I. I. Bujor Si Fr. Chiriac - Gramatica Limbii Latine[1]

I. I. BUJOR şi FR. CHIRIAC

GRAMATICA LIMBII LATINE EDITURA ŞT I I N Ţ I F I C Ă Bucureşti 1958

PREFA Ţ Ă În timpul ultimului deceniu nu s-a mai publicat nici o lucrare de gramatică latină, deşi nevoia unui atare manual era mult simţită de cei care doreau să se ocupe cu acest studiu. Editura ştiinţifică, în dorinţa de a împlini această lipsă, a hotărît să se tipărească „Gramatica limbii latine". După o experienţă de aproape trei decenii, acest manual apare acum într-o formă complet înnoită şi întregită. El este alcătuit din două părţi distincte: morfologia şi sintaxa. Ca şi în trecut, morfologia este tratată pe capitole, după părţile de vorbire, iar în tratarea sintaxei capitolele au fost orînduite, pe categorii sintactice, potrivit cu cele ale sintaxei romîne. Am păstrat şi în acest manual principiul inducţiei regulilor dintr-un număr de exemple care le preced. Toate aceste exemple sînt extrase din operele scriitorilor clasici latini proeminenţi, în special din cele ale lui Csesar, Cicero Titus Livius. Toate exemplele sînt traduse în limba romînă spre a fi înlăturate greutăţile de limbă sau de stil care s-ar ivi pentru cititori. Pentru o temeinică asimilare şi aplicare a regulilor învăţate pe baza exemplelor din manual, am înscris la fiecare capitol de sintaxă o versiune extrasă din operele scriitorilor latini. Fiind însă cunoscută însemnătatea temei — traducerea din limba maternă în limba latină — am introdus la locul cuvenit cîte o temă care serveşte la acelaşi scop: asimilarea şi aplicarea regulilor învăţate. La sfîrşitul manualului am adăugat suplimente despre: topica latină, figuri de stil, formarea cuvintelor latine, prosodia şi metrica latină, numele roman, calendarul roman, unităţi agrs>agrr>agr>ager (ogor) *.

9. Substantivul humus şi numele de oraşe şi insule mici de declinarea a II-a la singular păstrează urma vechiului locativ: humi (la pămînt), Corinthi (în Corint), Lugdumi (în Lugdunum). 10. Cuvîntul locus are două forme de plural: loci, -orum = locuri, adică pasagii din autori, loca, -orum = locuri în general, localităţi, ţinuturi. Substantivul iocus (glumă) are la plural două forme : ioci şi ioca, cu acelaşi înţeles: glume. Substantivul frenum (frîu) are de asemenea două forme la plural: freni şi frena cu acelaşi înţeles : frîne. Substantivul Tartarus (iadul) are pluralul după genul neutru : Tartara. Substantivul frumentum la singular înseamnă grîul boabe, iar la plural grîul pe ogor. 11. Unele substantive de declinarea a II-a sînt întrebuinţate numai la plural : castra, -orum (tabără), arma, -orum (arme), liberi, -orum (copii). 12. Adjectivele şi participiile trecute, care au la nominativ singular terminaţia -us pentru genul masculin şi terminaţia -um pentru genul neutru, se declină după declinarea a II-a la aceste genuri. DECLINAREA a-III-a

Substantivele de declinarea a IlI-a au genitivul singular terminat în -is. Nominativul singular este terminat, în general, în -s la cele masculine şi feminine: neutrele nu primesc nici o desinenţă la nominativ singular. La declinarea I şi la declinarea a Ii-a substantivele au tema terminată în vocală, şi anume în -a la declinarea I şi în -o la declinarea a Ii-a. La declinarea a IlI-a unele substantive au temă vocalică, tema terminîndu-se în vocala -i; iar altele au temă consonantică, adică se termină în consoană. Astfel: arbor, arboris (arbore) are temă consonantică, iar civis, civis (cetăţean) are temă vocalică. Dacă numărăm silabele la cele două forme ale cuvîntului cu temă consonantică, dintre care prima este pentru nominativ şi a doua pentru genitiv, observăm că nu au un număr egal de silabe şi anume forma de genitiv are o silabă mai mult. La cuvîntul civis cu temă vocalică forma de nominativ şi cea de genitiv au un număr egal de silabe. Pe baza acestui fapt gramaticile împart substantivele de declinarea a IlI-a în două grupe : 1. Imparisilabice, adică acelea care nu au tm număr egal (impar = neegal) de silabe la nominativ şi la genitiv singular. Acestea sînt cele cu temă consonantică : n. sg. iudex, g. sg. iudic-is, g. pi. iudicum, tema iudic-. 1. Parisilabice, adică acelea care au un număr egal (par = egal,! de silabe la nominativ şi la genitiv singular. Acestea sînt cele cu temă vocalică : n. sg. civis, g. sg. civis, g. pi. civi-um, tema civi-. 1. Vezi şi M. N i e d e r m a n n, op. cit. § 24, p. 69.

