Hipnoza e.- m Negrescu

MIHAELA NEGRESCU

)*1/0;"&3*$,40/*"/"

1

2

MIHAELA NEGRESCU

)*1/0;"&3*$,40/*"/"

Editura ANAMAROL, 2010 3

Editura ANAMAROL Bucureti Director: Rodica Elena LUPU Tel: 0723339331 www.rodicaelenalupu.piczo.com E-mail: [email protected]

Coperta dup o imagine trimis de autoare: Rodica Elena LUPU Tiparul executat: NORATIP, tel: 021 668 51 25

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

NEGRESCU, Mihaela HIPNOZA ERICKSONIAN Mihaela NEGRESCU Editura ANAMAROL / Bucureti, 2010

ISBN: 978-606-8049-62-5

Copyright Mihaela NEGRESCU, 2010 © Toate drepturile rezervate 4

CUPRINS I. ELEMENTE INTRODUCTIVE I.1. Personalitatea lui Milton Erickson …………………….. pag. 9 I.2. Hipnoza ericksonian i aplicativitatea acesteia….…pag. 18 I.3.Abilitile necesare unui hipnoterapeut de orientare ericksonian………………………………………………… pag. 39 II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II.1. Simptomul este o modalitate de adaptare a unui individ la o situaie de via i trebuie utilizat, ca i comportamentul manifest, ca pe o resurs pentru vindecare sau optimizare personal …………………………………………………… pag. 43 II.2. Pentru a face psihoterapie trebuie s existe o relaie pozitiv, de încredere între client i terapeut …………… pag. 51 II.3. Deconectarea prii contiente de cea incontient i accesarea emisferei non-dominante duce la inducerea transei. Concepia ericksonian despre incontient ……………...pag. 56 II.4. Utilizarea metaforei i a simbolurilor, ca mod de comunicare indirect, activeaz resursele incontiente i diminueaz rezistenele clientului. Alctuirea metaforelor i exemple ilustrative ………….……………………………... pag. 60 II.5. Utilizarea unor “trucuri” lingvistice pentru creterea eficienei hipnoterapiei. Modelul Milton………………….. pag. 68 II.6. Utilizarea tuturor modalitilor senzoriale, dup schema VAKOG crete eficiena hipnozei ………………………... pag. 81 II.7. Hipnoza este o bun metod de programare…..pag. 88 II.8. Manipularea este permis dac este în interesul clientului …………………………………………………….. pag. 91 II.9. În inducerea transei se folosesc doar elemente care îi plac clientului, agreabile ………………………………….. pag. 95 II.10. Greeala este un feedback pe care îl putem utiliza pentru a progresa ………………………………………….. pag. 96 5

II.11. Terapia folosete sugestiile indirecte, care sunt mai eficiente decât cele directe ……………………………….. pag. 97 II.12. Fiecare terapeut trebuie s-i dezvolte propria manier autentic de a face hipnoz ………………….. pag. 120 II.13. Fiecare om are toate resursele necesare i suficiente, dar i soluiile optime pentru a se vindeca, iar acestea sunt unice i proprii fiecrei persoane în parte. “Sediul” acestor resurse este incontientul ……………………………….. pag. 121 II.14. In cazul în care nu gsim suficiente resurse în trecutul pacienilor le putem crea. Folosirea hipnozei pentru a remodela trecutul în scop terapeutic. Cazul February Man………. pag.136 II.15. Procesul hipnoterapiei presupune o comunicare clientterapeut care se desfoar simultan la nivel contient i incontient ………………………………………………… pag. 150 II.16. Vocea, timbrul vocal este un element important în hipnoza ericksonian ……………………………………. pag. 157 II.17. Hipnoza ericksonian este centrat pe obiectiv i limitat în timp. Caracteristicile obiectivelor corect definite i a tehnicilor care faciliteaz realizarea lor …………………pag. 158 II.18. Fiecare pacient are o modalitate subiectiv de a intra în hipnoz i de a tri aceast stare / pag. 171 III. CÂTEVA TEHNICI DE HIPNOZ ERICKSONIENE III.1. O tehnic de hipnoz ericksonian dezvoltat de Ernest Rossi …………………………………………….... pag. 173 III.2. Utilizarea metaforelor………………………….. pag. 179 III.3. O metod ericksonian de inducie…………... pag. 182 III.4. O tehnic care presupune utilizarea simbolului pentru vindecare dezvoltat de Marge Reddington…………… pag. 184 III.5. Hipnoza ericksonian i controlul durerii ……. pag. 210 IV. APLICATIVITATEA METODELOR I TEHNICILOR ERICKSONIENE ÎN AFARA DOMENIULUI PSIHOTERAPEUTIC …………..…. pag. 222 BIBLIOGRAFIE……………….… pag. 236

6

PREFA Personalitatea i opera lui Milton Erickson a fascinat de-a lungul timpului un numr din ce în ce mai mare de cercettori i cuttori, psihoterapeui mai întâi, apoi cuttori din domenii din ce în ce mai îndeprtate de psihologie, inspirând nenumrate studii i cercetri, cartea de fa fiind o sintez a multora dintre acestea. Experiena teoretic i practic a autoarei i-a permis s integreze cunotinele acumulate într-o nou perspectiv asupra operei lui Erickson, aducând completri i interpretri originale de factur jungian i szondian, i chiar o paralel necesar i cu posibiliti multiple de dezvoltare, cu artele mariale japoneze, în special aikido, (calea energiei în armonie) ce pune exemplar în practic principiile ericksoniene. Autoarea nu numai c prezint într-un mod organizat i coerent principalele caracteristici ale hipnoterapiei ericksoniene, dar reuete s fac i o pledoarie pentru psihoterapie în general. De asemenea, cunotinele de psihologie social i NLP îi permit s ofere o nou perspectiv asupra hipnoterapiei ericksoniene i s sublinieze înc o dat genialitatea lui Erickson. Cartea se adreseaz unui public cu pregtire superioar, mai ales specialitilor în psihologie i psihoterapie, fiind un excelent îndrumar pentru decriptarea „magiei” lui Erickson. Astfel, autoarea trece în revist principiile ericksoniene, modelul milton i radiografiile lui Bandler i Grinder, evideniate prin schema VAKOG, tipurile de sugestii i artificii lingvistice i multe altele. Toate aceste sunt presrate cu metafore de sorginte asiatic, într-un autentic stil ericksonian. În final autoarea ne pune la dispoziie o serie de instrumente psihoterapeutice practice precum: inducii diverse folosite de ericksonieni de-a lungul timpului i alte tehnici de psihoterapie ericksonian. prof. univ. dr. Irina Holdevici 7

8

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE I.1. Personalitatea lui Milton Erickson (1901-1980).

Ghid cluzitor Un strmo a spus ca studiul disciplinei Zen necesit trei lucruri eseniale. Primul este o credin foarte puternic. Al doilea este capacitatea de a tri starea de uimire. Al treilea este o mare hotrâre. Dac unul dintre acestea lipsete, vei fi ca un trepied fr un picior. Nu am nimic deosebit s v spun. Recomand doar fiecruia s admit c exist în oricare fiin o natur esenial, unic care poate fi perceput i c exist un adevr esenial pe care oricine îl poate ptrunde; numai în acest fel hotrârea voastr se va menine puternic. V recomand s meditai la aceste afirmaii. Cineva, trezit doar pe jumtate, nu poate atinge realizarea ultim în Zen. Este nevoie de întreaga atenie i întreaga putere de ptrundere.(povestire Zen) 9

Despre Milton Erickson (nscut pe 5 decembrie 1901) s-a scris i s-a vorbit foarte mult, peste tot în lume. Muli terapeui îl consider ca fiind cel mai important hipnoterapeut din lume i unul dintre cei mai mari experi în domeniul comunicrii. Prin abordarea sa unic în psihoterapie, a redefinit i a revoluionat hipnoza. Doctor în medicin i psihologie, acesta este recunoscut drept cea mai important autoritate pe plan mondial în hipnoterapie i în psihoterapia strategic de scurt durat. Richard Bandler i John Grinder s-au inspirat enorm în cercetarea lor, ce a dus la întemeierea programrii neuro lingvistice, din concepia ericksonian. Muli sunt de prere c Erickson, prin contribuiile pe care le-a adus în psihoterapie, poate fi comparat cu Jung sau cu Freud. Tehnicile inventate de el i-au gsit aplicarea nu doar în psihoterapie, sofrologie, terapia familial, ci i în tot ceea ce înseamn comunicare, inclusiv în domeniul organizaional. În cariera sa, Milton Erickson a ocupat diferite funcii, dintre care amintim: preedinte fondator al Societii Americane de Hipnoz Clinic, pe care a condus-o timp de un deceniu, director fondator al Fundaiei de Educaie i Cercetare a Societii Americane de Hipnoza Clinic, profesor asociat de psihiatrie la Wayne State University, Colegiul de Medicin. A fost membru pe via al Asociaiei Psihologice Americane i a Asociaiei Psihiatrice Americane. Cele mai multe din articolele sale au avut ca tem hipnoza. Dintre crile sale amintim: “Hypnotic Realities”, “Hipnoterapy: an exploratory casebook”, “Experiencing hypnosis: therapeutic approaches to altered states”, “Practical application of medical and dental hypnosis” i “Time distorsion în hypnosis”. Au fost publicate alte doua serii de cri: “The collected papers of Milton H. Erickson on hypnosis” în patru volume i “The seminars, workshops and lectures of Milton Erickson” tot în patru volume care conin articolele publicate i însemnrile personale ale lui Erickson. Cercetrile i concepia sa au fost surs de inspiraie pentru o multitudine de alte cri, scrise de autori din diferite ri, preocupai de aplicativitatea teoriei sale în psihoterapie sau în domeniul comunicrii. Experiena sa profesional este una extrem de vast, având în cariera sa peste 30.000 de pacieni. În decursul timpului a 10

colaborat cu diveri terapeui i a dezvoltat un numr mare de tehnici dintre care amintim: amnezia structural, tehnica confuziei, inducia pantomimica i tehnica sugestiilor indirecte, în construirea crora a dovedit creativitate i geniu. Milton Erickson s-a nscut in Aurum, Nevada, stabilindu-se ulterior cu familia in Wisconsin, unde a urmat facultatea de medicin, perioad în care a avut primul contact cu hipnoza i a devenit un pasionat al acestui domeniu. Dup ce a asistat la o demonstraie de hipnoz a dr. Clark L. Hull, a început s învee despre hipnoz i s experimenteze aceast tehnic având drept subieci colegi de facultate, prieteni i membrii ai familiei, astfel c la finele celui de-al treilea an de facultate hipnotizase deja câteva sute de persoane i a ajuns s fac demonstraii hipnotice pentru facultatea de medicin i pentru spitalul Mendota. A tiut s-i utilizeze la maximul resursele i s-i transforme nite defecte (era afon i discromat) în oportuniti de a înva, de a experimenta ci prin care fiecare din noi ne putem depi limitele. Istoria sa de via complex, a fost marcat de experiene care au contribuit semnificativ la ceea ce este astzi hipnoza ericksonian sau permisiv. În copilria timpurie a avut dificulti în a înva s vorbeasc suferind de dislexie. Înc de atunci el a avut reale capaciti de a face autohipnoz, fr a contientiza acest fapt. La vârsta de ase ani, pe când profesorul su se strduia s-l fac s diferenieze litera „M” de cifra „3”, el a experimentat brusc un flash vizual în care i-a aprut clar individualitatea fiecreia, astfel încât, de atunci nu a mai avut niciodat probleme cu literele alfabetului sau vreun caracter numeric. A învat s vorbeasc abia la vârsta de patru ani. Acest eveniment l-a fcut s fie pasionat de sensul cuvintelor i de forma lor, devenind chiar o pasiune, care l-a determinat s învee dicionarul limbii engleze neprescurtat pân în clasa a treia. Acest lucru i-a atras porecla "domnul Dicionar" care l-a însoit pân la facultate. A reuit s-i uimeasc profesorii cu aceast capacitate a sa i cu interesul fa de polisemie, multiplele niveluri de semnificaie ale cuvintelor i variaiei sensului acestora în funcie de context. La vârsta de 17 ani a fost afectat de primul atac de poliomielit ceea ce l-a forat s 11

foloseasc experiene de revocare-reamintire vie a amintirilor senzoriale timpurii, pentru a reui s reînvee cum s-i utilizeze muchii. Evocarea amintirilor senzoriale timpurii au dat natere unor procese ideomotorii i ideosenzoriale care au constituit baza pentru reînvarea funciilor pierdute în urma accidentelor i a bolilor. Erickson relata c, treptat a învat c, dac s-ar putea gândi la mers i la relaxare, durerea s-ar mai ameliora. În acest context a descoperit, pentru sine însui, modul cum relaxarea i fixarea ateniei asupra unor realiti interioare ar putea înlocui aspectele dezadaptative sau dureroase (Erickson, 1977). Aceste experiene pe care le-a avut în jurul vârstei de 19 ani (pe care nu le denumea înc stri modificate de contiin sau autohipnoz) i-au trezit interesul pentru hipnoz i pentru beneficiile acesteia în tratarea diferitor afeciuni. Dei grav bolnav i-a continuat activitatea i a tratat sute de pacieni, aduli i copii, dezvoltând tehnici care au revoluionat psihoterapia. Geniul i originalitatea cu care a reuit s-i depeasc gravele probleme de sntate constituie o surs de inspiraie pentru toi care cred în capacitatea uman de progres i în resursele inepuizabile pe care le avem, îns nu le utilizm pentru cu nu tim sau am uitat cum s o facem. Tocmai pentru c a suferit de poliomielit, handicapul su la fcut s descopere cum s fac apel la toate resursele sale datorit structurii sale de personalitate optimiste, lupttoare i originale. La 17 ani, furios de a-l fi auzit pe medic anunându-i mama c fiul ei va muri fr îndoial pân în zori i-a mobilizat toate resursele i a reuit s supravieuiasc pân la rsrit. Cu toate acestea, la primele raze ale soarelui s-a scufundat într-o com profund care a durat trei zile i trei nopi i l-a lsat în întregime paralizat. El îns, nu s-a lsat descurajat i a reuit s profite de aceast imobilizare forat pentru a stimula o direcie de observare deja dezvoltat. Legenda spune c într-o zi, atunci când a fost pus s se odihneasc în scaunul cu rotile în faa ferestrei, a fost surprins de o aa de mare poft de a revedea muncile din ferma familiei încât scaunul su a sfârit prin a se rsturna. Surprins i plin de speran a început s lucreze asupra acestui efect al imageriei care reuise bine s fac s se mite corpul su paralizat. Milton Erickson tocmai 12

descoperise activitatea ideomotric a hipnozei lui Bernheim. Un an mai târziu era deja în picioare iar ase luni mai târziu a plecat singur într-o cltorie cu scopul de a le demonstra prinilor sntatea regsit. La 50 de ani, când poliomielita l-a lovit din nou, a participat din nou la legenda sa i a reuit din nou s se vindece, pstrând totui pân la sfâritul viaii sechelele celei de a doua crize. Abordarea sa inovativ nu a aprut în urma unei ample abordri teoretice, ci, din contr, în urma unei practici îndelungi i de aici decurge probabil i eficiena sa. A reuit practic s se situeze la rscrucea diferitor abordri ce existau pân la el. A fost interesat de simboluri, la fel ca i Sigmund Freud sau Gustave Jung, îns nu s-a oprit aici ci a mers mai departe i a reuit s foloseasc modalitatea metaforic de a comunica cu pacienii si. Într-un mod similar comportamentalitilor i-a definit terapia în termeni de învare i de dezvare. De la umaniti a preluat încrederea în capacitatea uman de a se dezvolta, de a evolua. A crezut cu trie în potenialul pozitiv al omului i în sensul ascendent al destinului uman. Pe timpul celui de-al doilea rzboi mondial a fost chemat s asiste prin studii în eforturile de rzboi, în colaborare cu Margaret Mead, asupra caracterului naional japonez i asupra eficacitii propagandei naziste. De altfel acesta o mai asistase pe Mead în 1940 în studiile sale asupra transei spontane induse de dansatoare din Bali. Studiile sale din timpul rzboiului sunt considerate înc secrete de ctre guvern, dei justificarea unui secret atât de prelungit este cam subire. Tot în aceast perioad s-a oferit voluntar în studiul brbailor prezeni la recrutare, descoperind astfel multe din motivele, temerile i concepiile lor, lucruri care l-au ajutat în dezvoltarea sa ca analist al minii omeneti. Dup rzboi, în 1948 s-a mutat în Phoenix, Arizona, sperând ca vremea cald de acolo s îi diminueze durerile musculare. Dup ce a fost un an director la Arizona State Hospital, a renunat la acest post pentru a intra în domeniul practicii private. Din acest moment a debutat cea mai productiv perioad a vieii sale. Dei întrerupt de atacul de poliomielit, el s-a implicat în derularea mai multor programe ce 13

aveau ca scop popularizarea hipnozei i a format mai multe asociaii i organizaii naionale care s-i continue eforturile profesionale. În acest scop a avut o sumedenie de colaborri. Aldous Huxley, unul din pionierii celor ce s-au implicat în studiul strilor alterate de contiin, inclusiv cele induse de hipnoz, a colaborat cu Erickson pentru o serie întreag de experimente i au plnuit s scrie împreun o carte despre concluziile la care au ajuns (Erickson, 1965). Manuscrisele au ars într-un incendiu care a distrus casa lui Huxley dar, în ciuda acestui ghinion, Erickson a reuit s reconstituie din memorie o fascinant lucrare despre una din edinele de hipnoz ce a fcut parte din experimentele lor (Erickson, 1959). Deformarea timpului, aa cum este perceput de subiectul aflat în trans, a devenit un domeniu de interes pentru el. Dr. Linn Cooper, cel care a colaborat cu el pe acest proiect, a publicat i o carte cu Erickson „Time Distortion in Hypnosis”, care a rmas ca material de referin în domeniu. Aria domeniilor de interes a lui Erickson a fost extrem de întins. A fost consultat de echipe de sportivi care cutau creterea performanelor dar i de agenii federale interesate de investigarea psihologic în cazul avioanelor prbuite. Cu aceast ocazia a elaborat noi tehnici de inducie. Întrebat de diferii colegi care este secretul succesului su, obinuia s rspund „Confuzia, asta e! Tehnica mea de confuzie!” Aceast tehnic a dezvoltat-o prin propria experien ce cuprindea frecvente stri de ameeli i dezorientri senzoriale ce l-au forat s se foloseasc de confuzie în loc s se împiedice de ea. De asemenea utiliza perspective neobinuite pe care le câtigase în via, împreun cu inteligena sa ascuit, pentru a pune în dificultate rigiditile mentale de o via a pacienilor si, permiând incontientului s înceap munca de vindecare. Utilizând sensuri mai puin obinuite ale cuvintelor uzuale reuea s creeze un cadru de ambiguitate propice implementrii sugestiilor. (Ex.: în cursul hipnotizrii, hipnotizatorii pot fi dificili). Orice schimbare în plan comportamental presupune i o schimbare a viziunii interne. Din acest motiv un terapeut pentru a ajuta un client s-i rezolve o problem trebuie s fie capabil s-i aduc la tcere viziunea personal limitat prin care 14

reuete s se autoperturbe. Este vorba în ultim instan de ai îngrdi dialogul interior. Este acelai principiu pe care îl ilustra un maestru zen care i-a cerut discipolului s se elibereze de concepiile sale rigide, s lase la o parte ceea ce tie pentru a putea înva ceva nou. Maestrul a exemplificat acest principiu prin intermediul unei metafore: într-un pahar plin nu mai încape nici o pictur de ap. Pentru a pune ap proaspt în el trebuie mai întâi, în mod firesc s îl goleti, adic s lai în urm experiena anterioar i s fii deschis la nou. Multe din realizrile tiinei moderne erau la vremea lor considerate ca imposibile. Se credea c nici un obiect mai greu ca aerul nu putea s zboare. Fizicienii din ziua de azi tiu c nu exist obiectivitate i c ea depinde de sistemul de referin. Lucrurile avanseaz, cu toii ne dezvoltm, învm noi lucruri care pun sub semnul întrebrii ceea ce tiam cândva i ne modificm într-o msur mai mare sau mai mic credinele. A ne crampona de trecut, de ceea ce tiam, înseamn a stagna la un nivel inferior, a nu evolua ca oameni, în ultim instan, a ne risipi timpul limitat pe care îl avem la dispoziie în aceast via. Evoluia umanitii a fost asigurat doar de acei oameni care sau îndoit, care au cercetat, care au fost curioi i care au crezut c pot. Asta nu înseamn c nu trebuie s avem credine sau un sistem valoric bine alctuit pentru c, în absena acestora, nu am gsi congruen i sens. Îns, acest sistem este de dorit s fie flexibil i deschis la o permanent schimbare în bine pentru c el are menirea de ne ajuta s ne realizm visele, nu de a ne perturba. Bandler, inspirat de Erickson (care mereu se raporta la cei ce nu aveau problema pacientului lui) i-a creat un sistem terapeutic optimist care pleac de la premisa c fiecare pacient este capabil s-i realizeze obiectivele i s-i depeasc problemele. El a îneles c este mai eficient s afli cum a trecut cineva peste o depresie sever sau peste o fobie pentru a-i ajuta i pe alii s o fac decât s se concentreze pe acele lucruri care îi împiedic pe sutele de depresivi s ias din aceast stare profund disfuncional. În plan profesional este important s menionm c dei a dezvoltat multe abordri noi i permisive ale hipnozei terapeutice, Erickson a fost de neclintit în hotrârea de a nu fi 15

teoretic. El nu a promovat nici o teorie explicit a personalitii. Credea cu fermitate c o teorie explicit a personalitii îl limiteaz pe psihoterapeut i face ca psihoterapia s fie mai rigid. Erickson era dedicat ideilor de flexibilitate, unicitate i individualitate. A exprimat clar acest lucru în scrierile sale i în modul în care a trit. Erickson nu a contribuit mult la teoria tiinific, în concepia clasic, dar a îmbogit profesia cu un tezaur de exemple despre cum s te adaptezi la circumstane unice i s realizezi schimbarea. A lsat altora sarcina de a construi teorii ale schimbrii pe baza numeroaselor sale experimente. Spre deosebire de Freud i de ali înaintai, Erickson nu a creat o coal de discipoli compact, cu o organizaie care s conserve i s protejeze contribuiile sale. Muli terapeui, de diferite orientri au fost atrai de Erickson, iar unii dintre ei au devenit asociai i prieteni apropiai lui. Faptul c a atras mai muli terapeui înzestrai care, precum Jeffrey Zeig, au devotat o mare parte a timpului i efortului lor unei colaborri cu Erickson, este o dovad a bogiei contribuiilor sale. Aceti colegi continu s prezinte, s analizeze i s clarifice munca lui Erickson, fcând-o astfel mai accesibil altor terapeui. În loc s dea natere unor “ericksonieni ortodoci”, el a încurajat dezvoltarea unor alte direcii, fapt ce ilustreaz, în mod elocvent, respectul su profund pentru libertatea i individualitatea atât a studenilor si cât i a pacienilor si. Reprezentanii terapiilor sistemice i adepii abordrilor paradoxale îl recunosc pe bun dreptate ca precursor al lor iar membrii Mental Research Institut din Palo Alto îi recunosc tot ceea ce îi datoreaz. De asemenea, Erickson avea în toate circumstanele o atitudine încânttoare de uimire i respect, pozitiv. Era genul de persoan care se uit mai degrab la flori decât la semine i îi încuraja pacienii s fac la fel. Erickson era încântat de schimbrile pozitive pe care oamenii au capacitatea de a le face. De fiecare dat când un pacient fcea un progres, de fiecare dat când un client fcea o levitaie a braului (chiar dac pentru el acest lucru se întâmpla pentru a treizecea mia oar) el era încântat, uimit i foarte mândru c pacientul su îi îndeplinise sarcina. Mare parte din acest sentiment de uimire i 16

plcere îi era transmis pacientului la un nivel non-verbal, ceea ce fcea s sporeasc valoarea progresului acestuia din urm. Dei nu credea în nici o form de religie i era extrem de sceptic privind pretinsele stri mistice, cu ceva timp înainte de a muri a trit o total disociere a minii fa de corp i de toate conexiunile senzoriale. Despre aceast experien plcut i-a povestit unuia dintre cei mai fideli colaboratori ai si, Ernest Rossi, concluzionând c fusese asemntoare cu experiena mistic cunoscut de Samadhi, în care corpul ignora toi stimulii în timp ce mintea rmânea alert i contient. Poate fi vorba îns tot despre o autoinducere hipnotic, pentru care Erickson avea aptitudini mai mult decât deosebite în acest domeniu. Erickson a murit în urma unei infecii acute, pe data de 25 martie, 1980. A fost activ i într-o condiie fizic relativ bun pân în momentul morii sale. El rmâne peste timp un nume deasupra tuturor celorlali în dezvoltarea hipnozei ca terapie eficient a stresului i a tulburrilor derivate din diversele sale forme de manifestare, ca i pentru multe alte condiii aprute din traume psihologice ce par la origine a fi în întregime fizice. El exemplific cu prisosin expresia potrivit creia cel mai bun doctor este cel ce s-a vindecat pe sine.

17

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE I.2. Hipnoza ericksonian i aplicativitatea acesteia Se povestete ca demult în China, era un copac atât de btrân încât nimeni nu mai tia de când e acolo. Un vrjitor l-a tiat i a fcut din lemnul lui o harp minunat. Artiti vestii au venit s cânte la instrumentul despre care se aflase peste ri i mari. Dar oricât s-au strduit n-au reuit s scoat din el decât nite sunete neplcute auzului. Pân la urma, harpa frumoas dar nefolositoare a ajuns in tezaurul împratului Chinei, unde a zcut mult vreme. Dup muli ani, într-o zi veni tânrul Pay-la i ceru permisiunea s-i fie îngduit s cânte la vestita harp. I se acorda privilegiul i sub mângâierea degetelor sale instrumentul se trezi i scoase sunete nemaiauzit de frumoase, care semnau cu amintirile btrânului copac: schimbarea anotimpurilor i naturii, renaterea continu, cântecele pasrilor sau lupta fiarelor slbatice, ploaia care cade sau linitea zpezii, bucuriile i necazurile tuturor celor care trecuser pe sub umbra lui i multe altele. Asculttorii emoionai îl întrebar pe Pay-la cum a reuit s domesticeasc harpa. Pay-la le rspunse c în loc s foreze instrumentul s cânte melodiile sale, a lsat harpa s-i aleag tema i urmrind-o, el s-a asimilat cu harpa, devenind amândoi un singur instrument. Hipnoza, potrivit concepiei lui Miltom Erickson este o stare resimit de subiect prin faptul c nu mai este aici i acum, c deschide paranteze asupra a ceea ce se întâmpl, c este în doua locuri în acelai timp. Este un proces intern de învare, un instrument, o metod prin care îi putem ajuta pe ceilali s se dezvolte, s-i descopere resurse noi, pe care nu tiau c le au, s-i depeasc blocaje i s se vindece de simptome dintre cele mai variate. Hipnoza are diferite grade de profunzime i în general se consider c transa profund este 18

acel nivel care permite subiectului s acioneze optim i direct în planul incontientului, fr interferena minii contiente. Erickson definete conceptul de contient într-o manier uor de îneles, referindu-se la ceea ce este aici i acum iar conceptul de incontient cuprinde tot ceea ce nu controlam. Nu se fac deci nici un fel de trimiteri la incontientul freudian sau junghian. Contientul se refera la tot ceea ce vezi, auzi, percepi prin simuri iar incontientul este tot ceea ce ne scap, cum ar fi respiraia, temperatura corpului, funcionarea biologic i tot ceea ce nu ne dam seama ca exist, la ceea ce nu ne gândim (mersul de exemplu). PNL-ul afirma ca omul nu poate fi contient de mai mult de cinci elemente în acelai timp i tot ceea ce este dincolo de acest numr de elemente se afl sub sfera de control a incontientului. Milton Erickson spunea adesea c el nu are putere, ci doar bun înelegere pentru celalalt. La prima vedere pare un lucru simplu, îns pentru a fi capabil s intri, s înelegi i s te foloseti de materialul clientului, de resursele sale interne de vindecare, este un lucru care cere mult disponibilitate, flexibilitate, acceptare a celuilalt, dar i cunotine de specialitate. Hipnoza nu este o stare în care li se spune subiecilor ce au de fcut sau cum s abordeze o problem. Nimeni nu va face ceva contrar sistemului de valori. S-a demonstrat acest lucru de nenumrate ori pe pacieni crora li s-a sugerat, aflai în trans adânc s fac diverse lucruri total ieite din sistemul lor de valori i credine. Spre exemplu unui brbat i s-a sugerat c pentru problemele din csnicie exist o soluie foarte simpl: s ia un cuit din buctrie i s o ucid pe soia sa. Chiar în momentul în care sugestia i-a fost fcut de ctre hipnoterapeut, pacientul a ieit brusc din hipnoz i, bineîneles, nu a luat în seam sugestia. Aflai în trans, subiecii nu se afl sub controlul terapeutului i îi pstreaz capacitatea de discernmânt. Ei devin, îns, mai deschii la idei noi, pe care, desigur, le analizeaz prin prisma experienei lor de via, nu le accept în mod necondiionat, aa cum de multe ori mass-media a preferat s prezinte problema pentru a o face mai spectaculoas i a-i câtiga în acst mod facil audien.. Sugestiile sunt preluate i 19

traduse prin intermediul patternului lor de învare, prin intermediul filtrelor lor interne de interpretare a realitii. Efectul pozitiv al transei este c reuete s creasc gradul de flexibilitate i de creativitate al subiecilor i s creeze premizele schimbrii (Rossi, 1977). Mai mult decât atât în hipnoz se poate lucra direct cu planul incontient, fr a fi incomodai de rezistenele contientului, de care se cramponeaz cel mai des psihanalitii (Erickson, 1967). Acest demers ne amintete de o art marial japonez Aikido (Calea armoniei), dezvoltat de Morihei Uyeshiba, considerat cel mai mare maestru al artelor mariale care a trit vreodat. Orice micare sau procedeu de Aikido pornete de la ideea primordial de a te armoniza în prim etap cu partenerul sau atacatorul, a-i înelege micarea, a intra în ea pentru un timp i apoi a o deturna, aducând-o pe calea dorit, utilizând practic energia adversarului. Aceast art consider c omul are la dispoziie o energie aproape infinit pe care, datorit faptului c s-a îndeprtat de natur, nu mai tie s o utilizeze. Intr-un mod similar Erickson are convingerea c fiecare pacient are resursele necesare i suficiente de a se vindeca, iar rolul terapeutului este mai mult de a-l face s redescopere aceste resurse i a-l ajuta s învee sau s reînvee s se foloseasc într-o manier constructiv de ele. Pentru a reui acest lucru terapeutul intr în cadrul de referin al pacientului pentru a gsi, chiar în profunzimea lui, potenialul de schimbare, de dezvoltare. Continuând s gsim similitudini, antrenamentele de Aikido nu reprezint doar învarea simplist a unei metode de lupt, ci au ca obiectiv dezvoltarea unui al aselea sim, a unei aptitudini de a te armoniza, de a-i sincroniza intuitiv aciunile proprii în fiecare situaie cu cele ale interlocutorului. Pornind de la aceast premis, rspunsul la un atac devine la fel de unic i particular ca i situaia respectiv. Similar, intervenia ericksonian este unic i adaptat exact caracteristicilor fiecrui pacient, care intr în cabinet cu o experien de via particular, complex i având o personalitate distinct i dar ci unice de a-i rezolva problemele prin care trece. Terapeutul doar îl ghideaz i îl ajut s-i deblocheze resursele 20

latente, dovedind extrem de mult flexibilitate i respect pentru natura uman, prin acceptarea faptului c lucrurile nu stau întro manier alb-negru, c exist mai multe ci de rezolvare ale aceleiai probleme i c oamenii sunt diferii i valoroi prin însi unicitatea lor. Inducerea transei se realizeaz prin stabilirea unei rezonane empatice cu clientul, prin distragerea ateniei i prin utilizarea tiparelor incontiente de comportament generate de emisfera non-dominant. Cu alte cuvinte, acest tip de hipnoz pune în totalitate responsabilitatea i succesul unei terapii pe seama clientului, pe care, în aceast manier îl determin s aib mai mut încredere în forele proprii prin simplul fapt c realizeaz c este capabil s-i gestioneze singur problemele cu care se confrunt. Atât Erickson, cât i Uyeshiba au mizat pe învarea incontient, pentru c au cosiderat-o mai eficient i mai profund i îi permite persoanei s-i foloseasc resursele de la acest nivel, care sunt practic inepuizabile. Psihoterapia ericksonian ofer pacientului un cadru special de lucru pentru incontient, cadru în care limitrile învate sunt suspendate, astfel încât incontientul îi poate manifesta în continuare creativitatea, gsind soluii originale i eficiente pentru problemele concrete ale clientului. Hipnoza ericksonian nu se adreseaz doar celor ce au ajuns s dezvolte simptome invalidante, care le afecteaz în mare msur viaa cotidian, ci tuturor acelora care doresc s se dezvolte, s-i optimizeze performanele în cele mai diverse domenii, s-i gestioneze mai bine stresul sau relaiile cu ceilali sau s-i depeasc tot soiul de blocaje. Acest lucru este bine s fie îneles pentru c, mai ales la noi în ar, oamenii ajung la terapeut abia în stadiul în care simptomele pe care le-au dezvoltat au devenit atât de deranjante încât le-a afectat întreaga via, devenind practic insuportabile. Hipnoza îi poate gsi aplicaii în toate domeniile în care avem nevoie s ne perfecionm, s ne depim blocaje, s ne optimizm. Cu toate acestea, trebuie fcut precizarea c hipnoza (de nici un fel) nu este recomandat celor cu tendine de disociere 21

a personalitii sau cu tulburri psihotice pentru c exist riscul de a le amplifica sau de a declana mecanisme incontiente, care erau inute sub control, în stare latent, ce pot agrava tulburarea sau pot declana o patologie mult mai grav. Datorit caracterului sau flexibil, aceasta abordare face din terapeut mai degrab un pedagog care îl înva pe subiect s-i utilizeze armele incontiente de care dispune pentru a se putea schimba. Schimbarea terapeutica reprezint un proces activ care se deruleaz în etape, o schimbare mic antrenând o alta, dup modelul bulgrelui de zpad care se rostogolete pe o pant. Din acest motiv, o schimbare sau un progres mic poate fi extrem de valoros pentru c deschide calea spre o evoluie mai ampl. Povetile zen sau unele dintre faptele samurailor Japoniei feudale ne amintesc de sugestiile indirecte ale lui Erickson, mult mai bine tolerate i acceptate de pacient, pentru c reuesc s ocoleasc rezistenele pacientului. Literatura oriental este plin de astfel de relatri-metafore din care putem înva. Maetrii tiau foarte bine c exist ci mult mai eficiente de a face pe cineva s progreseze decât simplul fapt de a-i spune ce are de fcut. Aa cum am mai precizat hipnoza nu da putere asupra celuilalt, aa cum foarte muli sunt tentai s cread, atrai de partea spectaculoas a acestei metode. Maniera extrem de eficient de a face hipnoz a lui Erickson provenea nu din puteri paranormale sau miraculoase, ci din aptitudinea lui extrem de bine dezvoltat de a înelege rapid i exact problema clientului. Dotat nativ cu o foarte bun intuiie, era un foarte bun observator i se putea sincroniza, armoniza cu cellalt la toate nivelele (corporal, respirator, emoional, verbal i nonverbal) fapt ce facilita comunicarea la nivel contient i incontient iar clientul se simea îneles i era pe deplin dispus s colaboreze. Pentru a face hipnoz în general i hipnoz ericksonian în particular, trebuie s fim capabili s decodm corect i rapid semnalele corporale emise de subiect. Cu alte cuvinte un bun terapeut trebuie s aib abilitatea de a decodifica limbajul non verbal al clientului i de a-i adapta într-o manier fireasc, 22

natural modalitatea de a comunica, dar i strategia terapeutic în funcie de aceste semnale pe care clientul i le ofer. Munca lui Erickson a fundamentat i inspirat numeroase terapii inovative precum programarea neurolingvistica a lui Bandler i Grinder, terapia focalizat pe soluii a lui Steve de Shazer, abordarea interacionalista a lui Halley, terapia scurt i a rafinat utilizarea metaforei, a paradoxului, a confuziei, a diverselor teme terapeutice cum ar fi recadrarea i altele. Elementul esenial al abordrii ericksoniene consta în abordarea indirect i permisiv a pacientului. Intervenia se realizeaz prin intermediul comunicrii analogice i metaforice. Mai mult decât atât, abordarea ericksonian are un caracter profund individualizat, particularizat. Ea se deosebete de inducerea hipnotica clasic, directiv, autoritar, ritualist i repetitiv (aceeai tehnic este aplicat pentru fiecare pacient). Inducia nondirectiv, conversaional promovat de Erickson este una natural care utilizeaz trsturile personalitii pacientului i comportamentul acestuia pentru a facilita intrarea în trans. Tocmai din aceste motive ea este mai greu de învat. “Transa naturala” se utilizeaz în scopuri terapeutice i pornete de la ideea c un subiect intr în trans dac dorete s treac prin aceast experien i dac are nevoie de aceast stare, îi este benefic. Chiar dac transa este o stare modificat de contiin, o stare special, unic, asta nu înseamn c este mai puin normal. Milton Erickson este de prere ca hipnoza i hipnotismul sunt termeni care se aplic unui comportament neobinuit, dar normal, care poate fi indus oricrei persoane normale (dac sunt îndeplinite câteva condiii), cât i persoanelor care sufer de diferite tipuri de tulburri: psihosomatice, sexuale, anxietate, depresie, atacuri de panic, fobii etc. Aceast trans lejer, comun, numit trans comun, cotidian, o experimentm fiecare când evadm din prezent, când suntem parc „de pe alt planet” sau suntem absorbii de vizionarea unui film sau uneori chiar în timp ce conducem. Este o stare de a fi proprie regnului viu. Aceast stare lejer este recunoscut i amplificat de hipnoza terapeutic pentru a o putea utiliza în atingerea unor obiective. 23

Pentru c oricare dintre noi are aceast capacitate natural, va putea beneficia de binefacerile utilizrii hipnozei. Pentru Erickson nu exist persoane care nu pot fi hipnotizate, ci doar terapeui care nu au gsit drumul care duce la aceast stare de contiin într-un caz particular. Terapeuii tiinifici moderni i-au fundamentat teoriile pe baze tiinifice i s-au îndeprtat mult de „magnetismul animal” din 1750, dei hipnoza s-a nscut poate cândva din voina unora de a-l imita pe Anton Mesmer. Cert este totui c acesta nu practica hipnoza, al crei nume a fost inventat mult mai târziu de ctre James Braid (1841). Transa hipnotica reprezint o stare modificat de contiina în cadrul creia subiectul se deconecteaz de stimuli externi i se concentreaz spre interior, spre realitatea sa subiectiv. Acest fenomen se petrece frecvent în viata curent, de exemplu, atunci când suntem absorbii de o activitate care ne captiveaz profund, astfel încât ne trebuie un timp oarecare pentru a “coborî din nou cu picioarele pe pmânt”. În ciuda etimologiei cuvântului care desemneaz astzi un fenomen natural i a frecventei imobiliti relative a subiectului în stare hipnotic, hipnoza nu are nimic în comun cu somnul, dar nici cu starea de trezie obinuit. Numeroase cercetri electroencefalografice nu au gsit vreo asemnare între starea de hipnoz, veghe i cea de somn profund din perspectiv fiziologic. Exist o zon a creierului care se activeaz doar în stare de hipnoz. Persoana aflat în stare modificat de contiin va rmâne complet contient de la un capt la altul al edinei de hipnoz terapeutic, partea incontient a psihicului su încrcându-se de o eventual amnezie a momentelor cheie. Aceast amnezie poate fi fie spontan, fie sugerat de terapeut, în cazul în care acesta consider c pacientului îi este util acest lucru (Erickson, 1974). Este ceea ce poate crea subiectului falsa senzaie de somn, de uitare. Dei starea hipnotic este una foarte agreabil pentru cel ce o experimenteaz, este posibil ca subiectul s intre în trans chiar în picioare sau cu ochii deschii, în poziii mai puin confortabile, fr s treac printr-o stare intermediar de relaxare. 24

Probabil c hipnoza este o stare în care atingi un alt nivel de detaare care poate sau nu s aib vreo legtur cu destinderea la modul cum este ea îneleas la nivelul simului comun de cei mai muli dintre noi. Erickson, care nu putea s conduc, îi introducea în trans oferul atunci când trebuia s conduc pe timp de furtun sau pe ninsoare cu scopul ca acesta s fie hipervigilent. Acest lucru demonstreaz c hipnoza nu este o stare de relaxare, pentru c nimeni nu ar putea conduce un autoturism aflat în stare de somnolen. Înainte de a începe orice tratament ce presupune utilizarea acestei tehnici, este important s corectm eventualele expectaii nerealiste ale clienilor, s-i informm despre toate aceste lucruri, pentru a lua decizii în deplin cunotin de cauz. Ei trebuie s îneleag c hipnoza nu are nici o legtur cu magia i c procesul terapeutic este accesibil tuturor prin simpla învare i nu necesit nici un fel de capaciti deosebite în afara deschiderii spiritului, a preciziei, a umanismului i a unei mari doze de angajare personal. Mai mult decât atât, trebuie s tie c atunci când se va afla în trans terapeutul nu va avea control asupra lor ci, contrar aparenelor, prin intermediul acestei tehnici îi vor câtiga controlul asupra lor înii deoarece aceast stare modificat de contiin va permite fiecruia s-i deblocheze creativitatea, capacitatea de învare, de memorare sau de reamintire precum i s-i modifice percepia asupra scurgerii timpului, si stpâneasc emoiile sau s-i controleze presiunea arterial, cicatrizarea rnilor. Practic hipnoza ne d mai mult control asupra noastr. Deoarece nimeni nu poate intra în trans fr voia sa, pentru a putea beneficia de aceast metod clientul trebuie s aib deplin încredere în terapeutul su. Milton Erickson (apud Rossi, 1980) spunea adesea c pentru a fi un bun terapeut trebuie s observi, s observi, s observi i atunci când crezi ca ai observat totul, s observi din nou. Aceasta pentru c oamenii tiu mult mai mult decât cred ei c tiu i pierd timp preios dar i energie pentru a se limita i a se autoperturba. Factorii individuali i culturali ne-au învat s credem doar în capacitile limitate ale contientului, doar în argumentele logicii i raiunii, care trebuie s guverneze totul, intuiia 25

creatoare fiind în mare msur blocat sau lsat la o parte. tiina ne-a format de aa natur încât s ne bazm doar pe dovezi, pe logic, pe raiune. Cultura occidental, mai mult decât cea oriental pune aceste aspecte în plin plan. Din acest motiv oamenii se autolimiteaz, se autoblocheaz, împiedicând crearea continu i armonioas de noi sisteme de referin elaborate de incontient din simplul fapt c legile logicii nu guverneaz întotdeauna activitatea incontientului. De asemenea ei uit c cele mai multe preri ale lor nu sunt obiective, nu sunt adevruri general valabile, demonstrate tiinific ci sunt produsul propriei subiectiviti. Erickson a îneles mai bine ca oricine c aceast subiectivitate este important. Un om are dreptate i dac va crede c poate realiza ceva i dac va crede cu trie c nu poate. În funcie de aceast credin el îi mobilizeaz sau nu resursele de care dispune i care l-ar ajuta s-i ating obiectivul. Credinele noastre subiective, pot fi unele bune, pozitive sau pot fi negative, autoblocante i atunci ele trebuiesc modificate. În ambele cazuri ele trebuie luate în calcul. Efectul Placebo demonstreaz din plin aceast afirmaie. Hipnoza ericksonian ajut oamenii s învee s-i identifice mai bine propriile resurse interioare naturale i s le foloseasc pentru a-i rezolva problemele de via cu care se confrunt sau s-i îmbunteasc starea de sntate. Pentru c fiecare persoan este unic, trebuie s-i gseasc propria cale în care poate funciona optim. Acest tip de cunoatere este recomandat fiecruia în parte, nu este rezervat doar unui grup profesional particular. Chiar dac nu are de depit probleme grave, oricine se poate perfeciona, poate evolua i poate deveni mai bun. De fapt oricine are aceast obligaie dac îi dorete s obin maximul de performan în domeniul su de activitate sau în viaa particular. Ernest Rossi considera c acest tip de cunoatere ar trebui predat în coli aa cum se pred aritmetica sau citirea pentru c ine de un alfabet al eficientizrii personale, al dezvoltrii. Terapia ericksonian ne înva i cum s comunicm mai bine i aceast abilitate ne este util fiecruia, fie c este vorba de viaa profesional sau de viaa particular. 26

Erickson a artat cum o abordare indirect, subtil, învinge rezistenele clientului pe care, pe de alt parte, le poate activa abordarea clasic, directiv i autoritar. Fiecare dintre nou reacionm mai bine atunci când simim c ni se d libertatea de a decide decât atunci când ni se ordon s facem ceva, chiar dac acel lucru este în beneficiul nostru i suntem contieni de acest fapt. Strategiile sale de înlturare a simptomului au fost uimitor de eficiente, extrem de creative i îi pot gsi aplicativitatea i în alte arii de activitate decât cel al psihoterapiei. Practic ele au revoluionat terapia i strategiile de intervenie i au fcut ca Erickson s fie apreciat ca cel mai mare terapeut pe care l-a avut vreodat omenirea. Prin contribuiile sale Erickson a redefinit hipnoza i a aruncat o cu totul alt perspectiv, nou, original de a concepe psihoterapia în general. El a operat un recadraj, similar cu ce se întâmpl periodic în orice alt domeniu al tiinei. Prin anumite tehnici paradoxale, cum ar fi cea a utilizrii simptomului sau a programrii acestuia, pacientul capt control asupra lui fr s realizeze acest lucru i problema este rezolvat aparent fr efort. Spre exemplu prescrierea simptomului pornete de la presupoziia c pacientul este capabil s manifeste simptomul atunci când dorete el nu c ar fi o persoan bolnav, dominat de o boal care îi afecteaz existena. Este un cu totul alt mod de a pune problema decât cel al terapiei sau chiar al medicinii clasice. Instruciunile paradoxale determin pacientul s-i revizuiasc filtrele interne prin care percep realitatea i implicit simptomul invalidant. Tehnica confuziei, des utilizat de Erickson provoc momente de iluminare pacienilor pentru c declaneaz un proces de cutare intern în care sunt utilizate ambele emisfere cerebrale, ceea ce înseamn c nu se caut soluii doar prin intermediul logicii i raiunii. Explicaia este aparent simpl: instruciunile care se bat cap în cap, multitudinea de detalii fr logic cu care este bombardat pacientul fac partea raional a acestuia s clacheze i las locul de aciune incontientului, cu resursele sale multiple, ce depesc logica. Erickson spunea 27

adesea c în viaa fiecrui om ar trebui s apar puin confuzie…dar i puin iluminare. Demersul su psihoterapeutic, extrem de scurt i de eficient a avut la origine practicarea hipnozei, îns o cu totul alt hipnoz decât cea utilizat pân la el. Abordarea sa, uimitor de simpl i de subtil în acelai timp, este, pe de alt parte, foarte dificil de sistematizat i de copiat . Limbajul utilizat era uor de îneles de ctre pacient i de aceea a reuit s devin, în timp, un fel de numitor comun între diferitele coli de psihologie. Psihoterapia ericksonian se bazeaz pe ipoteze profund umaniste care pornesc de la premiza c natura lucreaz mai bine decât noi i c ar fi o eroare s modificm avatarurile psihologice pe care le constatm uneori. Este mai corect s sprijinim dezvoltarea i integrarea personal. În incontientul nostru sunt suficiente mecanisme care lucreaz pentru echilibrul interior pe care putem reînva s le facilitm, s le declanm. Aceast abordare are o profund încredere în potenialul uman de dezvoltare i acord fiecrui om respectul pe care îl merit. Erickson nu a crezut nicio clip în concepia psihanalitic conform creia a cunoate motivele pentru care a aprut un simptom duce la modificarea automat a comportamentelor de care vrem s scpm sau la dispariia lui. Este de altfel lesne de îneles c atunci când înelegi motivele de a exista ale unui fenomen este mai dificil s îl schimbi, pentru c îi dai un sens, un rost i, psihologic, i se pare mult mai greu de modificat. El a lsat deoparte motivele pentru descoperirea crora psihanalitii pierd timp din viaa clienilor (uneori ani) i s-a concentrat pe eficien, pe obiective, pe starea de sntate de care fiecare pacient vrea s beneficieze cât mai repede i s-a bazat pe faptul c o schimbare, oricât de mic în comportamentul unui pacient, odat obinut, va duce, în final, la restructurarea ansamblului. Practic, ea îi arat c se poate, îl mobilizeaz i îl face s ias din starea de descurajare în care era la intrarea în cabinet. Hipnoza este o stare privilegiat de funcionare de care subiectul poate profita din plin pentru a se restructura aa cum dorete. Terapeutul are sarcina de a-l înva s intre în aceast 28

stare de care poate profita întreaga viaa, atunci când îi este necesar. Un aspect de baz al strii de trans terapeutice este facilitat de capacitatea terapeutului de a a crea premizele i circumstanele favorabile pentru ca procesele mentale s se desfoare astfel încât s nu solicite nici un efort contient din partea clientului. De altfel starea de relaxare, prezent de cele mai multe ori în trans, ne predispune mai degrab la a nu face ceva decât la a face vreun efort. Când suntem relaxai, suntem cuprini de o stare plcut, confortabil în care nu suntem contieni de procesele care se desfoar extrem de intens la nivel incontient. Aceste atitudini sunt caracteristice pentru transa hipnotic i pentru a le facilita cei mai muli terapeui dau sugestii de genul (Erickson, 1976): Nu eti nevoit s te miti, s vorbeti sau s faci vreun efort. Nu trebuie nici mcar s te chinui s-i ii ochii deschii, Oamenii pot dormi fr s tie c sunt adormii, Putem visa fr s ne amintim c am visat, Nu vei ti care mân se va ridica prima. Aceste exemple de sugestii ilustreaz cât de diferit este modul indirect de abordare în comparaie cu cel direct. O sugestie direct ar fi putut suna: Acum fi atent la vocea mea i urmeaz-mi instruciunile. Acest mod de a pune problema poate s fie eficient în obinerea cooperrii contiente din partea subiectului i poate da rezultate bune cu o categorie de subieci, îns la marea majoritate a oamenilor procesele incontiente vor fi mai degrab inhibate decât stimulate. Atitudinea nondirectiv este benefic tocmai pentru c provoac pe fiecare s rspund în modalitatea sa caracteristic. Sugestiile terapeutului sunt îndreptate tocmai în aceast direcie: Nu tii în ce mod te va ajuta incontientul s rezolvi problema. Dar mintea ta contient va fi receptiv la rspuns, atunci când acesta va veni. Mintea ta contient are cu siguran multe întrebri, dar nu putem ti când i cum te va ajuta incontientul s scapi de acest simptom. Nu tii nici mcar dac se va întâmpla curând sau mai târziu. Sau dac se va produce brusc sau treptat. Vei înva s-i respeci modul tu natural de a rezolva situaiile cu care te confruni. Unele psihoterapii ericksoniene nici nu mai utilizeaz hipnoza îns se folosesc de acele mecanisme psihologice pe care le-a descoperit - datorit faptului c a practicat hipnoza- i de abilitatea extraordinar i unic de a comunica simultan la 29

nivel contient i incontient. Acest mod de a comunica, cu limbajul verbal i nonverbal specific a fost studiat, teoretizat de Bandler i Grinder care au pus astfel bazele programrii neurolingvistice, disciplin despre care s-au scris sute de cri în toate colurile lumii. De altfel nu exist vreo legtur direct între profunzimea transei i calitatea rezultatelor. Putem foarte bine s avem doar braul sau o întreag parte a corpului anesteziat i s fim lucizi în acelai timp. Schimbri profunde ale vieii pot surveni foarte bine ca urmare a unei hipnoze conversaionale în cadrul creia subiectul se afl în trans lejer sau medie, fr s-i dea seama de acest fapt. Este adevrat c profunzimea hipnotic este plcut i spectaculoas, motiv pentru care o cutm, îns aceasta nu garanteaz creterea eficienei. În cazul în care anumite tehnici necesit o trans mai profund decât cea pe care subiectul este capabil s o ating la acel moment, se va trece printr-o faz de antrenament pân ce pacientul va putea stpâni starea de contiin dorit. Practic obiectivul terapeutic este de a elimina simptomul prin declanarea mecanismelor incontiente de schimbare i de vindecare, nu s-l facem pe client s intre într-o trans profund cu orice pre. Aceasta poate fi obinut, dac este în beneficiul terapiei. Pentru aceste cazuri, au fost dezvoltate o serie de tehnici de a adânci transa printre care i trezirea i rehipnotizarea pacientului în mod repetat (Erickson, 1952). Orice mod de abordare am alege cu un pacient, esenial este s avem cu adevrat încredere în incontientul subiectului pentru efectuarea acelor schimbri dezirabile pe care nici terapeutul, nici clientul nu le cunoate. Cuvintele terapeutului au doar rolul de a ajuta clientul s exploreze singur diferite direcii utile, nu s sugereze în vreun fel sau altul soluii. Starea de hipnoz este deci una departe de a fi pasiv, de receptivitate i sugestibilitate, ci este una de travaliu din partea pacientului în decursul cruia incontientul muncete intens pentru a gsi ci de a iei din impas. Aceast experien este trit diferit de fiecare individ. Mai mult decât atât, aceiai persoan poate tri în modaliti total 30

diferite aceast experien de la o zi la alta. Cei care se ateapt s vad inducii ritualizate, repetitive, ca i când ai vrea s intri cu fora în cadrul celuilalt, vor fi dezamgii. Hipnoza lui Erickson este una conversaional, în care terapeutul observ i vorbete, folosind abordri indirecte i utilizând mijloace specifice de comunicare care au cauza lor de a exista în funcionarea incontientului. Subiectul rspunde printr-o suit de comportamente de care nu este contient i, din acest motiv, putem afirma c este vorba de un dialog subliminal. Starea de trans este un fenomen intrapsihic prin excelen, dependent de o serie de procese interne, iar activitatea hipnoterapeutului se concentreaz doar în direcia crerii unui context favorabil. Terapeutul exploreaz cu clientul posibilitile i resursele care vor fi actualizate pentru a depi o situaie. Pacientul nu este contient i nici mcar nu este de dorit s fie contient de travaliul prin care trece. Pacientul poate fi uimit de propriile comportamente involuntare, prin definiie hipnotice –care vin totui de la elprecum i de progresele i schimbrile pe care le va constata dup edin. Profunzimea strii de trans este gsit de client în funcie de ceea ce îi convine. Starea de hipnoz va permite integrarea datelor a cror sum realizeaz individualitatea noastr ca persoane. Ea faciliteaz i elibereaz contientului, asociaii ingenioase pe baza crora pot fi construite noi tipuri de organizri, mai integrate i mai bune pentru pacient. Starea de hipnoz este una propice creativitii i implicit a generrii de soluii noi i originale pe care contientul, cu resursele sale limitate, nu le-ar pute gsi. Transa las s se manifeste individualitatea cu tot ceea ce are pozitiv i faciliteaz o bun relaie între contient i incontient. Subiecii nu vor fi programai în starea hipnotic ci vor primi ceva chiar din interiorul lor. Hipnoza accelereaz evoluia i maturizarea psihologic prin facilitarea accesului la resurse. Pacientul va înva întâi cum s obin i s-i menin funcionarea la nivel incontient i abia apoi vor trece 31

prin travaliul propriu-zis. În a doua parte limbajul terapeutului, cuvintele sale sunt cele care vor declana lanuri de asocieri psihologice. Pacientul va fi capabil s recunoasc la nivel incontient ceea ce îi convine i este cel care va face alegerile fundamentale în raport cu nevoile sale i obiectivele pe care dorete s le ating. Practic este ca i cum terapeutul l-ar ajuta s pun la punct programe incontiente de cutare de soluii pentru o serie de probleme. Este un tip particular de învare. Cu alte cuvinte clientul este singurul care are toate meritele pentru vindecare sa. Nu trebuie s ne ateptm la miracole de la hipnoz i nici nu trebuie s o privim ca pe o metod care rezolv toate problemele. Cu toate acestea nu sunt puine cazurile în care se produc vindecri spectaculoase, dup o singur edin. Milton Erickson a avut multe asemenea cazuri, îns, a avut în egal msur i pacieni care au urmat 3 ani edine de terapie, ca în cazul lui Harold, prezentat în volumul I al crii „Un terapeut ieit din comun”. Psihanalitii, atunci când se refer la terapiile scurte din care face parte i hipnoza, lanseaz constant acuzaia care se refer la înlocuirea simptomului. Tehnicile ericksoniene, fiind structurate de o manier în care rezolvarea problemei este fcut chiar de client, la nivel incontient minimalizeaz foarte mult aceast ipotez. Practic, tocmai incontientul, pe care psihanalitii îl studiaz ani în ir, este cel ce gsete soluia la o problem particular într-un timp uimitor de scurt. Aceste principii au fost preluate de programarea neurolingvistic care vizeaz programarea schimbrii prin copierea i adaptarea modelelor de succes. Metodele i tehnicile pe care un terapeut alege s le utilizeze vor fi eficiente doar în msura în care vor fi în acord cu ideile clienilor referitoare la grijile, la posibilitile lor precum i la cile de a le rezolva. În cazul în care ele se subscriu doar concepiilor terapeutului vor fi un eec oricât de bune ar fi ele. Practic o tehnic acceptat de subiect, în eficiena creia clientul crede, are foarte mari anse de a da rezultate benefice. Preparatele Placebo demonstreaz c, de cele mai multe ori, credina în vindecare i implicit în eficiena medicamentului este mai important decât calitile medicamentului în sine. Acelai principiu este valabil i în legtur cu alegerea 32

metodelor i tehnicilor celor mai potrivite într-un demers de psihoterapie. Interaciunile terapeut-client genereaz posibilitile, metodele i tehnicile. Dac terapeuii au propriile idei cu privire la acest aspect ei trebuie s le propun clienilor, nu s le impun în vreun fel. Clienii trebuie încurajai s ia decizii, s fie actorii propriei viei i s-i asume responsabilitatea pentru aceste alegeri. Este o atitudine constructiv, care le va fi util în fiecare moment din via, nu doar în situaia particular pentru care au apelat la psihoterapie, deci beneficiile unei astfel de abordri se întinde pe termen lung. Din perspectiva celor prezentate pân acum putem spune c principalele erori pe care le poate comite un terapeut sunt urmtoarele: -s anticipeze neputina. Prin limbajul utilizat, prin diagnosticul pe care îl pun, practicienii por crea situaii de nerezolvat care sugereaz clienilor neputina. Un exemplu în acest sens îl constituie acei terapeui care se grbesc s-i eticheteze pacienii ca fiind nemotivai sau rezisteni la schimbare. Clienii pot simi cu uurin chiar i o umbr de îndoial, chiar dac aceasta nu este exprimat la nivel verbal. De aceea hipnoterapeuii de succes trebuie s aib o încredere profund i sincer în natura uman. -s comit erori ce in de contra-transfer. Metodele terapeutice pot genera idei ce obtureaz cile spre realizare. Datorit valorizrii i accentului pe tradiie sau pe trecut, muli dintre noi nu reuim s ne schimbm i ne trezim ancorai de/în situaii de via inconfortabile. În aceiai manier o credin inflexibil a clinicienilor în concepte teoretice i abstracte aduc prejudicii eficienei pentru c terapeuii devin convini c ceea ce ei au observat sunt nite adevruri obiective i constituie adevratele probleme ale clienilor. La baza acestei atitudini st un proces emoional incontient care inoportuneaz tratamentul. Presupunerile teoretice ale terapeutului ce se bazeaz pe concepte sterile pot fi de fapt simple proiecii ale acestuia. Oricrui terapeut îi este benefic o bun cunoatere de sine pentru a fi capabil s fac distincia între problemele lui i cele ale pacientului, între opiniile proprii i cele ale persoanei ce îi intr în cabinet; 33

