aridad. ; =sta se /nt*plă cu toate plantele5 se aestecă Marcial 6i5 adău+ă z*7ind5 cresc /n sus. 0ecazul e că5 pentru a cule+e frunzele una c*te una5 e nevoie de ultă uncă i pricepere. )a 6i cu ar fi vrut să le arate5 )aridad se /ndepărtase de ei 6i pipăia 6i irosea frunzele plantelor care răăseseră /n picioare. Qupse 7ucăţele 6i le estecă. Marcial 6i 9erinia o lăsară să-6i vadă de trea7ă5 ferecaţi de transforarea acelei feei care se pli7a printre plante5 /nc*ntată5 străină de orice5 atin+*nd-o pe una5 curăţ*nd-o pe alta5 vor7indu-le 9otăr*ră să nu sc4i7e odul de recoltare pentru puţinele plante răase. ?0u ai are rostA5 zise )aridad. Marcial se /ncrezu /n ea 6i /i /n+ădui să alea+ă c*teva5 ca să str*n+ă să*nţă pentru cultura de anul viitor 6i5 după ce /ncărcară plantele /n car5 a6teptară /n vie să se /nnopteze 7ine ca să ducă tutunul /n sat. 3părţiră p*ine5 vin5 7r*nză5 usturoi 6i ceapă5 pălăvră+iră 6i fuară5 cu are /nc*ntare cu stelele spuzeau cerul de deasupraprivind lor. >scătoria de tutun se afla tocai /n podul sacristiei 7isericiiD le desc4ise un Fern sonoros. 8a luina opaiţului pe care /l ducea sacristanul5 care răăsese dincolo de u6a podului5 )aridad
zări o ulţie de plante /n+răădite5 peste care le răsturnară /n +ra7ă pe cele pe care le aduseseră. )u voiau să o7ţină tutun 7un cu at*ta delăsare@ Se /ndreptă5 luă una dintre plante 6i vru s-o apropie de luină ca să ; )e faci5 ne+reso@ o luă la /ntre7ări sacristanul5 d*nd la o parte opaiţul. ; Hu ; 0oaptea nu se poate lucra aici5 /i reteză vor7a 7ăr7atul5 e priejdios cu lu*nări sau cu opaiţe. Bon ,alerio nu /n+ăduie să se uncească dec*t la luina zilei. )aridad fu ispitită să-i răspundă că nici la luina zilei nu s-ar fi zis că se lucrează prea ult5 dar tăcu5 iar a doua zi5 devree5 se /nfăţi6ă /n sacristie. Se sfădi cu Fern p*nă c*nd don ,alerio urcă /n pod ca să facă ordine. ; 0u ziceai că nu ai poţi să faci trea7a@ /i repro6ă sacristanului. =tunci las-o pe ea să 4otărască. Iar Fern o lăsăStătea să facăjos 6i să ei5 dar nici a6a no scăpă din oc4i. pedrea+ă o ladă/n6ile+ea 7o7ănea la fiecare i6care a lui )aridad. ; tii5 Fern5 /i spuse )aridad /n tip ce tăia frunzele unei plante5 c*nd a ajuns /n Triana a cunoscut o 7ătr*nă care seăna destul de ult cu duneata: niic nu-i era pe plac. Sacristanul 7o7ăni. Bar era o feeie tare 7ună la suflet. )aridad a6teptă c*teva clipe /n tăcere. Buneata e6ti un o 7un la suflet@ /l /ntre7ă apoi5 fără să-l privească. 3n noaptea aceea de priăvară5 pe arie5 irosind a tutun5 )aridad se surprinse aduc*ndu-6i ainte de 7a7a Maria. >neori5 /n Galera5 /i venea /n inte5 /n treacătD acu credea că poate s-o sită l*n+ă ea 6i ajunse să audă cu rupeau tăcerea 7lesteele ei. ; Be ce ai spus că 7ătr*na aceea era 7ună la suflet@ o /ntre7ă sacristanul /n diineaţa urătoare5 de cu o văzu sosind /n zori. ; Beoarece cred că 6i duneata e6ti5 răspunse ea. Fern se +*ndi c*teva clipe 6i /6i ascunse un z*7et5 /nainte să-i /ntindă ver+ile de care dusese lipsă cu o zi /n ură. Spre deose7ire de unca plantaţia cu7aneză5 pentru a a+ăţa plantape /ntrea+ă /n ni6te c*rli+epodul /nfipteera /n pre+ătit 7*rnele din tavan. ?3n )u7a a+ăţa c*te două frunze /n ni6te ver+i5 /i spusese5 care sunt ni6te 7eţe lun+i /n care le /n6iră5 ca să se usuce.A Bintre toate plantele acelea5 la care se adău+au cele pe
care le adusese Marcial /n aceea6i noapte5 )aridad avea de +*nd să alea+ă cele ai 7une frunze 6i să le pre+ătească a6a cu 6tia ea5 dar n-avea unde să le a+aţe. ; 2une-s ver+ile astea5 inţi /n tip ce cupănea /n *nă parii 7utucăno6i 6i lun+i pe care i-i dăduse Fern. =cu tre7uie să +ăsi o cale să le a+ăţă. ; tiu eu cu. Sacristanul /ncercă să-6i /nsoţească afiraţia cu o oc4eadă5 dar din /ncercarea lui se alese doar cu o str*7ătură +rosolană. )aridad /l privi /nduio6ată 6i /l răsplăti cu un z*7et. )u ajutorul unui Fern plin de av*nt5 olipsit de pasiunea ei5 )aridad alese frunzele una c*te una 6i le a+ăţă /n6irate c*te două pe parii aceia noduro6iD făcu asta /n tăcere5 copar*ndu-le cu ver+ile pe care le foloseau pe plantaţie5 alese cu +rijă din an+rove5 lucrate cu ră7dare5 pentru ca nici ăcar să nu transită iros de len frunzelor. Bar de ce s-ar fi străduit să nu prindă iros de len acela +rosolan5 c*nd tă*ia prin cu care ,alerio /ncercatutunul să-6i ascundă activităţile pătrundea toatedon crăpăturile tavanului deasupra căruia se afla podul@ =6eză frunzele după trăsăturile lor5 după aroă 6i teNtură5 după uezeală. )ontrolă teperatura 6i a7ianţa5 desc4iz*nd ai ult sau ai puţin ferestruicile5 lăs*nd sau /piedic*nd să circule aerul5 după /prejurări. ,*ntură 6i i6că neo7osită frunzele sau plantele /ntre+i care erau a+ăţate de tavan ca să o7ţină cea ai 7ună uscare. >rări cu 7ă+are de seaă apariţia insectelor sau a paraziţilor. Făcu toate acestea cu ult s*r+5 p*nă c*nd nervurile principale ale frunzelor fură cu desăv*r6ire uscate. =tunci se apucă să le culea+ă de pe ver+i ca să le /n+răădească 6i să le le+e /ntre ele5 /n snopi ici5 ca să ferenteze. Fern nu 6tia are lucru despre acel procedeu. )aridad aprecie teperatura 6i uezeala din atosferă 6i c*tă apă ar fi priit plantele pe plantaţie5 apoi ări snopii5 ut*nd ai aproape de suprafaţă tutunul care stătuse p*nă atunci /nspre ijloc5 a6ez*nd /n centru tutunul nou5 le+*nd 6i dezle+*nd snopii5 irosindu-i5 atin+*ndu-i5 estec*nd frunze5 sc4i7*ndu-le locul5 apropiindu-le sau /ndepărt*ndu-le delăs*nd curenţii de aer5plantelor stropindlafrunzele cu/no apă. infuzie pe care o o7ţinuse tulpinile ferentat 3n perioada aceea5 toată viaţa ei era să facă /n zori cei c*ţiva pa6i care despărţeau casa unc4ilor 9eriniei de 7iserica San Euan. Se /ntorcea ca să ăn*nce de pr*nz 6i o făcea sin+ură5 /n
6opronul /puţit 6i ticsit din +rădină. Qosario nu voia s-o prindă i6un*nd prin casă5 iar 9erinia era tot ai /ndră+ostită de vărul său =nton5 drept urare pe ea n-o prea lua /n seaă. )aridad ar fi vrut să-i spună asta5 dar neulţuirile ei dispăreau fără ură c*nd /6i aintea că 9erinia o eli7erase din Galera. 3i datora recuno6tinţă. Se sili să respecte sentientele prietenei sale 6i /ncetă s-o ai caute fie 6i nuai din priviri. Be cu isprăvea 7ucata de p*ine 6i 7lidul cu năut5 fasole sau 7o7i5 aproape /ntotdeauna fără carne5 se /ntorcea la 7iserică de unde ai pleca noaptea5 c*nd se pierdea printre u7re. Bon ,alerio /pră6tie 6tirea incinoasă că un personaj de la curte ; ?)u să-i dezvălui nuele@A5 se revolta preotul atunci c*nd era s*c*it cu /ntre7ări ; /l ru+ase s-o ia /n +rija lui pe nenorocita aceea care fusese /nc4isă pe nedrept /n /nc4isoarea de feei. entru asta /i ceruse ajutorul lui Marcial 6i /i +ăsise casa /n care stătea5 astfel că docuentele oficiale ale lui )aridad se potriveau cu povestea scornită. toate acestea5 siliacolo5 să facă curat /n 7iserică pentru a putea)ujustifica prezenţao ei /n vree ce enoria6ele dornice oric*nd de taifas cleveteau /ntre7*nduse cine o fi fost curteanul acela 6i ce le+ătură o fi avut cu ne+resa. 0ici don ,alerio nu ră*nea neatins de acele pălăvră+eli. >nele /l crezură pe preot5 altele se /ndoiră5 iar cele care 6tiau povestea tutunului /nţeleseră pur 6i siplu. Si+ur e că5 /ncetul cu /ncetul5 feeia aceea nea+ră5 pa6nică 6i sin+uratică5 care u7la /ncolo 6i /ncoace desculţă5 a+ale5 ajunse să facă parte din peisaj. *nă 6i copiii /ncetară s-o ai urărească 6i s-o necăjească5 iar )aridad o7i6nuia să iasă sin+ură la pli7are pe poteci 6i pe c*puri5 cu +*ndul la Melc4or5 la Mila+ros5 la Marcelo5 le+ănată de adierea priăvăratică.
35 3nteniţarea ţi+ăncilor 6i a copiilor acestora /n Qeal )asa de la Misericordia din ara+oza transforă instituţia de 7inefacere /ntruna de corecţie5 oric*t s-ar fi /potrivit consiliul să recunoască acest lucru. edepsele deveniră o7i6nuinţe: 7iciuiri5 prinderi /n 7utuci5 fiare 6i zile de carceră5 doar cu p*ine 6i apă. Fură interzise ie6irile internilor de /ncredereD nu se ai /n+ădui utarea 7olnavilor la spital 6i se iproviză o infirerie precarăD fură despărţite ţi+ăncile de inorii 6i de fetele care puteau lucra 6i li se interzise orice contact cu ceilalţi deţinuţiD fură suspendate p*nă 6i sluj7ele 6i predicile5 căci niciun preot nu ai cuteza să vină /n faţa a sute de feei pe juătate +oale. Soldaţii stăteau de strajă ca să le /piedice pe ţi+ănci să fu+ă5 dar5 cu toate acestea5 ele reu6eau ceea ce soţii 6i fiii lor din arsenale nu iz7uteau5 spăr+*nd +ardul de c4irpici care ar fi tre7uit să /n+rădească locul. =poi fu+eau prin ara+oza p*nă c*nd erau arestate sau reu6eau să-i păcălească pe soldaţi 6i pe al+uazili 6i o porneau la dru. 3ntr-un r*nd5 reu6iră să scape vreo cincizeci dintre ele. Intendentul5 /nfuriat5 porunci ca toate ţi+ăncile să fie 7ă+ate /n 7eciurile +aleriilor5 care nu aveau ferestre /n afară. 0u erau 7ani pentru +ratiiD nu erau 7ani5 /n ciuda proisiunilor arc4izului de Hnsenada5 pentru a 4răni arata aceea de zdrenţăroaseD nu erau 7ani pentru a le asi+ura nici paturi5 a6a că stăteau c*te trei5 nici 4aine5 nici cuverturi5 nici ăcar farfurii sau străc4ini din care să ăn*nce. =stfel că situaţia eNplodă. i+ăncile se pl*nseră de lăturile izera7ile pe care le prieau 6i de condiţiile din 7eciurile /n care se /n+răădeau: uede 6i fără aerisire5 lu+u7re5 nesănătoase. 0ieni nu luă /n seaă pl*n+erile lor5 a6a că se răz7unară pe tot ce aveau /n jur: distruseră paturile 6i le aruncară /preună cu saltelele /n două dintre 4aznalele din )asa de la Misericordia. Mizeria ce ură după /nfundarea 4aznalelor dădu na6tere unei epideii de doară r*ie care6ilecare nenoroci feei. nu le lăsa nici să apărupe ai /nt*i M*ncăriea5 /ntre de+ete5 care pe coate5 fese 6i ai ales pe sf*rcuri5 se transforă apoi /n cruste de s*n+e uscat din cauza scărpinăturilor5 cruste su7 care se ascundeau ii de căpu6e 6i ouăle lor5 ce tre7uiau sulse pentru a putea fi tratate
cu un+uentul pe 7ază de sulf cu care edicul /ncerca să cure 7oalaD de aseenea5 vru să le scoată s*n+e5 dar ele se /potriviră. )*teva luni ai t*rziu5 r*ia reapăru. )*teva 7ătr*ne /6i pierdură viaţa. =na ,e+a nu se nuără printre cele care fu+iseră din /nc4isoare5 /n fiecare zi5 diineaţa 6i seara5 /ncerca să-l zărească pe Salvador atunci c*nd5 /preună cu ceilalţi ţi+ănu6i 6i copii cule6i de pe străzi5 era dus la uncă pe proprietăţile deţinute de )asa de la Misericordia. Ie6eau din ara+oza ca să seene +r*ne sau ca să /n+rijească livezile de ăslini 6i să culea+ă ăslinele pentru prepararea uleiului. Be6i era interzis5 =na 6i alte ţi+ănci se apropiau c*t de ult puteau de 6irul de copii care ăr6ăluiau spre c*p. Fură pedepsite. )*teva renunţară5 dar ea continuă s-o facă. 3i pedepsiră pe copiiD le preveniseră că aveau s-o facă5 le spuseseră: ?Ieri i-a ţinut doar cu p*ine 6i apă din cauza voastră.A i cu toate că celelalte se dădură 7ătute5 =na nu se lăsă convinsă: ceva o /7oldi se furi6eze pe l*n+ă 6i să se apropie iar. Salvador să o răsplăti *ndru5 cu un tenicer z*7et lar+5 /nc*ntător. 3ntr-o diineaţă5 tenicerul care-i /nsoţea pe copii nu ai protesta ca de o7icei pentru ca =na să se dea la o parte din faţa 7ăieţilor. Ha se iră 6i ai ult c*nd auzi r*sete printre copii. 3l căută pe Salvador. >nul dintre 7ăieţi i-l arătă ascuns /n spatele altora5 care r*deau 6i se dădeau la o parte pentru ca ea să-l poată vedea: Salvador purta un colier de len ca un +uler ce-i cuprindea +*tul 6i-l silea să ear+ă drept5 cu 7ăr7ia ridicată /n c4ip +rotesc. 2ăiatul se feri să-i /nt*lnească privirea. =na iz7uti să vadă dinţii str*n6i ai icuţului printre 7uzele care-i treurau 6i se str*n+eau5 pe c*nd ceilalţi /l luau peste picior. ; oţi să i-l scoţi5 iz7uti să-i spună tenicerului cu +las treuratD lacriile care nu-i izvor*seră p*nă atunci nici după loviturile de 7ici5 nici după alte ii de pedepse i se prelin+eau acu pe o7raji. Tenicerul5 7urdu4ănos 6i 4idos5 pe nue Fras5 i se adresă feeii: ; 0-ai să te ai apropii@ =na /ncuviinţă. ; roiţi@ 3ncuviinţă iar. ; ,reau să te aud spun*nd asta. ; Ba5 cedă ea. roit.
>ilirea ajunse cea ai cuplită dintre pedepsele ipuse inorilor de către cultivatele autorităţi ale epocii. Se /nt*plă ca fetele ţi+ănci care fuseseră triise la atelierele de cusut din )asa de la Misericordia să refuze să ai lucreze după ce nu-6i priiseră *ncarea cuvenită. 9otăr*rea intendentului fu să li se ia 4ainele 6i /ncălţările pe care le priiseră 6i să fie triise printre celelalte. eci de tinere ţi+ănci se treziră deodată coplet +oale5 prin curţi 6i +alerii5 ru6inate5 /ncerc*nd să-6i ascundă +oliciunea5 pu7isul 6i s*nii5 a7ia ijiţi la unele5 rotunjiţi la altele5 de privirile aelor 6i ale celorlalţi interni. Bupă c*teva zile5 ăsura fu anulată de către consiliu5 dar răul fusese făcut. =na ,e+a5 ca ulte altele5 suferi /n zilele acelea nu doar ru6inea fetelor5 ci 6i pe a sa. =cele trupuri tinere 6i sfiiciunea cu care-6i apărau onoarea o făcură să-6i /ntoarcă +*ndurile către sine. ; )e ne-au făcut@ se pl*nse privindu-6i s*nii fle6căiţi 6i sfrijiţi5 pielea care /i at*rna pe 7urtă5 +*t 6i 7raţe5 7răzdată de urele loviturilor de 7ici 6i de sec4elele r*iei. ?Sunt /ncă t*nărăA5 /6i zise. 0u trecuseră nici patru ani de c*nd ersul ei trezea interesul 7ăr7aţilor5 iar dansurile le st*rneau dorinţe5 /n zadar se strădui să retrăiască sc*nteierile seeţe care /nsoţeau acele privi o7raznice la trecerea ei sau uralele5 7ătăile din pale 6i stri+ătele pu7licului la c*te o unduire voluptuoasă a 6oldurilor5 răsuflarea a+itată a vreunui 7ăr7at c*nd dansau /preună5 iar ea /l atin+ea cu s*nii. 36i privi *inile crăpate. 0avea o+lindă. ; )u arată faţa ea@ /ntre7ă cuprinsă de o nelini6te su7ită5 /n 7eciul /n care stăteau /n+răădite5 fără a i se adresa vreuneia cu deose7ire. 0u-i răspunseră de /ndată. ; >ită-te la ine 6i ai să 6tii. Qăspunsul venea de la o ţi+ancă din Qonda. =na 6i-o aintea de la Mala+a: o feeie fruoasă cu păr ne+ru-al7ăstriu 6i oc4ii de aceea6i culoare5 i+dalaţi5 strălucitori5 iscoditori. 0u vru să se re+ăsească /n acea feeie5 /n creţurile ei5 dinţii ei /nne+riţi5 poeţii care /i ie6eau prin piele5 cearcănele vineţii care-i /nconjurau oc4ii5 acu stin6i. ; 8epădăturile< 7lesteă. Multe dintre ţi+ăncile care stăteau l*n+ă ea se priviră5 re+ăsindu-se unele /n celelalte5 /părtă6ind /n tăcere durerea după fruuseţea 6i tinereţea ce le fuseseră răpite.
; =cu uită-te la ine5 =na ,e+a< ,or7ea o 7ătr*nă istovită5 aproape c4eală5 fără dinţi. Se nuea 8uisa 6i făcea parte din neaul ,e+a5 la fel ca cele aproape douăzeci de feei care fuseseră arestate /n ţi+ăniea de l*n+ă ănăstirea )artuja. =na se uită. ?=sta e soarta ea@A5 se +*ndi. =sta /ncerca să-i spună 7ătr*na 8uisa@ Se sili să-i z*7ească. ; >ită-te 7ine5 insistă totu6i cealaltă. )e vezi@ =na desc4ise lar+ 7raţele /n sen de neduerire5 ne6tiind ce să-i răspundă. ; M*ndrie@ se /ntre7ă 7ătr*na5 /n sc4i7. ; 8a ce ne folose6te@ =na /6i /nsoţi /ntre7area cu un +est orocănos. ; )a să fii feeia cea ai fruoasă din Spania. Ba5 /ntări 8uisa5 văz*nd nepăsarea cu care cealaltă prii elo+iul. Qe+ele 6i Hnsenada pot să ne despartă de 7ăr7aţii no6tri ca să nu ai face copii. Se spune că asta au de +*nd5 nu-i a6a@ Să ne st*rpească seinţia. snopească 7ătaie 6i sădar ne lase să uri de foaeD pototsăsănenerăpească 6i /n fruuseţea5 niciodată nu vor putea să ne /nfr*n+ă *ndria. i+ăncile /ncetaseră să se ai copătiească 6i o ascultau cu 7ă+are de seaă pe 7ătr*nă. ; 0u te lăsa5 =na ,e+a. 0e-ai apărat. =i luptat pentru celelalte 6i pielea ţi-a fost sf*6iată pentru faptele tale. =sta-i fruuseţea ta< 0u-ţi dori alta5 fato. 3ntr-o zi au să uite de noi5 ţi+anii5 a6a cu s-a /nt*plat ereu. Hu n-o s-apuc ziua aia. 2ătr*na tăcu pentru o clipă 6i nieni nu /ndrăzni să rupă tăcerea. ; )*nd o să vină ziua aceea5 ei nu tre7uie să vadă că ne-au /n+enunc4eat5 pricepeţi toate@ ai spuse ră+u6ită5 arunc*nd priviri triste prin 7eci. Faceţi-o pentru ine5 pentru cele care vo ră*ne /n ură. 3n acea seară5 =na dădu fu+a să-i vadă pe 7ăieţii care se /ntorceau de la unca c*pului. ; Mi-ai fă+ăduit5 prinse a se văicări portarul. ; Fras5 nu te /ncrede niciodată /n cuv*ntul unei ţi+ănci5 /i luă ea vor7a5 căut*ndu-l din priviri pe Salvador printre ceilalţi.
36 – Să er+e.
Hra noapteD clopotele c4easeră la ru+ăciune. Mila+ros tresări 6i se /ntoarse soţul auzi ei care-6i apariţia pe nea6teptate /n dreptul u6ii.către Be cu tonul făcuse vocii ţi+anului5 2artola5 care stătea tolănită5 lene6ă 6i neru6inată5 se +ră7i să se retra+ă /n odaia /n care dorea fetiţa. ; >nde vrei să er+i la orele astea@ /l /ntre7ă Mila+ros. ; =ve o /nt*lnire. ; )u cine@ ; >n sarao3 ; 0u 6tia )e petrecere@ ; 0u /ntre7a 6i vino cu ine< 3n stradă /i a6tepta o trăsură trasă de doi cat*ri 7o+at /podo7iţi. e u6ă strălucea +ravat cu aur un 7lazon. 2irjarul a6tepta pe capra trăsurii 6i5 jos5 doi valeţi /7răcaţi /n livrea5 cu felinare /n *ini. ; Bar ceilalţi@ se iră ţi+anca. ; 0e a6teaptă acolo. >rcă. i+anul o /pinse de la spate. ; >nde@ ; >rcă< Mila+ros se a6eză pe o 7ancă tare5 tapiţată cu ătase ro6ie. )at*rii o porniră la trap de /ndată ce edro /nc4ise u6a. ; )ine dă petrecerea@ insistă ţi+anca5 după ce edro se a6eză /n faţa ei. Hl răase tăcut. Mila+ros cercetă privirea cu care o ţintui soţul ei 6i fiorul care o stră7ătu se aestecă cu 4urducăturile trăsuriiD era o privire +olită de eNpresie5 care nu trăda nici ură5 nici ranc4iună5 nici speranţă5 nici ăcar a7iţie. Trecuseră c*teva zile de la cearta din pricina arc4izului Torre GirUn. edro nu ai petrecea nopţile acasă5 iar ea visa tot ai des la ă+ulirile acelui no7il care o tratase cu at*ta curtenie c*t tip ţinuse spectacolul păpu6arilor. Marina o /ncuraja zi de zi. ; 0-ai de +*nd să-i răspunzi@ edro nu-i răspunse. Mila+ros văzu că stră7ăteau laza MaJorD ai departe5 trăsura
coti de ai ulte ori /n /ntunecatul 6i tăcutul la7irint de străzi /n+uste 6i /ntortoc4eate ce /nconjurau palatul re+al aflat /n construcţie. Trăsura se opri /n faţa unei case ari. >nul dintre valeţi luină intrarea secundară c*nd ea co7or/. 3nsă ce 6tiu fără ură de /ndoială de cu puse piciorul desculţ pe pă*nt 6i-6i ridică privirea fu că acolo n-avea să se ţină niciunsarao: locul era pustiu5 cufundat /n tăcere5 strada cuprinsă de 7eznă5 iar de la ferestrele casei nu răz7ătea nicio luină. C cuprinse +roaza. ; )e o să-i faci@ 3ntre7area se topi /ntr-un su+4iţ c*nd edro o /pinse /năuntru 6i o conduse /n+4iontind-o5 pe urele unui valet care purta un candela7ru. Traversară 4oluri5 lăs*nd /n ură /ncăperi5 6i urcară scăriD doar z+ootele pa6ilor 7ăr7aţilor 6i pl*nsetul /nfundat al lui Mila+ros sf*6iau lini6tea /n care era cufundată casa. 3n cele din ură5 se opriră /n faţa unei u6i5 luina lu*nărilor arunca sc*nteieri lenul ,aletul pe 7ătu u6or no7il. /n u6ă 6i5 fără să a6tepte5 o desc4ise. Mila+ros /ntrevăzu un doritor luNos. =6teptă să intre valetul5 /nsă acesta se dădu la o parte 6i-i desc4ise calea. Ha /ncercă să facă la fel5 pentru ca edro s-o ureze5 dar el o /pinse din nou. 3n acel oent5 privirea netul7urată a 7ăr7atului ei5 care o /nsoţise de-a lun+ul druului5 căpătă un sens cutreurătorD Mila+ros /nţelese ce +re6eală făcuse ur*ndu-l: edro n-avea să consită ca ea să se arunce /n 7raţele arc4izului. )redea că5 ai devree sau ai t*rziu5 avea să devină aanta lui5 n-avea să ai c*nte pentru alţi no7ili5 iar el avea să piardă puterea 6i 7anii. revăz*nd toate acestea5 soţul ei pre/nt*pinase lucrurile. C v*nduse< ; 0u apucă să iplore ţi+anca5 /ncerc*nd să dea /napoi. edro o /7r*nci cu putere /năuntru 6i /nc4ise u6a. ; 0u-ţi fie teaă< Mila+ros /6i /ntoarse privirea spre iensul pat cu 7aldac4in de la celălalt capăt al caerei unde5 /ntr-un fotoliu cu 7raţe5 l*n+ă un 6eineu cu linii delicate5 din arură roz5 6edea un 7ăr7at corpolent5 cu al7ă5 pieleapantaloni sidefie 6i6ipărul 7lond5 spălăcit5 /7răcat doar cu o căa6ă ciorapi. 3l 6tia de la unele petreceri. )u să nu-6i aintească acei o7raji care păreau că lucesc@ Hra 7aronul San Glorio. 2ăr7atul /6i puse un v*rf de tutun de prizat pe dosul palei5 /l trase pe nas5 strănută5 /6i 6terse nasul cu o 7atistă
6i5 cu un +est5 o invită să ia loc pe fotoliul din faţa lui. Mila+ros nu se i6că. Treura. 36i /ntoarse capul spre u6ă. ; 0u poţi face niic5 o preveni no7ilul cu o lini6te care o /nspăi*ntă 6i ai ult. =i un 7ăr7at prea laco 6i risipitor. Teri7ilă co7inaţie. 3n tip ce 7aronul vor7ea5 Mila+ros se repezi la o fereastră 6i dădu la o parte draperia +reoaie. ; Sunt trei etaje5 o preveni el. =i prefera să-ţi la6i fata orfană@ ,ino aici5 l*n+ă ine5 ai spuse. Mila+ros5 /ncolţită5 cerceta /ncăperea vastă. ; ,ino5 stărui el5 o să stă puţin de vor7ă. i+anca /6i /ntoarse din nou atenţia spre u6ă. 2aronul oftă5 se ridică cu le4aite5 se /ndreptă /ntr-acolo 6i o desc4ise lar+: doi valeţi erau postaţi /n spatele ei. ; 0e a6eză@ o invită. Mi-ar plăcea ; edro5 iz7uti să stri+e Mila+ros printre su+4iţuri5 fie-ţi ilă5 pentru fata ta< tău /6i sărută aurul5 i-o tr*nti celălalt /n tip ce ; 2ăr7atul /nc4idea u6a. =sta e tot ce-l interesează5 iar tu 6tii deja. 0u el te-a adus aici@ uţinele speranţe pe care Mila+ros 6i le-ar ai fi putut pune /n edro se spul7erară la auzul acelor cuvinte crude. 2anii< tia< Bar să audă asta din +ura aristocratului fu ca o /njun+4iere. ; Besculţo5 /i /ntrerupse +*ndurile 7aronul5 servitorii ei s-ar năpusti asupra ta ca ni6te aniale /n călduri5 iar soţul tău nu e altceva dec*t un codo6 ordinar care te vinde ca pe-o feeie u6oară. 3n casa asta5 sin+urul 7ăr7at care o să te trateze cu aa7ilitate sunt eu. Se opri o clipă. Ia loc. Să 7e 6i să stă de vor7ă /nainte să Scuipatul lui Mila+ros nieri pe unul din picioarele 7aronului. 2ăr7atul /6i privi ciorapiiD c*nd /6i ridică faţa5 o7rajii lui sidefii erau aprin6i de *nie. 0uai c*nd /l văzu /n faţa ei5 /nfier7*ntat5 răsufl*nd +reu5 ţi+anca /6i dădu seaa c*t de corpolent era cuadevărat: era cu un cap ai /nalt dec*t ea 6i părea să c*ntărească de două ori ai ult dec*t ea. 2aronul o pălui. scursură5 ticălos afurisit< z7ieră Mila+ros /n ; Eavră sc*r7oasă5 tip ce /ncerca să-l lovească cu punii 6i picioarele. 2aronul scoase un 4o4ot de r*s 6i o pălui /ncă o dată5 cu o putere care ei /i păru neai/nt*lnită. Mila+ros se /pletici 6i5
pentru o clipă5 crezu că o să-6i piardă cuno6tinţa. )*nd /6i recăpătă ec4ili7rul5 7ăr7atul /i sulse căa6a. ; referi să te coporţi ca o t*rfa< stri+ă el. Fie< = plătit o avere pentru noaptea asta< C snopi /n 7ătaie. 0u-i folosiră la niic stri+ătele 6i zv*rcolelile prin care5 tr*ntită pe jos5 /ncercă să-l /piedice s-o dez7race. 3l u6că. Ha siţi +ustul s*n+eluiD el5 or75 nu părea să-i sită u6căturile. Bespuiată de 4ainele ei făcute zdrenţe5 7aronul o t*r/ p*nă la pat5 o ridică pe sus 6i o azv*rli /n el. =tunci /ncepu să se dez7race cu prefăcută netul7urare5 st*nd /ntre pat 6i ferestre5 /n cazul /n care tinerei i-ar fi trecut prin cap să se arunce. entru o clipă5 +*ndul acela /i trecu prin inte5 dar /n cele din ură /6i cufundă faţa /n pufoasa cuvertură de pe pat 6i iz7ucni /n pl*ns. ; =fară cu tine< Stri+ătul se auzea din pat5 de unde aristocratul urărise strădaniile ei prefera de a sesăacoperi cu 4ainele sf*6iate5 prin /ncăpere. ?=i te /7race servitorii ei@A5aruncate o 7atjocorise c*nd o iz+onise din pat5 văz*nd-o ne4otăr*tă5 ca 6i acu5 st*nd /n faţa u6ii doritorului. l*n+ea. edro pro7a7il că era afară 6i nu 6tia cu să dea oc4ii cu el după cele petrecute. C cople6eau sentiente contradictorii: vină5 ură5 sc*r7ă Stri+ătele no7ilului /i alun+ară /ndoielile. ; 0-ai auzit@ =fară< 2ăr7atul5 /n pielea +oală5 dădu să se ridice. Mila+ros desc4ise u6a. Soţul ei se năpusti asupra ei5 d*ndu-i la o parte pe cei doi servitori5 6i-i trase o pală peste faţă de-i /nv*rti capul. ; Be ce@ iz7uti să /ntre7e ţi+anca. )aeea< 3n *na lui edro at*rna 7ijuteria pe care i-o dăruise arc4izul Torre GirUn. ; 0u /ncercă să eNplice. ; H6ti doar o t*rfa5 niic altceva5 o opri el. i a6a ai să trăie6ti de acu /nainte. 3n noaptea aceea5 edro o 7ătu iar. i o insultăD o nui t*rfă /ntr-o ie de feluri5 ca 6i cu ar fi /ncercat să se /ncredinţeze că asta era. Mila+ros se supuse violenţa *inilor soţului ei7aronului /i alun+a aintirile din inteD durereapedepsei: alun+a senzaţia pe corpul ei5 săruturile 6i suspinele lui5 +*f*ielile /n tip ce-o pătrundea ca un anial or7it de pofte. ; 0u te opri< Coară-ă<
3nne7unită5 nu auzi cu pl*n+ea fata ei /n caera alăturatăD nu auzi nici stri+ătele vecinilor care 7ăteau /n pereţi 6i aeninţau c-or să c4ee +arda. 3nsă edro le auzi pe acestea din ură. Qidică din nou *na ca s-o păluiască5 dar o lăsă /n jos. Tre7uia să cruţe c4ipul lui Mila+ros5 ceea ce adira pu7licul. ; T*r*tură5 7o7ăni /nainte să se /ndrepte către u6a care dădea /nspre scări5 n-a de +*nd să te oor. 0-o să ai tu norocul ăsta5 ai spuse cu spatele la ea. 3ţi jur că o să te stin+i /n viaţă< = doua zi5 Mila+ros c*ntă 6i dansă /n )oliseo del rincipe cu spiritul străin de eoţiile ce-o cuprindeau de o7icei c*nd pă6ea pe scenă. )ăuta privirea arc4izului Torre GirUn /n 7alconul luiD el nu venise5 de6i /i triisese ni6te flori pe care ea le irosi /ndurerată. Spre nenorocirea ei5 nu trecu ult 6i 7aronul de San Glorio se făli cu o cucerire al cărei preţ /l trecu su7 tăcere. Mila+ros putu să constate acest lucru c*teva zile ai t*rziu5 c*nd află de prezenţa arc4izului /n teatru. putea să s-ofu+ă ajute< Se +*ndise la asta /n tipul nopţilor ei al7e. Hl Tre7uia /preună cu fiica ei5 să-l părăsească pe edro5 să se /ndepărteze de clanul Garca< =ltfel5 cine 6tie ce aveau să-i facă pe viitor@ ; Spune HNcelenţa Sa5 o inforă don Eos5 pe care-l ru+ase să-i triită vor7ă că voia să-l vadă5 că doar re+ele este ai presus de el. Mila+ros dădu din cap5 nu /nţele+ea acel răspuns. ; Fetiţo5 ai +re6it5 o lăuri directorul copaniei văz*nd vădita ei confuzie. Granzii Spaniei nu se ulţuesc niciodată cu felul al doilea5 iar tu5 consiţind să te culci cu 7aronul5 asta ai devenit. )onsiţire< Mila+ros nu-6i ascunse lacriile faţă de niciunul dintre coedianţii care se perindau prin ca7ine 6i o priveau5 unii cu coada oc4iului5 alţii5 cu ar fi )eleste5 fără nicio reţinere. ; 0u-i adevărat5 se văită. Tre7uie să-i spun arc4izului ; >ită de asta5 o /ntrerupse don Eos. Cricu ar sta lucrurile5 arc4izul nu te va prii. 0u-ţi datorează niic. Sau da@ )eleste5 care lenevea prin ca7ine5 a6tepta un răspuns pe care Mila+ros nu vru să i-l dea. 8a felconţilor ca /n Sevilla5 c*nd cucaulţi ani /n eli7erarea ură se dusese la palatul de Fuentevieja să iplore părinţilor ei. 0o7ilii erau toţi la fel Qespin+erea arc4izului /i spul7eră orice speranţă. 36i ainti de 7unicul ei5 de aa5 de 7ătr*na Maria Hi ar fi 6tiut ce să
facă. Bar se pare că 6i soţul ei 6tia5 căci se /nfăţi6ă /n aceea6i după-aiază /n casa de pe strada =or de Bios5 la /ntoarcerea lui Mila+ros. ; )e s-a ales de arc4izul tău@ spuse 7atjocoritor /n loc de salut. S-a luptat cu alt no7il pentru tine@ Sur*sul neru6inat al 7ăr7atului o /nfurie pe ţi+ancă. ; C să te denunţ. Hl5 ca 6i cu ar fi a6teptat acea aeninţare5 ca 6i cu ar fi căutat-o dinadins5 z*7i cu o strălucire triufătoare /n oc4iD Mila+ros 6tiu răspunsul lui /nainte să i-l arunce /n faţă. Ha /nsă6i se +*ndise la el. ; i ce-o să spui@ )ă un aristocrat a plătit ca să te ai7ă@ )rezi că vreun alcalde o să dea crezare unei aseenea acuzaţii@ 2aronul poate să ai7ă toate feeile pe care le vrea. ; e ine5 niciodată< ; C ţi+ancă@ edro scoase un 4o4ot de r*s z+ootos. C coediantă@ sunteţi viclene necinstite5 adultere. =6a,oi5 ziceţi+ăncile5 re+ele5 a6a stă scris /n 6i le+ile lui. i5 li7ertine de parcă6i asta n-ar fi destul5 pe deasupra ai e6ti 6i coediantă. Toţi cunosc neru6inarea coediantelor5 aorurile lor sunt pe 7uzele tuturor adrilenilor5 la fel ca ale tale cu arc4izul ; 0u sunt adevărate< ; )e contează@ tii ce se spune despre arc4izul acela 6i despre tine /n 4anurile din Madrid@ ,reţi să-ţi spun@ Se c*ntă 6i c*te o copia despre voi. Făcu o pauză5 apoi ură cu o voce indiferentă: Fă pl*n+ere< Fă-o< C să te os*ndească pentru adulter fără să clipească. 2aronul o să ai7ă +rijă să fii condanată pe viaţă Iar eu o să-l ajut. =6a că erse /n continuare la saraos, c*ntă 6i dansă /n )oliseo del rncipe5 nesatisfăcută5 neulţuită de sine5 de6i5 spre uiirea sa5 pu7licul o răsplătea cu aplauze 6i urale5 pe care ea le priea cu nepăsare. =poi se /ntorcea acasă5 unde o păzea 2artolaD nici ăcar sin+ură /n /ncăpere n-o lăsa. ?=6a a 4otăr*t soţul tău5 răspundea 7ătr*na la ocările ei. ,or7e6te cu el.A i o /nsoţea /preună cu icuţa Maria dacă ie6ea din casă. uţinii 7ani de care dispărură5 iar alde pe Garca5 la avea fel cu făcea QeJesai /n putea Triana5dispune se aesteca /n discuţiile care le la piaţă5 pe stradă sau la cofetăria de pe strada 8eon5 din care-i plăcea să cupere c*te ceva dulce5 pentru a le pune capăt. ; =răţi rău5 Mila+ros5 aduse vor7a odată cofetăreasă /n tip ce-i
dădea două pi6coturi din prăvălie. =i păţit ceva@ ovăiala cu care ea /nt*pină /ntre7area fu /ntreruptă de 2artola. ; ,ezi-ţi de tre7urile tale5 clevetitoareo< eNclaă. Trecuse o lună 6i juătate de la noaptea /n care fusese siluită de 7aron atunci c*nd edro o /n6făcă de păr 6i o scoase aproape t*r*6 din caeră. Eos a6teptau doi fierari5 unii dintre c4itari6tii care o7i6nuiau să-i /nsoţească la saraos 6i două feei pe care nu le cuno6tea 6i care o /nt*pinară cu nepăsare. Mila+ros nu le recunoscu5 nu erau dansatoarele care o /nsoţeau la serate. edro vor7ise de o altă petrecere /nainte să-i dea 7r*nci pe scări /n jos. )ine erau acele feei@ =flă după ce c*ntară 6i dansară un tip pentru un +rup ic de cinci aristocraţi /ntr-o altă casă seniorială are5 cu ale sale piese de o7ilier5 covoare 6i tot felul de o7iecte. 8a un oent dat5 /ntrerupseră spectacolul /nflăcăraţi fotoliile lor. ?Bansul nu s-a terinat5 aplaud*nd se iră Mila+ros. Be din ce aplaudă@A Se /ntoarse spre necunoscutele care dansau /n spatele ei: una dintre ele o făcea cu s*nii dez+oliţi. C sudoare rece /i acoperi tot corpul. Se 7*l7*i. 3ncetă să ai c*nte 6i să ai danseze5 dar celelalte continuară5 ur*nd ritul c4itarei 6i 7ătăile din pale ale fierarilor. )ea de-a doua /6i desfăcu 6i ea 7luza5 6i s*nii ari se iviră5 7ălăn+ănindu-se. Se /ndepărtă de ele5 căut*nd un un+4er. ; )e-ţi ai pasă acu5 curvo@ /i zise edro5 tăindu-i calea 6i /pin+*nd-o /n ijloc. Boi no7ili /nt*pinară i6carea cu ovaţii 6i 4o4ote. ; =cu tu5 Besculţo< stri+ă unul. Mila+ros răase tăcută /n faţa lor5 freneticulrasgado al c4itarei 6i 7ătăile din pale ale fierarilor /i 7u7uiau /n urec4i. 3ncercă să +*ndească5 dar 4ărălaia o cople6ea. ; Bez7racă-te5 ţi+anco< ; Bansează< ; )*ntă< )elelalte două o făceau fără pic de ru6ine5 a7ele despuiate de toate /n jurul Mila+ros5 atin+*nd-o5 să se4ainele. alătureBansară neru6inării lor. lui 3ncercă să se eli7ereze invit*nd-o de acele atin+eri dez+ustătoare 6i dădu la o parte o *nă care voia să-i ajun+ă /ntre picioare. =ltele /i atin+eau s*nii 6i fesele5 tră+eau de 7luza 6i de fusta ei5 /n tip ce se tot /nv*rteau5 spre /nc*ntarea
no7ililor. Bin spatele ei5 cineva o apucă de coate 6i-o ţinu. Mila+ros reu6i să vadă că era unul din fierari. edro5 aflat l*n+ă el5 /i sf*6ie căa6a soţiei sale dintr-o sin+ură tăietură de jun+4er 6i trase de 4aine5 care se desprinseră /ncet de pe corpul ei5 /n tip ce 7ăr7aţii /i spuneau vor7e spurcate. Mila+ros se zv*rcoli 6i /ncercă /n zadar să-6i /nfi+ă dinţii /n 7raţele care-o ţineau prizonieră5 dar /potrivirea ei nu făcu dec*t să aţ*ţe poftele no7ililor5 care se apropiară pentru a-l ajuta pe edro5 c*nd acesta se /nd*rji să-i rupă fusta 6i celelalte 4aine5 p*nă o lăsă cu totul +oală. Ha5 cu faţa /necată /n lacrii5 /ncercă să se acopere cu palele5 cu 7raţele. 0u-i dădură voie: o /pinseră 6i-o loviră pe c*nd cele două feei continuau să se /nv*rtă /ntr-un dans aeţitor5 ridic*ndu-6i 7raţele deasupra capului pentru a-6i arăta s*nii5 d*nd din 6olduri pentru a-6i arăta pu7isul. ielea /ntunecată a ţi+ăncii se deose7ea de paloarea celorlalte 6i aţ*ţa poftele no7ililor5 care se alăturară st*n+aci dansului lor. =poi le /7răţi6ară5 le pipăiră 6i le sărutară5 av*nd-o Mila+ros drept pradă favorită. )4iarpeacolo5 pe covoare5 no7ilii se /preunară cu cele două feei5 apoi5 o dată5 de două ori5 de trei ori o siluiră pe Mila+ros5 ale cărei ru+ăinţi disperate 6i urlete de durere se pierdură printre sunetul c4itarelor5 7ătăile din pale 6i c4iuiturile lui edro 6i ale fierarilor lui.