Notă. Deoarece aici adăugarea desinenţelor la temă se face în mod deosebit, căci la temele consonantice se alipesc direct la temă, iar la cele vocalice se adaugă la vocala temei cu care pot avea contopiri, cele două feluri de declinare ar fi trebuit să constituie două sisteme deosebite. Insă în vorbirea poporului o grupă a influenţat pe cealaltă şi deosebirile au rămas foarte puţine. Şi, din cauză că şi aici, la temele vocalice, desinenţa s-a contopit cu vocala temei de foarte multe ori, vom fi obligaţi să subliniem în cursul declinării partea finală cu titlul de terminaţie, deşi uneori este numai desinenţă, alteori desinenţă şi vocala temei necontopite, căci alteori avem desinenţă şi vocala temei contopite. Substantivele de declinarea a IlI-a se declină astfel:

Imparisilabice Singular Masculin

Feminin

N. V. G. D. Ac. . Abl.

miles (ostaş) milit is milit i 1 milit em millt e .

aestas (vară aestăt is

N. Ac. V. G. D. Abl.

milit es milit um milit ibus

aestăt es aestăt um aestat ibus

aestăt i

aestăt em astat e,

Parisilabice Singular N. V. G. D. Ac. Abl.

Masculin

Feminin

civ is (cetăţean) civ is civ i civ em cive -

ov is (oaie) ov is OV i

ov em ov e

Plural N. Ac.V. civ es ov es G. civ ium ov ium D. Abl. civ ibus ov ibus Neutru tempus temporis tempbri tempus tempor tempora temporum temporibus Neutru

mare (marea mar is mar i mare mar i mar ia mar ium mar ibus Notă. 1. Temele masculine şi feminine suferă schimbări la nominativ singular, atît în privinţa vocalei, cît şi în privinţa consoanei finale. Temele terminate în dentale (d, t) pierd dentala la nominativ şi vocativ singular înaintea desinenţei -s, după ce se asimila: pedit-s = pedes — peditis (pedestraş), cus-tod-s = custos — custodis (păzitor); (adevărata temă a lui miles este milet-, care la nominativ sg. dă milets* 2 doce-feă-tis 3 doce-6a-nt

Ac. ad doce ndum = pentru a

doce-re-tis

învăţa

doce-re-nt

Abl. doce ndo = prin a învăţa

Eu voi învăţa (pe

să înveţi

altul)

(pe altul)

Sg. 1 doce-feo 2 doce-fei-s

doce-to

1 3 doce-fei-t

doce-to

> PI. 1 doce-feî-mus 2 doce-feî-tis 3 doce-feu-nt

doce-tote doce-nto

g

Timpurile derivate din tulpina perfectului Eu am învăţat (pe altul) Sg. 1 doc-u-i

Eu să fi învăţat

f

2 doc-ît-isti

doc-w-eris

|

3 doc-u-it

doc-u-firit

£

PI. 1 doc-u-îmus 2 doc-u-istis 3 docu-Srunt(-ere) Eu învăţasem (pe

doc-u-erîmus doc-u-erîtis doc-MSrint Eu aş fi învăţat

altul)

(pe altul)

tul

■3

doc-u-firim

1 Sgl. 1 doc-u-Sram

doc-u-issem

k 2 doc-u-6ras

doc-u-isses

t

3 doc-u-£rat

doc-u-isset

Mai mult

s

PI. 1 doc-u-erâmus

doc-u-issemus

2 doc-u-Srâtis

doc-u-issetis

3 doc-u-ărant

doc-M-issent

o

a fi învăţat

doc-u-isse

Eu voi fi învăţat

Timpurile derivate din supin

(pe altul)

Supinul : doc-t-um = pentru a

H Sg. 1 doc-u-6ro 2

învăţa

3

Sg. doc-t- unim,

doc-u-Sris 3 doc-u-Srit

Sg. doc-e-urus,

PI. 1 doc-u-erîmus

-unim -uram,

u

2 doc-u- firitis

PI. doc-t-uros,

+*

3 doc-u irint

-as,

PI. doc-t-uri,

-a, esse

-se,-a

că voi învăţa

care va învăţa

> ,

82

'

-a, -um

II-a (doua) PASIV docere,docui, doctum Viitor I în : -bo, -bis etc. (pasiv :-bor, -beris etc.) Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Timpurile derivate din tulpina prezentului Eu slnt învăţat (de

