Ia Italiana Cu Tine

Ia Italiana cu Tine CUPRINS

Lectia 1 Alfabetul Italian Pronunţia vocalelor si a literelor Pronunţia cuvintelor italienesti Accentul in limba italiană Eliziunea, excepţiile când nu se face eliziunea Lexic – Noţiuni generale Formule de salut, de prezentare

Lectia 2 Articolul, formele articolului hotarat Exerciiţu gramatical Articolul nehotărât Exerciţiu gramatical

1

Dialog: La hotel •

Repetarea articolului în cazul in care sunt mai multe substantive în raport de coordonare

•

Omisiunea articolului hotarat în alte cazuri

•

Când folosim articolul hotarat in faţa numelor proprii

Lexic – Formule de negare •

Alte formule uzuale

Prepoziţiile articulate Exerciţiu gramatical

Lectia 3 Substantivul în limba italiana Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie

• •

Substantivele feminine

•

Substantivele masculine

Notiuni generale •

Lunile anului

•

Anotimpurile

•

Indicaţii

•

Interdicţii

Substantivele defective •

de singular

•

de plural

Exerciţii gramaticale

2

Declinarea substantivelor în limba italiană Lexic – Zilele saptamanii Lectură – Italia Substantivarea părţilor de vorbire Proverbe în limba italiană Recapitularea prepoziţiei simple și articulate în limba italiană Dialog – La intrarea pe autostrada

LecŃia 4 Adjectivul Tipuri de adjective Exerciţiu gramatical Dialog: La banca Complementul adjectivului •

Principalele adjective care se construiesc cu complemente

LecŃia 5 Lexic – Culorile Lectura- Italienii și limba italiană Cum ne cerem scuze Gramatica – Gradele de intensitate ale adjectivului •

Superlativul absolut

•

Procedeele stilistice

•

Gradele de comparative

•

Comparativul de superioritate

•

Comparativul de inferioritate

3

•

Comparativul de egalitate

LecŃia 6 Recapitulare – Exerciţii gramaticale Dialog: La telefon Gramatica – Complementul comparativului de inegalitate Lexic: Formule de aprobare Formule de urare/ felicitare Gramatică - Superlativul relativ Exercitiu grammatical Lexic – Noţiuni generale / Moduri de preparare Vocabular

LecŃia 7 Verbul Verbe personale Verbele impersonale •

Verbe impersonale propriuzise

•

Expresii impersonale

•

Verbe aparent impersonale

Verbe personale •

Nepredicative

•

Predicative

•

Exemple de verbe nepredicative intranzitive

•

Exemple de verbe nepredicative transitive

Verbele predicative:

4

•

Verbe subiective

•

Verbe obiective

•

Verbe obiective tranzitive

Lexic – Moduri de a spune Proverbe

LecŃia 8 Modurile si timpurile verbelor Folosirea auxiliarelor Lexic/ Noţiuni generale Tacamurile/ Vesela / Condimentele Mâncăruri diferite Lectura – Orașul abandonat

LecŃia 9 Conjugarea verbelor auxiliare Exerciţii gramaticale Vocabular Mașina Motorul- componentele motorului

Lectia 10 Formarea timpurilor si modurilor verbelor regulate Indicativul – Timpul prezent

5

Perfectul compus Lexic – Expresii uzuale Lectura – State in peninsula italiană Exerciţii gramaticale

Lectia 11 Recapitulare – Exerciţii gramaticale Gramatică – Imperfectul Conjugarea verbelor la imperfect Mai mult ca perfectul Timpul viitor Viitorul anterior Exerciţii gramaticale Condiţionalul Timpul prezent Conjunctivul Imperfectul

Lectia 12 Lectură – Despre Veneţia Gramatică Infinitivul Gerunziul Participiul Acordul participiului trecut Exercitii gramaticale

6

Lectia 13 Verbele de conjugarea a II-a Lexic / expresii Proverbe Vocabular

Lectia 14 Verbele de conjugarea a III –a Lectura – Roma Gramatica Construcţiile verb +verb la infinitiv cu subiecte diferite Construcţii Verb + verb la infinitiv Alte cazuri de folosire a infinitivului •

Cu functie de predicat al unei propozitii principale

•

Folosirea infinitivului cu sens de imperativ cu subiect nedeterminat

•

Cu functie de subiect

Exerciţiu gramatical

Lectia 15 Pronumele Pronumele personal/ Formele pronumelui personal in nominativ Exercitiu gramatical Lectura- Unde merge in seara asta domnul Rossi

LecŃia 16 7

Recapitulare – Exercitii gramaticale Gramatica – Pronumele personal la cazurile oblice Pronumele reflexive Formele atone – moduri de așezare dupa forme verbale •

Dupa verbe la infinitiv

•

Dupa verbe la gerunziu

•

Dupa verbe la imperativ

•

Dupa participii trecute cand apar fără auxiliar sau participii prezente in construcţii participiale Lectura – despre Florenţa

Lectia 17 Pronumele de politete Pronumele si adjectivele posesive Adjectivele posesive Pronumele demonstrative Adjectivele demonstrative Lectură – Munca

Lectia 18 Pronumele si adjectivele de identitate Pronumele relative Cum sa scriem o scrisoare in italiană

LecŃia 19 Pronumele si adjectivele interogative si exclamative

8

Pronumele si adjectivele nehotarate Numeralul Numeralele cardinale Numeralele ordinale •

Observatie cu privire la numeralele ordinale

Numeralele fractionare Lexic – Orele, cum intrebam cat este ceasul

Lectia 20 Recapitulare – Exercitii gramaticale Gramatica – Adverbul Clasificarea adverbelor Gradele de comparative ale adverbelor Exercitiu gramatical

Lectia 21 Conjuncţia – Clasificarea conjuncţiilor Prepoziţiile in limba italiană Prepoziţiile adverbiale Dialog – La bar

9

CURS DE LIMBA ITALIANĂ Ciao, sono Simona- la tua quida di lingua italiana. Ti accompagnero nel viaggio affascinante dello studio della lingua italiana. Scoprirai che niente non e difficile se sei preparato. Oggi e il migliore giorno per imparare la lingua italiana. Io ti aiutero è faro che tutto sia molto semplice per te/ Bună, sunt Simona – ghidul tău de limbă italiană. Te voi însoŃi in călătoria fascinantă a studiului limbii italiene. Vei descoperi ca nimic nu este dificil dacă e ti pregătit. Astăzi este cea mai buna zi pentru a învăŃa limba italiană. Eu te voi ajuta si voi face ca totul sa fie foarte simplu pentru tine. Lectia / Lezione 1 Alfabetul italian/L’alfabeto italiano 1. Impariamo la pronuncia delle vocali e delle lettere - Sa invatam pronuntia vocalelor si a literelor. L´alfabeto italiano ha 21 lettere: - cinque vocali ( a, e,i,o,u) e 16 consonanti (b,c,d,f,g,h,l,m,n,p,q,r,s,t,v,z) – Alfabetul italian are 21 litere: - cinci vocale si 16 10

consoane A-B-C-D-E-F-G-H-I-L-M-N-O-P-Q-R-S-T-U-V-Z

• Adesso ascoltiamo con attenzione la pronuncia – Acum să ascultăm cu atenŃie pronunŃia A, a Animale- animal B, b(bi)Bacciare- a săruta C,c (ci)Ciao – salut Cane – caine D,d (di)Dove- unde E,e (e)Economia- economie F,f (effe)Ferro – fier G,g(gi)Giocco- joc Gatto- pisica H,h (acca) – H non si sente nella lingua italiana - H nu se aude in limba italiană Hotel – Hotel I,iIdea- Idee L, l (elle)luna- luna M,m (emme)Madre- mama N,n (enne)Naso- nas O,o (o)Occhio- ochi P,p (pi)Pizza 11

Q,q (cu)Quattro- patru R,r (erre)Roma- Roma S,s (esse)Spaghetti- Spaghetti T,t (ti)Testo- Text U,u (u)Uva – Struguri V, v (vi)Volare- a zbura Z,z (zeta)Zaino –rucsac Adesso ripetiamo l´interro alfabeto di nuovo - Acum sa repetăm întregul alfabet din nou ABCDEFGHILMNOPQRSTUVZ abcdefghilmnopqrstuvz 2. La pronuncia nella lingua italiana- PronunŃia in limba italiană Gli se pronunta “li” ( sunet moale) Exemplu: voglia (vointa), famiglia (familie), battaglia (bătalie), bottliglia (sticlă). Cu toate acestea, î i păstrează sunetul dur de i e urmat de “i”, în următoarele cuvinte: anglicano (anglican), geroglifico (hieroglific), ganglio (ganglion),negligente (neglijent) . GN se pronunta “ni” Exemplu: sogno (vis), montagna (munte), signore (domnule), insegnante (învăŃător) GN este urmat de “i” numai când acesta este accentuat i la verbe Es: compagna (companie), sogniamo (visam) 12

SCE se pronunta “ e” Es: scena (scenă) SCI urmat de o consoana se pronunta “ I” Es: piscine SCI urmat de o vocală se pronunŃă “S” Ex: uscio, senza – ie ire, fără S intre doua vocale se pronunta “z” Z si ZZ se pronunŃă “ł” Ex: lezione, canzione, carozza, ragazzo (lecŃie, cântec, caruŃă, băiat) Z la început de cuvânt se pronunŃă “dz” Ex: zio, zero (unchi, zero) H nu se pronunŃă Qu se pronunŃă “cu” Ex: quatro, questione (patru, întrebare) 2. Impariamo come pronunciare le parole italiane - Să invăŃăm cum să pronunŃăm cuvintele italiene ti • Acum vom citi câteva cuvinte italiene ti i vom explica pronunŃia lor. AtenŃie, în special la : C,G,GL,GN,R,Z PronunŃarea consoanelor duble (BB,CC,DD,FF,GG,LL,MM,NN,PP,QQ,RR,SS,VV,ZZ 13

Cuvinte care se termină în: à,á,è,é,ì,í,ò,ó,ù,ú

• RepetaŃi împreună cu mine: • Cuvinte care încep cu litera A,a Addio= adio Aggiungere = a adăuga Adesso= acum Arancia = portocala Addotare = a adopta Aglio= usturoi Agnello= miel Amare = a iubi Aprire = a deschide Azione = actiune

• Cuvinte care încep cu litera B,b Banana = banană Bere = a bea Bagnarsi = a se uda Bagno = baie Binocolo = binoclu Bambino = copil 14

Brutto =urât Bene= bine Benvenuto = binevenit Benzina = benzină Bollire = a fierbe

• Cuvinte care incep cu C/k/ sau tS C se pronunta K, cand este urmat de a, o, u sau de consoane: Caffè = cafea Chiamare = a chema Cielo = cer Cantare = a cânta Chirurgia = chirurgie Cina= China Cantante= cântareŃ Chitarra = chitară Coro = cor Chiaro = clar Cimitero= cimitir Corea = Corea Cemento= ciment Coda = coadă 15

Cena= cina Cuoco = bucătar Cento= cent Cuore = inimă Cioccolato= ciocolată Cucina= bucătărie Croccante = crocant Croce = cruce

• Cuvinte care incep cu D,d Dare = a da Dolce = dulce Dollaro = dolar Dente = dinte Donna = femeie Dentista = Stomatolog Drago = dragon Dio = Dumnezeu Dramma = dramă Divano = canapea Dormire = a dormi Dito= deget 16

Doccia = du Dopo = după

• Cuvinte care incep cu E, e Essere = a fi Eliminare = a elimina Eccezione = exceptie Emigrare = a emigra Ecologia = ecologie Enciclopedia = enciclopedie Egitto = Egipt Equazione = ecuaŃie Egoista = egoist Elefante = elefant Erba = iarbă Elettricità = electricitate Esatto = exact Elasticità = elasticitate

• Cuvinte care incep cu F,f Fare = a face Fantasma = fantasmă Forte = puternic 17

Frutta = fructe Fortuna = noroc Fotografia = fotografie Famiglia = familie Fotografare = a fotografia Fiore = floare Fuoco = foc Farfalla = fluture Fungo = ciupearcă Formaggio = brânză Fragola = zmeură • Cuvinte care incep cu G,g G se pronunta g cand este urmat de vocalele a,o,u sau de consoane: Ghiacciaio =gheaŃă Gioco = joc Ghiaia = pietri Giornale = ziar Gnomo = spiridu Giorno = zi Goccia = picatură 18

Gomito = cot Gentile= amabil Gomma = cauciuc Gelato (subst) = îngheŃată Guadagnare = a câ tiga Gelato (adj) = îngheŃat Guardare = a privi Gemello = geamăn Guerra = război Giá = deja Grosso = gros Gamba = picior • Cuvinte care încep cu litera H (nu se aude) Handicappato = handicapat Hobby = hobby Ho = a avea Hockey = hockey Hamburger = Hamburger

• Cuvinte care incep cu litera I/i Informazione = informaŃie 19

Iodio = iod Illegale = ilegal Ipnotizzare = a hipnotoza Illusione = iluzie Irlanda = Irlanda Idiota = idiot Inglese = englez Inventare = a inventa Isola = insula Investigatore = investigator Ispezione = inspecŃie Inviare = a trimite Istigare = a instiga Invidiare = a invidia Insegnare = a învata • Cuvinte care încep cu litera L,l Lampo = lampă Là = acolo Livello = nivel Limone = lamâie Legno = lemn 20

Labbra = buză Luce = lumină Lodare = a lauda Lucente = strălucitor Lavare = a spăla Londra = Londra Lavandino = lighean Lacrima = lacrimă Lingua = limbă Ladro = hoŃ • Cuvinte care incep cu M, m Maglione = pullover Miele = miere Maestro = maestru Migliore = mai bine Mangiare = a mânca Moderno = modern Maniera = manieră Modificare = a modifica Medaglia = medalie Medico = medic 21

Medio = mediu Mungere = a mulge Medioevo= Mediul Evu Mummia = mumie • Cuvinte care incep cu N, n Nuotare = a înota Niente = nimic Nuoto = înot Nebbia= ceaŃă Nuovo = nou Neonato = nou născut Nano= pitic Neve = zăpadă Nome = nume Nevicare = a ninge Nascere = a na te Nobile = nobil Natale = Craciun Noce = nucă Nave = navă Nord= Nord 22

• Cuvinte care încep cu O, o Ombra = umbră Onda = undă Ombrello = umbrelă Opprimere = a oprima Obbedire = a asculta Orchestra = orchestră Obiettivo = obiectiv Orecchio = ureche Occhiali = ochelari Orecchino = cercel Oceano = ocean Orientale = oriental Oggetto = obiect Ospedale = spital Oliva = Măslină Ossigeno = oxigen • Cuvinte care incep cu P, p Padre = tată Però = totu i, cu toate acestea Paesaggio = peisaj 23

Pietà = mila Ponte = pod Pubblico = public Partire = a pleca Pubertà = pubertate Piangere = a plânge Potere = a putea Pace = pace Potere = putere Pecora = oaie Povero = sărac Pedale = pedala Pagare = a plăti • Cuvinte care incep cu Q, q Quarzo = quarz Qua = aici Quasi = aproape că Quadrato = pătrat Quercia = stejar Qui = aici Qualche = câteva 24

Qualcuno = cineva Quale = care Quaranta = patruzeci • Cuvinte care incep cu S, s Sabbia = nisip Sicilia = Sicilia Sabotare = a sabota Sigaretta = Ńigară Sacrificio = sacrificiu Sodio = sodiu Sacrificare = a sacrifica Soffiare = a sufla Segreto = secret Soffrire = a suferi Sempre = mereu Suicidio = sinucidere Se = dacă Suono = sunet Si = da Soqquadro = confuzie, dezordine • Cuvinte care incep cu R, r 25

Riaccendere = a reaprinde Raccogliere = a culege Ricevere = a primi Ragno = paianjen Richiesta = cerere Ragnatela = pânză de paianjen Ramo = ram Romantico= romantic Reale = real Rumore = gălăgie Rubare = a fura Regola = regulă Rompere = a rupe • Cuvinte care incep cu T, t Tavolo = masă Tuono = tunet Tagliare = a tăia Toccare = a atinge Tollerabilità = tolerabilitate Trovare = a găsi Tumore = tumoare 26

Treno = tren Teatro = teatru Tornare = a se întoarce Telegiornale = telejurnal Tè = ceai Tempo = timp • Cuvinte care incep cu U, u Uovo =ou Ubriacarsi = a se îmbăta Uccello = pasăre Uccidere = a ucide Uomo = bărbat Uragano = uragan Utile = util Umanità = umanitate • Cuvinte care incep cu V, v Vento = vânt Viaggio = călătorie Vendere = a vinde Viaggiare = a călători Vampiro = vampir 27

Videogioco = videogioc Volere = a vrea Vivere = a trăi Vulcano = vulcan Virgola = virgulă Vuoto = gol Vedere = a vedea Vacanza = vacanŃă • Cuvinte care incep cu Z,z Zanzara = ŃânŃar Zebra = zebră Zucchero = zahăr

• Accentul in limba italiană Prin accent se intelege scoaterea in evidenta, cu ajutorul intensităŃii vocii, a unei silabe, a unui cuvânt sau a unei propoziŃii. În limba italiană sunt doua feluri de accent, tonic i grafic. • Accentul tonic Toate cuvintele din limba italiana au accent tonic, care nu este marcat in scris. In functie de acest tip de accent, cuvintele se împart în mai multe categorii: • Cu accent pe penultima silabă : a-be-ràn-te (aberant) can-tà-re (a canta) 28

ca-scà-ta (cascada); • Cu accent pe antepenultima silabă: chiù-de-re (a închide) tà-vo-lo(masa) ù-mi-le (umil); • Cu accent pe a patra silabă de la sfâr it: à-bi-ta-no (locuiesc) de-sì-de-ra-no (doresc). • Accentul grafic Accentul grafic este marcat cu accent grav( ̀ ), mult mai rar ascutit( ́ ), pe ultima silabă, în cuvinte: • Monosilabice : già (déjà) può (poate); • Polisilabice: • a-bi-li-tà (abilitate) • caf-fè, per-ché ( de ce, pentru ca). În cazul altor cuvinte monosilabice, prezenta sau nu a accentului graphic atrage dupa sine o diferenŃă de sens: dà Carlo mi dà un libro (Carlo imi da o carte)

da Ti aspetto da un ora. (Te astept de o ora)

è Ugo è studente. (Ugo este student)

e buono e bello (bun si frumos)

là! Vai là! (Du-te acolo!)

la la casa (casa)

lì dentro (acolo inauntru)

Li ho visti in montagna. (I-am vazut la munte) 29

Né Né io né lui più (nici eu nici el)

ne Dammi una caramella, io non ne ho (Da-mi o bomboana, eu nu mai am)

sé essere pieno di sé (a fi plin de sine)

se Se vincessi alla loteria! (Daca as castiga la loterie)

sì dire di sì (a spune da)

si Carla si veste con gusto (Carla se imbraca cu gust)

tè tè col limone (ceai cu lamaie)

te Mio fratello verrà con te. (Fratele meu va veni cu tine)

AtenŃie! În urmatoarea serie de cuvinte, accentul tonic de data aceasta, marchează o diferenŃă de sens, numai că nu este necesar să îl scriem, el este prezent doar în dicŃionare. • • • •

Àncora (ancoră)/ ancóra (inca) Cómpito (tema)/ compito (politicos) Pèsca (piersica) / pésca (pescuit) Sùbito (imediat) subìto (suferit)

• Eliziunea Eliziunea este caderea unei vocale, in locul ei punându-se apostroful. O vocală cade atunci când este urmată de un cuvânt care începe tot cu o vocală: Quella amica – quell´amica – acea prietena Della Europa – dell´Europa – al Europei ExcepŃiile cand nu se face eliziunea 30

• nu se face eliziunea la articolul feminin plural Ex: le idée = ideile , le ore = orele Le università = universităŃile • De asemenea nu se elidează cuvintele terminate in vocală care se găsesc la capătul rândului Ex: Alexa telefona alla amica di Andra • Lexic NoŃiuni generale / Nozioni generali :

Să nu uităm importanŃa lexicului. Este cât se poate de clar că fără un vocabular minim în limba italiana nu ne putem face înŃeleşi, oricât de multă gramatică am cunoaşte. A adar, să începem sa vorbim în limba italiană / Allora, cominciamo a parlare nella lingua italiana

• Călătoria noastră începe cu prezentarea şi saluturile ./ Il nostro viaggio comincia con le presentazioni e con I saluti.

Buna, mă cheamă Simona. Pe tine cum te cheamă ? / Ciao, mi chiamo Simona. Tu come ti chiami? Tu cum te nume ti?

• Formule di salute, di presentazione – Formule de salut, de prezentare Buon giorno! Buona sera!

Buna ziua! Buna dimineata! Buna seara! 31

Buona note! Benvenuto! Molto lieta di vederla! Come stai? Come sta (Lei)? Grazie, benissimo! Cosi, cosi

Noapte buna! Bine ai venit! Sunt bucuros sa va vad! Ce mai faci? Ce mai faceti dvs? Multumesc, foarte bine! Asa si- asa

• Cum ne prezentam / Come ci presentiamo E in casa il signor.. ? Il signore è uscito A che ora ritornerà? Ripasserò Gli rimetta per favore, il mio biglieto da visita vizită Con chi ho l’onore di parlare? vorbesc? Sono il signor..la signora.., la signorina… domni oara Mi permetta di presentarmi Felicissimo di conoscerla! Tutto il piacere e mio!

Este in casa domnul..? Domnul a ie it La ce oră se intoarce? Voi trece din nou DaŃi-i vă rog cartea mea de Cu cine am onoarea să Sunt domnul.., doamna.., PermiteŃi-mi să mă prezint Incântat de cuno tinŃă! Plăcerea e de partea mea!

• Cum ne luăm rămas bun Arrivederci/ la revedere (familiar) Arrivederla / la revedere Arrivederci e tante belle cose!/ la revedere i numai bine! A presto/ pe curand! Ci vediamo presto/ ne vedem curand! Ti saluto! Te salut! La saluto! Va salut! Buon riposo / odihnă placută Sogni d’oro / vise plăcute Buona notte / noapte bună Buon divertimento/ petrecere frumoasa! I miei complimenti alla famiglia/ complimentele mele familiei Saluti da parte mia a../ salutări din partea mea d/nului

32

LecŃia/Lezione no 2 Gramatica/ Gramatică • ARTICOLUL Articolul este determinantul cel mai important al substantivului în sensul că fiind cel mai abstract, deci mai general, este şi cel mai frecvent. După felul în care determină substantivele, deci în funcŃie de semnificaŃie, articolele sunt: • hotărâte, b) nehotărâte sau c) partitive. În lanŃul vorbirii, articolul care în limba italiană este numai proclitic, nu este accentuat. Articolul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-l determină.

• Formele articolului hotărât sunt:

Masc.

Sing.

Pl.

il

i

lo

gli

l' Fem.

la 1'

33

le

Genul masculin Il (pentru singular)

I (pentru plural)

• De reŃinut!!! • articolul IL se folosește înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană ex: il libro (cartea) – i libri (cartile) Lo (pentru singular) – Gli (pentru plural)

• articolul LO se folosește înaintea substantivelor masculine care încep cu : “s” (s+consoana) lo studio – gli studi – (studiul-studiile) “z” lo zio – gli zii (unchiul- unchii) “SCI” lo sciatore – gli sciatori (schiorul – schiorii) “GN” – lo gnomo – gli gnomi (spiridusul – spiridusii) “PS” – lo psicologo – gli psicologi (psihologul- psihologii) “PN” – lo pneumatico – gli pneumatic (cauciucul – cauciucurile) “x” – lo xilofono – gli xilofoni (xilofonul – xilofoanele) “y” – lo yougurt – gli yogurt (yaurtul – yaurturile)

• Articolul l’ (pentru singular) – Gli (pentru plural) Articolul L´se folosește înaintea substantivelor masculine care încep cu o vocală (a,e,i,o,u). Es. l´uomo – gli uomini 34

-pentru substantivele masculine care incep cu “i” urmat de o vocală, se folose te insă articolul “LO”, pentru singular si “GLI” pentru plural. Es: lo iodio = iodul

• Articolul hotarât – genul feminin LA (pentru singular)- LE (pentru plural)

• De reŃinut! - articolul LA se foloseste înaintea substantivelor femine care încep cu o consoană Es. la famiglia – familia le famiglie – familiile L´(pentru singular) – Le (pentru plural) - articolul L´ se folose te înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocală (a,e,i,o,u). Es: L´acqua- apa l´acque – apele

• L’esercizio no. 1/ Exercitiul nr. 1 ScrieŃi articolul hotărât înaintea următoarelor substantive: autunno, giornale, ospite, sbaglio, tavolo, intervallo, sparo,architteto, studio, ufficio, mestiere, programma, sciopero, inverno, negozio, studio, ufficio, mestiere, programma L’autunno / toamna Il giornale/ ziarul L’ospite / musafirul Lo sbaglio/ gre eala Il tavolo / masa l’intervallo/ intervalul lo sparo/ impuscatura l’architteto/ arhitectul 35

lo studio/ biroul il mestiere/ meseria il programma/ programul lo sciopero / greva l’inverno/ iarna il negozio/ magazinul

• Sa trecem din nou la partea de gramatică • Articolul nehotărât Genul masculin Un (pentru singular) – DEI (ni te) pentru plural - articolul UN se foloseste inaintea substantivelor masculine care incep cu o consoană Es: un libro – o carte

dei libri – niste carti

UNO (pentru singular) – DEGLI (pentru plural) - articolul UNO se foloseste înaintea substantivelor masculine care încep cu “s” (s+consoana)uno studente – un student degli studenti – niste studenti z” uno zio – un unchi degli zii – niste unchi „GN“ uno gnomo – un spiridus degli gnomi – niste spiridusi “PS” uno psicologo – dei psicology un psiholog – niste psihologi “PN” uno pneumatico – un cauciuc 36

degli pneumatici- niste cauciucuri “X” uno xilofono – un xilofon degli xilofoni – niste xilofoane “Y” uno yogurt - un iaurt degli yogurt – niste iaurturi 3)UN (pentru singular) – DEGLI (pentru plural) - aceste articole se folosesc înaintea substantivelor masculine care încep cu o vocală (a,e,i,o,u). Es. un amico – un prieten niste prieteni- degli amici

• Articolul nehotărât Genul feminin 1)UNA (pentru singular) – DELLE (pentru plural) - articolul UN´ se folosește înaintea substantivelor feminine care încep cu o vocală (a,e,i,o,u). Es: un´università – o universitate

delle università – niste universitati

• Esercizio / Exercitiul nr 2 Scrieti articolul nehotarat inaintea urmatoarelor substantive: cattedrale, appartamento, cioccolato, inizio, principato, attrice, scolaro, mese, albergo Una cattedrale / o catedrala Un appartamento/ un apartament Un cioccolato/ o cicolata Un inizio/ un început Un principato/ un principat Un’ attrice / o actriŃă Uno scolaro/ un elev Un mese/ o lună Un albergo/ un hotel 37

• All’albergo / La hotel Il pulman della compagna aerea italiana mi porta dall’aeroporto fino alla Stazione Termini. E’ già notte înoltrata e devo provvedere a trovare un albergo. Prendo un tassi e chiedo all’autista di indicarmi un buon albergo. Il tassista parte e dopo pochi minuti ci fermiamo davanti ad un albergo. Autocarul companiei aeriene italiene mă duce de la aeroport până la StaŃia Termini.Este déjà noapte adâncă i trebuie să găsesc un hotel. Iau un taxi i ii cer taximetristului să-mi indice un hotel bun. Taximetristul pleacă i după cateva minute ne oprim in faŃa unui hotel. Nella ricezione, dietro il suo banco, l’arbergatore si sta leggendo il giornale.În recepŃie, în spatele băncii, hotelierul cite te un ziar. Simona: Buona sera! Buna seara! L’arbergatore: Buona sera! Cosa desidera la signorina?Bună seara! Ce dore te domni oara? S: Vorrei una camera / A dori o camera A: La signorina ha già prenotato una camera da noi? Domni oara a rezervat deja o cameră la noi? S: No / nu A: E desidera un appartamento, una camera con bagno, con doccia? Si doriti un apartament, o camera cu baie, cu dus? S: Preferirei una camera con bagno e se è possible ad un piano non molto alto / A prefera o cameră cu baie i dacă este posibil la un etaj nu foarte înalt A: Mi dispiace signorina, ma ai primi due piani abbiamo solo appartamenti. Sei Lei desidera un appartamento../ Imi pare rau domnisoară, dar la primele doua etaje avem doar apartamente S: E troppo per me, mi sentirei troppo sola. C’e’ l’ascensore?/ Este prea mult pentru mine, m-a simti foarte singură. Este lift? A: Si signorina. Vuole una camera che guardi sul giardino o sulla strada? Quella che guarda sul giardino mette sulla terazza dove la matina si può prendere il sole a volontà./ Da domni oară. Doriti o cameră cu privire in gradină sau in stradă? Aceea care este cu privire spre gradina are terasă unde dimineaŃa puteŃi să stati la soare cât doriti S: Va bene. Allora d’accordo . A che piano è?/ Bine. Sunt de accord. La ce etaj este? A: Al quarto piano signorina. Camera 409, EccoLe la chiave./La etajul 4 domni oară. Camera 409, iată cheile dvs S: Com’e’ che devo pagare: al giorno, alla settimana, al mese?/ Cum trebuie s plătesc: pe zi, pe săptamana, pe lună? 38

A: Come vuole Lei signorina. Abbiamo prezzi modici. Si ferma parecchio a Roma?/ Cum vreti dvs domnisoară. Avem preŃuri modice. Vă opriŃi mai mult la Roma? S: Certamente, Un mese, forse di più . Non lo so ancora con precisione/ Sigur, o lună, poate mai mult. Nu stiu incă precis A: Vuole riempire, per cortesia questo modulo e firmare nel registro? La sua carta d’identità per favore?Sunteti amabilă să completaŃi acest formular i să semnati in registru? Cartea dvs de identitate vă rog S: Ecco il mio passaporto/ iată pa aportul meu A: Ah, Lei non è italiana! Avrei giurato che Lei è italiana/ Ah, dvs nu sunteti italiancă S: Lei e’ troppo gentile. Grazie, sono verramente felice!/ Dvs sunteti foarte amabilă Multumesc, sunt într-adevar încantată! A: Buona note signorina! Noapte buna domnisoară S:Buona notte e grazie mille di tutto! Noapte bună i mulŃumesc foarte mult pentru tot

• Vocabular Albergo / hotel Pullman / autobus compagna aerea / companie aeriana stazione / staŃie notte inoltrata / noapte adâncă provvedere / a avea grijă de, a lua masuri ca trovare / a gasi tassista / taximetrist prenotare/ a rezerva bagno/ baie doccia/ dus quardare / a da spre/ a privi prendere il sole/ a sta la soare fermarsi/ a ramane riempire/ a complete modulo/ formular firmare/ a semna

• Non dimenticare! /Nu uita! 39

• În cazul în care mai multe substantive sunt în raport de coordonare, articolul se repetă în faŃa fiecărui substantiv, chiar dacă sunt de acelaşi număr şi gen: Mi piacciono i fiori e gli alberi (îmi plac florile şi copacii); Si vedevano un cane e un gatto (Se vedeau un câine şi o pisică); Compro del burro e dell'olio (Cumpăr unt şi ulei). Foarte rar articolul hotărât poate să nu fie repetat: Le montagne e valle dell'Alto Adige (MunŃii şi văile din Alto Adige). • Dacă două sau mai multe atribute coordonate disting diferite categorii ale unui substantiv, articolul se repetă pentru fiecare atribut: la lingua inglese e la russa (limba engleză şi cea rusă). În afară de omisiunea articolului cu numele proprii şi de omisiunea articolului în cazul unor nume de rudenie precedate de adjective posesive, articolul hotărât se omite în următoarele cazuri: • în cazul unor adjective nehotărâte: questo problema (această problemă) - ogni uomo (fiecare om), - ciascun allievo (fiecare elev), - nessuno studente (nici un student) etc.; • înaintea substantivului santo şi a variantelor sale poziŃionale, urmat de un nume propriu: Santo Stefano (Sfîntul Ştefan), la basilica di San Giorgio (bazilica San Giorgio), la chiesa di Sant'Ambrogio (biserica Sfântului Ambrozie); • înaintea substantivelor la vocativ: Arrivederci, amici! (La revedere, prieteni!); Come va, signore? (Ce mai faceŃi, 40

domnule?)

• în general in titluri de cărŃi sau de capitole, în presă, în tăbliŃe indicatoare: • Storia della letteratura italiana (Istoria literaturii italiene), •

Premessa (PrefaŃă),

• Canto ventottesimo (Cântul al XXVIII-lea), • Ingresso (Intrare), Uscita (Ieşire), • Via Giuseppe Mazzini (Strada Giuseppe Mazzini), • Piazza del Popolo (PiaŃa Poporului), •

Piazza della Signoria (PiaŃa Signoriei); • uneori în proverbe şi zicători:

Amici a scelta, parenti come sono (Prietenii pe ales, rudele aşa cum sunt); Cucina grassa, testamento magro (Masă abundentă, testament sărac); Conti chiari, amici cari (Socoteli clare, prieteni dragi); Buon vino fa buon sangue (Vinul bun face sângele bun).

• Important! Cand folosim articolul hotarat in fata NUMELOR PROPRII • Numele de persoane, animale şi personaje mitologice în general nu sunt articulate: Ti voglio parlare di Carlo (Vreau să-ţi vorbesc despre Carlo); Veronica verrà domani (Veronica va veni mâine); Questo tempio è stato dedicato a Giove (Acest templu a fost dedicat lui 41

Zeus). • În limbajul familiar numele proprii (prenumele) feminine pot avea articol (nu însă numele proprii istorice şi mitologice): Ho visto la Susanna (Am văzut-o pe Suzana). • Numele de familie (i cognomi) care se referă la bărbaŃi pot primi articol dar nu este obligatoriu. • În general primesc articol numele personalităŃilor. Se face excepŃie pentru Garibaldi şi Verdi care nu apar niciodată cu articol. Ex.: Le poesie del Petrarca (poeziile lui Petrarca), il romanzo del Manzoni (romanul lui Manzoni). • Dacă apar însă ambele nume (prenumele şi numele de familie), articolul se omite: le poesie di Francesco Petrarca (poeziile lui Francesco Petrarca), il romanzo di Alessandro Manzoni (romanul lui Alessandro Manzoni). Numele de familie care se referă la femei cer articol (articolul având rol de marcă a genului): la Callas (Maria Callas). Atunci când apare şi prenumele nu se mai foloseşte articolul: Grazia Deledda. Când forma de plural a articolului precedă un nume de familie, se indică prin aceasta toŃi membrii familiei: i Borgia (familia Borgia), i Ferraro (familia Ferraro).

• Numele de munŃi, rîuri, fluvii şi lacuri cer articol: l'Etna, le Dolomiti, gli Appennini, Il Po (Padul), Il Tevere (Tibrul), l'Arno, il Danubio (Dunărea), il Garda.

• Iar acum să trecem din nou la lexic: Formule per negare/formule de negare No/ nu

42

Per nulla / pentru nimic In nessun modo/ de fel Mai/ niciodata Non, di certo/nu, cu siguranta Non e‘ verro/ nu este adevarat E falso. E‘ inesatto/ este fals, este inexact Smentisco/ dezmint Lei sbaglia/ dvs gresiti Non e‘ affatto cosi/ nu e deloc asa Non lo credo affatto/ nu cred deloc Al contrario. Anzi / dimpotriva

• Alte formule uzuale/ altre formule usuali Per piacere. Per favore/ Va rog. FiŃi amabil Per cortesia./ FiŃi amabil Può dirmi? Imi puteti spune? Parla l’italiano? / vorbiŃi italiana? C’è qualcuno che capisca l’italiano? / Este cineva care inŃelege italiana? Mi capisce?/ Mă intelegeti? Che cosa è accaduto?/ Ce s-a întamplat? Da dove viene? / De unde veniŃi? Dove va? Unde mergeŃi? Può dirmi? Imi puteŃi spune? Farò tutto il possibile!/ Voi face tot posibilul 43

• Important! Iar acum să vorbim despre prepoziŃiile articulate

• Atunci când substantivul cu articol hotărât este precedat de una din prepoziŃiile di, a, da, su, in, această prepoziŃie se uneşte cu articolul formând aşa-zisele prepoziŃii articulate. Astfel di + il ragazzo = del ragazzo (al băiatului, despre băiat).

masculin

Articol

feminin

singular

PrepoziŃieee il e

plural

lo

l'

i

gli

singular

la

l'

plural

le

di

del dello dell' dei degli della dell' delle

a

al

da

dal dallo dall' dai dagli dalla dall' dalle

su

sul sullo sull' sui sugli sulla sull' sulle

in

nel nello nell' nei negli nella nell' nelle

allo

all'

ai

• Exemple: il padre del bambino - tatăl copilului parlava al pubblico - vorbea publicului vado dal medico - merg la medic 44 traduco dall'inglese - traduc din engleză

agli

alla

all'

alle

metto il libro sulla scrivania - pun cartea pe birou nel centro della città -în centrul oraşului PrepoziŃiile con şi per pot fuziona cu articolul hotărât dar limba contemporană preferă să le folosească separat. Se mai folosesc însă formele col (con + il): col tempo (cu timpul), mai rar coi (con + i); collo (con + lo), coll' (con + l'). • Observatii/ osservazioni a este proprie cazului dativ: Scrivo una lettera a un amico/ Scriu o scrisoare prietenului di este proprie cazului genitiv: La sorella di Marco lavora nei trasporti/ Sora lui Marco lucreaza in transporturi a/da arata directia • Esercizio gramaticale Iar acum sa rezolvăm urmatorul exerciŃiu, completând spaŃiile libere cu prepoziŃia articulată/ e adesso risolviamo il seguente esercizio, completando gli spazi liberi con la preposizione articulata. Faccio una visita all’amico di Carlo/ Fac o vizita pritenului lui Carlo Chiedo un libro al professore d’italiano/ Cer o carte profesorului de italiană Telefoniamo agli amici e alle amiche di Monica/ Telefonăm prietenilor i prietenelor Monicăi Offro dei fiori all’attrice / Ofer flori actriŃei Scendo dal treno alle otto in punto/Cobor din tren la opt fix Ogni domenica vado dai nonni e ogni sabato vado allo stadio/ In fiecare duminică merg la bunici i în fiecare sambata merg la stadion I giornali e le riviste sono sul tavolo. / Ziarele si revistele sunt pe masă

45

Ci sono degli errori nel vostro esercizio/ Sunt erori in exerciŃiul vostru Ho chiesto agli invitati di fare meno rumore/ Am cerut invitaŃilor să facă mai putină gălăgie Il padre della mia amica mi ha telefonato per chiedermi l’indirizzo/ Tatăl prietenei mele m-a sunat pentru a-mi cere adresa.

