Handbal Echipa Reprezentativa A Scolii La Handbal

 

 

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

 

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT - BUCUREȘTI

 

MASTER: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI ANTRENAMENT SPORTIV

 

2014

 

Pavelescu George Cosmin

1

 

ECHIPA REPREZENTATIVĂ DE HANDBAL A ȘCOLII/LICEULUI 1. ROL ROLUL UL ȘI OBI OBIECT ECTIVE IVELE LE GENERAL GENERALE E ALE ECHIPE ECHIPEII REP REPREZ REZENT ENTATI ATIVE VE DE HANDBAL A ȘCOLII/LICEULUI Cunoașterea rolului, statutului și a implicațiilor echipei reprezentative de handbal în activitățile extrașcolare al elevilor. Obiectivele operaționale sunt:

1. Să cunoască rolul și obiectivele generale ale unei echipe reprezentative școlare de handbal – școală generală sau liceu;

2. Să cunoască statutul organizării, formării, pregătirii și participării în competițiile școlare a echipei reprezentative r eprezentative de handbal. Existența și pregătirea unei echipe reprezentative de handbal a școlii (băieți – fete) se încadrează în activitățile extrașcolare cu potențial educativ – formativ ridicat, determinat de înțelegerea și rezolvarea corectă a rolului și statutului acestei echipe. Prevăzută în instrucțiunile și normativele de curriculum ale educației fizice și sportului în învățământul preuniversitar, formarea unei echipe reprezentative de handbal a școlii, își extinde rolul și influența directă, pozitivă și în afara ei, la nivelul celorlalți elevi ai școlii  precum și a cadrelor cadrelor didactice. Echipa de handbal a unei școli, prin activitățile pe care le desfășoară, își asumă misiunea și rolul de a reprezenta școala sau liceul respectiv și în afara acesteia, situația în care sunt angajați sub o formă sau alta toți elevii și toate cadrele didactice din acea unitate. Situația este asemănătoare cu orice echipă sau formație care reprezintă un colectiv, o localitate sau o națiune, la întrecerile sau confruntările din afara lor. În această situație, echipa reprezentativă de handbal a unei școli trebuie să își asume acest rol de ambasador care se extinde și în afara întrecerii sportive propriu-zise. Desigur, ținta sau scopul întrecerii este câștigarea partidei prin rezultatul pozitiv al acesteia, dar nu oricum și nu în orice condiții.

2

 

2. SELECȚIA

ELEVILOR

PENTRU

FORMAREA

ECHIPEI

(M

ȘI

F)

REPREZENTATIVE REPREZENTAT IVE DE HANDBAL A ȘCOLII   Seleția este o componentă importantă în orice model de joc al unei echipe datorită implicațiilor directe în realizarea obiectivelor modelului de pregătire. Ea cuprinde mai multe elemente care pot genera un subsistem aparte, cu propriul model operațional. În jocul de handbal selecționarea copiilor și tinerilor elevi de școală generală sau liceu, este un proces continuu, sistematic, are caracter activ și obiectiv. Ea vizează un evantai larg de laturi ale personalității celor care încep să practice organizat jocul de handbal, laturi care sunt puse în valoare de Criteriile de Selecție. Aceste criterii de selecție au caracter obiectiv și fiecare din ele corespunde unei laturi definitorii pentru profilul jucătorului de handbal. Criteriile iile medico-biologic medico-biologicee   st 1. Criter stab abil iles escc star starea ea de sănă sănăta tate te și prin princi cipa pale lele le date date

refe re feri rito toar aree

la

dezv dezvol olta tare reaa

so soma mato to-f -fun uncț cțio iona nală lă

a

orga organi nism smul ului ui::

exam examen en

antropometric, somatoscopic, determinarea stării funcționale a sistemelor cardiorespirator și neuropsihic. 2. Criteriile somatice stabilesc nivelul de dezvoltare fizică generală și parametrii care favorizează obținerea performanțelor în handbal. Un jucător de handbal trebuie să aibă statură înaltă, dimensiuni mari ale anvergurii, dime dimens nsiu iuni ni ma mari ri ale ale palm palmei ei și labe labeii pici picior orul ului ui,, dime dimens nsiu iune ne mi mică că a diam diamet etru rulu luii  bitrohanterian. Determinarea pentru obținerea performanțelor de valoare sunt în primul rând, statura și anvergura brațelor, valorile acestora fiind condiționate de factori genetici. Criteriile iile motrice determină în egală măsură nivelul de dezvoltare al aptitudinilor  3. Criter