"
!lasul &rân
37 Be c*te ori o ai v*nduse edro pe parcursul a aproape un an de zile@ Be destule ori5 de alte cinci5 poate 6apte ori@ i+anul5 con6tient că acea situaţie avea să eNplodeze /n orice clipă5 că 7o+aţii adrileni aveau să se lipsească de Besculţă de /ndată ce sar fi răsp*ndit zvonurile /n cercurile lor de cuno6tinţe5 iar posedarea ei n-ar ai fi fost un triuf cu care să se fălească /n faţa celorlalţi5 o v*ndu celui care plăti ai ult. Maria. i+anca căută alinare /n fata ei5 era tot ce ai avea. C /7răţi6a pe copilă /n+4iţindu-6i lacriile5 6optindu-i cu voce spartă c*ntece la urec4e5 *n+*indu-i părul p*nă c*nd fata adorea5 iar ea o le+ăna ore /n 6ir. 3nvăţă să-i /nt*pine r*setele cu prefăcută veselie 6i să-i privească jocurile cu /nsufleţire5 c4iar dacă /n ziua aceea siţise atin+erea dez+ustătoare a *inii urdare a unui străin /ntre picioare5 pe sf*rcuri sau pe 7uze. *nă la ură5 cei ai ulţi no7ili o călăreau cu săl7ăticie5 or7iţi5 stri+*nd5 u6c*nd-o 6i z+*riind-o. Hra ca 6i cu ar fi snopit-o /n 7ătaie. Bar c*nd /ncercau s-o /nduplece5 /ncredinţaţi că *n+*ierile sau cuvintele lor de dra+oste puteau să-i fr*n+ă voinţa ca 6i cu ar fi fost zei5 se siţea 6i ai rău. )analii /n+*fate< =ceia5 nu cei violenţi5 lăsau aintirile pe care Mila+ros le purta cu sineD nuai *nuţa ne+ricioasă a Mariei atin+*ndu-i cu st*n+ăcie faţa putea să-i aline aărăciunea. Mila+ros /i rodea u6or de+etele5 pe c*nd icuţa5 r*z*nd5 /i apăsa un oc4i cu de+etele de la cealaltă *nă. Iar ea căuta ne/ncetat atin+erea pielii fine a fetiţei5 un fel de 7alsa pentru tristeţea 6i uilinţa care-o cople6eau. ?Eur că ai să te stin+i /n viaţă.A Se sf*r6ea toana 6i aeninţarea lui edro /i răsună /n inte atunci c*nd5 la /ntoarcerea din )oliseo del rncipe5 o stri+ă de ai ulte ori pe fata ei5 dar n-o văzu ie6indu-i /n cale aler+*nd. ; i fata@ o /ntre7ă cu teaă pe 2artola. ;; )u tatăl ei5 răspunse 7ătr*na Garca. )*nd o aduce@ )ealaltă nu răspunse. 8a lăsarea serii5 edro se /ntoarse sin+ur. ; Maria nu tre7uie să locuiască cu o t*rfa5 /i răspunse cu
+rosolănie. H un eNeplu prost pentru o fată at*t de ică. ; )e @ )e vrei să spui@ 0u sunt o t*rfa5 6tii 7ine. >nde e Maria@ >nde ai dus-o@ ; 8a o failie cu frică de Bunezeu. =colo are să-i fie 7ine. i+anul /6i privi nevasta: era /n pra+ul disperării 6i părea că voia să-6i fr*n+ă de+etele5 tot frec*ndu-6i palele 6i /nfi+*ndu-6i un+4iile /n carne. ; Te ro+5 nu-i face una ca asta5 /l iploră Mila+ros. ; )urvă< Ha căzu /n +enunc4i. ; 0u-i lua fata5 se t*n+ui. 0u face asta edro o privi preţ de c*teva clipe. ; 0u eriţi altceva5 spuse el5 /ntrerup*ndu-i ru+ăinţile5 după care /i /ntoarse spatele. Mila+ros se a+ăţă de piciorul lui 6i stri+ă5 sf*6iată de durere. ; = să fac orice vrei5 /i fă+ădui5 dar nu ă despărţi de fata ea. ; 0u faci deja ce vreau@ edro se z7ătu să scape de nevasta lui5 dar cu nu reu6ea5 o apucă de păr 6i-i trase capul pe spate5 p*nă c*nd5 /ncetul cu /ncetul5 cu +*tul sucit5 Mila+ros /i dădu druul piciorului. =poi aler+ă după elD /n 4ol5 edro o pălui p*nă c*nd ea intră din nou /n casă. = doua zi5 doi fierari 4ido6i din cartierul 2arPuillo a6teptau pe strada =or de Bios 6i escortară lectica care venise s-o ia pe Mila+ros. =poi ză7oviră pe strada 8o7o 6i rincipe p*nă se /nc4eie repetiţia. Bupă-aiaza5 /n tipul spectacolului5 veniră /ncă alţi doi la fel de orocăno6i ca priiiD edro dispunea de suficienţi 7ani c*t pentru a toci o arată de fierari. Mila+ros /ncercă să dea de Maria. 0u 6tia unde se afla5 dar dacă /l +ăsea pe edro 6i-l urărea >7la prin 2arPuillo5 din c*te /nţelesese. 3ntr-o noapte a6teptă p*nă auzi respiraţia ritată a 7ătr*nei Garca /n caera alăturată 6i o porni pe scări pipăind pereţii cu *inile. 2artola desc4ise un oc4i auzind sc*rţ*itul u6ii5 dar se răsuci pe saltea5 fără să-6i facă +riji. Mila+ros nu reu6i să treacă de scăriD pe pe /ntuneric5 se /piedică 6i căzu peste un fierar care dorea /ntins jos. ; =ve poruncă de la soţul tău să te oor* dacă tre7uie5 o aeninţă t*nărul orocănos atunci c*nd a*ndoi iz7utiră să se ridice. 0u-i face 7elele5 feeie.
C /pinse /năuntrul locuinţei. Bisperată5 Mila+ros ajunse să-6i ofere corpul fierarului care stătea de pază5 ca s-o ajute să-6i +ăsească fata. 2ăr7atul5 neru6inat5 /i c*ntări /n pală unul din s*ni. ; 0u-nţele+i5 /i eNplică /n tip ce-l str*n+ea /ntre de+ete: nu eNistă feeie care să ă ispitească destul c*t să-i asu riscul ăsta. 2ăr7atul tău este foarte priceput /n *nuirea jun+4eruluiD a dovedit-o /n ai ulte r*nduri 3ntr-altă zi ajunse să /n+enunc4eze la picioarele 2artolei 6i s-o iplore5 cu c4ipul 7răzdat de lacrii. 0u prii dec*t ocări 6i repro6uri. ; 0iic din toate astea nu ţi s-ar fi /nt*plat dacă nu te-ai fi oferit arc4izului5 curvă. rostituată cu forţa5 despărţită de fiica ei5 păzită peste tot unde s-ar fi dus sau unde s-ar fi aflat5 Mila+ros deveni o feeie pustiită5 /nvinsă5 de 2artola toţi 6i nu de toate5 ad*nciţi /n or7ite 6i tăcută5 cearcănestrăină pe care reu6eacu să oc4ii le acopere c*nd tre7uia să ear+ă la teatru. ; ăstreaz-o fruoasă 6i atră+ătoare5 ătu6ă5 /i ceru edro c*nd află că Mila+ros nu se atin+ea de *ncare. 9răne6te-o cu sila dacă tre7uieD /7rac-o 7ineD forţeaz-o să /nveţe c*ntecele. Tre7uie să aţ*ţe /n continuare pu7licul. Bar pe 7ătr*na ţi+ancă Garca o cuprindea disperarea. Be fiecare dată c*nd edro /6i vindea soţia vreunui no7il5 /i aducea /napoi o epavă. Mu6cături5 z+*rieturi5 v*nătăi i s*n+eD s*n+e pe sf*rcuri5 /n va+in 6i c4iar 6i-n anus. 2artola nu c4eltuia 7ani pe alifii sau leacuriD se ăr+inea să spele 6i să /ncerce să ascundă rănile unei feei tul7urate. Bispreţuia +*ndul să o7lojească o ,e+a5 dar nici nu voia să-l /nfrunte pe edro. i după zi5 Mila+ros se /ntorcea la )oliseo del rncipe5 unde ajunse să creadă că putea +ăsi refu+iu 6i alinareD atunci se străduia să priească aplauzele călduroase ale pu7licului său5 ă+ulirile care iz7ucneau spontan din patio sau pe care i le adresau 7ăr7aţii care se /7r*nceau pe strada 8o7o c*nd trecea /n lectica ei. )u toate astea5 c*nd5 pe scenă5 ridica privirea 7alcoane 6i vedea suedenia de de 7ijuterii 6i de podoa7e alecătre no7ililor5 se pierdea 6i se +*ndea că vreunul dintre ei o siluise5 poate că se fălea c4iar /n acel oent că o posedase. Iar vocea /i slă7ea5 p*nă ce se +*ndea din nou la pu7licul din patio 6i din 7alconul feeilor.
esene că ulţi nu o7servau5 dar ea da5 la fel 6i )eleste5 Marina 6i ceilalţi coedianţi ce 6i a6teptau at*t r*ndul să intre pe scenă5 c*t 6i prilejul să se răz7une pe ţi+anca aceea5 pe care-o considerau trufa6ă 6i e+oistă5 căci /i eNclusese de la acelesaraos ţinute de cei puternici. 3ntr-o după-aiază5 /n tip ce vocile prefăcute ale celorlalţi coedianţi declaau versurile copuse de )alderUn pentru !l Euzan* de la .lpu1arra, l*n+ă ca7ine5 Mila+ros +ăsi un clondir /n care ai răăsese ceva vin. Mătură cu privirea spaţiul dintre ca7ine 6i decorul de după care se i6ca )eleste /n rolul doOei Isa7el. rezenţa sufleorului5 care o urărea dinspre ca7ine pe pria daă pentru a-i ainti versurile5 n-o /n+rijorăD 7ăr7atul părea destul de ocupat. 3n sc4i75 pli7area sufleorului /n spatele cortinei5 cu felinarul 6i cu li7retul /n *ini5 o /piedică să 7a+e de seaă prezenţa unui c*ntăreţ la c4ironda din dreptul cortinei care acoperea orc4estra. ; = 7ăut oricui cu disperare c4iar din clondir5 după aceea uzicantul stătea să-l asculte. Hra să povestise cadă pe spate5 după c*t 6i-a sucit +*tul ca să soar7ă 6i ultia picătură. )e-i păsa lui Mila+ros cine era cel care5 /ncep*nd din acel oent5 /i lăsa /n fiecare zi un clondir cu vin /n ca7ină@ oate că era c4iar don Eos5 se +*ndi5 căci p*nă 6i ea siţi cu c*nta ai 7ine 6i se i6ca ai dezinvolt pe scenă5 fără să-i pese de 7alcoane 6i de 7ăr7aţii care le ocupau. ?Să uitA5 /6i repeta ţi+anca la fiecare /n+4iţitură p*nă c*nd aintirea c4ipului copilei ei se topea /n alcool. 2artolei nu-i luă ult să-6i dea seaa /n ce stare se /ntorcea Mila+ros de la )oliseo del rncipeD nici fierarilor: după două clondire sănătoase de vin5 ne/ndoit cu apă5 erau nevoiţi s-o sprijine c*nd co7ora din lectică. ; i ce vrei să face@ se apărară /n faţa Iui edro. I se dă de 7ăut la teatru. 2ătr*na Garca era sătulă de viaţa aceea5 ai cu seaă de c*nd fata nu ai era acolo. Boar o7li+aţiile lui Mila+ros la )oliseo del rncipe /i reţineau /n Madrid. 3i era dor de Triana. edro aproape că nu aivenea călcasăprin casa pe de care pe strada =or de Bios dec*t atunci c*nd ia 7anii /i c*6ti+a Mila+ros la teatru. ; 0u se ai +ăse6te nieni să plătească pentru ea< /i ărturisi /ntr-o zi ţi+anul5 lăs*ndu-i ni6te onede ca să ai7ă 6i ele din ce
trăi. )*6ti+ă ai ult c*nt*nd 6i dans*nd dec*t prostitu*ndu-se pe străzi i pentru ine e ai cood5 adău+ă cu un r*njet de neru6inare. ; edro5 /i +răi 2artola5 se fac doi ani de c*nd sunte la Madrid5 iar /n cel din ură ai c*6ti+at ulţi 7ani cu ,e+a asta. Be ce nu ne-ntoarce la Triana@ i+anul /6i duse *na la 7ăr7ie. ; i ce face cu ea@ /ntre7ă. ; 0-o ai duce ult5 răspunse cealaltă. ; =tunci c*t o ai duce5 a să ă folosesc de ea5 4otăr/ el. 2artola nu stătu pe +*nduri: ea avea să se /n+rijească să n-o ai ducă ult. 3ntr-o zi5 din 7anii de *ncare5 cupără o juătate de litru de vin 6i-l lăsă /n 7ucătărie. 3n altă zi5 rac4iu. i istelă. 0u lipsi nici aroatul hipocr$s, din rac4iu sau vin5 cu za4ăr5 cui6oare5 +4i7er5 scorţi6oară Toate erau la /nde*na lui Mila+ros5 pe toate le dădea pe +*t Mila+ros. ; 0e+4io7ilor< Mila+ros crezu că site cu /i plesne6te capul c*nd /ntoarse 7rusc privirea către cortina /n spatele căreia se afla orc4estra. ?Be ce nu c*ntă 7ine@A5 se /ntre7ă5 a6tept*nd să i se lipezească vederea 6i să zărească deslu6it partea aceea a scenei. ?Cr fi vr*nd să ă /nfunde@A se +*ndi. ; 0e+4io7ilor< stri+ă din nou la uzicieni5 d*nd st*n+ace din *ini5 /nainte de a se /ntoarce iară6i spre pu7licul său. Muzica răsună din nou /n teatrul rincipe la indicaţia ţi+ăncii5 dar pierdu ritul5 iar vocea ei oale răase /n ură. ?0u-i asta piesa< Sau da@ ,or să ă nenoroceascănde să răz7ată. /n picioare sfredeliră creierul. erau@ Stri+ătele utea să spectatorilor vadă unul5 doi cel ult5/i trei5 deja se confundau cu luinile5 cu refleNiile aurii ale 7alcoanelor 6i ale odoarelor celor care o siluiseră. Q*deau. 0u /nţele+eau5 oare5 că era vina orc4estrei@ 2*i+ui pria strofă a
elodiei5 cu voce ră+u6ită 6i /pleticită5 /ncerc*nd să audă uzica. Fu atentă. Ba. Se auzea. Să danseze5 tre7uia să danseze. 36i ridică 7raţele cu +reutate. 0u răspundeau. =eţi. 0u putea să6i stăp*nească nici picioarele. )ăzu /n +enunc4i /n faţa pu7licului. C lovi ceva5 dar nu-i păsa. Teatrul /ntre+ urla la ea. i aplauzele@ 8ăsă capul /n jos. 36i lăsă 7raţele să cadă /n lături. ?>nde-i fata ea@ Be ce i-au furat-o@A5 se t*n+ui. ; 0eernici5 cu toţii< urură c*nd o iz7i din nou ceva oale5 lipicios. Qo6u5 precu s*n+ele. S*n+era@ 0u siţea niic. oate că era pe oarte5 poate că era at*t de u6or să ori. i-o dorea. Să oară5 ca să uite Siţi că o apucă cineva de coate 6i o t*ră6te /n afara scenei. ; Mila+ros Garca5 reu6i să audă /n ca7ină5 /n tip ce alcaldele teatrului o apuca de 7ăr7ie fără pic de delicateţe 6i-i /nălţa capul5 e6ti arestată.
38 3ntr-o diineaţă /nsorită de priăvară5 2las rez /6i /nfi+ea 7astonul de al+uazil /n praful de pe strada 9ortaleza5 pe care se /ndrepta +ră7it către uerta Santa 2ar7ara5 la capătul de nord-est al Madridului. 0u reu6i să-l vadă pe Eos p*nă ce aproape că dădu nas /n nas cu el: al+uazilul din 2arPuillo venea din capătul străzii San Marcos. ; )e v*nt te aduce a6a departe de cvartalul tău5 2las@ 36i stăp*ni o str*7ătură de neplăcereD n-avea c4ef să stea de vor7ă5 se +ră7ea să-l +ăsească pe edro Garca. i+anul /i dăduse poruncă să urărească noutăţile despre Mila+ros. ; C /nsărcinare5 răspunse atunci5 ridic*nd o *nă ca 6i cu pe el /nsu6i l-ar fi deranjat că se afla acolo. Hra +ata să-6i ia ziua 7ună 6i să-6i vadă de dru c*nd se văzu nevoit să se oprească. ; =l nai7ii +4inion< urură. 3n faţa lui5 venind dinspre 7iserica 0uestra SeOora de las Qeco+idas5 sunetul unor dulzainas!( 6i ritul unei ici ta7urine anunţau trecerea unui sacerdot purt*nd o pălărie nea+ră pe cap 6i duc*nd un siplu sac de *nă5 /n care se afla un viatic pentru cineva aflat pe patul de oarte. Mulţi oaeni care treceau pe stradă se alăturau /n tăcere procesiunii5 /n ura preotuluiD ceilalţi care nu o făceau /6i descopereau capul5 cădeau /n +enunc4i 6i /6i făceau cruce la trecerea acesteia. 3n dreptul lui 2las opri o trăsură trasă de doi cat*ri. Trei cavaleri 7ine /7răcaţi descălecară 6i-i oferiră calea6ca sacerdotului5 care se urcă. )avalerii /n+ro6ară alaiul 6i urară pe jos sf*nta Hu4aristie5 după ce un inistrant /i spuse 7irjarului adresa uri7undului5 iar acesta *nă cat*rii. 2las răase /n +enunc4i /n tip ce procesiunea trecea prin faţa lui. ; Soţia lui Qodilla5 urură celălalt al+uazil5 care venise să /n+enunc4eze l*n+ă el. )onta7ilul con+re+aţiei 0uestra SeOora de la Hsperanza5 /l cuno6ti@ Se site foarte rău. 2las clătină din capD +*ndurile lui erau /n altă parte. ; 2a da5 oule5 insistă Eos5 unul dintre fraţii din straja !(
Instruent tradiţional spaniol din failia o7oiului. Kn.tr.L
păcatului de oarte. ; =4< se liită să /ncuviinţeze celălalt. ro7a7il că /l cuno6teaD de c*teva ori se /nt*lnise noaptea cu acei fraţi din con+re+aţie care 7ăteau străzile Madridului cer6ind poană 6i cer*ndu-le socoteală cetăţenilor depravaţi5 /ncerc*nd să /ntrerupă cu prezenţa lor5 cu c*nturile 6i cu ru+ile lor necuvenitele relaţii carnale5 prevenindu-i pe ei 6i pe ele că săv*r6eau un are păcat 6i că dacă oartea i-ar fi luat /n clipa aceea Besi+ur că /l cuno6tea pe Qodilla5 ca pe ulţi dintre cei care er+eau /n spatele preotului 6i aveau să se /n+4esuie /n odaia 7olnavei5 /n tip ce acesta avea s-o /n+rijească. ?Qitualul orţiiA5 se +*ndi. *nă 6i re+ele ajunsese să-6i cedeze trăsura pentru viatic 6i să ear+ă pe jos /n ura lui< )e nu 6tia 2las era dacă Maiestatea Sa intrase /n caera uri7undului după ce slăvise sf*nta Hu4aristie. Hl5 prin natura funcţiei lui5 făcuse asta de ai ulte ori: dovezi ale credinţei 6i acte de căinţă pe care preoţii le sul+eau de 6u7redei la 7olnav sale pentru a-l ajuta să oară cu denitate5 fie 6i cu preţul sănătăţiD psali de penitenţăD jelaniiD litaniiD ru+i către sfinţi C suedenie de ru+ăciuni pentru fiecare clipă a a+oniei pe care rudele o /nsoţeau cu ila lor5 p*nă c*nd un sen5 poate privirea /nspăi*ntată a celui care vede cu oartea se apropie5 sau 7*i+uiri fără noiă5 spue la +ură sau convulsii de nestăp*nit erau senul prezenţei diavolului. =tunci preotul stropea patul de oarte 6i toată caera cu apă sfinţită 6i5 provoc*nd +roaza celor de faţă5 ridica sf*nta Hu4aristie deasupra capului pentru a se /nfrunta cu Satana. ; =i nevoie să te ajut ca să-ţi duci /nsărcinarea la 7un sf*r6it@ /i /ntrerupse +*ndurile al+uazilul din 2arPuillo. =*ndoi se ridicară 6i /6i scuturară pă*ntul de pe ciorapi. 2las n-avea nevoie de ajutor. 0ici ăcar nu voia să 6tie 6i celălalt /ncotro se /ndrepta. ; Mulţuesc5 Eos5 dar nu-i nevoie. )u /ţi er+e@ se interesă ca să nu pară nepoliticos. )elălalt pufni 6i ridică din ueri. ; oţi să-ţi /nc4ipui /ncepu să spună. ;Eos ierzi /l /ntrerupse 2las.se0-a6 vrea să tepe reţin. /6iprocesiunea5 a7ătu privirea la cei care /ndepărtau strada 9ortaleza. Suspină. ; Soţia conta7ilului era o feeie credincioasă. ; )u si+uranţă.
; Tuturor o să ne vină r*ndul. 2las nu voi să intre /n discuţia aceea 6i tăcu. ; 2ine5 adău+ă Eos pleoscăind din li7ă5 ne ai vede. ; Cric*nd vrei tu5 /ncuviinţă celălalt /n clipa /n care Eos se /ndreptă pe urele viaticului. =6teptă o clipă5 apoi /6i reluă druul p*nă trecu prin faţa casei de adăpost Santa Mara Ma+dalena: din 7iserica acesteia pornise viaticul5 de acolo pornea 6i straja păcatului de oarte. 3ncetini pasul 6i c4iar lovi cu 7astonul /n pă*nt5 cu o oarecare /n+rijorare. Moartea care avea să-i ia pe toţi5 păcatul5 diavolul pe care preoţii /ncercau să-l alun+e /l făcuseră să se /ndoiască de ceea ce ura să facă. utea să dea /napoi. 3i sur*se ideea de a se răz+*ndi eNact /n locul /n care cincizeci de feei cu vieţi desfr*nate5 dar atinse de *na lui Bunezeu5 4otăr*seră de 7unăvoie să se retra+ă din lue5 su7 4raul Mariei Ma+dalena5 ca să trăiască /n strictă izolare5 să se roa+e5 să se fla+eleze 6i să nu ai locul cu acela /7răţi6a reli+iapărăsească sau pentruniciodată a se căsători acei dec*t 7ăr7aţipentru cinstiţia pe care /i +ăseau pentru ele fraţii din )onfreria Hsperanza. C sută de reali de vell2n!1 6i patru livre de ceară tre7uia să plătească pocăitele ca să pătrundă /n casa Mara Ma+dalena 6i ca să se /nteniţeze pentru tot restul vieţii< Tre7uia să plăte6ti pentru a te pocăi. Hl nici n-avea sua aceea5 a6a că nu se putea pocăi5 conc4ise oarecu ulţuit de scuza +ăsită: cei săraci nu puteau s-o facă. e deasupra5 nici nu voia să renunţe la 7anii pe care spera să-i priească /n ziua aceea. Merse ai departe5 coti la dreapta pe strada 2rutarilor 6i se /ndreptă spre strada Qe+ueros. ; Slavă reacuratei Fecioare Maria< dădu 7ineţe5 după ce se desc4ise u6a unei case ici cu un sin+ur cat5 zu+răvită pe dinafară5 curată 6i /n+rijită pe dinăuntru5 cu o +rădină /n spate5 prinsă /ntre nouă locuinţe de acela6i fel. ; )ea fără de păcat< se auzi dinăuntru. =4< Tu e6ti< C ţi+ancă t*nără 6i fruoasă ie6i dintr-o /ncăpere. 3n spatele ei se ivi capul unei fetiţe. ;T*năra edro@se/ntre7ă scurt/nal+uazilul. /ntorsese caeră5 dar fetiţa cea ică5 nu. Stătea cuinte5 cu oc4ii ari aţintiţi asupra lui 2las. Monedă din aliaL de ar+int 6i cupru care a circulat /n Spania 6i /n colonii5 ai cu seaă /n secolele al R,II-lea 6i al R,III-lea. Kn.tr.L !1
; 8a 7irt5 stri+ă ţi+anca din caera /n care se retrăsese. >nde altundeva5 dacă nu acolo@ =l+uazilul /i făcu cu oc4iul fetiţei5 care nu-6i sc4i7ă eNpresia. ; Mulţuesc5 răspunse vădit dezaă+it. Fetiţa nu ai z*7ea ca /nainte5 pe c*nd trăia cu aa ei5 pe strada =or de Bios. 2las /ncercă din nou5 cu acela6i rezultat. Str*nse 7uzele5 dădu din cap 6i plecă. e strada Qe+ueros se afla un sin+ur ănunc4i de case pe care /l depă6i din c*ţiva pa6i p*nă la 7irtul din colţul străzilor San Eos 6i QeJes =lta5 de unde se desc4idea un loc viran care se /nvecina cu /prejuirea MadriduluiD acolo se aflau ănăstirea Santa 2ar7ara5 Mercenarii Besculţi 6i Santa Teresa5 din ordinul carelit. 3preună cu ei5 re+ina 2r7ara de 2ra+anza5 soţia lui Ferdinand al ,I-lea5 pe c*t de 7olnăvicioasă5 pe at*t de are iu7itoare de cărţi5 dăduse poruncă să se clădească /n 1%"& o nouă ănăstire destinată instruirii fetelor no7ile su7 o7lăduirea sf*ntului Fran^ois de Sales. Se spunea re+ina păstrase o parte pentru a clădirii5 care dădea /nspre +rădini5că drept re6edinţă personală a secea refu+ia de aa vitre+ă a soţului ei5 Isa7el de Farnesio5 6i pentru a se retra+e acolo dacă re+ele ar fi urit /nainte5 căci nu avea descendenţi5 iar coroana i-ar fi revenit lui )arol5 fiul lui Isa7el5 pe vreea aceea re+e de 0eapole. 3n 1%#( au /nceput lucrărileD ura să fie cea ai are 6i ai fastuoasă ănăstire care se /nălţase vreodată /n Madrid: l*n+ă noua 7iserică /nc4inată sfintei 2ar7ara se construia un palat iens5 cu influenţe franceze 6i italiene5 pentru care erau /ntre7uinţate cele ai scupe ateriale. =nsa7lul avea să fie /nconjurat de +rădini 6i terenuri cultivate care se /ntindeau pe l*n+ă ar+inea Madridului5 de la Qecoletos5 cu a sa poartă5 p*nă aproape de uerta de Santa 2ar7ara. 3n acea priăvară a lui 1%#"5 2las adiră construcţia5 foarte /naintată. Qe+ina nu se uitase la 7ani. este optzeci de ilioane de reali se spunea că avea să coste lucrarea5 dar erau 6i unii care se pl*n+eau5 iar 2las era unul dintre ei5 că acea risipă se făcea pentru ărirea 6i lini6tea re+inei5 nu pentru /nălţarea unei ari catedrale. 3n jur de o sută patruzeci de 7iserici /n care se ţineau zilnic sluj7e5 treizeci 6i opt de ănăstiri de călu+ări 6i aproape tot at*teacare de călu+ăriţe5 spitale5 6coli erau /n+4esuite /ntre 4otarele /nconjurau Madridul )u toate acestea5 /n ciuda ăreţiei reli+ioase5 cel ai are 6i ai iportant ora6 din re+at nu avea catedrală.