-s repete metodele, tehnicile i practicile ineficiente. Din obinuina de a opera cu anumite metode ce le sunt familiare i cunoscute unii terapeui continu s le utilizeze chiar i când ele se dovedesc a fi ineficiente. Atitudinea corect este s-i caui acele tehnici care sunt agreate de pacient i presupune ca terapeutul s aib o foarte bun pregtire profesional care s-i permit s jongleze cu o varietate cât mai larg de metode i tehnici. Aceast atitudine poate fi exprimat în termeni simpli: atunci când ceva nu merge, încearc altceva; -s fie neateni la motivaia clienilor. Cel mai bun indicator pentru succesul unei terapii este gradul de participare al pacienilor la procesul terapeutic. Nu trebuie s dorim s vedem anumite schimbri la pacient care se subscriu obiectivelor noastre, ci este mai important s ne armonizm cu ideile clienilor. Întrebarea corect nu este dac clientul este sau nu motivat ci pentru care lucru este motivat. O condiie absolut necesar pentru ca cineva s se schimbe sau s-i rezolve o problem este s-i doreasc cu adevrat asta. Muli, dup ce îneleg care sunt principiile hipnozei, sunt tentai a da replica „dar nu este vorba decât despre cuvinte”. Este corect, îns eficiena acestora a fost din plin demonstrat i pot depi chiar eficiena celor mai sofisticate tratamente chimice. Un cuvânt spus, cum i în contextul în care trebuie, poate produce insight-uri ce dau clienilor perspective cu totul noi asupra propriei viei sau îi poate face s-i gseasc resurse despre care nici nu bnuiau c exist. Strile de transa pot fi utilizate în medicin, stomatologie i psihoterapie, în funcie de necesitile fiecruia dintre noi. Hipnoza este util chiar i în bolile cronice, pentru a facilita examinrile medicale neplcute sau pentru a pregti anestezia pentru operaie. În stomatologie poate fi utilizat transa pentru a reduce anxietatea i pentru a face tolerabile tratamentele îndelungate sau pentru a obine anestezia hipnotic. În psihoterapie hipnoza este util în tratamentul anxietii, fobiilor, depresiei, stresului posttraumatic, tulburrilor psihosomatice (colon iritabil, tensiune arteriala crescuta, psoriasis, alergii, migrene, durere cronic), în tratamentul tulburrilor alimentare, insomniilor, obiceiurilor nesntoase, precum fumatul. Aproape orice tehnici 34

psihoterapeutice pot fi semnificativ facilitate dac sunt asociate i cu hipnoza. Exist situaii când este necesar s abordm o etap a vieii unui pacient, fr ca acesta s-i aminteasc cele discutate pentru c din moment ce ele au fost uitate este foarte probabil ca el s mai aib nevoie de acest mecanism, care îl ajut s-i menin un echilibru psihic. În aceste situaii, putem utiliza o serie de tehnici de amnezie post-hipnotic. Spre exemplu, ne putem folosi de câteva remarci ce le putem face imediat dup ce pacientul s-a trezit din trans. Erickson se întorcea brusc, de exemplu, la o conversaie început chiar înainte de intrarea în trans. Srind brusc la un subiect de dinaintea transei, evenimentele petrecute sub hipnoz intrau într-un fel de gaur asociativ. Evenimentele transei i asociaia, dei se petreceau una dup alta, determina clientul s nu poat face distincia dac ele s-au petrecut înainte sau dup trans. Datorit acestui mecanism, evenimentele transei tind s rmân disociate de preocuprile obinuite ale clientului i se instaleaz amnezia. În practic ne putem confrunta i cu situaia invers, în care ne dorim s ajutm un pacient s-i recupereze o serie de amintiri pe care le-a „uitat”, le-a îngropat în incontient din diverse motive. Cazul ce urmeaz este relevant pentru aceast ultim ipostaz (Erickson, 1979): Doamna F a nscut un copil cu anestezie peridural i a putut participa la natere în mod contient i activ. Totui a simit c i-a scpat un aspect important al acestui eveniment unic. Nu tia de ce nu-i putea aminti ce s-a întâmplat cu exactitate. La trei luni dup natere a venit la Erickson pentru a-i cere s foloseasc tehnica hipnozei pentru a-i recupera amintirile pierdute. Terapeutul a abordat acest obiectiv prin sugestii care acopereau o gam larg de variante de rspuns, pentru ca incontientul s nu se simt constrâns i s poate aciona în propria manier: T: Amintirile nu pot reveni brusc. Mai degrab se poate întâmpla s-i aminteti puin câte puin ce s-a întâmplat. În sptmâna care va urma îi vei aminti începutul sau o parte din evenimente. Apoi, încetul cu încetul, alte evenimente vor reveni în mintea ta, pân ce totul se va contura clar, aa cum s-a întâmplat în realitate. 35

Abordarea se aseamn cu un proces de învare. Aa cum copiii înva mai întâi cuvintele, în ordine diferit. Spre exemplu, când ne reamintim un capitol dintr-o carte tindem s ne vin în minte mai întâi anumite lucruri, în funcie de nite asociaii incontiente. Practic maniera de a ajuta persoana s-i aminteasc nite lucruri din trecut este una care se folosete de nite patternuri naturale, nu de nite metode artificiale. În dialogul preliminar s-a urmrit s se demonteze eventualele idei preconcepute referitoare la hipnoz i s-i formeze nite expectane realiste referitoare la experiena în sine, pe de o parte i, pe de alta, în funcie de predispoziiile subiectului, terapeutul a ales o metod de inducie potrivit structurii sale: T: Cum crezi c-i voi induce trasa? P: Cred c vei numra de la 1 la 10. Oricum tiu puine despre asta. Întrebarea în sine este o sugestie indirect (îi voi induce transa) care faciliteaz acceptarea a ceea ce urmeaz. În aceiai msur ea respect experiena de via a subiectului i preferinele sale. Pauzele i sugestiile indirecte au fost folosite din plin pentru a adânci transa. T: Pe msur ce respiraia devine mai profund, transa se adâncete i ea. Pauz Acum tii care este motivul pentru care îi doreti s intri în trans. Nu tii înc de ce acele amintiri nu îi vin în contiin. Pauz Din nou vedem cum Erickson asociaz adâncirea transei cu un comportament natural. Pauza însi este o sugestie indirect de a adânci transa imediat i ulterior o motiveaz s fac asta amintindu-i de obiectivul pentru care a venit la terapie. Facilitarea unui ir asociaional poate veni în sprijinul efortului incontient de cutare a amintirilor trecute: T: Ceea ce am învat în copilrie tim i acum, peste ani i ani. Lucrurile pe care credem c le-am uitat mai au imagini mentale în mintea ta. Poi pierde ce ai învat dac i se atrofiaz o parte din creier. ie nu i s-a întâmplat asta. Pauz 36

Imaginile mentale îi aparin i te poi bucura dac le recapei. i cred c cel mai bun mod de a le reactualiza este s începi cu una mic i s te bucuri de ea. Nu este necesar s faci mai mult, este suficient s te bucuri de acea amintire mic. Fcând asta îi vei recpta toate amintirile. Nu brusc, îns sigur i fidel. Într-o zi ai s-i dai seama c ai toate piesele care îi lipseau. Când îi foloseti incontientul trebuie s-i respeci ritmul de lucru. El tie cât de rapid s fac asta i cum s fac ca s-i poi aminti ceea ce-i doreti. Afirmaia c imaginile mai sunt înc în mintea pacientei înseamn în mod implicit c amintirile sunt la dispoziia ei. Referirea la copilrie are ca scop s-i sugereze pacientei s-i foloseasc experiena timpurie pentru c mintea ei contient nu tie cum s rezolve aceast problem. Faptul c a sugerat c este posibil s-i pierzi amintirile, în condiiile în care ne este afectat creierul, este o modalitate de a aborda îndoielile pacientei referitoare la capacitatea ei de a-i reaminti ceea ce îi dorete i a-i forma expectane pozitive referitoare la succesul terapiei. Într-o manier non-critic terapeutul îi sugereaz c procesul se va petrece treptat iar în felul acesta fiecare mic succes va crea o baz pozitiv, optimist referitoare la îndeplinirea obiectivului i îi va da întregului proces un grad de continuitate. Tot în acest scop Erickson îi manifest surprinderea plcut (dei poate mai vzuse zeci de cazuri asemntoare) pentru progresele fcute de pacient i pentru modul pozitiv în care incontientul rezolv în mod creativ cele mai dificile sarcini. . T: De multe ori în trecut ai fost luat prin surprindere i înainte de a te putea gândi ce s faci ai fcut pur i simplu. Pauz. i aceasta este o situaie care te poate face s ai încredere i s-i lai incontientul s-i aduc amintirile înapoi într-un mod pe care el îl cunoate cel mai bine. Nu este nici o grab. Îns, cu siguran este o plcere. Surpriza pe care i-o exprim este în sine o sugestie indirect de a lsa patternurile contiente la o parte pentru c ele pot fi vinovate de acest blocaj i de a lsa incontientul s lucreze într-o manier proprie. Este i un mod de a motiva pacienta în tot acest efort. Sugestia c tot acest proces este 37

unul agreabil are rolul de a activa nite centri din sistemul limbic. Precizarea c incontientul va aduce amintirile înapoi în modul pe care el îl consider optim i în ritmul cel mai adecvat este un factor de a preveni un impact profund negativ în cazul în care exist rezistene sau vreo traum ascuns asociat cu amintirile uitate. Mai putem observa c dintr-un punct de vedere sugestia „c nu este nici o grab” se bate cap în cap cu cea conform creia este o plcere acest demers. De fapt cu toii tindem s ne grbim atunci când tim c ne ateapt experiene pozitive. Practic sugestia pe care o va procesa incontientul este grbete-te pentru c te ateapt surprize plcute.

38

I. ELEMENTE INTRODUCTIVE I. 3. Abilitile necesare unui hipnoterapeut de orientare ericksonian O ceac cu ceai Nan-in, un maestru din epoca Meiji (1868-1912), a fost vizitat de un profesor universitar, care dorea s cunoasc ce înseamn filozofia Zen. Nan-in îl servi cu ceai. A umplut ceaca oaspetelui, dar a continuat s toarne. Profesorul îl privi mirat i-i spuse: - Ceaca s-a umplut, nu mai încape nimic ! - Tu, ca i aceast ceac, eti plin de prerile tale, de prejudeci. Cum s-i explic ce înseamn Zen, dac nu are unde s intre ? Golete-i întâi ceaca ... Ah, da ? (101 Povestioare Zen)

Este clar c la fel ca în orice form de psihoterapie sau hipnoterapie este important s respectm codul deontologic al profesiei i s inem cont de anumite principii dintre care amintim: -Principiul confidenialitii. Datele pe care ni le furnizeaz clientul în procesul terapeutic nu trebuiesc divulgate altor persoane i nu este permis s se fac înregistrri fr acordul prealabil al acestuia. Respectarea acestui principiu etic este foarte important pentru ca pacientul s poat s poat avea încredere în terapeutul su. Orice înclcare poate avea repercusiuni grave iar terapeutul îi poate pierde credibilitatea ca profesionist, aa cum se întâmpl i cu un medic 39

care încalc acelai principiu. În cazuri grave îi poate pierde dreptul de liber practic; -Principiul respectului i valorizrii pacientului. Clientul va fi protejat fa de orice traum psihic sau fizic ce ar putea rezulta din relaiile cu terapeutul. Acesta are obligaia s-i insufle clientului încredere în sine i s evite s-l jigneasc în vreun fel, direct sau indirect; -Principiul responsabilitii. Terapeutul îi va asuma responsabilitatea pentru consecinele procesului de consiliere; -Principiul comunicrii eficiente. Terapeutul va promova o comunicare eficient. Din acest motiv se exprima în termeni accesibili nivelului de înelegere al clientului; -Principiul relaiilor etice. Relaiile extraprofesionale cu pacienii trebuiesc evitate, mai ales dac una dintre pri poate fi prejudiciat sau relaiile sunt contra-productive actului de consiliere; -Principiul informrii clientului. Terapeutul are obligaia s informeze pacientul despre efectele tehnicilor utilizate i s-i prezinte acestuia cu sinceritate i obiectivitate beneficiile i limitele acestora. Este vorba de a discuta deschis cu pacientul, de a-i rspunde întrebrilor i a clarifica eventualele nedumeriri, astfel încât expectanele acestuia s fie cât mai realiste. Totui, terapia ericksonian are anumite particulariti care fac ca o persoan, care îi dorete s practice hipnoterapia ericksonian, s aib anumite abiliti i trsturi de personalitate, în plus fa de cele enumerate mai sus. Dac hipnoza clasic este una directiv este clar c i un terapeut clasic ar trebui s fie directiv iar tehnicile pe care le va utiliza vor fi, în principiu extrem de asemntoare de la o persoan la alta. Spre deosebire de practicanii hipnoterapiei clasice, un hipnoterapeut, pentru a fi eficient în orientarea ericksonian ar trebui s fie: 40

-flexibil pentru c însi inducia este diferit de la un caz la altul, în funcie de fiecare pacient în parte. Mai mult decât atât, fiecare om are propriul su mod de a rezolva o situaie i chiar dac terapeutul are o alt prere, trebuie s tie s-i goleasc mintea de idei preconcepute sau de teorii aride; -deschis i receptiv la nevoile, la expectanele i la cererile explicite ale clientului; -s aib respect real pentru cel din faa lui i pentru unicitatea acestuia, cu tot ceea ce presupune ea. Fiecare client trebuie luat aa cum este el iar terapia trebuie doar s-i pun în valoare calitile i resursele pe care le are; -s arate încredere în capacitatea fiecruia de a-i rezolva problemele cu care se confrunt; -s dispun de abiliti foarte bune de comunicare. Erickson comunica în acelai timp la nivel contient i incontient i tia s-i utilizeze cu miestrie limbajul nonverbal pentru a optimiza relaia i intervenia terapeutic; -s fie creativ i nondirectiv. Aceste caliti sunt necesare pentru c în funcie de particularitile fiecrui client trebuie adaptate metodele iar metafora, ca procedeu nondirectiv –foarte des utilizat- este prin excelen original; -s aib încredere în forele proprii i în tehnicile pe care le utilizeaz. Nu poi inspira încredere unei alte persoane dac tu nu ai în primul rând încredere în tine i nu eti suficient de matur i echilibrat. Cu toate c o serie de colaboratori ai lui Erickson (cum ar fi Bandler sau Rossi) au depus eforturi serioase pentru a încerca s generalizeze diferite principii pe care el le-a utilizat în diferite cazuri ale sale, trebuie s subliniem c fiecare proces terapeutic strategic trebuie s rmân unic i trebuie privit ca o explorare creativ. Comportamentul uman (în stare de veghe sau în trans) nu este întotdeauna logic, bine structurat sau adaptat total la un context. El poate la fel de bine s fie ilogic, 41

guvernat de emoii, nesemnificativ, irelevant, metaforic sau în oricare alt fel. Este practic imposibil s prezicem cu precizie reacia cuiva într-o situaie de via sau într-un context terapeutic pentru c simplitatea ori complexitatea reaciilor comportamentale este dependent de o serie de parametri sau de factori ce nu îi cunoatem în totalitate i care in de experiena profund personal de via a pacienilor. În mare, putem trasa nite linii generale, îns trebuie s fim contieni, înc de la început, c ele pot foarte bine s nu mai fie valabile atunci când încercm s le aplicm în cazurile particulare, în care un terapeut abordeaz un client, cu trsturile sale unice i sub influena unui context, i el irepetabil. Din acest motiv terapia se muleaz în funcie de toi aceti factori i trebuie s avem flexibilitatea de a face asta. Chiar atunci când avem senzaia c un pacient are opiuni limitate de a rspunde la o simpl întrebare sau solicitare, pot s apar comportamente total imprevizibile. Cu toate c exist principii generale tiinifice ale psihoterapiei, aplicabilitatea lor este condiionat de toi factorii pe care i-am pomenit anterior. Psihoterapeuii trebuie s fie extrem de flexibili pentru c singura regul a acestui demers profund creativ este c nu exist reguli sau proceduri standard pe care s le aplicm cu orice persoan care ne intr în cabinet. Psihoterapia nu poate fi privit ca o punere în practic a unor principii descoperite de cercettori în urma unor experiene de laborator. Fiecare caz este unic i cere mult efort creativ atât din partea terapeutului, cât i din cea a pacientului. La fel ca în povestea zen, înainte de a face terapie trebuie s ne golim mintea de teoriile sofisticate sau la mod i s avem disponibilitatea s îl ascultm pe cel din faa noastr fr s încercm s-l introducem în abloane sau tipologii. Hipnoza ericksonian este în sine o tehnic care cere adaptabilitate i creativitate, iar succesul acestui demers depinde de modul cum reuim s utilizm motivaia individual a fiecrui client i experiena sa de via.

42

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 1. Simptomul este o modalitate de adaptare a unui individ la o situaie de via i trebuie utilizat, ca i comportamentul manifest, ca pe o resurs pentru vindecare sau optimizare personal

Neîmpotrivirea implic prezena unei voine puternice, fiind de fapt mijlocul de afirmare a acestei voine. Obstacolele pe care le întâlnim fac parte din desfurarea vieii. Ne dm seama de greutatea lor când le întâlnim, dar totodat ne dm seama de fora noastr când le învingem, fr a pierde din vedere elul final. O stânc nu oprete râul care continu s curg, ocolindo. Un dig oprete marea dar nu-i distruge fora. Printr-un efort continuu se poate zgzui energia mrii, dar dac efortul de a stvili fora apei slbete, marea se revars din nou. Presiunea marii asupra digului nu slbete nici o clip. Neîmpotrivirea înseamn alegerea continu a elurilor, în funcie de flexibilitatea mijloacelor. Nimeni nu poate s prevad toate obstacolele ce vor apare în drumul su; nu are nici un rost s stabileti dinainte care va fi comportarea în faa lor; va trebui însa s reacionezi cât mai spontan la apariia lor. Arta de a trai i aciona astfel se poate înva. Aikido ne înva acest mod de comportare. Nu se stabilete dinainte cum ne vom mica într-o situaie viitoare. Când situaia apare, va trebui s ne relaxam, s ne golim mintea de orice idee parazit i s lsam liber, prin intermediul incontientului, manifestarea principiilor armoniei. (Fragment din Aikido - Calea Armoniei, erban Derlogea i Dan-Corneliu Ionescu, Apimondia, Bucureti, 1990)

43

Viziunea medicinii psihosomatice moderne este c simptomul este o form de comunicare. privite din aceast perspectiv, ele sunt în foarte multe cazuri indicii valoroase pentru dinamica problemelor ce sunt pe cale de a deveni contiente. ele au aprut pentru c persoanele nu au gsit metode mai constructive, de ordin cognitiv sau emoional de a exprima ceva important i acel ceva a ajuns s se exprime sub form somatic, ca simptom corporal, fizic. metoda psihanalitic clasic de a aborda asemenea probleme este de a provoca insight-uri clienilor cu scopul ca simptomele s fie traduse în pattern-uri cognitive sau afective comprehensibile. aceast tehnic, propus de freud poate fi eficient pentru c s-a constatat c, uneori, atunci când clienii ajung s poat vorbi despre problemele lor i au insight-uri afective simptomul dispare pentru c nu mai este nevoie de el. hipnoza a fost un instrument important care a ajutat la conturarea acestei viziuni a medicinii psihosomatice (zilboorg and henry, 1941;tinterow, 1970) i continu i astzi s fie utilizat ca tehnic de rezolvare a diferitor tipuri de simptome. cazurile lui erickson au artat c aceast metod clasic, dei este una valoroas, nu este singura cale de a aborda problemele psihosomatice. el a dezvoltat o suit de tehnici originale, care au adus o perspectiv total nou în psihoterapie prin care rezolva acest tip de manifestare simptomatic direct la nivel incontient. contientul nu va ti prin urmare care este motivul pentru care a disprut simptomul. mai mult decât atât, problema care s-a exprimat sub forma simptomului se rezolv i ea, într-un mod aparent spontan iar clienii sunt plcut surprini de acest fapt. ei nici mcar nu contientizeaz c terapeutul a abordat problema. principiul comunicrii simultane la dou nivele (contient i incontient) este unul util pentru a facilita munca direct cu incontientul. erickson a fost extrem de creativ în a folosi cuvinte care au mai multe sensuri, conotaii i implicaii i care transmit un mesaj contientului i un altul incontientului – uneori chiar opus ca sens-. tot în acest scop se folosesc metafore, glume, proverbe, poveti i tot soiul de alte jocuri de cuvinte, unele mai creative decât altele i mai abil alctuite, astfel încât s evite sau s pcleasc sistemul de referin uzual, contient al persoanei. 44

Aceste tehnici i-au dovedit eficacitatea pentru c ele se folosesc de experienele de via particulare ale clienilor i de pattern-uri de învare pe care le-au mai utilizat în trecut, dar pe care terapeutul îi provoac s le foloseasc i pentru a-i rezolva problemele pentru care au venit la terapie. metaforele sau o glum strecurat într-un context potrivit poate mobiliza procesele incontiente într-un fel în care nu ar fi putut-o face clientul în mod voluntar i pe care nici mcar terapeutul nu le poate anticipa. cercetrile privind funcionarea emisferelor cerebrale (gazzaniga, 1967; sperry, 1968; galin, 1974; rossi, 1977) au artat c tehnicile lui erickson fac apel la emisfera dreapt, nondominant. în timp ce partea stâng proceseaz comunicarea verbal de natur abstract sau intelectual, cea dreapt se ocup cu procesarea datelor vizuale, kinestezice, imagistice sau metaforice. tot ea este legat de procesele emoionale i de imaginea corporal i din acest motiv putem bnui c este responsabil i de apariia simptomelor psihosomatice, care sunt expresia unui limbaj al emisferei drepte. felul metaforic de a comunica dezvoltat de erickson comunic, practic, direct cu emisfera dreapt, într-un limbaj specific ei. aceasta este de altfel o abordare revoluionar pentru c simptomele sunt rezolvate direct i într-o perioad mult mai scurt de timp, decât o fcea maniera clasic, psihanalitic, care mai întâi traducea limbajul specific emisferei drepte într-unul abstract, cognitiv, specific funcionrii emisferei stângi, care mai apoi, într-un fel ce rmâne necunoscut aciona înapoi asupra prii drepte pentru a schimba simptomul (rossi, 1977). Nu vrem s subliniem aici c abordarea lui Freud nu ar fi fost una valoroas, îns ea se întinde pe o perioad mai îndelungat de timp i practica a artat destul de des, c, dei pacienii reuesc s aib insight-uri extraordinare, totui simptomul rmâne. Chiar dac insight-ul intelectual este unul corect el rmâne izolat i nu reuete s acioneze asupra emisferei drepte, care se afl la originea formrii i meninerii simptomului. Orientarea strategic folosete un mod de a comunica pe dou nivele care are marele avantaj de a comunica direct cu emisfera dreapt. Este i mai uimitor c Erickson a dezvoltat aceste tehnici intuitiv, înainte ca 45

cercetrile s evidenieze particularitile funcionrii emisferelor cerebrale care ne sunt cunoscute astzi. Erickson, în terapia sa insista c trebuie s ne înelegem clientul la nivel global, privit în ansamblul trsturilor sale de personalitate, formate sub influena experienelor de via prin care a trecut i care l-au fcut s-i construiasc nite filtre prin care privete lumea i viaa, nite principii i valori, nu doar în contextul particular în care se afl sau doar prin prisma simptomului pe care l-a dezvoltat (aa cum medicii au uneori tendina de a vedea simptomul, nu pacientul). Mai mult decât atât, atunci când acesta intr în cabinetul de terapie, se afl într-un context de viat, la fel de unic i repetabil ca i el ca persoan. De aceea este imperios necesar s lum toate aceste dimensiuni în calcul când ne stabilim planul terapeutic sau când facem vreo intervenie. Simptomul nu trebuie abordat restrictiv, scos din contextul particular despre care am vorbit. De altfel el a aprut datorit unei serii de factori care nu se rezum doar la factorii de personalitate ai clientului. Important este s desluim de ce clientul a dezvoltat acest simptom dezadaptativ, în acel moment al existenei lui. El este, contrar aparenelor, o cale de a comunica ceva sau de a se adapta la realitate. Erickson vedea, în fiecare simptom dezvoltat, ceva pozitiv la nivel intenional sau de cauzalitate. Oricât ar prea de negativ o simptomatologie, ea este totui un fel de a rspunde, într-un moment particular al vieii, la solicitrile la care nu a gsit o alt formul mai potrivit de a le face fa. Nu putem aprecia în ce msur ea a avut rolul de a evita un ru i mai mare care se putea întâmpla. (Erikson, 1965) Privit din acest unghi de vedere, scopul terapiei este de a gsi alte resurse de adaptare, care s îndeplineasc nevoile pe care le suplinea simptomul într-o modalitate mai puin fericit pentru pacient. Utilizarea simptomului pacientului este un principiu i o constant a terapiei ericksoniene pentru c se pornete de la premiza c orice simptom dezvoltat de cineva –oricât de urât sau dezadaptativ ar putea prea la un moment dat- este o modalitate de a comunica ceva, uneori metaforic, o cale de a 46

rezolva o problem, chiar dac nu este cea mai bun. Spre exemplu, s-au semnalat cazuri în care oameni ce au fost martori la ororile rzboiului au orbit, fr vreo cauz fiziologic pentru c au refuzat s mai vad, s mai fie martori la atrocitile care îi traumatiza psihic. Orbirea a fost calea gsit de incontientul lor pentru a nu mai vedea acele lucruri, care cu siguran c le fcea foarte mult ru. Acest simptom este unul extrem de grav, de invalidant i, mai mult decât atât, inutil pentru subiecii care s-au prezentat la psiholog, care nu mai erau în rzboi i nu mai erau nevoii s vad vreo atrocitate. Este clar c prin psihoterapie se pot gsi metode mult mai constructive de a trece peste acele traume ce le-au marcat existena. Pentru a vindeca este important s respeci cadrul de referin al subiectului. Erickson spunea c nebunii nu sunt nebuni ci noi nu tim s-i înelegem. Se spune c, dac vrei s omori un câine, trebuie s-l tratezi ca i când ar fi turbat. Logic, o atitudine constructiv ar fi s tratezi un pacient ca pe o persoan sntoas, care are o problem de moment pe care are resursele s o rezolve, nu ca pe un bolnav. O exemplificare practic a acestor principii o d modalitatea prin care a abordat s trateze un autist care nu reuea s pronune decât sunete fr sens. Timp de patru ani, Erickson, în fiecare diminea, se plimba alturi de el, se aeza în aceeai poziie cu el, uneori culcat pe banc i a învat toate sunetele pe care acesta le pronuna. Apoi a comunicat cu el doar prin intermediul sunetelor sale, aceasta pân când, într-o zi, autistul s-a întors i i-a adresat lui Erickson cuvintele: Doctore, tu nu poi s vorbeti ca toata lumea?. Din acest moment s-a vindecat. Este un exemplu genial care exemplific nu doar cele enunate mai sus ci i un alt principiu fundamental al terapiei ericksoniene: utilizarea simptomului pacientului în procesul vindecrii. În inducerea transei nu au ce caut verbele reflexive. Niciodat nu i se spune subiectului “gândete-te la....”. Este important, de asemenea, cadrul cultural i valoric al subiectului. Vom utiliza în inducerea transei expresiile specifice limbii respective, culturii pacientului în general, i modul uzual de a se exprima al subiectului, în particular. Hipnoza este un fenomen intrapsihic, dependent de o serie de procese interne, iar 47

hipnoterapeutul nu trebuie decât s creeze un context favorabil pentru ca aceste procese s se poat manifesta, la fel cum un incubator asigur un mediu favorabil pentru ca oule s devin pui. Cea mai mare greeal pe care o putem face este s încercm s schimbm comportamentul unui client, dup cum credem noi c este bine. Un hipnoterapeut ericksonian trebuie s aib abilitatea de a-i minimiza rolul lui i a maximaliza contribuia subiectului. Cazul urmtor va exemplifica modalitatea în care abordarea strategic reuete s exploateze comportamentul manifest al clienilor într-o manier benefic pentru ei. Este vorba despre un subiect (Erickson, 1976) care s-a oferit voluntar pentru a-i înva pe studenii de la medicin practica hipnozei. Dup o discuie extrem de general despre trans, femeia i-a exprimat dorina de a intra imediat în hipnoz. De aceea a fost invitat s-i aleag un scaun i o poziie confortabil. Apoi ea i-a exprimat dorina de a fuma. I s-a oferit imediat o igar iar ea a început s fumeze lent, privind meditativ la fumul ce se înla. Erickson a iniiat o conversaie despre plcerea de a fuma i de a privi fumul cum se unduiete, despre senzaia plcut pe care i-o provoac atingerea igrii, despre sentimentul profund de satisfacie intern pe care i-o d faptul de a fi total absorbit de fumat i de a nu mai fi atent la nimic din ce se întâmpl în jur, în exterior. De asemenea au fost fcute remarci despre inhalaia i despre eliminarea fumului, care au fost sincronizate cu ritmul de respiraie al subiectei. Apoi a mai vorbit despre uurina cu care mânuia igara, despre gesturile automate pe care le fcea, sincronizate cu comportamentul manifest. Curând, cuvintele inspir, expir, au reuit s-i condiioneze, s-i controleze comportamentul, fr ca ea s realizeze asta pentru c erau foarte bine mascate în coninutul conversaional. Înainte de a se fi terminat igara, ea intrase deja într-o trans uoar. Apoi i s-a sugerat c se poate bucura în continuare de fumat pe msur ce se scufund în somn. Ca în vis, ea va avea ocazia s mai triasc acele senzaii plcute. În acest mod, prin utilizarea unui pattern comportamental incontient specific pentru ea, a fost ajutat s intre într-o trans profund. De cele mai multe ori anumite expresii, prin care se exprim pacientul, ne poate sugera o metafor 48

vindectoare pentru c de multe ori clienii se exprim în metafore, fr s-i dea seama (ex. ceea ce-mi spui tu m rnete, acel eveniment a lsat urme adânci în sufletul meu, totul pare ca un comar etc). Ceea ce este important este c întreaga abordare ericksonian se face în spiritul respectului pentru unicitatea fiecruia. Acest principiu presupune c orice comportament manifest al clientului trebuie mai întâi acceptat i ulterior abordat ca o resurs. Multe situaii limit, urgente, atunci când oamenii se afl sub stres determin apariia unei stri de trans spontan (ca model instinctual de adaptare la un pericol), care îi face mult mai receptivi la sugestii. În practica sa, Erickson a reuit s foloseasc i asemenea situaii ca pe o oportunitate. Allan, biatul su de 7-8 ani, a czut peste o sticl spart i s-a tiat la picior. Ca urmare a intrat în buctrie ipând i plângând din cauza durerii i a fricii de sângerare. A luat în vitez un prosop pentru a terge sângele. Profitând de momentul în care s-a oprit pentru a-i trage rsuflarea, a început s-i spun: stânge sângele, strânge sângele, folosete un prosop de corp, prosop de corp, nu unul de mâini, unul de baie i i-a dat unul. Copilul l-a luat imediat i a fcut ceea ce i s-a spus. Apoi i s-a spus pe un ton alert Acum leag-l în jurul piciorului, leag-l strâns, leag-l strâns. Dup ce a fcut i asta i s-a spus acum ine-l bine, urc-te în main i s mergem la doctor. Pe drum ia explicat c rana lui nu este nici pe departe la fel de mare pe cât a fost rana surorii lui de la mân i c nu va putea s-i pun mai multe copci decât ea oricât s-ar strdui. Apoi i-a spus c este în întregime responsabilitatea lui s verifice dac chirurgul îi pune câte copci sunt necesare. Tot drumul a fost consiliat despre modul în care îi poate cere drepturile. Odat ajuns în cabinet i-a spus asistentei c el dorete s i se pun 100 de copci. Ea abia dac a spus poftii, doctorul este în acest cabinet. Când a plecat asistenta, Erickson i-a optit c ea este doar o asistent i s nu uite s-i zic medicului tot ceea ce dorete. Ajuns în cabinetul medicului, i-a desfcut prosopul, ia întins piciorul i i-a spus pe un ton hotrât c vrea exact 100 de copci. Aa o s am cu mult mai multe decât sora mea. i nu le pune foarte deprtate, d-te la o parte , vreau s vd totul. 49

Vreau s m coi cu a neagr ca s o pot vedea bine. Nu vreau bandaj, vreau copci!. I s-a explicat chirurgului c Allan înelege bine situaia i nu are nevoie de anestezie. Lui Allan i-a spus c mai întâi trebuie s se spele. Apoi i s-a spus c trebuie s fie foarte atent la ce face doctorul, s numere fiecare copc i s vad dac sunt puse la distana potrivit. Allan a fcut ce i s-a spus iar chirurgul i-a fcut treaba în linite. El a avut grij ca copcile s fie cât mai apropiate pentru a avea mai multe decât sora sa. Nemulumirea principal a lui a fost c dac chirurgul s-ar fi strduit mai mult ar fi putut s-i pun i mai multe copci. În drumul spre cas, biatul a fost complimentat în legtur cu modul competent în care a supravegheat operaia. I s-a sugerat de asemenea c o cin sioas i un somn bun vor face ca piciorul s se vindece mai repede. Nu s-a menionat absolut nimic despre durere i anestezie. Nici mcar nu a fost depus un efort foarte mare pentru a induce transa. Erickson sa folosit doar cu abilitate de diferite aspecte oferite de context pentru a-i distrage atenia de la durere i a-l direciona spre alte detalii ce veneau în concordan cu valorile specifice vârstei fragede astfel încât toat situaia s fie rezolvat eficient, iar biatul s fie cooperant. (Erickson, 1979, Hypnotherapy - An Exploratory Casebook, p. 52 ). Asemenea situaii cer reacie promt i o abilitate bine cizelat de a recunoate nevoile i a aciona în concordan cu ele. Tehnica este extrem de eficient atât în raport cu copii cât i cu adulii. Ea solicit îns o mare flexibilitate pentru a reui s-i direcionezi atenia pacientului într-un mod hotrât, activ i dinamic, chiar în situaii de tensiune psihic intens. Ea nu presupune doar utilizarea comportamentului manifest ci mai mult decât atât, a realitilor interioare –gânduri, sentimente, experiene de via.

50

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II.2. Pentru a face psihoterapie trebuie s existe o relaie pozitiv, de încredere între client i terapeut

„M-am dedicat Budo-ului de la 15 ani i am învat cu muli profesori de scrim i Ju-Jutsu. Am reuit s stpânesc procedeele fiecrei coli în câteva luni, dar nimeni n-a reuit smi explice esena Budo-ului, într-atât încât s fiu satisfcut. Am btut atunci la poarta diverselor religii, dar nici acolo n-am gsit rspuns. i, deodat prin 1925, daca îmi aduc bine aminte, stteam singur într-o gradin i iat am avut deodat impresia c tot universul se cutremur i un nor auriu iese din pmânt, m înconjoar i corpul îmi devine i el auriu. Mintea i corpul devin uoare. Puteam înelege orice : ciripitul psrilor, facerea lumii, orice. În acest moment am avut iluminarea; am îneles c secretul Artelor mariale este iubirea fa de orice fiin. Mi-au dat lacrimile de bucurie.” Morihei Uyeshiba Personalitatea hipnoterapeutului i atitudinea acestuia este foarte importanta pentru succesul terapiei. Acesta trebuie sa fie deschis i încreztor, în mod autentic, în capacitatea clientului de a-i rezolva problemele. Este extrem de important s existe încredere între terapeut i subiect pentru a face hipnoz. E important ca pacientul s se simt valorizat i s perceap foarte clar c este respectat i investit cu “puterea” de a-i rezolva problemele. Înainte de începe orice demers terapeutic trebuie s stabilim o bun relaie cu pacientul i s aflm ce înelege pacientul prin hipnoz, ce se ateapt exact s obin de la terapie i s-i corectm eventualele concepii greite. Dac suntem foarte ateni la ceea ce ne povestete clientul este 51

posibil s aflm chiar de la el care este cea mai potrivit cale de a-l face s intre în hipnoz. Pentru a stabili o relaie pozitiv cu pacientul se poate utiliza un mic truc psihologic care ine de sfera manipulrii. Este util s obinem de la client câteva rspunsuri de da punând întrebri la care acesta evident va rspunde afirmativ cum ar fi Suntei îmbrcat în rou astzi, etc.. Acest lucru va crea premiza acceptrii i altor tipuri de sugestii, fr s realizeze impactul pe care l-au avut acele prime rspunsuri asupra lui i îl invit s intre într-un univers agreabil, obinând o oarecare relaxare fizic, destindere i scderea rezistenelor. Tot în acest scop, pentru început este bine s ne creiem abilitatea de a evoca doar lucruri plcute, relaxante, i de a le evita pe cele neplcute care ne consum energia inutil. Este un lucru cunoscut c ne facem agreabili doar prin lucruri plcute (e de altfel o afirmaie foarte “comercial” iar cei ce lucreaz în domeniul publicitii tiu foarte bine s aplice practic acest principiu). Odat intrat în cabinetul lui Erickson, clientul era întâmpinat doar cu cuvinte cu încrctur pozitiv, care îi induceau clientului, fr ca acesta s realizeze, o stare de confort psihic care crea premise favorabile în relaionare. Cercetrile au evideniat c doar pronunarea cuvântului “agreabil” îi determin pe oameni s se simt bine. Simul umorului este i el un factor care poate îmbunti relaia. Relaia terapeutic este tratamentul, sau mai bine zis, o bun parte din el. Muli autori consider calitatea relaiei mult mai important decât tehnica utilizat pentru succesul terapiei. Aceast afirmaie este susinut de observaii cotidiene. Cu toii suntem dispui s facem favoruri sau s acceptm sugestii de la persoane care ne sunt agreabile. Acelai lucru spus de o persoan simpatic i de una antipatic capt conotaii diferite. Acelai sfat îl putem interpreta ca pe o sugestie pozitiv sau ca pe o dovad de rea intenie, dac considerm c persoana care ne-a dat sfatul ne este ostil sau ne dorete rul. Sau ne putem grbi s punem în practic o sugestie venit de la o persoan pe care o investim cu încredere i pe care o admirm în timp ce, aceiai sugestie, dat de o persoan care ne este neutr sau în care nu avem încredere poate trece pe lâng noi. 52

Iar un terapeut are tot interesul ca sugestiile sale s fie auzite i luate serios în calcul de ctre client pentru ca terapia s fie eficient. Evalurile relaiei, fcute de client sunt o bun manier de a face îmbuntiri cu privire la acest aspect. Cu alte cuvinte, putem înva din greeli i putem utiliza sugestiile clienilor notri pentru a deveni mai buni. Solidaritatea legturii nu este puternic corelat cu durata tratamentului, deci nu are nici o importan dac tratamentul dureaz câteva edine sau un an. Acest aspect nu face nici o diferen între terapiile ericksoniene –scurte ca durat- i cele psihanalitice, ce se întind pe perioade foarte mari de timp. O legtur profund i pozitiv se poate produce chiar instantaneu. Timpul necesar oamenilor, pentru a se simi în largul lor într-o relaie, variaz i depinde de percepiile acestora. Acordul terapeutic este un termen generic care pune accent pe o relaie de parteneriat între terapeut i pacient. Erickson îi consulta pacienii în legtur cu preferinele lor, cu obiectivele i metodele pe care doresc s le foloseasc pentru a atinge aceste scopuri. Un rezultat negativ poate s fie consecina gravei erori de a lsa deoparte clientul în procesul terapeutic. Terapeutul poate s pun clientului o serie de întrebri al cror rspuns s fie valorificat ca un feed-back pentru a putea evolua ca practician: În ce fel modul în care am lucrat cu dumneavoastr v-a ajutat s v rezolvai problemele?, Concret ce anume v-a fost folositor?, În ce fel modul în care am lucrat cu dumneavoastr nu v-a ajutat s v rezolvai problemele?, Concret ce anume nu v-a fost folositor?, Exist vreun lucru pe care ai dorit s fie fcut altfel? Dac da, ce anume?, Dup prerea dumneavoastr ce anume mi-a scpat din vedere atunci când mi-ai vorbit despre prerile dumneavoastr?, Dup prerea dumneavoastr, ce anume nu am îneles. În funcie de rspunsurile clientului terapeutul poate înva în permanen, se poate dezvolta. Acest fel de a aborda lucrurile este bun pentru c ofer o variant direct i neintermediat de patternurile interne ale terapeutului asupra terapiei i a modalitii de abordare a problemelor clientului. Tot pentru a-i perfeciona tehnicile, terapeuii pot folosi înregistrrile video care îi pot ajuta s-i îneleag mai bine erorile pe care le-au fcut în 53

relaionarea cu pacientul sau în alegerea tehnicilor cele mai potrivite. Atitudinea pe care o afim este deseori mai important decât mesajul pe care îl transmitem. Modul de a relaiona trebuie s transmit clientului, dincolo de cuvinte, c nimic nu este imposibil de obinut, c exist o multitudine de soluii la fiecare problem. Pornind de la aceast atitudine vom putea s ne sprijinim clienii pentru a-i gsi resursele necesare pentru a depi orice problem. PNL-ul a definit prin conceptul de pacing tocmai acest proces al stabilirii raportului de rezonan empatic, constând în aseriuni constatative, dar nelimitându-se la ele. Un bun hipnotizator reuete s comunice total cu clientul su, utilizând limbajul verbal i nonverbal. În empatia de tip verbal i-au dovedit eficiena dou categorii descriptive: - descrierea experienei de moment, sesizabil pentru subiect; - descrierea experienei de moment, insesizabil pentru subiect. Acest ultim aspect ar putea prea un paradox, îns Erickson tia s utilizeze resursele limbajului cu miestrie. El îi punea clientul în faa unor serii de afirmaii vagi i cu un grad mare de ambiguitate , care reueau s par precise pentru cineva care nu este obinuit cu ele (Ex.: i s-ar putea s contientizezi o anume senzaie….). Aceast tehnic las libertatea fiecrui client s-i proiecteze propria experien în spusele terapeutului. Afirmaiile hipnotizatorului trebuie sincronizate astfel încât s surprind cu acuratee experiena pacientului în însi derularea ei. Terapeutul va enuna „inspiri i expiri” pe msur ce observ c pacientul inspir i expir. Practic terapeutul se va adapta permanent la experiena pe care o parcurge clientul: în timp ce tu stai comod în fotoliu, ascultând sunetul vocii mele…, i în timp ce închizi ochii (rezonan empatic), simi c trupul tu plutete i devine din ce în ce mai uor (orientare.) Practic strategia de stabilire a rezonanei este în permanen corelat cu manifestrile comportamentale urmrite. 54

Mai mult decât atât, pentru a crea o relaie pozitiv, Erickson îi armoniza poziia i micrile corpului, intonaia, ritmul i modul de a vorbi cu cele ale clientului. El adopta adesea intonaia pacientului, sintaxa i ritmul vorbirii acestuia, îi potrivea poziia corpului, ritmul respiraiei i gesturile pentru a fi în armonie cu clientul su. În acest mod, acesta cpta senzaia c este îneles, c terapeutul este pe aceiai lungime de und cu el. Tot din acest considerent, Erickson era atent s foloseasc sintagme similare cu cele folosite de client precum i aceleai inflexiuni ale vocii. Practic, îi transforma canalele de reacie în mecanisme de feed-back, care s corespund experienei subiective ale clientului în plan contient i incontient. Datorit eleganei i naturaleei cu care fcea aceste lucruri, subiecii nu realizau c sunt supui unor practici de stabilire a rezonanei empatice. Scopul acestui proces de pacing este s comunice atât de bine cu clientul, încât ulterior s poat prelua controlul. Odat ce pacientul accept descrierile terapeutului ca fiind în conformitate cu experiena sa subiectiv, linia ce delimiteaz descrierea comportamentului obiectiv al clientului de ceea ce acesta va experimenta pe cont propriu devine tot mai neclar. Important este pentru început s fii capabil s întâlneti clientul pe terenul su, s-i înelegi viziunea despre lume pentru a-l putea schimba. Este inutil s încerci s-l determini s accepte alte reguli sau „adevruri” consacrate. Erickson a reuit s hipnotizeze pacieni ce erau considerai nehipnotizabili, rigizi, rezisteni tocmai pentru ca a avut arta de a utiliza chiar acele rezistene –parte a modelului intern despre lume- pentru a face terapie.

55

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II.3. Deconectarea prii contiente de cea incontient i accesarea emisferei non-dominante duce la inducerea transei. Concepia ericksonian despre incontient Un miriapod trecea pe o crare, cu cele 100 de picioare ale sale micându-se într-o sincronizare perfect. O broasc râioas l-a privit minunându-se: "Cum reueti s îi coordonezi atât de bine picioarele? Pe care dintre ele îl miti primul?" Miriapodul s-a oprit s se gândeasc i de atunci nu mai tie cum s mearg. Caracteristic hipnozei ericksoniene este c se vorbete foarte mult despre deconectarea prii contiente de partea incontient. Practic, se fac distincii foarte importante i ample între aceste dou pri. Prin intermediul hipnozei Erickson îi “duce” pacienii la mare, la munte, în templu sau în cltorii cu iz SF (dup preferinele fiecruia) i acest lucru determin apariia transei. Povestea care îi ajut s intre în trans este alctuit în funcie de personalitatea clientului i necesit un bun interviu preliminar pentru a descoperi preferinele acestuia (ce îi place i ce nu îi place) pentru ca, ulterior, s se poat integra aceste elemente în procesul de inducie sau în interveniile terapeutice. Inducerea unei stri modificate de contiin presupune distragerea i/sau utilizarea „minii contiente”. Faptul c Erickson nu era deloc structurat constituia, în acelai timp, marele avantaj i dezavantaj al tehnicilor sale. Pe de o parte confuzia pe care o producea pacienilor facilita deconectarea prii contiente, care era depit de situaie pentru c nu putea procesa atâtea elemente câte i se ddeau în mod deliberat într-o unitate scurt timp. Pe de alt parte, aceste tehnici, fiind foarte puin structurate sunt mai greu 56

de învat, fiind puternic adaptate la personalitatea clientului i la situaia în care se afl acesta. Practic, tehnicile sunt la fel de unice pe cât este clientul i situaia sa concret de via. Putem prelua, desigur principiile i spiritul ericksonian, nu îns tehnica în totalitate. Ernest Rossi, unul din colaboratorii apropiai ai lui Erickson, afirma c acesta vorbea prea mult. Aceast “logoree” era îns una atent dirijat i deliberat construit pentru a facilita intrarea în trans a clientului. Pentru c Erickson era foarte intuitiv, de aici derivând i geniul su, aproape ca nu exista reguli ale terapiei sale. Cu toate acestea, colaboratorii si au încercat s gseasc principii ale abordrii sale pe care le-au sintetizat pentru a facilita învarea lor. Totui, în mod paradoxal, limbajul lui Erickson era extrem de clar, dând adeseori cuvintelor sensul cel mai simplu posibil. Un exemplu în acest sens îl constituie felul în care explic sensul cuvântului incontient – tot ceea ce nu percepem aici i acum, tot ceea ce nu este contient. Dei în aparen atât de simpl (comparativ cu concepia freudian ce teoretizeaz foarte amplu acest concept), noiunea de incontient este una de baz, fundamental pentru Erickson i nu o putem înelege fr s raportm la ea concepiile despre hipnoz sau cele referitoare la modalitatea de a face psihoterapie. Un sinonim ericksonian pentru incontient ar fi acela de rezervor de resurse i acest concept este bun pentru c las s se întrevad întreaga modalitate de a privi procesul psihoterapeutic. Incontientul este mai exact un izvor activ de resurse care lucreaz în permanen pentru noi, ne protejeaz. Munca incontient st la baza individualitii noastre. Printre fenomenele incontiente exist moduri de funcionare extrem de eficiente pe care este important s le cunoatem pentru a practica hipnoza ericksonian. R. Bandler (Bandler R., 1975) considera c atunci când Erickson folosea conceptul de minte incontient se referea atât la funcionarea emisferei cerebrale dominante la un nivel ce rmâne necontientizat, cât i la funcionarea emisferei nondominante. Aceast ipotez se bazeaz pe observaiile care au dus la concluzia c inducerea transei implic trei dimensiuni: 57

-stabilirea reportului de rezonan empatic i dezorientarea emisferei dominante prin tehnici specifice (cum ar fi cea a confuziei); -utilizarea emisferei dominante, procesare lingvistic ce se produce la nivel incontient; - accesarea emisferei non-dominante. Esena terapiei lui Erickson consta în utilizarea acestor mecanisme cu obiectivul clar de a permite pacientului s-i ating obiectivele pe care i le dorete. Modalitatea de a induce transa se subscrie acestei concepii i este de fapt procesul prin care îl aduci pe client în starea în care reuete s se detaeze de mediul su pentru a funciona la nivel incontient. Practic, esena psihoterapiei este de a descoperi aceste resurse precum i calea de a le activa astfel încât s lucreze în folosul clientului pentru a se vindeca. Subiectul nu se supune sugestiilor, aa cum vedeau acest proces practicanii hipnozei clasice, ci rspunde propunerilor terapeutului doar în msura în care le consider oportune, potrivite pentru modul su de a fi, cu stilul propriu de a rezolva problemele. Erickson a dezvoltat o serie de tehnici care s faciliteze accesarea emisferei non-dominante i de comunicare cu aceasta, pornind de la premisa c fiecare dintre cele dou emisfere au rolul lor în activitatea psihic. Funciile emisferei non-dominante se refer în principal la melodii, vizualizare, categorii lingvistice speciale i la partea opus a corpului. La nivelul creierului exist o serie de asimetrii cerebrale ce au i-au folosit lui Erickson ca surse de inspiraie pentru gsirea de ci originale de accesare a incontientului i de comunicare cu acesta. Una dintre tehnicile acela mai directe i cele mai eficiente de stimulare a emisferei non-dominante const în al determina pe client s-i creeze mintal imagini vizuale. În acest mod se înlesnete transferul controlului de la emisfera dominant la cealalt. Aceste imagini nu trebuie s aib un corespondent strict în realitate pentru c devin blocante i îi împing spre realitate. Din contr sugestiile trebuie construite astfel încât s le lase subiecilor maximul de libertate în a construi imagini aa cum le doresc ei, chiar dac nu au corespondent în lumea obiectiv. 58

Tehnica clasic a numrtorii folosit în inducerea transei este i ea un caz special de accesare a emisferei nondominante pentru c este foarte probabil ca pacientul s-i reprezinte aceste cifre i vizual, cu ochii minii, îns este dependent de capacitatea lui de a-i folosi anumite sisteme de reprezentare. tiut fiind faptul c muzica este apanajul emisferei non-dominante ea poate fi utilizat ca mijloc de inducie. Tot ca metod de inducie, Erickson obinuia s pun emisfera dominant în faa unor construcii sintactice complexe ce o suprasolicitau i în interiorul crora strecura mesaje la care, în mod normal, se reacioneaz incontient. Mesajul principal este procesat de emisfera dominant în timp ce mesajele incluse de cealalt emisfer. De altfel, aceast disociere între contient i incontient a fost o explicaie care se ddea în mod tradiional pentru a explica apariia strii de trans hipnotic. Comportamentul hipnotic, numit i autonom sau incontient, ia locul celui contient i voluntar în timpul transei. Aa cum am mai subliniat, Erickson a descoperit extrem de multe metode care s faciliteze disocierea acestor dou instane ale psihicului. Erau tehnici diferite, care duceau îns la acelai scop. Fiecare din ele putea fi utilizat, în funcie de caracteristicile pacientului. Sugestiile de tipul poi fi treaz fr a fi nevoie ca i corpul tu s se trezeasc, poi s te trezeti atunci când corpul tu se trezete, fr s-i poi recunoate corpul ilustreaz o tehnic descoperit de Erickson, numit tehnica dublei disocieri. Prima sugestie sugereaz o disociere minte-corp iar a doua una între trezirea corpului i recunoaterea acestuia. Acest tip de sugestii sunt utile pentru c induc transa i in în acelai timp cont de unicitatea fiecruia. Ea induce o stare de confuzie care depoteneaz contientul i stimuleaz comportamentul creativ. Putem utiliza în acest scop sugestii de maxim ambiguitate cum ar fi: Eti liber s visezi, eti treaz, chiar i când crezi c eti în trans, sau te poi comporta ca i când ai fi în trans chiar i când eti treaz, poi descoperi c mâna ta se ridic, fr s tii unde se îndreapt. Aceast tehnic este o form complex de sugestie indirect i are avantajul c acoper toate posibilitile de rspuns. Ceea ce este important este c ea pornete de la principiul disocierii contient-incontient în scop terapeutic. 59

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 4. Utilizarea metaforei, ca mod de comunicare indirect activeaz resursele incontiente i diminueaz rezistenele clientului. Alctuirea metaforelor i exemple ilustrative. - De ce toat lumea de aici este atât de fericit, cu excepia mea? - Pentru c ei au învat s vad frumuseea i buntatea pretutindeni, i-a rspuns Maestrul. - Dar eu de ce nu vd frumuseea i buntatea pretutindeni? - Pentru c nu poi vedea în afara ceea ce nu vezi înluntrul tu. Metafora este o figur de stil prin care un cuvânt sau o expresie, denotând un tip de obiect sau aciune, este folosit în locul altuia pentru a sugera o asemnare sau analogie între ele i presupune transferul relaiei dintre un set de obiecte i celalalt set în scopul unei explicaii succinte. Multe din afirmaiile lui Erickson erau simbolice, metaforice. Un procedeu pe care îl utiliza adesea atunci când comunica cu pacienii era înclcarea restriciei de selecie, tehnic ce poate fi i ea încadrat în categoria metaforelor. Procedeul se refer la înclcarea unui îneles bine format, aa cum este el interpretat în limbajul comun de vorbitorii nativi ai unei limbi. Atunci când o persoan este pus în faa unei asemenea construcii va fi nevoit s-i acorde un îneles. Câteva exemple în acest sens sunt urmtoarele: Brbatul a but gheaa, Floarea era furioas. Simbolul este prin excelen limbajul sufletului, al incontientului. Orice simbol are mai multe valene i arii de interpretare. 60

Înelegem o experiena metaforic atunci când folosim un gestalt dintr-un domeniu al experienei pentru a structura experiena din alt domeniu. Simbolul este unitatea cea mai mic a unei metafore i const într-un singur obiect, imagine, sau cuvânt reprezentând esena calitii sau a atributului pe care îl înlocuiete. Jung considera c un cuvânt sau o imagine este simbolic atunci când presupune ceva mai mult decât sensul su imediat i evident. Simbolul are un aspect ‘incontient’ mai larg care nu este definit precis sau explicat complet i nici nu putem spera s îl definim sau explica. Pe msura ce mintea exploreaz simbolul este condus ctre idei care se afl dincolo de limita raiunii. Analogia i metafora sunt indispensabile gândirii tiinifice. Se observa c multe dintre marile descoperiri presupun analogii, aa cum este cea a sistemului solar cu atomii a lui Rutherford , sau utilizarea de ctre Faraday a liniilor de fier magnetizat pentru a putea emite raionamente despre câmpurile electrice. Ele sunt de asemenea utilizate în procesul de învare: începtorilor li se spune s gândeasc electricitatea similar scurgerii apei prin evi sau procesele chimice ca pe o minge rostogolindu-se de pe un deal. Analogia este considerat mai degrab o abilitate uman natural, i utilizarea ei în tiin este ca o prelungire directa a utilizrii ei în gândirea de zi cu zi. Metaforele reuesc s “pcleasc” barierele contientului i s faciliteze declanarea mecanismelor incontiente de vindecare sau de rezolvare a problemelor. Resursele de la acest nivel sunt practice inepuizabile i greu de îneles raional. Din acest motiv, multe din cazurile sale sunt greu de explicat tiinific pentru c tiina este înc departe de a explica în totalitate modul de funcionare al incontientului. Este greu de explicat de ce i-a recomandat unui pacient alcoolic s se uite la cactui i acesta s-a vindecat sau de ce i-a recomandat unui pacient cu tulburare obsesiv-compulsiv s se duca la vânztorul de ziare i sa ceara pâine care, de asemenea, s-a vindecat. Sunt lucruri pe care tiina va încerca, în continuare, s le explice i cu siguran c se vor mai demara sute de cercetri în acest domeniu fascinant. 61