 psiho-motrice ale tinerilor și calitatea plus volumul deprinderilor motrice de bază.  Nivelul de dezvoltare a capacității motrice generale se stabilește cu ajutorul  probelor de control control generale și spe specifice cifice jocului de handbal. handbal. 4. Criteriile psihologice determină nivelul de dezvoltare a calităților psihice solicitate de practicarea jocului de handbal la nivel de competiții oficiale. Prin observațiile  psiho-pedagogice  psiho-pedago gice efectuate în lecțiile de educație fizică, f izică, în competițiile din aceste le lecț cții ii și di dinn afar afaraa lor, lor, în timp timpul ul libe liber, r, prof profes esor orul ul va stab stabil ilii dacă dacă posi posibi bili liii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: 

echilibru afectiv;



capacitatea de analiză rapidă a situațiilor; 3

 



 putere de concentrare concentrare a atenție atenției;i;



combativitate, perseverență, inițiativă;



spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare;



comportamentt cinstit față de colegi și de adversari; comportamen



implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. Caracterul obiectiv al activității de selecție este asigurat de modul în care se realizează în concordanță cu o serie de CERINȚE   dintre dintre care cea mai impo importa rtantă ntă este asigurarea concordanței dintre modelul selecției și modelul care determină obținerea performanței la nivelul unei echipe reprezentative școlare de handbal –școală generală sau liceu .

Modelul selecției se alcătuiește pe baza: 1. Tipu Tipulu luii ssom omat atic ic;; 2. Capa Capaci cită tăți țiii m mot otri rice ce;; 3. Capa Capaci cită tăți țiii ppsi sihi hice ce.. Fiecare dintre acești factori prezintă anumite componente caracteristice între care se stabilesc raporturi cuantificate procentual. Raporturile dintre factori și componente sunt determinate de corelațiile existente între caracterele genetice stabile: statura,

viteza,

caracte cterele rele genetic geneticee labile labile perfecti perfectibile bile: gre înde îndemâ mâna nare reaa gene genera rală lă,, dete detent ntaa și cara greuta utatea tea

corporală, forța, rezistența pe de o parte și vârsta optimă la care se poate acționa cu cea mai mare eficiență pentru influențarea lor, pe de altă parte. Cerin Ce rințel țelee fix fixate ate în sc scopu opull opt optimi imizăr zării ii sel selec ecție țieii sta stabil biles escc pen pentru tru fie fieca care re fac factor tor și componentă următoarele valori exprimate în procente: Portari: 1. Pentru tipul somatic talia

-40% -50%;





talie-greutate

-25%;



lungimea m meemebrelor ssuuperi riooare

-25%.

2. Pentru capacitatea psihică

-30%



curaj

-50%;



concentrare

-30%;



vigilență

-20%.

3. Pentru capacitatea motrică 

-30%

îndemânarea

-35%; 4

 



viteză

-40%;



suplețe

-25%.

Jucători de semicerc: 1. Pentru capacitatea motrică 





-50%

viteză

-40%;

îndemânare forță

-40%; -20%.

2. Pentru capacitatea psihică

-30%

 perseverența

-40%;



combativitatea

-40%;



echilibru afectiv

-20%.



3. Pentrul tipul somatic

-20%



talie

-40%;



talie-greutate

-40%;

mărime palmă Jucătorii de 9 metri:

-20%.

1. Pentru tipul somatic

-50%





talie

-60%;



talie-greutate

-25%;



lungimea membrelor superioare

-15%.

2. Pentru capacitatea motrică

-30%



forță

-50%;



viteză

-30%;



îndemânare

-20%.

3. Pentru capacitatea psihică 





-20%

încrederea în sine

-45%;

 precizie rapidă

-30%;

combativitate

-25%.

