“Hora de baieti”-Eseu

Eseu

1. Date generale despre autor si opera  Autor: Tudor Arghezi, pe numele sau adevarat Ion N. Teodorescu, s-a nascut la 21 mai 1880 si a decedat la 14 iulie 1967.  Debuteaza la varsta de 16 ani, in “Liga Ortodoxa” a lui Al. Macedonski. Intaiul volum de poezi “Cuvinte potrivite” a fost publicat dupa 47 de ani, totusi acesta ramane in “primul rang” dupa cum a afirmat Pompiliu Constantinescu. De asemenea, conduce si editeaza revistele “Cronica”, “Cuget romanesc” si “Bilete de papagal”.  Asemenea afirmatiei lui Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi este “un artist cu variate mijloce de expresie, cu o sensibilitate alcatuita din rezonante de orga si suavitati de cor de ingeri”, ce “si-a creat o limba poetica scaparand aschii in pulbere fina”.  Opera: Poezia “Hora de baieti” face parte din volumul de poezii intitulat “Hore”, in care poetul, asa cum sugereaza titlul, imagineaza o hora cu strigaturi glumete “I-ha, ba-ha/Ba-ha, i-ha.”, care insufla, de fapt, prin ironie si satira, aspecte mai putin bune dintr-o comunitate: “Pentru ca omul cel mare/Se-alegea dupa picioare.” 2. Semnificatia titlului  Titlul, un orizont de asteptare, un prag discursiv creat cititorului, sintetizeaza ideea centrala a operei: judecarea oamenilor atat dupa statutul social cat si dupa aparente si prostia omeneasca.  Substantivul comun “hora” nu isi pierde in totalitate sensul de baza. Cuvantul “hora” desemneaza un dans popular, in care jucatorii se prind de mana, formand un cerc, dar in text are sensul de intalnire a oamenilor pentru a relationa social.  Substantivul comun “de baieti” sustine ideea ca doar barbatii erau implicatii in astfel de discutii, ei luau decizii si ei ii judecau pe altii. De asemenea, “de baieti” ii caracterizeaza indirect pe barbati ca fiind imaturi, avand un comportament infantil. 3. Tema textului  Tema poeziei exprima atitudinea ironica a poetului asupra unei situatii sociale, unde intaietate aveau “prostii”: “Tara unde-I bun tutunul/Avea prosti unul si unul.”  Imaginea acestei comunitati este conturata cu ajutorul limbajului, cuvantul fiind fiind antrenat in jocul creatiei, particularizandu-se printr-o expresivitate puternica: “Umblau solii prin norod/C-un caramb si-un calapod.”  Cuvantul, “miracolul suprem”, are forta, pe de-o parte plastica: “Avea prosti unul si unul”, si pe de-o alta parte, este o forta purificatoare: “Am o minte, vai de mine,/Si ma face de rusine.”

4. Structura  Poezia “Hora de baieti” este alcatuita din strigaturi, structurate in 11 distihuri, fiecare dintre ele fiind urmate de un distih – refren : “Cine-oleaca-avea de cap/Sil punea dupa dulap./Hu-hu, bu-hu/Bu-hu, hu-hu.” 5. Compozitie si semnificatie  Folosindu-se de ironie, Tudor Arghezi abordeaza tema prostiei omenestii, intr-o tara in care cei bogatii, dar nu foarte desteptii, erau consideratii mai mari: “Intr-o tara care-a fost/Era mare cel mai prost.”  Poetul foloseste hiperbola: “Tara…/Avea prosti unul si unul”, accentuand astfel numarul mare al oamenilor cu o inteligenta inferioara. Desi existau putini oameni destepti, acesti se fereau sa-si dezvaluie inteligenta, ei fiind obligati sa se adapteze nivelului majoritatii: “Cine-oleaca-avea de cap/Si-l punea dupa dulap.”. Ei nu erau acceptati, totusi, de societate: “Dar desteptii fiind prea multi/Au ramas pe drept desculti.”  Poetul face o remarca ironica asupra propriei gandiri, ramanand detasat de restul societatii: “Am o minte, vai de mine/Si ma face de rusine.”  Ultima strofa: “Fiindca, vezi, mai-marele/S-ascude picioarele.” Scoate in evidenta faptul ca pana si cel mare, adaptandu-se comportamentului celor “prosti”, se ascunde de ceilalti, pentru a nu fi influentat. 6. Limbajul artistic  Tudor Arghezi se foloseste atat de jocurile de cuvinte si de combinatiile sonore: “Cio-ca, bo-ca/Bo-ca cio-ca”, cat si de un limbaj format din cuvinte populare: “caramb”, “calapod”, “norod”, arhaiseme: “solii”, “simbrie”, “chica” si elemente de limbaj familiar: “prosti”, “picioare”, “minte”, pentru a-l conduce pe lector in atmosfera timpului de atunci. De asemenea, registrele stilistice au rolul de a da originalitate si autenticitate limbajului poetic sustinand, pe de alta parte, oralitatea stilului. 7. Nivelul prozodic si stilistic.  Poezia “Hora de baieti” prezinta un titm trohaic, rima imperecheata si masura de 4, 7 si 8 silabe. Textul este predominat de metafore: “Cine-oleaca-avea de cap/Si-l punea dupa dulap.”, “Si cinstirea ti se da/Dupa talpa si pingea.”, “Am o minte, vai de mine,/Si ma face de rusine.”, dar mai prezinta si aliteratii: “Bi-ba, ba-ba/Li-ba, la-ba”, “Hu-hu, bu-hu/Bu-hu, hu-hu.”, “I-ha, ba-ha/Ba-ha, i-ha” si hiperbole: “Tara…/Avea prosti unul si unul.”

8. Concluzie  Poetul abordeaza problematica grava a societatii, apeland la ludic prin exprimare, imbinand jocul sarcastic cu cel hazliu, jucaus. Prin jocurile de cuvinte



si prin combinatiile sonore, abordarea amuzanta a cuvintelor il distrage pe lector de la subiectul tragic pe care-l trateaza poezia. Jocul este resimtit in poezia “Hora de baieti” mai ales prin strigaturile glumete, adica prin cuvinte. Acestea capata un alt sens, caci autorul creeaza poezia prin joc.