Metafora terapeutic este unul din mijloacele cele mai elegante pentru transformare, existente la îndemâna psihoterapeuilor de orice orientare, pentru asistarea oamenilor în procesul de dezvoltare personal, schimbare, vindecare sau cretere. Scopul major al metaforei terapeutice este de a însoi experiena individual i apoi de a o conduce insesizabil prin spunerea unei poveti care ajut persoana s îi acceseze resursele necesare pentru schimbare sau s-i schimbe perspectiva asupra situaiei în care se afl. Metafora utilizat în context terapeutic poate avea o multitudine de beneficii, fiind capabil: s furnizeze un mecanism cheie pentru schimbarea modului propriu de reprezentare a lumii, s determine amintirea a ceva de mult uitat, dar necesar pentru rezolvarea unei probleme prezente, s ilustreze, s demonstreze sau s explice un punct de vedere, s creeze realiti alternative, s deschid noi posibiliti i strategii, s transporte multiple nivele de informaii, s faciliteze noi tipare de gândire, simire i comportamente, s stimuleze gândirea lateral i creativitatea, s recadreze sau reformuleze o problem sau o situaie, s introduc, un dubiu, o îndoial într-o poziie rigid, s ofere sau s ghideze asociaii, s permit clientului s-i formuleze o opinie sau s îi gseasc direcia proprie, s ocoleasc defensele egoului, s permit procesarea informaiei direct la nivelul incontient, s faciliteze o schimbare, s sugereze soluii noi i alternative, s creeze o punte de legtur între contient i incontient, s transmit sugestii incontientului, s faciliteze accesarea resurselor, s schimbe o stare de spirit etc. Erickson tia s se joace cu miestrie cu cuvintele pentru ai alctui sugestiile i a crea cu rapiditate tot felul de metafore originale, pornind de la cuvintele clientului i potrivite cadrului lui de referin. Dincolo de aptitudinile sale native, este bine de tiut c a petrecut foarte mult timp citind dicionare pentru c acestea îi ddeau idei despre utilizarea cuvintelor în sensuri variate i mai puin obinuite i cotidiene. Orice cuvânt are o încrctur afectiv, mai mare sau mai mic, în funcie de experiena de via a fiecruia. Acest fapt trebuie luat în calcul când ne alctuim metaforele. Este de asemenea util s citim cât mai multe basme, poveti, legende, 62

povestiri din toate culturile lumii pentru c ele pot constitui surse de inspiraie în alctuirea povetilor terapeutice. De altfel, acestea au multe elemente arhetipale, provenite din incontientul colectiv, din “înelepciunea strmoilor” i de aceea pot fi extrem de eficiente dac tim s le utilizm când i cum trebuie. Ca i alte forme de comunicare o mare parte a influenei metaforei terapeutice vine din mesajele metaverbale care însoesc prezentarea oral. Inflexiunea vocii, gesturile i expresia facial sunt folosite pentru a transmite o mare parte din mesajul metaforei. Cuvinte sau expresii cheie pot fi marcate prin schimbri ale tonului vocii sau ale tempoului. Mesaje continue, marcaje analogice, lingvistice i non-lingvistice pot fi, de asemenea, folosite în contextul unei metafore pentru a spori impactul ei asupra pacientului, sau, mai bine zis, asupra nivelului incontient de funcionare al acestuia. Metaforele ce utilizeaz elemente arhetipale prezint i avantajul c acoper mai multe nivele (social, istoric, personal, temporal etc.) i sunt valabile indiferent de cultura i experiena fiecrui client în parte. Acest lucru nu înseamn c nu trebuie s cunoti istoria persoanei, ci dimpotriv. Erickson a pus accent pe comunicarea indirecta, incontienta, pe utilizarea anecdotelor i a metaforelor pentru schimbarea cadrului de referina experienial, pe utilizarea unor expresii lingvistice ascunse, pe experiena de trans în sine, ca metafor generalizat, pentru a da o noua form contientei, prezentului. Meta-nivelul regresiei, vizeaz nu coninuturile experienei trecute negative (cum ar fi dezvluirea materialului traumatic reprimat de exemplu) ci reactualizarea anumitor experiene de cretere tipice copilriei (sau altor vârste), numite de Ernest Rossi “seturi de experiene timpurii”, în scopul utilizrii acestor structuri ca metafore refolosibile pentru redefinirea experienei (problematice) curente a unei persoane i pentru rezolvarea unor probleme curente, din prezentul concret. Cu cât o metafora este mai puin transparent pentru subiect, cu atât ea este mai eficient. De aceea Erickson „îmbrca” metafora cu tot soiul de detalii care captau atenia pacientului i fcea ca ea s fie mai greu de îneles la nivel 63

raional, contient. Din acest motiv persoana nu fcea legtura între persoana ei i poveste în timpul relatrii. Abia dup ce problema s-a rezolvat, persoana realiza conotaiile metaforei care a fost atât de eficient, tocmai datorit lipsei ei de transparen. Comunicarea metaforic nu este nou, învmintele fiind transmise prin intermediul acestei metode înc din cele mai vechi timpuri. Noutatea pe care a adus-o Erickson este îns utilizarea ei în scop terapeutic. Concret, procedura de creiere a unei metafore poate fi sintetizat în trei etape principale: Adunarea informaiei 1.Identificarea persoanelor semnificative din viaa pacientului i a relaiilor interpersonale; 2. Identificarea elementelor caracteristice situaiei blocate; 3. Identificarea rezultatului pe care dorete s îl obin persoana. Este important de verificat dac acest obiectiv este valid; 4. Identificarea modului de aciune a clientului pentru a nu obine acel rezultat, cum se autoperturb, ce mecanisme folosete pentru a se autobloca. Crearea metaforei 1. Alegerea unui context agreabil pentru pacient; 2. Inserarea personajelor în context i a desfurrii isomorfice la A1, A2 i A3; 3. Precizarea unei soluii care conine: - strategia „comportamentul diferit” pentru a face fa lui A4; - rezultatul vizat în A3; - tot ce recadreaz situaia blocat. Povestirea metaforei În acest sens ne putem servi de: - lipsa de index de referin; - verbe ne-specifice; - nominalizare; - sugestii implicite i marcri. Exemplul 1 de metafor Femeie frigid, nu simte plcere ci doar durere i este foarte frustrat din aceast cauz. Metafor utilizat: plimbare cu un “peniche” – vapora (joc de cuvinte) pe un canal. Vaporul înainteaz iar apa ânete pe lâng vapor într-o spum alba. 64

Femeia este pe vapor, mnânc i o îngheat (ghea, frigiditatea se topete). În jur este o vegetaie luxurianta, cerul este albastru, frumos. Plimbarea este foarte plcut, vântul adie uor, etc.(VAKOG). Exemplu 2 de metafor Brbat tânr, nu avea erecie, identitatea sa masculin fiind la pmânt. I se descriu foarte multe scene exotice (insule, palmieri, etc) care îl împiedic s fac conexiuni cu problema lui. Printre acestea i se spune povestea regelui i a reginei de origine oriental. Exemplu 3 de metafor Milton H.Erickson relateaz cum a folosit un izomorfism când lucra cu un cuplu care avea dificulti maritale legate de comportamentul lor sexual. Erickson le-a vorbit despre obiceiurile lor alimentare. El a realizat ca obiceiurile lor alimentare erau similare cu comportamentele lor sexuale care cauzau dificulti. Soul era tipul “carne - cu- cartofi” i sarea direct la felul principal, în timp ce soiei îi plcea s zboveasc la aperitive i delicatese. Pentru terapie Erickson a planificat pentru ei o masa de la supa la desert în care amândoi sa fie satisfcui. Cuplul nu a avut bineîneles nici o idee despre semnificaia evenimentului dar au fost plcut surprini s afle ca viata lor sexuala s-a îmbuntit considerabil ulterior. Pentru fobii este util s asociem cuvântul cu o imagine (arpele cu imaginea acestuia) iar pe parcurs animalul se poate transforma astfel încât subiectul s-l poat integra în alt hart mental, care nu mai este compatibil cu starea de anxietate. Metafora folosita de Erickson (cea cu cactuii pentru tratarea alcoolismului) a fost valid doar în contextul cultural în care subiectul are legtur cu deertul. Simbolul este limbajul sufletului în general. Atunci când nu este vorba despre arhetipuri, simbolurile depind de cultura în care a crescut pacientul, dar i de experiena personal. Ele nu sunt universale. De aceea este bine s cunoti cultura celui pe care îl hipnotizezi i modalitatea subiectiv în care persoana interpreteaz un anumit simbol. Drapelul naional este un asemenea exemplu de simbol ce are semnificaie doar în raport cu un anumit cadru cultural. Sunt interesante i ritualurile specifice culturii în care a trit pacientul, pentru c ele 65

spun ceva despre psihologia comunitii i pot sugera unui terapeut creativ soluii pentru construirea metaforelor i pentru alctuirea planului de vindecare. Este important s-i canalizezi resursele de vindecare utilizându-i cele mai profunde credine i valori (indiferent dac acestea sunt iraionale). În nici un caz nu este indicat s le contrazici, pentru ca ele reprezint o dimensiune stabil i rezistent la schimbare i dac încercm acest lucru nu am reui decât s devenim antipatici pentru clientul nostru i s-i crem acestuia senzaia c nu este îneles i respectat. Pe de alt parte, ele pot constitui o important resurs ce poate fi valorificat în interesul pacientului. Construirea unei metafore eficiente trebuie s ia în considerare toate straturile: SUFLET, ESENTA , SPIRIT CULTURA INTELECT EMOIE PSIHIC CORP Simbolul poate avea i conotaii unice, rodul experienei de viat particulare i irepetabile ale omului respectiv. În construirea metaforelor se folosesc i acele simboluri proprii subiectului, încrcate foarte mult afectiv. O anamnez bine direcionat trebuie s ia în calcul i evidenierea aspect. Simbolurile poarta amprenta unicitii i sunt cea mai direct i nemediat cale spre incontient, sediul resurselor inepuizabile. Simbolul poate fi un gând, o intuiie, o forma, o emoie iar uneori este greu de tradus în cuvinte. Uneori chiar un simptom poate fi el însui un simbol. Revenim la un exemplu pe care l-am mai utilizat într-un capitol precedent i anume la unii dintre soldai care au luptat în Cambogia i care au devenit orbi pentru c nu mai doreau s “vad” ororile rzboiului. Simbolul este foarte util pentru vindecare. El exprima esena, comunic dincolo de cuvinte. In momentul când se atinge “esena” se pot produce miracole sau vindecri aparent spectaculoase. Utilizarea metaforelor, a 66

simbolurilor, a anecdotelor este eficient pentru c este o modalitate de comunicare la mai multe niveluri i presupune mai multe înelesuri, care stimuleaz activarea proceselor incontiente de cutare i gsire de soluii, într-un timp scurt i cu efort minim. Chiar i Freud a subliniat legtura dintre glume i incontient. Anecdotele sunt bune pentru c ajut clienii s treac mai uor peste limitrile contiente i le ofer perspectiva unor alte înelesuri. Jung a fost cel care a abordat conceptul de simbol nu ca pe un simplu semn i i-a subliniat caracteristica de a purta în el reprezentarea a ceva ce este pe cale s devin contient. Erickson a fost cel care a folosit aceste informaii în maniera cea mai pragmatic pentru ca a îneles c, din moment ce clienii au dificulti datorate unor limitri contiente învate, este clar c pentru a-i ajuta s-i dezvolte ale pattern-uri mai constructive trebuie s trecem de aceste nivele contiente. De multe ori utilizarea acestor tehnici scoate la iveal soluii extrem de originale la care nu s-ar fi gândit nici pacientul, nici clientul. Abordarea este în esen una nondeterminist i imprevizibil. Aceast caracteristic a simbolului a fost subliniat de Jung i a numit-o funcie transcendent: integrarea aspectelor contiente cu cele incontiente se face într-o manier care faciliteaz evoluia unor noi pattern-uri de contientizare.

67

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 5. Utilizarea unor trucuri lingvistice pentru creterea eficienei hipnoterapiei. Modelul Milton. "Sunt sigur c totul e nesigur." (Syrus) Vom prezenta în continuare, o serie de tehnici sau trucuri lingvistice pe care le utiliza Erickson în practica sa i care mai târziu au fost structurate i prezentate într-un mod didactic i uor de îneles Richard Bandler în cartea The structure of magic, publicat în 1975. Cea mai slab form de conexiune este conjuncia simpl. Ex.: stai acolo ascultându-mi vocea i relaxându-te din ce în ce mai mult…. Omiterea intenionat a unor pri ale frazei sau utilizarea unei maniere impersonale, generale de exprimare faciliteaz punerea în funciune a mecanismelor proiective ale pacientului pentru c îi las locul i posibilitatea s umple aceste goluri cu experiene personale, subiective. Practic el va avea tendina de a genera automat înelesul care este cel mai relevant din perspectiva sa. Acest mecanism îl face s se simt îneles, pe aceiai lungime de und cu terapeutul i este o bun premis pentru construirea unei relaii bazate pe încredere i simpatie între cei doi. Omisiunile creeaz un cadru ambiguu care faciliteaz punerea în funciune a filtrelor individuale ce le permite subiecilor s aud ceea ce vor s aud, s intre mai uor în hipnoz în propria manier dar i s îneleag totul prin cadrul lor de referin. Exemple de omisiuni: Pare a fi o sarcin imposibil. (Pentru cine?), Faci acelai lucru pe care l-ai fcut atunci când ai mers prima oar la coal (Ce a fcut? Acelai lucru cu ce i în ce privin?). 68

Un tip de omisiuni sunt i fragmentele de propoziii, ca rezultat al omisiunii negramaticale. Acest tip de afirmaii îl oblig pe subiect s se implice foarte mult pentru a reui s construiasc un îneles complet: Îi va lua ceva…., …i continui s te întrebi…i într-adevr…. În inducerea transei se folosesc deseori: - Ambiguitatea (tehnica confuziei) pentru a facilita intrarea în funciune a incontientului. Ea apare atunci când o structur de suprafa poate avea mai multe înelesuri. Fcând afirmaii evident contradictorii, contientul este pus în mare dificultate i se faciliteaz activarea incontientului care poate procesa mult mai uor informaii iraionale i inacceptabile pentru partea contient. Un tip de ambiguitate contextual era i cea în care Erickson folosea mai multe propoziii ce se circumscriu unui singur verb. Aceasta o putem identifica atunci când analiza contextului imediat nu ne relev msura în care o secven dintr-o propoziie implic o alta. Exist patru tipuri de ambiguitate: 1. Fonologic, când aceiai secven de sunete poate avea înelesuri diferite (Adâncul era o parte i aparte); 2. sintactic, când funcia sintactic a unui cuvânt nu poate fi determinat din contextul imediat (They are visiting relatives poate fi îneles în egal msur ca ei îi viziteaz rudele sau ei sunt rude aflate în vizit.); 3. de domeniu, atunci când nu se poate stabili doar din studierea contextului lingvistic imediat cât de mult se aplic acelei propoziii o alt parte a aceleiai propoziii (Îi vorbesc ca unui copil); 4. de punctuaie, când o secven de cuvinte rezult dintr-o suprapunere a dou structuri de suprafa bine formate care au în comun un cuvânt sau un grup de cuvinte. (Vreau s observi mâna – d-mi paharul. Elementul comun este mâna). Paii de construire a unui asemenea enun sunt: 1. Precizarea mesajului ce se dorete a fi transmis clientului; 2. Ascultarea cuvintelor ce compun mesajul; 3. Verificarea cuvintelor pentru a verifica dac exist vreunul ambiguu fonologic (de aceea cuvintele trebuie rostite cu voce tare); 4. Utilizarea acelor termeni ambigui 69

în structurile de suprafa adresate clientului, marcând cuvintele analogic. În practica terapeutic mai sunt folosite i ambiguitile sintactice, în cazul în care nu poate fi definit exact sensul unui cuvânt cu ajutorul contextului în care este utilizat. Ex.: Ei îi viziteaz rudele. Ambiguitatea punctuaiei deriv din poziionarea cuvintelor în fraz (fapt ce schimb sensul celor comunicate); - distorsiunile cognitive în sens pozitiv - erorile de logic. Un exemplu banal - îmi oferi o floare, m iubeti. Se folosete aceast parte iraional a omului care are tendina de a face legturi de tip cauzal fr a avea suficiente dovezi pentru a induce transa (ori de cate ori auzi vocea mea te relaxezi. În realitate, raional, logic nu exist aceast legtur între voce i relaxare, dar în cadrul subiectiv aceast conexiune este perfect valabil). Deseori Erickson lega lucruri fr legtur între ele. Aceast structur vag creeaz premiza schimbrii prin simplul fapt c seamn o îndoial întrun sistem inflexibil format din credinele i prejudecile clientului. Acest procedeu este eficient pentru c folosete dou principii de care oamenii au nevoie pentru a explica, pentru a da sens evenimentelor. Primul este cel al cauzei implicite (ex.: deoarece stai acolo i îmi asculi vocea, te vei relaxa tot mai mult, tot mai mult…, când vei înelege pe deplin aceast comunicare, vei atinge nivelul optim al transei). Aceast clas de propoziii nu presupune necesitatea legturii între dou evenimente, ci doar îl provoac pe client s fac o conexiune de tip cauzal. Paii de construcie ai unei astfel de legturi sunt urmtorii: 1. precizarea manifestrii comportamentale pe care dorim s o obinem de la client (Y); 2. identificarea unei manifestri de comportament pe care clientul a experimentat-o/ o experimenteaz (X); 3. construirea unei propoziii de tipul X conectorul cauzal implicit Y ; - Cel de-al doilea este principiul cauz - efect ce pornete de la premiza c oamenii caut mereu s fac acest tip de conexiune din simplul fapt c coala ne-a 70

format prin educaie acest reflex (ex.: faptul ca stai acolo i m asculi pe mine te va face s te relaxezi i mai mult…, Pe msur ce respiri, fiecare expirare a aerului te va ajuta s te relaxezi tot mai mult.). Tipul acesta de conexiune nu este neaprat unul logic îns este eficient deoarece conexeaz, pune în legtur o experien în curs de derulare cu una ce o va experimenta ulterior. Important este c acest principiu, în contextul inducerii hipnozei funcioneaz foarte bine i se obine comportamentul dorit. Acest tip de enun este foarte uor de construit, chiar i pentru cei mai puin experimentai dac se urmresc paii: 1. precizarea manifestrii comportamentale pe care dorim s o obinem de la client (Y); 2. identificarea unei manifestri de comportament pe care clientul a experimentat-o/ o experimenteaz (X); 3. construirea unei propoziii de tipul X determin Y ; - distorsiunile cognitive în sens pozitiv distorsiunea temporal, cultivarea ateptrii care învinge foarte eficient rezistenele pentru c ofer timp pentru a se obinui cu ideea; - patern-ul structurilor inferioare incluse. Erickson putea spune cunoteam odat un om care chiar tia cum s se simt bine…. În acest mod incontientul sugestia de a se simi bine; - întrebrile inserate. Acestea pun bazele unui potenial de rspuns al clientului, fr a-i permite un rspuns direct. Au ca scop provocarea unei reacii de rspuns potenial din partea clientului în condiiile în care modul de formulare al întrebrii nu permite un rspuns deschis. De cele mai multe ori ele sunt presupoziia unei comenzi ce are ca scop deconectarea emisferei dominante. Ex: m întreb dac tii care mân se va ridica prima, nu tiu dac realizezi c te afli sau nu în trans; - imperativele inserate. Comenzile inserate conin sugestii adresate clientului în mod indirect i care, astfel, fac ca acestuia s-i fie dificil s li se opun. Ele sunt un tipar al unei structuri de suprafa, care includ o 71

comand. Cel mai des Erickson plasa imperativele întrun citat direct sau indirect. Prezentarea literar a unei conversaii (citatele) sau al unui schimb de replici este în mod contient îneleas de asculttor, ca fiind îndreptat ctre cineva din povestire, îns, de cele mai multe ori, ea are acelai efect ca i când ar fi fost îndreptat direct ctre asculttor. Singura diferen este c asculttorul va rspunde în mod incontient. Ex.: Aveam odat un pacient care obinuia s-mi spun s m relaxez, Mama îmi spunea adesea, Fred, s respir profund i lent, Prietenii îmi spun s m simt în largul meu, Oamenii pot exploata la maximum posibilitile de învare. Sugestia sau comanda implantat astfel este mai puternic i mai eficient pentru c, spre exemplu, atunci când ni se spune În camer se afl un oarece avem alternativa de a crede sau nu afirmaia i indiferent de ce alegere am face afirmaia are sens raional. Dac, în schimb ni se va spune Gigi i-a dat seama c este/c nu este un oarece în camer vom avea tendina de a porni din start de la presupoziia c exist un oarece pentru a da afirmaiei un sens logic. Paii pentru construirea unei astfel de structuri sunt: 1. precizarea clar a mesajului pe care dorim s-l transmitem clientului; 2. formularea unui enun care transmite acest mesaj direct; 3. Substituirea fiecrei ocurene a substantivelor care se refer la client i a ocurenelor substantivelor cu indici refereniali care se refer la situaia sau la problema de moment cu substantive lipsite de relevan pentru client i pentru situaia sau problema cu care se confrunt. Este important de precizat c msura în care pot fi înlocuite substantivele este dependent de profunzimea transei. Clientul nu trebuie, în nici un caz, s îneleag sensul în mod contient pentru c tehnica i-ar pierde eficacitatea. Tot din aceast categorie face parte i folosirea tendinei umane de a se opune unei interdicii. Se tie c orice afirmaie care are un NU în fa tinde s fie interpretat în sens contrar de incontient. NU te grbi va fi interpretat ca “grbetete”. De altfel i ritualurile din toate culturile, inclusiv cele religioase, au ca scop înlturarea contiinei prin monotonie, 72

folosirea tendinei omului de a imita, prin lucruri care in de dinamica grupului, etc. Vedem cum terapia ericksonian se folosete de mecanisme ce par, la prima vedere, negative i disfuncionale i reuete s le foloseasc într-un scop i într-o manier pozitiv, în interesul clientului. Câteodat, Erickson pentru a se face mai bine înes atunci când simea nevoia s poteneze, s amplifice sau s sublinieze sensul unui cuvânt pentru a-i spori influena, se folosea de pauze. (exemplu: „delimitai-v de tot ceea ce nu e – pauz - agreabil”). În hipnoza ericksonian se cultiv ateptarea ca o tehnic de a provoca o mic furtun în interiorul subiectului dar i de a facilita declanarea mecanismelor proiective care îi permiteau clientului s umple, cu propria experien, golurile intenionat lsate de terapeut. Tot din aceast categorie putem meniona o alt tehnic ericksonian. Câteodat se pronun un cuvânt greit în mod intenionat tocmai pentru c se dorete s fie scos în eviden pentru ca subiectul s-l aud mai bine. Datorit abilitii sale unice de a comunica simultan în planul contient i subcontient, provocând apariia unor reasocieri la nivel incontient i implicit generarea unor comportamente noi, pozitive, Erickson a devenit extrem de celebru înc din timpul vieii. Modelul special de comunicare, prin limbaj, pe care el l-a folosit a devenit cunoscut în NLP sub denumirea de modelul Milton. Principiile care au fundamentat modelul su de intervenie terapeutic au fost sintetizate de ctre colaboratorii acestuia. Câteva dintre acestea sunt: - fiecare om îi creeaz un fel de harta interioar (gril), prin intermediul creia abordeaz (filtreaz) datele experienelor de via; -fiecare om este cel mai în msur s fac, în fiecare moment al existenei, cea mai buna alegere pentru el însui; - terapeutul trebuie s accepte i s ia în considerare toate mesajele venite de la clientul su; - terapeutul trebuie s-l ajute pe client s aleag i nu s aleag în locul acestuia; 73

- fiecare om are toate resursele necesare schimbrii, i acestea pot fi identificate în istoria sa personal; - modelele sau teoriile utilizate vizavi de o persoan (elaborate de ctre terapeut sau de ctre persoana însi) nu reprezint persoana ca atare; - fiecare persoan trebuie abordat din perspectiva propriului su model despre lume. Multe dintre acestea au fost detaliate mai sus. Procedurile verbale al Modelului Milton se situeaz în punctul opus întrebrilor Meta-modelului. Acestea din urm vizeaz recuperarea, în planul experienei verbale explicite sau a structurii de suprafa, a ceea ce a fost omis din structura profund. Primele urmresc enunarea mesajelor-cadru din care au fost eliminate aspectele specifice cu scopul ca interlocutorul s le umple cu elemente concrete extrase din propria sa experien. Acestea sunt: Supresiunea Supresiunea simpl în care o parte semnificativ a frazei este omis. Ex.: tiu c eti curios. i nu e nevoie s vorbesc cu tine…(despre ce?) Absena indexului de referin: subiectul despre care este vorba nu este precizat. Ex.: Este posibil destinderea. Oamenii tiu. Aceasta este uor. i vreau s te bucuri de fiecare moment în parte. Anumite senzaii ale mâinii tale se vor intensifica. Oamenii pot înva s aib mai multe bucurii în via. Erickson putea spune tomatele se simt bine…. Evident cei mai muli dintre noi considerm c plantele nu pot experimenta o stare sau o alta i din acest moment cutm s atribuim acestei afirmaii alte înelesuri care s corecteze eroarea de logic. Astfel, incontient, ajungem s percepem tu (clientul) te simi bine…; Aceast tehnic se mai numete i indicele referenial generalizat. - Folosirea comparativului: omiând norma de referin. 74

Ex.: Ceea ce îi convine valoreaz mai mult. Reine ceea ce îi spune cel mai mult. - Verbe ne-specifice: nu fac apel la unul dintre cele cinci simuri. Utilizarea acestor verbe ne permit s impunem ritmul clientului pentru c maximizeaz probabilitatea afirmaiilor care se potrivesc experienei sale i, în acelai timp, îi atrage atenia asupra unui anumit segment al acesteia. Ex.: a face, a rezolva, a schimba, a reflecta, a ti, a înelege, a-i aminti, a lua cunotin, a contientiza, a hotrî, a fixa, a înva, a descoperi, a inventa etc. i poi s te întrebi ce înseamn acest lucru. Vei ti cu adevrat când vei fi aflat. Generalizri - Nominalizri: este procedeul prin care se transform un verb sau un cuvânt care desemneaz un proces într-un substantiv sau cuvânt care desemneaz un obiect sau un eveniment. Acest lucru se întâmpl i în cazul omisiunii totale a unui indice referenial. În acest caz clientul este pus în situaia de a recupera segmentele semantice care lipsesc, prin activarea mecanismelor proiective ce îl vor determina s dea afirmaiei înelesul care corespunde cel mai bine cu experiena sa de via i cu modelul su propriu despre lume. Practic, se folosesc substantivele care înghea aciunea. În acest sens verbele sunt înlocuite cu substantive (ex.: tu experimentezi o anumit senzaie în loc de tu simi); Ex.: tiu c ai o dificultate la care vrei s aduci o soluie i nu sunt sigur ce resurse adecvate vei gsi, dar tiu incontientul tu este capabil s le descopere în experiena ta…Prezena relaxrii i a curiozitii…- Cuantificatori universali: cuvinte care induc o generalizare total. Cuantificatorii universali cum ar fi “orice ar fi”, “întotdeauna” (pentru a folosi tendina oamenilor de a generaliza pornind de la o experiena singular i a o extrapola la toate cazurile similare, dar de aceasta dat în sens pozitiv. Exemplu: dintr-o decepie în dragoste un brbat poate trage concluzia –evident eronatca toate femeile sunt la fel, extrapolând defectele unei persoane particulare asupra unei întregi clase, „uitând” cât de diferii suntem unii de alii.); 75

Ex.: i acum parcurgi tot drumul care duce la trans. Fiecare gând care îi vine te poate ajuta s aprofundezi transa. - Operatori modali: cuvinte sau expresii care suprim orice alegere. Ex.: Ai observat c îi este imposibil s deschizi ochii? - Origine pierdut: fraze evaluative care omit s menioneze cine le enun. Ex.: Este bine c poi s te destinzi atât de repede. Nu este necesar s te înfunzi în scaun. Distorsiuni - Modelajul cauzal: legtura pus între un element care este prezent i un altul pe care conductorul vrea s îl induc. - Legtura de juxtapunere: conjuncia „i” leag dou fenomene independente. Ex.: Auzi vocea mea i începi s te destinzi. Respiri încet i eti curios s tii ce vei afla. - Legtura temporal: „în timp ce, atunci când, în perioada” etc. Ex.: În timp ce îi legeni corpul te poi destinde. - Legtura cauzal explicit: deseori este introdus prin verbe: a provoca, a cere. Ex.: Micarea capului va provoca un val de senintate. - Lectura gândului: inducere fr specificare a ceea ce terapeutul atribuie clientului. Ex.: i te întrebi, poate, ce am s-i spun mai departe. Eti curios s tii ce este o stare hipnotic.” „tiu c te întrebi în sinea ta…, amândoi vrem s aflm de ce…, „amândoi tim c, Te poi bucura în continuare de…). Asemenea enunuri sunt cele prin care o anumit persoan pretinde c ar cunoate gândurile i sentimentele altei persoane, fr a preciza cum face asta. Acest procedeu este util pentru stabilirea rezonanei empatice, pentru impunerea ritmului i pentru conducerea clientului. De obicei asemenea enunuri conin cuvintele: a se întreba, a simi, a înva a înelege. Paii pentru a forma un asemenea enun sunt: 1. identificarea unei triri/experiene interioare a clientului, care conine toate informaiile necesare. 2. Formularea unui enun care afirm c terapeutul tie c pacientul trece prin acea experien. ; 76

Este de remarcat c persoanele care trec prin experiena de trans trec printr-un set de triri caracteristice, lucru pe care terapeutul îl cunoate. De asemenea folosirea verbelor nespecifice sistemelor de reprezentare a lumii este o alegere fericit pentru aceast tehnic. Aceast tehnic poate fi combinat cu cea a utilizrii presupoziiilor pentru a masca sugestia. Presupoziii: un element pe care terapeutul nu dorete s îl pun la îndoial este inclus într-o alegere cu privire la elementele secundare. - Clauzele temporale: înainte, dup, în timp ce etc. Ex.: Vrei s te aezi în timp ce intri în trans? (presupus: vei intra în trans) - Numerale ordinale: un altul, primul, al doilea, cel din urm. Ex.: Te întrebi probabil ce parte a corpului tu se va destinde prima? (presupus: te vei destinde) - Folosirea conjunciei „sau”. Ex.: Nu tiu dac mân ta stâng sau mâna ta dreapt se va ridica cu o micare incontient. (presupus: o mân va face o micare incontient) - Verbele de „contien”: a ti, a cunoate, a nota, a remarca, a percepe. Ex.: Ai remarcat c incontientul tu a început deja s învee? (presupus: incontientul tu a început deja s învee). tii c ai fost deja în trans de mai multe ori? (presupus: ai fost deja în trans) În tabelul de mai jos putem gsi o sintez a Meta-Modelului

VIOLARE Supresiune simpl Sunt furios. Supresiune a indexului de referin Ei nu m ascult. Asta nu are mare importan. Supresiunea comparativului Este mai bine s rmânem. El este cel mai inteligent Verbe nespecifice El m-a respins. Ea s-a purtat urât cu mine.

RSPUNS Fa de cine? De ce? Cine nu te ascult? Ce nu are importan?

EFECT PREVIZIBIL Regsete ce este suprimat Regsete indexul de referin

Este mai bine decât ce? Mai inteligent decât cine?

Regsete cellalt termen al comparaiei

Cum te-a respins? Cum s-a purtat urât cu tine?

Precizeaz verbul

77

LIMITE DATORATE GENERALIZRII Nominalizarea Cine vrea s comunice, ce, cui? Realizeaz c este Comunicarea între noi este vorba proast. despre proces. Specific verbul. Regsete supresiunile. Cuantificatori universali Niciodat? Ce s-ar întâmpla dac Regsete un Ea nu te-ar asculta? contra-exemplu. m ascult niciodat. Regsete rezultatele ateptate sau temute. Operatori modali Ces-arîntâmpladac nuaiface-o? Regsete Trebuie s am grij de ea. Ce s-ar întâmpla dac ar face-o? rezultatul. Nu pot s îl mint. Ce te împiedic? Regsete cauza. Origine pierdut Cine spune asta? Regsete Este ru s mini. Ru pentru cine? sursa convingerii. De unde tii c este ru? Regsete originea. Regsete strategia. (VAKO) MALFORMAII SEMANTICE Cauz-efect Cu ce te întristeaz? Gsete relaia El m întristeaz. Exist momente în care nu te cauz-efect. întristeaz? Gsete un contra-exemplu. Citirea gândului De unde ti? Gsete El nu m iubete. originea informaiei (echivalena complex) Echivalenele complexe Care este dovada c privindu-te Gsete Ea m privete piezi. astfel ea te detest? echivalena M detest. Ai privit deja piezi pe cineva pe care complex. nu îl detestai? Gsete un contra-exemplu. Cum suferi? Specific verbul Ce face soul tu? (a suferi). De unde tii c el nu tie? Specific ce face soul . Gsete echivalena complex. VIOLARE RSPUNS EFECT PREVIZIBIL Supresiune simpl Fa de cine? Regsete Sunt furios. De ce? ce este suprimat Supresiune a indexului de Cine nu te ascult? Regsete indexul referin Ce nu are importan? de referin Ei nu m ascult. Asta nu are mare importan. Supresiunea Este mai bine decât ce? Regsete

78

comparativului Mai inteligent decât cine? cellalt termen Este mai bine s rmânem. al comparaiei El este cel mai inteligent Verbe nespecifice Cum te-a respins? Precizeaz verbul El m-a respins. Cum s-a purtat urât cu tine? Ea s-a purtat urât cu mine. LIMITE DATORATE GENERALIZRII Nominalizarea Cine vrea s comunice, ce, cui? Realizeaz c este vorba Comunicarea între noi este despre proces. Specific proast. verbul. Regsete supresiunile. Cuantificatori universali Niciodat? Ce s-ar întâmpla Regsete un contraEa nu dac te-ar asculta? exemplu. m ascult niciodat. Regsete rezultatele ateptate sau temute. Operatori modali Ce s-ar întâmpla dac Regsete rezultatul. Trebuie s am grij de ea. nu ai face-o? Regsete cauza. Nu pot s îl mint. Ce s-ar întâmpla dac ar face-o? Ce te împiedic? Origine pierdut Cine spune asta? Regsete Este ru s mini. Ru pentru cine? sursa convingerii. De unde tii c este ru? Regsete originea. Regsete strategia. (VAKO) MALFORMAII SEMANTICE Cauz-efect Cu ce te întristeaz? Gsete El m întristeaz. Exist momente în care relaia cauz-efect. nu te întristeaz? Gsete un contra-exemplu. Citirea gândului De unde ti? Gsete El nu m iubete. originea informaiei (echivalena complex) Echivalenele complexe Care este dovada c privindu-te Gsete Ea m privete piezi. astfel ea te detest? echivalena complex. M detest. Ai privit deja piezi pe Gsete un cineva pe care nu îl detestai? contra-exemplu. Cum suferi? Specific verbul Ce face soul tu? (a suferi). De unde tii c el nu tie? Specificcefacesoul. Gsete echivalena complex.

Toate aceste tehnici sunt utile pentru c: 79

- dau senzaia de confort clientului; -îl fac s se simt îneles (stabilirea raportului de rezonan empatic); - contribuie la crearea unei relaii pozitive între cei doi; - ajut la mascarea i eficientizarea sugestiilor; -contribuie la distragerea ateniei i suprasolicitarea emisferei dominante; - faciliteaz accesarea emisferei non-dominante. În acest fel pacientul este orientat în mod abil ctre îndeplinirea obiectivelor. Ceea ce este important de precizat este c tot ce se întâmpl în cabinet trebuie s fie în beneficiul clientului i nu poate fi vorba de manipulare din moment ce scopurile au fost stabilite de pacientul însui iar terapeutul îi utilizeaz doar toate cunotinele pentru a face tot ce-i st în putin s-l ajute pe client s reueasc în ceea ce singur i-a propus. Erickson obinuia s foloseasc în procesul hipnoterapeutic o tehnic care le permitea pacienilor s rspund la sugestii atunci când se simt pregtii. Afirmaiile de genul: Mai devreme sau mai târziu, mâna ta se va ridica, Durerea ta de cap poate disprea acum sau imediat ce te vei simi pregtit s renuni la ea, Simptomul tu poate disprea acum sau imediat ce incontientul tu va descoperi modaliti mai constructive de a rezolva problema. Sugestiile las clienilor timpul de care au nevoie pentru ca procesele incontiente s se desfoare, iar acest timp este, evident, variabil de la un individ la altul. Incontientul este cel care va decide când este cel mai bine s rspund la sugestie. Acest tip de afirmaii conin i sugestia indirect c schimbarea se va produce. Sugestiile vor fi eficiente doar în msura în care sensurile structurilor profunde, incontiente vor fi activate. Din acest punct de vedere pattern-urile i tehnicile prezentate mai sus, utilizate de Erickson în practica terapeutic sunt foarte creative i eficiente i îi pot gsi aplicativitatea în diverse arii de activitate, care nu se limiteaz doar la sfera psihoterapeutic.

80

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 6. Utilizarea tuturor modalitilor senzoriale, dup schema VAKOG crete eficiena hipnozei Din esena grdinii Zen exist o poveste care spune c, un monarh, vzând noua sa “oaz” de la palat, îl felicit pe grdinar, spunându-i: “Acesta este cel mai frumos loc pe care lam vzut, iar aceast piatr este cea mai frumoas dintre toate”. Auzind acestea, grdinarul lu acea piatr, “cea mai frumoas”, i o arunc în mare. Regele îi ceru socoteal, i acesta a fost rspunsul su: “Acum totul este perfect. Putei contempla în armonie. Ca si viaa, trebuie s vedei grdina în totalitatea ei. Dac frumuseea unui singur detaliu ne atrage atenia, restul va prea destul de urât”. Acest lucru distruge echilibrul. Pentru a induce transa ca stare modificat de contiin, Erickson avea o modalitate particular de a povesti, de a conversa cu pacienii si. Pentru ca inducia s fie cât mai eficient trebuiesc asociate, în poveste sau în conversaie, toate cele cinci simuri: vzul, auzul, kinestezicul, olfactivul, gustativul. Schema VAKOG este o bun prescurtare a acestui principiu. Cu alte cuvinte trebuiesc utilizate cuvinte (substantive, adjective i verbe) din gama tuturor acestor modaliti senzoriale. Rezultatul este o poveste mai plin de via, mai real, mai fascinant pentru client. Acest principiu este valabil i în construirea metaforelor. Aceste observaii au fost sintetizate de Richard Bandler i au constituit baza disciplinei pe care a pus-o la punct programarea neuro-lingvistic. În stabilirea obiectivelor, dar i pentru inducerea transei, profesionitii folosesc un grad de detaliere cât mai mare care implic toate cele cinci simuri pentru a defini rezultatul dorit, 81

sau, dup caz, apariia transei. Pentru a putea interpreta propria experien, pentru a da un sens lumii, fiecare dintre noi ne construim nite pattern-uri prin care filtrm informaia extern. Acestea ne fac s ne formm o hart, un ghid, care ne va dirija comportamentul în lume i care ne va fi util atunci când ne vom urmri cu tenacitate obiectivele. Harta intern va fi evident diferit de realitatea obiectiv i de hrile celorlali oameni, îns i suficient de asemntoare astfel încât s putem avea o viziune cât de cât asemntoare care s ne permit s ne înelegem unii cu alii (harta nu este acelai lucru cu teritoriul). Sistemele lingvistice pe care le folosim pentru a ne crea harta sunt suprimarea, distorsiunea i generalizarea, procedee care, folosite în mod flexibil, devin baza reprezentrilor benefice la care apelm pentru a ne adapta în lume, sau, din contr, pe care le folosim pentru a ne autoperturba i a ne crea probleme. Aceasta a fost una din observaiile importante ale lui Bandler i Grinder care au constatat c tindem s percepem realitatea prin intermediul a trei sisteme senzoriale principale: - sistemul vizual - sistemul auditiv - sistemul kinestezic Fiecare dintre noi avem tendina s îl favorizm pe unul dintre ele. În consecin, persoanele vor adopta o serie de posturi, vor folosi un limbaj specific, dup cum urmeaz:  sistemul vizual caracterizat prin: postur puin rigid, gesturi dirijate în sus, voce ascuit, ritm rapid i sacadat, folosirea cuvintelor vizuale. Tind s vorbeasc mai repede i s adopte ton mai înalt decât ceilali, ca i cum ar încerca s in paii cu imaginile ce se deruleaz cu rapiditate în capul lor. Respiraia lor este superficial i rapid .Adesea apar tensiuni musculare în zona umerilor. Se exprim în termeni vizuali, folosesc expresii vizuale de tipul: “nu vezi c am dreptate?, nu vezi ce simt eu? sau “mi s-a întunecat mintea”, “mi s-a pus o cea pe ochi” etc”. Au simul observaiei i al orientrii, sunt buni fizionomiti. Când înva ceva au nevoie s priveasc pentru a înelege i a reine. Sunt sensibili la decorul care îi înconjoar, la culori, în general la estetic. Au tendina de a-i face o idee despre ceilali la prima vedere, ceea ce nu e 82

întotdeauna în favoarea lor, pentru ca aparenele, nu de puine ori, îneal. Sunt ateni la imaginea proprie dar i la imaginea celor din jur.  sistemul auditiv are urmtoarele caracteristici: postur destins, relaxat, poziie de ascultare ca i cum ar vorbi la un telefon invizibil, vocea este bine timbrat, clar, expresiv, rezonant, ritmul de a vorbi este mediu i propice unei înelegeri adecvate. Triesc într-un univers al sunetelor, îi apreciaz pe cei pe care îi întâlnesc dup tonul, dup sunetul vocii. Atunci când comunic sunt ateni la cuvintele pe care le folosesc, cutându-le pe acelea care sun bine i care corespund cât mai fidel cu ceea ce doresc s exprime. Gândesc în sunete i respir folosind toat cavitatea toracic. Capul e bine echilibrat pe umeri i înclinat uor, ca i cum ar asculta în permanen pe cineva. Folosesc cuvinte “auditive”, care se refer la sunete i au un vocabular foarte bogat în acest sens. Deseori îi auzim cu expresii de genul “asurzitor” “înc îmi sun în minte”, “sun bine” „cu alte cuvinte…”, „e important s ne ascultm….” etc. Chiar dac nu sunt muzicieni, apreciaz muzica i li se poate întâmpla s fredoneze melodii în ton cu starea lor de spirit. Recunosc uor oamenii dup sunetul vocii, mai ales la telefon. Le place s sporoviasc i tiu s asculte. tiu s recunoasc emoiile din inflexiunile vocii i tonul este de multe ori mai important decât mesajul în sine.  sistemul kinestezic se caracterizeaz prin: postur foarte relaxat, gesturi care imit cuvintele, respiraie profund, ampl, voce grav, ritm lent cu numeroase pauze, referire la senzaii în alegerea cuvintelor. Include senzaii tactile, de temperatur sau textur. Kinestezia intern cuprinde senzaiile amintite, emoii i senzaii interne de contiin corporal. Adesea se exprim prin metafore gen pierderea echilibrului, cdere („a tia respiraia”, „gol în stomac”, „m face s cad din picioare”, „îmi d fiori”, „parc mi-ar fi dat o palm când mi-a zis”......sau „zgomotul m zgârie”, „vorbele acestea m rnesc” „problem grea”, „simt c” etc.). Sunt sensibili la ambian, tiu s fie clduroi i s-i fac pe alii s se simt în largul lor. Respir profund, abdominal, adesea acompaniat de relaxare muscular. Capul este lsat în jos iar vocea are o tonalitate profund. 83

Grinder i Bandler au aprofundat aspectele de mai sus i au identificat i o serie de submodaliti, dup cum urmeaz: Vizual: -film sau stop cadre; -panoram sau imagine încadrat; -color sau alb-negru; -luminozitate; -mrimea imaginii (natural, mare, mic); -mrimea obiectelor centrale; -cu propria persoan în imagine sau în afara ei; -distana dintre imagine i propria persoan; -distana dintre obiectul central i propria persoan; -imagine tridimensional; -intensitatea culorii; -gradul contrastului; -micare dac exist (lent, rapid); -focalizare; -intermediar sau stabil; -unghiul de vedere, localizare. Auditiv -volum; -caden inflexiuni (cuvinte subliniate, cum anume); -tempo; -pauze; -tonalitate; -timbru; -sunete unice; -sunetul este de jur împrejur spaial; -localizare. Tactile -temperatur; -textur; -vibraie; -presiune; -micare; -durat; -stabil-intermediar; -intensitate; -greutate; 84

-densitate; -localizare. Durere -urzictor; -fierbinte-rece; -acut-surd; -apsare; -durat; -intermitent; -localizare. Atunci când pacientul ne relateaz vreo experien personal, cu conotaie pozitiv sau negativ, trebuie s inem cont de aceste elemente, care ne vor fi utile atunci când inducem transa sau când folosim vreo tehnic de autoprogramare mental în trans sau când dorim s alctuim o bun metafor. Dac ne vom concentra vom vedea c obinuim s ne reprezentm într-un mod cu totul diferit un crez puternic de ceva incert, ce ar putea fi fals. Tocmai aceste diferene pot fi exploatate într-un proces de autoprogramare mental care s faciliteze îndeplinirea obiectivelor. Iar acest demers de programare bazat pe teoria NLP-ului este cu mult mai eficient dac este utilizat în corelaie cu hipnoza. Transa este o stare particular de contiin care are avantajul c sistemele uzuale de referin, filtrele, sunt pe moment suspendate, fapt ce permite punerea în funciune a altor pattern-uri i construirea unor asociaii originale ce duc la gsirea unor soluii noi, pe care nici nu le luase pân atunci în calcul. Pe de alt parte, folosirea sistemului dominant de reprezentare a clientului cresc eficiena hipnozei. Înelegerea repercusiunilor acestor reprezentri în viaa concret a pacientului, în modul cum îi înelege dificultile, este foarte benefic de ambele pri. Fiecare dintre noi ne construim reprezentri ale realitii, diferite de realitatea însi i de viziunile oamenilor din jurul nostru iar intervenia terapeutic trebuie s in cont de aceast subiectivitate pentru c de aceast abilitate va depinde i reuita stabilirii cu succes a raportului de rezonan empatic (premis pentru crearea unei relaii pozitive, de încredere între client i terapeut). 85

Aceste sisteme de reprezentare sunt practic nite filtre prin care privim realitatea. Terapeutului îi revine sarcina de a-l sprijini pe client în procesul de dezvoltare al abilitilor care îi sunt necesare pentru a putea fi capabil s-i schimbe comportamentul. Una dintre metode este de a-l înva s-i schimbe reprezentarea asupra situaiei problematice cu care se confrunt în particular i asupra existenei sale la modul general. Este vorba, în ultim instan, în a-i diversifica opiunile comportamentale în plan contient i incontient. Nu poi iei dintr-o problem dac nu schimbi ceva, dac nu faci ceva nou, ce nu ai mai fcut pân acum. Aa cum cineva a învat s se limiteze, s se autoperturbe, poate înva i s-i foloseasc aceleai mecanisme în propriul beneficiu. Pentru aceasta trebuie mai întâi s contientizeze c imaginile, vocile i sentimentele lor interioare le aparin (nu vin de undeva din exterior) iar ei le pot manipula aa cum fac cu oricare alt instrument. Fcând acest pas vor prelua controlul asupra evoluiei lor cognitive, asupra vieii lor afective i asupra viitorului lor. Important este s îneleag c ceea ce credeau ei a fi realitatea (obiectiv i de necontestat) nu este decât un model de realitate (printre multe altele) i c în orice moment ei au posibilitatea de a alege un alt model care s le faciliteze îndeplinirea obiectivelor. Aceast afirmaie este în esen una destul de simpl, îns, pentru a o interioriza trebuie s scpm de o suit de concepii greite cu care ne identificm i s încetm a ne lamenta în legtur cu trecutul care nu ne mai influeneaz decât dac alegem noi s ne raportm la el. Practic, pe msur ce vom înva s manipulm submodalitile vom descoperi o cale de a influena experiena noastr subiectiv, aa cum dorim. Nu de puine ori, Erickson se folosea de sistemul de reprezentare preferat al clientului su tocmai pentru a avea acces la celelalte sisteme de reprezentare existente i prin intermediul crora puteau fi accesate resurse neutilizate. În acest sens a întreprins o serie de experimente împreun cu Aldous Huxley (Erickson, 1965) i a reuit s-l fac s-i modifice sistemul se reprezentare (kinestezic) i s-i formeze unul diferit, de tip vizual prin intermediul unor stri de meditaie profund i de trans. De altfel, s-a observat c 86

sistemul de reprezentare de tip vizual tinde s se instaureze de îndat ce se ajunge într-o trans profund pentru c emisfera specializat în limbaj este mai puin dezvoltat în ceea ce privete capacitatea de a opera diferenieri vizuale. Emisfera dreapt non lingvistic are percepia spaiului, observ asemnrile vizuale, percepe forma iar cea stâng detaliile. Iar Erickson numea de multe ori emisfera non-dominant (care se activeaz în trans) ca fiind partea incontient. De altfel, unul dintre indiciile c un client a intrat într-o trans optim este i apariia coordonat de micri în acea parte a corpului controlat de emisfera non-dominant. Din acest motiv muzica –stocat de emisfera non-dominat - a fost folosit cu succes ca parte integrant a induciei. Cu siguran c i aceasta este o explicaie pentru care reuim s gsim soluii originale la probleme curente atunci când suntem în trans. În aceast stare particular de contiin vedem lucrurile altfel decât o facem atunci când suntem contieni i ne putem schimba mai uor. Erickson a îneles foarte bine puterea sistemelor de reprezentare în organizarea experienei omeneti. De aceea a fcut numeroase cercetri împreun cu Huxley, care era un subiect extrem de dotat pentru a face hipnoz, care l-au condus la rezultate extrem de interesante ce au inspirat crearea diferitor tehnici de anestezie hipnotic, de regresie, de amnezie etc. Acest lucru a fost posibil tocmai pentru ca a reuit s îneleag modalitatea prin care pot fi accesate funcii ale emisferei nondominante, în trans profund sau superficial. La nivelul acestei emisfere sunt stocate informaii din trecutul îndeprtat, inacesibile nivelului contient, dar care pot fi accesate prin intermediul unei transe profunde, dac acest lucru este util pentru rezolvarea problemelor clientului.

87

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 7. Hipnoza este o bun metod de programare mental Generalul japonez Nabunaga s-a decis s atace dei armata sa era de zece ori mai mic decât cea a dumanului. El era sigur de victorie, dar soldaii si se temeau.În ziua btliei, armata a fcut un popas la un templu intoist. Dup ce s-a rugat Nabunaga a ieit i a spus: - Voi arunca o moned. Dac va iei cap, vom învinge. Dac va iei pajur, vom pierde. În acest fel destinul ne va arta inteniile sale. Dup care a aruncat moneda. A ieit cap. Soldaii si au fost atât de entuziasmai încât i-au zdrobit literalmente dumanii. A doua zi un colonel i-a spus lui Nabunaga: - Nimeni nu poate schimba destinul. - E drept, a rspuns Nabunaga, artându-i moneda, care avea înscris pe fiecare fa câte un cap de pasre. Acest principiu are acoperire în numeroase cercetri tiinifice care au scos în eviden faptul c sugestia din trans este trit de subiect ca i când ar fi real. Mintea umana, creierul uman nu face diferene între o fantasma puternic i o realitate obiectiv, la acestea dou reacionând identic, similar din punct de vedere fiziologic. Din acest motiv, o aciune pregtit în plan mental faciliteaz declanarea mecanismelor necesare realizrii cu o mai mare uurin în plan real pentru c a fost exersat. Psihologia sportului utilizeaz aceast constatare în mod curent. Sportivii de performan care beneficiaz de antrenament mental (în decursul cruia inclusiv muchii reacioneaz, insesizabil, diminuat, îns într-o manier identic 88

cu realitatea) au o probabilitate mult mai mare de a înva exerciiul i de a nu grei în competiie. Acest principiu îl utilizm adesea fr s ne dm seama. Vism adesea „cu ochii deschii” cum o s fie în viitor atunci când ni se va îndeplini o dorin care ne va face fericii. Cu cât aceast reverie este mai detaliat, cu atât are ansa s fie mai eficient, mai realizabil. Bineîneles c, obiectivele la care vism trebuie s fie realizabile (degeaba vom visa spre exemplu c vom deveni în scurt timp cea mai bogat persoan de pe planet). Arta de a-i stabili obiective realiste, un pic peste posibilitile tale de moment se poate înva i ne scutete s acumulm frustrri ce deriv din nesatisfacerea unor vise ce nu au nici o ans de a se îndeplini i ne înva cum s ne atingem obiectivele majore ale vieii, pas cu pas. Oamenii de succes folosesc acest principiu în mod instinctiv. Aceiai tehnic poate fi utilizat i într-o manier destructiv. Putem la fel de bine s ne programm boala, moartea, eecul. Practic, doar de noi depinde ce vism, ce ne imaginm c se va întâmpla cu noi în viitor. Erickson, care credea c fiecare om se poate dezvolta în permanen prin învare, de obicei încheia edinele de hipnoz cu sugestii care urmreau stimularea proceselor incontiente de învare, programarea incontientului pentru a înva în permanen astfel încât clientul s se poat adapta mai bine celor mai diverse situaii. Aceste sugestii erau de tipul: „Pe msur ce eu voi numra de la 1 la 20 tu vei intra progresiv în trans i te vei trezi când voi începe s numr în sens invers, de la 20 la 1, îns fiecare persoan poate intra în trans într-un mod pe care îl înva i care este natural pentru ea iar tu ai descoperit o cale excelent i este modalitatea ta proprie de a intra în trans. Bucur-te de aceast experien i fii încântat pentru c utilitatea ei poate fi dezvoltat în foarte multe direcii. Poi de exemplu s învei de la alii fr sa încerci s învei. Sunt extrem de multe lucruri pe care le învm de la alii i nici mcar nu tim c învm. Sunt lucruri extrem de dificile pe care ni le însuim fr s tim c am fcut-o. Oamenii sunt persoane foarte receptive. Într-un limbaj mai puin tehnic, asta înseamn c poi înva cu uurin multe lucruri despre tine însui sau c îi poi înva pe alii fr ca mcar s realizezi 89

c ai fcut-o. Iar mai apoi vei folosi ceea ce ai învat fr s-i dai seama, în cele mai diverse situaii. Acum vei începe s te trezeti i te vei simi confortabil i bine dispus.” (Erickson, 1979, Hypnotherapy - An Exploratory Casebook, p. 36 ) Observm c în aceast tehnic cu care încheia transa putem regsi multe sugestii directe de stimulare a învrii incontiente. Este ideal s învm cu toii s ne schimbm i s ne transformm aspectele senzorio-perceptive ale simptomului într-un fenomen ce se petrece la nivel incontient. Pentru c în mod contient nu tim cum s gestionm aceste transformri este indicat s nu încercm s punem aceast povar pe seama nivelului contient. Tocmai acesta este i scopul sugestiei, s putem folosi ceea ce am învat în situaii din cele mai diverse în mod automat, ceea ce are nite implicaii mai subtile decât putem realiza la prima vedere. Spre exemplu, pacienii pot înva chiar s transforme durerea la nivel incontient într-un asemenea grad încât s nici nu realizeze c îi doare ceva. Din moment ce contientul nu realizeaz c aceste procese se produc (de învare a controlului durerii de exemplu), înseamn c nici mcar nu are nevoie s ia act de aceste operaii automate sau de prezena simptomului ca atare.

90

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 8. Manipularea este permis dac este în interesul clientului Un sfânt medita în petera sa. Când a deschis ochii, a vzut cu uimire c avea un vizitator: abatele unei mnstiri cunoscute. - Ce caui? l-a întrebat sfântul. Abatele i-a relatat trista sa poveste. A fost o vreme când mnstirea sa era faimoas în tot Occidentul. Chiliile ei erau pline de tineri aspirani i biserica rsuna de imnurile clugrilor. Asupra mnstirii s-a abtut îns vremuri grele. Oamenii nu mai simeau nevoia s-i hrneasc spiritul, tinerii aspirani erau din ce în ce mai puini, iar biserica devenise tcut. Nu mai rmseser decât câiva clugri care îi fceau datoria cu inimile grele. Iat deci ce dorea s afle abatele: - Crezi c toate acestea se datoreaz pcatelor noastre? - Da, i-a rspuns sfântul, i îndeosebi pcatul ignoranei. - Ce fel de pcat este acesta? - Unul dintre voi este Mesia deghizat, iar voi ignorai acest lucru. Dup care sfântul i-a închis din nou ochii i s-a întors la rugciunea lui. Pe drumul de înapoiere, inima abatelui a btut cu repeziciune la gândul c Mesia însui se întorsese pe pmânt i se afla chiar în mnstirea lui. Oare cum de nu-l recunoscuse? i cine putea el fi? S fi fost fratele buctar? Fratele trezorier? Fratele prior? Nu, cu siguran nu el; avea prea multe defecte…Da, dar sfântul a spus c era deghizat. Oare reprezentau acele defecte doar o deghizare? Dac stm s ne gândim, toi cei din mnstire aveau defecte. Iar unul dintre ei era Mesia! 91

Întors la mnstire, el i-a adunat pe clugri i le-a spus ce a descoperit. S-au uitat unii la alii, neîncreztori. Mesia, aici? Incredibil! Da, dar era deghizat. Deci nu era exclus….S fi fost cutare? Sau poate altcineva? Sau poate… Un lucru era sigur: dac Mesia era deghizat, era puin probabil c îl vor putea recunoate. De aceea, i-au propus s-i trateze pe toi cu mare respect i cu aceeai consideraie. „Nu tii niciodat, se gândeau ei când vorbeau cu altcineva, poate el este alesul”. Nu-i de mirare c atmosfera din mnstire s-a schimbat rapid, devenind plin de bucurie. În curând sute de aspirani au cerut s fie primii iar biserica s-a umplut din nou de imnuri i cântece de slav. Clugrii strluceau, cci iubirea coborâse asupra lor. Deontologia ericksonian este mai deosebit decât cea clasic. De multe ori, Erickson îi pclea pacienii, pentru a-i ajuta s treac peste diferite blocaje, îns acest lucru era întotdeauna în beneficiul lor. Din aceast perspectiv se consider c este corect ca terapeutul s foloseasc orice metod, chiar i manipularea, dac acest lucru vine în întâmpinarea dorinelor i intereselor clientului su. Manipularea trebuie fcut cu integritate profesional, nedepind aceast limit i fiind foarte ateni la ceea ce îi dorete pacientul i la soluiile pe care le întrevede acesta. De multe ori în trecutul unei persoane gsim soluii pentru prezent. De altfel practic mereu suntem manipulai, într-un fel sau altul. Spre exemplu, atunci când avem întâlnire cu o persoan fermectoare i ne modificm contient inuta, limbajul, maniera de a vorbi avem vreun obiectiv în minte? Este la fel de greu s nu manipulezi pe cât este de greu s nu comunici. Atâta timp cât terapeutul este pltit s ne ajute s ne îndeplinim obiectivele, el acioneaz împreun cu pacientul, în aceiai manier în care clientul acioneaz în situaiile în care se face luntre i punte pentru a reui. Cu toate acestea liberul arbitru acioneaz în permanen, chiar în hipnoz i orice client poate s refuze s fac ceea ce crede c nu este în interesul lui. O persoan influenabil, prin structura personalitii va fi aa atât în hipnoz cât i în stare de veghe. Nu vrem s 92

scoatem aici în eviden c manipularea este un fapt pozitiv prin definiie. Utilizarea tehnicilor puternice de comunicare de ctre persoane ru intenionate este posibil, cu certitudine. Acest fapt este doar o problem de etic, nu o problem ce ine de instrument (an vzut acest principiu i în legtur cu principiul anterior). Un cuit poate fi utilizat pentru a tia zarzavaturi pentru mâncare sau pentru a omorî pe cineva. Totul ine de personalitatea celui care îl mânuiete, de intenia lui i de valorile care îi cluzesc existena. Hipnoza în sine nu are vreo conotaie pozitiv sau negativ. Aproape orice tehnic poate fi utilizat într-o manier bun sau rea i terapeutul are de multe ori sarcina de a-l înva pe client s-i foloseasc aceleai tehnici pe care le utiliza pentru a se autoperturba în sens pozitiv. Un tip particular de influen era folosit de Erickson în procesul induciei. Cercetrile au evideniat cât de importante sunt, spre exemplu, expectanele profesorilor în creterea sau descreterea performanelor elevilor. Acetia au tendina de a se comporta în deplin armonie cu prerea dasclului despre ei. Dac acesta îi consider nite incapabili, acetia vor aciona ca atare i vor avea rezultate foarte slabe, chiar dac acest proces de comunicare se petrece doar la nivel incontient. Acelai mecanism este valabil în orice demers de comunicare, de interaciune uman i putem s-l utilizm într-o manier pozitiv sau în una negativ. Erickson a folosit acest principiu pentru a induce transa i regresia în vârst unui adolescent, comportându-se cu el ca i cu un copil i reactualizându-i pattern-urile din acea vreme timpurie. Din aceast perspectiv este cu atât mai evident importana pe care o are sperana real a terapeutului i credina acestuia în principiile profund umaniste conform crora oricine are toate resursele necesare i suficiente pentru a se vindeca sau dezvolta. Manipularea, influena, nu poate fi eficient dac nu vine în concordan cu realitile interne ale persoanei. Erickson a reuit s se foloseasc chiar de rezistenele (pe care alte orientri le folosesc ca scuz pentru eecul terapeutic) clienilor pentru a-i vindeca sau a-i ajuta s intre în trans. Concepia c un subiect aflat în trans poate fi controlat sau manipulat de terapeut este unul din motivele care duc la 93

activarea rezistenelor. Îns, de multe ori acestea nu sunt decât modaliti pe care clienii le folosesc pentru a testa disponibilitatea terapeutului de a ceda, de a se întâlni cu ei la mijlocul drumului. Ele sunt expresia unicitii pacienilor i trebuie respectate. Atâta timp cât aproape orice tehnic (i nu ne referim aici doar la cele ericksoniene) poate fi utilizat într-un sens bun sau în unul ru, putem întrevedea cât de important este pentru un bun terapeut s fie etic, moral pentru a-i exercita profesia i s respecte codul deontologic al profesiei. Terapia ericksonian evit ca terapeutul s-i impun în vreun fel credinele sau valorile clientului i caut s respecte i s foloseasc pentru vindecare maniera de a fi, a simi i a gândi a clientului. Acest fapt l-a fcut pe John Grinder s afirme c hipnoza ericksonian este mai puin manipulatoare decât toate celelalte apropieri psihoterapeutice în cadrul crora a fost martor. Fenomenul hipnotic în sine nu înseamn a controla comportamentul cuiva, ci înseamn a-i oferi libertatea de a se manifesta la un nivel mai profund al psihicului. Erickson nu alegea s hipnotizeze pe cineva decât dac era în interesul persoanei i dac aceast tehnic îi era util în a-i facilita îndeplinirea obiectivelor. El a subliniat (Erickson, 1979) c oricine, dac îi propune, i se poate opune i atunci nu va intra în trans. Este vorba de libertatea fiecruia de a face ceea ce crede c este mai bine pentru el.