Lectia /lezione 3 Gramatică/ gramatica SUBSTANTIVUL ÎN LIMBA ITALIANĀ – IL NOME NELLA LINGUA ITALIANAxxxxxxx Substantivul este o parte de vorbire flexibilă. • În lanŃul vorbirii substantivul poate îndeplini orice funcŃie sintactică. Din punct de vedere semantic substantivul se caracterizează prin posibilitatea de a numi fiinŃe, obiecte, noŃiuni abstracte, fenomene ale naturii. Substantivul este o parte de vorbire principală care poate primi determinanŃi (articole, adjective) şi poate fi substituită prin pronume. •

GENUL SUBSTANTIVELOR

În limba italiană există două genuri gramaticale: masculinul şi femininul. În cadrul categoriei substantivelor „animate" genul gramatical corespunde în linii mari genului natural. Genul gramatical se manifestă în acord cu determinanţii substantivului din cadrul grupului nominal, cu adjectivul sau substantivul din cadrul predicatului nominal, cu participiul verbului la timpurile compuse formate cu auxiliarul essere: Il tuo tappeto è bello (Covorul tău este frumos);

• Genul substantivelor după terminaţie. În multe cazuri genul 46

gramatical poate fi dedus după terminaŃie: a) Substantivele care se termină în –o la singular si in i la plural sunt în marea majoritate a cazurilor, masculine: ragazzo (băiat) – ragazzi (baieti) plural muro (zid), fuoco (foc), quaderno (caiet). Fac excepŃie mano (mână), radio (radio), eco (ecou) care sunt feminine. De asemenea sunt feminine substantivele foto (fotografie), moto (motocicletă), auto (automobil) care de fapt sunt abrevieri ale substantivelor fotografia, motocicletta, automobile. b)Substantivele care se termină în -a la singular si in e la plural sunt în general feminine: donna (femeie) – donne (femei) casa (casă), cartella (servietă), montagna (munte). Fac excepŃie câteva substantive de origine greacă care se termină în -ta sau -ma: atleta (atlet), despota (despot), patriota (patriot), pilota (pilot), poeta (poet), profeta (profet), assioma (axiomă), clima (climă), dogma (dogmă), dramma (dramă), emblema (emblemă), enigma (enigmă), panorama (panoramă), poema (poem), problema (problemă), proclama (proclamaŃie), programma (program), sistema (sistem),tema (temă), teorema (teoremă), care sunt masculine. Cinema (cinematograf) este de asemenea masculin, dar aici avem de-a face cu o abreviere a substantivului cinematografo. • Sunt de asemenea masculine substantivele care se termină în sufixele ista şi -cida: autista (şofer), artista (artist), comunista (comunist), farmacista (farmacist), pianista (pianist), turista (turist), omicida (ucigaş), matricida (ucigaş de mamă). Când se referă la persoane de sex feminin, aceste substantive sunt feminine, şi sunt regulate. La plural ele se deosebesc.

• Substantivele care se termină în –e masculine cât şi feminine.

pot fi atât

De exemplu: padre (tată), latte (lapte), mare (mare) sunt masculine; madre (mamă), arte (artă, meşteşug), chiave (cheie) sunt feminine. TerminaŃia -e nu 47

poate fi deci socotită un criteriu pentru deducerea genului. Totuşi câteva sufixe lexicale specifice masculinului sau femininului şi care se termină în -e pot indica genul. • Astfel sunt masculine substantivele care se termină în: -ore: ardore (ardoare), calore (căldură), colore (culoare), dolore (durere), favore (favoare), fiore (floare), odore (miros), onore (onoare), rancore (ranchiună, ură), rigore (rigoare), stupore (uimire). Tot aici se încadrează substantivele care indică nume de agent terminate în -tore sau -sore: lavoratore (lucrător), pittore (pictor), difensore (apărător). -one: bastione (bastion), mattone (cărămidă), dormiglione (somnoros), brontolone (morocănos). Face excepŃie canzone (cântec) care este feminin. -ale: animale (animal), ditale (degetar), capitale (capital), fanale (far), locale (local), pedale (pedală), pugnale (pumnal), ospedale (spital), scaffale (dulap cu rafturi), segnale (semnal), stivale (cizmă), tribunale (tribunal). • Sunt feminine substantivele care se termină în sufixele: -ione: azione (acŃiune), dimostrazione (demonstraŃie), opinione (opinie), questione (chestiune, problemă), ragione (judecată, motiv), riunione (reuniune). Fac excepŃie rione (raion), prigione (prizonier, termen poetic). -aggine, -igine, -ugine: sfacciataggine (neobrăzare), stupi-daggine (prostie), vertigine (ameŃeală), ruggine (rugină). -trice: scrittrice (scriitoare), pittrice (pictoriŃă), automotrice (loco-motivă Diesel), lavatrice (maşină de spălat rufe). d) Substantivele care se termină în -i pot fi atât masculine cât şi feminine. De exemplu brindisi (toast), dì ( sunt masculine. Foarte multe însă, de origine greacă, sunt feminine: analisi (analiză), enfasi (emfază), estasi (extaz), crisi (criză), diagnosi (diagnostic), ipotesi (ipoteză), metamorfosi (metamorfoză), oasi (oază), sintesi (sinteză). Eclissi (eclipsă) este feminin, uneori însă este folosit şi cu acord în masculin. e) Substantivele care se termină în vocală accentuată 48

(parole tronche) pot fi atât masculine cât şi feminine. Astfel caffè (cafea; cafenea), caucciù (cauciuc), fallò (foc; făclie), giovedì (joi), sunt masculine; Substantivele care se termină însă în -tà sau -tù sunt feminine: bontà (bunătate), città (oraş), curiosità (curiozitate), felicità (fericire), novità (noutate), onestà (onestitate); gioventù (tineret), schiavitù (sclavie), servitù (servitute)

• Notiuni generale/ nozioni generali Acum, să trecem din nou la lexic. Avem de învăŃat cuvinte noi foarte utile în comunicarea obişnuită. lunile anului: gennaio – ianuarie febbraio – februarie marzo – martie aprile - aprilie maggio - mai giugno - iunie luglio - iulie agosto - august settembre – septmbrie ottombre – octombrie novembre – noiembrie dicembre – decembrie anotimpurile : la primavera/ primavara l’estate/ vara l’autunno/ toamna l’inverno/ iarna • Indicazioni/Indicatii Direzione/directiune Ingresso/intrare Uscita/iesire Riservato/ rezervat desvarsire Destra/dreapta

Divieti/ interdictii È vietato fumare/ fumatul oprit È proibito/ e interzis Si prega di non../rugăm nu… È espressamente vietato/ se interzice cu È proibito toccare../ Nu atingeti 49

Sinistra/stânga Fumatori/ fumatori Signori/ domni Signore/doamne Entri/ intra Partenza/ plecarea Attenti/ attenzione/ atenŃie Tirate/trageti Spingete/împingeŃi

Passaggio vietato! / Trecerea oprită! Divieto di sosta!/ StaŃionarea interzisă

• Substantivele defective • Unele substantive se folosesc fie numai la singular, fie numai la plural. Ele alcătuiesc categoria substantivelor defective. Există foarte puŃine substantive propriu-zis defective din punct de vedere gramatical. Cele mai multe se consideră ca atare pentru că sunt folosite cu preponderenŃă la un singur număr, fiind foarte rar folosite la celălalt număr, şi cu sensul uneori modificat. Astfel forbici (foarfeci), la singular, forbice, are sensul figurat de „bârfitor, gură rea". 1. În categoria substantivelor defective de plural se încadrează : • unele substantive abstracte: giustizia (dreptate), superbia (trufie), schiavitù (sclavie), paura (frică), fame (foame), sete (sete), bontà (bunătate); • unele substantive colective: copia (abundenŃă), plebe (plebe), prole (copii, descendenŃă); • numele unor sărbători: Natale (Crăciun), Pasqua (Paşti), Pentecoste (Rusalii); —substantive concepute ca unice: equatore (ecuator), universo (univers). (NoŃiunea de unicitate este, evident, relativă.) Toate aceste substantive cer acord în singular. • În categoria substantivelor defective de singular, în afară de defectivele 50

propriu-zise ca nozze (nuntă), ferie (vacanŃă, concediu) se mai încadrează substantive care indică obiecte compuse din două sau mai multe părŃi: tenaglie (cleşte) occhiali (ochelari) redini (hăŃuri) calzoni (pantaloni) sau substantive care indică obiecte concepute ca pluralitate: dintorni (împrejurimi), spiccioli (mărunŃiş), stoviglie (vase, văsărie). Acordul se face întotdeauna la plural.

• Exercitii/esercizi In continuare vom face exerciŃii de gramatică care vor reflecta fiecare problemă expusă.

• Să trecem următoarele substantive la plural: La cena, il maestro, la patata, il,porto, il posto , il quadro, la scuola. La cena /le cene - cina, cinele Il maestro / I maestri – invatatorul, invatatorii La patata/le patate – cartoful, cartofii Il porto/I porti- portul , porturile Il posto/I posti – locul, locurile Il quadro/I quadri- tabloul, tablourile La scuola,/le scuole – coală, colile

• Să trecem următoarele propoziŃii la feminin L’amico dello studente è di Bucarest. Carlo è professore, suo padre è avvocato. Il collega del senatore ha 30 anni . Il signore e scrittore di romanzi.(Prietenul studentului este din Bucuresti. Carlo este professor, tatal lui este avocat.Colegul senatorului are 30 ani.Domnul este scriitor de romane. L’amica della studentessa è di Bucarest. Carla è professoressa, sua madre è avvocatessa. La colega della senatrice ha 30 anni. La signora è scrittrice di romanzi. (Prietena studentei este din Bucuresti. Carla este profesoara, mama sa este avocată. Colega senatoarei are 30 ani. Doamna este scriitoare de romane). 51

• Nu uita/ Non dimenticare! În limba italiană declinarea este analitică. Substantivele nu au desinenŃe cazuale. Cazurile se exprimă cu ajutorul prepoziŃiilor. În cazul în care substantivul este articulat cu articolul hotărât unele prepoziŃii se unesc cu articolul formând prepoziŃii articulate -Genitivul este exprimat cu ajutorul prepoziŃiei „di”: Il libro di Charlie (cartea lui Charlie); Questo libro è di Charlie (Această carte este a lui Charlie); lo spuntar del sole (răsăritul soarelui); la caduta dei corpi (căderea corpurilor); La fine della guerra (sfarsitul razboiului)

• Dativul este exprimat cu ajutorul prepoziŃiei a: Offro un regalo à Charlie (Îi ofer un cadou lui Charlie); Chiedo all'amico un'informazione (Cer prietenului o informaŃie).

-Acuzativul nu are o marcă specifică. • FuncŃia de complement direct rezultă din poziŃia substantivului faŃă de verb şi faŃă de subiect: (Io) vedo Alessandro (Eu îl văd pe Alexandru); Ascolto una canzone (Ascult un cântec); Il cacciatore uccide un orso (Vânătorul omoară un urs).

• De reŃinut! PrepoziŃiile di şi a, în afară de genitiv şi dativ exprimă foarte multe tipuri de 52

relaŃii. În afara acestor prepoziŃii mai sunt şi altele care ajută la exprimarea unor raporturi sintactice. Sa trecem din nou la lexic

• I GIORNI DELLA SETTIMANA (ZILELE SAPTĂMNII) Lunèdi (luni) Martèdi (marŃi) Mercoledi (miercuri) Giovedi (joi) Venerdi (vineri) Sabato (sàmbată) Domenica (duminică) • Italia L’Italia è una penisola situata nel bacino del Mar Mediterraneo. / Italia este o peninsulă situată în bazinul Mării Mediterane. Confinà ad Ovest con la Francia, a Nord con la Svizzera e l’Austria, ad Est con la Slovenia./ Se învecinează la Vest cu FranŃa, la Nord cu ElveŃia si Austria, la Est cu Slovenia. É bagnata ad Ovest dal Mar Ligure e dal Mar Tirreno, a Sud dal Mar Ionio e ad Est dal Mar Adriatico. / Este scaldată la Vest de Marea Ligurică si de Marea Tireniană, la Sud de Marea Ionică i la Est de Marea Adriatică.

• Retineti! În principiu orice parte de vorbire poate fi substantivată: Pot fi substantivate verbele, adjectivele, numeralele, prepoziŃiile i conjuncŃiile • Verbele: Il camminare à piedi fa bene alla salute (Mersul pe jos este bun pentru sănătate) • Adjectivele: Tutti amano il bello (ToŃi iubesc frumosul) • Numeralele: Ho avuto un nove in matematica (Am luat un 9 la matematică)

53

• PrepoziŃiile: Il per e il con sono preposizioni (Per şi con sunt prepoziŃii) • ConjuncŃiile: Con tanti se e ma non concluderemo niente (Cu atâŃia dacă şi dar nu vom ajunge la nici un rezultat).

• Adverbele: Il troppo stroppia (Ce-i prea mult)

• Proverbe in limba italiană Chi semina vento raccoglie tempesta / cine seamană vânt culege furtună Dimmi con chi vai e ti dirò chi sei / spune-mi cu cine te insotesti i iti voi spune cine esti. Il giorno buono si conosce dal mattino / ziua bună se cunoa te de dimineată Le bugie hanno le gambe corte / minciunile au picioare scurte Una rondine non fa la primavera / cu o floare nu se face primavară

• Iar acum sa recapitulăm prepoziŃiile simple i articulate in limba italiană

• PREPOZIłIA di= din, dintre, despre, de, cu, dupa, in Uno di voi deve parlare – Unul dintre voi trebuie să vorbească Parliamo della letteratura italiana- vorbim despre literatura italiana Mettiamo la cintura di sicurezza.- Punem centura de siguranŃă Maria e piu’ giovanne di cinque anni- Maria este mai tânară cu cinci ani Ti conosco soltanto di nome- Te cunosc doar dupa nume 54

Sono di passeggio per la tua città- Sunt in trecere prin ora ul tau Oggi fa piu’ freddo di ieri- Astăzi este mai frig decat ieri • di formeaza articolul partitiv Ex: Compriamo del pane, dei pomodori,delle patate:(cumparam paine, rosii, cartofi). Di formeaza genitivul (di chi?- al , a cui?) , ale cui Es: La cartella della ragazza è pulita – Servieta fetei este curată

• GENUL MASCULIN 1. del (singular)

dei (plural)

Es. il libro del ragazzo i libri dei ragazzi (cartea baiatului) (cartile baieŃilor) 2.dello- al (singular) degli- ai (plural) Es. Il quaderno dello scolaro (caietul scolarului) I quaderni degli scolari (caietele scolarilor) 3. dell’ (singular) degli (plural) Es: La canzone dell’italiano – cantecul italianului Le canzoni degli italiani - cantecele italienilor

• GENUL FEMININ della (feminin)delle (plural) Es. Il fiore della madre (Floarea mamei) I fiori della madre (Florile mamei) dell’(singular)delle (plural) il colore dell’erba i colori delle erbe (culoarea ierbii) 55

(culoarea ierburilor)

• PREPOZITIA „A” la, cu, de, in Es. Vado à Bucarest – Merg la Bucuresti Abito in una villa a due piani – Locuiesc intr-o vilă cu doua etaje Abbiamo costruito un mulino a vento – Am construit o moară de vànt Ho comprato una gonna a pieghe – Am cumpărat o fustă în cute Telefono a Luigi – Ii telefonez lui Luigi Regalliamo alle mame dei fiori- Daruim mamelor flori • GENUL MASCULIN al (singular) Parlo al bambino – Îi vorbesc copilului ai (plural) Parlo ai bambini – Vorbesc copiilor allo (singular) Telefono allo studente (Telefonez studentului) agli (plural) Telefono agli amici (Telefonez prietenilor)

• GENUL FEMININ alla (singular) Es. Telefono alla madre – Telefonez mamei alle (plural) Telefoniamo alle madri – Telefonam mamelor all’ (singular) Scrivo all’amica – Scriu prietenei alle (plural) Scriviamo alle amiche – Scriem prietenelor 56

• PREPOZITIA „DA” • Da- de la, la, din, de pe, cu, de, dupa, ca Es. Vengo da Milano – Vin de la Milano Prendo le posate dallo scaffale – Iau tacâmurile din dulap Ho comprato un abito da sera – Am cumpărat o rochie de seară Vado dal medico – Merg la medic Scendo dalla macchina- Cobor din ma ină Ti parlo da amico – Îti vorbesc ca prieten Ti riconosco subito dalla voce- Te recunosc imediat dupa voce

• GEN MASCULIN 1. dal (singular)dai (plural) Es. Vado dal professore – Merg la profesor Vado dai professori – Merg la profesori 2. dallo (singular)dagli (plural) Es: Parto dallo studio – Plec de la studio Partiamo dagli studi – Plecam de la studiouri 3. dall´ (singular)

dagli (plural)

Es. Vengo dall´ufficio – vin de la birou Veniamo dagli uffici – venim de la birouri • GEN FEMININ 1) dalla (singular)dalle (plural) Es. Ritorno dalla cucina –

Ma intorc de la bucatarie 57

Ritorniamo dalle cucine – Ne intoarcem de la bucatarii 2) dall´ (singular)dalle (plural) Es Vengo dall´Universita – Vin de la universitate Veniamo dalle Universita – Venim de la universităŃi

• PREPOZITIA „IN” in = in Abito in via Vittoria – Locuiesc pe strada Victoria Viviamo tutti in città – Traim toŃi în oras • GENUL MASCULIN 1) nel (in+il ) (singular)nei (in+i) (plural) Es.Nel giardino c´è un albero – În gradina este un brad Nei giardini ci sono degli alberi – În gradini sunt niste brazi 2) nello (in+lo) (singular)negli (in+gli) (plural) Ho fiducia nello zio Charlie – Am încredere in unchiul Charlie Abbiamo fiducia negli zii Charlie e Alex – Avem încredere in unchii Charlie si Alex 3) nell´(in+l´) (singular)negli (in +gli) (plural) Sento nell´animà un dolore – Simt in suflet o durere Sentiamo negli animi un dolore – SimŃim în suflete o durere • GEN FEMININ 1. nella (in+la) (singular) nelle (in + le) (plural) Nella classe e un ragazzo – În clasa este un baiat Nelle classe ci sono dei ragazzi – În clase sunt niste baieŃi 2.nell´ (in+l´) (singular)nelle (in +le) (plural) 58

Nell´acqua c´è un pesce – În apa este un pe te Nelle acque ci sono dei pesci- În ape sunt niste pe ti • PREPOZITIA „SU” su= pe, in, cam, dupa, despre, asupra Es. I libri ci sono sul tavolo. Cărtile sunt pe masă Il vestito costa su dieci milla lire. Rochia costă cam 10.000 lire Il ritratto e fatto su modello- Portretul este făcut dupa model Compro il trattato sulla medicina – Cumpăr tratatul despre medicină Non insisto su questa cosa- Nu insist pe acest lucru • GEN MASCULIN 1.sul (singular) Sul banco c´e un libro – Pe bancă este o carte Sui (pe) Sui banchi ci sono dei libri – Pai bănci sunt niste cărŃi Sull’autostrada Milano-Torino Simona - Torino- disse alla bigliettaia . Bigliettaia- L’automobile. Lei non ha l’automobile!- disse la bigliettaia Simona- Io non ho l’automobile. Perche, che cosa c’e’ di strano? Bigliettaia - Se vuole andare a Torino con l’autostrada dovra avere un’automobile! Simona - E cosa dovrei andare à fare a Torino? Bigliettaia - Io non so, e Lei che ha detto Torino! Rispose la bigliettaia che non sapeva cosa dire Simona: Io niente, ho detto Torino come potevo dire Roma o Genova o un’altra citta’! continuo la signorina Simona Bigliettaia - .Allora mi lasci in pace! Simona- Accidenti, adesso dovro comprarmi un automobile per far piacere a 59

Lei!grido la signorina • Vocabular All’ingresso dell’autostrada – la intrarea pe autostradă La bigliettaia – persoana care încasează taxele pe autostradă Guardo’ attorno – se uită în jur Nessun’automobile – nici un automobil Lei – dumneavoastră Se vuole andare – dacă vreŃi să mergeŃi Dovrà- va trebui Cosa dovrei andare a fare a Torino? Ce ar trebui să vin să fac la Torino? Dovrebbe – ar trebui Secondo Lei – după părerea dvs Chiese – întrebă Accidenti! – la naiba! Dovrò comprarmi- va trebui să-mi cumpar Gridò - striga

Lectia /Lezione no. 4 Gramatica/gramatică ADJECTIVUL (L'aggettivo)

60

• Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă. În lanŃul vorbirii adjectivul este subordonat substantivului, îndeplinind funcŃia de atribut sau de nume predicativ. Din punctul de vedere al sensului, există două categorii de adjective: adjective calificative si adjective determinative

• TIPURI DE ADJECTIVE Din punct de vedere morfologic adjectivul în limba italiană este, după cum am spus, o parte de vorbire flexibilă. Această caracteristică nu poate fi pusă pe acelaşi plan cu flexiunea substantivelor. Numărul şi în multe cazuri genul substantivelor corespund unui fapt din realitate. Numărul şi genul adjectivului marchează faptul că adjectivul respectiv determină un anumit substantiv. Este ceea ce se înŃelege prin noŃiunea de acord al adjectivului cu substantivul..

• Nu uitati/ Non dimenticare! Adjectivul „adoptă" genul şi numărul substantivului pe care îl determină. Adjectivele stau fie imediat lângă substantiv (având funcŃie de atribut), fie despărŃite de substantiv prin verbul copulativ (având funcŃie de nume predicativ). În funcŃie de atribut adjectivele în general stau după substantiv. Adjectivele pot preceda substantivele atunci când au funcŃie de epitet sau indică o calitate obişnuită a acestora: il celebre poeta (celebrul poet), la bella ragazza (frumoasa fată). De obicei în italiană stau înaintea substantivelor adjectivele care şi în limba română pot apărea în această poziŃie. De asemenea adjectivul stă după substantiv când este urmat de un complement: un giardino pieno di fiori (o grădină plină cu flori), un libro simile a questo (o carte asemănătoare cu aceasta). 61

• AtenŃie! Câteva adjective îşi schimbă sensul în funcŃie de poziŃia lor faŃă de substantiv. Uneori după substantive, unele au sens propriu iar înaintea lor sens figurat:

povero: un contadino povero (un Ńăran sărac) un povero contadino (un biet Ńăran) certa:

una notizia certa (o veste sigură) una certa notizia (o veste oarecare, o veste anumită)

semplice: una domanda semplice (o întrebare simplă, elementară) nuovo:

un vestito nuovo (o rochie nouă) un nuovo vestito (o nouă rochie, o altă rochie)

solo: un ragazzo solo (un băiat singur, neînsoŃit) un solo ragazzo (un singur băiat, numai un băiat)

• Nu uita!/ Non dimenticare! Prin definiŃie adjectivul se acordă cu substantivul pe care-l determină. Probleme speciale apar când un adjectiv determină două sau mai multe substantive. Când adjectivul este nume predicativ există următoarele situaŃii: a) dacă cele două sau mai multe substantive sunt de acelaşi gen, adjectivul se acordă în gen şi se pune la plural: Il libro e il quaderno sono nuovi (Cartea şi caietul sunt noi) Susanna e Angelica sono contente (Susanna şi Angelica sunt mulŃumite); b) dacă substantivele sunt de gen diferit, adjectivul se va pune la masculin plural: L'ingegnere e sua moglie sono preoccupati (Inginerul şi soŃia sa sunt 62

îngrijoraŃi). Când adjectivul este atribut, în afară de două situaŃii similare cu cele expuse mai sus: • il libro e il quaderno nuovi (cartea şi caietul noi), • una macchina e una casa bellissime (o maşină şi o casă foarte frumoasă); • Exercizii gramaticali/exercitii gramaticale Scrieti adjectivul relaŃional în locul structurilor din paranteza: 1.All’ora stabilita, il corteo (del presidente) e’ arrivato all’aeroporto / La ora stabilită, cortegiul prezidenŃial a sosit la aeroport 2.Nel deserto è necessario coprirsi con abiti sicuri per proteggere la pelle dal brucciante sole (dell’Africa). / În desert este necesar să ne acoperim cu haine sigure pentru a ne proteja pielea de arsurile soarelui african 3.La stagione (dello sci) si è appena aperta. Tocmai s-a deschis sezonul 4. Il mondo (della finanza) approvà le recenti misure economiche del governo. Lumea financiară aprobă recente masuri economice ale guvernului 5. Un destino (di gloria) non è alla portata di tutti. Un destin glorios nu e la indemâna tuturor AscultaŃi răspunsurile la acest exerciŃiu : • corteo prezidenziale/ cortegiu prezidential • Sole africano/ soare african • La stagione sciistica/ sezon de schi • Il mondo finanziario/ lumea financiară • Un destino glorioso/ destin glorios

• Alla banca

63

Spinsi la porta girevole ed entrai./ Am împins u a portantă i am intrat. Piccoli gruppi di persone stavano in coda ai vari sportelli che guardavano verso l’atrio a rotonda/ Mici grupuri de persoane stăteau la coadă la diferite ghi ee care dădeau spre holul in forma circulară./ Nel interno altri impiegati registravano, scrivevavno a computer o si davano da fare con i pacchi di banconote./ În interior alŃi angajaŃi înregistrau, scriau la computer sau aveau de lucru cu pachetele de bancnote. In mezzo all’ atrio c’erà un tavolo intorno al quale alcune persone riempivano moduli o facevano conteggi./În mijlocul holului era o masă imprejurul căreia câteva persoane completau formulare sau făceau calcule. Lessi le scritte sopra gli sportelli : „cambio di valuta”, „assegni, vaglia”, „Investimenti”, „Cassa”. Am citit scrierile de deasupra ghi eelor: „schimb de valută”, „ cecuri, titlu de credit”, „ InvestiŃii”, „ Caserie”. Mi avvicinai a quello degli assegni e aspettai il mio turno./M-am apropiat de acela cu cecurile i am a teptat să-mi vină rândul. In quel fratempo sentivo le richieste dei clienti dello sportello del cambio: -„ Voglio cambiare 50 dollari e 10 sterline” ,- Voglio comprare 400 franchi francesi e 600 corone danesi”.În acel timp auzeam cererile clientilor de la ghi eul de schimb:„Vreau să schimb 50 dolari si 10 sterline” – Vreau să cumpăr 400 franci francezi i 600 de coroane daneze”. Mi ricordai che anche io avevo in tasca 200 dollari che non avevo speso a Vienna e mi proposi di cambiarli dopo l’incasso dell’assegno. Mi-am amintit că si eu aveam in geantă 200 de dolari pe care nu i-am cheltuit la Viena si mi-am propus să-i schimb după incasarea cecului. Un voce mi disse: / O voce imi spuse: F.bancario - È il Suo turno signorina. Con che cosa possiamo servirla?/ Este randul dvs domnisoara. Cu ce va putem servi? Simona – Vorrei incassare questo assegno/ A vrea sa încasez acest cec F. bancario- Mi vuole dare un documento di riconoscimento?/ Doriti sa-mi daŃi un document de identitate? Simona – Si, certamente; avrei dovuto immaginarlo che è necessario. Eccolo / Da, sigur; ar fi trebuit să-mi imaginez că este necesar. Iată-l L’impiegato osservò l’assegno e il documento di riconoscimento, timbro l’assegno e lo passò ad un altro impiegato;poi mi dette un gettone numerato dicendomi:/ 64

FuncŃionarul observă cecul i documentul de identitate, tampila cecul i trecu la un alt angajat, apoi imi dădu p fisa ..spunandu-mi: -F.bancario – Alla cassa, sportello numero quatro/ La caserie, ghiseul nr 4 - Simona: Senta, non vorrei ritirare tutta la somma, o meglio, vorrei depositare del denaro durante il mio soggiorno qui. Sarebbe possibile?/ AuziŃi, nu a vrea să ridic toată suma, sau mai bine, a vrea să depozitez ni te bani pe durata ederii mele aici. Ar fi posibil? - F.bancario- Certamente signorina, ci auguriamo di averLa al più a lungo possibile, speriamo che non verrà mai a liquidare il Suo conto./ Sigur domni oară, ne dorim să vă avem cât mai mult timp cu putinŃă, sperăm că nu veŃi veni să lichidati contul dvs. - Simona – Purtroppo non mi fermo a lungo a Roma. Fra un mese, forse un pò di più di un mese dovrò saldare il mio conto ./ Din păcate nu mă opresc mult la Roma. Peste o lună, poate mai mult de o lună va trebui sa-mi lichidez contul - F. Bancario- È un verro peccato per l’interesse che potrebbe riscuotere / Este cu adevarat pacat pentru dobanda pe care ati putea/o lua - Simona – Niente da fare . Arrivederla!/ Nu este nimic de făcutl. La revedere! - F.Bancario- Arrivederla Signorina / la revedere domni oară

• Vocabulario: Spingere – a împinge Porta girevole – u a turnantă Atrio a rotonda – hol in formă circulara Riempire moduli – a completa formulare Fare conteggi – a face socoteli Sportello – ghi eu Cambio di valuta – schimb de valută Assegni – cecuri

65

Vaglia – titlu de credit Investimenti – investiŃii Cassa – casierie Turno – rând, schimb, tura Documento di riconoscimento – document, carte de identitate Ragioniere – contabil Cambiare – a schimba Riscuotere – a încasa, a lua bani Saldare il conto - a încheia o socoteală

Adesso torniamo alla parte di gramatica Gramatica/ gramatică • COMPLEMENTUL ADJECTIVULUI Unele adjective nu sunt niciodată urmate de complemente, având un sens deplin. Altele însă trebuie să fie „completate de complemente care pot fi substantive, verbe la infinitiv sau chiar propoziŃii, introduse de prepoziŃii sau, în ultimul caz, de conjuncŃii. • Important! Mai jos lista vom învaŃa principalele adjective care se construiesc cu complemente.

• Adjectiv + di + substantiv sau pronume abbondante di errori — plin de greşeli avaro di consigli — zgîrcit la sfaturi 66

avido di denaro — lacom de bani bisognevole d'aiuto — care are nevoie de ajutor bramoso di gloria — dornic de glorie capace di furto — capabil de furt colpevole di furto — vinovat de furt contente del lavoro — mulŃumit de muncă corto di mente — îngust la minte degno di lode — demn de laudă esente di tasse — scutit de taxe geloso di tutti — gelos pe toŃi goloso di soldi — lacom de bani invidioso di ognuno — invidios pe oricine, pe toŃi insofferente d'attesa — care nu suportă aşteptarea pari d'età — egal ca vârstă pieno d'acqua — plin de apă, plin cu apă povero d'intelligenza — sărac la minte privo di mezzi — lipsit de mijloace puro d'ogni colpa — fără nici o vină reo di furto — vinovat de furt ricco d'idee — plin de idei scarso di mezzi — lipsit de mijloace sicuro di sé — sigur de sine suscettibile di miglioramento — susceptibil de îmbunătăŃire vuoto d'aria- — lipsit, gol de aer. 67

• Adjectiv + di + verb la infinitiv capace di mentire — capabil să mintă certo di aver ragione — sigur că are dreptate consueto di andare a piedi — obişnuit să meargă pe jos contento di vedere... — mulŃumit că vede... convinto di non sbagliare — convins că nu greşeşte desideroso di partire — dornic să plece fiducioso di riuscire — încrezător că reuşeşte incapace di capire — incapabil să înŃeleagă inquieto di non ricevere notizie — neliniştit că nu primeşte veşti lieto d'incontrare — bucuros că întâlneşte preoccupato di non sbagliare — preocupat să nu greşească

• Adjectiv + a + substantiv sau pronume

abile al lavoro — îndemânatic la muncă affine alle mie idee — asemănător cu ideile mele analogo al modello — analog cu modelul atto al lavoro — apt pentru muncă avverso alle innovazioni — contrar inovaŃiilor buono alla salute — bun pentru sănătate caro agli amici — drag prietenilor

68

conforme alla legge — conform legii contrario al progresso — contrar progresului coraggioso a parole — curajos numai în vorbe dannoso alla salute — dăunător sănătăŃii disposto alla partenza — dispus pentru plecare docile alle insistenze — docil la insistenŃe essenziale alla natura — esenŃial, caracteristic naturii estraneo a questo principio — străin acestui principiu fatale agli uomini — fatal oamenilor favorerole alle trattative — favorabil tratativelor fedele agli amici — credincios prietenilor giovevole alla salute — folositor pentru sănătate gradevole all'udito — plăcut la auz grato a suo padre — recunoscător tatălui său idoneo allo sport — potrivit, apt pentru sport incline allo studio — înclinat spre studiu indifferente alle lodi — indiferent la laude inerente a quest'idea — inerent acestei idei inetto allo studio — inapt pentru studiu nocivo alla salute — dăunător sănătăŃii ostile al progresso — ostil progresului parallelo alla strada — paralel cu drumul piacevole alla vista — plăcut la vedere preferibile a tutti — preferabil tuturor 69

presente alla cerimonia — prezent la ceremonie pronto all'ira — iute la mânie simile al modello — asemănător modelului uguale agli altri — egal altora, cu alŃii utile alla società — folositor societăŃii vicino a noi — apropiat de noi.

• Adjectiv + a + verb la infinitiv atto a studiare — apt să studieze disposto a partire — dispus să plece facile a dirsi — uşor de spus idoneo a lavorare — apt să muncească propenso a credere — înclinat să creadă.

• Adjectiv + da + substantiv sau pronume alieno da simili problemi — străin, departe de asemenea probleme cieco da (sau di) un occhio — orb de un ochi immune da difetti — lipsit de defecte libero da preoccupazioni — scutit de griji lontano dal confine — departe de graniŃă reduce dal fronte — reîntors de pe front zoppo da un piede — şchiop de un picior.

70

• Adjectiv + in + substantiv abbondante in parole — abundent în cuvinte bravo in matematica — bun la matematică.

• Adjectiv + per + substantiv sau pronume contento per la notizia — mulŃumit pentru veste Adjectiv + che + propoziŃie Sono desideroso che tu riesca — Sunt dornic ca tu să reuşeşti. (În acest context essere desideroso înlocuieşte pe desiderare.)