La acestea se adaugă o stare de sănătate bună, ușurință în învățarea motrică, preocupări  bune pentru învățătură. învățătură. Concepând selecționarea elevilor pentru echipa reprezentativă de handbal ca pe o activitate cu reducei cantitative pe fondul preocupărilor calitative, profesorul întreprinde demersuri metodico – organizatorice eșalonate astfel: 5

 

a) în prima etapă etapă va urm urmări ări,, din ext exteri erior, or, tali taliaa și aptit aptitud udinil inilee psi psihoho-mot motric ricee ale elevilor;  b) în a doua etapă va urmări și evalua calitățile intelectuale și particularitățile afective și volitive; c) în cea de a tre treia ia eta etapă pă vor ffii ierar ierarhiza hizate te valorile valorile in individ dividuale. uale. Toate aceste trei etape se interpătrund, depistarea, recrutarea elevilor talentați care coresp cor espund und ce celor lor mai mul multe te cri criter terii ii și cerin cerințe țe făc făcân ândudu-se se în cad cadrul rul com compet petiți ițiilo ilorr din module mod ulele le lec lecțiil țiilor or de educa educație ție fiz fizică ică,, com compet petiții ițiilor lor înt între re cla clase se paral paralele ele și pe școal școală. ă. Investigațiilor cu privire la tipul somatic și capacitatea motrică li se vor adăuga criteriul  psihologic în urma căruia căruia se pot face aprecieri aprecieri (în timpul jocurilor disputate în clasă și între clase) cla se) pri privin vindd val valoar oarea ea uno unorr proce procese se intele intelectu ctuale ale,, gra gradul dul ma manif nifest estări ărilor lor vol voliți iționa onale, le, încadrarea comportamentului și aptitudinilor în prototipul viitorilor jucători de handbal din echipa școlii.

Principalele criterii și probe de control Criterii de selecție preliminară: Nr. crt.

Motric

1 2

Băieți

Fete

10 ani

11 ani

10 ani

11 ani

Săritura în lungime de pe loc

1,79 m

1,87 m

1,67 m

1,75 m

5”20

5”10

5”30

5”20

20 m

22 m

15 m

17 m

4

30 m plat cu start din picioare Aruncarea mingii de handbal cu elan de 3 pași Dribling în linie dreaptă pe 30 m

6”30

6”20

6”90

6”80

5

Deplasare în triunghi doua trasee

17”80

17”50

18”50

18”30

3

Băieți

Nr. crt.

Somatic

1

Fete

10 ani

11 ani

10 ani

11 ani

Talia

148 cm

156 cm

151 cm

156 cm

2

Anvergura

151 cm

159 cm

154 cm

156 cm

3

Lungimea palmei

15,1 cm

16,2 cm

15,7 cm

16,2 cm

4

Talia-100/Greutate

1,08-1,10

1,08-1,10

1,06-1,07

1,06-1,07

6

 

Probe de control – începători  

alergare 50 m plat;

 

săritură în lungime de pe loc;

 

rezistență – 600 – 800 m fete; 600 – 1000 m băieți;

 

aruncarea mingii de oină;

 

 

menținut în atârnat – tracțiuni; îndemânare – naveta;

 

forță abdomen;

 

mobilitate.

După aceste probe, copiii vor trebui să obțină 70 de puncte, dar cu accent pe probele de lungime de pe loc, aruncarea mingii de oină și naveta, probe la care vor trebui să obțină 44 de puncte. Probe de control specifice – începători Proba Vârsta

Aruncarea mingii de handbal F B

5X6m

2 deplasări în triunghi

F

B

F

B

9

13,0 m

16,0 m

5”6

5”4

19”5

17”0

10

14,5 m

17,5 m

5”6

5”4

19”0

17”0

11

15,5 m

19,0 m

5”5

5”3

18”5

16”8

12

-

21,0 m

-

5”2

-

16”5

3. MOD MODEL EL DE JUCĂT JUCĂTOR ORII PE PO POSTU STURI RI Structurile de joc vor fi însoţite de valorile de frecvenţă şi de eficienţă pentru a se realiza reali za obie obiectiva ctivarea rea preg pregătiri ătiriii jucă jucătorilo torilorr şi echi echipei pei la nive nivelul lul cerin cerinţelor ţelor comp competiţii etiţiilor  lor  şcolare pe plan naţional. Echipa reprezentativă de handbal a şcolii generale sau a liceului este necesar să aibă în componenţă un număr de minim 15 jucători sau jucătoare din care : 3 portari, 6 jucători de 9 metri şi 6 jucători de semicerc. Oficial, echipa este formată şi participă în competiţii cu 12 jucători, cei şapte titulari având câte cinci jucători de rezervă. În practică însă, este necesar ca lotul echipei să fie mai numeros, ultimii 5 – 6 jucători să fie selecţionaţi din clasele mai mici pentru a avea asigurată continuitatea pregătirii şi în anii următori. 7