94

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 9. În inducerea transei se folosesc doar elemente care îi plac clientului, agreabile “E surprinztor câte conversaii se transform foarte repede într-un monolog." (Nicolae Iorga) Pentru a reui s hipnotizm pe cineva trebuie ca, în prealabil, s-l facem s intre într-un climat i într-o situaie confortabil. Pentru a fi capabili s ne îndeplinim acest deziderat, trebuie s întrebm clientul în cursul interviului ce îi place i ce nu-i place pe diferite paliere: social, personal, alimentar, locurile în care viseaz s triasc, peisajele care îl fac s se relaxeze, care este idealul su de cuplu, ce form prefer, ce culoare, ce distan, ce sunete îi plac, ce timbru vocal. Trebuie luat în considerare i partea kinestezic, trebuie aflat dac clientului îi place sau nu s fie atins pentru c anumite exerciii, cum ar fi cele de ancorare PNL presupun i acest aspect. Indicii asupra tuturor acestor factori pot fi observai din limbajul nonverbal, din poziionarea sa în cabinetul terapeutului etc. Este de asemenea important de stabilit prin intermediul interviului iniial ce emoii i sentimente îi prefer s triasc i ce emoii le evit, ce gusturi culinare are. Toate aceste detalii sunt utile în alctuirea unor metafore ori unor poveti pentru inducie personalizate i cu atât mai eficiente. În clarificarea acestor aspecte lista cu submodalitile senzoriale poate fi de o real utilitate. Nimeni nu poate intra în trans dac i se evoc lucruri neplcute. Nu trebuie s uitm c gusturile sunt foarte diferite de la un individ la altul în funcie de experiena sa de via i de factori educaionali. Tocmai din acest motiv un interviu profesionist i complet de cunoatere este deosebit de util pentru succesul oricrui demers terapeutic. 95

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 10. Greeala este un feedback pe care îl putem utiliza pentru a progresa O via adevrat are necazuri i bucurii, cderi i ridicri. Numai cine nu pete nu se împiedic niciodat. Cderea nu este o înfrângere dac tii s te ridici. Unul din principiile terapiei ericksoniene este c nu trebuie sa ne culpabilizm când facem greeli pentru c acestea pot fi fructificate ca i oportuniti de a înva din ele, ca lecii de via, ca feedback-uri care ne ajut s ne dezvoltm i s cretem. Pacientul trebuie ajutat s îneleag c nu exist vreo persoan care s nu comit greeli i c toi oamenii sunt imperfeci. Diferena dintre oamenii de succes i ceilali nu este numrul de greeli ci capacitatea de a înva din erori, de a nu persevera în greelile pe care le comit. Important este c odat ce învm c ceva nu funcioneaz s încercm altceva. Acest principiu este valabil i în legtur cu o tehnic terapeutic. Odat ce un terapeut observ c o abordare este ineficient în raport cu un client trebuie s aib flexibilitatea de a gsi o alt tehnic, mai potrivit situaiei contextuale i personalitii pacientului. Muli dintre terapeuii mai puin experimentai au tendina de a gsi cauzalitatea unui eec iniial fie în rezistenele clienilor fie în incapacitatea lor profesional. Aceast atitudine este profund eronat pentru c orice manifestare de comportament, chiar dac ea pare un eec, trebuie utilizat pentru face parte din modelul despre lume al clientului, care trebuie luat ca atare i folosit, o premis pentru a-l orienta în direcii noi i benefice pentru el. 96

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 11. Terapia folosete sugestiile indirecte, are sunt mai eficiente decât cele directe Un tânr, doritor s ajung mare rzboinic, reui s fie primit ca elev al unui celebru maestru în arta luptei cu sabia, care tria retras, singur pe munte. Dup obiceiul din acele vremuri, elevul veni s locuiasc în coliba învtorului i se apuc cu hrnicie de treburile gospodreti. Maestrul, îns, în loc s-l învee arta mânuirii sabiei cum se face la scoal, avea ciudatul obicei de a se strecura pe furi în spatele tânrului în momentele cele mai neateptate, pentru a-l lovi cu un baston. Încet, încet, elevul înva s se fereasc, dar profesorul devenea tot mai îndemânatic i bietul tânr primea lovitur dup lovitur. Au trecut astfel câiva ani lungi i foarte neplcui pentru elev, care se ocupa în continuare fr s crâcneasc, de toate muncile gospodriei. Într-o zi, pe când pregtea mâncarea, tânrul sri deodat într-o parte aproape fr s vrea. Vasul în care el pregtea mâncarea zbur în ndri, lovit fiind de bastonul btrânului. Acesta zâmbi i zise: "Te-am învat totul, acum poi pleca !" Dar elevul nu îl prsi; în sfârit, înelesese. (apud Ionescu, 2008) O sugestie direct face apel la partea contient, raional i produce efecte, la nivel comportamental la interlocutor, doar dac acesta este de acord cu cererea (sugestia) i este capabil, într-o manier voluntar, s pun în practic cele sugerate. Spre exemplu, dac cineva ne spune Te rog, închide ua o s o facem doar dac avem capacitatea fizic s o facem i dac suntem de acord c este o bun sugestie. Dac partea contient ar avea aceiai capacitate de a rezolva i sugestiile care implic o latur psihologic, psihoterapia nu ar fi un 97

demers foarte complicat. Terapeutul ar putea s-i sugereze pacientului, în mod direct, s renune la fobie sau la depresie i acesta ar face-o. Din nefericire, acest proces nu se întâmpl. Problemele psihologice exist tocmai pentru c mintea contient nu tie cum s fac schimbarea la nivel psihologic i comportamental, chiar dac ar fi în interesul persoanei respective. În cele mai multe situaii exist patternuri comportamentale, resurse care ar putea s rezolve problema, îns acestea pot fi puse în funciune doar cu ajutorul unor mecanisme sau procese incontiente ce au loc la un nivel involuntar mai degrab. Putem cu siguran s facem un efort contient s ne amintim un nume uitat, spre exemplu, i totui uneori acesta nu ne vine în minte pe loc. Peste câteva minute numele ne poate veni în minte într-un mod spontan. În tot acest timp‚ contient nu ne-am mai strduit s ni-l reamintim, îns incontientul a pus în funciune mecanisme care au rezolvat problema i care au fost eficiente chiar dac contient am abandonat demersul. Aceste resurse au acionat într-o manier involuntar, fr s ne dm seama. Sternberg (1975) a adus dovezi experimentale ce au artat c incontientul lucreaz, caut în mod continuu, cu o rat de aproximativ treizeci de itemi pe secund, chiar dac contientul a trecut la rezolvarea altor probleme, abandonând demersul. Sugestiile indirecte (ericksoniene) pot declana un asemenea proces de cutare. Ele pot facilita folosirea resurselor interne sau a potenialului latent neutilizat din simplul motiv c oamenii fie nu tiu de existena lui fie nu au învat s-l utilizeze pentru a-i rezolva problemele curente. Acest principiu a fost cunoscut i utilizat de mult vreme nu doar în terapie ci i în medicin. Maniera lui Erickson de a da sugestii, indirect, prezint marele avantaj de a scdea probabilitatea nereuitei ce deriv din activarea rezistenelor raionale. Rspunsul comportamental al pacientului la o sugestie indirect este de cele mai multe ori unul subiectiv, generat de trecerea prin filtrele interne ale clientului. i tocmai aceast subiectivitate, provenit din experiena de via personal este în msur s genereze schimbarea i învarea. Rspunsul nu este ceea ce a spus 98

terapeutul, ci ceea ce clientul a fcut cu ceea ce a fost spus. În hipnoterapie cuvintele terapeutului provoac o serie de rspunsuri interne complexe la pacient. i tocmai pe aceste rspunsuri interne se bazeaz eficiena unei sugestii indirecte. Modalitatea ericksonian, de a induce transa sau de a implanta sugestii, evit pe cât posibil s dea comenzi, ordine subiectului. Ideile trebuiesc prezentate astfel încât s se încadreze în sistemul de valori al pacientului, s se muleze pe valorile clientului. Practic nu i se spune clientului ce s fac, ci exploreaz i faciliteaz ceea ce poate face clientul la nivel incontient, fr s fac un efort contient i voluntar. Sugestiile indirecte sunt nite medii semantice care faciliteaz folosirea experienei dobândite astfel încât s se gseasc maniere noi de a face fa dificultilor. Ele provoac, în mod automat, punerea în funciune a procesului de cutare incontient ce nu este dependent în vreun fel de voina contient. Erickson este foarte des numit maestrul sugestiei indirecte pentru ca a îneles c doar sugerând, într-o manier subtil i mai greu sesizabil la nivel contient ceva unei persoane, putem obine efecte spectaculoase în planul persuasiunii sau a schimbrii atitudinale, pentru c incontientul persoanei este stimulat de aceast modalitate de a pune problema i pentru c acest tip de sugestie ocolete barierele rezistenelor. Formele indirecte de sugestii sunt cele mai indicate i mai potrivite pentru a provoca un rspuns care s utilizeze la maxim tendinele naturale i s activeze resursele latente. Spre exemplu, Erickson în loc de a-i ordona sau sugera direct clientului s se aeze pe un scaun spunea ceva de genul …i m întreb dac ai observat scaunul pe care te vei aeza cât mai confortabil în curând….. El folosea adesea aa zisele postulate conversaionale. Înelesul pe care îl poart un postulat este derivat, el nu face parte din structura profund recuperat de client, ci necesit o procesare suplimentar. Prin utilizarea acestor tipuri de afirmaii terapeutul poate evita pronunarea unor comenzi simultane i îi d posibilitatea clientului s aleag dac va rspunde sau nu. În loc de a spune „v rog s v punei mâinile pe coapse” va 99

spune „Poi s-i pui mâinile pe coapse?”. La acest tip de întrebri avem tendina de a reaciona ca la un ordin, pe care am evitat totui s îl dm. Pacientul, având alternativa de a reaciona sau nu, se va simi liber i nu va simi c relaia între el i terapeut este una autoritar. Aceast tehnic mai prezint i avantajul c în cazul unui eec, procesul de inducere al transei nu este perturbat în ansamblu pentru c nu a fost un ordin în adevratul sens al cuvântului, ci a fost pus doar o întrebare retoric. Tot în categoria de sugestii indirecte putem bga i presupunerile. Acestea sunt propoziii ce trebuie s fie adevrate pentru ca o alt propoziie s aib îneles. Pentru c o presupunere nu este inclus în structura profund a unei propoziii, utilizarea sa îl implic pe client în mod direct i activ în a da un îneles derivat, dar i pune mai presus de orice îndoial coninutul presupunerii respective. Exemple: M întreb dac eti contient c eti într-o trans adânc (Presupunere: eti într-o trans adânc.). În aceiai categorie intr i forma de comunicare caracterizat prin formularea de întrebri deschise, la care nu pot fi date rspunsuri de tipul da sau nu. Sugestia indirect presupune de multe ori utilizarea metaforelor i îl determin pe subiect s accepte mai uor i mai profund cele sugerate de terapeut. Erickson tia c dac reueti s-i comui atenia unui pacient pe o problem mai important decât simptomul, acesta are mari anse s dispar. Cazurile de mai jos (Erickson, 1976) sunt ilustrative sub acest aspect: Caz 1: Un evreu care avea atacuri frecvente de angin pectoral a venit la Erickson trimis de cardiolog care constatase c inima acestuia nu era grav afectat. Acesta avea aceste atacuri, nu dintr-o cauz fizic, ci dintr-o team profund care îl fcea s le anticipe i s le provoace singur. Exista riscul ca în acest fel s se sinucid, unul din aceste atacuri putând s-i fie fatal. Aflând c viitorul lui pacient este un evreu foarte credincios, l-a întâmpinat cu un discurs extrem de lung despre credina redus a oamenilor din ziua de azi i despre faptul c tânra generaie a uitat credinele religioase ale vârsnicilor. A concluzionat c este bine c mai exist oameni, ca pacientul 100

su, care reuesc s îi menin vie credina i care continu s respecte tradiiile. A mai remarcat c participarea la slujba de Sabat era un lucru aa de important încât o persoan nu putea s se gândeasc la nimic altceva decât la slujb. Cu aceasta l-a prsit pe pacient, care a încuviinat cele spuse fr s realizeze c nu se spusese nimic despre situaia lui. Sugestia fusese îns extrem de bine implantat, astfel c, de-a lungul slujbei de duminic nu s-a mai lsat distras de nimic, nici mcar de anghina sa. i nu a mai avut nici un atac nici în ziua urmtoare. Când i-a povestit asta lui Erickson, acesta a sugerat c ar trebui s se concentreze asupra sabatului, pentru a exclude complet altceva în mijlocul sptmânii. A urmat o întreag sptmân fr dureri i curând nu le-a mai avut deloc. Caz 2: O tânr femeie, a crei mam, bunic i strbunic muriser toate la aceiai vârst de 22 de ani datorit unei afeciuni cardiace, a venit s-l consulte pe Erickson spunând c în curând o s împlineasc vârsta de 22 de ani i desigur, o s moar în acelai fel. Acesta nu a încercat s o contrazic. De altfel, Erickson pe timpul când era la facultate vzuse un om care a murit exact când a spus c va muri, fr nici un simptom fizic. El a spus c presupune c a venit la el pentru a o ajuta s se pregteasc i a întrebat-o: Ce ai fcut în sensul acesta?. Fata a replicat c i-a pltit toate datoriile înainte de ziua fatal. Sigur nu va muri înainte de a-i plti toate datoriile. Atunci Erickson a început o discuie lung despre diferite modaliti de plat cerute de firme. Unii cer bani la începutul lunii, alii pe data de 15 ale lunii, altele la sfâritul lunii. Altele îi acord o perioad de graie mai mic sau mai lung. Pe urm a întrebat-o dac este de acord ca oricine face un serviciu are dreptul s specifice data la care vrea plata. Ea a rspuns c i se pare corect aa. Plata mea pentru aceast vizit va fi dup 14 luni de acum înainte. Trebuie s venii personal – vie-, nu ca fantom i s-mi pltii atunci. i ea a fcut exact aa. Ea a trit dup cea de-a 22-a aniversare, despre care credea c este ultima, pentru c el îi implantase puternic sugestia c nu poate muri înainte de data plii. Desigur c, fiind peste 22 de ani, nu mai avea motiv s moar. (apud, Richard Bandler, 2008) 101

O alt modalitate indirect de abordare este de a-i vorbi unui pacient, fr a face referire la el ca persoan. Erickson spunea c cea mai uoar cale de a-l ajuta pe client s vorbeasc despre mama sa este de a vorbi de propria mam sau de mame în general. Dac nu îl întrebm în mod direct de propria mam vom reui s evitm activarea rezistenelor i a pattern-urilor limitative contiente. Bandler a definit aceast tehnic ca fiind un proces lingvistic de baz în care obiectul i subiectul se schimb automat la un nivel structural incontient. În terapie putem utiliza asemenea procese asociative indirecte pentru a-l ajuta pe client s-i recunoasc o problem. Tocmai de aceea Erickson obinuia s strecoare în conversaiile pe care le avea cu pacienii si remarce, povestioare sau anecdote care la prima vedere preau ilogice i fr legtur cu simptomul clientului. Pacienii începeau s se întrebe automat de ce terapeutul a spus ceva aa de irelevant pentru discuia pe care o aveau i astfel se declana un mecanism de asociaii care puteau produce o iluminare i puteau da o alt perspectiv asupra problemei. Dac asociaia avea valoare i semnificaie pentru client, procesele incontiente de cutare i de evaluare îl vor face s-i recunoasc problema i s utilizeze aceast informaie în maniera cea mai bun pentru a gsi soluiile cele mai bune pentru ei. Aceast tehnic mai prezint i avantajul c dac terapeutul a greit în supoziia sa, practic nu se întâmpl nimic ru, ci în cea mai defavorabil situaie, clientul nu va face nici o asociaie pentru c nu a rezonat cu nimic din experiena lui interioar. Mai mult decât atât, aceast abordare permite terapeutului s evite, într-o anumit msur, s-i proiecteze experiena sa subiectiv sau s-i impun punctele sale de vedere clientului. Este evident c multe din aceste tehnici le folosim în mod spontan, în viaa cotidian din cele mai vechi timpuri. Meritul lui Erickson nu este acela de a le fi inventat, ci de a le fi descoperit utilitatea în a genera transa hipnotic. Mai mult decât atât, tehnicile sunt înrudite una cu alta i multe dintre ele pot fi utilizate în aceiai fraz sau propoziie i poate fi dificil s le distingem. De aceea pot fi tratate i ca o atitudine, o modalitate de a comunica mai degrab decât ca tehnici ce pot 102

genera rspunsuri previzibile. Este practic o nou direcie pe care a deschis-o în terapie, în general i în practica hipnozei, în special. Pân la el hipnoterapeuii „clasici” obinuiau s repete la nesfârit aceiai sugestie (direct) pentru a se asigura c a fost bine implantat în mintea persoanei, în încercarea de a programa un comportament mai adaptativ. Este adevrat c i asemenea sugestii directe influeneaz comportamentul, îns ele nu au capacitatea de explora i de a declana utilizarea potenialului latent i unic pentru fiecare persoan în parte. Psihologia modern recunoate c mintea uman este într-un proces continuu de schimbare i de evoluie i de aceea maniera indirect este mai potrivit pentru c las libertatea fiecruia de a utiliza sugestia într-o manier unic i personal, care se muleaz pe potenialul su de dezvoltare. Sugestiile indirecte au i avantajul de a comunica simultan la mai multe niveluri. Un singur cuvânt presrat întro propoziie poate declana o multitudine de asociaii subiective generatoare de soluii. În ultim instan aceast atitudine este i una care sugereaz respect pentru individualitatea fiecrui pacient în parte i pentru ideea de libertate i de liber arbitru cu care suntem dotai fiecare dintre noi. În continuare, pentru a exemplifica maniera nondirectiv de a da sugestii vom prezenta o suit de întrebri-sugestii care folosesc levitaia braului ca metod de inducie (Erickson, 1976): - Te simi confortabil când mâinile se odihnesc pe genunchi? (terapeutul exemplific). Aa este foarte bine, fr s se ating una de alta. - Îi poi lsa mâinile s se odihneasc aa de uor astfel încât degetele abia dac ating genunchii? - Foarte bine. În timp ce mâinile se odihnesc uor simi cum ele tind s se ridice singure cu fiecare respiraie? - Vezi cum încep s se ridice în timp ce corpul se relaxeaz tot mai mult? - Pe msur ce aceste senzaii se intensific oare se vor ridica ambele mâini sau doar una singur? - Foarte bine. Oare acea mân se ridic cu micri line sau brute pân în momentul când va atinge faa? 103

- Pe msur ce braul se apropie de fa, oare micarea se va încetini sau se va accelera din moment ce starea de relaxare devine tot mai profund? Sau poate braul are nevoie de o pauz înainte de a atinge faa pentru ca tu s tii c eti în trans? Sau poate c nu va atinge faa înainte ca incontientul tu s fie pregtit s aprofundeze starea de trans? - Oare vei avea nevoie de o respiraie mai profund în momentul în care mâna va atinge faa iar tu te vei bucura de experiena unei stri de relaxare tot mai profund? - Este foarte bine. Poi observa ce stare profund de relaxare ai atins în timp ce braul se va reîntoarce singur la loc? Iar incontientul tu va fi deja în mijlocul unui vis când braul se va întoarce s se odihneasc. Mai mult decât atât, sugestiile ericksoniene sunt complexe, combinate, compuse. Dou sau mai multe sugestii pot fi combinate astfel încât s se susin i s se întreasc reciproc. Aceast tehnic este foarte potrivit pentru a crete eficiena hipnoterapiei. La un nivel mai simplu o sugestie compus este format din dou sugestii simple legate de o conjuncie gramatical sau printr-o pauz care le pune în legtur. Conjunciile de tipul „i”, „dar”, „ori” leag afirmaii logice i egale ca rang, în timp ce cele de tipul „dac”, „deci”, „pentru c”, „din moment ce”, „pân când” pun în raport de asociere dou sugestii care sunt în raport de subordonare. Procesele lingvistice de separare i asociere pot fi puse în legtur cu procese similare din logic i matematic. Din perspectiva hipnoterapiei, aceste procese sunt extrem de importante. Noi tim c logica, limbajul natural i procesele mentale au legtur una cu alta, îns fr a putea vorbi de o coresponden total. Dac un sistem logic sau matematic poate fi definit precis i complet, limbajul natural i procesele mentale sunt în permanent dinamic i sunt în esen creative. Nu exist vreo formul care s le defineasc sau s le controleze. Manipularea proceselor mentale i controlul comportamentului, prin sugestii indirecte, nu este o tehnic 104

exact, care poate fi vzut dintr-o perspectiv determinist. Noi le putem folosi doar pentru a explora i a facilita anumite rspunsuri poteniale de la un client. În procesul hipnoterapeutic îi gsesc aplicativitatea cinci tipuri de sugestii compuse: - Afirmaiile care solicit rspunsuri de tip „da” combinate cu o sugestie. Acest tip de tehnic o folosim adesea în viaa cotidian, atunci când facem o afirmaie cu care partenerul nu poate fi decât de acord i o combinm cu o sugestie dezirabil. Ex.: este o zi frumoas, s mergem s înotm., Sunt în vacan, deci de ce nu a face ce vreau?. Prima parte a propoziiei, cu care partenerul este de acord, pentru c exprim o stare de fapt, introduce o serie de date care creeaz premiza acceptrii sugestiei din a doua parte. Dac sugestia este pus pe locul întâi i afirmaia evident pe al doilea loc, atunci, aceasta va întri fora sugestiei. Ex.: Hai s înotm, este o zi frumoas!. - Sugestiile întrite prin tehnica asociaiei. Aceast tehnic leag o sugestie de un pattern comportamental. O sugestie hipnotic poate fi dificil de urmat pentru un pacient, îns, ea devine mai uor de acceptat dac este asociat cu un comportament familiar. Sugestiile se integreaz în acest mod în felul de a fi al clientului. Spre exemplu: Fiecare respiraie te va ajuta s-i contientizezi ritmul natural al corpului, dar i starea de relaxare ce se aprofundeaz, În timp ce continui s stai acolo vei descoperi c te simi tot mai relaxat i mai confortabil. Se poate vedea cum comportamentul natural al subiectului este asociat cu sugestia astfel încât s o sprijine i s faciliteze rspunsul terapeutic ateptat. - Utilizarea contrastelor, a opuselor. În general, echilibrul dintre dou procese opuse asigur funcionarea sistemului biologic, care este astfel construit încât acestea sunt integrate într-un sistem. Multe sisteme biologice pot fi vzute ca o homeostazie de procese ce previn dezintegrarea sistemului i asigur buna lui funcionare. Hipnoza apare i ea ca efect al unor sisteme opuse cum ar fi emisfera 105

cerebral dreapt i emisfera cerebral stâng, procesele corticale vs cele subcorticale, primul i al doilea nivel de percepie etc. Acest echilibru al opuselor este evident i la nivelul psihologic i social. Exist tensiune i relaxare, excitaie i inhibiie, contient i incontient, afectivitate i raiune. Contientizarea i înelegerea acestei dinamici are o mare relevan pentru psihoterapie. În continuare vom da câteva exemple care ilustreaz modalitatea în care aceste principii se reflect în construirea sugestiilor. În procesul de inducie hipnotic, putem întâlni sugestii de genul: Pe msur ce mâna se tensioneaz, restul corpului se relaxeaz tot mai mult, Pe msura ce mâna dreapt se ridic, cea stâng coboar, Pe msur ce braul devine tot mai uor i se ridic, pleoapele devin tot mai grele, pân ce se închid, Pe msur ce fruntea devine tot mai rece, mâna se înclzete din ce în ce mai tare, „Poi retri sentimentele pe care le-ai experimentat la vârsta X, fr s-i poi aminti cauza care le-a generat. (Erickson, 1976) Putem vedea c principiul disocierii poate fi util pentru a ajuta pacientul pentru a experimenta ambele laturi ale unui proces, înaintea ca acestea s fie puse împreun sau integrate. - Sugestii care utilizeaz rezistenele i formularea negativ. Terapeuii subliniaz de câte ori au ocazia c este important s dezamorsm încrctura negativ sau rezistenele ce pot apare atunci când clientul este pus în faa unor serii de sugestii. În viaa de zi cu zi, putem observa c oamenii care sunt negativiti sau au rezistene mari, de obicei au în spate o istorie de via în care li s-au impus foarte multe i ca urmare, simt nevoia s fac doar aa cum doresc ei, ca o compensare pentru cele îndurate în trecut. De multe ori devin negativiti pentru c interpreteaz o atitudine într-o modalitate subiectiv ca având la baz o intenie de a le restrânge libertatea, chiar dac nu este adevrat. Ca terapeui, 106

nu trebuie s privim acest tip de reacie într-o manier dezaprobativ automat. În fond, aceast dorin de exprimare a propriei personaliti, de libertate de opiune este una constructiv i a dus la progresul omenirii. Psihologia experimental a inventat conceptul de inhibiie reactiv pentru a surprinde acest fenomen. Cercetrile au scos în eviden c dup ce se repetau câteva sarcini rutiniere (cum ar fi cea de rezolvare de probleme), subiecii cercetrii, fie c erau oameni sau obolani prezentau o tendin tot mai sczut de a continua s repete comportamentul i erau tot mai tentai s accepte o alternativ ce li se oferea, care era o noutate. Aceast atitudine are o funcie adaptativ pentru c ne determin pe toi s evolum, s învm, s ne dezvoltm. Hipnoza ericksonian utilizeaz în terapie tocmai aceast tendin natural. În practica cu pacienii, Erickson a descoperit mai multe modaliti de a utiliza rezistenele în scop benefic. Chiar simpla exprimare a negativului de ctre terapeut poate s dezamorseze din start rezistenele. Tocmai de aceea vom întâlni în hipnoza nondirectiv fraze de genul: Poi sau nu poi s faci asta?, Nu te poi opri, nu-i aa?. Cercetrile au scos în eviden i un alt beneficiu al juxtapunerii negativului i pozitivului. S-a descoperit c este cu aproximativ 30% mai dificil s înelegi o fraz negativ decât una pozitiv (este i motivul pentru care chestionarele evit acest tip de formulare). Prin urmare, utilizarea negativului induce i o stare de confuzie care tinde s inhibe contientul i s stimuleze incontientul. Pe de alt parte aceast abordare este în spiritul atitudinii deschise pe care o promoveaz acest tip de terapie. Utilizarea formulrii negative ne poate ajuta s formulm o serie de sugestii cum ar fi: Nu trebuie s intri în trans pân când nu eti cu adevrat pregtit, Nu trebuie s respiri profund pân ce mâna nu atinge faa, Nu vei ti cu adevrat cât de confortabil te poi simi în trans pân ce braul va coborî complet pentru a se relaxa pe 107

genunchi. Pentru c oamenii au o tendin natural de a se opune interdiciilor, ei vor face cel mai probabil ceea ce li se spune s nu fac i tocmai de aceea aceste sugestii sunt eficiente. - Utilizarea ocului, surprizei i momentele creative, de iluminare. O form interesant a sugestiilor compuse este i cea în care un oc, o surpriz perturb pacientul i îl scoate din comportamentul lui obinuit. Ca urmare, modalitile contiente de reacie sunt paralizate pe moment i apare un context favorabil implantrii unei sugestii. Surpriza are menirea de a deschide ua soluiilor creative i a facilita intrarea în funciune a mecanismelor incontiente de cutare pentru a restabili un echilibru pierdut pe moment. Dac incontientul nu gsete un rspuns, terapeutul poate da o sugestie, ce are mari anse s fie valorificat de ctre client. Surpriza i ocul ne provoac s reacionm automat, impulsiv, fr un control contient. Se întâmpl, spre exemplu, în mod cotidian, ca cineva s se roeasc la fa într-un moment mai delicat al unei conversaii. Dac acest lucru nu se întâmpl, îi putem provoca aceiai reacie prin întrebarea simpl De ce te-ai roit?. Aceast întrebare este o form de sugestie indirect administrat într-un moment delicat (potenial creativ). Un zgomot puternic ne poate face pe oricare s înepenim pe moment. Practic micarea corpului este inhibat i pentru un timp scurt suntem într-o trans în care mecanismele incontiente sunt puse în funciune pentru a înelege ce se întâmpl. Ulterior, când înelegem c a fost vorba de un cauciuc spart ne relaxm automat. Dar dac, într-un asemenea moment de confuzie cineva din apropiere va striga „bomb!” este foarte probabil s intrm în panic i s ne aruncm la podea pentru a ne proteja. Acest mecanism este o explicaie pentru modul aparent prostesc în care acioneaz mulimile în momente delicate (revoluii, incendii, atentate) i sunt capabile s cread orice sugestie care li se 108

implanteaz, oricât de prosteti ar prea pentru un om raional i calm. Acest principiu îl folosesc i liderii abili care strecoar în discursul lor expresii colorate, ocante care nu fac decât s ne provoace o surpriz ce ne face receptivi la sugestiile ulterioare. Acest mecanism poate fi utilizat în beneficiul clientului, în terapie, atunci când observm c pacientul se confrunt cu dificulti datorit limitrilor învate. Dac le provocm un mic oc în acel moment vom reui s le paralizm pe moment contientul (cu limitele sale) i s activm o cutare incontient de soluii creative, ce nu mai este condiionat de autolimitrile învate. Sau, putem, la fel de bine, profita de un asemenea moment creat pentru a le implanta o sugestie, la care, în mod normal, nu ar fi foarte receptivi. Surpriza poate fi provocat în scopuri terapeutice prin strecurarea în dialogul cu clientul a unor cuvinte ocante, a unor subiecte tabu care s induc apariia unor emoii intense. Vom gsi în dialogurile lui Erickson, „strecurate”, ca din întâmplare expresii gen viaa ta sexual, ceea ce îi doreti în secret, este posibil s divorezi, urmate de o pauz, care are rolul de a accentua efectul acestora. Decodificarea limbajului nonverbal îi va permite terapeutului s evalueze efectul acestora asupra clientului. Dac terapeutul va observa c pacientul este în cursul unui proces de cutare intern, va rmâne tcut pân ce acesta va veni cu rspunsul care a aprut ca urmare a acestei cutri. Dac nu sunt semnale care s indice un proces activ de cutare, terapeutul va alege varianta unei sugestii. În afara acestor cinci tipuri de sugestii compuse, cu siguran c în practica lui Erickson putem identifica i alte tipuri de sugestii indirecte, mult mai complexe i mai subtile. Toi terapeuii tiu c nu este important ce spun ei, ci ce îneleg pacienii din ce încearc s le comunice. Cu toii auzim ceea ce dorim s auzim, ceea ce rezoneaz cu filtrele noastre interioare. Pentru a comunica autentic cu un client, este important s inhibm acest proces. Una din metode este s 109

folosim expresii care fac referire la potenialul latent, neutilizat i necontientizat. În viaa de zi cu zi cu toii ne modificm tonalitatea, uneori ridicm vocea foarte tare sau ne folosim de limbajul nonverbal pentru a-l face pe cellalt s fie atent la ceea ce îi comunicm, sau s-l facem receptiv la sugestiile noastre. Una dintre formele de sugestii indirecte folosite de Erickson este i cea construit pe tipologia „dac…atunci”. Exemple: Dac te vei aeza pe scaun vei intra în trans, Acum, dac îi vei descrucia picioarele i îi vei aeza mâinile confortabil pe genunchi, vei fi gata s intri în trans. Este evident c nu exist vreo legtur logic între comportament i inducerea transei. Cu toate acestea, aceste sugestii funcioneaz foarte bine pentru c pacienii accept, fr s se gândeasc c exist o legtur cauzal i determinist între acel comportament i starea de trans. Dac ne acordm timp pentru a reflecta asupra acestui mecanism, vom realiza c de fapt, orice spunem are o implicaie implicit. Orice conversaie banal poate fi analizat din aceast perspectiv i putem evidenia tot felul de cuvinte care sugereaz asociaii i implicaii. Într-un dialog banal, de multe ori suntem inhibai i avem tendina s facem asociaii folosind cliee. În hipnoterapie îns asociaiile sunt mai neobinuite iar în interaciunile cu o conotaie mai personal ne putem surprinde pe noi înine cu asociaiile pe care le facem. Terapia caut totodat prin aceste asociaii originale s creeze i un moment de confuzie care s inhibe procesele contiente i s stimuleze utilizarea potenialului latent. În trans, terapeuii caut s creasc implicarea subiecilor în propria realitate interioar i dau sugestii de tipul Propriile amintiri, imagini i sentimente devin mai importante pentru tine în aceast stare. Aceast sugestie, aparent direct, implic i una indirect conform creia starea de trans este diferit de cea de veghe i c în trans, orice altceva este irelevant (zgomotele ambientale, ora etc). Sugestia de obicei nu suntem contieni de momentul în care adormim i de cele mai multe ori nici mcar nu suntem contieni c dormim conine în ea nite implicaii indirecte pe care i le sugerm clientului despre o pauza a contiinei, despre unele aspecte ale transei. De altfel, tocmai inhibarea contiinei 110

se dorete prin aceast afirmaie. Sugestiile urmtoare constituie o exemplificare a acestui principiu al asociaiilor i al implicaiilor sugerate: Probabil c tii c de-a lungul unei zile faci multe lucruri de care nu eti contient. Inima bate într-una fr s o controlezi contient. i respiri fr s îi propui asta. Iar atunci când mergi, picioarele se mic parc singure pentru a te duce acolo unde îi propui. i mâinile fac ceea ce îi doreti, fr s le dai vreo comand special, fr s te gândeti la modul cum se mic concret . Ele muncesc automat pentru tine i de obicei nu dai atenie acestui aspect. Chiar i când vorbeti, o faci automat, fr s fii atent la modul cum pronuni fiecare cuvânt. tii s faci toate aceste lucruri fr s faci vreun efort contient. Ochii i urechile îi fac i ele treaba fr ca tu s le spui s vad sau s aud. Nu trebuie s fii atent la toate aceste aspecte. Ele merg de la sine, fr s-i bai capul sau s-i consumi energie. (Erickson, 1976) O alt form de sugestie indirect este i sugestia implicit, care are în mod normal trei pri: - introducere, ce face legtura cu ceea ce va urma; - sugestia implicit; - rspunsul comportamental care ne art c sugestia a fost îndeplinit. Exemplu: incontientul tu a gsit deja sursa problemei (introducere) i mâna ta se va ridica în timp ce el va cuta cea mai bun soluie pentru rezolvarea problemei (sugestie) iar în momentul când o va gsi mâna ta va atinge faa (semnal comportamental). Acest tip de sugestie iniiaz de obicei un proces de cutare i ne ofer un feed-back foarte precis în momentul în care ea a fost îndeplinit. Este o tehnic valoroas pentru cazurile în care lucrm cu un simptom ale crui cauze nu le cunoatem i pentru rezolvarea cruia sunt necesare resurse incontiente, pe care nu le cunoate nici clientul, nici terapeutul. Sugestia când vei gsi acel sentiment de relaxare i confort, ochii se vor închide de la sine va stimula pacientul s caute la un nivel incontient acele elemente care îl vor ajuta s experimenteze starea sugerat. Comportamentul (închiderea ochilor) este asociat cu starea de confort i este un indiciu concludent, pe care îl are terapeutul, despre faptul c procesul intern s-a produs. În continuare, putem continua cu o alt 111

sugestie care s genereze un alt proces de cutare pentru rezolvarea problemei: Pe msur ce starea de confort devine tot mai profund mintea ta contient se poate relaxa pentru o vreme în timp ce incontientul exploreaz problema. Iar în momentul în care va gsi o soluie constructiv o va transmite contientului care o va percepe i o va lua în considerare. În momentul în care soluia îi apare în minte, ochii se vor deschide. (Erickson, 1976) Asemenea tipuri de sugestii sunt folosite foarte frecvent de hipnoterapia nondirectiv. Faptul c abordarea ericksonian este în esen una nondirectiv nu înseamn c nu poate utiliza i abordri autoritare, directive, dac acestea se dovedesc potrivite într-un context particular sau se muleaz mai bine pe structura de personalitate a clientului. Cazul urmtor (Erickson & Rossi, 1979) ilustreaz eficiena unei asemenea abordri, care a facilitat maturizarea persoanei i dispariia simptomului. Mai mult decât atât, ne art c uneori este suficient i o trans hipnotic uoar, dac persoana nu este suficient de sugestibil. Pentru a obine i aceast stare modificat de contiin au fost necesare 3 edine de câte dou ore. Sugestia de baz utilizat a fost una simpl în esen: incontientul tu va ti ce i cum s fac. Acest demers a însemnat investirea incontientului cu sarcina de schimbare, de vindecare i termenul de incubare lsat intenionat de terapeut (pân la urmtoarea edin) a avut ca efect depotenarea mecanismelor contiente de aprare în mod brusc, atunci când terapeutul a cerut într-o manier ocant de autoritar F-i contientul s tac cu toate cererile lui prosteti de medicamente i las-i incontientul s-i îndeplineasc sarcina! A fost destul pentru a declana un catharsis neobinuit de lung i de violent care s-a dovedit a fi un mecanism de rezolvare a simptomului psihosomatic i de maturizare a personalitii. Este posibil ca acest catharsis prelungit s fi avut misiunea de a menine starea modificat de contiin în care s se poat produce o reorganizare a personalitii. tiina nu a putut clarifica pe deplin îns ce mecanisme au fost activate astfel încât s se produc o schimbare aa de semnificativ. 112

Este interesant acest caz i din perspectiva faptului c el sa întins pe o perioad neobinuit de lung dac ne gândim c terapia strategic este una de scurt durat, centrat pe obinerea unei eficiene maxime, în cel mai scurt timp. Pietro, 25 ani, a fost obligat s renune la poziia sa din cadrul unei orchestre simfonice din cauza unei inexplicabile creteri în intensitate a vocii (cu dou nivele), care a aprut ca urmare a unei altercaii cu dirijorul. În decurs de 3 ani, în care aceast modificare a persistat, a consultat foarte muli medici i a urmat o sumedenie de tratamente, inclusiv psihoterapie, medicamentaie, terapie cu raze X, toate fr efect. Apoi a ajuns la un psihiatru ce i-a recomandat s-l contacteze pe Erickson pentru c a crezut c hipnoterapia poate fi util în cazul lui. Povestea pe care a relatat-o el este urmtoarea: s-a nscut în Italia, dar familia lui a emigrat în SUA când el avea 4 ani. Tatl su, un brutar harnic, a avut ambiii foarte mari pentru fiul lui. Imediat ce el a artat un oarecare interes pentru muzic, tatl su a fost hotrât s fac din el un faimos muzician. De la vârsta de trei ani l-a pus s studieze pianul, în timp ce el citea despre domeniul muzical pentru a hotrî ce instrument este alegerea cea mai bun pentru fiul lui. În final a ales flautul. Pentru a înelege ce fel de pregtire a început, sunt necesare i câteva precizri despre personalitatea tatlui. Acesta era extrem de dominator i stabilea reguli rigide pentru întreaga familie într-un mod foarte patriarhal. El mânca primul cele mai bune porii în timp ce soia i copii ateptau în linite, gata s i se supun la cea mai mic dorin. De când îi deschisese propria brutrie, muncea în medie dousprezece ore pe zi, apte zile pe sptmân. Conversaiile din cadrul familiei erau mai degrab o serie de rapoarte ale fiecrui membru al familiei despre activitatea din timpul zilei. Soia raporta despre treburile casnice, cumprturi i despre activitile copiilor precolari. Dup ce copii începeau coala, ei trebuiau s dea seam despre munca zilnic, inclusiv în timpul vacanelor. Tatl îi asculta, discuta cele relatate de ei într-o manier autoritar ludându-i i încurajându-i pe cei care i-au ascultat ordinele i jignindu-i pe cei care nu i-au fcut pe plac. La rândul lui i el le povestea despre modul în care i-a îndeplinit atribuiile. El nu greea niciodat cu nimic, decât dac el ajungea la aceast 113

concluzie independent. Îi trata angajaii în aceiai manier, îns, îi asigura loialitatea lor prin faptul c îi evalua obiectiv i corect. Toate activitile casnice aveau reguli i erau planificate cu strictee. Pentru lustruirea unui pantof erau alocate un numr fix de minute, ca i pentru tunderea gazonului, care se fcea mereu la aceiai or. Dac ploaia modifica programul, obinuia s in o predic despre necesitatea de a te adapta condiiilor concrete. Timpul era utilizat pentru alte activiti, planificate pentru asemenea ocazii. Joaca era privit ca o activitate esenial, îns durata i caracterul ei era predeterminat. Bieii se jucau cu mingea în timp ce fetele se jucau cu ppuile un anumit numr de minute. Totul se desfura într-o manier ordonat, constructiv i sistematic. De când Pietro a devenit un muzician faimos au fost stabilite un nou set de reguli speciale pentru el. Era pus s exerseze în loc s se joace i s citeasc biografiile marilor muzicieni în locul basmelor. Leciile pentru coal erau tratate mai uor, din moment ce avea nevoie s-i conserve energia pentru a exersa dup coal la muzic. Celorlali copii li se cerea s aib note foarte bune. Pietro a fost pus la mas lâng tatl su i avea parte de mâncare mai bun. La început tatl, care avea o bun ureche muzical îi superviza exerciiile. În fiecare zi petrecea multe ore la pian, nu pentru a cânta ci pentru a-i exersa dexteritatea degetelor i precizia micrilor. Apoi a angajat un profesor pentru a-l înva s cânte. Tatl, care era un mare admirator al muzicii, a reuit s-i transmit entuziasmul i fiului su. Primele lecii la flaut au fost supervizate de el, spunându-i c trebuie s simt flautul înainte de a cânta la el. Începând s lucreze cu flautul, un instrument expresiv, scoându-l din cutie i punându-l la loc, ridicându-l pentru a-l duce spre gur, msurându-i lungimea i diametrul prin micarea mâinilor, învând s-l mânuiasc cu precizie i s-i regleze distana optim fa de buze au constituit primele lecii, iar micrile au fost repetate pân când tatl s-a declarat mulumit. Tatl a dat dovad de mult rbdare i i-a artat c este mândru de el pe msur ce a învat not cu not i a reuit s creasc i s descreasc volumul, în cadrul unor lecii riguros planificate. Timpul su era bine drmuit între leciile de flaut, de pian, odihn i discuiile ce aveau ca obiectiv s-l fac 114

s simt sufletul muzicii. Perioada în care s-a aflat în terapie a fost pentru el o experien interesant. A fost angajat un profesor care a fost lsat s stabileasc frecvena i tipul de lecii necesare, fr ca tatl s mai intervin. Dup ce a terminat coala, Pietro petrecea doisprezece ore zilnic exersând la flaut. La vârsta de douzeci de ani tatl i-a permis s dea o prim audiie, în urma creia a fost angajat ca prim cântre la flaut într-o orchestr foarte cunoscut. Ambiiile tatlui au fost satisfcute, cu câteva mici obieciuni. Fiul obinuse deja o poziie bun în lumea muzical, îns au mai rmas câteva obiective neatinse de natur personal. Fiul su trebuia s se îndrgosteasc, s se cstoreasc i s aib copii pentru a cunoate dragostea, frumuseea, dup spusele tatlui, care a început s-i aduc mai multe fete acas. Din nefericire, la un concert a cunoscut o fat pe cont propriu, fapt ce l-a adus pe tat în culmea disperrii. Fata era din Jugoslavia i nu era italianc. Tatl l-a convins cumva s anuleze nunta, îns el a pstrat relaia. Într-un fel tatl se consola cu faptul c fata provenea dintr-o familie de artiti, c era student la colegiu, c tia s picteze i c fratele ei era un sculptor foarte cunoscut în ara lui. Timp de doi ani el a cântat în acea orchestr. Apoi a fost angajat un nou dirijor care a intrat în conflict cu muli datorit personalitii sale autoritate i a faptului c era extrem de critic. În timpul repetiiilor l-a acuzat pe Pietro de o greeal i când acesta a protestat i-a replicat c nu vroia s aud nici un sunet de la el. La repetiia urmtoare tonalitatea sczut a clientului abia se mai auzea i acesta cânta extrem de fals. Când acesta a încercat s dea explicaii i s-a spus din nou c nu mai vrea s mai aud vreun sunet de la el, sau în caz contrar s-i dea demisia. Din acest motiv a ajuns s-l urasc foarte tare pe dirijor, îns nu se putea exprima în nici un fel. Nici mcar nu a îndrznit s-i povesteasc tatlui despre aceste evenimente. Dup o lun a început s cânte din ce în ce mai fals i a fost forat s plece din orchestr. În acest context ia povestit tatlui despre faptul c scotea un sunet ciudat i cânta fals, nu i despre conflictul cu dirijorul. Aa a început o frenetic cutare de medici care s-i poat rezolva problema, în timp ce era pus s exerseze la pian i s mânuiasc flautul nu mai puin de nou ore pe zi. În toi aceti trei ani tatl s-a uitat la 115

uieratul care îi ieea fr voie cu anxietate. În continuare era în cutare de medici competeni i pentru c nu gsea a început s evite subiectul, din cauza frustrrii. Între timp s-a terminat i povestea de dragoste cu fata, care a prsit ara pentru a-i continua studiile. Primele interviuri au fost dedicate relatrilor lui Pietro, ceea ce i-a displcut profund i a cerut ca istorisirea lui s fie întrerupt i s înceap hipnoza fr întârziere. La a cincea edin s-a încercat o tehnic de hipnoz, dar el s-a dovedit a fi un subiect mai puin receptiv. Dup trei întâlniri de câte dou ore Erickson a reuit s-l aduc într-o trans uoar care a fost utilizat pentru a-i da sugestia, pe un ton foarte categoric i autoritar, c acest uierat are o etiologie psihogen, c se poate vindeca i c el este expresia manifestrii unei nevoi profunde i puternice, incontiente, de a exprima prin comportament tot ceea ce a reprimat, ignorat, trecut cu vederea sau a uitat contient de-a lungul anilor. I s-a spus c incontientul trebuie s se exprime pe deplin, oricât de înspimânttoare sau iraional ar prea o astfel de afirmaie. Mai departe, incontientul va ti ce i cum trebuie s fac, iar el se va supune acestei nevoi pe care o va lsa s se exprime. Când va face asta simptomul va disprea. Aceste sugestii posthipnotice au fost repetate într-o manier cât se poate de dictatorial, autoritar, directiv. La sfâritul edinei i s-a spus scurt s nu pun nici o întrebare, s mearg acas i s-i lase incontientul s-i pregteasc sarcina i apoi, la urmtoarea edin el va veni exact la ora stabilit i-i va lsa mintea incontient s-i duc la îndeplinire obiectivul, fr interferene din partea contientului. Aceast abordare extrem de autoritar a fost potrivit pentru c utiliza experiena de via a pacientului i expectanele acestuia conform crora un management eficient este doar unul autoritar, directiv. La urmtoarea edin Pietro a intrat în cabinet aa cum i s-a spus, îns a solicitat medicamente care s-l scape de simptom. Imediat i s-a spus pe un ton ferm: Termin cu prostiile acestea venite de la contientul tu. F-l s tac i las-i incontientul s fac ceea ce are de fcut! Reacia lui a fost una intens, de furie violent. A srit de pe scaun i a ipat c terapeutul este un exemplu de 116

incompeten i lips de profesionalism. Toat edina a fost o îniruire de atacuri violente. La încheierea orei i s-a spus ferm: Incontientul tu poate tcea acum i la urmtoarea edin va continua s se exprime i va face o treab i mai bun. Iei din cabinet acum. El a aprut, la edina urmtoare, exact la timp i s-a lansat în alt serie de atacuri, pân când a ieit trântind ua dup el. Interviul s-a terminat într-o manier asemntoare ca precedentul i pattern-ul a continuat s se manifeste pe tot parcursul terapiei, timp de nou luni, dou ore sptmânal. Întruna din luni i s-a spus c urmtoarea edina va fi diferit, fr a-i da detalii suplimentare. Imediat ce a intrat în cabinet a fost întâmpinat cu cererea de a-i construi un discurs despre valoarea muzicii, despre cum membrii orchestrei se simeau, despre sentimentul pe care îl avea în timpul i dup concert, despre modalitatea în care îi exprimau fiecare sentimentele i povetile de via, speranele i temerile în timpul partiturii pe care o aveau de cântat. Pacientul a fost foarte entuziasmat de sarcin. Prima referire a fcut-o cu privire la terapeut, ca membru al comunitii medicale i mai apoi ca un medic specialist într-un domeniu distinct. Apoi s-a referit la el ca membru al rasei umane, ca descendent al nordicilor care au devastat teritorii i au obinut bani ilegali de oriunde au putut cltori cu brcile lor. El a aruncat aceste comentarii, folosind multe expresii italieneti pe care abia le putea traduce terapeutului. Apoi a început s critice pe toi strmoii terapeutului cu excepia prinilor i bunicilor. edina a fost întrerupt în mijlocul unei fraze pe care i s-a spus c o va continua data viitoare. De obicei clientul îi petrecea drumul spre cas gândindu-se la variante de insulte pe care le putea folosi la urmtoarea edin. De la strmoii terapeutului a ajuns la el ca om i în primul rând ca fiin biologic. Apoi a divagat la el, ca membru al societii în general, ce se ocupa cu activiti ilegale. Apoi s-a referit la terapeut ca la un familist i în acest punct s-a observat o schimbare de comportament. Mergea gesticulând violent prin cabinet i s-a apropiat de terapeut pentru a-i explica prin gesturi cum i-ar place s-l rneasc. În discursul su a speculat cu ur diferite atitudini pe care le-a observat la terapeut în raport cu copii si sau cu 117

treburile casnice. Resentimentele sale preau c sunt în cretere de la o edin la alta. În sfârit, la una din edine, spre final a fcut o referire la tatl lui declarând Dac ai fi tatl meu…Imediat s-a oprit speriat i s-a aezat pe scaun respirând cu greutate i spunând: Dar nu eti tatl meu, nu eti tatl meu, nu eti tatl meu. Terapeutul a rspuns pe un ton prietenos: Nu, nu sunt tatl tu. Incontientul tu a vorbit cu mine, spunând lucruri care te pot ajuta s-i înelegi sentimentele pentru tatl tu. Acum dac ai exprimat toate aceste lucruri pe care le-ai inut în tine ani de-a rândul, simptomul tu poate disprea. Mi-ai spus mie tot ceea ce nu ai avut curaj s-i împrteti nimnui i ai inut pentru tine. Eti liber acum, buzele tale se pot vindeca. Singurul lucru de care mai ai nevoie este s te uii la tatl tu i s-l vezi aa cum se uit un om la alt om, de la egal la egal. Ai crescut acum, eti adult. Spune-i tatlui ce doreti, ce simi, încercând s te limitezi la lucrurile pe care are capacitatea s le priceap. Lucrurile pe care nu le înelege nu este nevoie s fie spuse. Pietro a spus: Trebuie s m gândesc. Voi vorbi cu el în seara asta. La urmtoarea edin a relatat c seara, atunci când în mod obinuit trebuia s raporteze ce a fcut în cursul zilei, i-a spus tatlui c acum el este un adult, un om, care tie ce e bine i ce e ru i c va face doar ce va dori nu ce îi va ordona el. A mai adugat c simptomul lui va disprea. Ca rspuns, tatl, dup o linite lung s-a îndreptat spre el, a dat mâna i i-a spus în italian: Fiule, sunt un om btrân. Am uitat c ai crescut. Iart-m. Dup o lun simptomul a disprut. Dei exersa zilnic, nu o mai fcea timp de nou ore fr pauze. i-a anunat intenia de a pleca într-un ora mare din est, unde studia fosta sa logodnic. S-a angajat iniial ca i chelner, pân când a avut ocazia s dea o audiie. A fost angajat ca flautist într-o orchestr mare. i-a trimis logodnica s-i viziteze prinii i pe terapeut. Era o fat încânttoare, îns tulburat de conflictul ce izbucnise în Europa. A povestit despre planurile ei de a se întoarce în ara ei pentru a-i revedea familia. Nu a mai fost vzut pân în 1947, pentru c Primul Rzboi Mondial a prins-o în inuturile natale. Ea s-a alturat unei fore de gheril i a luptat în cele mai grele condiii. Apoi a fost capturat i tratat brutal. În final a reuit s scape i s se întoarc în SUA. Atunci 118

când l-a revzut pe Erickson, nu mai era o fat fermectoare. Era mai în vârst, o femeie cu pr grizonat, cu semne urâte pe fa, brae i picioare. A încercat s afle ceva despre Piedro dar i s-a spus doar c, dei el i-a trimis multe scrisori pline de entuziasm, intrarea Americii în conflict a pus capt corespondenei. Tatl lui a renunat la brutrie i a intrat în industria de rzboi i de atunci a pierdut contactul cu el. Primind aceste informaii i-a luat la revedere de la terapeut.