2las /6i croi dru prin 7irt cu lovituri de 7aston p*nă dădu de edro5 a6ezat la o asă 6i 7*nd vin cu ai ulţi fierari care forjau fierul pentru acea capodoperă. i+anul5 ereu atent5 o7servă prezenţa al+uazilului pe ăsură ce luea se dădea la o parte din faţa 7astonului. )eva iportant se petrecea5 de venise 2las acolo5 at*t de departe de cvartalul său. =*ndoi se /ndepărtară c*t ai ult de v*nzoleală. ; =u eli7erat-o5 6opti al+uazilul. edro nu-6i dezlipi privirea de pe c4ipul tovară6ului săuD cu 7uzele str*nse5 scr*6nea din dinţi. ; Mai e la )oliseo del rncipe@ /ntre7ă după c*teva clipe. ; 0u. ; 0u poate să-i aducă dec*t necazuri5 zise ca pentru sine. Tre7uie să-i vin de 4ac. 2las era si+ur că asta avea să fie reacţia ţi+anului. =proape doi ani /n preaja lui fuseseră ai ult dec*t avea nevoie pentru a-i cunoa6te caracterul. )erturi aprinse5 răz7unări5 unele cu luare de vieţi5 /6i v*nduse c4iar 6i nevasta< ; H6ti si+ur@ 6ovăi. ; )u si+uranţă au slo7ozit-o ca să /piedice scandalul care i-ar fi /pro6cat pe unii cu funcţii /nalte. )rezi că-i pasă cuiva ce i se /nt*plă unei curve 7eţive@ Totul se petrecuse a6a cu prevestise ţi+anul: o t*r*seră pe Mila+ros de pe scena din )oliseo del rncipe5 după ce aestrul de coedii poruncise arestarea ei. =l+uazilii o duseră direct la /nc4isoarea curţii5 unde dorise p*nă /i trecuse 7eţia. = doua zi5 a+itată5 nervoasă5 tul7urată din pricina lipsei de alcool5 dar trează5 Mila+ros pătrunse /n sala de judecată. ; Să-l /ntre7e Bonia ,oastră pe 7aronul de San Glorio5 /l /nfruntă pe alcaldele care prezida procesul pentru scandal 6i o altă lun+ă listă de delicte5 după ce acesta /ncepuse judecata cer*ndu-i să-6i spună nuele. ; Be ce ar tre7ui să fac asta@ =lcaldele re+retă pe dată acea /ntre7are spontană5 izvor*tă din neduerirea faţă de siluit5 dezinvoltura ţi+ăncii. ; entru că -a răspunse ea. Si+ur /i 6tie nuele. = plătit ulţi 7ani pentru asta. 3ntre7aţi-l pe el. ; 0u fi o7raznică< 0u ave ce să-l /ntre7ă pe 7aron. ; =tunci5 /ntre7aţi-l pe contele de Medin
; Taci din +ură< ; Sau pe cel de 0ava ; Gardian< Fă-o să tacă< ; Toţi ace6tia -au siluit< reu6i să z7iere Mila+ros /nainte ca +ardianul să ajun+ă la ea. 2ăr7atul /i acoperi +ura. Mila+ros /i u6că *na cu putere. ; ,reţi să vă spun c*ţi dintre aristocraţii vo6tri -au ai siluit@ ră7ufni5 profit*nd că +ardianul /6i retrăsese *na. >ltia /ntre7are a ţi+ăncii plutea /n sala de judecată. )ei trei alcalzi care alcătuiau tri7unalul se priviră. rocurorul5 +refierul 6i avocatul săracilor nu-i scăpau din priviri. ; 0u5 răspunse pre6edintele. 0u vre să ne spui. Se suspendă 6edinţa< 4otăr/ de /ndată. Buceţi-o /n teniţă< Mila+ros petrecu ai ulte zile /n /nc4isoarea curţii5 at*tea c*te le tre7uiră alcalzilor să-i consulte pe consilierii re+elui 6i pe sluj7a6ii de vază ai ora6ului. )u toate că unii nu consiţiseră5 cei ai ulţicurespinseră posi7ilitatea anuite nue ilustre fie stropite noroi /ntr-o c4estiuneca a6a de neplăcută. 8a să ură5 cineva ajunse să spună că urdăria /l /pro6ca p*nă 6i pe re+e5 pentru că un consilier al său era /nrudit cu unul dintre cei iplicaţi5 a6a că se porunci ca /nt*plarea să fie /n+ropată5 iar Mila+ros să fie pusă /n li7ertate. Be+ea7a se străduiră 6i cerură discreţie alcalzii5 de+ea7a distruse +refierul actele de la proces 6i orice referire la arestare5 c4estiunea ie6i la iveală 6i5 la fel ca ulte altele5 ajunse p*nă la urec4ile lui 2las. ; 8a noapte5 4otăr/ edro /n tip ce se /ntorceau la casa de pe strada Qe+ueros. C vo face la noapte. ?C vo face@A =firaţia /l luă prin surprindere pe al+uazil. Bădu să se /potrivească5 dar tăcu. 36i ainti de proisiunea ţi+anului din ziua /n care ajunse /n Madrid: feei. Se 7ucurase de c*teva /n escapadele nocturne cu edroD cu toate astea5 nu ţinea a6a de ult la acele plăceri efeere5 c*t ţinea la 7anii pe care /i c*6ti+a. Totu6i Să fie părta6 la o criă@ =vea dreptate ţi+anul@ 0-avea să-i pese niănui@ )u aceste +*nduri intră /n casa pe care edro o /părţea cu noua lui tovară6ă. ; 9onoria< stri+ă el5 /n loc de salut. ,eni să luă pr*nzul<
6lla podrida! 6i5 ca desert5 copot de castane 6i peltea de
+utui făcute de ţi+ancă. 2las o7servă că 9onoria /ncerca să controleze pofta de dulciuri a icuţei Maria. 0u reu6iD supărarea ei cre6tea tot ai ult văz*nd că fata nu-i dădea ascultare. Cric*t ar /ncerca5 se +*ndi al+uazilul /n tip ce Maria dădea la o parte *inile ţi+ăncii5 nu era /n stare s-o /nlocuiască pe aică-sa. )4iar dacă5 oficial5 asta era< edro o7ţinuse docuente false /n care 9onoria apărea drept aa icuţei. I le arătase: ?edro Garca 6i 9onoria )astro. )ăsătoriţi5 un copil.A ; H6ti ne7un@ /l /ntre7ase 2las c*nd le văzuse. i+anul răspunse cu o i6care indiferentă a *inii. ; i dacă te prind@ Caenii o 6tiu pe 9onoria5 6tiu că nu e ăritată cu tine. Cricine ar putea ; Să ă denunţe@ ; Ba. ; C să ai7ă +rijă să nu facă asta. ;; )4iar 6i a6aţi+ani. >n spaniol n-o să /nţelea+ă niciodată a6a 2las5 sunte ceva. ,iaţa e o doar clipă: aceasta. =colo se opri discuţia5 cu toate că 2las /ncercă să +ăsească un otiv care să eNplice purtarea ţi+anului. 0u reu6i5 a6a cu prevestise acela5 /nsă putuse să priceapă de ce eNistă acea sclipire neostoită /n oc4ii celor din rasa lui: jucau totul pe o sin+ură carte. Bupă pr*nz5 edro satisfăcu a6teptările al+uazilului 6i-l răsplăti cu +enerozitate5 proiţ*ndu-i /ncă pe at*t după ce aveau să terine ?trea7aA. ; ine inte5 /i spuse la plecare5 /n noaptea asta5 după ce 7at clopotele. C +ăsiră pe Mila+ros vlă+uită 6i *4nită5 intr-un colţ al odăii5 cu privirea pierdută undeva /n tavan 6i o sticlă de rac4iu +oală l*n+ă ea. ; Mătu6ă5 o /n6tiinţă edro pe 2artola5 ne /ntoarce la TrianaD str*n+e-ţi lucrurile 6i a6teaptă-ă jos. 2ătr*na Garca arătă spre Mila+ros cu o i6care a 7ăr7iei. ; =sta@ edro r*se cu poftă. 0u-ţi face +riji5 n-o să-i sită nieni lipsa. 9o4otul de r*s sparse lun+a tăcere pe care o păstraseră toată ziua Mila+ros 6i 2artola după ce pria5 disperată5 dăduse +ata !
M*ncare tipic spaniolă5 cu fasole 6i carne de porc. Kn.tr.L
rac4iul. Mila+ros se dezeticise 6i se uita la ei cu oc4ii /nro6iţi. 2ălăji ceva. 0iciunul nu reu6i s-o /nţelea+ă. ; Taci5 curvă 7eţivă< ră7ufni edro. Ha lovi st*n+ace cu *na /n aer 6i /ncercă să se ridice. edro no luă /n seaăD a6tepta cu o neră7dare prost ascunsă ca 2artola să-6i str*n+ă lucrurile 6i să plece. ; 9ai odată5 4ai< o +ră7i. =l+uazilul5 la oarecare depărtare5 oprit aproape /n pra+ul u6ii5 se uita cu Mila+ros căuta să se sprijine de pereţi 6i cădea din nou5 slă7ită. )lătină din cap5 văz*nd /ncă o strădanie a tinerei. )u feeia sprijinită nesi+ur de perete5 străduindu-se să se ridice5 2las /ncercă să-6i aintească dacă asistase vreodată la uciderea unei tinere. Qăscoli printre aintirile lui din acel Madrid /n care se aesteca o ulţie pestriţă de no7ili5 7o+ătani5 cer6etori 6i răufăcători5 oaeni aro+anţi +ata să se /ncaiere oric*nd. )a al+uazil fărădele+i 6i de perversităţi5 dar niciodatăcuno6tea nu fusesetot de felul faţă ladeuciderea cu s*n+e-rece a unei feei tinere 6i fruoase. Siţi cu i se str*n+e inia /n clipa /n care se dădu la o parte ca să-i facă loc 2artolei5 care ţinea o saltea su7 7raţ 6i ducea /n *ini 7occele cu 4aine 6i alte lucruri. 2ătr*na nu rosti niciun cuv*ntD nici ăcar nu privi /n ură. )ele c*teva secunde c*t /i luă ca să-6i t*r*ie picioarele afară din /ncăpere i se părură ult ai lun+i al+uazilului. =poi se /ntoarse 6i păli văz*nd reacţia iediată a lui edro5 care se apropie de Mila+ros 6i o ridică5 tră+*nd-o de păr cu nepăsare. ; >ită-te la ea< /i spuse5 silind-o să stea /n picioare. )ea ai are curvă din Madrid< 2las nu putu să-6i ia privirea de la fată: /nvinsă5 lipsită de apărare5 dar fruoasă5 c4iar 6i a6a zdrenţăroasă 6i urdară. Bacă edro i-ar fi dat druul5 n-ar fi fost /n stare să se ţină pe picioare. ?Care c4iar tre7uie ucisă@A5 se /ntre7ă. ; i-a prois feei5 /l surprinse ţi+anul5 aintindu-i pria lor discuţie. ofti5 ai aici una: area Besculţă< =l+uazilul iz7uti să se /potrivească d*nd din cap. edro nu-l văzu5 era aistri+ă interesat să-icesf*6ie căa6a lui Mila+ros. ; Fute-o< după reu6i5 tră+*nd pe spate capul lui Mila+ros pentru a-i pune la vedere s*nii rotunzi5 incredi7il de fruo6i. 2las siţi +reaţă.
; 0u5 se /potrivi. 3ncetează. Coar-o dacă vrei5 dar terină cu cu 0u +ăsi cuv*ntul 6i se ăr+ini să arate spre s*nii tinerei. edro /l ful+eră cu privirea. 0-a de +*nd să particip la o aseenea ticălo6ie5 adău+ă ca răspuns la provocarea pe care i-o adresa ţi+anul. Isprăve6te odată5 altfel5 a să te las sin+ur. ; Te plătesc 7ine5 /i repro6ă al+uazilului. 0u suficient5 /6i spuse acesta. Iar dacă intr-adevăr ţi+anul avea să se /ntoarcă la Triana5 n-aveau să-i ai iasă 7ani. Se uită la Mila+ros căut*nd să vadă /n oc4ii ei ăcar ura unei ru+ăinţi. 0u deslu6i nici ăcar at*t. Feeia părea să se fi lăsat /n 7raţele orţii. ; 8ua-te-ar nai7a5 ţi+ane< 2las se /ntoarse 6i co7or/ pe scări5 ciulind urec4ile ca să audă ultiele 4orcăieli ale lui Mila+ros5 fiindu-i ilă de ea. 0u auzi niic. )u *na li7eră5 edro Garca /6i scoase 7ricea+ul de la 7r*u 6i /l desc4ise. ; )urvo5 7ol7orosi ţi+anul5 pe c*nd pa6ii al+uazilului se pierdeau /n jos pe scări. 8ăsă laa să alunece de pe +*t p*nă pe s*nii +oi ai lui Mila+ros. ; Tre7uie să te oor5 continuă5 a6a cu a oor*t-o pe tăăduitoare. 2a7a s-a z7ătut ai ult dec*t ai s-o faci tu5 cu si+uranţă. Fanfaroni ,oi din neaul ,e+a nu sunteţi altceva dec*t ni6te ne+4io7i fanfaroni. C să te oor. )e s-ar /nt*pla dacă te-ai arăta prin Triana@ 9onoria s-ar supăra pe ine5 6tii@ Mila+ros părea să reacţioneze siţind v*rful 7ricea+ului pe sf*rcurile ei. i+anul z*7i cu neru6inare. ; 3ţi place@ Se jucă puţin cu v*rful 7ricea+ului /n tip ce-6i dădu seaa că era tot ai eNcitat văz*nd cu se /ntărea sf*rcul. 3i tăie fusta 6i continuă să-6i pli7e jun+4erul peste p*ntecele 6i pu7isul lui Mila+ros5 p*nă c*nd un daf fetid de rac4iu /l lovi /n faţă c*nd ea suspină. ; H6ti putredă. Bu4ne6ti ai ceva ca scroafele. Sper să te /nt*lne6ti /n iad cu toţi din neaul ,e+a. 3i puse din nou cuţitul la +*t5; pre+ătit să-i răsună taie ju+ulara. Cpre6te-te< deodată /n /ncăpere.
39 #u o săptămână înainte
; H 7eată< ; 0u se ţine pe picioare< ; )e ru6ine< )oentariile daelor care /l /nsoţeau /ntr-unul dintre 7alcoanele laterale din teatrul rincipe se adău+ară 4uiduielilor 6i stri+ătelor care veneau din patioul plin de spectatori /n picioare 6i din +aleria feeilor. Crc4estra /ncercase să c*ntetonadilla de ai ulte ori fără ca Mila+ros să reu6ească să-6i potrivească +lasul cu instruentele. riele două dăţi5 ţi+anca făcu +esturi vijelioase /nspre cortina laterală5 /n spatele căreia se aflau uzicanţii 6i dădu vina pe ei cu +esturi a+itate 6i st*n+aceD de celelalte ori5 pe ăsură ce cuvintele se poticneau pe 7uzele /ncleiate5 iar picioarele 6i 7raţele refuzau să-i asculte ordinele5 furia lui Mila+ros se transforă /n descurajare. FraJ EoaPun5 cu o str*n+ere de iniă 6i un nod /n +*t5 /ncercă să-6i ascundă treurul *inilor de oc4ii doanelor 6i ai /nsoţitorilor acestora 6i se uită la Mila+ros. 0u ai c*nta uzica pe scena care5 dacă ieri păruse ică pentru dansurile5 z*7etele 6i o7răzniciile sale5 acu părea iensă cu ea /n+enunc4eată /n ijloc5 /nvinsă5 ţin*nd capul plecat. )ineva aruncă o le+uă putredă5 care o iz7i /n 7raţul drept. Spectatorii din picioare veniseră pre+ătiţi. Be vreo c*teva zile se clevetea /n Madrid pe seaa Besculţei: ultiele ei interpretări fuseseră aproape scandaloase. >nii spuseseră că era 7olnavă5 ulţi alţii recunoscuseră /n vocea ei /nfundată 6i /n i6cările ei lă7ărţate urările 7ăuturii. Mila+ros nici ăcar nu se clinti c*nd o lovi le+ua5 nici atunci c*nd o ro6ie i se zdro7i pe 7luză 6i dezlănţui 4o4ote de r*s /n teatru. Beasupra curţii5 sprijinit de 7alustrada 7alconului5 fraJ EoaPun /l căută cu privirea pe cel care aruncase ro6ia. ; rostule< 7o7ăni. ; Spuneaţi ceva5 părinte@ )ălu+ărul nu luă /n seaă /ntre7area daei care stătea l*n+ă el. Bin patio se arunca acu cu tot felul de le+ue 6i verdeţuri
stricate5 iar oaenii /6i sul+eau pan+licile verzi cu care /6i /podo7iseră pălăriile 6i costuele drept dovadă a adiraţiei lor faţă de Besculţă. =lcaldele teatrului triise doi al+uazili ca s-o scoată pe Mila+ros5 care stătea resenată 6i /6i priea pedeapsa supusă. ?Be ce nu pleacă@A5 se /ntre7ă ona4ul. ; leacă5 copilo< ră7ufni fraJ EoaPun. ; )opilă@ se iră daa. ; Boană5 răspunse fără să stea pe +*nduri5 căci atenţia lui era /ndreptată spre scenă5 toţi sunte copii. 0-a spus Isus )ristos că cel care nu e ca un copil nu va intra /n /părăţia cerurilor@ Feeia avea de +*nd să pună la /ndoială cuvintele călu+ărului5 /n sc4i75 desc4ise un inunat evantai de sidef cu care se apucă să-6i facă v*nt. 3ntre tip5 doi al+uazili o t*rau de coate pe Mila+ros5 asupra căreia se a7ătea o ploaie de le+ue. Be /ndată ce ţi+anca dispăru /n spatele cortinei5 iar stri+ătele care veneau din patio 6i de la 7alcon se presc4i7ară /n ruoarea unor discuţii indi+nate5 /6i făcu apariţia pe scenă /n tip ce trei oaeni continuau )eleste s-o cureţe. ,ictoria strălucea /n oc4ii coediantei. ; Xl din Qafal5 zise unul dintre no7ilii care stăteau /n picioare5 /n partea din spate a 7alconului5 referindu-se la prefectul Madridului5 n-ar fi tre7uit niciodată s-o /nlocuiască pe ăreaţa )eleste. ; i cu at*t ai puţin cu o ţi+ancă care se prostituează pe doi reali< eNclaă altul. FraJ EoaPun tresări c*nd )eleste /ncepu să c*nte5 iar cei doi no7ili se alăturară cu entuzias aplauzelor pu7licului. ; 0u 6tiaţi5 părinte@ Baa cu evantaiul /i vor7i ascunz*ndu-6i c4ipul /n spatele lui5 u6or /nclinată pe scaun. Bacă Sfinţia ,oastră ne-ar fi onorat ai ult cu prezenţa la serate ?=6 fi aflatA5 terină /n sinea lui fraza răasă /n suspensie. ; Hu5 una5 +răi feeia5 nu pot să-i /nc4ipui ce-ar spune Bonul 0ostru Isus )ristos despre fata asta5 prelun+i dispreţuitor ultiele două cuvinte 6i5 apropiindu-6i scaunul de cel al călu+ărului5 su7 protecţia evantaiului5 ca 6i cu /n felul acela ar fi /ncercat să-6i scuze /ndrăzneala5 /ncepu să-i /n6ire o listă de aventuri5 clevetelile de lastrălucitoare5 reuniuni. rintre/7o+ăţită c*ntecelede unei )eleste aplauzele 6i stri+ătele unui pu7lic ereu sc4i7ător5 căzut din nou la picioarele priei dae5 fraJ EoaPun o /ntrerupse pe feeie5 care se /ntoarse către călu+ăr 6i5 incon6tient5 /ncepu să-i facă v*nt cu
evantaiul. tia de sensi7ilitatea călu+ărului5 toate cunoscutele ei /l elo+iau pentru această calitate5 dar niciodată n-ar fi crezut că vestea desfr*ului unei ţi+ănci ordinare ar fi putut să-i provoace paloarea aceea aproape cadaverică. FraJ EoaPun se +*ndea la Mila+ros: fruoasă5 sur*zătoare5 /nc*ntătoare5 isteaţă5 veselă )urată Feciorelnică< =intirile năvăliseră5 potopindu-i inia 6i stăvilindu-i cur+erea s*n+elui. Ha /i invadă fanteziile nocturne 6i-l făcu să cunoască vinovăţia aceea pe care de at*tea ori /ncercă s-o ispă6ească prin ru+ăciuni 6i penitenţe: refuzul ei5 după ce-i propusese să fu+ă cu el5 /l aruncase pe druuri5 /ndoindu-se că ai eNista vreun sacrificiu care să-l poată curăţi /n oc4ii Bonului. Be atunci5 acel c4ip oac4e6 /l /nsoţise peste tot pe unde fusese5 ne/nc4ipuit de fruos5 /nsufleţindu-l5 sur*z*ndu-i /n oentele potrivnice. Iar acu5 ce se alesese de acele /nsufleţiri@ Hra o 7eţivă. ,ăzuse asta. i o prostituată5 după cu asi+urau unii *nă /n seara /nţi+ăncii care Mila+ros /n )oliseo del rncipe5 ia+inea o7i6nuia se să-ipră7u6ise vină /n inte lui fraJ EoaPun5 noaptea5 pe c*nd er+ea cu siţurile treze pe străzile priejdioase ale Madridului /nspre casă. )*nd se /nt*pla asta5 aintirea lui Mila+ros /i ră*nea /n eorie. FraJ EoaPun ocupa ni6te odăiţe intr-un +rup ititel de case5 cu nuai trei clădiri5 toate /n+uste 6i at*t de lun+i5 /nc*t se /ntindeau de la faţada care dădea /n lateras5 pe )alle MaJor5 p*nă la piaţeta San Mi+uel5 /n partea din spate. Francisca5 7ătr*na servitoare care /l slujea5 se trezea sonoroasă pentru a-l ajuta5 cu toate că 6tia ce răspuns priea: ?Bunezeu să te răsplătească5 Francisca5 dar poţi să te retra+i.A Totu6i5 feeia stăruia noapte de noapte5 ve6nic recunoscătoare că are un acoperi6 deasupra capului5 *ncare 6i c4iar 6i o ică leafă cu care călu+ărul /i răsplătea strădaniile5 dar 6i ăruntele servicii. Francisca nu fusese niciodată slujnică. ,ăduvă5 cu trei copii nerecunoscători care o părăsiseră la 7ătr*neţe5 /6i petrecuse viaţa spăl*nd 4aine /n r*ul Manzanares. ?=t*t de ult spăla5 ajunse să se fălească /n faţa lui fraJ EoaPun5 /nc*t avea nevoie de un cărător care să ă ajute să le duc proprietarii lor.A a6a cu se /nt*pla de o7icei feeila care5 zi de zi5 an/nsă după an5 veneau cu li+4eanele la cu r*uacele să cureţe urdăria altora5 fie pe +erul iernii5 c*nd apa era /n+4eţată5 fie /n toiul zăpu6elii5 trupul plătise un preţ scup: *ini uflate 6i ţepeneD u6c4i atrofiaţiD oase care o dureau tot tipul. FraJ
EoaPun se +ră7ea să ridice de pe jos ti+aia care-i alunecase din *inile ne/nde*natice5 ca s-o scutească de c4inul care era pentru feeie să se aplece. Mona4ul o salvase de pe străzi după ce oneda pe care i-o dăduse de poană se strecurase printre de+etele ei ţepene de spălătoreasă5 zornăise pe o piatră 6i se rosto+olise ai departe. =*ndoi se priviră: 7ătr*na5 neputincioasă să urărească 7anul care se /ndepărta5 fraJ EoaPun /ntrezărind oartea care se citea deja /n oc4ii ei stin6i. Bupă ce-i porunci să se retra+ă5 călu+ărul copară i6cările lente care aveau s-o poarte pe Francisca p*nă la a6ternutul ei5 la picioarele iraculoasei statui a Fecioarei Maria5 cu vi+oarea 6i veselia cu care /n aceea6i după-aiază5 poate /n cea de dinainte sau /n alta5 Mila+ros /6i /nc*ntase pu7licul. Hl se a6eza /ntr-unul dintre 7alcoane5 a6a cu o făceau aproape zilnic feeile no7ile 6i 7o+ate5 cu pretendenţii 6i /nsoţitorii lor. HNtraordinară< Minunată< 3nc*ntătoare< =cestea fură cuvintele de laudă care /i răsunară /n urec4i pă6i pentru pria oară /n i teatrul rincipe5 cur*nd c*nd la Madrid5 din Toledo. Besculţa. /n acea dint*i zisosit sări de de pe scaun. ; S-a /nt*plat ceva5 părinte@ fusese /ntre7at. )eva@ Hra Mila+ros< FraJ EoaPun era aproape /n picioare. 2ălăji ceva de ne/nţeles. ; ,ă siţiţi 7ine@ ?)e caut /n picioare@A se /ntre7ă. Se scuză faţă de pupila sa5 se a6eză /napoi pe scaun 6i ascultă /nflăcărat c*nturile lui Mila+ros /n tip ce5 pe ascuns5 se lupta să-6i ţină lacriile care-i jucau /n oc4i. Be c*nd venise la Madrid5 teatrul rincipe5 cu spectacolele lui Mila+ros5 devenise loc de pelerinaj pentru fraJ EoaPun. Bacă /n vreuna dintre serile de reprezentaţie5 Borotea5 t*năra toledană pe care5 la cererea tatălui ei5 o /nsoţise la Madrid5 după ce se căsătorise cu arc4izul de )aja5 văduv5 se 4otăra să nu ear+ă5 călu+ărul se scuza faţă de arc4izi 6i /6i plătea din 7uzunarul său un 7ilet /n patio sau er+ea sus5 la +alerie5 laolaltă cu ceilalţi ona4i. ria oară se siţi de7usolat /n faţa de celor opt porţi care duceau către zone diferite5 independente unele celelalte5 precu patioul5 culoarul de la nivelul superior5 7alcoanele5 +aleria feeilor5 dar /n scurt tip le c*6ti+ă 7unăvoinţa v*nzătorilor de 7ilete 6i a plasatorilor care5 /n partea din spate a patioului5 ofereau
prăjituri 6i lionadă cu iere 6i irodenii5 su7 +aleria feeilor. )ălu+ărul /ndura spectacolele /ntre+i 6i deseori5 la o piesă proastă sau sla7 jucată5 se străduia să nu se alăture ulţiii care dispreţuia ultiul act al coediei 6i părăsea teatrul după reprezentaţia Besculţei. 0u voia să fie cunoscut drept unul care venea la teatru nuai pentru scenete sau sc4iţe. 8a sf*r6it5 lăuda autorul sau coedianţii5 de6i avea /n inte nuai vocea ţi+ăncii5 dansurile ei ăsurate care5 de6i nu urăreau asta5 reu6eau să st*rnească dorinţa 6i fanteziile pu7licului cu senzualitatea lor. Treura aintindu-6i +esturile ei năzdrăvane /nspre patio5 /nspre 7ăr7aţii care asistau la spectacol /n picioare5 printre care se ascundea 6i el. i se făcea ic atunci c*nd privirea lui Mila+ros trecea pe deasupra tuturor5 te*ndu-se că /l va recunoa6te. ; )e-i spuneţi voi prefectului nedrept@ /ntre7a ţi+anca /ntrerup*nd c*ntecul /n care un 7iet ţăran era /nteniţat de către un prefect nuit de re+e. 9uiduielile ridicate /n aer /i periteau călu+ărului să 6i se fluierăturile5 /ndrepte iar /n7raţele toiul tără7oiului. ; Mai tare5 ai tare< 0u vă aud< stri+a Mila+ros5 /nsufleţindu-i cu *inile c4iar /nainte să reia c*ntecul5 /ntrec*ndu-se cu ţipetele oaenilor. i /nvin+ea. ,ocea ei se ridica puternică5 ai tare dec*t lara5 iar fraJ EoaPun siţea că le6ină /n tip ce i punea un nod /n +*t. 3ntr-o seară de coedie5 poate după ce 7ăuse puţin ai ult vin la pr*nzul luat cu arc4izii5 călu+ărul se apropie ai ult de scenă 6i răase nei6cat atunci c*nd Mila+ros căută coplicitatea spectatorilor din patio. 3i treurau +enunc4ii 6i nu apucă să /ntoarcă capul /n oentul /n care ţi+anca /6i pli7ă privirea peste spectatorii care o aclaau5 eNact /n partea /n care se afla el. oate că /6i dorea să-l descopere. Ha nu-i rearcă prezenţa5 iar fraJ EoaPun se surprinse pe sine5 lini6tindu-se pe ăsură ce dădea afară aerul pe care /l ţinuse /n plă*ni. 0u 6tia de ce făcuse asta5 dar /n ziua aceea o siţi aproape5 crezu c4iar că /i siţise irosul. Bupă acea reprezentaţie5 /nainte de cină 6i de serata la care ura să ia partedin /nsoţind-o pe Borotea5 fraJ EoaPun /nc4ise /n sala ceasurilor casa arc4izului5 cople6it de se sentientele trăite. 36i repro6ă faptul că acea /ncăpere /n care arc4izul /6i arăta puterea 6i ai ales 7unul-+ust5 după spusele celor care /i adirau colecţia5 6i /n care el o7i6nuia să se refu+ieze5 /l lini6tea
ai ult dec*t ru+ăciunea sau citirea cărţilor sfinte. Se opri /n faţa unui ceas cu pendulă5 c*t el de /nalt5 din len de a7anos decorat cu 7ronz aurit cizelat. Hn+lezul Eo4n Hllicott /l fa7ricaseD senase pe cadranul lui5 peste care se vedea un calendar lunar 6i un +lo7 ceresc. Mila+ros era fericită5 se văzu nevoit să recunoască5 /n ritul acului secundar. Triufase< ?8a ce 7un să ă aestec /n viaţa ei@A5 se /ntre7ă după aceea5 /n faţa unui ela7orat ceas de asă5 cu fi+urine rustice din Broz. Hra opera unui ceasornicar elveţian5 după cu /i lăurise arc4izul. )u reu6eau să fa7rice aceste inunăţii@ este o duzină erau eNpuse /n sală. )easuri cu uzică. I-ar plăcea lui Mila+ros@ >nele aveau c4iar 6i douăsprezece clopote ici )u ar suna vocea ei de ţi+ancă /preună cu ele@ )easuri cu pendulă5 iense5 cu ecanise de or+i sau de perpetuum mobile; era unul care făcea c4iar 6i operaţii aritetice. Hrau 6i fi+urine care c*ntau la flaut: /i plăcea să asculte flautul cio7anului sauMila+ros lătratul c*inelui /l respinsese deja o dată. )e-i spusese atunci@ ?3i pare rău. 0-ar fi fost cu putinţă niciodată.A Ba5 acelea fuseseră cuvintele ei /nainte să fu+ă la =ndvalo. ?Be ce stărui5 călu+ăr idiot@A5 /6i spuse. Bacă /n acel oent de disperare5 /n tipul arii /nteniţări5 speriată că tre7uia să fu+ă din Triana5 cu părinţii arestaţi 6i 7unicul dispărut5 Mila+ros nu fusese /n stare să +ăsească /n ea un dra de afecţiune pentru el5 la ce putea să ai spere acu5 c*nd triufa pe scenă 6i era adorată de /ntre+ Madridul@ )4iar 6i a6a5 nu renunţă să ear+ă la teatru nici atunci c*nd5 la c*teva luni de la sosire5 se văzuse nevoit să părăsească casa arc4izului 6i a celei care-i fusese pupilă pentru a se uta /n str*ta 6i alun+ită locuinţă din )alle MaJor pe care o /părţea cu Francisca. 3n tipul acela5 /ncetul cu /ncetul5 Borotea se failiarizase cu seducătoarele o7iceiuri ale ora6ului5 at*t de diferite de cele din Toledo 6i /ncepu să se lipsească de cel ce-i fusese p*nă atunci aestru5 confident 6i prieten. Bon I+nacio5 arc4izul5 tată a trei copii dintr-o căsătorie anterioară5 era un o pe c*t dedoare 7o+at5s-o pespun5 at*t dedon nepăsător. ; Mă I+nacio5 se /ntinse la vor7ă cu el fraJ EoaPun5 c*nd se aflau /n sala ceasurilor5 /ntr-o diineaţă5 la cafele 6i dulciuri5 dar consider că este de datoria ea să vă previn că soţia duneavoastră o ia pe cărări /n+rijorătoare.
; Bă otive de scandal@ sări ofuscat celălalt5 cu at*ta elan5 /nc*t fu c*t pe ce să-6i verse cafeaua peste vestă. ; 0u5 nu. =dică nu 6tiu. 2ănuiesc că nu5 dar la serate Mai ereu 6u6ote6te 6i r*de cu c*te unul. tiu că e curtată5 a auzitD este t*nără5 fruoasă5 cultă. Bona Borotea nu e ca celelalte feei ; Be ce nu@ Be data aceasta călu+ărul fu cel care tresări. ; 3n+ăduiţi curtarea@ Marc4izul suspină. ; )ine n-o /n+ăduie5 părinte@ 0oi5 7ăr7aţii cu stare5 nu ne pute opune oric*t de ult ne-ar deranja. =r fi =r fi necivilizat5 nepoliticos. ; Bar Marc4izul ridică cu ele+anţă o *nă5 ru+*ndu-l să tacă. ; tiu că nu e /n conforitate cu doctrina 2isericii5 dar5 /n aceste vreuri5 ai este instituţia sf*ntă ca a străo6ilor no6tri. căsătoria )ăsătoria5 nu cel puţin /n cazul celor noroco6i noi5 se /nteeiază pe curtoazie5 respect5 educaţie5 sensi7ilitate 0u sunt dec*t siple uniuni de /nclinaţii. ; 0ici /nainte nu erau foarte dese căsătoriile din dra+oste5 /ncercă să-l contrazică ona4ul. ; 3ntr-adevăr5 se +ră7i celălalt să recunoască. Bar nu ai pute vor7i despre acele feei /nfrico6ate 6i ţinute /n casă de soţii lor. =cu5 p*nă 6i feeile nevoia6e5 oric*t de uile ar fi5 vor să se arate 7ăr7aţilorD poate nu au sensi7ilitatea 6i cultura daelor5 dar asta nu le /piedică să se arate pe străzi5 la teatru sau la petreceri. Să recunoa6te că nici n-au cine 6tie ce nevoi sentientale5 precaritatea vieţii lor le /piedică să le ai7ă5 dar nu eNistă aă care5 pe l*n+ă +rija de a-6i educa fiica /n virtutea cre6tină5 să nu se /n+rijească 6i s-o /nveţe să danseze 6i să c*nte5 să iu7ească arta acelui li7aj trupesc5 tăcut5 care se pricepe at*t de 7ine să-i or7ească pe 7ăr7aţi ferec*ndu-i 6i alun+*ndu-i5 totodată. FraJ EoaPun /6i drese +lasul5 +ata să răspundă5 dar arc4izul continuă să vor7ească: ; G*ndiţi-vă la dona Buneavoastră /nvăţat-o latină /n casa tatălui eiD Borotea. 6tie să citească 6i o face.aţiHste cultă5 delicată5 sensi7ilă5 6tie cu să-i fie pe plac unui 7ăr7at. Bon I+nacio luă un 7iscuite 6i u6că din el. )e credeţi duneavoastră că /i place cel ai ult soţiei ele la jocul curtării@ /ntre7ă apoi. ;
)ălu+ărul clătină din cap. ; = să vă spun: este pria oară /n viaţă c*nd are posi7ilitatea să alea+ă. )ăsătoria i-a fost ipusă5 la fel ca toate celelalte de c*nd s-a născut5 dar acu ea va ale+e cine să-i facă curte5 iar după un tip /l va lăsa pe acela pentru altul 6i va flirta cu un al treilea pentru a l face +elos pe priul sau pe al doilea ; Bar dacă cuva@ FraJ EoaPun 6ovăi. i dacă ar ajun+e la adulter@ Qe+retă /ntre7area iediat după aceea. Bona Borotea este inte+ră 6i cinstită5 se +ră7i să adau+e5 d*nd din *nă ca 6i cu ar fi spus o nerozie5 dar carnea e sla7ă5 iar cea a feeilor cu at*t ai ult. )u toate astea5 no7ilul nu se arătă furios5 cu ar fi fost de a6teptat de la cineva după ce virtutea soţiei sale tocai fusese pusă la /ndoială. Bon I+nacio sor7i din cafea 6i preţ de c*teva clipe răase cu privirea pierdută spre acele ceasuri pe care le adira at*t de ult. 36i /nc4eie inspecţia făc*nd o +riasă. ; Se spune că eSădra+oste curată5 iar ajoritatea curtărilor a6a sunt. nu credeţi că nu părinte5 vor7i despre asta /ntre noi5 dar cine 6tie ce se petrece /n 7udoarul unei feei@ 3n pu7lic5 nu e dec*t de o +alanterie5 o siplă coc4etărie. Iar asta este ceea ce contează: ceea ce văd ceilalţi. Scăpată a6adar de opreli6tea pe care o reprezenta acel călu+ăr5 pe care /l adusese cu ea de la Toledo /n calitate de tutore5 icuţa arc4iză /nvăţă să folosească evantaiul pentru a counica /ntr-o li7ă secretă de toţi cunoscută acele senale pe care dorea să le dea filfizonilor: atin+*ndu-l5 desc4iz*ndu-l5 făc*ndu-6i v*nt cu putere sau lan+uros5 lăs*ndu-l să cadă pe jos5 /nc4iz*ndu-l iute Fiecare acţiune /nsena ceva. 0u trecu ult 6i /ncepu să folosească aluniţele de pe faţă pentru a-6i eNterioriza starea: dacă era pe t*pla st*n+ă /nsena că avea deja curtezan5 dacă era pe cea dreaptă5 că era sătulă de curtezanul ei 6i putea să-i accepte pe alţiiD aluniţele puteau să se afle l*n+ă oc4i5 7uze sau nas5 6i toate acestea erau diferite odalităţi de a eNpria starea de spirit a doanei. Quptura dintre fraJ EoaPun 6i acea t*nără toledană pe care o /nvăţase latina să-i /nţelea+ă pe clasici se ad*ncea ai ult5 pe ăsură ce 6i Borotea pătrundea /n jocul curtenirii.totBiineaţa5 nici c4iar 7ăr7atul ei nu putea intra /n 7udoarul soţiei. ?Boana arc4iză este /preună cu frizerulA5 răspundea servitoarea proţăpită ca o +ardiană /n faţa u6ii doritorului /ncuiate cu c4eia.