Lectia/lezione 5

• Lexic/ Lessico Culorile / I colori negru / nero alb /bianco gri / grigio roşu /rosso albastru/ blu galben/ giallo verde/ verde portocaliu / arancione

71

roz/ rosa maro /marrone

• Gli italiani e la lingua italiana/ Italienii si limba italiană La lingua italiana è stata per secoli soprattutto lingua scritta ed è ancora giovane come lingua parlata su tutto il teritorio nazionale. Limba italiană a fost de secole inainte de toate limba scrisa si este incă tânară ca limba vorbită pe teritoriul national Nel 1861, al momento dell’unita del Italia, solo il 2,5% della popolazione parlava l’italiano. Questa lingua era straniera per la maggior parte degli italiani che per la comunicazione orale usavano Il dialetto. În anul 1861, în momentul unificarii Italiei, numai 2,5% din populaŃie vorbea italiana. Această limbă era straină pentru majoritatea italienilor care pentru comunicare foloseau dialectul. Da un indagine statistica del 1988 è risultato che gli italiani che parlavano la lingua nazionale in familia erano di 34,4%, mentre il 39,6% della popolazione parlava ancora il dialetto. / Dintr-o cercetare statistică a anului 1988 a reie it că italienii care vorbeau italiana naŃională in familie erau de 34,4% in timp ce 39,6% din populatie vorbeau încă în dialect. Nel momento attuale gli italiani stanno abbandonando progressivamente l’uso del dialetto, specialmente per comunicare fuori dall’ambito familiare, ed e sempre più alta la percentuale di coloro che dichiarano di parlare l’italiano fuori casa./ În momentul actual italienii au abandonat progresiv folosirea dialectului, în special pentru a comunica in afara familiei, i a fost mereu mai mare procentajul faŃă de cei care declară că vorbesc italiana în afara casei. I giovanni, in particolare sono quelli che usano sempre di meno il dialetto e nelle grandi città si preferisce parlare l’italiano rispetto ai piccoli centri dove il dialetto e più usato./ Tinerii, in special sunt aceia care folosesc mereu mai putin dialectal i in marile orase se preferă să vorbească italiana faŃă de centrele mici unde dialectul este mai folosit. Viaggiando per l’Italia si può facilmente notare che la lingua cambia da regione a 72

regione. / Calatorind prin Italia se poate foarte usor observa ca limba se schimbă de la regiune la regiune. Tra le nazioni europee, l’Italia e’ il paese dove si parlano più dialetti . Attraverso I dialetti, l’italiano si è arrichito di molte parole ed espressioni, che nessun parlante sente ormai come dialettali./ Dintre naŃiunule europene, Italia este Ńara unde se vobeste mai mult în dialect. Prin dialecte, italiana s-a ìmbogătit cu multe cuvinte i expresii pe care nici un vorbitor nu le aude ca pe niste dialecte. • Importante! All’interno dei confini politici d’Italia, vivono gruppi etnici che parlano altre lingue diverse dall’italiano./ În interiorul graniŃelor politice ale Italiei, trăiesc grupuri entice care vorbesc alte limbi diferite de limba italiană

• Vocabular l’unità d’Italia / unificarea Italiei parlavà / vorbea un’indagine statistica / o cercetare statistică stanno abbandonando/ părăsesc fuori dall’ambito familiare / ìn afara cadrului familial è sempre più alta la percentuale di coloro / este tot mai mare procentul celor care sempre di meno/ tot mai puŃin rispetto a/ faŃă de/ ìn comparative cu notare / a observa cambia / schimba attraverso/prin si è arrichito / s-a imbogăŃit quindi/ deci, prin urmare

73

• Cum ne cerem scuze/ Come ci chiediamo scusa Mi scusi, signore, signora, signorina/ iertati-mă domnule, doamna, domni oară La prego di scusarmi/ vă rog sa mă scuzaŃi Mille scuse/ mii de scuze Mi dispiace tantissimo/ îmi pare foarte rau Le ho fatto male?v-am lovit? Non l’ho fatto apposta/ n-am facut-o dinadins Non avevo nessuna intenzione di offenderla/ Nu aveam intentia sa vă jicnesc Non se ne parli più/ Să nu mai vorbim despre asta Sono spiacente che../ imi pare rău că... Scusi per il disturbo/iertaŃi-mă pentru deranj Prego, non si disturbi per me/ Vă rog, nu vă derajaŃi pentru mine

• Gramatică Un obiect sau un fenomen poate prezenta o însuşire exprimată printr-un adjectiv într-un grad mai ridicat sau mai scăzut. Această intensitate poate fi exprimată absolut, fără un termen de comparaŃie, sau relativ, stabilindu-se o comparaŃie între două obiecte sau fenomene prezentând aceeaşi însuşire, între două însuşiri ale aceluiaşi obiect sau fenomen etc . Forma de bază a adjectivului, la care lipseşte orice referire la intensitatea însuşirii exprimate şi care nu intră în nici un fel de comparaŃie, este considerată a fi gradul pozitiv (positivo)

• SUPERLATIVUL ABSOLUT (Il superlativo assoluto) 74

• Important! Intensitatea adjectivelor se exprimă prin procedee foarte variate şi numeroase, atât morfologice cât şi stilistice. Adverbele molto (foarte) şi uneori assai (foarte) sau pentru intensitatea exagerată troppo (prea), aşezate înaintea adjectivelor (assai poate apărea şi după adjective). Ex.: molto alto (foarte înalt), molto alta (foarte înaltă), assai utile (foarte folositor), troppo grande (prea mare). Ex de cuv cu Sufixul -issimo, -a, -i, -e care se adaugă la tema de masculin plural a adjectivului. Ex.: alto — altissimo (foarte înalt), dolce — dolcissimo (foarte dulce), ricco — ricchissimo (foarte bogat), pratico — praticissimo (foarte practic), pio — piissimo (foarte pios), savio —savissimo (foarte înŃelept). celebre (celebru) — celeberrimo misero (mizer, sărman) — miserrimo salubre (sănătos; curat) — saluberrimo. Sunt de asemenea forme puŃin folosite, în special ultimele două care tind să se „regularizeze" (miserissimo, salubrissimo). Cele două serii de forme (regulate şi neregulate) nu sunt perfect sinonime. Formele moştenite din latină sunt uneori simŃite drept cuvinte independente. Ele sunt oarecum specializate, folosindu-se numai în anumite contexte, în timp ce în altele nu pot să apară decât formele regulate. • Procedeele stilistice permit exprimarea unor intensităŃi variate cu ajutorul 75

mijloacelor lexicale. Intensitatea slabă se exprimă cu ajutorul adverbului poco aşezat înaintea adjectivului: • libri poco utili (cărŃi puŃin folositoare). Adverbul poco poate fi şi el la superlativ: molto poco utile (foarte puŃin folositor). • Intensitatea medie se exprimă cu ajutorul adverbelor: - un pò (puŃin cam), - sufficientemente (suficient de), -piuttosto (cam, mai degrabă), -aprossimativamente (aproximativ de), -abbastanza (destul de), - assai (destul de).

Assai poate să fie sinonim cu molto:

assai bello (foarte frumos) • De reŃinut! Adverbele de tipul de mai jos pot fi precedate de adjective: - oltremodo (peste măsură de), - sommamente (în cel mai înalt grad) - straordinariamente (extraordinar de), - eccessivamente (excesiv de),, - estremamente (extrem de),

76

- infinitamente (infinit de), -enormemente (enorm de),

Non dimenticare/nu uita!

GRADELE DE COMPARAłIE COMPARATIVUL – Il comparativo

Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggio-ranza) , se formează cu ajutorul adverbului più aşezat înaintea adjectivului. Ex.: La luna è più piccola della terra (Luna este mai mică decât pământul). O serie de adjective păstrează pentru comparativ (şi superlativ, v. mai sus formele neregulate, sintetice din limba latină dar pot prezenta şi formele analitice cu adverbul più. Aceste adjective sunt: buono — migliore dar şi più buono (mai bun) cattivo — peggiore dar şi più cattivo (mai rău) grande — maggiore dar şi più grande (mai mare) piccolo — minore dar şi più piccolo (mai mic).

• Adjectivele molto şi poco (a nu se confunda cu adverbele molto şi poco), deşi nu sunt calificative admit comparaŃia şi prezintă formele sintetice più (mai mult, mai multă etc.) şi meno (mai puŃin, mai puŃină etc.), ambele invariabile. Sensul formelor de comparativ poate fi întărit cu ajutorul adverbelor molto si, 77

mai rar, assai, bene, ancora aşezate înaintea formelor de comparativ.

Ex.: La grammatica mi sembra molto più utile del lessico (Gramatica mi se pare mult mai folositoare decât lexicul); Sono ben più triste di te (Sunt mult mai trist decât tine); Ci sono dei veicoli ancor più veloci dell'automobile (Există vehicule si mai rapide decât automobilul). Pentru sublinierea intensificării în timp a calităŃii se foloseşte adverbul sempre înaintea formei de comparativ. Lo sviluppo della scienza e sempre più rapido - Dezvoltarea ştiinŃei este tot mai rapidă

• Comparativul minoranza)

de

inferioritate

(Il

comparativo di

• se formează cu ajutorul adverbului meno care precedă adjectivul. Ex.: Oggi sono meno stanco che ieri (Astăzi sunt mai puŃin obosit decât ieri). Ca şi comparativul de superioritate, comparativul de inferioritate poate fi întărit cu ajutorul adverbelor molto şi, mult mai rar, cu assai, bene, ancora. Ex.: Il quinto capitolo è molto meno interessante degli altri - Capitolul al cincilea este mult mai puŃin interesant decât celelalte).

• Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) • se exprimă cu ajutorul corelativelor (tanto)... quanto, (così)... come, din care primul termen poate lipsi. Punctele indică locul unde se inserează 78

adjectivul. Ex.: Era (tanto) alto quanto sua sorella (Era tot atât de înalt ca sora sa). Non dimenticare! Comparativul de egalitate se mai poate exprima cu ajutorul mărcilor: non più (di, che), non meno (di, che), al pari (di), intercalate între adjectiv şi complementul său. Ex.: Erano poveri non più degli altri (Nu erau mai săraci decât alŃii); La madre era preoccupata non meno di me (Mama nu era mai puŃin îngrijorată decât mine); Sono preparata al pari di lui (Sunt la fel de pregătit ca şi el). În primele două cazuri exprimarea comparativului de egalitate se face prin negarea formelor de comparativ de superioritate sau inferioritate.

Ex.: Un regalo è tanto più bello quanto meno atteso (Un dar este cu atât mai plăcut cu cât e mai puŃin aşteptat).

Lectia /lezione 6 • Recapitulare/ricapitulazione Esercizio 1 Treceti la plural urmatoarele propozitii: Quel vaso è molto pesante. Quell’assegno non è trasferibile. Quest errore è grave. Quel bambino è molto vivace. Questo tuo desiderio è realizzabile. Quest’isola è abitata. Quel cavallo è fuggito. Quei vasi sono molto pesanti./ Acele vase sunt foarte grele. Quei assegni non sono trasferibili./ Acele cecuri nu sunt transferabile. Questi errori sono gravi./ 79

Aceste erori sunt grave. Quei bambini sono molto vivaci./ Acei copii sunt foarte sprinteni. Questi tuoi desideri sono realizzabili./ Aceste dorinte ale tale sunt realizabile. Queste isole sono abitate. / Aceste insule sunt locuite.Quei cavalli sono fugiti. / Acei cai au fugit Esercizio 2 • Puneti apostroful daca este cazul. Andrea, lo amico di Eva, è venuto a cercarla ieri sera. Santo Antonio è il prottetore di Padova. Di autunno cadono le foglie. La aula è grande. Questo edificio ha una bella architettura. Anche io ho sbagliato. Andrea, l’amico di Eva, è venuto a cercarla ieri sera./ Andrea, prietenul Evei a venit s-o caute aseara. Sant’Antonio è il prottetore di Padova. / Sfantul Anton este protectorul Padovei. D’autunno cadono le foglie./ Toamna cad frunzele. L’aula è grande./ Clasa este mare. Quest’edificio ha una bell’ architettura./ Acest birou are o arhitectura frumoasa. Anch’io ho sbagliato/ i eu am gre it.

Esercizio 3 • Introduceti prepoziŃia simplă în urmatoarele structuri:

• città di provincia/ oras de provincie; cavallo da corsa/ cal de cursa; scultura in legno/ sculptură în lemn/ racchetta da tennis/ rachetă de tenis/ un film da spionaggio; cane da caccia/ câine de vânătoare, una giornata di primavera/ o zi de primavara, trovarsi in pericolo/ a se gasi in pericol, odiato da tutti/ urât de toŃi

Esercizio 4 • IntroduceŃi prepozitia articulată • da: trasferirsi ..America in Europa; proteggersi..freddo; morire..spavento; incontrarsi..notaio; uscire..autostrada; • di: il calore..sole; il profumo ..rose; i rumori...strada; la moglie..avvocato; 80

sperare nell’aiuto..altri ; tre..suoi amici; l’alluno piu’ bravo..classe • su: stare seduto..poltrona; credere...parola; passeggiare...riva del lago; a mille metri ..livello del mare; la lettera e’ ...tavolo; la neve e’ caduta...città; un trattato ...pensiero medievale.

• da: trasferirisi dall’America in Europa / a se transfera din America in Europa;proteggersi dal freddo/ a se proteja de frig; morire dallo spavento/ a muri de spaima; incontrarsi dal notaio/ a se intâlni la notar; uscire dall’autostrada/ a ie i la autostrada; • di : il calore del sole / caldura soarelui; il profumo delle rose/ parfumul trandafirilor/ i rumori della strada/ zgomotele strazii; la moglie dell’ avvocato/sperare nel aiuto degli altri/ a spera in ajutorul altora; tre dei suoi amici/ trei dintre amicii sai; l’alluno più bravo della classe/ elevul cel mai bun din clasa • su: stare seduto sulla poltrona/ a sta ezut pe fotoliu; credere sulla parola/ a crede pe cuvant; passeggiare sulla riva del lago/ a trece pe raul lacului; un trattato sul pensiero medievale/ un tratat despre gândirea medievala Esercizio 5 • ScrieŃi articolul hotarât înaintea următoarelor substantive a)esercizi, domande, stranieri, biglietti, medicine, occhi, dischi, canzoni, esami, critiche, intrighi, telegrammi, feste, progetti b) tragedie, cioccolatini, valigia, soldi, figlio, orologio, sigarette, problemi, specchio, anelli, ristorante, biciclette, ditta, cavallo, sorpresa a) gli esercizi/ exercitiile, le domande/ intrebarile, gli stranieri/ strainii, i biglietti/ biletele, le medicine/ medicamentele, gli occhi/ ochii, i dischi/ discurile, i canzoni/ cantecele, gli esami/ examenele, le critiche/ criticile, gli intrighi/ intrigile, i telegrammi/ telegramele, le feste/ sarbatorile, i progetti/ proiectele b) le tragedie/ tragediile, i cioccolatini/ciocolatile, la valigia/ valiza, i soldi/ banii, il figlio/ fiul, l’orologio/ ceasul, le sigarette/ tigarile, i problemi/ problemele, lo specchio/ oglinda, gli anelli, inelele, il ristorante/ restaurantul, le biciclette/ 81

bicicletele, la ditta/ firma, il cavallo/ calul, la sorpresa/ surpriza Esecizio / exercitiul 6 • Traduceti in limba română Qui sembrano esserci più macchine che persone./ Aici se pare că sunt mai mult masini decât persoane. La mia amica è tanto bella quanto modesta. Prietena mea este la fel de frumoasă cât este si modestă. È sicuramente più difficile scrivere che parlare una lingua straniera./ E cu siguranŃă mai dificil să scrii decât să vorbe ti o limbă straină. Il tuo fratellino è tanto noioso che non lo sopporto/ Fratele tau este atât de plictisitor că nu nu-l mai suport. Carla è tanto palida che sembra malata. / Carla e atât de palidă că pare bolnavă. Agisce più istintivamente che razionalmente/ Actionează mai mult instinctiv decât raŃional.

• Al telefono/ la telefon Simona i Diana vorbesc la telefon/ să traducem ìn limba română convorbirea lor Simona: Stassera quando viene Charlie gli dico di andare dal dottore e farmi prescrivere le medicine perchè sto un sacco male, domani mi metto in malattia perchè non ce la faccio proprio a lavorare/ In seara asta când vine Charlie ii spun să meargă la doctor i să-mi prescrie ni te medicamente pentru că mă simt foarte rău, mâine o să-mi iau concediul medical pentru că nu mai pot efectiv să lucrez. D:Se vuoi, ti ci posso andare io dal dottore/ Dacă vrei pot să te duc eu la doctor S. Grazie, ma non c’e bisogno adesso vedo se lo trovo Charlie al lavoro, perchè vedi ho provato cento volte all’ ufficio non c’e mai, non c’è verso 82

di trovarlo quando c’è bisogno di lui.../ MulŃumesc, dar nu este nevoie, acum vreau să vad dacă-l găsesc pe Charlie la servici, pentru că vezi, am ìncercat de sute de ori dar in birou nu este niciodată, nu este cale de a-l gasi cand este nevoie de el... D. Guarda che a me non mi costa nulla../ M. Vezi că pe mine nu ma costă nimic. S. Sei gentile ma anche tu hai tante cose da fare, sei impegnato con gli studi e con gli affari..mi sa che anche tu hai bisogno di un pò di riposo./ E ti amabilă dar i tu ai multe lucruri de facut esti ocupată cu studiile i cu afacerile...cred că i tu ai nevoie de puŃin repaus.

• Vocabular Andare/ a merge Dottore/doctor Prescrivere/ a prescrie Medicine/ medicamente Sacco male/ foarte rău Malattia/ boală, concediu medical Lavoro/ munca Non c’è bisgno/ nu este nevoie Affari – afaceri Risposo – odihna Hai bisogno – ai nevoie

• Proverbe/Proverbi Non tutte le ciambelle riescono col buco/ nu-ti reu este totul după dorinŃă Cucina grassa, testamento magro/ cine traie te prea bine moare sărac La cucina piccola fa la casa grande/ din cumpătare ajungi să-ti faci casă mare 83

Le ortiche non fa buona salsa che l’arrosto / nu tot ce zboară se manancă Chi vuoi far l’altrui mestiere, fa la zuppa nel paniere/ cine incearcă prea multe meserii nu invaŃă nici una

Gramatica • Nu uitaŃi/ Non dimenticate Elementul de relaŃie care introduce complementul depinde de tipul de construcŃie şi în ultimă instanŃă de natura termenilor comparaŃiei. • Complementul comparativului de inegalitate (de superioritate şi inferioritate). Cele mai frecvente cazuri sunt: • Atunci când comparaŃia se instituie între două elemente (acestea pot fi substantive,cu determinanŃii lor, sau pronume) în ce priveşte calitatea exprimată de un adjectiv, complementul (al doilea substantiv sau pronume) se introduce cu prepoziŃia di, mai rar cu conjuncŃia che sau che non (în care non nu are valoare negativă, ci emfatică). Ex.: L'atlelica è più difficile della ginnastica (Atletismul este mai greu decât gimnastica); Ci sono molti libri meno interessanti di questo (Există multe cărŃi mai puŃin interesante decât aceasta); L'insegnante, più vecchio di me, aveva un'aria giovanile (Profesorul, mai bătrân decât mine, avea un aer tineresc). • Atunci când comparaŃia se face între două adjective care califică acelaşi element (substantiv cu determinanŃii săi, pronume), al doilea adjectiv se introduce cu ajutorul conjuncŃiei che sau (rar) che non (în care non are valoare emfatică). Ex.: Le api sono più utili che belle (Albinele sunt mai mult folositoare decât 84

frumoase).

• ComparaŃia se poate face între două circumstanŃe în care un singur element (substantiv, pronume) prezintă calitatea exprimată de adjectiv în grade diferite, în acest caz între cele doua complemente circumstanŃiale se foloseşte conjuncŃia che.

• Complementele circumstanŃiale pot fi exprimate prin. substantive cu determinanŃii respectivi sau pronume, introduse de o prepoziŃie, sau prin adverbe.

• CircumstanŃele pot fi locale, temporale, cauzale etc. Ex.: Sono più occupato oggi che ieri (Sunt mai ocupat azi decât ieri); Il clima è più mite a Napoli che a Firenze (Clima este mai blânda la Napoli decât la FlorenŃa); Ero più felice in quei giorni che prima (Eram mai fericit în zilele acelea decât mai înainte); Tutto questo ha un'importanza maggiore per te che per me (Toate acestea au o importanŃă mai mare pentru tine decât pentru mine); L'insegnante era più contento del mio lavoro che del tuo (Profesorul era mai mulŃumit de lucrarea mea decât de a ta).

• Când al doilea termen al comparaŃiei este o propoziŃie, aceasta se introduce prin: a. Che (non) în construcŃii ca: Egli e più malato che non sembri (El este mai bolnav decât pare). b. Di quanto (non), di quel che (non), di come (non): Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo (Călătoria a fost mai lungă 85

decât mă gândeam); Lo spettacolo riusci più divertente di quel che (non) fosse stato previsto (Spectacolul a ieşit mai distractiv decât se prevăzuse). Non nu are sens negativ, ci doar emfatic Sa trecem din nou la lexic • Formule de aprobare Si – da Certo/ certamente – Sigur, cu siguranŃă Naturalmente/ evidentemente- natural/ evident È giusto/ e esatto – E just/ e exact Senza dubbio – fără ìndoială Stia sicuro, - a – FiŃi sigur, a Infatti – ìntr-adevar, ce-i drept Già – a a, da, desigur, ìntocmai Perfettamente – perfect Mi creda – credeŃi-mă Lo credo veramente – o cred ìntr-adevar Sono sicuro – sunt sigur Inteso/ convenuto – ne-am ìnteles D’accordo – de acord

• Formule de urare/felicitare/ Formule per augurare Auguri! Tanti auguri! – Felicitări, urări de bine I miei migliori auguri! – Urările mele cele mai bune 86

Buona fortuna- noroc Buon lavoro – spor la muncă Buon appetito – pofta bună Buon viaggio – drum bun/ călătorie placuta Congratulazioni – Felicitări Alla tua/sua salute! În sanatatea ta, dvs! Brindiamo – să ridicăm paharul In boca al lupo! Noroc! Succes! Condoglianze – CondoleanŃe Gramatica/Gramatică

• SUPERLATIVUL RELATIV (Il superlativo relativo)

• Marca superlativului relativ este adverbul più, pentru superlativul de superioritate (superlativo di maggioranza) sau adverbul meno pentru superlativul relativ de inferioritate (superlativo di minoranza) precedat de articolul hotărât. Ex.: bello (frumos) — Il più bello (cel mai frumos), Il meno bello (cel mai puŃin frumos). Adjectivele buono, cattivo, grande şi piccolo pot forma superla-tivul relativ fie adăugând articolul hotărât la forma sintetică de comparativ (Il migliore, il peggiore, il maggiore, il minore) fie în mod analitic, regulat: Il più buono etc. Sens de superlativ relativ au şi formele moştenite din latină ottimo, pessimo, massimo, minimo, precedate de articol hotărât

• Non dimenticare/ nu uita ! Adjectivele la superlativ relativ pot sta înaintea substantivului: 87

Il più bel quadro (cel mai frumos tablou) sau după substantiv, şi în acest caz articolul nu se mai repetă: il quadro più bello (tabloul cel mai frumos). Când însă substantivul are articol nehotărât se pune şi articolul superlativului, acordat cu substantivul respectiv: un quadro, il più bello... (un tablou, cel mai frumos...). Adjectivul la superlativ relativ poate fi folosit şi singur, ca nume predicativ: Questo quadro e Il più bello (Acest tablou este cel mai frumos). În cadrul superlativului relativ, comparaŃia se face în privinŃa unei calităŃi exprimate de adjectiv între un element şi o mulŃime de elemente în care este inclus primul. MulŃimea de elemente este reprezentată de complementul superlativului.

• Important de retinut! Complementul superlativului este introdus cu ajutorul prepoziŃiilor di sau fra: În cazul neexprimării, complementul superlativului este subînŃeles contextului:

datorită

Questa stanza è la più larga (Această cameră este cea mai mare /din această casă, din apartamentul meu). Într-un exemplu ca Questo è il vestito più elegante di mia zia (Aceasta este rochia cea mai elegantă a mătuşii mele), di mia zia nu este complementul superlativului, ci atributul substantivului vestito. Complementul superlativului este subînŃeles: Questo è il vestito più elegante / tra i vestiti / di mia zia (Aceasta este rochia cea mai elegantă / dintre rochiile / mătuşii mele). Esercizio/ exercitiu • Completati propozitiile cu di/che Viaggiare in auto e piu’ comodo che viagiare in treno./ Sa calatoresti in masina este mai comod decat sa calatoresti in tren. Questo abito è meno costoso di quello nero, indossato da mia sorella./Aceasta rochie este mai putin scumpa decat aceea neagra, imbracata de sora mea. Il Monte Bianco è meno alto dell’Everest./Muntele Alb este mai putin inalt ca

88

Everestul. È una ragazza più intelligente che studiosa./Este o fată mai mult inteligentă decât studioasă Il mio gatto è più vivace del tuo.E un’fatto più unico che raro. / Pisica mea este mai vivace ca a ta/ Este un fapt mai mult unic decât rar.

• Nozioni generali/ noŃiuni generale

• Moduri de preparare / modi di preparazione Sanguinante sau al sangue – ìn sânge Marinato – marinat Farcito, ripieno – umplut cu carne Salato – sărat Lardellato – ìmpanat cu slănină Alla cazzeruola – la caserolă Al tegame – la tigaie In umido – cu sos Al vapore – in aburi • Ortaggi / legume Carota – morcov Sedano – Ńelină Cavolo – varză Cavolfiore – conopidă Spinaci – spanac Piselli – mazare

89

Porro – praz • Frutta/ fructe Albicocca – caisă Mandorla – migdală Banana – banană Dattero – curmală Fagola- fraga , cap ună Lampone – smeură Melagrana – rodie Cocomero – pepene verde Mandarino – mandarină Pesca – piersică Mela – măr Pera – pară Susina – prună Uva – strugure Un grappolo – ciorchine Noce – nucă

Lezione /Lectia 7 Gramatica

• VERBUL

90

(Il verbo) Asa cum tim verbul este o parte de vorbire caracterizată prin categoriile gramaticale de mod, timp, număr, persoană, diateză şi, uneori, gen. Din punct de vedere sintactic verbul este caracterizat prin posibilitatea de a constitui nucleul unei propoziŃii. Din punct de vedere semantic verbul exprimă acŃiuni, stări, calităŃi, văzute ca procese. • Verbele se pot clasifica după criterii morfologice, în conjugări, sau după criterii sintactice, în funcŃie de relaŃiile pe care le contractează în propoziŃie. În funcŃie de relaŃia verb — subiect (adică verb + substantiv sau pronume în nominativ), situaŃie în care substantivul sau pronumele determină prin acord forma verbului (în ce priveşte numărul şi persoana) există două clase de verbe: 1. Verbe personale, care intră în asemenea relaŃie: cantare (a cânta), dormire (a dormi), accorgersi (a-şi da seama). 2. Verbe impersonale, care nu pot intra în relaŃie cu un substantiv sau cu un pronume în nominativ. Aici se încadrează: • verbe impersonale propriu-zise: piovere (a ploua), nevicare (a ninge), grandinare (a cădea grindina) sau • expresii impersonale, mai mult sau mai puŃin analizabile sintactic: far freddo (a fi frig), farsi giorno (a se face ziuă).

• verbe aparent impersonale: • accadere (a se întâmpla), • avvenire (a se întâmpla), • succedere (a se întâmpla), • capitare (a se întâmpla, a se nimeri), • parere (a părea), • sembrare (a părea), 91

•

bisognare (a trebui),

• occorrere( a trebui)

• Exemplu de propozitii cu verbe aparent impersonale Spesso accade che egli dimentichi di telefonarmi (Deseori se întâmplă ca el să uite să-mi telefoneze); Bisogna saper scegliere (Trebuie să ştii să alegi); Occorre finire in tempo (Trebuie să terminăm la timp);

Con questo rumore è impossibile che egli capisca qualcosa (Cu acest zgomot e imposibil ca el să înŃeleagă ceva).

• Majoritatea acestor verbe pot avea însă ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr:

Occorrono due metri di seta (Trebuie doi metri de mătase);

Accadono avvenimenti strani (Se întâmpla evenimente ciudate).

B. După capacitatea de a forma singure predicatul unei propoziŃii, verbele personale se împart în:

• Verbe nepredicative • Verbe predicative. Verbele nepredicative sunt acelea care nu pot forma predicatul fără un determinant (substantiv sau pronume în nominativ, adjectiv): essere (a fi), 92

diventare (a deveni), trovare (a găsi), giudicare (a judeca). Acest determinant se numeşte nume predicativ. Trebuie remarcat că în alte contexte, unele din aceste verbe pot fi predicative cu sens însă oarecum diferit. Diventare nu poate fi niciodată predicativ: essere

(v. nepredicativ): Egli è alto (El este înalt); Egli è studente (El este student) (predicativ): Egli è nel giardino (El este în grădină); trovare (nepredicativ): Io lo trovo bello (Eu îl găsesc frumos) (predicativ): Io trovo le matite (Eu găsesc creioanele).

• În cadrul verbelor nepredicative, care deci pentru a forma predicatul cer un nume predicativ, se pot distinge:

• exemple de verbe nepredicative intranzitive, care nu pot intra în relaŃie şi cu un alt substantiv sau pronume în acuzativ:

• essere (a fi), • diventare (a deveni), • parere (a părea), • restare (a rămâne), • rimanere (a rămâne), • risultare (a rezulta, a părea), • sembrare (a părea).

• În construcŃiile cu verbe nepredicative intranzitive, numele predicativ se acordă în număr şi când e posibil în gen cu subiectul:

93

• Carla è studentessa (Carla este studentă); • Questa signora è avvocato (Această doamnă este avocat); • Noi siamo giovani (Noi suntem tineri). Toate aceste verbe se conjugă cu auxiliarul essere.

• Exemple de verbe nepredicative tranzitive, cele care în afara numelui predicativ mai cer un alt substantiv sau pronume în acuzativ, echivalent cu complementul direct al verbelor tranzitive:

• chiamare (a chema), • confermare (a confirma), • considerare (a considera), •

credere (a crede),

• desiderare (a dori), • designare (a desemna), • dichiarare (a declara), • eleggere (a alege), • giudicare (a judeca), • immaginare (a imagina), • nominare (a numi), • proclamare (a proclama), • promuovere (a promova), • reputare (a considera), • riconoscere (a recunoaşte), 94

• sapere (a şti), • sentire (a simŃi), • soprannominare(supranumi) •

stimare (a considera),

• supporre (a presupune), •

valutare (a evalua),

• vedere (a vedea).

În cazul acestor construcŃii numele predicativ se acordă în număr, şi unde e posibil, în gen, nu cu subiectul ci cu complementul direct: Noi troviamo interessante questo spettacolo (Noi găsim acest spectacol interesant); Io lo credo un buono studente (Eu îl cred un student bun); Hanno eletto il professor Rossi presidente della società (L-au ales pe profesorul Rossi preşedinte al societăŃii). Acest acord ne indică o structură de adâncime în care apar două propoziŃii: o propoziŃie cu un verb nepredicativ intranzitiv subordonată unei propoziŃii în care există un verb din categoria nepredicativelor tranzitive: Io credo...; Egli è intelligente (Eu cred...; El este inteligent); Io credo che egli sia intelligente (Eu cred că este inteligent); Io lo credo intelligente (Eu îl cred inteligent). În această transformare verbul nepredicativ intranzitiv (copula) dispare, numele predicativ devine nume predicativ al verbului din principală iar subiectul devine complement direct al verbului nepredicativ tranzitiv. • ConstrucŃiile cu verbele nepredicative tranzitive admit transforma-rea pasivă (essere + participiu), în acest caz complementul direct devine subiect, iar numele predicativ îşi păstrează funcŃia. Subiectul construcŃiei de la care se pleacă devine complement de agent, introdus de prepoziŃia da şi poate fi omis:

95

• Tutti lo considerano intelligente (ToŃi îl consideră inteligent) ; • Egli è considerata da tutti intelligente (El e considerat de toŃi inteligent);

• Nu uita/Non dimenticare! 2. Verbele predicative sunt acelea care pot forma predicatul fără nume pradicativ. În funcŃie de posibilitatea de a avea un determinant (nu luăm în consideraŃie determinarea circumstanŃială), verbele predicative sunt: a. verbe subiective — cele care în afară de relaŃia cu subiectul nu contractează o altă relaŃie: nascere (a se naşte), morire (a muri), crescere (a creşte). Tot aici se încadrează şi verbele aparent impersonale, când sunt folosite impersonal: accadere (a se întâmpla), capitare (a se întâmpla) etc. b. verbe obiective, cele care în afară de relaŃia cu subiectul contractează şi o altă relaŃie cu un substantiv sau echivalent (pronume etc.). în funcŃie de tipul de relaŃie contractat, în categoria verbelor obiective se disting: ––verbe obiective tranzitive, care intră în relaŃie cu un substantiv (sau echivalent) în acuzativ (complement direct): guardare (a privi), leggere (a citi), produrre (a produce), rompere (a sparge): Egli guarda un paesaggio (El priveşte un peisaj); Ho rotto un bicchiere (Am spart un pahar), în această categorie se încadrează şi verbele care, în afară de complementul direct (în acuzativ) se mai construiesc şi cu un complement indirect în dativ: dare (a da), offrire (a oferi), negare (a refuza), augurare (a ura) . Lessico

96

• Expresii/moduri de a spune

giocare a scacchi - a juca ah giocare a carte/a canasta ecc. – a juca cărti/canastă, etc parlare del più e del meno – a vorbi vrute i nevrute fare dello straordinario , ore straordinarie – a face ore suplimentare essere di ritorno – a se ìnapoia incomincio a leggermi il giornale – ìncep sa citesc ziarul mi sveglio qundo è già buio – ma trezesc când se făcuse deja intuneric da qualche parte – pe undeva non appena – abia, de ìndata all’improvviso – pe nea teptate cogliere di sorpresa – a lua prin surprindere cogliere l’occasione – a prinde ocazia cogliere il senso – a prinde sensul cogliere nel segno – a nimeri exact unde trebuie avere dimestichezza con uno – a fi familiar, intim cu cineva tanto per gradire – doar pentru a arata ca/ti face placere non pratico – necunoscător affrettare il passo – a grabi pasul fare troppo tardi – a ajunge prea tarziu premere il pulsante – a apăsa pe buton passo svelto – pas sprinten faccia ridente – faŃă surâzătoare 97

non è mica facile – nu e deloc u or si fa avanti – înainteaza, apare venire incontro – a veni inainte, in intampinare essere d’uso – a se obi nui alla romena- romanesc perdonare il disturbo – a ierta pentru deranj per di più – pe deasupra come ha fatto a sapere – cum se face ca aŃi tiut? Venga pure – veniŃi, veniti fără teamă Essere in ansia – a fi nelini tit Farsi dei rimproveri – a- i face reprosuri Non voler risparmiare – a nu cruta, a nu vrea sa scuteasca Non e’ mica male – nu e deloc rau E’ quello che viene chiamato – e ceea ce se numeste Ci è di conforto – ne mângâiem Al completo – în întregime Che abbiamo sotto mano – care ne trec prin mână Fare il bucato – a spăla rufele Sono il mio debole – sunt slăbiciunea mea Mi raccomando – vă rog Tutto intento – e totul prins Scapolo per convinzione – burlac convins Essere molto bravo – a fi foarte capabil Darsi delle arie – a- i da aere 98

Un sacco di arie – o mulŃime de aere Darsi da fare – a- i face de lucru Giornalino a fumetti – revistă pentru copii conŃinând povestiri redate prin desene Visto di profilo – vazut din profil Scoppiare a piangere – a izbucni in hohote de plâns Essere afezionato a uno – a iubi, a fi foarte legat de cineva Ricco di manifestazioni – bogat in manifestări State zitti – staŃi cuminti,. Stati linistiti Alternare agli svaghi le facende domestiche – a alterna distractiile cu treburile casei Essere come di casa – a fi ca unul de-ai casei Prendere in giro – a lua la mi to Mi faccia il piacere (si lasaŃi-mă în pace, vă rog)

• Proverbe

Tra moglie e marito non mettere il dito – nu te amesteca in discuŃiile dintre bărbat i nevastă Qual il figlio tale la madre – ce na te din pisică oareci manâncă Pane di fratello pane di coltello – pâinea de la frate e amară Tre castelli tre fratelli – fiecare trage spuza pe turta lui Non ride sempre la moglie del ladro – urciorul nu merge de multe ori la apă Per compania prese moglie un frate – te faci frate cu dracul pana treci 99

puntea Amici a scelta e parenti come sono – prietenii Ńi-i alegi , rudele le iei a a cum sunt Prima i denti e poi i partenti – căma a Ńi-e mai aproape de piele decât haina Donne e buoi dei paesi tuoi – ia-Ńi nevastă i boi din satul tău Questo mondo è fatto a scale, chi lo scende e chi lo sale – lumea e ca o scară, unii o urcă alŃii o coboară Casa mia, casa mia, per piccina che tu sia, tu mi sembri una badia – casa ta, oricat de mica, iti pare un palat Un amico è un regalo che fai a te stesso – un prieten e un dar pe care Ńi-l faci Ńie ìnsuŃi Dimmi chi pratichi (con chi vai) e ti diro chi sei – spune-mi cu cine te ìnsotesti ca să-ti spun cine e ti Nutri la serpe in seno, ti renderà veleno – încalzesti arpele la sân i el te mu că Quel che l’occhio non vede il cuor non crede – ceea ce ochii nu văd inima nu crede La lingua non ha osso e sa rompere il dosso – limba n-are oase dar unde loveste doare Le cose lunghe diventano serpi – ce-i prea mult nu-i sănătos Tanto va la gatta al lardo finche (che) ci lascia il zampino – ulciorul nu merge de multe ori la apă

Lectia/lezione 8

100

Gramatica/gramatică • MODURILE ŞI TIMPURILE VERBELOR Nu uita/non dimenticare În paradigma verbelor există 7 moduri: • indicativul, condiŃionalul, conjunctivul, imperativul (moduri personale) şi infinitivul, gerunziul şi participiul (moduri nepersonale). Indicativul prezintă opt valori temporale: prezentul, imperfectul, perfectul simplu, viitorul (timpuri simple) şi perfectul compus, mai mult ca perfectul, mai mult ca perfectul indepărtat, viitorul anterior (timpuri compuse). Conjunctivul prezintă patru valori temporale: imperfectul (timpuri simple) şi perfectul compus, mai mult ca perfectul (timpuri compuse). CondiŃionalul prezintă două valori temporale: prezentul (timp simplu) şi trecutul (timp compus). Imperativul nu prezintă decât forme de prezent (timp simplu). Infinitivul are două valori: prezentul (timp simplu) şi trecutul (timp compus). Gerunziul are de asemenea două valori: prezentul (timp simplu) şi trecutul (timp compus).