 

În cadrul procesului procesului de instruire instruire se real realizea izează ză o pregă pregătire tire cu conţ conţinut inut genera generall dar şi o  pregătire specializată pe posturi, posturi pe care jucătorii sunt repartizaţi în funcţie de statur sta turaa lor lor.. Ace Aceste ste postur posturii su sunt: nt: ext extrem remăă stânga stânga/dr /drea eapta pta,, int interm ermedi ediar ar stâ stânga nga/dr /drea eapta pta,, coordonator de joc, pivot şi portar. Această structură a echipei se adaptează la posibilităţile şi particularităţile jucătorilor –   jucătoarelor din şcoala generală sau liceul respectiv aflaţi în lotul echipei, la valoarea lor, desigur. Modelul, odată stabilit, capătă un dublu rol: sistem de referinţă pentru selecţia şi orientarea (sau reorientare) pe posturi şi model lucrativ pentru pregătirea tehnico-tactică a  jucătorilor. Corelarea modelului de pregătire cu cel somatic şi motric este obligatorie, în funcţie de aceasta realizându-se realizându-se o bună aşezare pe posturi a jucătorilor. Din conţinutul modelului postul de joc în atac şi în apărare revin sarcini tehnico–tactice fiecărui jucător pe care îl ocupă în echipă ca: extremă dreaptă şi stângă, conducător de joc, intermediari sau interi, pivot şi portar. Pentru fiecare jucător în parte cele mai importante sarcini de joc sunt finalizarea (aruncarea la poartă ) şi recuperarea mingii în atac, iar în apărare împiedicarea înscrierii de goluri (apărarea porţii) şi intrarea în posesia mingii. 1. Conţinutul modelului de joc în atac

La nivelul echipelor reprezentative şcolare de handbal – şcoală generală sau liceu, masculină sau feminină – conţinutul modelului de joc este diferit de la o echipă la alta în funcţie de structura echipei, de vârsta şi valoarea jucătorilor din echipa respectivă, de nivelul de pregătire al echipei. În general, conţinutul modelului trebuie să cuprindă: contraatacul cu unul şi şi cu două vârfuri, direct şi  A. Faza I a atacului: contraatacul cu intermediar

Componente: startul, alergarea de viteză, degajarea mingii, prinderea mingii venite din urmă, pase în alergare de viteză, demarcajul, driblingul, aruncarea la poartă din alergare şi din săritură; B. Faza a II-a a atacului: contraatacul contraatacul susţinut  susţinut 

Componente: pase din alergare în viteză, schimbări de direcţie, demarcajul, angajarea  jucătorilor la semicerc, aruncarea la poartă din săritură, cu paşi încrucişaţi sau adăugaţi, aruncare la poartă de la semicerc. 8

 

organizarea a atacului C. Faza a III-a a atacului: organizare

Componente: pase din alergare uşoară, pase în potcoavă, pase în pătrundere succesivă; D. Faza a IV-a a atacului: atacul atacul în sistemele sistemele cu unul şi cu doi pivoţi, pivoţi, poziţional sau în circulaţie.

Componente: circulaţii de minge, circulaţii de jucători, atacuri succesive, încrucişare simplă sim plă şi dublă, dublă, com combin binaţi aţiii în tri triung unghi hi pe ari aripă, pă, ang angaja ajarea rea juc jucăto ătorilo rilorr la semic semicerc erc,, aruncarea la poartă de la semicerc din săritură şi din plonjon, ar uncarea la poartă de la distanţă: din săritură, cu pas încrucişat sau adăugat, pe lângă şold, aruncarea de la şapte metri, aruncarea liberă de la nouă metri; 2. Conţinutul modelului de joc în apărare

Aşa cum subliniam la conţinutul modelului de joc în atac, vârsta, statura, valoarea individuală a jucătorilor, nivelul de pregătire al echipei reprezentative şcolare de handbal determină şi conţinutul modelului de joc în apărare, diferit de la o şcoală la alta, de la o echipă la alta dar, în general cuprinde: apărării: replierea. replierea.  A. Faza I a apărării:

Componente: alergare de viteză, alergare cu schimbări de direcţie, cu spatele; opriri,  porniri, întoarceri; marcajul, marcajul, oprirea contraatac contraatacului. ului.

B. Faza a II-a a apărării: zona temporară.

Componente: deplasări în poziţia fundamentală; atacarea adversarului aflat în posesia mingii, scoaterea mingii de la adversar; blocajul mingii aruncate la poartă.