FraJ EoaPun vedea cu intră /n casă curtezanul de serviciu5 t*năr5 proaspăt 7ăr7ierit 6i pudrat5 irosind a lavandă5 iasoie sau violete5 uneori cu perucă5 alteori cu părul dat cu seu 6i untură de un frizer5 dar /ntotdeauna +ătit cu nenuărate podoa7e: papion5 ceas5 oc4elari5 7aston5 sa7ie la 7r*u5 dantele5 7roderii 6i c4iar funde la costuele de ătase colorate cu nasturi aurii. Marc4izul5 7ă+a de seaă călu+ărul5 făcea /n a6a fel /nc*t să nu dea oc4ii cu acel curtezan5 /n tip ce acesta5 cu prefăcută denitate5 priza tutun a6tept*nd să fie anunţat ajordoul pentru a-l conduce p*nă la 7udoar. ?)e fac acolo /năuntru@A5 se /ntre7a fraJ EoaPun. Borotea pro7a7il că era /ncă /n pat5 /n ţinuta de noapte. Bespre ce să fi vor7it /n acele ceasuri5 p*nă c*nd arc4iza ie6ea din doritor@ Be ce se ai străduise el să-6i /nveţe pupila cele ai oderne doctrine despre condiţia feinină@ Toţi acei filfizoni spilcuiţi care se ţineau după dae erau pe c*t de /nfuuraţi5 pe at*t de inculţi5 lucru pe care-l o7servase /n tipul seratelor5 uluitsedelăuda prostiile la urec4i. ; Boană5 unulcare-i dintreajun+eau ei5 9oraţiu era prea sentenţios. ; Fără 9oer5 ce s-ar fi ales de ,ir+iliu@ spunea altul puţin ai /ncolo. 0ue 6i fapte /nvăţate pe de rost pentru a-i ipresiona pe ascultătorii lor5 eriandru5 =nac4arsis5 Teofrast5 Hpicur5 =ristip se auzeau peste tot /n luNoasele saloane ale doanelor. Iar Borotea sur*dea uluită< )u toţii dispreţuiau cu trufie c4iar 6i cea ai ne/nsenată critică 6i r*deau de cele ce se prezentau drept opinii pertinente5 p*nă /ntr-acolo /nc*t5 prin aceste vicle6u+uri5 unii ajun+eau să atin+ă condiţia de /nţelepţi /n oc4ii unei audienţe feinine căzute pradă fanfaronadelor lor. I+noranţă. Ipocrizie. Frivolitate. ,anitate. FraJ EoaPun ră7ufni c*nd auzi cu un filfizon care se z7ătea să intre /n +raţiile Boroteei o ru+a să-i aducă o sticluţă conţin*nd apa cu care se spălase pentru a o folosi ca edicaent pentru o servitoare 7olnavă. S*n+ele i se scursese din o7raji călu+ărului 6i-i năvălise /n iniă5 cuprins de paloare c*nd văzu cu t*năra pe care o /nvăţase declinările latine6ti 6i /l citise cu 7ucurie pe părintele Feijoo /nc*ntatăiniţiativa cererea ridicolă5 sprijinită c*teva doaneacceptase care aplaudară 6i de altele care de o ru+ară stăruitor5 pentru 7inele acelei 7iete servitoare5 să consită leacul. FraJ EoaPun cuno6tea teoriile oderne 6i controversate despre trataentele pe 7ază de apă. ?Medicii apeiA5 /i nueau pe
susţinătorii lor. 0ici ăcar Feijoo nu fusese /n stare să-i conteste5 dar de aici p*nă la a da unei 7olnave să 7ea apa urdară a unei dae5 oric*t de arc4iză5 t*nără 6i fruoasă ar fi fost ea5 era o prăpastie. ; 0u ai pot să locuiesc /n casa duneavoastră. e faţa lui don I+nacio se ivi ceva ce părea a fi un z*7et. ?Trist5 elancolic@A5 se /ntre7ă fraJ EoaPun. ; ,ă /nţele+5 spuse el5 consider*nd că se su7/nţele+ea otivul care-l /pin+ea pe călu+ăr să ia acea 4otăr*re. = fost o adevărată plăcere să vă a aici 6i să port discuţii cu duneavoastră. ; =ţi fost eNtre de +eneros5 don I+nacio. )*t despre capela duneavoastră ; Qă*neţi acolo5 /l /ntrerupse arc4izul. =r tre7ui să caut un alt preot5 iar asta ar fi o supărare5 adău+ă str*7*ndu-se. i apoi5 dacă aţi pleca n-aţi ai putea adira ceasurile 6i 6tiţi că asta /i satisface vanitatea. Marc4izul /i z*7i cu o atitudine pe care călu+ărul o +ăsi sinceră. ; ,ă consider un o 7un5 părinte. Sunt convins că doana arc4iză nu va avea nicio o7iecţie. Borotea nu o7iectă. Be fapt5 despărţirea fu rece5 /n +ra7ă5 o a6teptau prietenele5 se scuză ea5 lăs*ndu-l cu vor7a /n +ură5 astfel că fraJ EoaPun continuă să slujească /n capela particulară a casei arc4izului5 răsplătit +eneros de acesta cu destui 7ani /n sc4i7ul a c*torva sluj7e pentru sufletele străo6ilor no7ilului5 la care luau parte doar doi5 trei servitori. >nde era Mila+ros@ 3ntr-o sin+ură după-aiază fraJ EoaPun văzu cu toate principiile sale se năruiau. 3n ciuda dorinţelor lui5 reu6ise să stea deoparte: s-o idolatrizeze pe Mila+ros. 3nsă fiind artor la căderea ei5 /l cople6iră /ndoielile despre ceea ce se cuvenea să facă. Hra căsătorită5 cu putea /n+ădui soţul ei@ Hra adevărat că se prostituase@ Griasa cu care arc4izul de )aja /nt*pină /ntre7area călu+ărului5 atunci c*nd acesta se /ncuetă să i-o adreseze5 /i adeveri 7ănuielile. ;; 0u e cupărinte. putinţănul era un al+uazil5 7astonul pe edro Garca.care 0u-ier+ea fusese t*r*indu-6i +reu să-l recunoască. 0upă*ntD o dată /icelălalt5 fusese arătat de c*te o enoria6ă pioasă din Triana5 din pricina acelor aventuri pe care5 apoi5 tre7uia să dea fu+a să le drea+ă )ontele5 7unicul lui. ?Soţul lui Mila+rosA5 se jelui. rea puţine putea face
dacă el era acolo. )u de acceptase ca soţia lui să se prostitueze@ =sta i-ar fi spus dacă i-ar fi ie6it /n cale@ )ei doi 7ăr7aţi pătrunseră /n clădire5 iar el răase jos5 a6tept*nd5 fără să 6tie 7ine de ce. uţin după aceea5 ie6i o 7ătr*nă care ducea o saltea 6i două 7occele. Tot ţi+ancă5 /i văzuse c4ipul la luina lunii: pielea ei o trăda. ărea că se pre+ăteau să plece5 să lase casa. FraJ EoaPun era a+itat. 3i asudau *inile. )e se /nt*pla acolo5 sus@ 8a puţin tip5 /l văzu pe al+uazil ie6ind din clădire. ; 3ndepărtează-te de 7estia aia sau o să te ooare 6i pe tine< auzi că o prevenea pe 7ătr*na ţi+ancă. ?C să te ooare 6i pe tine@A Bintr-odată5 fraJ EoaPun se află /n ijlocul străzii. ; C s-o ooare@ se 7*l7*i /n faţa al+uazilului. ; )e faceţi aici5 părinte@ 0u e oră de 3nsă călu+ărul o pornise deja pe scări /n sus5 /n fu+ă. ?C s-o ooareA5 /i răsuna vijelios /n urec4i. ; Cpre6te-te< se răsti +*f*ind dupăsă-i ce intrase peunei sin+ura u6ă desc4isă 6i /l văzuse pe edro pre+ătit taie +*tul feei. i+anul /ntoarse capul 6i-l recunoscu5 cu surprindere5 pe fraJ EoaPun. ; Triana este departe5 părinte5 i-o tr*nti d*ndu-i druul lui Mila+ros 6i /ndrept*ndu-se spre el cu 7ricea+ul /n *nă. ,ederea trupului +ol al lui Mila+ros /l tul7ură pentru o clipă pe fraJ EoaPun. i+anul se apropia de el. ; 3ţi place de soţia ea@ /ntre7ă 7atjocoritor. 2ucură-te de ea5 pentru că o să fie ultiul lucru pe care o să-l vezi /nainte să ori. FraJ EoaPun se dezetici5 dar nu 6tiu ce să facă /potriva acelui 7ăr7at puternic 6i /narat5 care eana furie prin toţi porii. 3n doar o secundă5 siţi că i se str*n+ testiculele 6i o sudoare rece /i uezi spatele. ; Săriţi< iz7uti să stri+e /n acel oent5 /n tip ce dădea /napoi5 /nspre scară. ; Taci< ; =jutor< i+anul/ndădu pria/n lovitură de edro 7ricea+. FraJ se /piedică oentul care se feri. atacă din EoaPun nou5 iar fraJ EoaPun reu6i să-l apuce de /nc4eietura *inii. Totu6i5 /nţelese că nu avea să reziste ult. ; Săriţi< Se ajută de cealaltă *nă. 8a ine< =l+uazilii< )4eaţi
al+uazilii< edro Garca /l lovea cu picioarele 6i cu *na li7eră5 dar fraJ EoaPun era atent nuai la cea /n care ţinea jun+4erul5 care aproape /i atin+ea faţa. 7ieră /n continuare5 fără să-i pese de 7ătaia pe care-o priea. ; )e se petrece@ se auzi pe scări. ; )4eaţi al+uazilii< eNclaă o feeie. 8a ţipetele lui fraJ EoaPun care răsunau /n noapte se adău+ară cele ale locatarilor din clădire 6i de peste druD 7ăr7aţi 6i feei se iviseră la 7alcoane. Se auziră pa6i pe scări 6i alte ţipete. ; =colo< ; Săriţi< =jutorul pe care-l siţea aproape /i dădu putere lui fraJ EoaPun să stri+e /n continuare. )ineva ajunse pe scară. edro Garca 6tiu că e pierdut. Bădu druul jun+4erului5 iar călu+ărul se /nuie /n i+anul faţa unei tensiuni pe care că nu poate s-o ai suporte ult. profită de prilej ca vedea să-l /pin+ă 6i să aler+e pe scări /n jos5 d*ndu-i la o parte pe cei care urcau.
40 =jun+eau doi 7u6teni ca să /ncălzească căsuţa cu un sin+ur cat5 cu 7ucătărie l*n+ă odaie 6i doritor5 la ar+inea a6ezării TorrejUn de =rdoz. 3n tăcerea nopţii5 irosul de len ars se aesteca cu cel al fuului de tutun pe care )aridad /l sufla /n rotocoale ari. Sin+ură5 a6ezată la asă5 lăsă ţi+ara pe o farfurie ică de lut ca să pună /ncă o dată /n i6care ecanisul jucăriei care reprezenta plantaţia de tutun. Muzica etalică repetitivă5 pe care o 6tia at*t de 7ine5 inundă /ncăperea de /ndată ce )aridad dădu druul c4eiţei5 după ce o rotise p*nă la capăt. 8uă ţi+ara5 trase cu putere 6i suflă /ncet fuul peste fi+urinele care se roteau /n jurul ar7orelui de capoc5 ar7ore sf*nt5 6i al plantelor de tutun. 8a celălalt capăt al luii5 peste ocean5 ulţi ne+ri tăiau 6i /ncărcau tutunul c4iar /n clipa aceea. Iezuiţii din )asa Grande din TorrejUn o asi+uraseră că ceasurile er+eau pe dos5 că atunci c*nd aici era noapte5 acolo era zi5 dar5 oric*t /ncercară să-i eNplice otivul5 ea nu reu6ise să priceapă. G*ndurile ei z7urau către sclavii cu care /părţise suferinţe: către Maria Maria era a treia din acel 6ir de fi+urine de ta7lă care se /nv*rteau /ntrunaD i se păruse că seaănă /ntru c*tva cu ea5 de6i nu ai reu6ea să-6i aintească prea 7ine trăsăturile de pe c4ipul prietenei ei. 8a ură5 /l identifică pe icul Marcelo cu 7ăiatul care dădea ocoluri fără oprire5 căr*nd un co6 din piele. )*nd Marcelo trecea pe l*n+ă vec4ilul care ridica 6i co7ora 7raţul /n care ţinea un 7ici5 )aridad /nc4idea oc4ii: ?)e s-o fi ales de copilul eu@A5 suspină. ; Toţi ne+rii /l iu7esc5 r*de ereu5 /i spusese părintelui 8uis5 unul dintre iezuiţii din )asa Grande5 /ntr-o zi c*nd /i dusese o porţie de tutun 7un. ; )aridad5 oric*t de puţin ar seăna cu tine5 n-a nicio /ndoială că a6a e5 zisese acela. ărintele 8uis /i proise că va căuta să afle ve6ti despre Marcelo5 ?cu condiţia să-i aduci /n continuare tutunA5 adău+ă /n tip ce-i făcea cu Societatea lui oc4iul. Isus5 la fel ca alte ordine reli+ioase5 era proprietara acelor plantaţii de trestie-de-za4ăr pe care erau eNploataţi ne+rii. Se siţi contrariată c*nd /l auzi pe iezuit rostind cu *ndrie unele din nuele lor: San I+nacio de Qo 2lanco5 San
Euan 2autista de oveda5 0uestra SeOora de =rnzazu J 2arrutia Be ce i-ar fi păsat de soarta unui 7iet ne+ru cuiva care credea că sclavia era 7ună@ ; =i păţit ceva5 )ac4ita@ /ntre7ă părintele 8uis văz*nd-o că se sc4i7ă 7rusc la faţă. ; Mă +*ndea la copilul eu5 inţi ea. Bar 6i-l aintea5 ca pe ulţi alţii5 ca pe Melc4or 6i Mila+ros5 atunci c*nd stătea 6i se uita la jucăria ecanică /n casa aceea ică pe care5 cu ajutorul părintelui ,alerio5 o /nc4iriase de la iezuiţi. Tăcerea 6i sin+urătatea lun+ilor nopţi castiliene o /ntristau. Be aceea5 /n ciuda preţului piperat5 se 4otăr*se să cupere jucăria pe care-o văzuse /n prăvălioara din uerta del Sol 6i care o apropia de ai ei5 de ne+ri 6i de cei care nu ai erau. 8a ura urei5 la cear fi vrut ea 7anii@ 8a nici un an de c*nd )aridad sosise /n TorrejUn de =rdoz5 9erinia fu+i cu vărul său =nton. lecase /ntr-o noapte5 fără să-6i ia ăcar răas-7un de la cineva ea. Instinctiv5 /6i protejă sentientele. Mai dispărea din viaţa)aridad ei< Se /n+ropă /n unca ei cu tutunul5 iar c*nd se /ntorcea acasă5 ţipetele lui Qosario 6i furia ne/ntreruptă a doicii din pricina trădării soţului ei o ţineau /ntr-o /ncordare peranentă5 ereu atentă la ceea ce s-ar putea /nt*pla. Tip de ai ulte zile5 unc4ii 9eriniei nu 6tiură ce să facă cu ne+resa5 care /ncă stătea /n acel 6opron alipit casei. rocurorul )onsiliului de Qăz7oi5 tatăl lui )ristU7al5 fu cel care 4otăr/ /n locul lor. =utorităţile din sat /l /n6tiinţaseră ce păţise Qosario5 iar 7ăr7atul /6i făcu apariţia pe neanunţate5 /nsoţit de un edic5 un secretar 6i doi servitori. Fără să-i acorde prea are iportanţă icului )ristU7al /nfă6urat /n p*nza al7ă ca /ntr-un cocon5 ceru să fie prezenţi toţi cei ce locuiau acolo 6i5 c4iar acolo5 /n tip ce-i arunca priviri insolente lui )aridad5 edicul o supuse pe doică unei cercetări aănunţite. 3i inspectă corpul5 6oldurile5 picioarele 6i s*nii ari5 pe care-i eNaină cu atenţie. =poi se ocupă de sf*rcurile ei. ; )u ce le /n+rije6ti@ se interesă. ; )u ceară vir+ină5 ulei de i+dale dulci 6i +răsie de 7alenă5 răspunse seriozitate /n 6i tip ce-i /ntindea cu o alifie5 pecucare ediculQosario5 o irosi o pipăi. =poi io lesticluţă spăl cu săpun5 /l lăuri doica. )el ai iportant totu6i era laptele. Boctorul5 ca 6i cu ar fi fost o operaţie copleNă5 scoase din valiză un flacon de sticlă cu
+*tul alun+it 6i-i /ncălzi fundul la foc. =pucă flaconul cu o c*rpă5 v*r/ sf*rcul pe +ura sticlei 6i apăsă pe s*n5 ca să nu ai7ă pe unde să intre aerul. e ăsură ce fiola se răcea5 laptele lui Qosario se scur+ea /năuntru. )u procurorul alături5 edicul /l analiză la luină5 /l scutură5 /l a+ită 6i-l de+ustă. ; 0u iroase5 coentă pe c*nd celălalt /l apro7a d*nd din cap. Hste +ras 6i dulceD al7-al7ăstrui 6i nu foarte /n+ro6at. ; =propie-te< ,ino-ncoace< /i porunci apoi 7ăiatului are al lui Qosario5 care nu se urni p*nă nu prii un +4iont de la 7unicul lui. Medicul lăsă capul copilului pe spate5 /i desc4ise un oc4i 6i vărsă c*teva picături de lapte /n el. 0ici nu irită5 rosti 4otăr*t după c*teva inute. Sfătuit de edic5 procurorul dădu perisiunea ca Qosario să-l alăpteze /n continuare pe )ristU7al. ; HNcelenţa Sa nu consite ca fiul lui să locuiască cu o ne+resă5 secretarul5 +rosolan5 pe c*nd ceilalţi deja se /ndreptau adău+ă spre ie6ire. Bon ,alerio /i sări de+ra7ă /n ajutor 6i-i +ăsi căsuţaD n-ar fi lăsat-o pe )aridad să /nt*pine nici cel ai ic neajuns. rin dăruirea 6i unca ei5 ce nu părea s-o istovească c*tu6i de puţin5 avusese rezultate eNcelente. aro4ul se /ncrezu /n ea5 o lăsă să facă ce voia5 iar )aridad sc4i7ă tot procedeul pe care-l folosiseră Marcial 6i Fern p*nă atunci. =lese seinţele 6i plantă vlăstarii. 3n luna /n care ace6tia cre6teau5 pre+ăti 6i ară teeinic terenul pentru a transplanta vlăstarii pe care-i considera ai 7uni. i după zi suprave+4e cre6terea plantelor de tutunD folosi o săpăli+ă scurtă pentru a plivi 7uruienileD c*rni 6i scurtă lăstarii pentru ca frunzele să crească ai ult 6i ai 7ine5 7a c4iar fu văzută căr*nd +ăleţi de apă atunci c*nd +*ndea că de asta avea nevoie cultura. )ulese frunză cu frunză5 a6a cu se făcea /n )u7aD le pipăia5 le irosea 6i c*nta ereu. Stărui pe l*n+ă 7ătr*nul Fern să-i +ăsească ver+i 7une 6i5 /preună cu sacristanul5 acoperi crăpăturile sc*ndurilor din pod ca să nu ai strecoare printre ele irosul de tă*ie din 7iserică. Suprave+4e cu ră7dare uscarea5 dospirea 6i ferentarea iar /nc*nd era/n /ncă proaspăt5 spre deose7ire detutunului5 cu se lucra )u7a5acesta tot acolo pod făcu din el c*teva ţi+ări care5 de6i n-o ulţueau pe deplin5 nu se coparau ca aspect 6i calitate cu ce-i dăduse 9erinia după ce o scosese din Galera.
Bon ,alerio /i lăudă unca 6i se arătă +eneros. Beodată5 )aridad se trezi că avea 7ani 6i că locuia /ntr-o casă /n care nieni nu-i poruncea. ?H6ti li7eră5 ne+resonde sunt ai ei@ i Melc4or@ )e se alesese de oul care /i arătase că5 de6i fusese sclavă5 putea fi feeie@ =desea5 pl*n+ea după el noaptea. )ei o ie 6i ceva de locuitori din TorrejUn de =rdoz aveau două spitale cu c*te două paturi fiecare pentru priirea pelerinilor5 7olnavilor 6i neocrotiţilorD de aseenea5 aveau 7iserică5 ăcelărie 6i o pescărie care vindea 6i ulei5 precu 6i ercerie5 c*rciuă 6i trei 7irturi. 0u eNistau alte ne+oţuri5 nici ăcar cuptor de p*ine nu aveau. )ei care5 precu )aridad5 n-o fră*ntau /n casă o cupărau de la v*nzătorii care o aduceau zilnic din satele /nvecinate. 3n acel ediu /nc4is fusese nevoită să se descurce )aridad. rotecţia lui don ,alerio 6i sipatia iezuiţilor /i +arantau li7ertatea de i6care5 dar cele ai ulte feei o ocoleau5 iar celelalte o feeie z+*rcită la lase vor7ă5 care /n nupă*nt căuta tovără6ia dădeau niănuide 6i căreia /ncă-i venea să privirea c*nd i se adresa un al7 necunoscut. )*t despre 7ăr7aţi Hra con6tientă de pofta cu care ulţi dintre acei a+ricultori neciopliţi /i urăreau ersul. I se desc4ise o lue nouă 6i 7ătr*nul Fern fu cel care /i /nsoţi pa6ii: o /nvăţă să cupere 6i să folosească acele onede a căror valoare n-o cuno6tea. ; 9erinia i-a spus că-i scup5 spuse )aridad /n ziua /n care5 afl*nd că sacristanul avea să se ducă la Madrid5 spre consternarea 7ăr7atului5 /i dădu toţi 7anii pe care /i avea cu ru+ăintea să-i cupere jucăria ecanică. Tot Fern o /nvăţă să +ătească olla podrida, /n care )aridad5 fredon*nd cu voio6ie5 punea la /nt*plare toate in+redientele pe care le avea la /nde*nă 6i care5 pe l*n+ă p*ine 6i unele fructe5 deveni *ncarea ei de zi cu zi. 3nsă cel ai ult /i plăceau i+dalele +lazurate pe care le făceau aicile de la ănăstirea San Bie+o de =lcal de 9enares 6i care se puteau cupăra nuai prin ferestruicile turnante. Bon ,alerio sau c4iar don 8uis sau oricare alt iezuit aveau o7iceiul să-i dăruiască acele dulciuri delicioase c*nd ajun+eau cu unca5 trea7ă /n localitatea vecină5 iar /n/nacele dăţi5 după ce-6i terina noaptea5 )aridad se a6eza u6a casei5 /nsoţită nuai de /ntinsele lanuri de +r*u5 de lună 6i de tăcere5 6i se desfăta savur*ndu-le. Hrau clipe de lini6te c*nd sin+urătatea /n care /6i ducea viaţa n-o ai c4inuia5 iar Melc4or5 Mila+ros 6i
7ătr*na Maria5 9erinia 6i icul Marcelo dispăreau atunci c*nd siţea +ustul plăcut al +lazurii care i se topea /n +ură 6i c*nd se z7ătea5 /ntr-o luptă constantă cu sine5 să păstreze c*teva dintre i+dalele +lazurate pentru a doua zi. 0u reu6ea niciodată. 3ntr-una din acele nopţi5 /n care )aridad era neatentă ca o copiliţă5 vocea unui 7ăr7at o luă prin surprindere: ; )e ăn*nci5 ne+reso@ )aridad ascunse pun+uţa cu i+dale la spate. Be6i donea tăcerea5 nu-i auzise c*nd se apropiaseră: doi 7ăr7aţi urdari5 jerpeliţi. ?)er6etoriA5 /6i spuse. Fern o prevenise. Bon ,alerio 6i don 8uis5 de aseenea. ?C feeie ca tine5 sin+ură ăvoră6te u6a casei.A )er6etorii se apropiau. )aridad se ridică. Hra ai /naltă dec*t ei. i poate ai voinică5 se +*ndi văz*nd trupurile slă7ite de foae 6i de izerie5 dar erau doi5 iar dacă erau /naraţi5 are lucru nu putea face. ; )e vreţi@ Tonul ei ener+ic o uii. pe ei.de6i Se opriră. 0uvăzu ţineau *nă niciun de ară5 poate nu i aveau5 )aridad că /n aveau ni6te 7*tefel7utucănoase. C duru să arunce pun+uţa cu i+dale5 dar o făcuD apoi apucă scaunul 6i-l puse /n druul lor5 ţin*ndu-l puţin ridicat5 aeninţător. )er6etorii se priviră. ; ,oia doar ceva de *ncare. Sc4i7area de atitudine /i dădu curaj lui )aridad. Foaea era o senzaţie pe care o cuno6tea 7ine. ; =runcaţi 7*tele alea. Beparte5 stărui5 c*nd părură a fi +ata să se supună. =cu puteţi să vă apropiaţi5 adău+ă fără să dea druul scaunului. ; 0u vre să-ţi face rău5 ne+reso5 doar )aridad /i privi 6i se siţi puternică. Ha era 7ine 4rănită 6i lucra de ult tip pe c*p5 sforţ*ndu-se5 ar*nd5 căr*nd plante iar 6i iar. 8ăsă scaunul 6i se aplecă să culea+ă i+dalele de pe jos. ; tiu că n-o să-i faceţi rău5 spuse cu tărie /ntorc*ndu-se cu spatele5 dar nu pentru că nu aţi vrea5 asta n-a de unde să 6tiu5 ci pentru că nu puteţi5 adău+ă ca să le 6tear+ă z*7etele pe care le văzu pe feţele lor c*nd se /ntoarse către ei. Servando 6i 8ucio5 a6a resturi /i c4ea ollacer6etorii podrida3 cărora )aridad le dădu de *ncare ultiele depe 3n noaptea urătoare zăvori u6a5 dar ei 7ătură 6i iplorară5 astfel /nc*t5 p*nă la ură5 le desc4ise. 3n ziua urătoare5 nici ăcar nu ai a6teptară să-6i terine unca din podul sacristiei:
tr*ndăveau /n jurul casei c*nd sosi ea. ; lecaţi< le stri+ă de la depărtare. ; )aridad ; entru nuele lui Bunezeu ; ter+eţi-o< ; entru ultia oară Se afla /n dreptul lor. =vea de +*nd să-i aeninţe că /l c4eaă pe al+uazil5 a6a o sfătuise Fern c*nd află despre cine era vor7a5 dar văzu ceva ca un jar aprins /n *na lui Servando. ; )e-i aia@ /ntre7ă arăt*nd către *na lui. ; =sta@ /ntre7ă acesta la r*ndul lui5 arăt*nd o ţi+ară. )aridad i-o ceru. Servando /i dădu un sul ititel de tutun ărunţii /nvelit /ntr-o foaie aspră 6i +roasă pe care )aridad o cercetă cu atenţie. =uzise de tusas, ţi+ări precu acelea le+ate /n pănu6i uscate. 0ieni nu voia să le fueze. ; H ieftin5 se aestecă 8ucio. =sta fuă noi5 cei care n-ave +olo+ani pentru ţi+ări de foi ea. cu sunt alea de le fuezi tu. ; >nde se v*nd@ /ntre7ă ; 0icăieri. H interzis. i le face fiecare. )aridad fuă din ţi+ară. )aldă. Tu6i. Bez+ustătoare. Cricu5 se +*ndi5 avea o +răadă de resturi pe care atunci c*nd avea tip le ărunţea 6i le rula /n ţi+ări pe care nici don ,alerio nu le ai priea. 3n acea noapte5 Servando 6i 8ucio *ncară din nou olla podrida3 i /n ulte altele. 3i făcură rost de 4*rtie5 de orice fel5 pe care )aridad o tăia /n ici dreptun+4iuri 6i le uplea cu tutunul ărunţit. riele ţi+ări le dădu pe datorie. I le plătiră c*nd veniră să ai ia. 8a puţin tip5 )aridad fu nevoită să /nceapă să alea+ă dintre cele ai proaste frunze de tutun5 pe care /nainte le-ar fi folosit la tra7ucuri5 ca să facă uplutură din ele 6i ca s-o /nfă6oare /n dreptun+4iurile de 4*rtie. Făcu /n continuare tra7ucurile care-i reveneau lui don ,alerio 6i pe cele ale iezuiţilor5 din frunzele de cea ai 7ună calitateD respectă 6i calitatea celor pe care le fua ea5 desi+ur5 dar ce ră*nea5 toate resturile le folosi ca să facă ţi+ări. Sosi 6i ziua /n care Fern tre7ui să ear+ă la Madrid ca să-i sc4i7e două săculeţe pline cu reali de vell2n 6i maraved*, pentru a /ntoarce ni6te)aridad inunaţi deseacord cu cecufăcea 6i odu7loni preveni.de aur. Sacristanul nu era ; 0u 6tiu de ce a prins dra+ de tine5 recunoscu totu6i5 după ce-o dojeni 6i-i dădu du7lonii de aur. ; entru că e6ti precu acea 7ătr*nă despre care ţi-a vor7it
c*nd ne-a cunoscut5 ursuz5 dar cu suflet 7un. ; =cest o cu suflet 7un nu va putea face niic pentru tine dacă vei fi arestată ; Fern5 /l /ntrerupse ea alun+ind ultia vocală5 a6 fi putut să fiu arestată 6i c*nd făcea ţi+ări nuai pentru don ,alerio5 dar atunci nu -ai prevenit de niic. 2ătr*nul sacristan /6i feri privirea. ; 0u-i plac ăia doi cu care lucrezi5 spuse la ură. 0u ă /ncred /n ei. Be data aceasta fu )aridad cea care tăcu preţ de c*teva clipe. Bupă care sur*se 6i5 fără să 6tie de ce5 c4ipul lui Melc4or /i apăru /n inte. )e-ar fi răspuns ţi+anul@ 3n acea noapte de priăvară5 /n tip ce urărea rotirile jucăriei ecanice5 )aridad /6i ainti răspunsul pe i-l dăduse /n acel oent sacristanului. ?=zi nu -au dezaă+it. M*ine ai vede.A
41 – )4eaţi al+uazilii<
; )e s-a /nt*plat@ Mai ulţi)*ţiva dintre locatarii din?Sunteţi clădire rănit@A5 se /7ulziră jurul ona4ului. purtau opaiţe. repeta /n o feeie care-l atin+ea /ntruna. FraJ EoaPun +*f*ia5 ro6u la faţă5 treur*nd. 0u reu6ea s-o vadă pe Mila+ros /năuntrul locuinţei. 2a da5 era acolo: alunecase de-a lun+ul peretelui 6i răăsese +4euită5 +oală. Qeu6i să vadă licărirea5 luea /n+răădită pe 4ol. ?,-a făcut rău scursura aia@A5 insistă feeia. ?riviţiA5 auzi el apoi. 3l năpădi nelini6tea văz*nd că cei ai ulţi se /ntorceau 6i /6i aţinteau privirea asupra ţi+ăncii. 0u tre7uia s-o vadă +oală< C dădu la o parte pe neru6inata care-i pipăia 7raţele 6i reu6i să-6i facă loc cu /7r*ncituri. ; 8a ce vă uitaţi@ stri+ă5 /nainte de a /nc4ide u6a după el. C7servă tăcerea care se a6ternuse 7rusc 6i se uită la Mila+ros. ,ru să se apropie de ea5 dar5 /n sc4i75 răase o clipă l*n+ă u6ă. i+anca nu se clintea5 ca 6i cu nieni n-ar fi intrat. ; Mila+ros5 6opti. Ha avea /n continuare privirea pierdută. FraJ EoaPun se apropie 6i se lăsă pe vine. Se c4inui să-6i ferească privirea de la s*nii fetei sau de la ; Mila+ros5 se +ră7i să 6optească iar5 sunt EoaPun5 fraJ EoaPun. Ha avea o faţa lipsită de eNpresie5 o privire +oală. ; Sf*ntă Fecioară5 ce ţi-au făcut@ ,ru s-o /7răţi6eze. 0u /ndrăzni. )ineva 7ătu la u6ă. FraJ EoaPun cercetă /ncăperea. )u o *nă luă căa6a sf*6iată a ţi+ăncii de pe jos. Fusta 2ătură 6i ai tare. ; Besc4ideţi< Eustiţia< 0u putea perite s-o vadă +oală5 totu6i nici nu /ndrăznea s-o /7race5 s-o atin+ă ; Besc4ideţi< Mona4ul se ridică /n picioare5 se dez7răcă de rasa de călu+ăr 6i o puse pe uerii ţi+ăncii. ; Qidică-te5 te ro+5 /i 6opti. Se aplecă 6i-o apucă de cot. >6a se desc4ise /pinsă cu putere
de uărul unuia din al+uazili tocai c*nd Mila+ros se supunea cu docilitate 6i se ridica /n picioare. )u *inile treur*nde5 fără să-i ia /n seaă pe oaenii care intrau /n /ncăpere5 călu+ărul prinse cataraa rasei pe deasupra s*nilor lui Mila+ros5 apoi se /ntoarse 6i văzu doi al+uazili 6i pe locatarii din clădire care urăriseră scena5 perplec6i 6i tul7uraţi5 de6i rasa5 /nc4eiată5 cădea ca plu7ul p*nă la podea 6i ferea trupul feeii de privirile lor. Beodată5 fraJ EoaPun /nţelese că nu se uitau la ea5 ci la el. Bez7răcat de rasa ona4ală5 o căa6ă vec4e 6i ni6te izene siple erau sin+urele sale straie. ; )e /nseană scandalul acesta@ /l /ntre7ă unul din al+uazili după ce-l scrută de sus p*nă jos. HNainarea la care se văzu supus /l făcu pe călu+ăr să se ru6ineze. ; Sin+urul scandal pe care /l constat5 iz7ucni5 ca 6i cu astfel ar fi putut să se ipună5 este cel pe care l-aţi făcut duneavoastră c*nd aţi spart/iu6a. ; ărinte5 răspunse celălalt5 aveţi pe duneavoastră nuai rufăria de corp 6i sunteţi cu )u Besculţa5 rosti tără+ănat5 apoi continuă. C feeie ăritată care e /7răcată cu rasa duneavoastră 6i care5 după c*te se pare =l+uazilul arătă spre picioarele lui Mila+ros5 acolo unde rasa ona4ală se desc4idea u6or 6i lăsa să se /ntrevadă fora coapselor ei. ; Hste +oală. 0u vi se pare suficient de scandalos@ Mururele locatarilor /nsoţiră declaraţia. FraJ EoaPun ceru lini6te cu o i6care a *inilor5 ca 6i cu ar fi putut astfel să stăvilească acuzaţiile celor care-l cercetau. ; Totul are o eNplicaţie ; HNact asta a cerut la /nceput. ; Be acord5 se /nvoi el5 dar e nevoie să afle tot Madridul@ ; Buceţi-vă la casele voastre< porunci5 după ce cu+etă preţ de c*teva clipe. H t*rziu5 iar *ine tre7uie să unciţi. =fară< le stri+ă celor care se codeau. =poi nu 6tiu cu să eNplice. Tre7uia să-l denunţe pe edro Garca@ 0-o 6i parte5 nienidacă n-aral+uazilii fi ţinut cont de asta. i+anulce s-ar fi /ntors erănise de altă ar crede pl*n+erea5 sar ale+e de Mila+ros@ Se ai auzise de artori care fuseseră /nteniţaţi p*nă la /nceperea procesului5 iar Mila+ros avusese deja o +roază de necazuri cu justiţia. ?)e făceaţi duneavoastră5 un
călu+ăr5 /n casa Besculţei@A /l /ntre7ă din nou al+uazilul5 fără să-6i ia privirea de la Mila+ros care răăsese străină de tot ce se /nt*pla5 /nfă6urată /n sutană. FraJ EoaPun se +*ndi: voia să fie cu Mila+ros5 s-o ajute5 s-o apere ; )ine v-a atacat pe scări@ vru să 6tie al+uazilul. ,ecinii spuneau ; HNcelenţa Sa arc4izul de )aja< iproviză călu+ărul. ; Marc4izul v-a atacat@ ; 0u5 nu5 nu. ,oia să spun că donul arc4iz vă va oferi toate referinţele pe care le doriţi despre ineD slujesc /n capela sa personală5 sunt = fost tutorele onora7ilei sale soţii5 arc4iza5 6i ; i ea@ =l+uazilul arătă /nspre Mila+ros. ; tiţi povestea ei@ FraJ EoaPun se /ntoarse spre ţi+ancă 6i /6i str*nse 7uzele. 0u-i văzu pe al+uazili5 dar 6tiu că a*ndoi /ncuviinţaseră. =reraportă nevoie deacest ajutor. = să la ătri7unalul /n+rijesc eu de asta. ; ,a tre7ui să incident alcalzilor5 /nţele+eţi@ ; ,or7iţi ai /nt*i cu HNcelenţa Sa. ,ă ro+. C de6teptă zarva de pe )alle MaJor5 stranie5 diferită de cea de pe strada =or de Bios. 8uina care intra pe fereastră /i răni oc4ii. >nde se afla@ >n pat auster. C /ncăpere /n+ustă 6i alun+ită cu /ncercă să-6i fiNeze privirea: o statuetă a Fecioarei donea peste caeră. Se i6că /n pat. Geu c*nd se siţi +oală su7 pătură. Fusese siluită din nou@ 0u5 nu se putea a6a ceva. )apul /i crăpa de durere5 dar5 /ncetul cu /ncetul5 /6i ainti va+ v*rful jun+4erului lui edro alunec*ndu-i pe corp5 pe +*t5 6i privirea uci+a6ă a soţului ei. Bar apoi5 ce se /nt*plase după aceea@ ; Te-ai trezit@ ,ocea apri+ă a 7ătr*nei necunoscute nu /nsoţea 6i i6cările acesteia5 lente5 dureroase. Se apropie cu +reu 6i lăsă să cadă 4ainele pe patD 4ainele ei5 văzu Mila+ros. ;; H aproape iezul zilei5 /7racă-te5 /i porunci. Bă-i un pic de vin5 ceru ea. ; 0u poţi să 7ei. ; Be ce@ ; 37racă-te5 repetă5 ursuză.