• Important de retinut! ! În limba italiană nu există supin El este înlocuit fie de infinitivul substantivat: L'andare mi stanca (Mersul mă oboseşte), fie de infinitivul precedat de prepoziŃia da: Ho da scrivere (Am de scris); Che cosa c'era da preparare? (Ce era de pregătit?). Participiul prezintă de asemenea două valori temporale: prezentul şi trecutul, ambele timpuri simple. Timpurile compuse se formează cu ajutorul unui auxiliar (essere sau avere) la 101

un timp simplu la care se adaugă participiul trecut al verbului de conjugat.

• Important/importante FOLOSIREA AUXILIARELOR De-a lungul conjugării, un verb foloseşte un singur auxiliar.

• Se conjugă cu auxiliarul avere: ––Verbele tranzitive, predicative sau nepredicative, cu excepŃia verbelor reflexive tranzitive în dativ. ––Unele verbe intranzitive cu sens imperfectiv (care arată acŃiune neterminată, în desfăşurare): gridare (a striga), dormire (a dormi), piangere (a plânge), abbaiare (a lătra), camminare (a umbla). Dintre verbele de mişcare, unele se pot conjuga cu avere, când au sens imperfectiv, şi cu essere când au sens perfectiv: Il passero ha volato tutto il giorno (Vrabia a zburat toată ziua); Il passero è volato sul tetto (Vrabia a zburat pe acoperiş). La fel se pot conjuga cu essere sau cu avere verbe ca: approdare (a debarca), avanzare (a avansa), correre (a alerga), proseguire (a urma), 102

saltare (a sări), volare (a zbura), scivolare (a aluneca). • Verbul fare în expresiile impersonale: Ha fatto freddo (A fost frig). Verbele impersonale propriu-zise se pot conjuga atât cu avere cât şi cu essere: Ha piovuto sau È piovuto (A plouat).

• Non dimenticare/ Nu uitati Se conjugă cu auxiliarul essere:

• Verbele intranzitive cu sens perfectiv: nascere (a se naşte), morire (a muri), essere (a fi), diventare (a deveni), crescere (a creşte), arrivare (a sosi), uscire (a ieşi), venire (a veni) etc. • Toate verbele reflexive sau pronominale (tranzitive sau intranzitive) precum şi verbele precedate de si impersonal • Verbele impersonale propriu-zise se conjugă cu essere sau cu avere . • Verbele aparent impersonale ca accadere (a se întâmpla), bastare (a ajunge, a fi suficient), fiind intranzitive. 103

Verbul essere şi, la timpurile simple, venire servesc ca auxiliare în conjugarea pasivă. De asemenea verbul andare poate fi uneori auxiliar al pasivului La timpurile compuse cu auxiliarul essere participiul se acordă în gen şi număr cu subiectul. Fac excepŃie verbele reflexive în dativ, la care, atunci când complementul direct (pronominal) precedă verbul, participiul se acordă cu acest complement direct Lexic/lessico.

• Nozioni generali/nozioni generali

• Le posate – tacamurile

Stoviglie- vesela

Piatto- farfurie

vassoio - tavă

Piattino – farfurioară

zuppiera - supiera

Piato fondo – farfurie adâncă

pane- paine

Scodella – castron

pane tenero – pâine moale

Bicchiere – pahar veche

pane raffermo – pâine rece,

Bicchierino – păhărel

pane arrostito – paine prajita

Cucchiaio – lingură

pan grattato - pesmet

Forchetta – furculita

mollica - miez

Coltello – cuŃit

crosta - coaja

Tovaglia – faŃă de masă

fetta di pane – felie de pâine

• Condimenti – condimente sale – sare

104

pepe – piper mostarda – mustar acetumi,sottaceti- murături în oŃet aglio – usturoi coperchio – capac insalatiera – salatiera fruttiera – fructiera

• Mâncăruri diferite/ piatti diversi Spezzatino – tocană, tocaniŃă Pasticcio – pateu Polpettina con salsa – chifteluŃe cu sos Cavoli ripieni – sărmaluŃe Carciofi fritti – anghinare prăjite Salsiccia con patatine fritte – cârnat cu cartofi prajiŃi Fegato alla veneziana – ficat lionez

• Carne de pasare/ pollame Pollastra – puica

piccione - porumbel

Cappone – clapon

petto – piept

Anitra – rata

coscia – picior de pasăre

Tacchino- curcan Oca – gasca Fagiano – fazan

105

Pernice - potarniche

• Pesce/ peste Anguilla – anghila Sgombro – scrumbie, macrou Sogliola- sola Trota – pastrav Luccio –

tiuca

Carpa – crap Merluzzo – morun Aringa – hering Ostrica – stridie

• La città abbandonata/ Ora ul abandonat La più meravigliosa città che io abbia visto in tutta L’Asia e pur sempre quella che scoprii, una sera d’ottombre, in pieno deserto.../ Cel mai superb oras pe care eu l-am văzut în toata Asia este chiar aceea pe care o descoperi într-o seară de octombrie, in plin de ert.. Entrai in un labirinto di strade strette, deserte, silenziose. Nessuna lanterna alle porte, alle finestre; nessuna voce, nessun segno di vita. Tutti gli usci erano chiusi. Le case erano basse,e, a quel che mi parve, povere e in cattivo stato./ Intrai într-un labirint cu străzi stramte, goale, tăcute. Nici o lanterna la porŃi, la ferestre; nici o voce, nici un semn de viata. Toate u ile erau închise. Casele erau 106

joase si din ceea ce mi se pare, sărace i într-o stare proastă Arrivai a una piazza vasta, inondata dalla luna. Torno torno mi parve di scorgere una corona di figure troppo grandi per essere uomini . Accostandomi, mi accorsi ch’erano statue in pietra , di animali./ Sosii la o piaŃă mare, inundată de lună. De jur imprejur mi se paru că zăresc o coaroană de figuri prea mari pentru a fi oameni. Apropiindu-mă mi-am dat seama că erau statui din piatra , de animale.

Le case intorno erano più alte è più maestose, ma serrate e mute come le altre viste prima. Provai a picchiare alle porte a gridare. Nessuna porta s’apriva, nessuno rispondeva./ Casele imprejur erau mai vechi si mai maiestoase, dar incuietorile erau ca acelea vazute prima dată. Nè il rumore d’un passo umano, ne il latrato di un cane, ne il nitrito d’un cavallo. / nici un zgomot de vreun pas de om, nici lătratul unui caine, nici nechezatul unui cal. Percorsi altre vie; sboccai in altre piazze: la città era, o mi parve, cresceva tra pietra e pietra./ Am parcurs alte strazi, am ie it în alte pieŃe: ora ul era, sau mi se pare, cre tea piatră cu piatră. La città pareva abbandonata da poche settimane, o, tut’al piu, da pochi mesi. Le costruzioni erano intatte, le finestre accuratamente chiuse da sportelli verniciati di rosso, le porte sprangate. / Ora ul părea abandonat de puŃine săptamani, sau, cel mult, de câteva luni. ConstrucŃiile erau intacte, ferestrele erau bine închise cu obloane vopsite in rosu, usile baricadate. Non si poteva pensare a un incendio, a un terremoto, a un massacro. Tutto sembrava intatto, pulito, come se tutti gli abitanti fossero portiti insieme, per decisione unanime, in calma alla medessima ora. ../ Nu te puteai gandi la un incendiu, la un cutremur, la un masacru. Totul părea inact, curat, ca i când toti locuitotii ar fi fost du i impreuna, printr-o decizie unanima, cu calm la aceasi oră. Cavalcavano nelle strisce geometriche che formava la luna tra la ombre ineguali dei fabbricati. / Călăreau în liniile geometrice care formau luna printre umbrele inegale ale edificiilor. Giunsi a un palazzo enorme, in mattoni, che era stato, forse, una reggia o una 107

prigione./ Ajunsi la un bloc enorm, de caramizi, care fusese, poate, un palat sau o inchisoare Al portale maggiore due colossi di bronzo, due querrieri coperti d’armature, torreggiavano come sentinelle dei secoli morti./La portalul cel mai inalt doua colosuri de bronz, doi razboinci acoperiti cu armuri, se înaltau ca santinele din secolele trecute. E allora cominciai a sentire l’orrore di questa citta spettrale, disertata dagli uomini, deserta in mezzo al deserto./ i atunci începui să simt oroarea acestui ora spectral, părăsit de oameni, părăsit în mijlocul de ertului Sotto la luna, in quel labirinto di strade e di piazze abitate soltanto dal vento, mi sentii sola, straniera, lontana dalla mia gente, quasi fuori del tempo e della vita../ Sub lună, în acel labirint de strazi i de pieŃe locuite numai de vânt, ma simtii singură, straină de lumea mea, aproape în afara timpului si a vieŃii.

Vocabular Strette, deserte, silenziose – înguste, pustii, tacute Nessuna lanterna – niciun felinar Basse, povere e in cattivo stato – joase, sărăcăcioase i în stare proastă Torno torno – de jur împrejur Mi parve di scorgere – mi s-a parut că zăresc Accostandomi mi accorsi – apropiindu-mă mi-am dat seama Serrate – închise, încuiate Provai a picchiare, a gridare – am încercat să bat, să strig Il nitrito – nechezatul Sboccai – am ie it L’eco dello scalpitio – ecoul tropaitului Erano lastricate – erau pavate 108

Sportelli verniciati – obloane vopsite Sprangate – baricadate Cavalcavono – calareau Le strisce geometriche – liniile geometrice Il fabbricato – edificiul Al portale maggiore – la poarta principala Guerrieri coperti d’armature – războinici acoperiŃi de armuri Torreggiavano – se înăltau Disertato – părăsit Non ci si vorebbe svegliare – nu am vrea să ne mai trezim

LecŃia/Lezione 9 Gramatica/ Gramatică

• Să invăŃăm conjugarea verbelor auxiliare / Impariamo coniugare i verbi aussiliari

• AVERE

Indicativo Presente

Passato prossimo/ perfect compus

io ho - eu am

io ho avuto - eu am avut

tu hai – tu ai

tu hai avuto – tu ai avut

egli ha – el are

egli ha avuto – el a avut 109

noi abbiamo- noi avem

noi abbiamo avuto – noi am avut

voi avete - voi aveti

voi avete avuto – voi ati avut

essi hanno – ei au

essi hanno avuto – ei au avut

Imperfetto(Imperfect) perfectul

Trapassato

prossimo – mai mult ca

io avevo (eu aveam)

io avevo avuto (eu avusesem)

tu avevi (tu aveai)

tu avevi avuto (tu avusese i)

egli aveva (el avea)

egli aveva avuto (el avusese)

noi avevamo (noi aveam)

noi avevamo avuto (noi avuseserăm)

voi avevate (voi aveati)

voi avevate avuto (voi avuseserăŃi)

essi avevano (ei aveau)

essi avevano avuto (ei avuseseră)

Futuro (Viitor)

Futuro anteriore (viitorul anterior)

io avrò (eu voi avea)

io avrò avuto (eu voi fi avut)

tu avrai (eu voi avea)

tu avrai avuto (tu vei fi avut)

egli avrà (el va avea)

egli avrà avuto (el va fi avut)

noi avremo (noi vom avea)

noi avremo avuto (noi vom fi avut)

voi avrete (voi veti avea)

voi avrete avuto (voi ati fi avut)

essi avranno (ei vor avea)

essi avranno avuto (ei ar fi avut)

Condizionale/CondiŃional

Presente/prezent

Passato/trecut 110

io avrei (eu aş avea)

io avrei avuto (eu aş fi avut)

tu avresti (tu ai avea)

tu avresti avuto (tu ai fi avut)

egli avrebbe (el ar avea)

egli avrebbe avuto (el ar fi avut)

noi avremmo (noi am avea)

noi avremmo avuto (noi am fi avut)

voi avreste (voi ati avea)

voi avreste avuto (voi ati fi avut)

essi avrebbero (ei ar avea)

essi avrebbero avuto (ei ar fi avut)

Congiuntivo/ conjuctiv Presente

Imperfetto/ imperfect

(che) io abbia (ca eu să am)

(che) io abbia avuto (ca eu să fi avut)

(che) tu abbia ( ca tu să ai)

(che) tu abbia avuto (ca tu sa fi avut)

(che) egli abbia (ca el să aibă)

(che) egli abbia avuto (ca el sa fi avut)

(che) noi abbiamo (ca noi să avem) avut)

(che) noi abbiamo avuto (ca noi sa fi

(che) voi abbiate (ca voi să aveti) avut)

(che) voi abbiate avuto (ca voi sa fi

(che) essi abbiano (ca ei să aiba) avut)

(che) essi abbiano avuto (ca ei să fi

Imperfetto/imperfect ca perf.

Trapassatto prossimo/ mai mult

(se) io avessi (dacă eu aş avea) avut)

(se) io avessi avuto (dacă eu aş fi

(se) tu avessi (dacă tu ai avea)

(se) tu avessi avuto(dacă tu ai fi avut)

(se) egli avesse (dacă el ar avea) avut)

(se) egli avesse avuto (dacă el ar fi

(se) noi avessimo (dacă noi am avea)

(se) noi avessimo avuto (dacă noi am 111

fi avut) (se) voi aveste (dacă voi aŃi avea) avut)

(se) voi aveste avuto ( dacă voi ati fi

(se) essi avessero (dacă ei ar avea) avut)

(se) essi avessero avuto (dacă ei ar fi

Infinitivo/infinitiv

Presente avere (a avea)

Passato avere avuto (a fi avut)

• ESSERE/ A FI

Presente

Passato prossimo

io sono - eu sunt

io sono stato - eu am fost

tu sei – tu e ti

tu sei stato – tu ai fost

egli è – el e

egli è stato – el a fost

noi siamo - noi suntem

noi siamo stati – noi am fost

voi siete – voi sunteti

voi siete stati – voi ati fost

essi sono – ei sunt

essi sono stati – ei au fost

Imperfetto io ero - eu eram

Trapassato prossimo/ mai mult ca perfectul io ero stato - eu fusesem 112

tu eri - tu erai

tu eri stato - tu fusesesi

egli era - el era

egli era stato - el fusese

noi eravamo – noi eram

noi eravamo stati - noi fuseserăm

voi eravate – voi erati

voi eravate stati - voi fuseserăti

essi erano - ei erau

essi erano stati - ei fuseseră

Futuro/viitorul

Futuro anteriore/ viitorul anterior

io sarò - eu voi fi

io sarò stato - eu voi fi fost

tu sarai – tu vei fi

tu sarai stato - tu vei fi fost

egli sarà – tu vei fi

egli sarà stato - el va fi fost

noi saremo – noi vom fi

noi saremo stati - noi vom fi fost

voi sarete - noi vom fi

voi sarete stati - voi veti fi fost

essi saranno – ei vor fi

essi saranno stati - ei vor fi fost

Condizionale/condiŃional

Presente

Passato/ trecut

io sarei - eu aş fi

io sarei stato - eu aş fi fost

tu saresti - tu ai fi

tu saresti stato- tu ai fi fost

egli sarebbe - el ar fi

egli sarebbe stato- el ar fi fost

noi saremmo - noi am fi

noi saremmo stati- noi am fi fost 113

voi sareste - voi ati fi

voi sareste stati- voi ati fi fost

essi sarebbero - ei ar fi

essi sarebbero stati- ei ar fi fost

Congiuntivo/ conjunctiv

Presente

Imperfetto

(che) io sia -ca eu să fiu

(che) io sia stato - ca eu să fi fost

(che) tu sia - ca tu sa fii

(che) tu sia stato - ca tu să fi fost

(che) egli sia -ca el să fie fost

(che) egli sia stato - ca el sa fi

(che) noi siamo – ca noi să fim

(che) noi siamo stati - ca noi sa fi fost

(che) voi siate - ca voi să fiti

(che) voi siate stati - ca voi sa fi fost

(che) essi siano - ca ei să fie

(che) essi siano stati -ca ei sa fi fost

Imperfetto perfectul

Trapassato prossimo / m mult ca

(se) io fossi - dacă eu aş fi

(se) io fossi stato - dacă eu aş fi fost

(se) tu fossi - dacă tu ai fi

(se) tu fossi stato - dacă tu ai fi fost

(se) egli fosse- dacă el ar fi

(se) egli fosse stato - dacă el ar fi fost

(se) noi fossimo - dacă noi am fi noi am fi fost

(se) noi fossimo stato - dacă

114

(se) voi foste - dacă voi aŃi fi

(se) voi foste stato - dacă voi aŃi fi fost

(se) essi fossero -dacă ei ar fi fost

(se) essi fossero stato - dacă ei ar fi

Imperativo ---

egli sia – el să fie noi siamo – noi să fim voi siate- voi să fiŃi essi siano- ei să fie

Infinitivo/infinitiv

Presente

Passato/ trecut

essere - a fi

essere stato - a fi fost

Gerundio

Presente essendo - fiind

Passato essendo stato – fiind fost

115

Participio/participiu Passato stato - fost

Esercizi gramaticali/ exerciŃii gramaticale Esercizio 1 • Puneti verbele din paranteză la indicativ prezent • L’autobus parte ogni mezz’ora. I negozi aprono alle nove. Io copro il tavolo con una tovaglia bianca. La terazza offre una magnifica vista. Spesso noi scopriamo in lui un vero amico./ Autobuzul pleaca la fiecare jumatate de oră. Mazinele deschid la nouă. Eu acoper masa cu o faŃa de masă alba.destul • Lo spettacolo finisce alle 23. Io non ci capisco niente. Voi preferite la musica alla pittura. In italiano le parole generalmente finiscono in vocale. Il sole sparisce dietro le nubi. E un sedativo che agisce rapidamente./ Spectacolul se termină la orele 23. Eu nu înteleg nimic. Voi preferaŃi muzica în locul picturii. In italiană, în general, cuvintele se termină în vocală. Soarele dispare in spatele norilor. Este un sedativ care actionează rapid.

Esercizio 2

• TraduceŃi în limba română/ Traducete nella lingua rumena Il bucaneve fiorisce alla fine dell’ inverno. Quel bimbo ha l’argento vivo addosso. La Sardegna e a occidente della penisola italiana. Ci vuole un bel coraggio a mentire cosi! Quest’acqua minerale possiede virtu’ terapeutiche. Il suo amore sono i cavalli. Ghiocelul înfloreste la sfârsitul iernii. Copilul acela este ca argintul viu . Sardinia se află în vestul peninsulei italiene. Îti trebuie un curaj nebun sa minŃi a a! 116

Această apă minerală are virtuŃi terapeutice. Pasiunea lui sunt caii. • Vocabular La macchina/ ma ină Carrozzeria – caroserie Soffietto – capota Cappotta – capota Tetto – acoperi Fari – faruri Fari abbaglianti – faruri fază mare Fari antiabaglianti – faruri fază mica Fari antenebbia – faruri pentru ceaŃă Fanali – lumini de poziŃie Indicatore di direzione; lampeggiatore – semnalizator de direcŃie, luminos Sportelli – portiere Portiere – u i Parabrezza – parpriz Tergicristallo – stergator de parpriz Antenna della radio- antena de radio Telaio, autotelaio – sasiu Sospensione – suspensie Ammortizzatore – amortizor Balestra – arc Molla a balestra – arc de automobil Mozzo – ax, osie 117

Differenziale – diferential Longherone – lonjeron Scappamento – e apament Silenziatore – tobă de e apament Amperometro – ampermetru Oleometro- aparat de măsurat cantitatea de ulei Indicatore benzina – indicator benzină Chiusura dell’aria – maneta de aer Sterzare – a întoarce volanul Sterzo – volan, ghidon Bloccare i freni – a bloca frânele Slittare – a aluneca Miscela- amestec de benzină i aer care pătrunde in cilindru Incantarsi – a se opri Gonfiare – a umfla Innestare– a ambreia Disinnestare – a debreia Imballare – a ambala Andare indietro – a merge in mar arier Accensione difettosa – aprindere defectuoasă, rateu Noleggiare una macchina- a închiria o ma ină Immatricolazione – înscrierea ma inii Licenza di circolazione – permis de circulaŃie Bollo – taxa, impozit pentru autovehicul 118

• Mottore Motore a stella – motor in stea Motore a doppia stella – motor in dublă stea Motore a V – motor in V Motore in linea – motor in linie Cilindro – cilindru Stantuffo – piston Biella – biela Albero – arbore Blocco – bloc Calotta – chiuluoasă Camera di scoppio – cameră de explozie Valvola – supapă Radiatore – radiator Ventilatore – ventilator Termostato – termostat Carburatore – carburator Serbatoio della benzina – rezervor de benzina Pignone – pinion Cuscinetto a sfera – rulment cu bile Accensione – aprindere Chiaveta d’accensione – cheie de aprindere Fasi del motore – fazele motorului 119

Aspirazione – aspiraŃie Compressione – compresie Scoppio – explozie Scarico – evacuare Corsa- cursă Cambio velocità – schimbător de viteză Marce (poziŃii ale schimbatorului) Leva – manetă Magnete – magnetou Avanzo – avans Circuito – circuit Corto circuito – scurt circuit

Lectia / Lezione 10 Gramatica

• FORMAREA TIMPURILOR ŞI MODURILOR VERBELOR REGULATE

După desinenŃa infinitivului prezent, verbele se grupează în trei conjugări:

• Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare (a cânta), portare (a purta; a duce), trovare (a găsi),

120

arrivare (a sosi).

• Conjugarea a II-a cuprinde verbe terminate în -ere: credere (a crede), rispondere (a răspunde), prendere (a lua), temere (a se teme).

• Conjugarea a III-a cuprinde verbe terminate în -ire. Finire – a termina

INDICATIVUL (L'indicativo)

• Prezentul (il presente). Se formează de la rădăcina infinitivului (care se obŃine îndepărtând din forma infinitivului desinenŃele -are, -ere, -ire), la care se adaugă desinenŃele caracteristice prezentului. La pers. I sg. (-o), la pers. a II-a sg. (-i), la pers. I pl. (-iamo), desinenŃele sunt comune tuturor conjugărilor. La pers. a III-a verbele de conj. I au desinenŃa -a la sg. şi -ano la pl.; verbele de conj. a II-a şi a III-a au desinenŃa -e la sg. şi -ono la pl. Pers. a II-a pl. are desinenŃe diferite pentru fiecare conjugare în funcŃie de vocala caracteristică: -ate la conj. I, -ete la conj. a II-a şi -ite la conj. a III-a. La formele de singular şi la pers. a III-a pl. accentul cade pe tema verbului sau pe sufixul -isc121

La pers. I şi a II-a pl. accentul cade pe desinenŃă: -iạmo, -ạte, -ẹte, -ịte.

Trovare – a gasi

Credere – a crede

Io trovo – eu găsesc

io credo – eu cred

Tu trovi – tu găsesti

tu credi – tu crezi

Egli trova – el găseste

egli crede – el crede

Noi troviamo – noi gasim

noi crediamo – noi credem

Voi trovate – voi gasim

voi credete – voi credeŃi

Essi trovano – ei gasi

essi credono – ei cred

Partire – a pleca

Finire – a sfâr i

Io parto – eu plec

Io finisco – eu termin

Tu parti – tu pleci

Tu finisci – tu termini

Egli parte – el pleaca

Egli finisce – el termina

Noi partiamo – noi plecam

Noi finiamo – noi terminam

Voi partite – voi plecati

Voi finite – voi terminati

Essi partono –ei pleaca

Essi finiscono – ei termina

• Non dimenticate/ nu uitaŃi Prezentul indicativ are aceeaşi valoare ca şi timpul corespunzător din limba română.

122

Perfectul compus (il passato prossimo) se formează cu ajutorul verbului auxiliar (essere sau avere) conjugat la indicativ prezent şi participiul trecut al verbului de conjugat (invariabil la forma de masculin singular la verbele care se conjugă cu avere, acordat cu subiectul în gen şi număr la verbele conjugate cu essere):

Trovare

Credere

Io ho trovato – eu am gasit

io ho creduto – eu am crezut

Tu hai trovato – tu ai gasit

tu hai creduto – tu ai crezut

Egli ha trovato – el a gasit

egli ha creduto – el a crezut

Noi abbiamo trovato – noi am gasit crezut

noi abbiamo creduto – noi am

Voi avete trovato – voi ati gasit crezut

voi avete creduto – voi ati

Essi hanno trovato – ei au gasit crezut

essi hanno creduto – ei au

Partire- a pleca

Finire – a termina

Io sono partito – eu am plecat

Io ho finito – eu am terminat

Tu sei partito – tu ai plecat

Tu hai finito – tu ai terminat

Egli e partito – el a plecat

Egli ha finito – el a terminat

Noi siamo partiti – noi am plecat terminat

Noi abbiamo finito – noi am

Voi siete partiti – voi ati plecat

Voi avete finito – voi ati terminat

Essi sono partiti – ei au plecat terminat

Essi hanno finito – ei au

123

Perfectul compus are aceeaşi valoare ca în limba română arătând o acŃiune încheiată.

Lexic

• Espressioni/ modi di dire/ expresii moduri de a spune Figuriamoci – închipuiŃi-vă Meta obbligata – Ńintă obligatorie Per giunta – în plus Fare un giro – a face un tur, o plimbare Un’ora prima – cu o oră înainte In Città eterna – Cetatea Eternă, Roma Di buon’ora – devreme Svegliarsi col elba – a se trezi in zori Con comodo – fără grabă Che l’ho avuto – pe care l-am avut I sette colli – cele apte coline pe care era a ezata vechea Romă Fare rifornimento – a se aproviziona Di buon umore – bine dispus Venir le vertigini – a apuca ameŃeala Tutto finirà per il meglio – totul se va termina cu bine Le pare poco – vi se pare puŃin All’altezza – în dreptul Ai lati – din cele doua părti 124

Questo e niente – asta nu-i nimic Scappar via – a o lua din loc Ora di punta – oră de vârf Non veder l’ora – a a tepta cu nerăbdare momentul Da queste parti – prin aceste părŃi Guardare da vicino – a privi de-aproape Senza sosta – fără întrerupere Stare in mezzo alla strada – a sta în mijlocul drumului Attento – atenŃie Ecco fatto – s-a făcut Tale e quale- la fel, identic Fare tardi – a intârzaia Con tutte le macchine che sono in giro – cu toate ma inile care sunt pe străzi Prendersi la rivincita – a/ i lua revan a Star fermo – a sta pe loc Andare a tutto gas – a accelera la maxim Combinare una cosa – a pune la cale, a hotărî o afacere Niente di niente – absolut nimic Dare una mano – a da o mână de ajutor Tirar giù – a scoate, a da jos Fare marcia indietro – a da înapoi Ingranare la retromarcia – a pune maneta de viteze la pozitia mers inapoi, a baga in mar arier Per un pelo – ca prin minune 125

La guarnizione non tiene più – garnitura nu mai folose te, nu mai Ńine Cosi e cosà – a a i pe dincolo Non trovar altro di meglio – a nu gasi altceva mai bun Mettersi a pioggia – a se pregăti de ploaie

• Stati nella penisola italiana/ State în peninsula italiană Sul territorio della penisola italiana si trovano due stati. / Pe teritoriul peninsulei italiene se găsesc două state. La città del Vaticano, nel cuore di Roma, sulla riva destra del Tevere, è la residenza del Papa, Capo spirituale della Chiesa Cattolica. È uno stato indipendente dal 1929, anno i cui furono stipulati i Trattati Lateranensi tra la Santa Sede e lo Stato Italiano./ Ora ul Vaticanului, în inima Romei, pe râul drept al Teverului, si a re edintei Papei – eful spiritual al bisericii catolice. Este un stat independent din anul 1929, an in care au fost încheiate Tratatele dintre Sf Scaun si Statul Italian. Fra le sue richiezze artistiche, ricordiamo:/ Dintre bogăŃiile sale artistice, amintim: • La basilica di San Pietro, con la grandiosa Cupola, la Piazza e il Colonnato;/ Biserica din San Pietro cu grandioasa Cupolă, PiaŃa i Colonnato • I diversi musei, la Pinacoteca, la Biblioteca Apostolica,l’Archivio, i Giardini vaticani, ornati da fontane e monumenti;/ diversele muzee, galeriile de arta, Biblioteca apostolică, arhiva , grădinile vaticanului cu fântane i monumente • La Capella Sistina, con i famosi affreschi di Michelangelo;/ Capela Sixtină cu faimoasele fresce ale lui Michelangelo/ • Le Stanze Vaticane, decorate da Raffaello decorate de Raffaello 126

/ camerele Vaticanului,

Marche e l’Emilia Romagna, vicino al Mare Adriatico, vicino città di Rimini. / Marche i Emilia Romagna, lângă Marea Adriatică, lângă ora ul Rimini. Il suo territorio in gran parte collinare, è dominato da Monte Titano sul quale sorge la Città di San Marino, capitale dello Stato, città che presenta ancora oggi un tipico aspetto medievale. / Teritoriul său în mare parte colinar, este dominat de Muntele Titan din care ..orasul San Marino, capitala Statului, ora ce prezintă i astăzi un aspect tipic medieval. Rappresentanti dello Stato e capi del potere esecutivo sono i due Capitani reggenti, eletti ogni sei mesi. La Repubblica di San Marino e’ membro effettivo del Consiglio d’Europa e Paese osservatore presso le Nazioni Unite. / ReprezentanŃii Statului i capii puterii executive sunt cei doi căpitani regenŃi, ale i la fiecare ase luni. Republica San Marino este membru efectiv al Consililui Europei i łării observator al NaŃiunilor Unite. • Vocabulario Si trovano – se află Sulla riva destra – pe malul drept La santa sede – sfântul scaun I Trattati Lateranensi – tratatele semnate in Biserica San Giovanni în Laterano Ricordiamo – amintim La pinacoteca – galeria de artă Gli affreschi – frescele Vicino – în apropiere de Sorge – se inalŃă I capitani regenti – capitanii regenŃi Eletti – ale i Ogni sei mesi – din ase in ase luni

127

ExerciŃii gramaticale • PuneŃi verbul la perfectul compus Carlo hai spento la luce?/ Carlo, ai stins deja lumina? Io sono arrivato dopo di te./ Eu am sosit după tine Il posto di lavoro che i signori Bianchi ti hanno offerto è verramente una buona occasione. / Locul de muncă pe care domnii Bianchi Ńi l-au oferit este într-adevar o ocazie bună. Laura è rimasta al mare ancora per una settimana./ Laura a rămas la mare pentru încă o saptamână I miei genitori hanno scritto a Mario ma non hanno ricevuto nessuna risposta. PărinŃii mei i-au scris lui Mario dar nu au primit niciun răspuns. Sai cosa succedera a suo fratello?/ tii ce s-a întamplat cu fratele tau? Claudia, hai presso il passaporto? / Claudia ai luat pa aportul? Io ho gia spesso tutto lo stipendio./ Eu am cheltuit deja salariul Le vacanze sono finite da pochi giorni. / VacanŃele s-au terminat de câteva zile

Lectia /lezione 11 Ricapitulazione/ recapitulare

Esercizio 1/ exercitiul 1

• PuneŃi adjectivul la gradul superlativ relativ: Questa casa è bella, è la più bella che abbia mai visto/ Această casă este 128

frumoasă, este cea mai frumoasă din câte am văzut Questa e un’ informazione sicura, è la più sicura che io abbia finora./ Aceasta este o informaŃie sigura, este cea mai sigură pe care o am până acum Queste barzellette sono divertenti, sono le più divertenti che io sappia/ Aceste glume sunt distractive, sunt cele mai distractive pe care eu le tiu Questo è un film interessante, e il più interessante che io l’abbia visto/ acesta este un film interesant, este cel mai interesant pe care eu l-am văzut Esercizio/ exerciŃiul 2

• ScrieŃi infinitivul corespunzator fiecărui participiu trecut: Aperto, chiuso, detto, fatto, giunto, letto, messo, morto, nascosto, nato, offerto, perso, piaciuto, pianto, piovuto, rimasto, rotto, sceso, scritto, vinto, vissuto, visto Aprire – a deschide Chiudere – a închide Dire – a zice Fare – a face Giungere – a ajunge Leggere – a citi Mettere – a pune Morire – a muri Nascondere – a se ascunde Nascere – a na te Offrire – a oferi Perdere – a pierde Piacere – a plăcea 129

Piangere – a plânge Piovere – a ploua Rimanere – a ramâne Rompere – a rupe Scendere – a coborî Scrivere – a scrie Vincere- a învinge Vivere – a trăi Vedere – a vedea Exercitiul nr 3

• Introduceti auxiliarele avere/essere în frazele de mai jos: Rita è scesa da Lucia per vedere come stava. / Rita a coborât la Lucia să vadă ce face Una settimana fa, Franco ha avuto un terribile raffredore./ Cu o saptamână în urmă, Franco a avut o răceală teribilă Io e Marco siamo passati da tuo fratello per chiedergli se usciva/ Eu i Marco am trecut pe la fratele tău per a-l întreba dacă iese I pompieri sono corsi a spegnere l’incendio/ Pompierii au alergat să stingă focul Tu hai fatto colazione prima di uscire/ Tu ai făcut micul dejun înainte sa ie i Il medico ha guarito mio padre che soffriva di mal di stomaco. / Medicul a vindecat pe tatăl meu care suferea de durere de stomac Voi avete dimenticato la chiave, cosi siete rimasti fuori tutto il pomeriggio./ Voi aŃi uitat cheia, a a aŃi rămas afară toată dupa-amiaza Io ho sofferto dentro di me senza dire niente a nessuno./ eu am suferit 130

înăuntrul meu fără să spun nimic la nimeni.

Non dimenticate/ Nu uitati! Participiul trecut al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în gen i număr cu subiectul: masculin singular – andato , feminin singular – andata, Masculin plural – andati, feminin plural – andate • Verbele care se conjugă cu auxiliarul essere se numesc verbe de mi care .

• Principalele verbe de mi care sunt:

• andare ( a merge, a pleca, a se duce) • arrivare ( a sosi) • cadere (a cadea) • entrare (a intra) • giungere ( a ajunge) • partire ( a pleca) • passare (a trece) • salire (a urca) • scendere (a cobori) • tornare (a se intoarce) • uscire (a iesi) • venire ( a veni) 131

Exista si alte categorii de verbe care se conjugă cu essere:

• Verbe care nu sunt de mi care: • apparire ( a apărea) • crescere ( a cre te) • diventare (a deveni) • evadere ( a evada) • morire ( a muri) • nascere (a se na te) • restare/rimanere ( a rămane) • sparire ( a dispărea) • stare (a sta) • valere ( a valora)

• Exemple de verbe neregulate la participiul trecut care se conjugă cu verbul essere • apparire – apparso ( aparut) • evadere – evaso (evadat) • giungere – giunto (ajuns) • morire – morto ( mort) • nascere – nato (nascut) • rimanere – rimasto (ramas) • scendere – sceso (coborat) • sorgere – sorto (rasarit) 132

• succedere – successo (intamplat) • valere – valso ( valorat)

Gramatica/ Gramatică

• Imperfectul (l'imperfetto) - se formează de la rădăcina infinitivului la care se adaugă sufixul -av, -ev, -iv (în funcŃie de vocala caracteristică a conjugării) şi desinenŃele de număr şi persoană care sunt identice pentru toate conjugările: -o, -i, -a, -amo, -ate, -ano. Accentul cade la formele de singular şi la pers. a III-a pl. pe sufix (pe vocala caracteristică); la pers. I şi a II-a pl. accentul cade pe prima silabă a desinenŃelor -ạmo, -ạte.

IMPERFECTUL Trovare- a găsi

Credere – a crede

Io trovavo – eu găseam credeam

io credevo – eu

Tu trovavi – tu găseai

tu credevi – tu credeai

Egli trovava – el găsea credea

egli

Noi trovavamo – noi găseam credeam

noi credevamo – noi

Voi trovavate – voi găseaŃi credeaŃi

voi credevate – voi

Essi trovavano – ei găseau credeau

essi credevano – ei

133

credeva

–

el

Partire – a pleca

Finire – a termina

Io partivo – eu plecam

Io finivo – eu terminam

Tu partivi – tu plecai

Tu finivi – tu terminai

Egli partiva – el pleca

Egli finiva – el termina

Noi partivamo – noi plecam terminam

Noi finivamo – noi

Voi partivate – voi plecati terminati

Voi

finivate

Essi partivano – ei plecau terminau

essi

finivano

–

voi –

ei

• Mai mult ca perfectul Ca şi în limba română, mai mult ca perfectul indică o acŃiune anterioară altei acŃiuni trecute, exprimate de obicei prin perfectul compus: • Quando egli si è deciso di parlarmi apertamente, io avevo saputo tutto (Când el s-a hotărât să-mi vorbească deschis, eu aflasem totul). Mai mult ca perfectul/ trappassato remoto trovare / a găsi Io avevo trovato - eu găsisem Tu avevi trovato - tu găsise i 134

Egli aveva trivato - el găsise Noi avevamo trovato - noi găsiserăm Voi avevate trovato - voi gasiserăŃi Essi avevano trovato-ei găsiseră

Timpul viitor Non dimenticate • Viitorul (il futuro) se formează de la infinitivul verbului (fără vocala finală e) la care se adaugă desinenŃele de număr şi persoană: -ò la pers. I sg., ai la pers. a II-a sg., -à la pers. a III-a sg., -emo la pers. I pl., -ete la pers. a II-a pl. şi -anno la pers. a III-a pl. (La origine viitorul a fost un timp compus şi aceste desinenŃe reprezintă formele de indicativ prezent — uneori prescurtate — ale verbului avere.) Toate verbele de conj. I schimbă la viitor vocala caracteristică -a- în -e-. Accentul cade întotdeauna pe desinenŃe; la pers. I şi a III-a sg. acest lucru se indică prin accent grafic.