119

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 12. Fiecare terapeut trebuie s-i dezvolte propria manier autentic de a face hipnoz. Scopul Aikido-ului nu const în însuirea perfect a tehnicilor de atac sau aprare, pentru c, dup cum am mai spus, tehnicile sunt doar un mijloc i nu un scop. Mai important pentru elev este educarea complex, pentru ca acesta s capete o personalitate echilibrat, natural i puternic, astfel încât la nevoie s poat rezolva eficient problemele ce-i apar în via. Stilul de a hipnotiza nu trebuie copiat ci fiecare trebuie s-i dezvolte propria manier de a face hipnoza. Se spune ca toi sunt nite genii dar ca, prin educaie, sfâresc prin a fi nite copii ratate. Cu toii trebuie s ne strduim s ne valorificm la maxim calitile i s ne obinuim s fim autentici în tot ceea ce facem, inclusiv în maniera de a face terapie sau a induce transa. Orice subiect simte dac terapeutul su este sincer sau nu pentru c decodificarea limbajului nonverbal se face cu rapiditate i la nivel incontient. Milton Erickson, atunci când se afla în postura de a preda hipnoz se baza, în cea mai mare parte, pe învarea incontient, nu pe însuirea unor metode general valabile de inducie, pentru c în hipnoza permisiv nu exist aa ceva. Putem, fr îndoial s înelegem principiile sau tehnicile utilizate, îns, în rest, totul depinde de capacitatea fiecruia de a fi creativ i flexibil astfel încât s se adapteze fiecrui pacient în parte, pe de o parte i pe de alt parte, de modul în care tie s-i creeze i s-i dezvolte un stil personal, autentic de a face terapie în general i hipnoz în special. 120

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 13. Fiecare om are toate resursele necesare i suficiente pentru a se vindeca iar acestea sunt unice i proprii fiecrui om în parte. “Sediul” acestor resurse este incontientul. Începtorii, cei ce iau contact prima oar cu Aikido sau alte Arte mariale din Extremul Orient, sunt nelmurii din cauza marii varieti de metode de lupt i vor s tie care din ele este mai "eficient", mai "distrugtoare", mai "bun" decât celelalte. Rspunsul la aceste întrebri se poate da, dar nu este un rspuns simplu din cauza complexitii problemei i a multiplelor ei aspecte. Rspunsul difer atât în funcie de cel ce întreab cât i în funcie de cel ce rspunde. (Ionescu, D., Enciclopedia de Aikido, vol.1)

Nu putem s cerem celorlali s-i descopere i s-i utilizeze resursele, dac noi nu o facem. Pentru a-l ajuta pe cellalt s se conecteze la resursele incontiente se folosete ciclul destindere-relaxare. Hipnoza va fi eficient doar dac reuete s ating maniera proprie de a se vindeca a subiectului. Este nevoie de maxim flexibilitate, iar hipnoza devine, din aceast perspectiv, o manier de a-l acompania pe subiect în propria lui lume interioar. Terapeutul va fi eficient doar dac va reui s-i aduc aminte subiectului de propriile competene, s-i scoat la iveal amintiri frumoase, s-l ajute s-i foloseasc propriile resurse. De multe ori, în trecutul unei persoane, în modul cum a traversat momente dificile, cum a rezolvat anumite situaii gsim i cheia pentru rezolvarea problemelor prezente. 121

Hipnoza este un instrument care crete probabilitatea vindecrii prin faptul c activeaz resursele incontiente, îns poate fi i mai eficient dac o folosim în combinaie cu alte instrumente validate tiinific. Includem în aceast categorie o multitudine de tehnici din aproape toate terapiile. Dup cum putem deduce din cele de mai sus, putem înelege c Erickson avea o concepie aparte despre incontient. Nu vom regsi nimic din concepia freudian potrivit creia incontientul este „vinovat” de diferite complexe, erori, blocaje, probleme, nevroze etc. Din contr, Erickson are despre incontient o viziune pozitiv, potrivit creia acesta este depozitul unor resurse inepuizabile precum i al soluiilor tuturor problemelor cu care ne confruntm în viaa de zi cu zi, mai mici sau mari. Din acest motiv au fost dezvoltate o serie de tehnici care s le deblocheze i sa le canalizeze spre obiective concrete. Chiar i aa clientul rmâne persoana cea mai important pentru contribuia la rezultatul terapeutic. Oamenii au capaciti, resurse suficiente pentru a gsi soluii la problemele lor sau la rezolvarea unor conflicte. Este adevrat c unele competene necesare rezolvrii se pot forma prin psihoterapie sau se pot cizela. De cele mai multe ori, dac îl vom asculta cu atenie pe pacient, vom identifica diferite situaii dificile prin care a trecut în diverse etape ale viii sale, mai îndeprtate sau mai apropiate de prezent, precum i diferite resurse pe care le-a utilizat pentru a face fa dificultilor i a-i rezolva problemele. Aceste resurse pot fi interne sau externe. Competenele interne includ energiile i capacitile individuale iar resursele externe sunt legate de familie, prieteni, colectivitate, religie, inserie social etc. Toate acestea pot fi scoase la lumin dac se constat c sunt necesare i utile în prezent pentru c oamenii pot uita, pur i simplu, de competenele lor. A privi clientul ca pe un agent în schimbare înseamn a le recunoate i a veghea asupra încercrilor prin care trec pentru a rezolva totul cu bine. Întreg procesul terapeutic se va concentra asupra posibilitilor de schimbare care exist, asupra prii pline a paharului. Clienii imprim sensul terapiei, nu nite concepte teoretice aride. Acetia trebuie încurajai i stimulai în permanen pentru a-i exprima opiniile legate de ceea ce le influeneaz 122

problemele, pentru c aceste preri pot deveni surse pentru viitoare schimbri. Nu trebuie s deducem de aici c Erickson nega influena familiei, relaiilor sociale, a geneticii, a biologiei, a societii, a gusturilor, a religiei, a economiei asupra problemelor clienilor si. El sublinia doar c felul în care ei îi îneleg problemele este mai important decât toate aceste influene, care sunt factori externi, pe care terapia nu îi poate influena i a ne concentra asupra lor ar fi doar o pierdere de timp. Ideea este s-l ajutm pe client s îneleag c doar ceea ce depinde de el poate influena direct. Din acest motiv terapia trebuie s fie în deplin concordan cu felul în care clientul percepe lumea. Pentru a înelege i a folosi teoriile pacienilor trebuie s-i ascultm cu atenie, s conversm cu ei, s ne concentrm asupra felului în care ei gândesc, a felului cum îi prezint problemele în faa noastr. Din aceasta putem deduce dac eforturile lor au fost sau nu eficiente, dac au luat în calcul toate faetele problemei, dac se concentreaz asupra unor probleme reale sau din contr asupra unor false probleme, dac s-au strduit suficient i ne putem construi strategia pentru a realiza schimbarea dorit. Vom constata c de multe ori factorii externi sunt mai puin importani. Exist persoane care au depit probleme foarte complicate, care pe alii i-ar fi putut determina s clacheze cum ar fi boli grave, traume, divoruri, concedieri i cu toate acestea au mers mai departe devenind nite oameni de succes. Atunci când ne relateaz problemele majore pe care le-au depit, le vor prezenta într-o manier realist, optimist. Pe de alt parte, exist persoane care se confrunt cu situaii nu foarte grave, în care se complac i pe care, obiectiv privind, st în puterea lor s le depeasc i pe care le vd ca fiind deosebit de grave i de nedepit. De aici putem concluziona c filtrele interne sunt mai importante uneori decât realitatea obiectiv. Totul depinde de subiectivitatea fiecruia i de reperele la care se raporteaz. Terapeutul poate cel mult s îl ajute pe fiecare client în parte s îneleag c, indiferent de trecutul fiecruia cu problemele aferente, orice om poate s-i construiasc alt viitor aa cum i-l dorete pentru c st în puterea lui s fac asta. 123

Practic, terapia ericksonian nu este fcut de terapeut, ca în cazul comportamentalitilor, spre exemplu. Ea nu presupune nici analizarea a ceea ce se întâmpl între pacient i terapeut, ca în psihanaliz. Psihoterapia este fcut de pacientul însi iar rolul terapeutului este doar acela de a furniza clientului contextul i posibilitatea de a face asta. Clientul are puterea de a se vindeca i poart responsabilitatea pentru asta. De aceea este recomandabil ca notele asupra cazului s fie scrise într-un limbaj accesibil pacientului. Întrebrile pe care terapeuii le adreseaz clientului i ipotezele pe care le emit este bine s fie exprimate într-o manier neautoritar pentru a le permite clienilor s-i exprime dezacordul în raport cu ele, dac simt nevoia. Ideile terapeutului ericksonian nu sunt adevruri de necontestat ci doar impresii personale. Ei se strduiesc s propun clienilor o arie cât mai variat de opiuni pentru ca acetia s le identifice doar pe acelea care se muleaz pe modul lor de a fi. De asemenea, este bine s li se dea ocazia de a da feed-back-uri i a face comentarii în cadrul demersului terapeutic. În tot acest demers, terapeuii îi vor pstra o atitudine deschis, având în vedere c nici ei, la fel ca i clienii lor, nu sunt deintorii adevrului absolut i nu tiu care este metoda optim prin care s pun în valoare potenialul fiecrui pacient în parte. Predispoziiile i potenialitile umane sunt de o complexitate foarte ridicat i este greu de anticipat care este cea mai bun abordare în condiiile în care atât noi, cât i mediul din care facem parte sunt într-o continu schimbare. Una din greelile cele mai frecvente pe care le facem este aceea de a aplica soluii vechi, care nu se mai potrivesc sau care nu mai sunt de actualitate la probleme sau la contexte noi. Din acest motiv terapeutul va cuta s pun întrebrile într-o modalitate care s-l stimuleze pe client s întrevad posibiliti i soluii alternative la dificultile cu care se confrunt. De asemenea, terapia ericksonian va încerca s contientizeze clienii c ei sunt cei ce îi construiesc propria via, c fiecare gest pe care îl face reprezint o alegere, chiar dac sunt sau nu contieni de ea i c nu suntem, sub nici o form, doar o victim a împrejurrilor. Atunci când pacienii vor fi capabili s-i 124

controleze comportamentul i atitudinile în mod contient, întrebrile terapeutului vor fi cu atât mai utile în a-i sprijini în procesul de auto-determinare. Transa va facilita gsirea celor mai bune soluii pentru c stimuleaz incontientul s gseasc cele mai potrivite resurse pentru o situaie particular, fr a fi constrâns de limitrile impuse de contient. Aceast atitudine de deschidere, prin care atât terapeutul cât i clientul accept c nu tiu care este soluia optim i las aceast sarcin în seama incontientului, cruia îi acord maximul de încredere, sunt ilustrate i de sugestiile care se administreaz, cum ar fi: Cu toii avem resurse latente, de care nu suntem contieni i de cele mai multe ori nu tim nici cum se vor exprima ele concret, Mintea ta este liber s treac în revist o serie de amintiri, gânduri sau emoii în legtur cu problema prezent i înc nu tii care din acestea îi vor fi utile pentru a rezolva dificultatea cu care te confruni. Nu tii ce este învarea, dar învei în permanen. Eu nu sunt în msur s-i spun cuiva ce s învee. D-i voie s învei ceea ce incontientul tu tie c ai nevoie i las-l tot pe el s stabileasc ordinea prioritilor. (Erickson, 1980) Acest tip de sugestii deschise, generale, las fiecruia maximul de libertate în a-i explora individualitatea i a-i gsi cele mai potrivite soluii. Fiecare din noi ne confruntm, îns i cu situaii care ne constrâng, într-un fel sau altul, ne pun limite. Sunt circumstane care ne foreaz s alegem între dou alternative neplcute. Experimentm ceea ce este numit un conflict tip evitare-evitare. Practic acest tip de circumstane ne oblig s alegem o alternativ (pe cea mai puin rea), dei ne-am dori s le evitm pe amândou. Sau, la fel de bine, putem fi pui în situaia de a alege doar o alternativ din dou i ne-am dori s le putem alege pe amândou, pentru c ne sunt dezirabile. Asemenea conflicte sunt de tipul alegere-alegere. Aceste dou tipuri de situaii pot fi identificate ca pattern-uri comportamentale de comportament la diferii pacieni, dac le studiem experiena de via cu atenie. Fiecare are tendina de a se confrunta, în principal, cu una din aceste dou situaii psihologice expuse. Odat stabilit predispoziia natural, ne putem atepta ca prin strategia terapeutic adoptat s-i oferim alternative terapeutice 125

de rspuns în concordan cu structura sa de personalitate. Dac nu o putem identifica cu certitudine este de dorit s-i oferim alternative mai generale, pentru a-i lsa libertatea de a o alege singur pe cea potrivit: vrei s intri în trans acum sau mai târziu? Preferi s stai pe fotoliu sau în picioare? Îi doreti s experimentezi o trans uoar, medie sau una profund?. Indiferent ce alternativa va alege, el va intra în trans. Un exemplu de utilizare în scop terapeutic a strategiei evitare-evitare o ofer tratarea unui simptom de insomnie la un pacient care era un domn extrem de meticulos ce se mândrea c îi face singur toat treaba casnic, cu excepia unui singur lucru, pe care nu îl putea suferi: s tearg podelele. Dup ce a analizat pattern-urile sale de comportament, Erickson i-a spus c exist o soluie pentru tratarea insomniei sale, îns s-ar putea s nu-i fie pe plac. Acesta a insistat, spunând c este în stare s fac orice ca s scape de acest simptom extrem de neplcut i a continuat s dea exemple care ilustrau cât de abil era în a se confrunta cu obstacole dificile. În acest context a devenit clar c în general este pus în situaii de tipul evitateevitare. De aceea terapeutul i-a spus c nu are voie s se duc la culcare pân ce, minim 15 minute înainte, nu va lustrui podelele. El va continua s fac aceast activitate pân când va simi c îi este somn. Pus în faa acestor alternative, pacientul a ales lucrul cel mai puin neplcut i insomnia sa a disprut uimitor de repede. Din perspectiva celor afirmate mai sus, trebuie precizat c un bun hipnoterapeut trebuie s aib o bun cunoatere de sine i s nu cad în capcanele contratransferului, vizibil când, spre exemplu, începe s descopere aceiai problem la mai muli clieni cum ar fi doliul netrit, anxietatea separrii, tulburri de afeciune etc. Tocmai din acest considerent, în ultima vreme tot mai muli terapeui, ce practic terapii de scurt durat, trec printr-un minuios proces de analiz personal, specific terapiilor de lung durat psihanalitice i analitice. Terapia ericksonian se face prin colaborare cu clientul, fiecare parte fiind în felul su experi. Clienii sunt experii i arhitecii propriei viei i a propriilor experiene pentru c ei tiu cel mai bine prin ce au trecut, ce soluii au încercat pentru a-i rezolva problemele i pot deduce ce ar funciona în viitor pentru 126

a-i rezolva problemele curente. Atâta timp cât au fost capabili s creeze mecanisme atât de sofisticate pentru a se autobloca, cum ar fi fobiile sau compulsiile, înseamn c tot ei pot s gseasc i cele mai bune ci pentru a iei din problema tot de ei construit. Iar aceast schimbare, nu trebuie neaprat s fie una dureroas sau lent, aa cum consider psihanalitii. Terapeuii tiu doar s creeze cadre care s faciliteze o schimbare pozitiv. Cldura, respectul necondiionat pentru client, empatia, permit psihoterapeuilor s recunoasc i s valideze experiena subiectiv, interioar a pacienilor i s cerceteze alternativele de schimbare care pot avea efect pentru a realiza obiectivele pentru rezolvarea crora clienii au intrat în cabinet. Un exemplu foarte fericit îl constituie cazul unei paciente cu tendine de somatizare ce s-a prezentat la terapie afirmând: ”Foarte mult timp nu am avut un partener, în sensul unei relaii profunde de iubire i din cauza asta m-am suprat pe mine, ceea ce cred c mi-a provocat somatic o ran pe colul uterin. Am încercat s m vindec dar eram suprat pe mine i nu puteam s intru în autohipnoz. Acum am întâlnit brbatul fatal i simt ca prin hipnoza m pot vindeca pentru c m-am mai vindecat în trecut de un chist precum i de tuse convulsiv. Simt c acum s-ar putea declana aceast for în mine care m-ar vindeca. Aceasta este prima mea problem. Mai exist o a doua problem i anume c fa de tatl meu m comport ca un copil, nu ca o femeie matur. Acum m deranjeaz însa prima problem.” În decursul interviului s-au clarificat diferite aspecte. Rana de pe col nu a aprut în urma unui contact sexual i nu avea HPV, virusul care produce în mod normal rni. Pacienta nu consider c prerea i relaia cu tatl ei i-au afectat capacitatea de a comunica cu brbaii i prerea despre ei. Ea era profund convins c rana a aprut datorit stresului i simea c se poate vindeca. Atunci când îi exprima aceste opinii emoia era foarte puternic i a izbucnit în plâns. Pacienta a sugerat chiar o metafor vindectoare –un vulcan- pentru c aceasta a mai utilizat-o în trecut pentru a se vindeca de o nevralgie inter-costal. De asemenea, afirm c viseaz destul de des culori i c acestea au o influen mare în procesul de 127

vindecare. A inut s relateze un vis în care avea un coif de vrjitoare pe cap i era înconjurat de culori cu nuane diferite de albastru. Inducerea transei a folosit elemente din cele sugerate de pacient iar, dup trans, pacienta a fost cuprins de o stare pozitiv pentru c a simit c vine în contact cu o parte autentic din ea, mai autentic decât contientul i mai plin de resurse. Culoarea albastr utilizat a acceptat-o foarte repede i a trit-o ca pe o sfer de culoare în care înota. În zona colului i-a aprut o pat neagr ce dorea s devin albastr. Terapeutul a mai utilizat o metafor a unei flori cu mai multe petale, apoi a asociat petalele cu diferite roluri pe care trebuie s le joace în viaa de zi cu zi (de mam, de profesionist, de soie, de amant etc.). Aa cum petalele alctuiau în mod armonios o floare, aa se vor armoniza în mod autentic rolurile pe care le are de jucat cu personalitatea ei. tim cu toii c o persoan sntoas are capacitatea de a juca 10-18 roluri diferite pe zi. Pacienta, din cazul de mai sus, nu avea propriu-zis nevoie de hipnoz, ci doar s i se permit s-i fac singur autohipnoz iar resursele de care avea nevoie le mai utilizase în trecut. Construirea metaforelor s-au bazat pe sugestiile subiectului, iar inducia a folosit cuvinte care sugereaz fora, puritatea în care ea a afirmat c are încredere. Modalitatea cea mai puternic de vindecare din perspectiva lui Milton Erickson este una profund subiectiv. Faptul c persoana din cazul prezentat somatiza cu atât de mult uurin ne face s ne gândim la o posibil problem legat de identitatea feminin. De aceea, terapeutul a ales metafora unei flori, care are o singur identitate, îns mai multe petale – roluri sociale pe care pacienta trebuie s le joace. În toate cazurile, înainte de a face vreo intervenie terapeutic, trebuie s ne asigurm c problema nu este una de competen medical Pentru a-l putea direciona pe client în direcia identificrii resurselor de care dispune i gsirii de soluii terapeutul este bine s adopte urmtoarele atitudini: 128

•

de empatie pentru suferina persoanei. De multe ori doar faptul de a povesti o întâmplare nefericit este terapia pentru c în acest fel persoana se descarc i se elibereaz de tensiune; • de respect profund pentru felul fiecruia de a fi; • de concentrare asupra persoanei concrete din cabinet, nu asupra valorilor i concepiilor proprii despre ce ar trebui clientul s fac; • de recunoatere a meritului clientului pentru rezultatele depuse i pentru modul cum face fa diverselor dificulti; • de evitare a expresiilor „totul se va aranja”, „Dumnezeu nu ne-a dat mai mult decât putem ine în mân” sau „va fi foarte bine”; • de luare în calcul a situaiei aa cum e ea, cu toat complexitatea ei i cu contradiciile aparente; • de evitare a explicaiilor amgitoare. Maniera de gsi resurse, a lui Erickson, era cu siguran una extrem de eficient. El a reuit s vad i s le utilizeze ca resurse chiar i sentimentele i emoiile negative pe care le poate avea un pacient. Îndoielile i incertitudinile cuiva pot fi utilizate ca nite ocazii pentru a-l ajuta s intre în transa. Acest principiu a fost folosit în cazul unei femei cu studii superioare, în vârst de 30-40 de ani, care i-a manifestat neîncrederea asupra validitii fenomenului hipnotic în sine. A explicat c nevoia sa disperat de a gsi un tratament o poate face s încerce aceast tehnic. Ea i-a exprimat prerea c nu exist nici o diferen între hipnoz i somnul fiziologic i deci nu este posibil ca cineva s intre în trans, fr s fie adormit în prealabil. Încercrile de a-i da explicaii tiinifice care îi contrazic prerile nu ar fi avut decât efectul de a-i mri anxietatea. În consecin a ales o abordare care se folosea chiar de modalitatea ei eronat de a percepe transa. S-a folosit o tehnic similar pentru doi subieci (dintre care unul era femeia). Ambilor li s-a spus c li se va induce o stare de trans profund. Li s-a spus c ei vor trebui s colaboreze, fiind ateni la fiecare propoziie pe care o va spune terapeutul, pentru a-i 129

evalua gradul de validitate. Deci, femeia avea obligaia s gseasc orice afirmaie îndoielnic. Pentru început inducia pentru un subiect a început cu afirmaii ce descriau realiti obiective, senzaii sau reacii observabile. Pentru al doilea observarea realitii obiective, ca dovad ca a fost treaz tot timpul, a fost combinat cu sugestii ce fceau trimitere la subiectivitate. Astfel a fost alctuit o poveste pe marginea corespondenei ridicate dintre gradul de contiin i receptivitatea la sugestii. S-a indus, în acest mod, o trans somnambulic ambilor subieci, utilizând o tehnic simpl de relaxare progresiv, în decursul creia s-au luat în considerare nevoile ambilor subieci. Cei mai muli clieni care se prezint într-un cabinet de terapie triesc sentimente de anxietate, depresie, confuzie, incertitudine. Aceste stri le triete orice persoan care trece printr-un proces de maturizare sau dezvoltare. De aceea clienilor care se simt inconfortabil din cauza acestor triri, li se poate spune c ele sunt un indicator valoros, c ei trec printr-un proces de transformare i c terapia are efect. Ele fac parte din stadiile procesului firesc de vindecare. În ceea ce privete modalitile de activare a potenialitilor latente de vindecare i de diminuare a rezistenelor, terapia ericksonian este deosebit de eficient i de creativ. Cazul urmtor (Erickson, 1979) ilustreaz abordarea asmului (ca simptom psihosomatic, cu etiologie psihogen) utilizând ocul pentru a facilita rezolvarea/ remiterea simptomului i insigt-ul. Modul de abordare a acestui simptom demonstreaz într-un mod foarte clar cum diferite simptome psihosomatice sunt controlate i meninute prim procese i mecanisme psihologice. Erickson a demonstrat c asmul nu are o natur organic, lucru pe care medicina modern tinde s îl confirme. Dac este corect ipoteza conform creia simptomele psihosomatice sunt controlate (declanate i meninute) de emisfera dreapt (Galin, 1974), este clar c hipnoza este o tehnic foarte potrivit pentru abordarea acestor tipuri de probleme, din moment ce transa în sine activeaz tocmai aceast emisfer (Bakan, 1969; Hilgard and Hilgard, 1975). Aceasta ne ajut s înelegem i de ce au aprut insight-uri 130

despre sursa i psihodinamica problemei aa de spontan, imediat dup ce terapeutul a reuit s demonstreze c simptomul poate fi controlat prin mecanisme psihologice. Transa deschide o punte de legtur între mecanismele psihodinamice i sursa controlului simptomului. Doamna G., 35 ani, (erickson, 1979), mritat de 10 ani, cu un copil de 9 ani, a solicitat o consultaie psihiatric. acest demers a fost o form de a-i exprima protestul fa de diagnosticele repetate pe care le-a primit de la mai mult de 10 medici alergologi conform crora asmul ei, ce dura din noiembrie pân în aprilie, de 10 ani este mai mult de natur psihogen. din relatrile ei, erikson a aflat c entuziasmul provocat de nunta ei a fost urmat peste dou zile de vestea c mama sa a murit. aceasta era bolnav de mai mult timp i acest eveniment nu a fost unul foarte neateptat. mama nu a lsat nici un testament, dar, ca un cadou de nunt pentru fiica ei, i-a smuls tatlui promisiunea solemn c atunci când va muri el va vinde ferma, îi va da fiicei jumtate din profit iar el, dac va dori, se va putea pensiona. dup înmormântare tatl i-a zis c promisiunea pe care i-a fcut-o mamei a fost una fr sens i c îi va da jumtate din profitul su anual pân va muri, când ei îi va reveni totul. suprarea a determinat-o pe ea i pe soul ei s plece într-o alt parte a rii. în dou luni cuplul s-a împcat cu ideea, a acceptat aciunile tatlui i au iniiat în octombrie corespondena cu acesta. tatl a rspuns i prima scrisoare pe care a primit-o de la el a gsit-o în pat, suferind din cauza unei rceli serioase. recuperarea a fost lent i, ca o complicaie, a dezvoltat o prim criz de asm, fapt ce a fost, la data aceea, pus pe seama unei reacii pulmonare provocat de impuritile din atmosfer datorate polurii din ora, care avea o industrie dezvoltat. criza asmatiform a disprut odat cu începerea sezonului cald. în iunie s-au mutat în san fernando valley, dar, în noiembrie, probabil din cauza ceii i a polurii a început un nou episod de asm, care a durat pân în mai. în iunie s-au mutat în san francisco, dar în urmtorul noiembrie asmul a reaprut i a persistat pân în mai. mutrile ulterioare nu au ajutat-o cu nimic i asmul a reaprut periodic din noiembrie pân în mai. tatl su a continuat s se ocupe de ferm, dar în 131

mod neregulat. în principal, s-a ocupat de plante sezoniere. în timpul iernii lsa toat treaba administrrii fermei în seama unui angajat, iar el pleca s-i petreac iarna într-un ora aflat destul de departe, pentru a beneficia de confort. primvara se întorcea i muncea din greu pân când se termina toat treaba. este de remarcat, în ceea ce privete frecvena scrisorilor de la tatl su, c acesta, fiind extrem de ocupat vara, nu mai trimitea scrisori pân iarna, când se relaxa i avea mult timp liber. pacienta nu a acceptat c ar exista vreo conexiune între scrisorile sptmânale primite de la tatl su i crizele de asm. a fost întrebat dac ar dori s afle cu certitudine dac asmul are o cauz organic sau una psihogen. ea a zis, c în ambele cazuri s-ar simi eliberat i a mai adugat c în mod cert are o cauz organic din moment ce a debutat cu o rceal i s-a agravat sub influena polurii i mai mult, aprea doar în sezonul rece i disprea imediat ce vremea devenea cald. de asemenea, din moment ce în zece ani nu a avut nici mcar o singur criz de asm vara înseamn c trebuie s existe o etiologie organic, ea fiind aceiai persoan, cu aceleai caracteristici psihologice i vara i iarna. I s-a mai spus c hipnoza este foarte util pentru diagnostic i ea a acceptat s fie hipnotizat. s-a dovedit a fi un subiect foarte dotat pentru hipnoz, intrând cu uurin într-o trans adânc. în timpul transei i s-a dat sugestia c la un semn (când terapeutul va bate de 3 ori cu pixul în birou) i se va da o sarcin de a memora ceva, o sarcin de memorie foarte important, care va vi precizat la momentul oportun. a fost de acord s urmeze instruciunile i s adoarm la un alt semnal al terapeutului (când va arunca bricheta în scrumier). a fost trezit, dup ce i s-au dat sugestii privind amnezia experienelor din trans. dup câteva replici banale au mai fost puse câteva întrebri despre posibilitatea de a avea un atac de asm vara. ea a susinut c o asemenea probabilitate este aproape nul. dup ce a fost menionat faptul c ceasul arta ora 2:17 pm i i s-a reamintit c se afl în mijlocul unei veri toride din phoenix, arizona, a fost întrebat dac consider c poate avea o criz de astm atunci când ceasul va arta exact ora 2:37. e a spus c este o idee ridicol. atunci terapeutul a asigurat-o c, dac 132

asmul ei are o etiologie psihogen, acest eveniment este posibil i probabil. dac, din contr, etiologia este una organic, atunci nu are de ce s-i fie team. într-un fel confuz, ea atepta explicaii suplimentare, îns terapeutul i-a sugerat s fie atent la ceas în linite. La 2:25 a fost întrebat dac se simte bine. ea a rspuns c este confuz, pentru c privitul ceasului nu o poate afecta în nici un fel. la 2:34 i s-a spus c mai sunt doar trei minute pân când vor vedea dac va face sau nu o criz de asm. ea a zâmbit doar. la 2:37 s-a întors spre terapeut ateptând parc ceva. acesta a btut de trei ori cu pixul în birou i a zis: „amintete-i complet, ca i cum ai citi coninutul oricrei scrisori trimise de tatl tu”. imediat a început o violent criz de asm. în timpul crizei i s-a spus c este o zi fierbinte de 8 iulie, c este în plin var, c nu este praf, frig sau cea în jur. de asemenea i s-a mai amintit c nu a avut vreo rceal recent. erickson a mai fcut constatarea c tocmai are o sever criz de asm, care a început la exact 2:37, 20 de minute mai târziu dup ce el îi spusese c va începe dac asmul este de origine psihogen. ea se va opri atunci când îi va spune terapeutul. de asemenea s-a întrebat cu voce tare când s opreasc criza , la 2:45 sau la 2:47, pentru c st în puterea lui s fac asta. Vezi aceast brichet? asta e tot. nu e nici medicin, nici magie. dar când o s fac un gest anume, asmul va disprea. privete cu atenie! poi fi sigur acum c asmul tu este de origine psihogen! imediat ce terapeutul a aruncat bricheta în scrumier, ea a întrat imediat într-o trans adânc, plcut în care i s-a sugerat c se va trezi eliberat de acest simptom, asmul i îi va aminti ce s-a întâmplat în trans pentru a-i relata terapeutului. ea a fost foarte cooperant i în momentul în care s-a trezit din trans a început s verbalizeze ceea ce s-a întâmplat reuind s îneleag mecanismele ce stau la baza declanrii i meninerii simptomului ei. pe scurt a relatat c mama sa a stat o lung perioad de timp în pat, fiind bolnav (paralizie, probleme cu inima i cu respiraia). tatl su niciodat nu a tratat-o bine pe mama sa. la scurt timp dup prima criz de asm, a primit o scrisoare de la o prieten în care 133

i se relata despre interesul tatlui ei pentru o femeie imoral. criza a aprut imediat dup prima scrisoare de la tatl su. apoi, de la sptmân la sptmân, ea se temea de viitoarea scrisoare pe care o va primi, îns de fiecare dat se simea obligat s-i rspund. întoarcerea tatlui la ferm, în fiecare primvar, îi ddea un sentiment de uurare pentru c tia c va fi prea ocupat cu treburile ca s-i mai scrie. în momentul când a terminat de relatat toate acestea a fost întrebat ce avea de gând s fac în continuare. ea a rspuns c se va gândi i va decide ca va urma s fac. ulterior, l-a anunat pe erickson c i-a vizitat tatl, a discutat cu el despre situaia creat, a angajat un avocat i l-a determinat s accepte, prin ci legale, c ea poate face ceea ce dorete cu partea sa de ferm. A continuat s îi scrie regulat iarna, îns ea nu a mai avut atacuri de asm. s-a mai întâlnit cu terapeutul peste 5 ani, pentru a stabili progresele fcute. Acest caz ilustreaz modul cum poate fi utilizat surpriza i ocul pentru a facilita insight-ul, înelegerea problemelor cu care se confrunt o persoan. Este de remarcat c iniial a intrat în cabinet tensionat, dar i confuz. Prezena acestei ultime emoii ne art c sistemul ei de referin, credina c asmul ei are o etiologie organic era deja puin zdruncinat. Confuzia este un semn c se simea pierdut i nu tia ce s mai cread i cum s-i interpreteze problema. Din perspectiv terapeutic, aceast emoie precede schimbarea. E un semnal care ne arat c pacientul se pregtete s schimbe ceva, chiar dac nu recunoate deschis asta. Terapeutul a putut emite ipoteze destul de rapid, în acest caz în ceea ce privete cauzele psihologice ale simptomului ei: a) apropierea temporar dintre moartea mamei i nunta sa; b) asocierea simptomului cu primirea scrisorilor de la tatl su. Atunci când pacienta a negat faptul c scrisorile pot avea vreo legtur cu simptomul ei, Erickson i-a dat seama c este posibil s existe un blocaj, o disociere care poate fi un factor important, favorizant în conturarea simptomului psihosomatic. Pus în faa evidenelor, clienta a recunoscut conexiunea. Insight-ul i valorificarea acestuia cu ajutorul terapeutului au 134

dus la dispariia crizelor de asm, nefiind necesare alte intervenii hipnoterapeutice. Dei pacienta nu a fost capabil s fac legturi între tehnicile terapeutice i circumstanele concrete ale vieii ei, dialogul a stabilit un raport i un cadru terapeutic de referin la nivel contient, rmânând ca ulterior s fie activate i procesele incontiente. Terapeutul a abordat sursele necontientizate ale simptomului printr-o demonstraie hipnotic care s evidenieze clar etiologia psihogen a asmului ei. Criza provocat a constituit un oc care a paralizat mecanismele de aprare i a fcut-o s accepte cognitiv i afectiv realitatea. În continuare, a fost sprijinit i încurajat s gseasc modaliti concrete de a-i rezolva problema într-o manier adaptativ.

135

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 14. În cazul în care nu gsim suficiente resurse în trecutul pacienilor, le putem crea. Folosirea hipnozei pentru a remodela trecutul în scop terapeutic. Cazul February Man. Era odat un brbat care edea la marginea unei oaze la intrarea unei ceti din Orientul Mijlociu. Un tânr se apropie într-o buna zi si îl întreb: - Nu am mai fost niciodat pe aici. Cum sunt locuitorii acestei ceti? Btrânul îi rspunse printr-o întrebare: - Cum erau locuitorii cetii de unde vii? - Egoiti i ri. De aceea m bucur c am putut pleca de acolo. - Aa sunt i locuitorii acestei ceti, rspunse btrânul. Puin dup aceea, un alt tânr se apropie de omul nostru i îi puse aceeai întrebare: - Abia am sosit în acest inut. Cum sunt locuitorii acestei ceti? Omul nostru rspunse cu aceeai întrebare: - Cum erau locuitorii cetii de unde vii? - Erau buni, mrinimoi, primitori, cinstii. Aveam muli prieteni acolo i cu greu i-am prsit. - Aa sunt i locuitorii acestei ceti, rspunse btrânul. Un negutor care îi aducea pe acolo cmilele la adpat auzise aceste convorbiri i pe când cel de-al doilea tânr se îndeprta, se întoarse spre btrân i îi zise cu repro: - Cum poi s dai dou rspunsuri cu totul diferite la una i aceeai întrebare pe care i-o adreseaz dou persoane? - Fiule, fiecare poart lumea sa în propria-i inim. Acela care nu a gsit nimic bun în trecut nu va gsi nici aici nimic bun. 136

Dimpotriv, acela care a avut i în alt ora prieteni va gsi i aici tovari credincioi i de încredere. Pentru c, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce tim noi s gsim în ei. Aa cum am mai subliniat, hipnoterapia ericksonian presupune utilizarea experienelor de via ale pacienilor pentru vindecare. sunt îns i clieni la care, în mod obiectiv este foarte dificil s gseti asemenea experiene. în aceste cazuri, este firesc s ne întrebm dac un terapeut poate suplini acest neajuns. multe tipuri de terapii vd rolul terapeutului ca fiind acela de surogat de prini pentru a sprijini clienii s experimenteze pattern-uri i relaii de care au fost deprivai. în acest sens, erickson a reuit s acioneze în unele din cazurile sale, obinând rezultate spectaculoase ce s-au concretizat în a sprijini clientul s-i contureze o nou identitate, o nou imagine de sine. aa a procedat, spre exemplu, în cazul unei femei tinere ce nu avusese o mam i care se îndoia profund de capacitatea ei de a fi o mam. folosind regresia, autorul a jucat rolul unui om-resurs din copilria ei (fictiv), „omul din februarie”, i a vizitat-o, bineîneles sub hipnoz. un unchi btrân i amabil a devenit un prieten i un confident pentru ea. o serie de asemenea experiene au ajutat-o s-i dezvolte un nou tip de identitate care s-i permit s devin o mam bun pentru copii ei. erickson a jucat acest rol cu mai muli pacieni de-a lungul carierei sale. modul cum a integrat sugestiile indirecte, pentru a pune cap la cap amintirile reale cu cele hipnotice (fictive), a fost extrem de original i creativ, reuind s creeze o realitate interioar solid într-un manier care nu se poate preta în totalitate la o analiz raional. cititorii sunt deseori nevoii, mai degrab, s simt i s intuiasc unele din metodele folosite de el. Prezentarea cazului The February Man (Erickson, 1976): Soia unui doctor a solicitat ajutorul lui Erickson, pe când acesta lucra ca medic psihiatru. Aceasta era în luna a 5-a de sarcin. Dei era fericit în csnicie i era încântat de sarcina sa, îi era team c experienele nefericite din copilria sa vor avea repercusiuni în modul în care va relaiona cu viitorul copil. Ea a afirmat faptul c a studiat mult psihologie, a fcut-o s 137

contientizeze efectele traumelor din copilrie asupra personalitii adultului de mai târziu. Ea a explicat c a fost un copil nedorit. Mama ei nu avea niciodat timp pentru ea. Îngrijirea ei a picat în sarcina unei surori de-a mamei, nefericite i nemritate, care o mai ajuta la treburile casnice i juca rolul de bon. Perioada precolar a petrecut-o, în principal, cu aceast mtu, care îi planifica timpul liber, jocurile dup cum se pricepea. Ocazional, când mama sa ddea câte o petrecere, era bgat în seam, mai mult în ideea de a se mândri cu ea i a fi admirat de invitai, iar dup terminarea evenimentului era din nou ignorat ca i pân atunci. Mama sa, care era prins în diferite obligaii sociale, se ocupa foarte rar de ea. A fost trimis la diferite coli private, cu program prelungit. Vara era expediat în tabere de var pentru a-i completa studiile. Practic ea i mama ei erau ca i doi strini, care se întâlneau destul de rar. Cât despre tatl ei, acesta era i el un om foarte ocupat, dedicat cu preponderen afacerilor, scop în care cltoarea foarte des. Avea, totui, o afeciune real pentru ea i îi gsea timp pentru a lua cina cu ea, pentru a o duce la circ, în parc. Acestea au rmas ca nite amintiri plcute pentru ea. De asemenea, obinuia s-i aduc cadouri care se potriveau cu gusturile ei, spre deosebire de mama sa care îi cumpra doar ppui foarte scumpe dar urâte, cu care mtua nu o lsa s se joace pentru c erau valoroase i frumoase. La 18 ani a avut o perioad rebel i nu a vrut s-i termine coala, îns mama ei, extrem de furioas, a insistat s aplice la o universitate de stat. Argumentul ei de baz a fost c are dreptul s decid, fiind un fel de proprietate a ei, având în vedere c a distrus-o atunci când a fost însrcinat. Tatl, dei dominat i îndrgostit de soia lui, a reuit s-i susin fiica în decizii în secret. Studiile universitare au fost destul de bune, îns ea a simit c nu a profitat din plin de oportunitile sociale care i s-au oferit. Destul de devreme, s-a îndrgostit de un coleg i s-a cstorit cu el peste un an. Mama ei a fost dezamgit pentru c tânrul nu avea poziia social, la acea dat, pe msura preteniilor ei, îns tatl i-a aprobat decizia. Datorit aceste istorii ea se întreba ce fel de mam va fi. Se temea ca aversiunea ei pentru propria mam va afecta i relaia ei cu propriul copil. Dorea s 138

tie dac, prin hipnoz, ar fi putut s scape de aceast anxietate i ar putea s-i rezolve problemele emoionale. În acest context, l-a rugat s o mai programeze la o alt edin. I s-a spus c înainte de a face hipnoz este necesar s-i exprime temerile i interdiciile care i-au provocat frustrare, pentru a-l ajuta pe terapeut s-i contureze o imagine cât mai complet asupra ei i a posibilitilor ei de dezvoltare. I s-a explicat c scopul fundamental momentan este s-l fac s îneleag gândurile, problemele i ateptrile ei înainte de a gsi împreun soluii. Din relatrile ei el spera s obin i alte detalii ale istoriei ei de via care s-i fie utile ca resurse în procesul terapeutic. La întâlnirea urmtoare pacienta era extrem de anxioas i suprat. A vorbit despre teama ei de a nu-i rni sau urî copilul, de a nu-i acorda suficient afeciune sau ca o compensare, de a-l proteja în mod excesiv. Obinuia s-i fac asemenea gânduri fcând legturi cu diverse stadii de dezvoltare/maturizare ale copilului. În timpul interviului a plâns, s-a descrcat i în timp ce, raional, îi privea aceste gânduri ca fiind lipsite de sens, totui la nivel afectiv ele aveau un caracter profund obsesional, care îi cauza o suit de simptome cum ar fi anorexie, insomnie, reacie depresiv sever. Atunci când se uita la televizor diverse imagini îi aminteau de copilria ei nefericit. Cu toate c realiza c temerile i gândurile sunt exagerate, nu reuea s le controleze. Din aceste motive a întrebat îngrozit dac Erickson o putea ajuta, din moment ce simea c are o cdere nervoas parc mai puternic ca niciodat. La a treia întâlnire i s-a spus c a fost elaborat un program terapeutic care va avea rezultatele dorite de ea. Planul îns nu putea fi deconspirat, îns, cu ajutorul hipnozei incontientul ei va înelege i va ti ce are de fcut. Tot ce trebuia s tie, contient, era c va fi utilizat hipnoza i c planul va putea fi pus în aplicare imediat ce îi va da acordul. Ea a fost imediat de acord. Prin intermediul regresiei în timp a fost adus în diferite perioade ale vieii ei pentru a retri anumite situaii în care terapeutul a intervenit, direct sau indirect, fr a afecta tehnica în sine. A fost sugerat i amnezia. Nu trebuie s uitm c, în viaa de zi cu zi, putem întâlni tot felul de strini i, din vorb în vorb, descoperim c avem tot 139

felul de lucruri comune cu ei: poate am fcut vacana în acelai loc, sau am trit pentru o perioad în acelai ora ori am urmat aceiai coal, curs. Sau ne putem descoperi afiniti comune ce ne fac s ne împrtim diferite detalii mai intime ale vieii noastre. Practic, putem crea o relaie solid, având la baz experiene trecute în comun. Aadar, începem s ne crem o realitate pe care o împrtim, s construim puni asociative care ne fac s legm o prietenie. Acest proces este folosit în viaa cotidian i prin urmare poate fi folosit i pentru a construi o bun relaie terapeutic. Transa poate fi un mijloc mult mai rapid ce ne permite s construim poveti pozitive care s ne întreasc relaiile actuale. A fost regresat pân la momentul unei petreceri din facultate unde i s-a spus c erau diveri studeni la medicin pe care îi formase Erickson. În acest context, i s-a implantat sugestia c s-ar fi putut s-l mai fi întâlnit la acea petrecere sau c cineva i-a menionat numele i fr îndoial asta s-a întâmplat atunci când cineva a abordat-o i i-a atras atenia prin faptul c i-a atins delicat braul. Apoi, când s-a petrecut acest fapt neateptat, a putut ca, prin atingerea braului, s reacioneze în acord cu nevoile ce vor aprea. Aceasta a fost, de fapt, o ancor care s permit intrarea mai rapid în trans, chiar i în timp ce relata diferite evenimente trecute ce au avut loc cu mult înainte de a-l întâlni pe terapeut. În acest mod au fost induse multe regresii în timp, folosindu-se i de un o informaie oferit în particular de soul ei. Acestea au fost folosite pentru a induce transa în orice circumstane psihologice. Practic, aceast procedur era i o modalitate de siguran, având în vedere c Erickson avea experiena în care mai utilizase hipnoza pentru a regresa un subiect la vârsta de zece ani. În trans, acesta a povestit c avea sarcina de a cumpra o felie de pâine pentru mama sa. Cu toii au putut vedea teroarea de pe faa lui din cauz c nu tia pe nimeni în acea camer (în care ca adult fusese hipnotizat). Ca urmare, Erickson a trebuit s petreac mai mult de 4 ore pentru a intra din nou în relaie cu el din cauz c îi era fric de el i de oricine altcineva. Aceasta a fost o experien din care a învat c exist i alte moduri de a stabili o relaie cu cineva, cum ar fi 140

a-i atinge braul. Este o ancor pe care subiectul nu o poate integra în pattern-uri vechi de comportament. Ancora a fost stabilit prin intermediul unei sugestii indirecte pentru c terapeutul nu i-a spus direct c atingerea braului este o ancor pentru a intra în trans i de a fi atent la ceea ce i se sugereaz. Probabil c dac ar fi fcut-o, subiectul ar fi respins sugestia. Având în vedere c nu i se fcea o cerere concret, nu avea nici un motiv s o resping. În mod obinuit, oamenii nu resping nite posibiliti vag definite. De aceea, sugestiile indirecte i cu un grad crescut de ambiguitate sunt eficiente. Este de remarcat c nu i-a spus m-ai întâlnit la acea petrecere ci s-ar putea s m fi întâlnit. Modul de a pune problema în termeni de posibilitate iniiaz un proces incontient de cutare. Prin urmare pacienta a fost antrenat s intre în trans i s utilizeze aceast stare mai degrab ca pe una favorabil schimbrii. Apoi a fost regresat la vârsta de 4 ani, în luna februarie, când era ziua ei de natere. I s-a spus c se afl în sufrageria copilriei i c se plimb prin camer. Apoi, deodat în situaie a aprut terapeutul i i-a spus: Bun fetio! Eti fata lui tati? Eu sunt un prieten al tatlui tu i îl atept s vin s vorbeasc cu mine. Mi-a povestit c i-a adus odat un cadou care i-a plcut foarte mult. i mie îmi place de tatl tu. Mi-a spus c în curând o sa fie ziua ta i pun pariu c-i va aduce un nou cadou uimitor de frumos! Aceste vorbe au fost urmate de linite i terapeutul aparent distrat a trântit ua, deschizând-o i închizând-o i a închis apoi cutia ceasului su, nefcând vreun efort de a iniia vreo conversaie cu ea sau de a-i atrage atenia. Iniial ea l-a privit, apoi a deveni interesat de ceasul su, pe care i l-a pus lâng ureche pentru a auzi cum face tic-tac. Bun fetio! Imediat cum a deschis ochii în trans terapeutul a întrit regresia pentru ca ea s nu se îndoiasc în ce perioad se afl. Oare îi va vedea pe Erickson ca pe cineva pe care îl tie de-o via? Cu siguran c au mai fost persoane care i-au spus lucruri de genul asta în trecut. Terapeutul a ales s-i atrag atenia jucându-se cu ceasul, într-un mod caracteristic pentru un copil de 4 ani. S-a comportat aa cum era firesc s o fac în calitate de vizitator în casa copilriei ei. Într-adevr, „fetia” a reacionat, aa cum era de ateptat i a întins mâna s ia ceasul pentru a se juca cu el, iar terapeutul i l-a oferit. Apoi i141

a sugerat c, dac o s-i asculte sunetul pentru un timp, o sa devin foarte somnoroas. Ea a urmat sugestia i curând i s-a spus c vizitatorul va pleca acas, îns, se va întoarce i, dac ea va dori el îi va mai aduce acel ceas pentru a se juca cu el i a-i asculta ticitul. Ea i-a dus ceasul la ureche i a adormit. Aceast sugestie a fost necesar pentru a încheia întâlnirea într-un mod firesc i pentru a crea premisele pentru noi vizite. Chiar dac era în trans de tip somnambulic, mai erau necesare i sugestii pentru a induce i alte fenomene benefice pentru obiectivele terapiei. Sunt subieci care, dei aflai într-o asemenea transa, rmân extrem de inflexibili. Dac nu reuim s-i facem prin alte metasugestii permeabili la experiene care s le modifice sistemul intern de interpretare, riscm s rmânem cu aceast abordare la stadiul de catharsis. Mai mult decât atât, în acest caz se impunea ca sugestiile s fie indirecte i nesesizabile de ctre pacient, pentru a nu-i afecta rolul de strin, prieten al tatlui. Regresia este, în mod normal, o tehnic prin care ai oportunitatea s retrieti o experien trecut. Un catharsis sau un proces de desensibilizare este centrat în conformitate cu obiectivul de a descrca tensiunea afectiv aferent unor traume. Acest fapt nu adaug nimic trecutului, cum a fcut Erickson în acest caz. Scopul lui era de a folosi aceast tehnic pentru a modifica sistemul intern de referin adugând experiene noi cu un scop profilactic. Practic, este un proces prin care se creeaz amintiri. Memoria ei se încarc cu elemente fictive, care nu au existat în realitate. Erickson a observat c oamenii pot aduga elemente la experienele trecute, pe care ajung s le cread dac le repet suficient de des. Tocmai de aceea au fost necesare mai multe edine cu „omul din februarie”, pentru c aduga elemente la ceva ce nu s-a petrecut în realitate. Îns, este foarte important c, din punct de vedere ale realitii interne i subiective, ele devin reale. Este o abordare prin care poi modifica sistemul de valori, de credine. Nu schimbi în mod real trecutul, dar schimbi ceea ce crede ea despre trecut. Schimbi valori i credine. Nu este ca i cum am crede minciuni. Mai degrab este ca i cum am descoperi lucruri noi. Pacienii cred în realitatea lor limitat, aa cum o percep ei pân mai descoper i o alt realitate. 142

Pornind de la aceste idei, muli s-au întrebat dac putem crea un nou contient. Se pune întrebarea dac, prin aceast abordare, adugm ceva nou personalitii, sau doar o ajutm s descopere i s experimenteze un pattern preexistent, arhetipal al unei relaii umane, în acest caz relaia arhetipal copil-printe (aprofundat de Jung când a detaliat conceptul de incontient colectiv), de care, de altfel, ea are nevoie i i-o dorete. Cu siguran c tehnica structureaz circumstane care s permit utilizarea acelor pattern-uri arhetipale de care are nevoie pentru a de dezvolta. Îns este la fel de adevrat c adugm i noi coninuturi în interiorul arhetipului. Fetei i s-a permis s experimenteze timp de 15 minute un somn hipnotic, care a funcionat ca un pot între plecarea musafirului i o eventual reîntoarcere (care îi fusese sugerat). Apoi a fost aplicat ancora i i s-a dat sugestia c ar fi frumos s fie în grdin pentru c florile erau înflorite pentru prima oar dup ziua ei din iarn i este posibil ca prietenul tatlui s se reîntoarc. Ea a putut deschide ochii pentru a vedea florile. Aparent se bucura de ceea ce vedea –halucinaii induse-, când deodat cineva i s-a adresat din spate. Bun fetio! Îi mai aminteti de mine? Ea s-a întors, a zâmbit i a zis: Eti prietenul tatlui meu i îmi amintesc i numele tu. Eti R. Aa, terapeutul a cptat o identitate în trecutul ei fr s îmbine alte experiene sau s se distorsioneze. Doar a adugat ceva printrun proces relativ simplu de asociaie temporal. Apoi a fost iniiat o conversaie la nivelul unui copil despre florile roz i galbene (ea spunea c sunt lalele), apoi scena cu ceasul s-a desfurat cam în aceiai parametri. În acelai mod au fost fcute mai multe edine pentru a-i permite terapeutului s intre în trecutul ei, fr s afecteze transa regresiv. Treptat, Omul din Februarie a devenit o prezen din ce în ce mai stabil în istoria ei de via. Erickson tia din interviurile anterioare c în copilrie a trit într-o cas cu o grdin mare, cu flori roii, roz i verzi. A profitat din plin de aceste aspecte relatate i a pretins c nu-i mai amintea de vizita precedent. Cât de clar îi amintete de fapt o experien de acum un an? Dar de acum doi ani? Cu cât ne întoarcem mai mult în timp cu atât vedem lucrurile mai 143

diferit. De asemenea, a mai adugat i alte imagini, cunoscând tendina natural a oamenilor de a cpta o alt perspectiv asupra trecutului pe msur ce înainteaz în vârst. Putem s spunem: Prima ppu pe care ai primit-o a fost foarte frumoas. Sau: Îi aminteti ce entuziasmat ai fost atunci când ai mers la circ prima oar? Putem s spunem aceleai replici i unui copil de 10 ani, referindu-ne la experiene pe care le-a trit la 6 ani. Construim astfel puni asociative în memorie prin aceast tehnic pentru a crea o istorie coerent a vizitelor. La final i-a fost indus o trans profund i i s-au dat sugestii posthipnotice de amnezie a tuturor evenimentelor petrecute în trans i a asigura o viitoare cooperare. I-a atins braul i i-a zis Ai îndeplinit sarcina. Vreau s intri acum într-o trans profund. Vreau s te bucuri de stare i s te simi odihnit atunci când te vei trezi pentru a face fa cu mult energie activitilor ce le mai ai de îndeplinit. Aceast sugestie o pregtea pentru a face fa i altor activiti (indirect i se sugereaz c sunt abia la început). Este i un mod de a sugera amnezia fr s-i spui direct c nu îi va aminti ceea ce s-a întâmplat. edinele urmtoare care au durat câteva ore s-au desfurat pe aceiai linie. Era nevoie de un timp mai lung pentru a-i lsa perioada necesar s se întâlneasc cu Omul din Februarie, la diferite vârste, cu tot ce implic asta. Timpul se poate condensa sau extinde în hipnoz foarte mult, îns sunt necesare anumite intervale pentru a face o munc de calitate. Iniial terapeutul nu tie ce abiliti are clientul i de cât timp are nevoie pentru a le scoate la suprafa. De aceea ea a fost regresat la diferite perioade din trecut, de obicei într-o ordine cronologic, având grij s nu crem realiti interne contradictorii despre trecut. Spre exemplu, când a fost regresat la vârsta de 9 ani ea nu a dorit sub nici o form s deschid ochii pentru c ea credea c îi viziteaz o rud îndeprtat pentru prima oar i c abia venise în noaptea precedent. În acest context terapeutul a pretins c avea o relaie de amiciie cu ruda ei, cu care colaborase în domeniul afacerilor. Acest amnunt a creat premisele foarte necesare pentru a-i justifica prezena lui aa de frecvent în trecutul ei. Faptul c a acceptat acest fapt a fost susinut i de contextul în 144

care prinii ei cltoreau foarte mult i, de multe ori neateptat, dar i aveau nenumrate cunotine i prieteni. Asta a fcut ca ei s i se par normal ca i prietenul tatlui ei s fac acelai lucru. A fost important i c Omul din Februarie avea cunotine foarte multe despre diferite orae, pe care în realitate le vizitase i c el studiase psihologia, ca i ea, ceea ce fcea s-l accepte mult mai uor. Pe msur ce terapia avansa ea reuea s intre în trans din ce în ce mai repede i edinele durau mai puin, aproximativ o or. Întâlnirile repetate asigurau construirea unei relaii sigure dar i premisele de a atepta sau a anticipa evenimente în contextul unei continuiti logice între edine. Aa a început s-i vad terapeutul ca pe un vizitator i ca pe un confident de încredere cruia ea putea s-i împrteasc secretele, bucuriile, suferina, speranele, temerile, îndoielile, dorinele i planurile de viitor. Din când în când era necesar s induc amnezia pentru a terge din memorie unele dintre vizite i de a o regresa la o vârst i mai timpurie pentru a discuta, mai în amnunt, despre o experien trit. În consecin, schimbrile subite în viaa ei, neanticipate în regresiile anterioare, erau puse la punct înaintea unei alte edine pentru a avea un plan care s le susin faptic. Tot acest proces laborios a cerut mult efort de integrare a amintirilor reale cu cele hipnotice într-un tot unitar i logic, pentru a crea premisele conturrii unui nou sistem atitudinal..Dac exista cea mai mic contradicie între amintirile reale i cele hipnotice, procesele de corecie naturale incontiente tindeau s elimine gradual sugestiile hipnotice ale intrusului strin. Este i motivul pentru care munca cu trecutul are câteodat doar un efect parial i temporal. În acest proces sugestiile directe sunt ineficiente, indiferent de profunzimea transei. Mintea uman este într-un proces continuu, dinamic de corecie, modificare i reconstrucie pe baza noilor achiziii. Ceea ce nu se integreaz cu ansamblul este lsat deoparte sau se exprim prin probleme (complexe, nevroze, simptome psihosomatice etc). În aceast tehnic nu este nimic misterios sau magic. Ea se bazeaz pe integrarea unor amintiri hipnotice printre cele reale cu foarte mult atenie. Respingerea exprimat de ctre mama sa de-a lungul timpului a fost privit ca oportuniti de a-i reorganiza emoiile i 145

cogniiile. Prin aceast metod rolul terapeutului a devenit acela de prieten. Acest statut i-a conferit posibilitatea de a pune întrebri referitoare la modul cum a integrat ea experienele hipnotice i cum le-a evaluat peste timp. În consecin, ea i-a exprimat durerea legat de faptul c a spart o ppu chinezeasc ieftin pe care i-o dduse tatl su i la care inea foarte mult i de aceea i-a exprimat sperana c atunci când va crete mare i va deveni mam i va avea propriul copil, care v-a sparge vreo ppu,nu i se va mai prea un lucru ru, îns se va putea pune în locul fetiei i va ti ce simte. Similar, o cdere pe podea în timpul unui dans în adolescen era privit ca o experien devastatoare i treptat a îneles c în viitor i se va prea doar un incident minor. De-a lungul edinelor terapeutice a discutat cu Omul din Februarie toate evenimentele în care s-a simit neîneleas de ctre mama sa i a suferit. Amintirile fericite au fost retrite i integrate cu cele hipnotice. De câte ori se loveau de vreun eveniment traumatizant îl putea discuta cu prietenul tatlui ei, care a devenit un fel de terapeut al vremurilor respective, care o ajutau s treac peste dificultile de atunci. Poate fi i un lucru bizar, dar merge tot în direcia unui proces natural psihic. De multe ori, în vise se produce ceva similar. Cazuistica clinic ne arat cum o serie de pacieni se elibereaz de trecut prin vise care corecteaz anumite aspecte traumatiznate ale trecutului, folosindu-se de perspectiva adultului (Rossi, 1972). Viaa psihic este în permanent dinamic i reconstrucie, în funcie de achiziiile pe care le facem permanent, de experienele de via prin care trecem i care ne fac s ne maturizm i s ne crem filtre prin care percepem lumea mai complex, îns mereu subiectiv i perfectibil în viitor. Oricât nu am vrea s credem despre noi asta, vom rmâne mereu subiectivi, îns vom tinde s ne apropiem de un adevr, care este, la rândul lui, personal i valabil în contextul unicitii fiecruia. Paradoxul este c singura cale de a ne apropia de obiectiv este s ne implicm din ce în ce mai mult subiectiv. Omul din Februarie a fost doar cel care a facilitat i a accelerat acest proces natural în esen. Erickson însui a relatat o experien similar personal (Erickson, 1965), amintindu-i de un vis de-al lui în care se observa pe sine ca i copil din postura de adult. Acest tip de 146

vise ne dau oportunitatea de a ne elibera de trecut i de a ne folosi informaiile i perspectiva adult pentru a ne vindeca traumele. Practic, psihicul are un potenial autovindector fantastic, îns cei mai muli nu tim s-l utilizm, iar visele autoterapeutice sunt o dovad în acest sens. Spre sfâritul acestui proces de reorganizare a sistemului atitudinal, referitor la trecutul ei, a ieit la iveal o nou amintire: cu ani în urm ea i-a pus în cap, în secre, s treac printr-un proces hipnotic de amnezie dac se va mrita i va rmâne însrcinat. Pe când lua în calcul aceast posibilitate a primit o scrisoare de la mama ei în care îi cerea s nu foloseasc niciodat termenul de bunic ca o form de a respinge copilul nenscut. Aceast scrisoare a intensificat temerile i anxietile ei mai mult ca niciodat. Pentru a face fa noilor condiii a fost început un nou proces terapeutic prin care se utiliza hipnoza. Pentru început i s-a sugerat amnezia pentru toate amintirile hipnotice de pân atunci i a fost încurajat s-i exprime din nou toate sentimentele. În acest stadiu, lucrurile erau comparabile cu situaia de dinaintea terapiei. Apoi în timpul unei edine hipnotice ulterioare amnezia a fost anulat. A fost regresat cu o sptmân înainte de a primi scrisoarea de la mama ei. În hipnoz a fost pus s relateze vizitele, discuiile pe care le-a avut de-a lungul anilor cu prietenul tatlui ei. În timp ce relata toate acestea i s-a sugerat c grijile minore prezente trebuie s le priveasc prin perspectiva tuturor acestor discuii. Aa a reuit s aib insighturi foarte profunde i a reuit s-i gseasc echilibrul emoional i confortul psihic. Având în vedere aceste progrese, Erickson a regresat-o în perioada imediat urmtoare primirii scrisorii. Dup ce i-a exprimat câteva puncte de vedre destul de sensibile cu privire la atitudinea mamei ei, a fost rugat s-i dea cu prerea la reaciile pe care le-ar fi putut avea dac nu ar fi avut atâtea contientizri referitoare la trecut. A fost încurajat s-i dea frâu liber i s verbalizeze tot ce-i trece prin cap referitor la acest subiect. Aceast abordare speculativ a fost identic cu reaciile pe care le-a avut în mod real înainte de a-i fi sugerat amnezia. Îns, aceast verbalizare a avut un caracter speculativ, ipotetic subliniindu-se ideea c este diferit de 147

realitatea interioar i sistemul de valori pe care îl are în prezent i pe care i l-a câtigat din discuiile cu Omul din Februarie. Acum ea povestete despre trecutul ei i despre discuiile pe care le-a avut de-a lungul timpului cu prietenul tatlui ei. Ea s-a dezvoltat extrem de mult, a evoluat, s-a maturizat. Abordarea a fost ingenioas pentru c o realitate dureroas s-a transformat într-una speculativ, iar atitudinile sntoase care iau fost construite prin hipnoz a devenit adevrata realitate. Omul din Februarie a devenit un personaj real, în timp ce simptomele dezvoltate sunt doar nite speculaii care ar fi putut fi reale dac nu ar fi fost prietenul tatlui care a ajutat-o s-i construiasc un mod sntos de a gândi. Acest procedeu o poate ajuta s-i integreze sistemul nou de referin la un nivel i mai profund. Finalul terapiei nu a fost unul foarte complicat. A fost regresat pân la momentul în care ea se pregtea s-l viziteze pe terapeut. A fost asigurat de el – înc în rolul de Omul din Februarie- c viitoarea cltorie va fi un succes în multe feluri la care ea nici nu se gândete. Scena a fost mutat apoi în cadrul cabinetului iar ea a fost surprins s-l gseasc acolo pe Omul din Februarie. Terapeutul a fost i el uimit! Ea a fost surprins pentru c a spus c a venit s-l vad pe Dr. Erickson. A fost asigurat c îl va întâlni i c dorinele i se vor îndeplini, dar înainte va dormi profund. În timpul unei transe de jumtate de or i-au fost date sugestii c dup ce se va trezi îi va aminti de la început, în ordine cronologic, fiecare trans pe care a avut-o i insight-urile adiacente. La final i s-a spus c poate petrece câteva zile încânttoare în care s-i pun cap la cap amintirile, pentru a fi sigur ca a îneles, c i-a amintit i c i-a acceptat trecutul. În acest mod a fost integrat tot procesul terapeutic. Ea a îneles tehnicile folosite i cine era Omul din Februarie. Aparent, aceast ultim edin ar fi putut drâma tot efortul de pân atunci, îns nu s-a întâmplat asta. Terapeutul a ales s fac acest lucru pentru c, pe parcurs, ar fi putut s fi comis i erori, la fel ca i ea i, astfel, le pot corecta. Finalul cazului a fost surprinztor, având în vedere c în multe cazuri nu se întâmpl aa i amnezia hipnotic este lsat s se permanentizeze. Experiena clinic a lui Erickson i-a spus înc 148

o dat cuvântul. A uitat totui câteva experiene negative cu mama sa. Sugestia posthipnotic final conform creia va putea petrece câteva zile revzându-i amintirile a avut rolul de a preveni recderea.