C. Faza a III-a a apărării: reaşezarea în sistem.

Componente: deplasări în poziţia fundamentală, ocuparea posturilor în sistem. D. Faza a IV-a a apăr apărării: ării: apărarea apărarea în sistemele sistemele pe zonă 6:0, 5+1 şi om la om.

Componente: deplas deplasări ări în poz poziţi iţiaa fun fundam dament entală ală,, miş mişcar carea ea de transl translaţi aţie; e; ata ataca carea rea adversarului aflat în posesia mingii; schimbul de oameni, dublarea; aşezarea în momente fixe ale jocului (9 m, 7 m, aruncare din lateral).

9

 

4. PR PREG EGĂT ĂTIR IREA EA SPEC SPECIF IFIC ICĂ Ă Pregă Pre gătire tireaa une uneii ech echipe ipe rep reprez rezent entati ative ve de han handba dball a şco şcolii lii gen genera erale le sau liceu liceului lui (masculină şi feminină) se realizează pe baza unui model de joc adecvat condiţiilor  specifice fiecărei echipe, fiecărei şcoli în parte. În general, un model de joc trebuie să cuprindă toate structurile jocului aşa cum acestea se derulează (desfăşoară) în competiţiile oficiale de la nivelul campionatului respectiv: 

Campionatul școlilor generale;



Campionatul liceelor.

Pregătirea unei reprezentative de handbal la nivelul unei şcoli generale sau a unui liceu este o problemă complexă care necesită un proces didactic organizat, desfăşurat conform cerinţelor specifice sportului de performanţă şi antrenamentului sportiv. Pregătirea unei echipe de handbal la aceste nivele poate beneficia de un număr de 4 – 6 ore de pregătire pe săptămână, ceea ce înseamnă 2 – 3 lecţii de antrenament săptămânal, în care urmează să fie rezolvate toate componentele acesteia: fizic, tehnico-tactic, psihic, teoretic, moral, etc, la care se adaugă şi componentele necesare precum selecţia, vizita medicală, evaluarea, baza materială, etc. Existenţa numeroaselor probleme specifice handbalului de performanţă şi a unui număr  redus de ore de pregătire pe săptămână, specific şcolilor, presupune o activitate didactică şi conceptuală de pregătire capabilă să rezolve integral şi eficient toate aceste probleme. Conducerea şcolii, cadrele didactice şi diriginţii din şcoală aşteaptă rezultate bune de la ec echip hipaa rep reprez rezen entat tativă ivă de handba handball a şco şcolii lii lor. lor. În aceast aceastăă situa situaţie ţie cadru cadrull did didac actic tic de specialitate care se va ocupa de pregătirea echipei de handbal a şcolii îşi asumă o mare responsabilitate, situaţie în care trebuie să se pregătească corespunzător exigenţelor fixate de conducerea şcolii şi colectivul didactic. Pentru a fi sigur că nu se va omite nici un amănunt specific instruirii respective este necesar ca toate problemele aferente ei să fie incluse şi rezolvate într-un model de pregătire anual al echipei reprezentative a şcolii respective sau un plan anual de pregătire. În general, un model de pregătire cuprinde mai multe componente modelatoare sau obiec obi ectiv tivee gen genera erale, le, str struct uctura urate te şi adapt adaptate ate la car carac acter terist istici icile le şi partic particula ularită rităţil ţilee şco şcolii lii respective, încercând să acopere toate problemele acesteia, respectiv: r espectiv: 





Motivaţia generală cu obiectivele aferente; Resursele umane necesare: necesare: organizatorice, de instruire a jucătorilor, a echipei; Resursele materiale, financiare, etc.; 10

 



Resursele didactice, metodice;



Evaluarea finală sau ce se aşteaptă la sfârşitul anului de pregătire şi concurs.