Trovare – a găsi

Credere – a crede

Io troverò – eu voi găsi

Io credero – eu voi crede

Tu troverai – tu vei găsi crede

Tu crederai – tu vei

Egli troverà - el va găsi

Egli crederà- el va crede

Noi troveremmo – noi vom găsi vom crede

Noi crederemmo – noi

Voi troverete - voi veti găsi crede

Voi crederete – voi veŃi

Essi troveranno- ei vor găsi

Essi crederanno – ei vor 135

crede

Partire – a pleca

Finire – a termina

Io partirò – eu voi pleca

Io finirò – eu voi termina

Tu partirai – tu vei pleca

Tu finirai – tu vei termina

Egli partirà – el va pleca

Egli finirà – el va termina

Noi partiremmo – noi vom pleca termina

Noi finiremo – noi vom

Voi partirete – voi veti pleca termina

Voi finirete – voi veti

Essi partiranno – ei vor pleca termina

essi finiranno- ei vor

• Nu uitati/non dimenticare! Unele verbe pierd la viitor vocala caracteristică: andare (a merge) — io andrò; dovere (a trebui) — io dovrò; potere (a putea) — io potrò; vedere (a vedea) — io vedrò. Altele, după căderea vocalei caracteristice, asimilează ultima consoană a temei infinitivului cu -r- de la infinitiv: venire (a veni) — (venirò - verrò); volere (a vrea) — vorrò; tenere (a Ńine) — terrò. • În afară de valoarea pe care o are şi în română, în limba italiană viitorul are şi sens prezumtiv (prezent): Sarà come dici tu! (O fi cum spui tu !). • Viitorul anterior (il futuro anteriore) se formează cu ajutorul auxiliarului conjugat la viitor şi cu participiul trecut al verbului de 136

conjugat: Io avrò trovato / eu voi fi găsit Tu avrai trovato/ ti ai fi găsit Egli avra trovato/ el va fi găsit Noi avremo trovati/ noi am fi găsit Voi avrete trovati / voi ati fi găsit Essi avranno trovati/ ei vor fi găsit

• Viitorul anterior exprimă ca şi în limba română o acŃiune anterioară unei acŃiuni viitoare: Ti renderò il libro quando l'avrò letto (ÎŃi voi înapoia cartea când o voi fi citit). În limba italiană viitorul anterior are şi sens prezumtiv (trecut): Saranno arrivati tutti? (Or fi sosit toŃi?).

• Exercitii gramaticale • 1.Să înlocuim persoana I singular cu persoana I plural Dopo che avrò pranzato riposerò un pò/ dupa ce voi fi terminat pranzul ma voi odihni puŃin Dopo che avremmò pranzato riposeremmo un po’.Dupa ce vom fi terminat prânzul, ne vom odihni puŃin. Dopo che avrò riposato, studierò un pò/dupa ce ma voi fi odihnit puŃin voi studia Dopo che avremmo riposato, studieremmo / dupa ce ne vom fi odihnit, vom studia

• 2.PuneŃi verbul la persoana I 137

i introduceti structura din

paranteză: Model: Dove sei andato(a Perugia) / Sono andato à Perugia / unde e ti plecat? Sunt plecat la Perugia À che ora sei partito (a mezzogiorno)/ La ce ora ai plecat? Sono partito à mezzogiorno – Am plecata la amiază Quando sei arrivato(nel pomeriggio)? / la ce oră ai ajuns? Sono arrivato nel pomeriggio / am ajuns dupa amiaza Con chi sei uscito (con Alessandro)/ cu cine ai ie it? Sono uscito con Alessandro / am ie it cu Andreea Quanto tempo sei rimasto à Torino?(una giornata) Cât timp ai ramas la Torino?Sono rimasto una giornata /.am rămas o zi. Come sei venuto all’univerisità (a piedi) / cum ai venit la uniersitate? Sono venuto a piedi / am venit pe jos

• Condizionalul (Il condizionale) Prezentul (il presente). • Se formează de la aceeaşi temă ca viitorul (infinitivul verbului fără vocala finală), la care se adaugă desinenŃele de număr şi persoană: ei la pers. I sg., -esti la pers. a II-a sg., -ebbe la pers pers. a III-a sg., -emmo la pers. I pl., -este la pers. a II-a pl., -ebbero la pers. a III-a pl. Ca şi la viitor, toate verbele de conj. I schimbă vocala caracteristică -a- în -e-. Accentul cade întotdeauna pe prima silabă a desinenŃei:

Trovare – a gasi

Credere – a crede

Io troverei – eu a găsi

Io crederei – eu a crede

Tu troveresti – tu ai găsi

Tu crederesti – tu ai crede

138

Egli troverebbe – el ar găsi

Egli crederebbe – el ar crede

Noi troveremmo – noi am găsi

Noi troveremmo – noi am găsi

Voi trovereste – voi ati găsi

Voi trovereste – voi ati găsi

Essi troverebbero – ei ar găsi

Essi troverebbero – ei ar găsi

Partire – a pleca

Finire – a termina

Io partirei – eu a pleca

Io finirei – eu a termina

Tu partiresti – tu ai pleca termina

Tu finiresti – tu ai

Egli partirebbe – el ar pleca termina

Egli finirebbe – el ar

Noi partiremmo – noi am pleca termina

Noi finiremmo – noi am

Voi partireste – voi aŃi pleca termina

Voi finireste – voi aŃi

Essi partirebbero – ei ar pleca termina

essi finirebbero – ei ar

Trecutul (il passato) se formează cu ajutorul verbului auxiliar conjugat la condiŃional prezent şi participiul trecut al verbului de conjugat: CondiŃional Trovare – a gasi – a crede

Credere

Io avrei trovato – eu a fi găsit

Io avrei creduto – eu a fi crezut

Tu avresti trivato – tu ai fi găsit crezut

Tu avresti creduto – tu ai fi

Egli avrebbe trovato – er ar fi găsit

Egli avrebbe creduto – el ar fi 139

crezut Noi avremmo trovato – noi am fi găsit fi crezut

Noi avremmo creduto – noi am

Voi avreste trovato – voi aŃi fi găsit crezut

Voi avreste creduto – voi aŃi fi

Essi avrebbero trovato – ei ar fi găsit crezut

Essi avrebbero creduto – ei ar fi

Finire – a termina Io avrei finito - eu a fi terminat Tu avresti finito – tu ai fi terminat Egli avrebbe finito – el ar fi terminat Noi avremmo finito – noi am fi terminat Voi avreste finito – voi aŃi fi terminat Essi avrebbero finito- ei ar fi terminat

Ambele timpuri ale condiŃionalului au aceeaşi valoare ca în limba română.

• Important/Importante!! În limba italiană condiŃionalul nu poate fi folosit în propoziŃii subordonate condiŃionale CondiŃionalul poate avea în propoziŃiile subordonate completive sens de viitor în trecut: Mi ha detto che sarebbe venuto (Mi-a spus că va veni) CONJUNCTIVUL

140

(Il congiuntivo) • Prezentul (il presente) se formează de la rădăcina infinitivului la care se adaugă desinenŃele caracteristice. Pentru pers. I şi a II-a pl. există aceleaşi desinenŃe pentru toate conjugările: iamo la pers. I pl. şi -iate la pers. a II-a pl. Forma de pers. I pl. este întotdeauna identică cu forma corespunzătoare de la indicativ prezent. Toate verbele prezintă o singură formă pentru toate persoanele singularului. DesinenŃa de singular este -i la verbele de conj. I şi -a la verbele de conj. a IIa si a III-a. Pers. a III-a pl. prezintă desinenŃa -ino la conj. I si -ano la conj. a II-a şi a III-aConjunctiv prezent Trovare – a gasi – a crede

Credere

(che) io trova – ca eu să găsesc cred

che io creda – ca eu să

(che) tu trova – ca tu să găse ti

che tu creda – ca tu să crezi

(che) egli trova – ca el să găsească

che egli creda – ca el să creadă

(che) noi troviate – ca noi să găsim credem

che noi crediamo – ca noi să

(che) voi trovate – ca voi să găsiŃi credeti

che voi crediate – ca voi să

(che) essi trovino – ca ei să găsească creadă

che essi credono – ca ei să

Partire – a pleca

Finire – 141

a termina Che io parta – ca eu să plec

che io finisca – ca eu să termin

Che tu parta – ca tu să pleci

che tu finisca – ca tu să termini

Che noi partiamo – ca noi să plecam terminăm

che noi finiamo – ca noi să

Che voi partiate – ca voi să plecaŃi terminaŃi

che voi finiate – ca voi să

Che essi partano – ca ei să plece termine

che essi finiscano – ca ei să

• Atentie!!! Verbele neregulate la indicativ prezent au forme neregulate şi la conjunctiv prezent: vada (andare)/ a merge dia (dare),/ a da stia (stare)/ a sta faccia (fare)/ a face, possa (potere)/ a putea voglia (volere)/ a vrea deva sau debba (dovere)/ a trebui sappia (sapere),/ a sti ponga (porre)/ a pune rimanga (rimanere), / a ramane venga (venire) / a veni

142

Modul Conjunctiv, Timpul trecut • Perfectul (il passato) este format cu ajutorul auxiliarului conjugat la prezent conjunctiv şi cu participiul trecut al verbului de conjugat: Trovare – a gasi Che io abbia trovato – ca eu să fi gasit Che tu abbia trovato – ca tu să fi gasit Che egli abbia trovato – ca el să fi gasit Che noi abbiamo trovato – ca noi să fi gasit Che voi abbiate trovato – ca voi să fi gasit Che essi abbiano trovato – ca ei să fi gasit

Credere – a crede Che io abbia creduto – ca eu să fi crezut Che tu abbia creduto – ca tu să fi crezut Che egli abbia creduto – ca el să fi crezut Che noi abbiamo creduto – ca noi să fi crezut Che voi abbiate creduto – ca voi să fi crezut Che essi abbiano creduto – ca ei să fi crezut

Partire – a pleca che io sia partito – ca eu să fi plecat che tu sia partito – ca tu să fi plecat che egli sia partito – ca el să fi plecat 143

che noi siamo partiti – ca noi să fi plecat che voi siate partiti – ca voi să fi plecat che essi siano partiti – ca ei să fi plecat

Finire – a termina Che io abbia finito – ca eu să fi terminat Che tu abbia finito – ca tu să fi terminat Che egli abbia finito – ca el să fi terminat Che noi abbiamo finito – ca noi să fi terminat Che voi abbiate finito – ca voi să fi terminat Che essi abbiano finito – ca ei să fi terminat

• Imperfectul (l'imperfetto) se formează de la rădăcina in infinitivului la care se adaugă vocala caracteristică a conjugării şi desinenŃele de număr şi persoană. Aceste desinenŃe sunt identice pentru toate conjugările: -ssi la pers. I şi a II-a sg., -sse la pers. a III-a sg., -ssimo la pers. I pl., -ste la pers. a II-a pl., şi -ssero la pers. a III-a pl. Accentul cade întotdeauna pe vocala caracteristică: Trovare – a gasi crede

credere – a

Se Io trovassi – daca eu a gasi eu as crede

se io credessi

-daca

Tu trovassi – tu ai găsi

Tu credessi –tu ai crede

Egli trovasse – el ar găsi crede

Egli credesse- el ar

144

Noi trovassimo – noi am găsi crede

Noi credessimo- noi am

Voi trovaste – voi ati găsi crede

Voi credeste- voi ati

Essi trovassero – ei ar găsi crede

Essi credessero- ei ar

Partire- a pleca

Finire – a termina

Se Io partissi - daca eu as pleca as termina

Se io Io finissi – daca eu

Tu partissi - tu ai pleca

Tu finissi – tu ai termina

Egli partisse- el ar pleca

Egli finisse- el ar termina

Noi partissimo- noi am pleca termina

Noi finissimo- noi am

Voi partiste- voi ati pleca termina

Voi

Essi partissero- ei ar pleca termina

Essi finissero- ei ar

finiste-

voi

ati

• Mai mult ca perfectul (Il trapassato)/ mai mult ca perfectul se formează conjugând auxiliarul la imperfect conjunctiv la care se adaugă participiul trecut al verbului de conjugat: Trovare – a gasi Se io avessi trovato – dacă eu as fi găsit 145

Se tu avessi trovato – dacă tu ai fi găsit Se egli avesse trovato – dacă el ar fi găsit Se noi avessimo trovato – dacă noi am fi găsit Se voi aveste trovato – dacă voi ati fi găsit Se essi avessero trovato – dacă ei ar fi găsit Credere – crede Se io avessi creduto – dacă eu a fi crezut Se tu avessi creduto – dacă tu ai fi crezut Se egli avesse creduto – dacă el ar fi crezut Se noi avessimo creduto – dacă noi am fi crezut Se voi aveste creduto – dacă ei ar fi crezut Se essi avessero creduto – dacă ei ar fi crezut

Partire – a pleca Se io fossi partito – dacă eu a fi plecat Se tu fossi partito – dacă tu ai fi plecat Se egli fosse partito – dacă el ar fi plecat Se noi fossimo partiti – dacă noi am fi plecat Se voi foste partiti – dacă voi ati fi plecat Se essi fossero partiti – daca ei ar fi plecat

Finire – a termina Se io avessi finito – dacă eu a fi terminat Se tu avessi finito - dacă tu ai fi terminat 146

Se egli avesse finito – dacă el ar fi terminat Se noi avessimo finito – dacă noi am fi terminat Se foste aveste finito – dacă voi ati fi terminat Se essi avessero finito – dacă ei ar fi terminat

Lectia / lezione no. 12

• Venezia – Dati, fatti, personaggi 1204 – Durante la Quarta Crociata il doge Enrico Dandolo conquista Costantinopoli./ În timpul celei de-a patra cruciade dogele Enrico Dandolo cucere te Constantinopolul 1271 – Il mercante Marco Polo parte all’età di 17 anni, con suo padre e suo zio, alla volta dell’Oriente, fino alla lontana Cina. / Negustorul Marco Polo pleacă la vârsta de 17 ani , cu tatăl său i unchiul său la cupola Orientului până în îndepartata China/ 1381 – La lunga rivalità con Genova, gelosa dell’egemonia marittima veneziana, si conclude con la vittoria di Venezia. / Lunga rivalitate cu Geneva, geloasa pe hegemonia maritimă veneŃiană, se încheie cu victoria VeneŃiei La prima metà del Quattrocento vede l’apogeo della potenza veneziana./ Prima jumătate a secolului patru sute atinge apogeul puterii veneŃiene 1416 – I Turchi sono sconfitti à Gallipoli e Venezia ottiene in Orriente i regni di Morea e Cipro./ Turcii au fost învinsi la Galipoli si Venetia obŃin în orient regatele Morea si Cipru. 147

1414- 1428; 1499 – Nella penisola Venezia conquista Verona, Vicenza, Padova, Udine poi Brescia e Bergamo e infine Cremona. În peninsula VeneŃia cucere te Verona, Vicenza, Padova, Udine apoi Brescia i Bergamo i în sfârsit Cremona La fine del secolo segna l’inizio della decadenza di Venezia. La scoperta di altri continenti e lo spostamento dei traffici e dei mercati dall’ Oriente all’estremo Occidente limitano al massimo la presenza comerciale di Venezia. D’altra parte Venezia ha serie difficoltà a causa dell’avanzata dei Turchi verso Occidente./ Sf secolului marchează decadenŃa VeneŃiei. Descoperirea altor continente i miscarea traficului i a pieŃei de la Orient la extremul Occident limitează la maxim prezenŃa comercială a VeneŃiei 1508 – Lega di Cambrai (Papa Giulio II, la Spagna, Mantova, Ferrara, la Savoia, la Francia, la Germania) contro Venezia, che sarà sconfitta ad Agnadello. Liga Cambrai ..împotriva Venetiei, care va fi invinsă la Agnadello 1571 – I turchi sono sconfitti dai veneziani nella battaglia navale di Lepanto. Turcii au fost înfranti de venetiei în bătălia navală din Lepanto. 1797 – E’ l’anno della morte della Serenissima Repubblica di Venezia./ este anul morŃii Republicii VeneŃia Entrato in Venezia, Napoleone Bonaparte abolisce la costituzione della città, vecchia di dieci secoli, poi con il trattato di Campoformio cede Venezia all’Austria./ Intrat in VeneŃia, NB desfiinŃează constituŃia ora ului, veche de zece secole, apoi prin tratatul de la Campoformio cedează VeneŃia Austriei. 1866 – Venezia e il Veneto sono riuniti al Regno d’Italia alla fine della terza guerra d’indipendenza.Venetia i Veneto sunt reunite în Regatul Italiei la sfâr itul celui de-al treilea război de independenŃa Monumenti veneziani: / Monumente veneŃiene Il Ponte dei Sospiri collega il Palazzo ducale al Palazzo delle Prigioni./ Puntea Suspinelor une te Palatul ducal de Palatul Închisorilor Deve il suo nome ai gemiti dei prigionieri condotti dalle celle delle prigioni al luogo dell’esecuzione./ Poartă numele de la gemetele prizonierilor condu i în celulele închisorilor la locul de execuŃie 148

Il Ponte di Rialto collega le due rive del Canal Grande e consta di un’unica arcata su cui si trovano due file di botteghe unite nella parte centrale da due archi/ Podul Rialto une te cele doua râuri ale Marelui Canal si constă intr-o arcadă unică pe care se gasesc două studiouri unite in partea centrală de două arcuri. La Ca’ d’Oro è il più elegante edificio di Venezia. Il palazzo e la ricca colezione d’arte, mobili, arazzi e oggetti preziosi furono donati allo Stato italiano dall’ultimo proprietario, il barone Giorgio Franchetti. Oggi la famosa „Galleria Franchetti è aperta al pubblico tutto l’anno./ Galeria de aur este cel mai elegant edificiu din VeneŃia. Palatul este bogat în colecŃii de artă, mobile, tapiserii i obiecte preŃioase care au fost donate Statului italian de ultimul proprietar, boronul Giorgio Franchetti. Astăzi faimoasa Galerie Franchetti este deschisă publicului tot anul.

• Curiosità:/ curiozităŃi

• Venezia è costruita su 117 isole, ha 150 canali e 400 ponti./ Venezia este construită pe 117 insule, are 150 canale i 400 poduri • Il Florian è il piu’ conosciuto caffè veneziano. Fu fondato nel 1720 e ha ospitato tra gli altri, nei suoi salotti decorati di specchi, Byron, Goethe, Wagner/ Florian este cea mai cunoscută cafea veneŃiană. A fost fondată în anul 1720 i a găzduit printre altele, în saloanele decorate de oglinzi, Byron , Goethe, Wagner. • Il Lido di Venezia è una delle località di villeggiatura più eleganti dell’Adriatico.Lido din VeneŃia este una din localităŃile de sat cele mai elegante din Marea Adriatică.

• Vocabular La quarta crociata – cruciada a patra Conquista – cucere te Alla volta dell’Oriente – spre Orient 149

Fino alla lontana – până în îndepărtata La Cina – China Si conclude – se încheie La prima metà del quattrocento vede – în prima jumătate a sec al XV lea asistăm Sono sconfitti – sunt înfrânti La fine del secolo segna – sfâr itul secolului marchează L’inizio della decadenza – începutul decăderii La scoperta – descoperirea Lo spostamento – deplasarea D’altra parte – pe de altă parte La guerra d’indipendenza – războiul de independenŃă

Gramatica/ Gramatică

INFINITIVUL (L'infinitivo)

• Prezentul (il presente) se formează adăugând la tema verbului vocala caracteristică fiecărei conjugări şi desinenŃa -re. Infinitivul prezent şi uneori şi infinitivul trecut apar în construcŃii infinitivale după anumite verbe . Se foloseşte infinitivul prezent după adverbul predicativ ecco (iată): Ecco venire Carlo (Iată-l venind pe Carlo). • Infinitivul prezent se poate folosi cu sens de imperativ impersonal: Rispondere a queste domande! (A se răspunde la aceste întrebări!).

150

Ambele forme ale infinitivului pot fi substantivate prin articulare: L'andare a piedi fa bene alla salute (Mersul pe jos este bun pentru sănătate); L'aver letto tanti libri ti può essere utile (Faptul că ai citit atâtea cărŃi poate să-Ńi fie folositor)

GERUNZIUL (Il gerundio)

• Prezentul (il presente) se formează din tema infinitivului plus vocala caracteristică (la conj. a III-a vocala caracteristică este modificată -eîn loc de -i-) la care se adaugă desinenŃa gerunziului, -ndo: trovando/gasind, credendo/ crezand, partendo/ plecand, finendo/ terminand. Accentul cade pe vocala caracteristică. • Trecutul (il passato) se formează cu ajutorul auxiliarului la gerunziu prezent şi al participiului verbului de conjugat: avendo trovato, avendo creduto, essendo partito, avendo finito. În contextul unui verb la gerunziu formele pronominale atone devin enclitice. La gerunziul trecut ele se ataşează la auxiliar: vedendolo (văzându-l), avendolo visto (pentru că l-a văzut). • Gerunziul prezent al verbelor cu sens imperfectiv poate forma împreună cu verbul stare, conjugat la prezentul sau imperfectul indicativului sau conjunctivului o formă perifrastică indicând acŃiune durativă: Io sto leggendo /Citesc Stavo leggendo (Citeam); Non credo che lui stia leggendo (Nu cred că el citeşte); 151

Non credevo che lui stesse leggendo (Nu credeam că el citea). • Împreună cu verbul andare sau venire, gerunziul prezent formează o construcŃie perifrastică cu sens progresiv: I metodi della scienza vanno perfezionandosi = i metodi della scienza si perfezionano sempre (Metodele ştiinŃei se perfecŃionează mereu); In quegli anni, si era venuta affermando una nuoca concezione (în anii aceia se afirmase o nouă concepŃie)

PARTICIPIUL (Il participio)

• Prezentul (il presente) se formează adăugând la tema infinitivului vocala caracteristică a conjugării (la conj. a III-a modifi- credente, partente, finente. Participiul prezent are sens activ şi este rar folosit cu sens verbal (în construcŃii participiale). Se traduce „cel care face acŃiunea...", „cel care găseşte", „cel care crede", „cel care pleacă", „cel care sfârşeşte".

• Nu toate verbele au forme pentru acest timp. Unele verbe de conj. a III-a pot forma participiul prezent cu-iente: dormiente sau dormente (cel care doarme) de la dormire; nutriente (care hrăneşte) de la nutrire; ubbidiente (ascultător) de la ubbidire; esordiente (începător, debutant) de la esordire; inserviente (îngrijitor) derivat de la servire; consenziente (care consimte) cu modificarea consoanei finale a temei de la consentire. Forma în -iente se foloseşte în special când participiul este substantivat • . Accentul cade întotdeauna pe vocala caracteristică. Participiul 152

prezent, deşi face parte din paradigma verbului, realizează opoziŃii caracteristice adjectivului: credente (care crede), credenti (care cred).

• Trecutul (il passato) se formează la verbele de conj. I şi la majoritatea verbelor de conj. a III-a adăugind la tema infinitivului vocala caracteristică a conjugării şi desinenŃa -to: trovato, partito, finito, în cadrul conjugării a II-a există verbe slabe, care formează participiul cu -uto: creduto, şi verbe tari. Verbele tari prezintă o altă temă la care se adaugă -o. • (Participiul trecut fiind adjectiv, în flexiunea nominală în care se încadrează, numai -o şi respectiv -a, -i, -e funcŃionează ca desinenŃe). Accentul la participiile verbelor slabe (de conj. I, a III-a şi cele de conj. a II-a în -uto) cade pe vocala caracteristică.

• La verbele tari accentul cade pe temă. Verbele tari la participiu trecut sunt aproximativ aceleaşi care formează perfectul simplu de la altă temă având accentul pe temă şi nu pe desinenŃă: detto (de la dire), letto (de la leggere), messo (de la mettere), riso (de la ridere), rotto (de la rompere), scritto (de la scrivere), fatto (de la fare), taciuto (de la tacere), visto (dar şi veduto de la vedere), vinto (de la vincere).

• Câteva verbe de conj. a II-a, insistere, resistere, desistere, verbe slabe, formează participiul trecut cu consoana caracteristică -i- în loc de -u-: insistito, resistito, Verbul venire, de conj. a III-a, formează participiul trecut ca verbele slabe de conj. a II-a: venuto. • Câteva verbe tari de conj. a III-a prezintă forme neregulate pentru participiul trecut: aperto (de la aprire), assorto (dar şi assorbito de la assorbire), - absorbit converso (dar şi convertito de la convertire), - convertit coperto (de la coprire),- acoperit

153

costrutto (dar şi costruito de la costruire),- construit morto (de la morire),- mort offerto (de la offrire),- oferit

• ACORDUL PARTICIPIULUI TRECUT

• Cu funcŃie de adjectiv, participiile se acordă cu substantivele la care se referă:

un libro letto (o carte citită), molti libri letti (multe cărŃi citite).

• Important de reŃinut! La timpurile compuse ale verbelor, participiul trecut se acordă în gen şi număr cu subiectul la verbele conjugate cu auxiliarul essere: Noi siamo stati (Noi am fost); Esse erano arrivate (Ele sosiseră); Essa si è ammalata (Ea s-a îmbolnăvit). Fac excepŃie verbele reflexive indirecte (cu pronumele reflexiv în dativ), atunci când complementul direct precedă verbul; în acest caz participiul se acordă în gen şi număr cu complementul direct: Questi libri, io me li sono comprati ieri (Aceste cărŃi mi le-am cumpărat ieri). În cazul în care complementul direct stă după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul, fie cu complementul direct: Io mi sono comprato questi libri sau Io mi sono comprati questi libri (Eu mi-am cumpărat aceste cărŃi). Participiul verbelor care se conjugă cu auxiliarul 154

avere este invariabil (la forma de masculin plural); se acordă însă cu complementul direct dacă acesta precedă verbul: Abbiamo incontrato i nostri compagni (I-am întâlnit pe colegii noştri); Li abbiamo incontrati (I-am întâlnit).

• Esercizi gramaticali/ exerciŃii gramaticale

• PuneŃi verbele din următoarele propoziŃii la imperfect

Ai tempi dell’università, quando io preparavo gli esami, di solito bevevo molto caffè./În timpul facultăŃii, când mă pregăteam pentru examene de obicei beam multă cafea. Mentre mia sorella traduceva quella lettera si vedeva che era molto nervosa/ În timp ce sora mea traducea acea scrisoare se vedea ca era foarte nervoasă. Da bambina mi piaceva guardare la TV mentre mangiavo./De mică imi placea sa mă uit la TV în timp ce mancam. Quando io andavo a lavorare, fuori città, dovevo alzarmi alla mattina molto presto./ Când eu mergeam să lucrez afară, trebuia să mă trezesc dimineaŃa devreme. Anni fa, quando Carla cucinava, suo marito preferiva mangiare in trattoria. / Cu ani in urmă, când Carla gătea, soŃul ei prefera să manânce în restaurant.

• TraduceŃi în limba română

• Ti ho telefonato tre volte ieri pomeriggio. / łi-am telefonat de trei ori ieri după-amiază. La prima volta erano le quatro, e mi ha risposto tua madre : mi ha detto che eri nella camera tua e riposavi. / Prima oară era ora 4, i mi-a răspuns mama ta: mi-a spus că erai în camera ta i te odihneai., La seconda volta, alle cinque circa, mi ha risposto tua sorella: mi ha detto che dormivi./ A doua oară, cam pe la 5, mi-a răspuns sora ta: mi-a spus 155

că dormeai La terza volta, verso le sei, non mi ha risposto nessuno: erano tutti fuori e forse tu dormivi ancora. Ma che fai, dormi sempre?/ A treia oară, pe la ase, nu mi-a răspuns nimeni, toŃi erau plecaŃi i poate tu incă dormeai. Ce faci, dormi mereu? • Eh si, ieri non mi sentivo bene, sono andato a letto, ho dormito tutto il pomeriggio/ Ei, da, ieri nu m-am simŃit bine, m-am culcat , am dormit toată după-amiaza.

LecŃia/la lezione 13 Gramatica/ Gramatică • CONJUGAREA A II-A VERBULUI CREDERE (a crede)

Indicativo Presente

Passato prossimo

io credo -eu cred

io ho creduto - eu am crezut

tu credi – tu crezi

tu hai creduto- tu ai crezut

egli crede - el crede

egli ha creduto- el a crezut

noi crediamo – noi credem

noi abbiamo creduto- noi am crezut

voi credete – voi credeti

voi avete creduto- voi ati crezut

essi credano- ei cred

essi hanno creduto- ei au crezut

Imperfetto/Imperfectul mult ca perfectul io credevo -eu credeam

Trapassato

prossimo/ Mai

io avevo creduto - eu crezusem 156

tu credevi - tu credeai

tu avevi creduto- tu crezuse i

egli credeva – el credea

egli aveva creduto – el crezuse

noi credevamo- noi credeam

noi avevamo creduto – noi crezuserăm

voi credevate- voi credeati

voi avevate creduto- voi crezuserăŃi

essi credevano- ei credeau

essi avevano creduto- ei crezuseră

• ObservaŃie • La verbele regulate vocala caracteristică se pastrează!

Ascoltavo i consigli di mia madre/ Ascultam sfaturile mamei mele. Legevi il giornale/ Citeai ziarul Dormiva profondamente – dormea profund Conducevamo un’ azienda comerciale – conduceam o societate comercială Dicevamo le solite cose – spuneam acelea i lucruri Facevamo di tutto per accontentarlo – făceam orice ca să-i fim pe plac Traducevamo la lettera in inglese – Traduceam scrisoarea în engleza Bevevate un bira – Beati o bere? Ponevano i vestiti nel armadio – Puneau hainele în dulap Proponevano Ugo come direttore – Îl propuneau pe Ugo director

• Non dimenticate: Imperfectul exprimă:

157

• O acŃiune care durează în trecut La pioggia cadeva intenterrottamente da due giorni. / Ploaia cădea necontentit de două zile. • O acŃiune care s-a repetat în trecut: Venivano a trovarci quasi tutte le settimane/ Veneau la noi aproape în fiecare săptamână.

• Important: Imperfectul este preferat în descrieri și se nume te imperfect descriptiv

Era una notte oscura; nemmeno una stella brillava in cielo. (Era o noapte intunecoasă; nicio stea nu stralucea pe cer)

Trapassato prossimo/ mai mult ca perfectul Verbul credere – a crede io avevo creduto (eu crezusem) tu avevi creduto (tu crezusesi) egli aveva creduto (el crezuse) noi avevamo creduto (noi crezuseram) voi avevate creduto (voi crezuserati) essi avevano creduto (ei crezusera)

Futuro/Viitor anterior

Futuro anteriore/Viitorul

Credere / a crede

credere/ a crede 158

io crederò -eu voi crede

io avrò creduto - eu voi fi crezut

tu crederai – tu vei crede

tu avrai creduto- tu vei fi crezut

egli crederà – el va crede

egli avrà creduto- el va fi crezut

noi crederemo – noi vom crede

noi avremo creduto- noi vom fi crezut

voi crederete – voi veti crede

voi avrete creduto- voi veti fi crezut

essi crederanno - ei vor crede

essi avranno creduto- ei vor fi crezut

Condizionale/Conditional Credere – a crede

Credere/ a crede

Presente/prezent

Passato/trecut

io crederei – eu aş crede

io avrei creduto -eu aş fi crezut

tu crederesti – tu ai crede

tu avresti creduto- tu ai fi crezut

egli crederebbe- el ar crede

egli avrebbe creduto- el ar fi crezut

noi crederemmo - noi am crede

noi avremmo creduto- noi am fi crezut

voi credereste- voi ati crede

voi avreste creduto- voi ati fi crezut

essi crederebbero- ei ar crede

essi avrebbero creduto- ei ar fi crezut

Congiuntivo/ Conjunctiv Credere/ a crede Presente/ Prezent

Passato/Trecut 159

(che) io creda – ca eu să cred crezut

(che) io abbia creduto -ca eu să fi

(che) tu creda- ca tu sa crezi crezut

(che) tu abbia creduto – ca tu sa fi

(che) egli creda – ca el sa creada crezut

(che) egli abbia creduto – ca el sa fi

(che) noi crediamo- ca noi sa credem (che) noi abbiamo creduto – ca noi sa fi crezut (che) voi crediate - ca voi sa credeti crezut

(che) voi abbiate creduto – ca voi sa fi

(che) essi credino - ca ei sa creada crezut

(che) essi abbiano creduto – ca ei sa fi

Imperfetto

Trapassato/ mai mult ca perfectul

(se) io credessi- dacă eu aş crede crezut

(se) io avessi creduto - dacă eu aş fi

(se) tu credessi- daca tu ai crede crezut

(se) tu avessi creduto – daca tu ai fi

(se) egli credesse- daca el ar crede crezut

(se) egli avesse creduto – daca el ar fi

(se) noi credessimo- dc noi am crede (se) noi avessimo creduto – daca noi am fi crezut (se) voi credeste- dc voi ati crede crezut

(se) voi aveste creduto – daca voi ati fi

(se) essi credessero- dc ei ar crede fi crezut

(se) essi avessero creduto- daca ei ar

160

Imperativo/ imperativ ---credi (tu) – tu crezi creda (Lei) – dvs credeŃi crediamo (noi) – noi credem credete (voi) – voi credeti

Infinito/ infinitiv Presente

Passato/ trecut

credere (a crede)

avere creduto (a fi crezut)

Presente

Passato/ trecut

credendo (crezând)

avendo creduto

Participio/ participiu

Presente

Passato/ trecut

credente (care crede)

creduto (crezut)

credenti (care cred)

creduta (crezută) creduti crezuŃi) credute (crezute)

Lexic/ lessico

• Expresii/moduri de a spune 161

Basta pensarci – e de ajuns sa mă gândesc la asta Passare per la mente – a trece prin minte Ripromettersi – a se angaja, a- i propune Mettere insieme- a alcătui, a compune Fare la spesa – a face cumpăraturi Merce a miglior prezzo – marfă la preŃ bun Tornare a mani vuote - a se întoarce cu mâinile goale Niente bacetti – adio sărutări E via di questo passo – i a a mai departe Facile a dirsi – u or de spus Spendere quel che non hai – a cheltui i banii pe care nu-i ai Nè più ne meno – nici mai mult, nici mai puŃin Non aver altro da fare – a nu avea altceva de făcut Una volta per tutto – o dată pentru totdeauna Fine stagione – sfârsit de sezon Colpire l’occhio – a bate la ochi Ultimi arrivi – ultimele noutăŃi Darsi da fare – a- i cauta de lucru Chiamare a soccorso – a chema ajutor Cara Lei – dragă doamnă Dar retta – a asculta Valere la pena – a merita

162

• Proverbe La buona mercanzia trova presto recapito – calul bun se vinde din grajd Misura e pesa, non avrai contesa – masoară i cântareste daca vrei sa nu dai de belea Gli uomini non si misurani a canne – omul nu se măsoară cu metrul Per fare la vita pura conviene arte e misura – viaŃa adevarată trebuie traită cu cumpătare Tutto il male non viene per nuocere – tot răul spre bine Al contadino non gli far sapere quanto sia buono il cacio colle pere – nu vinde castraveŃi la gradinari Quel che ci va, ci vuole – ne trebuie ceea ce ne place Bisogna distendersi quanto il lenzuolo e lungo – întinde-te cât Ńi-e plapuma Del cuoio d’altri si fanno le corregge larghe – e u or să cheltuie ti banii altuia • Vocabular Pezzo – bucată; bucată de vreme/ desidererei comprare un pezzo di carne / a dori să cumpăr o bucată de carne Marmellata – marmeladă, dulceaŃă/ la marmellata si mangia alla mattina/ marmelada se manancă dimineaŃa Abbondante – abundant, copios/ Ho fatto una collazione abbondante/ am servit un mic dejun copios Te – ceai/ Il te è buono con miele e limone Miele – miere Pasto – masa, una dintre mesele zilei Vino da pasto – vin de masă Panino – chifla Prosciutto – uncă/ io mangio un pò di prosciutto con un panino/ eu manânc 163

puŃină uncă cu o chiflă Mortadella – parizer Toast – sandvi din pâine prajită Fiammifero – chibrit/ accendere un fiammifero – a aprinde un chibrit Marciapiede – trotuar Aperitivo – aperitiv Liquore – lichior Bibita – bautură racoritoare Apparecchiare – a pune masa Sparecchiare – a strânge masa Posata – tacâm Cucinare – a găti/ Io cucino molto bene/ eu gătesc f bine Antipasto – gustări servite la aperitiv Salumeria – mezeluri Oliva – maslină Melone – pepene galben Funghino – burete Sugo – sos Sugo di pomodori – sos de ro ii Sugo di carne – sos de carne Salsa bianca – sos alb Contorno – garnitură(la mâncare) Zucchino – dovlecel Frizzante – acidulat 164

Acqua frizzante – apă acidulată Frutto – fruct Frutti di mare – scoici, molu te combustibile Frutta di stagione – fructe de sezon I frutti del mio lavoro – fructele muncii mele Destrezza- îndemanare, iscusinŃă Appoggiare – a sprijini Cucchiaio – lingură Inghiottire – a înghiŃi Goloso – lacom Parmigiano – parmezan Grattugiare – a răzui, a freca pe răzătoare Squisito – excelent Arancio – portocală Fico – smochin Gnocchi alla romana – galu te cu gri Bistecca – friptură la gratar Accorgersene – a- i da seama ( Mi sono accorto- mi-am dat seama) Cancellare – a sterge/ Ho cercato sempre di cancellare il passato – am încercat mereu să uit trecutul Salmone – somon Verdura – zarzavat , verdeturi, legume Casalingo – casnic Casalinga – gospodină 165

Fagioli – fasole Pastina – paste fainoase Minestrone – ciorbă de legume i orez Cipolla – ceapa Sedano – Ńelină Asparago – sparanghel Tortellini – colŃuna i cu carne sau cu verdeaŃă Panna – smântană Rigatoni – taieŃei gro i Risotto – mâncare de orez Piatto freddo – mâncare rece Vitello – vitel, carne de vitel Bollito – rasol, carne fiartă Patata – cartof Cetriolo – castravete Griglia – grătar Dolce – prajitură Gelato – îngheŃată Torta di cioccolata – tort de ciocolată

Lectia / lezione 14 Gramatica

166

• CONJUGAREA A III-A - PARTIRE (a pleca) Indicativo Presente

Passato prossimo/ perfect compus

io parto -eu plec

io sono partito -eu am plecat

tu parti – tu pleci

tu sei partito- tu ai plecat

egli parte - el pleaca

egli è partito- el a plecat

noi partiamo – noi plecam

noi siamo partiti- noi am plecat

voi partite - voi plecati

voi siete partiti- voi ati plecat

essi partono- ei pleaca

essi sono partiti- ei au plecat

Imperfetto perfectul

Trapassato prossimo/ mai mult ca

io partivo - eu plecam

io ero partito - eu plecasem

tu partivi- tu plecai

tu eri partito – tu plecasesi

egli partiva- el pleca

egli era partito- el plecase

noi partivamo- noi plecam plecaseram

noi

eravamo

partiti-

noi

voi partivate- voi plecaseti placaserati

voi

eravate

partiti-

voi

essi partivano- ei plecau

essi erano partiti- ei plecasera

Futuro/ viitor anterior

Futuro

io partirò -eu voi pleca

io sarò partito -eu voi fi plecat 167

anteriore/

viitorul

tu partirai - tu vei pleca

tu sarai partito- tu vei fi plecat

egli partirà – el va pleca

egli sarà partito- el va fi plecat

noi partiremo – noi vom pleca

noi saremo partiti- noi vom fi plecati

voi partirete – voi veti pleca

voi sarete partiti- voi veti fi plecati

essi partiranno- ei vor pleca

essi saranno partiti- ei vor fi plecati

Condizionale/ Conditional

Presente

Passato/ trecut

io partirei -aş pleca

io sarei partito -eu aş fi plecat

tu partiresti- tu ai pleca

tu saresti partito- tu ai fi plecat

egli partirebbe- el ar pleca

egli sarebbe partito- el ar fi plecat

noi partiremmo- noi am pleca

noi saremmo partiti- noi am fi plecati

voi partireste- voi ati pleca

voi sareste partiti- voi ati fi plecati

essi partirebbero

essi sarebbero partiti- ei ar fi plecati

Congiuntivo Presente

Passato/ trecut

(che) io parta -ca eu să plec

(che) io sia partito -ca eu să fi plecat

(che) tu parta- ca tu sa pleci

(che) tu sia partito

(che) egli parta

(che) egli sia partito 168

(che) noi partiamo

(che) noi siamo partiti

(che) voi partiate

(che) voi siate partiti

(che) essi partano

(che) essi siano partiti

Imperfetto

Trapassato/ mai mult ca perfectul

(se) partissi (dacă aş pleca)

(se) fossi partito (dacă aş fi plecat)

(se) tu partissi

(se) tu fossi partito

(se) egli partisse

(se) egli fosse partito

(se) noi partissimo

(se) noi fossimo partiti

(se) voi partiste

(se) voi foste partiti

(se) essi partissero

(se) essi fossero partiti

Imperativo ---parti (tu) – tu pleci parta (Lei) – dvs plecati partiamo (noi) – noi plecam partite (voi) – voi plecati

Infinito

Presente partire (a pleca)

Passato/ trecut essere partito (a fi plecat)

169

Gerundio/ gerunziu

Presente partendo (plecând)

Passato/ trecut essendo partito/ fiind plecat

Participio

Presente

Passato/ trecut

partente (care pleacă)

partito (plecat)

partenti (care pleacă)

partita (plecată) partiti (plecaŃi) partite (plecate)

CONJUGAREA A III-a FINIRE (a sfârşi)

• Dăm mai jos numai formele diferite de paradigma verbului partire, cu observaŃia că la timpurile compuse verbul finire se conjugă cu auxiliarul avere şi deci participiul este invariabil.