149

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II.15. Procesul hipnoterapiei presupune o comunicare client-terapeut care se desfoar simultan la nivel contient i incontient.

E un principiu dovedit c trebuie s învei sa asculi pentru a ti comanda. De aceea, miestria conducerii nu este un act, ci o deprindere.(Aristotel). Atunci când inducea transa, Milton Erickson comunica cu pacienii lui la toate nivelurile (contient i incontient) i acorda atenie atât limbajului verbal cât i celui nonverbal, în egal msur. Pentru c acest procedeu terapeutic presupune o interaciune terapeut-pacient extrem de complex un bun profesionist în acest domeniu trebuie s învee s-i controleze limbajul nonverbal i, mai mult decât atât, este de dorit s fie relaxat iar aceast atitudine s fie una autentic, nu doar una teatral, care la nivel incontient va fi sesizat cu rapiditate de client. Atingerea acestui deziderat presupune din partea terapeutului de orientare ericksonian un bun nivel de autocunoatere care s-i faciliteze s sesizeze rapid, spre exemplu, ce tip de reacii sau emoii produce în cellalt dar, în egal msur i ce emoii trezete în el clientul. Cu alte cuvinte, chiar dac terapia ericksonian este una de scurt durat, ea nu pierde din vedere mecanismele proieciei sau cele ale transferului i contratransferului, semnalate de psihanaliza clasic. Mai mult, ea merge mai departe i caut s le utilizeze cu eficien în beneficiul clientului. Multe persoane, influenate de hipnoza de strad sau de filmele ce cutau s prezinte partea spectaculoas a acestui 150

procedeu, fr s dea prea mult importan argumentaiei tiinifice, îi imagineaz c vor intra în trans doar dac vor fi privii în ochi. Contrar acestei speculaii des întâlnit Erickson, atunci când inducea transa hipnotic, obinuia s priveasc zona brbiei. Acest lucru are i avantajul c mrete câmpul vizual i ofer oportunitatea terapeutului s observe reaciile subiectului în ansamblu, s urmreasc limbajul corpului i si adapteze, în consecin, procesul terapeutic. Pentru a intra în armonie cu subiectul Erickson îi sincroniza poziia corpului, respiraia i în aceast modalitate reuea s preia controlul fr ca subiectul s realizeze asta. Observarea comportamentului lui Erickson în timpul edinelor a fost o important surs de inspiraie în crearea PNL-ului. John Grinder, asistent la facultatea de lingvistic i Richard Bandler studiind comportamentul verbal i nonverbal al terapeutului pentru a înelege care sunt mecanismele responsabile de imensul succes al terapiei ericksoniene, au demarat o serie de cercetri în care au observat un lucru surprinztor: indiferent de cât de diferii sunt oamenii de succes, ca personalitate, ei folosesc incontient aceleai strategii pentru a obine un rezultat. În ceea ce privete comunicarea ei intr în raport, in relaie cu interlocutorul în mod eficient, creeaz un cadru confortabil, folosesc într-un mod specific limbajul verbal i nonverbal. Acest comportament creeaz o relaie pozitiv, cald, armonioas, în care interlocutorii se îneleg bine. De altfel, în mod instinctiv, când doi oameni sunt “pe aceiai lungime de und” se poate observa c au o poziie a corpului simetric i o tonalitate a vocii asemntoare, ca în oglind. Mai mult chiar, vom vedea c folosesc fr s-i dea seama aceiai gama de cuvinte. (privii doi îndrgostii pentru a v convinge de asta). În zilele noastre, constatarea c limbajul nonverbal are o importan covâritoare nu mai este contestat de nimeni. Se pare, dup unele studii, c doar 7% este ponderea de importan a cuvintelor în comunicarea între dou persoane, indiferent de situaia de via în care s-ar afla. PNL-ul numete aceast generare a unei relaionri pozitive între doi oameni un bun raport. Odat ce dou persoane comunic bine ele tind s se perceap ca fiind asemntoare. 151

Erickson, care era fr îndoial un geniu al comunicrii, tia s gseasc mecanisme prin care s intre în lumea clientului lui i s îl determine s îl perceap pozitiv, ca pe o persoan simpatic, care îl înelege. Construirea unui bun raport este baza procesului de comunicare eficient i a procesului de influen ulterior, absolut necesar pentru a determina o schimbare, o dinamic evolutiv în lumea interioar, care s genereze vindecarea persoanei ce intr în cabinetul de psihoterapie i activarea resurselor interioare necesare. Erickson tia s preia cu miestrie tonalitatea, ritmul vocii i celelalte elemente pe care le observa la clientul su i tia s se exprime în acelai mod ca pacientul su, s vorbeasc pe limba lui, s se fac bine îneles. Cele mai evidente modele de comportament pe care le poi observa i prelua de la partenerul de dialog sunt: • poziia corpului: întregul corp, poziia corpului, umerilor, a capului, gestica; • tonul i ritmul vocii; • micrile repetate- câteodat e recomandat ca acestea s nu se potriveasc exact. Cu alte cuvinte adoptând aceiai poziie ca a partenerului tu, folosind acelai ton îi creeaz acestuia impresia c este pe aceiai lungime de und cu tine, c eti o persoan de încredere. Atenie îns! Asta nu se traduce într-o imitaie care lar face pe celalalt s se simt ridiculizat mai degrab decât îneles! Este necesar discreie, armonizare, interes real, respect, flexibilitate i deschidere pentru lumea i valorile persoanei din faa ta i mult experien pe care nu o poi cpta decât punând în practic i învând din greelile proprii. Mergând mai departe, exersând, putem începe s învm s prelum de la partener i alte elemente: • ritmul i modul de a respira; • expresiile faciale: ridicatul sprâncenelor, strângerea buzelor etc. Capacitatea de a construi un bun raport este fundamental pentru orice demers de psihoterapie i Erickson a îneles asta mai bine decât oricine. Nimeni nu se va destinui în faa unei persoane antipatice i cu atât mai mult nu va accepta sugestii de la ea! Cu toii suntem dispui s ne deschidem sufletul i s 152

ne lsm influenai de persoanele în care avem deplin încredere i care ne sunt simpatice. Un bun terapeut trebuie s aib abilitatea de a relaiona cu diferite tipologii umane i flexibilitatea care s îi permit s îneleag c fiecare om este unic i are propriile metode eficiente de a-i rezolva problemele cu care se confrunt. Terapeutul ericksonian va fi doar un ghid care îl va ajuta s-i descopere resursele i s-i gseasc propriile rspunsuri la situaiile care-l preocup. Nu trebuie s-l judecm pe cel din faa noastr prin prisma sistemului nostru de valori sau a felului nostru de a vedea lumea i viaa. Dac dorim s comunicm optim i s îi vorbim fiecruia pe limba lui, trebuie s învm s folosim acelai gen de expresii corespunztoare sistemului dominant al interlocutorului. Au fost identificate trei sisteme principale prin care percepem lumea, care imprim i anumite caracteristici persoanelor dup care pot fi uor recunoscute, menionate într-unul din subcapitolele anterioare. Tendina pe care o avem fiecare este s favorizm unul dintre aceste 3 sisteme (auditiv vizual sau kinestezic). Odat tiind cum funcionam, ne putem autoprograma mai eficient. Cunoscând sistemul favorit al clientului, îi putem vorbi “pe limba lui”, în termenii lui, în modalitatea lui familiar. Aa cum am mai subliniat în momentul când comunicarea decurge bine între doi interlocutori apare în mod spontan mimetismul comportamental, acetia au atitudini similare, postura i gesturile sunt în armonie, sincronizate, vocile de asemenea ca i tonul, volumul, intonaia i alegerea cuvintelor. Dincolo de aceste elemente de ordin nonverbal, care desigur sunt foarte importante, nu putem s nu subliniem i importanta limbajului verbal, a modalitii în care terapeutul pune întrebrile. Cercetrile recente au evideniat c mintea uman îi continu cutrile prin întreg sistemul de memorie chiar i dup ce a fost dat un rspuns aparent satisfctor pentru nivelul contient la o întrebare. Tocmai aceast cutare incontient la un nivel incontient autonom este esena abordrii indirecte. Terapeutul ericksonian va cuta s provoace acest fenomen pentru c este o manier prin care se utilizeaz potenialul latent în rezolvarea problemei unui client. Acest tip de cutare se produce de multe ori i spontan, în viaa 153

de zi cu zi, sau chiar în timpul somnului. De multe ori ne trezim c dimineaa ne apare în minte, în mod spontan, o soluie la o problem pe care nu reuisem s o rezolvm seara. Practic, incontientul a continuat s lucreze, chiar i atunci când contientul se odihnea. Metoda socratic de dialog este o bun exemplificare a felului în care, o bun strategie de a pune întrebrile potrivite, poate iniia acest proces incontient de cutare i de a provoca un client s-i canalizeze toate resursele – contiente i incontiente- pentru a se vindeca, pentru a gsi soluii eficiente. O ilustrare interesant a modului în care întrebrile terapeutului pot activa diferite aspecte ale experienei interne este dat de cercetrile efectuate pe rspunsurile date de subiecii aflai în trans hipnotic. Atunci când au fost întrebai „Experiena strii de trans este similar cu cea în care suntei treji?”, 83% din subieci au rspuns afirmativ. Pe de alt parte la întrebarea „Experiena strii de trans este diferit de cea în care suntei treji?”, 72 % din subieci au rspuns tot afirmativ. Aceste dou rspunsuri se bat cap în cap la prima vedere. Dac privim îns din alt punct de vedere vom vedea c ele nu sunt contradictorii. Explicaia la aceast problem este c modul în care au fost puse întrebrile au determinat subiecii s se canalizeze pe aspecte diferite ale experienei lor interne. În timp ce prima întrebare i-a determinat s se concentreze asupra similaritilor dintre starea de trans i cea de veghe, a doua i-a fcut s-i comute atenia asupra diferenelor dintre cele dou stri. Practic ambele rspunsuri sunt adevrate în acelai timp pentru c se refer la aspecte diferite ale experienei interne. În hipnoterapie de multe ori este util s ajutm pacienii s discrimineze cu strile lor interne sau, din contr, s gseasc asemnrile, experiene diferite. Formularea întrebrilor poate facilita acest proces. Întrebrile în sine pot deveni forme de sugestii indirecte, atunci când rspunsul nu este dat de contient. Asemenea întrebri activeaz procesul intern de cutare i faciliteaz rspunsuri autonome date de nivelul incontient, fapt care este tocmai esena strii de inducie hipnotic. Spre exemplificare, 154

vom arta cum o serie de întrebri pot provoca i aprofunda starea de trans, prin dou metode diferite de inducie: fixarea privirii i levitaia braului. În fiecare exemplu, rspunsul la primele întrebri poate fi de ordin comportamental, care presupune alegeri contiente. Urmtoarele întrebri vor solicita de la subiect atât rspunsuri ce presupun o intenionalitate contient dar i alegeri incontiente. Ultimele întrebri vor provoca pacientul s rspund, s dea rspunsuri ce vin de la un nivel incontient perfect autonom. Este clar c irul urmtor de întrebri nu poate fi luat ca atare i utilizat într-o manier rigid pentru c ele utilizeaz tocmai comportamentul subiectului, care este diferit de la caz la caz, aa cum este firesc. Subiectul nu are nevoie s dea un rspuns clasic, de ordin verbal, ci mai degrab este provocat s rspund printrun comportament i acest mod de a pune problema tinde s ocoleasc mecanismele de aprare. Întrebrile îi provoac s se concentreze asupra lor însui i s se întrebe cum vor reaciona. Acest mecanism presupune deja o disociere între nivelul contient i cel incontient, care va da rspunsul la suita de întrebri ale terapeutului, care va fi de tipul: • Preferi s-i gseti un punct unde s priveti în timp ce stai confortabil? • În timp ce continui s priveti, observi c pleoapele încep s-i tremure? • Oare pleoapele încep s tremure împreun sau separat? • Încet, abia perceptibil sau tare? • Se vor închide brusc sau vor mai continua s tremure pentru un timp • Oare se vor apropia pleoapele din ce în ce mai mult pe msur ce te vei aeza din ce în ce mai confortabil? • Este în regul. Se poate ca ochii s rmân închii în timp ce starea de confort devine tot mai profund, ca atunci când dormi? • Oare poi s-i aprofundezi starea de confort astfel încât s nici nu simi nevoia s mai deschizi ochii? • Sau mai degrab, preferi s încerci i s vezi c nici nu mai poi s-i deschizi? 155

• Oare cât de curând ai s scapi din vedere aceast problem din cauz c incontientul tu vrea s viseze? (În acest moment terapeutul poate observa micri subtile ale globului ocular, care urmresc scenele pe care i le imagineaz pe ecranul mental). Vedem c seria de întrebri (Erickson, 1976) debuteaz cu întrebri care solicit o alegere voluntar din partea clientului i se sfârete cu unele care vizeaz doar activitatea unor procese incontiente. O caracteristic de baz a acestei abordri este c ea este sigur, în sensul c nu exist eec pentru c orice rspuns ar da subiectul la întrebare este valid, corect. O alt caracteristic este c fiecare întrebare solicit un rspuns ce se traduce într-un comportament observabil, ce îi d terapeutului indicii importante despre modul în care clientul reacioneaz la sugestii. Aceste rspunsuri observabile sunt asociate cu stri interne relevante din perspectiva experienei de trans i constituie indicatori ai acesteia. Dac exist un eec în a rspunde adecvat terapeutul poate interveni cu alte întrebri ce insist pân când este obinut comportamentul dorit la un nivel manifest sau terapeutul poate discuta cu subiectul despre experiena lui interioar pentru a putea fi exploatate, din perspectiv terapeutic, orice rspunsuri mai neobinuite sau chiar dificulti cu care se confrunt. Nu este neobinuit, de exemplu, ca unii pacieni s deschid ochii ocazional, chiar dac li se sugereaz ca acetia s rmân închii. Este un comportament de verificare la care unii clieni apeleaz în mod automat, chiar fr a fi contieni de asta. Aceast atitudine nu interfereaz i nu afecteaz cu nimic procesul terapiei. Modalitatea de formulare a întrebrii las fiecrui subiect libertatea de a rspunde într-un mod constructiv din perspectiva eficienei hipnoterapiei i, în acelai timp, particular, original.

156

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 16. Vocea, timbrul vocal este un element important în hipnoza ericksonian. Vocea poate schimba total sensul unui mesaj (R. Bandler) Pe tot parcursul hipnozei se menine, în general, acelai timbru vocal, uneori acesta singur putând induce transa. Vocea este deja mesajul, fiind plin de conotaii, de muzic, de sugestii mai puternice i mai arhetipale decât cuvintele: “iar vocea mea te însoete pretutindeni i se transform în vocea prinilor ti, a profesorilor ti, a colegilor ti de joac i în glasul vântului i al ploii….” Din acest motiv orice persoan care dorete s devin un bun hipnoterapeut trebuie s acorde atenie acestui aspect i s-i exerseze vocea. Fiind afon, Milton Erickson a acordat o mare atenie modulaiilor vocii, considerând c multe tipare de comportament se reflect în modul în care persoana spune un anume lucru. Pentru un bun hipnoterapeut vocea este un element esenial pentru c faciliteaz sau nu inducerea transei. Având în vedere importana acestui aspect, aceasta se poate exersa i forma printr-o suit de exerciii speciale, pe o lung perioad de timp (cum ar fi armonizarea vocii cu ritmul unei melodii instrumentale, cu sunetele mai înalte sau mai joase, etc.). Modificrile de tonalitate pot constitui o însumare lexical propriu-zis a modificrilor ce au intervenit la nivelul de comunicare verbal, aa cum se întâmpl i cu limbajul corporal.

157

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II.17. Hipnoza ericksonian este centrat pe obiectiv i limitat în timp. Caracteristicile obiectivelor corect definite i a tehnicilor care faciliteaz realizarea lor. Fiecare este fauritorul propriului sau destin.(Salaustius) Terapia ericksonian este una centrat pe obiectiv i de aceea mijloacele i tehnicile trebuiesc utilizate i planificate de aa manier încât s activeze resursele ce vor duce la îndeplinirea obiectivelor urmrite. Obiectivele trebuiesc s fie clar definite i operaionale, înc de la începutul terapiei, în deplin acord cu pacientul. Acesta trebuie încurajat s spun exact ceea ce dorete s obin de la terapie, exprimându-se în termeni cât mai quantificabili i clari, pentru a avea control asupra eficienei terapiei. Terapeutul va da dovad i în acest demers de maxim flexibilitate i nu va încerca s-i impun propriile scopuri, aa cum le vede el, prin prisma sistemului su de valori, ci din contr, va încuraja clientul s-i stabileasc obiectivele aa cum crede el de cuviin i îl va ghida astfel încât acestea s se circumscrie valorilor i prioritilor de via ale pacientului, oricât de diferite sunt ele de cele ale terapeutului. În acest demers nu are importan dac terapeutul este sau nu de acord cu obiectivele, atâta timp cât clientul crede c îi sunt utile. Hipnoterapia va fi apreciat ca fiind eficient în msura în care obiectivele stabilite iniial au fost realizate. Având în vedere c scopurile sunt concrete i clare, terapeutul trebuie s utilizeze la maximul timpul, astfel încât numrul edinelor s fie cât mai mic, pe principiul eficienei maxime într-o unitate de timp cât mai mic. Pentru a-i rezolva problema clientului trebuie s fim ateni la cuvintele lui, la modul cum se exprim, la ceea ce dorete de la terapie, la pattern-urile sale de vindecare pe care le-a mai 158

utilizat în trecut i la soluiile bune care l-au ajutat s treac peste perioade sau probleme dificile de-a lungul existenei sale. Este util s avem în vedere schema:

De ce se plânge acum subiectul.

RESURSE

Ce dorete s obin (cum, când, cât, cu cine) pentru a ti cum vrea s realizeze ceea ce-i propune.

Trebuie identificate resursele de care dispune subiectul, ce are, ce nu are, de ce ar mai avea nevoie pentru a reui s depeasc impasul în care se afl. În cazul în care se constat c pacientul are nevoie i de alte resurse decât cele pe care le posed (cum ar fi abiliti de comunicare, asertivitate etc.), psihoterapia va fi direcionat spre dezvoltarea acestora prin tehnici adecvate. Muli pacieni au tendina de a se pierde în detalii în relatrile lor i terapeutul trebuie s evite aceast capcan, centrându-se pe ceea ce este esenial, pentru a valorifica timpul acordat terapiei la maxim. Este important s respectm cererea subiectului. Dac acesta nu ne cere, în mod explicit, s rezolvm o problem este foarte posibil s nu fie cu adevrat pregtit s o rezolve i s mai doreasc s mai rmân în acea stare. Deci este mai bine s nu lum în seam cererile implicite care pot fi doar fantasme ale terapeutului, rezultate din contratransfer i din proieciile sale. Trebuie s fim ateni i s fim capabili s facem diferena între ceea ce ne dorim noi, ca terapeui i ca oameni i ceea ce îi dorete clientul. Nu trebuie s triem informaia prin sistemul nostru de referin sau s raportm ceea ce spune subiectul la sistemul nostru de valori sau la experiena noastr individual. Dac am proceda aa am risca s ne rezolvm doar problemele noastre, nu i pe cele ale clientului, iar rezultatele terapiei (în cazul în care ar exista) near mulumi pe noi, nu pe client. Abordarea în terapie a cererilor implicite poate face mai mult ru decât bine persoanei. 159

Spre exemplu, dac persoana poveste despre o relaie nefericit i nu cere explicit s o ajutm s se rup de ea nu trebuie s încercm s o determinm s fac acest pas pentru c aa credem noi c ar fi mai bine pentru ea. Nu am face decât s-i stricm echilibrul, care pentru moment este probabil o stare bun pentru ea, din care mai are de învat, din moment ce nu i-a propus s o schimbe. Acest principiu este în ultima instan o modalitate de a respecta clientul i de a avea încredere în el. Fiecare persoan este capabil s decid ce dorete i ce nu dorete s schimbe în viaa sa. A discerne între problemele personale i cele ale pacientului este o dovad de maturitate i profesionalism pentru un terapeut. Tocmai pe acest segment se dovedete utilitatea unei analize personale sau a unei dezvoltri personale autentice, în care am avut ocazia s lucrm cu propriile noastre probleme, s ni le acceptm, cunoatem i s ni le rezolvm. Este un lucru destul de cunoscut c oamenii se plâng deseori de o sumedenie de lucruri, îns acestea nu sunt întotdeauna i cele pe care doresc s le schimbe. Câteodat, când pacienii se vait, au nevoie s fie linitii i s li se confirme c ceea ce ei doresc este rezonabil, firesc. Sau pot dori s fie doar ascultai i recunoscui ca persoan. De multe ori, între brbai i femei exist probleme de comunicare care deriv din aceast problematic. Brbaii, prin natura lor mai logic, mai raional i prin faptul c sunt centrai pe soluii, atunci când aud o femeie c povestete, c se plânge de diferite aspecte, au tendina de a le oferi imediat soluii. Drept rezultat, acestea se simt neînelese pentru c ele vroiau de fapt doar s fie ascultate i s se simt aprobate. Cu alte cuvinte, era mai potrivit o atitudine empatic decât una logic. Sintetizând, putem spune c, pentru ca un obiectiv s aib anse mari s fie realizat trebuie s îndeplineasc urmtoarele cerine: o s fie formulat în termeni pozitivi; o s fie personal i s depind exclusiv de persoana care i-l propune, nu de factori exteriori; o s fie concret. Clientul trebuie ajutat s-l descrie amnunit, în termeni senzoriali, dup schema VAKOG; o s fie quantificabil i observabil; 160

o s fie foarte bine contextualizat. În acest sens sunt utile întrebrile de tipul: cât, unde, cu cine cum etc. Pentru ca un obiectiv s ajung s îndeplineasc cerinele de mai sus, terapeutul îl poate ghida prin întrebri ajuttoare de tipul: - Ce dorii s obinei? - De unde vei ti ca ai obinut ceea ce v dorii? - Cum va ti altcineva c v-ai îndeplinit obiectivul? - Ce se va întâmpla sau ce se va modifica dup ce vei obine ceea ce v dorii? - Ce v împiedic s v realizai obiectivul? - Când dorii s v îndeplinii obiectivul? - Ce ai putea pierde obinându-l? Întrebrile trebuie s fie puse într-o manier care sugereaz o atitudine deschis i flexibil din partea terapeutului, care s-i lase clientului libertatea de a-i gsi cea mai bun cale pentru el de rezolvare a problemei. Spre exemplu: Care sunt modalitile cele mai bune pentru tine s slbeti? Vei slbi pentru c pur i simplu vei uita s mnânci sau poate vei amâna mesele lungi pentru c te împiedic s faci lucruri mai interesante? Ce te va motiva s nu mai mnânci alimentele interzise, care te fac s te îngrai? Vei descoperi c mâncarea recomandat i noile modaliti de a gti sunt plcute i vei fi surprins c poi slbi fr s te frustrezi realmente? Vedem, din acest exemplu, cum fiecare întrebare las libertatea clientului de a alege din mai multe alternative pe cea care se muleaz cel mai bine pe tendinele sale naturale. Mai mult decât atât, întrebarea în sine ofer sugestii într-o manier indirect. De principiu, se observ c întrebrile sunt compuse i implicit au o doz de ambiguitate, util din perspectiv terapeutic pentru c ajut clientul s renune la limitrile pe care le-a învat i s fie deschis spre învarea unor pattern-uri mai constructive de comportament. Pentru o bun descriere a obiectivului, în termeni senzoriali, trebuie luat în calcul Modelul Milton i corectate eventualele erori de gândire ale clientului. De asemenea, atunci când definim ceea ce dorete clientul s schimbe, este mai potrivit un limbaj de aciune, care presupune descrierea problemei în amnunt, utilizând expresii senzoriale i termeni concrei. 161

Este foarte important de tiut cum va arta schimbarea atunci când aceasta va surveni la modul concret evitând descrierile de tipul „el nu va mai fi nestpânit” i provocând un limbaj care s descrie un comportament în termeni concrei, observabili, obiectivabili. În acest context este bine s subliniem i lucrurile care vor rmâne la fel deoarece sunt bune, pozitive, dezirabile. Obinerea rezultatelor i implicit succesul terapiei, este condiionat de o serie de factori. La unii dintre acetia am mai fcut referire i în capitolele precedente. Aceti factori pot fi organizai în patru categorii principale: Factori legai de client i factori extraterapeutici: ‰ clientul este singura persoan cu adevrat important în ceea ce privete contribuia la rezultatul hipnoterapiei; ‰ pstrai concepiile clientului în cadrul procesului de schimbare; ‰ cercetai forele, capacitile i resursele clientului; ‰ inspirai-v din competenele interne; ‰ fii concentrai asupra schimbrii; ‰ inspirai-v din viaa clientului, exterioar terapiei, înelegând evenimentele datorate întâmplrii. Factori legai de relaie: ‰ este foarte important ca terapeuii s fie percepui de ctre clienii lor ca fiind empatici i necritici; ‰ adaptai-v comportamentul la viziunea pe care o are clientul în legtur cu relaia terapeutic; ‰ acceptai obiectivele clientului; ‰ adaptai-v comportamentul la nivelul motivaiei clientului. Factori legai de ateptri i factori placebo: ‰ speranele i ateptrile în privina schimbrii sunt factori eseniali pe care profesionitii sntii mentale le pot promova sau diminua; ‰ momentele de deschidere i de interaciune sunt importante; ‰ cercetai posibilitile de schimbare fr a minimaliza durerea i suferina; ‰ folosii un limbaj care promoveaz sperana; ‰ fii contieni de prioritile personale; 162

‰ evideniai sentimentul de stpânire de sine al clientului; ‰ orientai-v tratamentul spre viitor (muli clieni fac mereu referiri la experiene trecute care îi împiedic s……i uit c ele nu mai fac parte din prezent i nici din viitor, dac ei nu mai doresc asta); ‰ depersonalizai plângerile clientului. Factori legai de modele i tehnici: ‰ alegei modelele sau tehnicile care se potrivesc clientului vostru i exprimai factorii comuni; ‰ utilizai tehnici i intervenii care s fie în concordan cu etapele de schimbare ale clientului; ‰ colaborai cu clientul în ceea ce privete obligaiile i sarcinile acestuia Exist obiective care nu pot fi îndeplinite brusc, ci presupun o schimbare treptat, lent, îns sigur. În acest caz va trebui discutat cu pacienii pentru a-i pregti pentru acest aspect i a-i ajuta s-i contureze nite expectane realiste, tiut fiind faptul c muli oameni se pot simi frustrai sau se pot irita atunci când au senzaia c nu înregistreaz nici un progres. Spre exemplu, nici o persoan nu va putea slbi peste noapte 10 kg i de aceea trebuie s aib rbdare i s dea dovad de perseveren în respectarea indicaiilor date de nutriionist. De aceea, se vor stabili, în colaborare cu ei, semnele care indic progresul i pentru clarificarea acestui aspect sunt utile întrebrile: o Care va fi primul semn care va indica c a început s se schimbe situaia? o Ce anume ai putea semnala ca având o tent de cretere în procesul de dezvoltare? o Ce credei c se întâmpl atunci când lucrurile încep s mearg în sensul dorit? o Ce trebuie s se întâmple pentru ca s semnalai faptul c lucrurile sunt în curs de schimbare, în sensul în care dorii dumneavoastr? o Cum vei pstra schimbarea pe care o ateptai s înceap? o Care este lucrul care vi se întâmpl în momentul de fa i care dorii s existe i în viitor?

163

Câteva ci pentru a crea schimbarea sunt prezentate în tabelul de mai jos: TRIRI EXPERIEN - Sentimente -Înelesul sinelui -Senzaii corporale -Himere i gânduri automate

SITUAIE CONTEXT -pattern-uri temporale (aciuni) -pattern-uri spaiale (aciuni) -cadru i înclinaii culturale -cadru i înclinaii familiale / istorice -cadru i înclinaii biochimice / genetice -ucenicii i înclinaii datorate neamului -ideologii spirituale/ religioase

EXPERIEN

CONTEXT

A da mesaje de acceptare i de recunoatere. E inutil s se schimbe sau s se analizeze experiena, întrucât problema nu este inerent

Identificarea aspectelor ajuttoare i limitative ale contextului, apoi sugerarea schimbrilor de context în jurul problemei (de ex. schimbri în biochimie, timp, spaiu, obiceiuri culturale i influiene)

164

OBIECTIV VIZIUNE Puncte de vedere Pattern-uri de atenie Interpretri Explicaii Evaluri Supoziii Convingeri Scenarii de identificare

VIZIUNE Identificarea i repunerea în întrebri a viziunilor legate de: neputin i invalidare, noniresponsabilitate sau determinism i de asemenea: a propune noi posibiliti de atenie.

ACIUNE Pattern-uri de rezultat Pattern-uri de interaciune Pattern-uri de limbaj Pattern-uri non-verbale

ACIUNE Aducei la zi pattern-urile de aciuni i de interaciune care fac parte din problem i care „rmân întotdeauna la fel”.. Apoi, sugerai întreruperea pattern-ului problematic sau gsii i utilizai un pattern orientat ctre soluii

În majoritatea problemelor ce implic un element contextual exist influiene echivoce cum ar fi pattern-urile legate de rezultat i de pregtire. Exist tendine care îi mobilizeaz pe oameni s-i ating obiectivele i altele care îi frâneaz. Contextul trebuie luat i el în calcul în aceast constelaie. Pentru a înlesni schimbarea, exist câteva idei de care trebuie s inem cont, câteva pattern-uri: ƒ Descoperii ideile i credinele clienilor care au legtur cu preocuprile, problemele i cu soluiile posibile. Trebuie luat în calcul i rolul pe care îl au înclinaiile culturale, etnice, sociale, familiale, spirituale, politice, religioase i biologice în ansamblul viziunii pacientului asupra lumii i modul cum aceste influieneaz credinele lor, ideile, explicaiile i interpretrile care le fac. Este util s fie direcionai s-i analizeze felul în care aceste înclinaii îi mobilizeaz sau îi împiedic s-i ating obiectivele; ƒ sistemele sociale de susinere (coal, munc, biseric, familie, prieteni, amici, colegi, colectivitate etc) pot fi utilizate ca puncte de sprijin în psihoterapie; ƒ prietenii care au observat schimbarea îi pot schimba i clientului viziunea; ƒ folosirea unui limbaj care promoveaz sperana, care îl ajut s-i modifice acele pattern-uri negative. Spre exemplu, putem folosi descrieri ce se bazeaz pe competenele reale ale clientului în opoziie cu cele centrate pe probleme; ƒ utilizarea contraexemplelor. Putem alege s vorbim despre excepii, despre rezultate unice, care contrazic întâmplarea neplcut. Sunt preferabile acele contraexemple mai apropiate de prezent, dac pot fi identificate pentru c dovada cea mai uor acceptat este cea actual, pentru c este afectiv mai puternic. În cazul în care nu gsim un asemenea exemplu apropiat, este bine s cutm unul mai îndeprtat în timp, pentru c un exemplu rmâne un exemplu; ƒ gsirea acelor întâmplri alternative care merg la aceleai fapte. Aceast abordare est util atunci când terapeutul are nevoie s scoat în eviden un punct de vedere diferit de cel pe care îl argumenteaz clientul. Poate face interpretrile plecând de la o ipotez sau de la o uimire, folosind expresii de genul „m întreb”, „este posibil ca”, „se poate ca”; 165

ƒ identificarea i scoaterea în eviden a acelor caliti ale clienilor care le permit s se ridice deasupra sorii i s-i gestioneze situaiile dificile cu care se confrunt; ƒ sprijinirea clientului în efortul de a-i contura o viziune atrgtoare asupra viitorului. Pentru a identifica pattern-urile problematice, trebuie precizat cu exactitate care este frecvena cu care se manifest în mod curent problema (o dat pe zi, pe sptmân), cât dureaz, în ce loc se manifest, ce face persoana sau cei din jur atunci când apare. Exist factori care amplific problema i care pot ine de context, de persoane din jur sau de modalitatea pacientului de a interpreta evenimentele. Modificarea, întreruperea sau dezorganizarea i destructurarea pattern-urilor dezadaptative sau care însoesc problema sunt favorizate de: • schimbarea frecvenei; • modificarea ritmului cu care se manifest; • schimbarea intensitii; • scurtarea duratei; • schimbarea momentului în care se manifest; • adugarea unui element nou problemei; • asocierea apariiei problemei cu un pattern ce reprezint o activitate neplcut. Schimbarea se poate face printr-un proces cunoscut sub denumirea de re-pattering care presupune actualizarea acelor pattern-uri îndreptate spre rezultat i interaciune, centrate pe soluii. Pentru realizarea acestui obiectiv se caut s se descopere, s se evidenieze soluiile, capacitile, pregtirea, puterile i resursele anterioare, competenele clientului. Pentru a avea efectul scontat este bine ca toate acestea s fie fcute cu tact, prin punerea întrebrilor potrivite care îi provoac pe clieni s-i gseasc singuri soluiile i s-i descopere resursele. Descoperirea soluiilor anterioare, a soluiilor gsite la un anume moment din trecut i a reuitelor pariale este un demers extrem de util i este facilitat de întrebrile de tipul: spunei-mi o dat când problema a survenit i dumneavoastr ai fost capabil s o stpânii într-un fel sau altul. Evidenierea momentului când problema ia sfârit, sau este pe cale s se 166

finalizeze, ofer indicii valoroase pentru gsirea soluiilor de rezolvare. De asemenea, schimbrile care au precedat tratamentul pot s ne furnizeze informaii valoroase despre modalitatea în care clienii îi abordeaz problemele. Este util de identificat, cu exactitate, cadrul în care clienii se simt pregtii, creativi i capabili de a-i rezolva problemele. În cazul în care problema nu s-a înrutit este bine s identificm cauzele. Simplul fapt c pacientul realizeaz c alii se confrunt cu situaii mult mai dificile decât ei îi poate face s se simt bine i mai optimiti. În continuare vom prezenta câteva principii ce ne ajut s ne construim un limbaj al putinei, al speranei, orientat spre soluii: Anularea limbajului neputinei. Dac clienii se simt neînelei vor deveni furioi sau îl vor face pe terapeut s îneleag c exist o problem. În acest context adugarea de sensuri noi cuvintelor clienilor poate fi mai benefic decât o simpl reformulare; Reformularea rspunsurilor. Exemplu: Clientul: El are mereu necazuri – Terapeutul: El a avut necazuri.; Transformarea declaraiilor de ordin general ale clienilor de tipul „totul”, „toat lumea”, „nimeni”, „întotdeauna”, „niciodat” în declaraii pariale, particularizate; Transformarea mrturisirilor clienilor, raportându-le la adevr sau la realitate prin utilizarea expresiilor: „Dumneavoastr avei impresia c…”, „Gândii-v c”; Manifestarea presupunerilor prin cuvinte precum „deja”, „pân în prezent”, „atunci când” sugereaz clientului c în viitor lucrurile vor lua o alt întorstur; Reinserarea declaraiilor dificile în unele ce au legtur cu viitorul ales sau cu obiectivul. Clientul: nu voi scpa niciodat de aceast situaie Terapeutul: Dorii s gsii un mijloc de a scpa de aceast situaie?; Acordarea permisiunii de a învinge (Putei!) sau a permisiunii de a nu face (Nu suntei obligat!); Utilizarea oricrui ajutor care face posibil schimbarea, oricât de mic ar fi. Aceast tehnic permite transformarea unor comportamente, considerate în mod curent incapaciti, 167

simptome, aspecte negative în atu-uri. Ex.: Client: Familia mea este extrem de disfuncional i confuz. Terapeut: „Avei experiena disfuncionalitii i a confuziei; Înglobarea tuturor aspectelor, sentimentelor într-un tot unitar. Aceast tehnic este bun pentru c oamenii se simt prizonieri doar pentru c experimenteaz lucruri opuse, contradictorii; Înelegerea criticilor. Aceste sunt o surs bogat i valoroas de informaii pentru c ne ofer un feed-back despre felul în care noi lucrm cu clienii. În cazul în care constatm c pacientul este nemulumit, trebuie s avem disponibilitatea i flexibilitatea de a ne schimba modul de a aborda terapia, de a comunica mai bine; Adaptarea limbajului la cel al pacientului. Pentru a ajuta clientul s-i contureze o viziune pozitiv asupra viitorului îl putem ajuta prin întrebri de tipul: Dup prerea dumneavoastr, ce este important s realizai în via?, Ce înseamn pentru dumneavoastr un viitor bun?, Ce visai pentru zilele sptmânii/lunile/anii ce vor veni?, Pentru ce ai fost trimis pe aceast lume?, În ce domeniu de activitate credei c ai putea aduce o contribuie?, Ce v-ai strdui s facei în via dac ai ti c nu ai putea da gre?”. Este la fel de important s negociem cu clientul pentru a reui s desfiinm obstacolele ce stau în calea viitorului ales pentru c, se poate întâmpla ca pacienii s tie cu exactitate ceea ce vor, dar s nu poat s-i ating obiectivele pentru c percep obstacolele care le stau în cale ca fiind de neînvins. Ei nu se simt, în acest caz, îndeajuns de puternici pentru a-i realiza visurile sau cred c mai sunt o sumedenie de lucruri pe care trebuie s le fac înainte. Întrebrile utile pentru acest demers sunt de tipul: Dup prerea dumneavoastr ce anume v împiedic s ajungei acolo unde v dorii? , Dup prerea dumneavoastr ce anume v împiedic s v realizai obiectivele?, Ce credei c trebuie s vi se întâmple înainte de a putea s v realizai visul?, Care sunt aciunile pe care nu le facei pentru a permite visurilor dumneavoastr s se realizeze?, Care sunt obstacolele care stau în calea visurilor dumneavoastr?, Ce ar face, dup prerea dumneavoastr, eroii, modelele sau oamenii pe care îi 168

admirai dac ar fi în locul dumneavoastr pentru a-i realiza visele?, Ce anume nu facei, nu gândii i ei ar face, ar simi sau ar gândi în aceast situaie?, Ce anume facei, simii sau gândii dumneavoastr i ei nu ar face, nu ar simi i nu ar gândi?. Ulterior se poate întocmi un plan de aciune pentru a ajunge la un viitor ales, dorit de pacient. Simplul fapt de a avea o viziune a viitorului i a fi contieni de obstacole, nu-i va cluzi spre îndeplinirea lor. În aceast etap întrebrile ajuttoare sunt de tipul: Ce putei face în viitorul apropiat pentru a putea pi pe calea pe care dorii s mergei?, Care ar fi primul pas spre realizarea visului dumneavoastr?, Ce putei face plecând de aici?, Ce putei face în seara aceasta?, Ce credei c v poate ajuta s facei acest pas?. Terapia ericksonian este limitat în timp. Durata medie a tratamentului este de 6-10 edine. Mai mult decât atât, unele studii arat c în cele mai multe cazuri ameliorrile survin la începutul tratamentului, în primele 6-8 edine apoi impactul continu, îns dup 10 edine tinde s se diminueze. Atitudinea corect din punct de vedere etic este s se lucreze la cercetarea deschiderii multitudinii de posibiliti de soluionare i de schimbare. Practicienii cu un grad ridicat de profesionalism lucreaz la fiecare edin pentru a optimiza eficacitatea lor, pentru a-i ajuta pe clieni s-i gseasc dezlegarea la problemele lor în timpul cel mai scurt cu putin. O bun colaborare cu pacientul, care imprim direcia în care se va merge pentru atingerea obiectivelor, este mult mai important decât numrul edinelor. Absena structurrii în terapie poate avea grave consecine asupra rezultatului. Nu trebuie s punem un semn de egalitate între structurare i îngrdire. Structurarea ofer o imagine asupra direciei în care trebuie s mearg procesul terapeutic. Aceasta presupune s înelegem corect nelinitile i temerile clienilor, a ceea ce ei îi doresc s obin prin intermediul schimbrii. În funcie de acestea terapeutul trebuie s dea dovad de maxim flexibilitate. Obiectivele trebuie transformate în aciuni observabile cu claritate de clieni. Terapeutul trebuie s ajute clientul s adopte un limbaj adecvat care s-l conduc la rezultate realiste i realizabile i s evite cuvintele vagi. 169

Însi procesul de evaluare, pe care un terapeut îl face, trebuie s aib la baz ideea c problemele pot fi rezolvate i c este important de stabilit care sunt obiectivele concrete urmrite prin terapie.

170

II. PRINCIPIILE I CARACTERISTICILE HIPNOZEI ERICKSONIENE II. 18. Fiecare pacient are o modalitate subiectiv de a intra în hipnoz i de a tri aceast stare. "Cunoaste-te pe tine insuti." (Socrate) Aa cum am mai precizat, fiecare metod de inducie trebuie s fie unic, adaptat personalitii clientului i s valorifice la maximul informaiile pe care le obinem de la client. În funcie de aceste informaii avem posibilitatea s alctuim o metod de inducie potrivit, personalizat i s folosim metafore alctuite individual i adaptate fiecrui caz i context particular. Vom utiliza culoarea care îi place pacientului, cadrul, peisajul, activitile preferate dar i elemente unice ce deriv din contextul particular în care se afl clientul atunci când este în cabinetul de psihoterapie. Mai mult decât atât, fiecare om triete aceast experien a transei într-o modalitate subiectiv, proprie i fiecare client atinge o anumit profunzime a transei (de altfel exist puine cazuri în care o trans profund este absolut necesar pentru a rezolva o problem). Iat câteva relatri ale unor subieci, dup ce au fost scoi din trans: Am simit un curent continuu de energii. Era ceva foarte puternic sus. S-au produs multe modificri la nivel corporal. Când a aprut problema tot corpul mi s-a încordat, nu tiu despre ce problema era vorba. S-a întâmplat ceva foarte puternic, simeam o energie care radia dinspre terapeut spre mine, transpiram foarte mult, triam senzaia ca eram aici i acolo, altundeva. Am simit o puternica detent în zona toracica. In momentul în care a aprut rezolvarea, o senzaie de bine mi-a inundat tot corpul. Acum m simt foarte bine, este o senzaie extraordinar de eliberare. 171

A fost ca un somn plcut M-am simit treaz în fiecare moment în care dumneavoastr îmi vorbeai. Aceste triri trebuiesc luate ca atare, nu trebuiesc contrazise, fiind profund subiective. Ceea ce este cu adevrat important este ca problema s fie rezolvat.

172

III.

TEHNICI DE HIPNOZ ERICKSONIAN

III. 1. O tehnic de Hipnoz dezvoltat de Ernest Rossi. "Nimeni nu ne poate da sugestii atat de puternice cum ne putem da singuri" (Emil Coue) Ernest Rossi a fost unul dintre cei mai apropiai colaboratori ai lui Milton Erickson. El a avut meritul c a reuit s sintetizeze o serie de tehnici i principii ale terapiei lui Erickson , care, de altfel, nu era foarte preocupat de acest aspect, fiind centrat mai degrab pe practic. PRECIZARE: Aceast tehnic se bazeaz pe principiul conform cruia incontientul este depozitul unor resurse nelimitate i c rolul hipnoterapeutului este s le deblocheze i s le canalizeze spre rezolvarea problemelor concrete ale clientului. Cheia vindecrii se afl deci în noi, îns pentru a o gsi trebuie s tim s ne depim blocajele i rezistenele. Incontientul reacioneaz mai bine la sugestii nondirective, care îi las o mare libertate de a aciona, aa cum este mai bine, în beneficiul persoanei. Erickson avea total încredere în incontient i implicit în capacitatea fiecruia de a-i gsi soluii la problemele cu care se confrunt. Din acest motiv a dezvoltat o serie de tehnici care s pun incontientul la treab i s deblocheze acele resurse inepuizabile ce zac neutilizate, din simplul motiv c nu tim cum s le accesm i, de cele mai multe ori, nici nu suntem contieni de existena lor. Situaiile limit, îns, ne arat c atunci când ne confruntm cu pericole ce ne pun viaa în pericol, putem reaciona într-o manier de care nici nu bnuiam c am fi în stare i gsim fore de care nu eram contieni. În literatura de specialitate întâlnim numeroase exemple în acest sens. 173

Tehnica pe care o vom prezenta, în continuare, va arta modalitatea în care Erickson obinuia s asocieze nite gesturi naturale cu starea de relaxare sau de intrare în trans (cum ar fi respiraia). Tehnica de mai jos acord incontientului maximul de libertate i de încredere, atât în ceea ce privete gsirea problemei celei mai oportune de abordat cât i în ceea ce privete maniera de a o rezolva. Vom remarca, dac privim cu atenie, c modul de construire a sugestiilor respect principiile enumerate în capitolele anterioare. Este bine de precizat c, în decursul tehnicii, subiectul poate avea diferite reacii cum ar fi: modificarea mimicii, plâns, râs, modificarea poziiei etc. Terapeutul nu trebuie s se team de aceste reacii pentru c ele sunt indicii care ne arat c incontientul pacientului lucreaz. Subiectul trebuie lsat s triasc în trans aceste reacii. Dup trezire se poate discuta despre sentimentele trite, senzaiile simite, doar dac pacientul simte nevoia s fac acest lucru. În cazul în care subiectul alege s discute despre experiena prin care a trecut, terapeutul îi va da asigurri c tot ceea ce s-a întâmplat sunt seme c incontientul su dorete s lucreze în beneficiul lui i c acest fapt este cel mai bun lucru care se poate întâmpla. Trebuie s fim ateni i s contracarm eventualele temeri iraionale ale clienilor i s nu judecm sau etichetm în vreun fel experienele lor subiective. Fiecare persoan triete senzaii unice, în maniera ei proprie iar aceste sentimente sunt perfect valabile. Etapele tehnicii: 1. I se cere subiectului s-i gseasc o poziie relaxat în care nimic nu-l incomodeaz: îmbrcminte, poziie, etc. Poate sta pe un scaun sau pe un fotoliu. I se cere apoi s-i poziioneze palmele paralel, fr a-i sprijini coatele pe nimic. Terapeutul adopt o poziie identic, aflat pe un scaun în faa clientului. Apoi i se sugereaz s-i imagineze c între cele dou palme circul un curent apoi i se cere s amplifice aceast senzaie. În acest sens, se folosesc sugestii de genul: De câte ori inspiri, corpul tu se destinde tot mai profund i mai agreabil. 174

Imagineaz-i c între cele dou mâini circul un curent foarte puternic. Poate fi un curent rece, cald, cldu, nu are importan. Concentrat-te asupra acestui curent i observ cum acesta devine tot mai puternic. Amplific senzaia pe care o simi tot mai mult, cu fiecare respiraie etc 2. Palmele terapeutului i ale subiectului sunt paralele, poziia este relaxat. În aceast etap se cere incontientului s colaboreze pentru rezolvarea unei probleme pe care o va alege ulterior. Rspunsul incontientului ca fi prin intermediul palmelor. Daca rspunsul este pozitiv (da), palmele se vor apropia iar dac rspunsul este negativ (nu), palmele se vor deprta. Tot în aceast etap se administreaz sugestii prin care s i se întreasc încrederea clientului în propriul incontient. DA NU Sugestiile vor fi de tipul: Acum cere incontientului tu s colaboreze, aici i acum, pentru rezolvarea unei probleme pe care o va gsi ulterior. Dac rspunsul incontientului tu va fi pozitiv palmele se vor apropia, se vor atrage precum doi magnei. Dac, din contr, rspunsul va fi negativ, palmele se vor respinge, se vor îndeprta una de cealalt. Ai încredere în incontientul tu, nu te grbi, las-l s lucreze în propriul ritm, în propria manier. El tie dac ceva este bine sa fie rezolvat, aici i acum, pentru armonia ta interioar, pentru sntatea i eficiena ta. Incontient înseamn tot ceea ce nu eti contient aici i acum. Incontientul dispune de resurse inepuizabile i de soluii pentru toate problemele tale. Aceste resurse le poate utiliza în beneficiul tu dac ai încredere în el. NOT: În cazul în care nu se întâmpl nimic, nu primim nici un rspuns timp de aproximativ 15 minute vom scoate subiectul din trans. Doar dac rspunsul, la întrebarea de sus, este pozitiv, adic palmele clientului se vor apropia vom trece la etapa 3 175

3.. În aceast etap cerem incontientului s aleag o problem pe care s o rezolve imediat, aici i acum. În momentul în care problema apare, una din mâini, stânga sau dreapta, nu are importan, va coborî pe genunchiul corespunztor mâinii. Se dau sugestii de tipul: Mâinile s-au apropiat . Asta înseamn c incontientul tu este de acord s colaboreze aici i acum pentru rezolvarea unei probleme. Cere-i acum incontientului s gseasc o problema despre care el tie c este bine sa fie rezolvat aici i acum pentru sntatea ta, sau pentru echilibrul tu interior. În momentul în care problema va aprea una din mâini, stânga sau dreapta, nu are nici o importan va coborî pe genunchiul corespunztor. Ai deplin încredere în incontient i las-l s fac aceast alegere pentru tine. El tie mai bine decât contientul ceea ce e bine s fie rezolvat, aici i acum, pentru armonia ta interioar, pentru realizarea scopurilor tale. Tot ceea ce ai de fcut este s-i acorzi încredere, s-l lai s gseasc problema pe care el tie ca este bine s fie rezolvat. Trebuie s-i respectm ritmul, alegerile i maniera de a lucra. Când una dintre mâini coboar pe genunchi, trecem la etapa 4. 4. Cerem incontientului s se braneze la resursele sale interne necesare pentru rezolvarea problemei. Sugestii: Acum mâna dreapt/stâng (dup caz) a coborât pe piciorul corespunztor. Acest gest înseamn c incontientul tu a gsit deja problema care este bine sa fie rezolvat aici i acum. Cere-i acum incontientului s se conecteze la resursele inepuizabile pe care el le cunoate foarte bine pentru a gsi o soluie util ,eficient i satisfctoare la problema pe care a ales-o . Incontientul dispune de resurse infinite i de soluii pentru orice problem. Cere-i s se conecteze la resursele de care are nevoie pentru a rezolva problema. Se ateapt un minut, se repet sugestiile acestei etape, apoi se trece la etapa 5. 176

5. În aceast etap, incontientul va utiliza resursele la care s-a conectat i va rezolva problema. În momentul în care soluia util i satisfctoare va apare, mâna care nu a coborât pe genunchi se va îndrepta spre fa atingând-o. Sugestii: “Las-i acum incontientul s rezolve problema utilizând resursele de care are nevoie. În momentul în care soluia util , eficient i satisfctoare a aprut cealalt mân va atinge faa. Ai încredere în incontient deoarece el tie mai bine decât contientul tot ceea ce trebuie fcut pentru rezolvarea problemei într-un mod satisfctor pentru tine . El se folosete de resursele pe care le cunoate bine i lucreaz în acest moment pentru tine, în beneficiul tu, pentru a gsi o soluie eficient i satisfctoare În funcie de timpul de care subiectul are nevoie pentru a rezolva problema, sugestia se poate repeta de câteva ori. Dup rspunsul motor,, care semnific rezolvarea problemei (atingerea feei) se va trece la etapa 6. 6. Cerem incontientului s restituie contientului soluia gsit pentru ca acesta s o poat folosi util i satisfctor în viata de zi cu zi, în momentul când se va confrunta cu problema. Sugestii: Mâna a atins deja faa, ceea ce înseamn c incontientul a gsit deja soluia la problem. Roag-l acum s transmit contientului soluia pentru ca acesta s o poat folosi util i eficient în viaa de zi cu zi . Incontientul tu îi va transmite contientului soluiile pe care le gsete pentru ca acesta, contientul s se poat folosi de ele într-un mod util pentru tine. Dup ce sugestia va fi repetat de câteva ori se trece la etapa 7. 7. Trezirea din trans. I se spune subiectului s devin contient de poziia corpului, de ceea ce se întâmpl în jurul lui, s-i mulumeasc pentru ca i-a acordat timpul, s intre în contact cu incontientul su, s deschid ochii, etc. Sugestii:

177

Mulumete-i pentru c i-ai acordat acest timp necesar pentru a intra în contact cu incontientul tu i cu resursele tale interioare. Acum, încet, încet îndreapt-i atenia ctre exterior. Observ-i poziia corpului, a mâinilor. Ascult sunetele din jurul tu i revino aici i acum.

178

III. TEHNICI DE HIPNOZ ERICKSONIAN III.2. O tehnic de hipnoz ce presupune utilizarea metaforelor. Mokusen Hiki tria într-un templu din provincia Tanaba. Unul dintre discipolii si se plângea de zgârcenia soiei sale. Mokusen se duse la femeie i-i art pumnul strâns. - Ce înseamn asta? se supr femeia. - S presupunem c mâna mea ar fi tot timpul aa. Cum ai crede c e? - Diform. Atunci Mokusen îi art mâna cu degetele rchirate. - Dar dac ar fi aa? - E un alt fel de diformitate, spuse femeia. - Dac ai îneles, vei fi o soie bun, încheie Mokusen. Dup aceast discuie, femeia îi ajut soul nu numai s strâng banii, dar i s-i împart. PRECIZRI: Aceast tehnic utilizeaz o metod de inducie ericksonian. Pentru a fi eficient este necesar s tim o suit de lucruri despre pacient. Trebuie s aflm ce îi place i ce nu îi place s fac, ce culori, sunete, gusturi, imagini, mirosuri îi par agreabile. Nu în ultimul rând, avem nevoie s tim dac subiectul are eventuale fobii, pentru a nu utiliza acel element particular în hipnoz. Este clar c un subiect cu fobie de ap nu se va putea relaxa într-un cadru ce presupune acest element iar alt subiect, cu fobie de înlime nu se va putea relaxa dac i se va sugera c se afl pe un nor magic. Din aceast perspectiv o bun anamnez este o condiie esenial pentru a alctui o poveste potrivit, ce faciliteaz intrarea în trans i, nu în ultimul rând, pentru alctuirea metaforei care s faciliteze rezolvarea problemei i eliberarea resurselor necesare i contientizrile de care clientul are nevoie. Asupra acestor lucruri s-a mai insistat în capitolele precedente. 179

De asemenea inducia, cât i metafora utilizeaz schema VAKOG pentru a face scenele cât mai vii i reale i pentru a induce pacientului senzaia de realitate, adic s îl facem s triasc scena pe care o povestim în trans ca si cum ar fi una perfect real. Pentru a stabili exact ce problem dorete pacientul s rezolve, trebuie s-l ascultm extrem de atent i s ne abinem în a proiecta dorinele noastre în ceea ce ne relateaz clientul (i asupra acestui aspect s-a mai insistat). Pe de alt parte trebuie s fim capabili s ajutm pacientul s fac distincie între vis (ceea ce se poate realiza) i fantasm, între lucrurile realizabile i cele nerealizabile. De aceea, trebuie întrebat subiectul în ce context vrea s-i realizeze visul i s-l ajutm prin întrebri s-i imagineze visul în termeni senzoriali (conform schemei VAKOG). Obiectivul va fi unul concret, quantificabil i trebuie trit la maniera aici i acum în termeni senzoriali. Acest fapt mrete ansele de a putea fi realizat i de a nu rmâne la stadiul de fantasm, pe care subiectul o crede nerealizabil. Întrebrile de tipul cum va fi când problema nu va mai exista?, cum te vei simi dup ce vei rezolva problema?, ce va fi schimbat atunci când s-a rezolvat problema?, cum te vei comporta atunci?, ce te împiedic s rezolvi problema?, de ce ai nevoie concret pentru a o rezolva? sunt extrem de utile, pentru c îl ajut pe subiect s realizeze dac problema este una real sau una fals, i dac ea este una realizabil. Terapeutul, ascultând aceste detalii, le poate utiliza i integra într-o metafor, în funcie de ceea ce consider a fi potrivit pentru client i în funcie de limitele creativitii proprii. Etapele tehnicii: 1. Secvena “da”. Aa cum am precizat în capitolele precedente este important s obinem de la subiect câiva de da, pentru a-i crete receptivitatea i a mri ansele de colaborare. Putem face acest lucru, fr ca pacientul s sesizeze aspectul punându-i întrebri, la care evident va rspunde afirmativ. 2. Relaxare i inducie. Utilizând elementele pe care le-am aflat în anamnez, alctuim o poveste care îi induce pacientului 180

starea de relaxare, confort i mai apoi de trans. Subiectul este plimbat prin locurile prin care îi place s se plimbe, colorate în culorile preferate, etc. Se folosesc toate informaiile din interviul prealabil pentru a alctui un cadru cât mai fidel preferinelor subiective ale clientului; 3. Sugerarea soluiilor în mod direct sau metaforic, ca în povetile cu zâne, ca un fel de magie. Se tie c mintea nu face distincie între imaginaia puternic i realitate. Tot ce a fost mai întâi realizat în minte se pune în practic mult mai uor în realitate. Acest principiu se folosete în sportul de performan. Putem face orice în imaginaie. Pot fi create diverse cadre i poveti (feeric, SF, romantic, etc.), în funcie de personalitatea subiectului. Practic nu exist decât limitele creativitii i flexibilitii terapeutului; 4. Sugestie posthipnotic i ancorarea în concret. Odat trezit se discut cu pacientul despre experiena prin care a trecut. Nu se discut despre metafor. Cu cât aceasta este mai puin transparent cu atât aceasta va fi mai eficient. Probabil c, subiectul va realiza semnificaia ei abia dup ce problema va fi deja rezolvat.