Mila+ros nu se siţi /n stare să se ia la ceartă cu ea. 2ătr*na se duse cu +reu p*nă la fereastră 6i o desc4ise lar+. C adiere de aer curat pătrunse /preună cu zarva ărfurilor livrate 6i trecerea trăsurilor. =poi se /ndreptă spre u6ă. ; >nde ă aflu@ ; 3n casa părintelui EoaPun5 răspunse ea /nainte de a ie6i. Se pare că te cunoa6te. FraJ EoaPun< =ceasta era piesa care lipsea pentru a pune cap la cap aintirile: 7ătaia5 ţipetele5 călu+ărul /n+enunc4eat /n faţa ei5 al+uazilii5 oaenii. =păruse pe nea6teptate 6i o salvase de la oarte. Trecuseră cinci ani de c*nd se văzuseră ultia dată. ?ia spus că e un o 7un5 MariaA5 urură. ,reurile fericite din Triana /i aduseră un sur*s pe faţă5 /nsă apoi /6i ainti că /n oentul /n care călu+ărul dăduse 7uzna /n casă ea era /n pielea +oală. 3l revăzu /n+enunc4eat /n faţa ei5 c*nd era +oală 6i 7eată. =rsura din stoac /i urcase p*nă la +ură. )e ai 6tia despre viaţa ei@ Se lini6ti afl*nd de la Francisca că fraJ EoaPun plecase devree. ?8a casa arc4izului5 a protectorului luiA5 adău+ă 7ătr*na. Mila+ros dorea să-l vadă5 /nsă /n acela6i tip se teea să se /nt*lnească cu el. ; Be ce nu profiţi acu@ /i /ntrerupse +*ndurile 7ătr*na după ce-i aduse un castron de lapte 6i o 7ucată de p*ine uscatăD ţi+anca se /7răcase. ; Să profit ca să ce@ ; )a să pleci5 ca să te /ntorci la ai tăi. Hu i-a6 spune călu+ărului că Mila+ros n-o ai ascultă5 nu se siţea /n stare să-i eNplice că n-avea pe nieni la care să apeleze 6i nici un loc /n care să se ducă. edro /ncercase s-o ooare /n propria casă5 a6adar5 acolo nu se putea /ntoarce. FraJ EoaPun o salvase 6i5 de6i /ncă nu +ăsea nicio eNplicaţie a prezenţei lui5 era si+ură că ar ajuta-o. ; Tre7uie să-i +ăsesc fiica. )u aceste cuvinte 6ovăielnice /l prii ţi+anca pe călu+ăr. 3l a6tepta /n picioare5 cu spatele la fereastra care dădea /n lateras. =uzi cucuseFrancisca. desc4ide36iu6a 6i se apoi EoaPun 6u6otind privilocuinţei 4ainele 6i sili pe să-6ifraJ netezească fusta cu o *nă. 3l auzi apropiindu-se pe 4ol. 36i aranjă părul5 aspru5 ţepos. Hl z*7i din u6a /ncăperii. 0ici el5 nici ea nu se clintiră.
; )u o c4eaă pe fata ta@ /ntre7ă. Mila+ros str*nse oc4ii cu putere. =vea un nod /n +*t. 3i venea să pl*n+ă. 0u putea. 0u voia. ; Maria5 reu6i să articuleze. ; Fruos nue. FraJ EoaPun /6i /nsoţi afiraţia cu o eNpresie sinceră 6i afectuoasă. C s-o +ăsi. i+anca se pră7u6i /n faţa siplei fă+ăduieli. )*t tip trecuse de c*nd nu-i ai arătase nieni afecţiune@ 8ascivitate5 poftăD toţi /i doreau corpul5 c*ntecele5 dansurile5 7anii. )*t tip trecuse de c*nd nu-i ai adusese nieni alinare@ )ăută să se sprijine de c4enarul ferestrei. FraJ EoaPun făcu un pas /nspre ea5 dar se opri. 3n spatele lui apăru Francisca 6i i-o luă /nainte fără să-l privească ăcar5 apropiindu-se de Mila+ros. ; )e-aveţi de +*nd să faceţi cu ea5 părinte@ /ntre7ă /n silă5 /n tip ce-o ducea pe ţi+ancă p*nă la pat. FraJ EoaPun /6i stăp*ni pornirea de a o ajuta pe 7ătr*nă 6i privi aceasta reu6ea ; 3icu e 7ine@ /ntre7ă el. s-o /ntindă pe Mila+ros5 cu +reu. ; I-ar fi ai 7ine /n afara acestei case5 răspunse feeia. Mila+ros dori /n tot restul zilei. Be6i corpul ei avea nevoie de son5 visele o c4inuiau 6i n-o lăsau să se odi4nească. edro5 cu jun+4erul /n *nă5 fiica ei Maria. Trupul ei /n *inile no7ililor5 7atjocorit. Spectatorii din picioare din )oliseo del rncipe5 4uiduind-o. 3nsă atunci c*nd desc4idea oc4ii 6i recuno6tea unde se afla5 se lini6tea5 siţurile /i cădeau /n letar+ie p*nă c*nd o cuprindea din nou toropeala. Francisca o ve+4e. ; oţi să te odi4ne6ti puţin5 dacă vrei5 /i propuse călu+ărul 7ătr*nei după ai ulte ore. ; i să vă las sin+ur cu feeia asta@ Bin caera ei5 Mila+ros auzea vocea lui fraJ EoaPun 6i pe cea a Franciscăi5 se certau. ; Be ce@ /ntre7ă el pentru a treia oară. 0u-l văzuse toată diineaţa. ?H plecatA5 /i răspunsese Francisca scurt /nainte să se ducă la sluj7ă 6i s-o lase sin+ură. Mila+ros auzise se /ntorseseră /nsă c*nd pe 4ol5 vocile ocă opriră. tia că ea a*ndoi5 e pricina certei 6i nu dădea voia săsă fieiasă de faţă. ; entru că e ţi+ancă5 iz7ucni /n cele din ură 7ătr*na spălătoreasă la insistenţele călu+ărului5 pentru că e o feeie ăritată 6i pentru că e o t*rfa<
Mila+ros /6i /nfipse un+4iile /n *ini 6i str*nse oc4ii cu putere. C spusese. Bacă fraJ EoaPun nu 6tiuse dinainte5 din acel oent 6tia. ; H o păcătoasă care are nevoie de ajutorul nostru5 se auzi răspunsul. ?FraJ EoaPun 6tien vaier ră+u6it5 lun+ 6i ad*nc se ridică din r*ndurile pestriţei adunături de feei. >nele se cutreurară: ?Be7lica 7arean +rup se urni /nspre ei. ; leacă5 Martin5 6opti5 d*ndu-i un +4iont /n coaste. ; >nc4iule5 te-aud suspin*nd noaptea după feeia aia de ani de zile ; ,oi doi< stri+ă atunci unul dintre telali. ; 0-a6 vrea să pierd asta pentru niic /n lue5 /nc4eie t*nărul. ; Se te că o să-i denunţă tot at*t pe c*t se te că o să-6i piardă ne+oţul5 apucă să spună Melc4or /nainte ca cei cinci telali5 urdari 6i zdrenţăro6i5 acoperiţi de s*n+e5 să se proţăpească la un pas de ei5 toţi /naraţi cu unelte 6i cuţite. ; Be unde p*nă unde at*ta interes pentru ţi+ări@ /l /ntre7ă unul z7*rcit 6i c4el5 ai ic de statură dec*t ceilalţi. ;; 0u ă interesează ţi+ările5 cisene+resa care le face. )e trea7ă ai tu cu ne+resa@ aestecă altul. Melc4or sc4iţă un z*7et. ; C iu7esc5 ărturisi desc4is. >nul dintre telali tresăriD altul dădu din cap 6i iji oc4ii ca să-l scruteze /n /ntuneric. *nă 6i Martin se /ntoarse spre el. Sinceritatea cu care Melc4or /6i declarase dra+ostea păru să doolească tensiunea. Se auzi un r*set5 ai de+ra7ă vesel dec*t cinic. ; >n ţi+an aorezat de o ne+resă@ Melc4or /6i str*nse 7uzele 6i apro7ă /nainte de a răspunde: ; C cunoa6teţi@ Tă+ăduiră. ; Bacă aţi auzi-o c*nt*nd5 aţi /nţele+e. Biscuţia le atrase atenţia 6i altor telali: c*ţiva5 7ăr7aţi 6i feei5 se apropiară de +rup. ; i+anul zice că o iu7e6te pe ne+resa care face ţi+ările5 /i lăuri unul dintre ei pe ceilalţi. ; Bar ea5 ridică de+ra7ă pro7lea o feeie5 /ţi /părtă6e6te dra+ostea@ iu7e6te@ ; )red căTeda. Ba5 zise 4otăr*t după ce se +*ndi o clipă. ; 9ai să sf*r6i cu ei< propuse c4elul ic de statură. 0u ne pute /ncrede Boi 7ăr7aţi se /ndreptară 4otăr*ţi /nspre ţi+ani5 ţin*nd cuţite
ari /n *nă5 /n tip ce alţii /i /nconjurau. ; Gonzalo5 voi< C feeie de picioarele căreia se ţinea o fetiţă despuiată le /ntrerupse atacul. 0u stricaţi sin+urul lucru fruos care s-a /nt*plat /n )uprinse cu o i6care a *inii +roapa de +unoi pestilenţială5 cu fuul de la focuri ce se /nălţa /n /ntuneric5 presărată cu le6uri 6i piei de aniale /n această izerie. ; i+anul o să ne fure ne+oţul5 se pl*nse unul dintre 7ăr7aţi. Melc4or 4otăr/ să tacă /n faţa aeninţării cuţitelor celor doi 7ăr7aţiD 6tia că soarta lui 6i a lui Martin depindea de sensi7ilitatea unui +rup de feei care pro7a7il nu ai auzise de ult cuv*ntul dra+oste. ?0e+reso5 se +*ndi atunci5 /ncordat5 altă 7elea /n care a v*r*t din cauza ta. 0u /ncape /ndoială că te iu7esc6a căsuţei se desc4ise. )aridad se ivi /n pra+5 iar privirea ei pluti pe deasupra c*purilor5 salut*nd ziua. ; )*ntă5 ne+reso. ,ocea /i sună ră+u6ită5 /n+ro6ată5 sla7ă5 ipercepti7ilă. Trecu o secundă5 două )aridad /ntoarse /ncet capul /nspre locul /n care se aflau ei ; )*ntă5 repetă Melc4or. ; Stai pe loc5 /l preveni Martn pe Servando /n 6oaptă c*nd acesta dădu să-l ureze pe ţi+an5 care er+ea ţintă către )aridad. e faţa ei rotundă 6i nea+ră se prelin+eau deja5 strălucitoare5 lacriile. i Melc4or pl*n+ea. Se stăp*ni să nu se apropie /n fu+ă5 să nu stri+e5 nu urle cerurile Baratin+ă nu-6i doar putu stăp*nisă pl*nsul. Se poenind opri acolo de unde sau ar fi iadul. putut s-o /ntinz*nd 7raţul. 0u /ndrăzni. Faţă-n faţă5 se priviră. Hl /i arătă pala *inii /nne+rite5 cu de+etele /ntinse. Ha sc4iţă un z*7et care se /pleti de /ndată cu
treurul de pl*ns. Hl str*nse 7uzele. )aridad ridică privirea spre cer5 doar o clipă5 apoi /ncercă să z*7ească iar5 dar lacriile o năpădiră 6i /i arătă lui Melc4or un c4ip tul7urat de v*ltoarea sentientelor ce se z7ăteau pe dinăuntrul ei. Hl5 cu toate astea5 siţi că le recunoa6te: veselie5 speranţă5 dra+oste i se apropie. ; i+ane5 /n+ăiă ea atunci. Se contopiră /ntr-o /7răţi6are 6i /6i potoliră iile de cuvinte nerostite cu tot at*tea săruturi.
44 Bupă ce părăsiră casa de pe strada lateras5 fraJ EoaPun o duse pe Mila+ros la o locuinţă de pe strada ez5 de-a lun+ul căreia se /n+răădeau clădirile /n care locuiau adrileni la fel de aro+anţi 6i de *ndri precu cei din 8avapis5 2arPuillo 6i alte cvartale din Madrid. Mona4ul5 te*ndu-se că aveau să st*rnească zvonuri fără niciun rost5 nici ăcar nu /ndrăzni să ear+ă la o casă de oaspeţi clandestină5 a6a că se toci 6i /nc4irie două odăi sărăcăcioase de la văduva unui soldat5 care se /nvoi să doară l*n+ă casă 6i nu puse /ntre7ări. e dru5 /i povesti ţi+ăncii discuţia cu 2las. ; =tunci5 4ai să er+e la Triana5 sări ea tră+*ndu-l de *necă pentru a-l opri /n tip ce urcau pe strada =nc4a de San 2ernardo. Mulţiea de oaeni co7ora veselă5 /n sens contrar5 căut*nd strada =lcal 6i arena de tauri. ; edro te-ar oor/5 se /potrivi ona4ul5 cercet*nd clădiri 6i răsp*ntii. ; Fata ea este acolo< FraJ EoaPun se opri. ; i ce-a face@ o /ntre7ă. = intra /n fundătura San Mi+uel 6i a răpi-o@ )rezi că a avea vreo 6ansă c*t de ne/nsenată@ edro o să ne-o ia /nainte 6i iediat o să te pone+rească arunc*nd tot felul de perfidii asupra taD ţi+ăniea toată o să te socotească o )ălu+ărul lăsă cuv*ntul neisprăvit. 0ici ăcar n-ai ajun+e 0-a ajun+e să stră7ate podul de 6lepuri. Să er+e5 spuse cu 7l*ndeţe după c*teva clipe. FraJ EoaPun erse ai departe5 dar Mila+ros nu-l ură5 potopul de oaeni părea s-o /n+4ită. B*ndu-6i seaa5 călu+ărul se /ntoarse din dru. ; i ce dacă o să ă ooare@ 6opti ea printre suspine5 cu o7rajii scăldaţi /n lacrii. Hra oartă deja de dinainte de ; 0udar spune asta. FraJ EoaPun dădu s-o cale cuprindă după ueri5 se stăp*ni. Tre7uie să eNiste o altă 6i o s-ope+ăsesc. 3ţi proit. C altă cale@ Mila+ros str*nse din 7uze 6i se a+ăţă de această fă+ăduială. 3ncuviinţă 6i erse ai departe5 alături de el. Hra
adevărat5 recunoscu /n sinea ei c*nd dădea colţul să intre pe strada ez. edro ar defăia-o5 iar 2artola ar /ntări5 supusă5 toate ocările care i-ar trece prin cap ticălosului. >n fior rece /i trecu pe 6ira spinării c*nd 6i-o /nc4ipui pe QeJes Trianera 4ulind-o /n +ura are. =lde Garca ar fi /nc*ntaţi s-o repudieze /n pu7licD 6i cei din neaul )arona ar face la fel5 lezaţi /n onoarea lor. Mila+ros /ncălcase le+ea: nu eNistau prostituate /n rasa ţi+ănească5 iar toţi ţi+anii s-ar fi ridicat /potriva ei. )u putea ea să se arate /n fundătura San Mi+uel /n aseenea /prejurări@ Bar zilele treceau5 iar proisiunea lui fraJ EoaPun nu se /plinea. ?Bă-i tipA5 /i ceru /ntr-o diineaţă c*nd ea stărui. ?Marc4izul ne va ajutaA5 o /ncredinţă a doua zi5 6tiind /nsă că nu era /n stare să ear+ă la re6edinţa acestuia. ?I-a triis o scrisoare stareţului din San Eacinto5 el va 6ti ce e de făcutA5 inţi a treia oară c*nd ea /i ainti ce /i fă+ăduise. FraJ EoaPun se teea că o s-o piardă5 că o să fie rănită5 că o să oor*tăD dar5căăruţă pentru a urdară5 nu /nfrunta potopul /ntre7ărilor ei5de o lăsafiesin+ură /ntr-o /n care sin+urele o7iecte o7ilier erau un pat 6u7red 6i un scaun rupt. ?0u tre7uie să ie6i5 luea te cunoa6te5 iar alde Garca si+ur te caută la porunca lui edro.A )a ecou al scuzelor lui5 av*nd ereu /n inte r*sul copilei ei5 Mila+ros iz7ucnea /n pl*ns. tia si+ur că alde Garca ar c4inuio. Ia+inea copilei ei la c4ereul acelor ticălo6i era peste puterile ei. Trează nu putea să le suporte )eru vin5 dar văduva o refuză. 3n zadar se certă cu ea. ?leacă5 dacă vreiA5 /i spuse. ?>nde@A5 se /ntre7ă ea. >nde putea să se ducă@ Hl /i aducea ereu c*te ceva c*nd se /ntorcea: ceva dulce5 p*ine al7ă5 o pan+lică colorată i vor7ea cu ea5 o /ncuraja 6i se purta afectuos5 c4iar dacă nu de asta avea ea nevoie. >nde era cutezanţa ţi+anilor@ FraJ EoaPun nu era /n stare să-i susţină privirea5 cu făceau cei din rasa ei. Mila+ros siţea că oc4ii lui o urăreau de fiecare dată c*nd erau /preună5 /nsă de cu se a6eza dinaintea lui5 călu+ărul se ferea. ărea că se ulţue6te doar s-o 6tie acolo5 să-i sită irosul5 s-o atin+ă u6or. )o6arurile nu părăsiseră nopţile ţi+ăncii: edro 6i alaiul de no7ili care o siluiau se perindau prin totu6i5 să alun+e +*ndul că fraJ EoaPun ar fi pututvisele să seeiD poarte ca /ncepu ei. 3n două săptă*ni5 răaseră fără 7ani pentru plata c4iriei saavolnice pe care le-o cerea văduva /n sc4i7ul tăcerii ei. ; 0iciodată n-a 7ănuit că o să ajun+ să a nevoie de 7ani5 se
dezvinovăţi călu+ărul5 c4inuit de reu6cări5 ca 6i cu ar fi trădato. ; Iar acu@ /ntre7ă ea. ; ,oi căuta ; Minţiţi< FraJ EoaPun vru să se apere5 dar ţi+anca nu-i dădu voie. ; Minţiţi5 inţiţi5 inţiţi5 ţipă cu punii str*n6i. 0iic nu e adevărat5 nu-i a6a@ 0ici arc4izul5 nici scrisorile către stareţ5 niic. Tăcerea lui /i dădu dreptate. lec la Triana5 4otăr/ atunci. ; =sta ar fi o ne7unie. 9otăr*rea luată de Mila+ros5 nevoia de a părăsi caerele /nainte ca văduva să-i dea afară sau5 ai rău5 să-i denunţe pentru adulter5 lipsa 7anilor 6i5 pe deasupra5 siplul +*nd că ţi+anca ar fi putut să-l părăsească5 /l făcură pe fraJ EoaPun să se dezeticească. ; H ultia oară c*nd ă ai /ncred /n duneavoastrăD nu ă dezaă+iţi5 se /nvoi ea. zile nu făcuse altceva dec*t să se 0-o făcu.părinte5 Be altfel5 /n acele +*ndească cu să dezle+e pro7lea. 3i venise un +*nd nesă7uit5 dar nu avea de ales: at*ţia ani o visase pe Mila+ros 6i tocai renunţase la tot pentru ea. )e nesă7uinţă ai are dec*t aceea putea să eNiste@ Se duse la o prăvălie 6i sc4i7ă rasa călu+ărească cea ai 7ună din cele două pe care le avea pe ni6te ve6inte ne+re5 siple5 feeie6ti5 plus ănu6i 6i o antilă. ; ,reţi să /7rac a6a ceva@ /ncercă Mila+ros să se /potrivească. ; 0u poţi er+e pe druuri ca o ţi+ancă fără acte. Tot ce vreau e să nu fi arestaţi /n tipul călătoriei spre 2arrancos. 9ainele /i alunecară din *ini lui Mila+ros 6i căzură pe jos. Ba5 spuse el. 0u ne a7ate c4iar a6a de ult. H doar alt druD sunt c*teva zile /n plus. 3ţi ainte6ti ce-a spus 7ătr*na tăăduitoare@ = zis că5 dacă eNistă vreun loc /n care ar putea fi +ăsit 7unicul tău5 acela este 2arrancos. 3n ziua /n care a stat de vor7ă5 i-ai povestit că n-aţi ajuns acolo după area /nteniţare5 iar lucrurile nu s-au sc4i7at ult de atunci. oate ; I-aI-a scuipat la picioare5 /6i ainti Mila+ros c*tă *nie /i arătase. spus ; )e /nsenătate ai are ce-ai făcut sau ce-ai spus@ 3ntotdeauna te-a iu7it5 iar fiica ta are s*n+e ,e+a. Bacă l-a +ăsi5 Melc4or ar 6ti ce să facă5 fără /ndoială. Iar dacă el nu e acolo5
poate că o să-l +ăsi pe vreun alt e7ru al failiei care să nu fi fost săltat /n tipul arii /nteniţări. )ei ai ulţi dintre ei se ocupau cu tutunul5 poate că o să reu6i să află de vreunul. Mila+ros nu ai asculta. G*ndul la 7unicul ei o uplea de speranţă 6i de teaă5 totodată. 0u luase /n seaă avertisentele lui5 nici pe cele ale aei. =*ndoi 6tiau ce avea să se /nt*ple dacă se dăruia unui Garca. >ltiul lucru care /l aflase despre 7unicul ei era că-l prinseseră /n Madrid 6i că reu6ise să scape. oate Ba5 poate că /ncă trăia. Iar dacă cineva putea să-l /nfrunte pe edro5 acela era Melc4or ,e+a. )u toate astea i+anca se aplecă să culea+ă straiele ne+re de pe jos. FraJ EoaPun se opri din vor7it c*nd o văzu. Mila+ros nici nu voia să se +*ndească la faptul că 7unicul ar fi putut s-o respin+ă5 să nu priească s-o ajute5 *nat de ranc4iună. ; Slavă Fecioarei reacurate< ; )easervitoare fără de care păcat5desc4ise /i răspunse Mila+ros5 plecat5 tinerei u6a casei. tia cu ce capul avea de făcut după aceea5 tot ce făcuse cu o le+4e /n ură5 /n =lcorcon: să-6i /ncruci6eze de+etele *inilor /nănu6ate5 arăt*nd rozariul lui fraJ EoaPun pe care-l ţinea /ntre ele5 6i să orăie ce /6i ai aintea din ru+ăciunile /nvăţate de la )aridad5 /n Triana5 pentru 7otezul ei5 6i pe care călu+ărul i le repeta /ntruna pe dru. ; Baţi de poană pentru ca această nefericită văduvă să se poată retra+e la ănăstirea aicilor doinicane din 8epe5 iploră fraJ EoaPun acoperind orăielile acesteia. rin antila nea+ră care-i acoperea capul 6i-i ascundea c4ipul ne+ricios5 ţi+anca se uită la servitoare cu coada oc4iului. Se purta la fel ca celelalte: la /nceput5 refuza5 pentru ca apoi să ca6te oc4ii ari /n clipa /n care fraJ EoaPun descoperea fruosul c4ip al Fecioarei pe care o ducea cu el. =tunci avea să 6ovăie5 să le spună să a6tepte5 să /nc4idă u6a 6i să dea fu+a s-o c4ee pe stăp*na ei. =6a se /nt*plase /n =lcorcon5 la fel 6i /n Madrid5 /nainte să treacă pe poarta Se+oviei. FraJ EoaPun 4otăr/ să scape de sărăcie alătur*ndu-se aratei de pelerini sau pio6i care cereau de poană pe druurile SpanieiD priii u7lau pelerine /podo7ite cu scoici5 diie5 toia+5 ploscă de+4izaţi 6i pălărie cu pentru a6azisele pelerinaje la Ierusali sau /ntr-o suedenie de alte locuri ciudateD ceilalţi se dădeau drept călu+ări5 preoţi sau a7aţi care cereau o7ol pentru tot felul de lucrări sfinte. 8uea le dădea
poeni celor dint*i pentru ca5 /n sc4i75 să sărute relicvele sau scapularele despre care susţineau că sunt c4iar din ara Sf*ntă. )*t despre cei din ură5 se ru+au cu ei /n faţa statuetelor pe care le purtau5 le atin+eau5 le sărutau 6i le apropiau de copii5 7ătr*ni 6i ai cu seaă de 7olnavi5 /nainte de a lăsa să cadă c*ţiva +olo+ani /n cutia ilei sau /n pun+a piosului. )*t despre ia+inile sfinte5 niciuna n-o /ntrecea pe cea a reacuratei Mara pe care-o dezvăluia fraJ EoaPun5 spre stupoarea servitoarelor din casele /nstărite. =6a cu prevăzuse Mila+ros5 /n MUstoles5 la ceva ai ult de trei le+4e de Madrid5 se /nt*plă la fel ca /n =lcorcUn. 8a scurt tip5 desc4ise u6a doana casei5 care /năruri /n faţa fruuseţii 6i a 7o+ăţiei statuetei Fecioarei 6i-i pofti să intre. Mila+ros pă6ea sfioasă5 a6a cu o /nvăţase fraJ EoaPun5 urur*nd ru+ăciuni 6i ascunz*ndu-6i picioarele su7 fusta nea+ră 6i lun+ă care ătura pă*ntul. 3năuntru5 ţi+anca se ducea /n colţul cel ai /ndepărtat de locul /n care5 cadrept pe unsora altar5 Fecioara5 /n tip văduvă ce fraJ EoaPun prezenta luia6ezau care tocai răăsese 6i făcuseo proisiunea să se retra+ă la ănăstire. 0ici ăcar nu se uitau la ea5 a7sor7iţi cu toţii de Fecioara reacurată. ?oate fi atinsă@A5 /ntre7au +rijulii. ?Bar sărutată@A5 adău+au eoţionaţi. FraJ EoaPun spunea ru+ăciunile /nainte să le /n+ăduie. )u toate că str*n+eau destui 7ani ca să-6i ureze druul5 ca să ăn*nce 6i să doară /n 4anuri sau c4iar /n case5 dacă nu +ăseau 4anuri5 Mila+ros st*nd /ntotdeauna departe de ceilalţi5 ferită de un a6a-zis jură*nt al tăcerii5 /naintau /ncet5 s*c*itor de /ncet. 36i căutau ereu tovară6i de călătorie ca să evite /nt*lnirile neplăcute5 iar uneori erau nevoiţi să ză7ovească5 de pildă5 atunci c*nd feeile de prin case ţineau să-6i c4ee soţii5 fiii 6i5 pe alocuri5 /l pofteau c4iar 6i pe paro45 cu care fraJ EoaPun stătea de vor7ă ca să-l /ncredinţeze de 7unele sale intenţii. Bovezile de devoţiune 6i ru+ăciunile se /ntindeau la nesf*r6it. )*nd aveau nevoie de 7ani5 pierdeau zile /ntre+i arăt*nd statuia Fecioarei5 a6a cu se /nt*plă /n =laraz5 /nainte să treacă peste r*ul Tajo5 unde fură plătiţi 7ine ca să lase statueta să ve+4eze un 7olnav5 /n odaia ; ilui. dacă nu se vindecă@ /l /ntre7ă Mila+ros pe fraJ EoaPun profit*nd de faptul că acesta /i adusese de-ale +urii /n odaia pe care o priise ca să poată respecta jură*ntul tăcerii. ; 8as-o pe Maica Sf*ntă să 4otărască. Ha va 6ti<
=poi /i sur*se5 iar Mila+ros5 uluită5 crezu că zăre6te un z*7et 6tren+ăresc pe c4ipul lui fraJ EoaPun. Mona4ul se sc4i7ase Sau se sc4i7ase ea@ Sau poate a*ndoi5 /6i spuse. Mila+ros nu era /n stare să suporte nopţileD co6arurile o trezeau 7rusc5 asudată5 aeţită5 6i tră+ea ad*nc /n piept aerul care nu-i era de-ajuns. ,isa 7ăr7aţi care o siluiau5 tot pu7licul din teatrul rincipe r*z*nd de eaD pe 7ătr*na Maria Be ce o visa pe 7ătr*na tăăduitoare după at*ţia ani@ Bacă a6a /i treceau nopţile5 siplul +*nd că avea să-l re/nt*lnească pe 7unicul ei o /ncuraja să /ndure pe tipul zilei acele straie ne+re 6i aspre care o st*njeneau. lictisul ru+ăciuni lor 6i al orelor pe care le petrecea sin+ură /n case sau 4anuri5 ca să nu se descopere /n6elătoria5 se presc4i7a /n visări c*nd se +*ndea la Melc4or5 la aa ei 6i la )ac4ita. Beseori tre7uia să se străduiască să nu c*nte pe rit de fandan+o ru+ăciunile /nvăţate de la )aridad. )*t tip trecuse de c*nd nu ai c*ntase@ ?Tot at*ta tip c*t a trecut de c*nd nu ai 7eiA5 /i răspunsese fraJasta. EoaPun /n /nc4eierea discuţiei5 /ntr-o zifăceau /n careca/i vor7ise despre Soarele 6i dorinţele ei /nflăcărate toate oentele aare care-i c4inuiau visele să ră*nă /n ură5 ca 6i cu ar fi fost /nc4ise /ntr-o 7ulă5 iar /n faţa ei se /nfăţi6a speranţa de a se /ntoarce printre ai ei. Boar de asta /i păsa cu adevărat: fata ei5 7unicul ei. Failia ,e+a. 3n trecut5 nu reu6ise să priceapă asta5 c4iar dacă se *n+*ia cu scuza că era t*nără. >neori5 6i-l aintea 6i pe tatăl ei. )e /i spusese )aac4o la /ntoarcere5 după ce vor7ise cu aa ei /n adăpostul din Mala+a@ ?Hl 6tia care era /nvoiala: li7ertatea lui /n sc4i7ul lo+odnei tale cu Garca. =r fi tre7uit să refuze 6i să se sacrifice. 2unicul tău a făcut ceea ce tre7uia.A )*nd /6i aintea cuvintele ţi+anului5 Mila+ros se lupta să alun+e aintirile 6i să se +*ndească din nou la 7unicul ei. 0uai cu ajutorul lui putea să-6i re+ăsească fata 6i5 odată cu ea5 7ucuria de a trăi. )u fiecare sat pe care-l lăsau /n ură se apropia /ncă puţin de acel vis. >neori5 după ce-l asculta cu /i inţea pe nevinovaţii credincio6i care se apropiau de Fecioară5 Mila+ros se +*ndea 6i la fraJ EoaPun5 iar atunci o /ncepură năpădeausăsentiente contradictorii. riele zile /n Madrid5 c*nd arate Fecioara ca să facă rost de 7ani pentru plata /povărătoare a văduvei5 pe ţi+ancă o eNasperau 6ovăielile lui. 3n +*nd5 /i cerea feritate 6i convin+ere5 dar se supăra 6i ai tare c*nd /ntrezărea5 printre oc4iurile 6i
dantelurile antilei5 privirile furi6e pe care i le arunca pentru a se /ncredinţa de purtarea ei. ?Faceţi-vă +riji pentru duneavoastră5 părinte. )u credeţi că -ar recunoa6te cineva /n 4ainele astea care-i at*rnă pe ueri 6i pe 6olduri@A e ăsură ce fraJ EoaPun /6i /ndeplinea cu ai are si+uranţă rolul de pelerin5 i se sc4i7ă 6i atitudinea faţă de Mila+ros5 ca 6i cu ar fi +ăsit puteri /n propria si+uranţă. 0u părea at*t de tul7urat de prezenţa ei 6i5 uneori5 c4iar susţinea privirea ţi+ăncii. =tunci ea5 fie 6i nuai pentru c*teva clipe5 se siţea copilă5 ca /n Triana. ; 0u vă ai atra+ /7răcată /n ne+ru@ /i zise cu o7răznicie /ntro zi. ; )e@ FraJ EoaPun ro6i p*nă /n v*rful urec4ilor. )e vrei să spui@ ; )4iar asta5 dacă nu vă ai plac /n aceste c*rpe pe care ă siliţi să le port. ; ro7a7il că de vină e reacurata5 care dore6te să ă ferească de ispite5 auză el arăt*nd spre Ha vrusesă-i dea un răspuns5 darstatuie. tăcu5 iar el crezu că /nţele+e de ce nu ripostase: ie6ea la iveală feeia c4inuită5 uilită de către 7ăr7aţi. ; 0u voia să spun /ncepu să se scuze Mila+ros /nainte ca el s-o /ntrerupă. ; =i dreptate: nu-i placi /n straiele astea de văduvă castiliană. 3nsă /i place5 se +ră7i să adau+e văz*nd eNpresia ei tristă5 că /ncepi iar să faci 4az 6i să te /n+rije6ti de /nfăţi6area ta. Mila+ros se sc4i7ă iar la faţă. C u7ră de tristeţe /i tul7ură privirea. ; FraJ EoaPun5 noi5 feeile5 a venit pe această lue ca să na6te /n c4inuri5 ca să trudi 6i ca să /ndură depravarea 7ăr7aţilor. Tăceţi5 /l repezi c*nd el dădu să răspundă. Hi voi5 7ăr7aţii5 vă z7ateţi5 luptaţi 6i vă 7ateţi cu ticălo6ia. )*teodată c*6ti+aţi 6i deveniţi asculii /nvin+ătoriD /n ulte alte r*nduri pierdeţi5 6i atunci vă /nver6unaţi /potriva celor ai sla7i5 ca să vă aă+iţi 6i să trăiţi nuai pentru răz7unare. 0oi5 feeile5 tre7uie să tăce 6i să ne supune5 /ntotdeauna a fost a6a. = /nvăţat asta /nstare cele din ură5 dar -a tinereţea. ăcar nu Ba5 ă văd /n să lupt pentru fata costat ea fără ajutorul0ici unui 7ăr7at. vă ulţuesc5 adău+ă /nainte ca el să intervină5 dar acesta e adevărul. 0oi pute lupta nu ai ca să uită durerile 6i suferinţele noastre5 ca să le /nfr*n+e5 dar niciodată ca să le
răz7ună. 0e a+ăţă de speranţă5 oric*t de firavă ar fi5 6i /ntre tip5 c*teodată5 nuai c*teodată5 /ncercă să ne siţi din nou feei. ; 0u 6tiu ce ; 0u spuneţi niic. FraJ EoaPun dădu din ueri5 clătin*nd neduerit din cap5 cu *inile /ntinse. ; )ine /i spune unei feei că n-o place5 ridică vocea Mila+ros5 oric*t de ulte straie ne+re ar purta5 oric*t de 7ătr*nă sau de ur*tă ar fi5 n-are dreptul să zică niic. 3i /ntoarse spatele5 străduindu-se ca unduirea 6oldului ei să se zărească pe su7 ve6intele care at*rnau pe ea. =propierea5 ţelul coun5 necontenita nelini6te /n faţa priejdiei ca cineva să afle că respecta7ila 6i pioasa văduvă ce se ascundea su7 acele ve6inte nu era dec*t o t*nără ţi+ancă5 nieni alta dec*t Besculţa de la teatrul rincipe din Madrid5 6i că ona4ul inţea atunci c*nd /ncerea retra+erea ei nu la ănăstire5 /i apropia fiecarepoană zi5 puţinpentru c*te puţin. Mila+ros făcea niic pentru a ocoli atin+ereaD avea nevoie de acea apropiere oenească5 respectuoasă5 nevinovată. Q*deau5 /6i făceau destăinuiri5 se iscodeau unui pe celălaltD ea5 a6a cu n-o ai făcuse niciodată p*nă atunci5 scrut*nd 7ăr7atul care se ascundea su7 rasa de călu+ăr: t*năr 6i c4ipe65 de6i nu părea puternic. )u eNcepţia acelei c4elii rotunde care /i lucea /n cre6tetul capului5 se putea spune că era atră+ător. Be6i poate părul avea să-i crească la loc Fire6te că nu avea spiritul ţi+anilor5 4otăr*rea5 trufia5 dar /n sc4i7 /i prisoseau dăruirea5 7l*ndeţea 6i afecţiunea. ; =ici nu cred să prii poeni5 se văicări cu voce joasă fraJ EoaPun /ntr-o seară5 c*nd ajunseră la un +rup de 7ordeie sărane la care /i conduse o perec4e de a+ricultori ce se /ntorcea de la uncă5 sin+ura tovără6ie pe care-o aflaseră pe dru. ; oate că n-o să le prii /n nuele Fecioarei5 dar si+ur o să +ăsi pe cineva care o să dea 7ani ca să-i +4icesc viitorul5 puse ea răă6a+. ; 0erozii5 eNclaă fratele5 d*nd din *ini prin aer. Mila+ros /i apucă z7or una cu din7ăr7aţii *ini5 sau din feeile instinct5care la fel cu făcuse de ulte din ori /n Triana se /ncăpăţ*nau să nu scoată c*ţiva 7ănuţi. ; Sfinţia ,oastră5 spuse /n +luă5 doriţi să aflaţi ce spun liniile din pala duneavoastră@ ,ăd
FraJ EoaPun /ncercă să 6i-o retra+ă5 dar ea nu-i dădu voie 6i5 /n cele din ură5 el se supuse. Mila+ros apucă *na călu+ărului /ntre ale sale5 ur*nd cu de+etul arătător una dintre liniile palei. e ăsură ce /6i pli7a de+etul5 o +*dilătură nea6teptată /i cuprinse p*ntecele. ; Măi să fie /6i drese +lasul 6i se foi nelini6tită. 3ncercă să dea vina pe straiele incoode pe care le purta pentru neast*părul ei. 36i scoase ănu6a 6i /6i dădu la o parte antila de pe faţă cu o i6care a *inii. Găsi *na călu+ărului /ncă /ntinsă /n faţa ei. C apucă din nou 6i-i siţi căldura. C7servă pielea al7ă5 aproape delicată5 a 7ăr7atului care nu lucrase niciodată fierul. ; ,ăd entru pria oară /n viaţă5 Mila+ros nu avea dezinvoltura necesară pentru a-6i aţinti privirea /n oc4ii celui căruia /i citea viitorul. Se apropiau de r*ul MYrti+a5 Hncinasola răăsese /n ură5 iar 2arrancos se ridica deasupra capetelor lor. Mila+ros /6i scoase antila 6i o aruncă c*t coloD apoi făcu la fel cu ănu6ile 6i /6i ridică faţa către cerul strălucitor de sf*r6it de ai5 ca 6i cu ar fi vrut să soar7ă toată luina de care nu avusese parte /n călătoria de aproape o lună 6i juătate. FraJ EoaPun o conteplă vrăjit. =cu ea tră+ea de cataraa vestei ne+re pentru ca razele soarelui să-i *n+*ie pieptul5 acolo unde i se iveau s*nii. 8un+ul pelerinaj5 eNtenuant /n alte /prejurări5 avusese asupra lui Mila+ros tocai efectul opus: o7oseala atrase uitareaD /n+rijorarea că aveau să fie descoperiţi risipise orice altă nelini6te5 iar speranţa re/nt*lnirii /7l*nzi trăsăturile altădată /ncruntate 6i ereu /ncordate. i+anca se 6tiu privită. Scoase un stri+ăt nea6teptat care rupse tăcerea5 /6i scutură capul 6i se /ntoarse spre călu+ăr: ?)e o să se /nt*ple dacă n-o săl +ăsi pe Melc4or@A5 se /ntre7ă atunci fraJ EoaPun5 teător /n faţa z*7etului lar+ cu care-l răsplătea Mila+ros. Ha se silea să-6i desfacă cocul 6i să slo7oadă ni6te plete care refuzau să cadă /n voie. 0uai +*ndul că n-aveau să pe deajosde6iMelc4or /l făcu pe fraJ EoaPun să lase statueta Fecioarei să culea+ă antila 6i ănu6ile. ; =cu ce faceţi@ se pl*nse Mila+ros. ; S-ar putea să ai ave nevoie de ele5 răspunse el cu antila
/n *năD ănu6ile erau rătăcite /ncă printre tufi6uri. 3i luă ceva tip s-o +ăsească pe a doua. )*nd se ridică cu ea5 Mila+ros dispăruse. >nde@ Stră7ătu zona cu privirea. 3n zadar. 0-o +ăsi. Ccoli un d*7 6i se apropie de al7ia r*ului MYrti+a. Qăsuflă u6urat. Hra acolo5 cu *necile suflecate5 /n+enunc4eată. 36i v*r/ de ai ulte ori capul /n apă 6i-6i frecă vi+uros părul. C văzu ridic*ndu-se5 udă leoarcă5 cu pletele ei 7o+ate5 ne+re5 căz*ndu-i pe spate5 strălucind /n soare5 /n contrast cu pielea oac4e6ă. FraJ EoaPun se cutreură contepl*ndu-i fruuseţea. Caenii din 2arrancos /nt*pinară sosirea lor /n sat cu ne/ncredere 6i curiozitate: un călu+ăr care ducea o siluetă nedeslu6ită 6i o ţi+ancă fruoasă5 /naltă5 atentă la tot ce i6că. FraJ EoaPun 6ovăi. Mila+ros5 nu: oc4i priul o care-i ie6i /n cale. ; 3l căută pe cel care vinde tutun pentru contra7andă /n Spania5 /l năuci pe unul /naintat /n v*rstă deja. c*tevacare cuvinte /n +raiulcalocului5 fără să-6ivinovat poată lua=cesta privirea7*i+ui de la oc4ii /l sfredeleau 6i cu ar fi fost de vreo fărădele+e. FraJ EoaPun intui neră7darea cuplită a lui Mila+ros 6i se 4otăr/ să intervină. ; acea fie cu tine5 salută 7l*nd. 0e /nţele+i@ ; Hu5 da. Se auzi din spatele priului. ?H foarte priejdiosA5 repetă fraJ EoaPun de vreo zece ori /n tip ce se apropiau de +rupul de clădiri către care fuseseră /ndruaţi 6i care alcătuia a6eză*ntul lui Mndez. 8ocul era un cui7 de contra7andi6ti. Mila+ros er+ea 4otăr*tă5 cu capul ridicat. ; =coperă-ţi ăcar faţa5 o ru+ă el5 +ră7ind pasul pentru a-i oferi antila. 0ici nu-i răspunse. >n 6ir nesf*r6it de posi7ilităţi5 toate /nspăi*ntătoare5 /i treceau prin cap călu+ărului. Melc4or putea să nu se afle acolo5 putea să fie c4iar du6anul acelui Mndez. Se teea pentru el5 dar /ndeose7i pentru Mila+ros. Hrau puţini cei care ră*neau nepăsători la trecerea ţi+ănciiD se opreau5 o priveau5 unii c4iar o ă+uleau /n acea li7ă ciudată a oaenilor din 2arrancos. ?3n ce /ncurcătură a v*r*t-o pe Mila+ros@A5 se căină c*nd trecură de porţile a6eză*ntului lui Mndez. )*ţiva drueţi tr*ndăveau /n curtea are de pă*nt care se desc4idea /n faţa
săla6ului contra7andistuluiD unul dintre ei scoase un fluierat c*nd o văzu pe Mila+ros. Bouă feei cu /nfăţi6are /ndoielnică5 aflate la una dintre ferestrele doritorului de deasupra +rajdurilor5 se str*7ară la apariţia călu+ărului5 iar o ceată de copilandri pe juătate +oi care se fu+ăreau printre cat*rii sonoro6i le+aţi de st*lpi se opriră din aler+at 6i se apropiară de ei. ; )ine sunteţi@ /ntre7ă unul dintre copii. ; =veţi dulciuri@ ceru altul. 3ncă puţin 6i ajun+eau la casa are. 0iciunul dintre 7ăr7aţii care-i urăreau cu privirea nu se clinti. Mila+ros /ncerca să scape de s*c*iala copiilor5 oent /n care fraJ EoaPun interveni din nou. ; 0u5 o luă /naintea +estului repezit al acesteia5 nu ave dulciuri5 dar a asta5 adău+ă arăt*ndu-le un real. )opiii se /n+răădiră /n jurul călu+ărului cu oc4i strălucitori la vederea onedei de araă. ; C să-l priiţi dacă /l /n6tiinţaţi pe donul Mndez că are oaspeţi. ; i cine /ntrea7ă de el@ )opiii tăcurăD c*ţiva dintre drueţi se ridicară5 iar prostituatele de la fereastră se aplecară 6i ai ult peste pervaz. ; 0epoata lui Melc4or ,e+a5 Galerianul5 răspunse atunci Mila+ros. Mndez5 contra7andistul5 se ivi /n u6a casei ariD o cercetă pe ţi+ancă din cap p*nă-n picioare5 lăsă capul /ntr-o parte5 o scrută din nou5 lăsă să treacă c*teva secunde 6i z*7i. Bintr-o răsuflare5 fraJ EoaPun dădu afară tot aerul pe care-l ţinuse /n plă*ni. ; Mila+ros5 nu-i a6a@ /ntre7ă atunci contra7andistul. 2unicul tău i-a vor7it ult despre tine. Fii 7inevenită< >nul dintre copii /ncercă să-i atra+ă atenţia lui fraJ EoaPun tră+*ndu-l de *neca rasei. ; entru oneda aceea vă duc p*nă la Galerian5 le propuse. Mila+ros sări /n sus de uiire 6i se năpusti asupra ucosului. ; Hste aici@ stri+ă. >nde@ tii unde@ Beodată5 /l privi cu ne/ncredere. Bacă 7ăiatul /i tră+ea pe sfoară pentru un real@ răsuci cătresă contra7andist cu o privire /ntre7ătoare5 care arSefi fost /n stare străpun+ă zidurile. ; = sosit acu două săptă*ni5 confiră Mndez. Mila+ros 7*i+ui spre contra7andist ceva care ar fi putut fi la fel de 7ine o ulţuire sau un răas-7un5 /6i prinse poalele fustei
lun+i 6i ne+re5 lăs*ndu-6i la vedere pulpele 6i5 cu fusta str*nsă5 se pre+ăti s-o ia pe urele copiilor5 care /i a6teptau cu r*sete 6i ţipete l*n+ă poarta de la intrarea /n a6eză*ntul contra7andistului. ; 9ai5 /i /ndenă unul dintre ei. ; 9ai5 fraJ EoaPun5 /l zori ţi+anca5 care deja se /ndepărtase de el cu c*ţiva pa6i. Mona4ul /6i luă /nsă la revedere. ; 0u pot să aler+ cu statueta Fecioarei /n 7raţe5 se pl*nse după aceea. Bar Mila+ros nu-l ascultă. C fetiţă o ţinea de *nă 6i tră+ea de ea spre dru. FraJ EoaPun /i ură lent5 eNa+er*nd +reutatea unei statuete pe care o purtase fără nicio pro7leă prin toată Spania. Melc4or era /n 2arrancos5 slavă Bonului< 0u crezuse niciodată cu adevărat că aveau să-l +ăsească. ?=6 face oarte de o pentru ea. Sunteţi spaniol i călu+ăr. = doua trea7ă s-ar putea /ndrepta5 dar pria5 nu.A Be /ndată ce Mndez confirase prezenţa priit ţi+anului siţise o str*n+ere de iniă5 aintindu-6i avertisentul c*ndva de la el pe alul GuadalPuivirului5 c*nd 7ănuise posi7ilitatea unei relaţii cu nepoata lui. Galerianul ar face orice pentru ea< 0u-l oor*se pe tatăl lui Mila+ros pentru că /ncuviinţase căsătoria ei cu un Garca@ ; )e faceţi@ Boi copii se c4inuiau să-l u6ureze de povara reacuratei. ; Baţi-le-o< /i porunci Mila+ros din faţă. 0-o să ajun+e /n veci< 0u le-o dăduD nu era si+ur că voia să se afle faţă /n faţă cu Melc4or ,e+a. ; lecaţi de aici< ,alea< le stri+ă celor doi uco6i care5 /n ciuda aeninţărilor5 er+eau tot pe l*n+ă el 6i se străduiau să-l ajute să ducă statueta5 atin+*ndu-o cu *inile5 dar ai ult /l st*njeneau. Mila+ros /l a6teptă5 ţin*ndu-6i poala fustei5 neră7dătoare. Fetiţa care o /nsoţea răase alături de ea5 cu *inile /n 6olduri5 iit*nd +estul ţi+ăncii. ; )e aveţi@ /l iscodi irată ţi+anca. ?C să te pierd5 asta a. 0u-ţi dai seaa@A5 vru el să spună. ; 0u se face /n +aură /n cer inute după c*t a ers5 răspunse sc4i75 aipentru repezitc*teva dec*t 6i-ar fi dorit. Ha interpretă +re6it +estul lui 6i se str*7ă. 3i privi pe copilandri5 care aler+au veseli /naintea lor5 cu soarele /n faţă. C năpădiră /ndoielile.