Indicativo – presente prezent

Congiuntivo

–

presente/

io finisco - eu termin

(che) io finisca – ca eu să termin

tu finisci

(che) tu finisca- ca tu sa termini

egli finisce

(che) egli finisca- ca el sa termine 170

conjunctiv

noi finiamo

(che) noi finiamo- ca noi sa terminam

voi finite

(che) voi finite- ca voi sa terminati

essi finiscono

(che) essi finiscano- ca ei sa termine

Imperativo ---finisci (tu) finisca (Lei) finiamo (noi) finite (voi) finiscano (Loro)

• Non dimenticate/Nu uitati !!!Toate verbele însoŃite de formele mi, ti, si, ci, vi, si se conjugă în acelaşi fel, indiferent dacă sunt reflexive propriu-zise sau aparente, tranzitive sau intranzitive. Dăm mai jos un model, pentru câteva timpuri:

FERMARSI (a se opri)

Indicativo Presente io mi fermo -eu mă opresc

Passato prossimo io mi sono fermato -eu m-am oprit

171

tu ti fermi - tu te opresti

tu ti sei fermato – tu te-ai oprit

egli si ferma- el se opreste

egli si è fermato – el s-a oprit

noi ci fermiamo- noi ne oprim

noi ci siamo fermati – noi ne-am oprit

voi vi fermate- voi va opriti

voi vi siete fermati – voi v-ati oprit

essi si fermano- ei se opresc

essi si sono fermati- ei s-au oprit

Imperfetto perfectul

Trapassato prossimo / mai mult ca

io mi fermavo - mă opream

io mi ero fermato -eu mă oprisem

ti ti fermavi- tu te opreai

tu ti eri fermato – tu te oprise i

egli si fermava- el se oprea

egli si era fermato – el se oprise

noi ci fermavamo - noi ne opream opriserăm

noi ci eravamo fermati – noi ne

voi vi fermavate- voi vă opreaŃi opriserăti

voi vi eravate fermati – voi va

essi si fermavano - ei se opreau

essi si erano fermati- ei se opriseră

• Roma L’Italia è divisa in venti regioni. La capitale è Roma, città di storia e di arte./ Italia este împarŃită în 20 de regiuni. Capitala este Roma, ora al istoriei i al culturii La famosa Città Eterna è oggi sede del Parlamento (La Camera dei deputati – Palazzo Montecitorio , il Senato – (Palazzo Madaema) e del Governo (Palazzo Chigi). Il Palazzo del quirinale è residenza ufficiale del Capo dello Stato./ Faimosul Ora Etern este astăzi sediul Parlamentului ( Camera deputatilor – Palatul Montecitorio, Senatul ( Palatul Madaema) i al Guvernului (Palatul 172

Chigi).Palatul quirinal este re edinŃa oficială a efului Statului . Milioni di turisti vengono ogni anno da ogni parte del mondo per visitare i suoi monumenti più celebri: il Pantheon, il Castel Sant’Angelo, la Piazza di Spagna, la Villa Borghese, la Fontana dei Fiumi. / Milioane de turi ti vin în fiecare an din orice parte a lumii pentru a vizita monumentele sale cele mai celebre: Panteonul, castelul Sant’ Angelo, PiaŃa Spania, Vila Burgeza, Fantâna Fluviilor • Vocabular • è divisa –este imparŃită • famosa – faimoasă • la sede – sediul • la residenza ufficiale – re edinŃa oficială • il Capo dello Stato – eful Statului • il Comune – Primaria • vengono – vin • ogni anno – în fiecare an • da ogni parte del mondo – din toate părtile lumii • il più grande anfiteatro – cel mai mare amfiteatru • mai – vreodată • innalzati – înalŃaŃi • fra – dintre • meglio conservato – mai bine conservat/ pastrat • nota / cunoscută

• Important de reŃinut 173

CONSTRUCłIILE VERB + VERB LA INFINITIV CU SUBIECTE DIFERITE

a.Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia a iar subiectul infinitivului este în acuzativ: abituare (a obişnui), costringere (a constrânge), decidere (a hotărî), determinare (a determina), esortare (a îndemna), incoraggiare (a încuraja), invitare (a invita), mandare (a trimite), mettere (a pune), persuadere (a convinge), spingere (a împinge), stimolare (a stimula) etc.: Exemple de propozitii care introduc infinitivul cu prepozitia a Aiuto la madre a lavorare (O ajut pe mama să lucreze); Li invita a cenare con me (îi invit să cineze cu mine). b. Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia a iar subiectul infinitivului este în dativ: dare (a da), insegnare (a învăŃa, a preda): Gli do ad intendere (îi dau să înŃeleagă); Insegno a scrivere ai bambini (îi învăŃ să scrie pe copii). c. Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia di iar subiectul infinitivului este 174

în acuzativ: accusare (a acuza), consigliare (a sfătui), implorare (a implora), incaricare (a însărcina), pregare (a ruga), sup supplicare (a implora): Prego Carlo di darmi il suo indirizzo (îl rog pe Carlo să-mi dea adresa lui); La consiglio di rinunciare a simili idee (Vă sfătuiesc să renunŃaŃi la asemenea idei). • Verbe care introduc infinitivul cu prepoziŃia di iar subiectul infinitivului este în dativ: augurare (a ura), chiedere (a cere), dire (a spune), domandare (a cere), impedire (a împiedica), imporre (a impune), permettere (a permite), proibire (a interzice), proporre (a propune), raccomandare (a recomanda), ricordare (a aminti), suggerire (a sugera), telefonare (a telefona), vietare (a interzice)

Auguro a Susanna di riuscire (îi urez Suzanei să reuşească);

Il regolamento stradale permette ai pedoni di attraversare le vie 175

soltanto sulle strisce (Regulamentul de circulaŃie permite pietonilor să traverseze străzile numai pe locurile marcate). Auxiliarul primului verb nu depinde de infinitivul care urmează şi este întotdeauna avere. Dacă subiectul celor două verbe este identic, primul verb apare ca reflexiv şi va avea auxiliarul essere: Io metto il bambino a mă apuc să citesc) — Io mi sono messo a leggere (Eu m-am apucat să citesc).

• ConstrucŃii verb + verb la infinitiv. În această categorie se includ două clase: • O clasă care cuprinde verbele: - vedere (a vedea), - sentire (a auzi), - udire (a auzi), - ascoltare (a asculta), - guardare (a privi) care intră în construcŃia acuzativ + infinitiv (tradusă în limba română cu acuzativ + gerunziu): Io sento suonare le campane (Eu aud sunând clopotele); Vedevo partire il treno (Vedeam plecând trenul).

• ALTE CAZURI DE FOLOSIRE A INFINITIVULUI a. Cu funcŃie de predicat al unei propoziŃii principale: Infinitivul prezent poate constitui predicatul unor propoziŃii interogative şi este tradus în româneşte cu conjunctivul. Subiectul poate fi exprimat sau nu. Dacă verbul este reflexiv subiectul poate să nu fie exprimat deoarece rezultă din acordul pronumelui reflexiv cu subiectul 176

subînŃeles: E ora che cosa fare? - Şi acum ce să fac?, ce să facă?, ce să facem? Io andare con te? Neanche per sogno! (Eu să merg cu tine? Nici nu mă gândesc ! A chi rivolgermi? (Cui să mă adresez?). Acestor propoziŃii le corespund în structura de adâncime construcŃii modale în care verbele dovere, potere, volere au fost omise: E ora che devo (sau posso) fare? Devo andare con te? A chi posso (sau devo) rivolgermi?

• PropoziŃiile interogative cu predicatul la infinitiv pot deveni completive (interogative indirecte) păstrând verbul la infinitiv: Non so che cosa fare (Nu ştiu ce să fac); Dimmi a chi rivolgermi (Spune-mi cui să mă adresez); Non so se andare con te o restare qui (Nu ştiu dacă să merg cu tine sau să rămân aici). Infinitivul prezent poate fi predicat în propoziŃii exclamative: Una ragazza dire simili cose! (O fată să spună asemenea lucruri!); E pensare che erano dei bambini! (Şi când te gândeşti că erau nişte copii!). • Infinitivul prezent se poate folosi cu sens de imperativ cu subiect nedeterminat: Rallentare all'entrata sull'autostrada (A se încetini la intrarea pe autostradă). • În naraŃiuni, infinitivul prezent precedat de prepoziŃia a poate constitui predicatul unei propoziŃii: E lui a ridere (Şi el râdea; Şi el care rîdea). Acest tip de propoziŃie are în structura de adîncime o construcŃie infinitivală, 177

cu un verb aspectual care a fost omis: E lui comincia (sau continua) a ridere. E. Predicatul unei propoziŃii poate fi la infinitiv introdus cu prepoziŃia a dacă subiectul este întărit (scos in relief cu ajutorul verbului essere). Este o variantă a construcŃiei essere . Lui mi ha detto questo (El mi-a spus asta) — È stato lui che mi ha detto questo sau È stato lui a dirmi questo (El a fost cel care mi-a spus asta). • Cu funcŃie de subiect: • Infinitivul (prezent, rar trecut) poate avea funcŃie de subiect când este substantivat (cu sau fără articol): II tacere è rispondere Tăcerea înseamnă a răspunde);

• Volere è potere (A vrea înseamnă a putea); L'aver cominciato così mi obbliga a continuare nello stesso modo (Faptul că am început aşa mă obligă să continui în acelaşi mod).

• Esercizii gramaticale/ exercitii gramaticale

• Puneti verbul din paranteza la participiu. Le macchie sulla pelle sono sparite. Carla è ritornata a casa da un lungo viaggio. Sono nate complicazioni inutili. L’aereo è rientrato alla base. Marco sei ridiventato subito allegro.! Dopo la morte del marito, Giovanna è andata a stare con la sua figlia. E’ caduta la linea. • Dal giardino viene un profumo di rose./ Din gradina vine un parfum de trandafiri

178

Mi e’ venuta un idea! / Mi-a venit o idee

La Pasqua viene di domenica./ Pastele cade duminica Il tuo racconto mi fa venire i brividi./ Povestea ta ma infioara Accetto il consiglio perche viene da te./Accept sfatul pentru ca vine de la tine. Mi e venuto agli orrecchi che vuoi partire./Mi-a trecut pe la urechi ca vrei sa pleci Mi viene da ridere. / imi vine sa râd Gli scavi hanno fatto venire alla luce un’antica necropoli./Săpăturile au scos la lumină o necropolă antică Ma che ti è venuto in mente?/ Dar ce Ńi-a trecut prin minte?

Lezione/Lectia 15 • PRONUMELE Pronumele este o parte de vorbire în cele mai multe cazuri flexibilă. Din punct de vedere sintactic pronumele poate îndeplini aceleaşi funcŃii ca şi substantivul. În plus, unele forme ale pronumelor pot determina substantive şi atunci se comportă ca nişte adjective, acordându-se în număr şi gen cu substantivul respectiv, în aceste cazuri vom vorbi despre adjective pronominale.

PRONUMELE PERSONAL (Il pronome personale) 179

• Formele pronumelui personal în nominativ sunt: Sing.

Pl.

Pers. I

io

noi

Pers. II

tu

voi

egli esso

essi

Pers. III

Masc.

Fem.

ella essa

esse

• Nu uitati/Non dimenticate Egli (el) se foloseşte pentru persoane, esso pentru animale şi lucruri. La feminin ambele forme, ella şi essa se folosesc pentru persoane, iar essa şi pentru animale şi lucruri. Chiar pentru persoane, essa este mai folosit decât ella. Alături de aceste forme pentru persoana a III-a se folosesc

Sing.

Pl.

Masc.

lui

loro

Fem.

lei

• Formele lui, lei, loro se folosesc în mod obligatoriu în următoarele cazuri: 180

• după come, quanto: Era felice quanto lei (Era fericit la fel ca ea); Non erano contenti come loro (Nu erau mulŃumiŃi ca ei); Non mi diverto come lui (Nu mă distrez ca el);

• în funcŃie de nume predicativ: Se tu fossi lui (Dacă tu ai fi el, în locul lui); Non pare più lei (Nu mai pare ea, nu mai pare aceeaşi);

c) când, pentru subliniere, subiectul stă după verb: L'ha detto lei (A spus-o ea); È venuto lui (A venit el); Sono loro che lo sanno (Ei ştiu aceasta, ei sunt cei care o ştiu). De multe ori apar întărite cu stesso, -a, -i, -e: Me l'ha detto lui stesso (Mi-a spus-o el însuşi); • când pronumele este singur sau când verbul din propoziŃie este omis: • Chi e arrivato prima? — Lui! (Cine a sosit mai întâi? — El !); • Lei sempre allegra (Ea întotdeauna veselă); Loro, tranquilli come mai (Ei, liniştiŃi ca niciodată); e) în formulele exclamative: Beata lei! (Ferice de ea!), Fortunati loro! (Ferice de ei!), Povero lui! (Săracul de el!); f) în funcŃie de subiect al construcŃiilor participiale sau gerunziale: Volendo loro venire... (Vrând ei să vină...); Partito lui... (Odată plecat el, după ce a plecat el...).

• De asemenea se preferă folosirea formelor lui, lei, loro în următoarele situaŃii:

181

• după anche, neanche, meno, nemmeno, pure, neppure, tranne, salvo, eccetto: Anche lui è partito (Şi el a plecat); Neanche loro hanno capito (Nici măcar ei n-au înŃeles); Erano arrivati tutti, • în vorbirea familiară, obişnuită, se folosesc aceste forme accentuate semantic:

fiind mai

Lui verrà certamente (El va veni cu siguranŃă). Urmând modelul formelor de persoana a III-a şi formele de persoana I si a II-a singular, io si tu sunt înlocuite în unele cazuri de formele oblice me şi te: • după come şi quanto: Era bella come te (Era frumoasă ca tine); Studiava quanto me /învăŃa tot atât ca mine

• în funcŃie de nume predicativ, când acesta nu este identic cu subiectul:

Devi capire che tu non sei me (Trebuie să înŃelegi că tu nu eşti eu), dar Non sei più tu (Nu mai eşti tu, nu mai eşti acelaşi) pentru că numele predicativ este identic cu subiectul.

Chiar în acest caz se folosesc formele oblice me, te dacă verbul este la infinitiv: Devi essere te stesso (Trebuie să fii tu însuŃi).

• În limbajul familiar din unele zone din nordul Italiei, formele me, te se folosesc în funcŃie de subiect în multe cazuri în loc de io, tu: Il capo sono me (Şeful sunt eu); Vieni anche te! (Vino şi tu!); 182

Te, quando sei venuto? (Tu, când ai venit?)

• Toate aceste forme ale pronumelor personale pot fi întărite cu stesso, -a, -i, -e (acordat în număr şi gen): io stesso (eu însumi), lei stessa (ea însăşi), noi stessi (noi înşine), voi stesse (voi însevă). • Formele noi, voi pot fi întărite şi cu ajutorul lui altri, altre: noialtri (noi, ceilalŃi), voialtre (voi, celelalte). Toate pronumele cu funcŃie de subiect pot, ca şi în limba română, să fie omise când sunt subînŃelese. . Pronumele personal in cazurile Acuzativ/ Dativ – Forme neaccentuate

• Non dimenticate/ Nu uitati

Formele neaccentuate stau inaintea verbului

• Acuzativ Mi aiuta quando può/ Ma ajută când poate Ti ascolta con attenzione/ Te ascultă cu atenŃie Lo accompagna alla stazione/ Îl însoŃesc la gară La incontra spesso dal notaio/Îl intalne te des la notar Aspetta al cinema/ Asteaptă la cinematograf Capisce alla perfezione/ Întelege la perfecŃie Conosce bene/ cunoa te bine

183

Riceve a casa sua/ prime te acasă

• Dativ Mi scrive il suo indirizzo/ Imi scrie adresa sa Ti manda/invia una raccomandata/ Îti trimite o scrisoare recomandată Gli restituisce i soldi/ Îi restituie banii Le fa vedere le foto/ Le arata fotografiile Ci dice/racconta quello che ha fatto/ Ne spune/povesteste ce a facut Ci insegna a suonare il violino /Ne invată să cântăm la vioară Gli indica la strada più breve/ Le indică drumul cel mai scurt

• Important de reŃinut! Singurul pronume care stă dupa verb este loro, folosit cu precădere în scris. Loro este sinonim cu gli, dar acesta din urmă este preferat in limba vorbită. • Formele mi, ti, ci, vi, sunt comune, le intâlnim atât la acuzativ cât i la dativ. Formele se diferenŃiază la persoana a III- a singular si plural, dupa cum se poate observa din urmatoarea schemă Acuzativ

Dativ

Masculin singular

lo (pe el)

gli (cui? lui)

Feminin singular

la

le

Masculin plural

li

loro/gli

Feminin plural

le

loro/gli

Formele lo, la, gli, sunt forme intalnite si la articolul hotarat.

184

• Esercizii gramaticali/ exercitii gramaticale

• Înlocuiti pronumele de politeŃe lei cu pronumele personal tu. FiŃi atenti si la celelate modificări

E lei come sta Chi è venuto con lei/ Lei, mio caro, è sempre molto attente.. Lei è veramente gentile, ma io non posso accettare il suo regalo.Quanto a lei , non la ritenga una persona credibile

E tu come stai Chi è venuto con te Tu, mio caro, sei sempre molto attento. Tu sei veramente gentile, ma io non posso accettare il tuo regalo. Quanto a te, non ti ritengo una persona credibile. În ceea ce te prive te, nu te consider o persoană credibilă.

Lectură • Dove va stassera Il Signor Rossi

Gli italiani vanno volentieri alle feste in piazza. / Italienii merg cu placere in piată. Se andate in Italia, per esempio, in agosto, avete certamente la possibilità di vedere una di queste feste (tanto in piccoli paesi quanto in grandi città come Palermo, Siena ecc)./ Daca mergeŃi in Italia, de exemplu, in august, aveŃi cu siguranŃă posibilitatea de a vedea una din aceste sarbători (atât în satele mici cât i în ora ele mari cum este Palermo, Siena, etc). Sono feste di carattere politico (la feste delle donne cioe’ la festa dell’8 marzo), gastronomico ( le sagre con le diverse specialità regionali) e religioso (specialmente in agosto le diverse feste della Madonna)./ Sunt sărbători cu caracter politic (sărbătoarea femeilor adică sărbatoarea de 8 martie), gastronomice (petrecerile cu diversele specialităŃi regionale) si religios (in special in august variatele sarbatori ale Sfintei Maria). Anche in febbraio e, marzo ci sono delle manifestazioni popolari molto 185

interessanti non solo per gli italiani: per esempio il carnevale: / i in februarie i martie sunt manifestări populare foarte interesante nu doar pentru italieni: de exemplu carnavalul. Da alcuni anni il Carnevale di Venezia è di nuovo famoso, ma ci sono delle famose feste in piazza per il carnevale anche in città più piccole e in paesi del Sud e del Nord: à Ivrea nel Piemonte, à Bari in Puglia, in Sardegna, ecc./ De câŃiva ani Carnavalul din VeneŃia este din nou renumit, dar sunt sarbători renumite ale carnavalului i în orase mai mici i în satele din Sud i din Nord: la Ivrea in Piemonte, la Bari in Puglia, in Sardinia, etc.

• Vocabular

Vanno volentieri – merg cu plăcere Feste – sarbători Per esempio – de exemplu Carattere politico – caracter politic Gastronomico – gastronomie Manifestazioni popolari – manifestări populare Il carnevale – carnavalul Da alcuni anni – de câŃiva ani

Lezione /Lectia 16 • Recapitulare/ricapitulazione • IntroduceŃi participiul trecut în propoziŃiile de mai jos

186

• L’atleta ha ottenuto una meritata vittoria./ Atletul a obŃinut o victorie binemeritată In quella località di montagna noi abbiamo passato giorni tranquilli./ În acea localitate de munte noi am petrecut zile lini tite Tu hai visitato diverse citta, ma ami soprattutto la tua città./ Tu ai vizitat diferite orase, dar iube ti înainte de toate ora ul tău Andrea ha telefonato a sua sorella, ma lei non può venire. Andrea a telefonat sorei ei, dar ea nu a putut să vină Prima di trasferirvi a Milano voi avete abitato à Napoli/ Înainte de a vă transfera la Milano voi aŃi locuit la Napoli • Il negozio ha chiuso alle dieci./Magazinul a închis la ora zece. All’età di cinque anni noi abbiamo avuto un incidente con la bicicletta./ La vârsta de cinci ani noi am avut un accident cu bicicleta Ho deciso di partire/Am decis să plec Che hai fatto ieri sera? / Ce ai facut aseară? Non avete posto i vestiti nell’ armadio./ Nu aŃi pus hainele în dulap Sono mesi che non hanno scritto alla famiglia./ Sunt luni de cand nu au scris familiei La polizia ha presso un ladro. / Politia a prins un hoŃ

• Răspundeti dupa model. ÎnlocuiŃi persoana a doua singular cu persoana I singular

Dove lavorerai / Unde vei lucra? –Lavorerò all’estero/ Voi lucra in străinatate A chi scriverari/ Cui îi vei scrie? Scrivero à Laura/ Îi voi scrie Laurei 187

Con chi uscirai? Cu cine vei iesi? Uscirò con Andrea/ Voi ie i cu Andrea Quanto tempo resterai/ Cât timp vei rămâne? Resterò un mese/ Voi ramâne o lună Che cosa preparerai? Ce vei pregati? Preparerò delle tartine/ Voi pregati ni te tartine Che cosa risponderai? Ce vei raspunde? Risponderò di no/ Voi răspunde nu

• Alcătuiti frazele după model

È più facile (sognare – guardare in faccia la realtà) E più facile sognare che guardare in faccia la realtà

E più facile criticare che essere criticati/ Este mai u or să criticăm decât să fim criticaŃi È più divertente ballare che fare i compiti/ Este mai distractiv să dansam decat să ne facem temele È più rischioso volare che passeggiare/ Este mai riscant să zburăm decât să ne plimbăm A volte è più difficile addormentarsi che svegliarsi/ Câteodata este mai dificil să adormim decât să ne trezim È sicuramente più piacevole ridere che piangere/ Este cu siguranŃă mai plăcut să râdem decât să plangem

• CitiŃi următoarele propoziŃii i scrieŃi în paranteză cazul pronumelui personal, Acuzativ sau Dativ

188

Conosci te stesso (A) / Cuno ti pe tine insuŃi Solo a lui ha detto la verita’ (D) / Numai lui i-a spus adevărul Questo lavoro io l’affido solo a te(D) / Acest lucru eu Ńi-l încredintez numai Ńie Domanda a lei se è già passata dal medico(AC)/ Întreab-o pe ea dacă a trecut pe la medic Consideravo te il miglior amico (AC) / Te consideram pe tine cel mai bun prieten Non chiedere a loro se arriverano domani, non lo sanno ancora(AC)/ Nu-i întreba pe ei dacă vor ajunge mâine, nu tiu încă. Ho invitato voi, ma erravate già impegnati (AC)/ V-am invitat pe voi, dar eraŃi deja ocupaŃi

• Gramatica

• Pronumele personale la cazurile oblice. Pentru genitiv se folosesc formele posesivului. Pentru dativ şi acuzativ există două serii de forme: forma tonică sau accentuată şi neaccentuată: Egli vede me (El mă vede pe mine), Egli mi vede (El mă vede); Il professore parla a me (Profesorul îmi vorbeşte mie), Il professore mi parla (Profesorul îmi vorbeşte). Tu mi vedi (Tu mă vezi). Formele tonice au însă accent: Tu vedi me (Tu mă vezi pe mine). Formele atone au, spre deosebire de cele tonice, o poziŃie fixă. Spre deosebire de limba română, pronumele tonice nu reiau pronumele atone. Să se compare:

189

Egli mi vede

El mă vede

Egli vede me

El mă vede pe mine.

• Formele tonice au o poziŃie relativ liberă. PoziŃia normală este după verb. Schimbarea poziŃiei indică insistenŃa deosebită asupra pronumelui: Il professore loda me (Profesorul mă laudă pe mine), Il professore me loda (Profesorul mă laudă). Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso, -a, -i, -e: Ho parlato con lui stesso (Am vorbit cu el însuşi). Toate formele tonice se referă numai la persoane nu la animale sau obiecte.

• Pronumele reflexive. Pronumele reflexiv propriu-zis este se (forma atonă si) pentru persoana a IIIa. Pentru persoanele I şi a II-a se folosesc formele me, te, noi, voi (sau formele atone mi, ti, ci, vi). La plural forma se poate fi înlocuită de loro : Egli pensa solo a se (El se gândeşte numai la sine); Essi parlavano di se sau di loro (Ei vorbeau despre ei). După prepoziŃiile tra sau fra atunci când acestea indică reciprocitate se foloseşte obligatoriu la persoana a III-a plural forma loro în loc de se: Parlavano fra loro (Vorbeau între ei), Pensavano tra sé = Ciascuno pensava tra sé (Se gândeau în sinea lor = Fiecare se gândea în sinea lui). Şi pronumele reflexive tonice se pot întări cu stesso, -a, -i, -e: Parla di se stesso (Vorbeşte despre sine însuşi).

• Atentie!! 190

2. Toate formele atone, cu excepŃia lui loro se aşază imediat după o serie de forme verbale şi se scriu într-un singur cuvânt cu acestea. Formele atone sunt deci enclitice: a. după verbe la infinitiv: per parlargli (pentru a-i vorbi), senza vederlo (fără a-l vedea), che cosa dirle? (ce să-i spun?). Urmat de o formă atonă infinitivul pierde ultima vocală, -e: per parlare / per parlarti.

Când verbul este la infinitiv trecut forma atonă se ataşează la auxiliarul verbului: senza averlo visto (fără să-l fi văzut); • după verbe la gerunziu: vedendolo (văzându-l), chiedendomi (cerândumi). Când verbul este la gerunziu trecut forma atonă se ataşează la auxiliar: avendolo visto (pentru că l-a văzut); • după verbe la imperativ pers. a II-a sg., I şi a II-a pl.: guardami (priveştemă), raccontateci (povestiŃi-ne), diamogli (să-i dăm). La forma de imperativ negativ, pers. a II-a sg. care este formată din non + verb la infinitiv prezent, pronumele aton poate sta fie după infinitiv , fie înaintea lui: Non parlarmi! sau Non mi parlare! (Nu-mi vorbi!). • După formele de imperativ monosilabice (deci accentuate) de persoana a II-a sg. ale verbelor andare (a merge), dare (a da), stare (a sta), fare (a face), dire (a spune): va', da', sta', fa', di', consoana iniŃială a pronumelui aton se dublează (cu excepŃia lui gli): Dammi il tuo libro! (Dă-mi cartea ta !), Dicci cosa vuoi! (Spune-ne ce vrei!); Vammi a prendere il giornale! (Du-te şi ia-mi ziarul!); 191

• foarte rar după participii trecute când apar fără auxiliar sau participii prezente în construcŃii participiale:

Alzatisi in piedi... (După ce s-au sculat în picioare...); Mortogli il padre,... (Murindu-i tatăl, după ce i-a murit tatăl...); Le relazioni sviluppatesi tra i due popoli...(RelaŃiile care s-au dezvoltat între cele două popoare...); e. după ecco (iată): eccomi (iată-mă), eccoli (iată-i), eccoti il libro (iată-Ńi cartea).

• În limba veche precum şi azi în unele formule de anunŃuri În aceste formule este vorba de fapt de si cu valoare impersonală sau de reflexiv pasiv : Vendesi apparta-mento... (Se vinde apartament...), Cercasi dattilografa (Se caută dactilografă). Formele verbale la care se ataşează pronumele atone nu-şi schimbă accentul: vedẹndo (văzând) — vedẹndolo (văzându-l), guạrda (priveşte) — guạrdali (priveşte-i).

• Non dimenticare/nu uitaŃi! Pronumele loro deşi urmează întotdeauna după verb nu se ataşează la acesta: Offrendo loro dei fiori (Oferindu-le flori). El nu se combină cu ecco când are valoare de dativ plural.

192

! a. Când primul verb este: volere (a vrea) dovere (a trebui) potere (a putea) sapere (a şti) volere (a vrea), complementul verbului la infinitiv exprimat prin pronume aton poate să stea fie ataşat la infinitiv, fie înaintea primului verb: Io voglio vederlo = Io lo voglio vedere (Eu vreau să-l văd) Non posso dirgli = Non gli posso dire (Nu-i pot spune) Devo spiegarti = Ti devo spiegare (Trebuie să-Ńi explic). • Dacă primul verb este la un timp compus, iar pronumele aton în acuzativ îl precedă, participiul acestuia se acordă cu pronumele: Io ho voluto leggerli = Io li ho voluti leggere (Eu am vrut să-i citesc). • Dacă verbul la infinitiv este la trecut (primul verb fiind dovere sau potere) pronumele se poate ataşa numai la auxiliarul infinitivului: Egli deve averlo visto (El trebuie să-l fi văzut). • Când primul verb se construieşte cu un alt verb la infinitiv având acelaşi subiect, introdus de o prepoziŃie (di, a), complementul infinitivului se ataşează numai la infinitiv: Comincio a leggerlo (încep să-l citesc); Cerco di trovarlo (încerc să-l găsesc); Mi accorgo di non capirla (îmi dau seama că nu o înŃeleg). • Dacă primul verb este însă andare sau stare se admite ca pronumele complement al infinitivului să preceadă aceste verbe (sau să le urmeze imediat atunci când sunt la imperativ, infinitiv etc.): Vado a vederlo = Lo vado a vedere (Merg să-l văd). 193

În construcŃia stare + per + verb la infinitiv complementul infinitivului exprimat prin pronume aton se ataşează la acest infinitiv: Sto per finirlo (Sunt pe punctul de a-l termina).

• Iar acum să vb despre Florenza

• FIRENZE – città d’arte/Florenta – ora al artelor Firenze sorge in riva all’Amo, tra il mare Tirreno e l’Adriatico, quasi al centro della penisola italiana, e fu fondata dai Romani nel primo secolo. / FlorenŃa se ridică pe malul Amo , între marea Tireniană i Adriatică, aproape in centrul peninsulei italiene, i a fost fondată de Romani în primul secol. Il periodo di massimo splendore nelle arti e nella cultura inizia nel XV secolo, quando la citta passò sotto la Signoria dei Medici./ Perioada de maximă splendoare în arte i în cultură începe în sec al XV –lea, cand ora ul trece sub Guvernul familiei Medici. Al granducato dei Medici successe, nel XVIII secolo, quello dei Lorena, fino a quando, nel 1860, la Toscana entro’ a far parte del Regno d’Italia, di cui Firenze fu la capitale dal 1865 al 1871.La Marele ducat al familiei Medici, i-a urmat, in secolul al XVIII, acela al Lorenilor, pana cand , in 1860, Toscana va face parte din Regatul Italiei, din care FlorenŃa este capitală din anul 1865 până în anul 1871. Firenze conserva un eccezionale patrimonio d’arte, testimonianza splendida della sua scultura; Brunelleschi e Donatello, iniziatori del Rinascimento; Ghiberti, il Botticelli e i geni universali di Leonardo da Vinci e di Michelangelo./ FlorenŃa conservă un exceptional patrimoniu de artă, mărturie splendidă a sculpturii sale; Brunelleschi si Donatello, promotorii Renasterii; Ghiberti, Botticelli i geniile universale ale lui Leonardo da Vinci i ale lui Michelangelo. Le loro opere sono raccolte nei numerosi musei della città gli Uffizi, la più famosa Pinacoteca del mondo./ Operele lor au fost reunite în numeroase muzee ale orasului Uffizi, cea mai faimoasă galerie a lumii. il Bargello, con le sculture del Rinascimento / Bargello cu sculpturile 194

Rena terii Sempre à Firenze con Petrarca e con Boccacio si affermarono gli studi letterari;/ Tot la FlorenŃa cu Petrarca i cu Boccacio se afirmă studiile literare; con l’Umanesimo fu valorizzata la cultura classica e rinnovata la filosofia;/ cu umanismul a fost valorizată cultura clasica si reinnoită filozofia, con Guicciardini la prosa storica;/ cu Guicciardini proza istorică; con Galileo la moderna scienza sperimentale. / cu Galileo stiinŃa modernă experimentală. Numerosi e di particolare interesse sono i musei scientifichi ,da quello di Storia della Scienza al Museo di Mineralogia, a quello di Antropologia ed Etnologia./ Numeroase i de un deosebit interes sunt muzeele tintifice, de la acela al Istoriei Mineralogiei, la acela de Antropologie i Etnologie. Vastissime collezioni bibliografiche sono conservate nella Biblioteca Nazionale Centrale e in altre biblioteche famose/ Vaste colecŃii bibliografice sunt păstrate în Biblioteca NaŃională Centrală i în alte biblioteci renumite.