Eu să fiu învăţat

fiilnvăîat

a fi învăţat

doce-re

doce-ri

altul) Sg. 1 doce-o-r

doce-a-r

2 doce-ris

doce-a-ris

3 doce-tur

doce-a-tur

PI. 1 doce-mur

doce-a-mur

2 doce-mîni

doce-a-mini

3 doce-ntur

doce-a-ntur

Eu eram învăţat

Eu as fi învăţat

Sg. 1 doce-oa-r

doce-re-r

2 doce-oa-ris

doce-re-ris

3 doce-oă-tur

doce-re-tur

PI. 1. doce-fof-mur

doce-re-mur

2 doce-oa-mîni

doce-re-mlni

3 doce-oa-ntur

doce-re-ntur

doce-mîni

Eu voi fi învăţat

să fii

care va fi de învăţat

(de altul)

învăţat

sau trebuind a filnvăţat

Sg. 1 doce-oo-r

Sg. doce-ndus (mascţ

2 doce-62-ris

doce-tor

doce-nda (f)

3 doce-6î-tur

doce-tor

doce-ndum (n)

PI. 1 doce-fcî-mur

PI. doce-ndi (m)

2 doce-oi-mlni

doce-ndse (f)

3 doce-6«-ntur

doce-ntor

doce-nda (n)

Timpurile compuse derivate din perfect Eu am fost învăţat

Eu să fi fost învă-

a fi fost ţn--i

(de altul)

ţat

văţat

Sg. 1 doctus ^ sum

doctus

1

2 docta >

es

docta

> sis

doctam (f)

3 doctum)

est

doctum

Slt

doctum (n)

PI. 1 docti

\sumus

docţi

1 simus

PI. doctos (m)

Sg. doctum (m)

2 doct» >

estis

docta?

> sitis

doctas (f)

3 docta J

sunt

docta

) sini

docta (n)J

Eu fusesem învăţat

Eu a» fi

fost în-

(de altul)

văţat

Sg. 1 doctus 1 eram

doctus

2 docta

docta

J eras

3 doctum)

erat

essem

J

esses

doctum 1

esset

PI. 1 docţi 1 erămus

docţi

essemus

2 doctseî

erătis

3 docta |

erant

doctas j docta |

Eu voi fi fost învăţat (de altul)

esse

sim

1

essetis 1

essent Timpurile derivate din supin

Sg. 1 doctus 1 ero 2 docta

1 eris

V

Modul supin : doc-t-u = de învăţat Infinitiv viitor : doctum iri = că voi fi Invăţat(ă)

3 doctum J erit

Participiu perfect: doct-us, -a, -um = invăţat(ă)

PI. 1 docţi \erimus

doct-i, -8B, -a = învătati(e)

2 doctffi 5 erltis 3 docta ) erunt

Notă. La timpurile compuse în loc de : sum, eram, ero, sim, essem, essa se găsesc şi formele : fui, fueram, fuero, fuerim, fuissem, fuisse.

83

ACTIV CONJUGAREA AIII-a categ I Timpurile principale: lego, Tulpina verbului terminată în consoană; Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Timpurile derivate din tulpina prezentului Eu citesc

Eu

-3

Sg. 1 leg-o

leg-a-m

ca

2 leg-i-s

leg-ă-s

M

3 leg-Z-t

leg-â-t

,F

PI. 1 leg-/-mus

leg-a-mus

0H

2 leg-î-tis

leg-a-tis

3 Ieg-w-nt

leg-o-nt

Eu citeam

Eu aş citi

Modul gerunziu

Sg. 1 leg-e-Ja-m

leg-g-re-m

(N. leg-e-re =

2 leg-e-&a-s

leg-ă-re-s

G.

leg-e-ndi = de a citi

M

3 leg-e-fca-t

leg-g-re-t

D.

leg-e-ndo = spre a citi

i

PI. 1 leg-e-ia-mus

leg-e-re-mus

Ac. ad lege-ndum = pentru

2 leg-e-fta-tis

leg-e-re-tis

a citi

3 leg-e-ia-nt

leg-e'-re-nt

3

să

citesc

a citi

care citeşte Sg. N. leg-s-ns

leg-e

G. Ieg-e-ntis PI. N. leg-e-ntes,-ia leg-e-re

leg-j-te

G. leg-e-ntium e'tc.

a citi)

Abl. leg-e-ndo = prin a cit să citeşti

>H

Sg. 1 leg-a-m

^

2 leg-e-s

leg-i-to

©

3 Ieg-«?-t

leg-î-to

Viit

JFa voi citi

citeşte

PI. 1 leg-e-mus 2 leg-e-tis 3 leg-e-nt

leg-i-tote legw-nto Timpurile derivate din tulpina perfectului

i?M am ctîiî

Eu să fi citit

Sg. 1 leg-i

leg-grim

=3 2 leg-isti

leg-eris

«

leg-erit

3 leg-it

12 PI. 1 leg-îmus

i

leg-erimus

2 leg-istis 3 leg-eruntsau leg-ere

leg-erîtis leg-erint

Eu citisem

Eu as fi citit

Sg. 1 leg-e ram

leg-issem

$2 2 leg-eras

leg-isses

H 3 leg-Srat li PI. 1 leg-erămus

leg-isset

s "