În această situaţie, la nivelul unei şcoli generale sau a unui liceu un model de pregătire ar trebui să cuprindă cel puţin următoarele componente obiectivizate şi eşalonate în timp,  pe parcursul anului anului şcolar pentru rez rezolvarea olvarea lor. Învăţarea şi perfecţionarea acţiunilor necesare practicării jocului în ansamblu, pe faze componente, pe posturi, pe situaţii fundamentale de joc în atac şi în apărare; componente, Învăţarea Învă ţarea,, perfe perfecţio cţionare nareaa şi dive diversific rsificarea area cont continuă inuă a depr deprinde inderilor rilor şi price priceperil perilor  or  tehnico-tactice care compun acţiunile şi fazele d e joc în condiţii de adversitate; Realizarea pregătirii şi dezvoltării fizice generale şi specifice în contextul pregătirii tehnico-tactice-psihice. Pregătirea psihologică se face în toate lecţiile, în cadrul fiecărui exerciţiu şi nu în lecţii separate sau şedinţe speciale. Alege Ale gerea rea şi const construc rucţia ţia mij mijloa loacel celor or şi exe exerci rciţiil ţiilor or pentru pentru ace aceste ste situaţ situaţii ii com comple plexe xe  presupune o cunoaştere şi un studiu adecvat handbalului de performanţă aplicat la acest nivel şcolar. În scopul realizării eficienţei lecţiilor de antrenament, profesorul trebuie să aibă în vedere mijloacele care contribuie la creşterea eficienţei lecţiei: a) raţio raţionali nalizarea zarea exe exerciţii rciţiilor lor şi structurilor, structurilor, respe respectiv ctiv sele selecţio cţionarea narea ace acelor lor exerci exerciţii ţii care au eficienţă crescută în realizarea temelor lecţiei de a ntrenament;  b) standardizare standardizareaa execuţiei unor exerciţii şi structuri care asigură corectitudinea execuţiei şi intensitatea de lucru. În utilizarea diferitelor metode pentru dezvoltarea calităţilor motrice şi a dinamicii efortului în lecţia de antrenament, trebuie avute în vedere raporturile care se stabilesc între volumul, intensitatea şi complexitatea efortului. Raportul dintre acestea determină în mod direct şi densitatea lecţiei de antrenament. Jocurile şcoală, cu temă şi jocurile de antrenament, cu efectiv redus sau normal, pe teren ter en red redus us sa sauu pe ter teren en norma normall vor con consti stitui tui pri princ ncipa ipalel lelee exe exerci rciţii ţii ale lec lecţiil ţiilor or de antrenament şcolar. Metodica specifică acestor jocuri poate asigura o eficienţă crescută a întregului proces didactic, acoperind întreaga paletă a componentelor antrenamentului sportiv la nivelul  jocului de handbal handbal şcolar. Lecţia de antrenament în handbal trebuie să se bucure întotdeauna de o diversitate optimă, atât sub aspectul numărului de exerciţii, cât şi al intensităţii cu care acestea sunt

11

 

execu exe cutat tate, e, răs răspun punzâ zând nd solici solicităr tărilor ilor la efo efort rt prin prin volu volum m în regim egim de  inte intens nsit itat atee (C.  Negulescu, T. T. Predescu). Conţinuturile lecţiilor de antrenament şcolar şi demersurile metodice necesare se vor  adapta permanent condiţiilor concrete specifice şcolii şi etap elor de pregătire.

5. COMPETIȚI IȚII Efectele şi influenţele pozitive ale practicării jocului de handbal asupra organismului, asupra sănătăţii fizice şi psihice stau la baza acestor motivaţii care corespund dorinţelor de întrecere, de competivitate, de autodepăşire, de a învinge, necesităţilor de cultură şi de educaţie sportivă, aspecte caracteristice modului de viaţă contemporan. Competiţiile de  jocuri sportive au câteva câteva funcţii care care sunt determinate ddee scopul competiţiei. competiţiei.

Funcţia Func ţia centrală a comp competiţi etiţiei ei sportive sportive de handbal handbal (de jocuri sportive în general) es este te ace aceea ea de a constata prin victorie sau prin înfrângere sau poziţia în   clasament,  performanţa  performan ţa echipei respective respective .

Func Fu ncţi ţiaa inst instru ruct ctiv iv – educ educat ativ ivă, ă, indi indife fere rent nt de scop scopul ul comp compet etiţi iţiei ei,, decl declar arat atăă sau sau nedeclarată are un caracter permanent. Activitatea competiţională constituie un important mijloc de propagandă pentru jocul de handbal.

Regula Reg ulamen mentul tul unei unei com compe petiţi tiţiii est estee un doc docume ument nt pro progra gram m care care pre preciz cizeaz eazăă toa toate te raporturil rapo rturilee care se cree creează ază între participa participanţi, nţi, antre antrenori, nori, orga organiza nizatori, tori, arbit arbitri, ri, auto autorităţi rităţi sportive, spectatori, etc.