• Vocabular Sorge – se ridică In riva a – pe malul La Signoria – formă de guvern de tip monarhic- absolutist, cu caracter ereditar successe – i-a urmat vissero – au trăit gli iniziatori – promotorii il Rinascimento – Rena terea sono raccolte – sunt reunite segnano – marchează fu valorizzata – a fost valorizată la scienza sperimentale – tiinŃa experimentală

195

Lectia /lezione 17

PRONUMELE DE POLITEłE (I pronomi di cortesia)

• Pronumele de politeŃe sunt Lei sau Ella pentru singular şi Loro pentru plural. Forma Lei (sau Ella), la origine pronume personal de pers. a IIIa sg. feminin folosită ca pronume de politeŃe nu mai realizează opoziŃia de gen. • Forma Loro, ca de altfel şi pronumele personal de pers. a III-a pl., de asemenea nu realizează opoziŃia de gen. Când Lei şi Loro sunt subiecte, verbele se pun la pers. a III-a sg. şi respectiv pl.: Lei legge (Dumneavoastră citiŃi); Loro leggono (Dumneavoastră citiŃi). Trebuie remarcat că în limba italiană pronumele de politeŃe în nominativ realizează opoziŃia de număr: Lei, signore (Dumneavoastră, domnule), Lei, signora (Dumneavoastră, doamnă), Loro signori (Dumneavoastră, domnilor), Loro, signore (Dumneavoastră, doamnelor).

• (În limba română pronumele de politeŃe în nominativ nu realizează nici o opoziŃie, forma Dumneavoastră folosindu-se pentru singular şi plural, masculin şi feminin.)

196

Ella şi apoi Lei au înlocuit formulele de adresare Vostra Signoria • Adjectivele nume predicative precum şi participiile verbelor care se conjugă cu essere se acordă cu genul real al persoanei căreia ne adresăm: Lei, signore, e stanco? (Dv., domnule, sunteŃi obosit?); Lei, signora, sembra stanca (Dv., doamnă, păreŃi obosită); Loro, signori, sono arrivati troppo tardi (Dv., domnilor, aŃi sosit prea târziu); Loro, signore, sono venute in tempo (Dv., doamnelor, aŃi venit la timp). În lipsa substantivului la vocativ, genul persoanei rezultă din acord: Lei è molto buono (Dv. sunteŃi foarte bun). • În cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare ale prenumelor personale Lei şi Loro: Io parlavo di Lei (Eu vorbeam despre Dv.); Mi rivolgo a Lei (Mă adresez Dv.); Vorrei rivedere Loro (Aş vrea să vă revăd pe Dv.). • La formele atone, pentru singular se folosesc numai formele feminine corespunzătoare lui Lei indiferent de genul real al persoanei: Io La rispetto (Eu vă respect), Io Le parlo (Eu vă vorbesc). La plural se folosesc în acuzativ formele masculine sau feminine, în funcŃie de genul real: Io Li conosco (Eu vă cunosc), Io Le conosco (Eu vă cunosc).

• PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE POSESIVE (I pronomi e gli aggettivi possessivi)

197

Posesivul, ca şi în limba română, implică o dublă referinŃă: la posesor şi la obiectul posedat. Această dublă referinŃă se manifestă prin formă, care indică persoana şi numărul posesorului, şi prin acordul în gen şi număr cu obiectul posedat. • Formele adjectivelor şi prenumelor posesive sunt identice, cu diferenŃa că pronumele sunt întotdeauna articulate.

Schema posesivelor: Obiect posedat Gen şi Masc. sing.

Fem. sing.

I sing.

mio

mia

miei

mie

o s e s II sing.

tuo

tua

tuoi

tue

III sing.

suo

sua

suoi

sue

I pl.

nostro

nostra

nostri

nostre

II pl.

vostro

vostra

vostri

vostre

Nr.

Masc. pl. Fem. pl.

Pers. P

o r

III pl.

• Masculin Il Mio – al meu Tuo – al tau

loro

Feminin la mia – a mea tua – a ta

198

Suo – al sau

sua – a sa

Il nostro – al nostru

nostra – a noastra

Vostro – al vostru

vostra – a voastra

• Plural masculin

Plural feminin

i miei – ai mei

le mie – ale mele

i tuoi – ai tăi

le tue – ale tale

i suoi – ai săi

le sue – ai săi

i nostri – ai no tri

le nostre – ale noastre

i vostri – ai vo tri

le vostre – ale voastre

le loro- ale dvs • După cum se vede, atunci când posesorul este la pers. a III-a pl. există o singură formă loro, indiferent de genul şi numărul obiectului posedat. Posesivele care corespund prenumelor de politeŃe sunt cele de pers. a III-a sg. şi respectiv a III-a pl.: La Sua famiglia (Familia Dv.), I Suoi amici (Prietenii Dv.), Le Loro famiglie (Familiile Dv.).

ADJECTIVELE POSESIVE • Adjectivele posesive stau între articol şi substantivul la care se referă: Il mio compagno (colegul meu), la tua idea (ideea ta), i suoi amici (prietenii săi). Articolul hotărât poate fi înlocuit de ciascuno, -a (fiecare), ogni (fiecare) când substantivul este la singular, sau de questo, -a, -i, -e (acesta), quello, -a, -i, -e (acela) indiferent de numărul substantivului: ciascun mio amico (fiecare prieten al meu),

199

questo mio compagno (acest coleg al meu), quella tua idea (acea idee a ta), quei suoi amici (acei prieteni ai săi). • Între posesiv şi substantiv se pot intercala adjective calificative, numerale cardinale, ordinale sau toate acestea împreună. Ordinea este: i miei primi cinque cari compagni (primii mei cinci dragi tovarăşi). Rinnegava le sue stesse idee (Renega propriile sale idei, înseşi ideile sale, până şi ideile sale). Uneori stesso poate preceda posesivul: le stesse sue idee (aceleaşi idei ale sale). Posesivul poate fi precedat, când substantivul este la singular, de articolele nehotărâte un, una: un mio amico (un prieten de-al meu), una mia idea (o idee de-a mea).

• Între articolul nehotărât şi posesiv se poate intercala adjectivul nehotărât certo: un certo suo amico (un oarecare prieten de-al său). Dacă substantivul este la plural, articolul nehotărât poate fi înlocuit cu alcuni, e, certi, alcuni miei amici (unii prieteni de-ai mei), certi miei amici (unii prieteni de-ai mei) dar

• Posesivul poate sta şi după substantiv; această poziŃie este mai rară când posesivul este precedat de articol hotărât şi se întâlneşte cu o oarecare frecvenŃă când este precedat de demonstrative, articol nehotărât, adjective nehotărâte: un mio amico = un amico mio (un prieten de-al meu)

200

un certo mio amico = un certo amico mio (un oarecare prieten de-al meu) questo mio amico = questo amico mio (acest prieten al meu) ciascun mio amico = ciascun amico mio (fiecare prieten de-al meu) alcuni miei amici = alcuni amici miei (unii, câŃiva prieteni de-ai mei) certi miei amici = certi amici miei (unii prieteni de-ai mei). • Când grupul substantiv + posesiv este la vocativ, posesivul stă de obicei după substantiv şi nu este tradus în limba română: Amici miei! (Prieteni!); Padre mio! (Tată!); Mamma mia! (Mamă!). • Dacă substantivul este însoŃit de un adjectiv calificativ, se preferă ca posesivul să stea după substantiv dacă acesta este la plural: Cari amici miei! (Dragi prieteni!), dar înaintea substantivului dacă acesta este la singular: Mio caro amico! (Dragul meu prieten!).

• Iar acum sa vorbim despre pronumele demonstrative

• Nu uitati/Non dimenticate • Pronumele demonstrative, Se referă 1.la fiinŃe şi la obiecte. 2. Se referă numai la persoane. Are următoarele forme:

201

Sing. Masc.

Pl.

Fem.

Masc.

Fem.

questo

questa questi queste

codesto

codest codest codesti a e

quello

quella

quelli

quelle

După Questo, -a, -i, -e indică o persoană sau un obiect apropiat de cel care vorbeşte (pers.I). Codesto, -a, -i, -e (cu varianta cotesto, -a, -i, -e) indică o persoană sau un obiect apropiat de cel căruia i se vorbeşte (de pers. a II-a). Quello, -a, -i, -e indică apropierea de pers. a III-a şi deci depărtarea de cel care vorbeşte. • Codesto este puŃin folosit, sistemul demonstrativelor care se aplică atât la persoane cât şi la obiecte reducându-se la două forme: questo pentru apropiere şi quello pentru depărtare. În expresia in quel di. urmat de un nume de localitate, quello înseamnă „zonă, teritoriu, provincie": in quel di Napoli (în provincia Napoli). • Demonstrativele questo, codesto, quello pot fi întărite cu adverbe (fiecărui demonstrativ îi corespunde un adverb): questo qui sau questo qua (acesta de aici), codesto costì sau codesto costà (acesta de acolo), quello lì sau quello là (acela de acolo). • Formele de masc. sg. questo, quello, mai rar codesto, se folosesc în 202

sensul neutru de „acest lucru, aceasta": Non voglio dire questo (Nu vreau să spun asta); Quello che dici sembra vero (Ceea ce spui pare adevărat), înainte de che, quello poate apărea în varianta quel: Non ricordo quel che mi ha detto (Nu-mi amintesc ceea ce mi-a spus). • În cazul în care ne referim la un obiect din două sau la o mulŃime de obiecte din două mulŃimi, lui questo i se opune altro precedat de articolul hotărât: l'altro (celălalt), l'altra (cealaltă) etc.: Non questo, voglio l'altro (Nu pe acesta, îl vreau pe celălalt). L'altro poate fi înlocuit de quell'altro, formă folosită mai ales când ne referim la un obiect (mulŃime) din trei obiecte (mulŃimi). • În cazul acesta vom avea un sistem format din trei unităŃi: questo (acesta), quello (acela), quell'altro (celălalt). Toate aceste pronume pot fi adjective demonstrative. 2. Se referă numai la persoane următoarele demonstrative:

Questi şi quegli se folosesc numai pentru masc. sg. şi de asemenea indică o persoană apropiată (questi) sau depărtată (quegli). Questo è Carlo (Acesta este Carlo). Aceste două pronume demonstrative pot îndeplini numai funcŃie de subiect. Sunt frecvent înlocuite de questo, quello.

• Nu uitati! Nici unul din pronumele demonstrative care se folosesc numai pentru persoane nu poate fi adjectiv. • Pentru a exprima un sens neutru („aceasta, acest lucru") se foloseşte pronumele ciò, care este invariabil:

Ciò e vero (Aceasta este adevărat). Poate fi urmat de relativul che: Ciò 203

che mi hai detto non mi interessa (Ceea ce mi-ai spus nu mă interesează).

• În unele cazuri poate fi înlocuit de forme pronominale atone:

––când este în acuzativ poate fi înlocuit de lo: Ti ho detto ciò (łi-am spus aceasta) — Te l'ho detto (łi-am spus-o);

• când este precedat de prepoziŃia di (despre) poate fi înlocuit de particula pronominală ne: Ti ho parlato di ciò (łi-am vorbit despre asta) — Te ne ho parlato (łi-am vorbit); • când este precedat de prepoziŃia a (la) poate fi înlocuit de particula ci: Ho pensato a ciò (M-am gândit la aceasta) — Ci ho pensato (M-am gândit). !! Nici un pronume demonstrativ nu poate fi însoŃit de articol.

ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE • Adjectivele demonstrative sunt: questo, -a, -i, -e (acasta,...), codesto, -a, -i, -e (acesta,...), quello, -a, -i, -e (acela,...) care se pot folosi şi ca pronume . Ele precedă întotdeauna substantivul. • Cu sens de adjectiv demonstrativ se poate folosi şi l'altro (altul), l'altra (alta), gli altri (alŃii), le altre (altele) înaintea substantivelor, opunându-se lui questo într-o enumerare. Nu am inclus pe altro, -a, -i, -e în categoria demonstrativelor pentru că avem dea face cu un adjectiv nehotărât, căruia numai articolul îi conferă sens de demonstrativ. Demonstrativele propriu-zise nu sunt niciodată precedate de articol. Questo, -a (deci formele de singular) se pot elida înaintea substantivelor sau adjectivelor care încep cu vocală: questo ragazzo (acest băiat), questa matita 204

(acest creion) dar quest'amico (acest prieten), quest'attrice (această actriŃă). Quello prezintă variante poziŃionale în funcŃie de iniŃiala substantivului sau adjectivului următor . quel libro (acea carte); quello scienziato (acel savant) şi quell' înainte de vocală: quell'attore (acel actor)

• La plural există numai două variante: quei înainte de consoană în afară de s + consoană, z, pn, ps, gn, x, i semivocalic: quei libri (acele cărŃi) şi quegli în celelalte contexte: quegli scienziati (acei savanŃi), quegli attori (acei actori). La feminin singular există varianta quella înainte de consoană: quella borsetta (geanta aceea) şi quell' înainte de vocală: quell'attrice (artista aceea). La plural există o singură formă: quelle: quelle borsette, quelle attrici (genŃile acelea, artistele acelea). • Adjectivele demonstrative înlocuiesc articolele şi deci nu apar niciodată precedate de articol, în grupul nominal au aceeaşi poziŃie ca articolul: precedă substantivul şi toŃi determinanŃii săi (adjective calificative, posesive, numerale cardinale şi ordinale) cu excepŃia lui tutto şi ambedue: questi amici miei (aceşti prieteni ai mei), quel mio compagno (acel coleg al meu), quei begli alberi (acei copaci frumoşi), Quello (şi mai rar questo) pot fi înlocuite de tale (pl. tali) care în acest caz are funcŃie de adjectiv demonstrativ: Savonarola fu arso sul rogo. Tale avvenimento accadde in Firenze (Savonarola a fost ars pe rug. Acest eveniment a avut loc la FlorenŃa); 205

Dopo aver detto tali parole, se ne andò (După ce a spus acele cuvinte, plecă). • Ca şi celelalte adjective demonstrative, tale înlocuieşte articolul hotărât şi de aceea nu apare niciodată precedat de articol. Tale poate fi adjectiv calificativ şi atunci se traduce astfel, asemenea. În acest caz este sinonim cu adjectivul siffatto. Spre deosebire de adjectivul tanto (atât), care se referă la cantitate, tale (astfel) se referă la calitate. Tale poate fi urmat de o construcŃie infini-tivală cu sens consecutiv introdusă de prepoziŃia da sau de o propoziŃie consecutivă introdusă de conjuncŃia che: Era un tale freddo, che tutti eravamo gelati (Era un asemenea frig, încât toŃi eram îngheŃaŃi). În funcŃie de adjectiv calificativ, tale este precedat de articolul nehotărât atunci când face parte din grupul nominal; poate avea şi funcŃie de nume predicativ şi în acest caz este urmat de o construcŃie infinitivală sau o propoziŃie consecutivă: Il tempo era tale da obbligarci a stare in casa (Timpul era aşa (de urât) încât ne obliga să stăm în casă). Tale nu are grade de comparaŃie, întrucât sensul său implică o comparaŃie (aşa cum nu poate avea grade de comparaŃie adjectivul identico) Aşezat după substantiv sau atunci când are funcŃie de nume predicativ tale poate fi urmat d un complement de comparaŃie introdus de relativul quale: L'ho trovato tale, quale me l'avevi descritto tu (L-am găsit aşa cum mi l-ai descris tu); Era un lavoro tale, quale voleva lui (Era o lucrare aşa cum voia el); Tale il figlio, quale il padre (proverb: „Cum e turcul şi pistolul"; literal: Aşa (este) fiul, cum (este) tatăl). Uneori în locul lui quale se repetă tale: Tale la madre, tale la figlia (Aşa cum este mama, este şi fiica). Lectura

• Il lavoro Mi chiamo Antonia Castelli, sono sposata, ma non ho ancora figli. Io sono infermiera e mio marito lavora in un’agenzia turistica./ Mă numesc Antonella 206

Castelli, sunt căsatorită, dar nu am încă copii. Eu sunt asistentă medicală i sotul meu lucrează intr-o agenŃie turistică. Ogni giorno mi alzo alle sette meno un quarto./ În fiecare zi mă trezesc la ora 7 fără un sfert. Prima preparo il caffè, facciamo colazione insieme./ Poi, verso le sette e mezza, porto mio marito all’agenzia in macchina e dopo vado all’ospedale./ Înainte pregătesc cafeaua, luăm micul dejun împreuna/ Apoi, pe la orele 7 i jumătate, îl duc pe soŃul meu la agenŃie cu ma ina i după aceea merg la spital. Di solito lavoro dalle otto alle quatro, con una breve pausa per il pranzo./ De obicei lucrez de la orele opt la orele 4, cu o pauză de prânz. Mangio alla mensa. Mio marito invece pranza quasi sempre da sua madre che abita vicino al suo ufficio./ manânc la cantină. SoŃul meu insă ia prânzul aproape mereu la mama sa care locuie te lângă biroul său. Dopo il lavoro faccio la spesa e vado a prendere mio marito. Arrivata finalmente a casa, mi riposo un pò e poi preparo la cena./ După servici fac cumpărăturile i merg sa-l iau pe soŃul meu. Sosită în sfârsit acasă, mă odihnesc puŃin i apoi pregătesc cina. Talvolta faccio anche il turno di notte./ Câteodata fac i tura de noapte Mio marito lavora spesso anche di sera: fa traduzioni e scrive lettere in inglese e tedesco per i clienti stranieri del suo ufficio./ SoŃul meu lucrează des i seara: face traduceri i scrie scrisori în engleză i germană pentru clienŃii străini ai biroului său. Anch’io nel tempo libero mi occupo di lingue: ogni giovedi frequento un corso di spagnolo./ i eu în timpul liber mă ocup de limbi straine: în fiecare joi frecventez un curs de limba spaniolă.

• Vocabular Sono sposata – sunt căsătorită Infermiera – asistentă medicală Sette meno un quarto – apte fără un sfert Talvolta – câteodată 207

Turno di note – tură de noapte Clienti stranieri – clienŃi străini

Lectia/lezione 18 PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE (I pronomi e gli aggettivi di identità) • În această categorie intră stesso - insumi, -a, -i, -e şi medesimo, -a, -i, -e. În funcŃie de sens se disting: 1. Adjective de întărire. 2. Adjective şi pronume demonstrative de identitate. Atât stesso cât şi medesimo pot avea ambele funcŃii depinzând de context. 3. Ca adjective de întărire stesso şi medesimo (cel din urmă foarte puŃin folosit în această funcŃie) stau după pronume personale, nume proprii sau substantive determinate (cu articol hotărât sau adjective demonstrative). Ele se traduc cu „însumi", „însuŃi" etc. • Spre deosebire de limba română unde aceste forme se acordă şi în persoană, în italiană ele se acordă numai în gen şi număr: io stesso (eu însumi), io stessa (eu însămi), essi stessi (ei înşişi), voi stessi (voi înşivă), Carlo stesso (Carlo însuşi), Susanna stessa (Suzana însăşi), il professore stesso (profesorul însuşi), gli operai stessi (muncitorii înşişi), questo professore stesso (însuşi acest profesor) etc. In contextul substantivului cu articolul hotărât, prin schimbarea poziŃiei înaintea substantivului, stesso devine d studente stesso (studentul însuşi) cu lo stesso studente (acelaşi student). 208

• Adjectivele de întărire pot sta lângă adjective posesive (între acestea şi substantiv) întărindu-le sensul : la mia stessa idea (propria mea idee) . În acelaşi context aşezate după substantiv, întăresc sensul acestuia: la mia idea stessa (ideea mea însăşi, chiar ideea mea). Aşezat înaintea posesivului, stesso devine adjectiv demonstrativ de identitate: la stessa mia idea (aceeaşi idee a mea) Ca adjective demonstrative de identitate, stesso şi medesimo precedă substantivele fiind însă precedate la rândul lor de articolul hotărât, mai rar nehotărât: Il stesso ragazzo (acelaşi băiat), gli stessi problemi (aceleaşi probleme), le stesse amiche (aceleaşi prietene), uno stesso ragazzo (un acelaşi băiat).

PRONUMELE RELATIVE (I pronomi relativi)

• Pronumele relative reiau un substantiv sau un pronume dintr-o propoziŃie regentă introducând o subordonată pe lângă aceasta. Pronumele relative au funcŃie sintactică în propoziŃia subordonată. FaŃă de propoziŃia regentă, subordonata are o funcŃie sintactică şi nu relativul luat separat. În L'uomo, che e arrivato, è stanco (Omul care a sosit este obosit) 209

che este subiectul subordonatei (al verbului è arri-vato) iar propoziŃia subordonată, che è arrivato are funcŃie de atribut al substantivului l'uomo din propoziŃia regentă.

• Pronumele relative sunt: I.

che (care)

II. il quale, la quale, i quali, le quali (care) III. chi (cine) IV. qua (aici)

CHE • Che este invariabil în număr şi gen, reluând substantive, la masc. sg., masc. pl., fem. sg., fem. pl.: L'uomo che viene... (Omul care vine...), La ragazza che viene... (Fata care vine), Gli uomini che vengono... (Oamenii care vin...), Le ragazze che vengono... (Fetele care vin...). Pronumele relative che şi il quale introduc subordonate atributive, numite şi relative. Che prezintă două forme în funcŃie de cazul în care se găseşte în propoziŃia subordonată. Pentru nominativ şi acuzativ se foloseşte forma che: pentru genitiv, dativ şi toate cazurile prepoziŃionale, forma cui. nto, -a, -i, -e (cât, câtă, câŃi, câte) V. on Nominativ: Il ragazzo che corre... (Băiatul care aleargă...) Acuzativ: Il ragazzo che vedo... (Băiatul pe care îl văd...) Che poate fi înlocuit numai în nominativ de il quale, la quale, i quali, le quali care se acordă în gen şi număr cu substantivul reluat: 210

L'uomo il quale viene... (Omul care vine...), Gli uomini i quali vengono... (Oamenii care vin...).

• Important de reŃinut! Cui este de asemenea invariabil în număr şi gen: apare numai în genitiv, dativ şi în celelalte cazuri prepoziŃionale: 1) În genitiv cui stă între articol şi substantivul care reprezintă obiectul posedat (cui înlocuieşte posesorul). Substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi la: Nominativ: Ecco il ragazzo, il cui padre è ingegnere (Iată băiatul al cărui tată este inginer) Acuzativ: Ecco il ragazzo, il cui padre hai conosciuto (Iată băiatul pe al cărui tată 1-ai cunoscut) Dativ: Ecco il ragazzo, al cui padre ho chiesto un'informazione (Iată băiatul tatălui căruia i-am cerut o informaŃie) • Cazuri prepoziŃionale: Ecco il ragazzo, del cui padre ti ho parlato (Iată băiatul despre al cărui tată Ńi-am vorbit) Ecco il ragazzo, con il cui padre abbiamo parlato (Iată băiatul cu al cărui tată am vorbit) Ecco il ragazzo, dal cui padre ho comprato la casa (Iată băiatul de la al cărui tată am cumpărat casa). În toate aceste exemple cui poate fi înlocuit cu del quale, dei quali, della quale, delle quali acordate în gen şi număr cu posesorul (substantivul reluat din propoziŃia regentă). Formele del quale etc. stau însă după substantiv: Ecco il ragazzo, il padre del quale è ingegnere (Iată băiatul al cărui tată este inginer), . ..il padre del quale hai conosciuto (...pe tatăl căruia l-ai cunoscut), . ..al padre del quale ho chiesto un'informazione (...tatălui căruia i-am cerut o informaŃie),

211

...del padre del quale ti ho parlato (...despre al cărui tată Ńi-am vorbit) etc. 2) În cazurile prepoziŃionale, cui este precedat de prepoziŃia respectivă (prepoziŃia a pentru dativ) şi stă imediat după substantivul din regentă la care se referă: Il libro di cui Charlie mi ha parlato... (Cartea despre care Charlie vorbit...)

mi-a

Il libro di cui ho letto qualche pagina... (Cartea din care am citit câteva pagini...) Il libro a cui mi riferivo... (Cartea la care mă refeream...) Il bambino a cui ho dato un gelato... (Copilul căruia i-am dat o îngheŃată...) La giovane con cui ho parlato... (Tânăra cu care am vorbit...) Gli studenti, per cui sono venuto... (StudenŃii pentru care am venit...) Le stanze, in cui abitavamo... (Camerele în care locuiam...). • Cui mai poate apărea uneori în dativ fără prepoziŃie: Il ragazzo cui ho parlato... (Băiatul căruia i-am vorbit...). Limba modernă preferă a cui.

• Che poate relua nu numai un substantiv dar şi un demonstrativ: quello che (acela care), questi che (aceştia care), lo stesso che (acelaşi care). De asemenea demonstrative neutre: quello che sau quel che (ceea ce), ciò che (ceea ce). • Che poate înlocui pe ciò che, deci are valoare de demonstrativ neutru şi în acelaşi timp de relativ. Se traduce cu „ceea ce, lucru care" şi se referă la o întreagă propoziŃie: Mi piace cantare, che per me è un divertimento (îmi place să cânt, ceea ce pentru mine este o distracŃie). 212

• Limba modernă preferă în acest caz să folosească pe il che: Afferma di non aver saputo, il che non è vero (Afirmă că nu a ştiut, ceea ce nu e adevărat); Egli dice che verrà, del che non sono convinto (El spune că va veni, lucru de care nu sunt convins). Şi cui poate avea (mai rar) valoare neutră după prepoziŃia per: Sono venuto troppo tardi, per cui non ho sentito la prima parte della conferenza (Am venit prea târziu, fapt pentru care nu am auzit prima parte a conferinŃei). Ciò che sau tutto ciò che mai pot fi înlocuite de quanto care de asemenea are valoare demonstrativă şi relativă în acelaşi timp. Spre deosebire de che sau il che care introduc relative, quanto introduce completive : Ricorda quanto ti ho detto! (Aminteşte-Ńi tot ceea ce Ńi-am spus!); Mi riferisco a quanto dicevano loro (Mă refer la ceea ce spuneau ei). • IL QUALE, LA QUALE, I QUALI, LE QUALI Il quale, la quale, i quali, le quali se acordă în număr şi gen cu substantivul reluat în propoziŃia relativă (de fapt numai articolul se acordă în gen). Aceste forme pot înlocui atât pe che în nominativ cât şi pe cui, fiind în acest caz precedate de prepoziŃiile respective. Spre deosebire de cui, il quale în genitiv stă întotdeauna după substantivul — obiect posedat: Ecco un libro, il cui titolo e ben trovato = Ecco un libro, il titolo del quale è ben trovato (Iată o carte al cărei titlu este bine găsit); Ecco un volume del cui valore non so niente = Ecco un volume, del valore del quale non so niente (Iată un volum despre a cărui valoare nu ştiu nimic). • Atentie!! • Deşi absolut sinonim cu che (nominativ) şi cui, il quale este mai puŃin frecvent: 213

––Se preferă il quale când substantivul reluat mai are o relativă: Il romanzo di cui ti ho parlato, Il quale sembra migliore degli altri... (Romanul despre care Ńi-am vorbit, care pare mai bun decât celelalte...). ––Se foloseşte il quale pentru a evita ambiguitatea în fraze ca: Il fratello della signora che abita da noi... (Fratele doamnei care locuieşte la noi...). Dat fiind că relativul che nu distinge genul şi numărul, propoziŃia relativă se poate referi atât la il fratello (fratele locuieşte la noi) cât şi la la signora (doamna locuieşte la noi). În primul caz vom spune: Il fratello della signora il quale abita da noi, în al doilea caz: Il fratello della signora la quale abita da noi. Nici il quale nu rezolvă ambiguitatea dacă cele două substantive nu diferă în gen. Pronumele relativ

• CHI Chi este invariabil si se refera în special la persoane, mai rar la animale. Corespunde relativului cine din limba română. Chi se referă la substantive masculine şi feminine, la singular. Se deosebeşte de celelalte relative prin dubla sa natură de demonstrativ şi relativ. • Chi se poate descompune în colui che, quello che, colui il quale (acela care), colei che, quella che, colei la quale (aceea care). Chi este aşadar forma sintetică, iar colui che etc. formele analitice corespunzătoare aceluiaşi conŃinut. În forma analitică colui, quello etc. constituie antecedentul iar che, Il quale etc. relativul. Chi introduce propoziŃii subiective şi completive. În propoziŃia subordonată, chi poate avea funcŃia de subiect sau de complement direct: Chi non e preparato, sarà bocciato all'esame (Cine nu este pregătit va fi picat 214

la examen). În propoziŃia subiectivă, chi este subiectul verbului è preparato. Chi hai visto è un mio amico (Cel pe care l-ai văzut este un prieten de-al meu). În propoziŃia subiectivă, chi este complementul direct al verbului hai visto. Non conosco chi è venuto (Nu cunosc pe cel care a venit). În completiva directă, chi este subiectul verbului è venuto. Non vedo chi mi hai mostrato (Nu-l văd pe cel pe care mi l-ai arătat). În completiva directă, chi este complementul direct al verbului hai mostrato. • Chi poate introduce şi alte tipuri de propoziŃii subordonate cu condiŃia:

• să aibă în subordonată funcŃia de subiect sau complement direct:

Non mi riferisco a chi parlava prima (Nu mă refer la cel care vorbea înainte). Chi este subiectul completivei indirecte. În Non andare con chi non conosci (Nu merge cu cineva pe care nu-l cunoşti) chi este complementul direct din completiva indirectă; b) să aibă în subordonată aceeaşi funcŃie pe care subordonata o are Mi occupo di chi mi hai detto (Mă ocup de cel de care mi-ai spus).

În proverbe, chi are sens nedefinit, apropiindu-se de pronumele nehotărâte: Chi rompe, paga (Cine sparge, plăteşte). • QUANTO, -A, -I, -E

Quanto, -a, -i, -e are ca şi chi o dublă natură, de demonstrativ şi relativ. La feminin singular este puŃin folosit. Quanto poate fi înlocuit cu tutto quello che, tutto ciò che Ca şi chi, quanto poate avea în subordonată funcŃie de subiect sau 215

complement direct: Sono stati ammessi quanti si sono presentati all'esame (Au fost admişi toŃi câŃi / toŃi cei care s-au prezentat la examen); • ONDE/CU CARE

Onde este foarte puŃin folosit în limba contemporană, fiind înlocuit cu di cui, da cui, con cui în funcŃie de context: Di quei sospiri, ond'io nutriva il core (onde = di cui, con cui) (Petrarca „Despre acele suspine, cu care îmi hrăneam inima"); I mali ond'era afflitto... (onde = per cui) (Nenorocirile pentru care era mâhnit...).

• Cum sa scriem o scrisoare in limba italiana/ come scriviamo una lettera nella lingua italiana Caro Allessandro,/ Draga Alexandru Ho saputo da Piero che hai avuto molto da fare nell’ultimo periodo, che hai fatto gli esami e che sono andati bene./ Am aflat de la Piero che ai fost ocupat in ultima perioada, ca ai dat examenele si ca au mers bine. Congratulazioni! / Felicitari! Ho tanta voglia di rivederti e percio’ vorrei invitarti a venire qui da noi al mare/ Mi-e foarte dor sa te revad si de aceea as dori sa te invit sa aici aici la noi la mare. Domenica, i miei genitori vanno in America da parenti ed io resto sola con le mie amiche. Non le conosci ancora, vero? Sono molto allegre e simpatiche./ Duminica, parintii mei merg in America la rude si eu raman singura cu prietenele mele. Nu le cuno ti încă, e adevarat? Sunt foarte vesele si simpatice Se puoi venire, siamo in quatro - sarebbe tanto bello!/ Dacă poŃi veni, suntem in patru – ar fi foarte frumos!

216

Qui fa ancora caldo mentre da voi fa molto fresco, come ho letto sul giornale. /Aici este încă cald în timp ce la voi este foarte răcoros, după cum am citit in ziar. Una ragione di più per venire qui! Aspetto una tua telefonata per giovedi e venerdi sera./ O argument in plus pentru a veni aici! A tept un telefon joi sau vineri seara Un affettuoso abbraccio/ O imbratisare afectuoasa Simona

Lectia/lezione 19 Gramatica PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE ŞI EXCLAMATIVE (I pronomi e gli aggetivi interrogativi ed esclamativi)

Toate interogativele şi exclamativele, pronume şi adjective, au funcŃie de relative în propoziŃiile interogative indirecte. • Interogativele sunt:

217

I.

Chi? (cine?)

II. Che? (ce?, care?) III. Quale? (care?) IV. Quanto? (cât?) Chi, invariabil, apare numai ca pronume interogativ. Ca şi relativul chi se referă numai la persoane şi cere acordul verbului în masculin sau feminin singular, rar plural: Chi è? (Cine este?); Voi chi siete? (Voi cine sunteŃi?); A chi devo rivolgermi? (Cui trebuie să mă adresez?); Di chi stavi parlando? (Despre cine vorbeai?); con chi hai votato? (Cu cine ai votat?); Con chi devo discutere? (Cu cine trebuie să discut?); Dimmi a chi alludevi? (Spune-mi la cine făceai aluzie?). • După cum se vede, chi poate îndeplini diverse funcŃii în propoziŃie, putând fi precedat de prepoziŃii. • Che, invariabil, poate fi atât pronume cât şi adjectiv interogativ şi se referă numai la obiecte şi animale. Se poate referi la persoane când înlocuieşte substantive—nume predicative: Tu che sei? (Tu ce eşti?) — Sono studente (Sunt student); Sono italiano (Sunt italian); • Quale poate fi atât pronume cât şi adjectiv; se acordă in număr (pl. quali) cu substantivul pe care îl înlocuieşte (în funcŃie de pronume) sau pe lângă care stă (în funcŃie de adjectiv). Spre deosebire de che, quale se referă atât la fiinŃe cât şi la obiecte având însă sens selectiv (indică un obiect din mai multe):

218

Quale vuoi vedere? (ce vrei sa vezi) Ho capito quanto hai detto (Am înŃeles tot ce ai spus). De asemenea poate avea şi altă funcŃie în subordonată dacă subordonata are faŃă de principală aceeaşi funcŃie: Mi riferivo a quanto ti riferivi anche tu (Mă refeream la ceea ce te refereai şi tu). Non conosco tutti quelli di cui mi hai parlato (Nu cunosc pe toŃi aceia despre care mi-ai vorbit).

PRONUMELŞI ADJECTIVELE NEHOTARÂTE (I pronomi e gli aggettivi indefiniti)

Categoria nehotărâtelor în limba italiană ca şi în limba română, este foarte eterogenă, cuprinzând elemente cu conŃinut şi comportare sintactică diferite. Singura caracteristică comună este aceea că indică în mod neprecis un obiect sau un fenomen. • Uno se foloseşte numai ca pronume nehotărât (înaintea unui substantiv este articol nehotărât sau adjectiv numeral). Se traduce unul, cineva: Ho conosciuto uno che parlava sei lingue (Am cunoscut pe unul / pe cineva / care vorbea şase limbi). • GraŃie valorii de nehotărât, se foloseşte ca subiect al unor propoziŃii cu sens impersonal: In una tale situazione, uno non sa come reagire = non si sa come reagire (Într-o asemenea situaŃie, nu ştii cum să reacŃionezi • Altro, -a, -i, -e poate fi pronume sau adjectiv nehotărât şi se referă atât la fiinŃe, cât şi la obiecte. În ambele funcŃii, la singular este însoŃit de articol nehotărât, iar la plural apare fără articol: 219

Un altro non avrebbe agito così (Altul n-ar fi procedat aşa); Essa sembrava un'altra (Ea părea alta); Altri sostenevano il contrario (AlŃii susŃineau contrariul); Mi sono rivolto ad altri (M-am adresat altora); Questo è un altro problema (Aceasta este o altă problemă);

• Altri este pronume nehotărât şi se referă numai la persoane, numai la masculin singular (a nu se confunda cu forma de masculin plural a lui altro). Nu este însoŃit niciodată de articol. Poate fi substituit cu un altro (altul, un altul): Altri direbbe lo stesso = . (Altii ar spune acelaşi lucru) • Altrui este pronume invariabil şi iniŃial, forma de genitiv a lui altro, -a (al altuia, al alteia). Din cauza folosirii alături de substantivul al cărui atribut este (la casa altrui ) (casa altuia) se consideră adjectiv posesiv. Poate sta atât după un substantiv cu articol hotărât, cât şi între articol şi substantiv: le idee altrui = le altrui idee (ideile altuia). • Alcuno a, -i, -e poate fi atât pronume cât şi adjectiv şi în acest caz precedă substantivul. Nu este niciodată însoŃit de articol. La singular este foarte puŃin folosit fiind înlocuit cu qualche (câŃiva, câteva). La plural se foloseşte mai des, dar şi în acest caz poate fi înlocuit de qualche. Se preferă alcuno când substantivul la care se referă este subiect pentru ca verbul să fie la plural. Qualche, deşi are acelaşi sens (câŃiva, câteva), cere acordul în singular: Alcuni miei amici sono arrivati (CâŃiva prieteni de-ai mei au sosit); Qualche mio amico è arrivato (CâŃiva prieteni de-ai mei au sosit).

Ca pronume, alcuno, -a, -i, -e se referă numai la persoane. Se foloseşte mai ales la plural: 220

Alcuni di voi la pensano diversamente (Unii dintre voi gândesc altfel).