; )redeţi /6i lăsă 7raţele să cadă /n lături. )ăzu 6i fusta. Buneavoastră aţi spus că 7unicul ă va ierta. ; i o s-o facă5 o asi+ură fraJ EoaPun5 de6i /i venea să-i propună să fu+ă /preună din nou5 să se /ntoarcă pe druuri5 să ear+ă din loc /n loc5 arăt*nd statueta Fecioarei. 3n vocea călu+ărului se siţi descurajarea. Mila+ros o siţi 6i /6i potrivi pa6ii la ersul lui. ; H 6i Garca5 urură ea. ; )e@ ; Fetiţa. Fata ea. Maria. Hste 6i Garca. >ra 7unicului faţă de ei este ai are dec*t orice< )4iar 6i dec*t afecţiunea pe care i-o purta c*ndva5 adău+ă cu un fir de voce. FraJ EoaPun suspină5 con6tient de contradicţiile care /i sf*6iau sufletul. Bacă o vedea ulţuită5 plină de speranţă5 el se pră7u6ea /n+rozit de +*ndul de a o pierde5 dar dacă o vedea suferind5 atunci =tunci voia s-o ajute5 s-o /ncurajeze să ear+ă la 7unicul ei. ult tip5 zise fără convin+ere. ; = trecut ; i dacă nu ă iartă că -a ăritat cu edro Garca@ 2unicul ; C să te ierte. ; Maa ea -a respins pentru că a făcut asta. Maa ea< =junseră la poalele unui deal5 /n afara satului. )el ai are dintre copii /i a6tepta acolo5 ceilalţi aler+au deja /n sus pe cărare. C căsuţă sin+uratică /n v*rf de deal5 la răscruce de v*nturi5 donea peste /prejuriiD /ntr-acolo arătau ai ulţi dintre copii. ; =colo e@ /ntre7ă fraJ EoaPun5 profit*nd de ră+azul acela ca să lase jos statueta. ; Ba. ; )e face Melc4or acolo sus5 de unul sin+ur@ se /ntre7ă irat. ; 0u stă sin+ur5 sări 7ăieţandrul. Trăie6te cu ne+resa. Mila+ros vru să spună ceva5 dar nu-i ie6iră cuvintele. Treură 6i căută sprijinul călu+ărului. ; )aridad5 6opti acesta. ;FraJ Ba5 /ntări 7ăiatul. )aridad. Stau ereu acolo5 /i vedeţi@ EoaPun /6i concentră privirea p*nă c*nd deslu6i două u7re care 6edeau jos5 /n faţa casei5 la ar+inea unui pov*rni6. )u oc4ii ueziţi 6i siţurile rătăcite5 Mila+ros nu iz7uti să vadă niic.
; Be c*nd au sosit5 lăuri ai departe 7ăiatul5 au plecat de vreo două ori să facă contra7andă. Be fiecare dată s-au /ntors cu dulciuri< 8ui )aridad /i plac ult dulciurile i le-a /părţit cu noi. Iar Gre+oriei5 fetiţei )ercetă cărarea care urca. H aia5 o vedeţi@ ria5 aia icuţă care alear+ă cel ai ult Gre+oriei iau adus ni6te opinci pentru că nu putea er+e5 tălpile ei erau o rană. >itaţi cu alear+ă acu< ; FraJ EoaPun se uită cu sărea Gre+oria. ; Qestul tipului 6i-l petrec a6ezaţi acolo5 /7răţi6aţi5 fuează 6i privesc c*purile. Be ulte ori urcă pe furi65 dar ereu ne prind. Gre+oria nu 6tie să-6i ţină +ura< ; 37răţi6aţi@ 3ntre7area ie6i /n +ura lui Mila+ros5 care /ncerca să-6i 6tear+ă oc4ii pentru a-i ridica spre v*rful dealului. ; Ba. Mereu< Se str*n+ ult unul pe celălalt5 iar atunci Galerianul o /ndeană pe )aridad: ?)*ntă5 ne+resoitaţi ce s-a /nt*plat5 insistă /pin+*nd-o cu 7l*ndeţe de la spate. Mila+ros /i lăsă /n ură pe )aridad 6i pe fraJ EoaPun. ropriile lacrii o /piedicară să vadă oc4ii ueziţi ai lui Melc4or. Be c*te ori nu /ncercase să se convin+ă că ceea ce se /nt*plase cu tatăl ei fusese urarea unei ră7ufniri@ ,oia să-l ierte totu6i5 nu putea fi si+ură că el dăduse uitării ceea ce pentru el /nsenase cea ai cruntă trădare a s*n+elui ,e+a: căsătoria ei cu edro5 /ncă o veri+ă /n lanţul de du6ănii care /nfruntau cele două failii. )u avea să-i uite Melc4or pe alde Garca@ Trecuseră doar c*ţiva ani de c*nd cei din failia Garca /ncercaseră să-l ooare ; =furisită fie ,ir+en del 2uen =ire< i+anca se opri auzind 7lesteul 7unicului. 3l privi /n+rozită pe Melc4or 6i apoi se uită /n ură 6i /n lături. )e voia@ ; )e cauţi străvestită-n cor7@ Ha /6i privi 4ainele ne+re de parcă le vedea /nt*ia oară. )*nd ridică privirea5 o /nt*pină z*7etul lui Melc4or.
45 – = +re6it oul.
,or7ele lui Melc4or o făcură pe )aridad să se c4ircească 6i ai ult dec*t)ei o făcuse tip ce /n asculta Mila+ros. patru/n6edeau jurul cruda esei:6i lun+a ei doi5poveste a6ezaţia lui pe o7i6nuitele lor scaune /pletite din nuiele de salc*5 ţi+anca pe un ta7uret pe care /l păstrau pentru Martin5 care /i vizita de fiecare dată c*nd se /ntorcea de pe druuri5 c*nd făcea contra7andă prin /prejuriiD călu+ărul răase /n picioare5 st*njenit5 căut*nd să se rezee 7a de una5 7a de alta5 p*nă c*nd Melc4or /l ţintui cu privirea 6i răase nei6cat o vree. )aridad căută o făr*ă din tandreţea cu care Melc4or o privise p*nă /n acea zi5 dar /nt*lni ni6te spr*ncene /ncruntate 6i o privire /n+4eţată. uţine cuvinte rosti ţi+anul c*t vor7i nepoata lui: doar un ?ulţuescA5 adresat călu+ărului5 c*nd află că-i salvase viaţa lui Mila+ros5 6i scurte /ntre7ări despre copilul pe care aceasta /l avusese cu Garca. 8a cea ai iportantă5 ?tii ceva de aa ta@A5 Mila+ros răspunse cu lacrii. )aridad siţea că 7ăr7atul ei /6i /nă7u6ea eoţiile. ?3njurăci+a6ulende e5 7unicule@ repetă fără să-6i poată ascunde nelini6tea. Qafael Garca /ntoarse capul către Trianera.
; 3n puţul din fierărie5 /6i /ncercă atunci norocul edro. =colo /i ţii5 nu@ C siplă +roapă /n pă*nt5 ascunsă5 acoperită cu sc*nduri5 /n care alde Garca ascundeau ărfuri5 ai ales pe cele furate5 /n caz că vreun al+uazil intra /n fierărie. 0u era pria oară c*nd o foloseau pentru a ascunde pe cineva5 /ncercaseră c4iar 6i la area /nteniţare5 dar at*t de ulţi se 7uluciseră la +ura ei5 /nc*t soldaţii re+elui /i arestaseră pe toţi /n 4o4ote de r*s. Mila+ros /nălţă capul auzind că sunt date la o parte sc*ndurile. 8uina sla7ă a unui opaiţ /i descoperi pe cei trei culcaţi pe pă*nt5 le+aţi fedele65 /n+4esuiţi /n locul str*t din puţ. Beasupra5 ţi+anca văzu siluetele ai ultor 7ăr7aţi care se certau. Cpaiţul sulse sc*nteieri din 4aina unuia dintre ei5 iar Mila+ros scoase un ţipăt. )aridad văzu +roaza din oc4ii prietenei sale /nainte ca aceasta să-6i str*n+ă +enunc4ii la piept 6i să /ncerce să6i ascundă capul /ntre ei. =poi ridică oc4ii către locul /n care privea Melc4or: cearta se /nteţea5 iar 7ăr7aţii se /n+4ionteau. luă ceva tip să-l recunoască pe edro5 care scăpă de ceilalţi 8e 6i sări /n puţ cu un jun+4er sc*nteietor /n *nă. ; 0-o oor/< se auzi vocea lui Qafael Garca. ; T*rfă< ipătul lui edro se auzi /n acela6i tip cu cele ale lui )aridad 6i Melc4or. >nul dintre ţi+ani se aruncă la pă*nt 6i reu6i să-l apuce pe edro de /nc4eietura *inii5 tocai c*nd ridica *na ca să-6i /njun+4ie soţia. 3ntr-o clipă5 alţi doi /l prinseră. ; =duceţi-l sus< ordonă )ontele. C lovitură puternică de picior /n faţă /i /ntunecă vederea lui Mila+ros. )apul i se iz7i puternic de perete. ; 8ăsaţi-ă< )urva< C să-i iau viaţa< urla edro Garca care5 neput*nd să-6i eli7ereze 7raţul5 /ncepu s-o lovească pe ţi+ancă cu picioarele. rintre lovituri 6i ţipete5 lui Mila+ros i se păru că aude răcnetul 7unicului ei. ; Eavră nenorocită< se dezetici 6i5 de6i avea picioarele le+ate5 le ridicădar pentru a daaceea /n 7ăr7atul 3i atinse o coapsă5 fără putere5 lovitura /i alinăei. durerea pricinuită deaproape cele pe care le. priea: /n faţă5 /n piept5 /n +*t /ncercă să-i dea /ncă una5 dar cei doi tineri care străjuiau puţul /l tră+eau deja /n sus pe ţi+an5 care lovea cu picioarele /n +ol.
Mila+ros 6i edro /6i /ncruci6ară privirile. Hl scuipă5 ea nici nu se i6că. Cc4ii lor sc*nteiau de furie. ; =i /nne7unit@ /6i ustră nepotul Qafael Garca5 /nainte ca acesta să fi ie6it /n /ntre+ie din puţ. Tăceţi din +ură< porunci5 pun*nd capăt z7aterii cu care edro se /ntorcea la suprafaţă. Să nu-l ai văd pe aici5 aţi /nţeles@ Ie porunci celor doi care stăteau de pază. i5 /ntorc*ndu-se către nepotul lui5 adău+ă: leacă din Triana. 0u vreau să te /ntorci p*nă nu prie6ti sen de la ine. 3n tip ce )ontele se /ndrepta către u6a fierăriei ca să arunce o privire /n fundătură5 Mila+ros 6i )aridad /6i vor7iră /n tăcere. Melc4or stătea cu privirea /n pă*nt5 nenorocit fiindcă nu putuse să-6i apere nepoata. ?C să uriA5 /6i spuseră. )4ipurile li se /năspriră5 căci nu voiau să le ofere lacriile lor acelor 7lesteaţi. Qafael Garca se /ncredinţă că /n fundătură era lini6te. Tăcere. )iuli urec4ile ca să audă cu tăcerea aceea era sf*6iată de un z+oot pe care patriar4ul /l recunoscu de-a7ia după un tip: c*ntul /nfundat al lui )aridad 6i de al lui Mila+ros5 de jos5o din puţ. >na /ncepu să fredoneze c*ntări ne+ri5 iar cealaltă ură 6i /ncercă să-6i /nvin+ă frica cu un fandan+o. >n rit onoton5 celălalt vesel. Sc*ndurile de deasupra capetelor lor fură puse la loc 6i5 puţin c*te puţin5 le lipsi de luina opaiţului. ; Tăceţi< le porunciră ţi+anii. 0-o făcură. Melc4or ascultă c*ntul celor două fiinţe pe care le iu7ea cel ai ult 6i clătină din cap5 cu un nod /n +*t. Tocai /ntr-o /prejurare ca aceea tre7uia să se afle c*nd le asculta c*nt*nd /preună@ Hle c*ntară ai departe /n /ntuneric 6i5 /ncet-/ncet5 )aridad ipria veselie c*nturilor5 iar Mila+ros sor7ea tristeţea elodiilor de sclavi. =poi /6i potriviră +lasurile. e Melc4or /l trecu un fior pe 6ira spinării. Fără instruente5 fără 7ătăi din pale5 fără stri+ăte sau /ndenuri5 c*ntul contopit al celor două se iz7ea de sc*ndurile care acopereau puţul 6i potopea prinsoarea lor cu durere5 prietenie5 trădare5 dra+oste5 peripeţii5 speranţe pierdute Sus5 c*nd edro se afla deja departe de fierărie5 cei doi tineri ţi+ani /l iscodiră din priviri pe patriar45 care nu răspunse5 vrăjit de vocea celor două. ; 8ini6te< răcni furios5 ca 6i cu l-ar fi surprins /nuindu-se. Gura sau vă vin c4iar eu de 4ac< adău+ă iz7ind cu picioarele /n sc*nduri. 0u-i dădură ascultare. )ontele ridică din ueri5 le porunci
tinerilor să 7aricadeze u6ile fierăriei 6i se /ntoarse acasă. )aridad 6i Mila+ros /6i prelun+iră c*ntările p*nă la răsărit5 pe care ele nu putură să-l vadă. =6ezat pe pă*nt5 fraJ EoaPun o7servă cu scur+erea ceasurilor sc4i7a spaţiul care /l /nconjura: tără7oiul loviturilor de ciocan 6i fuioarele de fu care se /nălţau din fierăriiD stri+ătele 6i jocurile copiilor5 v*nzoleala ţi+anilor care veneau 6i plecau sau care pur 6i siplu stăteau la taclale sau tr*ndăveau. 0u putea să oprească ceea ce 6tia si+ur că avea să se /nt*ple. 0u putea nici ăcar să se sprijine pe counitatea lui. C invazie de lăcuste pustia o+oarele sevillane5 iar călu+ării erau c4eaţi să spună ru+ăciuni /n faţa acelei pedepse divine care niicea at*t de des recoltele5 lăs*nd /n ură foaete 6i epideii. Minun*ndu-se de statueta Fecioarei5 stareţul i-o ceruse pentru a o purta /n procesiune. Hra ai 7ine dec*t să eNcounice lăcustele5 cu făceau unii preoţi. 3i treculaprin inte să adreseze autorităţilor5 dar renunţă +*ndindu-se /ntre7ările pe se care i le-ar fi pus. Hl nu 6tia să intă5 iar răfuielile ţi+anilor nu-i interesau pe funcţionari. Să se dea de +ol nu ar fi folosit la niic. QeJes 6i Qafael /l cercetau de la fereastra casei. ; 0u-i place să-l văd acolo5 coentă patriar4ul. ; i edro@ ; = plecat. I-a poruncit să nu se /ntoarcă p*nă nu-l c4e eu. ; )*nd se /ntoarce )arona@ ; = triis după el. Bupă spusele nevesti-sii5 se află /n Granada. = /ncredere că /l vor +ăsi cur*nd. ; Tre7uie să /nc4eie iute povestea asta. )*nd i-o dai pe ,e+a lui edro@ ; Bupă ce terin cu ceilalţi. )el care ă interesează e Galerianul. 0iic nu tre7uie să-l /piedice pe ascual să-i ia 7ere+ata. =poi edro să facă ce-o vrea cu nepoata. ; H 7ine a6a. =cestea fură ultiele cuvinte pe care le rosti ţi+anca /nainte să auţească5 cercet*nd +*nditoare fundătura5 la fel ca soţul ei5 la fel ca fraJ EoaPun. ca toţi cei care prin a7ătură atenţia Beodată5 asupra unei feei care se se aflau oprise la preajă5 intrarea /6i /n fundătură. ?)ine@A5 se /ntre7ară unii. ?0u se poatende e6ti5 fata ea@A Siţi ne/ncrederea ţi+anilorD unii c4iar /6i plecau capul. Be ce@ =na fusese pe dru tip de aproape două luni5 venind dinspre ara+ozaD fu+ise din Misericordia5 cu cele cincisprezece feei din neaul carefuseseră ai răăseseră5 ce Salvador 6i restul ,e+a 7ăieţilor trii6i la inclusiv arsenale.fete5 0u după le urări nieni5 de parcă s-ar fi 7ucurat că au fu+it5 ulţuiţi că scăpaseră de eleD nici nu denunţaseră evadarea lor. =lcătuiră două +rupuri: unul porni spre Granada5 celălalt spre Sevilla5 socotind că /n felul acesta ăcar unul din ele avea să ajun+ă la capătul călătoriei. =na er+ea /n fruntea cetei sevillane5 care o purta pe 7ătr*na 8uisa ,e+a. ?=i să ori pe elea+urile tale5 /i fă+ăduise. 0-o să /n+ădui să te stin+i /n teniţa asta izera7ilă.A Merseseră /n acele două luni p*nă se opriseră /n )arona5 la nuai 6ase le+4e de Triana5 unde le /nt*pinară feeile din failia Rinez. 2ătr*na 8uisa era /nfr*ntă5 iar celelalte aproape că n-o ai puteau duce. ?Mai e puţin5 tu6ăA5 /ncercă ea s-o /ncurajeze5 dar nu fu 7ătr*na cea care se /potrivi. ?9ai să ne reface puterile aici5 unde sunte ocrotite5 la adăpost5 interveni altă ,e+a. Sunte plecate de at*ţia ani5 ce ai contează c*teva zile /n plus@A /nsă pentru =na contau: tre7uia s-o +ăsească pe Mila+ros5 voia să-i spună că o iu7ea. )inci ani de foae5 7oli 6i suferinţe erau de-ajuns. i+ănci din failii care se du6ăneau din o6i străo6i ajunseseră p*nă la ură să se 6i iar să-6i z*7ească5 /părţind aceea6iseizerie. Mila+ros era ajute fiica ei5 dacă ne/nţele+erile dintre ţi+ănci risipiseră /n anii de +reutăţi5 cu să n-o ierte pe cea care era s*n+e din s*n+ele ei@ )e ai conta cu cine se ăritase@ C iu7ea< 36i urase druul sin+ură 6i5 c*nd ajunse /n fundătură5 /nt*lni
priviri aspre5 6u6oteli5 ţi+ănci care-i /ntorceau spatele ca să dea fu+a la casele lor5 privind-o de la ferestre sau din poarta caselor5 arăt*nd-o failiei. ; =na@ =na ,e+a@ FraJ EoaPun se apropie de acea feeie care cerceta descupănită uliţa. ; Mă ai recunoa6teţi5 părinte@ /ntre7ă ea cu ironie. 3nsă ceva pe c4ipul ona4ului o făcu să-6i sc4i7e tonul. >nde este Mila+ros@ I s-a /nt*plat ceva@ Hl 6ovăi. )u putea să povestească at*tea nenorociri /n doar c*teva fraze@ se /ntre7ă. 0u era tip pentru lăuriri lun+i5 iar adevărul5 pe scurt5 era c4iar ai dureros. *nă 6i ciocănitul din fierării /ncetă5 /n tip ce fraJ EoaPun /i povestea cele /nt*plate. =na stri+ă la cer. ; Qafael Garca< urlă după aceea5 aler+*nd către curtea patriar4ului. St*rpitură< Ticălosule< Eavră r*ioasă< 0-o opri nieni. Caenii se dădură la o parte. 0ici cei din neaul Garca5 care stăteau la u6a fierăriei lui5 nu /ncercară s-o /piedice să intre /n curte. 3l c4eă răcnind pe Qafael Garca din josul scării care ducea la etajele superioare. ; Taci< stri+ă Trianera de sus5 sprijinită de 7alustradă. 0u e6ti dec*t fiica unui uci+a6 6i aa unei curve< leacă de aici< ; C să te oor< =na urcă scările /n +ra7ă. 0u reu6i să ajun+ă la 7ătr*nă. i+ăncile care se aflau pe 4ol se năpustiră asupra ei. ; Ie6i afară< porunci QeJes. =runcaţi-o pe scări< =6a făcură. =na se /piedică 6i căzu c*teva trepte5 p*nă reu6i să se prindă de 7alustradă5 apoi ai alunecă alte c*teva. Se ridică /n picioare. ; 0epotul tău i-a v*ndut fata< stri+ă5 d*nd să urce din nou. =lde Garca5 care se aflau sus5 o scuipară. ; =sta e scuza tuturor curvelor< ripostă QeJes5 Mila+ros e doar o t*rfă ordinară5 o ru6ine pentru feeile ţi+ănci< ; Minţi< ; Hudouă a fost acolo< 2artola vor7ise. Fata ta se oferea 7ăr7aţilor pentru parale. ; Minţi< repetă =na cu toate puterile. )elelalte 4o4otiră. Minţi< se jeli.
Bupă c*teva /ncercări5 /nţelese că n-o să vor7ească nieni cu ea /n prezenţa călu+ărului. =na avea nevoie de el: era sin+urul care putea interveni /n favoarea lui Mila+ros pentru a dezinţi versiunea răsp*ndită de edro 6i eNa+erată de Trianera5 dar5 p*nă la ură5 se văzu silită să cedeze /n faţa o7iceiurilor ţi+ăne6ti. ; lecaţi5 părinte5 /i ceru. Boar o să /nrăutăţiţi lucrurile5 insistă ea atunci c*nd fraJ EoaPun se /potrivi. )4iar nu vă daţi seaa@ =sta-i o pricină /ntre ţi+ani. ; ot să cer ajutor prefectului din Sevilla5 se oferi fraJ EoaPun. )unosc oaeni =na /l privi din cap p*nă-n picioare /n tip ce vor7ea. e c*t /i erau de /nflăcărate vor7ele5 pe at*t de jalnică /i era /nfăţi6area. ; 0u 6tiu ce interes aveţi pentru fata ea Bar pot să 7ănuiesc. FraJ EoaPun /i confiră 7ănuielile printr-o f*st*ceală 7ruscă. ; =scultaţi la ine: dacă s-ar arăta cuva pe aici vreun al+uazil5 toată le+ea ţi+ăniea ar trece dele-ar partea Qafael Garca pentru a apăra ţi+ănească. uţin păsalui atunci de otive sau de ar+uente ; )e otive@ sări el. =supra lui Mila+ros nu apasă nicio os*ndă5 precu asupra lui Melc4or Sau a lui )aridad. )4iar presupun*nd că ajunsese o prostituată5 că ar fi adevărat5 de ce ar /nc4ide-o@ )e o să-i facă@ ; C s-o dea pe *na soţului ei. i din clipa aia5 nieni n-o să se ai /n+rijească de ce i s-ar putea /nt*plaD nieni n-o să ai /ntre7e de ea. ; edro urură călu+ărul. oate că a oor*t-o deja. =na ,e+a răase tăcută c*teva clipe. ; Să speră că nu5 6opti /n cele din ură. Bacă sunt ascun6i aici5 /n fundătură5 nici )ontele5 nici ceilalţi 6efi n-o să-i /n+ăduie să facă asta. >n cadavru aduce /ntotdeauna necazuri. 3i vor cere s-o facă /n afara Trianei5 /n secret5 fără artori. lecaţi5 părinte. Bacă ave vreo 6ansă să ; Să plec@ Bin ce-i spui5 Mila+ros se află aici5 /n fundătură. edro o să fie nevoit s-o scoată de aici. C să a6tept la intrare p*nă /n ziua să Eudecăţii de =poi5 dacă tre7uie. Tu du-te să faci ceea ce tre7uie faci. =na nu stărui. 0ici nu avea cu5 căci fraJ EoaPun /i /ntoarse spatele5 se /ndreptă spre intrare 6i se rezeă de zidul priei caseD eNpresia lui arăta că era +ata să ră*nă acolo 6i să /ndure orice.
i+anca clătină din cap 6i nu 6tiu dacă să se apropie ca să-i spună că eNistau ulte alte căi de a ie6i din fundătură: ferestrele 6i unele porţi din spate Totu6i5 /l cercetă 6i văzu la el /nver6unarea oar7ă a unui /ndră+ostit. )*t tip trecuse de c*nd nu ai adirase pasiunea din oc4ii unui 7ăr7at5 teaa că feeia iu7ită o să sufere5 c4iar 6i furia@ Mai /nt*i5 un Garca 6i acu5 un călu+ăr. 0u 6tia dacă Mila+ros /i /părtă6ea dra+ostea. 3n orice caz5 asta era atunci cea ai ăruntă dintre +rijile ei. Tre7uia să facă ceva. 0u avea sprijinul 7ăr7aţilor din failia ,e+a. Feeile din ţi+ăniea )artuja fuseseră dintotdeauna detestate de către cei din fundătură5 preocupaţi să se ai7ă 7ine cu spaniolii5 să ne+ocieze cu eiD nu avea niciun rost să le aducă la cuno6tinţă nenorocirea aceea. Str*nse din 7uze 6i /ncepu un pelerinaj 6i ai anevoios dec*t druul lun+ 6i +reu făcut de la ara+oza. rin fierării5 case 6i curţi /n care copiii se jucau5 iar feeile /pleteau co6uri de nuiele. >nii nici nuvoie se o7oseau săsă /ntoarcă privirea ca să-i 7ăr7atului asculte ru+ăinţile: ?Baţi-i fetei ele se apere de acuzaţiile ei.A tia că nu putea cere niic pentru tatăl ei. =vea să fie respectată le+ea ţi+ănească: aveau să-l ooare5 dar cuplita fră*ntare pe care o siţea din această pricină se ostoia c*nd se +*ndea la 6ansa de a lupta pentru fata ei5 fără a se da 7ătută5 /n ciuda slă7iciunii pe care o siţea. rii unele răspunsuri. ; Bacă e adevărat ce susţii5 /i zise o feeie din failia Flores5 de ce s-a lăsat fiica ta@ Qăspunde-i5 =na ,e+a5 tu nu te-ai fi z7ătut p*nă la oarte ca să-ţi aperi onoarea@ Siţi că i se /noaie +enunc4ii. ; Hu i-a6 fi scos oc4ii 7ăr7atului eu5 7ol7orosi o 7ătr*nă care părea să picotească l*n+ă cealaltă. Fata ta de ce n-a făcut la fel@ ; 0u tre7uie să ne aestecă /n pro7leele de failie5 auzi /n altă casă. I-a dat deja o 6ansă fiicei tale după oartea lui =lejandro ,ar+as5 ai ţii inte@ ?0-a de +*nd să fac niic.A ?Merită ceea ce o să i se /nt*ple.A ?,oi5 ,e+a5 aţi fost ereu ni6te răzvrătiţi 6i scandala+ii. >ită-te la taică-tău.A ?)e s-a ales de trufia voastră@A Qepro6urile se ţineau peste pe unde er+ea. 3i treurau *inile 6i siţea o are lanţ apăsare petot piept. ; e deasupra5 /i ărturisi o feeie din failia Flores5 n-o să convin+i pe nieni să-i /nfrunte pe alde Garca. Toţi se te să nu se /ntoarcă la arsenale5 iar )ontele are ultă trecere pe l*n+ă
spanioli 6i preoţi. ; Cor*ţi-ă pe ine< urlă /n cele din ură =na /n ijlocul fundăturii5 disperată5 c*nd soarele se apropia de asfinţit. ,reţi s*n+e ,e+a5 nu-i a6a@ 8uaţi-l pe al eu< 0ieni nu-i răspunse. 0uai fraJ EoaPun5 din celălalt capăt5 se duse spre ea5 /nsă i-o luă /nainte un ţi+an pe care =na ,e+a nu-l recunoscu dec*t atunci c*nd ajunse foarte aproape: era edro Garca5 care se /ntorsese5 nesupun*ndu-se ordinelor 7unicului lui5 c*nd aflase că =na ,e+a /6i făcuse apariţia /n fundătură. Bucea /n 7raţe o fetiţă care se lipea de el 6i /ncerca să-6i ascundă faţa după +*tul lui5 tot ai speriată pe ăsură ce tatăl ei se apropia de ne7una care ţipa cu 7raţele ridicate /n ijlocul fundăturii. FraJ EoaPun /i vor7ise despre nepoata ei5 iar =na o recunoscu /n fetiţa aceea. edro Garca se opri la doar c*ţiva pa6i5 *n+*ie părul icuţei5 o str*nse /n 7raţe 6i apoi z*7i. Meritase să se certe cu 7unicul nuai ca să vadă durerea zu+răvită pe faţa celei care /ndrăznise să-l Qafael păluiască /n pu7lic cu ani urăD /i spuse )ontelui5 iar Garca /nţelesese /n /n cele din asta ură 6i /i /n+ăduise5 su7 cuv*nt că va dispărea din nou p*nă c*nd Galerianul avea să fie ucis. =na căzu /n +enunc4i 6i5 /nvinsă5 iz7ucni /n 4o4ote de pl*ns.