181

III. TEHNICI DE HIPNOZ ERICKSONIAN III.3. O metod ericksonian de relaxare/inducie. Nu trebuie s te strduieti s hipnotizezi pe cineva. Adevrata art consta în a-i lsa clientul s intre în trans în cea mai natural metod pentru el (M. Erickson) Aceast metod de relaxare/inducie a fost dezvoltat de Marge Reddington (1994) pe baza principiilor ericksoniene, pentru a fi utilizat în cadrul unei tehnici mai ample, pe care o vom prezenta la capitolul III.4. Am ales s o prezentm, îns, independent, pentru c poate fi utilizat ca o alternativ la etapa 2 din tehnica anterioar sau poate fi folosit în combinaie cu orice alt tehnic (PNL spre exemplu) care poate beneficia de pe urma relaxrii sau hipnozei. Se tie c sugestiile i tehnicile de autoprogramare mentale sunt mai eficiente dac subiectul se afl în stare de relaxare sau, i mai bine, de trans profund, pentru c sunt preluate la o manier direct de incontient i valorificate, fr ca instana contient s intervin prin vreo judecat raional sau s opun rezisten. Acest mod de a induce transa este unul care las libertatea subiectului de a-i alctui propriul cadru feeric, exact aa cum i-l dorete, fr a risca ca vreun element din povestea terapeutului s nu fie pe gustul lui. Practic, clientul este ajutat, prin sugestii nondirective, s intre în hipnoz în manier proprie. Vom respecta schema VAKOG pentru a-l direciona în alctuirea scenei i a locului perfect agreabil pentru el. Mai întâi trebuie s ne asigurm c subiectul se simte comod i c poziia în care alege s stea este una relaxant. Inducia presupune sugestii de genul: Cu fiecare respiraie te relaxezi mai profund i mai agreabil. Las-i acum mintea s zburde nestingherit. Poi alege s te afli într-un cadru mirific, pozitiv, agreabil în care te simi perfect. În imaginaie totul este posibil i putem alege s trim 182

experiene plcute i s modificm realitatea dup cum ne place, eliminând tot ceea ce este negativ sau nu este pe gustul nostru. Alege-i un cadru în care te poi relaxa profund i care îi place foarte mult. Poi s mergi la mare, la munte sau în orice alt loc în care îi doreti s fii. Poate fi un loc real sau unul imaginar, nu are nici o importan. Important este doar s te simi agreabil i s trieti doar experiene plcute. Privete în acel loc tot ceea ce e bun de privit pentru tine. Poi privi orice detaliu, orice imagine sau orice culoare care îi place din acel loc. Privete tot ceea ce doreti s priveti în acel loc securizant pentru tine. (vz) PAUZ 15 secunde D-i voie s auzi tot ceea ce e bine de auzit pentru tine din acel loc în care te simi în deplin siguran. Ascult toate sunetele, mai îndeprtate sau mai apropiate care îi face plcere s le auzi. (auz) PAUZ 15 secunde Simte acum orice senzaie agreabil care este bine de simit pentru tine. D-i voie s simi orice îi face plcere s simi în acel loc perfect. Atinge toate obiectele sau orice altceva este bun de atins pentru tine. D-i voie s simi toate acele senzaii care-i fac plcere (kinestezic) PAUZ 15 secunde Miroase acum tot ceea ce este bun de mirosit pentru tine în acel loc. Poi simi orice miros agreabil care îi face plcere s-l simi (olfactiv) PAUZ 15 secunde Gust acum orice este bun de gustat pentru tine. Te poi bucura de absolut orice gust îi face plcere PAUZ 15 secunde În aceast etap subiectul se afl deja în trans i putem s-i administrm sugestii sau s utilizm orice alt tehnic este eficient în combinaie cu hipnoza.

183

III. TEHNICI DE HIPNOZ ERICKSONIAN. III. 4. O tehnic ericksonian care presupune utilizarea simbolului pentru vindecare dezvoltat de Marge Reddington Scopul hipnozaei este acela de a crea un cadru propice pentru activarea resurselor interne. (M. Erickson) Atâta vreme cât muli pacieni, care au trecut prin experiene traumatizante, se exprim în termeni simbolici, este normal ca i procesul vindecrii s se desfoare tot prin simbol, prin intermediul metaforelor, la un nivel incontient. Chiar Erickson a constatat, din experiena sa clinic extrem de vast, c vindecarea, învarea, insight-urile sunt asociate cu apariia unor simboluri cum ar fi lumina (Erickson, 1976). Practic, aceasta înseamn c are loc un proces curativ, pozitiv, creativ, în care incontientul a gsit ci de rezolvare pe care încearc s le transmit nivelului contient. De multe ori Erickson compara terapia cu învarea cititului. Mai întâi învm alfabetul, apoi diferite combinaii de litere. Treptat vom înva s citim cuvinte scurte, apoi din ce în ce mai lungi, care combinate vor deveni propoziii, fraze, pasaje. Vindecarea de produce treptat, pas cu pas i fiecare client are propriile cuvinte pentru a descrie aceast experien. Psihoterapia ce se bazeaz pe simbol, folosete limbajul caracteristic pacientului. Un proces de dezvoltare, de cretere poate fi descris în foarte multe feluri. Îns, fiecare client îl va descrie în felul lui, dup modul în care îl va tri. În orice caz, va utiliza termeni caracteristici emisferei drepte, ceea ce demonstreaz c incontientul este mai degrab asociat cu aceast emisfer. Terapia psihanalitic a lui Freud analizeaz problemele – demers caracteristic emisferei stângi. Din aceast cauz este posibil ca pacienii, care folosesc în mod dominat emisfera stâng, s rspund mai bine la o terapie 184

psihanalitic, în timp ce cei care folosesc emisfera dreapt s rspund mai bine la o terapie simbolic. Acesta poate fi i motivul pentru care artitii (care prin natura lor folosesc preponderent emisfera dreapt) au fost tot timpul mai suspicioi privind eficienta psihanalizei freudiene, care face tot posibilul s traduc totul în termeni lesne de îneles, specifici emisferei stângi. La fel se întâmpl cu oamenii religioi, care au o mare capacitate de simbolizare i abstractizare. Biblia, în sine, este un ir de poveti metaforice, specifice învrii incontiente. Din acest motiv, pentru a gsi cea mai eficient i mai potrivit abordare pentru client trebuie s fim ateni la modul în care el se exprim i s folosim acelai limbaj, într-un mod constructiv i pozitiv. Putem alctui i poveti, care, chiar dac nu sunt reale, vor lsa un sentiment pozitiv, care la rândul lui va facilita apariia unui proces de cretere. Chiar dac ceva se petrece doar la nivel imaginar i simbolic este foarte probabil s antreneze un proces de vindecare. Este adevrat c nu tim de cât timp va avea nevoie clientul pentru a digera materialul i nici nu este foarte important acest aspect. Fiecare este unic i nu trebuie s se încadreze în vreun orar. Ca terapeui trebuie s avem disponibilitatea i flexibilitatea de a ne adapta nevoilor fiecruia i ritmului lor de lucru. Pentru a putea declana acest proces de vindecare Erickson folosea un limbaj specific emisferei drepte. Marge Reddmington s-a inspirat fr îndoial din terapia Ericksonian, îns, a adus i contribuii originale, alctuind un sistem terapeutic coerent de abordare a diverselor simptome psihice sau somatice. Tehnicile dezvoltate de ea respect i valorific la maxim principiul ericksonian conform creia incontientul are toate resursele necesare i suficiente pentru a rezolva o problem sau chiar pentru a ne vindeca de diferite afeciuni. Autoarea utilizeaz din plin tehnica desenului i i-a dezvoltat chiar i un cod i o manier proprie de a interpreta formele sau culorile, provenit din experiena ei clinic. Acest cod preia elemente pe care le regsim în psihologia abisal a lui Carl Gustave Jung sau anumite principii din maniera de a 185

interpreta culorile a lui Luscher, îns exist i elemente complet diferite i originale pe care le aduce pornind de la cazuistica sa. Constatrile fcute se apropie de cele a lui Jung (1994), conform crora elementele arhetipale, simbolurile sinelui, ale Divinitii sunt asociate cu vindecarea. Atunci când asemenea simboluri apar ele pot fi interpretate într-o manier pozitiv, ca un semn c incontientul a gsit soluia de a rezolva o problem. Marge Reddington a obinut o suit de rezultate pozitive utilizând aceast metod. Practic, a reuit s combine, într-o manier fericit, metoda cu principiul ericksonian de a face hipnoz i de a activa resursele ce se afl, din diferite motive, blocate la nivelul incontient (în stare latent, de potenialitate) cu tehnicile proiective i terapia analitic. Autoarea nu încearc s explice cum se produce vindecarea, ce mecanisme a folosit incontientul sau ce blocaje a avut de depit. De altfel, concentrarea pe aceste aspecte este neesenial din perspectiva eficienei terapiei centrat pe nite obiective bine definite. Dei la noi în ar aceast autoare nu este foarte cunoscut, ea a pus la punct o tehnic valoroas, care ne art c terapiile scurte nu sunt opuse celor de lung durat i c atâta timp cât putem gsi elemente a cror utilizare este în beneficiul clientului, le putem utiliza, preluând elemente din ambele, atâta timp cât combinarea lor crete eficiena terapiei. Nu în ultimul rând, aceast tehnic este i una de autoprogramare mental i de activare a resurselor latente. Prin modul cum utilizeaz cele cinci simuri amintete de strategiile specifice PNL-ului. Pentru a-i expune teoria, Marge Reddington a publicat o serie de cri, dintre care amintim: “Sistemul autovindector” i “Iniiere în simbolizare ”. Autoarea susine c prin aceast metod se pot vindeca i boli grave pentru c ea consider orice afeciune ca un mesaj pe care îl transmite incontientul c ceva este dereglat în sistem. Semnificaia mesajului este una pozitiv pentru c încearc s ne semnaleze un deficit, o problem ce trebuie rezolvat înainte de a genera perturbaii mai grave. 186

Simptomul este privit deci de autoare într-o manier ericksonian, ca fiind un simbol, o metafor prin care se încearc s se comunice ceva i nu ca pe ceva negativ, aa cum îl privete medicina tradiional. Teoria ei se bazeaz pe faptul c incontientul ne transmite o suit de semnale pentru a ne ateniona c exist o problem, c o anumit nevoie psihologic sau fiziologic nu este satisfcut. Nevoile la care se refer ea sunt general umane i fiecare individ trebuie s i le satisfac într-un grad care îi este caracteristic, pentru a-i menine sntatea fizic i psihic. În cazul în care, pe o perioad mai lung, una dintre nevoi nu este satisfcut într-o manier pozitiv, adaptativ iar individul nu ia nici o msur în acest sens, fie pentru c alege s o ignore contient din diferite considerente (fie c nu are timp, fie c nu are posibilitatea s o satisfac, fie c o consider mai puin important în ansamblul prioritilor sale) sau pur i simplu nu o contientizeaz apar primele semne, semnale care avertizeaz persoana c ceva nu este în regul. Dac i aceste semnale nu sunt tratate cu seriozitate, apar diferite simptome fizice sau psihice sau boli care încearc s satisfac acele nevoi sau s le compenseze într-o manier disfuncional. În acest sens, autoarea are o experien clinic destul de larg în lucrul cu persoane ce sufereau de boli grave. Terapia propus de ea se bazeaz pe identificarea acelei nevoi pe care individul a ignorat-o i care a generat un anumit simptom i pe rezolvarea lui întro manier ericksonian, activând potenialul incontient latent, de care fiecare individ dispune. Incontientul este privit ca un sistem autovindector, ce dispune de soluii i de resurse pe care nivelul contient nu le cunoate. Nevoile identificate de autoare (Reddington, Marge, 1979) sunt structurate pe mai multe nivele, dup cum urmeaz: La nivel fizic: ƒ nevoia de a se alimenta; ƒ de a respira; ƒ de a se hidrata; ƒ de a elimina ceea ce nu îi mai este necesar organismului; ƒ nevoia de integritate corporal-de securitate; 187

ƒ nevoia de igien; ƒ nevoia de micare; ƒ nevoia de a atinge; ƒ nevoia de a fi atins – cercetrile au scos în eviden c acei copii care nu au fost îmbriai, atini au dezvoltat tulburri grave afective sau de relaionare; ƒ nevoia de a-i ocupa timpul: creaie, rutin; ƒ nevoia de spaiu i de autonomie; ƒ nevoia de a fi productiv, eficient, de a desfura o activitate ce ne aduce un beneficiu; ƒ nevoia de echilibru între activitate-repaus, somn-veghe, a gândi-a aciona, activitate fizic-activitate intelectual, timp pentru sine-timp petrecut cu ceilali. La nivel psihologic: ƒ nevoia de exprimare a emoiilor. Exist câteva emoii fundamentale care genereaz i nevoi psihologice concrete: frica – nevoia de protecie; tristeea – nevoia de a fi consolat, de a primi sprijin emoional; furia – nevoia de a fi recunoscut i acceptat ca persoan; bucuria – nevoia de a o împrti; ƒ nevoia de stimulare; ƒ nevoia de sexualitate; ƒ nevoia de a relaiona – trebuie s existe un echilibru între a da i a primi i între a cere i a refuza; ƒ nevoia de recunoatere; ƒ nevoia de a ne respecta propriile limite; ƒ nevoia de a avea o identitate proprie; ƒ nevoia de apartenen – a iubi i a fi iubit; ƒ nevoia de a avea un statut social, afectiv i profesional; ƒ nevoia de organizare; ƒ nevoia de a lua decizii în funcie de valorile personale; ƒ nevoia de valorizare; ƒ nevoia de intimitate în relaie i în raport cu sine. La nivel spiritual: ƒ nevoia de a exista un echilibru între certitudini i îndoieli cu privire la sensul vieii; ƒ nevoia de a crede în ceva; 188

ƒ nevoia de a avea obiective i planuri care s ne fac s avansm în raport cu ceea ce credem; ƒ nevoia de a se simi util în raport cu sine, cu alii, cu societatea; ƒ nevoia de unitate i de a se simi unic. Cu toii tindem s credem c o alt persoan nu poate face ceva la fel ca noi; ƒ nevoia de tandree în raport cu propria fiin, nevoia de a ne iubi pe noi înine i a ne accepta limitele. Aceast nevoie implic: a comunica propria importan, nevoia de pace, de frumusee; ƒ nevoia de comuniune, de armonie; ƒ nevoia de puritate; ƒ nevoia de speran; ƒ nevoia de a ne simi împlinii. Este clar c, dac satisfacerea unei nevoi fiziologice bazale, este mai uor de identificat, pe msur ce avansm cu analiza în planul psihologic i spiritual lucrurile devin mai complexe, mai subtile i mecanismele compensatorii mai sofisticate i mai greu de distins. Mai mult decât atât ele difer de la persoan la persoan. Este greu de spus cu certitudine ce semnificaie are o depresie, un act de agresivitate, o boal, dac nu analizm persoana în ansamblul ei, cu toate caracteristicile unice i irepetabile i cu toate influenele ce deriv din interaciunea cu mediul într-un context particular. Important este c organismul, corpul, psihicul vorbete atunci când lipsesc cuvintele pentru a semnala un dezechilibru care este periculos pentru organism. Iar modul lui de a comunica este simbolic iar descifrarea acestui tip de limbaj cere un efort de înelegere, de analiz pentru a identifica adevratele nevoi ce se cer a fi satisfcute. Anumii factori subtili pot face ca un om s fie predispus la boal, la depresie iar terapia trebuie s fie direcionat spre un obiectiv concret – de a-i reda capacitatea de a se autovindeca. Simbolurile (care pot fi imagini, culori, cuvinte, emoii) trebuie decodate, utilizate pentru c ele sunt o punte de legtur cu incontientul i implicit cu resursele inepuizabile blocate la acest nivel. Tocmai de aceea, ea ne propune o metod de vindecare folosind simbolul, care este purttor de semnificaii i de sensuri multiple ce pot cuprinde mai multe niveluri în acelai timp. 189

De asemenea, autoarea identific o parte spiritual, subtil, implicat în comunicarea cu semenii care se manifest sub forma intuiiei, premoniiei, a fenomenelor parapsihologice. Marge Reddington avanseaz ipoteza c aceste fenomene pot fi explicate prin faptul c nivelele sunt în relaie unul cu cellalt, iar aceast interaciune poate genera forme noi de manifestri, ce nu mai sunt caracteristice elementelor componente, ci sistemului în ansamblu, care la rândul lui se afl în permanent interaciune cu mediul, cu Universul. Simbolul având mai multe faete, acoper mai multe nivele ale psihicului. Poi interpreta un simbol la nivel raional sau la nivel afectiv. Iar aceste interpretri (evident diferite) nu se exclud una pe cealalt, ci se întreptrund i se completeaz, fiind de fapt faete ale unei probleme complexe. Mircea Eliade spunea c simbolul are capacitatea de a-i deschide omului ci spre desluirea misterului propriului destin. Într-adevr, simbolul ne ofer informaii valoroase i ci de transformare a fiinei umane. Acest mecanism a fost valorificat i de psihanaliz, îns aceast tehnic atinge semnificaia cea mai profund a simbolurilor. M. Reddington nu se oprete la a interpreta un simbol ci trece mai departe la nivelul la care, prin intermediul tehnicii, utilizeaz capacitatea acestuia de a dinamiza toate resursele latente spre vindecare. Acest lucru este posibil pentru c boala nu este tratat ca o întâmplare sau o lovitur sorii, ca expresie a fatalitii ci a un semnal util, ca o oportunitate de a ne transforma, de a schimba ceva în via, de a ne dezvolta. Evenimentele nefericite ale existenei fac parte din procesul de cretere fizic i spiritual. Din moment ce persoanei i-a fost dat s se confrunte cu o boal, înseamn c el posed i resursele pentru a trece peste ea. Tehnica faciliteaz accesul persoanei la rezervorul de resurse aflate în stare latent de care are nevoie pentru a rezolva situaia i a se dezvolta. Aflat într-o stare modificat de contiin, pacientul las s apar, s se deruleze imagini, emoii, care pot fi de natur contient sau incontient. Demersul de a interpreta aceste simboluri este unul laborios pentru c ia în calcul o gam foarte larg de informaii i de soluii. Simbolul este observat i analizat în mai multe etape ale transformrii lui i din perspectiva mai multor niveluri în corelaie cu o serie de 190

nevoi a cror nesatisfacere ar fi putut genera o simptomatologie particular. Terapeutul exploreaz cu pacientul o gam cât mai divers de semnificaii posibile, luând în calcul inclusiv diferenele culturale. În final, clientul gsete rspunsul la întrebare i contientizeaz sensul, scopul simptomului su i îi gsete propriile ci de a-l ameliora sau a-l se vindeca. Tehnica permite fiecruia s se cunoasc mai bine, s-i gestioneze mai bine stresul, anxietatea i s-i gseasc de multe ori rspunsuri la o serie de îndoieli i s-i clarifice scopurile personale. În aceiai msur ea stimuleaz creativitatea pentru a-i gsi sensul vieii i a-i rezolva problemele concrete cu care se confrunt. Etapele tehnicii: 1. Relaxarea i amintirea unei scene fericite. Aflat într-o poziie comod, i se cere pacientului s-si reactualizeze o amintire cu adevrat fericita, mai apropiat sau mai îndeprtat, cu toate emoiile pozitive care o însoesc, încurajându-l s reactualizeze cât mai multe detalii, astfel încât s retriasc acel eveniment fericit în imaginaie cât mai intens. I se cere mai apoi s-i mulumeasc pentru ca i-a acordat timpul s-si reaminteasc acea întâmplare fericit. Sugestii: Cu fiecare respiraie te scufunzi într-o stare de relaxare plcut. Las acum s-i vin în minte o întâmplare cu adevrat fericit din trecutul tu, mai apropiat sau mai îndeprtat, dup cum îi place. Important este ca acea amintire s fie cu adevrat fericit i pe deplin agreabil. Las s-i apar în minte acea scen cu cât mai multe detalii, ca i cum ai tri-o acum. Privete cât mai multe detalii ale întâmplrii, poi auzi toate sunetele din acea zi i din acel context agreabil, poi simi mirosurile, gusturile i poi retri senzaiile care te-au fcut cu adevrat fericit() în acea zi. PAUZ 10 secunde Triete acea întâmplare din plin i las-te cuprins de starea de bucurie, de fericire. Aceste sugestii pot fi repetate. Mulumete-i acum c i-ai acordat acest timp pentru a retri aceste senzaii plcute, care te fac i acum fericit. 191

2. Inducia transei. Rugând subiectul s pstreze aceast stare pozitiv, este direcionat s intre în trans respectând cu strictee metoda de inducie prezentat anterior. I se spune c, în continuare, va avea oportunitatea s-i adânceasc aceast stare plcut i poate crea un loc sau o scen perfect, exact aa cum i-o dorete. (III.3.) Este important ca între cele cinci simuri s se lase o pauza de 7-15 secunde, pentru ca subiectul s aibe tot timpul necesar s exploreze ceea ce dorete s exploreze, iar la sfârit se mai las o pauz de 10 secunde. 3. Gsirea problemei de rezolvat i a simbolului su. I se cere subiectului s gseasc o problem pe care vrea s o rezolve. Ulterior i se cere s-i lase incontientul s creeze un simbol care s capteze întreaga esen a problemei respective (a problemei nerezolvate). Simbolul apare de obicei spontan în mintea subiectului, acesta trebuie doar s-l lase s apar. Poate fi o imagine, o emoie, un gând, o intuiie, un cuvânt. În cele mai frecvente cazuri va fi o imagine. Sugestii: Las-i acum incontientul s gseasc o problem important, care este bine s fie rezolvat aici i acum pentru sntatea ta, pentru eficiena ta în viaa de zi cu zi, pentru îndeplinirea obiectivelor tale. Lsa-i acum mintea s creeze un simbol care s capteze întreaga esen a problemei pe care doreti s o rezolvi. Las simbolul s se încarce cu esena acelei probleme înc nerezolvate. Simbolul care îi va apare în minte se va încrca, va conine întreaga esen a problemei nerezolvate. 4. Problema rezolvat i emoiile pozitive ce decurg de aici. I se cere subiectului s se duc cu mintea undeva, în viitor, într-un timp în care problema este deja rezolvat. I se spune s triasc starea de satisfacie, de bucurie, de fericire care deriv din rezolvarea problemei, s simt bucuria i toate emoiile pozitive care însoesc rezolvarea problemei. Problema nu mai exist. Subiectului i se sugereaz s triasc starea de schimbare, de reînnoire, ce deriv din rezolvarea problemei. 192

Situaia în care problema nu mai exista trebuie trita i ea cu cât mai multe detalii, folosind cele 5 simuri. Pauza 10-15 secunde. Sugestii: Las acum acest simbol în urm i mergi undeva în viitor, într-un timp în care problema nu mai exist pentru c ea este deja rezolvat. Eti în viitor, într-un timp în care problema este complet rezolvat. D-i voie s trieti toate emoiile pozitive ce deriv din satisfacia, din bucuria c problema este rezolvat. Triete bucuria ce decurge din aceast schimbare extraordinar, triete starea de reînnoire, de satisfacie. Observ toate detaliile care s-au schimbat de când problema nu mai exist. Observ ce este schimbat la tine i triete toate emoiile pozitive. D-i voie s te bucuri de victorie. 5. Transformarea simbolului. I se cere subiectului s se întoarc la simbolul problemei nerezolvate, s i-l readuc în minte. Se face o pauza de 5 secunde. I se sugereaz apoi subiectului s lase simbolul s traverseze, s treac prin toate etapele necesare pana la rezolvarea problemei. Pauza 10 secunde. Contient, subiectul, evident, nu tie ce înseamn s traverseze toate etapele, dar incontientul tie. I se sugereaz apoi s lase s apar simbolul problemei rezolvate pe ecranul mental. Acest simbol conine întreaga esen a problemei rezolvate. Sugestii: Întoarce-te acum la simbolul problemei nerezolvate i las-l s-i apar în minte. PAUZ 5 secunde Las-l acum s traverseze toate etapele, s treac prin toate etapele ce duc la rezolvarea problemei. Simbolul acesta se va transforma pentru c va trece prin toate etapele necesare rezolvrii problemei. PAUZ 10 secunde Las acum s-i apar în minte simbolul problemei rezolvate, acel simbol care conine în el întreaga esen a problemei rezolvate. 193

6. Programarea utilizrii resurselor. Subiectul este încurajat s-i mulumeasc pentru ca i-a acordat timp pentru a tri aceast experien agreabil în care a avut prilejul s ia contact cu resursele sale interne, pe care le va folosi de acum în viata de zi cu zi. I se spune subiectului ca a avut o experiena în care a avut contact cu resursele sale interne, care sunt conectate la întregul univers i de aceea sunt inepuizabile. Aceste resurse le poate folosi în viata de zi cu zi pentru a face fa dificultilor, pentru a se vindeca, pentru a avea grija de el. Toi au toate resursele necesare i suficiente în ei însui dar nu se gândesc, nu tiu cum sa le foloseasc i de aceea ele zac în stare latent nefolosite. Se las apoi subiectul timp de 1-3 minute s se întoarc la acel loc agreabil, s-i lase mintea s vagabondeze în acel loc plcut i securizant. Sugestii: Mulumete-i acum pentru c i-ai acordat acest timp în care ai trit aceast experien agreabil, în care ai luat contact cu resursele inepuizabile pe care le ai la dispoziie, dar despre care nu ai tiut s le utilizezi. Ai învat cu acest prilej c ai în tine toate resursele necesare i suficiente pentru a face fa oricror probleme cu succes i pentru a te vindeca. Aceste resurse sunt inepuizabile pentru c incontientul tu este conectat cu energia pozitiv a întregului univers. Poi, de acum, s profii de ceea ce ai învat i s utilizezi aceste resurse în viaa de zi cu zi pentru a reui tot ceea ce îi propui. Aceste resurse te vor ajuta s rezolvi orice problem cu care te vei confrunta. Întoarce-te acum la acel loc securizant, agreabil pe care ai ales s i-l readuci în minte la începutul exerciiului i las-i mintea s vagabondeze în acel loc i în acel timp i bucur-te de starea de fericire, de relaxare, de bucurie. 7. Trezirea din transa. Subiectul este ghidat s contientizeze contactul cu patul, fotoliul, propriul ritm al respiraiei, temperatura camerei, etc. Terapeutul ridica tonul vocii. Subiectul nu trebuie s se scoale brusc, ci foarte uor, aa cum face o pisica dup un somn lung. Dup hipnoz nu se 194

pun întrebri subiectului ci este lsat s spun ceea ce dorete el, ceea ce simte nevoia. În timpul transei poate aprea sau nu problema în mod contient, poate aprea o imagine care poate fi metafora problemei pe care incontientul a gsit-o. Subiectul este ghidat s deseneze mai apoi cele doua simboluri (vom avea deci 2 desene diferite i separate), care pot fi interpretate ulterior. Desenele trebuie s fie cât mai fidele i detaliate pentru ca interpretarea s fie cât mai valid, mai complet i s poat fi desprinse elemente importante ce pot ghida terapia într-o direcie sau alta. Autoarea subliniaz c este important prima impresie pe care ne-o provoac desenul, prima senzaie pe care o trieti atunci când analizezi un desen i, de aceea, aceasta trebuie notat pentru a nu fi uitat dup ce se fac o suit de alte interpretri. Dac se identific vreo asemnare fizic între desen i persoana care a desenat i aceasta trebuie subliniat. Este important s-i solicitm clientului s ne vorbeasc despre desenul su, s spun tot ceea ce simte nevoia, tot ceea ce îi vine în cap legat de desen. În aceast etap terapeutul doar noteaz i se abine de la orice interpretare. Întrebrile care îl pot ajuta pe client sunt: Cu ce îi seamn desenul tu?, Ce sentimente trezete în tine, ce emoii?, Ce spun culorile alese despre tine? Dar formele?, Cu ce asociezi aceast culoare, form?, Ce asociaii îi sugereaz?, Cum interpretezi ansamblul? Dar detaliile?, Ce diferene exist între cele 2 desene? Ai vrea s modifici ceva la el? etc. Ca în orice tehnic proiectiv locul unde poziioneaz desenul pe foaie spune o suit de lucruri despre autor. Marge Reddington merge puin mai departe i îl las pe client s ofere explicaiile care îi vin în cap legate de amplasarea desenului pe foaie i îi pune acestuia diferite întrebri care s îl ajute s-i gseasc explicaiile corecte care vin din profunda subiectivitate a acestuia. Acestea sunt foarte valoroase pentru c însi metoda de vindecare sau rezolvare a unei dificulti este una subiectiv. Aa cum am mai subliniat, autoarea i-a dezvoltat i un cod propriu de interpretare a culorilor, pe alocuri diferit de cel al lui Luscher. Este evident c vom gsi i elemente comune între cei 195

doi autori, îns exist elemente originale, provenite din experiena clinic a lui Reddington. Elemente de interpretare a desenelor Exist 4 culori primare: albastrul, verdele, roul i galbenul. Ele reprezint tendinele primare: satisfacia i afeciunea. Nevoile asociate lor sunt: o de afirmare; o de a aciona; o de a reui; o de a se îndrepta spre viitor i de a spera. Fiecare din cele 4 culori au importana lor. Toate trebuie s apar pe primele 4-5 locuri la o persoan normal, fr conflicte sau refulri, aa cum rezult din studiile lui Luscher. În continuare vom oferi câteva elemente interpretative, sintetizate în urmtorul tabel. CULOAREA

Caracteristicile sale afective

Albastrul închis reprezint profunzimea sentimentelor. Este: egocentric pasiv eteronom sensibil perceptiv liant Verdele reprezint supleea voinei Este: egocentric pasiv defensiv autonom tenace posesiv inalterabil Roul oranj reprezint fora voinei Este: extravertit activ ofensiv autonom locomotor competitiv eficace

196

‰ ‰ ‰

linitea satisfacia tandreea dragostea i afeciunea

‰ ‰ ‰ ‰

persistena afirmarea de sine obstinarea stima de sine

‰ ‰ ‰ ‰

dorina excitaia dominarea sexualitatea

‰ ‰ ‰ ‰

Galbenul strlucitor reprezint spontaneitatea Este: extravertit activ inventiv eteronom expansiv ambiios investigator

inconstana expectativitatea originalitatea bucuria de a tri

Combinaii de culori Combinaia albastru-verde

rou-verde

rou-galben

albastru-galben

albastru-rou

verde-galben

Semnificaia EGOCENTRIC PASIV Egocentrismul este profund (comportament dorit, trit, latent sau refulat); AUTONOMIE (autoreglatoare, activ) Denot spirit de iniiativ i de decizie a crei intensitate va fi subliniat de opoziia celor dou culori în suita celorlalte, în ansamblu; EXTOVERSIUNE (activ) Orientare spre exterior. Pune în valoare extoversiunea subiectului; HETERONOM (coordonat, motivat de factori exteriori) Determinism exterior; UN BUN ECHILIBRU Caracterul egocentric i eteronom al albastrului se echilibreaz i se armonizeaz cu caracterul extravertit i autonom al roului; Nu formeaz un ansamblu bine echilibrat dei caracterul egocentric i autonom al verdelui se echilibreaz cu caracterul extravertit i eteronom al galbenului. Aceast combinaie poate fi prin ea însi o surs de conflict.

S-a constatat c prezena culorilor în desenele subiecilor sunt cel mai des asociate cu:

197

CULOARE rou orange albastru închis

galben strlucitor

verde

mov

rou intens

maro

negru

alb

CARACTERISTICI, ASOCIAII Lux, opulen, activitate, splendoare, micare îndreptat spre o activitate, încredere în sine; Adevr, intelect, înelepciune, loialitate, fidelitate, reputaie imaculat, pace, prospeime, principiu feminin; Intuiie, credin, buntate, spirit personal, imparialitate, temtor, trdare (politic), trdare (pe plan personal), infidelitate, în cultura oriental semnific umilin, renunare; Ambivalen, tineree, speran, mulumire, schimbare, stare tranzitorie, gelozie, reînnoire, reproducere, nebunie, naivitate, nemulumire; Masculin, activ, regalitate, dragoste, bucurie, rzbunare i dac avem o nuan mai deschis semnific spiritualitate, sobrietate, umilin, durere moral, tristee; Zenit al culorii, mas, principiu activ, joac, dragoste, bucurie, pasiune, ardoare, energie, ferocitate, excitaie sexual, furie, sânge, rzbunare; Peniten, renunare, retragere în urma unei rni sau de ruine, umilin, cu picioarele bine înfipte în pmânt, matur, aderent la realitate, baze solide i realiste; Negreal primordial, ruine nemanifestat, disperare, distrugere, duritate, timp, nemilos, absena culorii, doliu, prima etap a muncii; Nedifereniat: perfeciune, simplitate, lumin, iluminare, egalitate, inocen, castitate, autoritate, sacru, asociat creaiei, dragoste, moarte i funeralii –la catolici spre exemplu-, perioad de armistiiu, predare; Neutru: doliu, depresie, înelepciune, frmântri.

Culorile primare, fundamentale din punct de vedere psihologic, sunt cele mai importante i denot o atitudine optimist, sntoas fa de lume i via. Negrul, gri i maro prin prezena lor în desen marcheaz o stare de anxietate i o atitudine negativ. Maro-ul i violetul sunt mai puin importante din punct de vedere psihologic. 198

În continuare vom mai aduga câteva elemente utile pentru interpretare: ALBASTRUL Nevoi biologice fundamentale: Psihologie: mulumire; pace; satisfacie. Fiziologie: linite; unificare; simirea emoiilor; Albastrul reprezint fidelitatea i apariia lui într-un desen ne conduce cu gândul spre: • profunzimea sentimentelor; • sensibilitate, destindere, o condiie prealabil energiei, experimentrii frumosului i a meditaiei; • finee; • mare profunzime; • satisfacie i împlinire; • fericirea împlinirii, a unitii celei mai fericite, a plenitudinii, a unirii cu Gheea, Pmântul divinizat; • adevr i încredere; • dragoste i confirmarea dragostei; • supunerea i devotamentul; • tradiia i valorile; • tinde s perpetueze trecutul. Manifestare: • nevoie psihologic: linite, pace, armonie i satisfacie; • posibilitatea de a se restabili; • mediu calm i ordonat; • evoluie linitit a evenimentelor; • relaiile cu cellalt sunt calme i fr discordie; • subiectul are nevoie s simt c poate conta pe asociaii si i pe apropiai i c le inspir la rândul su încredere. GALBEN • Semnific cutarea unui mijloc pentru a iei din dificulti; 199

• Subiectul caut soluia pentru sensibilitatea sa afectiv, dar i resurse ca s o depeasc, un echilibru spiritual mai satisfctor ca filosofia sau metafizica, religia sau micrile care se consacr stabilirii fraternitii universale. Respingerea galbenului (Boala): • nevoile nesatisfcute creeaz anxietate, a crei intensitate crete ; • ruptura legturilor, cu dorina de a se rupe, duce la un comportament agitat sau instabil i o anumit agitaie mental; • la copii ce resping aceast culoare, pot apare dificulti de învare; • la adolesceni poate fi vorba de o tensiune, care poate duce la tulburri ale sistemului nervos care afecteaz inima i circulaia, ca o consecin a schimbrii cardiovasculare. Nevoile de echilibru nesatisfcut: Acestea por fi compensate prin verde i în acest caz semnific nevoia de independen, caracteristic unei persoane mândre i rebele (cum sunt tinerii care vor s-i prseasc familia i s se rup de legturile parentale). În cazul în care compensaia se face prin rou persoana are nevoie de stimuli. Subiectul încearc s mascheze acest sentiment de eec printr-un comportament indiferent, prin sexualitate, printr-o activitate energetic sau aventuroas cum ar fi cursele auto, vântoarea. Aceast tehnic este eficient pentru c folosete simbolul, limbajul incontientului pentru a declana resurse pe care nici clientul, nici terapeutul nu le cunoate. Multe simptome pot fi i manifestarea simbolic a unei probleme pentru care nu s-a gsit o modalitate adaptativ de rezolvare. Din acest motiv, desenul clientului trebuie tratat cu cea mai mare seriozitate pentru c reprezint exteriorizarea unei pri a acelei persoane i de aceea merit s se reflecteze pe marginea lui. Utilizarea simbolului, inclusiv în cultur i religie, este o practic utilizat înc din trecutul îndeprtat pentru ca ea reprezint manifestarea unor arhetipuri extrem de vechi, adânc implantate în memoria colectiv, aa cum sublinia, în urma unor studii vaste Carl Gustave Jung. De-a lungul întregii istorii a umanitii a funcionat ca o baz a percepiei, ca un liant între 200

culturi. Simbolul, ca limbaj al sufletului ne comunic aspecte de la nivelul emoional, psihologic, intelectual i spiritual în acelai timp, pe care cuvintele sunt insuficiente pentru a le exprima. De aceea i interpretrile pot fi diferite i din mai multe perspective. Simbolul este practic un limbaj prin care subiectul reuete s exteriorizeze fenomenele ce se petrec în el, este un mod de exprimare a unei realiti subiective, complexe. Nu trebuie s facem confuzia cu semnul, care este o reprezentare foarte bine definit. O persoan primete o medalie dac are un anumit comportament, o atitudine. Drapelul, de exemplu este un simbol, o reprezentare specific a unei ri. Simbolul cristalizeaz, exprim i d indicaii ce in de aspecte comprehensive despre persoan. Sensurile pe care le relev un simbol sunt multiple, pot fi interpretate din mai multe puncte de vedere. Faptul c un pacient ignor sau refuz simbolul poate fi un bun indiciu c acea persoan sufer de o deficien important în via. Un bun simbol ar trebui s satisfac orice trsturi specifice ale persoanei pe plan: ƒ fizic; ƒ emoional; ƒ intelectual; ƒ psihologic; ƒ spiritual. Din acest motiv atunci când interpretm un desen trebuie s avem toate aceste niveluri în minte i discuia trebuie canalizat astfel încât clientul s fie stimulat s dea interpretri cât mai complete, pe toate aceste planuri. Este bine de precizat c nu exist simboluri negative i în nici un caz nu trebuie s abordm aceast manier de interpretare. Fiecare desen este pozitiv pentru c ne relev ceva, ne provoac mici iluminri sau produce o dinamic în incontient, mai mare sau mai mic, ce activeaz procesul de vindecare. Semnificaia poate fi uneori atât de evident, îns persoana nu tie cum s o exprime sau s o verbalizeze. Orice desen ne înva ceva, doar prin faptul de a-l fi trit. Acest important beneficiu este asociat cu nivelul cel mai profund al unui simbol. Evaluarea simbolului ne d primele indicaii despre gradul su de eficien.. Întrebarea care ne-o punem, cu privire 201

la acest aspect, este aceea dac simbolul este capabil s activeze resursele i dac el trebuie schimbat sau modificat. Elementele unui simbol sunt gândite pe nivele în felul urmtor: • Primul i al doilea nivel: sunt informaii dispersate; • La al treilea nivel: informaii puse împreun i puin interpretate; • La al patrulea nivel: psihologic, emoional i se d o interpretare; • Al cincelea nivel: fizic i se d o interpretare • Al aselea nivel: spiritual i se d o interpretare; • Al aptelea nivel: cultural i se d o interpretare. Din cele de mai sus putem vedea c exist trei niveluri de adunare a informaiilor i patru de interpretri. Interpretarea cuprinde: 1. Partea comunicativ Informaie 2. Evaluarea eficacitii simbolului 3. Elementele simbolului Informaie pentru o interpretare 4. Planul psihologic emoional Planul fizic Interpretare Planul spiritual Planul cultural

Autoarea ofer i câteva repere de interpretare a formelor, care pot aprea într-un desen al unui pacient, pe care le vom reda în tabelul de mai jos:

B

Entitate, Originalitate, Perfeciune, Forma cea mai natural, Eul cel mai înalt, Fr noiunea timpului, Se deplaseaz cu uurin Triad Mam -Tat - Copil Fizic – Emoional - Spiritual Înelepciune - Realizare - Putere Putere masculin Principiu feminin Eternitate

202

Mare putere creatoare i for în cretere i în expansiune. Continuitate. Înfurare i desfurare. Natere i Moarte

Principiu de via Început Potenialitate

Spiritual, Masculin, Activ

Micare nesfârit, Schimbare, Iluzie Agitaie - Vanitate Pasiv feminin Suflet, câteodat subcontient, cretere i descretere (luna) Se întoarce departe în trecut – Centrul lumii – Masculin i Feminin – Dualism - Locul în care se iau hotrâri (încruciare) Existen terestr, interaciune, Caracter solid – dificil de deplasat - Onestitate, Moralitate, Atitudine Direct Timp – Tranzitoriu – Lips de timp – Via i Moarte Etapa final a unui ciclu – Adevr – Realizare – Percepie – Caracter static – Onestitate

Prile corpului pot fi interpretate i ele în concepia lui Marge Reddington, în urmtoarea manier: • Capul – locul înelepciunii, fora vieii, spirit i control; • Faa – Personalitate, Respect de sine; • Ochii – Un ochi – lumina în sine. Mai muli ochi – lipsa încrederii în sine. Ochiul drept-viitor. Ochiul stâng – Trecut; • Prul – for, Fora vieii, vitalitate; 203

• Braele – 2 brae - înelepciune i aciune. Mai multecompasiune. Ridicate – implorare, rugciune, predare. În unghi: face un jurmânt, adevr; • Inima – centru al fiinei (fizic, emoional i spiritual). Înelepciunea sentimentelor, Dragoste, Caritate; • Mâna – cerere, promisiune, somaie, concediere, exprimare, instrumentul tuturor instrumentelor; • Degetul – arat, magic sau ru, insult sau binecuvânteaz, face linite, protejeaz; • Genunchiul - vitalitate, for, paternitate, supunere; • Clcâiul – vulnerabilitate, for, putere, protecie; • Piciorul – libertate, umilin, msurarea timpului, înelegere; • Grsimea – bogie; • Sângele – principiu al vieii, for, fora care întinerete; Mai jos avem câteva repere de interpretare a diferitor elemente ce pot apare în desene: ƒ Floare – feminin, pasiv, suflet. Aspect tranzitoriu al corpului asociat cu paradisul, calitate fraged a copilriei; ƒ Mugur de floare- potenialitate. Albastru / la care nu se poate ajunge. Rou / pasiune, creaie. Alb / inocen, aurit/ renatere spiritual; ƒ Iarb- utilitate, supunere; ƒ Copac- manifestare în totalitate, femeie hrnitoare, care adpostete, rdcini. Acumularea de cercuri arat vârsta; ƒ Soare – putere cosmic suprem. Vede tot, cldur, lumin, cald, centru al fiinei i al cunoaterii intuitive, necucerit, glorie, splendoare, regalitate, tatl universal; ƒ Stea – prezena divinitii, etern, care nu moare, speran, aspiraie, lumina, fereastra spre Dumnezeu; ƒ Apa – sursa oricrui potenial, izvor, feminin, mama, natere, dizolv, purific, spal, incontient, uitare; ƒ Vânt – spirit, intangibil, iluzoriu, misterios; ƒ Foc – care lumineaz, distructiv, pasiune, furie, favoare religioas, cldur, cmin; ƒ Fruct – esen, culminare; ƒ Sgeat – masculin, care strpunge, putere; ƒ Pasre – suflet, transcenden, acord. Mierl – tentaie. Pasre albastr – fericire. Rândunic – speran, ans, 204

îndrzneal. Vultur – atitudine, comportament matern. Cioar – maliiozitate, josnicie. Bufni – moarte, înelepciune, btrânee. Pun- dragoste, vanitate, longevitate. Roi – superficialitate, înelciune, fidelitate conjugal –în cultura oriental; ƒ Curcubeu – diferite stri de contiin – proiecie, iertare, transformare; ƒ Casa – protecie, refugiu, centru terestru; ƒ U- speran, ocazie, deschidere, trecere de la o etap la alta, iniiere; ƒ Munte – eternitate, linite, fermitate, constan, caracter constant; ƒ Piatr – permanen, stabilitate, rceal, duritate, durabilitate, caracter indestructibil. Marge Reddington acord, în mod curent, unui exerciiu de vizualizare 20-30 de minute. Autoarea explic eficiena acestui tip de exerciiu prin fora dimensiunii spirituale, prin capacitatea mentalului de a influena biologicul. Creierul tie tot ce se petrece în corpul nostru, fie c suntem sau nu contieni de asta. Dificultatea const îns în a avea acces la acest tip de informaii. Repere despre aceste elemente ne pot da modalitatea prin care pacientul alege s simbolizeze o problem: culoarea, masa sau orice alt calificativ cu ajutorul cruia o estimeaz. Masa, densitatea, luminozitatea simbolului-soluie ne ajut s evalum împreun cu clientul diferite aspecte. Simbolul în acest exerciiu capt o conotaie în funcie de fiecare în parte. Dac discuiile pe marginea desenelor ne scot în eviden aspecte disfuncionale, ceea ce nu merge, pacientul este investit cu responsabilitatea de a-l modifica sau nu, conforma principiilor ericksoniene. În cazul în care întâmpinm rezistene la nivelul interpretrii, membrii grupului pot s ajute pacientul, s emit ipoteze despre sensurile multiple ale desenului pe care pacientul nu le întrevede i care pot duce la contientizri i la gsiri de soluii. Simbolul problemei rezolvate are o energie incorporat extrem de mare, de puternic, ce poate activa i canaliza resursele spre un scop concret. Atunci când interpretm un desen trebuie s lum în calcul acumularea de obiecte pe care le putem observa în desen (ex: 205

17 cercuri, perl, nuane de verde, piatr mineral, mineral specific –jadul verde-). În acest sens este util alctuirea unei liste cu obiectele gsite în desen cu ajutorul clientului sau celorlali membrii ai grupului, dac este cazul. Aceste obiecte pot fi: neanimate (drumuri, cldiri), din natur (cer, stele, nori, lun, ape etc.) sau obiecte utile. De asemenea verbele de aciune, cuvintele active dau un sens de activitate de interpretat. (ex.: râul curge, o cascad). Fondul formei are i el un sens specific (ex.: un spaiu vid linitit). Interpretarea pornete mereu din elementele notate, nu de la persoan. În interpretarea culorii se merge de la acelai principiu, luând în calcul în primul rând semnificaia culorii. Este adevrat c un subiect poate da un sens profund individual, original unei forme, culori sau unui obiect i din acest motiv trebuie s fim extrem de ateni la ceea ce ne povestete clientul. Un eveniment cu o conotaie afectiv puternic – pozitiv sau negativ- din experiena de via a unei persoane, poate s fi determinat, o puternic asociaie între emoie i obiect sau culoare i din acest motiv sensul tradiional de interpretare nu se mai potrivete pentru acel caz particular. S-a constatat c psihoticii au tendina de a folosi toate culorile suprapuse (i acestea trebuie distinse, sesizate). Bolnavii de cancer au tendina de a lsa centrul hârtiei nedesenat.

Atunci când ajungem cu interpretarea la nivel emoional trebuie s parcurgem etapele: o primul lucru pe care trebuie s-l avem în vedere este identificarea resurselor afective ale persoanei, atât cele contientizate cât i cele de care clientul nu este contient. Cu alte cuvinte este important s vedem în ce msur îi folosete resursele eficient; o în al doilea rând, trebuie aflate cu exactitate problemele curente i situaionale; 206

o în al treilea rând, trebuie acordat atenie problemelor nerezolvate ale trecutului. Este important de fcut o distincie clar între problemele nerezolvate permanente i problemele rezolvate, dar care au lsat, în vreun fel, amprente sau cicatrice asupra persoanei (emoionale, cognitive etc). Este posibil ca aceste urme s fi fost atât de puternice încât s fi produs modificri profunde asupra concepiei despre lume i via sau chiar asupra filtrelor prin care interpreteaz realitatea. În cadrul aceluiai desen pot s apar elemente din trecut, prezent i viitor. De asemenea este de dorit s aflm în ce msur nevoile psihologice ale clientului sunt satisfcute i ce legtur exista între problem i nevoi. Atunci când ajungem cu intepretarea, la nivelul fizic, trebuie s încercm s rspundem împreun cu persoana la întrebarea, care este rspunsul fizic al desenului?. Tot aici putem identifica resursele fizice, obiceiurile de comportament i elementele desenului care simbolizeaz structuri fizice sau funcii anatomice ale persoanei în cauz (ce pot fi implicate, perturbate sau afectate de o problem sau de o situaie). Sistemele ce se afl în cel mai direct raport cu corpul i care sunt vulnerabile sunt importante pentru c dau indicii valoroase despre reprezentarea bolii. Resursele spirituale ale persoanei pot fi identificate dac lum în calcul urmtoarele: ‰ gradul de satisfacere a nevoilor spirituale; ‰ eventualele probleme spirituale sau conflicte generate de religie; ‰ stadiul de dezvoltare spiritual. În ceea ce privete nivelul cultural trebuie s identificm urmtoarele: • influenele culturale: forele, dificultile i conflictele generate de cultur; • dac persoana i-a asumat rolul feminin/masculin sau nu; • influenele culturale raportate la vârst; • preferinele sexuale; • dezvoltarea mental normal a persoanei raportate la vârsta biologic. 207

În terapie Marge Reddington insist asupra proceselor de doliu i de iertare pentru c le consider elementele cele mai importante atunci când subiectul trece printr-o transformare semnificativ. Este important ca o persoan s-i dea voie s triasc durerea pentru c este o oportunitate de a lsa în urm vechile obiceiuri dar i vechile iluzii. Singurul beneficiu pe care îl putem obine dintr-o experien ce ne provoac suferin este învarea. Acumularea de experien duce în final la dezvoltare personal. A accepta i a tri durerea înseamn a te angaja în cretere. Conceptul de iertare a fost preluat, într-o oarecare msur, de la Eric Berne, care era de prere c, pentru a fi eficient o terapie, persoana trebuie s fie stimulat astfel încât s fie capabil s realizeze un divor amiabil de prinii si. Acest lucru înseamn de fapt s realizm c Prinii au disponibilitatea s fie cu noi atunci când avem nevoie. Chiar dac nu îneleg întotdeauna motivele noastre sau nu sunt de acord cu unele dintre alegerile pe care le facem, ei sunt totui alturi de noi pentru c ne iubesc i nu ateapt nimic în schimb pentru gestul lor. Iertarea presupune a scpa de orice resentiment, a fi capabil s dai dezinteresat, conform principiului cretinesc conform cruia toi avem dreptul s greim, pentru c nici unul dintre noi nu este perfect. Pentru ca iertarea s fie complet ea trebuie s se produc la nivel psihologic, emoional i spiritual. Este important s trecem prin aceste etape pentru a putea s ne însntoim i s fim în armonie cu noi înine. Resentimentele, peste care nu am trecut, sunt duntoare sntii personale, ne consum energia de care avem atâta nevoie, mai ales când suntem bolnavi. Acest principiu cretinesc ine, de fapt, de o igien mental personal. Atunci când urâm nu facem ru nimnui decât nou înine. Depirea resentimentelor este un fapt eliberator pentru c persoana alege s fac pace cu alii dar i cu sine. Este o etap necesar pentru a depi faza rnii, trauma. Cu aceast ocazie pacientul poate fi direcionat spre a-i stabili prioritile dup care va aciona, în funcie de valorile sale reale, autentice. A scpa de iluzii înseamn a depi anumite convingeri iraionale 208

adânc implantate i în virtutea crora judecm lumea, fr s ne dm seama. Un exemplu în acest sens poate fi ideea conform creia exist relaii ideale. Viaa ne arat foarte clar c nu exist relaii ideale, c orice fapt sau persoan are mai multe faete, bune i rele, c lumea are o infinitate de nuane în afar de alb i de negru. O persoan matur este cea care poate accepta i integra toate aceste caracteristici, care sunt uneori contradictorii. Nimeni nu-i poate stabili un set de valori autentic dac nu scap de aceste convingeri disfuncionale. Înainte de a ne stabili obiective realiste trebuie s înelegem c nu exist o fericire permanent, c trim într-o lume imperfect i c experienele negative le putem valorifica ca oportuniti de a înva. Erickson considera greeala doar un simplu feedback, c trebuie s schimbm ceva. De asemenea, trebuie s îneleag c nu poate schimba decât lucrurile care depind strict de ea i terapia se va îndrepta doar în direcia dezvoltrii clientului care a venit în cabinet, nu a salvrii celorlali.