• La singular este frecvent înlocuit de qualcuno sau uno: Qualcuno (sau uno) deve farlo (Cineva trebuie s-o facă), în loc de Alcuno deve farlo. În propoziŃii negative (după negaŃia non sau după prepoziŃia senza) este aproape întotdeauna înlocuit de nessuno, -a: Non c'era nessuno (Nu era nimeni), în loc de Non c'era alcun • Qualche este numai adjectiv nehotărât şi este invariabil. Poate fi urmat numai de substantive la singular, dar sensul este de plural (pluralitate nedefinită): qualche amico (câŃiva prieteni), qualche pagina (câteva pagini). Înlocuieşte frecvent pe alcuni, -e. Nu este niciodată însoŃit de articol. qualche mio amico (câŃiva prieteni de-ai mei), • Certo, -a, -i, -e poate fi pronume sau adjectiv nehotărât. În funcŃie de adjectiv, precedă substantivul. După substantiv, este adjectiv calificativ: una notizia certa (o ştire sigură). Este precedat de articol nehotărât numai la singular: una certa notizia (o ştire oarecare, o anumită ştire), dar certe notizie (unele ştiri, anumite ştiri). La plural poate avea sens depreciativ: Non voglio conoscere certe persone (Nu vreau să cunosc unele persoane, anumite persoane). Ca pronume se foloseşte numai la plural şi mai ales la masculin: Certi dicevano che era troppo gentile (Unii spuneau că era prea amabil). În această funcŃie, poate fi înlocuit de alcuni sau taluni.

• Certuno, -a, -i, -e este numai pronume şi se foloseşte aproape exclusiv la masculin plural, putând fi înlocuit cu alcuni, taluni. Se referă numai la persoane: Certuni non sapevano nulla (Unii nu ştiau nimic); A certuni tutto va bene (Unora toate le merg bine). • Tale, -i poate fi atât adjectiv cât şi pronume. Ca adjectiv, este precedat 221

la singular de articolul nehotărât: Ti ha cercato un tal signor Rossi (Te-a căutat un oarecare domn Rossi). Este sinonim cu (un) certo. Precedat de demonstrativele questo, quello, întăreşte sensul acestora: Quei tali signori non sono più venuti (Acei domni nu au mai venit).

• Taluno, -a, -i, -e este atât adjectiv, cât şi pronume. Ca adjectiv, la singular este frecvent înlocuit cu un certo, una certa, un tale, una tale. La plural se foloseşte mai frecvent şi poate fi înlocuitcu alcuni, cerŃi: Taluni professori usano altri metodi = Alcuni professori... (Unii profesori folosesc alte metode). Ca pronume, se referă numai la persoane: Taluno potrà protestare (Vreunul, cineva va putea să protesteze); Taluni sono veramente maleducati (Unii sunt într-adevăr prost crescuŃi). La singular poate fi înlocuit cu uno, qualcuno, la plural cu alcuni, certuni. • Qualcuno, -a este pronume şi se referă numai la fiinŃe, în majoritatea cazurilor la persoane. Se traduce cu cineva. Are formă numai de singular, deşi poate indica uneori şi o pluralitate restrânsă: C'era qualcuno che ti cercava (Era cineva care te căuta); • Qualcosa, sau qualche cosa (ceva) este numai pronume şi se referă numai la obiecte. Este compus din adjectivul qualche şi substantivul cosa; se comportă însă ca o formă simplă, întrucât cere acord în masculin şi nu în feminin cum ar trebui dacă s-ar mai considera cosa drept un substantiv: È successo qualcosa (S-a întâmplat ceva). • . Qualunque (oricare, orice) este numai adjectiv, invariabil, şi se referă atât la fiinŃe, cât şi la obiecte. Precedă substantivele excluzând articolul:

222

Qualunque proposta sarebbe accettata (Orice propunere ar fi acceptată).

• Între qualunque şi substantiv se mai pot intercala un posesiv şi / sau un adjectiv calificativ: qualunque sua bella azione (orice acŃiune frumoasă a sa). În cadrul prenumelor şi / sau adjectivelor nehotărâte care se referă la o unitate nedefinită se grupează trei forme: ogni, ognuno, ciascuno, cu sens distributiv (fiecare) şi în acelaşi timp totalitar (toŃi, toate). • Ogni este numai adjectiv invariabil în gen şi precedă numai substantive la singular, excluzând articolul. Între ogni şi substantiv se pot intercala un posesiv şi / sau un adjectiv calificativ: ogni giorno (fiecare zi), ogni nostra bella azione (fiecare acŃiune frumoasă a noastră), ogni bella ragazza (fiecare fată frumoasă). În grupul nominal ogni nu poate fi precedat de nici un alt predeterminant nominal. Sensul distributiv rezultă şi din sintagme de tipul: ogni quattro giorni (o dată la patru zile), ogni cinque mesi (o dată la cinci luni), ogni venti minuti (la fiecare douăzeci de minute • . Ognuno este numai pronume şi în general cere acord în que (o carte oarecare) masculin singular: Ognuno dovrà rispondere delle proprie azioni (Fiecare va trebui să răspundă pentru propriile acŃiuni). • Nessuno, -a (nici un, nici o) este atât adjectiv, cât şi pronume. Ca adjectiv, precedă substantivele nearticulate, prezentând variante poziŃionale în funcŃie de iniŃiala substantivului (după modelul articolului nehotărât un, uno, una, un'): nessun libro (nici o carte), nessun amico (nici un prieten), nessuno studente (nici un student), nessuna gioia (nici o bucurie), nessun'idea (nici o idee).

• .Niente (nimic) este pronume nehotărât, negativ, invariabil. Se referă 223

numai la obiecte. Ca şi nessuno dacă stă după verb, acesta trebuie să fie precedat de negaŃia non. Dacă stă înaintea verbului, exclude negaŃia: Non mi spaventava niente (Nu mă speria nimic), Niente mi spaventava (Nimic nu mă speria). Poate fi substantivat: Il niente (nimicul, neantul). • Nulla (nimic) pronume nehotărât, negativ, invariabil, este sinonim cu niente si se comportă în acelaşi mod (cu deosebirea că nu poate apărea ca adjectiv): Nulla mi potrà cambiare (Nimic nu mă va putea schimba),

• NUMERALUL (Il numerale)

Din punct de vedere semantic numeralul exprimă numărul, ordinea numerică sau alte determinări cantitative.

• Numerale cardinale sunt: 1 uno

16 sedici

2 due

17 diciassette

3 tre

18 diciotto

4 quattro

19 diciannove

5 cinque

20 venti

6 sei

21 ventuno

7 sette

22 ventidue 224

8 otto

23 ventitré

9 nove

24 ventiquattro

10 dieci

25 venticinque

11 undici

26 ventisei

12 dodici

27 ventisette

13 tredici

28 ventotto

14 quattordici

29 ventinove

15 quindici

30 Trenta

40 quaranta 50 cinquanta 60 sessanta 70 settanta 80 ottanta 90 novanta 100 cento 1000 unamila

• NUMERALELE ORDINALE (I numerali ordinali)

• Numeralele ordinale sunt:

225

1 primo, -a

14 quattordicesimo, -a

2 secondo, -a

15 quindicesimo, -a

3 terzo, -a

16 sedicesimo, -a

4 quarto, -a

17 diciassettesimo, -a

5 quinto, -a

18 diciottesimo, -a

6 sesto, -a

19 diciannovesimo,-a

7 settimo, -a

20 ventesimo, -a

8 ottavo, -a

30 trentesimo, -a

9 nono, -a

40 quarantesimo, -a

10 decimo, -a

50 cinquantesimo,60 sessantesimo,-a 70 settantesimo,-a 80 ottantesimo,-a 90 novantesimo,-a

11 undicesimo, -a

12 dodicesimo, -a 100 centesimo, -a 13 tredicesimo, -a

101 centunesimo,-a

• Nu uitati/Non dimenticare! Numeralele ordinale sunt adjective. Ele se acordă în gen cu substantivul pe care-l determină: Il ventesimo giorno (a 226

douăzecea zi), la ventesima notte (a douăzecea noapte). Ordinalele însoŃesc substantive la singular, cu excepŃia lui primo care poate avea şi plural. In acest caz, primi (sau prime) nu se referă numai la obiecte care ocupă fiecare primul loc într-o enumerare, ci (şi aceasta de cele mai multe ori) la primele (două, trei etc.) obiecte dintr-o enumerare, deci care ocupă locurile l, 2, 3 etc.: Carlo e Giorgio hanno ottenuto il voto massimo. Essi sono i primi (Charlie şi Giorgio au obŃinut nota maximă. Ei sunt primii); Charlie si è piazzato al primo posto e Giorgio al secondo. Charlie s-a plasat pe primul loc şi Giorgio pe al doilea. Essi sono dunque i primi. Ei sunt deci primii Ca orice adjectiv, ordinalele se pot substantiva: La settima (sinfonia) di Beethoven — A şaptea (simfonie) de Beethoven; L'automobile procedeva in prima (marcia) — Maşina mergea cu (viteza) întâi; Viaggiare in prima (classe) — a călători la (clasa) întîi.

• Numerele fracŃionare se exprimă în felul următor: La fracŃiile ordinare se foloseşte numeralul ordinal un quinto (o cincime), tre quinti (trei cincimi), un centesimo (o sutime). Mezzo este însă şi adjectiv, acordându-se cu substantivul determinat: mezzo litro (o jumătate de litru), mezzo chilo (o jumătate de kilogram), mezze misure (jumătăŃi de măsură).

• În exprimarea orelor, mezzo poate fi folosit ca substantiv şi atunci nu se acordă: un'ora e mezzo (o oră şi jumătate), alle tre e mezzo (la trei şi jumătate); sau ca adjectiv, şi se acordă: un'ora e mezza. 227

În general când lipseşte substantivul ora, mezzo se foloseşte substantivat: sono le ore quattro e mezza, sono le quattro e mezzo. Pentru fracŃiile zecimale se foloseşte fie sistemul fracŃiilor ordinare: 3,3 — tre e tre decimi (trei şi trei zecimi) sau mai frecvent sutimile: 3,30 — tre e trenta centesimi.

• Lexic Le ore / orele e’ l’una – este ora 1 sono le due – este ora 2 fino alle 2 – pana la ora 2 dalle 2 alle 4 – de la 2 la 4 verso le 2 – in jur de ora 2 dopo le 2 – dupa orele 2 fra le 2 e 4 – intre ore 2 si 4 prima delle 2 – înainte de ora 2

• Che ore sono? /Cât este ora? È mezzogiorno – este ora 12 E 12 e mezza – este 12 si jumătate E l’una esatta – este unu fix Sono le due in punto – este ora 2 fix Sono le tre e cinque – este ora 3 i cinci minute Sono le quatro e un quarto – este ora 4 i un sfert Sono le cinque e venti – este ora 5 i 20 228

Sono le sei e mezzo – este ora 6 i jumătate Sono le sette meno venti – este ora 7 fără 20 Sono le undici meno dieci – este ora 11 făra zece È mezzanotte – este miezul nopŃii

• Presto – curând Domani – mâine Dopodomani – poimâine Alle ore tre – la orele trei Verso le quatro – în jur de ora patru Dopo le cinque – după orele 5 La settimana prossima – saptâmana viitoare Il 12 aprilie – in 12 aprilie Verso il 18 maggio – în jur de 18 mai Dopo il 12 aprilie – după 12 aprilie Fra il 13 e 15 – între 13 i 15 Il mese prossimo – luna viitoare In gennaio/febbraio – în ianuarie, februarie A Natale/ la Craciun A Pasqua – la Pa ti Il prossimo anno – anul viitor L’anno prossimo – anul viitor Tante belle cose – toate cele bune A più tardi – pe mai tarziu 229

A presto – pe curând!

Lezione/lectia 20

• Recapitulare/ ricapitulazione

Esercizio no. 1 • Trasformate le seguenti frasi usando il gerundio. Per esempio:/ Transformati următoarele fraze folosind gerunziul: De exemplu: 1.Mentre passeggiavo nel parco, ho incontrato mia cognata/ În timp ce mă plimbam prin parc am întâlnit-o pe cumnata mea Passeggiando nel parco, ho incontrato mia cognata/ Plimbându-mă în parc, am întâlnit-o pe cumnata mea. 2.Mentre frigevo la carne, mi sono bruciata/ În timp ce frigeam carnea m-am ars Frigendo la carne, mi sono brucciata./ Frigând carnea m-am ars 3.L’hanno visto quando tornava a casa/ L’au văzut când se întorcea acasă L’hanno visto tornando a casa/ L’au văzut întorcându-se acasă 4.Quando si fanni degli errori, spesso si impara/ Când se fac erori, des se invaŃă Quando si fanno degli errori, spesso si sta imparando/ Cand se fac erori, des se invată Esercizio no 2/ exerciŃiul nr. 2 • Di, che sau come?

230

Giovanna è la più giovane di tutti/ Giovanna este cea mai tânară dintre toŃi Non e cambiato affatto/ nu s-a schimbat deloc/ è tornato come è partito/ s-a întors cum a plecat Preferisco ascoltare questo disco con te che guardare la trasmissione/ Prefer să ascult acest disc cu tine decât la mă uit la transmisiune Il loro giardino è grande come il parco pubblico/ Grădina lor este mare ca i parcul public Questa traduzione è difficile come quella fatta per l’Istituto della Enciclopedia/ Această traducere este dificilă ca aceea facută pentru Institutul de Enciclopedie Hai mangiato meno di me. Perchè non mangi ancora un pò? Ai mâncat mai puŃin decât mine. De ce nu mănânci încă puŃin? Esercizio no. 3 • Mettete le seguenti frasi al passato prossimo/ PuneŃi următoarele fraze la perfect compus: La porta viene chiusa/ La porta stata chiusa/ Poarta se închide/ Poarta a fost închisă. I biglietti vengono venduti presso l’agenzia di turismo/ Biletele se vând la agenŃia de turism. I biglietti sono stati venduti presso l’agenzia di turismo/ Biletele au fost vândute la agenŃia de turism. Sono già avvisata/ Sunt deja informată. Sono stata già avvisata/ Am fost deja informată Il caporeparto è ascoltato da tutti gli impiegati/ eful de secŃie este ascultat de toti angajatii Il caporeparto è stato ascoltato da tutti gli impiegati/ eful de secŃie a fost ascultat de toŃi sefii de secŃie Sei informato? E ti informat? 231

Sei stato informato? Ai fost informat? Esercizio no 4 • Completate seguendo l’esempio/ CompletaŃi urmând exemplul: Se ti sbrigherai arriveremmo in tempo all’ultimo spettacolo/ Dacă te vei grabi vom sosi în timp la ultimul spectacol. Ci capiremmo meglio se ci discuterremo tranquilamente/ Ne vom întelege mai bine daca vom discuta in lini te Se sapresti con precisione l’orario del treno verrei a prenderti alla stazione/ Daca ai ti cu precizie mersul trenului a veni sa te iau de la gară. Le spiegherebbero più chiaramente dov’è la difficoltà se potrebbe parlarle di persona/ Le-ar explica mai clar unde este dificultatea dacă ar putea să le vorbească în persoană. Ve lo diremmo chiaramante se non sarete d’accordo/ O să vă spunem clar dacă nu veŃi fi de acord Se farà più caldo potremmo andare al mare/ Dacă se va face mai cald vom putea să mergem la mare.

Gramatica ADVERBUL (L'avverbio)

Adverbul este o parte de vorbire neflexibila. Din punct de vedere semantic, adverbul exprimă însuşiri ale acŃiunilor, intensitatea acestor însuşiri, cantitatea, sau precizează circumstanŃele locale, temporale ale unei acŃiuni. • Din punct de vedere sintactic, adverbele se clasifică în: A. Adverbe independente: 232

1. care pot forma singure o comunicare: si (da), no (nu), già (deja);

B. Adverbe regente (predicative): certo (bineînŃeles) si , ecco (iată): Certo che verrà (Desigur că va veni); Certo che lo conosco (Desigur că îl cunosc); Ecco venendo Carlo (Iată-l venind pe Carlo); Ecco che viene Carlo (Iată că vine Carlo). C. Adverbe subordonate: l. care realizează o relaŃie unică de dependenŃă, determinând: a. o parte a unei propoziŃii (un verb, un adjectiv, un substantiv, un adverb): Mi sento meglio (Mă simt mai bine); arriverà domani (Va sosi mâine); un articolo straordinariamente interessante (un articol extraordinar de interesant); quella casa là (casa aceea de acolo); un viso così (un chip aşa); proprio oggi (chiar astăzi); b. o propoziŃie: Sfortunatamente nessuno poteva aiutarlo (din nefericire nimeni nu putea să-l ajute). 2. care introduc propoziŃii subordonate având şi funcŃie sintactică în aceste propoziŃii: quando (când), come (cum), (unde), donde sau da dove (de unde), ovunque (oriunde): Ritornerò quando avrai bisogno di me (Mă voi întoarce când vei avea nevoie de mine); Devi andare dove ti dico io (Trebuie să mergi unde îŃi spun eu); Non so come fare (Nu ştiu cum să fac); Ti troverò dovunque tu sia (Te voi găsi oriunde ai fi);

233

Vengo donde vieni anche tu (Vin de unde vii şi tu). ADVERBELE DE MOD

• Exemple de adverbe de mod simple: bene (bine), male (rău), meglio (mai bine), peggio (mai rău), anche (şi, de asemenea), sempre (mereu), inoltre (mai mult, în afară de aceasta), volentieri (cu plăcere), così (aşa), magari (măcar, cel puŃin, chiar), insieme (împreună), 1.adverbe formate prin derivare: — cu sufixul -mente, adăugat la forma de feminin a adjectivelor: rapidamente (repede), chiaramente (clar), fortemente (tare, puternic). • Adjectivele care se termină în -le, şi -re pierd pe -e final în prezenŃa sufixului: facile (uşor) — facilmente, terribile (teribil) — terribil-mente, 234

utile (util) — utilmente.

• Să se reŃină formarea adverbelor din adjectivele: benevolo (benevol) — benevolmente, leggero (uşor) —leggermente, violento (violent) — violentemente, pari • formate prin folosirea adverbială a adjectivelor la forma de masculin singular: alto (sus; înalt; tare), basso (jos), forte (tare), piano (încet), chiaro (clar), caro (scump), giusto (just), subito (imediat), sicuro, certa (sigur), presto (repede). 4. exprimate prin locuŃiuni adverbiale care sunt formate din: –– prepoziŃie + adjectiv sau substantiv: di recente (recent), di solito (de obicei), di nuovo (din nou), di rado (rareori), d'ordinario (de obicei), in breve (pe scurt), in generale (în general), in grande (în mare), a lungo (îndelung), da lontano (de departe), con severità (cu severitate), con disperazione (cu disperare), con rapidità (repede);

235

ADVERBELE DE TIMP

• Cele mai frecvente adverbe de timp sunt: adesso (acum), ora (acum), allora (atunci) oggi (astăzi), domani (mâine), dopodomani (poimâine), ieri (ieri), l'altro ieri sau ieri l'altro sau avantieri (alaltăieri), presto (curând), tardi (târziu), sempre (întotdeauna), spesso (deseori), mai (niciodată), ancora (încă), prima (mai înainte), poi (apoi), dopo (după, după aceea), già (deja). • Câteva adverbe au sensuri diferite în funcŃie de context: mai: „niciodată," Gli hai parlato? (I-ai vorbit?) Mai! (Niciodată!); Non l'ho mai visto! (Nu l-am văzut niciodată!) 236

• „vreodată": Nessuno l'ha mai visto (Nimeni nu l-a văzut vreodată); Chi l'ha mai visto? (Cine l-a văzut vreodată?); Se mai ti scriverò, mi risponderai? (Dacă vreodată am să-Ńi scriu, îmi vei răspunde?) „oare": Chi mai sarà (Oare cine o fi?) • sempre: „întotdeauna": Te l'ho sempre detto (łi-am spus-o întotdeauna) „tot, de asemenea" (adverb de mod): Sono sempre io (Sunt tot eu); Ho parlato sempre con quell'impiegato (Am vorbit tot cu funcŃionarul acela); Ti amo sempre più (Te iubesc tot mai mult) già „deja": E' già vecchio (E deja vechi) „şi": E' già partito (A şi plecat); L'ho già dimenticato (L-am şi uitat)

• Quando este adverb de timp interogativ şi relativ: Quando si parte? (Când se pleacă?); Non so quando ritornerà (Nu ştiu când se va întoarce). • Adverbele adesso, ora, allora, quando sunt proadverbe. Ele au sens numai în măsura în care sunt puse în relaŃie cu un referent.

ADVERBELE DE LOC

• Cele mai frecvente adverbe de loc sunt: qui sau qua (aici), là sau lì (acolo),

237

costì (aici), costà (aici alături), colà (acolo) su (sus), giù (jos), sopra (deasupra), sotto (sub), vicino (aproape), lontano (departe), davanti (înainte, în faŃă), dietro (în spate), dentro (înăuntru), fuori (afară), dappertutto (pretutindeni), dovunque (oriunde), dove (unde), donde sau da dove (de unde), altrove (în altă parte, aiurea). Dove, donde şi da dove sunt adverbe interogative şi relative: Dove vai? (Unde mergi?); Da dove vieni? (De unde vii?); Non so dove andare (Nu ştiu unde să merg); Non so da dove venga (Nu ştiu de unde vine). • Dovunque este adverb nehotărât relativ: Andrò dovunque andrai tu (Voi merge oriunde vei merge tu).

238

• ADVERBELE DE CANTITATE FuncŃionează ca adverbe de cantitate pronumele nehotărâte de cantitate: poco (puŃin), alquanto (ceva, puŃin), parecchio (mult, destul), molto (mult), tanto (atât), troppo (prea mult). Molto şi poco au grade de comparaŃie .

• Non dimenticate! Nu uitati!

O parte dintre adverbe prezintă, ca şi adjectivele, grade de comparaŃie şi intensitate.

• GRADELE DE COMPARAłIE

• Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più care precedă adverbul comparat: facilmente –– più facilmente (mai uşor), spesso — più spesso (mai des), tardi — più tardi (mai târziu). Câteva adverbe (dintre cele care acceptă comparaŃia din punct de vedere semantic) prezintă forme sintetice: bene (bine) — meglio (mai bine), male (rău) — peggio (mai rău), molto (mult) — più1 (mai mult), poco (puŃin) — meno (mai puŃin), grandemente (în mare măsură) — maggiormente (în mai mare măsură). • Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno care precedă adverbul comparat: meno spesso (mai puŃin des), meno difficilmente (mai puŃin dificil). Sunt puŃine adverbe care acceptă 239

comparativul de inferioritate.

Când determină un verb, adverbul poate sta fie înainte fie după acesta. Atunci când precedă verbul este mai accentuat: Verrò presto (Voi veni curând); Volentieri te lo darei (Cu plăcere Ńi l-aş da). Câteva adverbe: più, mai, già, sempre anche atunci când verbul este la un timp compus stau în mod normal între auxiliar şi participiu: Non l'ho più visto (Nu l-am mai văzut); Non mi ha mai detto (Nu mi-a spus niciodată); Era già partita (Plecase deja); L'avevo sempre ammirato (Îl admirasem întotdeauna); Te l'ho anche detto (łi-am şi spus-o). • Când determină un substantiv stă după acesta: Un bambino così (Un copil aşa). • Când determină un adjectiv sau un adverb, se aşează înainte: una conferenza straordinariamente interessante (o conferinŃă extraordinar de interesantă); Si capisce molto facilmente (Se înŃelege foarte uşor). • Când determină o propoziŃie, adverbul poate preceda toată propoziŃia: Certo, non sapevo niente (BineînŃeles, nu ştiam nimic); poate urma după toată propoziŃia: Non sapevo niente, naturalmente (Nu ştiam nimic, evident) sau poate fi incident, fiind despărŃit prin virgule de restul propoziŃiei: Carlo, evidentemente, se ne era reso conto (Carlo, evident, îşi dăduse seama).

240

Esercizio gramaticale

• Trovate sinonimi per gli avverbi di modo:/ Gasiti sinonime pentru adverbele de mod:

• Marcello non ama la fretta, preferisce fare le cose comodamente/confortevolmente./ Marcel nu iubeste graba, prefera sa faca lucrurile comod/confortabil • Mi ha risposto sinceramente/apertamente/ Mi-a raspuns sincer/deschis • La signora Della Valle si veste sempre elegantemente/ raffinamente/ D-na Vale se imbraca mereu elegant/rafinat • Vi salutiamo affettuosamente/ afectuos/calduros

calorosamente/

Va

salutam

• Luise si e comportata oggi molto stranamente/bizzarramente. Luise s/a comportat astazi foarte ciudat/bizar

Lectia 21/lezione 21

Gramatica CONJUNCłIA (La congiunzione)

241

• ConjuncŃiile sunt părŃi de vorbire neflexibile care servesc drept instrumente gramaticale, stabilind raportul între părŃi de vorbire de acelaşi fel. După formă conjuncŃiile sunt simple: che (că), se (dacă) sau compuse: finché (până când). De asemenea, au funcŃie de conjuncŃie, locuŃiunile conjuncŃionale: a patto che (cu condiŃia ca). • După funcŃie, conjuncŃiile sunt: 1. coordonatoare 2. subordonatoare.

• ConjuncŃiile coordonatoare sunt: a. copulative: e sau ed înaintea unui cuvînt care începe cu vocală) (şi), ne (nici), ne... ne (nici... nici); non solo... ma anche (nu numai... dar şi); b. disjunctive: o, oppure, ossia, ovvero (sau), o... o (sau... sau), sia... sia (fie... fie); c. adversative: ma (dar), però (însă), bensì (ci, după o negaŃie), tuttavia (totuşi, cu toate acestea), sennonché (dar, totuşi), nondimeno (totuşi), anzi (dimpotrivă), pure (totuşi), eppure (şi totuşi), piuttosto (mai degrabă), 242

d. explicative sau concluzive: cioè (adică), dunque, quindi (deci), perciò (deci, de aceea). • ConjuncŃiile subordonatoare sunt: • temporale: allorché, allorquando (atunci când), subito che (de îndată ce), appena che (îndată ce), dopo che (după ce), mentre (în timp ce), dacché, dal tempo che (de când), fino a che, sino a che, finché (până când) , avanti che, prima che (înainte ca), ogni volta che (ori de câte ori); • cauzale: perchè (pentru că), siccome (întrucât), giacchè, poichè, dacchè, perocchè, che (pentru că), essendo che, visto che, stante che (dat fiind că); • modale: (sic)come (aşa cum), come se (ca şi cum), quasi che (aproape ca şi cum), secondo che (după cum), senza che (fără ca), 243

come quando (ca şi când), di modo che (astfel încât), nel senso che (în sensul că); • finale: perchè, affinchè (ca să, pentru ca să); • concesive: benchè, sebbene, seppure, quantunque, allor(a)chè (deşi), malgrado che, nonostante che (deşi, în ciuda faptului că), anche se (chiar dacă); • consecutive: che (încât, că), così che, talmente che (aşa încât), di modo che (astfel încât),

tanto che (atât încât); • condiŃionale: se (dacă), a condizione che, a patto che (cu condiŃia ca), qualora (dacă, în caz că), nel caso che (în caz că)

• PrepoziŃiile în limba italiană

• Am vorbit la începutul cursului despre prepoziŃiile simple în limba italiană, cum se pot uni cu articolul hotarât devenind astfel prepoziŃii articulate. 244

Vom învăŃa acum, în ultima lecŃie a cursului de limba italiană despre alte prepoziŃii i despre prepoziŃiile adverbiale.

• Alte prepoziŃii

• Prepozitia tra sau fra Fra şi tra sunt sinonime. Se preferă o formă sau alta numai din motive de eufonie. Nu se va spune fra fratelli sau tra traduttori ci tra fratelli si fra traduttori. fra — „între, dintre, printre": Tra me e te ci corre una differenza (Între mine şi tine este o diferenŃă); a dirla fra noi (între noi fie spus), il più alto fra tutti (cel mai înalt dintre toŃi); Passeggiavo tra gli alberi del bosco (Mă plimbam printre copacii din pădure); essere tra la vita e la morte (a fi între viaŃă şi moarte), vivere tra quattro muri (a trăi între patru pereŃi). Atât tra cât şi tra atunci când introduc un pronume personal pot fi urmate de prepoziŃia di: tra di noi (între noi), tra di loro (între ei) fra cinque anni (peste cinci ani), fra qualche anno (peste câŃiva ani), fra poco (peste puŃin timp). A se reŃine expresia pensare tra sé (a se gândi în sinea sa). • PrepoziŃia senza (fără): senza gioia (fără bucurie). Se construieşte cu di înaintea prenumelor personale: Egli partì senza di noi (El a plecat fără noi).

245

• PrepoziŃia verso verso — „spre, către": verso (la) sera (spre seară), andare verso (la casa (a merge spre casă) verso — faŃă de": essere cortese verso i vecchi (a fi politicos faŃă de bătrâni). Când introduce un pronume personal poate fi urmată de prepoziŃia di: Andò verso di lei (Merse spre ea). • PrepoziŃia lungo (de-a lungul): lungo la riva (de-a lungul malului). • PrepoziŃiile salvo, meno, tranne, eccetto, fuorché, sunt sinonime (în afară de, cu excepŃia): Erano tutti, salvo uno (Erau toŃi în afară de unul); Farei di tutto, fuorché accettare questo (Aş face orice în afară de a accepta asta); Ricordo tutti, tranne gli ultimi tre (Mi-i amintesc pe toŃi în afară de ultimii trei). • PrepoziŃia durante (în timpul): durante la guerra (în timpul războiului). • PrepoziŃiile mediante şi merce (prin, cu ajutorul, prin mijlocirea, datorită): Mediante l'appoggio di un amico, ha trovato il libro (Datorită sprijinului unui prieten, a găsit cartea); merce la vostra bontà (datorită bunătăŃii voastre).

• PepoziŃia grazie (datorită, graŃie). Se construieşte cu substantive sau pronume în dativ: E' rimasto grazie a me (A rămas datorită mie). • PrepoziŃiile nonostante şi malgrado (în ciuda): Partii nonostante il freddo (Am plecat în ciuda frigului); 246

Non volle ascoltare, malgrado i nostri consigli (N-a vrut să asculte în ciuda sfaturilor noastre). • PrepoziŃia fino sau sino (până): fino allora (până atunci). Adeseori se foloseşte cu prepoziŃia a: fino a quando (până când), fino alla fine (până la sfârşit), fino a domani (până mâine). • PrepoziŃia secondo (după, în conformitate cu): Secondo me, non è tardi (După părerea mea, după mine nu este târziu); Secondo la Sua opinione (După părerea dvs.).

• PREPOZITIILE ADVERBIALE

PrepoziŃiile adverbiale pot avea fie funcŃie de prepoziŃie, fie de adverb. indicăm principalele prepoziŃii adverbiale: • Sopra (pe, asupra, deasupra, în): montare sopra un albero (a se sui într-un copac), riportare una vittoria sopra gli avversari (a repurta o victorie asupra adversarilor), essere sopra pensieri (a fi pe gânduri).

• Sotto (sub, pe sub): sotto un albero (sub un copac), sotto la dominazione spagnola (sub dominaŃia spaniolă), sotto un altro aspetto (sub un alt aspect), vendere sotto mano (a vinde pe sub mână),

247

sotto dettatura (sub dictare), ridere sotto i baffi (a râde pe sub mustăŃi), sotto pena di morte (sub pedeapsa cu moartea). • În expresii: sotto le feste (înainte de sărbători, cam pe la sărbători); sotto gli esami (înaintea examenelor); sotto pretesto sau sotto colore (cu pretextul); sotto Firenze (în apropierea FlorenŃei); sotto condizioni (condiŃionat). Adverb: È rimasto sotto (A rămas jos). • Dentro şi entro (în, înăuntru): dentro la scatola (în cutie); dentro +a + substantiv: dentro alla casa (înăuntru, în casă); dentro + di + pronume personal: dentro di sé (în sinea sa). • În forma entro (în, până la) are sens temporal: torno entro la settimana (Mă întorc într-o săptămână). Dentro este şi adverb: Aspettami dentro (Aşteaptă-mă înăuntru). • Avanti (înaintea): nell'anno 75 avanti Cristo (în anul 75 înainte de Cristos). Frecvent cere prepoziŃia a (rar di): avanti al professore (înaintea profesorului). Adverb: L'orologio va avanti (Ceasul merge înainte). • Davanti + a (înaintea): davanti al giudice (în faŃa judecătorului). Adverb: Stava davanti (Stătea în faŃă). • Dietro (după, în spate), cu sens local: dietro questo edificio (în spatele acestei clădiri). Cere frecvent prepoziŃia a când este urmat de un substantiv: dietro alla casa (în spatele casei). Urmat de pronume personal cere prepoziŃia di: dietro di voi (după voi, în spatele vostru).

248

Adverb: Si fermò dietro (Se opri în spate). • Dopo (după), cu sens local şi temporal: L'ageettivo sta dopo il nome (Adjectivul stă după substantiv); Ci incontriamo dopo lo spettacolo (Ne întâlnim după spectacol). Urmat de pronume personal cere prepoziŃia di: Arrivò dopo di me (A sosit după mine).

• Al bar Era passato un pezzo da quando avevo fatto colazione. La sera avanti avevo ordinato per la prima colazione un caffelatte completo e la mattina, mi avevano portato caffè e latte, un pò di marmellata, un pò di burro e dei panini. / Trecuse o bucată de vreme de când am luat micul dejun. Cu o seară înainte comandasem pentru primul mic dejun o cafea cu lapte completă i dimineaŃa, mi-au adus cafea i lapte, puŃină marmeladă, puŃin unt i ni te chifle. Noi romeni, almeno una parte, siamo abiatuati di fare una colazione abbondante: prendiamo o il caffelatte o la cioccolata o il tè, con burro, miele o marmellata, prosciutto, uova, o al tegamino o una frittata. / Noi românii, cel puŃin o parte, suntem obi nuiti să servim un mic dejun bogat: servim o cafea cu lapte sau ciocolată sau ceai, cu unt, miere sau marmeladă, uncă, ouă sau ouă prajite în tigaie. C’è chi mangia del formaggio con dei pomodori e peperoni o dei wurstel cotti con mostarda. În Italia invece, come già sapevo, la prima colazione è un pasto leggero . Molti, prima di uscire di casa, bevono soltanto una tazza di caffè. / Sunt care manâncă brânză cu ro ii i ardei sau crenvusti copŃi cu mu tar. În Italia însă, a a cum tiam deja, micul dejun este o masă lejeră. MulŃi, înainte să iasă din casă, beau doar o cea că de cafea. La macchinetta per il caffè- la napoletana o la Moka – non manca in nessuna casa e molti italiani se la portano anche nella valigia. / Ma ina pentru cafea / napoletana sau Moka / nu lipse te in nici o casă i multi italieni o poart i în valiza. In attesa della macchina, avevo tempo da prendere quolcosa al bar vicino all’albergo. Andando verso la banca avevo visto nella vetrina dei panini 249

imbottiti,dei dolci e si sentiva un profumo di caffè .Dunque entrai nel bar. La barrista sorridente mi rivolge il solito:/ În a teptarea ma inii, avem timp să servesc ceva la barul de lângă hotel.Mergând spre bancă văzusem în vitrină sandvisuri , prăjituri i se simŃea un parfum de cafea. Deci intrai în bar. Barmanul surâzător imi adresa urmatoarele I barrista - La signorina desidera?/ce dore te domni oara? Simona – Ho voglia di mangiare quolcosa. Mi aiuti un pò Lei./ am poftă să manânc ceva Il barrista: Desidera dei panini imbottiti al prosciutto crudo o al prosciutto cotto?/ Doriti sandvisuri cu sunca cruda sa sau fiarta? Le consiglierei questi alla mortadella dopo un buon cappuccino o un caffè molto ristretto e delle paste come, ad esempio, queste meravigliose dolci alla crema./ Vi le-a recomanda pe acestea cu parizer dupa un capuccino bun sau o cafea foarte scurtă i prăjituri, cum ar fi, de exemplu, aceste extraordinare prăjituri cu cremă. Simona- E’ un po’ troppo, non Le pare? Io devo anche cenare. Quello che mi offre Lei basta per un giorno intero. Mi dia due panini con prosciutto cotto, un toast e un cappucino. / Este putin cam mult, nu vi se pare? Eu trebuie si sa cinez. Ceea ce.mi oferiti dvs, imi ajunge pentru o zi intreaga. Dati-mi doua chifle cu sunca cruda, o paine prajita si un capucino. Il barrista- Benissmo signorina. Che cosa beve dopo?/ Foarte bine domnisoara. Ce beti dupa? Simona- Lei che cosa mi consiglia? Non sono molto pratica di queste cose . Per me io berrei un bel bicchiere d’acqua fresca. / Dvs ce ma sfatuiti? Nu sunt foarte practica cu aceste lucruri. Pentru mine eu as bea un pahar mare de apa proaspata. Il barrista: Non sia mai detto, cara signorina. Le possiamo preparare una bella spremuta di limone o di arance o, se no, abbiamo delle aranciate e delle gazose./ Nu se poate, draga domnisoara. Va putem pregati un suc natural de lamaie sau de portocale, daca nu, avem sucuri de portocale sau gazoase. 250

Simona: Va bene. Direi allora una spremuta di arance.Quanto fa in tutto?/ Bine. As spune atunci un suc de portocale. Cat face totul? Il barrista: trenta euro/ treizeci de euro grazie

• Vocabular Pezzo – bucată; bucată de vreme Marmellata – marmelada; dulceata; gem Abbondante – abundent, copios, bogat Pasto – masa, una dintre mesele zilei Macchineta per il caffè – masina mica in care se prepara cafeaua filtru si care se poate numi Moka sau napoletana Panino- chifla Panino imbottito- sandvis Prosciutto – sunca / crudo/cotto- sunca cruda, fiarta Mortadella – parizer Pasta – prajitură Consigliare – a sfatui Spremuta – suc natural de fructe Mostarda – mu tar Barrista - barman

251

252