48 Bupă o noapte de suferinţă5 =na ajunse să creadă că /i secaseră lacriile. FraJ EoaPun o alină cu st*n+ăcie5 căci 6i lui /i era +reu să-6i stăp*nească eoţia. Soarele cald de vară nu iz7uti să-i /ncălzească sufletul. i+anii din fundătură treceau pe l*n+ă ei fără să-i privească ăcar5 de parcă evenientele din ziua trecută ar fi pus capăt oricărei dispute. =na ,e+a /i vedea de la spate pe cei care ie6eau din fundătură5 /n a6teptarea lui ascual )arona. Be /ndată ce sosea capul neaului )arona avea să se eNecute sentinţa5 aflase /n una dintre fierării. ascual era ultia ei speranţă: n-avea să cedeze /n privinţa uciderii tatălui ei5 6tia asta. Eos /l ur*se pe Melc4or5 ascual5 de aseenea5 ulţi dintre alde )arona /6i /nsu6iseră sentientele soţului ei5 /nsă c4iar 6i a6a5 ascual era unc4iul lui Mila+ros5 sin+ura fiică a fratelui său ucis5 iar =na se /ncredea că ai răăsese ceva din dra+ostea cu care ţi+anul se juca cu ea /n copilărie. ; Qu+aţi-vă /n tăcere5 părinte5 /i ceru lui fraJ EoaPun5 sătulă de ururul ne/ntrerupt care /i sporea z7uciuul 6i se /pletea cu ciocănitul supărător al fierarilor. =vea de +*nd să se apropie pe ascual /nainte să ajun+ă /n fundătură5 să-l iplore 6i să /n+enunc4eze /n faţa lui5 să se uilească5 să se arunce la picioarele lui5 să-i fă+ăduiască orice ar fi cerut /n sc4i7ul vieţii fiicei sale. 0u 6tia dacă avea să-l recunoască după cinci ani. Seăna /ntr-o oarecare ăsură cu Eos5 ceva ai /nalt5 ult ai voinic >rsuz5 slut Bar era capul failiei 6i5 de aceea5 tre7uia s-o apere pe Mila+ros. Se uită la oaenii care treceau pe l*n+ă fundătură5 /ntre )ava5 ănăstirea Minielor 6i San Eacinto5 pizui r*setele 6i aparenta lipsă de +riji cu care unii dintre ei se pre+ăteau să trăiască acea inunată zi /nsorită5 artoră a nenorocirii ei. ,ăzu două ţi+ăncu6e care /l s*c*iau pe un spaniol cer6ind un 7ănuţ 6i se str*7ă. 2ăr7atul se descotorosi de fetiţe cu 7rutalitate5 iar cea ai icuţă căzu la pă*nt. C feeie dădupasul. fu+a s-o c*nd /l luau la rost pe spaniol5 care +ră7i =naajute5 ,e+a pe siţi că altele lacriile pe care le credea secate /i scăldau din nou oc4ii: prietenele ei din teniţă. 2ătr*na 8uisa fu pria care o văzuD toate celelalte /ncă /l ocărau pe 7ăr7at. 8uisa se /ndreptă spre ea 6c4iopăt*nd5 i se citea
durerea pe faţă la orice i6care. )elelalte i se alăturară /n scurt tip5 /nsă niciuna dintre ele nu /ndrăzni s-o ia /naintea 7ătr*nei: 6apte feei zdrenţăroase care veneau către ea 6i care /i acopereau vederea tul7urată5 ca 6i cu niic altceva n-ar ai fi eNistat. ; Be ce pl*n+i5 fetiţo@ o /ntre7ă 8uisa /n loc de salut. ; )e )e căutaţi aici@ suspină ea. ; = venit să te ajută. =na se sili să z*7ească. 0u reu6i. ,ru să /ntre7e cu aflaseră ele5 dar nu-i ie6eau cuvintele. Qespiră ad*nc 6i /ncercă să se /nsenineze. ; 0e urăsc5 spuse. >răsc failia ,e+a5 pe tatăl eu5 pe Mila+ros5 pe ine e toate< )e era să rezolvă noi5 sin+ure@ ; 0oi@ Sin+ure@ 8uisa se /ntoarse 6i făcu sen /n spatele ei. =u venit 6i alde Rinez5 din )arona5 c*teva din ,iso 6i vreo două )ruz5 din =lcal de Guadaira. C ai ţii inte pe Qosa )ruz@ Qosa se arătă din spatele ultiei ,e+a 6i /i triise o sărutare din de+etelor. data aceasta5 lar+. /n Hra acela6i +est v*rful pe care-l făcuse Be Qosa atunci c*nd=na =naz*7i răăsese ură5 /n noapte5 acoperindu-i spatele5 pe c*nd cealaltă fu+ea strecur*nduse printr-o +aură din +ardul de la Misericordia. Trecuseră doi ani de atunci. ; H una din Salteras5 continuă 8uisa5 6i alta din )aas. 3n cur*nd5 o să vină 6i din Toares5 din Bos 9eranas5 din [cija ; Bar =t*t apucă =na ,e+a să spună5 /nainte ca 7ătr*na să-i ia vor7a. ; i o să ai vină din Csuna5 din =ntePuera5 din Qonda5 din uerto de Santa Maria5 din Marc4ena din tot re+atul Sevillei< Spui ?noi5 sin+ureA@ 8uisa tăcu 6i trase aer /n piept. 0iciuna din +rupul care le /nconjurase pe cele două ţi+ănci nu se aestecă /n discuţie. >nele /6i ţineau dinţii /ncle6taţi5 altele aveau deja lacrii /n oc4i. ; Multe au fost /n /nc4isoare cu noi )u tine5 =na ,e+a5 continuă 7ătr*na. Toate 6tiu ce ai făcut. i-a ai spus c*ndva: fruuseţea ta 6ade /n *ndria de ţi+ancă pe care nu ţi-ai pierduto nicio clipă. 3ţi sunte recunoscătoare5 toate /ţi datoră ceva5 iar cele pe fiicele care nu ajutatlor. /ţi sunt datoare pentru aele5 surorile5 saule-ai prietenele Bacă Melc4or5 )aridad5 Mila+ros 6i fraJ EoaPun avuseseră nevoie de aproape o săptă*nă ca să stră7ată druul de la
2arrancos la Triana5 Martn ,e+a călărise doar trei zile de la +raniţa portu+4eză p*nă /n ora6ul )ordo7a. Caenii trii6i de Mndez să-l caute /l +ăsiră de-a7ia pe druul de /ntoarcere la 2arrancos5 la două zile după ce Melc4or 6i ceilalţi plecaseră. =scultă lăuririle contra7andistului5 con6tient că Galerianul se /ndrepta către o oarte si+ură. 0ieni nu avea să-l apere5 nu ai eNistau alţi ,e+a nici /n Triana5 nici /n Sevilla. )ei ai ulţi ,e+a din ţi+ăniea de l*n+ă ănăstirea )artuja fuseseră săltaţi /n tipul arii /nteniţări 6i /ncă erau /nc4i6i /n arsenale5 neput*nd să deonstreze că trăiseră supu6i le+ilor re+atului 6i5 ai ales5 ale 2isericiiD cei puţini care le scăpaseră soldaţilor re+elui erau risipiţi prin re+at5 pe druuri. Bar se aflau c*ţiva /n )ordo7a5 unul dintre ora6ele cu cele ai ari counităţi de ţi+ani. Qude /ndepărtate5 dar cu s*n+e ,e+a. Martn află de ei la v*nzarea unei cantităţi ari de tutun. tia să călărească de c*nd /l ajuta pe fratele său oilo 6i5 tot +onind5 fusese c*t pe ce să ooare do7itocul pe care i-l +ăsise Mndez5 ca să ear+ă să ceară un ajutor pe care cei din )ordo7a il refuzară. ; *nă o ajun+e noi la Triana5 se dezvinui patriar4ul lor5 Melc4or ar fi ort deja. tiu că nu tre7uia să stăruiască. 8a fel ca /n Sevilla5 Murcia5 uerto de Santa Maria 6i /n alte locuri5 6i /n )ordo7a le era /n+ăduit ţi+anilor să trăiască. Hi pătiiseră /n arsenale5 ele5 /n adăposturiD toţi /nduraseră despărţirea de soţi5 copii 6i oaeni dra+i. )*ţiva iz7utiră să se /ntoarcă acasă5 iar cei care reu6iseră nu aveau voie să părăsească ora6ul. )u să ear+ă la Triana5 să se /nfrunte cu failiile de acolo@ S-ar fi lăsat cu vărsare de s*n+e5 răniţi 6i orţi5 poate. =utorităţile ar fi aflat. ?0u ne cere sacrificiul ăstaA5 iplorau oc4ii 7ătr*nului ţi+an. ; 3i pare rău5 7ăiete5 se pl*nse patriar4ul. 3nsă5 adău+ă5 să tot fie vreo trei zile de c*nd una dintre feeile noastre s-a /nt*lnit cu un +rup de ţi+ănci /nfoetate care /ncercau cu are fereală să treacă podul peste r*ul Guadajoz. ; i@ ; I-au povestit că au fu+it din Misericordia din ara+oza 6i că se /ndreaptă către Triana. =uzind de ara+oza5 Martn /6i /ndreptă spatele /n scaunul /n care se pră7u6ise după ce fusese refuzat. Să fi fost cu putinţă@ ; Hrau din neaul ,e+a. Toate5 sf*r6i 7ătr*nul adeverindu-i
presiţirea. ; Hra Hra 6i =na ,e+a printre ele@ atriar4ul /ncuviinţă. ; 3i aintesc foarte 7ine5 /i /ncredinţă o feeie pe care o c4eară de /ndată. =na ,e+a. 0uele celorlalte n-a6 6ti să le spun5 dar pe cel al =nei ,e+a5 da. Hra cea care le conducea. =na /n sus5 =na /n jos ; >nde ar putea să fie acu@ /ntre7ă Martin. ; Hrau istovite5 ai duceau 6i o 7ătr*nă cu eleD nu 6tiu dacă era 7olnavă5 dar a6 7ă+a *na /n foc că da. S-au sfătuit dacă să se odi4nească un tip aici5 dar =na ,e+a a spus că nu tre7uie să se oprească /n ora6ele ari5 că o să poposească /n )arona5 la neaul Rinez. oate că au 6i ajuns. 8e-a dat de *ncare 6i au ers ai departe. Martin nu ză7ovi 6i porni iar la +alop5 de data asta /nspre )arona. Bacă /ntr-adevăr poposeau acolo5 n-avea să-i fie +reu să le dea din de =ndaluzia5 ură. Feeile 7inecunoscute printre ţi+anii pentruRinez că failiaerau lor era una dintre puţinele5 poate ultia5 care trăia /n atriar4at. =na Rinez5 /n calitatea sa de atriar4ă5 la fel ca aa ei5 cerea ca fiicele ei 6i fiicele acestora să ducă ai departe nuele pe linie aternă: 7ăieţii pe care /i aduseseră pe lue se nueau ca taţii lor: fetele purtau cu *ndrie nuele de failiei al predecesoarelor. 8e +ăsi5 dar nu iz7uti s-o recunoască /n vreuna dintre acele feei costelive pe fiica ale cărei virtuţi le tot lăuda Melc4or. ?=na 6i-a continuat druul către TrianaA5 /l lăuriră. )ele două 7ătr*ne5 =na Rinez 6i 8uisa ,e+a5 fură priele care presiţiră nenorociri văz*nd eNpresia cu care t*nărul prii vestea. ?Melc4or ,e+a 2ătr*n ne7unn iure6 de sentiente o 7uiăci pe =na ,e+a. Qăăsese dez+olită 6i /6i arăta trupul c4inuit su7 un soare strălucitor5 care se /ncăpăţ*na s-o evidenţieze printre toate. ,oia să jelească oartea 8uisei5 să se apropie de ea /nainte să i se răcească trupul5 6i s-o /7răţi6eze pentru ultia oară. )*te /nduraseră /preună< 3ntre tip5 soarta tatălui ei 6i a fetei sale era /n continuare /n *inile celor ai /ncr*ncenaţi du6ani ai lor5 iar ţi+ăncile de peste tot /i lăsau pe ai lor 6i dădeau fu+a să-i sară /n ajutor. ; Qafael Garca5 dă-ni-i pe Galerian 6i pe nepoata lui< Crdinul cate+oric al lui Rinez o aduse pe =na /napoi la realitate 6i se +ră7i să se a6eze l*n+ă 7ătr*na atriar4ă. )elelalte feei5 ca una5 adunară ciopor /n jurul lor. ,e+a. FraJ EoaPun răasetoate /n spatele lor5se ţin*nd /n 7raţe cadavrul 8uisei Qafael Garca 6ovăi. ; 0-a de +*nd să =t*t apucă să spună. >n potop de /njurături se ridică din r*ndurile ţi+ăncilor.
?Eavrănde-i nepotul tău@ i-a zis c-a venit să-l oor5 /i stri+ă
Melc4or lui Qafael Garca5 care nu se urnise din u6a casei sale. )aridad /6i /ncle6tă punii 6i dinţii5 /ntărind astfel vor7ele ţi+anuluiD =na ,e+a5 dipotrivă5 văzu doar aro+anţa cu care )ontele /nt*pină aeninţarea. Fără strălucirea unui jun+4er /n *nă5 tatăl ei /i păru ic 6i neajutorat. 0ici pe el nu l-au iertat anii5 se t*n+ui. )ele două feei /6i /ncruci6ară privirile. )*tă 4otăr*re pe faţa ne+resei5 se +*ndi =na5 c*t s-a sc4i7at de ultia dată c*nd a văzut-o5 căzută la pă*nt5 naivă5 acoperită cu ve6nica ei pălăria de paie5 /n tip ce ea5 le+ată cu funia de celelalte feei poprite5 o ru+a să ai7ă +rijă de Mila+ros< i fata ei se sc4i7ase. Se /ntoarse către ea. >nde@ ; = crezut c-ai să fu+i5 ascunz*ndu-te printre uieri5 răspunse 7atjocoritor Qafael Garca5 cu o voce puternică. Qăspunsul )ontelui 6i a7senţa lui Mila+ros o făcură pe =na să sită o aeţeală cuplită. >nde@ Se teu de ce era ai rău. ; Tată< stri+ă c*nd o văzu pe Mila+ros pă6ind prin poarta care dădea /n curtea interioară a casei lui Garca5 la c*ţiva pa6i de u6a fierăriei. =na porni după fata ei /nainte ca Melc4or să /nţelea+ă ce se /nt*plă. )*teva feei o urară. Mila+ros ajunsese la catul de sus5 c*nd =na intră /n curte. ; Mila+ros< /ncercă s-o oprească. Ha urcă dintr-o săritură ultiele trepte. ; >nde-i fata ea@ 37r*nci două 7ătr*ne din neaul Garca 6i /6i croi dru prin +alerie. Maria< )apul 2artolei se ivi /n pra+ul uneia dintre locuinţe. ; 8epădătură< stri+ă Mila+ros. Be pe scări5 =na o văzu5 /7răcată /n ne+ru5 intr*nd /n fu+ă /n casa aceea. ; Qepede< le zori pe cele care veneau /n ura ei. )*nd intrară 7uluc /n casă5 feeile o văzură pe fetiţă5 care pl*n+ea 6i se z7ătea /n 7raţele unei ţi+ănci tinere 6i fruoase. 3n fruntea lor5 +*f*ind o7osită după +oană5 cu 7raţele /ntinse /nspre fiica ei5 Mila+ros răase nei6cată su7 privirile reci ale 2artolei 6i cele ale lui QeJes Trianera5 de parcă s-ar fi teut că un pas /n plus ar fi; putut pună /nMila+ros. priejdie pe icuţa Maria. H fiicas-o ea5 6opti ; Bă-i-o< /i porunci =na tinerei. ; 0-are să facă asta fără /ncuviinţarea tatălui5 se /potrivi Trianera.
; QeJes5 orăi =na ,e+a5 spune-i să-i dea fata aei ei. ; >nei curve@ 0-a de +*nd Trianera nu putu să continue. Mila+ros se năpusti asupra ei cu un răcnet săl7atic. C /pinse cu a7ele *ini 6i căzură a*ndouă la pă*nt5 unde /ncepu s-o lovească. =na ,e+a nu pierdu o clipă: /naintă către t*nără 6i i-o sulse pe Maria din 7raţe fără să /nt*pine nicio rezistenţă. l*nsetul icuţei 6i ţipetele lui Mila+ros uplură /ncăperea 6i răz7ătură p*nă /n fundătură. =na o str*nse pe Maria la piept 6i urări 7ătaia prin care Mila+ros căuta să se răz7une pe QeJes pentru anii de c4in. 0u făcu niic ca să le oprească. )*nd luea /ncepea să se adune la u6ă5 iar =na o7servă prezenţa c*torva 7ăr7aţi5 se apropie de Mila+ros 6i se +4eui. ; Ia-ţi fata5 /i spuse. Ie6iră din /ncăpere tocai c*nd Qafael Garca se /ndrepta către +alerie. Se /nt*lniră cu el. Mila+ros /ncerca /n zadar s-o lini6tească pe icuţa ei. M*inile /i treurau 6i răsufla +reu5 dar oc4ii /i erau at*t strălucitori5 de triufători5 ocoli de /n+rijorat 6i iuţi pasul /nspre casa/nc*t lui. )ontele se nelini6ti5 le ; =rată-i-o 7unicului tău. une-i fata /n 7raţe. Gră7e6te-te5 fata ea. oate că a6a o să pute evita nenorocirea. )*nd a făcut eu asta5 cu ulţi ani /n ură5 a iz7utit. 3n tip ce =na /ncerca să-l /piedice pe Melc4or să se lupte pe viaţă 6i pe oarte cu edro Garcia5 din odaie5 Trianera5 a6ezată pe podea5 snopită /n 7ătaie5 /l condana pe ţi+an. ; Bu-te după edro5 se răsti la soţul ei. =uzise de la fereastră provocarea lui Melc4or. Să lupte cu Galerianul. C să-i fie u6or să-l răz7ească pe o6nea+ul ăla. Spune-i să-l ooare5 să-i scoată oc4ii /n faţa failiei lui5 să-i scoată ăruntaiele 6i să i le aducă< Eos5 /n fundătură5 Melc4or nu vru să pună *na pe fetiţă. ; Garca o să te ooare5 tată. Buneata e6ti H6ti ult ai /n v*rstă dec*t el. Mila+ros i-o /ntinse /ncă o dată. )aridad urări totul de la oarecare depărtare5 nei6cată5 tăcută. i+anul nici ăcar nu /ntinse *na. ; edro e rău5 7unicule5 /ntări ea5 cu 7raţele /ntinse5 arăt*ndu-i fataMelc4or care /ncă sepl*n+ea. str*7ă /nainte să răspundă. ; St*rpitura aia nu l-a cunoscut /ncă pe diavol. ; C să te ooare. ; =tunci5 o să-l a6tept /n iad.
; Tată5 sunte teferi cu toţii5 vor7i =na. = iz7utit să ne re+ăsi. Să profită5 să plecă de aici. Să trăi ; Spune-i să nu facă asta5 )ac4ita5 o ru+ă Mila+ros. =na se alătură ru+ăinţii5 din priviri. )4iar 6i Rinez5 /preună cu alte c*teva care luau seaa la discuţie5 se /ntoarseră către )aridad. =ceasta /nsă răase tăcută p*nă c*nd Melc4or /6i aţinti oc4ii asupra ei. ; M-ai /nvăţat să trăiesc5 ţi+ane. Bacă nu l-ai /nfrunta pe edro5 ai ai siţi acela6i lucru c*nd -ai asculta c*nt*nd@ Tăcerea lui fu sin+urul răspuns de care avea nevoie. ; =tunci5 fă-i de petrecanie 7lesteatului< 0u-ţi fie frică5 rosti cu un z*7et trist5 a6a cu ţi-a spus5 o să te /nsoţesc /n iad 6i o să c*nt /n continuare pentru tine. =na lăsa capul /n jos5 /nfr*ntă5 iar Mila+ros o str*nse pe icuţă la piept. ; Galerianule< Stri+ătul )ontelui5 proţăpit /n u6a casei5 cură discuţiile 6i /i făcu pe oaeni să /ncreenească. ; ofti< =zv*rli un jun+4er la picioarele lui Melc4or. Be /ndată ce o să ajun+ă5 o să ai prilejul să te lupţi cu nepotul eu. Melc4or se aplecă să ridice jun+4erul. ; )urăţă-l 7ine5 adău+ă )ontele văz*nd cu celălalt /l 6ter+ea de tunica sa ro6ie. Bacă edro nu te răpune5 o s-o fac eu. ; 0u< se /potrivi =na Rinez. Qafael Garca5 Melc4or ,e+a5 cu această luptă pe viaţă 6i pe oarte o să se sf*r6ească totul. i de-ar fi să /nvin+ă edro5 nieni n-o să ai7ă voie să le ai supere pe feeile ,e+a ; Bar fetiţa@ ; Be ce ai vrea s*n+e ,e+a su7 acoperi6ul tău@ )ontele cupăni c*teva clipe 6i apoi consiţi. ; Fata o să ră*nă la aa ei. 0ieni n-o să ai caute să se răz7une pe ele< 0ici ăcar nepotul tău. rie6ti@ atriar4ul /ncuviinţă din nou. ; Euri@ Euri@ stărui ţi+anca5 neulţuindu-se doar cu i6carea din cap prin care celălalt vru să pecetluiască /nţele+erea. ;; Eur. Bacă5 pe de altă parte5 ar 7irui Melc4or Ha /nsă6i 6ovăi 6i nu putu să nu-i arunce o scurtă privire copătiitoare Galerianului5 a6a cu făcuseră ulţi dintre cei prezenţi. Bacă Melc4or o să-l /nvin+ă pe edro5 o să se considere că os*nda a fost
/plinită. ; Qăz7unarea e a neaului )arona5 cr*cni )ontele5 iar ascual nu e aici ca să jure. =na Rinez dădu din cap +*nditoare. ; 0u pute să stă toţi aici 6i să a6teptă să se /ntoarcă. =dună sfatul 7ătr*nilor5 spuse5 să vină toţi e7rii failiei )arona. )4iar /n după-aiaza aceea5 atriar4a apără interesele neaului ,e+a la sfatul care fusese convocat /n pripă. articipară capii failiilor5 alde )arona5 ulţi ţi+ani din fundătură 6i c*teva dintre ţi+ăncile venite din afară. =ltele se /pră6tiară prin Triana5 dar cele ai ulte răaseră cu =na 6i cu Mila+ros5 jelind trupul ne/nsufleţit al 8uisei5 care p*nă atunci se aflase /n +rija lui fraJ EoaPun 6i pe care /l a6ezară /ntr-una dintre curţi. Hra o curte alun+ită ce se desc4idea /ntre două r*nduri de case cu un sin+ur cat5 din nu peste ult tip5 /nălţară 7ocetele ţi+ăncilor5 /nsoţite decare5 +esturi de durere5 unelesereţinute5 cele ai ulte eNa+erate. 2uiăcită printre feei5 vlă+uită după lun+ul calvar pe care /l /ndurase de c*nd edro i-o furase /n Madrid5 Mila+ros se a6eză pe o 7ancă de piatră lipită de peretele unei case 6i căută refu+iu /n copila pe care tocai o re+ăsise 6i pe care o le+ăna5 sor7ind-o din priviri. Siţind cu Maria adoare /n 7raţele ei5 senină5 cală5 /ncrezătoare5 uită de toate +reutăţile. 0u vru să se ai +*ndească la niic altceva p*nă c*nd5 printre fustele lun+i ale feeilor5 recunoscu sandalele 6i rasa lui fraJ EoaPun5 care se afla l*n+ă ea. Qidică privirea. ; Mulţuesc5 6opti. Hl vru să spună ceva5 dar ţi+anca se lăsă iar a7sor7ită de trăsăturile dulci ale fetiţei ei. )u toate că era tristă din pricina orţii 8uisei5 =na ,e+a nu se lăsă cople6ită de atosfera fune7ră care plutea /n curte. FraJ EoaPun /i vor7ise despre relaţia dintre tatăl ei 6i ne+resă5 dar nu putu să-l creadă p*nă c*nd nu ajunse să sită c4iar ea le+ăturile care /i uneau. C +ăsi pe )aridad5 sin+ură5 la doar c*ţiva pa6i de locul /n care se ca aflaedro Melc4or. ; 0u vreau să-l ooare5 /i zise ţi+anca după ce se a6eză l*n+ă ea. ; 0ici eu5 răspunse cealaltă. =*ndouă se uitară la Melc4or5 care stătea /n picioare5 intr-un
colţ5 6i a6tepta lini6tit. ; Bar o s-o facă5 afiră =na. )aridad tăcu. 3ţi dai seaa de asta5 nu@ ; )e-ale+i: viaţa sau 7ăr7ăţia lui@ =stfel /i /nfăţi6ă )aridad lucrurile. ; Bacă /6i pierde viaţa5 spuse =na5 7ăr7ăţia lui n-o să ne folosească la niic5 nici ie nici ţie. i+anca se a6tepta ca ne+resa să ai7ă vreo reacţie după ce tocai /i dăduse de /nţeles că 6tia de relaţia lor5 dar nu făcu asta. 3l privea /n continuare pe Melc4or de parcă ar fi fost ferecată. ; tii că nu-i a6a5 răspunse. 8-a văzut treur*nd c*nd Mila+ros /i zicea cu a fost prostituată de oul ei. M-a teut că o să plesnească. Be atunci5 n-a ai fost el. Trăie6te nuai ca să se răz7une ; Qăz7unare< o /ntrerupse =na. = trăit cinci ani /nteniţată5 /n suferinţă5 ca să fu+ /napoi pe elea+urile ele5 la ai ei5 ca să ă /ntorc. că oe cuplit ce i/is-a /nt*plat lui pe Mila+ros5 dar n-a trecut nici tiu ăcar zi de c*nd credea orţi a*ndoi ,ă credea orţi pe toţi trei5 se corectă. =cu ave 6ansa să o luă de la /nceput ; )e@ o /ntrerupse la r*ndul ei )aridad5 /nfrunt*nd-o de această dată. )inci ani de teniţă@ )e /nseană asta@ = fost roa7ă toată viaţa 6i5 c4iar 6i după ce i-a căpătat slo7ozia5 a răas sclavă aici5 /n Triana5 6i-n Madrid. tii ceva5 =na ,e+a@ refer o clipă de viaţă cu acest Melc4or rive6te-l< =sta a /nvăţat de la el5 de la voi< i-i place. refer clipa asta5 secunda asta de ţi+ănie5 dec*t să-i petrec restul vieţii cu un 7ăr7at neulţuit. =na nu +ăsi cuvinte ca să-i răspundă. 2ă+ă de seaă că silueta tatălui său ne/nfricat /i apărea tot ai /nceţo6ată din pricina lacriilor 6i plecă. ,ru să se ducă după Mila+ros5 o văzu a7sor7ită de fata ei5 /n tip ce călu+ărul se /nv*rtea pe l*n+ă ea5 dar celelalte ,e+a veniră iute la ea de /ndată ce o văzură că se aestecă printre oaeni. C duseră la 8uisa5 acolo se adunau ţi+ăncile care tot soseau /n fundătură din diferite sate din provincia Sevilla. 8e 6tia pe c*teva de la Mala+a5 de la ara+ozaD altele erau rude sau prietene5 cu ses-o/nfăţi6ară. 3ncercă să le z*7ească5 /nţele+*nd a6a că veniseră sprijine. Multe se certaseră cu 7ăr7aţii lor ca să facă acest lucru. Qiscau să fie arestate pentru că veneau la Triana fără să ai7ă peris de trecere 6i făceau asta pentru ea. i+ănci< rivi trupul 8uisei5 sfrijit5 stafidit. Bar ce are fusese< ?0u
ne pot lua *ndriaA5 le spusese /n Misericordia ca să le /ncurajeze. ?=sta-i fruuseţea taA5 o ă+ulise pe ea ai apoi. )4iar /n seara aceea5 /ncălc*ndu-6i proisiunea5 se dusese /ntr-un suflet ca să vadă cu se /ntorcea Salvador de la c*p. Siţi o str*n+ere de iniă c*nd 6i-l ainti. =poi /i triiseseră la arsenale5 poate din cauza /ncăpăţ*nării ei5 dar Salvador5 la fel ca ceilalţi 7ăieţi5 părăsi Misericordia cu capul sus5 trufa6. ; i-e rău@ 3ntre7area veni de la o ,e+a. ; 0u 0u. = = ceva de făcut. 8e lăsă pe toate 6i se duse /ntr-un suflet la Melc4or. ?Coară-l5 tată. 0iice6te-l. Fă-o pentru Mila+ros5 pentru noi toate.A 3n urec4ile lui )aridad /ncă răsunau cuvintele de /ncurajare pe care =na i le adresase lui Melc4or nu de ult. 3n oentul acela5 toţi părăseau curtea 6i ie6eau /n fundătură. Ha nu avea nevoie să-i spună niic. Siţi/ncă =na ca să-icaiasă-i locul atunci c*nd /ntorsese /n colţul care se venise afla Melc4or ceară iertare 6i se ca să se ocărască pl*n+*nd5 /n tip ce-l /ncurajă din toată inia /nainte să-l str*n+ă /n 7raţe. )u toate acestea5 /n tipul /7răţi6ării5 ţi+anul se /ntoarse spre )aridad 6i /i z*7i. ,ăz*nd z*7etul acela5 6tiu că era /n continuare ne+resa lui. )aridad o lăsă pe =na să-l /nsoţească pe Melc4or. Ha er+ea /n spatele lor5 cu Martin5 care venise /n fundătură pe alt cal ; ?celălalt n-a rezistatA5 ărturisi t*nărul ;5 cu o ţi+ancă 7ătr*nă din neaul 9eredia5 din ,illafranca5 pe crupă. =sta se /nt*plă cu puţin tip /nainte ca =na Rinez să iasă /n curte pentru a-i /n6tiinţa că sfatul luase o 4otăr*re: cu lupta aceea avea să se sf*r6ească totul. 0-aveau să ureze alte răz7unări5 iar Mila+ros avea să fie lăsată /n pace5 cu fata ei. =lde Garca priiseră5 alde )arona5 de aseenea5 cu toate că ascual nu era de faţă. 0u le spuse că nu fusese +reu să le sul+ă fă+ăduinţa5 căci nieni nu-i dădea 6anse lui Melc4or. ?>n fel ca oricare altul de a eNecuta os*ndaA5 /l auzi atriar4a pe un )arona5 /nainte ca ceilalţi să /ncuviinţeze ulţuiţi. zicea alde Garca /l căutau pe edro prin Sevilla. )aridad se Se ru+ă la că ,ir+en del )o7re5 la )andelaria5 6i c4iar acolo5 din tutunul pe care i-l adusese Martn5 sulse c*teva frunze 6i le risipi pe jos5 ru+*ndu-se la orishas ca edro5 7eat5 să fi căzut /n GuadalPuivir5 să-l fi arestat al+uazilii sau să-l fi /njun+4iat vreun
soţ /ncornorat. Bar nu i se /nt*plă niic din toate acestea 6i 6tiu că sosise atunci c*nd ruoarea din fundătură se /nteţi. Melc4or nu se lăsă a6teptat. 0ici =na. Mila+ros se /potrivi să ear+ă. ; C să oară din vina ea5 /ncercă să se dezvinovăţească /n faţa aei sale. ; Ba5 fata ea5 da. C să oară pentru ai lui5 ca un 7un ţi+an5 ca un ,e+a ce e5 o contrazise cealaltă5 silind-o să se ridice 6i să-i /nsoţească. ; 0u vă faceţi +riji5 părinte5 8uisa n-o să fu+ă5 i-o tr*nti o ţi+ancă văz*nd /ndoiala de pe c4ipul lui fraJ EoaPun c*nd /6i dădu seaa că toţi părăsiseră curtea5 oarta 6i prive+4iul. Se auziră c*teva r*sete care nu iz7utiră să doolească /ncordarea5 ajunsă la apo+eu5 c*nd5 p*nă să se stin+ă 4o4otele5 7ricea+ul pe care Melc4or /l desc4idea păru să acopere orice alt sunet. )aridad răsuflă ad*nc. i+anul nici nu a6teptă ca luea să facă loc. )aridad /l văzu apuc*nd 7ricea+ul fundătura5 /nspre casa neaului Garca. 2ăr7aţii6i6i stră7ăt*nd feeile se dădeau la o parte din calea lui. ; >nde e6ti5 st*rpitură@ )aridad /6i dădu seaa că Melc4or nu-l cuno6tea. esene că nu-l văzuse la faţă /n noaptea /n care sărise /n +roapă5 căci nici ea nu apucase să-l vadă. i5 pe c*nd trăia /n Triana5 de ce să fi luat Melc4or seaa la un 7ăiat din failia Garca@ ?=coloA5 fu ispitită să i-l arate. 0u fu nevoie. edro Garca se desprinse de l*n+ă ai lui 6i porni /nspre Melc4or. i+anii se a6ezară roată. Mulţi stăteau /ncă la taclale5 dar5 /ncet-/ncet5 tăcură văz*ndu-i pe cei doi 7ăr7aţi care se aeninţau deja cu 7rice+ele5 cu *inile /ntinse: unul5 /n căa6ă5 t*năr5 /nalt5 puternic5 iuteD celălalt celălalt5 7ătr*n5 sla7 6i vlă+uit5 tras la faţă 6i /7răcat tot cu tunica lui ro6ie tivită cu fireturi aurii. Mulţi se /ntre7au de ce n-o dădea jos. ,e6*ntul părea că nu-l lasă să se i6te /n voie. )aridad 6tia că nu 4aina era de vină. Qana priită /n /ncăierarea cu Grăsanul /l ardea5 iar i6cările /i trădau suferinţa. Ha /l /n+rijise cu tandreţe /n TorrejUn5 2arrancosD el răspundea orocănos +esturilor ei5 dar5 p*nă la/nură5 r*deau. 36i pli7ă privirea de la =na la Mila+ros5 care se aflau /n priul r*nd a*ndouă5 una +*r7ovită5 +ata să se pră7u6ească5 deznădăjduită din pricina diferenţei dintre adversariD cealaltă5 pl*n+*nd5 ţin*nd-o
pe fetiţă cu faţa lipită de +*tul ei5 /piedic*nd-o să vadă scena ce se desfă6ura /n faţa lor. edro 6i Melc4or se tot /nv*rtiră /n cerc5 insult*ndu-se din priviri. )aridad era *ndră de 7ăr7atul acela5 al ei5 +ata să oară pentru ai Iui. >n fior de *ndrie o trecu pe 6ira spinării. 8a fel cu i se /nt*plase la sosirea /n fundătura San Mi+uel5 atunci c*nd fuseseră arestaţi5 siţi /n ea puterea pe care o eana Melc4or5 puterea aceea care o atrăsese de pria oară c*nd /l văzuse. ; 8uptă5 ţi+ane< stri+ă atunci. Biavolul ne a6teaptă< )a 6i cu toţi cei care asistau la /nfruntare ar fi a6teptat acest pri stri+ăt5 toată luea din fundătură iz7ucni /n /ncurajări sau insulte. edro se năpusti5 aţ*ţat de cei din jur. Melc4or reu6i să se ferească. Se sfidară din nou. ; 0e+4io7 fanfaron5 /i tr*nti Garca. fanfaron edrodin Garca /n 0e+4io7 intea lui Mila+ros)uvintele 6i i se lui /nfăţi6ă nou/nviară c4ipulful+erător 7ătr*nei Maria. edro ărturisise /n Madrid5 dar ea5 7eată5 nu fusese /n stare să-6i aducă ainte. ?0e+4io7i fanfaroniA5 asta spusese /n noaptea aceea< edro o ucisese pe 7ătr*na tăăduitoare< Se siţi slă7ită5 din fericire5 cineva apucă să-i sul+ă fetiţa din 7raţe /nainte să se pră7u6ească la pă*nt. ; =i +rijă5 Melc4or< /l preveni )aridad c*nd edro Garca se năpusti asupra lui5 profit*nd că /6i /ndreptase atenţia către nepoata lui. Qeu6i să se ferească din nou. ; )u tine se stin+e neaul ,e+a5 7ălăji Garca5 toţi ura6ii tăi sunt uieri< Melc4or nu răspunse. ; )urve 6i zdrenţe5 toate< auziră cei din apropiere că spunea edro. Melc4or /6i /n+4iţi furia5 )aridad /6i dădu seaa5 apoi /l văzu c4e*ndu-6i du6anul cu *na fără ară. ?,inoA5 /i spunea. edro acceptă provocarea. Caenii /ncepură să urure c*nd 7ricea+ul lui Garca tăie /ntunecată ante7raţul pe Galerianului. sin+ură clipă5 s*n+ele lăsă o pată *neca lui 3ntr-o Melc4or5 care /ntoarse vreo două atacuri neiz7utite. edro z*7i. Se năpusti iar. 3ncă o lovitură de 7ricea+5 deasupra /nc4eieturii cu care Melc4or /ncerca să se apere. Se a6ternea lini6tea5 ca 6i cu deznodă*ntul
/ncepea să se /ntrevadă. Melc4or se năpusti /pleticindu-se. )uţitul lui edro /l atinse la +*t5 l*n+ă ceafa. )aridad se uită la =na5 /n+enunc4eată5 cu capul ridicat5 cu *inile /preunate5 /ntre picioare. Mila+ros se ascundea /n spatele ei. Se /ntoarse c*t să sită aproape pe pielea ei lovitura priită de Melc4or /n coaste. Siţi tăi6ul 7ricea+ului pătrunz*ndu-l pe ţi+an5 ca 6i cu ar fi rănit-o pe ea. rintre are5 /i zări z*7ind pe QeJes5 pe soţul ei5 pe alde Garca 6i pe alde )arona. Melc4or /6i t*r*ia un picior5 respira +reu i s*n+era puternic. )aridad /nţelese că 7ăr7atul ei o să oară. edro se juca cu adversarul său5 /nt*rziindu-i sf*r6itul5 uilindu-l c*nd se ferea sprinten5 r*z*nd /n 4o4ote5 de atacurile sale vlă+uite. Biavolul5 se +*ndi )aridad. )u se co7oară /n iad@ Se /ntoarse spre Martin5 care stătea nei6cat l*n+ă ea5 6i /ncercă să apuce *nerul jun+4erului care ie6ea /n afară5 la 7r*ul t*nărului ţi+an. ; 0u5 o /piedică el. Se ; Cluptară. să-l ooare< +eu )aridad. Martn nu cedă. )aridad se dăduse 7ătută 6i era +ata să sară /n ajutorul lui Melc4or cu *inile +oale5 c*nd o prinse Martin. Se luptară din nou5 iar el o str*nse /n 7raţe c*t putu de tare. ; C să-l ooare5 suspină ea. ; 0u5 /i 6opti celălalt la urec4e. )aridad vru să-l privească /n oc4i5 dar el nu-i dădu druul 6i vor7i ai departe. Hl nu luptă a6a. tiu. M-a /nvăţat să lupt5 )aridadD /l cunosc. 3l aă+e6te lăs*ndu-se rănit< Trecu o clipă. Ha se opri din treurat. i+anul /i dădu druul lui )aridad5 care /ntoarse privirea la luptă /n clipa /n care edro5 /n culea fericirii5 si+ur pe sine5 /6i privi 7unicii ca 6i cu le-ar fi /nc4inat lor sf*r6itul du6anului5 4otăr*t să-i dea lovitura de +raţie. Trianera /nţelese prea t*rziu 6i /ncercă să intervină c*nd /l văzu pe nepotul ei atac*ndu-l nepăsător pe Galerian5 plin de seeţie. ,or7ele i se poticniră /n +*t c*nd Melc4or se feri de lovitura /ndreptată către inia lui 6i5 cu o putere născută din furie5 ură 6i propria durere5 /nfipse 7ricea+ul p*nă la plăsele /n +*tul lui edro Garca5 care se opri 7rusc5 cu cu o +riasă de uiire5 /nainte ca Melc4or să-l răsucească /n rană /nver6unare5 pentru ca apoi să-l scoată5 dezlănţuind un 6uvoi de s*n+e. 3ntr-o tăcere desăv*r6ită5 ţi+anul scuipă pe trupul căzut5 din
care s*n+ele ţ*6nea /ncă. ,ru să se uite la alde Garca5 dar nu putu. 3ncercă să se ridice. 0u iz7uti nici asta. Qeu6i doar să-6i aţintească privirea asupra lui )aridad /nainte să se pră7u6ească5 /nainte ca ne+resa să dea fu+a să-l ajute.