Calendarul sportiv competiţional este un document absolut necesar la nivelul fiecărei f iecărei şcoli generale sau liceu deoarece în el sunt prevăzute toate activităţile sportive care urmează să se desfăşoare pe parcursul anului şcolar. La întocmirea lui se vor lua în considerare mai multe repere: 1. Calen Calendar darul ul sport sportiv iv of ofici icial al al M. M.E.C E.C.;.; 2. Calendar Calendarul ul sportiv al forurilor forurilor superioare superioare loc locale: ale: Insp Inspecto ectoratul ratul Şco Şcolar lar Judeţ Judeţean ean,, D.J.T.S., în care sunt prevăzute toate competiţiile sportive la care şcoala este obligată să participe, inclusiv jocul de handbal. Competiţiile oficiale obligatorii vor fi eşalonate într-un grafic anual din care să reiasă datele de desfăşurare şi localităţile care le vor găzdui. În săptămânile rămase libere pot fi programate alte activităţi sportive competiţionale sa sauu ne neco comp mpet etiţ iţio iona nale le,, am amic ical ale, e, de pr preg egăt ătir ire, e, nece necesa sare re ma maii ales ales pent pentru ru echi echipe pele le 12

 

reprezentative ale şcolii respective. Toate competiţiile vor fi programate de aşa manieră încât să se evite perioadele de verificare şi evaluare pe linie şcolară a elevilor. Odată cu întocmirea calendarului sportiv al şcolii este necesar să se întocmească regulamentele de organizare şi de desfăşurare a tuturor acestor competiţii. Pentru competiţiile oficiale externe – Campionatul naţional al şcolilor generale şi al liceelor, Festivalul naţional de minihandbal, regulamentele vin de la M.E.C. La întocmirea ca calen lendar darulu uluii sporti sportivv şi a regula regulamen mentel telor or compet competiţii iţiilor lor int intern ernee se vor avea avea în ved vedere ere următoarele: 

fiecare competiţie proiectată să fie cât mai atractivă pentru toţi elevii şcolii şi nu numai pentru elevii din echipele participante;



 prin condiţiile de participare se va stabili ca echipele claselor mici să nu se întâlnească cu echipele claselor mari deoarece diferenţa de vârstă face şi diferenţe de valoare, descurajându-i pe cei mici;



 jocurile să se dispute tur – retur atât în competiţiile sistem turneu cât şi în cele



sistem eliminatoriu;  prin prevederile regulamentelor respective să fie atraşi elevi la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor;



scopul competiţiilor şi al activităţilor sportive de handbal dintr -o şcoală nu este numai de a se stabili care sunt cele mai bune echipe din şcoala respectivă, ci şi de a asigura o atmosferă efervescentă, favorabilă stărilor emoţionale pozitive de atragere a majorităţii elevilor în susţinerea colegilor din teren şi aceasta împreună cu diriginţii claselor;



în interesul creşterii cadrului educativ – formativ al competiţiilor şi activităţilor  sportive de handbal din şcoală vor fi luate toate măsurile pentru ca să se prevină orice incident negativ care poate avea repercusiuni neplăcute, uneori chiar grave asupra elevilor, dar mai ales a organizatorilor;



întrecerile şi activităţile sportive de handbal dintr-o şcoală pot fi împletite cu activităţi culturale sau artistice ceea ce ar ridica foarte mult nivelul educativ al acţiunilor şi de a crea o mai mare atractivitate pentru elevi;



 prin regulamentele aprobate de conducerile şcolilor pot fi prevăzute şi alte măsuri în scopul realizării unei atmosfere sănătoase, corecte, educative, cu răsunet în influenţarea pozitivă a comportamentului elevilor şcolii. Ex: echipele să fie însoţite de către diriginţii claselor respective şi de alte cadre didactice; unele cadre didactice 13

 

de la obiectele preferate de elevi să fie atrase nominal cu sarcini în organizarea şi  premierea elevilor; elevilor; 

mediatizarea din timp şi eficientă a tuturor activităţilor şi competiţiilor de handbal din şcoală, va asigura o participare efectivă a tuturor elevilor şcolii respective.

6. BIBL IBLIO IOGR GRAF AFIE IE:: 1. Not Notee de cur curss – Lector univ. dr. Cătună George Cristian 2.

Curs de handbal - Lector univ. Şufaru Constantin

 

14