2 leg-erătis 3 leg-Srant

a fi citit

leg-isse

leg-issemus leg-issetis leg-issent

Eu voi fi citit

I

Sg. 1 leg-Sro

Timpurile derivate din supin Modul supin : lec-t- um = pentru a citi

* 3 leg-grit PI. 1 leg■H erimus ■ 2 leg-erltis 3

Infinitiv viitor Sg. lec-turum (m.)

Participiu viitor Sg. lec-t-urus (m.,

lec-t-uram (f.) lec-t-urum a> (n.)

lec-t-ura (f.) lec-turum (n.)

itor

■Ş 2 leg-eris

leg-erint

►

84

PI. lec-t-uros (m.) lec-tras (f.) lec-i-iira (n.) ,

t>3

PI. lec-t-uri (m.) lect-ura? (f.) lec-t-ura (n.)

că voi

I

care va citi

citi

111-a (treia) Categ.I (întîia)

X PASIV leg6re, legi, lectum Viitor I în : -am, -es etc (pasiv în : -ar, -eris etc.) Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv

Eu sînt citit Sg. 1 leg-or 2 leg-e-ris 3 leg-2-tur PI. 1 ieg-2-mur 2 leg-i-mîni 3 leg-if-ntur 1 Eu eram citit Sg. 1 leg-e-6a-r 2 leg-e-ba:ris 3 leg-e-fca-tur PI. 1 leg-e-6a-mur 2 leg-e-fca-nilni 3 leg-e-fta-ntur Eu voi fi citit Sg. 1 leg-ă-r 2 leg-e-ris 3 leg-e-tur PI. -Tleg-e-inur 2 leg-e-mini 3 leg-e-ntur Timpurile derivate Eu să fiu citit leg-ă-r leg-a-ris leg-a-tur leg-a-mur leg-a-mini leg-a-ntur Eu aş fi citit leg-e-re-r leg-e-re-ris leg-e-re-tur leg-e-ce-mur leg-e-re-mîni leg-e-re-ntur din tulpina prezentului a fi citit legi

& să fii citit Ieg-2-tor leg-î-tor leg-u-ntor care va fi de citit sau trebuind a fi citit Sg. leg-e-ndus, -a, -um PI. leg-e-ndi, -se, -a Timpurile compuse derivate din perfect Eu am fost citit

Eu să fi

fost citit

a fi fost citit

Sg. 1 lectus | sum

lectus

| sim

Sg. lectum (m.)l

2 lecta

es

lecta

> sis

lectam (f.)

3 lectum

est

lectum

) $it

lectum (n.)

Oi

PI. llecti 2 lecta 3 lecta

sumus lecti

\ simus

PI. lectos (m.)

co

estis

lectffi

> sitis

lectas (f.)

esses

3 lectum I erai

lectum

1 esset

PI. 1 lecti | erămus

lecti

i essemus

2 lectsejerătis

lectffi

> essetis

3 lecta j erant

lecta

1 essent

(n.)

1

Eu voi fi fost citit

Timpurile derivate din supin

Sg. 1 lectus 1 ero

Modul supin : lec-t-u = de citit

2 lecta

> eris

3 lectum | erit PI. 1 lecti 1 erimus 2 lectsej eritis 3 lecta 1 erunt

Infinitiv viitor : lectum-iri = că voi fi citit Participiu perfect: Sg. lec-t-us, -a, -um = citit(ă)

. lec-t-i, -se, -a = CI tiţi(e) = Notă. La timpurile compuse în loc de : sum, eram, ero, sim, essem, esse, se găsesc şi formele : fui, fueram, fuero, fuerim., fuissem, fuisse.

85

PI

Conj aIII-a,categ aII-a, Fodio fodiam=eu să sap 2 fod-i-s 3 fod-i-t Fodimus Foditis fodiunt Eu săpam fod-i-e-ba-m Tipurile derivate din supin Modul supin : fos-s-um = pentru a săpa Infinitiv viitor l '■"'"-'-' Sg. fos-s-urum (m.) fos-s-Oram (î.) fos-s-urum (nj fos-s-uros fm fos-s-uras (f.) fos-s-ura (n.) J că voi săpa I -'«'«■ a sapa Participiu viitor **. fos-S-urus { . los-s-ura(f) ' ios-s-urum (n ) los-s-uri (m.) ' tos-s-ursB(f.) los-s-flra (n l c