50 Trecuseră două zile de la /nfruntare. Melc4or se trezi /n toiul nopţii 6i /6i o7i6nui vederea cu luina sla7ă a lu*nărilor din odaia li7eră din fundătura unde se adăpostiseră. 8e privi c*teva clipe pe =na 6i pe Mila+ros5 care 6edeau la ar+inea saltelei. =poi le ceru să-l ducă la 2arrancos. ; 0u vreau să or /n preaja neaului Garca5 reu6i să 7*i+uie. ; 0-o să ori5 7unicule. )aren5 o tăăduitoare ţi+ancă venită din Csuna la c4earea =nei5 se /ntoarse către ea 6i dădu din ueri. ; )e tre7uie să se /nt*ple o să se /nt*ple5 zise. =ici5 la 2arrancos Sau /n dru spre 2arrancos5 sosi răspunsul la /ntre7area nerostită a ţi+ăncii. Melc4or păru că auzise. ; 0u tre7uie să ră*neţi /n Triana5 reu6i să spună. Să nu vă /ncredeţi niciodată /n neaul Garca. Mai ulte dintre ţi+ăncile care se aflau /n /ncăpere /ncuviinţară d*nd din cap5 pe c*nd se auzea respiraţia +reoaie a lui Melc4or. ; Bar ne+resa@ /ntre7ă el. ; Bansează5 /l lăuri Mila+ros. Qăspunsul nu păru să-l surprindă pe Melc4or5 care +eu /n tip ce sc4iţa un z*7et. )aridad /l ve+4ea pe Melc4or /n tipul zilei. >ra indicaţiile tăăduitoarei 6i5 ajutată de =na 6i de Mila+ros5 /i sc4i7a 7andajele 6i o7lojelile 6i /i a6eza c*rpe uede pe frunte ca să-i scadă fier7inţeala. Fredonă ca 6i cu Melc4or ar fi putut s-o audă. >na dintre ţi+ănci /ncercă s-o /piedice5 str*7*ndu-se cu dez+ust la auzul c*ntecelor ei de ne+ri5 dar =na o opri cu un +est autoritar5 iar )aridad c*ntă ai departe. )*nd se /nnopta5 se strecura afară 6i dădea fu+a la p*lcul de portocali unde /l cunoscuse pe ţi+an. =colo5 la /nceput sfioasă5 u7ră z7uciuată u7re5 lovea 7eţeleapoi5 unuldezlănţuită5 de celălalt5 oc*nt*nd 6i dans*nd printre pentru Hle++ua5 cel care 4otără6te asupra vieţilor oaenilor. 0u căpăta /ndurarea lui5 /nsă zeul supre nici nu se 4otăra să-l c4ee la el pe 7ăr7atul ei. Melc4or o făcuse feeieD o /nvăţase să iu7ească5 să
fie li7eră. oate că aceea era lecţia care /i lipsea@ Să cunoască adevărata durere5 aceea de a-l pierde pe 7ăr7atul iu7it@ Hra doar o copilă c*nd fusese despărţită de aa 6i de fraţii eiD durerea fusese /nsoţită atunci de lipsa de /nţele+ere din copilărie 6i se ostoise5 /nlocuită de noi trăiri. )*ţiva ani ai t*rziu5 don Eos /i v*nduse priul copil 6i o despărţise de cel de-al doilea5 de MarceloD )aridad era o sclavă5 iar sclavii nu sufereau5 nici ăcar nu +*ndeau5 doar unceau. =tunci durerea se iz7i de carapacea ipenetra7ilă su7 care sclavii /6i ascundeau sentientele pentru a putea trăi /n continuare: a6a stăteau lucrurile5 copiii lor nu le aparţineau. Bar acu Melc4or /i zdro7ise carapacea5 iar ea cuno6tea5 6i 6tia5 6i siţeaD era li7eră 6i iu7ea i nu voia să sufere< ; 0-o lăsaţi să se ducă sin+ură pe c*puri5 spuse Melc4or. ; 0u-ţi face +riji5 tată5 o păze6te Martin. i+anul se siţi ulţuit5 dădu din cap 6i /nc4ise oc4ii. ;,or7ele 0u i se pare prudent să-l aei duceţi pe la 2arrancos. acestea5 adresate 6i Melc4or fiicei5 fură ale lui fraJ EoaPun. Bupă /nfruntare5 cuviosul le urase cu discreţie5 ca 6i cu ar fi făcut parte din failie5 trec*nd neo7servat printre celelalte ,e+a care nu aveau unde să se ducă printre alte c*teva ţi+ănci care ză7oveau din pricina deznodă*ntului inevita7il5 cu /l socoteau ele. Mulţi dădeau t*rcoale casei. Situaţia c4inuitoare /n care se afla Melc4or5 care se z7ătea /ntre viaţă 6i oarte5 /nor*ntarea 8uisei 6i cea a lui edroD stri+ătele 6i 7ocetele de la /nor*ntareD /ncordarea pricinuită de teaa a ce ar fi putut face alde Garca5 /n ciuda fă+ăduielilor lor 0ieni nu-l 7ă+ase /n seaă pe fraJ EoaPun. ; rudenţa n-a fost niciodată una dintre virtuţile tatălui eu5 nu credeţi5 fraJ EoaPun@ ; Bar acu /n starea /n care se află5 tu e6ti cea care tre7uie să 4otărască. ; )*t tip ai are o suflare de viaţă5 el 4otără6te5 părinte. ; 0u e o idee 7ună5 stărui călu+ărul5 adres*ndu-i aceste cuvinte aei5 /ndrept*ndu-6i privirea către fiică. =r tre7ui să căutaţi un felcerdar 7un ; Felcerii costă 7ani5 /l /ntrerupse =na. ; =6 putea ; Be unde aţi scoate 7anii ă6tia@ se aestecă Mila+ros.
; Be pe statuia reacuratei. =6 vinde-o. i /nainte era valoroasă5 dar acu preţuie6te ult ai ult. Se pare că lăcustele s-au aruncat /n r*u la vederea sa. ; Mulţuesc5 fraJ EoaPun5 dar nu5 refuză =na oferta lui. Mila+ros o iscodi pe aa ei. ?0uA5 repetă aceasta5 clătin*nd din cap. ?Bacă /n+ădui /ncă un sacrificiu făcut de călu+ăr5 n-o să-l ai poţi respin+eA5 vru s-o lăurească. ; Bar /ncepu fraJ EoaPun. ; )u tot respectul cuvenit5 cred că tatăl eu s-ar siţi ji+nit dacă ar afla că tocai o Fecioară l-a ajutat cu 7ani5 se scuză =na5 spun*ndu-6i că nu se afla c4iar at*t de departe de adevăr. ; H6ti si+ură5 aă@ /ntre7ă Mila+ros după ce călu+ărul părăsi odaia5 cu capul /n pă*nt. =na o /7răţi6ă5 iar cele două răaseră cu oc4ii la ţi+an5 care zăcea le+at cu c*rpe 6i o7lojit 7a ici5 7a coloD cea ai +ravă5 cea /n+rijorătoare5 după spusele tăăduitoarei5 era rana din coaste5 aproape locul /n care /l /njun+4iase Grăsanul. 3nainte să-i răspundă5de=na o prinse str*ns de uăr pe Mila+ros. ; Bar tu e6ti si+ură5 fata ea@ ; )e vrei să spui@ rivirea aei sale fu destul de +răitoare. ; FraJ EoaPun a fost foarte 7un cu ine5 spuse Mila+ros. Mi-a salvat viaţa 6i apoi ; =sta nu-i de-ajuns5 6tii 7ine. tia. Mila+ros se cutreură. ; 3n Madrid5 6opti ea5 c*nd el -a salvat5 a crezut că 0u 6tiu. =poi5 pe druul spre 2arrancos 0u-ţi poţi /nc4ipui cu a avut +rijă de ine5 ce atent a fost 6i c*t s-a străduit ca să +ăsească 7ani5 *ncare 6i locuri /n care să dori. 3l avea doar pe el 6i -a +*ndit = siţit =poi v-a /nt*lnit pe 7unicul5 pe )ac4ita 6i pe duneata 6i i-a re+ăsit fata. Mila+ros oftă. H ca 6i cu dra+ostea pe care credea că o sit pentru el s-ar fi /părţit /ntre ceilalţi. =stăzi /l văd cu alţi oc4i pe fraJ EoaPun. ; ,a tre7ui să-i spui. Mila+ros clătină din cap5 str*7*ndu-se necăjită. ;=na 0u,e+a pot. 0u vreau rănesc. Hl unei a lăsat totul ,e+a5 pentrucare ine. /i făcu unsă-l sen +răitor ţi+ănci veni de /ndată să ocupe locul de la ar+inea saltelei5 6i o /pinse u6or pe fata ei afară din /ncăpere. )ăldura nopţii era apăsătoare 6i uedă. Se pli7ară /n tăcere prin curte5 p*nă c*nd 4otăr*ră să se a6eze
pe două scaune 4*r7uite. ; )ălu+ărul va /nţele+e5 spuse =na. ; Bar dacă nu@ ; Fata ea5 ai ai făcut o +re6eală /n viaţă. 0u risca să faci /ncă una. Mila+ros se juca cu o pan+lică de la /nc4eietura *inii. urta o fustă ro6ie siplă 6i o căa6ă al7ă5 priite la sc4i7 pe ve6intele ne+re aduse de la Madrid. Be aseenea5 căpătase ai ulte pan+lici colorate. ; C +re6eală foarte iportantă5 recunoscu /n cele din ură. =tunci n-a luat /n seaă sfaturile duitale. =r fi tre7uit să ; ro7a7il că a fost vina ea5 o opri aa ei. 0-a 6tiut să te convin+. =na o 7ătu u6or pe *nă pe Mila+ros. Ha /i apucă *na. ; tii@ 3i treura +lasul. Totul se sc4i7ă atunci c*nd devii aă. ,isez ca5 /ntr-o 7ună zi5 fata ea să fie la fel de *ndră de ine cu0u. sunt eufost astăzi duneata. Toată ţi-a sărit /n ajutor< 0-a vinade duitale. )*nd ai o =ndaluzia fată5 vezi lucrurile altfel dec*t le vezi la cincisprezece ani. =stăzi /nţele+: cei ai iportanţi sunt ai tăi5 failia5 cei care nu te vor lăsa niciodată. 0ieni 6i niic altceva nu poate fi ai presus de ei. Mă /ncred că o să pot s-o /nvăţ asta pe Maria. 3i pare rău5 aă. ?)ei care nu te vor lăsa niciodatăA5 răsuna /n urec4ile =nei ,e+a pe c*nd /6i /ntorcea oc4ii /nlăcriaţi către casa /n care se afla tatăl ei. ?Galerianul e zdravănD e nuai fi7răA5 /ncercase s-o /ncurajeze tăăduitoarea5 pe c*nd Melc4or se c4inuia să 7lestee *inile acelor feei care nu-i dădeau pace. ?0u te da 7ătut5 ţi+aneA5 o auzise pe )aridad spun*nd5 c*nd el d*rd*ia5 c4inuit de fier7inţeală5 /6i ainti efortul aproape supraoenesc pe care /l făcuse Melc4or c*nd aflase că edro o ucisese 6i pe 7ătr*na Maria5 de parcă ar fi vrut să se ridice de pe saltea ca să-l ooare /ncă o dată. ovăiseră dacă să-i spună 6i lui5 după ce le povestise Mila+ros. ?Bacă oare fără să 6tie că a răz7unat-o 6i pe 7ătr*na Maria@A 4otăr/ )aridad. Mila+ros fu cea care /i zise. =i tăi5 failia5 cei care nu te vor lăsa niciodată =na /6i /7răţi6ă fiica. ; 8uptă5 tată5 luptă< 6opti ea. Soarele era /n /naltul cerului c*nd5 /n ziua urătoare5 Martin intră /n casă căut*ndu-le pe feei. ; = totul pre+ătit5 le vesti.
)aridad nu dădu sene că o să iasă5 fiind ocupată să-l 4rănească pe Melc4or cu o supă rece. =na siţi că fraJ EoaPun ciule6te urec4ile. ; Bu-te tu 6i vezi5 /i spuse atunci lui Mila+ros. )ălu+ărul nu pierdu nicio clipă 6i o ură p*nă /n fundătură5 unde dădu de o căruţă 4*r7uită5 pe două roţi5 fără capră sau scoarţe5 6i de un ă+ăru6 7ătr*n 6i slă7ăno+ la oi6te. Mila+ros cerceta paiele pe care avea să călătorească Melc4or. ; 3napoi la 2arrancos5 spuse fraJ EoaPun. Martn /l privi pe călu+ăr din cap p*nă-n picioare /nainte să-l lase sin+ur cu Mila+ros5 care tot răscolea paiele5 ca 6i cu ar fi căutat ceva. ; Ba5 spuse fără să se oprească din răscolit. =sta vrea 7unicul. Tăcerea dintre ei se prelun+i. 3n cele din ură5 ţi+anca se /ntoarse. ; )e zice pala ea@ o surprinse fraJ EoaPun. Ha n-o atinse. ; 0orocul tiţi că astea sunt născociri. =vea vocea +*tuită5 nu voia să pl*n+ă. ; Bepinde de ceea ce vrea să vadă ţi+anca de-i cite6te /n pală5 stărui fraJ EoaPun5 /ntinz*ndu-i *na 6i /nden*nd-o s-o cuprindă /ntr-ale ei. Mila+ros vru să plece capul5 să-6i ferească privirea. 0u făcu asta /nsă5 pentru aintirea copilăriei sale /n Triana5 pentru ajutorul pe care i-l dăduse /n Madrid 6i /n dru spre 2arrancos5 pentru că o salvase de la oarte 6i pentru 7l*ndeţea 6i dra+ostea pe care i le arătase ai apoi. Bar nu spuse niic. FraJ EoaPun /6i retrase *na5 văz*nd v*nzoleala pe care o st*rnise ie6irea lui Melc4orD er+ea /ncet5 sprijinindu-se de Martin5 /ntr-o parte5 6i de )aridad5 /n cealaltă. =na5 cu fetiţa 6i cu celelalte5 /l urau. Toate acestea nu fură de-ajuns ca să-i a7ată lui Mila+ros atenţia de la c4ipul călu+ăruluiD lacriile /i 6iroiau pe o7raji. ; 0u pl*n+eţi5 vă ro+5 /l iploră ţi+anca. )u stăteau acolo5 nei6caţi5 nu-l lăsau pe Melc4or să urce /n căruţă. ; Sunteţi un o 7un5 părinte5 se aestecă ţi+anul cu un fir de voce5 c*nd ajunse /n dreptul lor. 0u pretindeţi ai ult5 /l sfătui apoi. Qă*neţi cu Bunezeul 6i cu sfinţii duneavoastră. i+anii vedeţi 7ine5 vin 6i pleacă.
FraJ EoaPun o iscodi din priviri pe Mila+ros. ; 0u ă lăsa din nou5 o iploră5 c*nd ea tăcu. ; 3i pare rău5 iz7uti ea să se scuze. )ălu+ărul nu apucă să răspundă /nainte să se aestece din nou Melc4or5 pe care se c4inuiau să-l a6eze pe paie5 /n căruţă. ; ărinte< Melc4or /l c4eă de parcă ar fi vrut să-i facă o destăinuire. )elălalt /l privi. 0u se /ndura să plece de l*n+ă Mila+ros5 dar oc4ii pe c*t de sticlo6i5 pe at*t de pătrunzători ai ţi+anului /l convinseră să se apropie de el. ; 0u vă lăsaţi tras /n piept cu praful de tutun5 /i 6opti ţi+anul cu prefăcută seriozitate. Bacă vedeţi că-i ro6u5 /i spurcat5 precis. )*nd călu+ărul se +ră7i să caute oc4ii lui Mila+ros5 nu-i ai +ăsi. ?3n 2arrancos o să se /ntreeze.A ,oiau să creadă asta. i-o tot repetaseră altorasăpesedurata călătoriei lun+i anevoioase prin unţi5unele /ncerc*nd /ncurajeze5 pă6ind /n 6i ura căruţei unde Melc4or zăcea /ntins pe paie. Martin tră+ea de d*rlo+ii ă+arului pe care /l căpătase /n Triana la sc4i7 pe calul lui5 /preună cu căruţa. Cdată ajun6i la poalele dealului5 )aridad /nălţă privirea către casa care atin+ea cerul5 casa ei. >rcară 6i se opriră pe cule. Martin /l ajută pe Melc4or să co7oare din căruţă. =na 6i )aridad dădură să-l ajute5 dar el le /ndepărtă 6i se sili să-6i ascundă durerea. iua era seninăD soarele văratic contura c*puri5 r*uri 6i unţi 6i evidenţia culorile lor vii. 8ini6tea stăp*nea locul. Melc4or 6c4iopătă /nspre 7uza prăpastiei5 care se desc4idea spre o /ntindere neăr+inită. Mila+ros /i puse fetiţa /n 7raţe lui Martin 6i vru să-6i ureze 7unicul5 /nsă )aridad o opri /ntinz*nd *na cu pala desc4isă5 cu privirea aţintită asupra 7ăr7atului ei5 care se rezea acu de st*nca cea are5 artoră la visurile 6i speranţele pe care le /părtă6iseră. ; )*ntă5 ţi+ane5 urură atunci cu +las aspru. Trecură c*teva 3ncepu cu un clipe. susur5 care crescu tot ai ult5 p*nă c*nd deveni un vaier lun+ 6i ad*nc ce răsună p*nă /n /naltul cerului. )aridad siţi un fior rece pe spateD se cutreură toată5 tul7urată. Mila+ros /6i petrecu 7raţele /n jurul aei ei5 ca să nu se
pră7u6ească. 0iciuna dintre ele nu c*ntă5 toate trei erau cuprinse de vraja unui +las ră+u6it care se /pletea cu adierea v*ntului5 z7ur*nd /n căutarea li7ertăţii. ; )*ntă5 7unicule5 6opti Mila+ros. )*ntă p*nă c*nd o să siţi +ust de s*n+e /n +ură.
'(a au(rului . lir*+e cra+*, nicobo a lir* es cal7s3
8e+ea re+elui a distrus le+ea ţi+anilor._ !l #rallis ha nicobado la lir* de los cales3
)arol a distrus le+ea ţi+anilor._ 3n 1%$!5 la paisprezece ani de la /nteniţarea +enerală5 c*nd arc4izul de Hnsenada căzuse deja /n diz+raţie5 re+ele )arol al IIIlea /i ierta pe ţi+ani pentru vina de a se fi născut a6a. 3n diferitele arsenale răăseseră cac*ţiva o sutăani cincizeci lor5 care ai au ai avut de/nteniţaţi a6teptat alţi /naintedintre de a ai fi eli7eraţi. 3n Qeal )asa de la Misericordia ai răăseseră doar c*teva ţi+ănci 7ătr*ne fără failie. )ele care nu evadaseră5 peste două sute cincizeci5 6i-au recăpătat li7ertatea /n tipul lun+ii a+onii a re+elui Ferdinand al ,I-lea. =stfel5 acea instituţie a tran6at c4estiunea ţi+ănească 6i 6i-a putut recăpăta identitatea. Bouăzeci de ani ai t*rziu5 /n 1%&!5 /nsu6i )arol al III-lea proul+a un decret prin care se urărea asiilarea ţi+anilor. rin acesta se reitera proscripţia terenului ?ţi+anA ; ?cei care se nuesc ţigani nu sunt asta nici din na6tere5 nici din fireA interzic*ndu-se clar folosirea lui5 cu se ai 4otăr*se 6i prin dispoziţii anterioare5 c4iar dacă răăseseră fără ecou. Bar5 pe l*n+ă această reiterare5 re+ele ai sta7ilea 6i că ţi+anii nu proveneau din ?rădăcini spurcateA5 astfel /nc*t le recuno6tea acelea6i drepturi de care se 7ucura restul populaţiei. 3n ciuda faptului că le erau /n continuare interzise straiele 6i +raiul5 li s-a /n+ăduit să-6i alea+ă uncile sau activităţile pe care le socoteau potrivite5 cu unele eNcepţii5 precu cea de 4an+iu /ntr-o re+iune nepopulatăD fost ridicată interdicţia deai circulaţie re+at6i6ipe li s-a /n+ăduit le-a să trăiască /n orice a6ezare5 puţin prin la )urte proprietăţile casei re+ale5 unde5 cu toate acestea5 au răas /n continuare5 cu a avut +rijă să su7linieze inistrul
)apoanes!"5 arăt*ndu-6i re+retul faţă de /ncercările nereu6ite de a-i alun+a din Madrid. Spiritul iluinist aflat la 7aza decretului de la 1%&! s-a sprijinit pe rapoarte adunate din ai ulte săli de judecată. Multe dintre acestea rearcau discriinarea peranentă5 ji+nirile 6i trataentul nedrept la care fuseseră supu6i ţi+anii de către o parte a cetăţenilor5 ai ales de către z7iri 6i feţe 7iserice6ti5 din pricina felului lor de a trăi 6i a faptului că locuiau la ar+inea societăţii. H de ajuns să ne ainti para+raful cu care )ervantes desc4ide nuvela Figăncuşa: are-se că ţi+anii n-au venit pe lue dec*t ca să fie 4oţi5 se nasc din părinţi 4oţi5 cresc cu copii 4oţi5 /nvaţă carte de 4oţi 6i p*nă la ură ajun+ 4oţiD iar pofta de a fura 6i furtul sunt la ei ca ni6te /nsu6iri care nu li se sul+ dec*t odată cu oartea. !#
)onfor dărilor de seaă din sălile de judecată5 ţi+anii preferau să trăiască sin+uri 6i izolaţi dec*t printre cei care /i tratau cu cruzie. )4iar lu*nd /n seaă acest lucru5 adevărul este că societatea ţi+ănească este etnocentrică. 3n această counitate5 nu eNistă o tradiţie a scrierii5 /n sc4i7 ulţi autori coincid /n privinţa unei serii de valori caracteristice acestui popor: *ndria de rasă 6i anuite principii care le conduc viaţaD ?8i e curar5 andiar sun tiuOo an+elo ta ruej Kli7ertate de acţiune5 după propria dorinţă 6i /n folosul personalLD ?0iic nu aparţine niănui 6i totul aparţine tuturorA5 atitudini +reu de /păcat cu norele sociale o7i6nuite. =stfel5 devin de /nţeles cele două afiraţii din desc4iderea acestei note. Se că ec4ivalarea spanioli pe 6i ţi+ani ipusă prinpare decretul re+elui )aroljuridică al III-leadintre i-a dezaă+it cei din ură. ?)arol a distrus le+ea ţi+anilor.A H vor7a despre victiizare@ Bespre răzvrătire5 poate@ 8as /n seaa cercetătorilor aflarea unui răspuns la aceste /ntre7ări. )apacitatea de adaptare5 nu de asiilare5 a ţi+anilor la edii felurite reprezintă o constantă pe care au evidenţiat-o toţi cei care s-au ocupat cu studiul acestei etnii. 3n Sevilla5 inclusiv /n Triana5 edro Qodr+uez5 conte de )apoanes K1%!;1&(L5 o de stat 6i scriitor5 a fost inistru /n )onsiliul )astiliei5 dar s-a retras din viaţa pu7lică odată cu urcarea pe tron a lui )arol al I,-lea al Spaniei5 care l-a eli7erat din funcţie. Kn.tr.L !# Mi+uel de )ervantes Saavedra5 Guvele eHemplare5 ite6ti5 Hditura aralela "#5 (('5 traducere de Sorin Mărculescu. Kn.tr.L !"
eNistau /n secolul al R,III-lea aproape cincizeci de confrerii de penitenţă5 cele ai ulte cu tradiţie5 printre ele nuăr*ndu-se 6i cea a ne+rilor5 denuire care5 de6i pro7a7il era folosită adesea5 nu apare /n scrieri p*nă /n anii V&( ai aceluia6i veac5 a6adar5 după data la care se /nc4eie acţiunea roanului de faţă. )onfreria i+anilor5 at*t de apreciată astăzi5 nu a apărut dec*t după area /nteniţare 6i a ie6it pria oară /n procesiune a7ia /n Săptă*na Mare din 1%#%. )a /n aceea6i perioadă5 isionarii au rearcat căinţa 6i devoţiunea ţi+anilor din tipul spovedaniilor +enerale. Hste surprinzător faptul că /n Spania Inc4iziţiei5 a isiunilor 6i a /nflăcărării reli+ioase5 ţi+anii5 acuzaţi peranent că erau necredincio6i 6i necuviincio6i5 n-au căzut victie pri+oanei inc4izitoriale. 0ici Sf*ntul Cficiu5 nici 2iserica nu păreau să le acorde vreo /nsenătate. Spre deose7ire de alte counităţi la fel de pri+onite de-a lun+ul vreii5 ţi+anii au fost /n stare să /ndure 6i să ocolească vicisitudinile5 aproape /n joacă5 zefleisind autorităţile 6i eforturile lorde ne/ntrerupte a-i st*rpi. C counitate care5 pe altă parte5 de a avut o contri7uţie unică5 lăs*nd o6tenire o artă5 flaenco5 declarat astăzi de către >0HS)C patrioniu iaterial al oenirii. 0u sunt /n ăsură 6i nici acesta nu e locul potrivit pentru a6a ceva5 să dez7at dacă ţi+anii au adus /n Huropa uzica lor5 ţi+ănească5 sau dacă aceasta /6i are o7*r6ia /n c*pia a+4iarăD /n orice caz5 ţi+anii au atins un +rad ridicat de virtuozitate /n eNecuţia acesteia. =sta s-a /nt*plat /n Spania cu o uzică ce5 /n secolul al R,III-lea5 perioada /n care se desfă6oară acţiunea din roan5 este nuită de către cărturari ?preflaencoA. ornind de la aceasta5 avea să se confi+ureze un c*nt care5 /ncep*nd de la finele secolului al RIR-lea5 va fi /părţit /n diferitele palos 6i va do7*ndi o structură 7ine definită5 ajun+*nd să fie cunoscut drept flaenco. Be aseenea5 cărturarii par să cadă de acord asupra faptului că aceste c*nturi au fost5 pro7a7il5 rezultatul fuziunii5 su7 influenţa ţi+anilor5 a uzicii lor cu cea tradiţională spaniolă5 cea a aurilor 6i cea a ne+rilor5 fie ei sclavi sau eli7eraţi5 a6a-nuita uzică de dus 6i /ntors. Trei popoare asuprite supuse5ne+ri unii /nro7iţi5 alţii)eeNploataţi 6i alun+aţi5 dispreţuiţi toţi:6i auri5 6i ţi+ani. sentiente puteau căpăta +rai prin /pletirea uzicilor5 a c*ntărilor 6i a dansurilor lor@ Boar acelea care atin+ punctul culinant atunci c*nd interpretul site +ustul s*n+elui /n +ură.
Triana5 la /ntrecere cu alte locuri din =ndaluzia5 este considerată lea+ănul flaenco-ului. Fundătura San Mi+uel5 unde se /n+4esuiau fierăriile failiilor de ţi+ani5 a dispărut la /nceputul secolului al RIR-lea. oate că acea c*ntare recunoscută oficial se na6te /n zorii secolului RR5 dar acest fapt nu tre7uie să 6tir7ească profunziea 6i aărăciunea5 1ondura c*ntărilor ţi+ăne6ti din secolul al R,IIIlea. 2ac4iller Qevoltoso5 artor al vieţii din Triana de la juătatea acelui secol5 scrie: C nepoată a lui 2alt4asar Montes5 cel ai 7ătr*n ţi+an din Triana5 intră /n casele oaenilor de vază din Sevilla5 unde /6i prezintă dansurile 6i e acopaniată la c4itară 6i dara7ană de doi 7ăr7aţi5 6i de un altul5 din voce. Se /ncepe c*ntarea aceasta cu o t*n+uire prelun+ă5 căreia i se zice vaier de +aleră5 pentru că /l scotea un ţi+an os*ndit la +alere5 c*nd tră+ea la v*sleD de la el a ajuns pe alte 7ănci 6i apoi pe alte +alere.
Fi+ura acestui ţi+an ră*ne /n seaa ia+inaţiei cititorului5 a sensi7ilităţii sale. Be6i slo7ozia era cel ai de preţ dar al său5 c*nta pentru a se pl*n+e că trăia ferecat /n fiare5 la v*slele unei +alere de pe care puţini scăpau cu viaţăD un lun+ suspin care5 după spusele autorului conteporan5 a fost apoi repetat /n saloanele no7ililor 6i ale oaenilor de vază. Tot 2ac4iller Qevoltoso e cel care ne istorise6te cu unui ţi+an care uncea /ntr-o fa7rică de tutun i s-a rupt /năuntru5 /n ăruntaie5 săculeţul din aţ uplut cu praful de tutun pe care voia să-l fure. )ontra7anda cu tutun5 produs de onopol al vistieriei5 a constituit /n epocă 6i ai t*rziu una dintre cele ai profita7ile activităţi5 iar a6ezarea portu+4eză 2arrancos a fost unul dintre nucleele acesteia. Secolul al R,III-lea5 pe de altă parte5 a presupus o prefacere iportantă pentru ora6ul Madrid. >rcarea pe tron a dinastiei 2our7onilor a adus la curte +usturi 6i o7iceiuri noi. Iluinisul a /ncurajat /nfiinţarea de Qeales =cadeias5 de societăţi econoice5 de fa7rici 6i ateliere de stat 6i a adus o serie de /7unătăţiri ur7anistice5 care au atins splendoarea /n tipul doniei lui )arol al III-lea5 considerat cel ai 7un priar pentru av*ntul său 6i reforele pe care le-a proovat la curte. >na dintre aceste acţiuni a fost dusă la capăt de Filip al ,-lea 6i a vizat fostul )orral de )oedias de ac4eca5 transforat /n )oliseo del rncipe5 care a devenit apoi Teatrul Spaniol5 după reconstruirea clădirii care fusese istuită de două incendii violente. Se află /n efervescenta 6i a+loerata iaza de Santa =na5
care la r*ndul său a apărut pe locul vec4ii ănăstiri a )arelitelor Besculţe. 3n tip ce /n Sevilla erau interzise coediile5 /n Madrid se jucau /n fiecare zi la teatrele rincipe 6i )ruz. Mulţi cărturari afiră la unison că oaenii nu veneau la teatru pentru operele draatice5 ci pentru scenete 6i tonadillas, care /nlocuiseră clasicele entreeses 7aroce5 ca reprezentaţii autonoe5 scurte5 ţinute /n antractele pieselor principale. Eonadilla scenică a devenit independentă de scenetă de-a lun+ul secolului al R,III-lea5 perioadă /n care a ajuns la apo+eul dezvoltării sale5 pentru ca apoi să cadă /n uitare 6i să dispară cu desăv*r6ire /n pria juătate a secolului urător. Eonadillas erau creaţii scurte5 cele ai ulte c*ntate 6i dansate5 pe tee costu7riste sau satirice5 prin care erau elo+iate personajele populare 6i erau criticate clasele /nalte5 franţuzite. >na dintre trăsăturile lor pre+nante era interacţiunea interpretei cu pu7licul5 ceea ce făceasăcafiein+eniozitatea5 6i5 desi+ur5 senzualitatea atuuri la fel dezinvoltura5 de iportanteironia precu vocea sau +raţia i6cărilor. 8ocuitorii Madridului5 oaenii din popor5 le-au ridicat /n slăvi pe ulte dintre aceste tonadilleras care c*ntau pentru ei. Aanolos 6i chisperos sunt fi+uri reprezentative ale acestei falnicii caracteristice adrilenului *ndru că este din Madrid. =duc ulţuiri5 ca de fiecare dată5 soţiei ele5 )aren5 editoarei ele =na 8iars5 tuturor celor care au contri7uit 6i -au ajutat să duc la 7un sf*r6it acest roan 6i5 ai presus de toate5 cititorului care /i dă sens. Iarcelona, iunie C
View more...
Comments