209

III. TEHNICI DE HIPNOZ ERICKSONIAN III.5. Tehnica ericksonian folosit în controlul durerii Un rzboinic japonez a fost capturat de inamici i aruncat într-o închisoare. În noaptea aceea el nu a putut s adoarm deoarece s-a temut c a doua zi va fi interogat, torturat i executat. La un moment dat i-a amintit învturile maestrului su Zen: „Mâine nu este o realitate. Este o iluzie. Singura realitate este clipa prezent”. Focalizându-i atenia asupra acestor cuvinte, rzboinicul s-a linitit i a adormit. Milton Erickson nu a dezvoltat tehnici de control al durerii dintr-o curiozitate teoretic, ci mai degrab a avut nevoie de ele pentru c în decursul vieii sale a fost foarte bolnav, a fost nevoit s învee cum s-i calmeze durerile acute sau cum s se trateze de diferitele afeciuni de care a suferit. În acest sens a folosit toate principiile terapiei sale, enumerate în capitolele anterioare. Tehnica hipnotic este util pentru a crea un context favorabil pentru ca pacientul s poat fi direcionat ctre o mai bun folosire a potenialitilor sale comportamentale. Ea presupune idei clare, accesibile care au capacitatea de a distrage atenia clientului de la durere. Aceast strategie a fost utilizat de terapeut atât cu persoane nevrotice cât i cu cele ce sufereau de dureri asociate unor boli în stadiul terminal. De asemenea tehnicile sunt utile pentru calmarea durerilor asociate interveniilor stomatologice sau chiar interveniilor chirurgicale, tiut fiind faptul c uneori anestezia prezint un risc mai mare decât intervenia în sine. În acest sens deseori se foloseau metafore, greu accesibile nivelului incontient. Unui florar, ce suferea de dureri asociate unei metastaze, Erickson i-a vorbit despre felul cum cresc roiile (evident era ceva din sfera de interes a pacientului). Pe fondul acestei poveti a introdus sugestii de 210

calmare a durerilor de tipul face roia s se simt bine….se simte linitit, în siguran, ….nu-i vezi i nu-i simi creterea ca atare…etc. Pentru a nu fi accesibile nivelului contient, sugestiile trebuiesc strecurate printre o varietate de subiecte ori teme de conversaie. Cu alte cuvinte aceste sugestii pot fi inserate în cadrul unor conversaii banale (aa cum a fcut cu o asistent ce suferea de dureri de cap creia îi strecura sugestiile în timp ce îi dicta ceea ce trebuia s scrie), dar i în cadrul unor metafore bine elaborate care s coincid preocuprilor i intereselor clientului i modalitii sale particulare de a vedea lumea, boala sau durerea. Important este faptul c subiecii reacioneaz bine pentru c îi doresc s obin rezultate optime, s scape de durere fiind foarte motivai în acest sens. Erickson a scos în eviden c durerea are trei componente (Erickson, 1966): ƒ memoria durerii trecute; ƒ durerea prezent; ƒ anticiparea durerii viitoare. Ultimele dou componente pot fi rezolvate la nivel incontient, fr ca nivelul contient s interfereze în vreun fel sau s ia act de desfurarea acestui proces. Aceast abordare poate fi extrem de util în domeniul clinic. Din moment ce în timpul diverselor intervenii chirurgicale, durerea nu mai are nici un rol constructiv (în situaii normale ea îndeplinete un rol important, de a ateniona c exist o disfunciune în corp), este de dorit s o eliminm complet. Dac, din contr, durerea este un semnal important pentru medic i acesta trebuie s tie despre prezena ei, nu ne mai putem permite s transferm complet acest proces la nivel incontient, eliminându-l total din sfera contient. În asemenea cazuri vom putea transforma durerea în alte senzaii mai uor de suportat: cldur, rceal, senzaie de mâncrime, amoreal sau în orice alt simptom. În acest fel vom elimina partea negativ i perturbatoare a durerii, îns îi vom menine valoarea ei de semnal. Vom prezenta, în continuare, un caz în care Erickson a folosit surpriza i ocul pentru a altera funcionarea 211

senzorio-perceptiv i a elimina o durere ce nu putea fi ameliorat medical. Caz: (Erickson, 1976) este o alt situaie în care a lucrat simultan cu soul i cu soia. Acetia erau tineri i au venit la terapie cu o atitudine extrem de negativist i având îndoieli foarte serioase despre eficiena hipnozei. Din acest motiv terapeutul a folosit o abordare dramatic pentru a stabili o relaie, a le schimba prerile i a putea induce transa. Archie i Annie au fost colegi de coal. Ei au fost nite idealiti care au reuit s-i îndeplineasc planurile de cstorie, în ciuda faptului c Archie i-a rupt spatele în perioada rzboiului din Vietnam. Dup acest accident, a rmas pentru totdeauna întrun scaun cu rotile suferind de o durere atroce pe care medicii nu aveau metode d o trateze i i-au spus c va trebui s se obinuiasc cu ea. Mai mult decât atât medicii îl montaser împotriva hipnozei, pe care o considerau magie i care era o pierdere de timp. Archie i Annie au ales totui s fac o încercare, în disperare de cauz, îns cu expectaii extrem de negative în ceea ce privete succesul tehnicii. Pentru început, terapeutul a avut sarcina de a recunoate i de a accepta ostilitatea i îndoiala lor i s gseasc o cale s o utilizeze în scop pozitiv. El a acceptat punctul lor de vedere, îns i-a susinut propria prere referitoare la valoare hipnozei ca tehnic. El a privit la câteva din spasmele de durere ale lui Archie i le-a recunoscut originea psihogen, asemntoare cu durerea într-un membru fantom. Dup ce le-a ascultat povestea, a decis s demonstreze o metod dramatic de inducie cu Annie pentru a-i schimba total prerea lui Archie despre eficiena hipnozei. În prima faz i-a solicitat lui Annie s stea în mijlocul unui covor indian mic din cabinetul su. Apoi a început o metod neobinuit de inducie : Annie, nu te vei mica de pe covor. i nu o s-i plac ce am s-i fac. O s fie foarte deranjant atât pentru tine cât i pentru Archie. Aici am un b puternic, Archie. Îl poi ine i m poi lovi în orice moment, dac crezi c fac ceva greit. Nu îi va place ceea ce fac, Archie, dar privete-m cu atenie i lovete-m dac tu crezi c este necesar. Acum o s iau cellalt b iar tu poi privi ceea ce face eu. Vei simi ceea ce o s fac, Annie. Archie va vedea. 212

O sa m opresc atunci când tu vei închide ochii i vei intra într-o trans adânc. Terapeutul a atins-o cu vârful bului în zona pieptului i a început s îi dea cu delicatee la o parte rochia, ca i când ar fi vrut s-i dezgoleasc sânii. Ea a închis ochii, a rmas rigid, imobil i s-a scufundat într-o trans adânc, pentru a scpa de realitatea neplcut cu care se confrunta. Când a închis ochii i a dat semnele c a intrat în trans, Archie a fost atât de surprins, încât, aproape c a scpat bul. Explicaia eficienei aceste tehnici neobinuite de inducie o putem gsi în faptul c, Erickson, cu o atitudine aparent lipsit de ruine, a reuit s transforme ostilitatea i îndoiala lor general într-o reacie comportamental foarte concret de rspuns. Annie a fost atât de marcat de comportamentul lui Erickson, încât nu a mai avut o alt alternativ de reacie în acel context. Gestul a ocato atât de tare încât pattern-urile de reacie obinuite au fost destructurate. Este cert c se atepta la cu totul altceva de la un doctor i la o metod de inducie. În timpul în care sttea, disperat i ocat de ceea se întâmpla s-a declanat un proces incontient de cutare a unei metode de a intra în trans pentru a scpa din acea situaie pentru c era singura alternativ oferit de doctor, pentru a se opri. Ea nu avea nevoie s refuze întreaga situaie, pentru c în fond, soul ei avea în mân un b i o putea proteja. Bul oferit de terapeut era un canal prin care acesta îi putea manifesta ostilitatea. De asemenea, atenia lui Archie era direcionat atât de precis încât intrase într-o stare de sugestibilitate, caracteristic transei, în care existau premizele ca îndoielile sale despre eficiena hipnozei s poat fi schimbate, înlocuite. Fr s-i dea seama, a devenit convins c Erickson putea s vindece cu ajutorul unor metode mai neortodoxe, mai neobinuite. Pentru a scoate din funciune pattern-urile contiente de îndoial, au fost utilizate sugestii posthipnotice pe dou nivele: Annie, când te vei trezi vei putea sta pe scaunul tu, i indiferent ce crezi tu, orice am s-i zic, va fi adevrat. Eti de acord cu asta? (Annie a dat din cap aprobator). Orice zic, este adevrat, indiferent de ceea ce gândeti tu. Sugestia este formulat pe dou nivele: (1) Indiferent ce gândeti tu este o fraz care îi recunoate îndoielile contiente 213

folosite de terapeut pentru a-i direciona atenia utilizându-i propriile rezistene i concepii. Contient, se putea gândi la orice în interiorul sistemului ei de referin, putea pune orice la îndoial; (2) incontient, va trebui s accepte ca fiind reale i adevrate afirmaiile terapeutului. Mai mult decât atât, sugereaz c cele dou realiti diferite pot coexista în paralel, într-o manier disociat: (a) sistemul de credine, preri, îndoieli contiente cu care a venit la terapie i (b) noua realitate a hipnozei a fost introdus într-o manier ocant, astfel încât nici ea, nici soul ei nu o puteau evalua sau înelege. I se permitea deci s se bucure de sistemul ei de valori, chiar în timp ce realitatea lui Erickson a fost strecurat într-o manier creia nu îi putea rezista, nu i se putea opune. Indiferent de rezistenele i expectanele cu care a venit, nu s-a ateptat s se confrunte cu un b ce îi ddea rochia la o parte în timp ce soul ei va sta cu un alt b în mân gata s-l loveasc pe doctor. Din moment ce contientul ei nu avea un set de comportamente cu care s se confrunte cu situaia complet neprevzut, incontientul ei a fost forat s intervin i s gseasc o metod de a intra în trans. Terapeutul a adâncit transa , obinând de la ea rspunsuri pozitive la sugestiile sale pe dou nivele posthipnotice. Apoi i-a cerut s se trezeasc i s stea pe scaun. Ea s-a aezat, cu o privire ce sugera ostilitatea i îndoiala. Terapeutul i s-a adresat astfel: Acum eti treaz, Annie. Nu tii ce s-a întâmplat. Poi gândi c ai vrea s tii, dar nu tii. Terapeutul i-a început conversaia cu o afirmaie evident, pe care Annie nu o putea contrazice. Cu siguran c avea foarte multe întrebri în minte. Adevrul primei pri din fraz a creat premizele acceptrii i celei de-a doua pri. Sugestia este foarte important pentru c implic faptul c s-a întâmplat ceva, ceea ce înseamn c ea trebuia s-i pun la îndoial sistemul de credine. Acel ceva putea fi hipnoza. i aceasta ar însemna c ea ar putea s reacioneze i la celelalte sugestii ale terapeutului. Acest fapt a creat un factor important de disonan, o gaur în sistemul ei, ceea ce a determinat iniierea unui proces incontient de cutare a resurselor pentru a se descurca cu viitoarele sugestii ale lui Erickson. Nu eti surprins c nu te mai poi ridica? 214

Aceast sugestie, sub form de întrebare, a avut efectul scontat pentru ca Annie a constatat cu uimire c nu se poate ridica. Terapeutul a spus c va vi uimit, i aa a fost. În acest mod ea a trebuit s accepte c ceva o împiedica s se mite i nu tia ce. În continuare, Erickson continuat cu o serie se sugestii ce vizau obinerea anesteziei, ce putea fi verificat obiectiv, chiar de Annie. Indiferent de cât de tare te voi lovi cu acest b, nu vei putea simi. Poi s te loveti singur peste picior. Este dificil pentru mine s vin s te lovesc, aa c f-o tu. Lovete-te cât de tare poi. Nu te va durea. Atunci când Annie a fcut ceea ce i s-a spus, a ajuns la concluzia c terapeutul a avut dreptate i a replicat c senzaiile din mân era diferite de cele din picior. Faptul c i s-a permis s fac chiar ea acest test a fost o eliberare având în vedere c Erickson sugerase ideea de pericol prin ipoteza c ar fi putut s o loveasc chiar el. Pentru a o proteja de acest potenial pericol, incontientul a mediat mecanismele neuropsihologice care i-au permis s experimenteze anestezia în picior. Profitând de acest succes, terapeutul a generalizat aceast senzaie: Acum Annie te poi lovi din nou, dar nu vei mai simi durere nici în mân, nici în picior. Annie a confirmat succesul anesteziei, dup ce s-a lovit peste picior din nou. Pus în faa acestor fapte, Archie, dei se putea îndoi de explicaiile terapeutului, nu putea pune sub semnul întrebrii i reaciile soiei sale. Practic sistemul lui de referin putea fi invalid. Profitând de acest moment favorabil, Erickson i-a indus o stare de trans : Ai auzit Archie, acum poi s intri i tu în trans. Experiena soiei a fost o modalitate eficient de a-i oferi soului un exemplu de comportament hipnotic i de a-i diminua rezistenele din moment ce nu putea nega realitatea experienei soiei. Pentru a-i înlocui durerea terapeutul s-a folosit de memoria simurilor, aa cum erau ele percepute în trecut. Archie, ai cu siguran muli ani în care ai experimentat tot felul de sentimente i senzaii pozitive. De ce s nu le aducem aceste senzaii plcute din spate în prezent? A-i experimentat deja toat durerea de care aveai nevoie. 215

Prin intermediul acestui tip de sugestii, terapeutul a început s îi reaminteasc lui Archie anii de dinaintea accidentului, în care a experimentat senzaii plcute. Aceste senzaii au fost utilizate pentru a înlocui durerea. Este de remarcat c terapeutul a folosit expresia s aducem aceste senzaii plcute din spate în prezent pentru a-l face pe Archie s asocieze senzaiile plcute cu spatele su în care simea durere. Practic s-a folosit de sensurile multiple pe care le are cuvântul spate (parte a corpului i trecut). De asemenea, Erickson a avut grij s-i creeze nite expectane realiste clientului su. Nu îi pot garanta c nu vei mai simi în viitor durere, dar îi pot spune s foloseti durerea ca un semnal. Într-adevr durerile lui Archie s-au diminuat foarte mult. Ele au reaprut îns, câteva luni mai târziu, când a contactat o rceal i i-a telefonat lui Erickson pentru a se lmuri care sunt explicaiile acestui fenomen, gândindu-se c hipnoza este mediat de nivelurile corticale cele mai înalte, care sunt sensibile la boal i la somn. Când dorea s induc anestezia la un pacient, Erickson prefera s nu utilizeze acest termen. Mai degrab prefera s-l lase s vorbeasc pe client despre durere pân când vedea din limbajul nonverbal c acesta înelegea mecanismul. Apoi îi punea alte întrebri care îl deprtau de acest subiect (cum i-a petrecut concediul anul trecut de exemplu). Pacientul era surprins de aceast schimbare de registru a conversaiei. Îns în concediul trecut, el nu simea durerea. De aceea era util s-i reaminteasc lucrurile plcute din acea perioad, pentru a-i reaminti cum e s trieti fr durere. Când pacientul pare puin tensionat, Erickson îi poate aminti spre exemplu de un moment în care vâslea pe un lac i a simit o durere în mân brusc, care din fericire a trecut destul de repede. Este de remarcat c nu îi era team s menioneze amintiri legate de disconfort sau de durere, îns aceste senzaii sunt mult diferite de durerea de spate. Clientul a fost surprins c îi reamintea acel episod. Motivaia terapeutului a fost legat de faptul c sarcina unui hipnoterapeut este s îi direcioneze gândurile i mecanismul asociaiilor în concordan cu canalele terapeutice particulare ale fiecrui client. Cu toii putem s simim o durere brusc în 216

timpul unui film îns, pentru c suntem absorbii de aciunea de pe ecran, uitm de ea. De ce nu am putea s ne folosim de aceste mecanisme naturale pentru a elimina durerea? Dac, spre exemplu, un doctor deruleaz în cabinet o procedur medical, fiind contient c îi poate cauza durere pacientului, poate s îi abat acestuia gândurile de situaia prezent. Oricine poate fi direcionat pentru a-i aminti senzaii plcute i poate fi ajutat s intre într-o stare de bun dispoziie în care s uite practic de durere. În acest mod poate fi ajutat s intre într-o trans anestezic, fr s i se dea sugestii directe în acest sens. Erickson obinea starea de anestezie, într-o manier indirect, folosindu-se de sistemul de referin al clientului pentru c aprecia c ar fi o eroare s încerce s obin anestezia sau analgia utilizând sugestii directe. Clientul va folosi, fr s realizeze, un alt pattern de a se orienta în realitate. Fiecare vom recunoate validitatea acestei tehnici, dac ne analizm propria experien. În cercetrile experimentale timpurii (Erickson, 1964), le-a cerut studenilor s descopere ce procese mentale sunt implicate atunci când culeg un mr imaginar i-l pun pe o mas concret, real aflat în faa lor. Un numr mare dintre subieci s-au plâns sau s-au simit amuzai pe parcurs i au abandonat sarcina, înainte de a o fi dus la bun sfârit. Practic, ei pierdeau contactul cu realitatea. Din acest motiv se amuzau. Similar, când inducem anestezia, le cerem clienilor s-i piard o parte din contactul pe care îl au cu realitatea i acest fapt îi poate face s se simt ciudat, fie c recunosc, fie c nu. Datorit unui sentiment neplcut se poate întâmpla ca ei s aleag s ias cu totul din acea situaie de trans. Ca s previn acest context, terapeuii trebuie s verifice dac pacienii lor se simt înspimântai, în vreun fel, pentru c-i altereaz practic contactul cu realitatea pe care îl au în mod uzual. Erickson a relatat, din vasta lui experien cu pacienii (Erickson, 1979), c nu de puine ori i s-a întâmplat ca pacienii s-i spun c în cabinetul lui s-a fcut mai cald, mai frig, sau c acesta a devenit mai mare sau mai mic. Alii aveau senzaia c sunt mai înali sau mai scunzi atunci când treceau printr-o stare modificat de contiin. Hipnoza provoac o palet larg de schimbri în modul cum percepem realitatea, lucru care este valabil i atunci 217

când provocm anestezia. Aceste alterri, ce in de sfera senzorio-perceptiv, sunt o consecin normal a schimbrii modului lor de orientare la realitate. Pe msur ce clienii se vor obinui cu aceste senzaii îi vor da voie s intre într-o trans mai profund, care s le permit s-i ating obiectivele pentru care au ales s consulte un terapeut. . Cazul pe care îl vom prezenta în continuare ilustreaz modalitatea în care Erickson reuea s valorifice personalitatea clientului i abilitile lui pentru a-l ajuta s scape de durere. (Erickson, 1979) Caz : Este vorba despre o pacient, Cathy, în vârst de 36 de ani, care avea 3 copiii (cel mai mare dintre ei în vârst de 8 ani) i care suferea de dureri îngrozitoare provocate de un cancer în stadiul terminal, care nu mai reacionau nici la tratamentul cu morfin sau cu orice altceva. Datorit suferinei i disperrii repeta într-una, plângând “nu m rnii, nu m speriai”. Pentru a o ajuta s scape de durere Erickson s-a folosit de ceea ce învase ea deja, în trecut. Terapeutul a dorit s evite un insucces din moment ce, orice medicament, indiferent de doz nu mai avea nici cel mai mic efect în a-i calma durerea. Este clar, c, din moment ce se confrunta cu o situaie atât de grav, modalitatea ei de percepie asupra lumii era foarte diferit de cea a celorlali oameni i de aceea Erickson a cutat ceva ce putea fi îneles i prin prisma realitii în care se afla ea. I-a cerut s stea treaz, contient de la gât în sus i s-i lase restul corpului s doarm. Era ceva ce terapeutul a intuit c ea va putea înelege. În trecut ea mai avusese experiena unui picior sau a unei mâini ce o lsa s doarm. Ea a trit senzaia c corpul este adormit în starea de hipnoz în care durerea nu îi mai fcea simit prezena. A asemnat aceast stare cu cea în care te afli atunci când te trezeti dimineaa, pe jumtate adormit. Practic, Erickson a creat un context favorabil, un mod de a gândi care s îi permit s pun în practic ceva ce ea învase deja. O polemic pe baza utilitii hipnozei în cazul ei ar fi fost inutil. Nici mcar nu i-a cerut s coopereze cu el pentru a intra în trans, din moment ce ea nu tia ce este aceast stare. Ea tia îns cum este s fi treaz în timp ce corpul doarme. Urmtorul lucru pe care l-a fcut a fost s-i cear s-i dezvolte o senzaie de 218

mâncrime incontrolabil i suprtoare în talpa piciorului. Era o senzaie familiar pentru cei mai muli oameni, inclusiv pentru ea. Practic i s-a cerut s fac ceva, având experien trecut la activ i amintiri. Ea a rspuns c nu poate simi acea mâncrime, îns îi poate dezvolta o stare de amoreal în talp. Cu alte cuvinte, era incapabil în starea ei de durere s mai adauge o alta. A fcut exact opusul a ceea ce i s-a sugerat. Chiar dac nu a fcut exact ce i-a cerut, important este c a rspuns în felul ei. Terapeutul a acceptat c ceea ce s-a întâmplat este cel mai bun lucru i i-a exprimat politicos regretul (aa cum era ea obinuit s relaioneze cu cei din jur) c nu a putut s simt senzaia de mâncrime. Cathy s-a simit obligat s depun mai mult efort pentru a reui s fac ceea ce îi cere terapeutul. Aceast atitudine, tipic pentru terapiile strategice, este una de maxim flexibilitate, în care terapeutul nu îi propune s ating un obiectiv cu orice pre, ci d dovad de maxim flexibilitate pentru a rezolva problemele concrete ale clienilor. Erickson s-a folosit i de aceast trstur de personalitate a ei pentru a o determina s-i intensifice eforturile i motivaia de a coopera pentru sarcinile viitoare. Apoi i-a cerut s-i extind aceast senzaie, astfel încât s cuprind i genunchiul. I-a fost uor s fac asta, din moment ce era o senzaie familiar pentru ea. În timp ce fcea toate acestea, nu era atent la pat, la tablourile de pe perei, la prezena unui medic în cabinet care înregistra edina. Practic, în timp ce te afli în starea de hipnoz, realitatea extern nu mai este important. Pe msur ce îi intensifica i îi extindea senzaia de amoreal, Cathy se detaa tot mai mult de realitatea concret a camerei în care se afla, pentru c toat atenia ei era direcionat ctre interiorul corpului, îns nu ctre durerea provocat de cancer ci ctre senzaia pe care i-o extindea în mod progresiv în tot corpul. Era de altfel i motivul pentru care venise la terapie. Nu trebuie s uitm c era o pacient, creia i se spusese de ctre medicul în care avea deplin încredere ,c mai are doar câteva luni de trit. Pentru ea moartea era o realitate concret, iminent, pe care nu o putea uita în viaa ei cotidian. Ea avea cancer de un an iar Erickson i-a adaptat sugestiile astfel încât s se muleze pe modul ei de a gândi. 219

Atunci când i-a sugerat s-i extind senzaia de amoreal în piept, a menionat i c din sânul drept a pornit cancerul i c acolo era o zon dureroas i foarte neplcut la vedere. A fost un mod de a integra puin din realitatea corpului, cu care se confrunta. Era foarte important ca senzaia de durere s dispar. Cathy tia, din propria experien, de via c nu poate atinge perfeciunea în ceea ce îi propune i de aceea terapeutul trebuia s se atepte la un procent de eec. Cancerul a fost un eec pentru ea i, mai concret, cancerul de sân a fost primul lucru pe care nu l-a mai putut controla, oricât a încercat. De aceea Erickson a lsat s existe un procent de eec i i-a exprimat regretul c nu poate face nimic pentru a face s dispar i durerea de la sân, la fel cum a reuit cu celelalte pri ale corpului. Era i o sugestie indirect care presupunea c atâta timp cât va simi durere în sân, restul corpului va fi amorit. Pe tot parcursul demersului, terapeutul s-a folosit de abilitile lui Cathy, de modul ei de a gândi, de a aciona, de experiena sa de via. Lsând acea durere minor s existe i-a demonstrat c terapeutul nu este Dumnezeu i indirect i-a dat clientei un alt scop pentru care s lupte, chiar dac va eua. Cathy a mai trit 6 luni, apoi a intrat în com i a murit repede. În tot acest timp ea nu a mai simit decât o durere destul de mic la sân, pe care terapeutul a lsat-o s existe pentru a asigura succesul global al demersului. Este o tehnic ce demonstreaz o bun cunoatere a comportamentului emoional. Oricât am realiza, mai este întotdeauna ceva de obinut. Sugestiile pe care le dm trebuie s fie în concordan cu psihologia particular a fiecrui client. Scopul lui Erickson, în acest caz, nu era, evident, s induc o stare de mâncrime în talp ci de a o determina pe pacient s-i foloseasc la maxim experiena de via pentru a face fa acestei situaii dificile. De aceea i-a adaptat tehnica terapeutic, corectându-i demersul iniial în funcie de ce a aflat pe parcurs despre clienta sa. Sugestiile trebuie s fie doar nite stimuli care s determine o reacie particular la fiecare pacient i care s-i ajute s foloseasc cu succes ceea ce au învat. Aa cum am mai subliniat, de-a lungul existenei sale, Erickson s-a confruntat cu dureri cauzate de poliomielit i pentru a le putea face fa i-a dezvoltat aptitudinea de a intra 220

în trans. Atunci când era foarte obosit sau când dormea, uneori durerea revenea i îl trezea. Pus în aceast situaie era nevoit s-i regseasc calmul mintal de care avea nevoie pentru a scpa din nou de durere. Câteodat, în mijlocul nopii, nu îi era simplu s fac asta. În ocazii ca astea el a relatat c îi împingea un scaun spre marginea patului, apoi îi presa brbia de el pân când nu mai putea suporta durerea pe care i-o provoca singur i în mod voluntar (Erickson and Rossi, 1977). Durerea revenea în somn pentru c sugestiile hipnotice dezvolt o stare ce se raporteaz la un sistem de referin care, uneori, nu mai poate fi meninut atunci când dormim. Atunci, se folosea de o durere asupra creia avea un control voluntar, pentru a o elimina pe cea pe care nu o putea controla. Din cele prezentate mai sus, am vzut c hipnoza ericksonian folosete o suit larg de tehnici pentru a controla durerea, ce pot fi utilizate i pentru alte simptome. Sintetizând, putem spune c toate au în comun faptul c folosesc sugestii indirecte care se potrivesc cel mai bine sistemului de referin al clientului, contextului în care se afl i personalitii sale. De asemenea, ele au rolul de a scoate pacientul din pattern-urile contiente de gândire i de a genera un proces incontient de cutare a celei mai bune metode de a elimina simptomul (durerea).

221

IV. APLICATIVITATEA METODELOR I TEHNICILOR ERICKSONIENE ÎN AFARA DOMENIULUI PSIHOTERAPEUTIC Un samurai cltor se opri la un han s mnânce. El purta o sabie frumoas ce prea i foarte scump. În acelai han, la alta mas, mâncau trei soldai care puser ochii pe sabia samuraiului. Dar singura posibilitate s iei sabia unui samurai este s-l omori. Cei trei nu-i fceau griji în privina asta fiindc raportul de fore le era net favorabil. Soldaii se prefcur c sau îmbtat i începur s arunce samuraiului vorbe de ocar presupunând c acesta va rspunde i ei vor avea justificarea public a uciderii lui. Dar spre mirarea lor i a celor din han, samuraiul îi continua linitit masa. Soldaii bnuir c-i este frica , aa c încrederea i obrznicia lor crescur. Deodat samuraiul, tot calm, îi ridic privirea i cu beioarele cu care mânca, omorî într-o clip trei mute care zburau deasupra mesei sale, apoi continu s mnânce linitit. Vzând acestea, cei trei soldai îi adunar lucrurile i plecar în grab din han. Concluzia: sabia poate fi folosit pentru a ucide sau pentru a menine pacea. Tehnicile pe care le-a dezvoltat milton erickson îi gsesc aplicativitatea într-o multitudine de domenii, diferite de aria psihoterapiei sau a dezvoltrii personale. foarte muli specialiti l-au caracterizat ca fiind unul dintre cei mai mari experi în comunicare. acest lucru este foarte adevrat dac ne gândim c multe din strategiile moderne de influen, persuasiune au la baz tehnici inventate de Erickson. Este important, din aceast perspectiv, s subliniem c una din cele mai cunoscute i mai rspândite teorii – programarea neuro-lingvistic- creat de Richard Bandler i John Grinder la începutul anilor 1970, are ca principal surs de inspiraie cazuistica lui Erickson. Meritul celor doi autori, extrem populari, este c l-au observat cu atenie pe maestru i 222

au teoretizat abordarea acestuia, adugând elemente din domeniul în care ei erau specialiti – lingvistica. Efortul lor este valoros i din perspectiva faptului c Erickson nu a fost preocupat de acest aspect, concentrându-se mai degrab pe eficiena practic, nu pe concepte aride i în consecin nu a scris foarte multe cri prin care s-i popularizeze ideile. Tehnicile lui au fost fcute publice mai mult de colaboratorii lui, printre care s-au numrat i cei doi. În timp au fost preluate tehnici utilizate de el în practica clinic i au fost adaptate necesitilor concrete din diverse domenii, pstrând spiritul ericksonian care este unul nondirectiv, indirect, subtil, greu de sesizat, îns cu atât mai eficient. Modul ericksonian de a comunica, tocmai pentru c este extrem de eficient i practic, poate fi utilizat oriunde este nevoie de abiliti crescute de comunicare i ne gândim aici la: ƒ domeniul negocierilor unde fiecare trebuie s tie si susin punctul de vedere i încearc s-l conving pe cellalt s cedeze. i aici, deprinderea artei de a fi creativ , flexibil i adaptabil structurii de personalitate a partenerului nu poate fi decât un imens câtig; ƒ domeniul vânzrilor pentru c un agent de vânzri trebuie s tie cum s comunice cu un client astfel încât s-i ating sensibilitile acestuia i s se muleze pe nevoile fiecruia, individuale pentru a-i construi discursul de prezentare al unui produs; ƒ domeniul reclamelor care poate beneficia din plin de eficiena sugestiilor indirecte care nu mai sunt interpretate de publicul int ca agasante, agresive sau, uneori rmân total nesesizate; ƒ domeniul managementului pentru c orice lider pentru a-i pstra puterea trebuie s aib abilitatea de a se face simpatizat, de a-i adapta discursul în funcie de particularitile i nevoile publicului cruia i se adreseaz; ƒ sfera manipulrii i a influenei sociale. Atunci când vrem s dezvoltm o strategie complex i eficient prin care urmrim s obinem o form particular de influen (educaie, formarea opiniilor, modificarea atitudinal, obinerea 223

adeziunii la o organizaie, la un set de valori, la o doctrin etc.) trebuie s fim contieni c este important s transmitem un mesaj particularizat i c orice int nu se va lsa influenat dac nu simte c adeziunea îi îndeplinete anumite nevoi – contiente sau incontiente-; ƒ sfera promovrii imaginii la nivel organizaional sau interpersonal. tim cu toii c oamenii simpatici, credibili, cu o imagine pozitiv au mult mai multe anse s aib succes în tot ceea ce întreprind. Acest principiu este valabil i la nivel organizaional. Modalitatea lui Erickson de a se face plcut, de a crea un cadru propice comunicrii poate fi preluat i adaptat în viaa cotidian sau la nivelul strategiilor de construire de imagine, pentru c principiile de la care a pornit el sunt valide, suficient de generale i extrem de eficiente; ƒ domeniul îmbuntirii relaiilor, fie c este vorba de relaii profesionale sau personale; ƒ orice alt domeniu în care eficiena depinde de capacitatea de a comunica, a convinge. Sugestiile indirecte au anse mai mari s ne influeneze, pentru c de cele mai multe ori nici mcar nu suntem contieni c am primit vreo instruciune. Modalitatea metaforic, specific pentru maniera de a comunica a lui Erickson nu arat în mod explicit ceea ce dorim de la cineva i de aceea se pot ocoli rezistenele acestuia cu mai mult eficien. Sugestiile acoper o gam larg de variante de rspuns, pentru ca incontientul persoanei s nu se simt constrâns i s poate aciona în propria manier i în acelai timp în direcia dorit. Foarte muli cercettori au fost interesai de metodele psihologice de programare mental i de modificare a comportamentului utilizate de secte sau organizaii teroriste. Cu toii ne-am pus întrebarea cum pot ajunge persoane normale în situaia de a comite crime oribile sau cum se pot supune în mod necondiionat ordinelor date de un lider psihopat. Concluziile au fost c orice tehnic care poate fi utilizat în scopuri pozitive, poate, la fel de bine, s fie folosit i în direcii malefice, în funcie de personalitatea sau interesele celui ce o utilizeaz. Nu metoda în sine este periculoas, benefic sau malefic. Un simplu ciocan poate fi utilizat pentru a bate un cui sau pentru a omorî pe cineva. 224

Mai mult decât atât, cu toii avem în noi nite predispoziii latente, incontiente, pozitive sau negative. Jung a demonstrat acest fapt prin descoperirea Umbrei, iar Szondi a artat c fiecare avem nite pulsiuni în stare latent, mai slabe sau mai puternice ce se pot dezvolta întro serie de direcii ce pot lua forme începând cu cele mai patologice pân la cele mai înalt umanizate. O persoan cu o pulsiune sadic (s+) foarte accentuat poate deveni un criminal în serie sau poate ajunge, la fel de bine un foarte bun chirurg în funcie de modul cum i-o gestioneaz, de educaia pe care o primete i de configuraia celorlali factori de personalitate. Sau îi poate utiliza aceast pulsiune prin faptul c devine o persoan dinamic, energic, activ sau dominatoare. Sau poate deveni un lider religios ce îi propvduiete ideile cu mult putere de convingere i agresivitate intelectual. Este evident c nu putem interpreta acest factor separat, fr s lum în calcul întregul profil pulsional. Hipnoza sau orice alt tehnic eficient de programare mental folosete o tendina natural, pe care o avem în noi, direcionând-o abil într-o parte sau alta. Este adevrat c anumite tehnici pot prea înspimânttoare. Spre exemplu cazul February Man ne arat cum hipnoza poate fi utilizat pentru a construi amintiri false. Poate oare acest proces s fie utilizat de oameni cu un sistem de valori „mult prea flexibil” în scopuri non-terapeutice cum ar fi înelarea poligrafului? Este greu de spus dac liderii malefici cunosc tiinific aceste metode sau dac le utilizeaz într-o manier empiric, instinctiv pentru c simt c astfel îi pot manipula pe cei din jurul lor. Din aceast perspectiv vom încerca s artm cum au fost condiionai adepii unei secte satanice, relatând un episod observat de doi oameni de tiin. Acetia au privit o familie de sataniti în timp ce luau masa la un restaurant din ora i au fost uimii de metodele utilizate de acetia pentru a-i controla i condiiona copiii. Soul avea în jur de 28 de ani i soia în jur de 26. Un alt tânr –probabil un unchi- , care avea în jur de 25 ani sttea la 225

mas împreun cu ei. Familia avea 5 copii cu vârste cuprinse între 1 an i jumtate i 7 ani. În tot timpul în care au fost privii nu a fost observat nici un gest care s denote iubire sau afeciune din partea prinilor. Totul era programat. Soul avea o atitudine autoritar, sigur pe sine, de control asupra copiilor. Modul în care se comporta fcea s se întrevad c el avea un salariu mare i c soiei sale îi plcea limbajul colorat. Ea avea o privire lipsit de via, goal, tipic pentru femeile preot din acea sect. Tânrul de 25 de ani avea un cuit ascuns la spate care se observa doar dac priveai cu foarte mult atenie. Dei era ora 13.00 ei spuneau c iau micul dejun. Biatul mai mare avea în jur de 5 ani. El avea o sor mai mare i înc dou mai mici decât el. În tot timpul în care au stat în restaurant, copii nu au mâncat aproape nimic. Este de remarcat c deprivarea de hran este o tehnic care poate facilita controlul mintal, pentru c satisfacerea unei nevoi bazale i fundamentale pentru meninerea integritii organismului este condiionat de un anumit comportament. Copii nici mcar nu au cerut nimic, lucru care este ieit din sfera normalitii. Mama i tatl îl supuneau pe biat unui ir neîntrerupt de întrebri de tipul: Care este capitala statului Florida? Cum se numea primul din cei 5 preedini? etc. Biatul rspundea ca un robot la fiecare întrebare, care suna mai degrab ca un ordin. Un cuplu din restaurant privea uimit cât de obedieni sunt copii i cât de corect rspund la întrebri. Impresionat, o doamn s-a apropiat de masa lor pentru a-i complimenta ce familie minunat sunt, fr a bnui c ei sunt de fapt adepi ai uneia dintre cele mai înfioratoare secte care dispunea de strategii foarte eficiente de a-i controla adepii. A pune întrebri care se succed foarte rapid este o metod de control dintr-o dubl perspectiv. Pe de o parte ea transmite persoanei, atât la nivel contient cât i la nivel incontient c se afl într-o poziie inferioar, de subordonare în care este evaluat de ctre o alt persoan investit cu autoritate. Pe de alt parte, acest mecanism ine contientul ocupat, în tensiune i creeaz un cadru propice pentru a transmite sugestii ctre nivelul incontient, fr ca ele s poat fi filtrate de barierele raionale, care sunt deja suprasolicitate. 226

Prinii au ales acel loc pentru a mânca pentru c fuseser încântai de un tablou bizar de pe peretele de lâng masa lor în care erau pictate flori albastre i roii, muni i ape. Pictura aciona ca un mecanism difuz, ce te atrgea. Când biatul a privit tabloul, a fcut-o pentru o perioad de timp mai lung, ca i când ar fi fost în trans. Fetia mijlocie punea creioane într-un pahar de plastic i spunea Trecei în foc i apoi Sunt purpurie, Sunt roz, Îneleg c eti purpurie, Îneleg c eti roz, Iei afar de aici puin! Practic ea investea creioanele cu personalitate i vorbea cu ele. Este de remarcat c secta tinde s-i dezumanizeze adepii i îi încurajeaz s-i imagineze în cadrul ritualurilor c sunt nite forme din hârtie, maimue, ppui, copaci, lei, tigri etc. Toate aceste elemente pot activa diferite coninuturi ale incontientului (personal sau colectiv, jungian) pe care ritualurile le încurajeaz s devin autonome. La extrem, acest proces poate fi unul deosebit de periculos pentru c faciliteaz depersonalizarea, declanarea unor boli psihice severe sau chiar conturarea unor personaliti multiple. Cazuistica lui Jung o demonstreaz cu prisosin. În timp ce fata colora, tatl o urmrea i fr s o avertizeze în vreun fel îi lua culorile spunând Nu merii aceste culori i am s i le iau. Fetia nu greise cu nimic în realitate i acest comportament nu avea alt rol decât de a o controla, de a-i induce sentimente de vinovie, de confuzie, care s-i afecteze personalitatea, discernmântul i s poat fi controlat cu uurin. Ea înva, în acest fel, c nu exist bine sau ru, ci doar obedien. Ea nici mcar nu protesta atunci când îi erau luate creioanele. Când mama vorbea cu ei spunea „copilule…” i niciodat nu îi striga pe nume. Este un alt mecanism subtil care contribuie la procesul de depersonalizare. Prinii au început apoi o alt sesiune de programare spunând ceva de genul: O s te pleznesc. Dac nu numeri o s te pleznesc, vei numra de 20 de ori. Acest mesaj dublu îi bulversa pe copii i îi fcea s fie receptivi la sugestii, mai degrab decât s rspund ca nite oameni normali. (Tehnica numrtorii este folosit ca mecanism de a facilita transa hipnotic). Femeia s-a întors apoi ctre copilul mai mic i i-a zis: Spune-i la revedere lui tata! Când acesta a fcut cum i s-a spus a început s ipe Nu mergi nicieri! Toate acestea sunt tehnici 227

care creeaz confuzie. Este practic acelai mecanism pe care îl utiliza Erickson pentru a depotena sistemul contient de referin i a activa incontientul. Apoi l-a srutat i la întrebat Dragule vrei o fotografie? Observatorii au decis în acest punct s le zic ceva i au mers s-i complimenteze în legtur cu copiii. Nici unul din ei nu a artat vreo urm de mândrie atunci când li s-au fcut complimente. Din contr, chiar în momentul când au felicitat copii, tatl a început s îi pun biatului o serie de întrebri dificile. Era o alt modalitate de control, disimulat de aparena c ar fi vrut s-i impresioneze cu multitudinea de cunotine ale biatului, care reuea s dea rspunsuri la probleme care ar fi pus în dificultate pe muli adolesceni. În timpul interaciunii cu acea familie de sataniti s-au întâmplat dou lucruri ciudate. Primul a fost c osptarul le-a oferit cupe de îngheat din partea casei, îns prinii le-au oferit observatorilor, fr ca mcar vreun copil s ridice vreun ochi. Al doilea a fost c atunci când tatl a fost întrebat ce vârst au copiii, nu a tiut sau s-a comportat ca i când nu ar fi tiut. Apoi a zis brusc c au 1, 2, 3, 4 i 5 ani. Femeia a realizat c rspunsul poate prea fals i l-a criticat iar acesta a zis 2, 3, 4, 5 i 6. i al doilea rspuns era implauzibil îns nu a mai protestat. Este clar c copiilor nu li s-a spus câi ani au. Datele i vârstele era ceva foarte confuz în mintea lor, era pstrat secret. Modul cum a pronunat irul de numere amintea de numrtoarea pentru a facilita hipnoza. Modul de a comunica într-o manier confuz, în care mesajul contient este diferit de cel transmis incontientului, este specific ericksonian. Vedem cum aceleai mecanisme pe care terapeutul le utiliza într-o manier constructiv, pentru a ajuta persoana s se dezvolte, s învee, s se cunoasc, s treac peste dificulti, sunt utilizate instinctiv i de secte pentru a-i controla adepii, de aceast dat într-o manier total distructiv pentru fiina uman. De exemplu în cadrul unor ritualuri copii au opiunea s loveasc sau s fie lovii. Într-un timp foarte scurt se poate trece de la atitudini agresive la unele de blândee. Acelai mecanism este utilizat de tot felul de organizaii care doresc s-i controleze membrii. Efectul acestei schimbri 228

atitudinale brute este devastator pentru c persoana nu mai poate anticipa ceea ce va urma. Cu toii ne bazm, atunci când relaionm cu cei din jur ca ei s se comporte constant, predictibil, logic. În cazul în care ne pierdem capacitatea de a anticipa nu mai putem control mediul i altcineva preia acest control. Persoanele înva s nu mai gândeasc –din moment ce nu exist logic- iar singura modalitate de adaptare devine docilitatea, submisiunea. Este exact mecanismul utilizat de prinii sataniti pentru a-i controla copii. Efectul este c acetia nu mai tiu ce ursc i ce iubesc. Câteva dintre elementele prin care sectele urmresc s-i controleze adepii sunt: ƒ Dei susin c iau în considerare nevoile individuale ale adepilor i c acetia îi vor gsi fericirea, acestea sunt ignorate dac analizm scopurile grupului în ansamblu; ƒ Sectele îi izoleaz adepii de lume, de societate, de valorile acceptate, pentru ca singura realitate s devin pentru ei cea pe care le-o prezint liderul, „maestrul”. Ei urmresc ca adepii s nu aib acces la alte idei i singurele învturi permise sunt cele promovate de sect. În timp sectanii ajung s-i renege mama, bunicii, copii, prietenii sub influenta liderului, care nu are nici un interes ca ei s mai întrein relaii sociale ce îi pot influena în alt mod. Satanitii îi înva adepii s-l urasc pe Isus i toate valorile religioase tradiionale; ƒ Persoanele ajunse într-o sect ajung s-i piard sensul identitii. Nu mai pot s fac o disociere clar între valorile lor i cele ale sectei. Adesea, tocmai pentru acest obiectiv, liderii satanici îi înva adepii s nu priveasc chipurile (care sunt diferite i sunt un simbol al identitii personale); ƒ Cântecele sectanilor, izolarea, stimulii repetitivi, sunt ci de a induce o stare de trans care îi face pe adepi mai receptivi la sugestii. Este adevrat c aceste mecanisme sunt folosite de toate marile religii ale lumii. Peste tot întâlnim cântece religioase, stimuli repetitivi i o atmosfer specific care faciliteaz apariia unei stri modificate de contiin. Rugciunea inimii (ortodox) const în repetarea sistematic a unor cuvinte asociate cu ritmul firesc al respiraiei. Tehnicile Yoga, sau cele budiste utilizeaz acelai principiu. Diferena este c, în timp ce unele folosesc acea stare de sugestibilitate 229

în beneficiul oamenilor (pentru a le da nite repere morale, pentru a-i ajuta s cread c sunt sprijinii în toate demersurile lor dac acestea sunt pozitive –sugestie ce duce probabil la activarea resurselor latente-), alii o folosesc pentru a le distruge identitatea, reperele valorice i a-i face s devin doar nite unelte în mâinile liderilor; ƒ Inducerea unui sentiment de siguran prin faptul c li se spune c se unesc cu „maestrul” (vezi spirala yoghinilor) care este deintorul adevrului absolut; ƒ Tortura este un mijloc care poate facilita trirea unor experiene de decorporalizare; ƒ Privarea de somn pe o perioad lung, controlul strict al mediului i ambianei, izolarea, produc modificri fiziologice ce la rândul lor pot duce la apariia unor stri modificate de contiin; ƒ Orice critic la adresa liderului este strict interzis. Adepii trebuie s-i suspende abilitatea de a gândi critic. În unele cazuri ei nici nu au voie s pun vreo întrebare, s se supere, pentru c, în caz contrar, sunt pedepsii i au parte i de dezaprobarea grupului; ƒ Personalitatea adepilor se reorganizeaz complet în timp, datorit mecanismului descris i în „Experimentul Piteti” – identificarea cu agresorul; ƒ Sectele încurajeaz gândirea de tip alb-negru. Toi cei care nu sunt de acord cu ideile lor devin Dumanii. Activitatea, cazuistica i modul de a comica a lui Milton Erickson a fost o permanent surs de inspiraie pentru dezvoltarea unor tehnici de comunicare, persuasiune, manipulare cu o gam larg de aplicativitate i în afara psihoterapiei sau optimizrii performanelor, la care ne-am referit pân acum. Programarea neuro-lingvistic, ca disciplin, a luat natere la începutul anilor 1970 la Universitatea din Santa Cruz, California în urma colaborrii dintre John Grinder, asistent la facultatea de lingvistic i Richard Bandler, student la psihologie. Acetia au remarcat, la acea vreme, o ruptur între dou generaii de terapeui i, în consecin, i-au propus s studieze îndeaproape trei mari psihoterapeui ai timpului pentru a descoperi pattern-urile de comportament “vinovate” de imensul succes al acestora. 230

Este vorba de Fritz Perls (fondator al terapiei gestalt), Virginia Satir (renumit în terapia de familie) i Milton Erickson, cel care a redefinit hipnoza i a întemeiat curentul terapeutic ce-i poart numele, fiind de altfel considerat cel mai mare terapeut al tuturor timpurilor. În urma analizei, cei doi au constatat c, în ciuda personalitilor lor extrem de diferite i a sistemelor terapeutice ce nu aveau mari asemnri la prima vedere, la un nivel mai profund manierele de lucru terapeutic prezentau similitudini semnificative. Reunind constatrile fcute i concluziile i supunându-le la o analiz atent acetia au întemeiat în final o nou disciplin, un curent de mare amploare dezvoltat ulterior în numeroase direcii aplicative: PNL sau NLP. O definiie general a acestui curent ar fi “studiul structurii experienei subiective” sau “arta i tiina eficienei personale, studiul a ceea ce face diferena dintre excelent i mediocru” (O’Connor i Seymour 1993). Acetia au observat un lucru surprinztor: indiferent de cât de diferii sunt oamenii de succes ca personalitate, ei folosesc incontient aceleai strategii pentru a obine un rezultat. În ceea ce privete comunicarea ei intr în raport, în relaie cu interlocutorul în mod eficient, creeaz un cadru confortabil, folosesc în mod specific limbajul verbal i nonverbal. PNL-ul este i tiin, pentru c tehnicile au o baz solid explicativ, dar este i o art atunci când aceste metode devin atât de subtile i flexibile, cum este firesc, având în vedere c avem de-a face cu natura uman. NLP-ul a subliniat, ceea ce Erickson a artat prin întreaga sa cazuistic i anume c fiecare are propria sa realitate unic, format sub influena structurii lor de personalitate i a experienelor de via, iar aceasta se concretizeaz prin faptul c fiecare persoan îi construiete un filtru metal (format din concepii, idei, valori, credine – toate având un grad mai mic sau mai mare de subiectivitate) prin care interpreteaz orice situaie cu care se confrunt. (O’Connor, Joseph & John Seymour. Introducing NLP. San Francisco, CA: Aquarian Press, 1993, p.4). Toate constatrile NLP-ului (pe baza observaiilor fcute în special asupra lui Erickson) pot fi utilizate, ca orice tehnic de altfel, pentru a dezvolta fiina uman sau pentru a o îndoctrina. 231

Metodele dezvoltate sunt valoroase, fr îndoial, îns modul cum acestea vor fi utilizate depinde de valorile morale i etice ale acelora care le folosesc. Clifford Wright arat cum aceste metode pot fi utilizate pentru a crea pseudo personaliti multiple (tulburare din sfera patologiei severe). Cei ce îi propun s influeneze, s îndoctrineze, s conving folosesc o mare parte din principiile PNL-ului i ei tiu foarte bine c: ƒ limbajul non verbal are o importan mai mare în comunicare decât cel verbal; ƒ reprezentarea individului despre realitate difer de realitatea obiectiv (harta nu e acelai lucru cu teritoriul); ƒ oamenii aleg s cread acele date care corespund cu sistemul lor de reprezentare; ƒ exist o serie de indicatori non-verbali i verbali care ne pot da date importante despre felul cum o persoan gândete: micrile laterale ale ochilor, gama de cuvinte utilizat etc; ƒ ancorele sunt nite declanatori (trigger-i), asocieri dintre ceva prezent i o experien trecut care conduc la reexperimentarea acesteia. Este un stimul care declaneaz o stare, fiind legat de aceasta. Ele pot fi orice (imagini, sunete, cuvinte, melodii, persoane diferite, amintiri, etc.), cu singura condiie s declaneze o stare emoional. Ancorele apar în dou moduri: prin repetiie, învare condiionat (aa cum se întâmpla în cazul câinelui lui Pavlov) i printr-o asociere dintre un stimul i o stare emoional intens. În unele cazuri, când starea este extrem de intens i sincronizarea este bun, asocierea poate fi unic (spre exemplu o persoana afl de moartea cuiva drag în momentul când dumneavoastr intrai pe u. Dei nu exist o legtur logic între cele dou fapte este foarte probabil s v asocieze negativ. Acest proces poate funciona i la modul pozitiv). Procesul de ancorare este util pentru orice oameni care doresc s influeneze pentru c le permit s determine inta, fr ca acesta s realizeze (ancore acoperite), s intre într-o stare emoional dorit i util pentru ei într-un context sau altul. Viaa cotidian a fiecruia dintre noi este plin de ancore naturale pozitive i negative: zâmbetul unui copil, un cântec, alarma ceasului etc. Orice stare emoional foarte intens (ce poate fi creat artificial printr-o 232

veste foarte bun sau foarte proast, prin tortur fizic sau psihic etc.) poate fi asociat de o persoan abil cu un trigger ce îl va determina pe respectivul om s intre în aceiai stare atunci când manipulatorul dorete; ƒ conceptul de pacing i leading teoretizat de Bandler, dup ce a observat foarte atent comportamentul non verbal a lui Erickson atunci când hipnotiza pe cineva, poate fi folosit i pentru a influena pe cineva fr ca acesta s realizeze. Acesta a fost fr îndoial un geniu i atunci când dorea s creeze o relaie plcut cu un pacient (condiie important pentru succesul psihoterapiei) îi descria acestuia ceea ce simea, ceea ce vedea, fcându-l s se simt îneles. Tonul utilizat era unul calm i de cele mai multe ori vorbea încet i avea grij s-i armonizeze cuvintele ritmul respirator al clientului. Apoi în mod gradual, strecura sugestii hipnotice ce îl conduceau pe acesta spre experimentarea unei stri modificate de contiin. Pentru a fi sigur c afirmaiile lui se potriveau pe modul de a gândi al clientului, limbajul utilizat era vag i general astfel încât s poat fi interpretat de fiecare aa cum dorete. El a mai descoperit c incontientul nu proceseaz limbajul negativ i c metaforele, povestioarele atent construite pot fi nite metode foarte eficiente de sugestie. Biblia este plin de astfel de poveti. O persoan poate fi programat s-i aminteasc ceva ce nu a trit în realitate (dac concord cu o dorin incontient sau cu vreo vulnerabilitate) sau poate fi fcut s se schimbe (în bine sau în ru) utilizându-i nite predispoziii pe care le are în incontient în stare latent. Erickson, pentru a facilita intrarea în trans, a dezvoltat o serie de tehnici prin care urmrea s in emisfera dominant ocupat. La nivel contient, omul nu poate procesa decât 7 elemente simultan (plus sau minus dou), iar tot ce se afl peste acest nivel poate fi încadrat în categoria sugestie indirect- fiind procesat la nivel incontient, fr ca persoana s realizeze. Se precizeaz c o sugestie trebuie s fie în concordant cu sistemul de valori al subiectului, sau mcar cu o nevoie mai mult sau mai puin contientizat. Sectele satanice, propaganda în scopul îndoctrinrii utilizat de diveri lideri, sunt exemple care demonstreaz cât de maleabil poate fi comportamentul i sistemul atitudinal al 233

oamenilor dac tehnicile de comunicare i manipulare sunt abil utilizate. Cazul mai mult decât îngrijortor "Templului Popoarelor" în care liderul Jim Jones a reuit s conving s se sinucid 913 adepi, printre care se numrau i 276 de copii, a consolidat interesul guvernului i al serviciile de securitate ale SUA fa de mecanismele de control psihologic pentru c acestea au constatat c este greu de rspuns fr o analiz atent care au fost mecanismele psihice care au determinat o asemenea tragedie. Este evident imposibil ca atâia oameni s fi suferit de vreo form de patologie sever care s explice un asemenea comportament ocant. Mass-media a lansat chiar acuzaii conform crora acest caz ar fi fost un experiment finanat de serviciile secrete americane pentru a-i dezvolta cercetarea în domeniu i l-au pus în legtur cu Mkultra. Cert este c, decât s ne preocupm cine este sau a fost în spatele tragediei, din perspectiv tiinific, este mai important s scoatem în eviden tehnicile folosite pentru a obine o aa spectaculoas i tragic schimbare comportamental. Din aceast perspectiv, este util s ne aplecm i asupra cazuisticii ericksoniene, pentru c înelegerea mecanismelor „vinovate” de o multitudine de vindecri spectaculoase pot s aduc clarificri i în sfera explicrii fenomenelor enumerate mai sus.

234

235

BIBLIOGRAFIE

ƒ Bandler, R., Magie în aciune, Editura Excalibur, Bucureti, 2008 ; ƒ Bandler, R., and Grinder, J. The Structure of Magic I. Palo Alto, Calif.: Science and Behavior Books, 1975; ƒ Bandler, R., Tehnicile hipnoterapiei ericksoniene, Editura Curtea Veche, Bucureti, 2008; ƒ Bandler, R., Vremea pentru schimbare, Editura Excalibur, Bucureti, 2008 ; ƒ Derlogea erban, Ionescu Dan Corneliu, Aikido – calea armoniei, Editura Apimondia, Bucureti, 1990 ƒ Haley, Jay, The psychiatric techniques of Milton H. Erickson, W. W. Norton & Company Inc., New York, 1973; ƒ Holdevici, Irina; Ion, Andreea; Ion, B., Psihoterapii moderne: Noua hipnoz ericksonian, Editura I.N.I., Bucureti, 1997; ƒ Holdevici, Irina, Sugestiologie i terapie sugestiv, Editura Victor, Bucureti, 1995; ƒ Holdevici, Irina, Psihoterapii scurte, Editura Ceres, Bucureti, 2000; ƒ Holdevici, Irina, Hipnoza clinic, Editura Ceres, Bucureti, 2001; ƒ Holdevici, Irina; Vasilescu, I.P., Hipnoza i forele nelimitate ale psihicului uman, Editura Aldomars, Bucureti, 1991; ƒ Ionescu Dan Corneliu, Enciclopedia de Aikido, volumul 1 Arta, Editura Mix, Bucureti, 2008 ƒ Erickson, Milton, The use of symptoms as an integral part of therapy American Journal of Clinical Hypnosis, 1965; ƒ Erickson, M., and Rossi, E. Two-level communication and the microdynamics of trance, American Journal of Clinical Hypnosis, 1976,18, 153-171; 236

ƒ Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Hypnotic Realities, Irvington Publishers, New York, 1976 ; ƒ Erickson, M., Haley, J., and Weakland, J. A transcript of a trance induction with commentary. American Journal of Clinical Hypnosis, 1959,2, 49-84; ƒ Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Hypnotherapy An Exploratory Casebook, Irvington Publishers, Inc., New York, 1979; ƒ Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Experiencing Hypnosis, Irvington Publishers, Inc., New York, 1981; ƒ Erickson, Milton & Cooper Linn, Time Distortion in Hypnosis, The Williams & Wilkins Company, Baltimore,1959; ƒ Erickson, Milton, A special inquiry with Aldous Huxley into the nature and character of various states of consciousness, American Journal of Clinical Hypnosis, 1965,8, 14-33; ƒ Erickson, Milton, My Voice Will Go With You - The Teaching Stories of Milton H. Erickson, Editor Sydney Rosen, Irvington Publishers, New York, 1981; ƒ Erickson, M. Further experimental investigation of hypnosis: Hypnotic and nonhypnotic realities, American Journal of Clinical Hypnosis, 1967,10, 87-135 ; ƒ Erickson, Milton & Rossi, Ernest, Two-Level Communication and the Microdynamics of Trance and Suggestion, The American Journal of Clinical Hypnosis, 1976 Reprinted in Collected Papers Vol.1 ; ƒ Erickson, M., and Rossi, E., Autohypnotic experiences of Milton H. Erickson, American Journal of Clinical Hypnosis, 1977, 20, 36-54; ƒ Erickson, Milton, The interspersal hypnotic technique for symptom correction and pain control, American Journal of Clinical Hypnosis, 1966; ƒ Erickson, M., and Rossi, E. Varieties of hypnotic amnesia, American Journal of Clinical Hypnosis, 1974,76, 225-239; 237

ƒ Jung Carl Gustav, Puterea sufletului-Antologie 1,2,3,4, Ed. Anima, Bucureti,1994 ƒ Jung Carl Gustav, Imaginea omului i imaginea lui Dumnezeu, Ed.Teora, Bucureti,1997; ƒ Reddington, Marge, Happiness and Human needs: an introduction to symbolization, TDC Group, Publishing Division, USA, 1994; ƒ Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. I On the nature of hypnosis and suggestion, Irvington Publishers, New York,1980; ƒ Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. II Hypnotic alteration of sensory, perceptual and psychophysical processes, Irvington Publishers, New York,1980; ƒ Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. III - The hypnotic investigation of psycho dynamic processes, Irvington Publishers, New York,1980; ƒ Rossi, Ernest, The collectud papers of Milton H. Erickson, Vol. IV - Hypnotherapy: Innovative approaches, Irvington Publishers, New York,1980; ƒ Rossi, Ernest, The cerebral hemispheres in analytical psychology, The Journal of Analytical Psychology, 1977,22, 32 - 51; ƒ Rossi, Ernest, Psychological shocks and creative moments in psychotherapy, American Journal of Clinical Hypnosis, 1973, 16, 9 – 22; ƒ Ueshiba, Morihei, Arta pcii, Editura Mix, Bucureti 2005.

238

239

O parte dintre crile aprute la Editura ANAMAROL ROMANE AUTOR Timpul judec i pltete / Glasul inimii / Rodica Elena Lupu Mâna destinului / Miracolul vieii / Eterna poveste / Rodica Elena Lupu O umbr din trecut / Glasul inimii, editia a II-a / Lucky / Rodica Elena Lupu Bonifacia / Arta refugii / Ostinato / Patimile dup Piteti / Gherla-Lteti / Paul Goma Trandafirul deertului / Mariana Eftimie Kabbout Amintiri din inim / Eu a cui sunt? / Elena Ionescu Colcigeanni Ortopezii / Michael Cuui ISTORIE Jurnal 2004 / Jurnal 2005, Jurnal 2006 / Sptmâna roie / Paul Goma Redobândirtea hegemoniei maghiare în Carpai / Gheorghe Olteanu POEZII Voi tri...Clipa / Poezii pentru copii / Rodica Elena Lupu Regsire (român, maghiar) / Dar / Autoportrait (francez) / Rodica Elena Lupu Regsire, (român,maghiar), Cat mai e vreme (romana, spaniol)Rodica Elena Lupu Autoportret (român-francez, român-german) / Rodica Elena Lupu Srutul unui Înger / Atingeri divine / Dincolo de paradis / Aproape etern / M. Kabbout ansele poeziei / Doamnele poeziei / antologii (român, englez, francez) Celor fr vin / A tours les innocentes / Felicia Feldiorean Simfonie despre psri / Sunete / Loredana Cristea Ninsori ascund / În Umbra Luminii / Elena Munteanu Ochiul somnului / Vrajba clipei / Viorela Codreanu Tiron Evadare din spaiul virtual / George Roca Literando / Dresorii de umbre / Daniel Renon Durere româneasc / Satire / Valeriu Cercel Roua cuvântului / Victoria Milescu De dragoste / A.G.Croitoru Clepsidra / George Rogoz CLTORIE Vacane, vacane... vol. I , II, III / Rodica Elena Lupu Jurnal de cltorie Nepal / Michael Cuui Vine seninul / Andaluzia / Gabriela Cluiu Sonnenberg Prin sita vremii / Oglindiri / Elena Buic POVETI Rotofel / Legendele Nurnbergului / Elena Cesar von Sachse Alfabetul povetilor / Rodica Elena Lupu Globul de cristal / Elisabeta Iosif HOBBY Filozofie vesel despre via / Corneliu incan Factorul haos / Passrea de foc / George Rogoz Cu hipnoza i tu poi face minuni / Ovidiu Creanga Ieftin i gustos / Rodica Elena Lupu Îmi reuesc toate reetele / Mariana uteu MEDICIN Infeciile osoase i articulare exogene / Dan Noveanu Medicina alternativa vzut de un inginer / Ovidiu Creang Sntate i frumusee / Rodica Elena Lupu Colecia TAINELE MRII NU SE CUNOSC DE PE MAL: Vis împlinit, O clip de rtcire, Unde eti?, De ce oare? Problem de familie, Viviana, Campionul / Roena Woolf

240